FRANZ BARDON

INITIERE IN HERMETISM
sau
Calea adevaratului Adept

Timisoara 2002
Cuvant inainte...............................................................................................................6
Introducere....................................................................................................................6
-TEORIA-.......................................................................................................................8
I. Imaginea Magicianului: simbolismul primei carti de Tarot....................................8
II. Marele secret Tetragrammaton-ului sau abalisticul !od-"e#$au#"e.................8
1 Despre ele!ente.....................................................................................................8
" #rincipiul Focului.................................................................................................%
$ #rincipiul Apei.....................................................................................................&0
% #rincipiul Aerului................................................................................................&0
& #rincipiul #a!antului.........................................................................................&0
' (u!ina..................................................................................................................&0
) A*asa sau principiul eteric..................................................................................&&
+ ,ar!a...................................................................................................................&&
- O!ul......................................................................................................................&&
-1 Despre corpul u!an...........................................................................................&&
-" Dieta. anato!ia oculta a corpului o!enesc....................................................&'
Oc/ii: in (ata si in (undal neutru) partea drepta si stanga electrica) in interior................&*
10 #lanul !aterial...................................................................................................&*
11 Su1letul sau corpul astral..................................................................................&6
1" #lanul astral.......................................................................................................&+
1$ Spiritul................................................................................................................&%
1% #lanul !ental.....................................................................................................&%
1& Adevarul.............................................................................................................20
1' Reli2ia.................................................................................................................2&
1) Du!ne3eu...........................................................................................................22
1+ Ascetis!ul...........................................................................................................2'
A,TRE,AME,T ME,TA-......................................................................................26
Controlul 2andurilor4 disciplinarea si su5ordonarea 2andurilor 6$ e7ercitii8...26
A,TRE,AME,T ./I"I0 1sau Astral2/u(letesc3......................................................2%
1 Introspectia sau cunoasterea de sine 6autocunoasterea8..................................2%
" Alcatuirea celor doua o2lin3i !a2ice astrale.....................................................2%
A,TRE,AME,T 4I5I0...........................................................................................'&
1 Calirea corpului 1i3ic 6!aterial sau carnal8......................................................'&
" Misterul respiratiei. respiratia constienta 6cu dorinta8...................................'&
$ Hranirea constienta............................................................................................'2
% Ma2ia apei............................................................................................................''
A,TRE,AME,T ME,TA-.....................................................................................'6
1 Autosu2estia sau secretul su5constientului.......................................................'6
" E7ercitii de concentrare a celor & si!turi................................................................'6
A,TRE,AME,T ./I"I0........................................................................................'+
1 Ec/ili5rul !a2ic astral in 1unctie de ele!ente. ra1inarea su1letului............'+
1 Respiratia prin porii corpului............................................................................'8
" Constienti3area po3itiei corpului.......................................................................'%
A,TRE,AME,T ME,TA-......................................................................................*0
1 Concentrarea 2andurilor cu " sau $ si!turi deodata.......................................*0
" Concentrarea asupra peisa9elor: locurilor: 1iintelor.........................................*&
ANTRENAMENT #SIHIC..........................................................................................*2
Inspirarea celor * elemente in intregul corp.................................................................*2
2
ANTRENAMENT FIZIC.............................................................................................*6
1 Respiratia prin porii unui se2!ent corporal....................................................*6
" Acu!ularea ener2iei vitale.................................................................................*6
$ Ane7a la capitolul III...........................................................................................*6
1 I!pre2narea spatiului.........................................................................................*+
"Bio!a2netis!ul....................................................................................................*+
ANTRENAMENT MENTA(.......................................................................................62
Transpunerea constiintei in o5iecte: ani!ale si 1iinte u!ane............................62
ANTRENAMENT #SIHIC..........................................................................................6*
1 Acu!ularea Ele!entelor intr;o anu!ita re2iune a corpului..........................6*
" #roducerea ar!oniei ele!entelor in re2iunile corpului..................................66
A,TRE,AME,T 4I5I0............................................................................................66
1 Ritualurile si aplicatiile lor practice...................................................................66
" Ritualuri prin 2esturi: posturi 6asanas8: po3itii ale de2etelor 6!udras8.........66
ANTRENAMENT MENTA(......................................................................................68
Magia spatiului.............................................................................................................68
ANTRENAMENT #SIHIC..........................................................................................60
1 #roiectia ele!entelor in e7terior prin corp.......................................................60
11 #roiectia prin ple7ul solar.................................................................................60
1" #roiectia prin porii corpului si ple7ul solar...................................................6&
1$ Acu!ularea si proiectia prin !aini.................................................................6&
1% Acu!ularea in corp si proiectarea prin ple7ul solar su5 diverse 1or!e.......6&
" #roiectia ele!entelor direct din univers...........................................................62
$ Mici trucuri !a2ice.............................................................................................6'
ANTRENAMENT FIZIC.............................................................................................6*
1 #re2atire pentru co!unicarea pasiva cu invi3i5ilul.........................................6*
11 (evitarea de2etelor si a !ainii..........................................................................6*
1" E7teriori3area !ainii astrale............................................................................6*
" Co!unicarea pasiva cu propriul 2/id spiritual si cu alte 1iinte.....................66
ANTRENAMENT MENTA(.......................................................................................68
1 Meditatii asupra propriului Spirit.....................................................................68
" A 1i constient de si!turile propriului Spirit......................................................68
ANTRENAMENT #SIHIC..........................................................................................+0
1 Controlul principiului A*asa.............................................................................+0
11 Aspirarea principiului a*asa............................................................................+0
1" Controlul prin A*asa al celor % ele!ente in toate cele trei planuri..............+0
" Stapanirea ele!entelor prin ritualuri individuale............................................+&
ANTRENAMENT FIZIC.............................................................................................+2
1 Crearea deli5erata a Ele!entalilor....................................................................+2
ANTRENAMENT MENTA(.......................................................................................+6
Anali3a Spiritului din punctul de vedere al practicii...........................................+6
ANTRENAMENT #SIHIC..........................................................................................+8
De3voltarea si!turilor astrale cu a9utorul ele!entelor si a condensatorilor 1lui3i
...................................................................................................................................+8
1 De3voltarea !a2ica a 1acultatii de Clarvi3iune................................................+%
" De3voltarea !a2ica a Clar;au3ului astral.........................................................8&
$ De3voltarea Clar;si!tului astral 6sen3itivitatii astrale8...................................82
ANTRENAMENT FIZIC............................................................................................8*
1 Creatia Ele!entarilor prin di1erite !etode......................................................86
METODA 14.............................................................................................................86
METODA "4.............................................................................................................8+
METODA $4.............................................................................................................%&
'
METODA %4.............................................................................................................%2
" Ani!area !a2ica a i!a2inilor: picturilor: po3elor...........................................%'
A,TRE,AME,T ME,TA-......................................................................................%*
1 #re2atire pentru calatoria<proiectia !entala....................................................%*
" #ractica calatoriei<proiectiei !entale................................................................%6
A,TRE,AME,T ./I"I0..........................................................................................%8
1 Marea clipa a pre3entului...................................................................................%8
2. Metode de controlare a (luidul electric si magnetic..................................................%%
"1 Cele doua 1luide si ele!entele...........................................................................%%
"" Controlul 1luidului electric ; !etoda inductiva.............................................%%
"$ Controlul 1luidului !a2netic; !etoda inductiva..........................................&00
"% Controlul 1luidului electric; !etoda deductiva............................................&00
"& Controlul 1luidului !a2netic; !etoda deductiva..........................................&0&
A,TRE,AME,T7- 4I5I0.....................................................................................&02
1 In1luenta !a2ica cu a9utorul ele!entelor.......................................................&02
11 In1luenta prin ele!entul Foc 6co!5ustie8.....................................................&0'
1" In1luenta prin ele!entul Aer 6evaporare8.....................................................&0'
1$ In1luentarea prin ele!entul Apa 6a!estec8..................................................&0*
1% In1luenta prin ele!entul #a!ant 6desco!punere8......................................&0*
" Condensatorii 1lui3i...........................................................................................&06
"1 #re2atirea unui condensator si!plu..............................................................&06
"" Crearea unui condensator 1luid co!pus........................................................&06
"$ #repararea unui condensator 1luid solid.......................................................&0+
"% #repararea unei o2lin3i !a2ice cu a9utorul condensatorilor 1lui3i............&08
A,TRE,AME,T ME,TA-.....................................................................................&0%
1 #ractica clarvi3iunii cu o2linda !a2ica...........................................................&&0
" Incarcarea o2lin3ii !a2ice.................................................................................&&&
'. 8i(erite sarcini si proiectii prin oglinda magica......................................................&&&
$1 O2linda !a2ica ca o poarta de trecere catre toate planurile.......................&&&
$" O2linda !a2ica = ca le2atura intre persoanele vii si cele !oarte...............&&2
$$ O2linda !a2ica pentru contactarea entitatilor: puterilor etc.....................&&'
$% O2linda !a2ica pentru auto;in1luentare sau in1luentarea altor persoane. &&'
$& O2linda !a2ica pentru incarcarea ca!erei si trata!entul oa!enilor 5olnavi
.................................................................................................................................&&*
$' O2linda !a2ica ca e!itator si receptor.........................................................&&6
$) O2linda !a2ica ca e!itator de ra3e pentru incarcarea ca!erelor:............&&6
trata!entul 5olnavilor etc...................................................................................&&6
$+ O2linda ca o unealta de protectie...................................................................&&+
$- O2linda !a2ica pentru proiectia puterilor: 1iintelor sa..............................&&+
$10 O2linda !a2ica ca un televi3or....................................................................&&8
$11 O2linda !a2ica pentru investi2area trecutului: pre3entului si a viitorului&&%
ANTRENAMENT #SIHIC..................................................................................&20
1 Separarea constienta a corpului astral de cel 1i3ic.........................................&20
" I!pre2narea corpului astral cu cele #atru Calitati Divine Funda!entale..&2'
A,TRE,AME,T 4I5I0..........................................................................................&2*
1 Trata!entul 5olnavilor cu 1luidul electro!a2netic........................................&2*
" Incarcarea talis!anelor: a!uletelor si a 2e!elor...........................................&26
" =1 Incarcarea prin vointa si i!a2inatie...........................................................&2+
";" Incarcarea prin acu!ularea de ener2ie vitala si i!pre2narea cu dorinte&28
";$ Incarcarea prin le2area ele!entalilor si a ele!entarilor............................&28
";% Incarcarea prin ritualuri individuale sau traditionale..............................&28
";& Incarcarea prin 1or!ule !a2ice: !antre: tantre etc.................................&2%
*
";' Incarcarea prin acu!ularea ele!entelor.....................................................&2%
";) Incarcarea cu 1luidul electric sau !a2netic.................................................&'0
";+ Incarcarea prin acu!ularea lu!inii.............................................................&'0
";- Incarcarea cu volte electro!a2netice...........................................................&'0
";10 Incarcarea prin operatii de !a2ie se7uala.................................................&'&
$ Reali3area dorintelor prin volte electro!a2netice in a*asa..........................&'2
A,TRE,AME,T ME,TA-....................................................................................&'2
1 Intalnirea cu Spiritele Ele!entelor. vi3itarea altor s1ere..............................&''
" Contactul cu 2/idul spiritual. s1erele copacului *a55alist al vietii...............&'6
A,TRE,AME,T ./I"I0.......................................................................................&'+
1 Co!unicarea constienta cu un Du!ne3eu personal......................................&'8
" Co!unicarea cu 3eii: inteli2entele divine: in2erii..........................................&*0
A,TRE,AME,T 4I5I0..........................................................................................&*0
1 Bra/!a si S/a*ti...............................................................................................&*0
2. .uterile oculte........................................................................................................&*&
"1 Su2estia.............................................................................................................&*&
"" Telepatia............................................................................................................&*&
"$ Hipno3a.............................................................................................................&*&
"% Hipno3a 1ac/irilor............................................................................................&*2
"& Citirea 2andurilor............................................................................................&*2
"' #si/o!etria.......................................................................................................&*'
") Su2estionarea !e!oriei..................................................................................&*'
"+ (ucrul in a*asa................................................................................................&**
"- I!pre2narea la distanta a ca!erelor.............................................................&**
"10 Mesa9e prin aer..............................................................................................&*6
"11 E7teriori3area.................................................................................................&*6
"1" Ma2ia de;a deveni invi3i5il...........................................................................&*+
"1$ #ractica cu ele!entele..................................................................................&*8
"1% Feno!enul de levitatie...................................................................................&60
"1& Feno!ene ale naturii.....................................................................................&6&
"1' #uterea asupra vietii si !ortii......................................................................&6&
Epilog..........................................................................................................................&6'

6
Cuvant inainte
4ara indoiala ca (iecare iubitor de ade9ar si cunoastere autentica a cautat in 9an ani
de-a randul) daca nu toata 9iata pentru a gasi o metoda sigura de pregatire spirituala.
8orinta (ierbinte pentru acest nobil scop a (acut ca omul sa adune neincetat grame:i de
carti) de ici de colo) presupuse a (i cele mai bune) dar care cele mai multe sunt lipsite de
9aloare practica reala. ,ici unul) cu toate acestea) din toti cautatorii nu a inteles nimic din
toate cartile adunate in cursul timpului si scopul propus atat de (er9ent s-a estompat din ce
in ce mai mult. In a(ara de asta) nimeni nu i-a putut raspunde cu incredere la intrebarile lui
presante) daca sau nu) calea aleasa a (ost cea corecta in ca:ul lui.
0;iar in acest timp .ro9identa 8i9ina a decis sa a<ute pe toti cautatorii inarmati cu
rabdare tenace sa a(le intelesul si calea pentru propria de:9oltare spirituala. .rin aceasta
carte metodele uni9ersale sunt date in mainile umanitatii de catre un inalt initiat ales de
.ro9identa 8i9ina pentru aceasta insarcinare speciala.
/e poate spune (ara e=agerare ca niciodata inainte) nu au mai (ost accesibile
publicului aceste metode magice complete.
Otti $ota9o9a.
Introducere
Oricine crede ca 9a gasi in aceasta lucrare doar o colectie de retete cu a<utorul
carora poate (oarte usor sa obtina onoare) glorie) bogatie) putere si distrugerea inamicilor)
trebuie spus de la inceput ca 9a lasa aceasta carte deoparte) (oarte de:amagit.
,umeroase secte si religii nu inteleg e=presia >magic? decat ca o arta neagra)
9ra<itorie sau conspiratie cu puterile dia9olului. .rin urmare nu e de mirare ca multi
oameni sunt inspaimantati ori de cate ori cu9antul >magic? este pronuntat. .ungasii)
scamatorii si sarlatanii au discreditat acest termen si ast(el nu e o surpri:a (aptul ca
cunoasterea magica a (ost intotdeauna desconsiderata.
0;iar in cele mai departate timpuri) MA@7/ a (ost pri9it ca unul din cei mai inalti
adepti iar cu9antul >magic? de aici pro9ine. Asa numitii 9ra<itori nu sunt deloc initiati ci
doar imitatori ai misterelor) care se ba:ea:a pe credulitatea si pe ignoranta oamenilor
pentru a-si atinge scopurile egoiste) prin minciuna si (rauda. Ade9aratul magician
intotdeauna 9a dispretui asemenea practici.
In realitate) magia este o stiinta sacra) (iind in ade9aratul sens al cu9antului) suma
tuturor cunoasterilor deoarece in9ata sa intelegi si sa (olosesti legile cele mai marete. ,u
este nici o di(erenta intre magie si mistica. Oriunde e 9orba de initiere autentica) trebuie sa
se porneasca de la aceleasi ba:e) in con(ormitate cu aceleasi reguli) indi(erent de numele
dat acelui cre:. 0onsiderand regula uni9ersala a polaritatii # bine si rau) acti9 si pasi9)
lumina si intuneric- (iecare stiinta poate ser9i unor scopuri bune dar si unor scopuri rele
deasemenea. /a luam e=emplul unui cutit) obiect ce il (olosim deobicei pentru taierea
painii) alimentelor etc) dar poate de9eni o arma periculoasa in mainile unui criminal. Totul
depinde de caracterul indi9idului. Acest principiu se aplica tuturor s(erelor stiintei oculte.
In cartea aceasta am ales termenul de >magician? pentru toti discipolii mei ca (iind
simbolul celei mai pro(unde initieri si celei mai inalte intelepciuni.
Multi dintre cititori poate stiu ca termenul >tarot? nu inseamna un <oc de carti de
g;icit 1mantica magica3) ci o carte simbolica de initiere care contine cele mai mari secrete
intr-o (orma simbolica. .rima carte de tarot pre:inta magul ca maestru al elementelor si
6
o(era o c;eie pentru prima Arcana) secretul ine(abilului nume al Tetragrammaton-ului)
cabalisticul Yod-He-Vau-He. .rin urmare aici 9a (i poarta catre initierea magicianului.
0ititorul poate usor sa-si dea seama de numeroasele aplicatii ale acestei prime carti de
tarot. ,ici o carte publicata pana acum nu descrie ade9aratul sens al acesteia asa distinct
cum am (acut-o in aceasta lucrare. Este nascuta din practica proprie si e destinata pentru
u:ul practic al multor oameni) iar toti discipolii mei 9or gasi ca este cel mai bun si mai util
sistem.
Tetragrammaton inseamna literal >cu9antul de patru litere?. A (ost un subter(ugiu
pentru a e9ita pacatul rostirii numelui sacru: !od-"e-$au-"e) prescurtat !"$" 1!a;9e;
sau Ae;o9a3.
,iciodata nu 9oi indra:ni sa spun ca aceasta carte a mea descrie si tratea:a despre
toate problemele magice sau mistice) pentru ca ar (i ne9oie de (oarte multe 9olume.
Oricum se poate a(irma po:iti9 ca aceasta lucrare este poarta catre ade9arata initiere) prima
c;eie pentru (olosirea legilor uni9ersale. ,u 9oi nega (aptul ca unele lucruri pot (i intalnite
in lucrarile altor autori) totusi) in nici o carte nu 9eti gasi descrierea asa de e=acta a primei
carti de tarot.
M-am straduit sa (iu cat mai simplu si clar posibil pentru a (ace accesibil tututor
sublimul Ade9ar) desi a (ost di(icil de multe ori sa gasesti asemenea cu9inte simple pe
intelesul tuturor cititorilor. -as la aprecierea 9oastra daca sau nu e(orturile mele au a9ut
succes. In anumite puncte am (ost obligat sa ma repet deliberat pentru a accentua unele
propo:itii importante si a cruta cititorul sa (aca re9eniri la anumite pagini.
Au (ost multe plangeri din partea persoanelor preocupate de ocultism) re(eritor la
(aptul ca nu au a9ut oca:ia sa (ie initiati personal de un maestru sau guru. .rin urmare
numai indi9i:ii in:estrati cu e=ceptionale (acultati 1un (oarte mic procent din populatie3 se
pare ca sunt capabili sa dobandeasca aceasta sublima cunoastere. Ast(el o mare parte dintre
cautatorii seriosi ai ade9arului) trebuie sa treaca prin studiul a numeroase carti doar ca sa
prinda cate o perla de intelepciune) pe ici pe colo. Acela care este sincer interesat in
progresul lui si nu urmareste doar sa-si satis(aca po(ta sau curio:itatea) 9a gasi in cele din
urma maestrul care sa-l initie:e in aceasta carte. ,ici un adept incarnat) oricat de inalt in
rang) nu-i poate da discipolului mai mult pentru inceput decat o (ace aceasta carte. 8aca 9a
(i deopotri9a) un ucenic onest si un cititor atent) 9a gasi in aceasta carte tot ceea ce a cautat
in 9an atatia ani) iar cartea si-a indeplinit cu succes scopul.
+
-TEORIA-
I. Imaginea Magicianului: simbolismul primei carti de Tarot.
8edesupt 9ei gasi lumea minerala) 9egetala si animala aratata intr-un mod simbolic.
4emeia din stanga si barbatul din dreapta sunt plusul 1po:iti9ul3 si minusul 1negati9ul3
din orice (iinta 9ie.
In mi<loc se 9ede un ;erma(rodit) o creatura ce personi(ica unirea celor doua principii)
(iind un semn de armonie a principiilor barbatesc si cel (emeiesc.
4luidele electrice si magnetice sunt aratate in culorile rosu si albastru) cel electric (iind
rosu) cel magnetic albastru.
Regiunea capului la (emeie este electrica) deci rosie) :ona genitala este magnetica prin
urmare albastra. -a barbat este in9ers.
8easupra ;erma(roditului este un glob ca semn al s(erei pamantului) iar deasupra lor sta
magul cu cele * elemente.
8easupra barbatului sunt elementele acti9e) (ocul in rosu si aerul in albastru. 8easupra
(emeii sunt elementele pasi9e) apa in 9erde si pamantul in galben.
In mi<loc deasupra magului este un glob 9iolet inc;is) repre:entand principiul aasic.
8easupra capului magiceanului este o panglica in9i:ibila pe post de coroana) acolo se
a(la un lotus alb cu marginile aurite repre:entand di9initatea. In mi<locul (lorii este piatra
(iloso(ala a alc;imistilor simboli:and esenta intregii stiinte ;ermetice. .e partea dreapta in
(undal este un soare auriu) iar in stanga este o luna argintie) aratand plusul si minusul in
macro si microcosmos) (luidele electrice si magnetice.
8easupre (lorii de lotus) 0reatia este simboli:ata de o minge in interiorul careia sunt
pre:entate (ortele po:iti9e si negati9e (olosite pentru actul creatiei uni9ersului.
Eternul) in(initul) nemarginirea) increatul) au (ost e=primate simbolic prin cu9antul AUM
si intr-o culoare 9iolet inc;is pana la negru.
II. Marele secret Tetragrammaton-ului sau abalisticul !od-"e#$au#"e.
Ma=ima:
Ceea ce este deasupra este la fel cu ceea ce este dedesupt.
1 Despre ele!ente
Tot cea (ost creat) macrocosmosul ca si microcosmosul) lumea mare si lumea mica)
au (ost (acute prin puterea elementelor. 8in acest moti9 c;iar de la inceputul initierii) iti
9oi spune despre aceste puteri si importanta lor pro(unda. In literatura oculta (oarte putine
s-au :is despre puterile elementelor) ast(el ca este in sarcina mea sa trate: acest domeniu al
cunoasterii si sa-i arat legile. ,u-i o sarcina tocmai usoara ca neinitiatul sa inteleaga in
pro(un:ime e=istenta si acti9itatea elementelor si sa poata sa inceapa sa lucre:e cu aceste
puteri in 9iitor.
Tot uni9ersul se aseamana cu un gigantic ceas unde toate rotitele sale sunt
interdependente. 0;iar si ideea de 8i9initate) ca cea mai inalta entitate compre;ensibila
poate sa (ie di9i:ata in aspecte analoage elementelor. 8etalii in capitolul despre ideea de
8-:eu.
In scripturile orientale elementele sunt desemnate ca Tattwas. In literatura
europeana sunt considerate doar pe (ondul e(ectelor bene(ice si suntem a9erti:ati de
8
e(ectele lor negati9e) ceea ce inseamna ca in anumite impre<urari sa nu (acem anumite
actiuni. Acuratetea acestor (apte e incontestabila) dar ceea ce s-a publicat pana acum e
doar o (ateta minora a e(ectelor acestor elemente. .entru inceput ca sa a(li despre
actiunea elementelor si a in(luentelor lor poti sa studie:i manualele de astrologie. .e mine
ma interesea:a elementele la un ni9el mai pro(und) ast(el am ales o alta metoda) care
c;iar daca are unele analogii cu astrologia nu are nimic in comun cu ea. 0ititorul care nu
cunoaste aceasta metoda 9a (i in9atat sa o (oloseasca in di(erite (eluri. 0at despre
calitatile elementelor le 9oi e=plica pe rand in detaliu in capitolele urmatoare) ceea ce nu
9a re9ela doar aspectele teoretice) ci indirect si aplicatiile practice) deoarece aici se a(la
c;eia celei mai marete Arcane.
In cea mai 9ec;e carte a intelepciunii) Tarotul) s-a spus cate ce9a despre misterele
elementelor. Arcana I - Magul repre:inta pe magician ca (iind cunoscatorul si stapanul
elementelor. In aceasta carte simbolurile sunt: sabia pentru elementul (oc) bag;eta pentru
elementul aer) cupa pentru elementul apa) monedele pentru elementul pamant. Aceasta
do9edeste (ara dubii ca prima parte a initierii magului) 1urmand traditia tarotului3 este cea
care duce la stapanirea elementelor. In onoarea acestei traditii 9oi acorda principala
atentie acestor elemente) pentru ca 9ei 9edea) ele sunt c;eia) panaceul) prin care toate
problemele pot (i re:ol9ate.
0on(orm (iloso(iei indiene succesiunea acestor tattBas esta urmatoarea:
Akasa # principiul eterului
Tejas # principiul (ocului
Waju # principiul aerului
Apas # principiul apei
Prithivi # principiul pamantului.
In concordanta cu doctrina indiana) se spune ca cele * elemente) intr-un (el mai
grosiere) au (ost generate de a cincea tatBa) principiul Aasa. In consecinta Aasa este
cau:a ultima si trebuie pri9ita ca a cincea putere) asa numita c;intesenta. Intr-un capitol
ulterior 9oi in(orma cititorul despre acest principiu. 0alitatile (iecarui element incepand cu
cel mai (in si pana la cel mai grosier 9or (i e=plicate in capitolul ce urmea:a. .ana acum
cititorul si-a dat seama ca anali:a actului creatiei nu este o sarcina usoara si nu poate (i
e=plicata intr-o maniera simpla ca oricine sa inteleaga subiectul si sa-si (aca o imagine
plastica a lui.
$a urma anali:a elementelor subliniindu-se 9aloarea lor practica) ast(el ca (iecare
om de stiinta) c;imist) (i:ician) magnti:ator) ocult) magician) mistic) abalist sau Cogin
etc. sa poata obtine bene(icii practice din aceasta. 8aca 9oi reusi sa in9at pe cititor sa se
ocupe de problema in modul corect ca sa a(le raspunsurile practice la domeniul care-l
interesea:a) 9oi (i (ericit sa 9ad ca scopul cartii a (ost indeplinit.

" #rincipiul Focului
0um am spus mai sus aasa sau principiul eteric este cau:a originii elementelor.
8upa scripturile orientale primul element nascut din aasa a (ost Te<as sau (ocul. Acest
element ca si celelalte nu-si mani(esta in(luenta doar in planul (i:ic ci in toata creatia.
0alitatile de ba:a ale elementului (oc sunt caldura 1(ierbinte3 si e=pansiunea. -a inceputul
creatiei inseamna ca totul a (ost (oc si lumina) si in Diblie putem citi: >4iat -u= # sa se (aca
lumina?. 8eci originea luminii trebuie cautata in elementul (oc. 4iecare element are doua
polaritati acti9a si pasi9a) po:iti9a 1E3 si negati9a 1-3. .lusul intotdeauna 9a insemna partea
constructi9a) creati9a) producti9a) iar minusul semni(ica toate aspectele distructi9e) de
(ragmentare) anali:a. Intotdeauna sunt 2 aspecte in (iecare elemente care trebuie
identi(icate cu preci:ie. Religiile intotdeauna au numit partea acti9a cea buna si partea
pasi9a cea rea. 8ar pri9ind lucrurile in pro(un:ime nu e=ista lucruri bune sau rele) ele sunt
%
doar conceptii umane. In 7ni9ers nu nu este nici bine si nici rau) pentru ca totul a (ost creat
dupa principii eterne) prin care .rincipiul 8i9in se re(lectaF doar cunoscand aceste legi ne
9om putea apropia de 8i9initate.
0um am mentionat anteriore elementul (oc este caracteri:at de e=pansiune) caruia ii
9oi spune (luidul electric pentru o intelegere mai buna. 8e(initia nu se opreste la ni9elul
(i:ic) cu toate ca are anumite analogii cu el. Oricine 9a reali:a imediat (aptul ca
e=pansiunea este identica cu calitatea e=tensiei. .rincipiul (ocului este latent si si acti9 in
toate lucrurile create) de (apt in tot 7ni9ersul) incepand de la cel mai marunt graunte de
nisip pana la cea mai sublima substanta 9i:ibila sau in9i:ibila.
$ #rincipiul Apei

Acum 9oi descrie principiul apei care este opus celui al (ocului. Apa desemenea
deri9a din Aasa) dar in comparatie cu (ocul are calitati opuse. 0alitatile de ba:a sunt
raceala si contractia. Apa deasemenea are 2 poli) cel po:iti9 este ;ranitor) protecti9)
datator de 9iata) pe cand cel negati9 este distructi9 sub aspectele de
micsorare)(ermentatie) di9i:are. 8atorita calitatilor sale el da nastere (luidului magnetic.
4ocul si Apa se regasesc in toate religiile. 8upa legile creatiei (ocul nu poate e=ista de
unul singur daca in interiorul sau nu se a(la opusul sau) principiul apei. Aceste 2
elemente sunt de ba:a) cu a<utorul carora totul a (ost creat. Ast(el peste tot e=ista cele 2
elemente in aspectele lor de (luid electric si magnetic) repre:entand polaritatile opuse.
% #rincipiul Aerului
Alt element deri9at din aasa este Aerul. Initiatii nu pri9esc acest principiu ca unul
real dar ii admit rolul de mediator intre principiile (ocului si ale apei. Ast(el principiul
aerului stabileste un ec;ilibru neutru) actionand ca mediator intre aspectele acti9e si pasi9e
al (ocului si apei. 8in interactiunea lor creatia s-a miscat.
In calitate de mediator principiul aerului a luat calitatea de cald de la (oc si cea de
ume:eala de la apa) (ara aceste calitati 9iata ar (i de neconceput. Aerul are deasemenea 2
polaritati) cu aceleasi caracteristici constructi9e si distructi9e.
In (inal trebuie sa spun ca nu trebuie sa pri9esti elementele doar ca lucruri (i:ice)
ceea ce ar repre:enta doar specte in(erioare materiale) ci ca (iind calitati uni9ersale.
& #rincipiul #a!antului
Am spus ca principiul aerului nu repre:inta un element de sine statator iar aceasta
este 9alabil si in ca:ul pamantului. Aceasta inseamna ca din inter-actiunea celor ' elemente
anterioare) elementul .amant s-a nascut) (iind ultimul element in calitatea sa de solidi(icare
a celorlalte '. 8atorita elementului pamant cele ' elemente anterioare au (orma concreta)
dar in acelas timp actiunea lor a (ost limitata si ast(el au aparut spatiul) timpul si greutatea.
Actiunea reciproca intre cele ' elemente si pamant a de9enit ast(el tetrapolara) deci
putem numi elementul pamant un magnet cu * poli. 4luidul in polaritatea elementului
pamant este electromagnetic. Toata 9iata creata poate (i e=plicata prin (aptul ca toate
elementele sunt acti9e in al *-lea 1elementul pamant3. .rin acest element a aparut 4iat- >sa
(ie lumina?.
' (u!ina
&0
-umina se intemeia:a pe principiul (ocului. -umina (ara (oc este de neimaginat si
din aceasta cau:a este un aspect al (ocului. Orice element de (oc poate (i con9ertit in
lumina si in9ers. Ast(el lumina e stralucitoare) penetranta si e=pansi9a.
Opusul luminii este intunericul) care a aparut din elementul apa. Intunericul are
calitati opuse celor ale luminii. 4ara intuneric lumina nu ar (i recunoscuta) c;iar n-ar e=ista
deloc. E9ident lumina si intunericul sunt produse de <ocul elementelor (oc-apa) lumina
a9and calitatile po:iti9e) iar intunericul cele negati9e. Acest <oc relational se intampla in
toate :onele.
) A*asa sau principiul eteric
8e mai multe ori) cand am descris elementele am pomenit ca au (ost aparut din
aasa. Ast(el aasa este cel mai inalt principiu) supremul) cel mai puternic) cau:a ultima a
oricarui lucru creat. .e scurt) este s(era cau:ala. Aasa este dincolo de timp si spatiu) este
necreata) icomprensibila si ide(inibila. 7nele religii i-au pus numele de 8-:eu. Este cea de
6-a putere) sursa puterii. Totul a (ost creat prin ea si ea tine totul in ec;ilibru. Este originea
tuturor gandurilor si a intentiilor) este lumea cau:ala. Este c;intesenta alc;imistului) totul
in tot.
+ ,ar!a

Este o lege eterna) sub anumite aspecte la (el ca principiul aasic) este legea cau:ei
si a e(ectului. 4iecare cau:a da nastere unui e(ect corespun:ator. Aceasta lege (unctionea:a
peste tot ca cea mai sublima regula. Orice actiune are in spate o cau:a sau este urmata de
un re:ultat. 8eci nu 9om accepta arma doar ca o regula pentru actiunile noastre bune) ca
in (iloso(ia orientala ci cu implicatii mult mai pro(unde. Instincti9 multi oameni au
sentimentul ca ce9a bun aduce doar re:ultate bune si orice rau se termina tot cu rau)
intocmai ca in pro9erbul: >ce semeni aceia 9ei culege?. 4iecare este obligat sa cunoasca
aceasta lege si sa o respecte. Aceasta lege a cau:ei si e(ectului gu9ernea:a deasemenea si
principiile elementelor. ,-am intentia sa intru in detaliu pri9ind arma) pentru ca spus in
cate9a cu9inte) principiul este clar oricarui om re:onabil. Acestei legi ale cau:ei si
e(ectului se supune si legea e9olutiei sau de:9oltarii. Ast(el e9olutia este un aspect la legii
armei.
- O!ul
-1 Despre corpul u!an
Omul este ade9arata imagine a lui 8-:eu) a (ost creat dupa modelul
Macrocosmosului. Tot ce se regaseste in uni9ers se regaseste intr-o masura mai mica si in
om. 8in acest moti9 omul este numit Microcosmos. .e scurt) toata natura se mani(esta in
om si acest capitol 9a arata cum.
,u intentione: sa descriu corpul (i:ic pentru ca oricine poate gasi in(ormatii in
lucrarile de specialitate. Aici 9oi arata omul din punct de 9edere ;ermetic si ii 9oi ilumina
pe oamenii interesati cum sa (oloseasca c;eia (undamentala) sa in(luente:e corect
elementele din om.
O ma=ima celebra spune: >O minte sanatoasa intr-un corp sanatos?. Ade9arul din
spatele pro9erbului se 9a re9ela imediat oricarei persoane interesate de problemele omului.
Acum probabil ma 9eti intreba ce-i sanatatea din punct de 9edere ;ermetic. 8in punct de
9edere ;ermetic sanatatea este ec;ilibrul per(ect) armonia (ortelor ce lucrea:a in interiorul
&&
corpului in legatura cu calitatile de ba:a ale elementelor. ,u trebuie sa e=iste o mare
di:armonie pentru ca boala sa se mani(este. .entru ca lipsa armoniei este de<a inceputul
bolii. .rincipala conditie pentru no9ice este sa se concentre:e pe corpul sau si sa mani(este
ec;ilibru si (rumusete. Impresia ce trebuie sa o (aca corpul in e=terior este cea a unei ;aine
(rumoase) (iind intr-un (el un aspect al 4rumusetii di9ine) care e ce9a ce nu doar ne (ace
placere sau ne apare simpatica sau antipatica) deoarece simpatia sau antipatia depind de
interactiunea elementelor. Ade9arata sanatate este mai degraba o conditie de ba:a pentru
e9olutia noastra spirituala. 8aca dorim sa traim (rumos) trebuie sa ne alcatuim (rumos
casa) apartamentul) deci corpul nostru) si sa-l umplem cu armonie.
0on(orm legii uni9ersale elementele au anumite (unctii in corp. Acestea sunt in
mare: constructia corpului) mentinerea lui in 9iata si disolutia lui. .artea po:iti9a) de
constructie apartine partii acti9e) po:iti9e din elemente. .artea de mentinerea se (ace prin
legatura) cone=iunea elementelor) deci actionea:a neutrul. .artea de distrugerea se (ace cu
a<utorul calitatilor negati9e ale elementelor.
4ocul in (orma acti9a prin (luidul electric 9a a9ea in(luente in e=pansiunea
corpului) in crestere. Aspectul negati9 participand la distrugere.
Apa in (orma acti9a 9a in(luenta acti9itatea de crestere) in aspectul negati9 9a
de:integra) 9a di:ol9a toate (luidele corpului.
Aerul 9a controla (luidul electric al (ocului si (luidul magnetic al apei din corp)
mentinandu-le in ec;ilibru. 8e aceea a (ost numit element neutru sau mediator.
.rincipiul pamantului trebuie sa (unctione:e in interiorul corpului ca sa mentina
impreuna in(luentele celorlalte trei elemente. In aspectul po:iti9 principiul pamantului
anima si ii o(era 9italitate corpului) in aspectul pasi9 este actionea:a contrar. .rincipiul
pamant este raspun:ator atat de de:9oltare cat si de imbatranirea corpului. .utem sa
mentionam multe aspecte ale corpului ce se corelea:a cu elementele) dar cred ca este
su(icient pentru moment.
Adeptii din toate timpurile nu au descris e(ectele elementelor in detaliu) probabil sa
e9ite neintelegerile) dar ei cunosteau bine elementele. Ei au impartit omul in ' parti
principale: capului i-au atribuit elementul (oc) abdomenul-elementul apa) iar pieptului
elementul aer) ca un element mediator intre cele 2. 0ata dreptate au a9ut cand au (acut
aceasta impartire de9ine e9ident la prima 9edere pentru ca tot ceea ce este acti9 sau (ocos
se petrec in cap. In abdomen se petrece contrariul) toate secretiile si toata munca ce se
petrece acolo apartine elementului apa. .ieptul apartine elementului aer si are un rol de
ec;ilibru pentru ca aici respiratia se produce aproape mecanic. Elementul pamant prin
puterea sa coe:i9a repre:inta intregul corp cu oasele si carnea.
Acum poate 9a intrebati unde se gaseste si cum (unctionea:a elementul aasic.
8aca ne gandim mai pro(und putem a(la raspunsul usor) principiul eteric (iind ascuns) in
(orma sa grosiera) in sange si-n samanta 1sperma3 si-n actiunea dintre ele care con(era
9italitatea.
0um am in9atat) elementul (oc produce (luidul electric iar apa (luidul magnetic)
(iecare din aceste (luide are doi polide radiatie 1acti9ul si pasi9ul3) iar in(luenta mutuala si
interactiunea dintre toate radiatiile acestor * poli seamana cu un magnet tetra-polar) care
este de (apt secretul lui Tetragrammaton) acel !od#"e#$au-"e al abalistilor. Ast(el
(luidul electromagnetic in corpul omenesc este magnetismul animal) Od-ul) sau ce anume
9rei sa-i dai. .artea dreapta a omului) pentru dreptaci) este electric-acti9a si partea stanga
este pasi9a- magneticaF la stangaci este in9ers. .uterea de emisie a (luidului
electromagnetic depinde de intensitatea actiunii elementelor in interiorul corpului. 0u cat
interactiunile sunt mai armonioase cu atat emanatiile 9or (i mai pure si mai puternice.
0u a<utorul anumitor e=ercitii si o atitudine corecta precum si o cunoastere e=acta a
legilor) capacitatea) puterea si in(luenta asupra acestui (luid electromagnetic 1Od3 poate sa
creasca sau sa scada in (unctie de ne9oi. 0um se obtine acest lucru 9a (i aratat in partea
practica a acestei carti.
&2
4luidul electric si cel magnetic din corpul uman nu au nimic in comun cu
electricitatea si magnetismul care le cunoastem) totusi e=ista unele analogii. -egea
analogiei este (oarte importanta in stiinta ;ermetica iar cunoasterea si (olosirea ei) permite
adeptului sa produca miracole.
"rana contine elemente amestecate intre ele. Re:ultatul ce apare in urma ;ranirii
este un proces c;imic) prin care se pastrea:a elementele in corpul nostru. 8in punct de
9edere medical ;ranirea impreuna cu respiratia dau nastere procesului combustiei.
Ocultistii au 9a:ut aici mai mult decat un proces c;imic (i:ic. Ei pri9esc combustia ca o
di:ol9are mutuala a ;ranei) la (el cum (ocul arde prin combustibil. 8eci toata 9iata depinde
de (urni:area permanenta de combustibil) adica ;rana 1lic;ida si solida3 si respiratie. 0a sa
o(eri (iecarui element ceea ce are ne9oie) este ne9oie de o ;rana 9ariata. 8aca toata 9iata
ne 9om limita la un singur (el de mancare) corpul 9a a9ea de su(erit) se 9or produce
de:ec;ilibre in corp. .rin de:integrarea aerului si ;ranei) se (urni:ea:a elementelor
substantele a<utatoare si in acest mod acti9itatea lor este mentinuta. 8aca un element
lipseste ar deran<a imediat (unctiile asociate acestuia. 8aca elementul (oc este in e=ces ne
este sete) elementul aer ne da sen:atia de (oame) elementul apa ne da sen:atia de (rig) iar
elementul pamant in e=ces produce oboseala. .e de alta parte orice suprasaturatie a
elementelor accentuea:a e(ectele in corp. 7n surplus de (oc da nastere unei dorinte
ar:atoare de miscare si acti9itate in generalF in ca:ul apei procesele de secretie 9or (i mai
puternice. O suprasaturare a elementului aer ne indica sa (im mai moderati la mancare iar
suprasaturarea elementului pamant 9a a(ecta aspectele 9ietii se=uale) nu neaparat legat
strict de actul in sineF acest impuls se=ual se poate mani(esta si-n alte domenii de acti9itate)
de e=emplu prin dorinta de crestere a acti9itatii si agilitatii) mai ales in ca:ul persoanelor
9arstnice.
4luidele electrice si magnetice cu polaritatile lor E si # au sarcina de a (orma
reactiile acide in toate corpurile organice si neorganice. In sensul acti9 sunt constructi9e iar
in aspectul # sunt distructi9e) ele di:ol9a si de:integrea:a.
Ast(el pot (i e=plicate toate (unctiile biologice din corp. Re:ultatul (inal este circularea
9ietii care se de:9olta) se mentine si pe urma dispare. Acesta este sensul e9olutiei in toate
lucrurile create.
-" Dieta. anato!ia oculta a corpului o!enesc
7n trai re:onabil mentine armonia elementelor in corp. 0um se pre9ede o
di:armonie # elemente (ragile sau predominante- trebuie luate masuri speciale in ce
pri9este ;rana ca sa determine elementul sa re9ina la normal) sau cel putin sa-l in(luentam
(a9orabil. Ast(el e=ista o 9arietate de diete pentru di(erite ca:uri. In timpurile de demult
apuse numeroase obser9atii au condus oamenii la aceste conclu:ii.
8aca tulburarea elementelor este 9i:ibila) nu mai este o simpla lipsa a ec;ilibrului
ci este o boala) aceasta insemnand ca este ne9oie de masuri mai drastice pentru a restabili
armonia si a aduce corpul la (unctionarea normala. Toate metodele de 9indecare cunoscute
pana-n :iua de a:i se ba:ea:a pe aceste principii. ,u 9oi 9orbi despre aceste metode pentru
ca in mare sunt cunoscute. Tratamentul naturist (oloseste e(ectele termice precum baile)
cataplasmele) ierburile si masa<ul. 8octorii alopati (olosesc medicamente concentrate) care
produc e(ecte corespun:atoare elementelor. "omeopatii utili:ea:a di9erse solutii
concentrate) (olosind contrastul elementelor con(orm principiului >/imilia similibus
curantur? pentru a atinge ec;ilibrul a tot ce pune in pericol legea polaritatii. Electro-
;omeopatii in(luentea:a direct (luidele electrice si magnetice pentru a ec;ilibra de:ordinea
elementelor) in (unctie de boala) printr-o intarire potri9ita a acestor (luide.
4iecare metoda are ca scop reinstaurarea ec;ilibrului. /tudiind aceste in(luente in
corp) magneti:atorul are mult mai multe sanse sa in(luente:e corpul cu puterile sale) in
&'
special daca este capabil sa manuiasca constient (luidul electric si magnetic din el) sa-l
ampli(ice si sa-l trans(ere in partea corpului care este in de:ec;ilibru. In partea practica
este un capitol special dedicat acestui subiect.
.ana acum am speci(icat (unctiile corpului. 8ar (iecare parte a corpului este
deasemenea in analogie cu elementele) (iind in(luentate de un anumit element cu
polaritatea corespun:atoare. E e=trem de interesant (aptul ca in aceasta lucrare inginereasca
care este corpul omenesc) unele organe) din interior spre e=terior poseda (luid electric iar
din e=terior spre interior mani(esta (luidul magnetic si care in(luentea:a armonios
(unctionarea intregului organism. In alte organe procesul are loc in9ers. Aceasta cunoastere
a emenatilor de polaritate se numeste in stiinta ;ermetica >anatomia oculta a corpului? si
cunoasterea ei e e=trem de importanta pentru orice adept care 9rea sa-si cunoasca si sa-si
controle:e corpul.
.rin urmare 9oi descrie aceasta anatomie oculta respectand (luidul electric si
magnetic) s(era de actiune po:iti9a si negati9a a acestora. Aceste argumente 9a duce
magneti:atorul spre mari a9anta<e deoarece 9a trata acele parti ale corpului cu (luid electric
sau magnetic) in (unctie de esenta bolii. 8ar aceste cunostinte deasemenea 9a a<uta (oarte
mult pe oricine e interesat de ele.
Capul: (ata este electrica) spatele capului si partea dreapta sunt magnetice) partea stanga si
mi<locul sunt electrice.
Oc/ii: in (ata si in (undal neutru) partea drepta si stanga electrica) in interior
magnetici.
>rec/ile: (ata) spatele si interiorul sunt neutre) dreapta magnetic) stanga electric
?ura si li!5a: (ata si spatele neutre) partile laterale neutre) interiorul magnetic.
?atul: (ata) spatele si parte dreapta magnetice) partea stanga si interiorul sunt electrice.
#ieptul: (ata electromagnetica) spatele electric) partea dreapta si interiorul sunt neutre)
partea stanga electrica.
A5do!enul: (ata electrica) spatele si dreapta magnetice) partea stanga electrica) interiorul
e magnetic.
Mainile: (ata si spatele neutre) parte dreapta magnetica) stanga electrica) interiorul neutru.
De2etele 1la ambele maini3: (ata) spatele si-n interior neutre) partea dreapta este electrica)
partea stanga deasemenea electrica.
#icioarele: (ata) spate si interior neutre) partea dreapta magnetica) partea stanga electrica.
Or2anele 2enitale la 5ar5ati: (ata electrica) in spate si-n partile laterale neutre) in interior
magnetic.
Or2anele 2enitale la 1e!ei: in (ata magnetic) spatele si partile laterale neutre) interiorul
electric.
>lti!a verte5ra si anusul # in (ata) spate si partile laterale neutre) interiorul este
magnetic.
0unoasterea acestor elemente de anatomie oculta si a c;eii magnetului tetrapolar)
permite adeptului sa caute si alte analogii) daca doreste. Alc;imistul 9a recunoaste in
corpul uman repre:entarea ade9aratului At;anor 1n.t-9asul2recipientul alc;imic de
combustie) preparare3 in care alc;imistul per(ect lucrea:a in Marea Opera sau prepararea
.ietrei 4iloso(ale.
Aici se inc;eie capitolul despre corp) dar nu sustin ca am spus totul dar cel putin
pri9ind actiunea elementelor s-a (acut lumina) a (ost re9elat secretul magnetului cu patru
poli) a Tetragrammaton-ului) in perspecti9a corpului.
10 #lanul !aterial
In acest capitol nu 9oi descrie lumea (i:ica) cu regatul mineral) 9egetal si animal)
nici nu 9oi 9orbi despre (enomenele (i:ice din natura pentru ca oricine le poate gasi in
&*
carti. Adeptul incepator s-ar putea sa nu (ie interesat de aceste probleme) in sc;imb ar
trebui sa stie totul despre mani(estarea elementelor in lumea materiala si polaritatea lor. ,u
trebuie sa mentione: e=istenta pe planeta noastra a elementelor (oc) apa) aer si pamant) (apt
ce orice persoana normala o 9a recunoaste. 0u toate aceastea adeptul 9a trebui sa inteleaga
cum (unctionea:a elementele pe pamant si cum sa le utili:e:e corect) pentru ca prin
analogie sa inteleaga cum (unctionea:a si in alte planuri. 0um este posibil sa intri in
contact cu planurile inalte prin cunoasterea elementelor grosiere materiale) 9oi arata intr-un
capitol 9iitor ce tratea:a despre magia practica. .entru moment e important de stiut ca pe
pamantul nostru lucrarea elementelor se produce) intr-o (orma subtila) in aceasi maniera ca
si in corpul omenescF intelegand una 9a cunoaste imediat si pe cealalta. In capitolul
re(eritor la corpul omenesc am discutat modul de 9iata si (unctionarea elementelor in corp
si) daca adeptul reuseste sa (oloseasca aceste elemente in cea mai subtila (orma) 9a (i
capabil de<a sa reali:e:e ade9arate minuni cu propriul corp si nu numai atat) el stie ca
nimic nu este imposibil in aceasta pri9inta.
.rincipiul .amant presupune magnetul tetrapolar cu polaritatile lui si e(ectul
celorlalte elemente. .rincipiul (ocului) in (orma acti9a) 9itali:ea:a) energi:ea:a procesele
in natura si in (orma negati9a le distruge si de:integrea:a. .rincipiul apei) in (orma
negati9a) are e(ecte contrare. Aerul) cu ambele polaritati) repre:inta neutrul) ec;ilibrul si
mentinerea esentei in natura. .rincipiul pamant) in concordanta cu calitatea sa de coe:iune)
are ca ba:a cele doua elemente (undamentale de (oc si apa impreuna cu aerul care le
neutrali:ea:a. Ast(el trebuie considerat ca (iind elementul material cel mai grosier. .rin
interactiunea (ocului cu apa) asa cum am mentionat de<a pri9ind corpul) a9em cele doua
(luide de ba:a - electric si magnetic- care isi au originea) con(orm aceleiasi legi) in corp)
unde interactionea:a. Aceste elemente impreuna cu (luidele lor sunt cau:a a tot ce este
material pe pamantul nostru) in interiorul si in e=teriorul lui) in lumile minerala) 9egetala si
animala. Ast(el (luidul electric se a(la in centrul pamantului in timp ce (luidul magnetic la
supra(ata. Acest (luid magnetic de pe supra(ata pamantului) in a(ara proprietatii
principiului apei sau de coe:iune) atrage si retine toate lucrurile materiale si compuse.
In concordanta cu proprietatile speci(ice corpului care depind de compo:itia
elementelor) (iecare obiect) tinand cont de (luidul electric poseda anumite emanatii sau
9ibratii electronice) care sunt atrase de (luidul magnetic general al intregii lumi materiale.
Aceasta atractie este numita greutate. In consecinta greutatea este un aspect al puterii de
atractie a pamantului. Dinecunoscuta putere de atractie a (ierului si nic;elului e un mic
e=emplu a ceea ce se intampla la scara mare pe intregul pamant. 0eea ce intelegem pe
pamant ca (iind electricitate si magnetism) nu este altce9a decat un aspect al magnetului
tetrapolar. .entru ca stim de<a ca printr-o sc;imbare arbitrara de poli se poate obtine
electricitate din magnetism si) pe cale mecanica) putem obtine magnetism prin intermediul
electricitatii. Trans(ormarea unei puteri in alta este de<a un proces magic sau alc;imistic)
dar (iind (olosit asa des in timpurile moderne nu mai e considerat decat din punctul de
9edere al (i:icii. 8in acest moti9 este e9ident ca magnetul tetrapolar poate (i (olosit
deasemenea si aici. Tinand cont de legea pri9ind magnetismul si electricitatea) nu numai in
corp dar si in lumea materiala grosiera) (iecare ;ermetist cunoaste e=act (aptul ca ceea ce e
deasupra este la (el cu ceea ce este dedesupt 1n.t.-Tabla de marald3. 4iecare adept care stie
cum sa anga<e:e puterile elementelor sau marele secret al tetragrammaton-ului) pe toate
planurile) este deasemenea capabil sa reali:e:e lucruri marete in lumea noastra materiala)
care altii le-ar considera miracole. 8ar adeptul nu 9ede in ele miracole) stiind ca la ba:a lor
sta cunoasterea si utili:area corecta a legilor.
Totul pe pamantul nostru) ceea ce se naste) se de:9olta) maturi:ea:a traieste si
moare) depinde de ce am a(irmat in aceste capitole. 8e aceea adeptul deplin con9ins de
(aptul ca moartea (i:ica nu inseamna de:integrare) trecere in nimic ci 9a considera moartea
nimic altce9a decat o tran:itie de la o etapa la alta. -umea materiala pro9ine din principiul
aasa sau asa numitul eter. -umea este deasemenea controlata si mentinuta de acelasi
&6
principiu. .rin urmare este de inteles (aptul ca toate in9entiile pri9ind comunicatiile la
distanta) prin eter) cum ar (i radio) telegra(ia) tele(onia) tele9i:iunea sau altele ce 9or (i
obtinute in 9iitor 1n.t.G Internet-ul3 se ba:ea:a pe transmisia (luidului electric si magnetic
in eter. Asta pentru ca principiile (undamentale si legile au (ost) sunt si 9or (i intotdeauna la
(el.
O carte 9oluminoasa si interesanta ar putea (i scrisa doar tratand despre e(ectele
di9erselor (luide electrice si magnetice in planul material grosier. 8ar cititorul interesat
care a decis sa paseasca pe cararea initierii si nu 9a (i descura<at de studiul principiilor) 9a
gasi el insusi tot ceea ce tine de di9ersele puteri si proprietatile lor. 4ructele si intelegerea
ce 9a (i obtinuta de-alungul studiului il 9or compensa indea<uns pentru e(ortul depus.
11 Su1letul sau corpul astral
.rin 9ibratiile subtile ale elementelor) prin intermediul (luidului electric si celui
magnetic si polaritatile lor) su(letul pro9ine din principiul aasa sau cele mai (ine 9ibratii
eterice. In acelasi mod in care elementele (unctionea:a in corpul material tot asa 9or
(unctiona si in su(let) asa numitul corp astral. Magnetul cu patru poli) cu calitatile lui
speci(ice) conectea:a sau amesteca su(letul cu corpul. Amestacul are loc) in analogie cu
corpul) prin in(luenta electromagnetica a elementelor. ,oi) adeptii numim acest
comportament al elementelor !atricea astrala a vietii sau asa numitul (luid
electromagnetic al su(letului. Aceasta matrice astrala a 9ietii nu e identica cu ceea ce
ocultistii numesc auraF despre aceasta 9oi 9orbi mai tar:iu. Matricea astrala sau (luidul
electromagnetic al su(letului) este legatura dintr su(let si corp. In su(let principiul (ocului
produce tot ceea ce este constructi9) principiul apei animea:a) aerul ec;ilibrea:a si
principiul pamant da 9igoare) cladeste si mentine. 0orpul astral lucrea:a cu aceleasi (unctii
ca si corpul material. /u(letul a (ost creat din principiul aasic iar cum (unctionea:a
elementele la ni9elul (i:ic 9or (unctiona si la ni9elul su(letului sau corpului astral dar
a9and o 9ibratie mai inalta.
Omul a (ost dotat cu 6 simturi ce corespund celor 6 elemente prin care corpul astral
sau su(letul cu a<utorul simturilor (i:ice percepe planul (i:ic. /piritul nemuritor receptea:a
si lucrea:a cu aceste 6 simturi prin corpul astral si cel (i:ic. 8e ce spiritul este nemuritor 9a
(i e=plicat intr-un capitol ulterior. 4ara acti9itatea spiritului in su(let) corpul astral nu ar
trai si s-ar de:integra in componentele sale.
0um spiritul nu ar putea actiona (ara inter9entia su(letului) in corpul astral se
regaseste radacina calitatilor pe care le are spiritul. In (unctie de ni9elul de de:9iltare si
maturi:are) spiritual are di(erite 9ibratii ale (luidului electric sau magnetic) care se
mani(esta in su(let sub (orma celor * temperamente. In (unctie de elementul predominant
distingem urmatoarele temperamente: coleric) sanguin) melancolic si (legmatic. 0el
coleric apartine (ocului) cel sanguin apartine aerului) cel melancolic apartine apei) cel
(legmatic apartine pamantului.
.uterea si 9ibratia elementului corespunde in grade di(erite cu puterea) 9igoarea si
e=pansiunea 9ibratiei respecti9ului (luid.
4iecare din aceste * elemente care dau nastere temperamentului uman) in (orma
acti9a o(era calitati po:iti9e) iar in (orma pasi9a calitati negati9e. As (i prea minutios daca
9oi de:9olta aici pe larg despre e(ectele elementelor) si este mai bine pentru adeptul
incepator sa gaseasca in el aceste e(ecte prin meditatie adanca. Aceasta maniera are un
moti9 (oarte special in cadrul initierii. $oi da doarcate9a e=emple:
Temperamentul coleric in aspectul po:iti9: acti9itate) entu:iasm) cura<)
producti9itate) ;otarare) :el etc. In (orma negati9a calitatile sunt : gelo:ie) lacomie)
pasiune) iritabilitate) necumpatare) tendinta spre distrugere) etc.
&6
Temperamentul sanguin in (orma acti9a: capacitate de penetrare) ;arnicie) bucurie)
de=teritate) bunatate) claritate) optimism) 9eselie) independenta) :el. In aspectul negati9:
sentmentul continuu ca esti pro9ocat) intoleranta) dispret) bar(a) gurali9) auto-multumire)
sc;imbator) 9iclenie.
Temperamentul melancolic in (orma po:iti9a: modestie) compasiune) de9otiune)
tandrete) serio:itate) docilitate) (er9oare) iertare) intelegere) calm) etc. In (orma negati9a:
indi(erenta) depresie) apatie) timiditate) lene etc.
Temperamentul (legmatic in (orma acti9a: respect) reputatie) re:istenta)
consideratie) ;otarare) (ermitate) serio:itate) scrupulo:itate) concentrare) sobrietate)
punctualitate) responsabilitate) obiecti9itate) circumspectie) siguranta de sine etc. In
aspectul negati9: lipsa de scrupule) mi:antropie) a intar:ia) lene) stupiditate) laconic etc.
In (unctie de elementul predominant se (ormea:a temperamentul) care (ormea:a ba:a
caracterului uman. Intensitatea acestor calitati depinde de polaritatea (luidului electric si
magnetic. Re:ultatul (inal este o emanatie ce se mai numeste pro(esional aura. .rin urmare
acest (el de aura nu trebuie comparat cu matricea astrala) deoarece e=ista di(erente mari
intre ele. Matricea astrala este substanta de cone=iune intre corpul (i:ic carnal si su(let) in
timp ce aura este emantia acti9itatii elementelor din corp) in calitati 9ariate in (unctie de
(ormele acti9e sau pasi9e. Aceste emanatii in su(let produc o anumita 9ibratie care
corespunde unei culori. .e ba:a acestor culori inteleptul care 9ede aura 1a lui sau a altora3
cu oc;ii astrali) isi poate da seama de caracterul de ba:a al omului si de
polaritatea 9ibratiilor din su(letul acestuia si c;iar sa o in(luente:e. $oi 9orbi mai detaliat
despre aceste lucruri intr-un capitol 9iitor re(eritor la introspectie. Ast(el temperamentul
omului ii in(luentea:a caracterul si ambele crea:a emanatia su(letului sau aura.
.e langa caracter) temperament si (luidul electro-magnetic corpul astral are inca 2
centri in creier) creierul mare 1cerebrum!scoarta cerebrala3apartinand constientului si
creierul mic 1cerebelul3 apartinand inconstientului. .entru (unctiile lor 9e:i capitolul care
se re(era la spirit.
0um am mai spus elementele se mani(esta in su(let la (el ca-n corp) toate (unctiile
(i:ice isi au radacina in su(let unde e=ista anumiti centri speciali in analogie cu toate
elementele) pe care (iloso(ia indiana le numeste c;are. Tre:irea c;arelor in India se
numeste Hundaleni !oga. ,u 9oi 9orbi despre acesti centri sau >lotusi? pentru ca studentul
interesat 9a gasi in(ormatia in literatura de specialitate. $reau sa spun doar ca centrul cel
mai in(eior se numeste Mulad;ara sau centrul pamantului a9andu-si locul in partea de <os a
su(letului) urmatorul centru este cel al apei) este in regiunea organelor se=uale iar indienii
i-au spus /Badist;ana. 0entrul (ocului ca centru al su(letului este in :ona ombilicului si
este numit Manipura. 0entrul aerului este in regiunea inimii si se numeste Ana;ata.
0entrul principiului aasic se gaseste la ba:a gatului si se numeste $isud;a. 0entrul 9ointei
si a intelectului se gaseste intre sprancene si se numeste A<na. 0entrul suprem si cel mai
di9in este numit >lotusul cu o mie de petale? # /a;asrara din care deri9a toata in(luentele
asupra celorlalti centri. Incepand de sus si pana <os) de-a lungul coloanei 9ertebrale se a(la
un canal subtil numit usumna sau principiul Aasa de<a cunoscut) care e raspun:ator de
cone=iunea si controlul centrilor de mai sus. Mai incolo 9oi descrie in9ocatia puterii
sarpelui in centri.
In descrierea su(letului principala problema este identi(icarea (unctionarii
elementelor cu aspectele lor po:iti9e si negati9e si care tin de legile imuabile ale
magnetului tetrapolar) marele secret al Tetragrammatonului (iind gu9ernate de acestea. 0el
ce 9a medita atent asupra acestui lucru) 9a cunoaste nu numai (unctiile corpul (i:ic ci si ale
su(letului) a9and o notiune corecta despre interactiunea elementelor dupa legile originare.
1" #lanul astral

&+
.lanul astral este adesea numit cea de a *-a dimensiune) nu a (ost creat din cele *
elemente ci este mani(estarea principiului aasic la un ni9el mai grosier. 0um am
mentionat anterior aasa in cea mai subtil (orma a sa este eterul prin care se propaga
undele electrice) magnetice ca si alte 9ibratii. Ast(el aceasta s(era 9ibrationala este originea
luminii) sunetului) culorilor) ritmului si 9ietii in toate lucrurile create. 0um aasa este
originea tuturor lucrurilor e=istente) tot ce a (ost si 9a (i creat in 9iitor) este re(lectat in ea.
.rin urmare planul astral este o emanatie eterna) nu are inceput si s(arsit) ne(iind marginita
de spatiu sau timp.
Adeptul care a<unge aici poate gasi tot ce doreste nu contea:a daca respecti9ul lucru
apartine trecutului) pre:entului sau 9iitorului. /ingura limita a perceptiei sale (iind
per(ectiunea sa.
Ocultistii si spiritualistii ca si ma<oritatra religiilor au numit planul astral lumea
cealalta) dar adeptul stie ca nu e=ista aici si acolo ast(el el nu se teme de moarte) acest
concept (iindu-i strain. .rin de:integrarea elementelor sau o rupere brusca a legaturilor
dintre ele) matricea astrala se pierde si corpul astral este eliberat producandu-se (enomenul
numit generic moarte) care de (apt nu-i altce9a decat trecerea de la lumea (i:ica la cea
astrala. /tiind acestea adeptul nu se 9a mai teme de moarte. .e de alta parte prin controlul
elemntelor si a altor lucruri) el poate sa obtina o slabire a legaturii dintre corpul (i:ic si cel
astral) re:ultatul (iind o proiectie spontana a corpului astral in a(ara celui (i:ic. Ast(el 9a (i
capabil sa 9i:ite:e cele mai indepartate regiuni) sa se trans(ere in di(erite planuri etc.
Aceasta este e=plicatia in ca:ul s(intiilor care au (ost 9a:uti in locuri di(erite in acelasi
timp.
.lanul astral are di(eriti locuitori. .rimii sunt cei care au decedat) care parasind
pamantul stau ni9ele corespun:atoare ni9elului lor spiritual) numite in di9erse religii rai
sau iad. 0u cat su(letul 9a (i mai nobil) pur si mai per(ect cu atat 9ibratia sa 9a (i mai inalta
si cu atat 9a (i mai (in planul astral re:ident. In timp) incetul cu incetul corpul astral se
di:ol9a pana cand de9ine potri9it cu 9ibratia respecti9ului ni9el astral sau se identi(ica cu
acesta. 8upa cum 9e:i aceasta identi(icare depinde de maturitatea si per(ectiunea spirituala
pe care entitatea le-a obtinut pe pamant.
.e langa spiritele mortilor se mai gasesc multe (iinte printre care asa numitii
elementari) entitati cu (oarte putine calitati in (unctie de 9ibratiile elementul predominant.
Ei traiesc pe 9ibratii similare omului si transmise catre aceta in planul astral. .rintre ele
e=ista unele ce au atins un anumit grad de inteligenta si unii magicieni le (olosesc aceste
(iinte in(erioare pentru scopurile lor egoiste.
Alt gen de (iinte sunt lar9ele 1larvae3 create constient sau inconstient) de ganduri
sen:oriale intense) prin matrita astrala. Acestea nu sunt (iinte ade9arate ci in9igorea:a
emotiile si pasiunile din lumea animala a planului astral in(erior. Instinctul de auto-
conser9are le indeamna sa intre in s(era acelor oameni care au pasiuni identice) unde 9or
incerca direct sau indirect sa pro9oace acele pasiuni in om. Aceste (iinte se ;ranesc cu
emanatiile pasiunilor pe care le-au declansat. 7n om coplesit de pasiuni 9a atrage o
gramada de ast(el de (iinte in s(era astralului in(erior. O mare lupta se da si in problema
magiei) acest (apt <oaca un rol important. Mai multe in(ormatii 9eti gasi in capitolul
pri9itor la introspectie. 8easemenea alti elementari si lar9e pot (i produse 1create3 arti(icial)
printr-un act magic 9oluntar. .entru detalii 9e:i partea practica.
7n alt gen de (iinte care eista si nu trebuie ignorate sunt (iintele celor * elemente)
adica elementalii. 4iintele (ocului se numesc salamandre) ale aerului silfi "elfi!iele#) ale
apei undine 1sau sirene) tritoni3) iar cele ale elementului pamant gnomi1sau goblini3.
Aceste (iinte asigura legatura dintre planul astral si cel (i:ic. 0um sa-i contacte:i) sa-i
controle:i si ce se poate obtine cu a<utorul lor 9oi arata in sectiunea practica a acestei carti
intr-un capitol special despre magia elementelor.
In plus mai sunt si alte (iinte cum ar (i satirii) spiritele padurii) spiridusi ai apei etc.
0;iar daca par basme) in planul astral se gasesc toate (iintele descrise mai sus la (el cum se
&8
gasesc oamenii in planul (i:ic. Oc;iul clar9a:ator al adeptului ii poate 9edea pe toti daca
doreste) putand sa intre in contact cu ei ast(el e=clu:and dubiile asupra e=istentei acestor
(iinte. 8eaceea adeptul trebuie sa (ie capabil sa 9ada mai intai) sa in9ete si doar dupa aceea
sa <udece.
1$ Spiritul
Am spus ca spiritul omului a (ost creat dupa imaginea lui 8-:eu (iind constituit din
corp) su(let si spirit. 0apitolele anterioare au aratat ca su(letul si trupul sunt doar o ;aina
sau casa pentru spirit. /piritul este nemuritor (iind dupa imaginea lui 8-:eu. ,u-i simplu sa
de(inesti ce9a di9in) nemuritor) neperisabil si sa o (aci cu termeni corecti. 8ar si aici ne 9a
a<uta c;eia magnetului tetra-polar.
8in prototipul suprem 1Aasa3) sursa originara a tuturor (iintelor) s-a nascut
spiritul) Eul spiritual cu cele * calitati (undamentale proprii spiritului nemuritor) imaginea
lui 8umne:eu.
.rincipiul (ocului) partea impulsi9a inseamna 9ointaF principiul aerului repre:inta
intelectul 1mintea3F principiul apei inseamna 9iata si emotiile) iar principiul pamantului
repre:inta reuniunea celor ' elemente in constienta eului.
Toate celelalte calitati ale spiritului au la ba:a aceste * principii originare. Aasa 1al
6-lea element) cel eteric3 se mani(esta in aspectul cel mai inalt in credinta iar in cel in(erior
este instinctul de auto-conser9are. 4iecare din cele * elemente are multe alte aspecte in
(unctie de polaritate. Toate acestea (ormea:a eul sau spiritul. .utem imparti elementele in
urmatoarele categorii:
- (oc: tarie) putere) pasiune.
- aer: memorie) <udecata si putere de discriminare.
- apa: constienta si intuitie.
- pamant: egoism si instinctul de auto- conser9are.
Ar dura prea mult ca sa mentionam toate calitatile spiritului cu pri9ire la elemente.
Adeptul incepator poate largi aceasta descriere prin studiu si meditatie pro(unda. Aceasta
este o sarcina importanta si nu trebuie negli<ata) pentru ca 9a duce la mari succese si
re:ultate sigure.
Aceste ' capitole despre corp) su(let si spirit repre:inta omul in (orma sa per(ecta.
.ana acum discipolul si-a dat seama de importanta cunoasterii microcosmosului propriu
pentru initiere si mai ales pentru obtinerea de re:ultate ma=ime in practica magiei si
misticii. 8e (apt tot secretul consta in cunoasterea microcosmosului. Ma<oritatea autorilor
din ignoranta sau alte moti9e au omis aceasta parte e=trem de importanta si anume
(undatia.

1% #lanul !ental
0um corpul se mani(esta in planul (i:ic) su(letul in plan astral) la (el si spiritul are
locul sau in planul mental sau s(era mentala. Aceasta este s(era mentala cu toate 9irtutile
sale.
.recum planul (i:ic si cel astral s-au nascut din aasa la (el si planul mental s-a
nascut prin cele * elemente iesite din aasa) ast(el producand principiul aasic al spiritului.
/imilar pentru spirit) asa cum corpul astral se de:9olta prin magnetul tetrapolar si (luidul
electromagnetic) tot asa corpul mental se de:9olta in s(era mentala sau spirituala. -a (el cu
corpul astral prin (luidul electromagenetic din planul astral da nastere matritei astrale) asa
numitului Od astral) (luidul electromagentic din planul mental (ormea:a matricea mentala
ce leaga corpul mental de corpul astral. Matricea mentala sau od-ul mental 1substanta
&%
mentala3 este cea mai subtila (orma de aasa) care controlea:a si conser9a acti9itatea
spirituala in corpul astral.
In acelasi timp aceasta substanta mentala este electromagnetica si depo:itea:a
ideile in constiinta spiritului) de unde sunt puse in acti9itate prin intermediul corpului astral
si a celui material grosier. /imultan) s(era mentala este s(era gandurilor care isi au originea
in lumea ideilor) deci din aasa spirituala. 4iecare gand este precedat de o idee care in
(unctie de proprietatile sale primeste o (orma si a<unge la constiinta eului prin principiul
eteric) matricea mentala) ca e=presie a gandului intr-o (orma de imagine plastica. Ast(el
omul) el insusi) nu este creatorul gandurilor) ci originea lor trebuie cautata in s(era aasica
sau planul mental. /piritul omului este ca o antena) este receptorul gandurilor din lumea
ideilor in concordanta cu situatia in care se a(la. -umea ideilor (iind toate in tot) (iecare
idee noua) orice in9entie noua) pe scurt tot ce crede omul ca a creat singur a (ost luat din
lumea ideilor. 0apacitatea de a produce idei noi depinde de maturitatea si atitudinea
spirtului. 4iecare gand nou implica un element pur) in special daca gandurile implica idei
abstracte. 8aca gandurile sunt (ormate din mai multe idei) di(erite elemente se combina si
interactionea:a. 8oar ideile abstracte au elemente si emanatii de polaritate pure) pentru ca
descind direct din lumea cau:ala a ideilor.
8e aici putem trage conclu:ia ca e=ista idei pur magnetice) pur electrice)
indi(erente si neutre din punct de 9edere al e(ectului lor. In (unctie de idee) in s(era mentala
(iecare gand are propria (orma) culoare si 9ibratie. .rin magnetismul tetrapolar al spiritului
gandurile a<ung la constiinta) de unde pleaca spre reali:are. Orice lucru (acut in planul (i:ic
isi are cau:a si originea in lumea ideilor prin gandire si constiinta spirituala) si sunt
re(lectate acolo.
.lanul (i:ic este limitat in timp si spatiu. .lanul astral este s(era spiritului mobil)
ast(el este limitat la spatiu) planul mental este dincolo de timp si spatiu si ast(el sunt si
toate procesele mentale. Receptia unui gand in corpul mental prin legatura reali:ata de
matricea astrala si mentala limitata in timp si spatiu in (orma ei completa) are ne9oie de
ce9a timp sa de9ina pe deplin constienta. In (unctie de maturitatea mentala) sirul gandurilor
este di(erit de la indi9id la indi9id. 0u cat omul este mai a9ansat si cu o cultura 9asta cu
atat mai repede ideile i se 9or de:9olta in minte.
-a (el ca planul astral si cel mental este populat. .e langa (ormele gandurilor
1ideilor3) in principal se gasesc cei morti al caror corp astral a (ost de<a di:ol9at de
elemente in cursul maturi:arii si distribuit in (unctie de gradul de per(ectiune intr-o regiune
9ibrationala corespun:atoare a planului mental.
Tot in s(era mentala se a(la regiunea asa numitilor elementali entitati create
constient sau inconstient de om prin gandire intensa si repetata. O ast(el de (iinta nu-i
su(icient de condensata ca sa aiba o (orma in lume astrala si ast(el in(luenta ei este limitata
la s(era mentala. 8i(erenta dintre (ormele gand2idei si elementali este urmatoarea: (orma
idee este (ormata dintr-una sau mai multe idei iar pe cealalta parte elementalul are un
anumit grad de constiinta si ast(el instinct de conser9are) dar alt(el nu se deosebeste prea
mult de alte (iinte din planul mental) si c;iar poate lua (orma unei idei-(orma. Adeptul
recurge adeseori la aceste (iinte elementale. 0um sa cree:i si sa utili:e:i ast(el de
elementali 9a (i aratat in sectiunea practica.
Ar mai (i multe de spus despre abilitatile speci(ice ale unor (iinte din planul mental.
8ar ce s-a spus pana acum este su(icient sa stimule:e munca in aceasta directie si
contribuie la o succinta iluminare despre planul mental.
1& Adevarul
Acum 9om parasi microcosmosul) 9reau sa spun omul cu in9elisul sau (i:ic) astral
si mental si sa ne ocupam de alte probleme ce trebuiesc re:ol9ate de adeptul incepator. In
20
primul rand este problema ade9arului. Multi (iloso(i si-au dedicat atentia acestui subiect si
asa 9om (ace si noi.
,e 9om ocupa aici numai acele (eluri de ade9ar asupra carora trebuie sa (im pe
deplin in(ormati. Ade9arul depinde de 9i:iunea (iecarei persoane. 0um nu putem sa a9em
toti aceeasi 9i:iune asupra lucrurilor este imposibil sa generali:am problema ade9arului.
$i:unea asupra ade9arului depinde de maturitatea spirituala a omului. 8oar cel ce cunoaste
si stapaneste legile micro si macrocosmosului poate 9orbi despre ade9arul absolut.
Anumite aspecte ale acestui ade9ar 9or (i recunoscute de toti) nimeni nu 9a nega ca e=ista
9iata) 9ointa) memorie si intelect. ,ici un adept nu-si 9a impune ade9arul asupra unei
persoane care nu e pregatita pentru el. Respecti9ul indi9id 9a percepe ade9arul din punctul
lui de 9edere. Ast(el este inutil pentru magician sa 9orbeasca cu nepracticanti despre unele
aspecte) cu e=ceptia persoanelor doritoare sa descopere ade9arurile superioare si sunt pe
cale de maturi:are sprirituala. Orice altce9a 9a (i o pro(anare si din punct de 9edere magic)
absolut incorect. ,u uita cu9intele Maestrului crestinismului: > ,u arunca perle la porci
caci le 9or calca in picioare?.
Ade9arului ii apartine capacitatea de a (ace di(erenta corecta dintre cunoastere si
intelepciune. 0unoasterea depinde in toate domeniile e=istentei umane) de maturitatea)
recepti9itatea si capacitatea de intelegere a mintii si a memoriei) (ara de care nu am (i putut
sa ne imbogatim si sa ne transmitem e=perientele noastre.
Este o mare di(erenta intre cunoastere si intelepciune) este mult mai usor sa obtii
cunoasterea dacat intelepciunea. Intelepciunea nu depinde de cunoastere) cu toate ca au
anumite puncte comune pana la un anumit ni9el. /ursa intelepciunii este in 8umne:eu) sau
in principiul cau:al) aasic din toate ni9elurile 1(i:ic) astral) mental3. Intelepciunea nu
depinde de minte si memorie ci de maturitatea) puritatea si per(ectiunea indi9idului.
Intelepciunea poate (i considerata ca si o etapa in de:9oltarea eului. Intelepciunea in
principal nu se mani(esta prin minte ci prin inspiratie si intuitie. @radul intelepciunii
depinde de ni9elul de de:9oltare a indi9idului. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa negli<am
cunoasterea ci din contra ele trebuie sa meaga mana in mana. Adeptul se 9a stradui sa
obtina cunoasterea cat si intelepciunea. ,ici una din ele nu trebuie lasate in urma. 8aca
cele 2 aspecte sunt ec;ilibrate adeptul 9a putea sa inteleaga legile micro si
macrocosmosului nu doar prin intemediul intelepciunii ci si prin intelect. Ast(el 9a a9ea o
perceptie dubla asupra lucrurilor si il 9a a<uta mult in propria de:9oltare.
Am descris una din legile ce (unctionea:a in toate planurile) secretul lui
tetragammaton sau magnetul tetra-polar. Aceasta (iind o c;eie uni9ersala poate re:ol9a
orice problema) toate legile si orice gen de ade9ar) pe scurt orice daca adeptul o 9a (olosi
cum trebuie. 0u trecerea timpului si cu a9ansarea sa in ;ermetica discipolul 9a cunoaste si
alte aspecte ale acestei c;ei si 9a trebui sa o accepte ca o lege nesc;imbata. 8iscipolul nu
9a mai umbla in intuneric si incertitudine ci 9a tine o torta in mana cu care 9a putea
penetra noaptea ignorantei.
Acest re:umat scurt asupra ade9arului este su(icient pentru adept ca sa stie cum sa
se ocupe de aceasta problema.
1' Reli2ia
Magul incepator isi 9a declara credinta intr-o religie uni9ersale. $a 9edea ca toate
religiile au atat aspecte po:iti9e cat si negati9e. $a pastra pentru el punctele bune ignorndu-
le pe cele rele) aceasta nu inseamna ca trebuie sa pro(ese:e o religie) ci ca 9a respecta
dreptul (iecaruia de-al 9enera pe 8-:eu) pentru ca (iecare religie are o 9i:iune corecta
despre 8-:eu indi(erent daca e 9orba de 0restinism) Dudism) Islamism s.a. O(icial poate sa
(ie credincios religiei sale dar nu 9a (i multumit doar cu doctrinele o(iciale ale bisericii de
care apartine) 9a incerca sa patrunda in misterul lucrarii lui 8umne:eu. Acesta (iind de (apt
2&
scopul initierii. In con(ormitate cu legile uni9ersale magul isi 9a (ace propria 9i:iune
asupra uni9ersului) iar aceasta 9a de9eni ade9arata lui religie. 4iecare religie este relati9a
iar intelegerea ei depinde de maturitatea persoanei. Ast(el adeptul nu 9a incerca sa
con9inga si sa abata alte persoane de la ade9arul lor si nu 9a (ace nimic sa le condamne. In
stra(undul) inimii poate simti mila pentru (anatisnmul sau ateismul unora) (ara sa lase sa se
9ada ce9a in e=terior. $a lasa pe (iecare sa creada in ceea ce-l (ace (ericit si multumit. 8aca
toata lumea s-ar tine de s(atul de mai sus ar dispare ura si ra:boaiele religioase de pe
pamant si toti oamenii ar trai (ericiti unul langa celelalt.
O problema di(erita este cea a cautatorului) nemultumit de doctrinele o(iciale si
care cauta ade9arul. In ast(el de ca:uri adeptul este obligat sa o(ere cautatorului lumina si
in(ormatiile necesare in (unctie de puterea de patrundere a acestuia din urma. In acest ca:
magul 9a trece peste orice e(ort ca sa comunice comorile sale spiritulale si sa-l conduca pe
cel ce cauta spre lumina.
1) Du!ne3eu
I8in cele mai 9ec;i timpuri) omenirea a cre:ut in ce9a ce e=ista dincolo de puterea
de intelegere a oamenilor) ce9a transcedental ce a (ost idoli:at indi(erent de (orma (ie un
1sau mai multi3 8-:eu personi(icat sau unul nepersoni(icat. Tot ce nu a putut intelege omul
a (ost atribuit puterilor deasupra lui. Ast(el s-au nascut toate :eitatile omenirii) cele bune si
cele rele 1demoni3. 0u timpul :eii) demiurgii) ingerii) demonii sau (antomele au (ost
adorate) (ie ca au (ost 9ii sau au e=istat doar in imaginatia oamenilor. .rin de:9oltarea
omenirii ideea despre 8-:eu s-a redus) in special datorita de:9oltarii stiintei care a inceput
sa e=plice toate (enomenele care inainte au (ost atribuite lui 8-:eu. Ar trebui sa (ie scrise o
gramada de carti daca cine9a ar dori sa intre in detalii despre di(eritele idei si conceptii
despre di9initate in istorie. /a ne apropiem de 8-:eu din punct de 9edere al magicianului.
In principal ideea de 8-:eu pentru omul simplu si onest ser9este ca suport pentru ca
spiritul lui sa nu intre in incertitudine sau ca un a<utor moral. Ast(el 8-:eul lui intotdeauna
ramane ce9a intangibil) de neimaginat si de neconceput. .entru magician lucrurile stau cu
totul alt(el. El stie ca a (ost creat dupa imaginea lui 8-:eu si ast(el este o parte din el. El isi
da seama de scopul sau ele9at) primul sau obiecti9 si datoria sacra ca (iind uniunea cu
8umne:eu sau Indumne:eirea. Reali:area acestui sublim scop 9a (i descrisa mai tar:iu.
/inte:a mistica a uniunii cu 8-:eu consta in de:9oltarea ideilor di9ine) de la punctul cel
mai in(erior pana la cel mai superior aspect intr-o asa masura incat sa obtina unirea cu
uni9ersalul. In acest moment (iecare este liber sa-si pastre:e sau sa-si abandone:e
indi9idualitatea. 8e obicei persoanele care-si pastrea:a indi9idualitatea se intorc pe pamant
cu o misiune sacra.
In aceasta de:9oltare) magul initiat este in acelas timp si un mistic. 4acand aceasta
uniune si renuntand la indi9idualitatea sa) el 9oluntar se di:ol9a) aceasta in limba< mistic se
numeste moarte mistica.
Este e9ident ca ade9arata initiere nu-i doar o cale mistica sau magica. E=ista doar o
initiere care leaga ambele concepte) in opo:itie cu ma<oritatea scolilor mistice sau
spirituale care se ocupa doar de subiecte inalte) precum meditatia sau alte e=ercitii
spirituale) (ara a stapani intai primii pasi. Aceasta ar (i similar cu cine9a care incepe cu
(acultatea inainte sa (aca scoala primara. Re:ultatul unui asemenea antrenament in unele
ca:uri este de:astruos) c;iar dramatic) totul depin:and de talentele indi9idului. In general
eroarea se gaseste in (aptul ca ma<oritatea acestor materiale pro9in din Orient) unde lumea
(i:ica si cea astrala este pri9ita ca o ilu:ie 1magie3 ast(el ca I se acorda putina atentie. Este
imposibil de aratat toate detaliile pentru ca aceasta ar depasi scopul acestei carti. Tinandu-
te cu pas de instructiunile din aceasta carte nu 9a (i nici un esec in de:9oltare sau alte
consecinte negati9e) pentru simplu moti9 ca de:9oltarea are loc incet dar sigur. 0e idee isi
22
9a (ace adeptul despre 8-:eu este o problema personala indi(erent ca il alege pe 0;ristos)
Dudd;a) Alla; sau altul. Toate depind de o idee. Misticul pur doreste sa se apropie de 8-
:eu cu o iubire atotcuprin:atoare. !oginul deasemenea merge pe un singur aspect al
8i9initatii. D;ati Coginul 9a merge pe cale iubirii si a de9otiunii) ra<a si ;at;a Coginul 9a
alege calea autocontrolului si 9ointei iar <nana Coginul 9a merge pe drumul intelepciunii si
a cunoasterii.
Acum sa-l pri9im pe 8-:eu din punct de 9edere magic) in legatura cu cele *
elemente) asa numitul tetragammaton) numele suprem si de nepronuntat: principiul (ocului
implica atotputernicia si omnipotenta) principiul aerului implica intelepciunea
1atotcunoastere3) puritatea si claritatea de unde deri9a legile uni9ersului. Iubirea
atotcuprin:atoare si 9iata 9esnica este atribuita apei iar nemurirea) omnipre:enta si
in9ulnerabilitatea apartin elementului pamant. Aceste patru aspecte impreuna repre:inta
8i9initatea /uprema. /a mergem pe aceasta cale in mod practic) pas cu pas pana la
/uprema 8i9initate) incepand de la s(era cea mai in(erioara pana ce 9om a<unge la
ade9arata reali:are a lui 8umne:eu in noi. /a ne rugam si sa laudam pe omul (ericit ce
atinge aceasta pace inca din aceasta e=istenta terestra. /a alungam (rica de durere) pentru
ca toti 9om a<unge intr-un (inal aici.
1+ Ascetis!ul
8in cele mai indepartate timpuri) toate sectele) religiile si sistemele de antrenament
au pri9it ascetismul ca o problema importanta. 8i(erite sisteme din Orient au trans(ormat
ascetismul in (anatism) cau:and pre<udicii ma<ore prin e=cese nenaturale si nenecesare.
Morti(icarea corpului in general este doar un aspect al de:9oltariice tine doar de corp
negli<and celelalte parti. 8aca ascetismul (i:ic a<uta corpul (i:ic) (ie printr-o dieta adec9ata)
(ie pentru eliminarea to=inelor si indepartarea impuritatilor) sau pentru a indeparta boala
din corp si a compensa di:armoniile) atunci masurile ascetice pot (i intrebuintate dar cu
masura.
0ine9a care munceste din greu 9a (i lipsit de minte sa lipseasca corpul de
substantele absolut necesare supra9ietuirii) doar pentru ca se ocupa cu Coga sau
misticismul. Aceste e=treme 9or duce (ara nici un dubiu la serioase si periculoase
periclitari de sanatate..
$egetarianismul nu-i asa important pentru progresul mental sau intelectual) doar
daca-i (olosit pentru curatarea corpului de murdarii. O abstinenta temporara de la carne si
produse animaliere e indicata doar in anumite operatii magice) (acand parte din pregatire si
atunci sunt limitate in timp. Toate astea trebuie luate in considerare si in ceea ce pri9este
9iata se=uala. Ideea ca prin mancarea carnii animalelor) puterea animalelor sau (acultatie
lor ar (i transmise omului este un nonsens si isi are originea in ignoranta legilor primiti9e.
Magul nu trebuie sa (ie atent la ast(el de conceptii.
In de:9oltarea mistico-magica) magicianul trebuie sa (ie moderat in modul de
;ranire 1solid si lic;id3 si sa duca un stil de 9iata re:onabil. Este imposibil de dat anumite
regului (i=e pentru ca modul magic de 9iata este numai indi9idual. 4iecare trebuie sa stie
ce-i (ace bine si ce-I (ace rau) (iind datoria sacra ca sa se mentina ec;ilibrul peste tot.
/unt ' (eluri de ascetism:
&. ascetism intelectual sau mentalF
2. ascetism psi;ic sau astralF
'. ascetism (i:ic sau material.
2'
.rimul are de-a (ace cu disciplina gandurilor) al 2-le are de-a (ace cu inobilarea
su(letului prin controlul pasiunilor si instinctelor iar al treilea este ocupat cu armoni:area
corpului printr-o 9iata naturala si ec;ilibrata. 4ara aceste ' (eluri de ascetism care trebuiesc
de:9oltate paralel) de:9oltarea magica este imposibila. 0a sa nu produci de:ec;ilibre in
(iinta ta trebuie sa te ocupi de toate ' la (el. In(ormatii despre acest lucru in partea practica
a cartii.
Inainte sa inc;ei partea teoretica a acestei carti) recomand tuturor nu doar sa o
citeasca) ci sa si-o insuseasca temeinic prin re(lectie si meditatie pro(unda caci trebuie sa
de9ina o parte din cultura mentala a indi9idului. 0el ce 9a de9eni mag isi 9a da seama ca
9iata depinde de actiunea elementelor in di(erite s(ere si planuri. Ele se mani(esta in orice
lucru atat in micro cat si in macrocosmos) temporar si etern) peste tot sunt aceste puteri in
actiune. Incepand din acest punct al cunoasterii 9ei 9edea ca nu e=ista moarte in sensul
obisnuit al cu9antului) ci totul continua sa traiasca) trans(ormandu-se si apropiindu-se de
per(ectiune) in con(ormitate cu legile originare. Ast(el magului nu-i e (rica de
moarte) pentru ca el crede ca moartea (i:ica este doar o tran:itie spre planul astral iar de
acolo spre ni9elele spirituale s.a.m.d.F in consecinta el nu 9a crede in iad sau in rai. .reotii
di(eritelor religii sustin aceste po9esti doar ca sa-si tina >copiii? cuminti. .o9estile lor au
scopul de a crea (rica de iad sau purgatoriu si sa promita raiul oamenilor buni. .ersoanele
obisnuite daca sunt inclinate spre religie pot (i in(luentate po:iti9 de aceste po9esti) de (rica
iadului 9or incerca sa (ie buni.
Magul nu 9ede alt scop in legile morale decat innobilarea mintii si a su(letului sau)
pentru ca doar printr-un su(let nobil puterile uni9ersale pot lucra) in special daca corpul)
su(letul si mintea au (ost antrenate si de:9oltate in mod egal si armonios.

JJJ
/4AR/IT7- .RIMEI .ARTI
2*
26
;#RACTICA;
1cele :ece ni9ele ale initierii practice3
,I$E-7- I
/a ne concentram asupra partii practice a initierii. Trebuie sa a9em intotdeauna in
(ata oc;ilor ca corpul) su(letul si mentalul2spiritul pot si trebuie sa progrese:e deodata caci
alt(el n-ar (i posibil sa obtinem ec;ilibrul magic. 8espre progresul in9ataturii unilaterale
am relatat amanuntit in partea teoretica. ,u este recomandat sa se progrese:e rapid
deoarece totul are ne9oie de timp.
Rabdarea) consec9enta si (iabilitatea) sunt conditii de ba:a ale progresului.
Oboseala care apare in cursul acestui progres 9a (i pe deplin recompensata. 0ine 9rea sa se
gaseasca pe drumul magiei) datoria lui s(anta este sa (aca e=ercitii cu regularitate.
0u oamenii de langa el trebui sa (ie intotdeauna bun) prietenos si indulgent iar (ata
de el insusi aspru si (ara sa (aca compromisuri. ,umai cu o ast(el de atitudine se poate
obtine succesul pe calea magiei. /a nu critice si sa nu in9ino9ateasca pe nimeni) sa se
intoarca intotdeauna >la usa lui?. /a nu permita nimanui sa se uite in sanctuarul propriu.
Magicianul nu (ace cunoscut drumul) progresul si succesul obtinut. In tacere sta puterea
cea mai mare si cu cat se accentuea:a e(ortul cu atat mai usor se obtine puterea necesara.
/e (ace in asa (el incat pentru a progresa sa se re:er9e cat mai mult timp posibil. ,u este
indicat si nici sanatos sa pierdem timpul pentru distractii si bautura. Timpul se scurge
ine=orabil) ca apoi sa nu se mai poata recupera. /e 9a re:er9a un anumit timp care se 9a
respecta intocmai. E=ceptii se (ac doar in anumite ca:uri ine9itabile. Omul este o (iinta cu
obiceiuri care odata obisnuita cu un e=ercitiu simte ulterior ne9oia sa le e=erse:e. Asa cum
te obisnuiesti cu mancarea) bautura si somnul asa trebuie sa te obisnuiesti si cu e=ercitiile.
,umai asa poti conta pe un e(ect sigur. 4ara ;arnicie nu e=ista nici un randament. M-am
straduit sa compun e=ercitiile in asa (el sa se potri9easca si pentru oamenii ocupati. 0el
care are mai mult timp la dispo:itie poate e(ectua 2 sau mai multe e=ercitii deodata.
-imita de timp pentru completa e(ectuare a e=ercitiilor ni9elului I e de la 2
saptamani pana la o luna pentru persoanele cu aptitudini medii. 0ei care au mai practicat
concentrarea si meditatia 9or scurta aceasta perioada iar cei care nu au e=perienta 9or
e=ersa mai mult e=tin:and perioada de antrenament. /uccesul depinde indeosebi de
indi9idualitatea si talentul discipolului. .entru practica e (olositor sa nu se treaca la
urmatorul e=ercitiu (ara a a9ea deplina e=ersare si obisnuinta cu cel anterior.
A,TRE,AME,T ME,TA-
Controlul 2andurilor4 disciplinarea si su5ordonarea 2andurilor 6$ e7ercitii8
&..rimul e=ercitiu se re(era la suprave2/erea< ur!arirea constienta a gandurilor:
Ase:ati-9a comod intr-un scaun sau culcati-9a pe o canapeaF rela=ati-9a intregul
corp) inc;ideti oc;ii si urmariti 6 minute sirul gandurilor) incercand sa le
retineti. -a inceput 9eti obser9a aparitia unor ganduri ce tin de 9iata de :i cu :i)
de ser9ici) casa) gri<i etc. In (ata acestor ganduri comportati-9a ca un critic
linistit) liber si independent. In (unctie si de situatia sau starea in care sunteti)
aceste e=ercitii 9or (i mai usoare sau mai grele. ,u este 9oie sa se piarda sirul
gandurilorF sa nu uiti de tine) sa le urmaresti atent si constient. ,u este 9oie sa
26
adormiK 8aca obosesti mai bine intrerupi si lasi pe alta data cand cre:i ca
oboseala nu 9a inter9eni.
Indienii) de e=emplu) pentru a nu pierde timpul pretios se stropeau cu apa rece peste
(ata sau se (recau cu apa rece pe tot corpul ca sa ramana proaspeti. Inainte de e=ercitiu se
pot (ace si niste respiratii adanci care alunga oboseala si somnul. 4iecare ele9 9a a<unge cu
timpul la aceste masuri a<utatoare.
Acest e=ercitiu de control al gandurilor se (ace de obicei dimineata si seara. In
(iecare :i se 9or prelungi cu un minut ast(el incat intr-o saptamana sa se a<unga la cel putin
&0 min. de control si urmarire a gandurilor (ara a de9ia deloc de la ele. In orice ca: totul
trebuie (acut (oarte constient) (ara greseala. .rogresul este la (iecare di(erit) indi9idual. ,u
este permis sa se termine pana cand e=ercitiul precedent nu este stapanit in totalitate.
Ele9ul atent 9a obser9a cum la inceput) gandurile il ataca) trec pe langa el intr-un tempo
rapid) incat ii este (oarte greu sa le retina pe toate. 8e la un e=ercitiu la altul 9a obser9a
insa ca gandurile nu 9or mai aparea atat de ;aotic) 9or de9eni mai regulate) pana cand 9or
de9eni numai cate9a ganduri care 9in dintr-un mediu indepartat. Acestui control al
gandurilor trebuie sa-i acor:i toata atentia deoarece este (oarte important in progresul
magic.
2.0u con9ingerea ca acest e=ercitiu a (ost destul e=ersat si ca se poate e=ecuta
oricand practic) poti trece la un alt e=ercitiu de de:9oltare mentala) ce presupune
concentrarea sau 1ocali3area pe un sin2ur 2and4
a3 In 9iata de :i cu :iF consta in eliminarea din psi;ic a gandurilor nedorite si
care apar cu o incapatanare crescanda. 8e e=emplu) trebuie sa (im in stare sa nu
ne mai preocupe munca si gri<ile ser9iciului atunci cand ne intoarcem de la
lucru in sanul (amiliei. Toate gandurile ce nu tin de 9iata particulara trebuie sa
le indepartam si sa reusim sa de9enim alt om. /i in9ers: la ser9ici trebuie sa ne
concentram numai la acesta) sa nu ingaduim mintii sa rataceasca in alta parte: la
casa) (amilie) 9iata particulara sau altunde9a. Acest lucru trebuie e=ersat pana
de9ine obisnuinta. Mai presus de orice) sa ne obisnuim ca indi(erent unde
suntem) la ser9iciu sau in 9iata particulara) sa (acem totul cu toata constiinta)
indi(erent daca este un lucru mare sau mic. Acest e=ercitiu ar trebui pastrat toata
9iata) deoarece ascute mintea si intareste memoria si constiinta.
8aca s-a a<uns la un re:ultat (a9orabil cu acest e=ercitiu) se poate trece la
urmatorul.
b3 4ocali:area propriu-:isaF Mentine un timp mai indelungat un singur gand sau
o idee si indepartea:a pe toate celelalte care ar 9rea sa iasa la supra(ata. .entru
aceasta se alege dupa pre(erinta un gand sau o idee de care trebuie sa ne tinem
tare. Toate celelalte care nu au de-a (ace cu cel ales pentru e=ercitiu trebuie
indepartate cu toata puterea. -a inceput acest lucru 9a reusi doar pentru cate9a
secunde) mai tar:iu 9or (i minute. In (inal trebuie a<uns la minimum &0 min.
'.8aca si aici a9eti succes sunteti pregatit pentru e=ercitiul urmator. .rin acest
e=ercitiu 9rem sa demonstram golul desa9arsit in gandire sau 2olul<vidul !ental:
0ulcati-9a comod pe un pat) canapea sau ase:ati-9a pe un balansoar) rela=andu-
9a intregul corp. Inc;ideti oc;ii si inlaturati orice gand care apare. ,u are 9oie
sa patrunda in psi;icul d9s decat golul. Aceasta stare de gol trebuie sa o
mentineti (ara a uita de 9oi insi9a. -a inceput 9e-ti reusi doar pentru cate9a
secunde) dar prin e=ercitii repetate 9eti reusi tot mai bine. /copul e=ercitiului
este atins doar cand reusiti sa ramaneti in starea aceasta &0 minute (ara sa uitati
de 9oi sau sa adormiti.
Reusitele) (elul e=ercitiului) timpul e=ersat si anumite deran<amente) notati-le intr-
un caiet2<urnal magic 1amanunte in capitolul urmator3 care (oloseste la controlul
progresului.
2+
0u cat mai stiinti(ic procedati cu atat mai usor 9eti reusi sa absol9iti celelalte
e=ercitii. Intocmiti pentru urmarirea :ilnica sau saptamanala un plan de munca e=act) si
mai presus de orice dati (rau liber autocriticii.
28
A,TRE,AME,T ./I"I0 1sau Astral2/u(letesc3
1 Introspectia sau cunoasterea de sine 6autocunoasterea8
In locuinta noastra) adica re(erindu-ne la corpul si la su(letul nostru trebuie in orice
moment sa ne descurcam. 8e aceea prima noastra datorie este sa ne autocunoastem.
4iecare sistem de initiere) de orice (el ar (i) pune aceasta conditie din primul moment. 4ara
autocunoastere nu e=ista un progres ade9arat. In primele :ile destinate innobilarii su(letului
ne ocupam cu partea practica a introspectiei sau a autocunoasterii.
8esc;ideti-9a un 9urnal si notati toate partile rele ale su(letului. Acest <urnal sa
9a (oloseasca numai d9s. si nu-l aratati nimanui. Este un asa :is jurnal de
control. -a autocontrolul de(ectelor) obiceiurilor) patimilor) instinctelor si a
trasaturilor urate de caracter trebuie sa (ii un obser9ator aspru si dur (ata de tine.
,u ai 9oie sa (ii indulgent si sa nu in(rumusete:i nici un de(ect sau nea<uns.
Meditea:a si gandeste-te bine la tine) pune-te in anumite situatii din trecutul tau)
cum te-ai purtat in anumite situatii) cum ai reactionat. ,otea:a toate slabiciunile
tale in cele mai (ine nuante si 9ariatiuni. 0u cat descoperi mai mult cu atat mai
bine. ,u este 9oie sa ramana nimic ascuns indi(erent cat de nesemni(icati9e sau
mari sunt de(ectele) oricat de in(ricosatoare ar (i.
Ele9ii cei mai bine dotati au descoperit sute de greseli in cele mai (ine umbre.
Acesti ele9i sunt dotati cu o buna capacitate de meditatie si o adanca patrundere in su(letul
lor. /palati-9a su(letul ca sa (ie curat) sa dispara toate buruienile din el.
Aceasta autoanali:a e una din cele mai importante pregatiriK Multe sisteme oculte o
negli<ea:a a9and ast(el un re:ultat nesatis(acator. Aceasta pregatire su(leteasca este cea mai
importanta pentru ec;ilibrul magic (ara de care nu este posibil un progres constant. .entru
autocritica se re:er9a intotdeauna seara si dimineata cate9a minute. 8aca 9a raman in
timpul :ilei cate9a momente libere le (olositi si pe acestea) 9a ganditi intensi9 daca mai
gasiti de(ecte ascunse iar daca le descoperiti le scrieti imediat pe ;artie pentru a nu uita nici
unul din ele) indi(erent cand si unde dati peste un ast(el de de(ect. ,u 9a grabiti cu notatiile
imediat. 8aca nu reusesti in cursul unei saptamani sa descoperi toate de(ectele mai dedici
inca o saptamana acestui lucru) pana cand asa numitul registru al pacatelor este complet.
8aca reusesti intr-una sau mai multe saptamani poti trece la e=ercitiul urmator.
" Alcatuirea celor doua o2lin3i !a2ice astrale
Incearca prin gandire pro(unda sa clari(ici (iecare de(ect) corespun:ator celor *
elemente. In <urnal iti re:er9i pentru (iecare element o rubrica in care treci
de(ectele. In ca:ul in care nu esti ;otarat la care rubrica sa incadre:i de(ectul il
treci la rubrica >indi(erent?. Ast(el obtii * rubrici E una pentru >indi(erent?.
8upa un progres treptat 9ei reusi sa ;otarasti pentru (iecare de(ect elementul
potri9it.
8e e=emplu: la elementul 4oc 9ei trece: gelo:ie) ura) ra:bunare) ener9are)
irascibilitate) (urieF autoritar-dur) patimi) in9idie) aroganta) tendinte de autodistrugere. -a
elementul Aer 9ei trece: super(icialitate) lauda) e=agerare) bar(a) negli<enta) interese
imprastiate) pripeala2repe:eala) nai9itatea. -a elementul Apa treci: indi(erenta) atitudine
(legmatica2insolenta) raceala) con(ormism) nestatornicieF in(luentabil) prea ingaduitor)
pasi9) (ara initiati9a) emoti9itate) rusine etc. -a elementul .amant: lene) inconstienta) lipsa
de metoda) neregularitate2inconstantaF greoi) lent) rigid) incapatanat) (anatic) neimaginati9)
trist) pesimist) ;edonic) anomalii 1se=uale) lacomie) etc3.
2%
In saptamana 9iitoare meditati pentru (iecare rubrica in parte pe care o impartiti
in cate ' subgrupe: in prima subgrupa treceti cele mai mari si mai dure de(ecte
care apar c;iar la prima 9edereF in a doua grupa treceti de(ectele ce apar mai rar
si nu sunt atat de puterniceF in a treia grupa treceti de(ectele care apar doar
cateodata) (oarte rar. In acest (el procedati si cu celelalte rubrici ale elementelor)
inclusi9 cu de(ectul indi(erent. -ucrati constiincios pentru ca meritaK
In acelasi mod se procedea:a si cu insusirile su(letesti bune si pe acestea le
impartiti in rubricile elementelor (ara a uita si cele ' subgrupe.
Asa de e=emplu: la elementul 4oc: acti9itate) entu:iasm) ;otarare) cura<. -a
elementul Aer: ;arnicie) bucurie) sanatate) 9oie buna) optimism. -a elementul Apa:
modestie) credinta) mila) liniste) iertare. -a elementul .amant: respect) luciditate)
punctualitate) simtul raspunderii.
4acand aceste lucruri obtineti asa numitele o2lin3i astrale: si anume una nea2ra cu
insusiri su(letesti rele si una al5a cu caracteristici bune si nobile. Aceste 2 oglin:i magice
sunt oglin:i oculte 1secrete3 si in a(ara de proprietar nimeni nu are 9oie sa pri9easca in ele.
/ublinie: inca o data ca proprietarul este obligat sa prelucre:e oglin:ile magice precis si
constient. 8aca pe parcurs se mai descopera o insusire buna sau rea) nu este prea tar:iu) o
poate incadra si atunci in una din rubrici.
Aceste 2 oglin:i magice dau posibilitatea magicianului sa stabileasca destul de
e=act care dintre elemente predomina in oglinda neagra sau in cea alba. .entru a a<unge la
ec;ilibrul magic acest lucru este (oarte important si intreaga de:9oltare ulterioara depinde
de aceasta.
'0
A,TRE,AME,T 4I5I0
1 Calirea corpului 1i3ic 6!aterial sau carnal8
Mana in mana cu de:9oltarea interioara a spiritului 1mentala3 si a su(letului
1astrala2psi;ica3 trebuie sa se produca si cea e=terioara- 9i:ibila a corpului carnal. ,ici o
parte a propriului 9ostru Ego nu trebuie lasata deoparte si negli<ata.
8is-de-dimineata dupa tre:ire) 9a periati corpul cu o perie moale 1burete natural #n.t.3
pana cand pielea se inroseste usor. 4acand acest lucru porii 9ostrii se 9or desc;ide si
9or putea sa respire mai liber. .e de alta parte) rinic;ii sunt absol9iti de cea mai mare
parte a muncii lor.
Apoi spalati-9a intregul corp sau numai partea superioara a lui cel putin) cu apa rece si
stergeti-9a cu un prosop aspru 1de in #n.t.3 pana 9a incal:iti usor. .ersoanele mai
sensibile pot (olosi apa calduta) mai ales in se:onul rece. Acest procedeu ar trebui sa
de9ina o rutina :ilnica si sa (ie mentinut toata 9iata (iind (oarte racoritor si totodata
indepartea:a oboseala.
Apoi ar trebui sa practicati 2i!nastica de di!ineata) cel putin cate9a minute pe :i
pentru a 9a pastra corpul in (orma. ,u 9oi indica un program special de gimnastica)
pentru ca (iecare poate sa si-l intocmeasca in concordanta cu 9arsta si a(initatile
personale. 0eea ce contea:a cel mai mult e pastrarea unui corp elastic.
" Misterul respiratiei. respiratia constienta 6cu dorinta8
Respiratiei trebuie sa-i acordati o consideratie atenta. In mod normal (iecare
creatura 9ie este obligata sa respire. ,u poate e=ista 9iata (ara respiratie. E9ident ca
magicianul trebuie sa cunoasca mai mult decat despre (aptul in;alarii amestecului de
o=igen si a:ot 1nitrogen3 pe care il absoarbe plamanii si eliminarii aerului sub (orma de
dio=id de carbon 0O2 si a:ot. .lamanii nu pot e=ista (ara respiratie si ;rana. Tot ceea ce
a9em ne9oie pentru 9iata noastra si ceea ce o conser9a - intelegere 1in(ormatie3) respiratie
si ;rana) este tetrapolar) compus din * elemente plus al 6-lea element 1elementul eteric sau
principiul Aasa3) dupa cum am spus in partea teoretica re(eritor la elemente. 8ar aerul pe
care il respiram are un grad mai (in de densitate decat ;rana materiala) grosiera. 8ar in
concordanta cu legile uni9ersale) amandoua au aceeasi natura) (iind tetrapolare si ser9ind
pentru mentinerea in 9iata a corpului. /a ne intoarcem la respiratie.
O=igenul este dependent de elementul 4oc si a:otul de elementul Apa 1sau a:ot de
Aer) ;idrogenul de Apa3. Elementul Aer este mediatorul iar elementul .amant 1carbon) sau
dio=id de carbon3 este cel care tine impreuna o=igenul si a:otul. Aasa sau elementul eteric
este legea cau:ala sau principiul di9in. Asa cum se intampla in marele uni9ers al naturii si
aici elementele au deasemenea polaritatea lor) au (luid electric si magnetic. .rin respiratia
normala sau sub-constienta) corpul este apro9i:ionat doar cu atat din substanta elementelor
cat este necesar pentru mentinerea lui in starea normala. Aici de asemenea (urni:area
depinde de consumul substantelor elementale. .roblema se sc;imba in ca:ul respiratiei
constiente.
8aca adaugam o idee) un gand sau o imagine) indi(erent ca e concreta sau abstracta)
in aerul care-l in;alam) 9a (i preluat si trans(erat prin (luidele electric si magnetic in
substanta aerului si apoi in principiul Aasa. Acest aer impregnat 9a <uca un dublu rol cand
9a (i transportat la plamani si in 9asele de sange. Intr-o prima (a:a partea materiala a
elementelor e destinata sa conser9e corpulF in al doilea rand (luidul electromagnetic)
incarcat cu o idee sau imagine 9a conduce aerul electromagnetic colorat cu aceasta idee din
'&
(lu=ul sang9in spre matricea astrala si spre corpul astralF de aici spre spiritul etern prin
matricea mentala re(le=i9a.
Acesta e secretul respiratiei din punctul magic de 9edere. Multe scoli utili:ea:a
respiratia constienta pentru scopuri instructi9e cum ar (i ;at;a-Coga) (ara a cunoaste
procesul corect. /unt persoane care au su(erit serios din punct de 9edere al sanatatii
datorita e=ercitiilor e=treme de respiratie impuse de acele scoli) mai ales cand au (ost
reali:ate (ara indrumarea unui guru e=perimentat. In ma<oritatea ca:urilor cititorul
nee=perimentat a practicat spunandu-i-se ca 9a obtine rapid puteri oculte. 8aca ar dori
magicianul le-ar putea obtine mult mai usor si mai de9reme cu a<utorul sistemului de
initiere uni9ersal descris metodic in pre:enta carte.
Este e9ident ca nu cantitatea aerului in;alat contea:a cat calitatea) respecti9 idea cu
care s-a impregnat substanta aerului. 8e aceea nu e necesar si nici indicat sa pompam in
plamani o gramada de aer solicitandu-i inadec9at. E=ercitiile de respiratie 9or (i (acute
incetisor si calm) (ara nici o graba.
/tati <os con(ortabil) rela=ati corpul si respirati pe nas. Imaginati-9a ca odata cu
aerul in;alat intra si sanatatea) linistea) pacea) succesul 1sau orice altce9a 9a
doriti3) patrun:and in plamani si in sange. Imaginea 9ie a ideii trebuie sa (ie asa
intensa) aerul inspirat asa de puternic impregnat cu dorinta 9oastra incat a si
de9enit realitate. ,u trebui sa permiteti nici un dubiu re(eritor la acest (apt.
.entru a e9ita suprasolicitarea) pentru inceput 9or (i dea<uns + in;alatii
dimineata si + seara. 0resteti gradat numarul respiratiilor cu una pe :i. ,u 9a
grabiti sau sa e=ageratiF pentru orice e ne9oie de timp. In orice ca: nu ar trebui
sa continuati cu alta dorinta inainte de a se reali:a prima. .entru un discipol
in:estrat cu talent succesul 9a apare cel mai de9reme dupa sapte :ile) totul
depin:and de gradul de imaginatie si aptitudini. Altii 9or a9ea ne9oie de
saptamani c;iar luni pentru reali:area propriei dorinte deoarece tipul de dorinta
<oaca si el un rol important. 8e aceea este de pre(erat a nu se (ormula dorinte
egoiste si nerealiste) ci sa 9a limitati la cele mentionate mai sus: liniste)
sanatate) pace si succes. ,u lungiti e=ercitiile de respiratie mai mult de <umatate
de oraF mai tar:iu un standard de &0 min. 9a (i su(icient.
$ Hranirea constienta
0eea ce am spus despre respiratie se aplica la (el in modul de ;ranire. Aici de
asemenea procesele elementale se des(asoara analog in;alarii aerului) dar e(ectul
elementelor e mai puternic si mai material. 8orintele impregnate in mancare au o
considerabila in(luenta asupra planului material unde sunt e=puse celor mai materiale
emanatii ale elementelor. 8e aceea magicianul trebuie sa ia in considerare acest aspect
daca 9rea sa reuseasca multe pri9ind corpul lui sau alte dorinte materiale.
/tati ase:ati in (ata mesei cu mancare si cu cea mai intensa imaginatie posibila)
concentrati-9a ca dorinta 9oastra sa (ie incarnata in mancare asa e(icace incat sa
a9eti sentimentul ca de<a s-a reali:at. 8aca se intampla sa (iti singuri)
nederan<ati sau pri9iti de cine9a) tineti mainile intr-o maniera de binecu9antare
deasupra mancarii. 8aca nu a9eti aceasta posibilitate) cel putin imprimati
dorinta deasupra mancarii sau inc;ideti oc;ii. $eti da impresia ca spuneti o
rugaciune inainte de masa) gest ce este de (apt c;iar ade9arat. Apoi mancati
incet dar constient cu con9ingerea intima ca impreuna cu mancarea dorinta
trece in tot corpul 9ostru) pana la cei mai (ini ner9i si celule.
A lua masa 9a trebui sa (ie un act sacru pentru 9oi) similar cu acela al Euc;aristiei
practicat de comunitatea crestinilor. .entru o constitutie magica nu este indicat sa mancam
in graba. Toate (elurile de mancare si bautura sunt potri9ite pentru impregnarea magica cu
dorinte. Tot ce a (ost impregnat #mancare sau bauturi- trebuie consumat in totalitate) nimic
'2
sa nu (ie lasat. ,u cititi in timp ce mancatiF este un rau obicei pe care) din pacate il au multi
oameni. 8e asemenea orice tip de con9ersatie este de nedorit. Ar trebui sa mancati pentru
indeplinirea unei singure dorinteF nu trebuie asociate dorinte opuse. 8e e=: daca aspirati la
sanatate prin respiratia magica constienta nu trebuie sa 9a concentrati pe succes in timp ce
luati masa. E mult mai a9anta<os sa adoptati aceeasi dorinta in respiratie cat si in timpul
mesei pentru a e9ita 9ibratiile sau emanatiile opuse in corpul 9ostru. Amintiti-9a de
pro9erbul: ?cine alearga dupa doi iepuri nu prinde nici unul?.
Oricine in alimentatia constienta ia e=emplul misterului euc;aristiei 9a gasi o
analogie cu acesta si amintiti-9a cu9intele 8omnului Isus "ristos: >-uati si mancati caci
acesta este corpul meuF luati si beti caci acesta este sangele meu?) el a a9ut in 9edere
intelesul ade9arat si primar.
% Ma2ia apei
Apa <oaca unul din cele mai importante roluri) (iind absolut indispensabila pentru
baut) prepararea ;ranei) spalat) producerea aburilor in (abrici etc.) dar nu numai in 9iata de
:i cu :i ci si in de:9oltarea noastra magica. Elementul Apa se poate do9edi de un mare
a<utor. Asa cum am speci(icat in partea teoretica) elementul apa gu9ernea:a magnetismul
sau (orta atracti9a) si c;iar aceasta proprietate o 9om (olosi in de:9oltarea (acultatilor
magice. Toate cartile ce tratea:a despre magnetismul animal) emanatia Od-ului etc.) sunt de
acord cu (aptul ca apa poate (i magneti:ata sau Od-i:ata. 8ar e mult mai putin cunoscut
cum sa e=tindem aceasta calitate sau sa o (olosim in di(erite (eluri. ,u numai apa ci orice
lic;id are aceasta calitate de atractie si in con(ormitate cu proprietatea de contractie)
pastrea:a repede atat in(luente rele cat si bune. 8e aceea putem considera elementul apa ca
si orice lic;id ca un acumulator. 0u cat apa e mai rece cu atat are mai mare capacitatea
acumulatoareF dar indeosebi la * 0 deasupra de :ero e cel mai puternic recepti9a. Acest
lucru nu e asa decisi9 pentru ca di(erenta de recepti9itate a apei 1si a altor lic;ide3 mai sus
de 6 L0 e asa de nesemni(icati9a si asa slab 9i:ibila ca numai magicienii complet antrenati
pot sesi:a aceste di(erente. 8aca prin cresterea temperaturii apa de9ine mai calduta
recepti9itatea se diminuea:a. Intre '6 # '+ L 0 de9ine neutra la magneti:are. 8ar atentieK
Aici am discutat despre proprietatea speci(ica de atractie si 9aloarea practica tinand cont de
magnetism) care re:ulta din interactiunea elementelor ca un (apt de netagaduit.
Impregnarea 1prin principiul Aasa pre:ent in orice substanta si in consecinta si in
apa (i:ica3 cu o dorinta poate (i operata in orice obiect sau la orice temperatura) oricand. O
bucata de paine ca si o supa (ierbinte) o ceasca de ca(ea sau ceai pot (i incarcate magic.
Aceasta incarcare nu depinde de capacitatea acumulati9a a apei ci are loc prin principiul
cau:al al celei de-a 6-a puteri a elementelor) adusa de (luidul electromagnetic al
elementelor de care e legata. E important sa acordam atentie acestei di(erente pentru
e9itarea erorilor. 8e e=emplu este aproape imposibil sa magneti:e:i o (ar(urie cu supa
(ierbinte) datorita elementului 4oc in e=pansiune care ec;ilibrea:a elementul Apa. /upa)
desi (ierbinte si ast(el nepotri9ita pentru magneti:are) poate (i impregnata insa cu o dorinta.
Acum sa consideram magia apei din punct de 9edere practic:
8e (iecare data cand 9a spalati pe maini sau pe corp) ganditi-9a intens ca prin
spalare nu numai ca indepartati murdaria) dar de asemenea si necurateniile din
su(let. @anditi-9a ca greselile) neca:urile) insatis(actiile) bolile sunt spalate si
preluate de apa. 8aca e posibil) spalati-9a sub <etul unui dus2robinet cu
scurgere) asa incat apa murdara sa se poata goli imediat si c;iar in acest
moment ganditi-9a ca slabiciunea 9oastra se scurge odata cu apa. 8aca nu a9eti
la dispo:itie decat un lig;ean29as pentru spalat) sa nu uitati sa aruncati imediat
apa (olosita pentru ca nimeni sa nu o atinga. .uteti de asemenea sa 9a
scu(undati mainile in apa rece pentru o scurta perioada de timp si concentrati-9a
''
ca (orta magnetico-astrala atrage toata slabiciunea din corp si din su(let. 4iti
(ermi con9insi ca toate greselile trec in apa. $eti (i surprinsi de e(icacitatea
e=ercitiului dupa un scurt timp. Aceasta apa de asemenea trebuie aruncata dupa
prima (olosire. Acest e=ercitiu e e=traordinar de e(icace daca puteti sa-l reali:ati
9ara in timp ce 9a imbaiati intr-un rau) cand intreg corpul este scu(undat in apa.
J .uteti (ace acest e=ercitiu si in alt (el) prin magneti:area2impregnarea apei
(olosite) cu o dorinta si a9and (erma con9ingere ca prin spalare dorinta din apa 9a
trece in corpul 9ostru si se 9a reali:a.
JJ 0el care are timp poate combina ambele e=ercitii >de:bracand? tot raul intr-o
singura apa si apoi spalandu-se in alt ba:in sau cu alta apa impregnata cu dorinta. In
acest ca:) in primul e=ercitiu trebuie sa (olositi sapunul cand 9a spalati de tot raul.
JJJ 4emeile adepte au o a treia oportunitate: concentrandu-si magnetismul asupra
(aptului ca apa le 9a (ace pielea (etei mai tanara) mai elastica deci mai atracti9a.
.rin urmare e indicat nu numai sa spalati ci c;iar sa scu(undati (ata in apa pentru
cate9a secunde.Aceasta procedura trebuie repetata de cel putin + ori odata. .utin
$ora% poate (i adaugat in apa pentru acest scop.
Mai este o procedura pe care magicianul nu trebuie sa o omita:
Baia magnetica a ochilor : dimineata magicianul isi 9a baga (ata in apa care a
(ost (iarta cu o :i inainte 1(olosind un 9as umplut pe <umatate3 si isi 9a desc;ide
oc;ii in apa) clipind de mai multe ori si rotindu-iF se repeta de sapte ori. -a
inceput 9a a9ea sen:atia unor usoare intepaturi in oc;i) dar care 9or disparea
indata ce oc;ii se 9or obisnui. 8aca cine9a su(era de 9edere slaba se poate
adauga un mic decoct de &erba 'ufrasia 1planta de ilur3 in apa. Aceasta baie a
oc;ilor ii (ace re:istenti la s;imbarile de 9reme si intaresc (acultatea 9i:uala)
imbunatatind 9ederea slaba iar oc;ii 9or de9enii clari si stralucitori. ,u uitati sa
magneti:ati apa destinata acestui scop si sa o impregnati cu o dorinta
concentrata. 8iscipolii a9ansati care se antrenea:a pentru obtinerea clar9ederii)
au oca:ia acum sa-si de:9olte aceasta (acultate.
Aceasta este tot) pentru moment despre de:9oltarea si antrenarea corpului carnal.
'*
,I$E-7- II
A,TRE,AME,T ME,TA-
1 Autosu2estia sau secretul su5constientului
Inainte de a descrie e=ercitiile din capitolul II) sa e=plicam mai intai subconstientul
si consecintele practice ale (olosirii acestuia. In acelasi mod in care constienta 1constientul
sau acti9itatea constienta3 normala isi are lacasul in su(let si este acti9ata in corp de
creierul mare) tot asa si subconstientul este parte din su(let (iind situat la ni9elul corpului
(i:ic in creierul mic 1cerebel3) in partea posterioara a capului. /a studiem acum din punct
de 9edere magic) (unctiile psi;ologice ale subconstientului.
In orice indi9id normal) s(era subconstientului e intacta) adica el este capabil in
orice moment sa-si (oloseasca capacitatile constiente. 8in in9estigatiile noastre am 9a:ut
ca nu e=ista putere in uni9ers sau om care sa nu 9arie:e intre polii opusi. 8e aici putem
considera subconstientul ca pe ce9a opus constientului) gandirii constiente. 0eea ce apare
in constientul nostru ca memorie) intelect) 9ointa) emotii) este re(lectat in subconstient intr-
o maniera opusa. .ractic putem compara subconstientul ca ad9ersarul nostru) in el gasindu-
se toate impulsurile) dorintele) slabiciunile etc. Acum e in sarcina ele9ului sa introspecte:e
si sa lucre:e cu subconstientul propriu in armonie cu c;eia elementelor 1magnetul
tetrapolar3. .rin aceasta munca discipolul 9a obtine incredere in el insusi cu a<utorul
re(lectiei si a meditatiei.
.utem considera subconstientul ca sediul a tot ceea ce nu ne dorim 1ceea ce
reprimam2re(ulam # n.t.3. A 9enit timpul sa transmutam aceste aspecte antagoniste ale ego-
ului nostru) in asa (el incat sa nu ne mai raneasca si sa ne a<ute sa reali:am dorintele.
/ubconstientul are ne9oie de timp si spatiu in lumea materiala ca sa reali:e:e gandurile din
el) doua principii de ba:a 9alabile pentru toate lucrurile ce trebuie trans(ormate in realitate
din lumea cau:ala. Eliminand timpul si spatiul din subconstient) polaritatile opuse nu ne
9or mai in(luenta si 9om (i capabili sa ne indeplinim dorintele prin subconstient.
Eliminarea brusca a subconstientului este c;eia practica a autosugestiei. 8aca de e=emplu
spunem sugestia ca de maine nu 9om mai (uma 1sau bea alcool3 niciodata) subconstientul
9a a9ea timp sa puna di(erite obstacole in calea noastra (ie direct (ie indirect) iar in
ma<oritatea ca:urilor 9om esua. .e de alta parte daca eliminam conceptul de spatiu si timp
din subconstient in timp ce-l impregnam cu o dorinta) doar polul po:iti9 din subconstient
ne 9a in(luenta. Aceasta cunoastere a posibilitatilor relatate aici sunt de cea mai mare
importanta in de:9oltarea magica.
4ra:a pentru autosugestie trebuie a (ie intotdeauna la pre:ent si la imperati9
1comanda2porunca3. ,u trebuie sa spui: >nu 9oi mai (uma2bea2etc.? 4orma corecta este:
>,u beau2nu (ume:? sau : >nu-mi place sa beau2(ume:2etc.? 0;eia autosugestiei se a(la in
(ra:a. 4ra:a intotdeauna trebuie luata in considerare daca 9rei sa autosugestione:i
subconstientul.
/ubconstientul este mai puternic si acti9 noaptea) cand omul doarme si acti9itatea
constienta e suspendata. Momentul cel mai bun pentru autosugestie e seara c;iar inainte de
culcare sau dimineata dupa tre:ire cand esti doar pe <umatate trea:. Aceasta nu inseamna ca
in alta perioada autosugestia nu (unctionea:a ci doar ca subconstientul raspunde cel mai
bine atunci. Ast(el magicienii niciodata nu se 9or culca suparati) ner9osi sau cu emotii
negati9e pentru a nu-si in(luenta negati9 suconstientul. Intotdeauna culca-te cu idei
armonioase despre sanatate) succes) prosperitate etc.
Inainte sa practici autosugestia (a-ti rost de un lant cu *0 de :ale) un sirag de
margele sau c;iar o s(oara cu noduri. Aceasta e doar ca sa nu numeri in timp ce spui
(ormula pentru autosugestie. Acest dispo:iti9 iti 9a arata si de cate ori iti (uge mintea in
'6
timpul meditatiei sau a concentrarii mintii. Tot ce trebuie sa (aci este sa muti o margea in
momentul unei intreruperi. 4olosirea practica a autosugestiei este (oarte simpla:
.une ceea ce doresti intr-o propo:itie simpla si clara la timpul pre:ent si
imperati9 de e=emplu: ?ma simt din ce in ce mai bine in (iecare :i?) sau >nu imi
place sa (ume:2beauM? sau >sunt sanatos) multumit si (ericit?. Apoi c;iar
inainte de a adormi ia siragul de margele in pat si repeta (ra:a incet si rar in
mintea taF la (iecare repetitie muti o margea pana a<ungi la capatul siragului.
Acum sti ca ai repetat (ormula de *0 de ori. .rincipalul aspect este acela de a-ti
imagina dorinta ca si cum s-a reali:at de<a si a de9enit realitate. 8aca nu ti se
(ace somn dupa cele *0 de repetari) gandeste-te2meditea:a pentru o 9reme pe
ideea ca dorinta s-a implinitF continua as(el pana cand in s(arsit 9ei adormi cu
dorinta inca in minte. Trebuie sa incerci sa-ti trans(eri dorinta in somn. 8aca
adormi in timp ce rostesti (ormula scopul 9a (i atins. 8imineata cand nu te-ai
tre:it inca complet cauta margelele si repeta e=ercitiul din nou. 8aca te tre:esti
noaptea # unii o (ac pentru ne9oi (i:iologice- poti repeta e=ercitiul iar succesul
9ine si mai repede. 1,ota editorului: o metoda moderna este aceea de a (olosi
inregistrari pentru a reali:a aceasta in mod automat3.
Acum se ridica intrebarea pri9ind ce (el de lucruri pot (i obtinute prin autosugestie. In
mare orice dorinta ce tine de minte) corp si su(let) de e=emplu: ra(inarea caracterului)
imbunatatirea sanatatii) de:9oltarea calitatilor mentale etc. 8orintele ce nu au nimic in
comun cu cresterea indi9idului) precum castigul la loterie) nu pot (i indeplinite.
" E7ercitii de concentrare a celor & si!turi
-a primul ni9el am in9atat cum sa ne stapanim gandurile. Acum 9om in9ata despre
concentrarea mentala si intarirea 9ointei.
1 Concentrarea vi3uala4
0u oc;ii inc;isi: alege un obiect si pune-l in (ata ta) de e=emplu: un cutit) o
(urculita) un creion) o cutie de c;ibrituri etc. .ri9este cu atentie obiectul ales
pentru un timp. Tine minte (orma si culoarea obiectului apoi inc;ide oc;ii si
imaginea:a-ti cat mai real obiectul respecti9 ast(el incat sa arate la (el ca in
realitate. 8aca 9a dispare din imaginatie aduceti-l inapoi. ,u 9a descura<ati de
esecurile initiale iar daca sunteti obosit sc;imbati obiectul. -a inceput nu e=ersa
mai mult de &0 minute dar in timp poti a<unge la '0 minute. 0a sa monitori:e:i
intreruperile (oloseste siragul de margele. E=ercitiul este complet daca poti tine
respecti9ul obiect pentru 6 minute (ara sa dispara din imaginatie.
0u oc;ii desc;isi: daca ai a<uns aici practica e=ercitiul cu oc;ii desc;isi.
Trebuie sa 9e:i obiectul in (ata ta plutind in aer cu toate dealiile cat mai real
posibil. ,u trebuie sa 9e:i nimic altce9a in a(ara de obiectul ales. ,umara
intreruperile cu a<utorul margelelor. Mentine imaginea obiectului in aer pentru 6
minute (ara intrerupere si ai indeplinit scopul acestui e=ercitiu.
" Concentrarea auditiva
Aici imaginatia are un rol cert pentru ca este imposibil sa spui >imaginea:a-ti
ticaitul ceasului? sau ce9a asemanator deoarece notiunea de imaginatie implica
repre:entari picturale 1plastice) ilustrate) gra(ice3 ceea ce nu se poate spune despre
e=ercitiile auditi9e. 0a sa intelegem mai bine ar trebui spus >imaginea:a-ti ca au:i
ticaitul2bataile unui ceas?F sa (olosim aceasta e=presie de acum incolo.
'6
Acum inc;ipuie-ti ca au:i bataile unui ceas 1ticaitul lui3) la inceput 9ei reusi
doar cate9a secunde dar cu putina perse9erenta 9ei au:i sunetele din ce in ce
mai clar si (ara intreruperi. 0a a<utor puteti (olosi si aici margelele. 8upa un
timp incearca sa au:i bataile di(eritelor clopote) sunetele unor instrumente
mu:icale) sunetul 9antului) al ploii etc. In aceste e=ercitii este (oarte important
sa te mentii doar la impresii auditi9e (ara sa-ti apara imaginile asociateK 8aca
imaginile apar totusi) alunga-le imediat. /unetul clopotului nu trebuie sa e9oce
imaginea clopotului. Acest e=ercitiu este complet cand poti pastra imaginatia
strict auditi9a pentru 6 minute (ara intreruperi.
$ Concentrarea sen3oriala) de tip tactil:
Incearca sa produci pe rand) sen:atii de caldura) racoare) greutate) usurime)
sete) oboseala si sa pastre:i aceste sen:atii cate 6 minute (ara intrerupere. 8aca
ai a<uns pana acolo incat poti genera orice sen:atie si sa o poti rapid si pentru
mai mult timp pastra) treci la e=ercitiul urmator.
% Concentrarea !irosului4
Imaginea:a-ti ca mirosi di(erite (lori: tranda(iri) liliac 9iolete etc. Tine minte
acest miros (ara sa permiti sa apara in minte imaginea picturala a acelei (lori.
Incearca sa practici cu mirosuri de:agreabile de di(erite (eluri. Repeta acest tip
de concentrare pana cand esti capabil sa-ti imagine:i orice miros si sa-l mentii
cel putin 6 minute.
& Concentrarea 2ustului 4
4ara sa te gandesti la o mancare sau bautura anume) imaginea:a-ti di(erite
gusturi) alegand la inceput pe cel dulce) amar) sarat si acru2acid. 8aca obtii
reusite aici incearca mai departe cu orice alte condimente) mentinandu-le timp
de 6 minute) pentru a considera scopul e=ercitiului atins.
In (unctie de indi9idualitatea (iecaruia) unii 9or intalni di(icultati mai mari sau mai
mici in concentrarea simturilor. Asta inseamna ca (unctiile cerebrale pri9ind simturile au
(ost negli<ate sau de:9oltate imper(ect. Ma<oritatea sistemelor de predare se ocupa cu un
simt sau doua in cel mai bun ca: cu trei simturi. E=ercitile de concentrare reali:ate cu toate
cele cinci simturi) intaresc mintea si 9ointaF in9eti nu doar cum sa controle:i toate simurile)
dar si sa le de:9olti si in (inal sa le integre:i per(ect. Toate simturile magului trebuiesc
de:9oltate in mod egal) si el trebuie sa (ie capabil sa le controle:e. Aceste e=ercitii sunt de
importanta ma=ima in de:9oltarea magica si prin urmare ele nu trebuie deloc omise)
negli<ate sau e=ecutate imper(ect) super(icial.
A,TRE,AME,T ./I"I0
1 Ec/ili5rul !a2ic astral in 1unctie de ele!ente. ra1inarea su1letului
-a primul ni9el discipolul a in9atat introspectia. A notat calitatile sale 1bune si
rele3 impartite pe elemente si cate trei grupe) adica cele 2 oglin:i ale su(letului. Aceste
oglin:i repre:inta caracterul sau. Acum trebuie sa a(le ce element este in e=ces atat in
partea negati9a cat si in partea po:iti9a si sa cree:e un ec;ilibru in ele. 4ara un ec;ilibru
magic in corpul astral2su(let orice progres este imposibil. In aceasta etapa trebuie sa
atingem un bun ec;ilibru psi;ic.
In (unctie de puterea de autocontrol a ele9ului) el poate incepe de la slabiciunile
care au cea mai mare in(luenta asupra lui) daca dispune de o 9ointa puternica. 8aca nu are
su(icienta putere a 9ointei poate incepe cu cele mai mici slabiciuni si sa lupte cu cele mari
'+
pas cu pas pana le aduce sub control. Ele9ul are trei posibilitati pentru stapanirea
desa9arsita a pasiunilor:
&. Autosugestia : utili:area sistematica a autosugestiei) asa cum a (ost descris la
inceputul acestui capitolF
2. Transmutarea: trans(ormarea pasiunilor in calitatile opuse) prin autosugestie si prin
meditatii repetate ce se re(era la permanenta incredere in calitatile bune2po:iti9e si
aspiratia constanta spre acesteaF
'. 0ontrolul si lupta directa: prin atentie si 9ointa nu 9ei permite nici unei de(iciente
pasionale sa se mani(este) luptand direct cu ea cand apare. Aceasta metoda este cea
mai di(icila si este buna doar pentru persoanele ce poseda o do:a mare de 9ointa
sau pentru cei care doresc sa dobandeasca un puternic autocontrol 9oliti9 prin lupta
impotri9a propriilor pasiuni.
8aca no9icele are timp destul poate (olosi toate cele ' metode deodata. 0el mai
e(icient este sa te oriente:i cu toate (ortele asupra unui singur scop) de e=emplu: mancare
constienta) magia apei s.a.m.d.) toate pentru un singur scop) ast(el succesul nu se 9a lasa
asteptat.
/copul este obtinerea in su(let a ec;ilibrului dintre elemente. Ele9ul trebuie sa
scape rapid de acele obiceiuri care il incetinesc in progres. /ub nici un moti9 nu se 9a trece
mai departe daca nu se stapaneste etapa a doua) mai ales ec;ilibrul elementelor. Ra(inarea
caracterului trebuie (acuta continuu pe toata durata cursului 1si toata 9iata3 dar greselile si
calitatile rele ce impiedica de:9oltarea trebuie inca de la acest ni9el eradicate.
ANTRENAMENT FIZIC
E=ercitiile pentru corpul (i:ic ale ni9elului & trebuie mentinute si (acut in asa (el
incat sa de9ina obiceiuri :ilnice: spalatul cu apa rece) (recatul intregului corp de la cap la
9ar(urile picioarelor) e=ercitiile matinale de gimnastica2e(ort) magia apei) respiratia si
mancarea constienta.
In capitolul precedent am in9atat cum sa respiram constient si sa transmitem
dorinta in principiul Aasa: (iind inspirata impreuna cu aerul) a<unge in (lu=ul sang9in prin
intemediul plamanilor.
In acest capitol 9oi descrie respiratia constienta prin pori. .ielea noastra are un
dublu rol: respiratie si secretie. 8eci putem considera pielea ca a doua perec;e de plamani
si de rinic;i a corpului. Toata lumea 9a intelege acum de ce recomandam (rectia intregului
corp si spalarea cu apa rece) pentru stimularea porilor pielii. Ast(el plamanii 9or respire
mai usor iar rinic;ii 9or (i usurati in munca lor si) totodata) se mareste acti9itatea porilor
pielii. Aceasta se re(lecta bineinteles puternic asupra sanatatii corpului.
1 Respiratia prin porii corpului
8in punctul magic de 9edere respiratia constienta prin porii pielii intregului corp)
este de cel mai mare interes pentru noi) ast(el ca 9om trece imediat la partea practica:
&J /tai con(ortabil intr-un (otoliu2scaun sau intinde-te pe o canapea2pat si
rela=ea:a-ti toti musc;ii. Imaginea:a-ti ca prin (iecare respiratie nu doar plamanii
tai respira ci tot corpul. 4ii (erm con9ins ca impreuna cu plamanii) (iecare por in
parte al corpului primeste simultan energia 9itala si o transmite in corp. Trebuie sa
te simti ca un burete uscat care (iind pus in apa) o absoarbe cu lacomie. Aceasi
'8
impresie sa o ai si tu cand respiri. Ast(el puterea 9itala 9a trece din principiul eteric
si din mediul imediat incon<urator in trupul tau. In (unctie de caracterul indi9idului
(iecare 9a simti di(erit aceasta energie 9itala.
2J 0and stapanesti bine acest tip de respiratie) poti sa adaugi dorinte 1de tip
autosugesti9: la timpul pre:ent si imperati9) poruncitor3 procesului respirator) de
e=emplu: sanatate) iubire) noroc) succes) stapanirea de(ectelor sau orice altce9a
doresti mai urgent. 7mplerea cu dorinta se (ace nu numai prin plamani si (lu=ul
sangelui dar si prin tot corpul.
'J 8aca ai atins o su(icienta indemanare cu acest e=ercitiu) poti in(luenta si
e=piratia in mod magic imaginati9: cu (iecare e=pir arunci a(ara opusul dorintei
tale) de e=: slabiciune) esec) neca: etc. 0and reusesti sa inspiri si sa e=piri prin
plamani si intreg corpul) e=ercitiul este complet.
" Constienti3area po3itiei corpului
7rmatorul e=ercitiu 9a (i despre controlul corpului) sa ne (aca sa (im constienti de
acesta. Este ne9oie de mare abilitate pentru a sta tacut si con(ortabil) deci rela=at. .rin
urmare e ne9oie sa in9eti cum sa (aci acest lucru.
/tai pe un scaun ast(el incat spatele si coloana 9ertebrala sa (ie drepte. -a inceput te
poti lasa pe spatar) picioarele sa (ie apropiate) genunc;ii indoiti la %0. /tai rela=at
(ara sa incor:i nici un musc;i) mainile se odi;nesc usor pe coapse. .une un ceas sa
sune peste 6 minute. Inc;ide oc;ii si pri9este-ti tot corpul. -a inceput 9ei 9edea ca
musc;ii sunt agitati datorita stimulilor ner9osi. Impune-ti cat de energic poti) sa
de9ii cat mai tacut si mai rela=at. Oricat de simplu pare acest e=ercitiu) totusi este
destul de di(icil pentru incepatori. 8aca genunc;ii au tendinta sa se departe:e poti
sa-i legi cu o s(oara la inceput. 8aca poti sta (ara tresarire sau alte probleme timp
de 6 minute) de (iecare data cand practici mareste durata cu un minut as(el incat sa
poti atinge '0 de minute (ara e(ort iar e=ercitiul este indeplinit. 0and a<ungi in acest
punct 9ei constata ca nu e alta po:itie mai buna pentru corp ca sa se rela=e:e si sa
se odi;neasca.
8aca cine9a doreste sa (oloseasca aceste e=ercitii pentru de:9oltarea 9ointei poate
(ace di(erite modi(icari la discretia lui cu conditia de a putea sta rela=at) con(ortabil si (ara
e(ort timp de & ora. /istemele indiene de !oga recomanda si descriu multe ast(el de posturi
1Asanas3 spunanad ca se pot dobandi di(erite puteri oculte prin (oarte buna stapanire a
asanelor. Este discutabil daca doar aceste posturi eliberea:a sau nu asemenea puteri. In
antrenamentul nostru magic a9em ne9oie de o po:itie a corpului) nu contea:a care) cea mai
simpla (iind descrisa mai sus. .rin ea iti calme:i2linistesti corpul si intaresti 9ointa. Ideea
de ba:a este ca su(letul are ne9oie de un corp stabil ca sa poata actiona) aceasta problema
9a (i discutata ulterior. Ele9ii care de9in (oarte obositi) mental si psi;ic in timpul
e=ercitiilor primului si celui de-al doilea ni9el si adorm regulat in timpul e=ercitilor de
concentrare si meditatie) le 9or e=ecuta mai bine in po:itia mentionata mai sus.
Incepatorul trebuie sa practice la acest ni9el si un 6$8 control al corpului in viata
de 3i cu 3i. .rin obser9atie si atentie 9a descoperi multe oportunitati de a reali:a acest
lucru:
8e e=emplu) daca te simti obosit (ortea:a-te sa (aci altce9a in ciuda acestei oboseli)
(ie ca e 9orba de un ;obbC sau o scurta plimbare. 8aca ti-e (oame) pune deoparte
mancarea pentru <umatate de oraF daca ti-e sete nu bea pe loc ci asteapta un
moment. 8aca (irea ta e sa te grabesti (a lucrurile incet si in9ers. 0ine9a care este
lent poate (ace la un moment dat ce9a rapid.
'%
Este la discretia discipolului sa-si subordone:e corpul si ner9ii prin 9ointa si
autocontrol.
,I$E-7- III
0unoastere) 9ointa) cura< si tacere: acestia sunt cei * stalpi de ba:a ai Templului lui
/olomon) deci ai Macro- si Microcosmosului pe ba:a carora a (ost inaltata sacra stiinta a
Magiei. 0on(orm celor * elemente) cele * calitati de mai sus sunt (undamentale pentru
magicianul care aspira la suprema per(ectiune in aceasta stiinta.
0unoasterea o poate castiga oricine printr-un studiu plin de ra9na si atunci
cunoasterea desa9arsita a legilor il 9a conduce) pas cu pas spre suprema intelepciune.
$ointa este un aspect al autocontrolului si se obtine numai prin tenacitate) rabdare)
perse9erenta in studiul stiintei s(inte si indeosebi in practica ei. 0ine 9rea sa paseasca pe
calea ce conduce la cele mai ele9ate inaltimi ale intelepciunii) nu din pura curio:itate ci in
mod serios) trebuie sa demonstre:e o 9ointa de neclintit.
Indra:neala) cura<ul: cine nu se teme de <ert(e si sacri(icii) indi(erent de opinia altor
oameni si isi mentine neabatut tinta in (ata oc;ilor) indi(erent daca 9a intalni cu succesul
sau cu esecul) 9a de:9alui misterul.
Tacerea: cine se mandreste si 9orbeste aiurea si isi poarta intelepciunea la 9edere)
acela nu 9a (i niciodata un ade9arat magician. 7nui magician nu-i este necesar sa (ie
considerat o autoritate ci dimpotri9a) el (ace totul pentru a trece neobser9at. Tacerea este
.7TEREK 0u cat pastrea:a mai mult tacerea pri9ind cunoasterea si e=perientele lui) (ara a
se ideparta de ceilalti) cu atat mai mult 9a (i rasplatit de /uprema /ursa.
0ine este) deci) ;otarat sa atinga cunoasterea si intelepciunea trebuie sa (aca totul
pentru a-si insusi aceste patru calitati de ba:a (ara de care nu se poate dobandi nimic
esential in Magie.

A,TRE,AME,T ME,TA-
1 Concentrarea 2andurilor cu " sau $ si!turi deodata
In etapa a doua am in9atat sa e=ersam concentrarea simturilor prin antrenarea
(iecaruia in parte. Acum 9om mari posibilitatea de concentrare si ne ocupam de 2 sau '
simturi deodata. $reau sa arat aici unele e=emple prin care ele9ul priceput isi largeste
singur aria de lucru.
Inc;ipuiti-9a in mod plastic un orologiu de perete cu pendula care misca intr-o
parte si in alta. Imaginatia 9oastra trebuie sa (ie asa per(ecta ca si cum
orologiul intr-ade9ar e=ista pe perete. In acelasi timp incercati cu simtul
au:ului sa au:iti tic-tac-ul ceasului. Aceasta imagine dubla 1au: E 9a:3 cautati
sa o mentinei timp de 6 minute. -a in ceput 9eti reusi numai cate9a secunde)
insa prin repetarea de mai multe ori 9eti reusi sa mentineti imaginea din ce in
ce mai bine si pentru mai mult timp. .ractica (ace per(ectiuneaK Repetati acest
e=periment cu alt obiect asemanator) de e=emplu cu un gong ale carui batai nu
numai ca le au:iti dar 9edeti si persoana care bate in gong. Mai departe
incercati sa 9edeti un parau si incercati sa au:iti si susurul apei sale.
Inc;ipuiti-9a ca 9edeti un lan miscat de 9ant si totodata au:iti si suieratul
9antului.
*0
.entru a sc;imba sc;ema incercati sa 9a imaginati e=perimente asemanatoare care
solicita 2 simturi uneori si trei. /e pot concepe si alte e=emple acustice) optice la care se
adauga si simtul tactil. Toate simturile trebuie tre:ite si educate pentru concentrare. $aloare
mai mare are instruirea simtului optic) acustic si tactil) acestea (iind de o importanta
considerabila pentru progresul in magie. ,u pot sublinia indea<uns de mult semni(icatia si
importanta acestor e=ercitii pentru de:9oltarea 9oastra. .racticati-le cu gri<a si :ilnic. 8aca
reusiti sa mentineti concentrarea a ' simturi simultan timp de 6 minute inseamna ca
e=perimentul a reusit. 8aca in timpul concentrarii se simte oboseala intrerupeti e=ercitiul si
reincepeti-l intr-un moment prielnic cand 9a simtiti in (orma din pd9 mental si (i:ic.
Trebuie e9itat) oricum) sa adormiti in timpul e=perientelor. 8in e=perienta proprie
recomand orele diminetii ca (iind cele mai propice pentru lucrari de concentrare.
" Concentrarea asupra peisa9elor: locurilor: 1iintelor
8aca ati dobandit o certa indemanare in precedentele e=ercitii de concentrare a
simturilor 1' simturi odata pentru cel putin 6 minute3 putem merge mai departe.
0autati iarasi sa stati intr-o po:itie comoda) care pentru toate sarcinile de
concentrare este absolut necesara. Inc;ideti oc;ii si 9i:uali:ati o campie)
localitate) piata) casa) gradina) padure) binecunoscute de 9oi. Retineti aceasta
imagine. Trebuie retinut (iecare detaliu: culoarea) lumina) (orma. Imaginea
trebuie sa (ie atat de 9ie ca si cum 9-ati a(la personal in locul respecti9. ,u
trebuie nimic trecut cu 9ederea) nimic lasat la o parte. 8aca dispare imaginea
sau de9ine neclara) cautati sa o re9edeti din nou si tabloul sa (ie si mai marcant.
E=perienta este reusita daca reusiti sa 9a imaginati acest tablou in toate detaliile
timp de 6 minute.
8upa aceea incercati sa asociati acest tablou cu o concentrare acustica. 8aca 9-
ati imaginat de e=emplu o padure (rumoasa) cautati sa au:iti totodata ciripitul
pasarelelor) susurul apei) suieratul 9antului) :um:etul albinelor etc. 8aca a-ti
reusit sa 9a imaginati aceasta imagine alegeti d9s. ce9a asemanator) compo:itie
proprie. Ati reusit daca puteti sa 9a imaginati (iecare impre<urime) piata sau
localitate) ocupand doua sau trei simturi timp de 6 minute.
8aca s-a a<uns la acest grad de concentrare) incercati sa (aceti aceleasi
e=periente cu oc;ii desc;isi) (i=andu-i pe un punct sau uitandu-9a in departare.
.entru d9s. impre<urimile (i:ice trebuie sa incete:e sa e=iste iar tabloul ales sa
apara ca o fata morgana agatat in aer in (ata oc;ilor. 8aca ati reusit sa mentineti
timp de 6 minute acest tablou) puteti alege altulF e=perienta este reusita daca
puteti sa 9a imaginati orice tablou doriti timp de 6 minute) aparand in (ata
oc;ilor desc;isi si solicitand 2 sau ' simturi. Aceasta imagine apare ca dupa
lectura unui roman cand lasam sa se derule:e in (ata oc;ilor nostri anumite
intamplari. Asa trebuie procedat in (iecare e=perienta de concentrare.
Am in9atat sa ne imaginam tablouri de localitati) piete pe care le-am 9a:ut si pe
care le cunoastem. 8e acum inainte ne imaginam piete si localitati imaginare)
pe care nu le-am mai 9a:ut niciodata in 9iata. -a inceput cu oc;ii inc;isi si
reusind sa retinem timp de 6 minute cu 2 sau ' simturi deodataF 9om proceda la
(el cu oc;ii desc;isi. E=ercitiul este complet terminat cand am reusit timp de 6
minute cu oc;ii desc;isi sa retinem imaginea.
Trecem de la obiecte neinsu(letite la 9ietati. ,e imaginam di(erite animale cum
sunt: caini) pisici) pasari) cai) 9aci) gaini ca si anterior la obiecte. Mai intai 6
minute cu oc;ii inc;isi) apoi mai tar:iu cu ei desc;isi. 8aca stapanim acest
e=ercitiu sa ne imaginam animale in miscareF de e=: cum isi curata pisica blana
sau cum prinde un soarece) sau cum bea lapteF un caine in timp ce (uge sau
*&
latraF o pasare in :bor sau cum mananca graunte etc. Ast(el de combinatii sau
altele asemanatoare ele9ul sa-si aleaga dupa bunul sau plac) la inceput cu oc;ii
inc;isi apoi cu ei desc;isi. 8aca se reuseste sa se (aca acest e=ercitiu (ara
greseala timp de 6 minute) se considera proba terminata.
Tot in acest mod si in acelasi (el ne ocupam de oameni.
&. -a inceput cu prieteni) rude) cunostinte) decedati. Intai ne imaginam
trasaturile (aciale) dupa aceea corpul intreg) iar apoi statura intreaga) omul
imbracat cu ;aineF prima data cu oc;ii inc;isi iar ulterior cu ei desc;isi. Inainte
de a continua trebuie ca aceasta imagine sa persiste 6 minute in minte. Apoi ne
imaginam oamenii cunoscuti in miscare) la lucru sau 9orbind. 8aca s-a reusit cu
un simt) adica 9a:ul) in continuare asociem si au:ul) deci sa au:im cum si ce
9orbeste omul respecti9. /a ne straduim sa acomodam imaginatia cu realitatea
de e=emplu tonalitatea) 9orbirea inceata sau mai rapida) e=act cum e ca:ul la
persoana imaginata. Mai intai cu oc;ii inc;isi apoi cu ei desc;isi.
2. 8aca a9eti succes si aici mergem mai departe cu concentrarea imaginatiei la
persoane complet straine si ne imaginam anumite trasaturi ale (etei cu 9oce cu
tot. Incercati cu persoane de ambele se=e si de 9arste di(erite. Apoi ne imginam
oameni de alte rase) 1indieni) negri) <apone:i) c;ine:i) esc;imosi etc3 (emei sau
barbati) tineri sau batrani) copii. 0a un a<utor putem consulta carti si re9iste. -a
(el si 9i:itele la mu:ee sunt recomandate. 8aca am terminat si am reusit sa
mentinem aceste imagini timp de 6 min. cu oc;ii inc;isi si apoi cu ei desc;isi
am terminat instruirea magica mentala2spirituala a treptei a '-a.
In toate aceste e=ercitii sunt necesare tenacitate) rabdare) perse9erenta si (ermitate.
Ele9ii care-si dau aceasta osteneala necesara 9or (i multumiti cu puterile castigate prin
aceste e=ercitii de concentrare si au posibilitatea sa le adanceasca prin reali:area
e=ercitiilor urmatorului ni9el. E=ercitiile urmatorului ni9el nu intaresc numai 9ointa si
concentrarea dar si totalitatea puterilor intelectuale si spirituale) (iind absolut necesare ca
e=ercitii preliminare pentru transmiterea gandurilor) telepatiei) e=cursii ale mintii) 9ederea
la distanta si multe altele. .rin urmare 9a trebui sa (aci toate e(orturile ca sa lucre:i atent)
minutios si constiincios.
ANTRENAMENT #SIHIC
Inspirarea celor * elemente in intregul corp
Inainte de a incepe e=ercitiile acestui capitol trebuie sa (ie reali:at un ec;ilibru
astral al elementelor in su(let) prin introspectie si stapanire de sine) ca sa nu ne pagubim si
sa ne (acem rau noua insine. 8aca e=ista certitudinea ca nici un element nu domina) trebuie
sa lucram mai departe in cadrul e9olutiei la innobilarea caracterului nostru) dar) de
asemenea) 9a trebui sa lucram cu elementele din corpul astral. Tema acestei sectiuni este sa
dobandim particularitatile de ba:a ale elementelor si sa le pro9ocam sau sa le di:ol9am in
corp dupa bunul nostru plac. Teoria acti9itatii elementelor ne este de<a cunoscuta iar acum
sa o transpunem in practica.
&3 Focul prin e=pansiunea sa in toate directiile are ca proprietate speci(ica caldura)
deci este s(eric. 0a urmare noi 9rem inainte de toate sa dobandim aceasta proprietate si sa
o pro9ocam oarecum in su(let si in corp. .entru controlul corpului alegem o atitudine ce ne
permite sa ne simtim con(ortabil) liber de orice stan<eneala. In India aceasta atitudine se
anumeste asana.
*2
-uati po:itia de meditatie2asana si 9a ganditi ca sunteti in centrul elementului
4oc care cuprinde ca o s(era intreg uni9ersul. $a imaginati ca totul in <ur c;iar
si uni9ersul este o s(era de (oc. Acum respirati pe nas si prin tot corpul 1prin
porii pielii3) elementul 4oc. Respirati adanc si regulat) (ara 9reun e(ort al
plamanilor. 0orpul material si cel astral trebuie sa semene cu un 9as gol in care
intra sau este absorbit elementul (oc cu (iecare respiratie. 0aldura trebuie sa
creasca tot mai mult si mai mult cu (iecare respiratie. 0aldura se intensi(ica si
puterea de e=pansiune2dilatare de9ine tot mai puternica) presiunea arsitei de9ine
tot mai mare pana ne simtim noi insine ca suntem incinsi si ar:and. Acest
proces de in;alare a elementului 4oc in corp) desigur) e un proces imaginar si
trebui e=ersat cu cea mai mare putere de concentrare a imaginatiei. /e 9a incepe
cu + inspiratii ale elem. 4oc si marim (iecare e=ercitiu cu o inspiratie. In medie
sunt su(iciente 20-'0 de inspiratii. ,umai ele9ii cu un corp antrenat si cu 9ointa
puternica pot depasi acest numar de inspiratii. 0a sa nu (im obligati sa numaram
inspiratiile ne putem (olosi de siragul cu noduri sau margele) impingand cate un
nod mai departe la (iecare inspiratie. -a inceput caldura imaginara 9a (i simtita
numai su(leteste2la ni9el psi;ic dar cu (iecare e=ercitiu repetat) caldura de9ine
perceptibila si la ni9el (i:ic. 8e la o insemnata ridicare a temperaturii 1broboane
de sudoare3 poate creste pana la (ebra corpului. 8aca ele9ul intre timp a reali:at
ec;ilibrul elementelor in su(let) aceasta acumulare nu-i poate cau:a nici un rau.
E=ersam acum in sens opus: inspiram elem. 4oc pe gura si e=piram pe gura si
prin toti porii pielii corpului) eliminandu-l la loc in uni9ers. ,umarul de
inspiratii trebuie sa corespunda cu numarul de e=piratii) de e=emplu: daca am
(acut + inspiratii ale elem. 4oc trebuie de asemenea sa (acem + e=piratii de
eliminare. Acest lucru este (oarte important caci la terminarea e=ercitiului
ele9ul trebuie sa aiba sentimentul ca nici o particica din element nu a ramas in
el si sen:atia de caldura produsa in el trebuie sa dispara. 8e aceea se
recomanda sa ne a<utam de siragul de margele atat pentru numarul de inspiratii
cat si pentru numarul de e=piratii. 4aceti aceste e=ercitii la inceput cu oc;ii
inc;isi iar mai tar:iu cu oc;iii desc;isi.
Mare cunoscatoare a Tibetului si o mare calatoare) Ale=andra 8a9id-,eel) a descris
in cartile ei un e=periment asemanator (olosit de lamasi) sub denumirea de tumo) care este
oricum neindicat pentru a (i practicat) nici de catre europeni dar nici de studentul in magie.
E=ista in orient adepti2initiati care se ocupa cu acest e=ercitiu ani de :ile si pot condensa
2comprima in ei elem. 4oc in asa grad incat pot umbla goi si desculti in cele mai reci
perioade ale anului (ara sa (ie a(ectatiF pot c;iar in cate9a minute sa usuce prosoape ude
ase:ate pe corpul lor. .rin acumularea elementului (oc ei actionea:a atat asupra mediului
lor apropiat) asupra naturii topind :apada si g;iata) dar si la distante de ilometri.
4enomene asemanatoare pot (i produse si de un european daca acorda timpul necesar
pentru aceasta. .entru ridicarea ni9elului nostru in magie este necesar sa stapanim nu
numai un element ci toate elementele) ceea ce este absolut corect si de dorit din punct de
9edere magic
23 /a trecem la e=ercitiile pri9ind elementul Aer) unde se procedea:a e=act ca la
e=ercitiul elementul 4oc) numai ca di(era imaginatia simturilor.
-uati o po:itie comoda) inc;ideti oc;ii si imaginati-9a ca 9a gasiti in centrul
unui spatiu de aer care umple tot uni9ersul. ,imic din mediul incon<urator d9s.
nu trebuie perceput si nimic nu trebuie sa e=iste decat uni9ersul umplut cu aer.
In;alati elementul Aer in recipientul gol al su(letului d9s. si al corpului carnal
prin toti porii. 4iecare respiratie umple tot mai puternic intregul corp cu tot mai
mult aer. Trebui sa mentineti cat mai mult si mai intens imaginea ca odata cu
(iecare respiratie corpul se umple cu aer incat se aseamana cu un balon.
*'
0oncomitent (aceti legatura cu sen:atia in care corpul d9s. de9ine din ce in ce
mai usor) atat de usor ca insusi aerul. /en:atia de usuratate trebuie sa (ie atat de
intensa incat la (inal corpul d9s. sa nu-l mai simtiti deloc. E=act ca la elem. 4oc
si pentru elem. Aer se incepe cu cate + inspiratii si + e=piratii) iar dupa
terminarea e=ercitiului sa a9em sentimentul ca nimc din elem. Aer nu a mai
ramas in corp si ne simtim la (el de normal ca inainte de inceperea lui. /e poate
(olosi din nou siragul de margele pentru e9itarea numaratorii. 0resteti numarul
de respiratii 1inspir Ee=pir3 de la un e=ercitiu la altulF dar nu depasiti un numar
de *0 de respiratii.
.rin e=ersarea continua a acestui e=ercitiu) initiatul 9a reusi sa produca (enomene
de le9itatie: mersul pe apa) plutirea in aer) deplasarea corpului s.a.) mai ales prin
concentrarea pe un singur element. 8ar magicianul nu e satis(acut cu o singura (ateta a
(enomenelor) dorind sa patrunda mult mai adanc in cunoastere si maiestrie) pentru a obtine
mai mult.
'3 Acum urmea:a descrierea practicii pri9ind elementul Apa.
-uati po:itia 1asana3 cu care 9-ati obisnuit de acum) inc;ideti oc;ii si uitati de
totul in <urul 9ostru. Imaginati-9a intreg uni9ersul ca un ocean enorm si 9oi
sunteti in centrul lui. 0orpul 9ostru de9ine plin cu acest element cu (iecare
respiratie totala 1prin porii pielii3. /imtiti raceala apei in intregul corp. 8aca 9-
ati umplut ccorpul cu acest element prin + respiratii 9a trebui apoi sa-l goliti
prin inca + respiratii. ,ici o picatura oricat de mica nu trebuie sa mai ramana in
9oi dupa ultimul e=pir. Aici) iarasi) 9a poate (i de (olos siragul de margele. 0u
(iecare nou e=ercitiu mai adaugati o respiratie. 0u cat mai des practicati acest
e=ercitiu cu atat mai distinct 9eti simti proprietatile reci ale apei. Trebuie sa 9a
simtiti asemeni unei mase de g;eata. 4iecare e=ercitiu nu ar trebui sa
depaseasca 20 de minute. 0u trecerea timpului 9eti putea sa 9a pastrati corpul
rece ca g;eata in cel mai torid anotimp de 9ara.
Initiatii orientali stapanesc acest element in asa masura incat pot reali:a cele mai
uimitoare (enomene. 8e e=emplu) produc ploaie in timpul se:onului cald secetos si o pot
opri din nou la comanda. .ot) de asemenea) stopa (urtunile cu (ugere) pot calma mugetul
oceanului) controlea:a pestii din apa s.a. Aceste (enomene nu sunt miracole pentru
magicianul ade9arat care le intelege per(ect.
*3 A ramas descrierea e=ercitiului cu elementul #a!ant:
-uati-9a o po:itie comoda) asa cum ati (acut-o si anterior. 8e aceasta data
imaginati-9a intregul uni9ers ca (iind .amantul si d9s stand in centrul lui. 8ar
nu 9a imaginati pamantul ca o masa de lut ci (iind un material de pamant
e=trem de dens. .roprietatea speci(ica a acestei materii de pamant e densitatea
si gra9itatia. Acum umpleti-9a corpul cu acest material greu. Incepeti cu +
respiratii si cresteti una cu (iecare nou e=ercitiu. Trebuie sa reusiti sa 9a
concentrati in asa (el elementul .amant in 9oi) incat corpul pare a (i o masa de
plumb si aproape parali:at de greutate. Respirati inca de + ori pentru eliminarea
din corp a elementului -a s(arsitul e=ercitiului trebuie sa 9a simtiti la (el de
normal ca la inceput. 8urata sa nu depaseasca 20 de minute.
Acest e=ercitiu e practicat de lamasii tibetani mai mult in (elul urmator: ei stau si
meditea:a pe o mo9ila de pamant) anali:and-o si continuand meditatia din nou. Ade9aratul
magician cunoaste mai bine cum sa-si apropie acest element intr-o maniera mai simpla si
sa-l stapaneasca (ara sa mai recurga la aceste ane=e.
0uloarea di(eritelor elemente poate ser9i ca un a<utor pentru imaginatie) atata timp
cat (ocul e rosu) aerul e albastru) apa e 9er:ui-albastra si pamantul e galben) gri sau negru.
$i:uali:area culorilor e o problema indi9iduala) nu neaparat necesara. Oricine crede ca e in
(a9oarea lui poate (olosi culorile inca de la inceput. 0eea ce e important in e=ercitiile
noastre este imaginatia sen:oriala. 8upa o mai lunga perioada de practica (iecare poate (i
**
capabil) de e=emplu) sa produca caldura cu a<utorul elementului 4oc in asa masura incat
poate (i demonstrat cu a<utorul unui termometru care 9a indica caldura prin aparitia (ebrei.
Adeptul poate produce 9ariate (eluri de (enomene) sa spunem prin controlarea
elementului .amant si ramane la alegerea (iecaruia sa medite:e la aceasta problema.
Maiestria asupra elementelor este capitolul cel mai obscur si putin stiut al magiei) despre
care (oarte putin a (ost spus pana acum) deoarece in el e ascunsa Marea Arcana. In acelasi
timp) oricum) e cel mai important domeniu al magiei si cine nu controlea:a per(ect
elementele nu 9a reusi sa inainte:e cu succes pe calea magiei.
ANTRENAMENT FIZIC
1 Respiratia prin porii unui se2!ent corporal
.rimul pas al acestei pregatiri) de la ni9elul &) ar trebui sa de9ina a doua natura a
9oastra de acum incolo. Acum sa intram in detalii. .o:itia de rela=are2odi;na a corpului
trebui mentinuta cam <umatate de ora. Respiratia prin pori a intregului corp 9a (i acum
limitata la un singur organ. Incepatorul trebuie sa (ie in stare sa aplice respiratia pielii la
orice organ al corpului. $a incepe de la picioare si 9a termina cu capul. .ractica e
urmatoarea:
/tati in asana si inc;ideti oc;ii. Trans(erati-9a cu constiinta intr-unul din
picioareF nu contea:a cu care incepeti. Imaginati-9a piciorul) la (el ca si
plamanii cum in;alea:a2absorb (orta 9itala din uni9ers impreuna cu respiratia
pulmonara. In consecinta (orta 9itala e absorbita din uni9ers si redata inapoi.
8aca ati reusit asta dupa + respiratii treceti la celalalt picior. Apoi incepeti cu
mainile) prima data o mana apoi cealalta in ordinea respiratiei iar mai tar:iu cu
amandoua mainile deodata. 8aca a9eti re:ultatele scontate) treceti la celelalte
organe) cum ar (i: organe genitale) intestine) stomac) (icat) plamani) laringe si
cap.
/copul acestor e=ercitii este atins daca ati (olosit (iecare organ al corpului c;iar cel
mai mic) pentru a respira prin el (orta 9itala. Acest e=ercitiu este unul din cele mai
importante pentru ca ne da oca:ia sa controlam (iecare parte din corp si sa o incarcam cu
energie 9itala) sa 9indecam sau sa o readucem la parametrii normali ai 9ietii. 8aca am
(acut toate acestea pe propria persoana nu e asa de di(icil sa actionam pe alte corpuri) prin
trans(erul constiintei) (apt care <oaca un rol important in trans(erarea puterii magnetice in
magie sau in 9indecare. $a rog sa dati cea mai mare atentie acestui e=ercitiuK
" Acu!ularea ener2iei vitale
Alt e=ercitiu de antrenare magica a corpului este acumularea de energie 9itala. Am
in9atat de<a cum sa inspiram si sa e=piram energia 9itala prin respiratia porilor corpului.
Acum trecem la acumularea acestei energii de 9iata.
&. .rin respiratia pulmonara si a porilor intregului corp:
Adoptati asana obisnuita si inspirati (orta 9itala2prana din uni9ers in corpul
9ostru) prin plamani si porii intregului corp. 8e aceasta data) nu returnati
energia inapoi in uni9ers ci tineti-o in corp. In momentul e=piratiei nu 9a
ganditi la nimic absolut) si e=pirati aerul consumat in mod regulat) normal)
uni(orm. 0u (iecare respiratie 9eti simti cum absorbiti tot mai multa energie
9itala acumuland-o si pastrand-o in corp. Trebuie sa simtiti presiunea (ortei
*6
9itale ca si aburul comprimat in 9oi) si imaginati-9a cum acesta 9ine din
e=terior in corpul 9ostru precum 9alurile de caldura de la un radiator. 0u (iecare
respiratie (orta presiunii si radiatiei creste) raspandindu-se si intarindu-se la
cati9a metri. 8upa e=ercitii repetate trebuie sa (iti capabili sa emiteti puterea
9oastra de penetrare c;iar la distante de m. 8e (apt trebuie sa simtiti presiunea
si penetrarea ra:elor 9oastre. .ractica naste per(ectiuneaK Incepeti cu + in;alatii
si cresteti cu una pe :i. 4iecare e=ercitiu trebuie limitat la ma=imum 20 min.
Aceste e=ercitii trebuie (acute mai ales in sarcinile ce reclama o mare si intensa
c;eltuiala de (orta 9itala) ca in tratarea oamenilor bolna9i) telepatie)
magneti:area unor obiecte s.a. 8aca energia 9itala nu mai este necesara in
aceasta (orma acumulata) corpul trebuie adus inapoi la tensiunea initiala)
deoarece nu e indicat sa duci in 9iata de :i cu :i o tensiune supradimensionata.
Acest lucru 9a incorda peste masura ner9ii si cau:ea:a iritatii ner9oase)
epui:are si alte e(ecte neplacute. E=perienta e terminata prin redarea inapoi in
uni9ers a (ortei 9itale acumulate prin imaginatie in timpul respiratiei. 4acand
acest lucru mai departe 9ei in;ala aer pur) eliberand tensiunea (ortei 9itale pana
cand ai o sen:atie de ec;ilibru.
8upa o lunga practica) magicianul 9a reusi sa redea (orta 9itala uni9ersului deodata)
intr-o maniera e=plo:i9a similara cu o rabu(nire ner9oasa. Aceasta brusca eliminare nu
trebui practicata inainte ca corpul 9ostru sa aiba o mare putere de re:istenta.
2. .rin di(erite parti ale corpului:
A9and certe abilitati 9eti putea reali:a aceeasi e=perienta) acumuland energia
9itala in di(erite parti ale corpului) incetisor si pas cu pas. Indeosebi
speciali:ati-9a pe maini. Adeptii (ac acelasi lucru cu oc;ii lor: ast(el ei pot
(ascina si tine 9ra<iti sub 9ointa sa) nu numai o persoana ci si o mare multime de
oameni. 7n magician care poate reali:a toate astea cu mainile e cunoscut ca are
maini binecu9antate. Misterul binecu9antarii sau punerea mainilor depinde de
aceasta.
E=ercitiile acestui ni9el si-au atins scopul daca ati in9atat bine cum sa acumulati
energia 9itala nu numai in tot corpul dar in (iecare parte din el) si sa emiteti ra:e ale
acestei (orte acumulate direct spre e=terior. 0and 9eti stapani cu maiestrie acest e=ercitiu)
al '-lea ni9el al antrenamentului (i:ic 9a (i complet.
$ Ane7a la capitolul III
8iscipolul a<uns aici cu de:9oltarea magica 9a obser9a o trans(ormare a
caracterului sau) capacitatile sale magice de:9oltandu-se in toate s(erele.
In s(era mentala a obtinut o 9ointa mai puternica) o re:istenta marita) o memorie
mai buna) capacitate de obser9atie marita si un intelect limpede.
In s(era astrala 9a obser9a ca a de9enit mai calm si linistitF in (unctie de aptitudini
isi 9a de:9olta acele calitati care ii lipsesc.
In lumea materiala 9a 9edea ca e mai sanatos) mai ager) c;iar mai tanar. 4orta sa
9itala o 9a depasi cu mult pe cea a oamenilor obisnuiti si 9a reusi sa obtina mult succes in
9iata de :i cu :i prin emisia (ortei 9itale. 8e e=emplu 9a (i capabil sa elibere:e o camera de
in(luente ne(a9orabile) 9a (i capabil sa trate:e persoane bolna9e c;iar de la distanta pentru
ca isi poate emite radiatia la ilometri departare. In plus poate incarca obiecte cu dorintele
sale. A<uns aici ele9ul 9a descoperi singur ce poate (ace cu capacitatile sale si unde si cand
e mai bine sa le (oloseasca. 8ar el nu 9a uita ca puterea magica poate (i (olosita atat pentru
bine cat si pentru scopuri egoiste. Tine minte: >ceea ce semeni aceea 9ei culege?.
Intotdeauna lasa-ti ca scop (inal sa (aci lucruri nobile si sa lupti pentru o lume mai buna.
*6
Te;nica magnetismului are di9erse 9ariante) dintre care in cele ce urmea:a 9oi
pre:enta cate9a:
1 I!pre2narea spatiului
.rin respiratia pulmonara si prin pori inspira (orta 9itala si presea:-o cu toata
puterea imaginatiei in corp pana a<unge sa (ie dinamica) radianta. 0orpul tau
de9ine o energie radianta ca un soare indi9idual. 0u (iecare respiratie maresti
cantitatea de energie si putere radianta si acum umple cu ea camera in care stai.
0u a<utorul acestei energii camera trebuie sa (ie stralucitoare.
.rin e=ercitii perse9erente si repetate poti ilumina o camera in mi<locul noptii intr-
o asa masura incat obiectele din camera pot (i 9a:ute nu doar de mag ci si de catre un
pro(an) deoarece e posibil in acest (el sa materiali:e:i lumina din energia 9itala in (orma
unei reale lumini de :i) cu a<utorul imaginatiei.
8ar acest (enomen nu-l 9a satis(ace pe magician care stie ca energia 9itala are un
caracter uni9ersal care nu-i poarta doar ideile) gandurile si dorintele ci) de asemenea este si
reali:atorul imaginatiei sale. Ast(el se poate obtine orice prin energia 9itala iar reali:area
depinde de imaginatia plastica.
8aca e=perimentatorul a umplut camera cu energie radianta) trebuie sa-si
imagine:e ceea ce-si doreste sa obtina) de e=: toate in(luentele magice si astrale
din incapere 9or disparea si se 9or di:ol9a. Magicianul se 9a simti bine si in
siguranta in camera si de asemenea toti cei care 9or 9eni in 9i:ita. In plus magul
poate umple camera cu ideea de a progresa mai rapid in de:9oltarea sa etc.
Magicienii a9ansati isi prote<ea:a camera personala de oameni nedoriti prin
ideea ca aceia sa simta discon(ort) neliniste si dorinta de a pleca de acolo.
Aceste spatii sunt incarcate sau impregnate cu ideei de protectie sau de
prime<die2pericol. E posibil sa incarci orice camera intr-un mod mai subtil ast(el
incat oricine intra in camera (ara permisiune 9a simti un (el de parali:ie sau
repulsie2de:gust. .recum se 9ede magul are o multime de posibilitati si cu
a<utorul acestor indicatii poate gasi si alte metode.
Magul poate inapoia surplusul de energie 9itala in uni9ers prin e=piratie) lasand
energia radianta in camera) (olosindu-si imaginatia. Tot prin imaginatie poate aduce energia
9itala din uni9ers direct in camera (ara sa mai (ie el intermediarul) mai ales daca are
e=perienta in domeniu. In acest (el poate impregna o camera c;iar cu propria sa dorinta.
Imaginatia combinata cu 9ointa si credinta-(erma con9ingere) nu au limite. Aceste
e=perimente nu depind de o camera anumeF se poate incerca impregnarea a doua sau mai
multe camere in acelasi timp sau incarcarea intregii case cu aceasta (orta 9itala si energie
radianta) prin metoda de mai sus. .entru ca imaginatia nu stie de timp sau spatiu) magul
poate (ace aceste lucruri si de la distanta. 0u timpul) prin de:9oltarea sa) magicianul 9a
putea umple orice camera oriunde si oricand. 8ar sa nu uite de de:9oltarea morala si sa-si
(oloseasca puterile doar pentru scopuri nobile iar aceste puteri 9or de9eni nelimitate)
deoarece practica (ace per(ectiunea.
"Bio!a2netis!ul
/a ne ocupam de un alt aspect al energiei 9itale. 0um am 9a:ut) (iecare obiect)
animal) om sau idee poate (i incarcat cu energie 9itala si dorinte. 8ar (orta 9itala are
proprietatea de a accepta si idei si ganduri de la alte persoane) combinandu-se sau
in(luentand directia data initial si acest lucru scade potentialul constructi9 dorit de
magician) daca acesta nu ar (ace reincarcari repetate) rea(irmand ideea de ba:a.
*+
Acest lucru inseamna timp pierdut si un (inal discutabil. 0a sa pre9ina aceasta
magul trebuie sa cunoasca legile biomagnetismului. 4orta 9itala accepta nu numai idei)
concepte) dorinte si sentimente ci si limitari de timp. Aceasta lege trebuie respectata cand
lucre:i cu energia 9itala si mai tar:iu cu elementele. .e 9iitor cand impregnati energia
9itala cu dorinte tineti cont de timp si spatiu. In lucrarea magica trebuie sa luam in
considerare urmatoarele re2uli:
Lucrul in Akasa este dincolo de timp si spatiu, in sfera mentala operezi
cu timpul, in sfera astrala cu spatiul (culoare, forma); in lumea materiala
lucrezi simultan cu timpul si spatiul.
In continuare 9oi e=plica biomagnetismul prin niste e=emple.
0u a<utorul energiei 9itale incarca o camera cu dorinta de a te simti bine in ea si
ca aceasta in(luenta 9a persista atata timp cat locuiesti in camera. Repeta
procedura incontinuu c;iar si cand pleci din camera sau lipsesti pentru o 9reme.
8aca cine9a 9a intra in camera ignorand acumularea de energie 9itala) se 9a
simti necon(ortabil. 8in cand in cand poti reincarca densitatea energiei radiante
din camera prin repetarea dorintei.
8aca traiesti intr-o camera incarcata ast(el) energia inmaga:inata intotdeauna iti 9a
in(luenta in bine sanatatea si corpul. 4orta 9itala din camera are 9ibratia dorintei sanatatii.
8aca 9rei sa (aci e=ercitii oculte in aceasta camera) e=ercitii care nu au nimic comun cu
sanatatea) de alta 9ibratie a gandurilor) nu 9ei obtine re:ultate la (el de bune ca in ca:ul
unei camere incarcate cu dorinta corespun:atoare 1de aceleasi 9ibratii3 cu tipul e=ercitiilor
oculteF mai bine lasati camera neincarcata decat impregnata cu alt tip de 9ibratii. 8eci
intotdeauna este recomandabil sa incarcati camera cu o 9ibratie de gandire2dorinta
armonioasa cu natura muncii si e=perimentelor ce le (aceti.
Asa de e=emplu poti incarca un inel) o piatra sau orice alt obiect cu dorinta ca
persoana respecti9a ce-l poarta sa (ie (a9ori:ata de succes si noroc. Aici sunt doua
posibilitati de impregnare si mani(estare in timp.
.rima metoda consta in (i=area energiei 9itale in piatra sau metalul respecti9
prin imaginatie si concentrarea dorintei) pentru totdeauna) absorbind incontinuu
energie din uni9ers pentru a-i aduce succes si noroc persoanei atata timp cat 9a
purta inelul2piatra. .uteti) bineinteles incarca obiectul ales pentru o peroada
limitata de timp iar in(luenta sa incete:e deindata ce sopul propus a (ost atins.
A doua metoda se numeste incarcarea universala care operea:a in aceasi
masura iar dorinta 9a lucra atat timp cat e=ista obiectul ales 1piatra) bi<uterie3
(ara sa (ie necesara purtarea ei de catre proprietar. Ast(el de incarcari uni9ersale
(acute de un adept pot dura si secole.
8upa cum am in9atat din istoria mumiilor egiptene) ast(el de (orte (i=ate continua
sa actione:e de mii de ani. 8aca un talisman incarcat anume pentru o persoana intra pe
mainile altcui9a) nu 9a a9ea nici o in(luenta. 8ar daca se intoarce la proprietarul de drept
in(luenta se (ace din nou simtita.
Alt domeniu al (ortei 9itale este !a2netis!ul vindecator. 8aca magul 9indeca o
persoana prin pase magnetice) prin punerea mainilor sau de la distanta 1prin imaginatie si
9ointa3) el trebuie sa lucre:e in mod e=act cu legea timpului daca 9rea sa reuseasca.
Maniera clasica de magneti:are este aceasta: terapeutul) prin imaginatie (ace ast(el
ca (orta 9itala sa iasa din corpul sau) mai ales prin maini) in corpul persoanei bolna9e.
Aceasta presupune ca magneti:atorul sa (ie sanatos si sa posede un surplus de energie)
alt(el isi 9a pune sanatatea in pericol. Imi pare rau sa spun) dar am 9a:ut magneti:atori
care printr-un trans(er e=cesi9 de (orta 9itala au su(erit urmari (i:ice gra9e 1caderi
ner9oase) probleme de inima etc.3. Ast(el de consecinte sunt ine9itabile daca
*8
magneti:atorul (oloseste mai multa energie decat este capabil sa aduca) in special daca
tratea:a mai multi pacienti odata.
Aceasta metoda are si alte de:a9anta<e: magneti:atorul isi (oloseste propria energie
si prin asta transmite in pacient propriile 9ibratii psi;ice si trasaturi de caracter)
in(luentandu-l in mod indirect la ni9el psi;ic. .rin urmare) (iecare 9indecator2magneti:ator
ar trebui si este necesar sa aiba un caracter nobil. 8aca are un pacient cu un caracter mai
rau ca al lui) 9a atrage indirect aceste in(luente male(ice asupra sa) ceea ce este total in
de:a9anta<ul magneti:atorului.
$indecatorul care studia:a si practica ocultismul nu trebuie sa dea din (orta sa
9itala pacientului ci sa o atraga direct din uni9ers) (acand-o sa curga prin mainile sale
impreuna cu concentrarea dorintei de sanatate) si transmitand-o in corpul celui bolna9.
In ambele moduri de trans(er de mai sus) magneti:area trebuie repetata daca se 9rea
succese rapide) pentru ca di:armoniile si bolile consuma (oarte rapid (orta trans(erata si
sunt lacome de noi re:er9e de (orta 9itala) asa ca tratamentul trebuie repetat curand pentru
ca sa nu se inrautateasca situatia bolii.
Alt(el stau lucrurile la magician. .acientul se simte usurat numai cand magul este
desc;is psi;ic) a (acut in prealabil acumularea energiei 9itale in propriul corp si emite
ra:ele de lumina ale acestei (orte. .oate (olosi multe metode cu succes) ba:a (iind
imaginatia combinata cu concentrarea dorintei) dorind ca pacientul sa se simta din ce in ce
mai bine) de la o ora la alta) de la o :i la alta. Acum 9oi descrie cate9a metode care pot (i
(olosite in tratamente.
Inainte de toate magul trebuie sa cunoasca (oarte bine diagnosticarea bolilor si
simptomele lor. Acesta se poate obtine prin studierea atenta a cartilor de specialitate.
0unoasterea anatomiei este absolut indispensabila. ,u trebuie sa (ie atat de nesabuit incat
sa incerce tratarea acelor boli care necesita o inter9entie c;irurgicala rapida sau a bolilor
in(ectioase. 8ar in asemenea ca:uri poate accelera procesul de 9indecare si calmarea
durerilor) pe langa tratamentul medical de specialitate. $a putea reali:a aceasta c;iar si de
la distanta. Este (oarte a9anta<os daca un medic) pe langa tratamentul alopat speciali:at
in9ata sa aplice si pe cel magic. 8eci magicianul trebuie sa trate:e numai acele persoane
bolna9e care sunt recomandate pentru acest tratament direct de catre medic) sau sa lucre:e
impreuna cu un medic pentru a e9ita sa (ie considerat 9raci sau sarlatan. El 9a practica
9indecarea din compasiune si iubire nu pentru a castiga bani) a se imbogati sau pentru
prestigiu. ,u pro(itati de credulitatea oamenilor. Tineti-9a numai de idealul binelui si
binecu9antarea nu 9a intar:ia. Ideal ar (i ca magicianul sa a<ute bolna9ii (ara c;iar ca ei sa
stie. Acest tip de a<utor este cea mai bene(ica modalitate.
$oi arata cate9a metode mai obisnuite pe care magul le poate (olosi (ara a-si
periclita sanatatea si sistemul ner9os.
&. Inainte de a te apropia de patul unui bolna9) (a cel putin + respiratii prin
plamani si poriF acumulea:a o enorma cantitate de energie 9itala din uni9ers in
corpul tau si las-o sa straluceasca asemeni luminii soarelui. .rin respiratii
repetate (a un camp de energie radianta in <urul propriului corp de cel putin % m
1&0 Cards3) care corespunde energiei 9itale a &0 persoane obisnuite. In urma
acumularii de energie 9itala trebuie sa te simti ca stralucesti ca un soare. 8aca
te apropii de un pacient cu o ast(el de radiatie) acesta imediat incepe sa se simta
mai usurat si linistit iar daca nu su(era de o boala gra9a 9a simti alinare sau)
c;iar e posibila 9indecarea imediata. Trans(erul de energie se (ace indi9idual in
pacient si depinde in intregime de tine cum (aci acest lucru. 7n mag
e=perimentat si indemanatic nu are ne9oie de pase sau punerea mainilor) acestea
(iind doar manipulari e=terioare pentru suportul 9ointei. .oti tine oc;ii inc;isi
sau desc;isi in timpul acesta) poti pri9i pacientul dar nu este neaparat necesar.
Aici rolul e=clusi9 este al imaginatei. .oti sta langa bolna9 (ara sa-l atingi (i:ic.
Imaginea:a-ti ca energia radianta incon<uratoare patrunde cu presiune in corpul
*%
pacientului prin (iecare por si iluminea:a totul. 4oloseste-ti toata puterea 9ointei
ca energia radianta condensata sa aduca 9indecarea pacientului. Tot timpul sa (i
absolut con9ins ca pacientul se simte din ce in ce mai bine) de la o ora la alta)
de la o :i la alta) si deasemenea) sa ordoni energiei radiante sa nu iasa pana cand
pacientul nu este pe deplin 9indecat. Incarcand cantitati9 corpul unui pacient cu
energie radianta- care la o persoana sanatoasa inseamna cam %0 cm 1& Card3-
9ei obtine 9indecari in timp surprin:ator de scurt in (unctie de tipul de boala.
Repeta incarcarea dupa un timpF intareste si concentrea:a energia radianta si 9ei
(i (oarte surprins de succesul minunat obtinut. In primul rand energia radianta
nu poate sa scape deoarece ai (i=at-o si I-ai ordonat sa se reinnoiasca constant.
In al doilea rand ai stabilit timpul) asa incat corpul pacientului sa se simta din
ora in ora) de la o :i la alta mai bine. In al treilea rand ai proportionat2limitat
energia in spatiu corespun:ator cu circum(erinta corpului. Este recomandat sa
(i=e:i puterea radiatiei la %0 cm 1& Card3 in <urul corpului) acesta (iind campul
radiatiei normale la o persoana obisnuita. 0u aceasta metoda ai indeplinit
conditiile principale ale legilor planului material) de timp si spatiu.
In timp ce (oloseste aceasta metoda) magul 9a obser9a ca (orta lui 9itala ramane la
(el c;iar si dupa tratament) nu se diminuea:a ci continua sa lumine:e la (el de intens. 8e
(apt energia 9itala i se autoregenerea:a in corp similar 9aselor comunicante) energia
(olosita inlocuindu-se imediat. Ast(el magul e capabil sa trate:e sute de pacienti (ara a-si
ruina sanatatea sau ner9ii.
2. O metoda di(erita (olosita de magician e aceea de transmitere a energiei in
(orma condensata in corpul pacientului sau portiunea bolna9a) prin pori in
acelasi timp imaginandu-si ca este constant reinnoita din uni9ers) pana cand
este obtinuta 9indecarea. Aici dorinta imaginara despre completa 9indecare este
limitata de timp si spatiu. 8ar aceasta metoda trebuie practicata doar la acei
pacienti la care sistemul ner9os nu este inca obosit si pot re:ista presiunii
energiei condensate. -a un mag bine antrenat energia 9itala acumulata este ca si
materiali:ata si poate (i comparata cu electricitatea. Aceasta metoda in
comparatie cu altele este cea mai apreciata deoarece este (oarte simpla si e=trem
de e(icienta.
O metoda mai deosebita e aceea prin care pacientul e pus sa inspire energie 9itala
radianta cu a<utorul imaginatiei) presupunand ca are capacitate de concentrare) alt(el
magicianul trebuie sa reali:e:e procesul de imaginare in locul pacientiului. .ractica este
urmatoarea:
'. Energia ta radianta emite pe o distanta de % metri. 0and esti langa pacient)
acesta practic innoata in lumina radiatiei tale) care a (ost impregnata cu dorinta
de 9indecare. .acientul cu (iecare inspir 9a in;ala energia radianta luminoasa si
trebuie sa (ie (erm con9ins ca se 9a (ace bine. Trebuie sa-si imagine:e intens ca
cu (iecare respiratie se simte din ce in ce mai bine c;iar si cand magicianul nu
este langa el. 8aca pacientul nu se poate concentra sau este 9orba de un copil
bolna9) iti 9ei imagina ca prin (iecare inspir al lui iti accepta energia 9itala
radianta) care a<unge direct in sange si 9a aduce 9indecarea completa. Aici)
deasemenea trebuie sa te concentre:i pe dorinta ca (orta 9itala in;alata de
pacient 9a lucra po:iti9 in el.
Acesta a (ost un e=emplu de trans(er al (ortei 9itale de la magician in corpul
altcui9a prin respiratie. ,e aducem aminte de cu9intele din Diblie) cand 8omnul Isus
0;ristos a (ost atins de o (emeie bolna9a in speranta ca 9a (i 9indecata. 8omnul nostru a
simtit scaderea energiei lui 9itale si a spus discipolilor lui: >Am (ost atinsK?.
0and lucre:i cu energia 9itala si magnetismul trebuie sa (i atent la timp si spatiu.
Am mentionat cate9a metode de tratare a bolilor dar mai sunt multe din punctul de 9edere
60
al magnetismului. 8e e=emplu magul se poate conecta la mintea pacientului cand acesta
doarme si sa reali:e:e di(erite metode de tratament in corpul pacientului. .e langa tratarea
cu energie 9itala) magicianul poate (olosi energia elementelor) magnetismul si
electricitatea. 8escrierea detaliata a tuturor metodelor si posibilitatilor de tratament ar
umple cu siguranta numeroase 9olume. In aceasta lucrare am 9rut sa arat un set de
proceduri de tratament cu considerarea timpului si spatiului) in speta magnetismul. Marii
adepti si s(inti care si-au antrenat imaginatia si 9ointa asa de per(ect incat sa se reali:e:e
imediat pe toate planurile) nu au deloc ne9oie de metode. Asemenea persoane trebuie
numai sa-si e=prime orice dorinta si ea 9a (i reali:ata in acelasi moment.
6&
,I$E-7- I$
Inainte de a descrie e=ercitiile di(icile ale acestui ni9el) 9reau sa pre9in cititorul
spunandu-i ca nu-i este permis sa se grabeasca in de:9oltarea sa. 8e aceea trebuie sa-si
acorde timp su(icient daca 9rea sa obtina succese absolute pe calea magiei. Toate e=ercitiile
treptei precedente trebuie sa le stapaneasca per(ect inainte de a trece la urmatoarele.
ANTRENAMENT MENTA(
Transpunerea constiintei in o5iecte: ani!ale si 1iinte u!ane
In acest capitol descriu transpunerea constiintei in e=terior. ,oi trebuie sa stim sa
ne transpunem constinta) dupa dorinta) in orice obiect) animal sau om. E=act ca in
concentrarea cu obiecte) puneti cate9a obiecte pe care le (olositi :ilnic) inaintea 9oastra.
-uati po:itia obisnuita) (i=ati pentru scurt timp unul din obiecte si imprimati-9a
in imaginatie (orma) culoarea si marimea lui) apoi inc;ipuiti-9a trans(ormat in
obiectul respecti9) sau mai bine :is simtiti-9a obiectul respecti9) adoptati-i
proprietatile. Trebuie sa simtiti ca sunteti legat de locul in care ati (ost plasat si
ca il puteti parasi doar mobili:at din e=terior. 8e asemenea trebuie sa simtiti si
scopul in care este (olosit obiectul. 8upa o concentrare intensa ar trebui sa
puteti sa pri9iti impre<urimile obiectului si sa cuprindeti relatia lui cu celelalte.
8aca obiectul se a(la pe masa) 9eti simti atat relatia cu aceasta cat si cu celelalte
obiecte de pe masa) inclusi9 a spatiului in care sunt obiectele. 8aca 9a reuseste
e=ercitiul cu un obiect treceti treptat la celelalte. E=ercitiul e indeplinit daca ati
reusit sa 9a legati constiinta cu (iecare obiect in asa (el incat sa-i adoptati (orma)
culoarea) marimea) proprietatile acestuia si sa 9a mentineti (ara intrerupere cel
putin 6 minute in aceasta stare. In acest rastimp trebuie sa uitati de corpul carnal
de(initi9. 8upa aceea puteti sa alegeti pentru a 9a transpune in obiecte mai mari:
tu(isuri) plante) (lori) pomi etc. 0onstiinta nu cunoaste nici timp nici spatiu)
(iind un principiu Aasa.
8atorita naturii neobisnuite a e=erctitiilor si e9entualele nereusite) nu trebuie sa (iti
intimidat) rabdarea si perse9erenta duc la succesul dorit. 0e importanta are acest e=ercitiu
pentru magie se 9a 9edea mai tar:iu.
8upa ce stapaniti transpunerea constiintei in obiecte (ara 9iata atunci se 9or (ace
e=ercitii cu (iinte. 0um am mai spus) constiinta e lipsita de spatiu si timp) de aceea nu
a9em ne9oie in e=ercitiile noastre ca (iinta respecti9a sa (ie sub oc;ii nostri. Ele9ul trebuie
sa-si poata imagina orice (iinta.
&. 8eci) isi 9a transpune constiinta in imaginea unei pisici) cal) 9aca) s.a. ,u are
nici o importanta natura obiectului e=perimental) poate la (el de bine sa (ie o
pasare sau un ele(ant. Ele9ul trebuie sa reuseasca sa-si trans(ere constiinta in
orice (orma dorita si sa se comporte ca atare. 0el putin 6 min. (ara intrerupere
trebuie sa re:iste daca 9rea ca acest e=ercitiu sa (ie stapanit.
Initatii care se ocupa de acest lucru ani de :ile) sunt in masura sa inteleaga orice
animal si sa-l stapaneasca prin propria 9ointa.
In acest sens ne amintim istoriile cu lupi si alte animale unde se spune ca 9ra<itorii
se trans(orma in acestea. .entru magician aceste po9esti si istorii au o semni(icatie mai
adanca. 4ara indoiala ca este 9orba de asa numitii >magicieni negrii? care pentru a nu (i
recunoscuti (acand di(erite marsa9ii) adopta di9erse (orme de animale. Magicianul bun)
curat) condamna as(el de proceduri si capacitatile lui spirituale ii permit sa 9ada prin aceste
creaturi si sa recunoasca ade9arata in(atisare a rau(acatorului. Aceste e=ercitii pregatitoare
nu (olosesc la actiuni daunatoare) ci pregatesc ele9ul pentru o magie inalta in care poate
adopta (orme di9ine in care isi 9a transpune constiinta.
62
8upa ce acest e=ercitiu a (ost indeplinit si mentinut timp de 6 minute (ara
intrerupere cu orice animal) se trece la e=ercitiul cu oameni.
2. -a inceput se 9or alege cunoscutii) prietenii) membrii (amiliei a caror
imagine o stapaneste cel mai bine) (ara a (ace deosebire de se=) 9arsta. Tot
timpul trebuie sa-ti transpui constiintain in asa (el incat sa poti simti si gandi ca
persoana respecti9a. 8upa aceea se poate e=ersa cu persoane straine)
nemaiintalnite in 9iata si pe care trebuie sa ti le imagine:i. In (inal iti alegi
oameni din alte rase si culori ale pielii. E=ercitiul este inc;eiat daca reusesti
transpunerea cel putin 6 minute continuu. 0u cat durata este mai lunga cu atat
este mai a9anta<os.
.rin acest e=ercitiu magul capata puterea de a se conecta cu orice om) sa-i
cunoasca gandurile si sentimentele) trecutul si pre:entul) simtirea si actiunea acelui om) pe
care le 9a putea in(luenta dupa propria 9ointa. 8ar) atentie) con(orm pro9erbului: >ce
semeni aceea 9ei culege?) niciodata magul nu-si 9a (olosi in(luenta pentru ce9a rau sau sa
(orte:e oamenii sa actione:e impotri9a 9ointei lor. Marea putere care I se con(era prin acest
e=ercitiu o 9a (olosi doar spre bine) iar binecu9antarea nu 9a intar:ia sa apara. 8e aici se
poate intelege de ce in Orient ele9ul o(era Maestrului sau cea mai inalta stima. .rin asta se
leaga instincti9 de constiinta maestrului) as(el 9a (i in(luent indirect si calau:it spre succes
mai sigur) mai usor si mai repede. 8e aceea metodele orientale reclama pre:enta unui guru
ca absolut indispensabila. 0unoscuta metoda ?An;ur? (olosita in Tibet are aceeasi ba:a
dar in succesiune in9ersa) in care maestrul se leaga de constiinta ele9ului si ii trans(era
putere si intelepciune.
6'
ANTRENAMENT #SIHIC
1 Acu!ularea Ele!entelor intr;o anu!ita re2iune a corpului
In acest capitol de:9oltam o munca cu elementele. Am in9atat sa aspiram un
element in noi prin plamani si pori si sa-I simtim proprietatea speci(ica in tot corpul. Acum
dorim sa incarcam di(erite parti ale corpului cu elementul dorit) ceea ce se poate reali:a pe
2 cai. Trebuie stapanite ambele metode.
&3 .rima metoda este urmatoarea:
0um s-a descris in etapa a '-a) aspirati prin plamani si prin pori respecti9ul
element in corp si inmaga:inati-l (ara a-l e=pira2elimina. -a inspir imaginati-9a
sen:atia speci(ica respecti9ului element: la (oc # caldura) la apa # raceala) la aer
# usurinta) la pamant # greutatea. /e 9a incepe cu + inspiratii. In loc sa di:ol9ati
elementul acumulat pe cale imaginati9a) inapoi in uni9ers) acum il 9eti conduce
in partea de corp aleasa) prin comprimarea proprietatii speci(ice elementului si
umplerea partii de corp cu ea. Elementul comprimat in portiunea respecti9a a
corpului trebuie sa-l simtiti mai puternic decat in restul corpului. 8eci musc;ii)
oasele si pielea respecti9ei portiuni trebuie sa (ie patrunse de elementul
respecti9. 8upa ce simtiti (oarte bine proprietatea speci(ica a elementului in
partea aceea de corp il 9eti lasa cu a<utorul imaginatiei sa se di:ol9e in tot
corpul) apoi prin e=pirare sa se scurga in uni9ers.
Acest e=ercitiu trebuie e=ecutat cu (iecare element pe rand) cu (iecare organ intern
sau e=tern) cu e=ceptia creierului si a inimiiK Aceste organe nu 9or (i incarcate cu nici un
element) nici la 9oi nici la alte persoane. 8oar un maestru care stapaneste per(ect
elementele isi poate permite o acumulare in inima sau creier (ara sa-si (aca 9reun rau. El isi
cunoaste corpul si il are sub control. 7n incepator trebuie sa e9ite incarcarea inimii si a
creierului cu elemente sau cu energie 9itala) pana cand nu poate obser9a prin clar9i:iune
(unctia (iecarui organ. 0u timpul prin acumularea elementelor sau puterii 9itale in tot
corpul sau in di(erite parti) se obisnuieste si creierul si inima cu tensiunea generala)
deoarece aceasta tensiune nu se limitea:a numai la un organ ci se resimte in tot corpul. In
special in picioare si in maini trebuie sa (ie bine stapanite acumularea elementelor si a
puterii 9itale) deoarece se (olosesc (oarte mult in practica magica. O atentie deosebita 9a (i
acordata degetelor.
JJ O alta posibilitate de a goli elementul dintr-o parte a corpului) consta in a nu
diri<a elementul acumulat mai intai in corp si apoi prin respiratia porilor in uni9ers) ci cu
a<utorul imaginatiei se 9a elimina tot elementul din partea respecti9a a corpului prin pori in
uni9ers. Acest proces este mai rapid. 7n magician abil trebuie sa stapaneasca ambele
(orme si sa le (oloseasca dupa cum doreste.
23 A doua metoda de acumulare a elementelor intr-o parte a corpului este
urmatoarea:
Transpune-te cu constiinta in partea respecti9a a corpului) si la (el ca la
respiratia porilor) lasa acea parte a corpului sa inspire si sa e=pire. -a (iecare
inspir elementul este aspirat iar e=piratia 9a (i goala. 0and simti ca elementul
dorit s-a acumulat su(icient in partea corpului care l-a inspirat) poti sa-l
elibere:i din nou) adica in uni9ers de unde l-ai absorbit. Acest e=ercitiu pare
rapid si simplu dar este necesara o buna transpunere a constiintei. -a (el trebuie
sa se acumule:e si puterea 9itala in di9erse parti ale corpului.
6*
" #roducerea ar!oniei ele!entelor in re2iunile corpului
8upa ce e=ercitiile au reusit per(ect se poate trece mai departe. 8upa cum stim)
corpul uman este impartit in * regiuni principale care corespund di9erselor elemente.
- elem. .amant: picioarele) coapsele) organele genitaleF
- elem. Apa : abdomenul 1pana la dia(ragma3) cu toate organele interneF
- elem. Aer : cutia toracica) plamanii) inima) gatulF
- elem. 4oc : capul cu toate organele interne.
/copul e=ercitiului urmator este de a incarca regiunile corpului cu elementul
corespun:ator acestor regiuni.
Adoptati asana obisnuita. .rin respiratia plamanilor si a porilor aspirati
elementul pamant cu proprietatea caracteristica #greutatea) in regiunile pamant
ale corpului: picioarele) organele genitale pana la osul pubian. /e 9a aspira de +
ori elementul .amant) e=pirand gol) ast(el incat regiunea pamant 9a (i umpluta
cu acest element. Mentineti elem. .amant in aceasta regiune si 9eti aspira de +
ori elem. Apa in regiunea apa adica in abdomen) (ara a-l elimina. In continuare
umpleti pieptul cu aer de + ori lasandu-l in aceasta regiune (ara a-l elimina a(ara
prin respiratie. Acum este randul capului care 9a (i umplut de asemenea prin +
in;alatii cu elem. 4oc. 8upa ce au (ost incarcate toate regiunile cu elementele
corespun:atoare) re:istati cam 6 minute in aceasta stare) dupa care incepeti
di:ol9area elementelor. Incepem acolo de unde ne-am oprit) adica de la cap cu
elementul (oc) prin a inspira de + ori gol iar prin e=pir eliminam elementul
inapoi in uni9ers 1prin + e=piratii acti9e de eliminare3. 8upa aceea se trece la
regiunea aerului) a apei) apoi in (inal la elementul pamant pana ce corpul este
eliberat de elemente.
JJ 8aca am dobandit e=perienta putem trece la o 9arianta a celei anterioare: nu
numai umplerea acestor regiuni cu elementele corespun:atoare ci si acumularea lor
acolo. .rocesul e asa cum l-am descris: incepeti din nou cu elem. .amant si terminati
cu elem. 4oc. Te;nica de di:ol9are este aceeasi cu cea anterioara.
Aceste e=ercitii sunt de o mare insemnatate deoarece aduc la unison corpul
material si cel astral cu legile uni9ersale ale elementelor. 8aca magicianul a a<uns prin
anumite circumstante in di:armonie si (ace aceste e=ercitii isi 9a recastiga imediat
armonia. In(luenta bene(ica a armoniei uni9ersale o 9a resimti :ile in sir si ii 9a con(eri
sen:atia de pace si (ericire. Armonia elementelor in corp ii o(era si alte posibilitati din
care mai amintim cate9a. Inainte de toate ele9ul ramane aparat de in(luentele aspectelor
negati9e ale elementelor. 8aca ele9ul a obtinut ec;ilibrul magic se 9a gasi in centrul
intamplarilor) 9ede toate legile) tot ceea ce se intampla) ce apare si dispare in uni9ers)
dintr-o perspecti9a ade9arata. Ele9ul e aparat de unele boi si produce o ec;ilibrare a
armei proprii si implicit a destinului sau. 8e9ine re:istent (ata de orice in(luenta
ne(a9orabila) isi puri(ica aura sa astrala si mentala) isi intareste matricea astrala si
mentala) intarindu-si capacitatile magice iar intuitia sa ia un caracter uni9ersal.
/imturile sale astrale se ra(inea:a si capacitatile intelectuale cresc.
A,TRE,AME,T 4I5I0
1 Ritualurile si aplicatiile lor practice
E=ercitiile din ni9elul I ar trebui sa (i de9enit de<a un obicei de 9iata. 0ele din
ni9elul al II-lea trebuie intarite. Trebuie sa ai capacitatea de a indeplini orice asce:a) e=act)
(ara sa lupti cu tentatiile sau sa (i in9ins de ele. E=ercitiile din ni9elul al III # lea trebuie
66
(oarte bine adancite. .ostura 1asana3 corpului trebuie sa (ie cat mai bine stapanita incat sa
putem sta ore in sir (ara a simti tensiune) ner9o:itate sau amorteli ale musc;ilor. .uterea de
radiatie trebuie sa (ie intarita) adancita si mai dinamica) ceea ce se 9a obtine prin
imaginatie si meditatie adanca. Magicianul trebuie sa in9ete sa (oloseasca aceasta putere de
radiatie in orice situatie in mod practic. El trebuie sa a<unga pana acolo incat orice dorinta
pe care o transpune in putere de radiatie sa se reali:e:e. .rin asta 9a a<uta oameni in
su(erinta) boala sau nenorociri) ceea ce oricand ii 9a atrage binecu9antarea.
Acum 9om trece la un alt capitol la (el de putin cunoscut care tratea:a despre
po:itii ale corpului) gesturi si po:itii ale degetelor 1mudras3) in general denumite ritualuri.
.rincipiul de (ond al ritualurilor consta in a con(irma sau pro9oca o idee sau un sir de
ganduri) printr-o e=presie e=terioara) gest sau actiune) ceea in ;ermetism se c;eama
evocare. Acest principiu este 9alabil pentru intreaga magie rituala. .rin asta 9reau sa spun
ca se poate e=prima orice idee sau (iinta printr-o actiune e=terioara si de asemenea o poti
lega de o anumita sarcina. 0eea ce nu poseda un nume) un simbol propriu) sau un semn
e=terior este lipsit de importanta. .e aceasta stra9ec;e te:a se ba:ea:a toate procedeele
magice si ritualurile si (iecare sistem religios are din timpuri stra9ec;i propriile procedee
de cult. 8i(erenta consta in (aptul ca marea masa a a9ut (oarte putin acces la mistere si doar
la mici (ragmente) iar cea mai mare parte a (ost pa:ita cu strictete de catre marii preoti sau
initiati. 4iecare ritual isi are scopul sau precis) indi(erent daca e 9orba de 9ra<itorii din
Tibet) gesturile mainilor (acute de preotii Dali orientali sau de ritualuri magice de
e=orci:are. /inte:a ramane mereu una si aceeasi. In procesele din <ustitie se (oloseste
pentru con(irmarea depo:itiei mana ridicata in c;ip de <uramant) ceea poate (i pri9it ca un
gest magic. 8in punct de 9edere crestin cele ' degete ridicate simboli:ea:a Treimea
8i9ina. Orice secta sau lo<a din cele multe care e=ista au riturile lor. /e pot spune multe
despre aceasta problema din punct de 9edere istoric) dar pentru magia practica tinand de
pregatirea magicianului aceste sudii nu sunt necesare. Asupra ade9aratului mag nu are nici
o importanta lectura cartilor care descriu cum se desenea:a cercul magic pe care il pri9este
ca simbol al in(initului) 8i9initatii si puritatii) destinat pentru c;emarea du;urilor sau
ingerilor protectoriF Tot ast(el si un -ama isi pictea:a mandala si (oloseste di9erse ritualuri.
As(el de indicatii nu-i sunt necesare deoarece el stie ca nu sunt decat niste ad<u9anti sau
suporturi mentale.
" Ritualuri prin 2esturi: posturi 6asanas8: po3itii ale de2etelor 6!udras8
In aceasta etapa a patra) magul in9ata arta de a-si compune propriile ritualuri) acte de
cult) gesturi si po:itii ale degetelor. Totul depinde (oarte mult de perceptia si
indi9idualitatea (iecaruia. Multi magicieni au obtinut mai multe (olosind ritualuri mai
simple) decat unii (iloso(i speculanti cu interpretari complicate ale cultului lor. O linie
e=acta de conduita nu poate (i indicata) ele9ul trebuie sa actione:e intuiti9 si orice idee) sir
de ganduri cat si ceea ce doreste sa se reali:e:e) trebuie sa o poata e=prima printr-un gest
potri9it) po:itie a degetelor sau ritual. Dineinteles ca nu 9a incerca sa e=prime un gest de
binecu9antare cu a<utorul unui pumn strans gata de atac. In (unctie de situatie isi 9a
compune un ritual indi9idual) discret) de care se 9a (olosi cand nu este obser9at de nimeni.
E=ista magicieni care in cea mai mare aglomeratie pot practica magia rituala prin miscarea
degetelor in bu:unarul ;ainei sau paltonului. Ei (olosesc degetele de la mana in analogie cu
elementele as(el:
- degetul mare G apaF
- aratatorul G (ocF
- mi<lociul G Aasa F
- inelarul G pamantF
- degetul mic G aerF
- mana dreapta G elementele po:iti9eF
66
- mana stanga G elementele negati9e.
Acest mic e=emplu e su(icient. In9atati deci sa acordati in mod indi9idual di9erselor
idei semne adec9ate. $eti pastra acest secret pentru d9s.) deoarece daca altcine9a ar (olosi
pentru aceeasi idee acelasi semn) acesta o 9a slabi prin de9ierea puterii sale.
8orintei d9s. personale pe care o 9reti indeplinita cat mai repede asociati un
mic ritual sau gesticulatie) 1cel mai bine a degetelor3 si imaginati-9a ca prin
acest gest dorinta 9a (i indeplinita) mai mult) ca ea este de<a indeplinita. -egea
pre:entului-imperati9) a comen:ii este 9alabila si aici. Reali:area imaginara in
cone=iune cu gestul sau ritualul respecti9 trebuie (acuta cu siguranta) ;otarare si
con9ingere ne:druncinata in reusita. -a inceput trebuie (olosit atat ritualul cat si
imaginatia. Mai tar:iu daca te ocupi doar cu imaginarea dorintei si a indeplinirii
ei) 9ei (olosi automat (ara sa obser9i) gestul sau ritualul. 8aca s-a a<uns pana
acolo incat o dorinta de9ine automata in imaginatie atunci procesul 9a decurge
in9ers: se (ace ritualul sau gestul iar imaginatia sau puterea in c;estiune isi 9a
lansa automat e(ectul. Acesta este de (apt scopul ritualului) gestului) po:itiei
degetelor sau corpului. 8e indata ce ritualul a de9enit automati:at cu
imaginatia) e de a<uns sa indeplinesti doar ritualul ca sa obtii e(ectul sau
in(luenta dorita.
/e poate (ace o comparatie cu o baterie incarcata care nu are ne9oie decat de un
contact corect pentru a produce curentul oricand. .rin repetarea actului de imaginare cu
gestul sau ritualul respecti9 se creea:a in s(era cau:elor sau principiul aasic) o puternica
re:er9a care preia) corespun:ator dorintei sau scopului) 9ibratia necesara 1(luidul
electromagnetic3) culoarea) sunetul si toate celelalte analogii. 8upa ce acest re:er9or de
putere a (ost incarcat prin mai multa repetari) doar ritualul in sine poate produce
descarcarea unei parti din aceasta putere) care 9a duce la e(ectul dorit. 8e aceea este indicat
sa nu se discute cu nimeni despre acest ritual) daca nu) altcine9a (olosindu-l poate sa
descarce usor puterea stocata si sa reali:e:e e(ectul) ceea ce ar (i in dauna celui ce a creat
acest ritual.
E=ista lo<i secrete in care incepatorii sunt lasati sa indeplineasca ritualuri prin care
sa incarce ast(el de re:er9oare de putere iar adeptii superiori au acces usor si ie(tin la ele.
8aca discipolul in cau:a (ace progrese as(el incat sa poata absorbi si el din acest re:er9or)
atunci i se indica sa (oloseasca cat mai putin acest ritual. Multora le poate 9eni ideea ca
di9ersele miscari politice si partide) prin gestul de salut pot indeplini o actiune magica
indirecta si sa adauge prin repetare re:er9orului colecti9 mici particule de putere 9itala.
Asa de e=emplu era la na:isti care salutau cu mana ridicata) repre:entand un gest de putere.
8ar daca un as(el de re:er9or crescator de putere e (olosit in scopuri lacome si distructi9e)
aceasta putere mentala tensionata se 9a intoarce impotri9a celor ce au creat-o) datorita
polaritatii ei) iar urmarea este descarcarea si distrugerea. In a(ara de asta) blestemele
9ictimelor ne9ino9ate din inc;isori) condamnati la moarte sau trimisi (ara speranta pe
campul de lupta) 9or produce o polaritate opusa care 9a contribui si ea la distrugerea
re:er9orului de putere.
Aceeasi lege este 9alabila pentru toate celelalte culte) secte) lo<i. $indecarile
miraculoase din locurile de pelerina< au aceeasi ba:a comuna. 0redinciosul atrage prin
credinta sa puternica si increderea neclintita in statuia sau pictura s(anta) puterea spirituala
din principiul aasa care a (ost inmaga:inata acolo de ceilalti credinciosi) producandu-se
e(ecte miraculoase. Magicianul bine pregatit 9a gasi intotdeauna e=plicatia ade9arata a
unor asemenea (enomene) prin cunoasterea legilor uni9ersale. 8aca doreste) poate (i in
masura) cunoscand legile polaritatii) sa-si insuseasca din respecti9ul re:er9or de cult si sa
produca di9erse 9indecari si minuni. Insa cel superior din punct de 9edere etic ar pri9i
acest (apt ca pe un (urt si nu s-ar cobori niciodata la asa ce9a) deoarece are asa multe alte
posibilitati la indemana. 8upa cum am mai spus) orice idee) dorinta si orice imaginatie pot
(i reali:ate printr-un ritual) indi(erent pe ce plan: material) astral sau spiritual. 8oar timpul
6+
indeplinirii depinde in primul rand de maturitatea spirituala si in al doilea rand de ;arnicia
in practicarea ritualului. Magul isi 9a alege ritualuri asa bune si cu caracter uni9ersal) incat
sa le poata (olosi toata 9iata. 0u cat 9a a9ea mai putine dorinte cu atat mai repede se 9a
instala succesul. .ana cand primele dorinte alese nu se reali:ea:a su(icient nu se 9or alege
alte ritualuri. -a inceput sunt su(iciente doar unul) cel mult trei rituale. A<uns la aceasta
etapa de de:9oltare magicianul 9a gasi masura potri9ita si 9a sti cat este capabil sa se
incarce.
,I$E-7- $
Inteleptul Ar;imede spunea cand9a: >aratati-mi un punct in uni9ers si 9oi misca
.amantul?. ,umai pentru putini e cunoscut (aptul ca in aceasta propo:itie se cuprinde un
mare secret ocult si anume acela al celei de-a patra dimensiuni. Asa cum stim inca de la
scoala totul poseda (orma: piatra) planta) animalul) omul - pe scurt orice corp are lungime)
latime) si inaltime. 8aca ne imaginam in mi<locul unei (orme) de e=emplu a unei bile) o
incrucisare dubla) obtinem la locul incrucisarii un punct de adancime 1minim3. .e acest
punct il a9ea Ar;imede in 9edere pentru ca este atat punctul de inceput cat si cel de s(arsit)
samburele (iecarei (orme. .ri9ita din acest punct (iecare (orma este armonios2simetric
obiecti9a) adica se gaseste in ade9aratul ei ec;illibru. In aceasta consta secretul celei de-a
patra dimensiuni) deci conceptul de timp si spatiu ca etern si in(init 1(ara timp si (ara
spatiu3 si de asemenea si spatiul magic. Ele9ului i se recomanda sa medite:e deci) pe
indelete) dupa care i se 9or desc;ide nebanuite adancimi si 9a capata o inalta intuitie ca
rasplata.
In pregatirea mentala a ni9elului $ ne 9om ocupa de spatiul magic sau de o magie a
spatiului.
ANTRENAMENT MENTA(
Magia spatiului
.rin precedentele e=ercitii ele9ul si-a insusit o anumita capacitate de concentrare si
a in9atat sa-si trans(orme constiinta dupa cum 9rea sau sa o adapte:e (iecarei (orme asa
incat este capabil sa pri9easca mai departe si mai adanc. Instructiunile celei de-a cincea
trepte2ni9el ne arata ca se poate implanta constiinta in centrul (iecarei (orme de la cel mai
mic atom pana la cel mai mare uni9ers. .rin aceasta ele9ul in9ata nu numai sa inteleaga) sa
priceapa si sa cuprinda (iecare (orma in centrul ei) ci si sa o stapaneasca desa9arsit din
acest centru. 0apacitatile dobandite cu a<utorul urmatoarelor e=ercitii sunt de o mare
insemnatate) deoarece prin ele se poate dobandi ec;ilibrul mental2spiritual. Acest ec;ilibru
este proprietatea (undamentala a elementului Aasa sau principiul cau:al al spiritului. /a
incepem deci cu e=ercitiile urmatoare:
Adoptati asana obisnuita. In (ata plasati cate9a obiecte mai mari simetrice ca
(orma) e9entual o bila plina) un cub) etc. Este indicat sa alegeti la inceput
obiecte cu continut plin. 4i=ati pentru scurt timp unul din obiecte) inc;ideti
oc;ii si transpuneti constiinta d9s. in punctul de minim2de adancime) deci e=act
in centru. Inc;ipuiti-9a ca sunteti si 9a simtiti c;iar d9s in centrul acestui obiect.
Transpunerea trebuie sa (ie atat de puternica incat sa uitati de tot corpul d9s.
1timp de 6 minute3.
68
Acest e=ercitiu este intr-ade9ar greu) dar practica naste per(ectiuneaK Ratarile
inceputului nu trebuie sa 9a sperie) ci doar sa e=ersati ;arnic mai departe. 8eoarece omul
este obisnuit doar cu trei dimensiuni se i9esc la inceput di(icultati care pe parcurs 9or ceda)
de la e=ercitiu la e=ercitiu si treptat te obisnuiesti sa te concentre:i patrun:and in centrul
(iecarui obiect. 8aca reusiti sa 9a mentineti constiinta cel putin 6 minute in centrul
obiectului ales de d9s) treceti la urmatorul obiect.
8aca obtineti aceleasi re:ultate bune) alegeti-9a obiecte de data asta asimetrice.
Tebuie de (iecare data sa 9a mutati constiinta in centrul acestora si totodata sa
9a simtiti atat de mic ca un bob de mac) sau mai mult) ca un atom.
8aca 9a reuseste de (iecare data (ara nici o perturbare) atunci treceti la
urmatorul e=ercitiu prin care din acel punct de minim cuprindeti marimea si
(orma obiectului. 0u cat 9-ati inc;ipuit ca sunteti mai mic) cu atat constiinta d9s
s-a comprimat mai mult si cu atat mai mare 9a apare circum(erinta si lungimea
obiectului. .entru d9s acel obiect este un uni9ers intreg) iar acest sentiment
mentineti-l cat de mult puteti. 8aca 9a reuseste (ara perturbari atat cu un obiect
simetric cat si cu unul asimetric treceti la un altul. Acest e=ercitiu il puteti
considera inc;eiat daca a9eti re:ultate la (el de bune cu orice obiect.
8upa e=ercitii repetate de transpunere in punctul de minim dobanditi capacitatea sa
9edeti prin (iecare obiect si sa-i cunoasteti intuiti9 structura materiala si mental-spirituala.
Totodata dobanditi capacitatea de a in(luenta (iecare obiect din acest punct) deci din mie:ul
lui) sa-l incarcati magic dupa plac si ast(el sa-i impregnati s(era mentala cu dorinta d9s. In
etapa a patra am in9atat sa stapanim aceasta prin acumularea (ortei 9itale din a(ara spre
inauntru iar in actuala etapa (acem acelasi lucru dar din interior spre e=terior.
7n magician trebuie sa obtina aceleasi e(ecte cu animalele si cu oamenii. Mai
mult trebuie sa reuseasca si cu obiecte care nu se gasesc in (ata oc;ilor lui.
0onstiinta nu cunoaste margini) asa ca poate (i transpusa la cele mai mari distante.
8aca ele9ul a a<uns atat de departe) poate trece la urmatoarele e=ercitii in propriul sau
corp) in a patra dimensiune a corpului sau - microcosmosul) in principiul aasa al propriei
(iinte. .ractica e urmatoarea:
/tati linistit in asana si inc;ideti oc;ii. Transpuneti-9a constiinta e=act in
mi<locul corpului) adica in ca9itatea stomacala sau ple=ul solar. Trebuie sa 9a
imaginati ca un punct (oarte mic) un atom in centrul a(lat intre coloana
9ertebrala si ca9itatea stomacului. Acest punct este centrul gra9itatiei corpului
d9s. 1hara- n.t.3 Incercati sa ramaneti cu constiinta acolo cel putin 6 minuteF
(olositi pentru a<utor un ceas cu sonerie2alarma. .ri9iti din acest punct corpul
d9s. 0u cat 9-ati imaginat mai mic cu atat mai mare 9a parea cuprinsul corpului
d9s) ca un mare uni9ers. In acest punct meditati urmatoarele : @E> S>NT
CENTR>( COR#>(>I ME>: E> S>NT #>TEREA
HOTARATOARE AB. @reutatile la inceput nu trebuie sa-l indispuna pe ele9.
8aca initial 9a reusi pentru cate9a secunde ele 9or de9eni ulterior minute. 0el
putin 6 minute trebuie mentinuta constiinta in punctul de minim. .rin e=ersarea
acestei etape trebuie sa reuseasca sa se transpuna la orice ora si in orice situatie
in acest punct sau principiu aasic de unde poate percepe si in(luenta tot ceea ce
pri9este (iinta sa.
Aceasta transpunere a constiintei in principiul aasa este ade9arata stare de transa
!a2ica) stadiu preliminar al cone=iunii cu constinta cosmica. .ractica aceasta pri9ind
legatura cu constiinta cosmica o 9om descrie intr-o etapa urmatoare. Transa magica nu 9a
trebui con(undata cu starea pe care o pro9oaca mediile spiritiste c;iar autentice. 8e obicei
se (ace mult tapa< ca sa induca in eroare pe cei nai9i. Mediumii autentici isi pro9oaca
starea de transa) (ie prin rugaciune) cantec sau meditatie) ori in9ers prin pasi9itate a
spiritului) prin care se produce o deplasare spontana a constiintei. In aceasta stare este
6%
posibil pentru elementali) persoane decedate sau (iinte in(erioare sa produca prin corpul
astral si carnal al mediumului di9erse semne sau mani(estari. 8in punctul ;ermetic de
9edere aceste e=periente sunt considerate ca posesiuni) c;iar daca printre (iintele acelea
sunt si unele cu intentii bune. 7n ade9arat magician nu se indoieste de as(el de e=periente-
daca sunt luate (oarte in serios- dar 9a compatimi ast(el de mediumi-mi<locitori. Magul este
capabil sa ia legatura cu (iinte din alte s(ere (iind pe deplin constient de ceea ce (ace.
Amanunte despre aceasta 9or (i date intr-un capitol special.
ANTRENAMENT #SIHIC
1 #roiectia ele!entelor in e7terior prin corp
Indicatiile practice a celei de a patra etape ne in9ata sa atragem in corpul nostru
cele * elemente din 7ni9ers) mai intai sa le acumulam in tot corpul iar apoi in (iecare parte
a lui si ast(el sa producem o tensiune a elementelor) mai bine :is o dinamica a lor. 8e la un
e=ercitiu la altul corpul a de9enit tot mai elastic (ata de tensiunea elementelor si mai
re:istent impotri9a e(ectului de presiune. ,i9elul actual ne duce cu un pas mai departe si
ne in9ata sa proiectam elementele in a(ara si sa le stapanim) deoarece (ara proiectarea
elementelor in e=terior orice lucrare de magie e de neconceput. 8e aceea trebuie sa
acordam ma=ima atentie practicii.
11 #roiectia prin ple7ul solar
Ase:ati-9a in po:itia cunoscuta. .rin respiratia plamanilor si a porilor pielii
aspirati cu a<utorul imaginatiei elementul (oc in tot organismul. Inspirati
elementul (ocului cu proprietatea speci(ica a caldurii in d9s si e=pirati gol. 8aca
in corpul d9s este bine repre:entata caldura prin acest element (oc acumulat)
lasati-l cu a<utorul imaginatiei sa iasa prin ple=ul solar si sa inunde intreaga
incapere in care 9a a(lati. In timpul golirii elementului din corp trebuie sa a9eti
sen:atia ca organismul este complet eliberat de acesta si ca elementul acumulat
s-a raspandit in incapere) asemanator cum a-ti (acut la impregnarea spatiului cu
(orta 9itala. Repetati cu acest element de cate9a ori inmaga:inarea si golirea si
prin (iecare golire acumulati elementul (oc tot mai mult in incapere. Imediat ce
sunteti eliberat de element trebuie sa simtiti cum elementul (oc e pre:ent masi9
in incapere si sa a9eti sen:atia ca in camera a de9enit (oarte cald. E=ercitiul
proiectiei elementului spre e=terior e indeplinit cand magul simte clar caldura in
incapere. 8aca a a<uns pana aici atunci magicianul 9a elibera si 9a re9arsa
elementul (oc acumulat) din nou in uni9ers) di:ol9andu-l in toate directiile sub
(orma de s(ere.
8upa cate9a e=ercitii 9a (i perceputa caldura din camera nu doar subiecti9 ci c;iar
in mod real de catre orice persoana educata magic sau nu. 8aca (olosim un termometru
acesta 9a indica cat de mult suntem capabili sa (olosim puterea imaginatiei pri9ind lucrul
cu (ocul) asa incat sa poate (i produsa in camera o caldura materiala perceptibila. /uccesul
acestui e=ercitiu depinde de 9ointa si de puterea imaginatiei plastice. In aceasta etapa nu
este absolut necesar sa produceti o asa mare cantitate de caldura perceptibila (i:ic ca sa
poata (i masurata cu termometrul. 8ar daca magicianul are interese deosebite in aceasta
pri9inta atunci se poate speciali:a in acest e=ercitiu cu elem. (oc. 8ar ade9aratul magician
nu se 9a multumi cu acest mic (enomen ci 9a munci la de:9oltarea lui ulterioara deoarece
este con9ins ca in decursul timpului 9a obtine mai mult.
0and camera este incarcata cu elementul dorit) magicianul poate parasi camera (ara
a-l di:ol9aF de asemenea poate sa pastre:e inc;is elementul in camera la (el cum a (acut cu
60
impregnarea incaperilor. Tot succesul depinde de imaginatie si autocontrol. .e de alta parte
nu e indicat sa parasiti incaperea umpluta cu un anumit element pentru mai multa 9reme)
deoarece (iintelor respecti9ului element le place sa <oace (este2 neplaceri intr-o asa
atmos(era) in dauna maestrului. $e-ti a(la mai multe despre aceasta in capitolul ce tratea:a
despre conlucrarea cu spiritele elementelor.
Ar mai (i de remarcat urmatoarele: daca magicianul practica acest e=ercitiu in aer
liber2 spatii desc;ise) atunci trebuie sa-si imagine:e singur un spatiu precis delimitat
indi(erent cat de mare.
In acelasi mod 9a indeplini e=ercitiul si cu celelalte ' elemente in ordinea: aer) apa)
pamant. Terminarea e=ercitiului ramane la latitudinea ele9ului) deoarece depinde de timpul
si posibilitatea sa. El poate sa utili:e:e intr-o :i un element) in :iua urmatoare al doilea
s.a.m.d. sau poate (olosi dimineata primul) la pran: al doilea) seara al treilea iar al patrulea
in dimineata urmatoare. Ele9ii care dispun de mai mult timp si destula 9ointa pot e=ersa cu
cele * elemente unul dupa altul. Ast(el de ele9i 9or (ace progrese uriase in stapanirea
elementelor. 8aca ele9ul stapaneste bine toate cele * elemente) atunci poate progresa.
1" #roiectia prin porii corpului si ple7ul solar
In e=ercitiul urmator 9a in9ata cum sa dega<e in spatiu un element acumulat nu
numai prin ple=ul solar) dar si prin respiratia porilor intregului corp) pro9ocand
de asemenea o acumulare a elementului in spatiu. Aceasta 9a trebui e=ersat cu
toate cele * elemente. 8i:ol9area in uni9ers se 9a (ace intocmai ca la e=ercitiul
precedent.
1$ Acu!ularea si proiectia prin !aini
0and ele9ul stapaneste acest e=ercitiu pe deplin 9a merge mai departe)
aplicandu-l nu la corpul intreg) ci de asta data la di9erse parti ale corpului) pe
care le stabileste singur. In magie se (olosesc mai ales mainile si degetele) de
aceea ele9ul le 9a acorda o atentie speciala. .rin respiratia porilor trebuie sa
acumule:e respecti9ul element in una sau ambele maini in asa (el incat cu o
simpla miscare a mainii sa descarce (ugerator elementul in spatiul ales si sa-l
impregne:e imediat.
.rin e=ercitii repetate se a<unge la per(ectiune.K Ele9ul trebuie sa e=ecute acest
e=ercitiu cu toate elementele si sa-l stapaneasca la per(ectie. Abia apoi poate continua.
1% Acu!ularea in corp si proiectarea prin ple7ul solar su5 diverse 1or!e
/tati in po:itia cunoscuta. Inspirati prin plamani si porii corpului elementul (oc
si acumulati-l in tot corpul pana simtiti caldura. Acum imaginati-9a ca elem (oc
acumulat se gaseste in ple=ul solar comprimat sub (orma unei s(ere de (oc cu
diametrul de &0-20 cm. Aceasta s(era comprimata trebuie sa (ie atat de (ierbinte
si stralucitoare incat sa (ie asemanatoare soarelui) radiind puternic) luminos si
(ierbinte. Acum imaginati-9a ca aceasta s(era se eliberea:a din ple= si pluteste
in aer prin incapere) la (el de puternic incinsa si stralucitoare. Mentineti aceasta
imagine cat mai mult posibil. 0and 9a apropiati mainile de ea trebuie sa-i
simtiti caldura ce o dega<a. Inc;eiati e=ercitiul lasand-o sa se di:ol9e in uni9ers
incet sau sa e=plode:e dintr-o data in nimic. Ambele modalitati trebuie sa le
stapaniti (oarte bine. -a (el trebuie sa procedati si cu elementele aer) apa)
pamant. 0a sa a9eti o repre:entarea mai buna a elementului aer dati s(erei
comprimate culoarea albastra ca a cerului. Apa ar trebui sa 9a (ie mai usor de
imaginat) daca nu reusiti totusi) imaginati9a la inceput ca o bila de g;eata iar
pentru elem pamant ca o bila de lut. In momentul cand stapaniti e=ercitiul cu
cele * bile2s(ere de elemente) incercati cu alte (orme. .entru inceput alegeti
(orme simple: cub) con) piramida etc. E=ercitiul este complet inc;eiat daca
reusiti sa proiectati in e=terior sub orice (orma) (iecare din aceste * elemente
acumulate si comprimate initial in corp 1ple=ul solar3.
6&
" #roiectia ele!entelor direct din univers
8oar atunci cand e=ercitiul anterior este e(ectuat per(ect se poate trece la urmatorul)
care descrie proiectia elementelor direct din uni9ers. .ractica este urmatoarea:
/tati ase:at in asana si respirati calm si (ara nici un e(ort. Imaginati-9a ca
atrageti din uni9ers) din spatiul nes(arsit elementul (ocului si umpleti cu el
spatiul locuit de d9s. 7ni9ersul 9i-l imaginati ca o s(era enorma din care
e=trageti2absorbiti din toate directiile elementul (oc si-l coborati ca sa umpleti
incaperea in care 9a a(lati. Retineti ca elementul (oc la ni9elul sursei primare
este cel mai eteric 1(in3 si subtil) si cu cat il atrageti spre d9s. cu atat mai dens)
material si mai (ierbinte de9ine. In timpul acestui e=ercitiu trebuie sa simtiti cu
propriul corp caldura. 0u cat elementul comprimat si acumulat se condensea:a
in incapere cu atat mai puternica de9ine caldura. Trebuie sa 9a simtiti e(ecti9 ca
intr-un cuptor. 8upa aceea di:ol9ati prin 9ointa si imaginatie elementul inapoi
in in(init. Acelasi lucru repetati-l si cu elementul aer pe care il atrageti in <os din
acel uni9ers s(eric din toate directiile si il comprimati umpland incaperea. -a
acest e=ercitiu trebuie sa a9eti sen:atia ca plutiti intr-un nes(arsit ocean de aer)
eliberat de greutate) gra9itatie si (orte de atractie. 8aca e=ercitiul a (ost corect
e=ecutat atunci 9a simtiti in acest spatiu usor ca un balon. Apoi di:ol9ati
elementul aer similar cum ati (acut-o cu elem (oc) in sursa lui initiala din care a
(ost atras. -a (el procedati si cu elem apa. Imaginati-9a ca atrageti acest element
dintr-un nes(arsit ocean spre d9s.) la inceput sub (orma unor 9apori reci pe care
ii condensati din ce in ce mai mult pe masura ce ii apropiati de d9s si de
incapere. 0u acesti 9apori reci umpleti camera de e=ercitiu si imaginati-9a ca 9a
gasiti in centrul acestui element. Trebuie sa a9eti sen:atia de rece ca g;eata. In
momentul in care simtiti aceasta raceala di:ol9ati elementul apa din nou la
(orma initiala si lasati-l sa se scurga in in(init. .rin aceste metode reuseste rapid
magicianul sa-si improspate:e si racoreasca camera c;iar si in cea mai torida :i
de 9ara. -a (el procedati si cu elementul pamant. 8in uni9ers atrageti o masa gri
asemanatoare lutului) care pe masura ce coboara si se apropie de9ine din ce in
ce mai maronie. 0u aceasta masa grea umpleti in intregime) (oarte dens
incaperea. In acest timp trebuie sa simtiti pe propriul corp greutatea) presiunea
si puterea de aderenta a acestei mase. 8upa ce a9eti sub control elementul
pamant) atunci di:ol9ati-l din nou spre sursa lui originara.
Asa cum am 9a:ut) atragerea si materiali:area elementelor se intampla e=act cum
ne-am concentrat) stocandu-le unde 9rem noi) (ara ca elementele sa treaca prin corpF totul
se petrece in a(ara corpului nostru. Magul trebuie sa stapaneasca ambele metode per(ect
deoarece are ne9oie sa materiali:e:e in timpul acti9itatilor magice prin corpul sau un
element) de e=. cand 9indeca persoane bolna9e. .e de alta parte are ne9oie de elementul
concentrat direct din 7ni9ers in ca:ul in care creea:a du;uri de ser9ire si elementali. 8aca
stapaneste per(ect aceasta practica) poate sa treaca mai departe.
E=ercitiul urmator consta in (aptul ca un element atras din uni9ers 9a (i
comprimat intr-o (orma aleasa) deci nu 9a umple spatiul ca in e=ercitiul
precedent) ci similar ca acele e=ercitii in care (ormele elementelor au (ost
condensate in ple=ul solar proiectate apoi in a(ara corpului si mentinute plutind
in aer) cu deosebirea ca modelarea (ormei nu are loc in interiorul corpului
nostru ci imediat in timpul plutirii in mediul incon<urator. In consecinta
magicianul trebuie sa stie e=act cum sa produca o minge de (oc) una de aer) una
de apa si o minge de pamant. 8aca ii reuseste acest lucru atunci 9a incerca sa
modele:e alte (orme din elementele ce plutesc in spatiu si apoi sa le di:ol9e in
uni9ers dupa un anumit timp. Tot timpul trebuie sa resimta proprietatile
speci(ice ale elementelor cu care lucrea:aF trebuie sa reuseasca pana acolo incat
62
si un neinitiat sa simta si sa 9ada acel element. Acestea sunt insa per(ormante
inalte) re:ultatele unei munci ane9oioase pe acest teren. In (ine) ele9ul trebuie
sa (ie in stare pe parcursul e=ercitiilor sa condense:e2comprime din uni9ers
(iecare element si sa ii con(ere orice (orma dorita. Acesta este scopul acestui
e=ercitiu.
$ Mici trucuri !a2ice
Magicienii reusesc sa comprime un element in asa (el incat acesta sa de9ina o
putere materiala. Ast(el cu elementul (oc se pot pro9oca incendii de la cele mai mari
distante. Iata cum pot (i reali:ate mici trucuri magice:
- -a inceput e=ersati luand direct din uni9ers o s(era de (oc (ara sa o treceti in
prealabil prin corp si comprimati-o imaginar intr-un bob mic de (oc pana ce
de9ine o scanteie incinsa. Aceasta scanteie introduceti-o intr-un tampon de 9ata
imbibat cu o substanta usor in(lamabila 1ben:ina) spirt3. -a (el se pregateste o
scanteie cu elementul aer pe care o introducem si pe ea in tamponul de 9ata. In
momentul cand scanteile se ating tamponul de 9ata 9a lua (oc. A9and succes cu
acest mic truc magicianul antrenat poate (ace o incercare cu o lumanare iar apoi
cu o lampa cu petrol. Aceste per(ormante trebuie sa#i reuseasca atat in
apropiere cat si la distanta.
- In continuare poate sa plase:e intr-un pa;ar normal sau intr-o sticla) o scanteie
de (oc si apoi (ulgerator sa arunce peste ea o scanteie de apa. In momentul in
care se ating cele 2 scantei) e=plodea:a ambele elemente si pa;arul sau sticla se
sparg in cioburi. As(el de ><ucarii? sau altele asemanatoare le poate imagina
magicianul singur deoarece el cunoaste legile si le stapaneste.
Ade9aratul mag insa nu se demite cu ast(el de (leacuri. El stie (oarte bine ca poate
produce cu a<utorul elementelor (enomene naturale ca (ulgerul) tunetul) (urtuna in acelasi
timp putand sa le si indeparte:e. Toate aceste puteri care omului normal ii par niste minuni
sunt pentru mag de la sine intelese si depinde de el daca se pro(ilea:a pe ast(el de
(enomene sau 9a dori sa-si sporeasca mai departe capacitatile magice. .rintre altele ii este
cunoscut (aptul ca (ac;irii reali:ea:a de:9oltarea pomului mango din samanta doar intr-o
ora) numai prin manipularea elementelor.
In a(ara de acestea ele9ul are posibilitatea de a 9eri(ica (i:ic condensarea materiala
a unui element prin scu(undarea unei (orme comprimate2condensate de element intr-un
pa;ar cu apa curata -cel mai bine distilata- si repetand aceasta scu(undare de mai multe ori.
El 9a constata ca in ca:ul (ocului gustul este acrisor) la aer dulceag) la apa astringent) la
pamant gustul e de statut) (ad. /i prin metode c;imice se poate 9eri(ica acest procedeu
scu(undand intr-o asemenea apa impregnata) o ;artie de turnesol 1pt determin. ."-ului3. In
ca:ul apei impregnate cu elemente acti9e se 9a constata o reactie acida iar in ca:ul
elementelor apa si pamant reactia este alcalina.
0ine nu-si reaminteste de nunta din 0aana @alileei unde 8omnul nostru a
trans(ormat apa in 9inN 8oar un adept asa de puternic e9oluat ca Isus poate reali:a acest
miracol) nu prin in(luentarea elementelor din a(ara ci prin stapanirea principiului aasa al
apei si trans(ormata din interior spre e=terior.
0u aceasta inc;ei lucrul cu elementele din etapa a cincea a pregatirii magice a
su(letului. ,imeni sa nu treaca mai departe inainte de a stapani per(ect toate e=ercitiile si
probele. Toate e=ercitiile trebuie sa decurga constant) unul dupa altul) deoarece unul
depinde de celalalt. /a nu-i treaca cui9a prin minte sa se agate de un singur e=ercitiu sau de
o singura metoda. Re:ultatele 9or (i (atale pentru sanatate iar succesul nu 9a 9eni niciodata.
Acestea sa (ie luate (oarte in serios. 8ar cine practica scrupulos si constiincios e=ercitiile
unul dupa altul) poate merge pe cale de:9oltarii magice cu 9ite:a ma=ima.
6'

ANTRENAMENT FIZIC
1 #re2atire pentru co!unicarea pasiva cu invi3i5ilul
In aceasta etapa 9oi pre:enta cate9a e=ercitii ce permit o comunicare deliberata
pasi9a cu in9i:ibilul din punct de 9edere magic. Metodele au intr-ade9ar anumite
asemanari cu cele spiritiste) dar cum 9a constata si magicianul insusi) el nu se 9a constitui
intr-o unealta (ara 9ointa) numita la spiritisti medium. Magului nu ii este permis sa de9ina
<ucaria unor puteri necontrolabile) dimpotri9a el isi diri<ea:a puterile in mod constient si
in9ata sa le (oloseasca deliberat. In aceasta pri9inta el tine cont atat de legile lumii
in9i:ibile cat si de legile lumii (i:ice) 9i:ibile.
11 (evitarea de2etelor si a !ainii
.entru contactul pasi9 cu in9i:ibilul sunt recomandate mai intai e=ercitii de
le9itatie care au scopul de a prepara magic orice parte a corpului in asa (el incat o (iinta sa
se poate mani(esta cu a<utorul acelei parti. 8eci sa trecem la practica:
Ase:ati-9a comod in (ata unei mese pe care 9a intindeti ambele maini.
E=ecutati acumularea de putere 9itala in mana dreapta si concentrati-9a la ea
incat sa 9a miscati mana si degetele e(ecti9 prin 9ointa pura si nu cu a<utorul
musc;ilor. 8upa aceea lasati puterea 9itala acumulata sa se scurga cu a<utorul
imaginatiei din nou in uni9ers. Acum incepeti cu e=ercitiile de le9itatie propriu
:ise. Acumulati elem aer in aratatorul mainii drepte si concentrati-9a ca
aratatorul sa (ie atat de usor ca si aerul. Apoi imaginati-9a ca il ridicati dupa
9ointa lasand mana cu celelalte degete linistita si nemiscata pe masa. Trebuie sa
a9eti san:atia ca nu musc;ii ridica degetul ci dorinta d9s. 8upa ce ati ridicat
degetul lasati-l tot prin 9ointa sa coboare. 8aca nu 9a concentrati in timp ce
degetul se gaseste in aer) atunci 9a cadea imediat. 0ine9a poate incerca sa
stabileasca cat inter9ine 9ointa si cat re9ine musc;ilor in aceasta. 8upa ce se
poate le9ita aratatorul de la mana dreapta cu a<utorul 9ointei) se 9a proceda la
(el cu celelalte degete. E=ercitiul e inc;eiat daca se pot ridica si cobora prin
propria 9ointa toate degetele mainii drepte. E=act la (el se procedea:a cu
degetele de la mana stanga. 8aca s-a indeplinit si aceasta) se incearca ridicarea
intregii maini pe aceasta cale) mai intai dreapta si apoi stanga. 8aca ati obtinut
succesul treceti mai departe si ridicati mana nu numai pana la cot ci pana la
umar) cu a<utorul 9ointei. Incercarile se pot e=tinde prin ridicarea ambelor maini
deodata. 8aca magul doreste sa e=tinda aceste e=ercitii la intregul corp) 9a reusi
dupa o 9reme) (ara nici un dubiu sa-si ridice intregul corp prin 9ointa.
Ar (i capabil sa mearga pe apa (ara sa se scu(unde) sa se ridice in aer si inca multe
altele dupa 9ointa proprie. Dineinteles ca ar trebui sa practice aceste e=ercitii ani in sir pana
la succesele mai sus mentionate. Marii initiati reusesc cu usurinta producerea acestor
(enomene (ara sa (i e=ersat inainte ani in sir) deoarece acestea depind de de:9oltarea si
maturitatea magica. 7n mare mag nu 9a pro9oca (ara un moti9 temeinic as(el de (enomene
cu atat mai putin pentru a satis(ace curio:itatea altora. In stadiul nostru de de:9oltare ne
9om multumi sa ne miscam doar mainile si degetele prin propria 9ointa.
1" E7teriori3area !ainii astrale
8aca am a<uns pana aici 9om trece la inca un mic e=ercitiu de pregatire care ne este
necesar in relatia pasi9a cu in9i:ibilul si a carui practica o pre:int in continuare.
Ase:ati-9a iar la masa si intindeti din nou mainile. Acum imaginati-9a ca mana
spirituala paraseste mana (i:ica. Mana psi;ica puneti-o langa cea (i:ica sau
lasati-o sa alunece prin masa pe genunc;i. Mana spirituala2mentala trebuie sa o
considerati ca pe propria 9oastra mana. In mana carnala se produce un spatiu
6*
mental liber 19acuum mental3 care are (orma mainii e=terioare. Imaginati-9a in
acest timp ca mana carnala este ino(ensi9a si se gaseste deci in a patra
dimensiune) in principiul Aasa. 8aca ati reusit aceasta pentru cate9a secunde
mergeti cu mana mentala inapoi in cea astrala si carnala si inc;eiati ast(el
e=ercitiul. Repetati de multe ori e=ercitiul pana reusiti timp de 6 minute sa
e=teriori:ati mana in modul pre:entat. Apoi 9eti lucra in acelasi mod cu cealalta
mana. Indata ce ati reusit aceasta (oarte bine sunteti pregatiti sa incepeti
contactul cu in9i:ibilul.
8upa cum 9edem pregatirea magica este di(erita de cea a spiritistilor care se
comporta pasi9 cand iau un creion in mana si scriu sau desenea:a cu el. 8aca
in(ormatiile2mesa<ele primite) pe care spiritistii le denumesc scriere mediata sau desen
mediat) pro9in intr-ade9ar din dimensiunea a patra) sau >lumea de dincolo? cum spun ei)
ori doar din subconstientul mediumului) ramane la <udecata magicianului.
O mana e=teriori:ata dupa metoda noastra se gaseste intr-ade9ar in a patra
dimensiune) putand (i 9a:uta de o (iinta din acea s(era care se 9a (olosi de ea transmitandu-
ne in(ormatii in lumea noastra materiala. 8aca ele9ul a inc;eiat aceste e=ercitii este capabil
sa intre in contact cu (iinte din cea de-a patra dimensiune.
" Co!unicarea pasiva cu propriul 2/id spiritual si cu alte 1iinte
Magul se 9a stradui inainte de toate sa intre in contact cu spiritul sau protector)
indrumatorul sau spiritual care lui ii este cel mai apropiat. Orice ele9 al scolii magice stie
ca imediat de la nastere ii este ;ara:ita de .ro9identa 8i9ina o (iinta care are sarcina sa
aiba gri<a) sa g;ide:e si sa-si inspire prote<atul. In (unctie de de:9oltare si arma poate sa
(ie un decedat sau o (iinta inteligenta care nu s-a incarnat inca pe aceasta planeta. Acesta se
ingri<este de bunastarea psi;ica a prote<atului sau) de obicei pana la pubertate. 0u cat omul
de9ine din punct de 9edere intelectual mai a9ansat) cu atat mai putina atentie ii daruieste
conducatorul sau spiritual) mai ales in ca:ul acelor oameni care nici macar nu se gandesc la
g;idul lor. 8espre clasi(icarea acestor spirite protectoare cat si despre actiunile lor s-ar
putea spune multe lucruri) dar ar depasi cadrul acestei lucrari. Magului ii este o(erita
posibilitatea de a-l contacta pe g;idul sau spiritual si sa a(le de la el insusi tot ce 9rea si are
ne9oie. El trebuie sa (ie con9ins ca atunci cand este cinstit si isi 9a modela caracterul prin
de:9oltare magica cu interes) ;arnicie si tenacitate) g;idul sau 9a (i dispus sa i se
mani(este. Ele9ul trebuie sa se straduiasca deci sa stabileasca inainte de toate contactul cu
spiritul sau protector.
-uati in mana un pendul sideral. ,u trebuie sa (ie un pendul special. E su(icient
si un inel sau un obiect mic) un cui legat cu un (ir de matase) daca nu a9eti
altce9a la indemana. 0apatul (irului il 9eti rasuci de mai multe ori in <urul
degetului aratator. .endulul balansea:a circa 20-26 cm liber) suspendat in aer.
Ase:ati-9a comod la o masa pe care intindeti ambele maini. 0otul ramane
spri<init) mana este ridicata. Apro=imati9 la 6-+ cm lateral sau in spatele
pendulului plasati un pa;ar) o 9a:a sau orice obiect care poate produce sunete
cristaline. 8in momentul in care s-au indeplinit conditiile de mai sus
e=teriori:ati mana mentala din cea care tineti pendulul si lasati-o intinsa langa
cea carnala. 8upa aceea transpuneti-9a pentru cate9a momenta in starea de
transa cum a (ost indicat in educatia mentala) prin care 9a gasiti cu constiinta in
ple=ul solarF ast(el 9a gasiti in a patra dimensiune. In aceasta stare c;emati#9a
g;idul spiritual si rugati-l in gand sa se mani(este cu a<utorul mainii preparate
magic. Intre timp stati linistit si obser9ati pendulul) rugand g;idul sa indice
printr-o lo9itura a pendulului in sticla raspunsul O,7>) cu doua lo9ituri >
.OATE 1incert3? si prin trei lo9ituri >8A?. $eti (i (oarte uimiti cand pendulul se
9a misca si 9a da lo9iturile cerute. .ersoanele sen:iti9e 9or obser9a ca mana
66
care tine pendulul este condusa de o mana straina. $eti simti probabil ca
propria mana a de9enit o manusa in care se misca o mana straina care
mobili:ea:a pendulul. Alte persoane nu 9or obser9a c;iar nimic) in sc;imb au
sen:atia ca cererea le g;idea:a mintea indirect) miscand musc;ii mainii si de
aici determinand pendulul sa se balanse:e. Re:ultatele sunt absolut indi9iduale
si depind de aptitudinile indi9iduale. 8aca la prima incercare nu se reuseste
contactul cu indrumatorul spiritual nu trebuie sa 9a descura<ati. 8oar prin
incercari repetate 9eti obtine succesulK 8upa cate9a incercari 9a reusi orice ele9
sa-si contacte:e g;idul. Odata stabilita legetura ii poti pune intrebari in gand
sau cu 9oce tare) intrebari la care se poate raspunde cu 8A) ,7) .OATE.
Inainte de toate 9or (i intrebari care sunt legate direct de g;id) ca de pilda: daca
e dispus sa se mani(este) daca a (ost de<a incarnat pe aceasta planeta etc.
8aca s-a reali:at contactul cu a<utorul pendulului atunci se poate (olosi o
planseta in locul percutiei in pa;ar2sticla. Aceasta e o placa rotunda care e
impartita in campuri) pe (iecare dintre ele gasindu-se o litera a al(abetuluiF in
mi<loc ramane un mic spatiu rotund liber. .endulul 9a arata di9erse litere pe
rand iar prin silabisirea acestora se 9or obtine in(ormatii) mesa<e. 8upa succesul
obtinut as(el se poate (olosi o planseta mai mare care contine al(abetul) ci(rele)
campul cu 8A) ,7) .OATE) :ile si ore. In mi<loc ramane din nou un spatiu
liber de unde se porneste. In ca:ul acestei plansete nu se mai (oloseste pendulul
ci un mic pa;ar de lic;ior. .e piciorul acestui pa;arel se desenea:a cu
tus2marer o sageata ca indicator. .artea de <os a pa;arelului se prinde intre
aratator si mi<lociu) iar mana 9a (i g;idata de conducatorul spiritual. $ar(ul
sagetii 9a indica literele. .entru ca alunecarea pa;arelului sa (ie mai usoara se
poate ase:a planseta sub o placa de sticla) deoarece pa;arelul se misca mai usor
pe ea. Asemenea mi<oace a<utatoare isi poate imagina si ele9ul. 8i9erse
indicatii (olositoare le poate gasi in literatura spiritista. 8e (apt sunt doar niste
mi<loace a<utatoare care mai tar:iu nu mai sunt necesare.

O alta metoda este cea in care rogi g;idul sa ridice aratatorul de la mana
pregatita magic. Il poti ruga sa ridice degetul o data pentru ,7) de doua ori
pentru .OATE) de trei ori pentru 8A. 8aca ai succes cu aratatorul se poate
incerca si cu celelalte degete. /e 9a constata ca treaba merge cu unul din degete
tot mai bine. -a unii poate (i aratatorul) la altii mi<lociul sau inelarul. 0u acel
deget care se misca mai usor se 9or e=ecuta miscarile in continuare.
Acest lucru depinde de (le=ibilitate. Magicianul 9a pretui aceasta metoda deoarece
ea (ace posibila relatia cu lumea in9i:ibila) (ie cu propriul g;id spiritual) (ie cu o persoana
decedata c;iar si atunci cand nu se poate (olosi de planseta sau creion) de pilda in societate)
in natura etc.) ba c;iar poate tine mana in bu:unar in ca:ul unor aglomeratii mari)
obtinandu-se raspunsuri de 8A sau ,7) bineinteles cand a9eti oarecare indemanare. 8upa
ce se stapanesc toate aceste e=perimente se poate trece la scrierea mediata. Metoda este
urmatoarea:
.uneti in (ata 9oastra o (oaie de ;artie si luati un creion care se tine in mana ca
si in ca:ul scrierii obisnuite. .este degetul mare) aratator si mi<lociu se prinde
un inel de guma nu prea strans) pe care il poti con(ectiona singur din camera
rotii de bicicleta. Inelul de guma are rolul de a te a<uta sa nu te concentre:i
special pe tinerea creionului. 8upa aceea te transpui in transa pregatindu-ti
magic mana si c;emi g;idul tau spiritual rugandu-l sa scrie cu a<utorul mainii
tale. -a inceput 9or apare doar linii strambe apoi cu9intele dorite) iar dupa
cate9a e=ercitii apar cu9inte si propo:itii. 8upa ce s-a umplut pagina) se
sc;imba cu una noua. Toate intrebarile pot primi raspunsuri directe. .rin
66
e=ercitii repetate se capata o mai mare indemanare asa incat scrierea mediata nu
9a mai pre:enta di(icultati. .e aceasta cale se pot c;ema cunoscutii decedati)
membrii (amiliei) rude cu care poti lua legatura oricand. Magicianul 9a constata
ca nu e=ista >aici? si >dincolo?) ca sunt doar grade di(erite de densitate in cea
de-a patra dimensiune) in care e=ista di9erse (iinte) iar moartea nu inseamna
s(arsitul a tot ce e=ista ci trecerea in cea de-a patra dimensiune.
In (ine) as 9rea sa remarc ca e=ista mai multe (eluri de scriere mediata pe care le
9oi mentiona pe scurt:
&. Metoda automata 1mecanica3: mana se misca complet automat (ara ca magul sa
stie dinainte ce 9rea sa scrie sau ce 9rea spiritul respecti9 sa scrie. Aici pot
apare comunicari in limbi straine pe care magul nu le cunoaste si nu le-a au:it
9reodata. 8esene sau po:e pot apare ast(el.
2. Metoda inspirativa : e cea mai (rec9enta metoda. Aici comunicarile apar
asemanator unei gandiri cu 9oce tare inauntrul sau in a(ara propriei persoane) ca
si cum ai sti dinainte ce 9rea sa scrie aceea (iinta. .rin dese repetari aceasta
inspiratie se trans(orma in comunicare pasi9a prin gandire cu 9oce tare si
au:ire. 7nii 9or percepe mesa<ele dinlauntrul su(letului) altii din e=teriorul
propriului eu.
'. Metoda intuitiva) in care ai sen:atia ca ai scrie tu insuti. -a intrebari capeti
imediat raspuns. /e produce sen:atia ca ai sti raspunsul la intrebari de la sine.
Aceasta este un (el de clar9i:iune. Mana scrie cu9inte si propo:itii (iind pe
deplin constient) (ara sa au:i nimic sau sa (i inspirat in 9reun (el.
Metodele pot apare si combinate) de e=emplu <umatate automat si <umatate
inspirati9 sau intuiti9) sau impreuna: inspirati9 si intuiti9. 0are dintre metode este cea
dominanta se 9a cunoaste dupa mai multe e=ercitii. 4iecare metoda este corecta si de (olos
daca a (ost intrebuintata e=act si cinstit. E=ersarea ci:elea:a maestrulK
Acum 9reau sa (ac cate9a obser9atii in legatura cu intrebarile ce se pot pune
(iintelor si raspunsurile care se pot obtine. Inainte de toate magul nu are 9oie niciodata sa
se laude cu e=ercitiile si re:ultatele obtinute. 0u cat pastrea:a mai tare secretul ca e in
comunicare cu ne9a:utul) cu atat mai bine pentru el. In continuare trebuie sa (ii mereu
constient cand alegi intrebarile pentru ca ai de-a (ace cu (iinte supuse altor legi decat cele
din planul (i:ic. Apoi trebuie sa tii cont ca (iintele care au trait inainte pe acest pamant se
pot de:orienta (oarte usor) deoarece planul nostru (i:ic este tridimensional) dependent de
timp si spatiu) ceea ce nu este ca:ul in cea de-a * dimensiune. 8oar (iintele superior
de:9oltate sunt in masura sa dea in(ormatii corecte despre timp) e9enimente 9iitoare etc.
Magul 9a intreba deci (iintele despre locul2casa lor si mai degraba 9a pre(era pentru
instruirea lui in(ormatii despre cea de-a * dimensiune. Mai tar:iu cand ele9ul si-a de:9oltat
simturile spirituale nu ii 9a mai (i necesara relatia pasi9a cu cei ne9a:uti) deoarece tot ce i-
ar spune o (iinta) poate el insusi sa a(le. Aceasta relatie ii 9a (olosi doar sa se con9inga de
e=istenta altei lumi care 9a (i locuita de (iecare dupa s(arsitul 9ietii pe pamant.
6+
,I$E-7- $I
Inainte de a descrie e=ercitiile urmatoare) 9reau sa accentue: in mod deosebit ca
toate celelalte e=ercitii descrise anterior trebuie stapanite (ara cusur) deoarece trebuie
pastrat ec;ilibrul si in de:9oltarea superioara. Este absolut (ara rost sa treci inoportun la o
etapa sau sa omiti un e=ercitiuF se 9a simti imediat un gol si (iecarui ele9 i-ar (i greu sa
recupere:e o problema sau alta in de:9oltarea sa. 0onstiincio:itatea este deci regula de
ba:a pentru succes.
ANTRENAMENT MENTA(
1 Meditatii asupra propriului Spirit
In aceasta etapa ne 9om ocupa de meditatia asupra spiritului. In partea teoretica a
acestei carti am 9orbit pe larg despre s(era mentala si corpul mental. /arcina acestei trepte
este de a-ti (ace o imagine a propriului spirit si a (unctiilor sale in relatie cu cele * elemente
spre a deosebi aceste di9erse (unctii) lucru care se poate reali:a prin meditatie speciala.
.roprietatile spiritului corespun:atoare celor * elemente sunt:
- vointa # principiul (oculuiF
- intelectul2mintea 1inteligenta) intelegere) memorie) etc3 # principiul aeruluiF
- senti!entele cu toate aspectele # principiul apeiF
- constienta cu toate aspectele sale reali:ea:a legatura celor trei elemente- principiul
pamantului.
/cu(undati-9a cu gandurile in sine) obser9ati-9a pe d9s si (unctiile spiritului si
meditati asupra acestora. Trebuie sa-ti imagine:i clar (iecare (unctie
corespun:atoare (iecarui element. Trebuie sa reusiti sa deosebiti (unctiile
spiritului si sa 9a alcatuiti o imagine clara asupra lor. Acest e=ercitiu preliminar
este (oarte important deoarece il pune pe magician in po:itia de a in(luenta pe
plan mental atat la el cat si la altii aceste (unctii cu elementele corespun:atoare)
pe care poate sa le stapaneasca) sa le intareasca sau sa le stinga.
Alt e=ercitiu este acela de a te constienti:a cu corpul mental in corpul astral si
impreuna in corpul material) asemanator cum ar (i o mana intr-o manusa de
matase pusa intr-o manusa mai groasa. Mana d9s trebuie sa simta amandoua
manusile. E=act la (el trebuie sa se intample si cu corpul spiritual. Trebuie sa 9a
simtiti spiritul in corpul astral si in cel material. Aceasta sen(atie este spiritul).
Meditati asupra acestui (apt in orice impre<urare. 0and sunteti sigur ca spiritul a
inclus corpul su(letesc si pe cel material) ca le simte si le diri<ea:a) ca toate
actiunile sunt indeplinite de spirit prin aceste 2 in9elisuri) abia atunci puteti
trece mai departe.
" A 1i constient de si!turile propriului Spirit
Orice om indeplineste actiuni constiente) semiconstiente sau inconstiente care ii
sunt sugerate2impuse de un impuls interior sau e=terior caruia nu-i acorda mare atentie.
E=ercitiul urmator 9a in9ata sa indepliniti la inceput actiuni mici) apoi mai mari in mod pe
deplin constient. $a trebui sa e=tindeti durata (iecarei actiuni constiente.
E=ercitiul actiunilor constiente:
68
0u9antul >constient? nu inseamna numai cu gandirea si atentia la un obiect ci
sa-ti imagine:i) sa ai sen:atia ca spiritul indeplineste actiunea cu a<utorul
su(letului si al corpului material. 8e e=emplu cand merg pe strada nu ma
gandesc ca eu marg ci ca spiritul meu e cel care merge si mobili:ea:a ast(el
picioarele astrale si materiale. Acelasi lucru se intampla cu mainile si restul
corpului. 8aca reusiti cel putin &0 minute sa indepliniti o actiune in acest mod
atunci stapaniti acest e=ercitiu. 0u cat reusesti sa reali:e:i asta (ara e(ecte
secundare ca oboseala) ameteli sau tulburari de ec;ilibru) cu atat mai bine. /e
9a incepe deci cu actiuni mici) de scurta durata) care apoi 9or (i marite pana
cand s-a creat obisnuinta si se pot prelungi cat doriti.
Acest e=ercitiu este (oarte important deoarece permite ele9ului sa indeplineasca o
actiune atat spiritual cat si astral si impreuna cu corpul material) indi(erent daca lucrea:a in
s(era mentala sau astrala. O ast(el de actiune se numeste actiune magica. Acum 9a intelege
ele9ul de ce nu au nici un succes ritualurile magice la neinitiati) deoarece ast(el de
persoane nu au capacitatea de a-l indeplini in mod magic) adica sa lucre:e cu lucrurile
materiale la ni9el mental si astral. 8aca de e=emplu un ;ipnoti:ator2magneti:or 9a (ace
pase magnetice unui pacient dar nu lasa sa radie:e in acelasi timp mana sa spirituala si cea
astrala si nu-si inc;ipuie in acealsi timp ca (orta mentala strabate spiritul) puterea astrala
patrunde corpul astral si puterea materiala corpul carnal al pacientului 9a obtine doar
re:ultate partiale) deoarece pacientul este compus din trei parti 1corp) su(let si spirit3.
.entru magician este de la sine inteles ca corpul mental in(luentea:a doar s(era mentala sau
spiritul) corpul astral a(ectea:a numai s(era astrala adica su(letul si corpul material e legat
doar de s(era materiala. Aceasta lege trebuie respectata. 8e aceea este necesar ca magul sa
se educe atat spiritual cat si su(letesteF sa adopte o dispo:itie mentala cat si una astrala
pentru a indeplini actiuni (ie in legatura cu su(letul (ie in legatura cu spiritul. 8aca acestea
le-a inteles bine si le-a in9atat si daca stapaneste aceasta practica per(ect atunci poate
progresa in de:9oltarea sa.
7rmatoarea sarcina 9a (i educarea magica a simturilor spirituale. Mai intai un
e=ercitiu pregatitor:
0a in e=ercitiul precedent trebuie sa intelegeti ca nu oc;iul material 9ede ci
spiritul e cel care percepe totul cu a<utorul oc;ilor astrali si materiali 1oc;ii
(i:ici3. $e-ti medita asupra acestui e=ercitiu cat de des puteti. Trebuie ca cel
putin 6 minute sa 9a imaginati ca spiritul este cel care pri9este si 9ede prin oc;ii
(i:ici. 0u cat re:istati mai mult timp cu atat mai bine. 8upa ce a-ti reusit cu
oc;ii) incercati cu urec;ile. Imaginati-9a ca nu urec;ea (i:ica aude 9ibratiile
auditi9e ci ca aceasta se reali:ea:a cu urec;ile spiritului care percep totul cu
a<utorul urec;ilor astrale si celor (i:ice. 8upa ce a-ti reali:at acealeasi re:ultate
ca si cu oc;ii puteti trece mai departe si e=ersa cu alte simturi imaginandu-9a ca
spiritul impreuna cu corpul astral si cel material este cel care simte caldura)
(rigul s.a.m.d.
$eti e=ersa cu ;arnicie pana cand reusiti sa 9a de:9oltati oc;ii) urec;ile si celelalte
simturi: mirosul si gustul) in mod egal. 8ar cel mai mare atentie trebuie acordata celor trei
simturi : 9a:) au: si simtul tactil) care sunt cele mai mult (olosite in magia practica.
8upa ce a-ti obtinut aceleasi succese cu concentrarea asupra simturilor)
incercati sa 9a reglati spiritul pentru 2 simturi in acelasi timp. Mai intai oc;ii si
urec;ile.
8aca a-ti reusit aceasta pentru cel putin 6 minute (ara intrerupere) atunci
antrenati-9a spiritul cu trei simturi simultan: 9a:ul) au:ul si simtul tactil.
8aca 9a reuseste si acest lucru ati (acut un mare progres in de:9oltarea magica.
Aceste e=ercitii au mare importanta in clar9i:iune) clarauditie si clarsimtire) deci trebuie sa
(ie per(ect stapanite.
6%
Ele9ul 9a gasi e=ercitiile principale in treapta a saptea a acestui curs.
ANTRENAMENT #SIHIC
1 Controlul principiului A*asa
-a ni9elul cinci am in9atat proiectarea elementelor in e=terior. In aceasta etapa
9om a9ansa in9atand sa stapanim principiul Aasa in relatie cu elementele. 0um am spus
in partea teoretica) elementele s-au nascut din principiul Aasa care le domina si le mentine
in ec;ilibru. Acel magician care a obtinut dupa multe e=ercitii succese cu elementele poate
stapani si cel mai (in principiu) adica cel aasic sau eterul astral. E=ercitiul este urmatorul:
11 Aspirarea principiului a*asa
Adoptati asana obisnuita si inc;ideti oc;ii. $a ganditi ca 9a gasiti intr-un spatiu
nemarginit al carui centru sunteti. ,u e=ista aici deasupra) dedesupt) stanga sau
dreapta. Acest spatiu nelimitat este umplut cu cea mai (ina materie: eterul
uni9ersal. Acesta este incolor in sine dar pentru simturi este perceptibil in
culoarea ultra-9iolet) aproape negru-9iolet si ast(el in aceasta culoare ni-l
imaginam si noi. Respirati prin plamani eterul si conduceti-l constient in sange.
8upa ce a-ti capatat indemanare procedati prin respiratia constienta a
plamanilor si porilor corpului) e=act ca la acumularea (ortei 9itale) doar cu
deosebirea ca in loc de (orta 9itala aspirati eterul in culoarea amintita si umpleti
cu el tot corpul. In timpul acestui e=ercitiu trebuie sa se pastre:e sentimentul
unirii cu spatiul in(init si in acelasi timp sa (ii complet desprins de lume.
Trebuie sa te acomode:i la aceasta stare neobisnuita a mintii. In orice ca:
trebuie sa e9iti sa-ti pier:i constienta si sa adormi. 8aca te simti obosit trebuie
intrerupt imediat e=ercitiul.
8aca s-a obtinut dupa mai multe repetari succesul in aspirarea principiului aasa)
se poate trece mai departe. 8upa cum am a(lat Aasa este s(era tuturor cau:elor. O cau:a
constienta cum ar (i un gand) o dorinta sau inc;ipuire in aceasta s(era) cu concentrarea
dinamica a 9ointei corespun:atoare) cre: (erm si con9ingere deplina) trebuie sa se
indeplineasca cu a<utorul elementelor) nea9and importanta pe ce plan sau in ce s(era este
necesara reali:area. Acesta este unul dintre cele mai mari secrete magice si repre:inta
pentru mag o c;eie uni9ersala de care se 9a con9inge in cursul de:9oltarii sale. Ele9ul 9a (i
atent la de:9oltarea sa etica) care bineinteles il 9a a<uta sa (aca numai lucruri bune si
nobile.
1" Controlul prin A*asa al celor % ele!ente in toate cele trei planuri
7rmatorul e=ercitiu consta in a obtine cu a<utorul principiului aasa puterea
absoluta asupra elementelor in toate cele ' planuri. E=ercitiul este urmatorul:
/tati in asana si respirati prin plamani si toti porii corpului un curent de aasa si
umpleti cu el tot corpul. Inainte de aceasta trebuie sa (ac obser9atia ca Aasa nu
se acumulea:a ca si puterea 9itala. Inca din momentul inspiratiei trebuie sa 9a
imaginati ca ati inceput controlul asupra celor * elemente. 0onsiderati ca a9eti
de<a capacitatea de stapanire desa9arsita a elementelor si ca ele 9or indeplini tot
ce le 9eti porunci sau 9eti dori) indi(erent pe ce plan trebuie sa se reali:e:e
dorinta. -a (iecare inspiratie pe care o (aceti in aceasta stare trebuie sa simtiti
puterea asupra elementelor. 0redinta si con9ingerea in controlul elementelor
+0
trebuie sa (ie de nestramutat. ,ici cea mai mica indoiala nu trebuie sa e=iste.
0el care 9a indeplini aceste e=ercitii prin e=ersare indelungata) 9a obtine
puterea absoluta asupra elementelor.
Acel magician care si-a reali:at ec;ilibrul magic al elementelor in el) care si-a
innobilat caracterul dobandind cele mai inalte 9irtuti si idealuri) 9a atinge aceasta putere
curand. El isi 9a simti credinta de9enind tare ca o stanca) 9a (i absolut sigur de con9ingerea
lui) care e=clude orice dubiu. .e de alta parte acelui ele9 care nu a muncit constiincios)
care a sarit etape) care a omis e=ercitii sau le-a negli<at) ii 9or apare di9erse indoieli sub
in(luenta acelui element care il tine in sa; si care nu poate (i stapanit. Acum 9ede ele9ul de
ce se accentuea:a asupra constiincio:itatii la (iecare e=ercitiu. ,u trebuie sa ramana goluri
in de:9oltarea ele9ului) alt(el 9a ramane in urma si multe nu se pot recupera decat in
conditii (oarte grele) piedici care sunt din ce in ce mai mari.
Acel discipol care e sigur ca stapaneste elementele 9a obser9a ca reuseste (oarte
usor proiectia lor in toate planurile) in interior cat si in e=teriorF i se 9a parea ca un <oc de
copii. A<uns aici) magul 9a putea trans(era puterea elementelor intr-un ritual potri9it. In
capitolul despre ritualuri am mai 9orbit despre aceasta.
" Stapanirea ele!entelor prin ritualuri individuale
Magul isi 9a crea dupa dorinta) prin po:itia degetelor sau miscarile mainilor) un
ritual in care 9a putea transpune puterea. In acord cu de:9oltarea spirituala in mod sigur 9a
dispune de su(icienta intuitie ast(el incat sa poata compune un ritual potri9it elementului in
c;estiune. El 9a in:estra respecti9ul ritual cu un cuvant 61or!ula8 si o 9a (ace si pe un ton
corespun3ator elementului respecti9. E imposibil sa se (aca o greseala) deoarece aceste
ritualuri sunt absolut indi9iduale si personale. 8e aceea nu este permis sa se aduca la
cunostinta nimanui aceste ritualuri proprii. O alta persoana ar putea obtine acelasi succes in
(olosirea lor) bineinteles pe c;eltuiala puterii magicianului ce le-a creat.
8aca ritualurile sunt (olosite de o persoana (ara maturitatea magica) 9a atrage
asupra sa si a celorlalte persoane pentru care le (oloseste) mult rau. .rin urmare (iti (oarte
precauti si alegeti-9a numai ast(el de ritualuri de care te poti (olosi c;iar si intr-o
aglomeratie (ara sa te 9ada nimeni. 8e e=emplu: un ritual cu a<utorul po:itiei
degetelor2unui deget in bu:unar. Ade9aratul magician 9a intelege importanta acestei
obser9atii.
Inainte de toate) magul se 9a stradui sa compuna un ritual pentru un element din
s(era astrala prin care 9a obtine puterea acestui element si apoi 9a compune al
doilea ritual prin care di:ol9a puterea acestuia instantaneu) daca 9rea. E=act la
(el 9a proceda cu celelalte ' elemente incat 9a obtine pentru s(era astrala 8
ritualuri iar pentru s(era materiala de asemenea tot 8. 8upa ce s-au automati:at
prin multe repetitii aceste ritualuri) atunci este su(icienta doar (olosirea
ritualului pentru ca elementul sa inceapa imediat sa lucre:e in (unctie de ceea ce
trebuie indeplinit. 8aca magul doreste sa anule:e e(ectul) 9a (olosi ritualul care
di:ol9a puterea. Aceasta metoda 9a trebui sa de9ina o obisnuinta care 9a duce la
re:ultate posibile (ara nici un e(ort al imaginatiei.
Am spus de<a ca magul poate obtine orice prin actiunea elementelor in planul astral
ca si in planul material. 8ar pentru obtinerea acestui stadiu de maturitate este ne9oie de
rabdare) re:istenta) tenacitate si e=ersare intensa pentru per(ectionare. 0;iar si atunci cand
ele9ul se 9a per(ectiona in etapele superioare) el trebuie sa de:9olte mai departe controlul
desa9arsit asupra elementelor pana cand de9ine in realitate un ade9arat maestru. 8aca are
idealuri inalte si este ;otarat sa (aca numai (apte bune a<utand omenirea) .ro9identa 8i9ina
il 9a binecu9anta si 9a capata puteri nebanuite care il 9or a<uta in in(aptuirea lor.
+&
ANTRENAMENT FIZIC
In acest ni9el nu mai este ne9oie de o educare speciala a corpului) ci ne 9om (olosi
de puterile oculte pe care si le-a insusit ele9ul in decursul e=ercitiilor) pornind de la
premisa ca a e=ecutat constiincios toate metodele si e=ercitiile care i-au si de9enit un
obicei. E=ercitiile descrise pe parcurs ele9ul le poate adanci pentru a obtine succese tot mai
mari. Este imposibil sa descriem intreaga practica a maiestriei magice pe care un discipol
o poate e9entual atinge) deoarece ar necesita inca un 9olum. Am selectat numai unele din
cele mai interesante (apte si actiuni dintr-o multime. Ele9ul trebuie sa (ie de<a atat de
matur incat sa reuseasca (ara e=ceptie practicile magiei >in(erioare?) mai ales atunci cand
urmareste idealuri nobile si inalte.
1 Crearea deli5erata a Ele!entalilor
I. In opo:itie cu gandurile care e=ista in (ormele lor in s(era mentala sau spirituala)
elementalii sunt (iinte cu un anumit grad de inteligenta care sunt create constient de mag.
Ast(el de elementali pot indeplini di9erse sarcini in plan mental si pot (i pri9ite deci ca si
ser9itori docili ai magicianului. El isi poate crea un sir intreg de ast(el de ser9itori in
(unctie de ceea ce 9rea sa reali:e:e. .rin crearea de elementali in asa numita magie a
elementalelor) magul poate obtine in s(era mentala totul) indi(erent daca e 9orba de s(era
proprie sau una straina. $oi da cate9a e=emple din multe cate pot e=ista. .rin elementali
magul pote in(luenta gandurile unui alt om) poate intari sau slabi capacitatile intelectuale si
spirituale ale unui om) se poate prote<a pe sine sau pe alti oameni de in(luente straine) poate
trans(orma dusmania in prietenie si in9ers) isi poate crea in relatia cu oamenii o atmos(era
(a9orabila) poate aduce sub control pe oricine) daca acela nu este de:9oltat sau cu 9ointa
slaba. 7n om de a(aceri isi poate creste cercul de clienti) iar elementalii il pot a<uta in
multe alte (eluri. Ade9aratul mag 9a a9ea in 9edere numai ce este bun si nobil a9and in
minte doar moti9e altruiste daca 9rea sa urce treptele cele mai inalte ale maturitatii magice.
.ractica crearii unui elemental este (oarte simpla si tine de imaginatia magului) dar
trebuie respectate urmatoarele re2uli:
&. dupa dorinta care trebuie indeplinita i se 9a con(eri elementaluilui o (orma
oarecare. 4orma 9a (i construita prin imaginare intensa.
2. 4orma) asa numitul continator2receptacol) trebuie sa primeasca un nume. Tot ce
e=ista cu (orma sau (ara (orma are un numeF ceea ce nu are un nume nu e=ista.
'. Trebuie sa imprimi elementalului sarcina ce o are de indeplinit sau e(ectul ce
trebuie produs) cu a<utorul 9ointei si a puterii de imaginareF asa ca trebuie dat
un ordin autoritar in legatura cu (elul e(ectului dorit. Aici de asemenea trebuie
(olosit timpul pre:ent si (ormula imperati9a asa cum am descris-o in capitolul
despre subconstient.
*. Trebuie sa imprimi elementalului e(icienta) indi(erent daca este 9orba de un
elemental cu actiune prelungita sau scurta.
Aceste patru reguli de ba:a trebuie neaparat respectate pentru a obtine succes in
munca cu elementalele. .rintr-un e=emplu practic 9oi (i mai e=plicit: sa presupunem ca
magul intentionea:a prin elemental sa intareasca cui9a gandirea sau o alta capacitate
intelectuala. El 9a proceda precum urmea:a:
/e imaginea:a a (i intr-un ocean uni9ersal de lumina) din a carei materie
luminoasa 9a crea o s(era de lumina pe care o 9a comprima prin imaginatie
pana a<unge la marimea de pro=imati9 '0-60 cm. .rin comprimarea luminii)
aceasta s(era seamana cu un soare. Acestei s(ere de lumina magul ii imprima
+2
dorinta si (erma co9ingere ca ea mani(esta aceasi putere si calitati necesare sa
rein9ie si intareasca (acultatile mentale dorite 1memorie) eloc9enta) etc.3 la
respecti9a persoana. 8upa ce magul a construit acest soare mental ii 9a atribui
un nume adec9at) de e=. -ucis 1lumina3 sau altul. Apoi determina timpul in care
s(era 9a (i acti9a in s(era mentala a omului respecti9) de e=emplu: >$ei lucra in
s(era mentala pana cand persoana respecti9a poseda pe deplin capacitatea
dorita) pana aceasta de9ine un obicei?. 8upa determinarea duratei) magul da
comanda con(orm careia elementalul se 9a di:ol9a in marea de lumina dupa
indeplinirea muncii atribuite. E=primandu-ne din pd9 magic) nasterea si
moartea unui elemental e stabilita e=act ca destinul omului sau al altei (inte.
8eoarece pentru elemental nu e=ista timp si spatiu) acesta 9a (i diri<at in s(era
mentala sau s(era gandurilor persoanei respecti9e. Trimiterea se 9a (ace brusc
ca si cand s-ar rupe un lant de legatura intre mag si elemental. In acelasi
moment nu ne mai gandim la elementalul creat) ci ne ocupam cu alte lucruri.
8esprinderea poate (i insotita si de un gest oarecare de trimitere) la (el cum se
poate proceda si la crearea acestuia. Toate acestea raman la latitudinea ele9ului)
care) a<uns la aceasta treapta de de:9oltare este de<a atat de a9ansat incat
datorita de:9oltarii intuitiei isi compune ast(el de procedee a<utatoare. 0u cat
elementalul respecti9 este mai desprins de mag) adica cu cat magicianul se
gandeste mai putin la acesta) cu atat 9a (i mai e(icient in s(era mentala a
persoanei pentru care a (ost creat. Independent de gandurile magului)
elementalul isi des(asoara propria sa acti9itate. 8in cand in cand este indicat a
incarca din nou elementalul si de a-i intari puterea de actiune. El 9a (i c;emat
cu numele atribuit) din s(era mentala a persoanei respecti9e si 9a (i dinami:at
printr-o noua acumulare de lumina si apoi e=pediat din nou. Elementalul se 9a
di:ol9a in marea de lumina dupa e(ectuarea sarcinii.
Acest e=emplu ar trebui sa (ie su(icient pentru a calau:i un mag in modul de a-si
crea un elemental. E=perimentul descris mai sus este (olosit des de initiati pentru a inspira
si intarii ele9ii dintr-o treapta in(erioara.
II. Acum ne 9om re(eri la un subiect similar care ne 9a (ace cunostinta cu asa
numitele (arvae 6(arvele8.
8eosebirea dintre un elemental si o lar9a consta in (aptul ca elementalul este creat
deliberat de catre mag) in timp ce lar9ele se nasc de la sine datorita unor trairi psi;ice
intense) indi(erent de (elul acestora) in s(era mentala corespun:atoare. 0u cat
trairea2e=citatia este mai intensa cu atat se pierde mai multa substanta mentala si cu atat
mai puternica) densa si mai 9iabila de9ine o as(el de lar9a) mai ales in ca:ul unei repetari
regulate a acelei trairi intense. Aceste (ormari in9oluntare de lar9e in s(era mentala apar la
orice om) indi(erent daca este educat magic sau nu) tanar sau batran) inteligent sau nu) (ara
a tine cont daca el stie sau nu de e=istenta lor. 8aca e=citatia psi;ica se stinge prin
neacordarea de atentie cau:ei iritante2neplacute) o ast(el de lar9a trece de la sine pana cand
se di:ol9a si dispare. 0a urmare) e=ista in s(era mentala o permanenta nastere si moarte a
lar9elor produse de iritatiile2e=citatiile psi;ice si care se reali:ea:a bineinteles in dauna
substantei mentale a (iecarui om. Moti9ele pot (i di9erse: (rica) gri<i) neca:uri) ura) tristete)
in9idie etc. 4orma pe care o ia o lar9a depinde de cau:a iritatiei si este intotdeauna
simbolica. 0el care se pricepe putin la simbolistica 9a intelege ca de e=emplu un gand de
iubire ia (orma unei inimi) unul de ura ia (orma unei sageti sau (ulger etc. 8esi lar9ele)
acesti locuitori mentali nedoriti) nu pot (i 9a:uti de un om neantrenat) ele totusi e=ista iar
un mag de:9oltat le percepe in plan mental. -a persoane sensibile sau usor iritabile)
educate magic sau nu) substanta mentala se desprinde mai usor si nasterea lar9elor e mai
usoara si mai intensa. Ast(el de persoane isi daunea:a singure in planul sanatatii) in special
+'
la ner9i si intelect) atragand si alte persoane usor in(luentabile in su(erinta. 8i9ersele (eluri
de psi;o:e in masa aici isi au originea. ,u e ne9oie sa descriu in detaliu psi;o:ele in masa)
deoarece toata lumea a obser9at si a a9ut e=periente legate de aceasta.
8e aici este de inteles ca lar9a de9ine tot mai puternica cu cat te intorci la moti9ul
iritatiei psi;ice si ii acor:i mai multa atentie. 8aca o lar9a este densa) capata tendinta de
autocondensare si se straduieste sa-si prelungeasca 9iata pe cat se poate. Ea 9a scormoni cu
orice oca:ie spiritul omului respecti9 spre a-i atrage atentia asupra cau:ei iritatiei) pentru a
o insu(leti. O ast(el de lar9a bine ;ranita poate de9eni (atala unei persoane sensibile si
emoti9e) si numeroase tulburari psi;ice cum ar (i mania de persecutie si altele asemenea
sunt re:ultatul lor. Multi oameni traiesc cu presupunerea eronata ca sunt 9anati sau distrusi
prin magia neagra) in timp ce de (apt sunt 9ictimele propriei (ante:ii) sau mai corect spus)
9ictime ale lar9ei care si-au creat-o singuri. 8e obicei ast(el de oameni isi dau seama de
greseala atunci cand si-au parasit trupul (i:ic. 8oar (oarte putine persoane sunt intr-ade9ar
9anate2urmarite dpd9 magic. @anditi-9a la numeroasele 9ictime ale Inc;i:itiei din trecut.
4ara discutie ca pentru omul mediu este un mare a9anta< (aptul ca acele timpuri au apus)
oamenii nu mai sunt arsi pe rug de 9ii doar pentru (aptul ca unii considera ca au un cre:
gresit.
Magicianul 9a intelege acum de ce am pus asa mare pret) inca de la inceputul
cursului) pe importanta introspectiei) controlul si stapanirea gandurilor. 8aca magul nu-si
poate stapani mintea prin 9ointa) pe parcursul de:9oltarii sale si-ar putea crea inconstient
lar9e care mai de9reme sau mai tar:iu i-ar (i (atale.

III. Mai departe 9om descrie o alta grupa de (iinte din s(era mentala si anume
Fantas!ele
8eosebirea dintre o lar9a si o (antasma este aceea ca o lar9a adopta) in urma unei
iritatii psi;ice repetate intr-un mod inconstient) o (orma corespun:atoare moti9ului acelei
unice sau repetate emotii) in timp ce (antasma capata o (orma anumita in (unctie de
(ante:ia omului. E=act ca si lar9ele) (antasma este intarita) condensata si 9iabila prin
repetarea) e9ocarea unei imagini indi(erent despre ce e 9orba. Ea poate de9eni asa de
puternica incat in(luenta sa nu se e=ercita doar pe plan mental sau astral ci si in planul
material. .e ba:a a doua e=emple 9oi descrie aceasta tema mai indeaproape.
7n e=emplu remarcabil este asa numita manie de persecutie. E=ista oameni care au
(ost nascuti cu o pri9ire sumbra sau trasaturi demonice ale (etei si ca atare au aspectul unui
>mag negru? (ara de (apt sa aiba cea mai mica stiinta despre magie. Acum este su(icient ca
o persoana e=citabila si in(luentabila sa a<unga in contact cu un ast(el de tip de om ca ea sa
simta o puternica antipatie (ata de acesta. 7neori un ast(el de tip mai poate a9ea si o
comportare deosebita. .ersoana sensibila se 9a gandi imediat ca are de-a (ace cu un >mag
negru?) ast(el (acand primii pasi in autosugestie. Mai de9reme sau mai tar:iu 9a pati mici
neca:uri) neplaceri din cau:e di9erse) dar persoana sensibila le 9a pune pe seama omului
antipatic. Incet) incet) imaginea lui de9ine mai clara) oc;ii sunt scanteietori) ii apare in
somn) e9entual si peste :i si persoana se simte pas cu pas urmarita. In ca:ul unei imaginatii
9ii) imaginea poate (i perceputa si de alte persoane sensibile) datorita (aptului ca este (oarte
densa. .ersoana sensibila cauta a<utor) se roaga) intreprinde tot posibilul sa scape de sub
in(luenta rea) poate su(eri un soc ner9os) a<unge bolna9 psi;ic s(arsind intr-o clinica de boli
mintale sau se sinucide. In acest ca: (antasma si-a indeplinit misiunea. 0at de mare este
insa spaima cand spiritul acelui om se con9inge in s(era mentala ca si-a (acut o (oarte
reusita sinucidere magicaK 0e tragica si amara re9elatie. Dineinteles ca presupusul om rau
nu are nici o idee despre cele petrecute) el a (ost de (apt un mi<loc in reali:area scopului.
4ata lui) asa :isele trasaturi tipice) comportarea sa ciudata nu au (ost decat (orma) sablonul
dupa care persoana sensibila si-a creat o (iinta distrugatoare) o (antasma si i-a ca:ut
9ictima. Ast(el de e=emple se intampla mai des decat ne imaginam) la unele persoane mai
repede) la altele mai incet. 8aca unei ast(el de persoane i se spune purul ade9ar bineinteles
+*
ca nu-l 9a crede) deoarece (antasma se straduieste in modurile cele mai ra(inate sa nu-si
piarda 9ictima. 8aca o as(el de 9ictima a<unge prin .ro9identa 8i9ina in mainile unui
ade9arat magician care desci(rea:a <ocul unei (antasme) atunci initiatul are o sarcina grea
in a con9inge 9ictima) in aducerea ei pe calea cea buna si imprimarea unui alt mod de a
gandi. 7neori cand 9ictima este total sub in(luenta (antasmei) magul trebuie sa inter9ina
(oarte energic si drastic pentru restabilirea ec;ilibrului.
Acum urmea:a al doilea e=emplu cu acelasi procedeu dar cu un alt moti9:
E 9orba aici de o (antasma de tip erotic. ,asterea acesteia # daca poate (i (olosit
acest termen- se (ace printr-un portret) un corp (rumos al unei persoane in 9iata) c;iar si o
(otogra(ie) un act) un desen pornogra(ic sau orice altce9a ce poate stimula po(tele carnale si
instinctul se=ual) indi(erent daca e 9orba de o (iinta (eminina sau masculina. 8aca persoana
indragostita nu are posibilitatea sa-si satis(aca dorinta personala) necesitatea de9ine tot mai
mare si mai intensa si cu atat mai puternica de9ine (antasma care se ;raneste cu aceste
dorinte. 0u cat se apara mai mult o ast(el de persoana de aceste porniri) cu atat mai
insistenta de9ine (antasma. -a inceput ea apare 9ictimei in 9is si ii o(era cele mai (rumoase
trairi de dragoste. Mai tar:iu stimulea:a dorinta se=uala si te lasa sa indeplinesti cu ea actul
se=ual in 9is. Acele polutii nocturne 1e<aculari in 9is3 a<uta (antasma sa de9ina tot mai
in(luenta) deoarece sperma este puterea 9itala concentrata care 9a (i absorbita de (antasma
intocmai ca un 9ampir. Aici nu e 9orba de sperma materiala ci de puterea 9itala animala
acumulata in ea. 0u timpul 9ictima isi pierde 9ointa si (antasma il domina. 8aca o as(el de
persoana nu are norocul de a intalni o sc;imbare in aceasta pri9inta sau nu i se e=plica ce
se intampla) atunci (antasma poate a9ea e(ecte si mai de:astruoase. Omul de9ine con(u:)
isi pierde po(ta de mancare) ner9ii sunt iritati etc. 4antasma erotica poate adopta) datorita
pornirilor nesatis(acute) di9erse (orme corporale seducand 9ictima la masturbare si alte cai
de stimulare arti(iciala a organelor genitale. Multe 9ictime au s(arsit c;iar prin sinucidere
datorita de:amagirilor in dragoste sau pasiunior nesastis(acute. In e9ul mediu s-a 9orbit
mult de ast(el de ca:uri de 9ra<itorie) implicand asa numitii >succubi? si >inccubi?. Ast(el
de placeri sunt intr-ade9ar periculoaseK
.rin aceste e=emple magul poate obser9a modul de actiune al (antasmelor) le poate
c;iar crea dar e=ista pericolul de a de9eni 9ictima mai de9reme sau mai tar:iu. El isi da
seama ce se intampla la ma<oritatea oamenilor) si cum sa produca aceste (antasme in mod
magic deliberat) dar nu 9a (i tentat sa indeplineasca el insusi aceste practici. Totdeauna
amintiti-9a propo:itia magica: >8ragostea e lege dar sa (ie sub o 9ointa puternicaK?.
I$. Acum ramane sa descriem o alta categorie si anume aceea a 1anto!elor
1du;urilor3.
4antomele sunt repre:entari insu(letite ale decedatilor. .entru a preintampina multe
neintelegerri 9oi dedica mai multa atentie acestei teme pentru ca (iecare sa poata deosebi
graul de neg;ina. 8upa ce omul isi paraseste corpul carnal a<unge imediat in cea de-a patra
dimensiune numita de obicei >dincolo?. 4ara nici un (el de substanta intermediara) e
imposibil pentru o (iinta sa actione:e in lumea noastra tridimensionala) tot asa cum un
peste nu poate inota (ara apa. Acelasi lucru se intampla si cu (iintele ce tocmai au trecut in
cealalta lume. .rin imaginare si amintiri legate de decedat) (ie ele lauda) 9eneratie)
rugaciune) tristete etc.) se crea:a si capata 9iata (orme imaginare ale decedatului) care prin
repetare pot a9ea o durata de 9iata destul de lunga. Aceste imagini create de cei in 9iata
sunt denumite (antome. Acestea sunt cele care se mani(esta in numeroasele ca:uri de
spiritism) in9ocari ale spiritelor etc. si alte (orme de spirite cum sunt cele care produc
:gomote sau alte (enomene. Ele nu sunt altce9a decat plasmuiri ;ranite) condensate si
pastrate datorita atentiei acordate lor de catre apartinatorii ramasi in 9iata. /e poate
constata usor cand in locuri di(erite dar in acelasi timp este in9ocata o (iinta care se
mani(esta prin asa numitii >mediumi?) aceasta ne(iind decat o (antoma a respecti9ului
decedat) deoarece (antome pot (i create cu sutele. Este (oarte regretabil ca aceste (antome
+6
sunt considerate de mediile spiritiste ca (iind ade9aratii decedati. In literatura si practicile
spiritiste e multa autoinselaciune si (raude. ,u este de mirare ca aceasta acti9itate isi atrage
multi dusmani si e=ista persoane care isi bat <oc de ea) datorita inselatoriilor (rec9ente. O
ast(el de (antoma poate a9ea o mare dorinta de autoconser9are incat de9ine pentru
mediumul sau un 9ampir) c;iar si pentru ceilalti membrii din cercul respecti9) cau:and
mari neca:uri.
,u 9reau sa spun ca un ade9arat mag care stapaneste ce-a de-a patra stare) adica
principiul Aasa) nu poate lua legatura cu un decedat sau cu o inteligenta neincarnata.
.racticarea legaturii am descris-o de<a in scrierea mediata. 7n mag este in stare sa cree:e
cu a<utorul imaginatiei o (orma pe care o poate transpune in cea de-a patra dimensiune si sa
roage o (iinta ade9arata sau c;iar sa o sileasca sa adopte (orma respecti9a si sa se mani(este
in e=terior. Aceasta practica apartine domeniului necromantiei sau magiei
con<uratiei2in9ocatiei si nu are legatura cu spiritismul. Ade9aratul mag nu 9a (olosi aceasta
practica de in9ocare a unor (iinte decat in ca:uri cu totul si cu totul e=treme) deoarece ceea
ce poate reali:a o (iinta din cea de-a patra dimensiune pe plan mental sau astral) poate
reali:a magicianul insusi prin maturitatea sa.
I
,I$E-7- $II
ANTRENAMENT MENTA(
Anali3a Spiritului din punctul de vedere al practicii
Ele9ul a in9atat in etapa a sasea sa (ie constient de propriul spirit) sa actione:e constient in
propriul corp ca spirit si sa-si (oloseasca constient simturile.
In aceasta etapa 9a incepe sa urmareasca constient si sa se (oloseasca de calitatile
spiritului 2corpului mental. Dineinteles si aici ca peste tot) trebuie sa se tina cont de
analogia elementelor. 0um am mai spus se poate trans(orma elementul (oc in lumina si
in9ers) lumina in elementul (oc. 4ara lumina nu ar e=ista perceptia colorata a oc;iului si
prin urmare nici nu ne-am putea (olosi de oc;ii nostri (ara lumina. 0a urmare simtului
9i:ual ii este analog elementul (oc. In spirit elementul (oc are ca proprietate speci(ica
9ointa. Tot in spirit calitatea atribuita elementului aer este intelectul cu toate aspectele sale
si corespunde au:ului. Elementul apa in spirit se mani(esta in sentimente) in 9iata. Aceste
trei elemente-principii in spirit 1(oc) aer) apa3 (ormea:a principiul pamant al spiritului) care
se materiali:ea:a prin calitatea speci(ica a constientei. .rincipiul Aasa in cea mai simpla
(orma a sa se e=prima ca si constiinta.
Magul 9a intelege inca o data marea importanta a acestei analogii daca s-a
de:9oltat de<a intr-atat incat sa atinga ec;ilibrul magic in corpul astral cu a<utorul
introspectiei. Acum se pune problema sa-si anali:e:e spiritul si sa constate care element
predomina. -a oamenii cu o 9ointa puternica) care insa nu inseamna incapatanare) 9a
domina elementul (oc. 8aca intelectul sau inteligenta cu toate aspectele predomina) atunci
elementul aer este cel mai repre:entat. In ca:ul in care magicianul este inainte de toate un
om plin de simtire 1sensibil3) atunci elementul apa <oaca la el rolul cel mai mare. In ca:ul
in care magul are o memorie slaba) constienta e a(ectata adesea) tragem conclu:ia ca
elementul pamant predomina.
Aceasta introducere ser9este la stabilirea e(icientei elementelor in spirit si sa
determine de:9oltarea in asa mod incat prin e=ercitii speci(ice de concentrare si meditatie)
+6
elementele slabe sa (ie aduse in ec;ilibru. Magul nu are 9oie sa lase sa domine nici unul
din elementele (ocului) aerului) apei sau pamantului si trebuie sa-si imparta e=ercitiile in
asa (el incat prin munca sa ec;ilibre:e intensitatea elementelor. .rintr-un e=emplu 9reau sa
caracteri:e: mai amanuntit:
/a presupunem ca magul ar a9ea un intelect (oarte de:9oltat dar o 9ointa slaba) care
nu ar corespunde maturitatii intelectului. Intr-un asemenea ca: trebuie sa se straduiasca sa-
si intareasca 9ointa prin e=ercitii de concentrare adec9ate care e9identia:a principiul
(ocului in spirit. 8eci trebuie sa-si aleaga acele e=ercitii de concentrare care modelea:a mai
mult oc;iul) e=ercitii de imaginatie optica) deoarece cum am mai spus oc;ii corespund
elem (ocului. 8aca magul are o 9ointa puternica si un intelect slab) atunci trebuie sa acorde
atentie (oarte mare e=ercitiilor de imaginatie a au:ului) deci acele e=erciti de concentrare si
meditatie ce il determina sa-si (oloseasca urec;ile. 8aca magul constata ca are o 9ointa
puternica si un intelect (oarte bun dar 9iata sentimentala este de(icitara) atunci trebuie sa-si
(aca spiritul mai sensibil prin e=ercitii de imaginatie si meditatie care (olosesc mai mult
sensibilitatea emotionala. 8aca in sc;imb constata ca in corpul astral si cel mental
predomina elementul pamant) de e=: gandurile sale patrund (oarte incet in spirit si este prea
melancolic) atunci trebuie sa-si educe prin e=ercitii adec9ate in primul rand constienta.
Magicianul trebuie sa-si aduca spiritul la per(ecta armonie in relatia cu elementele
si sa aleaga ast(el de e=ercitii corespun:atoare elementelor si in acelasi timp si simturilor)
incat 9ointa sa 1(ocul3) intelectul 1aer3) sensibilitatea2a(ectele 1apa3 si constienta 1pamant3
sa (ie de:9oltate in mod egal.
.e ba:a acestei descrieri se poate alcatui urmatorul tabel:
Ele!entul FOC AER A#A #AMANT A,ASA
Si!tul Oc/i >rec/i #erceptii
?ust <
Miros
Toate
i!preuna
Calitatile de
5a3a Cointa Intelect
Sensi5ilitate
Constienta Constiinta
E7ercitii de
concentrare
Optice
6vi3uale8
Acustice E!otionale
E7tinderea
constientei Reali3area
.rincipiul aasa re:ulta din concentrarea insasi) asa cum am mai insistat asupra
acestui aspect. 8easemenea este de prisos sa enumeram e=ercitiile de concentrare si
++
meditatie in acord cu calitatile elementului ce predomina sau nu in 9oi. Ele9ul 9a putea
usor sa le alcatuieasca. 8aca are o 9ointa slaba) 9a alege ca e=ercitii de concentrare imagini
de obiecte) tablouri etc. Ast(el de e=ercitii a e=ecutat in treapta a doua a acestui curs. Acest
tabel pre:entat mai sus ii 9a (i un g;id) o busola in recunoasterea elementului care
predomina si care dintre e=ercitii trebuie e=ecutat mai intens. 0a re:ultat al succesului
acestei clasi(icari ;ermetice) principiul Aasa i se 9a de:9alui.
ANTRENAMENT #SIHIC
De3voltarea si!turilor astrale cu a9utorul ele!entelor si a condensatorilor 1lui3i
O tema deosebita de care ne 9om ocupa in aceasta etapa) descrie de:9oltarea
simturilor astrale in relatie cu elementele. Oricum prin e=ercitiile e(ectuate in treptele
anterioare s-au educat simturile astrale ale magului) s-au in9iorat si de:9oltatF totusi e
ne9oie de o e=traordinara tenacitate in antrenare in ca:ul unor abilitati sarace pentru una
sau alta din (acultati) deoarece (iecare om este di(erit. 8e aceea e indicat sa pre:int aici
e=ercitii cu a<utorul carora magul isi poate de:9olta usor si rapid simturile corpului astral.
In educarea magica a spiritului din treapta a sasea ele9ul a in9atat sa de9ina
constient de spiritul sau si sa actione:e ca spirit atat prin corpul astral cat si prin cel
material. 8e asemenea 9oi trata una din cele mai interesanta probleme si anume aceea a
clar9i:iunii. ,enumarate carti s-au editat de<a pe aceasta tema) dar din cate am intalnit eu
nici una nu pre:inta pentru magician 9reun (olos. 8e aceea este recomandabil sa se
pri9easca acest aspect al mai amanuntit.
.rin clar9i:iune) in general se intelege 9a:ul peste timp si spatiu indi(erent ca este
clar9i:iune in trecut) pre:ent sau 9iitor) sau ca tratea:a relatia cu cei decedati si altele
asemenea. 8ar (oarte putini autori au descris aceasta capacitate din pd9 psi;ologic sau din
alt punct de 9edere si de aceea ne 9om ocupa de un studiu e=act al clar9i:iunii. Inainte de
toate magul 9a recunoaste ca e=ista mai multe (eluri de clar9i:iune.
.rimul (el este cea inascuta care a (ost con(erita posesorului de<a din lumea in9i:ibila) sau
pro9ine din e=istente anterioare. Acest (el de clar9i:iune este cel mai bun) dar (oarte putini
oameni se bucura de eaF acesti 9i:ionari innascuti isi pot (olosi puterea (ara e(orturi
deosebite.
7n al doilea tip de clar9i:iune se mani(esta spontan si prin urmare e considerata un
simptom patologic. 7n soc in ca:ul unor boli se9ere poate de asemenea duce la
clar9i:iune. Asta se intampla de obicei in ca:ul persoanelor care si-au pierdut ec;ilibrul ca
re:ultat al unei lo9ituri primite 1accidente cerebrale3) depresii ner9oase sau alte traume
(i:ice sau psi;ice) cand ast(el de (enomen de clar9i:iune poate apare intr-o (orma mai mult
sau mai putin distincti9a) ca e(ect secundar. .entru magicianul care practica) acest (el de
clar9i:iune nu este de dorit deoarece mai de9reme sau mai tar:iu se a<unge la o prabusire
completa) care duce nu numai la pierderea totala a acestei puteri ci a(ectea:a sanatatea) de
multe ori ducand la decese timpurii. Ast(el de 9i:ionari sunt de compatimit c;iar si atunci
cand capacitatile lor de pre9i:ionare sunt incununate de succes. In aceasta categorie se
includ si acele persoane care au a<uns la clar9i:iune prin legaturi mediumice cu unele
(iinte. ,ici acest tip nu este recomandabil pentru magician) deoarece ast(el de persoane
s(arsesc in spitalele de alienati. Multe din persoanele internate in spitalele de psi;iatrie care
s-au ocupat (ara discernamant de spiritism isi datorea:a starea acestui (apt) indi(erent care
au (ost moti9ele ce le-au determinat) din curio:itate sau din alte considerente. 8e asemenea
in aceasta categorie se include clar9i:iunea obtinuta cu a<utorul drogurilor precum opiu)
;asis) mescalina) soma etc. Magul nu 9a acorda interes acestora deoarece ast(el de
substante produc o periculoasa dependenta si parali:ea:a capacitatile etice si intelectuale)
+8
9ointa si in (inal sistemul ner9os) le:and sanatatea si de:9oltarea spirituala) magica. Ast(el
de ca:uri se intalnesc cu milioanele in Orient) Occident si in restul tarilor ci9ili:ate.
Dineinteles ca magul are posibilitatea) cat timp nu a atins maturitatea necesara) sa
se con9inga singur de e=istenta clar9i:iunii si a altor (enomene supranaturale pe aceste cai)
dar de obicei # si aici este pericolul mare # nu se opreste la aceasta con9ingere si poate
de9eni prada into=icatiilor si sa cada in aceeasi stare ca ceilalti drogati. 8in acest moti9 nu
o sa descriu in aceasta carte nici o metoda care l-ar putea tenta pe discipol sa
e=perimente:e asemenea lucruri) in sc;imb 9oi descrie metode nedaunatoare care lasa sa se
mani(este clar9i:iunea ca un semn al maturitatii spiritului) deci ca e(ect al unei de:9oltari
superioare.
7n alt mod de clar9i:iune e acela cau:at de o slabire sau parali:ie trecatoare a unui
organ de simt) de obicei 9a:ul. Ma<oritatatea cartilor care descriu clar9i:iunea prin (i=area
unui obiect) de pilda a unei oglin:i) glob de cristal) piatra pretioasa etc.) desi sunt metode
bune nu sunt adec9ate pentru orice om. 8oar in mana unui magician instruit acestea de9in
mi<loace a<utatoare pentru clar9i:iune si nu prin stimularea ner9ului opticF ele sunt
mi<loace (olosite pentru un oc;i educat constient. 8in punctul magic de 9edere) pentru
producerea darului clar9i:iunii nu este indicata nici o ocolire oricat de per(ectionata sau
scrupulos e=ecutata ar (i. Aceasta capacitate depinde in intregime de talentul si de:9oltarea
astrala) deci de maturitatea magicianului. El trebuie sa nu uite ca toate aceste ocolisuri si
aplicatii mentionate aici nu sunt altce9a dect palide umbre a ceea ce este ade9arata
clar9i:iune.
In etapele urmatoare in care descriu cum sa reali:ati condensatori (lui:i)
deasemenea includ si indicatii despre construirea unor oglin:i magice si alte aplicatii.
In (inal amintesc ultimul (el de clar9i:iune care apare ca (enomen insotitor in ca:ul
unei de:9oltari magice corespun:atoare produsa de sistematica antrenare a clar9a:ului
ocular. Am decis sa pre:int in aceasta lucrare o metoda magica secreta neamintita in nici o
carte pana acum) dar care este deosebit de 9aloroasa din punct de 9edere ;ermetic cat si al
legii analogiei elementelor.
.ractica de:9oltarii simturilor astrale o descriem in continuare.
1 De3voltarea !a2ica a 1acultatii de Clarvi3iune
Inainte de a incepe descrierea propriu :isa a e=ercitiului) trebuie sa spun ca aici
a9em de-a (ace cu aspectele luminii. 8upa cum se stie lumina este un aspect al (ocului si
deci este analoaga 9ointei si oc;iului. 8e aceea e=perimentul consta in a-ti repre:enta
lumina atat de bine) a ti-o imagina intens cu oc;ii ast(el incat sa obtii succesul scontat.
/tati in asana obisnuita si imaginati-9a ca atrageti in corp (ie prin respiratia
plamanilor sau a porilor sau doar imaginati9) lumina uni9ersala asemanatoare in
stralucire si (orma cu cea a soarelui. In acest timp considerati-9a corpul ca un spatiu
gol care se umple cu lumina alba) stralucitoare. In aceasta lumina din corp
concentrati proprietatea clar9i:iunii) adica 9a imaginati ca lumina penetrea:a totul
si 9ede totul. ,ici timpul nici spatiul nu constituie pentru ea o piedica. 8e aceasta
capacitate a luminii sa (iti atat de puternic con9ins incat sa nu e=iste nici cel mai
mic dubiuK 8aca sunteti un om religios atunci 9a 9a (i usor sa 9edeti aceasta lumina
uni9ersala ca (iind o parte a lui 8umne:eu) care poseda toate calitatile descrise aici.
Imediat ce a-ti aspirat aceasta lumina in corp cu proprietatile descrise si ii simtiti in
interior tensiunea si puterea patrun:atoare) atunci acumulati lumina cu a<utorul
imaginatiei dinspre picioare si maini spre cap) ast(el incat lumina comprimata sa
incon<oare ambii globi oculari. .uteti deasemenea sa umpleti mai intai unul si apoi
celalalt oc;i) daca este mai potri9it pentru d9s. E=ista magicieni care isi de:9olta
ast(el doar un singur oc;i) celalalt ramanand nede:9oltat. Ramane la latitudinea
+%
ele9ului daca acest model merita sa (ie imitat dar eu cred ca e mult mai bine sa
antrenam ambii oc;i pentru clar9i:iune. 8upa ce a-ti acumulat lumina in oc;i)
imaginati-9a ca oc;ii d9s. poseda toate proprietatile luminii. 8urata acestui
e=ercitiu trebuie sa (ie de cel putin &0 minute) iar dupa ce sunteti con9ins ca oc;ii
plini de aceasta lumina uni9ersala poseda si calitatile ei) lasati-o sa se imprastie din
nou 1cu a<utorul imaginatiei3 (ie direct din oc;i in oceanul uni9ersal de lumina) (ie
in corp si de aici sa o di:ol9ati in lumina uni9ersala. Ambele metode sunt bune) dau
acealeasi re:ultate. Important este ca oc;iul eliberat ast(el de lumina sa poata 9edea
din nou normal.
Acest lucru este (oarte necesar pentru ca oc;ii magului ast(el de:9oltati sa nu de9ina
prea sen:iti9i incat sa nu deosebeasca ce percepe un oc;i normal) neantrenat si unul
sen:iti9) clar9a:ator. 8aca nu (ace aceasta di:ol9are a luminii concentrate) oc;ii ar putea
ramane clar9a:atori si magicianul ar distinge cu greu intre lucrurile spirituale si cele
materiale. 8eci el trebuie sa stapaneasca si sa controle:e (enomenul si sa-l (oloseasca doar
atunci cand isi doreste. 8upa multe e=ercitii 9a obtine o ast(el de abilitate incat in doar
cate9a momente isi poate produce clar9i:iunea oc;ilor) sau ochii de lumina dupa cum i se
mai spune. Oc;ii ast(el preparati 9ad tot ce-si doreste magicianul) (ie tinandu-i desc;isi (ie
inc;isi sau pri9ind intr-o s(era de cristal ori sticla2oglinda magica. 0alitatea perceptiei
clar9i:iunii depinde e=clusi9 de puritatea (irii sale.
7n mi<loc a<utator e=celent care duce rapid la succes si care in(luentea:a (oarte bine oc;ii
(i:ici) ast(el incat un oc;i slabit sau bolna9 poate pro(ita nu numai din punct de 9edere
magic ci si medical) il repre:inta prepararea lotiunii de 1oc pentru oc;i. 7rmatoarele
ingrediente sunt necesare pentru asta:
sticla mare de apa distilataF
cate9a (lori de musetel 1proaspete sau uscate3F
planta &erba 'uphrosia 1ilur3) proaspata sau uscataF
+ # % bete de alun sau salcie ce pot (i gasite pe camp. Acestea se des(run:esc) se taie
la aceeasi lungime) se leaga la un loc dupa care se lasa la uscat la soare sau pe o
soba caldaF
;artie de (iltru si o mica palnie.
Modul de preparare a lotiunii magice de (oc: Intr-un 9as uscat si curat se pun D
litri de apa distilata. Aceasta se pune pe (oc si cand incepe sa (iarba se adauga 2
lingurite de (lori de musetel si & lingurita de (lori de &erba 'ufrosia. /e lasa sa
(iarba doar cate9a secunde) dupa care se pune deoparte si se acopera. 8upa
apro=imati9 &0 minute se strecoara intr-un alt 9as curat) iar dupa ce ceaiul s-a racit
se iau nuielele de alun 1salcie3 si se aprind la un capat de la o (lacara desc;isa) dupa
care se sting capetele aprinse in ceai. 4acand aceasta elementul material (oc a (ost
trans(erat in ceai) care poate (i de<a considerat ca un condensator lic;id. 8upa
aceasta se 9a strecura acest condensator (luid prin ;artia de (iltru pentru a indeparta
corpii straini 1cenusa) carbune3. -ic;idul se pune intr-un bol in (ata 9oastra si se
procedea:a ast(el:
Aspirati prin plamani) pori ori prin ambele cai deodata elementul (oc in corp si
umpleti-l complet cu acest element. In aceasta proiectie nu se 9a acorda asa mare
atentie intensitatii sau caldurii care oricum o 9eti simti) ci (aptului ca elementul (oc
este purtatorul dorintei d9s pe care ati trans(erat-o in el. 8upa ce a-ti indeplinit
acest lucru si 9-ati dorit de:9oltarea oc;iului astral) atunci proiectati elementul (oc
(ie prin ple=ul solar sau una din maini sau prin e=pir) in lotiunea din (ata d9s. 8aca
in acest timp a9eti sen:atia ca proiectia nu a (ost su(icienta puteti sa repetati
e=perimentul de cate9a ori) dar nu mai mult de +-% ori. .rin asta condensatorul
lic;id de9ine o esenta (oarte puternica ce nu are in(luenta doar asupra oc;ilor ci
80
intareste) 9itali:ea:a si de:9olta simturile astrale. 8upa aceea turnati condensatorul
intr-o sticla curata care 9a (i inc;isa si pastrata intr-un loc racoros. Aceasta apa de
(oc poate (i (olosita pentru tratarea magica a oc;iului si pentru intarirea 9ederii. In
ca:ul unei slabe 9ederi se poate picura din acest lic;id direct pe oc;i. 8ar pentru
practica magica) adica pentru de:9oltarea simturilor astrale este su(icient a (olosi
tampoane de 9ata2bumbac inmuiate in acest (luid si puse pe oc;i ca si cataplasme
in timpul e=perimentului de acumulare a luminii in oc;i.
Mai tar:iu) dupa ce oc;ii astrali s-au de:9oltat su(icient nu mai este ne9oie de
aceste comprese cu condensator lic;id) ci este su(icient sa reali:ati acumularea luminii in
oc;i. 8upa incercari repetate cand oc;iul (i:ic este de<a de:9oltat prin aceste e=ercitii
luminoase) este su(icient sa iti concentre:i atentia asupra oc;ilor astrali cu dorinta de a
9edea cu ei.
0ompresele (olosite in timpul e=perimentelor se pot pune si inainte de culcare
pentru a dobandi un e(ect automat in timpul noptii) dar au de:a9anta<ul de a (ace oc;ii si
pleoapele ;ipersensibile prin in(u:ia elementului (oc) datorata (olosirii (rec9ente a
compreselor. 8eci este recomandabil sa se (oloseasca compresele doar pe durata
e=ercitiilor) putand (i legate de gat cu a<utorul unei esar(e ca sa nu cada. Operatia se 9a
e=ercita cand nu sunt si alte persoane de (ataK Trebuie a9ut gri<a) compresele si
esenta2lotiunea #care sunt e(iciente pe o durata mai lunga de timp) ne(iind ne9oie sa (ie
innoite de la un e=periment la altul- sa nu a<unga in mainile celor incompetenti) nici c;iar
la membrii (amiliei.
8aca ele9ul a indeplinit constiincos celelalte etape anterioare de pregatire) atunci 9a
putea sa-si de:9olte oc;ii pentru clar9i:iune intr-un mod absolut ino(ensi9 in cate9a luni
sau daca este talentat c;iar si dupa cate9a saptamani) urmand metoda descrisa aici si)
deasemenea poate parcurge (ara di(icultati urmatoarele sarcini si operatiuni ce sunt incluse
in stiinta magica. Este imposibil de aratat toate succesele obtinute cu di(eritele metode de
clar9i:iune) deoarece sunt e=trem de numeroase. Este e9ident ca ramane la latitududinea
magicianului insusi cat de departe poate merge in de:9oltarea si antrenarea oc;ilor astrali.
Magicianul trebuie a9erti:at sa nu se laude cu aceasta abilitate obtinuta) sau mai rau) sa o
(oloseasca in dauna semenilor sai. El trebuie sa o utili:e:e numai pentru bene(iciul
umanitatii. Timpul si spatiul nu ii 9or (i obstacole si nimic nu-i 9a ramane ascuns oc;iului
sau clar9a:ator.
" De3voltarea !a2ica a Clar;au3ului astral
Aceasta de:9oltare are o mare asemanare cu cea a clar9i:iunii. 0apacitatea
clarau:ului astral consta in a au:i 9oci c;iar de la distante (oarte mari si totodata de a
intelege limba<ul tuturor (iintelor. -a inceput aceasta capacitate se mani(esta printr-o
gandire cu 9oce tare care 9ine dinlauntrul tau) (ie din regiunea inimii) (ie a ple=ului solar.
8upa e=ercitiu mai indelungat si obisnuinta se de:9olta clarau:ul astral in asa (el incat cu
acest au: se poate percepe clar ca si cum ai sta normal de 9orba cu un om. /i aceasta
capacitate este de:9oltata de toti magicienii ade9arati iar (ara ea nu se poate progresa in
magie decat cu (oarte mare greutate. 8e aceea trebuie sa se puna un pret la (el de mare pe
clarau:ul astral) iar e=ercitiile corespun:atoare nu trebuie negli<ate. Tot ce am spus despre
di9ersele declansari patologice ale clar9i:iunii sau predispo:itiile pentru ea sunt ade9arate
si pentru clarau:ul astral.
/a ne intoarcem la practica de:9oltarii lui:
.entru acest e=ercitiu nu a9eti ne9oie decat de un condensator (luid si de o bucatica
de 9ata sau bumbac. 4aceti doua mici tampoane din 9ata cate unul pentru (iecare
urec;e. Aceste dopulete le ume:iti cu condensatorul lic;id si le puneti amandoua in
(ata d9s la o mica distanta. -a (el cum a (ost descrisa de:9oltarea oc;ilor astrali 9eti
8&
proceda cu elementul aer: incarcati cu elementul Aer corpul) prin respiratia porilor
sau a plamanilor. Intregul corp este ca un balon umplut cu aer. In acest principiu al
aerului 9a imaginati dorinta de clarauditie atat in corpul astral cat si in cel material.
8upa ce a9eti intima con9ingere ca elementul aer a (ost su(icient impregnat cu
dorinta si imaginatia aceasta) proiectati elem aer prin ple=ul solar sau una din maini
ori prin e=pir) comprimand si acumuland elem aer 1cu care e umplut corpul3 in asa
grad incat sa ia (orma celor doua dopulete de 9ata din (ata 9oastra. .uteti impregna
ambele dopuri deodata sau pe rand. .rincipalul aspect in acest e=periment este
(erma con9ingere si neclintita credinta ca aceasta (acultate se de:9olta rapid in d9s.
In c;ip de condensator lic;id (olositi un ceai concentrat de musetel (acut cu apa
distilata. .uneti doua lingurite de (lori de musetel intr-o cana de apa) (iltrati-o dupa
ce s-au oparit si pastrati-o la rece pentru a pre9eni mucegairea. 7n condensator
mucegait2alterat nu e e(icient si nici igienic. 8upa ce ati imbibat ambele dopuri cu
elem aer) (ie deodata (ie separat) puneti-le in urec;i in asa (el incat sa (ie astupate
complet. In continuare introduceti in tot capul prin imaginatie) principiul Aasa)
trans(erati-9a constienta in regiunea urec;ilor si imaginati-9a (acultatea clarau:ului
absolut. Imaginati-9a ca principiul Aasa introdus in urec;i produce imediat in 9oi
puterea absoluta a clarau:ului astral. 8upa o lunga perioada de meditatie si
concentrare asupra acestui e(ect) di:ol9ati principiul Aasa in principiul uni9ersal
aasic) indepartati dopurile din urec;i si pastrati-le cu gri<a deoarece nu trebuie
atinse de nimeni altcine9a. 8aca aceste dopuri cad in mainile altora trebuie sa 9a
preparati altele. Apoi indepartati dopurile din urec;i si cu a<utorul imaginatiei lasati
elem aer acumulat sa se di:ol9e din nou. Este e9ident un mare a9anta< sa (olositi
noi dopulete de 9ata incarcate pentru (iecare nou e=periment) daca a9eti timpul
necesar la dispo:itie. 8aca doriti sa recurgeti la simturile d9s astrale de au:) tot ce
trebuie sa (aceti este sa conduceti elem aasa in canalele urec;ilor pana in camera
lor interioara 1urec;ea interna) dupa timpan3. 8upa o lunga perioada de e=ersare
9eti (i capabili sa 9a (olositi clarau:ul pentru scopurile d9s. Indata ce nu mai a9eti
ne9oie de aceasta (acultate) conduceti elem aasa din urec;e inapoi in principiul
uni9ersal Aasa.
.rin introducerea principiului aasic in camerele acustice ale urec;ilor) au:ul
mental si cel astral e in(luentat si de:9oltat si 9eti obtine clarau:ul (i:ic cu a<utorul
elementului aer concentrat. Oricine meditea:a intens la aceasta problema 9a gasi logica
acesteia si poate (ace o comparatie cu (unctionarea radioului) unde eterul ca principiu aasa
al materiei si aerul impreuna cu acesta) <oaca rolul de transmitatori ai undelor sonore.
$ De3voltarea Clar;si!tului astral 6sen3itivitatii astrale8
Acest clarsimt2clarsensibilitate astrala inseamna capacitatea de a putea percepe si simti
toate (enomenele si (ortele ce se petrec in Aasa si elementeF de asemenea psi;ometria tine
de aceasta (acultate) perceptia clara a trecutului) pre:entului si 9iitorului oricarui obiect.
0;iar si puterea de materiali:are a oricarui gand sau (iinta 1(ie autocreata) (ie e=istenta
de<a in Aasa3 apartin acestui domeniu. Alte (acultati in legatura cu perceptia sen:oriala si
simtul tactil pot (i deasemenea incluse in categoria clarsimtului. Intuitia isi are originea in
clarsimt. Aceste cate9a e=emple sunt su(iciente pentru a e=plica (acultatea de clarsimt.
Inainte sa ne ocupam de de:9oltarea clarsimtului) sa ne uitam in <urnalul nostru magic
la perioada in care ne ocupam de introspectia calitatilor bune si rele. 8upa oglin:ile magice
(acute atunci am putut 9edea ce elemente predomina in personalitatea noastra. 0at de
important este acest lucru se 9a 9edea aici: in (unctie de elementul dominant perceptia
astrala este impartita in di(erite :one sau centre. Ast(el daca elementul (oc predomina)
acesta corespunde capului) mai e=act (runtii ca :ona sen:oriala ma<ora. 8aca predomina
82
aerul atunci :ona sen:oriala ma<ora este in :ona inimiiF pentru apa in e=ces) predominant e
ple=ul solar iar pentru elementul pamant dominanat) corespunde ca :ona sen:oriala ma<ora
cea a membrelor. Ast(el stabilind aria astrala de sen:orialitate) sa trecem la practica:
Trebuie sa procedati intocmai ca la celelalte 2 simturi anterioare. Recu:ita necesara
este urmatoarea: o bucata de pan:a sau bumbac ume:it intr-un condensator (luid.
Acest condensator poate sa (ie din nou) un decoct puternic de (lori de musetel. In
aceasta e=perienta iti incarci corpul cu elementul apa prin respiratia porilor E
pulmonara cu dorinta ca acest element sa produca clarsimtul astral in tine. 8eindata
ce ai reusit sa-ti umpli tot corpul cu elementul apa prin respiratia
pulmonaraErespiratia porilor) impregnea:a acest element 1cu a<utorul unui e(ort
intens al imaginatiei3 cu (acultatea de clarsimt. Trebuie sa (i absolut sigur ca dorinta
ta 9a (i su(icient de puternica ast(el incat aceasta capacitate sa se de:9olte in corpul
astral. Tot cu a<utorul imaginatiei scoate elementul apa ast(el incarcat) din tine #
indi(erent ca o (aci prin (runte) ple=ul solar) maini sau respiratie # si acumulea:a-l
in bucata de bumbac ume:ita in prealabil in condensatorul (luid. .oti repeta
incarcarea dar nu mai multe de +-% ori. In timpul acestui e=ercitiu nu sta in po:itia
ta obisnuita ci intinde-te con(ortabil pe podea sau canapea. .rincipala conditie este
sa stai intins la ori:ontala doar capul sa ramana ce9a mai sus. .entru de:9oltarea
clarsimtului nu trebuie sa utili:e:i direct elementul apa) doar calitatea magnetica de
atractie a apei. Inainte de a incepe e=ercitiul) pune (luidul condensator in (ata :onei
predominant sen:oriale. Acest e=ercitiu se practica c;iar de la inceput cu oc;ii
inc;isi. Acum imaginea:a-ti ca intregul tau corp innoata in elementul apa uni9ersal
ca si cum ai (i in centrul si la supra(ata unui ocean (ara margini. ,u simti nimic in
a(ara de apa. 4i (oarte atent caci e=ista posibilitatea sa adormi in timpul acestui
e=ercitiu) in ciuda tuturor e(orturilorF puneti (erm si ;otarat in minte ca nu 9ei
adormi pentru ca daca iti (aci un obicei din asta 9ei a9ea mari di(icultati in a lupta
impotri9a somnului in timpul practicii e=ercitiilor.
In cele mentionate anterior te-ai trans(erat cu constiinta in aria sen:orialaF acum
imaginea:a-ti ca puterea magnetica a apei pe care ai acumulat-o in tine) 9a tre:i la
9iata cele mai (ine particule ale campului sen:orial si 9a produce clarsimtul astral.
Trebuie sa-ti imagine:i puterea de atractie magnetica a apei asa intens incat de9ine
o realitate incontestabila. 8aca prin lungi meditatii ai (erma con9ingere ca ai tre:it
la 9iata particulele campului sen:orial) di:ol9a acum elementul apa din corp si din
condensatorul (luid) din nou in elementul uni9ersal. Acum e=ercitiul s-a inc;eiat.
8aca pe 9iitor 9ei dori sa (olosesti clarsimtul) iti 9a (i de a<uns sa-ti aduci aminte de
sen:atiile a9ute in timpul e=ercitilor 1trans(erul constiintei in campul sen:orial3 si
capacitatea 9a (i din nou acti9ata.
.entru de:9oltarea simturilor astrale ale 9a:ului) au:ului si simtului) este
recomandabil sa continuati sa practicati aceste e=ercitii in a(ara perioadei re:er9ate de
obicei antenamentului :ilnic) indi(erent cat de putin timp le acordati. Atunci succesul nu se
9a lasa asteptat. $oi omite de:9oltarea celorlalte 2 simturi 1miros si gust3 pentru moti9ul ca
nu sunt su(icient de importante pentru u:ul practic al magicianului. Este la alegerea
ele9ului sa de:9olte o sc;ema de antrenare pentru aceste simturi pornind de la cele '
e=puse. 4acultatile obtinute prin aceasta de:9oltare astrala a simturilor sunt asa de
e=traordinare incat nu mai e ne9oie deloc sa 9orbesc despre ele. .oti compara bucuria
succesului cu o persoana oarba care poate dintr-o data sa 9ada din nou.
8'
ANTRENAMENT FIZIC
8aca magul stie si e capabil sa proiecte:e oricare din elemente in e=terior (ie prin
el) (ie direct din uni9ers) 9a putea crea elementari) in propriul bene(iciu sau al altora. $a
putea crea (iinte ce 9or (i ser9itorii sai credinciosi nu numai in plan mental ci si in cel astral
sau material) dupa cum produce sau condensea:a aceste (iinte) intr-o (orma mentala) astrala
sau materiala. Am 9orbit de<a despre crearea constienta a (ormelor ganduri sau
>elementali?. 8i(erenta intre ?elemental? si >elementar? este aceeea ca un elemental e
produs pe ba:a emiterii unor (orme ganduri cu a<utorul imaginatiei si 9ointei magului si
lucrea:a in principal in planul mental) pentru mag sau pentru altcine9a. 7n elementar) pe
de alta parte) este o (iinta mult mai puternica si subtila (iind creata dintr-unul sau mai multe
elemente. .rin e=emple practice 9oi demonstra cum se pote crea un elementar. Intuitia
obtinuta pana acum 9a permite magicianului sa-si cree:e propriile te;nici) in (unctie de
acopul urmarit. Tinand cont de etica niciodata nu 9a crea un elementar pentru un scop rauF
lumea in9i:ibila se 9a ra:buna cu siguranta) deoarece prin aceasta stiinta de creare a
elementarilor) magul are multa putere care ii da capacitatea de a obtine orice in plan
mental) astral sau material) la alegere. Trebuie sa considere intotdeauna ca el este
responsabil pentru (aptele lui si nu elementarii creati. Elementarul este o unealta supusa in
mainile magului) urmandu-i orbeste ordinele si indeplinindu-i orice dorinta indi(erent ca un
lucru rau trebuie sc;imbat intr-unul bun sau in9ers.
In aceasi maniera dupa cum nu te poti astepta de la un brutar sa (aca treaba unui tamplar) la
(el nu poti cere unui elementar creat pentru un anumit scop sa indeplineasca o a alta sarcina
pentru care nu a (ost creat. 8in acest moti9 nu e indicat sa dai 2 sau mai multe ordine unui
elementar) pentru ca nu 9a (i in stare sa reali:e:e bine niciunul. In plus trebuie sa iei in
considerare analogia cu elementele. Ar (i gresit sau ilegal daca magul crea:a un elementar
care nu este in armonie cu elementele analoage. ,u e=ista limite pri9ind (orma
elementarului putandu-se alege orice (orma in (unctie de intuitia magicianului. Oricum)
e9ita sa alegi (orma unor persoane decedate sau in 9iata) pe care le-ai cunoscut) ai (ost) sau
esti in contact cu ele. 4acand aceasta te poti conecta rapid si usor la corpul mental sau
astral al respecti9ei (iinte si sa-i (aci mult rau. Apoi mai e=ista pericolul ca elementarul sa
se intoarca impotri9a magului in orice moment) datorita inteligentei primite. El 9a sti
per(ect cum sa-l 9ampiri:e:e sau sa-l in(luente:e indirect in somn) si (acand orice rautati
posibile. 8eci orice magician e s(atuit sa ia acest a9ertisment (oarte in seriosK
4iecare elementar trebuie sa primeasca un nume in momentul nasterii sale. Este
recomandabil sa alegi nume mai putin comune) deoarece simpla pronuntare intamplatoare
a numelui 9a (i dea<uns sa-l aduca pe elementar langa magician. /a presupunem ca cine9a
a creat mai multi elementari) atunci e recomandabil sa-si note:e unde9a numele lor) ca sa
nu le uite. Aceste nume nu trebuie spuse nimanui deoarce un alt mag destul de istet) poate
pune stapanire pe elementar si sa lucre:e cu el usor si (ara e(ort.
.uterea si e(icienta elementarului depinde in intregime de cum si cat este incarcat. 0u cat
este mai puternica 9ointa si capacitatea de proiectie e=terioara a elementelor din partea
magului pentru incarcarea elementarului) cu atat mai e(icace 9a (i acesta. 0ateodata un
elementar poate (i condensat atat de puternic incat si un om obisnuit poate sa-l 9ada. Este
la alegerea magului daca 9rea ca elementarul sau sa lucre:e intr-o (orma 9i:ibila sau
in9i:ibila. 8urata de 9iata a elementarului depinde de scopul pentru care e creat) acest scop
trebuind (i=at c;iar la inceputul crearii lui. Indata ce si-a indeplinit misiunea magul trebuie
sa-l di:ol9e) cu a<utorul imaginatiei) inapoi in elementele constituti9e. ,iciodata sa nu
omiti aceasta parte a disolutiei) deoarece indata ce si-a indeplinit misiunea) elementarul
8*
poate usor de9eni independent datorita instinctului de conser9are. 8aca se a<unge aici) el
poate scapa din s(era ta de in(luenta si sa se trans(orma in 9ampir. In acest ca: magul
trebuie sa in(runte toata arma re:ultata din actiunile elementarului trans(ormat in 9ampir.
8eci a9eti ma=ima gri<a si constiinta cand lucrati cu elementari. Multi magi determina
c;iar in momentul nasterii (elul de:integrarii elementarului: prin distrugerea numelui
acestuia 1arderea lui3) (olosind un ritual anume) o (ormula aleasa dinainte) un gest sau un
semn. Toate aceasta sunt acte indi9iduale si sunt la alegerea magului. Atentie speciala
trebuie acordata actului disolutiei. 8aca magul este bun) ec;ilibrat su(leteste) 9a (i capabil
sa (orte:e elementarul lui la o absoluta supunere tot timpul) amenintandu-l cu
de:integrarea. 8e la inceput magul trebuie sa aiba o incredere nestramutata in (aptul ca-l
poate supune 9ointei lui si il are sub control complet. Asta este (oarte important daca nu
9rea sa de9ina <ucaria (iintelor pe care le-a creat. 8aca (ace e=perienta cum nu se poate mai
bine atunci elementarul il 9a ser9i credincios si bineF dar 9a de9eni tot mai
atragator2minunat si nu 9a suporta deloc sa (ie di:ol9at. 8ar magul nu trebuie sa cada in
acest sentimentalism) deoarece 9a a<unge in robia elementarilor. 8in acest moti9 este bine
sa-l cree:i pentru o scurta perioada de 9iata si sa cree:i unul nou pentru aceeasi sarcina)
daca 9a mai (i ne9oie. Aceasta nu inseamna bineinteles) ca ar trebui creat un elementar in
(iecare saptamana) dar este de:a9anta<os sa pastre:i acelasi elementar ani de :ile pentru
aceeasi sarcina.
8aca magul intentionea:a sa cree:e elementari pentru el insusi) 9a proiecta elementele prin
corpul sau) daca sunt destinati altor oameni) trebuie creati prin proiectia elementelor direct
din uni9ers. Magul stie (oarte bine ca intre el si orice elementar e=ista o cone=iune
in9i:ibila de care se poate deasemenea (oarte usor abu:a) daca incepe sa cree:e elementari
prin proiectia (i:ica) pentru alte persoane. 4elul in care controlea:a acest lucru 9a (i (oarte
usor de inteles de orice magician) (ara nici un dubiu.
Acum este necesar sa 9orbim despre locurile unde elementarii trebuie depo:itati. In Orient
elementarii 1numiti !dams3 sunt trimisi in >HlCc;or? unde sunt pastrati. 7n Hlic;or este o
diagrama construita din pietre) corespun:and unui !dam si in care nici un strain nu este
admis niciodata. Magul bine antrenat nu are ne9oie de un loc special pentru el) dar 9a
ascunde elementarul intr-un loc in perete stiind ca elementarul nu este limitat de timp sau
spatiu. 8eci este bine sa-l tineti in perete sau intr-un obiect solid mare) deoarece este de
pre(erat sa e9itati tinerea lui in locuri unde alte persoane locuiesc tot timpul. 8aca din
intamplare un om s-ar pune peste locul elementalului) aceea persoana ar de9eni brusc
agitata sau se pot intampla alte lucruri neplacute.
8e la inceput trebuie sa stabilesti cum il 9ei c;ema: prin soptirea numelui) printr-un gest al
mainii sau printr-un ritual. Magul are libertatea sa (aca cum ii place.
Inainte de a pre:enta partea practica) ade9aratul act de creatie) 9reau sa remarc (aptul ca nu
e necesar ca magul sa se limite:e la aceasta practica care este doar o mica parte din magia
practica ci este un indiciu pri9ind (aptul cum este posibil ca magul sa-si utili:e:e puterile.
,u trebuie sa se speciali:e:e in aceasta metoda) din contra) daca este capabil sa o reali:e:e
la per(ectiune) alte posibilitati 9or putea (i la dispo:itia sa. Aceasta parte a magiei practice
sa (ie (olosita numai la inceput pentru a se a<uta pe el sau pe altii. /i) de (apt) acesta este
scopul acestei teme.
1 Creatia Ele!entarilor prin di1erite !etode
/unt * metode (undamentale pentru crearea unui elementar:
proiectia unui element intr-o (orma pregatita dinainte) indi(erent ca e mentala)
astrala sau (i:icaF
proiectia mai multor elemente intr-o (orma pregatita dinainte) mentala) astrala) sau
(i:icaF
86
proiectia unui element (ara o (orma directa) care 9a (i produsa prin condensarea
elementului in c;estiuneF
proiectia mai multor elemente) care-si 9or produce succesi9 (ormele.
$oi descrie toate cele * metode prin e=emple practice:
METODA 14
Alege un obiect de (orma in care 9rei sa o aiba elementarul si pune-l in (ata ta.
Alege) de e=emplu o minge nu contea:a de ce marime) poate (i din sticla) lemn sau
cauciuc) plina sau goala pe dinauntru. Atrage din uni9ers elementul dorit) cu a<utorul
imaginatiei) si imaginea:a-l in (orma aleasa) in asa (el incat aceasta (orma sa (ie complet
plina cu acest element. Indi(erent ce element alegi procedura este aceasi cu e=ceptia
elementului Aasa. Intotdeauna alege elementul care se potri9este cel mai bine dorintei
tale. Repeta proiectia de cate9a ori si de (iecare data imaginea:a-ti sen:atia ca se
acumulea:a) comprima si (ormea:a tot mai mult din respecti9ul element. 8e indata ce esti
(oarte sigur ca aceasta acumulare de element e indea<uns de puternica pentru reali:area
dorintei tale) impregnea:a-ti dorinta sau scopul urmarit in aceasta (orma creata. Apoi
atribuie-i un nume caci (ara nume nu poate e=ista. In acelasi timp limitea:a-i perioada de
9iata) timp in care trebuie sa-si indeplineasca misiunea. /a presupunem ca lucre:i cu
elementul (oc atunci re:ultatul 9a (i un elementar de (oc cu aspectul unei mingi de (oc.
8aca a (ost creat din elementul apa re:ultatul 9a (i sub (orma unei mingi de sticlaF daca a
(ost creat din elem aer) mingea 9a a9ea culoarea albastruie iar cand e produsa din elem
pamant) elementarul 9a apare de culoarea lutului. 8aca ai respectat aceste instructiuni)
scoate elementarul din obiect si trimite-l sa-si indeplineasca scopul pentru care a (ost creat.
8ar inainte de a-l trimite comanda-i sa se intoarca inapoi in obiect dupa ce si-a indeplinit
sarcina. Ast(el ai posibilitatea sa 9eri(ici daca elementarul si-a indeplinit sau nu misiunea)
prin apropierea de obiect a unui pendul. 8aca elementarul s-a intors in (orma lui) dupa
indeplinirea muncii) pendulul 9a pre:enta 9ibratii) deoarece acesti elementari au o
remarcabila radiatie magnetica si electrica. Testarea cu pendulul este (oarte importanta
pentru magician pentru ca demonstrea:a daca ordinul dat s-a e=ecutat sau nu. Mai tar:iu)
dupa ce ati dobandit maturitatea necesara) puteti supra9eg;ea munca elementarilor prin
clar9i:iune. 8aca pendulul nu arata nici o miscare29ibratie inseamna ca elementarul
lucrea:a iar sarcina nu este inca indeplinita. Atunci cand trimiti un elementar sa lucre:e) nu
uita ca pentru el nu sunt granite de timp sau spatiu) el poate (i capabil sa incon<oare globul
terestru intr-o clipa daca este necesar. Trebuie sa (i (erm con9ins ca iti 9a e=ecuta ordinele
si se 9a supune 9ointei tale in timpul care i l-ai alocat) (ara nici o e=ceptie. ,ici cea mai
9aga indoiala in pri9inta succesului nu trebuie sa intre in mintea ta) niciodata. Indata ce l-ai
trimis pe elementar sa e=ecute misiunea) nu te mai gandi la el) rupe legatura psi;ica dintre
tine si acesta) brusc ca si cum ai taia-o cu un cutit si nu te mai gandi la el. Trebuie sa te
trans(eri intr-o stare de gandire >goala?) sa (ii cat mai detasat sau indreapta-ti atentia spre
altce9a. .e scurt) trebuie sa uiti de elementar cu desa9arsire. 0u cat mai abil reali:e:i
aceasta) cu atat mai e(icient si nederan<at 9a lucra elementarul. 8aca timpul pe care i l-ai
(i=at pentru indeplinirea sarcinii a e=pirat) 9eri(ica cu pendulul daca s-a intors in (orma sa.
8aca s-a intors poti sa-l di:ol9i prin metodele mentionate anterior: prin arderea numelui)
ritual special) sau prin pronuntarea inceata 1soptita3 a numelui in sens in9ers. 8e:integrarea
sau disolutia) deasemenea poate (i reali:ata cu a<utorul imaginatiei asemanator cu metoda
recomandata pentru proiectia elementelor. 8aca 9rei poti (olosi elementarul pentru un scop
similar si in alt loc. 8aca elementarul nu s-a intors in (orma destinata lui dupa timpul
prestabilit) si banuiesti ca ordinul dat nu a (ost indeplinit satis(acator) c;eama elementarul
inapoi. Incearca o acumulare mai intensa a elementului prin intarirea imaginatiei si
proiectia respecti9ului element) si trimite inca o data elementarul sa e=ecute treaba ceruta.
.oti repeta incarcarea de cate ori doresti) pana se indeplineste ordinul. O ast(el de incarcare
86
9a (i necesara daca trimiti elementarul intr-o misiune care ii depaseste tensiunea si puterea.
Mai mult) e bine sa consideri ca e(icienta unui elementar depinde de maturitatea ta mentala
si de abilitatea de a condensa un element. 8epinde deasemenea de 9ointa ta) de
con9ingerea si credinta ta >capabila sa mute muntii?.
Aceasta este cea mai simpla si mai usoara metoda pentru crearea elementarilor pe
care magul ii (oloseste numai pentru e(ecte simple) idei care nu necesita o inteligenta
speciala) de e=: sa dai un ordin unei persoane) sa o(eri protectie in lucruri marunte etc. Asa
cum am mentionat anterior cu a<utorul elementarului pot (i obtinute e(ecte mentale) astrale
sau materiale.
Tot (olosind te;nica de mai sus se pot produce si elementari (ara o (orma materiala. In
acest ca: se proiectea:a elementul dorit intr-o (orma-gand) la (el ca proiectia intr-un obiect.
Aceasta metoda este mai di(icila dar are unele a9anta<e) de e=emplu poate (i mutat dintr-un
loc in altul) unde nu ar (i incaput daca era 9orba de un obiect (i:ic 1de pilda in coltul
peretelui3 sau in acele locuri unde intalnirea cu alte persoane e imposibila.
Aceasta practica o(era o multime de posibilitati si este la intuitia magului sa
(oloseasca in ce scopuri doreste elementarii creati. 8e e=: se poate prote<a apartamentul sau
casa de in(luentele ne(aste) sa produca o atmos(era mai (a9orabila si alte lucruri
asemanatoare. Toti stim ca orice stiinta poate (i (olosita atat in scopuri nobile cat si rele si
cu parere de rau spun ca aceste practici pot (i (olosite si in scopuri egoiste. 8e e=emplu un
9an:ator poate crea un elementar care sa-I aduca mai multi clienti. 0asele bantuite pot (i
considerate ca productii de elementari deliberat creati pentru aceste scopuri male(ice. 7n
magician care se respecta nu se 9a degrada niciodata cu asemenea lucruri.
METODA "4
0u toate ca pentru acasta metoda poti alege orice obiect) statuie) papusa sau ce9a potri9it
ca (orma pentru elementarul tau) iti 9oi arata un secret practic) de construire a corpului
(i:ic al elementarului:
Ia doua bucati de argila 1lut3 si ceara de albine. 7da si amesteca argila cu apa calda pana
de9ine o pasta 9iscoasa si adauga ceara de albine complet topita sau incal:ita pana e moale.
Amesteca ambele ingrediente pana se omogeni:ea:a. /a nu pui prea multa apa deoarece
preparatul 9a (i prea moale si di(icil de lucrat cu el. 8aca nu ai la indemana ceara de albine)
poti (olosi orice ingredient ceros sau unsuros) ca de e= cel pentru (abricarea lumanarilor.
Totusi ceara de albine este cea mai buna. Acum modelea:a o (igurina) a9and (orma pe care
9rei sa o dai elementarului) de e= o (orma umana. Apoi cat timp papusa esta inca moale) ia
un cui mare sau alt obiect ascutit si (a o gaura mai larga incepand de la cap pana spre
picioare) ast(el incat (igurina sa (ie goala pe dinauntru. Acum umple acest spatiu gol cu un
condensator (luid si astupa gaura) cat papusa mai este moale) pentru a nu se scurge lic;idul.
/au poti turna condensatorul c;iar daca (igurina s-a racit si apoi astupi gaura cu ceara
lic;ida sau picurand ceara de la o lumanare. 8espre alcatuirea condensatorului magic 9oi
re9eni pe larg intr-un capitol special. 8aca magul intentionea:a sa cree:e elementarul
numai pentru el) trebuie sa inc;ida gaura (igurinei cu un dop de 9ata ce contine cate9a
picaturi de materie prima organica proprie. Aceasta este Al(a si OmegaF prin urmare pune
cate9a picaturi din sangele sau sperma ta. In ca:ul nostru una din cele doua ar (i de a<uns)
dar daca ambele substante sunt puse e(icienta creste mult. JJ8aca o (emeie magician (ace
aceasta atunci poate (olosi o picatura din propriul sange. 8opul de 9ata preparat ast(el
trebuie pus in interiorul gol al papusii si abia apoi 1nu inainte3 se toarna peste el
condensatorul (luid) iar cand (igurina este plina astupi desc;i:atura cu ceara. 8upa legile
magice o ast(el de papusa este cea mai e(icienta pentru crearea elementarilor. Marimea
papusii nu contea:a) dar cu cat 9a (i mai mare cu atat mai (ertila iti 9a (i imaginatia
creati9a. Totusi o (igurina de apro=imati9 %-&0 cm 1* inc;3 e (oarte buna pentru magicianul
e=perimentat.
8+
In ca:ul in care trebuie creat un elementar pentru alta persoana) propriile materii
prime 1sange) sperma3 nu trebuie amestecate cu (luidul condensator) alt(el magul poate
su(eri serioase traume. Respecti9a persoana 9a putea sa-l in(luente:e mental) astral si (i:ic
pe mag) atat in bine cat si in rau. 8e e=emplu o papusa creata ast(el (iind pusa in apa rece
9a cau:a (risoane magului) e=pusa la o mare temperatura ii 9a crea (ebra etc. Multe
posibilitati e=ista pri9ind legaturile mago-simpatetice) dar nu le 9oi mentiona ca sa nu
seducem ele9ul la lucruri rele.
.apusa de mai sus poate (i incarcata) bineinteles) doar cu un element si elementarul
pote (i creat prin metoda &) dar acum 9oi arata practica metodei 2.
Tine (igurina in mana stanga si mangaie-o usor cu mana dreapta ca si cum ai 9rea sa o in9ii
cu energia ta 9itala. Respira asupra ei ca si cum ai 9rea sa o resuscite:i si sa o aduci la
9iata. 8a-i un nume elementarului ce se naste si rosteste-i numele de cate9a ori
proiectandu-l in (igurina. .ersoanele religioase pot c;iar sa-si bote:e papusa) intr-o
maniera similara bote:ului crestin dandu-i un nume c;iar in cursul acestei ceremonii.
Aceasta este la alegerea magului si nu este absolut necesara. In orice ca: asigura-te ca
papusa are un corp per(ect adec9at pentru elementarul tau. Alcatuirea corpului astral al
elementarului: dupa ce i-ai dat numele) umple-ti tot corpul cu elementul pamant si
proiectea:a-l prin maini sau ple=ul solar si umple (igurina cu acest element incepand de la
picioare si pana in :ona genitala. Elementul pamant trebuie sa se acumule:e dinamic in
aceste parti cand umpli (igurina. Acum concentrea:a-te asupra calitatilor elementului
pamant 1greutate etc.3) cu con9ingerea (erma ca elementul pamant si toate calitatile
asociate 9or ramane in (igurina si 9or lucra constant. .rocedea:a la (el cu elementul apa pe
care il proiecte:i in regiunea abdominala a papusii. 8upa aceasta trans(era elementul aer in
regiunea pieptului si elem (oc in capul papausii. Indata ce ai proiectat toate cele *
elemente) poti (i sigur ca ai reali:at corpul astral al elementarului) care ia (orma papusii)
dar in (unctie de dorinta ta acest corp poate iesi din (igurina si accepta orice (orma doresti.
0orpul astral al elementarului tau intotdeauna 9a (i legat de cadrul material 1in ca:ul nostru
de papusa3 printr-o legatura in9i:ibila. $iata si e=istenta elementarului depinde de papusa
(i:ica iar dupa indeplinirea sarcinii e obligat sa re9ina in corpul (i:ic al papusii si sa ia
(orma acesteia. .ana aici poti repeta e=perimentul de cate9a ori si reintari e(icienta printr-o
adanca meditatie asupra actului si scopului e=perientei. 8aca ai terminat de reali:at corpul
astral al elementarului in maniera descrisa aici) poti continua cu producerea corpului
mental. Ast(el) cu a<utorul imaginatiei crea:a in papusa corpul mental) care este alcatuit din
cea mai (ina materie eterica ce incon<oara si in9aluie din toate partile (igurina.
0oncentrea:a in capul papusii toate calitatile su(letului si ale mintii pe care 9rei sa le aibe
elementarul tau si adanceste aceste calitati prin meditatie. 8aca nu ai o dorinta anume te
poti concentra pe proprietatile speci(ice ale mintii: 9ointa) intelect) emotii) constienta si
adanceste-le prin meditatia asupra lor. 8aca esti sigur ca (igurina este su(icient incarcata si
e capabila sa produca e(ectul dorit) sa ne ocupam de tre:irea la 9iata a elementarului.
Acumulea:a in mana dreapta o cantitate asa de mare de lumina din uni9ers) incat mana sa
straluceasca ca un soare. Tine (igurina in mana stanga iar mana dreapta radianta la cati9a
centimetri deasupra eiF su(la aerul cald al respiratiei in regiunea ombilicala a papusii si
pronunta tare in (igurina numele elementarului. 0and (aci asta imaginea:a-ti ca lumina din
mana dreapta intra in papusa. 0;iar in momentul cand e=piri prima data in ea 1in reg.
ombilicala3 imaginea:a-ti ca inima papusii incepe sa bata iar sangele incepe sa circule.
Imaginatia trebuie sa (ie asa de intensa incat sa poti simti 9iata din papusa distinct) la
modul (i:ic. -a a +-a e=piratie lumina din mana dreapta a disparut complet in papusa iar
corpul astral al acesteia pulsea:a si este 9iu. -a a 8-a e=piratie gandeste-te ca corpul astral
al (igurinei iti accepta respiratia si incepe sa respire regulat. -a a %-a e=piratie pronunta-i
numele si in acelasi timp e=clama e=tatic: >Traieste) traieste) (i 9iuK?. 7ltimul >(i 9iu?
trebuie rostit puternic) cu entu:iasm si cu o credinta de neclintit ca elementarul dorit este
creat. 4ii sigur ca in analogie cu legile naturii) o (iinta per(ecta a aparut in lume. A<uns aici
88
in9eleste (igura intr-o bucata de matase pentru a o (olosi mai incolo. Matasea e cunoscuta
ca (iind cel mai bun material magic i:olator. 4igurina trebuie sa o pastre:i intr-un loc
(a9orit) inaccesibil altei persoaneF nici un strain nu tebuie sa o 9ada sau sa o atinga. 0eea
ce (aci mai departe cu acest elementar tine de imaginatia proprie.
Aici sunt cate9a directii de actiune:
.entru inceput pune (igura in (ata ta si imaginea:a-ti corpul astral si mental emanand din
papusa. .oti sa-ti imagine:i elementarul ca un om minuscul. E la alegerea ta sa 9e:i in el
un barbat sau o (emeie) in (unctie de (elul sarcinii de indeplinit. Acelasi lucru e 9alabil si
pentru ;aineF imaginatia ta decide si aici. In (unctie de scop) poti sa legi elementarul de un
ritual ales de tine dinainte. Impregnea:a-l c;iar de la inceput cu ordinul de a adopta orice
(orma doresti. .oti sa-i dai o marime de pitic sau de gigant) o (orma atracti9a sau mai putin
atracti9a. /copul urmarit <oaca aici cel mai important rol. 0um orice corp mental si astral e
independent de timp sau spatiu) trebuie sa comunici2impregne:i prin imaginatie aceste
caracteristici in elementar c;iar de la inceput. 4iecare mag cand lucrea:a cu un elementar e
important sa-l lege de un anumit ritual) pentru ca acesta in timp de9ine rutina) iar
e(ectuarea lui 9a produce e(ectul dorit (ara ca magul sa-si mai (oloseasca imaginatia si
9ointa. 0and lucre:i cu un elementar pentru o perioada mai lunga) poti sa-l condense:i in
asa grad incat sa de9ina 9i:ibil c;iar si pentru oc;ii neantrenati. Oricum este mai bine sa
lucre:i cu el in (orma in9i:ibila) lucru care trebuie stabilit in instructiunile din momentul
creatiei. -a inceput elementarul 9a indeplini sarcini la ni9el mental) mai tar:iu la ni9el
astral si e9entual si treburi (i:ice. Totul depinde de scopul pentru care a (ost creat
elementarul. /copul sarcinii trebuie incorporat in elementar in momentul creatiei) dupa
aceea (iind mai di(icil sa-i imprimi calitati noi. Ast(el inainte de a crea un elementar) ar
trebui sa scrii planul de actiune) in care toate lucrurile sa (ie bine stabilite inainte de a
incepe creatia.
,u permite niciodata unui elementar sa te mane9re:e) c;iar daca s-a de:9oltat la un ast(el
de ni9el incat poate produce actiuni independente in plan mental) astral sau (i:ic. 8upa ce
si-a indeplinit misiunea intotdeauna trimite-l in (igurina cu a<utorul ritualului ales dinainteF
niciodata nu-I permite sa-si impuna propria 9ointa. Intotdeauna (i sigur pe autoritatea si
puterea ta magica stiind ca 9iata si moartea elementarului depind de tine in (orma (igurinei
de ceara ce repre:inta corpul (i:ic al elementarului. 8istrugerea (igurinei sau scurgerea
condensatorului 9a cau:a moartea elementarului prin descompunerea lui. 0um (igurina 9a
(i tot timpul impaturita in matase) poti (i sigur ca corpul astral nu 9a iesi sau 9a intra in ea)
caci matasea o 9a impiedica. Acest lucru este important de stiut si de tinut minte. 0and
separi elementarul de corpul (i:ic 1papusa3 pentru a-l trimite unde9a sau ordonandu-i sa
produca niste e(ecte) (igurina trebuie de:9elita. 8aca din intamplare in9elesti (igurina in
matase cand corpul astral este a(ara) poti ucide elementarul) di:ol9andu-l instantaneu. Tot
asa) in momentul in care atingi un magician al carui corp astral este in a(ara corpului (i:ic
il poti ucide deoarece (irul de legatura dintre corpurile subtile se rupe. .recum 9e:i trebuie
sa te porti cu un elementar in acelasi (el in care ai de-a (ace cu o (iinta umana.
8isolutia unui elementar nu trebuie sa se produca brusc) pentru ca puterea eliberata
isi are originea in magicianul insusi iar o intoarcere prea brusca ii poate cau:a mari traume)
mai ales daca elementarul poate sa produca puternice e(ecte in plan (i:ic pe care nici c;iar
magul nu ar (i capabil sa le reali:e:e. In acest ca: de:integrarea elementarulu trebuie sa se
(aca gradat. 8eci (i in garda inainte ca elementarul sa se de:9olte intr-o asemenea masura
incat sa depaseasca puterea (i:ica) astrala sau mentala a ta ca magician.
Recomand in continuare 2 metode de de:integrare a unui elementar. 0um am
mentionat anterior) distrugerea nu trebuie sa se produca brusc) de e=emplu prin arderea
(igurinii (ara a o descarca mai intai. Trebuie sa iei in considerare ca prin metoda descrisa
aici) elementarul este o parte a Eu-lui tau insu(lata in el) iar distrugerea brusca ar a9ea
consecinte magice neplacute. 8aca magul nu e su(icient de puternic) ca sa re:iste unui
asemenea soc se poate imbolna9i gra9: dis(unctii ale inimii) depresii) parali:ii de di(erite
8%
tipuri) imbolna9iri mentale s.a.m.d. 8eci intotdeauna e recomandata prudenta in magie si
trebuie sa te g;ide:i dupa instructiunile date aici caci daca le 9ei urma intocmai nu 9a (i
nici un pericol pentru sanatate sau altce9a. ,umai un prost care ignora sau nu respecta cu
e=actitate regulile isi 9a (ace rau lui si altora. O persoana dreapta 9a (ace numai lucruri
bune in bene(iciul omenirii) ast(el obtinand grade inalte in magie) deoarece nu 9a in(runta
niciodata legile naturii si ale spiritului.
In ca:ul unui elementar procesul de de:integrare e la (el ca moartea unui om) doar
daca momentul disolutiei nu a (ost (i=at in alt mod la inceputul creatiei.
1 Tine (igura in mana stanga si imaginea:a-ti procesul respiratiei normale din corpul astral
al acesteia. /imte cum ii bate inima si cum circula sangele. Acum incarca mana dreapta cu
elementul Aasa de culoare 9iolet-inc;is. .roiectea:a aasa direct in inima (igurii) brusc ca
un (ulger de lumina. 4acand aceasta ti-ai ucis elementarul. Inima nu-I mai bate) respiratia
s-a oprit. /coate corpul mental din (igurina) deoarece prin proiectia de aasa legatura dintre
corpul mental si cel astral s-a rupt. Imediat ce ti-ai imaginat corpul mental ca e a(ara din
papusa) di:ol9a-l cu a<utorul imaginatiei inapoi in lumina uni9ersala) ca un abur ce se
e9apora. 8upa aceasta treci la descompunerea corpului astral prin de:integrarea pe rand a
elementelor. Incepe cu (ocul din cap) aerul din piept) apa din abdomen si pamantul din
picioare. Acum desc;ide gaura din papusa -rupe-i capul- si strange condensatorul (luid cu o
;artie sugati9a pe care apoi trebuie sa o ar:i. .apusa poate (i (olosita din nou la crearea
unui alt elementar) totusi) e recomandabil sa o distrugi prin ardere sau sa o ingropi intr-un
loc i:olat. Acesta ar (i modul normal de descompunere.
Acum 9oi descrie o alta metoda care de obicei e (olosita cand un elementar a (ost
condensat asa puternic incat poate indeplini sarcini (i:ice sau a de9enit prea incapatanat si
nu mai asculta de 9ointa magului) scapand de sub control. 0a sa te prote<e:i de orice
reactie negati9a din partea elementarului) urmea:a cu e=actitate urmatoarele instructiuni:
" .regateste o baie (oarte (ierbinte) cat de (ierbinte poti indura si intra in ea. Tine (igura
in(asurata in matase) in mana stanga. Mana dreapta ai umplut-o cu elementul aasa. Acum
de:9eleste (igurina) tinand-o deasupra apeiF imediat ce ai de:9elit-o trimite o ra:a
distructi9a de Aasa e=act in inima (igurinei. Apoi scu(unda papusa in apa) gandindu-te ca
toata puterea) toate abilitatile) intreaga 9iata trece cu a<utorul apei in corpul tau) in su(letul
si spiritul tau. Acest proces repre:inta un mod aspru de de:integrare a (iintei create) a
elementarului tau. Trupul) su(letul si spiritul tau accepta puterea intr-un mod mai tolerabil.
Restul de putere ramane in apa) iar tu esti prote<at de reactii magice ad9erse. Acum iesi din
apa) usuca-te dar lasa papusa in cada) pana se raceste apa. Ducata de matase cu care a (ost
in9elita (igurina poate (i lasata si ea in apa. Arunca apa rece) dar asigura-te ca nimeni nu
9ine in contact cu aceasta apa. 8aca oc;ii tai sunt clar9a:atori si obser9i ca papusa mai
emana inca o aura) arunc-o din nou in apa (ierbinte) iar (luidul condensator amesteca-l cu
apa. .oti (ace acest lucru si daca nu 9e:i 9reo emanatie. In s(arsit poti (i sigur ca orice
urma de 9iata a disparut. Ingroapa sau da (oc papusii si bucatii de matase. .rin aceasta
ultima operatie elementarul este mort.
Inainte de a termina acest capitol) 9reau sa dau cate9a s(aturi magului care 9a lucra
cu un elementar. Aceste s(aturi sunt de ma=ima importanta pentru practician. Asa cum ora
nasterii si a mortii la om sunt stabilite prin destin) ;otaraste si pentru elementarul tau durata
de 9iata. 4i=ea:a e=act :iua si ora mortii pe care o 9ei urma la minut) c;iar daca ai (acut un
elementar sa traiasca ani de :ile. E recomandabil sa scrii tot pentru a nu uita nimic. 8aca
elementarul a (ost creat si condensat in asa maniera incat e capabil sa 9orbeasca ca
oamenii) el te 9a ruga sau ameninta sa nu-l distrugi. /ub nici un moti9 sa nu-I promiti ce9a)
sa nu cede:i in (ata rugamintilor) minciunilor sau amenintarilor lui. Mai de9reme sau mai
tar:iu 9ei pierde controlul asupra lui ceea ce ar (i intr-ade9ar de:astruos pentru tine. 0;iar
daca te-a ser9it cu loialitate ani de :ile si ai inceput sa tii la el) trebuie sa-l distrugi cu sange
rece atunci cand ii 9ine ceasul. Incepe actul descompunerii (ara mila) la (el cum ai (ace
orice alta operatie magica.
%0
E importanta (i=area datei mortii elementarului) caci daca ce9a s-ar intampla cu tine
sau ai muri) acesta se 9a di:ol9a imediat ce ar a<unge la timpul programat de tine. 0;iar
plecat il poti de:integra din s(era Aasica. ,u 9oi descrie aici metoda pentru ca nu intra in
scopul acestei carti. 8ar (iind in s(era astrala si (iind un mag per(ect 9ei sti automat cum sa
(aci acest lucru. 8aca perioada de 9iata nu-I este limitata) elementarul 9a trai sute de ani
dupa moartea creatorului sau) (iind 9iabil in continuare. Intre timp s-ar trans(orma intr-un
spiridus) gnom sau 9ampir si in aasa) creatorul sau 9a (i responsabil pentru toate actiunile
elementarului.
Acum se pune intrebarea cati elementari poti creaN Aici raspunde (iecare pentru el.
4iecare 9a decide de cati are ne9oie pentru el sau pentru alte persoane. 7nii magi au o
du:ina de elementari ca ser9itori loiali care indeplinesc orice sarcina li se incredintea:a.
Ast(el) de e=emplu magicianul poate a9ea elementari care sa-l a9erti:e:e de pericolele care
il pandesc) sau elementari care sa-l prote<e:e) altii sa-I aduca in(ormatii etc. ,u este ne9oie
sa notam aici toate posibilitatile pentru ca totul tine de ceea ce doreste magicianul. /tatuile
si picturile care 9orbeau in templele din antic;itate pot (i considerate ca tinand de magia
elementarilor. -egenda despre *olem) despre care se spune ca a (ost creat de catre
inteleptul Rabbi -oB din .raga) duce tot la magia elementarilor. 8ar in acest ca:) @olemul
a (ost creat prin ritualuri abbalistice. Oricine cunoaste mistica abbalista e in(ormat de
aceste lucruri. /inte:a ramane la (el cum a (ost pre:entata in aceasta metoda.
METODA $4
Inainte de a o pre:enta trebuie sa spun ca este o metoda putin cunoscuta) (iind
practicata numai de cati9a adepti orientali. 8aca magicianul decide sa (oloseasca aceasta a
'-a metoda) trebuie sa tina cont) bineinteles) de tot ce am spus pana acum despre crearea
elementarilor. In primul rand trebuie sa scrie un plan de actiune) re(lectand (oarte pro(und
asupra scopului crearii elementarului si a sarcinii acestuia. In plus) sa se gandeasca la ce
(orma 9a lua acesta) de barbat) (emeie sau ;erma(rodit. Mai mult) trebuie sa-l denumeasca
si sa-i note:e numele. 8e asemenea nu uita sa-I (i=e:i durata de 9iata) :iua si ora e=acta a
mortii elelementarului. 8aca 9rei sa-l cree:i pentru tine 9ei proiecta energia prin tine) daca
il (aci pentru alta persoana 9ei e=ecuta proiectia direct din uni9ers. In plus trebuie sa alegi
metoda de c;emare) printr-un ritual) (ormula sau gest. Trebuie sa deci:i daca 9rei sa legi
elementarul de o papusa) talisman) pantacluF sa alegi un loc unde acesta sa (ie tinut sa nu
(ie atins de persoane straine. A9and in considerare cele spuse mai sus si notandu-le cu gri<a
poti incepe practica. In aceasta a treia metoda 9oi descrie crearea unui elementar cu
a<utorul elementului 1oc) pentru u:ul magicianului.

Alcatuirea diagramei2 >lic;or-ului?:
8esenea:a un cerc pe o (oaie) in mi<loc trei patrate) unul peste celalalt ast(el incat sa obtii
un octogon regulat. Acest octogon indica ca ai de-a (ace cu cele * elemente in (orma lor
po:iti9a si negati9a. 0ercul repre:inta totul # principiul Aasa din care elementele s-au
nascut. In centru desenea:a un semn care sa (ie simbolul elementarului. "artia pe care
desene:i trebuie sa (ie su(icient de mare ast(el incat elementarul sa incapa in centrul
octogonului stand pe semn. Acum gra9ea:a acelasi semn pe un disc mic de cupru) argint
sau aur) in diamentru de & cm 1&22 inc;3. 8aca nu a9eti aceste metale puteti (olosi o bucata
de lemn) dar e recomandabil ca discul sa (ie din metal daca doriti ca elementarul sa aiba o
9iata lunga. -amasii din Tibet numesc desenul mare >marele lic;or? iar discul gra9at)
>micul lic;or? pe care uneori il poarta ascuns in ;aine. 8i(erenta in Tibet este ca marele
lic;or nu-I desenat pe o ;artie ci este construit din pietre intr-un loc i:olat unde nici un
strain nu e admis. 0onstructia lic;orului mare are un diametru de '-* meti 1'-* Cards3.
.entru scopul nostru e su(icient sa desene:i cu cerneala rosie marele lic;or) pe o (oaie de
;artie mai mare.
8aca toate pregatirile sunt terminate sa incepem ade9arata creatie a elementarului.
%&
/tai comod in asana ta obisnuita) intinde ;artia in (ata ta si pune lic;orul mic e=act in
mi<locul celui mare. 8eindata ce ai luat mana de pe lic;orul mic) pronunta numele ce l-ai
ales pentru elementar. Hlic;orul mic este punctul de pornire si de oprire pentru proiectia
elementului. Inspira elementul (oc cu a<utorul respiratiei plamanilor si a porilor)
imprimandu-l cu dorinta ta) (ie direct la tine in corp (ie imediat ce l-ai proiectat in a(ara.
.entru ca sa obtii un succes mai rapid poti (olosi (ara probleme ambele metode. Acum
proiectea:a elementul (oc si acumulea:a-l intr-un asa grad incat intregul continut sa (ie
comprimat intr-o scanteie mica de (oc. .roiectea:a aceasta scanteie de (oc pe supra(ata
lic;orului mic. Repeta aceasta operatie cel putin de + ori asa incat mica scanteie
acumulata sa creasca tot mai mare cu (iecare repetitieF repeta pana scanteia a<unge de
marimea (lacarii unei lumanari. 8aca ai obosit poti trimite (lacara prin metoda ta de
trimitere si g;idare) in locul care l-ai ales pentru pastrarea elementarului. Ridica lic;orul
mic de pe cel mare si pune-l intr-un loc sigurF deasemenea poti sa-l porti asupra ta) daca
asa cre:i ca e mai a9anta<os. Impac;etea:a lic;orul mare si pune-l si pe acesta intr-un loc
sigur. -a urmatoarea incarcare des(asoara lic;orul mare in (ata ta) pune-l pe cel mic in
centru si c;eama (iinta cu numele carei i l-ai dat. 4lacara 9a apare imediat pe supra(ata
lic;orului mic. Repeta proiectia elementului (oc si prin (iecare acumulare lasa (lacara sa
creasca tot mai mare pana cand are marimea si greutatea pe care o doresti pentru
elementarul tau. Trans(orma prin imaginatie (lacara in (orma dorita si elementarul este
creat. .oti incarca elementarul din cand in cand cu elementul (oc pentru a-I da o intensitate
sporita. 0u cat mai (rec9ent repeti acest e=ercitiu cu atat 9a (i mai puternic si e(icient
elementarul. Modul de lucru cu el este la (el ca la cele doua metode anterioare) cu e=ceptia
(aptului ca incarcarea are loc intotdeauna in lic;orul mare iar cand il 9ei c;ema 9a (i
su(icient sa (olosesti ritualul sau sa iei lic;orul mic in mana si sa dai ordinul
corespun:ator.
Aceasta metoda este (oarte populara in Tibet unde elementarii sunt numiti >Cidam?.
8istrugerea unui Cidam se (ace prin imaginatie in concordanta cu ce s-a spus la metodele &
si 2. .osibilitatile unui asemenea elementar sunt multiple si nu pot sa le speci(ic aici pe
toate.
8e e=emplu e=ista Cidami creati pentru tratarea persoanelor bolna9e) altele pentru
deplasarea obiectelor) ducerea mesa<elor) protectia magului) in(luentarea altor persoane si
multe alte lucruri) in (unctie de dorinta celui ce i-a creat. Este recomandabil sa nu dai prea
multe ordine unui Cidam si cel mai bine ar (i sa-i de:9olti o singura abilitate) un singur
camp de actiune. 8easemenea trebuie sa-l di:ol9i e=act la timpul ales) dupa cum a (ost
mentionat in metodele anterioare. .oti crea mai multi Cidami sau ii poti crea si din celelalte
elemente. 8easemenea ii poti crea din toate * elemente) insa aici procesul su(era o
sc;imbare: incepi intai cu elementul pamant) urmat de elem apa) aer si in (inal cel al
(ocului. 0u aceasta am spus totul despre metoda a treia.
METODA %4
7rmand aceasta metoda 9ei opera in acelasi (el ca in metoda ') cu micul si marele
lic;or) dar 9ei 9i:uali:a (orma completa a elementarului c;iar de la inceput.
Elementarul creat ast(el e imediat gata si complet iar e(icienta si puterea lui e
crescuta de (rec9entele repetitii ale proiectiei elementelor.
8esi aceasta metoda este mai di(icila totusi un mag e=perimentat a9and o buna imaginatie
9a reusi si cu aceasta metoda (oarte bine. In Orient Cidami2elementarii sunt creati si prin
aceasta metoda iar imagini cu :ei sau demoni sunt (olosite ca modele pentru 9i:uli:are.
Toate conditiile despre durata 9ietii) incarcare) modul de c;emare) numele 1>bote:area?3)
s(era de acti9itate) scopul si procesul de descompunere) sunt e=act la (el ca in primele trei
metode.
%2
" Ani!area !a2ica a i!a2inilor: picturilor: po3elor
Animarea magica a imaginilor) po:elor) picturilor) tine tot de cele * moduri de a
crea elementari. In di(erite culte) imaginile s(intilor) di(erite statui s(inte emana o putere
magica e=traordinara cu e(ecte miraculoase pentru corpul) su(letul si spiritul adoratorilor.
-inistea binecu9antata) calmul din locurile religioase sau de pelerina< le-a obser9at oricine)
nu mai e ca:ul sa intram in amanunte. Toate 9indecarile miraculoase din locurile de
pelerina<) putin e=plicate de stiinta) pot (i atribuite (enomenului de animare a imaginilor si
statuilor. Atmos(era stranie din <urul acestor obiecte produce aceste emanatii) care au (ost
create de atentia si adorarea a mii de admiratori si credinciosi. Acest (el de animare este
po:iti9 si inconstient. 8ar din punctul magic de 9edere e=ista deasemenea si o animare
constienta si 9oi arata in practic cum se reali:ea:a.
Asa cum am mentionat la inceputul capitolului) animarea magica a picturilor tine
de metodele crearii elementarilor si nu contea:a ce (el de po:a este) a unui s(ant sau una
obisnuita. .rocedeul ramane acelasi. .rincipalul lucru de care trebuie a9ut gri<a este sa nu
anime:i portrete ale unor persoane inca in 9iata pentru ca le (aci mare rau) datorita
cone=iunii in9i:ibile de natura simpatica intre persoana si portretul ei. ,u trebuie animate
po:e ce pot stimula instinctul se=ual sau moti9e neadec9ate) ca de e= nuduri de (emei si
asa mai departe. In aceste ca:uri e=ista pericolul ca magul sa cree:e un elementar ce poate
de9eni 9ampir sau inccubus 1pentru (emei32 succubus 1pentru barbati3 pentru magul insusi.
,iciodata nu crea elementari pentru stimularea sen:atiilor erotice) se=uale sau
sentimentale. Aceste precautii trebuie a9ute in 9edere si tinut cont de ele de catre toti cei
care 9or sa anime portrete.
8aca alegi o pictura in ulei pentru animare) nu trebuie sa (olosesti direct condensator
lic;id) desi ar grabi crearea elementarului. Taie o bucata de ;artie sugati9a sau carton de
marimea imaginii2po:ei sau portretului din rama) uda aceasta ;artie cu (luidul condensator
si las-o sa se usuce. Indata ce s-a uscat pune ;artia in spatele portretului direct pe ea. ,u
contea:a daca pictura este (acuta pe pan:a sau pe orice alt material. Adauga inca un strat de
;artie normala sau carton peste ele si (i=ea:-o cu niste cuie mici sau banda ade:i9a. .oti
agata tabloul pe perete sau il poti lasa in (ata ta pe masa.
Acum crea:a corpul mental cu a<utorul imaginatiei ast(el incat sa corespunda ca (orma si
marime cu pictura aleasa. 8aca aceasta pictura este repre:entata doar partial trebuie sa
cree:i partea lipsa. 8aca are o dimensiune mai mica decat normal -de e=emplu o (otogra(ie
la minut- 9ei proceda tinand cont de aceasta marime. Restul procesului este la (el ca la
metoda 2 cand ai (olosit (igurina din ceara. 0and ai reali:at corpul mental si l-ai trans(erat
in pictura) trans(era-i si calitatile spiritului) adica 9ointa) intelect) emotii si constienta.
8upa asta imaginea:a ca-i in9elesti corpul mentalF concentrandu-te asupra capacitatilor)
s(era de acti9itate etc) pe scurt tot ceea ce ti se pare potri9it. 8aca elementarul este creat
pentru alte persoane) nu trebuie sa proiecte:i elementele prin corpul tau ci direct din
uni9ers. 8aca portretul e destinat sa-ti ser9easca scopului tau) cel mai bine reali:e:i
proiectia prin propriul corp. .oti (ace acest lucru cu un singur element sau cu toate * plus
elementul aasa. 8aca lucre:i cu toate elementele trebuie sa (aci proiectia e=act ca si cum
ai crea o (iinta umana completa. Indata ce ai proiectat elementele in corpul tau astral si
portretul are oarecare consistenta) c;eama-l la 9iata in acelasi mod ca in metoda 2 -in ca:ul
(igurinei de ceara. 4elul descompunerii este la (el ca la metoda 2) in ca: ca nu ai de:9oltat
o alta modalitate mai potri9ita pentru tine. Magul nu 9a lasa elementarul in pictura dupa
(rec9enta repetitii ci il 9a tine in perete in spatele picturii. 0and magul a animat pictura)
poate sa-i permita elementarului sa emane din ea si sa o utili:e:e pentru scopul ales) in
maniera descrisa. 8aca lasi elementarul in pictura) se poate condensa in asa grad incat e
%'
posibil sa (ie obser9at c;iar de persoane neinitiate. 0el mai bine e sa-ti tii practicile strict
secrete) sa nu capeti reputatia de mag negru sau 9ra<itor.
/tatuile) busturile etc. pot (i animate intr-o maniera similara dar in acest ca: trebuie
sa pui cum9a condensatorul in interiorul bustului2statuii sau) daca nu e posibil unge tot
bustul pe e=terior si lasa-l sa se usuce.
.rin cate9a e=emple am de:9aluit un (oarte important capitol al magiei practice) pe
ba:a caruia orica mag poate descoperii si alte metode. 0onsider ca e oportun sa descriu
doar aceste * metode a caror aplicare practica e mai simplu de inteles pentru oricine.
Trebuie spus ca orice ele9 care nu a lucrat silitor toate e=ercitiile ni9elelor anterioare nu 9a
reusi niciodata sa cree:e corect un elementar. 0u aceasta obser9atie inc;ei etapa a saptea a
acestui curs.
,I$E-7- $III
A,TRE,AME,T ME,TA-
In capitolul $III ma 9oi dedica unui subiect de mare importanta in magie. Ma re(er
la problema parasirii corpului) separarea corpului mental si apoi a celui astral de cel (i:ic.
Orice mag care lucra cu constincio:itate in domeniul magiei trebuie sa aiba aceasta
(acultate) pentru ca-i o(era oca:ia de a-si parasi corpul (i:ic oricand doreste) (iind capabil
sa strabata orice distanta) sa 9i:ite:e continente straine) pe scurt sa se trans(ere acolo unde
doreste. Aceasta (acultate aparent complicata este (oarte simpla pentru un mag
e=perimentat. -a (el cum un pui isi paraseste cuibul) tot asa magul isi poate parasi corpul
(i:ic mergand oriunde si au:ind) 9a:and si simtind orice. Aceasta (acultate nu (oloseste
pentru a-si satis(ace curio:itatea sau pentru a percepe mai clar ce se intampla intr-un loc
anume) ci e destinata pentru binele oamenilor. ,u e=ista impedimente) timpul si spatiul nu
e=ista pentru spirit) magul putand sa :boare in <urul lumii intr-o clipa daca asa doreste.
8espartind corpul mental de cel (i:ic magul 9a putea sa mearga liber nu numai pe
planeta noastra) ci sa se trans(ere cu corpul mental si-n alte s(ere) totul tine de maturitate.
Ast(el el 9a cunoaste tot uni9ersul) iar in unele ca:uri 9a (i capabil sa actione:e intr-o
oarecare masura in unele s(ere. Ar trebui sa (ie mandria oricarui mag sa cunoasca tot
uni9ersul) macrocosmosul) aceasta (iind de (apt scopul calatoriei mentale sau spirituale. /e
pot spune (oarte multe lucruri teoretice despre aceasta capacitate si lucrurile cone=e) dar
aceasta carte este un manual pentru practicanti) sa nu pierdem timpul cu descrieri de
e=periente) pe care orice mag le 9a intreprinde oricum. /a trecem direct la partea practica)
de:9oltarea proiectiei mentale) care de (apt este proiectia constiintei) deci a spiritului.
1 #re2atire pentru calatoria<proiectia !entala
Este bine ca la inceput ele9ul sa (aca niste e=periente preliminarii) sa aiba parte de
un antrenament preparator. 7n e=ercitiu preliminar (oarte important este urmatorul:
/tai in asana ta obisnuita in (ata unei oglin:i la o distanta su(icienta ca sa-ti
9e:i tot corpul. 8aca stai in (ata unei oglin:i mari nu trebuie sa stai prea
departe) in ca:ul unei oglin:i mai mici stai atat de departe incat sa te 9e:i in
intregime. .ri9este la imaginea re(lectate pentru cate9a momente) inc;ide oc;ii
si 9e:i mental re(lectarea ta in oglinda. 8aca poti sa te 9e:i (oarte clar) poti
continua. Trebuie sa practici acest e=periment pana memore:i toate detaliile
%*
imaginii tale re(lectate. O atentie marita trebuie acordata capului si (etei. 0and
reusesti sa-ti 9i:uali:e:i la pe(ectie corpul) trans(era-ti constiinta in el intr-o asa
masura incat sa-l simti real. Trans(erul constiintei are ca scop sa te in9ete sa-ti
percepi corpul din perspecti9a corpului tau re(lectat.
J 8aca ai succes) incearca sa 9e:i acele obiecte ce se re(lecta in oglinda) dar
din punct de 9edere al imaginii tale din oglinda. Acest e=periment 9a (i (oarte
di(icil la inceput) ast(el este mai bine sa apele:i la imaginatia ta) memorand
toate obiectele ce se re(lecta in oglinda. In timp 9ei reusi cu siguranta sa
obser9i totul) dupa ce te-ai trans(erat in imaginea ta re(lectata) asa distinct ca si
cum ai 9edea cu oc;ii (i:ici.
0and si aceasta capacitate a de9enit un obicei) esti pregatit pentru proiectia
mentala. Ele9ul este serios atentionat sa nu incerce acest e=periment daca nu a (acut toate
e=perimentele anterioare) pentru ca detasarea sau despartirea constiintei de corpul (i:ic
poate cau:a deran<amente mentale in persoanele (ragile. 8in acest moti9 a9ertismentul este
absolut serios) doar acei ele9i care stapanesc per(ect toate e=ercitiile anterioare pot practica
acest e=periment (ara (rica de a-si distruge sanatatea (i:ica sau mentala.
" #ractica calatoriei<proiectiei !entale
.entru e=perimentul calatoriei mentale oglinda (i:ica nu e necesara) si 9ei lucra
dupa cum urmea:a:
/tai in asana ta obisnuita si concentre:a-te pe spirit. In timp ce (aci aceasta)
gandeste-te ca spiritul tau e acela care 9ede) aude si simte totul ne(iind limitat
de timp si spatiu) este capabil sa se miste peste tot ca si cum ar (i inca conectat
la corpul (i:ic. Aceasta operatie trebuie (acuta inainte de orice calatorie
mentala. 0u cat este mai pro(unda meditatia cu atat mai puternica 9a (i
e=perienta sen:oriala si increderea ca spiritul tau este neretinut2nestan<enit (iind
capabil de a iesi din corpul tau (i:ic la 9ointa iar re:ultatele nu 9or intar:ia sa
apara. 8aca ai sen:atia interioara de libertate si autodeterminare in urma acestei
meditatii care necesita doar cate9a momente) cand ai a<uns deci in aceasta stare
imaginea:a-te ca te scoli din corpul tau (i:ic ca dintr-o gaoace 1coc;ilie2coa<a3
si stai langa el. Trebuie sa stii cum sa-ti trans(eri constiinta in spiritul tau intr-o
asa maniera incat sa te simti (i:ic langa corpul tau) ca si cum ai iesit dintr-un
;alat2mantie. Acest lucru il 9ei (ace cu a<utorul imaginatiei tale) si oricum) ti-ai
imaginat mult timp imaginea corpului tau re(lectat in oglinda) deci nu ar trebui
sa (ie prea greu.
Acum incearca sa te uiti la corpul tau ce sta in asana obisnuita) ca si cum nu ar
(i deloc al tau. Incearca sa practici des aceasta constiinta a autodeterminarii si
proiectarii in a(ara) (i=andu-ti atentia pe corpul (i:ic alaturat. /copul este sa 9e:i
toate detaliile corpului tau (i:ic) cum ar (i e=presia (etei cu oc;ii inc;isi)
respiratia calma si regulata) ;ainele) scaunul pe care stai s.a.m.d. -a inceput
totul se ba:ea:a pe imaginatia ta) cum am mai spus inainte. 8upa un timp nu 9a
mai (i ne9oie sa-ti (olosesti imaginatia. Indata ce simti cu siguranta ca stai
constient langa tine si-ti pri9esti corpul) urmatoarea sarcina 9a (i sa e=amine:i
mediul imediat incon<urator) camera ta. Imaginatia te 9a a<uta si aici. 0and
termini intotdeauna sa te intorci in corpul (i:ic) ca si cum ai iesi si intra intr-un
;alat. Tre:este-te imediat ce te-ai intors si 9eri(ica intai daca tot ce ti-ai
imaginat corespunde realitatii. Trebuie sa a<ungi la o asa maiestrie a imaginatiei
ca mintea ta imaginara sa 9ada clar tot ce se a(la in camera) ca si cum ai pri9i cu
oc;ii (i:ici. 8aca ai obtinut un succes) dupa e=ercitii nenumarate) poti trece mai
departe.
%6
Trans(era-te langa corpul tau) dar nu sta pe loc ci incearca) asemenea unui copil
sa te plimbi in <ur prin camera) la (el cum te-ai plimba cu corpul tau (i:ic.
/en:atia de lipsa de greutate si cea de in a(ara timpului si spatiului) te pot tenta
sa te misti intr-o maniera neobisnuita pentru corpul (i:ic) tentatie la care trebuie
sa re:isti la inceput pentru a permite o separare pro(unda a corpului mental.
.entru asta considera-te legat) conectat de pamant. 8upa mult timp de practica
poti (olosi legile planului mental. 8aca plimbarea prin camera a (ost un succes)
iesi pe usa) la (el cum ai (ace cu corpul (i:ic) pas cu pas. .entru inceput e
su(icient sa mergi in cealalta camera unde repeta imaginarea obiectelor de acolo
si indata ce ai re9enit in corpul (i:ic identi(ica aceste obiecte cu realitatea (i:ica.
8aca te poti misca (ara di(icultate in corpul tau mental si poti percepe prin el la
(el cum ai percepe cu oc;ii (i:ici) atunci poti merge mai departe.
.ractica duce la per(ectiuneF tot secretul calatoriei mentale consta in e=ersarea
continua. ,u pot sublinia indea<uns cat de importante sunt aceste e=ercitii anterior
pre:entate) pentru ca ele sunt o etapa preliminara in separarea corpului astral de corpul
(i:ic) asa numitul e=ta:) in timpul caruia atat spiritul 1corpul mental3 cat si su(letul 1corpul
astral3 sunt despartite de trup. Acest subiect 9a (i tratat in detaliu in capitolul IP.
8aca esti capabil sa te misti cu corpul mental spiritual prin toata casa) asa cum
te-ai deplasa cu trupul) incearca sa (aci unele calatorii in e=teriorul casei. -a
inceput poti 9i:ita 9ecinii) prietenii sau rudele care stau in 9ecinatate si pe care
ii cunosti (oarte bine. 0u conditia sa (i obtinut anumita e=perienta dupa cate9a
din aceste e=ercitii) trebuie castigate alte impresii) nu doar cele ale obiectelor.
0onstiinta e dusa la asa indemanare in cursul acestor e=ercitii incat 9ei (i
capabil sa au:i) sa 9e:i si sa simti la (el de bine ca si cum ai (i acolo cu trupul.
8ar acest (el de re:ultate pot (i obtinute) bineinteles) doar prin e=ercitii
insistente in timpul 9oia<ului mental. 8u-te si 9i:itea:a-ti prietenii) 9e:i ce (ac
acestia c;iar in acel moment. 8e e=emplu) 9e:i persoane care isi (ac meseria de
:i cu :i. -a inceput poti (ace asta cu a<utorul imaginatiei. 0a sa (ii sigur ca
imaginatia corespunde realitatii) tot ce trebuie sa (aci este sa sa-ti imagine:i
acea persoana ca (ace un lucru di(erit) contrar. 8aca poti sa-ti (olosesti
imaginatia usor) in contradictie cu perceptia ta) poti (i sigur ca nici o perceptie
nu e ade9arata) e doar in imaginatie.
-a inceput doar 9ei simti ca imaginatia corespunde realitatii) datorita (aptului ca
simturile tale au (ost de<a e=teriori:ate in mare masura de corp. Mai tar:iu nu mai trebuie
sa te gandesti asupra acestui lucru) aceasta capacitate maturi:andu-se 9ei (i capabil sa
percepi corect) indi(erent daca lucrurile 9a:ute) au:ite sau simtite in corpul mental sunt
reale sau doar imaginate. 8upa o perioada indelungata aceasta capacitate 9a de9eni
(amiliara magului si indi(erent unde-si 9a proiecta corpul mental 9a percepe doar ade9arul
si ceea ce corespunde per(ect circumstantelor.
8aca ai progresat pana acolo incat te poti plimba pe distante lungi (ara sa obosesti
la (el cum ai merge cu corpul (i:ic) doar atunci ai a<uns la un ni9el la care sa te ocupi de
legile >(ara timp si spatiu? si nu inainte.
-a (el cum a (ost speci(icat anterior separa-te de corpul (i:ic si gandeste-te ca
nu mai esti limitat de timp si spatiu. Meditea:a ca poti (i cu corpul mental
oriunde doresti in momentul de (ata. 0and a<ungi sa ai aceasta (erma
con9ingere prin meditatie pro(unda iti 9a (i de a<uns sa cre:i ca de<a ai a<uns
acolo si dorinta ti se 9a indeplini imediat. In ca:ul distantelor mari 9ei obtine o
indemanare satis(acatoare numai dupa o lunga perioada de practica asidua.
Dininteles ca mai intai 9ei 9i:ita doar locuri cunoscute de tine. ,umai cand esti
con9ins ca poti percepe totul cu simturile tale indi(erent unde te a(li cu corpul
%6
mental) indi(erent de distanta sau perioada :ilei) poti 9i:ita locuri total
necunoscute pentru tine.
In orice loc te a(li) perceptiile 9i:uale) auditi9e sau de simt) 9or (i la (el ca in
realitate. Trebuie sa practici mult timp si cu multa rabdare inainte sa te poti obisnui cu
ast(el de impresii straine. Ast(el) (iind in corpul mental 9ei putea 9i:ita tarile tropicale)
orase straine) 9ei merge peste tot si 9ei 9edea tot ceea ce iti doreste inima. 8upa multe
e=ercitii 9ei obtine succese minunate.
/copul proiectiei mentale nu e numai sa percepi tot ce se intampla in acest moment
pe pamant) ci c;iar sa (ii acti9 acolo. 8e e=emplu) poti nu doar sa 9e:i o boala cu oc;ii tai
mentali ci sa (i capabil sa 9indeci direct persoana bolna9a sau sa reali:e:i alte in(luente
(a9orabile. Tot succesul si munca pe care le-ai obtinut cu elementarii 9ei putea sa o (aci
direct prin corpul tau mental.
8aca te simti ca acasa in toata lumea (i:ica prin calatoriile mentale) iar aceasta
lume nu mai are ce sa-ti o(ere) incearca sa 9i:ite:i alte s(ere cu corpul tau
mental) contactand (iintele de acolo si sa acumule:i cunostinte despre care omul
obisnuit nu are nici cea mai palida idee. Ridicarea spre alte s(ere este simpla) nu
trebuie decat sa te concentre:i pe s(era pe care ai dori sa o 9i:ite:i in corpul tau
mental) si 9ei simti ca esti ridicat 9ertical printr-un tunel. Tran:itia dintre lumea
noastra (i:ica si o alta s(era se intampla la (el de repede) ca si cum ai :bura in
<urul lumii intr-o clipa. ,u trebuie sa spun mai multe despre acest subiect)
pentru ca (iecare mag isi 9a (ace propria e=perienta in ce pri9este proiectia
mentala.
-a inceput magul poate simti o somnolenta in9incibila ce-l atrage) aceasta
somnolenta trebuie combatuta cu toata (orta. Aceasta somnolenta este e=plicata de
separarea corpului mental) legaturile 9itale intre corpul mental si cel astral sunt slabite)
usurand trans(erul constiintei) de unde sen:atia de somnolenta. 0and proiectia corpului
mental a de9enit o c;estie de rutina) somnolenta 9a disparea.
/tapanirea proiectiei mentale descrisa aici este o parte indispensabila pentru
proiectia corpului astral. 8etalii despre aceasta practica 9or (i in capitolul IP al pre:entului
curs.
%+
A,TRE,AME,T ./I"I0
1 Marea clipa a pre3entului
Indi9idul a<uns aici cu de:9oltarea sa) trebuie sa (ie (oarte atent la ceea ce
gandeste. .uterea de concentrare obtinuta in ani de :ile prin e=ercitiile (acute) poate crea cu
usurime ganduri in aasa) ganduri asa de puternice ca 9or incerca sa se mani(este Ast(el
indi9idul trebuie sa aiba numai ganduri nobile si pure si sa-si trans(orme pasiunile in
calitati po:iti9e. .ana acum magul ar trebui sa a<unga la un asemenea ni9el incat sa nu mai
(ie capabil de ganduri male(ice sau sa doreasca ce9a rau altora. Magul trebuie sa (ie bun) sa
a<ute oamenii) prin 9orbe si (apte) trebuie sa (ie generos si sa actione:e discret. Trebuie sa
(ie liber de ambitii) mandrie sau laudarosenie. Toate aceste pasiuni se 9or re(lecta in aasa)
iar aasa (iind un principiu analog armoniei) ea insasi 9a pune mari obstacole in calea
magicianului care ii 9or opri de:9oltarea. Adu-ti aminte de nu9ela lui DulBer # >5anoni?
in care pa:itorul pragului) principiul aasic) are gri<a ca misterele sa nu (ie rele9ate
oamenilor nedemni. Aasa il 9a deran<a mental) 9a ridica tot (elul de indoieli) sau il 9a (ace
pri:onierul 9icisitudinilor sau a g;inionului pentru a prote<a misterele prin orice mi<loace.
Aceste mistere intotdeauna 9or (i ascunse pentru persoanele incompetente) c;iar daca sute
de carti se 9or publica pe aceasta tema.
Ade9aratul mag nu cunoaste ura impotri9a unei religii sau sectelor) pentru ca stie ca
orice religie este un sistem (i= care are intentia de-a duce catre 8-:eu) si de aceea le 9a
respecta pe toate. /e stie ca orice religie a (acut greseli) dar magul nu le condamna pentru
ca stie ca (iecare dogma ser9este la maturi:area spirituala a credinciosilor. In cursul
de:9oltarii sale magul a<unge sa 9ada cu oc;ii sai mentali prin orice idee) actiune sau (apta
indi(erent daca sunt la trecut) pre:ent sau 9iitor si e=ista posibilitatea sa (ie tentat sa <udece
si sa-si condamne semenii. 4acand aceasta el ar actiona impotri9a legilor di9ine si ar crea
di:armonie. 7n ast(el de mag nu 9a (i su(icient de matur incat sa inteleaga e=perienta)
ast(el aasa ii 9a intuneca clar9i:iunea iar Ma+a il 9a pacali. El trebuie sa reali:e:e ca
binele si raul au dreptul de a e=ista si (iecare din ele are o misiune. 7n mag poate sa arate
partile slabe ale unei persoane doar daca persoana ii cere e=pres acest lucru) dar si atunci
9a raspunde cu delicatete si discretie. Ade9aratul mag ia 9iata asa cum esteF el se bucura de
momentele (rumoase si incearca sa in9ete ce9a din cele neplacute) dar niciodata nu 9a (i
de:nada<duit. El este constient de slabiciunile sale si incearca sa le elimine. Ignora orice
ganduri negati9e si le e9ita. Este su(icient sa-si recunoasca greselile si sa nu le mai repete.
8in acest moti9 este (undamental gresit sa <elesti trecutul si sa-ti plangi de mila ca soarta
ti-a (acut una sau alta in trecut. 8oar persoanele slabe se plang tot timpul) asteptandu-se sa
(ie compatimite. Magul stie (oarte bine ca toate impresiile din trecut pot (i animate prin
gandirea repetata asupra lor) ast(el creand moti9e noi pentru aparitia di(icultatilor in 9iata.
Acesta este moti9ul pentru care magul traieste cat este posibil in pre:ent) uitandu-se in
trecut doar daca este ne9oie. Isi limitea:a planurile de 9iitor la treburile cel mai urgente si
se pa:este de 9ise si (ante:ii. ,u-si 9a risipi abilitatile castigate din greu si nu 9a permite
subconstientului sa-l ;andicape:e. 7n mag lucrea:a in scopul de:9oltarii sale magice (ara
sa-si negli<e:e indatoririle materiale :ilnice) pe care le indeplineste la (el de meticulos ca
cele din domeniul magic. Intotdeauna se 9a pri9i in oc;i) sincer cu sine insusi. El trebuie sa
(ie modest si discret in ceea ce pri9este re:ultatele la care a a<uns. 8in moment ce aasa
ignora timpul si spatiul actionand intotdeauna in pre:ent) pentru ca conceptul de timp
depinde de simturile noastre) magul este s(atuit sa se adapte:e cat mai mult posibil
principiului aasic. El trebuie sa constienti:e:e clipa pre:enta ca (iind repre:entati9a)
marele moment al lui A07M) sa gandeasca si sa actione:e tinand cont de acest lucru.
4acultatea de concentrare cu pri9ire la elemente tine de ec;ilibrul magic si este cel
mai bun standard ca sa 9e:i daca elementele sunt in ec;ilibru in corpul astral) si care din
%8
ele trebuie adus sub control. 8e e=emplu daca elementul (oc nu-i stapanit bine de mag in
astral) 9a a9ea probleme in e=ercitiile de 9i:uali:are) in ca:ul aerului e=perimentele
acustice 9or (i mai di(icile) pentru elementul apa cele cu sen:atii si emotii) iar in ca:ul
pamantului controlul constientei. .roiectia mentala sau starile de transa 9or (i mai di(icile)
si in asemenea ca:uri este necesar sa se a=e:e mai ales pe acele e=ercitii de concentrare ce
stimulea:a elementul care e in de(icit. /a le practice permanent si pro(und. 7n semn sigur
al ec;ilibrului magic 9a (i cand 9a putea sa e=ecute toate tipurile de concentrare: 9i:uala)
auditi9a) tactila si de constientaF toate in mod egal) (ara sa aiba sentimentul ca unul sau
altul il (ace mai bine. A<uns la acest ni9el se asteapta ca magul sa (ie capabil pentru minim
&6 minute sa se poata concentra pe un simt sau altul (ara interuperi. Trebuie sa depui orice
e(ort pentru reali:area balantei elementelor caci alt(el nu 9ei putea progresa.
Acum urmea:a propriu-:is e=ercitiile pentru ni9elul psi;ic. ,e 9om ocupa de OR-
ul si OD-ul abalistilor) adica controlul (luidului electric si magnetic.
2. Metode de controlare a (luidul electric si magnetic
"1 Cele doua 1luide si ele!entele
In concordanta cu ce s-a spus in partea teoretica) sunt 2 (eluri de (luide cu originea
in cele * elemente: (luidul electric si cel magnetic. 0el electric 9ine din principiul (ocului)
cel magnetic din principiul apei. .rincipiul aerului este mediator intre (oc si apa iar
principiul pamantului este bipolar) contine ambele (luide si este electromagnetic) electric in
centru si magnentic la peri(erie. In concordanta cu legile e=istente) aceste 2 (luide
actionea:a in toate s(erele: (i:ica) astrala) mentala. Aceste (luide sunt cau:a a tot ce e=ista.
/a ne ocupam de cunoasterea si controlul acestor 2 (luide) pentru ca bine stapanite de mag)
acesta 9a reusi sa obtina orice) (ie in s(era mentala) astrala sau (i:ica. E(ectul acestor (luide
depinde de maturitatea magului si daca este su(icient de puternic si abil sa produca o cau:a
in s(era respecti9a. E=ista 2 metode (undamentale in manipularea ambelor (luide) metoda
inducti9a si cea deducti9a. Magul le 9a in9ata pe ambele in aceasta etapa. /a ne ocupam de
(luidul electric pentru inceput.
"" Controlul 1luidului electric ; !etoda inductiva
E=perimentul poate (i (acut stand ase:at sau in picioare) cum te simti mai bine.
/tai in asana ta obisnuita) inc;ide oc;ii si gandeste-te la corpul tau ca (iind gol)
apoi imaginea:a-ti ca esti in mi<locul unei s(ere de (oc mare cat tot uni9ersul.
Trebuie sa-ti imagine:i elementul (oc rosu) (ierbinte si stralucitor ca un soare.
$ei simti caldura impre<urul corpului imediat ce incepi 9i:uali:area) deoarece ai
in9atat sen:atia in capitolul re(eritor la proiectie. 4acand acest e=periment
trebuie sa simti e=pansiunea (ocului in interiorul corpului tau. 0u cat este mai
intensa s(era uni9ersala de (oc) cu atat mai multa lumina intra in corpul tau prin
porii pielii din toate directiileF tot corpul tau este umplut cu lumina. Trebuie sa
simti presiunea luminii din interiorul tau) sa te simti ca un balon um(lat cu
lumina. .resiunea luminii trebui sa o simti din e=terior spre interior. In acest
moment 9ei a9ea o sen:atie neobisnuita de plinatate ca si cum ai (i gata sa
e=plode:i. 0ontinua sa respiri calm cand (aci acest e=periment pentru ca prin
%%
acumularea dinamica de lumina 9ei (i tentat sa-ti tii respiratia iar acest lucru
trebuie sa-l e9iti. Indata ce ai produs o puternica acumulare de lumina # o
bomba de lumina si corpul tau este gata sa e=plode:e- 9ei simti in acel moment
ca tot corpul si in special degetele) au (ost incarcate cu un puternic curent
electric. Tine minte bine aceasta impresie) pentru ca acesta e (luidul electric
despre care am 9orbit. 8aca ai reusit o ast(el de acumulare) cu a<utorul
imaginatiei permite elementului (oc sa se di:ol9e incet inapoi in uni9ers) pana a
iesit complet a(ara. In acelasi timp imaginea:a-ti ca lumina de9ine din ce in ce
mai slaba) puterea de e=pansiune se micsorea:a) pana cand totul in interiorul si
e=teriorul tau sunt din nou la normalitate.
Aici primul e=periment cel al metodei inducti9e pri9ind (luidul electric s-a s(arsit.
0and dupa cate9a repetitii poti produce (luidul electric (ara di(icultate) poti
imprima dorinte in el. Tot ce trebuie sa (aci este sa-ti imagine:i ca lumina
acumulata in tine) sau mai bine :is) (luidul electric continut in lumina)
reimprospatea:a si mareste toate puterile acti9e ale spiritului) su(letului si
corpului tau. In acest (el iti poti ampli(ica toate capacitatile si calitatile din tine
care tin de elementele (oc si aer. Ai posibilitatea de e=emplu sa-ti maresti
9ointa) credinta si controlul elementului pana la un ni9el supranatural.
Este imposibil de descris in cate9a cu9inte puterea si taria obtinute prin aceasta
metoda. Te 9ei con9inge singur prin e=perienta.
In capitolele anterioare am spus ca e (oarte important sa-ti innobile:i su(letul) sa (ie
liber de pasiuni si sa incerci sa obtii un ec;ilibru magic. 8aca o persoana nedreapta si plina
de pasiuni care nu a obtinut inca ec;ilibrul magic 9a dori sa (aca acest e=periment 9a reusi
doar sa-si ampli(ice pasiunile si de:ec;ilibrele. Ar (i incapabil sa-si controle:e impulsurile)
iar acestea ar de9eni (atale pentru el. 4iecare isi 9a da seama ca aceste a9ertismente nu sunt
doar un a9ertisment moral. O persoana ec;ilibrata nu trebuie sa se teama) din contra 9a
a9ea oca:ia sa se ridice si sa-si reali:e:e cele mai inalte idealuri.
"$ Controlul 1luidului !a2netic; !etoda inductiva
E=perimentul cu acest (luid este la (el.
/tai in asana ta) (iind gol pe dinauntru) capabil sa atragi (luidul magnetic.
Inc;ide oc;ii) imaginea:a-ti tot uni9ersul plin de apa si tu esti in centrul
uni9ersului. Imediat 9ei percepe racoarea si ume:eala la peri(eria corpului) dar
nu te preocupa prea mult de acest lucruF imaginea:a-ti corpul tau ca un burete
uscat care suge puterea magnetica din elementul uni9ersal apa. Acest
e=periment trebuie crescut pana simti ca e=plode:i) similar unui balon um(lat la
ma=im) si trebuie sa (ii sigur ca o acumulare mai mare este imposibila. 0and ai
a<uns la ma=imul de incarcare cu putere magnetica) permite-i prin imaginatie sa
se di:ol9e gradual inapoi in uni9ers.
8aca prin e=perimente (rec9ente poti deosebi (luidul electric de cel magnetic) 9ei
a9ea sansa la (el ca la (luidul electric) sa-ti ampli(ici acele capacitati ce apartin de
elementele apa si pamant) cum ar (i capacitatile mediumice) clarsimtul) psi;ometria) citirea
gandurilor) scrierea mediumnica s.a.
"% Controlul 1luidului electric; !etoda deductiva
,u poti lucra cu aceasta metoda inainte de-a stapani cele 2 metode anterioare.
Metoda deducti9a este similara celei inducti9e) dar in modul opus.
&00
Acumulea:a elementul (oc din uni9ers prin respiratie sau prin pori) sau ambele
si e9entual adauga imaginatia) la (el cum ai (acut la inspirarea si acumularea
elementelor. In timp ce colecte:i elementul (oc nu da prea multa atentie
caldurii) caci o 9ei simti automat. Elementul acumulat 9a produce o enorma
e=pansiune si o iradiere puternica a (luidului electric din corp spre e=terior)
care 9a (i simtit la ni9elul pielii) ca si cum ai (ace un tratament cu un aparat
a9and o (rec9enta electrica mare. Radiatia (luidului electric 9a (i din ce in ce
mai puternica si din ce in ce mai subtila prin repetitii (rec9ente. .rin marirea
acumularii elementului) il poti condensa intr-o asa masura incat sa (ie 9a:ut si
simtit si de oameni neantrenati. .oti mari aceasta (orta ast(el incat sa poti
aprinde o lampa cu neon. /e intelege ca aceste e=perimente nu au acest scop ci
sunt doar pentru tine ca sa-ti intaresti con9ingerea. 8ealt(el aceasta putere este
pentru scopuri inalte si nobile. 0and ai atins ni9elul ma=im de acumulare si
radiatie a elementului (oc) di:ol9a-l impreuna cu (luidul electric in uni9ers)
eliberea:a corpul de elemente si e=ercitiul s-a inc;eiat.
"& Controlul 1luidului !a2netic; !etoda deductiva
.rocesul de control al (luidului magnetic este similar cu metoda deducti9a la (luidul
electric) cu di(erenta ca-n loc de (oc 9ei (olosi elementul apa.
Acumulea:a elementul apa dinamic in corpul tau) pe care-l percepi ca (iind gol.
.oti (olosi respiratia prin pori si plamani sau prin imaginatie. 0u toate ca 9ei simti
ume:eala si racoarea de la inceput nu le da atentie) concentrea:a-te asupra pielii
tale. -a inceput) ca un e(ect al dinami:arii puternice) sen:atia (luidului 9a produce
un de (el parali:ie) e(ect ce 9a disparea cand incepi sa te obisnuiesti cu (luidul.
0and a<ungi la momentul ma=im de acumulare) di:ol9a gradat elementul apa si
(luidul magnetic inapoi in uni9ers. Acesta este (inalul e=ercitiului.
Trebuie sa stapanesti toate cel * metode atat de bine incat sa (ii capabil ca in cate9a
momente prin imaginatie sa produci (luidul electric sau magnetic. $ei reusi acest lucru
dupa e=perimente nenumarate. 4ii (oarte atent pentru ca controlul acestor 2 (luide este
(oarte important caci atunci cand 9ei stapani aceste 2 (luide orice lucru iti 9a (i la
indemana) indi(erent de s(era in care 9rei sa actione:i. -a inceput aceste e=perimente se (ac
cu oc;ii inc;isi) dupa un timp cu ei desc;isi) indi(erent in ce situatie 9ei (i. E important de
stiut ca in toate cele * metode magicianul e tentat sa-si tina respiratia sau sa-si incoarde
musc;ii) lucruri care trebuie e9itate. Aceste e=perimente trebuie practicate intr-o maniera
calma si detasata si ast(el incat sa nu (ie obser9at de nimeni.
Trebuie sa mai spun ca metoda inducti9a (oloseste la diri<area puterii din uni9ers in
interior 1in spiritul) su(letul si trupul sau3 in timp ce metoda deducti9a e destinata sa trimita
(luidul din interior spre e=terior. 8aca ai obtinut e=perienta in cel * metode poti largi
e=perimentele in maniera urmatoare:
0and (olosesti metoda inducti9a) mareste (luidul electric pana la ma=im si
permite (ocului e=terior sa se di:ol9e in 9idF tine cat de mult poti tensiunea
generata de (luidul electric si elementul (oc in corp. 0and ai tinut (luidul pentru
o perioada su(icienta di:ol9a-l gradat inapoi in uni9ers. .oti (ace la (el si cu
(luidul magnetic. ,u trece mai departe inainte ca aceste 2 metode sa le
stapanesti per(ect.
Metodele de control a (luidului electric si magnetic sunt e=perimente preliminare) si
indata ce de9ii (amiliar cu ele poti trece la te;nica (undamentala aceea de-a controla (luidul
electromagnetic) practica pe care o 9oi descrie in continuare:
&0&
Considera ur!atoarea analo2ie4 capul: 2atul si pieptul apartin de 1luidul electric iar
a5do!enul si picioarele de cel !a2netic Acu! sarcina !a2ului va 1i sa;si u!ple
respectivele re2iuni cu 1luidul a1erent in !aniera descrisa anterior Tre5uie sa 1ii
capa5il sa te incarci cu aceste 1luide intr;o !aniera dina!ica: unul dupa altul in cele "
re2iuni ale corpului in asa 2rad incat sa ai sen3atia ca esti pe punctul de a e7ploda
Dupa o perioada de e7peri!entare vei 1i capa5il sa !entii a!5ele 1luide in corp
A9uns aici: vei condensa 1luidul electric in partea dreapta a pieptului: 1or!and o
sco5itura in 9urul ini!ii: dar sa nu incarci partea stan2a a pieptului deloc Cand ai
ter!inat: retra2e 1luidul !a2netic acu!ulat din cele !ai 9oase re2iuni ale corpului si
in!a2a3inea3a;l prin partea stan2a a pieptului direct in !ana stan2a Acu! !ana
stan2a a devenit !a2netica si are o puternica radiatie de racire #rocedea3a la 1el cu
!ana dreapta: acu!uland 1luidul electric din re2iunile de sus ale corpului: prin 3ona
dreapta a pieptului si condensea3a;l in !ana: care va deveni 1ier5inte si electrica #oti
si!ti ener2ia calda si radianta in toata !ana dar !ai ales in de2ete Daca nu ai ce sa
1aci inca cu aceste puteri le di3olvi din !aini direct in univers
Stapanind acest e7peri!ent la per1ectie: individul a a9uns !aestrul 1luidului
electro!a2netic = stapaneste cele " puteri din univers prin care practic se poate
o5tine orice Binecuvantate 1ie !ainile !a2netice si electrice ale !a2ului: pentru ca
ele pot 1i o adevarata 5inecuvantare pentru o!enireA
A,TRE,AME,T7- 4I5I0
1 In1luenta !a2ica cu a9utorul ele!entelor
8aca magul stapaneste toate e=perimentele de pana acum ale ni9elului (i:ic) a<uns
aici nu 9a mai necesita un antrenament special. Ma 9oi limita doar la a da cate9a
instructiuni si s(aturi ce pot de9eni utile in capitolele urmatoare. 7rmea:a o metoda de
in(luentare prin elemente) pe care magul o poate (olosi pentru autoin(luentare sau
in(luentarea altor persoane.
In special trebuie mentionate urmatoarele * sisteme care pot (i practicate cu succes
in in(luentarea proprie sau a altora. 0orespun:and elementelor) aceste metode sunt:
&. 4oc # prin combustieF
2. Aer # prin e9aporareF
'. Apa # prin amestecareF
*. .amant - prin descompunere.
/e pot mentiona sute de metode si posibilitati de a produce ast(el de in(luente cu
a<utorul elementelor) iar o carte groasa poate (i scrisa doar pe aceasta tema. Ma 9oi limita
la un e=emplu pentru (iecare element. Orice mag isi poate imbogati practica prin
elaborarea de noi te;nici pentru sine.
Aceste * metode in(luentea:a matrita astrala a lumii (i:ice) (acand ca elementele sa-
si e=ercite in(luenta c;iar daca magul le pune sa lucre:e indirect. /a presupunem ca scopul
este in(uentarea unui om) atunci elementele (i:ice 9or actiona analog asupra legaturii dintre
corpul astral si cel (i:ic. 7n mag ce stapaneste elementele in toate planurile nu are deloc
ne9oie de aceste metode) el isi poate atinge scopul printr-o in(luentare directa la (el de
repede si de sigur. 8ar din cand in cand si cel mai inalt mag 9a (olosi puterile mai mici
pentru simplul moti9 ca si puterile mici ca si cele superioare ii sunt sobbordonate si-l
asculta. .e de alta parte unii magi care au o insu(icienta maturitate spirituala (olosesc doar
ast(el de metode ca sa-si indeplineasca dorintele) pentru ca aceste puteri asculta orbeste de
oricine le controlea:a. .robabil cine9a se 9a intreba ce sunt aceste puteri in(erioare) si cum
pot (i (olositeN 8oua e=emple 9or ser9i pentru a raspunde la aceasta intrebare.
&02
/a presupunem ca un ele9 care nu-i inca a9ansat in magie) cere a<utorul unui (rate
a9ansat pentru ca in ciuda e(orturilor sale nu poate stapani o pasiune) un obicei daunator
sau i-ar lua prea mult timp sa (aca acest lucru. 4ratele superior are posibilitatea sa
in(luente:e elementul corespun:ator acelei patimi) reducand e(ectul negati9 al elementului)
ast(el ca ele9ul poate lupta impotri9a respecti9ei probleme (ara mare e(ort.
Al 2-lea e=emplu: sa presupunem ca magul tratea:a o boala cronica cu a<utorul
elementelor. 0ate9a tratamente directe nu sunt su(iciente iar repetitiile (rec9ente cer prea
mult timp. In acest ca: magul poate (olosi .uterile ca un (actor a<utator. E=ista sute de
asemenea ca:uri in care elementele din aceasta categorie ii pot (i de un real (olos
magicianului. El poate (olosi toate puterile pe care le cunoaste. 7n mag trebuie sa (ie o
persoana cu o integritate morala desa9arsita) mintea si moti9ele lui sa (ie nobile) mottoul
sau (iind: ?.entru cel pur) toate lucrurile sunt pure.?
-ucrand cu cele * elemente magul dispune de ' categorii de acti9itati cu
urmatoarele tipuri de e(ecte:
&. e(ect imediateF
2. e(ect limitat la o anumita perioada de timpF
'. e(ect permanente) a carui intensitate scade totusi treptat pana la :ero daca operatia nu-i
reinoita.
11 In1luenta prin ele!entul Foc 6co!5ustie8
4a rost de o bucata de (lanela sau o sugati9a de &02&0cm 1*2* inc;3. In ca: de
urgenta si o bucata de ;artie normala este la (el de buna. 7me:este-o intr-un
condensator lic;id si las-o sa se usuce. Acum pune-o in (ata ta si cu a<utorul
imaginatiei prin elementele materiale) proiectea:a in ea ceea ce doresti sa se
intample. ,u uita de e(ectul in timp: doresti un e(ect imediat) limitat sau
permanent. 0and ai incarcat ;artia cu dorinta ta da-i (oc) la (ocul unei lumanari
sau un (oc in natura) ambele sunt la (el de bune. In timp ce arde gandeste-te ca
puterea este eliberata) pro9ocand indeplinirea dorintei de catre elementele (i:ice
grosiere. /crumul ce ramane este ne(olositor din punct de 9edere magic si poti
sa-l arunci ca pe un scrum obisnuit. 8aca (aci acest e=periment poti aran<a sa se
intample in acelasi moment cand subiectul mananca sau bea ce9a cald) intra
intr-o camera calda sau a<unge in contact cu o sursa de caldura. Aceasta practica
iti o(era sansa sa acumule:i in ;artie elementul (oc) sa o incarci cu dorinta ta si
sa o proiecte:i in elementul (oc uni9ersal sau in principiul aasa) pentru a
obtine e(ectul. /unt multe alte modalitati ce pot (i urrmate) dar acest e=emplu
9a (i su(icient sa-i dea magului o indicatie in aceasta directie.
1" In1luenta prin ele!entul Aer 6evaporare8

.une putina apa intr-un 9as mic de metal) aduga cate9a picaturi dintr-un
condensator (luid ce corespunde elementului aer. 8aca nu-i disponibil un ast(el
de condensator poti (olosi unul uni9ersal. Acum operea:a in aceeasi maniera ca
in instructiunile date la elementul (oc) prin proiectarea dorintei in lic;id. 0and
ai terminat pune 9asul pe o (lacara - nu trebuie (olosita o plita electrica # si
permite-i apei impregnate cu dorinta sa se e9apore. In acest timp concentrea:a-
te pe abur) 9rand ca dorinta ta sa (ie absorbita de elementul aer) cel ce-ti 9a
indeplini dorinta. 0oncentrea:a-te pana ce se e9apora si ultima picatura de apa)
in acest moment e=perimentul luand s(arsit. Impreuna cu impreganrea dorintei)
poti combina ordinul ca persoana ce 9a (i in(luentata) prin (iecare respiratie sa
inspire principiul aer cu a<utorul caruia dorinta incepe sa se reali:e:e. Acesta
&0'
este doar un e=emplu) (iecare mag putand sa-si (aca 9ersiuni asemanatoare
proprii de in(luentare prin elementul aer.
1$ In1luentarea prin ele!entul Apa 6a!estec8

Ia un 9as si mergi la o apa curgatoare. Incearca sa nu (ii 9a:ut in timp ce (aci
acest e=periment. 7mple 9asul cu apa si pune cate9a picaturi de condensator
lic;id apartinand elementului apa. In ca: de urgenta si un condensator uni9ersal
este bun. Acum (a impregnarea cu dorinta ta) la (el ca mai sus. 0and simti ca
apa este incarcata bine) arunca e=tatic aceasta apa in rau dand ordinele
respecti9e) care 9or (i indeplinite de cele mai subtile particule ale apei. 8aca
persoana ce 9a (i in(luentata intra in contact cu elementul apa) intr-un (el sau
altul) de e=emplu: apa de baut) de spalat) de ploaie etc.) elementul apa il 9a
in(luenta imediat. Acest e=emplu este de-a<uns si a9and aceasta ba:a magul
poate crea alte metode indi9iduale la (el de e(iciente ca si aceasta.
1% In1luenta prin ele!entul #a!ant 6desco!punere8
-ucrul cu acest element se poate (ace in doua maniere di(erite:
&. E=act la (el ca la e=perimentele anterioare) luand apa dintr-un rau sau apa de
ploaie 1apa de la robinet n-ar trebui (olosita3 in care pui cate9a picaturi dintr-un
condensator lic;id apartinand elementului pamant. .oti (olosi si un
condensator uni9ersal. 8easmenea este posibil sa lucre:i doar cu condensatorul
(ara sa-l dilue:ei in apa) aruncand lic;idul impregnat in pamant si nu in apa.
Moti9ul este acela ca pamantul 9a absorbi lic;idul si ast(el elementul pamant
9a produce e(ectul dorit. ,u (olosi pamantul pe unde merg alte persoane) ci un
loc i:olat in gradina sau pe un camp. 8aca nu ai aceste posibilitati in oras
toarna lic;idul intr-un g;i9eci de (lori care are pamant nou.
2. Ia un mar) o para) sau mai bine un carto( si (a in el o gaura cu un cutit. Toarna
in aceasta gaura putin condensator (luid apartinand elementului pamant sau un
condensator uni9ersal. Incarca carto(ul cu ce dorinta 9rei si apoi ingroapa-l.
4iecare manipulare presupune meditatie concentrata ca elementul pamant 9a
produce e(ectul pe care-l doresti.
-a aceasta serie apartine deasemenea magia prin simpatie si prin mumii) asa numita
transplantare. In aceste ca:uri nu se lucrea:a cu condensatori ci cu mumii. Acestea sunt
constituite din parti ale corpului: par) ung;ii) transpiratie) urina etc. ,u 9oi descrie aceste
practici de magie in(erioara in detaliu) pentru ca orice mag poate sa-si compuna singur
practicile a(erente) daca doreste sa le urme:e.
Aceste 2 e=emple cu elementul pamant sunt su(iciente pentru a arata in(luenta prin
acest element. 7rmand aceste instructiuni) magul poate concepe o 9arietate de metode) iar
intuitia sa il 9a g;ida sa (aca numai lucruri corecte. .recum obser9i din acest e=emplu)
9ointa antrenata a magului ramane (actorul decisi9 ce misca energia elementelor uni9ersale
pentru indeplinirea dorintei cu a<utorul imaginatiei. .oti repeta o operatie pana obtii
succesul dorit. Magul poate (ace aceste lucruri si pentru auto-in(luentare daca doreste. Mai
e=ista inca un mod de in(luentare in care (iintele apartinand elementelor) asa numitele
salamandre) :ane) sirene si pitici 1spiridusi3) pot indeplini e(ectele cerute cu a<utorul
elementelor. $oi publica (elul in care pot (i in9ocate aceste (iinte si (elul in care sa (ie
(acute 9i:ibile si (olositoare) in a-2-a lucrare numita: ?.ractica e9ocarii magice?.
&0*
" Condensatorii 1lui3i
Orice obiect poate (i in(luentat prin (luide) indi(erent daca este incarcat electric)
magnetic) cu elemente sau aasa) prin 9ointa si imaginatie. In concordanta cu legile
analogiei si prin e=perienta s-a 9a:ut ca nu orice obiect si lic;id sunt potri9ite pentru a
acumula si a pastra puterea pentru mult timp. -a (el cum electricitatea) magnetismul si
caldura au conductori buni si rai) la (el si puterile superioare. 0onductorii buni au o
capacitate acumulatorie uriasa) pentru ca puterea acumulata in ei poate (i retinuta dupa
9ointa. In stiinta ;ermetica numim ast(el de acumulatori >condensatori (lui:i?.
/unt ' grupe principale de condensatori (lui:i:
&. condensatori soli:i
2. condensatori lic;i:i
'. condensatori aeri(ormi
8in prima grupa apartin rasinile si metaleleF aurul intre metale ocupa cea mai inalta
treapta. 0ele mai mici bucatele) c;iar particule atomice de aur asigura o putere enorma de
condensare oricarui lic;id. 8in acest moti9 se adauga in cantitati mici la orice condensator
(luid. Mai mult despre acest subiect mai incolo.
8in a-2-a grupa (ac parte) lacurile) uleiurile) tincturile si e=tractele din di(erite
rasini produse din di(erite plante. -a (el cum aurul ocupa primul loc printre substantele
solide (iind analog soarelui) dintre condensatorii lic;i:i sangele si sperma umana au
9aloarea aurului. 0ateodata pot inlocui aurul complet) cate9a picaturi de sange sau sperma
puse intr-un lic;id ii 9or o(eri o putere acumulatoare e=celenta.
In a-'-a grupa intra toate tipurile de (umigatii) mirosurile si emanatiile despre care
nu 9om intra in detaliu pentru ca sunt mai putin importante pentru magia practica. $oi
9orbi doar despre condensatorii de care ai ne9oie in practica) pentru ca daca 9oi 9orbi
despre toate tipurile si posibilitatile lor impreuna cu toate pietrele pretioase si
semipretioase-de alt(el condensatori (oarte buni) s-ar a<unge la o carte groasa.
E=ista doua (eluri de preparare a condensatorilor (lui:i. Tipul simplu (acut dintr-o
planta sau un material) (oarte (olositor pentru orice scop. Al 2-lea tip de condensatori (lui:i)
cei compusi) sunt (acuti din mai multe plante sau materiale si au o putere acumulatorie
(oarte mare. 8in moment ce o cantitate mica de aur trebuie adaugata in orice condensator
(luid) incearca sa-ti procuri clorura de aur solubila. 7n gram de clorura de aur se diluea:a
la 20 de grame de apa distilata. 6-&0 picaturi din aceasta tinctura sunt su(iciente pentru &00
grame condensator (luid. .ersoanele cu e=perienta de laborator pot sa-si produca o tinctura
de aur prin electroli:a. Medicamentele ;omeopate precum aurum chloratum si aurum
muriaticum sunt cloruri de aur. Aurum metallicum este aur coloidal produs prin electroli:a.
8aca nu ai oca:ia sa procuri o tinctura de aur) poti sa o prepari singur in maniera
alc;imistilor din 9ec;ime. Ia o bucata din cel mai bun aur 1minim &* carate3. .regateste
intr-un 9as apa distilata a9and de &0 ori greutatea aurului. Incal:este bucata la (lacara
desc;isa pana se incinge si arunca-l in apa. Ai gri<a ca sarma sau unealta pe care o (olosesti
la tinerea aurului sa nu atinga apa. 0el mai bun e un carlig de sarma din care poti sa arunci
aurul in apaF ai gri<a sa nu te stropesti. -asa apa si aurul sa se raceasca si repeta procedura
de +-&0 ori. Mai adauga apa) pentru ca o parte se 9a e9apora de (iecare data cand racesti
aurul. 8e (iecare data particule mici de aur #coloide- sunt eliberate) iar ast(el apa de9ine
saturata cu aur.
Alc;imistii din 9ec;ime numeau apa saturata in aceasta maniera) sau orice alta
esenta din plante) racita cu aurul inrosit >c;intesenta de aur prin metoda (ierbinte?) produs
ce-l (oloseau in amestec cu alte preparate alc;imice. ,oi o 9om (olosi pentru condensatorii
(lui:i. Apa saturata cu aur trebuie (iltrata si pastrata. 8e obicei se picura 6-&0 picaturi din
&06
aceasta tinctura in apro=imati9 %0 de grame 1' uncii3 de condensator (luid. Ducata de aur
(olosita in aceasta preparare trebuie curatata pentru aplicatii ulterioare.

"1 #re2atirea unui condensator si!plu
Ia un pumn de (lori de musetel) pune intr-un 9as apa impreuna cu musetelul si
(ierbe-l pentru 20 de minute. -asa sa se raceasca) a9and un capac pus) apoi
strecoara decoctul. 4ierbe acest decoct din nou) pana a<unge la 60 de milimetri.
-asa-l sa se raceasca si adauga o cantitate egala de alcool 1pentru o pastrare mai
buna3. .une &0 picaturi din tinctura de aur. 8aca (olosesti condensatorul pentru
tine poti adauga o picatura de sange sau sperma) daca e posibil ambele.
4iltrea:a din nou preparatul si tine-l intr-un loc racoros si intunecos) gata pentru
a (i (olosit. 0ondensatorul trebuie agitat de (iecare data inainte de (olosintaF un
ast(el de condensator este e(icient ani de :ile. /ticla trebuie tinuta inc;isa. In
acelasi (el poti pregati cati9a condensatori uni9ersali din: ceai c;ine:esc) (lori
de liliac 1cele albe sunt cele mai bune3) arnica montana) (lori de salcam) (run:e
de plop) matraguna. Orice condensator simplu preparat dintr-o planta este
su(icient pentru aplicatii normale cum ar (i in(luenta prin elemente sau
de:9oltarea simturilor astrale cu a<utorul condensatorilor (lui:i.
"" Crearea unui condensator 1luid co!pus
0a sa reali:e:i o acumulare (oarte mare de putere sau pentru indeplinirea sarcinilor care nu
produc e(ecte doar in s(era mentala si astrala ci si-n cea (i:ica) de e=emplu crearea
elementarilor) animarea picturilor sau alte (enomene de materiali:are) 9ei (olosi un
condensator (luid compus (ormat din urmatoarele e=tracte de plante:
Archangelica officinalis 1angelica3) salvia officinalis 1sal9ie3) (lori de tei) coa<a de
castra9ete) samburi de pepene galben29erde) (lori sau (run:e de salcam) (lori de musetel)
(lori sau (run:e de liliac alb) (lori sau scoarta de scortisoara) (run:e de ur:ica) (run:e de
menta 1mentha piperita2i:ma3) (run:e de plop) (run:e sau (lori de 9iolete 19iola oddorata3)
(run:e sau scoarta de rac;ita 1salcie3) tutun 9erde sau uscat.
Trei (eluri principale de preparare sunt importante de stiut.
- .rimul si cel mai simplu: pune parti egale din plantele enumerate mai sus intr-o
oala mare si (ierbe-le la (oc mic pentru '0 de minute. 8upa ce s-au racit
(iltrea:a si (ierbe-le din nou la (oc mic) pana a<ung un concentrat gros. Acum
adauga aceasi cantitate de alcool plus cate9a picaturi din tinctura de aur) precum
si sperma si sange propriu daca doresti. Agita-le bine si (iltrea:a preparatul intr-
o sticla inc;isa la culoare pe care o astupi bineF depo:itea:a sticla intr-un loc
intunecos si rece.
- A-2-a metoda de preparare este urmatoarea: pune plantele in proportii egale
intr-un recipient din sticla si adauga alcool pur pana sunt acoperite. -asa
preparatul la macerat intr-un loc cald pentru 28 de :ile. 4iltrea:a-l si aduga
tinctura de aur plus >mumia? ta de sange si sperma. .une lic;idul intr-o sticla si
pastrea:a-l pentru u:ul personal.
- 7na din cele mai bune 9ariante este sa prepari (iecare planta indi9idual) in apa
sau alcool 1cel mai bun3. 8upa ce ai preparat separat (iecare e=tract) amesteca-
le si adauga tinctura de aur. -a (el se (ac si cei patru condensatori (lui:i speciali
destinati pentru in(luentarea prin elemente. .lantele necesare sunt:
&06
- .entru elementul 1oc: ceapa) usturoi) piper) sambure sau pra( de mustar. Acest
condensator nu trebuie sa intre in contact cu corpul si in special cu oc;ii datorita
sensibilitatii acestora.
- .entru elementul aer: (run:e sau coa<a de alunaF (ructe de ienupar) (lori sau (run:e de
tranda(iri) (run:e sau coa<a de cires.
- .entru elementul apa: o9a: sau paie de o9a:) samanta de rapita) nap sau gulie) s(ecla
de :a;ar) (lori sau (run:e de bu<or) (run:e sau coa<a de cires.
- .entru elementul pa!ant: radacina) (run:e sau seminte de patrun<el) seminte de
c;imen) (lori de garoa(a) (run:e de patlagina si roinita 1melissa officinalis3.
8in punctul de 9edere al unui om obisnuit retetele enumerate aici par ciudate) iar
din punctul de 9edere al unui (armacist) nonsens pur. 8ar aici nu ne interesea:a e(ectul
(armacologic ci e(ectul magic. Oc;ii e=pertului care cunoaste semni(icatia secreta a
plantelor - care de alt(el sunt (oarte misterioase) 9a gasi legaturile corecte prin meditatie
pro(unda. /-ar putea scrie sute de retete pe ba:a analogiilor) dar cele pre:entate aici ar
trebui sa (ie su(iciente pentru mag. Toate retetele date isi au originea in practica si au dat
re:ultatele scontate. Inainte de a termina subiectul condensatorilor (lui:i) 9reau sa 9orbesc
putin despre alt subiect alc;imic care este in legatura cu ce am spus pana acum) anume
@Eli7irul;CietiiB.
Asa numitul eli=ir de 9iata al alc;imistilor nu-i nimic altce9a decat un condensator
(luid e=celent (acut in analogie cu elementele si cele ' ni9ele ale (iintei umane si care a
(ost incarcat in concordanta cu acestea. Esentele sunt (olosite pentru s(era mentala)
tincturile pentru s(era astrala iar sarurile si e=tractele pentru s(era (i:ica materiala) toate
incarcate in maniera potri9ita. Eli=irele produse ast(el in(luentea:a toate corpurile omului:
(i:ic) astral) mental. 7n ast(el de eli=ir nu-i numai un remediu bun ci si un e=celent
regenerator dinamic. 8eci) eli=irele alc;imistilor nu sunt decat condensatori (lui:i (oarte
buni.
"$ #repararea unui condensator 1luid solid
In urmatorul capitol 9oi descrie ade9arata oglinda magica si lucrul cu ea. Il 9oi
in9ata pe magician cum sa-si construiasca singur o ast(el de oglinda) dar pentru a reusi
aceasta are ne9oie mai intai de un condensator solid (ormat din + metale E alte trei
ingrediente. Acestea sunt:
o parte plumb
o parte cositor
o parte (ier
o parte aur + metale
o parte arama2cupru
o parte alama
o parte argint
o parte rasina de aloe
' parti carbune animal celelalte ' ingrediente ale amestecului.
' parti carbune mineral.
.artile sunt in (unctie de 9olum si nu dupa greutate. Toate ingredientele trebuie sa (ie
trans(ormate in pulbere. Metalele pot (i pilite. Amesteca bine toate ingredientele pana obtii
un condensator (luid.
&0+
'lectrum Magicum al 9ec;ilor alc;imisti este un condensator (luid superb) compus
din:
'0 grame aur
'0 grame argint
&6 grame arama2cupru
6 grame cositor
6 grame pumb
' grame (ier
&6 grame mercur
8upa cum 9e:i) amestecul contine toate metalele planetare) iar din acest alia< magic se
(ac oglin:ile) clopotele si alte obiecte magice. 0ondensatorii soli:i pe care ii recomand sunt
(oarte buni) do9edindu-si e(icacitatea de (oarte multe ori.
"% #repararea unei o2lin3i !a2ice cu a9utorul condensatorilor 1lui3i
E=ista 2 (eluri de oglin:i magice: oglin:i conca9e si oglin:i plate) normale. 0ele
normale pot (i (olosite in ambele (eluri) trebuind insa sa (ie acoperite cu un amalgam de
argint) lac negru sau un condensator lic;id sau solid. .entru scopurile magice cele
mentionate primele sunt mai bune si 9oi descrie crearea acestor oglin:i prin cate9a
e=emple simple.
&. .entru oglinda creata in maniera cea mai simpla) cu a<utorul unui condensator) e
potri9itea supra(ata oricarei oglin:i sau a unui 9as2bol de sticla. .oti (olosi un
condensator lic;id sau solid.
2. Taie un cerc dintr-un carton cu diametrul 20-60cm 18-20 inc;3) depinde cat de mare
9rei sa (ie oglinda ta. Taie acum un disc de aceeasi marime dintr-o sugati9a sau (iltru
de ;artie pe care o ume:esti cu un condensator (luid de mai multe ori) poti c;iar sa-l
intin:i cu o pensula sau un tampon de bumbac) pana ce sugati9a este saturata si apoi
las-o sa se usuce. -ipeste sugati9a de discul de carton) asteapta pana se usuca si
oglinda este pregatita pentru (olosinta. 4iecare este capabil sa pregateasca o ast(el de
oglinda. 8aca nu-ti place (orma circulara poti alege una o9ala sau de o (orma
ung;iulara. .oti pune oglinda intr-o rama) daca 9rei. 0ondensatorul (olosit poate sa
(ie unul simplu) dar cel compus este cel mai recomandat.
'. .rocedura celei de-a treia metode este la (el ca la punctul 2 anterior) dar aici acoperi
supra(ata sugati9ei cu un strat subtire de lac incolor si intin:i pe toata supra(ata
condensatorul solid. .oti (olosi o sita (ina. O oglinda care este gata de (olosinta
imediat dupa ce s-a uscat este cea mai buna) deoarece ea contine ambii condensatori
(lui:i si de aceea este in mod special (olositoare pentru practica.
*. .regatirea unei oglin:i conca9e sau curbate nu e complicata. 4a rost de o sticla
curbata cum au ceasurile mari. 7n 9as de e9aporare e deasemenea bun. Intinde
cate9a straturi de lac negru ce contine acetona) pe e=teriorul oglin:iiF se usuca (oarte
repede. 8aca 9rei sa o (olosesti pentru clar9i:iunea optica 9a (i su(icient sa inrame:i
oglinda intr-o rama neagra si oglinda este gata de (olosinta. 8aca 9rei sa (olosesti si
un condensator (luid) trebuie sa 9opsesti interiorul cu un lac incolor si sa intin:i
condensatorul solid) apoi las-o sa se usuce si e gata de (olosinta.
6. 8aca 9rei sa reali:e:i o oglinda conca9a si nu poti obtine o sticla conca9a) poti (olosi
lemn cioplit sau o bucata de carton cu care poti lucra usor dupa ce il inmoi) sau poti
&08
(olosi g;ipsul. @;ipsul trebuie inmuiat intr-un condensator (luid lic;id ca sa-l poti
mane9ra. 4a o oglinda) dar cu gri<a sa nu apara crapaturiF daca acestea apar incepe
din nou. .ileste oglinda cu un smirglu (in de ;artie ca sa nu ai e=crescente) intinde pe
supra(ata oglin:ii un strat de lac incolor peste care pul9eri:ea:a printr-o sita (ina
condensatorul si lasa sa se usuce. .oti acoperi marginile si spatele cu lac negru.
Oglinda este gata.
O ast(el de oglinda (acuta-n casa este mai e(icienta magic decat una din sticla pentru
ca contine 2 condensatori (lui:i (oarte e(icienti) cel solid si cel lic;id. /ingurul de:a9anta<
este ca e grea si se sparge. 8aca iti mai ramane din condensatorul (luid dupa prepararea
oglin:ii) conser9a-l pentru ca poate (i (olosit in alte scopuri) cum ar (i constructia unei
5a2/ete !a2ice:
- .oti sa o (aci dintr-o creanga mai batrana de 26-60cm 1&2-20 inc;3. 4a o gaura
ingusta prin toata creanga si umple-o cu un condensator solid. /igilea:a capetele
cu un dop si incarc-o magic pentru di(erite operatii cum ar (i actele de 9ointa)
trans(erul catre alte (iinte) e=orcisme etc. $oi scrie despre aceste probleme pe
larg in al 2-lea 9olum >.ractica e9ocarii magice?.
JJ .entru bag;eta magica de obicei se (oloseste lemnul de alun sau ste<ar 1n.t.3.
NICE(>( IE
A,TRE,AME,T ME,TA-

In capitolul $II pri9ind antrenamentul psi;ic) am 9orbit despre problema
clar9i:iunii. Acum 9reau sa e=amine: aceasta problema mai de aproape. In(ormatiile
publicate prin di9erse carti pana-n acest moment n-au adus re:ultatele scontate la
persoanele ce le-au practicat. 0;iar si persoanele mediumnice au obtinut un succes
partial) ca mai de9reme sau mai tar:iu sa il piarda. 8ar asemenea persoane deseori sunt
lo9ite de boli cum ar (i slabiciunea oc;ilor) tulburari ner9oase etc. Moti9ul pentru aparitia
acestor boli este acela ca clar9i:iunea nu se producea ca urmare a de:9oltarii mentale si
astrale) ci (ortat ast(el incat este unilaterala si morbida. 7rmand aceste instructiuni
incomplete se a<unge la re:ultate nenaturale si neutrali:area morbida a unui element ceea
ce da o supra-sen:iti9itate a organului asociat. Ast(el nu este imposibil ca prin aceasta
metoda a neutrali:arii elementului sa se obtina perceptii astrale si mentale) dar re:ultatele
depind de inteligenta spirituala) maturitatea si arma persoanei in cau:a.
,eutrali:area elementelor poate (i impartita in * categorii de ba:a:
&. ,eutrali:area principiului 1oc: din aceasta grupa (ac parte e=perimentele de
clar9i:iune care se (ac prin (i=are2(ocali:are) precum g;icitul in cristal) pri9irea intr-
un punct) intr-o supra(ata lucioasa) in cerneala neagra) cu a<utorul oglin:ilor etc.F
2. ,eutrali:area elementului aer: din aceasta grupa (ac parte e=perimentele de
clar9i:iune cu a<utorul (umigatiilor) in;alarea de 9apori narcotici) ga:e etc.F
&0%
'. ,eutrali:area principiului apa: aici clar9i:iunea se declansea:a cu a<utorul
narcoticelor si alcaloi:ilor cum sunt: opiul) ;asisul) soma si peCotl) substante ce a<ung
in sange prin procesul digesti9F
*. ,eutrali:area principiului pa!ant: din aceasta categorie (ac parte toate practicile ce
produc un (el de disociere sau (ragmentare a constiintei precum: dansul) leganarea)
rotirea corpului sau a capului etc. 8in aceasta categorie mai (ac parte 9i:iunile
morbide si nedorite ale persoanelor bolna9e mintal si toate ca:urile patologice care
au a9ut la ba:a un anumit soc) (uria si epui:area.
/e pot spune (oarte multe despre 9arietatea e=ercitiilor din (iecare grupa) despre
pericolele si de:a9anta<ele lor. Aceasta descriere scurta este su(icienta pentru mag. Este
e9ident ca neutrali:area unui element produce nu numai e(ecte (i:ice negati9e asupra
sanatatii ci intar:ie si de:9oltarea spirituala) mai ales in ca:ul in care a (ost practicata
pentru mult timp si a de9enit un obicei. Da:andu-se pe aceste * categorii) scepticul are
oca:ia sa se con9inga de e=istenta puterilor superioare) dar daca nu se poate controla pe
sine si nici elementele) 9a de9ani <ucaria (ortelor in(erioare. Iar odata ca:ut) 9a (i (oarte
greu sa urci din nou.
8oar un practicant bine antrenat cu o 9ointa (erma) care stapaneste elementele si si-
a de:9oltat simturile astrale prin di(eritele e=ercitii pre:entate pana acum) isi poate permite
neutrali:area sau eliminarea temporara a unui element in el insusi (ara sa-si raneasca
corpul) su(letul sau spiritul. Ade9aratul mag 9a restabili imediat in el ec;ilibrul elementelor
cu a<utorul e=ercitiilor. Iar re:ultatele ce le obtine in domeniul clar9i:iunii sunt e(iciente
pentru ca nu (ace la intamplare di(erite e=perimente) ci lucrea:a intentionat cu (acultatile ce
le-a obtinut simultan cu de:9oltarea sa spirituala si astrala.
1 #ractica clarvi3iunii cu o2linda !a2ica
/unt 2 (eluri de oglin:i:
&.Oglin:ile optice) care se (ac dintr-o sticla conca9a a9and o parte acoperita cu un
amalgam de argint sau lac negru. -a oglinda conca9a) e=teriorul este dat cu lac) iar partea
conca9a interioara) 9a (i stralucitoare. /(erele de cristal deasemenea (ac parte din clasa
oglin:ilor magice) pot (i (olosite si oglin:i din metal conca9) pe supra(ata carora s-a dat cu
un lic;id colorat sau negru. Apa dintr-un ba:in2piscina) deasemenea poate ser9i ca o
oglinda opticaF
2.Al 2-lea tip de oglin:i sunt cele prelucrate cu condensatori (lui:i si au (ost descrise
anterior.
8e la inceput) magul trebuie sa stie ca nu oglinda da clar9i:iunea) ci (acultatile sale
mentale si astrale de:9oltate prin e=ercitiile anterioare. Ast(el magul 9a pri9i oglinda
magica ca o simpla unealta. Acest (apt nu-l 9a (ace pe mag sa nu lucre:e cu oglinda
magica) pentru ca oglinda poate sa-i o(ere (oarte multe posibilitati) iar magul (oloseste
acest a<utor. 0el ce a lucrat cu toate e=ercitiile din acest curs practic) nu 9a sta pasi9 in (ata
oglin:ii sale magice obosindu-si ner9ii optici) ci 9a opera intr-o maniera di(erita care-i
corecta din punct de 9edere magic. Inainte de a intra in detalii) 9oi arata cate9a din
lucrurile ce pot (i (acute cu oglinda magicaF
&. 0and se lucrea:a cu imaginatia) unde sunt implicati ner9ii opticiF
2. -a incarcarea cu puteri si (luide de orice genF
'. 0a o poarta de trecere spre orice alte planuri sau s(ereF
*. .entru a<utor in comunicarea cu persoane 9ii sau decedateF
6. Intrarea in contact cu puterile) spiritele etcF
6. .entru radioterapie si impregnarea camereiF
+. In(luentarea proprie sau a altor persoaneF
8. 0a receptor sau transmitator magicF
%. 0a a<utor in protectia impotri9a in(luentelor periculoase si nedoriteF
&&0
&0. 0a instrument pentru proiectarea puterilor dorite) po:elor) picturilor etcF
&&. 0a tele9i:orF
&2. 0a un a<utor pentru in9estigarea pre:entului) trecutului si 9iitoruluiF
Toate posibilitatile nu pot (i citate) dar poti considera oglinda magica ca un a<utor
uni9ersal bun la toate. .ornind de la aceste &2 e=emple magul intuiti9 poate crea noi
aplicatii. E=ercitiu preliminar:
/tai in asana la o distanta de &-2 m 1&-2 Car:i3 de oglinda ta. Intensitatea luminii
din camera nu contea:a. Incepe prin e=ercitii de 9i:uali:are) imaginea:a-ti ca
9e:i di(erite obiecte pe supra(ata oglin:ii) unul dupa altul) la (el de real ca si
cum ar (i (i:ice. Tinand cont ca ai de9enit stapanul imaginatiei tale intre timp)
acest e=ercitiu preliminar nu-ti 9a (i greu. Mentine imaginea obiectului pentru
cate9a minute si di:ol9a-l dupa aceea cu a<utorul imaginatiei. 8aca ai anumite
probleme cu imaginarea obiectelor) practica mai intai imaginarea di(eritelor
culori pe supra(ata oglin:ii si dupa aceea treci la obiecte. 0um am mai spus
imaginatia 9i:uala este analogica elementului (oc) iar magul ce stapaneste la
per(ectie elementul (oc 9a a9ea cele mai bune re:ultate cu oglinda magica.
8upa imaginatia obiectelor) treci la imaginarea animalelor) oamenilorF la
inceput prietenii dupa acea straini de toate raseleF incepe cu capul pe urma
adaugi tot corpul. 0and poti 9edea pe supra(ata oglin:ii o (iinta umana
cunoscuta sau necunoscuta) indi(erent de se=) continua sa 9i:uali:e:i case)
locuri) peisa<e etc.) pana 9ei obtine maiestria si aici. 8oar acum esti pregatit din
punct de 9edere magic sa lucre:i corect cu o oglinda magica.
Acest e=periment preliminar este (oarte important doarece oc;ii mentali) astrali si
(i:ici trebuie sa se acomode:e prin acest e=periment de 9i:uali:are) pentru a percepe
marimea si claritatea impresiilor. Alt(el 9ei percepe doar imagini de(ormate. 0and (aci
acest e=periment preliminar nu trebuie sa permiti nici unei imagini sa apara spontan) lucru
ce se poate intampla la persoanele mediumnice. 8e la inceput trebuie sa alungi orice
imagine nedorita ce apare pe supra(ata oglin:ii) indi(erent de cat de (rumoase sau de
(antastice ar (i. Toate lucrurile nedorite pe care le 9e:i tin de ;alucinatii) re(lectii ale lumii
subconstiente care apar ca sa-l insele pe mag si sa-i opreasca progresul. 4acand acest
e=periment preliminar 9ei 9edea ca e=perimentul de 9i:uali:are 9a (i cu atat mai usor cu
cat oglinda este mai mare.
" Incarcarea o2lin3ii !a2ice
7rmatoarea etapa pentru mag este sa de9ina (amiliar cu incarcarea unei oglin:i. El
trebuie sa (ie capabil sa implemente:e orice dorinta pe supra(ata oglin:ii cu a<utorul
imaginatiei) proiectand ceea ce doreste (ie prin el sau direct din uni9ers) sa acumule:e si sa
di:ol9e aceasta putere prin imaginatie inapoi in sursa primara. 7rmatoarele incarcari
trebuie (acute:
&. 0u toate cele * elemente pe randF
2. 0u aasaF
'. 0u luminaF
*. 0u (luidul electricF
6. 0u (luidul magneticF
0and magul are o anumita maiestrie in incarcarea oglin:ilor) poate continua cu
di(erite e=perimente dintre care 9oi e=empli(ica cate9a.
'. 8i(erite sarcini si proiectii prin oglinda magica
&&&
$1 O2linda !a2ica ca o poarta de trecere catre toate planurile

0and (aci acest e=periment (ii sigur ca nu 9ei (i deran<at. Asea:a-te con(ortabil in
(ata oglin:ii si incarca-i supra(ata cu aasa) pe care o absorbi in corp prin respiratia
plamanilor si a porilor. .roiectia elementului aasic poate a9ea loc prin maini sau
direct) 9ia ple=ul solar. Acum uita de corpul tau si gandeste-te ca esti spirit) capabil
sa adopte orice (orma si marime. Imaginea:a-ti corpul asa de mic incat e capabil sa
treca prin oglinda. 4acand acest lucru cu imaginatia ta) te 9ei gasi in planul astral.
/tai acolo un timp si pri9este impre<urimile (ara sa-ti pier:i constiinta sau sa
adormi. Apoi intoarce-te prin oglinda din nou si simte cum intunericul din planul
astral te incon<oara. 8upa (rec9ente repetitii 9ei percepe lumina. $ei e=perimenta o
sen:atie ciudata ca si cum ai (i in a(ara timpului si a spatiului cu o sen:atie de
libertate. Acum esti in planul astral) caruia i se spune de obicei >lumea cealalta?.
8upa e=ercitii repetate 9ei intalni persoane decedate si alte (iinte iar daca 9rei sa te
intalnesti cu o persoana decedata 9ei (i conectat cu ea imediat. 8upa mai multe 9i:ite in
planul astral 9ei cunoaste toate legile ce (unctionea:a acolo si 9ei cunoaste locul unde 9ei
a<unge atunci cand iti 9ei parasi corpul (i:ic. Ast(el (rica de moarte 9a disparea odata
pentru totdeauna.
/a presupunem (iind in planul astral ca te concentre:i asupra planurilor mai
inalteF in scurt timp 9ei percepe 9ibratii mai (ine) o sen:atie de lumino:itate
intensa te 9a cuprinde) ca si cum ai de9eni mai eteric. Ast(el poti intra in
legatura cu (iintele din aceste s(ere mai inalte.
$ei obtine o cunoastere) perceptie si e=perienta pe care nici un muritor nu ti le
poate o(eri. Intotdeauna te 9ei intoarce in corpul tau (i:ic cu aceste 9ibratii spirituale mai
inalte care nu pot (i descrise in cu9inte. In ce s(ere 9ei putea patrunde depinde intrutotul de
stapanirea elementelor) puritatea si maturitatea ta astrala si spirituala) de innobilarea
caracterului. ,u e=ista restrictii in ceea ce pri9este obtinerea de cunostinte inalte.
8upa cate9a proiectii in s(erele inalte) poti deasemenea intra in contact cu
maretele /pirite de -umina) dar in acest ca: oglinda nu-i incarcata cu aasa ci
cu lumina concentrata) la (el ca un soare.
4ara indoiala cu a<utorul oglin:ii 9ei putea 9i:ita si s(erele in(erioare) de
e=emplu cele ale elementelor si (iintele de acolo. In acest ca: incarci oglinda cu
elementul corespun:ator planului pe care doresti sa-l 9i:ite:i. Trecand prin
oglinda) trebuie sa adopti (orma planului respecti9.
8aca 9rei sa 9i:ite:i imparatia gnomilor) nu numai oglinda trebuie incarcata cu
elementul pamant) dar si propriul spirit trebuie trans(ormat prin imaginatie) in (orma unui
gnom si umplut in totalitate cu elementul pamant. -a (el procede:i si daca 9rei sa 9i:ite:i
lumea spiritelor aerului) asa numitele :ane 1sil(i3) spiritele apei care sunt ondine sau sirene)
si spiritele (ocului care se numesc salamandre. Aici e=perientele pe care le poti reali:a sunt
asa de minunate si abundente ca o carte poate (i scrisa doar despre acest subiect. 4elul in
care spiritele di(eritelor elemente pot (i in9ocate sa coboare aici pe pamant si cum anume
pot (i (olosite pentru anumite sarcini) 9oi descrie in al 2-lea 9olum intitulat: >.ractica
e9ocarii magice?.
$" O2linda !a2ica = ca le2atura intre persoanele vii si cele !oarte

/a presupunem ca doresti sa (olosesti oglinda ca sa comunici cu un prieten sau
altcine9a) sau sa dai un ordin ca acea persoana sa-ti scrie sau sa 9ina in 9i:ita. 4a
urmatoarea operatie:
&&2
Incarca supra(ata oglin:ii cu aasa) meditea:a asupra (aptului ca peste tot intre
tine) oglinda si prietenul tau este doar aasa) timpul si spatiul nu mai e=ista.
.astrea:a acest simtamant prin meditatie pro(unda si in acelasi timp doreste-ti
sa-l 9e:i pe prietenul tau in oglinda. In cate9a momente 9ei a9ea o imagine
panoramica cu prietenul tau in mi<loc) 9a:and ce (ace in momentul respecti9. In
acest moment 9ei a9ea sen:atia ca stai langa el. 8aca cunosti locul) te 9ei
con9inge de ade9arul a ceea ce ai 9a:ut in oglinda cu a<utorul calatoriei
mentale. 8aca magul a (ost antrenat corect si simturile sale astrale de:9oltate)
9i:iunea din oglinda 9a corespunde (aptelor reale pe care le poate 9eri(ica prin
proiectia mentala. Alt(el 9a trebui sa repeti e=perimentul des) pana cand esti
sigur ca ceea ce 9e:i corespunde realitatii) care poate (i comparata prin
in9estigatii personale. 8e e=emplu daca 9e:i ca persoana ce te interesea:a
doarme) cu a<utorul imaginatiei atrage spiritul 1corpul mental3) in oglinda ta si
condensea:a-l prin 9ointa in asa masura incat persoana respecti9a c;iar sta in
(ata ta. 8aca reusesti acest lucru da-i ordinul pe care-l doresti. Ordinul trebuie
sa (ie la imperati9 si la pre:ent) la (el ca la auto-sugestie) pentru ca-i posibil ca
subconstientul celeilalte persoane sa se opuna. ,ici un mag ade9arat nu se 9a
degrada dand ordine pentru scopuri negati9e. In acest ca: principiul aasic se
9a ra:buna pe el.
8easemenea este posibil sa stabilesti un contact astral cu alt mag) care-i de acelasi
ni9el cu tine) tot ce 9orbesti spre oglinda 9a (i au:it de colegul tau c;iar si la cele mai mari
distante) uneori asa de tare incat poate (i au:it clar de o persoana sen:iti9a din apropiere.
.ersoanele decedate pot (i c;emate sa apara in oglinda ta in aceeasi maniera. In
acest ca:) concentra:a-te pe aasa si imaginea:a-ti persoana sau trebuie sa
gandesti pro(und ca ea 9a apare. 8aca 9rei sa c;emi o persoana necunoscuta)
trebuie sa te concentre:i pe un obiect ce a apartinut acesteia) din perioada cand
era in 9iataF ii pronunti numele in aasa si astepti intr-o stare de pro(unda
meditatie ca ea sa apara. Intr-o perioada scurta (iinta c;emata 9a apare pe
supra(ata oglin:ii) magul putand spune ce doreste. -a inceput comunicarea cu
persoane decedate 9a (i ca si cum gandesti cu 9oce tare) dar mai tar:iu 9ei putea
sa comunici cu ele daca doresti. Ai posibilitatea sa materiali:e:i respecti9a
persoana cu a<utorul elementului pamant) ast(el ca persoana sa de9ina 9i:ibila si
oc;iului neantrenat.
8epinde de (iecare indi9id cat de mult doreste sa se speciali:e:e in aceasta directie.
8easemenea si alte (iinte pot (i c;emate si condensate) detalii despre aceasta problema se
9or gasi in 9olumul 2 : >.ractica e9ocarii magice?) pentru ca e=ista anumite reguli de
practica.
$$ O2linda !a2ica pentru contactarea entitatilor: puterilor etc
$oi descrie aceasta metoda in a 2- a carte) >.ractica e9ocarii magice?. Aici 9oi
spune pentru curiosi doar atat: sa presupunem ca magul isi incarca oglinda cu aasa)
trasea:a imaginar semnul entitatii pe supra(ata oglin:ii impregnata cu elementul analog
respecti9ei entitati 1caracterul si simbolul acesteia3 ast(el ca el este capabil sa intre in
contact apropiat cu respecti9a (iinta sau poate pronunta numele entitatii in concordanta cu
legile uni9ersului 1(olosirea stiintei ,uabbalei3. 0ontactul ii 9a permite magului sa
reali:e:e orice doreste tinand cont de natura entitatii in9ocate. Acelasi lucru se poate spune
despre toate (iintele si puterile e=istente.
&&'
$% O2linda !a2ica pentru auto;in1luentare sau in1luentarea altor persoane
Orice oglinda magica este un a<utor e=celent pentru auto-in(luentare) dar cele mai
bune re:ultate se obtin daca in compo:itia oglin:ii se a(la si un condensator (luid. E=ista
atatea 9arietati de (olosire incat este imposibil sa le speci(icam pe toate. Aici 9oi cita doar
cate9a e=emple practice.
Aspira din oceanul uni9ersal de lumina atat de multa lumina incat sa te simti
rosu-(ierbinte ca un soare. Impregnea:a aceasta lumina cu o dorinta) de
e=emplu aceea ca lumina si radiatia ei sa produca intuitie) inspiratie sau orice
alta (acultate dorita ori capacitatea de a cunoaste un anumit ade9ar. -asa lumina
sa iasa prin mainile tale pe supra(ata oglin:ii si acumulea:a-o acolo pana cand
toata lumina a trecut din corp in oglinda. 8a acestei lumini (orma unei mingi
stralucitoare ce emite ra:e e=trem de puternice. Repeta incarcarea de cate9a ori
la inter9ale scurte pana esti sigur ca oglinda a (ost asa de puternic incarcata
incat emanatiile sale iti pentrea:a corpul) su(letul si spiritul eliberand in(luenta
pe care ti-o doresti. .rin 9ointa si imaginatie combinate cu o credinta (erma)
leaga lumina de supra(ata oglin:ii pentru atata timp cat ai ne9oie si cand ai
terminat di:ol9a lumina inapoi in uni9ers. Trebuie sa (ii (erm con9ins de e(ectul
si in(luenta luminii ast(el incat nici cea mai mica umbra de indoiala sa nu rasara
in tine.
Aceasta incredere de neclintit da puterea dinamica a emanatiilor din lumina)
a<ungandu-se pana la e(ecte (i:ice. Acum cati9a ani am incarcat c;iar eu o oglinda conca9a
din sticla asa de puternic incat s-a spart in sute de bucatele) (iind ne9oit sa-mi procur o alta
oglinda (acuta din ste<ar.
/tai in (ata oglin:ii tale si meditea:a asupra unui ade9ar ce 9rei sa-l cunosti sau
problemelor ce 9rei sa le re:ol9i. 8upa ce termini meditatia interpune
principiul aasic sau intra in transa si in scurt timp problema se 9a re:ol9a. In
orice ca: 9ei a9ea surpri:e placute lucrand in aceasta maniera) mai tar:iu cu
greu 9ei putea medita (ara a<utorul acestei practici. 8aca tii oglinda incarcata)
trebuie sa o prote<e:i de pri9irile altora. 0el mai bine este sa o tii in9elita in
matase) matasea (iind un i:olator (oarte bun. 8easemenea poti proiecta
in(luenta oglin:ii asupra patului in care dormi) permitandu-i sa lucre:e toata
noaptea) in(luentandu-ti subconstientul ca sa obtii re:ultatul dorit. 4olosirea
autosugestiei in acest ca: este de un real a<utor) intarind si grabind producerea
e(ectului. Este e9ident ca nu-ti 9ei de:9olta doar abilitatile si (acultatile in
aceasta maniera ci si su(letul si spiritul tau 9or (i in(luentate in directia
respecti9a. 8aca nu mai ai ne9oie de in(luenta sau o alta sarcina presupune o
incarcare di(erita) precum emanatia aasei sau a unuia din elemente ori a
(luidului electric sau magnetic) atunci trebuie sa descarci lumina din oglinda cu
a<utorul imaginatiei si sa o trimiti inapoi in uni9ers.
In aceeasi masura poti in(luenta si alti oameni cu di(erenta ca puterea cu care 9ei
incarca oglinda o 9ei atrage direct din uni9ers. Ast(el este posibil sa reali:e:i tot (elul de
e=perimente cum ar (i ;ipno:a) somnul magnetic) stari mediumnice) lucruri pe care magul
le 9a gasi (oarte naturale. In (unctie de ce doresti iti 9ei aran<a si practicile necesare.
$& O2linda !a2ica pentru incarcarea ca!erei si trata!entul oa!enilor 5olnavi
O procedura similara este si in ca:ul incarcarii camerelor prin oglinda magica.
Incarca oglinda cu (luidul corespun:ator) cum ar (i lumina) biomagnetismul)
aasa etc.) direct din uni9ers asa de puternic incat emanatiile se raspandesc in
&&*
camera c;iar din timpul incarcarii. Ast(el poti iradia camera in care stai pentru
:ile) c;iar luni ca sa obtii succes) sanatate) inspiratie) pace etc. .oti (ace si o
intarire a incarcarii daca e ne9oie) prin repetarea procedurii. 4oarte multe boli
pot (i tratate ast(el cu conditia ca oglinda sa (ie incarcata corect. 8easemeni poti
pune o persoana bolna9a in (ata oglin:ii si el sau ea se 9a simti mai bine in
cate9a minute) depinde de puterea acumulata in oglinda.
$' O2linda !a2ica ca e!itator si receptor
Oglinda poate sa (ie (olosita (oarte e(icient si in acest ca:F poti (ace e=perimente de
animare a imaginilor si transmitere a sunetelor. /imilar ca un receptor sau emitator radio
poti sa (olosesti si oglinda. $oi descrie pe scurt 2 practici pe care magul le poate (ace (ara
e(ort) daca a urmat cursul etapa cu etapa pana la acest ni9el. .rimul e=periment se re(era la
animarea reciproca a gandurilor sau imaginilor intre 2 magi a(lati la acelasi ni9el de
de:9oltare. 8istanta nu contea:a) &0 sau &000 mile e acelasi lucru. Modul de comunicare
9aria:a) putand a9ea loc prin ganduri) po:e si imagini) litere) cu9inte sau propo:itii.
.ractica ramane intotdeauna la (el si se (ace cu a<utorul principiului aasic. 7rmea:a
descrierea oglin:ii ca emitator) (ara ca persona care este in(luentata sa stie ce9a despre
transmisie.
-a inceput este a9anta<os ca magicianul sa aiba o anumita rutina cu partenerul sau)
care se presupune ca este la acelasi ni9el de de:9oltare sau cel putin poate lucra cu
principiul aasic. 4i=ea:a e=act ora transmisiei si receptiei impreuna cu partenerul tau.
Ambele pot a9ea loc in acelasi timp. .rima trebuie e=ersata practica transmisiei) apoi cea a
receptiei :
Emitatorul trebuie sa incarce oglinda cu aasa si sa intre in transa cu a<utorul
principiului aasic. 0u a<utorul imaginatiei 9a elimina conceptul de timp si spatiu
dintre el si partenerul sau) ast(el a9and sen:atia ca sta c;iar langa partenerul sau.
Mai tar:iu aceasta sen:atie 9a apare automat) la (el ca la e=perimentele anterioare.
-a inceput transmite doar (orme simple cum ar (i triung;iuri sau cercuri impreuna
cu dorinta ca partenerul tau sa le 9ada in oglinda sa. Receptorul nu are altce9a de
(acut decat sa-si incarce oglinda cu aasa) sa intre in transa cu a<utorul principiului
aasic si sa se concentre:e pe (aptul ca 9a putea 9edea clar tot ce-i trimite colegul
sau. 8aca ambii magi sunt la acelasi ni9el de de:9oltare) imaginile proiectate in
oglinda de emitator 9or (i deasemenea 9a:ute in oglinda de catre receptor.
0and s-a terminat timpul alocat emisiei se sc;imba ordinea transmisiei ast(el incat
emitatorul sa (ie cel ce receptionea:a si se repeta din nou acest e=periment de telepatie)
in9ers. Intotdeauna este bine ca magul sa stapaneasca atat transmisia cat si receptia.
,imeni nu trebuie sa (ie descura<at de esecurile de la inceput) daca 9ei e=ersa cu tenacitate)
succesul 9a 9eni dupa mai multe incercari. Indata ce reusesti sa percepi imagini simple)
treci la po:e mai complicate) dupa aceea c;ipuri de persoane in 9iata) locuri etc. la (el ca
atunci cand ai (acut e=perimentul preliminar de imaginare cu oglinda. 8aca reusesti aceste
e=periente poti sa treci la trans(erul ideilor (ara imaginatie) idei care se a(la doar la ni9elul
intelectului.
/a presupunem ca cine9a a obtinut su(icienta e=perienta ca transmitator si
receptor) atunci poate incerca sa scrie cu9inte scurte pe supra(ata oglin:ii cu
a<utorul imaginatiei) cu9inte ce 9or (i 9i:ibile in oglinda receptorului. 0u9intele
9or (i urmate de propo:itii iar in (inal (ra:e.
A<ungand la acest ni9el de trans(er 9i:ual) te poti ocupa de trans(erul acustic.
.ronunta unul sau doua cu9inte spre oglinda cu dorinta ca receptorul sa le auda.
Aici deasemenea receptorul este in stare de transa asteptand ca mesa<ul sa 9ina.
&&6
-a inceput 9a a9ea sen:atia ca si cum ar (i gandit cu 9oce tare) dar de la un
e=periment la altul 9a au:i distinct 9ocea celuilalt) in (inal la (el de clar ca si
cum ar 9orbi la tele(on. Mai tar:iu cand ai de9enit (amiliar cu emisia si receptia
de cu9inte poti incerca cu (ra:e scurte) pana cand ambii parteneri sunt capabili
sa transmita si sa receptione:e mesa<e intregi) prin antrenament constant.
Multi adepti din Orient (olosesc aceasta metoda de trimitere a mesa<elor unii catre
altii. In Orient aceasta (acultate este numita >mesa<e pe calea aerului?. Acest lucru trebuie
inteles in mod simbolic) din moment ce se produce cu a<utorul principiului aasic.
8easmenea si di(erite emotii pot (i transmise si receptionate. Aceasta problema nu mai are
ne9oie de o descriere.
8aca magul stapaneste capacitatea de transmisie si totodata de receptie de la un
partener egal antrenat) el poate intercepta dialogurile si imaginile transmise intre alti
practicanti prin aceeasi metoda) ca si cum s-ar racorda pe (rec9enta unui post de radio)
acest lucru si in magie este denumit >pirateria-radio?.
Acum 9oi descrie oglinda magica pentru trans(erul ideilor) cu9intelor si imaginilor
catre persoane care nu sunt antrenate magic) persoane care nu au nici cea mai 9aga idee
despre ast(el de lucruri sau de (aptul ca pot (i in(luentati in aceasta maniera.
In acest ca: magul trebuie sa-si e=prime intentia catre oglinda incarcata cu
aasa) cu comanda ca sa (ie receptionata de persoana sau persoanele in cau:a.
8aca magul pune intre el si persoana neantrenata principiul aasic) acea
persoana 9a percpe mesa<ul in (unctie de inteligenta sa. 8aca cine9a nu are
su(icienta e=perienta in ast(el de lucruri) persoana careia ii este adresat mesa<ul
9a de9eni nelinistita iar in cate9a minute 9a simti ne9oia sa se gandeasca intens
catre mag. 8upa un timp receptorul 9a simti gandul ca si cum ar (i al lui. 8aca
magul doreste sa se speciali:e in ast(el de operatii) poate emite si sugestia ca
respecti9ele ganduri sunt de la el. E(ectul se 9a simti imediat sau in cursul
transmisiei.
8easemenea magul poate intar:ia e(ectul speci(icand sa (ie receptionat doar cand
receptorul este pregatit pentru el. Acest moment este de obicei cand acea persoana nu (ace
nimic care sa-i distraga atentia) de obicei inainte de a adormi sau inainte de tre:ire.
In acest ca: magul se concentrea:a in oglinda pe ideea) dorinta sau mesa<ul
impreuna cu comanda ca tot ceea ce ii transmite 9a putea (i perceput de indi9id
numai daca se a(la in starea de pregatire adec9ata. Atata timp cat mesa<ul nu a
(ost inca receptionat) 9a ramane acti9 si lipit de supra(ata oglin:ii. Indata ce
mesa<ul a (ost trimis) deci oglinda si-a indeplinit scopul - gandul sau mesa<ul a
(ost corect receptionat de persoana ce trebuie in(luentata) atunci supra(ata
oglin:ii de9ine pura din nou. Magul se poate ocupa de treburile sale (ara sa se
mai gandeasca la lucrarea >tele(onului (ara (ir?) iar oglinda 9a produce e(ectul
automat) pana ce mesa<ul a (ost receptionat intr-ade9ar.
$) O2linda !a2ica ca e!itator de ra3e pentru incarcarea ca!erelor:
trata!entul 5olnavilor etc
Oglinda magica poate (i (olosita si in aceasta directie) iar in mainile unui mag
talentat 9a (i de un a<utor pretios in de:9oltarea sa. .ractica incarcarii camerei este aceasta:
8aca lucre:i intr-o camera ce 9rei sa (ie in(luentata doar pentru scopuri proprii) (a
incarcarea prin intermediul propriului corp. 8aca 9or bene(icia si alte persoane (a
incarcarea atragand puterea direct din uni9ers.
&&6
Absoarbe2atrage o imensa cantitate de lumina din uni9ers) (ie prin tine sau
direct din uni9ers) si apoi o concentre:i pe supra(ata oglin:ii. Aceasta
acumulare trebuie repetata de mai multe ori pana ce lumina capata (orma unei
mingi sau disc ce emana o lumina stralucitoare in toata camera) ca un bec
puternic. Repetand (rec9ent acest e=periment) ar trebui sa 9e:i lumina radianta
ca si cum ar (i ra:e - trecand prin corpul tau. .rin imaginatie si cu incredere
trans(era dorinta ta in aceasta lumina) si in acelasi timp gandeste-te ca lumina
de9ine din ce in ce mai mare cu (iecare ora ce trece) cu (iecare :i puterea
emisi9a este din ce in ce mai patrun:atoare si mai dinamica. 4i=ea:a durata
e(ectului prin limitarea puterii de emisie la anumite perioade sau da-i comanda
sa (ie permanenta. Acum implementea:a scopul sau dorinta care 9rei sa se
indeplineasca) in aceasta lumina radianta. 0and ai terminat) aran<ea:a oglinda in
camera ta ast(el ca sa (ii e=pus constant la radiatia ei. ,u te mai gandi la
oglinda cand ai terminat de (acut toate cele mentionate) deoarece aceasta 9a
(unctiona automat in(luentandu-te sau in(luentand acele persoane pentru care ai
pregatit-o. Aceasta metoda te 9a a<uta mult in tot ceea ce (aci) in e=ercitii)
cercetari sau meditatii si o poti (olosi (rec9ent.
8aca oglinda n-a (ost incarcata doar pentru tine ci si pentru alte persoane sa :icem
pentru tratarea persoanelor bolna9e) 9ei 9edea ca poti (ace mult mai multe (iind sub
in(luenta oglin:ii) nu te 9ei mai simti obosit si orice persoana bolna9a ce 9a intra in camera
sau 9a intra in contact direct cu oglinda 9a simti o usurare imediata. E(icienta depinde de
incarcarea oglin:ii. Ast(el magul nu doar o persoana poti trata ci tot atatea persoane cate
incap in camera. Magneti:atorii pro(esionisti sau cei ce se ocupa cu tratarea bolna9ilor sau
in(luentarea oamenilor) 9or gasi minunata s(era de acti9itate in aceasta metoda.
.uterea emisi9a deasemeni poate (i trimisa la orice distanta. ,u-i necesar sa
sublinie: cat este de 9aloroasa oglinda in mainile magului si cate posibilitati ii o(era.
Magul intelept nu 9a abu:a niciodata de oglinda sa magica si nu o 9a de:onora prin
in(luente negati9e asupra oamenilor.
$+ O2linda ca o unealta de protectie
Oglinda magica poate (i (olosita si ca o unealta de(ensi9a sau pentru protectie.
Impregnarea puterii emisi9e trebuie modi(icata ast(el ca ra:ele de lumina sa retina sau sa
trimite inapoi orice in(luenta nedorita.
In oricare din ca:uri trebuie sa incarci oglinda sau camera cu aasa imprimand
calitatile de intangibilitate si impenetrabilitate in ea. Orice acumulare a
principiului aasic este imposibila) dar impregnarea cu dorinte pentru obtinerea
unui e(ect dinamic se poate repeta (rec9ent.
E la latitudinea magului sa-si construiasca mai multe oglin:i) pentru scopuri
di(erite. 8ar) daca lucrea:a la distanta cu transmisia sau receptia ideilor) nu trebuie sa-si
i:ole:e camera cu aasa pentru ca aceasta 9a bloca toate operatiile de la distanta. Te;nica
ecranarii de in(luente negati9e si i:olarea anumitor locruri se gaseste in a 2-a carte a mea)
>.ractica e9ocarii magice?.
In a(ara de (olosirea oglin:ii pentru protectie) e=ista si alte a9anta<e pentru mag. El
poate (olosi oglinda sa atraga orice (luid cunoscut 1magnetic) electric) electromagnetic3 si
sa actione:e cu ele in operatiile sale) totul depinde de ceea ce doreste sa obtina.
$- O2linda !a2ica pentru proiectia puterilor: 1iintelor sa
&&+
Oglinda magica poate (i (olosita la condensarea oricarei (orte din s(era mentala sau
astrala) in asa masura incat sa (ie perceputa c;iar de o persoana neantrenata. Aceasta nu-i o
problema de sugestie sau imaginatie) pentru ca toate gandurile si (iintele pot (i condensate
in oglinda cu practicile descrise aici) ast(el incat e posibil sa le (otogra(ie:i. Iata
instructiunile pentru practica:
/upra(ata oglin:ii este incarcata cu elementul pamant concentrat) proiectat
direct din uni9ers. ,u (a proiectia prin corp pentru ca acest lucru produce
parali:ie. 0u cat este mai puternica acumularea cu atat 9a (i mai 9i:ibil obiectul
sau (iinta care doresti sa le proiecte:i. Ast(el este mai bine sa repeti acumularea
elementului pamant de cate9a ori. 8aca doresti sa (aci o imagine sau un
elemental 9i:ibil unei persoane) procedea:a in (elul urmator: introdu principiul
aasic in capul persoanei sau in tot corpulF ordona aasei sa actione:e doar pe
durata e=perimentului. Trans(era imaginea pe supra(ata oglin:ii cu asa o
claritate ca si cum ar (i reala. .astrea:a aceasta 9i:uali:are. 0and persoana
in(luentata cu aasa 9a pri9i oglinda) 9a 9edea imaginile reproduse ca intr-un
(ilm. .oti produce acelasi e(ect in aceeasi maniera cu orice elemental) elementar
sau (antoma. 8aca 9rei sa c;emi o (iinta din planul astral sau mental incarca
spatiul din <urul oglin:ii cu aasa) sau) mai bine ar (i sa umpli toata camera cu
aasa. Acest lucru nu ar (i necesar daca ai a9ea in camera o a doua oglinda
impregnata cu aasa. Toate pregatirile (iind terminate) intra in transa prin
aspirarea principiului aasic in tine si c;eama (iinta dorita.
.ana cand cine9a nu-i (amiliar cu practicile de e9ocare asa cum sunt descrise in al
2-lea 9olum) trebuie sa se limite:e la c;emarea persoanei decedate din planul astral)
actiune ce se reali:ea:a cu a<utorul imaginatiei.
.rin acumularea elementului pamant pe supra(ata oglin:ii) imaginile si (iintele pot
(i materiali:ate ast(el incat sa (ie 9a:ute si au:ite de o persoana neantrenata. Tot ce se 9ede
nu-i o ;alucinatie) pentru ca magul este capabil sa (otogra(ie:e imaginile materiali:ate prin
elementul pamant. 8ar tine minteK Imaginile condensate in acest mod au 9ibratii mult mai
inalte decat cele normale. Ast(el de (otogra(ii trebuie (acute cu cel mai scurt timp de
e=punereF cel putin o e=punere de &2&000 secunde. ,u contea:a daca-i :i sau noapte sau
supra(ata oglin:ii e inc;isa la culoare. 8ar daca 9rei sa (otogra(ie:i oglinda si (undalul
acesteia este ne9oie de o oarecare lumina. Alt(el 9ei (otogra(ia doar imaginea materiali:ata
din oglinda. .laca (otogra(ica este pre(erabila (ilmului. 0and (otogra(ie:i entitatile din
planul mental) trebuie sa (olosesti un (iltru albastruF pentru restul (iintelor si a decedatilor)
un (iltru 9iolet. .entru (iintele (ormate dintr-un singur element cum ar (i (iintele
elementale) (olosesti un (iltru rosu-rubiniu. 4otogra(iile cu (enomenele magice din natura
trebuie (acute cu un (iltru galben. 0ulorile (iltrelor sunt analoage planurilor respecti9e. In
plus magul are posibilitatea sa arate trecutul) pre:entul si 9iitorul unei persoane.
$10 O2linda !a2ica ca un televi3or
.rin oglinda magica suntem capabili sa obser9am e9enimentele ce se intampla cu
persoane cunoscute sau necunoscute) indi(erent la ce distanta.
Incarca oglinda cu principiul aasa) intra in transa cu a<utorul aasei si
concentrea:a-te pe persoana ale carei actiuni 9rei sa le 9e:i. @andeste-te la
oglinda ca (iind un telescop gigant prin care poti obser9a totul indi(erent de
distanta. Magul 9a 9edea imediat impre<urimile din <urul persoanei in cau:a ca
si cum s-ar uita la un (ilm. -a inceput imaginea 9a (i un pic neclara dar prin
&&8
repetitii 9a (i (oarte clara aparand o sen:atie de 9ecinatate ca si cum ar (i langa
ea. 0;iar si o distanta de &000 de mile nu contea:a. 0a sa 9eri(ici ca intr-ade9ar
ceea ce 9e:i este real) imaginea:a-ti persoana (acand o actiune di(erita. 8aca
reusesti cu claritate acest lucru prin simturile astrale) lucrurile pe care le-ai
9a:ut au (ost (alse iar e=ercitiul trebuie repetat pana a<ungi sa deosebesti intre
lucrurile ade9arate si ;alucinatii.
/ub tutela unui mag e=perimentat si o persoana neantrenata poate sa ia parte la
acest gen de tele9i:iune. Magii antrenati special in acest domeniu 9or reusi daca doresc) sa
obtina si (otogra(ii (olosind un (iltru rosu.
8aca nu te interesea:a aspectele (i:ice pe care le obser9i de la distanta) ci
caracterul si emotiile persoanei) nu te concentra pe corpul (i:ic al acesteia) ci
imaginea:a-ti numai corpul astral. 8upa o perioada scurta 9ei 9edea aura si
caracteristicile acelei persoane in di(erite nuante de culori) din care 9ei trage
conclu:iile logice despre caracterul si abilitatile sale urmand legile analogiei.
8aca 9rei sa 9e:i spiritul persoanei in oglinda) imaginea:a-ti ca corpul (i:ic si
astral nu sunt acolo. Imediat 9or apare imaginile care corespund spiritului
persoanei respecti9e) si ast(el poti urmari gandurile sale de la orice distanta.
0um poti 9edea din e=emplele citate aici) (acultatea de a citi gandurile altei
persoane de la distanta) poate (i reali:ata (ara di(icultate) totul depinde de tine si de cat de
departe 9rei sa mergi.

$11 O2linda !a2ica pentru investi2area trecutului: pre3entului si a viitorului

0and lucre:i cu oglinda una din cele mai di(icile sarcini este in9estigarea e=acta a
trecutului) pre:entului si a 9iitorului altor persoane. Este posibil ca magul sa-si 9ada
propriul trecut si pre:ent ca un (ilm) dar 9a e9ita acest lucru. 8ar daca nu se poate stapani
nu-i di(icil sa a(le ce-i re:er9a 9iitorul. 8ar aici este o problema: in momentul in care isi
pri9este 9iitorul in oglinda isi ani;ilea:a liberul arbitru. .oti (ace o comparatie cu un
model2tipar ce trebuie sa se reali:e:e (ara posibilitatea ca sa se poata (ace ce9a pentru sau
impotri9a lui. Este o alta problema daca principiul Aasa in (orma ei cea mai inalta) sa o
numim .ro9identa 8i9ina) ar da un a9ertisment magului intr-un (el sau altul) despre
anumite pericole) (ara ca el sa aiba intentia sa 9ada sau sa in9ete ce9a. Este e9ident ca cea
mai stricta atentie trebuie acordata acestor tipuri de a9ertismente (ara e=ceptie) pentru ca
ignorarea lor ar cau:a se9ere pre<udicii magului. A<uns aici) magul ar trebui sa distinga
daca atentionarea 9ine de la o (iinta indi(erent din ce plan sau direct de la principiul aasic.
Oglinda magica este o unealta e=celenta pentru cercetarea trecutului) pre:entului si
9iitorului unei probleme sau a unei persoane obisnuite sau orice l-ar interesa pe mag. Toate
gandurile) perceptiile) emotiile si actiunile (i:ice lasa o urma care este inregistrata in aasa
sau sursa primara) ast(el magul poate citi in aasa ca si cum ar citi o carte desc;isa) (ie prin
oglinda magica (ie in stare de transa.
Tot ce are de (acut este sa se concentre:e pe oglinda cu a<utorul imaginatiei. -a
inceput cand magul nu stapaneste la per(ectie aceasta metoda imaginile 9or (i
incoerente si sporadice. .rin repetari (rec9ente o imagine dupa alta 9or apare pe
supra(ata oglin:ii in legatura corecta cu trecutul) la (el de clar ca si cum magul
ar (i (ost de (ata la e9enimente. Magul poate de:9alui o intamplare dupa alta)
incepand din pre:ent inapoi in copilarie si pana in momentul nasterii.
Este recomandabil sa te uiti in trecutul tau sau a altor persoane doar pana la
momentul nasteriiF este posibil sa 9e:i si incarnarule anterioare) dar magul este atentionat
sa nu o (aca) pentru ca orice in9estigare a 9iitorului sau a 9ietilor trecute) a ta sau a altora)
este un amestec in treburile .ro9identei 8i9ine. Iar ast(el de curio:itati pot naste consecinte
&&%
periculoase. In primul rand 9a de9eni imediat tot asa de batran cat a (ost in toate 9ietile
anterioare) (apt ce 9a da un sentiment de indi(erenta catre orice alta 9iata 9iitoare. In al
doilea rand magul 9a (i in intregime responsabil pentru toate greselile (acute in 9ietile
anterioare. /ingurul a9anta< ar (i ca ar de9eni constient de toata e=perienta acumulata) (apt
ce nu compensea:a de(el de:a9anta<ele.
8aca magul are un moti9 realmente important ca sa a(le 9iitorul altei persoane) tot
ceea ce trebuie sa (aca este sa intre in transa. Acest (el de clar9i:iune) unde magul poate
percepe propriile planuri mentale) astrale si (i:ice ca si ale altora in maniera corecta) este
cel mai inalt ni9el ce poate (i atins prin lucrul cu oglinda magica. A<uns aici) nu mai am ce
sa spun cu pri9ire la oglinda magica) iar magul 9a descoperi pentru el si alte practici
pornind de la e=emplele mentionate aici.
ANTRENAMENT #SIHIC

1 Separarea constienta a corpului astral de cel 1i3ic

In acest capitol magul 9a in9ata cum sa-si separe corpul astral de cel (i:ic prin
antrenament constient si cum sa se duca unde doreste nu doar cu spiritul ci si cu su(letul.
0um 9ei 9edea proiectia corpului astral este di(erita de cea mentala sau de transa indusa cu
aasa. /tarea in care corpul astral si mental este separat de cel (i:ic) in ocultism se numeste
e=ta:. Magul per(ect poate merge oriunde in corpul sau astral) cu toate ca in ma<oritatea
ca:urilor se 9a multumi cu proiectia mentala sau o stare de transa. 0a o regula) proiectia
corpului astral se (ace doar cand este ne9oie de e(ecte magice la ni9el (i:ic. 0and
proiecte:i corpul astral trebuie sa-ti iei anumite precautii) pentru ca in acest ca: ambele
legaturi dintre corpul mental) astral si cel (i:ic) asa numitele matrite- mentala si astrala sunt
slabite de corpul (i:ic. 0orpul mental si astral ramane legat de corpul (i:ic doar printr-un
cordon subtil si elastic ce straluceste ca argintul. In ca:ul in care in timpul proiectiei astrale
trupul este atins de o alta persoana) indi(erent daca este antrenata in magie sau nu) aceasta
9a duce la moartea corpului (i:ic prin ruperea cordonului. Ast(el trebuie sa (ii (oarte) (oarte
atent inca de la inceput ca nimeni sa nu te atinga in timp ce practici aceste lucruri.
0ordonul cel subtire 1>(irul de argint? #n.t.3 9a (i rupt in bucatele) (luidul electromagnetic
(iind mult mai puternic in om. ,ici c;iar cordonul argintiu al unui mag antrenat nu ar
re:ista acestui (luid. E=amenul medical al persoanei decedate in aceasta maniera ar trage
conclu:ia ca moartea a (ost cau:ata prin embolie sau datorita unor probleme de inima. In
starea de e=ta:) corpul (i:ic este intr-o stare similara mortii) aparent (ara 9iata) iar respiratia
si inima par ca s-au oprit. 7rmatorul paragra( iti 9a arata partea practica. Moartea clinica
este tot o stare de e=ta:) cau:ata de conditii patologice in persoana in cau:a) lucru ce poate
(i usor e=plicat de mag. Trebuie spus ca matrita mentala) agentul de legatura dintre corpul
mental si astral) e tinut in (unctiune prin respiratia normala care apro9i:ionea:a 9asele de
sange cu cele * elemente si aasa) prin plamani. 0u totii stim ca nu e=ista 9iata (ara
respiratie. Matrita astrala) legatura dintre corpul astral si (i:ic se pastrea:a prin alimentarea
cu ;rana si lic;ide. Magul de9ine acum constient de legaturile dintre mancare si respiratie)
intelegand moti9ele pentru care am insistat pe e=ercitiile pri9ind respiratia constienta)
;ranirea bine ec;ilibrata si constienti:ata) lucruri tratate in primul ni9el si care trebuie sa
de9ina obisnuinte de 9iata. 8aca 9reo etapa anterioara este negli<ata) di:armoniile) bolile si
alte probleme pot usor sa apara. Multe deran<amente mentale si emotionale sunt cau:ate de
iregularitati in aceste 2 aspecte importante. /-a spus de la inceput ca spiritul) su(letul si
corpul trebuie de:9oltate egal si reali:at ec;ilibrul. 8aca corpul (i:ic nu-i bine ec;ilibrat)
&20
adica nu-i su(icient de puternic si re:istent si nu are su(icienta re:er9a de (luid
electromagnetic din alimente substantiale) bogate in minerale si 9itamine) ast(el incat sa
aibe o elesticitate adec9ata) acest antrenament de producere a starii de e=ta: il poate
imbolna9i. Ast(el magul 9a (i de acord ca orice metoda de antrenament ascetica) care cere
reducerea ;ranei este o (orma e=trema si deci nesanatoasa. Multe metode orientale care cer
ascetismul sunt limitate si periculoase) indeosebi pentru persoanele care nu-s nati9e din
India si a caror structura psi;ica nu-i obisnuita cu clima locala. 8aca magul si-a de:9oltat
toate cele ' aspecte ale sale tinand de trup) su(let) spirit) nu trebuie sa se teama de
posibilitatea aparitiei unor de:ec;ilibre in s(era sa mentala) astrala sau (i:ica. In sc;imb
persoanele care nu au urmat cursul etapa cu etapa) se pot astepta la di9erse de:ec;ilibre.
Ast(el magul nu 9a incepe practica proiectiei corpului astral decat atunci cand este sigur ca
stapaneste toate capitolele anterioare. In ca:ul proiectiei mentale) matrita astrala ramane in
interiorul corpului legand corpul (i:ic de cel astral) dar in ca:ul proiectiei astrale totul este
scos din corpul (i:ic) ast(el incat (ii de doua ori mai precaut cand te 9ei ocupa de acest
subiect) al antrenamentului e=tatic.
.rocedura de proiectie a corpului astral este destul de simpla) in special pentru
magul care stapaneste proiectia mentala. Acestea sunt instructiunile:
/tai in asana ta obisnuita 1acest e=emplu il poti (ace si stand intins3 si
proiectea:a corpul mental. Trans(era-ti constiinta in corpul mental si pri9este-ti
corpul (i:ic. $ei a9ea sen:atia ca corpul tau (i:ic doarme. Acum cu a<utorul
imaginatiei gandeste-te ca corpul tau astral este tras in a(ara corpului (i:ic prin
9ointa) la (el cum ai (acut cu corpul tau mental. Marimea corpului astral trebuie
sa (ie la (el cu cea a corpului mental si (i:ic. Acum uneste-te cu corpul tau astral
intrand 1din mental3 in el. 4acand aceasta 9ei a9ea sen:atia ciudata) de parca
corpul astral n-ar (i al tau) ast(el ca trebuie sa conecte:i constient matrita
mentala cu cea astrala. Alt(el nu 9ei reusi sa simti corpul astral in imaginatia ta)
el (iind continuu atras de corpul (i:ic ca de un magnet. 8aca pri9esti corpul
(i:ic in timpul acestui e=periment 9ei obser9a di9erse neregularitati in respiratia
ta. In momentul cand iti 9ei concentra gandirea ca sa te unesti cu corpul tau
astral si sa respiri regulat) te 9ei gasi unit cu corpul tau astral. 0;iar de la
inceputul unirii tale cu corpul astral - ca un spirit langa corpul tau (i:ic- nu
urmari nimic in a(ara de respiratie. Acest e=periment trebuie repetat pana esti
obisnuit sa respiri in corpul tau astral pe care l-ai scos din corpul tau (i:ic si l-ai
unit cu spiritul.
.recum 9e:i) respiratia constienta in corpul astral produce separarea matritei
astrale. 8aca prin practici repetate respiratia in corpul mental si cel astral au de9enit
(amiliare) poti (ace inca un pas:
0and incepi sa respiri in corpul astral) cel (i:ic se 9a opri din respirat. .rin
separarea corpului astral de cel (i:ic) cel din urma intra intr-o stare letargica)
(ata se albeste la (el ca a unui mort. 8ar imediat ce 9ei inceta sa respiri in a(ara
trupului dorind sa opresti e=perimentul) 9ei obser9a cum corpul astral este atras
ca un magnet in corpul (i:ic care incepe iar sa respire normal. 8ar nu inainte sa-
ti trans(eri si corpul mental) constienta in corpul (i:ic) ast(el incat corpul mental
si cel astral sa-si reia po:itia (i:ica) apoi iti 9ei recupera simturile si gradat te
9ei >intoarce la 9iata?.
0eea ce numim moarte (ace parte din acelasi proces cu di(erenta ca matrita astrala
ce (ace legatura dintre dintre corpul (i:ic si cel astral este distrusa) (ie printr-o boala
mortala sau alta cau:a. A9and matrita distrusa) corpul astral si cel mental 9or (i automat
proiectate din trup) cu sau (ara 9ointa. In acest proces respiratia este trans(erata corpului
astral (ara ca acesta sa de9ina constient de ea. 8in aceasta cau:a cei decedati la inceput nu
reali:ea:a di(erenta dintre corpul astral si cel (i:ic. @radat 9or a<unge sa inteleaga ca corpul
(i:ic nu le mai este de nici un (olos iar corpul astral se supune altor legi 1legile principiului
&2&
aasic3. Am scris despre asta in capitolul anterior despre planul astral. Ast(el proiectia
corpului astral este o imitare a procesului mortii. Acest lucru iti arata cat de aproape te
apropii de granita pe care o numim moarte in decursul acestor e=ercitii. 8eci) procedea:a
cu ma=ima atentie si precautieK
8aca magul are un control per(ect asupra proiectiei corpului astral 9a constata ca:
1&3 (rica de moarte a disparut) 123 magul stie e=act cum 9a (i procesul mortii sale si unde se
9a duce dupa ce 9a parasi acest in9elis muritor.
8upa e=perimente (rec9ente) separarea corpului astral de cel (i:ic si respiratia in
corpul astral 9a (i o rutina si nu-i 9ei da prea multa atentie iar in corpul astral 9ei a9ea
aceleasi sen:atii ca-n corpul (i:ic. 8aca 9rei sa te intorci in corpul (i:ic) trebuie sa-ti retii
intentionat respiratia in corpul astral) ast(el ca el sa (ie capabil sa se desparta de corpul
mental si sa-si reia (orma in corpul (i:ic. In momentul cand corpul astral s-a intors in (orma
(i:ica trupul incepe imediat sa respire) ceea ce (ace posibila aceasta re9enire. Intotdeauna
trebuie sa (ii atent la aceasta problema. 4iind supus unor legi di(erite) corpul mental nu
respira in acelasi ritm ca si corpul (i:ic unit cu cel astral. 8oar daca ai de9enit obisnuit cu
iesirea si intrarea corpului astral si mental in cel (i:ic de cate ori doresti) luand in
considerare masurile de precautie pri9ind respiratia) doar atunci 9ei (i capabil intr-ade9ar
sa te retragi succesi9 din corpul (i:ic. -a inceputul acestui e=ercitiu preliminar) nu te
indeparta prea mult de corp. Ast(el ai posibilitatea sa stai c;iar langa corpul tau (i:ic sau sa
adopti in astral postura de e=ercitiu 1asana trupului3.
7n alt e=periment este sa nu-ti obser9i doar corpul) ci si tot ce-l incon<oara la
(el ca la proiectia mentala. In (ond este acelasi proces ca la proiectia mentala:
9a trebui sa simti) sa au:i si sa percepi (iecare obiect) cu di(erenta ca acum
mintea este imbracata intr-o roba2mantie - in ca:ul nostru corpul astral- ceea ce
permite un e(ect (i:ic mai pregnant. /a presupunem ca 9i:ite:i pe cine9a in
corpul tau mental ca sa obser9i o actiune ce poate cau:a sen:atii astrale bune
sau rele) insa nu le poti percepe si nici simti in corpul tau mental) si nici nu poti
(i in(luentat. .e de alta parte) daca (aci e=perimentul in corpul tau astral 9ei
simti si 9ei percepe totul ca si cum ai (i cu corpul (i:ic acolo.
In continuare 9ei in9ata sa iesi gradat din corpul tau (i:ic) pas cu pas. -a inceput 9ei
a9ea o sen:atie ca esti atras inapoi in corpul tau (i:ic de o (orta in9i:ibila intocmai cum
magnetul atrage (ierul. Acest lucru trebuie inteles prin aceea ca legatura dintre corpul astral
si cel (i:ic este alimentata) pastrata si tinuta in ec;ilibru de un (luid (oarte subtil.
E=perimentul de proiectie astrala este un act deliberat impotri9a legitatii elementelor din
corpul tau) peste care trebuie sa treci. Ast(el sa te misti in corpul astral cere un e(ort mai
mare decat umblatul in corpul mental. Acesta este moti9ul pentru care la inceput este mai
bine sa (aci doar cati9a pasi si sa te intorci imediat. .entru ca puterea de atragere
magnetica te impinge si te in(luentea:a constant) ea 9a pro9oca di(erite sentimente in tine
cum ar (i (rica de moarte s.a. Trebuie sa treci peste aceste sentimente si sa le stapanesti
oricand. 8aca ai a9ansat pana aici trebuie sa (i capabil sa stapanesti per(ect tot ceea ce se
poate intampla. 0u (iecare nou e=periment du-te mai departe. 0u trecerea timpului 9ei (i
capabil sa acoperi distante din ce in ce mai mari. 0u cat 9ei merge mai departe cu atat
puterea de atractie 9a scade. Mai tar:iu) cand 9ei calatori (oarte departe) 9ei gasi ca e destul
de di(icil sa te intorci in corpul (i:ic. Aceasta este o problema spinoasa pentru mag) mai
ales daca umbla prin regiuni si planuri care-l (ascinea:a atat de mult incat de9ine trist cand
trebuie sa se intoarca in corpul sau. .recum 9e:i magul trebuie sa-si controle:e
sentimentele) pentru ca imediat ce incepi sa te obisnuiesti sa traiesti in corpul astral) iti
poate pieri c;e(ul de 9iata si sa nu doresti sa te mai intorci in corpul (i:ic. .e mag il
cuprinde o dorinta ar:atoare sa distruga prin (orta (irul 9ietii ce il leaga inca de corpul si de
planul (i:ic. Acest lucru este la (el ca o sinucidere in corpul (i:ic) (iind o o(ensa la adresa
&22
.ro9identei 8i9ine si are consecinte armice. /i e c;iar de inteles aceasta tentatie mai ales
dupa toate e=perientele minunate din celelalte planuri in comparatie cu lumea (i:ica.
4acand progrese in proiectia corpului astral ast(el incat poate strabate orice distanta)
magul are posibilitatea sa (oloseasca aceasta abilitate in mai multe ca:uri. El se poate
trans(era cu corpul astral unde doreste. .oate trata oamenii bolna9i prin acumularea si
condensarea (luidului electric sau magnetic in corpul astral si trimitandu-le in pacient.
Tratamentul cu a<utorul corpului astral este mult mai e(icient decat cel obtinut prin
proiectia mentala sau trans(erul constiintei) pentru ca (luidul cu care lucrea:a magul 9a (i
e(icient numai in planul corespondent al persoanei bolna9a.
Magul poate (ace o gramada de alte lucruri. /e poate materiali:a cu a<utorul
elementului pamant pe care-l condensea:a in corpul sau astral pe plan astral) ast(el incat sa
(ie 9a:ut de un om obisnuit. Acest aspect depinde de durata antrenamentului si de
capacitatea de acumulare a elementului pamant in corpul astral. 8easemenea se pot (ace
actiuni (i:ice prin corpul astral) sa produci sunete prin lo9ire sau sa in(luente:i mersul
treburilor de la ni9elul (i:ic. 8e (apt nu e=ista limite pentru un mag si depinde de el in ce
linie se speciali:ea:a. In orice ca: el stie cum sa produca toate aceste (enomeneF de
e=emplu cum sa-si materiali:e:e doar o mana in timp ce restul corpului ramane la ni9elul
astral. 8aca este capabil sa accelere:e 9ibratiile electronilor unui obiect cu a<utorul
imaginatiei) 9a reusi sa demateriali:e:e acel obiect) depinde de (orta si de de:9oltarea sa.
Ast(el poate (ace sa dispara un obiect din (ata oamenilor si sa-l trans(ere in planul astral.
Ast(el magul 9a putea transporta di(erite obiecte la orice distanta cu a<utorul corpului sau
astral si sa le aduca inapoi intregi. .entru un om obisnuit aceste lucruri sunt (antasmagorii)
dar magul e=perimentat cu usurinta 9a produce si alte (enomene mult mai uimitoare)
(enomene pe care omul obisnuit le poate cataloga drept miracole) dar in ade9aratul sens al
cu9antului nu e=ista miracole. Magul recunoaste .uterile /uperioare si legile acestora si
stie cum sa le (oloseasca in bene(iciul omenirii. .ot (i mentionate si alte aplicatii) dar cele
speci(icate pana acum sunt su(iciente pentru cel ce cauta iluminarea.
" I!pre2narea corpului astral cu cele #atru Calitati Divine Funda!entale

0and magul a a<uns la acest ni9el de de:9oltare) 9a incepe sa e=prime conceptele
despre 8-:eu in idei concrete. Misticul (iind antrenat doar pe o line) Coginul pe alta etc.) ei
9ad in 8i9initate nimic altce9a decat ce9a caruia i se inc;ina si o adora. Adeptul intelept
care a luat in considerare cel * elemente in de:9oltarea sa) isi 9a repre:enta conceptul de
8-:eu in * aspecte tinand seama de legile uni9ersului:
&. Atotputernicia 6Omnipotenta8: atribuita elementului (ocF
2. Atotcunoasterea 6Omniscienta8 si intelepciunea) atribuita elementului aerF
'. Iu5irea atotcuprin3atoare: atribuita elementului apaF
*. Ne!urirea si o!nipre3enta: atribuita elementului pamant.
-a acest ni9el sarcina magului este sa medite:e asupra acestor * idei di9ine pe
rand. Meditatia pro(unda ii permite magului sa intre in e=ta:) direct cu una din
9irtutile di9ine de mai sus) (u:ionand cu ea intr-o asa masura incat se simte
direct 9irtutea in c;estiune. Trebuie sa e=perimente:e toate 9irtutile atribuite lui
8-:eu. Aran<amentul acestor e=ercitii este o problema proprie a (iecarui magF e
ne9oie sa medite:i atata timp asupra unei calitati di9ine) pana ce o simti ca (ace
parte din tine. .oti (ace aceasta meditatie si in timpul liber) in asa maniera incat
sa treci prin toate 9irtutile intr-un singur e=ercitiu. Meditatia trebuie sa (ie asa
de pro(unda) patrun:atoare si con9ingatoare incat corpul astral de9ine identic cu
9irtutile in cau:a.
&2'
0onceptul magului despre 8-:eu este uni9ersal) inclu:and toate 9irtutile di9ine) in
concordanta cu legile uni9ersale. Trebuie sa acor:i cea mai mare atentie acestei meditatii
pentru ca ea este absolut necesara pentru reali:area unirii cu 8-:eu. 0and magul este
capabil sa-si (aca o idee e=acta despre aceste * 9irtuti dupa lungi meditatii) a a<uns asa de
departe incat poate sa intre in legatura cu 8umne:eu) practica ce 9a (i descrisa in ultimul
capitol. Aceste meditatii produc un (el de indumne:eire a spiritului si su(letului magului) si
in (inal si a corpului intr-un mod analog) permitandu-i sa reali:e:e uniunea cu 8-:eu care
este suma si esenta acestui curs practic.
A,TRE,AME,T 4I5I0
.rin practica continua) ele9ul a parcurs o distanta mare a<ungand intr-un punct in
care nu mai este ne9oie de un antrenament special al corpului (i:ic. 8e acum 9a trebui sa-si
ampli(ice puterile obtinute si sa le (oloseasca in di(erite moduri. Mai <os 9or urma niste
instructiuni pe care ele9ul le poate urma (ara e(ort) totul depinde insa de gradul de:9oltarii
sale.

1 Trata!entul 5olnavilor cu 1luidul electro!a2netic

Este un lucru (rumos si sacru sa a<uti lumea su(erinda) iar magul este capabil sa
indeplineasca miracole in ceea ce pri9este tratamentul bolna9ilor) la (el cum multi s(inti au
(acut in trecut si inca mai (ac in timpurile noastre. ,ici unul dintre magneti:atori sau
mediumii 9indecatori nu 9a intelege eliberarea puterii dinamice corespun:and principiilor
primare asa cum o intelege magul. /e presupune aici ca magul cunoaste anatomia oculta a
corpului cu pri9ire la elementeF ast(el) orice in(luenta a bolilor e mult mai usor de detectat
si de tratat.
0u a<utorul aasei si a oc;ilor sai clar9a:atori) magul 9a recunoaste imediat cau:a
si radacinile bolii) putand sa o in(luente:e direct la ba:a. 8aca cau:a bolii se a(la in s(era
mentala a pacientului) magul inainte de toate trebuie sa in(luente:e mintea pacientului
pentru a restabili armonia. .recum am mai spus) s(era astrala poate in(luenta doar planul
astral) la (el cum s(era (i:ica in(luentea:a numai planul (i:ic. 8e acest lucru trebuie mereu
sa tii cont. Orice transmutare de la un plan la altul se poate (ace doar prin matritele
corespun:atoare) sau printr-o legatura a unei puteri mai subtile. 7n gand niciodata nu poate
produce un e(ect (i:ic sau 9indeca o boala) decat indirect. @andul ce are la ba:a increderea
si con9ingerea (erma poate cau:a 9ibratii puternice in s(era mentala) ce pot trece in corpul
astral prin matrita mentala. O in(luenta ca aceasta nu a<unge mai departe decat in su(letul
pacientului. Acest lucru determina mintea acestuia sa se a=e:e pe procesul 9indecarii) prin
producerea 9ibratiilor necesare 9indecarii) dar nimic mai mult. E9ident ca se poate (ace o
ameliorare la ni9elul mental-astralF pacientul singur la ni9el mental 9a grabi procesul
9indecarii) dar aceasta in(luenta pentru o boala (i:ica nu-i dea<uns) in special daca
pacientul este de<a slabit si ii lipsesc (luidele necesare 9indecarii. Ast(el succesul este unul
nesemni(icati9) iar 9indecarea subiecti9a.
8in aceasta categorie de metode de 9indecare (ac parte sugestia) ;ipno:a) auto-
sugestia) 9indecarea prin credinta s.a.m.d. Magul nu 9a subestima aceste metode) dar nici
nu se 9a ba:a pe ele) le 9a (olosi ca temporar) ca ad<u9ante. In nici un ca: aceste metode
nu-s asa de 9aloroase precum sunt descrise in numeroase carti.
Mult mai e(icienta este actiunea magului care are un surplus mare de energie 9itala
obtinuta prin antrenamentele oculte si un stil de 9iata corespun:ator. El nu are ne9oie de
&2*
credinta pacientului sau sa (oloseasca sugestia sau ;ipno:a. 7n magneti:ator obisnuit
incarca cu surplusul sau de energie corpul astral al bolna9ului c;iar impotri9a 9ointei lui) si
ast(el obtine o 9indecare mai rapida pentru ca are un magnetism mai puternic) intarind
matrita astrala a pacientului. Ast(el un magneti:ator poate trata cu succes un copil care nu
poate contribui la 9indecarea proprie prin imaginatie sau subconstient. Magicianul in
sc;imb) poate trata sute de pacienti :ilnic (ara ca energia sa 9itala sa scada. El (oloseste
legile uni9ersale) atingand direct organul in cau:a (ara sa mai treaca prin corpul astral cu
matrita sa. 8in acest moti9 magul ade9arat are o in(luenta mult mai puternica decat toti
9indecatorii cunoscuti pana-n pre:ent. In anumite ca:uri procesul 9indecarii se petrece asa
de rapid ca poate (i pri9it ca miracol de catre medicina o(iciala.
,u intentione: sa speci(ic anumite reguli generale ade9aratului mag pentru
tratamentul bolna9ilor) pentru ca sunt sigur ca de<a si-a de:9oltat propriile metode pe ba:a
legilor in9atate. Ma 9oi limita la a da anumite sugestii.
Magul lucrea:a cu 9ointa si imaginatie si daca pacientul su(era de o slabiciune
mentala sau deran<ament ii 9a restabili armonia. Aici magul trebuie sa (ie pe de
deplin constient de acti9itatea spiritului sau) ast(el ca nu corpul sau astral sau
(i:ic ci doar spiritul sau sa e=ercite in(luenta. Toata atentia trebuie acordata
spiritului) su(letul si corpul trebuie ignorate pentru a se ampli(ica e(ectul de la
spirit la spirit. 8e e=emplu daca pacientul este in agonie sau intr-o stare de
inconstienta) magul il 9a putea (ace sa-si re9ina imediat. 8aca cau:a este in
corpul astral) magul 9a lucra cu acumularea de energie 9itala in care 9a pune
dorinta 9indecarii complete. El 9a aduce enegia direct din uni9ers in corpul
astral al pacientului (ara sa o treaca prin corpul sau. 4acand acest lucru magul
e9ita o descarcare a energiei proprii sau amestecarea energiei sale cu cea a
pacientului. In ca:ul unei boli (i:ice) a unui organ) magul apelea:a la elemente
si la (luidul electric si magnetic. 8aca pacientul dispune de o constitutie
puternica) magul 9a lucra doar cu acele elemente care au o in(luenta po:iti9a
asupra boliiF ast(el 9a combate o (ebra cu a<utorul elementului apa. Elementul
apa 9a produce de la sine (luidul electric si magnetic in (unctie de necesitatiF
deasemeni se poate recomanda un anumit regim) un anumit tip de respiratie)
plante) bai) toate corespun:and elementului in cau:a. 8aca corpul pacientului
este asa de slabit ca nu poate accepta elementul si ast(el sa produca (luidul
necesar) magul nu are alta sansa decat sa incarce organul bolna9 direct cu (luid.
Aici trebuie sa tii cont de anatomia oculta pri9ind polaritatile. Orice organ care
indeplineste o (unctie a (luidul magnetic nu 9a (i incarcat niciodata cu (luid
electric. Organele care (unctionea:a cu ambele (luide) acestea 9or (i introduse
consecuti9. /a presupunem ca 9rea sa in(luente:e :ona capului) 9a incarca
(runtea) partea stanga si interiorul) creierul mare cu (luid electric iar spatele
1creierul mic3 cu (luidul magnetic. 8aca magul lucrea:a prin pase de-asupra
capului bolna9ului) lucru bun de alt(el dar nu intr-atat de necesar) 9a (ace aceste
actiuni tinand seama de (luide. 0u pri9ire la cap 9a in(luenta (runtea si partea
stanga cu mana dreapta-electrica) iar spatele 1cea(a3 si partea dreapta cu mana
stanga-magnetica. 7n mag (oarte bine antrenat in practica 9indecarii nu are
ne9oie sa dea din maini deasupra pacientului) el poate (ace totul cu a<utorul
imaginatiei sale superior de:9oltate. El trebuie sa stie cum sa trimita (luidul
electric si magnetic cu a<utorul imaginatiei in cele mai mici organe si celuleF
deasemnea sa poata sa diri<e:e (luidele direct in oc;i: (luidul magnetic in
interiorul oc;ilor) iar cel electric in marginea globilor oculari. In acest (el 9a
putea trata di9erse probleme ale oc;ilor sau sa-i (orti(ice) putand c;iar sa-i (aca
pe orbi sa 9ada din nou) daca orbirea nu a (ost cau:ata de un de(ect structural.
.artile neutre ale corpului trebuie incarcate cu elementul a(erent regiunii
respecti9e sau cu energie 9itala. Ar (i un de:a9anta< sa negli<e:i partile neutre)
&26
pentru ca emanatia (luidelor le 9a in(luenta in mod indirect) dar mai slab. In
ca:ul in care boala a cuprins tot corpul) precum problemele de ner9i) sau boli
ale sangelui) (luidul electric trebuie trimis in toata partea dreapta a corpului iar
cel magnetic in partea stanga. 8aca pacientul nu-i su(icient de recepti9 dupa
cate9a sedinte susccesi9e cu ambele (luide) se pot incarca regiunile corpului cu
elementele a(erente. O acumulare e=trem de dinamica a elementelor intr-un
corp bolna9 trebuie e9itata) pentru ca pacientul nu 9a suporta o ast(el de
stimulare intensa.
Tratamentul magic cel mai e(icient consta in in(luentarea succesi9a a spiritului)
su(letului si corpului pacientului. Da:andu-se pe e=emplele date si legile uni9ersale) magul
ar trebui sa stie cum sa actione:e (ara o sugestie particulara. Raspun:and la intrebarea daca
un e=pert) un mag (oarte bine pregatit poate trata orice boala c;iar si cele incurabile) se
poate spune ca magul are posibilitatea sa 9indece orice (el de boili c;iar cele mai gra9e cu
conditia ca nici un organ sa nu lipseasca. Inainte de-a inter9eni) magul 9a citi in cartea
destinului #Aasa - cat de departe i se permite sa inter9ina) pentru ca unele boli tin de
arma pacientului. 8ar daca magul simte un impuls2intuitie de-a actiona ca sa trate:e sau
sa 9indece complet) 9a obtine ade9arate miracole pornind de la instructiunile date aici si
tinand cont bineinteles de legile uni9ersale.
0ei mai inalti adepti care au umblat pe acest pamant) au (acut 9indecari
miraculoase) au in9iat mortii etc.) au putut (ace aceste lucruri tinand cont de legile
uni9ersale) de puterile si (luidele acestoraF aici nu a contat atat actul credintei) (ie constient
sau inconstient) sau cu9antul 9iu al Habbalei) totul depin:and in special de de:9oltarea
completa a magului si cat de departe poate a<unge cu 9indecarile magice.
" Incarcarea talis!anelor: a!uletelor si a 2e!elor
0redinta in talismane si amulete 9ine din timpuri imemoriale) a9and originea in
(etisism care inca se mai intalneste la rasele primite. 0redinta in talismane si alte lucruri
similare a supra9ietuit pana-n :ilele noastre) dar in alta (orma ca sa se adapte:e stilului de
9iata modern. Toate inelele) brosele) mascotele) pandati9ele etc. care se crede ca aduc
noroc) pot (i considerate talismane. A:i pot (i la moda pietrele pretioase si semipretioase
:odiacale) maine altce9a. 8aca n-ar (i ce9a ade9arat) poate c;iar magic) credinta in
talismane ar (i disparut de mult. /a cernem acum graul de neg;ina si sa ridicam 9alul
deasupra problemei.
7n talisman) amuleta) sau piatra :odiacala are ca scop intarirea credintei
posesorului. 7itandu-se la talisman) purtatorul se in(luentea:a subconstient prin
autosugestie in directia respecti9a. ,u contea:a daca omul materialist sau sa9antul
condamna ast(el de credinte) etic;etandu-le ca superstitii. Magul intelept stie ade9arata
9aloare a acestor lucruri si nu se 9a multumi sa le poarte doar pentru a-si mari credinta si
increderea) el 9a in9estiga legile ce stau la ba:a secretelor talismanelor. El stie ca un
talisman nu mai (unctionea:a daca a trecut din mana unui credincios in mana unui
necredincios sau sceptic. 0u aceasta cunoastere) magul merge si mai pro(und in lucrurile ce
tin de talismane.
Inainte de-a trece la sinte:a) sa speci(icam unele di(erente. 7n talisman pentru mag
nu-i nimic altce9a decat o unealta) ce9a material in care isi pune (orta) (luidul etc. 4orma si
9aloarea materiala nu contea:a pentru el) nici (rumusetea) moda sau prestigiul obiectului
nu-l interesea:a. Talismanul pentru mag este un ce9a prin care) proiectand anumite puteri
in el) poate produce di(erite e(ecte indi(erent daca purtatorul crede sau nu in el.
.antaclul pe de alta parte) este un obiect speci(ic) un talisman in armonie cu
principiile dorite. Magul trebuie sa (ie atent la legile analogiei cand (ace si incarca un
&26
pentaclu) pe care-l 9a pre(era intotdeauna simplului talisman) mai ales daca 9rea sa
comunice cu (iintele din alte lumi) (ie entitati bune sau rele) genii sau demoni.
Amuleta este un lucru sacru) poate (i si-un 9erset din Diblie) o Mantra- cu9ant sau
(ra:a ce e=prima 9eneratia catre o :eitate) scrise pe pergament sau ;artie. .urtarea
di(eritelor plante magice cum ar (i matraguna) despre care se crede ca are putere
protectoare) intra tot in categoria amuletelor. Tot aici intra condensatorii (lui:i in (orma
solida sau lic;ida) sau ;artia sugati9a imbibata cu acestia) pietrele incarcate si magnetii
naturali sau c;iar arti(iciali.
In (inal mai 9reau sa spun ca pietrele pretioase si semipretioase sunt (oarte buni
condensatori (lui:i si au (ost (olosite din trecutul cel mai indepartat pentru protectie) noroc)
succes sau 9indecare. Astrologii au atribuit e(ecte speciale di(eritelor pietre pe ba:a
culorilor sau materialului din care sunt alcatuite si le-au atribuit di9erselor :odii)
recomandand oamenilor sa poarte una sau alta in (unctie de :odie. Insa magul stie ca aceste
pietre :odiacale au un e(ect nesemni(icati9 sau sunt inutile pentru cine nu crede in ele.
Magul poate tine cont de argumentele astrologiei) dar nu este dependent de ele in nici un
ca:. 8aca doreste) el poate incarca magic orice piatra c;iar si cele ce par ne(a9orabile din
punct de 9edere astrologic si ast(el sa obtina orice re:ultat doreste) indi(erent daca persoana
crede in re:ultat sau nuF (inalul 9a (i cel dorit de magician si nu altul. 0um am terminat de
9orbit despre di(erite talismane) amulete) pantacle si pietre pretioase) ma 9oi ocupa acum
de cate9a metode de incarcare si 9oi speci(ica &0 (eluri:
&. Incarcarea prin 9ointa si imaginatieF
2. Incarcarea prin acumularea de energie 9itala si impregnarea dorinteiF
'. Incarcarea prin legarea de elementali) elementari) (iinte ce au de indeplinit o anumita
misiuneF
*. Incarcarea prin ritualuri indi9iduale sau traditionaleF
6. Incarcarea prin (ormule magice) mantre) tantre etc.F
6. Incarcarea prin acumularea elementelorF
+. Incarcarea prin (luidul electric si magneticF
8. Incarcarea prin acumulare de luminaF
%. Incarcarea prin 9olte electromagneticeF
&0. Incarcarea prin operatii de magie se=uala.
4iecare metoda de incarcare are numeroase 9ariante) luandu-mi prea mult timp sa le
descriu pe toate. Magul a9ansat 9a gasi propria metoda de incarcare ba:andu-se pe intuitia
sa. Aceste &0 metode ser9esc ca reguli de g;idare) ast(el ca in continuare le 9oi descrie pe
scurt.
" =1 Incarcarea prin vointa si i!a2inatie

Aceasta este cea mai simpla si usoara metoda) e(ectul depinde de 9ointa si
imaginatia magului. Orice talisman) amuleta si pantaclu) cu e=ceptia amuletelor din ;artie
si pergament trebuie puri(icate de (luidul ce-l contin inainte de a (i incarcate magic. Acest
lucru se (ace cel mai bine prin magia apei.
.une intr-un pa;ar apa rece si proaspata) apoi pune talismanul in apa. In acest
timp concentre:a-te pe (aptul ca apa absoarbe toate in(luentele negati9e.
Mentine aceasta concentrare cat9a timp. 8upa cate9a minute de concentrare
pro(unda) trebuie sa (ii (erm con9ins ca toate in(luentele negati9e au (ost
absorbite de apa si talismanul tau este liber de orice in(luenta. 7suca talismanul
si (ii con9ins ca-i recepti9 in(luentei tale. Trebuie sa (aci aceasta puri(icare la
orice talisman care nu-i lic;id) indi(erent cu ce metode 9ei alege sa-l incarci.
Tine talismanul in mana si prin imaginatie concentrea:a in el dorinta ta) cu toata
9ointa si increderea. 4i=ea:a timpul de lucru) adica dorinta ta 9a (unctiona
&2+
pentru o perioada anumita de timp sau pentru totdeauna si daca e(ectul este
limitat doar pentru o persoana sau pentru oricine poarta talismanul. 4oloseste
(orma timpului pre:entF imaginea:a-ti ca dorinta din el lucrea:a de<a. .oti sa-i
maresti puterea prin incarcari repetate) acest lucru 9a (ace puterea emisi9a a
talismanului mai patrun:atoare. In timpul concentrarii tale asupra dorintei)
trans(era si sentimentul ca e(icienta talismanului 9a ramane si c;iar 9a creste
daca nu te gandesti la elF poti (ace la (el si daca talismanul este pentru altcine9a.
8aca ai incarcat talismanul cu toata stiinta ta si cu cea mai mare (orta posibila)
talismanul este gata.
";" Incarcarea prin acu!ularea de ener2ie vitala si i!pre2narea cu dorinte
Talismanul trebuie puri(icat in maniera care s-a speci(icat la punctul 2-&.
8aca talismanul este pentru tine) 9a trebui sa (aci acumularea energiei 9itale in corpul tau
19e:i capitolul '3.
8aca ai incarcat bine corpul tau cu energie 9itala radianta) transmite aceasta
putere prin mana dreapta in talisman) condensea:-o acolo ast(el incat sa umple
tot talismanul) amuleta sau piatra care ai ales-o. 0and (aci acest lucru) trebuie
sa-ti imagine:i ca talismanul absoarbe energia 9itala si o pastrea:a pentru cat
timp doresti. Trebuie sa ai credinta ca-n timp ce (olosesti talismanul puterea lui
nu 9a scadea) ba din contra 9a creste. Energia 9itala condensata in talisman 9a
apare ca un soare stralucitor. Intelegi deci cat de departe trebuie sa a<ungi cu
imaginatia. Trans(era dorinta pri9ind e(icienta talismanului direct in tine in timp
ce acumule:i energia 9itala. 8urata e(ectului poate (i (i=ata dupa aceea.
E=prima la pre:ent credinta ta ca talismanul este la ma=ima e(icienta imediat
dupa incarcare. ,u pune mai multe dorinte intr-un talisman) sau macar sa nu (ie
contradictorii. 8ar cele mai e(iciente incarcari sunt cele ce se re:uma la o
dorinta. In plus intotodeauna sa e=primi dorinte din s(era de posibilitateF e9ita
incarcari (antastice ce nu pot (i indeplinite.
Aceste s(aturi se potri9esc oricarui talisman indi(erent de metoda de incarcare. 0at
de mare este (orta e=pansi9a a unui talisman) se poate masura cu a<utorul unui pendul.
8aca (aci talismanul pentru altcine9a) (orta 9itala ce-o acumule:i trebuie luata direct din
uni9ers si condensata in talisman. Toate celelalte instructiuni sunt la (el.

";$ Incarcarea prin le2area ele!entalilor si a ele!entarilor

Am spus de<a cum se creea:a elementalii si elementarii in capitolele anterioare.
Dineinteles ca orice (iinta de acest gen poate (i legata de un talisman. $ra<a poate (i (acuta
printr-un cu9ant ales dinainte) unul scurt) un ritual special compus sau un gest combinat cu
imaginatia. $a (i su(icient sa pronunti cu9antul) sa (aci gestul sau ritualul si elementalul
legat 9a elibera e(ectul dorit. Magul 9a cunoaste timpul cand este capabil sa lege un
elemental de un talisman. Este e9ident ca el 9a (olosi elementalii pentru a in(luenta s(era
mentala iar elementarii pentru a in(luenta s(era astrala si (i:ica. Entitati sau di(erite (iinte
pot si ele sa (ie legate de un talisman ca sa obtii anumite e(ecte) si nu e=ista un mag
de:9oltat care sa nu poata (ace asemenea actiuni. El poate stabili contactul prin
comunicarea pasi9a) cu oglinda magica sau prin inducerea transei in aasa. ,u-i ne9oie de
alte in(ormatii aici) magul ar trebui sa stie ce are de (acut.

";% Incarcarea prin ritualuri individuale sau traditionale
Ritualuri indi9iduale de incarcare:
&28
Aceste practici sunt pre(erate in special de magii orientali care sunt dotati cu o
uluitoare rabdare) care este indispensabila in acest gen de incarcare. Magul
oriental (ace un semn ales de el deasupra talismanului sau cu el direct in aer) cu
a<utorul mainilor) degetelor) sau c;iar cu un deget. 0and (ace acest lucru se
concentrea:a pe e(ectul pe care doreste talismanul sa-l aibe. El 9a repeta
e=perimentul in (iecare :i) ast(el producand o >9olta? asa de puternica in aasa
incat dorinta este ca si implinita. 8aca prin repetari (rec9ente 9olta din aasa
este su(icient de puternica) este su(icient sa (aci ritualul sau gestul deasupra
talismanului (ara e(ort mental sau imaginati9) pentru ca e(ectul sa se produca.
7n mag (amiliari:at cu stiinta Qabbalaei 9a sti sa-si incarce bateria magica din
aasa de *62 de ori) corespun:and numarului Rabbalistic *62) in scopul ca
ritualul sau sa produca un e(ect automat. Aceasta incarcare se practica (ara mare
e(ort) dar este (oarte lunga si monotona) iar un mag european greu 9a a9ea
aceasta rabdare pentru a a9ea un re:ultat pe care-l poate obtine mult mai repede)
cu una din metodele descrise aici.
Incarcarea prin ritualuri traditionale este mult mai usoara si sunt necesare doar
cate9a repetitii pentru reali:area e(ectului) acesta (iind asa de puternic incat (ri:ea:a
miraculosul. .roblema aici este ca ast(el de ritualuri traditionale (ac parte din secretele
lo<ilor) sectelor etc.) si nu le pot re9ela aici. Este e9ident ca un mag antrenat in clar9i:iune
ar putea cu usurinta sa a(le aceste secrete) dar intotdeauna e=ista pericolul de a (i
descoperit. Magii orientali isi pastrea:a ritualurile sub <uramant de moarte si ar actiona (ara
mila impotri9a oricui ar indra:ni sa le intrebuinte:e (ara permisiune. Ast(el a9erti:e: pe toti
magii sa nu (aca ast(el de lucruri. Acest gen de ritualuri de obicei se (ac prin gesturi) semne
secrete apartinand di(eritelor :eitati 1Is;ta 8e9atas3) care se (ac deasupra talismanului intr-
o maniera similara cu cea de la ritualurile indi9iduale. 4ara indoiala o ast(el de incarcare
are un e(ect e=traordinar) pentru ca acest ritual este (acut de sute de magi) de la o generatie
la alta. 7n membru care-i declarat matur) de obicei primeste un asemenea ritual ca un (el
de recunoastere a meritelor. O(erirea unui asemenea ritual reali:ea:a imediat contactul cu
bateria aasica corespondenta) acest lucru in orient numindu-se Ankhur sau Abisheka.

";& Incarcarea prin 1or!ule !a2ice: !antre: tantre etc
Acest gen de incarcari este unul din cele mai puternice) necesita multa cunoastere si
multe pregatiri pe care le 9oi descrie in urmatoarele 2 carti despre e9ocarea magica si
Qabbala practica. Aici ma 9oi limita la o scurta descriere.
.rimul gen de incarcare se reali:ea:a prin repetarea (ormulei magice iar e(ectul este
obtinut cu a<utorul entitatii alese pentru acest scop.
Incarcarea printr-o mantra se (ace prin imaginarea sau pronuntarea unui
cu9ant2(ra:a ce e=prima 9enerarea unei :eitati) intr-un talisman anume - Aapa !oga.
0alitatile :eitatii alese se materiali:ea:a prin acest procedeu. Este absolut sigur ca se obtin
re:ultate (antastice in toate planurile cu aceasta metoda.
Incarcarea prin tantra nu-i nimic altce9a decat (olosirea corecta a cu9antului magic
si anumite puteri cosmice sunt anga<ate prin (olosirea literelor) cu9intelor etc.) potri9ite cu
ritmul) sunetul) culoarea si calitatea cosmica.
";' Incarcarea prin acu!ularea ele!entelor

Aceasta posibilitate o are orice mag ce a parcurs antrenamentul magic pana aici.
/a presupunem ca un mag doreste sa obtina un re:ultat printr-un anumit
element) atunci 9a incarca talismanul sau pantaclul cu elementul respecti9.
Incarcarea se (ace e=act ca la metoda 2 prin acumularea energiei 9itale) cu
&2%
e=ceptia (aptului ca acum este (olosit elementul in cau:a in locul acestei energii.
.entru u:ul personal incarcarea se (ace prin propriul corp) pentru alte persoane
incarcarea se (ace direct din uni9ers. 8aca un element este mai greu de stapanit
trebuie (olosit elementul opus.
Multe lucruri se pot (ace cu a<utorul elementelor) iar magul ce le stapaneste per(ect
isi 9a putea crea di(erite 9ariante pentru el.
";) Incarcarea cu 1luidul electric sau !a2netic
7na din cele mai puternice incarcari este cea prin (olosirea (luidului electric si a celui
magnetic.
8aca talismanul trebuie sa prote<e:e ce9a) sa ecrane:e) sa emita sau sa de:9olte
orice alt e(ect) se 9a (olosi (luidul electricF pentru a produce un e(ect de atractie)
sa atragi simpatie) noroc) succes 9ei (olosi (luidul magnetic. Maniera de
incarcare este identica cu cea descrisa anterior) dar daca talismanul este pentru
(olosinta proprie) acumularea se (ace in <umatatea corespun:atoare a corpului)
nu in tot corpul. 4luidul magnetic se acumulea:a dimamic in partea stanga a
corpului si proiectata in talisman prin mana stanga) pe cand (luidul electric il
acumule:i in partea dreapta a corpului si proiectia are loc prin mana dreapta.

";+ Incarcarea prin acu!ularea lu!inii
.entru obtinerea e(ectelor subtile de ordin spiritual) cum ar (i ampli(icarea
di(eritelor puteri oculte precum intuitia) inspiratia etc.) talismanul trebuie
incarcat cu lumina condensata. Incarcarea se (ace la (el ca incarcarea cu energie
9itala si impregnarea dorintei) limitarea e(ectului s.a.m.d. -umina condensata in
talisman este ca un soare ce straluceste mai puternic decat lumina :ilei.
Talismanul pentru u:ul propriu se incarca cu lumina prin propriul tau corp) cel
pentru alte persoane se incarca cu lumina atrasa direct din uni9ers. In rest
trebuie tinut cont de regulile si instructiunile obisnuite.
";- Incarcarea cu volte electro!a2netice

/a diminue:i in(luentele armice) sa (ii prote<at de in(luentele din alte s(ere si sa
manipule:i destinul precum doresti) pentru toate acestea un talisman este incarcat cu o
9olta) pentru (olosul personal sau pentru altii. Acest gen de incarcare este numit >9olta<? si
repre:inta imitatia stricta a principiului aasic si doar magul ce are cel mai inalt ideal-
uniunea cu 8-:eu) ar trebui sa (oloseasca aceasta metoda) (ara sa se impo9are:e armic
prin amestecarea in planul aasic. .recum am mai spus totul a (ost creat prin cele 2 (luide
si cele * elemente. 8upa legile uni9ersale) (luidul electric 9a (i intotdeauna in centru. -a
peri(eria (luidului electric unde acesta isi pierde capacitatea de e=pansiune) (luidul
magnetic incepe sa lucre:e insa aici este cel mai slab. 8istanta de la centru la peri(eria
(luidului electric este la (el ca aceea de la inceputul (luidului magnetic la peri(erie unde
puterea lui atracti9a este cea mai mare. Aceasta lege (unctionea:a in toate lucrurile
indi(erent de marime. 0and incarci un talisman cu o 9olta trebuie sa (ii atent la legea de
mai sus. 8aca 9rei sa incarci un talisman) pantaclu etc.) pentru tine cu o 9olta) procesul are
loc in (elul urmator:
&'0
In parte dreapta a corpului tau acumulea:a dinamic (luidul electric cu toata
puterea ta) prin mana ta dreapta si-n (inal prin degetele ei. .roiectea:a (luidul
electric acumulat intr-o puternica scanteie electrica) cuprinde-o cu imaginatia ta
si trimite-o e=act in centrul talismanului. Trebuie sa 9e:i scanteia ca si cum ar (i
de un rosu (ierbinte. Acum (a la (el cu (luidul magnetic) proiecte:a-l prin
degetele mainii stangi in9aluind scanteia electrica) in asa grad incat sa de9ina
in9i:ibila in imaginatia ta. Imaginea:a-ti (luidul magnetic comprimat ca a9and
culoarea albastra. 8aca reusesti acest lucru) doar o s(era albastra se 9ede) care
incon<oara talismanul. Ast(el 9olta este (acuta) (iind pregatita sa (ie incarcata cu
dorinta ta si limitarea in timp. /a presupunem ca mai tar:iu doresti sa maresti
incarcarea) lucru care probabil nu 9a (i necesar) atunci tot ceea ce trebuie sa (aci
este sa condense:i (luidul magnetic) iar (luidul electric din interior 9a creste
automat. O ast(el de 9olta are un e(ect magic puternic) putand sc;imba c;iar si
arma) dupa 9ointa. Magul care poate (ace aceste lucruri nu mai este subiectul
armei obisnuite ci doar al .ro9identei 8i9ine. Incarcarea unui talisman cu o
9olta pentru o alta persoana se (ace la (el dar (luidele nu trec prin corp ci sunt
atrase direct din uni9ers. $olta<ul pentru alte persoane ar trebui (acut doar in
cele mai disperate situatii 1bene(ice3) magul trebuie sa (ie sigur ca persoana in
cau:a este inspirata de idealuri inalte) urmarind scopuri inalte) dar este
in(luentata de arma. Oc;ii clar9a:atori ai magului 9or recunoaste (aptele iar
intuitia sa ii 9a spune cand sa actione:e si cand nu. In acest punct magul 9a (i
responsabil pentru tot si toate. Toma necredinciosul 9a (i (oarte mirat de marele
e(ect al unei ast(el de 9olte magice legate de un mic magnet) ast(el incat s(era
in9aluie complet magnetul.

";10 Incarcarea prin operatii de !a2ie se7uala
Mai e=ista o posibilitate de incarcare) subiect pe care il 9oi trata pe scurt. 8in
moti9e etice si morale nu 9oi descrie practica in detaliu. .rin meditatie magul poate a(la
totul despre ea) dar se 9a abtine sa o practice pentru ca are la dispo:itie multe alte metode.
8oar un mag cu un ni9el etic inalt poate indra:i sa (oloseasca aceasta metoda) deoarece
pentru cel pur toate sunt pure. In mainile unui om imoral aceste practici ar (ace mai mult
rau decat bine iar marile puteri ca cele ale iubirii nu trebuie (olosite gresit. Ast(el 9oi
comenta pe scurt principiile pe care se ba:ea:a aceasta incarcare.
Inainte de toate) trebuie luate anumite precautii) (ara de care nu ar apare
succesul. Orice operatie de magie se=uala indi(erent de scop) este un act sacru)
o rugaciune prin care este imitat actul creator al iubirii. Tot ce a (ost creat in
uni9ers a (ost (acut prin iubire. Aceasta lege uni9ersala este (undamentala in
magia se=uala. E9ident trebuie sa lucre:i cu o partenera care are conceptii
asemanatoare si a trecut prin acelasi antrenament magic. Darbatul mag
repre:inta principiul acti9) in timp ce partenera sa care stapaneste (luidul
electric si magnetic) trebuie sa-si sc;imbe polaritatea ast(el incat sa aibe capul
magnetic si :ona genitala electrica. .entru barbat este in9ers) polaritatea capului
sau este electrica iar cea genitala magnetica. Interactiunea dintre cei 2 parteneri
produce un puternic e(ect bipolar care da nastere unui enorm e(ect. Indeplinind
acest act al dragostei re:ultatul nu e numai o noua 9iata) dar dorinta impreuna
cu e(ectul au si inceput sa lucre:e. Aici intra in operatie polul superior cu cel
in(erior) magnetul tetrapolarF sacrul !od-"e-$au#"e reali:ea:a misterul cel mai
inalt) acela al iubirii sau 0reatia.
0e usor de degradat este acest act) cel mai inalt lucru ce e=ista pe pamantF /a
(olosesti acest lucru numai pentru satis(acerea po(telor trupesti te duce la condamnare.
&'&
Alungarea din Rai a lui Adam si E9a isi are aici cel mai inalt simbolism. Magul care
indra:neste sa se apropie de cea mai inalta practica) trebuie sa stapaneasca atat superiorul
cat si in(eriorul pentru a putea sa trans(ere aceasta putere in talismanul sau. /a de:onore:i
acest act sacru prin dorinte carnale ar (i sa repeti soarta lui Adam si E9a) carora nu li s-a
mai permis sa se bucure de >(ructele .aradisului?. Magul intuiti9 9a intelege usor acest
maret simbolism si 9a (i de acord cu mine pentru (aptul ca pastre: secretul asupra celui mai
mare dintre mistere.
$ Reali3area dorintelor prin volte electro!a2netice in a*asa
Am descris crearea unei 9olte prin (luidul electromagnetic in capitolul re(eritor la
incarcarea talismanului. .rocesul este acelasi cu e=ceptia (aptului ca s(era electromagnetica
trebuie sa (ie mai mare pentru o 9olta in aasa. .ractica este urmatoarea:
Acumulea:a (luidul electric in partea dreapta a corpului cu toata (orta pe care o
ai) apoi proiectea:a-l cu a<utorul imaginatiei in a(ara) prin palma dreapta)
(ormand in aer o minge de (luid electric. .roiectia nu se (ace prin degete) ci prin
palma. Mingea trebuie sa (ie de un rosu aprins) (iind tot mai dinamica prin
repetitii (rec9ente. Acest gen de acumulare si proiectie trebuie (acut pana ce
mingea a<unge la un metru in diametru. 4a la (el cu (luidul magnetic)
proiectandu-l prin partea stanga) in9aluie bila electrica strat cu strat) pana ce
(luidul magnetic acumulat a<unge la & m 1& Card3 in diametru. 4a acelasi lucru
cu (luidul magnetic) proiectand-ul prin palma stanga si in(asurand s(era
electrica strat dupa strat) pana ce (luidul magnetic acumulat atinge dimetrul de &
Card2metru.$olta electromagntica este acum completa. 0and (aci o ast(el de
9olta pentru o alta persoana (luidul electric si magnetic trebuie luat direct din
uni9ers. 8aca o ast(el de 9olta electromagnetica a (ost (acuta cu o puternica
con9ingere si credinta) magul 9a impregna aceasta 9olta- cel mai puternic
acumulator magic care e=ista # cu respecti9a dorinta concentrata. .rin
imaginatie 9a (i=a dorinta in ea ca si durata e=istentei 9oltei) iar apoi magul cu
a<utorul imaginatiei o 9a trimite in lumea cau:ala a aasei. Aici intrerupi
contactul cu 9olta ta) nu te mai gandesti la ea) o uiti) te gandesti la altce9a.
$olta pre:entata aici e una din cele mai puternice operatii pe care magul poate sa o
indeplineasca in acest stadiu de de:9oltare magicaF pana acum a reusit sa se stapaneasca pe
sine si sa in(luente:e bene(ic alti oameni. 0au:a trans(erata cu 9olta sa in aasa isi 9a (ace
e(ectul indi(erent de planul dorit) (ie el astral) mental sau (i:ic. 0u siguranta magul 9a
aprecia aceasta oportunitate si responsabilitate ma<ora si 9a (ace doar acte nobile pentru
bene(iciul sau si al semenilor sai pentru care indra:neste sa (aca aceasta operatie.
Magul care a pasit pe aceasta cale grea pana la acest ni9el) si-a ec;ilibrat arma
prin aceste e=ercitii di(icile care au (ost mai mult decat ascetice) pana intr-atat ca nu il 9a
mai in(luenta. Magul nu mai e subiectul in(luentei oarbe a destinului) el de9ine stapanul
soartei si doar .ro9identa 8i9ina in cele mai inalte aspecte poate sa-i in(luente:e 9ointa.
,I$E-7- P
&'2
A,TRE,AME,T ME,TA-

Inainte ca magul sa practice acest ultim ni9el) trebuie sa se uite inapoi cu atentie sa
(ie sigur ca a reali:at tot ce a (ost predat pana acum. 8aca nu-i asa) trebuia sa munceasca in
domeniul 9i:at si sa-si de:9olte (iecare (acultate complet. Orice graba cu pri9ire la
de:9oltarea magica este (ara sens a9and e(ecte negati9e mai tar:iu. .entru a (i e9itate
de:ilu:iile) ii recomand magului sa-si ia timp su(icient ca sa lucre:e e(icient si sistematic.
Trebuie sa inteleaga ca acest capitol P repre:inta (inalul de:9oltarii sale magice cu pri9ire
la prima carte de Tarot si ar trebui sa (ie pregatit pentru sarcinile magice superioare pe care
le 9oi descrie in urmatoarele 2 carti: ?.ractica e9ocarii magice? si >0;eia ade9aratei
Quabbala;?. 8aca e=ista de(iciente in de:9oltare nu 9a (i capabil sa controle:e puterile
superioare. ,u contea:a daca termini cursul cu cate9a luni mai de9reme sau mai tar:iu)
scopul (inal este acelasi: progresul sigur catre inaltimile subtile) cele pri9ind cunoasterea
lui 8umne:eu. .ri9ind inapoi magul isi 9a da seama ca a acoperit o distanta destul de mare
pe drumul spre per(ectiune) c;iar mai mult decat presupune) dar acesta este doar inceputul
inceputului. Meditand asupra (aptului a cata e=perienta si cunoastere mai trebuie sa obtina
el se 9a inc;ina in spirit (ata de (antana Intelepciunii 8i9ine. ,u 9or mai e=ista ambitii sau
mandrie) ca sa nu mai spunem nimic despre calitatile negati9e ale inimii sale) pentru ca cu
cat penetre:i mai pro(und in misterele lui 8-:eu cu atat mai umil si recepti9 9ei de9eni.
.rima sarcina a magului din acest capitol P este sa obtina cunoasterea despre s(era
elementelor. 0u corpul sau mental 9a 9i:ita di(erite s(ere ale elementelor) se 9a trans(era in
regatul gnomilor- spiritele pamantului) dupa acea in regatul nim(elor apei. Trebuie sa
cunoasca regatul spiritelor aerului si-n (inal in lumea salamandrelor) asa numitul regat al
(ocului. .entru un pro(an aceste lucruri sunt aberatii si le 9a pri9i ca po9esti. 8ar istoriile
cu spirite nu e=ista pentru ade9aratul adept) pentru ca ele sunt intelese ca un (el de po9esti
simbolice ce ascund multe ade9aruri pro(unde. -a (el este si cu gnomii) nim(ele) :anele si
salamandrele. Da:andu-se pe propriile obser9atii) magul se 9a con9inge de e=istenta lor. .e
de alta parte) o persoana neantrenata) cu simturile adormite este supusa doar 9ibratiilor
lumii (i:ice) nu-si 9a putea (ace o repre:entare mentala a altor lumi. Ma<oritatea oamenilor
sunt asa de absorbiti de acti9itatea din lumea (i:ica ca nu pot percepe nimic mai subtil sau
mai inalt decat planul (i:ic. Este cu totul alt(el pentru magul ce si-a de:9oltat simturile
constient) el (iind capabil sa perceapa mult mai multe si se poate con9inge practic de
e=istenta puterilor superioare) di9erselor planuri si (iintele de acolo. $orbind pe sleau)
scopul acestui curs este acela ca indi9idul sa a<unga sa perceapa si sa stapaneasca nu doar
lumea (i:ica ci in acelasi timp si s(erele inalte. 8ar acum sa ne ocupam de practica si sa
9edem cum putem a<unge in lumea elementelor.
1 Intalnirea cu Spiritele Ele!entelor. vi3itarea altor s1ere
In capitolele anterioare am in9atat ca e=ista o lume populata nu doar de energia
elementului in sine ci si de (iintele corespun:atoare. Atunci care e di(erenta dintre o (iinta
umana si una elementalaN Omul este constituit si in(luentat de cele * elemente precum si al
6-lea element care le controlea:a) pe cand o (iinta elementala este (acuta doar din energia
pura a elementului din care (ace parte. 8upa estimarile timpului nostru 9iata unei ast(el de
(iinte este mai lunga) dar nu poseda un spirit nemuritor. 0a o regula) la moarte o ast(el de
(iinta este di:ol9ata inapoi in elementul din care (ace parte. /a sarim peste detalii) pentru
ca magul 9a a(la totul prin e=perienta practica. El 9a (ace acest lucru prin proiectia
mentala. Magul 9a sti cum sa se trans(ere in regiunea elementelor si sa contacte:e (iintele
de acolo. Mai incolo 9a reusi si sa controle:e aceste (iinte. In 9olumul urmator > .ractica
e9ocarii magice? 9oi arata cum pot (i c;emate aceste (iinte in lumea noastra (i:ica. Inainte
&''
de toate) magul trebuie sa reali:e:e ca regatele elementelor nu au nimic comun cu lumea
(i:ica) ast(el ca nu se poate transporta acolo (ara a (i cali(icat sa o (aca. .e de alta parte o
(iinta elementala se poate intelege doar cu o (iinta asemantoare ei) (apt ce trebuie pri9it cu
atentie. O pasare se potri9este bine doar cu o alta pasare. In acelasi (el o (iinta elementala
se poate intelege doar cu o (iinta de acelasi (el) deci constituita din acelasi element. 8aca ar
intra in contact cu o (iinta umana) ar trebui sa adopte o (orma umana cu calitati umane.
Aici intelegi de ce trebuia sa practici e=perimente de proiectie a constiintei in capitolele
anterioare.
I $i:itarea s(erei spiritelor pa!antuluiF 0um am spus) un gnom nu 9a intelege
niciodata o (iinta umana si 9ice9ersa. 8aca (aci aceste lucruri ori magul trebuie sa de9ina
gnom ori gnomul trebuie sa se trans(orme in om. Ast(el) daca magul 9a dori sa intre in
imparatia gnomilor) atunci 9a lua (orma unui gnom. 8aca nu reuseste sa-si imagine:e cum
arata un gnom) 9a trebui sa-si (oloseasca capacitatea clar9i:iunii in transa sau cu oglinda
magica. El 9a 9edea ca gnomii sunt spirite mici) similar cu po9estile unde sunt descrisi
spiridusii. In general sunt pre:entati ca (iind pitici cu barba si scu(ie) cu par lung) oc;i
stralucitori si purtand sutane cu gluga. O imagine asemantoare 9a obtine magul in oglinda
sa magica. 8easemenea 9a obser9a ca (iecare spirit poarta un (elinar sau un obiect ce (ace
lumina in imparatia subterana.
8aca magul s-a con9ins de (orma unui gnom) trebuie sa adopte mental acea
(orma. Mai mult) trebuie sa se identi(ice cu elementul pamant) adica sa-si
incarce (orma cu acest element (ara nici o acumulare. Acum magul trebuie sa-si
imagine:e ca se scu(unda realmente in subteran) in imparatia pamantului. Drusc
9a 9edea ca totul este intunecat in <urul sau. 0u a<utorul imaginatiei 9a (ace o
lampa cu care 9a ilumina intunericul din <urul sau. -a inceput nu 9a percepe
prea multe) dar prin repetarea e=perimentului oc;ii sai se 9or obisnui cu lumina
di(u:a si 9a reusi sa 9ada (iinte care au aceeasi (orma ca el) si care doresc sa-l
contacte:e. 8upa mai multe incercari 9a percepe spiritele locului mai clar) 9a
reusi c;iar sa le 9ada la lucru. 8ar (ii atent sa nu incepi sa 9orbesti tu primul cu
eleK ,u pune nici o intrebare inainte ca spiritele sa ti se adrese:e mai intai. /-ar
putea intampla ca in cursul muncii lor magul sa 9ada 9reun aspect pe care ar (i
tentat sa-l critice. Il a9erti:e: sa nu (aca ast(el) pentru ca spiritele pamantului l-
ar supune in loc ca magul sa le aduca sub control) care e de (apt si scopul
acestui e=periment. Intr-un ast(el de ca: gnomii prin trucurile lor magice l-ar
tine capti9 pe mag cu a<utorul elementului) trans(ormandu-l intr-un gnom)
incapabil sa se intoarca in corpul sau. 8upa un timp legatura dintre corpul
mental si cel astral si (i:ic s-ar rupe) ceea ce duce la moartea corpului (i:ic. Intr-
un ast(el de ca: diagnosticul medical ar (i in(arct. Magul care si-a de:9oltat
autocontrolul prin acest curs si tine cont de aceasta lege) nu are de ce sa se
teama. .e de alta parte) indata ce un gnom incepe sa 9orbeasca) ei 9ad in mag o
(iinta superioara lor si 9or incerca sa se imprieteneasca cu el. Aceasta lege care
iti inter:ice sa te adrese:i primul gnomilor 1si celorlalte Elementale3 este
9alabila doar la primele 9i:iteF mai tar:iu cand spiritele s-au con9ins de
superioritatea 9ointei si inteligentei magului) se 9or bucura de pre:enta sa
de9enindu-i cei mai (ideli ser9itori.
/piritele elementului pamant sunt cele mai apropiate de om si le place sa-l
ser9easca) mai ales daca-i recunosc superioritatea. $i:itele in regatul gnomilor se 9or (ace
atata timp cat inca mai e ce9a nou de 9a:ut acolo. /e pot in9ata multe de la gnomi si nici o
carte din lume nu poate sa-ti re9ele:e secretele lumii subterane asa cum o (ac gnomii. 8e
e=emplu magul poate a(la (oarte multe despre puterile plantelor si e(ectele lor) poate in9ata
cum sa (aca o 9ra<a cu o anumita piatra) poate (i in(ormat despre comori ascunse si alte
lucruri misterioase. $a (i martor la tot ce se petrece si e=ista sub pamant: i:9oare) carbune)
minereuri etc. Magul 9a putea in9ata di9erse trucuri magice ce pot (i (acute cu elementul
&'*
pamant. In timp 9a obser9a ca e=ista di(erite grupuri de inteligente printre spiritele
pamntului. 8e e=emplu 9a intalni gnomi capabili sa-i dea lectii de alc;imie.
II 0and in (inal magul se simte ca acasa in imparatia gnomilor) (acand toate
lucrurile pe care aceste (iinte au (ost capabile sa-l in9ete) atunci e indreptatit sa 9i:ite:e
regatul urmator) cel al spiritelor apei sau nim(e. -a (el se poate uita in oglinda magica ca
sa 9ada (orma nim(elor si 9a 9edea ca se aseamana cu oamenii. ,u e greu sa obser9i ce
(orma si marime au. 8e obicei spiritele apei #nim(ele 1sau sirene2nicsi2naiade2ondine3) sunt
(emei (oarte atragatoare desi e=ista si spirite de se= masculin 1tritoni3. .entru 9i:itarea
regatului apei nu e absolut necesara adoptarea (ormei unei nim(e (eminineF este la alegerea
magului sa se trans(orme imaginati9 intr-o sirena de gen masculin 1triton3 sau una de gen
(eminin. Alegand sa (ie (eminin are unele a9anta<e) nu 9a (i molestat asa tare de catre
sirene) deoarece acestea nu numai ca sunt (ascinante si coplesitor de (rumoase) dar
deasemenea si (oarte obra:nice si se=C.
8aca magul este pregatit mental impregnandu-si spiritul cu apa) se poate
trans(era intr-un lac) mare sau ocean) depinde de pre(erinte) in care se scu(unda
pana la (undul apei. Aici la (el ca-n imparatia pamantului) nu 9a intalni spiritele
apei din prima incercare) ci prin repetari numeroase si cu o dorinta puternica de
a comunica (iintele de aici) in (inal le 9a atrage. -a inceput 9a 9edea doar (iinte
de se= (eminin care se misca in aceiasi maniera libera ca oamenii. 0u greu 9a
intalni o sirena neatragatoareF in ciuda (aptului ca toate sirenele sunt (oarte
(rumoase) s-ar putea sa se intalneasca si cu cele mai inteligente) asa-numitele
lidere regale) aici e=istand o (oarte distincta constiinta de clasa. Magul 9a 9edea
ca aceste (iinte nu dansea:a tot timpul cum se presupune) ci (ac si anumite
treburi. ,u (oloseste la nimic sa mai 9orbesc despre acest lucru) magul se 9a
con9inge singur. Aici la (el) (unctionea:a regula de aur: niciodata nu te 9ei
adresa tu primul) trebuie sa astepti ca o sirena sa inceapa sa-ti 9orbeasca)
intrebandu-te ce9a. 8e la liderii inteligenti poti in9ata totul despre apa) ast(el ca
ai putea sa scrii carti intregi despre acest subiect. $ei obtine in(ormatii despre
9iata pestilor) despre 9iata plantelor subac9atice) despre pietrele ce se gasesc
sub apa si ce alte operatii magice se pot (ace cu elementul apa. 8ar (ii atent cu
(rumusetea acestor (iinteK Magul este a9erti:at sa nu se indragosteasca
nebuneste de o sirena si sa-si piarda ec;ilibrul. O ast(el de dragoste poate (i
(atala. Acest lucru nu inseamna ca nu te poti distra cu sirenele. Trebuie sa tii
minte :icala: ?8ragostea este legea) dar dragostea sub o 9ointa puternica?. O
sirena este capabila sa-l (ascine:e pe mag prin (rumusetea) sarmul si erotismul
ei imbatator incat acesta e in mare pericol de a de9eni de-al lor) lucru ce ar duce
bineinteles la moartea sa (i:ica. 0ati magi nu au (ost distrusi printr-o ast(el de
dragoste ne(ericitaK Ast(el magul intotdeauna 9a trebui sa-si stapaneasca
pasiunile) pentru ca aceasta lume a apei e cea mai atracti9a dintre cele ale
elementelor si daca 9a ceda pasiunilor sale) 9a de9eni pri:onierul sirenelor
pentru totdeauna.
III. 8aca poti 9i:ita regatul spiritelor apei ori de cate ori doresti si daca ai in9atat
totul despre magia apei) te poti ocupa de regatul urmator) cel al spiritelor aerului
In contrast cu spiritele apei carora le place sa 9orbeasca cu oamenii) spiritele
aerului 1sil(i2el(i2iele3 sunt (oarte timide si nesociabile. -a (el ca spiritele apei au corpuri
(rumoase si dragalase) si desi se pot 9edea si (iinte de gen masculin) totusi ma<oritatea sunt
de gen (eminin.
Aici magul nu trebuie sa adopte o (orma speci(ica spiritelor aerului) este
dea<uns sa-si impregne:e spiritul cu elementul aer si sa se trans(ere imaginar in
regiunea aerului) dorind ca spiritele aerului sa-l contacte:e. ,u trebuie sa-si
piarda rabdarea daca nu il contactea:a de la primele incercari) ci trebuie sa aiba
dorinta constanta sa le intalneasca. -a inceput 9ei obser9a ca (iintele te e9ita)
&'6
(apt ce n-ar trebui sa te descura<e:e. In (inal 9ei 9edea cele mai (rumoase (iinte
cu un corp eteric minunat) usor si suplu. Magul trebuie sa imite mental spiritele
aerului prin miscari dintr-o parte in alta ca si cum ar pluti prin aer. ,u 9a mai (i
mult pana acestea i se 9or adresa si aici) deasemenea magul este a9erti:at sa nu
se adrese:e el primul) caci daca o (ace 9a a9ea aceeasi soarta rea care a (ost
descrisa anterior. 8aca dupa mai multe incercari ai reusit sa stabilesti contactul)
ele iti 9or spune totul despre elementul aer. Te 9or in9ata multe secrete si
practici de care muritorul de rand nu are nici cea mai 9aga idee.
IC 4iind pe de plin obisnuit cu elementul aer si (iintele sale) stapanind te;nicile
magice ce te-au in9atat) poti merge spre regatul urmator) cel al spiritelor 1ocului
-salamandrele) pe care acum 9a trebui sa le contacte:i. Aceste (iinte au unele apecte
comune cu (iintele umane) dar pe de alta parte sunt cam ciudate si ast(el este recomandat
ca sa-ti (aci mai intai o impresie despre aceste (iinte cu a<utorul oglin:ii magice. $ei 9edea
ca spiritele (ocului au o (ata mai mica decat oamenii si un gat (oarte subtire si lung.
Te 9ei trans(orma imaginar in (orma unui spirit al (ocului) incarcandu-te cu
elementul (oc pur si 9ei pleca spre s(era spiritelor in craterul unui 9ulcan) locul
de re(erinta pentru asemenea spirite. Magul 9a 9edea ca spiritele (ocului sunt
peste tot intr-o miscare continua) (ara liniste) neastamparate ca natura
elementului de care apartin. -a (el) magul nu se 9a adresa primul acestor spirite.
Aici se gasesc di(erite categorii de inteligente) iar cele mai inteligente sunt cele
cu aparitia e=terioara cea mai (rumoasa. 4iintele cu rangul cel mai inalt se
aseamana cu oamenii si e9ident ca magul 9a incerca sa intre in contact cu cele
mai inteligente dintre ele. 8e la aceste (iinte 9a in9ata tot ce doreste sa stie
pri9ind elementul (oc. 8aca magul e acum su(icient de (amiliari:at cu spiritele
(ocului si liderii acestora) din crater) ast(el ca l-au in9atat tot ce dorea sa stie) i
se permite sa 9i:ite:e (iintele de (oc ce traiesc in mi<locul pamantului) care au o
cunoastere mai pro(unda. 8oar cand a epui:at toate sursele posibile de
in(ormatie despre elementul (oc) magul se poate considera stapanul tuturor
elementelor.
$i:itand s(erele elementelor) magul 9a cunoaste un lucru in plus) acela ca indi(erent
de inteligenta si cunoasterea acestor spirite) ele sunt (acute dintr-un singur element) in timp
ce Omul repre:inta cele * elemente plus al cincilea) aasa- principiul lui 8-:eu. Acum 9a
intelege de ce Diblia spune ca Omul este cea mai per(ecta dintre (iinte) creata dupa c;ipul
si asemanarea lui 8-:eu. Acesta este moti9ul nemultumirii tuturor (iintelor elementale cand
9ad nemurirea omului) lucru de care toate sunt in9idioase. Este de inteles de ce (iecare
(iinta elementala cauta sa obtina nemurirea) iar magul le poate o(eri acest lucru. 8ar nu-i
ca:ul sa spun aici cum poate (i (acut acest lucru) in sc;imb a<uns aici cu de:9oltarea
spirituala) consider ca magul 9a sti intuiti9 ce sa (aca.
E9ident ca magul 9a trans(era toate e=perientele intreprinse din contactul cu aceste
(iinte in memoria sa) in corpul sau (i:ic) (iind capabil sa (oloseasca aceste cunostinte in
planul (i:ic. 7n ast(el de mag 9a (i capabil sa e=ecute cele mai (enomenale acte de magie a
naturii.
" Contactul cu 2/idul spiritual. s1erele copacului *a55alist al vietii
8upa ce progresea:a in cunoasterea pro(unda si stapanirea practica a celor * tipuri
de (iinte elementale) magul poate incerca sa intre in contact cu maestrul sau spiritual) asa
numitul guru. 0um am mentionat anterior pri9ind comunicarea pasi9a cu lumea de
dincolo) .ro9identa 8i9ina a acordat (iecarui Om un inger pa:itor sau genius 1g;id3) ca sa-i
diri<e:e de:9oltarea mentala si sa-l prote<e:e. Magul a intrat in contact cu acesta pentru
prima data prin metoda pasi9a) dar prin clar9i:iune el poate sa-si 9ada ingerul) (ie in transa
sau in oglinda magica. .ana-n momentul de (ata magul a progresat su(icient ca sa poata
&'6
stabili in planul mental legatura cu ingerul sau genius-ul sau. Reali:area acestui lucru nu-i
di(icila si e posibil c;iar ca spiritul protector2geniul sa se (i (acut de<a cunoscut in timpul
e=ersarii de catre mag a calatoriei mentale. .ractica intrarii in legatura 9i:ibila cu geniusul)
la acest ni9el de de:9oltare e simpla:
/tai drept pe 9erticala si imaginea:a-te tras in sus in aer) printr-un 9arte<. In
loc sa a<ungi in lumea spiritelor aerului) te poti imagina usor ca o pana si
ridicat deasupra pamantului. Acest aspect tine de concentrarea (iecarui
indi9id. 8upa cate9a incercari magul 9a 9edea care-i metoda cea mai buna
pentru el. 8aca magul se ridica mental) se 9a urca din ce in ce mai sus pana ce
pamantul se 9ede ca o stea) rupand toate legaturile cu pamantul 1Terra3 si
plutind in uni9ersF se concentrea:a pe ideea ca ingerul sa-i apara in (ata sau sa
(ie atras catre acesta. 8aca nu din prima) dupa cate9a incercari g;idul) ingerul
pa:itor) geniusul sau cum 9rei sa-i spui) 9a (i 9i:ibil pentru mag. .rima
intalnire 9a a9ea o impresie pro(unda asupra magului iar incepand de acum
are posibilitatea unui contact direct intre ei doi. .rimul lucru pe care-l 9a
intreba 9a (i cand) cum si sub ce conditii il poate contacta ulterior. Orice ele9
trebuie sa asculte de instructiunile gurului sau. 8e acum ingerul preia g;idarea
magului. 8e indata ce a stabilit contactul cu ingerul sau) magul a intrat in
ultima (a:a a de:9oltarii mentale) si cum lumea (i:ica nu mai are ce sa-i o(ere
9a 9i:ita alte s(ere. $a reali:a asta in aceeasi maniera) prin urcare intocmai ca
o sageata) concentrandu-se asupra s(erei ce doreste sa o 9i:ite:e) si in (unctie
de 9ointa 9a (i atras in acea s(era. 0um acolo nu e=ista perceptia timpului si
spatiului pentru spiritul sau) 9a putea 9i:ita orice s(era imediat) (ie singur (ie
insotit de geniul sau. .otri9it copacului abbalist al 9ietii)9a 9i:ita intai s(era
-unii) dupa aceea cea a lui Mercur) apoi $enus) /oarele) Marte) Aupiter si-n
(inal s(era lui /aturn.
In toate s(erele 9a intalni (iintele ce traiesc acolo) (iinte de la care 9a in9ata legile si
secretele lor. 8aca magul a reusit sa 9i:ite:e sistemul planetar si sa stapaneasca (ortele
e=istente acolo) antrenamentul mental s-a inc;eiat. El a a<uns sa (ie un mag per(ect) el este
un Frate al (u!inii) un adept ade9arat care a reusit multe dar inca nu totul.


A,TRE,AME,T ./I"I0
In partea teoretica a acestui curs am 9orbit despre notiunea de 8-:eu) iar magul care a
(acut progrese apreciabile in de:9oltarea sa poate incepe meditatia asupra conceptului de
8-:eu. Inainte de-a incepe sa lucre:e cu e=perimentele din acest capitol) trebuie sa
cercete:e daca stapaneste per(ect sau nu e=ercitiile descrise la ni9elul psi;ic din toate
capitolele anterioare) daca a reali:at ec;ilibrul magic si daca si-a innobilat caracterul la asa
un ni9el ca 8i9initatea sa poata trai in el. Multe religii 9orbesc despre comuniunea practica
cu 8-:eu) a9and puncte de 9edere proprii pri9ind comuniunea cu 8umne:eu) care se poate
reali:a prin rugaciuni) adoratie sau aducand multumiri lui 8-:eu. Magul care a parcurs
di(icila cale pana aici) nu-i multumit insa cu aceste a(irmatii. .entru mag 8umne:eu este
cel mai inalt) cel mai ade9arat si cel mai drept concept ce e=ista. 8e aceea inca de la
inceputul initierii magul a (ost in9atat sa respecte legile uni9ersului si sa le obser9e) din
moment ce conceptia despre 8umne:eu e interpretata prin prisma acestor legitati.
Indi(erent din ce grup spiritual (ace parte) indi(erent de cre:ul si calea initierii sale) magul
trebuie sa respecte aceasta legitate uni9ersala in conceptia lui despre 8-:eu. Magii crestinii
il pot adora pe 8omnul Isus 0;ristos ca pe cel mai inalt ideal) cei de credinta budista pe
8omnul Dudd;a etc.) atribuindu-le cele * calitati (undamentale sau aspecte de ba:a. Aceste
calitati (undamentale sunt: &.Atotputernicia 1Omnipotenta3F 2.Atotcunoaterea si
&'+
intelepciunea 1Omniscienta3F '.Iubirea atotcuprin:atoare sau caritatea2compasiunea si *.
,emurirea. Magul nu-l 9a pri9i pe 0;ristos 1sau Dudd;a3 doar cu o singura calitate) ci
urmand legile uni9ersale ale analogiei cu cele * elemente) el il 9a sla9i ca cea mai inalta
8i9initate. Acelasi lucru se poate spune despre credinciosii oricarei alte religii.
.resupunand ca magul lucrea:a corect dupa ce s-a maturi:at in magie) el 9a stabili aceste
principii cu calitatile de ba:a ale elementelor) iar aceste * aspecte ale 8i9initatii 9or
repre:enta ideea lui cea mai inalta despre 8-:eu. 0onceptul despre 8-:eul sau nu trebuie
sa-l lege de nici o persoana 9ie sau moartaF deasemenea poate (i e=primata intr-o maniera
simbolica. 4undamental 9orbind) este acelasi lucru daca magul se gandeste la 0;ristos)
Dud;a) 8e9i) la soare) lumina) sau (lacara ca simbol al 8i9initatii sale supreme. Aici nu
contea:a doar repre:entarea imaginatiei) ci mai ales calitatile impregnate imaginatiei. In
orice ca: indi(erent de credinta religioasa sau de o ideologie) imaginea despre 8-:eu
trebuie sa (ie cea mai inalta) cea mai 9aloroasa si cea mai 9enerata din toate lucrurile)
deasupra careia nu e=ista nici un (el de >super 8-:eu?.
1 Co!unicarea constienta cu un Du!ne3eu personal
0omunicarea cu 8-:eu se poate (ace de catre magician in patru moduri di(erite:
&. Maniera mistica pasi9aF
2. Maniera mistica acti9aF
'. In mod concretF
*. In mod abstractF
Ade9aratul mag ar trebui sa le stapaneasca pe toate iar pe 9iitor este la alegerea lui
ce metoda 9a (olosi pentru comuniunea permanenta.
- Metoda mistica pasi9a este un (el de uniune cu 8-:eu ce 9ine ca un pri9ilegiu
acordat maturitatii s(intilor) caroara principiul di9in li se arata cand acestia se a(la in e=ta:.
0um magul nu stie arata 8-:eu) mani(estarea 9a a9ea loc in (unctie de credinta sa
religioasa. .entru un crestin se poate mani(esta sub simbolul unui porumbel alb
repre:entand /(antul 8u;) prin imaginea lui 0;ristos sau printr-o cruceF toate acestea insa
sunt de importanta secundara. Ideea de ba:a sunt calitatile di9initatii ce se mani(esta in
acea persoana. 0at de puternica si patrun:atoare 9a (i mani(estarea lui 8-:eu catre indi9id
depinde in intregime doar de maturitatea mentala si psi;ica a acestuia. Acest gen de
mani(estare 9a apare la toate persoanele la care a aparut o stare de ruptura) disociere (ata de
corpul (i:ic sau in e=ta:) obtinute prin meditatii pro(unde sau prin rugaciuni. Toti misticii)
teoso(ii) b;ati-Coginii etc.) 9ad in aceasta mani(estare a lui 8-:eu obtinerea succesului in
calea lor. Istoria o(era atatea ca:uri de mistici care au obtinut acest contact cu 8-:eu) incat
consider ca nu este necesar sa mai adaug ce9a.
- Al 2-lea gen de re9elatie este cea magica-acti9a) speci(ica ma<oritatii magicienilor.
Magul bine antrenat 9a incerca sa se apropie sau sa intre in contact cu :eitatea aleasa prin
invocatie. Acest lucru poate (i pri9it deasemenea ca o (orma de e=ta:) dar in contrast cu
metoda pasi9a) acest (el de comunicare se intampla deliberat) pas cu pas. In acest gen de
comunicare) spiritul magului se ridica pana la <umatatea drumului spre 8-:eu) si apoi
di9initatea 9a cobori pana la <umatate de drum ca sa-l intalneasca. In9ocatia di9initatii in
maniera magica acti9a tine de teurgie sau o (orma de magie inalta pe care magul are
permisiunea sa o (oloseasca doar cand a<unge la maturitatea necesara. Acest gen de
in9ocatie este absolut indi9idual pentru ca nu e=ista nici o metoda concreta.
In9ocatia lui 8-:eu in (orma pasi9a sau acti9a se poate (ace in 2 (eluri) in (orma
concreta sau abstracta. In9ocatia concreta da o (orma imaginii despre 8-:eu in timp ce
in9ocatia abstracta se ba:ea:a pe imaginarea ideilor abstracte despre cele * calitati di9ine
(undamentale. .ractica posibilei re9elatii di9ine este (oarte simpla. /a presupunem ca
magul meditea:a in aasa 1aceasta (iind o stare de transa3 despre 8-:eu si calitatile sale iar
daca apare simbolul care il repre:inta pe 8-:eu in decursul meditatiei) putem spune ca a
&'8
a9ut loc o re9elatie mistica pasi9a. 8ar in momentul in care magul cu a<utorul imaginatiei
sale) (ie in interiorul sau e=teriorul sau) in9oca calitatile di9initatii) indi(erent daca pri9este
aceste calitati intr-o maniera concreta sau abstracta) atunci totul se trans(orma intr-o
in9ocatie magica acti9a a lui 8-:eu. E pre(erabil ca ambele metode) atat cea concreta si cat
si cea abstracta sa (ie stapanita de orice mag.
7n e=ercitiu preliminar (oarte bun pentru mani(estarea concreta a di9initatii
este sa alegi o icoana) o po:a) un simbol al respecti9ei di9initati si sa o pui in
(ata ta. Asea:a-te in asana ta obisnuita) in (ata obiectului. .ri9este cu intensitate
aceasta repre:entare a di9initatii) pana ce imaginea iti apare in spatele oc;ilor
inc;isi. In timp ce contempla respecti9a (igura magul (ace un act de adoratie si
dupa un timp pri9ind orice supra(ata alba) magul 9a putea 9edea respecti9a
icoana) po:a sau simbol. Aceasta 9i:uali:are este un preludiu e=celent)
permitandu-i magului ca imaginea lu 8-:eu sa apara in (ata sa.
Acest e=ercitiu preliminar trebuie repetat pana ce magul isi poate imagina ca
di9initatea sa este 9ie in orice timp) loc si in orice po:itie) (ara nici un e(ort.
.e urma poate combina repre:entarea imaginati9a cu cele patru calitati 8i9ine.
-a inceput nu 9a reusi sa coordone:e toate calitatile (undamentale cu
repre:entarea in imaginatia lui. .rin urmare se 9a concentra pe una singura) una
dupa alta. 0oncreti:area calitatilor di9ine in repre:entarea din imaginatie este
(oarte importanta si trebuie repetata de multe ori pana ce :eitatea aleasa 9a (i
perceputa prin cele * calitati (undamentale. 8aca magul reuseste acest lucru)
trebuie sa pri9easca obiectul adoratiei sale nu ca un obiect ci ca o (iinta 9ie) ce
poate actiona) radiind cu o asa putere ca si cum di9initatea ar sta 9ie si reala in
(ata sa. Aceasta este uniunea concreta cu 8i9initatea in a(ara /inelui. 0u cat 9a
repeta mai des magul aceasta metoda cu atat mai puternice 9or (i sen:atiile
9i:uale si perceperea 8i9initatii in (ata sa. 0and simte ca a pus tot ce stie despre
conceptul de 8-:eu in obiect sau po:a) imagine a adoratiei sale) se poate gandi
ca 8i9initatea 9ie apare in (ata oc;ilor sai cu toata stralucirea celor * calitati de
ba:a intra si ii umple corpul) ocupand locul su(letului sau.
Acest lucru trebuie repetat pana ce magul simte cum 8i9initatea intra puternic in el)
pier:andu-si constiinta personalaF sen:atia obtinuta este ca si cum ar (i 8i9initatea
imaginata. .rin repetari (rec9ente ale uniunii cu 8i9initatea) magul adopta calitatile
condensate in imaginatia sa) si in acest moment nu /inele sau actionea:a prin el) ci insasi
8i9initatea. Ast(el el e=perimentea:a uniunea concreta cu 8-:eu) si acum nu constiinta)
su(letul sau spiritul propriu) ci mani(estarea /piritului lui 8-:eu 9orbeste prin gura lui. Aici
magul se uneste cu 8-:eu) de9ine 8-:eu pe timpul uniunii) impartasind toate calitatile
8i9initatii cu care este unit.
Aceasta metoda concreta de uniune cu 8-:eu este de cea mai mare importanta in
magia practica) pentru ca magul trebuie sa (ie capabil sa contacte:e orice :eitate) indi(erent
de religie. Aceasta practica este indispensabila in teurgie precum si-n magia e9ocatoare)
(iind singura metoda pentru magician pentru a intra oricand in uniune cu o 8i9initate. Este
e9ident ca in aceasta maniera magul se poate uni cu 8i9initatea aleasa intr-o asa masura ca
toate calitatile si puterile pe care le are :eitatea aleasa) ii 9or de9eni proprii si lui c;iar si
dupa despartirea in imaginatie de :eitate. Adeptii numesc aceste calitati 8i9ine) capacitati
sau puteri magice ori siddhis.
- 8aca magul stapaneste uniunea concreta cu 8-:eu poate trece la uniunea
abstracta:
-a inceput poate lega conceptia despre 8umne:eu de un concept au=iliar
precum (ocul sau lumina) dar mai tar:iu trebuie sa renunte) proiectand doar
calitatile (undamentale) prima oara in a(ara apoi in interiorul propriului /ine.
Aspectul calitatilor 8i9ine trebuie legat de organul asociat elementelor:
&'%
ominipotenta este e=perimentata la cap) iubirea la inima etc. .rin repetari si
identi(icari (rec9ente cu ideea abstracta de 8-:eu) nu 9a mai (i ne9oie de
reparti:area calitatilor pe regiunile sau partile corpului. 7rmatorul pas este
combinarea celor * calitati intr-una singura ce permite reali:area celei mai
inalte conceptii despre 8-:eu. .rin repetari) mani(estarea lui 8-:eu de9ine asa
de pro(unda incat indi9idul se simte 8-:eu. Aceasta uniune cu 8-:eu in timpul
meditatiei trebuie sa (ie asa de pro(unda incat nu e=ista 8-:eu in a(ara sau in
interiorF subiectul si obiectul sunt unite intr-o asa masura ca nu e=ista nimic in
a(ara lui >Eu sunt 8-:eu? sau cum spun $edele Indiene >Tat tBam asi? 1acesta
esti tu3.
A<uns aici magul si-a completat de:9oltarea magica in (orma astrala si orice
e=ercitiu ulterior 9a a9ea ca scop apro(undarea acestei stari de dumne:eire.
" Co!unicarea cu 3eii: inteli2entele divine: in2erii

0and magul a a<uns asa de departe in incarnarea lui 8-:eu) atunci poate comunica
cu orice :eitate) inteligenta si orice spirit inalt di9in) (iind capabil sa lucre:e in orice s(era
doreste nu ca magician ci ca 8-:eu. A<uns aici antrenamentul psi;ic de la ultimul capitol s-
a inc;eiat. ,u mai am nimic de spus magului in aceasta directie) pentru ca a de9enit una cu
8-:eu si orice 9a spune sau cere in timpul uniunii sale cu 8-:eu) 9a (i la (el ca si cum
insusi 8-:eu a spus-o. Aici toate cele * calitati de ba:a ale di9initatii (ac parte din el.


A,TRE,AME,T 4I5I0

1 Bra/!a si S/a*ti
0el ce cunoaste si alte sisteme de initiere 9a gasi anumite paralele cu acest sistem)
pentru ca toate caile ce conduc la ade9ar trebuie sa (ie similare. Aici 9oi mentiona sistemul
indian de !oga pri9ind puterea sarpelui) care are paralele cu sistemele de mistere Egiptene.
In Hundalini Coga ele9ul trebuie sa medite:e pe centrul Mulad;ara) locali:at in coccis si sa
(aca di(erite e=ercitii de prana+ama respiratorie. 8aca pri9im cu atentie simbolismul
primei c;are de <os) 9om 9edea ca-n centrul ei este un patrat galben cu un triung;i rosu in
el. In centru este un p;allus in <urul caruia este un sarpe incolacit de ' ori si <umatate.
0;ara Mulad;ara este prima si cea mai grosiera (iind repre:entata de un ele(ant intr-un
colt impreuna cu :eitatile atribuite. Aceasta descriere simbolica) denumita -aCa-Coga in
India) este (ara ambiguitate si repre:inta primul ni9el din Coga. E=ista mai multe e=plicatii
ale acestui simbol) dar cea corecta este ca patratul repre:inta pamantul) triung;iul cele '
lumi -materiala) astrala si mentala) p;allusul e puterea generatoare sau imaginatia) iar
sarpele calea catre cunoastere. Este stiut de catre ele9 ca pamantul este compus din *
elemente iar acest lucru nu are ne9oie de comentarii. !oginul in de9enire trebuie la inceput
sa stapaneasca cele ' lumi.
.rin urmare c;ara Mulad;ara este doar o diagrama de initiere ce corespunde
primei carti de Tarot. Ast(el de e=plicatii neso(isticate nu s-ar (i dat niciodata in India) (iind
la latitudinea ele9ului sa 9ada daca a terminat de:9oltarea cu pri9ire la prima c;ara.
8easemenea c;ara mulda;ra se mai numeste si centrul lui Dra;ma) pentru ca-n aceasta
(a:a Coginul il recunoaste pe Dra;ma ca 8-:eu in cea mai subtila mani(estare. Dra;ma ca
8i9initate este etern) uni9ersal) indesci(rabil) de nede(init) constant si calm) ast(el (iind
principiul po:iti9. Dra;ma nu creea:a de la el) ci tot ceea ce a (ost creat a (ost (acut de
/;ati a sa) principiul (emeiesc. /;ati in centrul mulda;ra repre:inta sarpele incolacit in
&*0
<urul p;alusului -(olosirea energiei imaginatiei ca putere creati9a. /e mai pot spune multe
despre acest centru) dar magul e=perimentat 9a (i satis(acut cu aceste descrieri si 9a
intelege ca e=ista paralele mai mult sau mai putin e9idente intre di(erite religii si sistemele
initiatice. Ast(el /;ati si energia sa Hundalini repre:inta puterea imaginatiei pe care
magul trebuie sa o de:9olte gradat. .ri9ind in urma asupra sistemului de de:9oltare e=pus)
magul 9a 9edea ca aceasta putere creati9a a p;allusului) adica energia imaginatiei si
de:9oltarea acesteia) a a9ut rolul principal in antrenamentul sau.
Am inc;eiat ni9elul (i:ic in capitolul IP ast(el ca ma 9oi limita sa discut mai
departe despre anumite puteri oculte. 0u toate ca magul nu trebuie sa le stapaneasca pe
toate) el nu trebuie sa (ie surprins de nimic) si e bine sa aiba e=plicatia corecta pentru orice
(enomen ocult.
2. .uterile oculte
"1 Su2estia
In capitolul despre subconstient am 9orbit despre acest subiect descriind auto-
sugestia. Acele instructiuni se potri9esc si pentru sugestionarea oamenilor. 0e este necesar
este ca (ormula sa (ie strict la modul pre:ent si la imperati9.
Magul 9a trans(era sugestia dorita in subconstientul persoanei care nu are
maturitatea mentala necesara. /ugestia poate (i indusa cu 9oce tare sau prin telepatie. Este
(oarte usor pentru mag sa practice sugestia la distanta. Acest lucru il poate (ace in 2 (eluri)
(ie 9i:ionand subiectul prin 9i:ita mentala cel mai bine cand acesta doarme) sau anuland
distanta dintre ei cu a<utorul aasei. E9ident ca orice sugestie la distanta se poate (ace si
prin oglinda magica. 8easemeni sugestia poate (i limitata in timp) (acuta intr-un mod in
care sa (unctione:e intr-o anumita perioada in 9iitor) timpul ales ca sugestia sa (unctione:e
(iind imprimat in subconstientul subiectului.
"" Telepatia
8omeniul telepatiei este asemanator sugestiei. Este (oarte usor ca un mag sa
sugere:e ganduri altei persoane. /ingurul lucru ce trebuie luat in considerare este ca nu
transmite gandurile corpului sau su(letului ci direct spritului subiectului. El isi imaginea:a
spiritul subiectului caruia ii transmite gandurile) omitand corpul (i:ic si astral. Este in
intregime la alegerea magului daca doreste ca gandurile sugerate sa (ie percepute ca 9enind
de la el ori altcine9a sau sa (ie percepute ca (iind proprii subiectului. .e langa ganduri se
pot transmite si emotii. Magul trebuie sa transmita doar ganduri si emotii nobile cu a<utorul
capacitatilor magice. /unt con9ins ca nici un ade9arat mag nu s-ar degrada emitand
ganduri si emotii <osnice. Dineinteles se pot sugera ganduri si impotri9a 9ointei persoanei
in cau:a. /tapanind elementele magul poate alunga gandurile curente ale subiectului)
in(luentandu-l prin telepatie cu ganduri de:irabile lui.
"$ Hipno3a
Alt domeniu similar cu telepatia si sugestia este cel al ;ipno:ei) act prin care o
persoana este adormita intentionat si lipsita de liberul arbitru. 8in punct de 9edere magic
;ipno:a nu-i recomandata si ar (i mai bine ca magul sa nu se speciali:e:e in aceasta linie.
Aceasta nu inseamna ca magul nu e capabil de a ;ipnoti:a. .ractica este (oarte simpla:
magul trebuie doar sa susupende (unctiile spiritului prin 9ointa sa sau cu a<utorul (luidului
electromagnetic iar persoana 9a adormi imediat. Este mai putin important daca magul
&*&
(oloseste aici sugestia sau telepatia. -e poate (olosi pe ambele) dar nu depinde de ele. 7n
maestru al puterilor nu are ne9oie de ele) deoarece c;iar in momentul parali:arii 9ointei
persoanei prin imaginatia magului) somnul sau inconstienta se 9a instala imediat iar acest
lucru 9a desc;ide calea catre subconstient (acandu-l (oarte recepti9 la sugestii. Acest act de
9iolenta) de inter9entie a unei persoane in indi9idualitatea altei persoane nu-i recomandat
din punct de 9edere magic si magul nu 9a recurge la asemenea practici decat in ca:ul cand
9rea sa dea sugestii puternice de tip nobil si bun. 0;iar daca subiectul se roaga de mag sa
(ie ;ipnoti:at) pe cat posibil ar trebui sa e9ite acest lucru. Ade9aratul mag intotdeauna se
9a abtine de la a satis(ace curio:itatea oamenilor prin e=perimente ;ipnotice. In ca: de
mare pericol magul poate induce o stare ;ipnotica de soc prin parali:area spiritului
oponentului cu o proiectie scurta de (luid electromagnetic) lucru care sper ca nu se 9a
intimpla in 9iata nici unui mag. /-a demonstrat stiinti(ic ca si animalele pot (i ;ipnoti:ateF
daca un mag doreste sa (aca acest lucru 9a lo9i parte instincti9a din animal) ast(el incat
c;iar si cele mai mari animale ar pica imediat.
"% Hipno3a 1ac/irilor

"ipno:a in masa indusa de (ac;irii indieni si scamatori care au atatia admiratori)
nu-i deloc o problema pentru mag. 8e obicei (ac;irii care (ac ast(el de lucruri) in general
nu stiu de ce se intampla aceste (enomene) acestea (iind un secret al traditiei mostenit din
generatie in generatie. /a presupunem ca un loc este incarcat cu aasa) toti oamenii care
stau acolo sunt inundati de principiul aasic) si acest principiu 9a (i predominant in toti cei
de acolo. Orice idee pusa in aasa se reali:ea:a) pentru ca aasa este ultima cau:a. .rin
prisma acestei legi) ;ipno:a in masa a unui grup de oameni ce stau in (ata (ac;irului poate
(i inteleasa (ara di(icultate. Magul poate (ace acelasi lucru. .rintr-un cu9ant traditional sau
(ormula magica) (ac;irul c;eama aasa in camera trans(erand in ea ceea ce doreste
audienta sa 9ada. .rin repetarea acestui e=periment de mai multe ori acesta de9ine
automat) ast(el incat (ac;irul nu mai trebuie sa aplice nici imaginatia) nici aasa pentru ca
spectatorii sa 9ada ce doreste acesta. Este su(icient sa pronunte (ormula aasei iar
persoanele sunt de<a 9ra<ite) dupa aceea isi e=prima dorinta printr-o propo:itie scurta sau
tantra) cu 9oce sca:uta iar auditoriul 9a 9edea ceea ce doreste (ac;irul. 4aptul ca aceste
(ormule sunt incantatii sonore autentice este absolut incredibil) din moment ce respecti9a
(ormula este transmisa prin traditie de la o generatie la alta timp de sute de ani. ,ici c;iar
posesorul nu stie ce puteri eliberea:a (ormula respecti9a. /ingurul lucru pe care il stie e ca
un lucru sau altul se 9a intampla daca pronunta o (ormula) si nu-si mai bate capul de ce si
cum (unctionea:a aceste lucruri. Ast(el de acte sunt (oarte admirate in special de oamenii
simpli care nu stiu nimic despre legile magiei. In India ast(el de spectacole se (ac in
special pentru bani. /a (aci (otogra(ii sau un (ilm in timpul e=perimentului ar (i
de:amagitor) pentru ca nu ai inregistra nimic din ceea >9ad? oamenii entu:iasmati) ci doar
pe (ac;ir si partenerul acestuia stand linistiti si :ambind politicos. Acest e=periment
aparent miraculos este usor de e=plicat prin legile magiei si este la alegerea indi9idului sa
(aca sau c;iar sa se speciali:e:e in ast(el de lucruri. 8ar pentru de:9oltarea si inaltarea
magului ast(el de e=perimente sunt absolut inutile. Am mentionat aceasta operatie ca
magul sa aibe o idee si sa inteleaga ce se intampla din punct de 9edere magic.
"& Citirea 2andurilor
Multa publicitate s-a (acut despre problema citirii gandurilor. Iar magul pri9este
aceasta capacitate ca o aplicatie in(erioara a de:9oltarii sale mentale. 0itirea gandurilor se
poate (ace prin imagini) intuitie sau inspiratie s.a.m.d.) totul depin:and de atitudinea
&*2
mentala a magului. ,u mai e ne9oie sa sublinie: ca gandurile unei persoane pot (i citite si
de la distanta) in care ca: magicianul lucrea:a in aasa. Orice idee) cu9ant si actiune isi are
modelul in aasa) precum am spus in capitolul despre aasa. 8aca magul se concentrea:a
pe spiritul persoanei) incarcandu-se cu aasa) poate citi gandurile respecti9ei persoane iar
daca doreste poate sa citeasca si gandurile din trecut ale acesteia. 8aca a obtinut o
capacitate satis(acatoare in citirea gandurilor) dupa lungi antrenamente 9a (i capabil sa
9ada si cele mai ascunse ganduri ale indi9idului. 4ormarea gandurilor este un proces
intelectual sau imaginati9. @andurile generate de imaginatie sunt mai usor de citit. 0itirea
per(ecta a gandurilor se pote (ace doar cand magul a obtinut controlul complet asupra
spiritului sau si ast(el asupra lumii gandurilor sale. Aceasta este o conditie (undamentala.
Alt(el 9a (i capabil sa citeasca doar partial gandurile sau daca sunt numai e(ecti9e. 0itirea
gandurilor nu este grea) ea necesita contactul de la o minte la alta. Magul trebuie sa se
simta pe sine ca spirit si sa reali:e:e un contact prin imaginatie cu spiritul celeilalte
persoane) (ara sa dea atentie corpului si su(letului) pentru a putea ast(el sa citeasca toate
gandurile pe care le doreste.
"' #si/o!etria
.si;ometria este (acultatea de a citi trecutul) pre:entul si daca-i necesar si 9iitorul
oricarui subiect2obiect) in9estigand tot ce s-a intamplat cu acela in perioada de timp dorita.
Acesta abilitate ce apare ca urmare a de:9oltarii simturilor astrale ar trebui sa (ie usor de
indeplinit de catre magul ce a urmat cursul pana aici) de:9oltandu-si simtul astral al
9a:ului) au:ului si clarsimtului2sen:iti9itatii. Tot ce trebuie este sa tina obiectul in mana
sau in contact cu o parte a corpului sau) importanta pentru in9estigatie. 8aca 9rea sa 9ada
(aptele in imagini) sa le in9estig;e:e 9i:ual) atunci 9a trebui sa atinga cu obiectul (runteaF
pentru impresii auditi9e obiectul ar trebui apropiat de regiunea inimii) iar pentru perceptii
intuiti9e sau emotionale trebuie adus aproape de ple=ului solar sau este de a<uns sa-l tii in
mana. 8upa ce se concentrea:a pe ce 9rea sa a(le) intra in transa sau in aasa) acolo (iind
capabil sa citeasca e9enimentele trecute) din pre:ent si 9iitor) cu oc;ii sau urec;ile sale
mentale) sau prin clarsimt2sen:iti9itate. Magul deasemenea poate (olosi si oglinda magica.
Ast(el poate 9edea toate e9enimentele petrecute in <urul obiectelor antice) ca intr-un (ilm
de cinema) putand in9ata tot ce are legatura cu obiectele in cau:a. Are posibilitatea de a
9edea nu doar cine a trimis o scrisoare ci si gandurile persoanei in momentul trimiterii
scrisorii. Intr-un cu9ant) magul poate citi printre randurile oricarei scrisori.
8e domeniul psi;ometriei tine si capacitatea de a comunica cu orice persoana ce a
a9utt o legatura cu un obiect) pentru ca respecti9ul obiect indi(erent de natura sa)
intotdeauna repre:inta o legatura dintre trupul) su(letul si spiritul magului si persoana in
cau:a. 4ara indoiala magul poate citi gandurile de la cele mai mari distante) cu a<utorul
unui obiect. In acelasi timp poate a(la usor totul despre latura su(leteasca a persoanei)
despre calitatile caracterului si de:9oltarea mentala a acesteia.
.si;ogra(ia este o 9ariatiune a psi;ometriei) dar este de mai mica importanta pentru
mag. .rin obiectul de legatura) persoana care a trimis o scrisoare poate (i 9a:uta in toate
(a:ele 9ietii) si se poate stabili prin intermediul obiectului2scrisorii) o legatura prin care
persoana sa (ie in(luentata mental) astral si (i:ic. 8in aceasta descriere a de9enit clar ca
psi;ometria nu-i decat o 9arianta a clar9i:iunii) de<a descrisa intr-unul din capitolele
anterioare.

") Su2estionarea !e!oriei
&*'
/e stie ca memoria este o capacitate intelectuala pe care o are orice om ale carui
cinci simturi sunt intacte. 8ar in acelasi timp memoria este receptorul gandurilor si a
ideilor din lumea mentala si lumea aasei. ,oi stim ca toate gandurile si ideile sunt
trans(erate in aasa) iar memoria datorita calitatilor sale receptoare le poate c;ema inapoi
din aasa si s(era mentala) in planul constient. /imtindu-se ca acasa in aasa magul poate
in(luenta memoria intr-o maniera directa sau indirecta. Metoda directa este intarirea
memoriei prin elementul corespun:ator sau (luidul electromagnetic sau prin in(luentarea
subconstientului cu a<utorul imaginatiei. -ucrand asupra memoriei) magul daca doreste
poate sa slabeasca anumite idei si impresii din constient si ast(el din memorie cu a<utorul
imaginatiei. Metoda indirecta de in(luentare a memoriei este sa (aci acest lucru indirect cu
a<utorul principiului aasic. Magul 9ede gandurile (iecaruia in aasa putand sa le slabeasca
intensitatea prin imaginatie) distrugand legatura dintre respecti9ele ganduri in aasa si
persoana in cau:a. .entru ca magul are posibilitatea sa lase (ara memorie orice persoana in
acest (el) este atentionat cu serio:itate sa nu (oloseasca gresit acesta putere. ,imeni din
persoanele care aspira la ade9arata de:9oltare etica nu 9a (ace (apte din acestea.
Magul cu siguranta 9a (olosi aceasta capacitate doar cand 9rea sa slabeasca sau sa
stearga o e=perienta neplacuta care are un e(ect negati9 asupra persoanei in cau:a. Magul
9a (ace (oarte bine daca 9a sterge o de:ilu:ie) o tristete etc.) de care persoana nu poate
trece. Magul poate (ace acest lucru si pe propria persoana) daca a su(erit socuri mentale)
mari de:ilu:ii) impresii care ii re9in obsedant in minte. Aceste impresii nu-i 9or mai intra
niciodata in memorie daca au (ost sterse in aasa. Insa daca reuseste sa stapaneasca aceste
amintiri prin 9ointa) autosugestie sau alte metode nu-i ne9oie de inter9entii drastice in
aasa ca aceste amintiri sa (ie sterse. .ierderea patologica a memoriei poate (i e=plicata
prin parali:area temporara a legaturii cu lumea mentala sau cu aasa. 8ar aceasta stare este
o de:armonie) o boala) un deran<ament mintal care a aparut datorita unor cau:e cum ar (i
di(erite socuri) traume psi;ice) (i:ice s.a.
"+ (ucrul in a*asa

-a (el cum memoria poate (i in(luentata si anumite amintiri sterse cu a<utorul
aasei) magul este capabil sa sc;imbe anumite idei) amintiri si c;iar anumite cau:e care
sunt inregistrate in aasa) si sa abata in(luenta ne(asta a destinului personal sau al altora)
daca e=ista insa o moti9atie corecta. /a presupunem ca el sterge o cau:a pe care subiectul a
creat-o) atunci magul trebuie sa cree:e o alta cau:a in locul celei sterse) care 9a a9ea un alt
e(ect asupra destinului indi9idului. Aceasta in(luenta in 9iata omului nu se poate (ace cu o
moti9atie (ri9ola) indi(erent ca e 9orba de magician sau de o alta persoana. Magul poate
inter9eni in ast(el de lucruri doar daca-si asuma responsabilitatea deplina in (ata
.ro9identei 8i9ine. /tergerea si crearea unei cau:e noi se (ace cel mai bine printr-o 9olta
electromagnetica. /unt mai multe metode) dar toate se ba:ea:a pe 9ointa si imaginatie) iar
magul le poate reali:a dupa liberul sau arbitru. 4aptul ca magul poate sc;imba destine)
stergand cau:ele cu pacatele lor -pacate 9a:ute din perspeci9a religioasa) pentru ca pacatele
nu-s decat 9i:iunile morale ale religiilor- a (ost aratat de 8omnul nostru Isus 0;ristos care
a spus: ?0ui iert Eu pacatele) ii 9or (i pentru totdeauna iertate.?
"- I!pre2narea la distanta a ca!erelor
Am 9orbit de<a despre incarcarea camerelor in care se a(la magul) deasemenea am
recomandat cate9a elemente a<utatoare precum oglinda magica combinata cu un
condensator (luid. 7n (apt pe care nu l-am mentionat pana acum este acela ca magul poate
incarca o camera si de la distanta. /unt 2 (eluri de a (ace acest lucru: in primul rand magul
&**
9i:itea:a cu spiritul sau cu corpul sau astral) (acand incarcarea dorita prin imaginatia sa)
(olosind aceleasi instructiuni ca la capitolul pri9itor la incarcarea camerei. A 2-a
posibilitate este legarea acestor camere cu cea in care sta magul) cu a<utorul aasei) ast(el
ca cele 2 camere de9in una in aasa. Ast(el) prin aceasta cone=iune cele mai mari distante
pot (i bineinteles unite. Indi(erent cu ce-si incarca magul camera) in(luenta 9a trece
automat si-n cealalta camera) indi(erent de distanta.

&*6
"10 Mesa9e prin aer

Acest gen de transmisie se (oloseste mai ales in Orient cu precadere in Tibet intre
magi sau adepti. 8aca distanta) indi(erent cat de mare este ea pana la o persoana sau
camera) a (ost depasita prin principiul aasic ast(el trecand de timp si spatiu) o persoana
comunicand in aceste conditii nu-i capabila doar sa citeasca si sa transmita ganduri ci si sa
produca si sa receptione:e mani(estari (i:ice prin trans(erul (luidului electromagnetic intre
cei 2 poli care sunt de<a legati in aasa. Ast(el o propo:itie pronuntata in camera magului
se poate au:i (i:ic in camera care este legata prin aasa de cea a magului. 8aca persoana
din camera indepartata raspunde) ea poate (i au:ita in camera magului) ca si cum persoana
ar (i in aceeasi camera. Trebuie sa produci (luidul electromagnetic la (el cum a (ost descris
in capitolul despre 9olta< dar aici nu-i dai (orma unei mingi ci pe cea a camerei. Aceasta
combinatie dintre aasa si electromagnetism permite pronuntarea cu9intelor) propo:itiilor
si trans(erul lor la orice distanta. Aceste mesa<e pot (i au:ite si de persoane neinitiate sau
antrenate in magie. Aceasta metoda poate (i concreti:ata pana acolo incat sa produca
c;iar e(ecte (i:ice. Aici nu este atat de importanta transmiterea gandurilor ci a cu9intelor
(i:ice) (enomen cunoscut in stiinta ca emisie si receptie (ara (ir. Eterul in care se misca
9alurile 9ibrationale produse de cu9inte este principiul aasa) iar electricitatea necesara
9ine din (luidul electromagnetic. Magul stie din e=perienta ca tot ceea ce a reali:at stiinta
in maniera (i:ica) indi(erent ca a (olosit electricitatea) magnetismul) caldura etc.) se poate
deasemenea reali:a si prin magie .
In aceasta maniera este posibil sa transmiti cu9inte) unde sonore si imagini.
Imaginile materiali:ate produse de imaginatie intr-o ast(el de camera magica pot (i 9a:ute
de oamenii de oriunde cu conditia sa (ie pe >aceeasi (rec9enta? cu camera magului.
8easemenea se pot transmite sen:atii tactile) mirosuri si alte lucruri asemanatoare) prin
aasa si (luidul electromagneticF deasemenea pot (i transmise si e(ectele elementelor.
Eterul (i:ic inca mai are multe aplicatii iar 9iitorul ne 9a in9ata intr-o :i nu numai sa
transmitem sunete si imagini asa cum este tele9i:orul) ci si alte di(erite aplicatii si puteri
1comunicatiile mobile) .nternetul -n.t.3. Aici stiinta are un domeniu larg de acti9itate) si
sunt sigur ca 9a 9eni o :i cand se 9or putea transmite si unde termice 1caldura3 prin eter.
Magul poate concepe multe actiuni cu a<utorul eterului) (iind capabil sa puna cunoasterea
magica in armonie cu stiintele te;nice si cu c;imia. Da:andu-se pe legile uni9ersale) magul
9a (i capabil sa (aca cele mai mari in9entii insa orice anticipatie inoportuna incalcand
mersul e9olutiei ar (i (atala pentru mag.
"11 E7teriori3area

Magul a in9atat in acest curs cum sa-si scoata corpul mental si cel astral din cel
(i:ic) deci acest subiect nu repre:inta nimic nou pentru el. 0eea ce nu stie este (aptul ca nu
trebuie sa proiecte:e tot corpul mental sau astral ci poate e=teriori:a sau deconecta di(erite
parti din corp. 0orpul mental si astral ne(iind limitate de timp sau spatiu) magul 9a putea
sa-si trans(ere di(erite parti din corp la orice distanta asa cum reuseste sa-si separe aceste
parti in aasa cu a<utorul imaginatiei. 8e e=emplu 9a (i capabil sa-si proiecte:e un oc;i sau
ambii intr-un anumit loc din care 9a primi impresii ca si cum ar (i acolo in corpul (i:icF
ast(el 9a economisi energie ne(iind obligat sa-si trans(ere tot corpul mental. .oate (ace la
(el cu urec;ile sale mentale sau astrale) ast(el 9a putea au:i orice) de la orice distanta. -a
inceput 9a (ace acest lucru prin imaginatie si corpul sau mental) mai tar:iu 9a (ace acest
&*6
lucru cu corpul sau astral. In aceasta maniera el 9a (i capabil sa 9ada si sa auda orice prin
oc;ii si urec;ile sale proiectate (ara sa (ie in stare de transa.
Indata ce obtine o anumita maiestrie in proiectia oc;ilor si urec;ilor) poate incerca
sa-si proiecte:e mainile si gradat c;iar picioarele. -a inceput o 9a (ace mental) dupa aceea
cu mainile sale astrale iar prin condensarea ulterioara a elementului pamant le poate c;iar
materiali:a. Este e9ident ca se poate (ace cunoscut prin aceste maini materiali:ate) putand
produce di(erite sunete prin ciocanituri. Dineinteles ca se pot (ace o gramada de glume
proaste ast(el) dar magul nu-si 9a risipi timpul pretios pe ast(el de trucuri copilaroase.
4acultatea de a scrie la distanta intre persoane 9ii se poate (ace prin aceasta metoda.
/a presupunem ca un mag e=perimentat isi e=teriori:ea:a mana mentala si astrala prin
imaginatie gandindu-se ca mana se a(la in alta parte) in (ata unei (oi de ;artie cu un creion
pregatit. 0u mana sa astrala si mentala poate detecta mana partenerului si sa scrie prin ea.
Este posibil sa apara c;iar scrisul corect al magului in acest e=periment. Adeptii numesc
acest gen de (enomene >scrisoarea la distanta intre persoane 9ii?.
8aca magul a reusit sa-si e=teriori:e:e mainile si picioarele poate sa trans(ere si
obiecte prin aceeasi metodaF mai incolo 9oi descrie (elul in care poti (ace un obiect (i:ic
in9i:ibil. Magul 9a obser9a ca nu poate 9edea sau au:i cu oc;ii sau urec;ile sale (i:ice in
timp ce aceste organe sunt e=teriori:ate) si nu 9a percepe nimic in <urul sau 1in corpul (i:ic3
in timpul acestei e=periente) c;iar daca oc;ii (i:ici sunt larg desc;isi. In ca:ul e=teriori:arii
unui membru sa spunem mana) ea 9a ramane cataleptica) (ara 9iata) pana cand mana
mentala sau astrala este reconectata iarasi de mana (i:ica.
"1" Ma2ia de;a deveni invi3i5il

In multe po9esti se spune cum 9ra<itorul s-a (acut in9i:ibil) sau ca e=ista un inel
special pe care-l rasucesti in <urul degetului si de9ii in9i:ibil. Multe carti descriu di(erite
talismane si pietre care ar trebui sa-l (aca pe posesor in9i:ibil) dand deasemenea multe
instructiuni in aceasta directie. 8ar nimic din toate acestea nu este de incredere sau
practicabil. .e de alta parte) ba:andu-ne pe legile uni9ersale pe care le-am in9atat pana
acum) 9om incerca sa demonstram ca a te (ace in9i:ibil este o realitate din punct de 9edere
magic.
Inainte de toate trebuie sa (acem distinctia dintre in9i:ibilitatea mentala2 2spirituala)
cea astrala sau psi;ica si cea (i:ica. In9i:ibilitatea mentala nu are o 9aloare prea mare) dar
este posibil ca in 9iata sa apara situatii in care poate (i utila. /a presupunem ca magul 9rea
sa se trans(ere mental sau astral intr-un loc si nu doreste sa (ie perceput de nici un (el de
(iinte sau de simturile ascutite ale 9reunei persoane) in acest ca: poate (olosi in9i:ibilitatea
mentala. 8e e=emplu un maestru care doreste sa 9ada ce (ace ele9ul sau care si-a de:9oltat
de<a simturileF maestrul 9a (i langa discipol (ara a (i insa remarcat de catre acesta. In plus
magul poate obser9a sedintele asa numitilor magi negri cu scopul de a in9ata totul despre
actiunile lor) la ne9oie e=ercitand di(erite in(luente (ara sa (ie 9a:ut de acesti magi negri si
(iintele lor. E=ista multe alte oca:ii in 9iata unde in9i:ibilitatea mentala sau astrala este
bine9enita.
&. /a de9ii in9i:ibil la ni9el mental este (oarte simplu si se reali:ea:a prin
umplerea de la cap la picioare a corpului mental cu aasa. 0orpul mental 9a
disparea imediat din ra:a de 9edere a oricarei (iinte) pentru ca aasa este (ara
culoare si (ara 9ibratie. 8aca spiritul magului ar (ace 9reo actiune in s(era
mentala) aceasta ar (i inregistrata in aasa) si-n ciuda (aptului de-a (i in9i:ibil
actiunile sale ar (i gasite prin clar9i:iune. 0a sa e9ite acest lucru magul indata
ce s-a umplut cu aasa) trebuie sa se in(asoare intr-o s(era neagra care sa
&*+
cuprinda tot corpul sau mental. ,u contea:a daca aceasta in9aluire este de
(orma unei s(ere sau a unui ou. ,u trebuie sa uite sa se i:ole:e total cu aasa)
dedesuptul picioarelor pana peste cap. Inainte de-a merge unde9a in aceasta
stare de in9i:ibilitate) magul se 9a concentra pe ideea ca acti9itatea sa 9a (i
neutrali:ata de aasaF asta inseamna ca nu se 9a inregistra in aasa) nu 9or
e=ista deloc urme ale actiunilor sale.
Aceasta concentrare este necesara pentru ca alt(el c;iar (iind in9i:ibil) cate9a noi
cau:e tot se pot inregistra in aasa. Magul este pe de plin responsabil pentru (iecare actiune
a sa din s(era mentala c;iar daca-i in9i:ibil. 8estinul nu-l mai atinge) pentru ca stapaneste
aasa) controlea:a destinul sau. Ast(el el raspunde doar in (ata .ro9identei 8i9ine. 8aca 9a
(olosi aceasta cunoastere pentru scopuri marsa9e) .ro9identa 8i9ina l-ar pedepsi si nu
destinul sau. .ro9identa 8i9ina i-ar (ace) cum s-ar spune un dus rece) si 9a trebui sa
traiasca singur si uitat in uni9ers. .osibilitatea de a se ba:a pe .ro9identa 8i9ina ar (i
pierduta) acest lucru acest lucru (iind mai rau decat cel mai crunt blestem. Ast(el de mag
este osandit pieirii si oricine poate reali:a ce inseamna acest lucru din punct de 9edere
magic.
2. In9i:ibilitatea astrala si (i:ica.
8aca cine9a este destul de e(icient in a de9eni in9i:ibil in proiectia mentala
poate (olosi aceeasi procedura cu corpul sau astral. Aici la (el) practica consta in
umplerea corpului astral si mental cu aasa. 0elelalte masuri descrise mai sus
sunt 9alabile si aici. 8in punct de 9edere magic este posibil sa de9ii in9i:ibil si
la ni9elul (i:ic) dar aici in9i:ibilitatea nu-i produsa prin aasa ci cu a<utorul
luminii. 7mplerea corpului cu lumina trebuie sa (ie in armonie cu intensitatea
luminii e=istente in acel moment. 8aca acumularea este mai puternica decat cea
necesara) indi9idul n-ar de9eni in9i:ibil ci transparent si stralucitor similar ca
un soare. In9i:ibilitatea (i:ica este (oarte di(icil de produs) necesita ani de
practica) dar cei mai mari adepti o pot (ace corect.
/a presupunem ca magul a obtinut o mare maiestrie in a de9eni in9i:ibil mental si
astral) c;iar si (i:icF acum magul poate sa (aca sa dispara orice obiect (i:ic. O alta cale de a
(ace acest lucru este prin transmutarea obiectului din stare solida in (orma astrala) prin
imaginatie si cu a<utorul aasei. Obiectul dispare brusc din campul 9i:ual al persoanei
neantrenate din punct de 9edere magic. 7n obiect (i:ic trans(ormat intr-o (orma astrala)
poate (i trans(erat la orice distanta de catre corpul astral al magului sau alta entitate astrala.
Magul sau entitatea ce (ace acest lucru 9a trebui deasemenea sa trans(ere inapoi obiectul
din (orma astrala in (orma (i:ica. Ast(el de trans(eruri de obiecte sunt reali:ate si de unii
mediumi spiritisti) cu conditia sa nu (ie 9orba de sarlatani) dar totusi sunt lucruri mai rare.
Indi(erent de ce actiuni sunt capabile inteligentele planetare si e=tra-planetare) de ele este
capabil si magul care cunoaste legile uni9ersale si a (acut un progres mare in de:9oltarea
sa.
Mai e=ista inca o metoda de a de9eni in9i:ibil: de9iatia simturilor practicata prin
orice (orma de ;ipno:a si sugestie in care entitatile produc 9ibratii ale luminii ce
corespund luminii din corpul (i:ic) si ast(el obtinand in9i:ibilitatea. Mai multe instructiuni
re(eritoare la aceasta problema 9ei gasi in a doua carte a mea) >.ractica e9ocarii magice?.
"1$ #ractica cu ele!entele

Magul care doreste sa se speciali:e:e pe lucrul elementele are nenumarate
posibilitati) cu conditia sa (i a<uns pana acolo cu materiali:area elementelor ca au de9enit o
reala putere (i:ica. /tapanind per(ect aceste probleme) poate (ace condensarea elementului
pa!ant in corp) incat produce in9ulnerabilitatea corpului sau) similar cum (ac (ac;irii)
calugarii /;aolin etc. $a (i capabil sa treaca cu obiecte ascutite prin musc;ii corpul sau)
&*8
(ara sa simta cea mai mica durere sau sa piarda o picatura de sange si (ara cicatrici.
Insen:iti9itatea (ac;irilor la durere cand stau pe o scandura cu cuie este obtinuta printr-o
intensi9a autosugestie) dar magul poate obtine aceleasi re:ultate mult mai rapid prin
elementul pamant. El este capabil sa 9indece taieturi adanci) proprii sau la alte persoane)
direct prin elementul pamant (ara sa lase urme. O rana ce ar necesita inter9entia unui
doctor c;irurg poate (i 9indecata in cate9a minute. Elementul pamant condensat in a(ara
corpului) ii permite sa materiali:e:e gandurile) impresiile sau (iintele) (ie decedate sau
neincarnate) intr-o asa masura incat pot (i 9a:ute de persoane neantrenate si c;iar
(otogra(iate.
Magul are marele a9anta< sa poata parali:a instantaneu pe oricine) om sau animal)
c;iar pe dusmanul sau de moarte) printr-o proiectie e=trem de rapida a elementului pamant.
Mai sunt di9erse posibilitati de a (olosi elementul pamant) dar sper ca aceste e=emple sunt
su(iciente pana acum.
Elementul apa proiectat si condensat (oarte puternic in corp ii permite magului sa
re:iste la temperaturi ridicate (ara ca corpul sau sa su(ere. .roiectat in maini ii permite
magului sa tina carbuni aprinsi sau un (ier inrosit (ara sa se raneasca. Ar putea c;iar sa stea
:ambind pe un rug ar:and (ara sa pateasca nimic. Aici pot sa mentione: po9estea din Diblie
in care un tanar a (ost aruncat in cuptorul aprins si nu a patit nimic. 8espre Ioan) discipolul
(a9orit al 8omnului nostru) se spune ca a (ost aruncat intr-un ca:an cu ulei incins si nu a
patit nimic. Magul 9a putea obser9a ca toate aceste po9esti legendare nu-s in9entii ci c;iar
au a9ut loc) si ast(el de aparente miracole se pot (ace prin stapanirea elementelor. Orice gen
de (oc) indi(erent de marime) poate (i stins prin proiectia condensata a elementului apa.
Dineinteles magul poate (ace (enomene aproape miraculoase cu elementul aer intr-
o maniera similara.
0u a<utorul elementului 1oc) magul poate sta in (rigul cel mai mare) daca
acumulea:a acest element in el. -amasii din Tibet pot produce o caldura enorm de mare in
corpul lor prin acumularea elementului (oc) ast(el ca pot usca rapid niste carpe ude
in(asurate in <urul lor in toiul iernii. Acest e=periment este cunoscut ca >tumo? in Tibet.
8easemeni orice material in(lamabil poate (i aprins prin proiectia e=terioara a elementului
(oc. Diblia descrie un (enomen similar cand un smoc;in a (ost uscat de (run:e de catre
8omnul Isus 0;ristos. El a (olosit aceleasi legi) (acand proiectia printr-un cu9ant magic din
Habbala) ceea ce indirect a (acut ca elementul (oc sa-i indeplineasca 9ointa. 0unoscand si
reaspectand legile uni9ersale impreuna cu stapanirea per(ecta a elementelor) magul poate
(ace o (oarte multe alte actiuni magice.
&*%
"1% Feno!enul de levitatie
-e9itatia insemna abolirea legii gra9itatiei. Da:andu-se pe legile uni9ersale) magul
stie ca puterea gra9itatiei depinde de atractia magnetica a pamantului. @ra9itatia propriului
corp poate (i eliminata prin 2 cai. .rima) prin incarcarea constanta cu elementul Aer 1$a<u
tattBa3) calitatea de ba:a a acestui element este obtinuta intr-o asa masura incat omul se
simte usor ca o pana si se poate ridica si pluti in aer ca un balon. A 2-a metoda tine de
stapanirea 1luidului electro!a2netic. .rin acumularea (luidului magnetic in corp in asa
masura a densitatii incat sa aibe greutatea corpului) e(ectul gra9itatiei 9a (i neutrali:at. In
acest ca: magul abia 9a mai putea atinge pamantulF poate merge si pe supra(ata apei
indi(erent de adancimea ei. 0ondensand (luidul magnetic din ce in ce mai mult) se poate
ridica in aer prin 9ointa) si cu a<utorul elementului aer sau prin propriile miscari ale aerului
poate (i dus in orice directie doreste. $ite:a cu care merge depinde doar de 9ointa sa. Multi
Cogini stapanesc in mod remarcabil (enomenele de le9itatie. 0;iar in Diblie citim ca
8omnul nostru Isus 0;ristos a mers pe supra(ata apei. Tinand seama de ce s-a spus este
e9ident ca obiectele si c;iar oamenii neantrenati pot (i transportati prin aceasta metoda)
daca magul doreste acest lucru.
Acumularea (luidului magnetic se poate (ace prin imaginatia antrenata magic sau
prin alte practici cum ar (i cele ce tin de Quabbala;) inter(erenta altor (iinte) (antome
s.a.m.d. Eliminarea (luidului electric din corp si cresterea celui magnetic poate a9ea loc si
in9oluntar) inconstientF de e=emplu la mediumi si somnambuli) unde (luidul electric este
e9acuat prin transa si (luidul magnetic este in crestere. -a somnambuli se poate obser9a ca
se pot catara pe perete precum o musca) sau pot merge pe acoperisul casei) pe un (ir de
sarma etc. /upraincarcarea magnetica a somnambulilor tine si de (a:ele lunii) de aceea
somnambulismul mai este numit si >nebunia lunii?. Oricum aceasta stare este o di:armonie
sau deran<ament al (luidului electromagnetic) si deci o stare patologica de boala. O ast(el
de persoana poate (i tratata doar prin armoni:area (luidului electric) care trebuie marit in
corp.
Acest sumar asupra (enomenului le9itatiei ar trebui sa (ie su(icient pentru mag in
pre:ent) desi se poate trage conclu:ia din paragra(ele de mai sus ca ar (i posibil sa produci
totodata si e(ectul opus) acela de a mari capacitatea de atractie. Acest lucru poate (i (acut
prin marirea (luidului electric 1polaritateK3 in loc de cel magnetic. Aceasta e=plicatie este
clara) daca magul se uita la legile (i:icii care spun ca 2 poli identici ai unui magnet se
resping iar 2 poli di(eriti se atag.

&60
"1& Feno!ene ale naturii
0u a<utorul elementelor si a (luidului electromagnetic) magul poate produce
(enomenele naturii la o scara mai mare sau mai mica. .entru ast(el de lucruri magul 9a
a9ea ne9oie de un spatiu mai larg in <urul sau ca sa poata proiecta si condensa puterile
necesare. .rin proiectia elementului aer poate in(luenta miscarea aerului si 9antuluiF prin
proiectia elementului apa poate (ace sa ploua) sa ninga etc. .oate determina (urtuni cu
descarcari electrice cu (luidul electromagnetic) proiectand 9olte electrice si magnetice in
aer) care in momentul in care se 9or lo9i 9or produce (ulgere. .rin concentrarea (luidului
magnetic) poate atrage elementul apa de la cele mai mari distante) (acand automat sa ploua
in (ata sa. E9ident poate obtine si e(ectul opus) oprind ploaia nedorita prin imprastierea
norilor. O (urtuna poate (i adusa sau directionata in alta parte) pentru ca orice in(luenta este
posibila asupra naturii prin stapanirea elementelor si a (luidului electromagnetic. Acest gen
de (enomene este practicat des de lamasii din Tibet. Ast(el prin aceasta metoda ca si prin
altele) magul stie si poate sa produca di(erite (enomene dupa un antrenament special) la (el
ca lamasii din Tibet ce (ac ast(el din lucruri prin rituri) e9ocari de (iinte si Tantre.
"1' #uterea asupra vietii si !ortii
Magul care stapaneste per(ect elementele si (luidul electromagnetic) deasemenea
este stapanul 9ietii si al mortii oricarei (iinte umane. 8ar niciodata nu-si 9a permite sa
ameninte 9iata unui semen de-al sau cu toate ca stie cum sa induca o moarte magica. /unt
multe posibilitati pentru asta) dar ma abtin de la a mentiona ast(el de te;nici) ca sa nu-l duc
pe mag in tentatie. 7rmand legile uni9ersale un mag cu spiritul iluminat si stapan peste
(acultatile sale 9a putea sa resuscite:e2in9ie persoane decedate recent. .rin e=perienta sa
mistica si cu simturile sale antrenate) magul poate 9edea actiunea elementelor in corp)
su(let si spirit precum si actiunea (luidului electromagneticF mai mult) magicianul poate
9edea 9erigile de legatura intre corpul (i:ic) astral si mental si stie ca toate acestea pot (i
in(luentate dupa legile uni9ersale. $a (i usor pentru mag sa re(aca cele doua legaturi dintre
corpuri) prin (olosirea elementelor si a (luidului electromagnetic. 8aca nici un organ 9ital
nu a (ost distrus) magul poate readuce pe cine9a la 9iata) daca a (ost destinat de .ro9identa
8i9ina sa (aca acest lucru. 8easemenea el poate anula moartea oamenilor sau animalelor)
sur9enita in urma socurilor electrice 1(ulgere si alte lucruri asemanatoare3. Tot ce are de
(acut in acest ca: este stabilirea legaturii cu spiritul respecti9 in aasa si sa induca deliberat
(luidul electromagnetic intre spiritul si su(letul respecti9 ca sa repare cone=iunea) matricea
mentala dintre ele. Apoi trebuie sa (aca la (el si intre corpul astral si cel (i:ic reparand
matricea astrala dintre ele) tot cu a<utorul elementelor si a (luidul electromagnetic. Mortul
re9ine imediat la 9iata prin umplerea corpului cu principiul luminii. Aceasta este o sinte:a
a resuscitarii in maniera magica indusa prin puterea elementelor si a (luidului
electromagnetic) indi(erent daca 9ointa sau altce9a mai are un rol in asta. Este bine stiut ca
marii adepti au (acut ast(el de acte de rein9iere.
Inainte de-a termina capitolul P 9reau sa sublinie: ca nu trebuie stapanite toate
(acultatile magice descrise aici. 0a recunoastere si ascultare de legile spirituale ce
gu9ernea:a 7ni9ersul) am dat magului cate9a directii despre cum sa reali:e:e ast(el de
(enomene a(late la granita cu miraculosul. 8epinde doar de mag cat de departe 9rea sa
mearga intr-una sau alta din discipline. 7n adept talentat poate (ace orice c;iar si (enomene
magice de-o amploare mai mare) pe care nu le-am descris aici) doar urmand legile
uni9ersale.
Ast(el) cursul complet al instructiunilor despre prima carte de tarot- Magicianul) a
a<uns la (inal. Oamenii care s-au ;otarat sa urme:e acest curs practic) au aici oca:ia sa-si
&6&
complete:e de:9oltarea. ,u cred ca e=ista o alta cale de a (ace practicile mai usor de
inteles decat ast(el. 8escrierea data aici corespunde cunoasterii predate doar in templele
misterelor si de:9aluite doar unei elite atent selectate. 0el ce 9rea re:ultate rapide 9a (i
de:amagit) pentru ca uneori este ne9oie de ani de practica sa apara re:ultatele. 8ar acest
lucru nu-l 9a (ace pe ele9ul sincer sa abandone:e aceasta patrundere in initiere. 8in acest
moti9 prima carte de tarot- Magicianul) repre:inta poarta spre ade9arata initiere.
.ersoanele care au :ambit ironic la adresa magiei au sansa sa-si sc;imbe parerea dupa ce
citesc aceasta carte. /unt asa de multe pareri gresite despre magie si n-ar trebui sa uiti ca
lucrurile sunt prea adeseori gresit interpretate. Magia este cea mai di(icila cunoastere de pe
pamant) ce nu trebuie stapanita doar teoretic ci inainte de toate practic. Este mult mai usor
sa obtii cunoasterea intelectuala decat sa de9ii un Magician ade9arat.
&62
Epilog
0um am spus si in introducere) aceasta carte nu este dedicata pentru obtinerea
bogatiei si a gloriei) ci scopul este studiul Omului ca microcosmos in relatie cu 7ni9ersul
macrocosmic impreuna cu legile lor. Ast(el 9i:iunea cititorului asupra magiei se 9a
sc;imba si sper ca nu 9a mai (i degradata intelepciunea antica considerand-o 9ra<itorie sau
alte asemenea lucruri asociate raului. Este e9ident ca (iecare cititor 9a <udeca aceasta carte
din punctul sau de 9edere. Indi9idul strict materialist) necredincios in cele religioase) ce
ignora (enomenele supranaturale) indubitabil 9a pri9i aceasta carte ca un non-sens pur.
/arcina mea nu este sa con9ertesc sau sa sc;imb ideile acestor oameni. Aceasta carte a (ost
scrisa e=clusi9 pentru cei ce cauta Ade9arul si Intelepciunea suprema) lucruri pe care cu
siguranta ca le 9or gasi aici.
8e multe ori semenii nostrii) repre:entantii di(eritelor curente si idei) s-au contra:is
si au incercat sa se con9inga unii pe altii) nutrind sentimente 9indicati9e intre ei) din
moti9e de in9idie pro(esionala sau c;iar pentru a9ansarea cunoasterii. Ade9aratul mag nu
9a uri sau 9a dispretui pe nimeni) 9a simti e9entual numai mila pentru cei cu ast(el de
credinte) si ii 9a respecta pe toti oamenii care-l cauta pe 8-:eu indi(erent de metoda. Este
pacat ca teo:o(istii) clerul) spiritistii etc.) considera cu in9ersunare ca doar calea lor duce
catre 8umne:eu. Toti cei ce cauta uniunea cu 8-:eu trebuie sa tina minte cu9intele lui Isus
0;ristos) marele Maestru al misticilor) care a spus: S?Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.?
Aceasta propo:itie ar trebui sa (ie sacra pentru oricine cauta iluminarea pe aceasta cale
spirituala.
Multe din (iintele care au parasit lumea noastra (i:ica si care nu au a9ut sansa ca pe
aceasta planeta sa obtina cunoasterea ade9arata in spirit s-au plans in s(erele superioare ca
nu au a9ut acces la cunoasterea re:er9ata doar celor alesi. Ast(el misterele care au (ost
pa:ite timp de mii de ani se re9elea:a acum pas cu pas de .ro9identa 8i9ina pentru acei
locuitori ai pamantului care cauta cu sinceritate Ade9arul si 0alea. E9ident bene(iciile
acestei cunoasteri nu 9or apare peste noapte) ci 9or trebui sa (ie obtinute prin munca grea si
depasirea multor greutati. O mare parte de oameni) daca nu ma<oritatea) 9or sa (ie con9insi
de ade9arul legilor pentru a a9ea credinta) si numai dupa aceea ;otarandu-se sa intre pe
calea initierii. Magul onest isi da seama ca aceasta atitudine a omului este una gresita. El
este con9ins ca omul trebuie educat si antrenat pentru credinta) prin initiere. .rin citirea
acestei carti se poate obtine desigur o anumita cunoastere intelectuala) dar nu
intelepciunea. 0unoasterea poate (i obtinuta prin trans(er de in(ormatie) dar intelepciunea
9ine din e=perienta si recunoastere) ultima depin:and de maturitatea spirituala a
indi9idului. Iar aceasta maturitate este data de de:9oltarea spirituala dobandita pe calea
initierii.
Oricine a citit despre Tarot poate stie ca mai sunt 2& de carti numite Arcanele mari)
pe langa prima carte ce simboli:ea:a Magicianul in misterele egiptene) (iind ba:a intregii
intelepciuni. 4iecare din aceste carti corespunde unui sistem initiatic. .e langa cele 22 de
Arcane ma<ore) mai sunt 66 de arcane minore) care la randul lor semni(ica di(erite mistere
minore) (iecare din aceste carti necesitand o descriere separata.
.ro9identa 8i9ina 9a decide ce si cat 9oi scrie si publica despre (iecare carte de
Tarot. Intelegand in pro(un:ime aceasta carte) cititorul 9a a<unge la conclu:ia ca nu e=ista
magie alba sau neagra. 8e (apt nu e=ista di(erenta intre magie) misticism sau alte stiinte de
(elul acesta. 0um am spus la inceput orice stiinta nu-i nici buna nici reaF poate (i insa o
amenintare sau un a<utor pentu oameni) depinde de cum o (olosesc oamenii. Ideea
e=istentei magiei negre este atribuita (aptului ca pana acum oamenii obisnuiti nu au a9ut
nici cea mai 9aga idee ce este magia. In di(erite capitole am spus si am repetat ca aceasta
stiinta sublima trebuie (olosita doar pentru cele mai ele9ate scopuri. In plus am mentionat
ca magul trebuie sa-si innobile:e caracterul) sa nu (ie intrerupt din ascensiunea sa) sau mai
&6'
gra9 sa decada. Innobilarea caracterului merge mana un mana cu de:9oltarea magica. 0el
ce cauta doar puterile oculte si sa se laude cu ele) 9a lucra degeaba iar caile .ro9identei
8i9ine ii 9or (i indesci(rabile. 0el ce aspira la puteri oculte din moti9e neserioase 9a (i
abatut mai de9reme sau mai tar:iu din calea sa) (acultatile oculte ne(iind altce9a decat o
recompensa 1cadou) ;ar3 ca re:ultat al de:9oltarii sale si le obtine doar sa-si a<ute semenii.
In consecinta puterile oculte sunt re:er9ate doar magului ade9arat.
0el ce paseste pe cararea initierii nu trebuie sa-si sc;imbe ideologia si nici religia.
Ade9arata religie este de (apt doar practica instructiunilor date aici si orice religie poate (i
pusa in armonie cu sistemul pre:entat.
8ar inainte ca cine9a sa intre pe aceasta >poarta ingusta? 9a trebui sa se intrebe
daca 9a pri9i ade9arata initiere ca religia sa) sarcina sa de o 9iata pe care intentionea:a sa o
indeplineasca indi(erent de obstacolele si di(icultatile care 9or apare) dandu-si silinta
neincetat (ara sa se retraga niciodata de pe cale din momentul in care a calcat pe ea. Intr-
ade9ar) e ne9oie de o re:istenta si rabdare enorma) aproape supraumana) o 9ointa tenace si
capacitatea de a tine secretul desa9arsit cu pri9ire la progresele obtinute) acestea sunt
conditiile de ba:a pentru asa numita >initiere in ;ermetism? sau calea ade9aratului Adept.
.entru toti cititorii) doritori ai per(ectiunii care au ales aceasta carte ca g;id) eu 9a
doresc sincer mari succese si binecu9antarile 8i9ine sa (ie asupra 9oastra.
Autorul
/4AR/IT
&6*