LEI 118 +

2 T.J.
LEI 120
CESARE LOMBROSO
I.S.B.N.973-95015-2-4
.omul delincvent
.*
EDITURA
MAIASTRA _
CESARE LOMBROSO
OMUL DELINCVENT
Coperta: Mihai Riidulescu
I
I
\
\
CUOMO DELINQUENTE
in rapporto
all'antropologia, aHa giurisprudenza ed
_ alle discipline carcerarie
Quinta edizione
Fratelli Bocca Editori,Torino, 1896,
lbate drepturile acestei vetsiurii
sint rezervate editurii ~M~il1$tra"
lS.B.N. 973-95015 - 2 - 4
I,
, Dupa. ce Espinas a ,aplicat stud!ul zoologiei ,la ~tiintele
sociale~i Cogrtetti lacele econotnice-iar Rouzeau la cele psihologice,
era'filres'cca "nou_ 'a' ~,coala. pena,lc1 ,care'datoreazc1at itdemult'studl'l'} or
', ",'.' .. '.' .. - ..... ,. '." ',- " '" .. -, '.'
mOdeine privind evoluVa, sit caute sc10 pp.lice la antropologia criminalc1 ,_',<.;:;:.i::''. , _.';__,<'_,'_',:-, _'-.' __ . .. _:..._, ,_: __:i ' __:_' .. :"._' _, :.::_ ' _- __ '.; " __ ..,.; ,',.: ,._:'
~i sc1tncerce sc1fatc1din ea. chiar fundamentu} ei primar.lntr-adevc1r, "
prim~ mea tncercare tn aceastc1privinti:ia fqst imediat urmatc1de 0 alta
alui~Lacassagrie ~ide un studtu, care af putea fi etichetat aproape
complet,aJ lui Ferri'.
":It-,""',-,';',.: . - .,., .. - -:,.' ',',' ', ..... '-', "".,', ~.:':',. ,': . _:',',: .: ,,' .';':.', ," ",'-, . _:_'
, Brehm, La vita deg/i miimali) Torino, 1872 - 1875; Pierquin, Faite de la folie des
animal,lX.et de ses rapports avec celle de l'homme et les legis.lItiolisactuelles, Paris, 1839; .
Buchner, Lqvie physique des Mtes, Paris, 1881; Boccardo, l}animale e l'uomo. Prefatli.la'
volumulVII din BibL q.ell'Economista, seria a III-a, Torino, 1882; Lioy, In montagna,
Bologna, 1880; Dai'win; Sulla origz'nedella'specieper elezione naturale, Torino, 1975; Idem,
J}origine dell'uomo ela sce/ta in~rapporto~colsesso"Torino, 1882; Lombroso,Archiviodi
psichiqttja, Torino,. 1881; Vol. 2, fase" IV 7 n delitto negli animali; Lessona, Dell'estema
. C01tforinazione q.et cavallo, Thrino; 1829; ROde\, Notions elem~taires de veterinaire
militaire, Paris, 1847; HOUZllau,Etudes sur les facuMs mentales des animaux 11 celle de
l'homme, Mons, 187-2, 2 vol; ;Espinas, Des socieres animales, etude de, la, psychologie
- "~e, Paris, Um~,2 6d.; Lacassagne, I}e 14 criminalite chez les animtjux, in Nevue
'que, 14 i\lnuarie i882; ldem,Lyon 1882, p, 32;-Rousse, InStinct disani'!1aux, Paris,
, 1825; RotX:rts; Les animaux dpmistiques, Bruxelles, 1837; Idem, 'Les animauxsauvages;
_1831; Romanes, Animat jntelli~e, Londra, 1882; Camerano, Scelta sessutfle degli anfibi
Vecl1jijuriti vort>ea\l.deojustitie divjnil,~tefnil,aproape ine-
rentll naturii; in ~chilllb, dac;4e~lllinlllll fenomenele .naturale vedem c;4
actele considerate de nOInlllicriminale sipt i cele mainaturale, attt sint
derilspindite la speciile animale i chiarla plante,. oferiridu-ne;aa cum
bine 0 ~pune Renan, "natura 4~ept exeJ1lplulceld mai implacabile ins~n-
sibilitllti i al celei mai mad imoralitilti".
- Cine. nucunQate profun(lele<1emon~tratii efectu~te dupll
PalWin*, Prude, Kohn,."Rees i'.> Will .asupra . plantelor . insectivore,
asupraa numai putinde 11 sl>ecii de drosarocee,4 de saracenacee., 5,
d~nepentacee, llde utr!colariinu.tie c;4Cephalatusfollicularis comiL , .. , , ' ',' ,. , ,.',
adeVll.rateasasiMteiniiJ:1durile iJlsectelor. ctnd, de e~eJllplu, 0 insectll .
.0 .. .. r1.<:it. de.m.ic;4... ar. fi,... ch.iat ma.i pu.tI.' ngrea de.cit .~l24-a mia partedl.'n tr -un
~Ob(d~JJrtu1.p~trundeindiscul . rOi~Sal uneiplante de drosera (i se
p(lrec;4~stJenolll~nllu.are loe tntotdeaunllintimpliltor ci insectae~te
atrasl1 de miroslirile anumitor secretiialefoii), e~ ~te,illlecjiatcuprinsil
i invlUuitllde tentaculeleJoac.te h.. ullleroase,aproXimativ)921a 0 foai.e,.
carese incbid in urllla ei,in 10'secundei.qtransporillintf.o orlliju-
m~t(ltet~centrul foil. A.cestea.ni1:;e.lllaidesfac. 4.ecifatunci cind victima
.e ... ~~j<m ..... o.}... r.t.J. ).. l. .... A.l.n .i.p ... ~rt... e.... d..'got.a.. ~. J. a..t1.' e. un.... U.i. a..c.id.iunui fe.rm. en.. t fi.o.art. e asemll.n~torcupe~sinaiIoastrl1, stcretat in marecantitate de glandecare
influentea~ tentacu~ele vecine ~ipe.cele Jnconjurll toare, cu 0 micare
'. asemll.nl1tmlre,crede Darwin, celeJ a mic;4riireflexe aanimalelor,
Cindinsecta se opretepe opafte a dis~ului, tentacul~l~ illcon-
jurll.toarese ,apleac;4 toate spre punctulde excita\ie, oriunde arfi eI;
.,impulsutmotor,. cincjse rilsptnde~te de la unasau mai multe.glande, p;J;in
disc,~epropagl1pin~labaza. tentapulelorvecine i actionCliZil,larindul
s~u,asiiprapunctt$ti de~xcitare, ml1r~te secretia gland~l()r ~iIe acicjifi:
cAi~racestea,.artn9ul'10r,action.eatA. asuptaprotoplasplei.
.;La specia l)ionea muscipula n-use provoacAcontractiileglancje-
lor ucig~~ela curentiide aer,piciJa corpurileJichide ci numaila cor~
purile:-sofide caresintnitiQgenateiumedeAn plus, se observ~ c;4glan-
dele incruciateIas~ s~ soape insectele mici a c;4rordigerare nu le-ar face
pUlcere.
. La plailtele dinspeciaPinguicole,pic;4turilede ap4,nu determin~ .
'0 incretire a foilor; lllairnult,ele fiUretinnici SUl)stantele solide care nu
'. sint organice, Fluidele. nonnitrogenate, cjar9ure, prov9ac;4$ecretiaglan-
cje19rld'!rnullb.undentl1~inl.lacidll, in tillJpce secretia estefoarte abun~
<,' .. :, ...... '" ",' "" ," , .. ,.,,',', ',' .. , ",,'
dent~ ~ifatalll}ar std~gereafoilor rapid~ cindeste vorbadeun corp
azotat.
Gelf/isea{)rnata prinde tnicile 3:nimaJeintocmai precumpescarii
iit~rebuitlteatA.plasadep~cuit. '
Utn'tularja neglecta atrageinsectele prinun,eIeprocese in patru
faze:ju~indu;secuaceste plante,ele pittrundimprudentJntr~o valvll ca-
re, fiindelasticA, seincbide numaiin urma lor i Ie incarcereatiUntr-un
utriculun.de mor (Darwin). '
Gitez am~nunWaceste fap'te upde mise pare cl1 tntrevMpriwii
zoriaicriminalit~tU,di acestea potficontestate,de a~ia care nu cu-
nose dependenta Iorat>solutll,deconditiile. histologice, pinda, .uciderea
~jnl~collJie ~i,pin41a un anumitpunct,acealibertate.de. alegere(refu-
zufinsectelor prealnici, al sugstantelorneazotate)in care atitla, in IlJO~
eronat, i-auj~~ginat bazarespOnsabjlit~\ii ..
~,Quatitmaiclar4 reieseanalogiacin<ise.trr.cela himeazoo~
lOgica. Num,!i i!lce priv~te crimele. de ucide~eintre, animale; f'erri(op.
cit.} a putl.lts~i(lentjficenumai. pl,l\ln (Ie22detipuri,dill}re carenu
putin~. sintasem4n~toare cu~le.descriseJncodurilen()astre, '
ne 'pll.zita.;niineni nu ar putea.:o salva atunci de la omoarte sigura., prin
iilfometare, sufoCaresau (Uncauza veninului. inoculat prin intepll.turi .
.,,',' " "',:':',.-:,-:-:;--;""',;'<:,,:,',',:_,-,-,-':<:,:':_'.,:,:":":,,,,,:':":,:::," ';;:.,"':"".:'::'",
,Am itppresiaell. ~id se ,itlca'dreazA~i uclderiledin ratiuni de uti-
litate comuna.. Se stie ell.trintorii au sarcina uniell. de a fecunda matca, -:,,----<:':,-.,}:.":_':' .. _',:-:,:- "'-'--'---';_., -:, '.' ," ", > - """,;'",,' ",'- ,: -
in timp eealbinele-muncitoare asigurll. mentinerea sOdetll.tii., Dar
toamna, 'sau ,la sflqitul verii, odata. eu terminarea'zboruluinup{ial
prectim ~i en aparitia .crizei de rezerve alimentare, albinelelucr~toare Ii
omoara. pc trintori cu aeele lor sau tiarun~afarll..din stup, unde mor .
de ftig sau foame. ' .. ,"' ...
' Tht astfel uciderile din lll.comie, ca la furnicile consumatoare de
:: -:;.'_:,;' ';"_";""",'d,,"',' ," "" '-.-', ' ,""<", ",_-1, ,':, '''-''d:''''''':-';:' ,':, ,:'\
pMuchi de frunze 'earepreferll. uneori sll.-~iprocure,prin jafaeeste popu-
la1i.i;exterminind, duplt cum vede Fotella futnieile exsectes;proprietarii , , I
legitimi. , " .' ." '
5. Uciderile razboinice.' eu totii ~tim dt mnlte animale, chiar
, -tIincadrul aeeleia~ispecii; duc:adeseori adeva.rate lupte, determinate in~
direct deluptapentru existenta., dar eu scopul imediat de a ~dde,din ,
pla.eerea de'~ ucide .
, Este un fapt cunoseut cll.gorihl, aruncindu-se in luptll.lscoateun
lung striga.t de ra.z~oii int~u nimic eomparabil eu eel al sa.lb~ticului, ~i ClI'
searunell..as1;!,pt'adu~manului cu furia ~i dezordinea unui locuitor-al pa.-'
durii. Oar sentimentul de e~~ud.ere ~i de opozitie nu se manifest~ lanici
o aHa.,specie atitde ,viu ca la furniCi ~i termite.
Oacl1se,pun intr:o cutie-n;tai,muite turnid impreunll. ell adversa- ,
rele lor, Ie,vom vedea aruncindu-se unele asupra eelorlalte. M. ,w. a pus'
in. fatacuiburilor de diferiie mll.Ji.mi'furhici din cutiile acopcrite eu
musolinll.; unele eonVnind furnki 'prietene,altele 'furnici du~mane, . :.- .................................. :".:' .;-<,--::->,---, ............... :: ........................ _:': ............... _<--,: .. _.-: .......................
A,eestea din urmll. nu acordati deloc atentie primelor, in timp .ee se na.-
pusteau subitasupra uItimelor. Oupll.ee, eu mari eforturi, au reu~it s~
sira.pungll. plnza, furnieile inchise.ar fi fost udse toate daell. nuar fi .
intervenIt naturalistuL Sir John LUbbock a fll.eutaeeea~i experienta. ~i a
~llzut cum. au fost,ucise toate furnicile inehise. (Ferri,op.citT
Astfel ar fi: uddereadin cauza hranei,relele-<rfl' .
derea din ordinul tribului precum ~i delictele noastredi
care se regll.sesela cai, taud, eerbi. ... , ...
;,',;_;; , . ' :<.?,_' ''>, . ''-,.''. -', ".,",_:"_'r:""/:;::_\,,'o;,,':':',;
Albine,le nuau decit 0 singurli reginll.~i daell.se'intimplhll.exis-
te mai muIte, acestea sint ucise; tot astfeleste condamnatHa moarte ve~'
chea reginll. carenu a avut timpsll.-~i creeze, un alt roi cindsenll.~tea ri-
vala sa. Altfel,fosta suveranli.face toateineerell.rile pehtru a impiedica '
urcarea pe tron.a rivalei sale. Ea se nll.pust~te asupra eelulelordin fagu~' .
re care adll.postesc puietul de matell., Ie stdlpunge ~i udde larvele
reginelor; , ' ,
. 3. ITdderet\peniru > posesia. femelelot .. Pentru toate aniinalele
'cu. repro\;hicere:sexualll.'este atit de comunll.luptainver~unatll. a masculi~
lor penfru cueerirea femelelor ~i satisfaeerea instinetuluide' pro~eatie
incH l;leestfapra dat na~tereipoiezd darwiriistea alegerii sexuale (Ferri,
op. cit.). " .' ',:' - ',,', ,.. ,',-.-, .. " .. ',',"",-,',',",- "'-
In perioada ell.ldurilor crete,g~lozia ~i,uta impotrivarivalilor;
Se dau lupte grele-~i chiareei mai 'titnizidevin curajo~i ~i ~ll.tll.io~i. Leii,
ti1!rii,hr,guarii, 'leoparzii sint teribili in luptele penn-u' impereehere.
" ite'~ bivo.liimu~ehiuloi, in perioada itripereeherilor due "
" tupte atitde ClJineeneincit.multi mor din, aeeasH1cauzA iar femelele
"':'::, ,'-,'.:'. --:'i,-.:'.':'i"_-;,:_-,':-~:'---:::-''-.:,:_:::,,':,' -:.:"',""_,-".',.',',,',. ,",:"," ":'.:~,,,,-:", ;'." ,"",',' ",' ,",d,"" ::':-"',: :""'" :":":_""',, ',"':
devin atunci exeedentare fat~de masculiintr-o propoqie considerabillt
Brehmaminte~te de luptele amoroase ale jderilor (I, 580), pisicilor(l,
329), cangurilor (II,' 52), ,veveritelor (II, 81j, 'hirciogilor (II, 157), _ """_,:_', "',,' :", ',:, "_,.""",,:"'" _:' :"">U"'d_<_ : ',:',,-' ':'_'"': ,",: ",,'
ell.milelor (II, 442), moscilor (11,442). Cerbii ~i elanii sint printre ~i mM
inver~unati \upthtori(II, 452,462, 481; 496). ,
4. Uciderea pentru aparare. Se ~tie ell.focuitorii unuistup nu
. accepta., albinele. stra.ine in casa'lor. Un apicultor a luat 0 albina. ~i a
pus'---Oin mijloell,l eelor care erau de paUila intrarea in stUp. Acestea
au imobilizat intrusa involuntara., au ueis-o si .au aruncat-o,a"fara.. Se
, " "::_' ' ',. '::.:~ ",-_.:, " " :': '",'; , '.' '.' ,'~'::' .::,; '.: "','',:'-,:_. : ',",,-, ','.':: ',-, ::" -,':"\'''- ',' .': '>, -,':' ,',,:'. ':"-: ,',,: - "',':,:,::- ',,' ",:", ":'-" , " -- - "
poate intimpla ca oreginll., rtltll.cindu:.sepe drum, laintoareereadin zbo-
.rul nuptial, sll.nimereasell. i.ntf-~n stupstra.in; ,a ell.ruUntrarenu este' bh
Este canibalism pur ~i,sirnpli1? in ciuda provet'c
ni!l~ intre ei. -~oarecii de chnp,- d.e~ahiapri1qi in capc;m~,:se sfie . '. ,..,:: .. :., ' ~:"'''.'' .-.. :'." '.', .. :.., ..... ,' :'.', .. ' .:'.: - " ::.' . .' '.. 'c' ".- .. :: . .' ' :.' .' .. " :', .':>-' ,.:":".:"'<::' .-,::.,::.''-''. ',J '.: .': , : ,:-. '.,,' .
intre ei. Astfel se: intbnplt ~i :cu trite 'speeii, de ~oarecij l.~oomia'~i cani-
, baiismul ~tiuciisint cunos.cutej dol- greied inch~i intr-a,curie se s.fi~ie
intre ei. Acum citiv~ ani, in gr~dina zoologim din Lol\4ra,doi~erpi boa
trlHau in aceea~i colivie. intr-o zl, painicul de-abia a avut limp pentru
, a-I salva pecel mal mic, deja inghitit pe jumlitate de tovar~~ul s.liu.Ade-
seari, ~oarecU~i cobaii se devoreazli intre ei, chiar dacAsint hr~niti din
" .. ':'.' .':.',.,:::".,", .. .',. " , ,
bel~ug (Lacassagne).
, in laboratorul profesorului Bizzozero~un dine care era hr~njt \
din abundentli a sfi~iat ~i ~i-a devorat tovar~~u1. '
A,'"';;:,,"::::;:"::,',,,:: ',',,<,,":,""'::'" :<;',::', ,:"~'" '.. '~ .' .," ',' .. :., ':',,'-
","lD:labOrl!torul-zoologic aI"Universitlitii din Thrii10 se g~seau,
iJltNirt acvariu,broa~te ~semlin~toare. 0 broaso! mai mare a atacat-o
de la sp~te' pe cea mal micl ~i a inceput sli 0 irighit~, in a~a fel ineit nu
mal rlim~sesedec1t capuf atesteia in gura relei mai mari. in acel mo
ment a fost descoperit incidentul~i salvat~ broascamai midi ee era gata
sll.. fie _i1,1ghiVtll. ,(Lessaro, Anfibianuri del" Piemonte,. Memorie'
dell'Accademia dei Lincei, 1880), ,
icampaprocessionea si'Thyatira trlHesein comunj dar indi-
iniei iideV~rll. p; eei maislabi ~i pe eei ingreu~a\i'
_,tie supraabuJldentll..Al:ela~i lucruse intimpl~ eu manti'
dille, eu seorpionidele,cll furhicilede roieredin 'Mexic.FtitniCiIe, in
timp ee au grij~' de' cadavrele' tOVaiA~elorlor:moarie 'fn' luptll., distrug
cadavrele du~mancelor lor~ile sug singele: 0marm~t~ din gradina zoo-
logicl din' Viena, ga&ind,0 alta in eulc~ul saU ? ,ucide ~i 0 devorea~.
Pir~ii se devoream unul pe altul cinp Ie este fOl:\.me ..
, in sfir~it, noi'intilnim laanimale canibalisffi\il combinat eu in7
fanticidul ~i pariciduL 'Fanteziileprivind vOcea innascut!: a singelui,
privind afectiurtea materna ~i filial~, sint dezminVte la animale, a~a turn
eo~!at~ Houze3U ~iFetti (op. dt.) prin simpla observati~a faptelor.
~; -
" Femela crocodilului if m~niilcl u~eori puii care nu ~tiu inm sa
inoate. Dar tr~buie saobservlim .~ la lnu,lteanimale; 'ca ~i la uncle po-
poare barba~e, 0 conformatie defectuoasA-a capului provoacl r~inea i
dispretul. Am va.zut 0 gainA,din ai m~ei pui unii aplirbserli pe lume
slabi i infirmi, plIr~indu-i intr-o zi cuibul eu puii slii eei inai-robuti,
flir~ sli se pr;oeupe de soarta bietilor pui c;are r~ineau;'
" ~a cum unele pasllri ~i sparg oullie i'~i dLstrugcUiburile cind
ti dau seama m acestea au fost'atinse, tot astfel existll rozlltoare, femela
obolanului de exemplu, care ii ~eyoreaZll puiicind euibullor a fo!!t,de~i
ranjal. Femela, oarecelui i~i mlininm tinllra sa familie intr -0 noapte,
ctnd cUIDuls~u a fost atins. Printte inaimute, femelele uistitelor (Hapa-
Ie) mllninm ,unoori capul unuia din puii lorj tot'astfel, ele i~i ucid puii
lovinou-i de un arbore cind au obosit s1l4mai poarte in spinare. Femela
uistitelorjaco, studiatlde Cuvier la Paris, a mtncat ~pul primuluidin
fiiLsai, aratind, 'tot~i,griji i afec\iune pentru eeilalti. Guramii, p~tii
chine~, ~imAnincipuiijplO~nitele arborilor ineeardl sll-imlintncepuii
dar sint tl11Piedicati de femele. Printr~ pisiei, iepuri de, cimp, iepuri, de
casi existll unii care ii rnllnincll puii lor. Chiar i printre mtele, al dror
instinct pare mai conform Cll afeetiunile domestice, existli uncle care ii
mllntncll puii~'Canibalismul parieid se tnti1n~te la vulpi,"ai clrOr put se '
mlininm iptte ei ~i unead ii m,llnincllchiar mama" (Brehm, La, vita degli
animali, Thrinof 1872-1875).
, "',' ""::":"",:~,~,;':;",'.''--''':',J,\:',"'",,:,,::,~,,,: " .. : .", , .. '
1. Cu toate acestea, <lamam prezenta drept'crimeautentiee a~
ceste ucideri comise de animale- ca~ifurtul norinaLiprin~soeiere ~a
maimute, furtul domestic la pisim, 1acotofad, rllpirea puilor.1a :furnicile
ro~ii, in~oCllireapuiului la cue, care i~i depune ou~le tn cuibul vr~biei i,'
.'
pentru.a 0 in~ela mai bine pe aeeasta, rape~te ctteva..;di~QUale carese
gllseau in aeest cuib ~ar pllrea'putin'serios deoarece intelegern ~or'cl
aeeste actiuni care nj se paracte crimi~ale sint, diro.potrivt'i:ezultatele
neeesare ale eredWitii, ale structurii organiee s.ausint impuse'de concu-,
renta vitalli (moartea,bondarilor), de alegerea seMlll, tlenecesitat~ so-
, cialll de a impiedica netntelegerile (moartea '~efilor) ~id~neyoia de ali-
mentare la animalele foarte lacome.precum lupii, ~arecil sa'ilde tl1zboa-
ide pe care eleledeclan~eazil ~ioblita animalele sa ~ecomporte ~a
cu~ ,noi in~ine 0 faeem in timpee ,nb luptllm ell du~manii 'sau cind ne
permitem sll ~incam,gliini ~i carne devitll, filra sll ne'pese ca lumea ar
putea eel putin sllne condamne din aceasta cauzil.Thtusi, aeeste acte ........... :.,-':\,_,'.} _':cO' _' __ "_ <_':" " ,,' ,-,_,' ", ,",'., ',,': ""'~'.<,",, "",'_-_','
tind, spre distrugerea speciei .~itrebuie sli Ie c6nsiderllm ca intrind in
obieeiurile acesteia~,adt t'irnp <:it ele sint comise la oscarl1'vas,tll. eu
toate ace~rea, e!e servese la a .ne demonstravanitatea ideii absolute de
justitie ~ine ajutll sll intelegem pentruce tendintelecrimimile renasc atit.
.:;:'; ",:'.', ",':.. :"-:;'::_ ,.,,:':-,',:,""._<:', -_',,', -',' -.:;-.,'0;_, 'm':--., ,'::-':i':<' ,: '---'" -,.'",:,,:
de Jrecventin mediuliIi.Su~ial eelor mai civilizate popoare, ineiuda obs~
tacoIelor tot mai cresdnde care Ii se opun ~i pentru Ce ele repasc sub
forme care ctevtn eel~ mai triste printre speciilea~imale ~i sa ne expli-
~~l de ce in epocile vec~i, care erau, probabil, mai logiee decit eele mo-.
e se' cpndam!1~usub toate formele anima,lele nocive sau,profanatoa-
-;. .'---. -,,' '''''",~'''''-''-'->:';_-<:''<:>_:,:':_:'::'::,i---:',:.'-::,*::/" - -- - -- -., ,',' , - - -;
ate de om ca fiind sacre ..
>_- __ ;":,;"'.".-.--':-.''''.:;.,-:.- .,'.',_., -,-:,6:.,,::,':,:,:,.:.-:-.,,'-:,:. "".
'.' '. Pentru a neapropia ~imai mult de delincventul uman,dupll un
criteiiu care nu mai este eel al bunilor nostri stramosi din eVuI mediu~ '_: "-,,,-,,":,:,:,,""'_':":'::-:': ,:,,:,:";':-"":_-'_"'0'0:, _,,",'" ',,::.'_:_ ,'_' .,'"
trebuie sa examinllm mai ales animaIele domestiee si aeele animale s<'11- '-"',""'::',.---,:.,-'.:,'n,,_,',',"',",',',',,,":,',-,'.',:"',.--",:'::-'._',:",,,.-.,'.,',-->.-''_,','-".,","':'.;""",','.,',.:'::'-""-,.,,,' ,',".,'.--"", ".' .'-:."'.-",':,- . ---,'--
. batiee...care tr<'1iescin grupuri, fotmind (cum spune Espinas) societllti
animale' care ofer<'1primele elemente ale 'societ<'1tilor. umane ~i Ie aratA .
in germene toate mon~truozitl1'ile .
I' I;dua:qiaimpusll de nOl ~itransformatll prin ereditate in'ins- .
'tinct, nevoile ~iraporturilede convietuire au creat habitudini speciale ; ,,' :.: .. "'~:~: .......... -:' <_'-<' .' m,:_:.' .'. :i:' ' . '-, '.' _ . .. 'm ',r",.,,"-_'. '. ' _........ , ..'-." ...'.................. '.' ..,. ' ., . < ." " .:
de la care indivizii nu se abat dedt in cazul unor circumstante speciale,
a~a cum se intimplA cll' delincventUno~tri .. " ...
2. Delincvenfii nascufi. co anomalii cerebra Ie. Dintre acestea,
eea. mai importantll pentru noi es~eaeea tendiritll crfminal;! carese ()~_
servll laspeciile mai domestiee~i mai doci~e, eel mult ca urman~ a unor
alteratii eongenitale cerebrale. Astfel, printre caii de trupll se. opservll 0
rezis~entll la discipIinl1~i omemarie foartevie arelelor tratamente in-
durate; neuitind luni de zile cine i:a lovit. DnU (scriu Rodet, Notions
elementaifei deveterinaiTe ~iLessona tatlll) sint trMatori ~i nu lasll sll
Ie scape nicio oqlzie de a faee illu-_omului ~i chiai' semenilor lor,. de~i
nu sint provoca\i. Al\iLdevin rlli dupll ee suportll "rdele tratamente
,exeesive" sau "din aversiuni particulare". ~
. Trebuie sa obseJirllm ca in rindul veterinarilor riu a .existat nici
eea mai mica indoialll ca aeeste instincte agresive nu sint dependenie'de
o organiiare defectuoasll a creierului, asa cum muiti 0 recunosc in fonna ......... - : '.' ..i: . . .. -_: 'i,i::. .. _:"' .. '-_'_ , -:-,i..:. ..
crailiului, in fruntea ingustll ~i te~itllca buza de iepure,particularitate
pentru care veterinarii militari franeezi i-au denumitcaicil nasul coroiat
(ehevaux d nez busque, in franeez<'1tntext) pentru forma 8wtlI care_pre-
,lunge~te [runtea .spre na~.. Aeeste instincte agresive sint consjderatede
naturll ereditarli,.incit a~abii ,in .seama de ele ~i nuaceeptl1. in hergheliile
lor deseendentiicailor Caresint afectatLdeele - .'.
:,:,:"-;,:.,,,,'-""":,"","'::'-""'-'--' ........... ,,;.:'.,-,' .... :._ ... ,'.... ':".'::''',: '."' .. '-':':',::,.,',:':,.-'
. Ceva -asemllnll.tor,pare sll se int-imple ~i la elefariti. Exista unii
care se ind~pllrteazil deturma lor ~tduc b viatll solitarll~ Este adev~ratt
,41 " " " '_::', __ ,',:., _~__ ' :, :'" ::.' " ,'_ ~
. Petitru a. ne'apropia ~imai ~ult de deIincventul uma~,dup~ un
criteI'iu care nu. mai este cel al bunilor np~tri str~mo~i din evul' mediu~
trebuie s~ examin~m maiales animalele domestice si acele animale s~l~ ~i'-- ,', ":"': "C":,'",': -_;.'_-~,,> .,':,_.:-: "c."'':', .' :'::-:: ;,:,,:.;:--, ':_::"':' .:'-- .".,.' ," . " ' _,; ",_'-", .'. :._': .. ' .' .. ' : ::.' '>: ":. -i .' ',' ,.. : : '. '.
batice-care tr~iesc in grupuri, fotmind (cum spune Espinas) soci~t~ti
animalecare ofer~ primele elementealesociet~\ilor umane ~i learat~
in germeij,e toate inon~truozit~tile.
, I' Educatia: impus~ de noi ~itr~nsformat~ prin ereditatein' ins-
tinct, nevoile ~i raporturilede co-nvietuire au creat habitudin,i speciale :,-,<,>':' .... :.-:_--_ ... ' ._<-".:'::::,:-"--:,"_":'''':','--''- <-:::,-;'::>:
de la care indivizii nu se abat decitin cazul unor circumstante speciale,
a~a cum se intimpHl cu deIincventiino~tri, ..
2. Delincveiltii nascuticu 8n()malii cerebra Ie. Dintre acestea,
cea. mai importalli~ pentru noi es1e acea tendint~ criminal~ carese, o"Q-
seIV~laspeciile mai domestice~i mai docilf; celmult ca urmaH~a unor
altetatii congenit~le cerebrale. Astfel, printre caii de trup~ se opselV~ 0
rezistenta la disciplin~ ~i0 memorie foarte vie a, relelor tratamente i~-
durate; neuitind luni de zile cine i-a lovit. Unii (scriu Ro<let, Notidns
eIementairei de veterinaire ~i Lessona tat~l) sint trM~tori ~i nu las~ s~
l~scape' nici 0 oq.zie de a face i~u_omului ~i chiat semenilo~ lor, de~i
nu sint provocaV. Altiidevin r~i dup~ ce suport~ "relele tnitamente
,excesive" sau "din aversiuni particulare". , _
Trebuie s~ obselV~m cli in rinciul veterinarilor riu a existat nici
cea mai midi indohil~ di aceste instincte agresive nu sint defiendente -de
o otganiiare defeetuoas~ a ereierului, a~acum mulJi <;> r~eunose in forma
eraniului, in fruntea ingust~ ~i te~it~ ca buza de iepure, partieularitate
pentru care veterinarii militari francezi HlU dCnumit cat cit nasul coroia!
(ehevaux d nez busque, in francetii.in text) pentru forma avuti\ care pre-
.lunge~te frunteaspre n'as. Aeeste instineteagresive.sint considerate de
naturil ereditar~,incita~abii tin seama de ele ~i riu.aceeptil in hergheliile
lordescendentiicailoftare sint afeetati de ele. ' ,.. - . : :.,. """_'_.":".' ':.''- .. '_:,:-':' '.''-'' __ '- .. : .. :,'-_'' '-,'\-' :.' :.'-,.': ....... , : :, "_ ,_, ''_:' .. f- ..'-'--'_" ..:_i ..:.' ,'._ ..: .,.~'-:,',:'.,- __ '_:-'J .." ' :. :.',., .
Cevaasem~nMorpare 811 :se int:imple ~i la elefanti. Exist~ unii
care se indep~rteatii de turma lor ~i.due 0 viat~ solitar~. Este adev~rat;
:<''',' ',.: .. ", L.: ', .. ':." .,'._.:_ :.,::. -.: ,:.. :. '__ '-._' .. :''':-~>.'
.... , ' .. , .....' . .',.- .. , .
Legeamozaicl (Exod/,/~XXI)eOlid;l~na lallipid;lre boiil~re .llcauzat moart~ untii
om; ~i dacii fapt~lsa repetl!t, tiJ.su~iproprietarul bou.lui,ern lapidat. InEvul Mediuse con,:,
damnau animalele homiCide sau dauoatoarr agriculturii (Lac1isSagne,op. cit.). Tot~i, tn e,
poca lui Francise I Ii se dadea un aVQCllt. In 135~, 13Falaise, 0 scroafa care dcilorase un
eopil a fosteondamnata sa Il)oara de mtoa ciilaului. Episcopul din Autun a e:lCcomunicat~-
..' bolanii Care rosesera obieeJele saere. Benoit Saint-Prix tnregistreazii 80 de condamnari de
acest gen, tJ;leeptndeu ,~iigarul ~isfi~ind eu greierul: Municipalitatea din Torino a cumpii-
rat deJa Vatican (prin intermediul am!Jasadorului) un blestem tmpotriva omizilor, pc care
. .. epise9pul, ell mare pompa, asistat de primar i de asesori, I-a lansat din tnaltimea unei es-
tr'ad~ rjdi!:ate t~ piata Castello. Frecvente erau i procesele eu aeuiatii i aparaq oportune.
La Vetcelli S-3 discutat dacii unele omizi trebuiau sa fie tondamnate de tribuoahil civil sau
de tribunalele ecleziastice Pentru' cii atacaser~ vita. de, vie a' parohiei. (Vezi LesSoita, J
nemici del vtno, Torino, Loescher ed. 1880). Vezi i D' Addosio, Le besti~delinquenti).
pentru a 0 in~ela mai bine pe aceasta, rllpe~te citeva",- dil)';ou~le care'se
g~seau in acest cuib ~ar p~rea pl*n -s~riosdeoareceJntele8em~or di
aceste actiu~l care ni se paraete cri~lnale sint, d~potrivllj reZultatele
necesare ale eredit~tii, ale struct.urii organice sau sint impuse' de concu~,
renta vital~ (moartea,bondarilor), dealegerea sexW,tI~,denecesitatea So-
, cial~ de a impiedica ne1ntelegerile (moartea '~efilor~~i deneyoia de aU-
merttare la animaleJe foarte lacomeprecum lupii, ~oarecifsau de r~zboa-
ieie pe care ele Ie. declan~eatii ~iobIig~ ariimalele s~ -se comporte ~a
cu~ .noi in~ine 0 facem in timpce :n~lupt~m cu du~manii 'Sau cind ne
petmitem s~ mindim,g~ini ~i carne de vit~, mr~s~ ne 'pese di lumea ar
putea ce~putin s~'ne condamne din aceast~ cautii.1btu~i, aceste acte
..rindspre distrugerea speciei ~i trebuie s~ Ie consider~m ca intrindin .
obiceiurile acesteia, -at-it dmp cit ele sint comise la oscar~ vas't~. Cu
toate ace~tea, ele setvesc la a .ne demonstravanitatea ideii absolute de .
justitie ~ineajut~ s~tntelege.m pentruce tendintelecriminale renasc atit ............ '.' .' _,, ': ,,,'" .' . '. " , .. -,.' ', .,' :,' '. _':, i, ' '.. ' ""', ,"'- _ . ,.," ~
de .frecvent in mediulirtsu~i al celor mai civilizate popoare, in tiuda obs- ................. ' ', ' " , .. ", , ' , .. , , ." _ ' '-.'. " .
". :- -: _'.;:', " ".' -: , ' '-':.', .. : , -' ,-',"" :, ,"', -: .. ' : '., ,.:'.,' ,
tacoleIor tot mai crescinde, care Ii se opun ~i pentru ce ele renasc sub
. f<?rmecare devlxl cel~ mai tristeprintre speciile animale ~isll ne expti-
-ca~ de ce inepocilevechi, care erau; p~obabil, nuli logice decit cele,lno .
mall sub toate formele animalele nQcivesa'u profanatoa-
'~,::"'-:--',:'::':, ,<:5,>/,:\; ;:,'::"::_:;"'t,::::',~:;,,':x,,/;?;i:':';'::::,:,>;-<{.i',':'_,,, '--, .:.:,~.:- .. , .. '.- ," ."" -; .
erate de om ca fiind sacre '.
ei pasc aproape de turm~, frecventea:zAacelea~i locuri
lea~i 8urse de apli ~i pot s~-i unneze pe ceilalti. Dare
deauna 0 an~mit~, distantli fat~deturmli ~i nu sint rii~
acceptaV in familie. Daeli ei incearcls~p~trund~ inea,loVjtutileplou~,
asupra lor din toatepllrtile; chiar si'feinela care este din fit'emaibUridli
'. - -'~' - ,',:-: - ,~- - - " - -' -~:-, --;:./,.,",.'< "-<-'-">\-::~<:
ii love~te cu trompa. Indienii numeScpe ace~ti ,~lefan,iGuiu1a1i sau,daeli
ei stnt rlii, Rogues. In timp'ce turma i~i urmea~ pa~nieli ~it~cu~ dtu-
mulei, evit~ intotdeauna omlll ~i nu il ataeli dedt in cazurilede necesi-
~ate extrem~, in 'timp ce ea respectlichiar~iproprietatea, elefantii
Rogues flU cundSCasemenea interdictii (reg~li). Viata lor solitar~, impo-
':~ ", '''_:'; _',,' -' ' ,',_. " _,; ',:" -, ' _ -'- -: ,A , . ", _, : :
triva naturii,' ii inr~ie~te ~i 'ii facefurio~i. In India se orgardzea:zA
" , ," r
,iII1pot'riva10rvinAtori speCiale ~i nimeni nu are mUli de ei (Lacassagne;
op. cit.). , '
, 3. Ucitlerile din antipatie. Oricit ar plirea de dificH sli izolAm '
" .,':' , :: . - ,~, .- '-",',: .- / ''- ' - : " -' ": - -, ' ' .. '
diferitele ~otive psihologicecare imping la crimli - deoarece eriJna este
rarebri provocat~ de 0' singurll pasiime distinct~- trebuie sArecunoa~-
tem, totu~i, eli, chiar la animale, antipatia care existli, ~u Dumai intre
speciile di,ferite dar ~iintre in<liviziiaceleia*ispec~i, conduce ades,eori la
, violentli ~iuneorlla J;l1oarteprinucidere .
." -, :- - ":' - - '-:" ~- ~;"'-:' ;,; -, -, :'- ,.-, - " - "" -'" "
"."",.' '. U:*l<}femeleau'o antipatievisceral~ pentru ind,iviziidin specia
,',:Jo( ~i de~cela~i S~J{'('.a"de~xernplu;l:i maimutele antropomorfe ~i,mai,
al~,l~tlranguta"n; ,ale:~rorfeinele Ie tratea:zApe semeqele loreti o ani-
"mozitate'instinctiv!: lebat~i ~)u~g'chi~r sAIe ucid~, (Houzeau, 2). ,
.. Jack, punul ~i pa~nicul gheparddin Brehm, ,a devenit ~llrios din
purli antipatie' eind i s-a adus in cu~eli urileopard; A trebuit s~ fie se-
parati pentni a:nu se ucide intre, ei(II, 141). Printre patdo~i, unii trliiese
in pace cu semenii lor, in timp ce altH se bat hltre ei pinA ta moarte ..
in dH~'toriile sale in Pe!sia,:L,essona a fost avertizat intr-Q Zi sli .
nu se apropiecu callil s~u de cel al tovarli~ului ~l1udeoarece oaUerau
d'.l~manj. El a vr\lt s~se convi11gidea(;CStlucI:u~i, inir-adev~r, calul s~u,
19
Mai fretvent este delictul de pasiune furi(jas~ la fumiciledin I,',"~, . ','.,'< ..-.'-".', __ .""' ... '" - ,.. ",,_ - ",' _,' " ,.--'.,._._ :':'_ ',','-" .. - ',' '" "',,__ , ,,' - ..'-".'," ',.'. __
specia Formica rufibarbis,.Adeseori, dupl1 0 luptl1, se intimplll ca rl1zboi-
nicele sl1fie cuprinse de 0 furie veritabiHl care Ie impinge sll mu~te or- '-' ',' -,"',.-. ',<,',- -'",":,' ',,', --" -- -,'" .,',--,""" . "'. -,' - -,', ','- ,',- '- - " -,' -,',.,",-,', . - .'-'-.-'" .. ,'."
be~te tot ceea, Ce intilnesc in jur: larve, tovar~~e, chiar ~ipe sclavele lor
care caut~ sl11ecalmeze ~rinzindu-1e de picioare ~i.imobilidndu-le pinl1
ce Ie trece furia, (Forel, Les fourmisJ 1\874). in anotimpul foarte cald,
. sclavele fumicilor amazoane,aparlinind speciei Formica fosca, ()b~site
~ienervate de stl1pinele lor care Ie cereau cantinuu de mincare, Ie apu-
, cau p~ acestea <Ieun picior ~i ellutau sl1le' tragll afar~ din cuib, uneori
chiar mu~dndu-le. Dar st~pinele, iritate, Ie prindeau pe rebele de cap .~i
stringeau tot mai putemic in mandibulele lor pini11e' uci~eau (Ibidem.).
latll un delict u~or pentru furp.ici, cum ar'fi fbst odinioar~ pentru 0 ma-
troan~ roman~ l:lciderea unui sclav. Thtusi,acest act prejudiciazll specia ......... ' ... " " ......
insi1~i,lipsind-o de un ajutor putemic. Fiind astfel. contrar obiceiurilqr
lor, el ar trebui s~ constituie 0, criml1in jurispruden\a fumicilor. Unele
fumici sint cuprinse de @ depresieneMnuitll, altele, in prada unui acces
de furie turbatll, s~ arunell asupra tuturOt celor pe care Ie intilnesc in
drumullor, indiferentdacli sint prietenesau du~mance (Buchner, 0p.
., cit.): Forcl a vllzut ucise fumici sCtavecare ellut~u sll Ie calmeze pe
stllpinele furioase (9p. cit.).
'Ibat~ lumea ~tie ell elefantul i~i proportioneaz<l rllzb1;!n~reasa
in raport cu injuria: elimproa~d1 cu apasau noroi sauzdrobe~te eu pi-
cioarele.pe eel vizat, dupl1gravitatea ofensei. Recent, un elefant a omo-
rit cu 0 loviturll,de trompll pe conduelltorul turmei care Ii dMuse tutun.
Un urs pe care I-am rllnit u~Qrla Q laM a vrut sll mll apuce ~i, nereu-
.~ind, ~i-amu~cat laba~i bara cu~tii in care era inchis.
, 8. Inter~sul. Un dine, obligat sl1-~iimpartl1 hrana cu uJI porc,
a ajlins'sl1-1urasell pe acesta, ~i-a rupt lan\ul, s-a aruncat asupra lui ~i i-a ... ' .. ' . , ... '. I,""
sfi~iat pintecul. '," ' .
,9. Teama. $e observllsi erilotii cauzate numai de teamll. Brehm . ,,'0':.'._ ,"',.' ........ _,' __ " .. ' ..................................... ,,' . < .............. ','
relateazl1 d1 1a Prater, in Yiena, dintr-un ~are numl1r de cerbi exista
7. Deli.ctele ~in-"pasiune. in ,alte I cazuri, tcndin\a spre delict
este dctermirtatll, ca ~i 1ao~, intr-un mod implacabil,de pasiuhile exci-
tate prin dragoste, l~comie ~i lull: Dromaderele, strie Rousse, care, to
tu~i, sint a,tit dCrllbdlltoare sfir~esc, dnd sintagasate, prin a deveni fud-
oase. Dar de indat~ ce elecred dis-au rllibunat, redevinpa~nice. Astfel,
ar~bit au obiceiulln asemenea cazuri s~-si sj::Oatl1vesmintelesi s111ea-
" .' ,.,,",'
runee: in fa\a' animahllui pentni ca acesta, dilc1ndu-le in picioare, s~-~i
descan;efuriadupll-care elisi reia linistit lucr~l.(Buchner, cap.III) . ,,-'. ,:'>' ._<:""_,,,,_,:" '<'i:". .. - -.'_..... ,.i. ... ... ,.... , ... - .. : ,->-'
Tot astfd, fumicilenu i~i devoreazl1 afidele lor, chiar ~i~at,.mci
dnd fiU au altl1hranll. DarLautet povestest~ caiul umli fUl'nicicare, e-. ; .......... - ,.>_,,0,", _ "".,' " '''', - ,'- ~- ",' .<_'., .->'-.--:>:--
nervatl1 de rezislen\il uneia din afidele sale, a ucis-o ~i a devoiat-o., '
. \~
Acest lucru se aSeam~n~ cu ceea ce \'~hii jllri~ti nUl!leau rl1u-
tatea pervers~, nefiind intrutotul exact~ afirma\ia lui Zannetti in aCeast~
prMn\~, confOrm ai'reia "animalele care fac parte din ~ceea~i specie nu
se luptl1intre ele dedt pentru,cauze instantanee, precum disputarea hra~ '
~ei s~u posesia femelelor, dar fill din cauza unei uri implacabile ~i
inn~scute".
.1, ,:.'>":,'" ,:"",', ',,'
Foarte adesea, anima1e1esint tuprinse d~ 0 furie belicoas~ care
'nll se justifidi prin nimic, nici nu se explidl., nici nu se motiveazl1 ~i a-
ceasta f~rl1Rid un impu1s ext~rior, f~r~cea mai midi. pro~ocare. l\nima-
lele noastre domestice, ciinele mai ales,ne ofer~ in acest sens exemple
frecvente. Gafl ne relateazl1 di'lm dine din rasabarbet, foarte iubit de
st~plnul s~u, care Ii dMea 0 hran~ destul de abundent~, diuta pretutin-
denipe strad~ ocazia de a se bate. De fiecate datll se rintorcea acas~
cunoi rllni. Sti1pinull-a inc~is sl1ptl1minid~-a dndul; deP,indatll ceera
'pus in libertate;el'se afunca'asupra primului dine pe eareil ifitilnea ~i
se 1upta pin~ dnd iI).vingea'san pinll dnd era eliminat din luptl1.
Hamsterii se mu~cli~i se ucid intte ei din purll rl1utate. La rerbi,
exi~tll masculi care maltrateazl1 femelcle 'f~rl1nici un motiv (Ferri, 0p.
cit.). ,
, ,,' '. ' " ~
rea ~i m~~di pe toatii, lumea, inclusiv p~ fernele. La unele. specitde pfl-
ianjeni, femela, careeste mai maie, lntinde cur~ maSculului, pe care f1
ucidedupJi lmperechere .
lfuzard-fiulrelateazii despre 0 iapJi a direi furie uterinJi n\lse
nianifesta declt din cind in cind, dupJi multezile. AnimahiI, destul de H- .
ni~tit in~re~ccese,' devenea iritabilln perioada -erotismului care dura 0
zi sau douJi"uneori chiar trei.
HiIdenbrandt'poveste~te despre'unciinedizut pradll unui puseu'
erotic Violentpe due, neputind st{~i-I satisfa~, a devenit feroce ~i apOi
hidrofob ..
Rice a vJizut o;tur~ii de bivoli'!'qite dup11ce aumirosit sing~l~
unui tigru rJinit, au' urmJifit dira de singe cu fUffe turbatJi, au strJibltt4t
~i l:lUdevastat pJidurea, au frJimlntatpJimintul ~i,In sfi;~it, ajun~i la pa-
tqxismul furiei au lnceput sl1.se. iupt~ intre ei, in ciuda. eforturilor
depuse de vJicrifpentru a-I lini~ti {Brehm,. II, 55).. '
12. Adulterele. Si la animale, ca si la om, se lntilneseadultere, (
'::, ..<'.:',::' "<,:",':~' :,,',_ ,','::,'_,n:,"""i": ,," '""""" ',,',' """'_ :', ',',:" ' " : "',,, ,
urmate uneoride moaitea so"tu1ui. , '.
Charles Vogt povesteste di de citiva' ani un cuplu de berze lsi \
"""," ",:".,',.,.-.:,:.<',,','.'-;:-:;":',,"","', :,"',.,',:,.- ":'.: ";:"""'. .. ,,." """"",
ciJidise cuibullntt-un sat d~lingJi SaJletta. intr-o zi s-a .observat di
atunci dnd Mrbatulei'a plecat la vinJitoare, un altul, mai tiniir, venea s~
cu~teze femela. Mai lntii a fost respins,iiPoi tolerat, apoi. acceptat. in
cele din urlIlii, tei doi adulterini~i-au luat zborullntr-o dimineatii spre
balta wide Mrbatul Xlna~broa~te~i I-au ucis cu IOvituri de cioc (Figuier,
Les oisiaux, 1877).
Chiar pOfUmbelul, nevinovat~l porumbel; este uI\eoriadulterin,
inyidios ~i rJiu f&\Jide semenii lui, dirora Ie ascunde sub aripi hrana de
care el n'\lare nevoie. (lIld unui MrMtus i se ia femela, el zboarJi la .po-
, , ' "-',', ',' ",<_,-:',:,'::'," ,.,":"" ,"~:,,:':: "",,_,",",::: "", :_':. ,'._,F:" '"",, ,',r-
. rumbarele vecine ~i oblig!!emelele alter porurilbei s~ ilurmeze.
"in porumbarul meu (imi scrie A Mucdoli) ~i In ale ale prie" .
. teailor, popu,1ate cu porumbei dililtori belgieni? am observat Cazuti ase-
unul care,' fiind foar.te blind, seplimba printre oameni, in .diutare de
dulciuri ~i mingiieri. Daf intr-o zi, impiedicindu-se de un scaun; s~a
speriat atH de. tareincii a fugitprecipitat, cu scaunul intr~ coaine,
riinindsi omorind multi dintre semenii siii. '\ ' .. , . ',_ ",",'"',,,:,_.-.',"'_' '.,',.: .., .'0',' .' ," _ .
. " 10. Durerile fizice. 0 altii cauzii ~recventfl a delictelor sint du-
rerile fizice. P,entru a ne convingedeacest lucru este sufici~nt sii asistiim
la un spectacol dat in public cu ajutorul unui microscop gigantic.
Crustaceele (Oniscus.assellus), ciclopii; daf~ile, aUt depa~niee mai
inainte, pe miisurii ce mediul, se indilzea ~i devenca letal au devenit
feroce ~i au inceput s11s,e mu~tc unele ,pealt,ele.
,~). Uc,ideriledin dragoste. D~r, pro~abil, la anima Ie, ca ~i la'oa-
meni, crimele dinp~~iune rele mai frecve~te sint cele ,care au drept ,cau-
zl1dragos~ea. Astfel, elefanttil, dt<obicei atit de prudent, devine, furios
lacea mai midi cxcitare dnd este in rut. La galinaceele poligame nevoia
de reproduccre suprimii toate eele,lalte nevoi ~i sim\urilc: ei parsurzi ~i
orbi, atadi omul (Brehm, 329). in astfel ,desi~ul,\Vi, canarul mascuI i~i
distruge adesea cuibuJ ~iJimpr11~tieou111e(Houzeau, 11,394), i~i ucide
soata ~i, pentru a se.calma, ii,.trebuie' douiisoate. Coco~,ul cedron (de
munte) devine furios ~i se ar,undi chiat asupra omtilui ,cindeste in peri-
oada imperecherii (Brehm, 320). "
........ - ,', .." --, ":'.'," .. ,' .......
Cornevin povcste~le di 0 iap~, de obicci docili1,a devenit ner-
,voas11in pcrioada 'rutului ~i 0 dat11,era dt pe-acis11-irup11 0 minl1. ,
o pisidi 'de Angora, fQarte bun11de priisil11,ii,iubea cu patimii
puii, ca majoritatea,animalelor domestiee. Dar dnd cr(.linsiircinatii, at,in-
sii de nimfomanie, liura, ii Mtea ~i Ii mu~cadtld acc~tia se jucau'in
I, . ,,"'-'- ' . '_',' .. ':"::,'
preajma ei. ,'. " ,
Burdach ~i Marceomparl1 frecven\a infanticidelor fiir11motiv la
liiuze eu tcndiil\ele uciga~e care se observii la vacile ~iiepele nimfomane,
.nu numai in perioada rutului dar ~i mult timp dupii ace~a.
.. , in gri1dina'zQologidi din Hamburg, un'cangur ~i-a ucis femela ,
,~i puiul intr-un acces de furie eroti~. amil~ aflat11in rut devinefoarte ' '
"
mAnAt6ared.e4eg~nerare $exualtf,tn limp ce seieqi3 nu se limiteatA dectt
la un nuIilllrrestrins d0"alesl.
.
Caraeterel~ anormal~ pe car~le-am observat au fost: gelozia
morbid~ crud~, desfriul netnfrinat~f'Seductia;. contradeprinderii extinse
la.unnumAr II1arede f~II1ele:.J>0ligamia,poliandria,tribadisniul; pede-
r~tia printr~ ,masculiiprezenti, in .ciuda abundentei femelelor;'violul
vioI~nt, coitul atiOrmal. ' ,
.~. "'. Poliandria am. observat-o In porumbaruliun~icoluVlbofil din
Romagna. Doi porumbei trAiau.cu aeeea~i femeIA:dupA ~ a~sta ~i
depunea ou~Ie f~cute cu' unul dintre ei, ii lAsa acestuiagrija cloeitulu~
lor pentru ~-~ipetrece nop\ilecu~IAIalt ~i a~a mai departe. AceastAso-
cietate conjugalA 'in trei pAreas~decurg~Jini~tit:
~ctele seXU~leyiolente stnt exercitate de masculiiadul\iasupra
femelelor pui~sauchiar asupr~ MrMtu~i10r~i.Cea mai .mare parte<iin
cd' exilati sau din ceipierduti inzborurile .cu tp~aje sint eei mai J>1JJin
inteligen\i~ieei mai siabidin. porumbar"., .. '
.' 13. Aglomeraliile. ~i aici observA,p1~altAal1alqgie eu cauzele
delictelor Ia qameni:aceea a marlIor agiomeratH; actele sodomice care
", '" ,,', '>"" , ':_" ,;,','":t",,:,,,\,,_, ,""","_' '-"
nu' au' nici()dat~ loc in grajdurile rilicisint' frecvente in marlleharas
(Scarcey)...
InstfIlctul erotic nesatisf~eut,.a~acum setntimpI~in~grajdurile
cai'or,instatdelebovinelor ~iin'cadrul societlt\ilor hymenopterelor im~
pirrge deseori.acesteanimalti lapI~cericontra.natur~i.,
... Un delictglrepentru cond.i\ii1eorganice artrePufsAfi~asimilat
violului asupra miriorului sau,' m~i exact, cll r~nirea. gravAurmaiA de
moarte,este eel observatdeHuberl;l futnicilemascul: atunci cind sint
lipsiti de femele aee~tiavioleazA muncitoarelecare, av,indorganele ~exu-
. ale' atrofiate,. sint. gravrAnite~i. mor din ..aceastA cau1A(Huber,. Sur les
abeilles, J. II, p'. 443).. Un altGaz~i. mai frapant. a fost celobservat de
, Houzeau. la un' coco~carea violat u~rpui -maseul~astfel.incit acesta
a suferitmai multe ziledin aceast~ ca1JtA(II, 291). ~.
"
Lessonaa vl1zut lIlEgipt, in\arcurile und~ noapt~aSink m~i,
multi m~gari impreun!1, Cotn.i\indu-seacte sodol11icede ~treaceste ani~
male din cauza lipseifemelelor. Acel~i Iueru se intimpUi. Iag~inile
lipsite de roeol.
tlutnuzeul din. 'Ibrini:He maip~trea1Ain~ doL~rAbu~imas-
euli mumificaV~icuplati(Camerano) .
Vacile (aunne sint Q,umiteastfel pentru ~.ele inlocuiesc taurul
peUn~~ semenel~ lor. In .marile.. cresdUorii de p~sll.ri,unde. masculiisint
pu\ini, g~ina secomport:! ~dcseori ca un coC()~;tot astfel, se obse1V~ac-
te asem~nAtoare la armasari)'nmarilehergheliiunde .iepele lipses<;
(Scarcey) .. ,.' , I
. Un delictaselbanlttorcu bestialitat~a ~ste coituUebedei cugis-
~, al elanuNisau al bizonului cu vacaf' cuplarecare d~ prod\lse sterile
~i care oonstituie acted~un~toare p~Iltruambele specii{Houzeau,.II,
295). Rouzeau a v~zutelilli.cuplindu-seeu lupoaiee ~i pe un. cline cur-
tind chiaro tigroai~. III.lmprejur~n1ile ora~ull1i Torino se vMadesea
broa~tedioase care i~ir~pilldess spenna pe ou~le broa~te~orcetrAiesc
'in' acelea~i mla~tini{Lessona).
\ . Astfel,' E,spinas (Soc;i6tes animales, p.380) vorbe~te. despre ca-
tir!care, pentru a se supuneunui instinct morbi~de maternitate, ~tiu sA
atragll. puiid.e la mamele lor~rin artificii~i s~-i determine slt-i urmeze.
Neputind sllA hr~neas~ ii las~ sll.inoar~-de fQamel eomi\imlastfel I,ln
rapt de minori urmat de infanticid .
. aJ DeliCtetemperamen(al-sanguinare.lntnugirea, aprovlzionarea
ctialimenteinanumitecondi\ii,Jabx:icarea cuibului, ofyrll celemai frec-
vente prete~e sociale pentru agresivitate.~i printre porumbei exist~unii .
calmi, lini~tiV,duplt01mexist~ MtAu~i, gata oricind s~ se r~neasclpen7
'trunimic, Existl1"dealtfe1,.Iupt~torl foartestrio~i,dardin cite am v~zut
pin~aeum lupt:t nu a dU~J1iciodat~laucid~rea adyersarull,li.
bX Pruncuci4eri.0 mam~ dih varietatea Lagest mi-a permissll.
vM .aceast~.tristll. form~ de delict, D~ obicei/ea' obi~nuia s~-~i\lcidl1n()ii
23
"
sill nilscuti .euIoVituri de doc pinilceereierul se revilrsaafarii., Motivul
deUctu14itrebuia siifiegelozi<isexualii~i, duplfeitesepare,chiar lupta
pentruaIimentatie. Filr~nici oindoiaUi, in acest cazera yorba d,dm de-
lict ca~enll arenidmllcar stimulul sociatelementar printre porumbei,
princareslf elimine pe eel aproape degenerat, pe. adevilrattIl delincvent .,
innl1scut.
e) Furl:" in /pofu'mbarele noa~tre furtufilUare, tn . general, ca
obieCl'alimcnte ci mai eu'rind materiale, mai adapta,te, mai bine alese
p.e.n ...t.. r.u.. c.o,.,ns ... t.rUl.'r. ea...c.u. ibuluLAs.' .tfe..l., .. '.n ..u e.s.te.... de... l. OC. r..ar Sii ...-.i..s ... urP.. fi.l, l.dem... p...e. .... > ;.', ............................... ' " ............ ,', ",;" - - - ',' - ''''.' - - .--,':-"'1
hti,care se numliril PfJntre. ceimaiputininteIigenti ~iceirnai putiI}
,~bHimcsageri;furlndcv plilcere firedepaie a~unatedy alHi p~ntru
l;:onstruirea cuibuluilor .. '
, I,,':'." ,',,' _ 'f"'"';,, ,', __ ,', ,:,,",
pe elide mar~este inteligenta porum~cilor perfecti, pc atit de
defident~~steaceeaadegenera~ilW, Cl~dnt;lrn dus la porumbarcu)-
ne.l.,UI.de. c.. x;p..ed.itie, auve.nit. im.. ediat .. in. mS.in.,.i.l,.~.,"m. elece. i p.u.. ,ter.nic. j, g:i
inteIi~enti, 'eeisuvointli,c~reaspirli JaeXeF~tarea acestei lllisiunigin
carc'.slht .. siguri eli. se vor intoilr~ triurnfiit()Xi':f~aP9 .a~esea .lene~ji,
reqilcitra!llii sintind;vizii destina ti sli.S,e~;it~~~~~,sii seviardli,~u
astfcL slalr.luer\lrile .euindivizii .perfe(:ti()n~M\pril1."sele(:Ve,. care "se
preglite~ci!llini~te pentru cultivareaaptitudinilor Jor,petfeSl sirnlitej
rnultumindll"se doaF rU!ln singur Iuctu,~di9-l1rana clconoarep~silin
scrisoarea de transport,h,ranli aCOrdatlilaplecare.
'.. l~. Asocierearaufjh:atoriiorprirl~rellllimale.I)cobicci, castorii
S.'iiltb. ,. I.IO'z. i.: ..~iso.'eiabil.i.. lbt.u~.i,.Figuier,p ... ov~,st.e ..s,te, ql.,trci .cast.,o ..ri se. .,' " :1 'i :.' ::' '.: ' ' :' '," ,': ,'.l, ,.'." .. " .: '.' ' .. ' .
st.abi..liserli in. {["un loccon.ycnabil de .Pe. malul unui fll:Jviuundc I~iinlilta ..
........ ' .. "'. "" .
sc.rAbarajullot, in, tiItlpceunal patruleatrliia singuratic,Intr"oz.is-au
d~sJnVizitlilaeI,bucurind't1-se de oprimire ospitaHerlL Dar ciridacest
SiQgl.1raticI..a Itjtorsvizitaeil-au uds .. ' .. ' " .. ,
Scpovesteste-dtunciine rnic, maltratatdc'undog, a adunat
;" .,', ' .... ',~' .. ', '~' .. ,: ", .... " ... ",' : ,:,:
tirtiPdeJuaimultczile oascitl pivnilacasei, dupli <:area i~vitat laospl1t ,
maimlilti dini diIlve.cini:Dupiice i-~osplitatpe ~iiturate. iLaaSrnlltilsii
se ,riizbune pe dus,manu,tsiiu,. atingindu-s,iastfelscopuL
' Laanirnalele domest!ce s,i l<irele care.trlHese ingrupurFse v~d
,germenii 'acelui deIict~espre Carcs.spUriedtestecuad~viirat timan, a-
socierea riiufllelitoriIot,.ge~eni detertninati, eVident, demariIeagIOme~
ralii. Iatli unele dintre probe.
" ... ',.' " ", ,
Reg:nt, Spencer (lustice, .1893) a'descoperit un foartcfrum()s
.<:ail. de furt prin eseroeheiie ..
DomnuIJon~,coresJ>Ondent ~Ilui Spencer, a relatatpn [oatte
curios caz~e vicIenie, disill1ulare~i crill1inaIitate asoci:He, intteun cline
s,i opisic~.wAmrl1zut de multe oriingara din Windocheodlafru"
moas~, carela S'emnalul desosirell tretl,ului alnAgiidepe linic giiiniIe
s,efuluide garli. Mi s-apl1rut inteligent~ ~i:anfin trebatFine 0 irivlitase
slieIibereze~inialaorarDdL Mis-a r~puns .elinimeni nuo inviitasedar
eli, ooservindpe impega{~lcareexe~tll manevra, e~ s,i-o,asumase apoi
ca peo datorie; . cunos,teaorele,selllnalele,ficcareiueruw .
Do~nuUones aJllateu sineaceastlielitelUli. o proM, spune
el,. a caracteru.. lui sii.ue.go.is.t. a.fo.st..us,ur ..in... t.a eu ca.re ea. ~i-a u.i ..t.a..t ca. s.as.,i
stitpinul. Dtisli Inapoi Ia garllea nu mafluera, nicinumaiavea chefsii-~i
c reia preoeuparea sa.
Dupil treizile, dednd seafla ladomnUl]olles,a mU~qlrllnrin-
das. DOInnul Jones a eoboritsii ocettesiatunei ea aincercat Sli~lmus-
:t: ' ,.,. '.' .' '.'" ',: . " .,'. '.," " ' .,
,te; atund d(}mnulJonesa biitut-oerunt timpdecinci nrinute,apoi, a
, l!sat-o.Eibine, dina~azfernll ama4Mtl1t-o iarcltteluas-aariitatcu
el tot timpul ascultiitoare, 'dorind 5<1-i placli, cooperantii.Ag:ea~i'pozitie
aadoptat.o s,ifatl1de~oamnaJoness,~.fllt,l1debllclttlireasa1or;. care .era
o iemeieep.ergieli,dar~ a COntinuatsa fie rea.cp ,rinctas,ul,eu:un>alt,
,,5ervitor~i eu rnuItealtepersoane.
Defapt,ea duCC(l0 viatii dublli,schirnbindu-s,icaracterulOride
citeori auzea. pa~ii d':ltiiJones. 1S1a ajuns la con(;h.JZiadtag:ast~ ddeili-
25.
.~,j
27
lasaupentrua obtine unavantaj. Astfel,in caillrmile decavalerie soar

gllsi frecventca!care simuleazllcl~chi2apAtA pentru a..nu merge la

instructia militarll (Lacass~gne)~ ' .
. La Costepoveste~te despre uneiine care, pentrua-iabatepe
tovarllsii s~i de la un loc depe stradli unde luiii pllieea s/! stea.,ineepea '.. " '" . :,', " ....
sA'urIc irifernal iDieurte. pinlii' dndceilalti dini alerga u Cll t6tii la. el,
14sindIiber loculdorit.
Un cimpanzeu,cuprins de tuse, a fost ingrijit cu pastiledulci;
vindeclit, el simuJa.adeseori tusea pentru' a obtine pastilele (Lombroso,
Uomo bianco,. etc., Padova, 1871).
. I
, 16. Furtul. Cercopitoecus monas e~e unadevllrat hot de buzuna-
re.In timpee te mingile iti virl1Iabele ill.buzunar, te funl f~rll SlliV dai
seama ~i ascunde prada printre p/!turi~icear~afuri,ca multe animale doc
mestiee(Brehm).
.. ,'"
Unduillu din Renneserasuspectat .~. fuili~im/!riincA miei,dar
st~pinul sAunegaa.cest lueru pentfu cI! nu ilgAsise niciodatli fArAbotni.
t~ ;PinAintr-onoapte, cind,flicttidmaLiltent depazll, a observat cI!ani-
maM, p~inserate,j~i scoteabotnita ~iapoi,oda.tA prada furatAdevaratA,
i~isp/!labotuUn . apA, i~i punealaloc botnita~i sereintorcea imediatJn
cu~cI!{Rousse, op. cit.).IaNfun adevArat'furt premeditat ~icare estein
opozitie eu rezultatele devenite. acum ereditare,. obVnuteprin edueatia
aeesteispecij domes.tiee.
Thtastfel;;\ in timpee albinaeste eel ma! harnic dintre animate,
existJ1roiuricare incetul eu ineetul devinhpate si adeseori iidevArati cd.
' .. ' '.' ',. " .' , ,.
minaliprin 'deprindere.
Buchner, ip lucrarea Via{apsihica a animalelor,vorbe~tedespre J
albinelehoatecare, pentru a-~i efllta foqelesaUi perttrua nu faee efort, ,
" .. ' ,, c ' :' ,: , ,' ' .. , .', :.. ,' ,.',,'"
Acest fapt mi-fi fast relata! de veterinllrulmilitar~ef Aglieri ~ide capitanul M
cavalerie Harachesquen. '
..
I, ' ,-'" j
tate,m.ler~. decitefeetul frieji~i,iI}tr-o anllmiti! miisudl, speranta unei
recompense,aeeast/!. calit<itefUnd in fond simulatl~inemcindparte diJ,1
.~racterul ei..Elav~~ grij~ sl1fie hr,Ani~din b1~ug.DupI!15 zile de dnd
era in cas/!, buca~feasa a ~nceputsll spunl1 c! intotdeauna ceva Upsea
din bucl!t/!rie. Sauuna din pisici ineepw;e s~furesau Indy era "fnovata,
dar nu se ~tie cum p\itea s11apuee obiectele pe care Ie fura.fi,ste:atit oe
lU~lg/!~i de rigidli incitda;/!Jneearcl! sl! sarli'pe.un scaun cade dejape
cealalt/! parte, spunea dl. Jones.Prin urmareau spionat-o pe gauracheii
~i au vli~.utc! Indy punepisi~ sll sarll pe 1)1asl1~i sllarunce jos aUmen.
tul pe care ea il minca~Intra\! in !imp ee minca, eaaabandonatprada
~i s-a'aruncat asupra pisicii,complicelc ei fortat .
AmiralulSullian i-a povestitluiDarwin catransportaseun tl.
nllr ,armllsar en~le,zeu opt.iepc. ininsulele Falldan~, unde maierau doi
arml1sari s/!lbatici, fiecar~ cudteun miegrupge iepe .Ac:e~ti.aftnl!sari
nuse intilneau niciodatli fl1rlislise batli; fiecareineercase apoi sit Sebat/!
de until singur eu, armllsarul englez ~i sl1-La1uIIgeiepele sale., darnici
unul dineeidoi n'lJ,aTe!l~iUriacel.\stliincercare: Pin/! intr-o zi, dnd's-au
unit ~i l"3.uJnvins.
Un ,fapt'aseml1nlltOrs-a petr,eeut i1\parc~l dirt QhiUingham. aVe
va b9isMbaticise luptau pentruprioritate.,s-aobservat cl!doidintrecei
mai tineri bOi.s-au.wte1es'slllupte impot~ivavechiului ~ef,leau r/!sturnat.
~i leau lasat pernOl.\rt~.La<;iteva~iledupli aceea,unul.dinboii eei tineri
s-a,dus singurint\lfi~ul unde~ce:l~dur prlibu~~t.~iat1.lnciacesta, care
~loejsera?bunarea, ati~~it dinJu(i~~f in squrt thrtp I-a ucis.
15.~scrocheria.1Otastfel seprezint~ I\lcrufile e\J .escrocheria
~re se 'manif~st~ numai in marile.agloroera\ii deanimale,dom~stieesau
. ' ',._' , " :',' 'I .,',,:' " I,',' ' __ :'
la(;el~;mai it\teligente, precum l;lcaHc1e trupl1,la mairnutesau la ciinU
domesticiti.
Nu ~putem\lila,. spun<::Uplssagn((, df~xistA cazuri autentiee' de
simulAre sau de in~elAtorie, imaginfltedeanim.al~ pentru a evita obosea-
29
nate spre acte criminale, dup~ urn am v~zut mai sus in caZul albinelor
hoate prin natura ..
""'-"""',',-, ,': ... ,-', : ",.""." ,',:.,:
Buchner observl1 d aceste aibine hoale pot fiproduse artificial
prin intcrmediul unei alimenfa\ii care co~tl1 in miere acidulatl1 ~iames~
teca~. ea: ~iomul, ele prind gust pentru aceastl1bhturl1 care exe.tcit~
asupra lor aceea~i influenll1 pernicioasl1: Ele deYin excitaie, alcooliee ~i
ineetea~ sil mai lucreze. Foamea se face astfel simtitl1. Atuni, ele cad
",," '::"":- ,''',:.,'>''':-'''',''-; ...... ',,:~,'< .,"-- ..-:"
(cum se intimpll1 ~i cu omul) dintr-u~ viciu in altul. f1 se dedau'fl\rl1 scru-
pule la jaf ~i la furturi (Ferri, op. cit.). , .... " ..
. Furnicile, dtip~ narcoza cu clofoform,rl1min imabile, cu exeepVa
.capului cu care inu~cll tot ee Ie iese in cale' (Forel, Les fO"':,rmies) ..
Se~tie d in secta asasinilor din Orient furia homicidl\ era exci-.
. tatl1de unamcstec desemii* de Cinepl1~iopiu. Answiter aav'ut ocazia
sl1observe el insu~i fenomenulla anim~le, provocat de aeeea~icau~ ~i
relateazJ:i aiunele vaci, dup~ ee.au mincat m.aci de grMinli,au devenit
"furioase (Pierquin). ;
\:, ,,' ,'"--:,, .. ,: ,,' ;': ,,'-, -'-' ,-," /
Mag~an,dupil intrebuin,areacontinuat~ a substan,elor alcooli-
ee;a v~zut cum ciinii eei mai !inistiti devin Mtl1usi. De altfel si eu ani
.. <"'"_,, >-,' ,,',:" _.':>,' ':-:-', ,::",,_'-_ " <":;'-:'_',""""'_'" _'!': ,'>,:'~<t"",:~, ,-, "' ....
v~zut aeela~i lucru la g~inile hrlinite cuporumb stricatin timp ee, mai
inainte,alimentate cu pOfumbsllnl1tos, crau foarte 1ini~tite.
18.Batri~etea. Korscheff a vl1zut 0 ra,~ femel~ a clirei virst~
inaintatl1 dusese..la atrofierea .~vareIor, 04inioar~ foacte. active, drp~tind
penajul masculin ~i chiar tendin,ele sexuale~le masculilor. El explica
a,cest lucru printeoria .caracterelor sexuale latente a lui .Darwin. J?rin ' '.' "::":~ "', ' ' ', '.. " .. ".< :.. ' " '.' ' - ' ' ' ..
. acest fapt noi vom putea expHca teqdin,ele impotriva naturii ale mascu-
lilor Mtrini ~iprostitu\ia femelelor. Degenerarea senila: faee, in parte,
l1,lasculul:femel~ ~i vicevers~: inverseazJ:isexele, atroflindu-le.
AsrCel, norne expliclim acele delicte sexuaie impotriva naturii
care se m~nifest~ ,Ia Mtrini ~i la femei ajunse la 0 virstil critid, mai
inainte foarte cinstite ~i curate, care rl\mineau neexplieate 'de dtre an-
,(.'P
..asa1teatii in mas~ stupii boga\iin provizii~violenteaz~ santinelele ~i pC
locatari; jefuiesc stupul ~i du~ acas~ lade provi~iile astfel capturate.
Dup~ repetarea a<:esteiaqiuni, de celemailnulteorif~r~sucees.ele.ca.
, ~i oamenii,cap~t~ gust pentru ja,f ~i pentru violen,~ ~i Confer~ac~stora,
ca in ,~rile expuse brigandajului, 0 adev~rat~ for,~ de atractie, condudnd
I ..
tot mai,nnmeroasecampanii ~i sfir~escprin.a constitui adev~tate colonii
, de albine-briganzi, adev~rate asociaVi brigande~ti. Exist~ indivizi'izola,i
caretr~iesc din furt ~icaut~, fJ:irJ:i sJ:ifie descciperi,i, s~ se streooare ip
, stupi str~ini. Mersul !or~ov~ielnic trMeazJ:id sint obliga,i s~se:a~cund~
si ct1sint constipnti .de delictullor . " ,',' -:', ' ,", , Y" - '
Babuinii aufost v~zU'fia~odindu-se cu sutele pentru a putea je-
fui mai u~or gr~dinile unde se p~trunde greu.Celmai Mtrin ~i .mai vi-
clean dintre ei studiazJ:iteren~l, inainteazJ:i primul, pune 0 'santinem in
punctul eel mai amenin,at.' Desf~~ura\i in ian" uniiculeg fructele, in
timp ce ultimulle a~eiz~in ascunziHoarea comun~. ~ad santinela aver-
tizea~ de un pericol oare.care lah\ul'sc rupe, fugto\i, ins~ cu un fruct
in &ur~,Cll upul in laM ~icu unulla sub\ioar~. Jar dacl pericolul devine
mai mare, eiarund fructu.1~e la subVoar~,apoi pe eel din min~, dar pe
eel din gur~ nicioda't~ (Franklin).
'~i lI1:aeeasti!: privinVl'observ~m dla animale nuse semnaleaz~
difer.en,a constatat~ dCSpeneer (Revue philosopliique, 1881) intretendin-
\a spre crimi!:l~ societiltile primitive, care ar fi mai illclinate &preaeeasta ,
dedi socieia\ile r~zboiriicC~i mai pu\in inclinare. dedt cele industriale. - '.,',-->: ,,',---:'::>:--'--:,""'-,-',"'" ,'-,"'-'" ."".",_:' "".-,' ',,':'''.''-.,
Orictim, la furni~i, albihe ~ielefanti am observat ~endin\a. frecvent~ spre
asocia\ii care in lumca zoologicli .ar reprezenta adevhrate societl\\i
industriale.
17. Bauturile alcoolice, etc. 0 alti!:93utii a crimei, comunil oa-
,,' ""',' ',':, ":, ,"',":,'>'.,: ',' ". " " """ ", ,'.' ." '.,' , -,' ", .. ,~
menilor si animalelor, este intrebuintarea Muturilor aJcooJiee si a altor '.' ',. _ .' .. _:' ,'.:'-' '. '.,.... , ',..' .....'<' ..-"........ ' .. ,', ., ...... "---' "'-' "-', ,' .............. -:,: ,." ..... ~.'/ ...... ' - .' ':'.' ....... , :"'-."'."':.' '.'- ...
su~stan,c care iriti!:,eelulele nervoase ~i pe carc-animalCle inteligente Ie
poftescmai mult dedt cerclalte,d~venind apoi, ca ~i oamenii, mai incli-
. ' . ""'.'" " "'''. " , -,-e" , "
31
furio~i, neimMlnzili,. perVe~i ~icaantipa tia .apare laaceiindiviiianurniti
~Lnula,tolireprezentantiispecieiins~i~i ea qintr-q sut1 de pisici's~\l,
iepudn\lmaifqarteputini i~i neglijea~sau udd. puii lor,ia~amaide-
parte.in toate celeIaltecazuri. Nuse pdate negaclla~astli perversitate
este 0 te~inV1.cu totul .personal1'la . aeei. indivizi.delincvcntidcili .i
necunoscutllaltora dit;.aooeai sp~cie care; datoritlltemp~ramentului lor
individual,evWlinaceeai mllsur1 ucidereasemenilor lor.
Aceste?clicte se.apropieiprin formli, cainprerned~tatea prin
VI ..' clen.ie..(c.. lin... i.... holi, maim.ute)...s" i Hl.a.oo ..a...ten..di.n.tli .. co ..n... g. en.itaJll. s.a.u...d.0..'." .. "<,, ............,', .' ,,' ....... "',' ",:.,> " -.',:',,- --.- . ,',',' ','-. ""'- .','"
binditi1 siapoiooJtinuati1prinfurl (albine hoate),caresub impunitate
seextinde~i 'prinasociere caplltllcaracteful d~lincventuluiobi~nuit ~i
seam1nll primii. germeniai .brig~~dajului, cainsituaVi.Inverse
illstantaneiti1tli,altoracte, .determinate .de .cauzeviolente,care .sint
specificedelic\elorfi1rl1premeditare,deonoare, de.antipatie etc ..
D...... ar an..a.. l.o.gi.ace ..... a...m.a.i..c.u. rio.asl1. '.e.st.e. a.ooe. a.d.. in.tre... ca .... u.z.e.... ,.d.esp.. .re ",."""", ."",1.1,.,0,.-"""""",-.,.',> . ,,,0"', ._"," " ,"" _,"',_"_",'_,',,._,'_". ',_ " , ',," ._:.'",',_"'"_,,,,',, . _.,_,',"',,', .. ,',,'.""",,'_,'-'. __ .," ".,'.,' "'"
~tese pOatespune ea, in linii mari, sint idenliooJll1u,meaanimal1 .iin
,ooa uman~..
Foadc importantesini apoi aOOle.cazurn~~ctare,XaCf~claom,
delittu} ~i ncounia fuzionea~. inextrioobil,' intrud(tendinteled,elictuale
aparfiedu p~ 0 boali1specialli (febrllpuerperaU~, nimfomanie;senilita tc)
fie din nastere, datorifi1ereditl1tiisi mai alesdaioriti1 oonformatiei.crani-
.' , ,'-' ' ',-":,' ,:->, ~:"-~ ' ", ,': -,-' , "'. .>'-. ,<~',", " ,-';
e..D. e. .. detcC.t. 00. a.se..car.e .. e.' s., te to.cm.. ai.ca.. u.za ooa ffi. ai. . fr.c.cventi1acr.im. inali.I .. Ol' "',,' """"" ',' ,", """,' " ,"', ,,' .', ',",' ,"'", '. ":""" ",' ,',' """'" ,",',"" ".',' .',' "".'" ""'" . <,'. , ,',' ","&:" ',:""," , ",' < '
inn~sculi (micrQoofali~frontal1 a cailor),prcz~~tindiaicio pcrversitate
f1rll.cauz~,.in. coutrasttotal . cu indivi~ii. dinaceeaispecie.
.22.cuma.probaoU.ca . un studiumaiindelungat~i malcom pc-
tent va duoo 1adescoperi{caaltor analogii,de~xemplu'amilo.gia, care are -, '" ,,'" -"'-" "'" " ", ",., "
om. ' a. .r .. c.inff. uen tl11.n. . oo '.m .. it.crca .ct .. eli.ct. U.l .. U.1..U .m ... .an...,d. 1' .. n. .. .t..rc... '.C.. lilll ..i1.S.,.i.C ..o ... m. .port.a.-
"'- ",[':',:", '-:,-- ,",,, "",',"." " ',,'- ,.-:',' ",', """" '''' ,." ,", ,,',',' , ''-'' '" '--',,- ,', ',',",
'~fn~ul violent Astfel, animalcle din cadrul ace1ora~ispecU s~ur~ cele
inruditesiI1t,. dupa. uniiautori"maifero<;ein zo~ele'caldedecit in cele
mai putin -calde din America (Rousse, op. cit. ):'.l..cii depemuntelc'Atlas
tropologi deaarece in acestcaz Hpsau tendinteleerooltare ca ~i anama-
liile degenera,tive, alcooliooete.in acest caz,analogia~~malul~iCll
onullnuestenumaLcurioasadar~i utna, ofenndu-ne cheia expligttiei
fenamen uluiuman.
19. Alimentatia ..Q altl!:ca.u7Acon~una a delictului laallimal~i'
la om este alimentatia peba7Ade came.
lntr-adevar, nunumai caI'nivorele sintcele maiferoce dintre a
nimaledllr~i'anim~leleprecumcHnii, elefantii, de obiooi lin~titf,devin
nelmblinziti si cruzi daea sint hrllrtHi cueame ...
, .. :t'. " \ ',',' ",' ','" .,
EIefanWnumitimustoj;folositiinlndia in calitatede <.:alai, sint
hrllniti insgecialcucarne (Jacoliot, X,p.225);
Clinii sicaiidinAlfoI't,htllnid' eu carne,' devin feroci.
" .,. ,':' ' .... -',' -. c' ,- ',' ,- .. ,
. 20. Educatia. ~i in acestcaz observllm,' ca~i laom, faptul ea,o.
educatiespeciall1;o fannare (tt:pinaggio in italian1,in text) pO.ate~n-
tt.ibUi 1a aparitia animalelor cri'minalecaredinn~tere nuerau.llStfel. '
Qrnulaeducat nudeputineori animalele)n"ederea 0rnuci4~rii
. (Pierquin,Foliedes animazb:):indienii .elefantul,hotent0tii - boul .este
celebrur,azulctinel u,ifran<;e.~,. J3orecillo, care 1aSanto Domingoiiomora
, , " '<',',:,:,.- ",,' "'" "", "':"--"': ,"-, ',', .,<,",-' . ,:",",.- .. ,',' ",,"
'pe indieni~i era rllspllHit.4eitrei. soId;I1i;Inacestecazuriresponsabilita-
t.ea .d.. e..l.. ictulu.iaP ... anin..... e( . ed~.ca.it.on.lo .... Li~in.u. a.n ....... i.m...al.. e.lor educate astfel (Lacassagne,. op.cit.). < ... ' ... " '.' ....
',_~, ',':..',".<."."":":::,,,,: .. ,,.,:,'.:,, __'<',)".',,"'" _.,;t.- .. :.",. ',"'," __',,(
21.InfI;lil;tiunUel'e~I~.Ace~tlia doutiserie d.eacte se. aprop ie,
evident,'destu1de mUlt~e)aeeteapecareomuldv.il~zat Ie. num~te de-
liew, prinintermediul.aooluife~9menpe care eu 17a~numi al.individua-
HtllVii iuC()ntrast,.evident cUidepririderilemai generale . innascute~ido~
bindHt!ale specieiins1~i,care.provoaea 'pl,igubesp~ciei sa\lchiar indivi-
;"_,:<",_.::"/1-:::,,,,,:,:, ;'_:,' __ '., " ..' "_,,.;
duluiinsu~i, precum vendetele violente alefurnicilorasupraafidelor sa\!
tovarll~elorJor, ucidereiipropriyifemele.~i apropriilor. fii,sodomiile.
s~ne glndim{Spunedesiutide bineFerrf,op. cit.)cll,deexeID-
pl\l,dintr"o su{ll<ieciini saucaisauelefanti numai U:nu1siludoHe.jlratli
'.
mandibulelor, tradeazA speciile care t~aiescm~i mUltdi,n prada; Prin ~r-,
:"" _,'-','", , ,,' :":."'::',:,' "",':<':"::', ,','\:,-:-:-,', . ',""""",'" "'," _,": '",,':.'c,-',
. mare, seconstat~ cfi existfi adevfirate specii c!iminale.
~er<?z,astp.diat ell minulio~itate caracterele COll1uneale 'onor aJ.,
',',- ': " , ",.',,-, -'" ,",: -',' "'-,, ,".: ,".',,"., " , ",,',',-" ", -, ""', "-' ".',,' ',::'" ',,'," "":'.,: "
bine, parazite ~i,alealbinelor care i~i fae :stup, EI a de~ons~rat cfi intre
ele"~xjstfi 0 atit d~ ,mareafinitat~ incit, metnd abstraclie <l~caracterele
.de adaptare la viala de' parazit, cele douA speeii treb\li~ claslficate. in
acela~i gen... i. ". " ' \'
, Mtrel, masGulii psitayre(or parazite sint,asemAnfitori .cu cei ai
bambufilor,.in ale caror stupii~i depun ouale .
. Sphoecodefii trfiiese in general pe !tnga Halyctis, Jpici albine care
i~i string proviziile'lor de polen .ingalerji subterane; "ambele p!e?:intll a-
nafbgiisurprinzatoare indt pot fi confundate eu u~urinlll. Pupil Perez, ,
deosebireaprincipal~ dintr~ cele doua grupuri consta i~ fisur~primului
seg~ent.existentll, la Hplyctis ~~i" careeste rudimentar.llia Sphoecodes.
Acurn:,Marchal demonstre~zA cfiace~tea din urma sint para~itii~j asasi-
nii'primelor. pI a,;v~zut iD.tr~unloc insorit' grupuri, deIfalye~ inteIlti0- '
nilld .sficu~eagfi~i~a tr~nsporte in' galerHle lor' subterane :provizm~ de
polen. Cea ma.imare paI1le.(,l intrfirilor in galerii .erad pl1zite de un gardi-
a~. Spre IOcol ul1deal~i~ele Halyctis .i~ialeseserfi domicHiul se indrepUm
aIbine Sphoecodes care zburau ra.Zllntcu pllmintul, descriipdspirale, ffirfi
sa aib~ insfi'polen pe picfoar~. Ele se oprea~, la pra~ul galeriiiqr, Ie ob~
servall intrarea,se incfiierau un moment cU,santin~I~~i ap<;>i i~i IU311
zborul p~a~i traiectorie, pentrlJ a reincepe imedi~t dupll aceea'ace-
lea~i manevre. Daracli1!nealor np se lintita aici. Ia~a un Sphoecodes ea-.
re ~ opr~te pet'reapta ~nei .gllleriia Haljctifilor, i~i,iJ?tindeincet C<ipul
~".'""-:,,';;,,,- ': -":'-:">:"."',": .. ,,">'''';:''','' ", ,::,::,:,:,' ",,' ,-:':,.:'. ',;.,', .,',:: .,':"'""',-'
ca pentru a-~Lsu~prinde du~manlJI,dar ,il vedein stare de ateptare, a-
tent; il atacadin fatfi, obligindu-l sa se retragfi; Halyctiss~ tine dirz. A-
tunci recurg~Jaostratagema: in~pesa ql~reascfigurade intrare, a gal~-
'".', ", , ,.' :. '" '. ,", , '/' "', - ' .. ",. ',', " ,
* ", " , :
Yezi (::'.LOlUbrQso,Tre1Hbuni.1Qrino, B0cca,~887.
** , ".,._,' " '," I'
" . Este'c~lJosc!J! tapt!J1cii dilJiilalriipe lo~i,strijjnii;Les~o!1a a viizutQ singurii data .
Uil~iiny care fi primcactl bu~ure, darera un dinedintr-!Jn han de munte ~ivenireaJor
li,prV!11itcapn prinzbogat.Ialii 'ol'igi~ca unorrcf()rme ~ia mul\or reformatori,
:;intmult maLcalmi decit:ceidin, ~e~ert iar lapivoliseobservfi [aptdl ct1
iu perioadele fO(lrtecal~e'ale. 3I)tllui, in special il1preaJmainceperii. fur-
tunilpr, ,sintcuprin~i deadevfirateaccese" furioase,'"in carese.aruncfi
,.: .- ... - .. ,', "'-', .... ,," ".. "',- .... ,' ',,,,, , ,,-/
asupraarporilorpin'l cind izbu'Cne~tefurtuna~ipinzade ploaictoren- .
I \ ~
liaHiIe redfi calmul. ..
.23. Aversiuneuraplde nou. Prgbabilcfi, a~acuDlvom vedea la
popoarele barbare, tendinla sprc delicreste antipatiaanimalelor inteli-
gente.fat::t deQriceinovatiecarelesurprinde ~ilesperie ~icare, la
riMu1ei"gste.consideratfi gecltre acestea ca oofensfi individualfi~i,
,cine ~tie, prQbabiLchiar un delict" ....
Brct Harte>a ob$efvat ,cufinetecul1l,ade~eori,' ciitliiim un
ad.ev~rat fanatism conservator,latril ~iurmfircsc co indirjiretrenurile,
iluminatul cugaze, fanfareleatutlcidnd 1e vMpriq1aoarfLExis,tficai ,
d~prin~i sil fie cillilritLdeofi\Cricare se enerveatildafi eel care-i
incal~cil.nu poartfi nicjmilcar\~apcamilitaril ~i nu il suportil in ~a*".
,
L.24. An~I()gi.cu oamenicriminali. Ainviizutanalogii curioase cu
infractorfinconfOrrnatia cranianil. Nu este dificilca unstudiu ingrijitl
(isupraindivizilor sfi ncarate'\o-~iferentil'in fizionomie ~iJnacestcaz
alllintesc cfi;animaJele maifef8scau ofizionor.lie spcci<il.lcare itlger-
- ..... ',' '.' ~ .. ', ,' A""
mene ofer~'HmeJeasemilni1riG,wapeeaadelinG' 0ntilor. AsHeI, ochiul care
so umple de singe al tigrll.lllhaI hienei, ste ~actcel ,al (lsasinilor. c
;!~Pasi1rilcdcp~ad.l,~cexcITIPI~'r;tPifoa(cle, spune~rchm(nT' .'~),au cio-
clli scurt,incovoiat, maxiiarul.SllP~riprprcvilzut cu dintiascutiti ,atror,a ,
pemaxila(ul inferior Ie cor~spunge9 (;restfitura;orQit4 mare;(ca)a cri-
mitlali, IicrieThmassia) ~i CfY'e'se~fJlPle ,de sfrtge". Lainse?telt( care nti
prezintil ofiz,ionomic c1fr;t, dinyauz.a fmobilit;ttii faeiale, sQliditatea
Studiile speciali~tilor, pe care Marchal le-a itnpulsionat, arat~
1,.'.-:."':',' .......... ..... ",." ..:.. "" ..;:'.,.:,>,':" .. ':"""' .."":' ' .. " ..: ..... '.',: :"."':..":'::::'.: .."'"
cll Sphoecodefii sint un tip inell rllu fixat" un tip care de-abia sediferen-
tiazll de genul Haiyctis din care deri~l. in ce priveste modul in carespe-
tia parazit1 a Sphoecodefilor poatefiderivat1 din Ho,lyctis, Marchal res-
pinge ippteza ell 0 astfel de formare poate sl aiM originea in miinctism,
a~a cum, totu~i,ered in mod fundamerttalceicare considerll ell 0 astfel
de transformare se da'toreazllin exclusivitate unui act individual de bri-
gandaj, transmis descendentilor, f1rll 0 alt1 cauzll deterqtiJ;lant1. EI erede
<:4'la formarea acestui tip specific acoritribuit orice individcare, fiind
insuficient dOtat din punetul de vedere al form~rif stupului~i avin~ un
instinct deaqul)ulare prostconformat\ a fost, in Consecint~, obligat sll
adopte un alt gen de viat1 care s~atransmis apoi descendentilor. Aceast1
evolutie ar ~ omolQg1,1la'Fea ce se observ~ la Cri,minaliiinn1seuli' p~in,-
tre oameni; se observ1 ellia animale aTexista,. ca si Jaacestia, eredjtatea
. -- -.' j'_.d',,' 'i',,_;,',-''':'':-'''':'':,:',''';:'-'''':, """", :','" ,." ,'''-', '
i modiflcareaanatomiell, organiell. I" '-- .' ..' - ...................... , "':_"'::"" . ,.,-:,--- ..' ". >,' .'.". ' ~..'
' De ase~nea, este curios sll,oaserv.llmell aceste manifesti:\ri pse-
udo-crimitiak, care au 0 atit de mare analogie cu ceeace seintilne~te ,
<;uadev11ratla criminalii umani,se gllseseclar conturat~ la aeele specii
de insecte care slnt himenopterele, albinele si furniciIesi, mai muIt decit
,'" '-:.: ' ,-,:,." '",'; ': .' ,',,' ,:" "', . '.' .',.".': :".' :'~ ." .. ',', '"""',,. ""',
la celelaIte, la clini si Ila porumbei .
:'-,' '. ", -, ::,"':,"': ,:-, ,'~,.,-'" ",-:,-,.-."," . ,'-~
Poate ell si in lumea animalll se demonstreazll existenta unei al-
. , ,,".""" :' >", ... ,':,,'-".,,',.:'. ",::--".',,-"-":',"",(--
te legi Ii lutnii umane, conform ellreia criminalitatea creste in mod direct ...... ' ...... '" ,." '.' ." i ' .,'" , '.'. ':"'. ,.,
cugenialitatea ~iinteligenta. , , , ' ,
25.' Analogii cu alte acte. 1bt\l~i, oricite eforturi amdep~ne Cll
distinctiile, trebuie s:i ne confesllm:exist~ 0, continuitate, 0 trecere '.,'- ........... ,:.',.<' '.. '.' ,,: ""'-'-', ". '. ,.: ,<>-.'-.-'<.'-,' -: ,.'.
irtsensibilll de la niultedin acele acte pe carenofle c()nsider:im crimi-
nale laa,celea care arft delictenumai pentru om ~iviceversa. :Astfel, fur~
turile maimll,telor, r11zbutillriledinilor, uciderile furnicUorpot intra~pinli
la un anumitpunct, in eategoria crimelor de r~.zboi - sati in c~le care au
ca,mobi}procurarea hranOi!in lupt~ pentru supravietuire - ca ~i uciderea
dIn lllcomie pe car~, 'de aceea,. trebuie s~ 0 incadr~~ in prima serie.,
\
ri~i, deSfilciild<;umandibulele,uriul cite unul, gr1untele de nisip ~ne a-
runell cu lapele inspate~ I,\stfelincit Haiyctis este obligat sl l>at1in retra~
'_.gere. As~diatorulprofit1 de aces! lucru pentru a ocupalocul; se sprijin1
de perete ~ucapul ~i cu picioarele, ~i suge abdomenul, atr1gind sub cor-
'p~l s~u du~manul~i, in sfi~it,ii aplielliintep1tura fatal1. Victima rezistll
~i inchideintrarea 'spre galerie, dar Sphoecodes i~i reinnoi~te manevra,
o a aoua lovitur1 urmea~primeia ~iHalyttis este scos din lu:pt1. Astfel
tucit,' el poate sl1se strecciare acum in interiorul galeriei, trecind peste
eorpul victimei pe care it arunell peste, pra:gullocuinte1 ~zurpate. El ~i
alege' aicidomiciliul; it m1re~te atit cit dore~te, aruncind din dnd incind
peste pragul 'galerf~i mid valuri d~ i1isi~ca:re se adun1 ~ngr11m11joar~,ce
aproape ell ascund intrarea in galerie. In acel~i timp, un nou cadaVtu
de Haiyctis 'este' sCoSdin galeri~; impins de Sph~ecodescare, continu1 Sl
lucreze.Daraceasta QU este totu1. Doi Haiyctis se intorc din cimpie, eu ,
picioatelepline de polen; ,zboar1 putin deasupra gr1m1joarei de nisip
care le inebid~ accesul in~galeria lor; pipiHe ell ailtenele cadavreie tova~
r11~ilorlor~.if trag de aiipi' 'ca" pentru a se' corivinge de moartea lor.
Outind apoi pe pllmint; re~aseseintrarea de lagaleria lor, oel!berea:za
de nisipul aeumulat ~i inrearcll sl1recunOllscllgravitatea dezastrului, dar
. foarte curind se retrag insplilmintati. Demai rhuIte ori u,nul din eirepe~
1:11 incercarea, dar meieulirll succes. Parazitul a incetat luerul; ochii sli
negri apar pe marginea gal~fiei,unde se a~eazllcu mahdibulele deschise"
gata pentru a prindecapul eelui ,care ;incearell sl1 pMrundl aiei. Se
schimbll astfel ciieva lovituti, dar lupta este prea ineglll11.in cele din:
,urmll Haiyctisii fug departe ,si'sjJho~codes se intore la llleru. Un Halyctis ,.................,".:<'0' ,.,_",',!' "_m'.', ',' ',,-'.:,'. '",."",,-,/:,,:.,:_,':;"':":, .. : """""""_":':"_"""" '"'dm':._:,:", __._ .. "":>"".,,,,, .... , ........... . i.. ..... .... . .
,,mai curajos ca ceilalti, <lup11rea pip11itpe to\;'ar~~iiuci~i, p~trunde plin
de indr11znealllin galerie si r!mine acolo un an:umit timp. Fltrll indoial~, >'_ ....: ....... : .... : ... '-' _,. .. ....:.i, -' _.. ,~:~',',:'::'- " : _ ,-'- -:> ... :........................-. u .. '.' .:..... ' ....: .: ...'- .- ...: ......... >':,', ......
sub pllmlnt se.dll 0 lupt~ teribil~ ~i, in cele din urmll, nefericitul ,," ................ >':'- ......,',-" .... -:,.:":,>,, ,'::, ... ' ... - """:,:-\ .... , ..."'---':'-"'-
asaltator, iese de acolo tirindu-se c;p greu, se clatinll ~i cade mort la
iesirea din galerie. '
'. "
nll in cuiburile de berze. La vederea a.cestui produs insolit, mascplul ,se
irit1 ~i dll femela in.puter~ cel.orlalte berze"i~~ifttat~de ~cest Iucru,
care. a fae buellti, spre.marea pl1cere a laeuitodlor din Smirna (Figuier,
op. cit.) .. '
, in aceste cazuri eSte evidenfll interpretarea umanA care pretin-
de sl vedem.la celelillte animale aceea~i pno3;re fatll de adulter ~i ace-
lea~i ritud ~jobiceiuri juridiceale omului, chiarale omului neciviliiat,_
pecare l-lun avut mai mult sub o11servatie.Deaarece" adulterul va putea,
....... >-,',:,":".:""',: .. ,::'-':";:'-"',":"':",,,:,)'''',,--'',,',,:,':'''',,''''':''''',''':',',''::''''''::,':' ... - .....
cel mult, sl provaaee un act de minie asupra sotului (si vam ve4ea ell
':','_:", ,:: .","_":",';"_"."'",-,>,,::: :',:,:' >",d"";,.:":,:"""",,,:,_.,, ":"""",,,:,,'.,"',":',':"::-,"',""':'.:':,''-',.'" ..'
foarte des ehiar il provoaellla omul sllibatic car~ de. m~lt'~vreme nu iI.
. " I" . "
maiconsider1yn delict), desigur nu'~i asupra trit)ului, care J1eputind sl
vadAnici un intere.s prapriu leut, nu trebuie, fireste, 81 imp1rt1seasell .... "':"': .. _' :.: ',';"" "_' ' '.m,>':,':," _ .'--' ~',_': .. ,'~' '_:' :'.""",': ...... :~: ".:,
'.aCeIsentiment. Da~ la cinpcefali se condal;Un11~moarte de elltre intre-
gul trib.santineianeglijentlt, am impresia d1 ~Hn acest taz este yorba de
,ofurie a rllzbun1rii pentru lipsil de prevederei pent~u pedrolu!. trec~t.
ered ell asupra acestui caz putemfi cu totii de acord. Dar el nll;consti-
wie .0 prob.1 a cpn~tiintei unui drept, nicia stabilirii unei pedepse, pe
Itngll faptul,ell Wlexist10mucideri comise de briganzi asupra tovarl1~iIot
lorpenmi cauze aSemllnl1t()aresau de plebe, prin acea furie a poparului
care niciodatll nu sev,a putea numi efeetul unuisentimeQt juridi~.
Dat. fiind ellaceste fapte sint adevllrate nu vom ;d,luta un nau, .. I .
dacument' cu privire la asaeierea delincvent~ pentru oue am actus, to-
tl:l~i,probe numeroase (vezi mai sus) ~i care, intr-adevllr, se vor transfor-
ma, datorit1 condi\iilor, ehiar da-Mn.uin inten\1i, intr-o acVune juridiell.
in concluzie, intrueit in actle descrise mai sus existl1embrionul
crimei, in acestea exist~; d~ aseme~ea, ~( cel. al pedepsei care aki se Ii-
miteai1. 1a staditll yend~tei ~ial vep.detei asociate, dar fl1r1sl fi atins
insAvreodatl1 stadiul compJnsatiei care este, totusi, ocreatie a siHbatici"
","-'_'--':'; .'_>,: :-':"',,-" ':r,_" ""::i:"","J:,:",'" ," .. -' ..:', ;-',":' , " -", ',:.-.' .
lor mai raflnati (vezi capitoltil II). '. ' .
2..Pedeapsa la animalele lIomestice: ~ubstitute penale. Este si~
gur ell prin pedepse poi reu~irn:sl'imodifi~m la anumite animale unele
.i .'Ibtu~i, chiar ~i iIi acesteqlzurieste yorba mal degrabll de. 0
te~mll a pllrintilor sau a virstnicilor ~e a nu se yedea dominaV ~isupu~i
de puii.lor sa\!. ~ecei mai slabi, a~a cum se intimplllcel mai adesea Cll
noi, fl1rllca noi in~ine sll ne dllm seama, cind plllnuim sll ne rllzbunllm
pe Copiii no~tri pentru un drept, care, in fond, este rp,~imult~un preteXt
pentru desellrcarea miniei excitate decit o.idee educativll, ~i,mai putin
chiar, 0 ratiune de drept.
. ~i mai p~tin inell putem sll fim de acord eu existenta unor pe-
.depse impuse ~i,aplicate de animalele asoeiate,a:~aloage ell cele din co-
derile nQastre sau,~i I)1aibine, cu cel~ ale tr:iburilor noastre slllbatic;e
, <carepentru or.i~ abatere apli~ pedeapsa cu moartea.
Neander relateazll ell inorasul Tangen din landul Bavaria trlliau
-'-', "':'::"" '"c,",', . ',.::';".,:.'_,,'- _' ,.',' : ",,". ,:':,",':,', ">"--',::':-',::',,,','-'-", :::.'..1 -
in bUIl;lli,nt~legere multe berze, pinll dndo femeUi s~a lllsat sedus4 de
.un tinllr mas~ul, in limp pe b~rbatulera plecat ..Acesta,.intors pe nea~-
teptate acasll"a ~dus~oi~:f3;ta unui tribunal. format din toate p'llsllrile
care ina~l moment erau, adunate pentru migratia de toamnll ~icare au
fllc~t-~bUc4ti (Figui~r" 0p', cif.).
Agesea, in nordulSeotiei ~i in insulele Feroe se vM stoluri d\;
ciorieare eondamnli' la l11.oartepeuna din tovar1~el~Jor(Fe,rdl op. cit.).
Linneo relateazll' Clio rinduniell, intoarsllia cuibul slu, I-a gllsit
!','-;,",c",:: -"'-:':' -"> - -.. ',.'.', .,'" ''."':':"'"-',-,'i.'_':""/, ... '-.,';",':',:,, ,"":,-';':,"', ,,",':"':'-','- ,." -""":',":'--:;-",, ':-"',," ',-': ',"', ,._",:' .... ,"';' "".:,
~cupat de .opas1re ~trllln~:eforturile ei de a 0 gonjfiind zadarni~, ea
a .revenit eu to"arl1~eleeicar~,purtind mil in cioc!lri,au ~idit-aineuib:ul
uzurpat.
. , (Jinocefalii sint foarte h~V.in, timp ce fu~l, ei pun 0 santin,el1
. care ii avertizea~ printr-ullstrig1t de pericolul devastatar al apropierii
OInului: Vigilenla ~<:estei san~inele e~te in~ot4eauna foarte mare sub ......: .......'...... "- ........ , ,............ ', .... ';'-: .. ':' ... ', .-': ""i"""':,'F-, '.,',' ,~>.' ,.,', ;',',',-' '" ... "".""_' . ,:.' ..'." .. ',"', _, '..'.'.':" ._- '-'
ameninfare<lpe(lepsei cu moarteq care i soar aplica de catre ce;lalfidacl1
ea ~i-ar face mai PI4{in datori(l .. ' .
.. ,Locuitoriidin Smirna, care ~tiupiM la ce punet imping berzele-
mascul sentimentul dragostei conjugale, se distrea~ punind oull de,gli:- .
DupA Pictet; ~ocabulanoastrA crimen ar deriva din sancritul,
Karmon i(Vanicek insAneagAaceastAe1imologie ~i t>,de~iv~din:Kru, - a
audia un tnartor;' croemert;accusatio) care ,echivaleazAcu aC\iunea, Kri -
a face. Mai sigur apaz, in sancriH(peccoto, ar corespunde lui apas, opera,
opus, iar latinulfa~inus 4erivll.dinfacere. Culpa ar deriva, dupll Pictet ~i
Pott, dinKalp, 'KIrp, in. s8m;ritll.aface, a ex~uta .
.Prin urmare, l~ origine n~ existll 0 diferen\ll.foarte clarll. intre
actiune si delict. '
f ..... f:,'"" ',','," "
Dupll. Pictet, rll.dll.cinilemorfologice peritru a exprima verbele a
ucide ~i a rani se rididi la 0 sutA in sancritll. '(un~le ni soan lransmis,
precum mar, mori, nac, han), extrase chiar ~iprin derivl1ri secl:lndare.EI
considerl1 di' este un fenomcn' dificil de explicat, dar este, in schimb,
fdarte firesc daCll ne gindim di tot as,tfel' se intimplll. in Jargon., Aici
sinonimele abllndll. pentru actele ciu:ese repetll. celmai mult.
"" in toate limbile se nbflectl1{!tptul di jaful ~i ucidereasint prima
sursll.a posesiunilbr. i~ latinll.pioedium vine de la proedari.
-,,,,' ",,>,-' ...... <," '~,," ','<'- -, -,"" ',' ,'" .... ,. ',' ,": ;" ... , ':" ... ", ' -,' """ , , ,,"
In sancriH\ Kshi . a nelmtiza, a sfir~i, a ucide~ a devasta, a PO
seda, Sko- Ski, Ksit a locui, a.face locuibil ~i slur- a ofensa, a neantiza.
Ski - a 'fura (Vanicek, II; B5rtlingk). A"mahi (coptl\) - 'a apuca, avina, .a
poseda, Moon (coptll.) . apescui, a ,vina pe\l1rm, a Jua prin fO~ll.,a op.ri.
,Jarass -in ebraidi a lua, a expulza,a poscda. Bazan ~i akass .
smuts, prMat, posedat. in peruviahl1 (TSchudi, op. cit.) coran - ~inat, ",., '_",':'_,'::","'A<_""".,::' '::-:,':',',_ ,:'_ ...... ', . ,<_._'.'.>,") '>_.' ',':"'_':-:,
atacat, posedat. In tahitianli tao - lance, posedare, champi~ erQu, hot
Sanscritul gur. a, invinge ~i' a minca - a~a cum obi~iluiau
triburile negro ide eu dusmanul - analog cu tahitianul pau . a fi invlns, .,' ....... - '"",'-- -' - " ','- ,::_,::--,"'-~:\:'>:':',-:\:'-'-,: .., ,,,,::'-,<' : "':' --.-,.,-, <::., ""'\:' '<-',"" ,'". ,",',,' ... -,.,,',".-," ','
a fi miocat'l reconIirm~ deja la nivelullimbajului scopul antropofag al
uciderilor in luptll., precumg6 -vishta - blitll.lia(diutare de v,inll.tll.i) aratll.
un alt mij,loc, probabil mult fuai }ndepll.rtat in timp,al rl1zboaielor.
Fur ,. hot (dupl1 V:anicek din b{Jhr -a purta) precum ebraicul
ca '~i sanscriticul sten, corespunde lui a pune dc, 0 partc, a
," .'_ .. ',',' "', .... " '.' .... :' ',.'. '.' .'. ', __ ' ",_.", - .' ..... ' ,'" .... ', ')' \ -." .. ;," " ,,,,:; .' .,'.. _,'- 'C,' .' .... '-:. -'. "'.', ,-: ,"".' :,: .. :~', .' ':' "",:.: ... .'.' -' . .' .'," I.' 0'
47
,
,Thate fetele'1idieni1or~i f~cea.udota 'prin,astfel' demijioace
(Herodot).
~etnei1e. gindOIli1()rdil1Afi'ica 'purtau in j~ndgambelor atitea
ornamentedin pie1ecitera~uni~rulMrbaWor'cu care ele intretinuser~
raporturi{Herodot,.TV; 176).
......' . in Tibetfet6let>ur!au,d~ asemer)ea,mlirgelede laam~nlii lor,
care misint nicidda~ 'gratuite. quciteleposed~mai multeastfel de
! m~rgelecuatitJluntH~lor sintmai,celebre: .' .....
La andamallL( ~i chi~rlaunele triburi din Califorllia)femeile
apartintuturor mascuU1ordin'trib~ia rezistaunuilldineiar fiundelict
~rav.lJneori,ins~, se,observliuniuni t~mporare, mai ales?tullctcind, fe-
I , m.... ei.a.. d..e.Vl.n ..e,.. g.ra.v.id ..~.". da.r.ace ...ste.a..i.ncet.'e a.~ oda ....i~cu..a.l~p.t.ar.ea...... Ia.. t~.c..u.m"
......... '. ' ..... , ,. ,.... '............ ~
principiul CASlltorieiaparedin viot~iprostitu\ie, precumcodul din
delict. '
Adeseori,acesie \lni1.lniiinprovizate se reinn~iau la intervalefi~
xe,ca in rutarani~1\lel~r, pr~babil in anotimpurilecalde~ii~ celein
careexis~ll b'aburident~ de produse(L6mbroso, CJomobian.coeuomo di
coloie,editiailU~a,Thrino, 1892):
$iin 00, constli oaredeosebireadintre. s~rMt()rile zg01l10toase
alecinoce/alilo[ ~iacelea aleaustralilotcare~ solitaride~a lung~l anului,
sea.d.... u... n..~. .s ... u. p.. u~. id..e."u ..D. fel.. d... e.po..f. tli an.'. ima.li.c4 ..... '. S.. i. f(l) .. r.m.e. a~. 0 cavit.ate .. a.di.n..". .......... "">1,, ................. ' ...... " '.' ' ............................................
c4'inform~ .d~elips~" ineonjurat~de tufi~uricarear vreasli ..reprezjnte .
organul'sexual. feminin? Iltfigi?d llincileincentrul ei, ~trigllcu Qinto~
natieoribi1~:,,NuInai. vremgaura.ckvulva,
, .....probabil'~. s~rblitoar~itupercaliilor,inonoarea lupoaicei, din
Rollla i Floralii1ei~ careprostituatelea,veaudreptu,l s~ mearglidezbr~~
)c:ate~iSl{Sedeai~ mOdpUbli~ ~i serbarealui Giagandthaaufost, ca~i
car~avaluri1enoastre,o premier~ a ace~tororgiiprimitive ~iamintesc
A,.: ,,' .. i."":":';""""" """, ::_.' :.: . ',: _,'.;, ._:' .. ' ,_"',.:.:', ;'," " :' .. ", .. , ",'_ ':' .. ,:',','" :,: ' .. _,.,- :- ..
In CUltulluiBelfe~()r(pr~aps~uzeualgdidjnilQr), sp\1n~Ral?bi
SoldmonJarcht:DicuntSapientes: nostrlmirade fab~co hUjusid~li:erat
enimadspeciemvirgaevirilis effectam;.cuimaritabant'se tot" die (Spun
, .. '.. " , .... , .. ',' .... "/
intelePtii '., no~tri' cll ". privire .,.la'm~~te~ugu.l. idoHlorlor:. c4ci acesta era
efeCtulunuI b~t specialcu.c:areel~ sejucau toaUlziua).
In Slinctuarele ain Eleusis,/ PhalluS' si K't'1'\\c;sa1.lvulvaeta1.l
.",: .. ",' ',:', ..... ,' .." , :' ... ,.; ;',:;:,' ,""";',::,,:,,,," .,,' ~,.::)
e.... xp .. ,.. u." se.. 1,. a...v.e ..id. er"e("Cle, me.n.tdi.n Al",.',exa .. n.d. ria.., Pro.. tr:. e.p. t,. p.l .. 9..)".... t. ,o." .. t. astfelin"
ttrfiplindu"se~i intimpul JuiOSidde. (~lutarh, Detside, p. 365).
2:Pr()Stitutia dvUi.PrinUrIlUlfe,)a origini, c4s~toria nUextsta
~~rt>~osfituVaera.JegUl~genral~.tn Australia, f~telepot intretine fa;
"p,. o. '".r ... tu,. ri.. '.c.u., ... I. b.~. ,.r, b,a, t..,i.,i lnc4 de la viis,ta, de 10 ani '.S.'i sint. chia.riIWitate la ..,'.', ."', .. '.' ,'" ..".. ' .. ,.,' ,"',": -,' .." ,",: '" ':' " ': .,' .. ' .. ' ~ .
anumite s~rMtori. ' .......................... '........... ~~.
... ". Naireziic~no,s~~pr()miSCui\ate complet~.Bb~imaniitnta\1in
limb~lor '0 expresiepen,tr1.l adeosebi .sotia de tin~ra ~em~ritatli
(HoV~laque} T'i' '
....... '.. iionoma~ii,inhrgiilelor,. i~ischlmM,adeseorifemeile,caresint
pbligate s~Se dea parin;liI?r{Hartltlann). '.. ' .. '
,InCalifornial1~~~i~t~termenUl. de.Cds~t(Jriel~ s~lb~fici;.gelo-
zia incepeatuncicind ~~m~ia'seabandoneawalturtrib:\, , .... ' ..............
I~ain,~egeCec~?p),l~secol ul.al XVII .~~~inaiIlt:.';dr~ristos;
gredi trll.iau,:in prom~sCtli!~~f .. jn aca.~po~,~piii.lluOC~n?teau
deeit pc mamalor i.jipur~~~ numelc,~.Esteolegenda,dll!eaeste
'corqbora t~cumulte ves'tigiiciir~s"autransmisdela oepo~ 'l~alta.
.Astfel,. Licurg .autOri~ pe'sov. s~"~iimprumut.e femeilelor
b~rbamor m;1iv<;llizi.iarPlilt()njl.blama .'pentru c4 "nU.'aproClamat
prOItiiSc1.litateil.... \.' ... ' ....... ' ............
' .. In Spaqa (dup~Justin,II'I;c.)f1,}ae~istatchiar()perioad~in
care'eei. mai tin~ri; intof~ide lalupt.~,s"au}ubstituits()tilor.
La Mandowesis, 0 feme~e.care.a ,chefuit ~i s~a abandonat dupl.
unospilt 1840dintr~ principalii rllzbomici ai tribuluisllu sebucurll din . ' .' ." .
aceastil cautil de 0 mare consideratie ..
::;',!:: ::.',:.' :.,""',:' " "",.' ,,:,,:':.:':,",,"':"':"',"';'>",:,:', ':',::::'.' ,t,':',' :,""'.' ';; :,',,:
4. Prostitutia mascuJinil ,1 animaUclt Existl eeva ~i 111airau,
~i an\l~e ca.sodomiapurl domn~te tn aceSte.cazuri !lril sentimentuUn-
famiei.' Lo.cuitorii din Noua c;aledonie, sene ,Bourgal .(Des ra~esde
l'Ocean~, II, 389), au obice~ul sll Se reuneascUn numilr maretn gl'l1puri
infame. Uilul din zeii taiziani(Letourneau, p. 63) prezida aceste uniuni,
foarte comun.e, totu~i, la vechiimexicani a.ica.rortineri favorili sermbr~-
cau d~pil. m?da femininl, (Diaz, Histoire ~\ la. cOfU/ll,lte. de ldnouvelle'
E~pag;te,n,574~. ' ... '..... , .. ' '.
, Tin~rii favorili din epoca lui Alcibiade aveau un rol deosebit in
distractiile publice1 fiindpreferati d.e filozofi.
" ' ,', -',> ";" ,:" :;: ''''(''':''::'','' , ... ",.<- .. ,'<,;",>':'." ,': < ,,'", ,... ot
Abatele de Claitvaux (1117)se plingea d~normanzi care repra;.
duseseril .antica .Sodom' ~i raspindiserl pederastia. oriunde' 4ebarcau.
Abbone, .in poemul Asedh.i.l parisului, (cartea a ]II-a~aproximativ)~ serie ,<' ._,',' -,,:'::1"::'<':':'\'-, .' ,_ " "" ".',',' ','" '" , ' '0. " ""':'", ,"::"'," ',', ,. , ' ,','
.ca.~i tntrebuintau fetneile lor, mai cu.seaml daca. er~:ugr"avide,,iii pn- ; .:. : : .. :'.' ". , ..' :: .:. '''.' : : .,'.': ': : ' " '. " ' .. " .. " .
t:;lja~pe blrbati .
,.,Expresiile "a pune coarne" "a face, pe tapul~ pe cerbul", adose
Sotului inj~riat, tn ~brai~ herea; tn gCl1llaDil ho",:ertra~er~De. fac sa pre-
supunem dl strj1mO~i3:' n\ .tri ~ tmperech~u fit.rllru~ine eu animalelcy,
""m se IntlJ!lPlil """. fa finIaod<2i "' . ~ C1l re,,", i!' lipSa,femeilor. ~i tna " caz religiaa consacrat,. prin capra lui Mei1~es~
infamul obicei iar ,lui Pan. i-a dat. de sOlie 0 capri. Un or~col din. ~poca
lui Romulus, care ,a da,t ~~t~re Lup~caliilor, afirma:.(talidas mater
caper hircus inito. (Mama :'Itcilias-a .Ilascut. dintr,-un tap ~i 0 .capri) " . " . 'i' .
(Ovidiu,Fastele, II'IW'441).'; ' ~ " .'
. 5. prostitufl. religioasi~ ~ tum 'reIi~a a urmlrit intotdeauna
cuni in statistica Il~terilor sevede influenta fecundatoare a orgiilor car-
,' " ':',: , , .. ,.: " " "" .. ' :,.<"":.' "",,," ' .. ,' .. ,," _,' ' "-', : "_,:,,,.,., .. _.':'" -,'; :C/'" --','I
lJavale~ti (Sombart)~ ..
. .,Este oare aceastil promiscuitate cauza, ace.ui fapt singular, car.e
pare. atit de. mult ill' opozitie. Cu dispretul in care .este tinu~il femeia,
matriarhatuI? Autoritatea paterni1 este. inlocuitil in epQcaprimiti\;'A cle,
aceeaa femeiisau a f~atelui silu ~ies~e prezentildjn Aus,tralia pinil in
<::A)ngo, la Lo~gno, la. tuaregi, in Egiptul antic, ~Janairezi, in Abisinia
a~tuaJi1, la mulle. tri~uri americane (Carwer, op, cit." p. 2&5) unde, in
". _.,' '.,J " ... , .~;' " .. ,',' '::""", ::' . ''.:/'; ,"":"':",' :.' . ',": .... ,',.,;.,1 ,,:," .. ,',," ':':,'-'
g~neraI, numele, rangulca~i bU:n~rilesemo~tel!:eauinlinie .materni1~i
unde~deseori tatill ~i l,tnchiul se con1'und~..
, .. ' in .aceastil .promiscuirate se. origineatil ciudat~lui obicei .al
couvade * (in ,francetil, in txt), al sitn~lilrii .Iehuziei de ca..tresot,. obicei
'rilsptndit in Affierica, i~ Asia, printre bl;lSd"care la,un:moment dat a
api1rut qecesar pentru a fiXaideea ca. ~i tatl11prezunitiv partidpaseJa
na:~te~e~i, prin urmare, trebuia sil participe la condueerea fiilor (1:ylor,
op. cit.)., ' .
" 3. Prostiiuti~ InorlQarea.oaspetilor.De aici,se tntelege de ce
'la popdarele primitive prostituti~ tno~oarea oaspeVlor este cpnsideratil
un f~l de ~atorie, I . ' .':' ' ..
.Dil~uireapropriei soVi filcutl1oaspetelui segl1sete .in ~ylonl
tJ;lGroenlaI)da, in Canare, i~ThhiH ~nde,a ,refuza'o fatl1era,o jignire .
. "Nu pot: (spunea un ~ef unu}pr,eot?~re se~candaliHls~Aeaces~ obicei) :.
sil ered ca..o religie .refutil sil gus!~.0 plilcereinocentil ~isil aduca. ).lnser-
vici~ tilrii, tmbogl1tind-o Cll 0:~ouil. fiintil" (Radiqu~l,oP' cit. )... ' ..
La. hasani, nevaSta poate, sil. se, pl1streze "a treia zi, din. orieate
'" '" ,,';" ,:":',.,' ",:' :',,',:,>:: .'.:" ",':;,-';">':":"':i,," .,'::, "'",'i:,":-:": ' "j" i';' ",',\ ",', , ""', ..'
silptilmlnil. pent~u' a se d;lstrl1inulu~ (H~rtmann) .. ), .
La negrii ,assini,~efld trimite .fHeaoaspetelui (op. cit.).
6. Poliandria. Nicib,lirbatul nu a trecut de la Venera p.romlsc~a
la mo~ogamie deeit ~rin obiceiurile (cutumele) considerate de noi ca
delicte; precuni pollandria, incestul ~i,.mai rau, Vlolul i raptul.
. La cirenienii nomazi din antichitate, Casi in UJieletriburl ilfabe, ' ,::.,':.' :. ",' ".. ' ,><":':->-,:ii\" ' '. ,'<,' .
femeile erau destinate tuturor membrilor familiei.
In Tibet, fratele mai mare al~ge femeia. a~t la care alltreneaili ',"". :"', .""'. ",:"","_1; ;," :>' , .. ' " ,:.. :,.,.' .. , : \"' ... ':",,
~i pe fraW sAi; cu t9tii Vin sa 10cuiascAin casa. sotiei, .care. sin:gWli
trans mite .posesia fiilor,' deoareee este singura a' cArd linie' de rudenie
pentru ~pii este sigurli (Thrner, HiStoriedes~oyage,\> XXX, 435).
La todezi, femeia deVine sotia tu~uror fratilor mai mid ai sotu~
lui pe m~sur~ ee ei deVin adu1ti,iar aeetia rudele ei (Shortt, 0p. eit.)..
, La naireziidin Malabar (castanobil~ neagrll), femeia are intre
5 ~i 6 soti, dar' ea poate,sa aib~ pin~ la ieee, tr~ind cu fiecare, perind,
cite 10 zite.Oar (~iaceSt lucruar~tacA!poliandria este otreee're, 0 evo~
lUlie a ptomiscuitatii)ea' poate s~~iml1reas~ num~rul sotitor .ei dupa
dorint~, cu conditia s~J:especte anumitereguli ale castei i tribului ~
d.eoareee i MrbatH ei If~cparte din alte combin:atii Conjugale (SpenCer,
SOclologie, II) 'i ," , .
. ~i la cihg~lezi, fratii sint toti~~toriti, cu aceeai femeie. De
fapt,ptomiscuitatea treee dela trib Ia famme~ Se ptefera ca 0 proprie-
"~e s;( fie mai degraM;~"IiDut.1 de ~elDbriiprorriei familii dedI depu' bbcul careavea undre~t llsupra et, tar abuzul de puterereprezmta, scara
.moralei. '. " " .
7. Incestuletc~~ Oar spiritul familiei, al sfng(!lui pur, la eei ~ai
nobili; la sefi, realizeaZii:-intr-un alt mod, mai imoral,' treeerea de Ia
Venera gr~tioas~-la mon~gamie, prin favorizarea ineesltelOr, a~a'cum au'
favorizat ultefior clsatoriile C?nsangvineli,probabit; cu aeelai rezultat:
de a atingescOpul opus <:e1\1iunnarit.. ' ...
. In Peru, ~in~H, in insula Hawai ~nobitii, inEgipt ~regele se
"':','.',,::'" :'"',:>'::,',,,' ""'_' .,>'":',':,':,':,,, ,": .:':'r .", :.''", ',,'.",,', ".",:' "''';".'-:' ,,'1",,<
~~tor~.'U cu suro(ile lor pentru a conserva puritatea rasei. Chippewlii-
S~S~llctifice()biceilirile,atltice.' numai .. d~cA. ele .~niu cu .~devittat antice ,
, tot astfel ea,a sanctificat l aperp~t~atpiomlsc~ltatea' anticA,pr.in acea
forlUas,ecun~~ deprostituve. ~reeste1>r?stituVa sacr~,' r~pindW( i ea
~ in intreaga~ntichitate. iin~ ~e,inlndia.
H.erodot' afirma' 'ca' 'ex~ptindpegreci*ipeegipttmi,t()V b~r-
batH se impreunea7Acucel~llllts~~ in temple (I, 199).
incaldeef,orice femeietrebuia slt so darui~ddat~pe anunui
str~inin templ~llui\Tenera~yHttai s~ritminit.acolo(cel~ urityatep-
tau ~ni dezile).pi~~ cind cin~~al~acosta i le,d~rui~banul sacru/
(Valer. Maxim:,Diet: Fact.; rv,VI). ACflailucru se"inti~plainArm~ni~
p.e..,n.tr. u, .. ,.l,c.i .. t.aAna.is .i.in. ,.F... ~Q,icia.. p.ent ..ru. ze .. il,a ...As.t .. ar..~~Ji. a. co. n.t.. i~.. ,u~. tpin.<li
in scollilalIW lea.Adoptatili,~~vrei,el.apar7iJl cuvintul Kadessa,
sfinta si.p.. ro.stitua.t.a si.. .KiId ..... ,...e ..s..... C....h.,U. d, b.. o..r.. d.el..,s. i, ... sa.c.. r... i.s. t.ie.. ' ".',' ",,: .,' :d,.' "" ".,,"~ ", ,,',., ',.', ',.,',,' '.,"""'" ",
Pffamida lUi~~1>s,afost' c()nstruitain,ma,reparteprtn prostitu-
tfafii(',clorsale,intrucit~ecarebloc depiMr~ra .ecbivalentul prelului
pl~tit deconcubini. pe~t~~i~br~ti~arilelor .(H~rodot,. II,. c. 126),. ,.
in eipru, fetel~s~\ Vindeau strainIIorpemalullU~~iijarbanii
,strJ'nsiin casa comuna serveau la CO'nstituireadotei lor. Dat si aici obi~
" , ' ',.,',' :"""."" ' ',,'0-:"">:0,: :." ',. ",' , ,'" " ::', ," ,~' ::", '-',:,:-.':,:,',,\, >'_',"',", ,<
ce..i. u.l.era.'.' s.asru. -. de.o.. a.r ..ece.. . au. e.xista..t impu1. su.rip.. el1tru car.eV1. .. e..ge.r.a. i.;a. . ' ", ."., .. , ",' . '",:' .:,' :: ~ :-.'_', ':" " '.' ' '" : ,I, .., \"';\' ":"", .." >< , " ' ..', .'
pI. .. e. .t .. rifi.I.'.ca ... t...peeei T. ecalcitr a.' ... n.' ti.... ,. ".confo.. rm.'I.e. ge.. n..d~.I. .. (.. .. O.... ut1o.. u.r.. ',.liis.. to.ire.de .M ............. '.:,' ,' """\",, ': ' :; ",' < '..:'" , < .'
pr~stituti~n,~~56).. '.. i/ '.. I'i.
....i ~ 1idieni, curte1.anel~s~creera~ atit d~n~merOaSe~i?e:~ogate
inc. '.i tau.' co .. .n~.ri.b. UI.t ..la.ridicar~..'.... m. a.us.ol eu.lui1u ..i.Aliattema.i. m..... uIt decit..a. r~.. .. " .. <, ............ 1"< .. '.
ti~tiii cOmerCiantii IaUnIOf'(FI~rodot,carteaL);inArmenia,prePtes~-
Ieaveaudrept prjvilegiupoli~ndria (Strabm~yXII) iar ili M~dia era onot
rat~femeiacare. avusese oinci soti:'
, ,:', .. ," .. ,., "",.',::,':':'" .,':'.-,"",: .. :/,-,:' ',:,'-':,\:, .' . ",,::,::?
~iacuIIIInaseI9~r~gL~e prosHtuat~siJlt ~qmis~ indi{erite tem~
pleilldiene; in prof~tul clroraJucrea~. , '. \ '..
.Numaruf prostituateloradtniS~i?t~~pl~le grefC~ti,dee~elIl}j}~
la <2orint1se.ridicala citevamii(Dufour,op .. oit.).
La arabii ~anieh, sOlul plAt~te un numAr de animale pentru
zilele in care vrea sAaiM femeia la dispoziVa sa; pe restul zilelor este
stiipiniLfemeia (Ausland, 1881).
La soulimezi, femeia poote sA-~ipArAseascAsOlul pentru a se uni
cu un altul numai dacArestituie prelul plAtit de el.
La fontiebi, trebuie sAse adauge a sum~ pentru fiecare copil
avut de la sOlul pe care ea vrea sA-IpArAseascA.
La bong~i, femeia este cumplirat~ in schimbul uneltelor de fier.
La evreii din Maroc existAcAsAtoriitemporare de trei sau ~ase
luni binecuvintate, dupA toate regulile, de cAtre rabin (Letourneau).
9. Poligamia. 0 datAconceputA ca marfl1(~i acest h.cru consti-
tuie deja 0 mare trecere), femeia este cump~rat~ de cint:)poate da mai
mult dacAexistii un excedent de femei. La apasi, un Mrbat este cu alit '
. ,
mai respectat cu dt estemai mare numllrul femeilor sale ~i ele insele
sint mligulite din aceastll cauzA, deoarece au multe tovar~e. Solomon,
sfintul Solomon, avea 700 de neveste ~i 300,de concubine, tot atitea avea
Vladimir, regele siavilor, iar regele in~ilor avea 3000.
10. Adulterul. Thcmai pentru cAfemeia este consideratAca pro-
prietate, adulterul a inceput sli fie consider~t ca un furt, mai ales dacA
era siivirsit in dezonoarea sefului.
. .
intr-adeviir, dacAin insulele Marcnesi infidelitatea falli de un
strilin era consideratii 0 problemii mercantilii iar falii de un indigen un
delict; in schimb in Noua-Zeelandli, maiales din cauza evWlrii ameste-
cului de singe, coitul eu nevasta ~efuhli ~i al unui plebeu cu femeile
nobile, care pentru el erau ca atare, reprezenta un delict capital.
La bombari, numai fraVi ~i fiii ~egelui sint absolviV de pedeapsa
cu moartea pentru adulter - dar nu ~i at!~ncidnd ei I-au comis cu nevas-
ta sefului. I
, . ,'i
La multe triburi din Africa, cipe este surprins in flagrant delict
de adulter poate sli devinli sclavul cel~i care it surprinde. '
54
La assini, femeia este libera, sil facAce vrea atita !imp dt este
fatli; dacA, cAslitoritAfiin,d, se dliruie unui saltimbanc, ar"esta trebuie sa
plAteascii sOlului de la 7 la 72 lire (Revue anthropol., 1878).
La canalezi, cine este surprins inadulter este judecat de sfatul
Mtrinilor ~i, de obicei, condamnat la moarte.
in Cuma anticA, femeia adulterinli era expusli goalli in for
o piatrli iar in Roma, intr-o capelli special amenajatll, la vederea tuturor
cetAlenilor care voiau sAse apropie de ea., Ciudat aces! mod de a practi.
ca moralitatea, mod care s-a perpetuat pinll in seeolul V al e.n:.(I:~ufouJr,
op. dt.). w
11. Rituri ~i legi mai recente derivate din Venera midi. Daqi
dupA ce cAsAtoriile au fost stabilite ~i reglementate, 0 influcntii a
Venerei promiscue se fAceainsii sim\itAin acelea~i rituri, ca in Santhala,
nnde cAsiitoriile erau precedate de 6 zile de promiscuitate sau ca In
insuIeIe Baleare, in care femeile mllritate cedau prima noapte tutmOf
oaspetilor prezenti; sau ca in epoca feudatA, in care femeile disiHoritc
apar\ineau pentru 0 noapte stApinuIui feudei, care Ie put(~aobliga si! sc
cAsAtoreascAcu un anumit bllrbat.
in Cambodgia, spre1300, nid 0 femeie nu mergea la sotul ,~i I' " .'
dacAnu era mai inainte defloratii de preotul budist, care primea 0 corn..
pensaVe (Remusat, Melanges Asiatiques, tom 118) pentru oboseala
sacrii (thin-tang).
Strabon ne vorbe~te despre tapiri, la care 0 fcmeie, dupil ce a
avut doi sau trei copii, trebuia sA-~ischimbe so\ul:
Acestea sint un re,ziduu, 0 compensaVe, 0 reducere a contribu ..
tiei Venerei nestatomice care revenea tuturor si care inainte de a apar ..
. '
Vne unui singur Mrbat trebuia sAse oferela mai multi sau celui mai
putemic.
o influenlA a poligamiei la chinezi exist:lin obiceiul de a Clun-
pAra mid dame (so\ii secundare) supuse marii dame (so\ie principal~)
55
La arabii ~anieh, sotul pl4t~te un num4r deanimale pentru
zilele in care vrea s4 aiM femeia la dispozitia sa; pe restul zilelor este
stlipin~ femeia (Ausland, 1881).
La soulimezi, femeia poote S4-~ip4rliseascl1sotul pentru a se uni
cu un altul numai dacl1restituie pretul pUitit de el.
La fontiebi, trebuie s4 se adauge 0 sum4 pentru fiecare copil
avut de la sotul pe care ea vrea sl1-1p4rliseascl1.
La bonga~i, femeia este cumpllratli in schimbul uneltetor de fier.
La evreii din Maroc exisHi c4s4torii temporare de trei sau ~ase
luni bineeuvintate, dupl1 toate regulile, de cl1tre rabin (Letourneau).
9. Poligamia. 0dat4 conceputl1 ca marfii (~i acest h.cru consti-
tuie deja 0 mare trecere), femeia este cumplirat4 de cinepoate da mai
mult dacl1existli un excedent de femei. La apasi, un Mrbat este cu atit '
, ,
mai respectat cu dt este mai mare numlirul femeilor sale ~i ele insele
sint mligulite din aceastli cauzli, deoarece au muIte tovarli~e. Solomon,
stintul Solomon, avea 700 de neveste ~i 300,de concubine, tot atitea avea
Vladimir, regele slavilor, iar regele in~ilor avea 3000.
10. Adulterul. Thcmai pentru cl1femeia este considerat4 ca pro-
prietate, aduIterul a inceput s4 fie considerat ca un furt, mai ales dacl1
era slivirsit in dezonoarea sefului.
, ,
intr-adevlir, dacl1in insulele Marchesi infidelitatea fat4 de un
strliin era consideratl1 0 problemli mercantilli iar fatli de un indigen un
delict; in schimb in Noua-Zeelandli, maiales din cauza evitlirii ameste-
cului de singe, coitul cu nevasta ~efuh1i ~i al unui plebeu cu femeile
nobile, care pentru el erau ca atare, re,rezenta un delict capital.
La bombari, numai fratii ~i fiii ~egelui sint absolviti de pedeapsa
cu moartea pentru adulter - dar nu ~i atiunci dnd ei I-au comis cu nevas-
ta ~efului.
La multe triburi din Africa, cipe este surprins in flagrant delict
de aduIter poate sli devinl1sclavul cel~i care il surprinde.
54
La assini, femeia este liberll s4 facl1ce vrea atita !imp cil este
fat4; dacl1,c4s4toritli fiind, se dliruie' unui saltimbane, ac.esta trebuie sa ~ . - .
pl4teascl sotului de la 7 la 72 lire (Revue anthropol., 1878).
La canalezi, cine este surprins inadulter este judecat de sfatul
blitrinilor ~i, de obicei, condamnat la moarte.
in Cuma anticl1, femeia adulterinl1 era expusli goalfi in for
o piatrli iar in Roma, intr-o capelli special amenajatl1, la vederea tuturo!"
cetlitenilor care voiau sli se apropie de ea..Ciudat aces! mod de a practi-
ca moralitatea, mod care s-a perpetuat pinl1in seeolul V al e.n. (Dufour, I
op. cit.). b
11. Rituri ~i legi mai recente derivate din Venera mixtii. Dar~i
dupli ce cl1slitoriile au fost stabilite ~i reglementate, 0 infl.ucn~i1a
Venerei promiscue se flicea insll simtitli in acelea~i rituri, ca in Santhala,
unde cl1slitoriile erau precedate de 6 zile de promiscuitatc san ca in
insulele Baleare, in care femeile mliritate cedau prima noa~te tuturof
oaspetilor prezenti; sau ca in epoca feudall1, in care femeile d\sMoritc
apartineau pentru 0 noapte stl1pinului feudei, care Ie putea obliga s~ sc
cl1sl1toreascl1eu un anumit Mrbat.
In Cambodgia, spre1300, nid 0 femeie nu mergea la sotul ci
I .
dacl1nu era mai inainte defloratli de preotul budist, care primea 0 como.
pensatie (Remusat, Melanges Asiatiques, tom 118) pentm oboseaia
sacrli (thin-timg).
Strabon ne vorbe~te despre tapiri, la care 0 femeie, dup~ cc a
avut doi sau trei copii, trebuia sli-~i sehimbe sotuI:
Acestea sint un r~ziduu, 0 compensaVe, 0 rectucere a connibu-
tiei Venerei nestatornice care revenea tuturor si care inainte de a apar-
~. , .
tine unui singur Mrbat trebuia sl1se oferela mai multi sau celli!
.'puternic.
o influentl1 a poligamiei la chinezi existil in obiceiul de a cum"
plira mid dame (sotii secundare) supuse marii dame (soVe principal~)
55
legitime, care este mama reputatll ~i a celorlalti fii, iar 0 influentll a po-
liandriei existll in Codullui Manu care prescrie ~ncubinajul cumnatului
cu sotia sterilll ..
lbt 0 influentll a acestora rllmine in Leviratul intrebuintat de
, . ,
evrei, de mexicani, de afgani~i dechippewai~i ~i ~re are 0 ratiune de
a fi in sillbiciunea femeii ~i in fiinta ei, consideratll ca un lucru.
oahll influentll a rllmas in respectul acordat prostituat~lor care
se mllritau dupll ce contractulle.a expirat, iar in India fondatorul btIdis-
mului a fost primit la Vesali de prostituata-~efll (Spier, Life in Ancient
India, XXVIII). fl.
~i astfel se explicll importanta minimll pe care sotul necivilizat
o acordll sotiei ca ~i dispretul ~i u~urinta cu care 0 abandoneazll. Osllto-
riile abisiniene se fac sise'desfac cufoarte mare usurintll".
, ., ,
B. Omuciderea"
1. Avortul. Cre~terea excesivll apopulatici fatll de mijloacele
naturale de hranll reprezintll un pericol mai mare ~i continuu al vietii
slUbatice. Prin aceasta se explicll monlla popoarelor primitive ~i cea mai
mare parte a omuciderilor care se comit la ele, nu numai nepedepsite
dar adeseori comise din obligaVe moralA~i religioasA~i privitc chiar ca
un titlu de glorie.
Avortul, care este necunoscut la animale in forma sa voluntarli,
est~ comun printre sllibatici ~i trebuie sAcoborim pinAla Zcnd-Avesta
pentru a gllsi primele prohibitu in aceastAprivintll.
LCI'irat - obligalia unui Crate de a se cisatori eu eumnata lui (riimasa vaduva, fara
eopii) - 11.t, ,

Pentru aile date vezi Donl1a Delinquente, Partea 1.

Vezi Ferri,Omicidio ~i Letourneau, Sociologie, p. 132 ~i urm., 145.

La tasmanieni, femeile, pentru a-~i pllstra prospetimea cllrnii, nu
vor sll devinll marne decit dup11citiva ani de cllslltorie ~i, de aceea, in-
cearcll sll provoace avortul prill' lovituri aplicate asupra propriului
pintec.
Avortul este practicat chiar ~i in America, in golful Hudson ~i
in bazinul fluviului Orenoc. in !cimpiile Plata, pajagua~ii ~i obligll fe-
meile sl1avortezc dupll ce acestea au flicut doi copii. Astfel procedeazll
~i mbaya~ii, vecinii lor. La papu'anii dirt Andai, femeile mor tinere din
cauza "obiceiului general de a-~i provoca avorturi dup11primul' sau la
doilea wpil".
Dar mai ales in insule, unde resursele de hranll sint mai sllrace,
omuciderea ~i avortul sint permise. Chiar in insula Formosa, in ciuda
barbariei reduse a locuitorilor,avortul este comandat de utilitatea pu-
blicll~i, in consecintll, de morala publicll. Astfel incit, femeile aici nu pot
sll aibll copii inainte de 36 de ani ~i cele care sint prop use preotese fac
sll avorteze orice femeie rllmasll insllrcinatll inainte de aceastll virstll.
2. Pruncuciderea.Mult mai freevent decit avortul ~i din ace-
lea~i cauze existll la sllibatici pruncuciderea. Acesteia ii cad victime
copiii nou nllscuti dupll primul ~i al doilea nllscut ~i cu mult mai mult
fetele decit bllietii (Letourneau, p. 134).
Astfel se intimplll in intreaga Malaezie. in. India, de la Ceylon
laHimalaia, pruncuciderea este sanctificatll de religie, nu numai la arbo-
rigenii ceimai barbari dar ~i printre radjputa~i, clase nobile, care se cred
dezonorate dacll au 0 fiicll nemllritatll. Locuitorii insulei Tikopia ucid,
in schimb, mai multi bllieti decit fete, de unde poligamia IOl;
in Japonia ~i in China, cum povestea Marco Polo, pruncucide-
rea era deja ~i este un mijloc violent de malthusianism. Acela~i lucru se
intimplll la locuitorii insulelor Sandwich, la bo~imani, la hotentoti, la
fidjieni,la indigenii din America~ intimp ce in insula Thhiti nu mai pu-
tin de doull treimi din nou nllscuti, dupll spusele misionarilor, erau asa-
57 56
I
I
I
\
I
L~_. ~ ~
sinati de, pl1rihtii lor. in multe triburi din Paraguay, femeile nu ere~teau
dedt un copil fiecare~i, intrudt ele il pl1strau pe cel pe care il con-
siderau ell trebuie sl1fie ultimtd, se intimpla adeseori ca ele sl1rl1minl1
fl1rl1copii
Unele triburi din Africa intrebuintea11i adesea copiii -lor drept
momeall1 in capcanele pentru lei iar in unele regiuni din Australia ei
sint uci~i pentru a li se intrebuinta grl1simea drept momeall1 pentru
undite.
Mamele guarany (poveste~te D'Azara) i~i ucid adeseori fiicele
pentru" ca supravietuitoarele sl1fie dorite mai mult (Viaggi nel~'America,
1835).
o altl1cau11ia infanticiduluieste, totu~i, moartea mamei, deoa-
rece multi sl1lbaticiobi~nuiau eu aceastl1oCaziesl1ingroape odatl1eu ma-
ma ~i pe copiii ei ca, de exemplu tasmanienii, pieile-ro~ii, esehimo~ii
datoritl1 credintei religioase ell mama i~i eheaml1 copilul din Khillo, 111-
ca~ul mortilor, dar ~i din cauza imposibilitl1tii de a ere~te mieulorfan.
Thate acestea au drept ,cau11iprejudeelltile, aversiunea pentru
gemeni, eonsiderati 0 proM ell un Mrbat nu poate livea, la 0 singurl1
na~tere, dedt un copil. Acest luer'll se indmpl111a tasmanieni, la moxo~i,
la peruvienii indigeni, la pieile-ro~ii. La ibii din Africa orientall1, gemenii
sint 111satipradl1 fiarelor iar mama este alungatl1 din' societate. La
hotentoti, eopilul eel mai prost conformat~ste aproape intotdeauna in-
gropat de viu eu consensul intregului kraal. La hindu~i, femeia rl1ma,ll
fl1rl1eopii mai mult timp saerifiell primul sl1ucopil zeitei Dourga iar in
MadMascar eopiii nl1seutiin zilele nefaste sint 111sati sl1moarl1de foame
sau sint abandonati pentru a fi devorati de fiarele s111batice.
Uneori, nevoia impinge lapruneucidere. Stanley a povestit cum
la bari, in Africa, in perioadele frecvente de foamete, mamele i~i arun-
cau copiii in riu, neputind sl1-imai hrl1neasell.
in sfir~it, la veehii mexicani, societatea Ixquimanilor iar in
Thhiti cea a Arreoildr, compusl1 din elita PQPulatiei, aveau ca precept
58
pruneueiderea. Femeia care ereseuse un copil era izgonitl1 din societate
eu titlul dezonorantde "purtl1toare de copii".
in Aust~alia, Grant aauzit pe oS111batiellinsl1rcinat~ spunind
ell i~i vadistruge progenitura pentru a evita sl10 hrl1neasell.
Pruncuciderea' in Insulele Olandeze are loe, de regull1, at,unci
clnd existl10 a doua sau a treia fiiell, atunei dnd existl1gemeni saudnd
moare mama. in acest caz ei spun: cine sl1-ihrllneasell? (Hovelaque,'Les
debris de l'humanite, 1881).
La assini, orice maml1care a nl1seut noul1copii vii este obligatl1
sl1il ucidl1pe al zecelea, ceea ce se expliell prin imposibilitatea de a-I
er~te (op. cit.).
3. Uciderea biitrinilor, femeilor ~i bolnavilor. Abandonarea ~i
uciderea celor, inapti de munell, a~a cum s-a vl1zut~i la animale, ca efeet
al excesului de populatie, s-a conservatapoi, prin transmisie ereditarl1,
ca obligatie a copiilor ~i a rudelor ~i atunci dnd nevoia nu 0 cerea ~i eu
consensul celor saerificati insisi.
, "
Fitzroy poveste~te despre tahitieni ell "ei nui~i fl1ceau nici un
scrupul din a omori pe acei dintre ei care erau Mtrini sau bOlnavi, el}iar
~ipe pl1rintii lot". Acest obieei este praeticat in intreaga Melanezie, iar
in Polinezia ei sint ridicatLdin case, uneori sint ingropati de vii, ca in
Noua Caledonie, unde insl1,eel mai freevent, eisint 111sati sl1moarl1 prin
abandon. Astfel procedea11i cafrii, matcapii ~i americanii, de la Golful
Hudson pinl1 la Tara de' Foe.
in treeut, siuxii, assiniboinii ~i alte triburi din valea fluviului
Missouri aveau obiceiul sl1abandoneze pe acei care, din caUza Mtrinetii
sau infirmitl1tilor, nu puteau sl1urmeze taMra in perioada vinl1torii; ta-
Mra ins~i urma triburile nordice. Astfel se intimpll1luerurile la triburile
aseml1nl1toaredin Africa ~i Oceania. Astfel, la hotentoti, daell un individ,
din cauza Mtrinetii, este in imposibililate de a mai luera~i nu mai poate
fi de nici unfolos, spune Kolben, este dus Intr-o colibl1solitarl1, departe
59
de kraal, cu 0 mi~ proviziede hranll, astfel indt sllmoatil~'{~sau
de coltii fiarelor. ' .'
~ . - c ... ,' ... " ',.:
In Noua Caledonie, chiar victimele gilsescacestluP:U'jtc$csi
' .. " " " ," .. ,' .. ,,-':,"":":':":-::;:-<;.";.,"-'
cer ele insele moartea, sllpindu-~i groapa undesintarunC\lte.du(ill'ce,in
prealabil, 'Ii s-a aplicat 0 loviturll de mlldu~in cap. in,I~f!ldji
acest obicei este mult mai generalizat ~i este consacrat de~M~:;(""i-
gioasll ~ in viata viitoare se va ajunge in starea identicl tno~~~'in
care sepllrllse~te aceastlliume. Misionarul Hunt, rugat deun:~r sll
asiste la funeraliile mamei sale, a accepta! invitatia: darcindJ,a,.,.rut
cortegiul funebru a fost ~ocat ~ nu vede cadavrul. jntrebi~l'ii~re
motivul acestei lipse, dnllrul sllibatic i-a arlltatpe mamasa'ca,e{~p
impreunll cu ceilalV, veselll ca oricare altul din cei prezenti.~la,.~Jlgat
"~ ea acVona astfel din dragoste pentru sine ~i cl din dra~e~tru
ea insll~i 0 vor ingropa peste putin limp, lor revenindu-leo~attt
de sacrll... Era mama lor~i ei fiii ei: prin urmare, trcbuiaud Q4Ud la
moarte" .
Intr-un sat numllrind dteva sute de locuitori, dipitanul'Wilkes
nu a vllzut un singur bllrbat care sll depll~eas~ virsta de pa.t.,.zeCj de
ani. Intrebind unde sint blltriniii s-a rllspuns ~ erauingrop)li.4.,.ce
au fost uci~i. Astfel procedealA eschimo~ii, tshuthskii ~ika.m~ii.
Kamtschadalii i~i ucid pllrintii blltrini ~i ii dau ciinilor sll-i d~<1in
credinta ~ astfel, intr-o altll viatll, se vor incarna inciiniC(2CCelQlSi.
t;-
La unele triburi, uciderea blltrinilor este asociatllcu(,fl_alis-
mul de care yom vorbi mai jos.
Itonamo~ii din America meridionalllstranguleatil "e'~"'vii
lor. Tibetanii, cu toate ~ i~i respectll pllrintii,ii omoarl:lpe''',~vi
prin abandon, mai ales da~ sint afectaV deboli contagi0ase../;:~,.'
Sllibaticii di~ Tara de Foe, impin~i de foame, uCidnu~~6Pll-
rintii lor de-a valma ci femeile blltrine pe care ei Ie conSiderlt'~~tin
utile dedt animalele domestice. Ei Vn capullor deasupra f~~ClUi
60
.:,I.i~ .. ' II
r..OC ........_ .. . . .... 1eame.'. .... .. v. ... em...:.,a.po. i.le.~tranguleatil ~i Ie devorealA. Int.rebati de ce
..','" "",','.: ..,'. ' .. ' .... ' ...
nu~~lllaidegrabllciiniilor, ei ~u rilspuns: "Pe ciineil iaiappo",
adiClvid.~.Printreindienii din California de nord nu este considerat
cofeCt$4lbatifemeile;dar barbaVi "~i rezervll dreptul de a' leucide
atunc:i'"dlldsintobosite"; Astfel. procedeatilaustralienii la care, dupll
cUJllilinn~Qlfield,putine femei sint destulde. norocoaseca sll moarll
d~"~})atur.alll:"le slnt ueise,in general, inainte de a imblltrini sau
dea~flleajutorate, pentru a nuse.irosi in zadar atita hranll".
. ".'.,>~~~~tf~,I,Qbiceiul. de a ueide. blltrinii ~i bolnavii nu apartine
dQiclI"~ticilor"Cillfost practicat ~iin Europa,inainte ca ideile morale
ij:.U. . ~ .... .......... ~..'.fia.t.1.n. sgradul d.e evol.utie. din .ultime.le secole. Astfel,
H~~~te.ad~ masagelii i~i ueideau biltrinii; Elianus <\spune des-
pre14~~ni;Platon des pre un popor din Sardinia; Strabon despre
10C".i~din lilticaBactriana, carecrCljteau dini inscopul de a-i devora
peb~~fpe infirmi. SuetionuSvorb~te de romanii tare i~i abando-
nalli~'bd1Davitntr-o insulll din levere. Spartanii i~i abandonau fiii
.dif~.()V~he legendiUcandinavll vorbe~te de rllzboinicii bolnavi care
el$li~., '. ' ..... de' peattemis-sulP. i, sau stinca familiei, iar in Suedia s-au , ." , .. ," .
p~trtlt.pinI$pre '1@ mlleiuci grele, numite atta-klubbor (mllciuci de
fatrrilie),.~careblltrinii ~iceiincurabili' erau in vechime uci~i in mod
so~,:del1ld,cle .lor (Letoutneau, 143).
. 4. Alte,cauze aleomuClderU.Pe lingllueiderile celor mai slabi,
u~~lbatidineoferllspectacolul unor ucideri continue de bilr-
ba\i~~adulli, fie comandate de credintele religioase,fie deter-
m.i~~a.;elejnstincte.de ferocitate care la omul slllbaticnu mai cu-
nose:a;1CIopiedicll.
' .... "iia)Dmuc*l'ea din cauzamtniei. La metambieni, conflictele con-
jugate.s~prill u(:iderea sotiei de ditre sot care ii mllnin~ inima cu
t~'~caPtil(Livingstone. op. cit,).
saibaticii pieile-ro~ii tree de la calmul obi~nuit la accese teribile
demtme.stngeroasl. cind ucid bizonii. La. criksi se observll sinuciderea . ' '. ,," , , ' , ' ,.
61

~iomuciderea, infl1ptuite eu ~urintll, pentru 0 nepHicere minimll (Perez,

PsycoL de ['enfant, 1882).
b) Omuciderea din caprkiu. Speke a ~uzit pe un rege din Kuareg
orr.;c:.':.,d pajului stiu sll-l omoare pe un eurtezan numai pentru a verifica
caL, ..;:2. armei dllruite lui. Nu era zi ca el sll nu va<.Ui ehinuite vreuna
din fem(:iJ.eacestuia, uneori cite trei sau patru ~i intotdeauna pentru
mc:ive ridicole, de exemplu pentru a fi oferit 0 floare ell propria minll.
c) Omuciderea pentru rimri funerare. Loviti de 0 mare nenoroci-
fe, sllibaticii ered de indaHl ell ea este semnul miniei divine ~i,prin ur-
rfJre, cautil sll 0 imbuneze, in primul rind prin fIagelllri ~i privatiuni im-
lor in~i~i; in al doilea rind, prin suferintele create altor persoane
care au un anumit raport eu victima ellzuHlin dizgratie. Astfel, in Africa,
la acha1:li, la moartea regelui, fiii, fratii, nepotii defunetului, in prada
unei:lem.nte simulate, ies val-virtej din palatul re,gal trllgind foeuri de
f,.rmc1asupra tuturor celor pe care ii intilnese, fllrll nici 0 distinetie
(Felfi, op. cit.).
Dar, mai ales eu ocazia riturilor funerare, omuciderea devine 0
pracIid'i <;Dmunllpentru cele mai diferite rase, prin saerificarea femeilor,
a celor mai apropiate rude ~i a sclavilor defunctului. Bahodu, rege din
Dahomey, eu ocazia funeraliilor tatlllui sllu Gezo, ~i ehiar mult timp du-
pll moartea acestuia, a saerificat un numAr imens de fiinte umane. Dupll
Fyun,o multime imensll, printre care legiunile rllzboinice ale despotului,
a urmat cortegiului lui Unmanda, mama lui 'IChaka, rege al zul~ilor,
moartll de dezinterie. eu aceastll ocazie s-au v1!zutsaerificate numeroase
mnte umane iar rllzboinicii exaltati mutilindu-se ei in~i~i, eu un fel de
disperare animaliell, pinll cind 7000 din ei au acoperit eu trupurjle lor
pl1mintul. Dupll aceea, trupul Mtrinei regine a fost depus intr-o groapl1
desehisll unde'zeci din cele mai frumoase fecioare au fost ingropate d,e
vii eu moarta. Thti acei care nu au asistat la aceste funeralii au fost ur-
mllriti ~i uci~i, preeum ~i t0ti copiii nllseuti in primul an de doliu, eu cea
62
mai mare parte din pllrintii lor. Putin a lipsit ca teribilul despot sll nu
ucidl1intreg poporulla moartea mamei sale (Hartmann, p. 159).
in Noua Zeelandll, sotia care se ucide la moartea sotu1ui este
foarte admiratl1. in unele triburi ea este obligatll sll 0 faell ~i este~tran-
gulatl1p~ mormintul defunetului, impreunll eu unii sclavi.
in America, natehezii de pe Mississipi' erau guvernati de un
mare ~ef, fratele soare\ui.Femeile sale ~i sclavii slli trebuil!u sll fie uci~i
pe mormintul sl1u. ~i in Peru, la moartea unui Inca, se ucideau sclavii
slli, coneubinele, favoritele, uneori in numllr de mii.
La mongoli, regele ~i principii sint inmormintati in mari cons-
tructii subterane, fl1euteeu mare eheltuialll ~i eu multe saerificii umane.
.in jurul mortului principal, in atitudine de meditatie budistll sint a~eza-
te fecioare, otrllvite eu aeeastl1 ocazie, care tin una evantaiul, alta pipa
defunetului etc. Este inutil sll mai amintim uciderea vllduvelor praeticatll
in India.
d) Omuciderile cu ocazia sacrificiilor. Omuciderile in vederea sa-
erificiului sint praeticate, de aproape toate popoarele barbare. in Thhiti,
Bougainville a vllzut oferindu-se vietime umane Lunii iar Cook a asistat
la un saerificiu in care sacerdotul oferll ~efului tribului oehiul stingal
vietimei; canibalismul fiind ellzut in dizgratie, el a refuzat oferta ~i a
cedat-o zeilor impreunA eu restu} corpului.
La tribul Iariba (bazinul fluviului Niger), uneori sacerdotul
Feti~ului declarll ell este necesarll 0 victimll umanll. in centrul Africii,
~i in zilek noastre au loc, din aceastll cauzll, cele mai oribile moqi.
Sacrificiile umane din Dahomey ~i din Veehiul Calabar sint celebt;e din
cauza marelui numllr devietime. in realitate, ele sint sllrMtori in amin-
tirea defunetilor. Astfel, dupll loeuitori, sufletele strllmo~ilor beau sin-
gele vllrsat ~i cei vii il oferll celor moqi intr-o cantitate cit mai mare iar
numllrul vietimelor pentru un rege eehivaleazll aproape eu acela al sol-
datilor saerificaV, dupll eticheta europeanll, intr-o Mtlllie in care
monarhul comandll in persoanl1.
63
Indienii Natchez din bazinul fluviului Mississipi, ~ ~i peruvienii
~i triburile din dmpia Bogota, sacrificau Mrbati zeilor lor. La mexicani,
apoi, toate sl1rMtorile religioase cereau sacrifieii umane: mii de victime
erau sfirtecate de cutitele sacre sau erau aruncate in foe. Clllugl1riifran-
eiscani care au mers in Noua Spanie au calculat, dupl1cucerire, la 2500
numllrul victimelor ucise in fiecare an. Daell Inca se imbolnl1vea, el
oferea divinitl1tii unul din fiii sl1i,rugind-o sl1it accepte inschimbul sllu.
Lakond~i, in India, se fl1ceausacrifieii umane periodice in eins-
tea zeitei pl1mintului, Bera, ace~tia ueigind indivizi din alte triburi, dar
in unele cazuri ~i proprii fiiij parivasii erau tocmai 0 ~stll de indieni
specializati numai in furtul Mrbatilor ~i al femeilor pentru astfel de
sacrificii.
La sosirea europenilor in insulele Societa (Polinezia), practica
sacrificiilor umane pentru a atrage bunllvointa zeilor era foarte veche.
~i acest obicei a continuat mult timp ~i la popoarele ajunse
ulterior la un inalt grad de eivilizatie.
Grecii antiei calmau. vinturile potrivnice prin sacrificiulfe-
cioarelor. Herodot relateazll ellMenelaos i~i atrl1sese minia egiptenilor,
deoarece sacrificase pe teritoriul lor doul1 fecioare in speranta de a
schimba directia vinturilor potrivnice. Plutarh spune despre Temistocle
ell a ucis prizonieri pentru a at rage bunl1vointa zeilor, inainte de a in-
cepe campania impotriva per~ilor. Istoria antiell a Spartei inregistreazll
sacrificii umane aseml1nl1toare.Acelasi lucru it fl1ceausi romanii: Titus
, .. ,
Livius spune ell sub consulatullui Paulus Emilianus ~i Terentius Varus,
doi gali ~i doi greci au fost ingr9pati de vii intr-o cisternll construitl1
pentTu astfe1 de sacrifieii ~i in h;gl1turl1eu aceasta Plutarh aminte~te un
alt exemplu, ceva mai vechi. Augustus ~i Eliogabal au sacrificat victime
umane, fie pentru manii lui Cezar, fie pentru 0 divinitate sirianl1 intro-
dusl1de ella Roma.
Biblia vorbe~te de sacrificii umane la evrei, precum allui Isaac,
al fiicei lui Jefte etc.
64
Odinioarl1, in Cartagina, se sacrificau lui Kronos (Moloch) fe-
cioarele cete mai nobile ~i mai frumoase din tarl1j dar apoi is-au oferit
fecioare cumpl1rate ~i crescute pentru sacrificiu. invin~i de Agatokles,
au crezut ell divinitatea a fost jignitl1 ~i atunei, pentru a 0 imbuna, au
ucis 200 de fecioare din cele mai nobile. Astfel procedau ~i fenicienii,
egiptenii, cretanii, cipriotii, rhodienH, persanii. "Cit de rl1spindit a fost
acest obicei la evrei 0 demonstreazll ~i practica circumeiziei care, a~a
cum a demonstrat Spencer, era 0 avanpremierl1 a sacrificiilorumane re-
duse la termenullor minim" (Revue phi/osophique, 1878).
Tht astfel, popoarele din Europa nordiell, masagetii, seitH, getii,
sarmatii, scandinavii credeau ell nu pot avea nici prosperitate, nicifavo-
ruri mrl1sl1aduell jertfe umane lui Odin sau lui Thor. Insula Ruge din
Marea Baltiell ~i in special Uppsala erau rllu famate din cauza unor ast-
fel de sacrificii, ca ~i Irlanda ~i Zeelanda. Galii ~i germanii nu incepeau
nici 0 actiune mra. sa. aduell ofrandll in victime umane zeilor lor. Thcit
relateazll despre un trib care ucidea pe toti prizonierii sl1i. PMurea
Ercinia ~i cea din Ardene insuflau groazll din cauza sacrificiilor singe-
roase ale druizilor.
e) Omueiderea din rautate brutalli. in timp ce la popoarele civi-
lizate acestc omucideri "mrl1motiv aparent", dupll cum afirml1Romagna-
si,reprezintll cfectul conditii1or anormale ale unor indivizi, la s1l1batici
ele sint mult mai frecvente deoarece umanitatea primitivll a tinut destul
de putin cont de viata umanl1, mai ales in raporturile dintrc supu~i ~i
~efii de trib, dintre credincio~i ~i sacerdoti (Ferri, op. eit.).
Australienii nu pun mai mult pret pe viata unui om dedt pe a-
ceea a umd fluture. Acela~i lucru se intimplll in intreaga Malaezie, dupll
cum vom vedea dnd vom vorbi de canibalism. Ininsulele Fidji, un Mr-
bat ~i-a devorat sotia dupl1ce a prlljit-o la un foc preglltit de el insu~i.
EI a comis aceasHI.atrocitate n"\lmai.pentru a se distinge, pentru a deveni
cunoscut. in aceastl1 tarl1, a ueide un om este un act flirll consecinte si
, , ,
65
omuciderea este chiar glorificatA; de aceea, indigenii au grijll sil fie
intotdeauna inarmati.
Dupll afirmatme din 1430 ale unui Mtrin tAllHor, Niccolo
Conti, pentru un malaezian 0 omucidere nu era dedt 0 simplll distractie.
"Ond unul din ei cump~ra 0 sabie, el 0 proba eu plilcere, implintind-o
in pieptul primului venit", Opinia publicll fin avea nimie de spus in 8-
ceastll privintti ~i ltiuda chiar indeminarea ucigallului dadi lovitura era
datii artistic,
Achantii nu se mul\umesc numai s~ uddll, VOT sll fadl vietimele
sll ~i sufere inainte de a Ie sacrific.a.
in Africa central~, ca si in Mdanezia, femeia este ucis~ de ,
Mrbat pentru cel mai ridiool pretext.
Celebrul monarh M'tesa omora in fiecare zi uncle dintre odalis-
rele haremului cind de nu mai aveau ~ansa sti-i pladl (Stanley,
Continente Nero, 1879).
Cameron, vorbind despre ~eful de trio, Kassango, spune dl a
fost surprins "vllzindprintre tovari1~iiacestui;a un ali! de. mare numi:1rde
mutilati ~i, mai mult indl, aflind dl muIte din aceste mutiliiri fuseserl!
flicute din simplul capriciu al st~pinului sau pentru a,~idemonstra pute-
rea sa". Vorbind despre un aH ~ef de trib, el adaugi1: "a taia nasuri, buze,
urechi nu era suficient pentru aeest mizerabil; ei vaise s~-~iextindil vivi-
seqiile sale asupra unei femci iDsi1rcinate,care era pe punctul de a de-
veni mamli, spinteciodu-i pintecele penlm a-~i satisface 0 curiozitate
monstruoas~".
1) Omuciderea pentru cucerirea de rem.lme. Pentru un si11batic
orice str~in este aproape intotdeauna un du~man~i a-I udde fiU este un
delict d, adeseori, chiar un titlu de glode.
Williams, care a studiat insulele Fidji, spune dl "a fi un cunos-
cut asasin este lucrul eel mai ambitios pentm un fidjian", in m~sura in
care la acele triburi acVunile, numite de noi delicte, au fost intr-o
66
oarecare misurll zeificate. in insulele Fidji, numele zeilor indicau carac-
temilor. Astfel, Thmanbanga este zeul adulterului, Ndauthina - cel care
rllMte femeilc frumoase, Kumbunavanua este intrigantul (cerHiretul),
Mbatimona - mindltorul de creiere, Ravuravu - asasinul, Maintavasara -
- cel care face un masacru ~i aiia mai departe pentru multi alVi de ace-
la~i gen. La Borneo, nid un tin~r nu i~i g~~te soVe dadl nu a comis eel
putin 0 omucidere.
Con~tiinta, spune Burton, nu existAin Africa orientalll iar diinta
exprimAregretul dl a lipsit ocazia pentru c.omiterea untii de~ict. Furtul
face pe un om onorabil, omuciderea, in special datA este insotitli de
circumstante atroee, II face un crou.
Domnul Galbraith, care a trlHt multi ani ca agent al guvernului
printre siuxii din S.U.A, ii descrie ell urm:'Hoarele cuvinte: Ei sint
bigoti, barbari ~i superstitio~i in eel mai lnalt grad. Furtul, incestul,
incendiul, raptul ~i asasinatul sint considerate de ei ca mijloace de evi-
dentiere. Ei spun propriilor lor fii, inca din prima tinerete, di asasinatul
trebuie sa fie considerat ca cea mai elevatil din toate virtutile. La horde
~i la petrecerile lor, rAzboinicii povestesc propriile actiuni ~i anume: fUf-
turi, jafuri sau asasinate ~i toale acestea C2 fapte glorioase. Cea mai ma-
re ambitie, ~ spune aproape singura ambitie a unui tini'lr curajos, este
de a purta~Wpanade pasilre", care este insigna acordatf:l celui care a ueis
sau a partidpat la asasinarea oricilrei fiinte umane, fie ca femeie sau fe-
cioarll. Iarcind a ajuns s;l posede prima sa "panll" dore~te cu ardoare sli
sporeasdl numlirul acestora, deoarece curajul unui indian se mi'lsoarll
dupil numllrul de pene pc care Ie poartil pe capul silu.
Exact Ia fel stau lucrurile in Manyema, unde omuciderile sint
foarte numeroase. Multi udd numai pentru a se putea imbr:1ca in pielea
de pisidl vllrgatli sau pentru a-~i pune pe cap 0 panli de papagal
(Livingstone, Da Zanzibar a Titomba), ei neputind sa-~i ofere aceIe
ornamente decit-numai dadl au omorit un om. Tot aid, in piete, se vede
67
I~__ ~~ -=c
adeseori cinevaarundnd la pAmint 0 panAde papagal; cine vreasA ~i-o
punA pe cap trebuie sAucidAun om, primul care-i iese in cale (Ibidem).
g) Omueiderea pentru razbunarea sfngelui. "Preceptele religiei
du~mAnieigilsesc, in primele epoci aleprogresului social, sprijinul acelui
sentiment ego-altruist care este dorin,a de admira,ie ~i teama de ~ispre,
ale propriilor tovarA~i.Opinia tribului conferAun caracter imperativ da-
toriei de a exercita 0 rAzbunare singeroasA. Se aprecia~ b,Arbatul care
dupApierderea unui pArinte nu abandonea~ niciodatA urmArirea aceluia
, care este acuzat de a-I fi ucis" (Ferri).
Dadl, de exempll,l, un indigen a fost jignit de un alb, este su-
ficient sA'se rii.zbune asupra unui alb oarecare. Pentruaustralian nu
existAmoarte naturalii.; orice moarte derivii. din ceva malefic ~i trebuie
rii.zbunatA; de aici, pentru orice indigen, 0 serie continuA de datorii
singeroase care sint putemic resim,ite.
in Thhiti, omuciderea era rAzbunatAde prietenii defunctului.
Dadl uciga~ul era invins, averea sa, pii.minturile sale deveneau proprieta-
tea rAzbunii.torilor ~i viceversa. ~i in Nukahiva omuciderea se rAzbuna
prin omucidere.
5. Canibalismul. "Nii.scutdin nevoia de hranii., io special in in-
sule, consacrat apoi de religii, excitat de agresivitatea rAzboinidl ~i con-
servat pe cale ereditarii. numai prin pofta groaznidl, canibalismul este,
in orice caz, ultimul grad al ferocitAVi umane care inso,e~te foarte ade-
sea omuciderea ~i Ii imprumutii. diferite aspeete, mai mult sau mai puVn
dezgustii.toare, ~tergind ~i in acest caz orice diferen,ii. substan,ialii. dintre
om ~i fiarii."(Ferri).
A fost contestat recent, chiar de dltre Mortillet, faptul dl in
Europa preistoricii. a fost practicat canibalismuI. Dar marea majoritate
a paleontologilor, de la Spring la Capellini ~i la De Madaillac, 0 de-
monstrea~ cu prisosin,ii..
Traditiile istorice ale canibalismului la rasele superioare, mon-
golii. ~i aIM, nu lipsesc intru totuI. in Biblie existii. unele referiri la
68
antropofagie (Deuteronom, cap. VIII, versetul53; Jeremia, cap. XIX, ver-
setul 9) ~i tot astfelio Odiseea lui Homer (cap. IX, verseturile 287-298,
cap. V; verseturile 116-124). Herodot relatea~ in acel~i sens despre u-
nele triburi vecine cu Sci,ia, ale androfagilor~i issedonilor (cartea a IV;
cap. XVIII, XXVI etc.), Aristotel despre unele popula,ii de pe tilrmurile
Pontului Euxin (Polidea, cartca VIII, cap. HI, trad. Thurot, Paris, 1824,
tome II, 515), Diodorus Sicurus despre selaV (cartea a V-a, cap. XXXI).
Strabon spune: wlrlandezii, mai si11baticidedt bretonii, sint antropofagi:
ei i~r fae 0 onoare din a minca pe pArin\ii lor atunci dnd ace~tia morn
(Geograjia, cartea a IV-a); Bodin spune acel~i lucru despre traci (De
republica, cartca I-a, cap. V).
Thate acestea au dispArut din umanitatea civilizatA; dar caniba-
lismul reapare din dnd in dod, in cazuri extreme de foamete, precum
in timpul asediilor, al naufragiilor iar uneori chiar fllrii. stimulul
foametei, in momente1e marilor pasiuni. A doua zi dupi1inmormintarea
mar~alului d'Ancre cadavrul sl1ua fost dezhumat ~i mii.ceHlrit;unul din
executorii postumi Ii sugea degetele insingerate iar un altul i-a smuls
inima, i-a fript-o pe dlrbuni aprin~i ~i a mincat-o in public. in Italia
meridionalA, dnd se pedepsea brigandajul, s-au intimplat scenecu
adevArat canibalice: cadavrele carabinierilor au fost sfirtecate, camea lor
-vinduti1 ~i devorati1.
ins! numai si11baticiicontemporani ne oferii. modalitatea de a
studia in evoluVa sa oaturalll aceastl1 formll oribilA de omucidere.
a) Canibalismul de nevoie. Aceasti1formAmai comunA se gilse~te
in special aoolo unde mamiferele comestibile sint sau erau foarte rare.
Australienii infometaV ucid femeile pentru a Ie minca ~i uneori ajung
chiar sAdezgroape cadavre. in lipsi1de cadavre, ei i~i procurA hrana uci-
gind 0 femeie, 0 tinArlt sau un copil. in Thhiti, 0 perioadA de foamete
se numea.wanotimp de mincat oameni".
Canibalismul de nevoie este insoVt, de asemenea, de paricid ~i
de infanticid, fiind impins astfella ororile extreme; neozeelandezii, atit
69
i
,=~~~---------------
de pio~i fatil de mortii lor, f~i mincau uneori rudele lor ucise in luptil;
din cind in cind ~i fiii ~i devorau mama iar pilrinVi, fiii.
b) Canibalismul religios. ~i in acest caz religia consaeril, mai
mult deeit ereeazi1, 0 tendintil obi~nuiti11a mnlte popoare sAlbatice.
Omul, la origine ierbivor, devine mai rar deeit se crede canibal
din cauza foametei, mai puVn in tilri1e unde este deprins eu carnea de
vinat; d~i in insulele Fidji eresc din abunden\i1 igname ~i tars", aiei
se vindea carne umanil, mai ales cu ocazia anumitor silrbiltori, de exem-
plu a virilitiltii mo~tenitorului regal.
Mexieul antic abunda de animale domestice: capre, cerbi, ciini;
~i, totu~i, in timpul foametei din ultimul asediu, mexicanii mincau scoar-
te ~i rlldc'leinidar nu se atingeau de carnea umanll, deoarece ei fiU 0 10-
trebuintau dedt la sacrifieii sau ca semn al victoriei. ,
. in insulele Fidji, 0 masll antropofaga marca orice solemnitate,
de exemplu inaugurarea unui templu. in Noua Zeelandll, religia a sane-
tificat canibalismul (Letourneau, 192, 193). and un ~ef este ueis in
luptil, dreptul gintilor impune s11se trimitll imediat sotia defunctului
pil.rtii care i-a ueis sotul, deoarece ~i ea trebuie ueisil..Apoi cadavrele,
pril.jitedin weme, sint mincate cu reculegere intr-o ceremonie religioasl1.
Arikii sall sacerdotii dati exemplu, degustind eu solemnitate miei buellV
din victime (Letourneau, 192, 193).
Dar tara in care canibalismul religios a atins, impreunll eu saeri-
fieiile umane, gradul cel mai mare de cruzime a fost Mexieul. Aici vieti-
ma se ~eza pe piatra de sacrifieiu iar ~eful sacrificatorilor (Papa
Thpitzine), care in timpul sil.rMtorii lua numele zeului insWli,desehidea
rapid eu un eutit de piatrll pieptul victimei pentru a-I smulge inima care,

igname = planta din familia Dioseareaculor, cu un rol foarte important In alimenta\ia

fntregii zone tropicale - n.t.
...
tars = plantii alimentarii, cu tubercule foarte bogate fn proteine, cultivatii in
Oceania - n.t.
70
de obicei, era oferitl{ soarelui ~i mult mai rar lunii. Numai biltrinilor sa-
cerdoV Ie era permis sil.0 mc'lnincc. Cadavrul era apoi coborit de pe so-
eM de piatril. jos, unde fl a~tepta mul\imea pentru al devora. Daell insil.
cadavrul apar\inea cuiva anume, atunci familia defunctului lua cadavrul
eu sine, pentrn a...lminca acas~L
Khondii din India centralJ:i,pinJ:iintr-oepoell nu prea muIt de.
p~rtatll. de a noastrll., praeticau, dupli multe ceremonii, conducerea vic-
timei in pMurea sacra unde janii san preotul 0 ucidea eu propria secure.
Imediat dupil. terminarea acestui act mul\imea se bulucea spre victimil.,
loti voind sa puna mina pe 0 bucat:!lde carne ~i, intr-o clipil.,oasele erau
dezgolite ~i aruncate pe pilmint (Lubbock, 637).
c) Canibalismul din cauza prejudecaJilor. 0 aWl cauz11de antro-
pofagie foarte afini1eu credintcle religioase este prejudecata prin care
se credea ell se asimilea:di curajuI du~manlllui mindndu-i inima, perspi-
caeitatea mincindu-i ochiul, virilitatea mincindu-i organelc genitale sau
at insu~indu-~i intreg corpul du~manului se impiedid! vcndetele urma~i-
lor acestuia.
in Noua Zeeland:!! se preferi1 si1se mil.nince oehiul sting care
este considerat sediul sutletului.
La uncle triburi australiene, canibalismul nu este intrebuintat
decit pentru anumite ceremonii magice. in insulele Sandwich seminca
trupul bunilor principi, moqi de moarte naturali1, deoarece cadavrullor
nu a fost profanat; aces! lueru sc numea "a-l minca pe~ef din dragoste"
(Maury, 761).
d) Canibalismul din dragoste jiliala. Acel sentiment de pietate fa-
miliala pc care I-am vil.zut deja d1 este ~uza ueiderii celor Mtrini este,
tot~i, canibalism, practicat in ideca d1 astfelli se va imbunil.tati conditia
in viata viitoare .
-La batezii din Sumatra care, tQtu~i, sint mai putin si1lbatici de-
dt atitia al\ii, omul care imMtrine~te ~i pe care viata I-a obosit Ii roagi1
71
I~
Illii .. :.......
I,
I:;
'.... --
Pe fiii s~i s~-l milnince si acestia se supun vointei lui. in ziua fooail " ,
pentru ceremonie, Mtrinul se urdl. intr-un oopae care este inoonjurat de
prieteni ~i de rude;. ace~tia lovese cadentat trunehiul arborelui ~i into-
neaza. un imn funebru al dl.rui sens generic este acesta: " latil, a sosit
anotimpul, fruetul s-a oopt, el trebuie sil cadil". Apoi, Mtrinul ooboaril
iar rudele cele mai apropiate il ucid eu grijil ~i ii milnindl. rilmil~itele pil-
minte~ti. Este 0 datorie filialil(Letourneau, p. 199).
De altfel, dupil Herodot (Historia, IV; p. 26), in Europa orienta-
1i1masagetii ucideau din mili1pe pi1rintii lor Mtrini, oonsumindu-Ie car-
nea intr-unmare banehet, amestecati1 eu budl.ti de carne de animale,
pentru a-i feri pc pi1rintii lor de ru~inea de a fi mincati de viermi. Tht
astfel proeedau isedonienii, care iosi1 i~i mincau Mtriniinumai dupil
moartea lor naturalil. Strabon relateaza. dI.dervi~ii din Asia de Nord uci-
dcau pc Mtrinii care au depa.~itvirsta de 70 de ani iar rudelC apropiate
Ie impilqeau cadavrele.
e) Canibalismul pe timp de razboi. Feroeitatea primitivi1, neli-
nind eont de persoana umani1, preeum ~i frecventa rilzboaielor trebuiau,
dcsigur, sil-l impingil pe omul sillbatic la aeest gen de antropofagie care
. este foarte rilspinditi1,ca ~i aceea gencratil de scntimentul rcligios. Existil
popoare care pornesc la r~zboi doar pentru a-i minca pe invin~i, dar a-
tunci mobilul psihologic este mai degrabil paCtade trufandale dedt furia
rilzboinidl. ~i, deci, acest fel de canibalism se insereaza. in catcgoria
urmiltoare.
in orice taril, prizonierii de rilzboi ~j moqii dl.zuti in luptil au
servit sau servese ca hrani! invingiltorilor.
in Noua Zcelandi1, Laplace a asistat la rcintoarcerea. triumfal~
a unci flotile de piroge; invingiltorii aduceau cadavrele invin~ilor sau,
mai eurind, 0 parte din aceste cadavre, deoarece 0 aWl parte a lor 0
mincaseril pe drum. Ceca cc a mai rilmas a fost sufieient pentru un mare
banehct noeturn, eu dansuri aoompaniate de muzidl..
72
Pi1rintele Breboeuf a vllzut huron~i mincind unul din neofitii lor
iar Charlevoix relateaza. despre 22 de huron~i mincati de iroehezi. in
Sud, guaranii in general, tapuya~ii, tupinambezii, aymarii i~i devorau
invin~ii. Loeuitorii insulelor ~raibe mincau pe cimpul de lupti1 pe in-
vin~i iar acasll pc prizonieri. Inima era oferitll celui mai viteaz dintre
rllzboinici. in Brazilia, Thevet a intilnit un ~ef de trib care se li1uda dI.
a mincat mai mult de cinci sute de invinsi.
,
1) Canibalismul din pofta de trufandale. in rindul fidjienilor ca-
nibalismul este inveterat, deoarece a~tia nu pot aduce un mai mare
elogiu unei mindl.ri gustoase dedt afirmind despre ea dI. este fragedi1
preeum carnea unui om mort. Ei dispretuiese carnea albilor, preferil
carnea de femeie dl.rnii de Mrbat ~i oonsiderll antebratul ~i ooapsa ca
budl.tile cele mai gustoase. Ei sint atit de laoomi dupll trufandale ineil
oonservll carnea umanll numai pentru Mrbati deoarece, dupll ei, femeile
nu sint demne sll se infrupte din ea. Uneori ehiar frig de vii pe sclavi
pentru a-i minca imediat, in timp ce in alte cazuri pilstreaza. oorpurile
umane pinll intr-o stare avansatll de desoompunere.
La indigenii din Noua Caledonie dorinta de a oonsuma carne
umani1oonstituia ehiar una din .celemai frecvente cauze de rllzboi, cauze
care incetau imediat dupll ce soopul era atins prin uciderea unor oa-
meni. Pentru neocaledonieni, carnea umanll este 0 delicatesll ~i ei 0 mll-
nindl. eu IAoomie.
Thti canibalii sint de aoord intre ei dnd afirmA gustul excelent
al dl.rnii umane. "Dintotdeauna, rllspundea un ~ef Batta unui misionar
ca~e il mustra, dintotdeauna este 0 infamie, dar nu spune dI. nu este
bunll" (Vogt, 13). Lui Earle, un ~ef neozeelandez ii spunea: "carnea
umanA este fragedi1 preeum hirtia" (Letourneau).
Unele triburi din Cafri, dupll ce au devenit antropofage din cau-
za nevoii, ~i-au pllstrat gustul pentt'u trufandale. Gardiner a oonstatat
acest lueru la zul~i ~i, pinAaeum citiva ani, cafrii Basutos tri1iau numai
I
73
I ~\
;,::,.,
I.~~~ __ --=
din canibaHsm in mijlocul unui \inut bogat in vinal. Ca ~i troglodi\iieu-
ropeni, strllbunii no~tri, ei locuiau in ~teri unde l~i dueeau ~i devorau
vinatulloruman. Un dezastru ii obligase mai inainte J.l recurg~ !a astfel
de .cazuri extreme; dar ei au pllstrat mult limp acest obieei ~i chiar in
1868 nu se lecuiserlI inell de el.
in America, moxii ~i alte triburi din Guarani erau canibalic,e ~i
aveau obieeiul sl1ingra~e prizonierii ~i sl1-itrateze cu griJil inainte de a-I
minca. Mexicanii, relativ civilizaV, aveau inchisori speciale pentru a-I
pune pe prizonieri la tngrll~at, inainte de a-I sacrifica zeilor ~i a-i minca.
in insulele Marchesi, locuitorii preferll fe~eile copiilor pefilm
ell sint mai gustoase, resping pe marinari pentru ell miros a p~te stricat
iar pe europeni pentru ell sint prea sllra\i. Preotii au dreptulla pflqile
eele mai suculente, la pllqiIe posterioare" (Radiquet).
g) Vimitatea. La acestea se adaugll vanitatea, ideea de a-~i spori
propria superioritate prin asimilarea virtu\ilor du~manului ~i beneficiul
unui privilegiu acordat in uncle regiuni numai masculilor iar 'in altele
numai nobililor ~i ~emor sau ca premise pentru activitll\i rllzboinke sau
pentru a si:irblltorivictoriile, precum in Mexic,
h) Lupta pentru viaflJ. in unele regiuni, de exemplu ia fuegieni,
canibalismul a contribuit la lupta pentru viatll, iotrudt cI reducea concu-
ren\ii in lupta pentru existen\ll, inzestrindu-l pc eel care supravie\uia eu
o sursl1de hranl1 care, cu drept cuvint, trebuia sl1-1facl1mai puternic ~i
.mai pregl1tit pentru via\a rl1zboiniell1ntre\inut<1in regim alimentar vege-
tal. insl1~iintrebuin\area lui prelungitll ~i rlIspinditl1 a fost prohabil un
remediu in sine insu~i pentru diminuarea populaliei, dadI ne gindim la
acel ~ef care mincase de unul singur cinci sute de oameni (vezl mai sus).
i) Canlbalismul juridic. Aceast~ expresicj pc care Letourneau 0
adoptl1 pentru a desemna canibalismul intrebuintat ca pedeapsil a r~uf~-
c<1torilor,ne servCl/te~i la indicarea canibalismului pentru r~zbunareade
singe care, dupl1cum ~tim, este germenele pedepsci Ins~~i.
74
Cind Cook a vizitat arhipelagul tahitian, canibalismul deja
aproape displ1ruse aici ~i din el mai rl1minea 0 urm~ doar in ceremoniiIe
religioase. Thtu~i, din dnd in dnd ~i numai din spirit de rl1zbunare, se
prlijea ~i se minca chiar 0 bucatl1 din du~manul invins. in general insa,
antropofagia era condamnatl1 aici de morala publicl1.
in Filipine, indigenii organizeazll expedi\ii impotriva triburilor .
vecine in anotimpul rugliciunilor, fiind condu~i de preotul ~i de ~eful lo.r.
"Dacl1du~manul este ellzut mort la pl1mint, scrie cl1HltorulSemper, ~eful
victorios scoate din sinul sliu 0 spada sfintli, Mrlizitli special unei astfel
de intrebuintliri, deschide pieptul cadavrului ~i i~i scufundl1 in'singele
cald incl1talismanele zeutui sau, car~ ii atirnli III gtl. Apoi smulge din
cadavru inima ~i ficatul ~i ml1nincl10 bucatl1 din ele,drept ml1rturie a in-
deplinirii rl1zbunlirii sale. Nu se permite niciodaHl poporului sll mlinince.
carne umanli; acesta este dreptul ~i chiar datoria preotului ~er.
La uDii indieni din America de Nord, canibaUsmul pare a fi 0
continuare a rllzbunarii care se exercitl1 asupra du~manului. Chiar ~i
pentru indienii din Guyana antropofagia este pur ~i simplu un act de
rl1zbunare.
in insula Bow se devoreazll asasinii ~i acesta este singuru I loc
din Polinezia unde s-a consacrat canibalismul juridic~ Dupli Bourgarel,
el se practica ~i in Noua Caledonie ca rl1zbunare publicl1impotriva con-
danma\ilor la moarte. Dupl1Marco Polo, acest gen de canibalism era in-
trebuintat ~i de tartari.
6. Prin urmare, aeestea sint condi\iile psihologite ~i juridice ale
umanWl\ii salbatice, in ansamblul lor, in totall1 opozitie cu aeelea ale
umanitl1tii civiIizate, la diferitele specii istoriee. Insl1a~a cum in naturl1
nimic nu este imobil, tot astfel noi putem discerne in acele condi\ii na-
turale inse~i ale umanitl1lii s~Ubaticeun dublu proces evolutiv care, pe
de 0 parte, 0 indreaptli in grade succesive sprc 0 mai mie! ferocitate iar,
pe de aHa, dezvoltl1 germenii sentimentelor morale ~i ai instituliilor ju-
ridiee care se observl1 apoi in evoluVa istoricl1 a omuciderii (Ferri).
75
De fapt, in timp ce aceasti1 cIasificare a diferitelor forme de
omucidere, pentru a face mai vizibil contrastul dintre cele doui1 extreme,
ale omului primitiv ~i omului civilizat, le-a prezentat intr-o progresie
eresdndi1 a ferociti1tii, evolutia lor naturali1, in sehimb, are loe printr-o
continui1 diminuare ~i disparitie a formelor mai respingi1toare. OIi:mcide-
rea pentru d~tigarea de glorie sau din ri1utate brutali1, canibaIismul rl1z-
boinic sau cel generat de pofta pentru trufandale devin tot mai putin
frecvente, in timp ce omuciderea ~i canibalismul reIigios abandoneazll
treptat corpul omenesc ca obiect allor, limitindu-se doar la unele pi1rti
ale lui.
in continuare, lor Ii se substituie saerificiul de animale, pentru
ca .ulterior si1 se reduci1 la figuri reprezentative (la mexicani, imaginea
zeului Quetzalcoatl din fi1ini1~i singe; la chinezi, figurinele de hirtie arse
cu ocazia ceremoniilor; la romani, statuetele numite oscilla, din al ci1ror
simbolism ostia catoIici1 este manifestarea ultimi1 ~i incon~tienti1, dupi1
cum observi1 Waitz ~i Vogt) (Ferri).
Dar nu numai atit; in razbunarea sfngelui, omuciderea ~i eaniba-
Iismul capl1ti1, inci1 din epocile primitive, ~i un aspect moral ~i juridic,
care au constituit cu adevi1rat embrionul dreptului succesiv de re-
presiune ~i pe care il inloeuie~te dnd acesta din urma nu este inci1
organizat (Ibidem).
C. Furturi si aite delicte

1. Triburile cu adevi1rat sillbatice ~i primitive, neavind posesii

autentice, nu cunosc ideea de proprietate ~i, prin urmare, ~i mai puVn
pe aceea a furtului, ceca ce procuri1 chiar avantaje evidente.
in Egipt, profesiunea de hot era 0 meserie recunoscuti1; cine
voia si10 practice i~i inscria numele si1u pe 0 tabeli1 publici1 ~i aducea in
acela~i loc toate lucrurile pe care Ie furase pentru ca posesorii lor sille
76
poatl1 reeupera pll1tind un anumit pret. Germanii voiau ca tineretul
lor, pentru a nu lince7i in lenevie, sl1 se antreneze furtnd luerurile
vecinilor (Cezar, De Bello Gallieo, I, VI, cap. 21).
Thcidide atestl1 ci1greeii ~i toate popoarele barbare care loeuiau
in insule ~i pe tl1rmurile continentale se dedaserl1 pirateriei de care nu
se ru~inau ci, dimpotrivl1, fliceau din ea un titlu de glarie.
in Sparta furtul era ingMuit; el se pedepsea doar atunci dnd
a fost fi1cut in flagrant delict ~i pentru neindeminarea cu care a fost
fl1eut.
La popoarele semicivilizate acontinuat si1 fievalabili1, 0 anu-
mitl1 perioadl1 de timp, proprietatea in comun. Astfel, in Peru ~i in
Mexie, inainte de azteci, se intrebuintau casas grandes, case enOfme in
care loeuiau impreuni1 mai multe familii.
in Pelew, loeuitorii posedi1 ca proprietate partieulari1 doar casa
~i barca; regele este st!1pinul a toate.
in China, aeum 2200 de ani, totul era propriet~te comunl1; ~efii
i~i repartizau pl1minturile dupl1 virsti1. Tht astfel stl1teau luerurile in
Sparta pini1 la rl1zboiul peloponeziae.
Cook ne relateazll ci1 expresia mezzo raSa (tuns pe juml1tate),
pentru ho!,este introdusl1 intr-o insull1 din Oceania dupi1 ce el a pe-
depsit un ind.igen vinovat de comiterea unui furt, tl1indu-i pe jumi1tate
pi1rul - evident, pentru ci1mai inainte nu exista noVunea de furt.
in Africa orientall1, serie Burton (Fin. Foot. Steep., p. 176), cel
care comite un furt este onorato
Un apl1rl1tor parVal al negrilor, Livingstone, l-aintrebat pe un
makolez: "De ce furi animale domestice?" Acesta i-a rilspuns rtzind : "Nu
fac dedt sli Ie arlit drumul".
A Gell, 1, XI, cap. 18: ''Aegyptiisomnia furta licitaet impunita"(ln Egipt Olice furt
este permis ~i nepedepsit).
77
Un rongaturez (Australia), prins furind ~i intrebat dad! nu se
teme di va fi pedepsit de zei din aceas~ cauzA, a r~spuns: "Oh, nu, clnd
zeii erau pe p~mint procedau la fel iar p~rintilor Ie plaee s11fie iqtitati
de copiii lor" (Novara Reise, Anthropol Theile, p. 33, 1865).
in Caramansa africanll, pe ling~ pa~nieii ~i cinstitii slilbatiei
bagnu care cultiv~ orezul, existf!.~i balantii, care trf!.iescnumai din vi-
n~toare ~i din jaf; ucid pe cine fur~ in satul lor dar din aeeast~ cauzA nu
renuntl1 la furtul din alte triburi (Revue d'Anthropologie, 1874). Hotii
buni sint eei mai apreciati, sint pll1titi pentru a educa in arta furtului pe
copii ~i sint ale~i ~efi ai expeditiilor.
In Maroc, ben-hassanii prezintl1cu a~tia multe asemf!.nari;ho-
tia este principala lor meserie; sint diseiplinaV, au ~efi recunoscuti de
guvern care se serv~te de ei pentru a redobindi obiectele furate (De
Amicis, Marocco, p. 205).
La arabi (beduini) exis~ triburi cinstite ~i muneitoare, dar existl1
~i muite triburi parazitare, cunoscute prin dorinta de aventuri1, prin cu-
rajul imprevizibil, prin nevoia de continua mobilitatc, prin lipsa de ocu-
patie ~i prin tendinta spre furt. Hotul arab erede ctl Dumnezeu asisti1la
aqiunile sale (Doumas). Pentru ei furtul nu este numai permis, dar este
~i glorios sa furi de la du~mani. Inainte de a pleca in aeeste actiuni de
jaf impart pomani1 si1racilor ~i se juri1 pc un stint allor, Sadi Abdalah:
"Dactl ne reintoareem eu bine 0 parte este a ta". Ei au ~i un proverb in
aeeast~ privint~: "Cine furll iama vite i~i faee vara grajd" (Ibidem).
in India existi1tribul Zacka-Khail, a ctlrui meserie este furtul.
and se na~te un copil Mrbat el este consacrat acestei profesii, fiind tre-
cut printr-o gauri1 f~cutil in zidul easei sale ~i eintindu-i-se de trei ori:
"Sf!. fii un hot!"
,
Furturile comise tn afara tribului, chiar la germanii de care
vorbe~te Theit, nu erau in niei un mod infamante. Un~ef propunea 0
astfel de actiune iii' adunarea poporului iar eei care voiau sll-l urmeze se
78
ridicau in picioare in aplauzele aduni1rii. Cei care ri1mineau jos erau
consideraV trMAtori ~i dczertori (Spencer, La morale nei vari popoli,
. 1893).
La Coman~i (Molhausen, Diary of a Journey from the Mississipi
to the Pacific), un Mrhat nu este considerat demn s~ figureze in rindul
razboinieilor dacl nu a luat parte la 0 expediVe de jaf ineununatf!. de
.succes. HotH eei mai vesHti sint membrii eei mai respectati ai soeietiltii.
Un patagonez nu este considerat copt s~ se insoare dactl nu s-a
afirmat in arta de a jefui un strain (Snow, 1Wo ~ars' Cruise of Tierra del
Fuego).
Dota rea mai apreciatilla kuki~i (Dalton, Descriptive Ethnologie
of Bengal) este rea estimatll ctl provine din furt.
In Mongolia (Gilmour, Among the Mongols), hotH sint trata\i
ca membri respectabili ai societlltii, deoareee ~tiu s~ fure in mod subtil,
taral si1lase urme.
In secolele trecute, in aproape toatli lumea, se furau MrbaV
pentru a face din ei sclavi. Se furau ehiar femei, sli ne amintim de
Briseis, de virginele din. Galaad, de femeile din Silo, de Sabine ~i tot
astfel in intreg cv mediu, pentru caprieiile castelanului sau pentru
seraiul mare}ui sultan. Pentru calmuei, chirchizi, patagonezi, ca ~ipentru
multe triburi africane, furtul, in special eel de animale domestiee, este
lngMuit din punet de vedere moral.
Denumirea de harami (brigand) este un HUuonorifie la beduini
~i la hedia~i. Dimpotrivli, se nume~te fatis (hoit) eel care moare de
moarte bunll in propriul sliu pat ~i a ctlrui mam~ il plinge, jelindu-l ast-
fel: "Of, de ce fiul meu nu a murit de moartea unui brigand" (Burton,
Narrative of Pelegrinage to el Medinat and Mecca, 1885,. III, V).
Guaranii nu furli eu vioIen\ll, dar ered ctl este un HUude glorie
si1~tii sa furi obiecte de midi valoare iar a fura, in limba lor, inseamnli
a lua sau a prinde (D'Azara, VoyagesAm. Mer, 1835).
79
2. Minciuna.La barbari, ca ~i pentru copii, minciuna nu este
un viciuci un merit. Nici u,nul din indienii din America CentraUl, spune
Dunlop, nu a voit vreodaHI.sl1admitil dl minciuna este un viciu. Orieit
ar fi de nedreaptil ~i de infamil eseroeheria prin care unul it in~ela pe
eelillalt, niciodaHI.nu vei reu~i sil scoti de la ei 0 altil exclamatie dedt
aeeasta: "Que hombre vivo!" (Ce om abil!).
M. Foreman spune dlloeuitorii din insulele Filipine considerau
minciuna ca pe 0 ~iretenie permisil ~i comodil.
Literatura primitivil din India considera adeseori minciunaca
pe un mijloe de a reu~i in afaceri. _
Fidjienii (William, Fiji and the Fijans) aprecia~ foarte mult un
mincinos abil ~i subtil.
Popoarele din Uganda (Wilson ~i Felkin, Uganda and the
Egiptian) se preoeupil foarte putin de adevilr ~i nu eonsideril niciodatil
minciuna drept un viciu; dimpotrivil, un mineinos care reu~e~te sil indu-
dl in eroare este eonsiderat ca un om foarte inteligent ~i este foarte
admirat.
Minteau eu pliicere evreii eu Rebecca ~i leremia, ere~tinii eu
Sfintul Paul, greeii ell,Ulisse. Dar minciuna se reduce odatil eu dezvolta-
rea eivilizatiei, mai ales eu a libertilVi. Chiar astilzi, turcii ~i ru~ii se
numi1ri1printre cei mai mincino~i oameni din Europa. Pentru a constata
progresul realizat trebuie sil compari1mpropensiunea universalil ~i odi-
oasl1 spre minciunl1 a oamenilor de stat, a Elisabetei, sau minciunile
sistematice ale regilor falsificatori de bani din Franta eu politica lui
Gladstone ~i Carnot. ,
3. Innuenta razboiului. 0altil cau~ a deosebirilor stranii intre
popoare, pe lingil influenta elimei ~i a hranei (carnivorii sint mai eruzi,
indigenii care triliesc in regiunile eu climl1 caldl1 sint mai mincino~i),
eonstil ~iin influentele istorice: popoarele ri1zboiniceau fost intotdeauna
eele mai nedrepte, cele mai crude ~i mai putin generoase, observl1
Spencer (Moralita nei vari popoli, 1893).
80
in socieHl.tile primitive,ca ~i in multe societlti contemporane,
starea de rl1zboi este cea normaUl ~i ~ este InsotiHl., in general, de
pruncucidere, canibalism, hecat~mbe funebre, masacre dintre cele mai
capricioase ~i mai oribile.
Fidjienii gi1sescdl este, firesc sl uci~pentru a minca, ~eoarece
zeii aeelei cosmogonii slilbatice se ucid intre ei iar acei care nu i~iu,cid
dUriianiislnt priviV cu cel mai mare dispret. Bo~imanii, ugandezii, be-
duinii in~i~i ucid eu 0 voluptate maximl1,~i consideril dl cea mai mare
dezonoare este s~fmori altfel dedt cu arma in mini1.
in evul rnediu acest spirit de agresiune s-a diminuat; dar i~~i~i
regii mai asasinau indl reginele sau sint uci~i de fiiilor, iar setea de
singe ~icruzimea cea mai cumpliti1sint universale. Carol cel Mare a de-
capitat intr-o zi 4.000 de saxoni; Thmberlan a ridicat piramide de teste
~i a asasinat ora~e ~i ti1riintregi.
Dahomeii, care au, un statu,t social pur militar, sint lipsiti de
ariee sentiment afectiv chiar ~ifall deproprii lor copii; dnd unul dintre
ei se imbolnilv~te este gonit dincolibi1.
Locuitorii din Dakota, comansii din America de Nord, triburile
. ,
rilzboinice care tri1iesc Intr-o stare cronidl de ri1zboale ~i de discordii
sint foarte cruzi, torturea~ in diferite moquri pe prizonieri ~i dau pe
bi1trini pc miinile femeilor care se distrea~ omorinqu-i prin torturl1.
in sehimb,; popoarele p~nice,vedda, esch~mo~ii, suanii sint
blinzi, bu'ni ~i sinceri. Noi vedeni in ele, dezvoltat la un grad exceptional,
sentimentul solidaritlltii, albuni1vointei, al generoziHttii ~i chiar al
delicatetei morale. Bennet relatea~ dl, dupi1 ce a fleut mid daruri u-
nor Yedda, Intr-o noapte, in fata verandei' sale, a fost adus un colt de
fild~ de elefant de aproape 6 picioare; donatorii nu auputut fi in nid
, un chip recunoseuti sau recompensati. '

Account of Ceylon, II, 444..

.'
81
4. A1te delicte. Foarte putine din delictele. noastre sint consi-
derate ca atare de legislatorii barbari. <f
Mai drziu, dnd tribul a inceput s~ posede terenuri de vin~toare,
in locul particularilor de exem'plu, sau, prin el, ~eful de trib, a inceput
s~ devin~ delict furtul de pe propriet~tile tribului, in vreme ce era per-
mis ~i considerat 0 virtute furtul de la: str~ini. in Thsmania, in
Columbia, fiecare trib avea teritoriuls~u de vin~toare ~i cine il viola era
.ucis. Eschimo~ii sint cinstiti in tranzactiile dintre ei, dar nu in cele cu
str~inii (Parry, 'Iroisieme voyage).
lar mai tirziu, clnd iriburile s-au organizat mai bine, in special
sub despotismul ~efilor sau preotilor, categoria delictelor s-a extins nu .
numai la furt,la rapt, la adulter, ci maiales la gr~elile imp9triva ~efilor
sau impotriva zeilo~..
Justinian al inca~ilor, Pachacutec, a f~cut legi impotriva bles-
temului, omuciderii, paricidului, trM~rii politice, adulterului, raptului
~i violului, in special al virginelor sacre, seductiei, incestului, furtului,
sodomiei, coruptiei judeditorilor, infracVuni care erau toate pedepsite
cu moartea. Dar cel mai gray dintre toate delictele era adulterul cu oife_
meie a inca~ilor; nu numai ea era pedepsi~ impreun~ cu adulterinul dar,
impreun~ Cuacesta, ~i fiii, sdavii ~i rudele sale. Mai mult, toti locuitorii
cet~tii unde eiJocuiau erau pedepsiti iar cetatead~rimat~ ~i acoperit~
cu pietre. (Garcilasso, Histoire des Incas, l, 346).
~ bota~i exist~ un adev~rat cod pentru antropologia judiciar~;
. sint condamnate adulterele, hotii nocturni, prizonierii de r~zboi, cei care
se cls~tofesc cu indivizi dinacela~i trib, cei care atacl prin trMare
persoane sau case.
in ins~lele Fidji, actele considerate demne de pedeaps~ sint
destul de puVn numeroase: furtul, adulterul, raptul, magia, incendiul,
lipsa de respect fat~ de un personaj important, cu alte cuvinte ofensa
adus~ patronului ~i atentatulla proprietate, deoarecese ~tie clla s~lba-
82
tici, chiar ~i de rase foarte diferite, adulterul ~i raptul se pedepsesc ca
atentate la proprietatea sotului asupra soVei (Letourneau).
La azteci se g~esc printre delicte ~i coruptia judecltorilor ~i
betia, iar la asini magia ~i otr~vir~.
La evrei falsa m~rturie, incesuil, sodomia,. r~nirile ~i.mai ales
idolatria, care este cel mai gray dintre delicte. "Ora~e intregi, dacl sint..
idolatre, sint 0 anatem(J iar .locuitorii s~ fie trecuV prin foe ~i sahie in
onoarea lui Dumnezeu, al clrui nume constituie un delict numai dacl
este pronuntatl".
D. Adeviratele delicte la salbatici: cele impotriva uzantei
Aici se afl~ caracterul adev~rat al criminalit~tii s~lbatice. in
timp ce pentru s~lbatici adev~ratele crime sint foarte puVne - insft deja
bine conturate ~i in timp ce chiar acestea nu sint recunoscute decit foar-
te tirziu ~i in mod neregulat, in timp <;eceea ce pentru noi constituie
~elict pentru. ei adeseori nu este - exist~ alte delicte care la ei sint
considerate foartegrave ~i care nu ar fi niciodat~considerate de cltre
noi ca atare; ele ar fi considerate chiar semne marcante de civilizatie.
Acestea sint prejudiciile aduse uzantelor stabilite ~i religiei, ceea ce, datft
fiind tendinta general~ a religiilor de a perpetua uzantele, oricar~ ar fi
ele, mcindu-lesacre, sfi~e~te prina identifica religia ~i uzantele.
Astfel, in Australia nu Ie este permis decit Mtrinilor ~i ~efilor
s~ guste din carnea de emu. Da~ un tin~r cinstit, cedind ispitei, dup~
ce I-a ucisil mftnincl, el este cuprins de rem~clri, devine melancolic ~i
cere el insu~i s~ fie pedepsit (Stuart, Histoire universelle des voyages, 43).
Tht astfel se intimpl~ locuitorului din Hindustan care consum~
o anumWl bererezervat~ numai brahmanului sau evreului care consum~
carne de pore sau chinezoaicei clreia nu ii este ru~ine s~ se prostitueze
dar se r~inea1A cind i~i ara~ piciorul..
83
That~ aceast~ moral~, care reglementea7Adistribuirea ~mii de
emu, reglementea7A ~i vendeta,. dar 0 vendetli oarM. De exemplu" da~
un individ este ofensat de un alb, el va incerca s~ se r~zbune nu pe acel
alb ci pe toti albii.
Astfel, in Australia nu :exis~ moarte care s~ nu fie cauza~ de ,
farmece ~i care, prinurmare, s~ nu medte r~zbunarea. Un australian,re- .
latea7A Sander (Letourneau, op. dt.), ~i-apierdut sotia din cauza bolii
~i a declarat ~ trebuie s~ ucid~ 0 femeie din oricare aIt trib. De aceea,
lui ii este aplicat~ pedeapsa eu inehisoarea preventiv~. Dinacea zi el a
devenit tlicut, cuprins de remu~~ri la gindul ~ nu i~i va putea indeplini
datoria. Aceasta pin~ cind a fugit din inchisoare. Dup~ put in timp s~a
intors multumit pentru ~ i~i indeplinise obligatia sa sacr~. Se vedeJco-
mentea7Aaici Letourneau) ~ anumite asociatii de idei se intip~resc lent
ili centrele noastre nervoase con~tiente ~i la 0 mi~care dat~ se declan-
~ea7Ain'mod fatal.
Aceasta se intimplil ~i in virtutea faptului ~ da~ omul simte
o adev~rat~ plilcere la inovatiile minore (precum copilul ~ruia i se ofe-
r~ 0 ju~rie, s~lbatieul cliruia ise transfonrtli tatuajul eliptic intr-unul
circular), el trMea7A 0 aversiune profund~ cind inovatiile sint prea radi-
cale, aversiuneprin car~exprim~, acu7Asau evitli durereape care 0 in-
cear~ la nevoiadea se acomoda, la nevoia de a-~isupuneereierului
propriu transform~rile mai raplde care nu sint la indemina sa, la omul
de 'rind ~i la toate animalele fiind naturale inertia ~i repetarea mi~~rilor
deja executate, proprii sau atavice. Astfel, am v~zut ~ animalele
domestice nu suportil, filr~~~protesteze sau s~ reactioneze, 0 mare ino-
vatie in tractiunea mecani~, de exemplu intrebuintarea aburuluisau a
petroluh~i (Letourneau, op. cit., p.-Zl, 22). ~i copilul, ~ruia. totu~i, ii
place s~ se joace, se irWi ~i devine ehiar furios da~ iiesteschimbat
apartamentul (ceea ce am observat eu insumi la doi copii ai prietenilor
mei) ~i se nelini~te~te de fiecare mobil~ nou~,vrind sil revadli. mereu
aC(;Ia~icadru sau s~.ascuIte povestea obi~nuit~ eu acele~i expresii.
84
~i femeia, care este totu~iatlt de ahtia~ dup~ mod~, cind este
vorba,in schimb,' de inovatii sodale, religioase, politiee este eel mai
tenace adversaralacestora,
Chiar~i la persoanele.vulgare, o' propunere care urmilre~te s~
Ie sehimbe obieeiurileancestrale, orieit de periculoase ~i absurde ar fi
acestea, provoa~ ridi,colul ~i minia' lor. lntregi popu1atii inteligente ~i
foarteculte, precum evreii, se dovedesc in aceastil privintil intratabili ~i
il considerilaproapeca pc un vinovat, ca pe un ofensat or al moralei pe
aeela d~ntre ei care nu indeplin~te aeel rit canibalesc care este drcumci-
zia. Mai mult, oamenii inv~,ati, academidenii, probea7A adeseori aeeast~
tendintil, protejind pe descopcritorii de mid fragmente de adev~r dar ur-
m~rind neobosit oriee descoperire radi~l~. ~itoti afirm~: "Astfel pro-
eedau ~i pilrintii no~tri". ~i se parecli acest lucru,care ar trebui s~cons-
tituie 0 acuzatie foarte gravil, reprezin~ cea mai bunil ap~tare intrueit
corespunde, de fapt, unei tendinte innbeute a organismului,
De aceea, eu am putut sildemonstrez in al~ parte ~ omul in
stare naturalil, etem conservator, nu ar fi progresat niciodat~ filr~com-
binarea unor conditii extraordinarecare il determinauin mod neeesar
s~ dep~eascli durerea inovat~ei pentru compensarea,altor dureri mai
mari ~i filril aparitia, UDoroameni singulari, precum nebunii de geniusau
serintitii care,datori~ faptului.~ au 0 constitutie nervoasil anormal~,
un altruism'exagerat ~i 0 activitate eerebralil cu mult pesteaceea a con-
temporanilor, dep~esc evenimentele, 0 iau inaintea inovatiilor, filr~ sil
segindeas~ la propriasuferintil, la publicul.care nu de putine ori se
rilzbun~'singeros pe ei,~i procedeazll precum insectele care, zburind din
fioare in fioare, transpo~polenul cliruia, altiel, i-ar trebui mult timp
~i m~lte peripetiipentru a deveni fecund", Este firescca la popoarele
s~lbatice sau la eele primitive, a cliror activitate psihicileste mai mi~
. ,
Lombroso, Jre Tribuni, Torino, Bocca, 1897.

Ibiden;l.
85
decit la popoarele civilizate, reactia impotriva oridirei noutAti i,care
tulbur~ atit de mult mintile vulgare s! fie impins! pinll la un grad
maxim iar autorii lor sllfie CQnsiderati ca principalii vinovati.
In mai rnulte locuri, Biblia ~i foarte vechiul Cod al lui Manu
(cartea I-a, art. 108,109) exprimll bine acest lucru: "Obieeiul immorial
este principala lege aprobatll de revelatie ~i de traditie: in consecintll,
cine doreste binele sutletului sllu trebuie intotdeauna sll se conformeze
, .
cu perseverentllla.obieeiul imemoriat
De aceea Munii, cun?scind di legea se sprijinApe obiee!uri ime-
moriale, ~i-au bazat pe acestea orice austeritate".
~a cum religia era oficiul conservator al obieeiurilor prin eXd)<
lentll ~i a~a cum eaa transformat imediat intr-o infractiune la adresa
moralei ~i 0 insultllia adresa lui Dumnezeu oriee infractiune impotriva
obiceiului, tot astfel, ineetul cu incetul, se intimplll ca obieeiurile
religiei, sacerdotii, magii, medicii, vrlljitorii etc., chiar ~i cind nu
deveniserll~efi ai tribului sau ai t~rii sau. ai natiunii, sll fie considerati
ca sacri ~i, in timp ce ei. se bucurau de 0 imunitate aproape completll,
orice ofensA impotriva lor constituia eel mai gray dintre. delicte iar
delictul era, t6tu~i, oriee ofensAimpotriva legilor introduse de ei, oricit
de absurde ar fi fost ele.
. Am vllzut di, in Codullui Manu, brahmanul primea 0 pedeapsll
u~oarll dadiucidea un paria (soudra) dar, in schimb, cel mai mare delict
era sAucizi un brahman. Tht aici se scrie (Cartea I-a, p. 99): "Brahmanul
se bucurA de primul loc pe pAmint: stApin suprem al tuturor fiintelor.
In ce prive~te lumea finitA, ea e proprietatea brahmanului"; iar mai jos:
"'Invlltat sau ignorant, br~hmanul este divinitatea atotputernidi. Regele
ordonll sll se toarne ulei incins in gura ~i in urechile persoanei care faee
imprudenta de a da sfaturi brahmanilor cu privire la datoriile lor. Dadi
regele intentioneazll s4 ucidll un brahman, cind aeesta a comis, to!u~i,
toate delictele posibile, el it exileazll in afara regatului sllu; lllsindu-i
toate bunurile ~i fllrll sA-i fadi eel mai mic rAu.
86
Un brahman care cuno~te intreaga Rigveda nu ar puteaficon-
taminat nici mllcar dadi ar ucige toti locuitorii cel?r trei lumisau dadi
ar accepta de mincare de la omul cu conditia cea mai umilll" (cap. IX,
p.3171).
In Evul Mediu: "Unde laici decollantur, inde clerici degradentur,
ibi clerici ab . officio degradentur" (Unde laicii fac rAu ~i clericii se
degradeazll, iar unde laicii comit crime. clericii decad din menirea lor -
Leg. II; 30 - Par., Deutsche Strafrecht, I, 1882).
La Novgorod tribunalul era sanctuarul zeului Prawe.
In Islanda treizeci ~i nouA de preoti erauin a~la~i timp ~efi ~i
judeditori.
In teocratia etrusdi, druidA, indianA, egipteanA ~i cbraiell delic-
tul era ofensa adusAdivinitAtii iar ac\iunea sacerdotalA se substituia ceIci
particulare s,i sociale.
Tapo-ul sautabu-ul, pretinsa vointAa zeilor transmisA poporului
de~tre preotii oceanici, a cApAtat0 dezvoltare enormA dupA ce ace~tia
au inteles ce profit puteau sAobtin~ din obligativitatea respeetArii lui cu
maximAseveritate. Ei se pricep sAsmulgAsecretul nerespectArii tabu-ului
cu stranie viclenie ~iil pedepsesc pe contravenient, aproape intotdeauna
in secret, prin sugrumare, otrAvire, aruncare in prApastie, chiar daell a-
eesta il inellica numai datoritA ignorantei sale sau cbiar daell el era doar
.pAnuit ell I-a violat (Radiquet, p. 159).
Ambitia ~i IA~mia despotilor, intrigile preotilor, eorelindu-se
cu teama oarM a multimilor si eu tendinta de a considera ca delict orice
'" , . ,
schimbare a obieeiurilor strAvechi, au reus,it sAfabrice ineetul cu incetul
delicte ciudate. Astfel, in .oceania constituie delict, tabu, atingerea cor-
pului unui ~ef,iar pentru femeie constituie delict atingerea capulu,i sau
a instrumentelor sotului ei, ehiar ale altui Mrbat, sausA doarmA in spa.
tele unui ciine sau sAintre in pirogi. Apoi, tabu-ul is,i.extinde prohibiti-
ile,sub amenintarea pedepsei eu moartea, la vOJbirea de rAua preotilor,
la schimbarea numelui eu cel al unui animal, la ies,irea din casAdupA
'.
,87
moartea unui ~efinainte de aft saerificaHl 0 vietimAumanA, la consumul
c4rnii de pore ell piyle aIM sau ro~ie (Radiquet, p. 555).
in Codul Saxon este co,ndamnat la moarte eel care arde un ca-
davru in loe,sA-lingroape ~i eel care consumAcarne in postul mare (Du
Boys, op. cit.).
in Codullui Manu, in mijloeul unor preseriptii foarte iJIste, se
intilnese ~i unele de nein\elcspentru cine nu ~tie pi!lAuode seintind
limitcle delietului religios. Omul care distruge grAmezile de pamint, care
taie iarba eu unghiile sau care i~i wade unghiile este condamnat rapid
la pierzanie ca fiind detractor ~i om impur (Cartea a V-a).
Omul nu trebuie sa sara peste 0 cordca eu care este legat un vi-
tel, sa nu alcrge dnd plouA ~i sAnu-~i priveasdi. propria imagine in apA.
Cine se urineazA in fata foeului, a soarelui, a iunii, a unei ape,
a unci Duigii, a unei vaei sau in biHaia vi'ntului i~i pierdc ~tiinta sacrA.
Ziua sA-~ifadi. ncvoilesale eu fa\a spre miazAnoapte, noaptea spre mia-
z11zi,sprc aurorA~i sprc erepuseulul serii ca ~i aI zilci (Manu, Cartea a
lV-a, p.28).
Raehiul de orez senume~te mala, scmnif!dnd astfel 0 aetiune
periculoasa ~i, de aeeea, un brahman nu trebuie sAbea niciodatA astfel
de alcool (Carlea XI, p. 93). 0 lege pcnlru un joe de.cuvinte.
in Biblie, eel care luereazA in ziua Sabatului (Exodul, 31) este
eondamnat la moarte; estecondamnat la moarte eel care ueide un ani~
mal consaerat ~i eel care mAnindi. singcle sau grasimea animalelor
(Levilicul, cap. VII, 24-28) ca ~i eel care comite un intest, 0 omucid~re,
o profe\ic falsA ~Itot astfcl eel care se dedA de unul singur la actul
eoitului in timpul menstruaVei (Leviticul, XVIII, p. 19)sao care mAnindi.
piine dospilA in timpul Pa~telui preeum ~i eel care se unge eu ulei ~iunt
sacru penlru a nu fi cireumeis.
Din douApapirusuri judiciare din Egipt apare cAin Egiptulan-
ticerau considerate delict gray, asemenea omuciderii, uciderca! unui ani-
m~JsaCTn,defecarea in Nil sau profanarca unui mormint.
..
88
Pentru daiasi era un delict sA ataci trunchiurile arborilor eu
,
topoare in formAde panA, precum la europeni. Morala co~sta in a-I lovi
perpendicular eu axa lor.
in 1840, in China, un patron al unei Mrci i-a montat aeesteia
o ancorA dupA model european; guvernul a ordonat distrugereaMreii
~i pedepsirea barcagiului.
A fuma tabae (Speneer,Morale nei diversipopoli, 1893) estemai
rau pentru wahabiti dedt uciderea unui om iar pentru unele seete ru-
se~ti din Siberia 0 asemenea eulp11"nici 0 pedeapsA nuo spaIA".Thhitie-
nii, ale cAror obieeiuri vor servi la inAltarea mai muItor temple mici
Venerei, considerA 0 supremA indeeePtA sAmaninci in societate, a~a cum
unii insulari din Fidji ar ficrezut lipsit de respect diminuarea unui
sentiment saeru aldatoriei ~i al afeqiunii fatAde biHrina mamAdacAnu
era ingropatA vie.
E. Originile pedepselor *
1. Din rele expuse mai sus ineepe s11se intrevadA maniera in
care au luat n~tere pedepsele ~i anume: prin intermediul abuzului in-
su~i al rAului ~igra\ie a noi deliete.
89
in lcg:iturll cu primele, neexistind conceptul de delict, nimeni
nu se gindea la sancVunile penale. Rllzbunarea era nu numai permi~ll
dar constituia chiar 0 datorie.
in Caraibi, admini~trarea jus'titiei nu este fllcutll de ~ef; justitia,-
pedeapsa se reduc la 0 rllzbunare personalll acelui ofensat sau a priete-
nilor slli; cine se considerlilezat i~i face dreptate cum poate ~icum crede
~i nu lasll pe al\ii sll seamestece in treburile lui (Lubbock, p. 317).
Indigenii din California, ca ~i fuegienii, trlliesc incll in anarhie
egalitarll; fiecare aqioneazll in felut sllu fllrlla se ingriji de vecini. Thate
viciile, toate delictele rllmin nepedepsite sau, mai curind, in opinia lor
publici{ nu existll nici viciu nici delict. Fiecare trebuie sll se apere cum
crede de cuviintll. ~I putin a~a ii descrie iezuitul Haegert, care a trllit
printreei 17 ani. Dupll Charlevoix, la pieile ro~ii nu existllnici 0 justiVe
sociaIII~i fiecare i~i face dreptate in felul sllu (Ferri, op. cit.).
Thnganezii, descri~i de Mariner, "nu au in lexicul lor cuvinte
rentru a exprima ideile de justitie sau de injustitie, de cruzime sau de .
umanitate, Furtul, rllzbunarea, raptul ~iasasinatul nu sint considerate de
clitre ei ca delicte in multe imprejurllri".
in 1600, higlander~ii considerau furturile ca actiuni glodoase
~i se rugau: "Doamne, seamllnll dezordine pe pllmint pentru ca supu~ii
tlli sll poatll gllsi piine" (Macaulay, V; 13).
2. Riizbunarea privata. Arabii beduini nu vor ca uciga~ul sll fie
pedepsit de suveran: vor ei in~i~isll declare rllzboi lui ~i familiei sale ~i
sll pedepseascll dintre ace~tia pe cine vor ei mai mult, chiar peins~i ~e-
ful familiei si chiar dacll acesta este absolut nevinovat; iar arabul isi ur-
" , . ,
mllre~te rllzbunarea sa pin~ la a ~aptea generatie. La a~tia, ca ~i la
multe alte popoare, chiar mOderne, rllzbunarea este 0 datorie moraili.
Dumnezeul ebraic 0 impune poporului sllu; de aceea Samuelii distruge
p'e amaleciV. Iar cind oamenii uitll de rllzbunare, le-o amintesc
Fredegonda ~i Brumhilda; iar cind blltrinii simt spirftul de rllzbunar~
silibind ii leagll cu elpe nepoV, precum abatele Brant6me (Spencer).
90
.~
Abisinienii abandoneazll ~i acum pe uciga~ celor mai apropiate
rude ale mOTtului, care pot sll-I pedepseascll dupll voia lor. La kurzi,
dacll nimeni nu acuzll un t1ciga~acesta rllmine, de obicei, nepedepsit; cei
apropiaV mortului trebui~ sll ce~rll ~i sll ob\inll repara,ia; dar este mai
onorabil sll se rllzbune ei in~i~i decit sll recurgll la tribunale
(Letourneau ).
La kuranko~i, omuciderea este pedepsitll cu moartea; dar fllpta-
~ul poate sll.se rllscumpere intotdeauna pilitind 0 sumll de bani prieteni-
lor ~i rudelor mortului iar afac:erea este consideratll ca individuaUI, fllrll
ca nimeni sll se gindeascllia interesele sociate. Acest concept atit de gro-
solan despre justiVe existll cam peste tot in Africa mijlocie; aici ,nu
existl1niciodatll delict ci numai daunll care trebuie reparatli unui ~ef sau
unui particular (Ibidem). I
Australienii trlIiesc cu mareviolen\ll pasiunea rl1zbun:1rii, pc
care ei 0 aplicll inti-un modnediferen\iat asupra oricllrui membru al tric
bului din care a fllcut parte ofensatorul. Dacll, de exemplu, un indigen
a fast jignit de un alb, lui Ii este sufiden! sll se rl1zbunc asupra unui alb
oarecare.
Dupli cum am vllzutmai sus, pentru ei orice moartc dcrivl1din
ceva malefic si trebuie sli fie rllzbunatlI; de aid 0 serie continul1 de da-
, . ,. '
torii singeroase care sint puternic resimtite.
Ficcare i~i exercitli de unul singur reaqia ~i sanqiunea pcnaill
~i numai apoi Ie exercitl1in acord cutribul sliu. Rl1zbunarea 'care mate-
rializeazli aceastl1 rcaqie eSle 0 datorie religioasl1 ~i civicll.
3. Riizbunarea religioasa saujuridica. Rl1zbunarea era pasiunea .
zeilor din Walhala, a Dumnezeului Evreilor ~i a. eroilor din 'Elada.
Gudruna, care pentru a-~i rl1zbuna fratii uci~i de Alila i-a omorit aces- "
tuia fiul ~i i-a mincat inima, era privitl1 ca un model de virtute. In
Biblie (Nunieri, 6) se recunoa~te particularilor dreptul, chiar ~i datoria,
de a rl1zbuna singele, adicll omuciderea chiar ~i numai din imprudentl1
91
,
,
....
sau din intimplare .
. .
In legile germanicc mai vechi se~cordtl 0 libertate nClimital1\
r1\zbun1\rii:"Dactl cineva este nelegiuit ~i scap1\ sanqiuniIor ~i dactl, prin
urmate, nueste supus unci pedepse,atunci s1\ fie r:lnit 'sau licis! -
Faidam porter, s1\ se factl r1\zboi impotriva Iui (Wildal, Strafrecht, 157).
in legile bavaricc r1\zbunarea trece deja ca oficial1\: secundum
leges vindiclae j'llrcomprehensus jlldici tradatllf - nepr'insin flagrant delict
- (DllPi'i let,'ile razbuni'iril; ho{ul prins eSlepredar judeci'ilorilor).
In primele epoci alegermanilor era pedepsit1\ infraqiunea con-
tra regelui sau comunei, celelalte infraqiuni nefiindconsiderate <:arup-
turi ale p1\cii cu publicu! ci cu subieqii particulari. StatuI se aptlra numai
impotriva ofensdor publice sau militare ptecum tr1\d::!rilc, indiferen\a
(Bar, op. cit.).
Ca ~i la animak ~ilasalbatici pedeapsa incepe o<)ata cu caracte-
rul razbunarii, adicii printr-o specie de delict Reaqia contra cclor mai
pute'rnici ~i desp{)\i impinge la razbunilri prin asocia\ii iar daca'acest'ea
triumfa delictul devine, la rindul sau, un instrument al moralei.
Dar a,ceastil vendela asupracelor mai putnnici nu era justitia:
ea era 0 reaqie care varia dupa gravitatea ofensci~i, ceca cc csternai
rau, in fUl1qi'Cde susceptibilitatca vil.:timci ~i a prietcnilorsai. Prin Ur-
inare, aproapc intotdeauna case reducca la moarle sau la kgca talionu-
lui: din/c pcntru din/c, arsunl pCn/ru arsunl (DCUler, p.19), mutilarca
degetclor"la punga~i (Manu) sau la rcstituirca obiectului furaL
4. Ahuzul de p~tere al ~em()r. Ddictelc contra proprichltii. A~a
cum viii\a umanJ. sc bucuradc pu\ina valoare la popoareleprimitive tot
astfd uciderea nu trezca nicio rcaqicsauo reaqie minora; rnai mult, ,
ca nu devenca dim::! grava daca nu cr<~comisa impotriva unui ~efsau
unui preolcare if reprezenta pe Dumnc/eu pc p::!mint sau numai daca
era comisJ deun str[lin illlpolriva tribului. Vio:vefsa, ea nu era consi"
dcrata nicioJaUI de 0 gra\ilalL' deosebita dacii era comisa de ~dsau de
"~i de caIre noi in \aril~ despolice. .. Via'p eu v-o daruiesc" (Belli).
93
ce furtul ~i minciuna provoadl oroare. -in Codullui Manu, in timp ce
ueiderea era jcclarat11 delict secimdar, ~em11n11torell cel de a rupe 0
plant11,se ordona s11sc taic in budlti cu priciul giuvaergiul care ftlcea
eontrabandil cu auf. De aCeca, in celc 12 Table era condamnat la moarte
prin strilpungerc cu furca cel carc fura noaptea nutrcturilc iar cel carc.
punca foc Ja arderca pc rug~Sc pcrmitca t11iercacorpurilor debiiorilor
~i cra perm is tatillui stl-~i ucidtl fiul, iar pentru 300 de a~i cineva putea
fi absolvitpentru faptul dl a rupt oaselc unui om Jiber iar in schimbul
a. 150 de a~i absolvit pentru ruperea oaselor unui sclav.
intre aeeste fapte (Spencer, Morale nei diversi popoli) ~ialtele
foarte multe ~i foartc cunosc;ute existil, dup11pilrerea lui Spencer, 0 sin-
guril tr11silturilcomunil: sentimentul con~tient al existentei unei autori-
tilti. Va fi aceea a unui Dumnezeu sau a unui sef divinizat, aceea astrtl- , ". ,
mo~ilor care au transmis obicciuriIc lor, cu sau ftlril obligatia de a Ie
respeeta; va fi suprematiaunui ~efviu care promulghcazt1 Icgi sau a unui
~ef militar care dil ordine; va fi inlluenta opinici publice cxprimatil prin
intermediul unui guvern,sau altfeI.
Autoritiltii i se asoeia711intotdeauna un clement coercitiv,infer-
nul sau ~eful; respectul uman sau remu~carea; sentimentul a ceea ce trc-
buie filcut se asociazil intotdeauna cu ceea ce trebuie filcut pentru a se
feri de sanqiune. Opinia celuilalt, pe care Spencer 0 considertl un ele-
ment aparte in formarea con~tiintei morale, reprezintil ~i ea 0 formtl de
coercitie, adesea cea mai severtl ~i absoluttl. ~i acest sentiment general
se atenuea711n'umai in fata dezvoltilrii simtului moral, in diferitelc sale
manifestilri. Cu toate acestea, confuzia ideilor ll)orale prevaleazilla po-
poarele primitive.
in Polinezia se stabilise 0 moralitate grosolani1: furtul ~i a\iulte-
rul erau considerate celc mai grave delicte ~i pedepsite adcscori cu
moartea. in Noua Zcelandil, hotul era decapitat iar capul ii era rilstignit
.pe 0 cruce. Insil datorittl faptului dl ~efii centralizau justitia, ei nu 0
94
exercitau dedt atunci dnd lor in~ile Ii se fileea onedreptate.
in Africa, la cafri, , furtul era destul 'de frecvent 'pedepsit cu
amendi1~i chair cu moartea; tot astfel adulterul, dar numai cu titlu de
furt. in schimb,viata umanil este foarte putinprotejati1. "Sotul i~i poate
ucide sotia pentru motive1e eele mai neinsemnate" (Letourneau).
in Tibet, hotul putea deveni sc1avul jefuitului. La lombukezi ~i
la a~teci furtul era pedensit cu moartea.
in America; la guarany~i, doui1 delicte sint pedepsite cu severi-
tate: "sint cele doui1principale forme de atentat,la proprietate, furtu! ~i
adulterul".
La urma urmei, chiar ~i in Asia, la IIlongoli, tibetani, birmani,
furtul este considerat 0 infractiunemult mai gravli decit omuciderea*.
La germani, furtul insotit de striglite sau de cornul de vinlitoare
. nu era considerat delict, eeea ee demonstreazil crt de departe erau ei de
ideea puri1 a justitiei lezate, lucru demonstrat ~i de inegalitatea trata-
mentului aplicat in functie de grupuri.
5. Transformareapedepsei. Dl1elul. La inceput, rlizbunareJi ~i
pedeapsa se confundau, reducindu-se la 0 ucidere sau la 0 rilnire care 8li
fie suficiente, 8li satisfacivictima sau pe prietenii ei de paguba sau' de
durerea suferite de eel ofensat. Dar ele sc aplicau, fire~te, la intimplare
sau, mai exact, dupli impulsurile ~i instinctcle fiedlruia ~i cu 0 pagub~
.,
cu atil mai mare pentru mai multi indivizi.
Deoarece, probabil, reactiile tot mai mari care se suceedau una
dupi1alta ar fi sfir~it prin ~ distruge tribul, aeesta, pentru a putca dura
in organismulsilu la aeeste reactii, la aeeste rlizbunliri aplicate, a dat 0
normli~i, a~ spune, un rit care avea multe caracteristici ale riturIlor
primitive dar care avea deja 0 atenuare, 0 formli ordonatli. ~i astfel, ve-
*
Letoumeau,'Sociologie, p. 433, 436, 438, 450, 452, 465, 466,471, 478; 1)'lor, Revue
scientifique, 1874, p. 1204; Ferri, Omicidio, op. cit.
95
dem in Thhiti dl uciga~ul este atacat de prietenii defunctului; el se apilril
cu scutul ~i, dadl este invins, orice posesie a sa devine prada acestora ~i
invers dadlinvinge. Evident, in acest caz se vede 0 reproducere pe scaril
largil a rilzbunilrii personale. ,
"in anumite ocazii, cind un individ se pllnge pe drept C\.tvIntde
un altul, el poate sil-i aplice un anumit numilr de lovituri de lance care
poate ajunge pinilla 15, timp in care vinovatu.l nu se poate apilra decit
cu scutu!. Uneori, sint multi care aplidl aceastil pedeapsil. De exemplu,
unul, lovind pri~ trMare unmembru al tribului vecin in timp ce acesta
se apleca sil-~i ridice arma, a fugit; apoi, obosit de 0 viatil de vagabond,
a acceptat sil fic pcdepsit. Cinci prieteni ai rilnitului, aflati la 15 pa~i
distantil, au incercat sil-Iloveasdl cu lancea in timp ce el stiltea gol cu
un scutin minil. A doua arundlturil de lance a sfir~it prin a-Uovi intr-un
picior ~i atunci s-a dcclarat dl reparatia era suficicntil iar rilnitul s~a
reintors la ai sill.
In aceea~i zi, in acelloc au apilrut cinci fcmei care s-au a~ezat
in semicerc,avind fiecare unscurt baston in miini. Au apilrut trei bilr-
bad inarmati cu scuturi: acestia erau acuzati de asasinatintr-un ,trib ve-
,. '" "" , "',, ", ,','
cin. Femeile trebuiau sil primcasdl dr~pt pedeapsil lovituri.in cap, dar
pentru patru dintrc elc acestea nu au fost dccit un simulacru, lovindu-se,
in, schimb,bastonullora~ezat deasupra caputui. A cincea, mai vinovatil,
a fost biltlltil, intr-adevilr, pc piept. Lessonvedc 0 acui..atilde' magie in
a~a mod lovitil in cap }ncit a rilmas jos pe jumiltate moartil" (Hovelaque,
p. 107).
La germani, ca ~i la australieni, adversarul trebuie ucis, dar nu
prinsurprindere, iar dupillegile Ripuarie cadavrul trebuia vcgheat sau
invingiltorultrebuia sil fie in milsuril sil indice rudelor locul uode zilcea
cadavrul celui invins. In ansamblu, pedepselccapiltil aspectul biltililor
96
\
sau, mai bine, at duelurilor, chiaralluptelor, care in acele tilri au luat -
forma duelurilor. in prealabil, triburile isi dau acordul si la nevoie oferil
"" ,.,
arme adversarului. La un semnat se arundl sulite. Dupil un anumit nu-
milr de morti adversarii i~i dau mina ~i sfir~esc prin a trimite ambasadori
(Idem, p. 108). Sau se ~eazil fatilin fatil, iar luptiltorii ies din dnduri in
grupuri ~i arundl sulite unii in aitii, niciodatil mai multde 0 lovituril ~i
int6tdeauna in cap, filril sil fie permisil pararea loviturilor.
Primele forme de pedepse legalizate au fost, desiguf, dueluri sau
lupte ale mai multora impotriva unui presupus vinovat, dupil cum se ob-
servil la animaIe; in fond, lupta impotriva unei singure persoane sau a
citorva, transformatA apoi in ritualuri juridice.
6. Amenda, restituirea. Potolindu-se tot mai mult sufleteleiar
viata umanil devenind tot mai pretioasll ~i, in acela~i timp, mai pretio;isil
devenind proprietatea, s-aajuns sllse C;lute compensalia nu numai in
/tilni dar ~i in valori sau in reparalia garantatil de dltre trib.
Compensalia a respectat acetea~i norme ale rlizbunllrii: ea varia,
astfel, dupil gradulsocial al ofensatorului ~i at ofensatului. '
La asinieni si la asantezi cine fura era amendat: neavind.eu ce
/ ,.'.-e ' , ' i
sil pHiteasdl, ai lui ~i satul'silu ri1spundeau pentru el. ~i in Tibet plirintu
hotului erau implicati in pedeapsil sau, mai bine zis, in amendli.
~antezii II castrau pecel care fura.de la rege ~i pe .cel Care se
bucura de sclavele acestuia; ei II condamnau la moarte' pe cel care Ii
viol~ femeile ~i acuza mrll temei. Cine ucide un sclav plilte~te pretul
proprietarului, cine ueide pe unul dintr-o casti1inferioarliII pllite~te cu
valoarea a ~apte sclavi ~i tot astfeleine di~truge un semnde proprietate;
un furt de valoare midl atrage rllspunderea flipta~ului; dadl este gray,
familia infractorului devine responsabilll'de furt. :ta poate, la rindul ei,
sil-l ucidil pe hot dadlII considerli incorigibil (Revue anthrop., 1882).

~i aid amfntesc cii Vanicek, op. cit., derivli pe bellum din duel/urn.
97
~... _- -------------------------------------------
Clnd omut nu poseda decit propriul corp, compensatia, pentru
orice ddict, era moartea sau riinirea in duel. Dar dod proprietatea s:a
extins, deoarece compensaVa delictului cuprindea mai nmIt decitintrea~
ga paguM produsa, s-a gllsit in valori 0 compensatie mai bogata. Mtfel,
vedem dl si la afgani 12 fcmei compenseaza 0 omucidere, 6 mutilarea
. "
miinii; a urechii sau a nasului, 3 pentru nudinte (Elphinstone, Tableau
du royaume de Cabul, I, 156).
Coranul acordll 20 de dlmile pentru 0 omucidere iar in Biblie
cine a furat un bou este obligat sll pUiteasdl in schimbullui 5 dadi I-a
pierdut deja, 1dadl boul furat este indl viu. Cine a lovit 0 femeid'n-
sllrdnatll plllt~te amenda sotu1ui; dadl iosA0 ucide este ueis; dne vio-
leaza 0 fedoarll este obligat la 0 amend;! de $0 de sidi ~i apoi sll 0 ia de
nevastll (Deut., XIII).
Legea celor XII 'Thble accentua. deja oompensatia in bani. Si
membrum rupet, nisi cum eo pacit, talio esto. (Dadl cineva rupe unui om
o minll sau un pidor ~i dacll nu are cum sll-h despiigubeasdl pentru
aeeasta, atund omul sll fie rAzbunat).
La germani, puterea socialii nu ~nsideril dl sint de domeniul
ju;stitiei ofensa privatA~i asasinatul. Ea nu intervenea decit atuocicind
rudele mortului ren,untau la dreptul rilzbunilrii personale ~i se mu1tu-
meau eu 0 compensatie pecuniarll, vehrgeld, sau rilscumpllrare a rllzbu-
nllrii al dlrei garant ea devenea; ulterior, statuI a adllugat propria
amendil, [redum.
In curiosul Digeste penal al principelui Leu sint enumerate dnd
specii de pedepse: tllierea nasuhii,a piciorului, insemnarea, castrarea,
moartea ~i pentru fiecare este stabiHt un TARIF DE RASCUMPARARE.
98
..
"
,
Numarul de
Pedeapsa
Suma
infrac,tiuni'
pentru care exista rascumparare
insemnare
Uncii de aramii
600 1000
Tiiierea nasului
~-
1200 1000
Tiiierea piciorului
3000 500
Castrare
,
8000
500
Moarte
6000

200
Dupll Sumner Maine (Antico diritto, cap. I), contestat apoi de
Pantaleoni (Rassegna nazionale, mai 1882), e~1(Jt"C; al regilor home-
rici pentru comandil, sentintll, inspiratie divinll este adoptat ~i pentru a
denumi tributul (lliada, X, 756) iar semnificatia acestuia, personificatil
in zeita Temi, trebuia ulterior sll se arate a<.leseorivenalildadl astfel a
fost la brigine. Gilsesc explicaVa acestei sem~ificatii eontrastante ~i
contradictorii in calitatea pedepselor de atunci, aproape toate eonstind
in eompensatii.
De fapt, in lliada, Ahile ucide doisprezecc troieni, drept 1t0 1V 11 ,
eompensatie pentru uciderea lui Patrodes. Dar se prime~te, spune Aiax,
~i compensatia pentru uciderea unui frate sau a unui fiu. Dupll ee a plll-
tit, uciga~ul se reintoarce la ai sili iar ofensatul astfe! recompensat
renuntilla resentfmente (Homer, Iliada, X, 682).1tOlVTlSaU pedeapsa
divinll din koenal din ki - a verifica, a numilra, a amenda in sanseritil
(Vallicck, op. dt., 152).
Pentru uciderea unui franc amenda era de 200 de solzi. Se des-
...i!
pilgubeau ~i furturile. Sclavii plAteau eu viata pentru delietele care la

Legge, Chinese classies, tome IV - Y.; Bancroft, In Natil'e Races a/the Pacific, tome -
I, p. 348, obselVii un tarif foarte asemaniitor la caoff;zi.
99 .
omulliber costau daar 45 de solzi(Del Giudice, La vendetta nel diritto
longobardo, 1876).
Din aceste amenzi a derivat in germanii omofonia puriia lui skel
-, a ucide ~i skal - a fi dator (<SIrimm, Gesehiehte de,. Deutsehes Spraehe,
1840) din mordrum - omuciderea ~i dreptul c:;are se pliite~te judedHo-
rului, drcpt de confiscare (Boys). In Rusia, un cuvint vechi, vina, in-
seamn:i pedcaps.l1 ~i datorie,ceea ce inseamnii cii pedeapsa era apr()ape
intotdcauna un fel de platii.
Desigur" la aceasta au contribuit un interes bine cunoscut ~i
necesi~atea. Raselc comerciale Care voiau sii aiM rela\ii cu alte popoare
au renun\at lajafuri asupra acestora pentru a evita intreruperea schim-
burilor ~i au dev~nit apoi ciristite prin obi~nuintii.
Astfel a explicat unul din ~efii Ugandei fui Speke, cu surprin-
dere, pentru cc Ie-au fost restituite obicctclc furate mai inainte intr-o
agrcsiune care avca ca scop sa-i oblige sii plateascii un tribut.
7. Rasele. Exista caracterc specificecare au contribuit ca uncle
rase, care Ie posedau incii' de la origini, ca printrenoi unii copii, sa
abanctonczc obicciurilc r~7,poinice. AstCel se explica de ce todezii, bode-
zii, ainezii slnt con~tiincio~i, scrupulo~i, restituie la termenul convenit
slImele carrie-au fost imprumutate, a~a cum la pu\inil distan\il de balan-
tii rapaei tr:liese pa~nieii bagnu~icare Cl,lItiv:lorezul. Ung:l fmlrte tri~tii
zacka-khail tr~iese kllrubarii,vesti\i prin sinceritatea lor. Ei nu mint
niciodala; prefer:! mai dcgrab;1 sa moara de foame dedt sa fure, lucru
pentru care (Int ale~i la paza recoltelor (Thylot, Soeieres primitives,
Paris,. 1874).
In contractele lor, alfanlusii, badosii, konzii, santalczii, weddasii
, , .. ., ,
sint einsti\i pinala meticulozitate: Nu se cearta intre ei, sint ea~ti, nu
aplicii Icgea talionului ~i respecta fcmeile; sint intotdeauna gata s;1of ere
un ajutor, ehiar dad nu sint religio~i. Cel mai mult ei adora spiritclc
moqilor, In timp ce 3000 de ani de monoteism nu,au reu~it s;1-i facii mai
.bllni pe evrei (Spencer, Revue philosophique, 1884).
100
Exista aici 0 influent<i a rasei si in maniera in care 0 influentll
" ,
individuala se poate observa ~i la popoarele cele mai salbatice. Oe exem-
plu, la botent0ti ~i la cafrezi exist<i indivizi mai salbatici, incapabili de
oriceactivitate si care traiescdin vagabondaj, din efortUl:ile ahora: sint
/ ' ., . ' '~
a~a-zi~ii finga~i din Cafri, sonqu~ii de la hotent0ti (Mayhew, op. dt.).
8. Alte cauze ale compensatiei. La transformarea incompensa-
tie a vendetei a contribuit extragerea insii~i a vendetei care,fire~te, era
intotdeauna disproportionatii fat~ de cautil ~i, prin urmare, trebuia s~ fie
sursii de agitatie ~i resentimente continui.
. Astfel, Legea Mozaicii permitea razbun~torului singelui sii ucidii
un uciga~ care a comis un omor cbiar ~i din impruden~ii (Deuteronomul,
par. 19) iar apoi prevedea trei ora~e unde acesta putea cere azil
(Numeri,XXXIV - XXXVI). in Numeri, XXXIV se face. chiar referire
la 0 m~surii legislativii specialii datii,pe arund adunarea juridica; aceasta
trebuia s~ devin~ unul din germenii colegiului juridic.
in Fuero Juzco, din Spania, nu se permitea talionul pentru ra-
nile cauzate la cap deoarece reparalia exceda of ens a (Du Boys~ op. eft.).
EI nuera permis ~i dnd cel ucis nu avea rude foarte apropiate. Vendeta
era previizutii in pranda rus~, in care se intrevede deja principiul amen-
zii: dacli se intimpiaca un om s~ ucida un alt om, fratele i~i razbunl1
fratele,fiul sau tatiil acestuia dacli nu existii fiu sau nepot care sii 0 fad\.
Oar dacii'lips~te orice rudii, amenda va fi de 40 de zile de muncii.
Oar la aces! lucru au contribuit mai ales bogiiVa acumqlaU( ~i
posesia unei propr~etati cucare se puteau compensa intr-un mod mai
proportionat daunele. ~i aceasta, la rindul ei, a miirit puterea ~efilor
care erau chemaV sii determin,e ~i sa impun~ daunele.
o datii introdusa plata unei compensa\ii in schimbul vendetei
pentru omucidere, era fireascii interventia unei'terte persoane, a autori-
tatii care trcbuia sa 0 fixeze, dupa cum sa determine ~i extinderea acelu-
ia~i sistemla toate celelalte delicte care intotdeauna se soluVonau prin
fixarea unci pagube reale.
101
9 ~efii. La mentinerea pedepselor s-au adl1ugat apoi, dnd ele
s-ali schimbat in compensatii, avantajele pe care Ie aveau ~efii ~i preotii.
~n Tibet, bogattil poate rl1scumpl1raun uciga~ pli1tind 0 indem-
nizatie ,.rajahului, marilor functionari ~i familiei mortului. in cat de
insolvabilitate, criminalul poate fi legat de cadavrul, victimei sale ~i
aruncat inapl1.
in Uganda (Speke) era condamnat'l1 la moarte persoana care,
~ezind tn fata regelui i~i expusese un deget gol al piciorului sau nu i~i
incheiase haina de scoaql1 sau nu salutase conform ritualului sau numai
dacl1atinsese, chiar ~i din intimplare, n:~jnele regelui ~i twnul. Existl1in
aeest caz: influenta puterii despotiee care, 0 ,dlitl1declan~atl1, frizeazl1_
limitele absurdului; dar pare sigur (Speke) cl1muIte din aeeste delicte
de lese majestte au fost inventate de rege, cum se va'vedea mai tirziu
la Cezari, din ratiuni financiare. Drept proM, Speke relateazl1 cl1un
functionar care s-a prezentat la curte cu 0 pieptl1nl1turl1putin elegant,l1,
a putut, din aceastl1 cauzl1, sl1-~ipiardl1 capul. Thtu~i, pedeapsa a fost
inlocuitl1 cu 0 amendl1 in vite, capre, gl1ini ~i bare de alaml1.
in cl1latoria sa, Speke a asist<it la unul din aceste schimburi
curioase intre viatl1~icompensatie. Un curier din Mtesa, care imbrl1case,
contrar orici1rui drept, 0 piele de tigru, blazon al familiei regale, a fost .
amendat de un ~ef... "Dacl1eu il denunt (spunea ellui Spek~) eli~i pier-
demai mult ca sigur capul". De aeeea, fl1ptuitorul a fost foarte multumit
sl1pll1teascl1amendl1 100 de juninci!
10. Religia. ~a cum religiaa perpetuat intotdeauna ~i a bene-
ficiat de uzante, tot astfel ea a fostprima care Ie-a extins in avantajul
sl1uin tl1rilein care elemcniul tcocratic a prevalat in fata celui rl1zboinic
~i Ie-a perpetuat pinl1in zilele noastre.
,~adar, instrumcntul eel mai putemic in rcactia impotriva delic-
telor, bineinteles avind intotdeauna in vcdere pre(erinta pentruaeele de-
licte superstitioase care pentru noi nu ar fi nici ml1car contravcntii, a
102
fost, dupA ~efi, preo\ii Koen, Tha,Thbib, Nigrata, aproape intotdeauna.
concomitent medic! ~i ghicitori. 1-ce~tia, deunii singuri sau aliindu-se
eu ~efii, iau ca pretext nu numai oriee delict sau pl1cat dar ~i orice dezas-
tru, orice anotimp at anului pentru a demonstra ci1existl1vreun pl1cat de
pedepsit, 0 victiml1 de ales, urml1resc pe adevl1ratii vinovati sau pe' ~i
prezumtivi ~i, In ar-ela~itimp, t~i sporesc propria lor autoritate - ~itn ca:
dml multor nedreptl1ti adeseori pedepsesc cite .uninfractor veritabil.
Influenta tt.''ocratici1ne explici1de ee in Biblie se gl1sescnumele
de plicat ~i culpli, katta ~inuavon, ajunse intr-o sinonimie perfectl1 cu sa-
crificiul care se fl1cea pentru plicat ~i culpl1. Tht astfel se intimpll1 in
India, in sanscritl1gl1sindu-setermenul klevesa, plicat ~i sacrificiu, cuvint-
emblem!!:cum ar spune Marzolo, care ne aratl1 de ee ideea de delict nu
a apl1rut la om dedt numaidupl1 aeeca a pedepsei suferite pentru
delinctulinsu~i, cee,a ee se intimpll1, dupl1cum yom vedea, la delincven-
tul inmlscut. '
Din aceastl1 influentl1 teocraticl1 derivl1celebrele judecii!i ale lui
Dumnezeu medievale, care au fost adoptate cu 0 uniformitate speciall1
de toate popoarele primitive.Clnd adevl1ratele ml1rturii lipseau, ~um nu
puteau sl1par:J juste referintelela Dumnezeullor, ~eful ~efilor care gu-
. verneazA destinele umane, unor populatii care conf.undau religia eu jus-
tiVa~i ju~~cl1torii ell preoVi?
'Fireste, interventia sacerdotall1 nu era niciodatl1 gratuitl1.
, .... " \
"Orieine (este seris in Levitic, cap. V) va fi depus 0 ml1rturie sau atins
un cadavni sauexeremente umane va trebui sl1ofere Domnului pentru
r~scumpl1rarea culpeio oaie sau 0 caprl1, sau celputin doul1 turturele
saudoi porumbei: unul pentru sacrificiul in vedcrca rl1seumpl1rl1rii
pl1catului, eell1lalt pentrIJ holocaust. EI trebuie sl1ii aducl1prcotului,care
sacrifica in primul rind animalul prev~zut pentru rl1scumpl1rarea
pl1catului, ci1ruia Ii rl1sueea gitu\. Dacl1 nu avea cele doul1 turturele,
vinovatui aducea 0 zecime dintr-o era de fl1inl1.Clnd cineva a -furat
103
\ 'J
lucruri consacrate Domnului, pe llngli restituire el trebuie sliaducl1 in
vederea .sacrificiului un berbec (lirlI, defecte plus a cincea parte din
lucrurile furate. Tht astfel se proceda dnd cineva ~i-a cl1lcat cuvintul sau
gaI'an\ia de depozitare sau a jurat faIs etc".
in ansamblu, pentru cine Ie studiazl1 bine, ~i acestea sint, cazuri,
adevlIrate de frauda. sau de trafic cu cele sfinte in vederea. d~tigului sau
d9minlirii, exercitate de cl1tre ~efi sau preo\i. ~i totu~i, gratie acesto~a
sati altor analogii practice, a plitruns adevlIrul moral in lumea umanli in
care, probabil, 0 virtute absolutli ~i foarte durli nu ar fi fost necesarl1.
Am vlIzut' putin mai sus la ce pre'\uriabsurde a dus practica
tllbu-ului; ~i totu~i, dupli Radiquet, accstuia i se datoreazl1, pe lingl1 im-
piedicarea aparitie foametei, prohibirea uciderii animalelor utile ~i inter- .
zicerea distrugerii plantelor dnd accstea erau pc calc de dispari,Ve. EI
a impicdicat epuizarea pe~telui pc coaste1e marine, a inteq:is cl1slItoria
intre consangvini, a stabilit respectul proprietlitii ~i al conservlIrii ei, a
contribuit la dezvoltarea raporturilor sodale, flIdnd, de exemplu, ca un
du~man, dacl1 era invitatla sl1rMtorile tribului, sli nu poatli Ii atins.
~i dupl1 Du Boys, tabu-ul are meritul dea fi initiat stoparea
furtului practicat de toate popoarcle oceanice.
Dupa Du Boys (op. cit.), la germani omuciderea a inceput sli
scadl1 odatlicu dezvoltarea cultului zeitei Freyr, la alecl1rei sl1rMtori
(Freda) se incheiau armisti\ii intre prieteni ~i adversari care s@~extindeau
Ill. cei slabi (femei, copiietc.) impotriva celor puternici. In aceste
intervale au luat na~tere tirguri ~i picte provizorii care, ulterior, au
devenit stabile printr-o securitate sporitl1, ceca ce a dus la aparitia
ora~elor, precum cele hanseatice, in care tendinta comerciaili a continu-
at. Iatli cum religia, incruci~indu-se cu interesele, a contribuit la dimi-
nuarea delictelor ~i la introduccrea unei legisla\ii pen,ale deoarece cine
impiedica des(lI~urarea Fredei era pedepsit cu moartea.
in fond, religia., bazindu-semaiintiipeinteresul.chiar culpabil,
al celor pulini ~ivic1eni, apoi,pe interesul celor mulV care indirect o1:>V-
104
neau deaici un avantaj, a stabilit, aUlturi de multe superstiW, i~eea mo-
ralll a culpei ~ia introdus ~i extins pedepse care mai inainte erau, proba-
bil, doar in avantajullegislatorilor, acestea extinzindu-se ulterior asupra
intregii rase umane care - in afara altei frine decit forta m~chilor - nu
s-ar fi putut conslitui intr-un adevllrat organism.
, -
11. Sectele. Uneori, Ill. aceastll transformare~i la introducerea
pedepsei a contribuit ~i formarea, unor asociatii secrete, adeseori sub 0
infilti~are religioasl1, care au apllrut la rasele maibarbare ca ~i in Virile
necivilizate, oprimat~ de tiranie. In plus, cei slagi, impin~i de nevoia de
Ii reactiona impotriva samavolnici~Jcelol' mai puternici, comit delicte ca-
re,in fond, nu sintdecit 0 aplicare foarte grosolanll apedepsei, prin ur-
mare un instrument foarte impural moralei dar cu toate aces tea eficient
~i' care, deaceea, sfir~~te uneori prin a triumfa.
Astfel s~ intimplll in principiul camorrei,care era un gen de
apl1rare a privilegiatilor organizati impotriva privilegia\i1or anarhici. Tht
astfel, in Africa e,ustli sindungii! asociatii secrete constituite cu scopul
dea-i obliga sll plllteascl1 pe debitori. in Senegal au lapllrut, de aseme-
nell., asociatiile MumbO Djembo, impotriva femeilor care comit ad~ltere '
(Hartmann, Les peuples de l'Afrique, p. 219), in acela~i mod in care la
Duni existau societll\i in favoarea avortului ~ipruncuciderii (Ibidem).
La Angoy, kinshasa,calitatea de membru este ereditarl1 iar ~o-
vicii sint acceptati dupll multe probe. ~eful ii convoacl1 intr-o pMure ~i
Ie dll 0 mascl1 de. lemn ~ihaille. de scoar\l1 ~i foi pentru a se travesti.
Astfel stril.bat satele, apucind orice drum Ie convine. Cine vrea sli redo-
bindeascl1 un cre~it se adreseazl1 ~efului, care deleagl1 pe un membru
asociat sll asedieze casele debitoriloqi sllle ridice vitele.
Dar aceste asociatii, chiar dacl1 sint moralizatoare, sint, in fond,
",' ' .' ' ,- ,
pretutindenicriminale.Sepoveste~te cl1dacl1 sint nemultumiti, in adunl1-
rile lor restrinse, de locuitorii unui sat, 'fac aici mlicel (Hartmann, p.
219).
105
in Haiti existti asociatii secrete care,in numele zeului Feti~,
ineitti la cruzime fatti de albi; invers, altele indeamnf:i la blindete ~i la
reaetie impotriva temperamentuhdferoce al rasclor de culoare.
La Kimbunzi, in secolul at XVI~lea, s~a format 0 asoeiaVe se~
cretti al ctlrei scop era de a se opune canibalismului mentinut de pceotii
singero~i ~i de legile barbare. Era asoeiatia numit~ a Empacasseiro~ilor,
ai ctlrei membri s~au distins in vinf:itoarea bivolilor. Ei aveau obligatia
severf:i de a pf:istra seeretul, flind al~i dintre rilzboinicii eei mai des-
"toinici ~i dupf:iprobe diflcile. Canibalismul a fost abolit iarempacassei~
ro~ii, antrenati in rf:izboaiecontinue, au trebuit sa. emigreze.
Allalog cu aceasta a fost, in Evul Mcdiu, 1ribunalul Sa.getii;care
se aduna prin aruncarea ,sf:igetilor;dactl aeestea erau in numilr de 27 sau
32,atunei incepeau sf:i dea sentinte. in Spania a existatasociatia
Hermandad (Boys, IV), care a luat mntti din oameni liberi intce secolele
XII-XIII pentru a reprima brigandajfl ~i perceperile de impozite ale,
castelanilor. Ea executa sentintele ff:irf:i a respeeta legea, aproape intot-
deauna condamnf:irile fiindmoartea sau tf:iiereaunui organ, de exemplu
Uiierea piciorului unui hot. Cu toatearestea, ea a-fost consideratti am
de utilf:iinci! in~i~iregii Spanieiau autQrizat-o ~i au stimulat-o.
12. Desigur, mai brutal, dar la fel de nedrept ~reriminal, a fost
celf:ilaltmijloede represiune, antropofagia juridica, dupa. cum it nume~tc
Letourneau. Dupa.eum s~avf:izut,ca ~i adulterinii, hotH noeturni etc. e-
rau la batte~i condamnati sf:ifie mincati de ctltre popor. Sentinta, in
timpul cit judectltorii beau un pahar, devenea deflnitivf:i,dar executa rea
ci era aminatf:i douf:isau trei zile pentru ca sf:ise poatf:i aduna publieul
iar in cazuI adulterului pentru ca pf:irintii femeii sf:ipoatf:i lua parte la
festin; sotul avea drcptul la bucata cea mai b1Joti(Letourneau).
Infractorii (vinovatii)erau legav de trci stilpi ~i, la un semnal,
multimea se na.pustea asupra lor, snrtecinduci eu a~chii ~i cutite sau nu-
mai eu unghiile ~ieu din\ii. Buclltile smulse erau devorate imediat, crude
106
~isingerinde. Eleerau numai introduse intr-un amestec preglHit mai ina~
inte din nuci de cocos, sue de If:imIie,sare etc. in cazurile de adulter,
sotu1 avea dreptul sti aleagf:i,conform rangului sf:iu,prima bucata.. Atit
,
de mare era inghesuiala peritru a apuca buctlti din trupul condamnatului
incit in cioenire' se rf:ineauunii pe altii.
, '~i in insula Bow se devorau asasinii ~i acesta este singurul loe
din Polinezia unde s-a eonstatat canibalismul juridic care, dupli
Bourgarel, se praetica ~iin Noua Caledonie, ca rf:izbunare publictl impo-
triva condamnatilor la moarte; dupti Marco'Pol0, el se praetica ~i la
\ "
tartari. .. , '
I
Cine poate ~ticite sentinte nu au fost sugeratede If:ieomie,de
poCta de carne umanli? ~i totu~i, chiar, ~i ~ceastf:ioribm praetictl eri-
minalf:i,care s~a pf:istrat ~i at unci cind civilizatia deja evoluaseputin,.a
putut sf:icontribuie la diminuarea delietelor!
Chiar si obiceiul coitului de ctltre toti Mrbatii din cetate a
, , ,
adulterineiin vechiulLa,iu, cine ~tie de cite ori a impins la 0 judecatf:i
nedreaptf:i pe oamenii libidino~i! ~i in oehii no~tri aceasta pu este 0 for-
mf:ide delict? '
13. Concluzie.Sf:i rezumf:im:amintind cum impulsulcare a putut
s~ contribuie la reaCtia impotriva delictului afast acela al rf:izbunl1rii,ctl
pfomiscuitatea Venerei a dispa.rut datorita. incestului introdus prin ca-
priciul nobilimii, datoritf:ipoliandriei ~i poligamiei originare mult mai
mult decit datoritf:i raritf:itiisauabundentei femeilor, datorita. predileqiei
~efuhii sau a eeluimai puternic din ttib pentru 0 anumitf:i femeie (a~a
cum s-ar intimpla intr-un bordel datoritf:i violentelor unui amant ~i mai
tirziu datorid raptului ~ia dominl1rii mai puternice a unui ~et), tot
astfel constituia un delict la adresa sotieI sale cind Ii erau atinse celelalte
.
femei (vezi maisus). ~i a~a cum pedeapsa pentru furt a inceput sf:ise fo~
10seasci1in mod prevalent de cuceriri, de ~efisau de ctltrc cei mai pu-
ternici, care voiau sa.-~i pf:istreze posesiunile obtinute ~i sf:inu Ie mai
107
impart~ cu cei mai putinvalizi, ,tot astfel prin furturiIe de la ~efi a
inceput justitia a~a cum a Inceput ~i reactia impotriva aduiterului. Se
poate conchide, fl1rAs~ comitem 0 eroare grosolan~, ~ morali~atea i
pedeapsaau ap~rut, in mare parte, din crirM.
14. Vestigii ale tendintelor criminale antice. Unele viscere i
mu~chi rudimentariatest~ importanta ~ipreexistenta acestora intr-o m~-
sur~ mai mare la organismele inferioare sau in perioada foetal~; tot ast-
fel, unele dturi considerate a fi la baza religiei, rezistenta conservatoare
a uzantelor mai vechi, chiar id~p~ ce ele i-au pierdut urma lor de ori-
gine, amintesc existenta obiceiuriIor mai barbare ~i Ie reconstituie evo-
lutia pin~ in zilele noastre.
Astfel, 0 evolutiea canibalismuluisacru ~i a pruncuciderii sacre
a. f<lmasin circumcizia evreilor, care este ritullor cel m~i venerat,i in
expresiilc din dialectul Yene~ianorecchiotto (urecheat),porzione (poqie),
crepa (cr~piHunl), tazza (fund, gaur~) i coppa (din kopl), ca in ostia
crestin~.
,
Astfel, promiscuitatea Venerci, in~ persistent~ in Andaman,
care din necesitat~ ducea Ia matriarhat, femeia fiind singuracare se
. putea cunoa~teca ruda adev~ratA, este amintitAde obiceiul popoarelor
etrusce de a numi familia dupAmamAchiar intr-o ~po~ deja cuIt~, cino
erau intrebuintate pe scarA largAalfabetul i pictura. Chiar ~i in ep~ca
noastr~, cum inSpirat atrag atentia Fabretti ~i FIechia,o urmAa acestei
influente a rAmas in niJmele proprii: Cecilia, Margherita, Russa etc. i
este a.mintit~ in obiceiuriIejaponezilor de a spune unchiului micul tata
i a unchilor chinczi dea spune nepotilorfii.
Prostitutia, care .aprecedat ~sAtoriile, maiales; cea sacrA, este
amintii~ intr-o epo~ mai recentA in sArMtorilc dionisiace iin
LupercaIii ca i in cuvintele ebraice Kadessa santa iproftituta, Kades"sud
prostribolo i slJcristia i Ia n.umeroase secte care au confundat chiar reU-
gia cu prostitu\ia ~i, adeseori, ambele cu omuciderea.
108
Picard Ii spunea noul Adam, izgonit de Dumnezeu pentru res-
tabilirea legiIOl:naturale care constau In goliciune i comunitatea feme-
iIor. In aceI~i fel au ap~rut adamitii, care aveau ca rit impreunarea
publicl - in ideea cl coitul a reprezentat unirea mistidi a fratilor i a
surorilor lui Iisus Hristos. Ei m~rgeau goi pentru a aminti p~catul lui
Adam, se ascundeau in pl1duri In grupuri i au continuat sAexiste pin~
In secolul al XVII-lea (Dufour,.pp. cit.).
Cainienii divinizau r~ul i pe Cain i credeau ~ orice plAcere
este prezidatA de un geniu, al cliui nume II invocau clnd incepeau sAse
bucure de. aceste plAceri, printre ele numArindu-se in primul rind
tribadismul i sodomia(Dufdur).
~i nicolaitii fl1ceaudin sodomie \.!.nrit, deoareceo carne curatA
trebuia sApla~ mai multIui Dumnezeu (Dufour, op. cit., IV).
PiM In-1700 mAnAstiriIeerau centre de prostitutie pentru mAri-
mile zileii pentru preoti. D'Argenson ii fAcuseharemul sAuInmAn~s-
tirea Magdalenei din TI'aynel iar cardinalul din Bernys ii avea amantele
sale Inm~n~stirjle din Venetia (Dufour, V; p. 165; Cassanova, Memorie,
I III). I
Otrava cu arsenic se distiia Intr-omAnAstire a surorilor din
Perugia. In 1670, otrAvitoarelepariziene din InaIta societate alternau
rugAciuniIe diabolice cuprafurile(ie suc'ce.s (polveri di successione) pentru
a obtine moartea sotului sau fidelitatea amantului. Un preot citea rugA-
. ciunea pe pintecul unei prostituate gravide, scOtea apoi dinel f~tul ale
clrui singe i resturi incinerllte serveau dr~pt filtre. Numai otr~vitoarea
Voisin a ucis 2500 din aceste mici victime (Vezi Les archives de la
Bastille, 1866, 1873).
In Rusia, secta skakunilorcunoate, Intre practicilereligioase,
incestul;scopitii merg pln~ lacastrare, la mutilareafemeilor pentru a se
conforma unui citat din Evanghelie prost interpretat (Silntul Matei, 19).
AItii merg mai departe ~i ajung plnAla canibaIism, ucigind prin zglItiire
109
'::7
eopiii eu al ~ror singe fae apoi libatiuni in loeul eucaristiei (Filaret,
[storia NO/isskoiss, 1870) dat, bineinteles, abtinindq-se in zilele <.Iepost.
Rapturile sau, mai biJle zis, violurile care auprecedat ~slltoriile
au lllsat 0 urmll in riturile nuptiale ale .aproape intregii lumi, inclusiv in
cele din antica Romll care, dupll cum se ~tie, ~i-a inceput epoca sa isto-
ri~ eu unul din aceste rapturi (vezi maisus).'
Rllspindirea imensll a omueider,ii ~i a furtului in lumea primitivll
ne expli~ de ce, ~i in epocile mai putin crude, ele au fost atit de free-
vente incit trebuie sa fie considerate ca un adevl:irat factor istoric, in
epoca lui Machiavelli ~i, inai mult, in epoca Evului Mediu, asasinatul
politic era 0 arml:idipl()mati~ ~i, de aceca, istor,icii au reabilitat familia
Borgia ~i ehiarpe Ezz.eIini.
in 1528, imperialii asediati la Napoli au reeurs,pentru a pro-
cura alimente, la asasinarea micilor vestale (vesticelli) iar dupll ~derea
lui Lautrec multi baroni au. continuat rl:izboiul,. dar sub formllde bri~
gandaj in Puglie. Gentilomi s~piHati, uneori maTi seniori, riu ezitau sl:i
se amestece cu briganzii care ajunseserl:i sll considere ac:\iunile lor drept
patriotice ~i glorioase, ataeind micile sate pentru a Ie prMa, ~antajindu-i
pe ceimai bogati etc.
in 1610, impotriva banditului Sciarra s-a constituit un adevllrat
corp de armatllde 4000 de oameni dar fl:irllrezultat, intrucit comandan-
tul sl:iu,Spinelli, aproape ~ ~i-apierdut viata iar Sciarra a ajuns pinii in
Lucera, invingind oastea aldLtuitll din mari coloane, eu trompete ~i stin-
darde in fruntca lor.
in 1559) briganzii comandati. de Marcone au asediat Cotrpne.
Un abate, Cesare, a indrl:iznit sl:iIi se all:iture la Napoli. Viceregele din
Napoli pcrmitea sl:iintre in celate, in 1642, briganzi pentru a-i folosi
impotriva IUiMasaniello ca ~iimpotriva duceluide Guise. lar masa-
erarea hugheno\ilor ~i asasinarca lui Henrie al IV-lea au fost llludate de
pontifii romani.
.110
Crooicile din Sicilia, in~ in epoca domina\iei spaniole, sint
pline de deC!eteale viceregilor impotriva priganzilor, de is!orii ale tor-
turilor pline de cruzime, decrete impuse inutil pentru a-i dis~ruge pe bri-
ganzi.intr.o zi,.in timpul domniei Napoleonilor, Thccone intra triumfal
in Potenza iar Antonelli ducea tratative de la egalla egal cu Giuseppe
Bonaparte ..
~i in VeneVa,in~ de pe timpul lui Napoleon, a~a-zi~ii buli
fciceau acte de bravurll incit ei dispuneau, dupl:igradul1lor, de vointa
celorIalti numai prin teroarea pe care ~tiau sl:i0 rl:ispindeas~ in rindul
a dl mai muJti oameni.
in Mexic, ehiar.si astl:izi, fiii de familii nobile nu ered ~este ,
o abatere siifie agresori de stradll,ca in 1400 la Paris.
Sub .Catol al VI-lea, in Franta, mazzuolatorii, borgognomii, zin-
garii, armagnachii erau adevllrate grupuri de briganzi, compuse din fo~ti
soldati aventurieri, din vagabonzi care, pe mi1surllce societatea se rafina
iar strilzile se transfor.mau in mari centre ale Parisului, se retrl:igeau in
pMurile de la Rouvray ~i Estrellere. unde fugarii din rllzboiul civil Ie
ingro~au rindurile ..
. in se~lul al XIV-lea, in Germania', in timpulluptelor continue
dintre Bisericl ~i Imperiu, toateora~ele:, inspecifll celelibere, furnicau
de asasini eroid, raub ritter, care trlliau furind ~i asasinind.Cintecullui
Eppelein Ie celebreazll in~ Iegenda printre popoare ~i multi dintre suve-
ranii actuali sintdescenden\i din vechii raubritter,
in intervalul 160(H644, in ltalia existau numeroi briganzi no-
bili cllrora nu Ie era ru~ine sll devinll hoti comuni. Mancina a inceput ca
hot ~i asasincomun, a demonstrat un mareeuraj ~i a devenit ~eful unei
bande ge ttlha~i in Gargano pecareapoi I-a ocupatdupll Wate regulile
rilzboiqIui, fiind fcicut colonel in Piemonte. Pezzoli, in 1640, a inceput
ca asasin ~i jupuitor de preoti ,~i,.totu~i, ,a fost primit eu onoruri regale
la Roma, a rl:ipit pentru Spania pe contele de Sans ~i aoferit marelui
duce din Thscana 1500 de soldati.
111
Piccolomini, infractor avind la activ 370 de omucideri, a fost
primit cu toate onorurile de\nobilii din Roma care au orgal}izat in onoa-
rea lui un mare turnir cavaleresc.
In 1680, 0 campanie de pirati englezi a declarat rlizboi lumii,
in~nVnd un steagpe care era pictatli moartea in formli de schelet care
strlipunge 0 inimli singerindli. R~spindind teroarea in Belgia ~i chiar in
Anglia ~i dispuniDd chiarde' 500 de nave, a~tia au reu~it sli-~iinte-
meieze 0 republidi io Insula Providentei cuemblema: "Amici cu noiin-
sine, dusmani ai tntregii lumi". Numaf in 1720 Anglia a reusH sli-i , ,... ,
distrugli ..
In timpul domniei lui George al III-lea, Londra (Duran,
London in the Jacobite Time) aplirea ca un regat african; mii de spin-
zuraV rlispindeau in jur 0 duhoare insuportabilli ~i, totu~i, drumurile mi-
~unau de ttlhari.Cei atirnaV in ~treang, cu sutele pe lunli, nu fliceau nici
o impresie; ad~seori, poporul ucidea cu'pietre peinfractorii expu~i opro-
biului public iar studentii in~i~i, inarmati cu bastoane, ucideau pe
dillitori.
in epoca lui Iacob al II-lea hotii erau atit de numero~i pe dru~
murile publice incH diUHoriile deveneau periculoase. Dintre ace~ti hoti,
unii erau de familie bunli,precum Kind, spinz~rat in 1688, care era fiu
de preot ~i edlicat la Cambridge. Nevison a imp,Usun tribut de patru ori
pe an vlicarilor din Nord, in schimbul protejl1rii lor de ceilalti hoV.
Despre un oarecare Biss, spinzurat in 1695, se cinta 0 baladn in
care se spunea:
"Am flicut eu rliu vreodatli?
Sufletist si liberal
,
Urli eu mi' am avut
Decit pentru bogatii avari".
Un oarecare Duval, ~eful unei bandede tilhari, fusese pajul
ducelui de Richmond (Macaulay, Staria d'Inghilterra, cap. III).
112
15. \' VestigU .ale pedepselor.Thtastfelse.spune despre ideilc
primitive de justitie~ichiardeprocedur~ penalliia slilbatici.
Duelul, eareafostunuldinprimii p~i sprepedeapsli~i spre
nlzbunarea leg~lli,,spreluptej. persistll.' tot~i, dqies te redus, la. forme
mai p~tin singeroase ~i"ad~ri, la nimic altceva dedt la un fit ridicol.
Este probabil di persistentasa, chiar lapopoarele maicivilizate, sedato-
rea1Anu numai unei diminui1rimai' putin ignobile ~i mai temperate a
. pasiunilor excltate dar ~i,uneLinflllenteatavice a epocHar antice, itns!~i
aceea~re ne-a determinats! collsidernmnecesare,pOate adesea ~i;la
scar! mare,actele de crllzime.impotriva debililor legali caresintuciga~i.
Instinctul r!zbun!rii,care ,a prezidat oatit de mare pane a de.-
lictelor ~i pedepselor, a r~mas indifoarte viu in claselc mai putineleya-
te ale societlitii noastrc dar s~ strccoarli, involun~r, nunumaiin sutletul
dar chiar i, ca lapsus linglftffl,.tn discursurile aceloracar~.sJnt oumi!i ~n
administrarea justitiei sau, hJ.flirliu, a wlegiului de jurati. Chiar~~ in
zilelen()astre,.ca la slilbatiq,cine.a l0vit un) rege dec1an~ea1A'()r~ac!ie
foarteqifefitli ~i este pasil>ilde 0pedeapsll (oarte diferitli tie a .celul care
prejudicia1A .pe un ceUiteanoarecare. Condamnliril~.siIitintotdeaulla
J)1ultmai crude eu tit este~a~aproape mom~ntulin~raeVunii.
ointluentii a ve<.:~if~~enzisacre pentru ~~Iiete~pcrsista~ mul-
te sccolc in lumeiarabuzu.~le legate d~.ca au fost una din cauzelc clare
ale reformei Iui. Luther'~,t.nu sintem prea mult deptirtatiin limp de
epoca in care se cereau in modpublit: taxepentru orice delict. Era pre-
vlizut un tarif detaliat care,in ciuda miIlU!i0zitli\ii sale, Dust deosebea
demoralaeelui maicrudSlitbatic.
Astfcler~acea 1>llllide fmp~care( composizione) S311toinj>(>;
nenda, alclreitext l-ampUblicilt tn\lucrareamea [nCfemento del delitto,
'., ..... ,
\Les taxes de la S. PenirmceneApostolique, tradueere nouli, tn privinta tl;Xtului latin
de D. Saint-Andre ete~; deipre edi\ia aprobatii desuperiorf ~i' prevazutii ell privilegiul
drepturilor, pc trei ani, acordat la Paris de Toussains Denis, Paris, Fisehbacher, editor,
1870 i
113
bul~carea. fostin vigoare in Sicilia pinll in.anull860/Au fost necesare
decretele IV! Crispi~Lale lui Thjanipentruao aboli*,.
OinOuentlla justitiei,primitive cum este furia populatiei, chiar
acelei zoologice (vez~/cap.l), exiStllla cuqile de juraticare ~i acum,
maiales intllrile calde, achitli otnuciderile,chiar at unci dnd condamnll,
furtul- exact cain primeleepoci ale justitiei.
Ulterior, aceastll justitie criminalll se reproduce pur ~isimplu
in America, odatllcu legea Lynch, pe care un publicist a'definit-o ca 0
explozie a minieipop\llare sub forma justitiei ~i cale se. exercitii foarte
diferit impotrivanegrilor ~i a albilor~icareestepracticatll'adeseori, ca
~icanibalismuljuridic,pentruo satisfactiebarbarll,p.entrli pillcerea de
a. asista la 0 executie.
. ~i in zileIe noastre, aceastllpillcere pe care publictilo sitnte
Chiar pentr\lcondamnarea unui alienat mil!talcare a oomisacte decru-
zime etc. este 0" inOuentll asimtuhii antic pentru rllzbunarecare, la
Tindul sllu, dupllcum vom vedea,~tecauza celui mai mar~ numllr de
delicte ~ide aCCea' el persista' intr-o prop0rVe mult maimare la
delincventin innllscut.
Opo..z. iti,r i.n. dirji.tll p.e. ca.reo..... . in.,t ... ,i.1. ne~t.e .... '... n.oua. ~.co. . ~Ill.' juridici
antrop610~icll <~e,manifestlltn faptulclld~iiiconSiderllpea~ti alie-
naVca bolnavi vrea, tocmai de aceea, Sll-iJ>iivezepepnaneptde liberta~
te.J:.,uc~u..ca,reproyine tocp.1aidin. ~.ces. ,1senti.me. iltcare ..za ...... ce.latellt. in fie-
care,inch~siv in ceiaire se,declarll~~lt mai.im\lnilael,~icarenu este
destul de satisfllcut de simpla priVare de .Jibertate ci vreacompensafiq
cr,udllde a vedea suferind,la rinQ.ullor, pe cei care fae sll sufere, adiell
taliollul, schimbindu~i, t(ltu~i,dinpudoare' fatad(i ~inumele.
16. Riispindirea universaJii a delictului, pe care noi am locali-
zat-o intr-o anumitll epoell, ~i disparitia sa incetul cuincetul gnltie \lnor
. ,
.. ,', c' .. ' ' 'j. ," .. " .,
Vezi Inaemento ik/ tklitto in'lta/ia, editia a II-a, p.148-149.
114
noi delicte,lllsindu-~i urmele originii salepinll in timp~rile noastre,
ehiar in pedeapsll, pocHemult mai bine dedt delictul zoologicSll ne facli
sll neindoim de pretinsa justitie eternll ametafizicienilor ~i sll incepem
sll intelegemadevllrata cauzlla comiteriicontinue a crimei prin atavism,
chiar la rasele mai eulte.
Aceastll origine purlla justitiei ne poat ajuta la explicarea dis-
tribuirii sale inegale delapopor la popor~i, ceea ceeste ~i~ai rllu, de
la clasllla clasll. Iatllde ce,io timpcede la tribunll sau de la catedrll se
proclamll justitia eternll, egalll pentru'ltoti,se poate spune ell sllracul nu
,areparte, dedt eu uneleexceptH sau din milll, de 0 adevllratll justitie,
fatllde eelbogat care are multmai multe mijloacedecit 'acesta sll evite
sau sll diminueze pedeapsa.
insfir~it, amintireaell justitia era adeseori emanatia capriciuhii
unui despot sau a unui preot sau a furiei populare ne expliell de ce
muIte popoarenusint inelleliberate de dreptul de gra{ie, absurd dar
atavic,~i de acea institu\ie atitde contrarll scopuluisecuritlltii sociale,
atitdecoruptibilll ~iincertlldar,totu~i,complet ataviell,~i anume curtea
eu juri (corpul de jura\i).
CAPITOLUL III
NEBUNIA MORALA 'SIDELICfULLA COPII
. " , ' ,
Esteunfapt uecutcu vederea, probabilde cei mai multi dintre
obs~rvatori, tocmaidat()ritll Simplitiltii ~i frecvcntei salc~i de-abia acum
perceput cu claritate de clitre Moreau, Perez ~iBain, ell germenii nebu-
niei morak~i ai delincventei se gilsesc, nu prin excep\ie din mod nor-
mal, in primele virste ale omului,a~a cum In foetus se gllsesc constant
anumite forme care la adult, slnt monstruozitil\i. Astfel Incit copilul ar
115
116
*
PsycJlOlogie de I'm/ant. edi!ia a 1I"3,1882.
**
Pete'Y.. E'en/am de trois d sept ans. ,Hill5.
Ii
I
babile, fiir~ s~ ca~ intr-o stranie rninie. EI a cunoseut un copU de opt
dli, foarte inteligent, care la cea mar mid observalie a p~rinlilorsau '
hiata strlUnUor devenea fdarte violent, transformind inarm~ tot Ceea
e ii ddea la indemin~, iar clnd vedea d~i neputincios distrugea toate
obiectele pe care putea ~ Ie apuce .
.. ,
o fetil~ care, de altfel, era violent~; dup11virsta de doi ani s-a
poto!it (P~rei, op.. dt.).
"Am v~zut, Cdntinu~ el, 0 fetil~ de 11 lunidevenind furioas11
pentru d nu putea sl1apucellaSulhunieului; pc 0' alta, de doi ani pen-
tru d a v11zutun copil care aveao suzet11asem11n~toarecu a sa. A incer-
cat sl1~1mu~te ~is-aimbolnlivittirnp de trei zile.
o alta, in virst11de d6i ani, avea asemenea accese de minie clnd
I
trebuia sl1fie culcatll inclt trebuiau sl1vin11vecinii s110 calmeze.
Un Mietel de 151uniisi musca mama clnd aceasta voia sl1-ifadi
, . :' ," ."" " -,
baif' Un altu1, de.trei ani, flind dat afar11din sufragcrie s-a aruncat la
p11mintehiar in dreptul ~ii, s~lind strigl1te cump,lite"..
La ~apte ani, copilul~ixio (Vita, Guerzoni, 1880), fiindd inv~-
ll1toru1a ris de el deoarece i~iserisese tema pe 0 hirti(;~de birou, a arun-
cat in .e1c~ dlimara. Despre acel copil se spunea d, litera1mentej este
teroarea ~colii, intrucit reac\iona 1acca mai midinsuJtl1.
Prin urmare,.laom/rniniaeste un sentiment elcmeiltar care trc-
-- .. )
buie dirijat dar care nu po~ltefi extlrpat.
2. Ri:izbunarea. Aceste.cazuri ne arat~ deja frecvenla ~i preco-
citatea sentimentu1ui de r~zbunare la copii. in~ ,la ~apte sau opt luni
se pot vedea copii zgiriind-ope doi~ atunci tind aceasta incear~ s111e
opteasd suptul ~i dutind s~-i r~pund~ la. tratamentu1 aplicat.Am
cunoscut un copil, ~or hidrocefalic, cu 4ezvoltare~iinle1egere
retardatl1, care se irita lacea maiu~oarl1 admonestare sau atingere ~i
aceasta pinliia virsta de ~ase ani. Dad it putea lovi pc eel care it iritase
se lini~tea~dad nu, continua sl1strige, mu~clndu-~i miinilecuun gest pe
117
;,
care I-am v~zut repettndu-se laurs,ii, dinmenajeriicind a~tia nu
puteau s~ ser~zbune impotriva amenint~rilor la adresa lor. El reaction~
lamai multe ore dup~ititarea subit~~idutaintotdeauna &1-1loveas~
pe cel~laltin regiunea corporal~ in,ca're fus~e lovit.sau amenintat el
insu~i. Era foarte violent, mai' ales cind, se cFedea pedepsit, pe nedrept
sua din cauza unor resentimente presupuse; destulde putin, da~ nu
deloc, din glum~. Starea lui s-a ameliorat la zece ani.
Un alt copil, care la virsta de patru anier-a foartecrud,ajungind
s~-~i bat~~i mama. pe strad~, la unsprezece ani adevenit ~Ul\ ~i
ascult~tor.
3. Gelozia. Este comun~ tuturor animalelo,r si se manifest~ si
. ' ,.' .. ""
la oameniicei mai calmi; cind izbucneste ca un incendiu, cind mocneste
' .. :' : ;." . ,0::,::, ." .'.' """" " __ "'0 ' ,
sub cenu~~. Poate avea ca excitantdragostea, dar ~i pose~ia; esteviolent~
la Mieti. Perez a vll.zut un, Miat care era gelos nu numai pe cine se
apropla de doi~, dar' ~i de biberonullul. Adeseori, C<?Piii fUP un obiect
mai degraM decit sll.-Icedeze celorlaJti.
Fenelon (Education des enfants, cap. V),scrie:. "Lacopii, gelozia
este mal violentll. decit ne imagin~m ~i unii din ei suferilin tllcere pentru
~ se sim{maiputin iubiti\decitaltii".
Tiedemann a observat la un copil al s~u de ~2 de Iuni '~ voia
I,.
sll fie Uludat cind sora lui eralll.udat~,pe care 0 Mtea da~nuiiceda
, imediat ceea ce i se dadea acesteia de ~treadolti ..
~ " , ' ,
Un Miat de trei ani care yorbea em mare placeredespre
viitoarea lui sorll, cinda vllzut-osositllpe 'lume ~i iubit~ a intrebat
imediat "da~ nutrebuia sll.It)oarli curind".
Atnvl1tutacest sentiment dezvoltat in prima lunll, chiar in pri-
mele zile dupllna~tere,la 0 fetitll care nu mai vrea lapte ciodo vedea
pe surioataei geamana la ceUUaltsinal mamei,astfeIincit au trebuitsil
Ie separe imediat.La patru ani eanumai minca darn de la fereastril ea
vedea pestradil. un copiHmbracat asemenea ei. La14-1Sarii a sfir~it
prina dcveni buna; insamai tirziu, la 25de,ani, eramai mult ipocritil .
118
decit bun~, eu craniul hidrocefalic ~i hipersensit>ilitate isteridi. Era fiica
unui.nebun mpral.
Valbust (Mor~u, p. 57) povest~te despre uncopilde ~ase ani
atit de gelos pe fratele sau mai micincit adeseori arMacutitul propriilor
sili.parinti ca sil-i uciM.
4. Minciunile. Mont;Hgne a spus ~minciuna ~i in~p~tinare.a
se dezvolt~ lacopil odatll. cu corpul.lor.
Perez accept~aceast~jdee ~i aducein sprijinul ei drept cauza
prim.~facilitatea pecare.o avem'l1oi de a~i1n~ela pe copii, illdidinpri-
mele luni, pentru a-i lini~ti, a-I spll.laetc._Ei mint. pentru a obtine ceea
ce Ie-a fost interzis, de multe ori pentru aevita 0 dojanll, pentru a nu
da impresia ~o merita. Astfel,uncopil i-a spus mamei Sale, care il spa-
la, m()jica. Intrebat pe cin~ a vr~t sil insu!te a raspuns: "I~am zis a~a
apei". Alteori mint pentru a ~pata 0 bomboanll, prefacindu-se ~ nu au
mincat oalta, mai inainte, sall sub impresia unei puternice dureri dup~
o dideresau pentru .ase arilta puterpici sau pentru ~ ardori sll-~i ima-
gineze ~ nu se ~flll in pozitia injositoare in care, s!ntsau. din gelozie
(astfel, 0 feti,~, vi1zindpe fratele ei mai miciubit mai mult de mama lor,
a mintit dl. acesta a batut,papagalul, cu scoiml de a-I indepl1rta de afec"
tiunea maternll) saudin la~itaie (de exemplu, nevoindsll meargaintr-o
plidure, se prefac ~ sint bolnavi). Eu insumi imi amintesc ~ printr-un
asemenea pretext am evitat, intr~o perioadllaseml1n~toare a yietiimele,
o lectie plicticoasll dearitmeti~ - aveam 5 sau 6 ani - in~elindu-i chiar
si pe medici. ' , ,
Dupll trei, patru ani, copiii mint din teama de ~nu fi pedepsiti
~i la aceasta sint provocati de maniera in care ii interogllm~ide pozitia
pe care 0 lullmina~teptarearllspunsuhli lor.
~i adesea mint din joa~ sau pentro a-~i satisface vanit~tea.
"Fallebam, spuneSfintul. Augustin despre sine insu~i,innu-
merabilibu$ mendaciiS pedagogas,"amore, ludetidietc." (in~iram nenumil-
rate minciuni pedagogilor dIn plllcereidin joa~ctc.).
119
Existtl. unii care, pentru a-~i satisface vanitatea lor, i~i confenl
premiiimaginare; unei fete ii plilcea sil povesteasdl dcspre ea ip.sil~iin-
timpl~ri in care devenea reginl1si' rl1minea prizoniera proprieisale ima.
,,'
ginatiiintr~ga zi.
DaIWin, care este unul din oamenii cei mai sinceri, poveste~te
despre tninciunile stranii pc care Ie depilna tovaril~i1or de Joadl
(Darwin's Life, 1889).
Una dintrecauzclC minciunii lor freeventeeste impulsivitatea
~i sentimentulmai pu\in complet, mai puVn profund al adevilrului,
deoarece ii .costil mai. pQ\in decit pc cenalti sil 11disimulcze, sil' 11
schimbe in fa\a unui scop, orieit de u~or,~fe trebuia atins, intocmai ca
la sl1lbatici ~i la delincyenV.
Prin urmare, sint puse in aplicarc disimulilri de carc, adcscori,
ii crcdcmincapabili chiar ~ipe indivizii mai maturl.
AstfcI,am jlvut posibilitatca s<1cunosco feti\ilcarc, lapatru ani,
fura zaMrul cu atita indemmare incit nu putea fi surprirlsil ~i apoi lilsa
s~ sc crcadil dl hoa\a" fusese sClVi toarea.
intr-\Jn alt caz vedem 0 feti\il care, numai pcntru a face zgomot
in juruLeh min\ea dl sc0ate oase dil) vagin,jn~clind,.timp d'eani, pe me-
diciexperimcnta\LO ahil fctitil, dc.5sau 6 ani, aauzit pc mama ci ado-'
ptivil citind intr-unziardc$prcunproces scand,lIos': laputinc zilc dupa
acceaa )nventat dl a fost ultragiatil obs~n d~Ja~ilL~ibunicul el.- S-a
declan~at un proces gray, ocazie cu car~ examinarea obicctivil a stabiiit
c4toate acestea erau inchipuiri, al dlror uHim ~i unic mobilera sil se
.vorbcasc4 despre sine in ziare (Bourdin, op. cit.).
Bourdin a fast si el socat de minciunile foarte freevente in rin~ , ,
dulcof>iilor, astfel incit el a s~ris 0 operil specialil in acest sens (Les / ..
enfants menteurs, Paris, 1883). EI relateaza: intr-un colegiu, pentru a fi
trimis (icasil,un Miat ~i-aintrodus un bob de mazilre in urcche ~iscotca
astfcldc strigMc incitmulti Icau crczut. in ~CCla~i scop, Un aitula simu-
120
lat dl are in ureche 0 insectfl innidit! cu plo~nita, foarte complicat!. Doi
copii, de 5 sau 6 ani, au venit la mas! intel~i intre ei silascund! mamei
loramidl intfactiune Cornis~deunul dintre ei (r!sturnarea vinului pe
fata de mas!) ~i prin care voiau s! fadl nerealizabil proiectul mamei lor
. de a impiedica pe iunul dintre ei s!' mearg! la teatru, a~acum ea ..
promis~se anterior.
o fetitil de numai trei ani, a dlrei mamil ii interzisese sil cer-
seascaallmente, ii spunea unei doamne: "Numai dadl-mi dati ceva ati , ... t,
obliga-o pe mama sil accepte"; Este ambitioasil ~i dorind sil fie elegantil
ii spune mamei: "Doamna de tnai inainte tni~a repro~at cl sint indecen-
t!", ceea ce nuera a~ev!rat. Ulterior, cin~ a fost certattl pentru ace.ast!
nou! minciun!, ea a negal categoric dl ar fi mintit. Aceea~i fetit! a
negat intr-o zi dlar fi luat micutdejun, pentru a-I servi din nou.~i acest.
caz este freevent la copii.
. Adcseori, aceste minciuni, dupl1cum a explicat Motet
(Accademia di Medicina di Parigi, aprHie 1887), sint efectul unei stilri
mentale foarte sjngulare de autoJl1atism, aseml1nAtorcelui al somnambu-
lismului, in care imaginatiacreeaz! o. fabull1, printr-o adevl1ratl1 au-
tosugestie.
Astfel, un Miat de\inut la ~coala de corectie; cu imaginaVe ~i
obiceiuri deja pervertite, conftind~ sub teroarea noeturn~ inflama\ia anu'"
sului sl1u,cauzat~ de oxiuri, cuacte obscene iar umbra gardianului ell un
om, acuzind, prin urm'are, sincer, pe un gardian deacte obscene ccimise
la~dresapersoanei sale, cu toatedl nimeni nuintrase in camera sa.
Tht printr-un proces analog de autosugestie, prin asimilare in-
con~tientA, mai ales datorit! influenteimediuluiambiant, unii copii se"
. acuz! de delicte pe care nu Ie-au comis ..
Uneorise intimpll1 chiar ca unii copii, incolV\i de nevoie sau te-
rDrizati, sl1-~iformuleze calomniile lor eu 0 precizie inspl1imintiltoare.
Mtfel, la Tiszia, un copil de 13 ani, terorizat de bc1tl1ileunui pOli\ist, i~i
acuza tatal de a fi sugrumat in pUnl1zi, intr-o smagogil, Q tinAiil de 16
121
1?2
123
ani, acuzatieJn care persista cu 0 stranieenergie, in ciuda faptului cli,
pinll Ja urmll, eanu s-a dovedit a fi dedt oscomeaHl, obligat fiind sa 0
inventeze, ceeace probabil, a tlcutca el insusi 's11. 0 cread11adevllratll
" ~
(Idem).
Lasegue nareazll despre un negustor chemat sArllspund11in fata
judeelltorului la' acuzatiade atentat la bune1e moravuri, comis in dauna
unui copil. Acesta Iipsise de la ~coalll ~i se intorsese acas11tirziu. Mama
lui, suspectindu-l ell ~ fost victima unui atentat la bune1e tnoravuri,l"a
CQple~itcu intreMri in aceastlldirectie ~iel a rllspuns afirmativ la toate.
A sosit~i tat111~i ea i-a expus intimplarea. Cpp~lul retine vartanta ma~
mei, 0 invatll ~i desemneati.1pe presupusul atentator. in negustoruI care
a fost audiat dar care,otn cu moravuri fllrll de prihanll, a putut, tlrll
greutate, sl1demonstrezecit de nefondatll era acuzarea.
Motet a cules. patm observatii de acest gen.
Albert Morin, de exemplu, de~apte ani~i jumlltate, acu71lpe un
oarecare C. de a fi .incercat sll-I inece, aruncindu-I in Sena; eI aexpus
'intimplarea cu atita minutiozit&,te a faptelor particular.e, cu asemenea
convingere ~i aparent11.qesincerttate incHnimeninu se indoia de adevllr.'
Acuzatul a fost arestat. dar aputut sl1probeze nevinovlltia sa. Asupra
calomnieiau influentat: partial mediul, intrucitmama. <ropilului,vtn71l-
toarede jurnale,ti povestea diferite intimpl11ri,exaltindu-i fantezia,
partial 0 coincident11particularll, constind in faptul ell Miatul I-a auzit
pc C:,patronul unuLmuzeu.deanatomie,adresindu"se multimii: "Intrati,
veti vedeacapul luiMorin". Thate acestea au decIan~at in sufletuIsllu
o serie de imagini terifiante care au datn~tere Ja 0 halucinatie sau la
,Jluzia ell va elldea Cu adcvllratin Sena;EI a po.vestitintimplarea alor slli,
careau exagerat-o ~i, astfel; s-aupus bazeleacuzl1rii.
~i asHel se intimplli in majoritatc cazurilor: interesul pentru
"victima presupusli iltrage 0 multime enorml de curio~i,aellror convinge;
re 0 dubleazll pea~a a.nar~toruluLcare, de aItfel,'prin apea vanitate
care i1 dominll pe copil, i1 face mindru ell totiseocup11deel.
1?2
123
Odata, un copil de patru ani care spuseseminciuni a fost
pedepsit de mama lui sa stea in pivnita. Strada fiind loe de suplieiu, el
ii spunea:"Dar eu merit ~i mai rau". In sehimb, pedepsit de bunica sa
eu simpla claustrare intr-o camera intunecata, el nuse.adapta, consi-
derind-o 0 nedreptate ~i protestind.
Prinurmare, durerea resimtltl1 prin aplicarea pedepsei varia!il
la copii dupl1 persoanele care aplid1 a~ste pedepse ~i ratl1de care s-~u
dovedit nedemni - dupA curnam vazut deja la sl1lbatici.
in fond, ideea de justitie, de propdetate aparela copil dupl1 ee
a simtit durerea lipsei aeelor bunuri ~i dupl1 ee a auzit spunindu-i-se
cee'a ee este rl1u. in genere, copilul ur~~te nedreptatea, mai ales atunci
dnd c1suferl1din.cauza ei. Pentru el, ea constl1 dintr-lln dezacord intre
modul obisnuit de tratament si eel accidental. '
, , ,
In eondiliilc noi c1se alll1Inlr-o ncsiguranll1 dcplinl1. AStfc1,un , .. :.... ,
topil uus de mama sa din casa lorla Perez ~i-a modifiaat obicciurile sak
dupl1 tele ale noii gazde: a inccput sl1comande eu furie ~i nu asculta
decit de ea.
Prinurmare, sim\.ul moral este una din facult:1Vle ccle mai sus-
ceptipi1c de a fi modificate de'd1tre mediul moral.
NO\iunile de bine ~j de r:1u, care la copiI constituie germencJe
intelcctual, l1use observ:1niciod,i1l1maihlilinte de 6-7Iuni. Prima mani-
festare a sim\ului moral este atunei cln~dintcIeganumite~titudini ~i
intonaVi care au un scop represiv, atunci cindincep sl1ascuIte din team:1
sau din obisnuint:1.
, ,
Interesul, amorul propriu,pasiunea,dezvoltarea int~ligen\ei ~i
a reOecVei precizeam distinqia dintre bine ~ir:1u ~i, probabil mai mult,
simpatia, foqa exemplului, teamade dezaprobare;din toate accste cle-
mente se formeazl1con~tiintamOJall1.Copilul poate sa fie mai mult sau
mai putin rcpedeorientat,dupit,tr:1saturile(Airaetcrului ~i accidentele
momcntului(Percz,op. cit.).
124.
Fiica lui Luigi Ferri Ii spunea 10tr-o zi: "Simt d1 ast:1zi nu pot
sl1fiubunA".
6. Mectiun~. La copii~i afectiunea este sIaM. Ei aratl1simpa~
tie maiales fatl1de obiectele frumoase,sau pentru aeeia Care Ie oferl1 0
pll1eere, de exemplu pentru micile animale care se lasAprinse ~i chinuite
de ei. Antipatiile lor sint maiales Impotriva obiectelor noi care Ii sperie,
\
dar ei nu simt afectiune.~idupl1 ~apte ani se vAdcopii uitindu-~i pro~
pria lnaml1,de carepl1reauJoarteata~ati. Foarte d~se vAdcopiidy doi
sa\!,trei ani itlsu1tindu~i incon~tient pe eei mari cu eele mai grave jigniri.
Perez, condus la c1,llcarede o sora. ulterior decedatil, nu s~a gindit, duP?
moarteaaccsteia,la alteeva decitla asemi1narea dintre sora sa ~i 0 sorl1
a unui prieten als:1u. ,EI a'alcrgat la milma ace:stuiapentru 'll 9 cere. Un
alt copil, de patru ani, ~i-apierdut eel mai scump prieten al silu: tat~H
aeestuia I-a luat in brate,plinglnd,dard I-a intrebatimediat: "~iacum,
d1 Pietro a murit, i-a spus, nu-i ~a d1 Imi vei da calul ~i toba lui?"
~nd eredeti d1sintetiiubit deei,ln fOIld,precum femelle vena~
Ie, ei nu fac dedt s:1fie at~atidedumneavoastrl1 prin darurilecareli se
impart ~i prinsperan\.a de ,a prim! altele noi ~i nuvil vor mai iubi cind
sperantade a avea avantaje de pe urma dumneavoastr:1 se va diminua.
Existll. ~i uncle excep\ii: "~i tu erai printre aceia, inger~l meu,
ai d1rui ochi dulci; vii strillucesc Jndi din mormint ~i carenu pl1reau sA
sebucurededLca sfiplad1 celorlalti!" Dar raritatea cazurilor, ca~i a
putinilor sfilbatici buni, wenda~ii, santalezii (vezi mai sus), .confirmfi re-
gula, cuatit mai mult eu eitaproape intotdeauna, tocmai pentru d1 sint
excePtii, tocmaipentrud1,acelexceS precoee de sensibilitate nu poate
permite 0 bunl1'dezvoltare a organtsmului, e'i slntastfel, destul de free-
vent, r:1pitiin modprecoce. Din .pficate!
7.. Crnzimea. "Aceastfi, virst:1,cste fi1ril.milal', spunca. despre
copli Lafontaint:. un, piclor fidel 'alnaluriL lmr-adcviir, cruzimea, cgtc
unul dincaracterele celemai comune ale eopiluluL,
125
Aproape d nu existAcapil, spune .Broussais (Irritation et folie,
p. 20)cilfe sAnu abuzeze de forta sa asupra aceloracare sint mai slabi
dedt el. Aceasta este prima sa mi~care, dar.lamentArile victimeiil opr~c
cind el nu este nAscut pentni cruzime, pinAdnd un nou impuls instinc.
tiv il determinA sAcomitA0 noUAgr~ealA.
in general,el preferA rAul binelui: eSte Jl)ai mult .crud decitbun
deoarece simte 0 mai mare emotie ~i poatesA-~i demonstrezeputerea
sa nelimitatA ~i deaceea ~i distrugeeuplAcereobiecteleneinsufletite. El
se distreazA eu ehinuirea animale-lor, cu inecarea mustelor, isi bate dine- ~ : ., .... ,
Ie shu, sufocApAsArile.Se vM uniiCopii imbrAcindcu cearAcaldA-cArA-
bu~ii, rlidascele (Lucanus cervus)pentru a Ie da 0 formAde soldat, pre-
lungindastfel agonia lortimp deluni de zile.
Capilul a inventat capcana de trestie. ~i rAehitA,felurite alte
capcane, plasele de prins fluturi ~i miide alte.mici instrumente de
distrugere.
Am vAzut,relateatll doctorul Blatin, ~trengari ingenio~ijucindu- ,
se Cll mid cobai pe care'ii trimiteau veseli unul altuia inzbor,cu 10-
vituride raehetA.(Blat in, Nos cruautes envers les animaux, p.A14). ..
in luna .iulie 1865,in arena de la Mont-de~Marsans-au vAzut
copii dezeceani comitindaetede cruzime asupra taurilor pc jumAtate
morti, pe care i-au ~i ucis eu lovituri de spadA.
La Murcia, in Spania, s-au:vAzut tinere coborind in arenA ca sA
indeplineascA oficiul de matador.
8. Indolen{:a ~i lenevia. Un alt caractercare il face pecopil
asemAnAtdrcu criminalul innAseut este acea lenevie inteleetualA-carenu
exclude activitatea pentru plAceri ~i.joeuri. Ei se eschiyeazA de. la 0
muncAcontinuA ~i, mai ales, de la 0 nouAmuncA fatA-de care ei nu sint
adaptaV.Cind, obligati la st).ldiu,realizeazA un prim efor,t,ei ar repeta
intotdeauna acest efort, dar refuzA un altul, din aceea~i lege a inertiei
datoritA cArcia nu am dori sAschimbAmapartamentul, nicisA facem eu-
126
"
hostintA eu noi fizionom.ii deoareceinte. lectul nostru suferA laorice
t ~, .
senzatie energicA nouA, in timp ce se complace eu cele vechi sau cu cele
noi, <larcare sint de putinA iIriportantA. Uneori, la aceasta se adaugA 0
a<levAratAleneviemuscularA, temindu-ne sAne rAsucim in pat pentrua
nu ne mi~ca. AceastA tendintA estecontracaratA, dar nu contrazisA, de
aceea dea-~i continuajocul, de a avea noi jucArii, de a se gasi in
toyArAsjamultor prieteni, iMiferentdacA legAturile dintre ei sint putin
afectu~ase, fAcind'impreunAgA-IAgie,orgii ~i zbenguindu-se, Ih speci~i:
a~a cum a fost observat de meteorologi, in prima zi de furtunA, ~i nu de
puVne ori pe~eama bAtrinilorsAraci, a cretinilor ~i a prietenilor mai
slabi. Aceasta, ca ~ila delincv~nti. nu contrasteazA cu lenevia: ei devin.
mai activi inJata uneiplAcerifacileurmilritilla un moment dat ~i gustA
inovaVilecind acestea nu .leObosesc creierul ~i cino Ie satisfac acea
plilcerea contactuluireciproc" carenu are un raport direct cu intensi-
tatea afectivitiltii ~icare este, totu~i, intensA la criminali (vezi mai sus).
. 9. Jargonul. Acestobicei a introdus chiar printre eiun fel de
jargon, cu semne ale miinii~imutatii de silabe, pentru a se sustrage de
la urmArirea superiorilor. Eu iusumi am observat cAacesta este folosit
de multi'colegi, i~ ~colipublice ~i chiar inJamiliile numeroase, la bAie\ii
cuprin~i intre ~.~i 12 ani.
10. Vanitatea. ~i acelJundament almegalomaniei ~i al criminali-
tiltii innAscute care este vanitatea excesivA,preocupareafatil de sine in-
su~i, este foarte mare la copii.in douA famHii ale. cAror principii de
egalitate sint innA-scutela pArin1i,fiiit chiar ~i la frageda virstl( de trei
ani, avansau pretentii artificiale, diferentede clase sOciale, tratau de sus
pesilraci, cu deferentAin priyinta fiilar de bogati ~i intelectuali de ace-
ea~i virstil.Ceea ce, de altfel,se intrevede ~i la animale, de exemplu la
ciineledepazA care se repedenumaiasupra persoanelor filrAapilrare.
o fetitil destul de taeiturnA, eu 0 dezvoltare int~leetualA medio- , "
erA;educatil den mamil foartebunA, lipsitil eu totul de idei nobjle, .:glu-
127
mindcu fiica servitoarei sale, ii impunea servicii pretenVoase ~i ~.certa.
Aici a existat puVnti imitatie, dar ~i muIte idei de ml1retie.
Incli de la virsta de ~aptesau opt luni,toV copii sintinnebuniV
dupa. noile ghetute ~i pl1ll1rioarecare Ii se dau ~i sint nervo~i cindpl1-
rintii vor stii dezbrace. Am vl1zut asemenea copii, chiar din acei 'care li-
poi s-au dovedit foarte putin ingenio~i ~ifoarte putin precoci, la noul1
saulazece luni, plingind daeti nu erauimbrl1cati cu anumite costuma~e
frumoase. Unul de doul1zeci ~i.doul1de luni voia illtotdeauna Minute
bleu; un altul zicea intotdeaUlla eti voiahaine de mire.
1btu~i, copii i~i dorese tata. profesor, conte, proprietar etc.
Copiii mai ignoranti nu admit niciodatl1 eti au fost pe drept eu-
vint certati de etitre dasetili pentru incapacitatea lor; ei explieti mustrl1rile
acestora cu falsc'rationamente, intotdeaunastra.inc de grc~eIiIe lor .. '
Toti spertisa.-i depa.~easetipe ceilalti in micile 19r intreprinderi.
AsIfcI, Pcrez a observat un Miat care striga din rtisputeri:"Oh! privi-
ti-mti citde bine mti arune, cit de bine imi pl1sJrezeepilibrul neajutat;
nimeni nu ar putea sl1procedeze ca mine!" ~i, totu~i, prictenilor sl1i Ie
reu~cau tot atH de bine exerciVilc; lata.:,dupa. cum bine spune Perez, 0
iluzie comandatli de amorlll'propriu.
Personalitatca micului copi! mcrge pinilla egois,m,~aprczumtie,
chiar la pcdantism, adcseori eu tcndinte de simpatic, de, tandretc ~i de
crcdulitatc, ccca<:e contribuie ultcriorJa dczvoltarca .simtului moral. ,
Ideeade personalitate estcd~ abia contu'ratl1 in primul an, Ca
~i la animale. intrc doi ~i patru al.li,scntimcntul personal se afirml1pinl!
la 'exagcrare. Un Miat de doul1zeci~i~asc dc luni urla pcntru orice mieti
zgirieturl1, Cuprins de all}or propriu, comportamcntullui s-a modificat;
ehiar lovit, cl nu se mai vi1ita ~i lualuerul in gluml1, Intr-o zi, el nu a
vrut sa. invctesli citcaseti in rata unor feti,\c, spuriind: "Elc rid de minc",
11. Aico,olismul ~ijocul.Cinc Wliqw in inalta societate nuare
idee despre pasiullca pc care 0 au copiii pcntru Muturile alcoolice, dar
128
I
I;
11 'f'
I':
in cIasele sociale iilterioare.cste foarte ~or de vi1zutchiar ~i copii sugari
bind vin ~i lichioruri cu 0 voluptate cu totul speciall1, iar pe pl1rinti
bucurin~u-se eti ii vl1detizu\i in betie (Moreau, p. 115). De multeori, in-
carcera\ii mi-au pavestit eti au fost imMta\i de etitrepl1rintii lor ineti de
pe cind erau copii. \
Pasiunea pentru jocesteo caracteristieti atit de cunoscutl1 a
vie\ii infantile incit nu trebuie sl1mai zl1bovimasupra ei.
12.. Thndintele obscene. Oricit de, li~~tate ar fi de dezvoltarea
incompletl1, tendintele obscene nu lipsesc ineti de la prima virstl1, chiar
de la'trei sau patru ani, dupl1cum vom vedea. '
. in toate etiminele de copii mi-au fost prezenta\i unul sau doi
Mie\i dedati oilanismului iar, dupl1 cum vom v~eamai jos;toate a01O-
rurile monstruoase ~ranorma.le au demarat, ca aproape toate tendintele
criminale, ineti din prima virsJl1.
13. Imitafia. Perez scrie eti, la copii, chiar ~i mersul ~i vorbirea
sint in mare parteefectul imitatiei; si, firf'Ji:.te, se imitl1 binele si rl1ul. . , , "t ,
o feti\~, care aveatat111irascibil, a inceput la15 luni s111ncrunte
sprinceana dupl1 felul tatl1lui ~i sl1strigeca et: La trei ani spunea unui
/copil' cu care vorbea: "Dar taci, tu nu ml1I~i sl1sfiresc fraza", exact ca
tatl1l ei. Prin urmare, existl1imitatii morale mai irlainte ell noi sl1inten-
" . ,
tionilm a Ie inocula.
. ,
Prospero Lucas citeazl1exemplul unui copil intre ~ase ~i opt a~i
care si-a sufocat fratele mai mic. Ond tatl1i si mama s-au reintorsacasl1
, , , ,
,~i ~i-au dat seama de nenoroCire el s-a aruncat plingind in bra\ele lor ~i
le-a,spus eti a vrut sa imite' pe diavol,pe care iI vl1zuse~trangulind-o pe'
PulcinelIa.
Marc relatea?A eti un pr~eten de-al sl1udin copililrie nu reu~ea
in jocul de-a Iipiciul. Asistind in ora~ul Metz la un supliciu, el ~ipriete-
niisl1i de joaeti s-au gindit sl1-1imite. El a fost ales drept p~cient, un al
doilea drept confesor ~i alti dQi 0 filceau pe etill1ii.Ei I-au prins de ba-
129 .
lustrada unei s~r(dar fiind deranja\i din jocullor au luatco la sAnAtoa-
sa, uitind de nenorocit carear fi murit da~ci\iva cetA\eni nu ar fi trecut
pe aoolo, nu l-ar fi dezlegat ~i readus la \Fia\A.
Cu sAlbaticii~i eu erlminalii, copiii au in comun 0, totalA lipsA
de prevedere. Un viitor care nu este imediat sau nu pare ca atare, nu are
nic~0 'intluen\A asupra imaginaVei lor. 0 plAcere dupa opt zite sau dupA
un an este egala pentru ei.
14. Din cunoa~terea acestdr fapte rei~e explicaVa naturalA a
, felului in care nebunia .morala se origineazA numai in lipsa ori~rei re-
primAri a cruzimilor si in despotismul'prezent in~ din copilArie,aled-
\' '.' '.,.' .
rui deprinderi, neintrerupte deeduca\ie, nu ar fi decito continuare .
Ace~ti Mieti, spune Campagne in a sa Folie raisonnante, vorbind .
de candida\ii la nebunia moralA, sint insensibili la laude ~i la pedepse.
Nesi,mtind cit de daunatoare este conduita lor celor apropiati, ei rAmin
nedisciplinaV, incurabili, certAre\i.
Lenea, onanismul, orgHle, supraexcitA{ilede orice fel sint mariIe
statii .pe care ei Ie parcurg pentru a aNnge la area exaltare.speciala, nu-
mita nebunie. ra\ional~"care ii min~ irezistibilla actiune. Atunci, lene-
viei ii urmeazAun curajnem~rginit~i la cea mai micl dezapfobare VpA,
distrug tot ceea ce Ie iese in cale ~i lovese persoanele cate ii inconjoarA.
Cruzimea a fost ob~ervatA in prima tineretea lui Caracalla,
Caligula, Commodus, care la 13 ani, pentruo vina u~oarA,ordona arun
carea unui sdav intr-un furnicar. Luis al XI-lea ,~i Carol al IX-lea tor-
turau anima1ele, iarLouis al XIII-lea strivea ineet intre doua pietre'
capul unei privl.ghetori ~i atit de tare 's-a sup~rat pe unul dintre gen-
tilomi, care ii era antipatic, incit pentru a-I potoli .au trebuit sa-l minta
CAI-au ucis. Devenit rege,se bucura urmllrind agonia protestantilorcon-
damna\i la mdarte .. ,
Nebunia moralll ~i tendi6te1e criminate, fiind inqisolubillegate,
ne puten:' explica dece aproape toti mar~i delincvenV ~i-au manifestat
tendintele lor depravateinell din prima copilllrie.
130
in~ de copil,. Lafarge sugrumapuiide gllinA'eu mare plAcere,
iar Fuurbaek vorbea deun..paricid ~ruia ii flcea pUlcere ca puiide gili-
na, orbiV de el, s!se ifiviluinjurullui.
Dumbey, la~apteani.~i jumAtate,era hot. Brigandul B.,la nouA
ani', era hot ~iviolator.Cartouehe, la 11 ani, era hot.
Crocco, la trei ani,'jumulea pAsArivii.
La 11 ani, Lasagna'tintuia Jimbile boului (Anchusa italica) pe,' " ...
Mnd;
Locatelli observase ell tendin\aspre furt semanifestA la 0 virs,tA
mal tinArA,incepeeu micisustrageridomestiee ~i se dezvoW1incetul eu
i,ncetul. in sehimb,asasinii, se. r,elevA astfel dintr-odata, si aceasta la 0 . 'iII'.' , .
virsta foarte dnArA.
Tht astfel, in grandioasa sa luerare, lnchiesta sui niinorenni,
Roussel a observat ~ in ceeace priv~teprostitutia/in Fran~a,ea eu-
'prin<ie un foarte ~are numar de mi!lore: 1500 din cele 2582 de prosti-
tuate atestate in 1877. La Bordelluxs-a constatat, continulLel, ~dadl
461 se prostituau dincauzamizeriei saua cofuptiei directe a pllrintilor
(32), flumai 44 dintre ele devenisera prostituate datorita. pervertirii ins-
tincte10r lor - in rindurile lor~umarindu-se, printre altele, fiicaunui'
inginer ~i cea a unui bogat proprietar.
A. Cazuistica
~i iata de cenumllrul delictelor savir~itede copiieste departe
de afi redus;
1. Vimont (Traite de phrenol., 1838) poveste~te despre un
Mia! de 11ani care l-liinvitat pe un copil,de 5 ani sa. mearga ell elintr-
o mla~tina. Ajuns aid, I-a Mtut,l-a violat, i-a intrqdusun M\ in rect ~i
apoil-a inecat. Acuzat deacest fapt, el nu numai ell nega dar ii acuza
de acest lucru ~i pe alV Mietl.
131
2. La 15 funie 1834, in (Jra~ul BeUesme, dintrun put sa soos
cadavrut unul copif de dot ani. Dupli douli zile, din acefa~iput, s-a soos
cad~l unut blOat de dO'tanI ~i jumllt~te. Un tlnlir de 11 ani, cunoscut .
tn fmprejurimi pentru obiceiunle lut perverse, nutnttlnea niciodaHt,oopil
mat ~ici dedI et farli slli batll samsll-i chinuie tnmii de modurierude.
Aces.~aif atrllsese ~~ccesivpe cei doi baieti spre buza putului, vnde H
arunp'seprintr-o tr\brincire (Moreau, op~cit.)..
3. eurtea. din Assisi del Doubs a judeciu. un oopil de 8 ani care
dlldea foe la caseJe din sahd !lliu~iaceasta, dupa cum seconfesael, nu-
maipentru a se distra ~i a face lumina oopiilor(Morcl!u). '"
, ' J
4; Un brigand soolian, condamnat pl1tru antropofagie, a lltsat
tn urmalui 0' feti~ care, la 12 ani, era un antropofag femce."~i deee,
se tlttre}ja ea, sa 8imt r~pulsie1 Dacli toti ar ~ti eft de bunlieste carnea
Iei'm, cu 10tH ~iar mfncaproprifi copif'" (Moreau).
, 5. AM., de 11 ani,arestat a opta oarll pentru vagabondaj, de-'
. . .
daJ!a dI este bine brllnit ~i ingrijit 4e clitre pllrinV, dar clt in ciuda
aeektui lucru eJ simtc 'nevoia de a fi liber ~i cli se va elibera fntotdeauna
de mama sa dadl.va fi din not! dUB la ea. Este in sbl'gele sliu; prefera sa
meiarga ebfar intr-o casa de coreclie declt sll rllminltacaslt.
I ,6.1.a l,a.gny,doi. b~ieV, unul de' ~3, eefalalt deW ani, avfnd
ra~cbiunlt pe un prieten allor in virstll de 7 ani, l-a~ invitafsa se scalde
in 'riut Marna, fntr-un loe fent. L-au aruncat unde apaera adfn~ ~i cu
loVituri de piette ~ipicioare: i-au neutraUzat tnccrdlirile de a se salva. A
doua zi, unuldin ef, eel de 10 anf,a spusadevltrul (Moreau).
~i in Italia au apltrut <:azari, cu adeylt,rat originate, de crimi
naUtate fa 0, virstlt (oarte preoocc.
7. La 13 ani, un oluecare RA., brabiccfaHc": indice 87, oxi-
i .'
, Brabicefalie - oonfonnatie craniana dalorata. sinoslozeipreooce a sUlunl coronare,
ceu ,ee race ca craniul 'sa si demotte nrtmal tn dlll'metrof IItteraf, ramtnlrrd turtit 111
dla-metro' antero-p~terior - ttt. .
1:32
eefaljc*, ell ,ocbiioblici, pome~i :proeminen~i, maxilar {Darte mare, u~
reebieu .toartli,a ranit.de moarte~cu 0 lO'vituradecuVt tn Inilij:t, pc un
prieten carena tidWea baniici~1igati la un Joe de notoe.La ~2 ani fu-
sese deja tn bDrdebJ.rj.Det) od a {O'stcondamnat pen~ru furt. A awt uq
,[rate hO'l,0'. sorliprosiituata~iomamli criminalli. EralireligiO's,sau eel .
, pulin frecventa biserielle; nu .a.spaStnsli nimicoonfesO'rului 4espre de.-
lictui oorois.
. ,
8..Main.ero, un b,liiatcu 0' fiziO'nDmieprecoees,icu 0' dezvO'Jtare
tnttrziatli, la 12 aniarlttaca de 6. Avea oin:tlVme de 1,24 m,qapacitatea
eranianll1390 ~m3,indice80, utecbiCu to'arta, pDmeliprDemi1)enli, Debii
Vii. La 8ania ineeput sllfure. Nepot al unui asasin, se llluda clt l-aur~
mattn aCliunUesale s,ic4 a O'rganizatbande, pentru a fura pomenile din
bisericis,i pasari~rc4 ~i-ar fi tns~it adeseO'ri part~: care revenea micilor
slii compJici, ceea eeaconstituit, .mobilul denunlltrii'lui. I
9. L.B. din Geneya,craniul mare, !runte ingusttt,tatuat pe brat
eu cuVintele,:'Moarte tr~dlitO'rilor,trlilase! alianta.' a tnceput stt fureinclt
de Ja8 ani ca bot de buzunare', are 7 irati, dintrecare trei sint in
, .,."' .... i . ,
detenlie: ,
10;- Un ,O'arecare.G., din familie Dnestll, prognat9-Dxieefalic**,
fa apte ani aineeput safuretncoaUl, jefuindu~i chiar p~ prDfesori. A
ajuns sll simuleze 1a Chestur~ supunerea la rele tratamente din p~rtea
pttririVlor, pentru a~i tncarcera ..Are 0 iO'rlt pustt pescandali suspeettl
de Curt. .,
11. Un bliiat, L.P., care Ja 19 ani s-a dovedit un ,pung~ {oarte
abU, bOt eu tentativa de omucidere, perfecta apatiemora~, staturlt tnal~
ttt,cap mle, prelung, fltrlt barba,nas disproportiDnat ~i corDiat; fiul unui
...... ,' , ," ",.,\
Oxicefalle (acrocefalie) - malfurma}ie din grupul craniosteriozelof, datl'>Dtta ,osificirii
precOce asuturii coronare i sagital~care fmpiedicii dezvoltarea craniului in ,seIlS lateral
~ antero-postenor, permi}irt'd caextensiunea sase faca DIamai tn fnalstme - n.t
i '
Prognatism - conformatie a fetei care consta in p,roeminen\3 anterioara (in forma
de bol) a maxilarelor sau a arcadelor dentareale aceslOra - n.t.
133
alcoolic ~i al unei marne lascive, cu bunic matern sinuciga~. La virsta de
trei ani, mcrgind cu servitorii la pia~, ainceput s~ ture de la aCCtia
bani, pe~te, fructe; a continuat sa fure in casil.,apoiin ~coaHt
12. Brigandul antropofag R Salvatore, din Catania, care de trei
ori a simulat nebunia,mi-a relatat intr-un memoriu manuscris cum inca
de la virsta de 6 ani furase alimentedin casil.pe care Ie dMea priet~nilor
sili. Mai tirziu, la 9 aqi,Jura din circiumil bucAti intr~gi de brinzA. Pe
plajil, jucindu-se cu un prier en, i-a tiliat 0 ureche ~i aceasta in ciuda fap-
tului ci tatill silu fusese foarte cjnstit~ nMtuse cu sfintil minie peniru
a~1indrepta pe calea cea bunil. La Hani I-a rilnit grllv, cu 0 loviturilde
culit, pe un prteten de joac4. Cu chei false a furat banii tatillui. La 19
ani a ucis un om.
13. Dintr-o lIlamil istericAfoarte inteligentil ~i ul1tatil a~ijderea, .
dar dudat ~i lacom de muncA, cu doi unchi~unul foatte inteligent ~i un
altul alienat,.au rezultat patru copii: unul foarte einstit; unul excesiv,de
. )
lasciv, sinueis dupil un,omor comis dinpasiune; al treiIea, foarte iutre,
prinzAtor in afaceri, hot de tinilr'si refractar la orice fel de studiu; al
"," ."
patrtllea, rahitic, eu fruntea te~itil, a fost un hot alit d~ tenace incit a
furat. ehiar ~i ceasornicele ~iobieetele care se g~seau in casa pilrintiIor,
in ciuda unor pedepse foarte severe .. La 16 ani a devenj.l cinstit, poate
ca urmare a.grijii mat~rne foarteafeetuoase. Apoi a ajuns. u~domerciant
foarte slab.
14. Un Mietel, care 'deja la trei ani avea deprinderi onimiste ~i
iipll1cea 's11sugrume animale, la 5 ani era foarte viClean in a face r~u.
and a vilzul cl fratelesl1u mai mie pierde singe <;linnas a profitat r:epe-
de de 'acest lucru, imbrincindu-I de pe scaun cu fata la pl1mint, ~i-a ridi-
cat cu plilcere miinile ~i a inceptit sil strige: "Vr~dusa-l ucidpe acest pic~
vreau so. vad sfng~, este singuruJlucru care-mi face placere".
_ Intrebat daci1~i-llr ucide mama, el a rllspuns: "Desigut, ~i cum
a~ iubi-o dacAeanu mil iUQ~te! Vreau sh () uci,d~idacl1 nu pot acum,
a~tept 'pinil mll voi face mare." (Encephale, 1883).
I '.' '-
134
15. Verga (Rendicon(o Istituto Lombardo, 1883) povest~te des-
pre un copiIde peste 11 ani, cu timplele bombate, inteligent ~i instruit,
d~iera fiu de ~ran, cAamenintase cu moartea ~i it ra-nise pe un prieten
datoritl1 urii' ce i~o purta. Mai tirziu I-a' ucis, datoritil ,unui conflict
pentru pulinil iarbll, cu lovituri repetat~ d~ seceril, din furia sa neopriri-
du-I dedt dificultatea,de a scoate din craniul victimei virful indoit al
instrumentului silu.Ira aruncat apoi intr-un riu, unde s-a ~i splllat, in-
ventind ell ambii fuseseril atacati de un pazni,c astfel incit, pentru a scA-
pa, au trebuit sil Se aruncein apil. Numai dnd a ~tiut ell, datoritil. virstei,
nu va fi prea aspru pedepsit, llml1rturisit adevl1rul.
" . A
16. C..B..., din M..., <ie12 ani. Greutate 37,4 kg. Inl1ltime 1,39
m. Este fiul natural al.unui vMuy ~i al unei vMuve. Thtill, hangiu, ell un
temperament mizan~ropic, acomis multe acte de ef,uzimeimpo!riva soti-
ei sale. Pentru a nu cita dedt una, sepovest~te cAintr-o zi i-a smuls
sotiei sale tot pilrul de pe.organete genitale. Mama este 0 femeie de
proastl1 conditie. Nu anutritnici 0 afectiune fatl1de fiul ei care, de-abia
venitpe lume, a fost dus la un leagiln de copii, de unde.a fost scos de
A '
tatilt silu in al doilea an de via\l1. In copill1rie, C... B.,. a ellzut intr-ull
put, de unde a fost imediat sros, datoritl1 acestui accident stind in pat 0
s~ptl1minl1.inca din primii ani de via!il a suferit de maladii convulsive,
apoi, la virsta de 7 ani, a avut un accident eranian. A inceput sl1bea li-
chiorur{ foarte devreroe; la ~aSeani ducea 0 viatil de vagabond, fugind
adeseori de acasl1, fugind de Ia.~coalil ~i rnergind eu pll1cere sa. comitl1
furturi de pe cimp i:;hiar ~i din casl1sustrl1'geabani din sertarul de cco-
nODlii. Cindii veoea pe prietenii)ui jucindu-se ~i distrindu-se ii lovea
pentru ell, spunea el, turbeazA cind Ii vede multumiti ~i veseli. Cu un an
mai inainte l-a r~njt la cap, eu 0 sticl~, pc unul dintre prietenii s~i, dupl1
ce I-a pindit; astfel ell, toemai datoritl1 acestei infraqiuni, flisese inehis.
Este un certl1ret; nu trecea 0 zi ca sil nu Seincaiere eu cineva; de aSeme-
nea, in astfeldesituatii a fost pedepsit de Pretor eu privare de libertat~.
135
\
l
alcoolic ~i al unei mame lascive, eu bunic matern sinuciga~.La virsta de
trei arli, mcrgind cu servitorii la piatA, ainceput sAfure de la a~tia
bani, pe~te, fructe;a continuat sAfure in casA, apoi in ~coaill.
12. Brigandul antropofag F. Salvatore, din Catania, care de trei
ori a simulat nebunia, mi-a relatat intr-un memoriu manuscris cum ineA
de la virsta de 6 ani furase alimente din casApe care Ie dMea priet~nilor
saii. Mai tirziu, la 9 a~i, ,fura din circiumAbueAti intregi de brinzA. Pe
plajA,jucindu-se cu un prieten, i-a HHat0 ureche ~i aceasta in ciuda fap-
tlllui di tatill silu fusese foarte cinstit~it blUuse cu sfintAminie pentru
a~1indrepta pe calea cea bunA. La HanU-arilnit gr<;iv, ell 0 10viturAde
cutit, pe unprleten de joaci1. Cu cheifalsea furat banii tatillui. La 19
ani a uds un om.
13. Dintr-omamA isterieAfoarte inteligentil ~i uq tatil a~ijderea,'
dar ciudat ~i lacom de rnuneA, eu doi unchi; l.muHoarte inteIigent ~i un
altul alienat, au rezultat patru copii: unul foarte cinstit; unul excesiv,de
lasciv, sinucisdupil un.ornor cornis din pasiune; al treilea, {oane intre-
prinzAtor in afaceri, hot de tinilr '~i refractar la O,ricefel de studiu; al
patrulea, rahitic, cu fruntea, te~itil, a fost un hot aUt d~ tenace incit a
furatchiar ~i ceasornicele ~i obieetele care seg~eau incasa pilrintilot,
ineiuda unor pedepse foarte sev,ere, La 16 ani a devenIt cinstit, poate
caurmare agrijii materne foarte afectuoase. Apoi a ajunsu~c'omerciant
foarte slab.
14. Un bilietel, care 'deja la trei ani avea deprindeiion~miste ~i
iipli1~a sil sugrume anfmaJe, la 5 ani era foarte viClean in a face rilu.
Cind a vilzut at fratelesiluma~ mie pierdesinge ~in nas a profitat ~epe-
de de 'acest lucru, imbrincindu-I de pe scaun eu fata la pl1mint, ~i-a ridl-
cat eu plilcere miinile ~i a inceptit sl1strige: "Vreau sa-l ucid pe acest pic~
vreau sa vad sfnge, este singuruJ lucru care-mi face placere".
_ Intrebat da~ ~i-ar udde mama, el a rAspuns: "Desigur,~i cum
a~ iubi-o daeAea nu mil iUbe~te! Vreau s~ 6 uc~d ~i daeAnu pot acum, .
a~tept 'pinil mil voi face mare," (Encephale, 1883).
I' '--
'134
.'
15. Verga (Rendicon(o Istituto Lombardo, 1883) povest~te des-
pre un copilde peste 11 ani, cu timplele bombate, inteligent ~i instruit,
d~i era fiu de tilran, eAarnenintase cu moartea ~i il rAnise pe un prieten
datoritil urii' ce i~o purta. Mai tirziu I-a' uds, datoritA .unui conflict
pentru putinA iarbil, cu lovituri repetate de secerA, din furia sa neoprin.-
du-I decit dificultatea de a scoate din craniul Victimei virful indo it al
instrumentuluisilu.L-a aruncat apoi intr-un riu, unde s-a ~i splnat, in-
ventind eAambii fuseseril ataeati de un pazni,e astfel incit, pentru a seA-
pa, au trebuit s~ se arunce in apil. Numai cind a ~tiuteA, datoritil virstei,
nu va fi prea aspru pedepsit,amArturisit adev~r\ll.
16. C..B..., dinM ..., de 12 ani. Greutate 37,4 kg. Inilltime 1,39
m: Este fiul natural al unui vllduv ~i alunei vllduve. 'Jaun, hangiu, eu un
temperament mizantropie, a comis multe aete de cr.uzime impo~riva soV-
ei sale. Pentru a nu eitadecit una, sepoveste~te eAintr-o zi i-a smuls
sotiei sale tot pilrul de pe otganete genitale. Mama este 0 femeie de
proastil condiVe. Nu a nutritnici 0 afecVune fatil de fiul ei care, de-abia
venitpe lume, a fost dus la un leagiln de copii, de unde.a fost scos de
tatill s~u in al doilea an de viatli. In copiiilrie, c...B-. .. a eAzut intr-uti
put, de unde a fost imediat scos, datoritil acestui accident stind in pat 0
silptilminli. IneAdin primii ani de viatil a suferit de maladii convulsive,
apoi, la virsta de 7 ani, a avut un accident cranian. A inceput sli bea Ii-
chioruri' foarte devreme; la ~ase ani ducca 0 viatli de vagabond, fugind
adeseori de acasli! fugind de laJcoalli~i mergind eu pllicere sAcomitli
furturi depe cine}! /~hiar ~idin casli sustrilgeabani din sertarul de cco-
no~ii. Ondii vedea pe prietenii,lui jucindu-se ~i distrindu-se ii lovea
pentru eA,spunea d, turbeazA cind Ii vede multumiti ~i vesel1-Cu un an
mai inainte I-ailnit la cap, eu 0 stic1li,pe unul dintre prietenii sili, dupli
ce I-a pindit; astfel eA,tocmai datoritil acestei infraqiuni, flisese inehis.
Este un certilret; nu trecea 0 zi ca sil nu se incaiere eu cineva; de aseme-
nea, inastfelde situatii a fast pedepsit de Pretor cu privare de libertat.
135
\
l
Examen antropologic. Cap: farm~ trohacefalidl*, prezintll a
pla'ticefalieu pasteriaarll pronuntatll, suturile u* coranariene .~i ale
aaselar parietalecomplet sudate, unghiul arbital al fruntii faarte pra-
'nuntat,stingul mai inclinat decit drepWI, pllr pe frunte, urechi cu taartll,
deplasarea labului lui Darwin ladreapta,multiplu la stinga; indice cefa~
lic 80; Capacitate cranian1l1477 cm3
U~echea stingll mllsaarll 60 mm irilUtime ~i 32 Illrgime; cea
dreaptil 59 mm inllitime ~i30 11lrgime;la dreapta are a acuitate acustidl
narmalll, la stingacu 2 cm mai putin decit la dreapta. Zigomul sting este
fiai valuminas decit cel drept, ceea ce face ca partea stingll a fetei sll
parll mai dezvaltatll. Nasul drn ~i difarm, privirea feroce. Se abservll a
mi~care particularll a pleaapelar dnd fixeazil un abiect sau dnd ~ste iri-
tat. Se abservil a confuzie in perceptia cularilor, dar nupare sll fie dal-
tonism. Pupilele reactioneazilla,luminll; stinga insll pare mai dilatatll.
. Sternul este asos; mamelele au forme feminine, stinga fiind mai
dezvaltata. Mina are a farmll de maimuta: degetul artator se deosebe*te
insa de celelalte degete. Unghiile sint peduncuJate; dintii sint inegali,
ascutitisi ind1lecati.
'" , ,
Organele genitale sint intrucitva atrofiate. A inceput 511se mas-
turbcze de la virsta de 9 ani. Crede dl simte tulburari de locomatie.
Sensibilitate topografica. Privire incruci~atll mai mult la stinga ~i
mai mult in vecinatatea degetului ~i mai putin la carp.
Sensibilitate e/ectrkli. Luindca termende comparatieun om sll- .
nlltas: omul sllniltas simte curentulla 46; criminalul simte curentulla 50
la sttnga; ~a46 la dreapta .
*
li'ohocefalie - malformalie craniana caracterizata prin forma rotunda a capului - n.t
**
Platicefalie - diformitate a cutiei craniene, constind din turtirea bol\ii - n.t.
***
Sutura - articula\ie fixa de tipul simartrozei, in care oasele sint strins apropiale.
Se disling:sutura coronara, sutura transversa, articula\ia frontalului c.uoasele parietalului -
n.t.
136
Sensibilitate electrkli d%roficli. in spatele mUnii drepte, 14; a
stingii, 0; palma dreaptll, 23; palma stingil, O.
Esteziometria. La stlnga, 2,2; la, dreapta, 1,9; pe limbl1: Ia
dreapta, 2,2; la stinga, 1,9.
Dinamometria. La dteapta, 15; la stlnga, 16. Reflexele tendaane-
lar sint tatal abalite. Se abservil ticuri particulare cu capu~ ~i cu umllrul,
repetate din cind in clnd. 'Privirea ferace ~te faa~te evidentll.
Sensibilitate afectiva. Vor1?e~tede rllu satul sllu. Repetil de mai
multe ari dl tli;tlllsllu este un om rllu; i~nlf~te mama pe care 0- nume~-
tefq/sona.
La hidrosfigmograf nu se abservll nici a .reaqie lavederea irn-
provizatil a unui pistOl ~i la facul de armll al acestuia. Dimpotrivll, reac-
tia ti este foarte evidentil cind ii este Infllti~atll fatagrafia' unei femei
gaale sau-clnd ti este stinwlat4 printr-O afensil u~aar4 ~i improvizatlla
vanWltii.
Nitrat de a.mil: 3 picilturi nu au reusit s4-1Inraseasdl; cu 5 el s-a ", ,~
inro~it dup4 30 de secunde, praces care i-a cuprins urechea dar nu ~i
. *
fruntea.
17. Aeurn citeva luni, in fata trib.unalului din Berlin a apllrut a
asasinll in vtrstll de 12 aId, Maria. Schneider. Era foarte dezvaltatil, pali-
d4, eu p4rul.ingrijit ~i cu tr4s4turile fetei abi~nuite. Nu s-a ariltat eu
nimic speriat:! In salll ~i a pavestit in cete mai oribile detalii fllrMelegea
comisA de. ea, fllrll s4 verse a singurillaerimll ~i a r4spuns cu ~ultll r:!-
ceal4 pr~edintelui, ca.~i cum ar fi fast varba de un eveniment de mini-
m4 impartantil ~i .fllrAsll tr4deze niei cea mai midl ematie.
. Ea era inculpat4 dl a furat-a, subamenin!are, pe fetita
Margareta Dietrichs ~i a ucis-o apoiarunclnd-o de la o.fereastr~.
Darind'sA punemin e\iden\l caracterullui Schneider, repro- . ,. ~
ducem unele pAtti din interagatariul care i s-a luat la proces:
*
Vezi Archivip di pskhiaJrilJ, 'vn, p. 498.
137
Pre~edintele (P): Este adevArat ceeaceai flleut? Acuzata (A):
Oil. P.: Cine sint.pArinVi tAi?A.: Am numai mamA, tatAla murit.P.: Ai
unnat cl,lfsurile ~colii? A.: D~, ~coala comunA, clasa a III-a doi ani. P.:
Din ce motiv ai' repeta~ aceastAclasA?A: Din lenevie (Faulheit). P.: Ai
primit instruc;Ve religioasA?A.: Da,de la ~ase ani. P.: Din cemotiv ~ti
~cum inchisA? A.: Pentru d am aruncat de. la eta4 fetita pentru a-I lua
~rceii. Am intilnit-o pe coridor ~i am luat-o cu mine. P.: Jegindisei
mai inaint~ la cercei? A.: De dteva ~ile. P.: Ce i-ai spus fetitei? A.: SA
vinA cu mine. P.: Cum ai convins-o sA vinA cu tine? A.: I-am cerut
mamei cheia W.C.-ului~i aceasta mi-a dat chiar 0 monedA pentru c:asri
merg sAcumpAr ceva.,Am a~teptat fetita pe trepte: la reintoarcere am
~Arit douA scAripentru cA amobservl'ltcA fereastra de la palier e.ra
d,eschisA.P.: 'Cu ce scop ai observat, toate acestea? A.: Pentru cA eu
voiam deja sl1arunc fetita. P.: Din ce motiy? A.: Pentru cAea nu mi-a
spus ca eu sA~iiau cerceii. P.: Puteacopilul, care avea numai trei ani ~i
jum11tate, sAspunA toate a~tea? ,.4.: Ea insAmi-ar fi putut arAtaprin
semne. 'P.: Acum, <tupAce ai sArit scArile, ce'ai fAcut?A.: Am deschis
fereastra, care era intredeschisA, ~i am voit sa. sarasupra copilului; in
acela~i timp, pe scarAa apArut un om~i eu am incliis in graM fereastra
la loc~Omul a ie~it fllrAsa spunA nimic; dnd a fostjos, am .~us-o pe
fetiVlsA stea pe marginea ferestrei ~i i-l'lmsmuls cerceii. P.: Cum stl'l
fetitl'l, cu fata ll'ltine? A.: Nu, cufata la fereastra deoarece nu imi putea <
vedea fata. P.: ~i te-a IAsat ea lini~titAsA-i smulgi cer<;eii?A.: Nu, ea
plingea ~i se vAi.tacA0 doare. P.:~i tu ai amenintat-o? A,: I-am spus sA
stea lini~titAcA dacAnu 0 arunc pe fereastrA. P.:~i dupa ce i-ai smuls.
cerceii, ce ai fAcut?A.: I-am ascuns in pungA, apoi i-am fllcutvint ca sll
cadA. P.: Ai auzit zgomotul cAderii? A.: Da. P.: ~tiai, deci, cA fetita
trebuia sAmoarA din l'lceastAcAdere?A.: Sigur cA ~tiam. P.: Unde ai
rllmas apoi?A.: I-am dus mamei ceea, ce;imi ceruse sA~icumpilr. P.: Ce
voiai tu sAfaci, de fapt, cu cerceii? A.: SA-ivind unui bijutier (in text
fe"avecchio - negustor ~e fier vechi - n.t.). P.: Ot credeaidI obtii pe ei?
A.:. Circa 50 de soldi cu care voiam ~-~i cumpilr dulciuri. A.: IV plac
mult delicateSele? A: Da. P.: Cumaiaju~~ ~. capeti acest obicei? A.:
,unele doamne mi-au dat bani; 0 data omarcA, altAda~ 50 de soldi. P.:.
Cumai re~it ~,obtiibani de la acele doamne? A: Le-am spus cAsint
trimisil de o. altA doamM care nu avea in acel moment milruntis. P.:
, .' ' " t"
Cum se cheamil aceastA acVune? A.: (Se num~te escrocherie; P.: Cum
se spune atunci dnd uciii un alt om?A.: Se num~ie ~saSin. R: Ce Ii Sf-
face asasinilor? A.;Sint judecaV. P.:Th, prinurmate, care ai uci~-o cu
bud ~tiintil pe micuta Margareta, ce ~ti? A.: 0 asasinA. P.:Ce crezi ca'
ti seva face1A.: C4voi fijudeeatA.
Inacest mod adecurs tntreg interoga'toriul, fllrAca iJ;ltreMrilQr'
sAnuli se dea un 'rAspuns prompt, precis ~i claro
Din acest interogatoriu rezultli ci1S~hneider dMuse dejl'ldinain-
Ie semne clare de acealipsAde sifilt moral care se relevAatit de evident
din interogatoriQl sAu. NeiubitAfn. familie, indiferentA la moartea su-
rioarei sale,deoarece aceasta erapreferata mamei datoritA bunelorsale
calitAti. CorectatA freevent de mama .sa pentru lipsurile ei, a fost vAzutll
revoltindu-sepe parcurscontra acesteia. AltMatA a uds un papagal I'll
unei milt~i.. Copil fiind, scosese ochii unui iepu~e de casll. Condusi1,la
cimitir in prezenta cadavrului victimei sale nu a trMat nicicea mai midI
emoVe, nicicea mai micApllrere"de r11u.Oferindu-i-se pascA, a luat-o ~i
a mtJlcat-o .ca ~icum soar figllsit intr-o salll de mese.
Medicul;inchisorUor a afirmatcA nu a tntilnit niciodatllo per- (
soanA cu olipsll alit de totalA de simt moral. ApArareaa cerut ca e;isll
fie internaUl intr-un ospiciu, ca fiind suspectA de nebunie moralA. In .
schimb, Curtea a considerati? responsabilll de inftactiune ~i a condam-
nat-o la opt ani tnchisoare. Numai dnd a auzit pronuntindu-se propria-i
condamnare, mica delineventll a inceput,sll plingll*, '
*
Archivio di psichiatria, VIII, ~. Lindaus, Appendlce,la Homo delinquente de Co
138 ' 139
18. <?bscenitatea. Am afirmat deja mai sus cAin rindulcopiilor
nu lipsesc cazurile de obscenitateprecoce. Deja de mult timp (I:amore
nei pazzi, 1881) am observat dl toate cazurilecu forme monstruoasede
amor sexual (mai puVn cete determinate dedecrepitudine)s~au declan-
~atin epoca prepuberatA;'tmpreun~ cu alte tendi~\e criminale.
Acesta era cazullui Bor..., hot, care la 9 ani era supus uoor
erectii continue~i unor stimuli e~gerati care tl conduceau la viol. cind
vedea rufi1rie aIM attrnatA *i filfiind in Vint. Ellocaliza acest straniu
simptomtn epoca primei copiillrii,intre3~i4 ani,clnd metgtnd.la grA.:
dini\A, ii vedea pe ceilat\i colegi ai s~i cu~or\ulele albe; fo*netul ruflriei
albe Ii provoca 0 ptAcere echivalent~ contactului cuofemeie. Aceasta
a fost cauza un9rvioluri asem4nltoare ~ia unei nevoi continue decoit
pentru a cArei satisfacere a sfir~itprina deveni bot. Clnd era copit a fost
tovit in cap ~i a suferif11lult~ vreme de un puternic traumatism; descin~
de, ca de obicei, din pl1rinti nevropa{i.
. Nu am crezut imediat in veridicitatea mArturisirilor lui, deoare-
ce este yorba de un criininaLcare putea s~-~i aiM interesele sate simu~
lind, dar am dat, fAr~s4 vreau, de 0 operAa lui Magnan~i Charcot care
mi-a oferit atitea anatogii cu ipoteza mea incit aceasta adevenit nl.Jpro.~
babiiA ci sigurA.
19. Ei povestesc(...;trchivesde neu.rologie, nr. 11,1882) despreun
oarecare C., tAran, in virsta de 37 de ani, eu tatAalcoolic, uncbialienat,
manil~i surori nervoase,metancolice, un frate'nebun, eLinsu~i plagi~
oCefal-, La 15 ani, vl1zindtn rufl1ria aIM care se usca la soare unort
de bucAt~rie, l-asmuls de pefringhie,s-a tnfl1~urateu eli s~amasturbat
Lombroso, Hamburg, 1888.
- ,.Plagiocefalie " malformaVe cranianadin. grupul craniosteoozelor,' constind din
dezvoltarea asimetrica a craniului din cauzasinostdziirii p~~, unilatetalea suturii
lam!xloidesau coronare; pol1iunea anterioara,de 0 parte~i pol1iunea posterioara, de
partea opusa a cutiei craniene, dezvoltindu-se mai mult de,eit pal1i1e lor corespondente,
lungimea maxima a cutiei craniene nu se mai ana pe linia.media~a,ci pc diagonala " n.~
140
la atingerea lui, tn spateleunuigarddemar~cini. Dinacea zi nu a mai
putut vedea ~orfuri albe fi1r~sase foloseasdl de ele ,tnt;r~,!nasemenea
scop, dupl care slle arunce.Clnd vede pe cineva cu un ~ort n,.. se uita
la, sexul proprietatului cinumai la aces~,tnctt este tentat s!-I urmll-
reasdl pe proprietar ~i ~ i~l fure.
In,1861,parin\ii,pentru a-I scApade aceastAfixatie, I-au inrolat
tnmarinl~i,tntr-adevAr, nemalvAztnd ~orturi albe, s-a calmat. Dar tn
1864, venit in conce<iiu, strania tendintA s-a repetat ~i' a furat ,din nou
~or\uri. Noptile se gtildea la, ele, iar ziua ~i Ie imagineazA a~acum i-au
apllrut prima data ~i estetmpins sAfure din acestea ~i nu a1tele,diferite.
Sclfl' existatrnii de franci ~ii~ar fi IAsat pentru ~' lua numai ~ortu!ile al-
be. Oeaceea, depatru ofi a fost condamnat la pedepse scurte pentru
fuffi .
20. Singular,tot~i, este cel~lalt caz, allui M~X., de 34 de ani,
care are Q flmozA, preputulcucttiva centimetri mai lung dectt glandul,
iar trunchiulorganului sexual umflat la rcldclcinA. NAscut din pArinti geu-
rotici, aproape nebuni, eu 0 inteligentli precoce, ~tiind sA,citeasdl Ja 3
ani, darcuoconstitutie flzidl slab~,tntre ~e ~i~apte ani era tmpins de
un 'instinct ciudal'de a privi' picioarele femeilor pentru.a se convinge
dadl existA cuie tn pantofii lor. Vederea aCestoreuie tl umplea de 0
plAcere extraprdinarA. Setndllta eu ghetele cetor dou~veri~oare ale sate
pentruale admira ~ireadmira;seara, in pat, se gindea continuu la
cizmarul care Ie pingelea~i la chinurile und fete ale dlrei cuie de la
pantofifi ihtrasera. adtne fncarnea de la picioare ~i, in acela~i timp, se
masturba. Acestaa. fost punetu! de plecareal unei idei dominante,
obsesive, astfel incit, mai drziu, preferavederea ghetelor feminine
raporturilorsexuale ~i arost arestat tn timp ce se masturba in fata unui
cizmar (Archives de neurologie, nr. 11, 1892).
La, credinta tn adevArul acestor afectiuni parad9xale teebuie SA
ad~ugAm analogia cu celelalte, deja descrise de mine, despre ,atiena\i
(lJamore nei pazzi, 1881) ~i, ceea ce constituip un element suplimentar,
141
analogia recipr<>ea.. Thate se observllia nevropatici ~i multe la criminali,
deveniti in ~us, irevocabil sauaproapeirevocabil, masturbatori. La toti
se observll ell, ~a'cum se intimpillin maniile impulsive ~iinideile siste-
matizate, 0 senzatie datll'care a pus stllpinire pe ei intr-un momental
copilllriei - precum la eei mai precoee erec\ia, ca, inel secundar aici - se
substituie prin asocierea de idei ideii"mamll ~i ineetul cu tncctul actio~
neazll ca anumiti viru~i, nu numai frxindu-se, dar invadind tot mai mult
organismul pinll pune stllpinirepe el, devine irezistibilll ~i impinge'la
acte eel pulin criminale,. ,
21. ])ragostea precoce. Thate acesteiubiri se cristalizeazll, sau eel
pulin germineazll, in prima copilllrie, prima, inellia 3-4 ani, fiind 0 pre-
cocitate deosebitll a caracterelorlor.
lnversiunea simtului genital a fost flxatll aproape invariabilla
un nivel foarte precoee, la 8 anideexemplu, in spitalul din Westphalia.
, P. R. (Archives de neurologie, 1881) a ineeput sll simtll, la 6 ani,
unimpuls de a se bucuravllzind oamenigoi, mai ales la vederea organe-
lor 'genitale, ~i inell de atu~ciineerca sll se travesteasell in femeie ~i tot
deatunci manifesta tendin\aspre furt. De exemplu,intr-o zi el Ii furat
invatlltorului 0 elllimarll. Avusese un bunic exeentric ~i un tatll blltrin.
Adult, era Mrbos, prognat" insll cu urechi foarte mari.
22. 0 fatll, pe care eu am avut-o in ingrijire, foarte precoce fl-
zionomic, f1iella unei femei cinstite, dar cu bunica lascivll, vl[r cri~inal
~ibunic alcoolic, a manifestat inellde la trei ani tendinta dea se mastur-
.ba, necedind nid larugllminti, niciJa amenintllri, nid la ingrijirile medi-
.. ) , ..
cale. Dimpotrivl\, f;U aeel~i instrument folosit la injectiile anafrodisiace
se servea pentru a se masturba. /
, 23. Din tatll convulsiv, herpetic~i dintr-Q familie de nevropati
s-a n~scut 0 fetitll slaM, dolicocefala", inteligentll, ellreia la 12 ani i-a
,
Prognat,' caractetizat prin prognatism - n.t.
..... , . ,,.
Dolicocefalie - malforma\ie acraniului, caractetiza~ prin lungimea diametrului siiu
142
venit cicIul JUenstrual. La 8 ani,Sfatuitll de oprietenll, a ineeput sll S6
masturbeze.~i a continuat astfelchiar ~i dupllcaslltorie,mai ales atunci
clnd era gravidll. A avut 12 copii, dintre care dnci au murit preCOeeiar
patru auavut malformatiicraniene, semihidroeefali', cu trasllturimora-
Ie negative, impetuo~i, violenti. Unul dintre a~ti~, inteligelH, la 7 ani
se masturba eu 0 insistentll extraordiriara ~i tot astfel un altul, subdez-
. voltat, ineepind de la 4 ani ~i jumatate.
24. Zarhbaco (Encephale, nr. '1-2, 1882) ne descrie 0 feti\ll
cuprinsll de 0 stranie pasiune onanistll ~i eriminaH1.
N. R., in virstil de 10 ani, eu mi~ellri ~i fl.zionomie ee trildau 0
, maturitate precoce, vanitoasa, orgolioasil,agresiva la 'jocuri, ierta violen-
tele in sehimbul mingferiloqi amabilitiltilor, in special pe eele ale mici-
lor'bilieti pe care Ie prefera. inell dela 5 ani, a tril'dat tendinte spre furt,
chiar pentru obiecte care nu aveau nici 0 valoare; furindu.le, ea nega"cu
inellpiltinare acest lucru. Cu 0 imaginatie caldil, ea iubea frumosul, dar
i~i Mtea joe de Dumnezeu. La 7 ani a ineeput sil sufere,de lel.\coree",
care a fost pusil ,pe seama oxiuJilor ~i, datoritll acestei boli, a slilbit.
inell de atunci s-a observat ell ea qiuta sa se izoleze eu eopiii intr-o
cabanil pentru a se juca acolo. in sehimb, ea se masturba cu ei. La9
I ,ani, masturbarea exeesivll a provocat umflarea vulvei. A ros~ biciuitil
'pentruacest lucru. Dar ea a rilmas prostitil,pretacutil ~i. rea, filril ,ca
tratamentul sil-i foloseasell. Tht astfel, nuau dus la nimicbun ellma~a
de foqil, nici apa rece eu care mai inainte ea inrerca sil se calmeze .
Partea superio~ril ';. corpului slilbea, dar cea inferio~ril se dezvolta mai
ante~-posterior -n.t.
Hidrocefalie - sindrom caracterizall'rinlr-o acumulare de lichid cefalorahidial) atlat
in stare de tensiune in eutia craniana. Poate sa se producii in interiorul cavita\ilor
ventrieulare cerebra Ie (hidrocefalie ..intema) sau intre foi\ele meningiene (hidrocefalie
exlema) dnd, adesea, este concomilenta eu procese de atrofie ~rebral~ - n.t.
* . - ,.\
Leucoree - denumire genericii data oriciirei scurgeri albe din vagin - n.t.
143
mu.lt. Se atingeade toti: "Pentru ce sll mlllipsese de 0 pilicere atit de
- ." .' - ',' " ,.
nevinovatl1?", spunea ea~i 'apoi adlluga:"~tiucaeste obseen,darnupOt
Sl1mll ab\in". UneorLsed1ia, plingea la veder~ lacrimilor mamei sale,
dar apoi era euprinsllde nOiaccese.)n timp,ce un'preet ()1sflltuia~ll se
abtinl1, ea s-amasturbat de sutana lui. I s-aars si clitorisul,dartn zadar. '
".: ,.' /'" , ',' ,.' ,.' "" ,', ',-,' " -,,' ".,'" ","':"
"Esteoribil,spunea, sll vreau sll nu mai continui~i sll nu'pot ~isll inne-
bunesc. ~ fi capabilll sll-1ucidpecel care m-ar impiedica. inacele mo-
I
mentesint C!.lprinSl1de oameteall1. Nu vlld nimic, nu mll tem de nimic,
numaica sll ml1po\mastur"a".
Amintescd1incopil'llria sa, un pedagog s~amasturbat in fata sa.
Maitirziu, 0 altl1invll\lltoare, interzicindu-is~se atingll.in zonapubi-
sului, i-a stirniteuriozitatea,.De atunci inc;olo s;a atios fllrl1plllcereei
din purll curiozitate, 'apoi. ~i-a imaginat d1 este t;olnavll ~i, aplidnqu-~i
cataplasmede ierburi ~i nisip; i~Hrecaeu be\e organul genital. Apoi do-
rin\eleauapl1rut 1a anumite ore ..... '
~i~acorupt sora, hlYirstl1 de patru ani, darcarenu a simVt
pHl.cereadecif1a opt af,li,dupllcares-a distrat eu MicHL
25. Esquirol povestete unca~foarte curios in~re,pe lingll
tendin\eleobscene ~i in parte diuqiu71l acest,ora, scmanifcstau)mpul-
suri matricide - dci feti\a era lucidl1,>eUr0 inteligen\l1 d1iarprecoce, .
din<lu-se as1felun exemplu completde nebunk moralll i,dccrimil1~Ji-
tate in stare'nllscindl1, cum arspunechimitii.
Feti\actescrisl1 deel, euun comportament sprintentpar>.cas-
taniu,nas eiro, pinll lavirstade 5 ani s-a arl1tat preocupatl1 sl1-iueidl1
mama. pentru a seputea incurca nestingheritll cu ~l1ie\ii.Mama fiindin-
ne~unitl1de durere, ea i-aml1rturisit d1 moartea ei nu i-ardisplace:
"AsHel voi putea sl1-Vportroehiile tale. - ~i dupll ce sevor Tupe aceste
roeltii, cevd face?-Cu banii lllsaVde,tineimivoi eumpllra altelc.-~i
'~p~i?-Ml1 voi duceCU~l1rb~Vi.. -Tunu ~tii ceeste moartea; da~a
muri in aceast.l1searll, mdnc as invia. Domnul nu a muritsi nu a in..v.la.t? ..... ' ', ,,- '."',' ' , ,.. ,. c, ; ' ." ," .' ,'. "" '." .
- Domnul a tnviat pentru d1 era Dumnezeu, dar tu nu vei invta; surioara
mea nu s-a mai intors. 7 Cumv,ei proceda ca slm~ omori?- D~di vei
merge tntr-o plldure, m~ voi ascunde intr-un tu~, sub frunze, i cindvei
fi in dreptul meu m~ voi arunca asupra ta i tp voi infige un pumnal in
inimll. - Nu crezi ell eunu voi merge niciodaUi intr-o plldure pentru a
mll put~ ucide? - Ah, mam~! acesta este un foarte mare necaz al meu;
a~ putea sll te ucid la noapte cu un cutit. - ~i de ce nu ai filcut-o atunci
dnd eram bolnavl1? - Pentru d1 er~li Mereu supravegheatA, mam~. - ~i
de ce nu ai f~cut-o dupll aceea? - Pentro. diai, somnul ~or ~i-miera tea-
mll sllnu mil vezi cind iau cu\itul.- Dar dad1 mll ucizi nu po\i sll-mi iei
rochiile, pentru d1 toate lucrurile vor reveni tatl1lui tl1u.- Oh! ~tiu, din
plicate, d1 tata m-ar trimite la inchisoare, dar inten\ia mea este sll it ucid
si pe el".
, .
in limp ce un domn 0 intreba, ea nu putea s~-~i ridice ochU de
la acul slu de cravatl1. intrebatl1 de ce, ea a rllspuns imediat d1, dad1 ar
putea, l-ar ucide eu pillcere pe acest domn pentru a-I lua hriliantul. In-
tr-o zi, povestindu-se in casAdespre 0 buc4tlireasll insingeratllpe care
o blltuse un blliat,ea a d1zut dintr-o dat! pe giflduri. Pu\in dupll aceea
a fostauzitll spunind cia gllsit modalitatea de a ucide flirll sa se mUT-
,dl1reasd1, cu arsenic, 3a cum v[zuse d1 se omoarl1. puii de gl1inll in
cresd1torii.
Stl1teaaproape intptdeauna jos, cu miinile incru~ate ~i imediat
ce se vedea singurll se masturba. Thtul a fost incercat pentru a 0 corija,
dc la admonestllri simple la pedepse repetate i priva\iuni de tot felul,
dar in zadar. ii rl1spundea invariabil tatl1lui ei d1 chiar dadi i-ar lua .
gitul tot nu s~ar schimba.
in acest caz nu exista nid 0 cauzll psi~id1 in. afarn de Captul c4
ar fi auzit ,uncle birfe impotriva mamei sale,de la 0 rudll invirstll. Era
I .. (,' ,
o intcligen\l1 clarl1,0 mi~care eVidentl1spre criml1,premeditarea cea mai
vicleanl1. Dad1 nu ar fi fost virsta, cine s-ar fi putut indoislvadil in ea
145
o eriminall1 si nu 0 alienatl1'! Da~ ar fiexistat mai mulHI fortll in acei , .. , '., ,.
musehi, mai mukl1 energie in acele instineteati avea rele mai crude for-
" '," ." \
me ale a~aziselor manii impulsive ~i rationale, intotdeaunaprin int~r-
mediul celei mai lucidegindiri.
26. ~i, intr-adevl1r, l11mburini ~iSeppiHi ne vorbese despre astfel
de fiinte la care forta se un~te eu reaua vointl1 (Rivista di freniatria,
1882; fase. II~i III). Desigur, Sbro..., nepot ~i fiu de' asasini ~i de viola-
tori, eu eraniul asimetrie, analgezie totall1, care pentru a putea sll free-
venteze caseIe dc tolerantl1, sprccare avea 0 inciinatie precoce, avea ne-
voie de bani ~i pentru a nu fi obljgatsl1se intoarclla viata asprll de la
tarl1 ~i-a ucis tat~U,intentionind sll ucidll ~i 0 femeie care it denuntase;
apoi ~i-a ucis fratele; ~i toate acestea eu 0 asemenea abilitateineit ni-
meni nu I-ar' fi ~uspeetat dacl nu se trMa in uncle din memoriile sale
autobiografice; 'era un imbeeil moral.
Este adcvllrat cl acestea sint cazuri de nebunie; ca.ele, observate
la adulti, ar fi considerate drept absolut crimina Ie; ~i, in orice caz, de-
monstreazlt,d nu pd~te surprinde in prima sa aparitie deosebirea dintre
delict ~i nebunia nloraill.
B. Statistica antropometrica ~i ezio-patolqgidi
Numaiciteva istorii singulare nuar fi suficiente pentru a de-
monstra existentaunei eriminalitllti la copii, asemllnatoare eu aceea a
adultilor. De aceea, am voit sll completllm cercet~rile cfectuate la casele
de coreetie ~i la aziluri pentru a vedea daca. la eriminalii tineri se
intilnese anomaliile. fizice pecare Ie-am intilnit dejalaadulti.
l.Criminalii. Din 79 de Mieti sub 12ani detinuti, dintre care
; ',,' " -
40 hoti, 27incorigibili sau vagabonzi, 7 ue(ga~i, 3 eu infraetiuni neeunos-
cute, am gl1sit,in ordinea frecventei, urml1toarele anomalii:
39 eu ureehi ell toartll
146.
21
19
16
15
14
14
10
10
9
9
8
7
6
5
5
~
4
4
4
3
3
3
2.
2
2
2
2
2
2
...".. ,.. ~
Ill:
eu frunte mica. ~i ingustl
eu plagiocefalie
eu zigomi proeminenti
eu evidenta suturilor
.
eu maxilare puternice
eu .asimetrii faciale
eu plr pe frunte
eu fizionomie de cretin
eu gu~ll
eu nas diform
eu oehi miei si sticlosi
..
eu sini frontali
eu .hidrocefalii
eu oehi obliei
eu strabism
eu intirziere in dezvoltare
eu pllr foarte des
eu fizionomie imMtrinitll
eu ultradolicocefalii
cu' traume, eraniene
eu frunte procminentll, eu unghi
orbital mllrit
eu ureehi foartc marisau .lungi
eu ultrabrahicoeefalii
eu gura diforml1
eu prognatisme
eu nas cirmit sprc drcapta
eu minte arieratll
euprivire intunecatl1
eu vieiu cardiac
147
-la trei, stareviolent~: una la mama., doua. la tata., unite cu
alcoolismut;
_ la patru, nevropa\i, adi~ de trei ori ta tata. (un epileptic din
cauza atcoolismului, un surd, un bolnav de saturnism - lunatic, 0 data la
mama, cu cefatgie * obi~nuita;
_la cinci tendinte criminate sau echivoce, ta 4 tendinte spre tit-
hArii (de doua ori la tata, unite cu alcoolismul, 0 data la frate ~i 0 data
la un uiichi), 0 data. prostitutie (Ia 0 sora.);
-la patru jmoralitate fa.ra.0 tra.sa.turaspeciala: c data in intreaga
familie,' 0 daHi la mama, de doua ori la un frate.
In ~apte cazuri exista betie, de ~ase ori la tata, 0 daHi la frate,
fa.raa mai lua in calcul altepatru cazuri deja amintite in categoriile pre-
cedente (din care 2 holi,un violent ~i un epileptic), ceea ce ar urca la
11 numarul alcoolicilor.
Din acest studiu ar apare ~ tipul criminal,caracterizat prin u-
rechi cu.toarta, frunte joas~, plagiocefalie, maxilare puterniee, asimetrie
, faci~ta, pa.r pe frunte etc. poate sa. uree numarul infractorilor minori la
59% ~i la 67% incazulcelor 40 de holi; et ar aj,,!nge chiar ta 91% da~
soar tine contd~ una sau de alta din acesteanomalii, chiar ~i izolate, ca-
re coincid cu cele ate adultilor. Iar influentcle ereditare prevaleaza la
acestea intr-o proporlie foarte asemi1ni1toare; mai ales aeelea ale aleo-
olismului, nebuniei ~i criminaliti1tii.
. Intotdeauna ri1mineinsa. 0 parte destul de numeroasa de crimi-
nali precoci care nu prezinti1 anomalii ereditare accentuate (54%). I
. Pentru a completa acest studiu prin r~turnarea probei, adi~
prin studiereatinerilor neincriminati, am fa.cut eereetari in diferite ~coli
si aziluri. )
,
Din examinarea a 160 de copii din azilurile comunale studiate
de noi direct, unul cite unul, am obtinut urmi1toarelc rezultate: '

2 eu serofule
2, eu sutur~ metopi~ conservat~
1 cu platocefalie
1 eu oxiecfalii
1 cu cani\ie precoce
1 cu fata voluminoas~ .'
,
1 cu dinli in~lecali
1 exoftalmic
1 nistagmatic * '"
1 cupupile inegale.
Nu s-au luat in considerare, ca fiind normali din punct de vede-
re fizic, decit ~aple (8,9%), dintre care unul, probabil necriminal, dar
victimi1a parin\ilorcare I-au trim is lacasa de corec\ie pentru ~ nu voia
si1inve\c; unul uciga~ involuntar; doi holi, dintre care unul chiar "
epileptic; un altul incorigibil ~i al\i trei vagabonzi. '
Ei reuneau trei sau mai multe caractere morbide, apropiindu-se,
prin urmarc, de adcvi1ratul tip criminal 47, dintre care 27 ho\i, ceca ce
din totalul de 40 de ho\i reprezenta 67%. Dintre ace~tia, la 25% prevala ','
plagiocefalia, fruntca joasi1~i mica la 47%, zigomii procmincn\i la 22%,
maxilarcle putcrnicc la 20%, fa\a "paroasa la 12%. Din 7 Mtau~i,'trei se
apropiau maimult de tipul criminal, prczentind trci sau patru caractcre
morbidc ~i tot astfel 17 din 27 de vagabonzi ~i incorigibili.
in ce prive~te ereditatea, numaj la 59 dintrc ei s-au strins date .
La pi1rin\ii sau la rudcle apropiate ale unui numar de 27 dintre
ace~tia s-au gasit urml1toarele anomalii ale sistemuluinervos:
- la 3, boli mintale; 0 data la tata ~i de doui1 ori la un unchi;
- 0 data, ciuda\enic la un unchi;

Nistagmatic - ceca cc apaf\inc dc caractcristicilc nistagmusului (rni~ciiriinvaluntarc

alcgicr1iJor oculari sub forma de osciJalii ritmice, orizontale, verticalc sau giratorii -in sens
arar sau antiorar) - n.t
148
*
Cefalgie (cefalalgie) - dureri de cap - n.t.
149
Din acest tabel rezuWl, totu~i, prevalen\a, D}aimult dedt nu-
mlIrul dubh.ll. allor, 69%, a caracterelor fizice morbide la copiii cu carac-
ter moral anormal fallI de ~i cu caracter integru ~i la care anomaliile
fizke se rlaical! numai la 30%.
Ace1ilililucru se poate spune despr,e ereditatea morbidlIla copiii
imorali care sa manifestat la 52%, In timp ce la copiii en caraeter intee'
gru numai la 15,%. Diferen\a iese ~i mai mult in eviden\~ dacl1se consi-
\.
derlI in specialcopiii pe care i-am numit semidelincvenV, adicl1
masturbatorii ~i hO\ii, la care anomaliile fizice ating 72% i respectiv
83%, iar ereditlI\ile morbide se ridicl1la 70% ~i Ia 66%.
Dar studiul nu este dedt la inceput; intr-adcvlIr, ~lUmaidc puVn
timp cercetlIriJe lui Marro ne-au. f(~lcvat 0 influen\lI a virstei plIrin\ilor.
in consecintlI, dintr-un prim studiu privind comportamentul ~i
temperamentul Mie\ilor intre 7 ~i 10 ani in raport cu virsta tat1I1uicons-
tatl1m urmiHoarele, dupl1 cum bine apare din acesttabcl:
Primul fapt c.arereiese din acest tab,el estenum~rul {oarte mare
de anomalii morale care se intilnesc la copii ~i care cu timpul vor trebui
sa. dispadl.
Mai pu\inde jllm~hatedin copiii examina\i,44%, prezenta ten-
dinte morale anormale, precum irascibilitate excesiv~, vagabondaj, min-
ciun~ consecvent~ sau obiceiuri bizare caracterizate prin neastimplIr,
tendinta de a-~i sti~~ahainele,de a fi consideraV pe jumlItate nebuni de
Oltre profesorii lor care, astfel, ni i-~u semnalat. La 17 diotre ~i, 10%,
s..au manifestattendintele Pfoprii delincven\ilor, furt, lascivitate precoce
('tr.
e
o
S
.-
<=
'C: ;::
'll a
e .~
e
o
S ';::'
.- ='
. ~;::
,~ r::: fl
o..eo
=' 0 S
u c: ._
"
'---v--'~
~o-
~tr) ~N
(
~ '-y---J
'---y--'
'---v--.I '---v---' N
r-..... ....
t'l
'"
N.... .... '" ~
0
0 c;;
~ c;; 0 ~
'C
='
o ~ !1 0
'fl
0
(;j
?
t) 0 ti
r::: -e ,'"
e = e Ol
0 !3 ~!3 ~
a ~E
'i3
'" .- 'c:
fl
eJ:!
eJ:!
Ol
e C)
o
s
.- '"
!3
-. '-' ..c:
,~'-
0-
00
c;;
~
o
r:::
150
151
[,"
ii
152 153
17,7
18,4.
27,2
NEGATIV
28,3
33,2
41,3
MEDIOCRU
53,9
48,3
41,3
BUN
,lar al elevilor tn 'raoort cu virsta mamei:
De la 00 1a 21 ani
\ De la 22 la .36 an}
Peste 37 am
ViRSTA MAMEI
Din toate acestea se poate trage concluzia ell ereditatea morbidll
are 0 mare influen~ in geneza caraeterelor anormale de~i, pe. de. altll
parte, eel puVn 15% nu impiediell dezvoltarea caraeterelor normale.
In mod aseml1nlltor, cat:acterele fiziee anormale se asociazll eel
mai freevent la indivizii cu caracter imoral, d~i uncori pot ~ll se gll-
seasell la eei morali ~i sa lipseasellia. eei imorali,
3. ~ ee priv~te caraeterele morbide prezentate de parinti,
care ~i-au transmis zestrea genetiell negatiw copiilor, la 11a prelevat al-
cooIis~ul, la 7 irascibilitatea, starea convulsivll sau berpetiell a ta~lui
~i imoralitatea mamei la 5, la 3 0stare aproape seminebunll, caracter ne-
cinstit la 2, virstll avansatliia 2, scrofuUi la unul, surdomutism la altul ~i
imoralitate la un unchi. "
in ee priv~te caracterele fiziee morbide .prevalente la copiii
anormali din punet de vedere moral gllsim:
*
mai miCde oopii veseli ~i, invel'S, fiii rezultati din p~rinti tineri sint, in
eel mai inalt grad, temperamental veseli ..
oanumi~ diferen~ exis~'in ceca ee priv~te virsta mamei. PHi
nllscuti de 0mam~ in virsta* au avut minimum de comportament nega-
tiv, dar ~i minimum de comportament pozitiv, in~maximum de com-
portament mOOiocru. Cei n~scuti de 0 mama tinllr~ au cunoscut un ma-
ximum de comportamentpozitiv, un min:imummai rOOusde comporta-
mem negativ, ceca ee depinde in mai mare mllsum de dulceata ~i bunl1-
tatea femeii tinere fatll de eea matum ca si fatll de Mrbatul de aeeeasi
:t .. :t:t. ,
virstl1.
RAU'
22-23%
13 -17 %
32 -16 %
MEDIU
30 - 31 %
26-34%
60 - 31.%
Vesel
Melancolic
TEMPERAMENTUL COP IlLOR .
cOMPORTAMENTUL~COLAR
BUN,
42 - 44 %
34-37 %
97 - 51 %
ViRSTA TATALUI
VIRSTA TATALUI
TiNARA I MEDIE
I
IMBA-
TRINITA
83%
I 68%I 66%
16%
31% 33%
De la 18 la 25 ani
De la 26 1a 40 ani
Peste 40 ani
Perversitatea deviiratii, minciuna nu s-au regiisit rnsa decit la 6,8%.
dupl1care oopiii rezuItaV din pl1rin.titineri deVn reoorduloomportamen-
*
tului rl1u In ~ooall1~i minimul de oomportament bun, sprc deoscbire
de felul in care se prezintl1 fiii rezultaV din pl1~inti In etate; maximul
oonduitei mediOcre este dat de oopiii pl1rintilor de virstl1medie. Ac.easta
inseamnl1, pentru cine cunoa~te Iimbajul intrebuintat In ~ooIiIcin care
vioiciunea exccsivl1se traduee printr-o proastl1 oonduitl1, fHi pl1rin\iIor
tineri sl1fie exccsiv de vioi, iar cd rezuItaV din pl1rinti in virstl1 foarte
Iinistiti si, Dumnezeu nu vrea, simulativi sau melanoolici. Este important
, "" ..
si curios sl1 observlim, ca atare,cum In cartea sa, II carattere .del ,
delinquenti (Thrino, Bocca, 1887), Marro ne-a arl1tat ell cei mai multi
punga~i provin din pllrinHMtrini, iar eel mai mare numl1r de biHl1u~idin
pl1rinti foarte tined.
Intr-adevl1r, din aeelca~i eereetl1ri reiese cli fii taWui Mtrin
(vezi tabelul de mai ~us) dati eel mai mare numl1r de melanoolici ~i eel
De 8 ori fizionomie imMtrini~;
De 8 orl maxi-Iaremari;
De 6 ori evidenVerea suturilor;
.De 6 ori plagiocefall:;
De 6 ori fata rahiticll asimetricA;
De6 orisini mari;
De 4 Ofi prognatism;
De 4 ori frunte ingustll, joasll sau te~itl1;
De 3 ori trococefalie;
De 3 ori pllr pe frunte;
De 2 ori dezvoltare indrziatll;
De 2 ori privire sticloasll;
De 2 ori ureche eu toartll;
o datll zigomi proeminenti,cap mare, gurll diformil.
De totadtea ori(S) s-au gllsit trei din aceste caractere reunite
la acela~i copil, adicl1la. 4 din ace~tiaplagiocefalie, privire incruntatl1,
strabism; la 2 sini mari, maxi-lareputernice ~i zigomi volumino~i; launul
fuziunea suturilor, trocoeefalie, {runte t~itll - caractere pe care Ie vom
observa la delincventul innl1scut.
Un studiu minutioS la un colegju privat de Mieti bogaV,
Colegiullnternational din Thrino, aarlltat ell din 100 <Ieindivizi, 53
I
erau absolut normali fizic ~i moral,iar 44 prezentau unele caractere de-
generative, astfel: de 10 ori evidenta suturilor ~i de 10 ori urechi cu
toartlI; de 5 ori pilozitate; de4 ori. cefalonie ~i de 4 ori mandibule marl;
de 3 ori fruntea te~itlI,zigomii proeminenti, fizionomie precoce, progna-
tism ~i asimetrie faciaIll; de 2 ori plagiocefalie, de 2 ori sioi mari ~i
frunte joasl:l; 0 datA aspect de cretin, strabism, platocefalie ~i danturl1
prost conformatlI.
Din ace~tia 44, numai 6 manifestau oarecare tendiote imorale:
violcntlI,ceartll, neglijarea studiilor, minciunl1. lnvers, doi dntre ci, in
ciuda acelor caractere, erau foilfte buni la sUflet, iar 5, 'pc lingll aceasta
154
(printre care un plagiocefal) erau de 0 inteligentlI deosebitlI, ceeace de-
monstreazllcum 0 anomalie nu include in mod constant 0 alta.
Dar raritatea anomaliHor psihice in acestcolegiu nuinfirmlI ob~
servatiile noastre. Datori~ intereselor sociale~ipedagogi~, fiind vorba
de elevi pHltitori, din inalta societate, aici a avut loco adeyllratlI selectie,
ceea ce nu s-a intimplat in alte ~coli, maiales in aziluri, adiclfIa ceamai
micl1abatere erau pedepsiti. ~i, intltl-adevlIr,ni s-a arlItat portretul unui
copileliminat din ~coall1eu un an inainte deoareceera hot ~i avea toate
caracterele descrise maisus: urechi voluminoasC' eu toartlI,oxicefalie,
frunte micA, zigomii foarte proeminenti.
in sfi~it, un studiu fllcut asupra a 35 de nl1scuti - orbi ~i 50 de
surdo-muti ne-a arl1tat cAtoate acestealterllri fizice se glIsescintr-o pro-
p0rtie care depl1~~te 70 % din ace~tia, chiar dacAsint adulti sau sint su-
pu~i lmor selectii.
Acest studiune permite sl1conchidem cAacele anomalii in ca-
racterul moral, care ar constitui la adult delincventa, se manifestl1 la
copil in proportii mult mai mari ~i cu aceia~i indici, gratie mai ales unoI'
cauze ereditare. Mai tirziu insll, acestea sint menite sl1disparlI, in parte
~i.datoritlI unei educatii adecvate fl1rlIde care ar rlImine inexplicabill1 cea
mai micA propoqie a tipurilor criminale la adulV, tinind cont ~i de
diferentele impusede mortalitate precum ~i de acea parte dintre ei care
se eschivea71idin fata justitiei legale.
La a~titineri imorali, anomaliile fizice s-augl1sit in propoqie
mai mare dedt dublu (69% fatlIde 30% din normali) iar ereditatea sc
observl1la ei in proporVe mai mare de trei ori (adicl152 fatl1de 15). Dar
existl1~i faptul cAadt anomaliiIe fizice cit~iereditatea se pot gl1si,de~i
intr-un procent mai mic, ~i la eei mai integri, ~acum d~mai mlJlte ori
putem observa la Mietii foartecinstiti, in ciuda rl1uti1Vipl1rintilor.
Aceste lucruri se,manifestlI si mai des chiar dedt la criminali inanumite ,
alte afectiuni, legateprobabil de intirzierea in dezvoltare, precum
nl1scutii orbi ~i surdo-mutii.
155
4. Acest fapt nu este reconfirmat de 0 eereetare care, fir~te,
pentru a reu~i trebuie s~ fie destul de restrins~, pe 29 de cOpii, continua-
tl1pin~ la virsta adult~.
Unsprezeee din a~tia erau normali din punet de vedere fizic,
3 au fost r~i de tineri, fal~i, violenV ~i cruzi, dar mai tirziu s-au
transformat in bine; 8 au fost buni de tineri ~i ~a s-au p~strat pin~ la
virsta adult~. Anormalii, in num~r de 18, aveau caractere fiziee asem~-
n~toare criminalilor. Dintre aee~tia, 4 erau buni de tineri ~i a~a s-au
pl1strat pin~ la virsta adult~; in sehimb doi, odat~ cu evolutiavirstei, au
devenit imorali. Anomaliile observate la primii patru au fost: de dou~
ori prognatJsmul, 0 dat~ maxilarul proeminent, 0 dat~ capul asimetric
~i 0 dat~ sinii mari uni\i euprognatismul. La doi Mrba\i, reu~iV la 0
virst~ adultl1, s-a observat mandibula ml1ritl1impreunl1 eu sinii mari. Doi~
sprezecc prezentau in ansamblu anomalii fiziee ~i morale; patru"erau
violenV, 3 masturbatori, 2 gclo~i, 1rl1zbunl1tor, 2 hoti; dintre aee~tia,
~ases-au coreetat mai tirziu.
Evident, ~i in aeest caz apare cl1dacl1anomalia fizicl1coincide
mult mai adesea eu tendin\eleimorale, nu exclude ins~ posibilitatea unei
transforml1ri favorabile, cum vomvedea intimplindu-sela~ase din eei 12.
Ins~ clnd accastl1 anomatie fizicl1lipse~te, caraeterul tinde sl1se trans-
forme mai u~or in bine, ehiar dacl1mai inainte era rl1u.
Nu pot insl1sl1exclud cl10 ipoerizie rafinatl1, aseunsl1SUQ masca
virtutii, m-a meut sl1inregistrez transforml1ri care e(au numai aparente.
C. Pedeapsa ~i mijloacele preventive ale crimei.la copii
Prin urmare, rl1mine demonstrat cl10 aI)umitl1parte din crimi-
nati i~i arc originea incl1din primii ani dupl1na~tere, fie cl1intervin sau
nu cauzele ereditare sau, pentru a spune mai exeet, ehiar dacl1unii din-
tre ei au fost iilfluentatt de 0 educatie necorespunwtoare, in multe ca-
zuri ea nu a influentat .nici ntl1car partea eeabunl1.
156
Tht~i, marea sa actiune beneficl1se desprinde tocmai din faptul
cl tendintele criminale la copil sint generale, astfel incitmr~ ea nu s-ar
putea explica, am spune, metamorfoza lor n.ormal~ care are loc in majo-
ritatea cazurilor.
De altfel, prin educatie intelegemnu simpla instrucVe teoretiel1,
putin util~ chiar ~i la adulti, pc care Ii vedem adt de putin ajudndu-se
de literatur~, discu~uri, artele a~a-zis moralizatoare ~i mai pu\inviolen-
\cle, care eel mult dau n~tere la ipocri\i, transformind viciul nu. in
virtute, ci viciul ,in alt viciu; ci 0 serie de impulsuri, mi~cl1ri reflexe,
anterior inlocuite lent de alte miscl1ri care au fost cauze directe sau eel
.
putin favorabile pentru menVnerea teQdintelor nesl1n~toase, prin
intermediul imitl1rii, al obieeiurilor Jntroduse treptat in societate de
cl1tre persoane cinstite ~Lcu precau\ii intelepte, pentru a evita ca sl1
aparl1, pe terenul preg~tit prolifer~rii, ideea f1x~pe care 0 vedem
devenind atit de fatal~ in copil~rie (vezi mai sus).
~i in acest caz, pedeapsa in sine nu se arat~ atit de eficientl1 ca
unele mijloaee preventive, precum conditiile de aerisire, de lumin~ ~i de
spaVu, de hran~ mai ales, .de exemplu hran~ vegetall1 pentru tempera-
mentele sangvine, priva\iuni de Muturi alcooliee, abstinen\~ complet~
~i, in cazuri date (vezi p. 139-141), gimnastica sexual~ in\eleapt~.
1tebuie s~ evitl1mgeloziile facile pentru a impicdica violen\ele impulsi-
ve, sl1diminul1m orgoliul precoee cu probele palpabile ~i atit de u~or de
gl1sit ~i pus in eviden\~ ale degradl1rii umane, mai ales infantile, s~
cultivl1m intelectul cuajutorul sim\urilor ~i sufletul cu ajutorul
intelectului, cum adt de minunat proeedeaw sistemul froebelian. Existl1
copii tri~ti, violenV, masturbatori, deoar~ sint bolnavi de rahitism, de
oxiuri etc.; iar cura hematologicl1 vermifugl1 devine singura baw pentru
. *
corecve.
*
Galavardin, rn Comment la trauement homeopathique peut amiliorer Ie caract(!re
157
A impiedica asocierea fecundAdintrealcoolici~i criminali, aso-
ciere. care reprezintil 0 ~u~ .atit de bogatApentru aparHia criminalilor
precoci, arconstitui, prin urma,re, unicul mijloc preventiv pentru imp ie-
dicarea aparitiei delincventului innAscut tare, ~a cum se vede din
teoriile noastre, numa~este suseeptibil deingrijire.
Prin urmare;dadl acum,cu Roussel, cuBarziiai ~i cu Ferri, bla-
mfimcasele de corectie, care printr-un trist jocdecuvinte ar putea fi nu-
mite coruptie oficialfi, inschimb credemdl ar fi de un imens avantaj
pentrutarfi ospiciulcriminal sau, mai bine chiar, un azil de recuperare
perpetuu pentru min<?riiafectati de tendinte criminaleaccentuate ~i de
nebunie moralil. Prinaeeasta, azilul criminal devine aproape tot atii de
utU ~i,mai mult ehiar, p'entru adulti, deoareeesufodl indl de la aparitia
lor efeetele aeelor tendinte pe care noi nu Ie.luilm in considerare decit
atunci dnd devin fatale.
Nici aeeasta nu este 0idee nouil sau revolutionaril. Sub 0 formil
,
mai radi~lfi ~i mai putinumanitarfi ease gilsea deja in Biblie, clnd ta-
tfil,ui i. se . ordona sfi permitil molestarea cupietre de dltre Sfatul
Biltrinilor a fiului eel rilu, neaseuWitor la rugfimintile pfirintilor ~i imun
la pedepsele lor, deoarece educatia poate impiedica pe eei care senasc
bunisil trea~ de la criminalitateainfantilil tranzitorie la cea obi~nuitfi
~inu ca cei care se nase rili sil se conserve ca atare.
(Paris, 1882), pretinde cii a vindecat cu substante homeopatice tendinte imorale; cu platina
~i nuca a eliminat tendintele lasciveale unci fete; cu origanum maiorarum 0 propensiune
irezislibila spre masturbare lalrei felite; ~i cu c10rulii de ~iu rautatea unei fetitecare
ajunsese sii-~i bata chiar propria mama elc. Dar aSlfei. de cazuri. demonslreazii \ipsa de
seriozitale a aceslei afirmatii, deoarece modificiiri.de caracter, care sint c6ngenitale, nu ar
putea fi obtinute dedt prinlr-un lratament coritinuat in limp ~i nu prin doze foarle mid"
administrate 0 data sau de citeva ori.
158
Partea intiia.
Cap. I.
Cap. H.
If" ..... 1'1'1'"
",-,.:ap
CUPRINS
Embriologia delictului . ' p. 5
Delictul ~i organismele inferioare .. , p. 7
Delictul ~i prostitu\a 1a salbatici ... p. 42
Nebunia morala ~i dclictul1a copii .. p.116
Redactor: Nicolae Anghel
Tehnoredactor: Gheorghe Burghelea
Tehnoredaetare compweri?a/ii: MArrEO S.RL
Bun de tipa.r: aprilie 1992
Apiiru/: } 992
Coli de tipar: 10
Tiparul aecutat sub.comanda nr. 283
la Tipograjia UNIVERSUL, su. Brezoianu nr. 23-25.
Bucu~ti
ROMANIA