CILE TEOLOGIEI RUSE

Partea I
Volumul cinci
GEORGES FLOROVSKI
Profesor Emerit de Istoria Bisericii de Rsrit
Universitatea Harvard
Editor General
Richard S. Haugh
Editor asistent
Paul Katcheur
Tradus de
Robert L. Nichols
COMPANIA PULICIS!IC" NOR#LAN#
el$ond% Massachusetts &'()*
Cardul de Catalogare al ibliotecii Congresului Nu$+rul )* )*',,)
ISN &-.(/('0-'/-&
1
1(.). !raducere din engle2+ 3i originalul rus ca cerut de
NOR#LAN# PULISHIN4 COMPAN5% INC
!oate dre6turile re2ervate
!i6+rit 7n Statele Unite ale A$ericii de Co$6ania Publicistic+ din Atena%
Ne8 5or9% N5
Cuprins
I Pre:a;a <ditorului
II Nota !raduc+torului
2
III Pre:a;a Autorului
I= CAPI!OLUL I
Criza bizantinismului rus
= CAPI!OLUL II
ntlnirea cu vestul
=I CAPI!OLUL III
Contradiciile secolului al aisrezecelea
=II CAPI!OLUL I=
Revoluia de la !an" Petersbur#
=III Ca6itolul =
$uta entru teolo#ie
I> NO!<
%ote la caitolul I
%ote la caitolul II
%ote la caitolul III
%ote la caitolul I&
%ote la caitolul &
Despre editor
#es6re editorul acestui volu$ #r. Richard S. Huagh% 6ute$ s6une c+ a :ost 6ro:esor
a?at 7n vi2it+ acade$ic+ cu s6eciali2are 7n Istoria isericii Ruse la Universitatea din Rice
@ind nu$it editor general 6entru Cile teolo#iei ruse de 6+rintele 4eorges Alorovs9i. #r.
Haugh% 6ri$itor al unor titulaturi educa;ionale% acade$ice 3i de co$unitate a :ost nu$it la
nivel na;ional 6entru de6arta$entul de u$anit+;i ca 3i Bcet+;ean 7n re2iden;+C 7n studii
religioase la Universitatea din Harvard D(.),-(.))E 3i a :ost invitat ca 3i c+rturar a?at 7n
3
vit2it+ la Harvard #ivinitF School acordGndu-i-se o burs+ Mellon 7n U$anit+;i Dcu
s6eciali2are 7n ReligieE la Universitatea <$orF. #r. Haugh $ai $en;ine 7nc+ o a@liere
6ersonal+ cu divi2iunea u$anit+;ilor la Institutul !us9egee.
!raduc+tor al unor eseuri @loso@ce 3i religioase 6recu$ 3i lucr+ri din ger$an+%
:rance2+% latin+ 3i greac+% #r. Haugh este autorul unor articole 7n do$eniul religiei%
istoriei 3i literaturii. <l a scris des6re #ostoevs9i% Ha8thorne% SolHeni;Gn% !olstoi 3i
Sha9ers% Aotie% teologia 3i literatura caroligian+% Augustin% Chiril al AleIandriei 3i Petru
Abelard% @ind autorul lucr+rii 'otie i caroli#ienii( controversa trinitar) editor al Coleciei
lucrrilor lui Geor#e P* 'edotov) un editor al Hurnalului anual Tranzacii 3i editor 3i
contribuitor la +le,ander !ol-enin( eseturi critice i materiale documentare* #r. Haugh
lucrea2+ 7n 6re2ent la o lucrare $aHor+ a istoriei intelectuale 3i religioase conte$6orane%
la :el ca 3i la dou+ c+r;i intitulate +u#ustin i Ioan Cassian( Controversa asura
redestinaiei) .arului i naturii / o reavizare 3i +u#ustin i #ndirea cretin estic*
#r. Haugh este 7nte$eietorul% 6re3edintele 3i 3e:ul ad$inistra;iei Acade$iei din
Aal$outh% o 3coal+ inde6endent+% co-educa;ional+ 6entru clasele )-('. Munca lui
educa;ional+ a :ost recunoscut+ 6rin includerea 3i acce6tarea 0irectoratului crturarilor
americani de autori contemorani) Cine e cine 1n orient) Cine e cine 1n Reli#ie) 2ameni
de 1mlinire) Educatori remarcabili din +merica) Preul notabil al americanilor 3i
Platforma +sociaiei Internaionale a !tudilor Reli#ioase* <l este un $e$bru onori@c al
!ocietii 3ar" T4ain 3i din cau2a B7$6linirilor su6re$e din co$unitatea interna;ional+ a
o$ului%C #r. Haugh a :ost :+cut un Me$bru Asociat al Crii britanice de onoare*
<l este $e$brul al co$itetului de directori al Cetenilor entru un consens
informat 3i 3e:ul co$itetului de ad$inistrare a 'undaiei educaionale CIC*
Despre editorul asistent
Paul Kachur a 6ri$it o di6lo$+ 7n studiul li$ii engle2e de la Universitatea de Stat
din Montana 3i a eIecutat ceva $unc+ 6ostuniversitar+ la Se$inarul !eologic S:Gntul
=ladi$ir din Crest8ood% Ne8 5or9.
Despre autor
N+scut 7n Odessa 7n (*./% P+rintele 4eorges Alorovschi a :ost Pro:esor Asistent la
Universitatea din Odessa 7n (.(.. P+risind Rusia% P+rintele Alorovs9i a 6redat @loso@a 7n
Praga din (.'' 6Gn+ 7n (.',. A :ost $ai a6oi invitat 7n de6arta$entul de Patrologie al
Institutul !eologic OrtodoI S:Gntul Sergei din Paris. Jn (.0* P+rintele Alorovs9i a venit 7n
Statele Unite. A :ost Pro:esor 3i #ecan la Se$inarul !eologic OrtodoI S:Gntul =ladi$ir
6Gn+ 7n (.KK% 7n ti$6 ce 7nc+ $ai 6reda ca 3i Por:esor AdHunct la Universitatea din
Colu$bia 3i Se$inarul !eologic Union din Ne8 5or9. #in (.K, 6Gn+ 7n (.,0% P+rintele
Alorovs9i a de;inut su6re$a;ia #e6arta$entului de Istoria isericii la Universitatea din
Harvard. #in (.,0 a 6redat studii slavice 3i istorie la Universitatea din Princeton 6Gn+ la
$oartea sa. P+rintele Alorovs9i% Profesor Emerit de Istoria Bisericii estice la Universitatea
din Harvard 3i de;in+torul a nu$eroase 6re$ii onori@ce a :ost $e$bru al Acade$iei
A$ericane de Arte 3i Ltiin;e. P+rintele Alorovs9i a $urit 6e data de (( august (.)..
4
CILE TEOLOGIEI RUSE O LUCR!RE! DE "ECESIT!TE #I REFERI"$
I"FOR%!$IO"!L& EDUC!$IO"!L #I !C!DE%IC PE"TRU STRUCTUR!RE!
STUDIILOR TEOLOGICE DE SPECI!LIT!TE RO%'"E#TI
Pre2enta traducere 3i-a 6ro6us s+ readea cGt $ai e@cent 3i $ai viabil un anu$it :el
de ti6ologie 3i disHunc;ie teologic+ a studilor e$eritului c+rturar de sorginte rus+ 4eorge
Alorovs9i a c+rui 6ersonalitate este una dintre cele $ai re$arcabile 7n lu$ea teologic+
conte$6oran+. Anali2a acestor re:erin;e in:or$a;ionale abundente% ar 6utea devenii un
6unct de vedere i$6ortant asu6ra :eno$enologiei analitice a 6atristicii 3i gGndirii ruse3ti
Dcca. *&& de note de subsolE. Ar trebui s+ sublinie$ 7nc+ de la 7nce6ut c+ $otiva;ia de a
7nce6e 3i a traduce 6+n+ la ca6+t o lucrare a$6l+% valoroas+ 3i de a$6loare 7n li$ba
ro$Gn+% ca 6re2entele dou+ volu$e% intitulate sugestiv Cile teolo#iei ruseti) a 6ornit 7n
s6ecial din dorin;a de a avea o vi2iune 3i o intros6ec;ie cGt se 6oate de e:ectiv+ 3i
6+trun2+toare 7n s6ectrul educa;ional 3i :or$ativ rusesc% care din cGte se 6are tinde s+
devin+ un :el de $odel duhovnicesc recurent 6entru restul 3colilor teologice euro6ene 3i
a$ericane. Mai nou absolven;ilor de 3colilor teologice li se i$6une un :el de bare$ care
se ra6ortea2+ la :or$alit+;ile acad$eice ruse3ti 3i la 6edagogia i$6us+ 3i sus;inut+ de
s6iritualitatea rus+. Nu se 6oate :ace abstrac;ie de in?uen;a 3i 6restigiul educa;ional al
$odalit+;ilor de :or$are ti6ic 3colilor teologice ruse chiar dac+ 6robabil geogra@c 3i
teritorial unii dintre noi% care sunte$ $ai $ult sub s:era de in?uen;+ eclesial+ 3i
duhovniceasc+ greac+% a$ dorii acest lucru. S:era de in?une;+ teologic+ rus+ este
do$inant+ 6Gn+ 7n 2iua de ast+2i. !eologia rus+ este di@cil+ 3i greoaie ca 3i $etodic+% dar
nu 7i 6ute$ o$ite 6ro:un2i$ea. Lti$ din trecut c+ 7ntre s6eci@citatea econo$ic+% social+
3i cultural+ rus+ de sorginte slav+ 3i culturile balcanice nu a 6utut eIista o si$:onie 3i o
7n;elegere din cau2a eIceselor 3i a $odului slav abru6t 3i eItre$ist de a trata 6roble$e
care ;in $ai $ult de natur+ colegial+ disci6linar+. S-a re6ro3at de $ai $ulte ori 3i sub $ai
$ulte :eluri% c+ sub $ai $ulte as6ecte $odul de a teologhisii ti6ic rusesc las+ de dorit.
Labloanele ruse sunt considerate 6er$iate 3i li6site de actualitate. #ar nu acesta este
sensul 6e care 7ncerc+$ s+ 7l sublinie$ aici. Chiar dac+ s-a obiectat de $ai $ulte ori c+
teologia rus+ este de:ectiv+ 3i 7na6oiat+% c+ 7i li6se3te structurare% :or$+% :ond 3i chiar
6erseveren;+% chiar dac+ s-a $otivat c+ $odul 3i s6eci@citatea ruseasc+ actual+ de a
teologhisii este li6sit+ de si$;ul realit+;ii% 6lasGndu-l 7n 6lan liturgic 6e credincios undeva
7ntr-un s6a;iu i$aginar al credin;ei% lucrarea de :a;+ 6oate @ considerat+ 6e bun+ dre6tate
orginal+ 3i de$n+ de toat+ aten;ia. Modul de teologhisire rusesc ar 6utea @ considerat de
anu$ite tendin;e eItre$e 6ueril% des6otic% s6oradic% abu2iv 3i 7nchistat% totu3i ni$eni
dintre cei care 6rivesc lucrurile serios nu a 6utut contesta 6ro:un2i$ea crG$6eielor de
erudi;ie% disci6lin+% serio2itate 3i s@n;enie slav+. A le trece cu vederea% ar @ un 6+cat
strig+tor la cer 3i o gre3al+ $aHor+ $ai ales 7n conteItul 6re2ent. Ar @ o gre3eal+
ne6ardonabil+ din 6artea cititorului ro$Gn avi2at de teologie s+ o$it+ o lucrare de acest
gen 3i ar @ 6robabil o 3i $ai $are eroare ca lucrarea 6re2ent+ s+ 7i li6seasc+ de 6e $asa
de studiu ca 3i re:erin;+ din bibliotec+ 3i ca eventual+ surs+ de ins6ira;ie. Cred$ c+
6re2entul co$6edniu este un ghid 3i o dovad+ analitic+ a s:erelor de in?uen;+ teologic+
$odelatoare rus+. N+d+Hdui$ c+ 7n ti$6 e:ortul $uncii de traduc+tor s+ dovedeasc+ a :ace
$ai accesibil+ 3i $ai 6e 7n;eles o ast:el de lucrare vorbitorului de li$b+ ro$Gneasc+ 3i
celor care teologic si$t 3i 6erce6 o ast:el de anali2+ $inu;ios+ a anu$itor eta6e din
devenirea 3i trans6aren;a serio2it+;ii 3i disci6linei slave. Nu crede$ c+ 6rea $ul;i au :ost
interesa;i cGt $ai $ult de un ast:el de studiu avansat 3i genuin. Crede$ c+ studiile de aici
nu se adresea2+ unei $aHorit+;i intelectuale% ci $ai $ult celor care 3i-au 7$6ro6iat ni3te
cuno3tin;e teologice generale te$einice 3i celor care au trecut 6rin @ltrul :or$ativ rus
oca2ional sau deliberat. A$ voi s+ sublinie$ c+ lucrarea este li$itat+ ca 3i direc;ionare a
6ublicului avi2at% 7n;elegGnd 6rin aceasta c+ nu 6rive3te 3i nu se adresa2+ la toat+ lu$ea
5
care de;ine un anu$it bagaH de cuno3tin;e% ci% dac+ ne este 7ng+duit s+ s6une$% doar la
erudi;ii de s6ecialitate.
Lucrarea de :a;+ ;ine s+ ne de$onstre2e c+ s6iritualitatea ruseasc+ actual+% cu toate
neaHunsurile 3i dis:unc;ionalit+;ile ei% de $ai 7nainte de instaurarea ideologic+ totalitar+ a
blocului sovietic Dun as6ect care de3i a$ voi s+ 7l trece$ cu vederea% nu 6ute$E% a :ost o
crea;ie 3i o 6l+s$uire genuin+% i$6ar;ial+ 3i original+ 7n cadrul a ceea ce noi denu$i$
s6a;iu de coabitare teritorial rus. Lucrarea este o anali2+ a sinte2ei 3i 7nge$+n+rii
$ediului oriental bi2antin 3i a celui occidental. #iscre6an;a a a6+rut odat+ cu asu$area
unor 6rerogative absolutiste a liderilor 6olitici eItre$i3ti care a avut din ne:ericire
consecin;e ne:aste. Autorul 6re2entului volu$ scrie cu con3tiin;a c+ a eIistat din
ne:ericire o scinziune 7n religia% s6iritualitatea 3i su?etis$ul rus de $ai 7nainte de a6ari;ia
ideologiei atee de sorginte co$unist+ 3i 7n 6lanul ideologic 6us 7n 6ractic+ 6entru
a6licarea lui% i$6us la scar+ $acro de un a6arat 6ro6agandistic de re6resiune $inu;ios 3i
:oarte bine organi2at Dcare din cGte se 6are a d+unat vie;ii su?ete3ti a ru3ilorE. <ste vorba
de :ostul regi$ ;arist care guverna Rusia 7nainte de eveni$entele din (.()% avGndul ca
unic re6re2entant 6e Nicolae Ro$anov. Consecin;ele 6ot @ 3i ast+2i v+2ute 3i resi$;ite%
chiar dac+ s-a scurs atGta vre$e% se 6are c+ anu$ite r+ni au r+$as adGnc i$6ri$ate 7n
ceea ce euro6enii denu$esc B:acere s6iritual+ ruseasc+.C Nu cred$ c+ 6ute$ trece cu
vederea acest as6ect 3i nici nu 6ute$ s+ 7l $u3a$ali2+$% de3i ar @ ceva $ai de dorit.
Crede$ c+ 6re2enta traducere ar 6utea avea rostul de a 6une 7ntr-o lu$in+ :avorabil+
ceea ce noi ne-a$ obi3nuit a cataloga ca @ind o vi2iune realist+ asu6ra :ostei Uniuni
Sovietice 3i a tot ceea ce a ur$at du6+ B6r+bu3ireaC ei dac+ ne este 7ng+duit s+ ne
eI6ri$+$ 7n acest $od. S-ar 6+rea c+ datorit+ ocului eItre$is$ului% edi@ciul
arhitectonic al 6atri$oniului s6iritualit+;ii 3i duhovniciei ruse 3i-a 6ierdut echilibrul 3i o
dat+ cu aceast+ 6eridere de echilibru la :el s-a 7ntG$6lat 3i cu sensul evolu;iei euro6ene
conte$6orane. <3ecul li6sei de @ne;e 3i tact strategic slav% nu :ost 7ns+ resi$;it din
:ericire 3i 7n cadrul teologic% dar nu a$ 6utea s6une c+ el este 6ardonabil. #in cGte se
6are% teologia ca disci6lin+ 3tiin;i@c+ a avut de cG3tigat 7n acest Hoc al 6resiunilor cu tent+
6olitic+. <ste cGt se 6oate de grosier 3i tragic :a6tul c+ dac+ anu$ite 6ersonalit+;i Dcu$
ar @ autorul de :a;+E% au luat atitudine 7$6otriva unei 7ndoctrin+ri 7n rGndul $aselor largi%
ei au avut de su:erit 3i au :ost su6u3i celor $ai de2gust+toare 3i $ai crude re6resiuni.
Orice orGnduire de stat% care 73i i$6une 3i :ace un sco6 siste$atic 6rin distrugerea religiei
3i a sluHitorilor acestei disci6line 6rin care o$ul a :ost rGnduit s+ aib+ un ra6ort dialogic cu
#u$ne2eu% nu 6oate avea durat+ 3i este $enit e3ecului. #e3i au eIistat $o$ente 7n care s-
a voit 3i s-a ur$+rit eI6licit 7n tot sensul 3i cu toat+ 7nver3unarea anihilarea oric+rui
sG$bure de educa;ie teologic+ de 6e su6ra:a;a ruseasc+% se 6are c+ aceste scont+ri nu 3i-
au atins $i2a. O anu$it+ a$biguitate caracteristic+ $ediului rusesc se 6are c+ nu a
7$6iedicat 6e $ai $ul;i arti2ani de a 73i duce la 7nde6linire che$area ini;ial+. Sco6ul de a
scrie un ast:el de studiu a :ost co$baterea acestei a$biguit+;i instalate 7n rGndul
credinciosului de rGnd. Lui 7i sunt adresate aceste rGnduri indirect. #in cGte se 6are 3i din
ceea ce reiese la o lectur+ $ai atent+ a acestor rGnduri% aceste $a3ina;ii 3i 3icane de 6rost
gust le-a resi$;it istoric% voit sau nevoit 3i P+rintele Pro:esor 4eorge Alorovs9i. Ar @
dureros s+ nu le restitui$ 3i s+ le :ace$ accesibile unui 6ublic ro$Gnesc serios% 6osibil
interesat de o ast:el de eI6erien;+ negativ+ 3i de consecin;ele ei ne:aste% care nu
ur$+re3te nici un :el de conota;ie% alu2ie sau tent+ 6olitic+ Ddu6+ cu$ 6robabil ar @ tenta;i
s+ cread+ unii% care $ai recent v+d via;a 3i $odul de :unc;ioanre al isericii 7n :unc;ie de
sus;inerea 3i ele$entul 6oliticE% ci $ai $ult o restituire 3i o a6reciere la rece a unei
tragice st+ri de :a6t. iserica du6+ cu$ este 6re2entat+ ea aici% 7n aceste anali2e teologice
detaliate% nu are o :unc;ie strict ori2ontal+% de a 7i unii 6e credincio3i la nivel general% ci
$ai $ult trebuie s+ vede$ natura vertical+ a isericii% adic+ 6e cea transcendent+% de
leg+tur+ duhovniceasc+ cu lu$ea de dincolo. A nu 6une la un loc de cinste un ast:el de
6
studiu teologic ar @ o i$6ertinen;+ 3i ceva care cu greu ar 6utea @ de@nit ca @ind realist
:a;+ de evolu;ia unor situa;ii critice din trecut. Ni$eni nu 6oate contesta :a6tul c+ starea
actual+ a distrugerii de sine haotice de 6e teritoriul rus nu a a:ectat indirect 3i $odul de
teologhisire rusesc 3i $ai $ult decGt atGt% :or$a;ia celor care au trecut 6rin @ltrul ei. A
devenit din ce 7n ce $ai $ult un :a6t tragic% c+ teologhisirea ruseasc+ a adus cu sine un :el
de 6ierdere a calit+;ii eI6resiei 3i nuan;ei lingvistice. =olu$ul de :a;+ este cGt se 6oate de
concludent 7n acest sens. Crede$ c+ anali2ele 7ntre6rinse aici sunt 3i ele destul de
6ertinente. A$ 6utea s6une c+ du6+ citirea acestei $inu;ioase lecturi in:or$a;ionale cu
caracter didactic% este o bucurie :a6tul c+ de3i starea ruseasc+ general+ este 7n declin 3i 7n
cola6s% teologia veritabil+ rus+ este din :ericire de2voltat+ la su6erlativ. !rebuie s6us c+
de3i o anu$it+ cultur+ teologic+ 6oate avea o re6uta;ie 7ndoielnic+ datorit+ s+r+ciei
atribu;ilor ei% totu3i dac+ lu+$ 7n considerare te$einicia 6rin care anu$i;i eI6onen;i
individuali au redat-o% a$ 6utea s+ aHunge$ la ni3te re2ultate 6o2itive. Nu 6ute$ vedea
totul 7n negativ du6+ cu$ tind anu$ite $entalit+;i s+ ne obi3nuiasc+ s+ o :ace$% cu$ ar @
de eIe$6lu de$oni2area 3i nega;ia ulti$+ a sovieticilor 3i a tot cea ce a ;inut de realis$ul
3i $odul lor de eI6ri$are cultural+% social+ 3i chiar bisericeasc+. <I6onentul 3i autorul
acestor rGnduri% ne con:er+ eIe$6lul di:erit a ceea ce noi 7n;elege$ 6rin :acere teologic+.
Ast:el% 6ute$ s6une c+ teologia nu este 7n nici un ca2 redus+ la anu$ite obiec;ii
teritoriale% statale sau 6olitice. S6er+$ ca aceste rGnduri s+ @e considerate concludente.
Radu !eodorescu

Pre(a)a autorului
Aceast+ carte a :ost conce6ut+ ca un eI6eri$ent 7n sinte2a istoric+% ca un
eI6eri$ent al istoriei gGndirii ruse. Jnce6Gnd cu o sinte2+% 7nc+ din 2ile tinere;ii $ele% au
venit anii anali2ei $ele% $ul;i ani de citire 3i re?ec;ie 7nceat+. Pentru $ine soarta trecut+
a teologiei ruse a :ost 7ntotdeauna $ai $ult o istorie a unei conte$6oraneit+;i creative 7n
care a trebuit s+ $+ g+sesc 6e $ine 7nsu$i. I$6ar;ialitatea istoric+ nu este violat+ 7n
acest :el. I$6ar;ialitatea nu 7nse$n+ ne-6artici6are. Nu este indi:erent+ 3i nici re:u2ul de
a :ace o evaluare. Istoricul nu trebuie niciodat+ s+ uite c+ el studia2+ 3i descrie tragedia
creativ+ a vie;ii u$ane. <l nu trebuie s+ uite acest lucru. O istorie :+r+ 6reHudiciu nu a
eIistat 3i nici nu v-a eIista vreodat+.
Studiind trecutul rusesc $-a dus la convingerea 3i $-a 7nt+rit 7n acea c+ 7n 2ilele
noastre un teolog rus nu 6oate decGt s+ 73i g+seasc+ 6entru sine adev+rata $+sur+ 3i
sursa vie a unei ins6ira;ii creative 7n tradi;ia 6atristic+. Sunt convins c+ 6au2a intelectual+
de 6atristic+ 3i bi2antinis$ a :ost 6rinci6ala cau2+ a tuturor 7ntreru6erilor 3i e3ecurilor
de2volt+ri Rusiei. Istoria acestor e3ecuri este 6ovestit+ 7n aceast+ carte. !oate 7$6linirile
genuine ale teologiei ruse au :ost 7ntotdeauna legate cu o 7ntoarcere creativ+ la sursele
6atristice. Aa6tul c+ aceast+ cale 7ngust+ a teologiei 6atristice este desco6erit+ cu o
claritate 6articular+ 7n 6ers6ectiva istoric+. !otu3i 7ntoarcerea la 6+rin;i nu trebuie s+ @e
nu$ai intelectual+ sau istoric+% trebui s+ @e o 7ntoarcere 7n duh 3i rug+ciune% o restaurare
vie 3i creativ+ la 6lin+tatatea isericii 7n 7ntregi$ea tradi;iei sale sacre.
Ni s-a dat s+ tr+i$ 7ntr-o e6oc+ a unei de3te6t+ri teologice des6re care s-a vorbit 7n
toat+ lu$ea cre3tin+. <ste ti$6ul s+ reeIa$in+$ 3i s+ rea$inti$ cu $are aten;ie de
7
lec;iile crude 3i neins6irate ale trecutului. O de3te6tare genuin+ 6oate 7nce6e nu$ai
atunci cGnd r+s6unsurile dar 3i 6roble$ati2+rile sunt au2ite 7n trecut 3i 7n 6re2ent.
Puterea ine6ui2abil+ a tradi;iei 6atristice 7n teologie este 7nc+ de@nit+ de :a6tul c+
teologia a :ost o 6roble$+ de via;+ 6entru S@n;ii P+rin;i% o 7ncercare duhovniceasc+
Dodvi#E% o $+rturisire de credin;+% o re2olu;ie creativ+ a unor datorii vii. C+r;ile antice au
:ost 7ntotdeauna ins6irate de un duh creativ. O sen2itivitate teologic+ s+n+toas+% :+r+ de
care nu ar 6utea a6+rea $ult c+utata sen2itivitate teologic+% 6oate @ restaurat+ nu$ai 7n
societatea noastr+ ecclesiastic+ 6rintr-o 7ntoarcere la 6+rin;i. Jn 2ilele noastre
con:esionalis$ul teologic dobGnde3te o i$6ortan;+ s6ecial+ 7n $unca isericii ca 3i
includere a gGndirii 3i voin;ei din iseric+% ca o intrare 7n adev+rul gGndirii. &os
e,emlaria #raeca nocturna versate diurna* OrtodoIia este desco6erit+ din nou 7n eIege2a
6atristic+ ca 3i o 6utere care cucere3te% ca o 6utere care o:er+ rena3tere 3i rea@r$are
vie;ii% nu nu$ai ca 3i un :el de stagnare 6entru ni3te su?ete obosite 3i de2ilu2ionateM nu
nu$ai ca 3i @nele ci ca 3i 7nce6utul% 7nce6utul unei c+ut+ri s6re creativitate% o Bnou+
creatur+.C
Jn ter$inarea c+r;ii% 7$i a$intesc cu 6l+cere de to;i cei care 6rin eIe$6lu 3i :a6t+%
6rin c+r;i 3i cercet+ri% 6rin obiec;ie% si$6atie 3i re6ro3 $-au aHutat 3i $+ aHut+ 7n $unca
$ea. J$i a$intesc cu 6l+cere de bibliotecile 3i re6o2itorile de a c+ror os6italitate $-a$
bucurat 7n ti$6ul lungilor $ei ani de studiu. Aici trebuie s+ $en;ione2 un nu$e drag $ie%
regretatul P. I. Novgorodtsev% un chi6 al adev+rului care nu v-a $uri niciodat+ 7n
6o$enirea ini$ii $ele. Ji sunt 7ndatorat $ai $ult decGt $+ 6ot eI6ri$a 7n cuvinte.
BAdev+rata 6ov+;uire a :ost 7n gura lui.C DMaleahi 'M ,E.
Capitolul I
Cri*a +i*antinismului rus
I
Introducere
Istoria gGndirii ruse con;ine $ulte lucruri 6roble$atice 3i inco$6rehensibile. Cea
$ai i$6ortant+ 7ntrebare este aceastaN care este 7n;elesul lungii t+cerii antice intelectuale
a RusieiO Cu$ 6ute$ eI6lica de3te6tarea tGr2ie 3i uitat+ a gGndirii ruse3tiO Istoricul este
ui$it cGnd trece de la bi2an;ul dina$ic 3i li$but la rusul t+cut 3i 6lacid. O ast:el de
de2voltare este 6er6leI+. <ra Rusia t+cut+% 6ierdut+ 7n gGndire 3i cu6rins+ de
conte$6la;ia lui #u$ne2euO Sau a :ost 7ncorsetat+ 7n lene 3i stagnare duhovniceasc+O A
:ost 6ierdut+ 7n vise sau 7ntr-o eIisten;+ dor$itant+O
8
Nici un istoric nu ar @ de acord cu 4olubins9i
(
c+ $ai 7nainte de revolu;ia deschis+
de Petru cel Mare%
'
vechea Rusie 6oseda cu greu civili2a;ie sau literatur+ sau educa;ie. Jn
acest $o$ent o ast:el de generali2are 6r+6+stioas+ ar 6+rea nu$ai curioas+% li6sindu-i o
6ole$ic+ sau 6asiune. Mai $ult% nu$ai cG;iva istorici ar re6eta a@r$a;ia lui Kliuchevs9ii
c+ toat+ 6uterea 3i intensitatea gGndirii vechii Rusii nu a de6+3it li$itele Bcau2alit+;ii
ecclesiale 3i $orale.C Jn ad+ugare la ntrebrile lui 5iri" P&oroania 5iri"aQ% $ai eIist+ 3i
Instrucia PPouc.enieQ
/
lui =ladi$ir Mono$ac9.
0
Jn aceste secole 6etrine s-au 7nregistrat
lucruri bune. Icoana rus+ $+rturise3te ire:utabil la co$6leIitatea 3i 6ro:unditatea% la :el
de bine ca 3i la :ru$use;ea genuin+ a vie;ii religioase ruse vechi 3i la 6uterea creativ+ a
duhului rusesc. Pe bun+ dre6tate% iconogra@a rus+ a :ost descris+ ca o Bteologie 7n
culori.C
K
!otu3i% cultura rus+ veche a r+$as ne:or$ulat+ 3i $ut+. #uhul rus nu a 6ri$it
nici o eI6resie creativ+ 3i literal+. Calitatea ineI6ri$abil+ 3i neeI6ri$at+ a culturii
vechilor rusii a6are de $ai $ulte ori ca @ind nes+n+toas+. Mul;i au v+2ut-o ca 3i o si$6l+
7na6oiere sau 6ri$itivis$ 3i au eI6ri$at-o 6rin leg+turile :atale ruse ale vechii Rusii cu un
bi2antinis$ ru3inos. Acesta% 7n esen;+ a :ost 6unctul de vedere al lui Chaadaev Dla
mis6rable B7zanceE.
,
Jn orice ca2% o ast:el de inter6retare este insu@cent+. i2an;ul
secolului al o6tulea nu era 7n nici un ca2 7n declin. #in contr+% secolul al 2ecelea a :ost o
6erioad+ de re7nnoire 3i rena3tere 7n i$6eriul bi2antin. Strict vorbind% secolul 2ece a :ost
singurul secol al unei culturi genuine 7n 7ntreaga lu$e Beuro6ean+C 3i a r+$as o surs+ a
unei culturi vii% a c+ror tensiuni creative au su6ravie;uit unei 6erioade de cola6s 3i declin
6olitic. Cultura bi2antin+ 3i via;a religioas+ a eI6eri$entat un nou avans care a colorat
toat+ rena3terea italian+.
)
Jn orice ca2% co$uniunea cu cultura bi2antin+ nu a 6utut 7n nici
un :el a t+ia sau a i2ola =eche Rusie de B$arile :a$ilii ale rasei u$aneC du6+ cu$ credea
Chaadaev. Jn general nu se 6ot eI6lica di@cult+;ile de2volt+rii vechii Rusii 6rin li6sa de
cultur+. Cri2a vechii Rusii a :ost o cri2+ de cultur+% nu una de necultur+. As6ectul neavi2at
intelectual al duhului vechii Rusii este o consecin;+ 3i o eI6resie a 7ndoielilor l+untrice 3i a
aoriilor* A :ost o adev+rat+ cri2+ a culturii% o cri2+ a culturii bi2antine 7n duhul rus 7n
1
<. 4olubisn9i D(*/0-(.('E% un istoric al isericii Ruse% a scris o Istorie a Bisericii Ruse PIstoria Russ"oi
tser"viQ DMoscova% (**&-(.(,E% 0 volu$e.
2
Petru cel Mare sau Petru I D(,)'-()'KE a Brevolu;ionatC Rusia introducGnd tehnologia vestic+% trans:erGnd
ca6itatul de la Moscova la San9 Petersburg DLeningradE% re:or$Gnd siste$ul $ilitar 3i reducGnd 6uterea 3i
autoritatea isericii OrtodoIe Ruse. <l a abolit 6atriarhatul 7n ()'( 3i a trans:or$at ad$inistra;ia bisericii
7ntr-o ari6+ a Statului. Patriarhatul de $ai 7nainte a devenit BS:Gntul Sinod 4uvernator.C Multe din re:or$ele
biserice3ti ale lui Petru au :ost $odelate du6+ iserica Protestant+ Suede2+.
3
Pouc.enie PInstruc;ieQ a :ost una din cele $ai interesante o6ere de literatur+ 7n vechea Rusie. Pentru o
anali2+ a lui Pouc.enie a se vedea volu$ul III 7n Nordland% $ucrrile colectate ale lui Geor#e 'edotov)
intitulat+ Gndirea reli#ioas rus DIEN Cretinismul "ievian) 6aginile '00-',0.
4
=ladi$ir Mono$ac9 sau =ladi$ir II D(&K/-(('KE% @ul 6rin;ului Iaroslav 3i Irina% @ica J$6+ratului Constantin
I> Mono$ahul% a :ost un o$ de stat energetic% un scriitor 7n2estrat 3i un lider $ilitar 7nde$Gnatic.
Leg+turile interna;ionale ale lui =ladi$ir sunt re$arcabileN $a$a sa a :ost o 6rin;es+ bi2natin+M un unchi s-a
c+s+torit cu o 6rin;es+ 6olone2+M o $+tu3+ s-a c+s+torit cu Henric I al Aran;ei% un alt rege al Norvegiei% al
treilea rege al Ungariei. =ladi$ir s-a c+s+torit cu @ica regelui Harold al Angliei. Aiul ei cel $ai b+trGn s-a
c+s+torit cu @ica regelui SuedieiM @ica s-a c+s+torit cu Regele Ungariei 3i o ne6oat+ s-a c+s+torit 7n :a$ilia
bi2antin+ i$6erial+ co$neni. <ste re$arcabil c+ @ul lui =ladi$ir a avut trei nu$eN un nu$e grec cre3tin
D4eorgeEM un nu$e slavic DMatislavE 3i un nu$e vechi DHaroldE.
5
Se :ace re:erin;+ la <. N. !rube;9oi 8mzrenie v "ras"o". DMoscova% (.(,E% 6ublicat+ 7n engle2+ de
!i6ogra@a Se$inarului S:Gntul =ladi$ir ca Icoane( teolo#ie 1n culori*
6
Piotr I Chaadaev D().0-(*K0E% un intelectual al c+rui gGndurie des6re istoria 3i cultura rus+ a iscat
controversa 7ntre occidentali2atori 3i slavo@li% a scris un criticis$ veninos al Rusiei 7n * scrisori% intitulate
$ettres P.iloso.i9ues D(*')-(*/(E. Pri$a scrisoare% 7n care ter$enul de Bla $isRrable F2anceC a a6+rut% a
:ost 6ublicat+ 7n traducere rus+ 7n Teles"o 7n (*/,. J$6+ratul Ni9olai I D().,-(*KKE l-a declarat 6e
Chaadaev nebun 3i l-a 6lasat sub arestul casei. A se vedea !oc.inenniia i is:ma* P* Ia* C.aadaeva) ed. M.
4er3e$2on DMoscova% (.(/E% ' volu$e.
7
A se vedea 6artea II din #eno S. 4eana9o6olos Estul bizantin i vestul latin( dou lumi ale cretinismului
evului mediu i a renaterii DNe8 5or9N Har6er T Ro8% (.,,E.
9
$o$entul cel $ai decisiv din e:orul Rusiei de de@ni;ie na;ional+ 3i istoric+% tradi;ia
bi2antin+ a :ost 7ntreru6t+. Mo3tenirea bi2antin+ a :ost l+sat+ la o 6arte 3i a r+$as 6e
Hu$+tate uitat+. Mie2ul 3i esen;a acestei cri2e culturale a constat 7n res6ingerea ru3ilor 3i
a Bgrecilor.C
Nu $ai este necesar s+ dovedi$ c+ eIist+ o BcronologieC 7n vechea cultur+ 3i 7n
scrierile ruse3ti. Istoricul atent are cu su@cent+ claritate 7n :a;a lui $o$entele istorice cu
$ai $ulte :a;ete 3i se6arate% ast:el c+ el nu 73i caut+ B:or$uleC generale sau dese$n+ri
6entru Bvechea Rusie%C du6+ cu$ a :ost un loc din vre$urile do$niei ;arului AleIei
Mi9hailovici.
*
Jn realitate =echea Rusie nu a :ost o singur+ lu$e ci $ai $ulte. Mai $ult%
este i$6osibil s+ construi$ 3i s+ inter6ret+$ istoria rus+ ca un 6roces 6articular 3i
con;inut 7n sine. Rusia nu a :ost niciodat+ i2olat+ 3i se6arat+ de B$arile :a$ilii ale rasei
u$ane.C
II
Epoca p,-.n,
Istoria cultural+ a Rusiei 7nce6e odat+ cu bote2ul ru3ilor.
.
<6oca 6+gGn+ a servit
nu$ai ca 3i un 6rag. Aceasta nu 7nse$n+ c+ trecutul 6+gGn nu a avut nici o se$ni@ca;ie.
<le au r+$as ni3te ur$e sleite de 6+gGnis$ Dde3i uneori destul de vi2ibileE a c+ror
6o$enire a :ost 6+strat+ 7ndelung 7n gGndirea 3i obiceiurile 6o6ulare Pb7tQ 3i stil. Mai
$ult% =ladi$ir Soloviov
(&
descrie Husti@cabil bote2ul ru3ilor ca o :or$+ de res6ingere
na;ional+% o 7ntreru6ere sau o 6au2+ 7n tradi;ia na;ional+. ote2ul nu a se$ni@cat o 6au2+.
P+gGnis$ul nu a $urit% a :ost :+cut ne6utincios. Ca 3i 6rintr-un trecut istoric% aceast+
via;+ ascuns+% si$ultan dou+ $in;i 3i dou+ credin;e% au curs 6rin adGncurile
6roble$ati2ate ale subcon3tientului 6o6ular. Jn esen;+% dou+ culturi au :ost a$estecate
una 6rin 2i 3i alta 6rin noa6te. ine7n;eles c+ aderen;ii culturii B2ileiC au :ost $inoritatea.
Ori3icu$% du6+ cu$ a :ost 7ntotdeanuna ca2ul% o ecua;ie a unor 6oten;iale duhovnice3ti
nu indic+ orice ca6acitate de :or$a;ie istoric+ 6entru via;+ 3i cre3tere. Nou dobGndita
cultur+ cre3tin+ bi2antin+ nu a devenit i$ediat o cultur+ B6o6ular+CM a r+$as vre$e
7ndelungat+ 6ro6rietatea 3i 6osesiunea unei $inorit+;i educate 3i culturali2ate. Acesta a
:ost un stadiu inevitabil 3i natural 7n 6roces. !rebuie s+ ;ine$ $inte c+ istoria acestei
culturi cre3tine B2ilniceC nu a constituit tot destinul duhovnicesc al Rusiei. Jn regiunile
subterane s-a de2voltat o a doua cultur+% n+scocind un nou 3i unic sincretis$ 7n care
Bsu6ravie;uirileC 6+gGne s-au a$estecat cu o $itologia antic+ 7$6ru$utat+ 3i cu
i$agina;ia cre3tin+. Aceast+ a doua via;+ a curs 7n subteran 3i a i2bugnit :recvent la
su6ra:a;a istoriei. !otu3i se detectea2+ 6re2en;a ei ascuns+ ca o lav+ s6u$oas+ 3i
2buciu$at+.
ariera 7ntre aceste dou+ strate sociale 3i duhovnice3ti a :ost ?uid+ 3i di:u2+ 3i
6+truns+ 6er$anent din @ecare 6arte de acest 6roces de os$o2+. Aceste state nu au :ost
inde6endente unul de altul. Calit+;ile religioase di:erite au :ost $ult $ai i$6ortante 3i 6ot
@ de@nite du6+ cu$ ur$ea2+N cultura Bdin ti$6ul 2ileiC a :ost cultura duhului 3i a $in;ii.
8
Uarul AleIei Mi9hailovich D(,'.-(),)E% @ul 6ri$ului ;ar Ro$anov DMi9hailE a do$nit din (,0K-(,),. Uarul
AleIei a a6robat Bre:or$eleC 6atriarhului Ni9on% re2ultat care a dus la o schis$+ 7n iserica OrtodoI+ Rus+.
9
#es6re bote2ul Rusiei a se vedea N. de au$garten% !aint &ladimir et la conversion de la Russie
DRo$aN Orientalia Christiana% vol. >>=II% (./'E. Pentru anu$ite 6osibile in?uen;e scandinavice a se vedea R.
Haugh% BS:Gntul =ladi$ir 3i Ola: !rFggravsonN Cronica rimatului rus i ovestea lui Gunnlaun# a lui 2laf
Tr7##vason; 7n volu$ul =III a Tranzaciilor asociaiei crturarilor ruso<americani DNe8 5or9% (.0)E% 66. */-
.,.
10
=ladi$ir Soloviov D(*K/-(.&&E% un $sitic% 6oet% teolog 3i ecu$enist a :ost 6robabil unul dintre cel $ai
dotat 3i original @loso:.
10
Aceasta a :ost o cultur+ Bintelectual+.C BCulturaC de noa6te a cu6rins do$eniul viselor 3i
al i$agina;iei.
Ca s+ su$ari2+$% dina$ica l+untric+ a vie;ii culturale a :ost 7ntotdeauna de@nit+ de
o inter6retare $utual+ a unor ast:el de calit+;i 3i as6ira;ii. Li6sa de s+n+tate a de2volt+rii
vechii Rusii a stat cel $ai $ult 7n :a6tul c+ i$agina;ia ei de co3$ar $ult 6rea $ult 3i cu
7nc+6+;Gnare s-a ascuns 3i a :ugit de eIa$inare% veri@care 3i de cur+;ire de BgGndire.C
Pole$i3tii ti$6urii 3i 6redicatorii au notat deHa durabilitatea de stadiu a unor ast:el de
B:abuleC sincretice. Prin ur$are ei au detectat 7n acest ca6riciu al i$agina;iei 6o6ulare
una din tr+s+turile :unda$entale ale duhului na;ional rusesc. Jn ti$6 ce este acurat+%
aceast+ a@r$a;ie trebuie cali@cat+ i$ediat. Jn orice ca2% ave$ de a :ace cu o cantitate
istoric+% nu cu una 6re-istoric+ sau eItra-istoric+. Jn alte cuvinte% sincretis$ul este un
6rodus al de2volt+rii% re2ultatul unui 6roces% sau unei concretitudini istorice 3i nu nu$ai o
tr+s+tur+ $o3tenit+ 7n ciuda inter6unerii :or;elor istorice.
#e:ectul 3i sl+biciunea de2volt+rii duhovnice3ti 3i istorice a Rusiei a constat 6ar;ial
din te$6era$entul ascetic de:ectiv D7n $od singur nu a :ost nici un eIces de ascetis$E 3i
6ar;ial a constat din insu@cen;a duhovniceasc+ a su?etului% o BevlavieC eIcesiv+ sau
B6oetic+C la :el de bine ca 3i a$or@s$ duhovnicesc. #ac+ se 6re:er+% a constat din
s6ontaneitate.
Aceasta este sursa acelui contrast care 6oate @ descris ca 6unctul de cotitur+ 7ntre
BariditateaC bi2antin+ 3i B6lasticitateaC slav+. !rebuie notat c+ nu se re:er+ la o anu$it+
li6s+ de ra;ionalis$ B3tiin;i@cC Dde3i disHunc;ia de BevlavieC 3i ra;iune sau 7ndoial+
ra;ional+ este cu atGt $ai 6u;in o boal+ decGt o i$agina;ie vis+toareE. #ar ceea ce este 7n
discu;ie aici este subli$area duhovniceasc+ 3i trans:or$area evlaviei 7n duhovnicie 6rin
disci6lin+ Bintelectual+C 3i 6rin dobGndirea intros6ec;iei 3i a conte$6la;iei.
Calea nu este una care trece de la BnaivitateC la Bcon3tiin;+%C de la Bcredin;+C la
Bcunoa3tereC sau de la 7ncredere la necredin;+ 3i criticis$. #ar este o cale de la o li6s+
ele$entar+ a voin;ei la o res6onsabilitate voit+% de la vGrteHul ideilor 3i 6ati$ilor la
disci6lina 3i cu$in;enia duhuluiM de la i$agina;ie 3i argu$ent la un 7ntreg 7n via;+%
intros6ec;ia 3i eI6erien;a duhovniceasc+M de la B6sihologicC la B6neu$atic.C Aceast+ cale
7ndelungat+ 3i grea% aceast+ cale de 7$6linire intelectual+ 3i l+untric+% este calea
i$6erce6tibil+ a construc;iei istorice.
!ragedia duhului rusesc a :ost $ai 7ntGi 7nde6linit+ 7n $iHlocul unor ast:el de aori
duhovnice3ti 3i 6sihologice. Arag$entarea acestor dou+ strate este nu$ai o :oarte :or$al+
eI6resie a acestei tragedii. Nu ar aHunge s+ @e descris+ ca 3i o categorie :or$al+%
$itologie sau structura duhului rusesc. #estinul istoric este 7$6linit 7n acte 3i eveni$ente
s6eci@ce% 7n voin;a sau re:u2ul de a :ace deci2ii atunci cGnd sunte$ con:runta;i cu datori
concrete vii.
III
/ote*ul ru0ilor
Ru3ii au 6ri$it bote2ul din bi2an;. Acest act a de@nit i$ediat destinul istoric 3i calea
cultural+ 3i istoric+. Ru3ii au :ost i$ediat inclu3i 7ntr-o sche$+ de@nit+ 3i elaborat+ a
ac;iunilor 3i leg+turilor. ote2ul a $arcat de3te6tarea duhului rusesc. A :ost o che$are din
visarea B6oetic+C la te$6eran;+ duhovniceasc+ 3i la gGndire. Jn acela3i ti$6 cre3tinis$ul a
:ost 6lasat ca un eveni$ent singur 6entru care o dat+ 6recis+ 6oate @ o:erit+. ote2ul a
:ost un 6roces co$6leI 3i cu $ai $ulte :a;eteM un eveni$ent lung 3i 6unctuat :recvent
care s-a eItins nu nu$ai asu6ra decadelor ci asu6ra secolelor. Jn orice ca2% a 7nce6ut $ai
7nainte de 7nce6utul do$niei lui =ladi$ir. BCre3tinis$ul $ai 7nainte de =ladi$irC este o
cantitate $ai bine de@nit+ decGt se 6resu6une de obicei. Mai 7nainte de 2iua S:Gntului
=ladi$ir% leg+turile religioase 3i culturale au :ost deHa bine stabilite 7ntre Kiev 3i ;arul
11
Si$eon 7n ulgaria
((
3i 6robabil cu Moravia. ote2ul a 6us 6reten;ie 6e $o3tenirea lui
Chiril 3i Metodie. In?uen;a bi2antin+ nu a :ost nu$ai direct+ 3i i$ediat+ Ds-ar 6+rea c+
in?uen;a indirect+ a venit $ai 7ntGi 3i a :ost cea $ai se$ni@cativ+ 3i decisiv+E. Acce6tarea
$o3tenirii lui Chiril 3i Metodie% nu nu$ai 6ri$irea direct+ a culturii bi2antine% s-a dovedit
a @ decisiv+. Contact duhovnicesc 3i cultural direct cu bi2an;ul 3i ele$entul grec a :ost
secundar celui din ulgaria. Ar @ 6osibil s+ 6ute$ vorbii de o lovitur+ 3i o lu6t+ 7n Kievul
antic 7ntre ele$ente 3i in?uen;e% 7ntre cele din ulgaria 3i cele direct din 4recia.
Nu 3ti$ 7n detaliu istoria acestei lu6te 3i nici nu 6oate @ su$ari2at+ 3i reconstituit+.
#i:eren;ele 3i divergen;ele 7ntre ast:el de in?uen;e care se lu6t+ 7ntre ele nu trebuie
eIagerate. O teorie sugerea2+ c+ Bcredin;a greac+C 3i Bcredin;a bulgar+C au :ost 7n esen;+
destul de di:erite% ast:el c+ la a6usul cre3tinis$ului rus au co$6eti;ionat una 7$6otriva
alteia dou+ doctrine 3i idealuri religioase. =ictoria nu a :ost cre3tinis$ul bucuros al
evanghelilor care l-a in?uen;at 3i ins6irat 6e S:Gntul =ladi$ir. Jn loc% un alt :el de
Bdoctrin+ religioas+ 7ntunecat+C 3i di:erit+% bogo$ilis$ul a triu$:at.
('
Multe obiec;ii 6ot @
ridicate cu re6e2iciune 7$6otriva unei ast:el de inter6ret+ri 7ndr+2ne;e. Mai 7ntGi% toate
e:orturile de a se6ara Bcredin;a lui =ladi$ir%C de acea 6ers6ectiv+ bucuroas+ 3i triu$:ant+
cre3tin+ Bliber+ de rigoris$ asceticC de cel al ulgariei tr+dea2+ o ne7n;elegere
inco$6rehensibil+. S-ar 6otrivi $ai $ult s+ deduce$ aceast+ Bdoctrin+ 7ntunecat+C din
ulgaria din 2ilele 6reotului Cos$a
(/
c+ci bogo$ilis$ul a :ost toc$ai o Bere2ie bulgar+.C
Jn al doilea rGnd% cu greu ni se 6er$ite s+ 7nve3$Gnt+$ toat+ via;a religioas+ din
M+n+stirea Pe3terilor
(0
sub alineatul acestei Bdoctrine 7ntunecateC 3i ca a atribuit al vie;ii
ascetice al $+n+stirii% :anatis$ul. Jn orice ca2% o ast:el de caracteri2are cu greu descrie 6e
S:Gntul !eodosie
(K
care este cel $ai 6u;in dintre toate a :ost o 6ersoan+ B7ntunecat+.C A+r+
7ndoial+ el este o 6ersonalitate greco@l+ legat+ de $+n+stirea Studion
(,
3i nu trebuie s+ ne
i$agin+$ c+ Bcredin;a greac+C a 6osedat nu$ai o singur+ :a;+. Mare 6recau;ie 3i 6reci2ie
11
Uarul Si$eon al ulgariei D*./-.')E a 6urtat un r+2boi continuu asu6ra bi2an;uluiM ;elul lui a :ost coroana
i$6erial+ 3i crearea unui nou i$6eriu centrat 7n ulgaria% un i$6eriu care a 7nlocuit bi2an;ul. Jn .(/ Si$eon
a :ost 7ncoronat 7$6+rat de 6atriarhul Nicolae MFsticos. =aliditatea 7ncoron+rii lui Si$eon a :ost
de2a6robat+ $ai tGr2iu% de3i Si$eon% du6+ Ro$anos I DLeca6enosE% s-a nu$it B7$6+ratul bulgarilor 3i
ro$anilor.C
12
Acesta a :ost 6unctul de vedere al lui N.K. Nicolsc9i 3i% 7n 6arte% a lui Prisel9ov. PNota autoruluiQ.
ogo$ilis$ul a :ost o ere2ie $ediaval+% r+dicinile lui 6ot @ trasate 7na6oi la 6aulicianis$ 3i $aniheis$. Jn
secolul al o6tulea bi2antinii au restabilit gru6ul 6aulicineilor 7n !racia. ogo$ilis$ul% 7n;eles care a venit de
la liderul Bo#omil DB6l+cutul lui #u$ne2euCE s-a ridicat din aceasta. Aceast+ 7nv+;+tur+ central+ a
bogo$ililor a :ost c+ lu$ea vi2ibil+% @2ic+ a :ost creat+ de diavol. #e aici ei au negat esen;ial doctrina
cre3tin+ a Jntru6+rii 3i cre2ul cre3tin c+ $ateria 6oate @ un vehicol al harului. Prin ur$are ei au res6ins
bote2ul% euharistia% c+s+toria% $Gncarea de carne 3i b+utul vinului 3i toat+ structura ierarhic+ 3i organi2area
bisericii stabilite Dde3i ei 73i aveau 6ro6ria ierarhieE.
13
Cos$a% 6reot bulgar% a scris un tratat 6e bogo$ili intitulat !lovo sviata#o "ozmi rezvitera na .ereti"i
reenie i ouc.enie ot boz.estvenni". "ni#* A :ost editat+ de M. 4. Po6ruchen9o 3i 6ublicat+ 7n 5ozma
Presb7ter) bol#as"i isatel: = ve"a DSo@a% (./,E. <Iist+ o traducere :rance2+% $e trait6 contre les Bo#omiles
de Cosmas le r6tre DParis% (.0KE.
14
M+n+stirea Pe3terilor Dsau Lavra Pechers9aiaE% 7nte$eiat+ de S:Gntul Aeodosii 3i S:Gntul Anatolie% este 7nc+
o vedere 7n Kiev. Pentru o descriere a vie;ii acestei $+n+stiri a se vedea Cronica rimar rus) traducere a
doua edi;ie de Cross 3i Sherbo8it2-Vet2or DCa$bridge% Ma.M Acade$ia Medieval+ a A$ericii% (.K/E% 6. (/.
W. A se vedea Pateri"on Do colec;ie a vie;ii locuitorilor $+n+stiriiE editat+ de #.I. Abraha$ovich% Pateri")
5ievo<Pec.ers"o#o monastr7a DSan9 Petersburg% (.((E% 66. ((-0..
15
S:Gntul Aeodosi D!eodosieE% 6+rintele $onahis$ului cenobitic sau co$unal 7n Rusia% a :ost 6ri$ul B$onah
s:GntC canoni2at de iserica OrtodoI+ Rus+% a se vedea volu$ul II 7n Norland% $ucrrile colectate ale lui P*
'edotov) intitulat+ 2 comoar a du.ovniciei ruse) 66. ((-0..
16
M+n+stirea Studion sau Studios 7n Constantino6ol% stabilit+ 7n 0,/ de un consul ro$an studios% care de
devenit celebru 7n s6ecila 6rin e:orturile S:Gntului !eodor Studitul D*',E care a a$estecat rGnduiala
cenobitic+ a S:Gntului =asile cu duhovnicia Palestinei. RGnduiala studit+ Da se vedea Patrolo#ia Gaeca ..%
()&/-()'&E a aHunsa 7n Rusia via Muntele Atos. #istrus+ de crucia;i 7n ('&0% reconstuit+ 7n ('.&% distrus+
din nou 7n (0K/% au $ai r+$as nu$ai 6+r;i ale $+n+stirii 3i ele :or$ea2+ $oschea din I$rahar.
12
7n :acerea de distinc;ii este necesar+ 7n acest $o$ent% dar a$ :ace bine s+ 7l co$6ar+$ 6e
S:Gntul Si$eon Noul !eolog
()
cu o6onen;ii lui 7n secolul al uns6re2ecelea. Jn al treilea
rGnd% sunt aruncate 7ndoieli asu6ra lucr+rilor lui Chiril 3i Metodie. Nu a :ost $unca lor o
gre3eal+ sau o 6re2u$;ie eItre$ de li6sit+ de griH+O
(*
Jn al treilea rGnd% se arunc+ 7ndoieli
asu6ra lucr+rilor lui Chiril 3i Metodie. Nu $archea2+ li$baHul slavic al bisericii o Bru6tur+
cu cultura clasic+OC !raducerea obscuri2ea2+ originalul 3i reduce nevoia de a 7nv+;a latina
isericii. Aceast+ Babsen;+ a unei $o3teniri clasice%C ca una din 6rinci6ale tr+s+turi care
au distins cultura rus+ de cea Beuro6ean+C a :ost re$arcat+ $ai de$ult de slavo@li 7n
s6ecial de Ivan Kireevs9i.
(.
Su6rasi$6li@carea nu ar aHunge. Adev+rat% nici Ho$er 3i nici
=igiliu nu au :ost cunoscu;i 7n Kievul antic% dar nu re2ult+ c+ li$baHul slavic al liturghiei a
o:erit un i$6edi$ent. Nu$ai o hi6erbol+ ires6onsabil+ 6utea sugera c+ toate bog+;iile
elinis$ului cre3tin% c+ ru3ii au 6ri$it de la bi2an; nu$ai BcarteaC% iblia. Jn orice ca2% este
cu greu adev+rat c+ nu$ai iblia a :ost tradus+% c+ci o lung+ list+ de alte $onu$ente
literale diverse au :ost traduse la :el de bine. Nu trebuie s+ ad$ite$ c+ Btradi;ia 3tiin;i@c+%
@loso@c+ 3i literar+ a 4reciei este absent+C 7n inventarul cultural al vechii Rusii. #in nou%
aceasta nu a :ost gre3ala li$baHului slav.
Cel $ai i$6ortant% :a6tul sau 6rocesul traducerii nu 6oate @ di$inuat. !raducerea
biblic+ a :ost 7ntotdeuna un eveni$ent $aHor 7n via;a unei na;iuni 3i a se$ni@cat un e:ort
3i o 7$6linire 6articular+. Sunetul constat al <vanghelilor 7n li$baHul :a$iliar al liturghiei
a obligat 3i a :acilitat rea$intirea lui Hristos 3i 6+strarea chi6ului S+u viu 7n ini$+. Jn
general% traducerea cere $ai $ult decGt o cunoa3tere a cuvintelorM cere o $are tensiune
creativ+ 3i o 6re2en;+ a gGndirii. !raducerea este o 6riveghere 3i un 6roces $ental% nu o
gi$nastic+ si$6l+ 3i abstract+ a $in;ii. !raducerea autentic+ 7nsea$n+ $odelarea
traduc+torului. <l trebuie s+ 6enetre2e subiectul lui% adic+ el trebuie s+ @e 7$bog+;it de
eveni$ent 3i nu trebuie doar s+ 73i creasc+ cunoa3terea. #e aici se$ni@ca;ia 7ndur+toare a
scrierilor lui Chiril 3i Metodie. Lucr+rile lor au :or$at Bli$baHul slavic% care i-a dat o
coacere cre3tin+ 3i a in:u2at-o cu via;+ ecclesial+. Jnse3i substan;a gGndirii slave a de venit
trans@gurat+. Li$baHul BslavicC a :ost $odelat 3i :or;at 7n creu2etul cre3tin sub 6uternica
6resiune a li$baHului ecclesial grecesc. Nu a :ost nu$ai un 6roces literarM a :ost
construirea gGndirii. In?uen;a cre3tin+ s-a si$;it cu $ult dincolo 3i $ai adGnc decGt orice
te$+ religioas+ 6articular+. Cre3tinis$ul a a:ectat 7nse3i $aniera gGndirii.
Ast:el% du6+ convertire% ru3ii din secolul al noulea au v+2ut a6ari;ia brusc+ a 7ntregii
literaturi scris+ 7ntr-un li$baH :a$iliar 3i co$6rehensibil 7n 7ntregi$e. Jn conclu2ie toat+
biblioteca ;arului din ulgaria Si$eon a devenit accesibil+ scriitorilor ru3i. Sagic
'&
a :+cut
odat+ ur$+toarea re$arc+ des6re lucr+rile literare cu con;inut literar 3i religios% care a
stat di$6reun+ cu cea $ai bogat+ literatur+ a ti$6ului indi:erent dac+ era greac+ sau
latin+% de6+3ind 7n acest sens alte literaturi euro6ene.C Istoricul 2ilei de ast+2i al literaturi
slave 6oate de6lin gira aceast+ esti$are.
17
S:Gntul Si$eon Noul !eolog D.0.-(&''E% un $istic bi2antin% a 6reg+tit calea 6entru 7n?orirea de $ai tGr2iu
a $isticis$ului isihast. Aolosind anu$ite $etode de rug+ciune% S:Gntul Si$eon a cre2ut c+ se 6oate aHunge
la o ilu$inare l+untric+ 3i la o eI6erien;+ direct+ a vi2iunii lu$inii divine. Aiind 6unctul :ocal al unei
rivalit+;i 7ntre gru6urile seculare 3i $onahale 7n Constantino6ol% S:Gntul Si$eon a :ost eIilat 7n (&&. de
6atriarh. <Iilul a :ost ridicat $ai tGr2iu dar el a re:u2at s+ 6+r+seasc+ $+n+stirea S:Gnta Marina. Poe$ele
lui $istice au devenit clasice 7n duhovnicia estic+ cre3tin+. A se vedea traducerea engle2+ recent+ de 4. A.
MaloneF% S. S. A I$nelor iubirii divine% D#enville% N.S.N #i$ension oo9s% :+r+ dat+E.
18
4.4. Sh6et 3i 4. P. Aedotov subscriu 6unctelor de vedere din acest articol Pnota autoruluiQ.
19
Ivan Kireev9si D(*&,-(*K,E% un slavo@l 3i un critic 3i editor% a aHutat la stabilirea Hurnalelor Evroeets
P<uro6eanulQ 3i 3os"ovs"i sborni" D(*K'E. Jn acesta din ur$+ el a 6ublicat celebrul s+u articol B#es6re
natura culturii euro6ene 3i rela;ia ei cu cultura din Rusia.C
20
=. Sagic D(*/*E a :ost un slavist sGrb 3i @lolog care a 6redat la universit+;ile din Odessa% erlin% San9
Petersburg 3i =iena. Princi6ala lui lucrare a :ost Istoriia slavians"oi >lolo#ii DSan9 Petersburg% (.(&E 3i el a
$ai e:ectuat lucr+ri eItensive 6e $anuscrisele slave ti$6uri.
13
Jn orice ca2% 6ers6ectiva o$ului de litere ruse3ti vechi nu 6oate @ descris ca @ind
7ngust. #i@cultatea 3i 6ericolul o6us au :ost $ult $ai $ariN trans:erul unei literaturi
co$6lete 6utea de6+3i cititorul sau scriitorul rus% c+ci 7n :a;a lui a stat o lu$e nou+ 3i
bogat+ X o lu$e care era $ult 6rea bogat+ 3i uitat+ de via;a na;ional+ 7nconHur+toare. #in
nou de cea ce a :ost nevoie a :ost disci6lin+ 6sihologic+ 3i abstrac;ie de sine.
ine7n;eles dobGndirea literelor bulgare nu 6utea @ v+2ut+ ca un act singur sau ca
singur eveni$ent. Jn realitate BdobGndireaC lor a 7nse$nat c+ scrierile bulgare au devenit
o surs+ din care ru3ii educa;i 6uteau lua ceea ce doreau. Scrierile bulgare% nu le-au
obscuri2at 6e cele grece3ti% cel 6u;in nu 7n ti$6ul secolului al uns6re2ecelea. La curtea lui
Iaroslav
'(
7n Kiev D3i 7n curGnd la catedrala S:Gnta So@a la :el de bineE% un cerc de
traduc+tori au lucrat la traduceri din greac+. Ast:el o lung+ serie de $onu$ente literare
necunoscute ;arului Si$eon 7n ulgaria au :ost incluse 7n idio$ul slavic.
Iaroslav a iubit rGnduielile religioase 3i a :ost devotat 6reo;ilor% 7n s6ecial $onahilor.
<l s-a dedicat c+r;ilor 6e care le citea 2iua 3i noa6tea. <l a adunat $ul;i scribi 3i a tradus
din greac+ 7n slav+. A co6iat 3i colectat $ulte c+r;i...
<ste interesant de observat c+ literatura adus+ din ulgaria a :ost legat+ de nevoile
liturgice DS@ntele Scri6turi 3i scrierile 6atristice 6entru citirea 7n catedraleE% 7n ti$6 ce la
curtea lui Iaroslav c+r;ile istorice 3i cele seculare au :ost cel $ai des traduse.
Kievul a stat la r+scruce. Ni$eni nu ar trebui s+ 73i i$agine2e c+ iserica ru3ilor
9ievieni au :ost t+iat+ sau i2olat+. Jn ti$6ul secolelor uns6re2ece 3i dois6re2ece% Kievul a
$en;inut leg+turi strGnse cu Constantino6olul 3i Muntele Athos
''
la :el de bine ca 3i cu
Palestina distant+% care 7n acel $o$ent era 7n $Ginile crucia;ilor. Leg+turile cu vestul au
:ost constante 3i bine de2voltate. Pute$ conclu2iona con@dent cu$ achi2i;ia literaturii
bi2antine cre3tine% acea co$uniune cu cultura cre3tin+ a r+sunat 7ntre ru3i. Pri$ii
cronicari ru3i% aghiogra@ 3i biogra@ ai s@ntei Rusii au :ost ridica;i toc$ai de aceast+
literatur+. Ace3ti oa$eni au 6ro:esat o 6ers6ectiv+ de@nit+ 3i sen2itiv+. <i nu au :ost naivi.
Ji ei se detectea2+ 7ntotdeauna o tendin;+ clar+ istoric+ 3i religioas+ sau conce6;ie 7n
de2voltarea cronicarilor.
Sunt relevante nu$ai cGteva nu$e acestei discu;ii. Unul este $itro6olitul Ilarion%
'/
cel $ai bine cunoscut ca autorul re$arcabilei 6redici 0esre le#ea lui 3oise dat lui de
ctre 0umnezeu i desre .ar i advr P2 za"one) 3oiseom dannom) i o bla#odati i istineQ
6e care 3i 4olubins9i a :ost obligat s+ o descrie ca Bun cuvGnt acade$ic i$6ecabil cu care
6oate @ co$a6rat cele ale c+rturarilor $oderni ale lui Kara$2in
'0
C 3i BPel nu a :ost un
rector al celor $ai 6u;in distinse 2ile ale oratoriei grece3ti% ci un adev+rat orator 7n
6erioada de 7n?orireQ.C 4olubins9ii a declarat c+ 6redica lui Ilarion a :ost vrednic+ s+ stea
cu Povestea camaniei lui I#or) PSlovo o 6ol9u IgoreveQ. #e :a6t% este un $odel eIe$6lar
de 7nde$nare oratoric+. Li$baHul este liber 3i si$6lu. #eslu3e3te intensitatea
21
Iaroslav I sau BJn;ele6tulC D.*&-(&K0E $are 6rin; din Kiev din (&(.% a 6ro$ovat cultura cre3tin+ 7n Rusia
traducGnd lucr+ri religioase grece3ti 7n slav+ 3i stabilind noi biserici 3i $+n+stiri.
22
BS:Gntul MunteC a :ost locuit de ere$i;i 7nc+ din secolul nou+. Jn .,/ $onahul Atanasie de !rebi2ond% cu
asisten;a de la 7$6+ratul Nichi:or II Aoca% a stabilit 6ri$a $+n+stire obi3nuit+ de aici% Marea Lavr+. Ioan
!2i$scens i-a o:erit un 6rivilegiu 7n .)( 3i 7n ur$+toarele cGteva secole Muntele Athos a aHuns s+ @e centrul
duhovnicesc al lu$ii ortodoIe cu a6roIi$ativ (. $+n+stiri 7nte$eiate 7n anul (0&&% inclusiv $+n+stirea rus+
a S:Gntului Panteli$on.
23
Ilarion% 6ri$ul nativ% $itro6olit negrec al Kievului D(&K(E a :ost ales necanonic de Iaroslav 3i e6isco6ii ru3i%
un indiciu al autono$iei crescGnde a isericii ruse ca o dis6ut+ a lui Iaroslav cu bi2an;ul. Ilarion a l+sat o
3rturisire de credin 6e care Aedotov o sus6ectea2+ de un $ono@2itis$ dochetic 6ractic Da se vedea
volu$ul III 7n Nordland% $ucrrile colectate ale lui Geor#e P* 'edotov) 6. *K WE.
24
N. M. Kara$2in D(),,-(*',E% istoric rus% 6oet 3i Hurnalist a :ost nu$it istoricul cur;ii de AleIandru I. Cele
dois6re2ece volu$e ale sale Istoriia #osudarstva Rossiis"o#o PIstoria Statului RusQ% care s-a ter$inat cu
ascensiunea lui Mihail Roa$nov 7n (,(/% a :ost un 6eisaH literar 3i o a6+rare a absolutis$ului autocrat.
Me$oriile lui au :ost traduse 3i editate de Richard Pi6es ca 3emoriile lui 5aramzin desre Rusia modern i
antic( o traducere i o analiz DCa$bridge% Mass.N Harvard UniversitF Press) (.K.E.
14
eI6erien;elor cre3tine 3i 6osedea2+ o structur+ bine :+cut+ 3i translucent+. Predicile lui
Chiril de !urov
'K
a6ar;in aceluia3i ti6 literar.
Sunt 6u;ine as6ectele care vorbesc des6re originalitatea acestor scriitori. <i au :ost
sub in?uen;a :or$ativ+ a literelor bi2antine% re6etGnd te$e str+ine 3i eI6loatGnd un
$aterial binecunoscut. !otu3i 6entru istoric acesta este :a6tul cel $ai i$6ortant 3i
instructiv. Chiril !urov ne rea$inte3te c+ el 7nva;+ 3i scrie Bnu de la sine ci din c+r;i.C B#in
c+r;iC a scris ca6abil 3i liber. Predicile lui Chiril sunt dra$atice% totu3i ra@na$entul lui
retoric nu de6+3e3te ini$a sa vital+ 3i sen2itiv+. Predicile lui sunt co$6ila;ii% de3i sunt
ins6irate 3i vii. !rebuie $en;ionat Kli$enti S$oliatici
',
N Bun ast:el de @loso: nu a eIistat 7n
teritoriul rus%C s6une cronica des6re el. <l a scris Bdin Ho$er% din Aristotel 3i Platon.C Ar
$ai trebui $en;ionat Avraa$ din S$olens9.
')
Pentru a @ siguri% ace3ti oa$eni erau o 6arte
dintr-o $inoritate sau dac+ se 6re:er+% dintr-o inteligen;+ ecclesial+. Jn ti$6ul acestor
6ri$e secole nu au eIistat teologi 7ntre ei. #ar erau oa$eni de o cultur+ 3i o civili2a;ie
cre3tin+ genuin+. <i au eIecutat 6ri$ele 2boruri ale elinis$ului rus.
IV
! doua in1uen), 2sud sla3ic,&4 rena0terea eremitic, a lui I3an III 0i a
3estului
Inva2ia t+tar+
'*
a :ost un de2astru na;ional 3i o catastro:+ 6olitic+. B#istrugerea
teritoriului rusesc%C du6+ cu$ se eI6ri$+ un conte$6oran. BO n+6ast+ 6+gGn+.C BUn
6o6or crud a venit 6este noi% violGndu-l 6e #u$ne2eu 3i golind teritoriul nostru.C Nu este
nevoie s+ albi$ culorile 7n ti$6 ce 6ortreti2+$ o ast:el de devastare 3i distrugere.
Ori3icu$% Hugul t+tar nu constituie o 6erioad+ se6arat+ 7n istoria culturii ruse. Nu se
6oate observa nici o 7ntreru6ere sau 6au2+ 7n e:orul cultural al Rusiei sau 7n dis6o2i;ia 3i
as6ira;iile creative. <ste adev+rat c+ cultura se $i3c+ 3i este trans:erat+ nordului. Se
de2volt+ noi centre% 7n ti$6 ce cele vechi intr+ 7n declin. !otu3i aceast+ nou+ cre3tere a
i2bugnit din r+d+cini care au :ost s+dite 3i cultivate $ai 7nainte% nu din Btrans$iterea
ilu$in+riiC din sudul culturali2at al Kievului la nord-estul se$i-barbar% du6+ cu$ 6Gn+ $ai
recent unii istorici s-au bucurat 7n descrierea 6rocesului. Nordul de $ult+ vre$e a 7ncetat
a @ s+lbatic 3i necunoscut. Situat la o r+scruce $aHor+% t+rG$ul Su2dal cu greu 6oate @
luat ca un avan6ost singur.
Jn orice ca2% secolul al treis6re2ecelea nu a :ost un ti$6 al declinului sau al 7nrobirii
7n istoria literelor 3i culturii ruse.
'.
O serie i$6ortant+ de sarcini culturale 3i ideologice a
25
Chiril de !urov D((/&-((*.E% care a 7nlorit 7n $iHlocul secolului dois6re2ece% a absorbit bine stilul literar
bi2antin 3i accentul teologic. #in scrierile eIistente% 6redici 3i rug+ciuni% ulti$ele au :ost din 6unct de
vedere sitoric cele $ai i$6ortante% care 3i-au g+sit locul 7n Torz.estvenni" PPanegiricQ% o colec;ie de 6redici
BvredniceC care cores6und cu calendarul isericii. #in 6unctele sale de vedere originale% cele des6re
ascensiune 3i iertare sunt cele $ai re$arcabile.
26
Kli$enti S$oliatici% Mitro6olit al Kievului din ((0)-((KK% ne-a l+sat nu$ai un :rag$ent Do scrisoare a unui
6reot nu$it Ao$aE. Princi6alul interes al lui Kli$entii este de a a6+ra $etoda alegoric+ a eIege2ei biblice. <l
nu arat+ deloc originalitate 3i de :a6t nu citea2+ surse seculare. A :ost total de6endent de sursele grece3ti.
27
Avraa$ este o 6ersonalitate enig$atic+% cel $ai bine cunoscut 6entru gGndirea lui eshatologic+ sever+. <l
a 6ictat dou+ icoane Duna des6re BA doua venireCM alta des6re BSudecat+CE 3i 6robabil a :ost autorul
Predicilor cereti* A se vedea volu$ul III din Nordland $ucrrile colectate ale lui Geor#e P* 'edotov) 66. (K*-
()K.
28
Jn ('(K t+tari au distrus i$6eriul chine2 3i 7ntre ('(.-(''& ei i-au de6+3it 6e $usul$anii din Khore2$%
re2ultatul @ind unirea tuturor oa$enilor t+tari din Asia Central+. A6oi ai au subHugat georgienii% ose;ienii 3i
al;i oa$eni din Cauca2. S6eria;i Polovts9i 3i ru3ii s-au unit 6entru a ataca t+tarii lGng+ rGul Kal9a. !+tarii au
distrus :or;ele ruse 6rintr-un atac devastator. La6te ani $ai a6oi t+tarii s-au 7ntors% 7n @ecare an 6+trun2Gnd
3i $ai $ult 7n teritoriul rus 6Gn+ ce Kievul a :ost atacat 7n ('0& iar Novgorodul s-a 6lecat cererilor t+tare 7n
('K.. !i$6 de dou+ secole ru3i au :ost sub control constat din 6artea t+tarilor.
15
:ost 7nce6ut+ 7n acele vre$uri 3i inclus+ 7n Pateri"on
/&
al $+n+stirii Pe3terilor Palaea
/(
D=echiul !esta$entE 3i ca o serie de 6ole$ici anti-iudaice% ca s+ nu $ai $en;ion+$ nivelul
istoric al scrierilor deHa dobGndite 7n cronici. Jnc+ din secolul al treis6re2ecelea se detect+
7n aceste lucr+ri literare noi leg+turi cu sudul slavon 3i cu coasta dal$a;ian+. Secolul
ur$+tor a v+2ut aceste leg+turi 7nt+rite 3i $ulti6licate% :+cGnd 6osibil vorbirea des6re un
nou val de in?uen;+ Bsub slavic+.C Aceast+ nou+ vitalitate nu a :ost nu$ai un ecou si$6lu
ci a continuat direct aceast+ nou+ $i3care cultural+ 7n bi2an; nu$it+ 6e bun+ dre6tate
Brena3terea 6aleolog+C
/'
care a ca6tivat 7$6+r+;iile sud slavice. Ru3ii au :ost 7ntr-un
contact inti$ cu 6atriarhul <uti$ie.
//
Jn ti$6ul secolului al 6ais6re2ecelea ulgaria 3i
6entru acest $otiv eIe$6lul $itro6olitului Ci6rian este instructiv. <l a :ost n+scut 7n
!rnovo. Mai tGr2iu a devenit un $onah la $+n+stirea Studion 3i a6oi $onah la $untele
Athos. Ca 3i candidat 3i 6roteHat grec el a venit 7n Rusia 6entru a ocu6a biroul
$itro6olitului. Moscova a 6ri$it cu 7ntGr2iere 3i reluctan;+. !otu3i aceast+ 6ri$ire nu l-a
6revenit de l+sa un se$n se$ni@cativ 6e istoria culturii ruse. Ca un o$ educat 3i un
biblio@l% Ci6rian s-a dedicat traducerilor dar nu cu $are succes. B<l a scris totul 7n sGrb+.C
Li $ai i$6ortante au :ost interesele 3i scrierile lui liturgice. <l a 7ncercat s+ introduc+
Rusia 7n re:or$a liturgic+ a binecunoscutului 6atriarh 6ala$it Ailoteu al
Constantino6olului.
/0
Ar 6+rea c+ s+rb+torirea lui 4rigorie Pala$a
/K
ca s:Gnt 7n iserica
29
A se vedea =. M. Istri$% 2c.er" istoriii drevne<russ"oi literatur7 D(.''E 3i Izsledovaniia v oblasti drevne<
russ"oi literatur7 D(.&,E Pnota autoruluiQ.
30
Un Pateri" a :ost o colec;ie de citate din BP+rin;iC vrednici a vie;ilor 6+rin;ilor vrednici dintr-o anu$it+
$+n+stire% o$i;Gnd adesea orice surs+ ca re:erin;+. Patericele au :ost $ulte 7n =echea Rusie.
31
Palaea) colec;ii de istorii biblice care 7nlocuiesc c+r;ile istorice ale =echiului !esta$ent% a$estecGnd
adesea teIte biblice cu scrieri a6ocri:e 3i 6e alocuri non-religioase.
32
#inastia bi2antin+ 6aleolog+ D(',(-(0K/E% stabilit+ du6+ crucia;i de Mihail =III Paleologul D('K.-('*'E% a
$+rturisit o 7n?orire a vie;ii culturale 3i seculare X 7n s6ecial sub Andronic II D('*'-(/'*E X 7n ti$6 ce
i2an;ul era 7n r+2boi 7n anii de declin. Nordul salv 3i vestul latin au colectat din aceast+ recolt+ a acestei
ulti$e Brena3teriC bi2antine. #e3i $ulte 6ersoane au 6artici6at 7n aceast+ rena3tere cultural+% contribu;iile
acestor 6ersoane vor indica adGnci$ea acestei rena3teriN (E MaIi$ Planudes D(/(&E% un scriitor de 6oe2ie 3i
eseuri% care a $ai :ost 3i un editor 3i un traduc+tor. <l l-a adnotat 6e So:ocle% <uri6ide% Hesiod% 'abulele lui
<so6 3i o +ntolo#ie #reac critic. <l a lucrat la un teIt al 3oraliei lui Plutarh 3i a tradus X inter alia X 0e
trinitate a lui Augustin% 0e consolatione .iloso.iae 3i 0icta a lui CatoM 'E #e$etrios CFdones D(/.*E% atras
de scolasticis$ul latin 3i un convertit D(/,KE la cre3tinis$ul latin% a tradus !umma T.eolo#iae a lui !o$a de
AYuino. <l a l+sat 00) de scrisori valabile 3i 7n cele dou+ BJnde$nuriC ale sale a obligat :+r+ de suces 6e
bi2antini s+ se uneasc+ cu vestul latin cu sco6ul de a 6revenii cuceririle turce3tiM /E !eodor Metochites
D(//'E% un o$ de stat% c+rturar% o$ de 3tiin;+ 3i 6oet% a scris o $+rturie a c+l+toriilor lui 7n Serbia 7n ti$6 ce
negocia cu serbii. Co$entariile lui la 0ialo#urile cu Platon a aHutat rena3terea vestic+ a secolului al
cincis6re2ecelea 3i 3iscellanea .iloso.ica et istorica Deditate de MZller 3i Kiessling 7n (*(' 7n Lei62igE
con;ine ('& de eseuri des6re subiecte @loso@ce% 6olitice% $orale istorice 3i estetice.
33
<uti$ie de !ronovo D(/()-(0&'E% un $onah 3i un vorbitor al isihas$ului% a :ost un c+rturar 3i un lingvist.
!raducerile sale a teItelor liturgice 3i canonice 7n slavona veche Dun ustav al liturghiei S:Gntului Ioan
Hrisosto$ 3i un !luz.ebni" care a corectat 3i a dus uni:or$itate teItelor liturgiceE a r+s+rit 7n rena3terea
$edieval+ tGr2ie. Jn (/)K el a :ost ales 6atriarh de !ronovo 3i ast:el a devenit 6ri$atul isericii OrtodoIe
ulgare. CGnd !ronovo a c+2ut sub turci 7n (/./% el a :ost tri$is 7n eIil.
34
Patriarhul Ailoteu D(/&&-(/).E% a :ost un a6+r+tor ardent al lui 4rigorie Pala$a 3i a isihas$ului% o6unGndu-
se cu 6utere unirii cu Ro$a. Autor al cGtorva lucr+ri% eIege2+ 3i vie;i ale s@n;ilor% el a scris lucr+ri 7$6otriva
lui A9indFnos 3i =arlaa$ 3i (K +ntirretica P#iatribeQ 7$6otriva istoricului Nichi:or 4regoras. Cea $ai
i$6ortant+ lucrare 6ala$it+% !o$ul Aghioritic% o lucrare :olosit+ de Pala$a 7n a6+rarea lui% al c+rui autor a
:ost Ailotei. Jn (/K/ el a devenit 6atriarh dar $ai a6oi a :ost 7nchis sub acu2a de tr+dare. Jn (/,0 a :ost
renu$it 6atriarh. Jn s6ecial din cau2a e:orturilor realit+;ii concrete a su6re$a;iei Constantino6olului asu6ra
isericii estice a :ost a6ro:undat 3i slavii ortodoc3i au :ost consolida;i sub un 6atriarhat grec.
35
4rigorie Pala$a D('.,-(/K.E% unul dintre cei $ai controversa;i gGnditori ai istoriei cre3tinis$ului% a :ost
teolo#ul $i3c+rii conte$6lative bi2antine cunoscut+ ca 3i isihas$ D.es7c.ia / stare de lini3teE% o $i3care
care sus;inea c+ era 6osibil 7nc+ din aceast+ via;+ s+ vede$ vi2iunea lui #u$ne2eu% al eI6eri$enta 6e
#u$ne2eu 6rin harul necreat% 6rin ener#ii divine. Metoda ascetic+ isihast+% care co$bina :or$ulele
rug+ciunii re6etitive cu 6osturi tru6e3ti 3i cu controlul res6ira;iei% a :ost o6us+ de cre3tinii latini 3i de
u$ani3tii bi2antini. Punctul de vedere vestic des6re har ca @ind creat 3i su6ranatural a desco6erit 7nv+;+tura
16
rus+ $erge 7na6oi la Ci6rian. Ci6rian a :ost un non-6osesor convins.
/,
Jn Moscova el a :ost
un str+in 3i un nou venit 3i cGt se 6oate de ti6ic al $i3c+rii inci6iente care nu 7nce6use.
Leg+turile ruse3ti cu Constantino6ol 3i Muntele Athos au :ost 7nt+rite sau cur+;ate% @ind
locuite de $ul;i locuitori care s-au angaHat 7n co6ierea c+r;ilor. Se 6oate re$arca
cantitatea re$arcabil+ de $anuscrise 3i c+r;i 7n bibliotecile $onahale ruse3ti care datea2+
din aceast+ 6erioad+. Cel $ai i$6ortant% aceste noi scrieri :or$ea2+ un nou val. #e
aceast+ dat+ con;inutul lor a :ost $istic 3i ascetic% dar a constituit o literatur+ co$6let+.
Aceast+ nou+ activitate de traducere la $untele Athos 3i 7n ulgaria a ie3it din $i3carea
isihast+ cu adGncul ei duh conte$6lativ. Aceste traduceri au :+cut lucr+rile P+rin;ilor
Ascetici cunoscu;i literaturii slave. Ast:el de lucr+ri includ cele dou+ o$ilii ale S:Gntului
=asile cel Mare
/)
des6re 6ost intitulate 0e ?e-unio) scrierile binecuvGntatului #iaodoh al
Aoticeii%
/*
Isaac Sirul%
/.
HesFchie%
0&
!cara S:Gntului Ioan Sc+rarul%
0(
0esre iubire P2
liubviQ 3i @Caitotele; PGlavizniQ de MaIi$ M+rturisitorul
0'
3i di:eritele @Imne ale iubirii
divine; de Si$eon Noul !eolog
0/
la :el de bine ca 3i 0iotra de $onahul Aili6.
00
O not+
s6ecial+ este traducerea Areo6agitului
0K
di$6reun+ cu co$entariile :+cute 6e $untele
Athos 7n (/)( de $onahul Isaia la cererea lui !eodosie% $itro6olit de Serres. Cineva 7n
Rusia citea ast:el de c+r;i $istice 3i ascetice.
lui Pala$a ca @ind o:ensiv+. A se vedea Sohn MeFendorW% 8n studiu al lui Gri#orie Palama DLondra% (.,0E.
36
BNon-6osesoriiC Pnestiaz.ateliQ% cunoscut+ ca 7n;ele6;ii transvolgani Pzavolz.s"ie starts"7Q% au cre2ut c+
$+n+stirile ar trebui s+ ur$e2e regula s+r+ciei 3i s+ nu 7ncerce s+ 6osede 6+$Gnt sau bani.
37
S:Gntul =asile D/'.-/).E% una dintre cele $ai i$6ortante 6ersoane din istoria cre3tinis$ului 3i-a l+sat
se$nul 6e doctrina% liturghia% dre6tul canonic 3i ascetis$. <l a $uncit :+r+ 7ntreru6ere s+ aduc+ arienii 3i
se$i-arienii 7na6oi la ortodoIia niceian+% o $isiune care a :ost 7n cele din ur$+ 7ncoronat+ cu succes 6ostu$
la Sinodul <cu$enic #oi DConstantino6ol IE 7n /*(. <l% :ratele lui $ai tGn+r S:Gntul 4rigorie de NFssa 3i
4rigorie de Na2ian2 sunt cunoscu;i ca 3i BP+rin;ii ca6adocieni.C
38
#iadoh al Aoticeii% des6re a c+rui via;+ se cunosc 6u;ine% a $urit 7n 0,*. #in 6atru lucr+ri eIistente% cea
$ai i$6ortant+ 3i care a avut o in?uen;+ asu6ra cre3tinis$ului estic% 7n s6ecial rus a :ost 0e erfectione
sirituali caita centum PO sut+ de ca6ete des6re des+vGr3irea duhovniceasc+QM a :ost ti6+rit+ 7n 'ilocalia
ruseasc*
39
Isaac Sirul sau Isaac din Ninive D$ort 7n a6roIi$ativ )&&E% a :ost un e6isco6 sirian% teolog 3i $onah @ind
venerat ca s:Gnt 7n cre3tinis$ul estic de3i a $urit ca nestorian. A :ost un e6isco6 nestorian ti$6 de nu$ai
cinci luni. A6oi a de$isionat 3i s-a 7ntors la via;a $onahal+. Nu$eroasele lui lucr+ri% care au :ost o surs+
6ri$ar+ 6entru cre3tinis$ul vestic 3i estic au avut o 6uternic+ in?uen;+ asu6ra duhovniciei ruse.
40
Isihie al Ierusali$ului D$ort 7n 0K&E% renu$it 7n cre3tinis$ul vestic ca teolog 3i co$entator biblic% a scris X
du6+ 3enolo#.ion X co$entarii la toat+ iblia% o $etod+ care a :ost 7n 7ntregi$e alegoric+. <l a Hucat un rol
i$6ortant 7n controversele hristologice ale secolului al cincilea% res6ingGnd to;i ter$enii @loso@ci cu
eIce6;ia celui de lo#os sar"out.eis PCuvntul a devenit carneQ. Jntre alte lucr+ri% a scris o istorie
bisericeasc+% o 6or;iune din care s-a citit la Sinodul <cu$enic Cinci DKK/E.
41
S:Gntul Ioan Sc+rarul DK).-,0.E% detaliile vie;ii sunt 6u;in cunoscute a scris !cara raiului 7n ti$6 ce era
stare; la $+n+stirea Sinai. !cara) una dintre cele $ai larg :olosite $anuale de via;+ ascetic+ 7n cre3tinis$ul
estic% a in?uen;at 6uternic $onahis$ul slav 3i 6e isiha3ti. #u6+ cu$ ne desco6er+ titlul% via;a ascetic+ este
v+2ut+ ca un urcu3M cei /& de 6a3i ai sc+rii re6re2int+ cei /& de ani de via;+ ne6ublic+ a lui Hristos. A se
vedea PG **% ,/'-((,(M !cara urcuului ceresc) traducere de L. Moore DNe8 5or9% (.K.E.
42
MaIi$ M+rturisitorul DK*&-,,'E% cel $ai i$6ortant teolog bi2antin al secolului 3a6te% a in?uen;at toat+
teologia 3i $isticis$ul estului. <l este cel $ai bine cunoscut 6entru contribu;ia la de2voltarea hristologiei
o6unGndu-se $onotelitis$ului Dcre2ul c+ Hristos a avut nu$ai o voin;+ 3i acea a :ost divin+E. Jnte$ni;at din
,K/ 6Gn+ 7n ,KK% MaIi$ a :ost torturat 3i eIilat.
43
Nota '(.
44
Aili6 cel Retras a :ost un scriitor grec de la 7nce6utul secolului al dois6re2ecelea. 0iotra sau 4hidul
6entru cre3tini% 7n Bibliote9ue des P6res) este un dialog 7ntre su?et 3i carne.
45
S :ace re:erin;+ la un geniu $isterios care a 7n?orit la @nele secolului al cincilea 3i care s-a nu$it #ionisie
Areo6agitul% nu$ele unuia dintre converti;ii S:Gntului A6ostol Pavel 7n Atena DAa6te ()M /0E. Necunoscutul
#ionisie a scris Ierar.ia cereasc i ecclesial) %umele divine ale lui 0umnezeu 3i Teolo#ia mistic* Aceste
scrieri au devenit i$6ortante din 6unct de vedere critic 6entru teologia 3i duhovnicia cre3tinis$ului estic.
Aceste lucr+ri au devenit i$6ortante $ai tGr2iu 7n vestul latin.
17
Secolul al 6ais6re2ecelea a :ost $artorul unei rena3teri ere$itice 3i $onahaleN este
e6oca S:Gntului Serghei de RadoneH.
0,
Se si$te 7n aceste decade intensitatea 6uternic+ a
noului i$6act bi2antin al Artei isericii Ruse% 7n s6ecial iconogra@a. Ar @ destul s+ 7l
$en;ion+$ 6e !eo:an 4recul
0)
3i celebrarea sa lucrare 7n culori. !eo:an nu a :ost singur%
c+ci el a avut $ul;i ucenici vrednici. Ast:el% 7n secolul al 6ais6re2ecelea 3i al
cincis6re2ecelea% cultura rus+ a eI6eri$entat un nou val de in?uen;+ bi2antin+.
O ast:el de nou+ in?uen;+ a avut loc 7n evul cri2ei 3i a schis$ei. Adev+rat% cri2a a
:ost de $ult+ vre$e 7n :acere% totu3i con3tiin;a de sine cultural+ nu a :ost 6reg+tit+ 6entru
6au2+. Cri2a a :ost $ai 6resus de orice una 6olitic+ 3i na;ional+ 3i una care se lega de
cre3terea statului $oscovit 3i cu a6usul con3tiin;ei de sine 6olitice. O ast:el de de3te6tare
a cerut inde6enden;+ ecclesiastic+ de Constantino6ol. Cu cGteva 7ntreru6eri% dar cu
incisivitate 3i intensitate% Moscova 3i Constantino6olul au de2b+tut aceste te$e 6e tot
6arcursul secolului al 6ais6re2ecelea. #is6uta a :ost $ai $ult :rGnt+ decGt re2olvat+.
Sinodul de la Aloren;a
0*
3i c+l+toria la Bsinodul al o6tulea nes:GntC de candidatul grec
6entru scaunul din Moscova% $itro6olitul D3i $ai tGr2iu cardinalulE Isidor
0.
a sluHit ca un
6reteIt 6entru o 6au2+. A6osta2ia lui 4rigorie la Aloren;a a o:erit Husti@carea 3i ba2a
6rocla$+rii inde6enden;ei. A :ost un act de 6olitic+ ecclesial+. #ar au eIistat reverbera;ii
3i consecin;e 6entru construc;ia cultural+. Jndoielile 3i nelini3tea cu 6rivire la credin;a
grecilor au avut ni3te te$elii ra;ionale. C+derea Constantino6olului a sluHit ca un indiciu
a6ocali6tic 3i $+rturie Dnu i s-a dat o ast:el de inter6retare nu$ai 7n RusiaE. Chiar 3i $ai
tGr2iu Kurbinschi
K&
6utea scrie c+ BSatan a :ost eliberat din 7nchisoare.C !rebuie s+ ne
rea$inti$ c+ 7n secolele 6ais6re2ce 3i cincis6re2ece con3tiin;a religioas+ de devenit
agitat+ 3i con:u2+ din cau2a unor a3te6t+ri eshatologice 3i ne 6revestiri generaleN
46
S:Gntul Serghei de RadoneH D(/(0-(/.'E% care a l+sat o in?uen;+ oral+ enor$+ asu6ra duhovniciei ruse% a
stabilit $+n+stirea S:Gnta !rei$e 7n RadoneH care a devenit un centru al vie;ii econo$ice% culturale 3i
duhovnice3ti. A servit ca o ba2+ 6entru activitatea $isionar+ 3i coloni2atoare 7n Nordul Rusiei. DA se vedea
edi;ia engle2+ Nordland intitulat+ &iaa !fntului !er#.ei de Radone-( Introducere) traducere) note) edi;ie
de M. Kli$en9oE.
47
!eo:an 4recul D(//K-(0&KE% un 6ictor re$arcabil bi2antin de icoane% $iniaturi 3i $urale% a lucrat 7n Rusia
du6+ (/)& unde in?uen;a lui a :ost $are DAndrei Rubliov a :ost unul dintre ucenicii luiE. #e3i a ur$at
7ndea6roa6e standardele bi2antine% el a asi$ilat tr+s+turi s6eci@ce ale artei ruse3ti.
48
Sinodul de la Aerrara-Aloren;a D(0/*-(00KE% recunoscut de iserica Ro$an+ ca al 3a6tes6r+2ecelea Sinod
<cu$enic% a :ost continuarea se$ni@cativului sinod din asel. Pa6a <ugeniu I= l-a trans:erat la Aerrara 3i
cGnd a a6+rut o 6lag+ acolo% a :ost $utat la Aloren;a. 4recii au acce6tat 7n cele din ur$+ a@r$a;iile latine cu
6rivire la 6urcederea #uhului S:Gnt% la 6urgatoriu% euharistie 3i 6ri$atul 6a6al Dnu$ai Marcu <ugenicus%
$itro6olit de <:es% a re:u2at s+ se$ne2eE. #eci2ia cu 6rivire la unire a :ost se$nat+ 6e , iulie (0/.. #u6+
7ntoarcerea 6e teritoriu grecesc% '( din cei '. care au se$nat au renun;at la unire 3i la se$n+turile lor.
CGnd Constantino6olul a c+2ut sub turci 6e '. $ai (0K/% cG;iva avoca;i greci ai unirii au :ugit 7n Italia.
49
Isidor D(/*K-(0,/E% un grec a :ost tri$is la sinodul din asel D(0/0E ca o escort+ i$6erial+ Bbi2antin+C cu
sco6ul de a aranHa un nou sinod 7n Constantino6ol. Nu a :ost 6lin de succes 3i la 7ntoarcere a :ost tri$is 7n
Rusia ca $itro6olit de Kiev 3i de aici ca 3i ca6ul isericii ruse. #in nou $isiunea lui a :ost de la lucra la
unire. Partici6Gnd la Sinodul din Aerrara-Aloren;a cu s6riHinul $arelui 6rin; =asili% el l-a aHutat 6e essarion
s+ cree2e decretul unirii. La scurt ti$6 $ai a6oi a :ost :+cut :+cut cardinal 3i a6oi s-a 7ntors 7n Rusia unde a
:ost acu2at de a6osta2ie 3i 7nchis de un tribunal ecclesial. #e 6a3tile lui (000 a sc+6at 3i a :ugit la vest.
JntorcGndu-se la Constantino6ol la scurt ti$6 du6+ c+derea lui% :ost r+nit 7n ti$6ul asediului dar a reu3it s+
:ug+ 7n Ro$a unde a scris o descriere a asediului Constantino6olului 7n Eistula lu#ubris P2 scrisoarea
tristQ. Pa6a Pius II i-a con:erit titlul onorar de 6atriarh grec al Constantino6olului. Lucr+rile lui valabile i-au
con:erit titlul de 6atriarh grec al Constantino6olului. Lucr+rile lui eIistente au :ost editate 7n (.', de 4.
Mercati ca !critti d:Isidore il cardinale ruteno D!tudi e Testi) 0,E.
50
Andrei M. Kurbis9i D(K'*-(K*/E% 6rin;% boier% co$andant $ilitar 3i un asociat a6ro6iat al lui Ivan I= cel
4roa2nic% $ai tGr2iu tri$is 7n Polonia cGnd a ie3it din gra;iile lui Ivan. <l a scris lucr+ri religioase Da6+rGnd
ortodoIia 7n LituaniaE% 2 istoria a marelui rin al 3oscovei PIstoriia o veli"om "niaze mos"ovs"omQ 3i un
schi$b de scrisori cu Ivan Da se vedea traducerea engle2+ a lui S.L. I. AennellE. Mai recent s-au aruncat
7ndoieli serioase cu 6rivire la autenticitatea acestor scrisori. A se vedea <d8ard L. Keenan% +ocrifele lui
5urbs"ii<Grozn7i +ocr7fa DCa$bridge% Mass.% (.)(E. A se veda $ai Hos% ca6itolul II% sec;iunea II.
18
Bno6atea se a6ro6ie% via;a noastr+ se ter$in+.C Jn curGnd Iosi: =olo;chii a scris% Biat+
a6osta2ia a venit.C
K(

Pri$ele ur$e ale celebrei BA treia Ro$eC sunt schi;ate toc$ai din ast:el de
6ers6ective 3i de o nelini3te a6ocali6tic+. !eoria este intrinsec una eshatologic+ 3i
$onahul Ailotei 7i sus;ine tonul 3i categoria eshatologic+. BC+ci dou+ Ro$e au c+2ut% o a
treia st+ 3i o a 6artea nu 6oate @.C
K'
Modelul este unul :a$iliar luat din literatura
a6ocali6tic+ bi2antin+N este translatio imerii sau $ai 6recis% chi6ul J$6+r+;iei c+l+toare X
J$6+r+;ia sau ora3ul care oscilea2+ sau st+ 6Gn+ ce ora vine ca s+ :ug+ 7n de3ert.
Modelul are dou+ 6+r;iN unul $inor 3i altul $aHorM o di$ensiune a6ocali6tic+ 3i una
hiliast+. Partea $inor+ a :ost 6ri$ar+ 3i :unda$ental+ 7n Rusia. Chi6ul celei de a !reia
Ro$e este adus 7ntr-un centru $ai deschis 7$6otriva unui @nal i$inent. BNoi a3te6t+$ o
7$6+r+;ie care nu are nici un s:Gr3it.C Ailotei 73i a$inte3te avertis$entul a6ostolicN B[iua
#o$nului v-a venii ca un ho; noa6tea.C Istoria este abreviat+ 3i 6ers6ectiva istoric+ este
scurtat+. #ac+ Moscova este a treia Ro$+% atunci este 3i ulti$a. Adic+% ulti$a e6oc+%
ulti$a 7$6+r+;ie 6+$Gnteasc+ a 7nce6ut. S:Gr3itul se a6ro6ie. BJ$6+r+;ia cre3tin+ nu
6oate r+$Gne.C Cu cea $ai $are se$erenie 3i cu Bcea $ai $are 7n;elegere%C o credin;+
6+strat+ curat trebuie observat+ 3i 6oruncile ei ;inute. Jn e6istola sa c+tre $arele 6rin;%
Ailotei averti2ea2+ 3i :ace chiar a$enin;+ri% dar nu :olose3te glori@carea. Scriitorii o@ciali
au inter6retat nu$ai $ai tGr2iu aceast+ te$+ a6ocali6tic+ 7ntr-un 7n;eles 6anegiric.
A+cGnd a3a% teoria a devenit trans:or$at+ 7ntr-o doctrin+ s6ecial+ de hilias$ se$i-o@cial.
K/
#ac+ uit+$ de a doua venire% este o alt+ 6roble$+ s+ a@r$+$ c+ toate 7$6+r+;iile
ortodoIe sunt aduse 3i co$binate 7n cea de la Moscova c+ci ast:el ;arul de la Moscova este
ulti$ul 3i unul universal. Chiar 3i 7n :or$a original+ a !reia Ro$+ 7nlocuie3te 3i nu o
continu+ 6e a doua. #atoria nu este de a continua sau 6+stra ne:rGnt+ tradi;ia bi2antin+.
Cu$va bi2an;ul trebuie 7nlocuit sau recreat. O nou+ Ro$+ trebuie construit+ 6entru a o
7nlocui 6e cea veche care s-a destr+$at. BUarii $oscovi;i au dorit s+ devin+ $o3tenitorii
7$6+ra;ilor bi2antini :+r+ s+ 6+r+seasc+ Moscova sau s+ intre 7n Constantino6olC du6+
cu$ s-a eI6ri$at Ka6terev.
K0
Cucerirea de c+tre hagareni
KK
a o:erit o eI6lica;ie obi3nuit+
6entru a doua c+dere a Ro$ei 3i Bca6tivitatea hagaren+C a :ost 7n;eleas+ ca o a$enin;are
constant+ la 6uritatea credin;ei grece3ti. Acest :a6t $+rturise3te 6entru 6recau;ia intens+
3i ne7ncrederea 7n trata$entul cu acei greci care tr+iau B7n teritoriul ;arului 6+gGn al
6+gGnilor turci.C Ast:el% ori2ontul ortodoI a 7nce6ut s+ se 7nguste2e.
A luat nu$ai un $ic 6as de a :ace o 6au2+ co$6let+ cu tradi;ia greac+ 3i a 3terge
orice 6o$enire a trecutului grecesc% adic+% trecutul 6atristic. Pericolul s-a ridicat c+
tradi;ia istoric+ ecu$enic+ a devenit obscuri2at+ 3i 7nlocuit+ de una local+ 3i na;ional+
51
Iosi: =olots9ii Dsau Bdin =olo9ola$s9CE D(0/.-(K(KE% nu$it de $ai $ulte ori ca 3i B6+rintele Rusiei
$edievaleC a avut o in?uen;+ activ+ 3i a eIercitat o in?uen;+ 6uternic+ asu6ra gGndirii duhovnice3ti ruse3ti.
<l s-a o6us iudai2an;ilor Da6+rGnd 6edea6sa cu $oartea 6entru eretici ce nu 6ot @ corecta;iE% a6+rGnd
dre6tul $+n+stirilor de a de;ine 6ro6rietate 3i a sus;inut o teorie interesant+ a dre6tului divin al regilor.
4Gndurile lui sunt eI6ri$ate 7n Prosvetitel PIlu$inatorulQ. A se vedea $ai Hos.
52
Ailotei% un $onah din $+n+stirea <lea2ar 7n Ps9ov% a schi;at aceast+ teorie 7ntr-o scrisoare c+tre Uarul
=asile III 7n (K(&-(K((. Pentru teIt a se vedea a6endicele lui =. Malinin% !tare Eleazarova monastr7a 'ilofei
i e#o oslaniia DKiev% (.&(E. #es6re B!eoria celei de a !reia Ro$eC a se vedea V. K. Medlin% 3oscova i
Roma de est DNeuchatel% (.K'E 3i H. Schaeder% 3os"ov das 0ritte Rom DHa$burg% (.'.E.
53
Hilias$ Ddin grecescul c.ilias 7nse$nGnd (%&&&E cunoscut 7n :or$a sa latin+ ca D$ilenaris$E% a :ost 3i 7nc+
$ai este o 3coal+ de gGndire care crede c+ Hristos v-a conduce vi2ibil 6e 6+$Gnt (%&&& de ani. #e3i eIist+
$ulte varia;ii 7n hilias$% ei 73i deriv+ ins6ira;ia lor original+ dintr-o inter6retare literal+ a ca6itolului '& din
A6ocali6s+.
54
N. A. Ka6terev D(*0)-(.()E% un istoric rus% care a :ost cel $ai bine cunoscut 6entru studiile lui asu6ra lui
Ni9on. A se vedea Patriar". %i"on i tzar +le"sei 3i".ailovic. D' volu$e% Serghei Posad% (.&.-(.('E.
55
BHagarenC se r:er+ la cei care ;in credin;a isal$ic+% 7n acest ca2 turcii. Li6sirea de Hagar% concubina lui
Avraaa$ 3i $a$a lui I3$ael DAacere (,N (-,M '(N *-'(E. O legend+ 6retinde c+ I3$ael a :ost str+$o3ul lui
Moha$ed.
19
care a ascuns tradi;ia ecu$enic+ 7n li$itele arbitrare ale 6o$enirii s6eci@ce 3i na;ionale
ale Rusiei. =ladi$ir Soloviov a nu$it-o 6e bun+ dre6tate Bo tradi;ie a unui 6rotestantis$
na;ional.C ine7n;eles ni$eni nu s-a 7$6+rt+3it de aceast+ vi2iune. La ast:el de conclu2ii nu
s-a aHuns dintr-o dat+ 3i 6robabil nu $ai re6ede de $iHlocul secolului al 3ais6re2ecelea.
#ar este indicativ al :elului 7n care $edita;ia greac+ a devenit a @ co$6let eIclus+ 3i
res6ins+. #e :a6t% 7n;elesul 6ovestirii 6redicii a6ostolului Andrei 7n Rusia%
K,
du6+ cu$ a
:ost 7n;eleas+ 7n secolul al cincis6re2ecelea% $ul;i au 6erce6ut vestul ca ceva $ai real
decGt i2an;ul cucerit 3i distrus. O ast:el de si$6atie este de 7n;eles 3i natural+ 6entru
6racticienii oliticii reale) adic+ 7ntre oa$enii 6oliticii. Si$6atie :a;+ de vest s-a ridicat 3i
7ntre alte seg$ente ale societ+;ii.
C+s+toria lui Ivan III cu So@a Paleologa este v+2ut+ adesea ca o restaurare bi2antin+
7n Moscova.
K)
Jn realitate% Bc+s+toria ;arului nostru cu =aticanulC a si$boli2at 7nce6utul
occidentali2+rii Rusiei. [oe sau So@a a :ost o 6rin;es+ bi2antin+ dar de :a6t a :ost crescut+
7n at$os:era uniunii reali2ate de Sinodul din Aloren;a. Cardinalul essarion
K*
a :ost
gardianul ei. C+s+toria a avut loc la =atican 3i un legat 6a6al a 7nso;it-o 6e So@a la
Moscova. Jn ciuda 6lec+rii :or;ate a legatului din Moscova% leg+turile cu Ro$a 3i =ene;ia
au r+$as intacte. C+s+toria a tras re6ede Moscova $ai a6roa6e de orbita Italiei
conte$6orane 3i nu a se$ni@cat nici o con3tiin;+ ciudat+ a tradi;iilor 3i 6o$enirilor
bi2antine. B<l a ridicat 6erdeaua se6arGndu-ne de <uro6aC scrie Kara$2in des6re Ivan al
III-lea. B<I6irarea 4reciei re:u2+ r+$+3i;ele $+re;iei anticeM Italia 73i o:er+ 6ri$ele :ructe
ale unei arte care se a?a 6e 6unctul na3terii.C Oa$enii 7nc+ au r+$as 7n ignoran;+ 3i
brutalitate% totu3i statul o6era deHa 7n con:or$itate cu dictatele unei $in;i ilu$inate.C Ivan
al III-lea a avut un gust 3i o 6re:erin;+ 6entru Italia. <l a adus arhitec;i din Italia 6entru a
reconstruii 3i re$odela Kre$linul% 6alatul 3i catedralele.C @3ore Italico; du6+ cu$
ra6ortea2+ Herberstein
K.
des6re aceste noi construc;ii 7n Moscova construite sub arhitec;i
celebri ca Aristotel Aioravanti%
,&
Aloisio
,(
3i Pietro Solario.
,'
In?uen;a bi2an;ului din aceste
vre$uri a :ost $ai 6u;in evident+. La @nele secolului al 3ais6re2ecelea% di6lo$a;ii ru3i au
56
Jn Istoria Ecclesiatic D/% (E% <usebiu de Ce2area D$ort 7n //.E% BP+rintele istoriei biserice3ti%C a stabilit o
tradi;ie ba2at+ 6e un ra6ort al lui Origen D$ort 7n 'K/E c+ a6ostolul Andrei a 6redicat 7n Sci;ia. Cronica
rimar rus a ad+ugat la aceast+ tradi;ieN BAndrei... a c+l+torit sus 6e $untele #nie6er... 3i le-a s6us
ucenicilor care erau cu elN vede;i voi aceste dealuriO La :el va str+luci :avoarea lui #u$ne2eu asu6ra lor 3i
6e acest loc un $are ora3 se v-a ridica 3i #u$ne2eu v-a ridica $ulte biserici 7n el.C <l s-a a6ro6iat de dealuri
3i binecuvGntGndu-le a 6us o cruce... Subsecvent a :ost construit Kievul acolo... A6oi i-a dus 6e slavi la 6e
6unctul unde este acu$ situat Novgorodul... de aici a $ers 7ntre varangieni 3i a venit la Ro$a.C DCross 3i
Sherbo8it2-Vet2or% Cronica rimatului rus PCa$bridgeN Acade$ia Medieval+ a A$ericiiQ% 6. K0E.
Se$ni@ca;ia acestei legende a :ost ceea ce 6utea $ai tGr2iu @ 6retins X indi:erent dac+ a :ost sau nu acu2at X
c+ Rusia a avut o 7nte$eiere a6ostolic+ 6robabil $ai re6ede ca Ro$a 3i $ai 6u;in decGt a6ostolicitatea
Constantino6oluilui. A se vedea A. #vorni9% Ideea +ostolicitii 1n Bizan i le#enda +ostolului +ndrei
DCa$bridge% (.K*E.
57
Jn (0,( cardinalul essarion a scris din Ro$a 3i a o:erit $Gna direc;iei sale% [oe Paleologul Dne6oata
7$6+ratului bi2antinE% lui Ivan 6entru c+s+torie. !rei ani $ai tGr2iu [oe s-a c+s+torit cu Ivan 3i 3i-a luat
nu$ele de So@a.
58
essarion D(0&/-(0)'E% egu$enul M+n+stirii S:Gntului =asile 7n Constantino6ol 3i arhie6isco6 de Niceea 7n
vre$ea sinodului din Aloren;a% a :ost liderul 6artidului 6ro-uniunii 7n iserica greac+ 3i a :ost un instru$ent
7n ob;inerea a6rob+rii $ultora re6re2entativi greci la ter$enii sinodului. #u6+ ce a e3uat s+ cG3tige
sus;inerea oa$enilor din Constantino6ol 6entru unia;ie% el s-a 7ntors 7n Aloren;a 7n (00&% a :ost :+cut
cardinal 3i du6+ $oartea lui Isidor 7n (0,/ a :ost :+cut 6atriarh uniat al Constantino6olului. Colec;iile lui a
literaturii grece3ti% clasice 3i 6atristice% au :ost o contribu;ie 6ro:und+ la rena3terea italian+.
59
aronul Sigis$und von Herberstein D(0*,-(K,,E a intrat 7n serviciul 7$6+ratului MaIi$ilian I 7n (K(0. <l a
vi2itat de dou+ ori Rusia $oscovit+ D(K() 3i (K',E% re2ultatul care a :ost o carte a observa;ilor lui% o lucrare
care a :ost eItre$ de in?uent+ 7n :or$area 6unctelor de vedere vestice des6re RusiaN Rerum
moscoviticarum Commerntarii* Cel 6u;in dou+ traduceri engle2e eIist+N una de O.P. ac9us D!i6ogra@a
Universit+;ii din Kanssas% (.K,EM o alta de S. . C. 4rundF D#ent% London% (.,.E.
60
Aristotel Aioravanti de ologna% un arhitect binecunoscut 3i inginer din nordul Italiei% care a acce6tat o
invita;ie de la 6rin;ul Si$eon !olbutsin 6entru a $erge 7n Rusia 7n (0)K unde a r+$as 6Gn+ la $oarte.
20
absorbit cu sGrguin;+ 7n construirea unei alian;e cu Sulei$an I BMagni@culC
,/
3i care a
avut 6u;in ti$6 6entru B6atri$oniul lui ConstantinC sau o cruciad+ 7$6otriva
Constantino6olului. Stadiile vestice% calculGnd cu griH+ 6uterea Moscovei de 6e scena
interna;ional+% au notat cu iu;eal+ de2voltarea.
<Iist+ $otive 6entru a considera 6e Ivan al III-lea un occidentali2ator. O ast:el de
descriere se a6lic+ $ai cu griH+ lui =asile III. Aiul unei Bencratite greaciC du6+ cu$ a
nu$it-o Kurbs9ii 6e So@aE% =asile 3i-a luat ca a doua so;ie D7ntr-o cununie dis6utat+E 6e
6rin;esa 4lins9aia
,0
care a :ost crescut+ 7ntr-o $anier+ occidental+. BAst:el% Marele 6rin; a
stricat obiceiurile noastre vechi.C Aceast+ re$arc+ nu ar trebui ascuns+ :a;+ de
schi$b+rile 6olitice sau sociale. B#in nou teritoriul nostru era 7n 2buciu$.C <ste interesant
de re$arcat c+ doctorul 6re:erat al lui =asile III% Nicolai BNe$chinC DB4er$anulCE sau
ulev 7i cores6und te$e ca reuniunea bisericilor. Mul;i b+rba;i ca el au 7nconHurat
Moscova. DAcestea au :ost Bleg+turile $odesteC a unor cercuri ecclesiale $ai 7nalte la care
se re:er+ 4olubins9iE. A :ost soarta lui MaIi$ 4recul
,K
s+ se angaHe2e 7n 6ole$ic+ 3i
de2batere. Jn $od ciudat% Nicolae BNe$chinC i s-a adresat ca 3i lui Arhie6isco6ului
=assian de Rostov D:ratele lui Iosi: =olotovs9iE ca 3i cu$ ar @ contat 6e si$6atia sau cel
6u;in 6e interesul lui. Mai $ult% BNe$chinC a :ost dedicat astrologiei.
[abelin
,,
a avut ni3te te$eiuri res6onsabile 6entru a scrie 6rin care $ulte din
6oli;ele lui Ivan III invoc+ chi6ul lui Machiavelli. Aceasta i se a6lic+ cel $ai $ult lui =asile
III% a c+ruti conducere crud+ 3i des6otic+% a :ost de atGtea ori obiectul 6lGngerilor 7n
cercurile boiere3ti% adic+ aceasta $i$ea2+ $ai $ult 6e 6rin;ii conte$6orani italieni decGt
6e un basilesus bi2antin.
V
Iudai*an)ii
P+$Gnturile novgorodiene au eI6eri$entat un nou :er$ent religios 7nc+ din secolul
al 6ais6re2ecelea. B<re2ia lui stri#olini"iC
,)
a :ost $ai 7ntGi un 6rotest 7$6otriva ierarhiei
isericii. O alt+ $i3care $ai co$6leI+ a a6+rut la @nele secolului ur$+torN ere2ia
iudai2ant+. #u6+ ce au ca6turat 6e liderii clericilor c+s+tori;i% ere2ia s-a $utat s6re
Moscova unde a Bger$inatC 6e terenul :avorabil al 6rotec;iei regale. Se cunosc 6u;ine
des6re $i3care 3i chiar 3i aceste cuno3in;e 6rovin de la $artori de 7ncredere% o6onen;ii
6arti2ani 3i du3$anii ere2iei ca arhie6isco6ul 4hennadie de Novgorod
,*
3i 7n s6ecial Iosi:
61
Aloisio sau Novi% BnoulC 6entru al 7l distinge de un alt Alevisio care a $uncit 7n Rusia din (0.0 3i care a
:ost che$at de Ivan III 7n (K&K 6entru a reconstrui vechea catedral+ a S:Gntului Mihail Arhanghelul.
62
Pietro Antonio Solario% cu Marco RuWo% a redirec;ionat recontruirea 6ere;ilor Kre$linului 7n 7ntregi$e 7n
c+r+$i2i ro3ii D(0*KE 3i care a construit celebrul 6alat Aaceted PGranovitaia PalataQ% ridicat 7ntre (0*) 3i
(0.(.
63
Sulei$an I D(0.0-(K,,E sub care oto$anii au 7n?orit cultural 3i $ilitar% au cucerit elgradul D(K'(E% Rodos
D(K''E% ungarii D(K',E% Iracul D(K/0-(K/KE% regiuni din 6ersia 3i !ri6oli D(KK(E.
64
Prin;esa <lena 4lins9aia% o vie;uitoare lituanian+ care tr+ia ca re:ugiat+ la curtea rus+ 3i-a 7ncGntat so;ul
6rin tinere;ea 3i :ru$use;ea ei 3i din cGte se 6retinde el 3i-a b+rbierit barba 6entru ai 7i :ace 6e 6lac% ceva
care iserica OrtodoI+ a considerat 6e atunci ca @ind 6+c+tos sau cel 6u;in :oarte chestionabil.
65
A se vedea $ai Hos% sec;ia =I.
66
I. [abelin D(*'&-(.&.E un binecunoscut istoric rus.
67
!tri#olni"i PBca6etele scurteCQ au :ost $e$brii unei $i3c+ri eretice do$inante 7n secolul al >I=-lea 7n
Novgorod. Se cunosc 6u;ine in:or$a;ii @indc+ $i3care a :ost o6rit+ 3i scrierile lor distruse. A se vedea
studiul de A. I. Klibanov% Reformatisionn7e dviz.eniia v Rossi v =I& ervoi olovine =I& vv DMoscova% (.,&E%
((*-(/,.
68
4henadie D$ort du6+ (K&0E% care a devenit e6isco6 de Novgorod 7n (0*K% a ;inut trei sinoade 6entru a
o6rii $i3c+rile eretice D7n s6ecial iudai2an;iiE. Pentru a contracara in?uen;a iudai2an;ilor care distribuiau
traducerile ruse3ti la 6sal$i% 4henadie a organi2at 6ri$a traducere rus+ a ibliei. <l a $ai :ost res6onsabil
6entru traducerile lui 4uillau$e #urandus D('/&-('.,E o lucrare la liturghie intitulat+ Rationale divinorum
oAiciorum* Aor;at s+ de$isione2e 7n (K&0 din cau2a situa;iei 6olitice religioase a Moscovei Novgorodului% el
21
=olo;chi. Iluminatorul lui Iosi: PProsvetitelQ constituie sursa 6rinci6al+
,.
$ai eIist+ $ulte
buc+;i i$6ortante de in:or$a;ie care nu se g+sesc 7n 6ri$a edi;ie a Iluminatorului care
sunt 6+strate 7n 3arele comendiu de citire a $itro6olitului Macarie
)&
=orbind la nivel
general% este di@cil de distins ce este de o i$6ortan;+ 6ri$ar+ de ceea ce este secundar
sau chiar eItern 7n descrierile o:erite de ace3ti 6ole$i3ti.
C+r;ile care vin din cercurile iudai2ante sunt $ult $ai de ba2+ 3i $ai instructive. <le
includ traduceri biblice din ebraic+ 3i c+r;i astrologice% la :el de bine ca 3i traduceri din
Mai$onides
)(
3i Alga2el
)'
Aceste traduceri au :ost scrise 7n Blituanian+C adic+ o rus+
vestic+ sau sub vestic+. Monahul iudai2ant [a9har% 7n Hurul c+ruia au 7nce6ut 6roble$ele%
a venit din Kiev. !recutul lui r+$Gne obscur. Unii c+rturari s6eculea2+ c+ ar @ 6utut tr+i
7ntre evreii cri$eniani 9arai;i
)/
sau c+ ar @ avut leg+turi cu Constantino6olul. Jn orice ca2%
el era un re6re2entat al educa;iei iudaice. !raducerile biblice BiudaiceC au :ost 6roduse
7ntr-un $ediu iudaic 6entru :olosul sinagogii Dde eIe$6lu teItul c+r;ii lui #aniel este
7$6+r;it 7n dou+ categorii a lui .a.tara. sau araa.
)0
du6+ 2ilele s+6t+$GniiE. Ast:el%
ere2ia iudaic+ a eI6ri$at un :er$ent intelectual. Lov+ieli au a6+rut 7ntre oa$eni 3i 7n
cuvintele de 7ndoial+ des6re divinE.C DCronica niconianE. BAcu$ 7n case% 7n Hurul 3oselelor
3i 7n 6ie;e% $onahii 3i laicii sunt 7n 7ndoial+ 3i durere cu 6rivire la credin;+%C a scris S:Gntul
Iosi: =olo;9i. SudecGnd des6re 6ri$ele co$unic+ri cu 6rivire la ere2ie ale Arhi6isco6ului
4henadie% :er$entarea 3i 7ndoiala au 7nce6ut ca re2ultat al citirii c+r;ilor. 4henadie a
c+utat c+r;i care a6ar;ineau ereticilor ca Silvestru% 6a6+ al Ro$ei P!elivesrst) aa
Rims"iiQ% Dadic+ 6ovestea coco3ului alb
)K
dat+ 6a6ei Silvestru I de Constantin cel MareE la
:el de bine ca 3i de Atanasie al AleIandriei% Predica lui Cosma desre bo#omili P!lovo 5oz<
m7 na bo#omilovQ% #ionisie Areo6agitul% $o#ica% c+r;ile biblice ale 6ro:e;ilor% 4ene2a% Regi
a :ost 7nte$ni;at sub acu2a;ia de tr+dare.
69
Cea $ai veche datat+ co6ie a Iluminatorului este cea :+cut+ 7n (K(0 de Nil Polev% un 6roe$inent ur$a3 al
lui Iosi:. Co6ia lui% nu con;ine Predicile 1motriva ereticilorPSlova na ereti9ovQ. Manuscrisul lui Polev se
g+se3te 7n Gosudarstvennaia ublic.naia biblioteca im 3* E* !lat7"ov<!c.edrina DLeningradE% !obronianie
!olovets"oe) /0,-/',. PNota autoruluiM cita;ie eIact+ de traduc+torQ.
70
Macarie D(0*'-(K,0E a devenit $itro6olit al Moscovei 7n (K0'. <l a stabilit 6ri$a ti6ogra@e 7n Rusia% a
co$6ilat &eli"ii c.et<minet DteIte des6re s@n;i ru3i aranHate 7n (' citiri lunareE% a scris !teennaia "in#a
PCartea neamurilorQ Do istorie a :a$ililor conduc+toare ruse3tiE 3i a :ost o @gur+ central+ la !to#lav !obor
DSindoul celor (&& de ca6itoleE 7n (KK(. A se vedea sec;iunea =II din acest ca6itol.
71
Moise Mai$onide D((/K-('&0E% cea $ai i$6ortant+ 6ersonalitate a iudais$ului $edieval% a :ost un Hurist%
un @loso: 3i un @2ician. PetrecGndu-3i co6il+ria 7n S6ania $usul$an+% s-a $utat $ai a6oi la :a$ilia lui 7n
Maroc 3i $ai a6oi 7n <gi6t unde a :ost nu$it $edicul sultanului. Un scriitor 6roli@c% el a scris X intr alia X o
carte de ter$inologie logic+% un co$entariu la 3ina% un cod 6entru legea iudaic+ 3i o lucrare destul de
in?uent+ des6re @loso@a religioas+ intitulat+ G.idul erlecilor*
72
Alga2el D(&K*-((((E% un teolog 3i @loso: arab i$6ortant a scris lucr+ri de logic+% cuno3tin;e religioase%
6roble$e @loso@ce% dre6t canonic 3i teologie.
73
Karais$ Ddin ebraicul 9uara X a citiE a :ost o $i3care religioas+ iudaic+ care a 7nce6ut 7n Persia 7n secolul al
o6tulea 3i s-a r+s6Gndit 7n <uro6a. Pretindea c+ singura surs+ a legii divine era Scri6tura iudaic+M de aici% a
renun;at la toat+ tradi;ia rabinic+ oral+ a Talmudului* Sus;inea o inter6retare 6ersonal+ a Scri6turii% a
devenit :anatic de ascetic+ 3i 6aradoIal% legalist+. Jn sus;inerea $onotesi$ului% 9arais$ul a res6ins $ulte
obiecte de ritual iudaice Dcu$ ar @ @lacteriileE% care se si$;eau c+ erau 7n con?ict strict cu $onoteis$ul.
74
Ba.tara. DBconclu2ieC 7n ebraic+E% o lec;ie din 6ro:e;i citit+ 7n sinagog+ de sabat 3i la s+rb+toarea 2ilelor
de 6ost% era o Bconclu2ieC 3i ur$a citirea cunoscut+ ca araa. Dcare era luat+ din Tora 3i citit+ de Sabat 3i
lunile 3i HoileE.
75
#u6+ o lucrare D(0.KE intitulat+ Povest o belom "lobu"e PPovestea Cocoului albQ% un coco3 al i s-a dat
6a6ei Silvestru I D$ort 7n //KE de Constantin cel Mare. Mai tG2iu un alt 6a6+ s-a 7ntors la Constantino6ol 3i
7n cele din ur$+ 6atriarhul Ailoteu i-a dat-o arhie6isco6ului de Novgorod% =asile Kali9a% 7n secolul al
6ais6re2ecelea. Se 6are c+ eIist+ o rela;ie 7ntre Poveste 3i celebrul :als din secolul al o6tulea% 0onatio
Constantini) o lucrare care 6retinde c+ atunci cGnd Constantin a trans:erat ca6itala la Constantino6ol
Di2an;E% el a l+sat 6e 6a6a Silvestru 7n controlul i$6eriului vestic. Jn 0onatio 6a6a 6oart+ Bo hain+ alb+.C
Pentru acest teIt Povest a se vedea Pamiatni"i starrinnoi russ"oi litaratur7 DSan9 Petersburg% (*,&E% vol. (%
'**-'.*.
22
3i Jn;ele6ciunea lui Solo$on. A $ai :ost inclus Menander.
),
Lista este divers+ 3i li6sit+ de
leg+turi. Ori3icu$% c+r;ile =echiului !esta$ent se re$arc+. Probabil B7ndoielileC s-au
de2voltat toc$ai 6rin inter6retarea teItelor. B<i au alterat 6sal$ii 3i 6ro:e;iile%C scrie
4henadie. Pentru acela3i $otiv S:Gntul Iosi: =olotovs9i cu greu trece dincolo de li$itele
teItelor clari@catoare 7n Iluminatorul* A6arent iudai2an;ii au g+sit destul de di@cil de
acce6tat 7n;elesul 6re@gurativ al =echiului !esta$ent 7n sensul c+ 6ro:e;iile nu au :ost
7$6linite deHa 3i 73i a3tea6t+ 7$6linirea lor. <reticii din Novgorod au e3uat s+ desco6ere
orice dovad+ cu 6rivire la S:Gnta !rei$e 7n teo:aniile =echiului !esta$ent. Probabil o
surs+ iudaic+ $+rturise3te aceste di@cult+;i eIegetice. !rebuie s+ ne rea$inti$ c+ toc$ai
7n acel $o$ent avea loc o $unc+ la teItele biblice cu 6rivire la curtea arhie6isco6ului 7n
Novgorod.
!e$e astrologice au avut un loc s6ecial 7n 7nv+;+turile Biudai2an;ilor.C B!u studie2i
legile stelelor 3i 6rive3ti la stele 3i aranHe2i na3terea u$an+ 3i via;a du6+ ele%C 7l acu2+
Iosi: =olotovs9i 6e o@cialul Aeodor Kuri;in
))
3i 6reotul Ale9sei. Citirea 7n stele i s-a i$6us
lui [a9har% Bcare a studiat contraven;iile 6entru :acerea de r+u% la :el de bine ca 3i $agia%
Cartea Neagr+% legile stelelor 3i astrologia.C O ast:el de carte de astrologie $en;ionat+ de
4henadie este cunoscut+N Caese arii PCestro"ilQ% un set de table astrono$ice co$6ilate 7n
secolul al 3ais6re2ecelea. Chiar 3i MaIi$ 4recul a scris des6re B6uterea 3i aranHa$entul
stelelorC 3i de B:ascina;ia ger$an+ de a s6une viitorul 3i des6re roata viitorului.C Jn
Novgorod% 4henadie a atacat cel $ai $ult astrologia iudai2ant+% care era :olosit+ 6entru
calcularea datei 6a3telui 7n leg+tur+ cu @nele $ileniului al 3a6telea 3i cu a3a a3te6tata
catastro:+ a6ocali6tic+. #u6+ calculele iudaice% al 3aselea $ileniu toc$ai 7nce6ea.
Nu este nevoie s+ recit+$ istoria de6lin+ a Bere2iei iudaiceC sau de a 7ncerca o
reconstruc;ie co$6let+ a Bsiste$uluiC lui. Ce $ai 6robabil nu a eIistat nici o enclav+
eretic+% nu$ai anu$ite 6redis6o2i;iiM adic+ acela care Boscilau 7n $inteC sau liber
cuget+tori% la care se re:er+ Cronica %i"onian*
Se$ni@ca;ia istoric+ a $i3c+rii Biudai2anteC devine $ai clar+ cGnd se leag+ de alte
circu$stan;e 6re2ente 7n via;a conte$6oran+ novgorodian+. CGt se 6oate de 6robabil
ereticii novgorodieni au aderat la 6unctul de vedere al Moscovei. Aceasta ar eI6lica de ce
Ivan III a nu$it acei Barhi6reo;i v+t+$+tori de su?etC 7n 6o2i;iile cheie 7n catedralele din
Kre$lin. <reticii au g+sit 6rotec;ie 3i sus;inere 7n Moscova. Jntre ti$6% 7n Novgorod a :ost
6urtat un 6roiect :oarte i$6ortantN co$6ila;ia 3i revi2uirea 6ri$ei iblii slave co$6lete. Jn
$od nea3te6tat% 6roiectul a c+2ut 7n $Gni ro$ano catolice. #e3i su6ervi2iunea general+ 3i
editorialitatea au a6ar;inut arhidiaconului e6isco6al 4herasi$ Po6ov9a 7n realitate un
anu$it c+lug+r do$inican nu$it =enia$in a 6osedat in?uen;a decisiv+. DProbabil venea
din Cracovia sau PragaE. BUn 6reot sau $onah al $+n+stirii lui #o$inic sub nu$ele de
=enia$in% n+scut slovac 3i 6rin credin;+ un latin.C Acest =enea$in nu a venit 7n Novgorod
accidental 3i 6robabil nu a :ost singur. Str+inii s-au adunat deHa 7n Novgorod 7n ti$6ul
cGnd <u:e$ie era arhie6isco6 D(0/&-(0K*E. B!o;i cei care au venit din 6+$Gnturi str+ine 3i
ciudate au :ost 6ri$i;i cu iubire 3i li s-a o:erit lini3te%C
)*
scria Paho$ie SGrbul. Jn orice ca2%
7n ti$6ul 2ilelor lui 4henadie 7n Novgorod se 6oate observa un :er$ent 7n stilul latin.
76
Menander D/0'-'.( NCE% dra$atist grec 3i re6re2entat de ba2+ al Bnoi co$ediC a :ost autorul a $ai $ult
de o sut+ de co$edii. PGn+ la @nele secolului al nou+s6re2ecelea% tot ceea ce era cunoscut din Menander
erau :rag$ente din versetele din (,K& sau 6+r;i din versete% 7n ad+ugire un nu$+r considerabil de cuvinte
citate din Menander de vechi leIicogra@. Manuscrisul neleciunea lui 3enander cel nelet P3udorsti
3enandra 3udro#o sau 3enandra 3udro#o razumiQ $en;ionat+ de 4henadie% cunoscut+ 7n Rusia de la
@nele secolului al 6asi6re2ecelea% este o colec;ie de versete $oral didactice din co$ediile lui Menander. <ste
unul din 6u;inele eIe$6le de literatur+ clasic+ trans$is+ Rusiei via i2an;. Pentru o discu;ie a lui Menander
a se vedea alte lucr+ri 3i autori $en;iona;i aici 7n leg+tur+ cu 4henadie% a se vedea S. Lur\e Ideolo#ic.es"aia
bor:ba v Russ"oi ublitisti"ie .onsta =& X nachala >=I ve9a DMoscova Leningrad% (.,&E% (*,-(.).
77
Aeodor Kuri;in% un di6lo$at 3i s:+tuitorul lui Ivan 7n a:aceri eIterne% ar @ 6utut @ autorul la Povest o
0ra"ule PPovestea lui 0raculaQ% o lucrare des6re un conduc+tor din =alahia.
23
A6arent =enia$in a adus teIte biblice 6reg+tite cu el% c+ci 7n li$b+ se 6oate si$;ii
in?uen;a glagoliticii croate. Ni$eni din Novgorod nu a 7ncercat s+ :oloseasc+ $anuscrise
grece3ti sau c+r;i. Nici nu erau accesibile $ateriale slave Ddin c+r;ile liturgiceE care au
:ost eI6loatate de6lin. In?uen;a =ulgatei
).
se re$arc+. C+r;i 7ntregi X Parali6o$ena%
Iere$ia% / <2dra% Jn;ele6ciunea lui Solo$on% ( 3i ' Macabei X au :ost 6ur 3i si$6lu traduse
din latin+. O iblie ger$an+ 6ublicat+ 7n (K&& a o:erit titlurile introductive. Aolosin;ele
latine au dictat includerea 7n teItul c+r;ilor deutero-canonice. Un investigator $odern
caracteri2ea2+ iblia lui 4henadie ca o hain+ B$ulti-color+ udat+ cu di:erite 6etice 3i
2dre$;e.C I.<. <vseev
*&
vorbe3te cu u3urin;+ de Ba6roIi$area i$6erce6tibil+C :a;+ de
iblia latin+ Ddiversiunea ibliei slave de greac+ a deviat 7ntr-una latin+E. <l $ai observ+
Bat$os:era catolic+ groas+ care 7l 7nconHura 6e 4henadie 3i Ba6ari;ia unui duh catolic
$ilitant 7n via;a ecclesial+ rus+.C
Jn ti$6ul 6erioadei cGnd 4henadie a :ost arhie6isco6% s-a tradus $ult din latin+ Bla
re3edin;a arhie6isco6ului.C Un tratat de 4uillau$e #urandus intitulat Rationale
divinorum oAiciorum
*(
a :ost tradus cel 6u;in 7n :rag$ente% cu sco6ul evident de a @ :olosit
ca un ghid 6entru lucrarea noului statut liturgic DSudecGnd du6+ li$baHul traducerii% a$
6utea 6resu6une c+ traduc+torul a :ost un str+in. Probabil a :ost :ratele do$inican
=enia$inE. Pentru sco6uri 6ole$ice cu iudai2an;ii% 4henadie l-a instruit 6e binecunoscutul
4herasi$ov s+ traduc+ celebra carte a secolului al 6ais6re2ecelea a celebrului :ranciscan
Nicolae de Lir%
*'
0e 3essia eius9ue adventu 3i scrierile B7$6otriva evreilor evreiC de
Sa$uel <vreul.
*/
Acestei 6erioade 7i a6ar;ine caracteristicul !curt discurs 1motriva celor
care ar viola roritatea sacr mictoare i nemictoare a Bisericii 8niversale P!lovo
"rat"o rotivu te".) iz.e v ves.c.i svias.c.enn7ia odviz.n7ia i nodviz.n7ia s: born7ia
tserv"i vstuaiutsiaQ. !curtul discurs a :ost o a6+rare a 6ro6riet+;ii isericii 3i o a@r$are a
inde6enden;ei de6line a clerului. Aceast+ inde6enden;+ a inclus dre6tul de a ac;iona Bcu
aHutorul bra;elor%C Dadic+% brac.um saculareE. A+r+ nici o 7ndoial+% cartea este o traducere
din latin+. #estul de interesant% versiunea @nal+ a vie;ilor s@n;ilor 3i c+r;ile instruc;ionale
sunt 6+trunse de construc;ii latine. #estul de caracteristic este 7ntors+tura s6ecial+ dat+
6ove3tilor lui =arlaa$ 3i Iosa:at colectat+ 7n 3arele Comendiu de Citire a $itro6olitului
Macarie. <le au :ost inten;ionate s+ de$onstre2e su6erioritatea autorit+;ii ecclesiale
asu6ra 6uterii te$6orale. Jn acela3i ti$6% orice din redact+rile $ai ti$6uri care vorbea de
li6sa de se$ni@ca;ie a binecuvGnt+rilor lu$e3ti a :ost cal$at+. A$bele aceste $onu$ente
literare relatea2+ toc$ai acea 6erioad+ cGnd au i2bugnit asu6ra 6ro6riet+;ilor isericii 3i
rela;ia 7ntre iseric+ 3i Stat. CGnd Biose@;iiC au devenit ne$ul;u$i;i cu arbitralitatea
$arelui $arelui 6rin;% 4henadie 3i Iosi: s-au 7ntors s6re sursele latine 6entru Husti@care de
sine. Jn cursul lu6tei cu iudai2an;ii% cGnd 4henadie a :ost obligat s+ dobGndeasc+ un nou
78
Paho$ie SGrbul% un scriitor al vie;ilor s@n;ilor% a stabilit BstilulC scrierilor aghiogra@ce ruse3ti 6entru
secolele ur$+toare. A se vedea =. Iablons9i% Pa".omii !erb i e#o a#io#ra>c.es"e isaniia DSan9 Petersburg%
(.&*E.
79
=ulgata Ddin latinul @editio vul#ate; X Bedi;ia co$un+CE% @ind lucrarea lui Ieroni$ D0(.E sub conducerea
6a6ei #a$aschin D/*'E% a devenit teItul biblic autoritativ 7n biserica latin+. Sinodul de la !rent D(K0,E% a
6rocla$at toat+ autoritatea latin+ dar a sugerat s+ @e 6ublicat cu cGteva gre3eli. Jn (K.' edi;ia =ulgatei
Cle$entine a devenit teItul Bo@cialC al isericii Ro$ano Catolice.
80
A se vedea <vseev% G.ennadievs"aia biblia DEFF #* DMoscova% (.(0E.
81
A se vedea nota )'.
82
Nicolae de Lira D(')&-(/0.E% autorul celui $ai ti$6uriu co$entariu biblic 7n ti6ar DRo$a (0)(-(0)'E% a
:ost un teolog :ranciscan de sea$+ care a 6redat la Sorbona. Princi6ala lui lucrare a :ost un volu$ de K& de
c+r;i Postillae eretuae PNote eIgeticeQ la S@ntele Scri6turi% o lucrare de inter6retare istoric+ care l-a
in?uen;at 6e Luther.
83
Sa$uel <vreul a :ost un rabin $arocan care a scris o scrisoare 7n (&)' unui anu$it rabin Isaac
eI6ri$Gndu-3i 7ndoielile cu orivire la iudais$ 3i descriind de6lina sa acce6tare a cre3tinis$ului. Scrisoare a
:ost scris+ original 7n arab+ 3i a6oi tradus+ 7n latin+. A se vedea Lu9Fn Villia$s% +dversus ?udaeos)
DCa$bridge% (./KE.
24
Ciclu ascal PPas"aliiaQ sau BCiclul 6entru crea;ia lu$ii%C el a ob;inut unul de la Ro$a.
Acestea cu greu au :ost coinciden;e accidentale. Ar trebui s+ ne rea$inti$ de
circu$stan;ele critice cu 6rivire la 6roble$a 6ede6selor civile a ereticilor du6+ eIe$6lul
Bregelui s6aniol.C 4eorg von !hurn% delegatul 7$6+ratului habsburgic% ne relatea2+ cu$
regele s6aniol Ba cur+;at teritoriul lui.C Orest Miller
*0
a :+cut re$arca c+ 7n B7n;elesul s+u
l+untric% sinodul ereticilor ;inut la Moscova sub direc;ia lui Iosi: =olotov9i a :ost un al
doilea sinod de la Aloren;a.C #incolo de li6sa de acurate;e% a@r$a;ia lui este $ult 6rea
accentuat+ 3i ui$itoare. Jntr-un anu$e sens era corectN B7n acel $o$ent lu$ea latin+ se
a6ro6ia $ai $ult de lu$ea 4reciei.C Jn esen;+% se 6oate observa 7n de2baterea 7n cau2+
7ntre io2e@;i 3i b+trGnii din transvolga o lu6t+ 7ntre vechi 3i nou% 7ntre latin+ 3i greac+.
4henadie de Novgorod a :ost 7nlocuit de Sera@on% un o$ cu un stil co$6let di:erit%
care este 6o$enit 6entru 7ntGlnirea sa tragic+ cu Iosi: du6+ ce a :ost scos din o@ciu 3i
7ncarcerat. Mai a6oi% scaunul e6isco6al 7n Novgorod a r+$as $ult+ vre$e vacant.
ine7n;eles c+ circu$stan;ele care au a:ectat de2voltarea culturii ecclesiale sub direc;ia
lui 4hnadie nu au :ost alterate. Aceia3i at$os:er+ cultural+ 3i sco6 au 6ersistat 3i 3i-au
g+sit un re6re2entat ti6ic 7n #i$itrie 4erasi$ov. Ca un o@cial 7n serviciul str+in avGnd
res6onsabilit+;i i$6ortante% el a c+l+torit :recvent 7n <uro6a de =est% inclusiv 7n Ro$a. Jn
tinere;e a lucrat sub direc;ia lui =enia$in 7n Novgorod. Subsecvent% el a sluHit ca un
traduc+tor 6entru MaIi$ 4recul. Aiind deHa Bla o vGrst+ b+trGn+%C 7n (K/,% Macarie% care
6e atunci era Arhie6isco6 de Novgorod% i-a 6oruncit s+ traduc+ Bdin li$baHul 3i cuvGnt+rile
ro$aneC Psaltirea interretat PTol"ovaia saltirQ a lui runo Herbi6olensis Dde
VZr2burgE
*K
7n ciuda :a6tului c+ MaIi$ a :ost adus 7n Rusia cu sco6ul de a traduce o ast:el
de 6saltire inter6retat+ din greac+. !raducerea lui 4erasi$ov st+ ca un e6ilog la lucrarea
lui 4henadie.
VI
Iose5)ii& +,tr.nii trans3ol-ani 0i %a6im Grecul
<Iist+ o literatur+ enor$+ des6re con?ictul 3i de2baterile 7ntre Biose@;iC 3i Bb+trGnii
transvolgani%C totu3i 7n;elesul acestei controverse 3i a Birita;ilorC 7ntre $onahii ru3i $ai
trebuie desco6erit 7nc+. Istoricii 3i-au adresat aten;ia :a;+ de de2baterile cu 6rivire la
6ro6rietatea $onahal+ sau la controversele cu 6rivire la 6ede6sele acordate ereticilor.
Aceste subiecte au :ost su6er@ciale. Adev+rata lu6t+ a $ers sub su6ra:a;+ 3i a :ost lu6tat+
6e ba2a 3i 7n li$itele construc;iei 3i a vie;ii cre3tine. S-au lovit dou+ idealuri sau conce6te
religioase. #is6uta cu 6rivire la 6ro6riet+;ile $onahale a sluHit nu$ai ca un 6reteIt :or$al%
7$br+cGnd aceast+ tensiune l+untric+. =ia;a religioas+ a oa$enilor a devenit 6lasat+ 7n
cadrul lu6tei duhovnice3ti% 6rin ur$are 6olari2Gnd via;a na;ional+.
O cercetare detaliat+ 7n aceast+ lu6t+ 3i schis$+ istoric+ ar @ ne6otrivit aici. Ave$
nevoie s+ deter$in+$ se$ni@ca;ia 6entru istoria culturii ruse3ti. Princi6ala di@cultate de
aici 6entru inter6retare este c+ ru6tura a :ost 7ntre dou+ adev+ruri. Adev+rul S:Gntului
Iosi: este $ai greu de cu6rins. Succesorii lui arogan;i 3i su6er@ciali au de:+i$at aceasta
cu str+3nicie. #ar a eIistat :+r+ 7ndoial+ un adev+r X a adev+rul serviciului social.
Iosi: a a6+rat 3i a 6redicat cu 6ersuasiune via;a strict co$unal+. #e3i dur+ 3i crud+%
el a :ost $ai strict decGt sine. =ia;a din $+n+stirea lui era crud+ 3i grea% cerGnd o
concentrare eItre$+ 3i o dedica;ie ulti$+. Aceast+ dedica;ie a :ost legat+ de o rutin+
84
Orest Aeodorovici Miller D(*//-(**.E a :ost un celebru istoric rus 3i un critic literar.
85
runo Herbi6olensis de VZr2burg D(&&K-(&0KE% un v+r al 7$6+ratului Conrad II% a sluHit ca un s:+tuitor al
lui 3i al succesorului s+u% HenrF III 3i care a $ai avut o 6o2i;ia ca un cancelar i$6erial al Italiei din (&')-
(&/0. A6oi a devenit e6isco6 de VZr2burg unde 3i-a l+sat 7nse$nele 6e educa;ie 3i restaurarea bisericii.
<Iege2a sa la 6sal$i 3i la scrierile catehetice se g+sesc 7n PL% (0'N /.-K,*.
25
$+surat+ 3i 6ro:und rituali2at+. Ideea lui Iosi: de serviciu social 3i de che$are a isericii a
de@nit 7n 7ntregi$e 6unctul s+u de vedere 3i a rea$intit de 6o6ulis$ul rus la $iHlocului
secolului al nou+s6re2ecelea Dadic+ a B$ergerii la oa$eniCE. Jn ti$6ul vie;ii lui Iosi:% era
$are nevoie ca iserica s+ Hoace un ast:el de rol. Oa$enilor le li6seau te$elii $orale
stabile 3i greut+;ile vie;ii au :ost a6roa6e de nesu6ortat. Originalitatea lui Iosi: deriv+ din
teoria 3i 6ractica vie;ii $onahale 3i un :el de organi2a;ie social+% ca un :el de serviciu
na;ional religios. BCo$unitateaC sa ideal+ const+ din $ulte tr+s+turi non-bi2antine.
Regula;ii :or$ale sau via;a rituali2atoare nu 7i obscuri2ea2+ di$ensiunea sa ideal+ 3i acel
$ie2 duhovnicesc este subordonat l+untric serviciului social 3i a 7$6linirii dre6t+;ii 3i a
carit+;ii. Iosi: $erit+ cel $ai 6u;in s+ @e nu$it indulgent. Nici nu 6oate @ acu2at de
indi:eren;+ 3i li6s+ de aten;ie 6entru cei din Hurul lui. Ca un bene@ciar 3i Bo 6ersoan+ care
discut+ cu ne:erici;ii%C el a a6+rat 6ro6rietatea BsatelorC $onahale toc$ai 6e ba2a
convingerilor lui sociale 3i @lantro6ice. #e :a6t% el a 6ri$it BsateC de la cei boga;i 3i
6uternici 6entru ca s+ le 6oat+ 7$6+r;i 3i divi2a 6rocedeuriile lor 7ntre clasele de Hos 3i
7ntre s+raci. Milostenia% nu nu$ai :rica sau obliga;ia% l-au :+cut 6e Iosi: s+ duc+ :a6tele
bune 3i s+ 73i converteasc+ $+n+stirea 7ntr-un a2il 3i un or:elinat% 7n ti$6 ce 3i-a l+sat o
6or;iune din ci$itir 6entru 7n$or$Gntarea str+inilor.
Iosi: l-a inclus chiar 3i 6e ;ar 7n siste$ul lui de inHunc;iuni du$ne2eie3ti. Uarul este 3i
el subiectul legii 3i el 73i des:+3oar+ 6uterea sa 7n sche$a legii lui #u$ne2eu 3i a
Poruncilor Lui. Un ;ar nedre6t 3i Bneascult+torC nu $erit+ nici un serviciu% c+ci el nu este
un ;ar. BUn ast:el de ;ar nu este sluHitorul lui #u$ne2eu% ci un diavolM nu un ;ar ci un
tiran.C Iosi: sus;ine Husti@carea regicidului. Se 6oate vedea cu u3urin;+ cu$ genera;iile
subsecvente de Bio2e@;iC au $ini$ali2at 3i au e$asculat vi2iunea S:Gntului Iosi:. Cuvintele
lor au devenit nelegate de :a6tele lor% ast:el c+ 3i cei $ai educa;i 6astori 6uteau @
indulgen;i. Conce6;ia 3i 6lanul S:Gntului Iosi: con;ine un 6ericol i$inent care nu este
ascuns :a;+ de $odi@c+rile 3i de:ectele obi3nuite. <Iist+ 6ericolul unei aten;ii eIcesive
:a;+ de societate cu un $ini$alis$ 3i un reduc;ionis$ care au re2ultat din ele% 6robabil nu
6entru sine ci 6entru societate.
Iosi: a :ost un ctitor su6er@cial 3i $+n+stirea =ola9ala$s9 a avut o libr+rie bogat+. O
surs+ ne relatea2+ c+ el avea toate c+r;ile ins6irate 6e vGr:ul li$bii sale. Aa6tul c+ a
dobGndit aceast+ :a$iliaritate din co$6endii 3i nu din surse 6atristice este de $ai 6u;in+
i$6ortan;+. !otu3i toate lecturile lui Iosi: l-au :+cut indi:erent :a;+ de cultur+. Mai 6recis%
cultura i-a o:erit acele lucruri care sluHesc ca idealuri 6entru s6lendori 3i $agni@cen;+%
totu3i Iosi: nu a acce6tat 6atosul creativ cultural al culturii. Ca o consecin;+% io2e@;i
6uteau 6roduce catedrale enor$e 3i $agni@cente 7$6odobite cu o iconogra@e ins6irat+%
dar el a r+$as indi:erent 3i necredincios :a;+ de teologie. A :ost toc$ai aceast+ indi:eren;+
care l-a 6revenit 6e Iosi: de a transcede li$itele 7nguste ale citirii devenit un cititor
$ecanic. #e :a6t% Iluminatorul PProsvetitelQ 6oate @ redus la o serie de citate 3i re:erin;e.
Chiar 3i un 6ublicist re2ervat din Ka2an a re$arcat c+ se 6oate descrie cu greu lucrarea
ca 3i o lucrare rus+ sau ca o lucrare original+.C Indi:erent ce orice originalitate avea 73i
g+se3te eI6resia nu$ai 6rin selec;ia 3i aranHa$entul lucr+rilor altora. Selec;ia lui Iosi:
este destul de 7ndr+2nea;+% c+ci el nu a e2itat s+ includ+ inova;ii% de3i unele occidentale%
dac+ era avantaHos s+ se :ac+ a3a.
Nu este $o$entul s+ disec+$ 3i s+ deter$in+$ ce se$ni@ca;ie au avut 6redicile 3i
activit+;ile iose@te 6entru via;+ 3i gGndire 7n istoria 6olitic+ 3i religioas+ a secolului al
3ais6re2ecelea. Punctul i$6ortant este c+ activit+;ile lor nu au 6ro$ovat cultura. Un ast:el
de 6o6ulis$ conduce invariabil la indi:eren;+ cultural+% indi:erent care ar @ $otivul.
Conce6tul de Husti;ie social+ 6oate @ cu u3urin;+ redus la nivelul unui echilibru 3i al unui
status 9uo care vede 6atosul creativ ca o :or;+ conta$inatoare.
Inventarul teologic al iose@;ilor nu a :ost negliHent 3i nici li$itat. Cei $ai buni iose@;i
au de$onstrat :a$iliaritate 3i erudi;ie 7ntre sursele 6ri$are ale doctrinei% scri6turilor 3i a
26
scrierilor 6+rin;ilor. Iosi: 3i 7n $ai $are $+sur+ $itro6olitul #aniil%
*,
a $ani6ulat liber
cGteva $ateriale teologice. Nu se 6oate vorbii de s+r+cia datelor. !otu3i% 6roble$a
creativit+;ii r+$Gne 3i aceste re:erin;e nu au ni$ic de cG3tigat din :a6tul c+ io2e@;ii le
citesc su6er@cial. !otu3i% 7ntr-un anu$e sens% o6onen;ii lor au su:erit de acela3i de:ect. La
:el ca Iluminatorul) Tradiia ctre ucenici a S:Gntului Nil
*)
PPredanie uc.eni"amQ este
dese$nat+ $ai $ult ca o colec;ie sau Bleg+tur+C decGt ca un discurs original.
Undeva $ai tGr2iu% $itro6olitul Iose@t Macarie a conce6ut 3i a adus la 7nde6linire
un 6lan de a aduna toate c+r;ile dis6onibile 7n Rusia. Unul dintre colaboratorii lui Macarie
7l nu$e3te un Bal doilea Ailadel@a.C <l a reu3it s+ aleag+ asisten;i literari care s+ 7i
construiasc+ o ti6arni;+. Pre2biterul Andrei D$ai tGr2iu $itro6olitul A:anasieE%
co$6ilatorul Crii %ivelelor P!teennaia "in#aQ
**
au a6ar;inut Bcercului lui Macarie.C
Printre ceilal;i $e$brii ai gru6ului $ai :ost 6re2biterul Aga:on% autorul celebrului Ciclu al
creaiei P3itrovorn7i "ru#QM Sava% $ai tGr2iu e6isco6 de Kruti; care a asistat la co$6ilarea
vie;ilor s@n;ilorM <r$olai <r2a$% autorul a $ai $ulte lucr+ri interesante% ca Crile desre
!fnta Treime PKnigi o. Sv. !roi;eQ scris+ 7n duhul si$bolis$ului $istic. 4herasi$ov a
a6ar;inut 3i el gru6ului. Io2e@;ii au co$6ilat sau au siste$ati2at scrierile% ei nu le-au creat
3i nici nu le-au :or$at.
Io2e@;ii nu 6ot @ 6ortreti2a;i ca tradi;ionali3ti. <i cu greu a valori@cat tradi;ia
bi2antin+% 7n ti$6 ce 6ro6ria lor tradi;ie na;ional+ a :ost de o dat+ relativ recent+ 3i de o
i$6ortan;+ $arginal+. +trGnii transvolgani% o6onen;ii iose@;ilor% au 7n;eles trecutul $ult
$ai bine. Io2e@;ii 6ot @ $ai de recunoscu;i ca inovatori. Iconogra@a :ace acest lucru
evident. Jn 6articular victoria io2e@;ilor a 7nse$nat 7ntreru6erea sau restric;ia tradi;iei
bi2antine.
Mi3carea transvolgan+ nu 6oate @ descris+ ca o 6+strare 3i continuare a tradi;iilor
bi2antine Dla :el cu$ bi2an;ul nu 6oate @ redus la o $i3care transvolgan+E. !ransvolganii
au :or$at o constitu;ie vie 3i organic+ D3i nu nu$ai o re?ec;ieE a $i3c+rii duhovnice3ti 3i
conte$6lative care a cu6rins toat+ lu$ea greac+ 3i 6e cea slav+ 7n secolul al
6ais6re2ecelea. Aceasta a 7nse$nat o rena3tere 7n $onahis$ul conte$6lativ.
Aunda$ental% $i3carea transvolgan+ a constituit un nou eI6eri$ent% o nou+ disci6lin+ 3i
un 6roces al duhului. !ransvolganii au c+utat lini3tea 3i t+cerea. Consecvent% $i3carea lor
a 7nse$nat o de6+rtare sau sc+6are din lu$e% o de6+3ire a Biubirii 6entru lu$e.C !c.itul a
devenit $odelul vie;ii lor. Alt:el ei au ales via;a unui ere$it solitar. M+n+stirile
BcenobiticeC 6+reau 6rea g+l+gioase 3i organi2ate. BNon-6osesorii%C adic+ cei care nu
6osedau ni$ic din lu$e% au :or$at calea lor care ducea a:ar+ din lu$e. Adev+rul
transvolgan X adev+rul conte$6la;iei 3i al construc;iei intelectuale X st+ 7n :uga lor din
lu$e. Mai trebuie s+ a$inti$ c+ ei nu nu$ai c+ au 7ncercat s+ de6+3easc+ 6ati$ile
lu$e3ti 3i Biubirea de lu$e%C ci ei au c+utat s+ uite de lu$e 3i nu nu$ai vanitatea ei ci tot
ceea ce a6ar;inea de ea. Pentru acest $otiv% 7n ti$6 ce io2e@;ii au continuat s+ lucre2e 7n
lu$e% $i3carea transvolgan+ nu a avut nici un i$6act.
ine7n;eles c+ transvolganii nu au abandonat 7n 7ntregi$e lu$ea. A doua genera;ie a
devenit i$6licat+ 7n intrigi 3i lu6te 6olitice D6rin;ul $onah =assian Patri9eev
*.
o:er+ un
86
A se vedea =. [h$a9in% BMitro6olitul #aniil%C C.tennia obc.estva istorii i drevnostei 3os"ovs"o#o
universitata D(**(E% I% (-'',.
87
S:Gntul Nil Sors9i DNicolai Mia9ovE D(0K/-(K&*E% care 3i-a 6ri$it nu$ele din rGul de lGng+ care 3i-a stabilit
$+n+stirea DSora RiverE s-a o6us 6osesiunii de 6ro6rietate 3i la i$6licarea $onahilor 7n via;a social+ 3i
6olitic+. <l a devenit una din @gurile centrale a Bb+trGnilor transvolgani.C Unul dintre 6ri$ii ru3i care a l+sat
scrieri des6re via;a $istic+% el 3i-a l+sat scrisorile ucenicilor 3i Rnduielii ascetice* Pentru o traducere
engle2+ a Rnduielii a se vedea volu$ul II 7n $ucrrile colectate ale lui Geor#e P* 'edotov) 66. .&-(//.
#es6re S:Gntul Nil a se vedea vol. I= 7n Norland $ucrrile colectate ale lui Geor#e P* 'edotov) 66. ',0-'*0.
88
Cartea nivelelor a :ost o istorie triu$:ant+ a BS@ntei RusiaC scris+ din 6ers6ectiva iose@;ilor.
89
=assian Patri9eev% al c+rui nu$e ne$onahal a :ost =asile% a :ost @ul unuia dintre s:+tuitorilor a6ro6ia;i ai
lui Ivan al III-lea% 6rin;ul Ivan Iv. Patri9eev. Jn (0.. ei a6roa6e c+ au :ost eIecuta;i 3i au :ost salva;i nu$ai de
27
eIe$6lu su@centE. Ori3icu$% transvolganii nu au abordat 3i nu s-au 7ntors 7n lu$e 6entru a
o construi. <i au 7nce6ut s+ lu6te 3i s+ argu$ente2e 7$6otriva seculari2+rii vie;ii ecclesiale
3i s+ averti2e2e 3i s+ insiste asu6ra retragerii $onahale din lu$e. A3a este 7n;elesul
dis6utei $e$orabile 7ntre io2e@;i asu6ra 6ro6riet+;ilor bisericii. Re:u2ul transvolgan de a
lua o ac;iune religioas+ direct+ 3i social+ a sluHit ca un coe@cent social s6ecial $i3c+rii lor.
+trGnii tranvolgani au construit o 3coal+ inco$6atibil+ 6entru 6rivegheri
duhovnice3ti care a o:erit o 6reg+tire $oral+ 3i duhovniceasc+ 6entru teologie. Jn ti$6 ce
7n sens strict se 6oate vorbii cu di@cultate de o teologie transvolgan+% $i3carea 7n sine a
7nse$nat o de3te6tare a con3tiin;ei religioase. O sete intelectual+ este desco6erit+ 7n
adGncurile concentra;iei lor logice. S:Gntul Nil de Sora era un t+cut Pbezmolvni"Q. <l nu
avea nevoie s+ 6redea 3i s+ 7nve;e. #e3i nu era un gGnditor% scriitor sau teolog% Nil a6are
7n istorie toc$ai ca un Bb+trGnC Pstare;Q sau 7nv+;+tor. <l a :ost un 7nv+;+tor al lini3tii% un
instructor 3i un ghid 6entru Bconstruc;ii $entaleC 7n via;a duhovniceasc+. #u6+
co$6ara;ia cu o tradi;ie conte$6lativ+ $ai larg+ a 4reciei 3i a i2an;ului sau du6+
co$6ara;ia cu 'ilocalia P0obrotoliubeQ%
.&
nu se desco6er+ ni$ic nou 7n S:Gntul Nil. #e
obicei nu se 6oate distinge cu u3urin;+ sau se6ara gGndurile 3i 6untele sale de vedere de
valul ne7ntreru6t de :rag$ente 3i citate din scrierile lui. Probabil te$ele $orale ale
S:Gntului Nil 3i 7n $ai $ic+ $+sur+ vi2iunea sa de@nitiv+ o:er+ cele $ai distinse tr+s+turi.
#ac+ Nil eI6ri$+ 6u;ine dintr-ale lui care este u3or de distins de tradi;ia duhovniceasc+
acce6tat+ general% atunci cel 6u;in el o eI6ri$+ inde6endent. Aceast+ tradi;ie tr+ie3te 3i
este vie 7n el. Nu$ai 6rintr-o ne7n;elegere co$6let+ 6uteau istoricii de literatur+ rus+ s+
73i g+seasc+ :recvent 7nce6uturile criticis$ului ra;ionalist 3i c+derea tradi;iei ecclesiale 7n
S:Gntul Nil de Sora. Ast:el de s6ecula;ii sur6rin2+toare sunt construite nu$ai 7n ignoran;+
total+ a tradi;iei.
Nil de Sora a venit 3i a r+$as legat de tradi;ia ascetic+ 3i conte$6lativ+ a isericii
bi2antine antice. !rebuie s+ ne rea$inti$ c+ BlibertateaC 6e care o cere S:Gntul Nil cere
un serviciu si$ultan al Bvoin;ei de sine.C #ac+ transvolganii au r+$as indi:eren;i la
disci6lina :or$al+ 3i la ascultare% totu3i% ascultarea serve3te ca datoria 3i 6orunca lor
:unda$ental+. BLega;i-v+ de legea scrierilor divine 3i 6+2i;i-leC este 6unctul de 7nce6ut al
S:Gntului Nil% di$6reun+ cu 6revederea c+ Bscrierile divine 3i adev+rateC s+ nu @e
inter6retate @e 7n sensul tradi;iei BcriticeC sau ca o ascundere a Bscri6turiiC 7n li$itele
BS@ntei Scri6turi.C #in contr+% 7n acest $o$ent Nil a voit s+ s6un+ scrierile BdivineC ale
literaturii divine. A+cGnd a3a% S:Gntul Nil a 6us accent s6ecial 6e ghidarea ascetic+% 6e
eI6erien;+ 3i 6e s:atul Boa$enilor duhovnice3ti 3i 7n;ele6;i.C Orest Miller a descris 6e
transvolgani ca o B$ili;ie duhovniceasc+.C Mi3carea lor le-a 6er$is un :el de recrutare
duhovniceasc+% dar du6+ un standard 7nalt 3i sen2itiv. =ie;ile $onahilor 3i s@n;ilor
tranvolgani o:er+ o de$onstra;ie clar+ 3i $i3c+toarea cu$ au :ost 7nv+;+turile lor a6licate
7n via;+ 3i :a6te. #is6o2i;ia l+untric+ a :ost de 6ri$+ i$6ortan;+.
Ur$+torul contrast su$ari2ea2+ ne7n;elegerile 7ntre io2e@;i 3i transvolganiN 6ri$ii
au c+utat s+ cucereasc+ lu$ea 6rin inter$ediul $uncii sociale din eaM cei din ur$+ au
7ncercat s+ de6+3easc+ lu$ea 6rin trans@gurare 3i 6rin :or$area unu o$ nou% creGnd o
nou+ 6ersonalitatea u$an+. Al doilea arat+ s6re calea cre3terii creative culturale.
interven;ia $itro6olitului Si$on. #u6+ $oartea lui Nil Sors9i 7n (K&.% =assian a devenit liderul +trGnilor
transvolgani. La sinodul din (K/( el a :ost conda$nat Ddi$6reun+ cu MaIi$ 4reculE c+ a ur$at 7nv+;+turilor
lui Aristotel 3i Platon 3i de $ono@2itis$. A :ost conda$nat 7ntr-o chilie din $+n+stirea =olo9ol$s9 unde a
$urit 7n (K/'. A se vedea H. V. #e8F T M. MateHic% BMo3tenirea literar+ a lui =assian Patri9eev%C Istorie
euroean slav i estic) > DIarna% (.,,E% (0&-(K'.
90
'ilocalia este o antologie a rug+ciuni 3i scrieri 6atristice% ascetis$ 3i $istic+ co$6ilat+ de Nicodi$
Aghioritul D()0*-(*&*E% un $onah atonit. Mai 7ntGi 6ublicat+ 7n =ene;ia 7n ().'% a :ost instru$ental+ 7n
aducerea rena3terii interesului 7n P+rin;ii #e3ertului% $onahii de la Sinai 3i isiha3tii din $untele Athos.
Pentru i$6actul s+u cu duhovnicia rus+ a se vedea $ai Hos% ca6itolul I=% sec;ia =II.
28
A:acerea lui MaIi$ 4recul o:er+ cel $ai instructiv e6isod din istoria lu6tei io2e@to-
transvolgane. Adev+rat% 7n realitate $otivele 6olitice au deter$inat 7n $are conda$narea
3i convingerea sa. Ac;ionGnd du6+ 6ro6riile sale visuri D3i 6robabil din 6orunc+ direct+E%
MaIi$ a luat 6arte la $anevrele 6olitice 6entru a ob;ine o 6ace ve3nic+ 3i alian;+ cu
turcii. Mai $ult% MaIi$ s-a o6us $ult 6rea $ult 7$6otriva autoce:aliei isericii ruse.
#estinul lui MaIi$ con;ine o contradic;ie inerent+. Ca 3i eI6ert 7n greac+% el a :ost
che$at la Moscova 6entru a corecta traduceri. Nu$ai cu $ari di@cult+;i 6utea eI6erti2a
lui s+ @e :olosit+ 6entru acest sco6. MaIi$ nu a cunoscut nici un rus cGnd a sosit 6ri$a
dat+% 7n ti$6 ce 7n Moscova ni$eni nu 3tia greac+. Acest lucru 6are incredibil. Ori3icu$%
MaIi$ a :ost ca6abil s+ traduc+ din greac+ 7n latin+. Al;ii traduc+tori au tradus din latin+
7n rus+N Bel scrie 7n latin+ 3i cu un co6ist noi scrie$ 7n rus+.C Personalitatea lui MaIi$ este
de $are interes. <l nu a :ost nu$ai un $onah athonit% ci 3i un o$ cu o educa;ie realist+.
B#ac+ MaIi$ ar @ r+$as 7n Italia 3i ar @ luat o 6o2i;ie 7ntr-una din catedralele italiene%
atunci sunte$ convin3i c+ 7ntre to;i re$arcabilii c+rturari greci 3i 7ntre 6ro:esorii care
locuiau 7n Italia% el ar @ ocu6at cea $ai 7nalt+ 6o2i;ie.%C scria 4olubins9i. MaIi$ a studiat
7n =ene;ia% Padova 3i Aloren;a. B<l a :ost inca6abil s+ ob;in+ antrena$ent @loso@c 7n
4recia din cau2a s+r+ciei c+r;ilor.C Savonarola
.(
i-a l+sat o i$6resie 6uternic+ 3i $ai tGr2iu
7n Moscova MaIi$ a descris cu si$6atie $onahii cartusieni.
.'
#e3i nu era un u$anist 7n
sensul vestic al cuvGntului% MaIi$ 6oate @ nu$it un u$anist bi2antin. Jn orice ca2% el a
:ost un o$ cu o cultur+ literar+ genuin+. Aa$iliaritate cu $anuscrisele grece3ti arat+ c+ el
a scris 7ntr-un li$baH literar erudit 3i original a6ro6iat de cel al ibliei. <l a accentuat
91
4irola$o Savonarola D(0K'-(0.*E% o 6ersonalitate controversat+ a e6ocii% a :ost un 6rior do$inican% un
re:or$ator 3i un 6redicator 6uternic. <l era un 6redicator al 6oc+in;ei% o voce care cerea re:or$+ $oral+ 7n
Aloren;a% 7n Italia 3i 7n toat+ iserica. Prin (0.K in?uen;a sa 7n Aloren;a era de neegalat. Natura 7n?+c+rat+
3i adesea acu2atorie a 2elului s+u 6entru re:or$+ 6recu$ 3i sus;inerea :rance2ilor din vre$ea sa l-au a$+rGt
6e 6a6a AleIandru =I D(0.'-(K./E care l-a che$at 7n Ro$a 6e data de '( iulie (0.K ca s+ 73i eI6lice natura
revela;ilor lui. Savonarola a re6licat c+ el era 6rea bolnav 3i 6rea cerut 7n Aloren;a 6entru a venii 7n Ro$a.
<l 3i-a tri$is lucrarea sa recent+ Comendium Revelationum) o lucrare care 6retindea el c+ v-a r+s6unde la
6roble$a naturii Brevela;ilorC lui. Pe * se6te$brie (0.K 6a6a a conda$nat orice ins6ira;ie divin+ 6e care ar
@ 6utut s+ o 6retind+ 3i l-a sus6endat de la 6redic+. Savonarola a r+s6uns c+ el ar @ acce6tat deci2ia 6a6ei 3i
c+ nu a 6retins niciodat+ c+ a :ost ins6irat divin. Jn ti$6ul 6ostului din anul (0., Savonarola a 7nce6ut s+
6redice Dunii 6retind c+ a avut 6er$isiunea verbal+ a 6a6eiE. Atacul s+u asu6ra coru6;iei isericii% 7n s6ecial
asu6ra Curiei ro$ane% a devenit din ce 7n ce $ai vehe$ent+. Pe (/ $ai (0.) e6istola 6a6ei Cum
saeenumero l-a eIco$unicat. <l nu a $ai 6redicat 6Gn+ 7n (0.) 3i i-a scris 6a6ei cerGndu-i scu2e. Nu a
6ri$it r+s6uns. #e cr+ciun Savonarola a s+vGr3it liturghia 6ublic. Cea $ai $are gre3eal+ a lui a :ost
scrisorile tri$ise conduc+torilor <uro6ei cerGndu-le s+ convin+ un sinod 3i s+ 7l Hudece 6e 6a6+. O ast:el de
ac;iune i se o6unea lui Pius II D(0K*-(0,0E E,secrabilis D(0,&E care inter2icea ca autorit+;ile seculare s+
convoace sinoade. Prin 6er$isiune 6a6al+ 6rocesul lui Savonarola a i$6licat tortur+. A :ost ag+;at 3i a6oi
ars 7n Pia22a della Signoria 7n Aloren;a. Jnc+ din (0.. era venerat local ca un s:Gnt. #e3i res6ectat de
re:or$atori 6e care i-a in?uen;at cu$va DLuther a 6ublicat 3editatio a lui Savonarola la Psal$ul /' 3i K( cu
o 6re:a;+ 7n (K'/E% Savonarola @ind $ai $ult un re:or$ator $oral decGt doctrinar. #octrinar el era clar un
to$ist% du6+ cu$ reiese din lucrarea sa a6ologetic+ $aHor+ Trium.us crucis* MaIi$ 4recul a :ost
in?uen;at de 6redica lui Savonarola Da se vedea !oc.ineniia reodobna#o 3a"sima Greca v russ"om
revode PSergev Posad% (.(&Q% (&&.E. Jn (K&( MaIi$ a venit din nou 7n Aloren;a 3i a intrat 7n $+n+stirea lui
Savonarola. #in cGte se 6are el nu le-a $en;ionat niciodat+ ru3ilor trecutul s+u do$inican. A se vedea dou+
lucr+ri interesante des6re Savonarola R. Ridol@% &ita di Girolamo ' volu$e DAloren;a% (./.E Dtraducere
engle2+ 7n (.K.E 3i S. Schi;er% !avonarola( Ein 5ulturbild aus der zeit der Renaissance) ' volu$e DMunich%
(.'0E Dtraducere engle2+% (./(E.
92
BOrdinul cartusienilorC DO. CartE a :ost 7nte$eiat 7n (&*0 de runo de Colonia 7n valea Cartresuse
DcartusiaE. Cartusienii% la :el ca 3i $ai $ulte ordine $onahale catolice nu era obligat s+ ur$e2e nici un :el de
Bti6C sau B:or$+C de duhovnicie sau B3coal+ de gGndireC Dscotis$% to$is$E. Sco6ul lor 6rinci6al era s+
aHung+ la unire cu #u$ne2eu 3i de aici 6rinci6ala lor caracteristic+ a devenit tcerea interioar i e,tern) o
lini3te care 7i :+cea s+ @e aten;i la conducerea #uhului S:Gnt cu aHutorul directorilor lor duhovnice3ti. Lega;i
de lu$ea t+cerii lor% cartusienii B6redicauC co6iind $anuscrise% editGnd 3i ti6+rind. Cartusienii au Hucat un
rol i$6ortant 7n re:or$a $onahal+ vestic+ a secolelor (( 3i ('. <i% $ai $ult decGt alte :or$e de $onahis$
vestic% se asea$+n+ cel $ai $ult cu duhovnicia $onahal+.
29
Belocven;a atenian+C Pdobro#la#olantia "e"roids"a#oQ. <l a adus o edi;ie Aldus Mnatius
./
a ibliei cu el din =ene;ia% unde l-a vi2itat adesea 6e Manurtius cu 6rivire la ti6ogra@e. Jn
ti$6 ce era acolo% el s-a 7ntGlnit cu celebrul Sanus Lascaris.
.0
MaIi$ a res6ins total 3i
caracteristic solasticis$ul vestic. <l i-a ad$irat deschis 6e Platon 3i 6e B@loso@i :or$ali ai
su6re$uluiC 7n ti$6 ce Bso@sticarea aristotelic+C a r+$as 6entru el un sinoni$ al ere2iei.
Cu 6rivire la scolasticis$% el :ace ur$+toarea re$arc+N Bnici o dog$+% u$an+ sau divin+%
nu 6oate @ socotit+ de ba2+ 7ntre PscolasticiQ% dac+ silogis$ele aristotelice nu r+s6und
de$onstra;iei artistice.C Stilul religios al lui MaIi$ a :ost ti6ic bi2antin.
Jn Moscova el s-a 6erturbat Dsau $ai bine s6us a :ost 6erturbatE cu traduceri. Jn
ad+ugare el a :ost B7$6otriva darului 6rivirii 7n steleC 3i 7n general 7$6otriva 6ro6agandei
latine% li6sei de evlavie hagarene% a iudai2an;ilor sau chiar a ere2iei ar$eniene. MaIi$ s-a
dedicat te$elor cu 6rivire la $oralitate. Jn Hurul lui s-a :or$at nu$ai un $ic gru6 de
studen;i% dar el a l+sat o i$6resie 6uternic+. Soarta sa $i2erabil+ 3i 7ncarcerarea i-au
o:erit noi te$elii ca s+ res6ecte su:erin;a sa latent+. Ast:el% a :ost 7n curGnd canoni2at% 7n
(K.(% 7n ti$6ul do$niei lui Aedor I Ivanovici D(K*0-(K.*E.
.K
Aceasta a :ost t+g+duit+ dar o
bucurie nea$bigu+ 6entru acei B$onahi vicleni nu$i;i io2e@;iC care l-au cen2urat 6e
S:Gntul MaIi$ 6entru ere2ie 3i gGndire inde6endent+ 7n ti$6ul vie;ii.
Condi;ia lui MaIi$ si$boli2ea2+ 3i $+rturise3te 6au2a din succesiunea bi2antin+ 3i
$archea2+ renun;area la o continuitate creativ+. #i:eren;ele 7ntre MaIi$ 3i acu2atorii lui
ru3i 6oate @ su$ari2at+ 7ntr-o singur+ :or$ul+. Pentru un Bio2e@t%C Ba treia Ro$+C
7nse$na acea nou construit+ 7$6+r+;ie $oscovit+. Prin contrast% 6entru MaIi$% a Btreia
Ro$+C 7nse$na un ora3 care se 6erinda 6rin s+lb+ticie.
C+l+torind 6e o cale s+lbatic+ 6lin+ de 6ericole% a$ g+sit o :e$eie care 7ngenunchia
cu ca6ul ei regal ;inut 7n $Gni% 6lGngGnd cu a$ar 3i tGnguindu-se :+r+ consolare. <ra
7$br+cat+ 7n negru% du6+ obiceiul v+duvelor. Jn Hurul ei erau ani$alele sl+baticeN lei% ur3i%
lu6i 3i vul6i... Nu$ele $eu este asilea PI$6eriulQ... de ce locuie3ti 7n Hurul acestei c+i 7n
conHurat+ de ani$ale s+lbaticeO <a $i-a r+s6uns din nouN Bo c+l+torul @e ca aceast+ cale
s+ @e ulti$a 7n acest veac 7$6ov+rat.C
VII
%itropolitul %acarie 0i sinodul cel o sut, de capitole
R. Vi66er% 7n biogra@a sa 6o6ular+ des6re Ivan cel 4roa2nic% a co$6arat cu ageri$e
e6oca $itro6olitului Macarie cu cea a Bre:or$ei catoliceC
.,
una dintre cele $ai di@cile 3i
co$6leIe 6roble$e 7n istoria vie;ii 3i a legii vechii Rusii. Princi6ala di@cultate st+ 7n li6sa
93
Aldus Mnatius D(00.-(K(KE% un c+rturar% editor 3i celebru ti6ogra:% a :ost cel $ai renu$it ca 3i
organi2atorul !i6ogra@ei Aldine. Mantius a 6ublicat 6ri$a edi;ie a $ultor clasici latini.
94
Sanus Lacris D(00K-(K(KE a :ost un celebru c+rturar grec 3i di6lo$at 6entru 6uterile vestice. Ca bibliotecar
6entru Loren2o de Medici% Lascaris a c+l+torit 7n tot estul colectGnd 3i editGnd $anuscrise. CGnd au c+2ut de
Medici% Lascaris sluHea curtea :rance2+ ca di6lo$at. <l a :ost cel care l-a aHutat 6e 6a6a Leon > cu stabilirea
Colegiului ]uirinal 6entru tineri greci% o 3coal+ care a durat 6u;in. Prin contactele lui :rance2e el a
contribuit la 7nce6uturile rena3terii :rance2e.
95
Aedor I Ivanovici D(K*0-(K.*E% @ul lui Ivan I= cel 4roa2nic 3i 6ri$a sa so;ie% Anastasia Roa$nova% i-a ur$at
tat+lui s+u 7n (K*0. Orb 3i sl+bit% el a Hucat un rol 7n guvernare% o res6onsabilitate asu$at+ de oris
4odunov% so;ia :ratelui s+u. !oate 7$6linirile do$niei lui Aedor au :ost $unca lui 4odunov X r+2boiul
7$6otriva Suediei D(K.&-(K.KE care a recG3tigate teritoriul 6ierdut de sub Ivan cel 4roa2nicM o6rirea inva2iei
t+tare 7n Moscova 7n (K.(M construirea a nu$eroase ora3e :ort+re;eM recoloni2area Siberiei 3i rea@r$area
controlului 7n Cauca2 3i cel $ai i$6ortant stabilitrea 6atriarhatului rus 7n (K.*. CGnd Aedor I a $urit :+r+ de
co6ii 7n (K.*% dinastia Rubri9 a aHuns la s:Gr3it. Puterea i-a :ost trans:erat+ lui oris 4odunov de autoritatea
unui zems"ii sobor* #o$nia lui D(K.*-(,&KE a inaugurat ceea ce este cunoscut 7n de ob3te ca B!i$6ul
Neca2urilorC 7n istoria rus+.
96
R. Vi66er% Ivan Grozn7 Dtr. Moscov% (.0)E.
30
notabil+ de cores6onden;+ 3i disHunc;ia evident+ 7n 6rotocoalele Sinodului 3i 7ntre
7ntreb+rile 6use 3i la cele r+s6unse. Jntreb+rile au :ost ridicate de ;arul Ivan I=% adic+ de
s:+tuitorii unui Sinod Selectat cu 6rivire la acele vre$uri. Jntreb+rile sunt 7n general
liberale sau 7n orice ca2 re:or$iste. <le con;in $ulte acu2a;ii severe. Jn acela3i ti$6%
eIist+ un e:ort clar de a ob;ine uni:or$itate. BOscila;iileC des6re care se 6lGngea ;arul
Ivan se$ni@c+ toc$ai o eI6resie variat+ a obiceiurilor regionale. Peti;ionarii nu au
7ntrebat 6e cine 7ntrebau sau cui trebuiau s+ o:ere re6lici. Cei care o:ereau r+s6unsuri
ar+tau ne$ul;u$ire 6rin insisten;a lor tenace 3i 7nc+6+;Gnat+ 6e obiceiurile trecute. Chiar
3i $itro6olitului Macarie nu 7i 6+sa de o re:or$+ real+.
Sinodul celor o sut+ de ca6ete% conce6ut ca un sinod Bre:or$a;ionalC a :ost reali2at
ca unul reac;ionar. Acest sinod de la $iHlocul secolului nu a eI6ri$at ceva nouN voin;a de a
construi 3i :orti@ca ceva cu o ordine de@nit+. Un ast:el de 6lan este cu6rins 7n cel $ai ti6ic
$onu$ent al veacului% 2rdinarea casei P0omostroiQ. Uneori v+2ut+ ca o 6ortreti2are a
vie;ii actuale 2ilnice sau ca o ilustra;ie luat+ din natur+ Dun 6unct de vedere total
neHusti@catE% 6rogra$ sau 6roiect% un 6lan eIe$6lar sau ideali2at sau o varietate de
uto6ie. Cartea este didactic+ 3i nu descri6tiv+. Schi;ea2+ un ideal teoretic% dar nu
6ortreti2ea2+ realitatea 2ilnic+. #e :a6t% $ulte ele$ente ale tradi;iei ruse3ti sunt res6inse
3i conda$nate. Procesul lui Matei a3vin
.)
o:er+ o ilustra;ie des+vGr3it+ 6entru o ast:el de
res6ingere. O serie 7ntreag+ de anu$i;i tranvolgani au :ost che$a;i la acest 6roces% nu ca
$artori sau ca oa$eni cu 6uncte de vedere si$ilare% ci cu sco6ul de a 7i conda$na.
Arte$ie%
.*
stare;ul recent al $+n+stirii S:Gnta !rei$e 3i Aeodorit% Bilu$inatorul la63ilor%C
..
a :ost 3i el conda$nat. Pentru istoric% acu2ele individuale din aceste ca2uri nu sunt
cruciale. A+r+ 7ndoial+ liber-cuget+torii actuali au :ost ascun3i 7n sc.iturile tranvolgane 3i
:+r+ 7ndoial+ ei au $ers 6rea de6arte cu B7ndoielileC lor. Aeodosii Kosoi
(&&
a :+cut-o 7n $od
sigur. Mult $ai instructiv+ este dorin;a din 6artea Hudec+torilor de a generali2a re2ultatele
3i desco6eririle lor 6entru a le o:erii acelor re2ultate o circula;ie $ai larg+.
A:acerea lui Ivan =is9ovatFi% cancelarul 6roe$inent 3i in?uent al O@ciului St+rin
este cGt se 6oate de instructiv 3i caracteristic. Lui =is9ovatFi i-a :ost :ric+ s+ critice
inova;iile introduse de $itro6olitul Macarie 3i Silvestru. Controversa s-a centrat 6e
inova;ii cu 6rivire la iconogra@e. =is9ovatFi a :ost o:ensat de noile icoane 6ictate de
iconogra@i de la Novgorod 3i Ps9ov du6+ o directiv+ de la 6reotul Silvestu 7n ti$6ul
renov+rii catedralei du6+ incendiul din (K0). Noile 6icturi 6e 6erete :+cute 7n Ca$era de
Aur% care 7n acel $o$ent era sub construc;ie% l-au agitat 6e =is9ovatFi. =is9ovatFi a :ost
cel care a :ost conda$nat 6entru inova;ii. #e3i un sinod l-a acu2at de ere2ie 3i li6s+ de
ordine% nu a o:erit nici un r+s6uns satis:+c+tor la ui$irile 3i 7ntreb+rile lui.
Se$ni@ca;ia de2baterii des6re icoane este $ai larg+ 3i $ai adGnc+ decGt se crede.
=is9ovatFi nu ar trebui 6ortreti2at ca un a6+r+tor orb al unui trecut $uribund sau ca unul
97
Matei a3achin a :ost conda$nat 6entru c+ a cre2ut c+ euharistia era nu$ai 6Gine 3i vin% c+ Hristos nu era
egal cu #u$ne2eu !at+l% c+ nu era necesar+ o $+rturisire 3i c+ sus;inea 6uncte de vedere iconoclaste. A se
vedea A. oro2din% BMatei Se$enovici a39in%C Russ"i Bio#ra>c.es"ii !lovar)C II.
98
Ca6itolul II% sec;ia '% BArte$ii Kurbs9ii.C
99
Ceea ce se cunoa3te $ai $ult des6re Aeodorit% ale c+rui date sunt nesigure% vine din Istoria 3arelui Prin
al 3oscovei de 6rin;ul Kurbs9ii% care a :ost @ul lor duhovnicesc 3i care l-a 6rivit ca 6e un s:Gnt. Misiunile lui
la la63i au 7nce6ut 7n 7n Hurul anului (K/& 3i au continuat 6Gn+ cGnd a devenit arhi$andrit la $+n+stirea
S6aso <v@$ 7n Sud2al 7n (KK(. <l a :ost che$at la Moscova 6entru a $+rturisii 7$6otriva lui Arte$ie la
6rocesul s+u% dar 7n loc l-a a6+rat cea ce a :+cut ca acu2atorii lui Arte$ie s+ 7l acu2e 6e Aeodorit de acelea3i
Bere2ii.C A :ost eIilat a6oi 7n $+n+stirea S:Gntului Chiril dar a :ost eliberat la scurt ti$6 din 6orunca
$itro6olitului Macarie. Uarul Ivan I= l-a tri$is la Constantino6ol 7n (KK) 6entru a ob;ine con@r$area
6atriarhului de de;inerea titlului de B;arC DB7$6+ratCE% o:erit de Ioasa: II 7n (K,(. Undeva du6+ (K,0 Aeodorit
l-a a6+rat 6e Kurbins9i 7n :a;a lui Ivan 7n ti$6 ce ;arul ne$ul;u$it a 6oruncit s+ @e 7necat. A se vedea S. L. I.
Aennel% ed. Istoria rinului 5urs"i a lui Ivan I&) DCa$bdrige% (.,KE% 66. 'K'-'*K.
100
Aeodosii Kosoi a :ost liberul unei $i3c+ri unitariene eretice care avea in?uen;e evreie3ti 3i 6rotestante.
31
care a negat ad$isibilitatea oric+rei renov+ri creative a iconogra@ei. BJndoielileC lui
=is9ovatFi arat+ o 7n;elegere religioas+ 6ro:und+ 3i 6enetrant+.
Iconogra@a rus+ a aHuns la un 6unct central 7n secolul al 3ais6re2ecelea. Novgorod 3i
Ps9ov au aHuns 6ri$ele 3i de aici s-a r+s6Gndit un nou curent 7n Moscova. <ra u3or s+
deter$in+$ i$6ortan;a acestei noi 6lec+ri sau $i3c+ri a iconogra@eiN a constituit o
ru6tur+ 7n realis$ul hieratic 3i 7nlocuirea lui de un si$bolis$ decorativ sau $ai acut o
alegorie. Ru6tura a g+sit o eI6resie :or$al+ 7n ?uIul noilor te$e 3i a co$6o2i;ilor
Bteologico-didactice%C du6+ cu$ le-a descris uslaev
(&(
atGt de bine. #o$ina;ia decisiv+ a
Bsi$bolis$uluiC a 7nse$nat declinul iconogra@ei. Icoana a devenit 6rea Bliterar+.C A
7nce6ut s+ @e 6ortreti2at+ $ai $ult idee decGt :a;a 3i chiar 3i idea religioas+ a devenit
:recvent uitat+% 6ierdut+ sau di2olvat+ 7n 7n:ru$use;area 3i ingenuitatea artistic+.
Arecvent icoanele din acea 6erioad+ au :ost 6ur 3i si$6lu convertite 7n ilustra;ii ale unor
teIte literare% uneori biblice% alteori lu$e3ti 3i cu o natur+ a6ocri:+. Oca2ional% este
transcris+ o $iniatur+ asu6ra co6ertei c+r;ii. #i:erite in?uen;e s-au co$binat 6entru a
:or$a acest si$bolis$ literar ilustrat. O in?uen;+ considerabil+ vine din sudul slav ca un
val ulti$ al rena3terii bi2antine. #ar in?uen;a inscri6;iilor vestice 7i :or$ea2+ eIteriorul.
=is9ovatFi a si$;it 3i a diagnosticat cu corectitudine aceast+ de2voltare a 7n
iconogra@e. BCred c+ icoanele 7n :or$+ u$an+ a lui Iisus Hristos #o$nul nostru au :ost
luate Hos. BCele 6e care le-au 6us acolo nu le-a ai cunoscut. Mi-a :ost :ric+ de conta$inarea
cu 7n3el+ciune.C Nu erau inova;iile cel care l-au 6roble$ati2at 6e =is9ovatFi. Ceea ce l-a
6erturbat a :ost ideea sus;inerii lor. <l a 6erce6ut aceast+ idee ca o retragere de la =echiul
!esta$ent% o $uta;ie de la Badev+rurileC evangheliei s6re Bu$beleC 3i Bti6urileC 6ro:etice.
<l a luat ca 6unct de 6lecare canonul o6t2eci3i3ase al Sinodului de la !rulo D,.(-.'EN
Btrebuie 6ortreti2at 7n :or$+ u$an+.C
(&'
=is9ovatFi 3i-a rea$intit c+ Bnu era destul s+
vener+$ chi6urile $ai $ult decGt adev+rul.C Prin ur$are% re6lica $itro6olitului Macarie
c+ este 6osibil s+ 6ict+$ chi6ul lui Hristos 7n :or$a unui 7nger Bdu6+ 6ro:e;ia lui IsaiaC
sau c+ cele dou+ ari6i 7n ro3u a6rins 6ot @ 6ictate B7n con:or$itate cu ari6ile $arelui
#ionisieC nu 6utea s+ nu 7l ui$easc+ 6e =is9ovatFi. O ast:el de re6lic+ era ate$6oral+.
Pentru B7ndoielileC lui =is9ovatFi centrate 6e 6unctul c+ nu trebuie s+ 6ict+$ 6ro:e;iile
care s-au 7$6linit deHa sau care au trecut% ci du6+ <vanghelii% adic+ 7n 6lin+tatea 7ncarn+rii
istorice. BAie ca gloria $+ririi u$ane a lui Hristos s+ nu @e di$inuat+.C =is9ovatFi nu a
a6+rat trecutul% ci Badev+rulC% adic+ realis$ul iconogra@c. #is6uta sa cu $itro6olitul
Macarie a :ost o lovitur+ a dou+ orienta;ii estetice 3i religioaseN realis$ul ierarhic
tradi;ional ca o6us unui si$bolis$ hr+nit de o i$agina;ie religioas+. A :ost o 7ntGlnire 7ntre
o in?uen;+ vestic+ 7nt+rit+ 3i tradi;ia bi2antin+. ParadoIal% aceast+ Boccidentali2areC 3i-a
7$6linit victoria sub $asca Bantichit+;iiC 3i a Bco$6ila;iei.C
Acest ele$ent 6aradoIal este evident 7n :acerea lui Ivan cel 4roa2nic. BUn
conte$6oran s6une des6re el c+ Bel era un orator cu o elocin;+ natural+ 7n 7n;ele6ciunea
scris+ 3i 7n gGndire.C Ivan III nu a :ost nu$ai un o$ tolerabil de litere sau un cititor
su6er@cial. <l a avut un dar genuin 6entru scrieri. A scris cu verv+ 3i eI6resie% de3i a
abu2at 7n citate. <l a co$6ilat ast:el de citate 7n Bc+r;i% aramias Pcitiri din =echiul
!esta$entQ 3i e6istoleC du6+ sarcasticele cuvinte ale lui Kurbs9i. Un cronicar de $ai tGr2iu
avea s+ scrie c+ el era un o$ cu o 7n;elegere $inunat+ 7n 3tiin;a 7nv+;+turii 3i cu o elocin;+
$are.C BJn cuvintele sale eIist+ har 3i 7n dialectele lui :or;+C scrie Kara$2in. Ivan cel
4roa2nic a 6osedat :+r+ nici o 7ndoial+ o $inte religioas+ curioas+ 3i o 6rivire religioas+
101
Aedor Ivanovich uslaev D(*(*-(*.)E a :ost un gra$atician rus 3i un istoric al literaturii 3i artei ruse3ti.
102
Sinodul trulan sau cel BYuiniseItC a :ost ;inut 7n Constantino6ol 7n ,.' 3i a :ost conce6ut ca un su6li$ent
al Sinoadelor <cu$enice Cinci 3i Lase D;inute 7n Constantino6ol 7n KK/ 3i ,*&E care nu a 6ro$ovat nici un
canon. <ste i$6ortant 6entru canoanele lui cu 6rivire la clerul c+s+torit 3i 6entru con@r$area canonului '*
al Sinodului de la Calcedon D0K(E% care con:er+ scaunului Constantino6olului B6rivilegii egale cu scaunul
Ro$ei.C iserica vestic+% care 6ractica deHa celibatul clericilor% i-a res6ins deci2iile.
32
de6lin+% de3i era un ti6 su$bru% greoi 3i 3chilod care su:erea $ult 6rea $ult 3i 6rea
6uternic. !otu3i% Ivan I= nu a 6rivit nu$ai s6re trecut. Oa$enii cu cultur+ vestic+ l-au
atras% de3i 7i acu2a 3i 7i a$enin;a. Celebra sa dis6ut+ cu San Ro9Fta%
(&/
BsluHitorul :ra;ilor
cehi Pboe$ieniQC
(&0
este o ilustra;ie su@cent+. Nu este accidental c+ un in?uI enor$ de
Beuro6eni vesticiC din Moscova 7nce6e toc$ai 7n cursul do$niei lui. Ivan 3i-a ar+tat
6re:erin;ele lui :a;+ de vest 3i vestici 7n :a;a conte$6oranilor lui. Mai tGr2iu% celebrul
o@cial Ivan !i$o:eev 3i-a rea$intit cu obiectivitateN Biat+% totul din el este 7n $Gniile
barbarilor.C Prin BbarbariC el voia s+ s6un+ str+ini. Nu nu$ai 6olitic ci 3i cultural% Ivan I=
a gravitat 7n Hurul vestului 3i nu c+tre bi2an;. <l nu a recunoscut nici o inde6enden;+
istoric+ a grecilor% nici nu a voit s+ 7i 7ncuno3tin;e2e. BCredin;a noastr+ este cre3tin+ 3i nu
greac+C i-a re6licat el lui Possevino.
(&K
Jntre scriitori secolului al 3a6tes6+2ecelea% [innovii Otens9ii ocu6+ o 6o2i;ie unic+.
[inovii a :ost autorul unei c+r;i re$arcabile Evidena adevrului entru cei curioi cu
rivire la noua 1nvtur PIstin7 o"azanie) " vorosiim o novom uc.eniiQ co$6us+ ca
r+s6uns la con:u2ia care se ridica din 6ro6aganda lui Aeodosii Kosoi. [inovii scrie cu
vioiciune 3i cu un te$6era$ent literar genuin% de3i stilul lui nu este 7ntotdeauna su@cent
de disci6linat. Jn el se 6oate si$;ii o $are erudi;ie. <l nu nu$ai citea2+ eviden;e% ci le 3i
cGnt+re3te. Aceasta este o nou+ tr+s+tur+ sus;inut+ de [inovii. Princi6alul lui argu$ent se
ba2ea2+ $ai 7ntotdeauna 6e ra;iona$ent teologic legat de :olosin;a teItelor biblice care
nu sunt scoase din conteIt.
Po2i;ia lui [enovie 7n 6ole$ica 3i divi2iunile care 6redo$in+ nu este u3or de de@nit.
<l a :ost a6roa6e de MaIi$ 4recul. !radi;ia 7l descrie ca Bun ucenic al unui b+trGn s:Gnt.C
#uhul inde6enden;ei novgorodiene este 6uternic 6re2ent 7n el. <l Hudec+ 3i critic+ via;a
conte$6oran+ cu o $are convingere care 7i :ace ecouri lui MaIi$ 4recul. [enovie nu a
:ost de acord cu MaIi$ 3i cu toat+ tradi;ia tranvolgan+ cu 6rivire la un lucru destul de
i$6ortantN el nu era un non-6osesor 3i el a6+ra 6ro6riet+;ile $onahale% uneori cu ironie%
dar cu argu$ente io2e@te la :el ca B6rin;ul $onah.C #e la $i3carea tranvolgan+ [enovie a
6ri$it $ai 7ntGi duhul deliber+rii teologice% o eI6erien;+ 7nvigoratoare a vie;ii
duhovnice3ti% 6recu$ 3i o tensiune religioas+ general+ 3i $oral+ cu 6rivire la via;a din
Hurul s+u. Jn acest sens el a :ost di:erit de veacul s+u. Prin ur$are% cartea lui [enovie
des6re eretici a r+$as necunoscut+. Nu$ai Nicon se re:er+ la ea.
#uhul stagn+rii 3i al 7ndoielii a 7ngreuiat 3i a congelat toc$ai 7n aceast+ e6oc+ a unui
con?ict 3i a unei recri$in+ri 6roble$ati2ante.
<re2ia 7n Moscova s-a n+scut 7ntre 6ro3ti care 7n3ela;i $ur$ur+ acesteaN nu este
necesar s+ studie$ destul de $ult cuvintele c+r;ilor% c+ci oa$enii se 6ierd 7n c+r;i% 6rin
ur$are ei 73i 6ierd $in;ile 3i cad 7n ere2ie.
103
San Ro9Fta% un :rate $orav% a venit 7n Moscova 7n (K)& 6rin a$basada 6olone2+. Jn acele vre$uri% era
obi3nuit 7ntre ru3i s+ 7i considere 6e to;i B6rotestan;iiC ca Bluterani.C Ivan I= a r+s6uns eI6unerii lui Ro9Fta
:olosind o lucrare 7$6otriva luteranilor scris+ de Bun s:Gnt nebunC nu$it Par:enii. A se vedea <. A$burger%
Gesc.ic.te des Protestantismus in Russian land DStuttgart% (.,(E.
104
Ara;ii cehi Dboe$ieni sau $oravieniE au :ost o r+$+3i;+ a husi;ilor care s-au ru6t de 6artidele catolice 3i
ultraYuietiste 7n oe$ia 7n (0K)% che$Gnd o 7ntoarcere la un cre3tinis$ 6ri$itiv. Cu re6ingerea lor a
r+2boiului% violen;ei 3i a Hur+$intelor% disci6lina lor strict+ 3i :olosirea ibliei ca 3i singura autoritate a
credin;ei% ei au antici6at $i3c+rile anaba6tiste de $ai tGr2iu.
105
Antonio Possevino D(K/0-(,((E% un sus;in+tor 6uternic al re:or$ei 6rotestante% a devenit ie2uit 7n (KK..
Possevino% @ind 6lin de succes 7n 6redica sa 7$6otriva Re:or$ei 7n Aran;a D(K,'-(K)'E a devenit un legat
s6ecial al 6a6ei 4rigorie >III 7n (K)). Misiunea lui a :ost de al aduce 6e regele Ioan III al Suediei la
catolicis$. DRegele Ioan s-a convertit dar s-a 7ntors i$ediat cGnd 6a6a a re:u2at s+ considere anu$ite
re:or$eN o liturghie vernacular+% c+s+toria clericilor 3i co$uniunea sub Ba$bele s6ecii.C Ur$+toarea sa
7ns+rcinare 6a6al+ a :ost c+tre Ivan cel 4roa2nic care a cerut o $ediere 6a6al+ du6+ 6ierderile sale 7n
Polonia. Jn (K*( el a sosit 7n Rusia 3i a negociat un ar$isti;iu. Jncerc+rile lui a :ace o reuniune a isericii au
e3uat 3i el s-a 7ntors 7n Ro$a 7n (K*'. <l a sluHit a6oi ca un nuncio 6a6al c+tre Polonia cu indica;iile de a
continua s+ $unceasc+ la reuniune.
33
Adev+rat% aceasta a :ost scris+ de 6rin;ul Kurbis9ii 3i nu re2ult+ c+ ar trebui s+
generali2+$ aceast+ catracteristic+. O ast:el de atitudine a r+$as do$inant+ 3i victorioas+
6Gn+ la @nele secolului. La 7nce6utul !i$6ului Neca2urilor% 7n ti$6ul do$niei ;arului
Aedor% deduc;ii 6olitico-ecclesiale decisive au :ost :+cute din Bteoria cele de a treia Ro$+C
care 7n acele $o$ente a devenit dint-o 6re$oni;ie a6ocali6tic+ un stadiu o@cial al
ideologiei. Patriarhatul de la Moscova s-a stabilit $ai $ult ca o eviden;+ 6entru
inde6enden;+ 3i 6ree$inen;+ 6entru ;arii Rusiei decGt 6entru iserica Rus+ inde6endent+
Da se vedea stabilirea lui carterE. Stabilirea acestui 6atriarhat a :ost $ai 7ntGi un act 6olitic
care a avut reverbera;ii 7n adGncurile duhului na;ional. A $arcat res6ingerea @nal+ a
bi2an;ului.
Capitolul doi
34
7nt.lnirea cu 3estul
I
Ortodo6ia 8n Rusia de Vest
Secolul al 3ais6re2ecelea constituie o 6erioad+ tragic+ 3i 6roble$atic+ 7n via;a
Rusiei de =est. A :ost o vre$e a con?ictelor 6olitice 3i a nelini3tii sociale 3i dease$ea un
ti$6 al grevei religioase% a unor controverse teologice a$are 3i a :ac;ionalis$ului. Prin
a$estecul 6olitic al Lituaniei 3i Poloniei a avut loc 7n unirea de la Liublin D(K.,E
(&,
3i a
creat o nou+ situa;ie 6entru $inoritatea ortodoI+ sub controlul lor. Putea aceast+
$inoritate s+ 73i $en;in+ identitatea sa 3i s+ 73i continue tradi;iile culturale 7n noile
condi;iiO Proble$a era na;ional+ 3i religioas+. Polonia era duhovnice3te o ;ar+ ro$ano
catolic+% dar cet+;enii ei slavi de est a6ar;ineau s:erei bi2antine. Chiar 3i $ai 7nainte ca
Rusia de vest s+ devin+ o 6arte a $arelui ducat al Lituaniei
(&)
3i 7$6+r+;ia Poloniei%
6o6ula;ia ei ortodoI+ a :ost dus+ 7ntre bi2an; 3i Ro$a. #in ('..% cGnd scaunul
$itro6olitan Bal 7ntregii RusiiC a :ost trans:erat din Kiev 7n nord D3i $ai a6oi la MoscovaE%
aceast+ regiune a cunoscut o direc;ie constant+ 6entru autono$ie ecclesial+. Motivul a
:ost $ai $ult 6olitic% 7n s6ecial du6+ aneIarea Poloniei 3i a LituanieiN o $itro6olie
nedivi2at+ se 6utea deschide in?uen;ei unor 6uteri str+ine. Patriarhatul din
Constantino6ol a 6re:erat o $itro6olie singur+ 3i nedivi2at+ 3i e6itetul B7ntregii RusiiC a
:ost $en;inut cu vigoare 7n titlul $itro6oliei Moscovei. Adev+rat% 6lec+rile de la acest
6rinci6iu au :ost :+cute oca2ional% cu$ ar @ nu$irea unui $itro6olit s6ecial de 4alicia
(&*
3i
a6oi de Lituania. Aceste Bautono$iiC nu au durat.
Ca o 7nclina;ie 7n :avoarea vestului ro$an care a aco$6aniat aceast+ grab+ 6entru
autono$ie ecclesial+ 7n Rusia de vest. <ste cu greu o coinciden;+ c+% i$ediat du6+ ce a
:ost nu$it% 4rigorie Ua$blac%
(&.
6ri$ul $itro6olit de Lituania% care a 6artici6at la sinodul
106
Leg+turi strGnse 7ntre Polonia 3i Lituania au 7nce6ut 7n (/*K cGnd $arele 6rin; Sagielo al Lituaniei a :ost
de acord cu a$basadorii 6olone2i s+ @e bote2at 7n iserica Catolic+ 3i s+ se c+s+toreasc+ cu regina de
dois6re2ece ani Sad8ings a Poloniei 3i s+ aib+ loc la tronul 6olone2 ca regele Vladislav. Acorduri 7ntre
Polonia 3i Lituania 7n (0&( 3i (0(/ au 7nt+rit aceast+ Bunire 6ersonal+.C #e3i ea a li6sit la @nele secolului al
>I=-lea% senatele a$belor state au :ost de acord ca Regele Poloniei s+ ;in+ un titlu ca Mare Prin; al Lituaniei
3i 7n ora3ul Liublin 6e ( iulie (K., s-a :or$at un 6arla$ent co$un% @nali2at cu unirea.
107
!riburi de lituanieni 6+gGni 7$6r+3tia;i au 7nce6ut s+ se uneasc+ $ai 7naintea $iHlocului secolului al
treis6re2ecelea sub Mindaugas Mindove D(',/E 6entru a 7i co$bate 6e cavalerii teutoni. Mindaugas 3i-a
7ncoronat 6ri$ul 3i singurul rege al Lituaniei de c+tre 6a6a Inocent I=% care a 7nce6ut s+ se 7ntind+ la vest%
est 3i sud 7n la ru3ii 9ievieni% care au :ost r+v+3i;i de t+tari. 4edi$inas D(/0(E a :ost un constructor real al
statului lituanian% $utGndu-3i grani;ele la RGul #eni66er 3i stabilindu-3i ca6itala la =ilna. Aiul s+u Algiridas
Dsau Olherd% $ort 7n (/))E a continuat s+ se eItind+ 7n Rusia vestic+% luGnd Kievul 7n (/,' 3i $ai a6oi 7n
(/KK a :ost ca6abil s+ asigure o $itro6olie se6arat+ 6entru subiec;ii ortodoc3i. Pentru istoria ti$6urie a
$itro6oliei lituaniene a Kievului a se vedea #$itrii Obololens9ii% Bi2an;% Kiev% 3i Moscova% un studiu al
rela;iilor ecclesiale%C 0umbarton 2a"s aer) no. ((% (.K).
108
!eritoriul 4alieciei% situat 6e 6antele nordvestice a $un;ilor Car6a;i 7n Ucrainia de ast+2i% au devenit $ai
7ntGi o 6utere inde6endent+ sub @ul ei #aniel D('K0-(',0E. #e3i #aniel a 6ri$it o coroan+ de la lega;ii
6a6ali% inde6ende;a 4ali;iei a :ost a$enin;at+ constant de Ungaria% Lituania 3i de !+tari 3i 7n ulti$a
Hu$+tate a secolului al 6ais6re2ecelea a :ost 7$6+r;it+ 7ntre Polonia 3i Lituania. O $itro6olie se6arat+ a :ost
creat+ 6entru 4alicia 7n (/&/ care a durat 6Gn+ 7n (/0). A se vedea M. Hru3evs9i% 2 istorie a 8cranei DNe8
Haven% (.0(E% 66. .,-('/.
109
4rigorie Ua$blac% un bulgar 3i un ne6ot al $itro6olitului Kiril Dca6itolul (% sec;ia I=E% a avut biroul
$itro6olitului Lituaniei din (0(K 6Gn+ la $oartea sa din (0'&. Marele 6rin; lituanian =itovt D=Ftautas% (/.'-
(0/&E a 7ncercat s+ 73i asigure $itro6olia lui de la 6atriarhul Constantino6olului% dar candidatul lui% 4rigorie%
a :ost de6us 7n (0(0. Prin ur$are% ignorGnd autoritatea 6atriarhului% clericii lituanieni ortodoc3i s-au 7ntGlnit
la un sinod 3i l-au nu$it 6e 4rigorie $itro6olitul lor. A se vedea I. Vlas8s9F% Istoria sc.iat a Bisericii
2rtodo,e 8crainene DNe8 5or9% (.K,E% v. (% 66. (&.-((&.
35
din Constan;a (0()-(0(*%
((&
a6arent el a :+cut a3a la cererea 6rin;ilor lituanieni care 7n
acel $o$ent negociau cu 6a6a o unire ecclesial+. Jn $od sigur se6ara;ia eventual+ a
isericii OrtodoIe 7n Lituania de $itro6olia din Moscova a :ost 7$6linit+ 7n circu$stan;e
legate de Ro$a. Isidor%
(((
care a :ost nu$it $itro6olit Bal 7ntregii RusiiC $ai 7nainte de
sinodul din Aloren;a%
(('
s-a dovedit a @ unul dintre cei $ai 6uternici 6arti2ani ai @uniaiei;
7n ti$6ul sesiunilor sinodului. La scurt ti$6 du6+ aceasta% 6a6a l-a ridicat la rangul de
cardinal. CGnd Isidor s-a 7ntors la scaunul s+u% Moscova nu a :ost de acord 3i a res6ins
aceasta% dar el a g+sit 6ri$ire 7n Lituania. Inca6abil s+ $ai r+$Gn+ 7n Moscova% el s-a
retras 7n Ro$a. #ar 6ovestea nu se ter$in+ aici. Jn (0K)% 6atriarhul uniat al
Constantino6olului a?at 7n eIil% 4rigorie Ma$$as%
((/
di$6reun+ cu sinodul e6isco6ilor
greci care locuiau 7n Ro$a% l-au nu$it 6e un anu$it 4rigorie ca $itro6olit de Kiev 3i
Lituania 3i totius Russiae min#erioris) s6erGnd ca 6e 6arcursul ti$6ului 4rigorie s+ 73i
eItind+ Hurisdic;ia la toat+ BRusia.C Acest 4rigorie a :ost un stare; al $+n+stirii S:Gntul
#i$itrie 7n Constantino6ol 3i un asociat al lui Isidor. #estul de ciudat% nu$irea nu a
introdus Unirea Alorentin+ 7n Lituania. Jn loc% se 6are c+ 4rigorie a c+utat recunoa3tere
de la 6atriarhul ortodoI 7n Constantino6ol. =oind s+ 6+stre2e leg+turile% succesorii lui au
:+cut acela3i lucru. Aceasta a creat o situa;ie a$bigu+.
((0
Pa6alitatea nu a cre2ut 7n acest
:el de 6re:erin;e divi2ive. #e vre$e 7n secolul al 3ais6re2ecelea leg+turile cu Ro$a au :ost
ru6te 3i 6rin ur$are iserica ortodoI+ din Lituania a continuat s+ @e 7n ascultare :a;+ de
6atriarhatul ecu$enic.
Proble$a $aHor+ nu a :ost re2olvat+. Conce6tul unei societ+;i 6luraliste nu era
cunoscut 3i nu era binevenit 7n ti$6 ce dre6tul la libertate religioas+ era rar recunoscut 3i
adesea 6uternic contestat. Stadiul $aHorit+;ii era Bcon:esional%C 6lin de o Bnon-
con:or$itateC religioas+ sau de Bdisensiuni religioaseC 6rivite ca o a$enin;are la unitatea
na;ional+ 3i 6olitic+. Jn $od sigur aceasta a :ost un subiect :unda$ental 3i de neevitat 7n
regatul unit al Poloniei 3i LituanieiN 6roble$a slavilor vestici nu a :ost una 3i aceia3i cu
6roble$a 6olone2o lituanian+% c+ci i$6lica integritatea do$eniului. Putea B$inoritatea
ortodoI+C s+ r+$Gn+ o unitate cultural+ inde6endent+ :+r+ s+ i$6lice o leg+tur+ cultural+
co$un+O Puteau cele Bdou+ isericiC D3i aceasta 7nse$na cele Bdou+ culturiCE s+ coeIiste
7n 6ace 7ntr-un do$eniu singurO Putea B$inoritatea ortodoI+C s+ @e cu adev+rat integrat+
7n via;a cor6orat+ a 6+$Gntului :+r+ acordul sau cel 6u;in co$6ro$isul Ro$eiO Putea
tradi;ia bi2antin+ s+ @ 6er$is+ 7ntr-o ;ar+ din ce 7n ce $ai $ult 6lecat+ s6re c+ile vestice
ale vie;iiO Aici st+ 7ntreaga 6roble$+ a unia;iei. Unirea cu Ro$a a :ost inse6arabil+ :a;+ de
6roble$a $ai larg+ a unit+;ii civile 7n regatul 6olone2o-ceh. Jn conteItul secolului al
3ais6re2ecelea era o 6roble$+ sociologic+ 3i cultural+ $ai $ult decGt una teologic+.
110
Sinodul din Constan;a% a (, sinod general al isericii catolice s-a 7ntGlnit 7n K noie$brie (0(0 6Gn+ 7n ''
a6rilie (0(*. A avut trei sco6uriN (E a re2olva Bschis$a vestic+%C adus+ de 6reten;ii si$ultane de 6a6alitatea
lui 4rigorie >II 3i a anti-6a6ilor Ioan >>III 3i enedict >IIIM 'E conda$narea ere2iilor lui Sohn VFcliWe 3i San
Hus DHus a :ost ars 6e rug 7n (0(KE 3i /E de a ini;ia re:or$e care s+ 7nt+reasc+ 6uterea sinoadelor 6e
cheltuiala 6a6alit+;ii. A se vedea L. R. Loo$is% !inodul din Constana) ed. S. H. MundF 3i K. M. VoodF DNe8
5or9% (.,(E.
111
Ca6itolul (% nota% K/.
112
A se vedea ca6itolul I% nota K'.
113
4rigorie Ma$$as D(0K.E% unul dintre liderii 6artidului 6ro-unia;ie din Constantino6ol 3i sus;in+tor al
sinodului din Aloren;a% a :ost ales ca 6atriarh ortodoI al Constantino6olului 7n (00K. O o6o2i;ie la aceast+
unire l-au :or;at s+ abandone2e scaunul 3i s+ vin+ 7n Ro$a 7n (0K&% unde a sluHit cu Isidor 3i essarion ca
s:+tuitori ai 6a6ilor Nicolae =M Calist III 3i Pius al #oilea 7n e:orturile lor de a :or;a 6ri$a unire 7n
Constantino6ol 3i du6+ c+derea lui 7n <uro6a estic+.
114
A se vedea de eIe$6lu scrisoarea din (0 $artie (0), tri$is+ din Rusia de vest 6a6ei SiIt I=% care a avut
ca se$natori unul dintre $itro6oli;ii ale3i Misael DPstruch sau Pstru9isE. !eItul 7ntreg al scrisorii este
6ublicat 7n +r".iv Iu#ozaadnoi Rossi) vol III% 6artea I% DKiev% (**)E% (..-'((. <Iist+ o discu;ie a acesteia 3i o
biogra@e relevant+ 7n Oscar Halec9i. 0e la 'lorena la Brest D(0/.-(K.,E% Da doua edi;ie% C+r;ile Archon%
(.,*E% ..-(&/ PNota autoruluiQ.
36
Cre3terea ra6id+ a stadiului ortodoI vast 3i i$6resiv al Moscovei a agravat toat+
situa;ia. Credincio3ii ortodoc3i din 7$6+r+;ia 6olone2o lituanian+ cu greu 6uteau s+ se
7ntoarc+ la Moscova 7n ti$6uri de neca2. Ridicarea 3i eI6ansiunea Re:or$ei 7n Lituania 3i
Polonia la :el ca 3i 7n 6rovinciile Rusiei de vest au co$6licat situa;ia. Luteranis$ul nu a
7naintat $ult 7n s6ecial 7n Lituania% unde a cG3tigat sus;inerea $agna;ilor locali ai
ierarhiei ro$ano catolice. Ara;ii chei Pboe$ieniQ%
((K
eIila;i din 6ro6ria lor ;ar+% s-au
re:ugiat 7n Polonia 3i 6entru o vre$e 3i-au asu$at un rol 6roe$inent 7n $i3carea
Bevanghelic+.C Li $ai sus6icioas+ a :ost cre3terea Bnoilor arieni%C du6+ cu$ au :ost
denu$i;i antitrinitarienii.
((,
Pentru o vre$e Polonia a sluHit ca unul dintre centrele $i3c+rii
6e continentul bi2antin.
Jn general ;ara a devenit un ad+6ost 6entru tot :elul de eIila;i religio3i 6ersecuta;i 7n
6ro6riile lor teritorii. Polonia a :ost descris+ cu ironie ca un B6aradisus haereticoru$C.
!r+s+turi radicale au :ost do$inante 7n ti$6ul do$niei lui Sigis$und II Augustus D(K0*-
(K)'E.
(()
Situa;ia s-a schi$bat sub conduc+torii subsecven;i Lte:an atorF D(K),-(K*,E
((*
3i Sigis$und III al cur;ii Suede2e de =asa D(K*)-(,/'E%
((.
6e dre6t nu$it regele ie2uit.
iserica Ro$an+ a recG3tigat 7n cele din ur$+ controlul cu aHutorul 6+rin;ilor ie2ui;i care
au :ost nu$i;i la s:atul lui Nuncio Co$$endone
('&
3i cardinalul Stanislav Hosius% e6isco6
115
Ca6itolul (% nota ((/.
116
Arienii au :ost ucenicii 6re2biterului secolului al 6atrulea Arie D//,E care 7nv+;a c+ singurul adev+rat
#u$ne2eu este #u$ne2eu !at+l 3i c+ Hristos era divin 3i c+ Ba eIistat un ti$6 7n care el nu eIista.C
Conda$nat la Pri$ul Sinod <cu$enic la Nicea 7n /'K% ere2ia arian+ a :ost r+s6Gndit+ 3i a 6rovocat o
controvers+ a$ar+ 7n toat+ iserica secolului al 6atrulea% o controvers+ care a durat 6Gn+ la Sinodul
<cu$enic #oi la Constantino6ol 7n /*(. !er$enul de BarianC se 6utea a6lica di:eritelor secte anti
trinatariene sau unitariene care s-au ridicat 7n ti$6ul re:or$ei 6rotestante.
117
Sigis$und II Augustus D(K0*-(K)'E% sub a c+rui do$nie a :ost stabilit+ Unirea de la Lublin% @ind unul
dintre ulti$ii descenden;i ai lui Sagietto care a avut tronul 6olone2. Jn ti$6ul do$niei lui nu a eIistat nici o
religie o@cial+ a BstatuluiC 3i 6rin ur$are un stadiu neobi3nuit al discu;iei des6re libertatea religioas+ 3i a
libert+;ii.
118
Lte:an atorF% 6rin; al !ransilvaniei% a :ost ales la tron du6+ ce Henri de =alois s-a str+duit s+ 6retind+
coroana :rance2+ 3i 7n ti$6ul do$niei lui el a condus trei ca$6anii $ilitare str+lucite 7$6otriva :or;elor lui
Ivan I= 7n Lituania. #e3i atorF a :ost un Calvin $ai 7nainte de a se converti la catolicis$% coo6erGnd cu
ie2ui;ii 7n restaurarea catolic+ a Poloniei 3i chiar a 7ncercat s+ :or;e2e subiec;ii s+i ortodoc3i s+ acce6te
re:or$a calendarului lui 4rigorie >III.
119
Sigis$und III =asa D(K*)-(,/'E% uncatolic devotat% a :ost ales rege du6+ $oartea 6re$atur+ a lui Lte:an
atorF. <ste interesant de observat c+% ac;ionGnd ca 6rotectorul na;ional al subiec;ilor ortodoc3i ai
4uvernului% el a e$is o distribu;ie regal+ 6e (K iulie (K*. autori2Gnd vi2ita 6atriarhului Iere$ia s+ vi2ite2e
Lituania Dsec;ia =E 3i orice ac;iune 6utea lua cu 6rivire la 6roble$e religioase 3i a con@r$at de6unerea lui
Iere$ia ca $itro6olit al Kievului Onesi:or la :el de bine ca 3i deci2ia lui de a 6une :r+;ietatea lin Lvov 3i =ilno
dincolo de Hurisdic;ia e6isco6ilor locali% care au :ost nu$i;i de coroana 6olone2+. DCa6itolul este reti6+rit 7n
Russ"aia istoric.es"aia bibliote"a% =II% col. (()-(('(E. Pe (K dece$brie (K.,% i$ediat du6+ unirea de la
rest% el a de6+3it iserica OrtodoI+ cerGndu-le tuturor cre3tinilor ortodoc3i s+ se al+ture unirii 3i
inter2icGnd 6o6ula;iei s+ se o6une unirii. Jn 6artea ulti$+ a do$niei lui el a invadat de dou+ ori Rusia
Moscovit+M (,(& 7n ti$6 ce Moscova era 7n vre$uri de neca2 6entru a 7ncerca 3i cG3tiga corona rus+ 6entru
sine 3i din nou 7n (,() 6entru a3i sus;ine @ul 3i 6reten;iile succesorului VladFsla8 la tron.
120
4iovani Co$$edone D(K'0-(K*0E @ind nuniul aal 7n Polonia din (K,/ 6Gn+ 7n (K,K. <l a :ost
res6onsabil 6entru ob;inerea acce6t+rii regelui Sigis$und II a decretelor Sinodului de la !rent Da se vedea
nota (.,E 3i 6entru c+ i-a convins 6e ie2ui;i s+ le dea 6rotec;ia regal+ 7n Polonia% stabilind stadiul 6entru
restaurarea activit+;ilor catolice 7nce6ute de Lte:an atorF. <l a :ost 6ri$ul din nuncii 6a6ali care a o:erit
aten;ie 6roble$ei convertirii ortodoc3ilor 3i a 6rotestan;ilor la iserica Ro$an+. Mai tGr2iu el s-a 7ntors ca
un legat 6a6al 6entru a ob;ine 6artici6area Poloniei la liga anti-oto$an+.
37
de de Courland.
('(
Ie2ui;ii 3i-au concentrat e:orturile 6e educa;ie dar au reu3it 7n a 73i :ace
si$;it+ in?uen;a 7n curtea 6olone2o-lituanian+.
Pe la @nele secolului al 3ais6re2ecelea% regatul Poloniei 3i Lituania au :ost din nou 7n
do$eniul ro$ano catolic 3i o :ort+rea;+ $aHor+ a credin;ei catolice 7n <uro6a. Jn acest
$ediul al unei a6rinse 6roble$e a Bnon-con:o$it+;iiC 3i-a asu$at o nou+ urgen;+ 3i
gravitate. Ortodoc3ii Rusiei de vest se g+seau 7ntre dou+ cG$6uri o6use. Pentru un anu$it
ti$6 o $ai $are a$enin;are a do$ina;iei catolice a adus s+ sus;in+ 6rotestan;ii 7ntr-o
lu6t+ co$un+ 6entru Blibertate religioas+.C Jn aceste circu$stan;e% libertatea religioas+
6entru ortodoc3i 7nse$na Bidentitate na;ional+.C Alian;a a :ost $ai $ult :or;at+ decGt
voluntar+% dictat+ $ai $ult de 6olitic+ decGt de doctrin+. #in nou inde6enden;a lor a
recG3tigat+% inco$6let du6+ cu$ 6+rea% ortodoc3ii au ter$inat unindu-se 7ntr-o coali;ie.
J$6linirea nu a :ost una si$6l+ 3i lu6ta a l+sat o i$6ri$are distinct+ 3i adGnc+.
iserica OrtodoI+ din Polonia 3i Lituania era greu 6reg+tit+ 6entru o 7ntGlnire
$ilitant+ cu vestul. Cu $are triste;e 3i nelini3te conte$6oranii ne s6un des6re B$area
ru3ine 3i ignoran;+C a oa$enilor obi3nui;i 3i a clericilor locali. Ierarhii au :ost cu $ai 6u;in
ocu6a;i 6entru b+t+lie. Ortodoc3ii au de6lorat 3i au eI6us standardele lor $orale Hosnice 3i
lu$escul. Se :+ceau 6lGngeri c+ e6isco6ii erau $ai $ult interesa;i 7n 6olitic+% 6restigiul
6ersonal 3i 6rivilegii decGt 7n 6roble$e de credin;+ sau nevoile duhovnice3ti ale
credincio3ilor. Un $are ca$6ion ortodoI al 2ilei% $onahul atonit Ivan =i3ens9ii%
(''
a
co$entat acid c+ B7n locul teologiei ei dobGndesc cavaleriile oa$enilor% dece6;iile
avoca;ilor 3i balivernele diavolului. <i au :ost $ai interesa;i de B7ndre6t+rileC legii decGt
de BcanoaneleC isericii. Adev+rat% retorica lui =i3ens9ii este 6asional+% dar arat+ o
de2a$+gire 6ro:und+ 3i o 6ierdere a 7ncrederii 6e care o aveau conte$6oranii lor :a;+ de
ierarhi. Mai $ult% e6isco6ii au :ost divi2a;i 7ntre ei.
Pe la @nele secolului al 3ais6re2ecelea% :+r+ s+ @e ca6abili s+ se o6un+ 6resiunii
eIterne% ei au ca6itulat 7n $as+ 7n :a;a ascult+rii ro$ane. !ur$ele lor nu i-au ur$at. Cu
sco6ul de a @ stabilit+ o unire ecclesial+ cu Ro$a% au :ost necesare obligativitatea 3i
6ersecu;ia. Aceast+ $+rturisire 6oate @ construit+ di:eritN e6isco6ii nu 3i-au 6+r+sit
tur$ele lor% ci $ai $ult laici au re:u2at s+ se su6un+ 6astorilor lor. Jn orice ca2% 7n
co$unitatea ortodoI+ o tensiune ne:ericit+ a divi2at ierarhia de oa$eni. 4reutatea
a6+r+rii ortodoIiei 7$6otriva unirii :or;ate cu Ro$a a c+2ut 7n 7ntregi$e 6e u$erii laicilor
credin;ei ortodoIe 3i a clericilor. <:orturile lor devotate 3i ac;iunea concentrat+ 6+strat+ 7n
credin;a ortodoI+ a :+cut restaurarea canonic+ 6osibil+. O datorie $aHor+ trebuia
7$6linit+. OrtodoIia cerea urgent o Bconstruc;ie creativ+ a cre2ului%C o rea@r$are a
credin;ei ortodoIe. O ast:el de Breconstru;ieC trebuia s+ derive dintr-o con:runtare
con3tient+ cu 6rovocarea dual+ a vestuluiN catolicis$ul ro$an 3i re:or$a. Putea tradi;ia
bi2antin+ s+ se $en;in+ strict du6+ cu$ era sau trebuiau noile :or$e aco6eriteO !rebuia
ortodoIia s+ r+$Gn+ 6ur Bestic+C sau sub noile condi;ii trebuia 7ntr-un anu$e :el
Boccidentali2at+OC O ast:el de datorie nu 6utea @ 7$6linit+ 7ntr-un $o$ent. <vident% era
un 6rogra$ 6entru $ai $ulte genera;ii. Jn 6rocesul unei noi tensiuni care se s6riHinea 6e
o 6au2+ ie3it+ 7ntre cei care au r+$as ortodoc3i. Re2ultatul a :ost o B6seudo$or:o2+C
a$bigu+ a gGndirii ortodoIe 3i 7ntr-o oarecare $+sur+ o via;+ ortodoI+. #e3i aceste
e:orturi ale secolului al 3ais6re2ecelea a teologilor ortodoc3i ai Rusiei de vest ar @ 6utut s+
se ter$ine 7n e3ec 3i co$6ro$is% nobilitatea 3i i$6ortan;a lucr+rii lor nu 6oate @
obscuri2at+.
121
Stanislav Cardinalul Hosius DStanislav Ho2Hu2E D(K&0-(K).E% $arele e6isco6 6olone2 3i unul dintre ierarhii
catolici conduc+tori ai secolului al 3ais6re2ecelea% care a :ost un $e$bru 6re2ident la Sinodul de la !rent.
Renu$it 6entru 2elul lui 7n co$baterea o6onen;ilor catolicis$ului% la el s-a :+cut re:erin;+ de conte$6oranii
lui ca 3i la un Bal doilea AugustinC 3i ca 3i la Bciocanul ereticilor.C <l a :ost cel care a introdus societatea lui
Iisus Die2ui;iiE 7n Polonia 7n (K,0. Jntre (K,0 3i (,K0% K& de stabili$ente ie2uite au :ost 7nte$eiate 7n Polonia.
122
A se vedea $ai Hos% sec;ia I=.
38
Se$ni@ca;ia acestor eveni$ente variate 6oate @ 7n;eleas+ nu$ai 7ntr-o 6ers6ectiv+
euro6ean+ $ai larg+. Atunci <uro6a era divi2at+ 7n dou+ cG$6uri ostile% blocuri 6olitice 3i
con:edera;ii con:esionaleN liga catolic+ 3i alian;a evanghelic+. Minoritatea ortodoI+ 7n
Polonia 3i Lituania nu 6uteau sc+6a de leg+turile 7n aceast+ 6utere de lu6t+ $ai larg+. Nici
o statur+ 6olitic+ nu era 6osibil+ dincolo de dedica;ia con:esional+ 3i @ecare alegere
6olitic+ avea conota;ii 6olitice. Patriarhul Constantino6olului a :ost 6uternic i$6licat 7n
acest concurs 6olitic. #in $o$ent ce el sluHea ca 3i ca6 al unei biserici largi 3i ca un lider
na;ional al unei Bna;iuni cre3tineC Prum milletiQ din i$6eriul oto$an% el a :ost o @gur+
6olitic+ 6roe$inent+ 6e scena interna;ional+.
('/
Se$ni@cativ $ai este interesul s+u ar+tat
3i 6artea activ+ luat+ 7n soarta isericii OrtodoIe Ruse3ti de al;ii 6atriarhi estici 7nce6Gnd
cu ulti$ele decade al secolului al 3ais6re2ecelea. #estinul istoric al isericii OrtodoIe din
Polonia 3i Lituania de de6ins 7n cele din ur$+ i2bugnirea 6olitic+ 7ntre 6uterile 6rotestante
3i catolice care v-a iru$6e 7n curGnd 7n R+2boiul de !rei2eci de ani D(,(*-(,0*E. Jn acest
con?ict Polonia a devenit un centru strategic. Aceasta eI6lic+ interesul viu al 6rin;ilor
$oldoveni 7n a:acerile ecclesiale ale isericii Ruse vestice 3i de ce 6rin;ul valah a :ost
nu$it $itro6olit de Kiev.
('0
Acest act a si$boli2at $ai $ult solidaritate ortodoI+M re?ecta
un interes 6olitic co$un. Aactori neteologici cGnt+reau $ult 7n situa;ia ecclesial+ 3i
cultural+ a Rusiei de vest% unde al treilea s:ert al secolului al 3ais6re2ecelea al isericii
OrtodoIe s-a con:runtat cu o 6rovocare sever+ din vest% o 6rovocare eIisten;ial+ religioas+
3i cultural+.
II
!rtemie 0i Kur+s9i
!+ria i$6actului 6rotestant 7n cercurile ortodoIe din Polonia 3i Lituania nu 6oate @
a@r$at cu acurate;e. Se 6are c+ a :ost considerabil 7n s6ecial 7n decadele $iHlocii ale
secolului al 3ais6re2ecelea. Provocarea ei trebuia con:runtat+. Se$ni@cativ% 6ri$ii scriitori
ortodoc3i din aceste teritorii care au r+s6uns au :ost :ugarii din Moscova% egu$enul
Arte$ie 3i celebratul 6rin; Andrei Kurbs9i.
Arte$ie% ale c+rui d+-;i sunt nesigure a :ost egu$en al $+n+stirii S:Gnta !rei$e. Jn
(KK0 un sinod de la Moscova l-a conda$nat 6entru ere2ie DBanu$ite schis$e luteraneCE
7nchiderea 7n $+n+stirea Solovs9i% din care a sc+6at $ergGnd 7n Lituania. Jnregistr+rile
6rocedeelor 6rocesului nu arat+ nici o ere2ie. Se 6are c+ adev+ratul $otiv 6entru
conda$narea lui au :ost 6re:erin;ele ideologice. Jn ti$6 ce liderii sinodului a6ar;ineau
6artidului io2e@t do$inant% Arte$ie a aderat la tradi;ia transvolgan+. <reticii trebuiau $ai
$ult 7ndru$a;i decGt 6ersecuta;i.
Jn Lituania% Arte$ie a :ost tras 7n a6+rarea ortodoIiei 7$6otriva c+ilor 6rotestan;ilor
3i a antitrinitarienilor. <l s-a stabilit 6e teritoriul lui Iurie% 6rin; de Slu;% unde contactele
lui i-au inclus 6e cei is6iti;i sau converti;i la 6redica 6rotestant+. Pentru $uncile lui
Arte$ie a cG3tigat laudele lui [aharie Ko6istens9ii%
('K
un gGnditor ortodoI distins al
ur$+torului secol% care vorbe3te 7n Cartea arrii Bisericii +ostolice i ecumenice
123
BNa;iuneaC sau siste$ul millet a :ost :olosit de conduc+torii $usul$ani 6entru a trata cu $inorit+;ile
religioase din do$eniul lor. Aiec+rei Bna;iuniC i s-a 6er$is s+ guverne2e a:acerile ei interne du6+ 6ro6riile
lor legi 3i obiceiuri 3i ca6ul religios al Bna;iuniiC era res6onsabil 6entru ea 7naintea autorit+;ilor $usul$ane.
#u6+ cucerirea bi2an;ului% conduc+torii tuci 3i-au eItins siste$ul ortodoc3ilor sub 6atriarhul
Constantino6olului.
124
Petru Movil+ DMovil+ 7n ro$Gn+% MohFla 7n ucrainean+E. A se vedea $ai Hos sec;ia =II.
39
PPalinodiaQ a acestui B$onah binecuvGntat care cu aHutorul lui #u$ne2eu a 7ntors $ul;i
luterani de la ere2iile ariene 3i luterane 3i 6rin care #u$ne2eu a dis6ersat 6ericolul c+
ru3ii ar @ 6utut @ 6erverti;i 7n aceste ere2ii.C
(',
Abordarea lui Arte$ie :a;+ de disensioni3ti
a :ost $ai $ult 6astoral+ decGt 6ole$ic+. Scrierile lui erau notabile 6entru atitudinea lor
u$an+ :a;+ de o6onen;i. <l tratea2+ cu ei 7n duhul toleran;ei 3i a carit+;ii evanghelice
adev+rate% virtu;i care au r+$as de la b+trGnii transvolgani% dar rare 7n literatura 6ole$ic+
a 2ilei. Au :ost 6+strate un anu$it nu$+r din e6istolele lui Arte$ie.
(')
<le desco6er+
6unctul de vedere ortodoI des6re 6roble$e ar2+toare. #e un interes $aHor sunt cele dou+
$esaHe c+tre SF2$on undnF% un 6reot clavin in?uent care $ai a6oi s-a retras 7n
sociniais$ 3i s-a al+turat ari6ei ei cele $ai radicale Dnon adorantesE.
('*
Jn (K,' undnF a
6ublicat un tratat 7n vernacular+% ?usti>carea unui ctos 1n faa lui 0umnezeu
P2ravdanie #rena#o c.elove"a ered bo#omQ 3i Cate.ismul P5atezi.isQ.
('.
Prin;ul Andrei Kurbs9ii D(K'*-(K*/E a :ost un lider $ilitar distins 3i un o$ de stat.
#e3i un re:ugiat din ;ara lui% el a g+sit i$ediat un loc 7ntre nobilii din =olFnia unde i s-au
con:erit onoruri 3i 6rivilegii. Nu se 3tie cu$ a 6ri$it aceast+ erudi;ie. <a reiese din
cores6onden;a sa vehe$ent+ 3i celebr+ cu ;arul Ivan I= 3i din Istoria lui Ivan I& PIstoriia o
veli"om "niaze 3os"ovs"omQ un scriitor 7nde$Gnatic% un 6ole$ist 6uternic 3i un o$ cu a
inteligen;+ $are.
(/&
<l nu a :ost un 6a$?etar veninos 3i urGtor 6lecat 6ati$ilor lui 3i
6ledGnd cau2a boierilor 7$6otriva unui ;ar tiranic. <l era un o$ cu o cultura larg+ 3i un
sus;in+tor al tradi;iei ortodoIe. Jn Moscova el :ost a6roa6e de cercul lui MaIi$ 4recul%
(/(
6e care l-a recunoscut 3i BbinecuvGntatul s+u 7nv+;+torC a c+rui biogra@e a :ost co$6ilat+
$ai tGr2iu. Perturbat de cre3terea Bere2iilor nebune3tiC din Polonia% Kurbs9ii nu a :ost 7n
nici un ca2 6erturbat de negliHen;a 3i indi:eren;a co$unit+;ii ortodoIe de acoloN Bsunte$
ine6;i 3i indolen;i 7n studiu 3i 6rea $Gndri a ceea ce 3ti$.C <l c+uta s+ r+s6Gndeasc+
educa;ia 7ntre ortodoc3i. <l i-a che$at s+ se 7ntoarc+ la sursele 6ri$are% la i2voarele
credin;ei 3i a cunoa3terii. Kurbs9ii a avut o iubire 6entru $area tradi;ie 6atristic+ 3i el a
articulat cu irita;ie 3i griH+ 6entru ortodoc3i care 3tiau 6u;in des6re 6+rin;i 3i care 7i citeau
6u;in. BStr+inii se bucurau de 7nv+;+torii no3tii% 7n ti$6 ce noi% iubind ceea ce este al
nostru% ne-a$ ostenit cu :oa$e duhovniceasc+.C <l a :ost ui$it c+ nu toate scrierile
6atristice au :ost traduse 7n slavona isericii 3i el 3i-a eI6ri$at ne$ul;u$irea :a;+ de
traducerile eIistente. Jn con:or$itate% el a decis s+ le traduc+ din nou.
125
[aharia Ko6Fst8ens9ii D$ort 7n (,')E a :ost un $onah ortodoI conduc+tor 7n 6erioada de du6+ Unirea de
la rest. A se vedea $ia Hos% sec;ia =.
126
Russ"aia istoric.es"aia bibioleca) I=% *(/.
127
<6istolele lui Arte$ie sunt 6ublicate 7n Russ"aia istoric.es"aia bilbiote"a) I=% col. ('&(-(00*. A se vedea
S. 4. =ilins9i% Pols"aia stara =I& ve"a) DOdessa% (.&,E.
128
Socinianis$ul a :ost o i2bugnire anti-trinitar+ a re:or$ei 6rotestante. Li-a 6ri$it nu$e de la doi o6onen;i
ti$6urii ai ere2iei din Italia% Laelius D(K'K-(K,'E 3i Aaust Socinus D(K/.-(,&0E care 7nv+;a c+ Hristos nu era
divin 6rin natur+% ci nu$ai 6rin sluHire. Centrul acestei $i3c+ri s-a $utat s6re 4uvernul din Polonia 3i
Lituania% unde s-a $utat Aaustus Socinus 3i unde s-a 7$6+r;it 7n :ac;iuni rivale. Aac;iunea 6olone2+% condus+
de Socinus% sus;inea c+ se 6otrive3te s+ i ne adres+$ lui Hristos 7n rug+ciune din cau2a sluHirii sale divine 3i
6redica li6sa de 6artici6are la guvern 3i ar$at+. 4ru6ul lituanian% la care s-a al+turat 3i 6e care l-a condus
undF% a inclus cG;iva nobili locali dare 3i-au 6+strat 6o2i;iile lor 7n guvern 3i care 7nv+;au c+ din $o$ent ce
Hristos nu era cu adev+rat #u$ne2eu ne este inter2is s+ i ne rug+$% de aici nu$ele non<adorantes* cele
dou+ gru6uri au :ost cu$va reconciliate la un sinod din (K*0% dar udnF a :ost eIco$unicat 3i a $urit cG;iva
ani $ai tGr2iu. A se vedea <. M. Vilbur% 2 istorie a unitarianismului) vol. I DCa$bridge% Mass% (.0KE.
129
5ate"izi. a lui undnF a :ost 6ublicat Dde3i nu de6lin E 7n +r"eo#ra>c.es"ii sborni" do"umentov.
2tnosiasc.i.sia " istorii severo zaodnoi Rusi) vol. =III% D=ilna% (*)&E% Ivi-IIiv. Arag$ente din 2ravdanie au
:ost 6ublicate 7n 27t: rossis"oi biblio#ra>i &* !* !oi"ova. Ch. I% DSan9 Petersburg% (*(/E. Ulti$ul studiu
des6re udnF este de S. Kot 7n !tudien zur Gltern Gesc.ic.te 2steuroas I D'estsc.rift fHr !c.imdE% D4ra2-
K^ln% (.K,E% 66. ,/-((*.
130
<Iist+ o traducere engle2+ a istoriei lui Kurbs9ii de S. L. I. Aennell% Istoria lui 5urbs"7 a lui Ivan I&)
DCa$bridge% (.,KE.
131
A se vedea $ia sus% ca6itolul I% sec;ia =I.
40
Ar 6+rea ciudat c+ Kurbs9ii a ales s+ traduc+ P+rin;ii 4reci din teIte latine% din
$o$ent ce 6entru acest sco6 el a :ost latin.
(/'
Multe din scrierile lui care l-au interesat au
r+$as s+ @e 6ublicate 7n original 3i 6entru a ob;ine 3i :olosii $anuscrisele grece3ti era o
datorie 6rea di@cil+. Kurbs9ii a lucrat la traducerile vene;iene. iblioteca lui con;inea
lucr+ri co$6lete a lui Hrisosto$%
(//
S:Gntul 4rigorie de Na2ian2%
(/0
S:Gntul Chiril al
AleIandriei
(/K
3i S:Gntul Ioan #a$aschinul%
(/,
la :el de bine ca 3i Nichi:or Calist 7n Bistoria
ecclesiastica*
(/)
Kurbs9ii a :ost i$6resionat de o 6oe2ie s6us+ de MaIi$ des6re 2elul
c+rturarilor vene;ieni care $unceau s+ traduc+ P+rin;ii greci. A6arent el a 7nce6ut s+
cread+ c+ du6+ catastro:a bi2an;ului% acele $anuscrise grece3ti care au :ost salvate au
:ost duse 7n Italia 3i 6use 7n biblioteci la =ene;ia 3i Padova.
(/*

C+derea Constantino6olului a :ost cu adev+rat un de2astru a6ocali6tic 6entru
Kurbs9ii% o vre$e cGnd BSatana a :ost de2legat din leg+turile lui.C AvGnd i2an;ul 7n
$Ginile necredincio3ilor% el a trebuit s+ 6riveasc+ s6re vest. Kurbs9ii nu a avut nici o
si$6atie :a;+ de Ro$a. Sinodul din Aloren;a a :ost du6+ :ra2a lui% Bo tragedie adev+rat+%
cu consecin;e rele 3i triste.C #in contactele lui des6re $untele Athos el a c+utat s+ ob;in+
co6ii ale scrierilor 6ole$ice ale lui Cabasila
(/.
3i altele direc;ionate 7$6otriva latinilor.
Ori2ontul cultural al lui Kurbs9ii a :ost ti6ic bi2antin. #in cau2a iubirii sale culturale 3i
6lec+rii s6re studiu el 6oate @ descris ca un Bu$anist bi2antin.C !eologia 6atristic+ 3i
B7n;ele6ciunea grecilorC D@loso@a greac+E au :ost 7n ochii lui un 7ntreg cultural indivi2ibil.
BP+rin;ii no3tii antici au :ost antrena;i 3i au ado6tat @loso@a natural+ 3i S@ntele Scri6turi.C
Kurbs9ii a c+utat s+ co$bine studiul 6+rin;ilor cu cel al @loso@lor clasici. <l 7l citea 6e
Aristotel D'izica 3i EticaE% 6robabil sub in?uen;a S:Gntului Ioan #a$aschinul 3i Cicero% de
la care a derivat o conce6;ie stoic+ a legii naturale.
(0&
132
Mai eIist+ o controvers+ dac+ sau nu $ai 7nainte de secolul al >=II-lea% bibliotecile din Moscova au
con;inut $anuscrise grece3ti. A$ 6utea vedea% ba2a;i 6e 6robabilitate% 6reten;ii c+ ele au :ost aduse de
c+rturari greci care au venit cu So@a PalaeologosM consecvent 7n ti$6ul lui Ivan I= o colec;ie $+rea;+ a :ost
dis6onibil+. Ca2ul o6us% ba2Gndu-se 6e absen;a eviden;ei% sus;ine c+ 6Gn+ 7n secolul al >=II-lea nu$ai
$aterialul slav a :ost dis6onibil. Proble$a r+$Gne nere2olvat+. PNota autoruluiQ.
133
S:Gntul Ioan Hrisosto$% B4ur+ de AurC D$ort 7n 0&)E% este una dintre cele $ai renu$ite 3i iubite @gur+ din
istoria isericii OrtodoIe el este cunoscut 6entru 6redica sa ne7n:ricat+ 7n Constantino6ol% nu$eroasele sale
o$ilii la <vangheliile 3i <6istolele Noului !esta$ent 3i a liturghiei divine cel $ai $ult sluHit+ 7n isericile
OrtodoIe% care 7i este atribuit+.
134
S:Gntul 4rigorie de Na2ina2% BteologulC D$ort 7n //&-/*/E a :ost di$6reun+ cu S:Gntul =asile 3i :ratele lui
S:Gntul 4rigorie de NFssa% unul dintre $arii gGnditori ai secolului al 6atrulea care a condus iserica la
victoria @nal+ asu6ra arianis$ului 3i a aHutat la standardi2area ter$inologiei teologice asu6ra c+reia s-au
dat atGt de $ulte lu6te 7n controversele trinitariene ale secolului al 6atrulea 3i hristologice ale secolului al
cincilea.
135
S:Gntul Chiril% 6atriarh al AleIandriei din 0(' 6Gn+ la $oartea sa 7n 000% a dus lu6ta 7$6otriva
nestorienilor% care 7nv+;a c+ natura divin+ 3i u$an+ a lui Hristos au :ost 7n 7ntregi$e se6arate 3i c+ din
$o$ent ce Maria a dat na3tere naturii sale u$ane nu$ai ea 6utea @ nu$it T.eoto"os PMaica lui
#u$ne2euQ. S:Gntul Chiril a :ost @gura do$inant+ la Sinodul <cu$enic !rei la <:es% care a conda$nat ere2ia
nestorian+.
136
A se vedea $ai Hos% nota '*.
137
Bistoria ecclesiastica a lui Nichi:or Callistus >antho6oulos D(',&-(//KE con;ine (* c+r;i care trasea2+
istoria isericii de la 7nce6uturile cre3tinis$ului 6Gn+ la do$nia J$6+ratului i2antin Aoca D,&'-,(&E.
Nichi:or Calist era cunoscut 3i 6entru alte scrieri 6e te$e liturgice la :el de bine ca 3i la un catalog al
6+rin;ilor iserici% 7$6+ra;ilor% 6atriarhilor% $elodi3tilor 3i a s@n;ilor.
138
Unde a a6+rut aceast+ ru$oare 3i cu$ a aHuns la Kurbs9ii nu se cunoa3te. A :ost 6robabil 6rin MaIi$
4recul% de3i el nu ar @ 6utut au2i de la grecii care s-au a3e2at 7n =olFnia du6+ distrugerea
Constantino6olului. PNota autoruluiQ.
139
Nicolae Cabasila D(/'&-(/.&E a :ost un distins $istic isihast 3i un o6onent deschis al teologiei latine 3i a
scolasticis$ului. <l este cunoscut 6entru &iaa 1n Bristos) tr. C. S. Cantan2aro DSt. =ladi$ir Se$inarF Press%
(.)0E 3i un Comentariu la litur#.ie) tr. S. M. HussF DLondra% (.,&E .
140
Studiul @loso@ei ecclectice 3i $inunatul stil de 6ro2+ al lui Cicero D(&,-0/ du6+ HristosE% $are o$ de stat
3i orator ro$an% a :ost o 6arte standard al curricu$ului 3colilor 7n care $ul;i scriitori cre3tini au :ost
antrena;i. In?uen;a lui se si$te 7n s6ecial 7n 6+rin;ii vestici ca A$bro2ie% Ieroni$ 3i Augustin.
41
Kurbs9ii a reali2at un 6lan a$bi;ios de traducereN to;i 6+rin;ii secolului al 6atrulea.
Ca o 6arte din subiect% el a adunat 7n Hurul lui 6entru studii clasice o adunare de c+rturari
tineri sau baccalaurei 3i i-a stilat. <l 3i-a tri$is o rud+% 6e 6rin;ul Mihail Obolens9ii% s+
7nve;e 3tiin;e 7nalte 7n Cracovia 3i Italia. Nu a :ost u3or 6entru Kurs9ii s+ g+seasc+ destui
oa$eni ?uen;i 7n latin+ care era :a$iliari cu slavona literar+. <l nu st+6Gnea destul de
bine slavona. #ar el s-a o6us 7n a traduce P+rin;ii 7ntr-o colocvial+ $ai crud+. La sugestia
lui un $e$bru al :a$iliei bogate Ma$onich 7n =ilna.
(0(
7n (K*( el a 6ublicat o Gramatic a
limbii slavone PGramati"a slovens"aia izi7"aQ.
Nu$ai o $ic+ 6arte din traducerea lui Kurbs9ii a :ost 7$6linit+. Jn ad+ugire la
6redicile lui Hrisosto$% cu care a 7nce6ut% Kurbs9ii a reu3it s+ traduc+ lucr+rile 6ri$are
ale S:Gntului Ioan #a$aschinul% inclu2Gnd 0ialectica 3i 0e >de ort.odo,a 3i unele scrieri
$ai $ici.
(0'
<le au eIistat deHa% dar 7n traducerea lui Ioan% eIarh al ulgariei.
(0/
Kurbins9ii
a veri@cat teItul S:Gntului Ioan 7$6otriva edi;ii latine sau grece3ti% l-a revi2uit 3i a ad+ugat
traduceri la ca6itolele care li6seau. La 0ialectica lui #a$aschin el a ad+ugat o
introducere 0esre lo#ic% ba2at+ 6e Trivii erotomata) 6ublicat+ de Sohann S6angenberg
7n (KK' 3i (KK0 7n Cracovia.
(00
A6arent Kurbs9ii a inten;ionat aceast+ lucrare s+ @e un teIt
$anual. Jn (K*K Kurbs9ii a ti6+rit 7n =ilna o traducere a S:Gntului Ioan #a$aschinul% 2
disut 1ntre un saracin i un cretin* #in al;i 6+rin;i% el a reu3it s+ traduc+ 3i s+ 6ublice
nu$ai cGteva o$ilii 3i 6redici.
(0K
Pentru a avansa aceast+ dis6ut+ cu arienii D6rinci6ala sa
6reocu6a;ieE% Kurbs9ii a co$6ilat 3i tradus cGteva antologii eIegeticeN 'atele i eistolele
P!ol9ovFi A6ostolQ% inclu2Gnd o selec;ie s6ecial+ de teIte 6atristiceM 2 abreviat
interretat a rofeilor P!o"rac.enie tol"ovs"ii roroc.estvQ% care con;inea un
co$entariu 6atristic
(0,
3i o Psaltire interretat PTol"ovaia saltirQ% 7n care s6re ad+ugire
141
Aa$ilia Ma$onici au :ost ti6ogra@ bine stabili;i 7n =ilna. #oi dintre cei $ai cunoscu;i dintre ei au :ost
:ra;ii Ku2$a 3i Lu9ash% care 6osedau 6ro6riul lor birou de ti6+rituri 3i au :ost ti6ogra@ 7n guvernul lituanian.
142
0ialectica 3i 0e >de ort.odo,a) di$6reun+ cu o sec;ie 0esre erezii 1n eitome 3i o introducere scurt+% din
cele 6atru 6+r;i ale lucr+rii 6rinci6ale a S:Gntului Ioan #a$aschin 'ntna cunoaterii* 0e >de ort.odo,a
este titlul obi3nuit dat sec;iei 6atru din 'ntn) dar titlul eIact este 2 e,unere e,act a credinei
ortodo,e*
143
Nu se cunosc $ulte des6re via;a lui Ioan. <Iarh al ulgariei D.'KE sau la ce se re:er+ titlul de BeIarhC% ci
nu$ai cGteva lucr+ri de ale lui sunt cunoscute. !raducerea sa a 0e >de ort.odo,a vine din anul *.(-*.'% el a
$ai scris un co$entariu la cele 3ase 2ile ale crea;iei P3estodnevQ ba2a;i 6e Be,aimeronul S:Gntului =asile 7n
ti$6 ce o$iliil lui sunt editate 7n So@a de #ora Ivanova Mircheva.
144
Sohann S6angenberg D(0*0-(KK&E care a :ost un lucr+tor neobosit al cau2ei re:or$ei. N+scut 7n Hardegsen
7n (0*0% @ind cunoscut $ai tGr2iu ca Hardesius% Hardesianus 3i Hardesianus. #u6+ ce s-a 7$bibat cu duhul
u$anis$ului al Universitatea din <r:ust% a devenit rectorul 3colii 3i un 6redicator la Stolberg. <l a devenit
un si$6ati2ator ti$6uriu al ideilor Re:or$ei 3i 7nc+ din (K'&% du6+ biogra:ul lui Men2el% el a 7nce6ut s+
inter6rete2e scri6turile 7ntr-un :el neobi3nuit Pnon consueto moreQ. Jn (K'0 el a :ost invitat 7n ora3ul i$6erial
de Nordhausen unde a sluHit ca educator 3i 6astorM el 3i-a deschis 6ro6ria 3coal+ cunoscut+ ca @!colae
%ord.usanae Eiscoum*; Re6uta;ia lui S6angenberg ca 6astor 3i educator s-a r+s6Gndit i$ediat 7n (K0,
Luther a cerut ca S6angenberg s+ $earg+ 7n Mans:eld cu sco6ul de a conduce a:acerile isericii de acolo. A
lucrat :+r+ de oboseal+% uneori 6redicGnd de 6atru ori 6e 2i. Jn (KK& S6angenberg a $urit% l+sGndu-3i 7n
ur$+ so;ia sa de 0/ de de ani 3i 6atru @i Ddintre care trei au devnit teologiE. S6angenberg a scris i$ne%
6redici% lucr+ri cu o natur+ doctrinar+ 3i lucr+ri cu caracter $oral. Jn 3ar#arita t.eolo#ica el trans6une
$oci t.eolo#ici a lui Melancton 7n :or$a 7ntreb+rilor. Trivii erotomata a avut de a :ace cu trivium sub :or$a
7ntreb+rilor.
145
Arag$ente ale unor traduceri co$6letate 6ar;ial% 7ntre sec;iile Istoriei ecclesiastice) eIist+ 7ntr-o :or$+ a
$anuscriselor. Istoria ecclesiatic a lui <usebiu% e6isco6 de Ce2area D$ort 7n //.E este de de6arte una
dintre cele $ai celebre istorii te$6orale 3i 6ri$a surs+ a tutror cercet+rilor 7n iserica cre3tin+. O edi;ie
critic+ a acestei lucr+ri a :ost co$6ilat+ de <d8ard Sch8art2 3i 6ublicat+ 7n Giec.isc.e C.ristlic.e
!c.iftsteller DLei62ig% (.&/-(.&.E.
146
4re3it atribuit lui MaIi$ 4recul Pnota autoruluiQ.
42
la co$entariul 6ri$ar luat din !eodoret al Cirului
(0)
3i din Pseudo-Atanasie%
(0*
el a inclus
un nu$+r de alegeri bogate 3i a6te din al;i P+rin;i. Jn toate acestea Kurbs9ii $ani:est+ un
interes dog$atic vital 3i o credin;+ sobr+ 3i clar+.
J$6linirile $odeste ale lui Kurbs9ii au :ost 7n co$6ara;ie cu scala 6lanului s+u
original% c+ci el a conce6ut un ast:el de 6rogra$ 3colar. Sche$a desco6er+ o conce6;ie
clar+ a culturii religioase% 7nte$eiat+ 7n tradi;ia culturii slavo-elinice. <l s-a o6us
Bbarabaris$ului 6olon.C Aceasta nu a :ost o :ra2+ retoric+. Li$baHul 6olone2 era 7n acele
$o$ente :olosit 6entru sco6uri c+rtur+re3ti 3i literatura 6olone2+ era 1n statu nascendi. Jn
contrast% literatura slavonei isericii eIista de secole 3i 3i-a de2voltat 6ro6riul stil 3i
tradi;ie elaborat+. Kurbs9ii a avut $otive s+ $+rturiseasc+ c+ o traducere acurat+ din
6olone2+ 7n slavona greac+ sau chiar latin+ era i$6osibil+. Sensul 6utea @ redat dar stilul
6utea @ 6ierdut.
Mult $ai $ult decGt un scrib sau un c+rturar uscat% Kurbs9ii avea un senti$ent viu
6entru vre$urile lui. Uelurile lui au :ost criticate ca @ind 7nvechite 3i de$odate. #e :a6t%
ele erau 6ro:etice. <l s-a sGrguit 6entru o rena3tere creativ+ a tradi;iei 6atristice% o
revitali2are 3i o continuare a $o3tenirii bi2antine 7n lu$ea salv+. =iitorul ortodoIiei%
credea el% de6indea de credincio3ia :a;+ de P+rin;i.
III
Cercul Ostro- 0i /i+lia
Kurbs9ii nu era singur 7n 7ncerc+rile lui literare 3i educa;ionale. Jn a doua Hu$+tate a
secolului al 3ais6re2ecelea un anu$it nu$+r de centre de ti6ar au :ost stabilite 7n Lituania
3i Polonia% cel $ai $ult de $Gni 6rivateN Ivan Aedorov
(0.
3i Petru Mstislave;%
(K&
6e
$o3tenirea :a$iliei Chod9ie8ic2 D(K*, 6Gn+ 7n (K)&E
(K(
Aedorov 7n Lvov D(K)/-(K).EM
Mstislave; 7n =ilna D(K)0-(K),% 7nviat de :a$ilia Ma$onici 7n (K*'M 6rin;ul Konstatin
Ostro2hs9ii
(K'
7n Ostrog =olFnia D(K*&-(K.&E.
(K/
Princi6alul $otiv al acestor centre era
a6ologeticM 6rinci6alul lor $otiv era de a co$bate 6ro6aganda 6rotestant+ 3i arian+.
Pentru acest $otiv era $ult $ai i$6ortant s+ 6ublic+$ surse 6ri$are decGt lucr+ri
147
!eodoret% e6isco6 de Cir D0'/-0,,E% a :ost un teolog al tradi;iei antiohiene% de unde a venit Nestorie 7n
ti$6 ce si$6atia 3i 6rietenia 6entru Nestorie a:ost de a dovedii% c+ci el l-a conda$nat deHa 6e Nestorie la
Calcedon 7n 0K(% el a :ost conda$nat ca unul dintre cele trei ca6itole al Sinodul <cu$enic Cinci din
Constantino6ol 7n KK/. #incolo de controversele hristologice el a :ost cunoscut 6entru eIege2a lui
scri6turistic+ valabil+.
148
Multe :rag$ente eIistente ale co$entariilor din Psal$i% 4ene2+% <cclesial 3i CGntarea CGnt+rilor au :ost
atribuite S:Gntului Atanasie% e6isco6ul AleIandriei din /'* 6Gn+ 7n /)/% un lu6t+tor curaHos 7$6otriva
arienilor care a :ost eIilat de trei ori din scaunul lui 3i care este cunoscut 6entru Trei discursuri 1motriva
arienilor 3i &iaa !fntului +ntonie*
149
Ivan Aedorov a stabilit 6ri$a ti6ogra@e 7n Moscova 7n (K,0 dar a :ost 7n curGnd scos a:ar+ de o gloat+
su6ersti;ioas+ ridicat+ de co6iatori de $anuscrise 6ro:esionali. <l a :ost tri$is 7n [adlubov 7n Lituania% unde
a ti6+rit evangheliile 7n (K,* 3i cGnd 6atronul lui a 6ierdut interesul lui 7n 6roiect% $utGndu-se s+ stabileasc+
6ri$a ti6ogra@e 7n Lvov 7n (K)/. Mai tGr2iu a $ers 7n Ostrog 6entru a lucra 6entru 6rin;ul Constantin unde
a ti6+rit biblia Ostrog D(K*&-(K*(E. Mai a6oi a 7ncercat s+ 73i stabileasc+ 6ro6riul a3e2+$Gnt 7na6oi 7n Lvov
dar a $urit acolo 7n (K*/.
150
Petru Msltislavets a :ost asistentul lui Aeodor 7n Moscova. <l a venit cu el 7n Lituania 3i s-a a3e2at 7n =ilna%
unde a ti6+rit <vanghelile 3i Psal$ii.
151
Aa$ilia Chod9ie8ich2 a :ost una dintre cele $ai 6roe$inente :a$ilii nobile 7n Lituania 3i a :ost
si$6atetic+ Re:or$ei Protestante. 4rigorii Chod9ie8ic2% ca6elanul din =ilna% care era ortodoI 3i-a a3e2at tot
venitul 6entru a @nan;a o6era;iile de ti6+rire 6entru al @nan;a 6e Aedorov.
152
A se vedea $ai Hos% sec;ia I=.
153
#es6re ti6+rituri 7n ti$6ul acestei 6erioade a se vedea M. N. !i9ho$irov% BNachale $osc9os9ogo
9ingo6echantiia%C 8c.en7e zais"i 3G8 DMoscova% (.0&E 3i A. =. [ernov% %ac.alo "in#ooc.atania v 3os"e
i na 8"raine DMoscova% (.0)E.
43
argu$entative. Re2ultatul a :ost o curgere de $anuale liturgice% c+r;i devo;ionale%
6a$?ete religioase 3i 6redici.
Cele $ai i$6ortante din aceste ti6ogra@i au :ost 7n Ostrog% unde 6rin energiile
6rin;ului Ostro2hs9ii a 6+rut un centru de educa;ie cultur+. Jntre Biubitorii de
7n;ele6ciuneC care s-au adunat acolo au :ost 4herasi$ S$otri;chii% educatorul
(K0
Ivan
Aedorov% ti6ogra: 6rinci6al% 6reo;ii =asile Sura2schii% autorul 8nei credine unite P2 edinoi
vereQ%
(KK
3i #e$ian Naliva9o D:ratele celebrului het$anE
(K,
3i cu o :ai$+ celebr+% San Liatos%
$ate$atician 3i astrono$.
(K)
#e aceast+ co$unitate la Ostrog [aharia Ko6Fstens9i 3i-a
scris Palindodia( Baici eIistau oratori egali cu #e$ostene.C Aici eIistau doctori bine
antrena;i 7n greac+% latin+ 3i slavon+. Aici eIistau re$arcabili $ate$aticieni 3i astrono$i.
Printr-o eIagerare evident+% cuvintele lui indic+ o i$6resie 6uternic+ 6e care
7ntre6rinderea Ostrog a l+sat-o s6re genera;iile care vor ur$a. <i au cultivat aceia3i
vi2iune a unei culturi slavono-elinice la :el cu$ a :+cut Kurbs9ii.
Lcoala din Ostrog a :ost $odelat+ du6+ un $odel greco-bi2antin. A :ost de $ai $ulte
ori descris+ ca o B3coal+ greac+C 3i era de :a6t o B3coal+ de trei li$biC Ptrilin#ue l7caeumQ
3i de arte liberale. BNon slavonicae duntaIat linguae% sed graecaru$ HuIta atYue latinaru$
artiu$ ereIit 6alaestra$.C
(K*
=isul lui nu s-a $ateriali2at niciodat+M $ai $ult 3coala a
reu3it s+ su6ravie;uiasc+ nu$ai cG;iva ani. Pentru acele vre$uri 6lanul nu era realist. O
cri2+ critic+ a unui 6ersonal cali@cat a eIistat 7n tot locul. Jnv+;+tori co$6eten;i erau
i$6osibil de g+sit% 7n s6ecial 6entru instruc;ie 7n greac+. Jn (K*/ Ostro2;i a luat 7n
considerare angaHarea cGtorva unia;i greci de la colegiul grecesc S:Gntul Atanasie din
Ro$a% dar :+r+ succes. Mai tGr2iu a 6rivit la 4recia. Chiril Lu9aris% viitorul 6atriarh% a
6redat la Ostrog 7ntre (K.0 3i (K.K.
(K.
Ostro2hii a 7ncercat s+ educe studen;i. Ca 3i
154
4herasi$ S$otri;chii a :ost 6ri$ul rector al Acade$iei din Ostrog% colaboratorul 6rinci6al 7n 6reg+tirea
bibliei Ostrog% autorul 6re:a;ei 3i autorul c+r;ii C.eia 1mriei cerurilor) o a6+rare a ortodoIiei 7$6otriva
unia;ilor scris+ 7n (K*0.
155
0esre o credin unit a :ost 6ublicat+ 7n Ostrog 7n (K*/ 3i 6+strat+ 7n Rus"aia istoric.es"aia bibliote"a)
=II% ,&(-.*/.
156
#e$ian Nalivai9o a :ost 6reot la iserica S:Gntul Nicolae 7n Ostrog. Aratele lui Se$erin a :ost
organi2atorul 6ro6riei @r$e de reveren2i care s-a revoltat la c+derea din (K.K 3i a He:uit teritoriul din Hurul
oralului Lu;9% inclusiv teritoriile e6isco6ului !erle;chii% care 7n acele vre$uri era 7n Ro$a 6ri$Gnd
binecuvGntarea 6a6ei 6entru Unia;ia de la rest Da s vedea $ai HosE. Jn ur$+torul an Se$erin a :ost ca6turat
de ar$ata 6olone2+% torturat 7n 7nchisoare ti$6 de un an 3i deca6itat.
157
San Liatos D(K/.-(,&KE% un catolic era 6ro:esor la Universitatea din Cracovia 3i care a :ost de6us din
:unc;ia lui @indc+ s-a o6us re:or$ei calendarului 6a6ei 4rigorie >III. A se vedea $ai Hos.
158
Iacob Sus2a% !aulus et Paulus* PNota autoruluiQ. Iacob Sus2a *(,(&-(,*)E a :ost e6isco6 de Chel$ din
(,K' 3i ca6ul ordinului $onahal Uniat asilian din (,,( 6Gn+ 7n (,,). !aulus et Paulus rut.enae unionis
san#uine beati ?osa.ati transformationis sive 3eletius !motricius a :ost 6ublicat 7n Ro$a 7n (,K,.
159
Chiril Lu9aris a :ost una dintre cele $ai i$6ortante 3i tragice @guri ale isericii OrtodoIe din aceast+
6erioad+. N+scut 7n Creta 7n (K)'% el a 6ri$it o larg+ educa;ia u$anist+ 7n 3coala greac+ din =ene;ia 3i al
Universitatea din Padova. A :ost hirotonit 6reot de v+rul s+u% Meletius Pigas% 6atriarhul AleIandriei 3i tri$is
7n <uro6a de est 6entru a 7i aHuta 6e ortodoc3i 7n lu6ta lor 7$6otriva unirii din rest. <l a 6artici6at la
Sinodul din (K., 7n rest 3i a 7nv+;at 7n 3colile ortodoIe din Ostrog% =ilna 3i Lvov. Aor;at s+ :ug+ 6entru o
vre$e scurt+ @indc+ a :ost acu2at c+ este un s6ion turc% el s-a 7ntors la 3coala din Lvov 6entru o 7nc+ scurt+
6erioad+ de ti$6 7n (,&& 3i a6oi a :ost ales 6atriarh de AleIandria 7n (,&(. Jn ti$6 ce era 6atriarh de
AleIandria% el a dobGndit cG;iva 6rieteni dane2i 3i engle2i cu care a cores6ondat 7n 6roble$e religioase 3i
6rin (,() el a ado6tat o 6o2i;ie 6rotestant+ deschis+ :a;+ de 6roble$e ca tainele 3i icoanele. Jn (,'& Lucaris
a :ost ales 6atriarh de Constantino6ol 3i a devenit un 6unct :ocal al intrigilor constante de sub turci.
3rturisirea sa% $ai 7ntGi 6ublicat+ 7n latin+ la 4eneva 7n (,'.% avGnd un caracter 7n 7ntregi$e 6ro-calvin a
:+cut ca Lucaris s+ @e o ;int+ s6ecial+ a ie2ui;ilor 3i a cur;ii oto$ane% care au :ost res6onsabile 6entru
de6unerea lui 7n (,'(% (,// 3i (,/K. Jn cele din ur$+% 7n (,/* Chiril Lucaris 3i 3rturisirea lui au :ost
conda$nate 7ntr-un sinod 7n Constantino6ol 3i el a :ost arestat de turci cu acu2ele de tr+dare 3i 7n ti$6 ce
c+l+torea 7n eIil a :ost o$orGt de navigatorii lui 6e vas. Cea $ai bun+ $+rturisire a vie;ii lui Chiril a :ost
co$6ilat+ de !ho$as S$ith% Collectanea de C.irillo $ucario DLondra% ()&)EM o lucrare $odern+ des6re Chiril
este 4. A. HadHintoniou% Patriar.ul rotestant DRich$ond% (.,(E.
44
inter6re;i ai Sinodului din rest% 6+rintele Ci6rian% se 6are c+ a :ost unul dintre studen;ii
lui. <l a studiat 7n =ene;ia 3i Padova 3i a6oi a stat 7n $untele Athos. Succesul lui
Ostro2hs9ii 7n aceste 7ndatoriri variate a :ost $odest. Probabil 7ntregul lui 6roiect a :ost
6rea a$biguu 6entru o 7ntre6rindere 6rivat+. Chiar 3i a3a% renu$ele cG3tigat de 3coala din
Ostrog era Husti@cat% nu atGt de $ult 6entru 7$6linirile lui cGt 6entru 6ionieratul s+u nobil.
#e la 7nce6ut co$unitatea Ostrog a :ost 6ro:und i$6licat+ 7n lu6ta cu 6ro6aganda
ro$an+ 3i $ai tGr2iu cu cea a unia;ilor.
(,&
Re:or$a calendarului introdus+ 7n (K*' de 6a6a
4rigorie >III a creat o $are agita;ie.
(,(
Re2isten;a deschis+ a :ost 6uternic+ 7ntr-un anu$it
nu$+r de cartiere 3i 7n Polonia re2isten;a includea anu$i;i ro$ano catolici. San Liatos al
Cracoviei a atacat violent. <I$atriculat din universitate% el s-a dus 7n Ostrog unde a
sus;inut gru6urile ortodoIe care se o6uneau noului calendar. DLiatos a continuat ca$6ania
sa 6Gn+ 7n (,&/E Un alt o6onent viguros al re:or$ei a :ost 4herasi$ S$otri;chi% directorul
3colii din Ostrog 7n (K*&. Un 6a$?et 6ublicat 7n (K*/ denun;+ destul de vehe$ent. Jn
acela3i an iserica Constantino6olului a res6ins :or$al re:or$a calendarului 3i a adus
dis6uta la @nal 6entru ortodoc3i. Jn Polonia 3i Lituania controversa s-a $en;inut 6entru
7nc+ cG;iva ani 6rin 7ncerc+ri 6ersistente de a 6une 7n :olosin;+ noul calendar 7n toat+ ;ara.
Mult $ai se$ni@cativ+ decGt lu6ta 7$6otriva re:or$ei calendarului 3i cea $ai
s6ectacular+ din toate 7ncerc+rile co$unit+;ii din Ostrog a :ost traducerea 3i ti6+rirea
Marii ibliii de la Ostrog. Odat+ cu 6ublicarea ei 7n (K*& Drea@r$at+ 7n (K*( cu anu$ite
a$enda$ente tehniceE% teItul de6lin al ibliei 3i-a :+cut o ast:el de a6ari;ie 7n slavona
bisericeasc+. iblia din Ostrog% r+$Gne un 6unct de re6er 7n istoria biblic+. St+ ca o $are
7$6linire 7n sine% un $onu$ent de erudi;ie% literatur+ 3i teologie.
iblia de la Ostrog a :ost conce6ut+ ca o unealt+ 6ole$ic+ 3i inten;ionat+ 6entru o
circula;ie larg+. Jn Pre:a;+% scris+ de un anu$it 4herasi$ S$otrischii% cititorii au :ost
6uternic averti2a;i 7$6otriva celor care% 6retin2Gnd c+ cursul lor a :ost sus;inut de S@ntele
Scri6turi% Bcu blas:e$ie 7ncearc+ s+ 7i ur$e2e lui Arie 7n 7nv+;+turile lui.C iblii na;ionale
au :ost instru$ente caracteristice 6entru re:or$atori. ibliile 6olone2e 3i cele slavone a
lui Pri$o2 !ruber
(,'
sunt nu$ai cGteva eIe$6le. Jn vestul rus $aHoritatea traducerilor
biblice au a6+rut dinr-un $ediu 6rotestant% 7n s6ecial din cercurile sociniene 3i
antitrinitarienecare 3i-au ba2at $uncile lor 6e cehi sau $ai bine s6us 6e versiunea
6olone2+. =asile !ia6ins9i
(,/
a tradus <vangheliile 7n ielorussia din versiunea (K)' a lui
S2F$non udn% 7n ti$6 ce =alentin Negalevschi 3i-a realiat edi;ia sa 7n =olFnia din biblia
6olone2+ 6e care Marcin au :ost ne$ul;u$i;i de stadiul s+r+c+cios al $anuscriselor cu
care lucrau. Mult 6rea des teItele su:ereau de varia;ii 3i stric+ciuni. !otu3i% 6entru vre$ea
lor% c+rturarii de la Ostrog au avut un $aterial a$6lu 3i bogat 6entru dis6o2i;ia lor. <i au
consultat teItul $asoretic
(,0
3i =ulgata 3i a luat 7n considera;ie noile versiuni cehe 3i
160
A se vedea $ai Hos% sec;ia =.
161
Pa6a 4rigorie >III D(K)'-(K*KE a :ost cunoscut 6entru 7ncerc+rile lui de a cG3tiga Anglia% Suedia 3i chiar
Rusia 6entru catolicis$% cu 6re$oni;ia ordinului ie2uit 3i a universit+;ii gregoriene din Ro$a% 6e care a
7nte$eiat-o. <l este cel $ai bine 6o$enit 6entru nu$irea unei co$isii care s+ revi2uiasc+ calendarul iulian
vechi 3i de 6urtarea reco$and+rilor 6entru a avansa la calendar din 0 octo$brie 6Gn+ 7n (K octo$brie (K*'.
162
Pri$o2 !ruber D(K&*(K*,E a :ost un lider al $i3c+rii luterane 7n Carnolia Do 6rovincie a i$6eriului austriac%
care acu$ este 6arte din IugoslaviaE. Mai 7ntGi el a 6ublicat o traducere slavon+ a <vaghelilor% Aa6telor 3i
<6istolelor c+tre Ro$ani la !Zbingen 7n (KK)-(K,&. Anul ur$+tor el a ad+ugat o traducere a 4alatenilor 3i I
3i II Corintenilor. Mai tGr2iu el a 6ublicat% di$6reun+ cu un alt re:or$ator carnolian% SuriH #al$atin% o biblie
slavon+ co$6let+ al VZrtte$burg 7n (K*0. A se vedea L. Legisa 3i A. 4as6an% eds. I#odvina slovens"e#a
slovsta DLHubliHana% (.K,E% I% 66. '&,-'00.
163
=asile !ia6ins9ii a :ost un nobil $inor din Polo;9 care a tradus 3i a ti6+rit <vanghelile lui Matei% Marcu 3i
Luca 3i a ar+tat o in?uen;+ socinian+. A se vedea M. =. #ovnar-[anols9ii% &* Tiains"ii) eredc.i" Evan#elia
na beloruss"oe narec.ie DSan9. Petersburg% (*..E.
164
Co$unit+;ile iudaice $edievale au 7n$Gnat teItul conson;ional ebraic al =echiului !esta$ent cu 3asora)
un siste$ de vocale 3i divi2iuni 6entru a aHuta 6ronunc;ia 7n citirea 6ublic+ a scri6turilor. 3asora a :ost
standardi2at+ 7n secolul 2ece 3i teItul $asoretic editat de Iacob ben ChaFFi$ 3i 6ublicat 7n =ene;ia 7n (K'0-
45
6olone2e. #in nou ei au veri@cat teItul lor 7$6otriva grecilor% :olosind dou+ edi;ii ti6+riteN
Se6tuaginta Aldin+ din (K(* D=ene;iaE
(,K
3i $arele Comlutensiam Pol7#lot a cardinalului
>i$ens% co$6letat 7ntre (K(0-(K()% dar care nu a :ost reali2at 6Gn+ 7n (K''.
(,,

Cu toate i$6er:ec;iunile evidente% iblia Ostrog o:er+ un teIt $ult $ai acurat 3i de
ba2+ decGt celebra versiune SiItus Cle$entine a =ulgatei D(K.'E.
(,)
<di;iile $oderne ale
ibliei slave se ba2ea2+ esen;ial 6e teItul ibliei Ostrog. #atoria cu care s-au con:runtat
traduc+torii 3i editorii a :ost enor$+M reali2area lor i$ens+. A6arent a luat acestei echi6e
de c+rturari trei sau 6atru ani 6Gn+ cGnd au 7$6linit aceast+ reali2are. <I6erti2a tehnic+ a
:ost o:erit+ de Ivan Aedorov% care avea deHa un anu$it nu$+r de 6roiecte de ti6ar 7n
creditul s+u% inclusiv arta ti6+riturii 7n Moscova. Probabil $ai $ult decGt orice% 7$6linirea
creativ+ a ibliei Ostrog $+rturise3te curgerea unei rena3teri teologice 3i culturale 7ntre
ortodoc3ii Rusiei de vest s6re @nele secolului al 3ais6re2ecelea. #e o 3i $ai $are
se$ni@ca;ie% venirea acestei iblii re?ect+ o leg+tur+ neru6t+ 3i vie cu tradi;ia bi2antin+.
IV
Constantin Ostro*:9ii
Prin;ul Constantin Osro2hs9ii D(K',-(,&*E% 7nte$eietorul co$unit+;ii Ostrog 3i $ai
tGr2iu $onahul =asile a :ost o @gur+ controversat+. <l a :ost $ai 6resus de toate un
6olitician 3i un di6lo$at% dac+ nu cu$va un o$ de stat. Modalitatea lui de abordare a
6roble$elor religioase a :ost 6rag$atic+ 3i cultural+% decGt teologic+. Un nativ din
LituaniaM Ostro2hs9ii a :ost $ai $ult Boccidentali2atC decGt 6rietenul lui Kurbs9ii% care 7n
ciuda gre;ei 6entru tendin;ele 6olitice 3i culturale din Moscova 3i $ult+ din c+rtur+ri$ea
lui se ba2a 6e teIte 3i 6ublica;ii latine r+$GnGnd chiar 3i 7n eIilul 6olone2 un $oscovit
6uternic 3i un greco@l ardent. #in cei doi% ori2onturile culturale ale lui Ostro2hs9ii au :ost
$ai largi% dar 7n vi2iunea lui a :ost $ai 6u;in+ coeren;+. <l a :ost $ai dedicat
7$bun+t+;irilor 3i co$6ro$isului 3i 6olitica lui a ?uctuat de $ai $ulte ori. A+r+ nici o
discu;ie un a6+r+tor 7n:ocat al ortodoIiei% 7n acela3i ti$6 el a Hucat un rol 7n 6reg+tirea c+ii
6entru unia;ie% care a con:erit o cau2+ 6entru cei care l-au nu$it un si$6ati2ator.
Jntr-un anu$e sens 6rin;ul Ostro2hs9ii 6oate @ 6rivit ca 6ri$ul Becu$enistC slav. <l
a avut un interes 6ro:und 7n reconcilierea tuturor co$unit+;ilor 7n Polonia 3i Lituania de a
asigura ordinea 7n do$eniu. <l a 6ledat cu cre3tinii 6entru a coo6era 3i a tr+i 7ntr-o
eIisten;+ onest+. Chiar 3i 6o2i;ia lui 6ersonal+ a :ost cu griH+ i$6licat+. #e3i un ardent
tare al isericii OrtodoIe% Ostro2hs9ii a :ost c+s+torit cu o ro$ano catolic+ 3i a ;inut
leg+turi de :a$ilie strGnse cu calvinii 3i unitarienii. Cel $ai 7n vGrst+ @u% 6rin;ul Sanus2% a
:ost bote2at du6+ ritualul catolic 3i ceilal;ii co6iii% unul a r+$as ortodoI% dar 3i el a avut o
so;ie ro$ano-catolic+.
(,*
Interesele ecu$enice ale lui Ostro2hs9ii au creat sus6iciune 7n cGteva centre. <l a
:ost $ai 7ntGi acu2at de o si$6atie eIcesiv+ :a;+ de socinieni% care 3i ei 6retindeau l+untric
c+ se 7$6+rt+3eau de acelea3i convingeriN BYua$vis religione$ Unitaria$% Yua$ in corde
a$6lectebatur no sit 6ro:essus% Unitarioru$ ta$en Aautor et Patronus :uerit.C
(,.
<ste
(K'K a devenit 6rototi6ul 6entru $aHoritatea versiunilor ti6+rite ale ebraicii =echiului !esta$ent.
165
Paul de Sa$osata% e6isco6 de Antiohia din ',& 6Gn+ 7n ',*% a 6ro:esat o teologie eretic+ accentuGnd
unitatea lui #u$ne2eu 6Gn+ 7n 6unctul $odalis$ului 3i u$anitatea lui Hristos 6Gn+ 7n $o$entul
ado6;ianis$ului Dcre2ul c+ Hristos a :ost un o$ obi3nuit 6e care #u$ne2eu l-a ales s+ @e HristosulE.
166
A se vedea ca6itolul I% nota ((0.
167
A se vedea $ai sus ca6itolul I % nota */.
168
=+rul lui Ostro22hs9ii a :ost Ioan Christo6her !arnovs9i% cu care Petru Saga a tr+it 6entru doi ani. Aiica
lui Ostro2hs9ii s-a c+s+torit cu San Kis29a% nobilul socinian conduc+tor 7n Lituania. Pentru o genealogie a
:a$iliei a se vedea S. VolW% 5niazio4ie lite4s"o<rusc7 DVar3ovia% (*.KE.
169
B=indiciae 6ro Unitarioru$ in Polonia Religionis libertate% ab <Yuite Polone conscri6tae%C 7n Christo6her
Sandius% Bibiot.eca +ntitrinitariorum) DAreistadii-A$sterda$% (,0*E.
46
adev+rat c+ Ostro2hs9i le-a ad$irat siste$ul lor educa;ional 3i dedicarea :a;+ de valorile
culturale. <l nu a e2itat s+ 7i 7ntoarc+ s6re aHutor. #e 6artea ortodoc3ilor el l-a 7$6uternicit
6e socinianul Motovil+.
()&
Pentru a scrie o res6ingere a celebrei c+r;i des6re Petru S9arga%
0esre unitatea Bisericii lui 0umnezeu sub un stor PO ideosci 9osciola o2ego 6od
iednF$ 6astr2e$ F o 4re9i$ od teF iednosci odsta6entu% 2 6re2est oroga F u6o$inae$ do
narodo8 rus9ich 6r2F 4re9ach stoHacFch% =ilna% (K))Q
()(
cu care ie2ui;ii 3i-au lansat
ca$6ania lor literar+ 6entru a 7i cG3tiga 6e ortodoc3i 6entru Polonia la unirea cu Ro$a.
()'
Kurbs9ii a :ost t+$Giat cu actul lui Ostro2hs9ii. Pentru el Motovil+ era Bun de6utat al lui
AntihristC 3i un ucenic al lui Arie%
()/
Aotinus
()0
3i Pavel de Sa$osata.
()K
BLiderii cre3tini au
$ers la eItre$e de insolen;+ 3i 6rostie%C se 6lGngea el%C c+ ei hr+nesc 3i cultiv+ ace3ti
dragoni otr+vi;i 7n casele lor% dar ei le angaHea2+ ca a6+r+tori 3i ca asisten;i.C Ceea ce este
3i $ai ui$itor% ei 7i chea$+ s+ 6+stre2e iserica duhovniceasc+ a lui #u$ne2eu 7$6otriva
duhurilor satanice 3i i-a obligat s+ scrie c+r;i 7$6otriva latinilor 6e Hu$+tate cre3tini.C
Probabil intransigen;a lui Kurbs9ii a :ost 7$6+rt+3it+ nu$ai de cG;iva% cu $ult $ai $ul;i
din cei care Ostro2hs9ii 7i citea2+ ca BereticiC 7n cau2a ortodoI+. Pentru a e2ita sau a
lGnce2i 7n scru6ule era un risc 3i o lu6t+ $ult 6rea $are 7n aceast+ lu6t+.C
Uverturile Becu$eniceC ale lui Ostro2hs9ii nu s-au li$itat nu$ai la 6rostestan;iM ele
au aHuns 3i la ro$ano catolici. Cu $ai $ulte oca2ii el a :ost de acord cu celebrul $isionar
ie2uit Antonio Possevino%
(),
la :el 3i cu nun;iul 6a6al olognetii.
())
A$bii au ra6ortat 7n
Ro$a c+ trebuiau s+ @e converti;i. Ostro2hs9ii a adus aceste delibera;ii un nu$+r de laici
3i clerici 3i cGnd 6roble$a unit+;ii isericii a aHuns la regele Lte:an atorF. Jn acest
$o$ent Ostro2hs9ii a considerat 7n a ob;ine unia;ii greci de la colegiul S:Gntul Atanasie 7n
Ro$a 6entru a 7nv+;a 7n Ostrog% de3i du6+ 6lanul lui 3coala de la Ostrog a trebuit s+
r+$Gn+ 7n :ort+rea;+ a unei ortodoIii stricte. Mai tGr2iu el l-a convins 6e Ada$ PocieH
DPotFiE%
()*
viitorul $itro6olit uniat 3i adev+ratul arhitect al isericii Uniate din Polonia%
170
Motovil+ Dscris Moto8ilo sau Moto8illoE% un unitarian obscur% 6robabil un lituanian% se 6are c+ a :ost un
$ilenarist. Singura in:or$a;ie 6e care o ave$ des6re el este o scrisoare scris+ de 6rin;ul Kurbs9ii 7n (K)*.
Cartea lui nu a :ost niciodat+ 6ublicat+.
171
Petru S9arga D(K/,-(,('E a :ost cel $ai in?uent ie2uit 6olone2 al vre$urilor lui. Vel 3i-a 7nce6ut cariera
ca 3i cancelarul arhie6isco6iei catolice din Lvov% unde a 7nce6ut contacte 6ri$are cu Ostrot2hs9ii. #u6+ ce a
intrat 7n ordinul ie2uit% el a aHutat la 7nte$eierea 3colilor din Sarosla8 3i =ilna% cGnd colegiul din =ilna a
devenit 6ri$a universitate ie2uit+ 7n (K)*% S9arga 3i 6ru$ul s+u rector. C+r;ile lui% scris+ de :a6t cu trei ani
7nainte de a @ 6ublicat+% tratau iserica greac+ 3i tradi;ia Sinodului de la Aloren;a. Princi6alele sale
argu$ente 6entru reuniune erau c+ 7$6+ratul bi2antin 3i 6atriarhul au acce6tat de :a6t unirea de la
Aloren;a% restaurGnd ast:el unitatea 7ntregii iserici sub 6a6+ care eIista cu cGteva secole $ai 7nainte 3i c+
6atriarhul conte$6oran grec era sub do$ina;ia u$ilitoare a turcilor 3i a :ost ales 3i de6us 7n con:or$itate cu
dre6tul canonic. Cartea a :ost reti6+rit+ 7n (K.& cu o dedica;ie 6entru Regele Sigis$und III% la curtea c+ruia
S9araga a :ost 6redicatorul o@cial din (K**. Jn 6re:a;a la a doua edi;ie S9arga s-a 6GlGns c+ ortodoc3ii boga;i
3i nobili DOstro2hs9iiE au cu$6+rat toate co6iile 6ri$ei edi;ii 3i l-a ars 3i l-a obligat 6e rege s+ 7ncea6+
negocierile cu e6isco6ii 6rounire. S9arga a :ost re6re2entativul regelui 3i 6rinci6alul teolog catolic la
Sinodul din rest 7n (K., cGnd a :ost rati@cat+ 6entru 6ri$a dat+ unirea 3i a lucrat neobosit 6Gn+ la $oartea
sa 7n (,(' 6entru a 6ro$ova cau2a catolic+ 7ntre ortodoc3i 3i 6rotestan;i. A se vedea S. !retia9% !"ar#a 4
dzie-ac. i literaturze unii brezesc"ie DCracovia% (.('E.
172
Jn $od curios% 6ri$a edi;ie a c+r;ii lui S9arga este dedicat+ lui Ostro2hs9ii 3i 7n 6re:a;a autorului se re:er+
la conversa;iile care le-au avut $ai 7nainte des6re subiect.
173
A se vedea $ai Hos% nota ((.
174
Aotinus al Sir$iu$ului a :ost conda$nat 7n /0K ca un $odalist sau ca unul care sus;inea c+ !at+l% Aiul 3i
#uhul S:Gnt sunt doar trei eI6resii di:erite sau o6era;ii ale unui #u$ne2eu.
175
Pavel de Sa$osata% e6isco6 de Antiohia din ',& 6Gn+ 7n ',*% a 6ro:esat o teologie eretic+ accentuGnd
unitatea lui #u$ne2eu 6Gn+ 7n 6unctul $odalis$ului 3i u$anitatea lui Hristos 6Gn+ 7n 6unctul
ado6;ianis$ului 3i u$anitatea lui Hristos 6Gn+ 7n 6unctul ado6;ianis$ului Dcre2ul c+ Iisus a :ost un o$
obi3nuit 6e care #u$ne2u l-a ales ca s+ @e Hristos.E.
176
Ca6itolul I% nota (0.
177
Alberto olognetti a :ost nuniul aal 7n Polonia din (K*( 6Gn+ la $oartea sa 7n (K*K.
47
care a luat s@ntele ordine 3i a6oi de3i s+r+cia ro$an+ a lui PocieH nu erau secrete% a
s6onsori2at 6ro$o;ia lui la e6isco6ie.
Ostro2hschii 73i avea 6ro6ria sche$+ 6entru reunire cu Ro$a 3i a :ost 6reg+tit s+
$earg+ la Ro$a 6entru a discuta cu 6a6a. CGnd 7n cele din ur$+ unirea s-a reali2at%
Ostro2schii nu a ur$at 3i la sinodul din rest convenit 7n (K., 6entru a 6ro$ova
reunirea% el a condus :or;ele o6o2i;iei care au 6erturbat 7nce6uturile. Mul;i ani $ai a6oi el
a :ost organi2at ca un lider al $i3c+rii re2isten;ei ortodoIe care a 7nce6ut 6e teritoriile
vestice. Ostro2hschi nu a :ost inconsistent 7n aceste ac;iuni. =i2iunea sa a unit+;ii era
destul de di:erit+ de cea negociat+ cu unia* !otul de acolo a :ost 7$6linit de e6isco6ii
locali care au ac;ionat clandestin 3i singuri. Aceasta a conturat direct 6lanul lui
Ostro2hschi 6entru o discu;ie de6lin+ 3i co$un+ a toate subiectele i$6licate% 6recu$ 3i
a6robarea de la isericile din Moscova 3i Moldova. CGnd la s:Gr3itul Sinodului% iserica
OrtodoI+ a :ost declarat+ ilegal+ 7n Polonia 3i Lituania% Ostro2hschii a 7nce6ut o ca$6anie
:ervent+ 6entru a aduce 7n discu;ie aceast+ deci2ie. a2Gndu-3i lu6ta sa 6e dre6tul 3i
necesitatea Blibert+;ii religioase%C el s-a g+sit din nou tras s6re 6rotestan;i% care de o
anu$it+ 6erioad+ de ti$6 su:ereau de discri$inare sub lege 3i a c+ror a$enin;are :a;+ de
ortodoIie a :ost acu$ ecli6sat+ de catolicis$ul ro$an.
Cu $ult $ai 7nainte ca ortodoc3ii 3i 6rotestan;ii s+ caute s+ se al+ture :or;elor 7n
lu6ta lor co$un+ 6entru libertate religioas+. Singura 3ans+ de succes const+ 7n ac;iunile
lor concentrate. Unindu-3i 6ro6riile lor :or;e 7n (K)& 6rin M+rturisirea Sando$ire2
PCon:essio sando$iriensisQ%
().
6rotestan;ii 7n (K.K la @nele Sinodului din !urn au 6reluat
subiectul coo6er+rii cu ortodoc3i. Jntr-o scrisoare% Ostro2hschi a averti2at aceste sinod c+
unirea ortodoI+-ro$an+ era 7n 6reg+tire 3i 3i-a 6rogra$at 6ro6ria solidaritate cu
6rotesta;ii. <l a declarat c+ 7n o6inia lui ortodoc3ii erau $ai distan;i :a;+ de ro$ani dar
a6ro6ia;i de evanghelici DcalviniE.
(*&
Jn (K.. a con:erin;+ unit+ s-a 7ntGlnit 7n =ilna% cu
re6re2entativii ortodoc3i de c+tre un $ic gru6 condus de Ostro2schi.
(*(
Ordinea i$ediat+ a
a:acerilor a :ost de a :or$ula o 6oli;+ co$un+ 7n lu6ta 6entru libertate religioas+. .Odat+
ce cele dou+ gru6uri au :ost 7$6reun+% s-a ridicat i$ediat ideea de unitate. Aa;+ de
aceasta $e$brii clerici ai 6+r;ii ortodoIe s-au dovedit reticen;i 3i eva2ivi% dac+ nu chiar
ostili. Princi6alul vorbitor 6entru unire a :ost 7n delega;ia 6rotestant+ Si$on !eo@l
!urnovschii% 6re3edintele Ar+;iet+;ii cehe boe$iene 7n Polonia.
(*'
<l a argu$entat c+ 7n
anu$ite condi;ii 6rotestan;ii 3i ortodoc3ii 6uteau @ uni;i 3i citea negocierile ;inute 7n (0K(-
178
Ada$ PocieH D$ort 7n (,(/E% un nobil in?uent 3i un castelan 7n rest% a crescut ca 3i calvinist 3i nu$ai $ai
tGr2iu s-a al+turat isericii OrtodoIe. <l 3i-a luat nu$ele $onahal de HF6atie 3i a devenit e6isco6 de rest
3i =ladi$ir 7n (K./. La scurt ti$6 $ai tGr2iu% la o 7ntGlnire secret+ din !orcFn 7n (K.0% el s-a declarat 7n
:avoarea unirii cu Ro$a 3i a 7nce6ut s+ lucre2e $ai 7ndea6roa6e cu un alt e6isco6% !erles9ii Da se vedea nota
(&*E% 7n 6ro$ovarea unit+;ii 7ntre restul clericilor ortodoc3i din Lituania. Jn ( iunie (K.K el a se$nat un
$esaH :or$al cu Regele Sigis$und II anun;Gnd c+ el 3i al;i cG;iva e6isco6i au :ost gata s+ intre 7n co$uniune
cu Ro$a 3i c+ la c+derea anului el a c+l+torit 7n Ro$a cu !er;chii 6entru a 6re2enta unirea cu 6a6a Cle$ent
=III. Jn (K.. el a :ost declarat $itro6olit unit de Kiev. O biogra@e a lui PocieH de I. Savc9F a6are 7n ?ubilen-a
"ni.a v JKK litni ro"ovini smerti 3itroolia ?at7a Poti7a DLvov% (.(0E% 66. (-(//.
179
Confessio !andomiriensis a :ost 6rodusul unui sinod ;inut 7n (K)& ca @ind 6roiectul unei uni@c+ri
6rotestante. Confessio a r+$as nu$ai cre2ul calvinilor 3i al Ara;ilor Dboe$ieniE cehilor. Sinodul a ;inut a3a
nu$itul Consensus sandomiriensis) care a :ost o 6ledoarie 3i o lu6t+ 7$6otriva anti-trinitarienilor 3i ro$ano
catolicilor.
180
Institutiones c.ristianae) celebrul co$6endiu al teologiei calvine a :ost 6ri$a dat+ ti6+rit 7n asel 7n (K/,
3i revi2uit 3i eItins 6Gn+ la $oartea lui Calvin 7n (KK.. A se vedea S. Calvin% Instituiile reli#iei clavine) tradus
de A. L. attles3i editat de S. !. McNeil DPhiladel6hia% (.,&E% ' volu$e.
181
Incidental% 7n vre$ea lui Sigis$und II Augustus D(K0*-(K)'E negocierile cu Bcei de credin;e di:eriteC au
:ost o 6arte a unui 6rogra$ catolic liberal.C PNota autoruluiQ.
182
Pentru descrierea c+l+torii lui !urnovschii c+tre Sando$ire2 7n (K)& a se vedea K. <. S. Soerensen%
L"umenisc.e bestrun#en den olnic.en rotestanten DCo6enhagen% (.0'E.
48
(0K' 7ntre CaliItins de Praga 3i iserica din Constantino6ol% care s-a @nali2at 7n
7n;elegere.
(*/
Ur$Gnd con:erin;ei din =ilna% anu$i;i 6rotestan;i au schi;at un $e$orandu$ care a
citat 6roe$inent 6uncte de acord 7ntre evanghelici 3i ortodoc3i 3i a 6lasat subiecte care
cereau o discu;ie $ai detaliat+. Aceasta a :ost tri$is+ la Costantino6ol. #e3i ortodoc3ii nu
s-au 7$6+rt+3it de aceast+ ac;iune% Ostro2hschii se 6are c+ a si$6ati2at cu ea. Meletie
Pigas% 6atriarh de AleIandria 3i locum tenes al tronului ecu$enic% a 7ncuno3tin;at c+ a
6ri$it $esaHul%
(*0
dar reluctant de a intra 7n a:acerile 6olone2e% el 3i-a ;inut re6lica eva2iv+
3i :+r+ nici o dedica;ie. Meletie l-a autori2at 6e eIarh% Chiril Lucaris% care atunci locuia 7n
Polonia% s+ discute 6ro6unerea la nivele locale. A6arent nu s-a :+cut ni$ic. Jn cele din
ur$+% era uto6ic s+ se a3te6te c+ o unire evanghelic+ ortodoI+ 6utea @ :or$at+ 6entru a
contracara Unirea de la rest. !otu3i% tot e6isodul a avut o se$ni@ca;ie sobr+ 6entru
viitor. Jn ti$6ul negocierilor 7ntre 6rotestan;i 3i ortodoc3i% 6roble$a unirii a :ost 6us+ 7n
ter$enii care de@neau Bunitatea credin;eiC ca o o6o2i;ie co$un+ cu credin;a latin+. Ca 3i
consecin;+ ortodoc3ii s-au g+sit 7n 6o2i;ia unde 6unctul lor de vedere trebuie reali2at 7n
sche$a tensiunilor euro6eneN Ro$a sau Re:or$a.
#e3i 6lanul 7n;elegerii doctrinare 6us de =ilna nu a $ai 6ri$it nici o de2voltare%
coo6era;ia ortodoI-6rotestant+ a continuat. Pole$i3tii ortodoc3i au :olosit eItensiv
literatura anti-ro$an+% 7n s6ecial cu 6rivire la su6re$a;ia 6a6al+% unde au :olosit regulat
argu$ente avansate la cele $ai $ari sinoade Re:or$atorii din asel 3i Constan;a.
(*K
#estul de 6o6ular a :ost 0e reublica ecclesaitica) celebra carte a lui Marco Antonio de
#o$inis D(K,,-(,'0E% odat+ arhie6isco6 ro$an de S6alatro% care a 6+r+sit iserica
Angliei. Jn traducere% cartea lui a circulat 7n :or$+ de $anuscris de la slavii din Rusia de
vest.
(*,
Probabil 3i $ai 6ole$ic+ a literaturii 6ole$ice ado6tate de scriitori ortodoc3i 7n
acest $o$ent a :ost +o"risis% 6ublicat+ 7n (K.) sub nu$ele lui Christo6her Ailalet
DPhilalethesE. A :ost inten;ionat+ ca o re6lic+ la cartea lui S9arga des6re sinodul din rest.
Pretin2Gnd c+ aceast+ carte era o traducere% care 6robabil a 6rostit nu$ai cG;iva% autorul
s-a distins D7ntr-un :el ti6ic 6entru socinieni care au venit s+ a6are ortodoIiaE 7n s6atele
unui 6seudoni$ literar% de3i se 6are c+ identitatea lui era cunoscut+ 6entru $ul;i
conte$6orani. <rudi;ia curent+ a stabilit% de3i nu cu o certitudine @nal+% c+ el nu a :ost
nici un slav 3i nici un ortodoI% ci calvinul Martin ronschi% un di6lo$at 6olone2 care
6entru o vre$e a sluHit ca secretarul lui Lte:an atorF.
(*)
#ease$enea el a :ost un
6artici6ant activ la 7ntGlnirile 7ntre <vaghelici 3i ortodoc3i 3i un 6rieten a a6ro6iat al
:a$ilei Ostro2hschi.
(**
#ac+ 7ntradev+r ronschii a :ost autorul la +o"risis% atunci este
183
A se vedea $ai sus% nota )&.
184
Meletie Pigas D$ort 7n (,&(E a :ost destul de activ 7n 7ncerc+rile o6use de unire cu iserica ro$ano
catolic+ 7n Lituania 3i 7n insula Chios. Princi6ala lui lucrare r+$Gne I. Mali3evschii% +le"sandris"ii atriar".
3eletii Pi#as i e#o uc.astvie v dela". russ"oi er"vi DKeiv% (*)'E% ' volu$e.
185
#es6re Sinodul din Constan;a% a se vedea $ai sus% nota K. Sinodul din asel s-a 7ntGlnit 7n (,/( 6entru a
corecta di:erite abu2uri $onetare 7ntre ierarhia ro$ano catolic+. Pa6a <ugen I= l-a $utat 7n Aerrara 7n (0/)
D ca6itolul I% nota K'E. #ar 6artidul conciliarist de la sinod s-a re2vr+tit% de6unGndu-l 6e 6a6+ 3i tri$i;Gndu-3i
6ro6ria tru6+ 7n Constantino6ol 6entru a dobGndii 6artici6area grecilor 7ntr-un 6roiect de unire. 4recii% au
ales s+ $earg+ cu ?ota 6a6al+ al Sinodul din Aerrara-Aloren;a 3i re6re2entativi de la Sinodul din asel au
recunoscut recG3tigarea 6a6ei Nicolae = 3i l-a de2$e$brat 7n (00..
186
Cartea lui Marco Antinio de #o$inis a :ost 6ublicat+ 7n (,() 3i a@r$a c+ 6a6a a :ost singurul inter ares
P6ri$ul 7ntre egaliQ :+r+ nici o alt+ Hurisdic;ia asu6ra altor e6isco6i.
187
ronschi a :ost tri$is de dou+ ori ca a$basador 7n Khan 7n Cri$ea. Aceste vi2ite au ins6irat celebra sa
0escritio Tataria DCollonia Agri6% (K*KE. PNota autoruluiQ. Mai eIist+ o edi;ie rus+ a acestei c+r;i% BO6isanie
KrF$a%C 7n [a6is9i Odess9ago obshchestva istorii i drevonstei DOdessa% (*,)E% vol. I=.
188
Casi$ir Ne;eschi a s+rt+torit Cartea lui Beraldr7 P4herbovnic9Q $en;ionGndu-l 6e ronschi 7n ter$eni
care ?atea2+.
49
6lau2ibil c+ Ostro2hschi 6entru a doua oar+ a :ost instru$ental 7n listarea unui 6rotestant
6entru a contracara ro$ano catolicis$ul Bdin 6artea celor de religie greac+.C
(*.
Uelul autorului 7n +o"risis a :ost de a anali2a 6rocedeurile Sinodului din rest
dintr-un 6unct de vedere legal 3i canonic. AvGnd un 6uternic tact de discernere 7n lucrarea
sa% cel 6u;in 7n 6+r;ile cheie% este in?uen;a lui Institutiones C.ristianae a lui Calvin*
(.&
<tosul 6rotestant este evident 7n accentul 6e dre6turile lait+;ii 7n iseric+ 3i 6e autoritatea
$ini$+ a e6isco6ilor. O tr+s+tur+ si$ilar+ caracteri2ea2+ sec;ia de 7ncheiere a tratatului%
dedicat 6a6alit+;ii. Aici autorul a :olosit noua 3i volu$inoasa carte de c+rturarul dane2
Sigrandus Lubbertus D(KK,-(,'KE% intitulat+ 0e aa romano D(K.,E% 7n care 6a6a este
identi@cat cu Antihristul.
(.(
A6arent cartea lui Lubbertus a avut o larg+ circula;ie 7ntre
ortodoc3i% cu cG;iva scriitori i$6ortan;i care au 6us-o 7n :olosin;+N Meletie S$ortri;chi%
(.'
7n $amantaie entru o biseric ecumenic aostolic P!hrenos% (,(&QM [aharia
Ko6istenschi% 7n PalinodiaM Lte:an [i2ani% 7n BPredici des6re S:Gntul Chiril al Ierusali$ului
des6re Antihrist 3i vre$urile lui.C
(./

I$6actul 6e care literatura 6rotestant+ a avut-o asu6ra credincio3ilor ortodoc3i nu
trebuie s+ @e negliHat+. O Br+$+3it+C de 6rotestantis$ a r+$as ca o 6arte din $entalitatea
Rusiei de vest 3i @ind 3i $ai 6uternic+ in?uen;a latin+ nu a eradicat-o. Mult $ai
6ericuloas+ 3i de o se$ni@ca;ie $ai $are a :ost obiceiul scriitorilor ortodoc3i de a aborda
6roble$e teologice 7n sche$a de re:erin;+ vestic+. Res6ingerea ro$ano-catolicis$ului nu
7nse$na 7nt+rirea ortodoIiei 3i $ulte din argu$entele 6rotestante 7$6otriva catolicis$ului
sunt inco$6atibile cu 6rinci6iile ortodoIe. !otu3i 6ole$i3tii ortodoc3i :+r+ s+ voiasc+ sau
:+r+ griH+ le-au angaHat% cu re2ultatul c+ un nu$+r de 6roble$e 6rotestante l-au aca6arat
:+r+ 6erce6;ie. Literatura 6atristic+ era rar+% circu$stan;+ cu6rins+ de ba2area general+ a
literaturii conte$6orane grece3ti. !eologia greac+ trecea 7n acele $o$ente 6rintr-o cri2+%
c+rturarii greci au studiat la 3colile din vest% 7n =ene;ia% Padova% Ro$a% 7n 4eneva sau
Vittenburg. <i erau acas+ $ai $ult 7n inova;iile $oderne 7n loc de tradi;ia bi2an;ului. Jn
secolul al 3ais6re2ecelea ele erau de :a6t culori 6rotestate% 7n ti$6 ce de late ori erau de
culori latine. Ar @ destul s+ nu$i$ 3rturisirea ortodo, D(,//E a lui Chiril Lucaris% un
docu$ent calvin 7n duh 3i liter+. Lucr+rile lui Lucaris erau a6reciate 7n Rusia de vest.
Probabil aceast+ in:u2ie de 6rotestantis$ era inevitabil+. Indi:erent care a :ost ca2ul% sub
in?uen;a vestic+% idealul antic al culturii occidentale 7nce6ea s+ se e6ui2e2e 3i s+ dis6ar+.
Mai eIista o alt+ solu;ie la 6roble$a Ro$eiN abandonarea B7nv+;+turilor str+ineC 3i
ab;inerea de la discu;ii 3i de2bateri. Acest 6unct de vedere s-a r+s6Gndit 7n ;inuturile
189
+o"risis este cunoscut+ c+ a eIistat 7n cel 6u;in dou+ versiuni% 6olona original+ 3i o ada6tare 6entru
Rusia de =est. ronschi a $ers $ai tGr2iu 7n unia;ie.
190
Institutione C.ristianae) celebrul co$6endiu al teologiei calvine% a :ost ti6+rit+ 7n rest 7n (K/,% revi2uit+
3i eItins+ 6Gn+ la $oartea lui Calvin 7n (KK.. A se vedea S. Calvin% Instituiile reli#iei cretine) tradus+ de A.
L. attles 3i editat+ de S. !. McNeill DPhiladel6hia% (.,&E% ' volu$e.
191
Luca al elgradului l-a avut ca unul dintre ;elurile sus;inerii sale @nanciare.
192
4hedeon laban D$ort 7n (,&)E% e6isco6 de Lvov% care a :ost de :a6tul unul dintre 6ri$ii e6isco6i ortodoc3i
din Rusia de vest care a :ost 7n :avoarea uniri 3i care a se$nat declara;ii 6ro-uniune 7n rest 7n (K.& 3i 7n
So9al 7n (K.0. nu$ele lui $ai a6are 7n declara;ia din iunie (K.K 6e care PocieH 3i !erle;chii au adus-o 7n
Ro$a. Jn acest $o$ent% el a renun;at la idea unirii 3i 7n iulie a aceluia3i an el a alc+tuit un 6rotest :or$al 7n
curtea local+ s6unGnd c+ a se$nat o coal+ de hGrtie alb+ 6e care !erle;chii a sus;inut-o 7n 6lGngerile
7$6otriva o6resiunii guvernului 6olone2 al isericii OrtodoIe. Prin ur$are el a :ost un o6onent al isericii
Uniate 3i a :ost nu$it eIarhul Meletie Pigas 7n (K.).
193
!ratatul lui [i2ani a :ost inclus 7ntr-o colec;ie cunoscut+ ca 5irillova "ni#a D(,00E% care a :ost destul de
6o6ular+ 7n secolul al 3ai6sre2ecelea 7n Moscova% unde bine7n;eles% nu se 3tia c+ argu$entele 6roveneau
dintr-o surs+ calvin+. Lte:an [i2ani a :ost un 7nv+;+tor la 3colile :r+;iet+;ii 7n Lvov Dunde $ai tGr2iu a devenit
rectorE 3i =ilna. Un o6onent viguros al unirii% el a 6ublicat o carte intitulat+ Biserica roman 7n (K.,% 6entru
care a :ost conda$nat ca eretic d esinodul 6rounia;ie de la rest 7n acela3i an. Jn (K..% la instiga;iile
e6isco6ului uniat PocieH% el a :ost eIilat din =ilna de ordinul regelelui Sigis$und al III-lea 3i soarta lui
subsecvent+ este necunoscut+.
50
vestice 7n aceia3i 6erioad+. Cel $ai $are eI6onent a :ost Ivan =i3enschi D$ort $ai 7nainte
de (,'KE. Se 3tiu 6u;ine de biogra@a lui% cu eIce6;ia a ceea ce 6oate @ 6rivit din $ultele
sale scrieri. N+scut 7n 4alicia% =i3enschi% a6arent a 6ri$it 6u;in+ educa;ie. !rebuie c+ a
6lecat s6re $untele Athos destul de tGn+r% unde a r+$as 6entru tot restul vie;ii. DOdat+% 7n
(,&, s-a 7ntors 7n 6+$Gntul s+u natal% dar :+r+ s+ se $ai g+seasc+ 7n largul s+u a 6lecat
7na6oi 7n AthosE. =i3enschi s-a re:erit la el ca un o$ si$6lu% Bun 6eregrinator s+racC
Pgoliastrranni9Q 3i 7ntr-un $od si$ilar% so@stica;ile intelectuale ale vestului cu o
Bsi$6litate ase$+n+toare 6oru$beluluiC 3i Bo 6rostie 7n :a;a lui #u$ne2eu.C Acestea nu
trebuie luate 6rea literar. O anali2+ griHulie a scrierilor lui sugerea2+ c+ era dincolo de
$i3c+rile literare 3i @loso@ce curente din Polonia 3i Rusia de =est.
=. Perets
(.0
a @r$+ c+ =i3enschi Ba :ost 7n2estrat cu verv+ 3i stil literar.C <l a :ost :+r+
7ndoial+ un scriitor de talent% direct% cu :or;+% :recvent crud% dar original 3i la 6unct. Pro2a
lui este 6lin+ de vigoare 3i u$or% oca2ional urcGndu-se la 7n+l;i$i 6ro:etice. =i3enschi a
7nv+;at aceste argu$ente de la P+rin;iM 7n $od sigur +reoa#itica a l+sat o 6uternic+
a$6rent+ 6e stilul lui. <l a :ost adGnc 7nr+d+cinat 7n teren bi2antin% de3i nu 6rin li6sa unei
educa;ii $ai largi. Accentul lui central era 6e tradi;ie 3i aceasta 7n cel $ai ele$entar stilN
$erge;i la iseric+% asculta;i canoanele 3i rGnduielile% nu v+ contra2ice;i. =i3enschi a
res6ins toat+ B7n;ele6ciunea 6+gGn+C P6agans9aia $udrostQ Bra@na$entele $eseriei
retoriceC 3i Bra;iona$entul ornatC :+r+ nici o cali@care P$as9arii ra2u$Q. <l s-a o6us
scolasticis$ului 7n stilul lui% $etod+ 3i substan;+ 3i a res6ins toate Bra@na$entele
7ndatoririlor istoriceC 6recu$ 3i restul Bso@stica;ilor eIterne lu$e3ti.C Ca un $onah
adev+rat% el nu a avut iubire sau gust 6entru civili2a;ie. <l s-a adresat celor de HosN Bo tu%
rusule% si$6lu 3i needucat% ;ine <vanghelia 7n care se ascunde via;a ve3nic+ 6entru tine.C
So@stica;ilor 6+gGne =i3enschi a o6us si$6litatea credin;ei% Boctoihul atot7n;ele6t.C
(.K
!otu3i 7n 6ro6riul s+u :el el 6oate @ retoric. B<ste $ai bine 6entru tine s+ sluHe3ti
Horologhionul%
(.,
Psaltirea% Octoihul% <6istolele 3i <vangheliisle 3i restul c+r;ilor isericii
3i s+ 7l $ul;u$e3ti 6e #u$ne2eu 7n si$6litate 3i 6rin ur$are s+ cG3tigi via;+ ve3nic+ sau
s+ 6+trun2i 7n;elesul lui Aristotel 3i Platon 3i s+ @ nu$it 7n aceast+ via;+ un @loso: 3i a6oi
s+ $ergi 7n 4heen+O =i3enschi intr+ aici 7n ini$a 6roble$ei. A$enin;area unia;iei 6utea @
de6+3it+ nu$ai 6rintr-un si$6lu e:ort% 6rintr-o re7nnoire 3i revitali2are a vie;ii l+untrice.
OrtodoIia nu 6utea triu$:a 6rin de2bateri 3i re2olu;ii% ci nu$ai 6rin ascetis$% o
7n;ele6ciune s$erit+ 3i rug+ciune intens+.
#i@cultatea cu 6o2i;ia lui =i3enschi este c+ 7n realit+;ile istorice date era i$6osibil
de evitat de2baterea. Subiectele ridicate cereau r+s6uns sau alt:el ortodoc3ii riscau s+
lase i$6resia c+ nu aveau ni$ic de riscat. Reticen;a 3i t+cerea nu era o alternativ+
6er$anent+. O6onen;ii trebuiau 7ntGlni;i% 6rovoc+rile lor con:runtate 3i contraatacul
trebuia s+ @e la nivelul 3i 7n ter$enii lor. =ictoria nu ar @ venit 6rin re;inere% ci 6rin
de6+3ire. #e :a6t% =i3enschi nu s-a o:erit de la interven;ie. Ar destul s+ $en;ion+$
Eistola ctre eiscoii aostai D(K.) sau (K.*E.
(.)
!otu3i scrierea lui este interesat+ de
6redica;ia ulti$+N lu$escul bisericii conte$6orane 3i 7nHosirea standardului cre3tin.
Abordarea lui =i3enschi :a;+ de 6roble$+ a :ost 7n 7ntregi$e ascetic+. Lu$escul care
a$enin;a iserica o vedea ca venind din vest 3i antidotul ei trebuia s+ r+$Gn+ @del
tradi;iei estului. Nu a :ost nu$ai o si$6l+ che$are la o re2isten;+ 6asiv+. A :ost o invita;ie
de a intra 7n lu6t+% dar o lu6t+ a duhului% Bun r+2boi nev+2ut.C
194
=ladi$ir Peretts D(*)&-(./,E a :ost un istoric literar cunoscut.
195
2ctoe.os sau Bcartea celor o6t noteC a3ea2+ i$nele s6eciale :olosite 7n ciclul sluHbelor isericii OrtodoIe.
196
Borolo#.ionul este o carte de sluHbe care con;ine sluHba ceasurilor% a 6sal$ilor% 6+r;ile cititorilor 3i a
cGnt+re;ilor 3i di:erite alte sluHbe.
197
Scrierile lui =i3enschii au :ost re6roduse 7n +"t7 iu.noi i zaadnoi Rossi DSan9 Petersburg% (*,KE% II% '&K-
'&).
51
Unirea de la /rest; 2(r,)iet,)ile4; %,n,stirea de la Kie3 a Pe0terilor
Unia;ia a 7nce6ut ca o schis$+ 3i a r+$as a3a. #u6+ a6ta :ra2+ a unui istoric
bisericesc $odern $itro6olitul Macarie Dulga9ovE% Bunirea din Lituania sau din teritoriile
Rusiei de vest% a 7nce6ut cu o anate$+.C
(.*
8niaia a :ost :unda$ental o $i3care clerical+%
o lucrare a cGtorva e6isco6i se6ara;i 3i i2ola;i de co$unitatea isericii% :+r+ un consensus
lebis sau du6+ cu$ se eI6lica 7n acele vre$uri% Bsecret+ 3i ascuns+% :+r+ cuno3tin;+
P6ora2u$enieQ oa$enilor cre3tini.C <a nu 6utea decGt s+ 7$6r+3tie iserica OrtodoI+% s+
se 6redea co$unit+;ii credin;ei 3i s+ 7nstr+ine2e ierarhia de oa$eni.
Acela3i $odel a :ost ur$at la o dat+ $ai tGr2ie 7n alte localit+;i% 7n !ransilvania 3i 7n
regiunea car6ato-rus+ a Ungariei. Pretutindeni re2ultatul a :ost o situa;ie s6ecial+ 3i
anor$al+N la ca6ul ortodoc3ilor st+tea o ierarhie uniat+. Ierarhii au v+2ut 6lecarea lor 7n
:a;a autorit+;ii ro$ane ca o Breuniune a isericii%C dar 7n realitate isericile erau $ult $ai
7nstr+inate decGt oricGnd. #u6+ cu$ 73i ur$ea2+ logica 6ro6rie% noua ierarhie uniat+ 3i-a
luat re2isten;a de la oa$eni 6rin neascultarea canonic+ a unei autorit+;i stabilite%
rebeliunea unei tur$e neorGnduite 7$6otriva unor 6+stori cinsti;i% credincio3i ortodoc3i%
din 6artea lor% au v+2ut 7n re2isten;a :a;+ de ierarhie% a3a nu$it-a lor Bneascultare%C ca
7$6linirea datoriei cre3tine% cererea de neuitat de loialitate 3i @delitate. BNici 6reo;ii% nici
e6isco6ii% nici $itro6oli;ii nu ne vor $Gntui% ci nu$ai taina credin;ei 3i 6+strarea
6oruncilor lui #u$ne2eu% acestea ne vor $Gntui%C scria Ivan =i3enschi de la $untele
Athos. <l a a6+rat dre6tul cre3tinilor 6reavoslavnici de a de6une 3i soate a:ar+ orice
e6isco6 a6ostat%C ca cel 6u;in cu acel ochi r+u al 6astorului s+ $earg+ 7n 4heen+.C Acesta
a :ost un s:at ha2ardos. Situa;ia a devenit 7nc+rcat+ de a$biguitate 3i co$6leIitate.
Unia;ia din Polonia nu nu$ai c+ a ru6t iserica estic+% a 7nstr+inat co$unitatea
ro$ano catolic+. CreGnd un al doilea s:Gnt ordin sub autoritate 6a6al+% s-a creat o
dualitate 7n iserica occidental+. O B6artid+ de6lin+ de rituriC nu a :ost niciodat+ 7$6linit+
sau recunoscut+ 3i nici cele dou+ tur$e de ascultare co$un+ nu au devenit una.
!ensiunile 7ntre est 3i vest au intrat acu$ 7n via;a isericii Ro$ano Catolice. R+s6Gndindu-
se% ele s-au intensi@cat. Ast:el din 6unct de vedere sociologic% 8niaia s-a dovedit un e3ec.
Singura cale de ie3ire din acest i$6as sau a3a s-a 7nce6ut a crede% a :ost 6rintr-o
inter6retare gradual+ DBlatini2areaCE isericii uniate. Aceast+ tendin;+ a :ost din nou
7nvigorat+ de un alt senti$ent. Jnc+ de la 7nce6ut $ul;i au v+2ut ritul vestic ca
Bschis$atic%C chiar 3i 7n alian;a ro$an+. <i au si$;it c+ era o acu$ulare str+in+% o
concesie tactic+ care trebuie tolerat+ 6entru $otive strategice% dar destinat+ s+ o:ere o
integrare de6lin+ 6entru uni:or$+% adic+ ritul latin. #e aici istoria subsecvent+ a uniaiei
7n stadiul 6olone2o-lituanian a 7nce6ut a @ do$inat+ de aceast+ grad+ de uni:or$itate%
aceast+ dorin;+ de Blatini2are.C
S-a $en;inut de 6artea ro$ano-catolic+ c+ aceast+ 6arte ro$ano-catolic+ era
nor$al+% un se$n de via;+ organic+ 3i dovad+ de vitalitate. Jn acest sens a :ost adev+rat+.
Indi:erent care a :ost ca2ul unia;ia 7n :or$a ei $atur+ a :ost destul de di:erit+ de ceea ce
s-a conce6ut. !rebuie recunoscut c+ indi:erent care a :ost ca2ul 7n (K.K 3i chiar de cea
hr+nit+ de 6ri$ii lideri cre3tini. S-a obiectat c+ o ast:el de institu;ie Bbi2antin+C cu greu
6utea su6ravie;ui 7ntr-un stadiu care 6rin 6rinci6iu 3i as6ira;ie a :ost 7n 7ntregi$e vestic%
cu atGt $ai $ult 6entru cGteva regiuni slave care au intrat sub Moscova 3i c+tre gru6urile
ortodoIe BintransigenteC care au :ost $utate din griHa 6olone2+. !oate acestea sunt nu$ai
c+i slabe 3i eu:e$ice de a s6une c+ 7n 6rinci6iu uniaia a 7nse$nat o B6oloni2are%C ceea ce
este eIact ceea ce s-a 7ntG$6lat istoric. ine7n;eles aceasta a :ost unul dintre ;elurile
originale. Interesul statului 6olone2 a cerut o integrare cultural+ 3i duhovniceasc+ 6entru
198
Mitro6olitul Macarie D(*(,-(**'E a :ost un distins istoric 3i teolog rus din secolul al >I>-lea 3i a :ost :+cut
$itro6olit de Moscova 7n (*).. Princi6ala sa lucrare este un volu$ de treis6re2ece volu$e Istoria russ"oi
er"vi DSan9 Petersburg% (**.-(.&/E.
52
cre3tini 3i toc$ai 6entru acest $otiv 6ri$ul stadiu a 7ncuraHat 3i a6oi a sus;inut uniaia*
Aceasta a su6ravie;uit 3i s-a datorat stadiului interven;iei. Politic% dease$enea uniaia a
:ost un e3ec. A 6ro$ovat $ai $ult re2isten;+ decGt integrare 3i a ad+ugat Bschis$a
su?etului%C o Bschis$+ 7n tru6ul 6olitic.C Cel+lalt i$6uls 6a6al 6entru uniaie Da6arent
ideea $i3c+toare 6entru $isionarii ro$ano catolici ca PossevinoE au c+utat o unire
adev+rat+ a isericilor% 7$br+;i3Gnd toat+ iserica rus+ 3i dac+ era 6osibil toate isericile
estice. Aceast+ as6ira;ie religioas+ distinct+ a dat o lovitur+ :atal+ 6rin care a :ost
7$6linit+ cultural 3i 6olitic% 6rin toc$ai ceea ce a :ost nu$it o dovad+ de succes 3i
vitalitate. Unirea de la rest a r+$as cu$ a 7nce6ut% o B7nstr+inare local+C 6entru
$aHoritatea 6+r;ii 3i 6+strat+ 6rin $otive 3i :or;e cu un caracter non-teologic. Unia;ia de la
rest nu s-a ridicat dintr-o $i3care 6o6ular+ 3i religioas+. A :ost co$6unerea a cGtorva
e6isco6i ortodoc3i care atunci erau 7n controlul e6isco6iilor ortodoIe 7n statul 6olone2o
lituanian. A devenit cunoscut c+ actul nu ar @ conda$nat 7n;elegerea sau si$6atia
tru6ului de6lin al isericii% 6utea nu$ai continua ca o a:acere clandestin+. Aiindu-i :ric+
c+ toat+ del+sarea 6utea o6rii toat+ 7ntre6rinderea% e6isco6ul PocieH 3i !erleschii au 6lecat
7n Ro$a.
(..
=estea acestui co$6lot secret a devenit 6ublic+ 3i chiar 3i cGnd erau de6arte a
7nce6ut un 6rotest deschis 7$6otriva unia;iei. Sindoul de la rest a :ost convocat la
7ntoarcerea lor. A :ost dese$nat 6entru o 6ro$ovare sole$n+ a unei fait acoomli% nu
6entru discu;ie. Mai 7nainte ca $e$brii s+ se adune% a a6+rut o ru6tur+ 7n rGndurile
ortodoc3ilor. Au re2ultat dou+ sinoade% care s-au 7ntGlnit si$ultan 3i care s-au $utat 7n
direc;ia unor re2olu;ii o6use. BSinodul UniatC a :ost sus;inut de re6re2entativii coroanei
6olone2e 3i ai ierarhiei latine% cu cG;iva ierarhi din iserica OrtodoI+. A tras un instru$ent
6entru 6re:erin;ele ortodoIe :a;+ de Scaunul A6ostolic% care a :ost se$nat de 3ase
e6isco6i 3i trei arhi$andri;i. La Bsinodul ortodoIC a 6artici6at un eIarh al 6atriarhului
ecu$enic DNichi:orE%
'&&
un e$isar de la 6atriarhul AleIandriei DChiril LucarisE% trei e6isco6i
DLuca% $itro6olit de elgrad
'&(
3i Mihail Ko6istenschiE% 6este dou+ sute de clerici 3i un
nu$+r larg de clerici aduna;i 7ntr-o ca$er+ se6arat+. <i nu au :ost de acord cu unia;ia 3i
au de6us acei e6isco6i 7n cau2+% anun;Gnd ac;iunile lui 7n nu$ele 3i cu autoritatea
6atriarhului ecu$enic% care avea o Hurisdic;ie su6re$+ asu6ra $itro6oliei ;inuturilor
Rusiei de vest. #eci2ia Bsinodului ortodoIC a :ost denun;at+ de e6isco6ii unia;i 3i res6ins+
de statul 6olone2. #e aici ur$a2+ c+ toat+ re2isten;a unia;iei a :ost construit+ ca o6o2i;ie
:a;+ de ordiniea eIistent+ 3i orice scriere critic+ a actului a :ost etichetat+ ca o o:ens+
cri$inal+. <Iarhul Nichi:or% care 6re2ida asu6ra Bsinodului ortodoI%C care a 6ersecutat 3i
conda$nat ca un agent al statului str+in.
'&'
Ca o $+sur+ @nal+% a :ost declarat c+
Bcredin;a greac+C nu era recunoscut+ ca lege. Cei care au r+$as credincio3i ortodoIiei nu
au $ai :ost si$6lu stig$ati2a;i ca Bschis$aticiC ci 3i declara;i Brebeli.C Ceea ce 6entru
stat 7n acest $o$ent era o 6roble$+ de Bunitate religioas+C s-a trans:or$at 7ntr-o
6roble$+ de Bloialitate 6olitic+.C Pentru credincio3ii ortodoc3i% ei trebuiau s+ 6reg+teasc+
199
#es6re PocieH% a se vedea $ai sus% nota *). Kiril !erleschi D$ort 7n (,&)E a :ost un e6isco6 ortodoI de
Lu;9. CGnd 6atriarhul Iere$ia II al Constantino6olului a trecut 6rin Rusia de vest% el l-a nu$it 6e !erleschii
eIarhul s+u 3i l-a instruit s+ nu$easc+ sinoade obi3nuite cu e6isco6ii locali. !erleschii a :olosit aceste
sinoade 6entru a :ace aranHa$ente 6entru unia;ia cu Ro$a% 7nce6Gnd cu o 7ntGlnire la rest 7n (K.&% la un
an du6+ vi2ita lui Iere$ia.
200
Nichi:or a :ost vicarul 6atriarhului Iere$ia cGnd acesta a $urit 7n (K.0 3i a reu3it s+ $en;in+ $ai $ult+
$+sur+ de autoritate 7n anarhia care a ur$at 7n Constantino6ol. <l a :ost 7nte$ni;at ca 3i s6ion Dla cererea
guvernului 6olone2E 7n dru$ s6re =lahia% dar Ostro2hschii a reu3it s+ asigure eliberarea lui 6entru a 6utea
6re2ida asu6ra sinodului ortodoI. Au eIistat boci:er+ri dac+ el 6utea sau nu :ace a3a 7n ti$6 ce scaunul
6atriarhal din Constantino6ol era liber. Chiril Lucaris% re6re2entativul 6atriarhului Pigas% care era con3tient
de situa;ia din Constantino6ol% i s-a adresat 3i Pigas i-a con@r$at deci2iile cu un a$ $ai tGr2iu. Jnc+ din
(K.* Nichi:or a :ost arestat de 6oli;ia 6olone2+ ca un s6ion turc 3i eIecutat.
201
Luca al elgradului a avut ca unul dintre ;elurile lui sus;inerea @nanciar+.
202
<l a :ost subiectul i$6eriului oto$an% cu care Polonia a :ost 7ntr-o 6roast+ 7n;elegere de $ai $ult+ vre$e.
53
acu$ o a6+rare teologic+ a credin;ei lor 3i $ult $ai urgent s+ lu6te 6entru o recunoa3tere
legal+.
Lu6ta ortodoc3ilor 7$6otriva unei unia;ii a :ost $ai 6resus de toate o $ani:estare a
unei con3tiin;e cor6orate a oa$enilor isericii. Mai 7ntGi 6rinci6alele centre au :ost =ilna
3i Ostrog. Jn curGnd Lvov a ie3it 7n :a;+% ca s+ se al+ture de c+tre Kiev. Li $ai i$6ortant a
:ost schi$bul 7n stratele sociale des6re care a6ologe;ii ortodoc3i 6uteau s+ se ba2e2e 6e
si$6atie 3i sus;inere. Jn 2ilele lui Kurbschi 3i Ostro2hchi cau2a ortodoI+ a :ost sus;inut+
de 7nalta aristocra;ie Ps2alachtaQ% 7n ur$+toarea genera;ie% :a$iliile nobile au
eI6eri$entat un eIod 3i o integrate cultural+ 7n societate 6olone2+ 7nalt+. O alt+ 6resiune
a :ost eIcluderea Bschis$aticilorC din toate 6o2i;iile i$6ortante din serviciul civil sau 7n
orice do$eniu al vie;ii. Pentru a 7nlocui aristocra;ia 7n 6ri$ele linii a6+rarea ortodoI+ au
a6+rut or+3enii. La 7nce6utul secolului% cosacii sau $ai s6eci@c a3a nu$i;ii B:r+;ia
cavalerilor Regi$entului [a6oro2he%C 3i-a asu$at consecin;ele.
'&/
Jn acela3i an a avut loc o
i$6ortant+ $uta;ie institu;ional+. Rolul conduc+tor 7n a6+rarea ortodoIiei a :ost asu$at
acu$ de celebra B:r+;ietateCPbra;vaQ% a c+rei leg+turi s-au r+s6Gndit 7n curGnd asu6ra
tuturor teritoriilor vestice.
Originea :r+;iet+;ii este 7nc+ obscur+. S-au enun;at di:erite teorii% dar nici una nu
este conving+toare 6e de6lin. Cel $ai sensibil 6unct de vedere sugerea2+ c+ ele au
7nce6ut ca organi2a;ii 6arohiale 3i la un anu$it $o$ent 7n anii 6roble$ati2a;i care au
6recedat unia;ia% 6robabil 6rin (K*& s-au trans:or$at 7n Bcor6ora;ii 6entru a6+rarea
credin;ei%C cG3tigGnd ast:el con@r$area ecclesial+. Ar+;ietatea din =ilna 3i Lvov 73i avea
6ro6riile B7ndru$+riC a6robate de 6atriarhul Iere$ia
'&0
3i a6oi nea3te6tat a 6ri$it
6rivilegiile regale.
'&K
Jn a:acerile eIterne :r+;iet+;iile erau autono$e. Unii s-au bucurat de
statutul de stavroi#.iiM adic+ au :ost scutite de Hurisdic;ia e6isco6ilor locali% care 7i 6unea
sub conducerea 6atriarhului Constantino6olului. Pri$a :r+;ietate care a 6ri$it statutul a
:ost Lvov% ur$at+ de =ilna% Lu;9% Slu; 3i Kiev 3i $ai a6oi de Movil+. Ar+;ietatea din Lvov a
avut 6entru o vre$e autoritatea 6atriarhului de a su6raveghea ac;iunile e6isco6ilor locali%
inclusiv rolul de a 7l Hudeca ca 3i curte de instan;+ @nal+. Orice deci2ie de vinov+;ie
condus+ de :r+;ietatea 6urta i$ediat anate$a celor 6atru 6atriarhi estici. Aceast
203
Ste6ele din Marea Neagr+ au :ost l+sate de2olate de c+tre devast+rile t+tarilor 7n secolele 6ais6re2ece 3i
cincis6re2ece 3i acestei regiuni dincolo de controalele guvernelor% nobililor 3i do$nitorilor% c+ ;+ranii $unci;i
au 7nce6ut s+ $igre2e la @nele secolului al cincis6re2ecelea 6entru a crea o via;+ liber+ 6entru ei. Ace3ti
oa$eni% cunoscu;i ca 3i Bcossac9sC au :ost :or;a;i s+ se organi2e2e 7n bande ar$ate 6entru a 73i a6+ra
libertatea 7$6otriva gru6urilor de t+tari 3i au crescut 7n t+rie 3i nu$ere 7n tot secolul al 3ais6re2ecelea. Jn
(KK& ei au construit o :ort+rea;+ 7n [a6oro2ioan $ai DBHos de re6e2iciuniCE regiune a rGului #ni6er care a
devenit un centru ti$6uriu al activit+;ii lor $ilitare. I$ediat ei au devenit o :or;+ $ilitar+ 6otent+% cG3tigGnd
st+6Gnia asu6ra t+tarilor 3i a turcilor 3i o $are :or;+ social+% a3e2Gnd cG$6uri 6e stabili$ente nobile 7n
Lituania 3i atrGgGnd ;+r+ni$ea a?at+ sub o6resiune la nu$erele lor. 4uverul 6olone2o-lituanian a 7ncercat
continuu s+ 7i subHuge% @e 6rin ac;iune $ilirat+ direct+ @e 6rin succese dar nu a re2ultat su6unerea lor
ulti$+ sau 6rin a 7i cita 7n serviciul 6ro6riei lor 6oli;e str+ine% care a e3uat din cau2a :a6tului c+ guvernului
6olone2 nu a :ost niciodat+ ca6abil s+ 73i ;in+ 6ro$isunile de a 7i 6l+ti 6e ca2aci 3i a le res6ecta libertatea.
#in cau2a :a6tului c+ ace3ti ca2aci erau oca2ional 7n sluHba regelui Poloniei ei s-au nu$it BcavaleriC 3i din
cau2a organi2a;iei social de$ocratice a gru6ului lor ei 3i-au nu$it ar$ata ca o B:r+;ietateC 7ntreag+. Pentru
o $+rturisire general+ a ridic+rii activit+;ilor ca2acilor a se vedea M. Hru3evschi% 2 istorie a 8crainei DNe8
Haven% (.0(E% (00-0,(.
204
Jn (K*, 6e dru$ s6re Moscova% unde a venit ca s+ g+seasc+ :onduri a s:Gr3it 6rin a stabilii 6atriarhatul de
la Moscova 3i din nou 7n (K**-(K*. 7n ti$6ul c+l+toriei lui de 7ntoarcere. Autorit+;ile 6olone2e au :ost
neobi3nuit de 6rietenoase cu el% 6robabil @indc+ si$;eau c+ era 7nclinat s6re unia;ie% dar 3i @indc+ nun;iul
6a6al olognetti 3i ie2uitul Possevino au reali2at o sche$+ ca s+ 7l $ute 6e Iere$ia din scaunul lui @e 7n
Kiev% Lvov sau =ilna unde era sub in?uen;+ ro$an+. Pentru atitudinea catolic+ a c+l+toriei lui Iere$ia a se
vedea O. Halec9ti% 0e la 'lorena la Brest MDEJF<DNFOP) 66. '(/-'/K.
205
5arolevsc.ie rivilei* Marele ducat al Lituaniei a :ost o con:edera;ie slab+ de BteritoriiC 3i se obi3nuia ca
Marele Prin; s+ garante2e autono$ia 6entru aceste 6rinci6alit+;i $ai $ici 6rin rivile#ii sau B6orunciC
s6eciale. Aceast+ 6ractic+ s-a eItins la :r+;iet+;i.
54
aranHa$ent neobi3nuit 6oate @ eI6licat de anor$alitatea situa;iei% 7n ti$6 ce ulti$ul
ele$ent de de6enden;+ 7n Rusia de vest era ierarhia. !otu3i% a con:erii o ast:el de 6utere
cor6urilor laice era o aventur+ 7ndr+2nea;+. A+r+ 7ndoial+ aceast+ cre3tere :+r+ de
6recedent de 6utere laic+% 7n toat+ 6robabilitatea cu abu2urile conco$itente a :ost un
:actor 6uternic care a 7nclinat anu$i;i e6isco6i s6re Ro$a% cu cre2ul c+ Ro$a 6utea reu3ii
7n restaurarea autorit+;ii necesare. Con?ictul 3i 7nstr+inarea reali2ate 7ntre ierarhie 3i laici
du6+ i2bugnirea unia;iei a creat o at$os:er+ nes+n+toas+ a:ectGnd con3tiin;a religioas+ a
a$belor. A+r+ nici o 7ndoial+ nici o 6erioad+ 7n via;a isericii Ruse de vest nu a :ost $ai de
7ncercat decGt ierarhia ortodoI+ de 6atriarhul !eo:an al Ierusali$ului 7n (,'&% vre$e 7n
care e6isco6atul ortodoI era e6ui2at.
'&,
Ne7n;elegerile 3i loviturile din ace3ti ani 7ntre
:r+;iet+;iile 3i autorit+;ile bisericilor locale au :ost atGt de nu$eroase 3i serioase c+ 6Gn+
3i stabilirea unei ierarhii canonice nu a 6utut restaura 7n curGnd ordinea isericii.
Continuarea neca2urilor a :ost asigurat+ atunci cGnd statul 6olone2 a re:u2at cu
7nc+6+;Gnare s+ recunoasc+ aceast+ nou+ ierarhie.
Restaurarea unei ierarhii canonice a :ost 6recedat+ de ni3te negocieri eItensive
7ntre 6atriarhul !eo:an I= 3i di:erite cercuri din Rusia de vest% unde a stat doi ani. A6oi el
a $ers 7n Moscova% unde a avut oca2ia s+ discute situa;ia cu cele $ai 7nalte autorit+;i de
acolo% 6atriarhul Ailaret 3i ;arul Mihail.
'&)
Pe dru$ s6re Ierusali$% !eo:an a vi2itat din nou
Polonia. #e aceast+ contactele lui au inclus 6e ca2aci% a6oi condu3i de Het$an Peter
Kona3evici-SagadaichnF% un student al 3colii din Ostrog% unul dintre 7nte$eietorii 3colii
:r+;e3ti din Kiev era un o$ cu o a6lecare cultural+ genuin+.
'&*
Jn $i3c+ri cu greu
6re$editate% 7n dou+ rGnduri !eo:an a aranHat s+ hirotoneasc+ e6isco6i% creGnd 3ase
ierarhii noi% 7ntre care 3i $itro6olia din Kiev. CG;iva din noii e6isco6i au :ost cunoscu;i
6entru educa;ia lorN Iov ore;chi% directorul 3colilor din Lvov 3i Kiev% care acu$ era
$itro6olit de Kiev%
'&.
Meletie S$ortri;chi% un asociat al Acade$iei din =ilna% care 3i el a
6artici6at la cGteva acade$ii ger$ane
'(&
3i Ie2echil Kurtevici% @ul unei :a$ilii 6rinciare 3i
6entru o vre$e un student la Universitatea din Padova.
'((
Jn ciuda unor ast:el de cali@c+ri%
noii ierarhi ortodoc3i s-au g+sit din nou angaHa;i 7ntr-o lu6t+ a$ar+ 6entru autoritate.
iserica uniat+ 3i statul 6olone2 au contestat a$bele hirtonii% 6retin2Gnd c+ !eo:an a :ost
un intrus% un i$6ostor 3i chiar un s6ion turc. Nu$ai 7n (,/'% i$ediat du6+ $oarea Regelui
206
!eo:an era 7n dru$ s6re Moscova 6entru a c+uta :onduri atunci cGnd a :ost 7ntrebat de clericii ortodoc3i 7n
Kiev s+ hirotoneasc+ un $itro6olit 3i 7nc+ cinci al;i e6isco6i. Jn acest $o$ent autorit+;ile catolice erau
eItre$ de ostile% dar casacii ortodoc3i au dobGndit st+6Gnia virtual+ a regiunii 9ieviene 3i i-a dat lui !eo:an
6rotec;ia lui 3i eIcort+ $ilitar+ ca s+ 6lece din ;ar+.
207
Ailaret a :ost 6atriarh al Moscovei din (,(. 6Gn+ 7n (,// 3i @ul lui% Mihail Ro$anov D(,(/-(,0KE a :ost
6ri$ul ;ar al dinastiei Ro$anov% care a durat 6Gn+ 7n (.(). 7$6reun+ au restaurat ordinea 7n Rusia du6+
Bti$6ul neca2urilor.C
208
SagadaichnF D$ort 7n (,''E s-a distins 7n conducerea c+l+toriilor 6e $are 7$6otriva turcilor% asediind
suburbiile Constantino6olului de $ai $ulte ori. <l a condus o eI6edi;ie la Moscova 7n (,(* care a reu3it 7n
cucerirea Moscovei. Prin sGrguin;ele sale $ilitare 3i 6rin di6lo$a;ia lui X ;inGnd ar$ata 6olone2+ la distan;+
@ind de acord s+ le dea cererilor lor 6Gn+ ce guvernul le v-a o:erii ceva aHutor X el a reu3it s+ st+6Gneasc+
Ucraina. Aiind un cre3tin ortodoI stabil 3i un sus;in+tor al 3colilor ortodoIe 3i a co$unit+;ii de la Kiev%
6rotec;ia lui SagadaichnF 7$6otriva autorit+;ilor 6olone2o catolice era de ne6re;uit 6entru rena3terea
isericii OrtodoIe 7n Rusia de vest.
209
Iov ore;chii D$ort 7n (,/(E era un eI6ert 7n greac+ 3i latin+% la :el de bine ca 3i 7n 6+rin;ii bisericii. Jntre
lucr+rile lui cele $ai re$arcabile au :ost +nt.olo#.ionul Do traducere a teItelor liturgice grece3tiE% DKiev%
(,(.E 3i +ollia aolo#ia 3eletina !mortritsa"o DKiev% (,'*E.
210
A se vedea $ai sus% nota (&(.
211
Kurtevici D$ort 7n (,',E a :ost hirotonit e6isco6 de =ladi$ir 7n =olFnia. #u6+ ce a :ost :+cut e6isco6%
autorit+;ile 6olone2e% care nu ar recunoscut nici una dintre aceste hirotoniri% l-au a$enin;at cu 7nchisoarea
3i Kurtevici a :ost obligat s+ 6lece 7n Moscova% unde 3i-a 6etrecut ulti$ul an al vie;ii ca arhie6isco6 de
Su2dal.
55
Sigis$und III% a :ost ierarhia ortodoI+ ca6abil+ s+ cG3tige de la succesorul ei% regele
Vladisla8 I=% recunoa3terea legii.
'('
Proble$ele cu statul 6olone2 nu au :ost singurele cu care s-au con:runtat ortodoc3ii.
Jn general a :ost un se2on ulti$% un veac al con?ictului interniceain 3i al grevei% un veac al
r+2boaielor 3i al con?ictelor. A @ constructivi 7n ast:el de condi;ii nu era u3or. <ra di@cil de
organi2at o acitivitate religioas+ siste$atic+ 3i de a crea un siste$ de 3coal+ obi3nuit+.
<ra 3i $ai greu s+ se 6+stre2e o anu$it+ :or$+ de cal$ 3i claritate a gGndirii% atGt de
indis6ensabil+ 7n via;a $in;ii. !otu3i 6u;in s-a 7$6linit% de3i nu este 6osibil s+ se ateste
se$ni@ca;ia de6lin+.
Jn cG$6ul educa;iei :r+;ietatea a luat 7ntGietate. <i au organi2at 3coli X ca 3coala din
Ostrog X care a :ost 6lanat+ 6e $odel grecesc. Jn cele din ur$+% 6o6ula;ia greac+ din
ora3ele Rusiei de Sud 3i Moldova erau 7n acest $o$ent destul de observabil% cu toat+
regiunea sluHind ca o arie $aHor+ a dias6orei grece3ti.
'(/
Contactul cu Constantino6olul a
:ost :recvent 3i obi3nuit. In?uen;a greac+ se 6utea si$;ii 7n toate 3i nu a s:Gr3it s+ se
o6reasc+ 6Gn+ la @nele secolului al 3a6tes6r+2ecelea. Lcoala :r+;iet+;ii din Lvov a :ost
7nte$eiat+ de un 6relat e$igrant% Arsenie% arhie6isco6 de <lassona 3i un student al
6atriarhului Iere$ia.
'(0
Aici du6+ (K*,% li$baHul grecesc a devenit t+cut dac+ nu cu$va
6rinci6ala tr+s+tur+ din curicu$ul. Inevitabil o anu$it+ no$enclatur+ a devenit greac+.
Jnv+;+torii% de eIe$6lu% erau nu$i;i ca didascali 3i studen;ii nu$i;i sudei* Jn (K.(
Arsenie a co$6ilat o gra$atic+ greac+% 6e care a 6ublicat-o 7n greac+ 3i slavon+. a2at+
$ai $ult 6e gra$atica lui Constatin Lascaris
'(K
3i din Manualele lui Melancton%
'(,
Martin
DKrasusE Crusius
'()
3i Clenard Louvain.
'(*
La 3coala :r+;easc+ din Lvov% la :el ca 3i la =ilna
3i Lu;9% era neobi3nuit 6entru studen;i s+ 7nve;e s+ vorbeasc+ ?uent 7n greac+. Nici nu a
eIistat o de@cen;+ a literatur+ greac+. Cataloagele listelor bibliotecilor :r+;e3ti erau edi;ii
ale clasicilor X Aristotel% !ucitide 3i al;ii ase$enea. Predicatorii 6uteau citi din teItul grec
al Scri6turilor 7n 6redicile lor. Jn toate titlurile grece3ti era $oda c+r;ilor 3i a 6a$?etelor
3i 7n general li$baHul literar al Rusiei de =est din acele vre$uri erau satura;i de li$baH
literar. A6arent tot duhul 7nv+;+turii 3i tot etosul era elinic. <ste adev+rat c+ latina era d la
212
Re6re2entativii ortodoc3i la dieta electoral+ din (,/' au :ost destul de 6uternici 6entru a 7l :or;a 6e @ul lui
Sigis$und% Vladisla8 I= D(,/'-(,0*E% s+ recunoasc+ $itro6olia ortodoI+ a Kievului 3i 6atru alte scaune
e6isco6ale 3i s+ 7$6art+ 6ro6riet+;ile bisericii 3i a $+n+stirilor 7ntre ortodoc3i 3i unia;i.
213
Colonia greac+ din Ne2hin% 7n districtul lui Chernigov% datea2+ din aceast+ 6erioad+.
214
Jn anii care au ur$at Arsenie s-a $utat 7n Moscova% 6ri$ind scaunul de arhie6isco6 7n !ver 3i a6oi 7n
Su2dal. PNota autoruluiQ. Patriarhul Iere$ia al Constantino6olului a :ost de6us de turci 7n (K*K 7n ti$6 ce
rivalul lui !eole6t II% care a ;inut tronul 6atriarhal din (K*K 6Gn+ la 7ntoarcerea la 6atriarhat 7n (K*,% 3i-a
tri$is doi e$isari la Moscova 6entru a solicita :onduri 6entru a satis:ace cererile 6re2ente ale turcilor.
Arsenie a :ost unul dintre e$isari. La c+l+toria de 7ntoarcere a :ost in:or$at c+ !eole6t a 6+r+sit 6uterea 3i a
decis s+ r+$Gn+ 7n Lvov% unde Iere$ia s-a o6rit 7n dru$ s6re Moscova. #u6+ ce i-a relatat des6re situa;ia din
Moscova% Iere$ia a decis s+ 73i aduc+ elevul cu el 3i ast:el Arsenie a :+cut o a doua c+l+torie $ai 7nainte de a
se $uta 6entru bine. <l a scris des6re c+l+toriile lui 7n 4recia% care a :ost 6ublicat+ cu o traducere latin+ 7n
Paris 7n ()0..
215
Constantin Lascaris *(0/0-(K&(E a :ost un $e$bru al :a$iliei i$6eriale de $ai 7nainte. CGnd
Constantino6olul a c+2ut sub turci 7n (0K/ Lascaris a 6lecat 7n Italia% unde a 6redat greac+ la 3colile din
Milan% Ro$a 3i Na6oli. 4ra$atica% Rotomata sau Grammatica Graeca sive comndium octo orationis
artium) 6ublicat+ 7n (0),% a :ost 6ri$a carte ti6+rit+ 7n greac+ 3i a :ost 6uternic in?uent+ 7ntre u$ani3tii
euro6eni.
216
Phili66 Melancton D(0.)-(K,&E% $arele re:or$ator care a condus $i3carea 6rotestant+ 7n 4er$ania du6+
$oartea 6rietenului s+u Martin Luther 3i care a :ost 6rinci6alul autor al M+rturisirii de la Augsburg. Unul
dintre u$ani3tii euro6eni 3i 6rintre 6ri$ii care a 6ro$ovat studiul li$bii grece3ti% a 6ri$it titlul de
B6erce6tor al 4er$anieiC 6entru rolul s+u 7n educa;ie. Institutiones Graeca Grammatica a :ost 6ublicat+ 7n
(K(..
217
Martin DKrasusE Cruisus% un 6ro:esor de greac+ 7n !Zbingen 7n Hurul lui (KKK a :ost unul dintre 6ri$ii
c+rturari 3i teologi. A se vedea Germanno#raecia Dasel% (K*KE 3i Turco<Graciae) libri octo Dasel% (K*0E.
218
Clenard Dsau Clenardus% (0.K-(K0'E a scris gra$atici grece3ti 3i ebraice% care au sluHit ca teIte standard
7n $ulte universit+;i.
56
7nce6ut o 6arte a curicu$ului la 3colile de :r+;ietate. Pe de-a 7ntregul B7nv+;+tura latin+C
era 6rivit+ ca o 7n?oritur+ sau chiar ca 3i o Bso@stica;ieC 6ericuloas+. #edica;ia lui [aharia
Ko6istenschi era cGt se 6oate de ti6ic+N Blatini2an;ii studia2+ silogis$e 3i argu$ente% se
antrenea2+ 6entru dis6ute 3i a6oi 7ncearc+ s+ de2bat+ unul cu altul. Slavii ortodoc3i 3i
grece3ti au 6+strat adev+rata credin;+ 3i 3i-au invocat dove2ile din S@ntele Scri6turi.C
Jn (,(K% 7n acela3i an 7n care celebra :r+;ietate din Kiev a :ost 7nte$eiat+% o colonie
de $onahi educa;i era 7n re2iden;+ 7n M+n+stirea 9ievian+ a 6e3terilor% adunat+ acolo din
Lvov de noul arhi$andrit 3i stare; <lisei Pleten;chi.
'(.
Jn (,() ti6ogra@a balaban+
''&
a :ost
adus+ de la Striatin la $+n+stire% unde a :ost 6us+ 7n :olosin;+. Princi6alele 6ublica;ii au
:ost c+r;i liturgice 3i scrierile 6+rin;ilor% dar 3i alte lucr+ri 3i autori $erit+ s+ @e
$en;iona;i. Mai 7ntGi eIist+ un $e,icon slavono ucrainean PLe9si9on slaveno Rossis9i i$en
tol9ovanieQ co$6ilat de P$avo DPa$@lE erFinda% un $oldovean 3i ti6+rit 7n (,').
''(
#intre
lucr+rile originale ale c+rturarilor de la Kiev% cea $ai interesant+ 3i $ai se$ni@cativ+ este
Cartea arrii Bisericii ecumenice i catolice PPalinodiaQ a lui [aharia Ko6istenschi care
7n (,'0 i-a ur$at lui Pletenschi ca stare; al M+ns+tirii Pe3terilor. A :ost co$6us+ ca
re6lic+ a c+r;ii uniate% +rarea unitii bisericii PObrono Hednosci cer9ie8enFQ D=ilna%
(,()E*
'''
Ko6istenschi a c+utat 7n studiul lui s+ elucide2e 7n;elegerea estic+ a unit+;ii
isericii 3i cu o $are 7nde$Gnare 3i-a substan;iat 7n;elegerea din Scri6turi 3i din P+rin;i.
#in Palinodia 3i alte scrieri este clar c+ Ko6istenschii a :ost un o$ cu o erudi;ie larg+. <l 7i
cuno3tea 6e 6+rin;i 3i era obi3nuit cu canoni3tii 3i istoricii bi2antini% la :el de bine ca 3i cu
c+r;ile $oderne des6re est Pcartea lui Cruisus Turco<GreciaQ 3i a $ai citit 3i ceva c+r;i
latine D0e reublica ecclesiatica de Marco Antonio de #o$inis 3i 0e aa romano de
LubbertusQ. Ko6istenschi X la :el ca 3i MaIi$ 4recul de $ai 7nainte de el X lini3tit 3i t+cut a
res6ins scolasticis$ul vestic. Se 3tie c+ Ko6istenschi 73i cuno3tea $aterialul 3i la :or$ulat
7n :elul lui. <l nu era un i$itator% nici un :actologist% ci un c+rturar creativ 7n :or$ularea
bi2antin+. Palinodia% datoria de $ai $ul;i ani este 7nc+ un $odel de luciditate. #in
ne:ericire% nu a :ost 6ublicat+ 7n 2ilele lui 3i de :a6t 6Gn+ 7n secolul al nou+s6re2ecelea.
Ko6istenschi a $urit i$ediat du6+ ce l-a co$6ilat. Succesorul lui la $+n+stirea Pe3terilor%
Petru Movil+% era un o$ cu un te$6era$ent di:erit. S-ar @ 6utut ca el s+ nu a @ avut nici o
si$6atie :a;+ de cartea lui Ko6istenschi% c+ci era 6rea direct+ 3i deschis+.
Mai trebuie ad+ugat un alt nu$e listei c+rturarilor 9ievieni ale c+ror scrieri au :ost
se$ni@cative adic+ cea a lui Lavrentie D!u;anovschi [i2aniE $ort du6+ (,'). Mai 7nainte
de a venii la Kiev% el a 6redat la Lvov 3i rest 3i a 6ublicat 7n =ilna 7n (K., o gra$atic+
slavon+ 3i un leIic. #in nou 7n Kiev% [i2ani 3i-a 7ntors talentele ca un eI6ert grec al
traducerii Comentariului la +ocalis
QQJ
al S:Gntului Andrei al Cretei 3i la 7ngriHirea unei
edi;ii a o$iliilor S:Gntului Ioan 4ur+ de Aur. Princi6ala lucrare a lui [i2ani r+$Gne
Cate.ismul P5ate".izisQ. CGnd a :ost co$6letat% cartea a :ost tri$is+ la Moscova 6entru
6ublicare. S-au creat di@cult+;i. Mai 7ntGi trebuia tradus+ din Bdialectul lituanianC X 3i
$oscovi;ii au denotat li$baHul literar al Rusiei de =est X 7n slavona isericii. !raducerea a
219
Pletenschi D(KK&-(,'0E% un nobil galacian $inor% a devenit stare;ul $+n+stirii Pe3terilor PLavara
Pecersa9aiaQ 7n (K.. unde 3i-a 6etrecut 6ri$ii cincis6re2ece ani aducGnd $+n+stirea 6e te$elii 6uternice
din 6unct de vedere @nanciar 3i duhovnicesc. A6oi% cu aHutorul indis6esabil al ca2acilor sub 6rietenul s+u
Het$an SagadaichnF Da se vedea nota ((.E% el a :ost ca6abil s+ 7ncea6+ o $are re7nnoire cultural+ 7n Kiev%
sub in?uen;a c+ruia s-a si$;it ti$6 de secole 7n istoria Ucrainei.
220
Aceasta a :ost ti6ogra@a 6e care Ivan Aedorov a l+sa-o 7n do$enii cGnd a $urit 7n Lvov 7n (K*/. A :ost
r+scu$6+rat+ de co$ercian;ii evrei locali de e6isco6ul 4hedeon alaban 3i :olosit+ de :+r;ietatea de la Lvov.
221
Pa$vo erFnda $ort 7n (,/'% 6oet traduc+tor% ti6ogra: 3i $e$bru al :r+;iet+;ii din Lvov a :ost adus 7n Kiev
7n (,(K de Pletenschi ca stare; al M+n+stirii Pe3terilor. A :ost co$6us+ 7n re6lic+ la o carte uniat+% +rarea
unitii Bisericii PObrono Hednosci cer9ie8neF% D=ilna% (,()EQ de Leon Krevsa.
222
Leon Krevsa a :ost un arhie6isco6 uniat de S$olens9 din (,'K 6Gn+ 7n (,/..
223
S:Gntul Andrei al Cretei D,,&-)0&E este cunoscut 7n iserica OrtodoI+ $ai 7ntGi de orice 6entru BMarele lui
CanonC citit 7n ti$6ul Postului Mare. Lucr+rile lui se g+sesc 7n Patrolo#ia Graeca .)% *&K-(00/.
57
:ost :+cut+ cu greutate. S6re ad+ugare% autorit+;ile din Moscova au detectat gre3eli
doctrinare grave 7n carte. [i2ani% se 6are a ;inut un nu$+r de o6inii s6eciale 3i 7n toat+
6osibilitatea ele au derivat din surse str+ineN 6rotestante 3i ro$ano catolice. <l a sc+6at
de conda$nare% dar versiunea ti6+rit+ a Cate.ismului a :ost restras+ din circula;ie 3i 7n
(,') a :ost ars+. Co6ii din $anuscris au su6ravie;uit 3i au 6ri$it o dise$inare larg+ 3i
6o6ularitate. Jn cursul secolului cartea a :ost ti6+rit+ de trei ori de =echii Credincio3i
''0
a
lui 4ordno. [i2ani% la :el cu erFnda% Ko6istenschi 3i $aHoritatea c+rturarilor de la Kiev% au
lucrat $ai 7ntGi la sursele grece3ti 3i slavone 3i scrierile acestor $onahi educa;i re?ect+ o
ins6ira;ie autentic+. Jn ti$6 ce lucrau s-a creat un nou val 7n acela3i $ediu de la Kiev.
Jn ti$6 ce secolul al 3a6tes6re2ecelea se des:+3ura% la Kiev a 7nce6ut din ce 7n ce
$ai $ult s+ si$t+ i$6actul Beduca;iei latine.C Noi genera;ii din necesitate se 7ntorceau
c+tre c+r;ile occidentale
''K
3i cu o :recven;+ crescGnd+ 6artici6Gnd la 3colile ie2uite% unde%
inevitabil% ele au devenit 7$bibate de $odelul de studiu latin. Chiar 3i <lisei Pleteneschi%
7n e:orul lui de a contracara ini;iativa unia;iei a $itro6olitului =enia$in Ru;chi%
'',
se 6are
c+ a avut un $odel occidental 7n $inte atunci cGnd a continuat Bordinul ortodoI.C Sub
conducerea lui% via;a co$unal+ la S:Gnta M+n+stire a Pe3terilor a :ost restaurat+% dar sub
conducerea S:Gntului =asile $ai $ult decGt RGnduiala Studit+.
'')
Un B$otiv latinC 6oate @
observat 7n anu$ite din c+r;ile 6ublicate 7n vre$ea lor de anu$i;i $e$brii din cercul
M+n+stirii Pe3terilor. Cu o anu$it+ oca2ie aceast+ 7nclina;ie s-a in@ltrat 6rin sursele
grece3tiM 7n alte $o$ente a intrat direct din literatura latin+. !arasie [e$9a% co$6o2itor al
unor versuri de laud+ 3i un editor educat al c+r;ilor liturgice 9ieviene%
''*
a :olosit aceast+
lucrare a lui 4abriel Severus des6re taine% care a a6+rut 7n =ene;ia 7n (,&&.
''.
Cartea lui
Sever a :ost 6+truns+ de in?uen;e latine% dac+ nu nu$ai 7n :ra2eologia 6e care [e$9a a
ado6tat-o. D#e eIe$6lu% Sever a :olosit B$etaousioisC sau echivalentul grecesc 6entru
Btranssubstan;iere%C [e$9a a i$6licat slavonul B6relo2henie suchchestvC PB$etasta2a
substan;eiCQE. In?uen;a gGndirii latine este 3i $ai 6ronun;at+ 7n Chiril !an9villon-
Stavrove;chi. Cartea lui 2#linda teolo#iei Pzeralo bo#oslaviiaQ% 6ublicat+ la M+n+stirea
din Pochaev 7n (,(*% 6oate @ 6rivit+ ca 6ri$a 7ncercare a unui c+rturar de la Kiev de a
crea un siste$ teologic. Un studiu subsecvent% Comentarii la Evan#.elii P8c.itel:noe
Evan#.elie) ti6+rit+ 7n (,(*Q% se 6reocu6+ de doctrin+. A$bele lucr+ri re?ect+ to$is$ul 3i
ceva din 6latonis$. Jn Kiev 3i Moscova ele au :ost cen2urate 6entru Bgre3eli ereticeC 3i
conda$nate la distrugere. Res6ingerea o@cial+ nu a ascuns r+s6Gndirea lor 7n $anuscrise
3i nici nu a $igrat acce6tarea lor larg+ 7n sud la :el ca 3i 7n nordul rusesc. Chiar 3i a3a%
de2a$+gi;i c+ c+r;ile lor au :ost res6inse de su6eriorii ecclesiali% Stavrove;chi a $ers 7n
s6re unia;ie.
224
A se vedea $ai Hos% ca6itolul III% sec;iunea I=.
225
A se vedea $ai Hos% ca6itolul III% sec;ia I=.
226
Nota ,(.
227
CuvGntul BordineC nu este un ter$en estic. #e3i ortodoI% via;a co$unal+ a S:Gntului =asile este dese$nat+
$ai $ult 7n eIterior% o organi2a;ie $ilitant+M rGnduiala studit+ este $enit+ ca o evlavie l+untric+% solidar+ PA
se vedea nota autoruluiQ. S:Gntul =asile Dca6itolul I% nota 0(E nu a co$6us o rGnduial+ :or$al+ 7n sensul
vestic al cuvGntului. +sceticonul lui este o serie de 7ntreb+ri 3i r+s6unsuri des6re $onahis$% eI6ri$Gnd
ideea lui de $onahis$ ca via;+ co$unal+ cu accentul 6e caritate 3i rug+ciune liturgic+% ca o6us+ vie;ii
anahoretului. Atunci cGnd S:Gntul !eodor a 6reluat M+n+stirea Studion Da se vedea ca6itolul I% nota '&E% el a
ad+ugat organi2a;iei co$unale rug+ciunea 6alestinian+ continu+ 3i aceast+ tradi;ie a vie;ii $onahale s-a
r+s6Gndit 7n Muntele Athos 3i $ai a6oi 7n Rusia.
228
Chiril !ran9villioton-Stavrove;chi D$ort du6+ (,0,E a 6redat greac+ la 3coala :r+;easc+ din Lvov $ai
7nainte de a venii la M+n+stirea Pe3terilor 3i $ai a6oi a :ost arhi$andrit la M+n+stirea Jn+l;+rii 7n Chernigov.
8c.itel<noe Evan#.elie a :ost de :a6t reti6+rit+ 7n (,,* 3i din nou 7n (,.,.
229
4abriel Sever D$ort 7n (,(,E a :ost $itro6olit de Ailadel@a 3i ca6ul isericii grece3ti 7n =ene;ia. <l a
studiat la universitatea din Padova 3i !curstul su tratat desre !>ntele Taine a :olosit argu$entele latine
scolastice 6entru a 7i co$bate 6e 6rotestan;i.
58
!otu3i o alt+ @gur+ 7n care in?uen;a to$ist+ 6oate @ v+2ut+ este Kassian Sa9ovici
*(K)*-(,)0E% directorul 3colii :r+;iet+;ii din Kiev din (,'&-(,'0. <ste cea $ai
trans6arent+ 7n 0esre suRet PO du3eQ% ti6+rit+ 7n Cracovia 7n (,'K. #in Kiev% Sa9ovici a
$ers 7n Lubin% unde a stabilit contacte cu do$inicanii 3i a 7nce6ut s+ 6artici6e la ore
teologice. Mai tGr2iu el a continuat studiul 7n Cracovia. Jn cele din ur$+% Sa9ovici s-a
al+turat uniaiei du6+ care a lansat o 6ole$ic+ virulent+ 7$6otriva isericii OrtodoIe. Jn
acest :el% 7n decadele a doua 3i a treia a secolului al 3a6tes6re2ecelea stilul ro$ano catolic
al teologiei a 7nce6ut s+ intre 7n co$unitatea c+rtur+reasc+ ro$ano catolic+ dar 3i-a
re;inut 6ro6ria inde6enden;+ 3i ritual. A :ost o cau2+ acce6tabil+ chiar 3i unui o$ ca
Ostro2schi. <l a ter$inat ca un o6onent al unia;iei% nu @indc+ a 6erce6ut-o ca o tr+dare a
credin;ei% ci @indc+ 3tia ce ac;iune trebuia luat+ 7ntr-o $anier+ legal+ 3i 6rin ur$are nu
avea nici autoritatea 3i nici relevan;a 7ntregii iserici.
Cei care s-au 7ntors $ai 7ntGi la uniatis$ se 6are c+ au :ost is6iti;i de B6acea :+r+
6erturb+riC de sub ascultarea ro$an+% care 6rin i$6lica;ie 7nse$na 6rotec;ia legii
6olone2e. <i au 7ncercat s+ se elibere2e de autoritatea 6atriarhului de Constantino6ol%
care era de $ai $ult+ vre$e sub conducerea turcilor in@deli. Al;ii din 6ri$ii unia;i au :ost
atra3i de s6lendoarea civili2a;iei vestice 3i au voit s+ se bucure de bog+;iile ei. A eIistat o
anu$it+ li6s+ de 7ncGntare cu estul. Pri$ii 7nte$eietori ai unia;iei% Hi6atie PocieH% care a
devenit al doilea $itro6olit uniat% a declarat 7ntr-o scrisoare c+tre Patriarhul AleIandriei
Meltie PigasN BNu 6o;i @ sigur c+ te vei bucura de via;+ ve3nic+ debarcGnd 6e ;+r$
grecesc.... 4recii au distorisionat evanghelia. <i sunt r+u voitori 3i tr+dea2+ $o3tenirea
6atristic+. <ste de2b+tut+ s@n;enia 3i totul a c+2ut 7n ca6tivitatea turc+... Calvin 3ade 7n
AleIandria% 7n loc de Atanasie% Luther 7n Constantino6ol 3i [8ingli 7n Ierusali$.C DPocieH se
re:erea la Chiril Lucaris 3i la Pigas% a$bii @ind din $o3tenire 6rotestant+E.
'/&
PocieH a ales
Ro$a. Jn est nu se $ai g+sea B:GntGna adev+ruluiC Pstudenets ravd7QM nu$ai 7n vest
6utea o credin;+ 6ur+ 3i stabil+ s+ @e g+sit+.
Jnc+ din (K))% Peter S9arga
'/(
nu a ar+tat la di:eren;ele doctrinare ci la Ba6osta2ia
greac+C 3i la B7na6oierea culturii grece3ti.C BCu li$ba slavon+ ni$eni nu 6oate @ un
c+rturar. Nu are nici gra$atic+ 3i nici retoric+ 3i nici nu i se 6oate con:erii una. #in
aceast+ cau2+ ortodoc3ii nu au 3coli dincolo de cea ele$entar+ care 7nva;+ citirea 3i
scrierea. #e aici ignoran;a 3i con:u2ia lor general+.C AHust+rile lui sunt grave 3i gre3ite%
de3i 7ngusti$ea este ti6ic+ vre$ii. Li$ba 6olone2+ nu era 7nc+ destul de $atur+ ca s+
sluHeasc+ ca vehicol al educa;iei 3i acela3i lucru nu 6oate @ s6us des6re slavona
bisericeasc+. S9arga nu era con3tient de aceast+ di:eren;+ sau s+ aleag+ s+ o ignore. #u6+
cu$ s-a a@r$at 7n aceast+ situa;ie% singurul re$ediu 6entru ignoran;a slavilor a :ost
ado6tarea culturii latine. Atacul lui nu a r+$as :+r+ r+s6uns. A6+r+torii ortodoc3i ca
[aharia Ko6istenschi au re6licat c+ li$ba slav+ este 7nrudit+ 3i c+ cultura din 4recia 3i Bc+
6rin ur$are este $ai sigur s+ se :ac+ traduceri din greac+ 3i s+ se scrie @loso@e 3i teologie
7n slavon+ decGt s+ se :oloseasc+ latina% care este o li$b+ 7nvechit+% 6rea ne6otrivit+ 3i
insu@cent+ 6entru 6roble$ele teologice 7nalte.C
'/'
Ko6istenschi eIagerea2+ la :el de $ult
ca 3i Saraga dar nu$ai cu reversul. #istinc;ia la care arat+ ei este una valid+.
Jnc+ de la 7nce6ut% uniatis$ul a :ost 6us 3i ridicat ca 3i o 6roble$+ de deter$ina;ie
cultural+. 8niaia i$6lica% dincolo de toate asigur+rile 3i garan;iile c+ obiceiurile 3i
ritualurile estului 6uteau @ 6erce6ute% ca includere sau eIagerare 7n cultura vestic+ sau
du6+ cu$ ar s6une ger$anii% un "ulturrarum* Ca s+ a@r$+$ $ai cu r+utate% Unia;ia a
7nse$nat o occidentali2are religioso-cultural+. I se 6utea re2ista 3i 6utea @ de6+3it+
nu$ai 6rintr-o 6re:erin;+ :a;+ de tradi;ia greac+. Acest lucru a :ost de6lin 7n;eles de cei
230
Meletie Pigas a studiat 7n Augsburg. PNota autoruluiQ.
231
Nota *&.
232
#in Cuvntul 1nainte al O$iliilor lui Hrisosto$ des6re S:Gntul Pavel% Bested Ioanna Ilatousta na oslanie
+ Pavla DKiev% (,'/E. PNota autoruluiQ.
59
care la @nele secolului al 3ais6re2ecelea 3i la 7nce6utul secolului al 3a6tes6r+2ecelea s-au
ridicat 7n a6+rarea isericii OrtodoIe. Ar @ destul s+ $en;ion+$ acu2a;ia elocvent+ a lui
4herasi$ S$otri;chi 7n C.eia la 1mria cerurilor P5liuc. arstava nebesna#o% (K*0Q 3i
de [aharia Ko6istenschi 7n Palinodia cu cGteva decade $ai tGr2iu.
Acest interes a :ost 7$6+rt+3it de 7nte$eietorii :r+;iet+;ii din KievN
B6rin harul lui #u$ne2eu a$ 7nte$eiat aceast+ 3coal+ 6entru co6ii ortodoc3i 3i a$
7n2estrat-o cu $ari sacri@cii cu 7nv+;+tori de li$b+ rus+ 3i elin+% la :el ca 3i cu alte
subiecte% cu sco6ul ca ei s+ nu bea dintr-un i2vor str+in 3i 7$bibGndu-se cu otrava :atal+ a
schis$ei vestului s+ @e 7nclina;i s+ se al+ture 7$6otriva 7ntuneca;ilor de ro$ani.C
Singura concesiune cultural+ a loiali3tilor ortodoc3i a :ost su6li$entarea slavonei
bisericii cu vernaculara local+% dialectul rus* Cu trecerea ti$6ului acest dialect a devenit
din ce 7n ce $ai :olosit 7n literatur+ @indc+ cei obi3nui;i 7l 7n;elegeau $ai bine decGt
slavona isericii. A $ai :ost :olosit oca2ional 7n liturghia vorbit+ sau cel 6u;in a3a a6are
din !riodul 6ostului $are care a :ost ti6+rit 7n Kiev 7n (,').
'//
Ast:el% unia;ia 3i
occidentali2area ei s-a r+s6Gndit 7n ciuda unui e:ort creat 7n Polonia de a a6+ra ortodoIia.
Subiectul 7n discu;ie acu$ era dac+% con:runta;i cu aceast+ cultur+ occidental+% o 3coal+
slavo elin+ sau cultur+ 6utea su6ravie;ui. Jn (,'& era deHa un subiect urgentM 7n ti$6 ce 7n
(,/& a devenit unul ar2Gnd.
VII
%itropolitul Petru %o3il, al Kie3ului
Jn 6ersoana lui Petru Movil+ eIist+ ceva enig$atic 3i ciudat. A :ost el un ca$6ion
sincer al ortodoIiei sau un ierarh $ani6ulativ de geniuO <ste greu de Hudecat. Indi:erent
care ar @ ca2ul% el a Hucat un rol decisiv 7n via;a isericii Ruse de vest 3i indirect 7n via;a
7ntregii Rusii. <l a :ost cel $ai ca6abil 3i $ai 6uternic liber rus 7n Polonia 3i Lituania 3i tot
secolul al 3a6stes6e2ecelea. <ste ne6otrivit :a6tul c+ o e6oc+ 7ntreag+ din istoria isericii
Ruse 7i 6oart+ nu$eleN e6oca lui Movil+. Aiul unui gos6odar din Moldova Pvievodich 2$el\
$oldavs9ichQ%
'/0
Movil+ se 6are c+ a avut din na3tere un talent 6entru 6utere. Chiar 3i 6e
tronul $itro6oliei de la Kiev el s-a dovedit $ai $ult un suveran decGt un 6astor. <ducat 7n
vest sau $ai eIact 7n Polonia 3i 7n $od+ 6olone2+
'/K
3i se 6are c+ $ai tGr2iu a 6etrecut o
vre$e 7n Olanda. #u6+ $oartea tat+lui s+u% Iere$ia Movil+% a :ost luat ca ghid al
cancelarului Stanisla8 [ol9i8schi
'/,
3i a6oi la Het$an Chod9ie8ic2.
'/)
Jn general% 7n ti$6
ce era tGn+r Movil+% 6rin :a$ilie 3i 6rieteni% a :ost strGns legat de societatea aristocrat+
6olone2+. Jn viitor si$6atia 3i ura $agna;ilor 6olone2i i-a asigurat succesul voca;ional.
Jn (,')% la vGrsta de trei2eci de ani% Petru Movil+ a :ost ales arhi$andrit al
M+n+stirii Pe3terilor. Probabil c+ el a as6irat la aceasta atunci cGnd a luat voturile
233
Aceast+ 6ractic+ a :ost ur$at+ de Petru Movil+.
234
B4os6odarC a :ost un titlul onorar dar guvernatorilor 7n Moldova nu$i;i de 6oarte oto$an+.
235
San [a$oischi D$ort 7n (,&KE a :ost cel $ai 6uternic 3i in?uent o$ de stat 7n Polonia 3i 6rinci6alul
negociator 7ntre e6isco6ii 6ro-unia;ie ai Rusiei de vest 3i ai coroanei 6olone2e 7n 6ri$ele discu;ii cu care au
dus la unia;ia de la rest. #es6re istoria Acade$iei de la [a$osc% la care au :ost tri$i3i $ul;i nobili
ortodoc3i% a se vedea S. K. Kochano8schi% 0zie-e +"ademi Iamo-s"ie- DCracovia% (*..-(.&&E.
236
Stanisla8 [ol9ie8schi a :ost ilustrul 3e: al ar$atelor 6olone2e la @nele secolului al 3ais6re2ecelea 3i
7nce6utul secolului al 3a6tes62+2ecelea care a devastat :or;ele ca2ace la @nele secolului 3i care a condus o
ca$6anie eItre$ de reu3it+ 7n Moscova 7n (,(&.
237
Ioan Charles Chod9ie8ic2% din :a$ilia care $ai tGr2iu i-a o:erit lui Ivan Aedorov re:ugiu% a co$andat ca
ar$atele lituaniene 7n r+2boiul cu Suedia D(,&(-(,&,E% s+ su6ri$e $ica nobili$e 7n (,&,% care a invadat
Moscova cu [ol9ie8schi 7n (,(& 3i care a $urit 7n b+t+lia 7$6otriva turcilor 7n (,'(.
60
$onahale 3i cGnd a intrat 7n $+n+stire. Jn $od sigur cGnd 6ostul a devenit vacant
candidarea lui a :ost 6ro$ovat+ de guvernul 6olone2. Odat+ ce a aHuns ca6ul $+n+stirii%
Movil+ 3i-a stabilit 6ro6riul curs% care a contrastat :oarte $ult cu cel al 6redecesorului lui.
Acest lucru a :ost evident 7n cG$6ul educa;iei. La $+n+stire Movil+ a decis s+ lanse2e
3coala latino 6olone2+% inevitabil dac+ nu chiar o6us+ 7$6linirii 3colii 9ieviene slavono
elinice. #eci2ia lui a creat o $are tensiune care a dus la i2bugnirea unei r+scoale 7n ora3.
Jn cuvintele unui conte$6oran% 4avriil #o$en;scoi%
'/*
Ba eIistat o $are ne$ul;u$ire 7ntre
$onahii needuca;i 3i ca2aciCN Bde ce 7n ti$6 ce cG3tiga$ $Gntuirea% voi a;i 7nce6ut aceast+
3coal+ latin+ 3i 6olone2+% care nu a $ai eIistat niciodat+OC Nu$ai cu $are di@cultate ei au
:ost convin3i s+ nu $ai de2bat+ 6e Petru Movil+.C
'/.
Movil+ nu a :ost un o$ care s+ se
7ns6+i$Gnte2e. <l a a6+rut nelovit 3i 7n curGnd a triu$:at. Ar+;ietatea nu a avut nici o
3ans+ decGt s+ 7l acce6te Bca un :rate $ai b+trGn% un 6rotector 3i un 6atron al acestei
s@nte :r+;iet+;i% a $+n+stirii 3i a 3colilor.C Cu cGt era $ai 6resat% Movil+ a 6reluat
ad$inistra;ia 3colii :r+;iet+;ii 3i a6oi a co$binat-o cu 3coala :r+;iet+;ii 6entru a :or$a un
colegiu du6+ $odel latino 6olone2. Aceast+ nou+ institu;ie a :ost locali2at+ la $+n+stirea
:r+;iet+;ii. Curriculu$ul 3i 7n organi2a;ia au :ost $odelate 6e liniile 3colilor ie2uite din ;ar+
3i to;i noii 7nv+;+tori au :ost recruta;i dintre absolven;ii 3colilor 6olone2e. Isaia
!ro@$ovich Ko2lovschi% 6ri$ul rector al colegiului 9ievian.
'0&
!recGnd 7n avantaHul lui%
Movil+ s-a uitat $ai 7ntGi la ad$inistra;ia 3colii :r+;iet+;ii 3i a6oi a co$binat-o cu 6ro6ria
3coal+ la $+n+stire 6entru a :or$a un colegiu du6+ $odelul 6olone2o-latin. Aceast+ nou+
institu;ie a :ost g+2duit+ 7n $+n+stirea Jn:r+;irii. Curricu$ul 3i organi2a;ia au :ost
$odelate du6+ $odelul 3colilor ie2uite din ;ar+ 3i to;i noi 7nv+;+tori erau recruta;i din
absolven;ii 3colilor 6olone2e. Isaia !ro@$ovich Ko2lovschi% 6ri$ul rector al colegiului
9ievian
'0(
3i Silvestru Kossov% 6ri$ul 6re:ect% care 3i-a 6ri$it educa;ia 7n =ilna la colegiul
ie2uit din Lublin 3i la Acade$ia [a$onsc. Se 6are c+ 6entru o vre$e au studiat la
Acade$ia I$6erial+ din =iena. Jn acela3i :el el a :ost angaHat 7n organi2area noii 3coli din
Kiev% Movil+ a 7nce6ut a :or$a o 3coal+ 7n =inni;ia.
'0'
<Iist+ $otive s+ crede$ c+ Movil+ a
avut 6lanuri 6entru r+s6Gndirea din toat+ regiunea a unei leg+turi de 3coli latino 6olone2e
6entru ortodoc3i% la :el ca 6entru crearea a ceva ase$+n+tor ordinului 7nv+;+toresc
$onahal% totul sub colegiul de la Kiev.
'0/

Movil+ a :ost un occidentali2ator avid 3i re2olut. Uelul lui a :ost de a crea ca oa$enii
eterogeni ai regiunilor vestice 7ntr-o singur+ ins6ira;ie 3i 6sihologie% 7ntr-o cultur+
obi3nuit+. Partici6Gnd la toate 6lanurile 3i 7ncerc+rile lui% $ai $ult si$6to$ul unei lovituri
238
A :ost educat la Acade$ia din Kiev 3i a $urit 7n Kiev $ai 7nainte de ()'K% dar rolul lui 7n istoria isericii
Ruse a :ost Hucat 7n Moscova. Ca stare; al $+n+stirii #anilovschi 7n Moscova 3i $ai a6oi ca Arhi$andrit 7n
$+n+stirea Si$inovschi el a devenit 7n 7ntregi$e i$6licat 7n controversele secolului al 3a6tes6r+2ecelea
7ntre 6artidele latine 3i greco-slavone% luGnd 6artea occidental+ a lui Medveded Dcontroversele sunt
discutate 7n ca6itolul ur$+tor% sec;ia =E. #o$e;coi a :ost i$6licat 7n controverse si$ilare 7n Novgorod. C:.
Russc.i bio#ra>c.esc.i slovar: DMoscova% (.(0E% I=% 66. /,-/).
239
#u6+ cu$ s-a citat de c+tre Silvestru Kossov. PNota autoruluiQ. Silvestru Kossov D$ort 7n (,K)E a :ost un
student la Acade$ia din Kiev 6e care Petru Movil+ l-a tri$is la colegii 6olone2i. <l a 6redat 7n Acade$ia din
Kiev $ai 7nainte de a devenii e6isco6 de Mstislavi. La $oartea lui Movil+ 7n (,0) Kossov l-a ur$at ca
$itro6olit de Kiev. Lucr+rile lui% scrise 7n rus+ 3i 6olone2+% du6+ cu$ s-a discutat $ai sus% sec;ia =III.
240
Isaia Ko2lovschi D$ort 7n (,K(E% care a 6redat 6entru o vre$e la 3coala :r+;iet+;ii 7n Lvov% a :osta dus 7n
Kiev de Movil+ 7n (,/(. 7n curGnd el a devenit stare;ul M+n+stirii Pustino-Ni9olaevschi 7n Kiev 3i l-a asistat
6e Movil+ 7n activit+;ile lui educa;ionale 7n Rusia de =est.
241
Isaia Ko2lovschi D$ort 7n (,K(E% care a 6redat 6entru o vre$e 7n :r+;ietatea 3colii din Lvov a :ost adus 7n
Kiev de Movil+ 7n (,/(. Jn curGnd el a devenit stare; al Pustino Ni9olaevschi 7n Kiev 3i l-a dese$nat 6e
Movil+ 7n activit+;ile lui educa;ionale 7n toat+ Rusia.
242
Mai tGr2iu a :ost trans:erat+ la $+n+stirea 4oschi sau Ho2cF2 7n =olFnia.
243
C:. Ordinului 6olone2 al 6iari3tilor% Bordo Piaru$ Scholaru$.C PNota autorului.Q BOrdinul clericilor s+raci a
Maicii lui #u$ne2eu a C+rturarilor <vlavio3iC a :ost stabilit 7n Ro$a 7n (K.) de Iosi: Calasanctius *(KK,-
(,0*E. Sco6ul a :ost de a o:erii o educa;ie catolic+ liber+ 6entru co6ii 3i ordinul s-a r+s6Gndit ra6id 6entru
6iari3ti 6entru a 73i g+si 6ro6rii colegi.
61
7ntre dou+ orienta;ii religioase o6use D6olone2o latin+ 3i slavon+ rus+E a :ost intens% dac+ s-
au a$estecat 7n lu6t+. Movil+ nu era singur 7n 6roiectele lui. Alia;ii lui au inclus 7ntregul
unei genera;ii $ai largi% care du6+ ce a trecut 6rin 3colile 6olone2e% a aHuns s+ 6riveasc+
vestul latin $ai $ult decGt 3colile estului 6olone2 ca 3i casa lui duhovniceasc+. Jntr-un
anu$e sens% acest lucru era natural 3i logic. Silvestu Kossov a :ost elocvent 3i direct cu
6rivire la acest subiect. Ave$ nevoie de latin+% s6unea el% 6entru ca ni$eni s+ nu ne s6un+
Bru3i stu6i2iC P#luaaia rus:Q. A studia greaca era re2onabil% dac+ se studia 7n 4recia% nu 7n
Polonia. Aici ni$eni nu 6oate re2ista :+r+ latin+ X 7n tribunal% la 7ntGlniri sau oriunde.
Graeca ad c.orum) latina ad forum* #is6uta lui Kossov avea logic+. R+d+cina lucrurilor
era $ai adGnc+. La un anu$it nivel era o 6roble$+ lingvistic+% dar la un nivel $ai 6ro:und
era un subiect de tradi;ie 3i a3e2+$Gnt cultural. Pentru cei care s-au o6us 6resurilor
ucenicilor lui Movil+ 6entru o educa;ie latin+ au eIistat $otive 7nte$eiate s+ @e sus6ecta;i
de unaitis$. Nu erau oare 6arti2anii ortodoc3i de o orientare latin+ 3i din nou 7n
con:erin;+ sau negocierile cu unia;ii activi% care antici6au o un co$6ro$is la care a$bele
6+r;i 6uteau s+ adere 7n 7ntregi$eO Nu este adev+rat c+ ei au discutat de $ai $ulte ori o
6ro6unere de a se al+tura tuturor credincio3ilor ortodoc3i din regiune% unia;i 3i neunia;i%
sub autoritatea unui 6atriarh rus s6ecial% care era si$ultan 7n co$uniune cu Ro$a 3i
Constantino6olO Nu era Movil+ 6ro$ovat 6entru augustul s+u o@ciu de 6artea uniat+ a
discu;ilorO Aceasta a :ost bine7n;eles cu greu :+r+ de nici o cuno3tin;+. Ruschi% $itro6olitul
uniat% nu s-a 7ndoit 7n nici un :el c+ Movil+ era B7nclinat s6re unia;ie.C <ste se$ni@cativ c+
Movil+ nu s-a o6us obiec;ilor Ro$ei. Jn dog$+% el era la nivel 6rivat deHa 7n S:Gntul Scaun.
<l era gat+ s+ acce6te ceea ce a g+sit 7n c+r;ile ro$ane ca tradi;ional 3i BortodoI.C Pentru
aceasta teologia 3i cultul 7n Movil+ 6uteau ado6ta 7n $od liber $aterialul latin. Proble$a
6entru el% singura 6roble$+% a :ost Hurisdic;ia. Jn re2olu;ia acestei 6roble$e 6rivirea 3i
te$6era$entul s+u dictat 7n interese 6ractice a :ost decisivN Blini3tea ecclesiatic+ 3i
6olitic+ Puso"enieQ% B6ros6eritateaC Pbla#osostanieQ% Bbuna rGnduial+C Pbla#oustroistvoQ.
Jn do$eniul 6ractic totul era relativ. Lucrurile se 6uteau aranHa. #atoria este una a
tacticienilor ecclesiali.
Un e6isod ti$6uriu 3i revelator 7n cariera lui Movil+ a :ost 6rietenia sa cu unul
dintre e6isco6ii noi% Meletie S$otri;chi% hirotonit de 6atriarhul !eo:an toc$ai 7n vre$ea
B6eregrin+rilor lui estice.C S$otri;chi era un o$ educat. #in cau2a gra$aticii sale slave%
6ublicat+ 7n =ilna 7n (,((% el ocu6+ un loc s6ecial 7n istoria culturii generale. Pentru
vre$ea lui era o 7$6linire re$arcabil+. Se $ai 6oate argu$enta c+ S$otri;chi a :ost X ca
s+ 7$6ru$ut+$ :ra2a lui Iosi: #obrovo;chi D()K/-(*'.E @rinces Grammaticorum
!lavicorum*; Atunci cGnd a scris acest teIt% el 7nc+ $ai avea o orientare greac+. Jn ea el a
7ncercat s+ a6lice regulile rGnduielii gra$aticale grece3ti li$bii slave.
'00
Ca un o$
bisericesc S$otri;chi a 7nce6ut 7n cG$6ul slavo-elinic unde a :ost un o6onent viguros al
unia;iei. Ar @ destul s+ ar+t+$ ln#erea lui PT.eronosQ scris+ 7n (,(&% care descrie
su:erin;ele celor o6resa;i 3i a tur$ei ortodoIe 6ersecutate cu o co$bina;ie 7nde$Gnatic+
de 6ati$+ 3i rigoare. <ste 6osibil ca ast:el de scrieri 3i altele si$ilare s+ duc+ la alegerea
lui 7n (,'& ca e6isco6 de Polo;9. Aici au 7nce6ut di@cult+;ile. Mai 7ntGi a eIistat un con?ict
cu Ioasa: Kun;evich% e6isco6ul uniat de Polo;9M
'0K
a6oi a :ost 6roble$ati2at de
ne7n;elegerile doctrinare 7ntre 6ole$i3tii ortodoc3i% la :el ca 3i de abu2urile activit+;ii
:r+;iet+;ilor. S-au ridicat 7ndoieli% ast:el c+ S$otri;chi s-a decis s+ 6lece 7ntr-o c+l+torie 7n
244
4ra$artica lui S$otrichi a slavonei bisrice3ti% $odelat+ du6+ gra$atica greac+ a lui Lascaris% a sluHit ca
un $odel 6entru o seuccesiune de gra$aticieni ru3i% inclusic cea a lui Lo$onosov. A se vedea <. S.
Pro9o3ina% 3eletie !motric.i DMins9% (.,,E. !itlul co$6lt al gra$ticii lui S$otri;chi este Grammmatica
slavens"aia ravilone sinta#ma o c.naiem min".a 3eletiia !motrica#o D=ilna% (,(.E.
245
Ioasa: Kuntevich D(K*&-(,'/E a organi2at ordinul basilian uniat al $onahilor cu =elia$in Ru;chi.
Kun;evich a :ost asasinat 7ntr-o r+scoal+ anti unia;ie 7n =itebes9 7n (,'/ 3i este considerat un s:Gnt al
isericii Occidentale.
62
Orientul A6ro6iat. La Kiev% 6e dru$ s6re Constantino6ol% el l-a vi2itat 6e $itro6olit 3i a
6ri$it 7ncuraHarea 3i binecuvGntarea 7n 6lanul s+u de a 7ntreba 6e 6atriarh s+ renun;e la
Bstavro6ighiaC :r+;iet+;ilor. S$otri;chi a reu3it 7n a :ace aceasta% dar restul c+l+toriei sale
s-a dovedit o de2a$+gire. Aceasta se 6oate s6une din cau2a 7ntGlnirii sale cu Chiril Lucaris
al c+rui Cate.ism S$otri;chi l-a citit 6e cGnd era 7n Constantino6ol care nu era doar $enit
s+ 7i cal$e2e 7ndoielile dar le-a ridicat 3i $ai $ult. Pe la @nele c+l+toriei sale S$otri;chi a
decis s+ caute o 7n;elegere cu unia;ii. Jna6oi la Kiev el s-a 7$6+rt+3it de anu$ite din ideile
lui cu Movil+ 3i Mitro6olitul Iov%
'0,
care a6arent au :ost si$6atetice. Jn cele din ur$+%
negocierile 7ntre ortodoc3i 3i unia;i% 7n care se 6are c+ a$bii au :ost i$6lica;i% au :ost 7n
6rogres de la 6ro6unerea uniat+ 7n (,'/ 6entru o con:erin;+ unit+ de a c+uta 7n;elegerea.
Ceva $ai tGr2iu% cu o 7ncredere a6arent+% S$ortri;chi a tri$is la Movil+ 3i la $itro6olit
$anuscrisul +olo#iei P+olo#ia ere#ranc7 do "ra-o4 4sc.odnic.Q D#er$an% (,'*EQ. A
con;inut o 6re2entare 6lin+ 3i viguroas+ a 6unctelor sale de vedere 3i nu a 6rovocat nici un
:el de o6o2i;ie. Jn acest ti$6% se 6are c+ din (,')% S$otri;chi a intrat 7n unia;ie% de3i
secret% cu sco6ul ca% du6+ cu$ s-a eI6ri$at el% B6allio schis$atis latens%C ca el s+
6ro$ove2e cau2a uniat+ 7ntre ortodoc3i. Lucr+rile lui clandestine nu au sc+6at aten;iei lui
Isaia Ko6inschi% e6isco6 de Pere$Fshl 3i viitor $itro6olit.
'0)
Jn 6ri$+vara lui (,'* S$otri;chi a :or$ulat un $e$orandu$ de 3ase 6uncte% unde%
du6+ ce a re$arcat di:eren;ele 7ntre catolicis$ul ro$an 3i ortodoIie% el a insistat c+ nu
erau de o $agnitudine su@cent+ sau de un ast:el de caracter ca s+ Husti@ce divi2iunile 3i l-
au tri$is la o con:erin;+ a e6isco6ilor ortodoc3i de 4rod9o% 7n =olFnia. #in nou% se 6are% c+
nici o obiec;ie deschis+ :a;+ de 6unctele sale de vedere a :ost rostit+. Aici o 7ntGlnire cu
unia;ii a :ost 6rogra$at+ 6entru toa$na lui (,'.. Cu $ai $ult 7nainte% la un sinod 6lenar
a e6isco6ilor 3i clericilor ortodoc3i 7n august (,'*% o6onen;ii ideilor lui S$otri;chi au ie3it
7n :or;+. <l a :ost obligat s+ 73i rea@r$e +olo#ia% care a :ost conda$nat+ ca @ind eretic+
3i a6oi ars+ 6ublic. Jn cGteva s+6t+$Gni S$otri;chi 3i-a retras 6rin inter$ediul 6rotestelor
de2acordul lui 3i 6rin inter$ediul di:eritelor 6a$?ete s-a 7$barcat s6re un schi$b de
6ole$ic+ cu acu2atorii lui. Cei care au condus o6o2i;ia au :ost $e$brii genera;iei
ortodoIe $ai 7n vGrst+% 7ntre care s-au creat sus6iciuini des6re Movil+ 3i $itro6olit% din
$o$ent ce nici unul nu a c+utat la o retragere sau re;inere. Cu greu ar @ 6utut :ace acest
lucru. <$6atia crescGnd+ a lui S$otri;chi :a;+ de unia;ie a :ost de interes 6entru Movil+
de $ai $ult+ vre$e 3i au eIistat $otive 6entru S$otri;chi s+ sus6ecte2e c+ 6lanurile lui
de unia;ie au :ost si$6atia 3i coo6erarea nu nu$ai a lui Movil+ ci 3i a $itro6oliei. Ce
ne7n;elegere a eIistat des6re Movil+ 3i S$otri;chi nu a :ost des6re sco6uri ci des6re
$iHloace. !ot e6isodul a :ost 3i $ai con:u2 din cau2a unei 6resiuni eIterne% la care se :+cea
re:erin;+ 7n literatura unit+ ca 3i la B:rica de ca2aci.C
Alegerea lui Petru Movil+ ca $itro6olit al Kievului a trans6irat 7n circu$stan;e
s6eciale. Odat+ cu $oartea Regelui Sigis$und III% ortodoc3ii% 7n a6rilie (,/'% au 6rins
oca2ia alegerii unui nou rege 6entru a denatura din dieta electoral+ 6olone2+ anu$ite
B6uncte de 6aci@care 6entru religia greac+C Pun"t7 uso"oenia reli#ii #rec.es"oiQ% 7ntre
care era a6robat+ legali2area isericii OrtodoIe. #u6+ cu$ s-a a3te6tat% consi$;+$Gntul
regelui ales Vladisla8 I= a ur$at ra6id. Jn ciuda unei ne7n;elegeri subsecvente a
246
Iov ore;chi% a se vedea $ai sus.
247
Isaia Ko6inschi D$ort 7n (,0&E a 7nv+;at 7n 3coala din Ostrog $ai 7nainte de a deveni $onah 7n Kiev% unde
s-a distins 6rin reorgani2area cGtorva co$unit+;i $onahale. Jn (,'& :ost hirotonit e6isco6 de Pere$Fshl de
6atriarhul !eo:an% dar @ind inca6abil s+ 7i i-a 7n 6ri$ire 6ro6riul lui scaun din cau2a 6ersecu;iei 6olone2e% el
s-a retras 7n S$olens9 3i a condus e6isco6ia lui de acolo. La $oartea lui Iov ore;chi 7n (,/( K6inschi a
devenit $itro6olit de Kiev. Jn curGnd% odat+ cu legali2area isericii ortodoIe 7n (,/'% Petru Movil+ a 6retins
3i el scaunul din Kiev 3i cu aHutorul 6oli;iei 6olone2e l-a 7nchis 6e Ko6inschi 7n M+n+stirea Mi9hailovschi. Lui
Ko6inschi i s-a dat direc;ia s+ conduc+ $+n+stirea 7n (,/0 cGnd a 6ro$is s+ nu ac;ione2e 7$6otriva lui
Movil+% dar el a 6+r+sit Kievul 7n (,/K 3i 3i-a 6etrecut restul 2ilelor 7n obscuritate 7n di:erite $+n+stiri 7n
Moscova.
63
B6unctelor din (,/'%C 7n 6ractic+ victoria a r+$as. #e3i :ra2area ei era a$bigu+% de o
i$6ortan;+ s6ecial+ a :ost dre6tul ortodoc3ilor de a 73i u$6le scaunele vacante%
inclu2Gndu-l 6e cel de la Kiev. #e :a6t scaunele au :ost ocu6ate din (,'& 6rin hirotonirea
7nde6linit+ :+r+ anun;a 6ublic 6e 6atriarhul !eo:an. Hirotonirea a :ost :+cut+ noa6tea 7ntr-
un altar neilu$inat 3i ascuns% 6entru ca ni$eni s+ nu cau2e2e nici o 6erturbare. Aceste
hirotoniri% nu au 6ri$it niciodat+ recunoa3tere o@cial+% dar statul 6olone2 se 6are c+ le-a
acce6tat% @indc+ cu greu se 6utea trata cu noi e6isco6i. Acu$ 7n (,/'% odat+ cu noua
concesiune legal+% era nor$al s+ ne a3te6t+ ca ceea ce era de facto s+ @e :+cut de -ure* Nu
a avut loc ni$ic de acest :el. Ortodoc3ii% destul de ciudat% nu au :+cut nici o 7ncercare ca
s+ i-a avantaH de noua lege a6licGnd la o con@r$are legal+ a ierarhiei active. S-a decis ca
to;i vechii e6isco6i s+ se retrag+ 3i scaunele lor s+ @e date noilor ale3i. Aceasta nu a :ost
:+cut+ din cau2a :a6tului c+ noii ocu6an;i e6isco6ali au :ost 7ntr-un anu$e :el considera;i a
@ Bilegali%C adic+% 7n o@ciu :+r+ con@r$area coroanei% nici @indc+ iserica i-a Hudecat de a
@ de un $erit care era 6us la 7ntrebare. <i ar @ 6utut @ credita;i cu restaurarea ordinii 3i a
6restigiului canonic al isericii 7ntr-o vre$e a unui 6ericol real 3i 6re2ent. A :ost si$6lu
a3a% de3i vechii e6isco6i ar @ 6utut Huca un rol 6re6onderent 7n lu6ta cu statul cu sco6ul de
a 7i ob;ine recunoa3terea% victoria a :ost lucrarea unor @guri $ai tinere% 6arti2anii unei
orient+ri 6olitico ecclesiale% care aveau 6u;in interes 7n 7nt+rirea autorit+;ii ierarhice a
antagoni3tilor 6rintr-o legali2are :or$al+. Consecvent% ceea ce 6e ba2a B6unctelor din
(,/'C a :ost declarat ca o BrestituireC a ierarhiei ortodoIe% a :ost de :a6t o anulare a
ierarhiei eIistente% stabilit+ cu cG;iva ani $ai devre$e de Patriarhul !eo:an. Noii e6isco6i
au :ost ale3i 7n grab+ 3i necanonic de delega;i ortodoc3i la diet+ decGt de conven;iile
e6isco6ale locale 3i con@r$at+ i$ediat de Rege. Jn acest :el Petru Movil+% aristocrat 3i
6olono@l a :ost ales $itro6olit de Kiev.
Movil+ nu s-a a3te6tat la o 6ri$ire cu 6ace 7n Kiev 7n noua s-a ca6acitate% de3i avea
$ul;i si$6ati2atori acolo. Kievul avea deHa un $itro6olit% Isaia Ko6inschi% hirotonit 7n (,'&
7n Pere$F3il de !eo:an 3i a6oi dus 7na6oi la Kiev 7n (,/( la $oartea lui Iov oreschi. Li
$ai $ult% Ko6inschi s-a lovit deHa de Movil+ cu 6rivire la stabilirea unui colegiu latin 7n
Kiev la :el de bine ca 3i 7n leg+tur+ cu a:acerea lui S$otri;chi. Pentru acest $otiv
hirotonirea lui Movil+ a avut loc nu 7n scaunul noului s+u ora3 du6+ cu$ era regula 3i
obiceiul% ci 7n Lvov% 7n $Ginile lui hirotonirii lui !eo:an 3i un e6isco6 grec e$igrant. Aceste
lovituri eI6lic+ de ce el a c+utat o con@r$are 6atriarhal+ de la Chiril Lucaris 3i ceva $ai
$ult. <l a $ai :ost blagostovit cu titlul de BeIarh al tronului S:Gntului Scaun A6ostolic al
Constantino6olului.C Jnt+rit acu$ de hirotonirea unei autorit+;i duble 3i 7n rolul dual al
unui $itro6olit legal 3i eIarh 6atriarhal% Movil+ s-a 7ntors 7n Kiev. Chiar 3i a3a% nu a :ost
ca6abil s+ evite o lu6t+ crunt+ cu 6redecesorul lui Bde$odatC 3i 7n cele din ur$+ a trebuit
s+ se 7ntoarc+ la autorit+;ile seculare 6entru a asigura $utarea :or;+ a lui Ko6inschi.
'0*
Aceasta nu v-a re2olva con?ictul. Ciognirea 7ntre Movil+ 3i Ko6inschi nu a :ost o 7$6linire
6o2i;iei de 6utere. A :ost o coe2iune a unor convingeri adGnc 7nr+d+cinate des6re
6roble$a :unda$ental+ a orient+rii ecclesiale% 7n di$ensiunile 6olitice 3i culturale.
Isaia a :ost un o$ de credin;+ si$6l+ 3i 6uternic+% undeva la ordinea lui Ivan
=i3enschi.
'0.
a:undat du6+ cu$ era el 7n tradi;iile teologiei estice 3i a asceticii% el 6rivea
B7n;ele6ciunea eItern+C cu sce6ticis$ 3i chiar cu antagonis$.
Ra;iona$entul acestei lu$i este un lucru% ra;iona$entul duhului altul. !o;i s@n;ii au
studiat ra;iona$entul duhovnicesc care vine de la #uhul S:Gnt 3i la :el ca soarele% ei au
ilu$inat lu$ea. Sunt unii care dobGndesc 6uterea ra;iona$entului nu de la #uhul S:Gnt% ci
de la Aristotel% Platon% Cicero 3i al;i @loso@ 6+gGni. Prin ur$are% oa$enii sunt orbi;i de
:alsitatea 7n;elegerii adev+rate. S@n;ii au 7nv+;at de 6oruncile lui Hristos 3i de lucr+rile lui
248
Poli;ia 6olone2+ l-a arestat 3i l-a 6us 7n 7nchisoare.
249
A se vedea $ai sus% sec;ia I=.
64
7n #uhul. Ace3ti oa$eni 7nva;+ si$6le cuvinte 3i cuvGnt+ri 3i 6rin ur$are toat+
7n;ele6ciunea st+ 6e li$bile lor 7n ti$6 ce 7n su?etele lor st+ 7ntunericul.
Ko6inschi le-a s6us aceasta latinilor% dar ar @ 6utut @ direc;ionat+ s6re Movil+ 3i
s6re ortodoc3i a noilor situa;ii. +lfabetul du.ovnicesc al lui Ko6inschi% subintitulat !cara
entru viaa du.ovniceasc 1n 0umnezeu P+lfavit du".ovni) lestnia du".ovna#o o Boze
z.itesvaQ care o:er+ un contrast se$ni@cativ 3i si$6to$atic :a;+ de te2a lui Movil+ a
3rturisirii ortodo,e PPravoslavne isovedanieQ.
'K&
Antite2a 3i 6rivirea 3i duhul este
6rinci6ala surs+ 6entru lu6ta 6entru 6utere 7ntre doi oa$eni. ine7n;eles a $ai eIistat o
di:eren;+ de orientare 6olitic+N Isaia Ko6inschi a 6rivit la stadiul ortodoI al Moscovei% 7n
ti$6 ce Petru Movil+ a c+utat aHutor de la J$6+r+;ia Catolic+ a Poloniei. Jn 7ncle3tarea lor
statul 6olone2 nu a avut nici un $otiv s+ sus;in+ 6e Ko6inschi 3i orice $otiv de a 6atroni2a
6e Movil+. Con:runtat cu 6roteste viguroase de la Ro$a% ierarhia ro$an+ 6olone2+ 3i
unia;ii% Regele Vladisla8 I= a :ost obligat dac+ nu$ai 6entru raison d:6tat 6entru a ;ine la
aceast+ dedica;ie din Pacta convena din (,/'% de3i el nu a g+sit necesar s+ :ac+ anu$ite
concesii :a;+ de unia;i 6e cheltuiala noilor dre6turi ale ortodoc3ilor. VladFsla8 a
n+d+Hduit% c+ 6e 6arcursul ti$6ului orientarea vestic+ a noilor lideri ortodoc3i s+ nege
tensiunea ortodoI+ uniat+ 3i chiar s+ 6ro$ove2e cau2a unit+;ii catolice 7n do$eniu. Ar
trebui notat c+ 7n cG;iva ani un 6lan 6entru Bunire universal+C Puniversa<naiaQ a a6+rut 3i
la centrul negocierilor au stat ortodoc3ii unei noi orient+ri% cel $ai 6robabil Petru Movil+
la :el ca 3i 6rin;ul A:anasie Pu2ian care la alegerile din (,/' a :ost ales e6isco6 de Lu;9.
'K(
Odat+ ce a :ost 7nsc+unat $itro6olit% Movil+ s-a 6ornit cu un nou 2el s+ 73i
i$6le$ente2e 6lanurile ecclesiale 3i culturale. Cele $ai bune re2ultate ale sale au a6+rut
7n do$eniul educa;iei% 7n s6ecial Ddin $o$ent ce el a :ost d+ruit cel $ai bine ca un
organi2atorE 7n consolidarea 3i eItinderea siste$ului 3colii cGnd a 7nce6ut ca stare; al
M+n+stirii Pe3terilor. #e $are i$6ortan;+ a :ost 3i lucrarea lui de 6ublicare% 7n s6ecial
co$6ila;ia 3rturisirii 2rtodo,e 6recu$ 3i re2u$atul ti6+ririi $aterialelor liturgice. Cel
$ai critic 6entru viitorul e:orturilor lui Movil+ au :ost 7ncerc+rile lui de a revi2ui 3i
re:or$a liturghiile. Mai 7ntGi a eIistat $it.os PPiatraQ% 6ublicat+ 7n (,00 sub 6seudoni$ul
lui <vsevil Pi$en. A :ost inten;ionat ca o a6+rare a liturghiei ortodoIe 3i a ritualului estic
7$6otriva atacurilor lui Kassian Sa9ovici% care a intrat 7n latinis$%
'K'
dar $ult $aterial a
6rovenit din sursele latine. Jn (,0, a a6+rut celebrul Ev.olo#.ion sau Trebni" PCartea d
ru#ciuniQ.
'K/
Aceasta a constat dintr-o colec;ie co$6us+ de rituri% o@cii 3i rug+ciunii
oca2ionale% 7nso;ite de B6re:e;eC 3i Brubrici eI6licativeC care au :ost 7nso;ite de articole
eI6licative luate de obicei din B2 lacinschi agendFC adic+ din Ritualul ro$an al 6a6ei Paul
=.
'K0
Multe dintre ritualurile din Trebni" au :ost schi$bate% de obicei 6rin 7nlocuirea
250
Pentru o anali2+ a 3rturisirii lui Movil+ a se vedea ur$+toarea sec;ie.
251
A:anasie D$ort 7n (,K&E :ost un uniat. <l este autorul unei descrieri a soborului de la Lu;9 7n (,// 7n
0idas"alia lui Silvstr Kossov D(,/*E.
252
A:anasie D$ort 7n (,K&E a :ost un uniat. <l este autorul unei descrieri a soborului latin din (,//% 7n
0idascalia lui Silvestr Kossov D(,/*E.
253
Atribuit lui Movil+ dar care 6robabil la :el ca 3i 3rturisirea lui este o lucrare co$6us+. PNota autoruluiQ.
254
Jn lucrarea sa de re:or$+ se 6are c+ Movil+ a :olosit o anu$it+ traducere croat+ din Ritualul ro$an :+cut+
de ie2uitul dal$a;ian Kasic 3i 6ublicat+ 7n (,/). <ste :oarte 6robabil c+ tot 6roiectul liturgic al lui Petru
Movil+ a :ost 7ntr-un anu$e :el legat de $i3carea ilirian+ uniat+% din a c+ror cercuri a a6+rut $ai tGr2iu
$isionarul 6an-slav Surai Kri2anic. PNota autoruluiQ. artol Kasic D(K)K-(,K&E a co$6us o gra$atic+ croat+
6entru studen;ii din Ro$a. Surai Kri2anic D(,()-(,*/E a :ost educat 7n cercurile ie2uite din Ro$a. Jn (,0) a
:ost tri$is 7ntr-o $isiune reu3it+ s+ converteasc+ ru3ii la catolicis$% du6+ care s-a 7ntors la Ro$a 3i a scris
cGteva tratate des6re ru3i 3i iserica OrtodoI+. A6oi% 7n (,K.% Kri2anic a 6lecat 7n Ucraina :+r+ nici o
6er$isiune o@cial+ 3i a c+l+torit inco#nito la Moscova% unde a lucrat ca traduc+tor la curtea ;arului. A :ost
desco6erit 7n (,,( 3i eIilat 7n Siberia% unde a scris o gra$atic+ 6entru o li$b+ slav+ 6recu$ 3i un a6el la ;ar
s+ uneasc+ toate 6o6oarele slave 7ntr-o lu6t+ co$un+ 7$6otriva ger$anilor. Jn (,), Kri2anic a :ost eliberat
3i s-a 7ntors 7n Polonia unde a sluHit ca 3i ca6elan al ar$atei 6olone2e 6Gn+ la $oartea sa sub asediul turc la
=iena.
65
rug+ciunilor tradi;ionale cu rug+ciuni traduse 7n latin+. Nu a eIistat nici un studiu
co$6rehensiv 7n Trebincul lui Movil+% dar acele 6+r;i care au :ost anali2ate tr+dea2+ o
de6enden;+ inad$isibil+ a surselor latine 3i din cGnd 7n cGnd o devia;ie deliberat+ de
$odelul grecesc D7n :or$a dedic+rii 3i hirotonirii bisericilor% 7n binecuvGntarea clo6otelor%
7n ritualul lui Bviaticu$C
'KK
7n ordo commendationis ad animae***E.
'K,
A+r+ 7ndoial+ unele
schi$b+ri au :ost inconsecvente. Ceea ce nu 6oate @ evitat este aten;ia dat+ ritualurilor
latine 3i regule$antelor care au :ost negliHate 7n tradi;ia greac+. Mai $ult% un nu$+r de
ritualuri 3i sluHbe ti6+rite 7n Trebni" au :ost 7n 7ntregi$e inovative 6entru liturghiile
ortodoIe. Jn cele din ur$+% unele schi$b+ri introduse de Movil+ 6oart+ i$6lica;ii
teologice de $are i$6ortan;+% ca de eIe$6lu% $utarea de la :or$a declarativ+ la cea
i$6erativ+ a iert+rii 7n taina Poc+in;ei. Jntr-adev+r% ca un 7ntreg teologia tainelor
articulat+ 7n B6re:e;eleC liturgice a lui Movil+ a :ost 7n 7ntregi$e vestic+. Ce a re2ultat din
Trebni" a :ost a Blatini2areC radical+ 3i de6lin+ a ritualului estic. Aceasta nu a sc+6at de
sub observa;ia conte$6oranilor% 7n s6ecial a unia;ilor% dar 3i Moscovei ortodoIe care
6rivea c+r;ile de ti6+ritur+ lituanian+% inclusiv edi;iile Kiev ale lui Movil+% cu sus6iciune 3i
7n;elegere. Ironic% din cau2a lucr+rilor liturgice Movil+ 3i colaboratorii lui% ortodoc3ii din
Polonia au eI6eri$entat Bo latini2are a ritualurilorC $ai re6ede decGt unia;ii. Ar $ai
trebui re$arcat c+ Movil+ nu a :ost 6ri$ul dintre ortodoc3ii din Kiev care a 7$6ru$utat
din sursele liturgice latine. Iov ore;chi a :+cut 6ri$ii 6a3i 7n aceast+ direc;ie% ca de
eIe$6lu% 7n ritualul de 6ost BPassias.C
'K)
Movil+ nu a :ost 7nce6+torul 6rocesului absor;iei
culturale a ideilor 3i $odelelor liturgice latine. Al;ii l-au 6recedat. !otu3i% 7n aceast+
tendin;+ s6re Blatini2areC a liturghiei Movil+ a6are 6uternic 7n decor @indc+ a 6ro$ovat la
o scar+ la larg+ 3i $ult $ai siste$atic decGt oricine altcineva.
Pentru a inter6reta do$nia lui Petru Movil+ cu 6reci2ie este di@cil. S-a argu$entat
c+ Movil+ a c+utat s+ cree2e o BortodoIie occidental+C 3i 6rin ur$are s+ de2$e$bre2e
ortodoIia de a3e2+$Gntul ei oriental Bobsolet.C No;iunea este 6lau2ibil+. Motivele lui
Movil+ sunt inter6retabile% $o3tenirea lui este una a$bigu+. Pe de o 6arte% a :ost un o$
$are care a 7$6linit $ulte. Jn 6ro6riul s+u :el a :ost chiar devotat. Sub conducerea 3i
rGnduiala sa iserica OrtodoI+ 7n Rusia de =est a ie3it din acela stadiu a de2orientare 3i
li6s+ de organi2are 7n care s-a 6r+v+lit 7nc+ din ti$6ul catastro:ei din rest. Pe de alt+
6arte% iserica care a ie3it din aceast+ is6it+ nu a $ai :ost aceia3i. S-au 6rodus schi$b+ri.
A eIistat un duh nou 3i str+in% duhul latin din toate. Ast:el% $o3tenirea lui Movil+ include o
Bro$ani2areC drastic+ a isericii OrtodoIe. <l a adus ortodoIia la ceea ce ar 6utea @
nu$it o B6seudo$or:o2+C latin+. <l a Bro$ani2atC liturghiile 3i a Blatini2atC $entalitatea 3i
6sihologia tuturor su?etelor ortodoc3ilor. !oIina Bintern+C a lui Movil+ la dre6t vorbind% a
:ost $ult $ai 6ericuloas+ decGt unia;ia. Unia;ia 6utea re2ista 3i i s-a re2istat% 7n s6ecial
atunci cGnd au eIistat e:orturi s+ @e 6us+ 7n 6ractic+. BCri6to-ro$antis$ulC lui Movil+ a
6+truns t+cut 3i i$6erce6tibil% cu a6roa6e :+r+ nici o re2isten;+. S-a s6us c+ Bacu$ul+rileC
sau :ost nu$ai eIterne% i$6licGnd :or$+ 3i nu substan;+. Aceasta ignor+ adev+rul c+
:or$a :ace substan;+ 3i dac+ o :or$+ ne6otrivit+ nu distruge substan;a% 6revine cre3terea
natural+. Acesta este sensul B6seudo$or:o2ei.C Asu$Gnd o cu6rindere ro$an+ era ceva
str+in 6entru ortodoIie. Caracterul 6aradoIal al 7ntregii situa;ii a crescut nu$ai %
di$6reun+ cu o Blatini2areC constant+ a vie;ii l+untrice a isericii% autono$ia lui canonic+
a :ost $en;inut+ cu stabilitate.
255
&iaticum) latinul 6entru Bo c+l+torie de 6rovi2iune%C este euharistia dat+ celor care $or% cel $ai bine
cunoscut+ ca 3i Bulti$ul ritual.C
256
2rdo commendationis ad animae e,istum de corore sau BSluHba rug+ciunilorC 6entru des6+r;irea
su?etului de tru6 care sunt citite 6este tru6ul decedatului i$ediat du6+ ce o 6ersoan+ $oare.
257
Ritualul lui Passias este un serviciu de sear+ co$e$orare 7n ti$6ul 6ostului $are care con;ine o citire din
<vanghelie ce se re:er+ la 6ati$a lui Hristos.
66
Jn ti$6 ce se sGrguia s+ ;in+ iserica OrtodoI+ din Polonia inde6endent+% Movil+ 3i
con:ra;ii lui de o nou+ orientare 3i-au $en;inut 6lanurile lor 6entru o Buniune universal+.C
Jnc+ din (,/,% o con:erin;+ unit+ a :ost c+utat+ 7ntre uni;i 3i ortodoc3i 6entru a considera
o 6ro6unere 6entru un 6atriarhat rus vestic. Ro$a a :ost asigurat+ c+ sche$a v-a ataca 6e
$ul;i ortodoc3i% inclusiv 6robabil 6e $itro6olit. Pentru anu$ite $otive con:erin;a nu a :ost
reali2at+ deloc. S-a avansat un alt 6roiect 7n (,0/% de aceast+ dat+ 7ntr-un $e$orand
s6ecial tri$is lui Petru Movil+. Nou+ ne este cunoscut nu$ai 7n 6ara:ra2a lui Ingoli%
secretar al O@ciului de Pro6agand+.
'K*
Me$orandu$ul lui Movil+ a constat a6arent dintr-o
discu;ie larg+ a divergen;elor 7ntre cele dou+ biserici% condi;iile care credea el c+ sunt
necesare 6entru reuniune 3i o subliniere a $iHloacelor de a le dobGndii. Movil+ nu a v+2ut
nici o di:eren;+ insur$ontabil+ de doctrin+. 'ilio9ue 3i er >lium au variat nu$ai 7n
:ra2are. Ce divergen;+ a eIistat des6re 6urgatoriu a :ost 3i $ai 6u;in consecvent% din
$o$ent ce de :a6t ortodoc3ii s-au 7ncuno3tin;at. Jn ritual% dease$enea 7n;elegerea tuturor
6unctelor a :ost 6osibil+. Singura di@cultate serioas+ a :ost su6re$a;ia 6a6al+. Chiar 3i
dac+ aceasta 6utea @ acce6tat+ de ortodoc3i% du6+ cu$ a s6eci@cat Movil+% bisericilor
estice $ai trebuia s+ le @e acordat 6rinci6iul 6atriarhatelor autoce:ale. Se 6are c+ Movil+
a voit s+ li$ite2e BreuniuneaC la PoloniaN el nu a $en;ionat Moscova sau 6e greci lega;i de
ca6tivitatea turc+. Nici nu a c+utat o conto6ireN l:unione e non l:unite* C+ci chiar 3i sub
su6re$a;ia 6a6ei ortodoc3ii 3i-au re;inut constitu;ia lor. Mitro6olitul $ai trebuia s+ @e
ales de e6isco6i de3i se a3te6ta ca el s+ ia un vot de 6re:erin;+ :a;+ de 6a6+% alegerea lui
nu cerea o con@r$are 6a6al+. Jn eventualitatea c+ 6atriarhul ecu$enic s-ar @ unit cu
Ro$a% Hurisdic;ia lui 7n Polonia trebuia restaurat+. Ulti$a sec;ie a $e$orandu$ului lui
Movil+ a stabilit $iHloacele 6rin care noul 6lan de unire trebuia eIa$inat 3i deliberat. Mai
7ntGi trebuia tri$is dietelor locale 3i 6rovinciale 6entru discu;ia lor. Mai a6oi% se cuvenea
s+ @e aranHat+ o con:erin;+ 7ntre unia;i 3i ortodoc3i :+r+ nici o re:erire la unirea
6ers6ectiv+. #esco6eririle ob;inute 7n aceste 7ntGlniri 6reli$inare trebuia a6oi tri$is+
dietei generale. Indi:erent cGt de elaborate% la :el ca 3i cu 6roiectul din (,/,% nu a ie3it
ni$ic din $e$orandu$ul de reuniune a lui Movil+ din (,0/. CG;iva ani $ai tGr2iu a $urit
D(,0)E.
Atitudinea lui Petru Movil+ :a;+ de 6roble$ele isericii Ro$ano catolice era si$6l+
3i clar+. <l nu a v+2ut nici o di:eren;+ real+ 7ntre ortodoIie 3i Ro$a. <l era convins de
i$6ortan;a inde6enden;ei canonice% dar nu a 6erce6ut nici o a$enin;are din cadrul
Blatini2+riiC l+untrice. <l a 6ri$it-o 3i a binecuvGntat-o toc$ai 6entru a asigura
inde6enden;a eItern+ a isericii. #in $o$ent ce Movil+ a c+utat s+ 7$6lineasc+ aceasta
7n cadrul unei Bunivers nedivi2at al culturii%C 6aradoIul a :ost ridicat 3i $ai sus. Jn ast:el
de condi;ii% ortodoIia 3i-a 6ierdut inde6enden;a l+untric+ la :el ca 3i b+;ul de $+surare
6entru eIa$inare de sine. A+r+ gGndire sau scrutini2are% la :el ca 3i 6rin obicei criteriile
vestice de evaluare au :ost ado6tate. Jn acela3i ti$6 leg+turile cu tradi;iile 3i $etodele
estului au :ost ru6te. Nu a :ost costul 6rea ridicatO Puteau ortodoc3ii din Polonia s+ se
i2ole2e de Constantino6ol 3i MoscovaO Nu era sco6ul vi2iunii 7ngustO Nu a re2ultat
ru6erea cu 6artea estic+ 7n altoirea unei tradi;ii str+ine 3i arti@ciale care inevitabil ar @
blocat calea c+tre o de2voltare creativ+O Ar @ nedre6t s+ 6une$ toat+ vina 6e Movil+.
Procesul Blatini2+riiC a 7nce6ut cu $ult 7nainte de a intra 6e scen+. <l a :ost cu $ult $ai
6u;in un 6ionier al noi c+i decGt un articulator al ti$6ului s+u. !otu3i% Petru Movil+ a
contribuit $ai $ult decGt oricine% ca organi2ator% educator% re:or$ator liturgic 3i un
ins6irator Confesiunea ortodo,% 7n via;a isericii Ro$ane. #e aici a :ost dus+ la Moscova
7n secolul al 3ais6re2ecelea de eI6er;ii 9ievieni 3i 7n secolul al o6tGs6re2ecelea e6isco6ii
de origine 3i antrena$ent vestic.
258
O@ciul de 6ro6agand+ PProa#anda >deQ a :ost 7nte$eiat 7n ti$6ul 6onti@catului lui 4rigorie >= D(,'(-
(,'/E ca o organi2are central+ 6entru direc;ia 7ntregii lucr+ri $isionare 7n iserica Ro$an+. Ingoli D(K)*-
(,0.E% un 6reot din Ravena a :ost 6ri$ul ei secretar.
67
VIII
%,rturisirea ortodo6,
3rturisirea ortodo, este cel $ai se$ni@cativ 3i $ai eI6resiv docu$ent din era lui
Movil+. I$6ortan;a lui nu se li$itea2+ nu$ai la istoria isericii Ruse vestice% din $o$ent
ce a devenit o $+rturisire a credin;ei 6entru iserica estic+ Dde3i nu$ai du6+ o lu6t+ 3i
caracterul ei autoritativ este 7nc+ deschis 7ntreb+rilorE. Cine a :ost autorul sau editorul
3rturisirii r+$Gne nesigur. <ste de obicei atribuit+ lui Petru Movil+ sau Isaia
Ko2lovschi.
'K.
Mai $ult decGt orice este o lucrare colectiv+% avGndu-l 6e Movil+ 3i 6e $ul;i
dintre $e$brii cercului s+u 7$6+rt+3indu-se de co$6o2i;ie. Sco6ul eIact al 3rturisirii
r+$Gne neclar. Conce6ut+ original ca un Bcatehis$C 3i nu$it unul se 6are c+ a :ost
inten;ionat ca o clari@care a credin;ei ortodoIe 7n leg+tur+ cu 6rotestan;ii. #e :a6t% se
6resu6une c+ 3rturisirea lui Movil+ a :ost 6reg+tit+ ca unire cu 3rturisirea lui Chiril
Lucaris% care a a6+rut 7n (,// 3i a c+rei tendin;e 6ro-calvine au creat con:u2ie 3i nelini3te
7n toat+ lu$ea ortodoI+. Jn (,/* X du6+ o anu$it+ coe2iune 3i 6resiune din 6artea Ro$ei X
atGt Lucaris cGt 3i 3rturisirea lui au :ost conda$nate de un sinod 7n Constantino6ol.
',&
Aceste eveni$ente ar 6utea eI6lica de ce cGnd 3rturisirea lui Movil+ a a6+rut 7n iserica
4reac+ a :ost tras+ s6re ea% du6+ ce a :ost editat+ de SFrigos%
',(
i-a con:erit autoritatea
isericii.
Pri$a a6ari;ie 6ublic+ a 3rturisirii ortodo,e a a6+rut 7n (,0&% cGnd Petru Movil+ a
tri$is-o sinodului isericii 7n Kiev 6entru discu;ie 3i gir. !itlul ei original% E,oziie a
credinei Bisericii 2rtodo,e 1n mica Rusie% indic+% sco6ul li$itat inten;ionat de docu$ent.
Inten;ionat $ai 7ntGi c+tre teologi 3i la cei care au :ost 6reocu6a;i cu teologia%
3rturisirea a :ost co$6us+ 7n latin+. Sinodul din Kiev a criticat redactarea de $ai $ulte
ori. Puncte de vedere divergente au co$entat des6re originea su?etului 3i de destinul lui
de $ai a6oi% 7n s6ecial cu 6rivire la 6urgatoriu sau la 6osibilitatea unui Bun 6aradis
terestru.C
','
Aici Movil+ a sus;inut crea;ionis$ul
',/
la :el ca 3i eIisten;a 6urgatoriului.
Sinodul din Kiev s-a angaHat 7ntr-o discu;ie eItins+ cu 6rivire la metastaza ele$entelor
care au loc 7n ti$6ul s@ntei liturghii. Mai 7nainte s+ conclu2ione2e% sinodul a introdus
cGteva a$enda$ente 7n M+rturisire. #ocu$entul a :ost su6us discu;iei i$ediat 7n (,0' la
ceea ce s-a re:erit ca @ind un sinod% dar ceea ce de :a6t a :ost con:erin;a din Ia3i%
convenit+ din cGte se 6are la ini;iativa 6rietenului lui Movil+% 6rin;ul $oldovean% =asile
su6ranu$it Lu6ul.
',0
Jn 6re2en;+ erau doi re6re2entativi ai 6atriarhului ecu$enic% a$bii
259
A se vedea $ai sus% nota (K,.
260
Jnc+ din (,'* din Rusia de =est% S$otri;chi% 7n +olo#ia% a cerut ca 6unctele de vedere ale lui Lucaris% cu
care a devenit obi3nuit 6rin Cate.ez 3i conversiune 6ersonal+ PNota autoruluiQ.
261
=arlaa$ Iasinschi a tr+it 7ntr-un ti$6 cGnd Ucraina a :ost divi2at+ 6olitic 7ntre Polonia 3i Rusia 3i clericii
au :ost divi2a;i 7ntre 6re:erin;ele la 6atriarhul Constantino6olului 3i s6re 6lecare c+tre 6atriarhul Moscovei.
=arlaa$ care a :ost educat la colegiul din Kiev 3i la Acade$ia din Cracovia 3i a sluHit ca rector al colegiului
de la Kiev 3i ca stare; al M+n+stirii Pe3terilor% a voit s+ r+$Gn+ sub 6atriarhul <cu$enic. Prin ur$are% cGnd
6atriarhul Moscovei s-a o:erit s+ 7l hirotoneasc+ ca $itro6olit al Kievului 7n (,*,% =arlaa$ a re:u2at s+ ca
$itro6olit al Kievului 7n (,*,. =arlaa$ a re:u2at s+ $earg+ la Moscova 6entru 7ntroni2area lui 3i a re:u2at s+
7l recunoasc+ 6e Mitro6olitul 4hedeon care a :ost hirotonit 7n locul s+u. #u6+ ce 6atriarhul
Constantino6olului a cedat Hurisdic;ia Kievului Moscovei 7n (,*)% 7n cele din ur$+ =arlaa$ a :ost de acord
s+ 7i ur$e2e lui 4hedeon 3i l-a hirotonit ca $itro6olit de Kiev% 4ali;ia 3i $ica Rusie 7n (,.& 7n Moscova.
262
Movil+ a acce6tat a6arent doctrina ro$ano catolic+ a intr+rii i$ediate 7n 6aradis a su?etelor s@n;ilor.
263
Crea;ionis$ul este cre2ul c+ su?etul este creat de #u$ne2eu 3i in:u2at 7n :etus la $o$entul conce6;iei.
264
=asile Lu6ul% conduc+tor 7n Moldova din (,/' 6Gn+ 7n (,K/% a :ost res6onsabil 6entru o rena3tere
cultural+ larg+ 7n ;ara sa de ba3tin+% 7nte$eind $ulte 3coli% inclusiv o acade$ia la Ia3i unde a stabilit o
ti6ogra@e. Un o$ bogat eIe$6lar% a @nan;at 6ersonal o6era;iile 6atriarhatului din Constantino6ol 3i a
6re2idat asu6ra sinodului din Ia3i 7n $aniera antic+ a 7$6+ra;ilor bi2antini. A se vedea Runci$an% 3area
Biseric 1n cativitate DCa$bridge% (.,*E% 66. /0(-/0/.
68
tri$i3i din Constantino6ol cu titlul de eIarh% Meletie SFirgos% unul dintre cei $ai
re6re2entan;i ai teologilor greci ai secolului al 3ais6re2ecelea 3i Por@rie% $itro6olit de
Nicea%
',K
Por@rie D$ort 7n (,K'E care a :ost tri$is la aceast+ adunare 3i de cG;iva e6isco6i
$oldoveni% care 7i includea 6e Mitro6olitul =arlaa$
',,
3i trei delega;i din Kiev X Isaia
Ko2lovschi% Ignatie O9senovici
',)
3i Ioasa: Kononovici.
',*
Meletie Sirgos a luat un rol
conduc+tor. Sirgos a ridicat un nu$+r de obiec;ii :a;+ de 3rturisire cGnd a tradus-o 7n
greac+ a introdus nu$eroase a$enda$ente. MaHoritatea acu2elor lui erau stilistice. #e
eIe$6lu el a ales s+ eli$ine cGteva citate scri6turistice :olosite 7n 6roiect. Movil+ a ur$at
=ulgata latin+% cea ce 7nse$na c+ anu$ite din citatele lui @e c+ nu au :ost 7n Se6tuagint+
sau au :ost :ra2ate 6entru a le re;ine ceea ce ar @ :+cut $+rturisirea 6uternic ne6otrivit+
6entru credincio3ii ortodoc3i.
Movil+ nu a :ost $ul;u$it cu 3rturisirea du6+ cu$ a :ost ea 7ntrebuin;at+ de
Sirigos. <l a decis s+ nu o ti6+reasc+ 3i 7n locul ei el a 6ublicat si$ultan 7n Kiev o
traducere ucrainean+ a slavonei bisericii 3i o versiune 6olone2+% nu$it+ !curtul cate.ism
P3al7i cate.ism) (,0KQ.
',.
Nu$ai cGteva schi$b+ri 6ro6use de SFrigos 6entru $+rturisire
au :ost ado6tate 7n Cate.ismul scurt. Mai $ult% era inten;ionat 6entru o audien;+ di:erit+%
B6entru instruc;ia celor tineri%C PBdla c8ic2enia $lod2iCQ% lucru 6entru care a :ost co$6us+
7ntr-un li$baH colocvial. Jn (,0. !curtul cate.ism al lui Movil+ a :ost tradus din slavona
bisericeasc+ ucrainean+ 7n Bslavo rus+C 3i 7n versiunea greac+ 3i 6ublicat+ la Moscova.
Jntre ti$6% istoria lui SFrigos a revi2uit versiunea greac+ a 3rturisirii #receti. #in
$o$ent ce iserica greac+ a ar+tat 6u;in interes 7n 6ublicarea ei% 6ri$a edi;ie a a6+rut
nu$ai 7n (,.K. #in aceast+ edi;ie% o traducere slavono rus+ a :ost :+cut 3i 6ublicat+ 7n
(,., la cererea $itro6olitului =arlaa$ Iasinschi al Kievului cu binecuvGntarea
6atriarhului Adrian.
')&
Aceasta a :ost la nu$ai o Hu$ate de secol du6+ ce !curtul cate.ism
a :ost 6ublicat 7n Moscova.
')(
3rturisirea lui Movil+% 7n contrast cu 3rturisirea 6rotestant+ a lui Lucaris a :ost
co$6ilat+ cu r+bdare din surse latine. #u6+ cu$ tr+dea2+ 6lanul c+r;ii% aranHa$entul ei s-
a ghidat du6+ $odel latin. A :ost 7$6+r;it du6+ a3a nu$itele Btrei virtu;i teologice%C
credin;a% n+deHdea 3i dragostea. Cre2ul a :ost elucidat 6rintr-o inter6retare a cre2ului.
<tica a :ost eI6us+ 6rin inter$ediul co$entariilor la Rug+ciunea #o$neasc+% a Aericirilor
3i a #ecalogului. ine7n;eles co$6ilatorii nu avut ceva $ai $ult decGt o 6radig$+ 7naintea
lor. Cea $ai evident+ surs+ a :ost Cat.ec.ismus Romanus)
')'
care a a6+rut 7n traducere
greac+ 7n (K*'. Altele 6ar a @ Catec.isticum% sive !umma doctrinae c.ristianae D#illingen%
265
Por@rie D$ort 7n (,K'E a :ost tri$is la adunare de 6atriarhul Partenie I% care a ;inut scaunul
Constantino6olului din (,/* 6Gn+ 7n (,0' 3i Meletie SFrigos care a :ost tri$is de noul 6atriarh% Partenie II.
266
Mitro6olitul =arlaa$ D(K.&-(,K)E a :ost ca6ul isericii OrtodoIe 7n Moldova 3i eIecutorul unor 6roiecte de
6ublica;ie educa;ional+ @nan;ate de =asile Lu6ul.
267
O9senovici D$ort 7n (,K&E a :ost 6ro:esor 3i rector al colegiului de la Kiev 3i un 6redicator re$arcabil. La
scurt ti$6 du6+ $oartea sa a :ost ales e6isco6 de Mstislavi.
268
Kononovici D$ort 7n (,K/E a sluHit ca 3i ca6ul cGtorva $+n+stiri 7n Kiev $ai 7nainte de a devenii e6isco6 de
Moghilev 7n (,K&.
269
!itlul de6lin a :ost Iebranie "roc.iei nau"i o art7"ulac. 4iar7 ra4osla4no "atolic.ie- c.rzesc.iansc.e7*
PNota autoruluiQ.
270
Adrian D(,.&-()&&E a :ost ulti$ul 6atriarh al Moscovei $ai 7nainte de 7nvierea ;arului Petru a isericii
OrtodoIe Ruse Da se vedea ca6itolul I=E. #eHa b+trGn 3i slab cGnd a devenit 6atriarh% Adrian a :ost ca6abil s+
7$6lineasc+ ceva $ai $ult decGt 7nt+rirea re2olv+rii lui Petru de a ter$ina cu 6atriarhatul intervenind de
6artea strelilor care s-au revoltat 7n (,.*.
271
C:. A. S. [ernova% 5ni#i "irillovs"oi ec.ati izdannie v 3os"e v =&I<=&III ve"a. DMoscova% (.K*E% no. '(K%
,.. O lucrare co$6rehensiv+ care a o:rit teItul de6lin g+sit 7n A. MalvF 3i M. =iller% $a confession ort.odo,e
de Pierre 3o#.ila) 2rientalia C.ristiana DRo$a% (.')E% >% /..
272
Catec.ismus romanus sau Catec.ismus e, decretis concilii tridentini ad aroc.os) care a a6+ut $ai 7ntGi
7n (K,, a :ost 6rodusul decretelor Sinodului din !rent Da se vedea nota (.,E c+ doctrina catolic+ a :ost
clari@cat+ 3i de@nit+ 7n :a;a ere2iilor 6rotestante r+s6Gndite atunci. A :ost o re:erin;+ la careta 6astorilor
catolici% care s-a dovedit eItre$ de 6o6ular+ 3i a :ost i$ediat tradus+ 7n toate li$bile 6rotestate $aHore.
69
(K,&E de do$inicanul Petrus de Soto
')/
3i 0isutationes de controversiis c.ristianae >dei
adversus .u-us temoris .aereticos DRo$a% (K*(-(K./E a cardinalului Robert ellar$ine
D(K0'-(,'(E.
')0
A $ai citat c+ sursele latine nu $ai este necesar. Princi6alul 6unct este
cel luat din 3rturisirea ortodo, care este luat+ ca o co$6ila;ie sau ada6tare a
$aterialului latin% 6re2entat 7ntr-un stil latin. M+rturisirea lui Movil+ 6oate @ categorisit+
ca una dintre $ultele eI6o2i;ii anti-6rotestante care a a6+rut 7n <uro6a 7n ti$6ul Contra
Re:or$ei 3i a erei baroce. 3rturisirea a :ost $ult $ai legat+ de literatura ro$ano
catolic+ a 2ilei decGt de via;a duhovniceasc+ tradi;ional+ sau conte$6oran+ 7n iserica de
est.
<ste adev+rat c+ 7n 3rturisirea lui Movil+ doctrinele ro$ane cheie% inclusiv
6ri$atul 6a6ei sunt res6inse. !otu3i% $ult din substan;a de stil r+$Gn ro$ane 3i nici chiar
editarea lui SFrigos la Ia3i nu a 6utut altera :a6tul. Jn cele din ur$+% era obi3nuit 6entru
greci 7n secolul al 3a6tes6r+2ecelea% SFrigos a $ers la o 3coal+ latin+. <l a $ers la Padova%
unde a devenit aderentul lui ellar$ine sau du6+ cu$ au s6us conte$6oranii des6re el%
Bo$nio ellar$iu$ s6irare videtur.C Aceasta nu a :ost s6us+ s+ se argu$ente2e c+ 7ntr-un
anu$e :el 7nv+;+tura 3rturisirii ortodo,e a :ost 7n anu$ite 6uncte gre3it+. Nu era atGt
de $ult o doctrin+% ci $anierea 6re2ent+rii% la dre6t vorbind eronat+% 7n s6ecial alegerea
li$baHului 3i tendin;a de a angaHa toate ar$ele ro$ane 7$6otriva 6rotestan;ilor chiar 3i
cele care nu au :ost consonante 7n de6lin sau 6ar;ial cu 6resu6o2i;iile ortodoIe. Jn aceasta
a constant 6rinci6alul 6ericol al B6seudo$or:o2eiC latine a lui Movil+ sau su6ra:a;a
Bcri6to-ro$an+.C I$6resia creat+ 7n ortodoIie este ni$ic altceva decGt o :or$+ cur+;it+
sau ra@nat+ a ro$ano catolicis$ului. Acest 6unct de vedere 6oate @ 6re2entat succintN
haide;i s+ o$ite$ anu$ite subiecte controversate 3i restul siste$ului teologic ro$an v-a @
ortodoI.C Ast:el% 7n anu$ite :eluri este adev+rat. #ar cor6usul este 6rin ur$are ob;inut a
redus geniul negativ 3i etosul tradi;iei teologice estice. BCri6to-ro$anis$ulC lui Movil+ 7n
ciuda li6sei generale de credincio3ie a :or$elor ortodoIe a :ost $ulte vre$e bararea
oric+rei de2volt+ri s6ontane 3i genuine din est.
Ar @ instructiv din acest 6unct de vedere s+ co$6ar+$ 3rturisirea ortodo, cu
lucr+rile teologice a lui Silvestr Kossov% succesorul 3i ur$a3ul lui Movil+ ca $itro6olit de
Kiev. E,e#eza 6ublicat+ 7n (,/K a c+utat s+ Husti@ce noile 3coli latine 6e care Movil+ le-a
organi2at 6entru ortodoc3i. Instrucia sau Ctiina celor ate taine P0idascalia albo nau"a
o sedmi sa"ramenta".% (,/)Q a :ost o 7ncercare de a r+s6unde la acu2ele
6rotestantis$ului 7$6otriva o6onen;ilor ro$ani. Kossov% ar @ i$6ortant s+ observ+$% a
ales s+ r+s6und+ la aceste critici 7n li$ba teologiei latine. Acest lucru este evident 7n acea
6or;iune a c+r;ii dedicat+ tainelor% care ur$ea2+ binecunoscutul tratat al lui Petru
Arcadius.
')K
!er$inologia latin+ abund+ 7n aceast+ lucrareN Btranssubstan;ire%C distinc;ia
7ntre :or$+ 3i B$aterie%C Bcuvintele de instituireC ca B:or$+C a tainei euharistiei% B6+rerea
de r+uC ca B$aterieC a B6oc+in;eiC 3i altele. #in 6ractica liturgic+ ur$ea2+ teologia
liturgic+% devenind necesar 6entru ortodoc3i o nou+ orientare 6entru a :ace ritualurile
accesibile. Trebnicul lui Petru Movil+ a stabilit 6er$anent un nu$+r 6entru acele acu2e
care s-au de2voltat 7n 6ractic+. A introdus unele noi. #e eIe$6lu% 7n !aina M+rturisirii
:or$ula de iertare a :ost schi$bat+ din i$6ersonalul B7;i sunt iertate 6+catele taleC
P#rec.i tvoi otuc.aiustiaQ la 6ersonalul B3i eu nevrednicul 6reotC Pi az nedostoin7i iereiQ.
273
Catec.ismus Romanus sau Catec.ismus e, decretis concilii tridentini ad aroc.os% care a a6+rut $ai 7ntGi
7n (K,, 3i a :ost 6rodusul decretelor Sindoului din !rent Da se vedea nota (.,E c+ doctrina catolic+ 6utea @
clari@cat+ 3i de@nit+ 7n :a;a r+s6Gndirii ere2iilor 6rotestante. Inten;ionat $ai 7ntGi ca o carte de re:erin;+
6entru 6astorii catolici% s-a dovedit i$ens de 6o6ular+ 3i a :ost i$ediat tradus+ 7n toate li$bile euro6ene
$aHore.
274
ellar$ine a lucrat la o co$isie care a 6rodus =ulgata SiItus Cle$entine. 0siutationes) o sinte2+ a
teologiei 6rotestante 3i catolice% a :ost scris+ 7n ti$6 ce ellar$ine 7nv+;a la 3coala de $isionari 7n Ro$a.
275
O9senovici D$ort 7n (,K&E a :ost un 6ro:esor 3i rector al colegiul din Kiev 3i un 6redicator re$arcabil. La
scurt ti$6 du6+ $oartea sa a :ost ales e6isco6 de Mastislavi.
70
Jn acest $o$ent taina ungerii bolnavilor Peuc.elationQ a 7nce6ut s+ @e inter6retat+ ca
ultima unctio 3i s+ @ :olosit+ ca o :or$+ de viaticum% 7n ti$6 ce $ai 7nainte tradi;ia estic+ a
:ost 6rivit+ ca o tain+ a vindec+rii.
'),
Cu noua genera;ie din Kiev% in?uen;ele latine asu6ra
gGndirii 3i 6racticii religioase s-au intensi@cat 3i s-au eItins 7ntr-o $anier+ $ai
siste$atic+.
I<
Jn ti$6ul vie;ii lui Petru Movil+% colegiul de la Kiev nu era 7nc+ o 3coal+ teologic+.
Privilegiul acordat 7n (* $artie (,/K de Regele Vladisla8 I=% care a :+cut din aceasta o
condi;ie obligatorie c+ colegiile trebuiau li$itate la @loso@e DBut hu$aniora non ulta
dialctica$ el Logica$ doceantCE. Nu$ai s6re @nele secolului al 3a6tes6r+2ecelea% odat+ cu
introducerea unei clase Bteologice s6ecialeC 7n curriculu$% teologia a :ost 6redat+ ca o
disci6lin+ se6arat+. Unele 6roble$e de teologie au :ost tratate 7n cursul @loso@ei. La
colegiul din Kiev 6lanul general al educa;iei a :ost ado6tat dintr-un siste$ 3colar ie2uit.
Aceasta a inclus curricu$ul 6Gn+ 3i la nivelul $anualelor. !eItele au 7nce6ut cu gra$atica
lui Alvarius
'))
3i s-a s:Gr3it cu Aristotel 3i AYuino. Si$ilare cu colegiile 3i acade$iile ie2uite
din Polonia a :ost organi2area vie;ii c+rtur+re3ti% $etodelor de 6redare 3i a disci6linei.
Li$ba de educa;ie a :ost latina 3i tot restul subiectelor din greac+ li s-au o:erit o 6rioritate
sc+2ut+. Ast:el 6ractic 7n toate as6ectele colegiul de la Kiev re6re2int+ o 6au2+ total+ cu
tradi;iile 3colilor din Rusia de =est. #e3i nu se 6are c+ 3colile au o:erit o 6reg+tire
adecvat+ 6entru via;a din Polonia% studen;ii lor au :ost cu greu ini;ia;i 7n $o3tenirea
estului ortodoI. Scolasticis$ul a :ost :ocul 6red+rii 3i nu nu$ai si$6lele idei ale unor
scolastici individuali au :ost eI6use 3i asi$ilate ci chiar duhul scolasticis$ului. ine7n;eles
nu a :ost scolasticis$ul <vului Mediu. <ra $ai $ult un neo-scolasticis$ sau 6seudo-
scolasticis$ al Sinodului din !rent.
')*
<ra vorba de teologia baroc al <6ocii
Contrare:or$ei. Aceasta nu 7nse$n+ c+ ori2ontul intelectual a c+rturarului secolului al
3ais6re2ecelea 7n Kiev era 7ngust. <rudi;ia sa 6utea @ eItensiv+. Studen;ii din acele
vre$uri citeau $ult. #e obicei citirea lor era o s:er+ li$itat+. <6oca barocului a :ost% 7n
cele din ur$+% o er+ intelectual arid+% o 6erioad+ de erudi;ie con;inut+ 7n sine% o e6oc+ a
i$ita;iei. Jn via;a $in;ii nu a :ost o e6oc+ creativ+. MiHlocul secolului al 3a6tes6re2ecelea a
:ost un ti$6 di@cil 3i 7ncurcat 6entru Ucraina. BColegiul de la Kiev%C 6entru al cita 6e
La2+r aranovici%
').
Arhies6ico6 de Chernigov% B$ic de statur+ 3i $ic ca un [aheu.C Nu$ai
6Gn+ 7n (,)& sub conducerea lui =arlaa$ Iasins9i D$ai tGr2iu $itro6olit de KievE a :ost
aceast+ 3coal+ de2voltat+ restaurat+. Jn aceast+ 6erioad+ 6erturbat+ era ceva obi3nuit ca
276
!aina ungerii bolnavilor sau Brug+ciunea uleiului%C are dou+ :unc;iiN vindecarea tru6easc+ 3i iertarea
6+catelor. Nu este un cre2 ortodoI c+ ungerea re2ult+ 7ntotdeauna 7n dobGndirea s+n+t+;ii. Jn iserica
Ro$ano Catolic+ ultima untio sau Bungerea eItre$+C este intenH;ionat+ nu$ai 6entru cei ce $or. A se vedea
!i$othF Vare% Biserica ortodo, Dalti$ore% (.,)E% 6. /&/.
277
Ie2uitul 6ortughe2 <$$anuel Alvarius a 6ublicat o gra$atic+ 7n (K)' sun titlul 0e institutione
#rammatica libri tres Dcele trei c+r;ii @ind o Etimolo#ie) !7nta, 3i ProsodieE. 4ra$atica a cG3tigat o larg+
a6robare 7n <uro6a 3i o edi;ie revi2uit+ a a6+rut 7n (K*/.
278
Sinodul din !rent% al (.-lea sinod ecu$enic al isericii Ro$ano catolice care a :ost ;inut 7n 'K de sesiuni
din (K0K 6Gn+ 7n (K,/. sco6ul lui a :ost de a re:or$a iserica 7n lu6ta 7$6otriva re:or$ei 6rotestante 3i de a
clari@ca ceea ce este esen;ial 3i ceea ce este subiectul discu;iei 7n doctrina catolic+. Jntre 7nv+;+turile
catolice care reies din acest sinod sunt autoritatea tradi;iei lGng+ scri6tur+% autenticitatea =ulgatei%
doctrinele Husti@c+rii 3i nu$+rul de 3a6te taine. Jntre re:or$ele ecclesiale 6roduse de acest sinod $ai eIist+
insinu+ri c+ e6isco6ul locuie3te 7n dioce2a sa 3i 6ro$ovarea educa;iei 6rin cre3terea nu$erelor de se$inarii
6recu$ 3i 6roducerea unui catehis$ general DCatec.ismus romanusE. <Iist+ un teIt critic 7n decretele
sinodului 7n 4. Albrigo% Conciliorum oecumenicorum decreta DNe8 5or9% (.,'E% ,//-))K.
279
La2+r aranovici D(,'&-(,./E% 6oet% 6redicator% 6ublicist 3i 6ole$ist anticatolic a :ost rectorul colegiului
de la Kiev din (,K& 6Gn+ 7n (,K*. <l a devenit arhie6isco6 de Chernigov 7n (,K) 3i si$ultan a sus;inut
unirea 6olitic+ cu Rusia 6recu$ 3i inde6enden;a ecclesial+ :a;+ de 6atriarhia Moscovei.
71
studen;i s+ 6lece 7n str+in+tate 3i s+ @e instrui;i. =arlaa$ a studiat 7n <bling 3i O$olouc 3i
a eIecutat ceva $unc+ la acade$ia din Cracovia. Acade$ia lui din <ngelstadt sau colegiul
grec al S:Gntului Atanasie 7n Ro$a. Chiar 3i du6+ ce colegiul 3i-a cG3tigat t+ria% acest
obicei nu a 7ncetat 7n 7ntregi$e. Se 3tie c+ $ul;i dintre cei care au 6redat aici la @nele
secolului 3a6tes6re2ecelea 3i 7nce6utul secolului al o6tGs6re2eclea au res6ins 7n 2ilele
studen;iei ortodoIia 3i au trecut sub Bascultare ro$an+.C A+r+ 7ndoial+ acest lucru a :ost
:acilitat% chiar necesitat de cerin;ele de atunci 6rin care ad$iterea la 3colile s+ @e
condi;ionate de convertirea la Ro$a sau cel 6u;in acce6tarea uniaiei* Lte:an Iavorschi%
e6isco6 3i locum tenens sub Petru cel Mare ar @ un eIe$6lu 6roe$inent.
'*&
#e aici
co$entariul noului sosit observator ie2uit 7n Moscova des6re Rusia 3i 7n s6ecial des6re
:r+;ietatea $+n+stirii din Kiev unde a :ost locali2at colegiulN Baici eIist+ $ul;i $onahi
unia;i sau $onahi a6ro6ia;i de unia;ie 3i chiar 3i $ai $ult ei au o o6inie :oarte bun+
des6re noi... Jn Kiev% eIist+ o $+n+stirea 7ntreag+ de unia;i sau $onahi a6ro6ia;i de
unia;ie 3i unii care au 6+reri bune des6re noi... Jn Kiev% eIist+ o 7ntreag+ $+n+stire de
unia;i.C
'*(
Re$arcile lui o:er+ credit unui atac al c+rturarilor de la Kiev aten;ionate de
#ositei% 6atriarhul Ierusali$uluiN
'*'
Acel 6+$Gnt 7l nu$ea 6+$Gntul ca2acilor 3i eIist+ $ul;i care au :ost 7nv+;a;i de
latini 7n Ro$a 3i Polonia% care $ai a6oi au devenit stare;i 3i arhi$andri;i 3i care 7n
$+n+stirile lor citeau 6ublic so@stica;ii ne$aiau2ite 3i care 6urtau ro2are ie2uite 7n Hurul
gGturilor... S+ se decrete2e ca du6+ $oartea acestor arhi$andri;i 3i 6reo;i% ni$eni care
$erge la un loc 6a6ista3 6entru studiu s+ nu @e nu$it arhi$andrit% stare; sau e6isco6.
Jn anii ur$+tori #ositei a devenit alar$at din cau2a lui Lte:an Iavorschi% 6e atunci
locum tenens al scaunului 6atriarhal al Moscovei. <l l-a acu2at de latinis$ 3i a cerut
retragerea i$ediat+ a tuturor 6reten;iilor lui Iavorschi :a;+ de 6atriarhatul Moscovei.
#ositei% trebuie re$arcat a :ost destul de strident :a;+ de candida;ii de orientare greac+%
declarGnd c+ nici Bun grec 3i ni$eni adus din ;inuturile 6olone2e sau latine 3i antrenat 7n
3colile lor nu ar trebui ales 6atriarh al Moscovei.C Aiindc+ a averti2at el ei sunt asocia;i cu
latinii 3i acce6t+ dog$ele 3i di:eritele lor $aniere.C
Ce sunt B$aniereleC 3i Bdog$eleC la care se re:er+ #ositei 6oate @ reali2at din
eIa$inarea con:erin;elor 3i 6lanurile lec;iilor la :el ca 3i restul scrierilor a di:eri;ilor
instructori de la colegiul din Kiev care a :ost 7n tot secolul al 3a6tes6re2ecelea. Ar @ destul
cGteva eIe$6le cheie. Ioanni9i 4oliatovschi D$ort 7n (,**E% rector din (,K* 6Gn+ 7n (,,'%
a :ost un 6redicator% 6ole$ist 3i scriitor 6roli@c. <l 7ncuno3tin;ea2+ deschis c+ el a ada6tat
sursele latine la sco6urile lui. Jn (,K.% 6entru o nou+ edi;ie a C.eii 1nele#erii P5liuc.
razumeniiaQ% una dintre $ultele colec;ii de 6redici% el a ad+ugat 8n #.id scurt entru
comoziia redicilor P%au"a razumeniiaQ. Pentru restul edi;iilor el le-a l+rgit. La :el cu
$aHoritatea lucr+rilor lui% G.idul scurt este caracteri2at de un clasicis$ decadent. Jn
alegerea lui eIist+ elucidare 3i alegere 6entru teIte 3i subiecte X cGnt+rite du6+ cu$ sunt
280
Jn aceste 2ile ale unia;iei% Ianvorschi a :ost cunoscut ca Stanislav. PNota autoruluiQ. #es6re Iavorschi% a se
vedea $ia Hos aceast+ sec;ie.
281
B=el unu$ totu$ $onasteriu$ est unitru$.C #intr-o scrisoare scris+ 7n (,.. de un ie2uit% P+rintele
<$ilian% care era 7n Moscova 7n acel $o$ent.C PNota autoruluiQ.
282
#ositei a :ost 6atriarhul Ierusali$ului din (,,. 6Gn+ 7n ()&) 3i 7n ti$6ul 6+storiei sale s-a dovedit a @
@gura cea $ai in?uent+ 3i $ai res6ectat+ 7n toat+ lu$ea ortodoI+. Ca 3i c+rturar a :ost cunoscut 6entru
istoria 7ntregii iserici OrtodoIe% la :el ca nu$eroase edi;ii ale 6+rin;ilor isericii% cu care era 7n 7ntregi$e
:a$iliar. Ca 6ole$ist 6rinci6ala sa lucrare a :ost Enc.iridionul 1motriva #reelilor calvinismului Ducure3ti%
(,.&E. #e3i el s-a 6+2it 7$6otriva in?uen;elor catolice din iseric+% o6o2i;ia sa :a;+ de 6rotestan;i l-a dus s+
sus;in+ 3rturisirea lui Movil+% 6entru care a scris un cuvGnt 7nainte la edi;ia greac+ din (,... #ositei a
6rodus 6ro6ria sa 3rturisire Dscris+ de 6rela;i conte$6orani% cu un @nal reali2at de #ositeiE care a :ost
a6robat+ de sinodul din Ierusali$ 7n (,)' 3i 6ublicat+ cG;iva ani $ai tGr2iu la celebra ti6ogra@e 6e care a
@nan;at-o 7n Ia3i. Aceast+ $+rturisire a :ost 6e de-a 7ntregul liber+ de in?uen;e latine din a@r$a;iile lui
Movil+ 3i restaurat+ la ter$inologia catolic+ 6e cGnd a6+ra doctrina ortodoI+ a euharisitiei de c+tre
6rotestan;i. A se vedea Runci$an% 3area Biseric 1n cativitate% 66. /0)-/K/.
72
cu ceea ce ei nu$esc Bte$e 3i nara;iiC X un si$bolis$ 6o$6os 3i :or;at a si$bolis$ului
religios. Iat+ cu$ 3i-a elaborat s:atulN Bciti;i c+r;i des6re bestii% 6+s+ri% re6tile% 6e3ti%
co6aci% ierburi% 6ietre 3i di:erite a6e care se g+sesc 7n $+ri% rGuri 3i i2voare% observa;iile
natura% 6ro6riet+;ile 3i tr+s+turile distinctive% observa;i toate acestea 3i :olosi;i-le 7n
cuvGnt+rile 6e care voi;i s+ le :ace;i.C ine7n;eles discursul 6ublic 7n aceast+ 2i a su:erit de
analogii bi2are 3i o su6raabunden;+ de ilustra;ii. Chiar 3i $ai 7nainte de stilul oratoric al
Kievului s-a aHuns la un anu$it :el de eItre$+% Meletie S$otri;chi a ridiculari2at obiceiul
6redicatorilor ortodoc3i de a i$ita o$iletica 6olone2o-latin+. BIntr+$ 7n a$von cu
Ossius%
'*/
al;ii cu Aabriciu
'*0
3i un al treilea cu S9argaC a s6us el% re:erindu-se la $odela;ii
6redicatori 6olone2i ai 2ilei. <l ar @ 6utut s+ 7l nu$easc+ 6e !o$as Mlo2iano8schi% un
6redicator al secolului al 3a6tes6re2eclea de $are circula;ie% care a :ost cel $ai grotesc 3i
$ai i$itat. A :ost $ai $ult un eIerci;iu 7n retoric+ destul de 6otrivit 6entru un gust
6redo$inant. !otu3i% de3i era angaHat 7n eIcese verbale% 4oliatovschi 3i al;ii s-au o6us
6ole$i3tilor ie2ui;i 3i au res6ins 6e larg 6unctele lor de vedere cu 6rivire la autoritatea
6a6al+% 'ilio9ue 3i di:erite alte te$e. AiIa;ia $ental+ a lui 4oliatovschi% la :el ca 3i stilul lui
teologic 3i se$antic a r+$as 7n 7ntregi$e ro$an. #irec;ia arti@cialit+;ii 7ncord+rii este $ai
6uternic 7n scrierile lui La2+r aranovici% care a :ost rectorul colegiului din Kiev din (,K&
6Gn+ 7n (,K* 3i a6oi arhie6isco6 de Chernigov.
'*K
Un o6onent brav al 6ro6agandei ie2uite%
el nu a e2itat s+ ado6te subiecte de $are controvers+% du6+ cu$ este evident din %oua
msur a vec.ii credine PNova $iara stareF ViarF% (,),Q. #in nou $aniera eI6resiei 3i
$odul de gGndire sunt ti6ice unui baroc ti6ic. aranovici a scris 7n 6olone2+% u$6lGndu-3i
cuvintele cu :abule% Bo abunden;+ de vicisitudini 3i cuvinte 7ncruci3ate%C avioane cu
reac;ie% Borgoliu 3i giuvaiere.C BJn acele 2ile%C du6+ cu$ a re$arcat el% Bse considera
6otrivit+ tradi;iei sacre a isericii cu 6ove3ti $itologice.C Un alt c+rturar 9ievian de
aceast+ varietate a :ost Antonie Radivillovschi.
'*,
!oate o$iliile lui Predi"iQ 3i 6redicile
P"azaniiaQ au :ost $odelate du6+ eIe$6le latine. Cartea sa% Grdina 3arie) 3aica lui
0umnezeu P2#orodo" 3arii Bo#orodii% (,),Q ilustrea2+ stilul latin 6uternic retoric 3i
alegoric eIerci2at 6e te$e $ariane obi3nuite acelor vre$uri.
#e o $odelare cu$va $ai di:erit+ decGt ace3ti c+rturari 9ievieni a :ost Ada$
[erni9av al Cernigovului. <l $erit+ s+ @e $en;ionat @indc+ locul lui 7n rGndurile liderilor
religio3i ai ti$6ului din Rusia de Sud. N+scut 7n K^ngsberg 3i instruit la 3colile
6rotestante% [erni9ov a venit la ortodoIie 6rintr-un studiu c+rtur+resc al tradi;iei cre3tine
6ri$are.
'*)
#u6+ o lung+ 6erioad+ 7n vest% studiul 6ri$ar la OI:ord 3i Londra% el s-a 7ntors
7n Cernigov. Aici 3i-a l+sat a$6renta ca autor al tratatului% 0e rocessione !iritus !ancti)
care du6+ ce a :ost 6ublicat 7n Lei62ig 7n ())0-()), de Sa$uil Mislavschi% $itro6olit de
Kiev%
'**
care a cG3tigat un renu$e $are. Se 6are c+ a :ost nu$ai lucrarea lui [erni9av% dar
este una de o via;+ 7ntreag+. Jn ea se $ani:est+ o $are erudi;ie 3i un $ar dar de anali2+
283
Ossius% e6isco6 de Seroni$o Osirio% 6ro:esor la Universitatea din Coi$bra. Autor a cGtorva lucr+ri% inclusiv
co$entarii biblice% cunoscut ca un BCicero 6ortughe2..C BPostiliaC a :ost reco$andat+ clericilor Poloniei de
dou+ sinoade 7n =ilno D(,&' 3i (,(/0E. PP+rintele Sanus2 A. Ihnato8ic2Q.
284
A se vedea $ai sus% nota *&.
285
A se vedea nota *&.
286
Radivilovschi D$ort $ai 7nainte de ()&&E a :ost arhidiacon la catedrala din Cernigov 3i stare;ul M+n+stirii
Pustino-Ni9olaevschi 7n Kiev 7nainte de a venii la M+n+stirea Pe3terilor.
287
<l a :ost :recvent co$6arat cu [erni9ov din cau2a 6resu6unerii c+ 3i el a :ost n+scut 7n K^nigsberg. <ra
6ro:esor de @loso@e la colegiul din Kiev 3i $ai tGrs2iu a devenit arhi$andrit al M+ns+tirii Pe3terilor. <l a :ost
autorul 2us totius .iloso.ia D(,0K-(,0)% eIistent 7n :or$+ de $anuscrisE. S-a argu$entat c+ 4hi2el a :ost
un rutenian.
288
Sa$uil Mislvschi D()/(-().,E a :ost un instructor 3i rector al colegiului din Kiev care a devenit $itro6olit
al Kievului 7n ()*/. <l a co$6ilat o gra$atic+ latin+ 7n (),K care a :ost considerat+ ca cea $ai bun+ din
li$baHul rus 3i a :ost cunoscut ca un ucenic devotat al idealurilor ilu$inis$ului 7n ti$6ul do$niei Caterinei
celei Mari D(),'-().,E. Sub girul s+u el a re:or$at curicu$ul acade$iei 6entru a include ast:el de subiecte
ca $ate$atic+ 3i geogra@e.
73
teologic+. PGn+ 7n aceast+ 2i lucrarea lui [erni9av r+$Gne o co$6ila;ie 7nde$Gnatic+ de
$ateriale valabile% unul dintre cele $ai co$6rehensive studii care s-au :+cut vreodat+.
Merit+ citite.
#ou+ eIe$6le dintre cele $ai re$arcabile ale 7nv+;+turile 9ieviene de la @nele
secolului al 3a6tes6re2ecelea au :ost S:Gntul #i$itrie D!u6talo% (,K(-()&.E 3i Lte:an
Ivoschi% de3i ca s+ @$ siguri i$6ortan;a lor religioas+ nu este con;inut+ 7n istoria teologiei
9ieviene. Aiecare au Hucat o rol i$6ortant 7n istoria $arii teologii ruse3ti. !otu3i% a$bele
@guri sunt destul de re6re2enative 6entru anii din ur$+ ai e6ocii lui Movil+. #i$itrii% care
a devenit e6isco6 de Rostov du6+ $utarea sa 7n nord% este celebru 6entru lucrarea sa
vie;ile s@n;ilor% Comndiumul de citire DC.et i 3inei) (,.*-()&KE. a2a;i 6e $area 6arte a
surselor vestice% cor6ul lucr+rii este luat din renu$itele cele 3a6te colec;ii de 3a6te
volu$e a lui Lauren;iu Surius%
'*.
&itae sanctorum 2rientis et occidentis D(K,/-(K*,% este
de :a6t o rearanHare latin+ a lui Si$eon Meta:rastul asu6ra vie;ilor s@n;ilorE.
'.&
#$itrii a
:olosit $ulte din volu$ele lui din +cta !anctorum% care 7n ti$6ul lui au a6+rut 7n edi;ia
bollandi3tilor.
'.(
#$itrii a :olosit di:erite volu$e din +cta !anctorum
'.'
cGt 3i colec;ia
6ersonal+ a lui S9arga de aghiogra@i% &ieile s>nilor DI74ot7 s4et7c.) (K),E care%
HudecGnd din $arele nu$+r de traduceri care au circulat 7n :or$+ de $anuscris% au :ost
6o6ulare 7ntre ortodoc3ii acelor vre$uri. Li$baHul 3i stilul lui S9arga a l+sat o a$6rent+
adGnc+ asu6ra $uncii S:Gntului #i$itrie. Materialele slavone bisericeasc+ greac+ 3i
slavon+ sunt cu greu 6re2ente 7n toate 3i cu greu se 6oate detecta o ur$+ a idio$ului
estului. Predicile S:Gntului #i$itrie au avut un caracter vestic% 7n s6ecial cele din 6ri$ii
ani. Acela3i lucru este adev+rat des6re rolul $oralei lui @ind $odelate du6+ dra$ele
ie2uite ale ti$6ului. Catalogul bibliotecii 6rivate a lui #i$itrie care a :ost 6+strat ne s6une
o 6oveste si$ilar+N AYuino% Corneliu a La6aide%
'./
Canisius% Martin eca$%
'.0
6redicile lui
Mlod2iano8schi% $ulte c+r;i de istorie% +cta !anctorum% un nu$+r de P+rin;i din edi;iile
vestice 3i 6ublica;ii din Kiev 3i alte ora3e ale sudului. Pe de-a 7ntregul a :ost o bibliotec+
6otrivit+ unui erudit latin. Adev+rat% 7n via;a sa duhovniceasc+% S:Gntul #i$itrie nu a :ost
7nchistat 7n :or$a 7ngust+ a lu$ii latine% ci ca gGnditor 3i scriitor el nu a :ost ca6abil s+ se
elibere2e de obiceiurile $entale 3i de :or$ele unui 6seudo-clasicis$ dobGndit la 3coala din
Kiev. Nici nu a voit s+ :ac+ aceasta% insistGnd cu obstinen;+ de caracterul lui sacru. Jn
nord% 7n Rusia% unde el s-a a3e2at% el nu a aHuns s+ 7n;eleag+ etosul lui religios distinctiv 3i
circu$stan;ele 6e care le-a creat. Pentru a cita nu$ai un eIe$6luN #i$itrii a 7n;eles
$i3carea vechilor credincio3i ca @ind ni$ic $ai $ult decGt orbirea unei 6o6ula;ii
ignorante.
'.K

Un o$ ceva $ai tGn+r decGt S:Gntul #i$itrie a :ost Lte:an Iavorschi D(,K*-()''E%
care a devenit cunoscut 7n nord nu$ai 7n ti$6ul do$niei lui Petru cel Mare. !otu3i el a
:ost un re6re2entant ti6ic al B6seudo$or:o2eiC culturale% care a Bro$ani2atC ortodoIia
e6ocii lui Movil+. Iavorschi a studiat sub ie2ui;i 7n Lvov 3i Lubin 3i $ai a6oi 7n Polonia 3i
289
Lauren;iu Surius D()/(-().,E a :ost un instructor 3i rector al colegiului din Kiev n+scut 7n K^nigsberg. <l
a :ost 6ro:esor de @loso@e la colegiul din Kiev 3i $ai a6oi a devenit arhi$andrit al M+n+stirii Pe3terilor.
290
3enolo#.ionul o colec;ie de (0* de s@n;i aranHat+ du6+ calendarul isericii. S:Gntul Si$eon Meta:rastul
D.&&-.*0E era cunoscut 6entru 6oe$ele lui duhovnice3ti% 6redici 3i scrisori.
291
ollandi3tii sunt $e$brii unei societ+;i ie2uite organi2at+ 7n secolul al 3a6tes6r+2eclea de Sean olland
6entru studiul c+rtur+resc 3i 6ublicarea vie;ilor s@n;ilor.
292
ollandi3tiii sunt $e$brii unei societ+;i ie2uite organi2at+ 7n secolul al 3a6tes6r+2ecelea de Sean olland
6entru studiul 3i 6ublicarea vie;ilor s@n;ilor.
293
Corneliu a La6aide Dvan der Sten% (K,*-(,/)E a :ost un 6ro:esor de eIege2+.
294
Martin eca$ D(K,/-(,'0E a :ost un teolog ie2uit 3i un 6ole$ist. Princi6ala sa lucrare este !umma
t.eolo#iae sc.olasticae DMain2% (,('E% 0 volu$e.% 3i Controversa an#licana de otestate re#is onti>cis
DMain2% (,('E% 7n care a a6+rat $oralitatea asasin+rii unui rege.
295
A se vedea lucrarea lui Iavorschi 5amen ver7 reali2at+ 7n ()(*% dar care nu a :ost 6ublicat+ nu$ai 7n
()'*% du6+ $oartea sa. Mai eIist+ o edi;ie de trei volu$e a c+r;ii 6ublicate 7n Moscova 7n (*0(-(*0'.
74
=ilna. Jn aceste 2ile a :ost :+r+ 7ndoial+ sub Bascultare ro$an+.C La 7ntoarcerea sa 7n Rusia
de Sud% el s-a al+turat isericii OrtodoIe% 3i-a luat voturile $onahale 7n Kiev 3i a 6ri$it
nu$irea de a 6reda la colegiu% unde $ai tGr2iu a devenit 6re:ect 3i a6oi rector. Iavorschi a
:ost un 6redicator 7n2estrat% ;inGndu-3i 6redicile cu 6ati$+ 3i autoritate. Jn ciuda
inten;iilor lui si$6le de a 6reda 3i 7nv+;a% stilul lui a :ost un 6seudo-clasicis$% 6lin de verv+
retoric+. !otu3i% Ivorschi a :ost un o$ cu convingeri religioase 3i el a avut 7ntotdeauna
ceva de s6us. Princi6ala sa lucrare teologic+% Piatra credinei P5amen ver7Q a :ost un
tratat 6ole$ic 7$6otriva 6rotestantis$ului%
'.,
7n ti$6 ce Piatra credinei a lui Ivorschi a
:ost cu greu o eI6unere a teologiei ortodoIe% de3i $ult 6rea adesea a :ost 7n;eleas+ a3a. O
a doua carte a lui Iavorsc.i des6re !emnele venirii lui +nti.rist PInameniia rietsvita
+nti".ristova) ()&/Q% a :ost $ai $ult sau $ai 6u;in o redare literar+ a lucr+rii latine% 7n
acest ca2 tratatul 0e antic.risto libro =I DRo$a% (,&0E de do$inicanul s6aniol !o$as
Malvenda.
'.)
La 7nce6utul secolului al o6tGs6re2eclea% e6oca $ovilian+ a aHuns la 6unctul
cul$inant% cGnd 3coala 3i cultura lui Movil+ stabilit+ la Kiev a aHuns la de6lin+tate. Jn
teologie 3i 7n alte do$enii% 6erioada din ti$6ul do$niei conducerii het$anului Ma26a
D(,*)-()&.E re6re2int+ 7n+l;i$ea a ceea ce ar 6utea @ nu$it barocul ucrainean.
'.*
Pentru
o anu$it+ 6erioad+ de ti$6 Acade$ia 9ievian+ Dridicat+ la rangul de Acade$ie 7n ()&(E s-
a :+cut re:erin;+ la ea se$i-o@cial ca 3i la @+cademia mo#iliano<mazeina*; Punctul ei
cul$inant a :ost s:Gr3itul. Probabil cea $ai re6re2entativ+ @gur+ a acestui ca6itol din
e6oca lui Movil+ este istoria intelectual+ 9ievian+ a :ost Ioasa: Kro9ovschi D$ort 7n ()(*E%
re:or$ator 3i chiar 7nte$eietor al 3colii din Kiev. Pentru o anu$it+ 6erioad+ el a sluHit ca 3i
rector 3i $ai tGr2iu a devenit $itro6olit de Kiev. Mai $ult decGt orice alt+ @gur+ se 6are
c+ el a ar+tat activitate religioas+ 3i vi2iuni intelectuale la toate a$biguit+;ile 3i
contradic;iile B6seudo$or:o2eiC culturale din Kiev. <ducat la colegiul grec S:Gntul
Atanasie din Ro$a% Korovschi 6entru tot restul vie;ii a re;inut o anu$it+ aranHare a
gGndirii% convingeri religioase 3i obiceiuri devo;ionale 6e care le-a dobGndit acolo. La Kiev%
el a 6redat teologie du6+ AYuino 3i aici 3i-a centrat via;a devo;ional+ X du6+ cu$ era
caracteristic e6ocii baroce X sau laud+ :ecioarei Maria a Na3terii I$aculate. Sub
conducerea lui Bcongrega;iileC de studen;i din Acade$ia din Kiev cunoscut+ ca Marian
Sodalites% 7n care $e$brii trebuiau s+ 73i dedice vie;ile B:ecioarei Maria% care a conce6ut
:+r+ de 6+catul originalC D@&ir#ini 3ariae sine labe ori#inali concetae;E 3i care a luat un
Hur+$Gnt de a 6redica 3i a a6+ra 7$6otriva ereticilor c+ BMaria nu a :ost nu$ai :+r+ 6+cat%
venal sau $ortal% dar :+r+ 6+catul original%C de3i s-a ad+ugat c+ Bcei care o 6rivesc ca
conce6Gnd 6+catul original nu 6ot @ clasi@ca;i ca eretici.C Acce6tarea lui Korovschi a
I$aculatei Conce6;ii 6recu$ 3i 6ro6agarea doctrinei lui la Kiev nu a :ost decGt o
consolidare a tradi;iei c+ 6entru un anu$it ti$6 7n secolul al 3ais6re2ecelea s-a :or$at
7ntre di:eri;i re6re2entativi ai teologiei 9ievine% inclusiv #i$itrie al Rostovului. Jn do$eniul
296
Lucrarea lui Iavorschi 5amen ver7 a :ost co$6letat+ 7n ()(*% dar nu a :ost 6ublicat+ nu$ai 7n ()'*% du6+
$oartea sa. <Iist+ o edi;ie din trei volu$e a c+r;ii 6ublicat+ 7n Moscova 7n (*0(-(*0'.
297
!o$a Malvenda D(K,,-(,'*E a :ost un teolog s6aniol 3i cu c+rturar evreu care 7n ad+ugare la tratatul s+u
des6re Antihrist% a lucrat la corecturi la teItele liturgice 6entru 6a6a Cle$ent =III 3i a aHutat s+ co$6ile2e
un indeI 6entru Inchi2i;ia s6aniol+.
298
Jn ti$6ul 7n care Ivan Lte:anovich a devenit het$anul estului latin 6e rGul #ni6er titlu care 7nse$na ceva
$ai $ult decGt un guvernator $ilitar al unui stat vasal al Rusiei. Jn ti$6ul do$niei lui Ma26a s-a dovedit
co$6let inca6abil de a veri@ca 7nstr+inarea gradual+ a ;+ranilor 6recu$ 3i crearea unei clase de nobili a
o@;erilor ca2aci care au 6reluat titlurile 3i 6rivilegiile ;inute $ai 7ntGi la $ae3trii lor 6olone2i 6entru care
ca2acii au lu6tat ti$6 de dou+ secole. Jntre ti$6% ca lider $ilitar Ma26a a :ost obligat s+ 73i conduc+ tru6ele
unde ordona ;arul Petru cel Mare% lu6tGndu-se cu Rusia 7$6otriva turcilor 3i a t+tarilor din (,.K 6Gn+ 7n
(,.. 3i $ai a6oi 7$6otriva suede2ilor la b+t+lia din Polatva 7n ()&. $urind 7n ti$6ul iernii acelui an.
Singura 7$6linire a lui Mace6a 3i una re$arcabil+ a :ost 6atronaHul lui cu via;a cultural+ 3i religioas+
ucrainean+. <l a :olosit $ari bog+;ii dobGndite din bisericile% $+n+stirile 3i 3colile 6e care le-a @nan;at%
reconstruind M+n+stirea Pe3terilor din Kiev 3i ridicGnd noi :acilit+;i 6entru Acade$ia din Kiev.
75
lui% a :ost o i$itare sau o 7$6ru$utare din gGndirea 3i 6ractica ro$an+. Ideea crescGnd+ a
I$aculatei Conce6;ii a Aecioarei Maria a :ost legat+ intelectual cu tendin;a crescGnd+ a
inter6ret+rii 6+catului original% dar 3i $ai% 6ro:und era 7nr+d+cinat+ 7ntr-o 6sihologie
s6eci@c+ 3i o atitudine care se de2volta istoric 7n 6Gntecele barocului estic. Cinstirea
6anaghiei 3i a lui !heoto9os de ortodoc3i nu este 7n nici un ca2 a3a.
'..
Se 7nte$eia2+ 7ntr-
un sol duhovnicesc de un :el di:erit.
#e3i barocul ucarinean a aHuns la s:Gr3it la 7nce6utul secolului al o6tGstre2ecelea%
ur$ele lui nu au dis6+rut 7n 7ntregi$e. Probabil cea $ai 7ndur+toarea $o3tenire este o
anu$it+ li6s+ de sobrietate% un eIces de e$o;ionalis$ sau o eIaltare grabnic+ 7n
duhovnicia ucrainean+ 3i 7n gGndirea religioas+. Ca istoric aceasta 3i-a g+sit o eI6resia
6ar;ial+ 7n nu$eroase c+r;i edi@catoare 3i devotate% $aHoritatea 7$6ru$utate 6e Hu$+tate%
care la @nele secolului al 3a6tes6re2ecelea 3i 7nce6utul secolului al o6tGs6re2ecelea au
venit din Kiev% Chernigov 3i alte ora3e din sudul Rusiei. Paralele interesante a acestor
docu$ente literare 6ot @ g+site 7n 6icturile religioase 3i 7n arhitectura ecclesiastic+ a
ti$6ului.
/&&
2Pseudomor(o*a4 -.ndirii ortodo6e
#in 6unctul de vedere cultural 3i istoric% educa;ia 9ievian+ nu a :ost doar un e6isod
trec+tor ci un eveni$ent de o se$ni@ca;ie indiscutabil+. A :ost 6ri$a 7ntGlnire cu
occidentul. A$ 6utea s+ o nu$esc o 7ntGlnire liber+ dac+ nu s-ar @ s:Gr3it 7n ca6tivitate
sau $ai 6recis 7n 6redare. Pentru acest $otiv% aceast+ 7ntGlnire nu 6oate @ :olosit+ 7ntr-un
:el creativ. O tradi;ie scolastic+ s-a de2voltat 3i ast:el a 7nce6ut o 3coal+% totu3i nu a
re2ultat nici o $i3care creativ+ duhovnice3te. Jn schi$b% a a6+rut un scolasticis$ i$itativ
6rovincial% 7n sensul literal o t.eolo#ica sc.olastica sau B3coal+ de teologie.C Aceasta a
se$ni@cat un nou stadiu 7n con3tiin;a cultural+ 3i religioas+. Jn 6roces teologia a :ost
s$uls+ din r+d+cinile ei vii. O schis$+ r+uvoitoare s-a 7nter6us 7ntre via;+ 3i gGndire. Jn
$od sigur ori2ontul erudi;ilor 9ievieni nu a :ost destul de larg. Contactul cu <uro6a a :ost
viu% cu cuvinte de c+utare 3i tendin;e vestice care au aHuns cu greu 7n Kiev. !otu3i% aura
6oto6ului a 6lanat 6este toat+ $i3carea% c+ci a cu6rins un B6seudo$or@s$C al con3tiin;ei
religioase a Rusiei% o B6seudo$or:o2+C a gGndirii ortodoIe.


299
Jn iserica OrtodoI+ @ana#.iaC PB7ntru tot s:GntaCQ nu se re:er+ nu$ai la li6sa de 6+cat a Mariei 7ntr-un
sens Huridic% ci $ai $ult la ascultarea ei des+vGr3it+ 7n 6ri$irea CuvGntului lui #u$ne2eu% 6rin care este
$+rit+ 3i ca6abil+ s+ $iHloceasc+ 6entru noi. @T.eoto"os; PBMaica lui #u$ne2euCQ este de :a6t un ter$en
hristologic% care se leag+ de 7nv+;+turile c+ cele dou+ naturi ale lui Hristos sunt unite 7ntr-o 6ersoan+% la
care Maria i-a dat na3tere 3i a :ost con@r$at+ de Sinodul <cu$enic !rei la <:es 7n 0/(. des6re venerarea
isericii OrtodoIe a Mariei a se vedea P+rintele Alorovs9i 3i =ladi$ir Loss9i 7n <. L. Masal% ed.% 3aica lui
0umnezeu DLondra% (.0.E.
300
Arhitectura religioas+ a :ost abundent+% din $o$ent ce Ma26a a :ost un constructor ardent. PNota
autoruluiQ.
76
Capitolul III
Contradic)iile secolului al 0aptespr,*ecelea
I
Introducere
Pentru Moscova% secolul al 3a6tes6re2ecelea a 7nce6ut cu =re$ea Neca2urilor.
/&(
Alegerea unei noi dinastii nu a @nali2at aceasta. !ot secolul a trecut 7ntr-o at$os:er+ de
tensiune eItre$+% nelini3te 3i ne7n;elegere% di:eren;e 3i dis6ute. A :ost o e6oc+ a
rebeliunilor 3i a revoltelor 6o6ulare.
=re$ea Neca2urilor nu a i$6licat nu$ai cri2+ 6olitic+ 3i o catastro:+ social+% dar a
$ai :ost 3i un 3oc duhovnicesc sau de2binare $oral+. Jn ti$6ul =re$ii Neca2urilor s-a
ren+scut 6sihicul na;ional. Na;iunea a6+rut+ din ti$6ul Neca2urilor a alterat% a alar$at 3i
a agitatM rece6tivi la noile c+i% dar :oarte ne7ncre2+tor 3i sus6icios. A :ost o ne7ncredere
care a ie3it din li6sa duhovniceasc+ sau dintr-un 7n;eles al e3ecului care a :ost $ult $ai
6ericuloas+ decGt toate di@cult+;ile econo$ice 7n care era aruncat guvernul 6ri$ilor
ro$anovi.
Se $ai obi3nuie3te 7nc+ ca s+ se 6ortreti2e2e secolul al 3a6tes6re2ecelea ca un 6unct
de contradic;ie :a;+ de e6oca lui Petru cel MareN o 6erioad+ de B6re-re:or$+%C un veac
static 3i stagnant% un trecut 7ntunecat 6entru re:or$ele generale. O ast:el de caracteri2are
con;ine 6u;in adev+r% din $o$ent ce secolul al 3a6tes6r+2ecelea era un secol ar re:or$ei.
ine7n;eles $ul;i oa$eni tr+iau du6+ tradi;ie 3i obicei. Mul;i au si$;it o nevoie
301
=re$ea Neca2urilor P!mutnoe &remiaQ se re:er+ la 6erioada lu6tei l+untrice 3i a interven;iei str+ine care
a re2ultat 7n haosul de6lin din Rusia la 7nce6utul secolului al nou+s6re2ecelea.
77
intensi@cat+ s+ intuiasc+ toate as6ectele vie;ii 7n lan;uri sau s+ 7ntoarc+ 6o$enirea unei
catastro:e 7nc+ 6roas6ete. !recutul trebuia restaurat 3i obiceiurile 6+strate cu $area
6re2en;+ a $in;ii 3i a deliber+rii ca 6rescri6;ii abstracte legale.
Stilul $oscovit din ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea a :ost cel $ai 6u;in direct 3i
si$6lu. !otul era $ult 6rea 6re$editat% deliberat 3i dese$nat. Oa$enii au 7nce6ut de
obicei s+ considere 3i s+ @e ne$ul;u$i;i des6re indestructibilitatea te$eliilor ancestrale 3i
a tradi;iilor nu$ai cGnd vechile obiceiuri Pb7t:Q au :ost scuturate. Ast:el% 7n 6atosul
secolului al 3a6tes6re2ecelea se 6oate detecta o a6+rare 7ntGr2iat+ 7$6otriva unui cola6s
inci6ient al obiceiurilor 3i rutinei% un anu$it :el de Bretragere 7n ritualC decGt o t+rie sau
un 7ntreg coerent. <Iist+ $ai $ult decGt ni3te eviden;e singure c+ aceast+ 2guduire era
caracteristic+ vie;ii obi3nuite 7n general.
Conservativii 3i 2elo;ii cei $ai tenace ai vechii ordini au vorbit deschis des6re
Bcorec;ii.C Chiar dac+ au si$;it 3i au ad$is c+ nu $ai era 6osibil s+ se su6ravie;uiasc+
iner;iei tradi;iei sau obiceiului. Re2olutul 3i deter$inarea erau necesare. Prin
BcorectitudineC ace3ti 2elo;i voiau s+ s6un+ 6oc+in;+% schi$bare $oral+ 3i concentrare a
voin;ei PsobranostQ% du6+ cu$ este ca2ul cu Neronov
/&'
sau Avacu$.
/&/
Instinctul lor a
devenit searb+d 3i a :ost 6ierdut un sens organic al vie;ii. Jn ti$6ul 6rocesului cre3terii
este necesar un bandaH. BCon:esionalis$ din obicei 3i rutin+C Pb7tovoe isovednic.estovoQ
care este un se$n de sl+biciune 3i declin% nu de t+rie 3i credin;+.
Secolul al 3a6tes6re2ecelea a :ost o e6oc+ Bcritic+C 3i nu una organic+ 7n istoria
Rusiei. <ra un secol al unui echilibru 6ierdutM o e6oc+ a unor eveni$ente nea3te6tate 3i
inconstanteM un secol de eveni$ente :+r+ 6recedent 3i ne$au2iteM o e6oc+ obi3nuit+ Ddar
nu :+r+ obiceiE. A :ost un secol dra$atic% un secol cu 6ersonalit+;i greoaie 3i caractere
colorate. Chiar 3i S. M. Soloviov o descrie ca Beroic+.C Pbo#at7rs"imQ.
Stagnarea a6arent+ din secolul al 3a6tes6r+2ecelea a :ost direct+ sau si$6l+. !otul a
:ost $ult 6rea 6re$editat% deliberat 3i dese$nat. Oa$enii au 7nce6ut s+ considere 3i s+ @e
6erturba;i des6re indestructibilitatea te$eliilor lor ancestrale nu$ai atunci cGnd vechile
obiceiuri PbFtQ au :ost cutre$urate. Ast:el% 7n 6atosul secolului al 3a6tes6re2ecelea se
6oate detecta o a6+rare de sine 7$6otriva cola6sului inci6ient al obiceiului 3i rutinei% un
302
Ioan Neronov D(K.(-(,)&E a :ost un 6reot 7n regiunea Ni2nii-Novgorod a c+rui 2el de a co$bate be;ia 3i
laIitatea $oral+ erau ti6ice 6ri$ilor Bre:or$atroi%C du6+ cu$ era 3i deschiderea lui. Jn (,/' el a ie3it din
guvern criticGndu-l @indc+ a adus vi2itatori str+ini 7n Moscova 3i 6reg+tind o inva2ie a Poloniei la un an du6+
tratatului de 6ace se$nat 7n (,(/. #u6+ ridicarea lui Ale9sei Mi9ahilovich 7n (,0K el a :ost nu$it arhi6reot
la Catedrala Ka2anschi 7n Moscova 3i a :ost unul dintre $e$brii seniori al cercului B2elo;ilorC 7n Hurul
6reotului Lte:an =oni:atev Da se vedea $ai HosE. <l a ie3it din nou din gra;ii cGnd s-a o6us i$6ort+rii
c+rturarilor 9ievieni 7n (,K& 3i 7n (,K/ a :ost eIilat @indc+ s-a o6us re:or$elor lui Nicon 3i la atacurile grave
6ersonale asu6ra 6atriarhului. Jn (,KK el s-a 7ntors 7n Moscova 7$br+cat ca 3i $onah 3i du6+ doi ani a
acce6tat re:or$ele 3i a :ost :+cut arhi$andrit la $+n+stirea lui Pereiaslavschi. #uhul co$6ro$i;+tor al lui
Neronov era eItre$ de rar 7ntre vechii credincio3i.
303
P+rintele Avacu$ a :ost cel $ai dotat din 6ri$ii lideri ai schis$ei 3i a eIerci2at o in?uen;+ duhovniceasc+
se$ni@cativ+ asu6ra vechilor credincio3i 6e tot 6arcursul celor trei2eci de ani de 6ersecu;ie 6entru cre2urile
lui 3i de $ul;i ani du6+ $oartea lui 7n (,*'. O genera;ie $utat+ din Neronov Da :ost n+scut 7n (,'&E 3i a :ost
un 6reot 7n regiunea Ni2ni Novgorod care a venit 7n Msocova 3i s-a al+turat cercului lui =oni:atev 7n (,0&.
CGnd Neronov a :ost eIilat 7n (,K/ @indc+ s-a o6us re:or$elor lui Nicon Avacu$ a :ost autorul unei 6eti;ii
din 6artea sa 3i a :ost eIilat 7n Siberia. Jn (,,0 a :ost adus 7na6oi 7n Moscova 6rin interven;ia boierilor% care
au n+d+Hduit c+ o6o2i;ia lor :a;+ de Nicon 7i v-a aHuta 7n lu6ta lor 7$6otriva 6atriarhului. Avacu$ a r+$as
intransigent cu 6rivire la 6roble$a re:or$elor 3i c+ a :ost arestat la un sinod din (,,, Da se vedea $ai Hos
nota /KE eIilat 3i scos a:ar+ la o celul+ din subsol din Pusto2ersc9E. A tr+it aici di$6reun+ cu al;i doi lideri ai
schis$ei% ti$6 de 3a6tes6r+2ece ani% ti$6 7n care celula lui a sluHit ca un centru 6entru conducerea =echilor
credincio3i. Jn (,*' a :ost ars 6e rug. Jn ti$6 ce era 7n eIil Avacu$ a scris celebra sa &iaa a reotului
+vvacum de ctre sine% o ca6odo6er+ a literaturii ruse3ti ti$6urii% o surs+ 6ri$ar+ 6entru istoria schis$ei
din $o$ent ce Avacu$ a sluHit ca ca6elan 7n eI6edi;ia siberian+ a lui Pas9ov 7n (,KK% o surs+ cultural+ 3i
geogra@c+ i$6ortant+ 6entru Rusia secolului al ()-lea. <ste reti6+rit+ 7n volu$ul doi al $ucrrilor colectate
a lui Geor#e P* 'edotov*
78
:el de Bc+dere 7n ritualC decGt un 7ntreg coerent sau 7ntregi$e. <Iist+ o eviden;+ $ai $ult
decGt direct+ a acestei cutre$ur+ri a vie;ii obi3nuite 7n general. Cei $ai tenace
conservativi 3i 2elo;i ai vechii ordini au vorbit direct des6re Bcorectare.C Chiar dac+ au
si$;it 3i au ad$is c+ nu $ai era 6osibil s+ su6ravie;ui$ iner;iei tradi;iei sau obiceiului.
Re2olu;ia 3i deter$inarea au :ost necesare. Prin BcorectitudineC ace3ti 2elo;i au voit s+
s6un+ 6oc+in;+% schi$bare $oral+ 3i concentrare a voin;ei PsobornostQ% du6+ cu$ este
ca2ul cu Neronov
=>?
sau Avvacu$.
=>@
Instinctul lor a devenit 6rostit 3i s-a 6ierdut un sens
organic al vie;ii. Pentru aceasta ritualul% $odelul% eIe$6lul% un anu$e :el de standard
eItern 3i necultivat% a devenit atGt de necesar. Jn acest 6roces de cre3tere nu este necesar
un bandaH. BCon:esionalsi$ul de obicei 3i rutin+C Pb7tovoe isovednic.estovoQ este un
se$n de sl+biciune 3i declin% nu de t+rie 3i credin;+.
Secolul al 3a6tes6re2ecelea a :ost o e6oc+ Bcritic+C nu una Borganic+C 7n e6oca
istoriei ruse3ti. A :ost un secol al unui echilibru 6ierdutM o e6oc+ a unor eveni$ente
nea3te6tate 3i una inconstant+M un secol de eveni$ente :+r+ 6recedent 3i nea3te6tateM o
e6oc+ neobi3nuit+ Ddar :+r+ de obiceiuriE. A :ost un secol dra$atic% un secol cu ni3te
6ersonalit+;i grele 3i cu caractere colorate. Chiar 3i S. M. Soloviov
=>A
7l descria ca BeroicC
PbogatFrs9i$Q.
Stagnarea a6arent+ 7n ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea nu a :ost letargie 3i
anabio2+. A :ost un so$n 7n?+c+rat% 6lin de co3$aruri 3i vi2iuni. Nu so$nolen;+ 3i 6anic+.
!otul a :ost 7ntors 6e dos. Jnsu3i su?etul a :ost 7ntors 6e dos% totul a :ost $utat su?etul rus
a devenit cu$va str+in 3i 6ribeag 7n =re$ea Neca2urilor.
<ste co$6let ne6otrivit s+ vorbi$ de i2olarea Moscovei 7n ti$6ul secolului al
3a6tes6re2ecelea. #in contr+% secolul a :ost $artorul la o 7ntGlnire 3i o :rGntur+ cu vestul 3i
estul. Aabrica istoric+ a vie;ii ruse a devenit con:u2+ 3i variat+ 3i investigatorul desco6er+
aceast+ :abric+ a unor standarde nea3te6tate.
Acest secol 7ns6+i$Gnt+tor se ter$in+ cu o convulsie a6ocali6tic+% cu o abordare
7ns6+i$Gnt+toare a unui :anatis$ a6ocali6tic. Nu a devenit oare a !reia Ro$+ 7$6+r+;ia
#iavoluluiO O ast:el de sus6iciune 3i conclu2ie a $arcat i2bugnirea 3i @nalul 7$6+r+;iei
Moscovei. A ur$at o ru6tur+ 3i un suicid duhovnicesc. BNu v-a $ai eIista a6osta2ie% c+ci
aceasta a :ost Rusia @nal+.C I2bugnirea secolului al 3a6tes6re2ecelea a :ost o :ug+ 3i un
304
Ioann Neronov D(K.(-(,)&E a :ost un 6reot 7n regiunea Ni2nii Novgorod al c+rui 2el a co$b+tut be;ia 3i
laIitatea $oral+ ti6ic+ 6ri$ilor Bre:or$atori%C la :el ca 3i deschiderea lui. Jn (,/' el a ie3it de la guvernul
;arul Mihail criticGnd 6entru c+ a adus s:+tuitori str+ini 7n Moscova 3i a 6reg+tit inva2ia Poloniei la un an
du6+ ter$inarea tratatului de 6ace se$nat 7n (,(/. #u6+ ridicarea lui AleIei Mihailovici 7n (,0K el a :ost
nu$it 6reot la catedrala din Ka2an 7n Moscova 3i a :ost unul dintre $e$brii seniori ai cercului B2elo;ilorC din
Hurul 6reotului Lte:an =oni:atev Da se vedea $ai HosE. <l a c+2ut din nou din gra;iile cGnd s-a o6us i$6ort+rii
c+rturarilor din Kiev 7n (,K& 3i (,K/ 3i a :ost eIilat 6entru o6resiune :a;+ re:or$ele lui Nicon 3i din 6artea
atacurilor grave 3i 6ersonale asu6ra 6atriarhului. Jn (,KK el s-a 7ntors la Moscova 6entru a se ca$u?a ca un
$onah 3i doi ani $ai tGr2iu a acce6tat re:or$ele 3i a :ost :+cut arhi$andrit 7n $+n+stirea Pereiaslavschi.
#uhul lui Neronov de co$6ro$is a :ost eItre$ de rar 7ntre vechii credincio3i.
305
P+rintele Avacu$ a :ost cel $ai d+ruit din 6ri$ii lideri ai schis$ei 3i a eIerci2at o in?uen;+ duhovniceasc+
se$n@cativ+ asu6ra vechilor credincio3i 6e tot 6arcursul celor trei2eci de ani de 6ersecu;ie 6entru cre2urile
lui 3i $ul;i ani du6+ $oartea sa 7n (,*'. O genera;ie $utat+ din Neronov Dc+ci el a :ost n+scut 7n (,'&E
@ind 6reot 7n regiunea Ni2nii Novgorod care a venit 7n Moscova 3i s-a al+turat cercului 7n (,0&. CGnd
Neronov a :ost eIilat 7n (,K/ @indc+ s-a o6us re:or$elor lui Nicon Avacu$ a autori2at o cerere din 6artea
sa 3i a :ost eIilat 7n Siberia. Jn (,,0 a :ost adus 7na6oi 7n Moscova 6rin interven;ia boierilor care au aHutat la
o6o2i;ia lui :a;+ de Nicon 7i v-a aHuta 7n lu6ta lor 7$6otriva 6atriarhului. Avacu$ a r+$as intransigent :a;+ de
6roble$a re:or$elor 3i a :ost din nou arestat 3i la acel sinod 7n (,,, a :ost eIilat 3i b+gat 7ntr-o celul+ de
subsol 7n Pusto2ersc9. A tr+it aici% cu al;i doi lideri ai schis$ei% ti$6 de 3ais6re2ece ani% 7n ti$6 ce vechea lui
celul+ a sluHit ca un centru 6entru conducerea vechilor credincio3i 3i 6entru ins6ira;ie. Jn (,*' a :ost ars 6e
rug.
306
Serghei Mi9ahilovich Soloviov D(*'&-(*).E a :ost un istoric rus% 6ro:esor 3i rector al Universit+;ii din
Moscova. Princi6ala sa lucrare este $onu$entala Istorie a Rusiei din timurile vec.i n astzi PIstoria
Rossi c drevneishi9h vre$enQ D'. de volu$e% Moscova% (*K(-(*).E.
79
@nal $ort. A eIistat un 6r+6+d oribilN Bsicriul de 6inC X cabina de :u$at a celor care au
ales sacri@ciul de sine.
II
Corectarea c,r)ilor
Corectarea c+r;ilor religioase% te$a 7ns6+i$Gnt+tore a secolului al 3a6tes6re2ecelea
7n Moscova% a :ost $ult $ai di@cil+ 3i $ai co$6leI+ decGt se credea nor$al. Corectarea
c+r;ilor se leag+ cu 7nce6utul ti6+riturilor din Moscova. #iscu;ia a variat 7ntre o edi;ie
Bcorect+C a c+r;ilor% sluHbelor 3i teItelor care au avut o istorie venerabil+ 3i au :ost
cunoscute nu$ai 7ntr-o $ulti6licitate de co6ii din di:erite 6erioade ci 7ntr-o $ulti6licitate
de traduceri. <ditorii de la Moscova au :ost atra3i i$ediat 7n contradic;iile tradi;iei
$anuscriselor. S-au e:ectuat $ulte 3i :recvente gre3eli au c+lcat gre3it 3i con:u2
6rovocGnd di@cult+;i reale% de3i nu au cunoscut 3i nu au 7n;eles eIact 7n ce au constant
di@cult+;ile.
Conce6tul de edi;ie Bcorect+C este 7n;eles variat 3i a$biguu. B<Ie$6larul anticC nu
are o cantitate deter$inat+. Antichitatea teItului 3i e6oca co6iei nu coincid i$ediat 3i
:recvent 3i :or$a original+ a teItului este desco6erit+ co$6arativ 7n co6ii recente. Chiar 3i
6roble$a rela;iei 7ntre teItul slavon 3i cel grec nu este atGt de si$6l+ 3i nu 6oate @ redus+
la 6roble$a unei BtraduceriC originale. Nici un teIt grec nu este $ai vechi sau B$ai
originalC decGt cel slavon. Cel $ai 6ericulos lucru dintre toate este de a avea 7ncredere 7n
$anuscrise 3i edi;ie% de3i ar 6utea @ una Bantic+.C
Moscova nu a :ost singurul loc unde c+rturarii secolului al 3a6tes6re2ecelea au :ost
inca6abili s+ reconstruiasc+ istoria 3i genealogia teItelor. A+r+ o 6unctua;ie istoric+
Dco6acul 6ogorGrii teItelorE% $anuscrisele 6+reau c+ arat+ o discre6an;+ insolubil+ 3i
ineI6licabil+% ast:el c+ o teorie a Bstric+ciuniiC este ridicat+. O grab+ a co$6licat $unca
acestor editori de la Moscova. C+r;ile care au :ost BcorectateC s-au con:runtat cu nevoi
6ractice 3i 6entru sco6uri i$ediate. O Bedi;ie standard%C un teIt de 7ncredere 3i de ba2+% a
:ost 6rodus i$ediat. BO@ciulC trebuia de@nit 6recis. No;iunea de BcorectitudineC a i$6licat
$ai 7ntGi ideea uni:or$it+;ii.
Alegerea co6iilor 6entru co$6ara;ie nu este o datorie u3oar+ 3i sub ast:el de condi;ii
gr+bite editorii nu au avut ti$6 s+ 6reg+teasc+ $anuscrisele. #in cau2a ignoran;ei lor
6aleogra@a 3i li$baHul% 6entru toate $otivele $anuscrisele au :ost inaccesibile.
Necesitatea a dictat ca cel $ai u3or curs eIistentN ba2area 6e edi;ii ti6+rite. A+cGnd a3a s-
au ridicat o nou+ serie de di@cult+;i.
Jn 6ri$ii ani ai secolului% c+r;i de Bti6+ritur+ lituanian+C au :ost larg :+r+ cre2are 7n
Moscova% la :el cu$ au :ost cele ale $icilor ru3i sau Bru3i albiC sau chercassi%
/&)
al c+rui
sinod 7n (,'&
/&*
a decis ca ei s+ @e rebote2a;i 6e te$elia :a6tului c+ ei au :ost bote2a;i 6rin
stro6ire $ai $ult decGt 6rin scu:undare. Adev+rat% se 6are c+ c+r;ile BlituanineC s-au
bucurat de $are :olosin;+. Jn (,'* s-a 6oruncit ca ele s+ @e inventariate 7n toate
bisericile% 6entru ca s+ @e 7nlocuite de edi;ii $oscovite. C+r;ile lituaninene 6osedate 6rivat
au :ost 6ur 3i si$6lu con@scate. Jn dece$brie (,')% Comentariile la evan#.elie
307
Nu$ele $oscovit 6entru ucrainieni :olosit 7n secolele cincis6re2ece 3i 3a6tes6re2ece.
308
Anul (,'& a :ost $artorul la dou+ sinoade cu 6rivire la rebote2. La 6ri$ul% 7n Moscova 7n octo$brie%
Bere2iileC latine au :ost conda$nate 3i s-a decis s+ @e rebote2a;ii ro$ano catolicii. Acest sinod a :ost
reconverit 7n dece$brie 3i s-a direc;ionat ca ucrainienii 3i ru3ii vestici s+ nu @e bote2a;i 6rin scu:undare
tri6l+ 7n ti$6 ce cei care au :ost rebote2a;i 7n ti$6 ce cei bote2a;i de 6reo;i unia;i au trecut 6rintr-o
s+6t+$Gn+ de 6ost 3i au abHurat :or$al credin;a catolic+. Ceste reguli u :ost inserate 7n Trebnicul din (,/.
3i au :ost lege 6Gn+ 7n (,,).
80
P8c.itelnoe Evan#.elieQ Chiril !ran9villon
/&.
a :ost 6oruncit s+ @e ars de un c+l+u 6ublic%
din cau2a Bco$6o2i;ilor 3i cuvintelor eretice desco6erite 7n carte.C Cate.ismul lui
Lavrentie [i2ani
/(&
care toc$ai a :ost ti6+rit de ti6ogra@a din Moscova nu a :ost eliberat
6entru circula;ie.
Nu s-a eIerci2at nici o 6recau;ie 7n leg+tur+ cu Bnoile traduceriC a c+r;ilor grece3ti
Dadic+ cele ti6+rite 7n Bora3ele ro$ane%C =ene;ia% Lute;ia 3i Ro$aE% Bc+ci dac+ era ceva nou
ad+ugat lor% nu le vo$ acce6ta% de3i sunt ti6+rite 7n li$ba greac+.C Chiar 3i e$igran;ii
greci% 7n cele din ur$+% au averti2at 7$6otriva acestor traduceri ca @ind coru6te% Bc+ci
6a6ista3ii 3i luteranii au o ti6ogra@e greac+ 3i ei 6ublic+ 2ilnic lucr+rile teologice ale
S@n;ilor P+rin;i 3i 7n aceste c+r;i ei 6un otrava :eroce% ere2ia lor 6+gGn+.C #in necesit+;i
6ractice% editorii din Moscova au :olosit c+r;i 9ieviene vene;iene sau lituaniene. #e
eIe$6lu% <6i:anie Slavine;chi
/((
a lucrat deschis cu edi;iile tGr2ii ale ibliei secolului al
3a6tes6re2ecelea din Aran9:urt 3i Londra. Nu este sur6rin2+tor c+ o ast:el de lucrare a
evocat o nelini3te r+s6Gndit+ 7n cercurile ecclesiatice% 7n s6ecial cGnd a dus la devia;ii de
la rutina obi3nuit+.
Pri$ul e6isod tragic din istoria re:or$ei liturgice din secolul al 3a6tes6re2ecelea st+
se6arat de restul eveni$entelor. A3a a :ost ca2ul cu #ionisie [obninovschi% arhi$andrit al
M+n+stirii S@ntei !rei$i
/('
3i colaboratorii lui% care au :ost conda$na;i 7n (,(* 6entru
c+r;i Bcoru6te.C Nu toate as6ectele acestui ca2 sunt clare. !otu3i este di@cil s+ 7n;elege$
de ce editorii au 6ri$it o ast:el de s:G3iere 3i 6roces 3i conda$nare 6asionale. <i au
corectat Cartea de ru#ciuni PPotrebni9Q% :olosind o $etod+ de a co$6ara $anuscrisele
care a inclus 6e cele grece3ti% de3i editorii nu cuno3teau greac+. Nu$ai 7n cGteva ca2uri
au :olosit greaca 3i atunci cu aHutorul unor inter$ediari str+ini. Jn $aHoritatea ca2urilor
Bcorec;iileC au :ost direc;ionate 7n s6re restaurarea 7n;elesului teItului. Acu2a;iile aduse
7$6otriva editorilor se ba2au 6e o singur+ corec;ie. !eItul necorectat al rug+ciunii 6entru
binecuvGntarea a6ei la bote2 se cite3te du6+ cu$ ur$ea2+N B3i s@n;e3te a6a aceasta 6rin
#uhul S:Gnt 3i 6rin :oc.C <ditorii au 3ters 6ri$a :ra2+ 3i au :ost acu2a;i c+ nu au
recunoscut c+ #uhul S:Gnt Beste ca :oculC 3i au voit s+ $ute :ocul din lu$e.
Aceast+ 6roble$+ nu 6oate @ eI6licat+ 6rin si$6la ignoran;+ sau calcula;ii
6ersonale. Jn cele din ur$+% nu nu$ai 6e Hu$+tatele educat Loggin 3i Ailaret%
/(/
6rin
309
A se vedea $ai sus nota II% 6. K..
310
A se vedea $ai sus% ca6itolul II% nota K..
311
<6i:anie Slavine;chi D$ort 7n (,),E a :ost un $onah educat din Kiev care a venit 7n Moscova 7n (,0.
6entru traducerea lucr+rii 3i $ai a6oi a devenit 6rinci6alul asistent al lui Nicon 7n sluHba de corectare a
c+r;ilor. <6i:anie a :ost liderul 6roiectului traducerii ibliei 7nce6ut 7n (,)0. Lucr+rile lui sunt citate $ai Hos%
66. (&K-(&*.
312
#ionisie D(K)&-(,//E a :ost o @gur+ re$arcabil+ a ti$6ului. N+scut #avid Aedorovich [obninovschi% a :ost
6reot 7n satul R2hev. #u6+ $oartea so;iei sale a devenit $onah la M+n+stirea ogorodi;chi 7n Staris 3i a luat
nu$ele de #ionisie. Jn (,&K a :ost :+cut arhi$andrit al $+n+stirii 3i a 7nce6ut s+ :ac+ c+l+torii :recvente 7n
Moscova cu a:acerile $+n+stirii. Aici a devenit 6rieten cu Patrarhul <r$oghen 3i a lucrat cu el 7ncercGnd s+
$en;in+ ordinea 7n iseric+ 7n =re$ea Neca2urilor. La 7nce6utul lui (,(& #ionisie a :ost :+cut arhi$andrit al
M+n+stirii !rei$ei. Aceasta a :ost la scurt+ vre$e du6+ s:Gr3itul asediului de 3a6tes6re2ece s+6t+$Gni a
invadatorilor 6olone2i% care 7n curGnd au ca6turat Moscova. #e3i $+n+stirea nu a c+2ut sub 6olone2i% a :ost
l+sat+ devastat+ 3i 6lin+ de boli% :oa$ete 3i $ii de cadavre. Princi6ala datorie a lui #ionisie a :ost de a
reorgani2a 3i revitali2a $+n+stirea% dar el a Hucat un rol eroic 7n eliberarea Rusiei. J$6reun+ cu 9elarul
Avraa$ Pli;in% a scris $ulte e6istole obligGnd :ac;iunile divi2ate ale societ+;ii ruse s+ se uneasc+ 7$6otriva
invadatorilor str+ini 3i se 6are c+ aceste scrisori au in?uen;at liderii $ilitari ai :or;elor care 7n cele din ur$+
i-au scos a:ar+ 6e 6olone2i. Jn 6erioada de du6+ =re$ea Neca2urilor% 7n ti$6 ce 6atriarhul Ailaret :+cea
ordine 7n a:acerile ad$inistrative ale isericii% #ionisie a stat 7n centrul unui cerc 6reocu6at cu re7ntinerirea
duhovniceasc+. !i6arul 3i corec;iile% :olosind teIte grece3ti 6recu$ 3i 6reocu6are 6entru $oralitate 3i
duhovnicie au :ost 6rinci6alele obiecte ale 6rogra$ului lor. Ast:el% activitatea lui #ionisie a antici6at 6e ce a
ur$+toarei genera;ii de re:or$atori% B2elo;iiC Da se vedea $ai HosE.
313
Loggin a :ost conduc+torul corului M+n+stirii S:Gnta !rei$e care a editat ti6icul 6entru 6ublica;ia din
(,(&. Ailaret% ecclesiarhul lui% a colaborat la ea. A$bii au :ost sce6tici cu 6rivire la schi$b+rile lui #ionisie.
81
legali3tii stric;i% la :el ca 3i to;i clericii din Moscova cGt 3i $ocum tenens) $itro6olitul de
Kruti;
/(0
du6+ ascensiunea lui Alecsei Mihailovici D(,K0E% a 6ri$it aceast+ lucrare
caracterul unei re:or$e a bisericii. Un cerc in?uent de B2elo;iC sau Biubitori de
#u$ne2euC s-a :or$at 7n Hurul tGn+rului ;ar. Lte:an =oni:atev% 6reot la Catedrala
unavestire 3i duhovnicul ;arului
/(K
6recu$ 3i boierul Aedorov Rit3chev
/(,
@ind unul dintre
cei $ai 6roe$inen;i dintre ei. Cercul a lucrat un 6lan coerent de $odi@ca;ii ecclesiastice
i$6ortante 3i chiar re:or$e. Planul lor s-a s6riHinit 6e doi 6iloni centraliN ordinea cuvenit+
7n sluHbe 3i instruc;ie 6astoral+. A$bele sco6uri au cerut corectarea c+r;ilor. Ast:el
a$enda$entul c+r;ilor a devenit o 6arte organic+ a siste$ului rena3terii ecclesiastice.
[elo;ii ca6italei au desco6erit c+ calea s6re rena3tere a :ost calea grecilor. Jn
c+utarea lor 6entru un standard 6rin care s+ aduc+ iserica rus+ 7$6r+3tiat+ la o unitate
genuin+% ei au aderat la eIe$6lul grec :+r+ s+ disting+ 7ntre trecutul BgrecC 3i 6re2entul
secolului al 3a6tes6re2ecelea.
Jn ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea% contactul $oscovit cu estul ortodoI a
devenit din nou o 7ncuraHare vital+ 3i constant+. Moscova a negociat cu e$igran;ii BgreciC%
uneori oa$eni cu un o@ciul ecclesiastic 7nalt. Ace3ti BgreciC au venit 7n Moscova c+utGnd
daruri 3i sco6uri. Jn schi$b au :ost 7ntreba;i de sluHbele 3i rGnduielile biserice3ti. Mul;i
dintre ei au :ost vorb+re;i 3i din 6ove3tile lor a reie3it destul de bine c+ ritualurile grece3ti
3i cele ruse3ti nu au :ost si$ilare. Cu$ a a6+rut aceasta a devenit neclar.
S-a iscat o dis6ut+ 6asional+ 3i tragic+. [elo;ii au :ost convin3i c+ eIe$6lul grec
trebuia ur$at. <i au avut o atrac;ie 3i o 6asiune 6entru greci% la :el cu$ avea ;arul% a c+rui
iubire co$binat+ cu gustul s+u inerent 6entru ordine de decor% 6entru 6reci2ie eItern+ 3i
l+untric+.
/()
#in 6unctul de vedere al 6oliticii religioase% din $o$ent ce BgreciiC voiau s+
s6un+ Bortodoc3i%C tot ceea ce era grec a intrat sub do$nia ;arului ortodoI% care 7ntr-un
anu$e sens% a devenit res6onsabil 6entru ortodoIia greac+. Ast:el% 7ntoarcerea la greci nu
a :ost brusc+ 3i nici accidental+.
Kievul a asistat la satis:acerea acestui interes al Bgrecilor.C BJnv+;+torii%C b+trGnii
$+n+stirii 3i grecii educa;i au :ost invita;i de la Kiev B6entru corectarea iblilor grece3ti
7n li$baH slavon.C <6i:anie Slavine;chi%
/(*
Arsenie Satanovschi D(,0.E
/(.
3i #a$aschin
Ptischi D(,K&E
/'&
care au sosit 7n Moscova 7n acel $o$ent. Si$ultan% Moscova a re6ublicat
314
Mitro6olitul Iona Ar9hanghelischi% $ort 7n (,'(E a :ost ca6ul M+n+stirii S:Gnta !rei$e #anilov 7n
Pereiaslav. Jn (,(/ el a devenit $itro6olit de Kruti9 Dun vicar al 6atriarhului MoscoveiE 3i i s-a 7ncredin;at
$anege$entul a:acerilor 6atriarhale 6Gn+ du6+ 7ntoarcerea din ca6tivitatea 6olone2+ a lui Ailaret Da se
vedea $ai HosE. A :ost $ai a6oi sus6endat 6entru c+ a 6ri$it converti;i latini :+r+ s+ 7i rebote2e2e.
315
Lte:an =oni:atev a condus 7ndre6t+rile religioase ale ;arului AleIei 3i a :ost 7n $are $+sur+ res6onsabil
6entru evlavia sa 6ersonal+% la :el ca 3i 6entru $ultele decrete care i$6licau 6rescri6;ii religioase din 6artea
do$niei lui.
316
Aedor Michailovici Ritschev D(,'K-(,)/E a :ost un nobil 6ios a c+ror $ulte :a6te de $ilsotenie c+tre
victi$e ale s+r+ciei% r+2boilui 3i a :oa$eitei l-au adus 7n aten;ia ;arului Alecsei 3i a cur;ii lui. Ritchev 3i-a
:olosit 6o2i;ia lui 3i 6atronaHul ;arului 6entru a contruii $+n+stirea Schi$b+rii la Aa;+ Dcare nu $ai eIist+E 6e
teritoriul lui a:ar+ din Moscova 3i un a2il 6entru s+racii din Moscova. <l a o:erit $aterial de sus;inere 6entru
$onahii 9ievieni care au venit 7n Moscova 3i au 7ncuraHat activitatea traducerii lor.
317
A se vedea de eIe$6lu $otivele neo-elinice din secolul al 3a6tes6re2ecelea din iconogra@e% 7n s6ecial 7n
lucr+rile lui Si$on U3a9ov. U3a9ov D(,',-(,*,E este cel $ai cunoscut iconogra: rus din a doua Hu$+tate a
secolului al 3a6tes6re2ecelea.
318
A se vedea $ia Hos% nota ..
319
Arsenie Satanovschi a :ost educat la Acade$ia din Kiev 3i a6oi a :ost un iero$onah la Ar+;ietatea
M+n+stirii din Kiev. <l a :ost che$at 7n Moscova cu <6i:anie Slavineschi 6entru lucr+ri la teItele grece3ti%
dar Arsenie nu 3tia greac+ D a se vedea N. K6aterev% Prortivni"i Patriarr".a %i"ona) PMoscova% (**)Q% 6. '(.E.
<l a 6rodus cGteva traduceri a cGtorva teIte latine teologice.
320
#a$aschin Pittschi a :ost un alt iero$onah c+rturar din M+n+stirea Pe3terilor. Jn Moscova a lucrat 6entru
o vre$e la O@ciul !i6ogra@c 3i la M+n+stirea Chudov cu <6i:anie Slavineschi% dar ce a 6rodus eIact nu este
cunoscut% la :el ca $ulte detalii ale vie;ii sale.
82
ast:el de c+r;i ca gra$atica lui S$otri;chi
/'(
3i chiar 3icul cate.ism al lui Petru Movil+
P3al7i "ate".izis% (,0.Q. A3a nu$itul ca6itol cinci2eci3icinci luat din Cartea de ru#ciuni a
lui Movil+ PTrebni"Q care a :ost inclus 7n Cartea crmei P5ormac.ia "ni#a) (,00Q.
/''
Jn
ace3ti ani% Cartea lui C.iril P5irillova "ni#a) (,00Q
/'/
a :ost re6ublicat+. Moscova a dorit
a6arent s+ re6ete sau s+ dobGndeasc+ eI6erien;a 9ievian+ 7n Bre:or$aC liturgic+C sau 7n
cartea 6urtat+ 6rin Movil+. Mai de vre$e% 7n (,0&% Movil+ s-a o:erit s+ 7n@in;e2e un
os6iciu c+rtur+resc 7n Moscova 6entru $onahii 9ievieni din M+n+stirea ratas9 unde
6uteau 6reda gra$atica greac+ 3i 6e cea slav+. Jn orice ca2% curtea cercului 2elo;ilor au
avut leg+turi directe cu Kievul lui Movil+.
/'0
!rebuie s+ ne a$inti$ c+ toate acestea au
avut loc 7n ti$6ul anilor cGnd se 6reg+tea%
/'K
la 7n+l;i$ea e:ortului s6re o re:or$+
co$6rehensiv+ a statului.
Jn acela3i ti$6% s-au de2voltat rela;ii directe cu estul ortodoI. #i@cult+;ile au a6+rut
i$ediat. Chiar $ai 7nainte de a aHunge la destina;ie 7n est 3i 7n Uara S:Gnt+% unde a :ost
tri$is s+ observe 3i s+ descrie ritualurile 3i obiceiurile isericii locale% Arsenie
Shu9anov
/',
a intrat 7ntr-o dis6ut+ :urtunoas+ cu ni3te greci din Ia3i 3i a aHuns la conclu2ia
c+ Bdi:eren;eleC grece3ti 7n ritual se$ni@c+ a6osta2ia lor de la credin;+. Jntre ti$6% grecii
de la $untele Athos au ars c+r;ile ruse3ti.
321
A se vedea $ia sus% ca6itoul II% nota (&(.
322
#es6re Trebnicul lui Movil+ a sevedea 66. )(-)'. Ca6itolul cinci2eci3iunu a tratat cu taina c+s+toriei 3i
gradele de rudenie care :+ceau c+s+toria i$6osibil+. Acest ca6itol a :ost 7$6tur$autat 7n 7ntregi$e din
Ritualul ro$an al 6a6ei Paul =.
323
5irilova "ni#a este o colec;ie de di:erite tratate 6ole$ice dese$nate s+ sluHeasc+ ca 3i un co$6endiu al
credin;ei ortodoIe 7n ti$6ul de2baterilor religioase din (,00 Da se vedea nota (&/E. !itlul vine din Predicile
!fntului C.iril al Ierusalimului desre +nti.rist% care deschide cartea.
324
C:. cGnt+re;ilor 9ievieni din M+n+stirea S:Gntului Andrei care au :ost angaHa;i $ai tGr2iu de Nicon. Jn
general% M+n+stirea a :ost 6o6ulat+ de $onahi din Ucraina. PNota autoruluiQ.
325
8loszenie PCod de legiQ din (,0. sau !obornoe 8loz.enie) a :ost 6rodusul soborului Iemsc.i ;inut 7n (,0*-
(,0. 6entru a codi@ca legile 3i a aduce ordine guvernului do$eniului rusesc. Codul de legi a :ost 6ri$ul de
la !ubedincul din (KK& 3i a r+$as legea 6ri$ar+ a Rusiei 6Gn+ 7n (*/'. Mai i$6ortant% a :ost reorgani2area
lui uzlo.enie a statului. Jn toat+ aceast+ 6erioad+ guvernul a :ost 6arali2at de con:u2ie% du6+ cu$ a a6+rut
tuturor din cau2a e3ecului Rusiei de a 6relua ora3ul A2ov Dca6turat recent de ca2aci 3i o:erit ;aruluiE 3i de
r+scoalele recente din Moscova. Nu a eIistat nici o delinia;ie a dre6turilor 3i res6onsabilit+;ilor di:eritelor
clase de oa$eni 3i 6u;ina coordonare a celor cGteva de6arta$ente ale guvernului care au e$is legi 7n
nu$ele lor. Mai $ult% 6atriarhul a :ost ca6ul do$eniului care era virtual inde6endent de autorit+;ile
seculare. 8loz.enie a cu6rins 'K de ca6itole% care tratau des6re organi2area statului% 6rocedurile Huridice%
6ro6rietatea% clasele de 6ersoane 3i statutul cri$inal. Jn ceea ce 6rive3te iserica% uloz.enie a :ost 6ri$ul
cod care a con;inut nor$e legislative 6entru iseric+% aducGndu-i 6e ecclesiatici sub Hurisdic;ia cur;ilor
laicilor 3i ordonarea $+n+stirii Pri9a2 ca s+ treac+ 6este cur;ile laice 7$6otriva isericii 3i a ad$inistra;iei
isericii. Cu acest cod 7nrobirea ;+r+ni$ii ruse3ti a devenit co$6let+.
326
#u6+ o vi2it+ a Patriarhului Paisie al Ierusali$ului 7n Moscova 7n (,0.% cGnd a discutat $ultele di:eren;e
de ritual cu ;arul AleIaei 3i Patriarhul Iosi:% au decis s+ tri$it+ 6e cineva 7n est ca s+ studie2e 6racticile
grece3ti. Aceast+ co$isie a :ost 7ncredin;at+ lui Arsenie Su9hanov% iero$onah 3i chelar al M+n+stirea S:Gnta
!rei$e. Arsenie a c+l+torit cu Paisie 7n Ia3i% a6oi a $ers la $untele Athos 3i s-a 7ntors 7n Rusia 7n dece$brie
7n (,K&. <l a 6ornit 7n o a doua c+l+torie 7n (,K( la Constantino6ol% 4recia% <gi6t 3i Ierusali$% 7ntorcGndu-se
la Moscova cu 6este )&& de $anuscrise grece3ti 7n iunie (,K/. Jn $+rturisirile c+l+toriilor lui% 7n s6ecial
Prenia o vere Do de2batere des6re credin;+ cu un stare; atonitE% Arsenie 73i eI6ri$+ $ulte din 6unctele sale
de vedere des6re ritualurile grece3ti 3i ruse3ti ;inute de o6onen;ii re:or$elor lui Nicon 7n ti$6 ce lucr+rile
lui au cG3tigat o 6o6ularitate crescGnd+ 6rintre =echii Credincio3i. Aresenie a $urit 7n (,,*.
83
Un alt Arsenie% cunoscut ca B4recul%C
/')
care a :ost l+sat 7n Moscova de Patriarhul
Paisie
/'*
ca B7nv+;+tor%C s-a dovedit a @ un student la Colegiul S:Gntului Atanasie din Ro$a
3i un uniat% care a devenit sau a 6retins c+ este un $usul$an PbasurmaninQ din cau2a
turcilor. A :ost eIilat 7n Solov9i. Subsecvent leg+turile sale strGnse 7ntre BgreciC 3i BlatiniC
au venit :recvent la lu$in+.
Ini;iativa re:or$ei isericii a venit de la ;ar 7n :a;a o6o2i;iei 7nc+6+;Gnate 7n :a;a
6atriarhului. Jn curGnd 6atriarhii estici s-au g+sit 7ntreba;i ca @ind cea $ai 7nalt+
autoritate de a6el. Ast:el% 7n (,K(% cGntarea la o voce Pedino#lasieQ 7n liturghie a :ost
introdus+ 7n con:or$itate cu r+s6unsurile 3i $+rturia 6atriarhului de Constantino6ol.
Aceast+ deci2ie nu nu$ai c+ a 7ntors tradi;ia rus+ dar a 6erturbat deci2ia recent+ luat+ la
un sinod al isericii ;inut 7n Moscova 7n (,0.% cGnd a :ost avansat+ 6entru 6ri$a dat+
6ro6unerea. Introducerea cGnt+rii la o voce nu a :ost doar o $+sur+ disci6linar+ sau o
6roble$+ de 6ro6rietate liturgic+. A :ost o re:or$+ a $u2icii sau a cGnt+rii% o tran2i;ie de
la cGntarea 6e $ai $ulte voci Prazdelnorec.noeQ la o cGntare unit+ Pnarec.noeQ% care a
cerut 3i a 6resu6us o lucrare destul de di@cil+ a nota;iei $u2icale la :el ca 3i o nou+ rela;ie
7ntre teIt 3i $u2ic+.
Nicon% care a devenit 6atriarh 7n (,K'% nu a ini;iat 3i nici nu a conce6ut acest e:ort
de a alinia un ritual 3i obicei al 6racticilor grece3ti. Nicon a adus un interes crescGndM el a
:ost introdus 3i ini;iat 7n 6lanuri care au :ost 6reg+tite $ai 7nainte. <l a investit toat+
ardoarea 3i 6ersonalitatea sa i$6etuoas+ 3i :urtunoas+ 7n eIecu;ia acestor 6lanuri de
re:or$+% ast:el c+ nu$ele lui a devenit 6entru totdeauna legat de 7ncercarea de a elini2a
iserica rus+ 7n toate as6ectele organi2a;iei 3i a obiceiurilor ei. Aceast+ re:or$+
Bniconian+C a co$binat dou+ $otiveN rati@carea gre3elii eccleisale 3i con:or$itate cu
grecii. BRe:or$aC a luat o ast:el de 7ntors+tur+ c+ a doua te$+ a devenit una $aHor+. S-a
6+rut c+ o ast:el de ordine strict+ 3i uni:or$+ a sluHbelor 6utea aresta cu re6e2iciune orice
B?uctua;ieC a 6+cii. #ecrete autoritative 3i statuturi stricte au 6+rut cel $ai bun garant 7n
lu6ta 7$6otriva diversit+;ii 3i de2ordinii. Ca s+ su$ari2+$% o 6ers6ectiv+ 6ro:und+ 3i
co$6leI+ se desco6er+ 7n s6atele acestor re:or$e liturgice 3i literare.
III
Patriar:ul "icon
Chiar 3i 7n ti$6ul vie;ii lui Nicon D(,&K-(,*(E conte$6oranii au vorbit 3i au scris
des6re el. Mai rar a scris cineva de2interesat 3i li6sit de 6ati$+ des6re el sau :+r+ $otive
ulterioare 3i un ;el 6reconce6ut. Nicon este subiectul dis6utelor% conclu2ion+rilor%
Husti@c+rilor sau conda$n+rilor. Nu$ele lui Dcare nu $ai este un nu$e de si$bol sau
se$neE r+$Gne un 6reteIt de dis6ut+ 3i sarcas$. Nicon a6ar;ine acelei clase de oa$eni
care nu 6osed+ 6ersonalitate ci nu$ai un te$6era$ent. Jn locul unei 6ersonalit+;i ei o:er+
nu$ai o idee sau un 6rogra$. !aina 6ersonalit+;ii lui Nicon st+ 7n te$6era$entul luiN 6rin
327
Arsenie a venit 7n Rusia 7n (,0. cu Patriarhul Paisie 3i v+2Gnd nevoia 6e care Moscova o avea 6entru
clerici educa;i a decis s+ stea acolo 3i s+ 73i caute norocul. <Iist+ indicii c+ a deschis o 3cola+ 6entru tineri 7n
(,0.% dar $ai ales 7n (,K/. #u6+ ce 6atriarhul Paisie a 6+r+sit Moscova el a scris ;arului AleIei denun;Gnd
6e Arsenie din cau2a trecutului lui 3i a :ost tri$is la M+n+stirea Solove;chi 6e Marea Alb+ 6entru 6oc+in;+.
CGnd Nicon a devenit 6atriarh 7n (,K' lui Arsenie i s-a 6er$is s+ se 7ntoarc+ 7n Moscova 3i s+ @e instalat 7n
M+n+stirea Chudov% unde 3i-a deschis 3coala 3i a :ost 6us s+ corecte2e lucrarea lui Nicon.
328
Patriarhul Paisie al Ierusali$ului a venit 7n Moscova 7n ianuarie (,0. c+utGnd $ilostenii 6entru iserica
sa. Jn ti$6 ce aici a vorbit 6e larg cu ;arul AleIei 3i Nicon% ar+tGnd di:eren;ele 7ntre ritualurile grece3ti 3i
ruse3ti 3i che$Gndu-l 6e ;ar ca s+ @e un alt Moise ca s+ 7i sca6e 6e cre3tinii ortodoc3i de sub asediul turcesc.
Prestigiul lui ca 6atriarh al unui scaun antic 6recu$ 3i :a6rtul c+ la ?atat 6e ;ar se 6are c+ l-au i$6resionat
6e AleIei 3i Nicon 3i i-a ins6irat 7n ;elul lor Becu$enicC de a alinia ritualul rusesc $ai a6roa6e de cel
grecesc.
84
ur$are ori2onturile lui r+$Gn 7ntotdeuna 7nguste. Lui nu nu$ai c+ i-a li6sit un sens al
istoriei% dar el a e3uat s+ 3i-l eIerci2e2e cu tact 3i circu$s6ec;ie. <l a avut o voin;+ de
istorie% o $are 6re2en;+ a $in;ii sau Bo vi2iune co$andatoareC care eI6lic+ cu$ a 6utut @
o $are @gur+ istoric+% 7n ciuda :a6tului c+ nu era un o$ $are. Nicon a :ost 6uternic% dar
nu a tGnHit du6+ 6utere 3i natura lui abru6t+ 3i 7nc+6+;Gnat+ l-a 6revenit de a @ un curtean.
Posibilitatea ac;iunii l-a atrasM 6uterea nu a avut o ast:el de aiur+. Nicon a :ost un o$ de
ac;iune% nu un individ creativ. BRe:or$a ritualuluiC nu a o:erit te$a vital+ 6entru via;a lui
Nicon. Ast:el de re:or$e i s-au sugerat 3i el a :ost 6us 6e agend+ $ai 7nainte de a @ nu$it.
Persistent el a dus $ai 7nainte re:or$a 3i nu a devenit niciodat+ consu$at sau absorbit de
ea. Pentru a 7nce6e% el nu a 7n;eles greaca. <l nu o st+6Gnea 3i nu o 7n;elegea. Ad$ira;ia
lui 6entru lucrurile Bgrece3tiC era diletant+. Nicon a avut o grab+ 6atologic+ 6entru a :ace
3i a 6er6etua totul 7ntr-un chi6 grec si$ilar cu 6ati$a lui Petru cel Mare de 7i 7$br+ca 6e
to;i 7n stiluri ger$anice sau dane2e. #oi oa$eni au :ost uni;i de ciudat+ u3urin;a cu care
ei 6uteau ru6e trecutul% sur6rin2Gnd libertatea din obiceiurile grece3ti 3i de deter$inarea
3i sco6ul lor. Nicon a ascultat de ierarhii grece3ti 3i de $onahi cu aceia3i credulitate
6recit6itat+ 6e care Petru a ar+ta-o 7n :a;a s:+tuitorilor Beuro6eni.C
B4reco@lis$ulC lui Nicon nu a 7nse$nat o l+rgi$e a ori2onturilor lui dog$atice. Nu
au :ost cGteva i$6resii 6re2ente ci nu$ai noi idei. I$ita;ia grecilor conte$6orani cu greu
6utea ducea la o desco6erire a tradi;iei 6ierdute. 4reco@lis$ul lui Nicon nu a :+cut o
7ntoarcere la tradi;ia 6atristic+ 3i nici nu a 7ncercat s+ renasc+ bi2antinis$ul. <l a :ost tras
de sluHbele Bgrece3tiC de $area lor de$nitate% sole$nitate% so$6tuo2itate% s6lendoare 3i
$agni@cen;+ vi2ibil+. Re:or$a ritualului 3i-a avut 6unctul 6e 6ornire din 6unctul lui de
vedere Bsole$n.C
La 7nce6utul activit+;ii ca re:or$ator D(,KKE% Nicon a tri$is Patriarhului Paisie al
Constantino6olului o lung+ list+ de 6uncte de vedere 6er6leIe cu 6rivire la ritual. <l a
6ri$it o re6lic+ co$6rehensiv+ scris+ de Meletie Sirigos.
/'.
Sirigos a eI6ri$at clar 3i :ranc
6unctul de vedere c+ nu$ai 6roble$ele centrale 3i esen;iale de credin;+ cer uni:or$itate
3i unitate% 7n ti$6 ce diversitatea 3i di:eren;ele 7n Bcere$oniile esticeC Pc.inoosledovaniiQ
3i 7n as6ectele :or$ale ale liturghiei au :ost de6lin tolerabile 3i inevitabile istoric. Jn cele
din ur$+% rGnduielile liturgice 3i cere$oniile au devenit nu$ai gradual a$estecate. Au
:ost create de o singur+ lovitur+. O $are 6arte din cere$oniile isericii de6indeau de
B6l+cerea su6eriorului.C
Nu trebuie s+ conclu2ion+$ c+ credin;a noastr+ ortodoI+ este 6ervertit+ dac+
6osed+$ o cere$onie a isericii care di:er+ 6u;in 7n 6unctele esen;iale dar nu 7n articole
de credin;+% dac+ 6e 6roble$a central+ 3i esen;ial+ con:or$itatea cu iserica catolic+ este
6+strat+.
Nu to;i BgreciiC au cre2ut 7n ace3ti ter$eni. Moscova nu a cre2ut 7n acest s:at
grecesc. Ast:el de inde$ni2a;ii ale 6atriarhului Constantino6olului au c+2ut cu greutate
6e un alt 6atriarh estic% Macarie al Antiohiei%
//&
care cu un entu2ias$ considerabil 3i o
satis:acere de sine notabil+ a indicat Bdi:eren;eleC lui Nicon 3i l-a ins6irat s+ :ac+
Bcorect+riC grabnice. Macarie a :ost cel care a desco6erit c+ :acerea se$nului crucii cu
dou+ degete este o ere2ie Bar$enian+.C Acest se$n BnestorianC al crucii 6e care ierarhii
care l-au vi2itat l-au anate$ati2at 7n Moscova de du$inica OrtodoIiei% (,K,.
//(
329
A se vedea $ia sus% ca6itolul II% nota ()).
330
Macarie a :ost 6atriarhul Antiohiei din (,0) 6Gn+ 7n (,)'. 7n ti$6ul 6atriarhatului s+u el a c+l+torit de
dou+ ori 7n Rusia% 7n s6ecial 6entru $ilostenii 3i 6entru a 6l+tii datoriile scaunului s+u. Pri$a sa c+l+torie l-a
adus 7n Moscova 7n (,KK 3i $ai a6oi a :ost 6re2entat la Sinod 7n (,,,-(,,) Da se vedea $ai HosE. <l este
cunoscut 7n istorie 6entru Hurnalele c+l+toriilor lui 6ublicate de @ul lui% Arhidiaconul Paul de Ale66o. Mai
eIist+ o traducere engle2+ a acestei lucr+riN Cltoriile lui 3acarie) Patriar. al +ntio.iei) ' volu$e% traduse
de A. C. el:our DNe8 5or9% (.,.E.
331
#u$inica OrtodoIiei este 6ri$a du$inic+ din Postul Mare% 7n care se ;ine o sluHb+ s6ecial+ co$e$orGnd
victoria asu6ra iconocla3tilor 7n *0/ 3i denun;Gnd restul ere2iilor. Jn aceast+ du$inic+ 7n (,KK Nicon a
85
Nicon a BcorectatC riturile 7n con:or$itate cu un Ev.olo#.ion
JJQ
ti6+rit grecesc% cu
sco6ul de a dobGndii con:or$itate cu 6ractica greceasc+. Ast:el de ac;iuni nu au
se$ni@ciat o 7ntoarcere la BantichitateC sau Btradi;ie%C de3i se 6resu6unea c+ tot ceea ce a
:ost BgrecC a :ost $ult $ai antic 3i tradi;ional. Nicon a aderat la acela3i siste$ cGnd a
corectat c+r;ile. O nou+ ti6+rit+ carte greceasc+ a sluHit ca ba2+ 6entru noul teIt salvon.
Adev+rat% variantele 3i 6aralelis$ele din $anuscrise cGnd au :ost co$6arate cu ele% dar
nu$ai un teIt ti6+rit 6utea asu$a o uni:or$itate genunin+. !otu3i% discre6an;e
observabile au a6+rut 7n di:erite edi;ii ale aceleia3i car;i% 6entru noul $anuscris $aterial
care a :ost angaHat 7n toat+ cartea.
Lase edi;ii ale c+r;ii de sluHb+ a lui Nicon a :ost distribuite cu :or;a 7n tot do$neiul
rusescM toate aceste c+r;i de sluHb+ sunt 7n contradic;ie una cu alta 3i nici una nu are acord
cu alta.
#estul de legiti$ativ o6onen;ii re:or$elor lui Nicon au insistat ca noile c+r;i s+ @e
$odelate din Bc+r;ile grece3ti ti6+rite 7ntre ger$an+C D7n vestE% din c+r;i de:ective 3i
discreditateN Bnoi nu le vo$ acce6ta inova;iile.C Mai $ult% este adev+rat c+ anu$ite
ritualuri au :ost Btrans:or$ateC 3i luate din Bc+r;ile de sluHb+ 6olone2e%C du6+ cu$ este
cartea de rug+ciuni 6olone2+ a lui Petru Movil+ 3i alte traduceri latine.C Manuscrisele
aduse de Su9hanov din est nu au :ost 3i nici nu 6uteau @ :olosite eItensiv 3i nici nu li s-a
con:erit aten;ia necesar+. A :ost res6ingerea abru6t+ 3i nediscri$iant+ a cere$oniilor
vechii Rusii care le-a con:erit re:or$elor lui Nicon calitatea lor ascu;it+. Aceste ritualuri
nu au :ost 7nlocuite de unele noi% ci ele au :ost declarate :alse 3i eretice% li6site de evlavie.
Ast:el de ac;iuni au 6erturbat 3i au r+nit con3tiin;a na;ional+. Jn $Gnie 3i ciud+ 3i 7ntr-un
li$baH care nu i se c+dea% Nicon a voit s+ cen2ure2e vechiul Britual.C #u6+ ce Nicon a :ost
de6us% autorit+;ile ruse3ti au vorbit cu 6recau;ie 3i re2ervat des6re Britualul vechi.C Acest
lucru a :ost adev+rat des6re Sinodul din (,,,.
///
Pentru Nicon re:or$a a :ost un ritual sau
o re:ro$+ cere$onial+ 3i el a insistat asu6ra ei $ai 7ntGi de dragul 6ro6erit+;ii sau 7n
nu$ele ascult+rii. Pe atunci un nou $otiv a :ost introdus de Bgreci.C 4recii au sugerat 3i
au conce6ut re2olu;ile 3i Bbleste$eleC la Marele Sinod din (,,).
//0
Pais6re2ece din cei
trei2eci de e6isco6i care au 6artici6at la Sinod erau str+ini. B<sticiiC de la Sinod s-au
6ortreti2at 3i s-au co$6ortat ca BHudec+tori ecu$eniciC @ind invita;i 3i 7n3tiin;a;i ca arbitrii
ai tuturor as6ectelor vie;ii ruse3ti. <i au :ost cei care au a@r$at c+ no;iunea care a a@r$at
no;iune c+ Bvechiul ritualC al Rusiei a :ost o Bsubtilitate li6sit+ de 7n;elesC 3i chiar o ere2ie.
BKievieniC ca Si$eon de Polo;
//K
s-au al+turat BgrecilorC 7n aceast+ Hudecat+ batHocorit+.
Cartea care se 6reocu6a cu di:eren;ele 7n ritual co$6ilate 6entru Sinod de #ionisie%
un arhi$andrit grec din Muntele Athos%
//,
este se$n@cativ+ 3i caracteristic+. #ionisie a
:ul$inat 7$6otriva icoanelor B:rance2eC 3i 6olone2e.
332
Ev.olo#ion sau Bcartea de binecuvGnt+riC este o carte de sluHb+ care con;ine toate ritualurile 6entru
tainele isericii la :el ca 3i alte cere$onii s6eciale 6entru oca2ii di:erite.
333
Sinodul a :ost ;inut 7n a6rilie (,,, 3i a :ost co$6us nu$ai din e6isco6i ru3i. Sco6ul lor a :ost de a
conda$na $i3carea =echilor Credincio3i% din cau2a o6o2i;iei lor la autorit+;ile isericii 3i nu 6entru cre2urile
lor. La acest sinod Avacu$ a :ost de6us 3i tri$is 7n eIil a doua oar+.
334
Sinodul din (,,,-(,,) a :ost cel $ai s6lendid 3i $o$un$ental din istoria isericii ruse 6Gn+ 7n acel
$o$ent. Convocat de ;arul AleIei 7n $aniera 7$6+ra;ilor bi2natini antici% a :ost 6re2idat de doi 6atriarhi%
Paisie al AleIandriei 3i Macarie al Antiohiei. La 6ri$a seiune% ;inut+ 7n dece$brie (,,,% Nicon a :ost :or
7ncercat% 7ntre ale lucruri% s@darea 3i li6sa de res6ect :a;+ de ;ar% de6us la rangul de si$6lu $onah 3i eIilat
la M+n+stirea Aera6ontov 7n eloo2ero. La a doua sesiune din a6rilie (,,) cei care au re:u2at s+ acce6te
noile c+r;ii de sluHb+ au :ost anate$ati2a;i% dar de aceast+ dat+ nu 6e $otive disci6linareM ritualul tradi;ional
rus 6re-niconian a :ost conda$nat Da se vedea $ia HosE.
335
Si$eon de Polo;9 D(,'.-(,*&E% 6oet% 6redicator 3i erudit% a venit la Moscova 7n (,,/ 3i s-a ridicat re6ede
7n serviciul cur;ii. <l a :ost un o6onent de sea$+ a ideilor 3i obiceiurilor vestice 3i a sluHit ca tutore 6entru
co6ii ;arului. A se vedea $ai Hos% 66. (&,-(&*.
336
#ionisie a tr+it 7n Moscova din (,KK 6Gn+ 7n (,,.. #in (,,/ a :ost 6rinci6alul editor al O@ciului de
!i6ogra@e din Moscova.
86
tr+it $ai $ul;i ani 7n Moscova% unde a lucrat la corectura c+r;ilor la !i6ogra@a din
Moscova. <l a a@r$at des6re c+r;ile ruse3ti c+ au devenit conta$inate 3i au 6ervertit
$itro6oli;ii ru3i 7ncetGnd s+ @e nu$i;i de Constantino6ol.
#in aceast+ 2i a 7nce6ut in:atuarea cu se$nul crucii% ca ad+ugare la cre2% aliluia 3i
celelalte. Crescut cu s$oal+ 3i buruieni s+lbatice% acest teritoriu a r+$as nearat 3i u$brit
de 7ntuneric.
Mai $ult% #ionisie a insistat c+ toate ad+ugirile 3i di:eren;ele ruse3ti aveau o nuan;+
eretic+N aceste ne7n;elegeri 3i in:atu+ri ai derivat de la anu$i;i eretici% care au 6ri$it ra2e
de la greci 3i care% din cau2a :a6tului c+ erau so@stica;i% nu s-au consultat des6re ni$ic.C
BMarele SinodC a decis 7n 6roble$e de stil si$ilare cu cele ale lui #ionisie% :olosind
6ro6rile lor cuvinte.C La acest sinod% vechiul ritual rus a :ost declarat sus6ect% conda$nat
7n 7ntregi$e 3i inter2is cu a$enin;area unor 6ede6se teribile. Ritualul conte$6oran al
isericilor vestice a :ost indicat ca $odel 3i standard.
Anate$ele Sinodului din !to#lav au :ost salvate 3i de2ovoltate 3i Bacest sinod nu a
:ost un sinod% bleste$ele lui nu erau bleste$e 3i le 6ute$ considera ca ni$ic% ca 3i cu$ nu
ar eIista% 6entru $itro6olitul Macarie 3i cei care au sti$ulat 7n;ele6ciunea 7n ignoran;a
lor.
//)
Ast:el% tradi;ia isericii ruse3ti a :ost Hudecat+ 3i conda$nat+ ca ignoran;+ 3i o
7n;ele6ciune sti$ulat+ sau ca so@sticate sau ere2ie. Sub 6reteItul de a stabilii 6lin+tatea
isericii universale% =echia Rusie a :ost 7nlocuit+ de 4recia $odern+. Acest 6unct de
vedere nu a re6re2entat o6inia isericii grece3ti% ci nu$ai 6unctele de vedere ale unor
ierarhi Bgreci.C A sluHit ca act @nal 6entru re:or$ele lui Nicon.
Acest sinod% convocat 6entru acest sco6% l-a de6us 3i l-a res6ins 6e Nicon. Jntre alte
acu2a;ii% Nicon a :ost acu2at de violarea 3i coru6erea vechilor obiceiuri 3i de introducerea
de Bnoi c+r;i 3i ritualuriC Ddu6+ $+rturisirea lui Paisie LigaridesE.
//*
Nicon a re6licat 6rin
$ustrarea acu2a;ilor lui greci c+ au introdus noi legi din Bc+r;i res6inse 3i neeIa$inateC
Del avea 7n $inte noile edi;ii ale c+r;ilor neeIa$inateE. Ast:el din nou% c+r;ile au :ost
6roble$a.
Procesul lui Nicon a i$6licat 6ati$i 6ersonale cu $ali;io2itate% 7n3elare 3i viclenie cu
idei agitate 3i o con3tiin;+ 7nc+rcat+. BPreo;iaC Psvic.enstvoQ a stat ca 6rocesN a3a a :ost
te$a vie;ii lui Nicon.
#u6+ Iurie Sa$ari%
//.
Bsce6trul 6a6is$ului st+ ascuns 7n s6atele u$brei enor$e a lui
Nicon.C !otu3i acest lucru este cu greu adev+rat% c+ci reversul este $ult $ai a6roa6e
ca2ul. A:acerea lui Nicon $archea2+ avansarea BI$6eriului.C Nicon a avut dre6tate% cGnd
7n Bres6ingereaC lui PRazorenieQ
/0&
el l-a acu2at 6e ;arul AleIei 3i guvernul lui c+ au atacat
libertatea 3i inde6enden;a isericii. O ast:el de 7nchistare 6utea @ detectat+ 7n Cod
337
!to#lav Da sut+ de ca6itoleE a :ost ;inut 7n (KK( sub $itro6olitul Macarie al Moscovei D(K0'-(K,/E. A aHuns
la a6ogeu 7ntr-o 6erioad+ de senti$ente 6ro:und na;ionaliste% cGnd Ivan I= a :ost 7ncoronat ca B;arC Dsau
7$6+ratE 3i au :ost canoni2a;i 6atru2ici3icinci de s@n;i ru3i. Sinodul isericii OrtodoIe ruse3ti a :ost
6rocla$at su6erior :a;+ de restul isericilor estice. A se vedea ca6itolul I% 66. ',-'*.
338
Paisie Ligarides D(,&.-(,)*E a :ost un c+rturar scli6itor dar 7n3elat 3i un o6ortunist li6sit de ru3ine.
<ducat 7n Ro$a 3i hirotonit ca 6relat uniat% el a c+l+torit 7n tot estul ortodoI aruncGndu-se 7n orice scandal
din cau2a bog+;iilor care i-au :ost 6re2entate 3i a avut di:erite 6o2i;ii 7n iserica OrtodoI+ Dca $itro6olit de
4a2aE 7n ti$6 ce 6ri$ea lea:a obi3nuit+ de la Ro$a. <l a Hucat un rol $are 7n istoria isericii OrtodoIe din
acest ti$6% integrGndu-se cu Nicon 3i devenid 6rinci6alul 6urt+tot de cuvGnt al o6onen;ilor lui 6recu$ 3i
orchestratorul Sindoului din (,,,-(,,). A se vedea $ia Hos% 6. (&*.
339
Iurii Sa$arin D(*(.-(*),E a :ost un o$ de stat 3i un ideolog slavo@l. #e3i nu era un c+rturar 6ro:esionist%
el este cunoscut 7n do$eniul istoriogra@ei din cau2a str+lucitei sale te2e de $aster la Universitatea din
Moscova% 7n care a contra6us direc;iile 6rotestante 3i catolice ale gGndirii teologice ruse3ti de la 7nce6utul
secolului al >=III-lea du6+ cu$ au :ost ele 6ersoni@cate 7n Aeo:an Proco6ovici 3i Lte:an Iavorschi.
340
Razorenie sau &ozraz.enie a lui Nicon a :ost scris+ 7n (,,0 sca r+s6uns la 7ntreb+rile lui Ligarides la
BProble$ele lui Stre3nevC Da se vedea nota **E. Nicon a :ost cel care a res6ins acu2a;iile aduse 7$6otriva lui
6unct cu 6unct 3i a dat o eI6o2i;ie de6lin+ a ideilor cu 6rivire la rela;ia dintre iseric+ 3i Stat. A :ost ti6+rit+
7n engle2+ 7n Villia$ Pal$er% Patriar.ul i arul DLondra% (*)(-(*),E% volu$ul I.
87
P8loz.enieQ 6e care Nicon l-a considerat diabolic 3i legea :als+ a lui Antihrist.
B<rastianis$ulC e$:atic
/0(
din cercurile guverna$entale conduc+toare l-au :or;at 6e Nicon
la b+taie 3i acest lucru eI6lic+ 6e larg Biubirea sa de 6utere.C
La :el cu $ulte alte din ideile lui% Nicon 3i-a g+sit conce6;ia 6reo;iei 7n 7nv+;+turile
6atristice% 7n s6ecial 7n cea a lui Hrisosto$. A6arent el a voit s+ re6ete via;a lui Hrisosto$.
Probabil c+ el nu a eI6ri$at 7ntotdeauna idea ce l-a 6reocu6at 3i 6lin de succes 3i cu o
anu$it+ oca2ie a :olosit Bde@ni;iile vestice%C dar el nu a de6+3it li$itele o6iniei 6atristice
a@r$Gnd c+ B6reo;iaC este ceva $ai 7nalt decGt :unc;ia de B;ar.C Jn acest $o$ent el s-a
o6us nu$ai grecilor% acei Be$igran;i asiatici 3i sico:an;i din Athos%C care a6+rau institu;ia
;arului 7$6otriva 6reo;iei. <l a :ost atras de vechii rituali3ti Pstaroobriadc.iQ% de 6arti2anii
tradi;iei ruse3ti% 6entru care BJ$6+r+;ia lui #u$ne2euC era dobGndit+ 7n do$nia ;arului
$ai $ult decGt 7n iseric+. Jn aceasta const+ te$a schis$eiN nu Bvechiul ritualC ci
B7$6+r+;ia.C
IV
Sc:isma
Kosto$arov
/0'
a notat c+ Bschis$a a vGnat tradi;ia 3i a 7ncercat s+ adere la ea cGt
$ai a6roa6e 6osibilM totu3i schis$a nu a :ost un :eno$en% nici vechea via;+.C Jn aceasta
const+ 6aradoIul :atal al schis$eiN ea nu cu6rindea trecutul% ci visa la =echea Rusie.
Schis$a re6re2int+ o 6lGngere a unui vis nereali2at 3i ireali2abil. B=echiul credinciosC
PstaroverQ este un ti6 duhovnicesc.
#ivi2iunea 3i ru6tura constituie schis$a. N+scut 7n de2ilu2ie% a tr+it 3i a :ost hr+nit+
de acest senti$ent al 6ierderii 3i al li6sei% nu de senti$ente de 6utere 3i 6osesie. Posesia a
ni$ic% 6ierderea a toate% schis$a% $ai $ult din nostalgie 3i tortur+ decGt cu rutin+ 3i
obicei% nu 6utea decGt s+ a3te6te 3i s+ 7nsete2e% s+ sca6e 3i s+ :ug+. Schi$a a :ost eIcesiv
de vis+toare 3i de aici atrac;ia ei 6entru decaden;ii ru3i neoro$antici.
Schi$a% 6lin+ de $e$orii 3i 6re$oni;ii% avea un trecut 3i un viitor dar era :+r+
6re2ent. Pentru B?oarea lor albastr+C P#oluboi tzveto"Q
/0/
vechii credincio3i au 6osedat
se$i-legendarul Ora3 Invi2ibil de Kite2h.
/00
!+ria schis$ei nu a i2bugnit din sol ci din
voin;+M nu din stagnare ci din eIta2. Schis$a $archea2+ 6ri$ul 6aroIis$ al li6sei de
7nr+d+cinare a Rusiei% ru6tur+ a conciliarit+;ii% PsobornostQ 3i eIod din istorie.
Nota cheie 3i secretul Schis$ei ruse3ti nu a :ost BritualulC ci Antihristul 3i ast:el
6oate @ nu$it+ o uto6ie socio-a6ocali6tic+. !ot 7n;elesul 3i 6atosul 6ri$ei o6o2i;ii
schis$atice st+ 7n sublinierea intui;iei a6ocali6tice DBvre$ea se a6ro6ieCE% $ai $ult decGt
orice ata3are Boarb+C :a;+ de di:erite ritualuri sau detalii a6etisante ale obiceiului. Pri$a
genera;ie de ras"olouc.iteiei PB7nv+;+tori schis$aticiCQ a tr+it 7n at$os:era vi2iunilor%
341
<rastianis$ul este doctrina c+ statul este su6erior isericii 7n toate 6roble$ele% chiar 3i 6ur ecclesial.
!o$as <rastus D(K'0-(K*/E. <ste nu$it a3a du6+ doctorul elve;ian 3i teolog !o$as <sratus D(K'0-(K*/E%
care nu sus;inea ase$enea 6uncte de vedere. <rastus a scris un tratat larg r+6Gndit 7n care argu$enta c+
iserica nu are 6uterea de a eIco$unica 3i c+ toate cri$ele trebuie 6ede6site de autorit+;ile civile.
!er$enul de Berastianis$C a a6+rut 6entru 6ri$a dat+ 7n de2baterile religioase 7n Anglia 7n (,0/ unde a :ost
7n;eles ca un ter$en de abu2 6entru cei care :avoriau controlul statului asu6ra isericii.
342
Nicolae Ivanovici Kosto$arov D(*()-(**KE a :ost un 6oet% critic lieterar% istoric 3i na;ionalsit ucrainean. <l
a scris studii valoaroase des6re ogdan Kh$elnitschi 3i Sten9a Ra2in% la :el ca 3i lucrarea sa $aHor+%
Russ"aia istoriia v t.izeneoisaniia". ee #lavneis.i". delatelei D/ volu$e% Petrograd% (.(KE.
343
BAloarea albastr+C din literatura rus+ este un si$bol al cur+;iei 3i al constan;ei% adesea 7ntr-un sens naiv.
344
Nev+2utul ora3 al lui Ki2e2h sau Bstr+lucitul ora3 al lui Kite2h%C se s6une c+ este un ora3 care s-a 6ogorGt
6e $alul lacului din =olga de est cGnd $ongolii au invadat 6entru 6ri$a dat+ Rusia. A sluHit ca un si$bol al
OrtodoIiei 6ure care s-a retras dintr-o lu$e coru6t+ 3i adev+ra;ii credincio3i se 6resu6unea c+ erau ca6abili
s+ aud+ dang+tul clo6otelor bisericii de 6e $alurile lacului.
88
se$nelor 3i 6re$oni;iilor% a $iracolelor% 6ro:e;iilor 3i ilu2iilor. Ace3ti oa$eni erau 6lini de
eIta2 sau 6oseda;i% $ai $ult decGt 6edan;iN Ba$ v+2ut c+ era ca 3i cu$ iarna era a $in;ii
ce v-a s+ vin+M ini$ile noastre au 7nghe;at 3i $+dularele noastre tre$urau.C DAvacu$E.
!rebuie s+ citi$ nu$ai cuvintele lui Avacu$% 6line de e$o;ieN Bce Hristos este aceastaO
Nu este clarM nu$ai hoarde de de$oni.C Nu nu$ai Avacu$ a :ost cel care a si$;it c+
iserica lui Nicon a devenit o ceat+ de tGlhari. O ast:el de $entalitate a devenit universal+
7n schis$+N Bcentrul este li6sit de sens% Hert:a abo$inabil+.C
Schis$a% o i2bugnire de ostilitate socio-6olitic+ 3i o6o2i;ie% a :ost o $i3care social+%
dar una derivat+ din con3tiin;a de sine religioas+. <ste toc$ai 6erce6;ia a6ocali6tic+ a
ceea ce a avut loc ceea ce eI6lic+ 7nstr+inarea ra6id+ 3i decisiv+ 7ntre schis$atici.
BAanatis$ 7n 6anic+C ar @ de@ni;ia lui Kliuchevschi% dar era 6anic+ 7n :a;a Bulti$ei
a6osta2ii.C
Cu$ s-a creat 3i de2voltat o ast:el de dis6o2i;ieO Ce a ins6irat 3i a Husti@cat diagno2a
li6sit+ de de2n+deHde a Bisericii 6re2ent+ nu este o iseric+M S@ntele !aine nu sunt taineM
ote2ul nu este bote2M Scri6turile sunt o seduc;ieM 7nv+;+tura este :als+ 3i toate sunt
noroade 3i li6site de evlavieOC Ro2anov
/0K
a scris c+ !i6icul
/0,
$Gntuirii o:er+ taina
Schis$ei% nervul central 3i o sete torturant+.C Nu ar @ $ai u3or s+ s6une$N B$Gntuirea
este ti6iculOC Nu nu$ai c+ ti6icul este o carte necesar+ 3i voit+ 6entru $Gntuire% ci 6entru
c+ $Gntuirea este un ti6ic% adic+ un rit$ 3i o ordine sacr+% rit sau ritual% un ritual al vie;ii%
:ru$use;ea vi2ibil+ a bun+st+rii obiceiului. Planul religios 7nlocuie3te 6resu6unerea
6ri$ar+ 3i sursa li6sei de 7ncGntare a vechiului credincios.
Schis$a visa la un Ora3 6+$Gntesc actualN o uto6ie 3i un hilias$ teocratic. Se s6era
c+ visul a :ost deHa 7$6linit 3i c+ B7$6+r+;ia lui #u$ne2euC a :ost reali2at+ 7n statul
$oscovit. Jn est sunt 6atru 6atriarhi% dar singurul ;ar ortodoI este 7n Moscova.
/0)
#ar
acu$ 3i a3te6t+rile lui au :ost 7n3elate 3i cutre$urate. BA6osta2iaC lui Nicon nu a
6erturbat 6e =echii Credincio3i la :el de $ult cGt a 6erturbat a6osta2ia ;arului% care 7n
o6inia lor a 7$6+r;it o li6s+ de n+deHde @nal+ a6ocali6tic+ :a;+ de tot con?ictul.
Jn acest $o$ent nu eIista nici un ;ar. A $ai r+$as un singur ;ar ortodoI 6e 6+$Gnt
3i el nu era con3tient% ereticii vestici% la :el ca norii 7ntuneca;i% au 7$6r+3tiat acest soare
cre3tin. Nu arat+ aceasta c+ 7n3el+ciunea lui Antihrist 73i arat+ $ascaO
/0*

Istoria a aHuns la @nal. Mai 6recis% istoria sacr+ a aHuns la @nalM a 7ncetat a $ai @i
sacr+ 3i a devenit :+r+ har. #e aici lu$ea 6+rea goal+% abandonat+% uitat+ de #u$ne2eu 3i
v-a r+$Gne a3a. Ar @ trebuit s+ ne retrage$ din istorie 7n sl+b+ticie. R+ul a triu$:at 7n
istorie. Adev+rul s-a retras 7n cerurile str+lucite% 7n ti$6 ce S:Gnta J$6+r+;ie a devenit
7$6+r;ia lui Antihrist.
O de2batere 6ublic+ des6re Antihrist a :ost 6re2entat+ la i2bugnirea schis$ei. Unii
au detectat i$ediat venirea lui Antihrist 7n Nicon sau 7n ;ar. A;ii au :ost $ult $ai 6recau;i.
B<i 7i :ac lucrarea chiar 3i acu$% dar ulti$ul diavol nu a venit deHa.C DAvacu$E. La @nele
secolului 7nv+;+tura des6re un Antihrist B$entalC sau duhovnicesc s-a stabilit. Antihristul
a venit% dar el 3i-a eIercitat conducerea invi2ibil. Nici o venire vi2ibil+ nu v-a avea loc 7n
viitor. Antihristul este o 6ersoan+ si$bolic+ nu una Breal+.C Scri6tura trebuie inter6retat+
345
=asile =asilievich Ro2anov D(*K,-(.(.E a :ost un scriitor rus cunsocut 6entru 6unctele sale de vedere
neortodoIe 3i 6entru tendin;ele lui slavo@le. <l v-a @ discutat 7n volu$ul doi din Cile teolo#iei ruse*
346
!i6icul PCartea normelorQ este o carte care con;ine regula;ii 6entru vre$ruri 3i 7nde6linirea cultului
ortodoI 3i regula$entele generale 6entru toat+ via;a co$unit+;ilor $onahale de unde au venit.
347
Re$arcile lui Arsenie Su9hanov 7n Bra6ortul s+u de c+l+torieC o@cial P!tateinoi siso"Q cu 6rivire la
dis6uta sa cu grecii. PNota autoruluiQ.
348
#iaconul Aedor% care a tr+it nu $ai re6ede de (,,.. PNota autoruluiQ. Aedor Ivanov a :ost diacon la
Catedrala unavestire din Moscova. A :ost arestat 7n (,,K% de6us 3i eIilat la Sinosul din (,,K. #e3i s-a
6oc+it% 7n (,,* a :ost din nou arestat 3i tri$is s+ se al+ture lui Avacu$ 7n eIil 7n Pusto2esc9. Acolo a scris un
tratat des6re vechile cre2uri% Bre6lici 7$6otriva a6+r+torilor ortodoc3i 7$6otriva cre2ului 3i a altor dog$e.C
Jn (,*' a :ost ars 6e rug cu Avacu$.
89
ca o tain+. BCGnd tainele ascunse sunt discutate% taina trebuie 7n;eleas+ cu $intea 3i nu cu
si$;urile.C O nou+ $+rturie este 6re2ent+. Antihristul se desco6er+ 7n iseric+. BCu
i$6ietate 6+trude acu$ 7n 6otir 3i este 6rocla$at #u$ne2eu 3i Miel_C
/0.

!otu3i diagno2a% Ba6ro6ierea ulti$ei a6osta2iiC nu s-a schi$bat. Ru6tura din 6reo;ia
isericii lui Nicon% 7ncetarea tainelor% di$inuarea harului au sluHit ca 6ri$a conclu2ie
6entru o ast:el de diagno2+. Ru6tura 6reo;iei din cau2a ucenicilor lui Nicon a 7nse$nat un
s:Gr3it al 6reo;iei 7n general% chiar 3i 7ntre aderen;ii Schis$ei. Nici o surs+ nu 6utea
Bre7nviaC acest har dise$inat. O B6reo;ie :ugitiv+C Pbe#stvuius.c.ee svias.c.entsvoQ nu a
re2olvat 6roble$a% 7n ti$6 ce cur+;ia ritual+ luat+ de B6reo;i :ugitiviC a i$6licat c+ o
6reo;ie genuin+ 3i nee6ui2at+ eIista 7ntre ucenicii lui Nicon. Ne7n;elegerile 3i de2baterile
des6re 6reo;ie s-au de2voltat destul de ti$6uriu 7n schis$+. #estul de re6ede B6reo;iaC
Poovsc.iQ 3i Bli6sa de 6reo;ieC Pbezoovsc.iQ s-a divi2at 3i 7$6+r;it.
/K&

Seg$entul li6sit de 6reo;ie a :ost $agistral. Co$6ro$isurile 3i concesiunile nu erau
atGt de se$ni@cative 3i nu$ai cei li6is;i de 6reo;ie 73i duceau ideile la o conclu2ie logic+.
Preo;ia s-a @nali2at odat+ cu venirea lui Antihrist. Harul s-a retras din lu$e 3i iserica
6+$Gnteasc+ a intrat 7ntr-o alt+ :or$+ de eIisten;+N li6sa de 6reo;ie 3i taine% 6reo;ia nu a
:ost negat+% dar diagno2a eshatologic+ a 7n3tiin;at taina sau catastro:a c+ 6reo;ia se
retr+gea. Nu to;i au acce6tata aceast+ conclu2ie. <sti$a;ii variate au :ost :+cute des6re
nivelul li6sei de har. Jn cele din ur$+% dac+ era necesar% chiar 3i laicii 6uteau bote2a D3i
Brebote2aC sau BcorectaCE dar 6utea @ bote2ul co$6letat :+r+ ungereO Jn orice ca2%
<uharistia era i$6osibil+N Bdu6+ calculele teologice% 7$6linirea celor ,,, de ani% sacri@ciul
3i taina erau luate. M+rturisirea era cu greu ne6osibil+. #in $o$ent ce ni$eni nu 6utea
o:erii iertare% era $ai 6rudent s+ se a3e2e 6entru iertare $utual+. C+s+toria a generat 7n
$od s6ecial dis6ute violente. Mai 6utea c+s+toria s+ @e 6er$is+ ca o Btain+OC <ra o
c+s+torie curat+ sau un 6at curat 6osibil :+r+ binecuvGntarea 6reotuluiO Mai $ult% se $ai
6utea cineva c+s+torii 7n ti$6ul acestor 2ile cu$6lite ale lui Antihrist% 7n ti$6 ce se
6otrivea $ai $ult s+ @$ cu aceste :ecioare 7n;ele6teO #eci2ia Bantic+s+torieC a avut o
anu$it+ consisten;+ 3i viabilitate. O 6roble$+ $ult $ai general+ s-a ridicat des6re dac+
liturghia 6utea @ :+cut+ :+r+ 6reo;i. <ra 6er$isibil+ 7n ca2 de necesitate ca laici
nehirotoni;i 3i $onahi s+ 7nde6lineasc+ sau s+ consu$e anu$ite taineO Cu$ s+ 6roced+$O
Putea liturghia s+ @e s+vGr3it+ de laici nehirotoni;i 7n virtutea unei 6reo;ii Bduhovnice3tiCO
Sau era $ai 6otrivit ne 6lec+$ 3i s+ @$ reconcilia;i :a6tului c+ harul a dis6+rutO
A3a nu$ita $i3care Bnegativist+C Pnetovs.c.inaQ% acel $aIi$alis$ al res6ingerii
a6ocali6tice% a o:erit cea $ai eItre$+ conclu2ieN harul a :ost retras co$6let 3i de6lin. Prin
ur$are% nu nu$ai c+ tainele nu 6ot @ 7nde6linite% dar s:Gnta liturghie ca 7ntreg nu 6utea @
condus+ 7n con:or$itate cu $anualele de sluHb+. Rug+ciunea oral+ 3i chiar res6ira;ia erau
ne6otrivite% c+ci totul% inclusiv a6a care curge a :ost 6ro:anat+. MGntuirea nu $ai venea
6rin har sau credin;+% 6rin n+deHde 3i 6lGngere. Lacri$ile au :ost 7nlocuite cu co$uniunea.
Schis$a a creat o nou+ antino$ie. Odat+ ce harul s-a retras% totul de6indea de o$%
de lucr+ri sau $ul;u$ire. 4roa2a eshatologic+ 3i :rica a6ocali6tic+ au devenit 7n curGnd
trans:or$ate 7ntr-un :el de u$anis$% o ba2are de sine sau 6elaghianis$ 6ractic.
/K(
Ritualul
349
O e6istol+ anoni$+ tri$is+ co$unit+;ii vechilor credincio3i 7n !iu$en 7n Siberia.
350
Sectele li6site de 6reo;i s-au de2voltat 7n regiunile slab 6o6ulate ale Rusiei de Nord% unde o 6arohie
convertea $ii de 6e $ii de $ile 6+trate 3i $aHoritatea oa$enilor vedeau un 6reot odat+ 6e an. Aici oa$enii
au condus serviciile religioase 7n ca6elele satului 3i ast:el erau obi3nui;i vie;ii :+r+ 6reo;i. Jn regiunile
centrale ale Rusiei% 6e de alt+ 6arte% via;a obi3nuit+ a isericii a :ost $ult $ai clar stabilit+ 3i aici gru6urile
de 6reo;i :ugitivi care au a6+rut din iserica O@cial+. Preo;ii au a6+rut 7n dou+ gru6uri 6rinci6aleN cei care
s-au 7ntors 7n iserica OrtodoI+ Rus+ ca edinoveri Da se vedea ca6itolul I=% nota .)E 6recu$ 3i descenden;ii
co$unit+;ii Krini;a 7n Austro Ungaria% care au dobGndit un e6isco6 grec retras 7n (*0, 3i care 3i-a ini;iat
6ro6ria ei ierarhie.
351
Pelaghie a :ost un 7nv+;+tor laic din Ro$a la @nele secolului al 6atrulea. Ce 7nv+;a nu era clar din $o$ent
ce scrierile lui nu au su6ravie;uit% ci du6+ Augustin% care a scris cGteva tratate 7$6triva 7nv+;+turilor lui% el a
90
a 6ri$it o i$6ortan;+ deosebit+ 7n ti$6ul acestei $i3c+ri eIce6;ionale de retragere.
Nu$ai obiceiul 3i ritualul au r+$as atunci cGnd harul a 6lecat 3i tainele 3i-au 6ierdut
6oten;a. !otul a devenit de6endent de :a6te% c+ci nu$ai ele sunt 6osibile. Partici6area
nea3te6tat+ a =echilor Credincio3i 7n a:acerile lu$e3ti% 2elul lor 6entru obicei Dca un
eI6eri$ent 7n $Gntuire 6rin relicvele vie;ii tradi;ionaleE deriv+ din necesitatea
de6enden;ei de :a6te. Schis$a 3i-a :+cut 6acea odat+ cu dis6ari;ia harului nu$ai ca s+
strGng+ la un ritual cu o $ai $are 7nc+6+;Gnare 3i :rene2ie. Harul a :ost di$inuat 3i
e6ui2at. A+cGnd a3a% Schis$a s-a tr+dat 6e sine% 6unGnd $ai $are 6re; 6e tain+ 3i 6e
valoarea ei. A 7ndura via;a :+r+ har a :ost $ai u3or decGt a 7ndura un nou ritual. Schis$a a
ata3at o anu$it+ valoare 6ri$ar+ inde6endent+ 6e BsluHireC 3i 6e BrGnduial+.C Chiar 3i 7n
lu6ta cu Antihrist% disensioni3tii au 7ncercat s+ organi2e2e o societate ideal+% de3i s-au
ridicat anu$ite 7ndoieli des6re 6osibilitatea de a :ace acest lucru 7n 2ilele a6osta2iei din
ur$+. Schis$a s-a 7ndre6tat s6re s+lb+ticie% ie3ind din istorie 3i a3e2Gndu-se dincolo de
:rontierele ei. BC+ci #u$ne2eu locuie3te nu$ai 7n s+lb+ticie 3i locuri retraseM aici 3i-a
7ndre6tat :a;a Sa.C
Schis$a s-a organi2at ca o $+n+stire% ca 3i Bco$unit+;iC 3i Blocuri 7n de3ertC 3i a
7ncercat s+ @e o $+n+stire @nal+ sau re:ugiu 7n $iHlocul unei lu$i coru6te 3i 6ieritore.
<I6eri$entul =Fg X !ebaida 3i Buto6ia evlavioas+ a Schis$eiC X este cGt se 6oate de
caracteristic+. Co$unitatea din =Fg a :ost construit+ de a doua genera;ie de =echi
Credincio3i 6e ba2a 6rinci6iului co$uniunii stricte Dast:el ca ni$eni s+ nu aib+ un ban 6e
cont 6ro6riuE 3i 7n dis6o2i;ia concentr+rii eshatologiceN Bnu v+ 7ngriHi;i de cele 6+$Gnte3ti%
c+ci #o$nul este a6roa6e de 6or;i.C Aceast+ co$unitate re6re2int+ 6robabil cel $ai 7nalt
6unct din istoria schis$ei.
Pentru aceast+ s+lb+ticie =Fg 6redicatorii au vorbit% 6latoni 7n;ele6;i au ie3it a:ar+%
au a6+rut de$osteni $+re;i% s-au g+sit oa$eni 6l+cu;i ca Socrate 3i au :ost desco6eri;i
oa$eni bravi ca Ahile.
/K'
Co$unitatea =Fg nu a :ost un si$6lu centru co$ercial sau industrial DPetru cel
Mare a 6us $are 6re; 6e $unca celor care s-au a3e2at la =Fg 3i la $inele din Povene; 3i
Olone;E. BAdunarea s+lb+ticieiC =Fg a :ost de :a6t un $are centru cultural% 7n s6ecial 7n
ti$6ul vre$ii lui Andrei #enisov% care este descris ca Bde3te6t 3i dulce 7n cuvGntC 3i 7n
$od sigur cel $ai so@sticat 3i $ai culturali2at dintre to;i scriitorii 3i teologii din 6ri$ii ani
ai Schis$ei. #enisov
/K/
a :ost 6reocu6at de A6ocali6s+.
/K0
!otu3i nu 3i-a 6ierdut claritatea
gGndirii 3i 7n el se 6oate detecta un $are te$6era$ent intelectual. #enisov nu a :ost
destul de bine cititM dar el trebuie recunoscut ca teolog. Pomors"eie otvet7 PRe6lici c+tre
locuitorii de 6e $alQ este o lucrare teologic+ inteligent+. =Fg a 6osedat o bibliotec+
accentuat libertatea voin;ei 3i bun+tatea naturii u$ane 6Gn+ 7n 6unctul 7n care o$ul este $Gntuit 6rin
6ro6rile e:orturi $orale% se6arat de harul lui #u$ne2eu. Aceast+ doctrin+ s-a ciognit sever de doctrina
teologic+ a augustianis$ului 3i a teologiei bote2ului ro$ano catolic% a 6+catului str+$o3esc 3i a harului.
352
Citatul este luat din Ivan Aili6ov D(,KK-()00E% un erudit inteligent 3i erudit care a ;inut cGteva 6osturi
ad$inistrative 7n co$unitatea din =Fg 3i a :ost liderul lor din ()0& 6Gn+ la $oartea sa. <l este cel $ai bine
cunoscut 6entru Istoria comunitii &7#* PIstorii vFgovschi 6ustFniQ% o lucrare 3tiin;i@c+ 3i ra;ional+ car8e
este sursa 6rinci6al+ 6entru studiul istoriei schis$ei. A se vedea <. =. arsov% BIvan Aili6ov% =Fgovschi
Istoric9 i nastoiatelC% 7n Pamiatnaia 5niz."a 2lonec.o Gubernii na) (*,) god% '% K0-(&&.
353
Andrei #enisov a :ost n+scut 7ntr-un sat din regiunea Povonets 7n (,)0. Se 6are c+ a :ost in?uen;at destul
de ti$6uriu de 6redicatorii care erau 7n co$uniune cu regiunile din Rusia% c+ci 7n (,.(% de3i era 7nc+
adolescent 3i-a construit 6ro6ria chilie 7n valea rGului =Fg. CGnd al;ii l-au ur$at 7n s+lb+ticie el a organi2at o
co$unitate la care s-au al+turat tat+l 3i :ratele Se$en al lui. PGn+ la $oarte 7n ()/& Andrei #enisov 3i-a
condus cu curaH co$unitatea 6rin $ulte 7ncerc+ri% :oa$ete 3i dureri 3i s-a dovedit a @ un teolog iscusit 7n
de2baterile cu autorit+;ile o@ciale ale isericii 3i un bun di6lo$at 7n de2baterile sale cu guvernul. #es6re
co$unitatea lui #enisov 3i =Fg 7n general% a se vedea R. Cru$$eF% &ec.ii credincioi i lumea lui +nti.rist)
comunitatea C7# i statul rusesc) DOFE<DSNN D!i6ogra@a Universit+;ii din Visconsin% (.)&E.
354
CA. BPlGngeriiC sale intitulat+ 0esre mireasa lui Bristos P2 nevste 5ristonoiQ% adic+% iserica 7n eIil 3i
u$ilirea. PNota autoruluiQ.
91
$inunat+ unde vechii credincio3i studiau Scri6turile% P+rin;ii 3i B3tiin;ele literare.C Andrei
#enisov a B7nlocuit @loso@a 3i teoria lui Ra$on LullC Do carte destul de 6o6ular+ HudecGnd
du6+ nu$+rul de co6ii care au :ost 6+strateE.
/KK
<ste interesant c+ :ra;ii #enisov% Andrei 3i
Se$en% s-au 6us ca s+ relucre2e 3arele comendiu de citire sau 3enolo#ul P&eli"ie c.et:
mineiQ
/K,
ca 3i o contrabalan;+ la $uncile aghiogra@ce ale lui #i$itrie de Rostov% care a
7$6tru$utat $ult din c+r;ile occidentale.
/K)
C+rturarii =Fg au lucrat la c+r;i liturgice. =Fg
a g+2duit ateliere 6entru 6ictat icoane 3i alte $aga2ine. Sunte$ 6u;in Husti@ca;i cGnd
vorbi$ des6re Bo ignoran;+ cras+C 7ntre =echii Credincio3i =Fg. Co$unitatea lor era un
centru 7n s+lb+ticie. !otu3i% =Fg a :ost un re:ugiu% unde $e$brii 6uteau @ ascun3i 6entru
ur+ 3i 6uteau tr+ii 7ntr-o a3te6tare nelini3tit+ 6Gn+ la cel din ur$+ $o$ent. !oate a:acerile
lor 3i tot B6atosul religios de$ocraticC a derivat din acest sens de a abandon al lu$ii. Jn
absen;a harului% vechii credincio3i 3tiu c+ de6indeau de sine 3i erau ba2a;i de 7ncrederea
de sine. =echii Credincio3i =Fg au 6lecat din istorie lini3tit.
BNoua cale desco6erit+ 6entru $or;i suicidaleC a sluHit ca o alt+ sc+6are $ult $ai
violent+. Predica 7n :avoarea sinuciderii a co$binat cGteva $otiveN $orti@care ascetic+
Dcu$ ar @ de eI$6lu ?agelan;ii% P2a6o3chevshiQ% B:rica de is6ita lui Antihrist%C idea unui
bote2 6rin :oc DBto;i cer un al doilea bote2 ne6ro:anat 6rin :oc%C du6+ cu$ relatea2+
!iu$en 6reotului #a$ian% (,).E.
/K*
O ast:el de 6redic+ inovativ+ a 6rodus oroare 3i
ne7n;elegere 7ntre $ul;i vechi credincio3i. !otu3i% Avacu$ a l+udat 6ri$ele sinucideri 6rin
:oc cGnd a s6us BbinecuvGnat+ este aceast+ dorin;+ a #o$nuluiC. Autoritatea lui a :ost
citat+ constant. BNo;iunea de $oarte sinuciga3+ a :ost 6entru 6ri$a dat+ eI6us+ de
ucenicii lui Ka6iton. Ast:el de oa$eni au conce6ut aceast+ 6ractic+ rea a Hert@rii 7ntre
=ia2nichi 3i Poni2oev.C D<u:rosinE a :ost un :anatic crud care a ;inut 6osturi riguroase 3i
6urta lan;uri. Jn (,,K s-a 6oruncit o investiga;ie cu 6rivire la B:anatis$C 3i 6ung+3ie.
Ucenicii lui 3i B6ostitorii%C cunoscu;i ca 3i Bere$i;i li6si;i de #u$ne2euC PBo#omerz"ie
ust7nni"iQ 3i-au continuat 6racticile lor :anatice. Predica 7n :avoarea 6ostului 6Gn+ la
$oarte a 7nce6ut 7n condi;iile ridicate din ?agelarea 3i :anatis$ul ascetic.
S-au avansat alte argu$ente. =asile Hirsute D=olosatFE% 7ncuno3tin;at ca 3i Blegislator
al sinuciderilor%C nu a 6redicat $+rturisirea sau 6oc+in;a% dar a 7ncredin;at toate lucrurile
:oculuiN cur+;i;i-v+ de toate 6+catele 6rin :oc 3i 6ostire% @ind bote2a;i cu un adev+rat
bote2.C <l nu a 6redicat $esaHul 7n i2olare. Un anu$it 6reot nu$it AleIandri3che a insistat
c+ B7n aceast+ e6oc+ Hristos este li6sit de $il+M <l nu 7i v-a 6ri$ii 6e cei ca voi :+r+
6oc+in;+.C Un str+in sub nu$ele de =avila
/K.
a6ar;inea 6ri$ilor Bca6itoni.C &ia rus
Pvinograd rossiis9iQ 7l descrie ca un o$ Bde o ras+ str+in+M de credin;+ luteran+ 7$6linit+ 7n
355
Ra$on Lull D('/'-(/(,E a :ost un $istic% @loso: 3i un $isionar din insula MaHorca. <l 3i-a 6etrecut
$aHoritatea ti$6ului contracarGnd credin;a isla$ic+ 7n insula sa nativ+ 3i a co$6ilat o @loso@e li6sit+ de
structur+ 3i esoteric+ 6rin care a 7ncercat s+ uni@ce toate :or$ele de cunoa3tere 7ntr-un singur li$baH%
credin;+ 3i cre2. <l a :ost un a6+r+tor ti$6uriu 3i ardent al doctrinei i$aculatei conce6;ii. Princi6alele sale
lucr+ri sunt +rs ma#na D(')0E% +rbor scientiae D('.,E 3i +rs #eneralia ultima D(/&*E.
356
Aceasta a :ost $area 7nc+rc+tur+ literar+ a $itro6olitului Macarie D(0*'-(K,0E. Jn ea el a 7ncercat s+
adune tot $aterialul dis6onibil 6entru citiri 7n Rusia 7ntr-un singur si$6o2ion% divi2ate 7n citiri 6entru toate
2ilele anului. Citirile 2ilnice au constat din vie;ile s@n;ilor co$e$orate 7n ulti$a 2i 3i :rag$ente din lucr+rile
lor. La @nele @ec+riei luni alte citiri de to6ici $orale 3i religioase au :ost ad+ugate. =olu$ele 6entru cele
cinci luni au :ost 6ublicate 7n San9 Petersburg de Co$isia Aghiogra@c+ rus+ D(*,*-(.()E 3i restul au r+$as
7n $anuscris.
357
#es6re #i$itrie de Rostov% a se vedea ca6itoloul II% 66. *'-*/.
358
#o$e;ian a :ost un vechi 6rieten al lui Avacu$ 3i un o6onent al re:or$elor. A :ost arestat 3i adus la
Moscova 7n (,,K% a6oi eIilat 7n Pusto2ers9 7n Siberia 7n anul ur$+tor. Jn (,)& s-a 7ntors 7n !iu$en 3i a
7nte$eiat o $+n+stire unde a condus sluHbele 6entru =echii Credincio3i. A :ost tri$is+ o eI6edi;ie de guvern
ca s+ di2loce $+n+stirea (,).% dar #o$e;ian 3i ur$a3ii lui s-au ars decGt s+ @e ca6tura;i de agen;ii lui
Antihrist.
359
=avila a :ost unul dintre cei $ai notorii dintre ca6itonii regiunii =olg+i de Nord lGng+ Ka2an. <l a :ost
ca6turat 3i ars de autorit+;ile din (,,,.
92
toate artele% care a studiat $ai $ul;i ani 7n Acade$ia din Paris 3tia $ai $ulte li$bii 3i cu$
s+ vorbeasc+ elocvent.C
/,&
=avila a venit 7n Rusia 7n (,/& s-a convertit la ortodoIie%
Bdovedindu-se a @ un dia$ant cu o $are 7ndurare.C Nu a :ost atGt de i$6ortant c+ 7n
entu2ias$ul lor unii ere$i;i li6si;i de #u$ne2eu s-au decis s+ se sinucid+. Mai i$6ortant
este c+ $ulte strate din $i3carea vechilor credincio3i s-au de3te6tat 7n curGnd cu 6rivire
la ideilor lor :anatice. Aceast+ Bboal+ 6urt+toare de $oarteC a devenit ra6id 7n curGnd
ceva care se a6ro6ia de o e6ide$ie $istic+% un senti$ent al unei terori a6ocali6tice 3i
li6s+ de n+deHde. BMoartea% nu$ai $oartea ne 6oate $Gntuii.C Co$unitatea din =Fg a :ost
7nte$eiat+ de ucenicii care se Hert:eau se sine 3i de locuitorii di$6reHurul $alurilor M+rii
Albe.
Senti$entul de 7nstr+inare 3i 7nchidere de sine 7n 7ntregi$e a constituit Schis$a%
care a c+utat eIcludere din via;+ 3i din istorie. Schis$a 3i-a t+iat leg+turile% dorind s+
sca6e% cu sco6ul de a se 7ntoarce la tradi;ie 3i la o eIisten;+ $ai de6lin+% dar ca o ru6tur+
a6ocali6tic+ 3i ca seduc;ie. Schis$a a :ost o boal+ duhovniceasc+ grav+. A :ost sensul unei
6osesiuni. Ori2ontul =echilor Credincio3i era 7ngustN schis$a a devenit un donatis$ rus.
/,(
V
Educa)ia 9ie3ian, 8n %osco3a
#u6+ =re$ea Neca2urilor% 6artici6area str+in+ la via;a rus+ a devenit din ce 7n ce
$ai 6erce6tibil+. B#u6+ anii Neca2urilor Pstr+iniiQ au variat 7n toat+ Moscova ast:el c+ to;i
ru3ii au devenit :a$iliari cu eiC DPlatonovE.
/,'
Ast:el de contacte nu au $ai :ost con;inute
de solda;i 3i arti2ani atGt de 7nde$Gnatici sau de co$ercian;i sau negu;+tori. Str+inii au
:ost 7ntGlni;i unde ni$eni nu credea c+ 7i $ai 6oate g+sii. Sub ad$inistra;ia lui . M.
Khitrovo a Ar$urii% arti3tii Bger$aniC au 6ictat 6ortrete 7n stil vestic 3i icoane. Pe la
$iHlocul secolului% in?uen;a inscri6;iilor iconogra@ei ruse a devenit 6uternic+ 6entru
Nicon care a :ost obligat s+ con@3te aceste icoane 6ro:ane B:rance2e.C Pro6rietarii lor au
renun;at la ele cu stu6oare 3i au devenit re6ede obi3nui;i s+ le atace. Aiind 7n acord cu
Nicon 7n acest 6unct de vedere% Avacu$ a :ost 6erturbat de icoane care erau
inco$6atibile cu tradi;ia isericii.C Arti3ii au :ost inca6abili s+ renun;e la B:ranciiC lor
iubi;i.
/,/
La s:Gr3itul secolului% isericile observabile 7n Iaroslav 3i =ologda% au :ost 7n
7ntregi$e decorate cu o Bart+ str+in+C 7n s6ecial ca i$ita;ie a scul6turilor dane2e ca cele
g+site 7n colu$nele ilu$inate ale celebrului Sohann Piscator T.eatrum Biblicum
/,0
ca 3i o
co6ie b+tut+ care 6utea @ g+sit+ 7n col;ul turnului clo6otni;ei a unei anu$ite iserici
locale.
360
&ino#rad Rossiis"i% 6rodus+ de Se$en #enisov a :ost un $artirologiu a 6ri$ilor liderii credincio3i vechi 3i
o $+rturie devo;ional+ a revoltei M+n+stirii Solove;chi 7$6otriva noilor c+r;i de sluHb+ Niconiene. Revolta lui
Solove;chi a :ost distrus+ cu o :or;+ eItre$+ 7n (,)0.
361
#o$e;ian a :ost un vechi 6rieten al lui Avacu$ 3i un o6onent al re:or$elor. A :ost arestat 3i adus la
Moscova 7n (,,K 3i a6oi sa- 7ntors la !iu$en 3i a 7nte$eiat o $+n+stire unde a condus sluHbele 6entru =echii
Credincio3i. A :ost tri$is+ o eI6edi;ie de c+tre 6entru a des@in;a schitul 7n (,).% dar #o$e;ian 3i ucenicii lui
s-au ars decGt s+ @e ca6tura;i de agen;ii lui Antihrist.
362
Serghei Aeodorovici Platonov D(*,&-(.//E a :ost un istoric rus e$inent 3i 7nteie$torul 3colii din
BPetersburgC de istoriogra@e rus+. Princi6ala sa lucrare este Conferine desre istoria rus D$ai 7ntGi
6ublicat+ 7n San9 Petersburg% (*..E 3i el a $ai scris studii autoritative des6re oris 4odunov 3i =re$ea
Neca2urilor.
363
#e eIe$6lu% a se vedea tratatul adresat lui Si$on U3a9ov de 6ictorul Iosi: =ladi$ir. PNota autoruluiQ. Iosi:
=ladi$irov% BPoslanie ne9oego i2ugra@a Iosi:a 9 tsarveu i2ugra:u i $uddrei3e$u 2hivo6istsu Si$onou
Aedorovichu%C 7n N. =. La2areev% ed.% 0ervenruss"oe is"ussto =&II ve"a) DMoscova% (.,0E% '0-,(.
364
Sohann Piscator DN. S. =isscher% (,'KE a :ost un co$entator biblic 6rotestant care era destul de 6o6ular 7n
2ilele lui. Ilustra sa traducere ger$an+ a ibliei Dcare este re$arcabil+ @indc+ nu se ba2ea2+ 6e cea a lui
LutherE a :ost 6ublicat+ 7n Olanda 7n (,K&.
93
CGntarea 7n iseric+ o:er+ un eIe$6lu al unei in?uen;e occidentale 6ro:unde.
CGntarea coral+ 6olone2+ B7n ar$onie cu orgaC eIista 7n M+n+stirea S:Gntului Andrei sub
direc;ia lui Aedor Rithchev
/,K
3i 7n M+n+stirea Noului Ierusali$ D=os9resneschiE care se
a?a sub su6ravegherea lui Nicon.
/,,
Pentru acest cor% Nicon a cerut co$6o2i;iile lui
Marcin Mielc2e8schi% celebrul director al ca6elei roraniste din Cracovia.
/,)
#u6+ cu$
$+rturise3te Avacu$% Bei ;in rGnduieli 3i 7ndre6t+ri latine% 73i ridic+ $Ginile% 73i clatin+
ca6etele 3i bat rit$ul du6+ aco$6ania$entul cGnt+rii de org+ du6+ cu$ este obiceiul 7ntre
latini.C
Jn ti$6ul do$niei ;arului Aedor% Bstr+inulC 6olone2 N. P. #iletschi% care a :ost invitat
s+ organi2e2e cGntarea isericii% destul de deschis el a introdus teoria 3i 6ractica
Bco$6o2itorilor isericii ro$ane.C
/,*
#ile;chi a eIercitat o in?uen;+ crescGnd+ 7n Moscova
unde a creat o 3coal+ de $u2ic+ Boccidental+C co$6let nou+.
/,.
Acestea nu :ost :a6te 7$6r+3tiate 3i li6site de leg+tur+% ci un gru6 de :eno$ene
legate unul de altul. Aa6tul c+ 7n secolul al 3a6tes6re2ecelea di:erite tr+s+turi vestice 3i
detalii au :ost :olosite 7n Moscova nu este atGt de i$6ortant ca :a6tul c+ stilul actual sau
BritualulC vie;ii se schi$ba. Obi3nuin;e 6sihologice 3i nevoi au dat na3tere unei noi
6olite;i. In?uen;e vestice% derivate 7n s6ecial din Kiev% au crescut din ce 7n ce $ai $ult.
BMonahul rus vestic educat 7ntr-o 3coal+ latin+ sau 7ntr-una $odelat+ 7n Rusia a sluHit ca
6ri$ul dise$inator al educa;iei vestice care a :ost invitat 7n Moscova.C DKliuchevschiiE.
Pri$a genera;ie de Bb+trGni 9ievieniC che$a;i 7n nord nu erau vestici. <6i:anie
Slavine;chi% care a :ost cel $ai 6roe$inent 7ntre ei% a co$binat erudi;ia 3i iubirea de
educa;ie cu adev+rata s$erenie 3i evlavie $onahal+. <l era $ai :a$iliar cu o chilie
$oanahal+ decGt 7n societate. Mai 6u;in un gGnditor decGt un biblio@l% @lolog 3i
traduc+tor% el a :ost X du6+ ucenicul lui <v@$ie X Bnu nu$ai un o$ Hudicios 3i educat 7n
retoric+ 3i gra$atic+% dar a :ost 3i un investigator renu$it 7n @loso@e 3i teologie la :el de
bine ca 3i un o6onent :or$idabil 7n 6roble$e de greac+% latin+% slavon+ 3i li$bii 6olone2e.C
Slavine;chi a :ost che$at la Moscova $ai $ult ca traduc+tor decGt B6entru a 6reda
retorica.C A tradus $ult% inclusiv 6+r;i din iblie D7n s6ecial Noul !esta$entE% $anuale
liturgice% P+rin;ii 3i lucr+ri seculare cu$ ar @ cartea anato$iei $edicale scris+ 7n latin+ 3i
ba2at+ 6e scrierile lui Anderas =esalius de ruIel.
/)&
<6i:anie st+6Gnea destul de bine
ger$ana% de3i nu se 3tia unde a studiat-o 3i el eIe$6li@c+ 6e eruditul ti6ic vre$ii. #e
obicei el a lucrat la edi;ii ti6+rite occidentale 3i nu din $anuscrise. A6arent 7n tinere;e a
devenit ca6tivat de B7n;ele6ciunea latin+C dar adGncindu-3i studiile grece3ti a re2istat de a
365
A se vedea nota () din acest ca6itol.
366
BNoul Ierusali$C a :ost nu$ele dat de Nicon M+n+stirii =os9resneschi Da JnvieriiE% unde a construit o
iseric+ 7n con:or$itate cu descrierea lui Arsenie Su9harov a catedralei din Ierusali$. Se$en Stre3nev Da se
vedea nota **E l-a acu2at 6e Nicon c+ a descris nu$ele S:Gntului Ora3 r+$GnGnd la aceast+ $+n+stire. C:. N.
4ibbenet% Istoric.est"oe issledovanie dela Patriar.ia %i"ona DSan9 Petersburg% (**(-(**0E% ((% K(*-KK&.
367
Marcin Mielc28eshi D$ort 7n (,K(E a :ost un $e$bru al ca6elei roraniste din Cracovia 3i $ai tGr2iu a
devenit $e$bru al ca6elei cur;ii. Jn (,K/ a :ost nu$it co$6o2itor al Regelui Vladisla8 I=. Mielc2e8schi este
considerat adesea cel $ai i$6ortant co$6o2itor 6olone2 al secolului al >=II-lea. Marele volu$ al acestor
lucr+ri care au su6ravie;uit constau dintr-o liturghie caella 3i $ote;i sub :or$+ de 6sal$i.
368
A6arent 7n Rusia el a condus corul care a6ar;inea lui 4. #. Stroganov. A se vedea Grammatica eniia
mus"iis"a#o* Originalul 6olone2 a :ost ada6tat 3i re:or$ulat 6entru edi;ia rus+ de diaconul I. !. Kornev.
PNota autoruluiQ. <di;ia 6olone2+ a c+r;ii lui #ilenschi% Grammatica muz7czna a :ost 6ublicat+ 7n =ilna 7n
(,)K. Pri$a edi;ie rus+ a a6+rut du6+ doi ani DS$olens9% (,))EM 7n Moscova ca o edi;ie rev+2ut+ a versiunii
revi2uite. A se vedea Iurii Keldi3% Russ"aia muz7"a =&II ve"a) M3oscova) (.,KE% 66. KK-,0.
369
C:. lucr+rilor secretarului guvernului =. P. !itov. Cantatele 3i salmii lui au :ost 6use cel $ai adesea 6e
cuvintele lui Si$eon din Polo;9 3i al;ii. PNota autoruluiQ. Jn secolul al 3a6tes6re2ecelea% un cGntec religios
s6ecial cunoscut ca 3i cant a :ost 7nde6linit de celericii 3i $onahii ucrainieni. Psalmul a :ost s6ecial 7n
leg+tur+ cu cGntatul. Pentru o discu;ie a lui =asile Poli9ar6ovici !itov a se vedea 4erald R. See$an% Istoria
muzicii ruse) DNe8 5or9% (.,)E% I% K(-K'.
370
Andreas =esalius D(K(0-(K,0E a :ost un $edic al c+rui descrieri anato$ice detaliate 7n luc+r+ri ca 0e
.umani cororis fabrica libri setem D(K0/E au avansat cu $ult 3tiin;a biologiei.
94
@ sedus. Mai tGr2iu el a conda$nat deschis Bsilogis$ele latine.C
/)(
Jn orice ca2% <6i:anie 3i-
a antrenat cel $ai 6roe$inent elev% <v@$ie% un $onah al M+n+stirii Chudov% 7ntr-un
elinis$ 6ur a6roa6e :anatic. AtGt studentul cGt 3i 7nv+;+torul au devenit ca6tivi literari ai
grecilor 3i ei au tradus du6+ cu$ se eI6ri$+ Aedor Poli9ar6ov% 7ntr-un Bstil slavon
neobi3nuit care suna $ai $ult grec.C
/)'
<$igran;ii BlituanieniC 3i 9ievieni de $ai tGr2iu au
avut un stil 3i un duh di:erit. Si$eon de Polo;9 DSitianovici% (,'.-(,*&E a :ost $ult $ai
ti6ic 3i $ai in?uent 7ntre ei. Un rus vestic obi3nuit 3i binecitit% Si$eon era de3te6t% 6lin de
idei 3i a6rig 7n via;a de 2i cu 2i. <l 3tia cu$ s+ se :ac+ 7n;eles 7ntr-o societate $oscovit+
dec+2ut+ la ti$6ul sosirii lui 7n (,,/. Mai 6recis% el se ridica la tribunal unde a sluHit ca un
6oet% versi@cator 3i un o$ educat ca6abil de a 7nde6linii orice datorie. Mai 7ntGi a lucrat ca
7nv+;+tor 6entru servitori 7n de6arta$entele guvernului. A+r+ sc+6are% el s-a ba2at 6e
gra$atica lui Alvarius.
/)/
Mai tGr2iu a devenit tutore 6entru ;arul AleIei 3i Aedorov% a
co$6us cuvGnt+ri 6entru ;ar 3i a scris declara;ii o@ciale sole$ne. I s-a 7ncredin;at
BaranHareaC agendei 6entru sinoadele din (,,, 3i (,,) 3i a :ost instruit s+ traduc+
tratatele 6ole$ice ale lui Paisios Ligarides. Pro6riul s+u tratat 7$6otriva =echilor
Credincio3i% !cetrul Guvernului PI.ezl ravleniiaQ s-a dovedit a @ 6u;in valoros 6lin de
argu$ente retorice 3i scolastice care cu greu 7i 6uteau convinge 6e cei care le-au scris.
Si$eon de Polo;9 era 6o$6os 3i arogant% retoric 3i vorb+re;% la :el ca 3i cele dou+ 6redici
ale sale des6re !rbtorile du.ovniceti P2bed duevn7iQ 3i du6+ cu$ $+rturisesc Cina
du.ovniceasc P&ec.eria duevnaiaQ. A$bele volu$e au :ost 6ublicate 7n (,*'-(,*/% la
scurt ti$6 du6+ $oartea sa.
Noti;ele lui Si$eon de Polo;9 ilustrea2+ cu$ a creat c+r;ile latine ca Sohann MeWret
de Meissen% un 6redicator din secolul al 6ais6re2ecelea% e6isco6 de =iena D(K/(E% cunoscut
ca 3alleus .aereticorum din c+r;ile lui 7$6otriva lui Luther
/)0
M teologul secolului al
cincis6re2ecelea Suan Cartagena% care a scris des6re tainele credin;ei cre3tineM
/)K
la :el ca
3i ellar$ine% 4erson% Ce2ar aronius% Petru esse% Al:onso Sal$eron 3i Suan Pere2 de
Pineda.
/),

Jn 6reg+tirea 6ro6riilor teIte% Si$eon s-a ba2at 6e c+r;i latine. Ast:el% cartea lui
des6re istoria <vanghelei &iaa i 1nvturile 0omnului i 0umnezeului nostru Bristos
PI.ietie i uc.enie 5.rista Gosoda i Bo#a na#oQ care a scurtat lucrarea lui 4erald
Mercantor 3i a :ost su6li$entat+ de ad+ugiri din scrierile lui HenrF More% binecunoscutul
6latonist de la Ca$bridge.
/))
Jn 6ro6riul s+u :el% Si$eon de Polo;9 a :ost un dre6t 3i un o$
371
C:. dis6utei cu Si$eon Poloto;9. PNota autoruluiQ.
372
Aedorov Poli9ar6ov a :ost un student al :r+;iet+;ii Li9hud la 3coala latin+ din Moscova 3i $ai tG2iu a
devenit 6ro:esor aici. <l a $ai lucrat la O@ciul ti6ogra@ei din Moscova 3i a :ost nu$it directorul ei 7n ()&..
Considerat un s6ecialist 7n teologie 3i istoria isericii% $ul;i scriitori conte$6orani au venit la el 6entru s:at
3i co$entarii% inclusiv S:Gntul #i$itrie al Rostovului. Poli9ar6ov 3i-a 6ublicat 6ro6ria Gramatic slavon 3i o
istorie a Rusiei 7n secolele 3a6tes6re2ece 3i o6tGs6re2ece% a$bele cerute de Petru cel Mare.
373
A se evdea ca6itotul II% nota (.K.
374
Sohannes Aaber de Leu;chir9 D(0)*-(K0(E% titlul de6lin al lucr+rii lui Aaber este 2us adversus nova
9uaedam do#mata $ut.eri DMalleus in haeresin Lutherana$E.
375
Suan de Cartagena D$ort 7n (,()E a :ost un 6redicator celebru 3i ca6ul ordinului :ranciscan 7n S6ania.
0isutationes in universa c.iritiane reli#ionis arcana a :ost 6ublicat+ 7n Ro$a 7n (,&..
376
Sean 4erson D(/,(-(0'.E% cancelarul Universit+;ii din Paris 3i un scriitor renu$it 7n teologie 3i duhovnicie%
a :ost autorul lucr+rii 0e unitate ecclesiae D(/.(-(0(KE. aronius D(K/*-(,&)E a :ost un cardinal 3i un istoric
bisericesc% cunoscut 6entru cele (' volu$e +nnlaes ecclesiastici DRo$a% (K.*-(,&)E. Petru esse D(K,*-
(,/.E a :ost cunoscut 6entru co$entarile biblice. Sal$eron D(K(K-(K*KE a :ost unul dintre ca$6ionii
originali ai S:Gntului Igna;ie de LoFola% 7nte$eietorul ordinului ie2uit. Co$entariul s+u de '(, volu$e
des6re Noul !esta$ent a a6+rut 7n Madrid 7n (K.). Suan Pere2 de Pineda D(KK*-(,/)E a :ost un editor al
lucr+rii Inchi2i;iei s6aniole Inde, librorum ro.ibitorum 3i a :ost cunoscut 6entru co$entarii biblice 3i
traduceri ale Noului !esta$ent D(KK,E 3i la Psal$i D(KK)E.
377
4erald Mercantor D(K('-(K.0E a :ost $arele cartogra: al secolului al 3ais6re2ecelea. <l a reali2at un
siste$ de linii curbe 6entru latitudinea 3i longitudinea h+r;ilor% cunoscut ca B6roiec;ia MercantorC 3i el a :ost
6ri$ul care a :olosit ter$enul BatlasC 6entru o colec;ie de h+r;i. Jn ad+ugire el a co$6ilat o o concordan;+ a
95
evlavios% dar rug+ciunile 6e care le-a co$6us 6+reau bo$bastice. <l a de2voltat nu$ai
cunoa3terea latinei 3i nu a 3tia greac+ DB3tia $ai $ult decGt ni$icCE. BInca6abil de a citii
c+r;i grece3ti% el citea nu$ai 6e cele latine 3i credea c+ nu$ai inova;iile latine de gGndire
sunt corecte.C DOstenE.
/)*
Lucrarea lui se ghida du6+ c+r;i latine 3i 6olone2e% adic+ Bde
gGndurile unor oa$eni ca Scotus% AYuino 3i Ansel$.C O6onen;ii lui Si$eon au eIecutat
aceste acu2a;ii 6e bun+ dre6tate. <ra $ai :a$iliar cu iblia latin+ decGt cu cea slavon+.
Un BbielorusC 6rin na3tere% a6arent el a studiat la Kiev unde a devenit studentul lui
La2+r aranovici% cu care Si$eon a r+$as 6rieten 6entru tot restul vie;ii.
/).
ranovici i-a
dat lui Si$eon o scrisoare de introducere c+tre Paisie Ligarides% cGnd Si$eon a $ers la
nord de Moscova. Jn ti$6ul 6rocesului lui Nicolae% Si$eon a devenit interesat de Paisie%
sluHind ca inter6retatorul lui. <l a tradus din latin+.
Paisie Ligardes D(,&.-(,)*E este un eIe$6lu instructiv al stadiului 6er6leI al
a:acerilor care do$inau 7n secolul al 3a6tes6re2ecelea 7n Moscova. Un absolvent al
Colegiului S:Gntului Atanasie% unde s-a re$arcat 7n $od str+lucit% a :ost hirotonit 7n Ro$a
de un $itro6olit uniat al Rusiei de vest% Ra:ail Korsa9.
/*&
Jn esti$area 3i ra6ortul s+u% Leon
Allatius% un de$nitar al S:Gntului Atanasie%
/*(
a declarat c+ Paisie era Bun o$ 6reg+tit s+
73i dea via;a 3i s+ renun;e la su?et 6entru credin;a catolic+.C Paisie s-a 7ntors 7n Levant ca
$isionar. Proa#anda >de
/*'
l-a tri$is 7n =lahia. Aici s-a 7ntGlnit cu 6atriarhul Paisie al
Ierusali$ului 3i l-a 7nso;it 7n Palestina. Mai tGr2iu a devenit $itro6olit ortodoI de 4a2a. Jn
tot acest ti$6 Ligarides a Hucat un rol dual. L+co$ia a sluHit ca 6ati$a lui de ba2+. <l a
7ncercat s+ conving+ Proa#anda >de de credincio3ia lui 3i a 7ntrebat dac+ aceast+ 6ri$+
$isionar+ 6oate @ restaurat+. Ni$eni nu l-a cre2ut. Ortodoc3ii nu l-au cre2ut 6e Ligarides%
v+2Gnd 7n el un 6a6ista3 6ericulos. Jn curGnd a :ost dus 7n eIil 3i a :ost ;inut acolo 6Gn+ a
sosit 7n Moscova% 6atriarhul #ionisie al Constantino6olului a r+s6uns c+ sce6trul lui
Ligarides nu este al tronului din Constantino6ol 3i nu l-a considerat ortodoI% c+ci a au2it
de la $ai $ul;i c+ este un 6a6ista3 3i un 7n3el+tor.C
/*/
!otu3i% el a Hucat un rol decisiv la
Marele Sinod din (,,). Partidul boierilor l-au :olosit ca s+ asigure 6o2i;ia lor social+ 3i
6rogra$ul lor Dcunoscut ca B7ntreb+ri 6entru Stre3nevCE.
/*0
Nicon nu a gre3it 7n 7ntregi$e
cGnd 7ntr-una din re6licile sale se 7ndoia c+ ;arul este un Blatini2antC 3i boierii 3i ierarhii
Bcinstitori de dog$e latine.C Jn orice ca2% latinii% Si$eon 3i Paisie% au vorbit 6entru ei.
<vanghelilor 3i a :ost autorul unui co$entariu al e6istolei S:Gntului Pavel c+tre ro$ani. HenrF More D(,(0-
(,*)E a :ost un 6oet britanic 3i un @loso: religios. Princi6alele sale luc+rri teologice sunt %emurirea
suRetului D(,K.E 3i Enc.iridion 3eta.7sicum D(,)(E.
378
=ladi$ir Ivanovici Osten D(*K0-(.((E a :ost un 6ro:esor de literatur+ la Universitatea din San9
Petersburg. Articolul lui des6re Si$eon Pot2olaschi a6are 7n 5.ristians"oe c.tenie) (.&)% no. III.
379
A se vedea ca6itolul II% nota (.).
380
Ra:ail Kors9% un student la colegiul S:Gntului Atanasie% a ur$at lui =elia$in Ru;chi Da se v:edea ca6itotul
II% nota ,(Eca $itro6olit uniat al Kievului 3i ca 3i ca6ul ordinului asilian din (,/). <l a $urit 7n Ro$a 7n
(,0(.
381
A se vedea ca6itolul II% nota (00.
382
A se vedea ca6itolul II% nota ()0.
383
Jn :a;a $arelui Sinod din (,,,-(,,K Ligarides a 6rodus docu$nete :or;ate care 7l nu$eau legat al
6atriarhului din Constantino6ol 6entru sinod. Uarul AleIei a tri$is o escort+ s6ecial+ la #ionisios ca s+
desco6ere adev+rul des6re aceast+ 6roble$+% dar @indc+ c+derea lui Ligarides nu a :ost v+t+$+toare
o6onen;ilor lui Nicon 3i 6ersonal Henant+ ;arului re6licii lui #ionisie a :ost ;inut+ secret+ 3i Ligarides a
continuat s+ :unc;ione2e.
384
Se$en Lu9ianovich Ster3nev a :ost :ratele $a$ei decedate a ;arului AleIei. <l a creat o $are $Gnie a lui
Nicon nu$indu-3i cGinele du6+ el 3i 7nv+;Gndu-l s+ $i$e2e calea 6e care 6atriarhul a o:erit-o binecuvGnt+rii.
Nicon l-a eIco$unicat Ddu6+ noul cod de legi din (,0. o ast:el de o:ens+ 7$6otriva onorii 6atriarhului era
susce6tibil+ 6ede6sei du6+ cu$ considera 6atriarhulE. Stre3nev% cu aHutorul lui Ligarides% a co$6us atunci
trei2eci de 7ntreb+ri cu 6rivire la datoriile 6atriarhului 3i la 6urtarea lui Nicon 7n lu$ina acestor datorii.
Aceste re6lici au :ost scrise de Ligarides care l-a criticat 6e Nicon. A se vedea N. 4ibbenet% Istoric.estovi
issledovanie dela Patriar".a %i"ona) DSan9 Petersburg% (**(-(**0E% II% K(*-KK&% 6entru teItul 7ntreb+rilor.
96
Noua orientare vestic+ a 6ri$it :or$+ la curte. Aiul ;arului AleIei 3i succesorul lui
au :ost educa;i 7n 7ntregi$e B7ntr-o $anier+ 6olone2+.C O revolu;ie sau un 6unct de
cotitur+ au devenit evidente. Ne7n;elegerile au devenit a6arente 7nc+ de la 7nce6utul
secolului. #u6+ cu$ a observat Ivan !i$o:eev destul de devre$e% Bunii s-au uitat la est%
al;ii la vest.C
/*K
Mu;i au 7ncercat s+ aborde2e a$bele c+i. A crescut o in?uen;+ vestic+ 3i
nelini3te. La @nele secolului% a i2bugnit o ceart+ 6ublic+. Caracteristic% 6reteItul 6entru
de2batere a a6+rut ca re2ultat al ne7n;elegerilor cu 6orivire la $i3carea tainelor care au
devenit schi$bate 7n Liturghie. #in cGte se 6are% to6ica de2baterii era una li$itat% dar 7n
realitate% 7n ciuda 6ati$ilor 6ersonale 3i 6olitice o idio;ienie s-a descoe6rit 7n aceast+
6roble$+% ciognirea a i$6licat aIio$e de ba2+ 3i 6rinci6ii care 6er$iteau con?ictul 7ntre
dou+ tendin;e religioase. Argu$entele individuale 6use 7n discu;ie de di:eri;i :ac;iuni sunt
de interes nu$ai 7n $+sura 7n care ele ne :ac ca6abili s+ detect+$ 6rinci6alele i2voare ale
dis6utei.
Jn ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea% 6unctul de vedere vestic cu 6rivire la
trans:or$area tainelor din ti$6ul liturghiei% adic+% Cuvintele de Instituire% au devenit
acce6tare 7n general 3i obi3nuite 7n vestul 3i estul rusesc.
/*,
Una ast:el de 6unct de vedere
derivat din noile c+r;i 9ieviene s-a r+s6Gndit la nord. Si$eon de Polo;9% di$6reun+ cu
ucenicul s+u <6i:anie Slavine;chi au avut o dis6ut+ sau $ai bine s6us un BdiscursC%
Praz#la#ol:strivieQ 7n 6re2en;a 6atriarhului 3i a altor autorit+;i la M+n+stirea KresFi DS:Gnta
cruceE. #is6utele au i2bugnit $ai tG2iu% du6+ $oartea lui Si$eon de Polo;9. Monahul
<v@$ie 3i noii sosi;i greci% B:ra;ii Li9hud%C au intrat 6e liste 7$6otriva lui Medvedev.
/*)
Patriarhul Ioan9i$ a :ost de 6artea lor.
/**
<re2ia cinstitoare de 6GineC P".leboo"lonnaia
eres:Q a sluHi$it $ai 6u;in ca 3i o cau2+ decGt ca 3i o scu2+ 6entru aceste argu$ente 3i
con?icte. Proble$a acutal+ s-a centrat 6e recunoa3terea in?uen;ei latine.
Ara;ii Li9hud au :ost oa$eni educa;i la nivel occidental% studiind la =ene;ia 3i
Padova. <i au :ost lega;i de Proa#anda >de 7ntr-un :el sau altul% dar 7n Moscova s-au
distins ca @ind o6onen;i ai Ro$ei 3i ca 3i in:or$atori 3i :urni2ori ai orient+rii culturale
grece3ti.
/*.
Chiar 3i <v@$ie a angaHat de $ai $ulte ori c+r;i occidentale 3i vestice. #e
eIe$6lu% &umilenie% 6rogra$at+ de 6reot s+ @e ca un $anual de serviciu% a :ost co$6us
du6+ $odelul Crii de ru#ciuni a lui 3ovil PTrebni"Q 3i 7n con:or$itate cu c+r;ile de
385
Ivan !i$o:eev D$ort 7n (,/&E a :ost un secretar de guvern Pd\ia9Q sub oris 4odunov. A :ost tri$is la
$unc+ 7n Novgorod 7n (,&,% a r+$as aici 7n toat+ ocu6a;ia suede2+ a ora3ului 7n ti$6ul =re$urilor
Neca2urilor. #evast+rile 3i 6ustiirile la care a :ost $artor l-au ins6irat s+ scrie +nalele P&remeni"Q% o istorie
retoric+ 3i ornat+ a Rusiei 7n ti$6ul unei 6erioade turbulente.
386
C:. c+r;ii lui Lavrentie [i2ani Cate.eze 3i a c+r;ii lui Chiril !ran9villon Stravrove;chi% 8c.eitel:noe
Evan#.elie) cartea de sluHbe 6ublicat+ 7 n =ilna 7n (,()% Litosul 3i !rebnicul 3i scurtul catehis$ al lui 6etru
Movil+ 3i 7n s6ecial cartea intitulat+ &7"lad a lui Aedor Sa:onovici. PNota autoruluiQ.
387
Jn (,*' 6atriarhul Ioachi$ i-a scris 6atriarhului #ositei al Ierusali$ului rugGndu-l s+ tri$it+ 7n Rusia ni3te
c+rturari ortodoc3i ca s+ deschid+ o acade$ie 3i s+ o:ere in?uen;+ 6artidului latin 7n Moscova. #ositei a
r+s6uns 6rin res6ingerea :ra;ilor Soannicus D$or;i 7n ()()E 3i So:ronie Li9hud D$ort 7n ()/&E. <i au sosit 7n
Moscova 7n (,*K 3i $ai a6oi au organi2at o acade$ie slavo-greco-latin+ la M+n+stirea [ai9onos6asschi. #e3i
anii lor 7n Moscova au :ost turbulen;i% in?uen;a lor asu6ra educa;iei ruse3ti a :ost enor$+% c+ci 6e lGng+
:a6tul c+ au deschis 6ri$a $are acade$ie rus+ ei au co$6ilat $anuale 6entru clasele lor 3i 6ri$a genera;ie
a :ost nu$it+ cu$ se cuvine de Bc+rturariC 7n Rusia @ind educa;i de Li9hud. <i au lucrat 7n O@ciul !i6ogra@c
din Moscova 3i au organi2at o alt+ 3coal+ 7n Novgorod. #u6+ $oartea lui Soannicius So:ronie :a$ilia
Li9hudilor au sluHit ca 3i ca6i ai M+n+stirii Solotchinschi. Princi6ala lucrare a Li9hu2ilor a r+$as Brat:ia
$i".ud7( 2t7 izsledovaniia iz istorii tser"ovna#o rosvec.eniia er"noi z.izni "ona =&II i nac.ala =&III
vi"ov DSan9 Petersburg% (*..E.
388
Ioanchi$ D(,'&-(,.&E% arhi$andrit la M+n+stirea Chudov 3i $itro6olit de Novgorod% a :ost 6atriarh din
(,)0 6Gn+ la $oarte. AvGnd o 6erce6;ie de6lin conservativ+% el a 7ncercat s+ restaure2e 6uterile isericii%
care au erodat 7nc+ din ti$6ul c+derii lui Nicon 3i s-a sGrguit 7$6otriva in?uen;elor culturale latino-6olone2e
care au a6+rut 7n Rusia 7n ti$6ul regen;ei ;arinei So@a Da se vedea nota .,E.
389
<di;ia Li9ud din I.itie re* &arlaamina 5.ut7ns"o#o con;ine un 6asaH caracteristic 7n lu$ina !aborului%
ca o inter6retare 6ala$it+ a Be$isiei necreate a divinit+;ii.C PNota autoruluiQ.
97
sluHb+ din =ilna care au :ost 6uternic in?uen;ate de ro$ano catolicis$. Pentru toate
acestea el a r+$as un elinist 7n cel $ai bun sens al cuvGntului.
Si$eon de Polo;9 3i Medvedev nu nu$ai c+ au 7$br+;i3at o6inii BlatineC individuale%
dar 7n atitudinea 3i :acerea lor $ai era ceva latin. A$Gndoi au constituit un ele$ent
bielorus 7n 3coli. Monahii 9ievieni au sus;inut deschis cau2a ro$an+.
/.&
A$bele :ac;iuni au
schi$bat de $ai $ulte ori 6a$?ete 6ole$ice de un :el serios 3i substan;ial% 7n ciuda
tonului lor abu2iv 3i a $etodelor crude. Partidul latin a :ost cucerit 3i conda$nat la un
Sinod al isericii ;inut 7n (,.&. Jn ur$+torul an% (,.(% Medvedev a devenit i$6licat 7n
revolta streli.
/.(
A :ost de6us 3i eIecutat. Un observator i$6ar;iat ar 6utea s6une c+
cru2i$ea 6atriarhului Ioachi$ a :ost cu$va eIecis+ 3i ne7nte$eiat+. <ra oare necesar s+
a6rinde$ ?+c+rile B:ocului sicilianC 7n controversa Bcinstirii 6GiniiCO Jn 6ri$ul rGnd% 6artea
ro$ani2atoare a avut ini;iativa sau $ai 6recis% a $ers la atac% a6arent 7n leg+tur+ cu
6lanuri 6entru deschiderea unei Bacade$iiC 7n Moscova. Jn al doilea rGnd% du6+ cu$ au
a@r$at conte$6oranii% ro$ano catolicii genuini au Hucat un rol i$6ortant 7n acest con?ict.
SuraH Kri2anic D(,(*-(,*/E
/.'
nu a venit 7n Moscova ca o @gur+ i2olat+. Jn anii (,*& o
chilie catolic+ in?uent+ a 6rins :or$+. #e3i ie2ui;ii care tr+iau 7n Moscova au :ost
eIco$unica;i 7n (,.& cu 6rivire la controversa Bcultului 6Ginii%C cG;iva ani $ai tG2iu 3i-au
re7nnoit 3i eItins $unca cu un succes ne6re$editat. #u6+ cu$ scria un conte$6oran%
Bro$anii au :olosit toate $iHloacele ca s+ 73i cu$6ere calea 7n 7$6+r+;ia rus+ 3i 6rin
7nv+;+tur+ s+ 73i introduc+ ere2ia lor.C #oi catolici str+ini au ocu6at un rol i$6ortant 3i o
6o2i;ie in?uent+ 7n Moscova acelor vre$uriN di6lo$atul Pavel Menesius% tri$is ca o
escort+ a 6a6ei
/./
3i 6e renu$itul general Patric9 4ordon.
/.0
La @nele secolului% ie2ui;ii au
deschis o 3coal+ 7n Moscova 6entru co6iii din :a$ilii aritocratice 6roe$inente. #atorit+
naturii r+2boaielor 3i re:or$elor 6etrine% o ast:el de 3coal+ a avut 6u;ine 3anse s+ creasc+.
Jn orice ca2% aceast+ con@gura;ie a circu$stan;elor istorice $+rturise3te de6lin 3i eI6lic+
BIeno:obiaC Hucat+ de ulti$ii 6atriarhi% Ioachi$ 3i Adrian.
/.K

PGn+ acu$ Moscova a :ost con3tient+ c+ e$igran;ii ru3i 3i cei 9ievieni 7n ti$6ul
studiului lor la 3colile ie2uite au devenit unia;i. ine7n;eles% un ast:el de act 6utea @
390
C:. c+r;ii $onahului Innochentie Monastirischi. PNota autoruluiQ.
391
#u6+ $oartea lui Aedor III 7n (,*' Petru cel Mare% un ?+c+u 7n vGrst+ de 2ece ani% a :ost i$ediat
6rocla$at ;ar. Jn cGteva luni o $i3care streli a re2ultat 7n :ratele lui Petru Ivan care a :ost nu$it co-;ar 3i a
surorii sale So@a care a :ost nu$it+ regent+ 6entru a$bele. Prin ur$are% Petru a tr+it a:ar+ din Moscova
ocu6Gndu-se cu $ai $ulte a$u2a$ente 6uerile. Jntre ti$6% ne$ul;u$irea cu So@a cre3tea 7n $ai $ulte
cercuri% 6Gn+ cGnd 7n (,.* o adunare de streli la 6alatul din So@a Dcu sco6ul a de 7l asasina 6e Petru 3i
ast:el $utGnd 6e 6oten;ialul rival al lui So@a de la 6utereE care a sluHit ca un 6reteIt 6entru o revolt+
general+ du6+ care So@a a :ost 7nchis+ 7ntr-o $+n+stire 3i guvernul a intrat 6e $Ginile lui Petru.
BCons6iratoriiC% adic+ toat+ curtea So@ei% au :ost 6ede6si;i cu cru2i$e 3i Medvedev% care a :ost un 6ersonaH
7nalt 7n curtea So@ei% a :ost i$ediat arestat 3i eIecutat du6+ doi ani.
392
A se vedea $ai sus ca6itorul II% nota ()&.
393
Pavel Menesius D(,*.E a venit 7n Rusia 7n (,,& 3i a intrat 7n serviciul cur;ii ;arului AleIei. Jn (,)' el a :ost
tri$is 7n 4er$ania% =ene;ia 3i Ro$a 6entru a c+uta 6osibilitatea unei alian;e euro6ene 7$6otriva turcilor. La
7ntoarcerea 7n (,)0 a :ost 6ro$ovat la rGndul de general $aHor 3i a :ost :+cut tutore 6entru ;arul Petru. Jn
(,*' So@a l-a tri$is la r+2boi 7$6otriva t+tarilor din Cri$eia 3i a6oi s-a 7ntors la Moscova% unde a $urit%
nu$ai du6+ c+derea ei D(,*.E.
394
Patric9 4ordon a :ost un iacobit sco;ian care a :ost educat la un colegiu ie2uit 7n Polonia% dar $ai a6oi a
devenit un soldat $ercenar 6entru suede2i% 6olone2i 3i 6entru 7$6+ratul ger$an. <l a intrat 7n ar$ata rus+
7n (,,( 3i a :ost tri$is 7n $isiuni di6lo$atice 7n (,,K 3i (,*K 3i a :ost 6ro$ovat la rangul de general 7n
ti$6ul ca$6aniei din Cri$ea din (,*). #in $o$ent ce 4ordon a :ost un eI6ert 7n balistic+ 3i :orti@ca;ii%
tGn+rul ;ar Petru a :ost atras natural de el 3i 4ordon a devenit 6ri$ul $entor al lui Petru cel Mare 7n 3tiin;e
$ilitare. Patric9 4ordon a scris un Hurnal 7n ti$6ul 3ederii lui 7n Rusia% dintre care 6+r;i sunt 6ublicate 7n
Pasa-e din -urnalul #eneralui Patric" Gordon al +uc.leuc.ries DAberdeen% (*K.E.
395
Pentru Patriarhul Ioachi$ a se vedea $ai sus% nota ./. Adrian% $itro6olitul din Ka2an a :ost ales 6atriarh
7n (,.& 3i a :ost ulti$ul 6atriarh al Rusiei $ai 7nainte de (.(). J$b+trGnit 3i devenit ine:ectiv% el a :ost
ca6abil s+ :ac+ $ai 6u;ine lucruri decGt s+ 6roteste2e 7n van ridicarea in?uen;elor str+ine 3i ru6erea
tradi;iilor vechi. <l a $urit 7n ()&&.
98
Husti@cat subsecvent 6e te$elia c+ ei au :+cut aceste lucruri nesincer% Bnu cu ini$a% ci
nu$ai cu bu2ele.C Jndoieli Husti@cabile au 7ntGr2iat toc$ai atunci cGnd ace3ti e$igran;i au
7ntGr2iat s+ @e sinceri. Au 6ri$it ei unia;ia sau au res6ins-oO #u6+ cu$ se eI6ri$+ un
conte$6oran% Bo r+$+3i;+ ie2uit+ s-a $ai ag+;at 7nc+ chiar 3i de cei care nu au c+2ut.C
#iaconul Petru Arte$ev s-a convertit la catolicis$ 7n ti$6 ce 7l aco$6ania 6e Ioannichie
Li9hud 7ntr-o scurt+ c+l+torie 7n Italia.
/.,
Soarta lui Paladie Rogovschi sluHe3te ca o
ilustra;ie caracteristic+ a 6roble$ei. La un anu$it $o$ent% 6e cGnd era deHa un $onah 3i
diacon% el a 6lecat 7n Moscova% c+ci el a :ost a6arent unit cu iserica Ro$ei 6rin $isiunea
ie2uit+ local+. Jn str+in+tate el a studiat cu ie2ui;ii din =ilna% Neisse% O$oluc 3i 7n cele din
ur$+ la Colegiul S:Gntul Atanasie din Ro$a% unde a :ost hirotonit ca 6reot $onah sau
iero$onah. <l a 6lecat 7n Ro$a ca $isionar% luGnd cu sine o bibliotec+ teologic+ ui$itoare
o:erit+ de Proa#anda >de 3i de ducele de Aloren;a. #u6+ sosirea lui 7n =ene;ia% el l-a
rugat 6e $itro6olitul grec s+ 7l 7ntoarc+ la ortodoIie. #u6+ ce a 6lecat 7n Moscova% el a
scris o scrisoare 6eniten;ial+ 6atriarhului. Jntre ti$6% $isiunea ie2uit+ din Moscova a
continuat s+ 7l 6riveasc+ ca unul dintre ai lor 3i a si$6ati2at cu 6o2i;ia sa delicat+. Jn cele
din ur$+% Paladie a recG3tigat 7ncrederea unor cercuri ecclesiale $ai 7nalte 3i du6+
$utarea din :r+;ietatea Li9hud% a :ost nu$it rectorul Acade$iei.
/.)
Paladie a $urit la scurt
ti$6 du6+ aceasta 3i el nu a reu3it s+ 73i eIerci2e2e dre6tul asu6ra Acade$iei. Predicile
lui% care au :ost 6+strate% o:er+ o i$agine a vi2iunii saleN el a r+$as de6lin 7n s:era
doctrinei ro$ano catolice. Paladie a ie3it 6ri$ul 7ntr-o linie de ast:el de oa$eni. Jn ti$6ul
do$niei lui Petru cel Mare% acest ro$ano catolicis$ se$i-ascuns a ins6irat eItensiunea
unei re;ele de 3coli 7n toat+ Rusia.
Con?ictele cu 6rotestan;ii au avut loc $ai 7nainte. Cel $ai i$6ortant au :ost
dis6utele 7ntre 6leni6oten;iarii ru3i 3i 6astorii 6rotestan;i cGnd au discutat 6osibilitatea
c+s+toriei ;arului Mihail cu 6rin;ul de coroan+ Volde$ar 7n (,00.
/.*
#e2baterea a atins cu
o decisivitate su@cent+ 3i cu co$6resivitate asu6ra unei 7ntregi varia;ii de 6roble$e. Jn a
doua Hu$+tate a secolului al 3a6tes6re2ecelea% o $are cantitate de tratate 6rotestante au
$+rturisit caracterul vital al 6ole$icii. Unii dintre e$igran;ii de 6este grani;e 6uteau @
sus6ecta;i de bun+ dre6tate de convingeri calvine sau luterane. San elobodlschi% care a
venit din ;inuturile vestice cu sco6ul de a dobGndii o 6o2i;ie 7n doua acade$ie% ar 6utea @
luat ca o ilustra;ie. Partidul latino@l din cercul lui Si$eon de Polo;9 i-a o:erit o 6ri$ire
rece 3i l-a eI6us. Ara;ii Li9hud au :+cut la :el $ai tGr2iu.
396
Petru Arte$ev a :ost @ul unui 6reot din Sud2al 3i un student la Acade$ia latin+-greac+-slavon+. La
7ntoarcerea sa din Italia a :ost hirotonit ca diacon ortodoI 3i a cau2at scandaluri locale 6rin 7nv+;+tura
doctrinelor ro$ano-catolice des6re transsubstan;iere% 6urgatoriu 3i >lio9ue de la catedr+. A :ost 7n cele din
ur$+ denun;at 6atriarhului de 6ro6riul s+u tat+% Hudecat 3i eIilat 7n Solovchi.
397
Adic+% Acade$ia slavo-greac+-latin+ 7nte$eiat+ de :a$ilia Li9hud la M+n+stirea [ait9onos6asschi 7n (,*K.
398
Pentru a cre3te 6restigiul noii dinastii ;arul Mihail a dorit s+ contacte2e o alian;+ de c+s+torie cu o cas+
regal+ str+in+. <l a 6rivit 7n #ane$arca 6entru o so;ie regal+ 7n (,'/ 3i de3i nu a ie3it ni$ic din ea% a :ost
tri$is+ o delega;ie 7n #ane$arca care 7l includea 6e 6reotul Ivan Na3ed9a% care a scris un tratat 6ole$ic
intitulat E,oziie 1motriva luteranilor. Jn (,0'% au 7nce6ut ni3te negocieri serioase 6entru c+s+toria @icei
Irina cu @ul regelui cre3tin Volde$ar% care a tr+it 7n Rusia. Mai 7ntGi Volde$ar s-a convertit la OrtodoIie%
dar cGnd a re:u2at Mihail a renun;at la cerere 3i a :ost de acord s+ 7i 6er$it+ lui Vode$ar s+ 73i 6+stre2e
c+s+toria. S-a iscat o situa;ie delicat+. #e3i era o 6osibilitate real+ ca Volde$ar s+ urce 6e tron 7n viitor%
Patriarhul Iosi:% cu un su6ort de6lin 7n societatea $oscovit+ tradi;ional+% a trebuit s+ insiste asu6ra acestei
convertiri. Pe de alt+ 6arte% dac+ c+s+toria nu avea loc% ;arul ar @ su:erit o Hen+ interna;ional+ 6recu$ 3i
6ierderea 6restigiului. Prin ur$are s-a decis s+ se conduc+ de2baterile religioase cu sco6ul de a 7l convinge
6e Volde$ar s+ se converteasc+ la OrtodoIie. Ivan Nased9a a :ost 6rinci6alul vorbitor de 6artea ortodoI+ 3i
6or;iuni din tratatul s+u de $ai 7nainte au :ost incluse 7n 5irillova "ni#a Da se vedea nota '0E care a :ost
6ublicat+ 7n leg+tur+ cu de2baterile. Interesul intens al societ+;ii $oscovite a ur$at acestor discu;ii @ind
eviden;iat de ui$itoarea 6res+ a acelor vre$uri. Jn ciuda e:orturilor% ;arului Volde$ar a r+$as un luteran
7nc+6+;Gnat 3i du6+ ce Mihail a $urit el s-a 7ntors 7n #ane$arca (,0K ca burlac.
99
La @nele secolului% Bsuburbia ger$an+C Pneme"aia slobodaQ
/..
nu a $ai :ost i2olat+
3i 6ecetluit+. A:acerea :antastic+ a lui ]uirinius Khul$an% care a :ost conda$nat 3i
denun;at de ucenicii lui% o:er+ o oca2ie de a 6+trude $ai adGnc 7n via;a coloniei 3i a
suburbiei care con;inea o $ul;i$e de religii. Khul$an% unul dintre cei $ai $ari $istici
aventurieri% vis+tori sau 6ro:e;i care 3i-au :+cut :recvent a6ari;ia 7n R+2boiul de !rei2eci
de Ani 3i 7ntre autorit+;ile $isticis$ului l-a venerat 6e Sacob oeh$e.
0&&
Cartea lui
Khul$ann Boemia 1nviat P%eube#eisterter BT.meQ a a6+rut 7n (,)0. In?uen;a lucr+rii lui
San Co$enius $u, e tenebris asu6ra lui Khul$an ar trebui re$arcat+.
0&(
<l a sosit 7n
Moscova ne3ate6tat 3i a 7nce6ut a 6redica des6re 7$6+r+;ia de o $ie de ani a dre6;ilor
Pmonarc.ia -esueiticaQ. #e3i a avut nu$ai un $ic nucleu de aderen;i% el a generat o $are
7ncGntare. #i$6reun+ cu aderen;ii lui% Khul$an a :ost acu2at de liber+ gGndire 3i 7n (,*.
el 3i colaboratorul lui Condratius Norder$ann au :ost ar3i 6e rug 7n Moscova.
VI
Conclu*ie
Nu este nevoie s+ eIager+$ Bignoran;aC $oscovit+ din secolul al 3a6tes6re2ecelea.
Ceea ce li6sea nu era cunoa3terea ci ni3te 6ers6ective duhovnice3ti 3i culturale 6otrivite.
#u6+ $iHlocul secolului% subiectul 3colilor a :ost ridicat 3i re2olvat. Jn 6roces s-a ridicat o
controvers+N ar @ trebuit ca aceste 3coli s+ aib+ o orientare greac+ sau una latin+O
Proble$a a devenit re6ede co$6licat+ 3i intensi@cat+ 6rin antagonis$ul ar+tat de grecii
itineran;i 3i de e$igran;ii din Kiev.
La $odul general vorbind% i$igran;ii 9ievieni s-au dovedit su6eriori acelor
vagabon2i greci care c+utau :recvent nu$ai aventuri 3i avantaHe. Kievienii voiau s+
introduc+ o 3coal+ latin+ de6lin+ 7n li$baH 3i duh% 7n ti$6 ce grecii% chiar 3i cei care erau
latino@li% au subesti$at i$6ortan;a decisiv+ a li$bii grece3ti. BAbandonGnd 3i negliHGnd
greaca X li$ba din care a;i dobGndit ilu$inarea 7n credin;a ortodoI+ X voi a;i 6ierdut
7n;ele6ciunea%C a declarat Paisie Ligarides. Adev+rat% aceasta 7nse$na un atac la tradi;ia
rus+ decGt un atac asu6ra latinilor.
Jn (,*&% la cererea ;arului Aedor%
0&'
Si$eon de Polo;9 a co$6us un docu$ent
PrivileiQ sau o schi;+ de 7ndre6t+ri g+sit+ 7n Acade$ia slavono-greac+ din Moscova%
399
BSuburbia ger$an+C a :ost o 6arte dintr-un 6rogra$ 2elot de a veri@ca in?uIul de idei vestice 6rin
a$estecarea str+inilor Ddintre care to;i au :ost nu$i;i Bger$aniC din secolul al 3a6tes6re2ecelea rusescE cu
ru3ii din Moscova. Jn (,K' ;arul AleIei a decretat c+ to;i str+inii trebuiau s+ tr+iasc+ 7ntr-o suburbie la o
Hu$+tate de $il+ est de Moscova 6e rGul Iau2a.
400
Sacob oeh$e Dsau ^h$eE a :ost un 6anto:ar ger$an luteran 3i un $istic. Princi6alele sale lucr+ri sunt
3area tain 3i 0esre ale#erea .arului% 7n care de2volt+ o cos$ologie co$6leI+% uneori dualist+ 3i 6antesit+%
la :el ca 3i 7nv+;+tura lui des6re adev+rata via;+ cre3tin+. Jntre ucenicii lui au :ost Ne8ton% Villia$ la9e%
Claude de Saint Martin% Hegel% Schelling 3i Scho6enhauer 3i in?uen;a lui s-a si$;it 7n Rusia la @nele
secolului al ot6Gs6r+2ecelea 3i 7nce6ului celui de al nou+s6re2ecelea.
401
San Co$enius DKo$enschi% (K.'-(,)&E a :ost o @gur+ larg res6ectat+ 3i in?uent+ 7n acele vre$uri. Liderul
co$unit+;ii 6rotestante de2r+d+cinat de R+2boiul de !rei2ici de Ani% el a scris 6este '&& de lucr+ri 6e te$e
religioase 3i @los@ce 7ncercGnd s+ de@neasc+ 6o2i;ia lor 7n :a;a realit+;ilor 6ururea schi$b+toare ale
eIisten;ei lor 7n ti$6ul grabei 6entru 6ace 3i coo6erare 7ntre to;i oa$enii 6rintr-o educa;ie universal+.
Ulti$a sa lucrare $aHor+% $u, e tenebris PLu$in+ 3i 7ntunericQ este un tratat a6ocali6tic ba2at 6e un nu$+r
de scrieri 3i 6e lucr+ri de durat+ 7n do$eniul educa;iei% unde a 6ro6us noi $etode de educa;ie. Dc:. 0idactica
ma#naE 3i 7nv+;area $aterialului D?anua lin#uarum reservataE. A se vedea M. S6in9a% Ioan +mos Comenius(
3oravul incomarabil DNe8 5or9% (.,)E.
402
Singurul @u al ;arului AleIei care a su6ravie;uit avut cu 6ri$a so;ie% Aedor III s-au urcat 6e tron 7n (,), la
vGrsta de (K ani 3i care a $urit cu 3ase ani $ai tG2iu. <l a :ost educat de Si$eon de Polo;9 3i de s:+tuitorii
care au :ugit din guvern 7n nu$ele tGn+rului 3i bolnavului ;ar au @ind orienta;i s6re vest. Jn ti$6ul do$niei
lui ideile 3i obiceiurile vestice 6recu$ 3i c+r;ile latine 3i doctrinele s-au r+s6Gndit cu u3urin;+ 7n rGndurile
aristocra;iei $oscovite.
100
$odelat+ du6+ cele din Kiev 3i la 3colile latine din vest. Acade$ia a :ost atotcu6rin2+toare%
o:erind Btoate 3tiin;ele liberale%C de la gra$atica 6ri$ar+ Bchiar 3i la teologie% care 7nva;+
6roble$e $orale 3i cur+;+ con3tiin;a.C Jn ad+ugire BdialectectelorC slavone 3i Belino-
grece3ti%C nu nu$ai c+ era latina 6redat+% ci 3i 6olone2a. Acade$ia nu a :ost nu$ai o
3coal+ ci un centru de direc;ionare a educa;iei 3i care 6oseda 6uteri a$6le 7n ghidarea
activit+;ii culturale 7n general. S-a 6ro6us ca Acade$ia s+ @e 7$6uternicit+ 3i u$6lut+ de
datoria de a eIa$ina c+rturarii str+ini 6entru co$6eten;a lor c+rtur+reasc+ 3i 6entru
credin;a lor. Li c+r;ile au :ost cen2urate. O cau2+ as6r+ din docu$ent 6rivea educatorii de
$agie natural+ 3i c+r;ile de ghicit care nu sunt bine6l+cute lui #u$ne2eu. S.M. Soloviov
0&/
Cu aceast+ oca2ie s-a notat destul de 7n;ele6t c+ Baceasta nu $ai era o 3coal+% ci un
tribunal inchi2itoriu ui$itor cu su6erintenden;i 3i 7nv+;+tori care 6ronun;au cuvinteleN
Bvinovat de li6s+ de ortodoIie% 7n ti$6 ce a6rindeau un rug cri$inal...C Patriarhul a salutat
harta lui Si$eon cu un criticis$ sever 3i a relucrat-o dintr-un 6unct de veder elinic. Mai
este 6+strat nu$ai acest teIt 6relucratM trebuie sur6rins caracterul originalului.
B#ocu$entulC nu a 6ri$it niciodat+ con@r$are. Mai tG2iu% 7n (,*)% Acade$ia a deschis cu
s$erenie 3i :+r+ BcaracterC sau statut ca 3coala slavono-eilinic+. Ara;ii Li9hud au deshis
3coala 3i au o6erat la ea 7n 6ri$ii cG;iva ani. Mai 7ntGi ei au 6redat greac+% a6oi retoric+ 3i
@loso@e 7ntr-o $anier+ scolastic+ obi3nuit+. Ara;ii Li9hud nu au r+$as acolo 6Gn+ ce
teologia 6utea @ 6redat+. #u6+ 6lecarea lor% 3coala a devenit 6+r+sit+% c+ci nu $ai eIista
ni$eni care s+ 7i 7nlocuiasc+. Mai tG2iu% Paladie Rogovschi a devenit rector 3i Lte:an
Ivorschi a 6ri$it nu$irea de su6erintendent.
O observa;ie s6ecial+ ar trebui dat+ eI6erien;ei educa;ionale a $itro6olitului Iov 7n
Novgorod%
0&0
unde a i2bugnit o b+t+lie 7ntre B6artidulC latin 3i :ac;iunea Bestic+C
DArhi$andritul 4avriil #o$estoi 3i Ierodiaconul #a$aschinE.
0&K
Lcoala din Novgorod a :ost
7nte$eiat+ 6e $odelul graco-salvon 7n ti$6 ce :ra;ii Li9hud au :ost 6u3i s+ 6redea. Latina
nu a :ost 6redat+ deloc% accentuGnd divergen;a Novgorodului :a;+ de Moscova. Odat+ cu
nu$irea lui Aeo:an Pro9o6ovici
0&,
ca arhie6isco6 de Novgorod% aceste 3coli au :ost
eli$inate.
S:Gr3itul secolului a adus cu sine o 6seudo$or:o2+ 7n educa;ia $oscovit+. Moscova a
lu6tat cu un latino@lis$ inci6ient care venea de la Kiev. Ni$ic din considerente 6ro6rii nu
a :ost de:ectiv 3i des6achetat ca @ind :olosit ca o contrabalan;+. Pentru erudi;ia lor% grecii
au :ost invita;i 7n Rusia ca s+ le o:ere ceva 6ro$isiuni. Kievul a ie3it victorios.
Capitolul IV
Re3olu)ia de la San9 Peters+ur-
403
A se vedea $ai sus nota 0.
404
Iov a :ost $itro6olit de Novgorod din (,.) 6Gn+ la $oartea sa 7n ()(, 3i s-a re$arcat ca un ierarh
re$arcabil 3i ca un lider 7n educa;ie 3i @naltro6ie. #in 6ro6ria sa ini;iativ+ 3i 6e cheltuiala 6ro6rie el a
deschis o serie de 3coli cu un curriculu$ ele$entar 7n Novgorod 3i 7n alte ora3e din e6isco6ia lui. <l a
7nte$eiat s6itale% case de $ilostenii% a2ile 3i or:elinate. Singura sa lucrare $aHor+ este 0esre naterea lui
+nti.rist D()&)E% scris+ ca 3i re2ultat al dis6utelor cu =echii Credincio3i care erau destul de nu$ero3i 7n
e6arhia sa. <Iist+ o biogra@e des6re el de I. Chistovici 7n Hurnalul !tranni" (*,(.
405
4avriil #o$e;9oi% de la $+n+stirea Iurev% a redeschis dis6uta asu6ra 6artidului latin 7n Moscova.
#a$aschin% un $onah al $+n+stirii Chudov i-a re6licat c+r;ii lui #o$e;9oi 2 sut i cinci caitole cu 2 sut
i cinci rsunsuri% scris+ sub :or$+ de scrisoare c+tre $itro6olitul Iov. Mai tG2iu #a$aschin a c+l+torit la
$untele Athos 3i a scris o co$6ara;ie a S:Gntului Munte cu M+n+stirea Solove;chi.
406
Aeo:an Pro9o6ovici a :ost 6rinci6alul arhitect al re:or$elor isericii Petru cel Mare. <l este discutat 7n
ur$+torul ca6itol% 66. ('(-(').
101
I
Caracterul re(ormelor petrine
Re:or$a isericii nu a :ost un e6isod incidental 7n siste$ul de re:or$e ale lui Petru.
Ar @ ca2ul o6us. Re:or$a isericii a constituit re:or$a 6rinci6al+ 3i cea $ai consecvent+
7n icono$ia general+ a e6ociiN un eI6eri$ent 6uternic 3i acut 7n seculari2area i$6us+ de
stat. #u6+ cu$ a re$arcat 4olubinschi% BPa :ostQ la dre6t vorbind un trans:er din vest la
ere2ia statului 3i a obiceiului.C <I6eri$entul a reu3it. Jn aceasta const+ tot sensul%
noutatea% incisivitatea 3i ireversibilitatea re:or$ei 6etrine. Petru a avut B6redecesoriC 3i
re:or$a a :ost 7n B6reg+tireC $ai 7nainte de do$nia lui. O ast:el de B6reg+tireC cu greu se
6oate $+sura cu re:or$a actual+. Petru cu greu se ase$+n+ celor care au venit 7naintea
lui. Li6sa de si$ilaritate nu este con;inut+ acestui te$6era$ent sau :a6tului c+ Petru Bs-a
7ntors s6re vest.C <l nu a :ost nici 6ri$ul nici ulti$ul $oscovit de la @nele secolului al
3a6tes6re2ecelea. Jn Moscova Petru s-a 7ntGlnit cu o genera;ie 7ntreag+ educat+ du6+
gGndurile vestului% dac+ nu cu gGndirea vestic+. <l 3i-a g+sit o colonie a3e2at+ din
e$igran;i 3i c+rturari 9ievieni 3i lituanieni 3i 7n aceast $iHloc el a desco6erit o si$6atie
ini;ial+ :a;+ de 7ntre6rinderile culturale. Ceea ce este inovativ 7n re:or$a 6etrin+ nu este
occidentali2area% ci seculari2area.
Jn acest sens% re:or$a lui Petru nu a :ost nu$ai un 6unct de cotitur+% ci 3i o
revolu;ie. B<l a 6rodus o $eta$or:o2+ actual+ sau o trans:or$are 7n Rusia%C du6+ cu$ se
eI6ri$+ un conte$6oran. A3a a :ost conce6ut+ re:or$a% acce6tat+ 3i eI6eri$entat+. Petru
a voit s+ ru6+ aceast+ leg+tur+. <l avea 6sihologia unui revolu;ionar 3i era 7nclinat s+
eIagere2e toate lucrurile noi. <l a voit ca totul s+ @e :urni2at 3i alterat 6Gn+ cGnd v-a trece
dincolo de orice recunoa3tere. <l a gGndit D3i a 7nv+;at ca al;ii s+ gGndeasc+E des6re
contra6unctul 6re2ent s6re trecut. <l a creat 3i a indicat o 6sihologie revolu;ionar+. Marea
schis$+ 3i ru6tur+ rus+ genuin+ a 7nce6ut cu Petru. Schi$a a a6+rut 7ntre iseric+ 3i stat%
nu 7ntre guvern 3i oa$eni Ddu6+ cu$ credeau slavo@liiE.
0&)
O anu$it+ 6olari2are a avut loc
7n via;a duhovniceasc+ a Rusiei. Jn tensiunea dintre dou+ 6uncte de ancor+ ge$ene X via;a
secular+ 3i cea ecclesial+ X duhul rusesc s-a 7ntins 3i s-a 7ncordat la $aIi$. Re:or$a lui
Petru a 7nse$nat o di2locare sau o ru6tur+ a adGncurilor duhovnice3ti.
Autoritatea de stat a su:erit o alterare 7n 6erce6;ia ei 3i 7n de@ni;ia ei de sine. Statul
a a@r$at 6ro6ria lui satis:ac;ie 3i a con@r$at 6ro6ria lui su@cen;+ de sine suveran+. Jn
nu$ele unui ast:el de 6ri$at 3i suveranitate% statul nu nu$ai c+ a cerut ascultare de la
biseric+ ci 3i subordonare% ci a c+utat un :el de a abosbii 3i include biserica 7n sineM a
introduce 3i a 7ncor6ora iserica 7n structura 3i co$6o2i;ia siste$ului statului 3i a rutinei.
Statul a negat inde6enden;a dre6turilor 3i 6uterii isericii% 7n ti$6 ce autono$ia a :ost
denun;at+ 3i conda$nat+ ca B6ro6rietate.C Statul s-a a@r$at ca singura surs+%
necondi;ional+ 3i atoatecu6rin2+toare a 6uterii 3i legislaturii la :el de bine ca 3i a @ec+rui
act 3i :a6t+. !otul trebuia s+ devin+ 3i s+ r+$Gn+ o@cial 3i nu$ai lucrurile o@ciale au :ost
6er$ise 3i 6ro$ovate. iserica nu a re;inut 3i nu i s-a 6er$is s+ 73i re;in+ o s:er+ de
activitate inde6endet+ 3i autono$+% c+ci statul 6rivea toate 6roble$ele ca ale sale. Cu
greu iserica 3i-a re;inut autoritatea% c+ci statul se 6erce6ea 3i se 6rivea 6e sine ca
absolut.
407
Slavo@lis$ul a :ost o $i3care ideologic+ care a a6+rut 7n (*0& 7n Rusia. Jn acel $o$ent au eIistat
controverse intense care variau cu 6rivire la 7n;elsul istoriei Rusiei% creat+ de BPri$a scrisoare @loso@c+C a
lui Chaadaev 6ublicat+ 7n Hurnalul Teles"o 7n (*/,. Jn $ai $ulte :eluri 6unctul :ocal al acestor de2bateri au
:ost re:or$ele lui Petru. Slavo@lii% cre2Gnd 7n unicitatea duhului rusesc% 6e care 7l de@neau 7n ter$enii
na;ionalit+;ii slave 3i ai OrtodoIiei cre3tine% au res6ins 7ncercarea lui Petru de a aduce Rusia 6e calea istoriei
euro6ene vestice 3i au v+2ut relele 6re2ente din Rusia ca un re2ultat al unei aristocra;ii occidentali2ate 3i a
unui guvern divor;at cultural 3i duhovnice3te de $asele uria3e ale ru3ilor.
102
Absor;ia statului a tot ce era 7n sine a constituit 6lanul unui Bstat ti6 6oli;ieC
introdus 3i stabilit 7n Rusia. BUn stat 6oli;istC nu este nu$ai 3i nici chiar $ai 6e larg o
realitate eItern+% ci $ai $ult o realitate intern+M este $ai 6u;in o structur+ decGt un stil
de via;+M nu nu$ai o teorie 6olitic+% ci 3i o condi;ie religioas+. BPoli;ianis$ulC re6re2int+
graba de a construi 3i a Bregulari2aC o ;ar+ 3i toat+ via;a unei co$unit+;i X toat+ via;a
@ec+rui locuitor individual X de dragul s+u 6ro6riu 3i de dragul Bbun+st+rii generaleC sau a
Bbinelui co$un.C Patosul B6oli;ieiC% 6atosul ordinii 3i al 6aternalis$ului% nu 6ro6une s+
instituie ni$ic $ai $ult decGt bun+starea universal+ sau destul de si$6lu B:ericireaC
universal+. #uhul de 6rotec;ie a devenit $ult 6rea re6ede control de6lin. Prin 6ro6ria
ins6ira;ie 6aternalist+% Bstatul 6oli;ieC s-a 6ornit 7$6otriva isericii. <l u2ur6+ :unc;iile
6otrivite ale isericii 3i le con:er+ asu6ra lor. Pri$e3te o griH+ nedivi2at+ 6entru
bun+starea religioas+ 3i duhovniceasc+ a oa$enilor.
Chiar 3i dac+ statul a reasigurat o ast:el de griH+ Bordinii clericaleC Pdu".ovn7i c.inQ%
:ace a3a ceva ca 6arte a 6ro6riei 6roceduri de rutin+ 3i sub titlul de o delega;ie a statului
Pvicario nomineQ. Nu$ai 7n li$itele unei ast:el de delega;ii 3i a unei ast:el de 7$6liniri i se
6er$ite isericii un loc 7n sche$a vie;ii sociale 3i o@ciale 3i nu$ai 7n $+sura criterilor
nevoilor 3i utilit+;ilor statului. Utilitatea X cGnd este 6otrivit+ 6entru datorii 3i ;eluri
6olitice 3i tehnice X $ai $ult decGt adev+rul este valori2at+ 3i considerat+. #e aici%
$ultitudinea 7ndatoririlor 3i obliga;ilor diverse ale statului care au :ost 6use 6e ca6ul
clericilor. Clericii au devenit trans:or$a;i 7ntr-o clas+ s6ecial+ de sluHitori ai statului 3i li s-
a co$andat s+ gGndeasc+ des6re sine ca o ast:el de clas+ 3i ni$ci $ai $ult. Ini;iativa
creativ+ de6lin+ a isericii a :ost negat+ 3i $utat+. CrescGnd statul a ;inut cont de dre6tul
la su6raveghere% dar 3i la dre6tul eIclusiv al ini;iativei.
Istoric% o ast:el de 6oli;ie Ueltanc.auun# a derivat din duhul Re:or$ei% cGnd 7n sens
$istic al isericii s-a 7ngustat 3i eva6oratM cGnd iserica a 7nce6ut s+ @e v+2ut+ ca ni$ic
$ai $ult decGt o institu;ie e$6iric+ 6entru organi2area vie;ii 6o6ulare religioase. #in
acest 6unct de vedere% 7n orice ca2% BisericaC a c+2ut 7n :a;a centrali2+rii 3i o6rit-o.
Plenitudinea de6lin+ a dre6turilor sau 6uterea 7n a:aceri religioase a oa$enilor a :ost
asi$ilat+ 3i atribuit+ B6rin;ului teritorial.C Un ast:el de nou siste$ al rela;ilor iseric+ stat
a :ost introdus 3i 6rocla$at sole$n 7n Rusia sub Petru 7n Rnduielile du.ovniceti
P0u".ovn7 re#lamentQ. Sensul Re#ulailor este si$6lu 3i deschisN este 6rogra$ul Re:or$ei
ruse3ti.
II
Re-ulamentul du:o3nicesc
Re#ulamentul du.ovnicesc re2ultat din lucr+rile unite ale lui !eo:an Pro9o6ovici
D(,*(-()/,E
0&*
3i Petru I. Petru a g+sit 7n !eo:an un eIecutor inteligent 3i un inter6retator
a ideilor 3i dorin;elor lui X un o$ care nu nu$ai c+ voia s+ sluHeasc+ ci s+ 3i 6lac+. !eo:an
6utea ghici 3i da un enun; nu nu$ai la ceea ce Petru a l+sat neeI6ri$at% ci chiar 3i la ce
Petru nu a conce6ut. !eo:an a 6ro$ovat o $are 6arte din Re#ulament* Nu 6ute$
deter$ina 6unctul 7n care 7nce6e co$6letarea gGndurilor lui Petru.
Aor$a 3i eI6unerea Re#ulamentului cu greu se ase$+n+ cu o rGnduial+% @ind $ai
$ult un Bargu$entC decGt o lege sau cod. Jn aceasta const+ se$n@ca;ia 3i :or;a ei istoric+.
408
Aeo:an Pro9o6ovici a :ost n+scut 7n Kiev 3i a studiat la Acade$ia din Kiev% 3colile 6olone2e 3i la Colegiul
S:Gntului Atanasie 7n Ro$a unde% @ind interesat de distrugerea teologiei catolice a de2voltat o ur+
6relungit+ :a;+ de catolicis$ 3i a c+2ut sub orientarea 6rotestant+. Jn ti$6 ce 7nc+ $ai era 6re:ect la
Acade$ia din Kiev el l-a i$6resionat 6e Petru cu cGteva oca2ii 6rin 6redicile care $+reau ;arul 6entru
victoria lui de la Poltava. Mai a6oi% a :ost adus la San9 Petersburg% ca 6ri$ul e6isco6 de Ps9ov 3i a6oi
arhie6isco6 de Novgorod. A se vedea $ai Hos% 7n s6ecial sec;ia II.
103
Rnduiala este $ai $ult un $e$orandu$ eI6licativ care 7nso;e3te o lege $ai $ult decGt
legea 7nse3i. !otu3i% 6ublicarea unor 6rogra$e ideologice sub $asca legilor 7n general
caracteri2ea2+ e6oca lui Petru cel Mare. Jn esen;+% Rnduiala este un 6a$?et 6olitic
u$6lut $ai $ult cu acu2a;ii 3i criticis$e decGt cu ni3te inHunc;iuni directe 3i 6o2itive. Mai
$ult decGt o lege% Rnduiala este un $ani:est 3i o declara;ie a unui nou :el de via;+.
Se$n+turile e6isco6ilor 3i clericilor 6e un ast:el de 6a$?et Dcare este a6roIi$ativ o
satir+E au :ost deliberat cerute 3i colectate ca o 6arte a rutinei servitorilor statului cerGnd
un act de 6lec+ciune 3i de$onstrGnd loialitatea lor 6olitic+. Re6re2int+ o cerere a acestuia
care 6ortreti2ea2+ un nou :el de via;+ care s+ @e acce6tat 3i 7n3tiin;at X o recunoa3tere a
unui nou ordin 3i a unei noi vi2iuni des6re lu$e. O :rGntur+ l+untric+ 3i o ada6tare a :ost
cerut+.
O solicitudine ra;ional+ a distins 7n general legisla;ia 6etrin+. #e$onstra;ia dove2ii a
devenit trans:or$at+ 7ntr-o $etod+ 6articular+ a constrGngerii 3i corectitudinii. Nu s-a
6er$is nici o obiec;ie 7$6otriva :ra2ei care obiecta B7n $+sura 7n careC s-au ata3at de
toate decretele. 4uvernul s-a gr+bit s+ gGndeasc+ totul 3i s+ deter$ine 7n avans%
6rovocGnd o delibera;ie 6rivat+ a unor subiecte necesare 3i su6er?ue. Ast:el de delibera;ii
6uteau se$ni@ca o ne7ncredere li6sit+ de loialitate a autorit+;ii statului. Co$6ilatorul
Rnduielii s-a gr+bit s+ deter$ine 3i s+ stabileasc+ totul 7n avans% ca cel 6u;in al;ii s+ nu
:ac+ a3a 3i s+ nu cear+ alte conclu2ii.
#+t+torul legii lui Petru 7i 6l+cea s+ scrie cu $Gnie 3i venin. DBSe 6+rea c+ scrie cu
venin%C a ra6ortat Pu39in des6re decretele lui PetruE. Rnduiala con;inea o $are
7nc+rc+tur+ de $Gnie. Cartea este r+ut+cioas+ 3i viclean+% 6lin+ de aversiune 3i ciud+.
Rnduiala o:er+ venin care re6ugn+ $ai $ult decGt ura. O 6ati$+ $orbid+ de a ru6e cu
trecutul 6oate @ detectat+ 7n carte X nu nu$ai o dorin;+ de a ne des6+r;ii de 6lGngeri% ci
de a distruge vechile 6lGngeri care au :ost l+sate 7n ur$+% ast:el ca ni$eni s+ nu se $ai
7ntoarc+.
Petru a voit s+ organi2e2e ad$inistra;ia 6rotestant+ 7n Rusia la :el cu$ au :+cut-o
;+rile 6rotestante. O ast:el de organi2a;ie nu nu$ai c+ nu cores6undea 6ro6riilor lui
esti$a;ii de autoritate 3i nici nu ur$a din logica conce6;iei sale generale a autorit+;ii de
stat sau a Bvoin;ei $onarhului.C
0&.
Se $ai con:runtau cu o 6erce6;ie religioas+ con:or$+
sau cu o o6inie. Punctul de vedere al lui Petru a :ost acela c+ o$ul lu$ii Re:or$ei% chiar
dac+ a re;inut o via;+ 6ersonal+ un nu$+r larg de obiceiuri 3i i$6ulsuri care a6ar;ineau
trecutului $oscovit. <Iista ceva li6sit de $odestie 3i necurat 7n $Gnuirea lui Petru a
vaselor sacre% ca s+ nu $ai $en;ion+$ 6aroIis$ele violente ale desacrali2+rii care curgea
din i2voarele ascunse ale unui su?et s:G3iat. !ot a3e2+$Gntul e6ocii lui Petru a 6osedat o
anu$it+ calitate de$onic+.
!eo:an a scris Re#ulamentul toc$ai 6entru un ast:el de BcolegiuC sau BconsistoriuC
de a:aceri religioase ca cele sabilite 3i deschise 7n 6rinci6alit+;iile 3i ;+rile re:or$ate. Uelul
a :ost de a crea un stat% nu o institu;ie ecclesial+% un organ 6entru autoritatea suveran+ 3i
ad$inistra;ia 7n a:aceri ecclesiale. Jn Re#ulament !eo:an a eI6licat Bce este colegiul
duhovnicescC :+r+ re:erin;+ la o biseric+ anu$e sau la canoane. <l citea2+ Sanhedrinul%
tribunalele civile ale Areo6agitului 3i di:erite alte 0i"asteria% 7n s6ecial BcolegiileC
7nte$eiate de Petru. !eo:an argu$entea2+ 6e ba2a utilit+;ii statului. Jn ndrumri el
de$onstrea2+ necesitatea introducerii unui 6rinci6iu colegial 7n ad$inistra;ia isericii
6rin recursul la argu$ente des6re necesitatea securit+;ii statului.
Aceasta este se$ni@cativN ;ara de ba3tin+ nu avea nevoie s+ se tea$+ de insurec;ii 3i
6erturb+ri acelor 6rocedee al unui ad$inistrator ecclesial singur. Pentru cei obi3nui;i nu
se 3tie cu$ 6uterea duhovniceasc+ di:er+ de cea autocratic+M dar datorit+ de$nit+;ii 3i
409
Aceasta este o alu2ie la lucrarea lui Aeo:an Pro9o6ovici% 2 ravde voli manarei v ore delenie svoi". o
sebe nasledni"ov P0esre dretatea voinei monar.ului 1n roria determinare a motenitorilor luiQ% 7n care
a@r$+ c+ voin;a ;arului este su6erioar+ oric+rei 6uteri 3i nu 6oate @ Hudecat+Q.
104
$+ririi Marelui P+stor% ei 3i-au i$aginat c+ un ast:el de ad$inistrator este un al doilea
Suveran% o 6utere egal+ cu el sau $ai $are% un Autocrat 3i c+ o@ciul 6astoral este un al
doilea 3i $ai bun suveran.
Plasarea unor ast:el de B$onarhiC ecclesiali 6ieritori 7n 6roces 3i eIco$unicarea lor
este ceva ciudat. #e :a6t% a :ace a3a ceva cerea un Bsinod ecu$enic.C !eo:an nu 3i-a
ascuns inten;ia de a 7nHura 3i distruge Bo6inia eIaltat+C a oa$enilor 3i a liderilor isericii
PredstoiateliQ. Nici o Bs6lendoare eIcesiv+ sau o cerin;+ i$6resionat+C nu trebuia s+ 7i
7nso;easc+. Jn acest sens% o@ciul 6astoral trebuia ar+tat unui subordonat. BCGnd oa$enii
v+d c+ aceast+ ad$inistra;ie conciliar+ a :ost stabilit+ de decretul $onarhului 3i de
ordinul senatului% atunci ei vor locui $ai cu u$ilin;+ 3i $ai 6e larg a:ar+ de n+deHdea de a
dobGndii aHutor de la clerici 6entru rebeliune.C !eo:an a subesti$at 3i a reiterat Bun
colegiu ad$inistrativ care se g+sea sub un Monarh Suveran 3i a :ost stabilit de Monarh...C
<l o:er+ constant avertis$ente ca nu cu$va cineva deghi2at sub 2elul ecclesial s+ nu e2ite
s+ 73i 6un+ $Ginile 6e BHristos #o$nul.C Acest Hoc divers de cuvinte i-a con:erit lui !eo:an
o $are satis:ac;ieN 7n loc de BUnsul%C el 7l nu$e3te 6e BHristosC ;ar. !rebuie s+ ne 7ntreb+$
dac+ nu ar trebui s+ 7l nu$i$ 6e ;ar un AntihristO !eo:an nu a :ost singurul care a vorbit 7n
acest :el 3i el nu a :ost 6ri$ul dintre c+rturarii 9ievieni care s+ 7ncea6+ cu acest Hoc li6sit
de gra;ie sau cu cuvinte sacre. RidicGnd 6uterea ;arului 3i de$onstrGndu-i autoritate
li$itat+ X a3a a :ost te$a :avorit+ a lui !eo:an. <l a de2voltat aceast+ te$+ cel $ai de6lin
3i $ai t+ios 7n 0esre -ustiia voinei mona.ului*
Si$ultan cu Rnduiala) !eo:an a co$6us o alt+ carte $ic+ sub titlul caracteristic 2
investi#aie istoric 1n care raiuni i 1n ce sens 1mraii romani) #ni i cretini) au
fost numii onti>ci sau eiscoi sub le#ea oliteistV sau dac 1n le#ea cretin suveranii
uteau > numii ierar.i sau eiscoi i 1n ce sens D()'(E.
0(&
!eo:an nu a e2itat s+ r+s6und+
la aceast+ ulti$+ 7ntrebare a@r$ativ. BAcestei re6lici 7i 6ute$ r+s6unde c+ ei nu nu$ai c+
6ot @ nu$i;i e6isco6i% ci chiar e6isco6ii e6isco6ilor.C !eo:an $ai Hoac+ din nou un sens
dublu al cuvintelor. <6isco6ul 7nse$n+ Bsu6raveghetor.C Ast:el% BSuveranul% 6uterea
suveran+ este des+vGr3it+% ulti$+% su6re$+ sau un su6raveghetor o$ni6otent% adic+% el
are autoritatea de a conda$na% de a ac;iona ca un Hudec+tor @nal 3i s+ nu 6ede6seasc+
toate autorit+;ile 3i o@ciile care 7i sunt subiect% sculare 3i ecclesiale. Jn $+sura 7n care
dre6tul unui Suveran de a conduce o@ciul 6astoral este stabilit de #u$ne2eu% @ecare
suveran legiti$ din stadiul lui este cu adev+rat e6isco6ul e6sico6ilor.C <ste un Hoc
so@sticat cu 6rivire la 7n;elesul $ulti6lu al cuvintelor. I$6resia creat+ c+ e6sco6ii cre3tini
sunt nu$i;i a3a din cau2a :unc;iei lor de su6raveghere 3i nu din cau2a o@ciului lor sau a
vredniciei. Jn realitate% !eo:an a abordat acest 6unct de vedere.
!eo:an s-a 7$6+rt+3it 3i a 6ro:esat o doctrin+ ti6ic+ acelei 6erioade 3i l-a re6etat 6e
Pu:endor:%
0((
4rotius
0('
3i Hobbes.
0(/
Jntr-un anu$e sens ei 6uteau @ nu$i;i ideologii e6ocii
410
Roz7s" istoric.estvii) "oli". radi cin) i v* "a"ovam razume b7li i narisalisia imerator7 rimi) "a"
iaz7.esvstii) ta" i ".risitanistii ontife"asami ili ar".iereiami mono#obuz.na#o za"onaV a v za"one
".ristiniasem ".ristianistii #osudari mo#ut li narc.isia eis"oi ar".ierei) i* &* "a"om*
411
Sa$uel von Pu:endor: D(,/'-(,.0E a :ost un scriitor ger$an 3i un Hurist care 3i-a 6etrecut cei $ai
6roductivi ani 7n Suedia. 0e -ure naturae et Gentium libri octo D(,)'E 3i 7n s6ecial :rag$ente din ea au :ost
6ublicate 7n (,)/% 0e oAicio .ominis et civis -u,ta le#em naturale care a :ost un tratat larg citit des6re legea
natural+. Jn 0e .abitu reli#ionis C.ritianae ad vitam civilem el a 6rocla$at su6erioritatea civil+ a statului
asu6ra isericii 3i aceast+ lucrare a sluHit ca ba2+ 6entru un siste$ de colegii a guvernului isericii din
Suedia. Pu:endor: a se$nali2at 7n Rnduielile du.ovniceti ca un educator care $erit+ s+ @e studiat.
412
Hugo 4rotius D(K*/-(,0KE a :ost un Hurist dane2 3i un $are gGnditor. Celebra sa lucrare% 0e iure belli ac
acis libris tres D(,'KE i-a adus renu$e ca B6+rintele dre6tului interna;ional.C Jn ad+ugire el a scris des6re
teologie% istorie% co$entarii biblice 3i a :ost autorul $ai $ulte 6oe$e 7n latin+.
413
!ho$as Hobbes D(K**-(,).E a :ost un e$6iricist 3i @loso: 6olitic britanic. Lucr+rile lui ca $eviatanul sau
materia) froma i uterea arlamentului) ecclesiatic i civil D(,K(E% 0e cive D(,0'E 3i 0e corore olitico
D(,KKE el a a6+rat $onarhia absolut+ ca singura :or$+ 6olitic+ :unc;ional+% i-a acu2at 6e 6a6i3ti 3i
6re2biterieni c+ au 7ncercat s+ li$ite2e 6uterile suveranilor 3i a sus;inut c+ iserica 3i statul sunt un tru6
105
6etrine. !eo:an a cre2ut cu t+rie 7ntr-un absolutis$ regalN singura BautoritateC eIist+% dar
nu eIist+ nici o autoritate duhovniceasc+ s6ecial+ DBAcesta este duhul 6ro6erit+;iiCE. <l
7nce6e din 6rinci6iul sau 6ostulatul :a$iliar Re:or$ei% cu-us re#io) e-us reli#io*
0(0
Suveranul% toc$ai ca suveran DlandsherE% este B6+str+torul a$belor table ale 6oruncilor%C
custos utri9ue tabulae* Lui 7i a6ar;ine 6lenitudinea de6lin+ a 6uterii asu6ra teritoriului lui%
Bsu6re$a;ia asu6ra unui teritoriuC Dlands.o.eitE% un atotcu6rin2+tor -us territori* Ar @
u3or s+ tras+$ chiar 7n detaliu si$ilaritatea 7ntre Rnduieli 3i acele BrGnduieliC 3i
Bstatuturi ecclesiaticeC P"irc.enordun#enQ care au :ost atGt de :recvent co$6use 6entru
noile stabilite BconsistoriiC 7n di:erite 6rinci6alit+;i de du6+ Re:or$+. Str+inii au 7n;eles
re6ede c+ a :ost Re:or$a cea care le-a i$6us 3i le-a 7$6uternicit 7n Rusia. Re$arca lui
uddeus des6re abolirea lui Petru a 6atriarhatului rus este cGt se 6oate de caracteristic+N
BYuod et ea ratione :ecit% ut se i6su$ ca6ut su6re$u$Yue ecclesiae in Russia
gubernatore$ declararet.C
0(K
Iurii Sa$arin a re$arcat corect des6re Petru c+ Bel nu
7n;elegea isericaN el nu a v+2ut-o 3i ac;iona ca 3i cu$ nu ar eIista.C Sursa Bre:or$elorC
bisericii lui Petru deriv+ din aceast+ li6s+ de sensibilitate 3i ignoran;+ religioas+.
!rebuie :+cut+ o distinc;ie 7ntre conce6;ie 3i i$6le$entare% c+ci Re:or$a lui Petru
nu a reu3it 7n 7ntregi$e. Rnduielile du.ovniceti sunt nu$ai un 6rogra$ 6entru re:or$+
X nu$ai 6rogra$ nu 3i 7$6linirea. !ot 6rogra$ul nu a :ost reali2at de6linM nu totul s-a
dovedit reali2abil. Ceea ce s-a reali2at a :ost $ai $ult sau $ai 6u;in decGt ceea ce s-a
conce6ut. BRe:or$aC a r+$as un act de corectare scular+% obligGnd tru6ul isericii s+
g+seasc+ un r+s6uns si$6atetic 7n adGncurile con3tiin;ei isericii. !eo:an 6utea obliga%
dar nu 6utea conduce. !otu3i% aceast+ BRe:or$+C a agitat 6ro:und 3i a 3ocat via;a
e$6iric+ 3i istoric+ a isericii ruse. Sub succesori lui Petru% un ast:el de stat de
B6rotec;ieC a devenit 7n ti$6 o 6ersecu;ie e$6iric+ 3i istoric+ a vie;ii bisericii ruse3ti. Sub
succesori lui Petru% un ast:el de stadiu de B6rotec;ieC a devenit 7n ti$6 o 6ersecu;ie
dureroas+ Husti@cat+ 6e ba2a securit+;ii statului 3i 6e nevoia de a ne lu6ta 7$6otriva
su6ersti;iei. Nu 6rin consens sau dorin;+ iserica nu a legiti$i2at 3i nici nu a 7n3tiin;at
re:or$a 6etrin+. Re:or$a 6etrin+ nu a trecut :+r+ contesta;ii. Jntr-o e6oc+ a investiga;ilor
3i denun;+rilor era necesar un curaH considerabil de a 6rotesta sau chiar de a ascunde un
6rieten. A 6ute un 6rotest 7n scris 7nse$na un curaH 3i o 7ndr+2neal+ $ai $are. #e aici
istoricul 6oate detecta 6rotestul 3i a @ ne$ul;u$it 7ntr-o nevoie considerabil+ de curaH
6rivitoare la o acu2a;ie scris+. Mai $ult decGt un ata3a$ent orb :a;+ de trecut a hr+nit
aceast+ li6s+ de $ul;u$ire. #evo;iunea genuin+ :a;+ de credin;+ a :+cut $ulte. #e :a6t%
$ul;i au :ost gata s+ acce6te re:or$ele 6olitice 3i s+ 7i ur$e2e 6ista% dar ei nu 6uteau
acce6ta re:or$a. Lte:an Ivaroschi
0(,
sluHe3te ca 3i cea $ai bun+ ilustra;ie. Jn B6redicileC
asu6ra c+ruia nu$ai suveranul 7i este ca6ul.
414
Aceast+ :ra2+ a 7nce6ut s+ @e :olosit+ 7n i$6eriul ger$an du6+ ridicarea luteranis$ului% cGnd dis6ute
asu6ra religiei o@ciale a 6rinci6alit+;ilor locale au i2bugnit din cau2a situa;ilor 7n care credin;a unui 6rin;
era di:erit+ de cea a subiec;ilor lui. Pacea de la Augsburg D(,KKE a stabilit 6rinci6iul c+ Bcine conduce%
aceluia 7i este religia%C un 6rinci6iu care a sluHit ca s+ a3e2e un conduc+tor te$6oral ca 3i ca6ul isericilor
6rotestante na;ionale.
415
Aceast+ re$arc+ este din cartea intitulat+ Ecclesia romana cum rut.enica irreconciliabilis DSena% ()(.E%
scris+ la invita;ia lui !eo:an 3i 6e ba2a in:or$a;ilor o:erite de el. PNota autoruluiQ. B<l a :+cut aceasta 6entru
a se 6rocla$a conduc+torul su6re$ al isericii din Rusia.C Sohann Aran2 uddeus D(,,)-()'.E a :ost un
6ro:esor la Sena 3i cel $ai versatil 3i res6ectat teolog luteran al e6ocii sale. <l a 6ublicat lucr+ri de istorie%
@loso@e% =echiul !esta$ent 3i dou+ cursuri de teologieN Institutione t.eolo#ia moralis D()((E 3i Institutione
t.eolo#iae do#maticae D()'/E.
416
Lte:an Iavorschi a :ost n+scut 7n (,K* 7ntr-o :a$ilie de $ic+ nobili$e ucrainean+. <l a studiat la Acade$ia
din Kiev 3i a :ost tri$is la di:erite colegii din Polonia 6entru a 73i 7$6linii educa;ia. Jn ti$6 ce era 7n Polonia%
el a devenit uniat% du6+ cu$ era 6ractica obi3nuit+ 6entru $ai $ul;i ru3i care studiau 7n vest 3i a :ost de6lin
7$bibat cu teologia latin+. La 7ntoarcerea sa 7n Kiev 7n (,*. el s-a convertit din nou la OrtodoIie% a devenit
$onah 3i a devenit un str+lucit $e$bru al :acult+;ii din Kiev. !ri$is la Moscova 7n ()&& 6entru a @ hirotonit
e6isco6 de Pereiaslavl% el a atras aten;ia lui Petru 6rintr-una din 6redicile lui 3i ;arul l-a nu$it $itro6olit de
106
sale P6redi9iQ 3i 7n Binstruc;iileC sale P9a2aniaQ% cu sinceritate el a s+rb+torit 7$6linire 3i
victoriile lui Petru 3i a conda$nat inter:eren;a ilegal+ 3i nedrea6t+ a autorit+;ilor seculare
7n a:acerile ecclesiale ca viol+ri ale 7ndre6t+rilor ecclesiale de c+tre ;ar. Pentru acest $otiv
Petru a 7ndurat ni3te re$arci caustice. Lte:an a r+$as 6Gn+ la s:Gr3it convins de acest
dre6t 3i datorie de conda$na 3i a 6lGnge ast:el de :a6te. <l nu a devenit atGt de li6sit de
$inte c+ 6utea uita c+ a :ost 6us 7n o@ciul harului lui #u$ne2eu 3i nu de un $onarh
suveran% considerGndu-se a @ ceva $ai $ult decGt un :unc;ionar 3i contabil al statului. Jn
orice ca2% Lte:an s-a o6us 3i a avut dis6ute cu !eo:an 3i cu ;arul nu din 6ar;ialitate :a;+ de
trecutul $oscovit sau din cau2a unei devo;iuni servile :a;+ de $odele B6a6iste.C Nici un
ca$6ion al trecutului% Lte:an a :avori2at Re:or$a. #ar el a luat 6artea isericii 7$6otriva
BRe:or$eiC 3i nu a :+cut acest lucru singur.
Jn realitate un anu$it Bce2aro6a6is$C
0()
7n duhul Re:or$ei a devenit stabilit 7n
Rusia. Mitro6olitul Ailaret al Moscovei a re$arcat c+ 2ber"onsistotium a conce6ut
$odelul 6rotestant Bcare a :ost de 6ronia lui #u$ne2eu 3i de #uhul isericii din S:Gntul
Sinod.C Observa;ia este adev+rat+. Un sinod 3i un BcolegiuC sunt $ai de re$arcat decGt
nu$ele. !otu3i% conce6;ia eI6ri$at+ 7n re:or$a lui Petru a :ost uitat+ 3i alterat+ 7n
6rinci6iu. Rnduielile au r+$as nu$ai ca un act al legisla;iei statului 3i nu au avut nici o
autoritate canonic+. A :ost alterat 3i 6ri$it cu 6u;in entu2ias$. CGnd 3i-a asu$at o@ciul%
$e$brii Sinodului au continuat s+ Hure un vot de 6re:erin;+ 7n con:or$itate cu :or$ulele
lui Petru $+rturisind 3i declarGnd c+ Monarhul 7ntregii Rusii 3i Prea S@n;itul Suveran Bau
:ost Hudec+torii @nali ai acestui colegiu duhovnicesc.C Dacest :or$ular a :ost l+sat la o
6arte% dar nu a :ost alterat% decGt nu$ai 7n (.&(E. Sinodul a o6erat ca un sinod i$6erial
Bcu autoritate garantat de Maiestatea sa ;arist+C sau Bde un decret al Jn+l;i$ii I$6eriale.C
4Gndirea 3i con3tiin;a isericii nu au devenit niciodat+ :a$iliar+ 3i nici nu a acce6tata
acest Bce2aro6a6si$%C de3i oa$eni ai bisericii 3i liberi individuali 3i care s-au dedicat cu
ins6ira;ie. Plin+tatea $istic+ a isericii a r+$as nelovit+.
Re:or$a lui Petru a re2ultat 7ntr-o 6seudo$or:o2+ 6rotestant+ 7n via;a isericii.
Acest obicei 6ericulos a :ost dobGndit 6entru che$area lucrurilor sau $ai bine 6entru
ascunderea lucrurilor% 6rin nu$e ne6otrivite. A 7nce6ut Bca6tivitatea babilonic+C a iserici
ruse. Clericii din Rusia au devenit o Bclas+ 7ns6+i$Gnt+toareC 7n ti$6ul e6ocii lui Petru 3i
s-a scu:undat 6ar;ial sau a :ost scoas+ 7n straturile sociale $ai de Hos. RGndurile de sus ale
clericilor au $en;inut o t+cere a$bigu+. Cei $ai buni clerici s-au retras 7n sine%
retr+gGndu-se 7n B6ustiurile l+untriceC ale ini$ilor lor% c+ci ni$+nui nu i s-a 6er$is s+ se
retrag+ 7n ni3te 6ustiuri reale 7n ti$6ul secolului al 3a6tes6re2ecelea. O ast:el de inhibi;ie
7ns6+i$Gnt+toare 7ntre BrGndurile clericilorC este unul dintre cele $ai de durat+ 7$6liniri
ale Re:or$ei lui Petru. Subsecvent con3tiin;a ecclesial+ rus+ s-a 6relungit 6e 7nchisoarea
dubl+ a decretului ad$inistrativ 3i a so;iei l+untrice.
III
Ria2an 3i Muro$. #u6+ $oartea lui Adrian e :ost nu$it ad$inistrator te$6orar al 6atriarhatului% o 6o2i;ie
6e care a de;inut-o 6Gn+ la disolu;ia 6atriarhatului 7n ()'( 3i a :ost su6raintendetul Acade$iei din Moscova.
Pe tot 6arcursul dru$ului s+u ca 3i ca6 no$inal al isericii ruse3ti% Ivaroschii s-a o6us re:ro$elor lui Petru 3i
!eo:an% la a c+rui consacrare e6isco6al+ a 6rotestat 7n ()(*% dar a :ost li6sit de 6utere ca s+ :ac+ ceva 7n
6rivin;a ei 7n :a;a voin;ei de @er a ;arului. <l a :ost nu$it 6re3edinte a Colegiului <cclesial Dnu$it de S:Gntul
SinodE de la 7nce6utul ei% dar nu a avut nici un rol activ 7n el 3i a $urit 7n anul care a ur$at% ()''. Latina lui
Lte:an Iavorschi s-a orientat ca 6ole$ic+ 7$6otriva 6rotestantis$ului% 5amen: ver7) care este discutat+ $ai
Hos.
417
!er$enul de Bce2aro6a6is$%C care se re:er+ la conducerea care 6oseda o autoritate su6re$+ asu6sra
isericii 3i asu6ra statului% a :ost a6licat+ de anu$i;i istorici bi2antini unde 7$6+ratul avea un control enor$
asu6ra isericii grece3ti. P+rintelui Alorovs9i i se 6otrive3te $ai $ult bisericile na;ionale 7nte$eiate de
Re:or$+% unde conduc+torul te$6oral era recunoscut ca 3i ca6ul o@cial al isericii.
107
Teo(an Procopo3ici
!eo:an Pro9o6ovici D(,*(-()/,E a :ost o 6ersoan+ 7ns6+i$Gnt+toare. Chiar 3i
a6ari;ia lui a con;inut ceva a$enin;+tor. <l era un adventurier 3i un neserios X care era
ceva obi3nuit 7n occident. !eo:an se 6are c+ este nesincer chiar 3i cu acele vre$uri cGnd
era 7ncre2+tor 7n visele l+untrice sau 7n eI6ri$area 6unctelor de vedere l+untrice. <l a
scris 7ntotdeauna cu un creion venal 3i 7n el se 6oate detecta li6s+ de onestitate 3i toate
6+r;ile :acerii sale duhovnice3ti. <l este descris $ai $ult ca un o6ortunist decGt ca 3i lider.
Un istoric conte$6oran l-a nu$it Bagentul re:or$ei 6etrine.C A+r+ s+ @e un sico:ant
!eo:an a :ost credincios 3i devotat lui Petru. <l a :ost 6ro:und entu2iast 7n re:or$ele 3i a
a6ar;inut celor cG;iva din rGndurile colaboratorilor a6ro6ia;i ai lui Petru care l-au 3i
6re;uit. O 7ntristare genuin+ este eI6ri$at+ 7n cuvGntarea :unerar+ a lui Petru 3i nu nu$ai
6entru sine. Se 6are c+ !eo:an a crescut nu$ai 7n Petru% ca re:or$ator 3i erou.
!eo:an a avut ceva calit+;i. Un o$ de3te6t 3i educat% el a :ost un adev+rat iubitor 3i
un o6onent al Bilu$inis$ului.C Atitudinea lui :a;+ de educa;ie s-a ba2at 6e servilis$. <l
cuno3tea $ulte% 7i 6l+cea s+ citeasc+. #in :ondurile 6ro6rii el a 6ri$it :onduri 6entru a
7nte$eia o bibliotec+. iblioteca a devenit valoroas+ 3i asa$blat+ cu 7n;ele6ciune Dun
inventar subsecvent avea inclus /%(.' de titluriE. !oate aceste educa;ii ne7ndoielnice au
:ost otr+vite 3i :+cute sterile de o list+ de onestitate intelectual+. BIntelectual% el cuno3tea
cre3tinis$ul 3i 7l 3tia de6lin 3i curat% dar cre3tini$sul nu a sluHit ca un 6rinci6iu guvernant
7n via;a lui. #e3te6t 3i 7n;ele6t% el a 7ncercat s+ dobGndeasc+ :ericirea :+r+ re:erin;+ la
con3tiin;a luiC DAilaret de CernigovE.
0(*
!eo:an nu a :ost un ca2 i2olat. Jn acele 2ile%
Bcon3tiin;aC a :ost 6rivit+ ca ne6otrivit+ 3i li6sit+ de esen;+ 6entru servitori.
!eo:an a studiat 3i 3i-a 7$6linit educa;ia 7n 3colile latino-6olone2e. <l a absorbit
colegiul S:Gntului Atanasie 7n Ro$a. Jn Ro$a el a studiat sub un 6seudoni$ 3i a :ugit de
acolo :+r+ nici un $otiv evident% sine ulla causa) cum scandalo ominum% $ai 7nainte de a
73i 7$6linii studiile. Jn orice ca2% el s-a 7ntors la Kiev ca un o6onent ostil 3i deschis al
Bduhului 6a6is$ului.C Ca 7nv+;+tor la Acade$ia din Kiev% !eo:an a 6redat 6oetica 3i
retorica :+r+ s+ se 7nde6+rte2e de $anualele acce6tate tradi;ional. <l a con:eren;iat 7n
6oetic+ 7n con:or$itate cu lucr+rile lui 4iovanni Pontanus
0(.
3i Iosi: Scaliger.
0'&
<l s-a
desco6erit 6e sine ca un o6onent deter$inat al stilului 6olone2 retoric 7n 6redic+. Mai
tGr2iu% 7n Rnduieli sarcastic 3i 6lin de r+utate el a a $ustrat BcuvGntul :rivolC 9ievian 3i
6olone2. !eo:an a 6redicat destul de di:erit. #e $ai $ulte ori el s-a suit la catedr+ ca s+
6redice re:or$ele lui Petru. Predicile lui au degenerat re6ede 7n 6anegirice 3i 6a$?ete
sau 7n satire 6olitice des6re r+ut+;ile 2ilei. Jn Rnduieli el sublinea2+ cu 6ro6riul stil
BdatoriaC 6redicatorului. BPredicatorii ar trebui s+ 6redice cu t+rie 3i 7nso;i;i de
argu$ente din S:Gnta Scri6tur+ des6re 6oc+in;+% regenerarea vie;ii% des6re res6ectul
autorit+;ilor% 7n s6ecial des6re autoritatea su6re$+ a ;arului 3i des6re obliga;iile @ec+rei
clase sociale.C Jn locul B6ervertirii cuvGntuluiC 6olone2% !eo:an reco$and+ ca Hrisosto$ s+
@e citit.
Cu o anu$it+ do2+ de ur+ !eo:an res6inge 7nv+;+turile ro$ano-catolice ca Bs6ectrale
3i delu2ive.C <l vorbe3te cu o $are indignare des6re acei Boa$eni 7n;ele6;i 3i Hosnici%C acei
418
Ailaret 4u$ileschi% Arhie6isco6 de Cherni9ov din (*K. 6Gn+ 7n (*,, a :ost autorul 2bzor russ"oi
du".ovnoi literatur7 DSan9 6etersburg% (**0E 3i Istoriia russ"oi servc.i DCernigov% (*0)E. A se vedea
ca6itolul = 3i nota ,*.
419
4iovanii Pontanus D(0''-(K&/E% 6olitician italian 3i gGnditor% a :ost ca6ul Acade$iei na6olitane. #ialogurile
lui des6re $oralitate% religie 3i literatur+% la :el ca 3i 6oe2ia liric+ au :ost scrise 7n ceea ce a :ost considerat
cel $ai ?uent stil latin al 2ilei.
420
Sose6h Sustus Scalinger D(K0&-(,&.E a :ost un gGnditor clavinist :rance2 3i lingvist. Mai 7ntGi nun 6ro:esor
la 4eneva 3i a6oi la Universitatea din Leiden% el a :ost cunoscut 6entru edi;iile lui a cGtorva scriitroi antici%
Poemata omnia D(,(KE 3i dou+ lucr+ri 6rinci6ale% 0e emendatione temorum D(K*/E 3i T.esaurus temorum
D(,&,. care au 7nte$eiat 3tiin;a cronologiei.
108
Bbu:oniC 3i ludima#istrii* C+rturarii ro$ano catolici X acei B$ici c+rturari care 73i 7ndoiau
li$ba lor cu latinaC X l-au ui$it. Jnv+;+tura lor su6er@cial+ a constituit un 6ericol $ai $are
decGt ignorana;a% c+ci era 6reten;ios. !eo:an a a6ar;inut lu$ii Re:or$ei din cau2a
7nv+;+turii lui B$oderne.C <l descrie de6lin teoriile secolului al 3a6tes6re2ecelea.
B!rateleleC des6re dog$atic+ au constituit lecturile lui la Acade$ia din Kiev.
!eo:an discut+ sensul corect al instruc;iei teologice din Rnduieli* Un educator de
teologie ar trebui s+ citeasc+ S:Gnta Scri6tur+ 3i s+ studie2e canoanele cu$ s+ discearn+
sensul real 3i se$ni@ca;ia Scri6turilor 3i ca 3i aHutor 7n aceast+ datorie el trebuie s+
citeasc+ asiduu c+r;ile s@n;ilor 6+rin;i% 7n s6ecial a 6+rin;ilor care% lu6tGndu-se 7$6otriva
ere2iilor di2iden;ilor% s-au dedicat scrierii des6re dog$e.
Actele sinoadelor ecu$enice au :ost angaHate. Mai $ult% c+r;ile $oderne de autori
neortodoc3i 6uteau @ :olosite cu condi;ia ca Scri6turile 3i tradi;ia 6atristic+ s+ o:ere o
$+rturie con@r$a;ional+ 7n eI6unerea acelor dog$e unde nu eIist+ nici o ne7n;elegere
direct+ 7ntre Bortodoc3iC 3i Bneortodoc3i.C BArgu$entele lor nu sunt cre2ute ca @ind
su6erioare% ci trebuie eIa$inate ca s+ deter$ine dac+ eIist+ vreo :ra2+ 7n Scri6turi sau 7n
c+r;ile 6atristice 3i dac+ au acela3i sens 6e care 7l atribuie.C !eo:an a 7n;eles Bnon-
ortodoc3iiC ca Bro$ani3tiC 3i toate avertis$entele lor sunt direc;ionate 7$6otriva teologiei
Bro$ane.C O ne7n;elegere este c+ ace3ti c+rturari de bun+ re6uta;ie Panove "oliariQ nu
6ot aHuta 7ndatoririlor 6a6ale :+r+ s+ le laude ca @ind in:ailibile.
!eo:an din risi6+ 3i 6erseveren;+ a :olosit c+r;i B$oderneC 3i BneortodoIe%C dar ele
au :ost c+r;i 6rotestante. Con:erin;ele lui teologice le a6roIi$ea2+ 6e cele ale lui Polanus
von Polasdor:% teologul re:or$at din asel.
0'(
Se 6oate detecta :olosirea co$6endiu$ului
lui Sohann 4erhard $oci communes t.eolo#ici D6ri$a edi;ie din Sena% (,(&-(,''E.
0''
Jn
sec;ia des6re #uhul S:Gnt% !eo:an 7l re6et+ 6e Ada$ [erni9ov.
0'/
Cartea lui ellar$ine
0isutationes
0'0
a :ost gata la degetele lui 3i nu a :ost 6ur 3i si$6lu res6ins+.
!eo:an 6oate @ nu$it un ei#on% dar nu un co$6ilator. <l a st+6Gnit de6lin
$aterialul lui% 6relucGndu-l 3i ada6tGndu-l la scso6ul lui. Un o$ bine educat% s-a $i3cat
liber 7n literatura teologic+ conte$6oran+% 7n s6ecial 7n scrierile 6rotestante. <l a avut
contacte 6ersonale cu teologii ger$ani. Mai trebuie s+ ad+ug+$ c+ !eo:an nu a
7$6ru$utat 6ur 3i si$6lu din scolasticis$ul 6rotestant% 7i a6ar;inea lui. Scrierile lui se
6otrivesc 7n istoria teologiei ger$an+ a Re:or$ei. #ac+ titlul e6isco6ului nu a a6+rut 7n
BtratateleC lui !eo:an% ar @ :ost $ai natural s+ 73i i$agine2e c+ au :ost scrise de un
6ro:esor de la o anu$it+ :acultate teologic+ 6rotestant+. Aceste c+r;i sunt saturate cu un
duh al Re:or$ei. Un ast:el de duh 6oate @ detectat 7n toate X 7n $intea sa 3i 7n alegerea
cuvintelor. !eo:an a6are nu ca un vestic% ci ca un occidentali2ator% un str+in. Nu este un
accident c+ el se si$;ea $ai acas+ cu str+inii% 6astorii str+ini 3i ger$ani educa;i de la
Acade$ia de Ltiin;e.
0'K
<l a v+2ut lu$ea ortodoI+ ca un str+in 3i 3i-a i$aginat c+ este un
421
!7bta#ma t.eolo#iae c.ristianae au :ost 6ublicate 7n Hanover 7n (,&.. PNota autoruluiQ. A$andus Polanus
von Polansendor: D(K,(-(,(&E a :ost liderul calvinilor conservativi din asel. <l a co$6us co$entarii la
c+r;ile =echiului !esta$ent 3i a 6rodus o traducere ger$an+ a Noului !esta$ent.
422
Sohann 4herhard a :ost un 6ro:esor luteran conservativ de teologie la Sena ale c+rui $oci communes
t.eolo#ici a :ost cea $ai autoritat siste$ teologic luteran al vre$urilor lui. <l a scris Confessio cat.olica D7n
6atru 6+r;i% (,/0-(,/)E% o a6+rare a luteranis$ului cu argu$ente luate din autori catolici% la :el ca 3i din
di:erite scrieri devo;ionale 3i eIegetice.
423
Ada$ [erni9av Dsau ChernigovschiE a :ost un c+rturar luteran care du6+ $ai $ul;i ani de studiu des6re
istoria bisericii 3i iserica ortodoI+ de est% s-a decis s+ 6lece 7n Rusia 3i s+ se converteasc+ la OrtodoIie. Jn
Cernigov 7n (,*' el a scris 0e rocesione !iritu !anctom a suo Patre care a :ost ;inut+ 7n biblioteca
Acade$iei din Kiev dar nu a :ost 6ublicat+ 6Gn+ 7n ())0 7n K^nigsberg.
424
Robert ellar$ine D(K0'-(,'(E a :ost un cardinal 7n iserica ro$ano-catolic+. 0isuatationes de
controversiis c.ristianae >dei adversus .u-us temoris .aereticos% 6ublicat+ $ai 7ntGi 7n Ro$a din (K*(
6Gn+ 7n (K./% a luat ca sino6tic+ teologia 6rotestant+ 3i cea ro$ano catolic+ 3i a :ost :olosit+ de Petru
Movil+. ellar$ine a $uncit la aceast+ co$isie care a 6rodus SiItus Cle$entine.
109
du6licat al Ro$ei. <l 6ur 3i si$6lu nu a eI6eri$entat ortodoIia% @ind absorbit de
dis6utele vestice. Jn aceste de2bateri cei care au r+$as 6Gn+ la @nal alia;i cu 6rotestan;ii.
Strict vorbind% siste$ul teologic al lui !eo:an nu a con;inut nici o instruc;ie de6sre
iseric+. #e@ni;ia isericii 6e care o o:er+ el este insu@cent+.
#u$ne2eu a voit s+ 73i uneasc+ credincio3ii% care au :ost stabili;i 7n Hristos% ca o
societate civil+ sau re6ublic+% care este nu$it+ iseric+ X in 9uandam certum reublicam
seu civitatem comin#ere) 9uae dicitur ecclesia X ca ei s+ se 6oat+ cunoa3te $ai bine% s+
73i o:ere asisten;+ $utual+% s+ se bucure 3i cu aHutorul lui #u$ne2eu s+ se a6ere 7$6otriva
du3$anilor lor.
!eo:an nu a eI6eri$entat 3i nici nu a observat realitatea $istic+ a isericii. Pentru
el iserica nu a :ost o si$6l+ uniune a asisten;ei $utuale cre3tine 3i nici o identitate de
vi2iune. O ast:el de atitudine :ace co$6rehensibil tot 6rogra$ul 3i activitatea lui 6olitico-
ecclesial+. !eo:an 73i 7nce6e titlul cu un tratat des6re Scri6turi ca i$6ecabil 3i surs+
de6lin+ 3i de6lin su@cent+ a instruc;iei religioase. A+cGnd a3a% el 7i ur$ea2+ siste$ului
teologic al lui 4erhard% a c+rui sec;ie des6re Scri6turi 7nlocuie3te 6ractic sec;iunea des6re
iseric+. !eo:an investighea2+ ardent 7$6otriva autorilor ro$ano-catolici% 7n ti$6 ce
insista 6e 6lenitudinesa 3i su@cen;a de sine a Scri6turii. Scri6tura con;ine de6lin 3i
e6ui2ea2+ de6lin 7ntregi$ea tuturor cre2urilor 3i adev+rurilor necesare. Jn teologie 3i 7n
credin;+% nu$ai Scri6tura este rinciium co#noscendii* Nu$ai Scri6tura% ca 3i CuvGnt al
lui #u$ne2eu% 6osed+ autoritate. 4Gndurile 3i re?ec;iile u$ane nu 6ot dobGndii o $ai
$are :or;+ decGt cele ale Bargu$entelorC 3i 7n $od sigur nu 6ot devenii un standart sau o
Bautoritate.C Scri6turile sunt subiectul eIege2ei 3i anali2ei. Mai $ult decGt nivelul de Hos
al ba2+rii 6rin co$entarii u$ane 3i 6rin eIege2+ 3i anali2+% cea $ai 6ro$i;+toare $etod+
este de a :olosii Scri6tura ca s+ se inter6rete2e 6e sine. Sinoadele ecu$enice 6osed+ un
dre6t subordonat de a o:erii inter6retare. Chiar 3i consesus atrum este $ai $ult
.umanium testimonium 7n ceea ce 7l 6rive3te 6e !eo:an. O ast:el de $+rturisire re6re2int+
ceva $ai $ult decGt o $+rturie istoric+ des6re trecut% des6re o6iniile isericii 7ntr-o
anu$it+ e6oc+. !eo:an reduce :unc;ia teologului la a HuIta6une 3i la aranHa teItele. Jn
acest sens% ur$Gnd 7nv+;+turilor occidentale% !eo:an vorbe3te de caracterul 3i de 7n;elesul
B:or$alC al teologiei. Pentru toat+ gra;ia lui :a;+ de Bscolastici$ulC ro$ano-catolic% !eo:an%
la :el ca $aHoritatea teologilor 6rotestan;i din secolul al 3a6tes6re2ecelea 3i de $ai de
vre$e D7nce6Gnd cu MelanchtonE% a r+$as un scolastic. Jn ciuda $arii sale :a$iliarit+;i cu
@loso@a B$odern+C Del citea #escartes% acon% S6ino2a% Leibni2 3i VolWE% !eo:an era $ult
$ai a6roa6e de Aracisc Suare2%
0',
care a avut $ul;i succesori 6rotestan;i. La un anu$it
$o$ent !eo:an 6+r+sit s:era hi6noti2atoare a 6ole$icilor teologice acade$ice vestice care
a :osili2at toat+ 6roble$atica tragic+ a de2baterilor Re:or$ei.
Jntre BtratateleC s6eciale ale lui !eo:an% nu$erele 3a6te 3i o6t tratea2+ des6re o$ul
c+2ut 3i nevinovat @ind i$6ortante 3i interesante. !eo:an a scris un alt tratat 7n rus+ 6e
aceia3i te$+ intitulat 0isuta lui Petru i Pavel desre #reul -u#*
0')
Jnv+;+turile lui !eo:an
des6re Husti@care din acest 6a$?et sluHesc ca 3i o oca2ie 6entru ca o6onen;ii s+ vorbeasc+
425
Acade$ia rus+ de Ltiin;e a :ost 7nte$eiat+ 7n San9 Petersburg la scurt ti$6 du6+ $oartea lui Petru 7n
()'K. A :ost un 6roiect $odel al c+l+toriei sale 7n <uro6a 7n ()() cGnd a discutat 6roiectul cu @loso:ul
Leibni2 3i a :ost :+cut un $e$bru onori@c al Acade$iei Arance2e de Ltiin;e. Acade$ia rus+ a :ost stabilit+
de ger$ani 3i :a6tul c+ au :ost $e$brii 6entru tot secolul al o6tGstre2ecelea a re6re2entat dou+ Hu$+t+;i de
str+ini.
426
Marele ie2uit s6aniol Arancisc Suare2 D(K0*-(,()E a scris des6re @loso@e 3i teologie 7n tonalitatea
to$ist+% cGt 3i des6re dre6t 3i 6olitic+. Suare2 a :ost un autor 6roli@c Dedi;ia Paris (*K, a lucr+rilor sale
colectate aco6ere '* de volu$eE 3i 6ute$ $en;iona aici tratatul @loso@c 6rinci6al% 0isuatationes
meta.7sicae) care a trecut 6rin (* edi;ii din secolul al 3a6tes6re2ecelea 3i a :ost larg :olosit de
universit+;ile 6rotestante ro$ano catolice.
427
Rasira Pavla i Petra o i#e neadobosomiom) scrsi 7n ()('% dar 6ublicat nu$ai 7n ())0 ca o 6arte din
lucr+rile colectate ale lui !eo:an. PNota autoruluiQ.
110
des6re B6uncte contrare isericii%C 7n stric+ciunea sa introdus+ de Botrava calvinis$uluiC
3i 7n introducerea sa la subtilit+;ile Re:or$ei 7n lu$ea rus+. Ast:el de re6ro3uri 3i
sus6iciuni au :ost de6lin Husti@cate. !eo:an a 7nce6ut dintr-o 6re$is+ strict antro6ologic+
6rin care 3i-a eI6licat tendin;ele lui ca 3i tGn+r 6entru a scoate din discu;ie orice activitate
u$an+ din 6rocesul $Gntuirii. Prin ur$are% el a li$itat se$ni@ca;ia re?ec;iei teologice.
O$ul a :ost :rGnt 3i desco6erind ca 3i c+2Gnd 7n 6+catM el a :ost 7nte$ni;at 3i cu6rins de
6+cat. =oin;a a :ost 7ncarcerat+ 3i li6sit+ de t+rie. !eo:an a 7n;eles BHusti@careaC ca 3i un
conce6t Huridic X -usati>catio forensis* Jndre6t+;irea este ac;iunea harului lui #u$ne2eu
6rin care 6+c+tosul care se 6oc+ie3te 3i care crede 7n Hristos este liber acce6tat de el 3i
declarat dre6t. P+catele lui nu 7i sunt atribuite lui% ci se a6lic+ dre6tatea lui Hristos
DBgratis Hustu$ haber et declarat non i$6utatis ei 6eccatis eHus% i$6utata vero i6si Hustitia
ChristiCE.
0'*
!eo:an accentuia2+ c+ $Gntuirea Beste reali2at+C 6rin credin;+ 3i c+ ac;iunile
u$ane nu au nici o 6utere de a 7$6linii $Gntuirea.
Nu este nevoie s+ ne angaH+$ 7ntr-o anali2+ detaliat+ a siste$ului lui !eo:an. Un
7n;eles general 6entru duhul lui l+untric este $ult $ai i$6ortant. Cu 6rivire la aceasta nu
eIist+ nici o de2batere sau e2itare des6re o conclu2ie 6otrivit+N B!eo:an a :ost un
6rotestantC DA. =. Karta3evE.
0'.
La :el au s6us 3i conte$6oranii lui. !eo@lact Loatinschi
0/&
3i
7n s6ecial Mar9tell Rodi3evschi
0/(
care a 3i scris des6re acest subiect.
0/'
A$bii au su:erit
crud din cau2a 7ndr+2nelii lor. Un o$ 7nde$Gnatic 3i inteligent% !eo:an 3tia cu$ s+ 6are2e
atacurile teologice. Stiloul lui a schi$bat i$6erce6tibil orice eI6resie a ne7n;elegerii 7ntr-o
denun;are 6olitic+ 3i el nu a e2itat s+ trans:ere dis6utele teologice cur;ii Cancelariei
Secrete.
Cea $ai 6uternic+ ar$+ a a6+r+rii de sine X 3i cea $ai de 7ncredere X a :ost
6o$enirea tuturor 7ntreb+rilor a6robate de Petru 3i 7$6+rt+3ite de o6inia lui !eo:an.
Ast:el% 6ersoana $onarhului a intrat sub atac 7n ti$6 ce o6onen;ii lui !eo:an s-au g+sit a @
vinova;i de a 7i o:ensa $aiestatea saN un subiect de investiga;ie 3i o revi2uire a Cancelariei
Secrete 3i nu o 6roble$+ de discu;ii teologice neserioase.
BPetru cel Mare% un $onarh cu ni$ic $ai 7n;ele6t 3i $ai 6uternic% nu a recunoscut
nici o ere2ie 7n 6redicile sale.C O ast:el de re:erin;+ la Petru nu a :ost o si$6l+ eva2iune%
c+ci 7n realitate Petru a :ost de acord cu !eo:an 7n $ai $ulte 6uncte de vedere. Lu6ta cu
Bsu6ersti;ia%C 7nce6ut+ de Petru% a :ost 6rocla$at+ deschis 7n Rnduial* !eo:an a scris
428
#octrina tradi;ional+ ortodoI+ a $Gntuirii st+ se6arat :a;+ de argu$entul Re:or$ei al credin;ei 3i a
:a6telor% 6resu6us aici de !eo:an. P+rin;ii ortodoc3i au v+2ut $Gntuirea 7$6linit+ 7n colaborare cu harul
du$ne2eiesc 3i libera voin;+ a o$ului% doctrina de siner#ie*
429
Anton =. Karta3ev D(*K)-(.,&E a :ost un distins rus 3i un istoric bisericesc e$igrant 3i unul dintre
7nte$eietorii Acade$iei S:Gntul Serghei din Paris. Princi6ala sa lucrare este 2c.erc.i o istorii russ"oi
erc.vi DParis% (.K.E.
430
!eo@lact Lo6atinschi% un absolvent al Acade$iei din Kiev% a :ost adus 7n Moscova 7n ()&0 6entru a 6reda
@loso@a la Acade$ia din Moscova. Mai tGr2iu a devenit 6ro:esor de teologie 3i rector D()&, 6Gn+ 7n ()''E. Jn
ciuda divergen;elor sale cu !eo:an Dla :el ca Iavorschi% el s-a o6us hirtonirii lui !eo:an 7n ()(*E Lo6atinschi a
r+$as :avorabil ;arului 3i 7n ()'' a :ost nu$it arhi$ndrit al M+n+stirii Chudov 3i un $e$bru al Sinodului 3i
7n anul ur$+tor e6isco6 de !ver. #u6+ $oartea lui Petru el a devenit o @gur+ do$inant+ 7n Sinod% 6Gn+ cGnd
a :ost arestat 3i 7nchis 7n ti$6ul J$6+r+tesei Ana. Li6sit de sus;inerea <lisabetei D()0(E% !eo@lact a $urit un
an $ai tG2iu. #es6re dis6uta lui cu !eo:an a se vedea I. Christovici% Teofan Pro"oovici i 'eo>la"t
$oatinsc.i DSt. Petersburg% (*,(E.
431
Mar9ell RodF3vschi a 6redat la Acade$ia din Kiev 7n ti$6ul 3ederii lui !eo:an 3i sub in?uen;a lui Aeo:an i
s-a o:erit 6o2i;ia ca 3i arhi$andrit al M+ns+tirii Iurev. Mar9tell a :ost un o6onent 7n?+c+rat al re:or$elor lui
Petru 3i du6+ $oartea ;arului a deschis un tac viguros asu6ra autorului acestor re:or$e% 6rinci6alul s+u
6rieten @ind !eo:an. Mar9tell% de :a6t% a $ers atGt de de6arte 7ncGt a scris o biogra@e a lui !eo:an sub titlul
de &iaa +r.imandritului de %ov#orod) ereticul Teofan Procoovici. PetrecGndu-3i $ai to;i anii 7ntre ()'K 3i
()0& 7n 7nchisoare sau eIil din cau2a vi2iunilor lui radicale% el a :ost restaurat la 6o2i;ia sa la M+n+stirea
Iurev nu$ai du6+ ce <lisabeta a urcat 6e tron 3i la scurt ti$6 du6+ $oartea sa% 7n ()0' a :ost :+cut e6isco6.
432
Re$arcile lui !eo@lct sunt continuate 7n lucrarea lui 0esre -u#ul cel bun al 0omnului P2b i#e
Gododnem bla#omQ. PNota autoruluiQ.
111
7ntotdeuna cu o verv+ deosebit+ 7$6otriva Bsu6ersti;iei.C Jn aceast+ 6rivin;+ este
deosebit+ tragico$edia &ladimir) Prin i Conductor al mnturilor slavono<ruseti)
adus de 0u.ul !fnt de la 1ntunericul necredinei la lumina Evan#.eliilor*
0//
Piesa este o
satir+ r+uvoitoare cu 6rivire la 6reo;ii B6+gGniC Pz.re7Q 3i la Bsu6ersti;iileC lor. Abund+
re:erin;e trans6arente la via;a conte$6oran+. !eo:an a urGt deschis clericii% 7n s6ecial
clericii ru3i% :a;+ de care s-a si$;it un str+in 3i o entitate se6arat+. <l a :ost un o$ ti6ic
Bilu$inis$ului%C care nu 3i-a ascuns re6ugnarea :a;+ de ritual% $iracole% ascetis$ 3i chiar
ierarhie. <l a lu6tat 7$6otriva unor de2ilu2ii ca BacesteaC cu tenacitatea unui ra;ionalist
arogant. Jn orice ca2% de3i nu era sincer 7n lu6ta sa% cel 6u;in era deschis. BUr+sc din tot
su?etul $itrele% sce6trele% sutanele% candelabrele% c+delni;ele 3i alte ast:el de $o:turi.C
Adev+rat% el a :+cut aceast+ re$arc+ 7ntr-o scrisoare inti$+ c+tre un 6rieten. Jn acel
$o$ent eIista $ult+ su6ersti;ie 7n obiceiurile 3i via;a rus+. !eo:an 3i Petru au dorit s+ se
r+2boiasc+ nu nu$ai 7n nu$ele credin;ei% ci 3i in nu$ele bunului si$; 3i a Bbun+st+rii
generale.C
Mai 7nainte de do$nia lui <lisabeta%
0/0
autoritatea guvernului 3i chiar legea statului
a eItins o anu$it+ 6rotec;ie s6ecial+ 6re:eren;ial+ :a;+ de 6rotestantis$. 4uvernul lui
Petru% nu nu$ai din considera;ii ale utilit+;ii statului 3i a totalit+;ii% era gata de $ai $ulte
ori s+ indenti@ce interesele 6rotestan;ilor cu 6ro6rile sale interese% 6roducGnd i$6resia c+
OrtodoIia este un 6rotestantis$ s6ecial% $oderat 3i ritualistic 3i c+ OrtodoIia 3i
6rotestantis$ul sunt egal reconciliate DB:aci$ille legiti$e Yue uniturC% du6+ cu$ a scris
6rietenul acade$icianul de la San9 Petersburg% 7n celebra sa carte Ecclesia #raeca
lut.eranisans) PLZbec9% ()'/QE.
0/K
Caterina II a $en;inut c+ nu eIist+ B6ractic nici o
di:eren;+C 7ntre ortodoIie 3i luteranis$N Ble culte eItRrieure est tr`s diWerent% $ais
l\<glise s\F voit rRduite 6ar ra66ort a la brutalitR du 6eu6le.C Jn ti$6ul do$niei Anei%
0/,
sub iron%
0/)
statul a creat o 6oli;+ dur+ :a;+ de iseric+.
433
&ladimir) !lavnorossi"i". stran "niaz: i ovelitel) ot neveriia tom7 v svet evan#.elsc.i
rivedenn70u".vom !viat7m* O edi;ie a unor c+rturari recen;i a lui &ladimir este o:erit+ de I. P. <re$in% ed.%
Teofan Pro"oovici( !oc.ineniia DMoscova-Leningrad% (.,(E% 66. (0.-'&,.
434
Aiica $ai tGn+r+ a lui Petru cel Mare% <lisabeta D()&.-(),'E a trecut 6e tronul rus 7n ()/& din cau2a
na3terii sale ilegiti$e Dea a :ost n+scut+ $ai 7nainte ca Petru s+ se c+s+toreasc+ cu $a$a sa% Caterina IE. <a
era 6o6ular+ 7n $ulte cercuri% cel $ai $ult 7n ar$at+ 3i du6+ $oartea Anei Ivanovei Da se vedea nota /(E o
cu6+ de 6alat 7$6otriva succesorului Anei% co6ilul Ivan =I% a 6us-o 7n cele din ur$+ 6e <lisabeta 6e tron 7n
()0(. #o$nia ei a $+rturisit o 7n?orire a :or$elor culturale vestice 7n Rusia Do6er+% balet% teatru etcE%
stabilirea 6ri$ei universit+;i ruse3ti 3i o 7nlocuire general+ a in?uen;elor ger$ane 6rotestante la curtea
:rance2ilor. #estul de 6ios 7n ascultarea cere$oniilor isericii% ea a 6us ca6+t B6ersecu;ieiC do$niei Anei.
435
Sohann Peter Kol D$ort 7n ())*E care ;inea un scaun la oratoriu 3i de istoria isericii la Acade$ia de
Ltiin;e% unde a :ost invitat 7n ()'K 6e ba2a c+r;ilor citate aici. <l a 6+r+sit Rusia o vre$e 7n ()')% du6+ cu$
s6une un coleg de la Acade$ie @indc+ era 6uternic 7ndr+gostit de Marea Prin;es+ <lisebata Petrovna% 7n
ti$6 ce su6raveghea gi$na2iul Acade$iei 3i a scris cGteva ra6oarte 6entru Acade$ieN 0e manuscritis
bibliot.ecae mos9uentis) 0e ori#ine lin#uae russicae 3i 0e l,ico slavonico con>ciendo*
436
Ana a :ost @ica v+rului Ivan% care era 3i el ;ar 6Gn+ la $oartea sa din (,.,. Jn ()(& Petru s-a c+s+torit cu
ducele de Courland Dun $ic stat vasal 6olone2 din Marea altic+E 3i chiar dac+ so;ia sa a $urit la 7ntoarcere
din c+l+torie Petru a :ost din 6unct de vedere 6olitic gr+bit s+ 73i :ac+ ne6oata suveran+ a acestei arii
strategice. Ana a tr+it 7n Courland% de2onorat+% singur+ 3i 6lictisit+% 6Gn+ cGnd o cri2+ a succesiunii 7n tronul
rus din ()/& i-a adus 6e $arii de$nitari ai Rusiei 7n Courland 6entru a 7i o:erii tronul% cu condi;ia ca ea s+
acce6te anu$ite li$ita;ii ale 6uterilor ei. <a a :ost de acord% a :ost 7ncoronat+ 7$6+r+teas+% a renun;at la
toate li$ita;iile 6uterilor ei 3i a 7nce6ut s+ conduc+ autocrat. #in cau2a trecutului ei 3i a cli$atului 7n care a
aHuns la 6utere Ana a :ost 6er$anet sus6icioas+ de intrigile 7$6otriva ei 3i a guvernului 6e care 7l re6re2enta
care a devenit curGnd un Bstat 6oli;ie.C Punctul de vedere tradi;ional al do$niei ei este Bo e6oc+
7ntunecoas+C din istoria Rusiei 6e cGnd s:+tuitorii ger$ani conduceau guvernul. Acest 6unct de vedere a :ost
substan;ial alterat de istoricii recen;i% dar 7n orice ca2% 7n acest $o$ent iserica din aceast+ 6erioad+ a avut
de 6urtat un Hug greu 3i adesea crud.
437
<rns Sohann iron D(,.&-()''E a :ost un Courlander care a sluHit la curtea Anei 6e cGnd era duces+ acolo
3i a venit la Moscova ca 3i iubitul ei 6e cGnd a devenit 7$6+r+teas+. <l este v+2ut ca 3i conduc+torul real al
Rusiei din ti$6ul do$niei ei Dde aici ter$enul de Bironovc.ina care descrie aceast+ 6erioad+E% dar istoricii
112
<i au atacat evlavia 3i credin;a noastr+ ortodoI+% dar 7ntr-un ast:el de :el c+ un ast:el
de 6reteIt ei 6+reau 7nr+d+cina;i 7ntr-o su6ersti;ie :a;+ de cre3tinis$. Mul;i clerici 3i chiar
un $are nu$+r de $onahi educa;i au :ost de6u3i% tortura;i 3i eIter$ina;i sub aceast+
6reten;ie_ #e ceO Nu se aude nici un r+s6uns cu eIce6;ia aceluia c+ este o 6ersoan+
su6ersti;ioas+% un bigot% un i6ocrit% o 6ersoan+ care nu este bun+ la ni$ic. Aceste lucruri
n-au :ost :+cute cu viclenie 3i cu sco6% 6entru ca s+ eItir6e2e 6reo;ia ortodoI+ 3i s+ o
7nlocuiasc+ cu o nou+ li6s+ de 6reo;ie Pbezoovc.inaQ.
A3a este 6redicatorul elisabetan A$bro2ie Iu3chevici
0/*
7n colec;ia sa din ti$6ul
do$niei Anei. Petru a devenit ne$ul;u$it de Lte:an Ivorschi 6entru c+ a ridicat subiectul
lui !veritinov
0/.
3i 6entru a@r$a;ia lui critic+ des6re 6unctele de di:eren;+ 7ntre ortodoIie
3i luteranis$. Piatra credinei PMa$en verFQ
00&
a :ost 6ersecutat+ 3i su6ri$at+ toc$ai
@indc+ con;inea o in:or$a;ie 6ole$ic+ cu 6rivire la Re:or$+. Pentru acest $otiv% chiar 3i
acei ortodoc3i care nu aveau si$6tie sau entu2ias$ 6entru latinsi$ul lui Iavorschi i-au
6re;uit $unca. Po3ocov a :ost un ast:el de ortodoI.
Cartea Piatra credinei co$6us+ de Prea S@n;ia Sa Mitro6olitul de Ria2an Lte:an
Iavorschi de binecuvGntat+ 6o$enire ar trebui 6ublicat+ cu sco6ul de a a@r$a credin;a 3i
de a o 6+stra :a;+ de luterani% calvini 3i al;i iconocla3ti. Cinci sau 3ase co6ii ale ei ar trebui
tri$ise la @ecare 3coal+% 6entru ca cei care as6irau la 6reo;ie s+ 6oat+ 6ri$ii aceast+
iatr a 6o$enirii cu sco6ul de a 6utea tri$ite ni3te re6lici la orice 7ntrebare.
Po3cov a :ost 6uternic 7ngriHorat 3i con:u2 de acest 6ericol Biconoclast%C al unei
teoreti2+ri luterane li6site de sensC 3i de B7n;ele6ciunea 6uturoas+C a luteranis$ului. <l a
sus;inut entu2iast re:or$ele lui Petru% dar nu a cre2ut c+ era necesar sau 6osibil s+
res6ing+ 6ro6ria sa religie str+$o3easc+ de dragul unei ast:el de renov+ri sau 6entru
Bbun+starea general+C sau de a o 7nlocui cu ceva nou conce6ut 3i su6er@cial. Indi:erent
cGt de viguros a criticat !eo:an% Petru 3i Posacov ignoran;a religioas+ 3i su6ersti;ia
oa$enilor% chiar 3i a clericilor% la :el ca 3i nedre6tatea 3i s+r+cia do$inante. <l a insistat
6e introducerea general+ a 3colilorM a cerut Babilitatea de a citiC P#ramatisc.es"oe
razumenieQ 6entru cei care c+utau s+ devin+ diaconi 3i i-a invitat 6e cei care voiau s+
dobGndeasc+ o via;+ $onahal+ ca s+ studie2e 3i Bs+ devin+ abili 7n dis6ute.C Idealul lui
Poso3cov a r+$as Bvia;a religioas+C 3i nu cea laic+ sau secular+. Ast:el% 7n ciuda
latinis$elor lui Lte:an Ivaroschi% Poso3cov a si$;it o a6ro6iere 3i o 7ncredere 7n el. Mai
6resus de orice% Lte:an i-a o:erit ni3te $ateriale de succes.
$oderni di:er+ cu 6rivire la conteItul serios al acestei in?uen;e. Jn ()/) el a :ost :+cut duce de Courtland 3i
la $oartea Anei a :ost 6us sub arest de rivalii s+i 3i eIilat. Caterina II a restaurat-o la ducat 7n (),/% unde 3i-
a tr+it restul 2ilelor 7ntr-o obscuritate lini3tit+.
438
A$bro2ie Iu3chevici D(,.&-()0KE a :ost binecunoscut% un 6redicator de ;inut+ 7nalt+ 3i din ()0& 6Gn+ la
$oarte arhie6isco6 de Novgorod. Ironic% el a venit la 6utere 7n ti$6ul do$niei Anei 3i a :ost un o6onent
6olitic al <lisabetei% dar cGnd aceasta a devenit 7$6+r+teas+ el s-a 6oc+it de 6rostiile lui. Ca Arhie6isco6 de
Novgorod el a v+2ut 3coala $itro6olitului Iov 3i a de2voltat-o 7n 6ri$ul se$ninar al lui la Novgorod.
439
#$itrii <vdochi$ovici !verti$ov a :ost un doctror 3i un o$ de 3tiin;+ care avea $ul;i 6rieteni 7n subirbile
ger$ane% unde a devenit :a$iliar cu lucr+rile lui Luther. !recutul lui 3tiin;i@c 3i in?uen;ele lui 6rotestante l-a
dus la negarea $o3telor% $inunilor 3i a cinstirii icoanelor 3i s+ sus;in+ c+ iblia este singura surs+ de
autoritate religioas+. A :ost s+ renun;e 3i eventual s-a 7ntors la vechea ortodoIie% dar 6rocesul a ;inut cG;iva
ani 3i a creat rivalit+;i 3i ani$o2it+;i la cel $ai 7nalt nivel 7ntre guvernul lui Petru. La 6roces un student de la
Acade$ia din Moscova l-a acu2at de 6rotestantis$ 3i c+ este liber cuget+tor 7n ()(/% !veritinov a :ost
denun;at ca @ind sursa acestor ere2ii. MergGnd 7n San9 Petersburg s-a 6us sub griHa senatului Dca 3i organ
eIecutiv al lui Petru% nu ca 3i o cor6 legislativE% care l-a g+sit ortodoI 3i l-a :or;at 6e Ivorschi s+ @e de acord.
Iavorschi a a6elat direct la Petru% care de3i ne7ncre2+tor 7n si$6atia sa :a;+ de ideile lui !vertinov% nu 6utea
tolera ru6tura de autoritate con;inut+ 7n el 3i 7n cel din ur$+ !veritinov a :ost conda$nat 7n ()(,. Aceast+
a:acere l-a l+sat 6e Petru ne$ul;u$it :a;+ de Iavorschi @indc+ a a6elat la ca6tele lor 3i l-a l+sat 6e Iavorschi
dis6erat de 6osibilitatea de a :unc;iona cu alte autorit+;i.
440
Cartea lui Iavorschi Piatra credinei a :ost scris+ 6robabil 7nc+ din ()(/.
113
Jn acest :el de circu$stan;ele s-a des:+3urat Lte:an% scriind teologie 6e ba2a lui
ellar$ine% 7n acela3i :el a :ost ca6abil s+ a6ere iserica Rus+ de introducerea Re:or$ei.
Aceste circu$stan;e au devenit atGt de co$6leIe ast:el c+ soarta teologiei ruse3ti din
secolul al o6tGstre2ecelea a :ost re2olvat+ 7ntr-o de2batere eItins+ 7ntre ei#onii
scolaticis$ului ro$ano-catolic al 6ost-re:or$i3tii scolasticis$ul 6rostestant. !eo:an a ie3it
victorios din controvers+M dar nu a :+cut aceasta i$ediat. #in cau2a unei iner;ii istorice%
tradi;ia ro$ano-catolic+ de $ai 7nainte a 6ersistat 6Gn+ la $iHlocul secolului% chiar 3i 7n
noile create 3coli. Noile idei au cG3tigat 6revalen;+ cu greu. !eo:an a cucerit ca un
c+rturarM a :ost o victorie 6entru teologia 6rotestant+ scolastic+.
IV
#colile ecclesiale din secolul al opt.stre*ecelea
Jn sec;iunea Re#ulamentelor intitulat+ B7nv+;+tori 3i studen;i 7n institu;iile teologiceC
!eo:an sublinea2+ un 6rogra$ coerent 3i ra;ional al educa;iei noilor 3coli. BCGnd nu eIist+
lu$ina 7nv+;+turii nu 6oate eIista nici o rGnduial+ 7n iseric+M de2ordinea 3i su6ersti;iile
vrednice de ridiculari2are sunt de neevitat ca 3i disensiuni 3i ere2ii li6site de sens.C
Acade$ia de la Kiev a r+$as $odelul lui !eo:an. <l a 6ro6us stabilirea $odelului
BAcade$ieiC 6entru $area Rusie. O ast:el de 3coal+ era uni:or$+ 3i general+% durGnd
cG;iva ani 3i avGnd $ai $ulte clase. !oate clasele 6rogresau 7$6reun+. Lcoala ;intea la o
educa;ie general+ 7n @loso@e 3i teologie :or$Gnd 6iatra din ca6ul unghiului. Jn leg+tur+ cu
acade$ia s-a deschis un se$inar 3i ea a :ost o 3coal+ ba2at+ 6e Bnivelul $onahal.C #u6+
esti$+rile lui !eo:an% aceasta a $arcat 6unctul de 6lecare. Jnc+ odat+ el se ba2ea2+ 6e
eIe$6lul sau eI6erien;a vestic+ Daceste lucruri au devenit subiectul re?ec;iei 7n ;+rile
str+ineE. <l a avut 7n $inte colegiul S:Gntul Atanasie din Ro$a unde a studiat.% via;a
se$inarului a :ost i2olat+ cu cel $ai $are e:ort 6osibil 6entru a o :ace s+ @e se6arat+ de
restul isericii DBnu 7ntr-un ora3 ci a:ar+CE dincolo de in?uen;a 6+rin;ilor 3i a tradi;iei.
Nu$ai 7n acest :el se 6utea cre3te 3i educa o nou+ ras+ de oa$eni. BO ast:el de via;+ a
tinerilor 6+rea su6+r+toare 3i si$ilar+ 7nchisorii. #ar 6entru 6ersoana care devine
obi3nuit+ cu o ast:el de via;+% chiar 3i un an% ar @ $ai 6l+cut+M du6+ cu$ 3ti$ din
eI6erien;a noastr+ 3i a altora.C
!eo:an a 7ncercat i$ediat s+ stabileasc+ un ast:el de se$inar 3i 7n ()'( a deschis o
3coal+ la casa sa din Kar6ova. Lcoala era nu$ai 6entru clasele 6ri$are. Str+inii% inclusiv
acade$icianul 4ottlieb aFer
00(
3i Sellius
00'
au 6redat aici. Lcoala a :ost abolit+ 3i !eo:an a
$urit. Acade$ia din [aiconos6aschi din M+n+stirea [aiconos6aschi din Moscova a devenit
6rinci6ala 3coal+ din Marea Rusie. Prin ()&& sau ()&(% a :ost recunoscut+ deHa du6+
$odelul 9ievian ca 3i o 3coal+ latin+ sub 6rotec;ia lui Lte:an Iavorschi. Patriarhul #ositei
441
Istoricul 3i @lologistul 4ottlieb Siegrid aFer D(,.0-()/*E a :ost educat la Universitatea din K^nigsberg 3i
a de;inut scaunul de antichit+;i 3i li$bii orientale la Acade$ia de Ltiin;e 7n San9 Petersburg. Jn Rusia el a
reali2at ni3te lucr+ri deosebite 7n do$eniul geogra@ei 3i al istoriei% a co$6ilat un dic;ionar chine2esc 3i a
scris o istorie a Rusiei. <l nu a 7nv+;at niciodat+ s+ citeasc+ rus+ 3i istoria sa se ba2a 6e surse bi2natine 3i
scandinave 7n traduceri ruse3ti 3i ast:el a aHutat la stabilirea Bteoriei nor$aisteC 7n istoriogra@a rus+% ca 3i
cu$ tot cea ce ar @ de interes 6olitic 3i cultural 7n Rusia antic+ 6rovenea de la co$ercian;ii varangieni care
3i-au stabilit conducerea asu6ra triburilor slave 6ri$are.
442
Ada$ ur9hard Sellius D$ort 7n ()0,E% un dane% a :ost student al lui uddeus la Sena. <l a venit 7n Rusia 7n
()'' 3i a 6redat latina la 3coala lui !eo:an 3i $ai a6oi a sluHit ca 3i 6ro:esor 7n Moscova% 7n San9 Petersburg
la Acade$ia de Ltiin;e 3i la Se$inarul AleIander Nevschi. Jn ()00 s-a convertit la ortodoIie 3i a devenit
$onah 7$6reun+ cu Nicodi$. A :ost cunoscut restului genera;ilor de ru3i din cau2a lucr+rilor lui istorice 3i
bibliogra@ce% cel $ai $ult% !c.ediasma litterarium de scritoribus) 9ui .istoriam olitico ecclesiasticam
Rossiae illustratunt DRavel% ()/,M traduc+tor rus din Moscova% (*(KE% Istorisc.oe zeralo rossisc.i".
#osudarei D6ublicat 7n latin+% cu traducere rus+ din Moscova% ())/E 3i 0e rossorum .ierarc.ia) care nu a :ost
niciodat+ 6ublicat+ dar a :ost :olosit+ de al;i istorici ru3i.
114
al Ierusali$ului
00/
l-a $ustrat @indc+ a introdus B6redarea latin+C. Jntre ti$6% ie2ui;ii din
Moscova% care 3i-au 7nte$eiat 6ro6ria 3coal+ 6entru @i aristocra;ilor $oscovi;i% au
co$entat destul de :avorabil cu 6rivire la ea. Studen;ii din a$bele 3coli au $en;inut rela;ii
6rietene3ti 3i au reali2at conversa;ii c+rtur+re3ti unite. Se 6are c+ 6entru o vre$e Lte:an a
avut bune rela;ii cu ie2ui;ii.
!o;i 7nv+;+torii de la Acade$ie au venit din Kiev 3i 7ntre ei se a?a 3i !eo@lact
Lo6atinschi care ar $erita o aten;ie s6ecial+. Mai tGr2iu% 7n ti$6ul do$niei Anei% a devenit
Arhie6isco6 de !ver 3i a avut $ult de su:erit din cau2a acestui o$ viclean. A su:erit din
cau2a lui !eo:an% 6e care l-a acu2at 3i atacat de 6rotestantis$. !eo@lact avea cuno3tin;e
largi 3i un duh r+2vr+tit% dar era un teolog scolastic ti6ic. Con:erin;ele lui 7i ur$au lui
!o$a de AYuino. <l a su6ravegheat 6ublicarea Pietrei credinei a lui Iavorschi.
000

La nivel general% 3colile din acea 6erioad+ din Marea Rusie au :ost create 3i deschise
nu$ai de ierarhii din Ucraina. DA eIistat o vre$e cGnd nu$ai ucrainienii 6uteai devenii
e6isco6i 3i arhi$andri;iE. <i au 7nte$eiat 3coli latine 7n tot locul du6+ $odelul celor 7n
care au studiat ei. #e obicei ace3ti ierarhi au adus 7nv+;+tori Duneori chiar BeItrac;ii
6olone2eCE din Kiev 3i i-au che$at a:ar+. S-a $ai 7ntG$6lat c+ 6Gn+ 3i studen;ii au :osta
adu3i din Ucraina. O ast:el de e$igra;ie de ucrainieni a :ost 6rivit+ 7n Rusia ca 3i o inva2ie
str+in+. Jn sensul cel $ai direct 3i $ai literar% re:or$a lui a 7nse$nat Bucraini2areaC din
istoria acestor 3coli ecclesiastice. Noua $are 3coal+ ruseasc+ a :ost dublu str+in+
studen;ilor eiN a :ost o 3coal+ de Beduca;ie latin+C 3i de 7nv+;+tori Bchercasiani.C
[na$enschi :ace acest 6unct re$arcabil 7n cartea sa des6re 3colile ecclesiale ale secolului
al o6tGstre2ecelea.
Studen;ilor acestor 7nv+;+tori li se 6+rea c+ str+inii au c+l+torit de la un teritoriu
7nde6+rtat% du6+ cu$ 6+rea Ucraina acelor vre$uri. Ucraina 73i avea 6ro6riile obiceiuri%
conce6;ii 3i chiar educa;ie% cu6lat cu un cuvGnt care era 6u;in 7n;eles 3i str+in $arii urechi
ruse3ti. <i nu nu$ai c+ nu au voit s+ se ada6te2e la tinere;ea 6e care au voit s+ o educe
sau din ;ara 7n care au locuit% dar ei i-au considerat 6e ru3i ca barbari. !ot ceea ce
a6ar;inea de Ucraina a devenit obiectul cen2urii 3i al voio3iei. <i au devenit obiectul
cen2urii 3i al voio3iei.
<Iist+ o eviden;+ direct+ c+ $ul;i din ace3ti e$igran;i au r+$as neobi3nui;i cu
dialectul rusesc 3i au vorbit constant ucrainean+. Aceast+ situa;ie a alterat nu$ai 7n
ti$6ul do$niei Caterinei II. Jn acel $o$ent cGteva genera;ii de indigeni $ari% dar nu a
7ncetat de a @ o colonie.
A+r+ eIagerare 6ute$ s6une c+ Bcultura care a tr+it 3i a crescut 7n Rusia din 2ilele
lui Petru 7nainte a :ost continuitatea organic+ 3i direct+ nu a tradi;iei $oscovite ci al
culturii 9ieviene sau ucrainieneC DPrin;ul N. S. !rube;9oiE.
00K
Mai trebuie :+cut+ o
re2ervareN o ast:el de cultur+ a :ost $ult 6rea arti@cial+ 3i introdus+ cu :or;a @ind descris+
ca o Bcontinuare organic+.C
O con:u2ie considerabil+ 3i o li6s+ de organi2are a 7nso;it construc;ia noilor 3coli. Pe
6ri$ 6lan 3coala era o Bclas+C obligatorie 6entru Bclerici.C Co6ii clericilor au :ost recruta;i
cu :or;a% ca solda;ii% cu a$enin;area cu 7nchisoarea% au :ost inclu3i 7n ara$t+ 3i la 6ede6se
:+r+ $il+. Jn Ucraina% din contr+% 3colile au avut un caracter de $ai $ulte clase. Clerul din
Ucraina nu a devenit segregat 7ntr-o clas+ distinct+ decGt nu$ai 7n do$nia Caterinei. Jn
443
Patriarhul #ositei 3i-a eI6ri$at 7ngriHorarea asu6ra in?uen;elor latine din Rusia cu $ai $ulte oca2ii. #e3i
el i-a tri$is 6e :ra;ii Li9hud la Moscova ca s+ deschis+ aici o Acade$ie% el i-a denun;at atunci cGnd au
introdus latina 7n curiculu$. Mai tGr2iu el a 6rotestat 7n :a;a hirotonirii lui Iavorschi 6entru scaunul din
Ria2an 3i l-a averti2at 6e Petru s+ nu aduc+ ucrainieni 7n scaunele ruse3ti. #es6re acest ierarh redutabil a
vedea ca6itolul II% nota '&&.
444
!cienia sacra D()&0-()(&E care eIist+ 7ntr-un $anuscrisM c:. Iaisc.i% Koro9ovschi PNota aut6ruluiQ.
445
Nicoale Sergheevich !rube;9oi D(*.&-(./*E a :ost un rus binecunoscut 3i un istoric e$igrant al literaturii
slave 3i un c+rturar lincvist general. Princi6ala sa lucrare este GrundzH#e der P.onolo#ie D=ienna% (./.E.
115
ad+ugare la Acade$ia din Kiev% colegiul Khra9ovia o:er+ un eIe$6lu caracteristic.
Jnte$eiat ca un se$inar 7n ()'' de <6i:anie !i9horschi
00,
3i cu $are aHutor $aterial de la
:a$ilia 4oli;Gn% 3coala a :ost reorgan2at+ 7n ()',. Uneori a :ost nu$it+ acade$ia
tihonarian+. Clasa de teologie a :ost inaugurat+ 7nc+ din ()/0.
Jn orice ca2% ierarhia era obligat+ s+ stabileasc+ noi 3coli 3i s+ :ac+ aceasta 6e
cheltuiala unei $+n+stiri sau a unei biserici locale. Aceste 3coli au :ost 7nte$eiate din
considera;ii 6ro:esionale Bcu n+deHdea 6reo;iei%C 6entru crea;ia 3i educa;ia unui noi ti6 de
clerici. Curicu$ul lor o:erit 6entru educa;ia general+ cu teologia se studia nu$ai 7n
ulti$ul an. Pu;ini au de6+3it curicu$ul lung 3i di@cil 6entru a aHunge la clasa lor.
MaHoritatea au 6+s+rit se$inariile :+r+ de nici un angaHa$ent teologic. Nu nu$ai studen;ii
au 6lecat $ai de vre$e DBdin cau2a inca6acit+;ii de a 7nv+;aC sau Bdin inca6acitatea de a
7n;elege lec;iileCE. Arecvent studen;ii $ai buni au :ost lua;i de Bco$anda$entul civilC
Psve"aia "ommandaQ cu sco6ul de a c+uta alte sluHbe sau 6ur 3i si$6lu 6entru a intra 7n
BrGndul birocra;iei.C Pe tot 6arcursul secolului al o6tGstr+2ecelea 3colile ecclesiastice au
:or$at singurul siste$ durabil 3i eItensiv.
<I6ansiunea 3i de2voltarea unor ast:el de leg+turi de 3coli 6e $ai $ulte clase 6+rea
o datorie i$6osibil+ 3i a :ost evitat+. Mai 6resus de orice% nu$+rul necesar de educatori
nu 6utea @ g+sit sau dobGndit% 7n s6ecial 6ro:esori educa;i 7n cea $ai 7nalt+ educa;ie
Dteologie 3i @loso@eE. Jn orice ca2% nu$ai 6atru din cele dou+2eci3i3ase de se$inarii s-au
deshis $ai 7nainte de ()K& 6redGnd teologie 3i 7nc+ 6atru au o:erit @loso@e. #in cau2a
li6sei de 7nv+;+tori% aceast+ situa;ie s-a 7$bun+t+;it 7ncet chiar 3i la se$inarul AleIander
Nevschi 7n San9 Petersburg.
00)
Nu$irea studen;ilor s-a dovedit di@cl+% de3i e3ecul de a
a6are a :ost tratat cu de2ertarea din ar$at+.
Un stat 6oli;ie nu trage nici o distinc;ie 7ntre studiu 3i serviciu. <duca;ia este 6rivit+
ca o :or$+ de serviciu sau datorie. Studentul Dchiar 3i cel $ai tGn+rE era 6rivit ca un
servitor care renun;a la obliga;ile lui 3i obligat s+ 7nde6lineasc+ toate datoriile care 7i
a6ar;ineau biroului lui sub a$in;area conda$n+rii cri$inale 3i nu nu$ai cu 6edea6sa.
Ast:el% nu$ai cu cea $ai $are re2isten;+ chiar 3i cei dintre $ai 6u;in ca6abili b+ie;i
D7nclusiv b+ie;i delicven;i% cru2i 3i violen;i 7ntr-un $od brutalE acu2a;i de citarea 7n
serviciul educativ cGnd aceasta se 7ntG$6la% solda;ii le 7nlocuiau educa;ia. BJn aceste sens%
se$inari3tii au devenit @ii solda;ilor bisericii Per"ovnie "antonist7Q.C Cei care nu a6+reau%
cei care dis6+reau sau cei care doreau au :ost 6rin3i 3i tri$i3i 7na6oi cu :or;a X uneori 7n
lan;uri X B6entru acest antrena$ent 3i testa;i ca 6ortreti2a;i 7n Rnduielile du.ovnicetiC.
!oate aceste $+suri au e3uat s+ deteriore2e 6e de2ertori. Su$+tate din se$inar :ugea 3i
lista clasei con;inea intrarea e6ic+N semer fu#itious*
Ast:el de 6lec+ri s+lbatice de c+tre studen;i 3i asocia;ii lor de c+tre al;ii nu a re2ultat
dintr-o calitate 7ntunecat+% lene sau obscurantis$ din 6artea clericilor. Motivul res6ingerii
educa;iei lor nu a derivat dintr-o calitate ignorant+ sau su6ersti;ioas+ a clericilor% o to6ic+
6e care Petru 3i !eo:an au res6ins-o. Motivul const+ 7n :a6tul c+ noua 3col+ rus+ era
str+in+ 3i eIotic+N o colonie nea3te6tat+ 6olone2o-latin+ a 6e teritoriul clericilor ru3i. Chiar
3i din 6artea 6unctului de vedere B6ro:esionalC o 3coal+ 6oate devenii ne:olositoare.
4Gndirea 6ractic+ nu a detectat nici un bene@ciu 7n gra$tica latin+% 7n Bar$a
$anieris$elorC dobGndit+ 7n se$inarii 3i a e3uat s+ desco6ere orice $otive de a abandona
vechile c+i :a$iliare de 6reg+tire 6entru 7ndatoririle 6astorale de a acas+ 7n schi$bul unor
446
<6i:anie !i9horschi% ca arhi$andrit din Chernigov% a :ost e6isco6 de elgorod din ()'' 6Gn+ la $oartea sa
7n ()/(. <l a 7nte$eiat 3coala de li$b+ ruseasc+ 3i a6oi aceast+ 3coal+ a :ost trans:or$at+ 7n ()'K 7ntr-un
se$inar slavono-greco latin la San9 Petersburg.
447
M+n+stirea AleIander Nevschi a :ost 7nte$eiat+ 7n ()(&. Petru a inten;ionat s+ devin+ un centru 6entru
clericii din Rusia 3i a 6oruncit ca to;i arhi$andri;ii 6entru toate $+n+stirile ruse3ti s+ locuiasc+ $ai 7ntGi
aici% unde ;arul 7i 6utea ins6ecta $ai des. Jn ()'( s-a 7nte$eiat o 3coal+ de gra$atic+ de Aeodosie Ianovschi%
a6oi aceast+ 3coal+ a :ost trans:or$at+ 7ntr-un Se$inar latino-slavo-grec din San9 Petersburg.
116
c+i ne:a$iliare 3i 7ndoielnice. A r+$as s+ se dovedeasc+ cine era cel $ai bine 6reg+tit
6entru via;a de clericN 6sal$istul care a sluHit 7n biseric+ din co6il+rie 3i a 7nv+;at s+
citeasc+ 3i s+ cGnte 3i rutina liturgic+ sau 6ractica c+rturarului latin care a 7nv+;at cGteva
in?ec;ii latine 3i cGteva cuvinte din vocabular. D[na$enschiE.
Jn 3colile latine% studen;ii au :ost ne:a$iliari cu slavicii 3i chiar cu teItele
scri6turistice :olosite 7n ti$6ul lec;iilor lor care au :ost 6re2entate 7n latin+. 4ra$atic+%
retoric+ 3i 6oetic+ care au studiat latin+. Retorica 7n rus+ a venit $ai tGr2iu. Jn $od destul
de 6e 7n;eles% :+r+ de 7ncredere 6+rin;ii 3i-au tri$is co6ii Bcre2Gnd c+ vor @ tortura;i%C 7n
ti$6 ce co6ii 6re:erau 7nchisoarea dac+ aceasta 7nse$na schi$barea dintr-un ast:el de
serviciu educa;ional. I$6resia a :ost c+ aceste noi 3coli introduse% dac+ nu alterau
credin;a cuiva 7i 7nlocuiau na;ionalitatea.
Jn ti$6ul do$niei lui Petru% Rusia nu a dobGndit Bte$eliile educa;ionaleC 6entru
cultura euro6ean+% ci nu$ai rutina vestic+. Aceast+ rutin+ a :ost introdus+ 6rin $+suri
obligatorii 3i ast:el de $+suri s-au dovedit a @ din 6unct de vedere $oral li6site de te$elii%
7n s6ecial 7n Bs+r+cia total+%C adic+% 6rin destitu;ia care a 6redo$inat 7n 3coli 7nc+ de la
7nce6utul secolului al nou+s6re2ecelea. Mitro6olitul Ailaret al Moscovei% vorbind des6re
6ro6riile 2ile la 3coal+% a re$arcat c+ co6ii clericilor Bde la clasele de Hos la cele de sus s-
au 6reg+tit 6entru serviciul isericii $ai $ult din noroc 3i 7ndurare decGt @indc+ 6osedau
orice avantaH $aterial.C Jn a doua Hu$+tate a secolului% aceast+ situa;ie s-a 7$bun+t+;it 3i a
do$inat un ton $ult $ai 6edagogic. Chiar 3i :rance2ii au devenit o 6arte din curiucu$ul.
Idealul a desco6erit cu greu re?ec;ie 7n via;+.
Stabilirea de 3coli a constituit :+r+ 7ndoial+ un 6as 6o2itiv. !otu3i% trans6lantul de
3coli latine 7n terenul rus a se$ini@cat o ru6tur+ 7n con3tiin;a isericiiN o 6au2+ care
se6ara Beduca;iaC teologic+ de eI6erien;a ecclesial+. Aisura se 6utea si$;ii atunci cGnd
cineva se ruga 7n slavon+ 3i teologhisea 7n latin+. Aceia3i Scri6tur+ care se citea 7n clas+
7ntr-un li$baH interna;ional 7n latin+ se 6utea au2ii 7n slavon+ 7n catedral+. Aceast+ ru6tur+
nes+n+toas+ din con3tiin;a isericii ar @ 6utut @ cea $ai tragic+ consecin;+ a e6ocii
6etrine. O nou+ Bcredin;+ dual+%C a :ost creat+. B#intr-o dat+ unii au $ers la ger$ani%
l+sGndu-i 7ntr-un i$6asC DHer2enE.
00*

Construc;ia cultural+ era vestic+M chiar 3i teologia era vestic+. Jn secolul al
o6tGstre2ecelea ter$enul de educa;ie dese$na de obicei Berudi;ieC c+rtur+reasc+. Aceast+
erudi;ie teologic+ a secolului al o6tGstre2ecelea a 3colilor latine a 7nce6ut s+ @e 6rivit+ D3i
nu :+r+ $otiveE ca un ele$ent str+in 3i su6er?uu 7n via;a 3i obiceiurile isericii% care nu
r+s6undea la nevoile organice. O ast:el de erudi;ie nu era neutr+. !eologia studiat+ du6+
siste$ul lui !eo:an a re2ultat 7n toate 6roble$ele @ind 6us+ 3i v+2ut+ din 6unctul de
vedere 6rotestant. !rans:or$area 6sihologic+ a 7nso;it aceast+ nou+ erudi;ieM di$ensiunea
duhovniceasc+ a :ost Bre:or$at+.C Nu a :ost cel $ai 6uternic $otiv 6entru li6sa de
credin;+ 7n indi:eren;a obstinat+ :a;+ de cultura teologic+ care nu era 7nc+ de6lin+ 7ntre
cercurile $ai largi ale congrega;iei 3i chiar 7ntre clericiO Acesta este $otivul 6entru
continuarea atitudinii :a;+ de teologie ca un a6anaH str+in 3i occidental care este
7ntotdeauna str+in estului ortodoI care a 7$6iedicat atGt de tragic D3i 7nc+ $ai continu+ s+
7$6iediceE recu6erarea con3tiin;ei religioase ruse3ti 3i eliberarea ei din 6reHudiciile
$oderne 3i antice. Aceasta este o diagno2+ istoric+% nu o a@r$a;ie.
BMul;i se$inari3ti care studia2+ li$ba latin+ 3i subiecte latine au devenit dintr-o
dat+ 6lictisi;i%C du6+ cu$ s-a re$arcat 7ntr-o cerere destul de curioas+ 6entru reinstitu;ia
rusei intitulat+ BPlGngerea @ilor co$ercian;ilor 3i a celor cu ranguri a$estecateC adresat+
448
M+n+stirea AleIander Ivanovici Nevschi a :ost 7nte$eiat+ 7n ()(&. Petru a inten;ionat s+ devin+ un ti6 de
centru de educa;ie 6entru clerul su6erior din Rusia 3i a 6orunci ca to;i arhi$andri;ii din $+ns+tirile Rusiei
s+ locuiasc+ $ai 7ntGi 7n aceast+ $+n+stire% unde 6uteau @ ins6ecta;i de ;ar. Jn ()'( o 3coal+ de gra$atic+ a
:ost 7nte$eiat+ aici de Aeodosie Inovschi% a6oi aceast+ 3coal+ a :ost trans:or$at+ 7ntr-un se$inar slavono-
greco-latin din St. Petersburg.
117
Arhie6iscou6ului de !ver% Platon Lev3in%
00.
7n ())&. O ast:el de B6lictiseal+C 3i chiar
B7ntristareC Dadic+ Hignirea $in;iiE a i2bugnit dintr-o ru6tur+ 3i o :rGngere duhovniceasc+.
Motive destul de su@cente 3i te$eiuri de necredin;+ au :ost o:erite nu nu$ai 7n ti$6ul
do$niei lui Petru% ci 3i 7n anii care au ur$at u$6lGndu-i de o $are :recven;+. <duca;ia s-a
o6us Bsu6ersiti;ieiC 3i de $ai $ulte ori credin;a 3i evalvia au :ost 7n;elese ca o dese$nare
urGcioas+. Natura acestora a :ost Be6oca ilu$inis$uluiC. Lu6ta utilitarian+ 3i
ase$+n+toare cu a:acerile 7$6otriva su6ersti;iei 7n ti$6ul do$niei lui Petru a antici6at
libera gGndire luIuriant+ 3i libertinis$ul do$niei lui Caterina.
Jn tratarea Bsu6ersti;ieiC Petru s-a dovedit $ai re2olut decGt !eo:an% c+ci el era $ai
crud. !eo:an nu a :ost un ucenic. Jn acest sens% legisla;ia 6etrin+ care organi2a $+n+stirile
3i $onahsi$ul este 6o2itiv+. Petru a considerat $onahis$ul 6ara2itic 3i lenevitor. BCGnd
cG;iva bigo;i gre3i;i au $ers s+ vi2ite2e 7$6+ra;ii greci% 73i vi2itau $ai des so;iile.C La
@nele istoriei ruse aceast+ cangren+ a devenit r+s6Gndit+ 7ntre noi.C Petru a g+sit Rusia
ne6otrivit+ cli$atic $onahis$ului. <l 6l+nuia s+ converteasc+ $+n+stirile eIistente 7n
case se $unc+% 7nte$eind case de veterani. Monahii au devenit asisten;i de s6itale 3i
$onahiile au devenit croitoare 3i 7$6letitoare% sco6 6entru care croitoarele au :ost aduse
din arbant. B<i s6uneau rug+ciuni 3i to;i se rugau. Ce 6ro@t 6oate cG3tiga societatea din
aceastaO Prohibi;ia 7$6otriva $onahilor care studiau c+r;i 3i se angaHau 7n a:aceri literare
este cGt se 6oate de caracteristic+ 3i o Bregul+C 7n acest sens a a6+rut 7n Re#ulamente*
0K&

Monahii nu ar trebui s+ scrie 7n chiliile lor 6entru nici un $otiv% :rag$ente din c+r;i
sau scrisori de s:+tuire% :+r+ 7ncuno3tin;area 6ersonal+ a su6eriorului lor 3i cu 6ede6se
cor6orale severeM nici s+ nu 6ri$easc+ scrisori decGt cu 6er$isiunea su6eriorului. Jn
con:or$itate cu rGnduielile duhovnice3ti 3i civile nu 6oate @ 6osedat+ nici o cerneal+ sau
hGrtie% cu eIce6;ia celor 6er$ise de su6erior 6entru :olos general. Acest lucru trebuie
su6ravegheat 7ntre $onahi% c+ci ni$ic nu distruge t+cerea $onahal+ decGt scrierile :rivole
3i de3earte.
Cu 6rivire la 6rohibi;ie% 4iliarov Platonov a re$arcat aceastaN
CGnd Petru a e$is un decret care inter2icea $onahilor s+ ;in+ un stilou 3i cerneal+
7n chiliile lor% cGnd aceia3i regul+ rGnduit+ de lege c+ ra6ortul $+rturisitorului 6entru
investigatorul cri$inal 6entru cei care au 6+c+tuit i-a desco6erit 7n $+rturisireM atunci
clericii au trebuit s+ si$t+ aceasta c+ autoritatea de stat ar intra 7ntre ei 3i oa$eni% c+
statul v-a lua asu6ra sa instruc;ia eIclusiv+ a gGndirii 6o6ulare 3i se v-a sGrgui s+ distrug+
leg+tura duhovniceasc+% 7ncrederea $utual+% care a eIistat 7ntre 6+stori 3i tur$ele lor.
Adev+rat% Petru a voit s+ educe $onahii 7n adev+rata 7n;elegere a Scri6turilor.
Pri$ul 6as% to;i tinerii $onahi Dadic+ cei sub trei2eci de aniE li se 6oruncea s+ se adune 3i
s+ studie2e la Acade$ia [ai9ono6asschi.
0K(
Un ast:el de decret nu 6utea decGt s+ 6roduc+
nelini3te% c+ci nu 6utea @ 7n;eles decGt ca un e:ort de a eItinde cerin;ele educa;ionale
449
Platon Lev3in D()/)-(*('E a :ost unul dintre $arii ierarhi al secolului al otGstre2ecelea. N+scut lGng+
Moscova% el a studiat la Acade$ia din Moscova 3i du6+ ce a absorbit 3i a 6redat latin+. Jn (),/ a :ost dus la
San9 Petersburg ca 3i 6redicator la curtea Caterinei II 3i ca tutore 6entru $arele duce Paul. A aHuns la
distinc;ia de arhi$andrit% $e$bru al Sinodului% e6isco6 de !ver D())&E 3i ())K a devenit $itro6olit de
Moscova dovedindu-se un ad$inistrator ca6abil% reorgani2Gndu-3i e6isco6ia 3i Acade$ia 3i introducGnd
$ulte $+suri 6entru a ridica nivelul $oral 3i $aterial al clericilor. Jn 6ri$a 6arte a vie;ii sale a :ost cunoscut
ca unul dintre cei $ai de succes 6redicatori din Rusia 3i a6roa6e K&& din 6redicile lui au :ost 6+strate. Mai
tGr2iu s-a distins ca 6edagog 3i ca scriitor. Jntre scrierile lui eIist+ $anuale 3i instruc;ii care aco6ere
a6roa6e toate as6ectele vie;ii biserice3ti% o scurt+ istorie a isericii ruse3ti% dintre care cea $ai celebr+ a
:ost Pravolsavnoe uc.enie ver7) 6ublicat+ 7n latin+% :rance2+% ger$an+% engle2+ 3i greac+ 7n ti$6ul vie;ii. O
$+rturie de6lin+ a scrierilor lui sunt de A. arsov% 2c.er" z.izni mitroolita Platona DMoscova% (*.(E. <l
este discutat $ai Hos% 7n s6ecial 66. (0(-(0,.
450
Aceasta a :ost regula /, 7n sec;ia des6re $onahis$. <a nu eIista 7n versiunea original+ a Re#ulamentulu)
dar 7nc+ din ()&( Petru a inter2is $onahilor s+ 6+stre2e $ateriale scrise 7n chiliile lor 3i aceast+ interdic;ie
a :ost con@r$at+ de un edict 7n ianuarie ()'/.
451
#ecretul din ( se6te$brie ()'/.
118
c+tre $onahi Dcare era 7n duhul Bre:or$elorCE. Un ast:el de serviciu trebuia :+cut 7n 3colile
latine. Mai tGr2iu Petru a 6ro6us s+ converteasc+ $+n+stirile 7n 6aturi 6entru asistente
$edicale 6entru cultivarea celor ilu$ina;i ca6abili de a traduce c+r;i.
Mai 6resus de orice% noua 3coal+ a :ost 6rivit+ ca un :el de arbitralitate 3i
inter:eren;+ a statului. Ace3ti noi $onahi Beduca;iC de ti6 9ieviano-latin Derau singurul :el
7n care Petru 3i !eo:an voiau s+ 7i antrene2eE
0K'
ale c+ror $in;i eIcitate 3i de ne7n;eles
dobGndeau 3i erau s:redelite de cuno3tin;ele latine li6site de via;+ 3i care cu greu 6uteau
@ reconciliate cu distrugerea vechilor $+n+stiri evlavioase sau cu 7ncheerea sluHbelor lui
#u$ne2eu 7n ele.
0K/

Statul 6etrin a 7nde$nat la acce6tarea acestui act 6sihologic. #in cau2a acestei
con3tiin;e a 7nde$nului religios% 7n secolul al o6tGstre2ecelea con3tiin;a s-a aco6erit 3i s-a
aco6erit cu t+cere% cu 7ndurare 3i cu re:u2ul de a ridica 7ntreb+ri. O li$b+ co$un+ X acea
leg+tur+ si$6atetic+ :+r+ de 7n;elegerea $utual+ este i$6osibl+ X @ind 6ierdut+.
Re$arcile 3i ani$o2it+;ile 7n care "ulturtrG#en Rusia secoului al otGstre2ecelea 3i
ilu$inatorii s-au angaHat ca6tiva;i% a :acilitat aceast 6roces. Jn general% toate aceste
contradic;ii 3i convulsii din secolul al otrGstre2eclea au r+sunat cu 6utere 3i s+n+tos 3i 3i-
au g+sit eI6resia 7n istoria teologiei ruse3ti 3i 7n con3tiin;a religioas+ rus+.
V
Scolasticismul protestant
In?uen;a lui !eo:an 7n educa;ie nu a devenit i$ediat a6arent+. <l a 6redat o scurt+
vre$e 7n Kiev 3i nu a l+sat nici un ucenic 7n ur$a lui. BSiste$ulC lui a r+$as neco$6letat%
notele @indu-i 6reg+tite $ai 7nainte. Siste$ul lui !eo:an a 6enetrat rutina 3colii
a6roIi$ativ la $iHlocul secolului D7n Kiev du6+ ce Arsenie Moghilianschi a devenit
$itro6olit 7n ()K.E.
0K0
Jn 6ri$a Hu$+tate a secolului% teologia a continuat s+ @e 6redat+
7ntr-o $anier+ ro$ano catolic+.
0KK
Planurile cursurilor scrise de !eo@lact D6e ba2a lui !o$a
de AYuinoE au constituit teologia 6redat+ 7n noile se$inarii. Jn acest $o$ent @loso@a
6eri6atetic+
0K,
X .iloso.ia +ristotelico sc.olastico X era 6redat+ 7n tot locul teologiei 3i
de obicei din acelea3i $anuale ca cele :olosite de ie2ui;ii 6olone2i. Ailoso@a a trecut de la
Aristotel la VolW%
0K)
si$ultan odat+ cu trecerea teologiei de la AYuino la !eo:an
Proco6ovici. !eItele lui au$eister au r+$as cerute 3i acce6tate.
0K*
A 7nce6ut a$enin;area
scolasticis$ului 6rotestant. Latina a r+$as li$ba 3colilor% 7n ti$6 ce instruc;ia 3i studiul
au r+$as neschi$bate. S-a :olosit un siste$ de co$6endiu$uri de c+tre 4erhard%
452
C:. Bnoti@c+riiC PobiavlenieQ din ()'0.
453
A se vedea $ai Hos conda$anrea lui Paisie =elicicovschi a acestei 6ractici.
454
Arsenie Moghilianschi D()&0-())&E% un absolvent al Acade$iei din Kiev% a 6redat la Acade$ia din Moscova
3i a :ost un 6redicator 6o6ular la curtea <lisabetei. Aiind un $e$bru al Sinodului din ()00% el s-a retras la
M+n+stirea Novgorod Severschi 7n ()K'% dar a :ost che$at din retragere 6entru a 73i a6ri$ii o@ciul de
$itro6olit al Kievului.
455
Cei care au 6redat 7ntr-un ast:el de :el au :ost !eo@lact% 4hedeon =i3enschi 3i Chiril Aloronschi 7n
MoscovaM Inochentie Po6ovschi% Cristo:or Charnutschi% Iosi: =ochanschi 3i A$bro2ie #ubnevici 7n Kiev.
Men;ionarea nu$elui lui Arsenie Matseevici nu ar @ 6otrivit PNota autoruluiQ.
456
BPeri6ateticC se re:er+ la @loso@a lui Aristotel% 6o6ulari2at+ 7n <uro6a occidental+ de scolastici. !er$enul
deriv+ din 6ractica lui Aristotel de a se 6li$ba DeriatainE 7n ti$6 ce 6reda 3i din cau2a colonadelor liceului
s+u% nu$it eriatos*
457
Christian VolW D(,).-()K0E a :ost un @loso: ger$an 3i $ate$atician care a 6redat la Universitatea din
Marburg 3i 7n Halle. Jn @loso@a sa el s-a sGrguit s+ siste$ati2e2e @loso@a scolastic+ 6e ba2a $etodei
$ate$atice. Ailoso@a sa $oral+ 3i cea 6olitic+ a avut $are in?uen;+ 3i la $iHlocul secolului al >=III-lea ea
do$ina universit+;ile ger$ane.
458
#e obicei edi;ia 6reg+tit+ de N. anti3-Ka$enschi% Baumeistri Elementa .iloso.iae) 6ublicat+ 7n
Moscova 7n ())) dat ti6+rit+ 7n Kiev din ()K'.
119
]uenstedt% Hollatius 3i uddeus.
0K.
Co$6ila;ii% BaHust+riC 3i BeItraseC au :ost reali2ate din
aceste $anuale 6rotestante 7n aceia3i $anier+ ca 3i c+r;ile co$6ilate din teItele ro$ano-
catolice. CGteva co$6endiu$uri au :ost 6ublicate. Con:erin;ele lui Silvester Kuliab9a%
4eorge Koinschi sau 4avriil Petrov
0,&
nu au :ost niciodat+ ti6+rite. Nu$ai $ai tGr2iu ast:el
de co$6endii au :ost ti6+riteN lucrarea lui !eo@lact 4orschi 0octrina D6ublicat+ 7n Lei62ig
7n ()*0 3i ba2at+ 6e uddeus 3i SchubertEM Comendiumul lui Iachint Kar6inschi
Comendium t.eolo#iae do#matico<olemicae DLei62ig% ()*,EM Comendiumul lui Silvester
Lebednischi DSan9 Petersburg% ().. 3i Moscova% (*&KE 3i 7n cele din ur$+ co$6endiu$ul
lui Irineu Aal9ovschi 6ublicat 7n (*('.
0,(
!o;i ace3ti autori i-au ur$at lui !eo:an. Privi$ 7n
de3ert orice eI6resie liber+ a gGndirii 7n aceste c+r;i 3i co$6endiu$uri. <le au :ost
$anualeN Btradi;ia :osili2at+ a 3coliiC 3i greutatea erudi;iei.
Secolul al o6tGstre2ecelea a :ost $artorul unei e6oci de erudi;i 3i arheologi D$ai
$ult ca @lologi decGt ca istoriciE 3i o ast:el de erudi;ie a g+sit eI6resie 7n 7nv+;+turile lor.
!ot sco6ul educa;iei secolului al o6tGstre2ecelea a constat 7n co$6ilarea 3i colectarea de
$aterial. Chiar 3i 7n se$inariile 6rovinciale cei $ai buni studen;i citeau $ult% 7n s6ecial
istoricii clasici 3i P+rin;ii isericii% $ai $ult 7n traduceri latine decGt grece3ti. Li$ba
greac+ nu a6ar;inea $uncii Bobi3nuiteC% nu era unul dintre 6rinci6alii subiec;i de
instruc;ie 3i nu era cerut+.
0,'
Nu$ai 7n ()*0 s-a acordat aten;ie instruc;iei 7n greac+.
Li$ba greac+ nu a6ar;inea cursului Bobi3nuit%C adic+ nu era unul dintre 6rinci6alele
subiecte de instruc;ie 7n greac+ Bdin considera;ie c+ c+r;ile s@nte 3i luc+rile 7nv+;+torilor
isericii ortodoIe greco-ruse3ti au :ost scrise 7n ea.C O eI6lica;ie 6otrivit+ 6entru aceast+
deci2ie se g+se3te 7n calcula;iile 6olitice care se leag+ de B6roiectul grecesc.C
0,/
Cei care
au 6o$enit 6e greci nu au 6rodus nici un re2ultat direct 6ractic 3i chiar 3i un ast:el de
avocat ca $itro6olitul Platon al Moscovei%
0,0
a g+sit nu$ai 2ece 6Gn+ la cincis6re2ece
studen;i care voiau s+ studie2e 7n Se$inarul S:Gnta !rei$e. Jnsu3i Platon a 7nv+;at greac+
459
Sohann 4erhard% $oci t.eolo#iciV Sohann ]uenstandt% T.eolo#ia didactico olemica sive s7stema
t.eolo#icum DVittenberg% (,*KE% Sohann uddeus% Institutioners t.eolo#iae do#maticae D()'/E 3i Isa#o#e
.istorico<t.eolo#ica ad t.eolo#iam universam D()')E.
460
Silvestu Kuliab9a D()&(-(),(E a 6redat retorica% @loso@a 3i teologia la Acade$ia din Kiev 3i a sluHit ca
rector. Cele dou+ con:erin;e co$6ila;ii au :ost Cursus .iloso.icus D()//E 3i T.eolo#icae scientiae summa
D()0/E. Mai tGr2iu a devenit $itro6olit de San9 Petersburg. 4eorge Koninschi D()(*-().KE% Arhie6isco6 de
Moghilev% de3i autorul unui curs de teologie 3i @loso@e% era cunoscut 6entru lu6tele sale 7$6otriva unia;ilor
din Polonia. 4avriil Petrov D()/&-(*&(E a :ost 6ri$ul Arhie6isco6 de !ver 3i a6oi $itro6olit de San9
Petersburg% unde era activ cu Acade$ia. <l a $ai sluHit 7n co$isia legislativ+ a Caterinei II ca re6re2entatul
clerului rusesc 3i cu o co$isie 6entru a evalua 3colile ecclesiale Da se vedea $ia HosE.
461
!eo@lact 4orschi D())*E a :ost 6ro:esor 3i rector la Acade$ia din Moscova 3i e6isco6 de Pereiaslvi 3i
Kolo$na. 2rt.odo,ae orientalis ecclsiae do#mata seu doctrina c.risiana deccredendis et ar#endis a :ost
6ublicat+ a doua oar+ 6entru :olosirea 7n se$inari 7n (*(*. O versiune $ai scurt+% 0o#mat7 ".istians"oi
ravoslavnoi ver7% a :ost 6ublicat+ 7n latin+ 3i rus+ 7n ())/% tradus+ 7n ger$an+ 7n acela3i an 3i :rance2+ 7n
().'. Ia9int Kar6inschi% cunoscut :ra;ilor s+i $onahi ca 3i Cicero D()'/-().*E% a avut o carier+ 7n cinci
se$inarii 3i 2ece $+n+stiri. Comendium a :ost un teIt standard. Silvester Lebednischi D(*&*E% rectorul
Acade$iei din Ka2an 3i Arhie6osico6 de Astraca$E a :ost 3i el autorul 6o6ularei %etlanaia isc.a DMoscova%
()..E 3i Pritoc.i" evan#.elsc.i D().,E% co$entarii biblice du6+ verset. Irineu Ala9ovschi D(*'/E a 6redat
$ate$atic+ 3i teologie la Acade$ia din Kiev 3i a :ost e6isco6 de S$olens9 Chigirin.
462
C:. dorin;ei eI6ri$ate 7n statutul Universit+;ii din Moscova Bca s+ @e 6redat+ li$ba greac+.C
463
Poli;ele ruse3ti str+ine au :ost direc;ionate 7n s6re sud% 7$6otriva triburilor t+tare 3i a I$6eriului Oto$an.
Odat+ cu r+2boiul turcesc care s-a 7ncheiat cu tratatul din Chutchiu9-KainardiH D())0E Rusia a cG3tigat
teritoriul 7n Marea Neagr+ 3i 3i-a de$onstrat su6erioritatea $ilitar+ 7n regiune. BProiectul grecesc al
CaterineiC 3i B$arele 6lanC a :ost de a continua eI6ansiunea greceasc+ 7n acea direc;ie 6Gn+ ce turcii au :ost
sco3i din <uro6a 3i se 6utea recrea i$6eriul bi2antin cu ca6itala la Constantino6ol. Pasul ini;ial al acestui
6lan a :ost luat odat+ cu aneIarea Cri$eii 7n ()*/ 3i cu un alt r+2boi turc care s-a 7ncheiat 7n ().' cu ru3ii
care au cG3tigat toat+ coasta de nord a M+rii Negre 3i cu Constantino6olul care era dincolo de 6uterea de
cu6rindere. Jn ti$6ul do$niei Caterinei s-a 6ro$ovat activ $o3tenirea bi2an;ului rusesc 3i chiar un al doilea
ne6ot nu$it Constantin.
464
A se vedea $ai Hos nota 0*.
120
nu$ai du6+ ce a ter$inat 3coala. <l n+d+Hduia ca se$inari3tii s+ 6oat+ dobGndii ablitatea
de a vorbii o Bgreac+ si$6l+.C <l a reu3it% c+ci cG;iva studen;i de ai lui au dobGndit
ca6acitatea de a scrie versete grece3ti. Lucr+rile P+rin;ilor isericii au :ost traduse din
greac+ 7n latin+ la Acade$ia [ai9o6nos6asschi 3i la Se$inarul S:Gnta !rei$e. Odat+ cu
re:or$a din ()*. greaca 3i ebraica au devenit obligatorii.
0,K

Jntre elini3ti ru3i ai secolului al o6tGstre2ecelea 6re$iul lor 7i trebuie o:erit lui
Si$on !odorschi%
0,,
$area autoritate 7n li$bi grece3ti 3i orientale 3i un student al
celebrului Michaelis.
0,)
Studen;ii lui !odorschi din Kiev% Iacov loni;chi 3i =arlaa$
Lia3chevschi% a$bii au lucrat la noua edi;ie a ibliei slave.
0,*
Aceasta nu a :ost o datorie
u3oar+. <ditorii au avut nevoie de un tact 3i de sen2itivitate @lologic+ genuin+. !rebuia
:+cut+ o deci2ie cu 6rivire la care edi;ii 6uteau @ :olosite ca ba2+ 6entru corec;ie.
Poliglotul Valton
0,.
a :ost consultat 7n leg+tur+ cu 6oliglotul co$6lutensian
0)&
asu6ra
c+ruia a r+$as deci2ia dis6onibil+. Nu s-a luat nici o solu;ie i$ediat+ des6re cu$ s+
trat+$ ca2urile unor traduceri gre3ite 7n edi;ile vechi 3i noi. O sugestie a i$6licat ti6+rirea
edi;ilor vechi 3i noi X 3i 6e cea nou corectat+ 7n colu$ne 6aralele. iblia ti6+rit+ a o:erit un
indeI eItensiv a tuturor schi$b+rilor. <ditorii au luat Se6tuaginta ca 3i ghidul lor. !eo:an a
o6us co$6ararea traducerii nu nu$ai cu teItul ebraic% ci 3i cu cel grec Bcare nu era :olosit
7n general 7n iserica estic+.C Argu$entul lui a :ost re6etat un secol $ai tGr2iu de
aderen;ii B7ntoarcerii la vre$ea scolasticis$ului.C Iacov oloni;chi a :ost 7nv+;+tor 7n !erv
la Moscova. A+r+ s+ co$6ese2e $unca la iblie% el s-a al+turat 7n secret Muntelui Athos%
unde a tr+it 2ece ani 7n $+n+stirea bulgar+ [orogra:u
0)(
3i unde 3i-a continuat studiile de
slavon+ 3i greac+.
465
Aceasta s-a 7ntG$6lat cGnd nu$+rul de Acade$ii a crescut la 6atru 7n Kiev% Moscova% San9 Petersburg 3i
Ka2an 3i o6t nou+ se$inarii au :ost deschise. <duca;ia la toate nivelele a :ost ridicat+ 3i un siste$ de 3coli
$ai $ici% 7n s6ecial 6entru cantori au :ost create.
466
#u6+ ce a absolvit la Acade$ia din Kiev Si$on !odorschi D()K0E a :ost tri$is 7n str+in+tate 6entru 2ece
ani ca s+ studie2e li$bi. La 7ntoarcere a 6redat la Acade$ia din Kiev% a :ost e6isco6 de Kostro$a 3i a6oi
Arhe6isco6 de Pscov 3i $e$bru al Sindoului. Cu eIce6;ia unui $ic nu$+r de 6redici lucr+rile lui nu au :ost
6ublicate% un ra6ort des6re 3colile ecclesiale ruse3ti a r+$as la iblioteca I$6erial+ 7n San9 Petersburg% un
tratat de li$bi orientale @ind ;inut 7n iblioteca Acade$iei de Ltiin;e 3i Rudimenta lin#uae #racae a r+$as 7n
$anuscris la biblioteca Se$inarului din Cernogov. <l a tradus 0esre adevratul cretinism al lui Arndt%
care a :ost 6us 7n ti6ar.
467
Sohann Heinrich Michaelis D(,,*-()/*E :ost un 6ro:esor de li$bi orientale 3i $ai a6oi de teologie la
Universitatea din Halle. Un 6ietist% el a :ost centrul Cole#iumului orientale t.eolo#icum Dnota )*E 3i a editat
o edi;ie critic+ a =echiului !esta$ent D()'&E 3i o lucrare eIegetic+ des6re +#.io#ra>e DHalle% ()'&E.
468
Biblia elisabetan+C a :ost e$is+ 7n ()K( 3i ti6ogra@a a :ost re6etat+ 7n ()K,% ()K) 3i ()K.. Iacov
olonni;chi D())(-())0E a 6redat la Se$inarul din !ver 3i din ()0/ 6Gn+ 7n ()0* a 6redat la Acade$ia din
Moscova. Jn ti$6 ce era 7n Moscova a co$6us o gra$atic+ ger$an+ scurt+% a tradus Ec.iridionul @loso:ului
stoic <6ictet 3i a 7nce6ut $unca la o nou+ iblie. Jn ()0* s-a restras din cau2a unei boli la o $+n+stire din
elgrod% de unde a $ers 7n tain+ la Muntele Athos% 7ntorcGndu-se la M+n+stirea :r+;iet+;ii din Kiev 2ece ani
$ai tGr2iu. lonni;chi a co$6ilat o gra$atic+ 3i a tradus lucrarea lui #ionisie Areo6agitul 0esre ierar.ia
cereasc* =arlaa$ Lia3chevschi D())0E a 6redat greac+ la Acade$ia din Kiev 3i a :ost rectorul Acade$iei din
Moscova 3i $e$bru al S:Gntului Sinod. <l a continuat $unca lui lonni;chi la iblia elisabetan+% i-a scris un
cuvGnt 7nainte 3i a autori2at o gra$atic+ greceasc+ 7n latin+ care a :ost revi2uit+% eItins+ 3i tradus+ 7n rus+ 3i
:olosit+ ca un standard 7n se$inariile ruse3ti.
469
Valton sau Londinensis DLondra% (,K0-(,K)E a :ost editat de rian Valton 3i <d$ond Castle 3i con;inea
scri6turile 7n ebraic+% sa$aritan+% ara$aic+% greac+ latin+% etio6ian+% sirian+% arabic+ 3i 6ersoan+. iblile
6oliglot sunt considerate cele $ai bune.
470
Co$6ilat+ sub 6atronaHul cardinalului 3i o$ului de stat Si$ene2 de Cisneros% 6oliglotul co$6lutensian
DAlcala de Hernares PCo$6lutu$Q (K(0-(K()E a co$binat 6ri$a ti6ogra@e a ebraicii =echiului !esta$ent%
Se6tuaginta 3i greaca Noului !esta$ent cu vulgata 3i ara$aica.
471
M+n+stirea [orogra:u di$6reun+ cu $+n+stirea rus+ a S:Gntului Panteli$on 3i $+n+stirea sGrb+
Hilandaru Ddintre care toate $ai eIist+ 7nc+E au :or$at un centru literar $edieval unde scrierile bi2antine
religioase au :ost traduse 7n slavon+. Aici lonni;chi a avut oca2ia de a colecta di:erite $anuscrise grece3ti.
121
Realis$ul biblic X e:ortul de a 7n;elege 3i a cu6rinde teItul sacru 7n concretitudinea
3i 6ers6ectiva istoric+ X constituie 6artea 6o2itiv+ a noii instruc;ii biblice. Alegoris$ul
$oralist 3i didactic a :or$at un ele$ent 6uternic 7n eIege2a secolului al o6tGstre2ecelea.
!otu3i% $ai 6resus de orice% iblia a :ost 6rivit+ ca 3i o carte a unei Istorii Sacre. O
a6erce6;ie ecclesial+ a 7nce6ut s+ 6rind+ :or$+.
Jn ().* istoria isericii a devenit o 6arte din curiculu$. #in acel $o$ent nu a
eIistat nici o carte Bclasic+C Dadic+ $anualE% au :ost reco$andate Mo3ei$% ingha$ sau
Lange.
0)'
!raducerea unor lucr+ri istorice a ocu6at o aten;ie consederabil+ la Acade$ia
din Moscova 7n ()*' D$ai tG2iu arhie6isco6ul de !ver 3i a6oi de IaroslavE% traducGnd
3emorile !ille$ont%
0)/
lucrarea s-a 7ntGlnit cu de2a6robarea cen2orului. Metodie S$irnov%
rector din ().( 6Gn+ 7n ().K D$ai tG2iu arhie6sico6 de !verE 3i-a 6re:a;at con:erine;ele
teologice cu o introducere istoric+. $iber .istoricum de rebus in rimitiva sive trium
rimorul et 9uarti inuentis seculorum ecclesia c.risiana) 6ri$ul su$ar al istoriei isericii
din Rusia% a a6+rut 7n (*&K. Stilul 3i con;inutul c+r;ii a6ar;in secolului al o6tGstre2ecelea.
Petru AleIeev D()')-(*&(E% 6reot la catedrala s@n;ii arhangheli% $e$bru al Acade$iei
ruse3ti 3i un o$ cu ni3te vi2iuni avansate% a 6redat $ai $ul;i ani la Acade$ia din
Moscova. Princi6ala sa lucrare 0icionar ecclesistic) care a o:erit eI6lica;i 6entru
articolele 3i ter$enii biserice3ti% a trecut 6rin trei edi;ii.
0)0
<l a 7nce6ut s+ 6ublice
3rturisirea ortodo, 3i a ti6+rit 7n 6ri$a 6arte trei2eci de 7ntreb+ri din a doua 6arte cGnd
ti6+rirea a :ost o6rit+ Bdin cau2a re$arcilor trunchiate care au :ost ad+ugate.C Cate.ismul
a :ost detaliat.
Ar $ai trebui $en;ionat =enia$in Ru$ovschi%
0)K
care a devenit cunoscut ca 3i
autorul %oilor table de orunci P%ovaia s"riz.alQ% care $ai 7ntGi a a6+rut 7n Moscova 7n
(*&0. <l l-a tradus Euc.olo#.inul lui Iacob 4oar
0),
Dcare a $urti ca arie6isco6 de Ps9ov 7n
(*(*E @ind cunoscut 6entru co$netariile 3i traducerile din greac+ a P+rin;ilor isericii.
Jnc+ de devre$e 7n secol o nou+ di$ensiune X 6ietis$ul X a :ost ad+ugat la
scolasticis$ul 6rotestant vechi. Si$on !odorschi D(,..-()K0E ar $ai trebui invocat aici.
#u6+ cu$ s6une el% du6+ ce a 6+r+sit Acade$ia din Kiev Ba$ c+l+torit 6e $are la
Acade$ia din Halle 7n Magdenburg.C Jn acele vre$uri Halle a :or$at 6ri$ul 3i :urtunosul
centru al 6ietis$ului DChristian Vol: a :ost eI$atriculat 7n ()'/E. La Halle% !odorschi a
studiat li$bi orientale% 7n s6ecial li$bile biblice. Un ast:el de interes 7n iblie este
caracteristic 6ietis$ului% care :u2ionea2+ @loso@a 3i $oralitatea.
0))
Jn acela3i ti$6
472
#es6re Iohann Mo3ei$ a se vedea nota /). Iosi: ingha$ D(,,*-()'/E a :ost un cleric engle2 3i un
c+rturar care a scris o eIhaustiv+ 2ri#enes ecclesiaticae sau +ntic.itile Bisericii cretine D(& volu$e%
()&*-()''E. Soachi$ Lange D(,)&-()00E a :ost un 6ro:esor de teologie la Halle% cunoscut 6entru i$nele 3i
lucr+rile sale doctrinare 6ietiste 3i 6entru Bistoria ecclesiastica &eteris et %ovi Testamenti DHalle% ()''E.
473
Louis Sebastien de Nain de !ille$ont D(,/)-(,.*E a :ost un 6redicator :rancce2 3i un c+rturar. A :ost un
6ionier 7n a6licarea criticis$ului l+untric la docu$entele istorice 3i Bistorire des Emereurs et des autres
rinces 9ui ont re#n6 durant les si, remiers siWcles de l:6#lise D3ais6re2ece volu$e% (,./-()('E a :ost o
lucrare $asiv+% co$6rehensiv+ 3i detaliat+.
474
Pri$a edi;ie a a6+rut 7n Moscova 7n ())/% a treia 7n (*(. PNota autoruluiQ.
475
=enia$in Ru$ovschi-Krasno6erov D()/.-(*((E a 6redat la Se$inarul AleIander Nevschi 3i a :ost 3i rector
aici 7nainte de a devenit e6isco6 de Arhanghel 7n ())K 3i Ni2hgherod 7n ().*. %ovaia !"riz.al ili
oulitel:noe ob:iasenie o Tservc.i) o $itur#.i) o vse" slu-.ba". i utvaria". tser"ovnic. care a trectut 6rin
$ai $ulte edi;ii 7n secolul al nou+s6re2ecelea.
476
Euc.olo#.inul ste un nu$e co$un 6entru c+r;ile tri6+rite 7n liturghia ortodoI+ 3i alte ritualuri. <di;ii
variate ale ei au :ost 6ublicate la 7nce6utul secolului al >=I-lea% dar cel $ai bune este Euc.olo#ium seu
rituale #raecorum DParis% (,0)E. 4oar D(,&(-(,K/E a :ost un do$inican care a tr+it 6e insula greceasc+ de
Chios nou+ ani 3i a scris cGteva studii des6re liturghia estic+.
477
C:. Colle#ium P.ilobiblicum 7nte$eiat+ de August Aranc9e. Aranc9e era 6ro:esor de ebraic+. August
Her$an Aranc9e D(,,/-()')E a :ost convertit la 6ietis$ 7n Lei62ig 3i aici a 7nte$eiat clubul de studiere al
iblie% Coll#ium P.ilobiblicum) 7n (,*K. Mai a6oi a 6redat greac+% ebraic+ 3i teologie la Halle 3i 7n acela3i
ti$6 sluHind la o 6arohie local% unde a :ost un 6redicator 6o6ular. Aranc9e s-a dedicat $isiunilor str+ine 3i
educa;iei s+racilor.
122
!odorschi a sluHit ca educator 7n celebrul A2il de or:ani 7n Halle.
0)*
Jn ti$6 ce era 7n Halle%
!odorschi a tradus cartea lui Sohann Arndt 0esre adevratul cretinism PUa.res
C.ritintumQ.
0).
Aceste c+r;i au :ost inter2ise 7n Rusia 3i scoase din curcula;ie 7n ()0/%
ast:el c+ nici o carte nu a :ost tradus+ 7n rus+.
!odorschi nu s-a 7ntors acas+ direct din Halle. B#u6+ ce a$ 6lecat de acolo a$
6etrecut un an 7n di:erite locuri ie2uite.C <l a 6redat 7n Ungaria. A ac;ionat ca un 7nv+;+tor
6entru grecii ortodoc3i 3i a6oi s-a 7ntors 7n Kiev 7n ()/..
Pietis$ul 3i senti$entalis$ul au devenit destul de r+s6Gndite 7n ti$6ul celei de a
doua Hu$+tate a secolului. A$bele au devenit a$estecate cu o :ranc$asonerie $istic+.
I$6actul unui ast:el de $oralis$ vis+tor a devenit observabil 7n 3colile ecclesiale. Probabil
era de v+2ut 7n Moscova 7n 2ilele lui Platon. Chiar 3i B8ol@anis$ulC a devenit senti$ental
3i teologia lui VolW a devenit Husti@cabil+ @ind cunoscut+ Bdog$atica o$ului senti$ental.C
Structura 3i organi2area 3colilor isericii nu au eI6eri$entat nici o alterare
substan;ial+ 7n ti$6ul acelui secol% de3i duhul e6ocii s-a schi$bat de $ai $ulte ori. O
co$isie $ic+ 6entru B7nte$eierea celor $ai de :olos 3coli din e6isco6ieC a :ost :or$at+ la
@nalul do$niei Caterinei. 4avriil% 6e atunci e6isco6 de !ver%
0*&
Inochentie Nechaev%
e6isco6 de Ps9ov
0*(
3i Platon Lev3in% 6e atunci 7nc+ iero$onah. Co$isia nu a desco6erit
nici un $otiv de a $odi@ca ti6ul latin al 3colii 3i a 6ro6us nu$ai introducerea unei
uni:or$it+;i $ai co$6lete 3i o coeren;+ $ai $are 7n siste$ul 3colii D3i 7n curicu$ulE. Pa3ii
succesivi 6entru instruc;ie au :ost de2$e$bra;iM 6atru se$inarii DNovgorod% San9
Petersburg% Ka2an 3i IaroslavE. O:erindu-le un 6rogra$ eItensiv de studiu 3i Acade$ia din
Moscova era ridicat+ la rangul de Buniversitate ecclesial+C cu un curicu$ul universal.
Co$isia a ridicat 6roble$a necesit+;ii 7$bun+t+;irii statutului social 3i al condi;iei
clericilor.
0*'
Un nou duh locuie3te 7n toat+ 6ro6unereaN de2voltarea social+ este $ai 6u;in
accentuat+% 7n ti$6 ce disci6lina este $oderat+ 3i $anierele 7$bun+t+;ite. Pro6unerea a
;intit Bla 7nocularea unui sens nobil al integrit+;ii 7ntre studen;i% care le v-a guverna
ac;iunile lor.C Li$bile $oderne au :ost ad+ugate. O tr+s+tur+ caracteristic+ a 6ro6unerii a
:ost 7ncredin;at+ tuturor 3colilor ecclesiale care au :ost i$6osibil de reali2at :+r+
sus;inerea clericilor. Co$isia cu 6rivire la 6ro6riet+;ile isericii D!el6ov a Hucat un rol
conduc+tor 7n aceast+ co$isieE
0*/
a ar+tat acest lucru 7n (),'. Pro6unerile co$isiei din
478
A2ilul de or:ani a :ost 7nte$eiat de Aranc9e 7n (,.K. Jn el co6iilor s+raci 3i or:ani li s-a o:erit o educa;ie
ele$entar+ 7n ti$6 ce ad$inistra;ia educa;ional+ consta din studen;i $ai s+raci de la universitatea din Halle
care o:erea lec;ii 7n schi$b 6entru 7ntre;inerea lor. A2ilul de Or:ani a con;inut o :ort+rea;+ care a devenit
eventual una dintre cele $ai $ari case de 6ublica;ii din 4er$ania.
479
Sohann Arndt D(KKK-(,'(E a :ost un 6astor luteran ger$an cunoscut 6entru scrierile lui 6o6ulare i$ense.
&ier BHc.er vom 4a.ren C.ristentum D(,&,E a :ost re6ede tradus+ 7n a6roa6e toate li$bile euro6ene 3i a
in?uen;at $ulte scriri devo;ionale 6rotestante 3i ro$ano-catolice la :el ca 3i 6e S:Gntul !ihon de [adons9. O
alt+ lucrare binecunsocut+ a lui Arndt este Paradies#Grtn aller c.stilisc.en Tu#enden D(,('E.
480
A se vedea $au sus% nota ,&.
481
Unul dintre cei $ai 6roe$inen;i e6isco6i din ti$6ul do$niei Caterina II% Inochentie Nechaev D()''-()..E
a :ost 6ro:esor de @loso@e 3i 6re:ect la Acade$ia din Moscova% Arhi$andrit al M+n+stirii S:Gnta !rei$e%
e6isco6 de !ver% Arhie6isco6 de Ps9ov 3i un $e$bru al S:Gntului Sinod. <ra cunoscut $ai $ult ca 6redicator
3i scriitor duhovnicesc decGt ca 3i c+rturar 3i 6rinci6alele lui lucr+ri 7n aceste sens sunt %estavlenie
sviasc.inicu DSan9 Petersburg% ()./E% Privotovlenie " smerti DSan9 Petersburg% ()./E 3i C.in isovedi dlia
detei DSan9 Petersburg% ()./E. Inochentie a :ost $e$bru activ al Acade$iei de Ltiin;e 7n divi2ia de
lingvistic+.
482
C:. BStatulului 6entru o $ai $are 7ncuraHare a studen;ilor 3i 6entru o $en;inere $ai bun+ a educa;iei
clericilor.C PNota autoruluiQ.
483
Seculari2area teritoriilor isericii a :ost ;elul guvernului rus 7nc+ din ti$6ul lui Petru cel Mare. Petru III%
ne6otul <lisabetei 3i so;ul Caterinei celei Mari% a e$is un decret care a trans:erat ad$inistra;ia 3i
6ro6riet+;ile ecclesiale ale ;+ranilor guvernului 7n (),'. #u6+ ce Caterina a luat 6uterea ea a g+sit de
cuviin;+ s+ a$Gne $i3carea 6Gn+ c7nd a :ost 7ncoronat+ direct a3a c+ a nu$it o co$ise care s+ studie2e
6roble$a. Jn $artie% (),0 Caterina a con@r$at acce6tarea. #ecretul cu 6rivire la seculari2are a criticat
ad$inistra;ia isericii 7n $ai $ulte as6ecte 3i 7n acest 6roces a6roIia$tiv 'K& de $+n+stiri au :ost
123
(),, nu au avut nici un re2ultat 6ractic. Jn acel an% un gru6 de tineri se$inari3ti au :ost
tri$i3i s+ studie2e 7n 4^ttingen% LeFden sau OI:ord. Odat+ cu 7ntoarcerea din ())/ a celor
tri$i3i s+ studie2e al 4^ttingen% s-a ridicat 6roble$a de a crea o :acultate teologic+ 7n
Moscova sub su6ravegherea Sinodului% unde s6eciali3tii care s-au 7ntors 6uteau @ :olosi;i
la 6redare. Jn ())) un 6lan detaliat a :ost tras 6entru :acultate% dar nu a re2ultat ni$ic.
CGnd s-a 7nte$eiat Universitatea din Moscova 7n ()KK% un de6arta$ent de teologie a :ost
res6ins. BJn ad+ugare la 3tiin;ele @loso@ce 3i la Huris6ruden;+% teologia 6utea @ 6redat+ 7n
toate universit+;ileM interesul 6entru teologie a6ar;inea S:Gntului Sinod.C
0*0

Nu$ai un student care a studiat 7n 4^ttingen a :ost nu$it 7ntr-o 6o2i;ie 7n 3colile
ecclesiale. Aceasta a :ost #a$aschin Se$eonv-Rudnev D()/)-().KE% $ai tGr2iu e6isco6 de
Ni2nii Novgord 3i $e$bru al Acade$iei ruse3ti. Jn ti$6 ce era 7n 4^ttingen ca
su6raveghetor 6entru studen;ii $ai tineri% el a studiat @loso@e 3i istoria $ai $ult decGt
teologia 3i a tradus cronica lui Nestor 7n ger$an+. <l nu a 6artici6at la con:erin;ele
teologice 3i 7n ()'' el a 6ublicat tratatul lui !eo:an Proco6ovici 0esre urcederea
0u.ului !fnt cu ad+ugiri 3i co$entarii. La 7ntoarcere% el s-a c+lug+rit 3i a devenit
6ro:esor 3i rector la Acade$ia !eologic+ din Moscova. Chiar 3i du6+ standardele e6ocii
Caterinei% el era un ierarh Bliberal%C educat du6+ @loso@a lui VolW 3i a legii naturale. Se
s6une c+ $itro6olitul 4avriil Bi-a indicat c+ ar trebui s+ o6reasc+ tot nonsensul ger$an
;inGndu-3i $intea ocu6at+ 3i dedicGndu-se voturilor $onahale. Acei studen;i care au
studiat 7n Leiden% 6rintre care 3i =enia$in agrianschi%
0*K
care a devenit $ai a6oi e6isco6
de Ircu;c. <l a $urit 7n (*(0.
Jn ace3ti ani% s-a :+cut 6ro6unerea de a re:or$a Acade$ia din Kiev. Sub acest 6lan s-
a sugerat trans:or$area acade$iei 7ntr-o universitate 6rin eIco$unicarea $onahilor 3i
subordonarea 3colii autorit+;ilor seculare 7n societate Dsugestia a venit de la
Ra2u$ovschi%
0*,
Ru$ianstev
0*)
3i cu dorin;a nobili$ii din Kiev 3i Starodub 7n Co$isia din
(),,-(),). Un alt 6lan% cel al lui 4lebov% guvernatorul general al Kievului% a a6+rat
crearea unor noi :acult+;i D(),,E. Acade$ia a r+$as neschi$bat+. La scurt ti$6%
instruc;ia s-a 7$bun+t+;it 7n subiecte seculare 3i 7n li$bi $oderne Bcare sunt necesare
6entru via;a social+C D:rance2a a :ost 6redat+ din ()K/E. Jn $od caracteristic% 7n ti$6ul
ad$inistra;iei $itro6olitului Sa$uel Mislavschi%
0**
candida;ii la 6ro:esorat au :ost tri$i3i
s+ studie2e la Universitatea din =ilna sau 7n $+n+stirea 6rotestant+ 7n Slu;c Dei au $ers 3i
la Universitatea din MoscovaE.
Re:or$a din anul ().* a 3colilor ecclesiale a l+sat te$eiile lor intacte. Se$inarile
din San9 Petersburg 3i Ka2an au 6ri$it titulatura de Acade$ie di$6reun+ cu o eItensiune
3i o elaborare a instruc;iei. S-au deschis noi se$inariiM curicu$ul a :ost revi2uit.
Mitro6olitul Platon Lev3in D()/)-(*((E a :ost cel $ai i$6ortant contribuitor al
educa;iei 3colii 7n secolul al o6tGstre2eceleaN un :el de BPetru Movil+ al Acade$iei%C du6+
de2$e$brate sau convertite 7n biserici de 6arohie.
484
#in BPro6unereC PProe"tQ% 6ragra:ul 0. PNota autoruluiQ.
485
=enia$in agranschi a :ost tri$is 7n Leiden 7n (),, 3i s-a 7ntors 7n ()),. <l a 6redat @loso@a la Se$inarul
din Novgorod% a sluHit ca rector la Se$inarul AleIander Nevschi% a6oi s-a 7ntors la Novgorod% ca 6ro:esor de
teologie 3i $ai 7nainte a devenit e6sico6 de Ir;cu;c 7n ()*..
486
Chiril Ra2u$ovschi D()'0-().0E% al c+rui :rate :avorit AleIei a :ost :avoritul J$6+r+tesei <lisabeta% a :ost
ulti$ul hat$an al Ucrainei% care a ;inut o@ciul din ()K& 6Gn+ 7n (),0.
487
Contele Petru AleIandrovici Ru$iansev D()'K-().,E a :ost un general renu$it 3i un $are3al de in:anterie
3i din (),0 guvernatorul general al Ucarainei.
488
Sa$uel Mislavchi D()/(-().,E un absolvent al Acade$iei din Kiev% el a :ost 6ro:esor 3i rector acolo 3i din
()*/ a :ost $itro6olit de Kiev. Ca 3i 6ro:esor a :olosit $etodele de 6redare ale lui Co$enius Da se vedea
ca6itolul III% nota (&,E 3i ca rector 3i $itro6olit% ins6irat de idealurile ilu$inis$ului ale do$niei Caterina% el
a introdus studiul li$bii ruse3ti 3i al @loso@ei 3i subiecte seculare ca 3i $ate$atica% geogra@a 3i istoria
civil+. Lucrarea 8c.itel ver7( do#amt7 ravoslavnoi ver7 a :ost 6ublicat+ 7n Kiev 7n (),& 3i a co$6us o
gra$atic+ latin+ 7n (),K care a :ost considerat+ $ult+ vere$e cea $ai bun+ 7n li$ba rus+. Mitro6olitul
Sa$uel a :ost cunoscut ca 3i continuatorul 3i 6ublicistul luc+rilor lui !eo:an Proco6ovici.
124
a6ta :ra2are a lui S. KN S$irnov.
0*.
Platon a :ost un re6re2entant ti6ic al acestei e6oci
ornate% vis+toare 3i 6roble$atic+% a c+rui contradic;ie 3i con:u2ie a condensat 3i
reverberat cu 6ersonalitatea lui. Sudecata lui Iosi: al II a :ost B6lus 6hiloso6he Yue 6rbtre.C
Platon a atras-o 6e Caterina toc$ai 6entru acest $otiv. Jn orice ca2% ca un o$ su@cent de
Bilu$inat%C el a discutat de su6ersti;ii 7n con:or$itate cu duhul veacului. !otu3i% Platon a
r+$as un o$ evlavios 3i un o$ de rug+ciune 3i un $are iubitor al cGnt+rii 3i liturghiei
biserice3ti. I$6etuos% totu3i% deter$inat% direct 3i vis+tor% 6ersistent 3i u3or $Gniat% Platon
a ac;ionat deschis 3i liber cu sine 3i cu restul. <l nu 6utea dura $ult la curte% nu 6utea
avea $ult+ in?uen;+ aici.
Platon a avansat din cau2a abilit+;ilor lui ca 6redicator% o alt+ tr+s+tur+ care ;inea cu
stilul acelor vre$uri. Ji 6utea :ace 6e curteni s+ 6lGng+ 3i s+ se cutre$ure. Predicile lui
sunt cele care arat+ sinceritatea de6lin+ 3i intensitatea evlaviei lui. Jn s6atele elocin;ei lui
$anierate% se 6oate detecta o voin;+ ?eIibil+ 3i convingeri adGnci. Jn ti$6 ce 6reda la
Se$inarul S:Gnta !rei$e% Platon a 6ri$it voturile $onahale 3i a :+cut aceasta din cau2a
convingerii 3i 7nclin+rii 6ro6rii 3i nu Bdin cau2a unui iubiri :a;+ de ilu$inare%C du6+ cu$ se
eI6ri$+ el. Platon a 6rivit $onahis$ul ca un 6unctul s+u de vedere s6ecial. Pentru el
celibatul a :ost singurul sco6. BJn ceea ce 6rive3te $onahis$ul% el a ra;ionat c+ nu 6utea
avea obliga;ii $ai $ari 6entru cre3tini decGt cele i$6use de evanghelie 3i voturile
$onahale.C
0.&
Iubirea de singur+tate X $ai 6u;in 6entru rug+ciune 3i ;eluri 3i 6rietenii
intelectuale X au o:erit o atrac;ie 6uternic+. Platon a ales con3tient calea bisericii. <l a
res6ins s+ intre la Universitatea din Moscova% la :el cu$ a re:u2at alte 6o2i;ii seculare. <l
nu a voit s+ se 6iard+ 7n vanitatea goal+ a vie;ii lu$e3ti. Ur$ele unui rousseauis$
6ersonal 6ot @ v+2ute 7n e:orturile de a 6+r+sii Moscova 6entru M+n+stirea S:Gnta !rei$e%
unde a :ost ca6abil s+ 73i construiasc+ 6ro6riul a2il inti$N etania.
0.(

Platon a :ost un avocat $are 3i ardent al educa;iei 3i ilu$in+rii. <l 73i avea 6ro6ria
conce6;ie asu6ra clericilor. <l a dorit s+ construiasc+ un cler nou% educat 3i culturali2at via
3coala u$an+. <l a voit s+ :ac+ obi3nuit rangul clericilor 3i s+ 7l ridice la 7n+l;i$i sociale. <l
a ales s+ :ac+ a3a 7ntr-o vre$e cGnd al;ii 7ncercau s+ reduc+ 3i s+ di2olve clericii 7n Ba treia
esti$are a oa$enilorC sau chiar 7ntr-o iob+gie i$6ersonal+. #e aici dorin;a nelini3tit+ a lui
Platon de a ada6ta instruc;ia 3i educa;ia 7n 3colile ecclesiale gusturilor 3i vi2iunilor unei
societ+;i Bilu$inate.C <l a :ost ca6abil s+ :ac+ $ulte 6entru se$inar la M+n+stirea S:Gnta
!rei$e. Acade$ia [ai9o6oss6aschi s-a bucurat de o rena3tere sub Platon. <l a 7nte$eiat
se$inarul din etania deschis nu$ai 7n (*&&.
<duca;ia 7n $inte 3i ini$+ B6entru ca ei s+ eIcele2e 7n :a6te buneC a constituit
idealul lui PlatonN un noviciat senti$ental 3i o inversiune a duhului isericii. Sub in?uen;a
lui un nou ti6 de o$ bisericesc X eruditul 3i iubitorul de 7n;ele6ciune X a 6rins @in;+. Nici
un c+rturar 3i nici un gGnditor% Platon era un 2elor 3i un BiubitorC de ilu$inare X o
categorie s6eci@c+ secolului al o6tGstre2ecelelea.
#e3i $ai $ult un catehet decGt un teolog% Bcatehis$eleC 3i conversa;iile lui Platon
Dsau Instrucia elementar 1n le#ea cretinE 6e care le-a sus;inut 7n Moscova 7nc+ de
vre$e 7n cariera lui D()K) 3i ()K*E au 7nse$nat un 6unct de cotitur+ 7n istoria teologiei.
Lec;iile lui 6entru $arele duce Paul
0.'
intitulat+ nvturile ortodo,e sau o scurt
teolo#ie cretin PPravoslavnie uc.enie ili so"rac.enoe ".ristians"oe bo#oslovie% (),KQ
489
Serghei Konstatinovici S$irnov D(*(*-(**.E a :ost o @gur+ 6roe$inent+ 7n educa;ia ecclesial+ din secolul
al nou+s6re2ecelea. Pro:esor 3i rector al Acade$iei din Moscova% a :ost binecunoscut ca un c+rturar grec%
6atristic 3i biblic. Re$arca de aici este din Istoriia 3os"ovsc.i slaviano<#re"o<latinsc.oi a"ademii DMoscova%
(*KKE.
490
Jn toat+ autobiogra@a Platon se re:er+ la sine ca 3i la a treia 6ersoan+.
491
A. P. StaneleF% 7n Conferine desre istoria Bisericii ortodo,e PLondra% (**(Q descrie etania ca 3i
Brestragerea bucuroas+ italian+.C PNota autoruluiQ.
492
#in Pro6unere PProec"tQ% 6aragra:ul 0. PNota autoruluiQ.
125
$archea2+ 6ri$a 7ncercare al unui siste$ teologic 7n rus+. BU3urin;a cu 6rivire la
eI6unere este cea $ai bun+ tr+s+tur+ des6re aceast+ carte%C a :ost co$entariul lui Ailaret
Cernigov% totu3i aceast+ :ra2+ este destul de drea6t+. Platon a :ost $ai 6u;in un 6redicator
decGt un 7nv+;+torM el s-a uitat la educa;ie $ai $ult decGt s+ studie2e oratoria. BNu $-a$
6roble$ati2at asu6ra unui stil elocvent sau variat.C #eter$inarea lui de a convinge 3i a
educa oa$enii o o:erit eI6resivitate 3i claritate% Bc+ci :a;a adev+rului este 7n $od singur
$ai :ru$oas+ :+r+ alta cos$etice :alse.C Pole$ica sa cu vechii rituali3ti este instructiv+ 7n
acest sens% c+ci toleran;a 3i 7ndurarea nu l-a 6+strat de ni3te si$6li@c+ri :alse. Pros6ectul
lui 6entru Bcredin;a si$6l+C PedinoverieQ
0./
6oate cu greu @ nu$it+ un succes. Jn orice ca2%
Bcatehis$leC lui Platon au :ost i$6licite. Platon a 7ncercat s+ aduc+ teologia 7n contact cu
via;a. <l a c+utat s+ :ac+ a3a 7n con:or$itate cu duhul vre$urilor convertind teologia 7ntr-
o instruc;ie $oral+% 7ntr-un :el de u$anis$ e$o;ional $oralist. B#i:eritele siste$e de
teologie 6redate acu$ 7n 3coli aveau un aer scolastic 3i o odoare de subtilit+;i u$ane.
!oate acestea a6ar;in unei e6oci care a 6re:erat s+ vorbeasc+ de B7ntoarcerea $in;ii s6re
bineC $ai $ult decGt s6re Bcredin;+.C Platon a c+utat o teologie vie care se g+sea nu$ai 7n
Scri6turi. CGnd co$enta la Scri6turi% atunci cGnd c+uta un sens literal% $ai 6resus de
orice trebuie evitat 6lecarea sau :or;a cu sco6ul de a abu2a Scri6tura 6rin c+utarea unui
7n;eles ascuns Bcare de :a6t nu eIist+.C !eItul ar trebui HuIta6us cu sco6ul ca Scri6turile
s+ se 6oat+ eI6lica 6e sine. BJn acela3i ti$6% s+ se :oloseasc+ cei $ai buni co$entatori.C
Platon a 7n;eles c+ aceasta 7nse$na S@n;ii P+rin;i. In?uen;a lui Hrisosto$ 3i Augustin se
6ot detecta cu u3urin;+ 7n scrierile lor. <l s-a gr+bit s+ vorbeasc+ $ai inti$ des6re dog$+
3i des6re Bteologia lui doctrinar+C ca unele care cu greu 6uteau @ distinse de luteranis$ul
vag 3i 6redo$inant al acelor veacuri. Jn;elesul sacra$ental al isericii este 6re2entat
inadecvat 7n toat+ teologia lui% 7n ti$6 ce a6o2i;ile $orale Dscolasticul ususE @ind
su6rade2voltate. iserica este de@nit+ i$6recis ca Bo adunare de oa$eni care cred 7n Iisus
HristosC D7n alte locuri Platon adaug+ B3i care tr+iesc 7n con:or$itate cu aceast+ legeCE. O
ast:el de i$6reci2ie este caracteristic+.
Platon a :ost o 6arte a Rusiei $oderne 3i a eI6erien;ei ei vestice. Pentru evlavia lui%
el avea un slab 7n;eles al isericii. Aceast+ li$ita;ie nu 7ntoarce 3i nu u$bre3te i$6ortan;a
adev+rat+ a altor 7$6liniri. Aa6tul c+ Platon a acordat aten;ie studiului istoriei isericii
Rusiei 3i i-a 7ncuraHat 3i 6e al;ii s+ :ac+ a3a este i$6ortant.
0.0
<l a 6ublicat 6ri$ul cu6rins
al acestei istorii Dnu$ai 7n (*&KE. Mai tGr2iu aceast+ 7ntoarcere si$6atetic+ la istorie a
6rodus o de3te6tare $ai 6ro:und+. Li$ita;iile istorice ale lui Platon sunt eI6ri$ate vi2ibil
7n atitudinea lui :a;+ de li$a rus+. <l nu nu$ai c+ a 6ublicat 7n rus+ dar a 3i 6ublicat
BteologiaC lui 7n rus+. Cartea sa des6re teologia trebuia tradus+ 7n latin+ 6entru :olosin;a
3colii. A3a au stat lucrurile la Se$inarul din !ula.
Platon a 7ncercat s+ 7$bun+t+;easc+ instruc;ia 7n rus+ 6entru clasele in:erioare.
4ra$atica rus+ 3i retorica 6e ba2a scrierilor lui Lo$onotov
0.K
au 7nlocuit latina. <l s-a
493
Jn ()** cvGteva gru6uri B6ietisteC Ecei acre i-au re;inut 6e 6reo;i du6+ schis$+ nau :ost 6ri$i;i 7n iserica
OrtodoI+ Rus+ 3i li sa- 6er$is s+ :oloseasc+ liturghia 6re-re:or$at+ 3i c+r;le de sluHb+ 6ri$ite de la ierarhia
o@cial+ a isericii. Mai $ulte gru6uri au acce6tat aceast+ 6ro6unere 3i 7n (*&& S:Gntul Sinod a dis6us
canoane s6eciale 6entru edinoveri*
494
#e eIe$6lu nota cercet+rii istorice a lui Nicodi$ Sellius D$ort 7n ()0,E. Nota autorului. #es6re Nicodi$
Sellus a se vedea $ai sus.
495
Aiul unui 6erscar s+rac% Mihail =asilievici Lo$onosov D()((-(),KE a devenit unul dintre 6ri$ii oa$eni de
3tiin;+ 3i lingvi3ti din istoria rus+. <ducat la 3colile din Moscova 3i San9 Petersburg% a studiat cinci ani la
Universitatea din Marburg sub Christina VolW. La 7ntoarcere a :ost un 6ro:esor de chi$ie la Acade$ia de
Ltiin;e 3i 7n ()KK a aHutat la organi2area acade$iei din Moscova. Ca o$ de 3tiin;+ a lucrat 7n do$eniul
$etalurgiei% astrono$iei% geologiei% econo$iei 3i eI6lor+rii geogra@ce% antici6Gnd desco6eririle din vest. A
:ost n+scut ca 6oet 3i odele lui au aHutat la versi@carea 6oe2iei ruse3ti. Cea $ai in?uent+ lucrare a lui
Lo$onosov a :ost li$ba lui. Lucrarea lui 5rat"oe ru"ovodstvo ritori"e D()0/E 3i 7n s6ecial Rossis"aia
#rammatica D()KKE au standardi2at li$ba rus+ $odern+ 6rin a$estecarea unor linii teoretice stricte% vechea
stavon+ a isericii 3i rusa conte$6oran+ dialectic+.
126
te$ut c+ instruc;ia ele$entar+ 7n gra$atica rus+ 3i 7n co$6o2i;ie ar 6utea 7$6iedica
6rogresul 7n subiectele latine.
PGn+ al @nele secolului al o6tGstre2ecelea% cea $ai $are e$anci6are care 6utea @
7$6linit+ 7n con:erin;ele teologice la Se$inarul S:Gnta !rei$e a :ost inter6retarea teItelor
din S@ntele Scri6turi du6+ iblia slav+ :+r+ traducere din latin+. D[na$enschiE.
Metodie S$irnov a :ost 6ri$ul care a :+cut acest lucru 3i nu$ai 7n ().&.
<I6eri$ente rare au :ost :+cute $ai 7nainte. Jn acele vre$uri Palton a devenit
Arhie6isco6 de !ver 7n ())& 3i a desco6erit teologia care era 6redat+ 7n rus+. Macarie
Petrovici
0.,
a introdus aceast+ inova;ie 7n (),0. con:erin;ele lui au :ost 6ublicate 6ostu$
ca nvturi ortodo,e ale Bisericii estice) coninnd tot ceea ce este necesar unui cretin
care are nevoie de mntuire DSan9 Petersburg% ()*/E.
0.)
<Ie$6lul vestic% 7n scurt ti$6 a
ins6irat acest latinis$ tenace al isericii. Ca re2ultat li$ba rus+ s-a atro@at.
Li$baHul educat rusesc% dintre care un $odel 6oate @ v+2ut 7n te2ele 6re2entate la
dis6utele din Acade$ia din Moscova% au avut 6u;in+ de2voltare c+ au ocu6at o 6o2i;ie $ai
inco$6arabil+ decGt chiar li$baHul traduc+torilor ru3i ai s@n;ilor 6+rin;i 3i a luc+rilor
teologice originale a vechilor ru3i. D[na$enschiE.
Lucr+rile au aHuns 7ntr-o ase$enea situa;ie c+ studen;ii erau inca6abil+ s+ scrie cu
u3urin;+ 7n rus+% dar $ai 7ntGi trebuiau s+ 73i eI6un+ gGndirea 7n latin+ 3i a6oi s+ o
traduc+. Studen;ii au co6iat latina 3i au scris cu a$estec+tur+ substan;ial+ de cuvinte
latine eI6lica;iile date de 7nv+;+torii din rus+.
Indi:erent care a :ost argu$entul :olosit% indi:erent ce :unda$ent se 6une 7n :a;+%
@ercare argu$ent este ar+tat de a6+r+tor 3i educator. B#intr-un ast:el de 6reHudiciu au
ie3it 6reo;i care 3tiau latin+ 3i scriitorii 6+gGni adecva;i% dar care au cunoscut 6u;in autorii
ibliei sau a P+rin;ilor isericiiC DAilaret al MoscoveiE. O ast:el de situa;ie nu a :ost cea
$ai de Hos tr+s+tur+N $ai r+u a :ost caracterul li6sit de organicitate a unui siste$ 3colar
7ntreg 7n care teologia 6utea @ 6us+ 7n via;+ de asisten;a direct+ 3i eI6erien;a vie;ii
isericii.
Sco6ul 3i se$ni@ca;ia 7$6linirilor educa;ionale 3i c+rtur+re3ti ale secolului al
o6tGs6re2ecelea nu ar trebui subesti$at. Jn orice ca2% eI6eri$entul teologico-cultural era
destul de i$6ortant. O re;ea de 3coli elaborat+ s-a r+s6Gndit 7n toat+ Rusia. !eologia
rus+ ... toat+ 3coala teologic+ de aici% 7n sensul strict% era li6sit+ de r+d+cini. A c+2ut 3i a
crescut 6e un teren str+in. S-a ridicat o su6rastructur+ 7n de3ert ... 7n locul r+d+cinilor au
a6+rut catalige. !eologia 6e catalige este $o3tenirea secolului al o6tGstre2ecelea.
VI
Francmasoneria rus,
Aranc$asoneria s-a dovedit a @ un eveni$ent $aHor 7n istoria societ+;ii ruse X acea
societate n+scut+ 3i elaborat+ 6e $+re;ia e6ocii 6etrine. Aranc$asonii au :ost oa$eni care
3i-au 6ierdut calea Boriental+C 3i care au devenit 6ierdu;i 7n cele occidentale. #estul de
natural% ei au desco6erit aceast+ nou+ cale a :ranc$asoneriei 7nce6Gnd de la grani;ele
vestice.
Pri$a genera;ie ridicat+ de re:or$ele lui Petru 3i-a 6ri$it educa;ia ba2at+ 6e
6rinci6iile serviciului de stat utilitarian. Noua clas+ educat+ s-a creat din Bconverti;iC
adic+ dintre cei care nu au acce6tat Re:or$a. Jn acela3i ti$6 o ast:el de acce6tare sau
496
Originar din Serbia% Macarie Petrovici D()/0-(),,E a tr+it 7n Rusia 3i a studiat la Acade$ia din Moscova%
a6oi a devenit rector la Se$inarul din !ver. O colec;ie a 6redicilor lui au :ost 6ublicate 6ostu$ 7n ()*,.
497
Pravoslvnie uc.enie) soderz.ac.ee vse c.to ".ristianiu svoer#o saseniia ic.uc.emu) znat i delat
nadlez.it*
127
7n3tiin;are a de@nit 6artici6area 7n noua Bclas+.C Noii oa$eni au devenit obi3nui;i 3i
educa;i s+ inter6rete2e eIisten;a lor nu$ai 7n ter$enii utilit+;ii de stat 3i a bun+st+rii
generale. B!abla RGnduielilorC a 7nlocuit cre2ul P!imvol ver7Q 3i tot ceea ce era i$6licat de
el.
0.*
Con3tiin;a acestor noi oa$eni a devenit eItravertit+ 6Gn+ 7n 6unctul ru6turii. Su?etul
a devenit 6ierdut% li6sit de leg+tur+ 3i di2olvat 7n as:altul :ervent al i$6resiilor 3i
eI6erien;elor str+ine. Jn 7nvolburarea construc;iei din ti$6ul do$niei lui Petru nu a
eIistat vre$e 6entru recu6er+ri 3i gGnduri secundare. Jn acest ti$6 at$os:era a devenit
$ai liber+% iar su?etul a devenit e6ui2at 3i violat. Rece6tivitatea $oral+ a devenit s$intit+M
nevoile religioase au devenit su:ocate 3i t+iate. Noua genera;ie a 7nce6ut s+ vorbeasc+ cu
alar$are 0esre stricarea moravurilor 1n Rusia.
0..
Subiectul a :ost cu greu e6ui2at. A :ost
o e6oc+ a unor aventuri absorbante 3i a grati@c+rilor. Istoria duhului rusesc nu a :ost 7nc+
scris+ 6entru secolul al o6tGstre2ecelea. Sunt cunoscute nu$ai e6isoade :rag$entare. O
7ngriHorare general+% boala 3i nelini3tea :ac un ecou clar 3i reverberea2+ 7n ast:el de
e6isoade. Cei $ai buni re6re2entativi ai e6ocii Caterinei $+rturisesc la c+utarea is6itirii
care i-a obligat s+ se a3e2e 7n c+utarea de 7n;eles 3i adev+r 7n e6oca libertinaHului 3i a
grosol+niei. <i nu au :ost $ul;u$i;i de trecerea 6rin cea $ai rece indi:eren;+ 3i cea $ai
de6resiv+ dis6erare. Pentru $ul;i% voltarianis$ul a devenit o boal+ genuin+ $oral 3i
duhovnice3te.
O de3te6tare religioas+ X o rena3tere din le3inul religios X a avut loc 7n a doua
Hu$+tate a secolului al o6tGstre2ecelea. A+r+ s+ @e ni$ic sur6rin2+tor% o ast:el de
de3te6tare s-a aIat de $ai $ulte ori s6re isterie. BUn 6aroIis$ al gGndirii con3tiente%C
du6+ cu$ 7l descrie Kliuchevschi 7n de3te6tarea lui :ranc$asonic+. Aranc$asoneria a :ost
$ai $ult decGt un si$6lu 6aroIis$. Jntreaga se$ni@ca;ie istoric+ a Rusiei st+ 7n :a6tul c+
a :ost un e:ort ascetic 3i o 7ncercare de concentrare duhovniceasc+. Su?etul rusesc 3i-a
revenit 6rin :ranc$asonerie% 6rin obiceiurile str+ine 3i 6rin disi6a;iile din San9
Petersburg.
Aranc$asoneria nu a 7nse$nat un e6isod trec+tor% ci un stadiu de de2voltare 7n
istoria societ+;ii ruse3ti $oderne. Pe la @nele anilor ())& :ranc$asoneria a eru6t $ai 6rin
toat+ clasa educat+. Jn orice ca2% siste$ul loHelor $asonice% cu toate bran3ele lui% s-a
eItins 6rin toat+ clasa.
Aranc$asoneria rus+ a avut o istorie bogat+ 7n dis6ute% divi2iuni 3i ?uctua;ii.
Pri$ele loHe au :ost cercuri de dei3ti care 6ro:esau o $oralitate ra;ional+ 3i o religie
natural+% 7n ti$6 ce c+utau s+ dobGndeasc+ o cuno3tin;+ de sine $oral+.
K&&
Jntre
B:ranc$asoniC 3i BvoltarieniC nu au eIistat divi2iuni. Curentul $istic din :ranc$asonerie a
498
Suvenalie Medvedschi D(),)-(*&.E a :ost un $onah din Novgorod care a venit la M+n+stirea S:Gnta
!rei$e 7n Moscova. Jn (*&' 3i a sluHit ca un catehet la Se$inarul S:Gnta !rei$e 7n Moscova 7n (*&'.
Lucr+rile citate aici au :ost una dintre 6ri$ele 7ncerc+ri de un siste$ teologic 7n li$ba rus+% Iuvenalie a scris
5rat"aia rotori"a na rossis"om ias7"e DMoscova% (*&.E.
499
Aceasta este o re:erin;+ la 2 ovrezdenii nravov v Rossii) de c+tre @gura 6olitic+ 3i 6ublicistul Mihail
Mihailovici Lcherbatov D()//-().&E. Jn ea el a atacat $aniera 7n care curtenii conte$6orani $+reau valorile
6re-6etrine. <Iist+ o traducere rus+ de c+tre A. Lentin% 0esre stricarea moravurilor 1n Rusia DCa$bridge%
Anglia% (.,.E.
500
Ivan =lado$irovici Lo6uhin D()K,-(*(,E a sluHit 7n ar$at+ 3i la cur;ile cri$inale din Moscova $ai 7nainte
de a se dedica 6ublica;iei lui N. I. Novi9ov la Universitatea din Moscova. Lo6uhin a tradus lucr+ri din $isticii
vestici 3i din :ranc$asoni% a scris cGteva tratate 6ro6rii 3i a :ost $arele $aestru al unei loHe din Moscova. La
:el ca 3i al;ii cercul lui Novi9ov s-a angaHat 7n @latro6ie 3i 7n $unc+ educa;ional+ 3i a sluHit 7n guvernele lui
Pavel 3i AleIandru I 7n di:erite 6o2i;ii. Jn ().& a 6ublicat o a6+rare a :ranc$asoneiei din Rusia%
%ravouc.itel:n7i "ate".izis fran<masonov*
128
a6+rut cu$va $ai tGr2iu.
K&(
Cercul ro2crucienilor ru3i a devenit cea $ai i$6ortant+ 3i $ai
in?uent+ 7ntre :ranc$asonii acelor vre$uri.
Aranc$asoneria este un ordin secular secret cu o disci6lin+ eItern+ si$6l+. !oc$ai
aceast+ disci6lin+ l+untric+ sau ascetis$ Dnu nu$ai o igien+ duhovniceasc+ s+n+toas+E
este cea care s-a dovedit a @ cea $ai i$6ortant+ 6entru econo$ia general+ a $uncilor
$asonice 7n 6+trarul B6ietrii dureC al ini$ii u$ane% du6+ cu$ circul+ eI6resia. S-a creat
un nou :el de o$ 7n acest ascetis$M un nou ti$6 care se 7ntGlne3te 7n e6oca subsecvent+
7ntre Bro$antici.C BSursele oculteC ale ro$antis$ului sunt inconstestabile.
Societatea rus+ a 6ri$it o educa;ie senti$ental+NM o de3te6tare a ini$ii. =iitorul
inteligent al Rusiei a detectat 7n $i3carea $asonic+ :ragilitatea 3i dualitatea eIisten;ei. A
devenit torturat de o sete 6entru 7ntregire 3i a 7nce6ut s+ o caute. 4enera;ia de a6oi din
anii (*/& 3i (*0& a re6etat o ast:el de c+utare% o ast:el de !turm und 0ran#* Acest lucru
este adev+rat des6re slavo@li. Psihologic% slavo@lis$ul este un r+sad din :ranc$asoneria
do$niei Caterinei D@indc+ nu a derivat din obiceiurile unei ;+ri rusticeE.
Ascetis$ul $asonic a 7$br+cat di:erite $otive% inclusiv o indi:eren;+ ra;ionalist+ a
variet+;ii stoice 3i o ne6+sare :a;+ de vanit+;ile vie;ii% 6reten;ii dochetice 3i uneori o
Biubire :a;+ de $oarteC DBbucuria $or$GntuluiCE 3i o ini$+ te$6erat+ genuin.
Aranc$asoneria a elaborat o $etod+ co$6leI+ a scrutinit+;ii de sine 3i a re;inerii. BA
$urii 6e crucea abnega;iei de sine 3i a 6ierii 7n :ocul cur+;irii%C du6+ cu$ de@nea ;elul
Badev+ratului $ason.C !rebuie s+ ne lu6t+$ cu sine cu disi6a;ieM s+ ne concentr+$
senti$entele 3i gGndireaM o6rirea dorin;elor 6asionaleM Binstruirea ini$iiC 3i B6linirea
voin;ei.C R+d+cina 3i scaunul r+ului se g+se3te 7n sine 3i nu 7n voin;+. BNu v+ 6une;i decGt
nu$ai 7n sluHba duhului% a su?etului 3i a tru6ului% o$i;Gndu-l 6e Beu.C Jn lu6ta cu sine%
trebuie eli$inat egois$ul 3i voin;a de sine. Nu c+uta 3i nu alege o cruce 6entru tine% ci
6oart+ una atunci cGnd 73i este dat+. Nu 7ncerca s+ aranHe2i 6entru $Gntuirea ta n+deHdea
6entru ea% u$ilindu-te cu bucurie 7n :a;a voin;ei lui #u$ne2eu.
Aranc$asoneria a 6redicat o via;+ $oral+ strict+ 3i res6onsabil+M direc;ia $oral+ de
sineM nobilitatea $oral+M re;inereM disi6a;ieM cunoa3tere de sine 3i 6osesie de sineM
B@lantro6ieC 3i o via;+ lini3tit+ B7n $iHlocul acestei lu$i :+r+ s+ 6er$it+ ini$ii cuiva s+ se
ating+ de vanit+;ile ei.C Aranc$asoneria nu a cerut nu$ai des+vGr3ire de sine ci 3i o iubire
activ+ X BeI6resia 6ri$ar+%C te$elia 3i sco6ul 7$6+r+;iei lui Iisus 7n su?et. Lucr+rile
@lantro6ice ale :ranc$asonilor ru3i sunt binecunoscute.
Aranc$asoneria $istic+ a constituit o reac;ie l+untric+ :a;+ de duhul Ilu$inis$ului.
!ot 6atosul Nivelului teoretic
K&'
al :ranc$asoneriei era direc;ionat 7$6otriva Binven;iilor
ra;iunii oarbeC 3i a Bso@stica;iilor gangului voltarian.C Accentul s-a $utat 6e intui;ie%
contra6unctul ra;ionalis$ului secolului al o6tGs6re2ecelea.
<6oca sce6ticis$ului a :ost e6oca 6ietis$ului. Aenelon
K&/
nu era cu ni$ic $ai
6o6ular decGt =oltaire. BAiloso@a credin;ei 3i a senti$entuluiC este $ai 6u;in
caracteristic+ e6ocii X e6oca senti$entalis$ului X decGt cea a Enc7coloediei*
Senti$entalis$ul se leag+ organic de :ranc$asonerie 3i nu nu$ai @ind dese$nat ca
o tendin;+ literar+ sau $i3care% ci a se$ni@cat ini;ial o tendin;+ $istic+N o investiga;ie
religioso-@loso@c+. Sursele senti$entalis$ului 6ot @ g+site 7n scrierile $isticilor dane2i%
501
Notea2+ c+utarea 6entru Bnivelele $ai su6erioareC sau ti6urile elaborate de baronul Reichal% a3a nu$itul
Bsiste$ al observa;iilor stricte.C PNota autoruluiQ. Pri$a loH+ ruseasc+ a :unc;ional $ai $ult ca 3i un club
social. Mai tGr2iu :ranc$asonii ru3i au :or$at gru6uri de elit+ dintre cei dedica;i activit+;ilor $istice $ai
evoluate% cu o organi2a;ie $ai strGns+ 3i $ai $ult+ disci6lin+. Reichal D()'.-().(E% un $aestru al cur;ii
duce3ti la runs8ic9 Dcare abunda 7n $asoniE a adus 7n Rusia unul dintre aceste niveluri ale $asoneriei.
502
Nivelul teoretic a :ost un stadiu al Ordinului ro2crucian% care a :ost adus 7n Rusia 7n ()*' de Sch8art2.
Cei care a6ar;ineau de el au :ost cunoscu;i ca 3i B:ra;ii teoretici.C
503
Arancois de Salignac de la Mothe ARnelon D(,K(-()(KE un teolog :rance2% educator 3i arhie6isco6. Jn ti$6
ce venea de la o 3coal+ 6e tinere :ete 6rotestante convertite la catolicis$ 7n Paris el a scris Trait6 de
l:education des >lles D(,*)E care a abut o in?uen;+ $aHor+ 7n educarea :e$eilor.
129
s6anioli 3i :rance2i ai secolelor al 3ais6re2ecelea 3i al 3a6tes6re2ecelea. Senti$entalis$ul
educa su?etul 7n reverie 3i senti$ent% 7ntr-o anu$it+ 6asivitate consonan;+ 3i 7ntr-o
B$elancolie s:Gnt+C Dc:. c+ii duhovnice3ti a tGn+rului Kara$2in
K&0
ca 3i de2volt+rile
ulterioare ale lui [u9ovschiE.
K&K
Aceasta nu a :ost 7nso;it+ 7ntotdeauna de o concentrare a
su?etului. Obiceiul de a eIa$ina eIcesiv 3i ne7ncetat sinele a re2ultat de $ai $ulte ori 7n
lini3tirea voin;ei. Oa$enii din acea 6erioad+ s-au si$;it bolnavi din cau2a re?ec;iei 3i
aceast+ Beduca;ie senti$ental+C a in?uen;at cu 6utere :or$area unui Bo$ su6er?uu.C
BS:Gnta $elancolieC con;ine invariabil un gust al sce6ticis$ului.
Jn acele 2ile oa$enii erau obi3nui;i s+ tr+iasc+ 7ntr-un ele$ent i$aginar% 7ntr-o lu$e
a i$aginilor 3i re?ec;iilor. <i ar @ 6utut 6enetra tainele sau ar @ 6utut visa urGt. Nu este
accidental c+ aceast+ e6oc+ a $+rturisit din toate 6+r;ile o de3te6tare a unei :ante2ii
creative X o $are 3i 6uternic+ $odela;ie 6oetic+. BAru$osul su?etC PPre"rasnaia duaQ a
devenit 6aradoIal 6lin de i$6resionis$% 7nce6Gnd cu violen;+ 3i tre$urGnd la cel $ai $ic
2go$ot al vie;ii. Presenti$entele a6ocali6tice au cG3tigat t+rie 7nc+ de la @nele secolului al
o6tGst6re2ecelea. A3a nu$ita Bde3te6tareC Per4ec.un"Q a re6re2entat e6oca% 7n s6ecial 7n
$asele largi de oa$eni. A6elul teoretic la ini$+ o:er+ o $+rturie adi;ional+ des6re
aceast+ de3te6tare. B#e3te6tarea haruluiC Pdurc.bur# der GnadeQ% du6+ cu$ s-au
eI6ri$at 6ieti3tii% a 7nse$nat $ai $ult decGt orice o is6it+ 6ersonal+N un dar al
eI6erien;ei.
B#isi6areaC este co$6atibil+ 7n 7ntregi$e cu vi2iunea. Misticis$ul conte$6oran a
6osedat o re;inere a voin;ei% dar nu o ini$+ te$6erat+ sau i$agina;ie. O nou+ genera;ie s-
a de2voltat 7n acest unghi. Nu este 7ntG$6l+tor c+ ro2crucianul A. MN Kutu2ov
K&,
a tradus
Pln#erile sau #ndurile de noate*
K&)
BA$ citit de dou+ ori %oile lui 5oung ca 3i 6e
vestea cea bun+% nu ca 6e un 6oe$%C 73i a$inte3te vechea genera;ie. Cali@carea ar trebui
:+cut+ c+ un ast:el de $elancolic B7n @loso@a 6rivirilor 3i a lacri$ilorC a 7nse$nat nu$ai
un u$anis$ trans@gurat. BAi un o$ 3i vei @ un du$ne2eu...C O$ul a :ost che$at s+
$unceasc+% nu 7n lu$e ci 7n sine% B7n vise sera@ce.C BU$anitatea nu a :ost creat+ 6entru
ni3te cuno3tin;e largi sau 6entru o 7n;elegere 6ro:und+% ci 6entru ui$ire 3i e$o;ii
reverente.C Che$area nu a :ost o concentrare l+untric+. BAa6tele noastre lu$e3ti nu au
:ost curbate X nu trebuie s+ cuceri$ lucruri ci gGnduri X 6+2i;i-v+ gGndurile cGt 6ute;i de
bine% c+ci raiul se 7ngriHe3te de ele.C O ast:el de atitudine a sluHit ca 3i o barier+ 7n calea
504
Nicolae Mihailovici Kara$2in D(),,-(*',E a :ost unul dintre cei $ai i$6ortante @guri literare al 2ilei 7n
Rusia. Jn 6ri$a sa carier+ a :ost un 6oet 3i un nuvelist cunoscut 6entru !raca $iza D().'E. Jn ().* a
c+l+torit 6rin toat+ <uro6a 3i la 7ntoarcere a editat ?urnalul 3oscovei% 7n care a 6ublicat Pisma russ"o#o
utettveni"a D().(-().'E% o $+rturisire senti$ental+ a c+l+toriilor lui scrise 7n stilul lui Lauren;iu Sterne.
Kara$a2in a 7nte$eiat Hurnalul &estni" Evro7 7n (*&'% dar anul ur$+tor a :ost nu$it istoricul cur;ii 3i 3i-3a
dedicat restul vie;ii cercet+rii istorice. +mintirile desre Rusia +ntic i 3odern D(*((E 3i volu$ul Istoriia
#osudartva rossii"a#o D(*(.-(*',E a :ost o Husti@care istoric+ 6atriotic+ a unui guvern autocratic din Rusia
3i a :ost in?uent 7n stil 3i istoriogra@e literar+.
505
AleIei Mihailovici Kutu2ov D()*/-(*K'E a :ost un 6oet rus i$6ortant 3i un traduc+tor 3i un ucenic literar al
lui Kara$2in. <ducat 7n Moscova% a sluHit 7n ar$at+ 7n ti$6ul r+2boaielor ne6oleonice% a devenit un $e$bru
al cur;ii 7$6+ratului 3i 7n (*', a :ost nu$it tutorele viitorului ;ar AleIandru II. A :ost unul dintre
7nte$eietorii Societ+;ii Literare Ar2a$as 3i a tradus ro$antici literari ca Schiller% 4oethe 3i Fron la :el ca 3i
2disea lui Ho$er.
506
AleIei Mihailovici Kutu2ov D(,.&E a :ost introdus ordinului ro2crucian 7n ti$6 ce era student la
Universitatea din Lei62ig din (),, 6Gn+ 7n ())&. A :ost activ 7n loHele din San9 Petersburg 3i Moscova% unde
a :ost angaHat 7ntr-o activitate traduc+toare eItensiv+. Kutu2ov a $urit 7n ti$6 ce $ergea 6entru o a:acere 7n
erlin.
507
<d8ard 5oung D(,*/-(),KE a :ost un binecunoscut scriitor engle2. Gndurile de noate D()0'-()0KE%
scris+ du6+ $or;iile succesive a trei $e$brii din :a$ilia lui% este un lung $onolog dra$atic 7$6+r;it 7n
Bnou+C care eI6ri$a triste;ea autorului% gGndurile cu 6rivire la $oarte 3i 7ncercarea de a se consola din
6unct de vedere religios. 5oung a :ost autorul Con-ecturilor comoziilor ori#inale D()K.E% o bogat+ de
criticis$ literar care a antici6at ideile ro$anticilor 3i a :ost 7n s6ecial 6o6ular+ 7n 4er$ania.
130
liberei gGndiri. I. 4. Scha8rt2
K&*
3i-a devotat o 6or;iune larg+ con:erin;elor 3i critic+rii
Bliberei cuget+ri 3i a c+r;ilor li6site de evlavie%C a unor ast:el de scriitori ca Helvetius%
S6ino2a 3i Rousseau
K&.
3i 7nvingerea Bacelor obscuranti3ti care s-au ridicat.C #u6+ cu$ 73i
a$inte3te A. A. Lab2in% Bun singur cuvGnt din Sch8art2 a lovit c+r;ile coru6te 3i li6site de
#u$ne2eu din $ulte 3i a 6us S:Gnta iblie 7n locul lor.C
Jntoarcerea la $isticis$ a 6rodus o literatur+ abundent+ Dti6+rit+ 3i 7n $anuscrisE%
cel $ai $ult tradus+% du6+ cu$ se 6oate vedea din activit+;ile Co$6aniei Publiciste%
deschise 7n Moscova 7n ()*0% la :el ca 3i 7n 6roduc;iile din ti6ogra@ile secrete. Misticii
vestici au :ost cel $ai bine re6re2enta;i% ca Iacob oeh$e%
K(&
Claude de Saint Martin
K((
3i
Sohn Mason
K('
3i cel care a :ost cel $ai $ult citit a :ost S. I. 4a$aeila.
K(/
=alentin Viegel%
Sohann 4itchel 3i Sohn Pordage au a6+rut 3i ei 7n traducere. Mul;i scriitori Ber$eticiC au
:ost tradu3i% inclusiv Velling% Kirchberger% &iridarium C.7micum) Psaltirea c.imic de
Penn% Chri2o$ander 3i Robert Aludd.
K(0
A eIistat un asorta$ent larg de scriitori antici 3i
$oderni cu$ ar @ Macarie al <gi6tului% lucr+rile selectate ale lui Augustin% +reoa#itica 3i
chiar 4rigorie Pala$a% Imitaia lui Bristos) 0esre adevratul cretinism al lui Sohann
Arndt% L. Scu6oli% Angelus Sielsius% unFan% Molinos% Poiert% 4uFon 3i Taina crucii a lui
508
Ioann DSohannE 4eorg Sch8art2 D$ort 7n ()*0E a :ost un tGn+r student aristocrat 3i un $e$bru ocult al
loHei Bobserv+rii stricteC ger$ane adus+ 7n Rusia 7n ()),. <l a :ost 7n curGnd 6lasat de 6atronii lui in?uen;i la
Universitatea din Moscova% unde a con:eren;iat des6re @lologie% istorie 3i @loso@e. Sch8art2 3i 7nce6ut loHa
Bobserv+rii stricteC 7n Moscova 7n ()*& 3i 7n anul ur$+tor% 7ntr-o c+l+torie a:ar+% s-a al+turat ro2crucienilor 3i
a adus scrierile lor care sunt de o i$6ortan;+ $are 7n s6iritualitatea rus+% care con;ineau teIte rare 3i
necunoscute 3i care sluHeau ca o leg+tur+ vital+ s6iritualit+;ii 6alestiniene 3i bi2antine. Co$6ilat+ de
$onahul atonit Macarie al Corintului 3i de Nicodi$ Aghioritul% a :ost 6ri$a dat+ 6ublicat+ 7n =ene;ia 7n
().'% dar versiunea co$6let+ a :ost 6ublicat+ nu$ai 7n rus+ 7n (*)). Por;iuni ale 'ilocaliei sunt dis6onibile
7n engle2+ 7n <. Kadloubovschi 3i 4. Pal$er% !crierile din >localie desre ru#ciunea inimii) DLondra% (.K(E 3i
Prinii rimari din >localie DLondra% (.K0E.
509
Claude Andrein Helvetius D()(K-())(E a :ost un >losof :rance2 controversat cu o a6lecare hedonist+. Cea
$ai celebr+ lucrare a sa a :ost 0e l:erit% 7n care a negat toate ba2ele religioase de $oralitate 3i 0e l:.omme
D()0'E% un tratat des6re educa;ie. aruh DenedictE S6ino2a D(,/'-(,))E% un duce evreu% a :ost cel $ai de
sea$+ eI6onent al unei ordini ra;ionale 7n univers 3i autorul Eticii D(,))E% Tractatus de intellectus
emendatione D(,))E 3i Tractatus t.eolo#ico<oliticus D(,)&E. Sean SaYues Rousseau D()('-())*E% celebrul
@loso: :rance2 3i analist 6olitic% a :ost cel $ai bine cunoscut 7n Rusia 6entru Emil sau desre educaie D(),'E
3i 0u contact social D(),'E.
510
#es6re Ioacob oeh$e a se vedea ca6itolul III% nota (&K.
511
Unul dintre liderii $i3c+rii antiro$antice a secolului al o6tGs6tre2ecelea% Louis Claude de Saint Martin
D()0/-(*&/E a :ost un aristocrat :rance2 bogat care 3i-a dedicat scrierile $istice 7n conteItul unei ordinii
$ai 7nalte 7n :ranc$asonerie. Lucrarea sa 0es erreurs et de la v6rite D())KE a :ost un succes instantaneu 3i a
:ost i$ediat tradus+ 7n rus+. #e3i era :oarte 6o6ular+ $:.omme de d6sir D().&E% $e nouvel .omme D().'E% $e
crocodile D().*E% $:esrit de c.ose 3i $e 3inistWre de l:.omme<esrit D(*&'E. <l 3i-a se$nat lucr+rile lui cu
BLe Philoso6hie InconnuC 3i din cau2a 6o6ularit+;ii sale din Rusia $asonii-$istici ru3i au :ost nu$i;i
B$artini3ti.C
512
Sohn Mason D()&,-(),/E a :ost unul dintre cei $ai binecunoscu;i noncon:or$i3ti engle2i. A :ost celebru 7n
vre$ea sa 6entru Cunoaterea de sineV un tratat) care arat natura i binefacerile acelei tiine imortante
i modul de a a-un#e la ea DLondra% (*K0E.
513
Se$en Ivanovici 4a$aleia D()0/-(),/E% un student al Acade$iei din Kiev 3i care a 6redat latin+ la
acade$ia $ilitar+ din San9 Petersburg ti$6 de doi ani $ai 7nainte de a intra 7n serviciul guvernului 7n ())&.
S-a retras 7n ()*0 6entru a se dedica unei activit+;i enor$e de traducere Dtraducerea lui a lui oeh$e
aco6ere '' de volu$eE 7n leg+tur+ cu Co$6ania !i6ogra@c+ a lui Novi9ov 3i a $ai :ost 3i $aestrul loHei
dev9alion 7n Moscova. Cores6onden;a lui cu liderii lui $asoni D6ublicat+ 7n Moscova 7n dou+ volu$e% (*/' 3i
un al treilea volu$% Moscova (*/,-(*/.E este o surs+ i$6ortant+ 6entru studiul acestei 6erioade.
514
Pri$ii alchi$i3ti au co$binat de $ai $ulte ori $isticis$ul 3i vr+Hitoria cu sco6uri 6seudochi$ice. 4eorg
von Velling este cunoscut 6entru curioasa lui lucrare% 2us ma#ocabalisticum et t.eoso.icum) darinnen
der 8rsrun#) natur) er#e.sc.ften und #ebrauc. des !alzes) !c.4elfs und mercurit D()/KE. Nicoale Anton
Kirchbergher este i$6ortant 6entru cores6onden;a lui cu Saint Martin% $es corresondece in6dite de $* 0*
0e !aint 3artin dit le .iloso.ie inconnu et 5irc.ber#.er baron de $iebstroA DA$sterda$% (*,'E. Robert
Aludd D(K)0-(,)/E a :ost un $edic engle2 3i un $ason 6recu$ 3i autorul 3edicina cat.olic seu m7sticum
artis medicandi sacrarium DAran9:urt% (,'.E.
131
#u2etanov.
K(K
Mult+ citire s-a :+cut 7n loHe du6+ un ordin strict 6rescris 3i sub
su6ravegherea 3i conducerea st+6Gnilor. Cei care erau a:ar+ din loH+ au citit cu o aviditate
$+rit+. Publica;iile :ranc$asonilor $oscovi;i s-au vGndut bine. Ast:el nou n+scuta
inteligen;+ rus+ a dobGndit un siste$ co$6let de entu2ias$e $istice 3i a 7$br+;i3at
tradi;ia $istic+ uto6ic+ 3i rit$ul $isticis$ului 6ost-re:or$a;ional. Inteligen;ii au studiat 3i
au devenit obi3nui;i cu $istici Yuieti3ti% 6ieti3ti 3i D7ntr-o oare care $+sur+E cu P+rin;ii
isericii. DMai tGr2iu 7n via;+ <lagin
K(,
a de2voltat un siste$ co$6let de lecturi 6atristce%
a6arent ca o contrabalan;+ :a;+ de Sch8art2E.
Aranca$asoneria nu s-a li$itat la cultura ini$ii. Aranc$asoneria 3i-a avut 6ro6ria
$eta@2ic+ 3i dog$atic+. Meta@2ica sa a :+cut :ranc$asoneria o antici6are 3i o 6re$oni;ie
a ro$antis$ului 3i a >loso>ei naturale ro$antice. <I6erien;a ro2crucienilor $oscovi;i D3i
$ai tGr2iu a :ranc$asonilor din ti$6ul do$niei lui AleInadru IE a 6reg+tit calea 6entru
de2voltarea schellingiansi$ului rus D7n s6ecial 6rin;ul =. A. OboevschiE
K()
care a ger$inat
din acelea3i r+d+cini $agice. Jn acest $isticis$ $agic sunt i$6ortante dou+ $otive%
aceast+ Balchi$ie $agic+.C Pri$ul este senti$entul vital 6entru ar$onia lu$ii sau unitate
universal+% 7n;ele6ciunea lu$ii 3i a6rehensiunea $istic+ a naturii. BJntotdeauna avea$
deschis+ 7n :a;a ochilor cartea naturii. Jn;ele6ciunea lui #u$ne2eu str+luce3te cu cuvinte
:ocoase. Al doilea $otiv este o con3tiin;+ de sine vivid+N o$ul ca 3i eItrasul tuturor
@in;elor.C
'iloso>a natural nu a :ost un e6isod 7ntG$6l+tor sau de:or$at al vi2iunii des6re
lu$e a :ranc$asonerieiM a :ost una dintre te$ele esen;iale ale :ranc$asoneriei%
re6re2entGnd o con3tin;io2itate religioso-co$ic+ X Bnatura este casa lui #u$ne2eu% unde
locuie3te #u$ne2eu.C
K(*
'iloso>a natural a re6re2entat o de3te6tare 6oetic+ 3i un sens
$eta@2ic 6entru natur+ Dde eIe$6lu sensul renu$it al naturii 7n secolul al o6tGstre2ecelea
al anali2ei Bsenti$entaleCE. !otu3i% 7n cel din ur$+% :ranc$asoneria $istic+ a gravitat s6re
de2$e$brare. Inter6retarea si$bolic+ :ace lu$ea atenuat+ 7ncGt devine redus+ la o
u$br+. Jn esen;+% dog$atica :ranc$asonilor a 7nse$nat o rena3tere a unui gnosticis$
6latonici2antN o rena3tere care a 7nce6ut 7n Rena3tere. C+derea o$ului X BscGnteia de
lu$in+ 7nchistat+ 7n 7ntunericC X o:er+ conce6;ia de ba2+ a :ranc$asoneriei. Sensul acut al
necur+;iei% nu atGt de $ult al 6+catului este cGt se 6oate de caracteristic $i3c+rii.
Necur+;ia 6oate @ $utat+ 6rin abstinen;+ $ai $ult decGt 6rin 6oc+in;+. !oat+ lu$ea a6are
bolnav+ 3i stric+cioas+. BCe este aceast+ lu$eO O oglind+ a stric+ciunii 3i a vanit+;ii.C
515
Loren2o Scu6oli D(K/&-(,(&E este autorul la Combatimento !irituale D(,,&E% tradus 7n engle2+ din teItul
rusesc de <. Kadlubovschi 3i 4. Pal$er% Rzboiul nevzut DLondra% (.K'E. Angelus Silesius D(,'0-(,))E a
scris 6oe$e ger$ane religioase ins6irate din scrierile lui oeh$e. Sohn unFan D(,'*-(,**E% un cleric
engle2 a :ost celebru 6entru Pro#resul elerinului D(,)*E% Miguel de Molinos D(,0&-(,.)E a :ost un 6ietist
s6aniol i$6ortant. Pierre Poiret D(,0.-()(.E a :ost un $istic :rance2% cunsocut 6entru Iconomia divin
D(,*)E. Mada$e 4uFon D(,0*-()()E a :ost cel $ai renu$it eI6onet al Yuietis$ului.
516
Ivan Per@levici <lagin D()'K-()./E a :ost un o@cial bogat 3i in?uent 7n guvernul Caterinei 3i directorul
$u2icii 3i a teatrului de la curtea ei. <l a :ost 6rinci6alul organi2ator 3i crainic 6entru :ranc$asoneria $ult
$ai ra;ional+ engle2+ centrat+ 7n San9 Petersburg 3i care a devenit un $ason 7n ()K& 3i ())' @ind nu$it
6ri$ul 6rovincial rus.
517
=ladi$ir Aeodorovici Odoevschi D(*&/-(*,.E a :ost unul dintre 7nte$eietorii din (*'/ a Societ+;ii
Iubitorilor de Jn;ele6ciune. Un absolvent al Universit+;ii din Moscova% a lucrat $ai $ul;i ani la Hurnalele
3os"ovsc.i vestini" 3i !ovremenni" Ddi$6reun+ cu Pu3chinE $ai 7nainte de a se $uta 7n San9 Petersburg 7n
(*',. Aici a scris nuvele 3i 6ovestiri scrute. Iordan Bruno i Petr +retino) !amarian 3i Russ"ie noc.i D7n (*00E
au :ost dintr-un cerc neter$inat de 2ece nuvele 3i discu;iile @loso@ce din ele re6re2int+ vGr:ul ro$anti$sului
rus din (*/&. #u6+ ce acestea au :ost 6ublicate% Odoevschi 3i-a abandonat activitatea literar+ 3i a lucrat ca
un director al bibliotecii San9 Petersburg 3i dinb (*,( a devenit senator. Mai este cunoscut ca 3i 6+rintele
$u2icologiei ruse3ti clasice 3i el a :ost cel care a aHutat la stabilirea conservatoarelor din San9 Petersburg 3i
Moscova.
518
C:. traducerii de A. Petrov a Eistolei astorale contelui Haugh8it2 PPast7rs"oe oslanieQ care a a6+rut 7n
ger$an+ 7n ()*K.
132
Setea de vindecare D3i de vindecare cos$ic+ ridicat+ de Bc+utarea cheii la tainele naturiiCE
a derivat din vi2iunea des6re natur+.
Nici unul dintre :ranc$asonii do$niei Caterinei nu a :ost un scriitor sau gGnditor
original. Sch8art2% Novi9ov% Kheras9ov% Lo6uhin% Karnaev 3i 4a$aliela
K(.
au :ost i$itatori%
traduc+tori 3i ei#oni. Ast:el de calit+;i nu au di$inuat in?uen;a lor. Jn ti$6ul anilor ())&%
Universitatea din Moscova a stat sub stindardul :ranc$asonilor 3i dis6o2i;ia ei 6oetic+ a
:ost 6+strat+ 7n ensiuena universit+;ii din cau2a nobilit+;ii de a se stabilii alta.
4. S. S9ovoroda D()''-().0E
K'&
o:er+ singura $uta;ie original+ 7n aceast+ tendin;+
$istic+. <l a 6etrecut 6u;in ti$6 7n loHele $asonice% dar era a6ro6iat de cercurile
$asonice. Jn orice ca2% el a6ar;ine acestui ti$6 $istic% el si$6ati2a cu $isticis$ul ger$an
ai secolelor al 3ais6re2ecelea 3i al 3a6tes6re2ecelea% 6re:erGndu-l $ai $ult 6e =alentin
Viegel decGt 6e Soacob oeh$e. Motivele elinice sunt destul de 6uternic 6re2ente 7n el.
Jn &iaa sa% S9ovoroda% Kovalinschi
K'(
enu$er+ 6e unul dintre autorii :avori;i ai lui
S9ovorodaN Plutarh% Ailon <vreul% Cicero% Hora;iu% Lucian% Cle$ent al AleIandriei% Origen%
Nil% #ionisie Areo6agitul% MaIi$ M+rturisitorul 3i Bscriitori si$ilari 7ntre $oderni.C
Re?eIiile 6atristice ale lui S9ovoroda au :u2ionat cu $otivele rena3terii 6latoniste. Poe;ii
latini au eIercitat o in?uen;+ 6uternic+ asu6ra lor% la :el cu$ au :+cut $ul;i $oderni% de
eIe$6lu Muretus%
K''
6e care l-a tradus si$6lu% 6er$i;Gnd ca in?uen;a 3colilor s+ 6oat+ @
v+2ut+. Cartea lui des6re 6oetic+ co$6us+ la Se$inarul Pereiaslavl este o lucrare
obi3nuit+. Jn orice ca2% latina lui S9ovoroda era $ai 6uternic+ decGt greaca sa. #u6+ cu$
observ+ KovalinschiN Ble vorbea ger$an+ 3i latin+ cu u3urin;+ 3i destul de ?uent 3i avea o
7n;elegere su@cent+ a li$bii grece3ti.C Stilul latin al lui S9ovoroda a :ost 6lin de har 3i
si$6lu% dar el se si$;ea $ai 6u;ina acas+ cu greaca. Jn $od destul de curios% atunci cGnd
7l :olosea 6e Plutarh 7n edi;iile grece3ti 3i latine 6aralele% el citea nu$ai traducerea latin+.
S9ovoroda nu 3i-a dobGndit elinis$ul i$ediat 3i direct. Ins6ira;ia lui @lologic+ nu trebuie
eIagerat+. <l a :olosit nu$ai Biblia elisabetan+C
K'/
7$6ru$utGndu-3i @lologia $istic+ de
la Ailon.
<ste di@cil de deter$inat acest 6unct de vedere. Se 3tiu 6u;ine des6re locurile 7n
care a stat sau des6re oa$enii cu care s-a 7ntGlnit cGnd a :ost 6lecat 7n str+in+tate.
Probabil el 3i-a dobGndit interesele lui stoice% 6latonice 3i 6ietiste 6e cGnd era 7n Kiev.
Peregrin+rile lui 3i li6sa lui de r+d+cini native Del avea Bini$a unui cet+;ean al lu$iiCE%
care i-au con:erit calitatea unei a6ari;ii a6ro6iate% constituind o tr+s+tur+ s6ecial+ 7n
:acerea lui S9ovoroda. Personalitatea lui arat+ vivid un 6atos ascetic% o concentrare a
gGndirii% o eItinc;ie a e$o;iilor Dcare sunt insa;iabileE% o sc+6are din golul acestei lu$i 7n
519
#es6re Sch8art2 a se vedea nota (()M des6re Novi9ov a se vedea ca6itolul =% nota /*M des6re Kherasov a
se vedea ca6itolul =% nota 0.M 6entru Lo6uhin a se vedea acest ca6itol nota ((&. [aharia Ia9ovlvici Karneev
D()0)-(*'*E% senator 3i $e$bru al Consiliului Statului sub AleIandru I% a :ost activ 7n loHele din Moscova 3i a
7nte$eiat o loH+ 7n Orel 7n ()*0 D7n ti$6 ce vice guvernatorul era coloE. Pentru 4a$aliea a se vedea nota ('/.
520
4rigorie S9ovoroda a :ost un $istic ucrainean 3i @loso: care a dobGndit caracterul de legend+ du6+
a6roIia$tiv /& de ani de c+l+torii 6rin Ucraina. A studiat la Acade$ia din Kiev% a6oi @indc+ a :ost un
cGnt+re; eIce6;ional a :ost tri$is 7n curtea ca6elei din San9 Petersburg. Jn ()K& a 7nso;it o $isiune
di6lo$atic+ 7n Ungaria 3i a 6etrecut trei ani 6rin Ungaria Polonia% Austria 3i 4er$ania. La 7ntoarcerea 7n
Rusia a 6redat un an la Se$inarul din Pereiaslavi 3i la Colegiul Khracovia. S9ovoroda a 6lecat d acolo 7n
(),, 3i 3i-a 6etrecut restul 2ilelor 7n ni3te 6elerinaHe celebre. A l+sat o bogat+ colec;ie literar+ care consta
din dialoguri% scrisori% 6oe$e% cGntece% 6ove3ti :olclorice 3i anu$ite traduceri a unor @loso@ antici.
521
Aceast+ conclu2ie :avorabil+ a Sinodului este o re:erin;+ direct+ la decretul din (( :ebruarie (),0 des6re
rea3e2area :ra;ilor.
522
Marcu Antiniu Muretus D(K',-(K*KE a :ost un u$ansit :rance2 3i un 6reot ro$ano catolic 3i 7nv+;+tor 7n
Ro$a. <l a e$is cGteva edi;ii adnotate ale 6oe;ilor latini antici la :el ca 3i 6oe$ele lui 7n :rance2+% colectate
7n ?uvenilla D(KK'E.
523
iblia elisabetan+ a :ost cerut+ de S:Gntul Sinod 7n ()'/ ca 3i o corectare 3i o revi2uire la ibliei salvone
ti6+rite 7n (,,/. Munca nu a :ost 7$6linit+ decGt nu$ai 7n ()K(% 7n ti$6ul do$niei 7$6+r+tesei <lisabeta 3i
iblia a :ost ti6+rit de 6atru ori 7n anii ()K&.
133
Bcavernele ini$ii.C S9ovoroda a acce6tat 3i inter6retat lu$ea 7n categoriile si$bolis$ului
6latonic. BJn toate vre$urile 3i 7n toate locurile era ca 3i u$aba unui $+r.C U$bele 3i
se$nele au :ost chi6urile lui :avorite.
Caracteristic vi2iunii lui S9ovoroda a :ost contra6unerea sa a dou+ lu$iN cea vi2ibil+%
lu$ea sensibil+ 3i cea invi2ibil+% lu$ea ideal+. Una este te$6orar+% cealalt+ ve3nic+. <l a
avut 7ntotdeauna iblia 7n $Ginile lui. DBiblia a :ost cel $ai i$6ortant lucru%C re$arc+
KovalinschiE. Pentru el iblia :or$a o carte de 6arabole @loso@ce% si$boluri 3i e$ble$eN
ni3te hierogli:e s6eciale ale eIisten;ei. BO lu$e a si$bolurilor% adic+ iblia%C du6+ cu$ a
s6us S9ovoroda. <l a reac;ionat cu 6+trundere 7$6otriva oric+rei ne7n;elegeri istorice a
ibliei de c+tre acei Bistorici cre3tini% so@3ti ai ritaulurilor 3i teologi ai literei.C <l c+uta o
7n;elegere Bduhovniceasc+C 3i a v+2ut iblia ca un ghid s6re cunoa3terea duhovniceasc+ a
sinelui. Jn $od destul de curios% S9ovoroda a res6ins 7n 7ntregi$e $onahis$ul. BJn
$onahis$%C scrie Kovalinschi% Bel a v+2ut 6lasa sinistr+ a unor 6ati$i co$6resate care
sunt inaca6abile s+ sca6e din sine% 7n ti$6 ce su:oc+ ne$ilos 3i :atal via;a.C
Jntr-un sens i$6ortant% 6eregrin+rile lui S9ovoroda l-au dus a:ar+ din iseric+ 3i
de6arte de istoria isericii. DChair 3i <rn
K'0
a ad$is c+ S9ovoroda era un B6oten;ial
sectarCE. Jntoarcerea sa la natur+ este o varietate a unui roussseauis$ 6ietist. <l se
7ncredea 7n natur+N Btoat+ econo$ia din natur+ este 6er:ect+.C
Aranc$asoneria a o:erit o inteligen;+ ruseasc+ nascent+ cu $ulte i$6resii acute 3i
noi. Aceast+ de2voltare a cG3tigat o eI6resie concret+ nu$ai 7n ur$+toarea genera;ie la
7ntoarcerea secolului. !otu3i% eI6erien;a :ranc$asoneriei a :ost o eI6erien;+ vestic+ 3i la
@nal anali2a unui ast:el de ascetis$ a:ar+ din iseric+ a servit nu$ai la crearea de visare
3i a i$agina;iei. Su?etul 3i-a de2voltat o inchi2ivitate nes+n+toas+ 3i o curio2itate $istic+.
A doua Hu$+tate a secolului a $arcat o visare crescGnd+ 3i $isticis$ul dintre
oa$eni. !oate sectele ruse3ti 6ri$are X cli;chi%
K'K
sco6;i%
K',
du9ohoborii
K')
3i $olocanii
K'*
X
s-au de2voltat 7n acele 2ile. Jn e6oca aleIandrin+% aceste dou+ curente% $isticis$ul
524
=ladi$ir Aran;evici <rn D(**'-(.()E a :ost un @loso: rus. <l a scris o biogra@e des6re S9ovoroda%
6ublicat+ 7n Moscova 7n (.('.
525
Khli;chi au :ost 7nte$eia;i 7n secolul al 3ais6re2ecelea de un o$ care a 6retins c+ este #u$ne2eu 3i 3i-a
declarat unul dintre ucenicii lui $asculini c+ este Hristos 3i una dintre :e$eile care o ur$au c+ este Maica
lui #u$ene2eu. Un gru6 al acestei secte a :ost desco6erit+ 7n Moscova 7n ()/& 3i 6este 0&& au :ost
6ersecuta;i @ind sus6ecta;i de ere2ie 7n Moscova 7n anii ()0&. A6oi secta a 7n?orit 7n subsol 3i tGr2iu 7n
secolul al >I>-lea secta 6retindea c+ are 6este ,&%&&& de $e$brii. Kli;chi a negat doctrina S@ntei !rei$i 3i
sus;inea c+ #u$ne2eu l-a $o3tenit 6e o$ul Iisus Hristos% care a $urit o $oarte natural+ 3i a :ost
7n$or$Gnatat 7n Ierusali$. Secta @ind esen;ial dualist+% ei 7nv+;au c+ tru6ul este 7nchisoarea duhului 3i
c+s+toria este conda$nat+ 3i co6ii nu$i;i Bo 7ntru6are a 6+catului.C #u$ne2eu s-a 7ntru6at 7n credinciosul
Khlist 3i a avut vocea l+untric+ a duhului ca s+ 7l direc;ione2e% :+cGnd toate c+r;ile% inclusiv iblia su6er?u+.
Congraga;iile erau conduse ti6ic de BHristosC 3i de o BMaic+ a lui #u$ne2euC 3i ritualurile lor s-au
trans:or$at 7n dansuri :renetice ur$ate de 6ro:e;ii eItatice.
526
Sco6;ii au :ost ulti$a is6rav+ a 9li;chilor secolului al o6tGstre2ecelea% care au $ers $ai de6arte 7n
conda$narea lor a rela;iilor seIuale a6+rGnd un Bbote2 al :oculuiC sau castrarea. Pri$ul lor lider i$6ortant a
:ost Kondrad Selivanov% care a :ost eIilat 7n Siberia sub Caterina II dar s-a 7ntors 7n Moscova 3i a :ost
cunoacut 6ersonal de J$6+ratul Pavel 3i AleIandru I. Jn ti$6ul do$niei acestuia din ur$+ anu$ite leg+turi
7nalte i-au 6er$is s+ tr+iasc+ destul de co$:ortabil 3i s+ 73i r+s6Gndeasc+ doctrinele liber. Sub ur$+torul ;ar%
Nicolae I% sco6;ii au :ost 6ersecuta;i% dar la :el ca 3i 9li;chi au eIistat 7n nu$ere $ari.
527
Care au a6+rut 7n Ucraina Plu6t+torii cu duhurileQ au :ost sectari $istici ale c+ror doctrine co$binau
socinainis$ul% :ranc$asoneria 3i 7nv+;+turile 9li;chilor. Jn ti$6 ce res6ingeau 6rescri6;iile eIcesive ale
altora se organi2au 7n co$une stricte% care se 7$bog+;eau datorit+ $uncii lor grele 3i a traiului sobru. <i au
avut $ulte contacte celebre% de la 4rigorie S9ovoroda% care i-a aHutat s+ co$6us+ o $+rturisire de credin;+
6re2entat+ guvernatorului <caterinoslavl 7n ().(% contelui nuvelist Lev !olstoi. Acesta a o:erit :onduri
6entru un gru6 $are de du9hobori 6entru a e$igra 7n Canada de vest 7n (*...
528
Molocanii Psau b+utorii de la6teQ au :ost :or$a;i de ti$6uriu de un lider du9hobor 6ri$ar ne$ul;u$it cu
doctrina lor. Aceast+ nou+ sect+ s-a ase$+nat cre3tinis$ului evanghelic 7n anu$ite $o$ente% acce6tGnd
iblia ca singura autoritate 6entru credin;a lor 7n ti$6 ce res6ingeau icoanaele% ritualurile 3i 6osturile Dde
unde le vine 3i nu$eleE.
134
claselor de Hos 3i de sus au convers 7n $ai $ulte :eluri% ar+tGndu-3i a@nitatea lor l+untric+.
<i s-au 7$6+rt+3it de acea Bnelini3te a duhuluiC care era uneori eItatic+ 3i vis+toare. Ar
$ai trebui re$arcat c+ 7n ti$6ul do$niei Caterinei a3e2+$inte substan;iale sau colonii% a
di:eri;ilor sectari ger$ani au :ost create 7n Rusia 3i i-a inclus 6e hernhutteri% $enoni;i 3i
:ra;ii $oravieni. In?uen;a lor asu6ra de2volt+rii generale a vie;ii conte$6orane
duhovnice3ti nu a :ost su@cent investigat+ 3i studiat+% de3i acea in?uen;+ a devenit
evident+ 7n ti$6ul do$niei lui AleIandru. MaHoritate acestor sectari au adus cu sine o
visare a6ocali6tic+ sau chiar un :el de aventur+ 6recu$ 3i dis6o2i;ia s6re alegorie 3i o
inter6retare Bduhovniceasc+C a CuvGntului lui #u$ne2eu.
#estul de ciudat% colonia herrhuterilor din Sare6ta a :ost a6robat+ de o co$isie
s6ecial+ care l-a inclus 6e #i$itrie Schenov
K'.
X $itro6olit de Novgorod% care a investigat
7nv+;+turile dog$atice ale B:ra;ilor evanghelici.C Sinodul a a@r$at c+ 7n dog$atic+ 3i
disci6lin+ :r+;ietatea s-a con:or$at $ai $ult sau $ai 6u;in organi2+rii 6ri$elor co$unit+;i
cre3tine.
K/&
Sinodul a desco6erit ca @ind inconveniet s+ 6er$it+ deschis coloni3tilor s+ :ac+
$unc+ $isionar+ 7ntre nativi% du6+ cu$ au cerut ei 6ersistent. Per$isiunea de a :ace a3a a
:ost o:erit+ :or$al. O ast:el de $unc+ $isionar+ nu s-a de2voltat.
Aranc$asonii do$niei Caterniei au $en;inut o rela;ie a$bivalent+ cu iserica. Jn
orice ca2% evlavia :or$al+ a :ranc$asonilor a :ost deschis stric+cioas+. Mul;i :ranc$asoni
3i-au 7$6linit toate Bobliga;iileC biserice3ti 3i ritualurile. Al;ii au insistat e$:atic 6e
i$utabilitatea co$6let+ 3i sacralitatea ritualurilor 3i a ordinelor B7n s6ecial cele ale religiei
grece3ti.C Serviciul ortodoI cu bog+;ia 3i 6lasticitatea lui de i$agini 3i si$boluri% i-a atras
destul de $ult. Aranc$asonii au 6us $are 6re; 6e tradi;ia ortodoI+ a si$bolurilor ale
c+ror r+d+cini au $ers 7na6oi la antichitatea clasic+. Aiecare si$bol a :ost 6entru ei doar
un se$n trans6arent 3i un ghid. !rebuie s+ urc+$ la ceea ce este se$ni@cat% adic+ de la
vi2ibil la invi2ibil% de la un cre3tinis$ BistoricC la unul BduhovnicescC 3i Badev+ratC% de la
iserica eItern+ la cea intern+. Aranc$asonii au considerat Ordinul lor biserica l+untric+%
care 73i con;inea 6ro6riile ei ritualuri 3i sacra$ente. Acesta este 7nc+ odat+ visul
aleIandrin al unui cerc e2oteric de ale3i care sunt dedica;i 6+str+rii tradi;iilor sacreN un
adev+r desco6erit nu$ai cGtorva ale3i 6rintr-o ilu$inare eItern+.
Chiar 3i clericii s-au al+turat uneori loHelor :ranc$asonice% de3i nu au :+cut-o
:recvent. Jn ()*'% cGnd $asonii din Moscova 3i-au deschis Bse$inarul lor de traducereC
Dadic+ au :or$at un gru6 s6ecial de studen;i c+rora le-au o:erit burseE% ei 3i-au ales
candida;ii din se$inariile 6rovinciale 6rin consultarea cu ierarhii locali. Jn ti$6ul
investiga;iilor din ()*,% $itro6olitul Platon l-a g+sit 6e Novi9ov un cre3tin eIe$6lar.
Standardele $itro6olitului nu au :ost :oarte stricte.
VII
Rede0teptarea mona:ismului rus
S:Gr3itul secolului al o6tGstre2ecelea nu s-a ase$+nat 7nce6utului. Secolul a 7nce6ut
cu e:ortul de a reali2a Re:or$a 7n iserica rus+. Jn ti$6ul do$niei Caterinei Bre:or$eleC
529
#i$itrie Sechenov D()&.-(),)E a :ost o @gur+ i$6ortant+ 7n 6ri$ii ani ai do$niei Caterina a II-a 3i
6rinci6alul eIecutor al 6oli;elor ei ecclesiale. #evenind un student 7n ti$6 ce era la Acade$ia din Moscova%
#i$itrie a 6redat acolo $ai $ul;i ani a6oi a lucrat ti$6 de 2ece ani la acitvit+;i $isionare% 7n care a :ost de
$are succes. Jn ()0' a :ost nu$it e6isco6 de NiHnii Novgorod% 7n ()K' e6isco6 de Ri2an 3i Muro$ 3i 7n ()K)
a :ost ridicat la rangul de Arhie6isco6 de Novgorod. Jn toate aceste sacune #i$itrie a 6ro$ovat activ
educa;ia ecclesial+ 6rin 7$bun+t+;irea 3i reorgani2area se$inarilor 3i 7n Novgorod a stabilit un siste$ de
3coli de gra$atic+. Sub Caterina #i$itie a sluHit 7n cGteva co$isii s6eciale% inclusiv co$isia des6re
6ro6riet+;iile isericii 3i a $urit 7n ti$6 ce 6artici6a la 7ntGlnirile co$isiei legislative.
530
Conclu2ia :avorit+ a Sinodului este o re:erin;+ direct+ la decretul din (( :ebruarie (),0 des6re a3e2area
:ra;ilor. PNota autoruluiQ.
135
au :ost create 7n duhul ilu$inis$ului.
K/(
!otu3i secolul s-a ter$inat cu o rena3tere
$onahal+ 3i cu o intensi@care negre3it+ 3i o cre3tere a vie;ii duhovnice3ti. Centre
$onahale ca =alaa$% Knovi;a 3i altele au :ost reinstalate 3i au 6rins o nou+ via;+. #estul
de ciudat% $itro6olitul 4avriil Petrov
K/'
a 6ro$ovat cu 2el restaurarea $onahal+. Acest
$are 3i i$6ortant e6isco6 al do$niei Caterinei Dc+ruia 7$6+r+teasa i-a dedicat traducerea
ei a lucr+rii B6lisaire
K//
E a 6+strat strict 6osturile% s-a dedicat rug+ciunii 3i a 7ncercat s+
dobGndeasc+ o via;+ ascetic+ nu nu$ai 7n teorie ci 3i 7n 6ractic+. Su6ravegherea sa
strGns+ a asigurat 6ublicarea unei edi;ii ruso-salve a 'ilocaliei
K/0
tradus+ de b+trGnul
PstareulQ Paisie =elicicovs9i 3i ucenicii lui. Ast:el iserica a tri$is o re6lic+ su6er@cialit+;ii
acestui veac ilu$inat cu o renu$it+ concentrare duhovniceasc+.
Chi6ul S:Gntului !ihon de [andons9 D()'0-()*'E
K/K
ias+ 7n relie: 7$6otriva trecutului
secolului al o6tGstre2ecelea. Personalitatea sa con;ine $ulte tr+s+turi nea3te6tate 3i
neobi3nuite. Jn te$6era$entul duhovnicesc% !ihon a a6ar;inut 7n 7ntregi$e e6ocii 6etrine.
<l a studiat 3i a6oi a 6redat 7n 3colile latine D7n Novgorod 3i !verE. Jn ad+ugare la P+rin;ii
isericii% el a citit 3i a iubit scriitorii $oderni vestici 3i i-a 6l+cut 7n s6ecial Bs+ citeasc+ 3i
s+ reciteasc+ 6e Arndt.C Aceasta este 6rinci6ala lucrare% 0esre adevratul cretinism P2b
istinnom ".ristianstveQ care 6oart+ titlul la :el ca 3i cu$ cartea lui Arndt nu este un
accident. #u6+ cu$ a ar+tat cu $ult+ vre$e 7n ur$+ <vghenie ol9hovnitinov% o alta din
c+r;ile lui !ihon% 2 comoar du.ovniceasc adunat din lume P!o"rovisce du".ovnoe ot
mira sobiraemoneQ% este si$ilar 7n con;inut cu 6a$?etul latin al lui Iosi: Hall.
K/,
Li$ba lui
!ihon este 6lin+ de un nou veac. Latinis$e :recvente a6ar 7n s6atele :ra2elor care 7i cresc
t+ria 3i 3irul eI6resivit+;ii. <l a avut un $are dar 6entru cuvinte X a :ost artistic 3i si$6lu
conco$itent. Scrierile lui sunt sur6rin2+tor de li$6e2i. Li$6e2i$ea este calitatea lui cea
$ai nea3te6tat+. Harul 3i luciditatea sa% libertatea sa X nu nu$ai libertate :a;+ de lu$e ci
3i 7n lu$e X este cea $ai 6+trun2+toare calitate 7n 6ersonalitatea S:Gntului !ihon. <l are
harul unui 6elerin sau a unui c+l+tor care nu a :ost re;inut sau ag+;at de aceast+ lu$e.
BAiecare @in;+ vie de 6e 6+$Gnt este de6+rtat+.C !otu3i% dobGndirea acestui har a :ost
7$6linit+ nu$ai 6rintr-un 6roces ascetic 3i un e:ort dureros. =alurile 7ntunecate ale unei
7ngriHor+ri adGnci 3i a dis6er+rii sunt destul de vi2ibile 7n duhul li$6ede al S:Gntului !ihon.
BConstitu;ional era un i6ohondru 3i cu$va un coleiric%C scrie !ihon Bo$ul de chilieC 3i
$onahul sluHitor. #is6erarea sa subiectiv+% is6ita lui :a;+ de $elancolie ca 3i o :or$+
neobi3nuit+ de des:acere a su?etului% este unic+ 7n ascetis$ul rus 3i sugerGnd %oatea
1ntunecat a suRetului de S:Gntul Ioan al Crucii.
K/)
Uneori !ihon c+dea 7ntr-o so$nolen;+
531
Con:or$ 6unctelor ridicate de 6rocuratorul I.I. Melissino 7n (),) 7n ti$6ul co$6o2i;iei unei Instrucii
sinodale P!inoadlnii na"azQ 6entru co$isia legislativ+. Aceste 6uncte nu au :ost i$6le$entate.
532
A se vedea $ia sus% nota ,&.
533
Sean Arancois Mar$ontel D()'/-()..E% 6oet :rance2% dra$atist 3i critic% a :ost cel $ai bine cunoscut
6entru autobiogra@a lui% 36moires d:un 6re D(*&0E% B6lissaire D(),)E a :ost o nuvel+ ro$antic+ 3i @loso@c+.
534
'ilocalia P0obrotiliube 7n rus+Q este o co$6ila;ie de scrieri $istice care sunt de $are i$6ortan;+ 6entru
duhovnicia rus+% con;inGnd teIte rare 3i necunoscute 3i care au sluHit ca 3i o leg+tur+ vital+ duhovniciei
6alestiniene 3i bi2antine. Co$6ilat+ de $onahul atonit Macarie al Corintului 3i Nicodi$ Aghioritul% a :ost
$ai 7ntGi 6ublicat+ 7n =ene;ia 7n ().'% dar versiunea co$6let+ a :ost 6ublicat+ 7n rus+ 7n (*)). Por;iuni din
'ilocalie sunt dis6onibile 7n engle2+ 7n <. Kadloubovschi 3i 4. Pal$er% !crierile din >localie desre
ru#ciunea inimii DLondra% (.K(E 3i Primii rini din >localie DLondra% (.K(E.
535
Pentru ni3te $+rturisiri conte$6orane ale acestui s:Gnt celebru% la :el ca 3i :rag$ente din scrierile lui% a
se vedea Colecia lucrilor lui G* P* 'eodtov a editurii Nordland.
536
Iosi: Hall D(K)0-(,K,E a :ost un e6sico6 anglican de sub do$nia lui Charles I. Lucrarea sa 3editatiunculae
!ubitaneae e9ue re nata subortae a a6+rut $ai tGr2iu 7n traducere rus+ ca &ezarna7a razm7leniia)
roizvedenia vdru# ri vozzrenii na "a"uiu / nibud: vec. DMoscova% ()*,E.
537
%oc.e oscura) noc.e del siritu. !ihon ar trebui co$6rat cu !auler 3i Arndt. PNota autoruluiQ. Ioan al
Crucii% 7nte$eietorul car$eli;ilor s6anioli D(K0'-(K.(E% a :ost cunoscut 6entru 6oe$ele lui 3i a scrierilor
teologice $istice 3i este considerat un doctor al isericii Ro$ano Catolice. %oatea 1ntunecat este un
6oe$% 7nso;it+ de un co$entariu teologic des6re cu$ se 6oate aHunge la unirea des+vGr3it+ cu #u$ne2eu%
8rcarea muntelui Carmel*
136
li6sit+ de aHutor% 7n:u$urare 3i i$obilitate 3i totul din Hurul lui devenea 7ntunecat% gol 3i
lis6it de r+s6uns. Uneori nu 6utea s+ se oblige s+ 6+r+seasc+ chilia 3i uneori 6leca din
chilie ca s+ sca6e @2ic de dis6erare. #uhul lui !ihon a :ost co$le3it 7n aceast+ 7ncercare%
totu3i aceste is6ite nu i-au l+sat ur$e sau r+ni. Lu$ino2itatea original+ a duhului lui a :ost
cur+;it+ 7n 6rogresul lui 6ersonal.
Al lui nu a :ost doar un ascetis$ 6ersonal% c+ci is6itele S:Gntului !ihon nu au :ost
doar o eta6+ 7n 6rogresul lui 6ersonal. <l a continuat s+ @e un 6astor 3i un 7nv+;+tor 7n
retragerea lui $onahal+. Prin sensibilitatea lui 3i 6rin su:erin;a lui a r+$as 7n lu$e. A
scris 6entru aceast+ lu$e 3i a 6urtat o $+rturie des6re MGntuitorul 7naintea unui lu$i
care 6iere 3i nu caut+ $GntuireN un r+s6uns a6ostolic la li6sa de si$;+$inte a unui e6oci
libertine. JntGlnirea lui !ihon a :ost 6ri$a 7ntGlnire cu ateis$ul rus Dde eIe$6lu
binecunoscutul e6isod des6re 6ro6rietarul voltarian care l-a lovit 6e !ihon 6este obra2E.
K/*

#ostoievs9i a detectat clar acest :eno$en cGnd a c+utat s+ contra6un+ 6e !ihon cu
nihilis$ul rus% deslu3ind 6roble$atica credin;ei 3i a ateis$ului.
!ihon a $ai avut o alt+ tr+s+tur+ caracteristic+. <l a scris Dsau cel $ai $ult a dictatE
cu ins6ira;ie% sub in?uen;a #uhului S:Gnt. Colegii de chilie 73i a$intesc aceast+ 6ractic+.
#u6+ cu$ a$ au2it cu 6ro6riile $ele bu2e 3i du6+ cu$ a$ observat% ori de cGte ori
a$ luat o dedica;ie de la el% cuvintele se rev+rsau din gura lui atGt de re6ede 7ncGt cu greu
a$ reu3it s+ le scriu 6e hGrtie. CGnd #uhul S:Gnt a devenit $ai 6u;in acitv 7n el 3i el a
devenit 6ierdut 7n gGndire sau a 7nce6ut s+ se gGndeasc+ la lucruri str+ine% el $+ tri$itea
7n chilieM 7n ti$6 ce el 7ngenunchia sau se 6leca la 6+$Gnt 7n :or$a crucii% se ruga cu
lacri$i lui #u$ne2eu ca s+ 7i tri$it+ harul Prea S:Gntului #uh. Che$Gndu-$+ din nou% el
7nce6ea s+ vorbeasc+ 7n torente 7ncGt cu greu 6utea$ s+ 7l ur$+resc cu stiloul.
S:Gntul !ihon citea constat Scri6turile 3i uneori vroia s+ :ac+ o traducere a Noului
!esta$ent din greac+ B7n stilul $odernC. <l a considerat :olositoare o nou+ traducere a
Psaltirii din ebraic+. #intre P+rin;ii isericii 7i 6l+ceau cel $ai $ult Macarie al <gi6tului%
S:Gntul Ioan Hrisosto$ 3i Augustin.
Scrierile lui !ihon con;in toate ideile 7$6ru$utate des6re Bsatis:ac;iaC subiectiv+%
distinc;ia 7ntre :or$+ 3i substan;+ 7n taine 3i a3a $ai de6arte.
K/.
A3a este tributul lui la
3colile e6ocii. Mult $ai i$6resionant este :a6tul c+ cGteva tr+s+turi vestice sunt eI6ri$ate
7n eI6erien;a lui. Mai 6resus de orice aceasta 7nsea$n+% o concentrare 6e taina 3i
conte$6larea su:erin;elor lui Hristos. <l l-a v+2ut 6e Hristos Baco6erit de r+ni% 7$6uns%
torturat 3i 7nsGngeratC 3i a che$at la conte$6larea su:erin;elor Lui. B<l a avut o $are
iubire 6entru su:erin;ele MGntuitorului 3i nu nu$ai ca ;inGndu-le 7n $intea sa% c+ci el a
6ortreti2at toate 6ati$ile Lui.C DPicturile au :ost 6ictate 7n sco6 6ro6agandisticE. !ihon a
6+strat o insisten;+ s6ecial+ 6e un anu$it i$6resionis$ cGnd a vorbit de u$ilirea 3i
6ati$a lui Hristos. O via;+ conte$6lativ+ renovat+ este 6uternic 6re2ent+ 7n eI6erien;a
lui% 7n vi2iunile lui radiante% ilu$in+rile de 6e $untele !abor% 6atosul Schi$b+rii la Aa;+ 3i
6re$oni;ia i2vorului Jnvierii.
Jnvierea $o;ilor este un gGnd care a6are constat 7n gGndirea lui !ihon 3i este
7$aga2inat+ 7n chi6ul i2vorului. BI2vorul este chi6ul 3i se$nul 7nvierii $or;ilor.C Aceasta v-
a @ i2vorul ve3nic al lu$ii create de #u$ne2eu. BAie ca credin;a s+ v+ ghide2e $intea de
la acest i2vor sensibil la acel i2vor subli$ 3i la care tGnHe3te 3i care a :ost 6ro$is de
#u$ne2eu 7n S@ntele Scri6turi% cGnd tru6urile dre6;ilor care au $urit de la 7nce6utul
lu$ii% ger$inGnd din 6+$Gnt ca r+d+cinile 6rin 6uterea lui #u$ne2eu% se vor ridica 3i 73i
538
Povestea este scris+ de Ivan <@$ov 7n $e$oriile lui des6re S:Gntul !ihon. !ihon a voit s+ se 7ntoarc+ la
o$ul care l-a insultat 3i s+ 7i cear+ iertare @indc+ la dus 7ntr-o ast:el de is6itire. A3a c+ $ergGnd 7na6oi a
c+2ut la 6iciorale aceluia... acest act l-a i$6resionat $ult 6e nobil c+ el a c+2ut 7n genunchi la 6iciorele
e6isco6ului% i$6lorGnd iertare. #in acea 2i co$6orta$entul lui :a;+ de iobagi s-a schi$bat.C A se vedea 2
comoar a du.ovniciei ruse* =olu$ul II% $ucrrile colectate ale lui G* P* 'edotov*
539
&ec.i 3i soverenie 7n traducerea lui !ihon. PNota autoruluiQ.
137
vor asu$a o :or$+ nou+ 3i eIcelent+% vor @ 7$br+cate 7ntr-un ve3$Gnt al ne$uririi% vor
6ri$ii cununa binecuvGnt+rii din $Gna #o$nului.C Aceata nu este o idil+ a aocastazei*
#in contr+% natura 7$6ro3cat+ de 6+cat v-a @ 3i $ai $ult conda$nat+ 6entru ariditate 3i
de:+i$are 3i 73i v-a dobGndii o a6ari;ie $ai 2bGrcit+. =e3nicia nu este aceia3i 6entru to;iN
eIist+ o ve3nicie a eIta2ului 3i una a 6lGngerii. !ihon a avut aceste vi2iuni ale !aborului
:recvent% uneri 2ilnic. Cerurile s-au ru6t 3i l-au ars cu o iradiere ne7ndurat+. Oca2ional el
vedea aceast+ lu$in+ 7n chilie 3i ini$a lui se bucura 7n ast:el de conte$6lari.
S:Gntul !ihon a co$binat o concentrare intens+ a duhului cu o ca6acitate
eIce6;ional+ 6entru tandre;e 3i iubire. =orbea de iubirea vecinului% de Husti;ia social+ 3i
caritate cu ni$ic $ai re2olut decGt S:Gntului Ioan 4ur+ de Aur. S:Gntul !ihon a :ost un
scriitor i$6ortant. Harul 3i 6lasticitatea 7i 7$6odobesc c+r;ile lui. 0esre adevratul
cretinism 7n 6articular are o se$ni@ca;ie istoric+. Cartea este un siste$ dog$atic $ai
6u;in a asceticii 3i a eticii $istice% totu3i% $archea2+ 6ri$a 7ncercare de o teologie vieM
6ri$a 7ncercare a unei teologii ba2ate 6e eI6erien;+% 7n contrast 3i ca 3i contrabalan;+
erudi;iei scolastice% c+reia 7i li6se3te o ast:el de eI6erien;+.
!ihon de [adons9 3i b+trGnul Paisie =elicicovs9i D()''-().0E
K0&
au 6u;ine 7n co$un.
Ca 3i leg+turi duhovnice3ti% ei se asea$+n+ $ai 6u;in cu restul. <i s-au 7$6+rt+3it de o
$unc+ co$un+. +trGnul Paisie nu a :ost un gGnditor inde6endent% el a :ost $ai $ult un
traduc+tor decGt un scriitor. <l 73i ocu6+ locul 6roe$inent 7n istoria gGndirii ruse. <Iist+
ceva si$bolic 7n :a6tul c+ @ind tGn+r el a 6+r+sit Acade$ia din Kiev unde a studiat 3i a
c+l+torit $ai 7ntGi la !c.iturile din Moldova 3i a6oi la $untele Athos. Jn Kiev a re:u2at cu
t+rie s+ studie2e 3i a 7ncetat s+ :ac+ a3a% @indc+ nu a voit s+ studie2e $itologia 6+gGn+
care se 6reda la Acade$ieN Ba$ au2it de 2ei 3i 2ei;e grece3ti 3i de 6ove3ti neevlvioase 3i
a$ urGt ast:el de 7nv+;+turi.C <vident el a avut 7n $inte citirea autorilor clasici. La
Acade$ie% Paisie nu a avut nici un tat+ decGt o sintaI+ 3i du6+ cu$ $+rturise3te el% Beu
a$ studiat nu$ai 7nv+;+turile gra$aticale ale li$bii latine.C Silvester Kuliaba
K0(
a sluHit ca
rector 7n acele $o$ente. #u6+ tradi;ie% Paisie l-a re6ri$at 6entru c+ P+rin;ii isericii au
:ost 6u;in citi;i la Acade$ie.
Paisie a l+sat 3coala latin+ 6entru o $+n+stire greceasc+. <l nu s-a retras din ea 3i
nici nu a res6ins cuno3tiin;ele. Ac;iunile lui $archea2+ o 7ntoarcere la sursele vii ale
teologiei 6atristice 3i la gGndirea des6re #u$ne2eu. Mai 6resus de orice% Paisie a
7nte$eiat $+n+stiri X 7n Athos 3i 7n Moldova. <l a restaurat cele $ai bune rGnduieli ale
$onahi$sului bi2antin. Se 6are c+ el s-a 7ntors 7n secolul al 6ais6re2ecelea. Nu este
accidental% c+ b+trGnul Paisie a :ost a6ro6iat de S:Gntul Nil de Sora%
K0'
a c+rui $unc+
ne7ntreru6t+ Paisie a revi2uit-o 3i continuat-o Dde6enden;a lui literar+ de S:Gntul Nil este
evident+E. Aceast+ $unc+ a 7nse$nat 7ntoarcerea duhului rusesc la 6+rin;ii bi2antini.
Jn ti$6 ce 7nc+ era la Athos% Paisie a 7nce6ut adunarea 3i veri@carea traducerilor
ruse3ti a scrierilor ascetice. S-a dovedit a @ o datorie ardent+% datorit+ li6sei de
7nde$Gnare a vechilor traduc+tori 3i a li6sei de griH+ a co6i3tilor. Mai $ult% chiar 3i
colectarea $anuscriselor grece3ti s-a dovedit eItre$ de di@cil+. Paisie nu a g+sit c+r;ile
de care avea nevoie 7n $arile $+n+stiri sau sc.ituri ci 7n ni3te schituri $ici 3i i2olate
construite de S:Gntul =asile cel Mare nu cu $ult $ai 7nainte de sosirea noilor $onahi din
Ce2area 7n Ca6adochia. Aici i s-a s6us c+ Bdin $o$ent ce c+r;ile au :ost scrise 7n cea $ai
6ur+ greac+ elin+% care acu$ nu$ai cG;iva greci al;ii decGt c+rturari o 6ot citi 3i 6e care
$aHoritatea nu o 6ot 7n;elege% aceste c+r;i au :ost uitate a6roa6e co$6let.C
540
<Iist+ o $+rturisire eIcelent+ a vie;ii lui Paisie 3i in?uen;+ 7n $onahis$ul rus 6ublicat+ 7n engle2+ de
Co$6ania Publicistic+ NordlandN S. Chetveri9ov% !tareul Paisie &elici"ovs"i*
541
A se vedea $ai sus nota ,&.
542
S:Gntul Nil D(0//-(K&*E a :ost 6ri$ul $are scriitor ascetic 3i $sitic rus 3i 7nte$eietorul 3colii $onahale a
non-6osesorilor. A se vedea $ai sus% ca6itolul I% sec;iunea =I.
138
#u6+ rea3e2area 7n Moldova% 6roiectul traducerii b+trGnului Paisie a 7nce6ut s+ @e
7n;eles clar 3i siste$atic% 7n s6ecial 7n $+n+stirea Nea$;. Paisie a 7n;eles clar toate
di@cult+;iile de traducere 3i a cre2ut c+ cunoa3terea li$bilor este cerut+. Mai 7ntGi s-a
ba2at 6e traduc+tori $oldoveni. <l a :or$at un cerc larg de scribi 3i traduc+tori 3i 3i-a
tri$is studen;ii s+ 7nve;e greac+ 7n ucure3ti. S-a angaHat 7n aceast+ $unc+ cu $are
entu2ias$.
Cu$ a scris a creat se$ne de 7ntrebareN tru6ul lui era alb din cau2a in?a$a;iilorN
in?a$a;iile 7i aco6ereau 6artea drea6t+% ori3icu$ 6Gn+ cGnd nu s-a 6us 6e 6atul de
odihn+% s-a 7nconHurat de c+r;iN aici au stat ibliile grece3ti 3i slavone% gra$aticile grece3ti
3i slave 3i c+r;ile din care a :+cut o traducere la lu$ina l+$6ii 3i ase$enea unui co6il
3edea noa6tea 3i scria% uitGnd de sl+biciunile lui tru6e3ti% bolile severe 3i alte di@cult+;i.
Paisie a :ost un traduc+tor eIact 3i i-a :ost :ric+ s+ nu 73i de-a s6re o circula;ie $ai
larg+ traducerile lui Bdac+ ar @ :ost gre3ite sau i$6er:ecte.C Ucenicii lui au :+cut traduceri
din latin+.
Sub conducerea lui Paisie% $+n+stirea Nea$; a devenit un $are centru literar 3i o
surs+ de ilu$inare teologico-ascetic+. Activitatea lui literar+ s-a legat organic de
Bconstruc;ia intelectual+.C iogra:ul b+trGnului Paisie notea2+ c+ B$intea sa era unit+ cu
iubirea lui #u$ne2euM lacri$ile lui $+rturisesc ca 3i $artor.C MesaHul concentr+rii
duhovnice3ti 3i al 7ntregului a 6osedat o se$ni@ca;ie s6ecial+ 6entru acea e6oc+ a
dualis$ului 3i a de2bin+rii duhovnice3ti. Publicarea edi;iei slavono-ruse a 'ilocaliei a
constituit un eveni$ent $aHor nu nu$ai 7n istoria $onahis$ului rus ci 3i 7n istoria culturii
ruse3ti. A :ost o 7$6linire 3i un calatist.
!eo:an Proco6ovici 3i Paisie =elicicovs9i au :+cut o co$6ara;ie interesant+. !eo:an a
tr+it din a3te6t+ri. <l a stat 6entru ceea ce era $odern% 6entru viitor 3i 6entru 6rogres.
Paisie a tr+it 7n trecut% 7n tradi;ii 3i 7n !radi;ie. <l s-a dovedit a @ 6ro:etul 3i clarv+2+torul
lucrurilor care vor venii. Jntoarcerea la surse a descoe6rit noi c+i 3i a 7nse$nat un
echilibru 6entru dodGndirea unor noi ori2onturi.
139
Capitolul V
Lupta pentru teolo-ie
I
Introducere
Se$ni@ca;ia de6lin+ a e6ocii lui AleIandru
K0/
6entru de2voltarea cultural+ de6lin+ a
Rusiei r+$Gne s+ @e deslu3it+ 3i evaluat+. O $i3care agitat+ 3i 6atetic+% o 6erioad+ de
tensiuni 6uternic construite% anii aleIandrini% cu o naivitate de6lin+% au $+rturisit 3i au
eI6eri$entat 6ri$ele bucurii de creativitate. Ivan A9sa9ov
K00
a caracteri2at aceast+
$i3care 6lin+ de succes 7n de2voltarea Rusiei ca una 7n care 6oe2ia a a6+rut dintr-o dat+
ca o che$are istoric+ incontestabil+M 6oe2ia Ba 6ri$it a6aren;a unui act sacra$ental.C O
vitalitate 3i o inde6enden;+ artistic+% un Bsenti$ent creativ 3i bucuria st+6Gnirii artistice%C
au u$6lut toat+ $unca conte$6oran+ 6oetic+.
Mai trebuie s+ ad+ug+$ c+ nu a eIistat 7nc+ o de3te6tare a $in;ii. I$agina;ia a
r+$as nete$6erat+ 3i :+r+ :rGu :a;+ de lu6ta intelectual+ 3i de ascetis$ul intelectual.
Ast:el% oa$enii din acea 6erioad+ au c+2ut 6rad+ 3ar$urilor% visurilor 3i vi2iunilor. <6oca
lui AleIandru a :ost o e6oc+ a viselorM o e6oc+ a a$u2a$entului 3i a glu$elor% la :el ca 3i
un ti$6 al glu$elor% intros6ec;iilor 3i vi2iunilor. O disHunc;ie a $in;ii 3i a ini$ii% a gGndirii
3i a i$agina;iei% a caracteri2at toat+ 6erioada. <6oca nu a li6sit atGt de $ult de li6sa
voin;ei cGt de o ini$+ li6sit+ de res6onsabilitate. BO cultur+ estic+ a ini$ii a 7nlocuit
6erce6tele $orale cu senti$ente delicate%C du6+ cuvintele lui Kliuchevschi. Marea
sl+biciune 3i in@r$itate a 6ietis$ului a o:erit toc$ai acest de:ect al ini$ii.
Su?etul rus a trecut 6rin is6ita seduc;iei 6ietis$ului la @nele secolului al
nou+s6re2eclea X a6ogeul occidentalis$ului rus. #o$nia Caterinei 6are absolut 6ri$itiv+
7n co$6ara;ie cu :a;a triu$:ant+ a e6ocii aleIandrine% cGnd duhul s-a 6lecat <uro6ei. Jn
orice ca2% o ast:el de de2voltare nu a avut loc $ai 7nainte de a6ari;ia !crisorilor
543
#in (*&( 6Gn+ 7n (*'K Rusia a :ost condus+ de AleIandru I% B;arul enig$atic.C AleIandru s-a n+scut 7n
()))% 6ri$ul @u al $arelui duce 3i viitorul 7$6+rat Paul. <duca;ia lui% a :ost su6ravegheat+ de bunica lui
Caterina cea Mare% care a angaHat ca 3i tutore 6e re6ublicanca suede2+ Ce2ar la Har6e 3i ast:el AleIandru a
:ost adus 7n at$os:era Ilu$inis$ului. <l a dobGndit o re6uta;ie de liberal% 6ro$i;Gnd s+ o:ere Rusiei o
constitu;ie 6e cGnd v-a aHunge la 6utere 3i a avut $are griH+ 6entru 7$bun+t+;irea educa;iei Dau :ost stabilite
6atru noi universit+;i 7n do$nia luiE. Jntre ti$6% 6oli;ele str+ine ale lui AleIandru reali2ate 6e 6arcursul
r+2boaielor na6oleonice s-au dovedit 7n cele din ur$+ de succesN grani;ele i$6eriului rus au :ost eItinse
virtual 6Gn+ la li$itele lor din (.(0 3i Rusia a ie3it ca 3i o :or;+ do$inant+ 7n 6olitica euro6ean+. Jn vre$ea
7n:rGngerii Rusia a ar$atei lui Na6oleon% AleIandru 3i-a ar+tat deschis tendin;ele :a;+ de $isticis$ 3i ocult%
6lecGndu-3i urechea i$6erial+ s6re tot :elul de 6ro:e;ii 3i ghicitori. Societ+;ilor $istice li s-a dat :rGu liber 7n
Rusia 3i odat+ cu ridicarea restric;iilor asu6ra c+l+toriilor str+ine 3i a i$6ortului c+r;ilor str+ine% ca s+ nu
$ai $en;ion+$ contactul direct cu <uro6a 3i 6rin inva2ie 3i cucerire% Rusia a :ost invadat+ de idei noi 3i
diverse. AleIandru a 7nce6ut s+ c+l+toreasc+ :+r+ 7ncetare 7n tot i$6eriul 3i 7n toat+ <uro6a% dedicGndu-se
unor sche$e distorsionate ins6irate de interese $istice cu$ ar @i Bs:Gnta Alian;+C 3i el a 7nce6ut din ce 7n ce
$ai $ult s+ lase conducerea a:acerilor statului subordona;ilor. Ulti$ii 6atru ani ai do$niei lui% du6+ ce a
devenit obsedat cu revolu;ionarii 3i a :ost convins c+ societ+;ile $istice 6e care le-a 7ntre;inut $ai 7nainte
cons6irau 7$6otriva ordinii stabilite% au :ost $arcate de obscurantis$ 3i re6resiune.
544
Ivan Sergheevici A9sa9ov D(*'/-(**,E% 6oet% editor al Hurnalului Russ"aia beseda 3i editorul unui 2iar
intitulat 0en% a :ost o @gur+ re$arcabil+ 7n societatea rus+ a vre$ii lui. Jn anii (*,& el a a6+rut ca 3i
ideologul conduc+tor al slavo@lilor.
140
elerinului rus D().(-().'E.
K0K
Ro2anov
K0,
a re$arcat odat+ a6t c+ 7n !crisorile unui
elerin rus% su?etul Rusiei s-a 7ntors c+tre su?etul <uro6ei de vest% s-a tGnguit 6entru el% l-
a 7n;eles 3i l-a cu6rins% 7n ti$6 ce 7n 6ri$ii ani ai secolului% su?etul ei a 6rivit la acea lu$e
cu ni3te ochi 6rosti;i 3i @Ia;i 6e ni$ic.C
Jn genera;iile care au ur$at $ai a6oi o o6o2i;ie Bslavo@l+C% care nu a :ost atGt de
$ult o o6o2i;ie na;ionalo-6sihologic+ cGnd una creativ+% a 7nce6ut s+ i-a :or$+.
Occidentalis$ul do$niei lui AleIandru% 7ntr-un sens real% nu a 7nse$nat o li6s+ de
na;ionali2are. #in contr+% a :ost o 6erioad+ a unor senti$ente na;ionale care cre3teau. Jn
acel $o$ent su?etul rusesc a luat o ase$+nare 6er:ect+ cu har:a aeolian+.
[u9ovschi
K0)
cu abilitatea lui disi6at+ 3i ingenioas+ s6re re7ncarnare% cu
sen2itivitatea lui intens+ 3i cu res6onsivitatea 3i cu li$baHul lui i$ediat% este eI6onentul
acestei 6erioade. [u9ovschi a :ost 3i v-a r+$Gne D7n $edita;iile lui liriceE un o$ occidental%
un vis+tor occidental% un 6ietist ger$an care 6rivea 7ntotdeauna% Bca un 6oet% 6rin 6ris$a
ini$ii.C #e aici abilitatea lui ui$itoare de a traduce din ger$an+N su?etul lui ger$an s-a
eI6ri$at 7n rus+.
CGt se 6oate de caracteristic% acest atac la visare a i2bugnit sub condi;ii de r+2boi.
La 7nce6utul secolului al nou+s6re2ecelea% a6roa6e toat+ <uro6a a devenit teatrul unor
o6era;ii $ilitare. <uro6a a :ost schi$bat+ 7ntr-un cG$6 ar$at. A :ost o vre$e a unor
6uncte 3i divi2iuni istorice $+re;e% o e6oc+ de :urtuni 3i stresuri. Jnce6utul secolului al
nou+s6re2ecelea X <6oca Marelui R+2boi P+rintesc
K0*
3i Na6oleon X a :ost $artorul la o
nou+ $igrare a oa$enilorN Binva2ia galilor 7nso;it+ de dou+2eci de na;iuni.C Nelini3tea a
7$6resurat 6eisaHul 7nconHur+tor. <veni$entele au dobGndit un rit$ ie3it din co$unM cele
$ai s+lbatice :rici 3i 6re$oni;ii au trecut. Ui$it% su?etul a :ost :rGnt 7ntr-o antici6are 6lin+
de n+deHde 3i o nelini3te eshatologic+. Mul;i au cre2ut c+ tr+iesc 7ntr-un cerc a6ocali6tic.
BAcesta nu este a6usul lini3tit al Rusiei% ci cre6usculul :urtunos al <uro6ei%C du6+ cu$ a
s6us odat+ Ailaret.
K0.
Pentru o genera;ie de vis+tori care aveau ni3te i$agina;ii atGt de
545
Pisma russ"o#o uteestvenn a :ost scris+ de Nicolae Kara$a2in du6+ o c+l+torie 6rin 4er$ania% <lve;ia%
Aran;a 3i Anglia 7n ()*.-().&. Jn ea el descrie valorile str+ine% obiceiurile 3i ideiile 7n stilul literaturii
euro6ene senti$entale a secolului al o6tGs6re2ecelea% 7n s6ecial 2 cltorie sentimental a lui Laurence
Stern D(),*E. Kara$a2in le-a :olosit ca s+ eI6ri$e ideile lui 7n 6olitic+ 3i educa;ie. !crisorile au :ost scrise
6entru o 6erioad+ de 2ece ani% dintre care 6ri$a 6arte a a6ar;inut ?urnalului 3oscovei al lui Kara$a2in 7n
().(-().'% a doua 6arte 7n colec;ia +#laia 7n ().0-().K 3i ulti$a 6arte a ie3it 7n (*&(. Le sunt considerate
adesea cel $ai 7nalt 6unct 7n 6ro2a secolului al o6tGstre2ecelea.
546
=e2i ca6itolul III% nota 0).
547
A se vedea ca6itolul I=% nota ((0.
548
Aor;ele $ilitare ruse3ti au intrat 6ri$a dat+ 7n r+2boaiele euro6ene 7$6otriva lui Na6oleon 7n (*&K% cGnd
au :ost conduse de :rance2i 7n b+t+lia de la Austerli;. Jn acela3i ti$6 Rusia a :ost i$6licat+ 7n (*&,-(*(' 7n
r+2boiul contra !urciei. #u6+ ni3te costisitoare 6iedici din $Ginile :rance2ilor 7n (*&, 3i (*&)% AleIandru 3i
Na6oleon 3i-au avut 7ntGlnirile lor la rGul Nie$an lGng+ !ilsit care au re2ultat 7ntr-o alian;+ ruso-:rance2+.
I$ediat Rusia a 7nce6ut r+2boi cu Suedia 3i a aneIat Ainlanda 3i insulele Aland. Jntre ti$6 alian;a cu Aran;a
s-a deteriorat ra6id 6Gn+ 7n '0 iunie (*('% du6+ ce a cucerit Austria% Na6oleon a condus o ar$at+ de
a6roIi$ativ ,&&%&&& solda;i 6e lGng+ :rontiera rus+. #u6+ o costisitoare lu6t+ lGng+ orodino ar$ata rus+ s-
a retras 7n s6atele Moscovei. Na6oleon a ocu6at ca6itala goal+ 3i antic+ ti$6 de // de 2ile% a3te6tGnd ca
AleIandru s+ cear+ 6ace. Pentru Rusia% acesta a :ost un ti$6 al u$ilirii 3i 6restigiul lui AleIandru a :ost din
ce 7n ce $ai $ic. Na6oleon nu a avut de ales decGt s+ se retrag+ :+r+ 6er$isiunea lui AleIandru $ai 7nainte
s+ 7ncea6+ iarna 3i @ind h+ituit de gherilele ;+ranilor% o i2bugnire ti$6urie de iarn+ 7nghe;at+ 3i li6sa de
dru$uri 6otrivite 3i de 6rovi2ii din Rusia el a sc+6at 7n cele din ur$+ 7n dece$brie cu nu$ai /&.&&& de tru6e
de$orali2ate. Lui AleIandru i s-a 6+rut c+ ele$entele l-au :erit $iraculos de invadator 3i 7n ti$6 ce ar$atele
ruse3ti% la care s-au al+turat austriecii 3i 6rusienii% au trecut du6+ :rance2i. Pe /( $artie (*(/ AleIandru 3i
Arederic9 Vilhel$ III al Prusiei 3i-au :+cut o intrare triu$:al+ 7n Paris% :or;Gndu-l 6e Na6oleon la 6ri$ul s+u
eIil 3i l+sGndu-l 6e AleIandru ca 3i cel $ai 6uternic conduc+tor 7n <uro6a 3i @ind convins c+ a :ost ales de
#u$ne2eu 6entru o $isiune s6ecial+.
549
Ailaret% $itro6olit al Moscovei din (*'( 6Gn+ 7n (*,)% a :ost cel $ai re$arcabil ierarh rus al secolului al
nou+s6re2ecelea. N+scut ca 3i =asile Mihailovici #ro2dov 7n Kolo$nia 7n ()*/% a absorbit $ai 7ntGi
Se$inarul de la Kolo$a% a6oi Se$inarul S:Gnta !rei$e din Moscova. #u6+ absolvire a 6redat greac+%
141
ne:ondate 3i de2ilu2ionate% is6ita acelor 2ile violente s-a dovedit a @ un 6roces destul de
dur. Aricile a6ocali6tice au a6+rut 3i senti$entul s-a r+s6Gndit larg c+ o anu$it+ ghidare
tangibil+ 3i i$anent+ a :ost asu$at+ 3i di2olvat+ 7n voin;ele u$ane individuale din sine.
Idea de Providen;+ a dobGndit o re?ec;ie $agic+ de su6ersti;ie 7n con3tiin;a acelei
genera;ii. Oa$enii nu $ai credeau 7n 6ro6riile lor abilit+;i. Mul;i au eI6eri$entat acel
Mare R+2boi P+rintesc ca 3i o lu6t+ a6ocali6tic+N Bo Hudecat+ a lui #u$ne2eu 6e ni3te
cG$6uri 7nghe;ate.C Jn:rGngerea lui Na6oleon a :ost socotit+ o victorie 7n rest.
Ceva $aiestos 3i atot6uternic 6utea @ detectat 7n toate 3i 7n totul. Sunt sigur c+
AleIandru 3i Kutu2on 3i-au cG3tigat abilitatea de a Jl vedea 3i c+ a6ari;ia Lui $Gnioas+ l-a
2guduit chiar 3i 7n Na6oleon. D=igelE.
KK&

Jn senti$entul care do$ina :or$a duhului retragerii vis+toare 3i res6ingerea unui
cre3tinis$ B:or$alC 3i BeIternC co$binat cu ni3te a3te6t+ri li6site de re;inere a unei
6roIi$e a6ro6ieri a J$6+r+;iei lui #u$ne2eu 6e 6+$Gnt. !rebuie s+ ne rea$inti$ c+
ro$antis$ul 3i ilu$inis$ul 6oart+ egal $arca hilias$ului. Uto6ianis$ul vi2ionar ro$antic
este un $o3tenitor 6ar;ial al cre2ului secolului al o6ts6re2ecelea 7n reali2area i$ediat+ 3i
i$anent+ a ideilor ulti$e. Indi:erent c+ a :ost o <6oc+ a Ra;iunii% o J$6+r+;ie a lui
#u$ne2eu sau orice alt nu$+r de dese$n+ri% to;i a3te6tau o nou+ e6oc+ de aur.
#ivinitatea i$aginar+ Astrea
KK(
se va 7ntoarce. Un Paradis terestru s-a desco6erit din nou.
BAtunci un An Nou genuin se v-a 6ogor7 6e 6+$Gnt.C
Istoria 6sihologic+ a acelei e6oci 3i genera;ii 6oate @ 7n;eleas+ nu$ai din
6ers6ectiva acestor a3te6t+ri a6ocali6tice sociale 3i 7n conteItul acelor eveni$ente 3i acte
universal orbitoare. Istoria acelei e6oci arat+ o 7nclina;ie de uto6iansi$ teocratic.
II
!le6andru I& prin)ul !B "B Goli)in apari)ia pietismului
J$6+ratul AleIandru I 6oate @ nu$it 6e bun+ dre6tate e6oni$ul acestei 6erioade. <l
a ti6i2at e6oca 7n :or$area ei duhovniceasc+% 7n stil 3i 7n gusturile lui. #e aici 6asul c+tre o
religie $istic+ a ini$ii nu a :ost lung 3i nici di@cil. Jnc+ de devre$e% AleIandru a devenit
obi3nuit cu vie;uirea 7ntr-o at$os:er+ a viselor 3i a a3te6t+rilor% 7ntr-o 6arodie intelectual+
s6ecial+% 7n as6ira;ii 3i vise 6entru Bideal.C Sur+$Gntul 6atetic Hurat de cei doi $onarhi la
$or$Gntul lui Ariederic9 a avut loc 7nc+ din (*&0.
KK'
Jn orice ca2% AleIandru a intrat 7n
s:era entu2ias$elor $istice cu $ult du6+ ce B?+c+rile Moscovei au ilu$inat ini$a sa.C
ebraic+ 3i 6oetic+. Jn (*&* a devenit $onah cu nu$ele de Ailaret 3i a :ost tri$is 7n San9 Petersburg ca
ins6ector la acade$ie 3i 6ro:esor de @loso@e 3i teologie. Ailaret a :ost nu$it rector la Acade$ia San9
Petersburg 7n (*(' 3i 7n ti$6ul 3ederii lui aici a devenit cunoscut 7n societate din cau2a 6redicilor lui% a
6ole$icii cu ie2ui;ii 3i 6entru 6ro$ovarea studiilor 3i traducerilor biblice% 6artici6Gnd la bolnava Societate
iblic+ rus+. Jn (*() Ailaret a :ost hirotonit e6isco6 de Revel% 7n (*(. a devenit Arhie6isco6 de !ver 3i
$e$bru al Sinodului% 7n (*'& a :ost trans:erat 7n scaunul de Iaroslavl 3i 7n (*'( a :ost $utat ca $itro6olit
de Moscova% unde a r+$as 6Gn+ la $oarte% 0, de ani $ai a6oi. =ia;a 3i activitatea i$6ortant+ a lui Ailaret%
6recu$ 3i lucr+rile literare sunt descrise $ai Hos% sec;iile =II 3i =III.
550
Ail6 Aili6ovici =igel *()*,-(*K,E a :ost un o@cial al guvernului% 7n tinere;e un $e$bru al societ+;ii literare
6ro-9ara$a2in +rzamas 3i $ai tGriu 7n via;+ un reac;ionar. Me$oriile lui DMoscova% (*,0-(*,KE o:er+ o
in:or$a;ie abundent+ des6re obiceiurile% eveni$entele 3i via;a literar+ rus+ 7n 6ri$a trei$e a secolului al
nou+s6re2ecelea.
551
Jn $itologia clasic+ Astrea a :ost o divinitate asociat+ dre6tatea 3i $ai tGr2iu a devenit un si$bol 6oetic al
cur+;iei 3i nevinov+;iei. A :ost ulti$a divinitate care a 6+r+sit 6+$Gntul du6+ <6oca de Aur 3i a devenit
constela;ia =irgo. Jnc+ de la 7nce6utul Bilu$inis$uluiC rus% du6+ 7ncoronarea <lisabetei% 7$6+r+teasa a
construit o statuie de a ei 3i ulti$a 3i cea $ai i$6ortant+ loH+ $asonic+ a :ost nu$it+ Astrea.
552
Aceasta s-a 7ntG$6lat cGnd AleIandru 7ncerca s+ conving+ 6e regele 6rusac s+ se al+ture coali;iei
7$6otriva lui Na6oleon. AleIandru 3i Ariederic9 Vilhel$ III% di$6reun+ cu su6ravegherea reginei Louise% au
Hurat un Hur$+nGnt de 6rietenie ve3nic+ 7n cri6ta de la subol a lui Ariederc9 cel Mare 7n Postad$.
142
S6eranschi%
KK/
care scria din Penn i-a a$intit ;arului des6re conversa;iile lor des6re
te$e $isticeN conversa;ii care au desco6erit Bun subiect care cores6undea senti$entelor
celor $ai l+untrice ale 7$6+ratului.C O in?uen;+ 3i $ai 6uternic+ a :ost eIercitat+ de
Rodion Ko3elev D()0.-(*')E%
KK0
un vechi $ason :a$iliar cu Lavater% Saint Martin%
<c9artshausen
KKK
3i $ai 7ndea6roa6e cu 6rin;ul A. N. 4oli;in.
KK,
Jn (*(' AleIandru a
co$6us un $e$oriu ui$itor intitulat 0esre literatura mistic P2 mistic.es"oi literatureQ
6entru sora sa s6ecial+% Marea #uces+ Caterina. <l re6et+ sau re:or$ulea2+% s:atul 3i
6rogra$ul altora% totu3i reali2ea2+ c+ AleIandru a asi$ilat de6lin 6rogra$ul% s-a
acli$ati2at stilului 3i c+ a :or$at gusturi de@nite 3i 6re:erin;e. <l l-a 6re:erat 6e Arancisc
553
I$6ortantul o$ de stat Mihail Mihailovici S6eranschi D())'-(*/.E a :ost $ason. Aiu de 6reot% el a absorit
Se$inarul din San9 Petersburg 3i a 6redat aici ca secretar 6entru un in?uent nobil% 6rin;ul Kura9in. #e3i
$ai tGr2iu% S6eranschi a :ost ca6abil s+ intre 7n serviciul guvernului 3i s-a ridicat ra6id 7n !abla RGnduielilor.
Jn (*&) a devenit secretarul 3i asistentul lui AleIandru 3i a :ost cunoscut ca un co$6etent o$ de stat%
e:ectuGnd re:or$e @nanciare% educa;ionale 3i ad$inistrative. S6eranschi 3i-a cG3tigat :ai$+% la :el ca 3i $ul;i
du3$ani odat+ cu 6ro6unerea lui din (*&. 6entru o constitu;ie 6entru Rusia. O 6arte din 6ro6unerea lui%
care cerea crearea unui Consiliu de Stat nu$it de 7$6+rat% a :ost 6urtat+ 7n (*(& dar 6entru restul 6erioadei
S6eranschi a :ost eIilat 7n Siberia anul ur$+tor. Chiar 3i 7n eIil S6eranschi a lucrat 7n ad$inistra;ia
6rovincial+ 3i a :ost che$at 7na6oi la San9 Petersburg 7n (*'( 6entru a sluHii la Consiliul de Stat 6e care l-a
creat. Sub Nicolae I% a sluHit la curtea s6ecial+ care i-a tras 6e dece$bri3ti 7n cancelaria 6ersonal+ a
7$6+ratului 3i 7n co$itetul lui secret 6entru a investiga 6re2enta 6roble$+. Princi6ala sa contribu;ie la
istoria rus+ a :ost colec;ia lui 3i digerarea legilor ruse3ti% Polonoe sobranbie za".onov rostiisc.i imerii
D(*/&E 3i !vod za"onov rossiss"oi imerii D(*/'-(*/.E. A se vedea Marcu RaeW% 3i.ail !eransc.i) om de
stat 1n Rusia imerial D())'-(*/.E DHaga% (.K)E.
554
Ko3lave a sluHit 7n 4+r2ile cailor ca 3i a$basador 7n #ane$arca sub Pavel 3i a :ost res6onsabil 6entru
7ntoarcerea la $isticis$ al lui 4oli;in 3i AleIandru. <l a sluHit 7n di:erite ca6acit+;i 7n guvernul lui AleIandru%
@ind nu$it un $e$bru al Consiliului Statului 7n (*(&% dar retr+gGndu-se din toate 6o2i;iile 7n (*(* 6entru a
se dedica 7n 7ntregi$e r+s6Gndirii ideilor $istice 7n societatea din San9 Petersburg.
555
Sohann Kas6ar Lavater D()0(-(*&(E a :ost un lider al $i3c+rii antireligioase 7n <lve;ia. Un 6reot
6rotestant% el a :ost autorul a $ai $ultor 6oe$e 3i cGntece :olclorice% dar este cel $ai bine 6o$enit ca 3i
7nte$eietorul 6seudo-3tiin;ei nu$ite @2iogno$ie% care caut+ ur$e ale @in;ei divine 7n tr+s+turile u$ane. Jn
lucrarea sa P.7sio#nomisc.e 'ra#mente zur beforderun# der 3ensc.enntins und mnesc.iliebe D0 volu$e%
())K-())*E a :ost citit+ 7n <uro6a. Penru Louise Claude de Saint Martin% a se vedea ca6itolul I=% nota ('(.
Karl von <c9rshausen D()K'-(*&/E a :ost un scriitor bavarian 6roli@c care 3i-a 7nce6ut cariera ca un Hurist
res6ectabil 3i un o$ al ilu$inis$ului $ai 7nainte de a se 7ntoarce la $isticis$ 3i alchi$ie. <c9arshausen a
:ost o 6ersoan+ obi3nuit+ cu I. =. Lo6uhin% care a tradus $ai 7ntGi lucr+rile lui 7n rus+ 3i de3i a r+$as
necunoscut 6este tot% 7n Rusia el a devenit destul de 6o6ular 3i eventual virtual toate lucr+rile lui au :ost
traduse.
556
AleIander Nicolaevici 4oli;in D())/-(*00E% cunoscut ca un 6unga3 7n anii tinere;ii% @ind convertit la
7$6liniri $istice de Ka63laev 3i care eventual a devenit un dictator virtual 7n a:acerile ruse3ti din Rusia.
=l+starul uneia din cele $ai vechi :a$ilii nobile din Rusia% 4oli;in 3i-a de2voltat o 6rietenie 6er$anent+ cu
AleIandru cGnd era tGn+r la curtea Caterinei a II-a. CGnd AleIandru s-a suit 6e tron el l-a nu$it 6e 6rietenul
lui 6rocurator al S:Gntului Sinod. Jn (*(& a :ost :+cut ca6ul de6arta$entului con:esiunilor str+ine 3i 7n (*(,
a devenit $inistrul educa;iei 6o6ulare. 4oli;in a aHuns la a6ogeu 7n (*() cGnd a :ost nu$it ca6ul sluHirii
duale a A:acerilor <cclesiale 3i a educa;iei 6ublice. Jn acela3i ti$6 a :ost ca6ul de6arta$entului 6o3tal 3i
6re3edintele Societ+;ii iblice Ruse3ti. A :ost cunoscut 6entru lucr+ri @lantro6ice cu s+racii% v+duvele 3i
6ri2onierii cGt 3i 6entru eIerci;iul lui crud al 6uterii su6re$e asu6ra 6roble$elor religioase. Puterea sa
enor$+% i-a creat $ul;i du3$ani% dintre care unii au :ost rivali 7n guvern% Aracheev Da se vedea $ai Hos nota
((KE. Jn cele din ur$+% 7n (*'0 4oli;in a :ost :or;at s+ 73i 6+r+seasc+ 6o2i;ia din Societatea iblic+ 3i sluHirea
dual+. <l a re;inut 6orunca lui la de6arta$entul 6o3tal Dcare de3i era nese$ni@cativ+ 7n sine i-a o:erit scaun
7n 7ntGlnirile Consiliului SluHitorilorE% la :el ca 3i 7ncrederea 3i 6rietenia ;arului. Sub Nicolae I a avut $are
in?uen;+ 3i 6entru un ti$6 a 6re2idat asu6ra 7ntGlnirilor Sinodului Statului 7n care a :ost $e$bru din (*(&.
143
de Sales%
KK)
!ere2a de Avila%
KK*
Imitarea lui Bristos
KK.
3i S. !auler.
K,&

Marele R+2boi P+rintesc a sluHit nu$ai ca 3i un catalist c+tre AleIandru% re2olvGnd
ni3te tensiuni $ai vechi. <l a citit 6entru 6ri$a dat+ Noul !esta$ent 7n aHunul inva2iei lui
Na6oleon. Cel $ai $ult l-a a:ectat A6ocali6sa. Si$ilar cel $ai $ult l-au atras 6ro:e;ii din
=echiul !esta$ent. #in acel $o$ent 7nainte% AleIandru a devenit curios 3i credul @ec+rui
:el de inter6retare 3i a oric+rui :el de inter6retare a enig$aticei c+r;i a A6ocali6sei. O
ast:el de curio2itate l-a dus c+tre Sung-Stilling DS. H. SungE%
K,(
baroneasa KrZdener%
K,'
6astorul <n6eita2%
K,/
Oberlin%
K,0
:ra;ii $oravieni% Yua9erii 3i hernuterii.
K,K
Mai a6oi% doi
6reo;i din alta% Aeodosie Levi;chi 3i Aeodor Lisevici Dcare s-au considerat a @ Bdoi $artori
557
Arancisc de Sales D(K),-(,''E% un student de al lui Antonio Possevino la Padova 3i e6isco6 de 4eneva%
@ind cunoscut 6entru lu6ta lui cu calvinii 7n <lve;ia 3i 6entru lucr+rile lui $istice. Scrierile lui au :ost
6ractice 3i inten;ionate 6entru oa$eni cu ni3te vie;i active 7n lu$e 3i includ 2 introducere la o via
devotat D(,&.E 3i Tratat desre iubirea de 0umnezeu D(,(,E.
558
Probabil cea $ai $are :e$eie $istic+ a isericii Ro$ano catolice% !ere2a D(K(K-(K*'E% re:or$atorul
ordinului car$elit 6entru $onahii% a scris cGteva lucr+ri recunoscute ca 3i clasici des6re via;a
conte$6lativ+. Jntre ele sunt Calea ctre desvrire D(K*/E% Castelul interior D(K**E 3i Relaiile
du.ovniceti) e,clamaiile du.ului ctre 0umnezeu D(K**E. Pe lGng+ nu$eroase 6oe$e 3i scrisori ea a $ai
l+sat o autobiogra@e% &iaa maicii Tereza a lui Iisus D(,((E.
559
Atribuit+ cu di:erite grade de siguran;+ lui !o$a de Ke$6is D(/*&-(0)(E% Imitaia lui Bristos este una
dintre cele $ai binecunoscute dintre to;i clasicii literaturii duhovnice3ti. A $arcat 7nce6utul unei noi
abord+ri :a;+ de duhovnicie al @nele <vului Mediu 7n lu$ea occidental+% 0evotio moderna* Aceast+ atitudine
duhovniceasc+% care a a6+rut 7n ;+rile nordice 3i 7n statele ger$ane% a accentuat ascetis$ul eItern 3i
interior% citirea S@ntelor Scri6turi% $edita;ie la via;a u$an+ a lui Hristos 3i si$6litatea intelectual+% 7n
contrast cu duhovnicia $ai ti$6urie 3i $ai so@sticat+ a scolasticilor.
560
Misticul do$inican Sohann !auler D(/&&-(/,(E a :ost un elev al lui Meister <c9hardt. A 6redicat 3i a
con:eren;iat 7n Strassbourg 3i asel% eI6licGnd o teologie $istic+ ba2at+ 6e AYuino 3i a cG3tigat $ul;i
aderen;i din cau2a caracterului lui 6ractic s6eculativ. #e3i i-au :ost atribuite nu$eroase scrieri% el nu a l+sat
ni$ic 7n ur$+. Predicile lui au :ost 6ublicate 3i larg citite.
561
Sohann Heinrich Sung D()0&-(*()E a :ost un $edic 3i 6ro:esor de econo$ie 7n Marburg% celebru 6entru
scrierile sale $istice. B!+cutulC l-a atras 6entru c+ nu$ele lui vine din idealul 6ietist de 6ace l+untric+% din
stille* Sung s-a bucurat $ult de 6o6ularitate 7n ti$6ul vie;ii% 7n s6ecial 7ntre $asoni 3i 6ieti3ti. Protestul
$ileniului :olosit de noua iseric+% adic+ o :or$+ de cre3tinis$ $ai 7nalt+ 3i $ai $istic+ care a unit toate
con:esiunile su6erintendente% el a aHuns s+ 7l 6riveasc+ 6e AleIandru ca 6e o unealt+ aleas+ de #u$ne2eu
care era destinat s+ 73i aduc+ iserica din est. AleIandru l-a vi2itat 6ersonal cGnd a 6artici6at la con:erin;a
de 6ace euro6ean+ din (*(0. Jntre $ultele lucr+ri ale lui Sung Stilling este 3i 0as Bei4e. D().0-().)E% o
nuvel+ alegoric+ tradus+ 7n rus+ 3i reali2at+ de Universitatea din Moscova 7n (*()-(*(*. T.eorie der
Gister"unde D(*&*E 3i autobiogra@a lui% Bieric. !tillin#s leben DK volu$e% (*&,E% dintre care 6ri$ul volu$ a
:ost 6ublicat de 6oetul ger$an 4oethe 7n ())) 3i care este 7nc+ valabil+ 6entru 6ortreti2area vie;ii de sat 7n
secolul al o6tstre2ecelea.
562
arbara Suliane% Arei:rau von KrZdener D(),0-(*'0E a :ost o :e$eie latvitan+ din Riga care s-a c+s+torit cu
un di6lo$at rus acolo 7n ()*' 3i ur$+torii '' de ani s-a dedicat unor esca6ade a$oroase. #u6+ $oartea
so;ului ei 7n (*&' ea a 6ublicat o nuvel+ autobiogra@c+ intitulat+ &alerie DParis% (*&0E% a6oi s-a convertit la
un $isticis$ 6ietist cu tendin;e a6ocali6tice. <a a c+l+torit 6rin 4er$ania 3i <lve;ia ;inGnd con:erin;e 6e
te$e biblice 3i 7n (*(K s-a 7ntGlnit cu AleIandru% care a intrat sub vraHa lui 3i care a 6artici6at la ni3te
7ntGlniri de ale ei. A6oi a tr+it 7n San9 Persburg% dar a :ost eIilat+ 7n (*'( @indc+ a eI6us cau2a
revolu;ionarilor greci 3i a $urit 7ntr-o colonie 6ietist+ 7n Cri$ea. #e3i baroneasa KrZdener a 6retins credit
6entru celebra S:Gnt+ Alian;+ Da se vedea $ia HosE% in?uen;a ei actual+ a :ost li$itat+.
563
Henri Louis <$6eita2 Dsau <$6aFta2% ().&-(*K/E a :ost eI$atriculat din 3coala teologic+ din 4eneva din
cau2a tendin;elor lui de conducere 7n Societatea A$is% un gru6 6ietist biblic neautori2at. <l a continuat s+
devin+ un ucenic al baronesei KrZdner 3i $ai a6oi 3i-a luat o 6arohie 7n 4eneva. Jntre lucr+rile lui se nu$+r+
3i Consideraii cu rivire la divinitatea lui Iisus*
564
Sohann Arierdrich Oberlin D()0&-(*',E a :ost un 6astor luteran cunoscut 6entru activitatea lui @naltro6ic+
eItenisv+ 7n ora3ul lui nativ Valberbac9 la :el ca 3i 6entru rGnduielile lui duhovnice3ti. Jn 6redicile lui
6o6ulare 3i de succes el a co$binat ra;ionalis$ul lui Rousseau cu $isticis$ul lui Sung-Stilling 3i
S8edenborg. Ora3ul Ohio 3i colegiul sunt nu$ite du6+ el.
565
Ara;ii $oravieni au :ost descenden;ii husi;ilor cehi. ]uacherii sau Societatea Prietenilor% a :ost o societate
cre3tin+ nestructurat+ 7nte$eiat+ 7n Anglia de 4eorge AoI D(,'0-(,.(E. Herhuterii 73i trasea2+ originile
144
credincio3iC ai A6ocali6seiE au :ost che$a;i 7n ca6ital+ 6entru a inter6reta A6ocali6sa.
K,,
A6arent AleIandru a :ost gat+ s+ 7l asculte 6e Arhi$andritul Aotie
K,)
@indc+ Aotie a
inter6retat A6ocali6sa% a 6ro:eti2at 3i a a$enin;at 7n nu$ele ei 3i a tuturor 6ro:e;iilor. Jn
ast:el de circu$stan;e istorice% nu era ni$ic ciudat s+ crede$ c+ s:Gr3itul se a6ro6ia.
AleIandru nu a iubit 3i nici nu a c+utat 6uterea. <l a :ost 7n3tiin;at c+ a :ost
6urt+torul unui idei sacre 3i a desco6erit acest :a6t. Acest cre2 a constituit sursa
obstinen;ei lui $orale 3i 6olitice D$ai $ult decGt o tenacitateE. Mul;i din acea genera;ie au
detectat 7n sine un se$n s6ecial s6re 6redestina;ie. S:Gnta Alian;+
K,*
a :ost conce6ut+ 3i
conclu2ionat+ 7ntr-un ast:el de :el. Jntr-un :el si$ilar cu teoriile <6ocii Ilu$inis$ului%
aceast+ alian;+ a 6resu6us o credin;+ 7ntr-un #+t+tor de Lege benevolent 3i o$ni6otent%
care a dese$nat 3i a stabilit o 6ace ecu$enic+ 3i o :ericire universal+. Ni$eni nu i-a
sugerat aceast+ idee lui AleIandruM el a desco6erit-o 6entru sine 7n acele eveni$ente care
6+reau n+scocite cu viclenie. BR+scu$6+r+torul 7nva;+ ideea 3i 6erce6tele care au :ost
anun;ate.C S:Gnta Alian;+ a :ost conce6ut+ ca o 6reg+tire 6entru J$6+r+;ia de o $ie de
ani. #u6+ cu$ s-a eI6ri$at 4oli;GnN Bv-a devenii a6arent 6entru to;i care voiesc s+ vad+%
c+ acest act 6oate @ 7n;eles nu$ai ca 3i o 6reg+tire 6entru acea J$6+r+;ie 6ro$is+ de
#o$nul 6e 6+$Gnt din ceruri.C Actul BAlian;ei Araternit+;ii cre3tineC a :ost se$nat B7n
anul de gra;ie (*(K 6e (0 se6te$brieC 3i :a6tul s+ 2iua coincidea cu s+rb+toarea Jn+l;+rii
S@ntei Cruci
K,.
nu este deloc accidental. S:Gntul Sinod a 6oruncit ca actul S@ntei Alian;e
6Gn+ la o co$unitate 6ri$ar+ din secolul al o6ts6re2ecelea 7n SaIonia cunoscut+ ca 3i hernuterii Pvegherea
lor2ilorQ. !o;i se leagau de 6ietis$ul ger$an al secolului al o6ts6re2ecelea 3i to;i au g+sit Rusia atractiv+
6entru $unc+ $isionar+% 7n s6ecial du6+ decretele Caterinei 6entru toleran;+ religioas+ D(),' 3i (),/E 3i
deschiderea 7n Rusia a unor regiuni sudice 3i vestice largi 6entru coloni2are str+in+.
566
!eodosie Levi;chi D().(-(*0KE a scris un tratat des6re a6ro6ierea Sudec+;ii de A6oi% 6e care l-a tri$is la
4oli;Gn. Prin aceasta a :ost invitat 7n San9 Petersburg 7n (*'/ 3i i s-a o:erit o audien;+ la ;ar. Jn anul ur$+tor
6rietenul de o via;+ a lui Levi;chi 3i cohorta lui !eodor Lisevici i-a 6er$is s+ vin+ 7n ca6ital+ 3i 7$6reun+ au
;inut 6redici inter2ise 3i le-au tri$is la o $+n+stire din cau2+ c+ 6redicile lor au :ost critice cu 6rivire la
guvern. S-a 7ntors 7n alta 7n (*') 3i a scris $ai $ulte lucr+ri eshatologice% care erau 6o6ulare 7ntre vechii
credincio3i 3i 7ntre s9o6;i.
567
Aotie a cG3tigat 6roe$inen;+ 7n Rusia 7n anii (*'& din cau2a atacurilor lui vocale asu6ra tendin;elor
$istice ale societ+;ii lui% care l-a aHutat s+ 7l dea 6e 6rin;ul A. N. 4oli;in Hos de la 6utere. N+scut Petru
Nichitici S6aschi 7n ().'% a studiat la Se$inarul din Novgorod 3i a 6etrecut un an 7n Acade$ia din San9
Petersburg $ai 7nainte de a devenii un 6ro:esor 7n 3coala 6ri$ar+ AleIandru Nevschi. A devenit $onah 7n
(*() 3i a 6redat la Acade$ia Militar+ AuIiliar+ $ai 7nainte de a @ tri$is la o $+n+stire a:ar+ din Novgorod
7n (*'& din cau2+ c+ a criticat sl+biciunile religioase ale nobili$ii 7n 6redicile lui. Jn ti$6ul scurtului s+u
BeIilC s-a 7$6rietenit cu contesa A.A. Orlova Da se vedea nota ((/E care% 7$6reun+ cu si$6ati2atorii lui Aotie
7ntre clericii de sus% a :ost gata s+ asigure nu$irea unui arhi$andrit 7n M+n+stirea AleIander Nevschi 7n
(*''. In?uen;a lui Aotie a crescut 7n ti$6 ce el cG3tiga aderen;i 7n clasele de sus ale societ+;ii% 7n s6ecial
7ntre :e$eile nobile 3i a devenit inti$ cu 4oli;in. Acesta a :ost i$6resionat de ascetis$ul 3i a@r$a;iile
a6ocali6tice ale lui 3i l-a nu$it ca6ul 6restigioasei $+n+stiri Iurev din Novgorod. Jn (*'0% din nou Aotie a
venit 7n San9 Petersburg% decla$Gnd 7$6otriva du3$anilor lui de credin;+ 3i a Brevolu;ionarilorC $asoni%
6rin cuvGnt+ri 3i declara;ii c+tre oa$eni i$6ortan;i. #u3$anii lui 4oli;in% 7ntre ei Magni;chi 3i Ara9cheev% au
observat c+ unele scrisori 7l ating 6e i$6resionabilul ;ar AleIandru% care i-a o:erit lui Aotie o audien;+ 7n
(*'0. #u6+ aceast+ conversa;ie cu ;arul Aotie s-a ru6t de 4oli;Gn 3i au 6ronun;at ni3te anate$e 7$6otriva
lui% aducGnd che$area 6entru concedierea lui. #u6+ asccesiunea lui Nicolae I 7n anul u$+tor Aotie a :ost
:or;at s+ 7ncete2e activitatea lui 6ro:etic+ 3i s+ se retrag+ la $+n+stirea lui% unde a tr+it 7ntr-un ascetis$
strict 6Gn+ la $oartea sa 7n (*/*.
568
S:Gnta Alian;+ a :ost 6re2entat+ 3i conce6ut+ <uro6ei de c+tre AleIandru 7n (*(K. !er$enii ei i-au legat 6e
aderen;i s+ @e condu3i de rela;iile lor unul cu altul 3i 7n guvernul do$eniilor lor res6ective de 6rece6tele
$oralit+;ii cre3tine. !o;i $onarhii <uro6ei% cu eIce6;ia Pa6ei% a Sultanului 3i a regelui britanic% au se$nat%
dar $ai $ult ca s+ 7l :ac+ 6e AleIandru s+ rGd+ decGt din cau2a :a6tului c+ unii au ata3at o valoare 6ractic+
:a;+ de el.
569
Jn+l;area S@ntei Cruci% co$e$orat+ 6e data de (0 se6te$brie este una din cele dois6re2ece 2ile de
s+rb+toare $aHore ale isericii OrtodoIe. Jn aceast+ 2i ortodoc3ii s+rb+toresc desco6erirea 7n anul /'K a
S@ntei Cruci de S:Gnta <lena% $a$a lui Constantin cel Mare 3i 7ntoarcerea crucii de c+tre J$6+ratul
Heraclie 7n secolul al 3a6telea du6+ ce a :ost ca6turat+ de 6ersani. !ro6arul s+rb+torii intitulat BMGntuie3te
145
s+ @e 6us 6e 2iduri 7n @ecare sat 3i biseric+. Jn @ecare an de s+rb+toarea Jn+l;+rii S@ntei
Cruci acest act trebuia reanun;at de la a$von% di$6reun+ cu un $ani:est care 7l 7nso;ea
B6entru ca @ecare 6ersoan+ s+ 73i 6oat+ 7nde6linii votul de loialitate #o$nului 3i
MGntuitorului% care vorbe3te 6rin 6ersoana suveranului 6entru tot 6o6orul.C O BsluHire
co$binat+ s6ecial+%C o SluHire a A:acerilor Religioase 3i a Ilu$in+rii 6ublice a :ost stabilit+
s6eci@c cu sco6ul de a 7$6linii acest vot.
K)&
#u6+ S6eranschi% a :ost Bcel $ai $are act
guverna$ental de la introducerea credin;ei cre3tine.C Strict vorbind% aceasta a :ost o
SluHire a unei 6ro6agande religioase uto6iene. SluHirea co$binat+ a :ost 7nte$eiat+
B6entru ca evlavia cre3tin+ s+ sluHeasc+ ca 3i o ba2+ 6entru ilu$inis$.C Jn alte cuvinte%
aceasta a :ost o sche$+ ca s+ 6lase2e religia la ca6ul sau centrul culturii ca 7ntregN Bo
unire r+scu$6+r+toare de credin;+% cunoa3tere 3i autoritate.C <le$entul din ur$+ de
sinte2+ este unul caracteristic% 6entru c+ ideea a :ost de a :olosii 6uterea Bautorit+;iiC
6entru a reconcilia Bcredin;aC 3i Bcunoa3terea.C La un nivel se$ni@cativ noua 6reo;ie a
sluHit ca 3i de6arta$entul 6ersonal al 6rin;ului A. N. 4oli;Gn. Probabil regi$ul $ai acurat
a :ost $ai 6otrivit. Odat+ cu c+derea lui 4oli;Gn% sluHirea co$binat+ a :ost abolit+ 3i
de6arta$entele ei au :ost din nou stabilite 6e te$elii di:erite.
Prin;ul A.. N. 4oli;Gn D())/-(*00E este 6robabil cel $ai caracteristic o$ al e6ocii. Jn
orice ca2% a :ost cu siguran;+ cel $ai sen2itiv 3i $ai eI6resiv re6re2entativ. Ca6acitatea lui
de a absorbii i$6resiile a constituit o boal+. A su:erit de o curio2itate $istic+. Un o$ al
ilu$inis$ului 7nc+ din tinere;e% 4oli;Gn a eI6eri$entat o convertire a ini$ii. !otu3i%
sen2itivitatea acestei ini$i nou convertite a :ost co$binat+ cu un intelect li6sit de
sen2itivitate 3i cu$va arid. !e$6era$entul vis+tor 3i autoritativ al 6rin;ului 4oli;Gn a
crescut cu$va nea3te6tat 7ntr-o unitate organic+. O grandoare aristocratic+ i-a str+6uns
senti$entalis$ul. Un o$ cu o ini$+ 7ncre2+toare 3i sen2itiv+% 4oli;Gn a voit 3i a 6utut @ un
dictator 3i a devenit unul 6entru cG;iva ani. B#ictatura ini$iiC s-a dovedit a @ li6sit+ de
toleran;+ 3i obositoare. Aanatis$ul ini$ii i se datorea2+ 3i a :ost u3or co$binat cu o
co$6ara;ie batHocoritoare.
4oli;Gn s-a convertit la un Bcre3tinis$ universal%C la o religie a unei i$agina;ii
tandre 3i la eI6erien;a ini$ii. Aceasta au :ost singurele calit+;i 6e care 6unea el 6re; 7n
cre3tinis$. #e aici interesul lui 7n Bconversa;iiC 3i Bde3te6t+riC sectariene% care 6entru el
au desco6erit esen;a religiei golit+ de tot restul curselor ne:olositoare. A valori2at 3i a
7n;eles nu$ai si$bolis$ul% nu$ai ins6ira;ia tainic+ 3i e$o;ional+ a ritualului 7n venerarea
B:or$al+C a vie;ii isericii. Jn acest conteIt 4oli;Gn a :ost sincer 3i sen2itiv% c+ci 6Gn+ la
ca6+tul 2ilelor a :ost un o$ de 6uternici c+ut+ri. #uhul 6ro6agandei sau al 6ro2elitis$ului
este caracteristic unor ast:el de :or$e de 6ietis$. Ca 3i ca6ul unei sluHiri co$binate%
4oli;Gn s-a desco6erit 6e sine.
Jn acela3i ti$6% el a co$binat sluHirea re6re2entat+ de o nou+ linie 7n lan;ul re:or$ei
biserice3ti a lui Petru I% un nou 6as 7n s6re reali2area acelui regi$ ecclesialo-6olitic
stabilit la 7nce6utul secolului al o6ts6re2ecelea. Mai devre$e% odat+ cu t+ria inti$it+;ii 3i a
:ervorii 6use 6este el de c+tre 7$6+rat 3i ca 3i 6rieten 3i ca 3i Bcon@den;ional i$6erial%C
4oli;Gn% ca Procurator Su6re$% a reu3it 7n a devenii un :el de general guvernant al
B#e6arta$entului Sinodal.C Adev+rat% 7n ni3te ca2uri individuale el a a6+rat iserica
7$6otriva curselor statului% ca de eIe$6lu% atunci cGnd a res6ins 6ro6unerea lui
S6eranschi de a da autorit+;ilor seculare dre6tul de a con:erii divor;ul. Odat+ cu stabilirea
unei sluHiri co$binate% el a de$onstrat un succes de6lin al legii. Sinodul a devenit integrat
:or$al 7n ad$inistra;ia statului 6entru Ba:aceri religioase%C ca 3i o divi2iune s6ecial+
6entru con:esiunile greco-ruse. Mani:estul a stabilit aceast+ nou+ ad$inistra;ie ca
eI6ri$Gnd aceast+ 6roble$+ du6+ cu$ ur$ea2+N
#oa$ne 6o6orul !+uC a sluHit ca un i$n na;ional 7n i2an; 3i Rusia.
570
Stabilit 6rintr-un decret 7n '0 octo$brie (*().
146
ine7n;eles a:acerile Sinodului vor @ ata3ate de el cu sco6ul ca Ministrul A:acerilor
Religioase 3i a Ilu$in+rii 6ublice s+ aib+ aceia3i rela;ie cu Sinodul 7n aceste a:aceri ca
Ministrul Susti;iei 3i ca Senatul% cu eIce6;ia 6roble$elor Huridice.
Aunda$ental 6lanului unei sluHiri co$binate% la :el ca 3i toat+ conce6;ia S@ntei
Alian;e este conducerea religioas+ sau su6re$a;ia B6rin;ului%C care conducea 3i
ad$inistra Bnu nu$ai din $ila lui #u$ne2eu%C ci 3i 6rin autoritate divin+. #u6+ cu$ s-a
:ra2at tratatul des6re S:Gnta Alian;+% B$+rturisind c+ lu$ea cre3tin+% din care ei 3i
subiec;ii lor sunt o 6arte% nu are alt Suveran decGt 6e cel c+ruia 7i a6ar;ine 6uterea.C
#e@ni;ia o:erit+ de Novosil;ev
K)(
:ace o co$6ara;ie interesant+N Bca 3i ca6ul su6re$ al
isericii OrtodoIe Ruse% Suveranul este ridicat la toate onorurile ierarhiei biserice3tiC
DArticolul '&E. Un ast:el de 6as 7nainte a trecut dincolo de Petru 3i !eo:an. Statul 6etrin a
subordonat iserica din eIterior 3i 7n nu$ele unei cau2e seculare% Ba binelui co$un%C a
7nde$nat la tolerarea vie;ii seculari2ate. Jn ti$6ul do$niei lui AleIandru% statul s-a
conce6ut de a @i s:Gnt 3i sacru% 6rocla$Gnd conducerea religioas+ 3i i$6unGndu-3i
6ro6riile idei religioase. Procuratorul s-a Bal+turat clericilor isericiiC ca 3i Blocum tenensC
6entru e6isco6 Pmestobliustitel vnestia#o eis"oaQ% du6+ cu$ s-a eI6ri$at% Ailaret%
viitorul $itro6olit al Moscovei% :elicitGndu-l 6e 4oli;Gn la instalarea luiM sau aceea B$are
hi$er+ a unui cre3tinis$ universal%C du6+ cu$ s-a eI6ri$at cu a$+r+ciune Sose6h de
Maistre.
K)'
J$6+ratul AleIandru a 6ro:esat o cotitur+ :a;+ de cre3tinis$ 3i a 6retins dre6tul de
a conduce 7n nu$ele acestei religii Buniversale.C !oate con:esiunile din i$6eriul rus au
:ost obligate s+ se aco$ode2e unui anu$it loc din siste$ul global. SluHirea co$binat+ a
:ost de a se al+tura dac+ nu de a unii toate con:esiuniile 3i toate BisericileC nu nu$ai 7ntr-
o datorie co$un+ ci cu o ins6ira;ie singur+. Jn acest sens% 6lanurile si$bolice 3i co$6leIe
6entru catedrala lui Hristos MGntuitorul :+cute de A. L. Vitberg sunt instructive.
K)/
BNu
a$ dorit s+ 7i ridic lui #u$ne2eu un edi@ciu% ci $ai $ult o rug+ciune.C Aceast+ catedral+
nu a trebuit s+ @e una ortodoI+% ci de a 7nco6ro6a 3i a eI6ri$a Bo idee atotcu6rin2+toare.C
#u6+ cu$ a s6us VibergN Bdedica;ia c+tre Hristos a dovedit c+ a a6ar;inut
cre3tinis$ului.C
SluHirea co$binat+ a devenit un regi$ crud 3i coercitiv. Misticis$ul religios a :ost
investit cu o :or;+ a legii de6line% cu sanc;iuni de6lin decisive 7$6otriva celor care nu au
:ost de acord sau au ac;ionat eva2iv. Li6sa si$6l+ de si$6atie 6entru ideiile Bunui
571
Nicoale Nicolaevici Novosiltev D(),(-(*/,E a :ost $ai $ult+ ver$e 6rietenul 3i 6rietenul 3i o$ul de
7ncerdere al lui AleIandru. #in (*&( 6Gn+ 7n (*&/ el a sluHit 7ntr-un co$itet secret 6entru a 6l+nui re:or$ele
6entru guvern 3i a siste$ului 3colilor ruse3ti 3i 7n ti$6ul r+2boaielor na6oleonice el a :ost unul dintre
di6lo$a;ii ;arului. BPrivilegiul statutuluiC a :ost o schi;+ 6entru constitu;ia 7$6uternicit+ de AleIandru de
AleIandru 7n (*(*. Constitu;ia lui Novosil;ev a :ost $ai conservativ+ decGt cea a lui S6eranschi% dar a :ost
conse$nat+ uit+rii.
572
Sose6h de Maistre D()K/-(*'(E% un ideologist 6olitic reac;ionar% care a tr+it 7n San9 Petersburg din (*&/
6Gn+ 7n (*() ca 3i a$basadorul regelui Sardiniei. Un :rance2 6rin na3tere% a :ost un teoretician activ 3i un
bun organi2ator al :ranc$asoneiriei din Aran;a 6Gn+ cGnd a :ost dat Hos de Revolu;ia :rance2+. A6oi trecutul
lui $asonic co$binat cu ura sa :a;+ de teroarea revolu;ionar+ de a 6roduce o @loso@e 6olitic+ ocult+ o6us+
:anatic idealurilor liberale ale ilu$inislului. <l a cG3tigat o in?uen;+ considerabil+ 7n societatea din San9
Petersburg 3i 6entru un anu$it ti$6 a :ost 6rietenul 3i o$ul de 7ncerdere al lui AleInadru I 3i 6robabil el a
:ost cel care a 7ntre;inut s6eran;ele de a convertii Rusia la un catolicis$ ultra$ontan 3i autoritativ care se
6are c+ a :ost ulti$a n+deHde a civili2a;iei 7$6otriva :or;elor de$onice ale revolu;iei. Jn (*&. el a co$6us% ca
3i un $e$oradu$ 6entru AleIandru% Eseuri entru rinciiul #enerator de constituii olitice i de alte
instituii umane D6ublicat+ 7n San9 Petersburg% 7n (*(0E 3i cea $ai celebr+ lucare a sa% !erile de la !an"
Petersbur#) un dialog @loso@c 7n care Maistre acla$ea2+ 6e eIecu;ionarul 6ublica ca 3i 6+2itorul ordinii
sociale% scris+ 7n Rusia. Alte lucr+ri de a lui includ 0esre a D(*(.E 3i o a6+rare a Inchi2i;iei S6aniole%
!crisori desre inc.iziia saniol D(*/*E.
573
AleInadru Viberg *()*)-(*KKE a :ost un 6ictor rus 3i un arhitect. Planurile 6entru 6ntru o catedral+
$+rea;+ au :ost acce6atet cu entu2ias$ 3i construc;ia a 7nce6ut 7n (*()% dar caracterul9 absasiv al lui
Vitberg i-a cG3tigat eIilul din ca6ital+ 3i catedrala nu a :ost ter$inat+.
147
cre3tinis$ l+untricC a :ost considerat+ o cri$+ 3i un act de o6o2i;ie :a;+ de 6unctele de
vedere ale guvernului. Un articol dintr-un statut conte$6oran asu6ra calit+;ii de a
cen2ura 6oate @ citit du6+ cu$ ur$ea2+N Beste conda$nat orice ca2 care sub 6reteItul de
a a6+ra sau a Husti@ca isericile cre3tine% re6ro3ea2+ altele% distrugGnd unitatea isericilor
cre3tine 3i distrugGnd unitatea de iubire care 7i leag+ 6e cre3tini 7$6reun+ 7ntr-un duh al
cre3tinis$ului.C #es6re t+ria unui ast:el de statut% o anali2+ a cre2urilor 6rotestante din
6unctul de vedere ortodoI a devenit 6er$isibil+. O ast:el de interdic;ie a eIistat $ai
7nainte sub Petru 3i iron.
Regi$ul S@ntei Alian;e a 7nse$nat 7nstr+inarea con3tiin;ei 3i a duhului 3i a constituit
cea $ai 6reten;ioas+ :or$+ de statis$N statis$ul teocractic. Prea :recvent% sluHirea
co$binat+ s-a dovedit a @ o BSluHire a Jncorset+rii%C du6+ cu$ a denu$it-o Kara$a2in.
!otu3i% o de3te6tare a avut loc 7n aceast a3e2+$Gnt con:u2 3i a$biguu. Statul a 7ncercat
s+ 7nt+reasc+ 3i s+ sus;in+ argu$entul nevoilor religioase ale $asei 6o6ula;iei.C
B<:orturile 6rin;ului 4oli;GnC scrie istoricul Christovici%
K)0
Bau :ost direc;ionate 7n s6re
ridicarea 6o6orului rus 6entru indi:eren;a 3i li6sa de so$n care 6+rea c+ se g+se3te
6retutindeniM o de3te6tare 7n ei a unor instincte duhovnice3ti $ai 7nalte 3i 6rin distribu;ia
de c+r;i religioase 6rin i$6lantarea 7n ei a unui cre3tinis$ l+untric..C Acela3i istoric
observ+ c+ B6erioada eIisten;ei unei li6se de restric;ii a societ+;ii iblice $archea2+
singurul ti$6 de la a6usul secolului al o6ts6re2ecelea cGnd evlavia secular+% 6us+ 7n
a6licare :a;+ de subiectele religioase cu un interes viu 3i intens% a o:erit 6rioritate
de2volt+rii duhovnice3ti 3i $orale a oa$enilor.C MesaHul Bcre3tinis$ului l+untricC nu a
r+$as :+r+ consecin;eM a sluHit ca 3i o ba2are religioas+ 3i $oral+. Jn orice ca2% a ac;ionat
ca 3i o contrabalan;+ dialectic+ :a;+ de secularis$ul ilu$inist al secolului 6recedent. Jn
acela3i ti$6 a $ai trebuit :+cut un e:ort con3tient de a 7i :or;a 6e clerici s+ intre 7n clasele
de Hos 3i a se di2olva 7n B:elul obi3nuit de a @ al oa$enilor.C
K)K
S-a creat idelaul unui cler
educat 3i ilu$inat care a ocu6at un loc $ai 7nalt 7n clasa su6erioar+. Progra$ul regi$ului
a 6er$is 6urt+torilor de idei religioase 3i ins6ira;iei un loc $ai $are sau rol 7n siste$ul
creativ al vie;ii 3i statului na;ional. #isci6lina a :ost $arca do$niei lui PetruM educarea
Caterinei 3i creativitatea a devenit se$nul vre$urilor.
<le$entele ro$ano-catolice au eIistat 7n sincretis$ul $istic eIistent. Jntr-un sens
i$6ortant% Sose6h de Maistre a a6ar;inut istoriei $isticii ruse. Ca tGn+r el a intrat 7n
:ranc$asonerie 3i vi2iunea lui 7i datorea2+ $ult lui Saint Martin. Jn ti$6ul anilor s+i 7n
Rusia% el a continuat s+ cread+ c+ 7n ;+rile necatolice :ranc$asoneria nu re6re2enta un
6ericol 6entru religie sau stat. Societatea iblic+% a c+rei o6era;ii de lucru 6uteau @
observate 7n Rusia% le-a considerat destul de 6ericuloase. Aceste i$6resii 3i-au g+sit un loc
7n aceast+ sinte2+ teoretic+. #u6+ cu$ a re$arcat destul de 6erce6tiv 4. 4oFau%
K),
cGnd
Maistre a scris 0esre a% el a avut dou+ ;+ri 7n $inteN Aran;a 3i Rusia. #e Maistre a
eIercitat o in?uen;+ considerabil+ 7n cercurile aristocratice.
K))

574
Ilarie AleIeevici Chritovici D(*'*-(*./E a :ost un scriitor re$arcabil de6sre istoria ecclesial+ rus+ 3i un
$e$bru al Acade$iei de Ltiin;e. Jntre 6rinci6alele sale lucr+ri sunt Ru"ovodiasc.e deiateli du".ovan#o
rosvesc.eniia v Rossi ervoi olovine te"uac.a#o stoletiia DSan9 Petersbug% (*.0E 3i Teofan Procoivici i
e#o vremia DSan9 Petersburg% (*,*E.
575
A se vedea discu;ia cu 6rivire la Co$isia legislativ+ a Caterinei din (),). PNota autoruluiQ.
576
4eorges 4oFau D(*,.-(./.E a :ost un istoric bisericesc :rance2. Princi6alele lui lucr+ri sunt Istoria
reli#ioas a 'ranei D(.''E 3i Germania reli#ioas D(*.*-(.(/E. <l a 6ublicat o $onogra@e des6re Sose6h de
Maistre 7n (.''.
577
A se vedea scrisorile lui des6re educa;ia Contelui A. K. Ra2u$ovschi% Ministrul <duca;iei. PNota
autoruluiQ.
148
Jn 6ri$ii ani ai secolului% in?uen;a ie2ui;ilor 6utea @ si$;it+ 6uternic. Ar @ destul s+
ne rea$inti$ nu$ele Stare;ului Nicoale
K)*
3i Ro2aven.
K).
Pentru un ti$6 $ai scurt% din
(*(( 6Gn+ 7n (*'&% ie2ui;ii au reu3it s+ dobGndeasc+ crearea unui district de educa;ie
s6ecial+ 6entru 3coliile lor din i$6eriu. Acade$ia Polo;9 a sluHit ca un centru
ad$inistrativ. La sud% Odesa a devenit un loc 6entru 6ro2elitis$ul ro$an 3i 6entru
BColegiul nobililorC 3i a :ost 7n curGnd reorgani2at ca 3i liceul Richeliu avGndu-l 6e Nicolae
ca director. Jn (*(K ei au :ost du3i dincolo de li$itele i$6eriului. Lcolile lor au :ost @e
7nschise sau re:or$ate. Ast:el de $+suri nu a eli$inat 7n 7ntregi$e in?uen;a latin+.
<6oca aleIandrin+ a constat din contradic;ii% a$biguit+;i 3i du6licit+;i. =ia;a 3i
gGndirea au devenit divi2ate. O de2batere deschis+ social+ 3i religioas+ s-a creat 6entru
6ri$a dat+. A3a a :ost 7nce6utul unei e6oci noi% :urtunoase 3i se$ni@cative.
III
Rena0terea (rancmasoneriei ruse
O intensitate $istic+ 6oate @ detectat+ de la i2bugnirea secolului. LoHele $asonice
au a6+rut 3i s-au redeschis. Publica;ia de c+r;i $istice a re2u$at% o:erind o rena3tere 7n
tradi;ia lui Novi9ov.
K*&
Oa$eni ca Lo6uhin% <. Karnaeev% Ko3elev% I. !urghenev 3i Lab2in
K*(
care au :ost :or$a;i 7n acei ani ti$6urii 3i care au venit ca s+ 73i re7nnoiasc+ activit+;ile lor.
Munca lui A. A. Lab2in D(),,-(*'KE a caracteri2at 6ri$ii ani ai secolului. Prin anii
(*&&% 7n ti$6 ce secretarul con:erin;ei 6entru Acade$ia de Arte% el a deschis o loH+ 7n
San9 Petersburg nu$it+ Bs@nIul $uritor%C un cerc eIclusiv 3i se6arat de ro2crucieni.
Pentru o vre$e a :ost un ur$a3 7n:ocat al lui Sch8art2
K*'
3i 7n ti$6ul do$niei lui Paul a
tradus istoria ordinului $alte2 din ger$an+.
K*/
Acu$ Lab2in a 7ncercat s+ re6ete
eI6erien;a Moscovei din anii ()*& 3i a reu3it aceasta 6ublicGnd-o. Prin (*&/ el a revi2uit
578
Stare;eul :rance2 Carl <ugene Nicolae D()K*-(*/KE a venit 7n Rusia 7n (*(& 3i du6+ 3ase ani a stabilit o
3coal+ 7n Odessa% Liceul Richeliu Dnu$it du6+ 6atronul Nicolae% guvernatorul general al Odesei 3i ducele
Ar$and <$$anuel de Plessis de RicheliuE. Nicolae a direc;ionat 3coala din (*(, 6Gn+ la eI6ul2area
ie2ui;ilor din Rusia 7n (*'& 3i a 6ublicat un articol des6re aceasta% BStabilirea liceului Richeliu 7n OdessaC
DParis% (*()E.
579
!ri$is 7n Rusia 6entru a 6reda 7n 3coala ie2uit+ 6entru nobilitate deschis+ 7n San9 Petersburg 7n ().0%
Sean Louis Ro2aven de LiesseYues D())'-(*K(E a :ost cunsocut ca 3i un 6ole$ist 6ersuasiv 3i 7nde$Gnatic 7n
saloanele aristocratice ale ca6italei. #u6+ ce ie2ui;ii au :ost eI$atricula;i din San9 Petersburg 7n (*(K el a
6redat teologie la Acade$ia ie2uit+ 7n Pol;9% a6oi s-a dus 7n Ro$a du6+ ce ordinul a :ost eI$atriculat din tot
i$6eriul rus 7n (*'&. Jn ti$6 ce era 7n Rusia Ro2aven a scris Biserica catolic -usti>cat contra atacurilor
unui scriitor care se c.eam ortodo, 7n r+s6uns la un atac de-al lui Stur2a.
580
Nicolae Ivanovici Novi9ov D()00-(*(*E a :ost un 6ublicist activ% scriitor% educator 3i @lantro6ist 7n ulti$a
trei$e a secolului al o6ts6re2ecelea. <l a studiat la Acade$ia din Moscova 3i a lucrat la Co$isia legislativ+%
dar a cG3tigat trecere ca 3i 6ublicistul unor serii de Hurnale satirice 7n San9 Petersburg 7n ())&. Jn acela3i
ti$6 el a :+cut contribu;ii i$6ortante la erudi;ia istoric+ rus+ odat+ cu lucrarea sa 27t istoric.es"a#o
slovaria o rossiis"i". isatelei D())'E 3i colec;ia 0revnaia rossiis"aia vivlio>"a D())/-())KE. A devenit
$ason% dar nu s-a 7$6+rt+3it de 7nclina;iile $istice ale co$6aniei lui. Jn ()). s-a $utat la Moscova 3i a
ob;inut o u3urare de 2ece ani din 6resele Universit+;ii din Moscova. Jn ti$6ul lui l-a Co$6ania !i6ogra@c+ a
6ublicat Hurnalele 3os"ovsc"ie vedomosti D()).-()*.E% 0ets"oe c.tenie D()*K-()*.% 6ri$ul $aga2in 6entru
co6iii ru3iE 3i o a treia 6arte din toate c+r;ile ti6+rite 7n Rusia 7n acea decad+% inclusiv nu$eroase lucr+ri
$istice traduse din scriitori vestici. Novi9ov a :ost activ 7n deschiderea 3colilor de gra$atic+ 6entru co6ii 3i
7n di:erite 7ntrebuin;+ri @lantro6ice. Arestat 7n ().' ca 3i o 6arte din cons6ira;ia $asonilor Caterinei a II-a% a
:ost eliberat de Paul 7n ()., dar i s-a inter2is s+ revin+ la activit+;ile lui de $ai 7nainte.
581
#es6re Lo6uhin a se vedea ca6itolul I=% nota ((&M des6re Karneev a se vedea ca6itolul I=% nota (/'M 6entru
Ko3lev a se vedea nota ('M 6entru !ugheneF a se vedea $ai Hos% nota K&M des6re Leb2in a se vedea ca6itolul
I=% nota ((..
582
A se vedea ca6itolul I=% nota (().
583
A :ost asistat de A. =a9hru3ev. Istoria a :ost 6ublicat+ 7n ()..-(*&'. Munca ruseasc+ este intitulat+ Istoria
Ierusalimis"o#o DSan9 Petersburg% ()..-(*&(E.
149
ti6+rirea traducerii unor lucr+ri $istice% 7n s6ecial cele ale lui Sung Stilling 3i <9hart3auen.
#i$6reun+ cu oeh$% Saint Martin 3i Aenelon
K*0
au sluHit ca 3i autorit+;i 3i B$odele.C Jn
(*&, Lab2in a 6reluat 6ublicarea 3esan#erului din !ion P!ionsc.i vestini"Q. Cli$atul
6olitic al acelor ani nu a :avori2at ast:el de 6ublica;ii 3i Lab2in a :ost obligat s+ sus6ende
Hurnalul s+u. Lab2in indic+ $odele du6+ care 3i-a :or$ulat 6ro6riul HurnalN lucrarea lui
P:einniger !ammlun# zu Einem C.ristilisc.em 3a#azin*
K*K
Mutarea $istic+ a literaturii a avut loc nu$ai du6+ Marele R+boi P+rintesc 3i 7n
leg+tur+ cu activit+;ile Societ+;ii iblice. Nu$ai B6rin ordinea i$6erial+C 7n (*() a :ost
3esa-ul !ionului redeschis. Jn acele vre$uri eIista o cerere su@cent+ de Bc+r;i $istice.C
SudecGnd du6+ a@r$a;iile 3i $e$oriile conte$6oranilor% $ul;i oa$eni au 6osedat ast:el de
c+r;i. Ceea ce este caracteristic acelei 6erioade a :ost c+ $isticis$ul a devenit o $i3care
social+ 3i $ai $ult+ vre$e s-a bucurat de sus;inerea guvernului. S-a creat un gen $istic
6uternic. iogra@ile conte$6orane con;in de obicei o 6erioad+ $istic+ 3i un e6isod
anu$e.
MesaHul lui Laba2in a :ost si$6lu 3i criticN o a$estec+tur+ de 6ietis$ 3i t+cere 3i $ai
6resus de orice o Bde3te6tareC 3i o Bconvertire.C <l a cerut intros6ec;ie 3i re?ec;ie%
concentrarea aten;iei de6line 6e $o$entul Bconvertirii.C Noua 7nv+;+tur+ a :ost
7ncuno3tin;at+ ca 3i noua Bdog$+C sau Bconversiune.C Renun;area la o Ra;iune $Gndr+ a
dus la agnosticis$ Duneori un :el de a:a2ieE 6ractic+ 7n teologie. !oat+ eI6erien;a
religioas+ s-a r+s6Gndit 7n ni3te valuri de entu2ias$ ca6tivant 3i o6resiv. BJn S@ntele
Scri6turi nu g+si$ nici o linie de contur 6entru 7n;elegera 6roble$elor divine.C Ra;iunea%
cu intros6ec;iile ei% se contrastea2+ Revela;iei ca @ind una Bl+untric+C Dadic+% o anu$it+
Bilu$inareC sau Bstr+lucire.CE. BS:Gnta Scri6tur+ este un instructor $ut% care se :olose3te
de se$ne 6entru a in:or$a 6e 7nv+;+torul viu care locuie3te 7n ini$+.C #og$ele 3i tainele
sunt $ai 6u;in i$6ortante decGt aceast+ via;+ a ini$ii. #e :a6t nu 6ute$ s+ 7l $ul;u$i$
6e #u$ne2eu cu Bo6inii.C BNu 7l g+si$ 6e MGntuitorul o:erind eI6lica;ii la dog$e% ci
nu$ai aIio$e 6ractice care ne 7nva;+ ce s+ :ace$ 3i ce s+ evit+$.C Ast:el% toate divi2iunile
con:esionale i2bugnesc din $Gndria Ra;iunii. Adev+rata iseric+ este $ai $are decGt
aceste divi2iuni su6er@ciale 3i const+ din adev+ra;ii cinstitori ai duhului% care cu6rinde
toat+ rasa u$an+. Un ast:el de cre3tinis$ ecu$enic sau BuniversalC devine 6entru Lab2in
o religie su6rate$6oral+ 3i su6raistoric+. O ast:el de religie este una 3i aceia3i la to;i
oa$enii 3i 7n toate vre$urile. Se g+se3te 7n cartea naturii% 7n Scri6turi% 7ntre 6ro:e;i% 7n
taine% $ituri 3i 7n <vanghelii. O singur+ religie a ini$ii. Aiecare o$ 6osed+ o cronologie
secret+ a 6ro6riei sale e6oci din 2iua rena3terii sau a convertirii% din $o$entul 7n care
Hristos este n+scut sau locuie3te 7n ini$+.
O distinc;ie t+ioas+ 7n 6a3i sau decrete caracteri2ea2+ toat+ aceast+ $istic+% la :el
cu$ o :ace as6ira;ia i$6etuoas+ de a c+uta sau a dobGndii ni3te decrete B$ai 7nalteC de
ini;iere. Nu$ai ordinele de Hos ale oa$enilor% Bcei care cu greu sunt catehu$eni%C ar 6utea
@ $ul;u$i;i cu ritualurile evlavioas+ ale isericilor istorice. =isurile 3i ra;iunea se
7ntre6+trund 7n $od ciudat 7ntr-un $isticis$ care con;ine o si$6li@care ro$antic+ a
tuturor 6roble$elor 6recu$ 3i o luciditate 3i o trans6aren;+ eIcesiv+. BRa;iunea lui a
6re2entat totul clar 3i si$6lu% ba2Gndu-3i toate legile necesit+;ii 6e legea care uni@c+
vi2ibilul 3i invi2ibilul% 6+$Gntescul cu cerescul. Aceasta cred eu este o 3tiin;+ a religieiM o
$are 3i i$6ortant+ desco6erire 6entru $ine.C
K*,

Cu 6rivire la Lab2in o6iniile sunt 7$6+r;ite. Atacurile lui 6ole$ice 3i re2olute asu6ra
volatrianis$ului 3i tot restul :or$elor de liber+ gGndire i-au atras 3i i-au reconciliat 6e
584
#es6re arhie6isco6ul 3i $isticul Aenelon a se vedea ca6itolul I=% nota (('.
585
Sohan Konrad <8ald D()0*-().'E% un 6rieten 3i colaborator al lui Lavater% a :ost un 6astor 6rotestant din
[Zrich cunsocut 6entru scrierile lui a6ologetice 3i eIegetice.
586
M.A. #i$itriev 7n $e$oriile des6re Lab2in. PNota autoruluiQ.
150
$ul;i. Chiar 3i <vghenie ol9hovitinov
K*)
a re$arcat c+ Ba aHutat 6e $ul;i% dac+ nu de la o
via;+ de6ravat+% cel 6u;in de la acele idei de6ravate care co$bat religia.C Ailaret a ad$is
ca Lab2in a avut ni3te inten;ii curate. B<l a :ost un o$ bun% cu anu$ite 6articularit+;i 7n
vi2iunea sa religioas+.C Al;ii i-au atribuit o Hudecat+ $ai grav+ 3i i$6lacabil+. Inochentie
S$irnov
K**
a 6rivit traducerile lui Lab2in ca 6ericuloase 3i ucig+toare. Mai $ul;i au avut o
$inte si$ilar+. Aotie a v+2ut 7n Lab2in unul dintre 6ri$ii investigatori ai ere2iei. #e :a6t%
6ro6aganda lui Lab2in% a :ost destul de $ult li6sit+ de $odestie% r+uvoitoare 3i ciudat+.
Intolerant% el a avut un 6atos 6entru conversa;ii. <l a :ost de succes. A6arent chiar 3i
clericii Darhi$andri;ii !eo@l 3i Iov
K*.
E au :ost nu$i;i al+turGndu-se loHei. Viberg a devenit 3i
el $e$bru. #estul de ciudat% Kherras9ov a co$6us celebrul s+u i$n BCGt de $+ritC
K.&
toc$ai 6entru loHa lui Lab2in Bs@nIul $uritor.C I$nul este un eIe$6lu ti6ic de 6oe2ie
$istic+ 3i 6ietist+.
Mihail S6eranschi D())'-(*/0E este un alt re6re2entativ a dis6o2i;iei $istice. Ca 3i
Laba2in% S6eranschi a :ost 7n esen;+ un o$ al secolului de $ai 7nainte. <6oca o6ti$ist+ 3i
ra;ionalist+ a Ilu$inis$ului este 6uternic evident+ 7n el. S6eranschi i-a sur6rins 3i chiar
7ns6+i$Gntat conte$6oranii lui 6rin :elul lui abstract. Plin de :or;+ 3i deschis 7n do$eniul
construc;iilor abstracte% a sche$elor 3i a :or$elor% el a 7ncercat 3i a devenit 6ierdut 7n
via;+% uitGnd oca2ional s+ observe decorul $oral. S6eranschi nici nu s-a eliberat de acest
ra;ionalis$ l+untric% de3i 6rin citirea a $ai $ultor ani de c+r;i $istice 3i ascetice% dar
gGndirea lui a devenit din ce 7n ce $ai arid+% chiar $ai de2voltat+% 7n is6itirea $edita;iilor
lui. <l a devenit li6sit de sen2itivitate 3i nu de i$6ar;ialitate. S6eranschi 3i-a deviat $area
sa t+rie 3i $arile sale sl+biciuni din acest ra;ionalis$. A devenit un codi@cator 3i un
siste$ati2ator 3i el 6utea @ un nere:or$ator li6sit de :ric+. 4Gndurilor lui le li6se3te
vitalitateaN ele au :ost :recvent scli6itoare 3i ele au re;inut o 6oHghi;+ de ghea;+. <Iist+
7ntotdeuna ceva retoric intolerabil 7n toate cuvintele 3i 6roiectele 3i cuvGnt+rile lui.
Claritatea 3i luciditatea au avut o calitate o:ensiv+ care eI6lic+ de ce ni$eni nu l-a iubit 3i
de ce cu greu el ar @ 6utut iubii 6e altcineva. Un o$ direct 3i deliberat% el a avut o $are
6asiune 6entru si$etrie 3i o credin;+ $are 7n o$ni6oten;a 7ndru$+rilor 3i a :or$elor.
DAilaret 3i N. I. !urgheev
K.(
sunt de acord cu 6rivire la aceast+ evaluareE. Jn ciuda logicii
sale 7ndr+2ne;e a $ai $ultor 6ro6uneri ale sale% S6eranschi nu a avut nici o idee original+.
<l a avut o $inte clar+ dar totu3i su6er@cial+. Privirea lui era li6sit+ de ti$bru 3i @br+M el
587
A se vedea ca6itolul I=% nota (&/.
588
Inochentie S$irnov D(**0-(*(.E a :ost un vorb+re; deschis al $i3c+rii $istice re6re2entat+ de Lab2in. <l a
6redat c+ Se$inarul S:Gnta !rei$e din Moscova% de la Acade$ia San9 Petersburg 3i a sluHit ca ad$inistrator
6rinci6al la Lcolile Minsiterului <duca;iei. Inochentie a :ost cen2orul ecclesial 6Gn+ cGnd a 6er$is s+ @e
ti6+rit+ o carte critic+ a lui 4oli;in% 6entru care a :ost BeIilatC 7n Siberia. Un scriitor ecclesial i$6ortant%
!c.i la istoria bisericii P%ac.ertanie er"ovnoiQ a sluHit ca un teIt standard 6Gn+ 7n (*,&.
589
!eo@l D$ort 7n (*,'E a :ost un catehist 7n A doua Acade$ie Militar+ 7n San9 Petersburg 3i un $e$bru
6rinci6al al loHei lui Lab2in. BS@nIul $uritorC 6Gn+ 7n (*(*% a :ost tri$is la Odessa ca s+ 6redea la Liceul
Richeliu 3i a :ost ca6ul bran3ei Societ+;ii iblice Ruse3ti din Odessa. #u6+ (*'0 a :ost tri$is la o $+n+stire
7n Rostov 3i a :ost obligat s+ dea :rGu liber che$+rii lui. Iov% ca 3i 7nv+;+tor de religie 7n Acade$ia Mariti$+%
a :ost un $ason de grad teoretic din (*&. 3i un $e$bru cercul de la !atarinova. <l s-a al+turat loHei lui
Lab2in 7n (*(* dar a $urit din cau2a unei de2ordini $entale.
590
Mihail Mateevici Kherasov D()//-(*&)E a :ost un 6oet rus% dra$atist 3i un curator al Universit+;ii din
Moscova. A devenit $ason 7n ti$6 ce era ad$inistrator la colegiul San9 Petersburg 7n ())( 3i a :ost deci2ia
lui 6e cGnd se a?a la Universitatea din Moscova 7n ()). s+ scoat+ 6e 6ia;+ ti6ogra@a Novi9ov. Cele $ai bune
6oe$e al lui sunt Rossiada D()).E 3i &ladimir renscut D()*KE% des6re introducerea cre3tinis$ului 7n Rusia.
BCGt de $+rit este #o$nul 7n SionC a devenit i$nul :a$iliei i$6eriale 3i a :ost cGntat regula$entar la
7ncoron+ri 3i 7n$or$Gnt+ri.
591
Un o@cial guverna$ental 6roe$inent 3i un dece$brist% Nicoale Ivanovici !urgnev D()*.-(*)(E au $ers
a:ar+ din (*'0% cu un an $ai 7nainte de revolta dece$brist+ 3i a tr+it 7n Londra 3i Paris 6entru tot restul
vie;ii. Jn Paris 7n (*0) el a 6ublicat o lucrare care con;inea o istorie a acestei 6erioade din 6unctul de vedere
dece$brist% $a Russie et les Russes*
151
nu avea un $u3chi viu. <l a acce6tat su:erin;a 7ntr-un :el vis+tor. S6eranschi nu a :ost un
o$ de gGndire. <ste 6osibil c+ un ast:el de o$ a :ost tras 7ntr-un val de $isticis$.
S6eranschi a 6rovenit dintre clerici. <l a 6arcurs curicu$ul obi3nuit al unei 3coli
ecclesiale% a devenit un 7nv+;+tor 3i a6oi un 6re:ect 7n acela3i Se$inar AleIander Nevschi
unde a 3i studiat.
K.'
<l a de2voltat un interes 7n teologie la o dat+ $ai tGr2ie. Prin (*&0 a
:ost :a$iliar cu I. =. Lo6uhin 3i a 7nce6ut s+ citeasc+ c+r;i $istice sub tutelaHul lor.
Lecturile lui din acele vre$uri au :ost 6uternic in:u2ate cu c+r;i Bteoso@ce%C inclusiv
oeh$e% Saint Martin 3i S8edenborg.
K./
Nu$ai $ai tGr2iu% 6e cGnd era 7n eIil 7n Per$ 3i
=eli9o6ol% el s-a 7ndre6tat s6re teologie $istic+% adic+ la Yuietis$ 3i la P+rin;ii isericii. <l
a tradus Imitarea lui Britos* <l a studiat ebraic+ 6entru ca s+ 6oat+ citi iblia 7n acest
li$baH. Mai tG2iu% 7n Pen2a% a 7nce6ut s+ 7nve;e ger$an+.
S6eranschi :ace distinc;ia ti6ic+ sau dihoto$ic+ a acelor ani 7ntre BeIternC 3i
Bintern.C <l a 6osedat $ai $ult decGt o indi:eren;+ si$6l+ :a;+ de istorie 3i a descris cu
ascu;i$e 3i $ali;io2itate cre3tinis$ul BistoricC 3i 6e cel BeIternC ca 3i acel cre3tinis$
Bdes@gurat cu toate culorile lu$ii sen2uale.C Odat+ S6eranschi i-a scris colegului s+u de
3coal+ de $ai 7nainte P. A. Slovstov c+ Ba c+utat S@ntele Scri6turi 6entru ni3te adev+ruri
istorice goale 3i li6site de :ruct 3i 6entru un siste$ ne:olositor o:erit de logica celor cinci
si$;uri ale noastre care ar 7nse$na s+ ac;ion+$ ca 3i un co6il sau s+ ne a$u2+$ cu o
literatur+ 3i o erudi;ie li6sit+ de sco6.C S6eranschi a v+2ut iblia ca 3i o carte de 6arabole
3i si$boluri tainiceM a considerat-o $ai $ult o carte $itic+ sau Bteoretic+C $ai $ult decGt
una istoric+. O ast:el de abordare a ibliei a caracteri2at $isticis$ul do$inant 3i
6ietis$ul. Paternalis$ul vi2ionar al lui S6eranschi% $Gnuirea sche$elor lui abstracte 3i
chiar 3i li6sa lui de i$agini este sur6rin2+toare. Jn $od curios el a $en;inut o atitudine
re2ervat+ :a;+ de Sung 3i Stilling 3i toate literaturile a6ocali6tice. Au eIistat 6rea $ulte
se$ne a6ocali6tice 7n via;a 3i istoria care i se 6otrivea.
S6eranschi a :ost un $ason% aderGnd la siste$ul B3tiin;i@cC al lui Aessler $ai $ult
decGt la ro2crucianis$. #e Masitre% 6e ni3te terenuri su@cente% l-a considerat 6e
S6eranschi Bun ad$irator al lui Kant.C Invita;ia lui Aessler 7n Rusia este un e6isod
si$6to$atic. Un $ason 6roe$inent activ care a re:or$at :ranc$asoneria ger$an+ 7n
ni3te linii $ai ra;ionaliste 3i $ai critice% a :ost che$at de S6eraschi s+ ocu6e scaunul de
rector 7n nou re:or$ata Acade$ie !eologic+ din San9 Petersburg. Subsecvent S6eranschi
a accentuat c+ invita;ia lui Aessler a venit Bdintr-o instruc;ie i$6erial+ s6ecial+.C I s-a
o:erit catedra de ebraic+ 6e care Aessler a de;inut-o 7n Lvov.
K.0
#u6+ sosirea lui Aessler%
S6eraschi a desco6erit c+ a 6osedat o cunoa3tere de @loso@e re$arcabil+ 3i i-a
7ncredin;at-o nu nu$ai cu de6arta$entul de ebraic+% ci 3i cu cel de @loso@e DS6eraschi s-a
considerat B6atronulC acelui scaunE. aronul Kor:% biogra:ul 6ri$ 3i o@cial al lui
S6eranschi% a cre2ut c+ ar @ 6utut s+ eIiste $otive ulterioare 6entru nu$irea lui
Aessler.
K.K
#in acel $o$ent% co$entariile interesante ale lui 4auen3il% care a aluHit o vre$e
592
Se$inarul AleIander Nevschi% Se$inarul din San9 Petersburg a :ost 7nte$eiat 7n ()'K. Odat+ cu re:or$a
3col+reasc+ din ().* a :ost ridicat la rangul de acade$ie.
593
<$anuel S8edenborg D(,**-())'E a :ost un o$ de 3tiin;+ suede2 3i inginer care 7n ()0& a 7nce6ut s+ aib+
vi2iuni :recvente 3i 6e ba2a lor a 7nce6ut :or$ularea unui nou siste$ @loso@c al cre3tinis$ului. S8edenborg
a negat doctrina tradi;ional+ a S@ntei !rei$ii 3i 6e de-a 7ntregul 7nv+;+tura lui a a6roIi$at neo-6latonis$ul
7n conteItul $isticii secolului al 3a6tes6re2ecele a3i al o6ts6re2ecelea. Luc+rile lui% 6rintre care un
co$entariu biblic +rcana celestia D()0.-()K,E 3i luc+rile doctrinare &era c.risitana reli#io D())(E au :ost
larg citite 7n vre$ea sa 3i au in?uen;at @2icienii 3i ro$anticii de $ai a6oi. #e3i S8edenborg nu a :or$at
niciodat+ o co$unitate 6rin sine% ucenicii lui au organi2at Noua iseric+ din Ierusali$ 7n ()*) 3i care a
devenit i$ediat cunoscut+ 7n Rusia.
594
P. #. Lodi a au2it con:erin;ele sale Lvov 3i i le-a ar+tat lui S6eranschi ti$6 de cinci ani PNota autoruluiQ.
#es6re P. #. Lodi a se vedea $ai Hos% nota ,(.
595
Un o@cial guverna$ental de lung+ durat+ 3i director al ibliotecii Acade$iei din San9 Petersburg%
Moderst Andreevici Kor: D(*&&-(*)'E l-a sluHit 6e S6eraschi ti$6 de cinci ani 7n cancelaria 6rivat+ a
J$6+ratului Nicolae I. Lucrarea sa I.itzin #rafa !erans"o a :ost 6ublicat+ 7n San9 Petersburg 7n (*,(.
152
7n Co$isia de Legi% a devenit dis6onibil+.
K.,
4audeschi ne s6une de o loH+ $asonic+
organi2at+ de Aessler 7n San9 Petersburg 7n care S6eranschi a devenit $e$bru. JntGlnirile
sau ;inut 7n casa baronului Rosen9a$6:.
K.)
S-a :+cut o 6ro6unere de a se g+sii o loH+
$asonic+ central+ cu bran3e @liale 7n tot i$6eriul rus% 7n care cei $ai ca6abili oa$eni
duhovnice3ti din @ecare sta;ie s+ le @e cerut s+ scrie articole des6re di:erite 6roble$e
u$anitare% s+ 6redice 3i a3a $ai de6arte. Scrierile lor au :ost tri$ise a6oi la o loH+
central+. 4audischi 73i rea$inte3te c+ la 6ri$a lor 7ntGlnire S6eraschi a vorbit des6re
Bre:or$a clericilor ru3i.C A$ 6utea conclude c+ Aessler a :ost adus 7n San9 Petersburg 3i
nu$it la Acade$ia din Nevschi 6entru acest sco6.
Aessler a :ost un liber-cuget+tor% nu un $istic. <l a subscris ideilor lui Lessing 3i
Aichte
K.*
3i a sugerat c+ ;elul unui adev+rat $ason 6utea s+ se g+seasc+ 7n crearea unei
con3tiin;e civice 3i 7n reeducarea calit+;ii de cet+;ean al viitoare e6oci a Asterei.
Ro2crucienii din Moscova au salutat vestea nu$irii lui Aesser cu indignare 3i :ric+% c+ci
Beste un $are du3$an cel care res6inge divinitatea lui Iisus Hritos 3i 7l consider+ doar un
si$6lu o$.C
K..
Aessler s-a 7ntGlnit cu ostilitate 7n San9 Petersburg. Ori3icu$% oa$eni
6roe$inen;i i s-au al+turat loHei lui% inclusiv S.S. Uvarov. A. I. !urgenev%
,&&
un gru6 de
car6ato-ru3i din Co$isia Legilor DLodi% alughinschi 3i OrlaiE%
,&(
doctorul de curte
StoWregen% celebrul doctor <. <. <llisen 3i @lantro6istul Po$ian Pe2arovius% 7nte$eietorul
organi2a;iei Rusul invalid 3i Co$itetul lui AleIandru 6entru R+ni;i.
,&'
Aeessler nu a 6redat $ult la acade$ie. Mentalitatea lui socinian+ a devenit
a6arent+. Progra$ul s+u analitic 6entru cursul s+u 6ro6us a :ost g+sit Bobscur.C Aessler a
:ost tri$is i$ediat la 6o2i;ia de B$e$bru cores6ondentC al Co$isiei legilor. Subsecvent
S6eranschi% care l-a a6+rat 6e Aessler 7n 6rogra$ul s+u analitic 3i care 6Gn+ atunci a :ost
un $e$bru activ al Co$isiei 7n Lcolile <cclesiale% a 7ncetat de a $ai 6artici6a la 7ntGlnirile
lui 3i a cerut 6er$isiunea de a de$isiona. Aceste eveni$ente au a6+rut 7n (*(&. Jn anul
596
Un transilvan din na3tere% Aedor DAriedrich-Leo6oldE 4auenschi D(*/&E a venit 7n Rusia 7n (*(( 3i a :ost un
6edagog binecunoscut 3i director al Liceului aleIandrin din San9 Petersburg. A 6+r+sit Rusia din (*'' 3i 7n
#resda a 6ublicat un 3ir de traduceri a unui tri-volu$ des6re Istoria lui Kara$a2in. Co$enatriile lui sunt
con;inute 7n articolul Mihail Mihailovici S6eranschi 7n Russ"aia !tarina) $ai% (.&'% 66. 'K(-','.
597
4ustav Andrevici Rosen9a6: D(),'-(*/'E a :ost un Hurist e$inent care a $uncit 3i a condus Co$isia de
legi a lui AleIandru. A $ai 6ublicat cGteva lucr+ri des6re trecutul legal al Rusiei% inclusiv 6ri$ele scrieri
des6re 5ormc.aia "ni#a*
598
4otthold <:rai$ Lessing D()'.-()*(E a ocu6at un rol i$6ortant 7n literatura ger$an+ a ilu$insi$ului ca 3i
un critic 3i dra$atist. <l a subscris la ni3te 6uncte de vedere religioase controversale% cre2Gnd 7ntr-o religie
ra;ional+ viitoare care a reu3it s+ de6+3easc+ iudais$ul 3i cre3tinis$ul. Sohann 4ottlieb Aichte D(),'-(*(0E
a :ost succesorul lui I$$anuel Kant ca 3i liderul @loso@ei idealiste 3i a a6licat @los@a religiei% 6roducGnd o
doctrin+ si$ilar+ cu dei$sul 3i ilu$insi$ul 3i ba2at+ 6e 6rinci6iile $oralit+;ii 3i a datoriei.
599
O6inia lui Po2deev a :ost eI6ri$at+ 7ntr-o scrisoare c+tre Contele A. K. Ra2u$ovschi PNota autoruluiQ.
Po2deev D()0'-(*'&E a :ost unul dintre 7nte$eietorii orginali al :ranc$asoneriei 7n Rusia 3i unul dintre 6ri$ii
care au creat ro2crucianis$ul. Contele Ra2u$ovschi a :ost Minsitrul <duca;iei 7n acele $o$ente.
600
AleIander Ivanovici !urgenev D()*,-(*0,E a :ost un nobil binecunoscut care 7n (*(& a :ost nu$it ca6ul
#e6arta$enului de M+rturisiri Str+ine 3i un $e$bru al Consiliului Statului. <l a studiat la Universitatea din
4^ttingen 3i a contribuit $ult la erudi;ia istoric+ rus+ colectGnd $ateriale des6re istoria rus+ din arhive
str+ine.
601
Petru #i$itrievici Lodi D(),0-(*'.E a :ost un 6ro:esor la universit+;iile din Lvov 3i Cracovia $ai 7nainte de
a venii 7n San9 Petersburg 7n (*&/ 6entru a 6reda @loso@e. Mihail Andreevici alughinschi D(),.-(*0)E%
n+scut 7n Ungaria 3i educat 7n Austria% a :ost 6ro:esor de dre6t 3i istorie care a venit 7n Rusia 7n (*&0 3i a
devenit 6ir$ul rector al Universit+;ii San9 Petersburg. Ivan Se$enovici Orlai D())(-(*'.E a venit 7n San9
Petersburg ca student la Institutul Medical 3i a lucrat aici $ai $ul;i ani 7nainte de a @ nu$it ca6ul liceului
e2borods9o 7n Ne2hin 7n (*'( 3i (*', iar a6oi ca6ul liceului Richeliu 7n Odessa. <l a 6ublicat cGteva tratate
$edicale 7n ad+ugire la 6oe$ele latine 3i o istorie a Car6ato-Rusiei.
602
Pe2arovius D()),-(*0)E a studiat la Universitatea de Sena $ai 7nainte de a venii 7n Rusia 6entru a lucra la
o Co$isie de Legi 3i 7n Colegiul Susti;iei. <l a 7nte$eiat Hurnalul Invalidul rus 7n (*(/ 6entru a ridica bani s+
aHute victi$ele r+2boilului recent 3i 6rin (*'( a dat 6este un $ilion de ruble co$itetului guvernului
7nte$eiat 7n (*(0.
153
ur$+tor% lui Aessler i s-a cerut s+ 7i vi2ite2e 6e herrnuteri 7n regiunea din sudul =olg+i. Jn
(*(* el a venit 7nc+ odat+ 7n San9 Petersburg ca 3i su6erintendent luteran general. Jn
acele vre$uri el era 7nc+ 7n gra;iile 6rin;ului 4oli;Gn. Acest e6isod caracteri2ea2+ acei ani
turbulen;i. Con:u2ia co$6let+ 3i a$biguitatea vi2iunilor lui religioase sunt 6uternic
eI6ri$ate.
IV
Re(orma 0colilor ecclesiale
Re:or$a 3colilor ecclesiale a 7nce6ut 7n ti$6ul 6ri$ilor ani ai do$niei lui AleIandru.
Aceast+ re:or$+ a :or$at o 6arte din reconstruc;ia general+ a 7ntregului siste$
educa;ional 3i crearea 7n (*&' a unui nou de6arta$ent sau sluHire a Bilu$in+rii 6ublice.C
Jn K noie$brie (*&0 un nou statut 6entru universit+;i 3i alte 3coli 6ublice a :ost 6ublicat 3i
i$6le$entat. Jn (*&K <vghenie ol9hovi;nov D(),)-(*/)E% 6e atunci vicarul la Staraia
Russa% a :or$at 6ri$a Bschi;+C 6entru un nou statut 6entru 3colile ecclesiastice. Ra6orturi
alese des6re 7$bun+t+;irile dorite i-au :ost tri$ise 3i el 3i-a ba2at 6ro6unerile 6e ele.
Nu$ai $itro6olitul Platon al Moscovei
,&/
s-a o6us ideii Re:or$ei. Nici unul din e6isco6ii
consultan;i nu a 6ro6us ni$ic $ai $ult decGt o corec;ie s6eci@c+ sau schi$b+ri 7n sche$a
ordinii eIistente. Augustin =inogradschi% e6isco6 de #$itrov 3i vicar al $itro6olitului de
Moscova% o:er+ singura eIce6;ie. <l s-a o6us ca educa;ia s+ @e 7$6+r;it+ 7n ni3te nivele
distincte 3i ca acade$ia s+ @e organi2at+ ca 3i o 3coal+ eIclusiv 6entru B3tiin;ele de susC 3i
nu nu$ai teologie. <l a reco$andat ca Acade$ia din Moscova s+ @e trans:erat+ la
M+n+stirea S:Gnta !rei$e.
Chiar 3i <vghenie ol9hovitinov a :+cut nu$ai ni3te sugestii $oderate% 6ro6unGnd
s+ cure;e curicu$ul 3i s+ reduc+ girul latin din instruc;ie re2ervGnd-o eIclusiv teologiei 3i
@loso@ei. BAceste subiecte trebuiau 7nv+;ate din traduceri du6+ cu$ s-a :+cut
7ntotdeauna.C Ad$inistra;ia Acade$iei AleIander Nevschi a o:erit aceia3i eI6lica;ie.
Schi;a lui <vghenie a 7ntru6at nu$ai un singur detaliu interesant% de3i unul de$odat. <l a
6ro6us un de6arta$ent s6ecial Dsau $ai curat% 3colaro-ad$inistrativE al unei Bsociet+;i
educateC care s+ @e :or$at+ 7n @ecare district al acade$iei. Aceste societ+;i au avut
res6onsabilit+;i diverse 3i do$enii de co$6eten;+ cu$ ar @ B7ncuraHarea erudi;iei
teologice%C 6ublicarea 3i cen2ura c+r;ilor% su6ravegherea 3colilor ecclesiale 3i
res6onsabilitatea statutului subsecvent.
,&0

<vghenie a :ost 3i a r+$as un o$ al secolului al o6tGs6re2ecelea. 4usturile lui
6ersonale i-au o:erit o aiur+ secular+ 3i el nu a ascuns :a6tul c+ a 6ri$it voturile $onahale
cu sco6ul de a avansa 7n carier+% 6e care a descris-o D7n cores6onden;+ cu un 6rieten% ca
s+ @$ siguriE tunsura sa di$6reun+ cu o levita;ie 6ro:an+N Base$enea 6+ianHenilor%
$onahii au creat un obicei negru% o $antie 3i o hain+ 7n Hurul $eu.C <vghenie a studiat o
vre$e 7n Moscova% unde a avut ceva leg+turi cu Societatea Prieteneasc+ a <duca;iei. Jn
orice ca2% el a 6re:erat con:erin;ele lui Laden 7n locul lec;iilor la acade$ie. !eologia nu l-a
interesat 6rea $ultM 6rinci6alul s+u subiect a :ost istoria% de3i el nu a devenit ni$ic $ai
$ult decGt un co$6ilator. #u6+ Inochentie orisov
,&K
el a avut B$intea unui cronicar.C
603
#es6re Platon a se vedea ca6itolul I=% nota 0*.
604
C:. statutului Societ+;ii Moscovite a Istoriei Rusiei 3i a Antichit+;ilor% deschis+ 7n (*&0.
605
Un teolog 3i un o$ bisericesc :oarte in?uent 7n ti$6ul do$niei lui Nicolae I% Inochentie orisov D(*&&-
(*K)E a :ost binecunoscut din cau2a calit+;ilor lui retorice. A ter$inat la Acade$ia din Kiev 3i a :ost 6ro:esor
3i instructor la Acade$ia din San9 Psetersburg 6Gn+ 7n (*/&% unde a venit 7n Kiev ca rector. Jn (*/, a :ost
hirotonit e6isco6 de Chirigin 3i a sluHit 7n scaunele de =ologda 3i Kra9ovia $ai 7nainte de a @ nu$it
arhie6isco6 de Kherson 3i Cri$ea 7n (*0*. Inochentie a l+sat cGteva c+r;i ne6ublicate% inclusiv Posledenie
dni zemloi z.izni Iisusa 5.rista 3i o colec;ie de eseuri dog$atice Pamiatini" ver7. <l a tradus catehis$ul lui
Ailaret 7n 6olone2+ 3i a :ost 7nte$ietorul 7n (*/) a Hurnalului &os"resnoe c.tenie* A se evdea $ai Hos 66. '//-
154
Pogodin l-a nu$it Bun statistician al istoriei.C
,&,
BA$6loarea erudi;iei lui <vghenie este
ui$itoare ca 3i o ca6acitate de a stu6e@a 6uterea de gGndire%C i-a s6us Ailaret des6re
Chernigov.
,&)
Lui <vghenie i-au li6sit ni3te abilit+;i analitice 6uterniceM $intea lui era ceva
$ai $ult decGt curioas+. Ca 3i un antiYuarian 3i ca bibliogra:% el a 7nde6linit $ulte servicii
incontestabile% dar nu 7n istoria teologiei. Nu este sur6rin2+tor c+ $ai tGr2iu <vghenie s-a
7ntors 7n rGndurile celor care au :avori2at Bre7ntoarcerea la scolasticis$.C Lui nu i-a 6l+cut
teologia ca 3i $itro6olit de Kiev% el nu a 7ncuraHat ast:el de interese 7ntre studen;ii
acade$iei din Kiev. <l a considerat-o $ai $ult valoroas+ 6entru a diversi@ca cele $ai
bune talente 7ntr-o $unc+ de arhiv+ 3i arbitralitate. La un anu$it $o$ent a devenit atras
de literatura $odern+ 3i a 7nce6ut s+ citeasc+ La:tersburF% #iderot% #\Alanbert 3i
Rousseau.
,&*
<l a iubit 6e Racine 3i tragediile lui =oltaire 3i s-a bucurat de 6ove3ti 3i
nuvele senti$entale. L-a tradus 6e Po6e.
,&.
!otu3i <vghenie a $en;inut o ostilitate griHulie
:a;+ de @loso@e. Pentru acest $otiv% Bschi;eleC lui 6uteau @ inventive 3i su@cent de
?eIibile. <vghenie a luat 6arte la re:or$a 3colii.
Pe data de '. noie$brie (.&)% o directiv+ i$6erial+ a creat un Co$itet 6entru
J$bun+t+;irea Lcolilor <cclesiale. Mitro6olitul A$bro2ie Podobedov% !eo@lact Rusonov D6e
atunci e6isco6 de KalugaE% 6rin;ul A. N. 4oli;Gn% S6eranschi 3i al;i doi 6roto6o6i%
duhovnicul ;arului 3i ca6elanul $ilitar 6rinci6al% s-au al+turat co$itetului. S6eranschi a
Hucat un rol decisiv 3i do$inant 3i 7n 3ase luni co$itetul 3i-a ter$inat $unca 3i a 6ri$it o
con@r$a;ie i$6erial+ a 6lanului s+u intitulat+ 2 sc.i entru re#ularea crerii colilor
ecclesiale*
,(&
Pe data de ', iunie (*&*% co$itetul s-a di2olvat 3i o Co$isie S6ecial+ 6entru
Lcolile <cclesiale a :ost stabilit+ avGnd aceia3i $e$brii 3i ca 3i organul su6re$ Da6roa6e
autono$E 6entru ad$inistra;ia 3oliilor ecclesiale. Persisten;a lui S6eranschi 6oate @
si$;it+ 7n 6acea :or;at+ a co$itetului% 7n ti$6 ce in?uen;a lui se si$te 7n si$etria 3i
geo$etria 6recis+ a unui 6lan larg 6entru toat+ :acerea 3colii.
Un siste$ de nivele a :ost introdus 3i acele nivele au :ost :olosite ca divi2iuni 7n
educa;ia individual+ a institu;iilor% un contrast co$6let cu cele $ai vechi. Au eIistat 6atru
ast:el de nivele 7nce6Gnd cu Hosul 3colilor de 6arohie% ur$ate de 3colile de district%
'/K.
606
Mihail Petrovici Pogodin D(*&&-(*)KE a :ost un istoric rus conservator care a 6redat la Universitatea din
Moscova% a editat Hurnalele 3oscovsc.i vestni" 3i 3os"vitiatin 3i a lucrat 7n do$eniul educa;iei. Princi6alele
sale lucr+ri sunt Isledovania) zamec.aniia i le"ssii o russ"oi istorii D) volu$e% Moscova% (*0,-(*K)E 3i o
cercetare i$6ortant+ des6re cronica lui Nestor 3i alte cronici antice.
607
Ailaret 4u$ilesvshi% arhie6isco6 de Chernigov din (*K. 6Gn+ 7n (*,,% a :ost un i$6ortant ierarh rus%
istoric 3i teolog. N+scut 7n (*&0% el a studiat la Se$ianrul !a$bov 3i la Acade$ia din Moscova% unde a
devenit $onah 3i a6oi 6ro:esor% ins6ector 3i 7n cele din ur$+ rector. Jn (*0( a :ost nu$it 6e scaunul din
Ria2an 3i a :ost tras:erat 7n Kracovia 7n (*0* $ai 7nainte de a devenii Arhie6isco6 de Cernigov. Ca 3i e6sico6
a :ost cunoscut ca 3i un ad$inistrator co$6etent 3i 6atron al educa;iei% 7n s6ecial 6entru :e$eiM ca 7nv+;+tor
a :ost considerat inteligent 3i inovativ 3i ca 6ro:esor a :ost res6ectat 6entru tratatul lui dog$atic
Pravoslavnoe do#matisc.es"oe bo#olavnie D(*,0E 3i 2bzor russ"oi du".ovnoi literatur7 Da treia edi;ie din
San9 Petersburg% (**0E. Ailaret este i$6ortant ca 3i un colector de $ateriale istorice din e6isco6ia 7n care a
sluHit. Princi6ala sa lucrare este I. Listovschi% 'ilaret) ar.ieisco C.erni#ovsc.i DChernigov% (*.KE. A se
vedea $ai Hos% 66. 'K/-'K0.
608
Antonie A3ler Coo6er% el treilea $o3tenitor de la La:tesburF D(,)(-()(/E a :ost un 6olitician engle2% un
@loso: neo-6latonic 3i autorul lucr+rii Caracteristicile oamenilor) manierelor) oiniilor vremurilor D()((E.
#enis #iderot D()(/-()*0E% care a vi2itat Rusia 7n ())/ la invita;ia Caterinei a doua 3i a :ost un @loso:
:rance2 conduc+tor 3i editor al unei enciclo6edii. Sean le Rond d\Ale$bert D()()-()*/E a lucrat 3i el la
enciclo6edie 3i a :ost un o$ de 3tiin;+ :rance2 re$arcabil. Princi6alele sale lucr+ri sunt 2uscules
mat.6mati9ues D(),(-()*&E 3i 36la#nes de lit6rature) d:.istoire et .iloso.ie D()K/E. #es6re Rousseau a
se vedea ca6itolul I=% nota ((*.
609
AleIandru Po6e D(,**-()00E% 6oet% satirist 3i eseist a :ost cea $ai 6roe$inet+ @gur+ litetrar+ 7n Anglia 7n
vre$ea sa 3i un lider al neo-clasicis$ului engle2. Jntre lucr+rile lui sunt traduceri din Ho$er% &iolul
1nc.iderii D()('E% 0unciada D()'*E% 8n eseu desre criticism D()((E 3i 8n eseu desre om D()//-()/0E% care
a :ost :oarte 6o6ular 7n Rusia.
610
%ac.ertanie ravii o obrazovanii du".ovn7". uc.ilis.c.* PNota autoruluiQ.
155
se$inariile dioce2ane 3i a6oi acade$iile. Considera;iile teritoriale au constituit una dintre
ba2ele 6entru aceste divi2iuni. Siste$ul de nivele consecutive a :or$at o unitate ba2at+ 6e
rela;ii de subordonare. !oat+ re;eaua 3colar+ a :ost 7$6+r;it+ 7n districte% cu o acade$ie la
centrul 3i la ca6ul @ec+reia% eliberGnd institu;ia educa;ional+ de autoritatea e6isco6ului
local. Noul 6lan a a6roIi$at cu a6ro6iere siste$ul general al Bilu$in+rii 6ubliceC
eviden;iat 7n statutul din (*&/-(*&0. Mai sigur este :a6tul c+ 6lanul a :ost $odelat du6+
reorgani2area lui Na6oleon a Universit+;ii :rance2e% care s-a 6otrivit $ult cu gustul lui
S6eranschi.
,((

Inten;ia a :ost% $ai 6resus de orice% de a stabilii un siste$ de 3coli secundar 3i
6aralel. Princi6alul argu$ent a :ost de a crea din sco6ul s6eci@c de 3coli ecclesiale% de
Bdragul ilu$in+riiC care trebuia s+ cores6und+ cu ;elul 6articular al 3colii. Lcolile isericii
6reg+tesc sluHitori ai isericii% nu sluHitori de stat. Jn 6ractic+% :a6tul acestei 3coli
biserice3ti eIistente de $ult 3i $ult de2voltat+ nu a :ost cu ni$ic $ai 6reHos decGt aceste
considera;ii% din $o$ent ce siste$ul 6ublic al 3colilor 7nc+ $ai avea nevoie de o
reinstitu;ie. O cali@carea nea3te6tat+ a :ost :+cut+ 7n !c.ia original+N se$inariile trebuiau
s+ 6reg+teasc+ studen;i nu nu$ai 6entru 6reo;ie% ci dac+ era 6osibil 3i 6entru acade$iile
$edicalo-chirurgice.
Sco6ul educa;iei clericilor este :+r+ 7ndoial+ un studiu s+n+tos 3i :unda$ental al
Religiei. O 7n;elegere a Religiei care 73i ba2ea2+ dog$a 6e S@ntele Scri6turi 3i 6e tradi;iile
antice cere o cunoa3tere a acelora3i surse antice la :el ca 3i disci6line legate direct de ele.
Ast:el de disci6line includ studiul li$bilor clasice% 7n s6ecial greac+ 3i latin+M ni3te
cuno3tin;e 6ri$are ale slavonei isericii 3i a slavono-ruseiM o 7n;elegere a istoriei antice% 7n
s6ecial cea a ibliei 3i a isericii 3i 7n cele din ur$+ studiul teologiei cu toate bran3ele ei.
#e aici% este cGt se 6oate de a6arent c+ adev+rata Berudi;ieC este 6rinci6alul sco6 al
acestei educa;ii religioase. Aceasta este te$elia 6ri$ar+ 6e care trebuie construite 3colile
biserice3ti.
Nivelele $ai su6erioare ale vechilor 3coli au :ost trans:or$ate 7ntr-o 3coal+ $edie
se6arat+ cu nu$ele de se$inar. Curicu$ul se$inarului a :ost co$6us din cursuri de doi
ani sau Bdivi2iuniCN o divi2iune $ai de Hos 6entru literatur+% una inter$ediar+ 6entru
@loso@e 3i una su6erioar+ 6entru teologie. Istoria 3i $ate$atica su6li$entau curicu$ul. O
acade$ie co$6let nou+ a :ost ad+ugat+ 7ntregului siste$ $ai vechi. Sub noul 6lan
acade$ia a devenit o institu;ie co$6let+ care contrasta $ai 7ntGi o 3coal+ $ai 7nalt+ de
educa;ieM 7n al doilea rGnd% o cor6ora;ie 3colar+ sau colegiu$ cu datoria de a organi2a o
Bcon:erin;+C s6ecial+ cu 6artici6area ad$iratorilor 3i 6atronilor de educa;ie din a:ara
acade$iei 3i 7n al treilea rGnd% un centru ad$inistrativ 6entru tot districtul 3colii.
,('
<duca;ia 3colar+ de $ai sus a devenit 6entru 6ri$a dat+ o unitate educa;ional+ autono$+.
Odat+ cu aceast+ divi2iune% acade$iile teologice% nu au $ai con;inut 7n de2voltarea
lor datorit+ obliga;iilor originale de a o:erii o instruc;ie ele$entar+ 7n gra$atic+ 3i istorie%
care ne vor angaHa 7n cel $ai larg studiu al @loso@ei 3i al teologiei du6+ cu$ se 6otrive3te
3i se vor dedica unei educa;ii teologice 6otrivite.
O cre3tere a nu$+rului 7nv+;+torilor a aco$6aniat 6reg+tirea unui nou statutN 3ase
6ro:esori 3i dois6re2ece 7nv+;+tori sau bacalaurea;i 6entru acade$ie.
Co$itetul a 6reg+tit un 6lan 6entru a re:or$a 3i a stabilii 6rinci6alale datorii 3i
6rinci6ii. Nou :or$ata co$isie a reali2at un statut. Partici6area actual+ a lui S6eranschi la
$unca co$isiei nu a durat 6rea $ult 3i 7n acel ti$6 el a reu3it s+ :or$ule2e nu$ai o
6or;iune a statutului care guverna acade$iile% adic+ ad$inistra;ia lor 3i organi2area
instruc;iei. Jn curGnd el s-a retras din co$isie 3i datoria de a co$6leta 3i elabora un statut
611
Legea asu6ra acestei re:or$e a :ost 6ublicat+ 7n (& $artie (*&,. No;iunea de regiune acade$ic+ a a6+rut
deHa 7n 6ro6unerea lui <vghenie. PNota autoruluiQ.
612
Aceasta este o ad$inistra;ie intern+ 3i eItern+. PNota autoruluiQ.
156
al acade$iei a c+2ut 6e un o$ inteligent 3i in?uent% !eo@lact Rusanov
,(/
Bcare nu era
destul de dedicat $isiunii Pde e6isco6Q%C du6+ cu$ l-a descris Platon. !eo@lact a adus 7n
co$isie 6ro6ria lui eI6erien;+ 6ersonal+ la :el ca 3i un duh laI 3i chiar secular. <l 7i ur$a
cu$va lui <vghenie% cu eIce6;ia :a6tului c+ retorica 3i estetica 7l atr+gea $ai $ult decGt
istoria.
Statutul acade$iei a :ost acce6tat 6rovi2ional 3i 7n (*&. a :ost introdus
eI6eri$ental la Acade$ia din San9 Petersburg. Jn acea vre$e a :ost deschis+ nu$ai o
acade$ie. S6eranschi a re$arcat c+ Bindi:erent de cGt cu griH+ erau as6ectele acestei
6roble$e asa$blate 3i considerate% nu$ai eI6erien;a 7i 6utea con:erii 6ecetea
certitudinii.C Pe ba2a eI6erien;ei derivat+ din 6ri$a clas+ care a absolvit Acade$ia din
San9 Petersburg D(*&.-(*(0E 3i din cau2a observa;ilor rectorului s+u% Ailaret%
,(0
statutul
6rovi2ional a 6ri$it $ai $ult decGt o revi2uire. Con@r$at 3i 6ublicat 7n (*(0% a :ost
introdus 7ntr-o adoua acade$ie% Acade$ia din Moscova% care s-a deschis 7n acela3i an.
,(K
Acade$ia din Kiev s-a deschis nu$ai 7n (*(.% 7n ti$6 ce deschiderea Acade$iei din Ka2an
a :ost a$Gnat+ 6Gn+ 7n (*0'. Su6li$entarea scurt+ de 7nv+;+tori 3i 6ro:esori o:er+
6rinci6alul $otiv 6entru aceast+ crea;ie gradual+ de centre acade$ice. Predic;iile lui
Platon c+ ele nu vor avea loc au :ost adev+rate. Mai r+u a 6utut @ 6entru cei care 6redau
7n 3colile 6re-re:or$ate ca s+ @e :olosi;i 7n noile acade$ii% c+ci ei trebuiau s+ 7nve;e ceea
ce ei nu au studiat niciodat+ 3i ni3te 7nv+;+tori 6otrivi;i trebuiau g+3i;i 7n Kiev 3i Karan.
Jn ciuda de:ectelor 3i a li6surilor% noul statut al acade$iei a constituit un succes
ne7ndoielnic. !ot siste$ul a :ost construit acu$ 6e o te$elie educa;ional+ genuin+%
ar+tGnd 6rin ur$are ideologia secolului al o6tGs6re2ecelea a serviciului statului. <duca;ia
nu $ai ;intea s+ co$unice o anu$it+ in:or$a;ie sau cuno3tin;e studen;ilor decGt nu$ai
$e$ori2area 3i asi$ilarea.
O bun+ $etod+ de 6redare const+ 7n revelarea studen;ilor a ca6acit+;ilor lor
individuale 3i a ca6acit+;ilor lor intelectuale. Prin ur$are% eI6lica;ii eItinse 7n care
6ro:esorii se str+duiesc 6entru a ar+ta educa;ia lor $ai $ult decGt a de3te6ta ini;iativa
celor din audien;+ contra2icGnd aceast+ $etod+ bun+. Si$ilar% dictarea lec;iilor 7n ti$6ul
orelor de clas+ le contra2ice. Prin ur$are% noul statut a 6us un accent s6ecial 6e
co$6o2i;ie 3i 6e eIerci;iile scrise de sutden;i la toate nivelele educa;iei. Mai $ult% o surs+
larg+ de dincolo de teIte a :ost 7ncuraHat+. Jn li6sa c+r;ilor 3i a teItelor% acest 6ostulat a
trebuit s+ @e abadonat% un :a6t care arat+ la cea $ai gregar+ li6s+ 7n noul statutN arhitec;ii
au e3uat s+ observe $iHloacele dis6onibile 6entru reali2area idealurilor lor.
Aoarte i$6ortant a :ost c+ do$inarea latinei a :ost conda$nat+ 7n 6rinci6iu. B#e3i
introducerea latinei 7n 3coli 7n anu$ite as6ecte s-a dovedit a @ de $are :olos% :olosin;a ei
eIclusiv+ a :ost $otivul 6entru care studiul rusei 3i a li$bii grece3ti% atGt de necesar+
6entru iseric+% a dis6+rut 7ncetul cu 7ncetul.C !otu3i% latina a r+$as li$ba de 6redare 3i
nu$ai cG;iva au 7ndr+2nit s+ 7nve;e rusa. <i au :+cut a3a $ult $ai tGr2iu. 4reaca a
continuat s+ @e un subiect 7ntre altele. BManualeleC 6rin necesitate au r+$as 7n :olosin;+
$ult+ vre$e 3i nu toate teItele nou co$6ilate au re6re2entat o 7$bun+t+;ire. Jntre ti$6%
613
!eo@lact Rusanov D(),K-(*'(E a :ost un absolvent al Se$inarului AleIander Nevschi 3i a 6redat 6oetica 3i
retorica 6e lGng+ :a6tul c+ a sluHit ca 3i un catehet 7n cGteva alte institu;ii 7n San9 Petersburg. Jn ().. a :ost
:+cut e6isco6 de Kaluga% 7n (*&, a devenit un $e$bru al Sinodului 3i 7n (*&. a :ost ridicat la rangul de
Arhie6isco6 de Ri2an. !eo@lact a :ost un sus;in+tor activ al educa;iei 7n duhul Ilu$inis$ului 3i a lucrat 6lin
de energie la un co$itet de a re:or$a educa;ia 3colar+% dar o6o2i;ia lui :a;+ de Aessler 7n (*(& i-a cG3tigat
re6uta;ia de a @ un obscurantist la :el ca 3i ano$a2itatea lui 4oli;Gn 3i S6eranschi. Jn curGnd el 3i-a 6ierdut
6o2i;ia in?uent+ 7n iseric+ 3i 7n societate 3i a :ost :or;at s+ se 7ntoarc+ 7n e6isco6ia lui. Jn (*() a :ost
trans:erat 7n 4eorgia ca eIarh 3i a6oi $itro6olit D(*(.E. !eo:an a :ost eI6ert 7n li$bile $oderne 3i a 6rodus
$ai $ulte traduceri din :rance2+% ger$an+% engle2+ 3i latin+.
614
Ailaret #ro2dov% ulti$ul $itro6olit al Moscovei. A se vedea nota ).
615
Acade$ia !eologic+ din Moscova s-a deschis acu$ la M+n+stirea S:Gnta !rei$e.
157
noul statut a cerut :+r+ e2itare ca 7nv+;+torii 3i teItele Bs+ @e 7n 6as cu ulti$ele
desco6eriri 3i 7$6liniri 7n toate do$eniile de 6redare.C
Alte di@cult+;i au co$6us aceste 6roble$e. #u6+ deschiderea noului statut%
Acade$ia din San9 Petrsburg% 7n 6ri$ii ei 6atru ani D(*&.-(*(0E% a o:erit o $+rturie vie
des6re 6rogra$ul abstract 6l+nuit 6entru re:or$atori. BNu$ai $ila s6ecial+ a Providen;ei
a :+cut ca6abil+ ca 6ri$a clas+ a acade$iei s+ 73i 7nde6lineasc+ $unca cu succes.C Ailaret
a re$arcat acest lucru $ai tGr2iu. <l a :ost rector din (*('. <l a avut 7n $inte $ai 7ntGi
a:acerea Aessler. Aessler D()K,-(*/.E a 6redat $ult+ vre$e la acade$ie 6entru a stabilii
contacte 3i a 6roduce o i$6resie% @indc+ el a :ost un orator ca6abil 3i ins6irat% care a
vorbit Bcu o li$b+ de :oc 3i cu ins6ira;ie ca6tivant+C 3i @indc+ el 3i-a introdus studen;ii 7n
tainele @loso@ei ger$ane conte$6orane 3i a 6redicat Bacea binecuvGntat+ str+vedere a
acelui adev+r cG3tigat 6rin ochiul l+untric al $in;ii.C Jn $e$oriile lui de $ai a6oi% Aessler
7l enu$er+ 6e 4.PN Pavschi
,(,
D6rin studiul lui de ebraic+E 3i Irodion =etrinschi
,()
7ntre
cercul de studen;i de la Acade$ie. BAessler i-a ca6tivat 6e studen;i cu educa;ia lui%C 73i
a$inte3te Ailaret% B dar trebuie $+rturisit un act al Providen;ei c+ din cau2a unor anu$ite
dis6ute 3i co$6lica;ii el a :ost 7n curGnd eliberat din acade$ie% c+ci du6+ cu$ au ar+tat
restul investiga;iilor% el era un o$ cu ni3te vi2iuni 6ericuloase.C
Curentele $istice sau e6ide$iile nu s-au dovedit cu ni$ic $ai 6ericuloase. O
ca6tivitate latin+ 6utea @ 7nlocuit+ chiar de una engle2+ sau ger$an+ 3i acu$ vraHa
@loso@ei 3i 6ietis$ul ger$an a 7nce6ut s+ a$enin;e scolasticis$ul. La un anu$it $o$ent
3i 6entru $ai $ult+ vre$e% educa;ia ger$an+ 3i-a aruncat u$bra asu6ra teologiei ruse% 7n
detri$entul altor disci6line. !otu3i% re:or$a 3colilor ecclesiale 7n ace3ti ani turbulen;i a
6rodus o vitalitate 3i o teologie genuin+. A 7nce6ut o tulburare creativ+ 3i o de3te6tare.
olile au :ost cele ale cre3terii 3i ale vie;ii% nu a $or;ii 3i a degener+rii% de3i boala era
real+ 3i de cel $ai i$6ortant :el. !otu3i% 6asul% calea 7ngust+ a teologiei ortodoIe 6utea @
discernut+ gradual 7n $iHlocul unor entu2ias$e $istice eItre$e 3i @loso@ce 6e de o 6arte
6recu$ 3i :ricile 3i sus6iciunile restului. Acei ani au :ost $artorii unor dis6ute% lovituri 3i
lu6te X o lu6t+ 6entru teologie X 7$6otriva celor care nu le-a 6l+cut 3i au urGt-o% 7$6otriva
celor care nu au cre2ut 7n gGndire 3i creativitate. #e2bateri cu 6rivire la iblia rus+ o:er+
un act de deschidere 7n aceast+ lu6t+ dra$atic+.
V
616
P+rintele 4herasi$ Petrovici Pavschi D()*)-(*,/E a :ost un 6ro:esor sti$at% @lolog 3i ebraist 3i un c+rturar
biblic 3i traduc+tor. Un absolvent al Acade$ei San9 Petersburg% 7n (*(0 a :ost nu$it 7n scaunul de ebraic+
de acolo 3i 7n acela3i an s-a al+turat Societ+;ii iblice ruse3ti% 6entru care a tradus Psal$ii 3i <vanghelia
du6+ Matei 3i a editat traduceri ale =echiului 3i a Noului !esta$ent. <l a cG3tigat 6roe$inen;+ 7n Societate
ca 3i 6reot la curtea ;arului% un $e$bru al co$itetului cen2orului ecclesial 3i din (*(. 6ro:esor de teologie
la Universitatea din San9 Petersburg. #in (*'( 6Gn+ 7n (*/. a $uncit la Hurnalul 5.ristians"oe c.tenie 3i
din (*', a :ost nu$it tutore al ;arului AleIandru Dviitorul AleIandru al II-leaE. <l a :ost eliberat din acest
6ost 7n (*/K du6+ o controvers+ asu6ra anu$itor c+r;i 3i la a6+rarea lui Pavschi sunt 6ublicate 7n C.tenia v
2bs.c.etve istorii i drevostei Rossiis"ic.) (*)&E. Jn (*0( a $ai eru6t o controvers+ cu 6rivire la anu$ite
traduceri ale =echiului !esta$ent 6e care le-a :+cut 7n ti$6 ce era 6ro:esor la acade$ie 3i 6e care studen;ii
lui au litogra@ato din notele lor 3i au distribuit-o :+r+ o 6er$isiune o@cial+ Da se vedea $ai Hos% 66. '0.-'K'E.
Odat+ cu ascensiunea lui lui AleIandru II 7n (*KK Pavschi a intrat din nou la ca6ela cur;ii 3i 7n (*K* a :ost
ales 7n Acade$ia de Ltiin;e 6entru $unca sa lingvistic+. Princi6ala lucrare a lui Pavschi este
'ilolo#.ic.es"aia nabliudeeniia nad sostavom russ"a#o iaz7"a PObserva;ii @lologice cu 6rivire la co$6o2i;ia
li$bii ruse3ti% (*0(-(*0'Q care% :+r+ s+ @e ase$+n+toare cercet+rii biblice 3i traducerilor% a :ost bine 6ri$it+
din toate 6+r;ile. Bibleisa"aia drevnosti dlia razumeniia sv* Pissaia a :ost 6ublicat+ nu$ai 7n (**0. Pavshi a
co$6ilat o gra$atic+ ebraic+. A se vedea N. I. arsov% BProtoierei 4erasi$ Petrovici Pavschi%
iogra@cheschii% ocher9 6o $ovF$ $ateriala$%C 7n Russ"aia !tarina) (**&.
617
Irodion =etrischi a :ost un 6ro:esor de istorie 3i @loso@e 6entru $ai $ul;i ani la Acade$ia San9 Petersburg
3i $ai a6oi a direc;ionat un gi$na2iu la Moghilev.
158
Societatea +i+lic, rus,
A doua decad+ a secolului al nou+s6re2ecelea este o decad+ care a6ar;ine Societ+;ii
iblice. Societatea iblic+ Rus+ a servit ca 3i o bran3+ larg autono$+ a Societ+;ii ritanice
Str+ine% 7nte$eiat+ 7n (*&0. Agen;i ai societ+;ii biblice au ins6irat 3i au activat 7n asisten;+
deschiderea bran3ei ruse3ti% 6lanul 3i ideologia britanic+ a dobGndit o acce6tare
de6lin+.
,(*

Statutul societ+;ii biblice ruse a 6ri$it o con@r$are 6e , dece$brie (*('. Pri$a
7ntGlnire general+ a avut loc 6e (( ianuarie (*(/% cu 6rin;ul 4oli;Gn% 6e atunci Su6ra-
6rocurator al Sinodului 3i $ai a6oi $inistru 6entru sluHirea co$binat+% ales ca 6re3edinte.
Jn 6ractic+% Societatea iblic+ Rus+ s-a de2voltat 7ntr-o a doua 3i $ai 6u;in o@cial+ :a;et+ a
de6arta$entului a:acerilor religioase 3i a devenit o sluHire dubl+ 6entru sluHirea
co$binat+. #eschis+ ini;ial ca 3i Societatea iblic+ din San9 Petersburg% nu$ele ei a :ost
schi$bat 7n Societatea iblic+ Ruseasc+ 7n se6te$brie (*(0. Mai 7ntGi Societatea 3i-a
li$itat luc+rile la distribu;ia ibliilor 7ntre str+ini 3i ne-ortodoc3i% Bl+sGnd inviolabil+
6ublicarea S@ntelor Scri6turi 7n slavon+ 6entru acei care $+rturisesc credin;a greco-
ro$an+M Past:el de 6ublica;iiQ a6ar;in 7n s6ecial 3i eIclusiv de6arta$entului S:Gntului
Sinod.C Prin (*(0% Societatea 3i-a asu$at 6ublicarea 3i distribuirea ibliei slavone% 7n
s6ecial Noul !esta$ent. <6isco6ii 3i restul clericilor% ortodoc3i 3i neortodoc3i au :ost
inclu3i 7n societatea biblic+ ca 3i vice-6re3edin;i 3i directori si$ultan cu :or$area
co$itetului de s:+tuire al Societ+;ii% care a inclus nu$ai laici. Chiar 3i $itro6olitul
ro$ano-catolic Stanislav Siestr2ence8ic2-ohu2 i s-a al+turat.
,(.
La 7nce6utul lui (*(,%
Societatea s-a decis s+ 6ublice iblia rus+.
!oate societ+;ile biblice D7n Rusia 3i 7n Marea ritanieE au v+2ut ca 3i datoria lor
B6lasarea unui u2 $ai largC al CuvGntului lui #u$ne2eu% chiar 3i 7n edi;iile $ai vechi 3i
ne:a$iliare% 6entru ca @ecare 6ersoan+ s+ 6oat+ eI6eri$enta 6uterea r+scu$6+r+toare 3i
s+ dobGndeasc+ o cunoa3tere i$ediat+ a lui #u$ne2eu Bdu6+ cu$ 7l desco6ere S@ntele
Scri6turi.C Un ast:el de sco6 co$binat cu o regul+ strict+ ca scrierile sacre s+ @e 6ublicate
B:+r+ note 3i co$entariiC cu sco6ul de a evita orice inter6retare u$an+ 6ar;ial+ care ar
6utea obscuri2a CuvGntul lui #u$ne2eu $ulti6lu% 6ro:und 3i ine6ui2abil. Sublinierea unor
ast:el de cuvinte este teoria unor se$ne B$uteC 3i a BJnv+;+torului viu% care locuie3te 7n
ini$+.C Societatea 6rietenilor% adic+ Yuacherii% a constituit cea $ai decisiv+ in?uen;+ 7n
:or$area ideologiei societ+;ii biblice. Jn 6ri$ii ani% 6reo6inen;ii ru3i 3i cei engle2i ai
lucr+rii biblice au $en;inut o coo6erare activ+ 3i inti$+. <I6edi;iile $isionarilor britanici
7n regiunile necre3tine ale i$6eriului sunt re$arcabile. O $isiune engle2+ a c+l+torit 6rin
618
Ulti$ii ani ai secolului al o6ts6re2ecelea a $+rturisit o i2bugnire de 2el $isionar 7n Anglia% atunci cGnd
cGteva societ+;i% cu$ ar @ Societatea de Pro$ovare a Cuno3tiin;elor cre3tine 3i Societatea Religioas+ au :ost
:or$ate. Societatea ritanic+ Str+in+% deschis+ 7n Londra 7n (*&0% a :ost cea $ai larg+% $ai a$bi;ioas+ 3i
cea $ai de succes dintre aceste gru6uri. Sco6ul ei a :ost distribu;ia $ai larg+% liber+ de taIe 3i B:+r+ vot sau
dedica;ieC a ibliei 3i 7nc+ de la 7nce6ut a :ost interdeno$ina;ional+. Un succes i$ediat 7n Insulele
britanice% a crescut re6ede 7n a@lia;ii str+ini 3i 6rin (*(, a avut bran3e 7n a6roIi$ativ a sut+ de ora3e 7n
toat+ lu$ea. Jn (*&K doi $isionari sco;ieni s-au asociat cu Societatea iblic+ Rus+% Sohn Paterson D()),-
(*KKE 3i <bene2er Henderson D()*0-(*K*E care au 6lecat 7n India% dar care au :ost inca6abili s+ ob;in+
trecere 6rin Co$6ania britanic+ de est% 7n schi$b ei s-au dedicat 7nte$eierii de societ+;i biblice 7n
#ane$arca% U+rile de Sus% Suedia 3i Norvegia. Paterson a venit a6oi 7n Rusia 7n (*(' 3i lui i s-a al+turat
Henderson 7n (*(,. A$bii au lucrat 7ndea6roa6e cu Socitatea biblic+ rus+ 3i 7n (*''% du6+ ce 3i-a sluHit
rela;ia cu organi2a;ia 6+rinteasc+% Paterson a devenit un director actual al Societ+;ii Ruse3ti. Paterson 3i
Henderson au :ost :or;a;i s+ 6+r+seasc+ Rusia du6+ 7nchiderea Societ+;ii ruse3ti 7n (*',.
619
Mitro6olitul Stanislav a :ost un vechi instru$ent al Caterinei II 7n 6oli;ele ei religioase 7n aneIarea
Poloniei. <l a :ost nu$it e6isco6 de Moghilev 7n ())0 3i 7n ()*' a :ost 6ro$ovat la rangul de arhie6isco6 3i
6astor 6rinci6al al tuturor ro$ano-catolicilor 7n i$6eriul rus. Ridicat la rangul de $itro6olit 7n ()*.% el a
6ierdut ceva in?uen;+ 7n ti$6ul ie2ui;ilor 7n ti$6ul do$niei lui Pavel% dar s-a ridicat din nou sub AleIandru 3i
a :ost 7n ordinele lui $ai re6ede decGt se a3te6tau ie2ui;ii din San9 Petersburg 7n (*(K. A $urit 7n (*(K.
159
regiunea trans-ai9al cu sco6ul de a 7i convertii 6e buria;i% 7n ti$6 ce o colonie $isionar+
sco;ian+ tri$is+ de Societatea Misionar+ din <dinburg s-a a3e2at 7n Karas 6e :rontiera
cauca2ian+.
Activit+;ile societ+;ii s-au eItins ra6id 3i s-au 7ntGlnit cu un succes considerabil% c+ci
7n curGnd o bran3+ de societ+;i s-a eItins 7n tot i$6eriul. Jntr-o decad+% iblia a :ost
6ublicat+ 7n 6atru2eci3itrei de li$bi sau dialecte% totali2Gnd )&0%*/( de co6ii. Aceast+
reali2are a de6ins $ult de sus;inerea 3i de ini;iativa statului. Jn contrast cu contra6artea
britanic+% Societatea iblic+ rus+ nu a :ost $unca unei societ+;i% nici nu s-a bucurat de
si$6atia 3i sus;inerea societ+;ii. Progresul a venit 6rin sus;inerea guvernuluiN Bvestea cea
bun+C a :ost :recvent trans$is+ 6rin decret.
Un 2el 6entru CuvGntul lui #u$ne2eu 3i o dorin;+ de a ilu$ina 6e acei care 3edeau
7n u$bra $or;ii a devenit $ani:est+ 6este tot. 4uvernatorii au 7nce6ut s+ alc+tuiasc+
cuvGnt+ri care se ase$+nau 6er:ect cu 6redicileM co$isionarii 6oli;iei% au ales ca6i ai
$unici6alit+;ii 3i ca6i ai districtului 6oli;iei 3i au dise$inat cu abilitate S@ntele Scri6turi 3i
au ra6ortat e:orturile lor a unei ad$inistra;ii a statului 7n scrisori evlavioase care au
6unctat liberal cu citate biblice.
!oat+ a:acerea a con;inut o bun+ cantitate de ungere birocratic+ 3i au 6re2entat o
:a;ad+ birocratic+ 7n3el+toare Do nou+ versiune a Bsatului Pote$9inCE.
,'&
Pentru toate
sco6urile 6ractice% Societatea biblic+ a devenit un Bde6arta$entC guverna$ental s6ecial
3i 3i-a 6er:ec;ionat 6ro6ria :or$+ de i6ocri2ie li6icioas+ biblico-birocratic+ ne6l+cut+.
Aceste 6+r;i $ai 7ntunecate nu ar trebui eIagerate% c+ci re2ultatele constructive ale
acestei $unci biblice nu sunt cu ni$ic $ai evidente 3i $ai valoroase. O ga$+ de alte
7ntrebuin;+ri B@lantro6iceC a devenit re6ede asociat+ cu Societatea biblic+. #e3i 6ar;ial
$odelat+ 6e $odelul ilu$inist% aceste $unci caritabile au :ost necesare 3i vitale.
Activit+;ile de 6ublicare ale 6rin;esei S.S. Meschers9aia
,'(
$erit+ o aten;ie s6ecial+. <a s-a
ada6tat sau a tradus bro3uri 3i 6a$?ete 6o6ulare 6entru citirea 6o6ular+ ti6+rit+ de
Societatea Religioas+ a Leg+turilor% 7nte$eiat+ 7n ()...
,''
Pute$ chestiona cGt de 6e
7n;eles sau 6otrivite au :ost ast:el de bro3uri Bco$6use de o anu$it+ doa$n+ devotat+C 3i
care au :ost editate 6entru Boa$eni si$6liC Dde3i ni3te $aterial original a :ost deHa
6ublicat% inclusiv :rag$ente din scrierile S:Gntului !ihon 3i din 6redicile $itro6olitului
Mihail #esni;chiE.
,'/
I$6ortan;a cardinal+ a acestei 7ncerc+ri 6oate @ cu greu dis6utat+.
Mai $ulte se 6ot s6une des6re 3colile stabilite 6e Bsiste$ul Lancaster.C
,'0
Mai i$6ortant a
:ost crearea unei Societ+;i Ailatro6ice I$6eriale 3i $unca 7ntre 6ri2onieri% ca cea :+cut+ de
620
Acestui ter$en i s-a dat na3tere 7n ti$6ul c+l+toriei Caterinei a II-a 7n Hos 6e RGul #eni6er 7n ().&.
Aavoritul ei 4rigorie Pote$9in% guvernatorul 6rovinciilor sudice% a avut griH+ s+ vad+ c+ 6este tot 3i 7n toate
Caterina vedea din barca ei bun+ rGnduial+ 3i cur+;enie. #i6lo$atul saIon Helbig a sugerat satiric c+
Pote$9in a avut :a;ade construite 3i trans6ortate de-a lungul c+ii 3i a inventat ter$enul de Bsatul Pote$9inC
P6ote$9inishe d^r:erQ 6entru al descrie. !er$enul a 6ri$it o :olosin;+ obi3nuit+ 7n li$ba vernacular+
ger$an+.
621
So@a Sergheevna Me3chersa9aia D())K-(*0*E a :ost una dintre 6ri$ele 3i cele $ai devotate $e$bre al
Societ+;ii iblice ruse3ti 3i 7n (*/& a :ost 3e:ul Co$isiei Jnchisorilor de Ae$ei din San9 Petersburg. <a a
aHutat la 6ublicarea 3i traducerea a 6este .& de titluri 3i toate co6iile au :ost distribuite liber sau 6entru o
taI+ no$inal+. AleIandru I a contribuit cu :onduri la aceast+ ac;iune.
622
Acestea au :ost a3a nu$itele bro3uri MeFer% nu$ite du6+ bestsellerul care a sluHit ca 3i cores6ondent
6entru Societatea iblic+ Rus+ 7n San9 Petersburg. PNota autoruluiQ.
623
Mitro6olitul Mihail D(),'-(*'&E a studiat la Se$inarul S:Gnta !rei$e 7n Moscova 3i a studiat 3i la
Universitatea din Moscova unde s-a al+turat traducerii lui Novi9ov 3i a societ+;ii de 6ublica;ie 3i a Societ+;ii
Jnv+;a;ilor Prieteniei. A devenit 6reot 7n Moscova 3i a :ost binecunoscut 6entru 6redicile orientate $istic. Jn
()., a :ost nu$it 6reot de curte 3i 7n (*&' a devenit e6isco6 de Starai rus. !rans:erat 7n Chernigov 7n (*&/%
s-a al+turat S:Gntului Sinod 7n (*(/ 3i la doi ani 7nainte de $oartea sa a devenit $itro6olit de San9
Petersburg. Multe din 6redicile lui au :ost 6ublicate.
624
Siste$ul Lancaster a :olosit studen;i $ai 7n vGrst+ ca s+ 7i 7nve;e 6e cei $ai tineri. #es6re aceste 3coli a
se vedea Sudith Cohen [ace9% BMi3carea 3colii lancasteriane 7n Rusia%C ?urnalul slavonic est euroean) >L=%
Diulie% (.,)E% 66. /0/-/,).
160
Sohn =enning% un $e$bru al Societ+;ii Jnchisorii londone2e% care a 7nte$eiat o societate
si$ilar+ 7n San9 Petersburg 7n (*(..
,'K

Aceste :eno$ene au derivat dintr-un singur i$6uls care a venit din Anglia. Acest val
de non-con:or$is$ anglo-saIon s-a a$estecat cu un 6ietis$ ger$an 3i cu o
:ranc$asonerie $istic+ $ai veche. Jntre 6ri$ii lideri :ranc$asonici a$ 6utea nu$ii 6e
Ko3ler% Kerneev% Lab2in 3i Lenivi;ev care acu$ s-au dedicat asiduu $uncii Societ+;ii
iblice din Moscova. Aceste gru6 a :ost re6re2entat 7n bran3a societ+;ii din Moscova de
ati3-Ka$enschi%
,',
acel B$onah laic 3i e6isco6 secularC du6+ de@ni;ia 7n;elea6t+ a lui
=igel. #escrierea lui se a6lic+ 6robabil 3i $ai $ult 6rin;ului 4oli;Gn% din $o$ent ce
4oli;Gn s-a considerat a @ un Be6isco6 secularC 3i 6rin ur$are 3i $ai distins din aceast+
cau2+. Jn orice ca2% activit+;ile de 6ublicare ale lui Lab2in s-au ar$oni2at cu $unca
Societ+;ii biblice 3i :recvent 6ublica;iile ei au :ost distribuite 6rin canalele Societ+;ii
biblice% cu re2ultatul c+ unele din c+r;ile lui 6uteau @ acce6tate re6ede 3i natural ca cele
ale Societ+;ii. Aa6tul c+ ca6ul de6arta$entului 6o3tal a sluHit ca 6re3edintele Societ+;ii
iblice 3i ca 3i $inistru al sluHirii co$binate 3i c+ nu$ai un birocrat rar din loHe nu
a6ar;inea Dsau cel 6u;in nu era 7nrolatE 7ntr-o loH+ sau bran3+ a Societ+;ii biblice% a aHutat
$ult la distribuirea acestor c+r;i.
Publicarea c+r;ilor $istice de c+tre $e$brii 6roe$inen;i ai Societ+;ii biblice a
aruncat o u$br+ :atal+ 6este $unca societ+;ii la iblie. Au eIistat te$elii su@cente ca
iblia s+ @e 6rivit+ ca ceva $ai $ult decGt ceea ce 6retindea a @. Aoarte $ul;i oa$eni cu
ni3te 6uncte de vedere eItre$e sau nu$ai cu ni3te n+deHdi cu greu ascunse 3i inten;ii au
a6ar;inut Societ+;ii% adesea 7n ni3te 6o2i;ii de conducere 3i res6onsabile sau 7n anu$ite
roluri. Prin statut 3i 6lan% Societatea iblic+ a 7$br+;i3at toate con:esiunile% 6entru ca
toate Bcon:esiunileC s+ @e re6re2entate 7n Societate ca 6osedGnd egal s@n;enia CuvGntului
lui #u$ne2eu. #e :a6t% Societatea biblic+ a devenit ceva ca o nou+ con:esiune sau sect+
Dcel 6u;in 6sihologicE cu o gGndire a unui BcercC esoteric 3i eIaltat. Stur2a
ACD
cu$va
Husti@cabil a nu$it Societatea iblic+ BeIotic+C 3i a catalogat-o ca 3i o Bsect+ anglo-rus+.C
Mul;i dintre $e$brii 6roe$inen;i ai Societ+;ii iblice% 7n s6ecial secretarul ei =. M.
Po6ov
ACE
a 6artici6at 7n cercul doa$nei !atarinova sau al Balian;ei duhovnice3ti.C
ACF
Adesea
625
Sohn =enning D()),-(*K*E 7n tinere;e a lucrat 6entru o @r$+ de co$er; rus 7n Londra. Jn ()./ s-a $utat 7n
San9 Petersburg 3i a devenit un co$erciant acolo. Interesul lui 7n 7nchisori a venit de la :ratele lui Valter%
unul dintre 7nte$eietorii Societ+;ii 6entru J$bun+t+;irea #isci6linei din Jnchisoare 7n Londra. #u6+
Societatea Jnchisorilor ruse3ti stabilit+ 7n =enning el a c+l+torit s+ vi2ite2e 7nchisorile 3i a2ilele de nebuni din
Suedia% Aran;a 3i Anglia 3i a avut contacte 6ersonale cu J$6+ra;ii AleIandru I 3i Nicolae I.
626
Nicolae Nicoalevici anti3-Ka$enschi D()/)-(*(0E a :ost i$6ortant 6entru $unca lui de o via;+ de a
organi2a arhivele Ministerului de A:aceri Str+ine 3i colec;iile valabile de $ateriale 6roduse 6entru istorici.
ati3-K$enschi a studiat la Acade$iile din Kiev 3i Moscova 3i a scris 6e te$e de @loso@e $oral+. <l a sluHit
ca 3i vice-6re3edinte a Societ+;ii iblice.
627
AleIandru Scarla$ovici Stur2a D().(-(*K0E a :ost unul dintre liderii reac;iei ortodoIe conservative la
in?uen;ele $istice 3i intelectuale din societatea rus+. Un $oldovean 6rin na3tere% el a avut o carier+
di6lo$atic+ lung+% e:ectuGnd $ulte $isiuni str+ine 6entru Ministerul rus al a:acerilor str+ine 3i a lucrat 3i la
Ministerul <duca;iei al lui 4oli;Gn. Un scriitor 6roli@c 6e te$e religioase 3i 6olitice% cele $ai celebre dou+
lucr+ri ale lui Stur2a sunt Consideraii cu rivire la doctrina du.ului Bisericii 2rtodo,e DStuttgart% (*(,E%
scris+ 7n ti$6 ce Stur2a era 7n Paris 3i 3emoriile statului actual al Germaniei D(*(*E. Ulti$a% co$6us+ la
cererea i$6erial+ 7n ti$6 ce autorul se a?a 7ntr-o $isiune di6lo$atic+ 7n 4er$ania% a conda$nat
liberalis$ul 7n educa;ie 3i a a6+rat controlul guverna$ental strict al instruc;iei 3i disci6linei 7n 3coli.
628
Ca secretar al Societ+;ii iblice ruse3ti =asile Mihailovici Po6ov D())(-(*0'E a :ost i$6licat 7ndea6roa6e
cu toate a:acerile ei. <l a :ost ca6ul #e6arta$entului de <duca;ie 6ublic+ 7n sluHirea co$binat+ a lui 4oli;Gn.
Unul dintre cei $ai :anatici ur$a3i ai doa$nei !atarinova% du6+ (*'0 s-a al+turat coloniei ei a:ar+ din
Moscova 3i cGnd s-a dis6ersat a :ost tri$is 7n M+n+stirea [ilantov lGng+ Ka2an.
629
<caterina Aili6ova !atarinova DNee uIh^den% ()*/-(*K,E sa :ost @ica unui o@;er ger$an din serviciul
rus. <a s-a c+s+torit cu un colonel rus% Ivan !atarinov 3i l-a 7nso;it 7ntr-un $ar3 ar$at 7n <uro6a du6+
Na6oleson. Jn (*(/ ea s-a 7ntors 7n San9 Petersburg% se6arat de locul lui Hailovschi% unde $a$a sa a :ost o
asistent+ $edical+ 6entru ;arina Mariia. #oa$na !atarinova s-a dedicat lucr+rilor caritabile 7ntre s+raci 3i
161
tolerarea religioas+ 3i 6rinci6iul egalit+;ii tuturor con:esiunilor a devenit $eta$or:o2at ca
un 6atronaH 6entru sectari% 7n s6ecial 6entru duchobori 3i $olocani% dar chiar 3i 6entru
sco6;i.
A=>
C+r;i $istice% 7n s6ecial Sung% Stilling 3i <c9artshausen% au g+sit o acce6tare
i$ediat+ 7n acest $ediu.
A=G
Jn orice ca2% via;a :or$al+ a isericii a :ost denun;at+ cu
a3te6tarea c+ ast:el de Bhaine de altar 6urtateC s+ @e t+iate% desco6erind un cre3tinis$
l+untric 3i adev+rat. Se 6oate citii Sung 3i Stilling des6re Borbirea absurd+ 3i oarb+ a celor
care 6ro:esea2+ con:esiunea estic+ greco-catolic+% care trebuie sco3i a:ar+ 6rin lu$ina
c+r;ii divine.C
O tr+s+tur+ a acestei intru2ii ad$inistrative 7n 7ndatoririle biblice nu 6utea e3ua s+
devin+ evident+N 6oli;ele guvernului nu au inclus discu;ii deschise des6re $unca la iblie.
Ast:el% guvernul a bla$at dac+ $ai $ul;i oa$eni au :or$at i$6resia c+ el 6reg+tea o
revolu;ie su6ra-con:esional+ 6roteHat+ de cen2ura ad$inistrativ+ 3i sanc;iunile 6oli;iei 3i
dac+ consi$;+$Gntul la o ast:el de revolu;ie v-a @ dat+ eIe$6lu 3i :+cut+ obligatorie.
#in cau2a ostilit+;ilor :urtunoase cu care autorit+;ile au salutat 7ncerc+rile rare% nu
se 6utea a vorbii de un criticis$ care nu 6utea decGt s+ adGnceasc+ sus6iciunile. O
a:acere ti6ic+ este cea care 7l i$6lic+ 6e Inochentie S$irnov D()*0-(*(.E% 6e atunci
arhi$andrit 3i rector la Se$inarul din San9 Petersburg. Inochentie care s-a al+turat
Societ+;ii biblice 3i a devenit rector al acesteia 7n (*(K% a sluHit 7n co$itetul de traducere.
DChiar 3i du6+ eIilul lui 7n Pen2a% Inochentie a reco$andat ca iblia s+ @e tradus+ 7n
ro$Gn+E. O 6rietenie sincer+ 3i 6uternic+ la legat de 6rin;esa Me3chers9aia. Un o$ cu o
evlavie cald+ 3i cu o duhovnicie riguroas+% el iubea 6elerinii 3i Bnebunii de dragul lui
HristosC Piurodiv7ieQ. #uhul egalit+;ii 6reten;ioase a tuturor con:esiunilor care l-au
ani$at 6e Laba2in 3i 4oli;Gn nu a sluHit decGt s+ 7l induc+ 7n eroare 6e Inochentie. S6re
@nele lui (*(*% Inochentie% 7n ca6acitatea sa de cen2or ecclesial% a a6robat s6re 6ublicare
o carte de <vsta@e Stanevici. 2 conversaie desre nemurirea suRetului la mormntul
unui coil PRaz#ovor o bezsmertii du nad #robom mladenaQ* Un grec 6rin na3tere%
Stanevici a :ost educat 7n Rusia 3i a devenit de6lin rusi@cat. <l a aderat :anatic du6+
7ntr-o 7ntrecere duhovniceasc+ care a dus-o de6arte de biserica sa nativ+ luteran+ 3i a 6us-o 7ntr-o rela;ie
a6ro6iat+ cu credin;a ortodoI+% c+ci ea s-a 6rocla$at o :e$eie ca6abil+ de a 6ro:eti2a 3i de a avea darul
str+vererii 3i a ;inut 7ntGlniri 7n a6arta$entele ei unde 3i-a educat ucenicii ei 7n lectura Scri6turilor% i$ne%
6ro:eti2+ri i$6ro$6tu 3i adesea dansuri :renetice care ;inteau la o eIaltare duhovniceasc+. Jntre ucenicii ei
au eIistat $ul;i $e$brii 6roe$inen;i au guvernului 3i a societ+;ii% inclusiv 4oli;Gn 3i ;arul 3i 6Gn+ 7n (*''
doa$na !atarinova a 6ri$it o $are 6ensie guverna$ental+. Jn acel an AleIandru a ordonat 7nchiderea
tuturor societ+;ilor secrete% dar doa$na !atarinova 3i-a continuat 7ntGlnirile% 6roteHat+ de 6atronii ei sus
6o2i;iona;i. #u6+ c+derea lui 4oli;Gn 7n (*'0% a :ost arestat+ 3i eIialt+ 7n regiunea Moscovei. Acolo a :osta o
colonie 7n Hurul ei care a durat 6Gn+ 7n (*/K% cGnd a :ost din nou arestat+ 3i 7ncarcerat+ 7ntr-o $+n+stire. Jn
(*0)% b+trGn+ 3i sl+bit+ a :ost eliberat+ 3i i s-a 6er$is s+ locuiasc+ 7n Moscova% unde s-a s:Gr3it 7n lini3te.
630
Pentru du9hobori% a se vedea ca6itolul I=% nota (0&M 6entru $olocani% ca6itolul I=% nota (0(M 6entru sco6;i
a se vedea ca6itolul I=% nota (/..
631
C:. du9honovstilor% o sect+ biblic+ care a :ost 7nte$eiat+ de Kotelni9ov 6e #on. PNota autoruluiQ.
#u9honosti sau B6urt+torii de duhC re6re2int+ o risi6+ de idei $istice a $asonilor aristocra;i ai claselor de
Hos ale societ+;ii. <vla$6i Kostelnicov% 3e:ul donilor ca2aci% a :ost 6uternic in?uen;at de I. =. Lo6uhin 3i 6rin
el Sung Stilling 3i al;i $istici au devenit dis6onibili traducerilor ruse3ti. Ucenicii lui au :ost atra3i de latura
a6ocali6tic+ 3i de ideea Bbisericii l+untrice.C Arestat 7n (*'0% el a cG3tigat si$6atie la curte. Jn (*'K a :ost
tri$is 7n 7nchisoarea din Schlusselberg 3i 7n anul ur$+tor 7n Solovschi% unde a 7nnebunit 3i a $urit.
162
Lis9ov
A=C
3i a a6ar;inut $i3c+rii Beseda P+dunareaQ.
A==
Jn acela3i ti$6% el l-a ad$irat 6e
<d8ard 5oung
A=?
3i al;i scriitori engle2i. #u6+ cu$ a re$arcat Stur2a% cartea sa a :ost o
Blucrare ine@cent+% dar nev+t+$+toare.C Criticis$ul 7n;e6+tor al c+r;ii a constat din
conda$narea :ranc+ a ideilor eI6ri$ate 7n lucr+ri ca 3esa#erul !ionului 3i 7n alu2iile
c+r;ii la sluHirea co$binat+ a ;elurilor ulterioare. Mai tGr2iu Ailaret 3i-a rea$intit c+ cartea
lui Stanevici Bcon;inea $ulte re$arci o:ensive la adresa autorit+;ilor guvernatoare 3i la
duhurile vre$urilor 7n general.C Prin ur$are% Ailaret l-a averti2at 6e Inochentie 7$6otriva
6er$iterii 6ublic+rii c+r;ii. Inochentie l-a ignorat 3i a acce6tat avertis$entul lui Ailaret ca
3i o 6rovocare.
Printr-o directiv+ i$6erial+ ob;inut+ cu ur+ de 4oli;Gn% cartea lui Stanevici a :ost
inter2is+ 3i scoas+ din circula;ieM 7n dou+2eci3i6atru de ore% autorul a :ost eIilat din
ca6ital+. Jn $od destul de curios% o a doua directiv+ i$6erial+ nu nu$ai c+ l-a eliberat 6e
Stanevici din arest 7n (*'K dar :a6tul a :ost $en;ionat 7n a doua edi;ie a c+r;ii. Jn ciuda
interven;ilor $itro6olitului Macarie%
A=@
lui Inochentie i s-a o:erit un eIil onorabil din San9
Petersburg 7ntr-un $o$ent :avorabil. Aceasta s-a :+cut :+r+ cunoa3terea Sinodului 6rin
reco$andarea 6ersonal+ ca Inochentie s+ @e nu$it 7n e6isco6ia liber+ 7n Orenburg.
Nu$ai cu $ari di@cult+;i 6utea aceast+ renu$ire s+ @e redese$nat+ lui Pen2a. CGteva
luni $ai tG2iu% Inochentie a $urit din cau2a unei de6resii nervoase 3i din cau2a unei
nelini3ti a$are.
Punctele 6e care le enu$er+ 4oli;Gn 7n conda$narea lui a c+r;ii lui Stanevici sunt
instructive. B#iscu;ia cu 6rivire la ne$urirea su?etului este e:ectuat+ 7n a6+rarea isericii
OrtodoIe% $ai 7nainte de a @ atacat+ de cineva 3i dac+ un ast:el de atac ar @ avut loc% nu
este din cau2a unui individ 6rivat care s+ se a6ere. Li6sindu-i o 7n;elegere corect+%
autorul nu devine con3tient c+ $in;ile ar @ 6utut @ nelini3tite c+ iserica ar 6utea @ un
6ericol.C Stanevici 3i-a co$6us lucrarea sa cu sco6ul de a de3te6ta ast:el de :rici. B<l
7ntreab+ cine este $ai corect% S:Gntul Ioan Hrisosto$ sau Augustin 3i el o:er+ o 6re:erin;+
6entru Hrisosto$ @indc+ el a6ar;ine isericii estice% de3i $ul;i ierarhi 7l citea2+ :recvent
6e Augustin 7n scrierile 3i 6redicile lor.C Li $ai caracteristice sunt ur$+toareleN
autorul denigrea2+ aceste lucr+ri 6e care cen2orii civili le-au a6robatM cu$ ar @
luc+rile lui #utoit%
,/,
7n s6ecial lucrarea sa 'iloso>a cretin 3i el 73i eI6ri$+ :rica c+ dac+
632
Un a$iral 7n $arina rus+ care s-a retras 7n 6ri$ii ani ai do$niei lui AleIandru I 7n 6rotest :a;+ de
tendin;ele liberale ale tGn+rului ;ar% Se$enovici Li3cov D()K0-(*0(E cG3tigGnd 6roe$inen;+ 7n cercurile
intelectuale 7n (*&/ odat+ cu 6ublicarea lucr+rii Rassosdenie o starom i novom slove rossii"a#o iaz7"a.
Aceast+ lucrare% care a :ost un atac literar la stilul de 6ro2+ a lui Kara$a2in% a $arcat 6ri$a eI6o2i;ie a
vi2iunilor lingviste ale lui Lis9ov 6ro6agate 6entru tot restul vie;iiN c+ li$ba rus+ a :ost un dialect al unei
$ari li$bi slavice% 6e care a ideti@cat-o cu slavona bisericeasc+ 3i c+ li$ba literar+ rus+ trebuia cur+;it+ de
cuvinte str+ine% 7nlocuindu-le cu cuvinte din slavona bisericeasc+. Jn acela3i ti$6% Lis9ov a :ost un
conservativ celebru 3i un 6atriot 3i 6a$?etul 6atriotic 6e care l-a 6ublicat 7n (*(( l-a i$6resionat atGt de
$ult 6e AleIandru c+ Li39ov a :ost nu$it Secretarul Statului. #oi ani $ai tGr2iu a :ost nu$it 6re3dintele
Acade$iei de Ltiin;e% o 6o2i;ie 6e care a de;inut-o 6Gn+ la $oarte. #e3i Lis9ov a :ost $ai $ult indi:erent :a;+
de 7nv+;+turile actuale ale isericii OrtodoIe% el a :ost un 6uternic a6+r+tor al OrtodoIiei din cau2a
$otivelor lui 6olitice conservatoare 3i nu a :ost 6rin ur$are 6l+cut lui 4oli;Gn 3i a :ost declarat ca @ind ostil
Societ+;ii iblice Ruse3ti din cau2a traducerii Scri6turilor 7n rusa conte$6oran+. Jn (*'0 el i-a ur$at lui
4oli;Gn ca 3i Ministru al <duca;iei 3i ti$6ul s+u a :ost $arcat de o ca6acitate de cen2ur+ strict+ asu6ra
universit+;ilor.
633
Jn (*(( Li39ov 3i-a organi2at ucenicii s+i literari 3i lingvi3ti 7n societatea Beseda liubitelei russ"a#o slov
PAdunarea iubitorilor vorbirii ruse3tiQ. Acest gru6 a :unc;ionat 6Gn+ 7n (*(, 3i 3i-a scos 6eriodicul C.teniia
de dou+2eci de ori.
634
A se vedea ca6itolul I=% nota (,.
635
Mitro6olitul Macarie #esni;chi% a se vedea $ai sus nota *0.
636
Sean Phili66e #utoit Dsau #utoit Me$brini% ()'(-)./E a :ost un 6redicator :rance2 ?uent 3i de succes
6recu$ 3i un $are ad$irator al lui 4uFon. Princi6alele sale lucr+ri sunt 'iloso>a divin D/ volu$e% ()./E 3i
'iloso>a cretin D0 volu$e% (*&&-(*(.E.
163
'iloso>a divin ar @ 6utut @ 6ublicat+% cGnd de :a6t a :ost ti6+rit+ 7n rus+ 6e costul
Maiest+;ii =oastre.
Jn cele din ur$+% Bsub 6reten;ia a6+r+rii bisericii eIterne% el o atac+ 6e cea intern+%
adic+ el voie3te s+ se6are tru6ul de su?et.C #e aici conclu2ia c+% B7ntr-un cuvGnt% cartea sa
contra2ice de6lin 6rinci6iile care guvernea2+ guvernul nostru cre3tin 7n 6+r;ile lui civile 3i
ecclesiale.C Jn ti$6 ce con@r$a cererea lui 4oli;Gn% J$6+ratul 3i-a eI6ri$at n+deHdea Bc+
din acel $o$ent 7nainte% co$isia Lcolilor <cclesiale v-a lua $+suri de a asigura acele
scrieri care caut+ s+ distrug+ duhul 7nv+;+turilor l+untrice ale cre3tinis$ului 3i care nu
vor @ 7n nici un ca2 trecute de cen2orii lor.C
<ste i$6ortant c+ li6sa de u3urin;+ a sesi2at chiar 3i 6e oa$enii care au si$6ati2at
7n 7ntregi$e cu $unca Societ+;ii iblice 3i care s-au 7$6+rt+3it de aceast+ $unc+. Mihail
#esni;chi% $itro6olitul de Novgorod 3i un o$ cu o evlavie cald+% cu 7nclina;ii $istice 3i un
absolvent al Se$inarului Novi9ov ar @ un eIe$6lu. Ca 3i 6aroh 7n Moscova% el a cG3tigat
6roe$inen;+ ca 6redicator 6entru oa$enii obi3nui;i% o:erind cea $ai $are aten;ie
6roble$elor vie;ii l+untrice 3i che$Gnd oa$enii s+ 6+r+seasc+ dis6ersiunea eItern+ a
<gi6tului 6entru Bde3ertul singur+t+;ii l+untrice.C <l a vorbit cu si$6litate 3i cu c+ldur+M
iubea s+ 6redice. Inter:eren;a dictatorial+ a lui 4oli;Gn cu ad$inistra;ia isericii 7n Sinod
l-a 6erturbat cel $ai $ult. ine7n;eles% el a :ost co$6let o6us cu ast:el de eIalta;ii
sectariene isterice ca 3i cele care s-au g+sit 7n 6redicile lui Lindel 3i 4ossner%
,/)
7n scrierile
6ieti3tilor sau chiar Btainele de la 6alatul lui MihailovschiC du6+ cu$ 6lin de tGlc a nu$it
acele 6er:or$an;e eIuberante din cercul !atarinovei care l-au :ascinat 6e 4oli;Gn.
Mitro6olitul Mihail a $urit 7n (*'&% 6lictisit 3i e6ui2at din cau2a lu6telor lui cu un BsluHitor
orb.C La scurt ti$6 du6+ $oartea sa% Mihail i-a scris o scrisoare candid+ J$6+ratului%
averti2Gndu-l c+ iserica era 7n 6ericol 3i c+ a devenit subiectul 6ersecu;iei. J$6+ratul a
6ri$it scrisoarea 7n Laibach% 6e cGnd $itro6olitul nu $ai era 7nc+ 7n via;+. S-au r+s6Gndit
ru$ori cu$ c+ 4oli;Gn ar @ :ost Buciga3ul $itro6olitului.C <ste cGt se 6oate de
si$6to$atic c+ un ast:el de o$ ca Mihail s-a o6us lui 4oli;Gn 3i regi$ului s+u. Ailaret%
care $ai 7nainte a :ost vicarul lui Mihail% a scris c+ Bsensul de de2olare 3i abandon 6e care
l-a l+sat a :ost $areC 3i s-a rugat ca #o$nul s+ ne dea un o$ cu duhul 3i t+ria lui Ilie% c+ci
6oc+in;a 3i Hudecata trebuie 6redicate cu iubirea 3i r+bdarea lui HristosM c+ci trebuie s+
eIiste $il+ 3i consolare :+r+ n+deHdea 7$bun+t+;irii 6ro6rii.C
Ast:el de nelini3ti des6re natura violent+ 3i dictatorial+ acestor $istici B:al3iC a sluHit
ca 3i un 6reludiu 6entru BrevoltaC actual+ 7$6otriva Societ+;ii biblice 3i 7n s6ecial
7$6otriva ibliei ruse3ti. BCe s-ar 6utea 7$6linii $ai $ultO Nu este adev+rat c+ 7ntr-o
oarecare $+sur+ societ+;ile biblice au 7nlocuit biserica vi2ibil+O Ar @ di@cil de 7n;eles c+
a$estecul tuturor con:esiunilor cre3tine la 7ntGlnirile lor ar @ un $odel 6entru acea religie
universal+ 6e care au creat-oOC Mul;i oa$eni au 6rivit acest Bstrat unit al iblieiC ca 3i o
anti-iseric+. Societatea iblic+ se asea$+n+ cu Bsociet+;ile secreteC 3i a devenit a3a
B7ntre $etodi3ti 3i ilu$ina;i
,/*
la :el ca 3i 7n loHele :ranc$asonice. Arhi$andritul Aotie a
eI6ri$at aceast+ idee 3i $ai cu e$:a2+N Bdu3$anii s-au 6reg+tit s+ stabileasc+ o religie a
637
Ace3ti doi 6reo;i catolici au :ost re6re2entativi ai unei $i3c+ri $istice bavariene a6ro6iat+ de idealurile
hernuterilor nu$it+ er4ec"en. Igna;iu Lindel% liderul Societ+;ii iblice avare2e% a venit 7n San9 Petersburg
7n (*(.. Unele din 6redicile lui au :ost traduse 7n rus+ de =. M. Po6ov% dar 7n $ai 6u;in de un an $itro6olitul
Mihail #esni;chi l-a tri$is la un birou 7n Odessa. Sohann <vanghelista 4ossner D())/-(*K*E a :ost un 6reot 7n
Munich. #e6us de ierarhia local+ catolic+ 7n (*()% s-a $utat $ai 7ntGi 7n Prusia 3i a6oi 7n (*'& al San9
Petersburg% la invita;ia Societ+;ii iblice. Instalat ca 6astor 7ntr-o 6arohia catolic+% 6redicile lui au devenit
binecunoscute 7n Societatea rus+. Cartea lui% Geist des lebens unde der $e.re ?esu) a :ost tradus+ 7n ruse3te
7n (*'/-(*'0 D7n :or$a ei @nal+ de Po6ovE 3i 7ncerc+rile de a 6ublica aceast+ carte au o:erit oca2ia ca
du3$anii lui 4oli;Gn s+ aduc+ ni3te acu2a;ii :or$ale 7$6otriva lui 7n :a;a ;arului. Jn 6ri$+vara lui (*'0%
4ossner a :ost eIco$unicat din Rusia 3i s-a 7ntors 7n 4er$ania% unde s-a convertit la iserica Luteran+ 3i a
sluHit 6entru $ai $ul;i ani ca 6astor 7n erlin. <l este 6o$enit 7n 6+$Gntul lui 6entru $unca lui @lantro6ic+
3i $isionar+ 3i 6entru traducerea 6o6ular+ a Noului !esta$ent.
164
ibliei s6ecial+ 3i s+ :ac+ un a$alga$ de credin;e% reducGnd credin;a ortodoI+ a lui
Hristos.C <l a cre2ut c+ noua credin;+ este o :raud+ 7n sensul real al cuvGntului.
Jn vre$urile noastre% $ulte c+r;i eI6ri$+ 3i $ulte societ+;i 3i crainici individuali ai
societ+;i% o nou+ :or$+ de religie% care ar @ ca 3i cu$ s-ar s6une c+ ar @ 6redestinat+
6entru ulti$ele 2ile. Aceast+ nou+ religie se 6redic+ 7n di:erite :or$eN ca o nou+ lu$in+% o
nou+ doctrin+% o venire a lui Hristos 7n #uhul% o reuni@care a isericilor 7n #uhul S:Gnt% o
re7nnoire 7n :or$a do$niei de a $ie de ani a lui Hristos sau este 6ro6agat+ ca un nou
adev+r care ar re6re2enta o a6osta2ie de la credin;a divin+% a6ostolic+ 3i 6atristic+ a
isericii OrtodoIe. Aceast+ nou+ religie ar @ cre2ul 7n a6ro6ierea lui Antihrist% care ar
duce la revolu;ii% sete de v+sare de sGnge 3i este 6lin+ de duhul lui Satan. Aal3ii 6or:e;i 3i
a6ostoli ai acestei noi religii sunt Sung-Stilling% <c9artshausen% 4uFon% oh$e% Lab2in%
4ossner% Aessler% $etodi3tii 3i hernuterii.
!uturor ast:el de conHuncturi 7ns6+i$Gnt+tore nu le-au li6sit te$eliile. Au eIistat $ai
$ulte te$elii a$6le 6entru nelini3te. Jn orice ca2% at$os:era duhovniceasc+ era
nes+n+toas+. #u6+ cu$ s-a dovedit% aceast+ Brevolt+C 6ar;ial Husti@cat+ a degenerat 7ntr-o
intrig+ de tribunal sordid+ 3i nelini3tea a re2ultat 7ntr-un acces de isterie. !ot sensul
6ro6or;iei 3i al 6ers6ectivei Hudicioase a :ost 6ierdut. Jn 6ole$ica 3i lu6ta care s-a creat
@ecare 6arte 6oseda nu$ai Hu$+tate de adev+r 3i a$bele 6+r;i s-au :+cut 6arte la vin+.
VI
Traducerea /i+liei ruse0ti
#iscu;ia :or$al+ des6re traducerea ruseasc+ a ibliei a 7nce6ut 7n (*(,. Ca 3i
6re3edinte al Societ+;ii iblice ruse3ti% 4oli;Gn a 6ri$it o directiv+ verbal+ de la J$6+rat
Bde a 6ro6une S:Gntului Sinod dorin;a sincer+ 3i 6recis+ a Maiest+;ii Sale ca ru3ilor s+ li
se 6un+ la dis6o2i;ie s+ citeasc+ cuvGntul lui #u$ne2eu 7n li$ba lor nativ+% care 6entru ei
este de $ai 7n;eles decGt slavona bisericeasc+ :olosit+ acu$ 6entru 6ublicarea S@ntelor
Scri6turi.C Jn acela3i ti$6% aceast+ nou+ traducere ar @ :ost 6ublicat+ 7n 6aralel cu teItul
salvon% du6+ cu$ s-a :+cut $ai 7nainte cu <6istola c+tre ro$ani% o traducere :+cut+ cu
6er$isiunea Sinodului.C
,/.
Bine7n;eles este de 7n;eles c+ :olosirea teItului slavon trebuie
s+ r+$Gn+ neschi$bat+ 7n sluHbele isericii.C !raducerea rus+ ar @ :ost nu$ai 6entru
:olosin;a 6ersonal+ 3i lectura de acas+. Jntre alte Husti@c+ri 6entru traducerile
conte$6orane ruse3ti% 4oli;Gn s-a re:erit la litera 6atriarhului grec Chiril =I%
,0&
care 7n
circu$stan;e si$ilare% i-a 6er$is oa$enilor s+ citeasc+ Noul !esta$ent $ai $ult 7n
greaca conte$6oran+ decGt 7n cea antic+. Scrisoarea lui Chiril a :ost ti6+rit+ 7n di6ticele
Societ+;ii iblice Ruse3ti 7n (*(0.
Sinodul nu a su6ravegheat 3i nici nu a acce6tat res6onsabilitatea 6entru traducerea
ibliei. Probabil ni3te autorit+;i $ult $ai 7nalte au sugerat un ast:el de curs al ac;iunii. Jn
638
O societate $istic+ ultra-secret+ 3i disci6linat+% Ilu$ina;ii au :ost :or$a;i 7n ()), de un 6ro:esor de dre6t
canonic de la Universitatea din Ingelstadt 7n 4er$ania. 6e nu$ele s+u Ada$ Veishau6t D()0*-(*/&E. <i au
negat valoarea nu nu$ai a religiei stabilite% ci 3i a guvernului 3i a societ+;ii. #i$6reun+ cu 6redis6o2i;ia lor
s6re secret 3i :a6tul c+ au adus cu ei cau2alitatea $oral+ la li$ita eItre$+% le-a cau2at o 6ersecu;ie sever+ 7n
4er$ania. <i au crescut 3i s-au r+s6Gndit% in?itrGndu-se 3i 6reluGnd loHele $asonice% unde 3i-au stabilit
6ro6riile grade ca 3i grade avansate de :ranc$asonerie.
639
CA. traducerii 3i co$entarilor de Arhie6isco6ul Metodie S$irnov PNota autoruluiQ. Tol"ovanie na oslanie
aostola avla " Rimlianam D6ri$a edi;ie din ().0% reti6+rit+ 7n ().. 3i (*(0E. Metodie S$irnov D(),(-
(*(KE a :ost rectorul Acade$iei din Moscova% e6sico6 de =oroneH 3i a6oi e6isco6 de !ver. Lui 7i a6ar;ine
istoria isericii din 6ri$ul secol% $iber .istoricus DMoscova% (*&KE.
640
Jn (*&* Societatea iblic+ Str+in+ 3i-a tri$is agen;i 7n 4recia% unde au 6l+nuit o traducere $odern+
greac+ a ibliei di$6reun+ cu Ada$antios Koreas D()0*-(*//E. Patriarhul Constantino6olului Chiril =I a
binecuvGntat aceast+ 7ntre6rindere% de3i succesorii lui au re2istat 6entru $ai $ul;i ani.
165
loc% Co$isia des6re Lcolile <cclesiale a :ost 6us+ 7n :unc;iune 3i s-au cerut a se :ace ni3te
traduceri de valoare 7n Acade$ia din San9 Petersburg. Societatea iblic+ Rus+ a 6ublicat
o traducere co$6let+. O ast:el de traducere s-a bucurat de 6rotec;ia 7$6+ratului. <l a avut
ni3te idei originale sau cel 6u;in i-au :ost atribuite lui.
<l nu nu$ai c+ a6rob+ cea $ai 6uternic+ grab+ 7n lucrarea lui la 6rocesul $Gntuirii%
dar el ins6ir+ $unca Societ+;ii cu ardoarea ini$ii sale. <l a l+sat la o 6arte ti6+rirea 7ntr-
un li$baH de ne7n;eles care 7n 6roble$a dat+rii a 7nchis 6e $ul;i ru3i de la <vanghelia lui
Iisus 3i el 3i-a deschis 3i creat 6entru cei $ai tineri dintre ei% 6entru care a :ost 7nchis+% nu
6rin inten;ia evangehliei% ci 6rin 7ntuneci$ea vre$urilor.
#e :a6t% aceast+ Bli$b+ inco$6rehensibil+C nu a :+cut 6rea $ult iblia accesibil+
oa$enilor cGt a :+cut-o 6entru clasa de sus% 7n s6ecial 6entru J$6+rat% care citea
traducerea :rance2+ 6o6ular+ a lui #e SacF a Noului !esta$ent.
,0(
<l a continuat s+ :ac+
a3a chiar 3i du6+ 6ublicarea versiunii ruse3ti.
Co$isia cu 6rivire la 3colile ecclesiastice a 7ncredin;at su6ravegherea traducerii
Arhi$andritului Ailaret%
,0'
rectorul Acade$iei din San9 Petersburg. Ailaret a avut
autoritatea s+ aleag+ traduc+tori la 6ro6ria discre;ie. S-a 6resu6us c+ traducerea v-a @
:+cut+ la Acade$ie. Ailaret a tradus <vanghelia du6+ IoanM 4. Pavschi
,0/
a tradus
<vanghelia du6+ MateiM 7n ti$6 ce Arhi$andritul Policar6 4aitanni9ov%
,00
rector al
Se$inarului din San9 Petersburg 3i $ai a6oi la Acade$ia din Moscova% a lucrat la Marcu
3i Arhi$andritul Moisei DAnti6ov PlatonovE%
,0K
un instructor $ai ti$6uriu la Acade$ia din
San9 Petersburg 3i 7n acela3i ti$6 rectorul Se$inarului din Kiev D$ai tGr2iu rector al
Acade$iei din Kiev 3i eIarh al 4eorgieiE l-a tradus 6e Luca. Un co$itet s6ecial al
Societ+;ii iblice a eIa$inat 3i a veri@cat lucr+rile unor traduc+tori individuali. Co$itetul
l-a inclus 6e Mihail #esni;chi% care $ai tGr2iu a devenit $itro6olit de San9 Petersburg%
Sera@$ 4lagolevschi 3i el viitor $itro6olit de San9 Petersburg%
,0,
Ailaret% Lab2in 3i =. M.
Po6ov% director al de6arta$entului 7n BSluHirea dual+C 3i secretar al Societ+;ii biblice.
Po6ov% un $e$bru al cercului doa$nei !atarinova% traduc+torul lui Lindl 3i 4ossner 3i un
o$ cu ni3te vi2iuni $istice eItre$e 3i-a s:Gr3it via;a ca 3i un B:anatic u$ilC D=igelE 7n
M+n+stirea [ilantov 7n Ka2an. Jn $od caracteristic% co$itetul de su6raveghere a constat
din ni3te $e$brii a$estec+tur+.
Ailaret a stabilit liniile conduc+toare 6entru traducere% du6+ cu$ atest+ stilul acelor
linii de conducere. !raducerea trebuia :+cut+ din greac+% care ca 3i li$b+ original+% a :ost
641
Louise-Isaac Le$asitre de SacF D(,(/-(,*0E a :ost 7nchis 7n astilia ca 3i Hanseist din (,(, 6Gn+ 7n (,(*.
Jn ti$6 ce era acolo el i-a aHutat 6e de;inu;i s+ traduc+ iblia 7n :rance2+. %oul Testament tradus 1n francez
Dcunoscut 7n $od 6o6ular ca 3i $e %ouveau Testament de 3ons) (,,)E 3i care a cau2at o de2batere violent+
asu6ra traducerii biblice 7n Paris. $a !ante Bible a a6+rut 7n (,)' 3i este 7nc+ 6o6ular+ 7n Aran;a.
642
Ailaret #ro2dov% $ai tGr2iu $itro6olit de Moscova. A se vedea nota ).
643
A se vedea $ai sus nota )).
644
Policar6 4aitani9ov a :ost rectorul Acade$iei din Moscova 3i Arhi$andrit al M+n+stirii Novosc6aschi din
(*'0-(*/K. <l a tradus lucr+ri 6atristice 6entru 5.ristians"oe c.tenie) 6ublicate ca 3i C.restomatia latina in
unsum sc.olarum ecclesiasticarum DMoscova% (*')E 3i ne-a $ai l+sat o Teolo#ie do#matic 7n $anuscris la
$oartea sa 7n (*/).
645
#atele lui sunt ()*/-(*/0% cGteva edi;ii ale 6redicilor lui au :ost 6ublicate.
646
Sera@$ DLte:an =asilievici 4lagolenschi% ()K)-(*0/E i-a ur$at lui Mihail #esni;chi ca $itro6olit de San9
Petersburg 3i a ;inut acest scaun 7n ti$6ul turbulen;ilor ani ai reac;iei 7$6otriva lui 4oli;Gn 3i a Societ+;ii
iblice 3i a revoltei dece$briste. Sera@$ a :ost educat la Acade$ia din Moscova 3i la Universitatea din
Moscova% unde a :ost un $e$bru al Societ+;ii Prietene3ti Novi9ov. A :ost 6ro:esor 3i rector al Acade$iei din
Moscova 3i a de;inut scaunele e6isco6ale de =iat9a% S$olens9 3i Mins9 $ai 7nainte de a devenii arhie6isco6
de !ver 7n (*(0. Jn acela3i an el a :ost nu$it $e$bru al Co$isiei Lcolilor <cclesiale 3i a devenit vice-
6re3edintele Societ+;ii iblice% 6entru care a aHutat s+ traduc+ <vanghelia 3i 6sal$ii. Jn (*(. a :ost :+cut
$itro6olit de Moscova 3i du6+ trei ani a :ost trans:erat 7n San9 Petersburg. #eHa 7n vGrst+ de ,K de ani%
activitatea lui a :ost li$itat+ 3i el nu $ai 6utea eIercita $ult+ ini;iativ+ 7n a:acerile i$6ortante din care
:+cea 6arte 7n acele vre$uri. !otu3i% el i-a ur$at lui 4oli;Gn ca 3i 6re3edinte al Societ+;ii iblice 7n (*'0 3i l-a
convins 6e ;ar s+ 7l 7nchid+ 7n (*',.
166
$ai de 6re:erat decGt slavona% cu condi;ia ca cuvintele slavone s+ @e re;inute sau :olosite
7n traducere Bdac+ ele% $ai $ult decGt rusa% a6roIi$au $ai $ult greaca :+r+ s+ 6roduc+
obscuritate sau ciud+;enie 7n teItC sau dac+ cuvintele cores6ondente din rus+ Bnu se
con:or$au cu li$ba literar+ 6ur+.C Acurate;ea% claritatea 3i 7n cele din ur$+ o cur+;ie
literar+ constituiau 6ro6riet+;ile. CGteva direc;ii stilistice sunt cGt se 6oate de
caracteristiceN BS@ntele Scri6turi 73i deriv+ $aiestatea din 6utere% nu din ilu$ina;ia
cuvintelorM consecvent nu ar trebui s+ ader+$ eIcesiv la cuvinte slabe 3i la :ra2e nu$ai de
dragul i$6resivit+;ii lor 6resu6use.C O alt+ re$arc+ este 3i $ai i$6ortant+N Bduhul unui
6asaH trebuie observat cu durere% ast:el 7ncGt conversa;ia s+ @e o:erit+ 7ntr-un stil
colocvial% 6ovestirea 7ntr-un stil narativ 3i a3a $ai de6arte.C Aceste 6ro6o2i;ii au a6+rut ca
o ere2ie nebun+ BarhaicilorC literari 3i s-a dovedit a @ un $o$ent decisiv 7n acea Brevolt+C
turbulent+ sau intrig+ din anii (*'& 7$6otriva ibliei ruse.
Prin (*(.% traducerea ruseasc+ a <vangheilor a :ost co$6letat+ 3i 6ublicat+. Jn
(*'&% tot Noul !esta$ent a a6+rut. O traducere rus+ a =echiului !esta$ent a 7nce6ut
i$ediat% cu Psaltirea tradus+ $ai 7ntGi 3i 7n ianuarie (*'' 6ublicat+ se6arat Dnu$ai 7n rus+
:+r+ teItul slavE. Munca la Pentateuh a 7nce6ut 7n acela3i ti$6.
,0)
Au :ost deschise $ai
$ulte traduceri de la noile acade$ii din Moscova 3i Kiev% la :el ca 3i de la alte cGteva
se$inarii.
Proble$a 7n;e6+toare 3i co$6leI+ a rela;iei dintre teItele grece3ti 3i cele evreie3ti s-
a ridicat i$ediat. CGt de vrednic+ 3i $erituoas+ este Se6tuagintaO CGt de se$ni@cative
sunt teItele $asoreticeO Aceste 7ntreb+ri sunt intensi@cate @indc+ 6lecarea de la
Se6tuagint+ de :a6t nu a 7nse$nat ni$ic altceva decGt o divergen;+ :a;+ de iblia slav+%
care a r+$as 7n :olosin;a liturgic+. Prin ur$are% unele Husti@c+ri i$6use sau nega;ii au :ost
necesare. La @nal% 7ntrebarea a 6ri$it o solu;ie si$6l+N teItul ebraic sau D$asoreticE ar @
sluHit ca 3i un teIt BoriginalC 3i 6ri$ar. O 6re:a;+ s6ecial+ a :ost scris+ cu sco6ul de a
6aci@ca 6e cei obi3nui;i cu li$bile antice des6re discre6an;ele cu iblia slav+. Ailaret a
scris 6re:a;a 3i $itro6olitul Mihail% $itro6olitul Sera@$% D6e atunci $itro6olitul MoscoveiE
3i Ailaret% acu$ arhie6isco6 de Iaroslavl% au se$nat-o. Corect+rile @nale ale traducerii au
:ost 7ncredin;ate P+rintelui 4herasi$ Pavschi. !i6+rirea a :ost ter$inat+ 7n (*'K% dar
datorit+ circu$stan;elor% lucrarea nu nu$ai c+ a e3uat s+ vad+ lu$ina 2ilei% dar a :ost
con@scat+ 3i ars+ 7n grab+. Munca biblic+ a :ost o6rit+ 3i Societatea biblic+ a :ost 7nchis+
3i inter2is+.
Revi2uirea de2astroas+ a $uncii biblice cere ni3te eI6lica;ii. O traducere rus+ a
ibliei a cerut o aten;ie r+s6Gndit+ 3i si$6atieM sau s6us $ulte cuvinte de $are laud+ 3i au
:ost co$6use 3i 6rocla$ate 6ublic $ulte :ra2e 7n?+c+rate. Ni$eni nu a cre2ut ceea ce s-a
2is 3i au eIistat $ul;i sinco:an;i. Mul;i au vorbit din ini$+ 3i cu o convingere de6lin+.
Publicarea ibliei ruse3ti a r+s6uns unei nevoi ne7ndoielnice 3i a u3urat B:oa$ea de a au2ii
cuvGntul lui #u$ne2eu%C du6+ cu$ s-a eI6ri$at Ailaret. Ne-a$ $ai 6utea rea$intii c+ 3i
!ihon de [adons9 a vorbit deschis des6re necesitatea unei traduceri ruse3ti.
,0*
=ersiunea
societ+;ii biblice ruseasc+ nu a :ost ire6ro3abil+% dar natura 6roble$elor ei 3i a li6surilor
ei 6utea @ corectat+ nu$ai 6rin ni3te discu;ii 6ublice 3i o coo6erare larg+% nu 6rin :ric+%
conda$nare sau sus6iciune. Strict vorbind% 6rin;ul 4oli;Gn% Bacel laic 7n haine eretice%C a
:ost obiectul atacului.
Revolta Bulti$+C 7$6otriva Societ+;ii biblice 3i $unca la ea a unit oa$eni 7$6+r;i;i
care cu greu au avut ceva 7n co$un te$6era$ental sau 7n stil. #oi oa$eni% Arhi$andritul
Aotie 3i A$iralul Li39ov%
,0.
au o:erit ideologia 6entru toat+ intriga anti-biblic+. #e :a6t%
erau 6re2ente dou+ ideologii. Arhi$andritul Aotie DPetru S6aschi% ().'-(*/*E ar @
647
Jn %ote la cartea Genezei PIaisc.i na "ni#u b7tiia) San9 Petersburg% (*(,Q Ailaret a o:erit toat+
traducerea rus+ a teItului ebraic.
648
A se vedea $ai sus% 66. (K)-(K..
649
A se vedea $ai sus% nota ./.
167
eIe$6lul unei e6oci di@cile 3i 7ngriHorate cu toat+ sus6iciunea ei cancerogen+. #e3i era un
o6onent :anatic al unor intrigi $istice 3i diabolice% Aotie 6oseda aceia3i 6sihologie ca 3i
o6onen;ii lui 3i a su:erit de aceia3i boal+ a eIta2ului. Jn autobiogra@a lui% Aotie o:er+ un
6ortret conving+tor 3i 7n:rico3+tor al lui 7nsu3i. Un vi2ionar 3i un devotat 7n eIta2% el
a6roa6e ca 3i-a 6ierdut tot si$;ul realit+;ii canonico-ecclesiale. <l este 6reten;ios din
cau2a li6sei de s$erenie. Portretul lui este unul si$ilar cu cel al unui haris$atic 7ngG$:at%
insolent 3i 6rocla$at de sine care se 7nconHoar+ 6e sine cu ato$os:era unei eIalt+ri
6rotective. Un eIe$6lu ti6ic al unei 6uteri seductive al unui ascetis$ :als care devine o
alee 3er6uitoare teribil+% Aotie a eIistat 7ntr-un stadiu e$o;ional% 7ntr-o lu$e a i$6resiilor
3i a eI6erien;elor. Ji li6sea 6ers6ectiva 7n via;a religioas+. !r+ind 7n :ric+ 3i 7n t+cere% el s-a
te$ut 3i s-a retras din 6ublic. #ac+ a ie3it la o:ensiv+% el a ie3it din cau2a unei :rici 6e care
nu 3i-a 6utut-o de6+3ii. Jn aceasta const+ r+s6unsul la di@cila 6roble$+ des6re
sinceritatea lui AotieN nu a :ost un i6ocrit tic+los. Ac;iunile 3i acu2a;iile lui sunt
consistente. <l a atacat Societatea biblic+ cu o convingere genuin+ c+ se lu6ta cu =eliar
DBlu6ta 7ngerilorCE. Aceast+ convingere 6ersonal+ 3i sens de a @ un 6ro:et care a :ost
che$at sau tri$is% 6erce6;ia unei $isiuni sau datorii eItraordinare 3i o anu$it+
egocentricitate eItatic+ carcteri2ea2+ acest ti6 de :anatic. Aotie 6oate @ nu$it $ai $ult un
6osedat decGt un i6ocrit. Jn orice ca2% vocea istoriei isericii 3i a tradi;iilor antice 6ot @ cu
greu detectate 7n a6elurile 3i i2bugnirile violente ale lui Aotie. <l a :ost 6rea ignorant s+
:ac+ a3a% c+ci el cuno3tea 6u;ine lucruri des6re scrierile 6atristice 3i ascetice. <l a6roa6e
c+ nu se re:er+ niciodat+ al ele. BNu 6osed scrierile S@n;ilor P+rin;i% a$ avut 3i a$ citit
nu$ai iblia.C Jn acest sens% Aotie nu s-a de6+rtat de obiceiul e6ocii biblice. A+r+ s+ @e un
a6+r+tor riguros sau gardian al obiceiurilor isericii 3i a tradi;iilor% Aotie a iubit s+ :ac+
totul care i se 6otrive3te% care au re2ultat 7n dis6ute cu autorit+;ile isericii. #e obicei el
argu$entea2+ cu 6rivire la ba2ele revela;iilor 6ersonale 3i a ins6ira;iilorM 6e ba2a
vi2iunilor% a a6ari;ilor 3i a viselor. Pe scurt% Aotie nu a :ost atGt de $ult su6ers;ios decGt
:anatic.
Aotie a studiat la Acade$ia !eologic+ din San9 Petersburg Bsub ochiul ascu;it al
Arhi$andritului Ailaret.C <l nu a absolvit din cau2a unei boli care a luat :or$a unui
6aroIis$ indus din cau2a :ricii 3i a e6ui2+rii duhovnice3ti. Aotie a devenit con:u2 3i
6arali2at din cau2a $isticis$ului 6revalent atunci 7n societate. Mul;i din Acade$ie au citit
6rea adGnc 7n c+r;ile otr+vite ale $incinosului 3i a6ostatului Sung-Stilling.
Noile c+r;i 6ublicate% cu$ ar @ Stilling% <c9at3ausen 3i alte c+r;i nuveliste 3i
libertine 6uteau @ citite la acade$ie... au i2bugnit dis6ute cu 6rivire la #o$nia de O Mie
de ani a lui Hristos 6e 6+$Gnt% la conda$narea ve3nic+ 3i alte 6roble$e religioaseM unii
iubeau s+ devie2e de la S@ntele Scri6turi% al;ii g+seau taine 7n tot locul. iblioteca
Acade$iei nu 7$6ru$uta c+r;ile S@n;ilor P+rin;i% c+ci ni$eni nu a o:erit 6er$isiune 3i nici
nu a o:erit un eIe$6lu. Co$entarii ger$ani 3i str+ini ai S@ntelor Scri6turi% care au cau2at
$ai $ult bine decGt r+u% au :ost conda$na;i 3i considera;i de6+3i;i.
Aotie a devenit 7n 7ntregi$e con:u2 de un ast:el de $ediu 7nconHur+tor. Se 6are c+ el
a 7nv+;at ti$6 de $ai $ult de un an 6e care l-a 6etrecut la Acade$ie% de3i eIit+ 6u;in+
6robabilitate c+ el a 7nv+;at Bs+ desco6ere taine 7n tot locul.C Acade$ia nu l-a in:ectat cu o
$anie la $od+ de a inter6reta A6ocali6sa 3i s+ ghiceasc+ vre$urile 6rin teIte a6ocali6tice
:olosite ca se$ne. Unde du3$anii actuali sau i$aginari ai lui Aotie au dedus J$6+r+;ia de
o Mie a Ani din ast:el de teIte% Aotie l-a discernut 6e Antihrist. BLe$nul este deHa adunat 3i
:ocul este deHa a6rins.C
#u6+ ce a 6+r+sit Acade$ia% Aotie a devenit 7nv+;+tor la 3colile AleIander Nevschi%
unde a stat sub su6ravegherea Rectorului Inochentie.
,K&
Jn (*()% Aotie a acce6tat
650
Inochentie S$irnov D()*0-(*(.E. A se vedea $ai sus% nota 0).
168
tunderea 3i a :ost re6ede nu$it 7nv+;+tor de religie 7n a doua acade$ie $ilitar+.
,K(
Jn ti$6
ce cG$6ul vi2iunii sale s-a eItins% Aotie a continuat s+ adune $ateriale 6ole$ice% lecturi%
recitiri 3i revi2uirea unor c+r;i rebele noi ti6+rite% B7n s6ecial cele care erau $ani:est sau
secret revolu;ionare sau 6ier2+toare.C Asortarea 3i inventarul unor ast:el de c+r;i a :ost
$ai $ult divers 3i li6sit de unitate 3i a inclus c+r;i des6re $aterialis$ul engle2%
6ornogra@a :rance2+% :ranc$asonerie 3i $agie% @loso@a ger$an+% vr+Hitoriile lui oeh$e%
Stilling 3i Bc+r;i staniceC si$ilare% c+r;i Brevolu;ionare 3i rele%C c+r;i B$asonice viclene%C
lucr+rile acelui Beretic $asonC ARnelon 3i acea B:e$eie nebun+ :rance2+%C 4uFon 3i alte
lucr+ri ca 3i cele care Bar+tau 7nv+;+turile $etodi3tilor 3i ale Yuieti3tilor% adic+% cele ale
iacobinis$ului 3i ale @loso@ei care se ascund sub $asca cre3tinis$ului.C Aotie a r+$as
ne7ncre2+tor Bclerului nouC educatN Bnici un singur colaborator nu a :ost g+sit 6otrivitM to;i
au :ost 6reg+ti;i s+ 6un+ adev+rul la vGn2are.C
iblia rus+ 3i-a :+cut a6ari;ia 7n sensul acestui $od de abordare. Mai 7ntGi% Aotie i-a
atacat 6e $asoni. #u6+ cu$ s-a eI6ri$at el% Bcu riscul vie;ii $ele% a$ ac;ionat ca s+
contracare2 3esa#erul !ionului P!ionsc.i &estni"Q% Lab2in% loHele $asonice 3i ere2iile%
7ncercGnd s+ o6reasc+ r+s6Gndirea schis$elor lor.C Aotie a :ost corect cu 6rivire la $ai
$ulte lucruri% dar el a descris toate aceste e:ecte cu o intensitate isteric+ care $ai $ult
irita decGt convingea. <l 6oseda o anu$it+ sus6iciune eItatic+ care 7i des@gura
observa;iile lui acurate 6rin ad+ugirea unor tr+s+turi i$aginare 3i i$6erce6tibile.
Mitro6olitul Mihail l-a nu$it 6e Inochentie s+ 7l cal$e2e 6e Aotie. #ar Inochentie nu a
:+cut decGt s+ 7i cree2e $ai $ulte re$arci a$are des6re cursele diavolului. Mai tGr2iu
Aotie a scris o &ia PI.itieQ a lui Inochentie du6+ 6ro6ria lui 6+rere sau ;inGnd cont $ai
$ult de idealul lui i$aginar. Jn realitate% Inochentie a :ost $ult $ai subtil 3i 6ro:und% de3i
7i li6sea controlul de sine su@cent 3i r+bdarea.
Aotie a devenit 7n curGnd neascult+tor 6entru ca6ital+ 3i a :ost tri$is 7n Novgorod ca
3i stare; al M+n+stirii #erevianis% a6oi $+n+stiera S9ovoroda 3i 7n cele din ur$+
M+n+stirea Iurev% unde a sluHit ca arhi$andrit. Jn ti$6 ce se a?a la $+n+stirea Iurev% Aotie
a :or$at o rela;ie a6ro6iat+ cu contesa A. A. Orlova%
,K'
care s-a dovedit a @ un eveni$ent
decisiv 7n via;a sa. Prin Bcontesa Ana%C Aotie 3i-a 7nce6ut 6rietenia cu 6rin;ul 4oli;Gn 7n
ti$6ul acelora3i ani. Cores6onden;a lor% care a :ost 6+strat+% are un caracter cald 3i
sincer.
,K/
Jn Bautobiogra@aC lui% Aotie 73i rea$inte3te lungile 3i eItensivele lui conversa;ii
cu 4oli;Gn la casa contesei Orlova. Aceste conversa;ii durau uneori $ai $ult de nou+ ore
:+r+ 7ntreru6ere. Aotie accentuia2+ c+ 4oli;Gn 6lin de 6asiune a 7nce6ut s+ 7l iubeasc+ 3i a
:ost gata s+ 73i 7nde6lineasc+ toate dorin;e lui. SudecGnd du6+ scrisorile actuale ale lui
4oli;Gn% Aotie nu a eIagerat. <l a reu3it la un $o$ent dat s+ 7l recocilie2e 6e 4oli;Gn cu
Mitro6olitul Sera@$. 4oli;Gn a v+2ut 7n Aotie un alt S:Gnt Ioan Hrisosto$ 3i un Bstare
tGn+rC PvGrstnicQ. Jn acela3i ti$6% Aotie a :ost 6u;in 7nsetat. Aotie nu 3i-a ascuns 6ro6riile
senti$ente caldeN Btu 3i eu X a$Gndoi X sunt ca un tru6 3i su?et% o $inte 3i o ini$+M sunt
una @indc+ Hristos este 7n $iHlocul nostru.C
BRevoltaC a i2bugnit 7n (*'0. #u6+ cu$ 73i a$inte3te Ailaret% Brevolta 7$6otriva
Ministerului A:acerilor Religioase 3i 7$6otriva Societ+;ii iblice 3i traducerea S@ntelor
Scri6turi a :ost organi2at+ de oa$eni condu3i de interese 6ersonale% care nu nu$ai c+ au
651
Corul cadeilor sau acade$ia $ilitar+ a :ost stabilit 7n ()/( 6entru @ii nobili$ii. Prin (.&& au eIistau
dou+2eci de ast:el de 3coli $ilitare cu acest nu$e% studen;ii @ind de obicei @ de o@;eri.
652
Anna Ale9seevna Orlova-Ches$esns9aia D()*K-(*0*E% ne6oata singurei :avoritei Caterinei a II-a 4rigorie
Orlov 3i care a :ost o nobil+ eItre$ de bogat+. <a l-a ales 6e Aotie ca 3i B6+rintele ei duhovnicescC la s:atul
lui Inochentie S$irnov 3i a r+$as a6ro6iat+ de Aotie 6entru tot restul vie;ii. Un devotat evlavios al isericii
OrtodoIe% Orlova a donat $ilione de ruble la $ai $ulte $+n+stiri 3i biserici% care i-au asigurat in?uen;a la
7nal;ii de$nitari ecclesiastici. <a a :ost a6ro6iat+ de :a$ilia ;arului.
653
CA. B#va 6is\$a 9nia2iaC A. N. 4oli;Gn 9 Iur\evs9o$u ar9hi$adritu Aotiiu%C C.teniia v 3os"ov"om
obc.estve istorii i drevnosti rossis"i". ri 3os"ov"om universitete) (*,*% III% '/)-'/.M BKian2d A. N.
4oli;Gn i ar9hi$andrit Aotii v (*''-(*'K gg.%C Russ"aia !tarina) (**'% ')K-'.,.
169
7$6r+3tiat sus6iciuni eIagerate 3i $ali;ioase% dar au creat 3i calo$nii% s6erGnd s+ se
atrag+ al;ii oa$eni bineinten;iona;i la cau2a lor.C Rolul lui Ar9cheev
,K0
7n aceast+ intrig+
nu $ai are nevoie de elaborare. Pentru el intriga a 7nse$nat denun;are 3i $iHloacele
6entru al 7l scoate din autoritate 3i in?uen;+ a 7nse$nat o rena3tere 6uternic+ a leg+turilor
lui 6ersonale cu ;arul.
A6ari;ia c+r;ii lui 4ossner 0esre evan#.elia lui 3atei P2 Evan#.elii ot matfeiaQ 7n
traducere rus+ a sluHit ca 3i o oca2ie 3i 6reteIt 6entru o ac;iune decisiv+. !raducerea nu
6utea decGt s+ @e o scu2+% @indc+ cartea nu 6utea decGt s+ @e li6sit+ de distinc;ie din
$ultitudinea unor ast:el de lucr+ri edi@catoare 3i 6ietiste care au :ost 6ublicate atunci. #e
cGteva ori Aotie i-a scris scrisori entu2iaste ;arului% averti2Gndu-l de 6ericol. <l a :+cut a3a
cu cunoa3terea 3i convingerea c+ a :ost hirotonit 3i tri$is s+ $+rturiseasc+ 7n a6+rarea
unei biserici din 6+$Gntul natal. Un 7nger al #o$nului i-a :ost tri$is 7n #u$inica Aloriilor.
Jngerul% care i-a a6+rut 7ntr-un vis% ;inea 7n $Gn+ o carte cu scrisori largi care aveau
7nscrise 6e co6ert+N Baceast+ carte a :ost co$6us+ 6entru revolu;ie 3i 7n acest $o$ent
inten;ia ei este revolu;ia.C Cartea% din cGte s-a dovedit% a :ost 8n 1ndemn ctre oameni de
a urma 1nclinaiile luntrice ale du.ului lui Bristos*
,KK
Aotie de@ne3te idea 6ri$ar+ a
acesteui 6a$?et i$6ios 3i 7n3el+tor ca 3i Bun a6el la a6osta2ie de la credin;a 7n Hristos 3i
chea$+ la alterarea ordinii civile 7n toate 6+r;ile ei.C Singurul argu$ent care 6utea 6osibil
sub$ina sluHirea co$binat+ 7n ochii lui AleIandru I a :ost Brevolu;ia.C Aotie a s6us candid
c+N Bast:el de activit+;i 3i co$6loturi 6olitice au avut o in?uen;+ $ai $are asu6ra lui
PAleInadruQ decGt a :+cut bun+starea 7ntregii iserici.C Jn $od religios% AleIandru nu a
:ost cu ni$ic $ai radical decGt 4oli;Gn. Aotie a $+rturisit c+ Blocuind 7n acest ora3 $ai
$ult de o lun+ Hu$ate% l-a$ observat 7n tain+ 6e 4ossner 3i a$ 7nv+;at c+ el 6reg+tea o
revolu;ie 7n acele $in;i care au :ost aduse aici ca s+ 7nve;e. <l a :ost atGt de bine 6reg+tit
c+ ni$eni nu a 7ndr+2nit s+ 7l ating+M el a :ost che$at aici @indc+ ni$eni din clerul nostru
ortodoI nu a :ost g+sit ca6abil s+ :ac+ ast:el de sche$e.C Scrisorile lui Aotie au ridicat
interesul ;arului toc$ai din cau2a caracterului lor isteric a6ocali6tic. Consecvent% el a voit
s+ se 7ntGlneasc+ cu Aotie 6ersonal. <l s-a 7ntGlnit $ai 7ntGi cu $itro6olitul Sera@$. #u6+
audien;a lui cu AleIandru% Aotie l-a vi2itat de dou+ ori 6e 4oli;Gn 3i la a doua 7ntGlnire l-a
bleste$at 7n :a;+.
Aotie st+ 7n :a;a s@ntelor icoaneN o lu$Gnare arde% s@ntele taine ale lui Hristos sunt
7n :a;a lui% iblia este deschis+ Dla Iere$ia '/E. Prin;ul intr+ ca o bestie de 6rad+ DIere$ia
KM ,E% 7ntin2Gndu-3i $Gna 6entru binecuvGntare% vorbind ast:elN 7n cartea Taina crucii
PTainstvo "restaQ% ti6+rit+ sub su6ravegherea ta% este scrisN clericii sunt ni3te bestii 3i eu
Aotie un $e$bru al clericilor sunt un 6reot al lui #u$ne2eu% a3a c+ nu vreau s+ te
binecuvGnte2 3i ori3icu$ tu nu ai nevoie de aceasta. D<l i-a dat s+ citeasc+ Iere$ia '/E.
Prin;ul 4oli;Gn% a re:u2at s+ citeasc+ 3i a :ugit% dar Aotie a strigat du6+ 4oli;Gn 6rin u3a
6rin care a 6+r+sit altarulN dac+ nu te 6oc+ie3ti% vei intra 7n iad. Aceasta este versiunea lui
Aotie. Jn %ote PIaisc.iQ% Li39ov adaug+ c+N BAotie a strigat du6+ elM anate$a_ =ei @
conda$nat.C
654
AleIei Andreevici Ara9cheev D(),.-(*/0E a :ost unul dintre cei $ai a6ro6ia;i% de 7ncredere 3i constan;i
s:+tuitori ai lui AleIandru. AleIandru s-a 7ntGlnit cu el cGnd Ar9cheev sluHea 7n ar$ata 6rivat+ a lui Paul 7n
4atchina. CGnd Paul a devenit 7$6+rat el a :ost nu$it 3e:ul general 3i a :ost res6onsabil 6entru de2voltarea
artileriei 3i re:or$area ad$inistra;iei 3i antrenarea ar$atei. Sub AleIandru el a sluHit ca 3i Ministru de
R+2boi 3i ad$inistrator al coloniilor $ilitare 3i din ce AleIandru se 7ntorcea din ce 7n ce $ai $ult s6re
interese $istice 3i veghea din ce 7n ce $ai $ult ad$inistra;ia 2ilnic+ a i$6eriului% el a c+2ut 7n $Ginile
asistentului s+u e@cent% $uncitor dar adesea neru3inat 3i brutal. Prin anii (*'& singurul rival 6entru al lui
Ara9cheev 6entru :avorile ;arului a :ost 4oli;Gn 3i du6+ c+derea lui Ara9cheev a :ost :+r+ nici o 6roble$+ al
doilea 3i cel $ai 6uternic o$ 7n Rusia. Ori3icu$% cGnd AleIandru a $urit el s-a retras din sluHba guvernului.
655
&ozzvanie " c.elove"am o osledovanii vnutrennumu vlec.eniiu du".a 5.ristova) o lucrarea 6ietist+
:rance2+% tradus+ 7n rus+ 7n (*'. 3i 6ublicat+ 7n San9 Petersburg. !raduc+torul% I.I. Iastrebstov% a sluHit ca 3i
un secretar eIecutiv al Co$isiei 6entru 3colile ecclesiastice.
170
Jn aceia3i 2i% un decret a :ost dat care 7l eIila 6e 4ossner din ;ar+ 3i s-a dat ordin ca
traducerea rus+ a c+r;ii s+ @e ars+ de o autoritate 6ublic+. Mai $ult% traduc+torii 3i
cen2orii au :ost 6u3i sub arest. Aotie s-a te$ut $ult de $Gnia ;arului 6entru anate$a lui
7ndr+2nea;+% dar a continuat s+ 73i tri$it+ a6elurile cur;ii% inclusiv un B6lan 6entru
distrugerea RusieiC la :el ca 3i alte Bdirective 6entru distrugerea i$ediat+ a acestui 6lan
7ntr-un :el t+cut 3i reu3it.C Proble$a Societ+;ii biblice s-a ridicat cel $ai 6uternic.
BSocietatea biblic+ trebuie eli$inat+ sub 6reteItul c+ din $o$ent ce iblia a :ost ti6+rit+%
nu $ai era nevoie de ea.C Ministerul A:acerilor Religioase trebuia abolit 3i de$nitarii lui
6re2en;i li6si;i de alte dou+ 6osturi. Ko3elev
,K,
trebuia schi$bat% 4ossner eI$atriculat%
Aessler
,K)
tri$is 7n eIil 3i $etodi3tii sco3i a:ar+ sau cel 6u;in liderii lor. #in nou Aotie a
invocat ins6ira;ia divin+N B6ronia du$ne2eiasc+ nu desco6er+ c+ $ai trebuie :+cut ceva.
A$ 6rocla$at 6oruncile lui #u$ne2euM 7$6linirea lor de6inde de voi. Au trecut eIact
dois6re2ece ani din (*(' 6Gn+ 7n (*'0. #u$ne2eu l-a cucerit 6e Na6oleonul vi2ibil care a
cucerit Rusia. Prin 6ersoana ta las+-L 6e <l s+ 7l cucereasc+ 6e Na6oleonul duhovnicesc.C
Jn 2ile ur$+toare% Aotie i-a tri$is ;arului cGteva Ba$enin;+riC alar$ante. Se 6une la care o
Btain+C $are% 7n:rico3+toare 3i ilegal+% 6e care ;i-o desco6+r% tu cel 6uternic cu t+ria 3i
duhul lui #u$ne2eu.C Uelul a :ost 7$6linit 3i 6e (K $ai (*'0% 4oli;Gn a :ost eliberat%
sluHirea co$binat+ abolit+ 3i restul divi2iunilor de6arta$entale de $ai 7nainte restabilite.
!otu3i% 4oli;Gn nu a ie3it din gra;ie 3i nu 3i-a 6ierdut in?uen;a 6ersonal+% chair 3i du6+
$oartea lui AleIandru.
+trGnul a$iral Li39ov% B6e Hu$+tatele $ort Li39ov% a ie3it din uitare%C a :ost nu$it
$inistru la un Minister se6arat de <duca;ie. #e3i Li39ov nu a devenit Ministrul A:acerilor
Religioase% iner;ia a 6er6etuat 6olitica unei sluHiri co$binate% nu$ai ca 3i revers% c+ci el s-
a i$6licat 6ersistent 7n a:acerile sinodale. Li39ov nu a avut ni3te 6uncte de vedere
religioase 6recise. <l a :ost un liber gGnditor $oderat al secolului al o6tGs6re2ecelea% care
3i-a li$itat ra;ionalis$ul a:ar+ din considera;iile na;ionalo-6olitice. Chair 3i 6rieteni
a6ro6ia;i care erau bine dis6u3i :a;+ de el au $+rturisit c+ Li39ov sus;inea B6uncte de
vedere care se a6ro6iau% dac+ nu coincideau cu socinianis$ul.C
,K*
Aotie s-a re:erit la el
eva2ivN Bel a a6+rat iserica OrtodoI+ 7n $+sura 7n care 6oseda cuno3tin;e des6re ea.C
Aotie 3tia 6er:ect c+ rolul isericii 7ntr-un stat era de a @ un stGl6 3i un bastion 7$6otriva
rebeliunii 3i a revolu;iei. Li39ov a avut 6ro6riile lui o6inii strice des6re traducerea biblic+.
Idea traducerii ibliei 6+rea cea $ai nebun+ dintre ere2ii% de3i $ai 6resus de orice o
Bere2ie literar+%C du6+ 7n;elea6ta :ra2+ a lui Sverbeev.
,K.
Li39ov nega 7nse3i eIisten;a
li$bii ruse3ti. B#e3i era ceva distinct%C ar @ s6us el 6er6leI. BLi$ba noastr+ slav+ 3i cea
ruseasc+ este una 3i aceia3i% di:eren;iat+ nu$ai de li$ba de sus 3i de vorbirea co$un+.C
Aceasta a :ost te2a 6ri$ar+ religioso-@los@c+ a lui Li39ov. Rusa literar+ 3i cea colocvial+
din 6unctul s+u de vedere 3i din 7n;elegerea lui este Bnu$ai dialectul oa$enilor obi3nui;iC
din cadrul unei li$bi slavono-ruse3ti. B#e ce este li$ba rus+ divor;at+ de slavon+O Un vis%
o ghicitoare_... Nu este ciudat s+ a@r$+$ eIisten;a unei li$bi care nu con;ine un singur
cuvGntOC LeIiconul este unul 3i acela3i 6entru a$bele stiluri 3i dialecte. BPrin salvon+ nu
vre$ s+ s6une$ ni$ic $ai $ult decGt c+ acel li$baH care este $ai 7nalt decGt cel colocvial
656
A se vedea $ai sus nota ('.
657
Igna;ius Aurelius Aessler D()K,-(*/.E% 6ro:esor la Lvov care a venit 7n scaunul de li$bi estice 3i @loso@e la
Acade$ia din San9 Petersburg 7n (*&.% a :ost eIilat 7n Saratov din cau2a ateis$ului 7n (*(&. Aici a lucrat ca
3i su6raintendent 6entru consistoriile 6rotestante din Sudul Rusiei 6Gn+ s-a 7ntors 7n (*// ca 3i 3e:ul
consistoriilor luterane din toat+ Rusia. Aessler a l+sat $ai $ulte lucr+ri% inclusiv tratate lingvistice% dra$e%
nuvele 3i alte lucr+ri $istice 3i teologice.
658
Scriitorii ru3i s-au re:erit :recvent la to;i cei care negau divinitatea lui Iisus Hristos ca 3i la socinieni sau
ucenicii $i3c+rii antitrinitare 7nte$eiat+ de Laelius 3i Aaustus Socinus 7n Italia 7n secolul al
3a6tes6re2ecelea. Aceast+ sect+ a :ost 6uternic+ 7n Polonia 3i Rusia de vest.
659
#$itrii Nicolaevici Sverbeev D()..-(*),E% un nobil din regiunea Novgorod% a l+sat ni3te $e$orii
interesante des6re aceast+ 6erioad+% Iaisc.i 0mitriiia %i"olaevic.a !verbeeva DMoscova% (*..E.
171
3i care consecvent% 6oate @ 7nv+;at nu$ai 6rin citireM este li$ba literar+ $+rea;+%
educativ+.C
Jn anali2a @nal+% Li39ov a distins 7ntre cele dou+ li$biN Bli$ba credin;eiC 3i Bli$ba
6ati$ilorC sau ca s+ ne eI6ri$+$ 7ntr-un :el di:erit% Bli$ba isericiiC 3i Bli$ba teatrului.C
!raducerile biblice i-au a6+rut ca 3i o Btrans6o2i;ieC a CuvGntului lui #u$ne2eu :a;+ de
dialectul $+re; 3i de$n al acelui li$baH de stil Hosnic al 6ati$ilor 3i al teatrului. <l a cre2ut
c+ un ast:el de 6as a :ost :+cut cu sco6ul de a discredita deliberat iblia 3i de aici
7ncurc+tura asu6ra Bobserv+rii OrtodoIiei 7ntr-un stil literar.C <l a considerat traducerea
:+cut+ 7n grab+M Baruncat+ 6entru cG;iva studen;i de la Acade$ie cu instruc;ii ca s+ @e
:+cut+ cGt $ai curGnd 6osibil.C !raducerea rus+ 6leac+ de la slavona isericii 3i a aruncat
o u$br+ 6e teIt care a devenit :a$iliar 3i a :ost cinstit de :olosin;a isericii 3i care 6rin
ur$are a sub$inat 7ncrederea 7n el. BMGndria unui $onah PAilaretQ sau a unui l+ud+ros
educat s6uneN ast:el este 7n ebraic+. <i bine% cine $+ v-a convinge c+ el cunoa3te :or;a
de6lin+ a unui ast:el de li$baH atGt de 6u;in cunoscut% scris cu atGt de $ult ti$6 7n ur$+OC
#estul de :recvent Li39ov vorbe3te de slavon+ ca 3i cu$ slavona a :ost li$ba original+ a
S@ntelor Scri6turi.C Cu$ 7ndr+2nesc ei s+ altere2e cuvinte care se consider+ c+ ias+ din
gura lui #u$ne2euOC
Li39ov nu a :ost singur 7n aceste re?ec;ii @lologico-religioase. #estul de ciudat%
6entru ni3te $otive si$ilare% S6eranschi s-a o6us co$6let traducerilor ruse3ti ale ibliei.
Li$ba Boa$enilor obi3nui;iC i se 6+rea $ai 6u;in eI6resiv+ 3i 6recis+. Nu era $ai bine ca
to;i s+ 7nve;e slavon+O S6eranschi 3i-a s:+tuit @ica s+ :oloseasc+ traduceri engle2e% nu
ruse3ti% atunci cGnd s-a 7ntGlnit cu 6asaHe di@cile. Mul;i al;ii s-au 7$6+rt+3it de aceast+
o6inie.
,,&
Li39ov a detectat o sche$+ 7n $od s6ecial sinistr+ 7n 6ublicarea Pentateuhului
Bse6arat de 6ro:e;i.C Jn ti$6 ce de :a6t% Pentateuhul a re6re2entat 6ri$ul volu$ al unei
iblii ruse3ti co$6lete 3i a :ost 6l+nuit 6entru 6ublicare $ai 7nainte de reu3ita volu$elor
cu sco6ul de a ter$ina lucrarea $ai re6ede. Li39ov a sus6ectat c+ aceast+ 6ublica;ie
se6arat+ a :ost conce6ut+ 3i eIecutat+ cu sco6ul de a gr+bii oa$enii obi3nui;i s+ 6ice 7n
bra;ele ere2iei $olocane sau 6ur 3i si$6lu 7n iudais$. Putea cineva s+ nu 7n;eleag+ legea
$o2aic+ literal% 7n s6ecial ;inerea SabatuluiO ... Nu trebuiau ad+ugate 3i ni3te cali@c+ri
6entru ca toate acestea s+ @e eI6licate @gurativ 3i ca 3i u$bre ale trecutuluiO Cu
sus;inerea $itro6olitului Sera@$% Li39ov a reu3it s+ aib+ ars Pentateuhul rus la :abrica de
c+r+$i2i din M+n+stirea AleIander Nevschi. Subsecvent% Ailaret al Kievului
,,(
nu 3i-a 6utut
rea$intii de aceast+ distrugere a S@ntelor Scri6turi :+r+ un tre$urat teribil.
Li39ov nu a cre2ut c+ este necesar s+ distribuie iblia 6rintre laici 3i 7ntre oa$eni 7n
general. BNu v-a devenii aceast+ nevoie i$aginar+% 6rin cererea se$ni@ca;iei S@ntelor
Scri6turi% o ere2ie 3i o schis$+OC Nu v-a @ ibliei 7nHosit+ 6rin :a6tul c+ o vor avea @ecare
acas+O BCe 6oate re2ulta din aceastaO... Se v-a eItinde o su$+ larg+ cu sco6ul ca
<vaghelia% care 6Gn+ acu$ era 6rivit+ cu sole$nitate% s+ su:ere o 6ierdere a i$6ortan;ei
ei% s+ @e 6+tat+% aruncat+ sub b+nci sau s+ @e :olosit+ ca 3i o hGrtie de 7$6achetat 6entru
bunurile gos6od+riilor 3i s+ nu $ai aib+ abilitatea de a ac;iona asu6ra $in;ii u$ane $ai
$ult decGt asu6ra ini$ii.C Li39ov a scris $ult $ai e$:atic c+ aceast+ citire a C+r;ilor
S@nte ;inte3te s+ distrug+ adev+rata credin;+% s+ ru6+ terenul $a$+ 3i s+ cree2e greve 3i
rebeliune. <l credea c+ Societatea iblic+ 3i revolu;iile sunt si$ilare.
660
#e eIe$6lu% baronul dece$nrist Ivan Lteingel% care sa- re:erit la iblia rus+% a scris c+ B7ncrederea 7ntr-un
din aceste c+r;i sacre citit+ 7n iseric+ este subesti$at+.C PNota autoruluiQ.
661
Ailaret A$@teatrov D()).-(*K)E a :ost ca6ul M+n+stirii =olo9ala$s9 7n San9 Petersburg% ins6ector 3i
rector al Acade$iei San9 Petersburg din (*(/. Jn ace3ti ani el a 6artici6at la activit+;ile Societ+;ii iblice
ruse3ti. Jn (*() el a $ers la Acade$ia Moscova ca 3i rector 3i a :ost nu$it 7n di:erite sacune e6isco6ale
6Gn+ cGnd a devenit $itro6olit de Kiev 7n (*/). A se vdea $ai Hos% 66. 'K,-'K*.
172
Jn $od destul de constant% Li39ov a obiectat traducerii ibliei 7n alte li$bi ca turca
3i t+tara% c+ci cine nu ar 6utea voci:era 7n :a;a @delit+;ii traduceriiO Lui Li39ov i-a :ost :ric+
de co$entariile la iblie. Cine v-a eI6lica Scri6turile atunci cGnd ele vor @ atGt de $ult
distribuite 3i atGt de u3or accesibileO
A+r+ inter6retatori 3i 6redicatori cali@ca;i% care v-a @ e:ectul atunci cGnd nu$ere
largi de iblii 3i c+r;i se6arate au :ost dise$inateO Jn $iHlocul unei ast:el de neveri@cat D3i
s-ar $ai 6utea s6une universalE 6oto6 de c+r;i ale S@ntelor Scri6turi% unde v-a $ai 7nc+6ea
loc 6entru 7nv+;+turile A6ostolice% 6racticile 3i obiceiurile isericiiO Jntr-un cuvGnt% 6entru
tot restul care a sluHit ca 3i un bastion 6entru OrtodoIieO... !oate aceste lucruri vor @ date
Hos% 2drobite 3i c+lcate sub 6icior.
Si$ilar% Li39ov a v+2ut 6ublicarea Cate.ismului ca 3i o intrig+ 7ndr+2nea;+. #e ce s+
ti6+ri$ atGtea co6ii% dac+ nu 7$6+rt+3i$ o credin;+ necurat+O DAu :ost ti6+rite un total de
(*%&&& de co6iiE. #in nou% $ai $ult decGt orice% li$ba rus+ i-a 7ns6+i$Gntat 6e ru3i dar
$ai $ult de orice l-a 7ns6+i$Gntat 6e Li39ov. B#in cGte se 6are 7n c+r;ile religioase nu
trebuiau s+ @e rug+ciuni ca 3i BCred 7ntr-unul #u$ne2euC 3i Pater noster trans6use 7n
dialectul obi3nuit. Cate.ismul con;inea teIte scri6turistice 7n rus+.
Catehis$ul co$6us de Ailaret Do datorie 7ncredin;at+ $itro6olitului MihailE a :ost
declarat 7n (*'/ cu a6robarea S:Gntului Sinod 3i 6rintr-o directiv+ i$6erial+. BLa cererea
Ministerului <duca;iei%C 7nso;it de :olosirea nu$elui J$6+ratului% Cate.ismul a :ost scos
din vGn2are la @nele lui (*'0. Ailaret a 6rotestat 7$6otriva acestei $uta;ii 3i a ridicat
deschis 6roble$a des6re OrtodoIie. B#ac+ OrtodoIia Cate.ismului) atGt de sole$n
con@r$at+ de S:Gntul Sinod% este 7n 7ndoial+% atunci nu v-a @ re6robabil+ 7nse3i OrtodoIia
S:Gntului SinodO Jn re6lic+% Mitro6olitul Sera@$ a insistat ca 6roble$a OrtodoIiei s+ nu @
ridicat+ 3i c+ nu a eIistat nici o dis6ut+ cu 6rivire la acest subiect. Cate.ismul a :ost
sus6endat toc$ai din cau2a li$bii teItelor biblice 3i a Brug+ciunilor.C Sera@$% cu o
anu$it+ li6s+ de ingenio2itate% a 6urces 2icGndN
Ba;i 6utea 7ntreba de ce li$ba rus+ nu ar avea nici un loc 7n Cate.ism) 7n s6ecial 7n
:or$a sa abreviat+ inten;ionat+ 6entru tinerii co6ii care nu sunt deloc :a$iliari cu slavona
3i 6rin ur$are inca6abili de a 7n;elege adev+rurile credin;ei eI6use 6entru ei 7n acest
li$baH% atunci cGnd rusa% a :ost re;inut+ 7n c+r;ile sacre ale Noului !esta$ent 3i 7n Psal$i.
La aceasta 3i la $ai $ulte 7ntreb+ri care ar 6utea @ 6use 7n leg+tur+ cu ea% nu v+ 6ot o:erii
un r+s6uns satis:+c+tor. S6er ca ti$6ul s+ v+ eI6lice ceea ce acu$ 6are 7nnourat. Jn
o6inia $ea% v-a venii 3i acea vre$e...C
R+s6unsul lui Sera@$ 6utea se$ni@ca c+ el @e c+ nu a 6artici6at 6ersonal 3i activ 7n
noul curs de eveni$ente sau c+ aceast+ inconsisten;+ a6arent+ 6utea @ re6ede de6+3it+
6rin eItinderea interdic;iei de a include atGt traducerea rus+ a Noului !esta$ent cGt 3i
Societatea biblic+. Jn orice ca2% Sera@$ a $in;it 6ur 3i si$6lu cGnd a negat c+ OrtodoIia
Cate.ismului a :ost 6us+ la 7ndoial+. Aotie e$:atic 3i 6ublic l-a denun;at ca eretic%
co$6arGndu-l cu un Bcanal de a6+C 3i a contrastat ne:avorabil Cate.ismul cu ni3te
3rturisiri ortodo,e $ai vechi ale lui Petru Movil+.
,,'
Cate.ismul a devenit subiectul
eIa$in+rii% dac+ nu o@cial% cel 6u;in din o@ciu. A6arent 6reotul I.S. Kochetov D().&-(*K0E%
un candidat la un grad $ai 7nalt% care a absolvit 7n 6ri$a clas+ a Acade$iei re:or$ate din
San9 Petersburg 3i 7n acela3i ti$6 un 7nv+;+tor de religie la liceul Uars9oe Selo% a :ost
7ncredin;at cu revi2uirea. <valuarea lui% care a :ost elaborat+ ra6id% nu a :avori2at
catehis$ul. Koechetov a :ost $ult $ai interesat de 6roble$e de li$baH 3i teologie. Ca 3i
662
Incidental% 3rturisirea ortodo, a trecut 6rintr-o nou+ traducere toc$ai 7n acel $o$ent. Prin;ul S.A.
Lirinschi-Li9h$atov Dla scurt ti$6 du6+ ce iero$onahul Aniti9ha 3i un 6rietent 6erosnal a6ro6iat al lui AotieE
a su6ravegheat lucrarea. !arducerea a :ost ;inut+ sub cen2ura religioas+ a co$itetului la reco$andarea
6+rintelui 4herasi$ Pavschi.
173
@lolog% el a sluHit ca 3i $e$bru al Acade$iei Ruse3ti% 7nce6Gnd din (*'*. Mai tGr2iu a
devenit $e$bru de6lin.
,,/

Mitro6olitul <vghenie%
,,0
care recent a :ost che$at s+ 6artici6e la 3edin;ele S:Gntului
Sinod 3i-a $en;inut o atitudine critic+ :a;+ de Cate.ism* Succesorul lui Ailaret la !ver 3i
Iaroslavl% Si$eon KrFlov-Platonov%
,,K
a conda$nat 6lin de ur+ Cate.ismul ca @ind Bun
6a$?et $i2erabil%C care con;inea 7nv+;+turi ne$aiau2ite 3i o Binsolen;+ de nesu:erit.C Jn
orice ca2% o edi;ie revi2uit+ a Cate.imului a recirculat nu$ai du6+ o re-eIa$inare griHulie
a tuturor teItelor 3i citatelor biblice% care includea B6re2entarea lor $ai $ult 7n dialectul
slav decGt 7n cel rusesc.C Chiar 3i li$baHul eI6unerii a :ost ada6tat deliberat sau :+cut $ai
a6ro6iat de slavon+. Ori3icu$% 7n acel $o$ent au :ost :+cute nu$ai ni3te schi$b+ri
nese$ni@cative.
Li39ov a ob;inut 6er$isiunea 7$6+ratului AleIandru de a inter2ice traducerile ibliei
la :el de bine ca 3i 7nchiderea Societ+;ii biblice. <l a :ost ca6abil s+ o:ere anu$ite $otive
3i al;ii i-au :ost sugera;i de 2elo;i cu$ ar @ M. Magni;chi
,,,
3i A.A. Pavlov
,,)
Dcare a lucrat
7n biroul Su6ra Procu6arorului S:Gntului SinodE. Aotie l-a descris 6e Pavlov ca 3i un Bbrav
r+2boinic din (*'0.C Mitro6olitul Sera@$ a ac;ionat una cu Li39ov. !otu3i% Sera@$ a
ac;ionat la sugestie. Un o$ ti$id% lui 7i Bli6sea o su@cent+ claritate a $in;iiC 6entru a
distinge 7ntre un entut2ias$ res6onsabil 3i 7ntre alte sus6iciuni 7n $iHlocul unor curente
7ncruci3ate de ru$ori 3i :rici. L+sat singur% Aotie a insistat nu$ai 6e eliberarea
BsluHitorului orb.C !ot restul $otivelor au :ost sugerate sau chiar i$6use asu6ra lui. La un
$o$ent dat Sera@$ a studiat la Se$inarul din Novi9ov 3i a :ost un $e$bru activ al
Societ+;ii biblice% ca arhie6isco6 de Mins9 3i $ai a6oi ca $itro6olit de Moscova. Adesea el
a sus;inut cuvGnt+ri 6line de 6atos 7n 7ntGlnirile Societ+;ii iblice Ruse3ti. !otu3i%
senti$entele lui s-au schi$bat cGnd a :ost trans:erat 7n San9 Petersburg. A ru6t i$ediat
rela;ia cu 4oli;Gn. #u6+ scoaterea din o@ciu a lui 4oli;Gn% Mitro6olitul Sera@$% ca 3i
6re3edintele Societ+;ii iblice a 7nce6ut s+ i$6un+ 7$6+ratului AleIandru abolirea 3i
7nchiderea Societ+;ii biblice 3i trans:erarea a:acerilor% 6ro6riet+;ii 3i traducerilor 3i
6roiectelor S:Gntului Sinod.
663
Koechetov $ai tGr2iu devenit su6eriorul Catedralei S@n;ii Petru 3i Pavel. C:. eseului s+u 0esre efectele
dezastroase a arialitii limbilor strine P2 a#ubn7". sledstviia". ristrastiia " inostrann7m iaz7"amQ%
scris+ 7n duhul lui Li39ov% care a ob;inut o 7$6linire 6entru Kochetov 7n Acade$ia Rus+. PNota autoruluiQ.
664
<vghnie ol9hovitinov. A se vedea ca6itolul I=% nota (&/.
665
Si$eon Chirilov Platonov D()))-(*'0E a 6redat :rance2+ 3i 6oetic+ al Se$inarul S:Gnta !rei$e din
Moscova 3i retoric+ la Acade$ia din Moscova% unde a devenit $ai tGr2iu rector. Jn (*(, a :ost hirotonit
e6isco6 de !ula 3i a ur$at la Chernigov D(*(*E% !vr D(*'&E 3i Iaroslavl D(*'(E. <l a 6redat la Acade$ia din
San9 Petersburg.
666
Mihail Leontevici Magni;chi D())*-(*'0E a :ost un o@cial guverna$ental o6ortunist care a intrat 7n :rontul
unui atac obscuratinst asu6ra siste$ului educa;ional din Rusia. Mai de vre$e 7n do$nia lui AlenIadru el a
sluHit 7n g+r2ile PreobranHens9oi 3i 7n Ministerul A:acerilor <Iterne. Aiind activ 7n Aranc$asonerie 3i 7n
Minsiterul A:acerilor <Iterne din Hurul lui S6eraschi% el a aHuns 7n di2gra;iile lui S6eraschi 3i a :ost eIilat 7n
(*(' 7n =ologda. Aici a aHuns 7n ad$inistra;ia 6rovincial+ 3i 7n (*(* a devenit guvernator de Si$bris9. A6oi a
7nce6ut s+ scrie scrisori 6rin care a atacat siste$ul 3colar 3i loHele $asonice. Jn (*(. a :ost nu$it ca s+
investighe2e Universitatea din Ka2an 3i a devenit celebru 6este noa6te cu o eI6unere sen2a;ional+ a
@loso@ei revolu;ionare 3i a ilu$inis$ului 6e care 6retindea c+ era 6redat acolo de 6ro:esorii unei Balian;e
dr+ce3ti.C Jn ur$+torul an a :ost nu$it ca6ul Universit+;ii din Ka2an 6e care a re:or$at-o 7n con:or$itate cu
6rinci6iile BS@ntei Alian;e%C und @loso@a a :ost 6rinci6ala lui atrac;ie. A venit 7na6oi 7n San9 Petrsburg 3i s-a
aliat 7$6otriva cu Ar9haeev% Li39ov 3i Aotie 7$6otriva lui 4oli;Gn 3i a Societ+;ii iblice. Jn (*', Magni;chi a
:ost acu2at c+ a6ar;inea Ilu$ina;ilor 3i a :ost eIilat 7n <stonia.
667
Pavolov a :ost un o@;er de cavalerie o6ortunist care a de;inut 3i a 6ierdut cGteva 6o2i;ii 7n guvern. Jn (*'/
el s-a insitgat di$6reun+ cu Su6ra Procuratorul Me3cherschi 3i du6+ ce a 6ri$it o nu$ire la biroul lui s-a
al+turat re6ede :or;elor lui Ara9cheev 3i Aotie. Jn anul ur$+tor i s-a o:erit un loc 7n Co$osia Lcolilor
<cclesiale. Jn (*') Nicolae I l-a 6us 7n retragere.
174
Ast:el de cereri nu au :ost reali2are re6ede% a6+rGnd nu$ai $ai tG2iu sub 6roas6+tul
i$6act al revoltei dece$briste%
,,*
res6onsabilitatea 6entru care Li39ov i-a conda$nat 6e
B$istici.C #ecretul din (' a6rilie (*', 6rin care se 7nchidea Societatea biblic+ a con;inut o
cali@ca;ie i$6ortant+N Bsanc;ione2 vGn2area continu+ la 6re;ul stabilit 6entru cei care
doresc c+r;ile S@ntelor Scri6turi care au :ost deHa 6ublicate de Societatea biblic+ 7n rus+%
slavon+ 3i alte li$bi vorbite de locuitorii I$6eriuluiC sub Nicolae I
,,.
Jn 6ractic+%
6ublica;iile Societ+;ilor biblice au :ost scoase din circula;ie 3i nu$ai co$itelele interesate
cu 7nchisorile au :ost interesate de a o:erii traduceri ruse3ti ale Noului !esta$ent
eIila;ilor 3i 6ri2onierilor din stocurile lor.
#estul de ciudat% 7n (*'*% 6rin;ul K.K. Liven% su6erintendentul de $ai 7nainte 7n
#or6at 3i o @gur+ in?uent+ 3i 6roe$inent+ 7n Societatea biblic+ de $ai 7nainte% l-a 7nlocuit
6e Li39ov ca 3i Ministru al <duca;iei. Mai tG2iu% 7n (*/'% el a devenit ca6ul nou n+scutei
Societ+;i iblice ger$ane. Prin;ul Liven a a6ar;inut Ara;ilor Moravieni. BUneori un o@cial
tri$is de undeva cu o $isiune ra6id+ 7l 6ri$ea 7n sala de 6ri$ire 7n :a;a tuturor% cGntGnd
tare 6sal$ii. JntorcGndu-se la un o@cial% el 7l asculta% dar :+r+ s+ r+s6und+ continua
668
Jn ti$6ul r+2boaielor na6oleonice $ul;i o@;ei tineri nobili s-au uitat 7n s6re vestul <uro6ei. <i s-au 7ntors
cu noi idei sociale 3i 6olitice 3i cu dorin;a de a aduce Rusia 7n ra2a de activitate a civili2a;iei euro6ene 6rin
i$6le$entarea unor noi idei. JncuraHa;i de un liberalis$ ti$6uriu ai do$niei lui AleIandru cG;iva tineri
o@;eri ai g+r2ilor 7n (*(, au :or$at o Uniune a MGntuirii P!oiuz saseniiaQ% a c+rui sco6 general a :ost de a
aduce% 6rin $iHloace revolu;ionare dac+ era necesar% un guvern constitu;ional 3i s:Gr3itul iob+giei din Rusia.
Aceast+ Societate a :ost reorgani2at+ 7n (*() 7n Uniunea un+s+t+rii Psoiuz bla#odenstviiaQ% dar a :ost
di2olvat+ 7n (*'& din cau2a :ricii o6resiunii guverna$entale. Me$brii acestui gru6% 7n $are 6arte o@;eri ai
4+r2ilor I$6eriale cu un statut social 7nalt% s-au antrenat 7n organi2a;ii secrete 3i 7n tehnici cons6ira;ionale
3i 6rin asocia;ie $ul;i dintre ei au :ost condu3i de Ni9ita Muraev% Prin;ul <. Obolenschi% Prin;ul Serghei
!rube;9oi 3i regretatul 6oet K. RFleevM organi2a;ia sudic+ s-a astrGns 7n Hurul lui Pavel Pestel. Mi3carea a
cG3tigat si$6ati2atori 3i s-au discutat 6lanuri 6entru o 6reluare revolu;ionar+ asu6ra guvernului. CGnd
AleIandru I a $urit dintr-o dat+ 7n (. noie$brie (*'K% consi6ratorii s-au decis s+ ac;ione2e. Jn acel $o$ent
guvernul se ?a 7ntr-un stadiu de con:u2ie. Ur$+torul 7n linie la tron era din cGte se 6resu6unea :ratele lui
AleIandru% Constantin. <l s-a c+s+torit cu o contes+ 6olone2+ 3i a renun;at 7n secret la dre6turile lui de
succsiune 3i 7ntr-un $ani:est ne6ublicat din (*'/ :ratele ur$+tor% Nicolae a :ost nu$it $o3tenitorul a6arent.
Jn s+6t+$Gna con:u2+ de du6+ $oartea lui AleIandru% dar totu3i% Nicolae a :ost nesigur de sus;inerea lui 3i
de :rica de a nu a6+rea ca 3i un u2ur6ator el 3i-a l+sat to;i asocia;ii 6entru a 73i 6rocla$a loialitatea :a;+ de
noul 7$6+rat Constatin. Jntre ti$6 7n =ar3ovia Constantin Hura 6re:erin;+ :a;+ de Nicolae. Acesta 7n cele din
ur$+ a acce6tat totul 7n (0 dece$brie 3i 6o6ula;ei i-a :ost sugerat+ cu discre;ie s+ de6un+ un Hur+$Gnt
tradi;ional :a;+ de noul suveran. Jn acea 2i a6roIi$ativ /%&&& de solda;i% condu3i de cons6iratorii de la San9
Petersburg% s-au adunat 7n 6ia;a Senatului 3i au re:u2at s+ de6un+ Hur+$Gntul% cerGndu-l 6e BConstatin...C
care avea o re6uta;ie nete$eiat+ de binevoin;+ 3i liberalis$% B... 3i o Constitu;ie.C <i au a3te6tat ca restul
ar$atei s+ li se al+ture% dar 7n loc de a se :ace cereri ca Mitro6olitul Sera@$ 3i $arele duce Mihail s+ se
dis6erse2e% au :ost lovi;i de tru6e loiale lui Nicolae 3i care au :ost i$ediat aresta;i. Jn trei s+6tG$Gni
$e$brii din sud ai cons6ira;iei au :ost asalta;i de tru6ele de sud loiale lui Nicoale 3i aresta;i i$ediat. O
co$isie s6ecial+ a :ost stabilit+ 6entru a 7i 7ncerca 6e Bdece$bri3tiC 3i cinci au :ost s6Gn2ura;i% 7n ti$6 ce /(
au :ost eIila;i 6er$anent 7n Siberia 7n ti$6 ce altor *K le-au :ost o:eri;i ni3te ter$ieni $ai $ici de eIil.
669
Nicolae D().,-(*KKE% al treilea @u al lui Pavel% a devenit ;ar 7n (*'K 7n ti$6ul revoltei dece$briste. Un
iubitor al disci6linei de barac+ 3i un credincios 7ntr-un autoritanis$ autocratic% el 3i-a su$at o direc;ie
6ersonal+ asu6ra guvernului la un nivel care nu a $ai :ost v+2ut 7n Rusia din ti$6ul lui Petru cel Mare.
#o$nia lui a :ost $artor+ a unei $ari eI6ansiuni a birocra;iei guvernului% re6resiunea disensioni3tilor 3i un
acut sens al cen2urii% 6recu$ 3i cre3terea Cancelariei I$6eriale% care $ai 7nainte a :ost un de6arta$ent
relativ nese$ni@cativ% 7ntr-o structur+ i$ens+ cu 6atru sec;iuni co$6rehensive. Proble$ele i$6ortante ale
statului au :ost trans:erate de la di:erite $inistere la cancelarie% ceea ce a dus la su6ravegherea 6ersonal+ a
lui Nicolae asu6ra i$e6riului s+u. A treia sec;iune a cancelariei% 6oli;ia 6olitic+% a devenit un celebru
instru$ent de re6resiune. A$bele 3coli 3i iseirca au :ost :olosite ca s+ nutreasc+ idealul unei BNa;ionalit+;i
O@ciale%C su$ari2at+ 7n :ra2a lui Uvarov BOrtodoIie% Autocra;ie 3i Na;ionalitate.C Jn a:acerile str+ine%
interesele ruse3ti :a;+ de sud au continuat 3i Nicolae a revi2uit 6oli;ele lui AleIandru de a nu intervenii 7n
revolu;ia greac+ $ergGnd la r+2boi cu !urcia 3i :or;Gndu-l 6e Sultan% 7n tratatul din (*'. de la Adriano6ole%
s+ recunoasc+ un guvern stabil local 7n 4recia. Poli;ele eI6ansioniste ale Rusiei au 6us-o 6e un curs al
coali;iei cu interersele Angliei 3i a Aran;ei% ceea ce a re2ultat 7n R+2boilul din Cri$ea% care 7nc+ $ai dura
cGnd Nicolae a $urit 7n (*KK.
175
liturghiaC D=iegelE. Livel era un ger$an 3i un 6rotestant 3i Societatea iblic+ 4er$an+ a
:ost cea care a :ost restaurat+. !otu3i% ca 3i Ministru al <duca;iei% el a :ost che$at s+
ad$inistre2e tot i$6eriul. Jn orice ca2% 7n acele vre$uri% Bvi2iunile guvernului s-au
schi$bat din nou.C
VII
7ntoarcerea la scolasticism
BRevoltaC din (*'0 nu a :ost direc;ionat+ 7$6otriva Societ+;ii iblice% ci 7$6otriva
7ntregii Bnoii ordini.C Ailaret al Moscovei a de@nit corect sco6ul BrevolteiC ca 3i o
B7ntoarcere la vre$ea scolasticis$ului.C !otu3i% 6rinci6alul a6+r+tor al noii ordini 7n ace3ti
ani s-a dovedit a nu @ altul decGt Ailaret.
Ailaret D()*'-(*,)E a avut o via;+ lung+% care a 7nce6ut literal de la aneIarea
Cri$eii la BMarile Re:or$e.C <l a :ost un o$ al e6ocii aleIandrine. A :ost n+scut 7n
ador$ita 3i uitata Kolo$na 3i a studiat 7ntr-un se$inar 6re-re:or$at unde studen;ii erau
7nv+;a;i 7n latin+ din $anuale latine. La $+n+stirea se$inar S:Gnta !rei$e% unde 3i-a
ter$inat studiile 3i a devenit 7nv+;+tor% duhul scolasticis$ului 6rotestant era atenuat 3i
$oderat de s6ulberarea acelui 6ietis$ bisericesc atGt de ti6ic eIe$6li@cat 7n $itro6olitul
Platon Lev3in.
,)&

Arhi$andritul <vgra: DMu2alevschi-PlatonovE% rectorul% 6reda din teIte 6rotestante.
Ailaret 73i aduce a$inte c+ B<vgra: dese$na anu$ite 6asaHe care s+ @e co6iate din
Hollatius.C
,)(
Lec;iile au constat din traducerea 3i co$entarea acestor 6asaHe dictate.
BAcele doctrine 6e care ortodoc3ii 3i 6rotestan;ii le au 7n co$un% cu$ ar @ S:Gnta !rei$e%
R+scu$6+rarea 3i altele au :ost studiate siste$atic% dar altele% de eIe$6lu doctrina
isericii% nu au :ost citite deloc. <vgra: eIe$6li@c+ o genera;ie 7n tran2i;ie. <l iubea
inter6ret+ri $istice ale ibliei 3i a devenit destul de ins6irat de ast:el de eI6lica;ii.
BJ$6+r+;ia lui #u$ne2eu nu este con;inut+ 7ntr-un cuvGnt% ci 7n t+rie.C <l a 7ncercat o
tran2i;ie 7n instruc;ia li$bii ruse3ti. Subsecvent el a sluHit ca 3i rector al Acade$iei
!eologice Re:or$ate% dar a $urit la scurt+ vre$e du6+ ce a :ost nu$it. Ailaret nu l-a
Hudecat 6rea as6ru cGnd a s6us c+ Bun 7nv+;+tor neeI6eri$entat ne-a instruit 7n teologie%
dar el a :+cut aceasta cu o $are dedica;ie.C
A$intirile 6ersonale ale lui Ailaret ale unui se$inar B6re-re:or$atC au :ost 7n
7ntregi$e negative. BCe era acolo de ad$iratOC la o ast:el de 3coal+. Ailaret nu o dobGndit
decGt o cunoa3tere str+lucit+ a li$bilor clasice 3i 6reg+tire s+n+toas+ 7n stilistic+ 3i
@lologie. Ca 3i o consecin;+ el cuno3tea li$bile antice $ai bine decGt 6e cele $oderne 3i
nu a studiat niciodat+ ger$an+. Pentru restul% el 3i-a 6utut $ul;u$ii talentele 6ersonale 3i
s-a dedicat la $unca grea. Ast:el% 7ntr-un anu$it sens% au eIistat anu$ite ba2e 6entru
descrierea lui ca un autodidact.
Jn (*&.% noul tuns ierodiacon Ailaret a :ost obligat s+ se re:ugie2e t+cut la
M+n+stirea S:Gnta !rei$e s6+lat 7n duhul unei reverii evlavioase B6entru ins6ec;ieC la
San9 Petersburg 3i 6entru sluHb+ 7n noile 3coli ecclesiale re:or$ate. Pentru Ailaret
contrastul i2bitor 3i trans:erul i$ediat a con:erit ora3ului San9 Petersburg o a6ari;ie
ciudat+N Bcursul eveni$entelor 7$i este de6lin inco$6rehensibil%C a ad$is el 7ntr-o
scrisoare c+tre tat+l s+u. <l 3i-a rea$intit 6ri$ele i$6resii ale sale din San9 Petersburg
6entru tot restul vie;ii sale. Sinodul l-a salutat cu s:atul de a citii B3iracolele lui
670
A se vedea ca6itolul I=% nota 0*.
671
#avid Hollatius Dsau Holla2 (,0*-()(/E a :ost un sluHitor 3i teolog luteran. Lucrarea sa E,amen
t.eolo#icum acroamaticusm DRostoc9 3i Lie62ig% ()()E a :ost cel $ai $are teIt al ortodoIiei luterane $ai
7nainte de venirea 6ietis$ului. Hollatius a scris !crutinium vritatis in m7stocorum do#mata DVittenberg%
()((E.
176
!4edenbor#C PCvedenbor#ov7 c.udesaQ 3i a 7nv+;a :rance2a. <l a :ost dus la curte ca s+
vad+ :ocurile de arti@cii 3i ca s+ 6artici6e la o 6artid+ de $ascarad+ cu sco6ul de a se
7ntGlnii cu 6rin;ul 4oli;Gn% Su6ra-Procuratorul S:Gntului Sinod% destul de literar B7n
$iHlocul 2go$otului balului.C
A6oi un o$ $ic% cu 6ie6tul 6lin de stele 3i $edalii% a intrat 7n ca$er+ 3i a 7nce6ut s+
a$enin;e 6rin ca$er+. <l 6urta o 6+l+rie cu trei coarne 3i un :el de ca6el+ de bu$bac
asu6ra unei uni:or$e 7$brodate. A6oi s-a suit la balcon unde 6rin decor clericii 3edeau. <l
s-a a$estecat 6oliticos cu $e$brii Sinodului% 7nclinGndu-se 7n :a;a lor% strGngGndu-le
$Ginile% $ur$urGnd scurt un cuvGnt sau dou+ $ai 7ntGi c+tre 6ri$ul a6oi c+tre altul.
Ni$eni nu a r+$as sur6rins de 7$br+c+$intea sau :a$iliaritatea lui.
Aceasta a :ost 6ri$a $ascarad+ de la bal 3i $ai trebuie $en;ionat c+ el nu a $ai
v+2ut niciodat+ un do$ino. BJn acel $o$ent a$ devenit un obiect de a$u2a$ent la
Sinod%C 73i v-a rea$intii Ailaret B3i a$ r+$as un 6rost.C
Ailaret s-a bucurat de o 6ri$ire :ru$oas+ 7n San9 Petersburg 3i nu i s-a 6er$is
i$ediat s+ 6redea la Acade$ie. Nu$ai 7n (*(' el a devenit rectorul acade$iei 3i
arhi$andrit% cu datoria de a su6raveghea M+n+stirea Iurev 7n Novgorod. <l a avansat din
cau2a ardorii lui% el s-a distins 6rin :a6tul c+ B6redica CuvGntul lui #u$ne2euC 3i din cau2a
Bo$iliilor lui elocvente 3i edi@catoare des6re adev+rurile credin;ei.C Ailaret a atras deHa
aten;ia ca un stilist 3i 6redicator 7nc+ 6e cGnd se a?a la M+n+stirea S:Gnta !rei$e. <l a
avut cu adev+rat un dar 3i un senti$ent s6ecial 6entru cuvinte. #intre 6redicatorii ru3i a
:ost in?uen;at de Platon 3i Anastasie ratanovschi.
,)'
Jn San9 Petersburg a devenit
:a$iliar cu 6redicatorii secolului al 3a6tes6re2ecelea% 7n s6ecial cu Massillon% ourdaloue
3i $ai $ult decGt oricine cu ARnelon.
,)/
In?uen;a 6+rin;ilor estici% Hrisosto$ 3i 4rigorie
!eologul% 6e care Ailaret l-a 6re;uit 3i iubit 7n $od s6ecial% este cGt se 6oate de 6ronun;at+.
Ailaret a ales te$e conte$6orane 6entru 6redicile lui. A vorbit des6re darurile 3i
$ani:est+rile #uhului% taina Crucii% Bdes6re glasul care strig+ 7n de3ertC X te$e :avorite
ale 6ietis$ului 3i ale Yuietis$ului. <l a 6redicat de $ai $ulte ori 7n ca6ela 6rin;ului
4oli;Gn% chiar 3i 7n 2ilele de 6este s+6t+$Gn+. 4rigorie Postni9ov
,)0
a co$entat destul de
negativ aceste 6redici. <l i-a scris lui Ailaret% s6unGndu-i :ranc c+ aceste 6redici au ar+tat
Bun interes 6entru lucrurile lu$e3ti% ingenio2itate 3i circu$s6ec;ie% care o:ensau o ini$+
care era 7n c+utarea unui adev+r edi@cator 3i nea$estecat.C #e :a6t% 7n acei 6ri$i ani%
Ailaret a vorbit cu un stil orna$ental 3i $ult 6rea intens. Mai tGr2iu a devenit cal$ 3i $ai
6recaut% dar li$ba lui a r+$as co$6leI+ 3i :ra2ele lui au :ost 7ntotdeauna aranHate ca 3i un
contra6unct. Ast:el de tr+s+turi nu di$inuea2+ eI6resivitatea 6redicilor lui. Chiar 3i
Her2en
,)K
a ad$is c+ Ailaret 6oseda un control rar asu6ra li$bii. B<l a reco$andat li$ba
rus+% 6e care a 7$binat-o 6lin de succes cu slavona bisericii.C Aceast+ Bst+6GnireC a li$bii
o:er+ $otivul 6rinci6al 6entru 6uternicul lui stilN el a scris cu cuvGntul viu% un cuvGnt care
6are gGndit% o re?eIie vocal+. Ailaret a 6redicat 7ntotdeauna <vanghelia 3i nu a 7ncercat
672
Anastasie ratanovschi-Ro$anen9o D(),(-(*&,E a :ost e6isco6 de Moghilev 3i din (*&K Arhie6isco6 de
Astra9han. A :ost un $e$bru al Acade$iei ruse3ti 3i a lucrat la reorgani2area din (*&* a 3colilor
ecclesiasitice.
673
Sean-a6tiste Massilon D(,,/-()0'E% un 6edagog :rance2 3i e6isco6% a :ost cunoscut ca 3i un BRacine de la
a$von.C Louis ourdaloue D(,/'-()&0E% Bregele oratorilor 3i oratorul regilor%C a :ost un teolog ie2uit ale
c+rui 6redici au :ost considerate $odel de o$iletic+ clasic+. A$bii au 6redicat la curtea lui Louis >I=.
#es6re Aenelon a se vedea ca6itolul I=% nota (('.
674
4rigorie Postni9ov D$ort 7n (*,&E i-a ur$at lui Ailaret ca rector al Acade$iei din San9 Petersburg 7n (*(.
3i du6+ doi ani a 7nte$eiat 2iarul 5.ristians"oe c.tenie acolo. A $ai :ost cunoscut ca 3i autorul lucr+rii
Istinno<drevniaia i sitinoo<ravoslavnaia 5.ristova er"ov D(*KKE scris+ 7$6otriva stili3tilor. Jn (*KK a devenit
$itro6olit de San9 Petersburg. A se vedea $ai Hos% 66. ''&-'''.
675
Lucrarea lui Her2en% B7loe i 0umm7 D7n traducere Trecutul meu i #ndurile mele( memorii) , volu$e%
Ne8 5or9% (.'0-(.'*E con;ine $ulte co$entarii valabile asu6ra unor eveni$ente sau 6ersonalit+;i ale
ti$6urilor lui.
177
niciodat+ s+ dobGndeasc+ ni$ic $ai $ult decGt un e:ect retoric. !oc$ai 7n acei 6ri$i ani
din San9 Petersburg% el 3i-a 6rodus 6redicile lui originale 3i eIe$6lare la =inerea Mare D7n
(*(/ 3i 7n s6ecial 7n (*(,E.
#atoriile 6edagogice 3i c+rtur+re3ti ale lui Ailaret 7n acei ani arat+ un stadiu $ai
$are de intensitate. L-a a3te6tat o 7ncercare grea 3i sever+. BA trebuit s+ 7nv+; ceea ce nu
a$ :ost niciodat+ 7nv+;at.C La scurt ti$6% du6+ (*(& 6Gn+ 7n (*()% el a trebuit s+ se
6reg+teasc+ 3i s+ consturiasc+ 6ractic un 7ntreg curs de teologie 7n toate bran3ele% inclusiv
teologie eIegetic+% dre6t canonic 3i istoria antic+ a isericii. Nu este sur6rin2+tor c+ el s-a
6lGns de o e6ui2are eItre$+. Nu ar @ nici sur6rin2+tor c+ aceste 6ri$e 7ncerc+ri nu au
reu3it 7ntotdeauna 3i nici nu au avut o originalitate co$6let+. <le au 6rodus i$6resii
diverse 3i 6roas6ete. BIn?uen;eleC erau $ult 6rea 6uternice 7ntr-un cuvGnt. Pri$a carte a
lui Ailaret% 2 sc.i a istoriei biblice ruseti P%ac.ertanie er"ovno bibleis"oi istorii% (*(,Q
3i %ota la cartea facerii PIais"i na "ni#u B7tiia) (*(,Q% au :ost $odelate du6+ uddeus.
,),
<l a $ai 7$6ru$utat a6aratul c+rtur+resc al lui uddeus. Un ast:el de 7$6ru$ut a :ost 6ur
3i si$6lu de neevitat datorit+ ti$6urilor li$it+ 3i a grabei lui la $unc+. Studen;ilor li s-au
dat $anuale 3i alte $anuale cu sco6ul eIa$in+rilor.
Ailaret a :ost un 6ro:esor str+lucit 3i 6rin de ins6ira;ie.
<l a vorbit distinct 3i 7ntr-un :el incisiv% $+re; 3i inteligentM dar el s-a adresat $ai
$ult intelectului decGt ini$ii. <l a eI6us liber S@ntele Scri6turi% ca 3i cu$ cuvintele 6ur 3i
si$6lu curgeau din gura lui. Studen;ii au devenit absorbi;i de el% ast:el c+ 7n $o$entul
cGnd s-a o6rit din 6redat% 7nc+ $ai r+$Gnea dorin;a de a $erge la el :+r+ $Gncare 3i
b+utur+. <l a 6rodus o i$6resie 6uternic+ 6rin lec;iile lui. Aceste lec;ii 6+reau cu adev+rat
6l+cute 3i des+vGr3ite oricui. Jn ti$6ul orelor% el 6+rea un vorbitor elocvent 3i 7n;ele6t.
!otul ar+ta c+ el acorda $ult ti$6 erudi;iei.
Aceasta este 6ro6ria descriere a Arhi$andritului Aotie. <l adaug+ c+ Ailaret a a6+rat
6uternic $onahis$ul B3i era :oarte co$6asionat.C Aotie a avut oca2ia s+ eI6eri$ente2e
co$6asiunea 7n ti$6ul di@cilului 3i greului lui an la Acade$ie. #u6+ cu$ a re$arcat
Stur2a% 7n acele vre$uri Ailaret a :ost Bagitat de 6ro$6titudinea unor in?uen;e diverse.C
#i$6reun+ cu restul% el l-a citit 6e Sung-Stilling% <c9art3ausen% ARnelon 3i 4uFon ca :el ca
3i cartea lui Kerner &r-itorul din Pervost*
,))
Ur$e ale unei ast:el de citiri au r+$as :+r+
nici o re$arc+ 3i o 6arte de ne3ters a :acerii intelectuale 3i duhovnice3ti. Ailaret nu 6utea
g+sii o li$b+ co$un+ nu nu$ai cu 4oli;Gn% ci 3i cu Laba2in 3i chiar 3i cu Yua9erii
itineran;i. Aiecare di$ensiune a vie;ii religioase l-a interesat 3i l-a atras. Pentru ast:el de
interese% Ailaret a stat 7n iseric+ 3i 7n l+untrul s+u a r+$as neatins de aceast+ de3te6tare
$istic+. Aiindc+ era un 6ersonaH 7ntotdeauna i$6resionabil% Ailaret a 7nclinat s6re
sus6iciuneN el nota toate% 6roba 3i re?ecta 6ro:und asu6ra tuturor detaliilor% un obicei
ne6l+cut 6entru cei din Hurul lui. <l 6re:era o anu$it+ re2erv+% 7n ti$6 ce se su6unea 3i se
disci6lina 7$6otriva altora. Chiar 3i Aotie% care 7n $e$oriile lui i-a re6ro3at lui Ailaret $ai
$ulte lucruri 3i care nu i-a 6l+cut deloc de el% a ad$is c+% 7n ti$6 ce un student Btr+ia sub
ochiul ascu;it al Arhi$andritului Ailaret%C el Bnu a observat niciodat+ 3i nici nu a 6utut
observa% chiar 3i cea $ai $ic+ vin+ 7n 7nv+;+turile lui des6re iseric+% @e 7n clas+ la
acade$ie sau 7n 6rivat.C Aotie l-a atacat :urios 6e Ailaret nu$ai 6entru un singur lucruN
r+bdarea lui eIcesiv+ 3i taciturnitatea lui eItre$+.
Inochentie l-a s:+tuit 6e Aotie s+ 7i :ac+ vi2ite :recvente lui Aotie% de unde ar 6utea
7nv+;a ce 7nsea$n+ t+cerea. O ast:el de tr+s+tur+ a :ost una din caracteristicile lui Ailaret.
<l a 6+rut secretos 3i eva2iv. Jn $e$oriile lui% Stur2a scrie c+ eIista Bceva enig$aticC 7n
676
#es6re Sohann Aran2 uddeus a se vedea ca6itolul I=% nota ..
677
0ie !e.rin der Prevost D(*'.E. Aceast+ nuvel s-a centrat 6e te$ele hi6notis$ului 3i a so$na$bulis$ului.
Autorul lor% Iustin Kerner D()*,-(*,'E% a :ost un 6oet liric ger$an al 3colii 3vabe ro$antice. Pe lGng+
6oe$ele lui 6ro:und $elancolice el a :ost autorul lucr+rii Reisesc.aten D(*((E 3i Bilderbuc. aus meiner
"nabenzeit D(*0.E.
178
toat+ @in;a lui. Co$6let deschis 7n :a;a lui #u$ne2eu 3i nu 7n :a;a oa$enilor X cel 6u;in nu
discri$inatoriu X BAilaret nu 3i-a 6er$is $o$ente de con@den;ionalitate ne6er$is+.C Cu o
Husti@care 6ar;ial+% el ar 6utea @ acu2at de o ti$iditate eIcesiv+ 3i de 6recau;ie% c+ci el nu
a voit s+ ri3te o autoritate 6rovocatoare. DBAilaret i-a s6us lui Inochentie c+ Bnoi cei doi
arhi$andri;i din $+n+stirile Iurev 3i Pustis9 nu v-o$ salva iserica% dac+ con;ine
de:ecteCE. Precau;ia lui Ailaret a avut o alt+ di$ensiune. <l nu a avut nici o credin;+ 7n
utilitatea 3i dis6onibilitatea unor $+suri restrictive 3i nu se gr+bea s+ Hudece sau s+
conda$ne. <ra 7ntotdeauna ca6abil s+ disting+ 7ntre gre3eal+ de la 6ersoana care o
co$itea 3i 6rivea cu bun+voin;+ la @ecare i$6uls sincer al su?etului. Chair 3i 7n tGnHirile
$isticilor el a si$;it o adev+rat+ sete religioas+% o nelini3te duhovniceasc+% care se
7$6iedica di$6reHurul unor c+i gre3ite% toc$ai din cau2a :a6tului c+ Bacea cale adev+rat+
a :ost s+r+c+cios construit+.C Ast:el% 6entru sco6uri 6ole$ice% interdic;iile nu erau
su@cente. Mai 6resus de orice% era nevoie de educa;ie. Pentru aceast+ lu6t+ constructiv+
3i creativ+ cu eroarea% 6e care Ailaret a voit s+ o 6l+teasc+% trebuie s+ ne de6rinde$% s+
ra;ion+$ 3i s+ ne re;ine$ de la ni3te dis6ute ner+bd+toare.
Jn s6atele :a;adei seduc;iilor $istice% Ailaret 6utea recunoa3te o nevoie vital+ de
religie% o sete de instruc;ie 3i ilu$inare religioas+N de aici 3i 6artici6area sa entu2iast+ la
$unca la Societatea iblic+. Munca l-a atras% c+ci el credea c+ iserica trebuia s+ 73i
eItind+ energiile ei la traducerea ibliei% B6entru ca 6Ginea s+ nu @e luat+ de la co6ii.C <l
a cre2ut cu t+rie 7n 6uterea re7nnoiri g+sit+ 7n CuvGntul lui #u$ne2eu 3i 3i-a legat 6entru
totdeauna nu$ele de ea 3i s-a dedicat :+r+ egois$ via;a de traducerea ibliei ruse3ti.
Munca sa la iblie a :ost di@cil de valori2at 7n adev+rata ei valoare. Pentru el 6ersonal
$unca a 7nse$nat 7ncerc+ri 3i u$iliri 6ersonale $aHore. Jn $iHlocul BrevolteiC 7$6otriva
ibliei 7n San9 Petersburg% Ailaret al Moscovei% a re6licat c+ Bo ast:el de dorin;+ de a citi
iblia este deHa un se$n de 7$bun+t+;ire $oral+.C #ac+ cineva 6re:er+ s+ tr+iasc+ $ai
$ult din r+d+cini decGt din 6Gine curat+% iblia nu 6oate @ :+cut+ res6onsabil+. Jntreb+rii
antici6ateN Bde ce este nevoie de aceast+ inova;ie de a schi$ba cre3tinis$ul 3i ibliaOC
Ailaret a r+s6unsN
B#e ce aceast+ inova;ieO #e ce noulO #e ce dog$eleO #e ce 7ndre6t+rile 6entru
vie;uireO Societatea iblic+ nu 6redic+ nici unul dintre aceste lucruri% ci le 6une 7n $Gna
celor care le doresc% o carte din care au :ost trase adev+rurile credin;ei 3i din care
dog$ele ortodoIe au :ost derivate. <ste aceasta o nou+ SocietateO <a nu introduce ni$ic
nou 7n cre3tinis$ 3i nici nu 6roduce nici cea $ai $ic+ altera;ie 7n iseric+.... #e ce
aceast+ invita;ie de o origine str+in+O continu+ ei. Jn re6lic+ la aceast+ 7ntrebare% a$
6utea eviden;ia 6entru co$6atrio;ii no3trii $ai $ulte lucruri 3i 6ute$ 7ntreba o 7ntrebare
si$ilar+N de ce nu sunt ele nu$ai de origine str+in+% ci 7n 7ntregi$e str+iniO...C
#u6+ cu$ s-a eI6ri$at un conte$6oran% Bunii dintre cei $ai dedica;i oa$eni au
cre2ut 7n aceast cre2 ne:ericit c+ oa$enii ar 7nnebunii din cau2a citirii acestei c+r;i sacre.C
Pentru o vre$e% studen;ilor din 3colile $ilitare li s-a inter2is o@cial s+ citeasc+ iblia% o
$+sur+ ostentativ+ 3i 6lin+ de 6recau;ie% din cau2a :a6tului c+ doi cade;i s-au s$intit deHa.
Mul;i al;ii Bau 6rivit-o ca 3i 6e o carte care se cuvenea nu$ai 6entru :olosin;+ 7n iseric+
3i 6otrivit+ nu$ai 6entru 6reo;i.C #in cau2a :ricii de eIcese 3i gre3eli $istice% dintr-o dat+
oa$enii au 7nce6ut s+ evite scrierile lui Macarie al <gi6tului 3i a lui Isaac Sirianul% a c+rui
Brug+ciune 7n;elea6t+ a ini$ii a :ost distrus+ 3i luat+ 7n derGdere ca 3i ruin+ 3i ca
aduc+toare de boal+.C
Cu$va $ai tGr2iu% Ailaret a dovedit c+ era 6osibil s+ scrie noi co$entarii la
e6istolele S:Gntului Pavel% 7n ciuda :a6tului c+ Hrisosto$ a o:erit cu $ult $ai 7nainte
eI6lica;ii. BAu$ul intr+ 7n ochi 3i ei s6un c+ lu$ina soarelui 7i devor+.C !u3ind din cau2a
:u$ului% ei cu6rind% BcGt de otr+vitoare este a6a din i2vorul vie;ii.C
179
Un ast:el de duh ti$id al unor sGrguin;e teologice ti$ide l-a 6erturbat 3i l-a s$intit
6e Ailaret de cGte ori a a6+rut. BNatura u$an+ con;ine o a$bivalen;+ ciudat+ 3i ni3te
tendin;e contradictorii%C a s6us el odat+.
Pe de o 6arte eIist+ un sens al nevoii 6entru ceea ce este divin 3i o dorin;+ 6entru
co$uniune cu #u$ne2euM 6e de alt+ 6arte% eIist+ o li6s+ de 7nclina;ie tainic+ de a se
ocu6a cu 6roble$e divine 3i un i$6uls de a evita orice dialog cu #u$ne2eu... Pri$ele
dintre aceste tendin;e a6ar;in naturii originale a o$ului% 7n ti$6 ce restul deriv+ din
natura 6erturbat+ de 6+cat.
Posesiunea 3i 6+strarea credin;ei nu sunt su@centeN B6robabil voi ave;i 7ndoieli dac+
6oseda;i s-au nu credin;a sau cu$ o 6oseda;i...C continu+ Ailaret.
AtGta vre$e cGt 7n credin;a voastr+ locuie3te CuvGntul lui #u$ne2eu 3i 7n cre2%
atunci credin;a voastr+ a6ar;ine lui #u$ne2eu% 6ro:e;ilor Lui% A6ostolilor 3i P+rin;ilor
isericii 3i nu vou+. CGnd v+ ;ine;i credin;a 7n gGnduri 3i 6o$enire% atunci 7nce6e;i s+ o
dobGndi;i ca @ind a voastr+M dar 7nc+ $+ te$ de 7$6linirea voastr+% @indc+ credin;a vie
este singurul indiciu al acelei co$ori 6e care a;i 6ri$it-o% adic+ 6uterea vie a credin;ei.
Jn alte cuvinte% credin;a% 7n 6lin+tatea con;inutului dog$atic% trebuie s+ devin+ un
6rinci6iu vital sau centru al vie;ii. Aiecare 6ersoan+ nu trebuie 6ur 3i si$6lu s+ 73i
a$inteasc+ con;inutul acelei credin;e% ci s+ o dobGndeasc+ 6rin $unca $in;ii 3i cu
7ntregi$ea su?etului. Lui Ailaret nu i-a :ost :ric+ s+ de3te6te acest gGnd% de3i 3tia c+
is6itele 6ot @ de6+3ite 3i cucerite 6rintr-un act creativ 3i nu 6rintr-o t+inuire
7ns6+i$Gnt+toare. Subsecvent el a scrisN Bnecesitatea de a te bate cu du3$anii 3i cu
7nv+;+turile contrare dog$elor este o datorie destul de su@cent+. Cu ce ne aHut+ s+
co$bate$ o6inii care sunt ina$ice oric+rui adev+r dog$aticO Ailaret a accentuat
7ntotdeauna necesitatea de a ne angaHa 7n teologie ca 3i 7ntr-o te$elie singur+ 3i i$utabil+
6entru o via;+ religioas+ de6lin+. Cre3tinis$ul nu 7nsea$n+ a @ un nebun de dragul lui
Hristos PiurodstovoQ% nu 7nsea$n+ ignoran;+% ci 7n;ele6ciunea lui #u$ne2eu.C Prin ur$are
nici un cre3tin nu 7ndr+2ne3te s+ se o6reasc+ la 7nce6ut sau s+ r+$Gn+ nu$ai la un stadiu
ele$entar. Cre3tinis$ul este o cale sau un dru$. Ailaret 73i rea$inte3te constant c+ Bnoi
nu trebuie s+ lu+$ 7n considera;ie nici o 7n;ele6ciune% nici cea care este secret+ sau
ascuns+% ca s+ ne @e str+in+ sau care s+ nu @e egalat+ de noi% ci cu s$erenie trebuie s+ ne
direc;ion+$ $in;ile s6re conte$6larea lui #u$ne2eu.C Personalitatea cre3tinului este
:or$at+ nu$ai de o ast:el de 7n;elegere 3i gGndireM nu$ai 7n acest :el este :or$at 3i c+lit
Bo$ul 6er:ect al lui #u$ne2eu.C A:oris$ul 6re:erat al lui Ailaret este% Bra;iunile teologiei%C
adic+ o 6orunc+ Bla ra;iuneC o:erit+ oricui 3i nu nu$ai cGtorva. <l a considerat aceste
$anuale detaliate 6ericuloase 3i din $otive bine 7nte$eiate. BUn student care avea 7n :a;a
lui un $anual $are% observ+ c+ el nu 6oate absorbii nici ceea ce i s-a o:erit. Consecvent%
6osibilitatea de a construi ceva 6entru sine 7i 6are i$6osibil+. Ast:el $intea nu este
6ornit+ la activitate 3i $e$oria re;ine $ai $ult cuvintele decGt ideile din 6aginile c+r;ii.C
#e ceea ce este necesar este ridicarea 3i eIercitarea Bca6acit+;ii de a :unc;iona a $in;iiC
3i nu nu$ai de2voltarea si$6l+ a $e$oriei. Jn aceasta st+ solu;ia sau eI6licarea 6entru
:ervoarea cu care Ailaret a lu6tat toat+ via;a sa 6entru li$ba rus+% atGt 6entru iblie cGt 3i
6entru instruc;ia teologic+. <l a voit 3i s-a sGrguit s+ :ac+% teologia accesibil+ tuturor 3i
6entru acest $otiv a 6+rut teribil 3i 6ericulos o6onen;ilor lui. Accesibilitatea general+ nu a
7nse$nat 6ur 3i si$6lu c+ ei nu au voit. B!raducerea Noului !esta$ent 7ntr-un dialect
si$6lu a l+sat o 6at+ de ne3ters 3i 6er$anent+ asu6ra lor%C a scris Aotie.
A :ost necesar s+ se cree2e r+2boi 6e dou+ :ronturi cu sco6ul de a dobGndii :olosirea
instruc;iei 3colare ruse3ti. Mai 7ntGi% trebuiau co$b+tute autorit+;ile civile D3i 7n ti$6ul
do$niei lui Nicolae I toate BgGndurileC erau 6rivite ca 3i un e$brion al revolu;ieiE. A3a
180
nu$itul co$itet din , dece$brie D(*',-(*/&E
,)*
s-a o6us co$6let 6ro6unerii de instruc;ie
din rus+% argu$entGnd c+ ad+ug+rile necesare edi;iilor $anualelor la noua li$b+ rus+
6entru teologia dog$atic+ 3i er$ineutic+ ar 6utea atrage aten;ia unor oa$eni li6si;i de
ilu$inare :a;+ de 6roble$ele de credin;+N Bo:erind o o6ortunitate 6entru eI6lica;ii 3i
conHuncturii.C Jn al doilea rGnd% trebuie s+ de2bate$ cu re6re2entan;ii vechilor educa;ii
:olosin;a instruc;iei teologice latine. #u6+ 6lecarea lui 4oli;Gn% $itro6olitul <vghenie al
Kievului a :ost che$at la Sinod.
Lui i s-a 7ncredin;at o nou+ construc;ie a 3colilor ecclesiale% B6entru stabilirea
3colilor ecclesiale 6e te$elia tare 3i stabil+ a OrtodoIiei%C du6+ cu$ a scris $itro6olitul
Sera@$. Aotie l-a reco$andat 6e <vghenie 3i l-a contra6us direct cu Ailaret ca @ind B$ai
7n;ele6t 3i 7n acela3i ti$6 un o$ ortodoI $are 3i un stGl6 al isericii.C DAotie i-a o:erit lui
<vghenie o salutare sole$n+E. Pe cGnd se a?a 7n San9 Petersburg% <vghenie a devenit
$ult 6rea interesat de interesele lui 6ersonale 3i de arheologice ca s+ $ai @e ca6abil s+ 73i
dedice $ai $ult+ aten;ie 6roble$elor $ai largi ale 6oliticii biserice3ti. !otu3i% un duh
reac;ionar se 6utea si$;ii destul de bine 7ntre noii $e$brii ai Co$isiei Lcoliilor <cclesiale.
Ailaret al Moscovei nu a 6artici6at la sesiunile Sinodului din Moscova la 7ncoronarea lui
Nicolae. <l s-a ocu6at cu a:acerile dioce2ei 3i nu$ai 7n (*') s-a 7ntors 7n San9 Petersburg.
Jn 6ri$ele s+6t+$Gni de du6+ sosirea lui% el a :ost che$at s+ discute 6roble$a re:or$ei
bisericii. Cineva i-a 6re2entat 7$6+ratului o 6ro6unere 6entru ni3te re:or$e :unda$entale
care voiau s+ B7nHuge biserica cu un :el de consistoriu 6rotestant co$6us din clerici 3i
laici%C du6+ 7n;elegerea inten;iei 6ro6unerii. A6arent% generalul Merder%
,).
6ri$ul tutore al
lui Nicolae% a trans$is 6ro6unerea. Ailaret credea c+ autorul este A.A. Pavlov% cohorta lui
Aotie 3i Li39ov 7n ti$6ul BrevolteiC din (*'0. Sinodul s-a str+duit s+ co$6un+ o re6lic+
substan;ei 6ro6unerii. Ailaret a 6re2entat 3i el o not+ 6ersonal+% care a :ost tri$is+ de
Sinod ca 3i o6inia unuia dintre $e$brii lui. J$6+ratul a scris cuvGntul Bdre6tC
Ps6ravledivoQ 6e ra6ortul s+u% 7n care din nou Ailaret a ridicat din nou 6roble$a traducerii
biblice. Sugestia lui Ailaret nu $ai 6utea :ace 6rogres 7n 6unctul de vedere al
$itro6olitului al o6o2i;iei cali@cate a $itro6olitului Sera@$. Ailaret nu a insistat. BNu
vreau s+ cree2 o schis$+ 7n iseric+.C
Jn ur$+torii cG;iva ani% Ailaret a avut din nou oca2ia s+ 6un+ 7n detaliu vi2iunea sa
asu6ra 6roble$ei 3colilor biserice3ti. #in nou oca2ia a venit 7n leg+tur+ cu acele 6ro6uneri
de re:or$+. <l a conda$nat de6lin 3colile scolastice 3i $ai e$:atic a 6ede6sit 7ncerc+rile
de a se 7ntoarce la ni3te $odele anulate.
Mai 7nainte de re:or$+% cGteva 3coli ecclesiale s-au distins 6rin cunoa3terea latinei...
ca re2ultat 6reo;ii cunoa3teau autorii latini 6+gGni destul de bine% dar de abea cuno3teau
scriitori religio3i 3i biserice3ti. <i 6uteau vorbii 3i scrie 7n latin+ $ai bine decGt 7n rus+. Cu
:ra2ele lor eI6licite 7ntr-un li$baH $ort% ei au :ost $ult $ai ca6abili s+ str+luceasc+ 7ntr-un
cerc de c+rturari% decGt s+ ilu$ine2e oa$enii cu cunoa3terea vie a adev+rului. <ra 6redat+
nu$ai teologia dog$atic+ 3i acea 7ntr-un :el 3col+resc. Re2ultatul a :ost o cunoa3tere
seac+ 3i rece% o li6s+ a unei ca6acit+;i su@cente 6ractice de a in:or$a% un ton :or;at% o
7nv+;+tur+ ne:ructi@cat+ 3i o inca6acitate de a vorbii unor oa$eni des6re ni3te adev+ruri
atGt de :a$iliare 7n 3coli... Jnc+ de la re:or$a 3colilor biserice3ti din (*(0% instruc;ia 7n
teologia 6ractic+ Pdeatenoie bo#oslovieQ a :ost introdus+% aducGnd studiul teologiei $ai
a6roa6e de nevoile vie;ii... Li$ba rus+ a :ost 6er$is+ 7n 6redarea teologiei. Cunoa3terea
latinei a devenit $ai slab+% dar 7n acela3i ti$6 ter$inologia 3colii a 7nce6ut s+ o:er+ o cale
678
Acest co$itet a :ost :or$at de Nicolae I 6entru a investiga cau2ele revoltei dece$briste recente 3i
anu$ite re:or$e 6osibile ale guvernului 7n lu$ina lor. A :ost condus de 6rin;ul =.P. Kochubei 3i l-a inclus 6e
4oli;Gn 3i contele P.A. !olstoi. Reco$anda;iile lui asu6ra unor ad$inistra;ii 6rovinciale au :ost ado6tate 7n
(*/).
679
Karl Karlovici Merder D()**-(*/0E% cunoscut ca un o$ u$an 3i sen2itiv% i-a trans$is aceste calit+;i lui
AleIandru Nicolaevici @indu-i tutore din (*'0 6Gn+ la $oarte.
181
7n s6re o eI6o2i;ie a adev+rului $ai 6ur+ 3i $ai curat+. <Itensiunea cunoa3terii
adev+rului a :ost 7nt+rit+ 3i co$unicarea lui oa$enilor :+cut+ $ai u3oar+...
Ailaret a accentuat c+N B7n;elegerea teologic+% 2drobit+ de $area greutate a
ter$inologiei 3colii 6redate 7n latin+% nu a cGnt+rit liber asu6ra ter$inologiei 3colii
6redate 7n latin+% nu a ac;ionat liber 7n ti$6ul 6erioadei de studiu 3i du6+ studiu nu$ai cu
cea $ai $are di@cultate 6utea ea @ trans6us+ 7n rus+ 6entru a @ co$unicat+ oa$enilor.C
<l a criticat ulti$ele directive de la Co$isia Lcolilor <cclesiale. Adev+rat% a acce6tat el% nu
to;i 7nv+;+torii 3i-au reali2at cursurile 6line de succes% dar ar trebui ca 7nv+;+tura din
Blec;iileC cuiva s+ @e co$6let inter2is+ 6entru acest $otivO !rebuie ca latina s+ devin+ din
nou obligatorie 6entru $anualele de teologie ale lui !eo@lact%
,*&
Bco6iat+ din teologia
luteran+ a lui uddeus%C $ai 6oate @ denu$it+ din nouO Ailaret a adus din nou un
argu$ent ba2at 6e e:ectivitate. BJntoarcerea la scolasticis$ul latin 6entru instruc;ie 7ntr-o
li$b+ antic+ co$6rehensibil+ nu 6oate :acilita 7$bun+t+;irea educa;iei.C <ste sur6rin2+tor
c+ o vre$e care a :ost l+udat+ 6entru 2elul ei 6entru OrtodoIie s+ 6re:ere 7ntoarcerea la
latin+.C
Un alt Ailaret% arhie6isco6 de Ria2an 3i $ai tGr2iu $itro6olit de Kiev% a r+s6uns
acestei note deter$inative. A+r+ s+ intr+$ 7n dis6ut+ direct cu Ailaret al Moscovei% el a
insistat asu6ra 6+str+rii latinei din di:erite $otiveN o $+sur+ de a6+rare 6entru c+rturari%
dar 3i $ai i$6ortant ca 3i 6recau;ie% 6entru ca gre3elile 3i ere2iile s+ @e contracarate 7n
teologia dog$atic+ care nu vor cG3tiga aten;ie 6ublic+ 6rin c+r;ile ruse3ti. !otu3i% el a :ost
de acord cu anu$ite 6uncte 3i a 6ro6us ca anu$ite catehis$e% 7n s6ecial 3rturisirea
ortodo,% s+ @e 6ublicate 6entru :olosin;+ 6o6ular+ 7n slavon+ 3i rusa bisericeasc+. <l a
ad$is c+ teologia 6ractic+ 6utea @ 6redat+ cel $ai bine 7n rus+. Jn cele din ur$+% el a
cre2ut c+ ar @ de dorit s+ organi2e2e traducerea scrierilor 6atristice 7n rus+ din greac+ 3i
latin+. Ailaret al Moscovei a trebuit s+ acce6te. Ra6ortul @nal nu a inclus o 6ro6unere
6entru instruc;ia teologic+ 7n rus+.
S-a 6ro6us ca teologia s+ @e 6redat+ 7n rus+ la se$inarii cu sco6ul ca studiul 3i
trans$iterea ei oa$enilor s+ @e $ai u3oar+ 3i ast:el ca cei care nu sunt 7ncre2+tori de ce
ascunde$ s@ntele evanghelii 7ntr-un li$baH neortodoI. A$ a@r$at c+ este ciudat 3i
ui$itor de ce trebuie s+ renun;+$ la latin+ 7n greaca bisericii 3i de ce !eo:an Proco6ovici%
:+cGnd a3a% a des@gurat 7nv+;+turile noastre% contrare cu o6inia general+ a 7ntregii
antichit+;ii orientaleM a trebuit s+ @e t+cut% cu sco6ul de a cal$a acele ne7n;elegeri care
6uteau 7$6iedica $unca noastr+.
Ailaret a dobGndit un lucruN un 6unct s6ecial a :ost ad+ugat re2olu;iei SinodaleM Bcu
sco6ul ca instruc;ia condus+ 7n 3colile ecclesiale s+ @e $ai direc;ionat+ s6re ;elul
educa;iei 6o6ulare 7n credin;+ 3i $oralitate 6rin inter$ediul unui cler educat% 6entru a
:ace oa$enii ca6abili s+ @e 7ncuraHa;i s+ 6reg+teasc+ $anuale de teologie care s+ s6un+
adev+rurile 7ntr-un :el 6recis% neobscuri2ate de subtilit+;i scolastice 3i care $odi@c+
PteologiaQ 6entru a se 6otrivii circu$stan;elor isericii orientale greco ruse3ti.
#is6uta cu 6rivire la li$ba de instruc;ie a :ost decis+ :+r+ nici o de2batere
6reli$inar+. Jn ciuda interdic;iei% la scurt ti$6 rusa a devenit li$ba 3colilor din tot locul.
Ailaret a ;inut con:erin;e 7n tot locul. Ailaret a con:eren;iat 7n rus+ la Acade$ia San9
Petersburg% la :el ca 3i succesorul lui 4rigorie Postinicov. Chiril ogoslovschi-Platonov a
:+cut a3a 7n Moscova.
,*(
AtGt 4rigorie cGt 3i Chiril au :ost absolven;i ai 6ri$ei clase de la
Acade$ia din San9 Petersburg. Moise% rectorul Acade$iei din Kiev%
,*'
6reda deHa 7n rus+.
680
!eo@lact 4osrschi% 0octrina D6ri$a dat+ 6ublicat+ 7n ()*0E. A se vedea ca6itolul I=% nota ,(.
681
Chiril ogoslovschi Platonov D()**-(*0&E a studiat la Acade$ia din San9 Petersburg 3i a :ost 6ro:esor 3i
rector la Acade$ia din Moscova 3i e6isco6 de =iat9a 3i $ai a6oi de Podolia. A se vedea $ai Hos% 66. '''-''/.
682
Moise Anti6ov Platonov D()*/-(*/0E a 6redat $ai 7nainte 7n Acade$ia din San9 Petersburg 3i $ai a6oi
eventual a devenit eIarh al 4eorgiei. <l a tradus <vanghelia lui Luca 7n rusa conte$6oran+ 6entru
Societatea iblic+.
182
Meletie DLeontoviciE
,*/
3i $ai a6oi Inochentie% i-a ur$at eIe$6lul. !re6tat latina a ie3it din
:olosin;a se$inariilor% ast:el c+ 6rin (*0& cu greu se $ai 6reda 7n vreo 3coal+ latin+.
!otu3i% tran2i;ia la rus+ nu a 7nse$nat o eliberare genuin+ din ca6tivitatea sclaviei
scolasticis$ului. Jn (*0& teologia rus+ a trebuit s+ su:ere o alt+ revenire a
scolasticis$ului latin. #in nou ini;iativa a a6ar;inut 6rocuratorului su6raveghetor.
VIII
%itropolitul Filaret al %osco3ei
Ailaret a scris :oarte 6u;in. Circu$stan;ele vie;ii sale nu au :ost :avorabile scrisului.
Nu$ai 7n tinere;e s-a 6utut dedica erudi;iei :+r+ 6rea $ult+ inter:eren;e. A :ost obligat s+
$unceasc+ 7n grab+. Ace3ti ani au :ost dedica;i $ai $ult studiului decGt unei creativit+;i
inde6endente. Aiind curGnd che$at s+ sluHeasc+ 7n ierarhia de sus% 6rin ur$are Ailaret nu
a avut libertatea 3i nici ti$6ul de a investiga siste$atic 3i a studia teologia. Jn anii s+
$aturi% Ailaret a :ost ca6abil s+ @e un teolog 3i s+ studie2e teologia. #e :a6t% Predicile i
adresele lui P!lova i rec.iQ r+$Gn 6rinci6ala sa $o3tenire teologic+. Ailaret nu a construit
niciodat+ un siste$ teologic. Predicile lui sunt nu$ai :rag$ente% dar ele con;in un 7ntreg
l+untric al conce6;iei. Aceste :rag$ente desco6er+ o eI6erien;+ teologic+ vie chinuit+ 3i
te$6erat+ 7ntr-o 7ncercare a rug+ciunii 3i a 6rivegherii. Ailaret al Moscovei a :ost 6ri$a
6ersoan+ din istoria teologiei ruse3ti $oderne 6entru care teologia a devenit 7nc+ o dat+
;elul vie;ii% 6asul esen;ial s6re 6rogres duhovnicesc 3i construc;ie. <l nu a :ost doar un
teolog% ci el a tr+it teologia. #e la a$von sau din scaunul e6isco6al din catedral+% cu
dre6tate 3i discern+$Gnt a 7nv+;at lec;iile credin;ei. Ailaret a :ost un vorbitor disci6linat.
<l nu a vorbit niciodat+ 6ur 3i si$6lu% ci a citit 3i a ur$at un teIt $+rturisit% o cerin;+
oratoric+ 7nc+ din vre$ea 2ilelor lui din 3coal+.
Ca 3i teolog 3i 7nv+;+tor a :ost $ai 6resus de orice un biblicist. Predicile lui au
insistat cel $ai $ult asu6ra CuvGntului lui #u$ne2eu. <l nu a consultat S@ntele Scri6turi
6entru dovad+N el a 7nce6ut cu teItele sacre. #u6+ a6ta :ra2+ a lui u9harev%
,*0
6entru
683
Meletie Leontovici D$ort 7n (*0&E% un absolvent de la Acade$ia din San9 Petersburg%a :ost nu$it 6ro:esor
3i ins6ector al Acade$iei din Kiev 7n (*(). #oi ani $ai tGr2iu% el i-a ur$at lui Moisei ca rector 3i $ai a6oi a
devenit Arhie6isco6 de Kracovia.
684
Aeodor u9harev D(*'0-(*)(E a :ost un student la Acade$ia din Moscova 3i din (*0, un con:eren;iar
7n?+c+rat 3i 6asionat al S@ntelor Scri6turi acolo. Re6ede a cG3tigat re6uta;ie acolo 6entru scrisorile lui c+tre
autorul Ni9olai 4ogol% cu care a devenit cunoscut 3i care i-a sus;inut 7ntoarcerea lui la o OrtodoIie
conservativ+ tradi;ional+. Lucrarea Tri is:ma " %*&* Go#oliu a :ost scris+ 7n (*0*% dar s-a 7ntGlnit cu
de2a6robarea $itro6olitului Ailaret 3i nu a :ost 6ublicat+ decGt 7n (*,(. #evenind arhi$andrit 7n (*K0% a :ost
tri$is 7n acel an la Acade$ia din Ka2an din cau2a 6unctelor sale de vedere controversale des6re religie 7n
societate% eI6ri$ate 7n 2 ravoslavii v otnoenii " sovremenosti D6ublicat+ 6entru 6ri$a dat+ 7n San9
Petersburg% (*,(E. u9harev 6oseda tendin;ele @loso@ei idealiste care au cG3tigat teren 7n Rusia 7n anii
(.'&% dar le-a inter6retat 7n ter$enii cre3tinis$ului 3i cu o6ti$is$ul 6ri$ar al $isticilor de la 7nce6utul
secolului. Jn Ka2an a r+$as nu$ai un an @ind che$at $ai a6oi 7n San9 Petersburg 6entru a sluHii 7ntr-un
co$itet de cen2ur+ nou organi2at. Aici a :ost i$6licat 7ntr-o controvers+ tragic+. Una dintre lucr+rile care i-
au 6arvenit ca 3i cen2or% a :ost 6ri$ul nu$+r al revistei lui =. I. As9ochenschi 0omaniaia beseda Da se vedea
$ai Hos nota ','E. #in cau2a caracterului ei 7ntunecat 3i sce6tic% 7n s6ecial 7n leg+tur+ cu institu;iile isericii%
u9harev a negat 6ublica;ia. Aceasta l-a 7n:uriat 6e As9ochenschi% care a lansat ni3te 6roteste violente al
Acade$ia din San9 Petersburg 3i cGnd Hurnalul a :ost 7n cele din ur$+ tri$is ti6arului 7n (*K* a inclus un
su$ar denun;+tor a lucr+rii 2 ravoslavii a lui u9harev 7n care a :ost acu2at de o ere2ie tic+loas+. <l s-a
a6+rat 7ntr-un articol 7n !7n otec.estva% dar As9ochensc9ii l-a 6resat cu 6rotestele lui 7$6otriva
co$entariilor lui la A6ocali6s+% 6e care u9harev care acu$ era deHa retras la M+n+stirea S:Gntul Ni9itin
din (*,' a considerat-o lucrarea :unda$ental+ a vie;ii lui. CGnd autorit+;ile 7n (*,/ au decis s+ nu o 6ublice
el a renun;at la voturile $onahale 3i s-a c+s+torit. Restul vie;ii 3i l-a 6etrecut 7n s+r+cie% dar u9harev a
continuat s+ 6ublice lucr+ri des6re eIege2a =echiului !esta$ent 3i s+ adauge $ateriale la tratatul s+u
des6re A6ocali6s+.
183
Ailaret teItele biblice Berau gGndurile unui #u$ne2eu viu 3i atot7n;ele6t care e$an+ din
inca6acitatea noastr+ de al Jl 7n;elege.C 4Gndurile lui tr+iau 7n ele$entul biblic. <l a
re?ectat tare 7n ti$6 ce $uta nuan;ele chi6urilor sau a 6ove3tilor biblice. Ailaret% notea2+
u9harev% nu a 6er$is niciodat+ ca teologia lui s+ devin+ o Binvestiga;ie legal+ guvernat+
de un cod dog$atic de legi seci%C du6+ cu$ a :ost ca2ul de $ai 7nainte de vre$ea lui
Ailaret 3i care a avut loc de $ai $ulte ori 7n ti$6ul e6ocii sale de la B7ntoarcere la vre$ea
scolasticis$ului.C
Jn 6ri$ii ani de 7nv+;+tur+% Ailaret a lucrat la un 6lan general 6entru un curs de
teologie% 2 introducere 1n teolo#ie P2brozenie bo#oslov"i". nau") (*(0Q. A :ost un 6lan
caracteristic% c+ci a :ost un curs de teologie biblic+. #in 6unctul de vedere al lui Ailaret%
;elul siste$ului teologic a :ost de Ba lega 7ntr-o ordine 6otrivit+C :a6tele individuale 3i
adev+rurile Revela;iei. Un Bsiste$C de teologie era ceva de6lin de6endent 3i derivativ.
Istoria ie3ea $ai 7nainte de siste$% c+ci Revela;ia a :ost o:erit+ 7n istorie 3i eveni$ente.
Aor$alis$ul Bvechilor 3coli 6rotestanteC 7n care Ailaret a :ost crescut 3i educat a
eIercitat o in?uen;+ 6uternic+ asu6ra lui% 7n s6ecial 7n 6ri$ele 2ilele ale tinere;ii. <l nu s-a
ru6t dintr-o dat+ :or$al de tradi;ia rus+ a lui Proco6ovici. O $are 6arte din de@ni;iile 3i
$aniera de eI6resie a :ost sugerat+ sau co6iat+ din teItele 6rotestante. <l se re:er+ la
ast:el de c+r;i 7n !umarM de aici inco$6letitudinea 3i i$6reci2ia scolastic+ a 6ri$elor
:or$ula;ii a lui Ailaret. <l a avut obiceiul de a se re:erii la S@ntele Scri6turi ca la Bsingura
3i su@centa surs+ de 7nv+;+tur+ des6re credin;+C 3i a $ai ad+ugat c+ Ba o:erii CuvGntul
nescris al lui #u$ne2eu egal 7n greutate cu cel scris% nu nu$ai 7n :uc;ionarea isericii% ci
3i 7n dog$ele ei ar @ subiectul 6ericolului de a distruge 6oruncile lui #u$ne2eu 7n
:avoarea tradi;iei u$ane.C Aceasta s-a s6us 7n centrul 6ole$icilor. #ar nu 7nsea$n+ c+ ei
au negat-o% atunci Ailaret a $ini$ali2at i$6ortan;a !radi;iei 7n iseric+. <l s-a 7$6+rt+3it
3i a re6rodus ideea 6rotestant+ a a3a nu$itei Bsu@cen;e de sineC a S@ntelor Scri6turi.
Jntr-o lucrare $ai ti$6urie% 2 e,oziie a diferenelor 1ntre Biserica estic i cea vestic 1n
1nvtura credinei PIzloz.enie raznostei mez.du vostoc.noi i Iaodnoi terr"vi v uc.enii
ver7Q scris+ 7n (*(( 6entru 7$6+r+teasa <lisabeta AleIeevna 3i chiar 3i 7n edi;iile $ai
ti$6urii ale Cate.imsului% Ailaret s6une 6u;ine des6re !radi;ie sau tradi;ii. Jn redac;ia
@nal+ a Cate.ismului din anii (*/&% 7ntreb+rile 3i r+s6unsurile des6re !radi;ie au :ost
ad+ugate 6entru 6ro$ovarea altora.
!otu3i aceasta a :ost $ai $ult o gre3al+ a unei li$bii s6eciale a unei anu$ite
6erioade decGt o eroare sau o gre3al+. Jn ori ca2% Ailaret nu a 6rivit la Scri6turi abstract
sau 7n i2olare. iblia este dat+ 3i $en;inut+ 7n iseric+. iserica o o:er+ credincio3ilor
6entru lectur+ 3i ghidaH. Scri6tura este o !radi;ie scris+ 3i ast:el este o $+rturie a
cuno3tin;ei vii 3i a 7n;elegerii isericii. Scri6tura este o 7nregistrare a !radi;iei% nu ni3te
tradi;ii obi3nuite ale 6o$enirii u$ane% ci o S:Gnt+ !radi;ie. Ca s+ ne eI6ri$+$ altcu$va%
este o 6o$enire sacr+ 7ntru6at+ 7n scris B6entru 6+strarea ne7ntreru6t+ 3i uni:or$+ a
cuvintelor divine.C
#u6+ cu$ eI6lic+ Ailaret% este Bnu$ai o continuare a !radi;iei 3i o :or$+ construit+
nealterabil a !radi;iei.C CGnd vorbea de Scri6turi ca 3i sursa singur+ 3i su@cent+ a
7nv+;+turii des6re credin;+% el nu a avut 7n $inte o carte cu co6er;i de 6iele% ci CuvGntul
lui #u$ne2eu care tr+ie3te 7n iseric+ 3i care tre2e3te @ecare su?et viu la ceea ce iserica
7n3tiin;ea2+ 3i 7nva;+. Scri6tura este !radi;ie. Mai $ult% !radi;ia s:Gnt+ 3i adev+rat+ nu
este 6ur 3i si$6lu tradi;ia si$6l+ 3i verbal+ a 7nv+;+turilor canoanelor% cere$oniilor 3i
ritualurilor ci este 3i instruc;ia invi2ibil+ 3i actual+ 6rin har 3i s@n;ire.C <ste unitatea
#uhului S:Gnt% co$uniunea sacra$entelor. <ste unitatea #uhului S:Gnt% co$uniunea
tainelor. Pentru Ailaret 6rinci6alul lucru nu a :ost 6o$enirea istoric+% cu cursul
ne7ntreru6t al harului. Prin ur$are% tradi;ia autentic+ este 6osibil+ nu$ai 7n iseric+.
Nu$ai 7n iseric+ harul #uhului S:Gnt revars+ adev+rul 7ntr-un val ne:rGnt 3i este asi$ilat
de el.
184
iblicis$ul intens al lui Ailaret a :ost legat adGnc 3i inti$ cu conce6;ia des6re
iseric+. Aceasta a :ost o 7ntoarcere la stilul 6atristic 3i la obiceiul teologiei. Jn acela3i
ti$6% Ailaret a accentuat c+ studiile @lologice $oderne trebuie s+ o:ere o de@ni;ie 6recis+
6entru B7n;elesul :or$alC al Scri6turii. Scri6tura este CuvGntul lui 0umnezeu% nu nu$ai un
cuvGnt des6re #u$ne2eu vorbit sau 7nregistrat 7n ti$6. <ste un cuvGnt e@cace care
ac;ionea2+ ve3nic 6rin veacuri. <ste o anu$it+ tain+ divin+% a6ari;ia nealterat+ a harului 3i
a 6uterii. BLu$ina este con;inut+ 7n @ecare ur$+ a cuvGntului lui #u$ne2eu 3i
7n;ele6ciunea este au2it+ 7n toate sunetele.C Ailaret a ad+ugat% Bautenticitatea S@ntelor
Scri6turi se eItinde dincolo de li$itele ra;iunii noastre.C <ste un :el de co$oar+ divin+N
CuvGntul neo6rit% creativ 3i d+t+tor de via;+. iserica este aceast+ co$oar+ s:Gnt+ 7n care
este 6+strat acest cuvGnt. <ste o construc;ie s6ecial+ a #uhului lui #u$ne2eu.
Autentic+ 3i ne7ndoielnic+% S:Gnta !radi;ie este BsursaC ine6ui2abil+ a credin;ei.
Proble$a r+$Gne% cu$ se recunoa3te 3i cu$ se discerne aceast+ tradi;ie Bne7ndoielnic+CO
Cu$ este distins+ tradi;ia isericii de tradi;iile 3colilorO !oc$ai aceast+ 6roble$+ a
ocu6at constat aten;ia lui Ailaret. <l nu a voit s+ discute a6elurile la !radi;ie. <l a
6rotestat 7n :a;a obiceiului scolastic 3i a tendin;ei de a stabilii teIte sau o $+rturie
autoritativ+. <l a accentuat c+ este i$6osibil s+ echivale2e orice $+rturie nebiblic+ cu cea
a ibliei 3i do$eniul ins6ira;iei divine este descris toc$ai de li$ita canoanelor. B<ste
6osibil de de@nit $o$entul cGnd un scriitor bisericesc devine un s:Gnt 3i nu $ai este un
si$6lu scriitor @ind subiectul sl+biciunilor u$ane obi3nuiteOC Ailaret nu a 6us li$ite la
autoritatea educa;ional+ a isericii. <l a li$itat nu$ai autoritatea 3colilor.
!radi;ia istoric+% 7n orice ca2% este subiectul con@r$+rii 3i Ailaret a avut un 7n;eles
viu al istoriei. Acest 7n;eles l-a se6arat de restul scolasticilor ur$+tori di$6reun+ cu
6endateris$ul lor logic 3i de $istici cu$ ar @ S6eranschi% Lab2in 3i S9ovoroda de $ai
7nainte 6entru care iblia a devenit o alegorie 3i un si$bol. Pentru Ailaret iblia a :ost 3i a
r+$as $ai 6resus de orice o carte de istorie. Jnce6e cu o descriere a crea;iei cerului 3i a
6+$Gntului 3i se s:Gr3e3te cu a6ari;ia unui 6+$Gnt 3i a unui cer nou% Btoat+ istoria lu$ii
eIistente%C du6+ re$arca lui Ailaret. Aceast+ istorie a lu$ii este istoria leg+$Gntului lui
#u$ne2eu cu o$ul. Mai este 3i istoria isericii care 7nce6e ceva $ai devre$e. BIstoria
isericii 7nce6e si$ultan cu istoria lu$ii. Crea;ia lu$ii 7n sine 6oate @ v+2ut+ ca 3i un :el
de 6reg+tire 6entru crea;ia isericii @indc+ sco6ul oric+rei 7$6+r+;ii a naturii create st+ 7n
7$6+r+;ia harului.C Lu$ea a :ost creat+ de dragul o$ului 3i odat+ cu crea;ia o$ului a
a6+rut 3i iserica original+% 7nte$eiat+ du6+ chi6ul 3i ase$+narea lui #u$ne2eu. O$ul a
:ost introdus 7n lu$ea naturii ca 3i 6reot 3i 6ro:et% 6entru ca lu$ina harului s+ 6+trund+
6rin el 7n toat+ lu$ea creat+. Jn libertate% o$ul a :ost che$at s+ r+s6und+ la aceast+
iubire creativ+ 3i Ba6oi Aiul lui #u$ne2eu v-a locui 7n oa$eni 3i v-a do$nii deschis 3i
triu$:+tor 7n toat+ lu$ea. Puterea 3i lu$ina raiului se vor v+rsa 7n Hos :+r+ o6rire 6Gn+
cGnd ulti$ul 6+$Gnt nu v-a $ai @ distinct de rai.C
Leg+$Gntul ceresc cu #u$ne2eu a :ost abrogat odat+ cu C+dereaM iserica original+
a :ost distrus+. O$ul a 7n+bu3it 7n sine aten;ia ve3nic+ d+t+toare de via;+ a $+ririi divine
3i ast:el a blocat curgerea harului 7n lu$e. Jn lu$ea c+2ut+% totu3i% sco6ul creativ divin a
continuat s+ o6ere2e. Ac;ionea2+ ca 3i o 6ro$isiune 3i ca o che$are. Lu$ea creat+
Da:undat+ 7n abisul in@nit+;ii divine 3i care 6lanea2+ deasu6ra abisului non-@in;ei
6ersonaleE 6+strea2+ CuvGntul lui #u$ne2eu.
!oat+ istoria este c+l+toria lui #u$ne2eu s6re o$ 3i c+l+toria o$ului s6re
#u$ne2eu. Acest 6uls s:Gnt al ti$6ului 3i al istoriei 6oate @ si$;it 7n s6ecial 7n =echiul
!esta$ent. Acela a :ost un ti$6 al a3te6t+rilor 3i 6reg+tirilor $esianice. U$anitatea
a3tea6t+ 3i dore3te MGntuitorul 6ro$is 3i #u$ne2eu egal a3tea6t+ eIerci;iul libert+;ii 3i
iubirii u$ane. Pentru acest $otiv 7n ti$6 eIist+ tensiuneN Blu$ea creat+ se $i3c+ 7n
cercuri de@nite 6rin necesitate 3i nu 6oate @ gr+bit+.C =echiul !esta$ent este un ti$6 al
6re@gura;ilor 3i 6re$oni;iilorM un ti$6 al unor <6i:anii $ulti6le 3i $ulti:or$e 3i 7n acela3i
185
ti$6 a :ost o 7ntoarcere a celor ale3i 7ntre oa$eni la o 7ntGlnire cu #u$ne2eul care se
a6ro6ie. B!erenul co$un 6entru <6i:anie% 7n s6ecial 7n di$ensiunea ei u$an+% ar @
re6re2entat de 7ntru6area Aiului lui #u$ne2eu% c+ci r+d+cina 3i te$elia s@ntei Sale
u$anit+;i se g+se3te 7n oa$eni 7nc+ din vre$urile 6ri$ilor lor 6rogenitori.C Jn acest sens%
=echiul !esta$ent este o genealogie a MGntuitorului.
Chi6ul Maicii lui #u$ne2eu este clar 3i de6lin gravat 7n con3tiin;a teologic+ a lui
Ailaret. [iua uneivestiri a :ost 6entru el cea $ai $+rea;+ 2ile dintre toate. Odat+ cu
unavestire din Na2aret% =echiul !esta$ent se ter$in+ 3i 7nce6e Noul !esta$ent.
!ensiunea a3te6t+rii este di2olvat+. Libertatea u$an+ r+s6unde 6rin Maica lui #u$ne2eu.
BA+r+ nici o re2erv+ ea s-a 7ncredin;at dorin;ei Regelui Regilor 3i c+s+toria u$anului cu
divinul a :ost 7$6linit+.C Jn na3terea lui Hristos iserica% distrus+ 6entru totdeauna de
neascultarea Ada$ului 6+$Gntesc este recreat+ indestructibil 6entru totdeauna.
J$6+r+;ia harului este desco6erit+ 3i J$6+r+;ia $+ririi este deHa u3or vi2ibil+.
Jn vi2iunea lui Ailaret% iserica este !ru6ul lui Hristos% Bunitatea vie;iiC 7n <l. Nu
este unirea tuturor sub o singur+ autoritate% chiar 3i sub autoritatea regal+ a lui Hristos.
Mai $ult% iserica este o Cinci2eci$e continu+N o unitate 7n #uhul lui Hristos. =alul
s@n;itor al harului ca 3i o :GntGn+ care nu 6oate @ ars+ curge 6rin 6ragul J$6+r+;iei
M+ririi ce v-a s+ vin+. BCGnd tru6ul tainic al ulti$ului Ada$% co$6us 3i constituit de <l
6rin leg+tura $utual+ a $e$brilor 6rin ac;iuni 6otrivite 6entru @ecare dintre ei% cre3te 7n
co$6o2i;ie 3i este 6er:ect 3i de6lin creat% sus;inut de ca6ul S+u% 6lin de #uhul S:Gnt%
chi6ul lui #u$ne2eu a6are triu$:ant 7n to;i $e$brii lui 3i ast:el re2ult+ $arele Sabat al
lui #u$ne2eu 3i al o$ului. Cercul ti$6ului este 7nchis. #o$nul Pantocratorul este 7ntronat
3i 7nce6e c+s+toria Mielului.
Jn s6ecula;iile lui teologice% Ailaret a 7nce6ut 7ntotdeauna din :a6tele Revela;iei 3i s-a
$i3cat 6rin ele. <l nu s-a de6+rtat de la istorie cu sco6ul ca 7n grab+ s+ se urce la
B7n+l;i$ile eIaltate ale conte$6la;ieiC 6rin inter$ediul teologiei abstracte. <l nu iubea
B@loso@a receC 3i a :ost condus 7n teologie nu atGt de $ulte de conclu2ii logice cGt de
:eno$ene istorice. <l era con3tient de tainele divine 7n ac;iunile 3i $ani:esta;iile ei
istorice. !oat+ istoria este desco6erit+ 7naintea lui ca 3i o singur+ $are de2voltare a Iubirii
#ivine 3i a M+ririi #ivine 7n lu$ea creat+. !e$a teologiei a :ost 7ntotdeauna leg+$Gntul
dintre #u$ne2eu 3i o$% 7n toat+ co$6leIitatea 3i caracterul $ulti:or$ al destinului istoric.
BSiste$ulC lui Ailaret nu a :ost construit sub Bin?uen;eC 3i Bi$6resii%C c+ci structura
lui este 6atristic+ Da se co$6ara cu cea a lui 4rigorie de NFssaE. <l a insistat cu o aten;ie
s6ecial+ 6e dou+ te$eN 6ri$a% taina Crucii 3i a doua taina R+scu$6+r+rii. Jn al doilea
rGnd% descrierea vie;ii Harului% via;a 7n #uhul lui Hristos desco6erit+ credincio3ilor.
Hristos este tainicul 6ri$ 6reot care este o:erit 3i care aduce o:erirea. <l este $ielul lui
#u$ne2eu 3i $arele Ierarh Da se vedea e6istola c+tre evreiE. <l a v+2ut 7n <vanghelii
crucea de 6e 4olgota. A :ost 6ati$a MGntuitorului 6e care a v+2ut-o 7n #u$ne2eul-o$.
B#estinul lu$ii a :ost sus6endat 6e cruce% via;a lu$ii st+ la $or$Gntul Lui. Crucea
ilu$inea2+ 6+$Gntul 6lGng+tor al $or$Gntului.C !aina Crucii este taina iubirii divine.
BAst:el 7n do$eniul duhovnicesc al tainei% di$6reun+ cu toat+ di$ensiunea Crucii lui
Hristos% conte$6la;ia este co6le3it+ de li6sa de li$ite a iubirii de #u$ne2eu.C Jn =inerea
Mare% Ailaret a 6redicat din nou asu6ra 6asaHului Bc+ci atGt a iubit #u$ne2eu lu$ea.C <l a
che$at ca sensul ulti$ al Crucii s+ @e 7n;eles. BIat+_... Nu eIist+ ni$ic cu eIce6;ia Iubirii
binecuvGntate 3i s@nte a !at+lui% Aiului 3i #uhului S:Gnt :a;+ de o u$anitate 6+c+toas+ 3i
dis6erat+. Iubirea !at+lui 7n actul cruci@c+riiM Iubirea Aiului care este cruci@catM Iubirea
#uhului S:Gnt care triu$:+ 6rin 6uterea Crucii.C
Ailaret a :ost co$6let liber :a;+ de orice inter6reta;ii gre3ite senti$entale 3i
$oraliste a iubirii Crucii. #in contr+% el a accentuat c+ crucea lui Hristos este 7nr+d+cinat+
7n :a6tul c+ bun+voin;a divin+ nu are li$ite. !aina crucii 7nce6e 7n ve3nicie B7n sanctuarul
!ri-I6ostatic al #u$ne2eirii care este inaccesibil+ lu$ii create.C Ast:el% Hristos este v+2ut
186
7n scri6turi ca 3i Mielul lui #u$ne2eu% 6rev+2ut sau cruci@cat 7nc+ de la 7nte$eierea lu$ii.
BMoartea lui Hristos este centrul @in;ei create. Crucea lui Iisus% construit+ 6e
ani$o2itatea evreilor 3i 6e setea de sGnge a 6+gGnilor% este chi6ul 6+$Gntesc 3i u$bra
crucii cere3ti a iubirii.C Jn 6redicile lui% 7n s6ecial 7n 2ilele de 6o$enire a Pati$ilor% Ailaret
a urcat la 7n+l;i$ile rug+ciunii liriceM 7n aceste adres+ri se 6oate si$;ii un tre$urat al
ini$ii. Predicile lui sunt i$6osibil de 6ara:ra2atM este nu$ai 6osibil ca ele s+ @e recitite 3i
re6etate.
Jn Ailaret nu g+si$ un siste$ integrat% c+ci el a vorbit 7ntotdeauna Boca2ional.C
4+si$ 7nc+ ceva $ai $areN o unitate a eI6erien;e vii% o adGnci$e a conce6;iei intelectuale%
Bo vi2it+ tainic+ a #uhului.C Acesta este indiciul sau eI6lica;ia in?uen;ei asu6ra teologiei.
Practic el nu a avut ucenici direc;i% nici nu a creat o 3coal+M el a creat ceva $ult $ai
i$6ortantN o $i3care duhovniceasc+. Ailaret a :ost 7ntotdeauna re2ervat 7n Hudec+;ile lui
teologice 3i i-a obligat 3i 6e al;ii s+ 73i eIercite2e aceia3i 6recau;ie res6onsabil+. Acest
sens ne7ntreru6t al res6onsabilit+;ii% 7n care $otivele 6astorale 3i cele teologice au :ost
a$estecate% a :ost deHa la 7n lucru asu6ra lui 3i i-a con:erit o 7n:+;i3are sever+. Pe bun+
dre6tate s-a s6us c+ Bel a :ost un e6isco6 de di$inea;a 6Gn+ seara 3i de seara 6Gn+
di$inea;a.C Aceasta a :ost o surs+ 6entru 6recau;ia lui. <l a $ai avut un $otiv% o nevoie
instinctiv+ de a Husti@ca toate conclu2iile lui. !oc$ai aceast+ nevoie eI6lic+ toate
re2erva;iile lui. BAiecare gGnd teologic trebuie acce6tat nu$ai 7n $+sura t+riei lui.C Ailaret
s-a o6us 7ntotdeauna trans:or$+rii o6iniilor 6rivate 7n unele cerute care $ai $ult
restric;ionea2+ decGt ghidea2+ gGndirea 6erce6tiv+ 3i inchi2itiv+. Pentru aceasta el a :ost
un ast:el de cen2or 3i editor ne6l+cut 3i ner+bd+tor. Ra6orturile lui asu6ra !tmnii
atimilor a lui Inochentie P!trastaiaia sed:miaQ este caracteristic+N Bdoresc ca o ra;iune
cal$+ s+ 6oat+ aco$6ania $unca unei i$agina;ii vii 3i 6uternice 3i s+ cure;e aceast+
carte.C Ailaret nu a res6ins Bi$agina;ia%C dar a :+cut-o subiectul unei veri@ca;ii stricte 3i
nu atGt de $ult veri@care 6rin ra;iune cGt 6e $+rturia Revela;iei.
Nu se 6ot a3te6ta $ulte 6rin si$6la ba2are 6e ra;iona$entul @loso@c 6ro6riu acelor
subiec;i care nu g+sesec nici o via;+ 6e 6+$Gnt. Se 6otrive3te $ai $ult s+ ur$+$
Revela;iei #ivine 3i eI6lica;ilor lor date de oa$eni care s-au rugat% au $uncit 3i-au cur+;it
vie;ile l+untrice 3i 6e cele eIterne $ai $ult decGt noi. Chi6ul lui #u$ne2eu este $ult $ai
a6arent 3i 6rivirea este $ai clar+ 7n acele duhuri de aici de 6e 6+$Gnt% lovindu-se $ai
$ult de rai decGt de noi 7n3ine.
<vident% Ailaret nu a :ost atGt de $ult 6reocu6at de autoritate cGt de dis6o2i;ia
l+untric+.
Ailaret a 6+rut $ult 6rea $aleabil sau eIcesiv de ti$id altora 7n 6ro6or;ie direct+ cu
6ro6riile cereri 3i 6recau;ie. Unii l-au acu2at 6e Ailaret de Biacobinis$ 7n teologieC
,*K
@indc+ el cerea Bdove2iC 3i a distins cu 6recau;ie 7ntre Bo6inieC 3i Bde@ni;ie.C BOa$enii nu
l-au iubit 3i l-au nu$it un $asonC DHer2enE. Al;ii l-au considerat un reac;ionar 7ntunecat 3i
Ddestul de ciudatE l-au 6re:erat 6e contele Pratasov
,*,
Daceasta nu se a6lic+ nu$ai lui
685
Iacobinii au :ost o :ac;iune 7n revolu;ia :rance2+ in?uen;at+ 7n s6ecial de Ilu$inis$. A acu2a 6e cineva de
Biacobinis$C 7nse$na a deroga 7nclina;ia lor 6rin asocierea ei cu un ra;ionalis$ eIcesiv 3i ni3te idei
revolu;ionare.
686
Ca 3i Su6ra Procurator al S:Gntului Sinod 6entru dou+2eci de ani% contele Nicolae AleIandrovici Pratasov
D()..-(*KKE a adus controlul guvernului asu6ra isericii la cele $ai $ari 7n+l;i$i. Pratasov a :ost un o@;er
de cavalerie retras care a $ers la $unc+ 6entru Ministerul <duca;iei 3i ca 3i cen2or 6rinci6al al co$isiei din
(*/0. <l a dobGndit re6ede o $are in?uen;+ asu6ra educa;iei seculare 3i 7n (*/, a ob;inut 6uterea sa 7n
iseric+% trans:or$Gnd-o 7ntr-un de6arta$ent al Statului. A se vedea $ai Hos% 66. '/. W.
187
Nicanor rov9ovici
,*)
ci 3i lui RostislavovE.
,**
!otu3i al;ii au :ost con:u2i @indc+ Ailaret nu a
conda$nat credin;a latin+ ca 3i ere2ie sau chiar ca 3i o schis$+% ci 7n loc el a argu$entat
c+ este nu$ai o Bo6inieC 3i nu o conducere a isericii. Jn s6ecial el a 7ncercat s+ averti2e2e
7$6otriva eIager+rilorN B6lasarea isericii Pa6ale 6e acela3i 6lan cu iserica din Ar$enia
este ceva crud 3i ne:olositor.C <l 6+rea $ult 6rea 6recaut cGnd a argu$entat c+ iserica
Oriental+ Bnu 6osed+ un inter6retator autocrat al 7nv+;+turilor ei care ar 6utea o:erii
greutatea dog$ei eI6lica;ilor ei.C Se 6are c+ el a l+sat $ult 6rea $ult loc BHudec+;ii
individuale 3i con3tiin;eiC credincio3ilor% de3i era asistat de 7nv+;+torii isericii 3i era sub
conducerea CuvGntului lui #u$ne2eu.
Unii nu au 6utut g+si cuvinte adecvate 6entru a descrie caracterul tiranic o6resiv al
lui Ailaret. Jn acest sens% BnoteleC autobiogra@ce ostile ale istoricului S. M. Soloviov au
:ost cGt se 6oate de ti6ice.
,*.
#u6+ descrierea lui Soloviov% Ailaret era un :el de geniu al
r+ului% care a 7n+bu3it ulti$ele idei de creativitate 3i inde6enden;+ din subordona;ii lui.
Soloviov a insistat c+ Ailaret a distrus orice duh creativ 7n Acade$ia !eologic+ din
Moscova. Ar $ai trebui s6us ceva des6re aceasta ceva $ai tGr2iu. Aici este destul de
observat c+ calo$niile lui Soloviov 6ot @ contracarate 6rin ni3te eviden;e contrare
evidente. Un eIe$6lu% care este o:erit de o 6ersoan+ care ar @ greu de sus6ectat de
6ar;ialitate :a;+ de Ailaret% ar @ destul. Aceasta a :ost a@r$a;ia lui 4. [. <liseev% celebrul
editor radical al %otelor Xrii Printeti PIaisc.i otec.estvaQ.
,.&
<l a :ost student la
acade$ia din Moscova la 7nce6utul anilor (*0& 3i a6oi 6ro:esor 7n Ka2an. #u6+ esti$+rile
lui <liseev% a eIistat $ult 6rea $ult+ libertate 3i un decor eIce6;ional de o c+ldur+
iubitoare a ini$ii% $ole3al+ 3i ca$araderie la Acade$ia din Moscova.
Soloviov a :ost 7ngust 3i 6ar;ial 7n Hudec+;ile lui. Nu a :ost ca6abil 3i nu a dorit s+
g+seasc+ nici o calitate r+scu$6+r+toare 7n cei care nu au :ost de acord cu el. <l a :ost cGt
se 6oate de iritat de oa$eni cu o B$inte neobosit+%C care i-au o:ensat vi2iunea sa des6re o
lu$e con:ortabil+ 6e dre6t heghelian+. Ailaret nu a :ost singurul 6e care Soloviov l-a
conda$nat 7n acest :el. Pentru Ho$ia9ov el a g+sit nu$ai cuvinte nebune3ti 3i di@cile.
,.(
687
Ni9anor rov9ovici D(*')-(*.&E a :ost un @loso: 3i un o$ bisericesc al unei genera;ii $ai tGr2ii. <ducat 7n
Acade$ia din San9 Petersburg% a 6redat acolo 3i a sluHit ca rector la cGteva se$inarii% 6e lGng+ Acade$ia din
Ka2an. Mai tGr2iu 7n via;+ a devenit Arhie6isco6 de Kherson 3i Odessa. <ste cunoscut 6entru cGteva articole
6ole$ice scrise 7$6otriva vi2iunilor sale des6re ro$ancierul Lev !olstoi 3i 6rinci6ala sa lucrare @loso@c+%
in?uen;at+ de Platon 3i Leibni2% Pozitivnaia >loso>ia i sver".c.uvstvennoe b7tie DSan9 Petersburg% (*K)-
(***E.
688
#$itrii Ivanovici Rostislavov D(*&.-(*))E% un @u de 6reot% a 6redat $ate$atic+ 3i @2ic+ $ai $ul;i ani la
Acade$ia din San9 Petersburg 3i a 6artici6at la o serie de con:erin;e 6ublice libere organi2ate de 6ro:esori
ru3i 7n Ria2an 7n anii (*K& 3i (*,&. A scris cGteva articole des6re stadiul conte$6oran al a:acerilor isericii%
7n s6ecial educa;ia religioas+ care a cau2at o sen2a;ie din cau2a etosului ei 6rotestant 3i a tonului critic.
Jntre ei sunt 2 du".ovn7". uc.ilic.a".) scris+ la o co$isie o@cial+ dar controversat+ 7ncGt a 6utut @
6ublicat+ nu$ai 7n Lei62ig 7n (*,&% C.ernoe i beloe du".ovenstvo v Rossii D(*,K-(*,,E 3i 27t izsledovaniia
ob imuc.estva". i do".oda". monast7rei DSan9 Petersburg% (*),E% un atac la bog+;ia $+n+stirilor. <l a
contribuit 7n di:erite Hurnale 3i a l+sat ni3te %ote interesante% 6ublicate du6+ $oartea sa 7n Russ"aia !tarina
din (**& 6Gn+ 7n (*.K.
689
Celebrul istoric Serghei Mi9hailovici Soloviov D(*'&-(*).E a 6redat istoria ruseasc+ la Universitatea din
Moscova 6entru ulti$ii '/ de ani din via;a lui Ailaret% 6e cGnd deHa el s-a stabilit 6er$anent 7n Moscova.
!itlul autobiogra@ei sale este 3oi zaisc.ii dlia detei moi".) a) moz..no) i dlia drui". DSan9 Petersburg% :+r+
dat+E.
690
Se 6are c+ #ostoievschi l-a avut 6e <liseev 7n $inte cGnd a creat re$arcabilul caracter Ra9itin. PNota
autoruluiQ. 4rigorie [a9harovici <liseev D(*'(-(*.(E a 6redat Istoria isericii Ruse3ti alte subiecte la
Acade$ia din Ka2an 6Gn+ 7n (*K0. Jn acel an el a 6+r+sit :acultatea 3i a $ers s+ tr+iasc+ 7n Siberia% lucrGnd
6entru guvernul 6rovincial. Jn (*K* s-a $utat 7n San9 Petersburg unde 3i-a 7nce6ut activitatea Hurnalistic+%
$ai 7ntGi 7n asocia;ie cu Cherni3evschi 3i #obroliubov 3i du6+ 6ro6riul lui dre6t a devenit liderul $i3c+rii
6o6uliste P%arodnic.estvoQ.
691
AleIei Lte:anovici Ho$ia9ov D(*&0-(*,&E este cel $ai bine cunoscut dintre liderii slavo@li din vest. Pe de
alt+ 6arte% Soloviov% a :ost un Boccidentali2atorC $oderat. Ho$ia9ov 3i-a tr+it $area $aHoritate a vie;ii 7n
Moscova :+r+ nici o res6onsabilitate o@cial+% dedicGndu-3i ti$6ul scrierilor 3i gru6urilor de discu;ii. <l este
188
Soloviov a :ost nedre6t :a;+ de Ailaret chiar ca 3i istoric. <l nu a 6utut 3i nu a 7n;eles
severitatea eItern+ a lui Ailaret care a a6+rut din triste;e 3i nelini3te. BAcest o$ are o
gGndire @erbinte 3i o si$;ire rece.C Aceast+ caracteri2are este un adev+r 6e Hu$+tate
7n3el+tor. <ste adev+rat c+ $intea lui Ailaret a :ost :ervent+ 3i a6rins+ 3i gGnduri
nelini3tite au l+sat o i$6resie adGnc+ 6e :a;a lui uscat+. <ste un non sens 3i o $inciun+ s+
se cread+ c+ si$;irea lui Ailaret a :ost rece. <a curgea sen2itiv 3i i$6ersonalist. A ars 7ntr-
o nelini3te teribil+ 3i ciudat+. J$6linirile lui evidente 3i integritatea sa 6uteau ascunde
aceast+ nelini3te 3i triste;e% aceast+ su:erin;+ l+untric+% nu$ai dintr-un observator $io6.
!+cerea di@cil+ 3i curaHoas+ cu greu 6utea ascunde sau lini3tii u3uri$ea des6re ceea ce se
7ntG$6la 7n Rusia. BSe 6are c+ noi nu $ai locui$ 7n suburbiile abilonului% ci chiar 7n
abilon%C a declarat el 7ntr-o 2i.
Ho$ia9ov a observat c+ Ailaret a :ost obligat s+ cl+toreasc+ 6e Bc+i 6ericuloaseC
6entru a nu o:erii un 6reteIt de a @ atacat. BSubHugarea 7nse$na digresiuni% 7n ti$6 ce
eIactitatea a :+cut-o $ai 6u;in 6robabil+ 6entru ca ei s+ 6oat+ su6raveghea 3i 6roduce o
lovitur+ nea3te6tat+%C a scris un alt conte$6oran. Odat+ Ailaret i-a scris lui 4rigorie
Postni9ovN Beste o $are nedre6tate dac+ cei 7$6otriva c+rora caut+ o oca2ie s+ atace chiar
o:er+ aceast+ oca2ie...C
Lui Ailaret nu i-au 6l+cut c+ile u3oare 3i sigure% c+ci el nu credea 7n c+ile u3oare ca
6osibilitate care duce la adev+r X calea 7ngust+ cu greu se 6oate dovedii a @ una u3oar+.
BMie 7$i este :ric+ nu$ai de bucuria de 6e 6+$Gnt des6re care se s6une c+ nu are ni$ic
ca s+ ne @e :ric+...C
I<
Teolo-ia 8n 0colile ecclesiatice re(ormate
Ailaret a :ost unul dintre cei $ai in?uen;i 3i $ai 6roe$inen;i re6re2entativi ai noii
Bteologii a ini$iiC 6redat+ 7n 3colile ecclesiastice re:or$ate. Uelul instruc;iei sale a :ost
Beduca;ia o$ului l+untric%C 6rin 7$6+r;irea unor convingeri vii% 6ersonale 3i bine 7$6+r;ite
7n adev+rurile $Gntuitoare ale credin;ei. B<duca;ia l+untric+ a tinerilor 6entru un
cre3tinis$ activ v-a @ singurul ;el al acestor 3coli.C D8"az din /& august (*(0E. A$ 6utea
s+ ne rea$inti$ de a:oris$ul lui Neander
,.'
care era atGt de 6o6ular 7n acele 2ileN ectus
est 9uod facit t.eolo#um) Bini$a 7l :ace 6e teolog.C Jn 3colile ruse3ti aceast+ teologie a
Bini$iiC nu a :ost nu$ai recurent+. Pute$ detecta 3i distinge dou+ tendin;e divergente
7nc+ de la 7nce6ut. Una a :ost Bteologia ini$ii.C Cealalt+ a :ost obi3nuit+ 7n acea vre$e s+
@e nu$it+ Bneologis$%C o 3coal+ $oral-ra;ionalist+ a inter6ret+rii cre3tine. Neologis$ul a
:ost introdus de Igna;iu Aessler
,./
7n Acade$ia !eologic+ din San9 Petersburg.
Jn (*(.% Ailaret a :ost 7nlocuit ca rector de 4rigorie Postni9ov% un student al 6ri$ei
clase care a ter$inat noua acade$ie. DMai tGr2iu a devenit $itro6olit de NovgorodM a
$urit 7n (*,&E. 4rigorie a :ost continuatorul% ucenicul 3i chiar 6rietenul lui Ailaret. #e3i
era un o$ cu o gGndire alert+ 3i clar+% el nu 6oseda nici o 7nsu?e;ire l+untric+. <l nu a
avut $intea cerceta3+ 3i c+ut+toare a lui Ailaret 3i nici o 6anora$+ n+ucitoare% 7n :a;a
c+reia Ailaret era obi3nuit s+ tr+iasc+ 3i care nu s-a deschis niciodat+ 7n :a;a lui. Jn
6rivit de $ul;i ortodoc3i ca 3i un $are teolog laic. A se vedea A. 4ratieuI +*!* Bomia"ov i micarea
slavo>l% tradus+ din :rance2+ de <lisabeta MeFendorW Ddou+ volu$e% NordlandE.
692
<I6un+torul Bteologiei 6ectorale%C Sohann Vilhel$ Neander D()*.-(*K&E a :ost n+scut #avid Mendel% un
evreu. <l s-a convertit la cre3tinis$ul 6rotestant 7n ti$6 ce era student la Halle 3i a 6redat la Universitatea
din Heidelberg 3i erlin. A :ost un teolog de o tradi;ie 6ietist+% cG3tigGndu-3i renu$e ca 3i istoric bisericesc%
6ublicGnd o istorie bisericeasc+ 7n 3ase volu$e D(*',-(*K'E 3i lucr+ri des6re Iulian A6ostatul 3i Ioan
Hrisosto$% 7ntre al;ii.
693
A se vedea $ai sus% nota (0/.
189
6redicile lui 4rigorie nu se si$te nici o tensiune. !otul era li$6ede% vocea lui era cal$+ 3i
echilibrat+. Nu 7i 6l+ceau te$ele dog$atice 3i 6re:era ac;iunea. Moralis$ul lui era
$+surat 3i ui$itor% de3i ar @ i$6osibil s+ nu si$;i$ 7n el o $are t+rie $oral+. BSi$6litate%
de$nitate 3i veridicitate%C ra6ortea2+ Aotie% care nu l-a 6l+cut. Caracterul lui 4rigorie era
re?ectat 7n li$baHul lui. Jn el nu eIist+ $ecanis$e retorice% nu eIist+ orna$enta;ii% nu$ai
o anu$it+ greutate% as6ri$e 3i deschidere. Jn ulti$ii s+i ani% lui 4rigorie% nu i-a 6l+cut s+
scrie B6entru oa$eni.C !otu3i% se 6oate si$;ii 7ntotdeauna in?uen;a bro3urilor de la
7nce6utul secolului. 4Gndirea lui a :ost :or$at+ 3i disci6linat+ 6rin citirea unor autori
str+ini% 7n s6ecial 6e cei engle2i du6+ cu$ se vede din ti$6ul cGnd 4rigorie a studiat
engle2+ cu studen;ii.
<ra un $are biblio@l 3i a sti$ulat citirea 7ntre studen;i. <l le o:erea regulat
studen;ilor bani 6entru traduceri% cu sco6ul de a 7i :ace s+ citeasc+. Ca 3i 7nv+;+tor 3i
con:eren;iar% 4rigorie a :ost :oarte 6o6ular 3i a6reciat. A 6redat 7n rus+ 3i 7n con:erin;ele
lui a investigat S@ntele Scri6turi 7n traducere rus+% nu 7n slavon+. Jn general a :ost un
a6+r+tor 2elos al ibliei 7n rus+ 6Gn+ la s:Gr3itul 2ilelor lui. <l a 6re:erat =echiul !esta$ent
ca 3i Badev+rul ebraic%C subesti$Gnd :a6tul c+ era cu greu 6osibil s+ se construiasc+ cu
6reci2ie o traducere eIact+ a Se6tuagintei din di:erite alte surse. <l a abordat 6unctua;ia
$asoretic+ critic 3i cu re2erv+.
Jn (*''% 4rigorie a 6ublicat cGteva ca6itole ale cursului lui de teologie. <le au :ost
eIa$inate% a6robate 3i corectate de Ailaret. Jn ele eIist+ 6u;ine lucruri originale. Cea ce a
:ost i$6ortant a :ost vocea vie 3i $aniera de eI6ri$are a autorului. Mult $ai tGr2iu%
4rigorie a scris celebra sa carte 7$6otriva schis$aticilor sau a vechilor credincio3i%
Biserica cu adevrat vec.e i cu adevrat ortodo, PIstinoo<drevniaia i istinno<
ravoslavnaia Xers"ov% (*KKQ. #in nou% con;ine 6u;ine lucruri noi% totu3i tonul elevat% cal$
3i binevoitor este sto6at. Autorul a 7ncercat s+ conving+ 3i s+ atrag+. !olerat 3i 6recaut% el
a 7ncercat s+ reu3asc+ B6rin cuvGntul adev+rului.C 4rigorie a :ost un a6+r+tor sincer al
inde6enden;ei religioase 3i un 2elot al educa;iei. <l a 6osedat un interes 6astoral genuin 3i
6ersisten;+.
Serviciul s6ecial al $itro6olitului 4rigorie la Acade$ia !eologic+ din San9
Petersburg a constat 7n 7nte$eierea unui Hurnal cu titlul caracteristic de Cititorul cretin
P5.ristians"oe C.tenieQ. A 7nce6ut 7n (*'(. Pri$ul ;el al Hurnalului a :ost de a o:erii o
educa;ie instruc;ional+ X citirea ruseasc+ X 6entru to;i biblio@lii 3i oa$enii biserice3ti.
!endin;a biblic+ a :ost clar indicat+ 6rin alegerea unui e6igra:% Bconstruit+ 6e te$elia
a6ostolilor 3i a 6ro:e;ilorC D<:eseni 'M '&E. Jn orice ca2% subsecvent% 7n ti$6ul B7ntoarcerii la
vre$ea scolasticis$ului%C aceast+ $etod+ de abordare a 6+rut 6reten;ioas+ 3i 6ericuloas+.
Aiindc+ a :ost 6ericuloas+% a :ost 7nlocuit+ de un alt e6igra:. #u6+ (*0'% citatul din (
!i$otei /M (K a :ost :olosit 7n locul luiN Bca s+ 3ti;i cu$ se cuvine s+ ne co$6ort+$ 7n casa
lui #u$ne2eu% care este iserica #u$ne2eului celui viu% stGl6ul 3i te$elia adev+rului.C
Subsecvent a$bele e6igra:e au :ost co$binate.
Jn 6ri$ul an% $ectura cretin a :ost re$ini3cent+ din 3esa#erul !ionului P!ionsc.i
vestini"Q% atGt 7n selec;ie cGt 3i 7n caracterul articolelor lui. O sec;iune s6ecial+ a :ost
inclus+ ca 3i o Bcronic+ $istic+.C
Jn Uara noastr+ P+rinteasc+% destul de rar ac;iunile bine:+c+toare ale #uhului S:Gnt
asu6ra ini$ilor oa$enilor devin cunoscute. Prin ur$are% to;i iubitorii cre3tinis$ului% 7n
s6ecial oa$eni cu che$are religioas+% sunt invita;i s+ ra6orte2e des6re aceste ac;iuni
editorilor cu sco6ul ca ei s+ se 7$6+rt+3easc+ ca 3i $ani:esta;ii ale $+ririi lui #u$ne2eu.
=e3tile des6re se$nele duhovnice3ti 3i des6re $iracole au :ost luate din 6ublica;ii
str+ine. #u6+ (*'K% :or$atul acestui Hurnal a devenit $ai 6recaut 3i $ai $ulte traduceri
au :ost o:erite din P+rin;i. #e la @nalul 6ublica;iei% $ectura cretin s-a bucurat de un
succes nea3te6tat% avGnd '%0&& de subscriitori 7n 6ri$ii cG;iva ani.
190
Chiril ogoslovschi Platonov
,.0
a ur$at eIe$6lul de la Acade$ia !eologic+ din
Moscova. <l a 6redat 7n rus+% nu i-a 6l+cut @loso@a $odern+ 3i a citit c+r;i cu un duh
ascetic.
Calitatea 7nv+;+turilor evanghelice const+ din lini3tirea ini$ilor 6+trunse de triste;e
3i :rica de Hudecata cereasc+M const+ din 6rivirea 7n adGncurile condi;iei duhovnice3ti a
cuiva. #ar cu$ 6oate cineva care nu a eI6eri$entat aceast+ iubire a Crucii% a c+rui ini$+
nu este 6lin+ cu triste;ea du6+ #u$ne2eu care duce la $Gntuire% s+ dobGndeasc+ sau s+
eI6lice 6uterea 3i calitatea i2bitoare a <vanghelieiO
Jn ti$6ul cGt Chiril a :ost rector la Acade$ia din Moscova% @ecare student a :ost
obligat s+ ;in+ un Hurnal 6ersonal al activit+;ilor 3i gGndurilor lui. Chiril a :ost a6roa6e de
ucenicii Jn;ele6;ilor Moldoveni
,.K
3i ra6orturile des6re el l-au 6ortreti2at ca un o$ cu
si$6atie 3i l-au a6robat ca @ind un o$ duhovnicesc. <l 3i-a cul$inat cursul lui la Acade$ie
cu un tratat des6re tradi;iile isericii.
La Acade$ia din Kiev re6re2entativii noii teologii au :ost Moise Anti6ov Platonov%
care a $urit 7n o@ciul s+u ca <Iarh de 4eorgia 7n (*/0 3i Meletie Leontovici% $ai tGr2iu
Arhie6isco6 de Kracovia Da $urit 7n (*0&E.
,.,
A$bii au 6redat 7n rus+ 3i a$bii au a6ar;inut
6ri$ei clase care a absolvit la Acade$nia din San9 Petersburg. CG;iva al;ii% 6rintre care
cel $ai str+lucit din 6ri$a clas+ $ai trebuie 7nc+ $en;iona;i. =. I. Kutnevici a :ost tri$is
cu un bacalaureat 7n @loso@e al Acade$ia din Moscova% unde a g+sit un student 3i un
succesor 7n 4olubinschi. Kutnevici a 6+r+sit i$ediat sluHba acade$iei 3i a devenit
subsecvent Mare Ca6elan Pober ciaceni"Q 3i un $e$bru al Sinodului. A $urit 7n (*,K. <l
a cerut un $are e:ort la traducerea P+rin;ilor greci. AleIei Malov D$ort 7n (*KKE% 6reot la
Catedrala s:Gntul Isaac 3i 6reot la casa invali2ilor PInvalidn7i domQ% a :ost l+udat ca 3i un
6redicator re$arcabil 3i 6uternic. A :ost un c+ut+tor ti6ic al unui cre3tinis$ BduhovnicescC
3i BuniversalC. Jn ti$6ul 7ntGlnirii cu Vilia$ Pal$er%
,.)
acesta a :ost 6uternic con:u2 :a;+ de
vi2iunile a$or:e ale lui AleIei des6re structura 3i li$itele isericii. PGn+ 7n aceast+ 2i%
6+rintele Malov a :ost un 6artici6ant la adun+rile duhovnice3ti al doa$nei !atarinova 3i se
6are c+ a :ost 3i con:esorul $e$brilor acestui cerc.
,.*
Jntre al;i absolven;i ai Acade$iei din San9 Petersburg% cel $ai ins6irat eI6onent 3i
6redicator al acestor noi dis6o2i;ii a :ost Macarie 4lu9harev D().'-(*0)E% unul dintre cei
$ai re$arcabili oa$eni ai e6ocii lui. Jn ti$6 ce era la Acade$ie% 4lu9harev a :ost 7n
7ntregi$e sub in?uen;a lui Ailaret. B<l 3i-a 6redat voin;a Rectorului Ailaret 3i nu a :+cea
ni$ic sau nu 73i asu$a ni$ic :+r+ s:atul 3i binecuvGntarea lui.C Leg+tura duhovniceasc+
dintre ei a durat o via;+. 4lu9harev a :ost eIclusiv i$6resionist 3i intros6ectiv. Pentru el
era di@cil s+ lucre2e 7n condi;ii obi3nuite. La Acade$ie a citit $ulte c+r;i $istice X $ai
6resus de orice Sohann Arndt.
,..
#in aceste c+r;i el a ado6tat ideea rena3terii 3i a renov+rii
o$ului l+untric care este ilu$inat de #uhul S:Gnt. Odat+ a 6artici6at la o adunare din
a6arta$entul doa$nei !atarinova% dar a 6lecat de acolo 7ns6+i$Gntat. #u6+ ce a ter$inat
acade$ia% a $ers 7n <9aterinoslvl ca 3i 7nv+;+tor. Aici a devenit :a$iliar cu e6isco6ul local%
694
A se vedea $ai sus% nota '0.
695
Ucenicii lui Paisie =elicicovs9i D()''-().0EM a se vedea $ai sus% ca6itolul I=% sec;ia =II% BRede3te6tarea
$onahis$ului rus.C
696
Moise Anti6ov Platonov% a se vedea nota (&,M Meletie Leontevici% a se vedea nota (0K.
697
Villia$ Pal$er D(*((-(*).E% o :a;+ bisericeasc+ anglican+ care a 6redat la OI:ord. A devenit interesat de
iserica ortodoI+ 3i a :ost activ 7n s6ecial 7n 6ro$ovarea 7ntra-co$uniunii cu ea 3i 6entru acest $otiv a
c+l+torit de dou+ ori 7n Rusia% 7n (*0& 3i (*0'. Subsecvent el s-a 7ntors critic la iserica Anglican+ 3i 7n (*KK
s-a convertit la ro$ano catolicis$ 3i s-a $utat 7n Ro$a 6entru a studia 3i scrie arheologie. Jntre lucr+rile lui
scrise sunt +rmonizarea doctrinei an#licane cu cea a Bisericii de Rsrit D(*0,E% %ote cu rivire la o vizit 1n
Biserica Rusiei D6ublicat+ $ai 7ntGi 7n (**'E 3i cele 3ase volu$e intitulate atriar.ul i arul D(*)(-(*),E% o
colec;ie de $ateriale des6re Nicon 3i AleIei Mihailovici.
698
#es6re BPre:erin;a duhovniceasc+C a doa$nei !atarinova a se vedea $ai sus% nota .&.
699
#es6re Sohann Arndt% a se veda ca6itolul I=% nota *&.
191
Iov Pote$9in%
)&&
care a :ost tuns de Jn;ele6;ii Moldoveni. Prin Iov% a devenit a6ro6iat de doi
$onahi din Moldova% P+rintele Liverie 3i P+rintele Calinic% sub a c+ror in?uen;+ 4lu9harev
a decis s+ devin+ $onah. Jn ti$6ul acestei :a2e a vie;ii lui% el a :ost 7n 7ntregi$e consu$at
de o c+utare neobosit+. CurGnd avea s+ @e trans:erat ca rector la Se$inarul din Kostro$a%
unde a devenit nu nu$ai ad$inistrator ci 3i 7nv+;+tor. Cu 6ri$a oca2ie Macarie a renun;at
3i a $ers s+ tr+iasc+ $ai 7ntGi la M+n+stirea Pe3terilor 3i a6oi 7n M+n+stirea 4linschi% care
7n acele $o$ente era un centru al unei rena3teri conte$6lative. Aici a citit $ult sub
conducerea 7n;ele6tului stare; Ailaret
)&(
3i a tradus Confesiunile lui Augustin% !cara Plui
Ioan Cli$acusQ% discursurile S:Gntului 4rigorie cel Mare 3i 6redicile decla$atorii ale
S:Gntului !eodor Studitul. BLcoala lui Hristos este unul dintre acele 6uncte str+lucitoare
de 6e glob la care se 6oate aHunge nu$ai 6unGndu-ne 6e acela3i nivel cu in:antilitatea lui
Hristos.C <l a tradus 6e S:Gntul Macarie la :el ca 3i lucr+rile !ere2ei a S6aniei din
:rance2+. Inten;iona s+ 7l traduc+ 6e Pascal.
)&'
Macarie a $en;inut 7ntotdeauna o atitudine inchi2itiv+ 3i :avorabil+ :a;+ de cre2urile
altora. Jn <9aterinoslvl s-a rugat cu Bco6ii duhovnice3tiC D$olocaniiE 3i a g+sit c+ lu$ina
ilu$in+rii lui #u$ne2eu a str+lucit 6rin credin;a lor @erbinte. ]ua9erii 4arellet 3i Allen% 7n
ti$6 ce c+l+toreau 7n Rusia 7n (*(.%
)&/
au vi2itat <9atrinoslvl cu o scrisoare de introducere
de la Ailaret 3i a g+sit 7n el o leg+tur+ duhovniceasc+ $utual+. Mai tGr2iu 7n via;+% Macarie
a visat la construirea 7n Moscova a unei catedrale cu trei ari6i X 6entru ortodoc3i% catolici
3i 6rotestan;i.
Macarie nu a r+$as $ult+ vre$e 7n i2olarea $onahal+ $ai 7nainte de a 7nce6e s+
7nsete2e du6+ ceva $unc+. <l a g+sit-o 6rin 6redica 7ntre triburile siberiene. Aici s-a
reg+sit 3i 6e sine. Ailaret al Moscovei l-a nu$it un B$isionar ro$anticC 3i de :a6t Macarie
3i-a asu$at lucrarea $isionar+ cu entu2ias$ 3i 6lin de 7nsu?e;ire. Ca 6ri$ 6as% el a
dobGndit doi se$inari3ti din !obols9ca 3i asisten;i 3i a co$6us un $odel de instruc;ie
6entru 6ri$ul avan6ost $isionarN
#ori$ $ai 7ntGi de toate% ca toate s+ @e 7n co$un 7ntre noiM bani% $Gncare% haine%
c+r;i 3i alte lucruriM ast:el de $+suri ne vor aHuta e:orturile :a;+ de un consens.
700
Iov D()K&-(*'/E% un al doilea ne6ot al :avoritului Caterinei cea Mare% 4rigorie Pote$9in% a tr+it 6entru
cG;iva ani du6+ ce a :ost tuns 7n Ia3i 3i a :ost stare;ul M+n+stirii Ador$irii Maicii #o$nului 7n asarabia. Jn
()./ a :ost hirotonit vicar al Arhie6sico6ului de <9aterinoslavl% a devenit Arhie6isco6 de Mins9 3i =olFnia
Dunde este 6o$enit 6entru $unc+ eItensiv+ la construc;ia isericii 3i o ad$inistra;ie e@cent+ a dioce2ei luiE
7n ()., 3i 7n (*(' a revenit 7n <9aterinoslavl ca arhie6isco6.
701
Ailaret D())/-(*0(E a :ost egu$en la 4linschi-ogorodichnFi ust7n 7n regiunea Uralilor 3i a :ost 6uternic
res6onsabil 6entru rena3terea ei duhovniceasc+. <l a co$6us reguli 6entru $+n+stiri 3i a 6ublicat 7n (*'0 o
lucrare intitulat+ Prostrannoe ouc.enie " novoostriz.ennmo mona".u* #es6re el $ai eIist+ o biogra@e%
I.itie blaz.ennoi amiati startsa) vozobnovitelia Glins"oi ust7ni) I#umena 'ilareta DSan9 Petersburg%
(*,&E.
702
laise Pascal D(,'/-(,,'E 3i-a 7nce6ut cariera ca 3i $ate$atician 3i s6ecialist 7n @2ic+ 3i a :+cunt ni3te
contribu;ii de durat+ 7n aceste do$enii. Mai tGr2iu 7n via;+ s-a concentrat asu6ra unor scrieri @loso@co-
religioase% 7n s6ecial 7n a6+rarea Hanseni3tilor% a c+ror doctrin+ ascetic+ dur+ se ase$+na cu calvinis$ul
6Gn+ la un anu$it nivel Dei au :ost conda$na;i 7n bula 6a6al+ 8ni#enitus din ()&KE scrierile lui Pascal
$ettres rovinciales 3i Pens6es au avut in?uen;+ asu6ra unor gGnditori vestici ca Rousseau% Henri ergson 3i
eIisten;iali3tii.
703
4reller 3i Allen au :ost 7ntr-o c+l+torie $isionar+ 6entru Societatea 6rietenilor care i-a luat 7n (*(*-(*'&
7n Norvegia% Suedia% Ainlanda% Rusia% Constantino6ol 3i insulele grece3ti. Villia$ Allen D())&-(*0/E a :ost
chi$ist de 6ro:esie 3i a 6artici6at la societ+;ile @lantro6ice 6o6ulare 7n Anglia din vre$urile lui. CGnd
AleIandru a venit 7n Londra 7n (*(0 Allen a :ost introdus lui ca 3i un BYua9er $odel.C <l s-a 7ntGlnit cu
AleIandru 7n ti$6ul acestei c+l+torii 3i din nou 7n =iena 7n (*''. Lte:an 4rellet% n+scut <tienne 4rellet du
Mabillier 7n Aran;a 7n ())/% a avut o tinere;e aventurier+. A :ost arestat 3i conda$nat la $oarte la revolu;ia
:rance2+ dar a reu3it s+ sca6e 3i a navigat 7n A$erica de Sud. Jn ().K s-a $utat 7n Ne8 5or9 3i a 7nce6ut o
a:acere% s-a al+turat Societ+;ii Prietenilor% a6oi a $ers 7n Ailadel@a 3i a devenit un cleric Yua9er. A e:ectuat
cGteva c+l+torii $isionare 6rin A$erica de Nord 3i <uro6a 3i s-a 7ntGlnit cu AleIandru 7n (*(0 7n Anglia.
4rellet a $urit 7n (*KK 7n Ne8 SerseF.
192
Misiunea a lucrat sub condi;ii eItre$ de grele 3i 7n s+r+cie. Misiunea a :ost o $unc+
cu adev+rat a6ostolic+ 6entru Macarie. <l s-a dedicat ei 7n 7ntregi$e cu toat+ intensitatea
su?etului. Aiind un $isionar $ai 6u;in dedicat ar 6utea atesta :a6tul c+ Baceast+ ?ac+r+
nu a ars 6entru cre3tinis$.C Re6lica lui Macarie la o ast:el de 7ndoial+ a :ost decisiv+N
Bcine din 6o2i;ia $ea ar 6utea Hudeca li6sa de $aturitate a acelor oa$eni 6entru credin;a
universal+ 7n Iisus HristosO <l 3i-a v+rsat sGngele S+u nevinovat 6e cruce 3i a gustat
$oartea 6entru $Gntuirea oa$enilor.C BNu eIist+ oa$eni 6e care #o$nul s+ nu 7i 3tie ca
ai S+i% nici o adGnci$e a ignoran;ei 3i a 7ntunericului 6rin care Aiul lui #u$ne2eu% 6lecGnd
cerurile% s+ nu se 6ogoare% 6rin care s+ nu se 6lece.C Macarie 3i-a eI6us 6unctele de
vedere generale 7ntr-o lucrare s6ecial+N Gnduri desre mi-loacele entru o e,tensiune a
credinei cretine 1ntre evrei) ma.omedani i #ni 1n Imeriul Rusesc P37sli o
sosoba". " useneemu rasrostraneiia ".ristinas"oi ver7 mezd.u Evreiami)
3a#ometamani) i iaz7c.ni"ami v Rossiis"oi derz.ave) (*./Q. Macarie a 6ro6us s+ :or$e2e
un centru $isionar 7n Ka2an% o $+n+stire institut s6ecial+% guvernat+ de un statut
co$unal strict% care totu3i s+ includ+ un 6rogra$ educa;ional $ulti6lu atGt 7n curicu$ul
general cGt 3i 7n teologie. <l a dorit s+ 73i :a$iliari2e2e colegii cu siste$ul 3colilor
lancastriane% te$eliile $edicinii 3i o instruc;ie 6ri$ar+ 7n agricultur+. <vident% visarea
conte$6lativ+ nu a ucis sensul realis$ului lui Macarie. Misiunea altaic+ de sub
conducerea lui este una dintre cele e6isoadele cele $ai eroice 3i s@nte din istoria noastr+.
Jn vre$ea lucr+rilor a6ostolice ale lui Macarie s-a n+scut o nou+ idee care a devenit
o 6asiune devoratoare. A :ost 6lanul lui de a traduce iblia. Jnc+ din (*/0% Macarie a
6re2entat Sinodului 6rin $itro6olitul Ailaret o not+ intitulat+ 0esre necesitatea entru
Biserica Rus a unei traduceri a 1ntre#ii Biblii din te,tele ori#inale 1n limba rus
contemoran P2 otrebnosti dlia Rossiis"oi ers"vi reloz.eniia vsei Biblii s
ori#inal:m7". tetsov na sovremenn7i russ"i iaz7"Q. Ailaret a ascuns aceast+ scrisoare cu
sco6ul de a 6roteHa B$isionaris$ul ro$anticC de $Gnia 3i 6edea6sa unor autorit+;i $ai
7nalte care au considerat bene@c+ traducerea Scri6turilor 7n li$ba unor Hu$+t+;i de
civili2a;ii 3i a unor oa$eni co$6let necivili2a;i% dar nu 7n rus+.
Macarie nu a au2it 3i nici nu a 7n;eles argu$entele. Jn (*/)% el a 6re2entat Co$isiei
Lcolilor <cclesiastice 6ri$a 6arte a 6ro6riei sale traduceri% Cartea lui Iov% di$6reun+ cu o
scrisoare adresat+ J$6+ratului. #in nou% 6roble$a a r+$as :+r+ re2ultat. Jn (*/.% Macarie
a 6re2entat 7$6+ratului o traducere a C+r;ii lui Isaia cu o nou+ scrisoare. Jn ur$+torul an%
el a retri$is cele dou+ c+r;i 6entru eIa$inare 3i co$6ara;ie cu traducerea lui Pavschi% de
eIisten;a c+rora Macarie nu a 3tiut ni$ic $ai 7nainte. Jn acest $o$ent% Macarie% $i3cat
de argu$ente 3i convingerea unor 6ro:e;ii a$enin;+toare 3i cu$6lite% a eI6us necesitatea
3i :olosin;a CuvGntului lui #u$ne2eu 7ntr-o li$b+ vie. BOa$enii ru3i sunt vrednici de a
6oseda o iblie rus+ co$6let+.C Macarie a de6lGns :a6tul c+ Bru3ii au r+$as indi:eren;i
:+r+ o traducere rus+ co$6let+ a ibliei% 7n ti$6 ce 7n aceia3i vre$e ei 6osed+ o traducere
co$6let+ a Coranului.C <l era convins c+ a venit vre$ea Bs+ se cree2e din cea $ai 6ur+%
cele $ai valoroase $ateriale a li$bii ruse3ti o catedral+ literar+ a Jn;ele6ciunii lui
#u$ne2eu scris+ cu si$6litate% corectitudine 3i eIactitate care v-a @ cea $ai :ru$oas+ din
lu$e% adev+rata $+rire a isericii OrtodoIe 7n :a;a tuturor oa$enilor din toate bisericile 3i
bucuria raiului.C
Acu$ Macarie s-a 7ntristat 3i a$enin;a% BO% triste;e_ U3ile 7$6+r+te3ti sunt 7nchise
6rin care <vangheli3tii unul du6+ altul au venit la noi din altar 3i @ecare cu <vanghelia a
binecuvGntat iserica rus+ 7n nu$ele lui Iisus Hristos. !otul este ascuns 7n 7ntuneric....
Jnv+;+$ c+ deHa Pentateuhul lui Moise a :ost tradus 7n rusa 6ur+ din ebraic+ 3i ti6+rit 7n
ni3te co6ii abundente 3i a stat ne:olosit 6entru $ai $ul;i ani 7ntr-o cas+ de $+r:uri goal+ X
acea s:Gnt+ 3i ui$itoare carte a Legii lui #u$ne2eu% care st+tea 7n Arca Leg+$Gntului lui
Noe% 7n S:Gnta S@ntelor 3i care era citit+ tare 7n :a;a israeli;ilor% :+r+ s+ @e eIcluse :e$eile%
193
co6ii 3i str+inii. =-a 7nceta CuvGntul lui #u$ne2eu 7n 7nve3$Gntarea literelor slavonice s+
@e CuvGntul lui #u$ne2eu dac+ v-a @ 3i 7n 7$br+c+$inte rus+O
Cu o naivitate si$6l+% Macarie atingea asu6ra 6unctelor de vedere cele $ai
dureroase 3i $ai iritante. <l chiar a enu$erat se$nele $Gniei lui #u$ne2euN 6oto6ul din
(*'0% revolta din (*'K% holera din (*/&% incendiul din Platul de Iarn+...
)&0
#e aceast+ dat+
el a o:erit un r+6uns. Printr-un u"az) Sinodul a eI6licat lui Macarie cGt de egoist 3i
6reten;ios s-a 6otreti2at el 6e sine ca 3i Bun eIeget nu$it de sine al Sudec+;ii divineC 3i cGt
de 6lin de curaH Bel a de6+3it li$itele che$+rii 3i a datoriilor lui.C Prin ur$are% i s-a
6oruncit s+ a6lice o B6oc+in;+ a rug+ciuniiC la re3edin;a e6isco6ului de !o$s9. Ailaret de
Chernigov
)&K
scrie des6re aceast+ 6oc+in;+N Bei l-au obligat s+ conduc+ liturghia ti$6 de
3ase s+6t+$Gni succesive% dar el a 7n;eles 6rin aceasta $ila lui #u$ne2eu 3i a :ost
$ul;u$it de aceast+ 6oc+in;+.C A+r+ 7ndoial+% el nu a 7n;eles de ce 7n San9 Petersburg
co$6orta$entul 2ilnic al liturghiei era considerat o 6edea6s+ 6entru un 6reot. Jn
7nregistr+rile sluHbelor lui Macarie s-a notat c+ Bel a ;inut o 6oc+in;+ de 6atru2eci de 2ile
$ai 7nainte de a 6re2enta guvernului o6iniile sale cu 6rivire la gGndurile 3i dorin;ele
6entru o iblie rus+ co$6let+ tradus+ din original.C La 6u;in+ vre$e% Macarie a cerut
eliberarea lui din $isiune. A :ost nu$it su6eriorul M+n+stirii ol9hovschi 7n 6rovincia
Orlov% unde a :ost ca6abil s+ se rede@neasc+% de3i a stat aici 6u;in+ vre$e. Nu a 7ncetat s+
traduc+.
A 7nce6ut s+ vise2e s+ $earg+ 7n Uara S:Gnt+ unde s+ se stabileasc+% dac+ era
6osibil% 7n 6e3tera din ethelee$ a lui Ieroni$%
)&,
cu sco6ul de a ter$ina 3i 6er:ecta
traducerea lui a =echiului !esta$ent. S-a $ai s6eculat c+ el 6l+nuia s+ vi2ite2e Lei62igul
7n dru$ 7na6oi 3i s+ aranHe2e ti6+rirea traducerii. Nu :+r+ di@cult+;i% el a 6ri$it
6er$isiunea de a c+l+torii. #ar chiar $ai 7nainte de a 6leca s-a 7$boln+vit 3i a $urit.
Macarie a :ost un o$ cu o 7ndre6t+;ire 3i cur+;ie de s:Gnt. BO <vanghelie vie%C
s6unea des6re el Arhie6isco6ul S$aragd.
)&)
<l a 7$binat cele $ai bune tradi;ii ale
$onahis$ului conte$6lativ% 6ro6ria sa eI6erien;+ 6ersonal+ 3i lec;iile biblice ale 3colilor.
Macarie a :ost un o$ cu ni3te cuno3tin;e largi 3i un ebraist re$arcabil. Munca sa la iblie
a condus-o cel $ai $ult du6+ $unca lui Rosen$uller%
)&*
:+r+ s+ @e totu3i% ca6tivat de
sce6ticis$ul acestuia din ur$+. Jn acela3i ti$6 a :ost un o$ cu o si$6litate duhovniceasc+
3i cu un su?et trans6arent. BMacarie a :ost un adev+rat sluHitor al lui Hristos #u$ne2eu%C
scria Ailaret al Moscovei du6+ $oartea lui Macarie 7n (*0). Bine7n;eles c+ este
re$arcabil c+ 7n vre$uri de 6ace al a 6ro:eti2at c+ v-a eIistat triste;e 6entru negliHen;a
eItensiunii :a;+ de CuvGntul lui #u$ne2euM dar totu3i aceast+ triste;e v-a dis6are.C
Po2i;ia i2olat+ a Acade$iei !eologice din Moscova a devenit de :a6t un ast:el de
Bse$i-sih+strie%C un :el de $+nstire de educa;ie a Bini$ii.C Un stil co$un a 6rins :or$+
acolo care a dus cu u3urin;+ 7n distingerea tuturor lucrurilor. #e eIe$6lu% a se lua o list+
de c+r;i date studen;ilor 6entru a li se o:erii 6re$ii sau 7ncuraHareN chiar 3i 7n (*//
704
Poto6ul din (*'0 l-a i$ortali2at 7n lucrarea literar+ Clreul de bronz a lui Pu39in. <6ide$ia de holer+ a
7nce6ut 7n $un;ii Cauca2 7n anii (*'& 3i 6rin (*/& a 6+truns 7n Rusia central+ 3i s-a r+s6Gndit 7n San9
Petersburg 3i Polonia. Au :ost 6ierdute 6este (&&%&&& de vie;i% 7n s6ecial din cau2a inco$6eten;ei trat+rii
e6ide$iei. A se vedea Roderic9 <. Mc4re8% Rusia i .olera) DSQJ<DSJQ DUniversitF o: Visconsin Press%
(.,KE.
705
Ailaret 4u$ilevschi% Arhie6isco6 de Chernigov. A se vedea $ai sus% nota ,*.
706
Aceast+ 6e3ter+ a :ost 7ntr-o $+n+stire 7n ethelee$ unde Ieroni$ D/0&-0'&E a 6rodus =ulgata.
707
S$aragd DAleIandru KrF2hanovschi% $ort 7n (*,/E a :ost Arhie6isco6 de Ria2an. <l a :ost angaHat 7ntr-o
cores6onden;+ detaliat+ 3i eItensiv+ cu% 7ntre al;ii% Inochentie orisov 3i I. A. 4lu39ov. Aceste scrisori con;in
$ulte observa;ii valabile des6re conte$6oranii vre$urilor lui.
708
<rnst-Ariederich Karl Rosen$uller D(),*-(*/KE a :ost un ebraist ger$an luteran 3i 6ro:esor de li$bi
orientale la Universitatea din Lei62ig. Princi6alele sale lucr+ri sunt !c.olia in &etus Testamentum DLei62ig%
()**-(*/KE% Bandbuc. der biblisc.en +ltrtums"unde DLei62ig% (*'/-(*/(E 3i +nalecta arabica DLei62ig%
(*'K-(*'*E.
194
acestea au :ost iblia rus+ 7n traducerea lui #eSacF% lucr+rile lui ARnelon sau Arancisc de
Sales sau chiar Sohn Mason.
)&.
A se $ai lua te$ele 6entru co$6o2i;ii se$estrialeN Bdes6re
tGnHirea creaturilor PtvariQCM B#es6re li6sa de di:eren;iere a con:esiunilor religioaseM sau
dac+ este 6osibil s+ @$ $Gntui;i 7n orice credin;+OCM B#es6re iserica l+untric+ 3i cea
eItern+C D!e$e 6entru (*',E. B#es6re condi;iile a3a nu$itei de2hidrat+ri duhovnice3ti sau
des6re asu6rirea 6eriodic+ a o$ului duhovnicesc 7n consol+ri bene@centeCM B#e ce au
eIistat $ai $ul;i oa$eni 6oseda;i 7n ti$6ul vie;ii lui Hristos 3i a A6ostolilor decGt $ai
7nainte sau de atunci 7nainteC D!e$e 6entru (*/'E.
Jn !eologia Moral+ 6entru (*()-(*(*% un tGn+r absolvent a reco$andat ca studen;ii
nu nu$ai s+ citeasc+ 6e Macarie al <gi6tului 3i 6e Augustin% ci 3i 6e Arndt% !o$a de
Ke$6sis% Hornbec9 3i chiar anoni$a Istorie a celor re#enerai PIstoriia vozrozden7"Q.
)(&
<l
a 6redat din teItele lui uddeus. Jn (*'& 3i (*'(% studen;ii au tradus lucrarea lui Soachi$
Lange% Taina lui Bristos i a cretinismului.
)((
ine7n;eles c+ cel $ai caracteristic 7nv+;+tor
al acelei 6erioade a :ost Aedor 4olubinschi%
)('
un absolvent al 6ri$ei clase de du6+
re:or$a 3colilor. <l a :ost un re6re2entativ ti6ic al e6ocii.
Jntre re6re2entan;ii genera;iei $ai vechi care au studiat 7n 3colile 6re-re:or$ate
care au a6ar;inut acestei Bteologii a ini$iiC au :ost $itro6olitul Mihail% Arhi$andritul
<vgra: D7nv+;+torul lui AilaretE 3i Inochentie S$irnov.
)(/
Inochentie intr+ 7n istoria teologiei
ruse3ti ca 3i co$6o2itorul unei !c.ie a Istoriei Bisericeti Biblice P%ac.ertania er"ovno<
bibleis"oi istorii) (*(,-(*(*Q. Cartea a :ost scris+ 7n grab+ 3i autorul ei nu gre3e3te dac+
du6+ $oartea sa a :ost re;inut+ cu :or;a 7n 3coli ca un $anual chiar 6Gn+ 7n (*,& cGnd a
:ost 6ur 3i si$6lu scoas+ din u2% ne6otrivit+ 3i inadecvat+. D<di;ile 6ostu$e au :ost lucrate
de Arhidiaconul KochetovE.
)(0
Istoria) co$6ilat+ din Veis$ann% S6anhei$% aronius 3i
!ecolele ma#denbur#)
)(K
a :ost :oarte uscat+% :actual+ 3i :or$al+. #e6+3irea rutinei
scolastice nu a :ost ceva u3or chiar 6entru o 6ersoan+ atGt de 7nsu?e;it+ ca Inochentie. La
Se$inarul din San9 Petersburg% unde era rector% Inochentie a 6redat 7n latin+ Ddu6+
$oartea sa% notele sale asu6ra unei teologii active Pdeiatel:noe bo#oslovieQ s-a ba2at 6e
schi;e latine @ind 6ublicate 7n traducere ruseasc+E.
709
Pentru #e SacF a se vedea $ai Hos nota (&'. Pentru Aenelon a se vedea ca6itolul I=% nota (('M 6entru
Arancis de Sales a se vedea acest ca6itol% nota (KM des6re Ioan Mason a se vedea ca6itolul I=% nota (''.
710
#es6re Sohann Arndt% a se vedea ca6itolul I=% nota *&. #es6re !o$a de Ke$6sis a se vedea $ai sus% nota
(). Antonie Hornbec9 D(,0(-(,.)E a :ost un ger$an care s-a $utat 7n Anglia 3i a devenit 6astor anglican 3i a
abandonat scrierile 6o6ulare devo;ionale.
711
A se vedea ca6itolul I=% nota )'.
712
Aedor AleInadrovici 4olubinschi D().)-(*K0E a studiat la Se$inarul din Kostro$a 3i la Acade$ia din
Moscova% unde a devenit un 6ro:esor eItre$ de 6o6ular de @loso@e 6entru $ai $ul;i ani. <l a stat 7n centrul
cercului dedicat discu;ilor teistice @loso@ce. #e3i nu a 6ublicat $ai ni$ic% studen;ii lui au ti6+rit
Conferinele lui din notele care au 7nce6ut 7n (*,*.
713
#es6re Inochentie #esni;chi a se vedea $ai sus% nota *0M 6entru <vgra: a se vedea 6. '&'M 6entru
Inochentie S$irnov a se vedea nota 0).
714
Ioachi$ Se$enovici Kochetov D()*.-(*K0E a :ost 6ro:esor la Acade$ia din San9 Petersburg din (*(0 6Gn+
7n (*K(% decanul catedralei S@n;ii Petru 3i Pavel 3i el a $ai 6redat 7ntr-un liceu aleIandrin. Jn (*'/ a
6ublicat 6ri$a lucrare des6re teologia $oral+ 7n ruse3te% C.ert7 deitel:na#o uc.enia ver7) care a trecut 6rin
cinci edi;ii 3i $ai tGr2iu a 6ublicat $anualul %ec.ertanie ".risitnasc.i". obiazannostei* Un $e$bru al
Acade$iei de Ltiin;e din (*0(% a contribuit $ult la dic;ionarul bisericesc ruso-slavon% sluHiind ca editor al
cGtorva volu$e.
715
Christian Veis$an D(,))-()0)E a :ost un 6ro:esor 6ietist de la Stuttgart 3i !Zbingen. Istoria sa 6rinci6al+
a :ost Introductio in memorabilia ecclesiastica .istoriae sacre %ovi Testamenti) ma,ime vero saeclorum
rimorum et novissimorum D' volu$e% Stuttgart% ()(*-()(.E. Ariederich S6anhei$ D(,/'-()&(E a 6redat
teologie la Heidelberg 3i Leiden. Lucrarea sa !umma .istoriae ecclesiasticae a a6+rut 7n (,*.. Ce2ar
aronius D(K/*-(,&)E a :ost un istoric catolic bisericesc 6recu$ 3i cardinal. Lucrarea sa +nnales ecclsiastici
D(K**-(,&)E a :ost un r+s6uns la !ecolele ma#denbur#. Lucrarea Centuriae 3a#denbur#enses) ti6+rit+
7ntre (KK. 3i (K)0% a :ost 6ri$a $are istorie a isericii Protestante. Jn s6ecial lucrarea lui Matthias Placius
IllFricus% care con;inea un etos 6uternic luteran% dar a :ost i$6ortant+ 6entru introducerea unor $etode
avansate de erudi;ie.
195
O ast:el de co$bina;ie a Bevlaviei ini$iiC 3i a Berudi;ieiC scolastice se 7nte$eia2+ 6e
$ulte as6ecte din genera;ia $ai veche. Cel $ai bun eIe$6lu a :ost Ailaret A$@teatrov%
subsecvent binecunoscut ca 3i $itro6olit de Kiev D()).-(*K)E.
)(,
<l a :ost un o$ de o
evlavie cald+% o ini$+ $are 3i o via;+ duhovniceasc+ adev+rat+M un o$ dre6t 3i a$ 6utea
s6une s:Gnt. Jn 7nv+;+turile lui el a r+$as un un 6reo6onent neco$6ro$is al trecutului
scolastic. A 6redat% nu $ult+ vre$e% 7n 3colile re:or$ate% $ai 7ntGi 7n San9 Petersburg 3i
a6oi 7n Moscova Dca ins6ector 3i rectorE. A 6redat 7ntotdeauna 7n latin+. A :ost 6uternic
6ornit 7$6otriva 6red+rii teologiei 7n ruse3te. <l i-a ur$at lui Irineu Aal9ovschi
)()
7n 6lanul
lecturii sale 3i 7n eI6lica;ia Scri6turilor a :ost condus cel $ai $ult de eIege2a lui
=itringa.
)(*

Audien;a lui a observat 6reci2ia de6lin+ 7n eI6unerea lui% o B6reci2ie $ate$atic+C 3i
o argu$enta;ie abil+. Jn acela3i ti$6 acestea nu au :ost $ai $ult 6redici decGt con:erin;e
7n sensul strict% Bceva care a stat 7n calea anun;+rii vestei celei bune.C
Ailaret a :ost ostil curentului B$isticC. BJn ti$6ul 6ro:esoratului $eu la Acade$ia din
Moscova a eIistat o tendin;+ negativ+ :a;+ de $isticis$ 3i eu% cu toat+ t+ria $ea% a$
co$b+tut-o. Aici el a :ost $ai 6u;in reconcliat cu @loso@a. BNu nu$ai c+ :or$ulele
@loso@ce i-au :ost str+ine% dar str+ine i-au :ost nu$ele de S6ino2a 3i Hegel.C Chiar 3i
Ailaret al Moscovei% 6e care l-a iubit atGt de $ult% 7i 6+rea $ult 6rea 7nv+;at 3i 7n;ele6tN
cores6undea un ast:el de lucru cu voturile $onahale 3i cu s$ereniaO Jn 6ri$ii s+i ani
Ailaret A$@teatrov a 6artici6at la Societatea iblic+ 3i chiar 7n (*0' l-a sus;inut 6e Ailaret
al Moscovei 3i a :ost obligat s+ 6+r+seasc+ Sinodul 7n acela3i ti$6. Mai tGr2iu a devenit
$ult $ai 6recaut 3i a 7nce6ut s+ 6roteste2e critic 7$6otriva re7nnoirii traducerilor biblice
ruse3ti.
Au eIistat $ul;i oa$eni dedica;i 7n rGndurile vechii genera;ii. Un ast:el eIe$6lu a
:ost in?uentul 3i binecunoscutul P+rinte $oscovit Se$en So9olov. BJn Moscova a :ost
celebru ca 3i un duhovnic strict 3i instructiv% ca un ghid 6recaut 6entru cei con:runta;i cu
7ndoieli 3i ru$ori 7n 2ile de triste;e 3i is6it+ 3i ca 3i un $istic 6ro:und 3i i$6regnat
duhovnice3teC du6+ cu$ $+rturise3te unul dintre cei care l-a $+rturisit. DN.=. Su39ov 7n
notele sale la AilaretE. A studiat la Se$inarul Lavrei S:Gnta !rei$e 3i a :ost 7n leg+tur+ cu
$e$brii BSociet+;ii Prietenilor.C A dus o via;+ lung+ D())'-(*,&E. Pentru educarea B@ilor
s+i duhovnice3tiC el a tradus 3i a 6ublicat D7n (*/0E celebra carte a lui !o$a de Ke$6sis cu
o instruc;ie ad+ugat+ des6re cu$ trebuiau s+ @e citite ast:el de c+r;i. Jn ulti$ii s+i ani el a
iubit s+ citeasc+ 3i s+ reciteasc+ 3esan#erul !ionului P!ions"ii vestini"Q 3i nu a inter2is
citirea lui <c9artau3ausen. A3a a :ost 6uterea Beuro6eni2+riiC 7n Rusia 6ost-6etrin+ care a
:+cut 6osibil+ 7ntoarcerea la tradi;ile vie;ii duhovnice3ti nu$ai 6e o rut+ vestic+ 3i 6rin
eIe$6lul vestic. Arndt a :ost cunoscut $ai devre$e decGt 'ilocalia.
)(.
Pentru $ul;i Arndt
a r+$as 6entru $ai $ult+ vre$e 6ri$a lor iubire 7n ilu$ina;ie. Adev+rat% au :ost ad+ugate
destul de de vre$e lectura P+rin;ilor greci 3i a P+rin;ilor ascetici 7n 6articular. #ar nu$ai
odat+ cu stabilirea $+n+stirilor conte$6lative 7n Rusia% cu 7ntoarcerea lor vie la tradi;iile
ortodoIe ale vie;ii duhovnice3ti% a 7nce6ut valul entu2ias$elor $istice occidentale s+ se
do$oleasc+.
Jn 3colile ecclesiastice in?uen;a e6ocii aleIandrine a :ost de lung+ durat+. Jn aceste
circu$stan;e Bsen2itivitateaC teologic+ a caracterelor oa$enilor cu$ ar @ Ailaret
716
Pentru date bibliogra@ce a se vedea Ailaret A$@tearov $ai sus% nota (''.
717
A se vedea ca6itolul I=% nota ,(.
718
Ca$6engius =itringa D(,K.-()''E a :ost un c+rturar vetero-testa$entar dane2 re:or$at 3i un istoric
bisericesc. Princi6ala sa lucrare este co$entariu 7ntr-un volu$ dublu la Isaia D()(0-()'&E% care a :ost
6uternic in?uent+ 7ntre co$entatorii 6rotestan;i de $ai tGr2iu.
719
A se vedea $ai sus% nota (0,.
196
4u$ilevschi sau A. =. 4orschi
)'&
6ot curge 7$6reun+. Nu$ai 6rin re:erin;+ la duhul e6ocii
aleIandrine este 6osibil s+ 7n;elege$ soarta tragic+ a Arhi$andritului Aedor u9harev...
)'(
<
#coala moralHra)ionalist,
O alt+ contra $i3care clar de@nit+ 3i direct+ se 6oate distinge de la 7nce6utul
3colilor re:or$ate. A+r+ nici o 7ndoial+ cel $ai bun re6re2entativ al ei a :ost P+rintele
4herasi$ Pavschi D()*)-(*,/E% un absolvent al 6ri$ei clase al Acade$iei Re:or$ate din
San9 Petersburg% un ebraist re$arcabil% 6entru $ult+ vre$e 6ro:esor de ebraic+ la
acade$ie 3i doctor 7n teologie la Universitatea din San9 Petersburg. A :ost ca6elanul
cur;ii% duhovnicul 3i tutorele ;arului% viitorul AleIandru al II-lea.
)''
Mai 6resus de orice%
Pavschi a :ost un @lolog X un o$ cu un real talent X @lologic 3i ?er artistic. Cu toat+
ardoarea unei 6ati$i 6entru erudi;ie el a adorat iblia ebraic+. <l a studiat @lologia
se$itic+ $ai 7nainte de a ti6+rii gra$atica lui 4enesius
)'/
3i vi2iunea sa intelectual+ a :ost
:or$at+ sub in?uen;a autorit+;ilor secolului al o6tGs6re2ecelea. Jn ti$6ul 6ri$ilor s+i ani
ca 3i 7nv+;+tor la Acade$ie% Pavschi a co$6us 3i a ti6+rit 6ro6ria sa gra$atic+ ebraic+.
#ic;ionarul ebraic 3i cel caldean al =echiului !esta$ent 6e care le-a co$6ilat 7n aceia3i ani
nu au :ost 6ublicate.
Pavschi s-a al+turat curGnd Societ+;ii iblice 3i a :ost 6uternic in?uen;at de
traducere. BNu li$ba era i$6ortant+ 6entru $ine%C a a@r$at el $ai tGr2iu% Bci S@ntele
Scri6turi curate 3i nedistorsionate de alte co$entarii.C A$ dorit s+ dodGndesc o eIege2+
adev+rat+ a S@ntelor Scri6turi nu$ai 6rin li$baH. O adev+rat+ 7n;elegere a ebraicii duce la
o 7n;elegere a teologiei.C Pentru Societatea iblic+ el a tradus Psaltirea Del 3i-a scris
6ro6riul teIt de clas+ la Psal$iE 3i a su6ravegheat ti6+ritea Pentateuhului. Chiar 3i du6+
ce Societatea iblic+ a :ost 7nchis+ el a continuat s+ traduc+N lucrarea lui a constituit
lec;iile studen;ilor lui la acade$ie. #u6+ ce Pavschi a 6+r+sit acade$ia% studen;ii lui au
litogra@at traducerea lui du6+ 6ro6ria lor ini;iativ+. S-a bucurat i$ediat de o circula;ie
larg+ 7n $ediul 3colilor ecclesiastice. A6ari;ia acestei traduceri BsecreteC a creat :rici% 7n
s6ecial 7ntre autorit+;ile sinodale. !raducerea a :ost su6ri$at+% co6iile au :ost c+utate 3i
colectate Daceasta a avut loc 7n (*'0E.
Au eIistat te$eiuri 6entru ast:el de :rici 3i acu2a;ii. !raducerea ibliei nu 6utea
r+$Gne doar un eIerci;iu literar 3i 6entru Pavschi nu a :ost un ast:el de eIerci;iu.
720
#es6re Ailaret% a se vedea $ai sus% nota ,*. AleIandru =asilievici 4orschi D(*('-(*)KE a :ost 6reot 3i
rector la Acade$ia din Moscova. #e3i nu a devenit $onah el a tr+it 7ntr-un stil $onahal 3i a :ost cunoscut
$ai $ult 6entru evlavia lui decGt 6entru erudi;ia lui. Cursul s+u de la Acade$ie% Istoriia evan#elis"aia i
tezr"vi aostos"oi) la :el ca 3i restul c+r;ilor lui de educa;ie% nu l-a 6ublicat din cau2a $odestiei. 4orschi a
co$6ilat% la sugestia lui Ailaret% o 2isanie slavians"i". ru".oisei 3os"ovs"oi !inodal:noi Bibliote"i) care a
sluHit ca 3i un ghid i$6ortant 6entru istorici.
721
A se vedea $ai sus% nota (0,.
722
AleIandru al II-lea D(*(*-(**(E a luat tronul 7n ti$6ul R+2boiului din Cri$ea 7n (*KK. #u6+ ce a eItricat
Rusia de aceste de2astru a 7nce6ut s+ 6ro$ove2e B$arile re:or$eC Da se vedea nota 'K/E. AleIandru a
s6onsori2at aceste re:or$e din cau2a :a6tului c+ a recunoscut necesitatea lor $ai decGt :a6tul c+ a :ost $ai
6u;in autocratic 7n duh decGt tat+l s+u Nicoale I. #u6+ (*,, a :ost decis $ai conservativ% 7n s6ecial 7n
no$ina;iile lui :a;+ de $ai $ulte 6osturi guverna$entale% 7n ti$6 ce 7n aceia3i vre$e vi2iunilor unor gru6uri
disensioniste din Rusia% care erau din ce 7n ce $ai radicale% s-au 7nt+rit. Jn cele din ur$+ AleIandru a :ost
asasinat de un $e$bru al unei organi2a;ii teroriste denu$it+ &oina oorului*
723
Bebraisc.e Gramati" a lui Heinrich Ariedrich Vilhel$ 4enesius D()*,-(*0'E care a :ost $ai 7ntGi ti6+rit+
7n Halle 7n (*(/ 3i care a trecut 6rin (/ edi;ii 7n ti$6ul vie;ii autorului. Aiind $ult+ vre$e 6ro:esor de li$bi
orientale la Universitatea din Halle% el a 6ublicat 3i Bebraisc.es und C.aldaisc.es Band4Trtrbuc. DLei62ig%
(*(&-(*('E 3i T.esaurus .ilolo#ico<criticus lina#uae Bebrae et C.aldaeae &eteris Testamentis DLei62ig%
(*'.-(*K*E.
197
!raducerea 7nsea$n+ 7ntotdeauna inter6retare. !raducerea litogra@at+ a :ost 7$6+r;it+ 7n
sec;iuni cu titlu de ca6itole 3i eI6lica;ii 3i cu note introductive 3i eI6licative. A+cGnd a3a%
Pavschi i-a ur$at lui Rosen$uller. Pavschi a l+sat i$6resia c+ el a acce6tat 6ro:e;iile
$esianice 7ntr-un :el destul de li$itat 3i s-a 7ndoit de autenticitatea di:eritelor c+r;i 3i
teIte. Nu are rost s+ argu$ent+$ acu$N acestea au :ost 6unctele de vedere actuale ale lui
Pavschi% de3i el le-a de2a6robat de a $ai @ 6use sub investiga;ie. Aceast+ $etod+ liberal+
3i critic+ de abordare a =echiului !esta$ent cores6undea vi2iunii sale generale religioase.
Pavschi nu a :ost nici un @loso: 3i nici un gGnditor% c+ci el a avut ni3te convingeri @loso@co-
religioase de@nite. La Universitate a con:eren;iat des6re Bistoria de2volt+rii ideilor
religioase 7n societatea u$an+.C Sub Runich
)'0
aceasta a :ost 7nlocuit+ de instruc;ia 7n
istoria isericii 7n con:or$itate cu $anualele lui Inochentie. Pavschi a reco$andat
lucrarea lui #raese9e Glaube) $iebe und BoAnun#
)'K
ca 3i $anual 6entru studen;i.
Subsecvent% el a scris nvtura cretin 1ntr<un sistem scurt P5.ristians"oe uc.enie v
"rat"oi sistemeQ.
Pavschi a 6ro:esat un $oralis$ idealistic religios :oarte 6ersonal 3i nede@nit.
Religia este un senti$ent 6rin care su?etul o$ului este 7$br+;i3at l+untric 3i este
binecuvGntat de Invi2ibil% <tern 3i de ceea ce este S:Gnt. Studiul religiei este dese$nat
s6re a de3te6ta% 7nvia 3i hr+nii senti$ente s@nte% ca s+ 7nt+reasc+% ilu$ine2e 3i s+
7n?+c+re2e o$ul l+untric 3i s+ 7i dea t+ria% lu$ina 3i via;a o$ului 7ntreg% aceast+
cunoa3tere co$6let+% gGndurile lui% dorine;ele 3i actele.
Ast:el% religia 6o2itiv+ este 6ur 3i si$6lu un :el de trans:er al unor senti$ente
7nn+scute 7n chiar ele$entul inadecvat 3i 7n;ele6t. Ritualul 3i chiar dog$ele sunt nu$ai o
cara6ace% nu$ai o Balu2ieC 3i dog$ele ra;iunii 6ot su6ri$a sau 7neca acest i$ediat
Bsenti$ent s:Gnt.C Jn 7n;elegerea lui Pavschi% religia se a6ro6ie de $oralitate. Pentru el
Hristos nu a :ost nu$ic $ai $ult decGt un Jnv+;+tor. Pavschi a li$itat Bsubstan;aC
cre3tinis$ului 6rin $+rturia direct+ a Scri6turilor.
Ji $ul;u$esc lui #u$ne2eu c+ iserica 7n care a$ :ost n+scut 3i educat nu $+ oblig+
s+ cred 7n ceva :+r+ dove2i. J$i 6er$ite s+ locuiesc 7n CuvGntul curat 3i s:Gnt al lui
#u$ne2eu 3i 7$i 6rescrie un lucru care indic+ 7ntotdeauna ba2a 6rescrierii lui a unor
7nv+;+tori ilu$ina;i ai isericii.
iserica 7$br+;i3ea2+ toate con:esiunile 7n $+sura 7n care con;in Badev+rata esen;+C
a dog$elor. Pal$er a :ost destul de sur6rins cGnd a au2it de ea. Pavschi a :ost destul de
deschis 7n conversa;ia lui cu Pal$er. Preotul nu 6oate 7n nici un :el s+ @e distinct de a @
6astor% de eIe$6lu% Bsuccesiunea a6ostolic+C a :ost neru6t+ 7ntre luterani.
Biserica cre3tin+ este o si$6l+ u$br+ a 7$6+r+;iei invi2ibile 3i de neob;inut a lui
Hristos. Jntre isericile cre3tine cea care eI6ri$+ cel $ai bine ideea 7$6+r+;iei lui Hristos
este cea $ai a6ro6iat+ de 6er:ec;ie. Aiecare iseric+ vi2ibil+ trebuie s+ 7n;eleag+ c+
aceasta este singurul :el s6re des+vGr3ireM des+vGr3irea de6lin+ este 7nc+ destul de
distant+ 7n iserica vi2ibil+% 7n 7$6+r+;ia cerurilor.C
Ar $ai trebui re$arcat c+ Pavschi a vorbit cu o c+ldur+ considerabil+ 7$6otriva
$onahis$ului. BIstoria isericii $-a convins c+ $onahis$ul este necurat 3i contrar legilor
naturii. Consecvent% este contrar legii lui #u$ne2eu.C Pavschi a :ost un $uncitor
6roe$inent 3i un unul dintre BdirectoriiC Societ+;ii iblice% totu3i el a :ost 7ntotdeauna
724
#$itri Pavlovici Runici D()*&-(*,&E a :ost curatorul districtului 3colii din San9 Petersburg din (*'( 6Gn+
7n (*',. Un colaborator la 6lanurile obscurantiste ale lui Magni;chi des6re educa;ie Da se vedea $ai sus%
nota (')E% el a condus o ca$6anie de cur+;ire a unor 6ro:esori orienta;i s6re vest la Universitatea din San9
Petersburg. La urcarea 6e tron% Nicolae l-a 7nlocuit la scurt ti$6. Runici a :ost $ason 3i a de;inut o
cores6onden;+ interesant+ cu Novi9ov% Lo6uhin% =.M. Po6ov 3i al;ii% 6ublicGnd Russ"ii +r".iv) (*)&-(*)(.
725
Glaube) $iebe und BoAnun# a :ost o lucrare catehetic+ 6ublicat+ 7n (*(/ de Sohann ernard #raese9e
D())0-(*0.E. <l a :ost e6isco6 de SaIonia din (*/' 3i 7n s6ecial un 6redicator re$arcat care a eI6us un
cre3tinis$ u$anistic% 7ncercGnd s+ reconcilie2e ra;ionalis$ul cu 6ietis$ul.
198
ostil :a;+ de cea ce a nu$it Bc+ile eIcrocherieiC $isticis$ului. Petru artenev
)',
a observat
6e bun+ dre6tate c+ Pavschi a :ost B6urt+t+torul de cuvGnt al unei evlavii vagi% eva2ive%
oscilanteC 3i 7n acest sens a :ost destul de ti6ic. Pavschi s-a 6otrivit 7n 7ntregi$e cu
[u9ovschi 3i generalului Merder%
)')
la a c+rui sugestie Pavschi a :ost invitat s+ @e tutorele
de religie al ;arului D7n (*/K a :ost obligat s+ 6+r+seasc+ acest 6ost sub 6resiune care a
venit $ai 7ntGi de la Ailaret% care a g+sit 6unctele lui de vedere destul de eronateE. Aceasta
a :ost cea $ai ascu;it+ :or$+ de occidentalis$ nu nu$ai 7n teologie ci 3i 7n con3tiin;a de
sine duhovniceasc+N o inclusiune 6sihologic+ 7n tradi;ia ger$an+. Aceasta a :ost adev+rat
des6re Acade$ia din San9 Petersburg unde adev+rata via;+ $onahal+ nu a 7ncetat
niciodat+ s+ @e corectiv+. Pavschi a :ost un @lolog re$arcabil 3i din 6unctul de vedere
@lologic al traducerii a :ost destul de valabil. <l a :ost ca6abil s+ convearg+ 7nse3i stilul 3i
$aniera literar+ a s@n;ilor scriitori 3i a structurii 6rosodice a li$bii biblice. Re6ertoriul
traduc+torului 7n cuvinte ruse3ti a :ost destul de bogat 3i 6roas6+t. Pavschi a :ost
dease$enea un 7nv+;+tor dotat 3i a 7$6+rt+3it $ulte din cuno3tin;ele lui cu audien;a sa.
!otu3i% a avut cG;iva ucenici direc;i. Nu$ai S.K. Aninin D()*.-(*,/E% un 6reot cu o $isiune
di6lo$atic+ 7n Co6enhaga 3i a6oi 7n Vei$ar% a e:ectuat ni3te $unci inde6endente. Prin
6reg+tire Sabinin a scris cu$ s+ se 7n;eleag+ tGlcul BCGnt+rii CGnt+rilor.C A6oi a lucrat la
BCartea lui Isaia.C Jn $ectura cretin el a 6ublicat o serie de eseuri eIegetice care au
tratat $ai $ult BC+r;ile 6ro:e;ilor.C #u6+ ce traducerea lui Pavschi a :ost su6ri$at+%
Sabinin s-a 7ntors la te$ele scandinave. A 6ublicat o gra$atic+ iralandic+. Pentru el
interesele @lologice au :ost cele $ai 6ronun;ate% la :el cu$ au :ost 3i 6entru Pavschi.
Jntr-un alt :el% Inochentie orisov D(*&&-(*KKE a a6ar;inut 3i el aceluia3i curent
Bger$anC din teologia rus+. <l a :ost un absolvent al 6ri$ului curs al Acade$iei din Kiev%
ins6ector al Acade$iei !eologice din San9 Petersburg 3i 7n cele din ur$+ Arhie6isco6 de
Kherson 3i !aurida. Jn 2ilele lui% Inochentie a :ost de $ai $ulte ori sus6ectat 3i acu2at de
Bneologie.C Un BHuriu neo@cialC a :ost :+cut 7ntr-o $anier+ a gGndiri. Pentru aceasta au
eIistat ni3te te$eiuri. Inochentie a :ost interesat cel $ai $ult de @loso@e. Nu era un
gGnditor. Avea o $inte ascu;it+ 3i i$6resionist+% nu una creativ+. Nu era un c+rturar. A
:ost ca6abil s+ ridice anu$ite subiecte de discu;ie 7ntr-un :el incitatoriu 3i s+ lase la o
6arte cercetarea 7ntr-un $o$ent nea3te6tatM el 3i-a 6utut atrage audien;a sau aten;ia
cititorului 6rin trans$iterea r+s6unsurilor altora cu $are verv+ 3i inde6enden;+. <rau $ai
$ult con:eri;e 3i nu erudi;ie. #u6+ cu$ s-a eI6ri$at Ailaret al Moscovei des6re
InochentieN lui 7i li6se3te Hudecata% dar are $ult+ i$agina;ie. #e :a6t% Inochentie a :ost un
orator 3i Belocin;aC este cheia in?uen;ei 3i a succesului s+u atGt 7n scaunul de 6ro:esor cGt
3i 7n a$vonul 6redicatorului.
Jn con:erin;ele sale de teologie Inochentie nu a :ost inde6endent% ci a con:eren;iat
des6re dog$atic+ aderGnd la Bsiste$ulC lui #ob$aFer%
)'*
du6+ cu$ a :+cut 3i 6ro:esorul de
teologie Arhi$andritul Moisei. Jn acele vre$uri% acest Bsiste$C a :ost :olosit 7n 3colile
catolice austriece. <ra ceva caracteristic acestei e6oci Btran2i;ionaleC X de la ilu$inis$ la
ro$anticis$% de la Lessing% Herder 3i Kant la Schelling sau chiar aader. Conce6tul
:unda$ental 3i controlator al acestui Bsiste$C este ideea J$6+r+;iei lui #u$ne2eu
eI6licat+ u$anistic ca 3i o Bco$uniune $oral+.C In?uen;a Ilu$inis$ului a :ost
o$ni6re2ent+ 3i cre3tinis$ul a :ost 6rortreti2at ca 3i o 3coal+ de $oralitate 3i
binecuvGntare natural+ Pblaz.ntsvoQ. Hristologia a r+$as 6al+ 3i a$bigu+. !oate aceste
726
Petru artenev D(*'.-(*)/E a :ost un student de la Universitatea din Moscova 3i un $e$bru al :acult+;ii
7n divi2iunea istorico-@lologic+. <l a :+cut o $are contribu;ie la erudi;ia istoric+ ruseasc+ 6rintr-un nu$+r de
colec;ii de docu$ente istorice 3i a :ost 7nte$eietorul din (*,/ a Hurnalului Russ"ii +r".iv*
727
#es6re [hu9hovschi a se vedea ca6itolul I=% nota ((0M 6entru generalul Merder a se vedea $ai sus% nota
(0(.
728
Marianus #ob$aFer% a :ost un teolog bavare2% in?uen;at 7n s6ecial de ideile lui Scheilling. #ate lui sunt
()K/-(*&K.
199
tr+s+turi 6ot @ g+site 7n Inochentie. #estul de caracteristic% te$a te2ei seniorului a :ost
BCaracterul $oral al lui Iisus Hritos.C Celebra carte a lui Inochentie 8ltimile zile ale vieii
mnteti a lui Iisus Bristos PPoslenie dni zemnoi z.izni Iisusa 5.rista) (*0)Q este
re$arcabil+ 6entru calit+;ile ei literare. <ra literatur+ 3i nu teologie. Inochentie nu a
de6+3it li$itele u$anis$ului retoric 3i senti$ental. Jn locul teologiei el a o:erit
7ntotdeauna 6sihologiaM 7n locul istoriei el a o:erit retorica. Inochentie nu a eI6lorat
niciodat+ adGncurile vie;ii duhovnice3ti. A :ost un ecclectic. <Iist+ $ulte ele$ente ale
Ilu$inis$ului 7n vi2iunea lui% totu3i a :ost 6uternic atras de $isticis$ul aleIandrin. Jn
con:erin;ele lui el a insistat asu6ra tradi;iei 6ietiste 3i cu o $are si$6atie s-a re:erit la
4uFon% ARnelon% Sung-Stilling 3i <c9art3ausen% Bcare au :+cut destul de $ulte ca s+ le @e
:olositoare.C Inochentie a vorbit de $ai $ulte ori de te$ele lui Schubert
)'.
N vise 3i $oarte.
ine7n;eles el a vorbit des6re &r-itorul din Prevorst*
)/&
<l a schi;at $otivele cos$ologice
ale teologiei. B!oat+ natura este un 6ortret al Celui Prea Jnalt% 6er:ect 3i co$6let.C Un
ecou al @loso@ei $istice naturale 6oate @ g+sit 7n aceast+ a@r$a;ie.
Inochentie este 7nc+ interesant de citit. Natural% ar @ $ult $ai interesant s+ 7l au2i$.
CGteva 6asaHe din con:erin;ele e6isco6ului Inochentie au :ost calculate nu$ai 6entru
e:ectul 6e care ar 6utea s+ 7l aib+ asu6ra audien;ei 3i nu 6entru e:ectul 6e hGrtieM el a :ost
un o$ 6lin de talent care 6oate @ v+2ut instabil de la distan;+% c+ci% abordGndu-l cu
onestitate% 6ute$ 6ri$ii $irosul ne6l+cut al :u$ului decGt 6l+cuta i$6resie a lu$inii
str+ve2ii. DP.=. [na$enschiE.
)/(
Orice 7ncercare de a 7l i$ita sau a-l ur$a 6e Inochentie 6+rea :als+. <l nu a avut 3i
nici nu 6utea avea succesori% de3i au eIistat o $i$ic+ li6sit+ de succes. Inochentie a avut
un adev+rat dar dra$atic. Ailaret al Kievului a s6us c+ este o Bde$agogie religioas+.C
Inochentie a :ost ca6abil s+ 7n$oaie chiar 3i un ast:el de Bsu?et 7$6ietritC ca a lui
Rostislavov% la :el ca 3i 6e vis+torii religio3i 3i c+ut+torii revela;ilor s6eculative.
Ascult+torii lui Inochentie au v+2ut 7n el un adev+r teologic i$6resionat 3i sever% 7$br+cat
7ntr-un ve3$Gnt str+lucitor 6e care nu l-au i$aginat niciodat+% c+ci ei au :ost obi3nui;i cu
eI6lica;iile scolastice. Nu a :ost atGt de $ult 6uterea acestei gGndiri% ci aceast+
Bi$agina;ie vieC care era 6+trun2+toareN B6uterea $in;ii a :ost eliberat+ 7ntr-o bog+;ie de
chi6uri.C Jndr+2neala lui Inochentie a :ost 7n $are 6arte ires6onsabil+ :a;+ de s6ecula;ie 3i
su6er@cialitate. BIndi:erent cGt de drag i-a :ost celebrului ierarh% aten;ia $in;ii sale 3i
calitatea abilit+;ilor lui nu a 6utut 6roduce o nou+ e6oc+ 7n teologie. Arta% arta @n+ a
cuvGntului u$an X aceasta a :ost che$area lui.C Acestea au :ost scrise des6re Inochentie
de c+tre Macarie ulga9ov
)/'
7ntr-o laud+ sole$n+ 6entru nceuturile P2tc.et7Q
Acade$iei de Ltiin;e. Macarie a ad+ugatN Baici nu se 6oate 7ntGlnii 6ro:unditate cre3tin+ 3i
erudi;ie teologic+.C #estul de ciudat% Inochentie a l+udat eIagerat teologia dog$atic+ a lui
729
Sohan <rnst Schubert D()()-())0E a :ost un teolog ger$an%. Jntre $ultele sale lucr+ri doctrinare sunt 3i
Comendiu teolo#ic do#matic DHelstedt 3i Halle% (),&E 3i Institutiones t.eolo#iae do#maticae DLei62ig%
()0.E. <l a scris un $anual des6re teologia $oral+ care a :ost tradus 7n rus+ de Ia9ov Arsenev Da se vedea
$ai HosE.
730
A se vedea $ai sus% nota (/*.
731
A se vedea ca6itolul I=% nota 0/.
732
Prin (*,& Macarie D(*(,-(**'E a :ost unul dintre cei $ai res6ecta;i 3i in?uente @guri ecclesiale 3i teologi
din Rusia. N+scut Mihail Petrovici ulga9ov% el a 6artici6at la Acade$ia din Kiev% a devenit un $onah acolo
3i 6redat Istoria isericii Ruse3ti 3i istoria civil+. Jn (*0' el s-a trans:erat la Acade$ia din San9 Petersburg
ca 3i 6ro:esor de teologie 3i $ai tGr2iu a devenit rector. Jn aceast+ 6erioad+ 6rinci6alele sale lucr+ri istorice
3i teologice au a6+rutN 6ri$ul volu$ a $asivei Istoriia russ"oi er"vi a a6+rut 7n (*0)% 6ri$a 6arte a celor
cinci volu$e Bo#oslovie do#matisc.es"oe a a6+rut 7n (*0. 3i 7n (*K0. Macarie a 6ublicat Istoria russ"a#o
ras"ola staroobriadstva* Pe lGng+ aceasta a scris un nu$+r $are de lucr+ri $ai $ici% a :ost un contribuitor
obi3nuit la cGteva Hurnale 3i din (*K0 un $e$bru al Acade$iei de Ltiin;e. Jn (*K) a devenit Arhie6isco6 de
!a$bov 3i i-a ur$at lui Khar9ov 3i Litovs9% 7n cele din ur$+ devenit $itro6olit de Moscova 7n (*).. A se
vedea A. !itov% 3acarie Bul#a"ov) mitroolit mos"ovsc.i DKiev% (*K.E. Lucr+rile teologice ale lui Macarie sunt
discutate $ai Hos% 66. 'KK-',(.
200
Macarie 3i la e:ortul s+u 7ntGr2iat de a se 7ntoarce la $aniera scolastic+ di$6reun+ cu
gGndirea ei ciudat de ra;ional+% iner;ie 3i li6sit+ de curio2itate.
CGnd 7n anii (*0& s-a ivit 6rileHul ca s+ @e 7nlocuit Cate.ismul lui Ailaret cu un altul
$ult $ai ecclesiastic Dadic+ unul $ult $ai ro$ano catolicE% lui Inochentie a :ost 6ri$ul
care i-a venit 7n $inte. +trGnul s+u 7nv+;+tor% Arhidiaconul S9vor;ov%
)//
s-a eI6ri$at 7ntr-
un :el di:eritN Bdac+ v+ ase$+na;i cu cG;iva dintre noi% atunci de ceea ce ave$ nevoie nu
sunt ni3te cuno3tin;e largi de @loso@e% ave$ nevoie nu$ai de o teologie desco6erit+
Pbo#oslovie ot"rovnnoeQ.C Jn 2ilele tinere;ilor sale Inochentie a :ost re6ri$at toc$ai
@indc+ a discutat :or$ule @loso@ce $ai $ult decGt teologie 6o2itiv+ la rubrica de
dog$atic+. <l 3i-a hi6noti2at audien;a cu ele. <l a :ost ata3at de @loso@e nu$ai e$o;ional
3i a :ost $ai $ult interesat de r+s6unsurile 6olise$antice ale @loso@lor decGt a :ost agitat
de discu;iile lor. Inochentie a :ost un erudit 3i un orator. Nu a :ost un istoric 3i e:orturile
lui :a;+ de eI6o2i;ia istoric+ au :ost 7ntotdeuna slabe. Pentru cG;iva ani lungi% el a 6reg+tit
6ublica;ia Eseurilor lui do#amtice P0o#matic.esc.i !borni"Q% du6+ cu$ le-a nu$it el sau
8n monument al credinei ortodo,e PPamiatni" ver7 ravoslavnoiQ. A :ost inten;ionat
6entru o colec;ie de eseuri X o colec;ie de instruc;ii 7n credin;+ 6re2entat+ 3i eI6licat+ 7ntr-
o ordine cronologic+. Inochentie nu a atins ideea de !radi;ie vie cu toate di$ensiunile ei
$ulti6le. <seurile au r+$as ne6ublicate. Serviciul ne7ndoielnic al lui Inochentie a :ost
7nte$eiat 6e Hurnalul $ectura de duminic P&os"resnoe C.tenieQ de la Acade$ia !eologic+
din Kiev 7n (*/). Surnalul a :ost $ai $ult didactic decGt erudit.
Ca 3i 6redicator Inochentie s-a ase$+nat cel $ai $ult lui Massillon.
)/0
<l a :ost legat
7n toate :elurile de tradi;ia occidental+. Motivele 6atristice sunt greu de detectat. Mai $ult
el a lucrat la o serie 7ntreag+ de acatiste sub do$ina;ia unui duh senti$ental% al Hocului
i$agina;iei sale evlavioase.
Jn acest sens% Inochentie ar 6utea @ co$6arat cu colegul 3i conte$6oranul s+u I. K.
A$@teatrov D(*&'-(*0*E% 7n 2ilele lui un binecunoscut 6ro:esor de o$iletic+ la acade$ie.
Conferinele sale desre >lolo#ia Bisericii PC.teniia er"ovnoi slovesnostiQ au a6+rut 7n
(*0). A$@teatrov s-a 7ndre6tat s6re $odele :rance2e 7n loc de 6redicarea unora
6atristice. !otu3i% 7ncordarea sa senti$ental+% 6ractic o Bs:Gnt+ $elancolieC a :ost destul
de 6uternic+ 7n el. A :ost o 6re:erin;+ :a;+ de triste;e 3i visare DBsoarele str+luce3te% dar
lu$ina i se 6+rea trist+...CE.
Jn acest sens Boccidentalis$ulC era de neevitat 7n rutina 2ilnic+ a 3colilor ecclesiale
re:or$ate. Au :ost necesare 6entru studiu c+r;i 3i teIte str+ine. Pri$a datorie a
7nv+;+torului a :ost de a introduce $ateriale c+rtur+re3ti 3i 6edagogice conte$6orane
3colilor teologice occidentale 7n idio$ul 3colilor ruse3ti. Odat+ cu tran2i;ia gradual+ la
instruc;ia 7n rus+% 6roble$a co$6unerii sau traducerii B$anualelorC a devenit $ult $ai
e:ectiv+ decGt a :ost cGnd latina era singura li$b+ a instruc;iei teologice 3i a educa;iei 7n
Rusia 3i 7n vest. Statutul din (*(0 a 7ncuraHat 7nv+;+torii s+ 73i co$6un+ 6ro6riile lor note
sau teIte. Jn ti$6ul B7ntoarcerii la vre$ea scolasticis$uluiC ast:el de activit+;i au devenit
sus6icioase% controlul 3i su6ravegherea le-a :+cut di@cile. Jn 6ri$ele decade ale secolului
al >I>-lea% studen;ii 7nv+;au din $anuale str+ine 7n traducere% 7n original sau uneori 7n
6ara:ra2+. Pri$ele $anuale ruse3ti nu au :ost si$6le 6ara:ra2e. Pentru S@ntele Scri6turi a
:ost :olosit 3anualul entru citirea !>ntelor !crituri PRu"ovodstvo " c.temiu !v*
733
Ivan Mihailovici S9o;ov D().K-(*,/E a 6redicat la Acade$ia din San9 Petersburg 3i $ai tGr2iu a :ost
6ro:esor de @loso@e la Acade$ia din Kiev 3i 6ro:esor de teologie la Universitatea din Moscova. <l a 6ublicat
dou+ c+r;i binecunoscute de dre6t canonic% Iais"i o tser"ovnomu za"onovedeniiu Da 6atra edi;ie% Kiev%
(*)(-(*)0E 3i 2 vida". i steenia". rodstva DKiev% (*,0E% la :el ca 3i 6o6ularul 5ate".izic.es"iia ouc.eniia
DKiev% (*K0E. Cores6onden;a sa cu Inochentie orisov a :ost 6ublicat+ de N. I. arsov 7n Trud7 "ievs"oi
+"ademii) (**'-(**/.
734
A se vedea nota (/0.
201
Pisaniia) Moscova% ()..Q a Mitro6olitului A$bro2ie Podobedov%
)/K
o 6ara:ra2+ a c+r;ii lui
Ho:$ann%
)/,
du6+ cu$ s-a $ai :olosit 3i lucrarea lui Ra$bach Institutiones .ermeneuticae
sacrae*
)/)
Ioann #obro2ra9ov%
)/*
la un anu$it $o$ent rectorul Acade$iei !eologice din
San9 Petersburg% a co$6us di2erta;ia lui% 0elineation .ermeneuticae sacrae #neralis
D(*'*E 6e ba2a lui Ra$bach. A :ost :olosit+ 3i ca B$anual.C Jn teologia Bconce6tual+C%
adic+ teoretic+ sau dog$atic+% toate c+r;ile secolului de $ai 7nainte au :ost re;inute. A :ost
inclus 3i Proco6ovici% dar cel $ai adesea a :ost Irineu Aal9ovschi 3i nu$ai rar c+r;ile
ruse3ti des6re Platon% Macarie Proco6ovici sau din cGnd 7n cGnd lucrarea S:Gntului !ihon
de [andos9 0esre adevratul cretinism* Jn acade$ii au a6+rut noi autorit+;iN #obaFer 7n
Kiev%
)/.
la Acade$ia din Moscova Policar6 a con:eren;iat din Liber$an
)0&
3i a :olosit lec;ii
care au 6arvenit din 4er$ania. Mai tGr2iu% Ailaret 4u$lievschi a con:eren;iat din Klee
)0(
3i
renner
)0'
B3i nu :+r+ re:erin;e la o6iniile ra;ionalis$ului ger$an.C Au $ai :ost
reco$andate luc+rile P+rin;ilor% dar 7n 6ractica acelor vre$uri s-a acordat o $are aten;ie
literaturii $oderne. Rectorul Policar6 a avut obiceiul de a 6roduce $+rturii din P+rin;ii
isericii Orientale iar studen;ii din clasele su6erioare studiau aceste :rag$ente. Jn
teologia $oral+ sau 7n cea Bactiv+C% $anualele obi3nuite au :ost cele ale lui uddeus% care
a :ost revi2uit de !eo@lact. Uneori a :ost :olosit+ teologia lui Schubert% tradus+ din latin+
de 6reotul de la Se$inarul din Kostro$a I. Arseniev
)0/
D(*&0E sau teItul Arhidiaconului I.
S. Kochetov% Caracteristicile unui studiu activ al credinei PC.ert7 deiatelna#o uc.eniia
ver7Q. Aceasta a :ost 6relucrarea latin+ a con:erin;elor lui Inochentie S$irnov co$6ilat+
du6+ uddeus 3i Mo3ei$. Ailaret 4uli$evschi a re$arcat c+ Bnotele latine ale rectorului
au :ost traduse 7n rus+ 3i c+ nu a eIistat ni$ic $ai $ult decGt acestea.C
Manualul 6ri$ar 6entru teologia 6astoral+ a :ost cartea :olositoare dar veche a lui
Par:enie So9ovschi% e6isco6 de S$olens9% 2 carte desre datoriile reoilor de aro.ie
735
A$bro2ie Podobedov D()0'-(*(*E% la un anu$it $o$ent 6redicator 3i 6re:ect la Acade$ia din Moscova 3i
ca6ul M+n+stirii Novos6asschi% s-a ridicat 6rin rGnduielile e6isco6ale 7n ti$6ul do$niei Caterienei a II-a%
devenind $itro6olit de Novgorod 3i San9 Petersburg 7n ().(. <l este co$6ilatorul lucr+rii !obranie
ouc.iteln7". slov DMoscova% (*(&E 3i a :+cut ni3te lucr+ri i$6ortante cu $u2ica bisericeasc+ rus+.
736
Carl 4ottlieb Ho:$ann D()&/-()))E a :ost un 6redicator ger$an 3i 6ro:esor de teologie 7n Vittenberg.
Princi6alale sale lucr+ri eIegetice sunt Introductio in lectionem %ovi Testamenti 3i Institutiones t.eolo#iae
e,e#eticae in usum academicarum aelectionum adornatae*
737
Un student al lui Michaelis 3i uddeus% Sohn Sacob Ra$bach D(,./-()/KE a 6redat la Universitatea din
Halle. Jn teologia lui a co$binat 6re$isele 6ietis$ului cu $etodele @loso@ei VolWiane. Cea $ai bine
cunoscut+ lucrare a sa a :ost Betrac.tunden des6re via;a 3i $oartea lui Hristos% 6ublicat+ 7n colec;ia
Betrac.tun#en Hber das #anze $eiden C.risti und die sieben letzen Uorte des #e"reuzi#ten ?esu Dasel%
(*,KE. Ra$bach a :ost un 6oet 3i i$nogra: 6o6ular.
738
Ioann #obro2ra9ov D().&-(*)'E a 6redat oratorie 3i teologie 7n San9 Petersburg 3i a sluHit ca 3i bibliotecar
al Acade$iei. Un $e$bru 7n co$itetul cen2orilor din (*'0% a devenit rectorul acade$iei doi ani $ai tGr2iu.
Jn (*/& 3i-a 7nce6ut cariera e6isco6al+ 7n Pen2a% a :ost $utat 7n Ni2hnii-Novgorod 7n (*/K 3i 7n (*0) a ur$at
arhie6isco6ului de #on 3i Novocher9ass9.
739
A se vedea nota (.'.
740
runo Aran2 Leo6old Lieber$an D()K.-(*00E% un ie2uit% a :ost 3e:ul 3colii teologice din Main2. Lucrarea sa
Institutione t.eolo#iae este o abordare antira;ionalist+ a teologiei ro$ano catolice.
741
Un student al lui Ra$bach% Heinrich Klee D(*&&-(*0&E a 6redat istoria isericii% @loso@e 3i teologie. <l
este 6o$enit 6entru 0ie Beic.te DMain2% (*')E% $e.rbuc. der 0o#men#es.ic.te D' volu$e% Main2% (*/)-
(*/*E 3i 5at.olisc.e 0o#amtic D/ volu$e% Main2% (*/KE.
742
Ariedrich renner D()*0-(*0*E a :ost un teolog ger$an ro$ano-catolic 3i un a6ologist. Princi6alele sale
lucr+ri sunt 5at.olisc.e 0o#mati" D(*'*-(*'.E 3i Generelle do#mati" oderV 'undamentirun# der
"at.olisc.en seculativen t.eolo#ie D(*00E.
743
!itlul rusesc este Bo#oslovia nravstvennaia ili ".ristians"iia nastavleniia v "otor7". iasono i tverdo
do"azan7 dolz.nosti ".ristianina) v obs.c.estvennom ili #raz.dans"om) v domas.enem ili tse-ovnom
sostoianii na".odias.c.a#osia DMoscova% (*&0E. Iacov Arsenievici Arsenev D(),*-(*0*E a 6redat latin+%
retoric+ 3i @loso@e la Se$inarul din Kostro$a 3i ti$6 de $ai $ul;i ani a :ost 6reot la catedrala Uss6enschi
din Kostro$a.
202
P5ni#a o dolz.nostia". resviterov ri".ods"i".Q
)00
6e care unii au 6re:erat-o $ai $ult
decGt teItele catolice traduse de 4i:tschZ2.
)0K
La liturgic+ a :ost cel $ai adesea :olosit+
%oua tabl P%ovaia !"riz.alQ sau o carte de I.I. #$itrevschi% 2 e,licaie istoric i tainic
a dumnezeietii litur#.ii PIstoric.es"oe i tainstvennoe obiasnenie Boz.estvennoi litur#.ii)
(*&0Q.
)0,
Jn ca2uri de co$6o2i;ie se obi3nuia s+ se 6riveasc+ 7n s6re c+r;i str+ine. BPe
lGng+ c+r;ile latine% cele $ai i$6ortante c+r;i 6entru a scrie o di2erta;ie au :ost cele 7n
ger$an+. Prin ur$are% du6+ ce au intrat 7n Acade$ie% studen;ii 3i-au dedicat toate
energiile 7nv+;+rii li$bii ger$ane cu sco6ul de a citii c+r;i ger$ane.C Aceasta este
$+rturisit de istoricul Acade$iei din Moscova 3i aceast+ situa;ie a durat a6roa6e tot
secolul al >I>-lea. Jn ast:el de condi;ii% cel $ai ascu;it i$6act ale acestui $ediu
con:esional 7n care investiga;ia teologic+ 3i $unca au $ers 7n direc;ia vestic+ era
inevitabil s+ se $ai :ac+ ceva. S-a re$arcat acest lucru i$ediat. Pentru $ul;i a 7nse$nat
ti$iditate 3i s$inteal+% uneori chiar 3i o :ric+ 7ndre6t+;it+. Nu era $ai bine s+ se evite
aceast+ 7ntGlnire de6lin% s+ se re:u2e contactul cu tradi;iile 7nv+;+turii 3i a tradi;iilor
vestice 3i s+ nu se i-a 7n considerare di:eritele surse str+ine dubioaseO Jn realitate% lectura
constant+ a unor c+r;i str+ine nu era li6sit+ de 6ri$eHdii. Ori3icu$% 6rinci6alul 6ericol nu a
:ost c+ gGndirea teologic+ trebuia s+ se lu6te cu ni3te argu$ente di@cile sau s+ devin+
unilateral+. Mult $ai i$6ortant era 6osibilitatea c+ 7nse3i su?etul 6utea devenii t+iat 3i
ru6t de 6ostul lui de ancoraH. Co$entarii inti$e 7n scrisori 7ntre 6rieteni sau 7n Hurnale
sunt cGt se 6oate de instructive 3i ilustrative 7n acest sens. Cores6onden;a 6rieteneasc+
7ntre Ailaret 4u$ilevschi 3i A. =. 4orschi o:er+ ni3te eIe$6le interesante. <chilibrul 6utea
@ restaurat nu$ai 6rin 6rivegheri ascetice 3i rug+ciune.
Pericolul const+ 7n caracterul arti@cial al 3colilor% care nu au :ost legate organic de
via;+% de via;a actual+ a isericii. !inerii clerici au tr+it $ai $ul;i ani 7n se$i-i2olarea
arti@cial+ a 3colilor 6e Hu$+tate ortodoIe 3i 6e Hu$+tate ruse3ti. Obiceiurile de a teoreti2a
abstract au :ost cultivateM s-a de2voltat un intelectualis$ vis+tor sau cel 6u;in 6e Hu$+tate
vis+tor. Circu$stan;ele e6ocii lui AleIandru 3i 7nce6uturile ro$antis$ului au :acilitat
acest lucru...
!otu3i% indi:erent cGt de di@cil 3i 6ericulos a :ost acest stadiu vestic% era ceva de
neevitat. Ar @ trebuit s+ @e acce6tat 6rin sine 3i ca 3i un adev+r relativ. C+ci este 6osibil s+
ne sc+6+$ 6e noi 7n3ine de 6ericolele gGndirii nu$ai 6rin creativitate 3i nu 6rin
interdic;ii...
<I
/iserica 0i Statul rus su+ "icolae I
C+derea BMinisterului A:acerilor ReligioaseC 7n (*'0% deHugarea de sub BHugul
egi6tean%C du6+ cu$ s-a eI6ri$at Mitro6olitul Sera@$% nu a alterat caracterul general al
rela;ilor dintre Stat 3i iseric+. Aotie s-a gr+bit 7n van s+ anun;e c+ B7n $+rirea lui
#u$ne2eu !at+l% #o$nul Iisus Hristos este singurul 6reot%C 6entru c+ un Bo$ secularC
7nc+ $ai de;inea 6uterea isericii. Li39ov% de3i nu era un sluHitor al unei BsluHiri
co$binate%C a continuat s+ se inter:ere2e cu a:acerile ad$inistra;iei Sinodale cu 6rivire la
6roble$a Cate.ismului 3i a traducerii biblice. Procesul de a convertii ad$inistra;ia
744
Par:enie So69ovschi D()(,-().KE a 6redat retoric+ la se$inarul din Novgorod 3i a :ost $ai a6oi 6re:ect 3i
rector acolo. Jn ()K. a :ost nu$it vicarul e6isco6ului de Novgorod 3i din (),( a sluHit ca 3i e6isco6 de
S$olens9 3i ca $e$bru 7n Sinod.
745
Leit:aden 2u =orlisung Zber die Pastoral-theologie D()*'E. Aran2 4i:tschZ2 D()*0-()**E a :ost 6ro:esor de
teologie la Universitatea din =iena.
746
Mai 7ntGi de toate un lingvist% Ivan Ivanovici #$itrevschi a :ost student la Acade$ia din Moscova 3i a
6redat aici 6Gn+ 7n (*&K. A $ai sluHit ca 3i traduc+tor 6entru S:Gntul Sinod 3i a 6ublicat traduceri din S:Gntul
Cle$ent D()*(E 3i @loso:ul Isocrate D()*.E.
203
isericii 7ntr-un Bde6arta$entC a :ost de :a6t gr+bit de Su6ra-Procuratorul S.#. Nechev
D(*//-(*/,E.
)0)
A+r+ o 6er$isiune 6reli$inar+% :+r+ a e2ita s+ decid+ 7n 6roble$e auto$at%
:+r+ s+ consulte Sinodul 3i chiar s+ altere2e deci2iile Sinodale 7n ti$6 ce 7nchidea calea
retragerii con@r$+rii i$6eriale a ra6oartelor lui% Su6ra Procuratorul 3i-a concentrat toate
a:acerile 3i rela;iile sinodale 7n $Ginile lui. Nechaev era un $ason 3i a dis6re;uit ierarhia
3i 6e clerici.
#intr-o dat+ ca 3i din ni$ic% au 7nce6ut s+ a6ar+ ra6orturile 6oli;iei 7$6otriva
ierarhilor 3i a $e$brilor S:Gntului Sinod. Aceste ra6orturi s-au dovedit a @ 7n $are
$+sur+ $inciuni. Cancelaria noastr+ a sus6ectat c+ Su6ra Procuratorul a asistat aceste
ra6oarte% cu sco6ul de a u$ilii ad$inistra;ia isericii din Rusia. Ierarhii 3i $e$brii
Sinodului s-au Husti@cat 6e sine cGt au 6utut $ai bine. Sinodul a :ost agitat% 7n ti$6 ce
Su6ra Procuratorul% o:erind a6ari;ie agita;iei 3i 7ncuraHGnd ne$ul;u$irea $e$brilor a
declarat c+ regi$ul su6ravegherii 6oli;iei a :+cut $ai $ult r+u decGt bine.
A3a este cu$ Is$ailov% un birocrat conte$6oran 7n Cancelaria Sinodal+ a 6o$enit
aceste eveni$ente 7n B$e$oriileC lui. Chiar 3i Ailaret al Moscovei a intrat 7n ra2a de
sus6iciune. Jntr-un ra6ort o@cial el a :ost caracteri2at 6rintr-o re$arc+ li6sit+ de 6recau;ie
c+ Bdre6tul 6oli;iei de a ra6orta ru$ori :+r+ cel 6u;in res6onsabilitatea unor in:or$a;ii
:alse care 7$6iedic+ libertatea ad$inistra;iei 3i conturb+% 7n cuvGnt 3i 7n :a6t+% lini3tea
subiec;ilor ru3i.C Aceasta a :ost o conda$nare drea6t+ a unui 6rinci6iu genuin
Handar$+resc. Jn ti$6ul do$niei lui Nicolae ast:el de re$arci nu au :ost uitate% chiar 3i 7n
ca2ul $itro6oli;ilor. #in nou% 7n ti$6ul holerei din (*/&% Ailaret a a6+rut ca @ind li6sit de
loialitate% atunci cGnd 7n 6redicile lui el a vorbit 6rea :recvent des6re 6+catele regilor 3i
des6re 6ede6sele divine cuvenite. Jn cele din ur$+% s-ar 6+rea c+ la insisten;ele lui Ailaret%
a :ost res6ins+ ideea de a nu$ii un ;ar% 6e viitorul AleIandru al II-lea% 7n scaunul sinodal 7n
con:or$itate cu includerea lui 7n Senat 3i alte cor6uri $ai 7nalte ale statului. Cu o
sur6rin2+toare li6s+ de delicate;e% Ailaret s-a re:erit la autono$ia intern+ a isericii. Chiar
3i a 6rivii la Ailaret a devenit un lucru ne6l+cut 6entru 7$6+ratul Nicolae.
Ailaret 3i-a avut 6ro6ria lui teorie des6re stat% o teorie a unei S@nte J$6+r+;ii. Jn
$od sigur% el nu s-a con:or$at doctrinei o@ciale 3i eI6licite a suveranit+;ii statului.
BSuveranul 73i 6ri$e3te toat+ legiti$itatea sa 6rin ungerea isericii%C adic+% 7n iseric+ 3i
6rin iseric+. Nu$ai Suveranul este uns% nu 3i statul. Prin ur$are% organele 6uterii
statului nu au nici o Hurisdic;ie 7n a:acerile biserice3ti. !r+s+turile gGndirii lui Ailaret erau
7n 7ntregi$e str+ine birocra;ilor statului e6ocii nicolaitane. Pentru ei era un liberal
6ericulos. Au $ai :ost 3i al;ii cu acelea3i o6inii. BAilaret a :ost :oarte de3te6t 7n u$ilirea
6uterii te$6oraleM 7n 6redicile lui se 6utea resi$;ii lu$ina acelui vag socialis$ cre3tin
care a r+s+rit din Lacordaire
)0*
3i a altor catolici cu vi2iuni $ai largi.C DAceasta a :ost
esti$a;ia lui Her2en 7n Trecutul i #ndurile mele PB7loe i dum7Q.E
Ne$ul;u$irea :a;+ de Nechaev a aHuns la un grad c+ ;arul a :ost rugat s+ nu$easc+
un Su6ra-Procuror $ai 6otrivit. Asistentul Su6ra-6rocuratorului% A. N. Muriaviev% a Hucat
un rol decisiv 7n 6lanul s+u. A :ost nu$it contele N. A. Pratasov. <l s-a dovedit a @ $ai
6uternic decGt Nechaev. <l a avut un siste$ de re:or$+ co$6let elaborat 3i el a avut
ca6acitatea de a aduna ni3te eIecutori vicleni 3i ca6abili ai 6lanurilor sale. Pratasov a
6ro$ovat cu credincio3ie stabili$entul nicolaitan sau regi$ul 6oliticii biserice3ti.
747
Lte:an #i$itrievici Nechaev D().'-(*,&E a :ost $ai 7ntGi directorul districtului 3colar din !ula 3i a sluHit 7n
Cancelaria I$6erial+ a lui Nicolae I. Mai tGr2iu a devenit senator. <l a 6urtat o cores6onden;+ valabil+ cu
Ailaret al Moscovei% a 6ublicat Pereis"a mitroolia mos"ovs"o#o 'ilareta s !*0* nec.aev7m DSan9
Petersburg% (*.KE.
748
Sean a6tiste Henri Lacordaire D(*&'-(*,(E a :ost un 6redicator :ai$os 7n Aran;a 3i a aHutat la restaurarea
ordinului do$inican acolo. Ca 3i un tGn+r student 7n dre6t% el a avut ni3te 6uncte de vedere eItre$ de
liberale 3i ateiste% dar $ai a6oi a abandonat o carier+ 7n dre6t 6ro$i;+toare cGnd s-a 7ntors la iserica
catolic+ 3i a devenit 6reot. <l a :ost unul dintre 6rinci6alele @guri din $i3carea lui La$$enais care a
reconstruit in?uen;a isericii Catolice 7n Aran;a 6rin ado6tarea unor vi2iuni sociale 3i 6olitice liberale.
204
Integra;ia statului 3i a ad$inistra;iei biserice3ti a :ost 7$6linit+ toc$ai 7n aceast+
6erioad+. #e aici iserica a :ost cunoscut+ ca 3i B#e6arta$entul M+rturisirii OrtodoIe.C
Au :ost inclu3i clericii 3i ierarhia. iroul Su6ra-Procuratorului a :ost trans:or$at 6rin
inter$ediul unei B6orunci SinodaleC de la un organ al su6ravegherii de stat 3i a
su6ervi2iunii 7ntr-un organ de 6utere real+. Aceasta a :ost 7n 7ntregi$e 7n con:or$itate cu
duhul re:or$ei lui Petru. Jn aceia3i ani% S6eranschi a creat o $onet+rie 6recis+ 7n
con:or$itate cu duhul 6etrin.
Ca 3i un Suveran cre3tin% J$6+ratul este a6+r+torul su6re$ 3i 6+str+torul dog$elor
credin;ei care conduce 3i 6+str+torul OrtodoIiei PravoverieQ 3i a bunei rGnduieli 7n S:Gnta
iseric+. Jn acest sens% J$6+ratul% 7n legea succesiunii la tron DK a6rilie ().)E% este nu$it
ca6 al isericii. Puterea autocrat+ este i$6le$entat+ 7n ad$inistra;ia isericii 6rin
inter$ediul celui $ai S:Gnt Sinod guvernator 6e care l-a stabilit D$e#ile fundamentale
P2snov7e za"on7Q% articolele 0' 3i 0/% edi;ia din (*/'.E Pratasov a 6rivit la a:acerile
isericii nu$ai din 6unctul de vedere al interesului statului ca 3i B7nv+;+tura :a;+ de care
Uara noastr+ P+rinteasc+ 3i-a o:erit autoritatea ei $oral+.C <l a construit un I$6eriu 3i a
6us o iseric+ 6e el. A :ost educat de un guvernator ie2uit% 7nconHurat de asisten;i 3i
s:+tuitori lua;i 7n $are 6arte din :ostul colegiu 6olone2 uniat. Pratasov a :ost e6ito$ul
unui latinis$ stilat de sine 3i al unei birocra;ii 6ro:ane. 4raba s6re ni3te de@ni;ii 6recise a
:ost legat+ de duhul reac;ionar 3i ase$+n+tor bar+cilor al acelei e6oci. Pratasov nu a avut
nici o si$6atie :a;+ de Ro$a. Nu$ai c+r;ile ro$ani2atoare des6re teologie 3i dre6t
canonic au cores6uns gusturilor lui 6ersonale. Nu nu$ai c+ a voit s+ conduc+
ad$inistra;ia bisericeasc+% ci Pratasov a voit s+ reorgani2e2e 3i s+ o reconstruiasc+ 7n
con:or$itate cu 6rinci6iile lui :unda$entale ale unui stat con:esional absolut. Acest 6lan
constituia se$ni@ca;ia lui istoric+. Mai 7nainte de nu$irea Sinodului% toc$ai 7n 6erioada
cGnd BStatutul Universit+;iiC 3i BStatutul des6re Lcolile de districtC a :ost revi2uit 7n (*/K%
Pratasov a :ost asistentul lui Uvarov 7n Ministerul <duca;iei.
)0.
Jn acel Minister un 6lan de
a re:or$a 3colile ecclesiale a :ost 6reg+tit care s-a con:or$at de6lin vi2iunilor 6edagogice
3i a celor anti-clericale. Nu a :ost 7nse3i eIisten;a unei re;ele de 3coli ecclesiale 6ur 3i
si$6lu $ani:estarea unui egois$ de clas+ 6ericulos% Bun egois$ voca;ional eItraordinar
de durerosOC Nu a :ost tot Statutul din (*(0 7nvechitO Ministerul a criticat as6ru tot
siste$ul educa;ional ba2at 6e :ric+. Acesta a subesti$at teItele insu@cente 3i de@cente la
:el ca 3i e3ecurile 7ntregului 6rogra$ educa;ional% 7n s6ecial loviturile 6e care @loso@a le-
ar @ 6utut :ace atunci cGnd se a6lica teologiei. Nu ar @ redus oare doar la un $it cea ce
este dincolo de 7n;elegerea u$an+O Lcolile de 6arohie 3i districtele PuezdQ trebuiau
co$binate 3i trans:erate Ministerului <duca;iei. #in nou% Ailaret a a6+rat 3colile ecclesiale
3i clasa @ind acu2at de un egois$ d+un+tor. Pratasov a insistat 6e re:or$e% dar Co$isia
Lcolilor <cclesiale nu voia s+ eItind+ 6roble$a sau s+ conte$6le2e re:or$ele. S-a
$ul;u$it nu$ai s+ reeIa$ine2e $anualele 3i 6lanurile de curs tri$ise de di:erite
se$inarii.
Pratasov a decis s+ evite Co$isia 3i chiar 3i Sinodul. Jn (*/.% 6rin t+ria 6ro6riului
s+u% ra6ort i$6erial% co$isia a :ost di2olvat+ 3i 7nlocuit+ de o Ad$inistra;ie <cclesiastic+
s6ecial+. Un ast:el de 6as era logic% din $o$ent ce Co$isia Lcolilor <cclesiale a :ost
legat+ organic de structura 3colar+ de $ai 7nainte care acu$ a :ost 7n $od substan;ial
alterat+. #iscu;iile s-au centrat toc$ai 6e schi$bul de 6rinci6ii% idei 3i sco6uri. Princi6iul
de2volt+rii sociale 3i al cre3terii culturale care a stat la te$elia tuturor $+surilor
educa;ionale din 6erioada aleIandrin+ 6+rea 6ericulos% de2integrativ% arti@cial 3i
ne:olositor lui Pratasov. <l a voit s+ se 7ntoarc+ 7na6oi la secolul al >=III-lea di$6reun+ cu
749
Un statut revi2uit 6entru universit+;i a :ost e$is 6e data de ', iulie (*/K. #u6+ el $ult din 6uterea 3i
res6onsabilit+;ile 7ntGlnirilor universit+;ii a :ost trans:erate curatorului districtului% care era nu$it de
Ministrul <duca;iei. Un an $ai 7nainte% 3colile 6rivate 3i chiar tutorii au :ost atra3i 7n do$eniul Ministerului
<duca;iei% stabilindu-se o re;ea tare 3i structurat+ a su6ravegherii educa;iei de c+tre guvern.
205
6ro:esionalis$ului lui de serviciu. Pri$ul statut a declarat deschis B7nv+;areaC a @ sco6ul
s6ecial al acestor 3coli. Aceasta era toc$ai ceea ce Protasov nu a voit. <ra toc$ai aceast+
B7nv+;+tur+ $oart+C 3i con;inut+ 7n sine care este $ai 6resus de orice necesitate de a @
eli$inat+% 7n s6ecial B3tiin;a li6sit+ de du$ne2eire 3i coru6t+C a @loso@ei. #u6+ esti$+rile
de $ai 7nainte a lui Protasov% B7n $ulte sensuri educa;ia tinerilor clerici ru3i se ba2a 6e
ni3te te$elii arbitrare 3i neortodoIe care aveau 6arc+ ceva 7n co$un cu sectele
6rotestante.C Aceasta a :ost o res6ingere evident+ a e6ocii aleIandrine. Statutul de $ai
7nainte a 6ro6us eI6licit Baderarea direct+ la ulti$ele desco6eriri 3i 7$6liniri.C Aceasta a
7nse$nat un studiu BneortodoIC 3i Barbitrar.C Aici Pratasov a invocat cuvintele lui
Hrisosto$N Bo ignoran;+ bun+ este $ai bun+ decGt ni3te cuno3tin;e s+r+c+cioase.C Jn orice
ca2% de ceea ce era nevoie era un curs 3tiin;i@c 3i o instruc;ie 6otrivit+ cu condi;iile vie;ii
la ;ar+.C
Studen;ii 6+r+seau se$inariile 6entru a devenii 6reo;i de ;ar+. <i trebuie s+
cunoasc+ via;a de la ;ar+ 3i s+ @e ca6abili s+ asiste ;+ranii 7n a:acerile lor 2ilnice. Ast:el% la
ce bun atGta teologie 6entru un 6reot de ;ar+O Cine are nevoie de @loso@e% 3tiin;a liberei
cuget+ri% a nonsensului 3i a l+ud+ro3enieiO Ce sunt trigono$etria% di:eren;ialele 3i
integralele 6entru elO Ar @ $ai bine dac+ i s-ar 7nt+rii cuno3tin;ele de catehetic+%
7ndre6t+rile isericii 3i cele ale cGnt+rii. Acestea ar @ destul. Aie ca 3tiin;ele $ai 7nalte s+
r+$Gn+ 7n acade$ii.
A3a a inter6retat instruc;iunile lui Pratasov% Arhi$andritul Nicodi$ Ka2an;ev% un
:ost 7nv+;+tor la Acade$ia din Moscova. Jn acele vre$uri Nicodi$ era rector la Se$inarul
din =iat9a 3i a :ost che$at de Su6ra-Procurator ca s+ co$6un+ noi 7ndru$+ri.
)K&
Pratasov
3i Karasevschi
)K(
au :+cut tot ce au 6utut $ai bine ca s+ inocule2e acest 6rinci6iu 7ngust al
6ro:esionalis$ului 7n Nicodi$. BOrice cadet dintre noi 73i cunoa3te ar$ele sale 3i cu$ s+
de@le2eM un $arinar 3tie nu$ele% locul 3i t+ria oric+rui cui de 6e va6orM un inginer
cunoa3te toat+ tehnica $uncii sale. #ar clericii nu 73i cunosc a:acerile lor clericale.C Prin
Ba:acere clerical+C Protasov a 7n;eles nu nu$ai B7ndre6t+rileC 3i BcGntarea%C ci 3i
ca6acitatea de a vorbii Bcu oa$enii.C <ra toc$ai acest B6o6ulis$C 6reten;ios cel care a
o:erit re:or$ei 6roiectate caracterul ei 6ole$ic. Pratasov a de2voltat 6ur 3i si$6lu 3i a 6us
7n a6licare ideile lui Kiselev.
)K'
!rebuie create cadrele unor 7nv+;+tori ele$entari care 6ot
7nv+;a $oralitatea oa$enilor. Clericii trebuiau s+ se ada6te2e acestui sco6.
SudecGnd du6+ 6ri$a vedere% se 6+rea c+ 6reotul de sat% avGnd contact cu oa$enii
care erau gata s+ acce6te 7ntr-o si$6litate co6il+reasc+ tot ceea ce se s6unea de 6astorul
lor% nu au nevoie de atGta cunoa3tere adGnc+ a 3tiin;ei cGt de abilitatea de a elucida
adev+rurile cre3tine 3i $oralitatea evangheliilor si$6lu 3i clar% :ra2Gnd acele adev+ruri ale
<vangheliei 7ntr-un ast:el de :el ca ele s+ se 6otriveasc+ 6entru $in;ile si$6le ale s+tenilor
3i legGndu-le de circu$stan;ele vie;ii de la sat...
!ot 6lanul lui Pratasov nu a :ost ni$ic altceva decGt un B6ariu al si$6lit+;iiC Pstav"a
na oros.c.enieQ. Jn Bcircu$stan;ele vie;ii de satC nu era $ai de succes s+ se st+6Gneasc+
750
Nicodi$ Ka2an;ev D(*&/-(*)0E% a :ost un student la Acade$ia din Moscova% a :ost un 6ro:esor 3i un
ins6ector acolo 3i a sluHit ca 3i rector la cGteva se$inarii. Mai tG2iu a devenit e6isco6 de <nisei. Me$oriile
lui des6re Ailaret% 2 'ilarete) mitroolite mos"ovs"om) moia amiat: au :ost 6ublicate 7n C.tenia v
3os"ovs"om obs.c.estve istorii i drevnostei Rossiis"i".) (*)).
751
AleIandru Ivanovici Kara3evschi D()*,-(*K,E 3i-a 7nce6ut carierea guverna$ental+ 7n Ministerul
R+2boiului. <l s-a al+turat Co$isiei Lcolilor <cclesiale 7n (*/' 3i atunci cGnd a devenit un de6arta$ent al
S:Gntului Sinod 7n (*/. el i-a :ost 6ri$ul director. Jn ti$6ul do$niei lui AleIandru II el a continuat s+
$unceas+ 7n ad$inistra;ia educa;ional+ 3i a :ost cGt se 6oate de activ 7n deschiderea de 3coli 6entru :e$ei.
752
Contele Pavel #i$itrievici Kiselev D()**-(*)'E% un general renu$it 3i o$ de stat% a :ost 6rinci6alul
ad$inistrator al :or;elor ruse3ti care au ocu6at Moldova 3i =alahia din (*'. 6Gn+ 7n (*/0. #in (*/) 6Gn+ 7n
(*K, a :ost Ministrul Pro6riet+;ilor Statului 3i a introdus ni3te re:or$e vaste cu 6rivire la ;+ranii statului
care au servit ca 3i un 6reludiu la $arile re:or$e ale do$niei lui AleIandru al II-lea. #u6+ (*K, Kiselev a
sluHit ca 3i a$basador rus 7n Paris.
206
obiceiurile 2ilnice 3i 6ractice decGt s+ se dobGndeasc+ Bo cunoa3tere adGnc+ a 3tiin;eiOC
Nu era $ai bine s+ se cunoasc+ rudi$entele $edicinei 3i s+ se 7n;eleag+ de6lin 6rinci6iile
:unda$entale ale agriculturiiO Nu trebuiau ace3ti subiec;i introdu3i 3i 7nt+ri;i 7n
6rogra$ele se$inarului cu 6re;ul unei Beduca;ii reciCO
!ratasov a 6ro6us s+ 7nt+reasc+ tr+s+turile de clas+ neclericale 7n tot siste$ul 3colii
3i s+ 7$6art+ 7ntregii instruc;ii Bo direc;ie consistent+ cu nevoile 6arohienilor de ;ar+.C
Pratasov a de@nit ;elul 3colilor ecclesiale ca 3i Beduca;ia unor sluHitori vrednici ai altarului
3i 6redicatori ai cuvGntului lui #u$ne2eu c+tre oa$eni.C Pro6unerile lui au :ost o6use
decisiv 7n Co$isia Lcolilor <cclesiale. Ailaret a tri$is un 6unct de res6ingere a lor 3i a
7ntrebat cGt de $ulte din aceste 6ro6uneri au :ost 7n ar$onie Bcu duhul legii biserice3ti.C
Nu$ai la absen;ele de var+ a lui Ailaret al Moscovei 3i Ailaret al Kievului% a :ost Pratasov
ca6abil s+ 6un+ 7n de2batere 6ro6unerea anu$itor altera;ii 7n $anuale 3i curiculu$.
Jnv+;+torului de literatur+ i s-a rea$intit c+ B;elul direct al $uncii sale este de a educa o
6ersoan+ care 6oate corect% liber% conving+tor 3i eI6resiv s+ converse2e cu oa$enii des6re
adev+rurile credin;ei 3i ale $oralit+;ii.C Prin ur$are% retorica secular+% 6oetica 3i a3a $ai
de 6arte 6uteau @ trecute cu vederea re6ede. BCriticis$ul de clas+ 7n instruc;ia istoric+
trebuia evitat% c+ci ase$enea unui ar$e 7n $Gna unui logician unilateral ea a$enin;+ s+
distrug+ $onu$entele istoriceC Dadic+ veradicitatea lorE% la :el cu$ Bsiste$ati2area
arbitrar+C trebuia evitat+ unde na;iunile 3i 6ersonalit+;ile sunt 6ortreti2ate ca 3i
6urt+toare ale unor idei :atale 6entru ele.C Cu$va nea3te6tat% un 6rogra$ latin a :ost
6ro6us 6entru @loso@eN Bse obi3nuie3te ca @loso@a s+ @e 6redat+ 7n latin+.C Nu este
aceast+ 6re:erin;+ 6entru latin+ $ai u3or de eI6licat de :rica de a 6urta o discu;ie 6ublic+
de @loso@e 7ntr-un li$baH gata 7n;eles care ar 6utea devenii 6ericulosO Nu$ai cele $ai
generale direc;ii au :ost o:erite 6entru 6redarea teologieiN s+ se 6redea B6entru ca 6reotul
s+ se ada6te2e cu u3urin;+ 3i s+ o a6lice atunci cGnd g+se3te oca2ia de a conversa cu o
6ersoan+ si$6l+ n+scut+ $aho$edan+ sau un 6+gGn sau cineva care s-ar @ convertit la
cre3tinis$.C Ave$ nevoie s+ re2olv+$ 7ntreb+ri 3i 7ndoieli B6e care o $inte inocent+ nici
$+car nu le sus6ect+.C 3rturisirea ortodo, PPravoslavnoe isovedanieQ a lui Petru
Movil+ a trebuit s+ @e 6us+ la te$elia acestei instruc;iuni 3i Bdetaliile teologiei trebuiau
con@r$ate 6rin re:erin;+ direct+ la ele.C Cu$va nea3te6tat% a :ost 6ro6us un 6rogra$
6entru @loso@eN Bse obi3nuie3te ca @loso@a s+ @e vorbit+ 7n latin+.C 3rturisirea ortodo,
a :ost 6ublicat+ 7n rusa $odern+ de Sinod 7n acela3i an% (*/*. Jn ad+ugire% a :ost introdus
un nou subiect 7n 6rogra$a se$inarului% istoria S@n;ilor P+rin;i% 6entru care 7nc+ $ai era
necesar s+ se $unceasc+ 3i s+ se co$6ile2e un $anual.
Jn acela3i ti$6% Pratasov a :ost 6reocu6at cu 6ublicarea unor teIte de re:erin;+ care
6uteau @ consultate cu u3urin;+ 3i :+r+ nici o re2erv+ ca 3i cu$ ar @ deHa 6redate 3i o
inHunc;ie a isericii des6re di$ensiunea vie;ii ecclesiastice. Jn ad+ugire la 3rturisirea lui
Petru Movil+ au :ost e$ise Cartele imeriale i atriar.ale desre stabilirea !>ntei
Biserici PXars"aia i atriars.iia #ramat7 o uc.rez.denii !viat* !inoda) s izloz.eniem
Pravoslavna#o isovedaniia &ostoc.no<5afolic.es"iia Xer"viQ.
)K/
!raducerea 3i $unca
editorial+ a :ost asu$at+ de Ailaret al Moscovei% care a introdus o corectur+ :oarte
i$6ortant+ 7n teIt di$6reun+ cu e:ortul de a eli$ina latinis$ele Dau :ost eli$inate cu$ ar
@ inHunc;ia laicilor 7$6otriva citirii S@ntelor Scri6turi 3i ter$enul de Btranssubstan;iereC
Presus.c.c.estvlenieQE.
)K0
Subsecvent% Ad$inistra;ia <cclesiastico <duca;ional+ a
753
Se va rea$intii c+ Re#ulamentele du.ovniceti 3i alte docu$ente legate de stabilirea siste$ului sinodal de
sub Petru cel Mare au :ost scrise 7ntr-un stil didactic% care la un $o$ent dat Husti@ca 3i eI6lica noua ordine
7n ti$6 ce sublinia datoriile 6otrivite ale cet+;enilor cre3tini 7n iserica 3i Statul s+u. A se vedea $ai sus%
ca6itolul I=% sec;iunea II.
754
iserica OrtodoI+ crede c+ credincio3ii se 7$6+rt+3esc de tru6ul 3i sGngele real al lui Hristos% dar
tradi;ional teologii ei nu au :ost niciodat+ interesa;i cu$ este 7$6linit+ trans:or$area 6Ginii 3i a vinului 7n
liturghie. !er$enul Btranssubstan;iereC 3i dinstinc;ia 7ntre B:or$+C 3i B$aterieC i$6licate au :ost
207
6rescris co6iile BcartelorC s+ @e o:erite studen;ilor de la se$inar cGnd ei au absolvit 7n cea
$ai 7nalt+ :or$+% B6entru ca du6+ ce vor ter$ina 3coala 3i vor 6+r+sii se$inarulC% ei s+
6oat+ ;ine cartea 6entru ni3te re:erin;e constante.C Proble$a Cate.ismului a :ost din nou
ridicat+ de Pratasov 7n leg+tur+ cu 6ublicarea acestor BC+r;i de si$boluri.C Pratasov%
sus;inut de Serbinovici%
)KK
directorul acestei cancelarii% a insistat 6e introducerea unor noi
7ntreb+ri 3i r+s6unsuri des6re !radi;ie 3i 6redestina;ie o$i;Gnd cele des6re cunoa3terea
natural+ a lui #u$ne2eu 7n natura vi2ibil+. Ailaret a re:u2at s+ includ+ o eI6o2i;ie a a3a
nu$itelor B6orunci ale isericiiC
)K,
7n Cate.ism) c+ci el le-a g+sit su6er?ue :a;+ de
6oruncile lui #u$ne2eu. Jn loc% 6oruncile cu 6rivire la Aericiri au :ost incluse Dla :el cu$ a
:ost 3i 7n 3rturisirea ortodo,E. Jn Catehis$ nu s-a e:ectuat nici o schi$bare
substan;ial+. Mo$entul a trecut :+r+ nici un incident. Ailaret a :ost $ul;u$it de noua
edi;ie a Cate.ismului. #u6+ corectare% di$6reun+ cu ad+ugirile de a6oi% nu a $ai :ost un
si$6lu catehis$% ci un Bsiste$C teologic totali2at. BJn $+sura 7n care nu eIist+ nici o carte
a6robat+ 6entru teologie 3i avGnd 7n vedere c+ teologii no3tii nu conduc cuvGntul
adev+rului corect% a$ :ost $i3cat s+ su6li$ente2 catehis$ul.C Pratasov 3i Serbinovici au
:ost 7n curGnd ne$ul;u$i;i. Jn ur$+torii cG;iva ani s-a ridicat 6roble$a co$6unerii unui
nou catehis$ de un nou autor. Jn anii (*K& a :ost ales nu$ele lui Macarie.
)K)
Jn (*/.% Cartea le#ilor P5ni#a ravilQ a :ost 6ublicat+ 6entru a 7nlocui Crma
P5ormc.aia "ni#aQ.
)K*
Nu$ai legile isericii au :ost incluse 7n eaM legisla;ia civil+ a :ost
o$is+. Nease$+n+tor cu ceea ce a :ost :+cut 6entru legisla;ia civil+ sub S6eraschi%
Pratasov a g+sit ne6otrivit 6ublicarea unei Bcolec;ii co$6leteC a legilor isericii 7n
vi2iunea Bnecuviincioas+C Ddu6+ cu$ a Husti@cat-o elE a $ai $ultor legi din e6oca 6etrin+
3i a 7ntregului secol 6recedent. Publica;ia 6utea @ cu$va ciudat+ 3i 6robabil chiar 6lin+ de
inHurii. Colecia comlet a le#islaiei ecclesiale 1n Rusia de la stabilirea !fntului !inod
PPolnoe sobranie du".ovn7". u"azonenii v Rossii so vremeni uc.rez.deniia !viat !inodaQ
a :ost co$6ilat+ deHa de 6ro:esorul A. Kuni;in
)K.
3i a :ost l+sat+ 7n $anuscris% la :el ca 3i
codul canonic eItensiv al lui Augustin Sa9harov% e6isco6 de Orenburg%
),&
a :ost g+sit
ne6otrivit. Chiar 3i Rnduielile du.ovniceti
),(
nu au :ost re6ublicate 7n e6oca re6ublic+rii.
Un !tatut desre consistoriile ecclesiale P8stav du".obvn7". "onsistoriiQ a :ost co$6us
din nou 3i introdus 6entru o :olosin;+ te$6orar+ 7n acela3i an% (*/* 3i teItul lui @nal a :ost
con@r$at 3i re6ublicat 7n (*0(. Pentru edi@ciul lui Pratasov% au :ost lega;i doi stGl6i inti$iN
6e de o 6arte% utilitatea% ordinea 3i disci6lina 3i 6e de cealalt+ 6arte% cali@ca;iile 6ersonale
7$6ru$utate de teologii ru3i ti$6urii din surse scolastice. Nu ar trebui uitat+ di$ensiunea si$bolic+ a tainei
euharistiei.
755
Un absolvent al Acade$iei ie2utuite din Polo;9% Constantin Lte:anovici Serbinovici D().)-(*)0E a :ost
6entru $ai $ult+ vre$e editorul ?urnalului Ministerului <duca;iei. <l a condus cancelaria lui Pratasov din
(*K,-(*K.. Serbinovici a :ost a6ro6iat de Kara$a2in% A. I. !ugenev 3i Li39ov 3i a l+sat des6re ei ni3te note
interesante la :el de bine ca 3i o cores6onden;+.
756
Iaovedi er"ovn7ia sunt nou+ Duneori 2eceE reguli des6re via;a isericii a credinciosului. <le tratea2+
des6re rug+ciune% ;inerea 6osturilor% 6artici6area la !aine% ascultarea :a;+ de 6reot% evitarea scrierilor 3i
co$6aniei ereticilor% etc.
757
Macarie ulga9ov. A se vedea nota (., 3i $ai Hos.
758
5ormc.aia "ni#a a :ost $ai 7ntGi 6ublicat+ 7n (,K&. A se vedea ca6itolul II% nota '/.
759
AleInadru Petroivici Kuni;Gn D()*/-(*0(E a :ost 6ro:esor la Universitatea din San9 Petersburg 3i a lucrat
la Co$isia legilor 6entru AleIandru 3i 7n Cancelaria I$6erial+ a lui Nicolae I. A :ost in?uen;at 7n 7nv+;+turile
lui de Kant 3i Rousseau% lucrarea sa Pravo estestvennoe DSan9 Petersburg% (*(*E a cau2at o controvers+ care
l-a :or;at s+ 6+r+seasc+ universitatea. Kuni;Gn a :ost autorul lucr+rii Istoric.es"oe izobraz.enie drevnia#o
sudoroizvodstva v Rossi DSan9 Petersburg% (*0/E.
760
Augustin Sa9harov D(),*-(*0(E a 6redat o$iletic+ 3i greac+ la Acade$ia din San9 Petersburg 3i $ai a6oi
a :ost rectorul se$inariilor din Iaroslavl 3i Ria2an. A devenit e6isco6 de Orengburg 7n (*&,% dar s-a retras la
$+n+stirea =arni;chi 7n Iaroslavl 7n (*(*. Aici a co$6ilat (K volu$e din lucrarea Polnoe sobranie
du".ovn7". za"onov*
761
0u".ovn7i re#lament a :ost docu$entul 6rin care re:or$a lui Petru cel Mare a :ost eIecutat+. A se vedea
$ai sus% ca6itolul I=% sec;iunea II.
208
3i delinea;ia strict+ a 7ntregii ordini 6rin legi sau reguli scrise. Lui Pratasov nu i-a 6l+cut
$onahis$ul% ceea ce ar @ :ost ceva logic din 6unctul de vedere al statului. <l a 6re:erat s+
ridice Btineri clericiC 7ntr-un :el $ai 6ractic sau $ai secular. <l a 6re:erat $ai $ult
uni:or$a decGt reverenda% du6+ cu$ relatea2+ :oarte interesant Rostislavov 7n $e$oriile
lui D7n s6ecial 7n ca6itolul B#es6re Re:or$a Acade$iei !eologie din San9 Petersburg $ai
7ntGi du6+ $odelul cantoanelor batalioanelor $ilitareCE.
Nu$ai 7n (*0& au :ost noile cursuri de la se$inar a6robate 3i 6relucrate. <le au :ost
introduse 7n Moscova 3i districtul din Ka2an 7n toa$na acelui an. #in cau2a 7nc+6+;Gn+rii
3i a 6ersisten;ei% Pratasov a :ost :or;at s+ renun;e la toate acestea. <l a trebuit s+ @e
$ul;u$it cu un co$6ro$is. Noile subiecte 6e care le-a voit% B$edicina general+C 3i
agricultura% au :ost ad+ugate 6rogra$ei se$inarului. Caracterul general al instruc;iei a
r+$as nealterat. Materialele au :ost 6er$ise s+ @e 6redate nu$ai 7n ruse3te 7n ti$6 ce
latina a :ost tratat+ ca o disci6lin+ se6arat+. Li$bile $oderne 3i ebraica au :ost l+sate la
alegere. S-a sugerat ca @loso@a s+ @e 7nlocuit+ de 6sihologie 3i logic+% 7n ti$6 ce se
eIcludeau alte bran3e ale $eta@2icii. Aceste schi$b+ri 7n instruc;ie nu au devenit
Bgenerali2ate.C Coeren;a logic+ 3i $ie2ul cursurilor care au distins cu atGta credincio3ie
3colile sub statutul aleIandrin au :ost 6ierdute. O inova;ie interesant+ a :ost Bcursul
6reg+titor 6entru 6reo;ieC 6entru cei care deHa au ter$inat. Acest curs a :ost $ai $ult un
6rogra$ 6ractic care a inclus vi2ite la s6italele or+3ene3ti cu sco6ul de a 7nv+;a si$6le
$etode de vindecare. Nu au :ost incluse schi$b+ri substan;iale 7n schi;ele cursurilor
acade$iei. Nu$ai distribu;ia de cursuri 7n con:or$itate cu clasa a :ost alterat. Acu$
cursurile 3i chiar scaunele noi au :ost stabiliteN 6atristic+% Bo enciclo6edie teologic+%C
6edagogie% istorie civil+ ruseasc+ 3i a3a $ai de6arte. Cel $ai i$6ortant lucru X duhul
vre$urilor X a :ost alterat.
Pratasov a c+utat 6entru roba clerical+ noi oa$eni care erau ca6abili s+ transcrie
6lanurile lui 7ntr-un li$baH $ai tehnic al isericii 3i al teologiei. #u6+ cGteva 7ncerc+ri 3i
e3ecuri% el a g+sit acest o$ 7ntre 7nv+;+torii din MoscovaN A:anasie #ro2dov% 6e atunci
rector la Se$inarul Kherson 7n Odessa.
),'
BContele Protasov a g+sit anu$ite idei :avorite
7n Arhi$andritul A:anasie 3i l-a ridicat 6e u$erii luiC D7n cuvintele $itro6olitului AilaretE.
<l a :ost trans:erat la Acade$ia din San9 Petersburg.
A:anasie nu a ocu6at nici o 6o2i;ie 3i nu a 6redat ni$ic la Acade$ie. Lui i s-a
7ncredin;at su6ravegherea tuturor 7nv+;+torilor 3i el le-a con:erit lor adev+ratele idei
des6re $aterialele lor de 6redare. Mai $ult% A:anasie a :ost nu$it ca s+ 6re2ide2e asu6ra
unui co$itet s6ecial des6re $anualele 3i schi;ele cursului. !oat+ lovitura nu a :ost
concentrat+ 6e 6rogra$ul educa;ional. Pri$a te$+ 7n Hurul c+reia a avut loc de2baterea
Doral 3i 7n scrisE au :ost S@ntele Scri6turi. A:anasie nu a :ost $ul;u$it s+ disting+ dou+
surse de cunoa3tere des6re credin;a lui% Scri6tura 3i !radi;ia% ca 3i $aterii inde6endente
3i se6arate. <l a voit s+ di$inue2e i$6ortan;a Scri6turii. Se 6oate detecta un 6lan
6ersonal 7n 6ati$a 3i ires6onsabilitatea cu care A:anasie a dovedit insu@cen;a Dde :a6t
de2n+d+Hduit+E a Scri6turii. A:anasie 3i-a 7ns6+i$Gntat conte$6oranii cu arogan;a lui. BMi
se 6are c+ harul #uhului l-a 6+r+sit 3i el se g+se3te adesea :+r+ 6ace 3i consolare 7n #uhul
S:Gnt%C a re$arcat <vsevie Orlinschi D$ai tG2iu Arhie6isco6 de MoghilevE%
),/
care l-a
7nlocuit ca 3i rector. BJn ast:el de circu$stan;e el se torturea2+ singur 3i nu 3tie ce s+ :ac+
762
Jn lunga sa carier+ A:ansie D(*&&-(*),E a 6redat la Acade$ia din Moscova 3i a sluHit ca 3i rector al
se$inarilor 7n Pen2a% Kostro$a% Ria2an 3i Kherson $ai 7nainte de a devenii rector la Acade$ia din San9
Petersburg 7n (*0(. Jn ur$+torul an el 3i-a 7nce6ut cariera e6isco6al+ ca 3i vicar al e6isco6ului de Podolia% a
:ost trans:erat 7n Saratov 7n (*0) 3i eventual a devenit Arhie6isco6 de Astra9han% retr+gGndu-se 7n (*)&.
763
<vsevie D(*&*-(**/E a :ost un bine cunoscut scriitor ecclesiastic care a sluHit ca 3i rector la Acade$iile din
San9 Petersburg 3i Moscova. A $ai sluHit ca 3i e6isco6 de Sa$ara% Ir9u;9 3i Moghilev. Jntre lucr+rile lui sunt
8tes.enie v s"orbi i bolzni D(*).E% Razm7s.leniia na movilitu Gosodinu D(*)(E 3i Besed7 na vos"resn7ia i
razdnic.n7ia Evan#.eliia D(*),E.
209
cu sine. <l se 6rinde de un vis 7n+l;+tor 3i a6oi 7l uit+M el devine 7ngG$:at 3i a6oi din nou se
co$6ort+ Halnic.C Sursa sus6iciunii teologice% nu doar 6recau;ia% se 6oate g+si 7n aceast+
nesiguran;+ l+untric+ sau 7n li6sa unei credin;e tari. B#a% A:anasie singur 3i nu$ai el
6redic+N 3turisirea lui Movil+ 3i Cmara sunt tot ce 6oate eIista 6entru $ine X 3i nu $ai
6oate eIista ni$ic%C i-a scris Ailaret 4uli$evschi lui =. S. A. 4orschi. A$ $ai 6utea
ad+ugaN nici $+car P+rin;ii sau iblia. A:anasie a voit s+ se scoat+ a:ar+ cu lucrarea
Crma din toate 7ndoielile. #u6+ cu$ 73i a$inte3te 4orschi din acelea3i co$entarii ale
$itro6olitului Ailaret% A:anasie B a cre2ut 7n c+r;ile isericii $ai $ult decGt 7n CuvGntul lui
#u$ne2eu. Nu 6o;i @ $Gntuit de CuvGntul lui #u$ne2eu% nu$ai c+r;ile isericii te 6o;i
$Gntui....C A:anasie a :ost un obscurantist convins 3i consistent 3i obscurantis$ul lui
6esi$ist a i2bugnit din B7ndoial+ 3i li6s+ de credin;+.C Pentru el totul 6+rea 7ndoielnic.
Nicanor Kherson
),0
si$6atetic 3i cu co$6asiune a 6ortreti2at chi6ul sinistru 3i tragic al lui
A:anasie. A:anasie nu a :ost nici ignorant 3i nici indi:erent. A :ost 6asional 3i un o$
inchi2itiv 3i curios. BO $inte ascu;it+ ca6abil+ s+ 6+trund+ 7n adGncurile 6roble$elor%C a
s6us Nicanor. A :ost o $inte $Gndr+ 3i urGtoare. A:anasie nu a citit c+r;i ruse3ti chiar 3i 7n
anii $ai tGr2ii ai de3te6t+rii lui literare. B4unoi absolut% dragul $eu b+iat.C <l a citit nu$ai
c+r;i str+ine% vechi 3i $oderne. A :ost cel $ai $ult interesat de iblie 3i a :ost un ebraist
eIcelent. A :ost interesat de istoria religiilor antice% e6oca 6ri$ar+ a cre3tinis$ului 3i a
recitit 6e to;i P+rin;ii 6Gn+ la Aotie.
),K
<l a cunoscut Bhristologia ger$an+C conte$6oran+
de la auer la Strauss%
),,
3tiin;ele naturale 3i nu nu$ai din c+r;i. <l a avut un ierbar 3i a
colectat $inerale. #intr-o ast:el de su6raabunden;+ de cuno3tin;e 3i inetrese el a sl+bit 3i
a cre2ut 7n 7ndoial+. <l devenit 7ns6+i$Gntat 3i s-a 7ndoit de sine. Ca 3i b+trGn a scris
volu$inos% Ba scris enor$% de6lin 3i a :+cut ni3te investiga;ii substan;iale care au :ost de o
i$6ortan;+ siste$atic+.C #ar a ars totul. BA scris 3i a ars.C !otu3i% ceva a :ost salvat de la
distrugere. Manuscrisul c+r;ilor Credincioilor 1n Britos i cretinii P5.ristover7 i
5.ristinaQ% la care A:anasie a $uncit 7n ulti$ii s+i ani a :ost 6+strat. Cartea se re:er+ la
originile cre3tinis$ului. !itlurile ca6itolelor au :ost destul de curioase. Autorul distinge
Bcredincio3ii 7n HristosC de Bcre3tinis$ul :+r+ HristosC 3i $ai 7nainte de Hristos. <l a
studiat istoria% 7nv+;+turile 3i tradi;ia cre3tinis$ului. <l a c+utat 7ntre a6ologi3ti
Br+$+3i;ele organiceC 6entru el DBnu nu$ai cre3tinis$ul care 73i 7nce6e originile de la
Iisus Hristos% ci unul di:erit care l-a 6recedatCE. <senienii% tera6eu;ii 3i Ailon sunt
leg+turile lan;ului :a6telor 6e care le-a studiat.
),)
B<:orturile unor scriitori dintre
764
A se vedea $ai sus% nota (0..
765
Aotie a :ost 6atriarhul Constantino6olului din *K*-*,) 3i *)*-**,. A :ost o @gur+ i$6ortant+ 7n istoria
schis$ei 7ntre isericile vestic+ 3i cea oriental+% el a :ost 6ri$ul care a atacat >lio9ue 6e te$elii teologice 3i
a :ost 6uternic i$6licat 7n 6ole$ica teologic+ la :el ca 3i 7n intrigile ecclesiastico-6olitice. Aotie a :ost
c+rturarul cel $ai 7nv+;at al secolului al >I>-lea 7n i2an; 3i 7n $ulte :eluri re6re2int+ @nalul $arii e6ocii
6atristice. Cel $ai recent studiu des6re Aotie este e:ectuat de Richard S. Haugh% 'otie i caroli#ienii
DNordland% (.)KE.
766
runo auer D(*&.-(**'E a :ost un critic biblic 6rotestant 3i istoric. Jn 6rinci6alele dou+ lucr+ri $aHore ale
lui% 5riti" der evan#.elis.en Gesc.ic.te des ?o.annes D(*0&E 3i 5ritica der evan#elisc.en Gesc.ic.te der
!7noti"er D' volu$e.% (*0(-(**'E el a negat istoricitatea lui Iisus Hristos 3i a chestionat te$eliile doctrinei
cre3tine tradi;ionale. Lucr+rile lui auer au avut in?uen;+ asu6ra lui Niet2sche 3i MarI. #avid Strauss
D(*&*-(*)0E a :ost un teolog la 3coala din !Zbingen% care a inter6retat evanghelia 7n ter$eni $itologici 3i a
:ost 6uternic in?uen;at de Hegel. Princi6ala sa lucrare a :ost 0as leben -esu "ristisc. bearbeitet D(*/K-
(*/,E. Lucr+rile acestor doi c+rturari au 6rodus ni3te de2bateri intense des6re BIisusul istoric%C care au dus
7n cele din ur$+ la 3coala liberal+ re6re2entat+ de Adol: Harnac9 3i 3coala Beshatologic+C a lui Albert
Sch8eit2er.
767
<senienii au :ost $e$brii unei secte iudaice care a 7n?orit 7n Palestina secolului al doilea du6+ Hristos
6Gn+ la s:Gr3itul 6ri$ului secol anul #o$nului. #e3i 6racticile 7ntre di:eritele gru6uri au variat% 7n general ei
au eIclus :e$eile% au ;inut cu scru6ulo2itate legea $o2aic+ 3i au res6ins cultul 7n te$6lul de la Ierusali$% s-
au ase$+nat 7n 7nv+;+turile lor cu $ai $ulte religii de $istere dualiste ale vre$urilor. Manuscrisele de la
Marea Moart+ au 6rovenit dintr-o co$unitate esenian+ de la ]u$ran. !era6eu;ii au :ost o sect+ si$ilar+% dar
hr+ni;i de $i3carea iudaic+ elenist+ din <gi6t la @nele secolului 7ntGi du6+ Hristos. <i au :ost strict ascetici
210
credincio3ii 7n Hristos de a 3terge din $onu$entele istorice toat+ eviden;a des6re cre3tini
cu $ult 7naintea credin;ei cre3tineC nu a reu3it 7n 7ntregi$e. B<vanghelia lui MarcionC
),*
a
ocu6at un loc 6roe$inent 7n 6rocesul trans:or$+rii cre3tinis$ului 7ntr-un Bcre2 cre3tin
catolic.C
#u6+ $+rturisirea lui Nicanor% A:anasie a :ost subiectul unei triste;i l+untrice cGt se
6oate de o6resive 3i a avut o $inte boln+vicioas+% dar nu ca una care este 6rodusul
nebuniei% ci boala lui curgea dintr-un sur6lus de cuno3tin;e% din i$6osibilitatea de a
reconcilia antino$iile intelectuale% de la o turbulen;+ intelectual+ trec+toare% de la
6rinci6iile B7$bibate cu la6tele $aicii sale care au 7nce6ut s+ creasc+ 7n su?etul lui.C
Aceasta este acea Bturbulen;+C sinistr+ a unor cre2uri si$;ite de ini$+M este triste;ea unui
ini$i care se 7ndoie3te de toate 3i ne$ul;u$irea reac;ionar+ a lui A:anasie s-a de2voltat 6e
acest sol cutre$ur+tor. BAcest o$ v-a arde oa$enii la :oc% v-a da s@ntele vase la
desacrare% dar v-a r+$Gne 6e Hu$+tate convins c+ :ace aceste lucruri 6entru bene@ciul
u$anit+;ii%C a scris Ailaret 4uli$evschi% care a conda$nat 6oli;ele lui A:anasie.
Coo6erarea 7ntre A:anasie 3i Pratasov X a acelei uniri 7ntre o 7ndoial+ 6uternic+ 3i o
6re2u$;ie 6uternic+ X nu 6utea dura $ult. Ace3ti doi oa$enii au :ost de acord nu$ai 7n
ceea ce 6rive3te conclu2iile 6ractice nu 3i 7n ceea ce 6rive3te 6re$isele. Jn cinci ani%
A:anasie a :ost tri$is 7n de6+rtatul Saratov ca 3i e6isco6.
A:anasie 3i-a 7nce6ut cariera de reac;iune la Acade$ia din San9 Petersburg cGnd i-a
inter2is lui Kar6ov
),.
s+ $ai lecture2e din 6ro6riile note 3i l-a obligat s+ lecture2e strict din
notele lui Vin9ler.
))&
Adev+rat% a 7nce6ut Kar6ov s+ con:eren;ie2e BcriticC du6+ Vin9ler%
adic+ res6ingGndu-l :+r+ cru;are 3i a6oi creGndu-3i o 6ati$+ :a;+ de istoria @loso@ei. Jn
6ri$ul an al ad$inistra;iei sale la acade$ie% A:anasie 3i-a 6re2entat 6ro6riul teIt% 2
ermineutic concis P!o"rac.enaia #rmenevti"aQ% S:Gntului Sinod 6rin Con:erin;e
Acade$ice. Jn ea% el 3i-a a@$at 6rinci6ile teologice. Ailaret al Kievului a re:u2at absolut s+
discute sau s+ 73i revi2iasc+ o6inia cu 6rivire la carte. Prin ur$are% lui Ailaret al Moscovei
i s-a cerut s+ co$ente2e asu6ra ei. Ailaret a o:erit o re6lic+ ascu;it+ 3i detaliat+. A:anasie a
:ost u$ilit 3i su6+rat de r+s6unsul lui Ailaret 3i a voit s+ 7l aduc+ 7n :a;a Hudec+;ii
Patriarhilor estici. Ailaret a :ost 6ro:und 7ngriHorat 3i 6erturbat de 7ncercarea de a ridica
!radi;ia 7ncGt s+ arunce o u$br+ 6e Scri6turi% ca 3i cu$ Scri6tura Bnu ar sluHi ca 3i un
$odel 6entru educa;ia general+C 3i ca 3i cu$ nu ar con;ine Btoate dog$ele.C A:anasie a
:ost $ult 6rea de3te6t 7n a 7ncerca s+ arate insu@cen;a% inco$6rehensibilitatea%
contradic;ia sau a$biguit+;ile sau chiar 3i vagul inten;ional al teItelor Scri6turistice.
B#uhul S:Gnt a vorbit 6rin Scri6tur+ cu sco6ul de a o ilu$ina nu de a obscuri2a%C a
obiectat Ailaret. A:anasie a considerat ne7n;elegerile 3i lecturile di:erite ca @ind
ireconciliabile 3i li6site de s6eran;+. Ailaret a re6licatN
3i conte$6lativi. Ailon Iudeul sau Ailon al AleIandriei Danul (/ 7nainte de Hristos sau K& du6+ HristosE a :ost
cel $ai $are @loso: iudeu 3i teolog al 6erioadei greco ro$ane a istoriei iudaice. <l a :ost 6uternic in?uen;at
de Platon 3i a 7ncercat s+ :ac+ iudais$ul 6e 7n;elesul grecilor.
768
Marcion a :ost un eretic se$i-gnostic al secolului al doilea care credea 7n doi #u$ne2ei% #u$ne2eul
=echiului !esta$ent ca un #u$ne2eu al $Gniei 3i al retribu;iei care a creat lu$ea 3i care era r+u 3i un alt
#u$ne2eu% !at+l #o$nului nostru Iisus Hristos% care a :ost bun+tatea des+vGr3it+ 3i se6arat 7n 7ntregi$e de
lu$e. Conda$nat 7n Ro$a 7n anul (00% el a 6rodus o <vanghelie care a :ost 7n $od esen;ial e6istolele
6auline 3i Luca $inus orice Marcion considera coru6;ii iudaice. Restul Scri6turii a :ost res6ins 7n 7ntregi$e.
Canonul c+r;ilor Scri6turii a :ost gr+bit considerabil de <vanghelia lui Marcion.
769
=asile Nicolaevici Car6ov D()*.-(*,)E a :ost un @loso: al tradi;iei idealiste. <l a 6redat @loso@a la Kiev 3i
la Acade$ia din San9 Petersburg 3i 6rintre $ultele sale lucr+ri se nu$+r+ 3i &vdenie v >loso>iu DSan9
Petersburg% (*0&E. Renu$ele lui 6rinci6al este ca 3i traduc+torul 7n rus+ a lui Platon Da doua edi;ie co$6let+
a lucr+rilor lui Platon au a6+rut 7n San9 Petersburg din (*,/ 6Gn+ 7n (*).E.
770
Auguste Ariederich Vi9ler D(),)-(*/*E% un ger$an% a :ost 6ro:esor de @loso@e la Universitatea din Halle
3i $ai a6oi 7n Sena. BManualulC s+u a :ost un teIt standard 7n $ai $ulte universit+;i de 6rin toat+ 4er$ania
3i <uro6a de <st.
211
Bdac+ Hudecata Bermeneuticii a?at+ sub eIa$inare a trebui acce6tat+% a$ @ 3tiut cu
siguran;+% care cuvGnt ar @ cuvGntul lui #u$ne2eu 3i care ar @ al o$ului atGt 7n =echiul
cGt 3i 7n Noul !esta$ent. <ste groa2nic chiar s+ 3i conte$6l+$ un ast:el de lucru. Laud+
@e adus+ lui #u$ne2eu c+ 6unctul de vedere al her$ineuticii sale este :als.C
Ar @ :ost 7ncrederea Scri6turii Bsu@cent de 6recaut+OC Nu ar @ 6us 3i siguran;a
!radi;iei sub atacO BObliga;ia @delit+;ii 7n :a;a lui #u$ne2eu 3i a S:Gntului lui CuvGnt 3i a
S@ntei Sale iserici ne oblig+ s+ $+rturisi$ aici c+ Hudecata S@ntelor Scri6turi ba2at+ 6e
o aten;ie eIcesiv+ :a;+ de ni3te de:ecte incidentale 7n ea% li6sit+ 7n acela;i ti$6 de orice
indica;ie a des+vGr3irii ei% nu este nu$ai inconsistent+ cu Scri6tura ins6irat+
du$ne2eie3te% dar este 6ericuloas+ 3i 6entru OrtodoIie...C
Nu nu$ai Ailaret a r+s6uns cu atGta ascu;i$e 3i cu atGta agita;ie. Jn (*0K% P+rintele
=. . a2hanov%
))(
duhovnicul ;arului% 7n ca6acitatea sa ca 3i $e$bru al Con:erin;ei
Acade$ice% s-a 7ntG$6lat s+ citeasc+ eIa$enele studen;ilor. Jntr-unul dintre ele X
eIa$inarea lui !arasie Seredinschi
))'
X el s-a 7ntGlnit cu ceva care a r+$as 6er6leI.
Seredinschi a 6us <vangheliile 3i scrierile P+rin;ilor sub o singur+ rubric+% CuvGntul lui
#u$ne2eu% cu distinc;ia c+ <vangheliile au :ost nu$ite CuvGntul scris al lui #u$ne2eu% 7n
ti$6 ce scriitori i$6ortan;i ai isericii au g+sit CuvGntul lui #u$ne2eu trans$is oral. Un
ast:el de $odernis$ este total 7$6otriva 7nv+;+turilor isericii OrtodoIe 3i atinge unul
dintre 6unctele ei i$6ortante. a2hanov 3i-a considerat obliga;ia de a centra aten;ia
Con:erin;ei 6e ceea ce studentul Seredinschi 6utea ob;ine 6rintr-o 7n;elegere a3a de
gre3it+ a cuvGntului lui #u$ne2eu. A :ost oare gre3ala lui sau :ructul unei 6ro$ov+ri
eIterneO I$ediat a2hanov a :ost obligat s+ 73i 6+r+seasc+ calitatea de $e$bru la
Con:erin;+. Parti2anii B7ntoarcerii la vre$ea scolasticis$uluiC au 7ncercat s+ $ute iblia
chiar $ai de6arte de 6o2i;ia secundar+. <i au vorbit 6ersistent des6re interdic;ia co$6let+
a laicilor de a citii CuvGntul lui #u$ne2eu 6entru a evita ni3te contrarii :alse. B4Gndul de a
inter2ice unor si$6lii cre3tini de a citii S@ntele Scri6turi $+ 7ngro2e3te%C a scris
Arhie6isco6ul de !evr% 4rigorie Postni9ov lui Ailaret al Moscovei. BNu 6ot s+ 7$i dau
sea$a de unde 6rovine o ast:el de o6inie. Nu ar @ oare o n+scocire a unor agen;i ai unui
latinis$ secretO Sau este o o6inie nutrit+ de libera gGndire a e6ocii noastre% ca s+ se 6oat+
rGde ne noi c+ sunte$ clericii isericii OccidentaleOC S-a ridicat 6roble$a des6re
6ublicarea teItului slavon al ibliei du6+ $odelul =ulgatei DBun teIt eIclusiv su@cent de
sineCE 3i de sanc;ionarea lui 6entru cerin;a 3i :olosirea lui eIclusiv+ 7n catedrale% 3coli 3i
acas+.
Se 6oate i$agina cu u3urin;+ cGt ne 6otrivite 3i 6rost 6lasate au :ost :orturile
re6etate 3i indiscrete ale lui Macarie 4lu9narev de a atrage si$6atia unei noi traduceri
ruse3ti D3i una din teItul ebraicE ar @ trebuit s+ a6ar+ 7n acest $o$ent. Ast:el de aduceri
a$inte nu au :+cut decGt s+ creasc+ sus6iciunile 3i 7nc+6+;Gnarea. Circularea traducerii
biblice a 6ro:esorului 4. P. Pavschi% litogra@at+ de studen;ii de la Acade$ia !eologic+ din
San9 Petersburg% au creat o 3i $ai $are 7ncGntare. A:acerea lui Pavschi a 7nce6ut cu o
scrisoare anoni$+ tri$is+ la trei $itro6oli;i din ora3ul =ladi$ir. I$ediat ce a :ost
desco6erit+% aceast+ scrisoare a :ost co$6us+ 3i tri$is+ de Iero$onahul Aga:angel
Soloviov% ins6ectorul Acade$iei din Moscova.
))/
<l a :ost ocu6at cu traducerile lui 6ro6rii
771
=asile orisovici a2hanov D(*&&-(**/E a absolvit la Acade$ia din San9 Petersburg 3i acolo a 6redat
ger$an+. <l a sluHit 3i ca 3i catehet la Acade$ia Militar+ Secundar+ $ai 7nainte de al 7nlocui 6e Pavschi ca 3i
tutorele religios al viitorului 7$6+rat AleIandru II 7n (./K. Jn (*0* el a devenit duhovnicul :a$iliei i$6eriale
3i $are 6reot la curtea ca6elei. Lec;iile lui des6re AleIandru au :ost 6ublicate 7n (*/. sub titlul de 2b
obiazannostia". ".ristiania*
772
Seredinschi D(*''-(*.)E a :ost $ai tG2iu un binecunoscut ca6elan la a$basadele ruse3ti din Na6oli 3i
erlin. <l a :ost autorul lucr+rii 2 bo#osluz.enii zaondi tserv"i DSan9 Petersburg% (*0.-(*K,E 3i a
nu$eroase alte lucr+ri des6re via;a religioas+ 6rotestant+ 3i catolic+.
773
Aga:anghel a devenit Arhie6isco6 de =olFnia 3i 7n anii (*,& el a atacat deschis caracterul do$inant 3i
arbitralitatea Su6ra Procuratorului. <l a $urit 7n (*),.
212
3i subsecvent a 6ublicat traduceri ruse3ti 6ro6rii 3i $ai a6oi a 6ublicat traduceri ruse3ti
ale C+r;i lui Iov 3i a C+r;ii lui Iisus @ul lui Sirah D(*,& 3i (*,(E. #e aici a :ost alar$at de
circula;ia su6ersti;ioas+ a unor traduceri sanc;ionate de autoritatea unor nu$e
c+rtur+re3ti% dar care au :ost li6site de acurate;e din 6unctul de vedere doctrinar 3i
teologic. BCGnd autoritatea erudi;iei lui 3i $+rirea largilor lui cuno3tin;e a$enin;au
traducerea unor circula;ii largi% atunci nu $ai eIista nici o 6ro6rietate 7n t+cere 3i nici o
$Gntuire 7n tolerare.C
Autorul ulti$ei scrisori a 6rodus $ostre 6entru ni3te co$entarii :alse la Pro:e;i 3i a
observat o li6s+ de inten;ionalitate 3i delicate;e di@cil+ 7n traducere. <l a criticat cu
as6ri$e lucrarea lui Marcion% ele nu sunt cuvintele #u$ne2eului viu 3i adev+rat ci cele ale
vicleanului 3ar6e antic DSatanE.C Ori3icu$% autorul a conclus c+ era nevoie de o traducere
$ai bun+.
Nu eIist+ nici o nevoie s+ con@sc+$ co6ii ale traducerilor ruse3ti. O ast:el de
$+sur+ nu 6utea decGt s+ 7i alar$e2e 6e cre3tini 7$6otriva autorit+;ii isericii. Circularea
acestei traduceri nu este 6ro$ovat+ de cititorii care doresc s+ se 7$6+rt+3easc+ de
vi2iunea traduc+torului... Cre3tinul nu 6oate @ $ul;u$it cu o traducere obscur+ 3i care nu
$ai este de ba2+ care 7n $ai $ulte :eluri ascunde adev+rul de el. #in $o$ent ce nu eIist+
o alt+ traducere% el trebuie s+ $earg+ 7n $od necesar la ni3te a6e $urdare ca s+ 73i
astG$6ere setea. Oa$enii care au 6ri$it o educa;ie secular+ nu au tradus 7n slav+ 6entru
$ai $ult+ vre$e% dar s-au 7ntors la ni3te traduceri str+ine...
Scrisoarea a circulat la @nele lui (*0(. Autorul 6lin de naivitate nu a considerat cine
ar trebui s+ investighe2e 6roble$a 3i s+ discute ra6ortul 3i s:atul lui. Cu o ignoran;+
nevinovat+ el a 6rovocat 6uterea 6arti2anilor o6ulen;i 6entru 6ublicarea ibliei ruse3ti.
BAceasta @indc+ este i$6osibil s+ sc+6+$ de cearta oa$enilor co6il+ro3i 3i a celor care
re:u2+ $Gncarea din cau2a :ricii 6erturb+rii su6ersti;iei 3i a ignoran;eiOC Jn $od destul de
ciudat% autorul a uitat c+ $itro6olitul de San9 Petersburg% Su6ra Procuratorul S:Gntului
Sinod 3i 7n $ulte ale :eluri de 7n+l;i$ile 6oruncitoare ale Sinodului au stat 7ntre rGndurile
Bcelor care au r+$as 7nc+6+;Gna;i 7n adGncurile ignoran;ei.C
Ailaret al Moscovei a 7ncercat s+ 6revin+ circula;ia ra6ortului% dar era deHa 6rea
tGr2iu. Ailaret al Kievului% su6+rat de traducerea eratic+% a 6us deHa o scrisoare anoni$+ 7n
$Ginile lui Pratasov. La o audi;ie 6reli$inar+ 7n Sinod% Ailaret al Moscovei 3i-a eI6ri$at
convingerea de6lin+ c+ traduc+torii ru3i ai ibliei trebuiau s+ se re2u$e 6ublic 3i s+ e$it+
toat+ hot+rGrile sub girul S:Gntului Sinod. Pratasov a sugerat s+ 73i 6un+ 6ro6unerea 7n
scris. A6oi% :+r+ s+ $ai reco$ande nici o discu;ie a ei 7n Sinod% Pratasov a ordonat ca o
res6ingere categoric+ a o6iniei lui Ailaret s+ @e co$6us+ 7n nu$ele b+trGnului $itro6olit
Sera@$ Dse 6are c+ Sera@$ a co$6us-oE. Pratasov a tri$is a$bele o6inii 6entru o
considera;ie i$6erial+ 3i :+r+ cea $ai $ic+ di@cultate a 6ri$it din nou a6robarea
i$6erial+ a Hudec+;ii li6site de toleran;+ 3i 6roductivitate. Nicolae I a detestat dis6utele 3i
di:eren;ele de o6inie% 7n s6ecial 7n a:acerile biserice3ti% unde totul trebuia decis 7ntr-o
ar$onie co$6let+ 3i unani$itate 3i s+ se ba2e2e Bnu 6e argu$enta;ie 3i eI6lica;ii% ci 6e
7n;elesul eIact al dog$elor...C
Strict vorbind% 7n nota sa Ailaret a avut acela3i 6unct de vedere ca 3i autorul
ne:ericitului ra6ort. Mai acurat% Aga:anghel% care a studiat 3i a lucrat la Acade$ia
!eologic+ din Moscova% a eI6ri$at o idee care a 6rovenit de la Ailaret 3i care a :ost
7$6+rt+3it+ de toat+ lu$ea la Acade$ia Lavr+ S:Gnta !rei$e. <l a ac;ionat 6ur 3i si$6lu
li6sit de griH+ Da s6us Ailaret de Aga:angel% Blucr+rile ecclesiastice ale $in;ii lui au :ost
li6site de ca6acitatea de a @ intuitive 3i inco$6rehensibileC.E Ailaret a 6ro6us o serie de
$+suri 6o2itiveN 6ublicarea gradual+ a unor serii de co$entarii 3i c+r;i ale ibliei%
7nce6Gnd cu Pro:e;ii =echiului !esta$ent% 7n con:or$itate cu teItul Se6tuagintei% dar
luGnd 7n considera;ie Badev+rul ebraic%C ba2Gndu-ne 6e eI6lica;iile de sine ale =echiului 3i
a Noului !esta$ent 3i 6e clari@ca;iile S@n;ilor P+rin;i. Ailaret nu a luat 7n considerare
213
co$entariile erudite 6line de Bgreutatea erudi;iei%C ci ni3te eI6lica;ii instructive
direc;ionate Bs6re con@r$area credin;ei 3i :a;+ de ghidaHul vie;ii...C Atunci Ailaret a
6ro6us s+ reali2e2e o nou+ edi;ie a ibliei slavone% dar debarcGnd 6e toate articolele 3i
$+rturisirile li6site de necesitate 3i auIiliare ale acurate;ii teItului ibliei elisabetane%
))0
cerGnd note de clari@care ale teItului 7n acele locuri unde au :ost cerute. Aceasta ar o:erii
o 7n;elegere a unor cuvinte sau eI6resii ne:a$iliare% care ar @ 6utut ridica ni3te
inter6reta;ii :alse. Mai i$6ortant% un scurt su$ar al con;inutului @ec+rui ca6itol a :ost
inclus. Mitro6olitul Kievului a :ost de6lin de acord cu aceast+ abordare. Notele lui Ailaret
nu au $en;ionat traducerea ruseasc+. !otu3i chiar 3i aceast+ sugestie $odest+ 7i 6+rea
6o2itiv de 6ericuloas+ lui Pratasov 3i $itro6olitului Sera@$. BJn iserica OrtodoI+
6+strarea 3i eItensia adev+rurilor $Gntuitoare este garantat+ de o clas+ de 6astori c+rora%
cu acel ;el 7n vedere% darul 7nv+;+turii le-a :ost 7$6+r;it 3i care sunt e$ina$ente cali@ca;i
6entru el 7n institu;iile ecclesiastice.C #ac+ aceast+ traducere este :ructul nu$ai al iubirii
3i al cunoa3terii% atunci iubirii de cunoa3tere ar trebui s+ i se o:ere o alt+ direc;ie care s+
sus;in+ $ai $ult cu sco6urile isericii.C #ar acesta a :ost ulti$ul sco6 al 6roble$ei.
Publicarea unor co$entarii a :ost 3i ea res6ins+. Co$entariile P+rin;ilor% este adev+rat% a
:ost acce6tabil+ 3i 6er$isibil+% dar HuIta6unerea de ni3te co$entarii 6atristice individuale
a :ost declarat+ 6ericuloas+N Bc+ci ar 6utea subesti$a venera;ia 6e care ortodoc3i o au
:a;+ de S@n;ii P+rin;i 3i ar 6utea trans:or$a subiectele credin;ei 7n sursele unei cercet+ri
aride.C Notele ad+ugate la iblie o:er+ nu$ai te$eliile 6entru con?icte 3i dis6ute% care
6rin ur$are Bi$6le$entea2+ gGndul 7n $inte c+ CuvGntul lui #u$ne2eu are nevoie de o
Husti@care u$an+ 3i c+ oa$enii obi3nui;i ar 6utea devenii Hudec+tori 7n 6roble$e de
credin;+.C Investiga;ia lui Pavschi a 6rodus i$ediat o i$6resie nea3e2at+% @indc+ Pavschi
era de :a6t $ult 6rea liber 7n 6unctele sale de vedere teologice. Jn ti$6ul
6roble$ati2+rilor% el a 6re:erat s+ de2a6robe toate. Pentru Pavschi 6roble$a s-a 7ncheiat
cu o re6ri$are 6astoral+% de2a6robarea sa 3i o retragere i$6us+.
Mult $ai i$6ortant+ a :ost revolta cau2at+ de o circula;ie larg+ a unor traduceri
litogra@ate. !raducerea a :ost con@scat+ 3i cei care 6osedau co6ii au :ost interoga;i cu
as6ri$e. Nu$ai cG;iva au avut curaHul s+ re:u2e deschis 7ntoarcerea co6ilor lor. Jn acest
$ic nu$+r a :ost 3i 6ro:esorul M. I. ogoslovschi%
))K
care a 6redat la 8c.ilis.c.a
ravovdania
)),
3i care subsecvent a 6ublicat o Istorie sacr P!viasc.ennaia istoriiaQ 7n
dou+ volu$e. Jn a@r$a;ia lui o@cial+ el a eI6licat c+ co6ia traducerii a :ost 6ro6rietatea
lui 3i c+ lui Bi s-a cerut s+ citeasc+ cuvGntul lui #u$ne2eu.C Al;ii au declarat c+ ei au 6us 7n
loc gre3it sau chiar au distrus co6ile lor. Re;eaua care a re2ultat din aceast+ anchet+ a :ost
inti$idarea :acult+;ilor din 3colile biserice3ti% se$inarii 3i acade$ii 3i 6unerea lor sub
t+cere. Undeva $ai tGr2iu% [hu9ovschi i-a scris duhovnicului s+u% P+rintele a2ov% 7n
Vei$ar% c+N B7n 4er$ania eIege2a de sine a Scri6turii a 6rodus o 6ierdere a credin;ei.
Pentru noi o credin;+ $oart+ care a6are din non-eIege2+ este a6roa6e identic+ cu
6ierderea credin;ei. O credin;+ $oart+ este $ai rea decGt 6ierderea credin;ei. Credin;a
6ierdut+ este r+2vr+tit+% un du3$an viu. <a se lu6t+ dar cu convingerea c+ nu o $ai 6oate
de6+3ii 3i cucerii. Credin;a $oart+ este un cadavru. Ce se $ai 6oate :ace cu un cadavruOC
I$ediat du6+ investiga;ia lui Pavschi% a$bii Ailare;i au 6+r+sit San9 Petersburgul 3i
774
Aceasta a :ost versiunea slavon+ corectat+ de S:Gntul Sinod 7n ()'/ dar care a :ost 6entru 6ri$a dat+
e$is+ 7n ()K(% 7n ti$6ul do$niei 7$6+r+tesei <lisabeta.
775
Un 6ro:esor de teologie 3i greac+% Mihail Is$ailovici ogoslovschi D(*&)-(**0E a devenit $ai tGr2iu
6rinci6alul ca6elan al :or;elor ar$ate 3i un 6roto6o6 venerabil la catedrala Uss6enschi 7n Moscova. <l a
6ublicat un 5urs obs.c.a#o tser"ovna#o rava DMoscova% (**KE 3i a luat 6arte activ+ 7n traducerea
=echiului !esta$ent 7n rus+.
776
8c.ilisd.c.a Pravovedania PLcoala de Huris6ruden;+Q a :ost stabilit+ 7n San9 Petrsburg 7n (*/K 6rin
e:orturile 6rin;ului Petru 4. Oldenburg. A :ost ad$inistrat+ sub aus6iciile Ministerului Susti;iei 3i a :ost
dedicat+ eIclusiv 6entru tineretul nobil. I.S. A9sa9ov 3i co$6o2itorul Chai9ovschi au :ost 7ntre :o3tii studen;i
:ai$o3i.
214
Sinodul sub ast:el de circu$stan;e 7ncGt s+ nu se $ai 7ntoarc+ 7na6oi niciodat+% de3i 3i-au
re;inut titlurile ca 3i $e$brii ai Sinodului. A. N. Muraev a 6lecat din sluHba Sindoului 7n
acela3i ti$6. Jn ur$+torii cG;iva ani% $e$brii au :ost ale3i dintre 2elo;ii B7ntoarcerii la
vre$ea scolasticis$ului.C Jn ti$6ul eI6edierii la Moscova a butucilor lui Ailaret DBale
c+ror ca6ete au :ost $utilateCE% Bs-a c+utat s+ se vad+ dac+ nu a :ost :+cut+ o ere2ie
ascuns+ 7n ini$ile acelora%C du6+ cu$ s-a eI6ri$at Ailaret des6re a:acere. Jn San9
Petersburg 7n acei ani% Bei au 7nsetat s+ 7l calo$nie2eC 6e Ailaret. <l a 6lecat 7n Moscova
cu o $are :ric+ des6re consecin;ele care aceste ac;iuni le-ar 6utea avea 6entru iseric+.
Ailaret 4uli$evschi% 7n scrisorile din acele vre$uri c+tre 4orschi% descrie descris 3i
clar situa;ia tensionat+ din San9 Petersburg. Aiind 6ro$ovat dintre rectorii Acade$iei din
Moscova 3i hirotonit e6isco6 de Riga% Ailaret a :ost obligat s+ r+$Gn+ cGteva luni 7n San9
Petersburg la @nele lui (*0( 6Gn+ cGnd a 6utut c+l+torii la Riga. <l a r+$as 7n San9
Petersburg 6rin toate de2baterile a:acerii Pavschi. <l a :ost ca6abil s+ ur$e2e 6roble$ele
de @ecare 6arte% 6rin $itro6olitul s+u D6e care l-a res6ectat cu sinceritate 3i c+ruia i s-a
ase$+nat 7n $ai $ulte 6rivin;eE 3i 6rin Bschis$aticii b+rbieri;i%C du6+ cu$ 6lin de
de3te6t+ciune i-a nu$it 6e curtenii 3i birocra;ii de sub su6ravegherea Su6ra
Procuratorului. Pratasov 3i Serbinovici au c+utat s+ 7l :oloseasc+ 6entru sco6urile lor% de3i%
du6+ cu$ s-a eI6ri$at el 6lin de ironie% Bei de $ai $ult+ vre$e l-au 6us 6e lista
luteranilor incurabili.C I$6resia general+ a lui Ailaret a :ost 7ntunecat+N Bo vre$e di@cil+ X
o vre$e care oblig+ la o 6riveghere vigilent+ a @ec+rui 6as.C Nu erau acestea ni3te u$bre
care hoin+reau 3i vGH+iau 7$6reHurO <l a vorbit direct 3i deschis des6re 6ersecu;ie. BAst+2i
ei caut+ 6+catele noastre% 6entru ca s+ 73i 6oat+ trage 6roble$ele lor ad$inistrative 7n
6ro6riile lor $Gini @indc+ din cau2a lor 3i s+ trans:or$e din iseric+ o aren+ 6entru
carierele lor egoiste.C iserica a :ost asaltat+M aceasta a :ost i$6resia lui Ailaret.
La su6ra:a;+ se 6are c+ ei se 7ncurc+ cu 6rivire la 6roble$e de credin;+ 3i OrtodoIieM
dar aceasta ar 6+rea adev+rat nu$ai 6entru o 6ersoan+ neobi3nuit+ cu sau str+in+ de
cuvintele OrtodoIiei 3i credin;ei. Jn li$baHul ini$ilor lor ar 7nse$naN interesul nostru este
6olitica% restul intereselor sunt $arginale...cGt de ciudat este s+ tr+ie3ti 7ntre ast:el de
oa$eni. J;i este :ric+ 3i e3ti alar$at 6entru su?etul t+u% ca cel 6u;in :urtunile intrigii s+ nu
le arunce 7n aer 3i 7n abisul $ort al vanit+;ii lu$e3ti. Ast+2i% $Gine% 7n acest $o$ent% 7n
ur$+toarea or+ 7ncerci s+ re?ec;i cu$ s+ Hudeci 3i chiar cu$ s+ conda$ni intrigile care ar
schi$ba credin;a 3i s@n;enia 6entru cine 3tie ce decora;ie 6anglicat+ sau cel 6u;in uneori
nu$ai 6entru un 2G$bet de sus.
La @nele lui (*0'% 7n ra6ortul de 6e (0 noie$brie c+tre tron% Pratasov a su$ari2at
re2ultatele noii b+t+lii cG3tigate 3i a reali2at un 6rogra$ 6entru ni3te 7ncr+ier+ri
ulterioare. Pratasov a acu2at tot siste$ul 3colar de gre3eli 3i ere2iiM $ai 6recis% de
Protestantis$. #ac+ 6Gn+ 7n acest $o$ent 7n s+lile de clas+ Protestanti$sul nu a 6rodus
nici o ne:ericire ire$ediabil+% a :ost nu$ai @indc+ absolven;ii acestor 3coli% 7n ti$6 ce
sluHeau la altar% 7n 6arohiile lor% 7n ritualurile de sub legile isericii X 7n 7nse3i via;a
isericii X au 7ntGlnit 6rinci6ii 3i o 7n;elegere de6lin di:erit+ de cea a 3colilor. Sub in?uen;a
vie;ii% ei au abandonat ast:el de idei d+un+toare.
Autorul ra6ortului a trasat istoria acestei ere2ii din 3coli 6Gn+ 7na6oi la !eo:an
Proco6ovici. <l a insistat 7n s6ecial detaliat asu6ra eveni$entelor trecutului recent cGnd
Societ+;ile biblice erau active 3i aveau ni3te c+r;i distribuite des6re teoso@e 3i $isticis$
di$6reun+ cu iblia. Acu$% ori3icu$% $+surile decisive au :ost luate 7$6otriva
inter:eren;elor str+ine% B6entru ca gr+dina cuno3tin;elor religioase s+ @e 7ntotdeauna
ilu$inat+ de lu$ina bene@c+ a 7nv+;+turilor A6ostolice 3i Catolice care au $Gntuit estul
ortodoI% di$6reun+ cu Uara noastr+ P+rinteasc+% de toate erorile :atale ale vestului.C
<Iist+ $ult adev+r 7n aceast+ critic+. Nu$ai conclu2ia a :ost :als+. C+ci ar @ :ost i$6osibil
s+ de6+3i$ erorile vestice 6rin si$6la su6ersti;ie. Raortul PIais"aQ a :ost din cGte se
6are din nou co$6us 6entru Pratasov de A:anasie. Jn acest ca2% A:ansasie era de aceia3i
215
orientare. BJn ti$6 ce 7nc+ era Rectorul Acade$iei din San9 Petersburg%C a s6us Ailaret al
Moscovei% Be6isco6ul A:anasie a sus;inut c+ to;i teologii ru3i dinaintea lui nu au :ost
ortodoc3i.C
Jn ;inerea de 6lanul lui Pratasov% o edi;ie gr+bit+ a noului Bsiste$C teologic a :ost
6rodus+ 6entru o :olosin;+ i$ediat+ ca 3i B$anualC cel 6u;in. La un $o$ent dat Bei au
cerut 7n nu$ele J$6+ratuluiC ca Ailaret al Moscovei s+ co$6ile2e $anualul. <l nu a reu3it
din cau2a unei s+n+t+;i 3ubrede. Pratasov a 6ro6us atunci ca Ailaret 4u$ilevschi s+ 73i
asu$e datoria. Ailaret a g+sit aceast+ sugestie B:alatant+ egoului s+u% dar nu 6rea ?atant+
inteligen;ei cuiva con3tient de stadiul actual al a:acerilor.C <l a re:u2at. Nu$ai $ai tGr2iu%
7n (*,0% Ailaret a relucrat 3i 6ublicat cursul s+u de teologie dog$atic+.
Macarie ulga9ov D(*(,-(**'E% 6e atunci un tGn+r iero$onah 3i bacalaureat la
Acade$ia din Kiev% a :ost $ult $ai docil. <l a :ost che$at 7n San9 Petersburg 7n (*0' ca
s+ 6redea teologie% 7nlocuidu-l 6e A:anasie care a re:u2at s+ 6redea 3i care s-a concentrat
6e 7nlocuirea altora. Macarie nu a studiat $ai 7ntGi teologia 3i el a si$;it $ai $ult+
a@nitate 3i interes 7n te$ele istorice. <l 3i-a scris te2a de 3coal+ des6re istoria Acade$iei
din Kiev 3i :+cGnd a3a 6robabil c+ el a devenit :a$iliar cu cursurile vechi 3i cu ni3te
$anuscrise de cons6ect de teologie din vre$ea in?uen;ei catolice. Cel $ai 6robabil
aceasta a :ost sursa si$6atiei lui 6ersonale 6entru $anualele 3i siste$ele ro$ano-catolice.
La acade$ie Macarie a ascultat lec;iile de dog$atic+ o:erite de #i$itrie Muterov D(*&,-
(**/E%
)))
care a :ost de dou+ ori subsecvent Arhie6isco6 de Kherson 3i !aurida. <l nu a
7nv+;at c+ile scolastice de la #i$itrie. Pute$ Hudeca con:erin;ele teologice ale lui #i$itrie
nu$ai du6+ cele cGteva :rag$ente 7nregistrate 7n $e$oriile studen;ilor. #i$itrie a atras 3i
a atras ire2istibil% ini$a cu adev+rat $iloas+ 3i s$erit+. Acest Bsenti$ent 6entru ini$+C nu
s-a 6ogorGt niciodat+ la un senti$entalis$ retoric sau li6icios. Senti$entul ini$ii a locuit
7n ele$entul duhovnicesc al su?etului. Jn con:erin;ele lui el a 7ncercat s+ lege
6roble$aticile teologice cu sursele eI6erien;ei duhovnice3ti 3i religioase. Jntotdeauna se
6oate detecta curio2itatea constant+ a unei $in;ii c+ut+toare. =i2iunea lui #i$itrie trebuie
reconstruit+ din 6redicile lui. Lui i-a 6l+cut s+ rosteasc+ 6redici% 7n s6ecial unele cu i2
dog$atic. <l vorbea si$6lu% dar totu3i era ca6abil s+ eI6ri$e conce6;ii 6recis 3i cuvinte
si$6le% a6roa6e naive 3i s+ desco6ere o 6ers6ectiv+ l+untric+ 7n ni3te detalii chiar
6ro2ioce Da se citi de eIe$6lu 6redica lui des6re ti$6 3i ve3nicie o:erit+ 7n [iua de Anul
NouE. Prin inchi2ivitatea lui dog$atic+% 6uterea 3i eIhaustivit+;ii ra;iona$entului s+u%
darul de@ni;ilor lui 6lastice% #i$itrie ne rea$inte3te cel $ai $ult de Ailaret al Moscovei.
Mai $ult% #i$itrie a avut o si$6litate 3ar$ant+ 3i o u$ilitate ui$itoare. Ho$ia9ov l-a
6re;uit $ult 6e #i$itrie 6e care l-a cunoscut 6ersonal cGnd #i$itrie a devenit e6isco6 de
!ula.
Jntr-un anu$e sens% #i$itrie ar trebui inclus 7n curentul aleIandrin din via;a
isericii ruse3ti. <l a :ost educat 7n acele c+r;i 3i sub aceste i$6resii. <l a 7$6+rt+3it un
gust obi3nuit sau chiar 3i o 6ati$+ 6entru @loso@e cu Inochentie. Chiar 3i ca teolog%
#i$itrie a r+$as un @loso:. <l a 7nce6ut cu datele A6ocali6sei 3i $+rturia CuvGntului lui
#u$ne2eu% dar a 7nce6ut din nou o desco6erire s6eculativ+ a 7n;elesului 3i a 6uterii
dog$ei. <l nu a :ost un istoric% de3i a sus;inut $etoda istoric+ 7n eI6unerea dog$elor. <l
nu a :ost niciodat+ un occidentali2ator X $intea sa creativ+ inde6endent+ 3i realis$ul lui
$istic l-au salvat de la aceasta.
#i$itrie nu a avut nici o in?uen;+ direct+ asu6ra lui Macarie% 6entru care
investiga;ia @loso@c+ a dog$elor nu aveau nici un interes. Macarie a@r$+ c+ i$ediat du6+
ce a sosit 7n San9 Petersburg% A:anasie 3i-a su6us cuno3tin;ele de teologie la o eIa$inare
strict+% B7n s6ecial 7n 6unctele care au atins OrtodoIia.C <l a trebuit s+ 73i 7ncea6+
777
#i$itrie Muretov a absolvit de la Acade$ia din Kiev 7n (*/0 3i a :ost 6ro:esor 3i rector acolo. Nu$it
e6isco6 de !ula 7n (*K&% 6lecat 7n Kherson sau Odessa% $ai 7ntGi 7n (*K) 3i i-a ur$at arhie6isco6ului de
Iaroslvl 7n (*)0% 7ntorcGndu-se 7n Cri$ea 7n anul ur$+tor ca 3i Arhie6isco6.
216
con:erin;ele lui :+r+ nici o 6reg+tire la dou+ s+6t+$Gni du6+ ce a sosit. Li ca 3i cu$
aceasta nu ar @ :ost destul% el a trebui s+ le scrie re6ede Bcu sco6ul de a le tri$ite la ti6arC
6entru 6ublica;ie. <vident Macarie a con:eren;iat 7n con:or$itate cu 6rogra$ul lui
A:anasie. !e$6orar% 7n ti$6 ce 7nc+ $ai nu se $ai g+seau $anuale% s-a 6ro6us ca o
asortare de eItrase s+ @e :olosite din scrierile lui #i$itrie de Rostov% aranHate Bdu6+
subiect.C
))*
O sec;ie intitulat+ B#es6re S:Gnta credin;+ 3i des6re iseric+ 7n generalC a :ost
6lasat+ de la 7nce6ut. A:anasie a :ost de6lin $ul;u$it de aceste eItrase. #u6+ cu$ a
observat Ailaret% A:anasie a g+sit Bc+ teologia trebuia 6redat+ siste$atic% c+ci era destul
s+ se citeasc+ S@ntele Scri6turi 3i S@n;ii P+rin;i.C Jn (*00 Pratasov i-a tri$is lui Ailaret al
Moscovei noile Bsu$areC cu6rinse P"onse"t7Q de dog$atic+ la Acade$ia din San9
Petersburg 6entru eIa$inarea 3i o6iniile lui. Ailaret s-a o6us co$6let de6lin noului
aranHa$ent a di:eritelor sec;iuni. <l a insistat c+ cel $ai bun 3i $ai 6ro$i;+tor aranHa$ent
al di:eritelor o6inii a :ost o:erit sau indicat de !imbolul credinei.
)).
D!imbolul ecumenic al
credinei nu este ni$ic altceva decGt un scurt Bsiste$ de teologie.CE. Ailaret a accentuat
c+ Beste siste$ul P+rin;ilor <cu$eniciC 3i nu o subtilitate $ai tGr2ie a 3colii occidentale.
BAceasta este siste$ul tradi;iei a6ostolice.C BAranHarea !imbolului este 6+strat+ 7n
3rturisirea ortodo,*C <ste cu greu 6osibil s+ se investighe2e cu o convingere de6lin+
doctrina des6re iserica lui Hristos 7nainte ca doctrina lui Hristos ca #u$ne2eu s+ @e
investigat+. Nu este 6ro$i;+tor sau 6rudent s+ se 6un+ 7nainte 7n $od voit BgGndirea
isericii OrtodoIe Ruse3ti%C c+ci atunci nu ar trebui l+sat ceva loc 6entru ad$iterea
BgGndirii isericii Ro$ano CatoliceCO Ailaret a re$arcat anu$ite inova;ii latini2ante
s6eci@ce 7n sche$ele tr$ise lui Dde eIe$6lu distinc;ia 7ntre B:or$+C 3i B$aterieC 7n taine
3i ale subiecte si$ilareE.
Jn (*0. o Teolo#ie do#matic P0o#matisc.es"oe bo#oslovieQ a :ost 6ublicat+ de
Antonie A$@teatrov D(*(K-(*).E% 6e atunci arhi$andrit 3i rector la Acade$ia din Kiev 3i
$ai a6oi Arhie6isco6 de Ka2an. Aceasta a :ost o carte 6e stilul vechi. Antonie a evitat
@loso@a 3i ra;iona$entul. <l ar @ 6re:erat s+ evite orice BcuvGnt liber.C <l a voit s+ re;in+
cuvinte deHa :olosite 7n Scri6turi 3i de@nite eIact de iseric+. Aici se 6oate detecta
in?uen;a direct+ a lui Ailaret al Kievului% Bsub a c+rui conducereC 3i la a c+rui dorin;+ a
:ost co$6us+ Bdog$atica.C Antonie a :ost ruda lui Ailaret.
Antonie nu a :ost 7n nici un ca2 un c+rturar. Nu$irea unui o$ cu te$6era$entul lui
ca rector al Acade$iei du6+ #i$itrie 3i Incochentie a :ost se$ni@cativ+. !otu3i% Antonie nu
a :ost un scolastic. <l a :ost $ai $ult un 6redicator 3i un 6erce6tor $oral decGt un o$ de
carte. <l a 7ncercat s+ ridice 3i s+ 7nt+reasc+ credin;a 7n $in;ile 3i ini$ile audien;ei sale%
7nde$nGndu-i la o conte$6la;ie duhovniceasc+ 3i la intros6ec;ie $oral+. Antonie nu a
a6robat teologia $oral+ a lui Macarie cGnd a :ost 6ublicat+ $ai 7ntGiN Ba :ost co$6us+
du6+ $odel luteran_C lui Antonie i s-a o:erit un titlu de doctor 6entru $anualul s+u.
Protasov i-a scris entu2iast% Bne-ai :+cut un $are serviciu. Ne-ai 3ters sig$a c+ 6Gn+ acu$
Rusia nu a avut niciodat+ un siste$ de teologie.C
Jntre ti$6 Macarie a continuat s+ con:eren;ie2e 7n San9 Petersburg 3i s+ 6ublice
con:erin;ele sale ca6itol du6+ ca6itol 7n Cititorul cretin. Jn (*0) a a6+rut Introducerea sa
ca 3i o carte se6arat+ 3i 7n ur$+torii ani el 3i-a 6ublicat Bsiste$ulC lui 7n cinci volu$e
D(*0.-(*K/E. BMarea dog$atic+C a lui Macarie a :ost subsecvent re6ublicat+ de $ai $ulte
ori. A :ost re6ede tradus+ 7n :rance2+ 3i a r+$as 7n :olosin;+ din acel $o$ent 7nainte.
I$6resiile des6re carte sunt 7$6+r;ite 3i au :ost 7$6+r;ite 7nc+ de la 7nce6ut. A+r+ nici o
778
<le au :ost 6ublicate 7n 5.ristians"oe c.tenie 7n (*0' ca 3i nvturile do#matice selectate din scririle
!fntului Printelui nostru 0imitrie de Rostov) sfnt i fctor de minuni P!viata#o ottasa nas.e#o 0imitriia
Rostovs"a#o) sviatitelia i c.udotvorta) do#matic.es"oe uc.enie) v7brannoe iz e#o zoc.ineniiQ. PNota
autoruluiQ.
779
Si$bolul credin;ei% cre2ul niceo-constantino6olitan este 7$6+r;it 7n 6atru 6+r;i% des6re #u$ne2eu !at+l%
Iisus Hristos 3i #uhul S:Gnt 3i iseric+ 3i @ecare 6arte con;ine cGteva articole.
217
7ndoial+ teologia dog$atic+ a lui Macarie a :ost se$ni@cativ+% 7n s6ecial 6ers6ectiva
istoric+. Jn adunarea $aterialului s+u% Macarie nu a :ost de6lin original 3i nici
inde6endent. <l ar @ 6utut a?a o si$:onie de teIte biblice 3i un cod de citate 6atristice de
care a avut nevoie 7ntre autorii vestici% 7n s6ecial 7ntre vechii erudi;i latini. Nu a :ost
nevoie s+ se cercete2e din nou. Punctul i$6ortant a :ost c+ 6entru 6ri$a dat+ un $aterial
atGt de bogat de cercetare a :ost eI6us 7ntr-un stil rusesc de6lin 7n;eles. #in acest 6unct
de vedere lauda entu2iast+ a lui Inochentie de Khersov
)*&
6entru Acade$ia de Ltiin;e a
nou 6ublicatei dog$atici a lui Macarie este de 7n;eles 3i Husti@cabil+. Cartea Ba introdus
teologia 7n do$eniul literaturii ruse3ti.C Singurul 6unct al acestei laude este
inco$6rehensibilN cu$ 6oate declara Inochentie cartea lui Macarie Bo lucrare
inde6endent+ 3i original+. Con3tient el nu a $ers $ai de6arte decGt de o si$6l+
co$6ila;ie de teIte. #e :a6t el nu a sus6ectat c+ era necesar+ :alsi@carea teItelor 3i
eviden;ierea lor 7n ni3te conce6;ii dog$atice vii% 7n via;+ duhovniceasc+. Jn acest sens%
Macarie nu s-a ase$+nat lui A:anasie. A:anasie a 3tiut c+ eIist+ 7ntreb+ri 6entru
cercetarea teologic+. <l a :ost viu :a;+ de realitatea lor% dar i-a :ost :ric+ s+ 7ntrebe ast:el
de 6roble$e 6entru sine s-au 6entru al;ii. Aceasta este sursa tragediei lui A:anasie 3i
e3ecul lui 7n via;+. Aceasta nu 7nsea$n+ 7n nici un :el c+ Macarie a :ost tragic. <l a :ost 6ur
3i si$6lu li6sit de rece6tivitate. Jn gusturile sale 6ersonale Macarie a :ost un o$ Bsecular%C
co$6let i$un :a;+ de Bvia;a duhovniceasc+.C Jn anii (*0& 3i (*K& el a 7nt+rit regi$ul lui
ProtasovM 7n anii (*)& el a :ost liderul re:or$elor liberale Da se vedea celebra sa 6ro6unere
de a re:or$a tribunalele isericii 7n Co$isia din (*)/E.
)*(
Jn stilul lui de scris 3i 7n
$odalitatea de eI6unere eIista ceva birocratic. !eologiei lui dog$atice 7i li6sea toc$ai un
Bsens al isericii.C <l a anali2at teIte% nu cu eviden;e sau adev+ruri. Prin ur$are el a avut
un stil li6sit de via;+ 3i neins6irat care nu avea cu sine nici un :el de convingere. R+$Gn
doar r+s6unsuri :+r+ de 7ntreb+ri% dar ei nu 6ot r+s6unde la ceea ce nu s-a 7ntrebat. Unii
ar 6utea vedea 7n aceasta a virtute. Jn adresa lui de 6o$enire% ucenicul lui Macarie
Nicanor de Cherson D(*'0-(*.&E
)*'
a vorbit cu acurate;e des6re acest subiect. Chiar 3i
S:Gntul Ioan #a$aschinul 3i Petru Movil+ au avut 6uncte de vedere 3i $otive 6ersonale.
Ailaret 3i Inochentie au avut ni3te lu6te ingenioase 3i ire6etabile. #ar nu a :ost 3i ca2ul lui
Macarie. Calea lui a :ost una drea6t+% Bo $unc+ balansat+.C Jn alte cuvinte% Macarie nu
avea 6unctele lui de vede 6ersonale. <l a :ost $ult $ai obiectiv decGt restul% @indc+ el nu
a avut niciodat+ o6iniile sale 6ro6rii. Jl caracteri2a o obiectivitate din indi:eren;+. Mul;i au
:ost irita;i de li6sa de indi:eren;+ l+untric+ 3i su?et care se re?ecta din c+r;ile lui Macarie
7nc+ din 2iua 7n care au a6+rut. Ho$ia9ov a g+sit Introducerea lui Macarie Bad$irabil de
stu6id+.C Ailaret 4u$ilevschi a reac;ionat 7n acela3i :elN B o situa;ie di@cil de 6rosteasc+%C
Bnu eIist+ nici o ordine logic+ sau :or;+ 7n argu$ente.C A$ 6utea re6eta des6re c+r;ile
780
Innochentie orisov. A se vedea $ai sus% nota ,,.
781
Macarie ulga9ov a sluHit ca 3i director al co$itetului 6entru a discuta re:or$a tribunalelor isericii%
7nte$eiat+ 7n (*)&. Subiectul abordat de co$itet% 6uterea 3i :unc;ia tribunalelor ecclesiatice% a :ost larg
6ublici2at+. O istorie a unor abu2uri a :+cut 6ublicul s+ nu $ai cread+ 7n arbitralitatea e6isco6ilor 3i s+
7$6ing+ la un 6roces ecclesial care era autono$ :a;+ de bran3a eIecutiv+ a isericii. Contele #. A. !olstoi%
un sus;in+tor al 6o2i;iei liberale% l-a nu$it 6e Macarie liderul co$itetului 6e ba2a 6o2i;iei sale liberale a
re:or$ei siste$ului ecclesial al educa;iei. #u6+ trei ani de dis6ute interne% co$itetul a 6ro6us o $o;iune
ba2at+ 6e se6ara;ia 6uterilor Hudiciare 3i eIecutive. Mo;iunea a cG3tigat criticis$ul a$ar din 6artea $ai
$ultor e6isco6i in?uen;i% du6+ cu$ i-a$ eIe$6li@cat 6e A. A. Lavrov% Planul reformelor tribunalelor
ecclesiale DSan9 Petersburg% (*)/% vol. (E. Pentru o discu;ie $ai detaliat+% a se vedea Igor S$olici%
Gesc.ic.te der Russisc.en 5irc.e DYKK<DFDY DLeiden% (.,0E% 66. ()0-()).
782
Niconor rov9ovici. A se vedea $ai sus% nota (0..
218
teologice ale lui Macarie ce a scris 4iliarov-Platonov
)*/
des6re Istoria
YSE
lui MacarieN
Bconstruc;ie ase$+n+toare unui $uncitor cu cursele unui a6arat c+rtur+resc...C 4iliarov
Platonov a :ost e$:atic. Istoria lui Macarie are Ba6aren;a unei c+r;i de istorie% dar nu este
o istorie% ci nu$ai o carte.C Si$ilar% Teolo#ia do#matic a lui Macarie are toate a6aren;ele
unei c+r;i de teologie% dar este nu$ai o carte. BNu este istorie 3i nici $+car o carte% ci $ai
$ult o construc;ieC D4iliarov- PlatonovE.
Macarie a studiat 7n Kiev cGnd 6atosul teologic 3i @loso@c era viu 7n acade$ie. !otu3i
a trecut 6rin el :+r+ nici o ur$+. Jn Macarie nu se 6oate detecta Bevlavia din Pecers9aiaC
atGt de a6arent+ 7n Ailaret al Kievului 3i 7n Antonie A$@teatrov. Macarie a a6roIi$at cel
$ai clar stilul e6ocii lui Pratasov% @indc+ era un teolog birocratic. Teolo#ia lui do#matic
este un 6rodus ti6ic al e6ocii nicolaitane. Pe lGng+ B$areaC lui dog$atic+% Macarie a
co$6us una $ai $ic+ 6entru :olosin;a 7n 3coli. #u6+ cu$ a s6us $ai 7nainte% aceast+ carte
Bera ;inut+ de la vederea 7n;ele6;ilor din Moscova%C adic+% $itro6olitul Ailaret. Nu$ai
du6+ $oartea lui Ailaret a 6utut ca aceast+ carte s+ @e ti6+rit+ 3i introdus+ 7n 3coli ca 3i
un B$anual.C Ailaret l-a conda$nat 7n t+cere 6e Macarie. Succesorul 3i conte$6oranul lui
Macarie ca 3i rector la Acade$ia din San9 Petersburg% Ioan So9olov%
)*K
a revi2uit cartea lui
Macarie $ai critic. BC+r;ile c+rtur+re3ti ale autorului des6re care vorbi$% cu $iile lor de
citate nu contribuie cu ni$ic 7n aceste vre$uri critice la stu6e@erea @nal+ 3i la stagnarea
cer3etorilor religio3i din 3colile noastre% toc$ai @indc+ aHut+ la o$isiunea oric+rui gGnd
vrednic% intros6ec;ii 6roas6ete% un si$; al eviden;ei 3i direc;ie l+untric+.C Cartea lui
Macarie a :ost eI6irat+ 7nc+ din 6ri$a 2i 7n care a ie3it la lu$ina ti6arului 3i a r+$as
li6sit+ de nevoie 3i :+r+ un rol de Hucat 7n con3tiin;a teologic+ rus+. Nu i-a 6utut $ul;u$ii
6e cei dedica;i unei vie;ii duhovnice3ti 3i crescu;i 7n tradi;iile 3i con3tiin;a de sine ascetic+.
!eolgia lui Macarie era discordant+ cu 'ilocalia la :el ca 3i cu @loso@a. Chiar 3i un student
al lui Macarie 3i asistent la Acade$ia din San9 Petersburg% Nicanor rov9ovici%
)*,
nu
6utea s+ 73i ;in+ lec;iile 7n acela3i stil 3i 6rin ur$are a :ost i$ediat $utat de la o 6o2i;ie
din Acade$ie 3i a devenit rectorul se$inarului din Riga. Macarie l-a s:+tuit s+ 73i ard+
notele con:erin;elor 3i schi;ele. Lui Nicanor 7i 6+rea 6ericulos c+ci el a :ost $ult $ai atras
de @loso@e 3i 7ntr-o sec;ie a cursului s+u el a eI6us 7n detaliu Bdove2ile des6re eIisten;a
lui #u$ne2eu.C Aceasta i-a 6er$is s+ 6re2inte deschis 3i 7n a$+nunt teoriile BcriticeC
$oderne% 7n s6ecial cele ale lui Kant% de3i el a voit s+ le atace 3i s+ le res6ing+. Se 6are c+
7n con:erin;ele lui Nicanor au atins cu 7ndr+2neal+ cele $ai Bgreoaie 7ntreb+ri%C l-a ru6t 6e
Strauss% runo% auer 3i Aeuerbach.
)*)
Ori3icu$ Daceasta a :ost con@r$at de NicanorE%
Macarie a au2it nu$ai de Kant. Stilul de 6redare al lui Nicanor era si$6to$atic.
!e$6era$ental el a :ost $ult $ai a6roa6e de A:anasie decGt de Macarie. <l a avut un
783
Un absolvent al Acade$iei din Moscova% Nichita Petrovici 4iliarov Platonov D(*'0-(**)E a :ost un
co$entator binecunoscut al a:acerilor curente. <l a 6redat la Acade$ia din Moscova% a :ost $e$bru 7n
co$itetul de cen2ur+ 3i a 6urtat di:erite co$isii s6eciale 6entru Ministerul <duca;iei. #in (*,) 6Gn+ la
$oartea sa el s-a dedicat activit+;ii 6ublicistice% 6ublicGnd un 2iar 2ilnic 7n Moscova cu 7nclina;ii slavo@le
D!ovremenn7e izvestiiaE 3i a contribuit la alte Hurnale slavo@le. Autobiogra@a lui% Iz erez.ito#o DMoscova%
(*K,E con;ine un 6ortret talentat al $oravurilor vre$urilor sale 3i $ediul duhovnicesc al 3colilor ecclesiale
7n care a studiat.
784
Istoriia russ"oi tser"vi) (/ volu$eM cel $ai recent 6ublicate 7n San9 Petersburg% (**.-(.&/.
785
Ioan So9olov D(*(*-(*,.E este cel $ai bine 6o$enit ca 3i un 6redicator 3i ca 3i canonist. <l a studiat la
Acade$ia din Moscova 3i a 6redat 7n Ka2an unde a :ost 3i rector. A $urit ca 3i e6isco6 de S$olens9. 27t
"ursa tser"ovna#o za"onovedeniia DSan9 Petersburg% (*K(-(*K'E este o lucrare :unda$ental+ de dre6t
bisericesc. A se vedea $ai sus% 66. 'K.-','.
786
A se vedea $ai sus% nota (0..
787
#es6re Strauss 3i auser a se vedea $ai sus% nota '/&. Lud8ig Andreas Aeuerbach D(*&0-(*)'E a :ost un
celebru @loso: ger$an ateist. <l 7nv+;a c+ #u$ne2eu este un 6rinci6iu subiectiv 6rodus de con3tiin;a u$an+
3i c+ religia nu este ni$ic $ai $ult decGt o ilu2ie 6sihologic+. Princi6ala sa lucrare este 0as 4esen des
C.ristentums DLei62ig% (*0(M 7n traducere engle2+ Esena cretinismului% Londra% (*K0E 3i lucr+rile lui
colectate au :ost 6ublicate 7n Lei62ig din (*0, 6Gn+ 7n (*,,.
219
caracter sacrcastic 3i a$ar care l-a torturat 6e el 3i 6e al;ii. !oate contradic;iile% el a :ost
un re6re2entativ ti6ic al unei e6oci tradi;ionale. Planurile lui Nicanor au :ost conservative.
Jn acei ani 7n San9 Petersburg% cGnd Bse obi3nuia s+ eIiste :ric+ de Ailaret%C lui nu i-a
6l+cut 3i s-a te$ut de Ailaret al Moscovei. Nicanor l-a 6rivit 6e Protasov ca 3i 6e un
bine:+c+tor al erudi;iei 3i de3te6t+rii teologice. Se 6are c+ Bel a acordat o urnire
construc;iei teologiceC din acade$ii 3i a $Gntuit teologia de cen2ura intrigilor. !otu3i%
6unctele de vedere teologice ale lui Nicanor au :ost a6ro6iate de cele ale lui Ailaret.
Nicanor a :ost un o$ cu un te$6era$ent @loso@c. Pentru $ai $ul;i ani el a $uncit
la siste$ul lui de @loso@e co$6us 7n trei volu$e% Teolo#ia ozitiv i revelaia
suranatural PPoloz.itel:naia >loso>ia i sver".estevennoe ot"rovenie) San9 PetersburgQ.
Siste$ul lui nu a reu3it% c+ci a :ost nu$ai o co$6ila;ie ecclectic+ 7n duhul celui $ai di:u2
B6latonis$.C !otu3i% se 6oate detecta o inch2ivitate intelectual+ 6o2itiv+. Nu a :ost un
accident c+ Nicanor a :ost 6reocu6at cu a6ologetica D3i argu$entele lui 7$6otriva
6o2itivi3tilorE% c+ci el a cerut o BHusti@care a credin;eiC critic+ 3i s6eculativ+. Nicanor a
trebuit s+ treac+ 6rin cel $ai di@cil 6roces de 7ndoial+% 6rin 7ntunericul unei credin;e
oscilante. Multe lucruri i-au 6+rut di:erite :a;+ de Hudecata B3tiin;ei%C :a;+ de 6unctul de
vedere al unei OrtodoIii rigoriste. Jn ochii unei 6ersoane cu ast:el de 7ntreb+ri 3i
sl+biciuni% c+rtur+reala $uribund+ a doga$ticii lui Macarie a 6+rut li6sit+ de :olosin;+ 3i
nevoie. #incolo de o si$ilaritate su6er@cial+ a unei $etode :or$ale este u3or s+
desco6eri$ di:eren;ele adGnci 7ntre Nicanor 3i Macarie. Cea $ai scolastic+ dintre toate
c+r;ile lui Nicanor a :ost Trecerea 1n revist a 1nvturii romano<catolice desre
suremaia actual a Bisericii PRazbor rims"a#o uc.eniia o vidimon #lavenstve v
tser"viQ.
)**
<ste o anali2+ a teItelor din Noul !esta$ent% scrierile 6atristice 3i scrierile
istoricilor 6ri$elor trei secole 3i 7$6+r;it+ 7n sec;iuni% subsec;iuni% 6aragra:e 3i 6uncte
individuale. Prin toat+ cartea se 6oate si$;ii 6re2en;a autorului :or$Gnd 3i re?ectGnd
citatele 3i argu$entele. 4Gndurile cititorului sunt 6rinse 7n acela3i 6roces vital al
dove2ilor. <I6o2i;ia lui Nicanor nu trece dincolo de o si$6l+ recitare a unui te$6era$ent
c+rtur+resc. 4Gndirea lui Nicanor a :ost decisiv+ 3i ascu;it+. !eologia 3i 6redicile lui au
:ost 7ndr+2ne;e. Jn aceast+ leg+tur+ cu scrierile de 6redici des6re S:Gntul Leg+$Gnt
o:erite la @nele anilor lui (*)&E sunt :oarte interesante 3i 7n ele Nicanor 7i r+$Gne
7ndatorat lui Ailaret. Leg+$Gntul original a :ost 7nte$eiat din ve3nicie 7n sGnurile
#u$ne2eirii tri-i6ostatice 3i nu :+r+ de v+rsare de sGnge Da se vedea evrei ca6itolele I> 3i
>E. SGngele Leg+$Gntului ve3nic a curs din ve3nicie% 6aharul unei $Gnii neli$itate a :ost
astG$6+rat% 7nse3i strig+tul Crucii a :ost un ecou 7n ve3nicie. !otul a :ost 7$6linit din
ve3nicie Bc+ci #u$ne2eul cel ve3nic a :ost 7$6linit 7n ve3nicie.C <veni$entele de 6e
6+$Gnt sunt nu$ai o re?ec;ie. BJn ceruri a :ost 7$6linit Leg+$Gntul creativ r+scu$6+r+tor
3i $Gntuitor.C Mai 7nainte de toate vre$urile% Aecioara i$aculat+ a :ost ridicat+ la te$6lul
ceresc al lui #u$ne2eu. BMai 7nainte de toate veacurile ea a stat ca 3i un $ediator 7ntre
lu$e% oa$eni% @ul 7ntru6at al lui #u$ne2eu 3i du$ne2eire...C
Ioan So9olov D(*(*-(*,&E trebuie discutat di$6reun+ cu Nicanor. DIoan a $urit ca 3i
e6isco6 de S$olens9E. AvGnd o natur+ $oral+ as6r+ 3i o $inte ascu;it+% el a :ost Bun o$
re$arcabil de bine educat dar violent.C Jn e6oca Marilor Re:or$e%
)*.
el a vorbit cu un
788
!umarul a :ost 6ublicat $ai 7ntGi ca 3i articol din Cititorul cretin 7n (*K' 3i (*K/ 3i a6oi se6arat 7n (*K,
3i (*K*. PNota autoruluiQ.
789
R+2boiul din Cri$ea D(*KK-(*K,E a ar+tat clar toate de:ectele statului rusesc 3i cGnd AleIandru II a
6reluat tronul 7n (*KK el 3i-a 7ntors i$ediat aten;ia s6re ni3te re:or$e co$6rehensive ale siste$ului rusesc
$ilitar% social% 6olitic 3i legal. Pri$a 6roble$+ care trebuia re2olvat+ a :ost cea a ;+r+ni$ii. Jn (*K,
AleIandru a deschis discu;ia o@cial+ des6re e$anci6area iobagilor du6+ ce a re2olvat Actul de <$anci6are
al 6ro6riet+;ii nobililor 7n (*,(. Aceasta a :ost ur$at+ 7n (*,0 de re:or$e 6olitice% care au creat organele
unui guvern de sine nu$it zemtstvos 3i un nou siste$ de tribunal cu 6rocese asistate de Hura;i. Cen2ura a
:ost relaIat+ 3i siste$ul educa;ional eItins 7n s6ecial la nivelul 6ri$ar. Pe de alt+ 6arte aceste re:or$e au
adus ceva n+deHde seg$entelor nea:ectate ale societ+;ii% dar eventual ele s-au dovedit insu@cente ca s+
220
curaH nea3te6tat 3i a :ost direct 7n cea ce 6rive3te recursul la Husti;ia cre3tin+% re7nnoirea
vie;ii 3i li6sa de Husti;ie social+ 2ilnic+. BPentru ca s+ 6+str+$ o lini3te indi:erent+ 7n
$iHlocul celor care 6lGng du6+ nevoile sociale ale vie;ii% 6entru ca ei s+ ne 6oat+ aHuta%C el
i-a sugerat lui Lcha6ov te$a dres+rii sale 6ublice% &ocea Bisericii ruseti vec.i cu rivire
la 1mbuntirea oamenilor neliberi PGolos drevnei russ"oi er"vi ob uluc.eniiQ.
).&
Mai
6resus de orice Ioan a :ost un canonist. Lucrarea sa intitulat+ Eseu entru un curs de
-urisruden bisericeasc P27t "iursa er"ovna#o za"onobodn7". liudeniia% ' volu$e%
(*K(Q r+$Gne cea $ai i$6ortant+ c+rtur+reasc+ a sa. Adev+rat% nu este un Bsiste$C de
dre6t% ci nu$ai un studiul al surselor. Ioan 6ur 3i si$6lu nu a reu3it niciodat+ 7n a construi
un Bsiste$.C S-a s6us c+ $anuscrisul 6entru volu$ele siste$atice a :ost 6us sub cen2ur+.
Aceasta nu di$inuea2+ i$6ortan;a c+r;ii sale. Pentru 6ri$a dat+ canoanele antice 3i
:unda$entale ale isericii au :ost 6re2entate 7n rus+ $ai $ult 7ntr-o $anier+ istoric+
decGt 7ntr-una doctrinar+. Ioan a continuat s+ scrie cu 6rivire la 6roble$e canonice 3i $ai
a6oi 3i-a re2u$at Eseurile lui 7n articole se6arate. Jntre aceste articole% $erit+ aten;ie
celebrul tratat B#es6re $onahis$ul e6isco6ilor.C
).(
A :ost scris la cererea su6ra-
6rocuratorului A9ha$tov
).'
7n leg+tur+ cu discu;iile des6re un 6osibil e6isco6at al
clericilor de Hos Dnu$ai cei nec+s+tori;i% dar care nu au luat voturile $onahaleE.
)./
Aceasta
a :ost cea $ai 6ersonal+ scriere a lui Ioan. A :ost 6uternic+ 3i 6+trun2+toare% dar nu 6rea
conving+toare. Ailaret al Moscovei a g+sit cercetarea lui Ioan ne7nte$eiat+ 3i de6+3it+. <l
vorbe3te de B$onahis$C 7ntr-un sens $eta:oric% ne:or$al. Obligativitatea unui ast:el de
$onahis$ nu este u3or de ar+tat% dar nu nu$ai 6entru e6isco6i% 6e care se 6are c+ Iaon
nu i-a observat. Idea lui devine $ai clar+ cGnd s6une% Bun e6isco6 ar trebui s+ @e $ai
6resus de lu$e% nu nu$ai 7n 7nv+;+turile Bo@cialeC ci 3i 7n gGndurile lui 6ersonale.C Lu$ea
trebuie negat+ nu nu$ait tru6 3i su?et% ci 3i cu duhul 3i cu intelectul. !rebuie dobGndit+ o
libertatea intelectual+ 3i duhovniceasc+% o :eciorie duhovniceasc+.
Ioan a :ost un 7nv+;+tor 7ndr+2ne; de teologie. <l a :olosit teItul lui Macarie nu
nu$ai 6entru eIa$in+ri 3i a venit s+ con:eren;ie2e cu cartea 6e $Gini. Con:erin;ele lui nu
se asea$+n+ cu cele ale lui Macarie 3i au :ost $ai $ult ni3te conversa;ii care curgeau :a;+
de audien;a lui. <le nu au :ost calculate s+ co$unice in:or$a;ia necesar+ sau cuno3tin;ele
necesare% nu au :ost reali2ate 6entru $e$ori2are% ci $ai $ult 6entru a ridica $in;ile 3i a 7i
:ace 6e studen;i s+ studie2e 3i s+ re?ecte la 6roble$a 7n discu;ie. Ca 3i 6ro:esor% Ioan a
:ost $ai $ult un i$6resionist iar senti$entele lui nu au :ost 7ntotdeauna re;inute du6+
cu$ se cuvine 3i au :ost 6recise. <l a :ost $ult 6rea necru;+tor critic. Nu i-a 6l+cut
B$isticis$ulC 3i a vorbit deschis 7$6otriva cere$oniei eIterne care i se 6+rea i$6ortant+
nu$ai 6entru cei 6e Hu$+tate educa;i 3i nede2volta;i. 4Gndirea lui Ioan a :ost 6uternic+ 3i
6lin+ de :or;+. #u6+ cu$ a s6une cineva din audien;a lui din Ka2an% dac+ 6oate @ de@nit 7n
acest :el 7n con:erin;ele lui% Ioan s6us c+ Btot ce 6oate s6une ra;iunea natural+ este ceea
ce este co$unicat de Revela;ie.C Acestea au :ost $ai $ult con:erin;e de @loso@e cre3tin+
trate2e cu 6roble$ele a6+s+toare cu care se con:runta Rusia.
790
A:anasie Proco6ovici Lcha6ov D(*/&-(*),E a :ost un istoric rus al 3colii BregionaleC :ederaliste% care s-a
concentrat 6e istoria institu;iilor 6o6ulare $ai $ult decGt 6e cele guverna$entale. Un @u de 6reot de lGng+
Ir9u;9 7n Siberia% el a absolvit Acade$ia din Ka2an 3i a 6redat istorie rus+ acoslo 3i la Universitatea din
Ka2an. <l a :ost 6uternic interesat de situa;ia grea a ;+r+ni$ii 3i a :ost arestat 7n (*,( 6entru c+ a criticat
re:or$ele recente 6entru :a6tul c+ nu s-au organi2at cu$ se cuvine 7n $odul de adresare 6ublic+. Princi6ala
sa lucrare este studiul s+u des6re Schis$a isericii% Iemstvo i ras"ol DSan9 Petersburg% (*,'E. Colec;ia
lucr+rilor sale este ti6+rit+ 7n trei volu$e 7n San9 Petersburg% (.&,-(.&*.
791
A :ost 6ublicat 7n Interlocutorul cretin PPravoslavnii sobesdni"Q% (*,/. PNota autoruluiQ.
792
AleIei Petrovici A9h$atov D(*(*-(*)&E a :ost su6ra-6rocuratorul S:Gntului Sinod nu$ai ti$6 de un an
D(*,/-(*,0E. Un soldat du6+ 6ro:esie% el a devenit o@;er de cavalerie 7n R+2boiul din Cri$ea% a :ost ridicat la
rangul de general adHunct 3i a sluHit ca 3i guvernator $ilitar al Kracoviei.
793
<6isco6ii isericii OrtodoIe sub ale3i eIclusiv din rGndurile $onahilor. #ac+ un ne$onah este ales 6e un
scaun e6isco6al el trebuie $ai 7ntGi s+ @e ales $onah $ai 7nainte de a @ hirotonit.
221
decGt dog$atic+. Ioan a voit s+ 73i :oloseasc+ ra;iunea 6entru a dobGndii Revela;iaM el nu a
7nce6ut cu ea. Nu$ai cGteva din con:erin;e sale au :ost 6ublicate du6+ $oartea sa 3i ele
au :ost luate din notele studen;iilor 6e care i-a eIa$inat. Aceste con:erin;e se aIea2+ 6e
ni3te eI6resii 6roas6ete 3i 6e libertatea de gGndire 3i sunt 6re2entate cu o si$6litate 3i o
claritate re$arcabil+. Unii l-au criticat @indc+ a :ost $ult 6rea 6reocu6at de ni3te
construc;ii noi 3i elegante 3i c+ nu a :ost sincer. Se 6oate 6erce6e 7n orientarea @loso@c+ a
lui Ioan in?uen;a lui alma mater* <l 6rovenea din Acade$ia !eologic+ din Moscova.
Cel $ai in?uent 6ro:esor de dog$atic+ 7n acele vre$uri a :ost Ailaret 4uli$evschi
D(*&K-(*,,E. <l a :ost un o$ 7n2estrat cu ni3te daruri re$arcabile% o $inte neobosit+ 3i o
ini$+ nelini3tit+. Ailaret a co$binat :oarte abil anali2a @loso@c+ 3i de$onstra;ia istoric+ 7n
con:erin;ele lui des6re dog$atic+. Mai bine de cGt s+ se ba2e2e 6e greutatea autorit+;ii 3i
s+ ca6ture2e gGndirea 7ntr-o ascultare 6lecat+ :a;+ de credin;+% el a 7ncercat s+ ghide2e
ra;iunea 7n s6re un nivel 6otrivit al unei eviden;e interne% cu sco6ul de a de$onstra cu$
taina Revela;iei% de3i nu 6oate @ abordat+ 6rin 6rinci6iile ra;iunii% nu contra2ice nevoile
6ractice 3i teoretice. #in contr+% le aHut+. BAceasta vindec+ orice ne6utin;+ a ra;iunii
cau2at+ de 6+cat.C Acest e:ort constant de a de$onstra dog$a ca 3i adev+r al ra;iunii a
:ost cGt se 6oate de caracteristic lui Ailaret. Jn acela3i ti$6 dog$a este de$onstrat+ 7n
istorie.
Ca 3i 7nv+;+tor Ailaret a 6rodus o i$6resie 6ro:und+ asu6ra audien;ei lui. <l a :+cut
aceasta cu o 6elcare organic+ :a;+ de curio2itatea intelectual+ 3i 6rin credin;a ini$ii.
=italitatea lui 6ersonal+ a str+lucit 7ntotdeuna 3i a eIe$6li@cat teologia lui. BJncearc+ 3i
vei vedea X a3a este :elul cunoa3terii religiei cre3tine.C <l s-a re:erit la taine 3i la
rug+ciune. Pentru Ailaret teologia nu a :ost doar o voca;ie% el a avut nevoie de ea. I-a
con:erit lecturilor sale via;+. #u6+ cu$ a s6us un istoric al Acade$iei din Moscova des6re
elN Bel 3i-a 7nce6ut cariera sa educa;ional+ cu noi $odalit+;i de abordare% care includea
criticarea surselor% considera;ii @loso@ce% istoria dog$elor 3i res6ingeri de o6inii n+scute
de ra;ionalis$ul estului 6rotestant. Acestea au :ost noi subiecte 6entru audien;a lui.C La
Acade$ia a 7nce6ut o nou+ e6oc+. Ailaret a :ost conco$itent un biblicist 3i un 6atrolog D7n
con:erin;ele sale el a revi2uit 6e larg teItele $esianice 7n ebraic+E. #in ne:ericire% el a :ost
ca6abil s+ 7nve;e nu$ai 6u;in ti$6. Jn ti$6 ce 7nc+ era tGn+r% el a :ost che$at s+ sluHeasc+
ca 3i e6isco6. Mai tGr2iu el s-a re2u$at de la a $ai scrie 3i a 6ublicat $ai $ult. La
ini;iativa lui Ailaret 4u$ilevschi acade$ia a decis s+ 6ublice scrierile S@n;ilor P+rin;i 7n
traducere rus+. Con:erin;a Acade$ic+ s-a centrat 6e datoria 3i Hurnalul a :ost cunoscut ca
3i !uliment la lucrrile !>nilor Prini PPribalevnie 9 tvoreniia$ sviatF9h ottsevQ.
Atanasie% ca6adocienii 3i <:re$ Sirul% $arii 6+rin;i ai secolului al 6atrulea
).0
au avut
6rioritate. Manualul lui Ailaret des6re 6atrologie% nvturile atristice desre Prinii
Bisericii PIstoric.es"oe uc.enie ob ottsa". er"vi% (*K.Q a :ost 6ublicat+ $ult $ai tGr2iu.
Ailaret a 6rivit 7ntotdeauna scrierile P+rin;ilor ca 3i o $+rturie vie a isericii% dar el a
averti2at 7$6otriva oric+rei identi@c+ri nedorite 7ntre B7nv+;+turile istorice des6re P+rin;iC
3i 7nv+;+turile des6re !radi;ie. Ast:el toate o6iniile 6atristice trebuie @e acce6tate ca @ind
vrednice de a @ considerate 7nv+;+tura isericii Dcare ar @ :ost i$6osibil+ din 6unctul de
vedere al ne7n;elegerilor lorE sau ca 3i :actori reali des6re P+rin;i care trebuie s+ @e
distorsionate 6rin 7nconHurarea tuturor tr+s+turilor vie;ilor lor 3i scrieri care 6ar c+ le :ac
Bobi3nuite.C Un ast:el de :a6t ar 7nse$na o arbitralitate de6lin+ 7n 6ractic+. BP+rin;ii
isericii sus;ineau c+ !radi;ia 6oate @ necesar+ unde situa;ia o cere% la :el cu$ au descris
794
S:Gntul Atanasie D'.K-/)/E% e6isco6 de AleIandria% a :ost un $are teolog trinitar 3i lider al lu6tei 7$6otriva
arienilor. Ca6adocienii sunt =asile cel Mare D$ort 7n /).E% e6isco6 de Ce2area 3i un a6+r+tor de sea$+ al
OrtodoIiei din NiceeaM 4rigorie de Na2ian2 D$ort 7n /.&E% cunoscut 3i ca BteologulC 6entru lucr+rile lui
doctrinare 3i 6oetica duhovniceasc+ 3i 4rigoire de NFssa D$ort 7n /.0E a c+rui lucrare a tins s+ @ $ai $ult
@loso@c+ 3i $istic+. S:Gntul <:re$ Sirul D/&,-/)/E a :ost cel $ai i$6ortant re6re2entativ al cre3tinis$ului
sirian din secolul al 6atrulea. <l ne-a l+sat $ai $ulte lucr+ri teologice% co$entari biblice 3i i$ne.
222
6lin de res6ect :a6tele isericii 3i o6iniile 6rivate. <i au $editat la CuvGntul lui #u$ne2eu%
la articolele de credin;+ 3i la regulile vie;iiM ei au argu$entat 3i au de2b+tut% au @loso:at 3i
au lucrat ca 3i @lologi% dar :+cGnd a3a au gre3it cu$va.C
Aceste sco6uri 6entru 6atrologie nu au coincis cu sco6urile 6e care le-a introdus
Protasov 7n Binstruc;ia teologico-istoric+ a P+rin;ilor isericiiC 7n curicu$ul se$inariilor 3i
al acade$iilor. Ailaret nu a o$is nici $+car incidental cuvGntul BteologicC din titlul c+r;ii.
BIstoria nu trebuie diluat+. Pe aceste ba2e ar @ 6osibil s+ trage$ o conclu2ie teologic+ 3i
!radi;ia abstract+ ar 6utea $+rturisii 7n scrierile P+rin;ilor.C Prin ur$are aceast+ carte a
r+$as la Sinod. Mai $ult% Ailaret a vorbit urGt des6re Petru Movil+ 3i 3rturisirea lui.
Calculele lui Pratasov de a 7nlocui sau altera direc;ia teologiei ruse3ti s-au dovedit a
@ incorecte. Jn acele vre$uri tradi;ia teologic+ rus+ a :ost deHa $ult 6rea vital+ 3i
6uternic+. Planul Su6ra-Procuratorului s-a :+rG$i;at 7n s6atele greut+;ii acestei ocu6a;ii
l+untrice. Aceasta este clar de$onstrat+ de co$6ararea 6rogra$ului 3i de i$6le$entarea
lui. !eologia dog$atic+ a lui Macarie a :ost D6Gn+ la un anu$it nivelE un 6rogra$ o@cial
i$6us. A :ost 6ri$it cu o $are ostilitate. Chiar 3i cGnd a :ost acce6tat ca 3i $anual 6entru
$aterialul s+u bogat 3i crud% $etodele autorului au :ost deHa rar acce6tate. BMetoda lui
MacarieC a triu$:at sub Podedonos;ev
).K
7n anii (**&% cGnd iner;ia a :ost 6rocla$at+ ca un
6rinci6iul al vie;ii Dun 6rinci6iu B6e care scriitorii $oderni $io6i l-au con:undat indirect cu
ignoran;a 3i stu6iditateaCE. Chiar 3i 6Gn+ 3i BvictoriaC a :ost nu$ai e:e$er+. Pratasov
6utea s+ 7i ur$e2e 7n conducerea lui Ailaret al Moscovei din San9 Petersburg 3i a :ost
$utat ostentativ din a:acerile sinodale. Lui i s-a cerut s+ 7ntrebe de o6inia lui 7n orice
do$eniu i$6ortant 3i 7ntrebare substan;ial+ 3i s+ 7l tri$it+ la eIa$inarea $aHorit+;ii
6roiectelor 3i 6ro6unerilor sale. Ailaret a avut destul+ in?uen;+% 6entru ca 6rin
ne7n;elegerile lui gre3elile $ediocre ale Su6ra Porcuratorul s+ se lini3teasc+. Pratasov nu
a introdus noua sa ordine 3i duhul s+u 7n Acade$ia din San9 Petersburg. Acade$ia din
Moscova a r+$as nealterat+ 3i :+r+ acele schi$b+ri :a;+ de nou care l-au consu$at 6e
Pratasov. Ailoso@a 3i-a continuat studiul ei la :el ca 3i studiul Scri6turii 3i al ebraicii. Jn
acele vre$uri cGnd se$nele de interoga;ie $ai :+ceau 7nc+ ravagii 6rin Rusia asu6ra
traducerii litogra@ate a lui Pavschi% Ailaret a 6ro6us o@cial Con:erin;ei Acade$ice din
Moscova ca odat+ cu a6robarea Con:erin;ei 3i a cuno3tin;elor ierarhului dioce2an tuturor
instuctorilor s+ li se cear+ s+ 73i 6re2inte 7ntr-o :or$+ 6relucrat+ cel 6u;in una din lec;ile
lor ca s+ @e litogra@ate sau ti6+rite 6entru :olosul acade$iei. Pro6unerea nu a avut nici un
re2ultat 6ractic. A :ost indicativ c+ 7n acel $o$ent cGnd nou deschisa Ad$inistra;ie
<duca;ional+ isericeasc+ 7ncerca s+ cear+ o 6au2+ 6entru $unca inde6endent+ a
7nv+;+torilor 6rin 6lasarea B$anualelorC cerute 7n $Ginile lor% Ailaret a continuat s+ adere
la duhul 7ndre6t+rilor aleIandrine c+ nu $ai era necesar s+ se de3te6te gGndirea 3i
$otiva;ia de sine din studen;i 6entru ca s+ 7i :ac+ s+ 6reg+teasc+ :or$ule 3i :ra2e.
Jn (*0K Ailaret a ridicat din nou 6roble$a traducerii ibliei 3i a dat S:Gntului Sinod
celebra sa not+ 0esre meritele do#matice i funcia conservativ a comnetatorilor
!etua#intei #receti i a traducerii salvone a !>ntelor !crituri.
).,
Nota a :ost co$6us+
795
Su6ra 6orcuratorul Sinodului din (**& 6Gn+ 7n (.&K% Constatin Petrovici Podedonstev *(*')-(.&)E a :ost
un gGnditor ultra-na;ionalist 3i ultra-conservativ. Aiul unui 6reot% el 3i-a 7nce6ut cariera 7n serviciul civil 3i a
con:eren;iat 7n dre6t la Universitatea din Moscova. Jn (*,( a :ost angaHat ca 3i tutore 6entru @ul lui
AleInadru II% viitorul AleIandru III 3i $ai a6oi a :ost 7n conducerea educa;iei lui Nicolae II% ulti$ul ;ar al
Rusiei. Jn (*,0 el a $uncit la 6lat:or$ele legale 3i a :ost nu$it 7n Senat 3i 7n Consiliul de Stat. Podedonostev
a :ost ca6ul reac;iei conservative care i-a ur$at asasin+rii lui AleIandru II 7n (**( 3i a r+$as un s:+tuitor
a6ro6iat al lui AleIandru III 3i Nicolae II. #e3i 7n (**( el a dobGndit o $are erudi;ie 3i a c+l+torit $ult% ideile
lui eItre$e l-au i2olat de societatea intelectual+ conte$6oran+ 3i unul dintre singurii lui 6rieteni a :ost
nuvelistul #ostoievs9i. A se vedea R. A. Frnes% Pobedonostev( viaa i #ndirea lui D(.,*E.
796
2 do#matisc.en dostoinstve i o".ranitel:nom uotreblenii #rec.es"a#o semidesiat7 tol"oni"ov i
slavians"a#o erevoda !viac.enna#o Pisaniia* A :ost 6ublicat+ nu$ai 7n (*K* 7n !ulimentul Surnalului
Acade$iei din Moscova.
223
succint 3i deliberat. Ailaret al Kievului% 4rigorie Postni9ov 3i 4avriil 4ordo9ovi% 6e atunci
arhie6isco6 de Ri2an
).)
care l-a eIa$inat $ai 7nainte. Ailaret a voit s+ 6revin+ 6roasta
:olosire a di:eritelor teIte biblice. Mai 7ntGi el a insitat c+ era esen;ial s+ se :oloseasc+ atGt
Se6tuaginta cGt 3i traducerea slavon+ 7n leg+tur+ cu =echiul !esta$ent. Nu ar trebui s+ le
acce6t+$ ca @ind Bautentice 6rin sine%C adic+% originale 3i :olosite 7n i2olare% de3i
Se6tuaginta ar trebui s+ @e 6unctul de 7nce6ut. A$belor teIte au $eritat s+ li se acorde
B$erite doga$tice.C Ailaret a 6ro6us ca noua edi;ie a ibliei salvone s+ @e e$is+ $ai
6otrivit 6entru :olosin;a 6ersonal+ 3i s+ includ+ o a@r$a;ie des6re con;inutul @ec+rui
ca6itol 3i note eI6licative. Ailaret a s6us $ai 6u;in decGt a voit 7n BnotaC sa cu sco6ul de a
ob;ine 7n;elegerea 6ritenilor lui% 7n s6ecial Ailaret al Kievului. <i s-au o6us traducerii
ruse3ti 3i au avut re2erve :a;+ de teItul ebraic. Cu greu ne 6ute$ a3te6ta ca Ailaret s+ @e
convins. <ra $ai bine s+ se acce6te un $ini$ acce6tat de to;i. Jn anii (*,& el a intrat 7n
dis6ute biblice cu teItele biblice care au a6+rut din nou 7n centrul aten;iei X un e6ilog
7ntGr2iat al de2baterilor din (*0&. CGnd traducerea =echiului !esta$ent a :ost re7nnoit+ 7n
do$nia lui AleIandru% nota lui Ailaret a :ost acce6tat+ ca 3i o linie 6rinci6al+.
Ca6tivitatea lui Pratasov :a;+ de teologia rus+ nu a durat $ult% de3i a :ost enervant+.
<l a 6utut s+ se bucure de victorie nu$ai 7n rela;ia stat-iseric+. Noua structur+
ad$inistrativ+ central+ s-a eItins 3i a consolidat in?uen;a i$6eriului 3i 6uterile directe 7n
a:acerile 3i via;a isericii.
<II
Conclu*ie
<ste 6e de6arte u3or s+ o:eri$ o caracteri2are general+ a acestor 3coli ecclesiale din
ti$6ul do$niilor lui AleIandru I 3i Nicolae I. Lcoala B6re-re:or$at+C a :ost descris+ 3i
redeschis+ 7n ter$enii cei $ai grei 3i $ai su$brii. Scriitori de eI6unere Po$ialovschi%
Rostislavov 3i Nichitin au scris des6re aceasta.
).*
Lauda unui ast:el de BconservatorC
contestabil ca =. I. As9ochenschi%
)..
se asea$+n+ eIact cu $+rturia lor. As9ochenschi a
:ost 3i un Hudec+tor Bsecular.C L-a con:undat cru2i$ea unui Bo$ HosnicC 3i 7i descrie 6e
se$inari3ti cu aversiune 3i cru2i$e ca 3i ni3te Bvite crude%C 6unctele de vedere ale lui
As9ochenschi di:er+ cu greu de cele ale lui Rostislavov. BUn caracter cri$inal% o $inte
diabolic+% o ini$+ goal+% o 6re:erin;+ :a;+ de ni3te 6ro:e;ii cu$6liteN aceasta este
$o3tenirea tinerilor care sunt 6rin3i 7n ca6cana acestui :el de chestion+ri a gGndirii sau a
unui senti$ent ne6re:+cut.C A3a a :ost conclu2ia li6sit+ de bucurie a lui As9ochenschi.
!rebuie s+ a$itesc c+ eIist+ $ulte 7ndoieli ale adev+rului 7n aceste acu2e 3i conda$n+ri.
Mai eIist+ 3i $ulte de:ecte serioase. Cru2i$ea $oral+ a :ost una 6rinci6al+ 7ntre ele. Ar
$ai trebui $en;ionat c+ 7n acele 2ile 3colile ecclesiale au :ost l+sate 7n $are s+r+cie%
de2ordine 3i li6s+ de securitate $aterial+. Chiar 3i 6ro:esorii de la acade$ii au tr+it 7n
797
4avriil a :ost $ai 7ntGi 6ro:esor la se$inarul din Ria2an 3i a6oi rector la Se$inarul din Orlov. Jn (*'* el a
:ost :+cut Arhie6isco6 de Kaluga 3i $ai a6oi s-a $utat 7n Moghilev 7n (*/(% unde a lucrat 6entru ca s+ 7i
aduc+ 6e unia;ii din Rusia de vest 7na6oi 7n iserica OrtodoI+. Jn (*/) a devenit arhie6isco6 de Ria2an unde
a r+$as 6Gn+ la $oartea sa 7n (*,'.
798
Nicolai 4herasi$ovici Po$ialovschi D(*/K-(*,/E a :ost un absolvent al se$inarului din San9 Petersburg.
Critica sa :+cut+ se$inariilor% 2c.er"i burs7 a :ost ti6+rit+ 7n Hurnalele &remia 3i !ovremenni" 7n (*,'-(*,/.
#es6re Rostislavov a se vedea $ai sus% nota (K&. Ivan Savici Ni9itin D(*'0-(*,(E a :ost un binecunoscut 6oet
rus. Lucrarea sa 0nevni" seminarista P?urnalul unui seminaristQ a a6+rut 7n &oronez.s"aia Beseda 7n (*,(.
799
=ictor I6atevici As9ochenschi D(*'&-(*).E a studiat la se$inarul din =orone; 3i 3i-a ter$inat cursul de
$asterat la Acade$ia din Kiev. A r+$as 7n scaunul de 6atrologie 3i a devenit 6ro:esor de6lin 7n (*0,. Marea
6arte a activit+;ii sale literare a r+$as 7n Hurnalul 0omniania beseda% 6e care l-a 7nte$eiat 7n (*K0 dar din
cau2a cen2urii nu a a6+rut decGt nu$ai 7n (*K*. <l a scris o scurt+ Istorie a literaturii ruse DKiev% (*0,E 3i
lucrarea 5iev s drevneim e#o uc.ilic.en DKiev% (*K,E.
224
circu$stan;e greoaie 3i s+r+c+cioase. ProcentaHul absolven;ilor a sc+2ut la Hu$+tate. Se
6ort 7ntGlnii ni3te intr+ri re$arcabile 7n Hurnalele de clas+ des6re absen;e B@indc+
absenteis$ul era 6enali2atC sau Bdac+ nu se 6oseda o 7$br+c+$inte cores6un2+toare.C
Standardele 7nalte ale Jndru$+rilor au :ost de $ai $ulte ori total ne7$6linite. Jn cele din
ur$+% statutul cerea ca nu nu$ai $e$oria% ci 3i 7n;elegerea s+ @e de2voltat+ 7n studen;i.
Me$ori2area cras+ a r+$as nor$a. Aor$alis$ul% retorica 3i conven;ionalis$ul au
6redo$inat.
Jn anali2a @nal+% ast:el de de:ecte ne7ndoielnice nu au vl+guit vigoarea creativ+ a
acestor genera;ii. Se$ni@ca;ia 6o2itiv+ 3i cea cultural+ a 3colilor B6re-re:or$ateC a trebuit
s+ @e 7ncuno3tin;at+ 3i 6re;uit+. Pentru c+ aceast+ re;ea de 3coli a sluHit ca 3i o ba2+
social+ 6entru toat+ de2voltarea 3i eI6ansiunea culturii ruse3ti din secolul al
nou+s6re2ecelea. Nu$ai 7n (*0& 3colile seculare au cG3tigat t+rie :oarte 7ncet. 4i$na2iul
din Ka2an 3i chiar Universitatea din Ka2an Ddu6+ cu$ le-a descris S. !. A9sa9ov ().(-
(*K.E
*&&
au :ost cu $ult 7n ur$a se$inariilor% ca s+ nu$ai $en;ion+$ acade$ii le 3colare.
Pentru $ai $ulte decade din $ai $ulte do$enii Bse$inaristulC a r+$as singurul inginer al
ilu$inis$ului rus. Jn sensul :unda$ental% istoria 3tiin;ei ruse3ti 3i a 7nv+;+tiri au :ost
legate de 3colile ecclesiale 3i de clasa clerical+. O eI$ainare a listei 6ro:esorilor ru3i
6entru s6eciali2are a desco6erit dou+ categoriiN Bse$inaristulC 3i Bstr+inulC Dde obicei de
origine ger$an+ sau str+in+M $ai rar 6olone2E di$6reun+ cu un re6re2entativ li6sit de
:recven;+ al nobilit+;ii sau un birocrat. Nu$ai 6Gn+ recent ur$e 3i ecouri clare ale acestei
educa;ii clericale au 6utut @ discernute 7n 6sihologia rus+ acade$ic+ 3i literar+. A :ost o
surs+ de t+rie 3i sl+biciune X o curio2itate creativ+ 3i un $aIi$alis$ li6sit de griH+. Jn
acest sens% 6ri$a Hu$+tate a secolului a :ost o e6oc+ decisiv+. 4enera;ile ducate 7n acele
vre$uri au :ost actorii unui $iHloc de secol% 7n ti$6ul unor decade 6entru Be$anci6areC 3i
B7$bun+t+;ire%C cGnd Dodat+ cu sosirea a3a nu$itor raznoc.inestE
*&(
ba2ele sociale ale
ilu$inis$ului rus au 7nce6ut s+ se eItind+ ra6id. #e :a6t% raznoc.iii sau unul dintre
Brangurile a$estecateC nu era ni$ic $ai $ult decGt un se$inarist.
Pri$a Hu$+tate a secolului a :ost decisiv+ 6entru istoria @loso@ei 3i teologiei ruse3ti.
<nergia creativ+ abundent+ este 6ur 3i si$6lu ui$itoareN o serie de 6ersonalit+;i 6uternice
3i 6roe$inenteM un a6+r+tor reverberant 3i de 7$bul2eal+M studen;ii 3i 7nv+;+torii s-au
al+turat 7n Hurul unui 7nv+;+tor. A3a a :ost nor$al ca2ul 7n e6oca unor te$e se$n@cative.
Proble$a eIisten;ei teologiei ruse3ti a :ost decis+ atunci 3i ei i s-a r+s6uns cu un BdaC
creativ. Pute$ trasa victoriile 6as cu 6as. A+r+ 7ndoial+ i2bugnirea acestei 6erioade de
de2bateri 3i lu6te :a;+ de iblie a :ost $ai $ult o atitudine res6onsabil+ :a;+ de S@ntele
Scri6turi. O te$elie solid+ 6entru erudi;ia iblic+ ruseasc+ 3i 6entru teologia biblic+ a :ost
6us toc$ai 7n aceast+ 6erioad+. Aceasta nu a :ost o 6roble$+ de si$6l+ erudi;ie sau nu$ai
de interes 6ur 3i si$6lu. Statutul din (*(0 a cerut ca to;i studen;ii s+ s+ citeasc+
Scri6turile. Caracteristic% 7nse3i sco6ul 3colii ecclesiale a :ost l+sat 7n $od deliberat vagN
Beduca;ia unor sluHitori ilu$ina;i 3i evalvio3i ai cuvGntului lui #u$ne2eu.C O aten;ie
s6ecial+ a :ost rGnduit+ 6entru citirea Scri6turilor care au :ost 7$6+r;ite 7n citirea cu Bo
citare nor$al+C 3i o citire Bdeliberat+C 7nso3it+ de eI6lica;ii% 6entru ca B6rinci6alale 6asaHe
6entru adev+rul teologicC Da3a nu$ita sedes doctrinaeE ar 6utea @ observate 3i anali2ate.
800
4i$na2iului din Ka2an i s-a o:erit statutul de universitatea nu$ai 7n (*&K% la doi ani du6+ ce A9sa9ov a
absolvit 3i el s-a 7ndoit de abilitatea 3colii de a le con:erii un titlu universitar. Serghei !i$o:evici A9sa9ov
D().(-(*K.E% tat+l slavo@lilor Constatin 3i Ivan% a :ost un sluHitor civil ins6irat de lucr+rile lui bGlbGite% care
sunt nuvelele autobiogra@ce !emeinaia ".ronica D(*K,M traducerea engle2+ a Cronicii unei familii ruseti)
(.'0E% &osominaniia D(*K,M +utobio#ra>a unui bieandru de coal rus) (.()E 3i 0etsc.i #od7 ba#rova<
vnu"a D(*K*% +nii coiriei% (.(,E.
801
Raznoc.ine- a :ost un ter$ne a6licat 7n secolele al >=III-lea 3i al >I>-lea Bunor oa$eni din di:erite claseC
sau celor care 3i-au l+sat statutul lor ereditar :+r+ s+ $ai intre 7n alt+ clas+ clerical+. Mai s6eci@c literatura
rus+ care se re:er+ la $e$brii unei strat social $ai de Hos% cu$ ar @ ;+ranii 3i @i de 6reo;i% care au luat roluri
active 7n cadrul inteligen;ei 6rovinciale.
225
<r$eneutica X t.eolo#ia .#ermenutica X a :ost 6iatra de te$elie 6entru toat+ teologia. Mai
$ult% se a3te6ta ca iblia s+ @e citit+ B6e cont 6ro6riu.C O ast:el de lectur+ a :ost legat+ 3i
o $are aten;ie s-a o:erit li$bilor biblice% nu nu$ai greac+% ci 3i ebraic+. Adev+rat% 7n
ti$6ul B7ntoarcerii la vre$ea scolasticis$ului%C studiul ebraicii a intrat 7n sus6iciune. Nu a
:ost aceast+ ar$+ a iudeilor a6osta;i o ar$+ a ere2iei 3i enuologieiO Chiar 3i S@ntele
Scri6turi au :ost citite $ai 6u;in. Instruc;ia ele$entar+ din catehis$e a su:erit cel $ai
$ult% c+ci unii se te$eau s+ citeasc+ <vangheliile co6iilor. !otu3i% a :ost 6us+ o te$elie
biblic+ durabil+. Pri$ul i$bold 6o2itiv al acestei 6erioade tran2i;ioanale a :ost un sens
vital al Revela;iei lui #u$ne2eu sau ca s+ ne eI6ir$+$ 7ntr-un alte :el% un si$; sacru al
istoriei.
O a doua i2bugnire a :ost $ai 6u;in i$6ortant+. !radi;ia teologic+ conte$6oran+ a
:ost legat+ organic cu o 6ers6ectiv+ @loso@c+ 3i cu o $+rturie a Revela;iei% adic+%
B@loso@aC 3i BteologiaC au :ost co$binate. Aceasta a :ost discutat+ 7ntr-un detaliu de $ai
tGr2iu.
BRe:or$aC lui Pratasov a 7nt+rit de :a6t a treia i2bugnireN o de3te6tare a si$;ului
istoric X una dintre cele $ai i$6ortante 3i $ai distinctive tr+s+turi ale de2volt+rii Rusiei 7n
secolul al >I>-lea. Jn 6arte a :ost 7nc+ istoris$ul secolului al >I>-lea% o su6ravie;uire
senti$ental+ a unei e6oci trecute% di$6reun+ cu curio2itatea ei arheologic+ des6re trecut
3i si$;ul ei al ruinei 3i al de2ol+rii. !otu3i% Statutul din (*(0 a 6us un accent s6ecial B6e
ceea ce a :ost nu$it o @loso@e a istoriei%C cu sco6ul de a crea un r+s6uns dina$ic al vie;ii.
Ailoso@a $odern+ ger$an+ s-a sti$ulat de ea. Un interes religios :a;+ de trecut X un sens
al !radi;iei X a :ost de3te6tat.
Pentru toate in@r$it+;ile 3i neaHunsurile% 3coala ecclesiatic+ a :ost clasic+ 3i
u$anitarian+. A :ost singura leg+tur+ care a unit cultura 3i erudi;ia rus+ cu <vul Meidu 3i
Rena3terea. A :ost a6robat+ o cunoa3tere solid+ a li$bilor clasice D3i la un nivel $ai
sc+2ut greacaE. 4reaca s-a 7ntGlnit cu o soart+ trist+ 7n 3coala 6ublic+. Jn (*', a :ost
dese$nat+ ca 3i un luI su6er?u% de3i a r+$as 7n 6rogra$. Jn (*K( a :ost de6lin eli$inat+
din toate gi$na2iile cu eIce6;ia celor 7n ora3ele universitare% 7n ora3e cu a3e2+$inte
grece3ti 3i 7n districtul 3colar din #or6art. !i$6ul alocat studiului 3tiin;elor naturale
trebuia g+sit undeva. O $are lu6t+ asu6ra li$bii grece3ti a i2bugnit 7ntre 6rin;ul Lirinschi-
Li9ha$tov%
*&'
$inistrul educa;iei 3i $inistrul asistent A. S. Norov%
*&/
de3i a$bii 6osedau un
duh clerical co$un. Ministrul s-a te$ut c+ tinerii vor intra 6e un teren 6ericulos dac+ vor
citii autori 6+gGni. Norov% a :ost convins c+ grecii 73i Beduc+ $in;ile tinerilorC 7n s6re
subli$ 3i ceea ce este 7n+l;+tor% 7i critic+ cGnd citesc c+r;i ucig+toare 3i ne:olositoare 3i
care sunt li$ba 6ri$ar+ a isericii OrtodoIe. Jn orice ca2% P+rin;ii% de la Cle$ent al Ro$ei
la Hrisosto$ au :ost ad+uga;i 7n curicu$ul orelor. Jn (*)( greaca a :ost reintrodus+ 7n
gi$na2ii cu ni3te ore 6uternic su6li$entate de insturc;ie. O not+ eI6licativ+ a 6us $are
accent 6e <vaghelii% P+rin;i 3i canoanele liturgice 7n li$ba lor original+% Bceea ce :ace
educa;ia noastr+ 3colar+ 6re;ioas+ 7n ochii oa$enilor.C Jn realitate% gra$atica a :ost
6redat+ 3i autorii citi;i au :ost necre3tini.
Ar $ai r+$Gnea de re$arcat o not+ @nal+. Surnalele teologice au 7n?oritM au a6+rut
$ai $ult lucr+ri individuale 3i nu nu$ai $anuale 3i colec;ii de 6redici 3i adres+ri. Cele
$ai bune 6roduc;ii ale 3colilor% adic+ di2erta;iile de $aster au :ost 6ublicate nor$al. Ar
802
Un reac;ionar 6olitic 3i un ucenic literar al lui Li39ov% 6rin;ul Platon AleIandrovici Lirinschi-Li9h$atov
D()*&-(*K/E a 7nce6ut s+ lucre2e 6entru Ministerul <duca;iei 7n (*'0 3i a :ost $inistru din (*K& 6Gn+ la
$oartea sa. <l a condus Co$isia Arhogeogra@c+ 3i a :ost $e$bru al Acade$iei de Ltiin;e.
803
Avraa$ Srgheevici Norov D().K-(*,.E a :ost un erou al b+t+liei din orodino 3i $ai a6oi a lucrat 7n
di:erite birouri guverna$entale. Jn (*K& el a devenit Minsitru Asistent al <duca;iei 7n (*'0 3i i-a succedat
lui Lirinschi Li9$atov 7n (*K0% care a r+$as la locul lui 6Gn+ 7n (*K*. Norov a :ost educat 7n $ai $ulte li$bi
3i a cl+torit $ult ti$6% l+sGndu-ne $o3tenire o lucrare 7n cinci volu$e Putetviia DSan9 6etersburg% (*K0E al
unei c+l+torii 7n Sicilia% Uara S:Gnt+ 3i <gi6t.
226
trebui s+ ne rea$inti$ c+ 7n 3colile generale% 7n s6ecial 7n 3colile ecclesiale% s-a cerut o
$are aten;ie :a;+ de scrisul studen;ilor 3i stilul literar. !raducerile% cel $ai $ult din
li$bile clasice% dar 3i cele $oderne au :ost 7nsu?ate studen;ilor. Ast:el% 3colile ecclesiale
au trecut gGndirea rus+ 6rintr-un antrena$ent @lologic 3i literar% :acilitGnd 6rin ur$are
cre3terea ra6id+ a Hurnalis$ului teologic 3i erudit din ur$+toarea 6erioad+. Jn general 6e
la @nele anilor (*,&% teologul rus era 6e acela3i 6iedestal cu contra6artea sa occidental+.
!oat+ c+l+toria a :ost e:ectuat+ 7n 6ri$a Hu$+tate a secolului.




































227