Sei sulla pagina 1di 30

COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGEARU TG-JIU

PROIECT PENTRU OBTINEREA


CERTIFICATULUI DE COMPETENTA PROFESIONALA
IMPOZITELE DIRECTE IMPOZITUL PE PROFIT
PROFESOR INDRUMATOR ABSOLVENT
Prof. Eco. Dr Morj! Cr"#$"! - A!$o!%$ B&NETE OANA
'()*
1
CUPRINS
CAPITOLUL I IMPOZITELE DIRECTE
1.1. Aspecte generale ...................................................................................................4
1.2. Locul impozitelor directe n totalitatea veniturilor fiscale..................................... 4
CAPITOLULII. I+,o-"$./ ,% ,rof"$ ...............................................................................0
2.1. Categorii de contribuabili definite de lege .............................................................5
2.2. Categorii exceptate de la plata impozitului pe profit............................................. 6
2.. Calculul profitului impozabil .................................................................................!
2.4."xemplu practic...................................................................................................... !
2.5. #eniturile neimpozabile......................................................................................... $
2.6. C%eltuielile nedeductibile ....................................................................................1&
2.'. (lata impozitului pe profit si depunerea declaratiilor fiscale............................... 12
CAPITOLUL III Crc$%r"#$"c" 1%!%r/% /% #oc"%$23"" SC IMAS T4RGU JIU
5.). )curt istoric privind
nfiin*area................................................................................... 1'
5.'. (rofilul +i obiectul de
activitate...................................................................................1!
.2.1. ,orma -uridic...........................................................................................................1!
.2.2. (rofilul +i obiectul de activitate al societ.*ii ..........................................................1$
..Capitalul social......................................................................................................21
..1. Capitalul social subscris......................................................................................... 21
..2. Aporturile p.r*ilor ..................................................................................................22
... #.rsarea capitalului social..................................................................................... 22
..4. Ac*iunile..................................................................................................................2
..5. /a-orarea capitalului social.................................................................................... 2
.4. Analiza financiara a intreprinderii............................................................................. 25
B"6/"o1rf"%...................................................................................................................... '7
A!%8%................................................................................................................................'9
2
ARGUMENT

0ntr1o economie de piata 2exploziva3 in care marfurile si banii au a-uns
sa circule cu viteze uluitoare 4 marile tranzactii se fac cu a-utorul bursei sau
prin comert electronic4 timpul este esential atat pentru cei care vand cat si
pentru cei care cumpara4 iar calitatea -oaca un rol mai important ca
niciodata.
5in economia de piata fac parte toti oamenii4 sunt o parte integranta a
acesteia 4 si fiecare isi aduce un aport mai mic sau mai mare6 s1au creat
organisme secializate care sa asigure calitatea4 sa diminueze timpul atat
pentru vanzator cat si pentru cumparator.
Circuitul financiar este dificil de urmarit atat de catre societate cat si de
organele de control care prin intermediul 2impozitului pe profit3 verifica
corectitudinea agentiilor economici.
"videnta operatiilor banesti dintre societati si persoane fizice sau -uridice
se poate efectua fie in numerar4 fie fara numerar4 direct prin banca6 insa
indiferent de metoda utilizata evidenta se tine cu a-utorul contabilitatii sau a
finantelor.

CAPITOLUL I IMPOZITELE DIRECTE


1.1. Aspecte generale
I+,o-"$./ ,% ,rof"$
I+,o-"$% !o$".!" 1%!%r/%
Continutul si rolul impozitelor
0mpozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile persoanelor fizice sau
-uridice4 cu caracter obligatoriu si cu titlu nerambursabil4 la dispozitia statului si care nu
presupune o contraprestatie din partea acestuia.
(otrivit art. 1! alin. 1 din Constitutia 7omaniei4 impozitele datorate bugetului de stat se
stabilesc numai prin lege.
Caracterul obligatoriu presupune ca plata impozitelor catre stat este o sarcina impusa tuturor
persoanelor fizice si -uridice care realizeaza venituri din8 salarii4 profit4 veniturile realizate de
liber profesionisti4 etc.
7olul principal al impozitelor datorate statului este acela de procurare a resurselor financiare
necesare acoperirii c%eltuielilor publice.
(e plan social4 rolul impozitelor este de redistribuire a unei parti din produsul intern brut intre
clasele si paturile sociale4 intre persoanele fizice si cele -uridice.
Limita impozitelor este influentata de factori externi si interni4 printre care pot fi mentionati8
a9 din categoria factorilor externi mentionam8 nivelul produsului intern brut pe locuitor6 nivelul
mediu al impozitului si progresivitatea impunerii6 prioritatile stabilite de catre stat in ce
priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa6 natura institutiilor politice.
4
b9 in cadrul factorilor interni care influenteaza limita impozitelor locul cel mai important il
ocupa progresivitatea cotelor de impunere4 precum si modul de determinare a materiei
impozabile.
(rincipiile de impozitare
0mpunerea reprezinta un complex de masuri si operatii ce au ca scop stabilirea impozitului
datorat statului. Aceasta are atat o latura de natura politica4 cat si una de ordin te%nic
:concretizata in metodele si te%nicile utilizate pentru stabilirea marimii obiectului impozabil si
a cuantumului impozabil9.
(otrivit lui Adam )mit%4 reprezentant de seama al economiei politice clasice din sec. ;#0001
;0;4 la baza politicii fiscale a statului ar trebui sa stea mai multe principii si anume8
a9 principii de ec%itate fiscala4 presupun impunerea diferentiata a veniturilor si scutirea de plata
impozitelor persoanelor cu venituri mici4 adica stabilirea unui minim impozabil.
<n rol deosebit in respectarea ec%itatii fiscale il are felul impunerii utilizate8 impunere in suma
fixa sau impunere in cota procentuala :care poate fi in cote proportionale4 progresive si
regresive9.
Cea mai des intalnita forma de impunere este cea in cote procentuale4 aceasta utilizandu1se atat
in cazul impozitelor directe4 cat si in cazul impozitelor indirecte6
b9 principiile certitudinii impunerii4 presupun ca marimea impozitelor datorate de fiecare
persoana fizica sau -uridica sa fie certa si nu arbitrara4 iar termenele si modalitatea de plata sa
fie clare pentru toti contribuabilii6
c9 principii de politica fiscala4 presupun realizarea incasarii impozitelor cu minimum de
c%eltuieli.
0ntroducerea unui impozit impune ca acesta sa aiba un randament fiscal ridicat4 sa fie stabil si
elastic.
(entru ca un impozit sa aiba un randament fiscal ridicat4 trebuie indeplinite anumite conditii si
anume8
5
1 impozitul sa aiba caracter universal4 adica sa fie platit de toate persoanele fizice si -uridice4
care obtin venituri6
1 sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere a unei parti din baza impozabila6
1 volumul c%eltuielilor privind stabilirea bazei impozabile4 calcularea si perceperea impozitelor
sa fie cat mai redus.
<n impozit este considerat stabil atunci cand randamentul ramane constant de1a lungul ciclului
economic4 adica atunci cand nu este influentat de volumul productiei si al veniturilor atat in
perioadele de crestere economica4 cat si in cele de criza.
d9 principii de politica economica
(rin introducerea unui impozit statul nu urmareste numai procurarea de venituri necesare
acoperirii c%eltuielilor publice4 ci si folosirea acestuia ca mi-loc de stimulare sau de reducere a
productiei sau consumului unor marfuri4 precum si de restrangere sau extindere a relatiilor
comerciale cu alte tari.
e9 principii social1politice
(rin politica fiscala promovata de unele state se urmareste realizarea unor obiective de ordin
social1politic4 ca de exemplu mentinerea influentei partidului de guvernamant in mi-locul unor
categorii sociale.
Clasificarea impozitelor
0n practica financiara se intalneste o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca
forma4 ci si in ceea ce priveste continutul.
a9 dupa trasaturile de fond si forma4 deosebim8
1.impozite directe4 care la randul lor pot fi8
1 reale :impozitul pe cladiri4 impozitul pe venitul agricol4 etc.9
1 personale = impozitul pe venit
2. impozite indirecte8 accize4 taxa pe valoarea adaugata4 taxe vamale4 taxe de timbru si
inregistrare4 etc.
b9 dupa obiect4 deosebim8
1 impozite pe venit
6
2 impozite pe c%eltuieli
c9 dupa scopul urmarit8
1impozite financiare
2impozite de ordine
d9 dupa frecventa care se realizeaza8
1. impozite permanente
2. impozite incidentale
e9 dupa institutia care le administreaza8
1. impozite ale administratiei publice centrale
2. impozite ale administratiei publice locale
I+,o-"$./ ,% ,rof"$
(rofitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice4 ca urmare
a investirii unui capital. (entru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit4 este necesar ca
activitatea economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu.
Aceasta subliniere este foarte importanta4 intrucat4 in practica4 exista situatia in care o
entitate desfasoara o activitate producatoare de venit ce nu este calificata drept profit4 pentru ca
nu exista intentia obtinerii unui beneficiu4 ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alte
activitatii proprie entitatii respective. "ste cazul persoanelor -uridice fara scop lucrativ.
0mpozitul pe profit este un impozit direct care se aplica beneficiului obtinut din
desfasurarea unei activitati economice. "l reprezinta una din principalele surse de venituri ale
bugetului de stat.
0nstituire si evolutie
7edefinirea dreptului de proprietate4 aparitia agentilor economici cu capital de stat privat si
mixt4 reconversia proprietatii publice in proprietate privata4 a necesitat eliminarea transferuluii
subiectiv si automat a beneficiilor catre bugetul de stat.
'
>data cu crearea cadrului legal pentru desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei
initiative in industrie4 comert4 servicii4 conform 5ecretului Lege nr 54?1$$&4 impunerea
prifiturilor obtinute de intreprinderile mici si mi-locii cu scop lucrativ4 s1a facut prin aplicarea
unor cote progresive :intre 1@ si 5&@9 pe transe de profit4 transa pana la 5&&&& lei fiind
scutita.
5upa aparitia Legii 15?1$$& privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
autonome si societati comerciale si a Legii 1?1$$& privind societatile comerciale4 prelevarile
pentru societate din valoarea productiei nete si varsamintele din beneficii au fost inlocuite prin
introducerea incepand cu anul 1$$1 a impozitului pe profit.
)tudierea a-ustarilor aduse te%nicii de impunere a profitului permite evidentierea mai
multor etape8
(rima etapa :anul 1$$19 s1a caracterizat prin impunerea pe cote progresive pe transe de
profit4 transa pana la 25&&& lei fiind exonerata. (entru restul de 66 transe cotele au fost
cuprinse intre 245@ si ''@. Concomitent s1au acordat o seama de facilitati fiscale. Aumarul
mare de cote si transe nu a asigurat o previzionare optima a cuantului monetar al fluxurilor
fiscale si a incidentei acestora asupra gestiunii financiare a intreprinderilor
0n a doua etapa :1$$111$$4 inclusiv9 s1a aplicat impunerea prin cote proportionale pe 2
transe de profit6
(ana la 1&&&&&& lei &@
(este 1&&&&&& lei 45@
Aceasta decizie desi a contribuit la simplificarea administrarii impozitului4 si a prognozarii
dimensiunii prelevarii4 nua fost corelata cu dimensiunea si potentialul financiar real al agentilor
economici . (ractic s1a urmarit cresterea neutralitatii impozitului. Botusi principiul neutralitatii
a fost denaturat de ansamblul facilitatilor fiscale stabilite4 prin care nu s1a reusit atingerea
finalitatilor dorite. Acestea au ramas simple costuri fiscale4 care in loc sa genereze crestera
capitalului productiv si a materiei impozabile4 au facilitat evaziunea fiscala.
5ecizia de reducere cu 5&@ a impozitului aferent profitului utilizat pentru te%nologii si
investitii destinate prote-arii mediului a urmarit obtinerea unei finalitati ecologice. Botusi
!
aceasta a fost insuficienta pentru eliminarea efectelor fluidelor si produselor poluante4 sau
pentru a induce comportamente responsabile.
,acilitatile economice au cuprins8
1deducerea din baza impozabila a veniturilor realizate in scopul cresterii calitatii
produselor4 precum si cele destinate reclamei si publicitatii6
1reducerea cu 5&@ a impozitului aferent prfitului reinvestit in scopul dezvoltarii4
modernizarii si obtinerii de profit suplimentar
1reducerea cu 25@ a impozitului pe profitul realizat de agentii economici cu capital strain
ce realizau o seama de investitii4 creau un anumit numar de locuri de munca4 intermediau
furnizarea unor materii prime necesare 7omaniei4etc.
(rincipala cauza a cresterii numarului de agentii economici inmatriculati la sfarsitul anului
1$$4 a constituit1o modificarea regimului de impozitare a profitului incepand cu 1 ianuarie
1$$54 prin care exonerarile temporare erau eliminate. Acestea au fost utlizate in scopul
sustragerii de la plata impozitului4 prin infiintarea de noi societati comerciale principalul scop
fiind de a beneficia de scutirile legale. Boate aceastea au contribuit la cresterea costurilor de
gestiune a impozitelor la nivel administratiei fiscale4 care s1au adaugat la costurile determinate
de acordarea facilitatilor.
,acilitatile acordate investitorilor straini au dus la distorsionarea relatiilor concurentiale
intre capitalul auto%ton si cel strain. "vaziunea fiscala si acordarea de facilitati suplimentare
investitorilor au influentat asupra incasarilor cuvenite la bugetul de stat avand ca rezultat
stricarea relatiilor de piata intre agentii economici pe cale legistlativa.
0n a treia etapa :1$$511$$69 s1a urmarit cresterea neutralitatii impozitului pe profit4 prin
stabilirea unei cote normale de !@ si eliminarea exonerarilor temporare acordate agentilor
economici nou infiintati. 0n acelasi timp4 prin intermediul cotei4 amortizarii deductibile fiscal4
creditului fiscal4 te%nicii de actualizare la inflatie si de plata s1a urmarit obtinerea unor facilitati
de natura economica.
5earece profitul brut al persoanelor -uridice romane era lovit de impozitarea dubla4 intai cu
!@4 iar apoi 1&@ pentru cel distribuit actionarilor sau asociatilor4 iar persoanele -uridice
straine erau impozitate doar cu !@4 s1a aplicat o cota suplimentara de 642@ pentru impunerea
$
profitului acestora diu urma .0n acest mod s1a influentat decizia investitorilor de capital4
alegerea de catre acestia a persoanelor -uridice romane sau straine pornind de la baze realtiv
egale din punctul de vedere fiscal legat de impozitarea profitului.
(rofitul CA74 obtinut dupa deducerea c%eltuielilor deductibile si a fondului de rezerva
legal4 a fost supus impozitarii cu o cota de !&@4 partea lasata la dispozitia Cancii Aationale
fiind destinata realizarii si functionarii sistemului de decontari interbamcare.
(ersoanele -uridice cu scop lucrativ ce obtin cel putin !&@ din venituri din agricultura4 sunt
supuse unei cote de impozitare de 25@. (ersoanele -uridice ce obtin peste 5&@ din venituri din
organizarea de -ocuri de noroc sau baruri sau cluburi de noapte4 suporta o cota aditonala de
22@.
0nitial te%nica de impunere a profitului4 determinarea profitului impozabil4 acordarea de
facilitati fiscale si modul de plata a obligatiilor fiscale4 a cuprins unele reglementari specifice
pentru contribuabilii mici4 mari si respectiv persoanele -uridice straine. Concomitent s1au
stabilit conditii cumulative pe care trebuiau sa le indeplineasca contribuabilii pentru a fi
incadrati in una din cele doua categorii.
5eterminarea profitului impozabil realizat de contribuabilii mari si de persoanele -uridice
straine printr1un sediu permanent4 s1a calculat ca diferenta intre patrimoniul net de la sfarsitul
anului fiscal si cel de la inceputul aceluiasi an4 minus aportul efectuat la capitalul social in
cursul anului si veniturile neimpozabile4 plus c%eltuielile nedeductibile.
(e baza profitului impozabil de al sfarsitul anului fiscal se determina impozitul pe profit de
la sfrsitul si platile anticipate in contul impozitului pe profit pe tot parcursul anului fiscal
urmator.
(entru contribuabilii mici4 profitul impozabil se calculeaza lunar4 cumulat de al inceputul
anului fiscal4 stabilindu1se ca diferenta intre venituri si c%eltuielile aferente veniturilor
realizate4 cu exceptia c%eltuielilor nedeductibile.
Contribuabilii mari si persoanele -uridice straine au beneficiat de dreptul de a raporta si
recupera pierdrerile in urmatorii cinci ani fiscali din profitul impozabil datorat4 pe cand4 cei
mici raportau pierderea lunar pana la recuperarea acesteia4 dar fara a depasi 6 luni de la
inregistrare.
1&
0n a patra etapa :inceputa in 1$$'9 te%nica de impozitare a profitului s1a simplificat. A
disparut distinctia dintre contribuabilii mici si mari. Cu unele exceptii te%nica impunerii
profitului4 a devenit aproape identica cu cea aplicata anterior contribuabililor mici.
Cota normala de impunere de !@4 diminuarile si ma-orarile de cota4 precum si te%nica de
aplicare a acestora s1au mentinut cu o singura exceptie8 cota aditionala de 22@ aplicata
societatilor care obtineau peste 5&@ din venituri din organizarea de -ocuri de noroc4 sau care
dispuneau de baruri si cluburi de noapte4 se aplica4 in prezent4 numai acelei parti din profitul
impozabil aferente ponderii veniturilor provenite din activitatile mentionate mai sus in totalul
ventiturilor obtinute de firme.
"xonerarile de la plata impozitului au fost extinse4 in scopul obtinerii unor facilitati sociale.
Astfel s1au acordat exonerari pentru asociatiile de binefacere4 cooperativele care functioneaza
ca unit prote-ate4 organizatiile de nevazatori si invalizi4 asociatiile persoanelor cu %andicap fizic
si intelectual si unitatile economice ale acestora4 unitatile apartinand diferitelor culte religioase.
(rin reducerile de impozit s1au urmarit finalitati de natura sociala4 economica si ecologica.
Botusi suma reducerilor acordate a fost limitata la 5&@ din impozitul pe profit determinat
inainte de aplicarea reducerilor. )1a stabilit si o prioritate pentru aplicarea reducerilor.
)1au mentinut si?sau modificat reduceri la impozitul pe profit pentru agentii economici care
anga-eaza persoane cu deficiente fizice si intelectuale 4agentii economici care produc bunuri de
export4 agentii economici care reinvestesc in modernizare si dezvoltare.
5ecizia de limitare a sumei totale a reducerilor a urmarit mentinerea unei relatii directe
intre facilitatile fiscale acordate si asumarea unor obligatii de catre agentii economici4
concomitent cu asigurarea unui anumit grad de protectie a finantarii bugetului statului. >rdinea
de prioritate a reducerilor reflecta importanta acordata sustinerii procesului de privatizare4
integrarii intr1o activitate economica a persoanelor cu %andicap si corectarii balantei
comerciale4 concomitent cu stimularea unor investitii.
,luxurile de trezorerie legate de plata impozitului pe profit de la nivelul agentilor
economici de stat si repectiv cele de incasare de la nivelul bugetului de stat sau bugetelor
locale4 sunt influentate de te%nica evaluarii prin ec%ivalenta pentru ultima luna din an si de
sfera aplicarii te%nicii decala-ului.
11
(rin lege se stabileste ca CA7 si societatile bancare de rang doi sa plateasca impozitul in
luna urmatoare realizarii profitului. (entru ultima luna din an bancile platesc un impozit egal
cu cel din luna noiembrie urmand ca regularizarea sa se faca pana la termenul stabilit pentru
depunerea bilantului.
(entru restul agentilor economici s1a stabilit aplicarea te%nicii decala-ului. Acestia sunt obligati
sa plateasca impozitul trimestrial4 in prima luna a trimestrului urmator celui in care s1a realizat
profitul. (entru ultimul trimestru4 impozitul pe profit se calculeaza insumand impozitul pe
octombrie si de 2 ori impozitul pe noiembrie :pentru decembrie considerandu1se un impozit
egal cu cel pe noiembrie9. 0n 1$$' te%nica decala-ului nu s1a aplicat4 toate societatile calculand
impozitul dupa metoda aplicata bancilor.
/odificarile aduse te%nicii de impozitare a profitului s1au produs in conditiile liberalizarii
treptate a preturilor factorilor de productie4 ale renuntarii in etape la alocarea directionata a
resurselor bugetare catre unii agenti economici din unele sectoare de activitate prin subventii si
credite bancare.
"xistenta in economie a preturilor administrate alaturi de cele liberalizate a distorsionat
semnalele pietei4 si a influentat alaturi de alocarea directionata 4a resurselor in mod diferentiat
asupra veniturilor4 c%eltuielior si rezultatelor agentilor economici.
(entru eliminarea evaziunii fiscale legale eliminarea multiplelor cote de impunere
costituea o necesitate. (olitica economica si te%nica de impunere a profitului nu au cotribuit la
aparitia4 dezvoltarea si consolidarea unui actionariat energic si dinamic.
1. Caza legala4 platitori
2. ,acilitati fiscale
. 5eterminarea profitului impozabil
4. 5eterminarea veniturilor persoanelor nerezidente
5. Bermen de plata si ma-orari de intarziere
6. >bligatiile platitorilor
'. Controlul impozitului pe profit si sanctiunile aplicate
12
Caza legala4 platitori
0mpozitul pe profit este reglementat de >rdonanta Duvernului nr. '&?1$$4 republicata4 cu
modificarile ulterioare.
)unt obligate la plata impozitului pe profit8
1 persoanele -uridice romane4 pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa4 atat din
7omania4 cat si din strainatate6
1 persoanele -uridice straine care desfasoara activitati printr1un sediu permanent in 7omania4
pentru profitul impozabil aferent acelui sediu6
1 asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele -uridice romane4 care nu dau nastere
unei persoane -uridice pentru veniturile realizate4 impozitul calculandu1se si varsandu1se de
catre persoana -uridica.
,acilitati fiscale
)unt exceptati de la plata impozitului pe profit8
1 trezoreria statului4 pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al
trezoreriei6
1 institutiile publice4 pentru fondurile publice constituite4 inclusiv pentru veniturile
extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii privind finantele publice4
daca legea nu prevede altfel6
1 organizatiile de nevazatori si de invalizi4 asociatiile persoanelor %andicapate si unitatile
economice ale acestora4 constituite potrivit prevederilor Legii nr. 21?1$$4 pentru persoanele
-uridice6
1 asociatiile si fundatiile4 atunci cand utilizeaza cel putin !&@ din veniturile obtinute din orice
surse4 in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate4 inclusiv c%eltuielile pentru
investitii si dotari4 precum si c%eltuielile de functionare6
1 cooperativele care functioneaza ca unitati prote-ate4 special organizate potrivit legii6
1 unitatile apartinand cultelor religioase6
1 institutiile de invatamant particular acreditate4 precum si cele autorizate pentru veniturile
realizate din activitatea de invatamant4 cu conditia utilizarii acestora4 pentru baza te%nico1
materiala6
1
1 asociatiile de proprietari constituite ca persoane -uridice potrivit Legii nr. 114?1$$64 pentru
veniturile obtinute din activitati economice si care servesc pentru imbunatatirea confortului si a
eficientei cladirii4 pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.
5eterminarea profitului impozabil
0mpozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotelor de impozit asupra profitului impozabil.
0n 7omania4 cota de impozit pe profit este de !@4 cu urmatoarele exceptii8
1 pentru Canca Aationala a 7omaniei4 cota de impozit este de !&@6
1 contribuabilii avizati si atestati de /inisterul ,inantelor4 care obtin venituri si in domeniul
-ocurilor de noroc sau din activitatea barurilor si cluburilor de noapte4 platesc o cota aditionala
de impozit de 22@4 asupra partii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor
din aceste activitati6
1 cota de impozit pentru contribuabilii care realizeaza anual cel putin !&@ din venituri din
agricultura4 este de 25@.
(rofitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile din livrarea bunurilor mobile4 a
celor imobile pentru care s1a transferat dreptul de proprietate4 servicii prestate si lucrari
executate4 inclusiv veniturile obtinute din livrarile de bunuri mobile si imobile vandute in rate
sau in leasing4 si c%eltuielile efectuate pentru realizarea acestora4 dintr1un an fiscal4 la care se
adauga c%eltuielile nedeductibile.
)unt considerate c%eltuieli deductibile8
1 contributiile pentru constituirea de fonduri cu destinatie speciala4 reglementate de legislatia in
vigoare6
1 c%eltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor mobile livrate si a bunurilor imobile vandute
in baza unui contract de vanzare cu plata in rate sau in leasing6
1 c%eltuielile4 rezultate din anularea datoriilor ca urmare a transferului de actiuni sau de parti
sociale de la ,()4 conform conventiei6
1 alte c%eltuieli numai daca sunt aferente realizarii veniturilor. 5aca o c%eltuiala este aferenta
mai multor activitati4 ea se repartizeaza pe activitatile respective.
C%eltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt8
1 impozitul pe profit datorat6
1 amenzile si penalitatile datorate catre autoritati6
14
1 c%eltuieli pentru protocol4 reclama si publicitate4 sponsorizare peste limitele legale6
1 sumele utilizate pentru constituirea sau ma-orarea rezervelor si provizioanelor4 peste limita
legala6
1 sumele care depasesc limitele c%eltuielilor considerate deductibile4 conform legilor bugetare6
1 c%eltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si
neimputabile4 B#A aferent acestora4 B#A colectat aferent bunurilor si serviciilor folosite in
scop personal sau predate cu titlu gratuit4 B#A aferent bunurilor acordate salariatilor sub forma
avanta-elor in natura4 precum si B#A nedeductibil aferent c%eltuielilor de protocol ce depasesc
cota prevazuta de legislatia in vigoare6
1 c%eltuielile de delegare4 de detasare si de deplasare in interesul serviciului care depasesc
plafoanele prevazute pentru salariatii institutiilor publice si a regiilor autonome cu specific
deosebit6
- c%eltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si circulante6
1 discounturile4 remizele sau alte reduceri de pret acordate clientilor4 in cazul in care acestea nu
sunt evidentiate distinct in documentele de vanzare6
- c%eltuielile cu perisabilitatile peste limitele legale6
- orice alte c%eltuieli care nu sunt aferente realizarii veniturilor.
5eterminarea veniturilor persoanelor nerezidente
(ersoanele -uridice straine4 care desfasoara activitati printr1un sediu permanent in
7omania4 datoreaza impozit pentru profitul aferent activitatilor respective.
La cota de impozit de !@4 se adauga o cota aditionala de 642@.
)e considera venit aferent unei activitati desfasurate in 7omania4 daca este 8
- atribuibil unui sediu permanent din 7omania al unei persoane -uridice nerezidente6
- platit persoanelor -uridice sau fizice nerezidente pentru serviciile prestate in
7omania6
1 obtinut din sau in legatura cu proprietatile imobiliare in 7omania : inc%iriere sau instrainare 96
1 obtinut din instrainarea de catre un rezident roman4 persoana -uridica4 a unei proprietati
situate in strainatate4 alta decat activele aferente desfasurarii unei activitati in afara teritoriului
7omaniei.
15
(rin sediu permanent se intelege locul prin intermediul caruia o activitate este condusa direct
sau prin intermediul unui agent dependent si include 8 un birou4 o sucursala4 o agentie4 o
fabrica4 un magazin4 o mina4 un loc de extractie al gazului si petrolului4 un santier de
constructii4 etc.
<n sediu permanent nu include 8 folosirea de spatii de depozitare sau distribuire de marfuri4
mentinerea unor stocuri de marfuri si bunuri apartinand unei activitati doar pentru stocarea4
distribuirea acestora4 etc.
(entru reflectarea reala a profitului impozabil ala sediului permanent se scad numai c%eltuielile
aferente realizarii veniturilor acestuia.
C%eltuielile de conducere si c%eltuielile de administrare care depasesc @ din veniturile totale
realizate in 7omania sunt c%eltuieli nedeductibile fiscal.
Bermen de plata4 ma-orari de intarziere
(lata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial4 pana la data de 25 inclusiv a primei luni
din trimestrul urmator4 cu exceptia Cancii Aationale a 7omaniei si a societatilor bancare care
efectueaza plati lunar4 pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se
calculeaza impozitul.
Controlul impozitului pe profit si sanctiunile aplicate
Controlul impozitului pe profit se realizeaza de catre organele fiscale4 carora le revine sarcina
de a constata daca impozitul a fost corect determinat4 daca contribuabilul a completat si depus
declaratiile de impunere.
0n situaria in care acestea considera ca stabilirea impozitului nu a fost facuta conform legii4 vor
face un nou calcul al impozitului si vor comunica in scris contribuabilului modul de stabilire al
acestuia.
(entru nerespectarea prevederilor legale platitorii vor fi sanctionati conform reglementarilor
legale in materie.
16
CAPITOLUL III Crc$%r"#$"c" 1%!%r/% /% #oc"%$23"" SC IMAS T4RGU JIU
5.).Sc.r$ "#$or"c ,r":"!; <!f""!3r%
1 $$2 1 0/A) :0nstitutul de /arEeting +i )onda-e9 este fondat de o ec%ip. de cF*iva
sociologi4 exper*i n calculatoare +i operatori de teren. Capitalul ini*ial a fost de 25.&&&
<)54 mp.r*it la $ de ac*ionari4 persoane de na*ionalitate romFn..
1$$4 1 0/A) devine editorul (>L0)4 un trimestrial de +tiin*e politice. 5irectorul
5epartamentului de Cercetare al 0/A) devine membru al ")>/A7.
1$$5 1 0/A) editeaz. 7C)4 un trimestrial specializat n m.sur.tori sociale +i analiza
opiniei publice4 devenit in 1$$$ G7evista de marEeting +i cercetare socialaG :7/C)9.
1$$6 1 "xit polul 1 alegerile generale :e+antion dintr1un mic procent de votan*i la
ie+irea din cabinele de vot4 a c.ror pro sau contra este investigat. de c.tre operatorul de
interviu9.
1$$' 1 Lansarea 7>/A0C<) (ublica*iile GCapitalG +i G0n1revieHG ridica 0/A) pe
locul doi in rFndul celor mai mari companii de cercetare din 7omFnia.
1$$! 1 0/A) lanseaz. A<50/A)4 un serviciu de m.surare a audien*ei mass1media
:cuprinzFnd publica*ii4 radio +i tv94 cu o baza de date format. din 1.1&& gospodarii4
cuprinzFnd ntreg teritoriul 7omFniei. 0/A) cump.ra 4&@ din ADC 574 o companie
romFneasc. de*inut. de ADC Iellas :Drecia94 parte a ADC 0talia Droup. "xpertiza ADC
57 testeaz. audien*a televiziunilor.
1$$$ 1 0/A) lanseaz. I"( 1 ec%ipament de studiere a preferin*elor gospod.riilor.
0/A) lanseaz. C>( 1 barometrul politic.
2&&& 1 0/A) cump.ra o fosta companie de textile din Cucure+ti +i ncepe construirea
noului sediu central. "xit (olul 1 alegerile locale +i generale
2&&1 1 0/A) cF+tiga distinc*ia de 7eaders%ip Aa*ional de )onda-e4 organizat de
C7AJ. 0/A) desc%ide 0/A) 1 0nc n C%i+in.u 1 7epublica /oldova.
1'
5.'.Prof"/./ =" o6"%c$./ ;% c$":"$$%
5.'.). For+ j.r";"c2
Caza -uridica8 Legea nr. 15?1$$& +i Legea nr. 1?1$$& = republicat.
5atele de identificare ale agentului economic sunt urm.toarele8 K 5enumirea societ.*ii8
1 5enumirea societ.*ii este8 0nstitutul de /arEeting +i )onda-e 1 0/A)G ).A.
1 0n toate facturile4 anun*urile4 publica*iile +i celelalte acte emanFnd de la societate4
denumirea societ.*ii va fi precedat. sau urmat. de cuvintele G)ocietate pe ac*iuniG sau de
sigla ).A.4 de capitalul social4 num.rul de nmatriculare n registrul comer*ului +i de
sediul social.
* Forma juridica a societii
1 )ocietatea este persoana -uridica romFn.4 din momentul nmatricul.rii ei n registrul
comer*ului4 avFnd forma -uridica a societ.*ii pe ac*iuni4 constituit. f.r. subscrip*ie
public. :constituirea simultan.9. "a se constituie +i func*ioneaz. n conformitate cu
contractul de societate +i prezentul statut4 cu respectarea legilor +i reglementarilor n
vigoare n 7omFnia4 aplicabile societ.*ilor comerciale pe ac*iuni.
1 Ca persoana -uridic.4 societatea este titular. de drepturi +i obliga*ii +i apare in procese n
nume propriu. Ca societate pe ac*iuni4 r.spunde fa*. de ter*i cu ntregul sau patrimoniu4
iar ac*ionarii r.spund in limitele aportului v.rsat de capital social.
* Sediul societii: Calea Plevnei nr. 136, sector 6
)ediul social poate fi mutat la o alt. adres. din Cucure+ti sau dintr1un alt ora+ din
7omFnia4 prin %ot.rFrea adun.rii generale a ac*ionarilor4 cu ndeplinirea formalit.*ilor
legale. )ocietatea poate nfiin*a sucursale4 filiale4 birouri4 sau agen*ii in alte localit.*i din
7omFnia sau n str.in.tate4 prin %ot.rFrea adun.rii generale +i in condi*iile legii.
* Punctul de lucru: Str. Sf. Aostoli nr. !!, sector ", declarat la AF sector 6 su# nr.
6$6!%&$1.%$.$%%%
* Alte uncte de lucru: Societatea are uncte de lucru 'n fiecare jude de e teritoriul
(om)niei *i reu#lica +oldova
* Certificat 'nmatriculare: ,!%&3"-!&1-.%$.1..$
1!
* Cod fiscal: (!!---/
* Caital social: "$./ (on, conform cererii de meniuni nr. 66$6!&13.1%.1..-
* 0urata societii: 1ste nelimitat, cu 'nceere de la data 'nmatriculrii 'n
(e2istrul Comerului.
5.'.'. Prof"/./ =" o6"%c$./ ;% c$":"$$% / #oc"%$23""
a9 (roiectarea4 realizarea +i publicarea sonda-elor de opinie public.4 pe teme sociale4
politice4 economice4 psi%ologice +i culturale6
b9 (roiectarea4 formarea4 ntre*inerea +i prelucrarea bazelor de date la nivelul individual4
institu*ional +i teritorial4 precum +i asigurarea serviciilor legate de func*ionarea acestora6
c9 (roiectarea4 realizarea +i aplicarea cercet.rilor sociale4 economice4 politice4 psi%ologice
+i culturale6
d9 (roiectarea4 consulting +i service in domeniile8 marEeting4 management4 mass1media4
publicitate +i reclama4 investi*ii4 ereditari +i valorii
e9 7ealizarea4 editarea4 tip.rirea +i administrarea de publica*ii permanent +i ocazionale
:cFrti4 ziare4 reviste4 bro+uri4 rapoarte etc.94 cu mi-loace proprii sau n colaborare6
f9 >pera*iuni de import1export de servicii din domeniile men*ionate mai sus4 precum +i de
orice alte servicii +i m.rfuri4 accesoriile acestora4 admise de legisla*ia romFn.4 in nume
propriu +i?sau ca intermediari4 n regim de comision.
)ocietatea va efectua opera*iuni n lei?sau valuta4 cu plata impozitului pe circula*ia
m.rfurilor4 taxelor vamale +i a celorlalte impozite prev.zute de legea romFn..
"xtinderea obiectului de activitate al societ.*ii se poate face prin %ot.rFrea adun.rii
generale a ac*ionarilor4 cu respectarea condi*iilor de forma +i publicitate prev.zute pentru
constituirea societ.*ii.
1$
T%/%:"-".!"/% cr% . ,%/$ c%/ +" ;%# "! ./$"+" !" / c%#$ #oc"%$$%
5.5. C,"$/./ #oc"/
5.5.). C,"$/./ #oc"/ #.6#cr"#
Capitalul social subscris de ac*ionari este de 5&! 7on.
Capitalul social este mp.r*it in 5&! ac*iuni nominative4 cu o valoare de 17>A fiecare.
Ac*iunile sunt numerotate de la 1 la 5&! +i sunt subscrise n ntregime de c.tre ac*ionari +i
nu sunt nominative.
La urm.toarea emisiune de ac*iuni4 adunarea general. a ac*ionarilor va %ot.ra daca
2&
ac*iunile viitoare vor fi nominative sau la purt.tor. Ac*iunile sunt reprezentate prin titluri
negociabile.
Bransmiterea :cesiunea9 ac*iunilor se face potrivit prevederilor din capitalul social statut4
cu respectarea legisla*iei romFne n valoare total. de materie.
5.5.'. A,or$.r"/% ,2r3"/or
Aporturile p.r*ilor constau in valoare totala de numerar4 n valoare total. de 2&! 7on4
reprezentFnd un num.r de 2&! ac*iuni4 +i n valoare total. de natura4 n valoare de &&
7on4 reprezentFnd un num.r de && ac*iuni.
5.5.5. V2r#r% c,"$/./." #oc"/
Aporturile n numerar ale ac*ionarilor se vars. n procent de &@ din capitalul subscris4 la
data constituirii prezentei societ.*i.
7estul capitalului social subscris in numerar se va vars. de c.tre ac*ionari n termen de 6
luni de la data nmatricul.rii societ.*ii n registrul comer*ului.
Aporturile n numerar se va vars. in cont la C.7.C.". 1 ).A. sau la orice alt. banc.
romFn. autorizat.4 pe numele +i la dispozi*ia societ.*ii.
5.5.*. Ac3".!"/%
Ac*iunile sunt nominative4 indivizibile +i reprezentate prin titluri negociabile.
Ac*iunile trebuie sa cuprind. men*iunile prev.zute de lege.
Ac*iunile trebuie sa poarte stampila societ.*ii +i semn.tura a doi membrii ai consiliului de
administra*ie.
21
)ocietatea va tine evidenta ac*ionarilor ntr1un registru care se p.streaz. la sediul
societ.*ii4 care trebuie sa arate numele +i domiciliul4 respectiv denumirea +i sediul
acestora :daca vor fi persoane -uridice94 precum +i v.rs.minte efectuate n contul
ac*iunilor.
5.5.0. Mjorr% c,"$/./." #oc"/
Capitalul social poate fi ma-orat dup. v.rsarea integrala de c.tre ac*ionari a capitalului
subscris la constituirea societ.*ii4 prin %ot.rFrea adun.rii generale4 cu respectarea
dispozi*iilor legale privitoare la constituirea societ.*ii.
/a-orarea se face prin emiterea de noi ac*iuni4 reprezentFnd aporturi n numerar sau n
natura4 prin m.rirea valorii nominale a ac*iunilor sau n alt mod4 potrivit %ot.rFrii
Adun.rii Denerale extraordinare a ac*ionarilor.
Iot.rFrea Adun.rii Denerale pentru m.rirea capitalului social trebuie publicata in
/onitorul >ficial al 7omFniei.
Asupra ac*iunilor emise pentru m.rirea capitalului social4 ac*ionarii existen*i au un drept
de preferin*a4 n condi*iile legii.
/a-orarea capitalului se poate face par*ial sau total n natura4 prin %ot.rFrea Adun.rii
Denerale4 pe baza evalu.rii efectuate de un expert desemnat de c.tre aceasta.
Capitalul social s1a ma-orat cu 51415 7on prin actul nregistrat la >.7.C./.C. din
16.&1.2&&4 1 dosar 15&.6&4?2!.12.2&&&.
Ca urmare a modific.rilor efectuate din registrul comer*ului privind completarea actului
constitutiv referitor la asocia*i4 capitalul social4 persoane mputernicite4 procentele de
aport ale ac*ionarilor sau modificata.
Or1!"-r%> co!;.c%r% =" ,%r#o!/ Or1!"1r+ . <ltima organigram. a ).C
0//A) sucursala BD1L0< a fost aprobat. de Adunarea Deneral. a Ac*ionarilor.
22
>rganigrama ).C. 0//A) sucursala BD1L0< este structurat. din punct de vedere
func*ional pe patru structuri +i anume8
1. Activitate administrativ1organizatoric. condus. direct de directorul general +i
func*ionFnd cu urm.toarele sectoare 8
compartiment C.B.C. = laborator6
compartiment protec*ia muncii4 (.).0.6
compartiment administrativ4 paz.6
compartiment -uridic6
birou organizare4 salarizare4 personal.
2. Activitatea te%nico1productiv. condus. de directorul te%nic +i cuprinzFnd
urm.toarele sectoare8
birou produc*ie4 omologare produse noi4 avFnd toate sec*iile produc*iei
adiacente6
birou mecano1energetic4 investi*ii cu atelierul mecanic aferen6
. Activitatea comercial. condus. direct de c.tre directorul comercial +i
organizat. pe urm.toarele sectoare8
birou aprovizionare6
birou desfacere = marEeting6
birou transporturi4 repara*ii auto.
4. Activitatea economic. condus. de c.tre directorul economic +i func*ionFnd cu
urm.toarele sectoare8
birou financiar1contabil4 pre*uri6
compartiment revizori = gestiuni6
compartiment informatic.
M!1%+%!$./ or1!"-3"%" . "c%ipa managerial. are spirit de ini*iativ. +i
capacitatea de a antrena colectivul la realizarea obiectivelor stabilite4 iar rezultatele
ob*inute de la preluarea conducerii de actuala ec%ip. managerial. demonstreaz. acest
lucru.
2
)unt prev.zute atribu*iuni detaliate pe locuri de munc. cu sarcini concrete +i
limite de competen*e pe categorii4 func*ii +i compartimente func*ionale cuprinse n
7egulamentul de >rganizare +i ,unc*ionare a ).C. 0//A) sucursala BFrgu = Liu.
Mn cadrul societ.*ii este func*ional un sistem informatic care pune la dispozi*ia
ec%ipei manageriale ma-oritatea elementelor necesare lu.rii deciziilor optime pentru buna
desf.+urarea a activit.*ii economico = financiare a societ.*ii.
5.*. A!/"- f"!!c"r "!$r%,r"!;%r""
"a investig%eaza doua domenii importante8
1 ec%ilibrul financiar4
1 renatibilitatea.
Analiza atenta a contului de rezultate este indispensabila pentru efectuarea analizei
24
financiare.
Astfel4 analiza financiara se spri-ina pe documentele intreprinderii dar utilizeaza si alte
surse de informare.
(e langa un studiu strict al conturilor si bilantului4 analiza financiara urmareste
specificul activitatii intreprinderii4 calitatea ec%ipei de conducere4 motivarea personalului4
performantele si te%nologia aplicata.
7ezultatele acestei analize pot fi utilizate fie in interiorul intreprinderii si serveste
conducerii acesteia4 fie in exteriorul intreprinderii4 atunci cand este solicitata de catre
partenerii acestuia.
"c%ilibrul financiar al intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand datele
din bilantul intreprinderii care4 spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o
concentrare a anumitor conturi.
(rezentarea conturilor de activ si pasiv se face dupa criteriul omogenitatii.
Criteriile de baza utilizate in elaborarea bilantului financiar sunt8
1 lic%iditatea4
1 exigibilitate.
0n ceea ce priveste activul bilantului este necesar ca toate elementele inscrise la acest
capitol sa reprezinte o valoare reala a activului4 procedandu1se la eliminarea nonvalorilor.
0n cazul activelor se cuprind imobilizarile necorporale4 imobilizarile corporale4
imobilizarile financiare4 stocurile4 creantele de exploatare valorile mobiliare de plasament
si disponibilitatile4 primele pentru rambursarea obligatiunilor4 regularizarile.
0n ceea ce priveste pasivul bilantului4 analiza financiara se efectueaza asupra unui
bilant la care s1a realizat repartizarea veniturilor.
0n pasiv intra8 capitalurile proprii4 datoriile pe termen mediu si lung4 provizioanele pentru
riscuri si accidente.
Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lic%iditatii activelor
intreprinderii este suficient de ridicat pentru a1i permite acesteia sa faca fata in orice
moment anga-amentelor pe care si le1a asumat4 respectiv pentru a1i asigura solvabilitatea.
"c%ilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lic%iditate a activelor
25
cu gradului de exigibilitate a elementelor pasivului.
(entru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente8 fondul de rulment si
indicatorii de structura.
,ondul de rulment reprezinta mar-a de securitate ce masoara ec%ilibrul financiar si se
poate aprecia fie ca diferenta intre capitalurile permanente si activul imobilizat4 fie ca
diferenta intre activul circulant si datoriile pe termen scurt. ,ondul de rulment poate avea
valori pozitive sau negative.
0n ceea ce priveste situatia trezoreriei4 aceasta reprezinta diferenta intre nivelul totalurilor
valorilor din casa si a nivelului contributiilor bancare curente si a soldurilor creditoare ale
bancii.
)ituatia trezoreriei mai poate fi determinata si ca o diferenta intre fondul de rulment si
nevoia de fond de rulment.
5ificultatile trezoreriei survin frecvent in cazul in care trezoreria inregistreaza o
crestere a activitatii marindu1si vanzarile si sporind nevoia de fond de rulment.
Atragerea unor resurse de lunga durata intr1o asemenea situatie nu se poate realiza
imediat.
Cresterea fondului de rulment devine o restrictie pentru dezvoltarea intreprinderi4 pentru
ca o finantare la nivel inalt si pe termen lung urmeaza unei dezvoltari a intreprinderii.
<tilizarea fondului de rulment a fost si este contestata. /ulte intreprinderi
folosesc din ce in ce mai mult un credit pe termen scurt ce se reinnoieste continuu si
capata caracter permanent.
0n aceasta situatie fondul de rulment devine o mar-a de securitate inutila4 iar in perioadele
dificile de activitate ale intreprinderii sau ale bancii un asemenea credit poate sa nu mai
fie reinnoit creandu1se disfunctionalitati intreprinderii.
26
B"6/"o1rf"%
1. Ang%el L.4 ,lorescu C. 4 Na%aria 7. = Aplica*ii n marEeting4 "ditura
"xpert4 Cucure+ti4 1$$$ 6
2. Avarvarei 0 . 4/acovei D%. = Agricultura +i economia de pia*. n
contextul integr.rii europene 4 Lucrare +tiin*ific. <.A./.#. 0a+i 4
volumul 4& 4 seria Agronomie1$$'.
. Ca-ure B. = Agricultura auto%ton. n competi*ie cu cea mondial. 4 0"/0
=agro4 C%i*in.u 4 2&&54 1' p .
4. Ca-ure B. = /etode noi de integrare +i cooperare n cadrul sectorului
agroalimentar +i etapa postrevolu*ionar. . 0"/0 = agro .C%i+in.u
2&&441'p
5. C.b.i*. # .4 "puran / .Drosu C . = Contabilitate +i control de gestiune 4
"ditura "conomic. 4 Cucure+ti 4 1$$$.
6. Cilan*ul activit.*ii Duvernului 7. /oldova4 C%i+in.u4 2&&4 .
'. Cistriceanu 5. = ,inan*e +i credit 4 "ditura >scar (rint 4 Cucure+ti 4
1$$$.
!. Czgu 0. = 0ntegrare. "ficien*. . Competitivitate . C%i+in.u 4 2&&&4 66p
$. Czgu 0. = Avicultura ramura cea mai efectiv. din complexul zoote%nic .
Lucr.ri +tiin*ifice .vol 14 4<A)/ 4 C%i+in.u 42&&5 4 ''p
1&. Co-an > . = Contabilitatea financiar. 4 "ditura "conomic. 4Cucure+ti 4
1$$$.
11. Coulescu /ircea 4 D%i*. /arcel = Control financiar +i expertiz.
contabil. . "ditura "ficient 4 Cucure+ti 4 1$$6.
12. Coulescu /ircea 4 D%i*. /arcel = Control financiar 4 "ditura "ficient 4
Cucure+ti 4 1$$'.
2'
1. Cazacu #. = Consecin*ele social economice a reformei agrare n
7./oldova .Autoreferat al tezei de doctorat n +tiin*e economice .
C%i+in.u 2&&4
14. C.lin > . 4 7istea /. 4#.duva 0. 4Aeam*u I .1Cazele contabilit.*ii
4"ditura 5idactic. +i (edagogic. 4 Cucure+ti 41$$$
15. C.lin >. = Contabilitate de gestiune 4Bribuna "conomic. 4 Cucure+ti 4
2&&1
16. CF*u 5.1Contabilitatea de gestiune +i calcula*ia costurilor 4"ditura
,unda*iei 447omFnia de /Fine 44 4Cucure+ti 41$$! .
1'. Certan ). = Cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului n 7. /oldova .
Lucr.ri +tiin*ifice .<A)/ 4 vol. 14 4 C%i+in.u 4 2&&5 4 ''p
1!. C%arreaux D. = Destion financiere 4 "ditura Litec 4 (aris 4 1$$1
1$. C%iran A. +i colaboratorii = AgromarEeting "ditura "vrica 4 C%i+in.u 4
7epublica /oldova 4 1$$$ .
2&. C%iran A. 4 Dndu "lena 4 Otefan D . = (ia*a produselor agricole +i
agroalimentare = caracteristici 4 evolu*ie 4 tendin*e 4 "ditura 440on
0onescu de la Crad 44 0a+i 4 1$$$ .
2!
AA";"
BAC"L C>/(A7AB0# C< BA70L" "<7>("A" (70#0A5 0/(>N0B<L (" (7>,0B
,igura 1
f"1.r ' . R%,r%-%!$r% 1rf"c2 r$%" r%!$6"/"$23"" ,% 1r.,% ;% ,ro;.#%
2$
&

Potrebbero piacerti anche