Dumnezeu si puterea

I.Expunere generala
Intotdeauna intre divinitate si stiinta a existat o partiala cursa pentru suprematie in
credibilitatea si constiinta umana.Astfel, pentru a fi in topul increderii , cele doua concepte
sau mai bine zis lumi , au incercat sa atraga de partea sa cat mai multi sustinatori.In analiza
noastra vom observa cu fapte si date concrete cum pe parcursul istoriei cele doua idei prin
reprezentantii lor au incercat sa convinga si unde nu au reusit au trecut la represalii si actiuni
care au dus civilizatia si gandirea universala cel putin cu un pas inapoi din punct de vedere
evolutionist.
Daca Dumnezeu nu ar exista, ar trebui inventat afirma iluministul Voltaire spre sfarsitul
secolului al XVIII lea.i s!a parut un punct de plecare destul de bun in ceea ce priveste
conduita crestina.Indiferent cum ne raportam la umanitate trebuie sa respectam anumite idei
de baza, idei care se regasesc spre exemplu in cartile de capatai ale principalelor religii sau a
celor mai importante din punct de vedere al numarului practicantilor.Indiferent daca deasupra
noastra atat la propriu cat si la figurat exista un element superior la care sa ne raportam, daca
acel element ne face mai buni merita a fi acceptat, promovat, ascultat sau macar luat in seama.

II."egimurile sunt precum religia.Daca toate s!ar fi oprit la iubeste!ti
aproapelear fi fost perfect.
II.#.$rocesul lui %ocrate &'(( I.)"*
+ personalitate de anvergura lui %ocrate nu putea sa nu a,unga sa fie urata de vanitosi, si mai
ales, neinteleasa de spiritele marginite.Actul de acuzare era astfel intocmit Eu, -eletos..
acuz sub ,uramant pe %ocrate, se face vinovat de crima de a nu recunoaste zeii recunoscuti de
cetate si de a introduce divinitati noi/in plus, se face vinovat de coruperea tinerilor.
0ilosoful antic grec %ocrate, care a pl1tit cu via a pentru 2nv1 1tura i activitatea sa
neconformist1, a fost ac3itat 2n 45#4 dup1 4655 de ani de la moarte, 2ntr!un proces re,udecat,
simbolic, 2n 7recia, fiind reprezentat de zece avoca i i ap1r1tori ai drepturilor omului.

II.4.-area sc3isma din #568
Este un eveniment ce a impartit crestinismul in 4 mari ramuri9 partea vestica fiind din punct
de vedere religios catolica si partea estica fiind ortodoxa.
$rincipalele cauze au fost disputele asupra autoritatii papale si inserarii clauzei 0ilio:ue in
;rezul de la iceea, desi au existat si interese politice si nu numai, cum ar fi disputele legate
de ,urisdictia asupra anumitor regiuni, sau de alte practici liturgice.
II.'.;ruciadele &sec ##!#'*
Aspectul religios const1 2n faptul c1 aceste expedi ii au fost 2nso ite, la 2nceput, de o ideologie
cre tin1. $roclamate ca <r1zboaie sfinte<, ele au fost organizate 2n numele eliber1rii a a
numitelor <locuri sfinte<, 2n principal Ierusalimul i 2mpre,urimile sale, de sub domina ia
musulman1. Istoricii moderni apreciaz1 c1, 2n total, cruciadele au l1sat 2n urm1 circa (
milioane de mor=i, dintre care cel pu=in ,um1tate au fost cre>tini, ma,oritatea civili nevinova=i,
prin>i 2n carnagiul dintre cele dou1 tabere. Asediul Ierusalimului, 2n iulie #5((, a fost una
dintre cele mai 2ncr?ncenate lupte ale Evului -ediu. @n cronicar francez nota c1 s?ngele
curgea 2n p?r?ia>e pe str1zile ora>ului, a,ung?nd p?n1 la gleznele cavalerilor. Dar crucia=ii
autentici ar putea fi considera=i mai degrab1 ni>te criminali de r1zboi avant la lettre >i dac1 2n
urm1 cu o mie de ani ar fi existat un Arenberg, cu siguran=1 locul multor eroi ai cre>tin1t1=ii,
din acele timpuri, s!ar fi aflat 2n boxa acuza=ilor.
II.8.Inc3izitia
"eprezinta o forma a procesului penal si a fost structurata din punct de vedere istoric in doua
mari etape9
a*##55!secolul #' unde inc3izitia se desfasura la nivel de grupuri si in afara legislatiei
b* devine institutionalizata de catre $apa Inocentiu al III lea din sec #'
-etodele Inc3izitiei privind salvarea sufletului acuzatului pentru descoperirea
adevarului a,ung c3iar la tortura.@n exemplu destul de cunoscut ar fi crimele comise de
catre $apa Alexandru al VI lea &"odrigo Borgia* persona, amintit si de catre -ac3iavelli in
$rincipele.
@n exemplu edificator prin care biserica a incercat sa!si prote,eze ideea de lume finita motiv
pentru care suprima cu brutalitate alte idei sau convingeri care mai tarziu s!au dovedit a fi
adevarate, este cazul teologului si filosofului umanist 7iordano Bruno, condamnat si ars pe
rug de Inc3izitie in #6(( pentru conceptia sa panteista asupra infinitatii lumii.
Inc3izitia a constituit proximativ C55 de ani de crime sangeroase ,un bun motiv pentru cei
care conduceau sa isi elimine adversarii pe motivul ereziei.De altfel filosofia Inc3izitiei este
cuprinsa in acest citat9ereticii numai cu forta pot fi adusi pe calea cea buna spre biserica.
III.Evolutiei puterii politice in raport cu cea religioasa 9
#. $erioada nestructurata.
$rima perioada a organizarii politice ar3aice a fost una in care politica se confunda cu
religia si morala. $uterea este nestructurata. Domeniul politicului se confunda cu cel
al religiei si moralei si se regaseste la nivelul credintelor, superstitiilor, interdictiilor,
tabuurilor.
4.$erioada individualizata
In cel de!al doilea stadiu al organizarii politice, societatea ar3aica cunoaste puterea
concentrata in persoana unui sef. %eful de familie, de trib, ori preotul profita de un ansamblu
de credinte si constituie o forta dispersata in comunitatea ar3aica. $uterea politica este
aici individualizata & exercitata de o persoana*. $uterea personalizata poate fi viagera &atunci
cand se exercita doar pe parcursul vietii titularului*, ereditara &atunci cand se transmite dintr!o
generatie in alta*, absoluta sau delegata &se exercita prin intermediariDbirocrati si atunci devine
institutionalizata*.
Epistola catre Romani a lui $avel afirma ca nu este putere care sa nu vina de la Dumnezeu.
puterea suverana fiind legitimata in sacralitate trebuie respectata*, deoarece teza Eudecatii de
Apoi si pedeapsa divina absorbeau orice potential de revolta impotriva conducatorului.
'.$erioada de cooperare
In Evul mediu occidental, cele doua institutii sunt in relatie de cooperare F Imparatul se ocupa
de interesele cetatenilor, de problemele laice de guvernare si de administratie, iar Biserica se
ocupa de problemele spirituale in vederea pregatirii crestinilor credinciosi pentru o lume
viitoare, lumea de dupa Eudecata de Apoi.
8.$erioada puterii bisericesti
Dupa invaziile migratoare, dupa caderea "omei, dupa prabusirea institutiilor laice imperiale,
elita preoteasca s!a instaurat in locul ierar3iei statale. Institutiile care se ocupau de problemele
laice au fost transformate in institutii religioase.Elita clericilor a preluat puterea laica pentru
vreme de #555 de ani &8'5!#'55*.
6.$erioada pierderii puterii bisericesti.
Dupa #''5 se acuza lipsa de fundament a superioritatii dreptului canonic fata de suveranitatea
laica. In #4#5 F #4#6 apare prima @niversitate &de Drept* la Bologna, institutie care nu
apartinea nici $uterii politice, nici Bisericii.
C.$erioada reformei religioase din secolul XVI, autoritatea sacra a preotilor este subsumata
puterii politice laice. $rotestantismul si revolutiile burg3eze aduc in prim plan in istorie un
nou actor simbolic, care preia suveranitatea9 poporul.
;oncluzii9
01r1 a fi nici extremist, nici legionar, nici aberaii politice, puterea politic1 din statele
europene &dar >i a tuturor forma=iunilor statale sau tribale din 2ntreaga lume, 2n 2ntreaga istorie
cunoscut1* a avut p?n1 la primul r1zboi mondial, cel pu=in prin autoritatea conferit1
monar3ilor la preluarea puterii &divinitatea creatoare respectiv1, pe alte continente, 2n alte
religii*, o rela=ie fireasc1 cu Dumnezeu. $uterea politic1 a fost, de fapt, de!a lungul mileniilor
a>ezat1 sub semnul unei realit1=i supraumane >i presupus1 2n lucrare comun1 cu aceasta, astfel
c1 Dumnezeu este prezent 2n spa=iul european de 4555 de ani, plus 2nc1 vreo cinci mii dac1
lu1m 2n calcul mo>tenirea iudaic1. u a fost inven=ia legionarilor, sau a extremi>tilor >i, dac1 a
rezistat at?t amar de timp, are mari >anse ca s1 nu fi fost nicio abera=ie politic1. Este, ne place
sau nu, parte din ceea ce ne!a adus p?n1 aici, din ceea ce ne!a f1cut, din ceea ce suntem.