La inceput un cult obscur,

cre~tinismul a devenit in doar

trei secole religia oficiala a
Imperiului Roman. Supravie-
tuind conflictelor ~i invaziilor
barbare, cre~tinismul a facut
legatura dintre lumea antica
~i cea medievala.
I nformatiile noastre despre Isus din
Nazareth ~i istoria Inceputurilor cre~tinismu-
lui sunt foarte limitate. Iudeea a fost o mic:1
provincie a Imperiului Roman, iar mi~c:1rile
religioase de aici au atras atentia romanilor
doar atunci cand au Inceput s:1 tulbure lini~tea
public:1. Singurele documente despre viata lui
Iisus sunt cele patru Evanghelii, scrise dup:1 o
generatie sau mai mult dup:1 moartea sa, Intre
70-100 d.Hr. ~i contin mai degrab:1 informatii
despre misiunea ~i mesajul s:1u, decat detalii
biografice. 5i, de vreme ce acestea se contra-
zic uneori intre ele, la fel ca ~i alte surse,
.Evangheliile contin In mod evident goluri de
.memorie, Intelegerea gre~it:1 a unor fapte ~i
probabil deform:1ri intentionate ale realit:1tii.
"Regele ludeilor"
Totu~i, nu exist:1 motive de Indoial:1 referitoare
la principalele fapte prezentateln Evanghelii:
~i anume c:1 Isus a fost un evreu care pro-
pov:1duia poc:1inta, Incetarea s:1var~irii de
p:1cate, abandonarea preocup:1rilor lume~ti, ~
iubit;ea bun:1t:1tii ~i o iminent:1 Judecat:1 de ~
O Un mozaic din secolul 6 il prezinta pe lisus,
imbracat in uniforma militara romana. inarmat
cu crucea martiriului. in locul sabiei. El sta dea-
supra leului ~i ~arpelui, simboluri ale puterii.
O Palestina din timpul lui lisus, era condusa
de guvernatori subordona~i Romei. Herod
Antipas a condus Galileea (4 i.Hr.-39 d.Hr.).
care, impreuna cu anumite port,iuni din nor-
dul Palestinei, erau principalele zone in care
lisus predica.
Apoi, in unna c~reia sufletele pierdute vor fi
condamnate la pedeapsa etern~. in cele din
urma, Isus a fost judecat ~i crucificat de
rornani, fiind considerat infractor politic (acla-
mat "Rege al Iudeilor"), probabilla solicitarea
du~manilor s~i din randurile preotilor evrei.
Discipolii s~i l-au proclamat luhg-a~teptatul
Mesia (in greac~ Christos, "Cel Ales") ~i au
declarat c~ l-au v~zut in came ~i oase dup~
moartea sa ~i au asistat la ridicarea sa la cer.
Conform cercet~rilor recente, Isus s-a
n~scut In anul 6 1.Hr. ~i a fost crucificat lntre
29-33 d.Hr., cand Pilat din Pont era guverna-
torul Iudeei (26-36 d.Hr.). Aceasta a fost o
perioada de tulburnri ~iconflicte, cu separ~ri
nete Intrebogati ~i s:lraci ~i Intre "zelotii" anti-
romani ~i cei ce colaborau cu cuceritorii
str:lini. Existau de asemenea secte cu interese
opuse 1n cadrul iudaismului, dominand- o
atmosfern de zel ~i a~teptare. Aceste lucruri
reies din manuscrisele de la Marea Moart:l,
descoperite In de~ert In vremuri contempo-
rane, care reflect:l credinta unei secte semi-
monastice In venirea lui Mesia, care avea s:l-i
scape de sub dominatia roman:l.
Rascoala evreilor
Au r:lmas putini adepti ai lui Isus In randurile
evreilor, pentru c:l (In ciuda motivelor pentru
care a fost executat) el nu a promis libertatea
politic:l, ci un regat "allumii de dincolo". Prin
urmare, evreii au declan~at o mare rnscoal:l
(66-73 d.Hr.), dup:l care rornanii au devastat
Ierusalimul ~i au masacrat, dup:l un asediu
Indelungat, lupt:ltorii evrei refugiati la
Masada. in 132 d.Hr. evreii s-au rnsculat din
nou, de aceast:l dat:l urmandu-l pe Simon Bar
Kochba, care s-a proclarnat Mesia, fiind In
cele din urm:llnfrant.
in timpul vietii lui Isus, el ~i apostolii s:li s-
au considerat evrei, iar acest lucru a rnrnas
neschimbat pentru o perioad:l dup:lmoartea
29
PRIMII CRE~TINI
O Aceast3 hart3
prezint3 c313toriile
Sf. Pavel ~i r3spandi-
rea cre~tinismului
pan3 la inceputul
secolului a! 4-lea.
O Capul din bronz
al imparatului
Constantin, secolul
4. Acesta a fondat o
noua mare capitala,
Constantinopol, in
330 d.Hr., iar in tim-
pul domniei sale,
cre~tinismul a
devenit religie
na1ionala.
O in pe~terile de la Qumran, loca~ul unei
grupari religioase, au fost gasite fragmente
din peste 600 de manuscrise. Cunoscute sub
numele de Manuscrisele de la Marea Moarta,
aceste manuscrise includ primele texte ale
Vechiului Testament.
sa: cre$tinii erau mai degraba o secta a
evreilor decat o religie separata. De fapt,
primele convertiri la cre$tinism din afara
Iudeii au avut loc 1n randurile comunitatilor
evreie$ti, raspandite 1n ora$e din Intregul
Imperiu Roman. Iudaismul avea $i el adepti In
lumea romana, dar progresul sau a fost Ince-
tinit de faptul ca impunea celor ce nu erau
evrei sa accepte toate ritualurile acestui cult,
inclusiv practicarea circumciziei.
Decizia cre$tinilor de a nu adopta aceste rit-
ualuri, a oferit noii credinte un avantaj impor-
tant, distantand-o de asemenea de iudaismul
ortodox. .5i mai importanta a fost doctrina 1
impusa de marele apostol misionar Sf. Pavel -~
dupa care Isus nu a fost un Mesia uman, ci ]
1nsu$i Fiul divin al lui Dumnezeu, trimis In ~
lume sa izbaveasca omenirea de pacate prin ~
propriul sau sacrificiu. Prin aceste concepte,
cre$tinismul s-a impus ca o religie aparte.
Persecu1ia
Nu se cunosc prea multe amanunte despre
cre$tinismul secolului 1 d.Hr., cu exceptia fap-
tului ca Imparatul Nero i-a acuzat pe cre$tini
de izbucnirea incendiului de mari proportii,
care a distrus cea mai mare parte a Romei In
anul 64 d.Hr.; probabil profetiile cre$tinilor
referitoare la Judecata de Apoi au dus la pre-
supusa vina a acestora. Persecutiile ce au
urmat au fost groaznice dar de scurta durata,
iar In Imperiul Roman a domnit lini$tea pana
In 112 d.Hr., cand administratorul imperial,
Pliniu cel Tanar, i-a scris Imparatului Traian,
Intrebandu-l cum sa se descurce cu cre$tinii.
Traian l-a sfatuit sa-i pedepseasca pe toti cei
care se faceau cunoscuti, dar sa nu li caute
sau sa ia In considerare denunturile anonime.
Principala infractiune a cre$tinilor consta
In refuzul lor de a se Inchina Imparatului $i
zeilor romani. Romanii erau pregatiti sa tol-
ereze orice religie, de$i le era greu sa Inte-
leaga existenta unei exclusivitati religioase,
care interzicea unei persoane sa se Inchine $i
~
E
~
0/!
~
"
"
"
~
Instr~ina ~i li deranja pe vecinii lor. De aseme-
nea, cre~tinii nu l~i Indeplineau obligatiile
cet~tene~ti -In ochii romanilor -refuzand s~
poarte arme. Forma credintei lor li deosebea
de ceilalti; existau dou~ acte sacramentale,
botezul ~i Imp~rt~~ania, In cadrul c~reia este
retrai~ simbolic Cina cea de Tain~.
Credinta Intr-o iminen~ Judeca~ de Apoi
i-a f~cut pe cre~tini s~ fie reticenti fata de
lucrurile lume~ti fiind Inclinati s~ urmeze
Intocmai instructiunile lui Isus "de a nu se
gandi la ziua de maine". ins~, deoarece se
p~rea c~ Judecata de Apoi nu era foarte apro-
pia~, comunit~tile cre~tine au 1nceput s~ se
organizeze; au fast ale~i diaconi, presbiteri ~i
jmp~ratului ~i lui Isus Hristos. De asemenea,
ace~tia au acceptat chiar ~i refuzul evreilor de
a se supune, de vreme ce religia lor era un
cult national vechi. jns~ cre~tinismul c~p~tase
noi forme ~i probabil un cai:acter subversiv. O
parte a oamenilor de rand credeau acest
lucru, de~i nuse ~tie exact de ce: la sfar~itul
secolului 2 d.Hr. au avut loc izbucniri anti-
cre~tine violente la Lyons ~i Smyma, iar cre~-
tinii erau adesea considerati "partea negativ~
a rasei umane".
Acestea se datorau probabil faptului c~
cre~tinii se Inchinau Dumnezeului lor In par-
ticular, In case ale credincio~ilor (bisericile au
ap~rut doar In secolul 4) ~i li excludeau pe cei
care nu erau membri ai comunit~tii lor.
Ace~tia aveau un spirit evanghelic -adesea o
dorin~ arz~toare pentru martiriu -care li
30
RAspANDIREA CRE~TINISMULUI
.
8---:&
)
.
0
~ ;W;egium
Lasaea
~
.
MALTA
~
O Biserica Hagia
Eirene din secolul 6,
in Istanbul. Bisericile
de tip bazilici nu au
aparut decat in
secolul 4. inainte
cre~tinismul se
practica in case
particulare.
O Dupa crucificarea
lui Isus. discipolii
sSai au devenit
apostoli. Sarcina lor
era aceea de a
raspandi mesajul lui
Isus. Aceasta sculp-
tura il arata pe Petru
dictandu-i o
scrisoare lui Marcu.
un alt apostol.
O Miracolul lui Isus: mersul pe Marea
Galileei, este reprezentat in aceasta pictura in
miniatura, realizata in manuscrisul din
secolul 11, Evanghe/ii/e de Aur.
episcopi, care jucau un rol important 1n Intrea-
ga lume. S-au f~cut compromisuri ~i cu aceast~
lume, In special abandonarea pacifismului
cre~tin, care se pare c~ a existat Inainte de
secolul 4. Totu~i, refuzul cre~tinilor de a se
: supune imp~ratului a continuat s~ provoace
r ostilitati oficiale. Aceasta era mai degrab~
f nelndeplinirea datoriei sociale, decat o prob-
f lem~ religioas~: se credea c~ practicarea cultu-
lui imperial (credinta In calitatea divin~ a
,; imp~ratuluO va mentine unit Imperiul Roman,
~ din ce 1n ce mai fragil. Prin urmare, cre~tinii
I
I ; erau In general persecutati In timpul perioade-
lor de criz~, cand se f~ceau eforturi disperate
de revenire la normal: sub Decius (250-51) ~i
Valerianus (257-58), sub Diocletian (303-5) ~i
a succesorului s~u din est, Galerius (305-11).
L in ciuda ororilor ce le caracterizau, aceste
.~ersecutii au fost de scurt:I durata -~i pan~ la
~ urm~ e posibil ca ele s~ li fi Indarjit pe
IT; supravietuitori, f~r~ s~ ameninte credinta. in
realitate, Imp~ratii au trebuit s~ accepte faptul
c~ practicantii cre~tinismului erau prea
numero~i pentru a fi nimiciti. pan~ In 300
d.Hr., ace~tia erau Inc~ o minoritate, Ins~ una
putemic~ -aproximativ 1QO/o din populatie.
Cre~tinismul a ap~rut atunci cand Incred-
erea In sine ~i optimismul Imperiului Roman
erau pe punctul de a se pr;1bu~i, iar situatia
general~ luase o Intors~tur;1 urat~. Adorarea
vechilor zei romani devenise o simpl~ forma-
litate, de~i domina o dorint~ arz~toare pentru
convingeri religioase. Diferiti zei ~i culte au
p~truns din est In Imperiul Roman, cre~tinis-
mul confruntandu-se cu rivali formidabili, cu
care avea, Ins~, anumite tras~turi commune. De
exemplu, multe "religii misterioase" erau ca-
racterizate prin drame ale mortii ~i Invierii, In
care persoana credincioas~ "se ren~~tea".
Un cult superior
Cu toate acestea, cre~tinismul avea anumite
avantaje fat~ de alte culte. Acesta oferea un
Dumnezeu personal ~i posibilitatea nemuririi,
la fel ca religiile misterioase. ins~, spre deose-
bire de acestea, se adresa tuturor, nu doar ini-
tiatilor. cSimtul cre~tin al comunitatii era foarte
puternic, bazat pe o egalitate spiritual~ com-
pleta Intre s~raci ~i bogati, st~pani ~i slujitori.
Deoarece acesta propov~duia indiferenta fata:
de lucrurile lume~ti ~i supunerea In fata unei
autorit~ti supreme, nu era o amenintare pen-
tru ordinea sociala. Cre~tinismul putea sa con-
fere simtul solidaritatii, care putea lmpiedica
destr:lmarea Imperiului Roman; iar acesta
pare sa fi fost unul dintre motivele pentru
care imparatul Constantin 11 sustinea cu lndar-
jire. Sprijinul sau a oferit cre~tinismului ultima
aprobare ~i imboldul de care avea nevoie.
Converti~e la cre~tinism
Legenda spune ca Imparatul Constantin a avut
o viziune, 1n urma careia acesta a atribuit victo-
ria sa decisiva, de la Podul Milvian (312),
Durnnezeului cre~tin. Prin urmare, 1mparatul
i-a convins pe rivalii sai sa accepte toate religii-
le, 1ncurajand ellnsu~i cre~tinismul, de~i formal
ramasese devotat cultului Soarelui Necucerit.
Doar dupa ce a devenit stapanul lntregii lurni
romane, 1n 324, el s-a declarat cre~tin. Primul
Conci1iu ecumenic (din lntreaga lume) al
Bisericii a avut loc la Niceea In 325; faptul ca
imparatul Constantin a prezidat reuniunea a
demonstrat atat importanta politica pe care ~i-o
asumase Biserica, cat ~i rolul principal pe care
lmparatul intentiona sa-l aiba In cadrul acesteia.
Conci1iul de la Niceea a fost convocat In
special pentru a rezolva disputele, asupra
unor chestiuni legate de doctrina, lntre cei
care au format partidul ortodox ~i adeptii lui
Arius. Asemenea dispute li spulberau lmparat-
ului Constantin speranta ca religia cre~tina va
mentine imperiul unit. Ereziile -adica con-
cepte In contradictie cu dogmele biserice~ti -
l~i ca~tigau de multe ori sprijinul din provincii
ca Egiptul, care erau nemultumite de domi-
natia romana. in urmatoarele secole, Biserica
a condamnat ca erezii conceptele lui Arius
(arianismu1), nestorianismul, monofisitismul,
precum ~i alte interpretari ale doctrinei cre~-
tine, refuzand sa accepte alte opinii In
randurile sale.
in acest scop, Biserica a fost sprijinita de
stat. in 391, imparatul Teodosius I a interzis
31
PRIMII CRE$TINI
O Acest manuscris
francez din secolul
1 S prezinta conver-
tirea lui Pavel, in
urma unei viziuni cu
lisus. Pe atunci
func~ionar evreu,
Pavel calatorea spre
Damasc, pentru a-i
aresta ~i a-i aduce in
fa~a judeca~ii pe
cre~tinii pe care
urma sa-i gaseasca.
Expansiunea mi~carii
cre~tine timpurii s-a
datorat in mare par-
te calatoriilor misio-
nare ale Sf. Pavel.
toate formele de credint~ ne-cre~tin~, care
erau acum considerate ca alc~tuind "p~ginis-
mul"; cuvintul provine probabil din pagus,
"om de la tarn", deoarece vechile credinte
erau greu de Inl~turat In mediul rural,
d~inuind timp de secole. in 438, Teodosius II
a emis legi conform c~rora arianii ~i nesto-
rienii trebuiau uci~i. Din persecutati, cre~tinii
au ajuns s~ fie persecutori.
Noi ideologii
Pin~ In secolul 5 d.Hr., mai multi ginditori -
P~rintii Bisericii -au oferit cre~tinismului o
baz~ intelectual~ impresionant:l, Imprumu-
tind elemente importante ale filozofiei gre-
ce~ti. O alt:l mare realizare a fost traducerea
Bibliei In limba latin~ de c~tre St Jerome (345-
420). Dar, Intre timp, Imperiul Roman de
Apus a fost invadat de barbari, iar In 476 a
Incetat chiar s~ rnai existe. Succesul universal
al cre~tinismului a fost confirmat de graba cu
care au fost convertili noii con,ducatori bar-
bari, de~i, pentru un timp, cei rnai multi din-
tre ei au adoptat crezul eretic arian. Conditiile
nefavorabile i-a facut pe oameni sa seizoleze,
urrnand exemplul deja stabilit In Est. in anul
529, aceasta mi~care a Inceput sa fie organi-
zata, cand St Benedict a fondat Monte
Cassino, prirna manastire a ordinului be~e-
dictin. incepand cu aceasta perioada, monas-
ticismul avea sa joace un rol deosebit de
important In viata europenilor .
Centre rivale
Italia fiind In ruine, episcopii din Roma -
papii -au devenit aparatori ai credintei ~i va-
lorilor civilizatiei, exprimandu-~i pretentia de
a se afla la conducerea Intregii Biserici. Cu
toate acestea, Roma a avut trei rivali putemici
In Alexandria, Antiohia ~i capitala Imperiului
Rornan de Rasarit, Constantinopol. Apoi, In
secolul 7 d.Hr., Alexandria ~i Antiohia au fost
cucerite de arabi. Roma ~i Constantinopol au
ramas centrele celor doua traditii cre~tine -
latina ~i greaca -care In cele din urma, aveau
sa se separe complet.
O Isus a fost judecat de Pilat din Pont.
procuratorul roman la lerusalim. Spalarea
mainilor pentru a-i face pe evrei ~i nu pe
romani responsabili pentru moartea lui Isus.
este o tradi,ie cre~tina. Aceste picturi
dateaza din secolul 1 5.
O Arestarea lui lisus in Gradina Ghetsemani.
Se crede ca preo~ii evrei s-au aflat in spatele
acestei arestari, prezentandu-L pe lisus in
fa~a autorita~ilor romane ca pe un insurgent
politic periculos.
32