METODICA

1) TRADITIONAL SI MODERN IN METODICA DESFASURARII ACTIVITATII

INTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII.
Intr-o viziune noua, impusa de cadrul reformator al invatamantului in momentul actual, planul de
invaa!an in"lu# in Cu$$i"ulu!-ul pen$u edu"aie i!pu$ie prezinta o abordare sistemica, in vederea
asigurarii continuitatii in cadrul aceluiasi ciclu curricular, a interdependentei dintre disciplinele scolare si
categoriile de activitati (arii curriculare) si, totodata, a deschiderii spre module optionale de instruire.
N%ul plan de invaa!an a$e % #$u"u$a pe d%ua nivelu$i de va$#a si, in contextul unei invatari
centrate pe copil, incurajeaza abandonarea eterogenitatea (constituirea grupelor pe sistemul cronologic). De
asemenea, acesta prezinta o "%n#$u"ie di&e$ia, in functie de tipul de program al gradinitei si o delimitare
pe tipuri de activitati de invatare:
- ctivitati pe domenii experientiale,
- !ocuri si activitati didactice alese
- ctivitati de dezvoltare personala.
"lanul de invatamant, ca si domeniile experientiale prezentate anterior, permite parcurgerea
interdisciplinara, integrata a continuturilor propuse si asigura libertate cadrului didactic in planificarea
activitatii zilnice cu prescolarii.
Intr-un demers coerent al centrarii demersurilor educationale pe copil, noul curriculum scoate in
evidenta $elaia 'iuniv%"a "%ninu-!e%da si pune un accent deosebit pe $%lul edu"a%a$ei in procesul
de activizare a functiilor mintale constructive si creative ale copiilor, pe realizarea unei #dialectici
pedagogice$ in care copiii si educatoarea se afla intr o interactiune si acomodare reciproca, subtila si
continua.
De asemenea, ea insista pe:
- Ideea conform careia cadru didactic joaca rolul de persoana resursa, care informeaza
prescolarul si ii faciliteaza acestuia accesul la informatii, care diagnosticheaza dificultatile
copilului si care il sprijina si orienteaza fara a-l contrazice sau eticheta, care lucreaza individual
sau in grupuri mici cu prescolarii, respectand ritmul lor propriu%
- Dechiderea gradinitei catre exterior, catre comunitate si, in acest context considera ca invatarea
realizata de la persoane din afara institutiei este la fe de valoroasa precum cea de la cadrul
didactic%
- &tilizarea in mod cat mai flexibil a spatiului, mobilierului si a materialelor si echipamentelor
specifice.
&nul dintre %'ie"ivele "%n"$ee ale $e&%$!ei invaa!anului p$e#"%la$ este reevaluarea
continuturilor, a programelor scolare si compatibilizarea acestora cu programele moderne ale altor tari,
convertindu-l intr-un invatamant in esenta creativ.
P$%($a!a #i planul de invaa!an permit parcurgerea modulara si interdisciplinara a
continuturilor. 'le sunt structurate pe doua niveluri: (-) ani unde accentul cade indeosebi pe socializarea
copilului si obtinerea treptata a autonomiei personale, si intervalui )-* ani, unde accentul se va deplasa spre
pregatirea pentru scoala si pentru viata sociala.
"rogresul pedagogiei prescolare este influentat si de peda(%(iile ale$naive in care activitatea este
o problema centrala in proiectarea dezvoltarii persoanei. +raditia si inovatia se intrepatrund in sprijinul unei
cat mai adecvate reforme a continuturilor.
Ideea "en$ala a "%ninuului este accentuarea caracterului sau formativ, educativ, renuntarea la
retinerea mecanica, formala a informatiilor si accentuarea formarii deprinderilor de munca intelectuala, de
organizare si sistemantizare a cunostiintelor, priceperilor si deprinderilor, astfel incat ele sa produca noi
cunostiinte, sa influenteze asimilarea altora si sa poata fi aplicate in practica fara dificultati.
A'%$da$ea ine$-plu$i) #i $an#di#"iplana$a in organizarea continuturilor pe arii curriculare si pe
teme mari faciliteaza transferurile de cunostinte, de priceperi si capacitati, astfel incat ele devin
operationale, strategice, usor de utilizat.
Activitatile alese, optionalele si extinderile raspund principiului invatarii conform propriei motivatii
si a liberei alegeri, in ritmul propriu al fiecarui copil, in timp ce activitatile comune asigura #un minim de
,
cultura generala$ accesibil si necesar tuturor copiilor. -e mai vorbeste si de #curriculum de baza, trunchi
comun, in sensul ca vizeaza obiectivele generale pentru toti copiii ce termina gradinita, in timp ce celelalte
sunt curriculum la alegere fie pentru gradinita respectiva (la latitudinea consiliului de administratie), fie
pentru categorii distincte de copii (la solicitarea parintilor). P$%($a!a$ea a"iviail%$ #apa!anale se
face pe teme, subiecte abordate multidisciplinar, la mai multe activitati distincte.
In situatii speciale, de exemplu, pentru copii cu nevoi speciale de educatie, se vorbeste de
#curriculum diferentiat si personalizat, destinat fiecarui copil in parte, elaborat dupa o examinare si
cunoastere specifica a dificultatilor de abordare a continutului. "entru acesti copii se preconizeaza programe
speciale, educatori de sprijin, specialisti in educatie speciala, materiale didactice auxiliare si forme distincte
de evaluare si recuperare a ramanerilor in urma.
O'ie"ivele "ad$u sunt formulate .n termeni de generalitate /i exprim0 competen1ele care trebuie
dezvoltate pe durata .nv010m2ntului pre/colar pe cele cinci domenii experieniale.
O'ie"ivele de $e&e$in*+, precum /i exemplele de comportament, ca exprim0ri explicite rezultatelor
.nv010rii (conceptelor, cuno/tin1elor, abilit01ilor /i atitudinilor, dar /i ale competen1elor vizate) sunt
fromulate pentru fiecare tem0 /i fiecare domeniu experien1ial .n parte. 3n formularea acestora s-a 1inut cont
de:
posibilit01ile, interesele /i nevoile copilului pre/colar, precum /i respectarea ritmului propriu al
acestuia%
corelarea fiec0rei noi experien1e de .nv01are cu precedentele%
.ncurajarea ini1iativei /i participarea copilului pre/colar la stabilirea obiectivelor, selec1ia
con1inuturilor /i a modalit01ilor de evaluare%
.ncurajarea .nv010rii independente prin oferirea de ocazii pentru a-/i construi cunoa/terea (at2t .n
institu1ia de .nv010m2nt c2t /i .n afara acesteia), precum /i a lucrului .n grupuri mici pe centre de
activitate (arii de stimulare) /i, pe c2t posibil, .n grupuri cu o componen10 eterogen0%
stimularea autoreflec1iei, autoevalu0rii, autoregl0rii comportamentului de .nv01are.
'ste bine s0 subliniem faptul c0, obiectivele de referin10, comportamentele selectate pentru cele
ase teme curriculare integratoare
Cine sunt/ suntem?
C!nd, cum "i de ce se #nt!mpl$?
Cum este, a fost "i va fi aici pe p$m!nt?
Cine "i cum planific$/organizeaz$ o activitate?
Cu ce "i cum exprim$m ceea ce sim%im?
Ce "i cum vreau s$ fiu?
precum /i sugestiile de con1inuturi sunt orientativ a/ezate /i constituie mai degrab0 un suport pentru cadrele
didactice.
3ntruc2t finalit01ile educa1iei .n perioada timpurie (de la na/tere la 45* ani) vizeaz0 dezvoltarea
global0 a copilului, obiectivele cadru /i de referin10 ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii
experieniale ())
6
1in2ndu-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare ()).
3n acest sens, domeniile experien1iale devin instrumente de atingere a acestor obiective /i, .n acela/i
timp, instrumente de m0sur0 pentru dezvoltarea copilului, .n contextul .n care ele indic0 deprinderi,
capacit01i, abilit01i, con1inuturi specifice domeniilor de dezvoltare.
A. DOMENIUL Dezvoltarea izic!" s!n!tate i igien! personal! 7 cuprinde o gam0 larg0 de deprinderi /i
abilit01i (de la mi/c0ri largi, cum sunt s0ritul, alergarea, p2n0 la mi/c0ri fine de tipul realiz0rii desenelor sau
modelarea), dar /i coordonarea, dezvoltarea senzorial0, al0turi de cuno/tin1e /i practici referitoare la
.ngrijire /i igien0 personal0, nutri1ie, practici de men1inerea s0n0t01ii /i securit01ii personale.
Dimensiuni ale domeniului:
De,v%la$e &i,i"+:
Dezvoltarea motricit01ii grosiere
Dezvoltarea motricit01ii fine
Dezvoltarea senzorio-motorie
S+n+ae -i i(ien+ pe$#%nal+:
"romovarea s0n0t01ii /i nutri1iei
"romovarea .ngrijirii /i igienei personale
"romovarea practicilor privind securitatea personal0
#. DOMENIUL Dezvoltarea socio$emoional! 7 vizeaz0 debutul vie1ii sociale a copilului, capacitatea lui
de a stabili /i men1ine interac1iuni cu adul1i si copii. Interac1iunile sociale mediaz0 modul .n care copiii se
privesc pe ei .n/i/i si lumea din jur. Dezvoltarea emo1ional0 vizeaz0 .ndeosebi capacitatea copiilor de a-/i
percepe /i exprima emo1iile, de a .n1elege /i a r0spunde emo1iilor celorlal1i, precum /i dezvoltarea
conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. 3n str2ns0 corela1ie cu conceptul de sine se dezvolt0
imaginea despre sine a copilului, care influen1eaz0 decisiv procesul de .nv01are.
Dimensiuni ale domeniului:
(
De,v%la$e #%"ial+.
Dezvoltarea abilit01ilor de interac1iune cu adul1ii
Dezvoltarea abilit01ilor de interac1iune cu copiii de v2rst0 apropiat0
cceptarea /i respectarea diversit01ii
Dezvoltarea comportamentelor prosociale
De,v%la$e e!%*i%nal+.
Dezvoltarea conceptului de sine
Dezvoltarea controlului emo1ional
Dezvoltarea expresivit01ii emo1ionale
%. DOMENIUL Dezvoltarea lim&a'ului i a comunic!rii / vizeaz0 dezvoltarea limbajului (sub aspectele
vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar /i a .n1elegerii semnifica1iei mesajelor), a comunic0rii (cuprinz2nd
abilit01i de ascultare, comunicare oral0 si scris0, nonverbal0 si verbal0) /i preachizi1iile pentru scris-citit /i
.nso1e/te dezvoltarea .n fiecare dintre celelalte domenii.
Dimensiuni ale domeniului:
De,v%la$ea li!'a0ului -i a "%!uni"+$ii:
Dezvoltarea capacit01ii de ascultare si .n1elegere (comunicare receptiv0)
Dezvoltarea capacit01ii de vorbire /i comunicare (comunicare expresiv0)
De,v%la$ea p$e!i#el%$ "ii$ii -i #"$ie$ii.
"articiparea la experien1e cu cartea% cunoa/terea /i aprecierea c0r1ii
Dezvoltarea capacit01ii de discriminare fonetic0% asocierea sunet-liter0
8on/tientizarea mesajului vorbit5scris
3nsu/irea deprinderilor de scris% folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
D. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv! 7 a fost definit0 .n termenii abilit01ii copilului de a .n1elege rela1iile
dintre obiecte, fenomene, evenimente /i persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include
abilit01ile de g2ndire logic0 /i rezolvare de probleme, cuno/tin1e elementare matematice ale copilului /i cele
referitoare la lume /i mediul .nconjur0tor.
Dimensiuni ale domeniului:
De,v%la$ea (1ndi$ii l%(i"e -i $e,%lva$ea de p$%'le!e
Cun%-in*e -i dep$inde$i ele!ena$e !ae!ai"e) "un%a-e$ea -i 2n*ele(e$ea lu!ii.
9eprezent0ri matematice elementare (numere, reprezent0ri numerice, opera1ii, concepte de spa1iu,
forme geometrice, .n1elegerea modelelor, m0surare)
8unoa/terea /i .n1elegerea lumii (lumea vie, "0m2ntul, -pa1iul, metode /tiin1ifice).
E. DOMENIUL %apacit!i i atitudini (n (nv!are 7 se refer0 la modul .n care copilul se implic0 .ntr-o
activitate de .nv01are, modul .n care abordeaz0 sarcinile /i contextele de .nv01are, precum /i la atitudinea sa
.n interac1iunea cu mediul /i persoanele din jur, .n afara deprinderilor /i abilit01ilor men1ionate .n cadrul
celorlalte domenii de dezvoltare.
Dimensiuni ale domeniului:
Cu$i%,iae -i ine$e#
Ini*iaiv+
Pe$#i#en*+ 2n a"iviae
C$eaiviae
Din contextul anterior prezentat, educatoarele vor .n1elege c0 datoria lor este aceea de a urm0ri
realizarea unei leg0turi reale .ntre domeniile experien1iale /i domeniile de dezvoltare, f0r0 a c0uta o
:
suprapunere exclusiv0 a lor ci, efectiv, prin g0sirea strategiilor adecvate de atingere a dezvolt0rii globale a
copilului /i, implicit, a finalit01ilor educa1ionale. Dezvoltarea glo&al! a copilului se poate realiza prin
stimularea dezvolt0rii copiilor .n toate domeniile de dezvoltare men1ionate utiliz2nd experien1e de
.nv01are din diverse domenii experieniale puse .n conexiune prin organizarea tematic! (cele 4 teme) a
.nv010rii.
O$(ani,a$ea -i a!ena0a$ea #pa*iului edu"a*i%nal -i $%lul a$iil%$ de #i!ula$e
-pa1iul amenajat pe arii de stimulare ajut0 copiii s0-/i dezvolte personalitatea prin faptul c0 le las0
posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine /i c2t se joac0, ./i asum0 responsabilit01i pentru
alegerile f0cute, percep activit01ile ca fiind reu/ite deoarece sunt potrivite nivelului lor de dezvoltare /i nu
vor resim1i o frustrare ca urmare a faptului c0 sunt constr2n/i s0 participe la activit01i care sunt fie prea
dificile, fie prea u/oare. leg2nd singuri /i asum2ndu-/i responsabilitatea deciziei, copiii devin
independen1i, capabili s0 se descurce singuri, .ncrez0tori .n propriile for1e ceea ce duce la formarea unei
imagini de sine pozitive.
Ce sunt ariile/centrele/zonele de interes/de stimulare?
Ariile sunt spa1ii educative care stimuleaz0 dezvoltarea copiilor prin propunerile de joc pe care le
ofer0 acestora. 'ste important ca ariile s0 fie aranjate astfel .nc2t s0 exprime ordine /i siguran10 pentru
copil. ;rdinea este un element de baz0 dar care nu trebuie exagerat. /adar, jocurile /i juc0riile trebuie s0
fie ordonate dar accesibile copiilor care vor .nv01a s0 le aranjeze la locul lor dup0 ce le-au folosit. De
asemenea, un joc .nceput nu se .ntrerupe iar o construc1ie neterminat0 nu se descompune, pentru c0
valoarea produsului propriu este mai important0 pentru copii dec2t ordinea .n sine.
riile sunt o alt0 amenajare a spa1iului, prin .mp0r1irea lui .n spa1ii diferite, cu scopuri de
cunoa/tere /i dezvoltare experien1ial0 a copilului, o alt0 a/ezare a jocurilor /i juc0riilor .n sal0, o alt0
antrenare .n joc /i activitate a copiilor dup0 reguli .n care se stimuleaz0 motiva1ia intern0 /i respectul de
sine.
)ipuri de centre*arii*sectoare
C%n#$u"*ii cu cuburi (un covor /i un raft .n care sunt a/ezate cuburi de diferite m0rimi /i forme).
'ste o zon0 consacrat0 cuburilor mari, cu ajutorul c0rora copilul poate realiza diferite construc1ii pe
covor, implic2nd imagina1ia /i spiritul s0u creator, exers2nd mi/c0rile largi /i cele fine.
3%" de $%l4i!a(ina*ie4a$ia "a#ei (o cas0 mic0 din carton sau lemn, cu obiecte de m0rimea copiilor,
ustensile /i mobilier, truse diferite pentru dramatizare, costume, m0/ti etc.).
'ste locul .n care copiii desf0/oar0 activit01i casnice /i exerseaz0 diferite roluri sociale. 3/i dezvolt0
deprinderi de cooperare, de comunicare, de limbaj, de manipulare a obiectelor de uz casnic, ./i exerseaz0
imagina1ia, .nva10 s0 se exprime artistic.
5%na #en,%$ial+4ni#ip -i ap+ (un vas mare cu nisip /i un lighean cu ap0, diferite forme cu care se pot
juca).
'ste zona care stimuleaz0 fantezia /i imagina1ia copilului. cesta ./i dezvolt0 capacitatea tactil 7
<inestezic0, ./i dezvolt0 musculatura /i ./i .mbun0t01e/te coordonarea senzorio - motorie.

3%" de !a#+ (m0su10 /i raft .n care se g0sesc juc0rii mici /i jocuri de mas0). 'ste o zon0 .n care copilul
cap0t0 achizi1ii .n toate domeniile: cognitiv, socio 7 afectiv, fizic.

6i'li%e"a4,%na lini-i+4"%l*ul "+$*ii -i al p%ve-ii (rafturi cu c0r1i, caiete, instrumente de scris,
imagini pe teme diferite, m0su10).
ceast0 zon0 are dou0 mari roluri .n gr0dini10:
- -0 apropie copilul de carte /i de simbolurile limbajului%
- -0 ajute copilul s0 se echilibreze, s0 se odihneasc0 .n anumite momente.
)
3n acest sector, copiii fac cuno/tin10 .n mod organizat cu cartea /i cuv2ntul. 'i .nva10 ce reprezint0
ea, care este valoarea ei /i cum trebuie s0 o foloseasc0. 8u c2t copiii se vor apropia mai repede /i mai
adecvat de cuv2ntul scris din c0r1i, vor reu/i s0 descifreze mai repede scrisul /i cititul .n perioada /colar0.
A$e pla#i"e (acuarele, gua/e, tempera, h2rtie alb0 /i colorat0, lipici, a10, m0su10 /i raft .n care sunt
a/ezate .n ordine toate materialele).
3n aceast0 zon0 copiii realizeaz0 activit01i de desen, dactilopictur0, activit01i practice, colaje. 'ste o
zon0 lini/tit0, simpl0, care treze/te imagina1ia /i spiritul creator al copilului.
7iin*a4"%l*ul nau$ii vii (plante, mici animale de cas0, acvariu cu pe/ti/ori, semin1e, vase pentru
experien1e, etc.). ici este locul unde copiii ./i asum0 diferite responsabilit01i, realizeaz0 mici experien1e
sub .ndrumarea educatoarei, fac diferite observa1ii.
"entru o bun0 desf0/urare a activit01ilor .n cadrul ariilor de stimulare, educatoarea .mpreun0 cu
copiii stabilesc la .nceputul anului, atunci c2nd sunt prezentate centrele /i materialele corespunz0toare,
ni/te reguli care trebuie respectate de c0tre copii.
+olul educatoarei (n amena'area spaiului.
3n realizarea aranjamentelor de spa1iu educatoarea trebuie s0 parcurg0 urm0torii pa/i:
alegerea spa1iului grupei /i aranjarea elementelor de mobilier%
stabilirea climatului spa1iului (c0ldur0, surs0 de ap0, lumin0, cur01enie)%
identificarea resurselor materiale /i depozitarea lor%
amenajarea centrelor de interes.
"entru amenajarea util0 a s0lii de grup0, educatoarea trebuie s0 1in0 cont de urm0toarele cerin1e:
s0 planifice activit01ile .nainte de amenajarea spa1iului%
s0 planifice amenaj0ri ale mobilierului c2t mai flexibile, .n a/a fel .nc2t ariile s0 poat0 fi extinse sau
reduse .n func1ie de cerin1ele activit01ilor%
s0 aranjeze materialele la nivelul copiilor, .n a/a fel .nc2t ace/tia s0 le poat0 folosi singuri /i s0 le
poat0 pune la loc%
s0 organizeze /i spa1ii lini/tite, .n care copilul s0 se simt0 singur, chiar s0 se odihneasc0%
s0 g2ndeasc0 spa1iul pentru mi/care /i libertate de ac1iune din partea copilului%
s0 plaseze aria nisip /i ap0 l2ng0 o surs0 de ap0 /i pe o suprafa10 u/or de cur01at%
s0 plaseze centrele zgomotoase departe de cele care cer lini/te /i concentrare%
s0 amenajeze zona bibliotecii .ntr-un spa1iu luminos /i lini/tit%
col1ul naturii are nevoie de lumin0, aer /i spa1iu%
s0 aib0 .n vedere un spa1iu .n care copiii s0-/i 1in0 hainele personale%
s0 plaseze mobilierul .n a/a fel .nc2t s0 poat0 vedea to1i copiii, .n toate ariile folosite%
s0 marcheze centrele de interes prin simboluri pe care copiii s0 le recunoasc0.
-ala de grup0 trebuie s0 .ndeplineasc0 /i un rol estetic. De/i este aglomerat0 cu jocuri, juc0rii /i
diverse materiale, ea trebuie s0 ofere o imagine global0 simpl0, pl0cut0 /i de siguran10 pentru copil.
3mpodobirea s0lii cu desenele /i lucr0rile copiilor este mult mai eficient0 dec2t pictarea pere1ilor.
8oncluzion2nd, putem spune c0 sala de grup0 exprim0 creativitatea, flexibilitatea /i competen1a
profesional0 a educatoarei.
9ecunoa/terea valen1elor formative ale mediului educa1ional este una din ideile deosebit de
valoroase promovate de reforma .nv010m2ntului pre/colar. 3n acest sens, .ntr-un program educativ la
v2rstele timpurii este foarte important s0 acord0m o aten1ie deosebit0 amenaj0rii spa1iului.
Importana amena'!rii spaiului din gr!dini!.
-pa1iul constituie contextul material .n care se desf0/oar0 educa1ia. 'l trimite permanent mesaje
copilului, mesaje care sunt esen1iale pentru dezvoltarea acestuia /i constituie elemente de baz0 .n
experien1a sa de via10. 3n gr0dini10, spa1iul este special amenajat pentru copii, .n a/a fel .nc2t acesta s0
trimit0 copilului mesaje cu suport educativ, .n sprijinul dezvolt0rii lui. menajarea spa1iului grupei .ntr-o
4
nou0 manier0, care s0 nu mai imite modelul /colar ci s0 ofere ocazii de joc liber /i creativ, corespunde .n
fapt cu organizarea ariilor de stimulare. cestea sunt col1uri, ateliere, sectoare, centre, domenii, locuri .n
care sunt puse materialele didactice la .ndem2na copiilor, .ntr-o manier0 care s0 dea prilejul desf0/ur0rii
unor activit01i menite s0 dezvolte copilul psihic /i fizic.
8opiii .nva10 prin joc, iar .nv01area eficient0 depinde de mediul .nv010rii. &n mediu eficient pentru
.nv01are este un mediu care favorizeaz0 jocul liber ales. !ocul pe care copilul .l alege din op1iunile pe care i
le propune mediul este un joc creativ /i liber.
&ocul liber sau dirijat, realizat .ntr-un spa1iu organizat pe arii de stimulare, contribuie .n mod
esen1ial la dezvoltarea copilului .n toate domeniile.
'ediul este confortabil, primitor, securizant /i stimulativ .n m0sura .n care copiii g0sesc .n el
materiale care s0-i provoace la ac1iuni care .i intereseaz0.
(pa%iul educa%ional ofer0 siguran10 emo1ional0 /i afectiv0 atunci c2nd educatoarea, cunosc2ndu-/i
bine copiii din grup0, organizeaz0 /i amenajeaz0 ambientul astfel .nc2t ace/tia s0 poat0 desf0/ura activit01i
potrivite dezvolt0rii individuale. =ucr2nd .n grupuri mici, copiii pun .ntreb0ri, comunic0 .ntre ei /i cu
educatoarea, antren2ndu-/i structurile de baz0 ale limbajului. Dac0 g0sesc .n spa1iul grupei acele jocuri /i
juc0rii pe care /i le doresc /i care le ofer0 /ansa exers0rii unor capacit01i individuale, copiii vor .nv01a
juc2ndu-se, aproape f0r0 efort. 3ntr-un astfel de aranjament al spa1iului, copiii au ocazia de a se .nt2lni .n
activitatea lor, iar educatoarea poate orienta indirect rela1iile lor spre comunicare, cooperare, colaborare,
respect, negociere, acceptare, toleran10, prietenie, etc., ceea ce duce la formarea unor aptitudini /i atitudini
necesare adapt0rii eficiente socio-individuale.
-pa1iul amenajat pe arii de stimulare ajut0 copiii s0-/i dezvolte personalitatea prin faptul c0 le las0
posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine /i c2t se joac0, ./i asum0 responsabilit01i pentru
alegerile f0cute, percep activit01ile ca fiind reu/ite deoarece sunt potrivite nivelului lor de dezvoltare /i nu
vor resim1i o frustrare ca urmare a faptului c0 sunt constr2n/i s0 participe la activit01i care sunt fie prea
dificile, fie prea u/oare.
leg2nd singuri /i asum2ndu-/i responsabilitatea deciziei, copiii devin independen1i, capabili s0 se
descurce singuri, .ncrez0tori .n propriile for1e ceea ce duce la
formarea unei imagini de sine pozitive.
8. PROIECTAREA DIDACTICA) SPECIFICUL PROIECTARII DIDACTICE IN
GRADINITA
"roiectarea didactic0 este un proces deliberativ de anticipare, de prefigurare mental$ a pa"ilor ce
urmeaz$ a fi parcur"i #n realizarea eficient$ a activit$%ii didactice) 9eprezint0 un ansamblu de procese /i
opera1ii de anticipare a acesteia, pentru a-i imprima un caracter sistematic ra1ional /i eficient.
"roiectarea const0 .n efectuarea unor opera1ii de construc1ie /i organizare anticipativ0 a
obiectivelor, con1inutului, strategiilor de dirijare a .nv010rii, a probelor de evaluare /i, mai ales, a rela1iilor
dintre acestea.
Desf0/urarea procesului de proiectare a activit01ii didactice parcurge patru momente esen1iale:
,. anali,a dia(n%#i"+ / menit0 a eviden1ia: stadiul de dezvoltare a capacit01ilor mentale ale
copiilor, nivelul de cuno/tin1e al elevilor, caracteristicile psihosociale ale clasei de elevi, tr0s0turile
proceselor instructive desf0/urate .n prealabil etc.
6. p$%(n%,a sau p$%ie"a$ea peda(%(i"+ 7 pe baza informa1iilor desprinse din analiza diagnostic0,
se anticipeaz0 modul de desf0/urare a instruirii /i performan1ele a/teptate din partea elevilor .n urm0toarea
etap0. -e finalizeaz0 prin elaborarea de proiecte alternative de programe de instruire, din care se selecteaz0
cel care este apreciat ca fiind mai eficient%
(. $eali,a$ea efectiv0 a proiectului pedagogic%
:. evalua$ea performan1elor .nregistrate de elevi .n urma aplic0rii proiectului /i a activit01ii
desf0/urate pe baza acestuia. Informa1iile ob1inute sunt supuse unei noi analize diagnostice, .n scopul
proiect0rii, realiz0rii /i evalu0rii activit01ii ce urmeaz0 a se desf0/ura .n etapele urm0toare.
*
"roiectarea activit01ii didactice trebuie s0 r0spund0 la patru .ntreb0ri esen1iale pentru reu/ita
procesului instructiv-educativ:
,. "e v%i &a"e9 -e finalizeaz0 cu precizarea obiectivelor ce trebuie .ndeplinite%
6. "u "e v%i &a"e ce mi-am propus> Implic0 precizarea con1inuturilor /i a resurselor folosite pentru
realizarea obiectivelor%
(. "u! v%i &a"e9 "resupune elaborarea strategiilor de predare-.nv01are, de realizarea obiectivelor%
:. "u! v%i -i da"+ "eea "e !i-a! p$%pu# #-a $eali,a9 8onduce la conceperea ac1iunilor /i
modalit01ilor de evaluare.
Din toate acestea rezult0 c0 prin proiectare se definesc obiectivele urm0rite, se selecteaz0
con1inuturile cu ajutorul c0rora acestea vor fi .ndeplinite, se determin0 condi1iile /i resursele folosite, se
anticipeaz0 desf0/urarea procesului /i interac1iunea componentelor, se elimin0 ac1iunile inutile,
necontrolate, se previne apari1ia fenomenelor /i a factorilor perturbatori.
Plani&i"a$ea "alenda$i#i"+
;fer0 o perspectiv0 mai .ndelungat0 asupra pred0rii, asigur2nd parcurgerea ritmic0 a materiei
prev0zute de programa /colar0. 9ealizarea planific0rii presupune o viziune de ansamblu asupra tipului de
activitate5obiectului de studiu, cunoa/terea temeinic0 a con1inuturilor /i a obiectivelor de referin10.
3n realizarea planific0rii calendaristice se realizeaz0 mai multe etape:
*ectura personalizat$ a programelor "colare 7 are rolul de a-l ajuta pe cadrul didactic s0 ia decizii .n
privin1a modalit01ilor pe care le consider0 optime .n cre/terea calit01ii procesului de .nv010m2nt, s0-/i
asume r0spunderea de a asigura copiilor un parcurs /colar individualizat, .n func1ie de condi1iile /i cerin1ele
concrete.
ceast0 opera1ie permite elaborarea unor documente de proiectare didactic0 ce asociaz0 .ntr-un mod
personalizat elementele programei (obiective de referin10, con1inuturi, activit01i de .nv01are, resurse
metodologice, materiale, temporale) considerate optime de c0tre profesor pe parcursul unui an /colar.
+n #nv$%$m!ntul preprimar planificarea reprezint0 o activitate laborioas0 desf0/urat0 de fiecare
educator pentru aplicarea curriculumului, pentru desf0/urarea coerent0 /i eficient0 a procesului de
.nv010m2nt /i prezint0 c2teva particularit01i.
Documentul care st0 la baza planific0rii este 8urriculumul pentru .nv010m2nt pre/colar care
prezint0 finalit01ile, con1inuturile, timpul de instruire /i ofer0 sugestii .n ceea ce prive/te strategiile de
instruire /i evaluare pentru fiecare nivel de v2rst0, iar .n cazul gr0dini1elor care aplic0 alternativele
educa1ionale se adaug0 /i elementele specifice.
"lanificarea trebuie s0 respecte:
a) aplicarea noii clasific0rii a activit01ilor (activit01i pe domenii experien1iale, jocuri /i activit01i didactice
alese, activit01i de dezvoltare personal0)%
b) organizarea con1inuturilor .n jurul celor /ase teme:
#%ine sunt*suntem,$,
#%-nd" cum i de ce se (nt-mpl!,$,
#%um este" a ost i va i aici pe p!m-nt,$,
#%um planiic!m* organiz!m o activitate,$,
#%u ce i cum exprim!m ceea ce simim,$,
#%e i cum vreau s! iu,..
c) diversificarea planific0rii .n func1ie de complexitatea temei abordate /i de interesul copiilor pentru tema
respectiv0, pe durate diferite de timp, de exemplu:
?
planificarea anual0 a maximum * proiecte cu o durat0 de maximum ) s0pt0m2ni pe proiect%
planificarea anual0 a unui num0r mai mare de proiecte cu o durat0 de ,-( s0pt0m2ni%
planificarea s0pt0m2nal0 a unor teme de interes pentru copii%
planificarea unor proiecte de durat0 foarte scurt0, respectiv de o zi.
transsemestriale.
d) planificarea zilnic0 a cel pu1in o activitate sau un moment5secven10 de mi/care care se poate face sub
diverse forme: gimnastica de .nviorare, educa1ie fizic0, jocuri de mi/care, .ntreceri sau trasee sportive,
plimbare .n are liber etc.
"entru .ntocmirea planific0rii documentele curriculare din ciclul pre/colar insist0 pe acordarea unei
importan1e deosebite dezvolt$rii globale a copilului, activit01ile pe care ni le propunem trebuie s0 stimuleze
copilul din toate punctele de vedere.
3n acest sens, activit!ile pe domenii experieniale se pot desf0/ura ca activit$%i integrate
(maximum ) pe s0pt0m2n0) sau pe discipline ca activit$%i de sine st$t$toare (educarea limbajului,
activitate matematic0, de cunoa/terea mediului, de educa1ie pentru societate, de educa1ie fizic0, activitate
practic0, educa1ie muzical0 sau activitate artistico-plastic0).
,x) "roiectul tematic este un exemplu de activitate integrat0, ce se poate desfa/ura simultan .n mai
multe centre de interes5activitate cu sarcini diferite.
/ocurile i activit!ile didactice alese se desf0/oar0 pe grupuri mici, .n perechi /i individual, se pot
planifica .n etapa I, .nainte de .nceperea activit01ilor, .n etapa a III-a (.nainte de masa de pr2nz sau de
plecarea copiilor acas0 .n cazul gr0dini1elor cu program normal) iar .n cazul gr0dini1elor cu orar prelungit /i
.n etapa a I@-a .nainte de plecarea acas0 a copiilor.
Activit!ile de dezvoltare personal! cuprind rutinele, tranzi1iile /i activit01ile op1ionale iar .n cazul
gr0dini1elor cu orar prelungit se adaug0 /i activit01ile de dup0-amiaz0 care constau .n activit01i recuperatorii
pe domenii experien1iale /i activit01i recreative.
"lanific0rile pot suferi modific0ri .n programul zilnic, datorit0 unor evenimente nea/teptate, iar
educatorul trebuie s0 se g2ndeasc0 la:
un plan al rutinelor%
un plan al tranzi1iilor de la o activitate la alta%
un plan al activit01ilor .n aer liber .n cazul schimb0rii vremii.
Din aceste considerente, planificarea pe termen scurt (o zi, o s0pt0m2n0) are implica1ii imediate .n
ameliorarea /i perfec1ionarea activit01ii de .nv01are /i se face .n func1ie de progresul .nregistrat de copii.
; planificare pe termen scurt ar putea fi realizat0 astfel:
Repe$e
%$a$e
3%"u$i -i a"ivi+*i
dida"i"e ale#e
A"ivi+*i pe d%!enii
e:pe$ien*iale
A"iviae de de,v%la$e
pe$#%nal+
"lanificarea trebuie s0 r0spund0 intereselor, punctelor tari, nevoilor, temperamentelor, stilurilor de
.nv01are /i dificult01ilor reale ale copiilor
9ealizarea planific0rilor calendaristice prezint0 numeroase avantaje:
ofer0 o imagine de ansamblu asupra modului de parcurgere a con1inuturilor /i de realizare a
obiectivelor prin intermediul unor con1inuturi bine precizate%
A
permite o organizare riguroas0 a con1inuturilor pe teme5unit01i de .nv01are /i raportarea la
obiectivele specifice ce trebuie formate%
ofer0 cadrului didactic posibilitatea de a stabili cum asociaz0 obiectivele cu anumite teme5unit01i de
.nv01are /i de a personaliza actul instructiv-educativ%
prezint0 suficient0 flexibilitate ca pe parcursul realiz0rii s0 se poat0 interveni cu corec1iile impuse
de condi1iile concrete ale desf0/ur0rii activit01ii%
permite renun1area la planific0rile semestriale, diminu2ndu-se astfel timpul afectat proiect0rii, f0r0
s0 afecteze calitatea /i eficien1a acestui proces.
') P$%ie"a$ea e!el%$
3n .nv010m2ntul pre/colar proiectarea este structurat0 .n jurul a /ase teme majore. stfel .n
#nv$%$m!ntul pre"colar vorbim despre proiectarea tematic0, realizat0 pe cele dou0 niveluri de v2rst0 ((-)
ani /i respectiv )-* ani) /i pentru toate cele /ase teme majore. ceast0 proiectare este prev0zut0 deja .n
documentele curriculare pentru gr0dini10 /i se realizeaz0 dup0 urm0torul model.
D%!enii
e:pe$ien*iale
O'ie"ive de $e&e$in*+ C%!p%$a!ene Su(e#ii de
"%n*inuu$i
; alt0 particularitate pentru .nv010m2ntul pre/colar o constituie p$%ie"a$ea a"ivi+*il%$ de 2nv+*a$e pe
'a,+ de p$%ie"e e!ai"e. 3n realizarea acestor proiecte tematice se parcurg trei etape:
,. (electarea "i conturarea subiectului care va fi investigat 7 se vor avea .n vedere c2teva criterii:
s0 fie str2ns legat de experien1a cotidian0 a copiilor%
s0 fie suficient de familiar cel pu1in c2torva copii pentru a fi capabili s0 formuleze .ntreb0ri
relevante%
s0 permit0 exersarea deprinderilor din toate domeniile de dezvoltare: limb0 /i comunicare, domeniul
cognitiv, socio-emo1ional, al dezvolt0rii fizice /i al atitudinilor /i capacit01ilor .n .nv01are%
s0 fie suficient de bogat pentru a fi studiat cel pu1in o zi, cel mult cinci s0pt0m2ni%
s0 poat0 fi cercetat /i acas0 /i la gr0dini10.
+ot .n aceast0 etap0 se poate .ntocmi o hart0 conceptual0, pe baza de brainstorming .mpreun0 cu copiii,
hart0 care poate fi completat0 /i pe m0sur0 ce proiectul se desf0/oar0. 3n timpul discu1iilor preliminare,
educatorul /i copiii propun .ntreb0ri la care vor c0uta s0 r0spund0 prin investiga1ia pe care o vor face, .n
acest fel valorific2ndu-se experian1a lor trecut0 referitoare la subiect.
6. Activitatea de teren 7 const0 .ntr-o cercetare direct0 care se poate realiza /i prin excursii pentru a
investiga locurile, obiectele sau evenimentele. 3n aceast0 etap0 copiii cerceteaz0, deseneaz0 .n urma
observa1iei, construiesc modele, observ0 atent /i .nregistreaz0 datele, exploreaz0, formuleaz0 predic1ii,
discut0 /i dramatizeaz0 noile semnifica1ii ale subiectului analizat.
(. -inalizarea "i detalierea evenimentelor. -e poate realiza sub forma unor discu1ii, descrieri a ceea ce au
descoperit /i a prezent0rii unor produse, a unor prezent0ri dramatice, spectacole sau prin realizarea unor
excursii.
"roiectele tematice prezint0 multiple avantaje.
"entru "%pil) el.
dob2nde/te cuno/tin1e profunde /i solide%
identific0 mai u/or rela1iile dintre idei /i concepte%
face corela1ii .ntre temele abordate .n gr0dini10 /i cele din afara ei%
parcurge teme care-l intereseaz0 /i le studiaz0 mai mult timp%
,B
se .ncurajeaz0 comunicarea%
.nva10 s0 rezolve sarcini prin cooperare%
se formeaz0 sentimentul de apartenen10 la grup%
devine mai responsabil .n procesul .nv010rii.
=a r2ndul lor, p+$in*ii:
sunt implica1i .n activitatea clasei ca voluntari%
se simt eficien1i .mp0rt0/ind din experien1a lor%
.n1eleg modul de abordare a .nv010rii la copii /i-i pot sprijini mai bine.
De asemenea, edu"a%$ii:
stimuleaz0 interesul pentru abordarea unor noi con1inuturi /i metode%
./i organizeaza mai bine planificarea%
utilizeaz0 o varietate de activit01i pentru a prezenta tema .n profunzime%
.ncurajeaz0 copiii s0 produc0 idei originale pentru activit01i.
"roiectele tematice pot avea ca puncte de plecare o .nt2mplare, o juc0rie, o carte, o idee, un
eveniment din familie sau din cadrul comunit01ii. 3n planificare e important s0 existe proiecte tematice
ini1iate de copii /i de educator, e necesar un echilibru .ntre sursele de provenien10 ale subiectelor abordate.
Exemple de teme0
Nivel I ;<-= ani) Nivel II ;=->4? ani)
Camilia mea Darea
Er0dini1a Dijloacele de locomo1ie
!uc0riile mele "ove/tile p0durii
80su1a cu pove/ti !ocurile iernii
8rizantema "rietenii naturii
Dovleacul +radi1ii /i obiceiuri de "a/ti
&r/ii 8osmosul
Cluturele 3n lumea insectelor
ceste exemple de teme trebuie subsumate celor /ase teme mari din noul curriculum revizuit.
Durata realiz0rii acestor proiecte difer0 .n func1ie de interesul copiilor pentru tem0, de anotimp /i
evenimentele specifice (s0rb0torile religioase, istorice).
") P$%ie"ul de a"iviae
3n .nv010m2ntul pre/colar noul curriculum promoveaz0 activit01ile integrate care
prezint0 c2teva particularit01i ale proiect0rii. &n proiect de activitate integrat0 ar putea fi realizat dup0
modelul de mai jos.
Data
Er0dini1a
Erupa
+ema mare din cele 4 teme ale curriculumului
+ema proiectului
+ema zilei
+ipul de activitate
-copul activit01ii
Corme de organizare
Durata
Inventar de activit01i:
I. ctivit01i pe domenii experien1iale (D')
De exemplu: Domeniul =imb0 /i comunicare (D=8) /i Domeniul 'stetic /i creativ (D'8)
;biective de referin10 (pentru fiecare domeniu .n parte)
,,
;biective opera1ionale (pentru fiecare domeniu .n parte)
II. ctivit01i liber alese , (=,)
;biective de referin10
;biective opera1ionale (pentru fiecare dintre centrele de interes vizate)
III. ctivit01i de dezvoltare personal0 (D")
3nt2lnirea de diminea10
9utine
+ranzi1ii
I@. ctivit01i liber alese 6 (=6)
-eparat se poate descrie scenariul zilei, insist2nd pe rutine /i tranzi1ii. Dup0 care se detaliaz0
sarcinile didactice ce se parcurg pe fiecare tip de activitate de .nv01are.
M%!enele
a"ivi+*ii
O'.
%pe$a*.
De#"$ie$ea a"ivi+*ii S$ae(ia dida"i"+ Evalua$e
ctivitatea
educatoarei
ctivitatea
copiilor
Detode /i
procedee
Corme de
organiz.
Dijl. de
.nv.
D'
= ,
= 6
<. ORGANI5AREA ACTIVITATILOR DE INVATARE IN EDUCATIA TIMPURIE
In contextul actualei reforme in invatamantul prescolar, este de punctat faptul ca, perioada
prescolaritatii ocupa un loc aparte, aceasta perioada fiind decisiva in formarea #omului$ de maine. -ituarea
copilului .n centrul procesului de predare-.nv01are, constituie o schimbare fundamental0, aceasta atrage
dup0 sine g0sirea acelor solu1ii didactice care s0 stimuleze creativitatea /i performan1a copilului.
Foul curriculum pre/colar prefigureaz0 dou0 mari tendin1e de schimbare .n interiorul sistemului
pre/colar: acestea vizeaz0 "$ea$ea unui !ediu edu"a*i%nal ade"va, .n vederea stimul0rii continue a
.nv010rii spontane a copilului, accentuaeaz0 ideea de folosire a "%ne:ului ludi" -i a 2nv+*+$ii a"ive .n
stimularea rutei individuale a .nv010rii, fapt pentru care propune o abordare educa1ional0 diferit0.
Foul curriculum pre/colar se orienteaz0 asupra folosirii !e%dei p$%ie"el%$ e!ai"e de ($up,
selectate, proiectate /i elaborate cu ajutorul copilului, .n care brainstorming-ul, lucrul .n echip0 /i ac1iunea
direct0 a copilului cu mediul sunt mijloacele de baz0 ale procesului de predare-.nv01are.
P$%ie"a$ea "u$$i"ula$+ nu mai presupune elaborarea Gprogramelor analitice$ .n termeni de
inventare ale diferitelor segmente5unit01i de con1inut, capitole, teme, subiecte punctuale, c0rora le era
repartizat un anumit num0r de ore fix, rigid, f0r0 o precizare clar0 a finalit01ilor educa1ionale. Dimpotriv0,
"%n*inuu$ile sunt considerate mijloace prin care se vizeaz0 atingerea obiectivelor curriculare: cadru, de
referin10 /i opera1ionale propuse drept intermediari .n procesul de formare "i dezvoltare la copii a unui
sistem de competen%e educa%ionale intelectuale/cognitive, psihomotorii, afectiv.atitudinale, de comunicare
"i rela%ionare social$, de luare a deciziilor, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor solu%ii personale, a
atitudinilor "i comportamentelor celor care se educ$ )
8ategoriile de activit01i de .nv01are prezente .n acest plan de .nv010m2nt sunt: ctivit01i pe domenii
de .nv01are, care pot fi activit01i integrate sau pe discipline, !ocuri /i activit01i alese /i ctivit01i de
dezvoltare personal0.
a) A"ivi+*ile pe d%!enii e:pe$ien*iale sunt activit01ile integrate sau pe discipline desf0/urate cu
copiii .n cadrul unor proiecte planificate .n func1ie de temele mari propuse de curriculum, precum
/i de nivelul de v2rst0 /i de nevoile /i interesele copiilor din grup0.
- Nu!+$ul a"e#%$a indic0 .ndeosebi nu!+$ul !a:i! de di#"ipline care pot fi
parcurse .ntr-o s0pt0m2n0 /i ne referim la disciplinele5domeniile de .nv01are care pot
intra .n componen1a domeniilor experien1iale respective.
,6
- stfel, consider0m c0 se pot desf0/ura maximum ) activit01i integrate pe s0pt0m2n0,
indiferent de nivelul de v2rst0 al copiilor
- /adar, educatoarea poate planifica activit$%i de sine st$t$toare, respectiv pe
discipline: activit$%i de educarea limbajului, activit$%i matematice, de cunoa"terea
mediului, de educa%ie pentru societate, de educa%ie fizic$, activit$%i practice, educa%ie
muzical$ sau activit$%i artistico.plastice sau activit!i integrate (cuno/tin1elele din
cadrul mai multor discipline pot fi .mbinate armonios pe durata unei zile .ntregi /i, cu
acest prilej, .n activitatea integrat0 intr0 /i jocurile /i activit01ile alese sau cuno/tin1ele
interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experien1iale iar jocurile /i
activit01ile alese se desf0/oar0 .n afara acesteia).
- 'ste important s0 re1inem faptul c0 ordinea desf0/ur0rii etapelor de activit01i nu este
.ntotdeauna obligatorie, cadrul didactic av2nd libertatea de a opta pentru varianta
potrivit0.
b) 3%"u$ile -i a"ivi+*ile dida"i"e ale#e sunt cele pe care copiii /i le aleg /i .i ajut0 pe ace/tia s0
socializeze .n mod progresiv /i s0 se ini1ieze .n cunoa/terea lumii fizice, a mediului social /i
cultural c0ruia .i apar1in, a matematicii, comunic0rii, a limbajului citit /i scris.
- 'le se desf$"oar$ pe grupuri mici, #n perechi "i chiar individual. "ractic, .n decursul
unei zile reg0sim, .n func1ie de tipul de program normal, prelungit sau s0pt0m2nal,
dou0 sau trei etape de jocuri /i activit01i alese:
etapa I 7 diminea1a, .nainte de .nceperea activit01ilor integrate,
etapa a III-a 7 .n intervalul de dup0 activit01ile pe domenii de .nv01are /i
.nainte de masa de pr2nz5plecarea copiilor acas0
etapa a I@-a 7 .n intervalul cuprins .ntre etapa de relaxare de dup0 amiaz0 /i
plecarea copiilor de la programul prelungit acas0.
- +otodat0, .n unele cazuri, ele se pot pot reg0si ca elemente componente #n cadrul
activit$%ii integrate. 9eu/ita desf0/ur0rii jocurilor /i a activit01ilor didactice alese
depinde .n mare m0sur0 de modul .n care este organizat /i conceput mediul
educa1ional. cesta trebuie s0 stimuleze copilul, s0-l ajute s0 se orienteze, s0-l invite la
ac1iune.
- stfel, dac0 este vorba de activit01i desf0/urate .n sala de grup0, educatoarea va acorda
o aen*ie de%#e'i+ %$(ani,+$ii #pa*iului 2n "en$e "a: Hiblioteca, 8ol1ul c0su1ei5!oc
de rol, 8onstruc1ii, Itiin10, rte, Fisip /i ap0 /i altele.
- /rganizarea acestor centre se va face 1in2nd cont de resursele materiale, de spa1iu /i de
nivelul de v2rst0 al copiilor.
- In func1ie de spa1iul disponibil, sectorizarea s$lii de grup$ poate cuprinde toate
centrele sau cel pu1in dou0 dintre ele .n care cadrul didactic preg0te/te zilnic #oferta$
pentru copii, astfel .nc2t ace/tia s0 aib0 posibilitatea s0 aleag0 locul de .nv01are /i joc,
.n func1ie de disponibilitate /i nevoi.
- 'aterialele care se vor reg$si zilnic #n zonele/centrele/col%urile deschise nu trebuie s0
fie aleatorii, ci atent alese, .n str2ns0 corelare cu tema s0pt0m2nii sau cu tema
proiectului aflat .n derulare.
- "entru etapa jocurilor "i a activit$%ilor alese desf$"urate #n curte, o aten1ie special0 va
fi acordat0 at2t organiz0rii /i amenaj0rii cur1ii de joc, c2t /i siguran1ei pe care o ofer0
copiilor spa1iul respectiv /i dot0rile existente.
c) A"ivi+*ile de de,v%la$e pe$#%nal+ includ rutinele , tranzi1iile /i activit01ile din perioada dup0-
amiezii pentru grupele de program prelungit sau s0pt0m2nal, inclusiv activit01ile op1ionale.
Ruinele sunt activit01ile-reper dup0 care se deruleaz0 .ntreaga activitate a zilei. 'le acoper0
nevoile de baz0 ale copilului /i contribuie la dezvoltarea global0 a acestuia. 9utinele
.nglobeaz0, de fapt, activit01i de tipul: sosirea copilului, .nt2lnirea de diminea10, micul dejun,
igiena 7 sp0latul /i toaleta, masa de pr2nz, somnul5perioada de relaxare de dup0-amiaz0,
gust0rile, plecarea /i se disting prin faptul c0 se repet0 zilnic, la intervale aproximativ stabile,
cu aproape acelea/i con1inuturi.
,(
T$an,i*iile sunt activit01i de scurt0 durat0, care fac trecerea de la momentele de rutin0 la alte
tipuri5categorii de activit01i de .nv01are, de la o activitate de .nv01are la alta, .n diverse
momente ale zilei. Dijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variaz0 foarte mult, .n
func1ie de v2rsta copilului, de contextul momentului /i de calit01ile adultului cu rol de cadru
didactic. 3n acest sens, ele pot lua forma unei activit01i desf0/urate .n mers ritmat, a unei
activit01i care se desf0/oar0 pe muzic0 sau .n ritmul dat de recitarea unei num0r0tori sau a
unei fr0m2nt0ri de limb0, a unei activit01i .n care se execut0 concomitent cu momentul de
tranzi1ie respectiv un joc cu text /i c2nt cu anumite mi/c0ri cunoscute deja de copii etc.
A"ivi+*ile %p*i%nale intr0 tot .n categoria activit01ilor de .nv01are, respectiv a celor de
dezvoltare personal0 /i se includ .n programul zilnic al copilului .n gr0dini10. 'le sunt alese
de c0tre p0rin1i, din oferta prezentat0 de unitatea de .nv010m2nt la ,) septembrie /i aprobat0
de c0tre 8onsiliul director al unit01ii. ;p1ionalele pot fi desf0/urate de c0tre educatoarele
grupei sau de un profesor specialist, care va lucra .n echip0 cu acestea.
ctivit01ile desf0/urate .n perioada dup0-amiezii a"ivi+*i $e"upe$a%$ii pe domenii de
.nv01are, recreative, de cultivare /i dezvoltare a .nclina1iilor sunt tot activit01i de .nv01are.
cestea respect0 ritmul propriu de .nv01are al copilului /i aptitudinile individuale ale lui /i
sunt corelate cu tema s0pt0m2nal05tema proiectului /i cu celelalte activit01i din programul
zilei
A"iviaile $an#di#"iplina$e sunt activitati care abordeaza o tema generala din perspectiva mai
multor arii curriculare construind o imagine cat maicompleta a temei respective. 'ste tipul de activitate
unde cunostiintele si capacitatile sunt transferate de la o arie curriculara la alta urmarindu-se atingerea
obiectivelor tuturor ariilor curriculareintr-un context integrat. 'levul este in centrul actiunii, invata in ritm
propriu, este evaluat in raport cu performanta sa anterioara, cultiva cooperarea si nu competitia.
Cu$$i"ulu! a#"un# reprezinta totalitatea valorilor si experientelor de invatare pe care gradinita le
transmite fara ca acestea sa fie prevazute in programul educativ. In acest context gradinita formeaza o serie
de conduite si atitudini.
A"iviaile e:$a#"%la$e. scopul activit01ilor extra/colare este dezvoltarea unor aptitudini speciale,
antrenarea elevilor .n activit01i c2t mai variate /i bogate .n con1inut, cultivarea interesului pentru activit01i
socio-culturale, facilitarea integr0rii .n mediul /colar, oferirea de suport pentru reu/ita /colar0 .n ansamblul
ei, fructificarea talentelor personale /i corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. ctivit01ile
extra/colare se desf0/oar0 .ntr-un cadru nonformal, ce permite elevilor cu dificult01i de afirmare .n mediul
/colar s0 reduc0 nivelul anxiet01ii /i s0-/i maximizeze poten1ialul intelectual. =0rgesc orizontul cultural al
pre/colarilor, complet2nd cu no1iuni noi volumul de cuno/tin1e .nsu/ite la activit01i. "articiparea copiilor la
ac1iunile organizate .n afara grupei /i a gr0dini1ei constituie, de asemenea, un mijloc de formare a
competen1elor. ctivit01ile extra/colare aduc o contribu1ie .nsemnat0 /i la educa1ia moral0, estetic0 a
copiilor, disciplin2ndu-le ac1iunile /i l0rgindu-le orizontul artistic.
A"iviai e:$a"u$$i"ula$e sunt activitati complementare actrivitatii de invatare realizate la clasa
si urmaresc largirea si intarirea informatiei, cultiva interesul pentru diferite ramuri ale stiintei, atrag
individul la viata sociala, la folosirea timpului liber intr-un mod placut si util. 'xemple: activitatile
turistice, serbarile, carnavalul.
Mediul edu"ai%nal trebuie sa permita dezvoltarea libera a copilului si sa puna in evidenta
dimensiunea interculturala si pe ceaa incluziunii scolare. Dediul trebuie astfel pregatit incat sa permita
copiilor o explorare activa si interactiuni variate cu materialele, cu ceilalti copii si cu adultul.
A!'iana p#i@%-$elai%nala se refera la manifestarile atitudinilor emotionale fata de activitatile
desfasurate in gradinita, starile de satisfactie, disponibilitatile relationale ale copiilor si ale educatoarei,
intretinerea unei atmosfere de conlucrare intre toti copii grupei respective. De aceea ansamblul tuturor
acestor manifestari relationale constituie fondul pe care se va desfasura evolutia intelectuala si morala a
copilului.
M%daliai de %$(ani,a$e a ($upei. educatoarea poate organiza grupe de copii in cadrul
activitatilor zilnice astfel: cu toata grupa, cu grupuri mici, in perechi sau individual.
M%dele de a$an0a$e #paiala a ($upei. grupa de elevi poate fi organizata in functie de cerintele
proiectului de lectie si anume in cerc, semicerc, clasa
,:
A. 3OCUL IN EDUCATIA TIMPURIE
=a varsta prescolara jocul satisface in cel mai inalt grad nevoia de activitate a copilului, nevoie
generata de trebuinte, dorinte, tendinte specifice acestui nivel de dezvoltare psihologica. -ub o forma sau
alta, jocul se regaseste la copiii tuturor popoarelor, din cele mai vechi timpuri. Din aceste considerente, in
($adinie) 0%"ul e#e a"iviaea &unda!enala.
"rin joc se manifesta, se exteriorizeaza intreaga viata psihica a copilului, se exprima cunostiintele,
emotiile, dorintele, chiar si acelea care nu pot fi satisfacute imediat. &ocul reprezinta, de asemenea, una
dintre modalitatile prin care copilul cauta sa recunoasca realitatea inconjuratoare) cesta constituie, in
esenta, principala modalitate de formare si dezvoltare a capacitatilor psihice ale copilului. ctionand asupra
obiectelor si fiintelor din jur, copilul cunoaste treptat aceasta lume, isi satisface nevoia de miscare si
intelegere, dobandeste incredere in fortele proprii, se defineste pe sine ca personalitate.
In joc, copilul este independent, nu are nevoie de sprijinul adultului, se poate intrece cu prietenii sau
colegii- care-i sunt egali. 'l nu mai este la discretia autoritatii adultului, ci are camp de manifestare deplina
a intelectului, a vorbirii, a imaginatiei, a vointei, a activitatii. In joc adultul are doar rolul de sursa de
inspiratie pentru copil.
Din$e unciile pe "a$e le 2ndepline-e 0%"ul) !ai i!p%$ane #un.
func%ia de cunoa"tere
formativ.educativ$ 7 jocul educ0 aten1ia, abilit01ile /i capacit01ile fizice, tr0s0turile de caracterului,
atitudinea fa10 de colectiv%
de stimulare a mi"c$rilor 7 jocul contribuie la cre/terea /i dezvoltarea complex0 a motricit01ii%
distractiv$ 7 asigur0 relaxarea /i petrecerea timpului liber .n mod pl0cut.
3%"ul a$e -i un "a$a"e$ %$(ani,a) &iind al"+ui din u$!+%a$ele elementele componente0
(copul jocului0 -e formuleaz0 pe baza obiectivelor de referin10 prev0zute .n
programa activit01ii instructiv-educative din gr0dini10. +rebuie definit cu claritate pentru ca jocul
s0 conduc la .ndeplinirea lor (exemple: dezvoltarea capacit01ii de exprimare, dezvoltarea
capacit01ii de orientare .n spa1iu, de discriminare a culorilor, m0rimilor etc.).
Con%inutul jocului0 Include totalitatea cuno/tin1elor, priceperilor /i deprinderilor cu
care copiii opereaz0 .n joc. "oate fi selectat din cuno/tin1ele, priceperile /i deprinderile .nsu/ite .n
cadrul diferitelor categorii de activit01i (cuno/tin1e despre plante, animale, anotimpuri,
matematice, geografice etc.). 8on1inutul trebuie dozat .n func1ie de particularit01ile de v2rst0.
(arcina didactic$0 Indic0 ce anume trebuie s0 realizeze efectic copiii pe parcursul
desf0/ur0rii jocului pentru a realiza scopul propus. pare ca o problem0 ce trebuie rezolvat0 prin
valorificarea cuno/tin1elor, priceperilor /i deprinderilor de care dispune copilul. -arcina didactic0
trebuie formulat0 sub forma unui obiectiv opera1ional.
1egulile jocului0 u rolul de a concretiza sarcina didactic0, preciz2nd c0ile pe care
trebuie s0 le urmeze copiii .n desf0/urarea ac1iunii ludice. -unt prestabilite /i obligatorii pentru
to1i participan1ii la joc /i reglementeaz0 conduita /i ac1iunile participan1ilor. "ot exista reguli care:
indic0 ac1iunile de joc, ordinea succesiunea acestora, stabilesc modul .n care se rezolv0 sarcina
didactic0, reglementeaz0 rela1iile dintre copii, stimuleaz0 sau inhib0 anumite manifestori
comportamentale
,lementele de joc0 9eprezint0 c0ile, mijloacele de realizare a sarcinii didactice. u
rolul de a mijloci realizarea ei .n cele mai bune condi1ii, constituind totodat0 /i elementele de
sus1inere a aten1iei pe parcursul situa1iei de .nv01are, conferind jocului o coloratur0 pl0cut0,
atractiv0, distractiv0 (exemple: elemente surpriz0, recompensarea rezultatelor bune, folosirea unor
obiecte inedite, aplauze, juc0rii etc.).
,)
Me%d%l%(ia p$%ie"+$ii) %$(ani,+$ii -i de#&+-u$+$ii 0%"ului dida"i" p$e#upune "a edu"a%$ul
#+ pa$"u$(+ u$!+%a$ele etape0
a2 3roiectarea jocurilor didactice0 &rm0re/te corelarea cu celelate activit01i din gr0dini10 /i se
finalizeaz0 .n elaborarea proiectului didactic%
b) Asigurarea condi%iilor0 "resupune amenajarea locului unde acesta va avea loc, preg0tirea /i
distribuirea materialului didactic, organizarea colectivului de copii%
c) 4ntroducerea #n joc0 @izeaz0 motivarea copiilor fa10 de activitatea ce urmeaz0 a se desf0/ura,
crearea unei atmosfere favorabile, stimularea curiozit01ii. =a grupele mici se poate recurge la elemente
surpriz0, la prezen1a unor personaje cunoscute de copii. =a grupele mari se poate realiza prin conversa1ie /i
prin prezentarea materialului.
d) 3rezentarea "i familiarizarea cu materialul0 =a grupa mic0 intuirea materialului se face cu
ajutorul educatoarei care eviden1iaz0 caracteristicule materialului sau le reaminte/te alte jocuri unde au mai
.nt2lnit acele materiale. =a grupa mare intuirea se face de c0tre copii%
e) Anun%area titlului jocului "i a obiectivelor urm$rite0 +rebuie realizat0 .n termeni clari, .n pu1ine
cuvinte, sintetiz2nd esen1a jocului.
f) ,xplicarea "i demonstrarea jocului0 8adrul didactic trebuie:
-0 explice sarcina didactic0
-0 precizeze ac1iunile pe care trebuie s0 le efectueze copiii pentru realizarea sarcinii
-0 actualizeze cuno/tin1ele, priceperile /i deprinderile ce constituie con1inutul jocului
-0 precizeze regulile ce trebuie respectate .n joc%
-0 ofere indica1ii cu privire la folosirea materialului de c0tre copii%
-0 precizeze sarcinile conduc0torului de joc%
-0 indice cerin1ele ce trebuie .ndeplinite pentru a se desemna c2/tig0torul jocului (.n cazul
competi1iei)%
-0 constituie echipele (.n cazul jocurilor pe echipe)
Demonstrarea jocului va fi f0cut0 de c0tre educatoare care, .ncep2nd cu grupa mare, poate fi ajutat0 /i
de unii copii.
g) ,xecutarea jocului de prob$0 -e realizeaz0 sub .ndrumarea educatoarei. =a aceast0 etap0 se pun la
punct aspecte organizatorice, se exerseaz0 ac1iunea, se fixeaz0 regulile etc.
h) ,xecutarea propriu.zis$ a jocului0 "oate fi condus0 de educatoare sau de un copil. Dac0 este
realizat0 de c0tre cadrul didactic, acesta trebuie:
-0 urm0reasc0 rezolvarea corect0 a sarcinii didactice%
-0 insiste pentru respectarea regulilor%
-0 men1in0 atmosfera de joc, valorific2nd elementele g2ndite .n acest sens%
-0 imprime jocului un ritm alert, evit2nd monotonia%
-0 antreneze to1i copiii .n joc
"entru .ndeplinirea scopului ar trebui executate /i variante de joc, prin complicarea sarcinii, prin
folosirea unor materiale /i elemente noi de joc%
i) +ncheierea jocului) "rilejuie/te formularea concluziilor /i aprecierilor asupra modului .n care s-a
desf0/urat jocul, precizarea c2/tig0torilor.
Bn &un"*ie de ini*ia%$ul 0%"ului a"e#ea #e i!pa$ 2n d%u+ "ae(%$ii. 0%" li'e$ -i 0%" dida"i".
3%"ul li'e$ / este tipul de joc pe care copilul .l utilizeaz0 tot timpul pe parcursul zilei .mbr0c2nd
diferite forme. Cie c0 manipuleaz0 obiecte .ncerc2nd diverse mi/c0ri /i experimente, fie c0 realizeaz0
anumite ac1iuni pentru a ob1ine satisfac1ie (parcheaz0 ma/ini, construie/te cazemate, rostogole/te c0tre
o anumit0 destina1ie un obiect, leag0 obiecte .ntre ele pentru a ob1ine un /ir pe care apoi .l deplaseaz0
tr0g2ndu-l dup0 el etc., toate acestea copilul le realizeaz0 juc2ndu-se. Fu sunt sarcini impuse de nimeni,
.i fac pl0cere /i astfel .nva10 despre lucruri, despre efectele ac1iunii sale asupra obiectelor /i, totodat0,
despre el, ce poate /i ce nu poate .nc0 s0 fac0.
,4
!ocurile libere sunt jocurile alese, propuse, ini1iate de copil, f0r0 interven1ia
adultului. 'l singur ./i alege locul, juc0riile /i tipul de joc pe-l care dore/te.
!ocul liber ofer0 educatoarei /ansa de a cunoa/te c2t mai bine copilul, fiind
momentul .n care copilul utilizeaz0 cuno/tin1ele, deprinderile, experien1ele dob2ndite
anterior, .n contexte .n care el se simte liber s0 se exprime.
=imbajul /i ac1iunile copilului .n jocul liber vorbesc despre modul .n care el percepe
lumea din jurul lui. -au dac0 se joac0 un joc simbolic, de tipul # De-a...$, vom vedea
cum copilul transpune .n joc experien1e proprii fie ca #spectator$ al evenimentelor
din jurul lui, fie ca personaj principal.
!ocul simbolic permite copilului totodat0 /i s0 transpun0 .n #realitatea$ lui, dorin1e,
g2nduri, frustr0ri, insatisfac1ii, bucurii din via1a lui /i sunt pline de semnifica1ie,
pentru c0 nu exist0 cenzur0 .n exprimarea sa .n timpul jocului liber indiferent ce tip
de joc e (simbolic, de manipulare, de construc1ii, etc.).
3%"ul dida"i" este un mijloc de accelerare a trecerii de la joc la invatare, deoarece imbina ludicul cu
asimilarea de cunostinte si formarea unor capacitati de cunoastere. !ocul didactic este propus, organizat
si condus de educator, in scopul realizarii unor sarcini didactice precise. 'xista o mare varietate de
jocuri didactice, inspirate din jocuri spontane ale copiilor, dar urmarind obiective intelectuale, motrice,
de socializare, de repetare a unor cunostiinte insusite sau de exersare a unor deprinderi. In aceasta
categorie sunt incluse jocuri de miscare cu reguli, ce contribuie la dezvoltarea atentiei, memoriei,
imaginatiei, la exersarea unor automatisme, miscari, actiuni simple, prin imitarea unor activitati reale.
E:e!ple de 0%"u$i dida"i"e pot fi:
!ocuri senzoriale, de ghicire, de recunoa/tere a unui obiect cu ajutorul sim1urilor: #Ehici ce ai
gustatJ$% #-pune cum este>$% #8e po1i spune despre>$
!ocuri de analiz0 perceptiv0 vizual0, de reconstituire de imagini din buc01ele: #=oto flori, fructe,
p0s0ri, animale$, #Din jum0tate 7 .ntreg$, #!ocul umbrelor$.
!ocuri logice de comparare a obiectelor dup0 criterii date /i de analiz0, descriere, clasificare: #Dare,
mic$, #E0se/te locul potrivitJ$
!ocuri gramaticale: #'u spun una, tu spui multe$ (singular-plural), #-pune al cui este>$ (folosirea
corect0 a genitivului), #8ui trimit scrisoare>$ (folosirea corect0 a dativului), #&nde a zburat r2ndunica>
(pozi1ii spa1iale).
!ocuri de mi/care: #8uibul r2ndunicilor$, #&rsul doarme$, #Itafeta uria/ilor$ etc.
8and copilul se joaca cu alti copii, el invata sa respecte reguli si algoritmi ce constituie temeiul
conformarii la normele de comportare sociala, morala. Invata sa imparta jucariile cu altii, sa colaboreze cu
coechipierii, isi dezvolta altruismul, spiritul de echipa, comunicarea cu ceilalti, prin urmare devine mai
sociabil, mai tolerant fata de cei din jur, mai atent la dorintele si sugestiile celorlalti.
!ocul se intercoreleaza cu invatarea si cu creatia. !ocurile cu subiect din viata, din povesti si basme
presupun cunoasterea acestora, dar implica si creativitate si expresie in interpretare. !ocurile cu text si
cantec ii aproprie de creatiile muzicale si literare. !ocurile de masa presupun invatare si crearea de variante.
!ocul este un minunat mijloc de cunoastere si autocunoastere, de exersare a unor capacitati, de
socializare primara, de antrenare a capacitatii cognitive si de exteriorizare a emotiilor si sentimentelor. Desi
este un mijloc de relaxare si distractie, jocul are importante functii instructiv-educative. 'l contribuie, prin
continutul sau obiectual sau logic la dezvoltarea intelectului. ;rice joc include elementeafective: bucurie,
surpriza, satisfactie sau insatisfactie.
Cla#i&i"a$ea 0%"u$il%$ a p$e%"upa pe !uli #pe"iali#i in d%!eniul peda(%(iei p$e#"%la$e. In
#"%p dida"i" v%! %pa pen$u u$!a%a$ea "la#i&i"a$e.
a) 3%"u$ile #p%nane sunte cele in care lipseste interventia dirijata. 'ducatoarea poate observa
copii, preferintele lor in alegerea jocurilor si le poate pregati materiale, jucarii, continuturi sau variante.
Interventia ei va fi cat mai discreta, pentru a nu perturba si deranja copii in timp ce se joaca.
,*
b) 3%"ul-e:e$"iiu sau functional are rolul de antrenament al analizatorilor, al limbajului sau al
deprinderilor motrice. 8opilul sare, alearga, selecteaza obiecte dupa marime, forma, culoare% isi exerseaza
atentia. 'lementele de joc si regulile sunt simple, importanta competitiei cu sine sau cu altii fiind
predominanta. !ocul de exersare trebuie acceptat si incurajat de adult, sa puna la dispozitia copiilor
obiectele solicitate.
c) 3%"ul #i!'%li" #au de "$eaie. -ubiectul si regulile acestui joc sunt inventate de copii. -e
intalnesc o multime de variante precum jocuri cu subiecte din viata cotidiana, jocuri cu subiecte din povesti
si basme, jocuri sugerate de obiecte uzuale pe care le utilizeaza in alte scopuri sau jocuri de constructie cu
diferite materiale. 8opii de costumeaza, schimba imbracamintea papusilor, joaca roluri sau le interpreteaza
cu ajutorul papusilor sau al teatrului de papusi. desea, prescolarii aleg subiecte fanteziste, despre viitor,
despre roboti, extraterestri, fiinte ireale. -pre grupa mare, jocul de creatie devine mai complex, intervin
intelegeri asupra respectarii regulilor sau un plan sumar al jocului, se negociaza variante, ramanand insa loc
si pentru improvizatii.
d) 3%"ul de "%n#$u"ie trece de la manipularea materialului de construc1ie cu eventuale
.ncerc0ri /i reu/ite de suprapuneri, specific0 la ( ani, la realizarea unor construc1ii sofisticate din cuburi,
combino /i lego. -ubiectele acestor construc1ii pot fi propuse de adul1i sau sunt alese de copii .n func1ie de
interese, de aspecte ce i-au impresionat .n momente anterioare jocului, sau pot fi sugerate de natura
materialelor utilizate. &neori, jocurile de construc1ii ofer0 /i #modeleK sugestie pe care copiii le ignor0 la (-
: ani, .ncearc0 s0 le rezolve, din ce .n ce mai performant pe la ) ani iar c0tre 4 ani .ncearc0 s0 le dep0/easc0.
Deseori jocul de construc1ie precede sau se .ngem0neaz0 cu jocul de crea1ie. "rin el copiii ./i construiesc
cadrul de joc necesar subiectului din jocul de crea1ie: /antierul, t0r2mul zmeilor, cabinetul doctorului,
gr0dina zoologic0 etc. !ocurile de construc1ie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor
manuale ale copiilor.
e) 3%"ul de !i-"a$e este str2ns legat de specificul v2rstei, o v2rst0 a dinamismului, a mi/c0rii.
'l se va p0stra p2n0 la v2rsta adult0, .mbr0c2nd alte forme dar p0str2ndu-/i motiva1ia interioar0. =a v2rsta
pre/colar0 mi/c0rile .ncep s0 fie .ncadrate .ntr-un anume context carereflect0 fragmente din via1a real0, .n
special din via1a #celor care nu cuv2nt0K. =iteratura de specialitate enumera jocurile #Hroasca /i barzaK,
#"isica /i vr0biileK, #=upul /i oileK etc., .n gr0dini10 sau .n grupul de joac0 se reiau sub forma jocurilor de
mi/care conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate% astfel, personaje ca +om /i !errL, 8hip /i
Dale re.nvie cu ajutorul copiilor.
Deosebit de r0sp2ndite sunt jocurile f0r0 o tematic0 anume, 'ocuri cu reguli ce au ca scop exersarea
unor deprinderi motrice: atmosfera de joc este realizat0 prin spiritul de competi1ie imprimat. Din aceast0
categorie fac parte: Iotronul, 'lasticul, 8oarda, 8ine alearg0 mai repede> etc. "e m0sur0 ce se .nainteaz0
c0tre v2rsta /colar0 mic0, jocurile de mi/care cu subiect vor c2/tiga .n complexitate .n vreme ce cele cu
reguli vor recurge la formule din ce .n ce mai complicate. cest tip de jocuri este, .n general preluat de la
genera1iile anterioare chiar dac0, fiecare genera1ie realizeaz0 uneori prelucr0ri /i adapt0ri specifice.
/uc!ria
"rintre mijloacele folosite .n activitatea cu copilul, 0u"+$ia ocup0 un loc important, ea fiind
necesar0 pentru a face ac1iunile copiilor reale: #/oferul$ are nevoie de un # automobil$ , #aviatorul$ 7 de un
#avion$ . +oate acestea sunt legate de o particularitate psihologic0 interesant0 /i anume aceea c0 tr0irile
celor antrena1i .n joc sunt .ntotdeauna adev0rate, sincere, ac1iunile lor sunt reale.
Denirea fundamental0 a juc0riei este aceea de a oferi copilului posibilitatea #+ a"*i%ne,e,
exprim2ndu-/i ideile /i sentimentele. !uc0riile reu/ite .l stimuleaz0 pe copil s0 g2ndeasc0, ridic0 .n fa1a lui
diferite probleme /i acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive.
8uno/tin1ele anterioare, tind .n acela/i timp s0 ob1in0 informa1ii suplimentare, a/a se nasc
nenum0ratele .ntreb0ri, ale c0ror r0spunsuri copiii le rezolv0 prin e:pl%$a$e (care se realizeaz0 prin
.ncercare /i eroare /i implicarea tuturor sim1urilor).
R%lul edu"aiv (ene$al al 0u"+$iil%$ este at2t de a antrena mi/c0rile, exerseaz0 organele de sim1,
dar ele au /i alt0 valoare, dezvolt0 g2ndirea, opera1iile prematematice (grupare, seriere, clasificare etc.),
rela1iile cauzale /i spa1iale dintre obiecte /i multe alte cuno/tin1e, deprinderi /i capacit01i.
,?
3u"+$ille "a -i !ae$ialele dida"i"e, reprezint0 instrumente care utilizate corespunz0tor, .n
contextul oportun, pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor /i la atingerea obiectivelor propuse
prin curriculum.
Cla#i&i"aea 0u"+$iil%$
a) &uc$riile care dezvolt$ motricitatea 5 .l ajut0 pe copil s0 se serveasc0 .ntr-o manier0 armonioas0 de
corpul s0u. &nele vizeaz0 motricitatea fin0, adic0 u/urin1a de a se servi de m2inile sale. -unt cele care
invit0 copilul la manipulare, orientare, de a se 1ine corect, de a trece juc0ria dintr-o m2n0 .n alta. ltele
vizeaz0 motricitatea global0, adic0 ele invit0 copilul s0 foloseasc0 .ntregul s0u corp .ntr-o mi/care. 3/i va
dezvolta atunci coordonarea gesturilor /i a echilibrului. 'l .nva10 s0 se serveasc0 mai bine de corpul s0u /i
s0-/i st0p2neasc0 gesturile.
E:e!ple de 0u"+$ii cu dominant0 motric0: triciclet0, mingii, balon, cerc, coard0, popice, structurile
jocurilor din exterior (toboganul, balansoarul), jocurile de .ncastrare /i manipulare.
b) &uc$riile care dezvolt$ creativitatea "i imagina%ia
numite juc0rii favorizeaz0 .n mod specific aceast0 imagina1ie a copilului, prin aceea c0 de/i nu
sunt nimic prin ele-.nsele, pot totu/i s0 solicite ac1iunea copilului. cestea sunt toate juc0rii cu func1ie
artistic0. Dar este evident c0 o p0pu/0 simpl0, de exemplu, este de asemenea o juc0rie care stimuleaz0
creativitatea /i imagina1ia.
E:e!ple de 0u"+$ii cu dominant0 creatoare: creioane de cear0 5 de colorat, mar<ere, acuarele,
plastilin0, instrumente muzicale, marionete, jocuri de construc1ie sau jocuri din buc01i care se asambleaz0.
c) &uc$rii care dezvolt$ afectivitatea ceste juc0rii permit copilului s0-/i exprime afec1iunea, tandre1ea /i
de asemenea, uneori chiar, agresivitatea. "entru c0 el, copilul poate .n mod liber s0 tr0iasc0 5 retr0iasc0
sentimentele sale cu o juc0rie care nu 1ine ranchiun0 etc. 3n mod progresiv copilul se .n1elege mai bine pe
sine /i ./i g0se/te echilibrul.
E:e!ple de 0u"+$ii afective: p0pu/i, figurine /i animale din plu/ etc.
d) &uc$riile care dezvolt$ imita%ia Imita1ia este procesul esen1ial prin care copilul se apropie /i .n1elege
lumea care .l .nconjoar0, lumea adul1ilor. 8opilul reia cu juc0ria ceea ce i s-a .nt2mplat .n via1a real0 /i se
joac0 c2t .i este necesar. ceste activit01i .i permit pe de-o parte s0 se apropie de comportamentele noi /i s0-
/i ia .n considerare anumite angoase sau experien1e dezagreabile din via1a sa.
E:e!ple de 0u"+$ii care au dominant0 imita1ia: p0pu/ile /i toate accesoriile lor (casa,
.mbr0c0mintea, materialele etc.), ma/inile, c2inele de joac0, deghiz0rile, tot ceea ce permite s0-l fac0 s0
semene cu altcineva. !ocul de-a cump0r0turile, de-a doctorul, de-a activit01ile menajere, garajul /i circuitul
auto, ferma cu animalele sale etc.
e) &ucariile care dezvolt$ capacitatea senzorial$ "i intelectual$ 'vident este cazul tuturor juc0riilor, pentru
c0 ele permit jocul care este el-.nsu/i indispensabil dezvolt0rii intelectuale a copilului. Inteligen1a celui mic
este mai .nt2i de toate o inteligen10 senzorial0, motric0, afectiv0. "rin manipulare, .ncercare /i asamblare,
copilul, descoper0 s0-/i exercite capacit01ile mentale. numite jocuri sunt .n mod special concepute pentru
a antrena copilul s0 descopere, s0 clasifice, s0 memoreze, s0 ra1ioneze, s0 asambleze, s0 reflecte - toate
marile func1ii care stau la baza opera1iilor mentale.
E:e!ple de 0u"+$ii "u d%!inan+ inele"ual+. jocurile de asamblare, jocurile de .ncastrare,
jocurile de construc1ie, jocurile de clasare, jocurile de ordonare, jocurile puzzle, jocurile de loto 5 domino.
/ocul de rol0 presupune o preg0tire prealabil0 /i anume, transpunerea subiectului, care trebuie bine
cunoscut de c0tre to1i partenerii, .n1eles /i redat cu fidelitate.
!ocul de rol are ca surs0 tematic0 lumea mijlocit0 a pove/tii, basmului, filmului, teatrului, dar /i
realitatea cotidian0. 3n cadrul acestor jocuri copiii au interven1ie personal0.
3n ceea ce prive/te interpretarea rolurilor asumate /i modalit01ile de .nscenare a con1inutului din
lipsa posibilit01ii de discern0m2nt /i de asimilare diferen1iat0, copilul mic .mbin0 elementele fantastice cu
,A
cele luate din via1a cotidian0. De pild!" #prin1ul$ vine c0lare pe cal (pe un b01) /i are la br2u #sabie$ (o
bucat0 de sc2ndur0, legat0 cu o sforicic0).
3n jocurile colective cu subiecte din basme /i pove/ti, .n cele ini1iate de copiii de 45* ani, se
stabilesc rela1ii complexe /i are loc un schimb viu /i continuu de p0reri, fiecare fiind .n acela/i timp /i
interpret /i regizor. 3n cadrul acestor jocuri, preocup0rile copiilor se .ndreapt0 spre 1inuta vestimentar0
c0reia simt nevoia s0-i adauge detalii de natur0 s0 le sublinieze identitatea .mprumutat0 /i c0tre procurarea
unor obiecte care le permit s0 ac1ioneze conform rolului asumat. "e ultimul plan st0 grija pentru #decor$
(cadrul .n care s0 se desf0/oare jocul).
=a baza .ndrum0rii acestor jocuri stau:
%'#e$va$ea copiilor .n timpul jocului%
posibilit01ile psihofizice ale copiilor%
.ncadrarea educatoarei .n joc (prin asumarea unui rol)%
stimularea jocului din exterior%
i!pul#i%na$ea -i de,v%la$ea 0%"u$il%$ prin: repovestiri, conversa1ia cu caracter
preg0titor, analiza jocului, stimularea lui prin intermediul unor materiale noi%
.ndrumarea jocului din exterior (dep0/ind trecerea de la jocul individual la .nscen0ri scurte
inspirate din pove/tile cunoscute .n gr0dini10).
/ocul senzorial 7 9eprezint0 un set de jocuri ce stimuleaz0 aten1ia copiilor, spiritul de observa1ie /i
inteligen1a motorie /i cel mai important aspect anticiparea. !ocul senzorial este o modalitate prin care
copilul isi exerseaza simturile, exploreaza, dar in acelasi timp, dezvolta o personalitate sanatoasa,
neconstransa sau incorsetata intre anumite reguli care din acest punct de vedere sunt absolut nejustificate.
!ocurile senzoriale conduc la:
M dezvoltarea sensibilitatii auditive%
M dezvoltarea sensibilitatii tactile si chinestezice%
M dezvoltarea sensibilitatii vizuale%
M dezvoltarea sensibilitatii gustativ - olfactive.
De exemplu: 8opilul este pus s0 miroas0 diferite alimente: o l0m2ie, o bucat0 de ca/caval /i s0 reu/easc0 s0
fac0 leg0tura .ntre miros (.n acest caz) /i cuv2ntul care descrie acei stimuli olfactivi. =a fel se procedeaz0 /i
cu celelalte sim1uri ale copilului, pip0itul, gustul, v0zul /i auzul, oferindu-i-se diver/i stimuli specifici,
pentru ca apoi cel mic s0 recunoasc0 tipul de imagine dezvoltat0, respectiv (tactil0, gustativ0, vizual0 ori
auditiv0).
/ocul de construcii / reprezint0 activitatea prin care copilul exerseaz0 multe deprinderi /i capacit01i care
contribuie .ndeosebi la dezvoltarea sa cognitiv0 /i a musculaturii fine.
"rin construc1ie copilul sorteaz0, grupeaz0, asociaz0, realizeaz0 coresponden1e, stabile/te raporturi
.ntre obiecte (de m0rime, de lungime, de greutate, de volum, rela1ii spa1iale, raporturi cauzale etc.),
organizeaz0 sau pune .n valoare spa1iul (prin intermediul diferitelor materiale /i forme), .ngr0direa
spa1iului, separarea, acoperirea lui.
8opilul construie/te cu cele mai diferite materiale din natur0: piatr0, nuiele, z0pad0, lemn (de/euri),
lut, buc01i de c0r0mid0, cuburi de lemn.
&ocul de construc%ie trece de la manipularea materialului de construc1ie cu eventuale .ncerc0ri /i
reu/ite de suprapuneri, specific0 la ( ani, la realizarea unor construc1ii sofisticate din cuburi, combino /i
lego. -ubiectele acestor construc1ii pot fi propuse de adul1i sau sunt alese de copii .n func1ie de interese, de
aspecte ce i-au impresionat .n momente anterioare jocului, sau pot fi sugerate de natura materialelor
utilizate. &neori, jocurile de construc1ii ofer0 /i #modeleK sugestie pe care copiii le ignor0 la (-: ani,
.ncearc0 s0 le rezolve, din ce .n ce mai performant pe la ) ani iar c0tre 4 ani .ncearc0 s0 le dep0/easc0.
Deseori jocul de construc1ie precede sau se .ngem0neaz0 cu jocul de crea1ie. "rin el copiii ./i construiesc
cadrul de joc necesar subiectului din jocul de crea1ie: /antierul, t0r2mul zmeilor, cabinetul doctorului,
6B
gr0dina zoologic0 etc. !ocurile de construc1ie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor
manuale ale copiilor.
Fumim joc de construc1ie, arhitectura creat0 de copil, adic0 munca lui cu materiale de construc1ie.
Bn de,v%la$ea unei "%n#$u"*ii de "+$e "%pii de%#e'i! u$!+%a$ele #adii.
- procesul de examinare /i combinare a formelor%
- crea1ia tematic0 (la .nceput de ordin pur asociativ, .i d0m numele)%
- construc1ia con/tient0 a formei%
- construc1iile .nt2i sunt pe vertical0, apoi de extind pe orizontal0.
3n cadrul jocurilor de construc1ie, copiii lu"$1nd: stabilesc rela1ii cauzale .ntre obiecte (care sunt
mai mari /i mai grele cad mai u/or dac0 nu au stabilitate etc.), respect0 reguli, dau fr2u imagina1iei,
apreciaz0 cantitativ materialele utilizate (mai mari, mai lungi, mai grele), se joac0 cu alternan1e de forme,
de culoare. 'xemple de jocuri de construc1ie: #Hlocul .n care locuiesc$, #Er0dini1a mea$, #;r0/elul
copiilor$, #-trada$, #Eara$ etc.
/ocurile dinamice*de micare / au la baz0 ac1iuni motrice mai simple sau mai complexe dirijate de
anumite reguli, prin care se consolideaz0 deprinderile motrice de baz0 (mers, alergarea, aruncarea,
prinderea, s0ritura, c010rarea, echilibrul), se dezvolt0 calit01ile motrice (viteza, for1a, rezisten1a) /i st0ri
emo1ionale pozitive.
&ocul de mi"care este str2ns legat de specificul v2rstei, o v2rst0 a dinamismului, a mi/c0rii. 'l se va
p0stra p2n0 la v2rsta adult0, .mbr0c2nd alte forme dar p0str2ndu-/i motiva1ia interioar0.
=a v2rsta pre/colar0 mi/c0rile .ncep s0 fie .ncadrate .ntr-un anume context care reflect0 fragmente
din via1a real0, .n special din via1a #celor care nu cuv2nt0K. =iteratura de specialitate enumera jocurile
#Hroasca /i barzaK, #"isica /i vr0biileK, #=upul /i oileK etc., .n gr0dini10 sau .n grupul de joac0 se reiau sub
forma jocurilor de mi/care conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate% astfel, personaje ca +om
/i !errL, 8hip /i Dale re.nvie cu ajutorul copiilor. De asemenea, via1a adul1ilor, .n special profesiile
dinamice sunt reflectate de jocurile de mi/care. -unt cunoscute jocuri de tipul: #"ompieriiK, #"ilo1iiK,
#"oli1i/tiiK, #'xtratere/triiK etc.
Deosebit de r0sp2ndite sunt jocurile f0r0 o tematic0 anume, jocuri cu reguli ce au ca scop exersarea
unor deprinderi motrice: atmosfera de joc este realizat0 prin spiritul de competi1ie imprimat. Din aceast0
categorie fac parte: Iotronul, 'lasticul, 8oarda, 8ine alearg0 mai repede> etc.
"e m0sur0 ce se .nainteaz0 c0tre v2rsta /colar0 mic0, jocurile de mi/care cu subiect vor c2/tiga .n
complexitate .n vreme ce cele cu reguli vor recurge la formule din ce .n ce mai complicate. cest tip de
jocuri este, .n general preluat de la genera1iile anterioare (ca subiecte /i tipuri de reguli) chiar dac0, fiecare
genera1ie realizeaz0 uneori prelucr0ri /i adapt0ri specifice.
3n selectarea /i practicarea jocurilor dinamice se au .n vedere particularit01ile de v2rst0: tipul
exerci1iilor incluse .n jocuri, durata lor, exigen1a fa10 de executare, num0rul regulilor va fi .n dependen10
direct0 cu v2rsta copiilor.
"entru a evita excesul, suprasolicitarea, oboseala, extenuarea fizic0, pe l2ng0 o bun0 dozare a
timpului de joc dinamic, este necesar0 /i alternarea acestuia cu jocuri lini/titoare.
!ocurile dinamice se pot organiza /i .n aer liber, .n func1ie de anotimp, /i .n sal0, cu sau f0r0 obiecte,
aparate.
/ocul muzical 7 trac1ia copiilor pentru muzic0 este un lucru evident, .nc0 din primiiani ai copil0riei,
muzica f0c2nd parte integrant0 din via1a /i preocup0rile lor. ccesibil0 copiilor .naintea cuv2ntului,
c2ntecul las0 .n sufletele lor impresii ce ram2n imprimate ad2nc toat0 via1a. "rin c2ntec se realizeaz0
educa1ia moral0, intelectual0 /i estetic0 a copilului, se .nsu/esc cuno/tin1e /i se formeaz0 deprinderi. !ocul
muzical prezinta o importanta cov2r/itoare, .ntruc2t este o activitate care produce satisfac1ii /i pl0ceri, .i
atrage /i .i intereseaz0, prilejuind copiilor tr0iri emo1ionale din cele mai puternice.
c1iunea jocurilor muzicale reiese at2t din con1inutul textului literar al c2ntecelor, din expresivitatea
melodiilor, c2t /i din for1a sugestiv0 a elementului muzical.
In jocurile muzicale, aspectul senzorial este mult mai evident dec2t .n celelalte tipuri de jocuri
datorit0melodiei pe care se desf0/oar0 ac1iunea acestor jocuri. Delodia este principalul element al
6,
limbajului muzical care exprim0 idei /i sentimente prin intermediul imaginilor muzicale. 9eceptarea
limbajului muzical este accesibil0 copilului .ntruc2t latura afectiv0 este dominant0.
82nd .i .nv010tam pe copiii c2ntece, este bine s0 evit0m s0 folosim metoda vers dup0vers. cest gen
de .nv01are .ntrerupe melodia, iar copiii pierd bucuria c2ntecului c2nd acestadevine un exerci1iu de
memorizare. Deseori copiii .nva10 un c2ntec ascult2ndu-, mai multe zile la r2nd, mai ales dac0 educatoarea
are grij0 s0 pronun1e cuvintele foarte rar /i clar a/a.nc2t copiii s0 le poat0 .n1elege. De asemenea,
educatoarea trebuie s0 /tie c0 explica1iiledetaliate ale c2ntecelor pot s0 nu intereseze pe copii.
In#u-i$ea 0%"ului !u,i"al a:a pe "1ne" i!pli"+ $ei eape di#in"e.
-reactualizarea c2ntecului ales pentru joc%
-demonstrarea sau explicarea jocului%
-executarea .n colectiv.
Bn &un"*ie de #a$"ina !u,i"al+ u$!+$i+) #e "la#i&i"+ 2n.
jocuri muzicale: melodice, ritmice, cu mi/c0ri sugerate de textul cantecului.
jocuri dans%
jocuri muzicale pentru .nsu/irea elementelor de expresie%
jocuri muzicale pentru diferen1ierea timbrelor%
jocuri muzicale armonico-polifonice%
jocuri muzicale pentru cultura vocal0%
jocuri muzicale de crea1ie.
/ocul de mas! 7 jocurile de mas0 nu se folosesc .ntotdeauna la mas0
"ot fi: jocuri .n buc01ele (puzzle), cartona/e decusut pe ele, m0rgele de .n/irat, jocuri /i mici articole
pe care copiilor le place s0 le adune. ceste pot fi folosite de copii pe mas0 sau pe podea, juc2ndu-se
singuri sau .mpreun0 cu alte persoane.
Danipul2nd aceste jocuri, copiii ./i dezvolt0:
-coordonarea ochi-m2n0%
-musculatura mic0%
-capacitatea de discriminare vizual0%
-deprinderi de .mbinare, triere, a/ezare .n ordine, clasificare, num0rare, punere .n
coresponden10%
-percep1iile despre culoare, m0rime, form0%
-sociabilitatea (juc2ndu-se .mpreun0 cu al1i copii, .nv012nd s0 respecte reguli simple de
joc)%
-capacitatea de a rezolva probleme%
-sentimentul de bucurie la realizarea unei sarcini.
=a aceste jocuri trebuie s0 se pun0 accentul pe cooperarea dintre copii /i nu pe concuren10,
competi1ie
/ocul logic 7 constituie una dintre modalitatile de realizare a unui invatamant activ. re un rol cu
preponderenta formativ, jocul logic dezvolta gandirea, inteligenta si spiritul de observatie al copiilor.
"rin manuirea materialului didactic in gradinita,copii invata sa formeze multimi de obiecte,
descopera proprietatile lor caracteristice, stabileste relatiile dintre acestea si efectueaza operatii cu ele.
In cadrul jocurilor logico-matematice, copii sunt familiarizati cu unele notiuni despre multimi si
relatii. tunci cand rezolva exercitii de gandire logica pe multimi concrete de figuri geometrice, ei
dobandesc pregatirea necesara pentru intelegerea numarului natural si a operatiilor cu numere naturale, pe
baza multimilor si a operatiilor cu multimi. In felul acesta, se desfasoara exercitii de clasificare, comparare
si ordonare a multimilor de obiecte.

N !ocurile logice constituie una dintre modalit01ile de realizare a unui .nv010m2nt activ care, abord2nd
un rol dinamic intui1iei, pune accent pe ac1iunea copilului asupra obiectelor .nse/i.
N Danipularea obiectelor conduce mai rapid /i mai eficient la formarea percep1iilor, acceler2nd astfel
formarea structurilor operatorii ale g2ndirii.
66
N @aloarea formativ0 a jocurilor logice spore/te cu at2t mai mult cu c2t educatoarea d0 curs liber
principiilor de baz0 care le c0l0uze/te:
7 9olul copilului nu se reduce la contemplarea situa1ie in care a fost pus% el reflecteaz0 asupra
acestei situa1ii, ./i imagineaz0 singur diferite variante posibile de rezolvare, ./i confrunt0
propriile p0reri cu cele ale colegilor%
7 8opilul Gstudiaz0$ diversele variante care duc la rezolvare, aleg2nd-o pe cea mai
avantajoas0 /i creeaz0 pe baza ei unele noi alternative de rezolvare, pe care caut0 s0 le
formeze corect %
7 8opilul are libertatea deplin0 .n alegerea variantelor de rezolvare % el trebuie s0 motiveze
alegerea sa, ar0t2nd .n fa1a colegilor avantajele pe care le prezint0,
7 3n timpul jocului s-ar putea face /i unele gre/eli, acesta e un lucru perfect normal. 8opilul
.nva10 foarte multe lucruri corect2ndu-/i propriile gre/eli: dac0 nu poate el, .l vor ajuta
colegii sau educatoarea care vine cu sugestii .
7 3n desf0/urarea jocurilor esen1ial0 este activitatea con/tient0 de continu0 c0utare, de
descoperire a solu1iilor. @erbalizarea ac1iunilor, exprimarea rezultatelor ob1inute, de/i sunt
importante nu se situeaz0 .n acela/i plan cu .ns0/i activitatea.
Exemple de 'ocurilor logice
,) jocuri libere constructive
6) jocuri pentru construirea mul1imilor
() jocuri de aranjare a pieselor .n tablou
:) jocuri de diferen1e
)) jocuri cu cercuri
4) jocuri de formare a perechilor
*) jocuri de transform0ri
? ) jocuri cu mul1imi echivalente
1+U2A MI%3
lege discuri (cercuri) /i joac0-te cu ele J (,)
8aut0 p0tratulJ(6)
ranj0m discurile J(()
1+U2A MI/LO%IE
N 8e pies0 nu cunoa/tem> (6)
N 8e a gre/it ursule1ul>(6)
N +abloul pieselor albastre (ro/ii, galbene ) (()
N +renul cu patru diferen1e.(:)
1+U2A MA+E
8e este /i cum este aceast0 pies0>(,)
+abloul tricolor (()
8asele de pe strada mea (6 diferen1e)
E0se/te locul potrivit ())
!ocul logic este un prim pas spre intelegerea unor notiuni care vor constitui, mai tarziu, baza
transmiterii unor elemente mult mai complexe si vor dezvolta capacitatea de lucru individual si de
autoevaluare.
D$a!ai,a$ea presupune:
6(
,. legerea selectiv0 a textului care urmeaz0 s0 fie dramatizat (acesta trebuie s0 cuprind0 ac1iuni accesibile
/i dinamice, dialog bogat, viu care mobilizeaz0 copiii /i faciliteaz0 .nscenarea conflictului, cuprinderea
unui num0r mare de personaje). De asemenea trebuie s0 se 1in0 seama de posibilit01ile de memorare ale
copiilor /i capacitatea redus0 de concentrare. +extul trebuie redus ca .ntindere (pentru copiii de (-: ani).
'xemple de pove/ti agreate la grupa mic0: # 9idichea uria/0$, #D0nu/a$, #+urti1a$. =a aceste
dramatiz0ri farmecul rezid0 .n reluarea repetat0 a unor ac1iuni /i dialoguri simple. ceste texte se aleg .n
mod progresiv, cu un con1inut mai complex. De pild0, #8oliba iepura/ului$, #"ungu1a cu doi bani$, #Cata
babei /i fata mo/neagului$ etc.
6. 3nsu/irea temeinic0 a textului pove/tii (basmului), .n vederea transpunerii lui .n joc. 80ile cele mai
folosite .n acest sens sunt: repovestirea, povestirea dup0 un /ir de tablouri, vizionarea diafilmului,
experien1a c2/tigat0 .n jocul 7 dramatizare.
(. 8erin1ele materiale ale dramatiz0rii (asigurarea tuturor condi1iilor materiale menite s0-i sprijine reu/ita):
cadru suficient de larg care s0 permit0 mi/carea liber0 a copilului%
amenajarea cadrului, .nc2t s0 evoce atmosfera cerut0 de basmul, povestea aleas0 pentru
.nscenare. cesta trebuie s0 fie simplu, discret, evocator (decorarea excesiv0 devine sup0r0toare
7 ob1in2ndu-se efecte violente care cople/esc /i perturb0 copiii) .
'xemplul decorului pentru dramatizarea pove/tii #8apra cu trei iezi$:
o m0su10 cu un vas rom2nesc, o farfurie de lut /i ( sc0unele .n jur%
pe perete un /tergar .ntins%
un scaun de dimensiuni obi/nuite. menajarea cadrului, de c0tre educatoare, se
poate face fie .n absen1a copiilor, pentru efectul surpriz0, copiii angaj2ndu-se de la
sine .n joc, fie cu concursul copiilor trezindu-le interesul pentru dramatizare.
alegerea celor mai potrivite costume /i alte accesorii.
8a modalit01i de conducere a dramatiz0rii amintim:
,. .ncadrarea educatoarei .n jocul copiilor /i sprijinirea lor prin demonstrarea rolurilor implicate .n
.nscenare%
6. .ncadrarea .n jocul copiilor prin asumarea unui rol definit%
(. .ndrumarea exterioar0.
=. MODALITATI SPECIFICE DE REALI5ARE A ACTIVITATII DIDACTICE IN
EDUCATIA TIMPURIE
3n gr0dini10, ca /i .n la celelalte niveluri ale .nv010m2ntului, metodele5modalitatile de .nv01are fac
parte din activitatea comuna a personalului didactic si a copiilor educa1i. 3n afara de eficien1a limitat0,
concretizat0 la un moment dat .n dob2ndirea anumitor scopuri si de economia de timp si de mijloace
necesare educa1iei, acestea sunt importante si pentru ca vor genera atitudini pozitive fata de propria
educa1ie, fata de educa1ia organizata, sistematica, in general, precum si pentru ca vor ini1ia un stil cognitiv
dominant, mai mult sau mai pu1in productiv, mai mult sau mai pu1in aduc0tor de rezultate si satisfac1ii, ceea
ce constituie aporturi formative majore.
Dintre aceste modalitati amintim:
A. MEMORI5AREA / ACTIVITATE DE FICARE
'emorizarea este o activitate de educare a limbajului, axata pe obiectivele .nv010m2ntului pre/colar
/i pe particularit01ile de v2rst0 ale copiilor. @aloarea formativ0 a acestei activit01i se concentreaz0 pe
dezvoltarea memoriei logice voluntare a pre/colarilor, av2nd ca premise specificul proceselor psohice la
aceasta v2rst0.
Me!%$a$ea este procesul psihic care const0 .n .nregistrarea /i re1inerea .n memorie a informa1iilor
din lumea .nconjur0toare.
Demorarea poate fi mecanic0 /i logica, involuntar0 /i voluntar0.
6:
Me!%$a$ea !e"ani"a este o forma a memor0rii care duce la fixarea, conservarea /i reproducerea
cuno/tin1elor, informa1iilor, f0r0 a le prelucra, .n1elege si .ntreag0 .ntr-un sistem.
Me!%$a$ea l%(i"a este o forma a memor0rii sus1inut0 de .n1elegerea rela1iilor ra1ionale, a
cauzalit01ii, a legilor etc, care privesc informa1iile ce urmeaz0 a fi p0strate .n memorie. 3n memoria logic0,
g2ndirea este foarte activ0, realiz2nd asocia1ii .ntre date /i integrarea lor .n sisteme de cunotine" priceperi
i deprinderi. 'a se opune memor0rii mecanice.
Me!%$a$ea inv%luna$+ sau neinen*i%na+, ca forma a memor0rii (prin care elementele
perceptive sunt re1inute f0r0 s0 existe o inten1ie expresa in acest sens), este facilitata de: propriet01ile
sensibile /i de con1inutul materialului (,, for1a lui de impresionareOO), de prelucrare lui activa, de
semnifica1ia materialului si scopul principal al activit01ii, de factori motiva1ionali 5 interes, .ncurajare
publica etc.
Tipu$ile de a"ivi+*i de !e!%$i,a$e sunt determinate de sarcinile didactice, si anume:
activit01i de predare-.nv01are%
activit01i de fixare ( repetare ), orientate spre .nsu/irea temeinica a poeziilor memorate
.n activit01i de predare-.nv01are si spre consolidarea deprinderilor de reproducere
con/tient0 /i expresiv0%
activit01i de verificare a .nsu/irii poeziei, a exactit01ii reproducerii si a temeiniciei
memor0rii.
3n .nv010m2ntul pre/colar, aceste trei tipuri de activit01i de memorizare nu sunt distincte, ci sunt
activit01i mixte: .ntr-o activitate de predare-.nv01are a unei poezii trebuie realizat0 /i o secven10 de fixare si
consolidare a unor memorizari anterioare, .nrudite ca tamatica. De asemenea, .n alte activit01i de educare a
limbajului se poate desf0/ura o secven10 de verificare si consolidare a unor memoriz0ri.
S"%pul !e!%$i,+$ii const0 .n:
dezvoltare g2ndirii logice a copilului, pe baza succesiunii sentimentelor si ideilor
poetice, ale textelor literare%
dezvoltarea aten1iei /i a puterii de concentrare%
dezvoltarea memoriei voluntare prin comunicarea unor obiective urm0rite .n demersul
didactic, prin con/tientizarea efortului solicitat, prin .nsu/irea, .n timp, de c0tre copii, a
schemelor mnemice ( asocia1ii dirijate )%
dezvoltarea auzului fonematic al copiilor%
dezvoltarea capacit01ii de a p0stra si de a reproduce cuno/tin1ele%
formarea deprinderii de a recita corect si expresiv%
sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin .nsu/irea unor cuvinte si
expresii cu valoare emotiva.
6. CONVOR6IREA
'ste o activitate care .i pune pe copii .n situa1ia de a exprima independent, folosind cuvinte intrate
in vocabularul lor activ, .n urma unor activit01i de observare, povestire, jocuri didactice, lecturi pe baza de
imagini sau in contactul direct cu obiectele si fenomenele lumii .nconjur0toare.. 'i au posibilitatea de a se
exprima si de a-si sus1ine p0rerile in fa1a unui colectiv, dezvolt2ndu-si curajul opiniei, calit01i ce le sunt
necesare la intrarea in clasa .nt2i.
Ca$a"e$i#i"i.
este o activitate complex0 de evaluare a limbajului%
se bazeaz0 pe cuno/tin1e .nsu/ite anterior in alte activit01i%
reu/ita acestei activit01i este condi1ionat0 de volumul de cuno/tin1e acumulate si de
temeinicia .nsu/irii lor%
se folose/te cu prec0dere metoda conversa1iei, pe o durata mai lunga, f0r0 suport
intuitiv%
se organizeaz0 un num0r relativ redus de activit01i de convorbire, la grupa de cinci-
/apte ani%
6)
prin aceasta activitate se actualizeaz0 si sistematizeaz0 cuno/tin1ele, se dezvolta la
copii capacitatea de a-si ordona si sistematiza reprezent0rile despre lumea reala%
aceasta activitate contribuie la exersarea exprim0rii copiilor% pentru a r0spunde
.ntreb0rilor, copiii trebuie sa selecteze lexicul adecvat, sa utilizeze anumite structuri
gramaticale, concomitent cu urm0rirea desf0/ur0rii discu1iei, pentru a completa
r0spunsurile colegilor si pentru a continua logic dialogul%
participarea copiilor la convorbire necesita activitate intelectuala intensa%
prin tematica si con1inutul convorbirilor se formeaz0 si se consolideaz0 reprezent0ri
/tiin1ifice si morale, se formeaz0 sentimente si atitudini morale ( ex.: Cum sa ne
comportam in gr$dini%$ si acas$?, Cum ii ajutam pe p$rin%i?, (a spunem adev$rul6, (a
fim harnici si cinsti%i6 s)a) 2
prin modul de desf0/urare a convorbirii se creeaz0 condi1iile exers0rii unor deprinderi
de comportare civilizata .n colectiv, se formeaz0 calit01i morale precum polite1ea,
st0p2nirea de sine, curajul, spiritul de cooperare si prietenie etc.%
convorbirea prilejuie/te afirmarea opiniei, contribuie la dezvoltarea capacit01ii de a
exprima si de a sus1ine p0rerile proprii .n cadrul colectivului, la dezvoltarea limbajului
contextual si la educarea aten1iei voluntare.
Convorbirea se organizeaza, in general, cu #ntreaga grup$, dar se poate realiza si cu grupuri
mici sau individual)
'ficientizarea convorbirii impune:
planificarea activit01ii din timp%
alegerea temei, care trebuie sa fie accesibila si atractiva, sa corespunda intereselor si
preferin1elor copiilor%
crearea unor situa1ii diverse de via10%
accentuarea caracterului formativ%
elaborarea unui plan de .ntreb0ri adecvat temei, permi12nd concluzii par1iale si finale.
De#&+-u$a$ea "%nv%$'i$ii
4ntroducerea in activitate
Introducerea .n activitate este orientata spre evocarea unor impresii, a unor tr0iri afective
puternice, care trebuie sa creeze motivatia participarii la activitate. 'ste recomandat0 utilizarea unor
materiale emo1ionale: ghicitori, poezii, povestire succinta, urmate de comentarii, care sa fac0 introducerea
in subiectul convorbirii. -e pot folosi proiec1ii de diapozitive si filme menite sa le creeze copiilor
disponibilitate afectiva. ceste proiec1ii nu trebuie sa con1in0 detalii care pot dispersa aten1ia copiilor de la
tema centrala, identica cu tema convorbirii.
3n aceasta secven10 se mai pot realiza scurte discu1ii, audierea unui fragment de c2ntec, o
.nregistrare pe caseta s.a. -e mai poate alterna discu1ia introductiva cu jocul de rol% de exemplu, o
convorbire cu tema /ra"ul meu poate alterna conversa1ia cu jocul de rol, un copil fiind ghid, al1ii 7
vizitatori care cer explica1ii ghidului, ./i .mp0rt0/esc impresii s.a. celea/i procedee se pot folosi la o
convorbire pe tema Ce.as vrea sa fiu? -au 'ijloace de transport etc.
Convorbirea propriu.zis$
8onvorbirea propriu-zis0 - secven1a principala a activit01ii - se realizeaza pe baza succesiunii
intrebarilor educatoarei si a r0spunsurilor copiilor. "lanul de .ntreb0ri poate fi comunicat copiilor la
.nceputul discu1iei sau pe parcursul desf0/ur0rii ei, in func1ie de caracteristicile grupei la care se realizeaz0
aceasta activitate. +ot in func1ie de nivelul grupei, pot fi antrena1i copiii in instruirea planului de .ntreb0ri.
Ca$a"e$i#i"ile planului de 2n$e'+$i.
"lanul de .ntreb0ri trebuie sa con1in0 .ntreb0ri principale, c0rora li se pot adaug0 .ntreb0ri
ajut0toare.
3ntreb0rile vizeaz0:
o scopul activit01ii%
o con1inutul convorbirilor%
64
o complexitatea tematica%
o volumul de cuno/tin1e actualizat.
3ntreb0rile difer0 in func1ie de scopul activit01ii:
oconvorbirea de verificare - care solicita in primul rand memoria - presupune:
oenumerare: ,,8e legume se culeg toamna>OO, ,,8e mijloace de transport care circula
pe uscat cunoa/te1i>OO, ,,8e ./i pune un elev in penar>OO%
oreproducerea unor evenimente sau ac1iuni: ,,8um v-a1i petrecut vacan10>OO, ,,8um ./i
ajuta copiii parintii in gospodarie>OO, ,,8e e activit01i desf0/oar0 copiii in gr0dini10>OO%
oconvorbirea de sistematizare - care solicita in principal opera1iile g2ndirii: ,,De ce
.nghea10 apa iarna>OO, ,,De ce cad frunzele copacilor toamna>OO, ,,8um sunt zilele si
nop1ile vara>OO, ,, 8um este iarna>OO( comparatie ), ,,8um putem denumi cu un singur
cuv2nt ploaia, v2ntul, bruma, ninsoarea>OO, ,,8um se numesc animalele care tr0iesc pe
l2ng0 casa omuluiOOO ( generalizare ).
Bn$e'+$ile de evalua$e necesita motivarea fenomenelor, a ac1iunilor, sesizarea cauzelor si a
consecin%elor, interpretarea si clasificarea fenomenelor si a ac1iunilor, de asemenea solicita generalizarea)
3ntreb0rile trebuie sa .ndeplineasc0 anumite criterii:
- s0 fie accesibile, 1in2nd seama de nivelul grupei%
- s0 vizeze experien1a de via1a a copiilor%
- s0 fie formulate simplu, corect, succint, clar.
-uccesiunea .ntreb0rilor si a r0spunsurilor alterneaz0 cu sublinieri, repet0ri ale unor aspecte
principale, cu sistematiz0ri ale r0spunsurilor in forma concluziilor par%iale si finale.
8oncluziile se realizeaz0 oral, fie cu copiii, cel mai adesea de c0tre educatoare, in alta forma dec2t
s-a desf0/urat discu1ia, de aceea se pot folosi si elemente de joc, se pot reconstitui tablouri sau machete,
ac1iunea fiind dublata de verbalizare, se pot comenta unele proverbe etc.
Bn"@eie$ea a"ivi+*ii
3ncheierea activit01ii adesea este inclusa in concluzii. "entru diversificarea si antrenarea
tuturor copiilor, se poate recurge la intonarea unui cantec, desf0/urarea unui joc aplicativ, dramatizarea unor
ac1iuni discutate, premierea r0spunsurilor foarte bune si .ncurajarea celorlal1i copii, audierea 5 vizionarea
unor programe artistice etc.
C. POVESTIREA
"ovestirea este una dintre activit01ile de educare a limbajului cele mai pl0cute copiilor, .ntruc2t le
satisface nevoia de cunoa/tere si de afectivitate, le stimuleaz0 imagina1ia si constituie cadrul optim de
exersare a capacit01ii de comunicare.
8a activitate specific0 .nv010m2ntului pre/colar, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice:
g-ndirea logic!, copiii trebuind sa re1in0 desf0/urarea evenimentelor si sa le expuna pe baza unor
procedee si mijloace specifice (de exemplu, pe baza intrebarilor formulate de educatoare, pe baza
unor ilustra1ii sau desene s.a.)%
imaginaia) proces cognitiv complex de exersare prin crearea unor imagini noi pe baza prelucrarii
reprezentarilor si a experientei cognitive anterior formate%
lim&a'ul) ca mijloc fundamental de comunicare.
=imbajul si g2ndirea se intercondi1ioneaz0, se constituie ca unitate intre comunica1ional
(transmitere de informa1ie) si cognitiv. Eandirea se dezvolta avand ca suport limbajul, iar limbajul este
expresia nivelului de dezvoltare a gandirii.
"ovestirea contribuie, de asemenea, la dezvoltarea ateniei datorita c0reia copiii memoreaz0 numele
personajelor, fragmente de povestiri si povesti, re1in succesiunea .nt2mpl0rilor, tr0s0turi si comportamente
ale personajelor s.a.
3n gr0dini1a de copii se desf0/oar0 doua tipuri de povestiri:
POVESTIRILE EDUCATOAREI sunt expuneri orale ale unor opere literare (povesti, povestiri), realizate
de c0tre educatoare. ceste activit01i se organizeaz$ cu #ntreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in
timpul jocurilor si activit01ilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. "rin con1inutul ei, aceasta
activitate l0rge/te sfera de cuno/tin1e ale copiilor. ce/tia urm0resc cu aten1ie .nt2mpl0rile basmului sau ale
6*
povestirii, memoreaz0, descoper0 tr0s0turi si comportamente ale personajelor, analizeaz0 si compara,
stabilesc anumite rela1ii intre fapte si personaje, ajung la generaliz0ri. 9eceptarea atenta a povestirilor
contribuie la familliarizarea copiilor cu structura limbii, cu bogatia si expresivitatea limbjului% ei ./i
.nsu/esc cuvinte cu sensuri proprii si figurate, expresii poetice, formule specifice acestor crea1ii literare,
construc1ii ritmate si rimate, zicale, proverbe, structuri gramaticale.
"ove/tile au at2t valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea con/tiin1ei morale%
copiii descoper0 tr0s0turi de caracter, ./i aleg modele de via1a, cunosc .ntruchip0ri si manifest0ri ale binelui
si ale r0ului ( de exemplu, in (cufi%a 1o"ie de 8harles "errault, 3ungu%a cu doi bani, Capra cu trei iezi si
7rsul p$c$lit de vulpe de Ion 8reanga, 3ovesti de Pans 8hristian ndersen s.a.)
8opiilor de trei ani le sunt accesibile at2t povestirile realiste, c2t si cele fantastice, care
corespund nevoii lor de cunoa/tere si de afectivitate si care le pot influen1a comportarea.
+ematica operelor literare expus in activitatea de povestire se diferen1iaz0 de la o grupa de
v2rsta la alta. =a grupa mica povestirile trebuie sa fie scurte, accesibile, atractive, sa dezvolte sentimente si
st0ri afective pozitive. =a grupa mijlocie se pot folosi opere literare care sa-i familiarizeze pe copii cu
diverse aspecte la vie1ii si sa le influen1eze comportamentul. =a grupa mare preg0titoare povestirile devin
mai complexe, au ca scop sesizarea planului real si a celui ireal, stimularea creativit01ii copiilor, exersarea
capacit01ii de comunicare.
"rin activitatea de REPOVESTIRE a textelor literare ( povesti, povestiri ) expuse de
educatoare, se dezvolt0 g2ndirea logica si memoria copiilor, se exerseaz0 vorbirea. 8opiii trebuie:
s0 redea .nt2mpl0ri reale sau imaginare in succesiunea lor%
s0 desprind0 tr0s0turi ale personajelor-,
s0 aprecieze fapte ale acestora%
s0 comunice g2nduri si impresii despre .nt2mpl0ri si personaje%
s0 aleag0 personajul care le-a pl0cut sau pe care-l considera model, motiv2ndu-/i preferin1a.
3n repovestire contribu1ia copiilor este restr2ns0.
3n func1ie de v2rst0, ei redau mai simplu sau mai dezvoltat con1inutul literar% reproducerea trebuie sa fie
exacta, cu mijloace lingvistice proprii, corecte sub aspect fonetic, lexical si gramatical.ctivitatea de
repovestire se poate organiza .ncep2nd cu grupa mica, dar pove/tile si povestirile trebuie sa fie simple,
accesibile.
Reu-ia a"ivi+*ii de $ep%ve#i$e depinde de gradul de .nsu/ire a povestirii de c0tre copii, adic0 de:
.nsu/irea con/tient0%
.nsu/irea temeinica a povestirii.
"entru realizarea acestui deziderat se impune necesitatea repet0rii povestirii .n afar0 activit01ii
obligatorii si necesiitatea expunerii in sala de grupa a unor tablouri sau ilustra1ii ce redau con1inutul
povestirii.
tat repovestirea unui text literar, c2t si povestirea creat0 de educatoare se pot realiza in forme
diferite:
a) repovestirea pe baza unor tablouri5ilustra1ii ce redau episoadele principale ale povestirii%
') 9epovestirea pe baza unui plan verbal corespunz0tor fragmentelor logice ale povestirii%
") 9epovestire liber0%
d) 9epovestire pe baza unui text citit.
9epovestirile pe baza de tablouri 5 ilustra1ii si cele pe baza unui plan verbal le ofer0 copiilor
puncte de sprijin.
Bn"@eie$ea a"ivi+*ii #e p%ae $eali,a p$in.
- povestirea integral0 a con1inutului povestii 5 povestirii%
aprecierea faptelor personajelor din poveste 5 povestire ( fapte bune 7 fapte rele si motivarea
acestora )%
alegerea unui personaj preferat si motivarea alegerii%
- redarea, prin desen, a unei secven1e din poveste 5 povestire sau a unui personaj .ndr0git%
- recompensarea din fragmente a unei imagini din poveste 5 povestire ( puzzle ).
6?
POVESTIRILE COPIILOR apar sub form0:
- repovestire%
- povestiri create de copii.
"rin toate activit01ile de educare a limbajului desf0/urate in gr0dini1a de copii, se urm0re/te
formarea capacit01ii de exprimare exacta, inteligibila, cursiva. 8opiii pre/olari trebuie sa fie capabili de a-si
exprima trebuin1ele, g2ndurile si sentimentele, sa fie capabili sa comunice intre ei si cu adul1ii.
P$in le"u$a e:p$e#iv+ a unui e: lie$a$, educatoarea .i ajuta pe copii sa descopere frumuse1ea
limbii literare, stimul2ndu-le interesul pentru carte, prin aceasta preg0tindu-i pentru activitatea /colara.
"entru copii este dificil a/a urm0reasc0 lectura unui text literar, aceasta presupun2nd aten1ie si
memorie de lunga durata.
Dupa citirea textului literar, educatoarea accesibilizeaza .n1elegerea mesajului prin intrebari
adecvate, clarte si simple. 3ntreb0rile trebuie formulate astfel .nc2t r0spunsul sa nu se reduc0 la cuvintele
monosilabice: ,,daOO, ,,nuOO.
"rin .ntreb0ri si r0spunsuri, se stabilesc momentele principale ale ac1iunii, personajele si tr0s0turile
acestora desprinse din faptele lor. 8oncomitent cu prezentarea con1inutului textului literar se explica
cuvintele si expresiile necunoscute sau cu diferite conota1ii in text.
Dup0 familiarizarea cu textul literar, se recomanda recitirea integrala sau par1iala a acestuia.
Demersul didactic urm0tor este desprinderea 5 .n1elegerea mesajului.
3n .ncheierea activit01ii, se reactualizeaz0 alte texte literare .nrudite tematic, ca tip de personaje si ca
mesaj, m0car prin simpla men1ionare a titlului si a autorului.
Rep%ve#i$ea li'e$+
9epovestirea liber0 se caracterizeaz0 printr-o mai mare libertate a imagina1iei copiilor. 'i
repovestesc in func1ie de preferin10 si de receptarea afectiva. +otu/i, este necesar sa se asigure o succesiune
logica a repovestirii si sa se acorde aten1ie exprim0rii corecte, nuan1ate.
"ove/tile create de copii - "ovestirile create au evident0 valoare formativa, contribuind la
dezvoltarea g2ndirii si a imagina1iei creatoare, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive.
"ovestire creata pe baza unui /ir de ilustra1ii - 3n povestirile create pe baza ilustra1iilor este necesar
ca num0rul ilustra1iilor sa se situeze intre ( si ), sa fie necunoscute copiilor, sa .nf01i/eze momente
reprezentative, in succesiunea logica, sa prezinte personajele principale. Ilustra1iile trebuie sa .ndeplineasc0
si urm0toarele condi1ii:
s0 fie simple si accesibile copiilor%
s0 .nf01i/eze aspecte cat mai apropiate de experien1a de via10 a copiilor%
s0 aib0 valoare educativa si estetica%
s0 emo1ioneze%
s0 fie vizibile pentru to1i copiii.
3n construirea povestirii trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustra1iei ( cadrul
ac1iunii, personajele, ac1iunile acestora, gesturile, eventual st0ri suflete/ti ale acestora )% povestirea sa
con1in0 evenimente in succesiune logica% .nt2mpl0rile si personajele sa corespunda temei si con1inutului
ilustra1iei.
3ncheierea activit01ii consta in actualizarea unor povestiri .nrudite prin tema cu povestirea creata de
copii si sublinierea mesajului.
"ovestirile cu inceput dat - 3n aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze, cu mijloace
lingvistice proprii, o povestire al c0rei .nceput este dat de educatoare. -pecificul acestei activitati consta in
schimbarea rolului copiilor% din ascultatori ei devin povestitori, care trebuie sa continue povestirea .nceput0
de educatoare.
9ealizarea acestei activit01i impune .ndeplinirea urm0toarelor obiective:
s0 asculte cu aten1ie expunerea educatoarei%
s0 sesizeze si s0 re1in0 elementele semnificative ale nara1iunii%
s0 prezinte corect, logic, coerent evenimente si personaje cu tr0s0turi adecvate%
s0-/i imagineze .nt2mpl0ri si personaje adecvate .nceputului povestirii.
6A
9eu/ita activit01ii este determinata de calit01ile .nceputului dat si de deprinderile copiilor formate .n
activit01ile anterioare. 9eu/ita activit01ii este condi1ionata si de momentul in care educatoarea .ntrerupe
expunerea% acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continuarea povestirii in mod
personal si atractiv. =a .ntreruperea relat0rii, educatoarea trebuie sa pun0 c2teva .ntreb0ri ajut0toare sau sa
dea sugestii suplimentare.
3n .ncheierea activit01ii, educatoarea va evalua povestirile, apreciind-o pe cea mai reu/ita.
3n cazul in care nici o povestire nu .ndepline/te cerin1ele didactice, educatoarea trebuie sa compun0
o povestire care sa fie model pentru copii.
D. LECTURA PE 6A5A DE IMAGINI
'ste o activitate de educare a limbajului specifica .nv010m2ntului pre/colar. Desf0/urarea acestei
activit01i con1ine doua componente: observarea dirijata a imaginilor si dezvoltarea capacit$%ilor de
receptare si exprimare a mesajelor. "rima componenta consta in perceperea organizata si dirijata de catre
educatoare a imaginilor pe baza analizei, sintezei si a generalizarii datelor, prin relevarea cauzelor si
rela1iilor dintre elementele constitutive ale imaginilor.
"ercep1ia se realizeaz0 prin metoda conversa1iei, pornind de la elementele cunoscute de c0tre copii,
de la experien1a lor cognitiva% sunt actualizate reprezent0ri stocate in memoria copiilor, de la experien1a lor
cognitiva% sunt actualizate reprezentari stocate in memoria copiilor, pe baza c0rora se realizeaz0 noi achizi1ii
de cunoa/tere. 8omponenta verbala a activit01ii se realizeaz0 concomitent cu perceperea imaginilor. 8opiii
trebuie sa analizeze imaginile% trebuie sa le descrie, sa le compare si sa le interpreteze, folosind un limbaj
propriu.
Daterialul intuitiv are con1inut variat, legat de diverse aspecte ale realit01ii. "rin natura sa,
materialul intuitiv contribuie la .mbog01irea si sistematizarea percep1iei si a reprezent0rilor copiilor, la
dezvoltarea g2ndirii acestora.
A"iviaea de le"u$a pe 'a,a de i!a(ini du"e la.
dezvoltarea capacit01ilor intelectuale%
dezvoltarea proceselor psihice%
exersarea si .mbun0t01irea deprinderilor de exprimare corecta si coerenta%
dezvoltarea unor tr0iri afective, morale si estetice
Mae$ialul inuiiv $e'uie #a 2ndeplinea#"+ anu!ie "%ndi*ii.
,. -ub aspect e!ai":
s0 asigure realizarea obiectivelor cognitive si afective%
s0 corespund0 programei, fiind accesibil si interesant%
s0 .ndeplineasc0 cerin1e didactice ( accesibilitate, vizibilitate, claritate, atractivitate s.a. )%
s0 aib0 valoare estetica.
6. Din perspectiv0 #"%pului dida"i":
s0 asigure formarea unor reprezent0ri corecte%
s0 contribuie la exersarea capacit01ii de comunicare orala, prin care copiii trebuie sa descrie,
sa explice rela1ii, sa relateze ac1iuni etc.%
s0 aib0 dimensiuni corespunz0toare, pentru a permite analiza si compararea elementelor
componente, pentru a fi vizibile, pentru a fi percepute f0r0 dificultate.

3n lectura pe baza de imagini nu trebuie folosite multe ilustra1ii, pentru a nu dispersa aten1ia
copiilor. Ilustratiile sunt studiate temeinic, in prealabil, de catre educatoare, pentru a elabora chestionarul pe
baza caruia se ajunge la formularea ideilor principale. "lanul de .ntreb0ri trebuie sa orienteze aten1ia
copiilor, sa dirijeze percep1ia lor c0tre elemente esen1iale si c0tre detalii semnificative, organiz2nd
g2ndirea. 3ntreb0rile trebuie sa asigure .n1elegerea unitara a tabloului, sa conduc0 spre concluzii par1iale si
finale.
(B
E. MODELA3UL, ca mijloc de realizare a activit01ilor artistico-plastice, este una dintre cele mai
pl0cute activit01i si una dintre cele mai importante din programa activit01ilor desf0/urate in
gr0dini1a.
Importanta sa decurge din rolul pe care aceste activit01i .l au in dezvoltarea multilaterala a copilului.
stfel, modelajul contribuie la .nzestrarea pre/colarilor cu unele deprinderi cum sunt acelea de a doza
efortul /i amplitudinea mi/c0rii, de a 1ine corect unealta de scris .n m2n0.
Dodelajul contribuie, de asemenea, la dezvoltarea psihica a copilului. -e dezvolt0 aten1ia, se
dezvolt0 opera1iile g2ndirii, mai ales a g2ndirii logice, se dezvolt0 spiritul de observa1ie. ceste activit01i
dezvolt0 si imagina1ia, dar contribuie /i la formarea profilului moral.
=a toate acestea se adaug0 /i mul1umirea pe care o simte copilul at2t .n timpul lucrului, dar /i atunci
c2nd realizeaz0 c0 din m2inile lui a ie/it un obiect cu care poate contribui la .nfrumuse1area s0lii de grup0.
Dodelajul este o surs0 important0 a creativit01ii /i o forma de destindere la indemna fiec0rui copil.
=a inceput, la varsta prescolara copiii se exprima mai greoi verbal alegand varianta exprimarii
grafice. "rin activitati instructiv-educative structurate, copilul ajunge sa se exprime corect gramatical si
cursiv, iar dpdv plastic sa se exprime prin desen, pictura si modelaj. ceasta ultima varianta de exprimare
este utilizata mai des de catre copiii mai emotivi, care se refugiaza in lumea culorilor.
F. "rin DESEN copilul se simte important, descoperind o alta varianta de exprimare a ceea ce
simte, a ceea ce gandeste si cum percepe lumea inconjuratoare. tat educatoarele, cat si parintii
trebuie sa incurajeze si sa ghideze pasii copiilor pentru dezvoltarea gustului pentru frumos, arta
si pentru dezvoltarea unei personalitati complexe.
,lementele plastice care se invata la gradinita sunt0 punctul, linia, pata de culoare, forma si
combinatii ale acestora.
In prima etapa, copilul invata sa deseneze utilizand creionul grafic, apoi creioanele colorate si mai
tarziu carioca. "entru utilizarea elementelor grafice si instrumentele specifice desenului, educatoarea trebuie
sa proiecteze activitati cu teme simple precum: Culgerul, Cloarea, Fori, -oarele, ;mul, Hradul, 8opacul,
-acul, 8lopotelul, Dasina, -teluta, iar mai apoi trece la compozitii simple, apoi mai complexe, avand ca
posibile teme notimpurile, Camilia, =a Hunici, "rietenii, !ucariile Dele, "arcul etc.
Din punct de vedere psihologic, desenul poate fi utilizat fie ca test de inteligenta, fie ca test de
personalitate. 8a test de inteligenta- testul omului- detaliile anatomice si vestimentare calculeaza varsta
mentala a copilului. +estul omului arata expresia de sine sau a corpilului. 8a test de personalitate desenul
este luat dtept oglinda de reflexie a personalitatii. 8opilul deseneaza spontan, ce este important pentru el
pozitiv si negativ.
"entru copil, desenul exprima un fel de proiectie a existentei sale. "ersoana desenata este copilul
insusi caruia, de multe ori ii da propria varsta si sex. Diferente semnificative in reprezentarea grafica a
omului pot indica tendinte regresive sau tendinta de a creste. "ersoana desenata reprezinta expresia de sine
si imaginea corpului cu emotiile traite de copil. Dodul in care il reprezinta depinde de dorintele sau
defectele acestuia. "rin acest proces de proiectie, copilul poate sa isi prezinte problemele sale, sentimentul
de sine, anxietatea si mecanismele sale de reactie sau mecanismele de aparare.
Interpretarea desenului depinde de o serie de factori si anume: maturitatea intelectuala, perceptiva si
vizuala a copilului, locatia unde este realizat (acasa, la gradinita, la cabinetul psihologului), relatia care se
stabileste, momentul in care este realizat, aspectul adaptativ (8um accepta copilul sarcina>, 9aspunde
spontan>, "une intrebari inainte sa inceapa>, 8ererea a fost simtita ca fiind frustranta> etc).
G. ctivitatea de PICTURA se desfasoara diferit de cele de desen prin faptul ca se utilizeaza
instrumente diferite (pensula, acuarele, guase, pasta de dinti, paie, dopuri de pluta etc.)
pastrandu-se aceleasi teme sau se pot alege si altele, in functie de context si de varsta copilului.
"rima forma de exprimare prin pictura la copiii mici este dactilopictura sau pictura cu degetelul. =a
aceasta varsta, copiii nu au bine dezvoltati muschii mici ai mainii si nu isi pot coordona bine miscarile, fiin-
du-le foarte greu sa picteze cu pensula. De aceea, invata sa picteze mai intai cu degetul, urmarind ca mai
apoi sa utilizeze pensula sau alte instrumente (vata, stampile etc).
(,
"entru dezvoltarea imaginatiei, educatoarele pot da copiilor teme concrete de realizat sau ii pot lasa
sa aleaga singuri ceea ce vor sa redea prin desen si culoare.
sadar, prin pictura, desen si modelaj, adultul formeaza copiilor deprinderi de lucru, capacitati de
exprimare, in ajuta pe copil sa realizeze corespondente intre elementele de limbaj plastic si natura,
stimuleaza expresivitatea si creativitatea si nu in ultimul rand, dezvolta armonios si multilateral
personalitatea copiilor.
D. COLA3UL este un procedeu tehnic ap0rut .n arta modern0, care const0 .n lipirea pe acela/i tablou
sau pe o suprafa10 limitat0 7 foaie de desen sau alt suport - a unor elemente eterogene , .n
vederea ob1inerii unui efect de ansamblu, de natur0 estetic0. 3n realizarea unui colaj putem
utiliza mai multe tehnici :
e@ni"a &%$!el%$ $upe
-e pot folosi pentru rupere h2rtie colorat0, pictat0 chiar de copii, ilustra1ii colorate, afi/e vechi, ziare
rupte spontan, direct, f0r0 a fi schi1at cu creionul vreun desen sau alt0 imagine grafic0. Cormele rupte de
culoare deschis0 se pot aplica pe un fond .nchis /i invers. -e pot realiza compozi1ii prin mozaic, situa1ie .n
care formele sunt alc0tuite din mici buc01ele de h2rtie sau carton colorat, al0turate /i lipite cu aracet sau alt0
solu1ie de lipit. -ubiectele pot fi: omul, copacul, obiecte casnice, flori, animale, etc.
e@ni"a &%$!el%$ +iae din @1$ie
'ste o tehnic0 plat0 ce se poate folosi .n lucr0ri de tip afi/ sau gazet0 de perete. ceasta presupune
t0ierea formelor de h2rtie cu ajutorul foarfecii dup0 un contur executat anterior. Cormele de h2rtie se taie
.ntregi sau se sec1ioneaz0 .n p0r1i, dup0 care se a/az0 .ntr-o anumit0 compozi1ie. Eolurile r0mase dup0
decuparea formelor din h2rtie se pot lipi pe un alt suport, ob1in2ndu-se imagini noi prin tehnica decolajului.
e@ni"a &%$!el%$ din !ae$iale e:ile
Eama materialelor textile este vast0. -e taie din materialul textil diferit colorat p0r1i sau forme
.ntregi care se lipesc pe un carton sau foaie de carton groas0. -e pot ini1ia compozi1ii cu elemente din natur0
- p0durea, ogorul, marea 7 joc de forme geometrice.
I. AUDITIILE muzicale sustinute in gradinita de copii ocupa un loc important in educatia
muzicala a prescolarilor. 8u ajutorul acestora se formeaza de timpuriu la copii dragostea pentru
muzica, priceperea de a deslusi unele idei si sentimente pe care le transmite cantecul.
uditia muzicala in forme neorganizate constituie primul contact al copiilor cu muzica, iar cele
organizate ocupa un loc insemnat printre mijloacele educatiei muzicale folosite in gradinita. 8u ajutorul
acestora se continua si se imbogateste experienta prescolarilor.
8opiii sunt deprinsi sa asculte, sa inteleaga si sa indrageasca diferite piese muzicale: li se
formeaza capacitatea de concentratre la un singur stimul, stimulul auditiv. uditiile muzicale includ un
bogat fond informational legat de exprimarea unor sentimente si ganduri despre lume si viata, iar ca valoare
formativ-educativa stimuleaza capacitatea intelectuala, dezvolta memoria voluntara si asigura o justa
legatura intre aparatul auditiv si fonator.
uditia muzicala se organizeaza si se desfasoara in functie de grupa cu care lucreaza educatoarea si
de scopul pe care aceasta il urmareste in activitatea obligatorie si in functie de continutul si caracterul
pieselor muzicale pe care urmeaza sa le asculte copiii.
>.STRATEGII DIDACTICE UTILI5ATE IN EDUCATIA TIMPURIE
S$ae(ia dida"i"a - sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale si alte resurse
educationale care vizeaza atingerea unor obiective. ;cupa un loc central .n cadrul activitatii didactice,
deoarece proiectarea si organizarea lectiei se realizeaza .n functie de decizia strategica a profesorului. 'ste
conceputa ca un scenariu didactic complex, .n care sunt implicati actorii predarii - .nvatarii, conditiile
realizarii, obiectivele si metodele vizate. "refigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai
eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si .nvatare (astfel se pot preveni erorile, riscurile
si evenimentele nedorite din activitatea didactica).
-trategiile didactice #un $eali,ae "u a0u%$ul !e%del%$ de p$eda$e -i 2nv+*a$e( informative /i
activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare). -trategia nu se confunda cu metoda sau
cu metodologia didactica. Me%da vizeaza % a"iviae de p$eda$e-2nvaa$e-evalua$e. S$ae(ia vizeaza
p$%"e#ul de in#$ui$e 2n an#a!'lu #i nu % #e"vena de in#$ui$e.
(6
Me%da de invaa!an - acea "ale p$in "a$e elevii a0un(, in procesul de invatamant, sub
coordonarea educatorilor) la d%'andi$ea de "un%#ine) dep$inde$i) la de,v%la$ea "apa"iail%$
inele"uale #i la val%$i&i"a$ea apiudinil%$ #pe"i&i"e.
Me%da - un plan de a"iune, o #u""e#iune de %pe$aii realizate in vederea atingerii unui scop
- un in#$u!en de lu"$u in activitatea de cunoastere si de formare a abilitatilor
- este % e@ni"a de care profesorul si elevii se folosesc pentru efectuarea actiunii de
predare-invatare% ea a#i(u$a $eali,a$ea in practica a unei a"iviai p$%ie"ae !inal, conform unei
strategii didactice.
P$%"edeu dida"i". reprezinta operatiile subordonate actiunii declansate la nivelul metodei de
instruire propusa de profesor si adopatat de elevi. 9eprezinta o componenta sau chiar o particularizare a
metodei care conditioneaza din interior sau exterior calitatea acesteia. Din interior prin capacitatea de
reordonare a operatiilor in cadrul actiunii declansate la nivelul metodei. Din exterior prin preluarea unor
responsabilitati ale metodei in situati ain care aceasta intra intr-un anumit blocaj pedagogic.
Te@ni"a. presupune .mbinarea mai multor procedee didactice ca solutie practica .nsotite de
mijloace pentru realizarea activitatilor didactice (D. Ionescu, I. 9adu)
In#$u!en dida"i". exista mai multe tipuri de instrumente didactice:
- Instrumente informative naturale, cum ar fi insectarele, colectiile de plante sacoici etc
- Instrumente tehnice cum ar fi obiectele tehnice sua instalatiile tehnice
- Instrumente elaborate ca substitute ale realitatii cum ar fimulajele machetele,fotografii filme
- Instrumente gen jocuri tehnice
- Instrumente de laborator, cabinet, atelier
- Instrumente gen harta contur, sabloane didactice stampile didactice, tabla electronica,
dispozitive automate de instruire
- +este docimologice, grile de masurare apreciere a activitatii.
Mi0l%" de invaa!an - ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente si
sisteme tehnice care sustin si faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi, evaluarea
unor achizitii si realizarea unor aplicatii in cadrul procesului instructiv-educativ.
Mi'loacele te4nice de instruire Q ca ansamblu al mijloacelor de invatamant cu suport tehnic si care
pretind respectarea unor norme tehnice de utilizare speciale, respectiv echipamentele tehnice-aparatele
dispozitivele, masinile, utilajele, instalatiile utilizate in procesul didactic
Cla#i&i"a$ea !i0l%a"el%$ e@ni"e de in#$ui$e (in functie de analizatorul solicitat precum si de
caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate)
- mijloacele tehnice vizuale : retroproiectorul, harti, fise de lucru
- mijloacele tehnice auditive : radioul, casetofonul, etc
- mijloacele tehnice audio-vizuale : video-plaLer, tv, calculatorul
Mae$ial dida"i". Daterialele didactice sunt 9'-&9-' D+'9I='. "rin urmare inainte de a
trece la proiectarea ,,strategiei$ didactice trebuie analizate din acest punct de vedere: exista sau nu exista in
cantitate suficienta in scoala> Daca o parte nu exista, pot fi create.
Au:ilia$e "u$$i"ula$e #i dida"i"e. sunt produse curriculare utilizate de cadrele didactice i de
elevi, .n procesul didactic, pentru implementarea adecvat0 i eficient0 a curriculumului. 'xemple: caiete
speciale de lucru, caietele de colorat, caietul educatoarei.
Fi#a de lu"$u independen. sunt materiale didactice concepute de catre educatoare cu scopul de a
sistematiza, evalua, fixa cunostintele, aptitudinile si competentele elevilor in urma unei lectii sau sfarsitul
unui ciclu de invatare. cestea cuprind maxim : itemi cu gradul de complexitate adecvat particularitatilor
de varsta a copiilor.
?. EVALUAREA IN EDUCATIA TIMPURIE
3n activitatea din gr0dini10, a"ul de evalua$e a$e d$ep #"%p m0surarea /i aprecierea cuno/tin1elor,
priceperilor /i deprinderilor dob2ndite de copii .n cadrul actului educa1ional. 3n acela/i timp, evaluarea
urm0re/te /i aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizat0 .n modalit01ile de abordare a
schimb0rii , .n atitudinile /i comportamentele dob2ndite de copilul pre/colar prin procesul de .nv010m2nt.
((
"entru activitatea concret0 de evaluare desf0/urat0 de un cadru didactic, p$e!i#ele e#en*iale sunt:
cunoa/terea teoretic0 /i concret0 a particularit01ilor copiilor , competen1a scopurilor definite ,
opera1ionalizate a inventarului de performan1e posibile pe care le ofer0 curriculum-ul oficial.
'valuarea va sluji mai bine obiectivele procesului de .nv010m2nt , dac0 va fi integrat0 .n acest
proces /i nu se va constitui printr-o activitate anterioar0 lui. +rebuie integrat0 .n actele de predare - .nv01are
conduc2nd la ameliorarea lor continu0, deci la .mbun0t01irea lor continu0 deci la .mbun0t01irea
performan1elor cu condi1ia .ns0 s0 se respecte anumite "e$in*e p#i@%peda(%(i"e:
8ompararea preg0tirii pre/colarilor cu obiectivele specifice fiec0rei discipline de studiu /i cu
cele opera1ionale ale fiec0rei activit01i. Fu este permis s0 predai una /i s0 ceri la evaluare
alta.
Cormularea unui num0r de .ntreb0ri care s0 permit0 verificarea cuno/tin1elor /i deprinderilor
esen1iale din materia predat0. 'valuarea nu este relevant0 c2nd constat0 c0 un copil /tie bine
sau foarte bine doar ,-6 subiecte din materialul supus evalu0rii.
3n conformitate cu anumite criterii psihopedagogice , sociologice /i docimologie care vizeaz0
efectele evalu0rii .n plan individual /i social , &un"*ii ale evalu+$ii sunt :
E Fun"*ia dia(n%#i"+ - stabile/te nivelul, punctele tari /i slabe ale copiilor examina1i. -e stabile/te
unde se situeaz0 aceste rezultate .n raport cu obiectivele proiectate , .ncerc2nd s0 depisteze factorii care
influen1eaz0 .n sens pozitiv sau negativ. -e realizeaz0 prin teste diagnostice :
- de cuno/tin1e
- de randament
- psihologice
E Fun"*ia p$%(n%#i"+ 7 stabile/te zonele performan1ei viitoare a copiilor, sunt preconizate
rezultatele. -e realizeaz0 prin :
- teste de aptitudini
- teste de capacitate
- teste de abilit01i
E Fun"*ia de #ele"*ie 7 realizeaz0 clarificarea copiilor .ntr-o stare de concurs sau de examen. 3n
urma acesteia se ierarhizeaz0 pre/colarii /i grupele de pre/colari .n cadrul grupelor. -e realizeaz0 prin teste
standardizate de tip normativ.
E Fun"*ia !%iva*i%nal+ 7 stimuleaz0 autocunoa/terea, autoaprecierea, autoevaluarea .n raport cu
obiectivele form0rii educa1ionale. ceasta con/tientizeaz0 pentru ob1inerea unor performan1e, motiveaz0 /i
stimuleaz0 interesul pentru preg0tire, pentru perfec1ionare /i c2t mai .nalte. -e realizeaz0:
7 sub form0 de feed-bac< oral
- sub form0 de raport scris 7 de unde rezult0 o &un"*ie #%"ial+ a evalu0rii 7 informeaz0 familia
asupra rezultatelor ob1inute de pre/colari.
Dup0 func1iile pe care evaluarea le .ndepline/te .n cadrul procesului mai larg al stimul0rii
poten1ialului biopsihic al copilului /i al optimiz0rii parametrilor generali ai dezvolt0rii acestuia, &%$!ele de
evalua$e utilizate .n gr0dini10 sunt :
M Evalua$ea ini*ial+ 7 const0 .n aprecierea nivelului general al dezvolt0rii copilului la intrarea .n
gr0dini10 sau .n momentul integr0rii lui .n diferite categorii de v2rst0 ale pre/colarit01ii. 8onstituie o
premis0 determinant0 .n proiectarea demersului didactic /i o condi1ie a reu/itei acesteia.
;biectivele evalu0rii ini1iale sunt orientate spre cunoa/terea capacit01ilor generale de .nv01are ale
copiilor, a nivelului de cuno/tin1e, deprinderi, abilit01i necesare desf0/ur0rii programului de instruire care
urmeaz0. 'valuarea se desf0/oar0 oral sau scris /i stabile/te un diagnostic real /i obiectiv, care poate
.ndeplini func1ia predicativ0, deci va indica traseul demersului didactic ce urmeaz0 a fi desf0/urat .n trei
planuri :
modul adecvat de predare 7 .nv01are a noului con1inut%
continuarea unui program de recuperare pentru tot colectivul de copii%
m0suri de sprijinire /i recuperare pentru o parte din copii%
(:
Evalua$ea "%ninu+ / ;&%$!aiv+) o g0sim .n derularea tuturor activit01ilor curente din cadrul
gr0dini1ei /i care opereaz0 .n diferite forme:
a observ0rii continue a comportamentului copiilor, a surprinderii reac1iilor pe acre ei le au la
solicit0ri diverse, a semnal0rii progreselor pe care le ob1in prim trecerea de la o sarcin0 la
alta%
a recompens0rii succeselor pe care copii le ob1in .n .nv01are prin formule de genul: #bravoJ$,
#foarte bineJ$
a atitudinilor de sprijin , de .ncurajare pentru dep0/irea anumitor obstacole /i dificult01ii de
.nv01are prin formulele: #se poate /i mai bineJ$, #mai .ncearc0 o dat0J$
+rebuie s0 se re1in0 faptul c0, din moment ce obiectivele .i vizeaz0 pe to1i copiii, sarcina didactic0
din proba sau fi/a de evaluare este aceea/i pentru to1i copiii, pentru c0 diferen1ierea /i individualizarea sunt
strategii ale .nv010rii /i nu ale evalu0rii.
Evalua$ea #u!aiv+ 7intervine de obicei, la cap0tul unei componente tematice care se desf0/oar0
pe o durat0 mai marte de timp sau la sf2r/it de semestru 7c2nd sunt revizuite cuno/tin1ele,
deprinderile,abilit01ile dob2ndite .n acest interval 7 cu scopul explicit al .nt0ririi /i stabiliz0rii noilor
comportamente achizi1ionate.
=a aceast0 form0 de evaluare se recurge la sf2r/itul anului preg0titor, c2nd se verific0 parametrii
generali ai dezvolt0rii /i c2nd se sintetizeaz0 cele mai .nalte niveluri de performan10 .n baza c0rora copilul
este declarat apt pentru a fi /colarizat.
'valuarea sumativ0 reprezint0 un sondaj ce relev0 informa1ii at0t despre copii, c2t /i despre
activitate. De aceea , aceast0 evaluare nu ofer0 informa1ii complete despre gradul de .nsu/ire a
cuno/tin1elor, de formare a deprinderilor la to1i copiii , deoarece acest tip de evaluare nu .nso1e/te demersul
didactic secven10 cu secven10, deci nu permite acea ameliorare pe parcurs, ori de c2te ori ar fi necesar.
5n uncie de speciicul v-rstei prescolare metodele de culegere a datelor (n vederea evalu!rii
activit!ilor din gr!dini! vor i 0 o&servaia " conversaia " studiul produselor activit!ii " analiza
procesului de integrare social! " testul " anc4eta.
E Me%da %'#e$va*iei 7 const0 .n surprinderea /i consemnarea evenimentelor definitorii pentru
dezvoltarea copilului.
9ezultatele observa1iei se materializeaz0 .n aprecieri deschise ,directe, cu valoare evaluativ0 iar apoi
pot fi consemnate intr-un protocol de observa1ie 7 % &i-a pe$#%nal+ a "%pilului . Fot0rile .n fi/0 vor fi
datate, pentru a se putea pune mai u/or .n eviden10 aspectele evolutive sau unele involu1ii , stagn0ri ,
regrese, care prin acumulare atrag aten1ia asupra urgen1ei de a se intervenii ameliorativ /i optimizator.
E C%nv%$'i$ea "u #"%p evaluaiv / se realizeaza prin intermediul limbajului verbal si cuprinde o
gama variata de exprimari valorice (lauda, acord dezacord corect gresit). cest mod de apreciere nu este
prea exact insa prin mesajele evaluative poate impulsiona copii pentru activitatile viitoare.
E Me%da "%n#e!n+$ii ($a&i"e a p$e&e$in*el%$ 7 permite prelevarea /i interpretarea datelor
ob1inute despre fiecare copil prin eviden1ierea zonelor de interes , a preferin1elor copilului , dar /i a
domeniilor .n aport cu care el .nt2mpin0 dificult01i.
M N%a$ea p$in "ul%$i. se foloseste mai ales in invatamantul prescolar sub forma unor simboli 7
stelute buline flori 7 de diferite culori. Ciecare simbol indica gradul de apropiere sau discrepanta dintre
rezultatele asteptate si cele obtinute.
E Me%da p%$%&%liului. consta in selectarea, indosarierea %i pastrarea diferitelor lucrariale copiiilor
pentru ca mai tarziu, pe baza probelor materiale, sa se poata face o evaluarea de tip cumulativ, care va
marca progresele pe care ei le-au realizat intr-o unitate mia mare de timp. 'ste un instrument complex de
evaluare, prin care se urm0re/te progresul copilului pe mai multe planuri, dar /i atitudinea acestuia fa10 de
activit01ile desf0/urate, pe o perioad0 de timp. 'lementul esen1ial al acestei metode .l reprezint0 implicarea
activ0 a pre/colarilor .n crearea, colectarea /i selectarea produselor care satisfac scopul portofoliului.
M De#"$ip%$i de pe$&%$!ana. acestia sunt instrumente de evaluare ce pot fi folosite cu usurinta de
catre educatoare pentru ca evaluarea sa devina mai rationala, mai controlabila, prin utilizarea acestor criterii
precise. Descriptorii de performanta sunt enunturi normativ-valorice despre ceea ce stiu si pot sa faca
prescolarii la un moment dat.
()
M Fi#ele de evalua$e - este completat0 de educatoare, care .nregistreaz0 date factuale despre
evenimentele cele mai importante pe care le identific0 .n comportamentul copiilor. "e l2ng0 aceste date se
adaug0 interpret0rile educatoarei .n leg0tur0 cu cele observate. &n dezavantaj major al fi/elor de evaluare
este faptul c0 implic0 foarte mult timp /i are grad redus de obiectivitate.
3n realizarea ielor de evaluare, educatoarea poate utiliza urm0toarele tehnici de .nregistrare a
datelor: .nregistr0ri factuale /i .nregistr0rile narative. Ci/a de evaluare se folose/te, mai ales, pentru
ob1inerea feedbac<-ului de c0tre educatoare, pe baza c0ruia poate face preciz0ri /i complet0ri, noi
exemplific0ri etc., .n leg0tur0 cu con1inutul predat
M Ie!ul de evalua$e - este definit ca fiind o .ntrebare, formulat0 .ntr-un anumit format astfel .nc2t
s0 fie primit un r0spuns a/teptat.
'tapele care trebuie parcurse .n elaborarea itemilor sunt:
- stabilirea grupei de pre/colari, domeniului experien1ial /i con1inuturile de evaluat,
- definirea obiectivelor realizate prin intermediul itemilor
- elaborarea descriptorilor de performan10 corespunz0tori obiectivelor
- formularea enun1ului itemului
8ipuri de itemi, .n func1ie de tipul de r0spuns a/teptat /i gradul de obiectivitate al not0rii:
itemi cu r0spuns .nchis ( obiectivi)
itemi semiobiectivi
itemi cu r0spuns deschis( subiectivi)
E Te#ele #anda$di,ae sunt instrumente de evaluare a performantelor care vizeaza modificarile
propuse prin invatare, in principal in domeniul cognitiv, deci cunostiinte acumulate, capacitati intelectuale
formate. 8eea ce este esential la aceste probe, este faptul ca ele permit o evaluare mai obiectiva a
performantelor in invatare ale copiilor pe baza unor criterii de apreciere coerente si explicate.
'le au cateva caracteristici:
- sunt formate dintr-un grupaj de intrebari, sarcini (itemi) care acoperao parte aprogramei
- in structura lor vor fi evitate formularile generale
- asigura conditii asemanatoare de verificare pentru toti copii
- presupune un barem de verificare
In concluzie evauarea nivelului de pregatire a copilului este impusa de trei aspecte esentiale:
- respectarea particularitatilorde varsta si individuale
- gasirea unor metode si mijloace adecvate pentru ca evaluareasa contribuieladezvolatrea
personalitatii copilului prescolar
- sa raspunda sarcinii gradinitei de a pregati copii pentru inegrarea cu succes in activitatea
scolara
(4