SEMIOLOGIE

NEUROLOGICA
CURS 1

Anamneza
Date personale;
Motivele
internrii;
Antecedente
personale,
neurol si cv
Antecedente
familiale
Istoricul bolii
Schema examenului neurologic
Starea de constienta, gradul de coma
Atitudini particulare
Miscari involuntare
Sindromul meningeal
Nervii cranieni 1-12
Ortostatismul si mersul
Motilitatea activa si forta segmentara,tonusul muscular
Reflexe
Sensibilitatea
Coordonarea
Tulburari trofice si vegetative, sfincteriene
Examen neuropsihologic: afazia, apraxia si agnozia

Starea de constienta, gradul de
coma
Def.nr.1=prin constiena ,sau cunostinta se intelege ,capacitatea organismului de a fi informat
despre mediul inconjurator,de a fi "treaz"sau "prezent"la tot ceea ce se desfasoara in jur.
COMA=Pierderea starii de cunostinta se datoreaza suferintei,leziunii unei zone anatomice de
trezire fiziologica,numita FORMATIUNEA RETICULARA(care e dispusa in zona trunchiului
la nivelul bulbului rahidian,trecand prin puntea lui Varolio,strabatand mezencefalul si se
termina catre diencefal,catre zona hipotalamusului.
leziunea spre segmentele superioare ale trunchiului cerebral(mezencefalul),cu atat e coma mai
superficiala ,mai putin profunda
leziunile neurologice localizate spre zonele inferioare ale trunchiului cerebral,bulb rahidian,cu
atat sdr.comatos e mai grav,coma e profunda
Au fost propuse numeroase criterii de apreciere a gravitatii unui sdr.comatos.
Coma de gr.1 si 2=sansele de supravietuire sunt mari,printr-o atitudine terapeutica corecta si
intensa .
Coma de gr.3 si 4=stare comatoasa profunda ,severa,grava cu semne minime de supravietui
Coma de gr 5 =coma depasita,metabolismul celular e pastrat doar printr-o respiratie
artificiala prin aport de O2 si eliminare de CO2 si circulatie a sangelui ,cu ajutorul aparatului

C.Arsenie si colaboratorul lui impart starea comatoasa in 5 grade de gravitate

GRAD
UL
COMEI
STAREA
DE
CUNOSTIN
TA
FUNCTIILE
VITALE
REFLEX DE
APARARE
LA STIMULI
NERVOSI
REFLEX DE
DEGLUTITI
E
REFLEXU
L
TUSEI
Gr.1 Abolita normal Normal Normal Prezent
Gr.2 Abolita normal Abolit Intarziat Prezent
Gr.3 Abolita Alterate Abolit Absent Prezent
Gr.4 Abolita F.alterate Abolit Absent Prezent

Pt practica medicala de urgenta,mai usor si mai rapid se poate aprecia afectarea starii de cunostinta cu ajutorul testului Glasgow
Maxim 15

1)coma reversibila intre 9-13 puncte
2)coma profunda intre 6-8 puncte
3)coma grava intre 3-5 puncte
Nota 14 nu inseamna coma!
Ex:avem un bolnav care deschide ochii la stimuli durerosi(E3),
raspunde fragmentar,izolat cu pauze mari(V3)
,raspunsul motor prin localizarea locului unde s-a produs stimularea dureros(M2)
Total=8=coma profunda,dar valoarea e la limita superioara ,iar pac e recuperabil
SCALA GLASGOW

Raspuns ocular
(deschide ochii)
Spontan
La comanda verbala
La durere
Nu raspunde
4
3
2
1
Raspuns verbal Constient, orientat temporo-spatial
Confuz (conversatie, dar e
dezorientat)
Inadaptat
Neinteligibil
Nici un raspuns
5
4
3
2
1
Raspuns motor
(mobilizeaza
membrele)
La ordin
La durere:
- indeparteaza stimulul
- flexie orientata
- flexie reflexa (rigiditate de
decorticare)
- extensie reflexa (rigiditate de
decerebrare)
- nici un raspuns
6
5
4
3
2
1
Gradul comei GSC
I 7-8
II 5-6
III 4
IV 3
Atitudini particulare
Hemiplegia flasca, spastica- Wernicke mann
Hemiplegia, tertraplegia infantila
Boala Parkinson
Periferic: pareza de nerv radial, sciatic popliteu
Coree cronica
Mistenia gravis si pareza de nerv 3
Miscari involuntare
Tremor postural, intentional
Convulsia localizata si generalizata
Mioclonia, fasciculatia
Crampe functionale
Ticuri ( boala Gil de la Tourette)
Hemibalism
Trismus
Torticolis
Spasm de torsiune
Sindromul MENINGEAL
Totalitatea semnelor clinice subiective si
obiective care exteriorizeaz suferinta
meningelor
Debut: brusc = HSA
progresiv = meningite
Simptomatologie: iritatie
meningoradicular
1.Cefalee: difuz
mai accentuat occipital si frontal
se exacerbeaz spontan, la miscarea
capului, eforturi sau excitatii senzitivo-
senzoriale
2.Vrstur ile: spontane
fr efort, explosiv
pe nemncate
uneori incoercibile
3.Fotofobia: iritarea nervilor optici si a chiasei
optice
lumina mreste cefaleea si diminu
acuitatea vizual

4.Rahialgia: difuz
lancinant
se accentueaz n timpul miscrilor active
si pasive
5.Radiculalgiile: dureri spontane sau provocate
de tip radicular mai ales in membrele
inferioare
6. Hiperestezia cutanat: dureri la atingerea
tegumentelor
7.Dermograf ismul (dunga meningitic
Trousseau)
apariia unei dungi albe, mrginite de
dou linii roii,n urma unei
excitaii mecanice a pielii cu un obiect
ascuit
8. Contracturile musculare:
a. poziia antalgic = "n cocos de pusc"
sau opistotonus
b. redoarea de ceaf
hiperextensia capului
contractura musculaturii bilaterale a cefei


Sindrom menigeal
-contractura musculaturii lombare si a
membrelor inferioare
s.Kernig I si II
s.Brudzinski I si II
s."trepiedului
s.Lasegue meningian

durere
flexia membrului inf.opus
Ortostatismul si mersul
Mentinerea pozitiei ortostatice este
posibila doar cu participarea :
sensibilitatii profunde
coordonare
stimul vizual
Proba Romberg patologic
Tabetic, cerebelos,vestibular
Proba Romberg incepe la inchiderea ochilor, pozitiv
inseamna laterodeviere, armonic sau disarmonic
motilitatea activa si forta segmentara
automata, reflexa, involuntara si
sincinetica.
motilitatea pasiva=tonus muscular= se
efectueaza de catre examinator care
imprima o serie de miscari diferitelor
segmente ale aparatului locomotor

Explorarea motilitatii si a tonusului
muscular
Membre inferioare
Proba Grasset. Bolnavul in decubit dorsal este solicitat sa mentina coapsele
flectate pe bazin la 50o-60o; de partea deficitului motor membrul inferior
cade usor spre planul patului.
Proba Mingazzini. Bolnavul in decubit dorsal cu membrele inferioare
departate cu 5-10 cm este invitat sa-si flecteze la 90o coapsele pe bazin si
gambele pe coapse; de partea paretica (deficit piramidal) gamba cade usor
spre planul patului.
Proba Vasilescu. In decubit dorsal, bolnavul flecteaza rapid membrele
inferioare de partea cu defict piramidal, membrul ramane in urma.
Proba Brarr. In decubit ventral, bolnavul flecteaza gambele pe coapse in
unghi de 50o - 60o ; in cazul unui deficit unilateral, gamba respectiva cade
treptat spre planul patului. In conditii fiziologice, metinerea gambelor in
aceasta pozitie este posibila aproximativ 10 minute.
Membre superioare
Bolnavul , indiferent in care postura, este
invitat sa intinda bratele cu palmele in
sus. De partea paretica, membrul
superior nu poate fi mentinut si va cadea
treptat, iar antebratul ia atitudine de
pronatie
Motilitate
Motilitatea automata se apreciaza prin urmarirea clipitului,
masticatiei, rasului, plansului, vorbirii, mersului in pas de voie
sau in fuga, urcatul sau coboratul scarilor, balansarea bratelor
in mers.
Motilitatea involuntara se exploreaza prin urmarirea
eventualelor miscari involuntare prezente mai ales in leziuni
extrapiramidale: convulsiile tonice sau clonice, tremuraturi,
fasciculatii, miscari coreice sau atetozice, mioclonii, ticuri,
crampe functionale, hemibalism.
Motilitatea sincinetica ( miscari asociat patologice) consta din
miscari sincinetice de partea hemiplegica sau hemiparetica ce
apar cand se face o flexie de partea sanatoasa, careia i se opune
o rezistenta.
Tulburari de motilitate
Parezele reprezinta scaderi ale motilitati active privind atat ritmul cat si
amplitudinea si forta musculara. Paraliziile reprezinta pierderea motilitatii active
si sunt produde de:
-leziuni ale neuronului motor central:
hemiplegia corticala , insotita de convulsii si tulburari de vorbire;
hemiplegia capsulara, asociata cu tulburari de sensibilitate;
in leziuni de trunchi cerebral, se poate asocia cu paralizia unor nervi cranieni;
hemiplegia medulara;
paraplegia: cerebrala sau medulara.
-leziuni ale neuronului motor periferic prin afectarea cornului anterior ,
radacinilor motorii, leziuni ale plexurilor, polinevrite si alte afectiuni ale nervilor
periferici.
Tetraplegiile pot fi determinate de leziuni ale fasciculului piramidal,
bilateral, deasupra lui C5 , frecvent prin leziuni medulare sau de trunchi cerebral
Explorarea tonusului muscular
In mod fiziologic muschii sunt intr-o usoara si
permanenta satre de tensiune musculara chiar si in
conditii de repaus; este o stare de semicontractie

Tulburarile de tonus muscular sunt hipertonia si hipotonia.
Hipertonia este:
-piramidala= contractura
-extrapiramidala=rigiditatea
-spinala.
Se poate intalni si contarctura antalgica.
Hipotonia survine in :
-leziuni ale nervilor periferici
-leziuni ale fascicolelor medulare ascendente
-leziuni ale cerebelului
-in coree si atetoza se asociaza cu miscari involuntare
caracteristice.
In hipertonia extrapiramidala se evidentiaza semnul "rotii
dintate" al lui Negro si semnul Noica.
Tonus muscular
Semul "rotii dintate" se evidentiaza prin executarea unei
miscari pasive cu deosebire al nivelul cotului sau gatului
mainii, cand se observa ca cedarea hipertoniei se face sacadat
sau intrerupt, dand o senzatie similara cu cea pe care o da un
lant tras pe o roata dintata.
Semunl Noica evidentiaza hipertonia extrapiramidala latenta:
bolnavul este asezat in decubit dorsal. In timp ce isi plimba
incet membrul inferior in jos si in sus, examinatorul executa la
mana de aceeasi parte, miscari pasive de flexie si de extensie
ale mainii bolnavului din articulatia radiocarpiana. In caz de
hipertonie extrapiramidala se evidentiaza o rezistenta
musculara care cedeaza sacadat sau tinde sa blocheze
miscarea.
In cazul leziunilor piramidale avem semnul lamei de briceag.
Reflectivitatea. Se ntelege prin reflex un raspuns
motor, secretor sau vasomotor, obtinut prin
intermediul sistemului nervos
Reflexele osteotendinoase sunt reflexe spinale, formate din doi
neuroni - unul senzitiv, care receptioneaza excitatia de la
nivelul tendo-nului, excitat prin ntindere, si unul motor
(neuronul motor periferic), care executa raspunsul motor.
Impulsurile corticale prin calea piramidala au actiune
inhibitorie asupra acestor reflexe.
Reflexele superficiale (cutanate si mucoase) sunt formate din
nlantuirea mai multor neuroni. Excitatia unor zone cutanate
mucoase determina contractia muschilor corespunzatori. Ele
devin patologice prin exagerarea lor, care apare n leziunea
fasciculului piramidal.
Reflexele de postura au tot un arc reflex alcatuit din doi
neuroni, dar sunt reglate n special de sistemul extrapiramidal,
care exercita asupra lor o influenta moderatoare.
Reflexe osteotendinoase:
amplitudine, difuziune, bruschee,
polikinetice.
Reflexe cutanate: abdominale,
cremasterian, fesier, anal, bulbo-
cavernos, cutanat-plantar,
pilomotor.
Reflexe ROT Semnul Hoffman
Semnul Troemner
Reflexe cutanate: abdominale,
cremasterian, fesier, anal, bulbo-cavernos,
cutanat-plantar, pilomotor
Reflexe patologice:
La membre
Reflex de apucare forat
Semnul Hoffman
Semnul Troemner
Semnul Rossolimo
Semnul Gordon
Reflexul palmo-mentonier
Semnul Babinski
Semnul Oppenhein
Semnul Chadock, etc.

Alte reflexe patologice:
Reflexe tonice ale gtului
Reflexul mn-gur
(Babkin)
Semnul Chwostek
Semnul Tousseau, etc.
Clonusul Patelar
Piciorului
Sincinezii
Reflexe patologice n
leziuni medulare /Micare
de tripl flexie /
Reflexul de mas
Reflexe idiomusculare

BABINSKI,OPPENHEIM, GORDON,
SCHEFFER
SENSIBILITATEA
sensibilitatea exteroceptiv (superficial) : sensibilitatea tactil,
termic i dureroas;

sensibilitatea proprioceptiv (profund) cu receptorii situai n
articulaii, tendoane, muchi, cuprinde: sensibilitatea artrokinetic,
barestezic i vibratorie;
sensibilitatea interoceptiv (visceral)
Sensibilitatea epicritic se refer la:
sensibilitatea tactil (cuprinznd sensibilitatea elementar i
discriminarea tactil);
sensibilitatea atrokinetic (cuprinznd statestezia sau poziia i
kinestezia sau deplasarea n spaiu a unui segment corporal);
sensibilitatea vibratorie;
sensibilitatea barestezic.
TULBURARI DE SENSIBILITATE
PARESTEZIA, DUREREA:pe traiectul unui nerv, de tip radicular,
cordonal, talamic, de tip polinevritic cu punctul de plecare
visceral sau sub form de cefalee.
Nevralgia reprezint durerea pe traiectul unui nerv, ca spre
exemplu: nevralgia intercostal, sciatic, facial (de trigemen),
suboccipital
nevralgiile pot fi eseniale (fr vreo cauza aparent) i
nevralgii secundare unui proces iritativ, infecios, de
compresiune, sau traumatism.
TULBURARI DE SENSIBILITATE
Cauzalgia este o varietate a nevralgiei n care
durerea se percepe ca o senzaie de arsur: cel
mai frecvent se ntlnete n afeciunile
traumatice ale nervilor mediani (regiunea
palmar), sciatic (regiunea plantei) i trigemen
(regiunea feei).
Durerile radiculare se propag n locul unui nerv
de la rdcin ctre periferie, urmnd teritoriul
dermatoamelor (la membre de-a lungul
membrului, la trunchi n centur).
Durerile din polineuropatie
Durerea talamic
Crizele viscerale se ntlnesc n cursul tabesului, cea
mai frecvent fiind criza gastric tabetic.
cefaleea din sindromul de hipertensiune intracranian;
este surd, continu i difuz, mai accentuat
dimineaa, accentuat de eforturi de decubit. Se
asociaz cu vrsturi de tip central i modificri ale
fundului de ochi (staza papilar).
Migrena este o cefalee cu aspect particular,
caracterizat prin hemicranie asociat cu manifestri
oculare, ce survin n crize periodice
BROWN SEQUARD MEDULAR
Sindromul de hemiseciune a
mduvei se caracterizeaz
clinic prin sindromul
neurologic determinat de
leziuni ale fibrelor lungi
senzitive (fasciculele Goll i
Burdach) i motorii (fasciculul
piramidal) de aceiai parte cu
leziunea i tulburri de
sensibilitate superficial
(termic i dureroas) de parte
opus leziuni.
Disociaiile de sensibilitate
Disociaia siringomielic (sindromul fibrelor scurte) const n pierderea
sensibilitii termice i dureroase cu pstrarea sensibilitii profunde i
tactile protopatice. Ea se ntlnete n leziuni ale mduvei spinrii situate n
regiunea canalului ependimar. Leziunea situat la acest nivel intercepteaz
fibrele scurte, care conduc sensibilitatea termic i dureroas i care se
ncrucieaz preepe-dimar.

Disociaia tabetic se caracterizeaz prin pierderea sensibiltii epicritice,
cu pstrarea sensibilitii protopatice. Se datorete lezrii cordoanelor
posterioare ale mduvei spinrii i se ntlnete n tabes, sindromul
neuronemic, boala Friedreich, mielite, poliradiculonevrite (pseudotabetice),
polinevrite. n formele avansate de tabes poate s fie interesat i
sensibilitatea tactil n anumite zone suspendate (T2-T6 sau C8-T1, ct si
regiunea perinal).
Coordonarea micrilor.sindromul cerebelos

a) hipermetria sau dismetria, adica depasirea, de catre miscarea elementara, a scopului propus, cu imposibilitatea
efectuarii miscarilor mai fine. Se pune in evidenta prin proba indice-nas sau calcai-genunchi.
Se constata ca bolnavul este incapabil sa efectueze miscarea cu precizie, fie depasind tinta, fie oprindu->se inainte.
O alta proba intrebuintata este si incheiatul si descheiatul nasturilor, care se efectueaza cu multa greutate;
b) asinergia sau descompunerea miscarii complexe in mai multi timpi, bolnavul fiind incapabil sa execute miscari
combinate. Se pune in evidenta prin proba flectarii genunchiului pe abdomen. Bolnavul nu poate executa, sincron,
miscarea de flexie a genunchiului si a coapsei, flectand intai coapsa pe abdomen, cu membrul inferior extins si
dupa aceea gamba pe coapsa. Asinergia se mai cerceteaza si prin proba lasarii pe spate, bolnavul cu leziuni
cerebeloase fiind incapabil sa efectueze concomitent flexia genunchilor; lasandu-se pe spate, se dezechilibreaza;
c) adiadocokinezia - miscarile succesive rapide, ca de exemplu: supinatia si pronatia mainilor, nu pot fi executate
rapid, membrul de partea leziunii intarziind si nefiind capabil sa urmeze ritmul celuilalt;
d) executarea cu intarziere a actelor voluntare. Tulburarile de coordonare influenteaza, deseori, scrisul si vorbirea.
Scrisul este tremurat, inegal si mare, iar vorbirea este sacadata, exploziva, lenta, ezitanta;
Ataxia cerebeloas se realizeaz prin: dismetrie cu hipermetrie, asinergie, adiadocokinezie,
tremurtur cerebeloas i tulburri de tonus muscular.
Hipermetria const ntr-o amplitudine mai mare a micrii, datorit lipsei de contracie
sinergic a antagonitilor. Ea se pune n eviden n mod obinuit prin probele indice-nas i
clci-genunchi.
Proba indice-nas: solicitm bolnavului s duc degetul arttor pe vrful nasului. ntr-o ataxie
cerebeloas nu poate s fixeze inta (dismetrie). El exist sau chiar depete inta, atingnd cu
vrful degetului arttor obrazul opus (hipermetrie).
Proba clci-genunchi se pune n eviden, invitnd bolnavul s-i duc clciul pe genunchele
opus, bolnavul stnd n decubit dorsal, n pat. ntr-o ataxie cerebeloas se observ aceleai
tulburri ca i la proba indice-nas, bolnavul depind genunchele opus (hipermetrie). n
leziunile cerebeloase aceste dou probe nu sunt modificate de controlul vizual.
Aceleai tulburri se observ dac invitm bolnavul s introduc de la distan un deget n
gtul unei sticle (proba sticlei a lui Grigorescu) sau s apuce un pahar cu ap aezat pe mas.
Bolnavul va deschide n mod exagerat mna pentru a apuca paharul.
Proba liniilor orizontale: dac cerem bolnavului cu sindrom cerebelos s trag linii orizontale
ntre dou linii verticale, el va duce linii neregulate, depind inta (linia vertical), unde
trebuie s se opreasc.
Proba asimetriei tonice dinamice (State Drnescu i V.Voiculescu). solicitm bolnavului s
ridice ambele brae i s le opreasc n mod brusc, de ndat ce au ajuns la poziia orizontal.
n hemisindromul cerebelos braul de partea leziunii se ridic mai sus dect cel normal.
Proba Holmes i Stewart: Ne opunem micrii de flexie a antebraului pe bra, pe care o face
bolnavul, dnd drumul (elibernd) n mod brusc. n acest moment, de partea leziunii
cerebeloase pumnul antrenat de micrile de flexie ale antebraului, atinge umrul. La un
individ normal, intervenia tricepsului brahial apare la timp i bolnavul reuete s frneze
micarea de flexie.
Asinergia este lipsa de coordonare a micrilor simultane, care particip la
executarea unei micri mai mari. Lipsa de sinergie n spaiu (asinergia) se
pune n eviden prin probe descrise de Babinski:
n mers, partea superioar a corpului rmne n urm i nu urmeaz paii;
proba aplecrii pe spate: n mod normal pentru a face podul este necesar
s se flecteze genunchii, pentru a nu se rsturna orice individ pe spate. La
un bolnav cu sindrom cerebelos flexia genunchiului nu se produce i
bolnavul cade pe spate;
din decubitul dorsal un bolnav cu sindrom cerebelos nu se poate ridica n
poziie eznd cu braele ncruciate; el ridic membrele inferioare n loc s
se ajute cu ele sprijinindu-se pe planul patului. Aceast prob este mai
evident n leziunile cerebeloase unilaterale (hemisindrom cerebelos), cnd
membrul inferior de partea bolnav este aruncat n sus, iar cel sntos se
sprijin n clci pe pat.
Adiadococinezia este imposibilitatea de a executa micri rapide, alternante, de
flexie-extensie sau pronaie-supinaie (deci micri n sens contrar). Ea se pune n
eviden prin urmtoarele probe:
proba marionetelor: invitm bolnavul s execute micri de pronaie i supinaie ale
minilor;
proba nchiderii i deschiderii rapide a pumnului;
flexia i extensia piciorului;
proba de nvrtire a unui index n jurul celuilalt de la mna opus (proba moritii). La
un bolnav cerebelos, de partea bolnav se constat o lentoare n executarea
micrilor, micrile fiind neregulate, incomplete i anarhice.
Tremurtura cerebeloas poate s fie static i kinetic (intenional);
tremurtura static apare n timpul staiunii i dispare n decubit, cuprinznd n
special capul;
tremurtura intenional apare cu ocazia micrilor voluntare i se pune n eviden
prin probele indice-nas i clci-genunchi.
Ataxia cerebeloas se mai nsoete i de alte semne clinice menionate la sindromul
cerebelos.
Ataxia cerebeloas se mai nsoete i de alte semne clinice
menionate la sindromul cerebelos.
Ataxia tabetic este consecina unei tulburri de sensibilitate
profund proprioceptiv (care n trecut este general cel mai
frecvent de o leziune meningo-radicular posterioar) de natur
luetic(n tabes), ns o ataxie tabetic poate s apar i n alte boli
care cuprind i afectarea sensibilitii proprioceptive, ca spre
exemplu n sindromul neuro-anemic etc.
Ataxia tabetic se manifest sub form de ataxie static i ataxie
dinamic. Prin ataxie static se nelege imposibilitatea bolnavului
de a menine o anumit atitudine, n special cu ochii nchii; din
cauza lipsei de informaie proprioceptiv apar micri oscilante
care sunt mult accentuate de nchiderea ochilor.
Sindromul cerebelos

Mersul se face cu baz de susinere lrgit, n zig-zag, corpul pacientului prezentnd oscilaii.
Micrile membrelor inferioare sunt imprecise, n timpul mersului fiind aruncate n mod nendemnatic n
afar (mers ataxic de tip cerebelos), n leziunile cerebeloase unilaterale, pacientul tinde s cad spre
partea leziunii.
Hipotonia. La palpare se constat ca musculatura nu are fermitate, iar micrile pasive au o amplitudine
exagerat. La mobilizarea pasiv a membrului superior, articulaia radio-carpian atinge cu uurin
umrul, iar la flexia pasiv a membrului inferior clciul atinge cu uurin fesa. Proba asimetriei tonice
dinamice (a lui Drgnescu i Voiculuescu) evideniaz o leziune cerebeloas unilateral. Astfel, dac se
cere bolnavului s se ridice ambele brae brusc la orizontal, braul de partea leziunii urc mai sus dect
cel sntos.
Ataxia cerebeloas este expresia tocmai a pierderii coordonrii i se evideniaz n cursul examenului
probelor segmentare de motilitate:
dismetria const ntr-o dimensionare greit a micrilor, pacientul nefiind capabil s ating o int fie
o depete (hipermetrie), fie se oprete naintea ei (hipometrie).
Examinarea dismetriei se face prin urmtoarele probe: Proba indice-nas. Pacientul e invitat s pun
indexul pe vrful nasului. n ataxia cerebeloas direcia general a micrilor este pstrat, dar inta este
greit. Suprimarea controlului vizual nu influeneaz dismetria din sindromul cerebelos; Proba liniilor
paralele se traseaz de ctre examinator dou linii paralele i pacientul e rugat s le uneasc printr-o
alt linie. n cazul unui pacient cu ataxie cerebeloas linia trasat de pacient se oprete nainte sau dup
int; Proba clci genunchi bolnavul n decubit dorsal este solicitat s-i duc clciul pe genunchiul
de partea opus; Proba prehensiunii, solicitnd pacientul cu sindrom cerebelos s ia un pahar de pe mas
constatm c mn lui se deschide exagerat.
n cadrul probelor segmentare descrise n examenul dismetriei mai apar nc dou fenomene
caracteristice sindromul cerebelos: tremurtura intenional i braditelekinezia.
Tremurtura intenional, este legat de micare (lipsind n repaus) i e
vizibil spre sfritul unei micri (de exemplu: n cursul probei indice-
nas). Acest tremor, de tip cerebelos care apare la sfritul unei micri, nu
este influenat de suprimarea controlului vizual al micrii. Tremurtura
intenional poate apare asociat cu dismetria sau izolat. Ea este
consecina unei tentative de corectare a dismetriei de ctre ariile frontale 4
i 6 contralaterale.
Braditelekinezia a fost denumit de Melkerson fenomenul frnei. n
cadrul probelor motilitii segmentare prin care se examineaz dismetria,
se constat o ncetinire a micrii nainte de atingea intei.
adiadocokinezia const n incapacitatea pacientului cerebelos de a executa
micri alternative succesive. Se exploreaz prin: proba marionetelor.
Pacientul este solicitat s execute alternativ i rapid micrii supinaie i
pronaie. ntr-un sindrom cerebelos posibilitatea de a executa regulat
aceste micri e pierdut. Proba are valoare clinic doar n absena unui
deficit motor sau a unei tulburri de sensibilitate profund contient.
Asimetria definete incapacitatea pacientului cerebelos de a executa simultan corecii ale
diverselor grupe musculare, n cadrul unei micri complexe. Pacientul cerebelos descompune
micarea complex n componentele lor elementare. Se exploreaz prin proba rsturnri pe
spate. Invitnd un om sntos s se lase pe spate, n mod normal apare o flexie asociat din
articulaia genunchilor. La un pacient cerebelos (care descompune micrile) aceast flexie a
gambelor pe coapse lipsete, centrul de greutate al pacientului este din poligonul de susinere i
bolnavul cade pe spate.
De asemenea, n cursul probei indice-nas se observ c un pacient cerebelos face ntii adducia
braului i apoi flexia antebraului pe bra, cu ducerea indexului la nas.
discrometria definete decalarea n timp a iniierii sau a sfritului unei micri. Discrometria
este strns legat de hipotonie sau asinergie. Se exploreaz prin proba strngerii mini.
Pacientul este invitat s strng la comand minile examinatorului. Dac el prezint un sindrom
cerebelos pe un hemicorp micarea de strngere a mini de parte afectat ncepe mai tardiv. De
asemenea desfurarea n timp a efortului muscular se face mai lent i mai neregulat. O alt
modalitatea util de explorare este proba Stewart-Holmes. Pacientul este invitat s fac o flexie
forat a antebraului pe bra, la carte examinatorul se opune innd pumnul pacientului.
Elibernd brusc pumnul, pacientul cerebelos nu poate frna la timp micarea prin intervenia
muchiului triceps, n consecin pumnul lovete toracele pacientului. Aceast prob trdeaz
tocmai neintrarea la timp n aciune a musculaturii antagoniste (tricepsul) dar se evideniaz i
hipotonia muscular.
Alte manifestri
vertijul i nistagmusul pot apare la un pacient
cerebelos i indic leziunea cilor vestibulo-
cerebeloase (proba Romberg n aceast situaie
este negativ).
Scrisul unui pacient cerebelos este neregulat, cu
litere mari, inegale, cu contur tremurat, cu distana
dintre litere inegal. De asemenea pacientul ine
creionul strns i ntr-o poziie incorect. De fapt,
scrisul este o micare complex care necesit o
bun coordonare.
Vorbirea pacientului cerebelos este scandat, cu
caracter exploziv.
Tipuri de sindrom cerebelos, n funcie de localizare anatomic a leziunii.
Dup topografia lezional a cerebelului apar trei sindroame bine conturate:
sindromul arheocerebelos. Apare n leziunile lobului floculo-nodular i este
caracterizat prin tulburri de echilibru, mersul efectundu-se cu baz de
susinere lrgit. n decubit dorsal explorare probelor segmentare de
motilitatea (indice-nas, proba marionetelor) nu sunt modificate
sindromul paleocerebelos este dat de o leziune a elementelor corticale care
formeaz paleocerebelul. Tabloul clinic, este dominat de ataxia membrelor
inferioare, evideniabil la mers. Nu se constat tulburri de coordonare la
nivelul membrelor superioare.
Sindromul neocerebelos dat de leziuni ale emisferelor cerebeloase (locul
de proiecie al fibrelor cortico-ponto-cerebeloase). Aceti pacieni prezint
mari tulburri de coordonare la membrele superioare (dismetrie, asinergie,
adiadcokinezie, dicrometrie) precum i o marcat hipotonie.
Nervii cranieni

Nervul olfactiv (I), nerv senzorial pentru miros,
porneste din mucoasa nazala. Lezarea se duce la
anosmie (pierderea mirosului). Se examineaza dnd
bolnavului sa recunoasca substante mirositoare
neiritante.
Nervul optic (II), nerv senzorial pentru vedere,
porneste de la retina. Lezarea sa provoaca amauroza
(orbire) unilaterala. Se examineaza cercetnd
acuitatea vizuala, cmpul vizual si fundul de ochi.
Oculomotori
Nervul oculomotor comun (III), nerv motor care are nucleul de
origine n calota pedunculara. Lezarea sa duce la ptoza
(caderea) pleoapei superioare, vedere dubla (diplo-pie),
dilatarea pupilei (midriaza), strabism.
Nervul patetic (IV) nerv motor, cu nucleul situat n calota
pedunculara. Lezarea se duce la diplopie prin paralizia
oblicului mare. De retinut ca pateticul este singurul nerv din
organism care inerveaza un muschi situat de partea opusa
nucleului sau.
Nervul oculomotor extern (VI) este un nerv motor, cu nucleul
n protuberanta. Paralizia sa duce la diplopie si strabism
intern (devierea globului ocular nauntru). Nervii oculomotori
(III, IV, VI) se examineaza, cercetnd motilitatea globilor
oculari, fanta palpebrala, starea pupilelor (reflexele pupilare).
Nervul trigemen
Nervul trigemen (V) este un nerv mixt. Nucleul sau
motor este n protuberanta, iar cele senzitiv n
ganglionul Gasser. Leziunile iritative ale fibrelor sale
senzitive produc nevralgia faciala, iar leziunile
iritative ale fibrelor sale motorii produc trismusul
(nclestarea maxilarelor prin contractara
maseterilor). Leziunile distructive ale nervului
trigemen provoaca anestezia fetei, a mucoasei bucale
si nazale, a corneei, paralizie a muschilor masticatori.
Nervul facial
Nervul facial (VII) este un nerv motor ce asigura
inervarea mimicii si a carui lezare provoaca paralizia
faciala: fata asimetrica prin stergerea cutelor
fiziologice de pe hemi-fata de partea leziunii,
imposibilitatea ncretirii fruntii si a nchiderii
ochiului, comisura bucala mai coborta de partea
bolnava. Ca nerv senzorial i se asociaza nervul
intermediar Wrisberg, care asigura sensibilitatea
gustativa la nivelul celor doua treimi anterioare ale
limbii. Lezarea sa duce la tulburari de gust.
Nervul acusticovestibular
Nervul acusticovestibular (VIII) este un nerv
senzorial format din nervul auditiv, a carui
lezare produce surditate, si nervul vestibular, a
carui lezare produce sindromul vestibular
(nistagmus si tulburari de echilibru).
Nervul IX,X,XI,XII
Nervul glosofaringian (IX), nerv mixt, cu nucleii situati n bulb. Asigura
sensibilitatea faringelui si miscarile de nghitire. Leziunea lui provoaca
tulburari de gust n treimea posterioara a limbii si abolirea reflexului de
fund de gt, prin anestezia fundului gtului si refularea pe nas a lichidelor,
care nu mai pot fi nghitite.
j) Nervulpneumogastrie (X) este un nerv mixt, al carui nucleu se afla n
bulb, importanta sa deriva n special din rolul reglator vegetativ, paralizia
lui putnd duce la moarte prin tulburari de ritm cardiac, tulburari
respiratorii si digestive.
k) Nervul spinal (XI), nerv motor cu nucleii situati n bulb si maduva
cervicala. Lezarea sa determina paralizia laringelui, a valului palatin si
paraliza muschilor sterno-cleido-mastoidian si trapez.
1) Nervul hipoglos (XII) este un nerv motor, al carui nucleu este situat n
bulb. Paralizia se duce la hemiparalizia si hemiatrofia limbii, cu tulburari
n articulatia cuvintelor, n masticatie si nghitire.

thrombosis
http://www.medimagery.com/pathology.jpeg
www.nlm.nih.gov
Thrombosis cerebral infarction
Va multumesc