FINALITATILE EDUCATIEI TIMPURII

Educatia reprezinta un sistem de actiuni exercitate in mod

constient si sitematic asupra unor persoane in scopul modelari
personalitatii lor, in conformitate cu anumite finalitati
educationale.
Finalitatile educationale reprezinta o categorie
integratoare generala, care se regaseste in practicile educationale
sub forma idealului educational, a scopurilor educationale si a
obiectivelor educationale.
DEF: idealul educational
reprezinta formarea p[ersonalitatii in integritatea ei
functionala , formarea omului ca o fiinta autonoma, deschisa,
flexibila, creativa, adaptabila la schimbari.
ofera imaginea de om optimala, proiectata si are un caracter
obiectiv si integral.
are cel mai mare grad de generalitate si de stabilitate
Dimensiunile idealului educational:
a) Dimensiunea sociala- idealul educational este in
concordanta cu tendintele de dezvoltare a societatii.
b) Dimensiunea psihologica-sa respunda nevoilor si
posibilitatilor indivizilor, nu trebuie sa fie cu mult
peste putinta oamenilor
c) Dimensiunea pedagogica- sa permita o transpunere
in practica in plan instructiv-educativ.
DEF: Scopul educational
Permite o conturare mai clara a idealului educativ,
detaliindu-l la nivelul tuturor dimensiunilor educatiei, al
nivelurilor de invatamant , al sitemelor de activitati
educationale, etc.
Se stabilesc in raport cu idealurile
Sunt pasii spre ideal , sunt laturi ale idealului
Au caracter oarecum relativ , subiectiv si partiala
Este o perspectiva mai mult sau mai putin proaspata,
concreta, ce se finalizeaza intr-o forma si intr-un timp bine
determinat.
DEF: Obiective educationale
Sunt ipostaza cea mai concreta a finalitatilor si desemneaza
tipul de schimbare pe care procesul nde invatamant sau cel
din alt sistem educativ, il asteapta si/sau realizeaz
Au in vedere achizitii concrete detectabile, observabile in
mod direct
Se deduc din scopurile educationale
Clasificarea obiectivelor:
a) Obiective generale sau scopuri-include idealul educational si
intentionalitatile generale ale sistemului de invatamant ale
sistemului de invatamant. Ele determina orientari mari ale
educatiei, au valoare filosofica si sociala si decurg din
optiunile politice.
Ex: dezvoltarea creativitatii , dezvoltarea autonomiei
cognitive individuale, dezvoltarea spiritului si a atitudinii
critice ,asigurarea accesului la cultura , asigurarea integrarii
sociale.
b) Obiectivele intermediare(specifice)- sunte diferentiate pe
cicluri de invatamant, pe tipuri si profile scolare, pe arii
curriculare si pe obiecte le de invatamant. Ele se obtin prin
derivarea celor generale si se formuleaza in termeni de
capacitati sau operatii mintale.
Ex: formarea capacitatii de a corela o cauza de un efect,
formarea capacitatii de a efectua rationamente logice,
formarea capacitatii de a emite judecati de valoare obiectiva
si argumentata.
b1) obiectivele cadru- se refera la formarea unor competente
si atitudini specifice ddisciplinei si sunt urmarite de-a lungul
mai multor arii de studiu.
-se stabilesc in mod unic , la nivel
national si sunt cuprinse in programele scolare
b2) obiectivele de refetinta se stabilesc in mod unic la nivel
national; Cuprind rezultatele asteptate la invatarii pentru
fiecare an de studiu si ele : -ofera imaginea dezvoltarii
progresive in achizitii de la un an la altul
-creeaza premisele pentru
conturarea actului didactic pe aspectele formative ale
invatarii
-ofera harta evolutiei, urmaresc
pregresia in achizitia de competente , capacitati si cunostinte
specifice disciplinei.
c) Obiectivele operationale:- se obtin prin derivarea celor
intermediare si se formuleaza intr-un mod concret, precis,
prin specificarea comportamentelor observabile si
masurabile, care ofera informatii despre achizitiile si
performantele celor care se instruiesc.
- In functie de obiectivele
operationale se realizeaza proiectarea , organizarea, conducerea ,
evaluarea si reglarea activitatiilor instructiv educative
determinate si conctere realizate lamicronivel pedagogic.
DEF: Operationalizarea obiectivelor
Operationalizarea obiectivelor reprezinta demersul/operatia
de transpunerea ( cu ajutorul verbelor de actiune) a scopurilor
procesului de invatamant in obiective specifice si a acestora in
obiective concrete , prin precizarea unor comportamente
cognitive si/sau psihomotorii observabile si daca este posibil,
masurabile.
Presupune detalierea , concretizarea si contextualitatea
acestora astfel incat ele sa exprime schimbarile comportamentale ,
asteptate de la subiectii instruirii: - prestatia de moment
-performanta
- competenta
Conditii ale operationalizarii obiectivelor
a) Descrierea comportamentului observabil?( prestatia,
performanta si competenta)
Este cerinta de a preciza si detalia in obiective conduita
elevului, rezultatul invatarii realizate de acesta , performantele pe
care le va dovedii pe parcursul si la finele segventei/ activitatii de
instruire .
Se face apel la asa-numitele verbe de actiune evitandu-se
verbe cu spectru larg de tipul: a cunoaste, a sti, a intelege, a
asimila.
b) Precizarea conditiilor de producere si manifestare a
comportamentului
Se refera la descrierea concreta si contextualizata a
conditiilor didactice in care elevii urmeaza sa demonstreze ca au
dobandit performanta preconizata prin obiective(schimbarea
calitativa si cantitativa dorita.)
fraza prin care se precizeaza conditiile de realizare ale unui
obiectiv operational incape cu sintagma:Cu ajutorul, fo.losind, pe
baza, pornind de la , etc.
c) Stabilirea criteriilor de reusita , de acceptare a performantei
standard
Se refera la exigentele care tinb de acceptarea performantei
standard/minime a invatarii , respectiv la acei parametri care pot
fi valorificati in explicitarea concreta si precisa a schimbarilor
dorite si prefigurate prin respectivul obiectiv operational>
absenta sau prezenta unei achizitii, numarul minim de respunsuri
corecte, numarul maxim de omisiuni admise, numarul incercarilor
admise, caracteristicile erorilor acceptabile, concordanta sau
nonconcordanta cu un anumit standard , reusita elevului in
procentaje, etc.


















PROCESUL DE INVATAMANT


DEFINITIE:
Este activiatea instructiv-educativa complexa desfasurata in
mod sistematic si organizat de catre elevii si profesorii din scoala,
activitate gratie careia , elevii sunt inzestrati cu un sistem de
cunostinte , priceperi si deprinderi, capacitati competente pe
baza carora ei dobandesc cunoasterea stiintifica a realitatii , isi
formeaza conceptia despre lume , convingerile morale,
trasaturile de caracter, precum si atitudinile de cunoastere,
cercetare si creatie.
Privit ca sistem , invatamantul cuprinde:
Un flux de intrare-reprezinta sursele umane si
materiale (personal didactic, elevi, spatii scolare,
dotari tehnice).
Un proces- in cazul nostru proces de invatamant,
care angajeaza resursele in vederea atingerii
obiectivelor.
Un flex de iesire-reprezentat de rezultatele
sistemului in cazul nostru de seriile de absolventi ,
inzestrati cu competente si aptitudini cerute de
integrarea in societate.
COMPONENTELE PROCESULUI DE INVATAMANT
Agentii actiunii(parinti, profesori, elevi)
Relatii psihosociale( prof-elev, elev-elev)
Obiective educationale ale procesului de invatamant
(reprezinta ceintele de instruire si educatie impuse
de societate , tipul de rezultate asteptate.
Curriculum-ul (se refera la oferta educationala a
scolii si reprezinta sistemul experientelor de
invatare directa si indirecta oferite educatilor si
experimentete de acestia in contexte formale,
nonformale si informale)
Continutul invatamantului(reprezinta raportul de
baza al educatiei si este format din bazele stiintei si
ale culturii)
Metodele didactice(reprezinta sistemul metodelor si
procedeelor didactice motodologia studiaza
definitii, natura, statutul , functiilor clasificarile si
principiile de utilizare a metodei didactice)
Mijloace de invatamant(ex:creta, tabla. Diapozitivul,
etc)
Forme de organizare( se refera la modalitatile
specifice de proiectare si realizare a interactiunilor
profesori-elevi si de promovarea unor anumite
tipuri de colaborare intre acestia in conformitate cu
obiectivelor educationale urmarite)
Intreg procesul de invatamant se desfasoara in timp : an scolar,
semestru, saptamana de scoala, zile de scoala, ore. Continutul
invatamantului apare segmentat in unitati de timp , profesorul isi
planifica, esaloneaza si fractioneaza activitatea sa in timp.
Procesul de invatamant este un proces dinamic si complez iar
reglarea continua a sistemului se realizeaza prin coneziunea
inversa /feed-back, care determina informatiile in legatura cu
rezultatele atinse , informatii provenite de la iesirea sistemului.
Feed-back reprezinta principiul oricarei actiuni eficiente ,
care se refera la informatiile despre efectele acelei actiuni. La nivel
micro, feedback-ul poate fi oferit si primit, deopotriva , de cadrul
didactic si de elevi.
Scopul procesului de invatamant
Transmiterea unor seturi de cunostinte , formarea de
deprinderi, capacitati , formarea de stitudini in perspectiva
autonomizarii fiintei sub toate aspectele.
Cunostintele constituie o forma de reflectare , complexa, in
constiinta a unor straturi ale existentei , care asigura subiectului
eficacitatea existentiala, pragmatica, psihica.
Caracteristicile procesului de invatamant
Suporta deteminari socio-culturale si prezent-evolutie in
timp.
Strategii
didactice

Presupune socializarea pe dimensiuni instructive si
formative
Atribuie roluri bine precizate , profesorilor si elevilor, chiar
daca acestea pot fi segventiale si temporale,
interschimbabile.
Functioneaza pe baza binomului profesor-elev si are
caracter bilateral
Genereaza cunoasterea si actualizarea cunoasterii umane
Constituie un sistem autoreglator si perfectabil in acord cu
norme paraxiologice si de eficienta actionala.
Este un proces unitar cupland transmiterea de cunostinte cu
asimilarea acestora si cu validarea acestora.
Genereaza autoinvatarea , otiveaza si fortifica subiectul
pentru a continua parcursul.

PREDAREA, INVATAREA, EVALUAREA-
PROCESUALITATEA LOR
1. PREDAREA
Considerat ca proces, inavatamantul reprezinta alternarea
activitatilor de predare -invatare-evaluare.
In didactica traditionala,actul predarii este indreptat de la
profesor spre elev(unidirectional) si are ca obiectiv trensmiterea
ce cunostinte gata structurate , pe care elevii urmau sa le
asimileze in mod pasiv.
In didactica moderna , viziunea s-a schimbat radical,
predarea fiind conceputa ca o problema de organizare si
conducere a proceselor de invatamant, ca o activitate de
comunicare, de transmitere de cunostinte.
A preda nu trebuie sa insemne a spune si a cere elevilor ca
Lectia urmatoare sa redea informatiile care sa provoace schimbari
dezirabile in comportamentele elevilor.
A preda inseamna:
A proiecta(producerea schimbarilor dorite)
A preciza natura schimbarilor( formularea obiectivelor)
A determina continutul acestor schimbari
A organiza, conduce si monitoriza producerea schimbarilor
A evalua eficacitatea actiunilor intreprinse
Totusi, prezenta profesorului este necesara in procesul de
invatamant, el fiind acela care stabileste directiile invatarii, anunta
obiectivele ei si pune elevii in relatie cu noul continut.
Etapele procesului de predare sunt:
Prezentarea unui material concret si /sau verbala: date,
informatii, exemple, evenimente.
Organizarea si conducerea unor activitati in care sa se
valorifice materialul concret si verbala oferit.
Extragerea esentialului(impreuna cu elevii) si fixarea lui in
notiuni , concepte , judecati, rationamente
Operationalizarea cunostintelor elevilor prin conceperea si
rezolvarea de exercitii si probleme aplicative.
Stiluri de predare:
In functie de modul in care se realizeaza managementul in
clasa:-autoritar
-democratic
-laisez-faire
In functie de caracterul strategiei didactice:
-expozitive
-conversative
In functie de sfecificul comunicarii:
-comunicative
-necomunicative
In functie de pozitia agentilor educationali:
-centrat pe cadrul didactic
-centrat pe elev
-interactiv
Acceptiuni ale predarii:
A. Predarea ca transmitere de informatii
Didactica traditionala rezuma activitatea de predare la o
simpla transmiterede cunostinte si tehnici de actiune. A preda
inseamna a da , a oferi, a transmite in mod sistematic cunostintele
specifice unei discipline , a prezenta materia, ainforma, a mijlocii
transferul de informatii , a comunica o serie de cunostinte, de
rezultate, aexpune o lectie.
B. Predarea ca oferta de experiente(ca inducere a invatarii)
Predarea se defineste ca oferta de experiente cognitive ,
actionale si afective,determinate si dirijate in mod intentionat
spre valori. Prin trairea constienta si implicata a acestor
experiente , elevul isi dezvolta propriile experiente in virtutea
carora se apropie de adevar, patrunde in Miezul lucrurilor,
surprinde esenta si semnificatia umana si sociala a acestora.
Esential este ca elevii sa valorifice maximal aceste experiente.
C. Predarea ca forma de dirijare a invatarii
A preda , cu sensul de a dirija, vezeaza actiunile profesorului
de motivare si incurajare a elevilor astfel incat acestia sa atinga
rapid obiectivele de studiat.(Daries, 1971)
Predarea s-ar constitui astefel atat dintr-unj ansambul de
procedee de prezentare a materiei , cat si pentru stimularea
eforturilor elevilor in invatarea continuturilor date.
Criticile adresate acestei acceptiuni vizeaza nu dirijarea in
sine, cu excesul de dirijare, care deja favorizeaza efortul personal ,
munca proprie, initiativa si activitatea , si priveaza elevul de
efortul de anticipare si de construire a unei strategii , atunci cand
se afla in fata sarcinii de a rezolva o problema.
Ratiunea dirijarii trebuie sa fie aceea de a indruma in mod
discret elevii spre studiul auto-dirijat.
D. Predarea ca management al invatarii
Din aceasta perspectiva , predarea se defineste ca o
interventie pedagogica multifunctionala si deliberat orientata in
directia promovarii si obtinerii modificarii comportamentale
asteptate sau dorite in mod explicit. Calitatea predarii se
aprecieaza , prin urmare, in functie de virtutile transformatoare
pe care le dovedeste.
2. INVATAREA
Este o activitate intelectuala si fizica desfasurata in mod
sistematic in vederea insusirii unor informatii si formarii unor
abilitati necesare dezvoltarii continue a personalitatii.
Asadar presupune un dublu aspect:
Unul informatic:- consta in retinerea si stocarea unui
continut informational util
Unul fomativ- se refera la dezvoltarea sistemului cognitiv-
operational al individului care invata, adica modul in care se
opereaza cu informatiile respective, modul in care suntpuse
in practica.
Aspectul procesual al invatarii scolare
Activitatea de invatare scolare prezinta o desfasurare procesuala
in care distingem o serie de etape sau momente:
Percereprea/receptarea materialului- inducerea unei stari
de atentie, de activare cerebrala; pe fondul acesteia are loc
inregistrarea, perceperea activa a adatelor concrete si
verbale cuprinse in oferta lectiei sau activitatilor practice.
Intelegerea informatiilor patrunderea prin gandire a
datelor
Fixarea in memorie stocarea informatiei si utilzarea ei
Actualizarea cunostintelor-sub forma reproducerii si mai
ales a operarii
Aplicarea cunostintelor-punerea lor in practica , operarea cu
ele.
Aspectul motivational al invatarii scolare
Motivatia invatarii reprezinta ansamblul mobilurilor care
declanseaza sustin energetic si directioneaza activitatea de
invatare. Consideram motive ale invatarii scolare anumite dorinte,
trebuinte de baza, cum sunt dorinta de autorealizare,
autoafirmare, dorinta de a obtine note bune pentru a multumii
parintii, teama de pedeapsa , curiozitatea , anumite interese.
Exista stiluri de invatare diferite , deoarece cei ce studiaza
invata in moduri diferite:
Stil auditiv
Stil vizual
Stil tactil
Stil kinestezik
3.EVALUAREA
Reprezinta alaturi de predare si invatare, o functie si o
componenta fundamentala a procesului de invatamant.
Este o activitate complexa de stabilire a relevantei si a
valorii unor procese, performante , comportamente, prin
raportarea acestora la un sistem de indicatori de performanta,
respectiv criterii si standarde prestabilite .
Evaluarea are trei etape:
Verificarea
Masurarea
Aprecierea
Procesul instructiv-educativ