Suferintele Tanarului Werther

de J.W. Geothe

Forfota pe strazi, agitatie in universitati, controverse in saloane; lacrimi in budoare, discursuri
aprinse, intrebari soptite, aclamatii exuberante si contestatii ferme. Peste noapte , parca, fracul
albastru asortat cu vesta galbena si ghete negre a devenit tinuta obligatorie a tinerilor oraseni.
Inspaimantatoarea frecventa a sinuciderilor tulbura profund ordinea vietii cotidiene. Pe buzele
tuturor o intrebare Ati citit?, in mainile tuturor o carte proaspat iesita de sub teascurile
tiparnitei.
Germania, iarna, incaput de an 1775. Unul dupa altul statele germane sunt cuprinse de asa-
numita febra wertheriana .
Dupa 1770, din interiorul iluminismului german se desprinde o miscare revolutionara,care
continua tendintele progresiste,antifeudale si materialiste ale iluminisitilor. Este vorba de curentul
Sturm and dung Furtuna si avant , care nu inseamna pentru literatura germana, stingerea
iluminismlului,ci ridicarea acestuia pe o treapta noua,mai dinamica,mai militanta si superioara din
punct de vedere artistic,numita de altfel si Epoca geniilor.

La aparitia Suferintelor Tanarului Werther , suflul noului, al unei necesare descatusari
plutea in aer, era perceptibil cu toate simturile; lumea astepta cu infrigurare articularea, formularea,
definirea palpabila a acsetuia. In mijlocul acestui freamat febril cade fulgerul Werther, intocmai ca o
intruchipare a noului, a raspunsurilor asteptate. Romanul corespunde intru totul spritului vremii,
idealurilor proclamate de curentul literar Furtuna si avant , asigurandu-i tanarului Geothe situarea
necontestata in fruntea acestei miscari.
Subiectul romanului este, aparent,unul extreme de simplu.Sosit de curand intr-un orasel undeva va
ocupa o marunta functie diplomatica,Werther o cunoaste pe Charlotte,o tanara fermecatoare, de care
se indrgosteste nebuneste. La randul ei Lotte este logodnica tanarului Albert-un om cinstit si
respectabil,dar o fire mai domoala,mai lipsita de fantezie-,cu care urmeaza sa se casatoreasca.Werther
se imprieteneste cu Albert ,cultiva o amicitie pura,stransa,aparent nevinovata cu tanara pereche,insa
cauta pretexte si profita de momentele de absenta ale lui Albert,pentru a o intalnii pe Lotte singura,desi
este constient ca:dragostea pentru Lotte ii stapaneste intreaga fiinta, ii determina intreaga existenta in
timp ce Lotte,cu toata simpatia,afectiunea si intelegerea ce-I arata lui Werther,nu va renunta la
logodnicul ei.Parandu-i-se ca Lotte ii incurajeaza manifestarile pasionale,Werther indrazneste o singura
data sa isi sarute iubita,dar patimasa imbratisare va insemna momentul despartirii definitive.Nefericitul
indragostit se hotaraseste repede: sfasiati sufleteste,isi ia ramas bun de la Lotte si Albert,invocand
obligatia de a intreprinde neintarziat o scurta calatorie.Defapt,Werther se sinnucide;isi pune capat
zilelor cu pistoalele pe care servitorul sau va fi trimis sa le imprumute de la Albert si pe care Lotte insasi I
le va inmana acestuia cu degete tremurande,cuprinsa ,parca,de o presimtire sumbra.
Din clipa aparitiei sale, romanul a cunoscut un succes enorm. Febra wertheriana a cuprins
tineretul epocii- sursele de istorie literara consemneaza un fenomen wertherian , vorbesc despre
complexe wertheriene, despre o moda Werther, si acestea ca fenomene de manifestare sociala , ca
fenomene de masa.
Actiunea insasi este inspirata din evenimente petrecute aievea, dar nu constituie relatarea lor
fidela. Dupa cum o atesta numeroase marturii, in primul rand insemnarile , scrisorile ,confesiunile
ulterioare ale insusi autorului , scriindu-si romanul acesta si-a trait propria drama.
Personajele nu sunt nici ele ceea ce s-ar putea numii o descriere fidela e persoanelor ce le-au
inspirit existenta , astfel in Werther se regaseste din foarte multe puncte de vedere insusi fauritorul
acestui personaj: J.W.Goethe ,dat fiind faptul ca exista multe elemente de legatura intre ceea ce
exprima Werther in epistolele sale si ceea ce exprima Goethe in decursul vietii sale .
Werther nu este confundabil cu tanarul Geothe, chiar daca dragostea sa mistuitoare pentru
Lotte aduce mult cu cea a poetului. Spre deosebire de Werther , care vede in aceasta iubire calea spre
absolut, unicul tel al unei vieti ce i-a adus numai deziluzii, pierzandu-si pentru el orice valoare, Geothe
nu a avut parte de un destin sumbru , nefericit , drama lui consumandu-se exclusiv in plan erotic-afectiv,
iar poetul, echilibrat si rational din fire, a renuntat de o dragoste lipsita de perspective, salvand o
prietenie. Insasi Lotte , eroina, nu este confundabila cu cea al carei nume il poarta: personajul plasmuit
de Geothe este nascut din impletirea, contopirea si remodelarea trasaturilor fizice si de caracter a doua
tinere, Lotte si Maximiliane.
Acesta ar fi , pe scurt , raportul dintre modelele din realitate si reflectarea lor artistica.
In prim plan se afla actiunea legata de dragostea lui Werther pentru Lotte ,dar este,oare
,vorba intr-adevar de un roman de dragoste ? Mai degraba ,am spune ,preluand o afirmatie mai
veche, ca este romanul dorintei de a iubii , caci sufletul eroului,in cautarea sublimului ,nu cunoaste
oprelisti in trairea si cultivarea sentimentelor sale navalnice ,orice simtamant al sau devine pasiune
devoratoare,adoratia pentru Lotte fiind dublata de cea pentru peisajul natural,cultul pentru natura-
dublat de cel pentru literatura.
Cert este ca simtirea , sentimentele cele mai intime, trairile debordante ale eroului marcheaza
puternic fiecare pagina a cartii. Fireste ca romanul sta sub semnul sentimentalului, dar, inainte de
toate, el se afla sub semnul subiectivului. Toate scrisorile ce compun romanul sunt asternute pe hartie
de o singura mana, cea a lui Werther, si toate au un unic adresant, astfel ca miscarile, evolutia
povestirii, situatiile, intregul mediu natural si social , ca si eroii cartii sunt prezentati exclusiv prin
optica lui Werther, viziunea de ansamblu si de detaliu ramanand puternic subiectiva.
Pe de alta parte, nu poate fi neglijata nici latura sociala a romanului: pe de-o parte, regasim in
paginile cartii , redate cu lux de amanunte , scene din viata cotidiana a burgheziei, preocuparile
acesteia, scene din viata citadina, din saloanele nobilimii locale, atitudinea dispretuitoare, inganfata,
comportamentul exclusivist al castei nobiliare, ostilitatea acesteia fata de burghezie, momente de
intoleranta sociala. Werther insusi are experiente umilitoare , cauzate de apartenenta sa sociala.
Sfuerintele tanarului Werther este povestea unui destin tragic ,fiind primul roman tragic al literaturii
universale. Eroul insusi este un personaj tragic: mediul,societatea il resping ,intreaga viata ii este ostila,
el traieste un fir nesfarasit de deziluzii si se simte deja strain in viata atunci cand se arunca cu intreaga-I
fiinta in iubirea pentru Lotte, in care vede calea,singura cale spre absolute,spre mantuire. Isi joaca soarta
pe o singura carte ,cea a iubirii ,dar si aceasta se vadeste a fi o carte perdanta. Inca o deziluzie, la capatul
unui lung sir de depectii,dar tocmai pentru ca si-a investit intreaga fiinta in aceasta dragoste,el nu este
dispus sa renunte la ea. Va renunta,in schimb, la viata,situandu-se,prin implinirea actului de suicid,in
imperiul tragicului. Actul lui Werther insa ,nu este un act de lasitate, este actul unei dezamagiri
profunde si revolte fata de mediul social iubirea lui ,conotand prin urmare,un maxim de tragism , gestul
sau fiind cel al dezamgirii profunde. Totodata,prin acelasi gest, Werther devine intr-un anume fel
biruitor:chingile sociale il sufocau, inchisoarea vietii ii devenise de nesuportat ,iar in acest moment
descopera posibilitatea sa evadeze, sa se elibereze de toate constrangerile si apasarile vietii ,luand cu
sine ce-I era mai sfant : dragostea.
Insasi Goethe vrobeste despre personajul sau astfel : Nu puteti sa refuzati spiritului si caracterului sau
admiratia si dragostea voastra ,iar destinului sau,lacrimile voastre .

Tinand cont de cele de mai sus , am afirma ca Suferintele Tanarului Werther este doar in
ultima instanta un roman erotic; insa prin valorificarea artistica a unei noi conceptii despre dragoste ,
ca unitate psihologica, cu aceasta opera Geothe deschide calea spre romanul erotic modern.
Mai mult : prin valoare sa estetica, prin desavarsirea structurii, maiestria limbajului, a cizelarii
stilistice, Suferintele Tanarului Werther si-au asigurat dainuirea in patrimoniul artistic german si
universal, anuntand totodata maretia artistica a clasicismului german.
Nascut la 28 august 1749 la Frankfurt,oras imperial liber,ca fiu al unei familii de burghezi
instariti,Johann Wolfgang Goethe a primit,mai intai de la tatal sau , apoi de la profesori particulari,o
solida educatie primara.Anii petrecuti la Frankfurt reprezinta perioada afirmarii literare a tanarului
Goethe in spiritul curentului Furtuna si avant ,scriind primele scene din Urfaust,Clavigo si
romanul epistolar Suferintele tanarului Werther.
Poezie
1769: Cntece noi ("Neue Lieder")
1785: Prometeu
1795: Elegii romane ("Rmische Elegien")
1797: Mireasa din Corint ("Die Brandt von Korinth")
1797: Zeul i baiadera ("Der Gott und die Bajadere")
1808/1833: Faust (partea I i partea II)
1818: Divanul occidental-oriental ("West-stlicher Diwan")
Teatru
1773: Gtz von Berlichingen
1779: Ifigenia n Taurida ("Iphigenie auf Tauris")
1787: Egmont
1790: Torquato Tasso
Roman i nuvel
1774: Suferinele tnrului Werther ("Die Leiden des jungen Werthers")
1795: Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister ("Wilhelm Meisters Lehrjahre")
1798: Hermann i Dorothea ("Hermann und Dorothea")
1809: Afinitile elective ("Die Wahlverwandtschaften")
1821: Anii de peregrinare ai lui Wilhelm Meister ("Wilhelm Meisters Wanderjahre")
Eseu
1773: Despre arhitectura german ("Von deutschen Baukunst")
1805: Winckelmann i secolul su ("Winckelmann und sein Jahrhundert")
1811/1822: Poezie i adevr ("Dichtung und Wahrheit")
1816/1832: Despre art i antichitate
Studii tiinifice
1790: ncercare de a explica metamorfozele plantelor
1810: Despre teoria culorilor
1817/1824: Despre tiinele naturii, n special despre morfologie