Adrenalina si noradrenalina

Referat
Adrenalina sau epinefrina si noradrenalina sau norepinefrina sunt hormoni si neurotransmitatori
produsi de unii neuroni din SNC si de celulele chromafinn din MSR, din aa phenilalanina si
tirozina.Din punct de vedere al compozitiei chimice adrenalina si noradrenalina apartin unui grup
de momoamine numite catecolamine.
Istoric:
Norepinefrina este al doilea neurotransmitator descoperit si initial a fost numit sympathetin
deoarece era produs prin stimularea sistemului nervos simpatic si pentru ca avea efect antagonic
Ach asupra miocardului, dar la fel cum nici primul nume al Ach,vagustuff, nu a rezistat nici
numele de sympathetin nu a rezistat. Chimistii au descoperit ca aceasta substanta contine un grup
numit cathecolcare este defapt un ring benzenic cu ! grupe hidro"i in poz #,$% si un grup numit
amino.&nitial au vrut s'a denumeasca compusul Cathecolamine dar apare cineva probabil un
fiziolog si le arata ca MSR secreta o substanta numita adrenalina care are acceasi grupa catechol
si aceiasi grupa amino.("istand ! substante cu aceleasi grupe au fost nevoiti sa denumeasca clasa
de substante catecolamine si substanta sympathetin sa devina noradrenalina. )lterior se decopera
si dopamina care face parte tot din aceasta clasa de substante si este un intermediar in sinteza
noradrenalinei si adrenalinei.
.
Sinteza:
Aceste substante sunt sintetizate din aminoacizi. Desi toate celulele au aminoacizi nu toate
produc dopamine, epinefrina si norepinefrina. *oate celulele nucleate au genele necesare
producerii enzimelor care sunt utilizate in sinteza de catecolamine, dar ma+oritatea nu e"prima
aceste gene.Aceste celule care au enzime active pentru sinteza de adrenalina sunt numite
catecholaminergice.Aceste substante sunt sintetizate din aminoacidul tirozina, insa acesta se
gaseste in cantitati mici in celule, dar noi avem nevoie de multa epinefrina cand suntem intr'o
stare de alerta si de aceea o parte din aminoacidul fenilalanina se transforma in tirozina sub
actiunea phenylalanine hydro"ylase asigurand cerinta de tirozina.
*irozina este adusa in neuroni pentru sinteza de dopamine, norepinefrina sau epinefrina.,'
tirozina este transformata in ,'Dopa in prezenta enzimei tirozin hidro"ilaza care totodata este si
enzima care regleaza cantitea de catecolamine sintetizate aflandu'se la baza cascadei de reactii.
,'dopa se va transforma in dopamina sub actiunea enzimei Dopa decarbo"ilaza sau ,'aromatic
amino'acid decarbo"ylase. *oti neuronii care elibereaza dopamina au aceste # enzime. &n partea
din creier numita substancia nigra nu e"ista alte enzime din lantul sintezei catecolaminelor deci
acesti neuroni elibereaza dopamina ca neurotransmitator fiind neuroni dopaminergici. &n boala
-ar.inson substantia nigra degenereaza neuronii fiind distrusi si nivelul dopaminei fiindca
scazut. *ratamentul cu dopamina nu este eficient deoarece din cauza structurii chimice a
dopaminei aceasta nu poate trece bariera de sange a creierului. &nsa ,'Dopa are o structura ce ii
permite trecerea acestei bariere pentru ca mai apoi sa fie transformata in dopamina, ,'Dopa fiind
foarte folosit in boala -ar.inson.Dopamina se transforma in norepinefrina in prezenta enzimei
numita dopamin /'hidro"ilaza.&n final noradrenalina se transforma in adrenalina in prezenta
enzimei numita N'metiltransferaza.
Stimularea simpatica determina cresterea secretiei de tirozin hidro"ilaza si de dopamine /'
hidro"ilaza. 0ormonul hipotalamic CR0corticotropin releasing hormone% si AC*0 a+uta la
mentinerea unui nivel crescut al acestor enzime in situatii stresante. &n acelasi timp cortizolul
stimuleaza secretia de N'metiltransferaza per total toate avand acelasi efect de a stimula secretia
de adrenalina si noradrenalina.
Metabolismul:
Catecolaminele produse de MSR, care circula in sange au acelasi efect ca si norepinefrina
produsa de sistemul nervos simpatic.*impul lor de in+umatatire este de cateva minute care este
mult mai mic decat cel al norepinefrinei produsa de sistem nervos simpatic. Acest timp de
in+umatatire scurt este rezultatul a ! enzime MA1monoamine o"idase% care dezamineaza
catecolaminele si C1M*enzyme catechol'1'methyltransferase% care le metileaza.
Receptori:
(pinefrina si norepinefrina isi fac rolul prin legarea la receptori specifici situate pe membrana
celulelor. Acesti receptori membranari se numesc se numesc adrenergici si sunt impartiti in !
grupe mari alfa si beta, care la randul lor sunt inpartite in 2
3,
2
!
, respectiv 4
3,
4
!,
/
#.
Receptorii 2
3,
2
!
, sunt similari dar au si efecte individuale. (fectele comune5 vasoconstrictia venelor, scade
motilitatea intestinala. Receptorul 2
3
face parte din familia de receptori cuplati cu proteinele
67.Cand este activat proteina 67 v'a activa -,C. Aceasta va transforma
-&-!phosphatidylinositol $,8'bisphosphate% in &-#inositol triphosphate% si
DA6diacylglycerol%.Nivelul crescut al &-# v'a interactiona cu canalele de Ca modificandule
structura, astfel nivelul intracelular al Ca se modifica si asta determina toata efectele.Actiunea
specifica a receptorilor 2
3
este de a contracta muschii netezi. 9ace vasoconstrictie asupra multor
vase de sange, inclusive acelora din piele, stomac, intestine subtire, intestine gros, rinichi, creier.
Alte locuri5ureter, vas deferent, firul de par, bronhioleefect scazut din cauza rela"arii provocate
de receptorii /!%.Agonisti5 -henylephrine, Metho"amine, Cirazoline, :ylometazoline,
Midodrine, Metaraminol, Chloroethylclonidine. Antagonisti5 Alfuzosin, Do"azosin,
-heno"ybenzamine, -hentolamine, -razosin, *amsulosin, *erazosin, *razodone.
2
!
este un receptor presinaptic care pe langa efectele specifice are si rolul de a controla
intensitatea efectelor prin feedbac. negative. De e"emplu5 intr'o sinapsa cand se elibereaza NA
aceasta se leaga de receptorul 2
!
de pe neuronul presinaptic astfel acest neuron va elibera mai
putina NA.Receptorul este cuplat cu proteina 6i, iar cand acesta este activat v'a inactiva adenilat
ciclaza astfel AM-c v'a scadea si v'a determina toate efectele.Actiunile mediate de acesti
receptori sunt5scaderea secretiei de insulina, cresterea secretiei de glucagon, contractia
sfincterelor in tractul gastro'intestinal, creste agregarea trombocitara.Agonisti5 Agmatine,
De"medetomidine, Medetomidine, Romifidine, Clonidine, Chloroethylclonidine, /rimonidine,
Detomidine, ,ofe"idine, *izanidine, 6uanfacine. Antagonisti5 -hentolamine, ;ohimbine,
&dazo"an, Atipamezole, *razodone.
Receptorii 4 cuplati cu proteina 6s cand sunt activati vor activa adenilat ciclaza astfel AM-c v'a
creste si v'a determina toate efectele.(fecte specifice ale receptorului 4
3
sunt5 cresterea frecventei
cardiace, cresterea volumului sistolic, cresterea conductantei electrice la nivelul muschilui
cardiac, cresterea sintezei de renina de catre celulele +u"taglomerulale din rinichi, cresterea
secretiei de ghrelin in stomac. (fectele specifice ale receptorului 4
!
sunt5 rela"area muschilor
netezila nivelul bronhiilor%, lipoliza in tesuturile adipoase, anaboliza in muschi scheletici,
rela"area uterului,stimularea secretiei de insulina, inhiba eliberarea de histamina din mastocite,
stimularea secretiei de renina.(fectele specific ale receptorului 4
#5
singurul efect cunoscut pana in
acest moment este acela de a intensifica activitea de lipoliza in tesutul adipos, deci practic
compusii care activeaza receptorul ar putea fi folositi ca medicament de slabit daca s'ar elimina
efectele adverse.
Efecte:
Adrenalina si noradrenalina cresc glucozei inducand un efect hiperglicemiant. Aceasta se
realizeaza direct prim stimularea glicogenolizei si gluconeogenezei in ficat prin activarea
receptorilor 2

si / din hepatocite si indirect prin stimularea secretiei de glucagon de celulele 2

din
insulele ,angerhans. Catecolaminele totodata intretin efectul hiperglicemiant prin inhibarea
activatatii insulinei datorita blocarii transportorarilor 6,)$ si inhibarea secretiei de insulina de
catre celulele / din insulele pancreatice.
(pinefrina stimuleaza actiunea de lipaza a tesutului adipos care stimuleaza lipoliza astfel nivelul
de acizi grasi liber din sange creste, iar acizii grasi vor fi sursa de A*- prin gluconeogenza sau
/'o"idation.
Ac iunea stimulatoare a ei asupra inimii i sistemului circulator, duce la cre terea volemiei
sanguine centrale <n inim=, mu chii scheletici, prin deriva ia s>ngelui periferic realizat prin
contrac ia vaselor periferice, unde scade volumul de s>nge de la nivelul pielii i rinichilor i
activarea receptorilor adrenalinei.
Asupra mu chilor netezi, respira iei, tractusului digestiv i vezicii urinare are o ac iune diferit=.
Astfel determin= cre terea frecven ei respiratorii cu dilatarea bronhiilor, reducerea activit= ii
digestive, a perstaltismului intestinal i <n general de contrac ie a musculaturii netede de la
nivelul vezicii urinare cu e"cep ia gravidelor unde adrenalina ac ioneaz= rela"ant asupra
uterului.
Mobillizarea rezervelor de energie se realizeaz= prin metabolizarea gr=similor lipoliz=%,
adrenalina activ>nd enzimele lipaze i formare de glucoz= i glucagon necesar= energiei
mu chilor scheletici, prin inhibarea producerii de insulin=.
Adrenalina produs= de glandele suprarenale nu poate traversa bariera hemato'encefalic= a SNC,
de aceea se presupune c= asupra sistemului nervos central are numai o ac iune pe baza refle"elor
nervoase.
Alte efecte ale adrenalinei sunt uscarea mucoaselor, de unde apare senza ia de gur= uscat=, piele
de g>sc=, transpirare, midriaz= pupilar=, influen >nd i procesul de coagulare a s>ngelui.