Ilie - Bologa Lia Asistent univ. drd. psih. in cadrul Univ. Lucian Blaga, Sibiu Departamentul Pentru Pregatirea Personalului Didactic Sustine seminarii la disciplina Psihologia educatiei din cadrul modului psihopedagogic
Mass-media , cercetarile si statisticile oiciale raportea!a o crestere spectaculoasa a enomenului in ultimile trei decenii in mai multe tari ale lumii , astel incat escaladarea violentei in scoala a devenit cea mai vi!ibila evolutie din campul educatiei ormale.Daca, in a!ele de inceput ale educatei scolare , predomina violenta proesorului asupra elevilor , democrati!area educatiei a antrenat o depalasare a violentei catre elevi , canali!and-o dinspre elevi spre proesori. "iolenta in scoala este o problema careia i s-a acut o publicitate considerabila in multe tari # SUA , $ranta , Anglia, etc. si ,din neericire, aceasta lista s-a completat si cu %omania.&umeroase posturi de televi!iune pre!inta diverse scene de violenta petrecute in scoala de la cele mai usoare orme de violenta pana la cele mai violente . '(ista numeroase deinitii ale violentei.'ric Debarbieu( , specialist in problematica violentei in mediul scolar ,oera o deinitie prin care surprinde ansamblul enomenului violentei # "iolenta este de!organi!erea brutala sau continua a unui sistem personal , colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii , ce poate i i!ica, materiala sau psihica.Aceasta de!organi!are poate sa opere!e prin agresiune , prin utili!area ortei ,constient sau inconstient , insa poate e(ista si violenta doar din punctul de vedere al victimei , ara ca agresorul sa aiba intentia de a ace rau. 'ste diicil sa se reali!e!e discriminari intre cele doua concepte agresivitate si violenta. M.$loro ) *++,- ./ 0 incearca o dierentiere in ba!a a trei criterii # *. un criteriu unctional# agresivitatea este o potentialitate ce permite diri1area actiunii - ea tine mai mult de gandire , de anali!a , in timp ce violenta este de ordinul actiunii noastre , o actiune adaptata obiectivului ce trebuie atins. 2. un criteriu de ordin topologic # agresivitatea ar i mai ales interna , in timp ce violenta e mai ales e(terna. /. un criteriu etic # in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii permite individului sa inrunte problemele,poate i considerata acceptabila, violenta, in calitatea ei de actiune ce produce durere, este inacceptabila. '(ista trei teorii e(pilcative ale comportamentului agresiv # - agresivitatea este inascuta, po!itie sustinuta de autori precum Sigmund $reud si 3onard Loren!.In vi!iunea lui $reud oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a i violenti. - agresivitatea e un raspuns la rustrare.4ei care sustin aceasta airmatie pleaca de la convingerea ca agresivitatea este determinata de conditiile e(terne.4ea mai populara si cea mai cunoscuta este teoria rustrare- agresiune ormulata de 5.Dollard.6eoria lui Dollard a ost supusa ulterior unor revi!ii. - agresivitatea este un comportament social invatat.Aceasta po!itie este legata , in special, de numele lui A.Bandura , care ormulea!a teoria invatarii sociale a agresivitatii. 4onorm acestei teorii , comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati # direct prin recompensarea sau pedespirea unor comportamente - prin obervarea unor modele de conduita ale altora, mai ales ale adultilor. "iolenta scolara este de cele mai multe ori neatala , dar poate cau!a serioase pre1udicii de!voltarii persoanei.5ac7ues Pain ) 2888 - 920 identiica doua tipuri de violenta in mediul scolar# a. violentele obiective care sunt de ordinul penalului ) crime si delicte0 si asupra carora se poate interveni rontal b. violentele subiective, care sunt violente mai subtile , de atitudine, si care aectea!a climatul scolar.Sunt incluse aici dipsretul , umilirea, sidarea, lipsa de politete, absentele de la ore.. "iolenta i!ica si cea verbala sunt doua dintre cele mai des intalnite tipuri de violenta in scolile din 'uropa.In Suedia , 22: dintre elevi de se( masculin cu varsta cuprinsa intre */ ; *9 ani au ost implicati in trei sau mai multe violente i!ice in anul 2888. In &urenberg , <ermania , ./: dintre baieti au admis ca au ost implicati in violente i!ice in scoala in anul 2888. Un studiu britanic a a1uns la conclu!ia ca in iecare an *8 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violenta de la scoala- acelasi studiu arata ca =8: din victimele violentelor considera violenta verbala mai stresanta decat atacurile i!ice, iar /8: din victime airma ca agresiunile le aectea!a capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare. Pe ansamblu , datele e(istente demonstrea!a ca violentele scolare au o tendinta constanta de crestere , atingand rata cea mai inalta la nivelul invatamantului gimna!ial si liceal - din punct de vedere al distributiei pe se(e ,violentele sunt cele mai des intalnite la baieti , atingand recventa ma(ima in 1urul varstei de *. ani. >outh voices , o ancheta U&I4'$ din anul 288* asupra opiniilor , temerilor , sperantelor si viselor copiilor ; esantionul de popultatie din tara noastra iind de ?88 de copii si adolescenti intre = si *9 ani, dintre care +9 cuprinsi in sistemul de educatie publica ; a pus in evidenta ca /+: dintre subiecti au declarat ca se conrunta cu violenta si comportament agresiv@violent in scoala. Sub eticheta AviolentaB descoperim o diversitate de orme de conduita , care descriu , sub aspectul intensitatii , o linie continua# la intensitatea cea mai mica , violenta presupune conruntarea vi!uala , poreclirea , tachinarea, ironi!area, imitarea in scop denigrator - reu!ul de a acorda a1utor , bruscarea , lovirea cu diverse obiecte, palmuirea impingerea , in1unghierea si impuscarea sunt orme de intensitate crescuta ale violentei. Mai cu seama in pre!ent , cultura adolescentilor pare a i centrata pe violenta, enomen la care au contribuit amilia , scoala , industria divertisemntului si mass-media. Adolescenta este o perioada de transormari pe plan social , i!ic , si psihic.6ransormarile i!ice care incep la pubertate sunt adesea oarte brutale si adolescentii le traiesc ca pe o mare metamoro!C.6ransormarile pot determina sentimente de 1ena, timiditate , reu!ul comunicarii etc.Deosebit de importanta in aceasta perioada este relatia pe care adolescentul o are ata de propriul sau corp alat in transormare. Legat de acest aspect asistam la preocupari deosebite in ceea ce priveste machia1ul , coaarea parului , imbracamintea. 'motiile se maniesta in aceasta perioada cu un mare dinamism.Au loc treceri bruste de la stari de ericire la stari de descura1are sau deprimare , de la sentimentul de putere la cel de indoiala , de scadere a stimei ata de sine.Pentru a ace ata acestor emotii , adolescentii de!volta reactii de agresivitate si de opo!itie ata de tot ceea ce inseamna autotritate.) parinti , proesori , institutii0. Sub aspect temporal , adolescenta, este perioada de varsta situata intre copilarie , pe care o continua si varsta adulta , respectiv intre *2 ; */ ani si se termina intre *= ; 28 de ani ) acesta incheiere sau terminare este relativa , deoarece atat aparitia cat si durata adolescentei varia!a in unctie de se( , rasa , conditii geograice si mediul social ; economic0.'ste o perioada de restructurare aectiva si intelectuala a personalitatii.'a este caracteri!ata ca o perioada ingrata ceea ce scoate in evidenta aptul ca este diicila si pentru adolescentii insisi cat si pentru cei care se ala in contact cu adolescenti. Pe plan psihologic putem retine in principal urmatoarele trasaturi de care este marcata adolescenta # cautarea identitatii de sine, cautarea unui set personal de valori , achi!itia abilitatilor necesare pentru o buna interactiune sociala , castigarea independentei emotionale ata de parinti, nevoia de a e(perimenta o varietate de comportamente, atitudini si activitati. Adolescenta este un camp e(trem de dinamic , este o perioada contradictorie , in care poate sa inceapa sa se manieste sentimentul de durere , de tristete a depasirii copilariei , este o perioada suprasolicitanta pentru toti adolescentii , cu atat mai mult pentru cei care au anumite predispo!itii sau cau!e insotite de conditii spre devianta si delincventa. "iolentele intalnite in scoala la aceasta varsta , sunt semnalate din cau!a ca baietii ) intr-o proportie mult mai mica , si etele 0 se ala la varsta conruntarilor i!ice # a te masura cu sine si cu ceilalti ace parte din airmarea identitatii se(uale masculine , o orma de sociali!are prin lupta , apararea teritoriului.Aceste pariuri incalca regulile obisnuite ale conlictelor dintre adolescenti si pot genera violente individuale sau colective. Multi adolescenti care pre!inta un comportament antisocial sau delincvential au pre!entat patternuri similare in copilaria mica sau mi1locie.4omportamentul antisocial precoce este un indicator cvasipredictor pentru violenta 1uvenila , in special la se(ul masculin.) Patterson, %eid, Dishiomn , *++20De cele mai multe ori , etele se implica in conduite violente pentru a-si demonstra loialitatea ata de o prietena sau dragostea pentru un baiat.Si pentru adolescenti , dar mai ales pentru adolescente , se(ualitatea este e(trem de importanta.Sa ii atractiva se(ual este o conditie a popularitatii unei ete in scoala.Preocupati sa isi airme masculinitatea , baietii sunt in mod particular mai interesati sa aca multe cuceriri decat sa se implice doar intr-o singurC relatie.Aceasta indierenta in pereceprea importantei partenerului pentru status e(plica de ce etele devin agresive cand se simt amenintate cu deposedarea obiectului iubirii lor de catre o rivala.Ma1oritatea etelor dar si a baietilor cu conduite violente in scoala cred ca cea mai buna cale pentru a-ti demonstra iubirea@ loialitatea ata de partener este sa te bati pentru el.4hiar daca nu se a1unge la o adevarata conruntare i!ica cu o@un rival@rivala , procesul de curtare, lirtul implica amenintarea cu violenta # lovirea , palmuirea , tachinarea se intalnesc mai recvent la ete decat la baieti. $etele si baietii care maniesta conduite violente in scoala e(plica acest comportament acand trimitere la relatia de supravietuire ; vulnerabilitate. "iolenta scolara este asociata , in general , cu !onele urbane diicile , cu perieriile , acolo unde saracia este la ea acasa.De aceea , cand se vorbeste despre violenta in scoala , se considera drept surse avori!ante atat actori e(teriori scolii ; actorul amilial , actorul social , actorul individual , cat si un actor intern scolii ; scoala ca sursa de violenta. $actorul amilial Implicarea educatiei de tip amilial in gene!a deviantei a ost airmata inca din secolul trecut de 4esare Lombroso in Dmul delincvent.4ercetari mai noi privind rolul amilei in etiologia deviantei au identiicat o diversitate de actori cau!ali cum ar i sociali!area, climatul aectiv , coe!iunea amiliala , statusul economic si cultural etc. Ancheta sociala eectuata de A.Bandura si E.%.Falters conirma aptul ca adolescentii agresivi provin , de regula, din amilii in care parintii insisi sunt agresivi, si metodele disciplinare sunt neadecvate, iind deseori brutale.Studiile privind relatiile dintre tatal tiran si adolescenti mentionea!a aptul ca adeseori pot avea loc conlicte , care pot sarsi printr-o ruptura a relatiilor cu parintii si uga de acasa a adolescentului precum si prin vagabonda1. 4limatul socio-aectiv si moral al amiliei este mult mai perturbat atunici cand in amilie sunt ca!uri de alcoolism , de imoralitate si de antecedente penale.Adolescentii proveniti din amilii cu perturbari ale climatului moral , socio-aectiv si cu o atmosera conlictuala se pot asocia mai usor grupurilor delictogene .)E.<.'dler , 5.%anschburg0. In Marea Britanie , 5.F.B.Douglas si $.M.Martin au gasit unele corelatii po!itive intre originea sociala a copiilor si succescul scoalar - nu atat venitul parintilor este important pentru reusita scolara , cat nivelul de!voltarii cognitive , variabila ce depinde de nivelul de cultura si educatie al parintilor.$amiliile apartinand claselor inerioare valori!ea!a mai putin instructia@educatia scoalara ca actor de reusita sociala, preerand recvent scolii o caliicare rapida , un salariu si alte avanta1e. %eeritor la relatia dintre amilia deorgani!ata si delincventa , o meta-anali!a a .8 de studii publicate pe aceasta tema , reali!ata de L.'.Fells si 5.%anGin in *++9 a descoperit ca # prevalenta delincventei in amiliile de!organi!ate este cu *8 ; *. : mai mare decat in amiliile oragani!ate - corelatia dintre amilia de!organi!ata si delincventa 1uvenila este mai puternica pentru ormele minore de conduita si mai slaba pentru ormele grave de comportamnet inractional - nu e(ista o dierenta semniicativa intre impactul de!organi!arii amiliei asupra etelor si baietilor - tipul de de!organi!are pare sa aecte!e delincventa 1uvenila astel# asocierea cu delincventa este mai puternica in ca!ul amiliilor de!organi!ate prin divort sau separare comparativ cu de!organi!area prin deces. Inluenta actorilor delictogeni amiliali trebuie privita in interconditionarea multipla cu actorii e(traamiliali si cu cei psihoindividuali ai adolescentilor. $actorul individual $actorii individuali sunt grupati in doua categorii# actori constitutionali , dependenti de !estrea ereditara si de structura neuro-psihica ) debilitate mintala, hiperemotivitate , autism , tendinte agresive0 si de unele particularitati ale personalitatii ) dierite tulburari de caracter sau atitudini negative , ormate sub inluenta unor actori deavorabili de mediu0 4ele mai cunoscute teorii psihlogice cu privire la personalitatea deviantului sunt # teoria personalitatii criminale) 5.Pintel 0 , teoria disocialitatii ) %.Mucchielli 0 si teoria autocontrolului ) 6.Eirschi si M.<ottredson0. 4ele trei teorii sunt destul de asemanatoare si schitea!a urmatorul portret al deviantului caracteri!at prin# intoleranta la rustrare , autocontrol deicitar, egocentrism , impulsivitate, nede!voltarea sentimentelor morale, indierenta si dispret ata de activitatile sociale utile, evitarea eortului voluntar, dorinta reali!ari unei vieti usoare , ara munca , opo!itia ata de normele 1uridice, morale sociale, devalori!area de sine, imaginea alsa despre lume.In ma1oritatea ca!urilor , aceste simptome caracteriale apar inca din copilarie si se e(acerbea!a in preadolescenta si adolescenta. Un actor important al comportamentelor agresive este intoleranta la rustrare.Starea de rustrare se maniesta printr-o emotionalitate marita , si , in uncite de temperamentul individului , de structura sa aectiva se poate a1unge la un comportament violent , individul ne mai tinand seama de normele si valorile i(ate de societate. $rustrarea aectiva este una din cau!ele cele mai recvente ale problemelor de comporament .In urma eectuarii unui studiu longitudinal asupra evolutiei copiilor cu diicultati de comportament s-a descoperit pre!enta acestui actor in etiologia enomenului intr-o proportie de =2 : din ca!uri .Dobandirea tolerantei la rustrare depinde de nivelul de autocontrol , de temperament dar si de norma de internalitate. Labilitatea aectiva repre!inta una din caracteristicile personalitatii celor violenti , ea maniestandu-se prin # sugestionarea rapida in raport cu impresiile de moment ormate- lipsa unei autonomii aective ) determinate de o slaba de!voltare a emotiilor si sentimentelor superioare , indeosebi a celor morale0 Despre labilul aectiv 6.%udica spune ca este H un instabil emotiv , un element care in relatiile sale tradea!a discontinuitate, salturi nemotivate de la o e(trema la alta , inconstanta in reactii ata de stimuli 'secul scolar este un actor des intalnit la cei ce maniesta comportamente violente.Dintre indicatorii care sunt utili!ati pentru aprecierea unei situatii de esec scolar sunt mentionati # abandonarea precoce a scolii , decala1 intre potentialul personal si re!ultate , parasirea scolii ara o caliicare , incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice, inadaptarea scolara etc. Inteligenta este un actor decisiv in adaptarea@ violenta scolara, dar considerata impreuna cu aectivitatea.Un copil inteligent gaseste mai multe solutii de adaptare ) sau le gaseste mai usor0 , insa relatia aectiva cu adultul este cea care directionea!a olosirea inteligentei catre adaptari aprobate social sau catre adaptari neconventionale. Se aprecia!a tot mai mult ca intar!ierile mintale repre!inta o premisa a violentei , mai ales atunci cand nivelul sca!ut se asocia!a cu tulburari aective si cu conditii neavorabile de mediu.Deicientele intelectuale e(prima diiculatea sau imposibilitatea celui in cau!a de anticipare , pe plan mental, a urmarilor atitudinilor deviante adoptate Motivatia invatarii scolare include # motivele recventarii scolii, motivele care il ac pe elev sa vrea sa dobandeasca cunostinte, sa-si oloseasca talentele, interesele cognitive, scopurile care il determina sa aspire la propria sa reali!are ca iinta umana, motivele interactiunilor cu colegii si cu proesorul. Motivatia repre!inta un actor crucial , pe de o parte ca determina perormantele scolare ,pe de alta parte pentru ca reglea!a nivelul si eicienta unctionarii tuturor blocurilor unctionale ale personalitatii# blocul cognitiei , cel al comunicarii , al aectivitatii , al memoriei etc. 4ercetarile eectuate de FalGer ) *++=, *++80 indica aptul ca aproape toti copiii care pre!inta riscul comportamentelor disociale si antisociale nu poseda nici macar competentele minimale pentru a avea succes scolar.Ddata ce acesti elevi au ost respinsi de catre proesori si colegi au tendinta de a abandona scoala , de a se asocia in bande cu comportament violent. <.Feil vorbeste despre sindromul esecului scolar ca un actor de risc important in privinta cresterii violentei in scoala.Potrivit lui Feil ,sentimentul de esec interiori!at antrenea!a sechele psihologice prounde si durabile ce se e(prima adesea prin comportamente violente. 4ercetarile eectuate de '.<luecG au demonstrat ca rata violentei scolare creste direct proportional cu indicele de esec. Alcoolul , consumat mai ales in cantitati mari, se constituie intr-un important actor de risc in comiterea unor acte antisociale ba!ate pe violenta. Drogurile , pot de asemenea , sa duca la un comportament violent, insa, in ce masura se poate reali!a acest lucru depinde de mai multi actori,cum ar i# tipul drogului , dimensiunea do!ei si daca subiectul este sau nu real amenintat si pus in pericol. $actorul social Mediul social contine numeroase surse de inluenta de natura sa induca , sa stimule!e si sa intretina violenta scolara# situatia economica , slabiciunea mecanismelor de control social , inegalitatile sociale , cri!a valorilor morale, mass-media , disunctionalitati la nivelul actorilor responsabili cu educatia tinerilor , lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie.Pentru tarile ost comuniste , cresterea violentei in general , nu numai a violentei scolare, este pusa pe seama unui comple( de actori precum # liberali!area mass-media , lipsa e(ercitiului democratic , cresterea libertatii generale de miscare, slabirea autoritatii statului si a institutiilor anga1ate in respectarea legii , accesul la mi1loace de agresiune ) I.%adu , *++? 0. <.Basiliade releva urmatoarele contradictii de nivel societal , care sunt cau!e de tip macrosocial ale deviantei ) violentei0 # contradictiile intre stadiile dierite de de!voltare socio-economica a unor !one, intre dierite modele socio- culturale , intre normativele morale ale societatii globale si moralitatea unor categorii de grupuri si persoane , intre valorile moral-cetatenesti si 1uridice si modul individual sau colectiv de raportare la ele. 4on1unctura economica si sociala provoaca anumite conu!ii in randul tinerilor , care incep sa se indoiasca de eicacitatea scolii, de utilitatea stiintei.Si aceasta cu atat mai mult cu cat constata ca scoala nu ii asigura insertia proesionala."alorile traditionale promovate in scoala ; munca, meritul , eortul ; cunosc o degradare vi!ibila.Un mediu social in cri!a aectea!a pround de!voltarea personalitatii adolescentului si a individului , in general. "iolenta scolara este un enomen social comple( iar ormele sale de maniestare au evoluat o data cu normele sociale. 6ot mai multi psihologi si sociologi sublinea!a aptul ca mi1loacele de comunicare in masa , prin continutul neadecvat pe care il promove!a uneori , pot propaga in randul tinerilor , atitudini disocile si antisociale.4ercetarile lui D.L.'ron) *+=+0 arata ca mai ales copiii cu potential agresiv urmaresc programe tv care pre!inta violenta. Alte e(perimente cum sunt cele ale lui A.Bandura , S.A.%oss ) *+,/0, L.BerGoIit! ) *+9?0 arata ca si copiii ara tulburari caracteriale pot i aectati de violenta emanata din unele ilme, mai ales daca violenta e promovata de eroul simpatic , cu care copilul se identiica. Unii adolescenti aprecia!a in ilme doar scenele agresive , luate ca atare, ara sa aca distinctia necesara intre agresivitatea prosociala si cea antisociala, iind interesati mai mult de tehnicile agresiunii, pe care le pot invata pentru a le utili!a la randul lor.Importul de modele de conduita , combinat cu generali!area proceselor de imitatie- invatare sociala si airmare sociala, e(acerbate la varsta adolecentei , 1oaca un rol ;cheie in violenta scolara , si in delincventa in general. Intre *+92 si *+9/ ,U&'S4D a reali!at prima ancheta internationala asupra programelor de inormare si a emisiunilor de televi!iune si a atras atentia asupra eectelor programelor cu continut violent, sustinand responsabilitatea educatorilor de a le contracara sau compensa. 4omisia &ationala impotriva violentei in programele televi!iunii din S.U.A. airma ca pana la *= ani copii americani vad /2.888 de crime si ?8.888 de incercari de crima, iind martorii a .-, acte de violenta pe ora receptate prin televi!iune. Intr-un studiu eectuat de patru universitati din S.U.A in *+++ , cercetatorii au a1uns la conclu!ia ca minorii si tinerii e(pusi masiv la programe violente sunt cei mai inclinati la comportamente violente , la teama si insecuritate sau la desensibili!are. 4onorm cercetarii eectuate de 4onsiliul &ational al Audiovi!ualului din %omania in anul 288. ,.9: din video-clipurile publicitare pentru lansarea de albume de mu!ica contineau violenta . In programele televi!iunilor din %omania primul loc este detinut de violenta i!ica urmata de cea verbala. Asociatia Psihologilor Americani sustine ca cea mai e(pusa perioada de varsta in ceea ce priveste violenta pre!entata la televi!or este preadolescenta si adolescenta. Mu!ica diu!ata prin intermediul unor posturi de televi!iune si radio poate incita la violenta, de cele mai multe ori autorii acestor cantece inspirandu-se din realitate si anume din violenta intalnita in mediul in care traiesc.Unii adolescenti isi insusesc astel un mod de a trai , considerand violenta un mi1loc de supravietuire. P.Ilut include in lista eectelor negative ale mass-mediei asupra violentei urmatoarele# de!inhibitia , desensibili!area ata de victima, aectarea operationalitatii sistemului cognitiv, invatarea de tehnici de agresiune. Prin diu!area scenelor de violenta , mass-media este considerata alaturi de consumul de alcool si droguri, un actor de risc in maniestarea violentei. 4omportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management deectuos al clasei scolare , intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata. $.Dubet spune ca indierenta proesorilor este cea mai importanta maniestare a dispretului ata de elevi.Sunt numerosi elevi care suera ca urmare a acestor 1udecati negative ale proesorului, pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descura1are , de lipsa de increderea in ortele proprii.Acest dispret , o data interiori!at , poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental# lipsa de comunicare, pasivitate la lectie, indieranta sau, perturbarea lectiilor, de!voltarea unor atitudini ostile , provocatoare. $orma de violenta cel mai recventa evocata de proesori e !gomotul , produs prin comunicarea neautori!ata intre elevi, in timp ce elevii percep lipsa de comunicare ca iind principala orma de violenta din partea proesorilor ata de ei ) alaturi de nedreptate si lipsa de intelegere 0 In %omania , intr-un studiu e(perimental , eectuat de 4.Eavarneanu, reali!at pe elevi de liceu a descoperit ca cele mai recvente orme de agresivitate a proesorilor ata de elevi , asa cum sunt percepute de acestia din urma, sunt, in ordine descrescatoare# olosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectiva, intimidarea elevilor, adresarea de in1urii@ 1igniri, amenintarea,lovirea, nervo!itate permanenta, ironia, absenta raspunsului la solicitari. Un proesor agresat are sanse mai mari sa ie victimi!at din nou,comparativ cu un proesor care nu a ost agresat deloc. Intr-un studiu eectuat in S.U.A in anul *+++ de Metropolitan Lie a scos in evidenta aptul ca * din , proesori au ost agresati in scoala. "iolenta scolara este un enomen e(trem de comple( , cu o determinare multipla# amiliala, societala, scolara, personala si culturala. 'a se pre!inta ca un ansamblu speciic de orme de violenta care se conditionea!a reciproc si au o dinamica speciica# violenta importata din aara scolii , dar si violenta generata de sistemul scolar- violenta adultilor impotriva elevilor dar si violenta elevilor impotriva proesorilor. Acest enomen este greu de evaluat atat la nivel national , cat si la scara mondiala este greu de estimat , deoarece violenta i!ica poate i interpretata ca o problema interna ,ce trebuie re!olvata prin mi1loace interne mai degraba decat prin apelul la orurile competente. "iolenta in scoala este o e(presie a violentei din societate- cand violenta se produce in scoala, ea conduce si la alte consecinte # alaturi de pre1udicii , victimi!are , uneori moarte, violenta din scoala reduce sansele elevilor de a-si de!volta personalitatea pe deplin si de a dobandi o educatie de calitate.
%'$'%I&6' BIBLID<%A$I4'
4enter or the Prevention School "iolence ) 28880 , A vision or Saer Schools , %aleigh "irginia. 4osmovici, A., Iacob, L. ) *++= 0 , Psihologie scolara , 'dituraPolirom , Iasi Debarbieu( , '. ) *++,0 , La violence en milieu scolaire , vol I , 'S$ , Paris Debesse , M. ) *+980 , Psihologia copilului de la nastere la adolescenta, 'DP , Bucuresti $loro , M. ) *++, 0 , Juestion de violence a lKecole , 'ditions 'res, Paris Euditean , A.,) 28820 , Devianta comportamentala la elevi , Psihomedia , Sibiu Mitroan , &.) *++, 0 , Agresivitatea , in &eculau, A. ) coord 0 , Psihologie sociala, Polirom , Iasi &eculau , A. ) *++,0 , Psihologie sociala.Aspecte contemporane, 'ditura Polirom, Iasi. &eamtu , 4. ) 288/0 , Devianta scolara, 'ditura Polirom , Iasi. Paun , '. , ) *+++0 , Scoala.Abordare sociopsihopedagogica, 'ditura Polirom , Iasi. Preda, ".) *+=*0 , Delincventa 1uvenila.D abordare multidisciplinara, Presa Universitara 4lu1eana, 4lu1 ; &apoca. %adu , I. ) coord 0. ) *++?0 , Psihologie sociala, 'ditura '(e , 4lu1 ; &apoca. %adulescu, S. , Banciu, D. ) *++80 , Introducere in sociologia delincventei 1uvenile. Adolescenta intre normalitate si devianta, 'ditura Medicala, Bucuresti. Salavastru , D. )288/ 0 , "iolenta in mediul scolar , in $erreol,<., &eculau, A.) coord0, "iolenta in mediul scolar , 'ditura Polirom , Iasi Steinberg , L.) *++/0, Adolescence, Mc.<raI Eill Inc., Londra. Schiopu , L. , "er!a, '. ) *++.0, Psihologia varstelor , 'DP , Bucuresti. Feil , <. ) *++2 0 , "ivre le lMcee proessionnel comee un nouveau depart , 4hroni7ue sociale, LMon