Sei sulla pagina 1di 47

N. IORGFI

Doug conferinti craiovent,

I. Rostul Oltenief

.

in micarea

pentru neam.

II. Ce am facut

i

ctz

r 0

trebuk sa facem.

3

3

CRRIOVR

SOCEC & Comp. Socletate Finonlma

1 9 0 6.

www.dacoromanica.ro

.

N. IORGFI

bou'a conferinti craiovent.

Rostul Oltenief

in miscarea

pentru neam.

,

ii Ce am facut si cz

trebuk sa facem.

CRFIIOVFI

SOCEC 8( Comp. Socletate lino nimä.

1 9 0 6.

www.dacoromanica.ro

Rostul Oltenie in miscarea

pentru nearn

Prive1i5tea din aceasta sala e cam neobi§-

unite.

Tata deci ea patru represintanti ai litera-

turil tinere vin aid, intr'un ora*, din acelea,

ce se numesc despretuitor §i pe nedrept de pro-

vincie

pentruca

el socot ca e bine sa vie el

in§ii pretutindeni, cad literatura nu este numal

arta de a face versuri, a

scrie prosa

ori a

compune discursuri ; ea nu trebuie sa fie

a-

panagiul citorva cunoscatori, ci trebuie sa fie

-averea tuturora. El inteleg ca tot

ceia ce a-

vein astazi result& mai la urma din literatura,

din desvoltarea until numar de

prin literatura. Ea ni-a dat prin urmare con-

Ointa de nationalitate, ea a intemeiat Statul

idel

trecute

romanesc. Daca n'ar fi fost cronicaril cel vechi

ei

calugarii ardeleni ce

i-an

cal §i Maior, daca n'ar fi

urmat : Micu, Sin-

fost

raspinditorul

gindulul

lor, Gheorghe Lazar, tara noastra,

fi

putut ridica pana

Sta-

neamul nostru, nu s'ar

unde ail ajuns astazi.

Scriitorii recunosc ca intemeietorl al

tului roinin,

libertate

ca incepatori

al

miwaril dare

veacul

al

pe aceia

cari, de prin

XVI-Iea, pana acuma, aU luptat pentru a reuni

pe acest popor in jurul unel con*tiinte natio-

nate. El ail credinta, intaritoare in

azi numal prin literatura

lupta, ca

i limba, aceste le-

ominii din toate

gaturl ideate, se pot uni toti

www.dacoromanica.ro

4

partile. Cad not, toti Rominii, nu putem avea

alte legaturl strinse de cit

prin

limbd,

prin

literature, prin idel. Scriitoril trebuie sa Ora- seasca prin urmare o multime de prejudecati

daunatoare pentru a se pune in legatura cu

toti Rominil din toate partile, cad

el, scrii-

toril, sint depositarii unel mo§tenirl scumpe,

ei ad o menire cu mult superioard meniril

tuturor partidelor.

El ad in seamd sufletul

romanesc, §i prin aceasta puterea de a cu-

noa§te viitorul acestui neam. El sint pregati-

toril vremurilor viitoare, prin cultul literaturil

§i limbil, el sint muncitoril spre

tuturor Rominilor

unirea

tu-

in

acela§1 Stat.

Mergind

dintenn loc in altul, vom trezi deci, din partea

noastra, ori-unde amintirile

cdrui colt din

locale,

ale

fie-

tail. Vom vorbi de acelea§i

idei conducdtoare, dar in

rostul particular al loculul.

loc dupa

Aid predica noastra se sprijine pe intreg

fiecare

trecutul Craiovei, care insemneaza §i el isto-

ria Banatului Oltean. Tara aceasta, in adevär,

e unul din tinuturile cele mai vechl in civili-

satie ale Rominilor. Aid colonisarea roman&

a fost mal intinsa ; in acest loc a

lost mai

pecetea romana, ceia ce

puternic

intipdrita

se vede atit prin urmele lasate de Romani,

prin mArturil scrise ale lor, cit §i prin logica

faptelor.

Dupa Romani urmeazd o epoca intunecate,

cu

Evul Mediu apusean.

care corespunde

In

aceastA

epoca (veacurile

al

Xll-lea

§i

al X(ll-lea), pe cind in Moldova, aproape pus-

tie,

d'abia se gasia

cite-un

sat

ici-colo, pe

cind partea de dincolo de Olt era cotropita

www.dacoromanica.ro

5

de barber!,

intata

gariel. Aid, la Severin, e capitala unul Banat

Oltenia avea o civilisaie

situatie

datorita apropieril,

inna-

Un-

unguresc

ce

se

intindea pand

la

Olt.

La

Severin era deci dominatia Banilor urigure-

Severinului. Aceste capetenii de gra-

nita aducead o cultura reala, dar cu care nu

0 al

ne putem mindri pentruca era straina. Ti-

nuturile Email destul de bogate, si se pot ur-

mari neted inceputurile

unei vieR culturale

propril.

lii

ceia

ce

prive§te

schimbul

de

marfurl, banul inseamna moneta Banilor 01-

teniei, cad Banul

era

acela care

impartia

intre

Acest lucru

totl

Rominil banii" sal si

se petrecea

ai

regelui.

la

insa mai mult

-ses. La munte se organisa in acela§I timp o

viata particulara, romäneasca, prin veacul al

XlII-lea, saü chiar putin mai in urma.

Olte-

nia are Voevozi propril prin

si ni sint cunoscuV atit Voevozil cit

Gorj

i Vilcea,

i

isprA-

Daca aft

innapol in lupta cu strainul.

vile lor.

fost

invinI,

ei

n'ati

Voevodatul a disparnt, dar nu invins,

dat

ci

pentruca se unise cu altul, din Muntenia, de

prin partile Argesulul,

Uniril celei dintaiA se numesc apol : .Voevozi

i

acesti Voevozi

at

a toata Tara-Romaneasca,. Din ea facea parte,

in teorie, si Moldova, care mai pe urma s'a

desparlit, devenind un Stat separatist. Oltenia,

unindu-se deci, a facut un mai mare bine de-

ea ar fi inceput lupta lunga impotriva

it

daca

Arge§enilor. Ca §i Moldova din 1859, ea a

folosit neamului prin jertfa el. Domnii din Ar-

ge

i1 stramuta resedinta

la

Cimpulung,

la

Tirgovi§te, apol la Bucuresti. Oltenia nu pierde

www.dacoromanica.ro

6

din importanta ei politica de mai innainte, ci

numal din cea economica, despre care vorbeste

fata Olteniel,

faptul

Ca Sibiiul,

care era in

a decazut in folosul Brasovului. Muntenia era

mai intinsa, mal bogata, avea drumuri mai

multe de cit

Oltenia

si

de

aceia

i-a

luat

fireste innainte in aceasta privinta. In veacul

al X V-lea, cind Tara-Romaneasca cazuse foarte

jos supt Turd, cind Moldova ameninta cu

c}

cucerire a el, de aid, din Oltenia porneste un

curent politic

care

innoieste viata

Statului

muntean. S'a crezut odata, intr'o

vreme de

trufie, ca orasul Craiovei vine de la Tani! bul-

gari sag de la Craiul lova Cumanul. De fapt,

Craiova e veche ea sat, dar ca oras dateaza

numal de pe la sfirsitul secolului al XV-lea.

Anul 1500 a apucat Craiova, in anul ea nu era inca.

1400 .

Pe la 1500 insa, era o familie de

de oameni bogati

i

in

in

inimä, ce se

vitejl,

()-

familie

in

mosii, bogati

zicea

fami-

suflet

lia Craiovestilor, pentruca el sedeag mai Inuit

in Craiova. Acest neam se mal zicea si

al

Pirvulestilor, pentruca a avut in mijlocul sag

pe Banul Pirvu. Se mal zicea si familia Ba-

novetilor, pentru ca multi dintre el all fost Bani.

Familia aceasta ajunge cea mai insemnata

intinde actiunea

i peste Olt. Ea se in-

apa pentru a

crea o noua

si ii

dreapta peste

viata principatului de dincolo

de Olt. Atunci

Craiovestil acestia aseaza pe tronul Munte-

niel pe unul dintre eel mai insemnati Domni,

nostra

pe acela care represinta in

trecutul

cel mai innalt gust pentru frumuseta, pe ,Nea-

goe, zis Basarab, Oltean dupa mama.

II

a-

www.dacoromanica.ro

7

seaza deci in Scaunul muntean, care, in loc sä

cuprinza pe cine stie

are un Domn foarte bun si foarte insemnat.

Craiovestil aü asigurat in felul acesta princi-

patului muntean o independentd cu mult mal

durabila. Neagoe Basarab datoreste insa totul

acestel familit oltene. Astfel Craiovestil asigura

Terii-Romanesti o mai tarzie decadere, lucru

ce era neaparat, cad Romania din Tirgoviste

slabise foarte mult. Sarcinile eraa foarte marl

ce

creatura efemera,

linistea disliaruse, teranimea era

prapadita.

hartuita

§i

Mal tirzia, cind teranimea munteana se is-

toveste, cind boierii nu mai aveaa nici pe de -

parte insemnatatea pe care o avusera innainte,

cind principatul

biciunii,

muntenesc ajunge, in deca-

nicl-o

intelegere pentru

derea sa, la ultima treapta a umilintil si ale-

cari se trirnetead de la

Poarta, si nu aveaa

cu Donmil

nevoile

poporului

lor,

i dintre

cari

nici-

unul n'ar fi putut sa serveasca scopurile mai

innalte ale Rominilor, mintuirea a venit iaräi

din acest Banat oltean. Aci se formase, dupa

Craiovesti, familia Buzestilor, aceia cari sta.-

piniad 300 de mosii. Era cel mai bogat neam

romanesc, un neam foarte

men! foarte viteji,

i influenta sa

in serviciul poporului nostru. Precum Craio-

puternic, cu oa-

i gata la

jertfe.

a-

inteleptl

El intelese

vestil

sa-sI

puie puterile

ajutasera pe Neagoe Basarab sa

i

junga Domn, tot astfel

Buzestii, de la sfir-

situl secolulul al XVI-Iea, ad ajutat innaltarea

lui Mihal Viteazul ca Domn al Teril-Roma-

nest!.

Mihal Viteazul,

la venirea sa din Ta-

rigrad, n'ar fi insemnat in adevar nimic fara

www.dacoromanica.ro

I

8

sprijinul Buze§tilor, §i fara indoiala cd nu s'ar

fi scris fAra digit acele glorioase pagini ale

istoriel romangt1 pe care le avem in suflet

cu totil. Prin origina sa politica, prin situatia

sa de Ban al Craiovei, prin legaturile de multe

felurt cu familia

Buze§tilor, el meritã sa fie

socotit ca Oltean cu mult mai mult de cit

ea un fill al principatului Teril-Romangti.

Dupa darul vechifi pe care-1 facusera

01-

tenil cu Neagoe-Voda Cucernicul, se adaoga

acest not dar, cu mult mai insemnat, facut

in persoana lui Mihal Viteazul.

Dupa ani lung! de nesiguranta, de multe

Principatul Muntean

se ridica la bogatie

Wert de rau, din not'

se ridica la organisare,

prin Mate! Basarab, El venia ins& din Curti le

boiergti de la

Brincoveni, care e, cum §titi,

un sat oltenesc. Ca Oltean i*1 incepe el viata,

intre oamenil Buze§tilor, luptatort pentru Mihai

Viteazul. Nu numal ca Mate! Basarab este 01-

tean, dar §i ace! cari lupta pentru dinsul

§i

pe cari se sprijina el pana la capat, sint tot

boieri oltent. Luptele impotriva lui Leod-Voda,

Grecul muntean, §i impotriva lui Vasile-Voda,

Grecul din Moldova, sint strins legate de ac-

tiunea, de ajutorul pe care-1 harazesc din toata

inima boierit olteni. Se poate zice cA fara de

acgti Olteni, el n'ar fi putut ieei din pribegia

sa ardeleana, §i el n'ar fi

cirmuit a§a de pa-

rinte§te fara sfetnici intre cari

aflarn

Olteni.

Cind Domnia lui Mate! Basarab s'a mintuit,

mgtenirea

datinelor bune ale Domniet de

tard trece la Constantin-Vodd Brincoveanu.

E tot neamul acesta de Brincovenl, de boierl

cari plecasera cindva din Brincovenil Oltului.

www.dacoromanica.ro

9

Constantin Brincoveanul, si el

chiar scrisorile

lui

de obipie

Oltean, a pastrat merea legaturl cu Oltenia,

prietenestl mat calde

gi

sint catre boieril din Oltenia.

el a cautat un loc pentru

ca

i

atunci cind

cladeasca

manastirea, el nu 1-a cautat in partile mun-

tene, ci I-a cautat dincoace de Olt.

Aid a facut manastirea Hurezulul, cea mal

innalta podoaba artistica a Olteniei, care merit&

aceia

bol-

maicute

de sigur o mal buna pastrare de cit

pe care o are astazi, cind

navii unui spital rural

si-o

impart

§i cite-va

sarace, lasate in pardsire. Ca loc de inmor-

mintare, el i1 alese tot aceasta manastire a

Hurezulul, cad el

sa fie omorit pe pia0 de macel din Constan-

sarmanul, nu se

a§tepta

tinopole, ci salt mintuie zilele de batrineta

einstita pe pamintul iubit al patriel, incunjurat

de neamul sau

indelungatei sale

bogat, de gloria

i

prestigiul

cirmuiri. Asa incit,

i

prin

inceputurile sale, si prin alegerea chiar a lo-

Lulu! de inmormintare, .Brincoveanul Constan-

tin, trebuie sa fi socotit ca Inca o manifestare

poporului

treia

eel trei marl Domni pe

eari Oltenia i-a dat principatulul de la sudul

olteana

romanesc). Pe linga

(cea de-a

in viata

Milcovului, se adaogA

i o a patra

inriurire

hotaritoare. Dupa Brincoveanu vine era Fa-

nariotilor. E foarte grea de spus cind incepe

ea cu adevdrat. Dar, in scurt principatul mun-

tean intra in stapinirea

bloc. In acest timp nu se poate zice Ca cle-

rul, boierimea, Domnia, scrisul, ca rostul nos-

tru intreg era grecesc. Nu se poate zice asta,

cad am fi fost eel tin! decazuti dintre oameni

asa

numitilor Fana--

www.dacoromanica.ro

10

dacA ni-am

fel de robie.

fi plecat grumazurile supt o ast-

Teri le noastre avead

i atunel, de fapt, un

caracter pronuntat romAnesc

i, cum zic, ar

fi sA ne injosim dacA am crede

contrariul,

cAcl, pentru onoarea

noastrA, am stint

din,

cele mai indepartate timpuri pand astAzi sa

pdstrAm acestul pamint uu rost hotarit roma-

nese. Prin urmare nu ne-ad grecisat

atonal

Grecil, funded, intre allele, si el se simtiat mai

mult supusl al Turcilor, ca si nol.

cauta s

ne desnationaliseze,

el

Pentru

insil

ar

a

ft

trebuit sa aibft un sentiment national

nuntat.

pro-

Domnia lor n'a putut fi astfel o sistematica

nationale, care

prigonire

a

ideilor

noastre

mijiati. Cum eratt

sit

incerce a

cuceri

o

si

tara sirMnA cind patria lor era supt Turd'

el se gasiati bine

si asa ? Cool el se gasiall

i nicl nu visafi

foarte bine in tail turceascA

pe atuncl 0, in curind, o revolutie va sä in-

temeeze o tarA nouft a Heladel libere. Odata

ce se patrunde cineva bine de acest adevAr,

el

nu mal poate

fi

indus in

eroare. Dar

Domnia Fanariotilor a fost totusl

o domnie

foarte neplacuta, de

si

n'a

fost

o domnie

intentionatA a ne distruge ca popor, sad Mai-

mata pe idel nationale grecestl lucrind in con-

ditil potrivite. InsA Grecil, cari aü domnit asupra

Rominilor, sad i-ail exploatat ca boierl, fireste-

fost tocmal placuti.

cA nu

ni-ad

Asa ceva, domnilor, se

intimpla cu toate

popoarele din lume. StrAinul este foarte bun

ca ajutor,

inceptor

si invAtAtor. Dar

stra-

inul

in tara ta, cAlcind rosturile teril tale si

www.dacoromanica.ro

inlaturindu- te pe

11

tine,

strainul

acesta

este

totdeauna, ori de unde ar veni, detestabil.

Boieril din Tara-Rornaneasca, liindca nu e

vorba de Moldova, stapiniati pe acest timp a-

supra unor teranl cu totul cazuti in iobagie.

Situatia teranilor din partite astea ale Olte-

niel era Inca cu mult mai buna de cit a te-

ranilor

din Muntenia,

si acesta se

vede

ei

pang azi in urmdrile

el.

Teranul

oltean a

fost in veacul al XVIII-lea mult mai bogat

si

mult mai liber si a avut cu mult mai multa

vitejie, o mai raspicata demnitate romaneascd. Dincolo de Olt, arab doua clase bine deosebite

si

chiar dusmane. Dincoace, deosebirile nu

eraii asa de marl. Boierii de aid era 11 mai

mici de

cit cel din Bucurestl

i

eranul de

aici era cu mult mal mare de cit

dincolo.

cel

de

Pe cind intre boieril puternici la Bucuresti,

intre acesti boieri cu i1ice

i ifosuri enorme,

ei

intre teranimea de tot slaba era o prapas-

putinta o in-

tie, aici in Oltenia mai era cu

telegere frateasca intre teranul liber

i

boie-

rul mic,lucrul acesta care era peste putinta,

cum am zis, la Bucuresti. Bucurestiul a avut

apol mult mai multe

turcesc de cum le-a avut Oltenia. Pentru

Ol-

Rasaritul

granita de catre Turcia era numai Du-

legaturi

cu

tenia,

narea, si ea era mai sone& cu mult de

cit

pentru Muntenia, care are cloud granite fata

de Turcia. Celor de aid

li

venian influente

bune apusene,

si din

Ardeal si din

Banat,

pe cind celor de dincolo ele nu

cit doer din Ardeal.

li

veniad de

Situatia vecinilor din Bulgaria era si ea cu

www.dacoromanica.ro

12

mult mai rea de cit a celor din Serbia, cari

corespund Oltenilor. Dincolo de Dunarea apu-

seana, se intindeati tot Tinuturl

care erat mai putin stapinite de viata pagina, cu mult mai putin inriurite de cotropirea tur-

ceased. Pe aici s'a pastrat pawl in tirnpurile

noastre o teranime a malulul drept dunarean

turce§ti, dar

destul de bine

inchegata §i

care a fost

in

stare sa alcatuiasca rapede un Stat de terani

a§a cum e al Serbiel de este&

Acum se intelege de ce boieril aceia

cari

all prins in 1716 pe Nicolae-Vodä Mavrocor-

dat, in locul caruia ar fi vrat sa aiba un fel

de continuator romanesc al lui

ad lost boieril olteni, pe cind Muntenil

Brincoveanu,

eraa

strin§1 imprejurul Domnulul,

mult mai frico§l.

§i se

arata cu

Boieril often! insa eraa mai putin

supu§1

fata de Domnul strain, ca

unil cari nu prea

venial pe la Bucure§ti §i comet pentru Gra-

iova lor, pentru viata lor deosebita, o iubire

covir§itoare. Avind, deci, alt fel de sentimente

fata de Mavrocordat,ei, in frunte cu

Briiiloil,

au adus catanele Nemtilor la Bucure§ti, §i all

prins pe Fanariot. El ail

aratat prin aceasta

fapta ca dainue§te o con§tiinta nationala ne- induplecata, neinriurita, in aceste regiunl.

El chemasera insa pe Nemti numal pentru

ea Oltenia §i Tara-Romaneasca sa poata. trai

in condition! mai bune. El

clerului, el n'ail inteles

jertfeasca privilegiile

Waif

inteles

sa jertfeasca privilegiile

boerimil, nicl

chiar

vechl ale teranilor. El se

ca supt noua stapinire sit se pastreze intere-

rosturile

a§teptaa

sele

esentiale

ale locuitorilor oltenl, dee! ea

www.dacoromanica.ro

13

a cerut ca Domn pe beizadea Gheorghe, fiul

lui

erban-Voda Cantacuzino, innaintasul Brin-

coveanulul, ca sa impuna supt el toate bunele

i toate rosturile trainice de odinioard.

Dar Nemtil ail zis : .Am cucerit Tara-Roma-

datine

neascd toata

i o vom tine cum intelegem nol

S'at caznit deci in tot felul sa fool drumuri,

clAdirl de cazarmi, spitale pe spinarea tutu-

rora, cautind sa

unifice

vechile provincii austriace.

repede Oltenia

cu

Oltenia a stat mai bine de douazeci de an!

supt Austriacl.

i, de citeori vad aceasta tara,

un sentiment de adinca duiosie, de evlavie,

ma cuprinde, gindindu-ma cã a fost un pamint

furat,

tea lui Dumnezet. Ea singura ni 1-a dat

i apoi dat indarat numai prin bundta-

fa-

indarat, dupa cum printeinsa poate ea

si Bucovina, cu mormintul lui *tefan-eel-Mare

cu moastele Voevozilor si atitea amintiri glo-

rioase, se va, intoarce intr'o zi innapol la lo-

cul de unde a fost smulsa.

Cind a inceput rdzboiul dintre Austriacl

ei

Turd, mai toti boierii aft parasit pamintul Olte-

niel

i au trecut dincolo, la .Domnul Turcesc.,

ca o protestare. Chiar Imperialii marturisesc a-

ceasta parasire a teril

de intreaga boierime.

Bestituirea Olteniei rupta din trupul romanesc,

s'a bent astfel

in

conditil

foarte

onorabile

pentru boierii often!.

Secolul al XVIII-lea a trecut, cu Domnil sal

fanariotl, cu literatura lui particulara, la care a participat si Oltenia. Dar aceasta literaturd

sen-

a fost slaba, pe cind literatura cea cu

timente, cu ideal, cu aspiratiuni a fost litera- tura din Ardeal.

www.dacoromanica.ro

14

Prin urmare nici Oltenia n'a participat la mis-

carea literaturii secolului al XVIII-lea

vitatea literara nu constituie fenomenul insern-

noastra.

nat din aceasta vreme, in viata ei

i

acti-

si-a

In vremea aceasta insa,

peste Dunare se

Sate le

sirbesti

foarte inte-

pregatesc imprejurari noua.

lupta impotriva Turcilor, cu ajutorul ascuns

al Rusilor, ajutor, dealmintrelea,

resat, caci nici-odata n'a

facut

altfel

Rusia

uriasa

care ni-a luat si noua granita

Nistrului,

cea

veche si buna a

noud

dindu-ni pe cea

E o lunga lupta foarte viteaza, care face

i slaba a Prutului.

onoare vecinilor nostri de peste Dunare. Du-

narea este o granita In adevar, dar nu unul

iin acele riurl care desparte doua teri ca o

prapastie groaznica. Dunarea este blinda, pas-

nica,

i neamurile o tree in voie.

Multamitd

acestei fir

a marii ape de hotar, in

RominiI

partite

stapinesc amindoul

tot asa de romanesc ea

i cel de dincoace. A-

ceasta

MAO poporului romanesc din aceste partI. Caci

acestea oltene

malurile Nara, cad

e, de

i malul de dincolo este

a vita-

altfel, Inca o dovada

Rominii

n'at1

trecut acolo de groaza,poporul

nostru nu e asa de fricos si nu fuge de groaza ;

de groaza fug Ovreit. Grecii,afi trecut prin-

tr'o urmare fireasca a

Si a-

ceasta intindere are o insemnAtate foarte mare,

dezvoltarii lor.

-daca vom fi

pregatiti pentru un viitor politic

care ni se va infatisa intr'o vreme mai a-

propiatA sau mai

indepartata.

adaogi ca Statul roman face o

Si

tot

se

poate

asa de

mare greseala prin neglijarea teranirnil

ple-

cate din Banatul Olteniei, care pregateste fard

www.dacoromanica.ro

LA

15

indoiald un nog viitor, cum e aceia pe care

o face cind lash pe Evrei sA puie mina pe

intreaga Moldova. Cad va veni o vreme cind

negustoril, mesterii, arendasii de mosii, de alta

rasa si lege, vor zice :

nol sintem Evrei

§i

nu Romini, dar bogatia este a noastrA : de

ea se tine Statul

; pamintul este al nostru : ii

reclamam ca evreiesc. Rag face orice guvern

care neglijeaza interesele economice ale

i interese natio-

po-

porulul romAnesc, care sint

nale,

Ea,

i pot fi, cindva, §i interese de Stat.

domnilor, nu am venit aid ca un om

de partid. E un mare prost acela care a pu

-

tut scorni asa ceva si un prost numaI, ceva mai

mic, acela care a putut crede.

Dar trebuie sa spun ed neglijarea sistema-

tied din partea tuturor guvernelor a supre-

melor interese nationale ale poporului nostru

este un grad peat.

Iata, de pildA, Bucurestiul care pierde

pe

nesimtite, din ce in ce mai mult caracterul

sàu romanesc,

i oare nu va veni, intr'un vii-

tor apropiat saü indepartat, ceasul cind se vor

da in Bucure§ti altfel de represintatii strAine

de cit cele de ierl §i se vor tinea, altfel de

conferinte in limb! strAine, nu de o minoritate

ea ierl, ci de represintantil majoritAtil straine ?

Si nu vor putea el zice: nol sintem cel multi

aid ; dumneavoastrA pastrati-va deocamdata Statul ; iar orasul unde resideazA Regele Ro-

mania! este

al nostru §i-I putem da pecetea

noastrA ?

Prin urmare, pentru a ne intoarce de unde

am plecat, pe cind aiurea in Tara-Romaneasca

Rominul se da in Mud fAcind loc strainului, in aceste parti §i-a facut loc Rominul nespri-

www.dacoromanica.ro

16

jinit de guverne romane§ti

i a

cucerit pro-

vincil intregi trecind peste margenile Statulul

romanesc de azi sail din vremurl. Si, orl cite

silinte vor pune cirmuirile sirbesti orl bulga-

rest!, ele nu vor putea

sa

desnationaliseze

pe neat! innainte mergatorl al nostri. Iata un

lucru

foarte

frumos, facut

incet

i fara eel

mal mic zgomot.

Cind,

decl, dincolo de Dunare,

Sirbil

se

luptari pentru independenta, pentru acest scop

crestinesc aa luptat

i Rominil cari trecusera

acolo din Banatul Oltenesc

Iar, cind all venit

u§il la 1806, si cind ati facut apel RuOi a- cestia, ce luptaa fatis, la Rominil din Banat,

chiar acestia s'at dus cu diniI supt un steag

in-

pe care nu-1 intelegeati de cit in crucea

fipta pe dinsul, avind in fruntea lor pe boie-

rinasul Tudor din Vladimire§ti.

Dupa citiva

anl de suferinta, asa cum if

cunoaste de malt poporul nostru, a venit in

1821, din partea Grecilor nationalist!, indem-

nul ca aceasta teranime, cu acest comandir

Tudor Vladimirescu, sa iea sarcina, foarte pu-

tin onorabila, de a scoate pentru Greci cas-

tanele de pe foc.

Decl beizadeaua Alexandra Ipsilanti ispiteste

sal

de

la &muesli,

tell);

rascoala pentru banda gre-

pe Tudor prin agentil

prin consulul rusesc, care era stapinul

sa trezeasca o

ceasca. El da pentru aceasta banl rornane§ti

ti

si

un steag romanesc.

inchipuiaa

decl

oamenil acestia ca vor sa ajunga a rascula

pe teranil din Oltenia pentru Greci ;

chipuiaa aceasta enormitate ca acest

i§1

Tinut

in-

numal

si

curat romanesc, va

sluji

scopurf

straine.

www.dacoromanica.ro

17

Tudor e trimes, intr'un astfel de Tinut adeva-

rat romanesc pentru a spune : cRidicati-va, oa-

meni bunt, dar nu va pot spune pentru ce ;

v a vol spune mai tirzia,.

Si, cind vor fi cu totil la Bucurestl, atuncl

li se va spune :

deaua grecesc Ipsilanti

.E pentru Maria Sa beizea-

.

Dar, in Joe de räscoala pentru Greet, s'a0

I trezit cu o rascoala pentru scopuri romanesti.

Tudor intelegea sä spuie

i boierilor

i

Gre-

cilor :

clasati-ne

in

pace ;

ne-am

de voi ; sintem multamiti noi cu not);

saturat

i sa

mearga cu acest rost

al

Bucurestilor.

in

Scaunul

domnesc

lui

Acesta era

programul

Tudor. El a intilnit

se cade

intre boieri oameni cum

el,

s'a

intilnit

cu

i s'a inteles cu

oamenl cari nu erad cum se cade, si nu s'a

Pe urma acestor dezbinarl,

putut intelege.

din räscoala lui Tudor n'a resultat nici-o lupta,

n'a resultat nici-un stralucit fapt de vitejie.

Dar prin ea s'a afirmat inca odata, din Olte-

nia,

punctul de vedere curat romanesc in

istoria poporulul nostru.

5i, cind o noua revolutie a venit la 1848 pentru ca sa aduca viata moderna, viata li-

bera

a poporulul romanesc,

aceasta.

revolutie s'a luat

intaiu dupa cea din

Dona

1821.

Si,

Cita vreme ea s'a gasit in aceste regiunl,

cit timp ea s'a desfasurat pe drumul Craio-

vet, atita vreme a dainuit cea mat frumoasa

parte a el.

Revolutia aceasta din 1848 este compusa,

ci dintr'un

seriositate. Daca

nu dintr'o tragedie

act serios

i o comedie,

i

un act fara

actul

acesta

din urma s'a petrecut

.

in Bu-

curesti, unde se proclama 0 viata noua pen-

www.dacoromanica.ro

18

tru poporul romanesc, mi*carea a inceput de

aid, din Oltenia, si

ei-a

avut aid zilele cele mai

senine, cele mai innaltatoare clipe. In aceasta

revolutie s'a vorbit

i de legitimele

aspirati-

uni ale poporulul de la tara. Teranii aa mers

catre capitala principatului cu simtiri

Ce lea de pe vremea luf Tudor, insa

domni-

ca a-

cari venisera proaspeti de la

sorif de acolo,

Paris, si

cari-ti

vorbiad rapede, numal de di-

berté, egalite, fraternité., prefacindu-se, indata

ce ati sosit in tail, in marl oameni

politic!,

ace*tia

gonira pe

teranii

cari venisera sa

ceara dreptate. Da, a venit Heliade Radulescu,

cel care purta atuncea mantia alba si se cre-

dea un al doilea Isus Hristos,

i i-a scos din

odaia unde-*1 dezbateat viitorul.

Aceasta, in

a doua parte a revolutief, in partea

care s'a mintuit cu cel mai lamentabil sfirsit

ridicula,

pe care-1 poate avea o lupta pentru afirma-

rea drepturilor until popor.

De la 1848, Oltenia n'a mai intervenit cu

un caracter local deosebit in viata poporulul

romanesc.

i e acum intrebarea : N'a venit oare

momentul pentru o asemenea interventie ? Ed

cred ca da.

Eclar pentru orI eine, ca a sosit clipa in care

trebuie sa alegem intre a ne preface cu de-

savir*ire, adeca a ni preschimba sufletul

si

a ni alege un ideal nog, sail intre a ne su-

pune unel peirl

neaparate. Numaf oamenil

cari vor sa ajunga la situatil, numal aceia pot

zice ca n'a sosit aceasta clipa. Cad, *tiin bine,

domnilor, fiecare

partid i*1 are din biel*ug

ei

mincatoril blidului de linte

se catara spre innaltimi.

i maimutele care

www.dacoromanica.ro

19

Romania de astazi

e

o

cucerire

foarte

trumoasa pentru neamul romanesc, dar ea

nu

trebuie sa

traiasca

numai

pentru

ea.

E un orb,

un prost, un necunoscator acela

care nu intelege ca Romania are datoria de

a fi pentru Romini ceia ce Piemontul a

fost

pentru Italia, ceia ce Prusia a fast pentru Ger-

mania. Romania are un rol tata de celelalte Ti-

nuturi

romanesti, oricit n-ar intelege ori n'ar

partidele noastre de astazi,

voi

sa inteleaga

o innalta chemare pe care nici-un

partid

n'are dreptul de a o escamota. E drept ca

se

agita

astazi

interese

in Macedonia, ca,

se cheltuiesc

ajutind elementul

aromanesc din acele parti,dar aceasta se face

atitia ban!, acolo in Macedonia,

aureola

are

depravind mai mult decit

mai mult

unul partid. Cad, in acelasi timp cind

pentru a se aprinde o

interes un partid saü altul de ceva entusiasm

supt ulcica lui,nu se da, de pilda, nici cea

mai mica atentie elementului romanesc din

Bucovina, care se jidoveste si se ruteniseaza

zi de zi, care astazi e numai al doilea popor

din acea tarn strabuna, cad cel d'intaia popor

bucovinean sint Ruii, Rulenii. Nu e vorb deci,

azi

i miine, de o chestie macedoneana, de o

chestie ardeleana, ci trebuie sa fie totdeauna

si mal presus de toate o chestie nationali.

Atuncl Basarabia n'ar fi pentru noi, ca as-

tazl, o gubernie ruseasca ca atitea allele, pen-

i n'avem nici-un interes,

tru care, nu putem

pentru care nu se cheltuieste nici cea mai mica

luare aminte, nici eel mai slab ajutor. Atunct

ar fi altele legaturile noastre, ale celor de aid, cu

politica romaneasca, din Ardeal, despre care,

va rog, sa ascultati doua euvinte.

www.dacoromanica.ro

20

Acum citiva ant de zile, in acel Ardeal al

nostru, cel mai mic ea

i cel mai mare, intr'o

unire desavirsita, se inchinail Romaniel, fireasca

ocrotitoare a intereselor romane§ti. Nu se a-

dunal citiva oameni la o masa prieteneasca,

fere

ca un pahar sa nu se ridice pentru in-

caldura pentru

unirea puterilor ro-

deplinirea fericita a visurilor noastre de in-

tregire a neamului. Astazi acesti oamenl nu

mal aü

mane§ti. Astazi Romania e privita

de

atitia

dintre el cu dispret. $i se dusmanesc acolo

frate cu frate, cu o dusmanie crincena care

tine cit o viata,

i aceasta pentru ca partidele

noastre politice nu se multamesc cu agent!

electoral! din tara de la noi, ci, la un moment dat, au trimis oameni pentru a naimi ajutoare

§i peste muntil dureril noastre.

Dar, cind politicianil

lama astfel, noi, scrii-

revistele

torii, ni-am inteles

noastre, prin cartile noastre, prin graiul nos-

menirea. Prin

tru vill, nol am dres in mare parte, in citiva

cri-

minale ale politicianilor. Not am reabilitat Ro-

mania fata de aceia cari nu se mai gindiall

la dinsa. Numai literatii mai intretin legaturi

sufiete§ti, prin scrierile lor, cu fratil nostri de

ant de zile, macar o parte din pacatele

dincolo de munti.

.

Prin urmare, este clar ea lumina zilei ca

fart o indreptare in acest sens ne ameninta

peirea §i, ce este mai rafi, desonoarea. Dar nol,

scriitorii

recistiga onoarea pierduta. Pe cind politicianil

mai tineri, ni simtim datoria de a

si mai de-

parte ca sa indreptam ceia ce s'a stricat, ca

fac ceia ce am spus, noi lucrain

sa lamurim ceia ce s'a falsificat. Astfel

facem

www.dacoromanica.ro

21

si no!

politica',

de

si

interes practic de care

nu acea politica de

s'a

vorbit

innainte.

Aceia ad facut-o dumnealor ; aceasta am fa- cut-o no!, oamenil saraci al condeiului.

No! nu putem crea clase,

i

clase create

din vechi timpuri nu le vedem.

Daca un om vorbeste

numal frantuzeste

pentru aceasta el nu face parte din alta clasA

de cit acela care vorbeste

poporului

formele de

i veche a unui popor. Po-

limba

sail. 0 clasa represinta una din

orinduire fireasc

poarele cele marl se pot imparti in clase care

pot rivalisa intre ele tare a se indusmani

si

fat% a pagubi temeinicia terii. Astlel de clase

nu avem noi. Avem numai o casta care tine

la alta literatura, care are alte ginduri

tint si care urmareste

i sim-

alt ideal. Dar, tocmal

fiindca nu exista o clasa, nu putem pierde din

vedere partea cea mai mare din poporul ro-

privita numai ca o

manesc care nu poate fl

clasa fata de alte clase. Caci eine nu vede

oare cd noi sintem, in toate partite locuite de

Romini, un popor de terani, un popor foarte

onorabil

i foarte cum se cade de sateni, cä

sintem un popor care ne tinem din timpurile

cele mai vechi cu plugaria ogoarelor, ca cel mai

bun Romin este acela care este cel mai bun

plugar ? Strainii de prin tirguri sint pentru noi

ca

uriasil

noun navalitori de insecte parasite.

Dec!, se cuvine oare ca pentru interesul a-

cestora sa se sacrifice patru,

de terani, elementul cel mai bun si

cinci

milioane

mai fo-

aceasta

lositor

oare

din viata neamului ? Nu e

gresala

cea mai mare, aceia care se

poate tolera mai putin ?

ce fel de oameni

www.dacoromanica.ro

22

modern!, ce

fel de patrioti

cirmuitori si de

simt sint aceia cari

se fac a trece pe ling&

o chestie ca aceia a terAnimii ca pe 1ing

o

nimica toata! Nu e o nirnica toatA,

ei

o

stincA de

nedreptate veche, pusA in

calea

innaintArii

noastre !

Cunoastem

noi

poate

planurile partidelor noastre politice in ceia ce

priveste chestia terAneasca ?

De la un rapt al OM la

altul

se

ofera

strAinuluf un defile&

care teranii storsi

de

colibe africane,

iI

in

i nedreptAtiti

blestema

suferintele. Streinii vAd aceasta, dar noi, ca-

lAuzil nostri aü alte trebi.

Si va zice cineva: Cind oamenil eel expe-

i

practici fac asa,

rienti

ce te intereseaza

in chestia aceasta pe d-ta? Esti un profesor, fad literature, esti mem-

bru corespondent al Academieimi se pare ca

; prin urmare cautA-ti de

sint,ai o revistA

rosturile d-tale. Sag pofteste la masa No. 1

sat No. 2 sag No. 3, la masa unde poti sa

te simti mal bine, si acolo ospateaza. Aceasta

Tineril aceia

e (politica

Si nu o aceasta.

cari s'at luptat la 13 Martie, tineril cel si mai

multi, cari sint gata sA se lupte

mare ideal

altfel. El inteleg bine cA

pentru un

aceia

sint

toata

istoria, tot trecutul, tot viitorul poporului romAnesc pentru huzurul i interesele citor-va

de

frAtie

nationalA,

a

se jertfi

oameni este o mare nedreptate

fapta rea. Orl-unde se cant& numal atit,

i o strapicA

nu

e loc pentru oamenii de constiinta si de cin-

ste, pentru cel ce-si amintesc, inteleg

i prevad.

Pe totl aceia avem

datoria de a-1 chema

de unde sint, de a-I aduce la un loc si a li

www.dacoromanica.ro

23

face un rost de lupta.

tra de scris, de la

i astfel de la masa noas-

panda noastra ne vom

dezlipi astAzi

i miine, vom fi pe rind intr'un

i indemnind. De la un

loc si altul, vorbind

capat al Terfi RomänestI papa la altul vom

merge cer§ind pentru interesele cele mai innalte

ale neamulul luare-aminte

,

i dreptate.

1-7

Tti

4

www.dacoromanica.ro

Ce am facut si ce trebuie

sä facem.

Subiectul conferintil mele

de

astä searâ

este

ce am facut

i ce trebuie sa facem ?.

i ce trebuie sa faca toti

Adeca : ce am facut

Rominii din toate partile ?

i dacä m

yeti

intreba : .Este vre-o legatura intre conferinta

d-tale

raspunde :

i

ultimile serbarI jubilare ?va voig

(Da

Regele si-a

serbat

patruzeci de

aril'

de

Domnie. E lucru inteles ea in

sint doua jubileuri :

jubileul

acest jubileü

celul ce poarta

coroana

i jubileul tuturor acelora cari spri-

acest neam mare

jina aceasta coroana. Din

romanese, sprijinitor

s'au putut vedea la

voted din scale secundare

al coroanel Romaniel,

serbarl

veterani

vitejt,

i

noel mid do

robanti, pe cit de mid, pe atit de bucurosi

de oaste ;

dar intregul neam romanese nu se

in

totdeauna

barbat, mindru,

si-a

serbat de o parte jubileul

poate vedea, pe cind Regele, cu toate batri-

netele sale, cu toata boala de care a suferit,

s'a aratat ea

viteaz. Neamul

in

bolero.

Intre Rege

i neam ad fost insa

persoane

care n'au vrut sa serbeze jubileul, ceia ce e

curios. Hotarirea

aceasta a cutarut partid e

e al

tuturor,

nu

doar

vazut

cite

unul

ciudata, cad Regele

numal al unora sau numai al altora. Totusi,

ma! din toate partidele s'a

la aceste serbari ale jubileului.

www.dacoromanica.ro

25

Incep, cum vedeti,

iarast

a vorbi de

rail

de partide. Nu cd mi-ar trece

prin gind sa

tagaduiese dreptul lor de a fi. Sa fie, dar, deed

se poate, dorim cu totii ea

Fiindca, asa cum sint

tern suferi.

ele sa fie altfel.

astazi, nu le mai pu-

acest

prilej al

i iata chiar cu

jubileulul nu se parea oare ca ele spun lumii

cu trufie : nu veniti cu prinos de recunostinta

innaintea tronului; nu acolo, ci la nol, politi- cianii. Nol sintem adevaratii jubilari, munca

noastra se recunoaste si se

cinsteste

astazi.

fieeare din partide zicea neaparat ca. a lui este Romania si numai a lui. Stiti ea in jade-

cata lui Solomon batrinul

copilul. La nol

care se lupta

femeile sint papa acuma

innaintea lui Solomon una din cele cloud fe-

sä li se dea

Dar, pe cind

mei s'a ingrozit, cind era vorba sa se taie co-

pilul in cloud pentru a-I putea

bine acelora care se zicead mame, cea ade-

cele

trel.

cloud

femei

imparti

mai

varata a strigat

cä e

mai bine

sä se dea

dusmancei intreg si nevatamat, tried mi-e ca

cele trei mame ale Romaine"' moderne ar striga,

de o potriva, cu toata inviersunarea : taiati-o,

taiati-o ! Si, daca dupa aceasta dreapta

im-

partire, ar muri copilul, el ar da printr'aceasta

cea mai mare dovadd de nerecunostinta.

Ce fac

partidele noastre

stim bine,

prea

bine. Cer voturile, ajung la putere

pot ca sa nu cadd. Chestiile marl, pentru re-

fac ce

solvarea carora trebuie oameni in adevar tri-

mist de Dumnezed, oameni de inima, oamenl

i

de talent,

acelea nu existã pentru

fi

d-lor.

Este poate vre un partid care, in aceste vre-

muri framintate, sd ni

aratat punctul de

www.dacoromanica.ro

tr

26

vedere in chestia teraneasea, in chestia evre-

iasca, in chestia culturala,

in chestia

natio-

nala? Daca este, spuneti-mi, caci ea nu cu-

nose un astfel de partid. Dar cunosc si cu-

noastem partide de acelea a carer activitate

ne umple de

rusine,

fiindca, daca e

al

lor

capul, obrazul e al nostru,

gindim serios a ne asigura impotriva umilinii

pe care ni-o pot hArazi politicianil nostri.

i va trebui sa ne

Cu astfel de

apucaturl nu se serveste, de

sigur, nici Regele, acel harnic si constiincios

intaia magistrat al tell!, care cu altfel de oa-

men! ar fi adus sa faca alte

cest biet neam al nostru caruia fiecare zi if

lucrurl, nici a-

aduce, in loc de mingiiere si rasplata, aceiasf

suferinta, ce tot ma! greil se poarta.

Deci sa ne inchipuim ca nu

s'a strecurat

lajubilet alaiul fatarnicilor cu nimic in inimA

ei

cu vorbele de miere pe buze. SA-I inlatu-

pe acestl

exploatatorl, cari

ram cu gindul

turbura actiunea

armonica a

tori

esentiali :

Tara

si Regele.

celor doi fac-

i, in cura-

tie de cuget, sa punem cele doua intrebarl fi-

rest! in ceasul jubilar, cind se ieati socotelile

si se (lag indrumarile. Ce am indeplinit in ade-

var ? Ce trebuie sA rivnim neaparat ? Intre-

barf noua, intrebari marl

se ferese toll fricosif, dibacil si viclenii.

i intrebari de care

Raspunsul va fi deosebit dupa calitatea mo-

rala a celor intrebati.

WA, de pilda,

cutare om mare si

trufas,

tinut in bine. Pentru dinsul nu incape nicl-o indoiala ca nol n'avem alt viitor de cit acela

de a fi o colonie a poporulul european care

va §ti sa ne prinda mal bine in mreaja pu-

www.dacoromanica.ro

27

te ril sale economice. Aceasta a spus-o cindva

intr'un cerc de prietenT un puternic al lave- tdmintului, un mare profesor care fireste cä

la prilejurile solemne cintd cu totul altfel de

cintece. Deci mine am fi al Germanic!

innainteazA spre Rdsdrit. Mai still

care

? Al An-

gliel : asa un fel de Oranje, de Natal

.

Dupe el, de ce am lupth, de ce ne-am mai

alcAtui un ideal, cind sintem osinditi a min-

tui astfel ?

Uite avem ling& not un popor care-si exa-

gereazA pAnd la nebunie insusirile :

Unguril.

El cred cd pot rdzbate peste not, peste Slavil

din Balcani, peste

Constantinopole, pand in

stepele strAmo§e§ti ale Asiel. E o nebunie, de

sigur, dar o nobild nebunie, care hrdne§te su-

fletul §i-1 indeamnd la fapta. Dar ce uritA ne-

i in viitor rostul sat e§ti crezut cA

Dar, se va zice, nu sint rele imprejurArile

de azi ? Da, foarte rele. Cu cit spuT mai mult

fad parte ?

bunie e aceia de a tAgAdui

poporulul din care fad

aceasta, dovede§ti mai inimos

tara §i neamul. Dar ele sint cu mult mai pre-

sus de aceste imprejurdri in puterea cdrora

nu putem sd ni

distrugem rostul.

ca-ti

iube§ti

tagaduim, sA ni

osindim

0 altA categorie de raiment sint desavir§it

multArniti cu ce avem. Ah, ce tard fericitA,

ce tard multumitd, ce sard innaintatA

i glo-

rioasA, gingavesc ei din gurile lor pline. Cine

mai are atita noroc ! Ni mai rdmine doar sA

ne intindem la pAmint, sA sfordim jubilar pen-

tru cit am mincat §i am bAut sat sA crApam,

dobitoce§te, de indigestie !

www.dacoromanica.ro

'

28

Si,

vezi, unii oameni invatati, dar sireti de

nu-i incape pamintul, ni zic : Traian a fost ce-a

fost ;

el ne-a adus aid. Apol dupa 1800 de

1866, iata o noun vreme

fericita :

ant, la

Domnia suveranului nostru. Atit.

Vett zice : o adinca veneratie pentru Rege.

la altceva :

AO,

nici vorba! D-lor se gindese

1866 e al

la aceia ca anul

constitutiel

de

partid, care a dat tara pe

mina

alcatuirilor

de interese personale, in numele carora vor-

besc pisicindu-se asa de frumos, acesti crai-

nici a meritelor Mariei

cesta e adevarul.

Sale Carol hitt. A -

Ii primim judecata.

Dar noi nu putem sa

rostul

Cum, tot

nostru intre 106

si

1866,

acela nu e nirnic ? E, cum zice unul

dintre

acestia, un sir de cframintari. ? Cum framin-

tari? Framintare truda vechilor cnezi

2 i Voe-

vozi, framintare alcatuirea Domniilor de sine

statatoare, framintare lupta in toate zarile a

lui Stefan cel Mare, caruia atunci n'am fi a-

vut de ce sa-I mai serbam amintirea acum

doi an!, frAmintare toata fapta lui Mihai Vi-

teazul, care, ce e dreptul, a tot

framintat in

viata lui, l-a framiutat pe Sinan in smircul

Calugarenilor, pe Andrei Cardinalul la Selim-

berul ardelean, a framintat dusmanii de la

Rasarit si de la Apus pana ce viclenia

i-a

pus capat vietii; cum, e o framintare cit am

mai trudit doua veacuri pentru a ne tinea

in picioare, o framintare cit am gindit

i am

a

scris sute de ani pentru a gasi o tinta,

descoperi un ideal si a incAlzi neamul intreg

pentru ele ! Auzi? cframintarI, !

sa spuie

aceasta un om care, daca, in ceia ce priveste

i

www.dacoromanica.ro

29

ideile, cframint a. foarte putin, in schimb dos-

peste foarte mult ?!

Sail*

rida el Mina

i

ca sa venim la nol cesti de acum

'Dana $i

de framintatul nostru de acuma, care, pe o

caldura ca aceasta, nu e iara$1 un lucru foarte

i spuse ?

Din faptul ca asemenea oameni ii iubesc prea

won

$i de unde yin aceste ginduri

mult partidul $i null pot iubi de ajuns popo-

rul

i patria. Vedeti, nu toti aft acela$1 fel de

iubire : unul poate raspindi numal inteun cerc

marunt banutul sail de arama, pe cind altul

arunca imparate§te aurul ce izvoreste vepic

in fiiinta lui

!

Avind sa aleg intre cele trei

teorii,

et

tot

as alege pe aceia a multamitilor de sine in-

0$1 $i de toate lucrurile. Cind te

ei all oarecare

Clot ce ni lipseste

uiti

bine,

dreptate.

oare nowl, Rominilor din Romania de astazi ?

Mal mult chiar, in ce domenil oare n'am in-

trecut nol pe straini? Iata, Parlament at $i

el, Parlament avem

i

nol.

Al !or insa trin-

teste

uneori pe ministri, pe cind

al

nostru,

mai disciplinat, nu face nici-odata o greseala

ca aceasta. Organisatia noastra administrativa

e desavirsita : alte ter! at prefecti,

subpre-

feet!, primarl, dar numai cite un singur rind,

pe cind la nol avem, cum se *tie, cite doua

si chiar trel rinduri, atit de multi sint oamenil

harnici, priceputi,

Ba se pare ca

experienti in aceasta tara.

sint chiar mai multi primari

decit sint, pentru ca la banchetul ce Ii s'a

dat in CivnigiA at iesit 15.000 lel de cheltuiell

asupra

nelamurite

peste suma ce venia

fiecarui cap de primar sateen. Aiurea abia

www.dacoromanica.ro

30

traiesc in lini§te

noi, cum s'a vazut dAunazi la Creditul Rural,

interesul ce se poarta acestor institutil e asa

de mare, incit partidele isf da b'. toate, in toata

forma, razboaie civile

a§ezámintele financiare :

la

ca sa

le

stapineasca.

Aiurea se lupta inca oamenil pentru a im-

parti lumina la sate :

nevoie ; sint prea multi invatatori! Cumintele barbat care conduce Instructia Publica in Ro-

mania a inteles cel d'intaift dintre oamenif de

scoala al lumil ca numarul mare, neintrecut,

al analfabetilor vine din causa numArulul mare

al invatatorilor si a imputinat pe invatatori ca

sa nu mai fie dee! atitia analfabetl ! Prin alte

part! viitorii cetatenil sint pregatitl numai prin

legit teoretice de drept constitutional : in Ro-

mania jubilara ei vad, el simt, el sufar practica

cind, fiind in opositie, pri-

la nol nu mai

e de

luptelor

politice,

mese note mai mid de la profesorul politician

care e de o alta coloare de cit tatal saü ru-

dele *colarului ! Aiurea, Universitatea, Acade-

mia se confunda cu stiinta, pe cind

la

not

ele stall deosebit, intr'un innalt grad al acelel

diferentieri care inseamna progresul :

parte Academia, Universitatea si de alta parte

de

o

§tiinta! Aiurea munca o fac toti

i rasplata se

revarsa asupra tuturora, la not munca, lasata

pe seama a 5.000.000 de nenorocitl, se deo-

sebeste de rasplata care bucura citeva

mil

de trintorl. Caci in aceasta minunata parte

a lumil tarS nici-un fel de lipsuri, munca nu

pregateste pentru alta mune& pe acel cari fara

nici-un fel de munca, aü dreptul la indelun-

gata odihna dulce.

nu s'a hotarit o mare sarbatoare prin odihna

i ulle, ma mir cum de

www.dacoromanica.ro

31

a jubileului : Intre legile care s'aa rapezit zi-

lele acestea prin Parlamentul care nu discuta,

sA fi fost §i una care sa scuteasca

pe

fun-

ctionari de slujbe, pe soldatl de serviciul mili-

tar, pe factorii postal de a mai duce scrisoge,

pe §colari de a mal sta innaintea dasctililor. SA

tie akla macar vre-o zece an! de zile, dupa care,

improspatindu-§1 fie-care puterile, ne vom urni

a§a incetinel, dupa datinA, mai departe.

latA insA ca sintem un numar de oameni

cari credem altfel §i cari intelegem cA cea d'in-

e pregatirea muncil viitoare. Nu ni

tail

datorie

poate intra in minte aceastA

munca poate sa dea dreptul

enormitate, ca

a

lene,

la un

fel de satisfactie stupidA, ca ea poate produce

dorinta unel rasplatirl ; in chip

firesc din ea

trebuie sa iese dorinta de a munci din nod.

Tooth viata poporului romanesc se poate im-

pArti in mai multe epoce. E o epoca veche

*i care nu poate avea o prea mare impor-

taiga pentru nol in astA seara.

Apol este o

muncA mai noua pentru intemeierea unel Ro-

manil

moderne,

acestei

Romanil moderne

care s'a facut in curs de un veac §i jumatate

§i e resultatul tuturor faptelor bune care s'aa

sAvir§it in acest

timp. Cad nu este nici-un

nici-un

adevarat invata-

adevarat cArturar,

tor care sA

astAzi.

nu fi ajutat la

ivirea

zilel de

Romania s'a format dee!

printeo muncA

petrecutA in mai bine de o suta de

ant,

in

care timp s'a revArsat pentru aceasta munca

atitor generatii. Cita jertfa nu s'a cheltuit ca sa ajungem acest scop ? Cita staruinta neua

§i

veche nu s'a intrebuintat mind am aiüns

www.dacoromanica.ro

32

sa avem Statul acesta romanesc cit este as-

tazi,

alcatuit

din salt* deocamdata, prin

unirea principatulul muntenesc cu cel

dovenesc.?

A fost un timp cind fie-care gramadire de sate era o tara deosebita pe pämintul roma-

nesc cel mareaceasta prin veacul al XIII-lea,

iar in veacul al XIV-lea aveam acuma cloud

tell' in tinutul muntenesc, una de o parte a

Oltului, alta pe celalalt mal al frumoasei ape.

mol-

Moldova, intruchipata deosebit, nu s'a

nici-odata ca o sa fie unitA cu astfel de la 1300 la 1859 au

gindit

Si

acestea.

trebuit multe

suferinte, a trebuit multa in.drazneala si multa

incordare de puterl ca cele cloud

sa formeze in sfirsit un singur Stat.

principate

Era pand mai daunazi o vreme cind Oltea-

nul nu privia cu ochl bunt pe Muntean, pe

Bucurestean ; era o vreme cind Moldoveanul avea ura asupra Munteanului. Se poate inte- lege aceastA ura cind ne gindim in ce vremi

prin ce fapte, prin ce adinca neintelegere

vi strasnicA marginire a mintii ea s'a nAscut.

Dar chiar din nenorocire mi s'a

intimplat

§i

acum sa aud pe o doamna foarte mitt

din Moldova, care imi zicea ca mai bine ar

trimite copilul el

in

orice

parte

din

lume,

decit sA-I trimeatA in Bucurestl.

Sint acum gazetari din Bucurestl, cari

se

/

stricA de ris de faptul hotaritor ca un lucru

care se pronunta aid intr'un fel, in Moldova

se

Evrei,

pronunta

altfel.

Unit

din

acestia

sint

i atuncl lucrul nu ne mira, cad acestI

oameni nu last nici-un mijloc neintrebuintat

psalm a ne slabi; dar asa

fac

i

unit Ro-

www.dacoromanica.ro

33

mini, fara a se gindi la ce consecinte urite pot

da nastere prin scrisele lor usuratece. Ba este

care, in-

timplindu-se a ocupa o eatedrd

Ii vira in cap studentilor idei foarte eurioase.

in Moldova,

El e acela care 1-I face a erede ca cutare pro-

la Iasi

ai

un profesor

universitar,

fesor din Bucuresti ar pArteni pe Munteni

ar prigoni pe Moldoveni

la

i

ai

ca noi am lucra

sistem de

.Munteni, dupã un adevarat

prigonire. Sa. notam eft acel care ne

pirtiste

e nascut in BuzAA, iar ed, vorbitorul din asta

seal* until din eel piriti, sint nascut in

tosani.

Bo-

Vedem ca sentimentele cele vechi n'aa dis-

parut in intregime.

i, mai la urma, cind

se

gindeste cineva ce efecte a trebuit

duca parasirea haute! pentru Capitala Mol-

sa

pro-

dovei, se inteleg multe

raminea neintelese.

Revolutia de la

ce altfel ar

Vett intreba acum eine a facia Unirea ?

Partidele noastre politice se vor Janda cu

lucrurl,

1848 ; se vor lauda cu o-

prirea lui Carol I-id de a pleca din tara cind

a avut sa indure anumite scandale ce nu se

putead suferi ; se vor mai Janda ca cutare

ministru a scapat Romania de faliment cind

starea financiara era de tot proasta. Cu lucrurl

de acestea se tot lauda, lana nici-unul nu se

lauda cu Unirea. Cite unit aveati altfel de i-

ar

del, dar ad trebuit sa se piece, cu toate ca

fi dorit sa puna pe capul lor sec coroana de

Domnitor. lata prin urinare un mare fapt in-

deplinit.

i

iata prin eine s'a indeplinit ; prin

eel multi, cari ad pornit o miseare ce a dl-

rimat toate ambitiile

i toate poftele.

www.dacoromanica.ro

34

Un al doilea element de cApetenie din viata

noastrA modernA e

existenta

unel

dinastii.

§i nu urmAreste

anumite scopurl, trebuie sA se bucure de a-

ceasta. De patruzeci de ani, dacA avem grija ministerelor ce se schimbA, nu mai avem pe

a Domnilor ce se inlocuiesc. $i aceasta ne bu- curA pe tot!. Pe not tot! Rominii, bine inteles,

Oricine are mintea intregA

fiindcA dumnealor Jidanit de la

(AdevArul,

par a fi

§i

azi de

altit Were, ea

unil ce

cel

s'aü

grobian pe acela care trebuie sA urmeze

celui d'intAig Rege al RomAniei, pe prin4ele Ferdinand. $i, ciudatenit ale unui regim curat

mai

apucat sA batjocureascA in chipul

.conservator,,

pe cind o foaie ea Neamul

Romanesc, scoasA de un profesor de Univer-

sitate care nu sfAtue§te aruncarea bombelor

de dinamitA, ci stringerea la un loc,

pentru

scopurile cele bane, a

puteril neamuluf, pe

cind aceastA foaie e prigonitA

i impiedecata

in toate chipurile, ziarul acela evreiesc care

insultA pe principele mostenitor, acela e lAsat

sA patrunda ori-unde, ba, Inca in special

crotit de o Cirmuire einstitA

a-

i

deosebit de

patriotica.

$i ,AdevArul. merge in voie Mina

gi in cel mai departat colt de tara,

tele unde nu se poate deosebi ce este de ce

nu este, pentru a duce acolo vestea cA e un

prin sa-

neisprAvit acela care va fi cindva Regele Ro-

mania

Deci pentru mice inimA dreapta e

hotArit

in

in

lucrul ea nu mai e o cheitie

RomAnia. Dinastia strAinA

s'a

dinasticA

identificat

destul cu nol

i s'ar fi identificat §i mai mult

dacA ar fi intimpinat, in

local

ocAritorilor

§i

www.dacoromanica.ro

LV

35

lingu*itorilor, oameni politicl adevArati, min-

dri de Ora si de neamul lor.

Si cine a intemeiat dinastia ?

Prin eine a

eapatat coroana Regele nostru ? Pe soclul u- net statui din Bucuresti se vede un insemnat

om politic ducind spre Bucurestil anulul 1866

pe principele Carol. Un baso-relief, care, de

sigur, putea sa lipseasca. CAci, daca este ci-

neva care a intemeiat

dinastia noua ai trai-

nick apoi ar fi acela pe care multi canta sA-1

mormintul, unde,

n'aiba teamA nimenl, el doarme impAcat. U-

nul dintre intemeietoril de capetenie at dina-

cufunde

t

i

mai adinc In

stiei regale romine este acela care a spus cA

nu este o piedeca pentru

intemeierea unei

dinastil strAine.

E acel principe leal care a

spus :

(In A-

lexandru loan I, Domn al Romäniei, Rominii

vor gasi totdeauna pe colonelul Cuza

Fie

in capul teril, fie alAturi cu dv. et void fi tot-

i pentru Ora,. E acela care,

deauna cu tam,

dupa ce a facut faptele

chieiat misiunea, in intreaga lui viatA n'a a-

lul,

dupa ce si-a in-

ratat nici cea mai mica Were pe rad pen-

tru domnia pe care o pArAsise.

Va sA zicA, iatA cum s'a capatat un not

element al vietii actuale : dinastia.

Dar, cind

in anul 1866 a fost intemeiatA dinastia strainA,

n'a fost, dupti stiinta mea, nici-o lupta, decit

a unor nebula! sad vinduti strainilor, la 14' ; ni-

meal dintre oamenii cuminti n'ar fi indrAznit,

nimenl n'ar fi

cutezat sA

fie

nastiei strAine. Nimeni nu s'ar

impotriva di-

fi

incumetat

sA caute o

altA forma de organisare

decit

aceasta. Al doilea element pe care 1-am cu-

www.dacoromanica.ro

36

.

cerit printeo necesitate intima, al doilea ele-

ment pe care noi cu totii, si in pornirea cea

mai frateasca, l'am realisat, este dee! dinastia.

Un al treilea element e

organisarea

vietil

noastre politice in forme europene. Am cis-

pentru Statul nostru.

Partidele politice nu pot sa nu existe. Con-

tigat forme moderne

trariul e o inchipuire care nu poate sA treacA

de cit prin mintea unul nebun. Partidele nu pot sa lipseasca, dar ele trebuie sa fie, cum

am zis, altfel. Tot timpul acestor grupuri tre-

buie sa fie intrebuintat Mine la capat pentru

binele teril. Ori de cite orl snit

alegerk, per-

soanele care nu sint nici dintr'un partid, nici

din altul, ci sint

cetateni fiber!, sint chematI

sa judece solutia

dupa cum se

pe

care

li-o

infAtiseazA

partidele si in felul acesta

intimpla astAzi, de voteaza pe

un liberal sau pe un conservator dupa foloa-

sele pe care le ofera.

viata constitutionala normala, moderne, cum

Aceasta insemneaza o

sA voteze, iar nu,

.

o at popoarele in adevar vrednice de

civili-

satie. Daca in partidele acestea va intra un

element cu alte sentimente, daca tineretul de

astazi nu va umbla dupa imbogatire, diva pe-

treceri, dupa trufil,

in stare sa transforme partidele. Caci

atunci acest tineret va ft

parti-

dele noastre politice sint deocamdata in situatia

pacatosulul

aceluia

din

Evanghelie, despre

i sa fie vii

care dorim (sA se intoarca

Un alt element al vietil noastre de astazi

i cultura de care dispunem. A-

ceasta litera tura nu s'a injghebat de Slat in

e literatura

citiva an!. Slit! ca Statul

plateste pe cutare

ca sa adune actele relative la inAnastirT ; sati

www.dacoromanica.ro

37

pe cutare ca sa se duel in

Franta sa

re-

presinte pe Rominl la serbarea Jul Corneille;

sail §titi ca Statul mai are

teasa pe cutare pictor

ca

obideiul

sa

pia-

sa faca cutare

tablog, sad II vine in minte sa comande vre-

unui biet om sa umble, din casa in Casa, pen-

tru

a

scrie, sa zicem, Istoria

scolilor

ro-

mine. Mie mi s'a intimplat, in aceasta vreme,

sa intilnesc pe un oarecare, pe jumatate naiv

.§i pe jumatate obraznic, care imi spunea cam

asa: cUite, d-le, am primit misiunea sa serif'

despre cutare lucru ; unde a* putea ceti des-

pre subject ?,

in cu-

alta,.

Nu asa, mi-a raspuns, d-ta spune-mi cum

I-am

raspuns: ,cete§te

in

cutare

tare carte, si mai cauta si

a§ putea in doua singure saptamini sa

tutu cartea meab.

min-

Nu prin asttel de scriitorT, nu prin scriitori

platiti de Stat pentru merite electorate, nu

prin pictori cart zugravesc lupta de la Po-

dul innalt deli vine sa fugi mai rad de cit

Turcil Innaintea lui Stefan, nu prin inriuriri de

cele maT multe orT nefaste asupra literaturii

§i artei, s'a

intemeiat literatura si arta noa-

stilt modernit. Ele s'ad intemeiat prin

munca

rabdatoare a neamului romanesc in timp de

un veac §i jumatate : de pe la 1750, macar,

scriitoril ad luptat ea poporul romin sa alba

s'a in-

o literatura, o culturA. Lucrul acesta

deplinit in sfirsit. Avem

z1 o cultura pe care

ni-ad dat-o toate Tinuturile romanesti, §i mai cu seama acea clasa care indeplineste munca

cea mai grea si mai rodnica, in

toate nea-

murile, clasa rurala.

Prin urmare acestea sint elementele pe care

not eel din Regat le stapinim acum.

www.dacoromanica.ro

38

Rominii din Ardeal, din partea lor, au izbutit

cistige

alte elemente hotaritoate in

lor. lath cuceririle lor :

viata

Au socotit ca datorie a lor

intemeieze

scoll,

cdci Rominii de peste munti n'aveaii

Inca scoff romdnesti. Din veacul al XVIII-lea

innainte, printr-o mimed stäruitoare

de primejdie, el ad ajuns sd intemeieze cobile

i plind

lor, care se termind astäzi cu gimnasil ase-

menea cu cele mai bune de la noi, cum este

de ex. eel din Brasov.

cdpetenie pe care I ad cistigat.

latd un element de

Un al doilea e o literaturd speciala, impreju-

i

o insemnatd

ramurd a literaturii noastre. In al treilea rind, intrebuintind imprejurd-

rile din timpul revolutiel de la 1848 si pen-

tru marea lor vitejie doveditd Case! de Hab-

sburg, s'a ajuns ca Rominii de dincolo sa se

rdrilor de la el, dar care e

organiseze temeinic in cetatea Bisericilor lor.

Noi avem Statul nostru

national,

el

n'au.

Statul e inlocuit prin

stringerea la

olaltd in

ortodox! si se

i neunitl ; altil sint unii, fiindcd in ceia ce priveste dogma s'all unit cu Roma.

Innainte vreme, numai episcopia unitä era

recunoscutd, dar toare. Dupa vitejia

Mitropolia lor toll Rominil din Ardeal. 0 Mi-

si alta,

bisericd. 0 parte din

numesc

el

sint

in conditiuni

de

la

foarte umili-

1848 at cdpiitat

pentru

eel neu-

tropolie pentru unit]: fiinteazd in Blaj

datorita

marelui

aguna,

niti, in Sibiid. Aceste cloud Biserici intregese

inlocuiesc in foarte mare mäsurd Statul na-

si

tional care la dinsii lipseste.

www.dacoromanica.ro

39

In Mail de acestea, Rominil de dincolo au

stint sä lucreze destul de potrivit pentru

still formeze un partid

ca

national. Acesta s'a

luptat In timpurile din urma foarte hotdrit

a trimis

cincisprezece represintanti

si

in Par-

lamentul unguresc din Pesta.

i deputatul ro-

min Vlad a afirmat pentru intdia (Tiara in Par la-

mentul maghiar, cd el nu se inMtiazd ca un

deputat oare care, ci ea represintantul national

al poporului romanese,

i astfel poate cineva sa-I

iea in batjocurd, poate sa-I

mai tare, pe fereasträ, dar find trimis de Ro-

mini nu poate vorbi de cit despre suferintele

i

arunce, unul

si

dorintele lor.

Acesta

e un punct

cistigat

in noua organisare politica.

Din nenorocire, de Bucovina si de Basarabia

nu se poate spune acelasi lucru.

Bucovina ail in blind parte o sfinta fried de

functionarii imparatesti, o fried asa de mare,

Fratil

din

incit

sint momente

perezi. Dar se vede

cind

iti

vine

in

tineretul

stl

din

des -

Buco-

vina, dupa cum se vede in tot tineretul, acelasi

spirit de muncd, de disciplina si de incredere.

Se vede bine cd tineretul nu mai simteste

cum simtesc ceilalti oamenl, cum simtesc po-

liticianii aceia cari se cearta lntäitI cu pumnul

i mintuie cu ipupaturb,

cum se zice in stilul vulgar, pe care esti silit

intors catre dusman

uneorl a-I intrebuinta. Partidul , national-demo-

crat din Bucovina, acela care ingrijeste,vezi

Doamne

de binele poporulul, partidul acesta

cuteazd in adevdr stt spund primului ministru

Hohenlohe : (Wiritul Voevod Hohenlohe !

No! stim ca avem un Voevod Carol asu-

pra tuturor Rominilor, asupra Rominilor din

www.dacoromanica.ro

40

Begat, cit §i, sufletete, asupra tuturor Rorni-

nilor pe carl ii vorn mo§teni de la apasatorif

lor,

supt rirma0 sAT.

Acesta,

prin urmare,

Carol I-iu, e Voevodul nostru ;

alt Voevod nu

poate sa existe pentru RominiT de nicaeri.

Cum, pentru ea Guvernatorul Bucovinel a

ajutat pe unul §i pe altul, §i i-a dat putinta

sa se aleaga in Camera din Viena, pentru ca

a ingaduit serbarea

Ftefan cel Mare, la

luT

care a chemat atit pe RominT, eft

pe Rutent

ciocneasca paharul cu politicianii de

i pe Evrel,

i pe Lept; pentru ca a binevoit sa

la

noi,

cari, indata ce tree granite, fac ni§te prostil

cit din§il de marl,

fedi lucrurile acestea, de politeta §i cuviinta,

pentru ea a binevoit

sa

vil duinneata

Voevodul Hohenlohe al Rominilor ?

i, nicT una nicT doug, if dal cu

Prin urmare, uniT

Romini din

Bucovina,

printre cel mal in virsta, s'ad ratacit de tot.

Nationalism cu Voevodul Hohenlohe, asta nu

se poate. Cad tot a§a §i cel din Ardeal pot

sa strige atund : Kossuth-Voda cel tinar, sad

Ferenez-Voda, sail mai Mitt et cum. Nol ce§tia din Romania trebuie sa

trezim

§i sa purtam in sufletul nostru aceasta idee :

intregirea poporulul romin supt

nostru!

tricolorul

in Ardeal am vazut ce puternica e mi§ca-

rea nationalista. Din nenorocire in Bucovina

nu vedem fenotnenre de acestea pentru asigu-

rarea neamuluf. CeT de peste introIt ail pen-

tru asigurarea neamuluf :

ratur.11 §i cultura asemenea cu

biserid, §colf, lite-

cea din Ro-