f&"C

'
itEIIIH
ouT
I
-r
!
30r
l
or
l
I
i
8
:
[
,
m{
4
r
F
;
'
f
l
s

=
'
1
1

0

:
e
i
l

2
[
t
r

H
3

6
'

i
T
i
t

I

7
t
5
,
E
I
t
o

r
i
l
i
l
-
I
;
o
i
,

O
E
E
O
:
{
I
I
n)
t
(
!
gt
r
i
l
56
^
,

i
l
.
o
6
;
o

"
4
f
,
-
i
l:u
,
cc
)
c$
rGhIi
oI
'
or
l
II
'
t
!
I:
t
ong:
t
noIogr
!
Tonr
l
q
l
-
d
-
t
o
F
:
"
i
.
r
i
c
n
a
o
2
t
'

g
'
9
.

a
i
.
*

g
.

C
.

{
r
B
E
:

3
:

i
l
9
.

l
2
.
A

F
i
c
r
F
=

L

O
E

=
:
d

P
-

u
&
5
'
t

=
'

t
r
6

C
=
b
-

r
$
E
$
i

$
E
S
,

:
'

n
q
s
q
s
i
l
ng
1
t
Ir
l
oI-LIu
t
L
f
l
poF
t
.
D
oF
l
!
9
t
D
!
9
oa(
D
o(
?
r
l
D
9
(
D
'
q
2
(
D
o(
t
,
DFa(
D
F
l
oF
t
i
*
l
g
i
i
g
l
g
i
*
g

I
r
c
f
f
i
i
r
'
g

s
'

g
i
l
F
F
B
r
i
F
i
i
E
E
i
F

i
l
a
i
E
f
g
E
a
s

I

d
r o
\
I
.
l I
-
t * x
f
l
t
.
t
"
! I
r
x
"
4 *
'
g
\
t
U s \ q
r
o
,
C
I
E
E q
l
(
,
'

t
I
I
l
I
a
(
T o t
e
{ c
.
1
s t o
\
E t
r
E E t r E
.
\
o
o
\
J
i
t
\
V
t
l
n
5oTI
I
l
l
'
hEI
,
E
i
\
r
:
r
t
\
of
r
\
No\GIot
r
l
!
FGs:
i
aoa|
!
QoE
Q
.
b
'
.
)
Gs\
\
o
{
o
\
o
\
s q
,
(
,
.

b
:
l
t
a
s q
l
q
J
c
l
Q o t q
J
\
! \
r
!
)
q
t
\ o t q
)
s
s
I I I
{
l
I E # 'i
* *
.
g
I
t
t
g s \ q
,
(
J
.
c
t
b
t c
t
I
l
r
l
I
r
(
{ { o t
{
t
4
s
*
*
E
*
E B E ! B F
:
R g
.
o
o
o
\
oO
i
i
$
l
i
l
t
t
,
f
i
#
r
f!iE
;
:
s
aFh
r
t
i
oTb
l
r
'
l
n
t
r
|
'
l
F3
,
.
sb
'
hn
\
(
s
st
r
l
'
)
s$
E
!
r
R
-
$
l
I
$
l
g
S
t
s
'
t
:
.
t
:
.
r
o
i
t
\
i
o
{
,
s \ t (
)
.
G
r
b
:
t
I t
t
t
.
C
L
t
l
I E i
l
\
t l
,
I
J
t g (
5
t I
J
s
\
t
r
r
a
o
I I I
'
t
I
r
i I
.
I t
F
{
b
!
\
s
g
.
5
g
f
i
I
T
$
l
{
e
$
l
r
:
,
e E [
,
c
{
o
F
Ii!II
I
tss
stFt
t
,
toF
e
Ab
I
Hoo3
e
.
F
'
6f
t
\
cFE
'
r
o
-
F
}
*
E
IbF
I
F
l
$
j
E
.
(
l
E
r
F
I
t
IEa
oi
.
t
r
r
-
o
I I
s \ n
J
e
G
!
'
! (
s
t l
r
'
l
L !
r
\ I E
s
t B t
)
B \ s E i
)
s
^
5
A
I t l
t
l I
,
t I
.
E
I * I *
.
t
$ i
w f
f
i
{
b
3
>
H
g
E
$
I
l
$
l
{
G
$
F
'
F
\
o
o
o6
Ii
i
It
AFt
n
toFAb
I
FDI
a
.
F
'
l
'
)
t
!
t
.
t
FE
Il
sE
-
.
L
I6bt
l
Doh
-
t
t
IRF
E
.
{
!
nII
e
.
b
'
{
)
t
\
b
o\
o
s L i
,
(
,
.
G
'
b
:
l
U
)
(
5
t
J
l
l
t
r
-
t
t
I t E
s
5 C
l
t
)
s L o F t
J
!
s
\
t
!
-
t
g
"
i
;
f
L
S
I r t
.
t
r
l $ E * 3 3 f I t
r
t
!
(
J
t
: G \ a
a
l
r
(
J
a
G
'
E l
l
(
J
k
l
I
! ( o l
.
l
N t
j
- t
,
e
a
"
c
*
E
I
E & T B $
-
E
"
O
t
s
i
}
J
e
s
r
r
s
f
l
i
NFt
!
TGt
s
\b
I
t
s
oF3
e
F
'
l
|
f
t
I
d
t
hF
t
r
t
h
l
Fb
-
sE.
l
Tosl
t
st
t
FIIF
t
r
.
l
l
nba
a
E
e
F
'
f
t
.
l
s
i

i

$
i

i
i
i
i
i

F
i

i

F
g
i

i
i
i
$
i

i
g
i
i
i
F
g

i
$
$
l
+
,
I
=
t I
o q
,
(
,
.
c
t
b
I (
l
l
r
l
r
T
L
t
t
g t
t s
l
l
t
|
E
I
6 E l
r
o
I
r I r t f * f t & ? * : t t *
'
B
f 4
f
f
i
H
S
t
E
$
,
c
r
b
H
T
E
I
H
r
t
o \
E
$
g
i
.
$
0
\
l
i
r
a

[
r
i
f
|
f
$
I
g
1
r
l
a
.
*
F
i
*
r
u

i

s
i
e

a
5
i
g
i
g
g
g
i
l
g
g
i
i
i
g
g
g
i
l
i
i
g
g
i
i
g
g
l
i
i
r
y
E
F
i
i
i
i
g
*
g
E

i
F
i
$
F
g

g
i

F
F

r
f
t
i
i
j
r
i
F
g

g
g
i
S
F
g
i
g
f
F
*
i

[
[

g
;

f
r
g
g
tfIl
.
s\v
,
t
r
t
t
,
Rot
s
l
\
!
I
ga
)
s3
a
F
'
?
t
|
|
I
a
.
t
ot
t
ro
-
sI
-
n
r
IasR
-
st
t
FIIs
I
LI
t
9
t
ns6E
e
.
b
'
on
l
o
{
o
\
s
i
c
,
(
,
.
c
r
b
I o t
l
l
t
'
t
L
I
t
t E l
r
.
u t l
l
l
r
t
|
s E t o
s
I l F t
-
t
f t
'
s
F I i f I I g t
L
'
-
* * I p
5
6
F
l
F
H
$
s q
.
E
g
E
s
I
r
i
T
B
$
g
'
r E
-
o
o
f
;i
at
\
h
F
\
l
o?
U
r
\
h
t
:
l
r
,
B
.
i
b9
i
e
F
'
f
)
n
\
6l
r
-
r
)
t
s
h
.
)
o
dsI
t
isbh
'
bGFIIs
t
t
!
r
!
oT
Q
.
b
'
r
|
.
\
s
*
$
g
$
s
$
g
N
)
r
-
t
6
l
s t (
,
.
G
r
b
l
t
l
a
s t
r
l
l
.
T
L
E
!
\ (
,
s E
*
l
,
t
l
t
J
t
r
\ s F t
l
L 6
\
i
'
I I I l f i I
f
'
t I I t T
.
I E ? 4 * l
r
'
f
i
E a I
"
e
t
t
L
I
i
l
l
o \ h t (
,
e

'
E G U
l
r
l
I
.
(
c o T l
{
H u
t
s
f

w & H T F
'
e
c
{
(
-
.
l
(
N
)
$
r
2oF
l
l
{
t
F
s

s
'
F
E
'

n

f
r

F
'
g

f
f
i
I
T
g
F
F
i
F
i
g
{
r
,
F
F
g

<
F
g

E
t
s

*
F
J
R
T
F
'
F

*
_
.
t
s
:
E

s
$
F
F
l
s
s
$
E
g
F
F
B
:
F
F
;

i
E
E
T
g
E
$
E
S
-
3
H
H
-
.
f

5

d

v

d

R

-
'
s
;
s
c
E
i
s
f
E
g
g
i
g
i
3
$
E

$
i

F
F
i
g
p
$
H
*
$
g
l
E
s
s
e
F
n
F
s
;
F
F
;
*
E
r
r
f
F
F
'
y
;

i
s
g

f

p

X
f

i
E
q
n
F
[

;

.
"
E
D
'
E
e
.
2

?

i
i

E
'
+
x
l
a
g
r
;
s
$

s
H
$

F
]
f
,

g
H

F
$
F
E
H
H
E
g

$

s
s
g
g
r
r
F
f
l
g
$

s
g
i

:
i
g

F
i

F
g
t
r
F
f
r
"
F
n

$

$
F
g
$
l
n
s
g
i
,

I
'
F

r
s
F

$
$

;
r

g
'
g

g
f
i

i

$
F
$
u
{
E
e
f
x

$

i

g
F
e

s
t

g
F

e
r

F
$

;

;
E
"
E

*
i
F
;
g

F

F

$
f
l
s

s
F

s

"

E
g

C
;

F
:

F
;
r

!
F
g
E
F

H

'
"

*
;
;

H
g

g
5

F
E

5
[

F

F
7
F

t
s
*
F
.
E

E

g

E
"
g

"
-
s

p
E
,
Tv
,
I
t
,
Rsb\b
I
Rr
l
FI
S
n|
t
\
6t
r
t
)
rb
-
oGI6bGF(
!
F
.
{
t
Ib6b
!
.Gr
!
sE
Q
.
b
'
oGs
h
J
(
J
r

;
s
5
$
1
s

i
l
Capitolul4
Congtllnta rnl'ralfi
;i
comportamentut
etlc in afaceri
4.1. Formarea congtiinlei morale gi etica afacerilor
4.2. Treptele congtiinfei morale gi nivelele judecIlii
etice in
afaceri
Congtiinfa moraltr gi comportamentul etic in afaceri
4,1, Formarea con;tiin(ei morale
Si
etica afacerilor
La o prim[ privire existi tot at6tea moduri de viali gi feluri
de a concepe etica pe cAli indivizi existi. Fiecare igi constnriegte
propria sa maniertr de a se concep ca fiinp moraltr de-a lungul
relaliilor sale cu lumea gi cu ceilalfl. in fond, trivialtr sau
exemplar[, inspiratl de orgoliu sau de generozitate, de pasiunea
pentru eficacitate sau de dorinta de a cAgtiga, marcattr sau nu de
religie, aceasttr maniertr se exprimtr in comportamente, proiecte,
decizii, intr-o m[surd mai mare decit in discursurile despre sine
ale omului p care acesta! cAteodati, le trldeaz6.t Oricum, aceasttr
diversitate a conlinuturilor morale nu impiedecl totugi
simi litudinea in dezvoltarca
formelor
congti infei individuale. Mai
mult, congtiinta moral[ in evolulia ei ontogeneticl parcurge
anumite stadii, ceea c inseamn6 cd nimeni nu se manifestd moral
dint-o dati dupl cum nimeni nu
judecd
din perspectivl etictr
decAt la un anumit nivel al dezvoltirii sale psihologice. Jean
Piagef gi pe urmele lui I-aurence Kohlbergs au stabilit, primul,
condiliile de ordin psihogenetic pentnr trecerea de la morala
heteromand la cea autonomd (adicd Eecerea de la morala
copillriei la cea a adultului normalpsihologic
ai
moral capabil sd
se integreze in societate ca fiinp apti si gindeasc[ in stadiul
reversibilitilii, al autonomiei judec[1ii),
iar cel de-al doilea s6
stabileascl nivelele progresive pe care le parcurge congtiinla
morall in genere.
128 VASILE MOR $
-
Etica tn afaceri gi politicd
Din punctul de vedere al eticii afacerilor este important si
fie urmdrite aceste teoretiziri pentru cAteva motive: a) in
dezvoltarea sa frecare individ este afectat de experienfere pe care
el le are in leglturE cu egalitatea gi inegalitatea, cu ceea ce este
drept gi nedrep! cu ceea ce este schimbul, pedeapsa,
conformitatea, agteptarea mutuald, utilitatea sau binele valabil in
mod universal pentru orice om indiferent de situalia sa particulard
etc.; b) dacd exist5 asemenea stadii, atunci este crucial si se vad6
unde apar conflictele morale in afaceri gi cum pot fi ele rezolvate.
Sau, mai precis: in care stadiu pot fi solu$onate dilemele morale
aplrute in sfera tot mai largi a afacerilor.
Potrivit lui Kohlberg existE eei stadii (cel precomenfional,
cotwenlional gi
lnstconvenlionaf),
iar fiecare stadiu are, la rAndul
s6rt doul nivele, ceea ce inseamnE c[, in totel, existE
$ase
etape
ce compun gi definesc conttlinfa moralEa. Grosier vorbind,
nivelul preconvenlional este cel al copil[riei gi el se divide la
rindul s6u in doul etape.
Prima etapdi este cea a supunerii gi pedepsei. Acum copilul,
pennanent in ciutare de experiente se lovegte de rezistenfa
lucrurilor gi de voinfa celor din anturajul s6u care se opun
anumitor impulsuri, incurajindu-le in schimb pe altele; el invalE
din experienftr c[ este important s[ asculte mlcar in m6sura in
care acest lucru nu-l opr$te s[ explorez*. Ceea ce este drept
pentru el, se inscrie in ansamblul de reguli a cdror incdlcarc
provoac[ pedepse: trebuie, de pild[, evitat5 spargerea farfuriilor
9i
st6pinite accesele de furie. Se face ceea ce este just atunci cAnd
regulile nu sunt transgresate. in genere, interdicfiile gi
permisiunile se
juxtapun
intr-un ansamblu dominat de relagii
afective, dar coerenla acestuia nu apare de la inceput. in fapt, in
aceastii etap[, individul se supune pentru a evita pedepsirca. Ca
urrnare, singura motivafie a acestui individ pentru a face ceea ce
este corect, drept" permis este se evite, pe c6t posibil, orice fel de
sancfiune, de pedepsire dureroasi. Preocuplrile gi interesele altor
Congtiinla morald gi componanentul etic in afaceil
t29
indivizi nu-l interesea'd, cu excepfia cazului cSnd i-ar afecta
propria situalie.
Cea de-a doua etap6 este cea a scopwilor individuale
instntmentale gi a scftfinbului, Acum, copilul congtientizeaz!
faptul c[ ceilalli existi ca atare, diferili de el; ei au locul lor in
infelegerea a ceea ce trebuie fIcut sau evitat; respectul interesului
lor devine corelativ cu respectul propriului siu interes. De pildtr,
pentru ci este altcineva in cauzi, trebuie si mearg[ la culcare f{ri
a protesta, trebuie si nu se murdireasci ctc. Sau, mai pozitiv: el
realizeazd, c{ trebuie s[ fie echitabil in schimburi; de pildd" oferl
o bomboani pentnr a primi un elastico. Astfel, se nagte gi se
dezvolti sentimentul reciprocitifii: dac6 ei mI fac sA suf6r, nu
este bine; deci, nu hebuie str-i fac si sufere. De asemena, acurn
se sedimenteazA sentimentele gi interesele legate, pe de o parte,
de ceilalli gi, pe de altl parte, de obiecte, dup6 cum tot la acest
nivel unii sunt tentafi sI acorde proeminenp fie lucrurilor, fie
celor cu care intri intr-o relafie de schimb. In orice caz, obiectivul
individului este in aceastl fazb sd facd ceea poate pentru a-9i
realiza interesele, paralel cu congtientizarea faptului ci gi allii au
interese. Se considerl ci este corect gi bine ca tofi indivizii sE-gi
urmtrreasci interesele lor. Singura rafiune pentru a face ceea ce
este bine constE in rezolvare4 pe aceast6 cale, a propriilor
interese. Conflictele se rezolvi prin schimburi de servicii: cit imi
dai atAt i1i dau!
Cu cea de-a treia gi a patra eup[ se ajunge la stadiul
cowenfional. La nivel convenfional, copilul sau individul nu se
mai orienteazl doar graFe impulsurilor sale gi reacliei celorlalfi;
el ajunge s[ inieleagi cI tebuie sE fie pentru ceilalli ceea ce el
doregte ca ceilalii si fie pentru el. A reia etaptr este, astfel, cea a
asteptdrilor mutuale
;i
a conformitdlii. Acum, copilul sau
individul congtientizeaz| cA actele sale nu privesc doar obiectele
gi pldcerea sau nepllcerea ps care el o are de pe urma lor; ele
privesc
ai
plicerea sau durerea celorlalli, iar acegti ceilalli nu sunt
130 |/ASILE MOMR-EtIcafn afaccrt g pohdcd
doar cei pe care-i iubcAte sau detestii din
jurul
silu. Ceea ce este
drept, de acum inainte, ii cere si fie bun gi dtegrfi acesta este
mijlocul pentnr a obfne increderca celorlalf gi pentru a fi
recunoscut; respectAnd regulile de conduittr, el rlspunde
a$cptlrilor anturajului slu, carc antuaj va rdspunde agrcpterilor
sale. Eljoactr rolul de frate, sor[, fiu, bun camamd, vecinetc. in
schimb cl va resimgi avantajele rcla$ilor mutuale de incrcdere gi
dc gratitudine.
oricum, la acest nivel sentimentul este mai
puternic jr"et rafiunea, iar impulsurile mai puternice
decat
libertatea'. Morala cc ia nagrcre acum se prezinti ca o
juxtapunere
de principii gi de reguli de conduittr a c[ror coerenp are inca
pulinl importanti; nu se face zgomot atunci cand doarme fratele
mai mic pcntru a nu o deranja pe mama; nu se plrisegte
masa
fdr[ pcrmisiunc etc. unitatea gi coerenp acestor acte nu este decat
cea a unui acord imediat in sanul micuiui grup familial sau social.
ln orice caz, la accst nivel faptul c[ alf,i se agteapttr ae'u un
individ ca el s[ fac[ ceva anume devine import"nt pentru acesta.
Acum intercsele grupului pot se primezl asupra intercselor
pcrsonale, iar, intr-o oarecare mlsurtr, individul esie capabil s[ se
plaseze in situalia. altuia. oricum, a proceda bine gi drept
inseamn[ a rtri la nivelul agteptitrilor celoi apropiali, iar individul
consideri ctr aclioneazl corect cu scoful- di a rlspunde
agteptirilor gi de a primi aprobarca lor.
A patra etape' cea a menlinerii sistemurui social
si
ar
congti^in1ei este ctapa care incoroneezl stadiul convenSionit.
n
cadnrl ei individul obiectivea,l suficient rcgulile de
comportarnent impuse pcntm conservarea societigi i. iriprincipiu,
acurn' nu mai este vorba de a se ghida doar prin .port"rru l"
dorinlele gi impulsurile proprii,
nici m[car prin raporiarea ta c"
fac sau omit si face arfii, ci de a necunoaste o prioritate
a
condifiilor de cxistenli a gupului
social. ,tclasta Jste-morala
conformismului
rcgulilor-de
comportament,
este, in principiq
morala legii. Accastt etapl este sinonimtr cu indeplinirea
datoriei
ConStilnla morald gl componcntentul etic in afacerl
in societate. Aceasta nu exclude punerea in valoare a intereselor
pcrsonale, dar realizarea lor este subordonati regulilor vielii in
comun. Institqiile apar de acum inainte ca in tot, fiecare avAnd
pa4ial o responsabilitarc pentru acest integ. Respect6nd aceste
institulii, individul se realizeazr oblinAnd astfel recunoafterca
gnrpului. Individul este loial unor institulii sociale gi el este
apreciat ca bun gi drcpt pentru c[ menline anumite institulii.
Conflictele care apar la acest nivel
1in
de relativitatea valorilor gi
de caracterul particular al normelor, regulilor, preceptelor sau
cutumelor diferitelor societ{i, comunittrli sau institu;iiE.
Cum etica nu se poate identifica cu conformismele sociale
sau religioase, rezulttr cI existl un stadiu postcorwenlional \n
cuprinsul ctrruia criteriul de apreciere al binelui gi rlului, al
dreptului gi al nedreptului nu este unul venit din afara congtiinlei, ci
el e depcndent exclusiv de congiinp gi de capacitatea acesteia de a
judeca
duptr principii valabile in mod universal. Avem, astfel, cel
de-al cincilea nivel, cel al &eptwilor primare, al contractului
social
Si
al utilitdlii sociale. in aceasttr etapi individul care nu mai
suporttr sd fie un simplu conformist se interogheazd asupra
posibilitiilii unei etici mai tnalte care s6-i convin[. Dincolo de
conformismele ce-l inlinpie, individul se referi la valori care, cel
pufin in ochii lui, au o cuprindere univenal[ gi la care dorege
aderarca celorlal;i, chiar dac[ nu-gi face iluzii asupra acestui
aspct In acest moment el evocl dreptatea, libertatea, egalitateq
adevtrml, generozitatea" utilitatea sau orice alti valoarc susceptibild
in ochii lui sd infrunte critic cutumele societEfii. Aceast5 etaptr este
sinoniml cu ideea contactului social din reflecgia etici a
modernitilii conform clreia, oamenii, cu scopul de a rtri in pace,
fer[ se sc comporte inee ei ca lupii, se organize azAin societatea de
drepu In mlsura in caxe fiecare igi abandoneazE drepturile
cclorlalli, va beneficiq in schimb, de sprijinul tuturor. De
asemenea, indivizii se pot coaliz4 dincolo de toate conformismele
gi deasupra tuturor frontierelor cu scopul de a promova aceste
l3l
r32 VASILE MORAR
-
Etica ln afaccrt gt poWd
dr"pturi primare. h *ot individul congtientizeazi c[ existE o
perspectivi rafionali ponivit cireia existE valori gi drcpturi
-
cum
ar fi viala gi libertatea
-
a c6ror importanfa nu se datoreazE unor
institugii sociale gi care tebuie suslinute in orice societate. Ast'el
spus, individul este preocupat ca legile gi obligaliile c6tne societate
s[ se bazeze pe idealul celui mai mare bine pentru cer mai marc
numir de indivizi. Atata timp cat viafa gi libertatea sunt protejate, a
proceda bine inseamnE a respecta valorile societrlii pentru cE ele
sunt acceptate de togi gi sunt imparliale pentru to1i. Individul
procedeaz5 dinu-o penpectivl moral[ pentru cI, fiind o fiinp
ralionalE, el este obligat sE se supunE prcceptelor care protejeazE
viala gi libertate, valorii la care el gi-a dat acceptul. in fine, etapa
cea mai inalti gi ultiml este cea a princtpiilor etice untversale.
Fecind apel la congtiinlE individul considerl c6 existii principii
etice universale care trebuie urmate gi care sunt prioritare oric5ror
altor obligayii impr:se de legr
Si
institutii. A proceda moral
inseamn[ a ac;iona in acord cu aceste principii.
persoana
face ceca
ce este drept gi bine sE fac[ pentru ca, fiind o fiinp rafionalE,
infelege valabilitatea acestor principii gi este hottrrat s[ le urmeze.
Aceste principii fac apel la infelegere logce, la universalitate gi la
consecvenlE; ele sunt principii universale de egalitate, libertate gi
reciprocitate a drepnrilor umane gi de respect pentnr demnitatea
fiinplor umane ca persoane individuale.
Din punct de vedere teoretic apar cAteva infebdri
semnificative. Cea dintei dinEe ele vizea,A relalia dinte
dezvoltarea psihologicd gi dezvoltarea moral6e. S-a ajuns in acest
sens la cdteva certitudini. Prima: dezvoltarea congtiintei morale
presupune existenta unui substrat de psihism. A doua: exist6 un
strAns paralelism intre dezvoltarea afectivitiilii gi dezvoltarea
funcliilor intelectuale, de unde rezultl un paralelism inte
dezvoltarea morald gi dezvoltarea cognitivd. A teia: dacd existd
stadii universale in demoltarea psihologicd
Si
dacd existd stadii
universale in denoltarea morald aceasta nu irueamnd cd cine a
Corytiinla morald
Si
comportamental etic tn afaceri
Wcurs
toate stadiile psihologice se va comporta neapirat in
conformitate cu etapa cea mai inaltE din punct de vedere morallo.
Dc asemene4 gi acest fapt are o importanp practicl pentnr etica
afrcerilor, cineva poate s6 atingd virsta senectufii gi, din punct dc
vedere moral, si nu poatE depdgi, de pildtr, etapa a patrq cea a
menfinerii sistemului social gi a conformirii la acesta. in aceeagi
ordine de idei, dacl ultimele dou[ etape sunt nivele ultime de
legitimare universali a conduitei gi congtiinlei morale, atunci
rczulte c[ apelul la moralitate este singura cale satisf6cltoare
pcntru rezolvarea conflictelor gi dilemelor etice, inclusiv in
afaceri. Aceasta inseamn6 cE" atunci cind apare un conflict moral
generat de aderenla individului, de pildl, la una din primele patnr
etsp, este necesarl deplasarca spre etape mai inalte, spre cea a
drepturilor primare gi spre cea a principiilor etice universale. Se
poate ajunge astfel spre o formi tot mai adecvattr de ralionare
moral[ peltru solu$onarea tot mai adecvatil a conflictelor de
ordin etic. In acest sens, Kohlberg susline cI stadiile morale pot fi
determinate prtn rdspmswi date la diverse scentii morale, cum
ar fi, de exemplu, r6spunsurile date la celebra dilemd a lui Heinz
(solia lui Heinz este bolnavl de cancer gi existi un medicament
potivit pentm salvarea vielii ei, dar in unica farmacie de unde
acesta poate fi procura! farmacistul wea 2000 de dolari pentru o
dozi infim[ care reprezintl de zece ori valoarea medicamentului.
Solul neavind dec6t 1000 de dolari, neputincios in a-l convinge
pe farmacist, disperaf sparge farmacia gi fure medicamentul
pentru sofia sa.). in acest caz, este foarte evident c[ numai din
perspectiva etapei a gasea, a principiilor etice universale, se poats
rezolva adecvat dilema fiindcl numai la acest nivel de ralionare
moraltr se poate susfine c5, in ultimtr analiztr, Heinz procedeazi
corect pentru cd, viala.. ca valoare este mai importanti decit
proprietatea ca valoare".
De asemene4 aceasti schemi a dezvoltirii stadiale este
relevanti pentru etica afacerilor
9i
pentru c[ in mod curent pot
133
t34
VASILE MOMR- Etlcatn afaceri
5l
polltlcd
aperea decalajc inte dezvoltarea cognitiv[ gi fapta morall
propriu-zisl. Asfel, in planul pur al
judece$i morale, subiectul,
carc poate fi omul de afaceri, poate atinge stadiul reversibilitli;ii
din etapa a
$aseq
dar, in acelagi timp, se prca poate ca cl s[ nu
doreasci str se
jerfeasctr pentnr tiumful egalitalii sau tibertIlii
9i
pentnr aplrarca necondilionatl a vielii fieclrui om, a oricirci
fiinfc omenetti. In acest csz se
Poate
afirma c[ omul de afaceri va
prefera sd
judecc
moral la un nivel inferior gi s[ se comporte, in
fap! cel mai adesea, in acord cu stadiul conven;ional, la nivelul
conformlrii la sistem, la institulii gi la legi
juridice.
Totodattr, aceastl teorie a dearoltlrii stadiale in plan moral
a congiinfci ridic!, pentru etica afacerilor, c6teva idei consistente
prin implicaliile lor. Asfel, este ugor de recunoscut c6, incepAnd
cu frapta a cinceg cea a drepturilor primare, a contractului social
gi a principiului utilitigii, este prcsupustr o modificare calitativl a
caracterului dearoltlrii morale. Cea mai importantA constatare
este aceea cE, in timp ce, de pild5" pe neptele inferioare (14),
vrala gi libertatea sunt valori negociabile, in schimb, ele devin
absolut nenegociabile mai ales pntru etapa a
;asea.
De
asemcnea, schema lui Kohlberg ne sugercaz5 un fapt extem de
relevant atAt pentru etica generall c6t gi pentru etica aplicati in
afaceri. Este vorba de faptul cI etapa a cincea poate fi echivaltr, in
genercr cu eticile utilitoiste, in timp ce treapta a gasea, ultima,
poate fi sinonimul deplin al eticilor deontologicelt. Or, in acest
ca1 dacl se considerl c[ solu$onarea cea mai adecvati a
conflictelor morale se face prin apcl la o treapttr tot mai inalUl de
rafionarc moraltr, ar reanlta c6, teoria moral[ deontologicl ar fi
mai adecvatl decit teoria morall utilitariste. h *Ot analiza
situa;iilor de afaceri va indica cdnd anume se impun argumente ce
lin
de utilitarismul acliunii, de utilitarismul normei, de
utilitarismul preferinlei sau cel al bundstlrii gi eAnd anume sunt
aduse in prim-plan argumente solidare eticilor deontologice, cele
ale datoriei necondi$onate. De asemeneq nu este deloc lipsitn de
Constttnla
morald tl
comportsmenul
etic In afaceri
135
importanfi
preferinla
in rafionarea
.moral6
a b[rbafilor
(blielilor)
Dentru
argumente
;
ii;
il consistent
de etica
principiilor,
in
td*;.;i;;;;
ii
juar..o moraltr a genului feminin
se afl6 in
leg6turl
cu etica;i;n
iltfel' de pilda' in cazul dilemei lui
Heinz fetele .u p*put strategii empaticera
peltru..colvingerea
farmacistului,
in timi .t*i;''T
au foit mult mai radicali' In fine'
aceast[ scheml
expticativtr 9i
interpreutivl
ne poate sugera faptul
c6 existi un punct arhimedian
al dlzvoltlrii
morale 9i
c6 acesta il
reprezintl
resPect; i;1i
ie snez e$i capabil de fapte morale' de
,.irin.iu,
de altruisiri, ae cura.!, dc martinj'
pen{u ctr n-ai pulea
altfel,
penrru ca in caz ronttut ti.fi cl
ti-ai
pierde respectul fald
\ii#.ilond,
in .i..4, mai alei in timpul.tratativelor/ace'to-
]"rr,
iitt-sentiment
moral este pe
Post
de instantl ultiml care
'ghid;
*ulte decizii'
Pregum
aceea de a nu minli cu privire la
7'iitattt,
pro&sului, de pilde' sau de a nu-l tryela' cu bund
Stiinfd, Pe
pqrtener. iate, p'in u*ute: cum afacerile angajeazi' in
;;d"i cel mai profund, reaclii 9i
produse morale elementare'
4.2. Treptele
congtiinlei
morate Si
nivelele
iudecdlii
etice in afaceri
Duptrcumamvlzut"indezvoltareagiinparcursulpractical
afacerilor
exista anumite momente,
anumite stadii in care nivelul
moralittrliipoate
fi de la minimal la maximal.
Astfel, nu este lipsit
i.'*p;*_p
faptul c6, modelul de demoltme
morald a lui
Kohlberg
a fost put
il
contextul afacerilor tot p gase trepte de
cltre George Starcher'" un autor recent'
Treaptaprimd-dedebutalrationlriimorale-poatefi
redat6
prin expresia conceptuald:
puterea'
f9'1a
reprezintd
temeiul'dreptdsii.
in aceastl e-tapi cel mai tare igi impune voinfa,
folosind, dacd este nevoie,
9i
fo4a fizicl
9i
cea materiali' in acest
t*p. iip.esii
precum
,,cel
mai ure invinge"'
"legea
junglei"
136 VASILE MORAR,
-
Etica tn afacert
Si
poWd
reflecte destul de exact acest stadiu. El este, in fapt sinonim cu o
lipsE total6 de conEientizare
moral6. ln aceast5 etape sunt
posibile practici precum:
ameninlari fiziee
si
intimidnri la adresa
unor oameni de afaceri, solicitarea taxelor de protecfie, intr-un
cuvAnt, un stil mafiot de viali.
Cea de-a douo teaptE poate fi surprinsi prin expres^ia
sugestivd: totul este admis, dac6 te referi lasucces in afaciri. tn
aceasttr etap[ intreprinzEtorii cred c6 pot face orice pentnr a
ob$ne profituri cit mai mari, atata timp cat nu sunt descoperili.
Practici precurn
disribuirea gi vanzarea de droguri siu de
materiale pornografice
s-ar incadra in acest nivei, dar gi, de
asemenea, conduite^de tipul: prezentarea
fals6 a produselor, mita
datE ofi cialitii;ilor, furtul, neplata impozitelor (ev'aziunea fi scald),
declaralii vamale false sau nerespectarea inielegerilor, fie efe
orale, fie ele in scris. conte^zi, in acest .rz, io.t urmdrirea
interesului
gropriu ftra a-ti face scrupule cr pot fi afectate de
ac;iunile tale gi alte persoane. La acest nivel funcfloneazi
ra;ionamentele destul de frecvent auzite in viala cotidianEi
,,Hogul
neprins e negustor cinstit!" sau
,,Nu m6 intreba de primur milion
ci pentm restul am acoperire pAnE la ultimul blnuf,.
A treia treapttr corespunde urmrtoarei caracteriziri
generice: maximizeazd profturil, p, termen scurt. in aceastii
etap[ incepe si se
1in6
seama de practicile de afaceri acceptabile
din punct de vedere legal gi social, insd cu unicul scop ar cregtcrii
la cottr maxim6 a profitului pe termen scurt, f6rl altJconsideralii
de responsabilitate social6. Paradigma acestei trepte poate fi
considerattr formula lui Milton Friedman:,,responsabilitatea
sociali a afacerilor consti in maximalizarea profitului" (vezi cap.
,,Responsabil
itatea morald").
Cea de a patra treapt6 corespunde caracterizirii:
maimalizarea profiturilor pe termen lnng. Este etapa in care,
degi predomind necesitatea maximiztrrii profitului ac;ionarilor,
acest lucru poate fi fEcut,
linAnd
seama de obiective mai
indelungate in timp, pentru un interes social mai larg, cum este
ConStihla morald
Si
comportantentul
etic in ofaceri
t37
cel al tu!uro.1 acfionariror.
intr-un asemenea stadiu, se poate
renunfa' de pild6, la incheiereb de contracte car, pe termen scurt,
ar putea fi profitabile,
care ins6 nu corespund ia.ii a" afacere
snnEtoasE durabil[ gi profitabird pentru acfionarii care sunt
dispugi si.se gdndeasc{
la
,,un
interes mai general.,
cum lste cel
al grupului lor specific. se pot inscrie aici plctica
de a refuza, de
exemplu, anumite companii str[ine ca.e, sL gie, dau sau primesc
milI
.nentru
a obfine contracte avantajoase.
Elaborarr" uno,
coduri etice gi-pregdtirea
salaria$lor pentru a fi sensibilizali la
probleme morale, apa4ine, de asemenea, acestei etape.
cea de-a cincea t .pte poate fi caracterizatit pnn concepnt
de stakeholder. L.a acest nivel, companiile igi vor face public!, in
acelagi timp, atat misiunea lor eionomid cat gi cea sociall,
recunoscind ca trebuie
finut
cont gi de intercsele altor grupu;
particul are, precum cl i engii, furn izori i, an gaj agi i, comunitatea' I ocal6
sau regional4 fare s[ se gi,ndeascd numai Ia intercsul strict al
aclionarilor. La acest nivel
-
de
judecare
morali
-
pe linge
considerentele de ordin financiar in mlsurarea succezului se giie
seama
9i
de indicatori precum: calitatea produsului gi a serviciului,
gradul de satisfaclie al consumatorului, sen6bte, asigurlrile sociale
gi autorealizarea profesionali gi sociall a angajalilor.
.
In fine, treapta a
iasea
poate fi caracterizatl cel mai potrivit
prin conceptul de corporalie cetdleneascd sau intreprindere
cetdfeneascd. Acestei etape ii revine redefinirea misiunii
activitilii economice in societate, o redefinire in care judecata
ranscend6 atAt viziunea patertalistdt6, cit gi p cea a, Statului
ProvidenfdtT. O asem.n."
.judr..U -.jn
care'ideea de afacere
beneficd trebuie sa-i cuprindl pe tolirt, at6t ca cetitleni ai unei
inreprinderi particulare, cAt gi ca cetlt1eni ai lumii (carc au
drepturi, obligalii
9i
responsabiliteji valabile in mod universal)
-
este sinonimul eticii deontologice kantiene: toli cei implicafi in
afaceri trebuie s[ respecte necondilionat principii universale de
egalitate, de libertate gi de rcciprocitate a drepturilor umane gi de
respect pentru viafa gi demnitatea oricirei fiinfe umane, ca
138
VASILE I{OR/1R- Edca tn afaccil gl polfficd
persoana individuall, care are uo pref infinit gi unic. Judecata la
acest nivel
fine
seama de cAteva fapte considerate fundamentale:
a) sunt probleme gmve de care suferl omenirea (pcricolul unui
rezboi generalizat care u insemna dispari;ia speciei umane pe
pd,mAnt, ameninprile care vin din s6rtrcie, malnutrilie, inegalitlli
dc tot felul, boli incurabile etc.)
$i
acestea cer o
,,congtiin1i
morall supcrioarl" (Hans Jonas); b) lumea afacerilor tebuie sA
aibl un rol primordial in rezolvarca accstora, datoriti resurselor
imensc pc carc ea le deline; c) un intneprinzator la acest nivel de
congtiintl nu va fi animat numai de stimuli financiari, ci gi de
ideea de a face bine pentnr societate prin crearea de noi locuri de
munci, prin angajarea pFoanelor cu disabilitlli sau prin mlsuri
ferme pentru sinltatea intregii comunittrli. Un asemenea stadiu
corespunde, dc asemcnea, conceptului de
,,comunitate
morald"
utilizat de James Rachels. Existl, arati acesta, imperativul
potrivit cdruia: a),,tebuie si acordim atenlie egall tuturor celor
ce vor fi afectali de conduita noastri", gi, de.asemenea, b) oricine
este inclus in comunitatea interesulili moral"re.
Se inlelege c5, rezolvoea dilemelor gi a conflictelor morale
ivitc in afaceri sc poate face prin trimiterea la treptele cele mai
inaltc dc rafionare moraltr (5 gi 6). ln fapt" dacl acestea sunr
sinonime ale modului de gAndire utilitarist (trapta a 5-a) gi
respectiv, ale modului de rafionare morall deontologic (treapta a
6-a), inseamntr c!, cele doud trepte sunt, cn'rer iile ultime invocate
de cei care doresc un conlinut moral crescut in lumea afacerilor.
NOTE:
.
I
Jean Mousd, Fondements d'une ithique
Editions d'Organisation, Paris, 19E9, p.21.
'
Jean Piaget, Judecata morald la copil,
Pedagogict, Bucuregti, I 980.
professiornelle, Les
Edirura Didacticl gi
Constihla morald
,i
comportamentul etlc tn afaceri
'
Iiutence Kohlberg, Esseys on Moral D*elopmenl, Vol. l, The
Phitosophy of Moral Development: Moral stages and the ldea of Justice,
Ncw York Harper and Raw, 1981.
t
V. l:urence Thomas, Morality and psychologica! darclopment in:
Peter Singer (ed) A Companian to Ethics,Blackwell, 1993, p. 464475.
5
Pentru a da o imagine sintetictr asupra acestei stadializlri am utilizat
texnrl lui Kohlbcrg precum gi comentariile critice ale lui Laurence Thomas,
gi Jeur Moussd. La noi, Srclian Stoica a comentat extrem de prompt
9i
aplicat schema lui Koblberg inctr in deceniul opt in Prelegeri de eticd,
Tipografia Universitllii Bucuregti, 1975, pp. I l3'l 15.
u
Vezi in acest sens! Jean Moussd ,
op. cit.,p.22,
7
Jean Mous s, op. cit.
,
p. 23.
I
,,Cu
toate acestea
-
observi Jean Moussd
-
se tntimpld ca subiectul
str perceaptr anumirc contradictii. El con$tientizeaz5, de exemplu,
incoerenp rcgulilor sociale: dacd par dragul sunt bine privit" orice a$ face
p ascuns. De fapq nu mi se cere dectt str par a fi inr-un anumit fel, gi vld
bine ctr a$a este gi pentnr ceilalli. Asrfel se face ca tata m-a certat
Pentru
ce
am furat creioanele sorei mele, dar el mi-a luat creioanele gi caietele de
care am nevoie pentru teme. Sau: mama care-mi spune str nu mint
niciodati a rlspuns la telefon ce tata este plecat in timp cel el citea ziantl la
doi metri de ea- Ce este dreptatea din moment ce adul$i cer copiilor lucruri
p care nu gi le cer gi lor inlili? Regulile de comportament sunt oare
capcane pentnr naivi sau ele dep\esc nu doar practica ci gi conformismul
relagiilor sociale? in: Jean Mouss6, op. cit.,p.24.
e
in acest context, Jean MoussC se intreabd: ,,de
ce americanii se supun
oamenilor legii, iar francezii adminisualiei; de ce germanii sunt capabili str
se tnleleagl inte ei pen!],I exploatarea unei piele iar francezii nu?' op. cil.,
o.25.
' to
l-aurence Thomas afirme in acest context:
,,Una
din afirrra$ile cele
mai interesante ale lui Kohlberg este ci existi un paralelism universal intre
deanoltarea moraltr gi cea psihicA. A doua afirmalie este ctr, pind la un
punct, dezvoltarea moraltr poate sl
find
locul orictrrui conginut moral" in
Laurence Thomas, op. cit.,p.414.
tr
,,Prezint -
arattr Kohlberg
-
o teorie psihologict explicdnd de ce
miScarea este totdeauna tnainte gi aparc int-o succesiune invariantl. Teoria
mea psihologictr privitoare la inrebarea de ce dezvoltarca este direclionaE
9i
secvengiall este aseminltoare cu
justificarea
mea filosoficl pentru
139
140 VASILE MOLAA
-
Etica tn
dacert Si
polittcd
pretenfa^
c[ o etapr superioari este rnai adeeatd sau raaf morald dectt o
etape inferioari", in: Kohlberg, op. cit.,p. 13l.
''
Pentn'r Kohlberg numai etapa a
sasea
poate sr rezolve adecvat
aceastil dileml in ceea
"e
p.nv-egte .Lp. . .io.* nici ea nu poate solugiona
porivit aceasttr problem{
degi rccunoagte c6 exist[
"arori
ino.p.naqrte ae
societate, pentru cd aceastll etapa include persoane care cred cr moralitatea
este bazata pe acceptarea ralionall a dorinlei de a asigura
"r"
,"i o,.r.
fericire
(bine) pentru cel mai mare numtu de oameni, considerAnd viaya gi
libertatea ca frind negociabile. Asdel, aceasttr etap6 nu are resursele
necesare pentru rezolvarea conflictelor ce apar din confruntag:a vielii an
libertatea..Etapa a patra nu poare nici ea sr rezolve prourema'-pentnr
c[ la
acest nivel judecata
morall despre bine gi rau este doar o probleme de
dpuJ, * spune legea?
-
iar legea poate sau nu str qpecifice importanp
viegii Ralionementul moral de la etapele l-3 nu poate oferi un rtrspuns nici
mlcar la ideea cr viap ar trebui respectatl tnovizii de la etapa a treia
dcfinesc bincle gi raul in termenii agrcptlrilor cerorlalf; cei de i. .r"p" .
do'a consid"f.e a oroceda corect se afl[ intr-o ordine secundd raF ae
pFomot/area intereselor individuale; iar, cei de la etapa intaia sunt
preocupagi doar de eviarea pedepsei.
prin
urmare, nu este o caracteristictr a
acestor etap ca viEii s6, i se acorde o importanltr totarl, major{
nenegociabild. (vezi Thomas, op. cit.,p. a6l.
'"
Kohlberg afirme explicit:',etapa a
tasea
este o rcorie deontologied a
moralitllii* (op. cit, p. 169) in timp ce in etapa a cincea obfinem o teorie
morald utilitaristd'. (op.
cit.,p. 175).
" Vezi carol Gilligan, In a Diferent voice:
psychorogicar
rheory and
llom en's D *elopmenr, cambridge Mass: Harrard univeriity hess, I 9g2.
.
Pentrr.r morala de gen gi sugestiile oferite de carol Gilligan la schema
lui'Kohlberg vezi: Bl',rm. L.A.: Gilligan and Kohlberg: iiplicaions
for
moral theory, Ethics,1988, p. 472491:Mihaela Miroiu, conv enio, Despre
natq!,
[ne_i
Si
morald, Editura Altemative, Bucuregti, 1996, p. 102-l I l.
"
G. Starcher, Etchis and Entrepreneurship _
* tlti^oron. A
Transition to a Free_ Market Economy in Eastern Europe, EBBF,
http//www.ebbf.orglethics.hh.,
apud Radadiada calciu, Etica ifa'cerilor in
Romdnia postdecembristd (tez[ de doctorat), Bucuregti, 2003.
'" Vezi Jdr6me Ballet et Frangoise de Bry, L,entreprise et l,dtique,
Editions du Seuil, Paris,200l, pp. a3-l10.
" Idem, pp. I I l-l19.
Congtitnla morald gi compoaanentul etic k afoceri
It
Aceiagi autori in cap. Enteprise cittyenne, eureprise irhique: un
paternalisme tiliologQu+ idem, pp. l3Z-l4Z noteaz*
,En Francc, le
concept de citoyennetc dans l'entreprise est consacr des l9g2 par lu tob
Aurarc. Ces quatre lois, qui modifient un tiers du Code du travail,
concrnent: les libertds des ravailleun dans I'enFcprise (loi no
g2{gg
du
4 ao0t 1982), le developpement des institutions repr{sentatives du
personnel (loi no 82-915 du 29 octobre 1982), la ncgociuion collective et
les proccdurcs de rdglement des conflict collectifs du tavail (loi no
gz-9s7
du 13 novembrie 1982), les comitCs d'hygiCne, de scuritC ct dcs
conditions de ravail
Qoi
no 82-1097 du 23 dCcembre 19g2, cf, infra, p.
t22-123.
le
James Rachels, Introducere in eticd,Editura Punct, Bucuregti, 2000,
p.179.
l4l
trapttolut 6
RerPo nrabllttatea
lo dali
gl moralil a afacerllor
6.1. Fuodgmentcle
filosofrcc ale responsabilitltii
6.1.1. Libcrtatca
;i
prudenp ca rcmcirui ale
rcsponsabilite$i
62. Dc ls responsalitiAtca f.F dt Ccllldt la conceptul modern
dc responsabilitrre
sociall a orpnizlrii
63. Jgdccata
dc rcsponsabilitarc $
conditiilc neccsErg
Pc6nr
ca
o pcnoanl s[ fic consideran regonsabile
6.4. Fcponsabilitrtca
corporaliei
6.41. Responsabilitate,
Profit 9i
incredcre
6.4.1.1. Dc ta monla elemcntarl a familiei
!a
ctica
firmei
6.4.12. De la tonen&t'd lE rottenfrm
;i
de la
lncredere la resporsabilitate
6.5. tncredete
gi inrcrcs
6.5.1. Efecrcle tncrcderii
li
pt4ile intcrcsarc
6.6. Profitul
gi acliunca monll
6.6.1. Profiad oPtim
9i
comportanennrl etic
6.5.1 .l . Teoria ,,stakeholders' 9i
locrcdcrea
5.5.1:. Prcfintl
9i
tcoria
pl4ilor intercsatE: o
icrarhizare gi inptica$ile ci cticc
6.6.1.3. hlcrea"' legitimitatca, urgcqE
9i
p!4ile
intcrcsaa
6.7, Srsiness Ethtcs gi modcle de rcsponsabilitate rnorall
6.8. Mutqiisemnificative
tn evolu$a ideii de rcsponsabiliutc
Responsabilitatea
sociall gi morall a rfacerilor
Ir
6,L, F un damenlelc
fil
o s otic e al e r ap o nsahilitt#i
6.1,1. Libertuea
gi prttdenya co temeiwi ale rxpnsabibapi
A ccrccta fiurdamcnrcle filosoficc ale responsabilitllii ne
obligl sl constatlm qacstea sunt nurncroasc gi eonbovqnllc.'
Oricunr, gcnqza idsii dg responsabilitarc rcbuic ctrrrad, ccl prlin
b traditia grcco-tatiol
ii
* irrdco+rcgtin!, tn sdrnhcFa Ulrr'tqii
de acgirzc a omului. FdE8 cca mai conccntrstl a nlionrncootlui
poatc fi rdus6 la cxpresia: doar ac$unea pfilc I cryime
rcsponsabilitatca onului, iar frr{ tibsrt& Bu cxiste
responsabiliutc. 9a obscrvat inse cn, degi cxistl o scinsf lcgiltre
inre libcrtarc
gi rcsponsabilitarc, nupucm afrma cf odcc act libcr
estc un act responsabil. DimpoUiv{ dup{ ctmr aratl JCromc Ballct
li
Frurgoisc & Bry in L'enreprise et I'eiliqte (2001),
rasponsabiliurca impfice reguli de conduittr carc bebuic ghidatc de
pileryd.'Abia din accl moment aplicarea accstli bFles al ideii
de responsabilitarc la aftccri gi inreprindcri inccpe str dcvinl
evidentA. O a&ccre reqonsabile (gi o inreprindcrc
^responsabile)
este definitl prinr+n comportament pndea. Inscamnl ce
flurdamenrclc responsabilitqii pr6upun, dcopouivL a6t libcrtatea
cdt gi pnrdcnp- Platon' estc ccl care afirrnl A responsabititatca ii
aparline cclui care &cc alegcrea, i8r alegerca propriurzisi" d o
leagl gi dc prudcnp, adica de cvitarea rtului" dc oricnnrea qprc
bine a scfuii. k randul lui, fuistorcl, imp!4ind sstclc in
voluntare gi involuntare adta cl std h pserea rcastd dc a &cc rur
lusnr sau altul, iar dac[ am ales sl. facem un anumit lucru gi nu
:
t
l
.
a
t
I
F
t76
t
VASILE
MOfuLR,
-
Fttca
tn a{accr| g poefo|
fecr ecega
nu ii_mai
este indicat prinn*
neesitate
inscrisr in
Istoric
in Nanrr4
in Dr.rmnezcu lsa'
in Rafunc. Expcrienp
rcqponssbifitqii
inccpe
in momentur
rutii- uil-io,I"eri,
aa
Ftintr
de a se Acc rcerire ta o n*1, pcntru
cI
,nici o moralE
Beoc'"ll nu dr iodi."tr
Tupra
ty*"ir#."*
*ui, ii.*c, cici
nu
qisr
'oerm
serr pe rde*.t6
s"rr* precizer'*
c[ aregerea nu
sc poatE
face dec{t dc-unur
singrn gi cr nu are niciodatr;;.
i"
&lul acssE
responsabilitatca
Li'ii revine omurui ,rL i,n.n
g,
pentn
ci omul e rrsprrnzrtor
de progra-i
existcnp, i. r"rur *u
de a fi'
'r'.pnn
ar"as+
de ccilagijo.
r*to-**ri"*njoarr
9i
pe care el o modeleazL g*eufit,
.r rn*t
,,ranJ-r*r .l
spuncm c{ omul c rcAonsabil
de sine insusi,
o;
..;;
spunem
c! e responsabil
de sricta sa individnalitatr,
;ft;i';enii*.r7
Prin unnsre'
se woctr deci o responsabiliatc
absorutr E
zubiect'tui
faF d: .Fr. sale, dar
a
frF [;; ,ii; sr fie
ftcut, ceca cc
lndicf
in mod'clar
Air"r*i-*
morall I
rryorsabiliEgi.
El afi''l,,
de exemphr.l
i o. art"J. i,outui rl
combatl grnrcnaur
c6nd decrang."ri
rrruo"ie,
iar dac[ n-o face
esr! omplicc
la accl rrzboi. RerponsabiliH;
d*ilo sarcinl
considenbill gi nerimibE,
pentn'crea
se reftrr simurtaq atat ra
ce' ce uebuie sr fecr fiecare, cat
$i
r. .o" olu ueuuie sa
'
prmitrt
s[ fie ftcut
,C,ondamnc ,i_fi, tiUer,-orJ p"rrrl p,
rrmcrii sei hucaga povarr
a omenirii.
Bt.* *ip""*tii a. t,,or.
$
dc
-sforc'
pat
ap'urt cr este'. Dar accasl responssbititate
coplcaioae
cm$inrie
o s'zr'd d" ,*";i;;i;;
teraz
Fffit
oatac;rflA;-p.*r"*e
*O .r*,li"ll$
cu" se nrgc din_p
-rrzrfiF
ceruilsh-H
r'nc a;a c*m afirmr in
cclcbre sa frra&
Jnftmul_ryrt
nilalft.
p*t
rl orep" ie accssg
qsas4
md sc rcfuiazr fie in
'orE
crcdinF n
-tgruio
.rr"-
$ dsc$B
ncrcu sclzc, fie in ccce! e
,-h"*bil"i"i. care-gi
dqtc
imudcarma jusdficEri.
oric'mi nu cxisE responsabilitatc
fue h rmgrra in cere_ exisr h...tturdht,
iarifii; noasrre
wbuie si le limiezc.tr
in ftpr, .SarrB
,Jii #_o manierr
l t
frllfta26 sociald
tl
nr,rroild a ofacailor
nmal4
expedenp greacl a, prude4ei, in sensul aristotelic al
*naului,
adict prudenp privitl ca vinrte csrc-i pcrmite
@hi sr dca, prin eqirmes sa, un sens acestci ltrmi incomplete
gi iudcauna echivocc.
Sub accastil dubll terhaticl E Ccluilalt gi a prodcnta sc
t77
&vohl
9i
filosofia lui l/vifies, su mer4iulea trrsl c!, lr L,Cvinas,
rsoess fag de sine trecc pe un plur sccund fap de
SrtJa.fald
dt
Cctdlalt. Pe scurt conccplit lui Uvinas dcsprc responsabilitEte
pac fi rcduse la accastl schcml de argurnerrtatlg: a) el
polcad ct eticaprzcede ta;iunea gi cste in efara limitclor salc;
rsel responsabilitacs sc rugtc cAnd ccllJalt m[ eftctcael gi
srrstl aftctarc m[ facc ratponsabil frrl sI u"su; inscamr$ cI
rcsponssbilitatca prcccdc e4iunea gi dccizia autcnoml ccre
defincsc librtatce in trrnieni morali; b) ldvines urnsfonnl
tcspmsabilitatea nu in condariul libcdllii, ci in cond$ia ci:
"sunt
Ebct gi $rnt tesponsabil" gi adurgl idce cl' avlnd o
rsponssbilitatc infrritl, fitrarc cste condarnnat la o libcrtatc
i!finfte el depdgcgte asdcl dileme clasicl a responsabiliBtii
morale, introducindrrl pe Cclllalt
,omul
esa pazricul Fatelui
slr'; c) ineintc de a
f
a:nondd,libsrmra e,su dtruita in mod
,ea
nu este o virutc care s-rr impunc unui subiect considerat o
pcrsosn[ de bunl voini{ ci rm evcnimcnt carc tr cupindc
ai
tc
obDdsazl pinl la insonnric, ptovocdrd o scizirnc de idsntitatr';
Q
responsabilitatca este dgtl a yioi congtiinpi mele; cr estc
iffinitI gi nu aSte@ accl tip de reciprocitaa reduaibil la
founula de sctrimb:
.dil
ca s[
F
sc dea"; c) responsebilitaea il
presrpunc pc CsElalt, cSci cstc imposibil st fii rcsponsabil dc
nnul singuq in f"pg ocup urt loc in lume, ccct loc ii prcsupunc pe
ccilelti, iar eu nu surt
,pdprietanrl
rccstui loc, dsr rlspund dc
el';
0
in fing pcntru Ldvinas, a fi rcsponsabil inscamnl sl dai un
rtsprns cere se cheaml^gezrerozitate, carc scamlnl cu bunttatca
pnl. virtrte infantill".d
VASII-E MO?AX,
-
Etica tn afoccri
5i
politicd
Daca CcHtdt in cooccp$a lui Sarue gi I*vinas apare ca
drfur, in geoere,
q,
alteritate, [a Jonas, cclf,lalt apare sub o
ipostel clar circunscrisl:
,,celfilalt
ca generalii viitooeu.
Tocmai dc accea un atare demers a fost prcluat de majoritatea
cclor cse suDt preocupa$ de tena rcsponsabilitAlii in etica
mediului, in etica afaccrilor sau in bioctic!"
Ra$on"tttenalc lui Jonrs meritl s[ fic rcdarc, chiar daci
trurnni inro forml concistr- in primul rend, el pleacl de la
constrtarsa c[ civilizalia noasuf, tebnici baza$ pc,purerea gtiinlei
trcbuie sl fic apreciatl prinn-o judecatd de respnsabilitate
pcotlr cf gtiinp gi tchnica ne-au dat purcri
-
attt dirccr cit gi
indirect distrugttoare
-
prin sirnplul fapt al conyumului nostnr dc
fiscarc zi. Astlzi noi suotem investili cu o rcsponsabilitaa
nccunoscutl de generaliilc anterioare: accca dc a ltrsa genera$ilor
viitorre o planettr locuibill gi dc a nu alten condifile biologice gi
geneticc ale cxisrcnFi. in lipsa accstor lucnui, desccndengii nogtri
nu vor putca nici sI progreseze gi nici s[-gi exercirc propria
responsabilitatc. In accst context, Jonas propuDe o rcformulare a
impcruivului carcgoric kantian:
,Actioneazi
in ap fel incAt
cfcctcle actiurrii tale sf, fie compatibile cu pennaoenp unei viegi
autentic umane pc pamAnt gi efecrcle acfrurii ralc sl, nu disrugi
polibiliutca uoei asdel de vieli io viitor".'' Noi rrAho, scric
Jonag ln slnul unei biosfcre h evolu;ie, condusA de legea
enuopiei, care nu ofcrl exisrcngei noasue dccit un mediu fragil
Si
pcrirrbil. Fragilitatca lumii gi puterea noasrl modifica in mod
ndical dimcnsiunea obligaliilor noastre moralc. Noi am dcvenit
responrabili gi fap dc existcnla gencra$ilor viioarc gi, intr.o
anumitl mlsuril chiar gi dc_perpctuarea naturii, condi;ie a
oriclrci viegi omenc$u in viitor."
h al doilea rand, din eccsstl noutr sitrulie decurg
schimbtrilc rnajorc rcferitoare la noliunea de rcsponsabilitate.
Jonar face din rcsponsabilitatc futrdamennrl insugi al eticii gi,
pcntru c[ viitorul omenirii estc uneninlat, etica rcsponsabilittrlii
@
nsillilatea
s&lll tt
ru tald a afaccrilo r t79
178
dcrine o etice a viitorului, fondatii
pe pntdcnld
t l*.
tesrt'' in
Enilr;;;
i
Vitt
cstc tcma ccntall a opcrci lui Jonas' in
calsgsPuneducbuie,'strvedemcalBnesunttet'|srile,inainte
& a vcdca carc nc sunt dorlnfele,
pntnr a inplege cc ne estc cu
;";i
t
"portanr,
sag .tr
,exisuincl
in vigoarc rccomEndsea
cl c mai binc s[
if."i
"tt"tt:a
la profe$ilc dcsprc nenorocirc
;;f,;'..f,
arrpi fsrlcire".B
Jonas srabilcEc inst
.^ ,"Pon
mzitiv inueficd
gir.rpo*obilitate.Nu
csrc vorba in nici uD ca:z
tfi;.;;.gi.E
a. &, care paralizeazt
voing ci & acca ticl
;;; aJ*n
t*;care incitl
9i
la rcflcc1ie. Dc ascmcnca'
in
ffi;fu,
ti.. oo-, poate. fi disociate de swrs*l- Oricu',
pcntnr el
,,frica
;-oiile-f*fuilit8'";'u
sr tt temi de
Ln oint" rclc su i"r"d.ne sgbiciune,
ci o fo4!' iar a'F fi ficl
J'frr.rj'rau
s6 distrugi esrc condilia ca rssPonsabilitatca
sl fie
ilfbiil
h fC F"d
cont d! gravitatca
ti
dc ircversibilitatca
cvenuslelor
**intc
alc acliunilor noastre
$i sneld
cont da
rrp"liurii**
de a lc cunoa{rc
cu adcvtrat,
pr$cm sl ne
n'.oar"
cclc mai
groaznicc uTy ale acliurilor noastrc. Accst
il;;;#riment
riioat se refertr inchsiv la pcricole'
Pt?cum
.it ., parrato spccia umanl in ac'est caa
judccata de
;p"*rbilitare
ccre renunFrca
la anumirc decizii sau acliuni,
chiar dactr o"*t".1.1t ineaiuc
Par
sau sunt tttr'sdcvlr mari'
ii;tdfi
fap de ttoit, fap de nanutr ihstreaztr tocrtai sceastn
rcsoonsabiliutc Pc
tcrmcn lung'
'
-*
inl--*Lf ,
presrrpoziga ixistenlci Ccluilalt csc conlinrotr li
in coiccptia lui John'Rawls
despre'dreptarc-'
$t P
cca din
'{
7A";; i1 t*dn
(19?t) cet
9i
cea din Political Ub,'.alLrm
iiggli.
cclc aoue conccprc gcmene, de pzilie origitt4:d
$
dc vdl
i fg*r*1ti,
primesc *Utt"ttfa tTtn"i
PcnT:1T
trebuic sI tc
ir*-gio.ri'ca
putind fi
9i
celdlalt sau ceilalsi. In fapt' chiar
.oiipror
lui Jonas al resporsabilitltii
faF d: ccilatli ca gcocralii
viitoare a fost utilizat
9i
de Rawls: in pozi$a originse aflat sub
"efuiigro*rtci
nu
$iinici
cc statul, rastr' sex, stsrp dc strnltate
7
I
I
YASILE MORAL
-
Hca k afacal gI polltlcd
sau noroc ai, dupl cum nu gtii nici crrei generafii-i aparitii. Este
vorba in acest caz de o responsabiliar hp de multiilele situalii
cu catt se poete confruntq in pnncipru, oricc fiinp umanE
AnalizAnd accste tcorii filosoficc sc conststl c6 apar cel
pufin cgterra intreblri: a) rcsponsabiliatea noastrl ca fiinge finite
este htodeauna infinitl? b) care a*e tonr5i mai importantl:
responsabilitatea fap de genereia contenprilfi carc este
tftcts$ direct
li
vizibil de deciziile noasbe imprudentc, s8u
rlspnnderea fap de gent4iile viitouz,c,arc nu sunt incl afectate
gi pe cre nici nu le,vedem" sderind? Pe brunl &epac Ricoeur
arlta, b accastl ordine de idei, cI tnbuie sI ne inteblm
,,penE
unde e- intinde spspul
li
timpul rcsponsabilitgii actclor
noa$re"?8 Dup[ cum'am ;I^t deja atit, la LCvinas c.it gi la
Jonas respunsabilitetes dwine infiniE Jdr6'rre Ballet
9i
Frangoise
de Bry coosiderd ins[ o esEmenea abordare ca fiind o
.conccp;ie
exccsivl a responsabili6ff.26 h hpg la tl*G.r,
,Fsponsebilitstee fap de ccl[Ialt ng_permia nici un calod, dar,
in schftDb, imprme sacrificiul*,t- io timp ce la Jonas
responsaUlliatea
,fag
de ccilalfi ca generalii viitoare" impune
atlt tm calcul prealabil cit
9i
un sacrificiu in prezcnt
Sunt adnse in prim plan c8tera difait4i in a gindi tcrna
r*ponsabiliEtii
JAr[ rcst'': a) astful, dacl suntem tentagi s[
rlspundem cI responsabilitatca depinde de intindcrea putcrii
noastq $ntem, de ascrreneq dispufi sI rlspundcrn c[ ar Eebui
ca vltlmldle legatc de exercitarea accstei
Ftcri
s[ ai![ o
imindcre cgsll cu
Frtcrea
noastrf dar, lanpl cftctclor acn8or
tlorsE? u o potcolielite irdniq
irutcn,
desigur, sl
lineur
cont
de eftctele imediatq dsr cc sc
t
tnsnrpll su acsle unnlri
ylttm!ffire
care pot apercs doar.pse c6rurn sccole?; b) de
sselnnca pnde4a insl{i intrtqsl ce virtrtc, in scnsul
adstotclien al termenulnr" nu gerenbez! nici ca rm rearltat ccrt
btrrcfiC atita timp cet cftctelc nu-llot fi su ohrl cunoscute in
Vtlzr;r$
c) exisE efecte pentrse ale unor acliuni, in scrsul c5,
180 lr4rlrlsabllitacasodald 9l
nnrtld a afacailor lEt
dcai o decizie perc
j$tificatl
9i ,rcsponsabill"
pc trrmen scu(
ce sc va dovedi maie,fic!
Pc
termcn lung;
O
in fine, in anrrmitc
cirtrrnrstanp inllnluirea de,catzc
ai
dc efecte cS& gvu, dacl nu
chirr imporiUit a.'. fi
goptt4
tocmai dc aeccn,
Pcflg'lt
8 putca fi
qfuiti ecce inllnluitt ttt de carzc
Ai
de cftctc
ai
pcntru a evits
.r.i** in fatalhatr,
"responsabililatca
tebuic s[ cotstiurie
obiectul unui calai ;3g ar putca exslude efcstcle
puto-scute".2l
in orice caz, o alu dificultate provinc din inconrpatibilibtca
q)or
doud
fonu
de respotuabilitae,
una widen$.63" Jonas,
hr ccaleltl de Lvines. IaE cum poatc fi suryrinsl gfefic acpsstl
iocotnpatibilitrte.
t+n
Frgrt! J
Ftrtue
Balla
;i
F-rogdra dcgrt Gmf t
ttprcdoc infiol
du$FR Mehiol
Referindu'nelaconccp$ileluiJonasgiLlvinasapardou!
fotnre de responsabilitste:
a) o foarte m8rc resPonsabilitaa
faF de gcncra$ilc viitoarc
(t+n);
:
b) o responsabilitate
omniprteentl
fatl de generalia
csrternporanl.
lE3
#
-i.
t
T
6
'1
,
I
J
3,
*
ii
*
I
,
*
t
,
1
t
:
t
t
tE2 VASILE tdOtA.E
-
Ellca tn afacctl
tl
paliticd
Irynsabllltuea socl&
5l
nunLd a alucritor
Rczul6 cn ansamblul posibil de acf'ai rclative Ia cele doul
rcaoasabilitrli nu sunt in mod necesar compatibilc in rotalitate.
Asdet punctul
Xr nu cstc corrpUibil cu punctul X1 ccea cc ne
fscc sr.presupuoen ctr sacrificiul fap d. o geo.ralie mbuie
consim;it in deaimeanrl atteia. De asemen.r, o rotutie prccum X3
ssdsfrcc ambelc conccplii, dar inr-*n mod dcsill ic icruru fag
dc rmbclc forme dc rcsponsabilitate. ccca cc reanlti dc aici este
faptul c.tr dilema (a fi rlspunzltor fap dc geaeraliile viitoare sau a
fi rcspoasabil fat! de generalia contemporanl) poate fi solu$onatt
ccl mai adecvat print-un cat',i rayiitwl r"u a. rezonabilitate.
Totodas' o conccplic ragionaltr asupra rcsponsabilitegii csrc,
probrbil,
mai aproapc de un calcui personal, care'i-p*.,
desigur, un sacrifq4 dar carc nu impfica manifestarea tmei
abrcgayii fap dc o generalie sau alta8'oric'rq
aceasu d.ilem6
estc dcstul de acccatusttr in cszul afaccrilor unci frmc sau
inreprinded, pcntnr c[ muraggrii nebuic sr.gi mulprmeasci
clien$i de astlzi Er[ a
rnputa
potcnlialul
celor de miioe. De
ssemenea, inreprindcrea (sau firaa) estc in sitru;ia de a cebui s[
aslgur!
tlc
tcrmen scufi rcmuncralia a4ionarilor gi a salariaflor
sli, iu pc termcn lrrng s[-gi menfnl continuitatca
ji
inregritarca.
62, De la ruponsobililaeo
foyd
de Celdtalt la
conceplul modern de responsabililae
sociald a organizdrii
Dup[ cun s-a ylarL raportatl in mod radifonal la prudengA
pi la libcrtate, considcrat4 de asemcnea,, in epoca modeme ca
autonomie
a voiapi, rcspoosabilitatca
a dcvenit astrzi
rcspoasabilitatc
fap dc cclltalt" ccca cc nu insca.mni, nrrnai o
lrrgire.
a campului scmantic al
'rcsponsabilitrtii,
ci o cotit,rl
radicall in rnodul dc a gandi acest cotrcept. Aceasti mua$e in
semnifica$a
ideii de rcsponsabilitate
nu scapl din vedcrc
tganizaliile (fie ele economicc cum suat inrcprin&rilc,
fic cle
firme comerciale de a&cco chiar dac,r sunt uu puFle diEcuxrF
in glsirca unci ma'lierc dc aplicarc a accsrci idci h o rcalitaa a6t
dc-dioErricE prccum a&pcrile. Asrfcl, pc dc o partc, csfc grcu se
&fineEi autonomia. voinlci drcpt organizare, i.t
Fc
dc altr ps$c,
atarcum este gindittr
rcsporsabilitatca fap de cclthlg acc8sta
poaH conduce ctrue forrrc de responsabilitarc ca& str 6c, uncori,
chiar incompatibilc cu'' logica inreprinderii
sau a firmai de
a&ccri. o critid odir.ll a aplictrrii ideii de rcsponsabilita&
faF
dc ccltrlalt la sfera afaccrilor gi a spirirului inncprinztrtor
ar suna
astfcl: celllalt implicr atat de multe resricgii incet pesr b urml
oricc decizie poatc fi blocatr sau amenst[ la ncs&Rit, in tinp cc
logica inreprinderii
5i
a spirinrrui de inigiadve imptica o libcrtarc,
de acliune pentnr atingerea unor scopuri intotdeauna
concrctc gi,
presaotc: produccrea ds bunuri, profiL augmentsE
a ccrcrii gi a
consumuluitoatc av6nd loc intro piap lihrl, concrlcn;ial!-
in orice caz, aplicarea conceqtului d; ,"sFnnsa;ilitarc la
sfera.
lbeprinderilor
gi afaccrilofl a ridicar
raspunsuri la
inhebfui precum acssta: dactr obiectivul gi conportamcnu.rl
inneprinderii (aga cum apar accstea descrisc io rnanualc de
microeconomie) sunt reprezentate printro
.fionrte
de pro&ugie
sau de profit, anrnci inreprinderea cebuie vtrantl cE un inaivia
sau ca o persoan[? Jcr6me Ballet-gi Frangoise de Bry considertr
c.[ pcntru a da un rtrspuns pcrtinent
ra aceastitr intcmgafie trebuie
defnitn noua acceplle conferittr inneprinderii,
carc ;fu ou mai
e{*c cca paternalistd" ci cea cetdleneascd.sr
Dupe ei, orice
pTp.Uarrc poatc fi inleleasl la trei niycle!: a) ca e$c, mai
!tq,.
o orgotbalre cp se poate descompune intr un numlr de
indivizi; in acest cry, rcsponsabilitatea
apar'
snb rrnghiul
rxspuaderilor pc care fiecare individ re arc in tnueprinoerc, iar
auonomia mcmbrilor
pung,
problcma
contractului (dup{ cum
$bliniazl Ricoeur, l99t)'; cees ce se numegc
.contractul
imeprinderii" prcsupune cr indivizii igi abandoneazi
libcrtarea
i
184
vAsn4WonAn-Ucatn afacalgtpottdcd
pcotnr a o recupcra in calitaterde mcrnbri ai inueprindcrii sau
firmei; b) ea cste, in al doilea rAn4 o instittgie cere nu arc numai
fuxtqii economicc, ci gi funqii'socide, in senul ci regllndu-se
corf,istele de interesc; la acest nird calculul implicl luarea in
considerare a ansamblului economic
$
social; calcdul insl nu se
reftrl decit la bunrni, avind hpercusiuni gi asupn pcrsoanelor;
mai p'rccis, in acest caz este vorba d.spr" un calcul ele clnri
cftsfc asupra persoanelor nu sunt intenlionate; c) ea estc, in al
Wilea rin4 ca o pasooti, pntru
c,[ arc pc de o partc pttere
angm celorlalfi care dcpind de e4
$i,
pc-ie altl putc, pcntru cl
aqioneazl avind anumite intenliomlilAfi: Reailtl eI pcntu a-gi
dcfrti responsabilitatea social!, inteprindctee sau firma hebuie
inplease aidoma unei persoen; autonomc. in fapt,
respousabilitatee poate fi inpleasl pornind de la calqtlul ostpra
Celuilolt
9i,
mai exac! de la libertatea de intenlie fap da cel[lalr
Aulotii men$ona$ considerl cI un celcul esupra ccluilalt poate fi
frcut destul de simptu gi estc la ftl gi pcntu oricc intcpdndcre
vlan6 ca orpnizatie. Mai mult, se sslinc c[ intrc poziFa in care
inwprhrderea nu este deloc rcsponsabil[ peatnr ctr cstc intnrtotul
constr$nsl de pia$ gi innc poaFa h cere
,inteprindeFca
nu are
de ales esupra calculului pcntru cl este in mod imediat gi infinit
rcsporsabih dc ccl[.lalt', existl buti
Joc
pentru un calcul
asdple ccluilalt'', iar accsta este rm oi*t de iesponsabilitatets.
Acest calcul, crident, sc qprijinl pe ideca de persoott atlonomd.
lJna dinw primelc tcntatiw de a anibui o panqglitote
numVa inuepinderiir ii aparliDc lui P. Frcoch
(19i9)
li'fine
de
teoris cganizaliei. Argrmentarea lui Frenctr sc baer:zl pc ideca
dc
,iffintie'.
lntanlia inueprinderii csta definitl plcctnd de la o
stnrcfirl dc decizie internl cgrc esE chiar orgurizens ei intiml
in vtderta cxeci6rii putrrii gi, r activi6tii pentru atingerea
scoprrlor pc care gi le-a fixar Elrdcrronstreazl posibilitatca unei
inaqlonatigti din pertcs intreprifidcdi avlnd c8 punct dc plccare
politica gi stratcgiile pe care le adop$- Ho6ririle srmt luatc nu in
Rqoasabilltatca sociald
5l
rwrald a afaarllor 185 i
wderea n{embrilor inbeprindcrii sau firmci, ci pntrt t*tA inl
calitatca lbr de organizalii. in acest scn$ duPe Frenctr, mry ttt:
,pnl o" . ."."-intenlionalitete
gi,-Pnn urmars, consideratll
rtsponsabill
din punct de vcders moral.
Acest model a fost insl destul dc vehement criticat de
V"fasqucz (fggf)3? esre considerl cl nu svem nevoic de
p**i,trifia morai-meafizicl
a existcnfci rmci
,,intcnlionali6fi"
a
hi.i.
p"pe
el, accastl efltitate organbalionalt
carc asqc firma
uu se poate sustrag? niciqrn ideii di rtspundere
Pmgu
deciziile
hate a" manageriJi
pcntnr actcle
gi corsccinple
podusc EsuPrE
oameni lor sau mediului.
oricum, .t airtiig" dou, forme de ruponsabilitae.
in
rinoforrDl'"spo','"bilit"t.'estcvlantlceobligaliesau
fuorie, de'exernplu,
'rcsponsabilitaaa
firmei dc a'gi servi
"fi*fii;.
in cca di-a douo iormU rcsponsabiliutea
cstr rnilizatl
;*
a indics faptui cl o
-ac[t1c
seu consecinple ssle
pot fi
'roitnrit.
unui ag;; individual
(ca sPre cxcrnplq in cxpresia
-cltarc
este rcsponsabil de accidentul
nrtier c8ll s.8 pcbcsut
ilt ];;bc[ *""t cxis6
,i
un pc8rrant conlirnrt
juridic el
ffiocrii,
conlinut tradus
9i
prin frptul cI sunt pruv[a$c
smqiuniincozcS,firmanugi-ascrvitclienfii"sau-llcazcI
ffi".
.pa4inand frrmei,au
comis dclictc, sau chiar infractiuni
;tp* exemplu:
vltl$6ri involuntare
sau voluntrq munci sal
*,tittlg slandcsting
atcntrtc la mcdiul inconjurltor,
dcturnan
sil $saggrc
de fondrrri, mituirs etc'
Nrrnrerogi
autori
(Jean Mouss6,
Manuel G'- Vclasqucz
JedmcBallet,e'-q"i'deBry)ccrcgtindcvolqiristoriclt
ftrmclor
d.,*;;tilitae
s-auinrcbat
cc anumq dc pild!' dir
ilLee dc ruprcabilitate
colecfrvd
sau de rcsponsabil$tc
eticl I
grgtftl rnii po"t fi utiliiat 9i
aplicat
PcnP
ctice ebccrilor I
Gru.ii.'O.i;;,
sub forma_ sa civild, rcsponsabiliate
G;;l
t*"r dt"'secolul
al xtxJca
cind s-au dcevolta
rE5 yASILE
AOtA.n,-
Etica tn a/uert
ft
politicd
tryasaUU*a
soclatd
5t
autald o a/accrllor
r
a
l
i
lE7
t*rg. varite,
precum
socie6$,
asocislii,
sindicate.
in aceste
caafi
identificarea
autorului
inaiviaru
d.il.;G;i[:
;I torusi
apticarca
conceprelor
dj *pon*u'i[p
gi de culpa esre resimfi*
ca foute necesar[.
De .i.rnpl,r,
L.a o asemenea
entitate
colecdvd pmducc
daune
.uiaror.,
ea e$e considerat!
rd.sputtzfitoqte
co Drrregpenfu
daunc
li
vrrrrlgrl,
dar de ccle mai
multc ori, dace vinovitul
poale
fi iJentificat
ca fiind un individ
anu'q
atunci acc'st8 estc coruidcrat
culpabil
ri
,o* ."i pugin
colcCtivitatca.
N.a fost intotdeauna
agq pcntrlr
c4 in sens strict,
responsabiritatea
corectivt
a corespurur
r.uor
formc
arhaice
de
via*
Ata c,,rq
a observa,
N;;b"rg
(199?)
acesr
tip de
responsabilitate,,descmneeor
o situalie in carc
r..irii
*ui gnrp
sunt sanc$onafi pcnru
grcgeara
unuia singur- gi
se uaducc
in
englcztr prin
,,co,ectivJ prpooilriy
ti
il fr_r;;;
prin
,,responsabilitc du groupe".3t
oin p*.,
i. *ra*
iLli-.1-o...rte
nofiue
este veche gi o grsim
itr.f ai" antichitate
sub nurnele
de
rrpscrE maccdoniantr':
dacl un alenian,
acuzat
de homicid,
igi
gtrscr
azil inE-un
9*$
dio
Macedonia,
Atcna avea. drcpul
s[-i
pedcpscascr
pc toli rocuitorii
...rri;;
lfi
;;;'r;Jigag
sn
plltcasci
penhr
crina r.rnuia
n".o-io*idirat
. n .-n.Lpute,
fiindcl grupul
avea
o puterc
considerabilE
asupra membrilor
s{i.3e
Responsabilitarca
&_gn
p
esre rcgtrsitl
in multiplg
conrexte
cum
ar
fi rn corpora;iile
Evuiui
Mrdi;;;
r"
ffiii o.'^i'i."*,.
regalc
de dinainrc
de ncvotulii
t n."ze
care pcnniteau
sanc$'aea
penElr
a comuneror
sau b'rgrrilor.
oricum
insa,
omul
l_T.ld"i
y ti
cu adt."i
*uti *i'.t secolului
XXI nu mai
Itcrpntcszn
suferinlclc
grupului
;
b i nefa c, i I e...
; ; rrr,.r.
Abr*F
ilC;Of
,,
j*
ffi ;, ; gupului,
distantele
geografice
;i-Ji sociati
i*,-.,
at6;ia
factori
care fac ., inairiiul
;;r'ilir..rpr.
ugor aceasi
form[
de
rupnnsabilitate.
si
tot"ri,
ailil;
constattr
Jir6me
Ballet gi
Fraa$oisc
de Bry,
mai existe
ffi .;rp""*bilitate
de ferul aces*.
I
nlae'
coruplia practicartr
intr-o firmtr sau compaaic dacl e
dcscopcrite poarc av:3
rnsecinte
asupra gestiunii
trI*i gi poatc
:b:r
se-i ausge Uchidarea, falimentul.
Aceastd ,inti*,
olectivd poate pbea injt"'td, do, h ocest ce ptiatJo,
ea este
gs@tul
raliotulitQii.Si
aI echitdgii acestei.fi*r,
de viqd.
De
*ry"..munca L..$nd" rulantl gi cca in echipl crca:ti o
rtsporftabilitarc,
o solidaritarc de fapr A$fel, munca dcfecnrorstr
a unuia dintrc mcmbri postc stagc pcnalizarea
irrr.grrui gn p.
Prin urmare, se poare spune
9a
gi astLi cxisttr o ,.ffibilitatc
&
ryp
care presupune autonomia gi soridarita*a
uoraltr a
mcmbrilor.
In fapt, problcma
rcsponsabilitllii
grutrdui
sc pune
rtrmci
cdnd o acliunc estc indeplinid
de p.ooir.'difoii.
gi
nu
cdstr o conccrtarc intrc mcmbri. ecesta esrc caanl g
ccca c sc
numeEle
,,m!rtwi colectivtr*,{
atunci cend, a..*.loptU
inuegut
grup
rlmanc pasiv, in condi$ile in care, de fapt L puaa
sa
iuurvinr.
in acst caz, .dna intr-un grup de salariEti cste
dcscopcrite o infracflunc
pci'iculoasl,
se pune intrebarea cui ii
rcvinc sarcina sr den'np?
Qbrigalia
informlrii,
a dcarlluirii (a
dcsuntului) nu ii revinc ouni"i unui salaria, *u*., .i grrrpurui.
Dace esrc^sanclionar
unul, er este sancaionat
ri 6gu'g.}.d.
cclorlalf. in fetut .:p ti
eo,
inmutli n.a..pi6i*
Si.ir*i *
pnc
innebarea: trebuie ci nici un salariat ,i nu fic'pedcpsit gi
uimeni sl nu fie considcrar vinovat dc pagubd?
-
Sc poare, atunci, eioca o responsabititatc
a
mlpului in
inneprinderc,
firmtr sau
ftmp"nie?
unii .u.J
ri*l-[ao*r",
Pu.J
G. v.erasquez) corisiaere
c[ responsabilitarca
dcpiudc de
talia, de mlrimea inreprindetii
si
defirma d"-;A;;;'1,
d,ar
rsrilzi ne apare tot mai pulin probauit
ca ansambrul
-camunidgii
inteprinderii
si acccpt se prelasctr
pen.r.r gregeaia
.nuia dintre
"'c-brii
stri, chiar. dace rn*g.*i
tnceala,
O. pifOa
str.Si
c-habilizcze
subord_onalil
apehna
ra
,,dificult!,gr* hr-.i".
S"
cesidcre
cl accasttr incercare poate
reuSi intr_o
i.*prta;
t88
VASILE I{ORAA
-
Etlca tn
daccrl
gI polltlcd
mic4 dar ea este sortitl egecului inU-o sompanie sarc numEre
mai mult de cincizcci de salariali.al Oricum, ccca ce este
imponant este faptul ca, in anumite condilii, aceastd
responsabililate de grup pate anlua cdtre o responsabilitate a
organtzafiei. Concepnrl care hce accaSl legEturl este ccl dc
.oilturl
a firmei", sau
,culhrl
a mediului intcrn de activitate gi
de aftceri". in Apg este vorba de a intreline gi a rcastiva leg[trni
stlvechi care
tin
de apropierg de solidaritate gi dc conhl,
legEnni mercu gi mereu prezenta in grupudle de mrrnc,I, de
schfunb, de prroduqie sau de rcl4ii comerciale.
Tot mai accentu8t, mai al$ in partca a doua a sccolului al
)fr-leq s-a imprs ideca cI nu frrmai gruprnile snt rasponsabile
pcotru c,ccs cc fac (sau nu frc), ci ins!5i orgotbdsiile, ca entitl1i
cc finqione'* dupl o logic! difuritl de accea a gruprnilor, vor
dezvoha un fel special de rcspoisabilitate. Mai precis, cortccptul
modcra cerc s-a i-prrs este ccl de responsabilitate socialt a
organhffii.
Oricunr, ccea ce ,. n*Jgt ssgzi responsabilitae sociall a
orgnnixrii facc refcrinS la cohccptc filosofico-cticc. Definilia ei
este urmltoarea:
,,o
judecaE
de responsabilitatc carc vizcazl nu
membtii rmci stnrctri, ci sthrctna hsEfi (administraFc corp
militrr, intreprinderc eb.) conccprrtl ca avind o existqlA
Crn
special
juridicl)
distinct[ de membrrii sli (Neubcrg, 1997)", craea
ce in engleal se numqte <<cofprate resporcabilila,
.iar
in
frarrczl vesponsabititd de l'orgodsdiorn".
'!
Idea de rcsponsabilitate'a orgrnizaliei prcstrpune c! aocasta
postc fi consideraE rEspnrriltoan de aslhmilc cftcuratc tn
nmele slq cece ce inscamnl d o'ryrnizatia cste atit pctccputl
cit gr apreciatt ce fiind o pasoand seu lm agent moral. h frpq
din chiar constBtarea cI organizstia (intcp"indcrc, firmL
co'mpmie) ili define$c o politic! generall din care dc"rng
-
errmrite aqiuni
9i
consccinlc, itnplicl fap'tul cI motivelc carc
l
189 i
#ea
sociolll sl
momld a ataccriw
d,.-g,irs
actele sunt proprii organizaliei 9i
indepndente
del
-*.*t
po*nd".tr
m.n.g.rilJr
s[_i. ln cca mai marc
Paltc
a
&s16
individul
; ; aiat
pvaronrl
motivelor
dc acliunei
f
r aea.da.$
.i iJir.r.r
primite. in acesstl
acccplie
gi'.oa *. ,Jpor*1ire
.tat
3utiAi.
cit
li
monl 9i
nul
r.o',trl.
AccJt
forml
de responsabilitatc Ptit-c.$'
-etprindetea
ou fr*" in dubla lor calitstc de sfstzn socfal
dar
7
&, otTaizafie;;P"d";
tttttui sisam't3
Ea ili asunrl
asdcl
o rrrymnsobilitae
i{"ii"a
t
F.dr
societats
ca intrcg du
9i
fap
t.$
rncmbrii sei: salaria$,
aqiony'
corurmatori
ctc'
c.cr: cc *" l*itiit
*itt Apu't 4
in fonnarca
cctsttri
cr'c# d" topot*tiliau
socisll
a brganizanilor
s'g e]ms sl se
a,bh
analogia
ctl biologlq
""tt
tst caarl conccPtului
dc the
i* ;^p^Yu
(c'eos' 1.?97)-'
o firme cste snalbatl Prcurrr
o
fiqa.
vie
.9i,
deci,
ccsirtc."g
r"W.;biltin
r"fiti,rc
dc inSitulic,
dc crttitate,
cen
nE
-cotp',
J*t;i., !9rcn$i, -scopuri'
valori' Is;t!'
Pc
scurt
;;;'i
r,,ict*d,
tt't''*to Pc
sonccprul
.de
pasonc
f
.'* n'rnp'nqrrG-a'
I
n'S'l,!,ti*T*tffi:li]
ffi$#*##mro:;ii;*;dfrEiit"ei
Eiutr) 6
p,"oii' i*tigti
itlz'stntc'cu
voint$' Pcnitnr
Gens
tu
n-*^ii';-S;t
primei catcgorii' Pcrrttl
cr accstt
csE dcrnminat
de i*qionttt"
tittri'
Hoy-:y':*
carr
Fdcazl
9i
facc- sl fie
vii firmeie'
este o
Wrsg
care i9
rmlresc
oUi..C'"ft
in nt"ft
dc componamTttlt-care
nu $
br
'tdltse
l. ll;;;lt;; ii
trt"r C:crs
asimilesr
firma
tmc
Faar4*ri
niii'
vii' Fi15 Wsont'
cuprinde
elarentc
mt
raici si
4".
p"'t" t" ins$i
dint'o
pasona mai marc'
de md
uf,wa ,.e'i;'-;;;il;t-st"t
9i
adaptatl
de Gcns
lum
odcrnc:
t90 VASII-E AORAI- Edcs tn afoccrt
il
polWcn
$6drr.rg
Grup
htreprtacrc
Dhddpnc
Grup dc trcro
EdlpI
I!'dMd
Fipml
Fiecare wtitate constituie,
la nivclul seu, un sistem viu.
Fiecarc ar! conrururi gi finari*f proprii.
Dar, in p"*I.i,
H;are se
inseriazl
inu',n inacg cr.e
9
aepegcga.
Dupa i""l .ri.. ninr'
vic (9i
deci gi orice firml, iffi+rineerc,
organizage; poseda
o
frculutc
oumittr iwoccplie,aefinite
asdei:,,.i i*ail.. [l'. ."..
:got$l.
propriei poziFi
fag! de rstut t,-t;. E ;- riir.rze ra
ruvelu crcdingeror gi valorilor.
persona
tebuie sr-gi glseascl
locul tn l.urc
ai
sr dobtndeasctr
o viziune clar4 ain g"r. !e ,.iuse
etica sr gi vatorilc
aanrnjului
sau. estrcr, n"-ii*i
r"^p"ry
isi
Pune
Bct?u intrcbqi
asunra rela$ci sisrcmului stru d-e valJri pi cel
al lu'rrii in care ffiiegte. De eximptq in sccorul at xvu-i"r, in
Europs occideutalt cra rcprobabii
si
:rmlre$i
numai cagdgul
brnesc- Scruibile fag de i,r,oo tnconjureto.*,
fi*;1.i"",.
doreau sf, pnctice
firantopia pe scarl Lge Esa notabirtr in acesr
scns'dcviza
blncii orandize wisselbuilI (1609);,c
iilo,r, n,
profif ,u
lnto atare viziune
existl o intcrpenetare
inte sisrcmere de
valori alcpercotae.D.tpr.
cc fel dl rio; este vorba se va inoeba
G:*J
Frp*
'n
ansamblu de varori+omune
ra care adertr
salariatii
coruiderAnd
c! devotamentul
fap dc obiectivele
firmei ii
lrysbilldee societll
tI
nurald a elrccritor
l9l
re ajua se-gi atingn propriul obiectiv. Este neccsar ca scopurilc gi
aivatiile individuale alc
lxrsonae
din nivelelc inferioare s[ fic in
@nic cu cclc din nivelcle supcrioare. Oricum, snrdiul tui GcDs
rd d cxisttr o legtrurl inte
,,pcrcnitatsa
intcprindcrii', a finrci
srrr companiei
Si
atapwsttul
fald
de valori.ldeea dE TIE living
We,
asfel dc6nit!, prgsupune o solidoitate, dcja wocat!,
dt<i
$cnpcctivl
biologic{ la inccput de sccol )Oq in ccca cc s.a
Fr"it
rcoria solifuisrului. Estb adcscori ciEtl, in acca$i ordinc
& idcl formula lansattr dc un autor francez, Bourgeois: inuo
6EI cxistl un quasi<onfrct bazat pc obligagiile reciprocc ale
wnilor din societate aSfel incit
,,fiecare dinte noi Sc h mod
Gesar &lor tuturor cclorlal$; aceasta esle sarcina Ekrt$if .n
Ra$onamennrl carp suginc acas6 conccpgie sunn asfcl: dac{
irrcprinderc, (firma) estc vle, dace e*e inzesuattr gi cu voinp,
ronri ea inslgi este comprsl din alte fiinp vii care au neroi gi
&zptwi. Aceasttr mctafori : poate explica responsabilituca
organizaliei, dar ea subinplege o adecvare a obiectivelor inte
Fflnae
la divene niveluri. Uiannrt accsnri sistem uecc prinao
adtud a
firmei,
c pgate fi caiificatl dtept
,,cuhrtr
cganizationaltr', desemnatil: ca ansamblul valorilor,
crtdinplor,
cmvingerilor, atitudinilor gi comportarncntelor comunc hnur)r
'-cnbrilor
qnei
orgenizalii.
.Asdel
se crceaz^d, o tsponsahilitqr
colcctivl
$i
in accst caz insf aparc o veche probleml:
dactr ctosul
crganizaliei timite la idecd de rispundere colectivL anurci nu
crisr riscul ca membrii organizstiei sl se simt! dcrcspons'bilizati
h calitatca lor de subondonali gi simpli executanli?
in concluzie, din punct de uide.. filosohco-etic rlspursul
& pincipiu du temei responsabilite$i a accenhrat rrrrnrroanlc
ili a) libertatea estc o condi;ie eseryiald a rcqponubilftf$i; b)
rtaw
estc o virfire carc prcsupune atat ideea de oro libcr cii
f
pc cca de fiinp responsabile; c) responsabititarca pentru
dccfuiilc, actcle gi faptcle noastre nu poate fi raportattr numai la
dr, la omul individual, vizut ca un atom bolar, fere nici o
t92
:
v)sIIE MqMI
-
Etlca k afaccrl gl poltttcd
legiure cu ceilolli:
Q
responsabilitatea cste, prin urmare, nu o
ese4n ce locuiegte inu-un indivi4 ci o relolie: cu cclilalt, cu
grupul, cu organizafia; e) fEra o solidaritatc cu ceilalli, frrl
frrcsryozitie
cE ceilalli (gnrp, finn!, orgBnizatie, dar gi, foarte
prccr$ constnutori, salariali, aelionari etc.) erisfdl gi au
9i
ei
interese
$i
ngvoi legitine, ideea de responsabilitate nu are
cor$ilnrq
$
oamenii nu au mmai drcptrni sau nrarraf obligalii, ci
au p drepturi,
,rf
obligafii, iar petrtu c,! oricc acliune omeneascl
ere @nsecinle, iat unele dinEe accstes pot fi graye
9i
chiar
tngic, ideea rcsponsabiliElii este la fel de importantl precum
aceee a drcpturilor gi a indatoririlor; g) dscf in teoria moral-
poliffi, uneori a fost accentuatl ideca dc Bine in deEimentul
celci de &zpw\ sau cca ae o{tigefi
li
indatoriri in denimentul
celor de Bine sau drcpturi, acut noua conjunclie care se impune
esne dada: &eptwi, indatorirll resporcabilitqii in fine, h) in
contenrl actual, modem gi post-modern, in care organizaliile au
detcnit o realitate mult mai complex!, gi-n care prcocuparcs
pentru dimensiwpa eticd a sufgrit o crettere cxponenlialE, ideea
rcgonsabilite$i se pune
$il
ca indatorire, obliga;ic sau
autoobligalie, atAt a inteprinaonrlui dar
9i
a firmei,
9i
ca
rcsponsabilitate de grup saulcolectivl, gi ca responsabilitatc a
organiznrii; in fapt,
.omul
oiganizational" gi-a intcgrat tot mai
insistem gi apelatiurl de
nom
drgatizalional moraf'.
63. fudecaa de responsabllitate gi condiliile nJ&rorc
penhu ca o persoand s|tie cowidqad responsabilii
Jtdecllile gi ralionamentcle rnoralca conpn gi un tip spccial
nnmit
ieqi
de rc-sponsabilitae. E vorbq in acest caz, de a
derrrmin4 de a stabili dacl o
iretxnld
sau o instant$ imprsonalrt
(irgiultic organizatie etc.) cste moralnrntc rcsponsabill sau
cutpabil! pcntru cI a frcut ccva r[u sau pentru a 6 vltlmat cu
bry,rr,drlilatza
sociald gl morald a afaccrllor 193
=zliE
pe cineva-ae O
judecaU privind resprsabiligtea
morall a
ci pcrsoane pentru o u1g*.rr'nedreapU"flri
un motiv legal uu i
."-t, c3.e o
iuaccatl
referitoarc la graiul in care
Psfsoana
meitd
kri op.briul
public sau pedeapsa in acclaSi timp, ca este o I
Fdocstl
care impiid ideca de compensarc Pcntru
vltlmare sau
fij$t*
De pildE, dacl'n
p"ton
lAul
prejudicli asupra s[nltftii
'Ei$tor,
actiuelat sau din neglijenp sau neprsarc,-ahtnci'
am
$-'ptouauil
cr accl patron u medta op'robriul
prrtlic' pc lAngl
;effi;
pcdepsci legale, du;,[^ tuT spuncrn, el u rebui sl
.;, *tn'p"r,r"6i
victimelor.s infebarea
c8rc sc pne in accst
.-?
e$e cce asu*il lntinderii actelor de ruponsabil$tc.
Of, S'8
rjr:os la rn acord intrc teorcticieni
pcntru a nu'l considera
i=e**uil moralmente, de pildl, pc_cineva eh$ci ci,rd acthmca
;-;
sr*to 9i
nu rea, eitt fi"tttl din occiden
9i
nu din rea
xir*|Jt"'"o.itl
dinigporanltgi
nu cu bwl tni44'
O-pcrsoanl
;;"hil#*d.bilr'-
an* in accst scrs Manudl
G.
v.d"i; h B;& Ethics -
^r,,toi
pmtru acclc-acta 9i
cftctc
JiJ,*t
prwizibile
Pc
care a) pGoana lc'a flqrt sau ls'a
g.rr, in mod *G*,
ii
tiUo.Si ;'*'"
cra moralmcnta
rlu s[ lc
ffu
sau sr iJp."i"* li
pc.carc b) 8T?
Ptt*1}in
mod
coosient ii
libcr,;;;ir re f. f'ituir*l
*" se laprwin!"sl
Existl
rnscordrargr*panaitconormclnriEmmoidoula'ldilifpot
cfuine complet
fu,t"Uifitatea
moral[ a
'nei
ps*dne snnci
eiod ra prodr.rs o vlEmgre i nednoaitefta 7
Wrybilitdea
rrrui
b&dd
de a
judccs, ip,'*ni 9i
a stfufni 6ate consccinJclc
rmci
qi'd. Acestsa riirl"-itr
*nai''i Oi ssua dc dcevinovltirs'
de
;A;
t
j"d;d;;. tttp"*lilitda
Dacr o
P,crsdnr
c$c in
nd sigpr in n*rnostinp
di catzr sau dacl ce sra incspabill
sau
itlaimposibilsewiteccdaccs.aprodrsgilacreeparticipat'
Gi ,."" p"*.r,l nu a a4ionat conEient
i ]iry
$L
^ry
urmat'
r pode n .",zatl ae ceea cr a Ecur iocrnai
insl pentru fap$l cI'
b gancte, *rt;ti';;; $
.incapauilitda
nmt in postura de a
m ,"rpor*iiliatea
unei pcrsoang
trebuie distiftsl
adctbata
194
VASILE ]{ORAX-Ettcatn
daccrl tt
pollticd
nccunoE$tcrc de mimsea sau iwocsea igrcro4ei.t Asrfel, sunt
pennurc carc sc p5strcaz! in mod delibcrat ignoranrc fap dc
an','nitc probleme ocmai pcntru a sclpa de oricc rcsponsabiliurc.
Sunt aEfgl cunoscuts cazurilc in care un mrnager al unci companii
dc produccrc a azbcsnrluit le-a sugerat medicilor sl nu-i comunicc
rearhatclc analizclor flcute mrrRcitorilor pcntru a nu fi frcut
ultcrior raspunzltor
juridic penmr ctr n-a adus condi;iilc de muncl
tn linitcle dc strnltatc lcgal prcscrisc. Accst tip de conduiri este
tnsl monLneile rcpmbabil gi el nu zupriml
judecara
de
rcsponsabilitate, pentu sinplul fapt d obligalia moralA constl in
acca & a nu vlt{qr nejustifieat gi nelegitim pe nimeni gi
niciodrt!- De ascmencs, inrcofla de a te prcface ignorant pentnl a
eviu resporuabilitatca este ea insf,ti un indicator al imorali6;ii, al
necinstci cclui care procedeaze in acest fel. Sc'zq ignoraalei, a
nssrruoEgtrii nu poafc fi invocattr nici atunci cnd o pcrsourA evitl
din ncglijen;i, lene sau indifercnp sA hcl cifiva pagi necesari
pcnhl o infomrare complet!- De exemplu, in cazul aminrir mai
sus, natugerul care ar avea suficientc motive sA srupccteze cA
Ezbcsnrl poats fr pcriculos pcntrrr,slnetatc, dar care & omis str se
inforureec asupra accstei chestiuni (pcnnr c[
,4-a
a{ur chef',
,,i.a
fost indifcrut'',
,,i-a
fost lene') nu poare invocra mai rArziu
necuDo&ttcrea, ignoranta drept scr
rzr.
O penoanl poate fi in postura de necunoagtere, de
ignonnlt, fie fap de
fapte
relevantc, fie fap de standarde
morale- rclcvanrc (lvianuel Velasquez). De pild!, cineva gtie cd a
mitui estt un lucru r[u, peDtru c[ a incllcat un standard monl
relcvalt, dar, in acelagi timp sI nu cunoascd, s6
,pu
realizeze,. c[
dAnd baclil unui funclionar, de f.pq l-a mituir, aceasta
reductndu-i obligaliile lcgalc. Pe dc alti partc, se poarc ca cineva
s[ 6c tnt-adevb ignrant gi sA nu cuaoascl faptul c6 a mitui
oficialii guvcroamcntali e un lucru rtru (ctr sc incalci asdel un
standod moral), degi accea penoanl
sd
Stie
cA dAnd bacaig
mituicgtc (ceca
cc exe ufapr relevant).
,qoato&Aaua soclall
rl
rttusln o efacerllot
in g.n.t", se admitc cl nccunoagterea unui
/op
eliminf
mplct rcsponsabilitatca moralf,
pcntru simplul motiv ctr o
p.tri"na nu poatc fr obligUd sl facl o ac;iunc asuP.ra circia nu
ae nici un conftl: obligalia morall ccrc libcrarca"- Pcntru ci
meoii nu pot controla faptc pe care nu le cutosc, ei nrr au nici o
obligalic m-orall fap dc ascrqenea chestiwri
li,
in consccinp,
t
+ottsUilitatea
lor moraltr pnuu accstc anume caari cstc
igjs6nttr Acel tip de necunoa$tcre, de ignoranp care se
siaztr cu neglijenle sau acea ignorurp creati in mod dclibcrat
ar anulcazl p;'n.ipiut monl at responsatitite6i, ci, il in$rega. in
fuq
gradul nostnr dc ignoranll pouc fi contolat
9i
el inuo
@cc8rc mesur!', iar atAta timf cdt
Putem
conmla gadul nostru
& cunoaqtere gi necunos;terc, noi devenim rcsponsabili monl
pcatru accl lucru gi, mai ales, gcntnr.consecinlele lui vdrirnltoare.
h gcocrc, necLnoaSterea stan4sdelor morale rclevutc inllorL
dc ascmenea, resporsabilrtateq deoarcce o pcrsoand nu e
resporuabill pentru omisiunea de a satisface obligalii dE a ciror
r=istcnge totalin necunogtin$ de cauztr- Totugi,
Pc
b""" fapului
ctr nccunoa$terea standardelor morale este lg4lltatrrl alegcrii
Ebere de a nu cutoaste cxtte anume sunt aceste stan&r&, rcadtl
d, noi swilem responsabili,Pe-rynu ignoro4a noastrd
Si
pentn
$utel:
ei rele
Si
vdtdmdtoq:."
in cce. cc privegte niltlia incapabilitdlii, acela$i l*{anucl G.
Vclasquee aratl ctr incapacfutea poate fi rezultand, fie al unor
cirqnstanlc interne, fie al unora *erne. Asdel, pc dc o
Partc,
ci pcrsoane ii pot lipsi putercq indeminarcq ocazja s8u
rcgrsclc necesare pcntru a acliona saq
Pc
de altl psfie, pcrsoana
pffi. fi corutrAnsl sau dcranjartr fizic, psihic sau rnenlal s[ &Fe
cffi, sau chiar sd fie in imposibilitatc sn-gi poa6 concoh astiunile.
Dc orcmplu, un muuger care lucreazl tn condi$i foartc sbesaatc
poc fi atit de rcruionat incaL inu-un moment dc srcscitarc
crvestr sI fie cuprins de furie in fap unui subordona! devcnind
rdC incapabilsa-gi conEoleze acliunile. in acest caz, dacl accsse
195
196
UASILE MORTIR
-
Edca tn ataccrl gI polldcd
incapacitate de a se stipini e$te absolut rodul rmui accidcnt, gi dacl
e8 n-a prdus o vlEmare rclevantl, int-un fel sau altul, gi daca
subordonanrl, la rAndul lui, iSi dll scama cI cst? vorba dc
,o
icgirc",
ce este vorba de o,o<cep1ie" de la modul de a fi al managenrlui, gi
nu de o constmtd a corduitei sau csrasterului accstuia, atunci
respcctiwl managef rfl, va fi coruident rlspunzltor pentnr acesstI
fap singulart. Judecaa de de-raqponsabilizqe utilizatl in mod
curent pentru ssernenea sitrulii sunl astftl:
,J
se intAmpll oricui in
asemenea condi$i'.
Pe lingl ccle dou[ condifii de scuze (neanoosterea gi
inqabilitatea) care absolv[ prsoana de vinovl1ie morall mai
suut eminti$ de Velasquez gi al$ c$liva/actori oteruanlf care pot
diminua responsabiliatca moralL a) circumstanp caFe fac
nuigrd, incertd o penoanE, dar nu total ncsigurn despre cec8 ce
face (acestea afecteazl atnoasitea prsosnei; b) circumstantc
care frc dificild aqiunea pcnoatei, dar nu fac imposibilt witaree
de a
.hce
c6':a (acestea
&ctc8ztr
libcrtdtea pcroanei);
cire.utnstsnte care minimizeed U aqiune, dar care nu inlltur[ cu
i-rinil implicoea unei pcmoane intr-o aclime (accstea se rcfcrl la
gadul in care o persoanl esle cdua provocatoare a unei vltlmlri
nemeritate). :
in primut rend, dupl sr.rrtr sintctizcazl VclasqudT, sunt
circumstanle csre produc nesigthar4d" carc gcnereazl o urumiE
incqtindine cu pivire la cci este de
fAdi.
Ast'cl, o psrsoantr
postB fi des,tul de convinst C[ nu estc foarte bine s[ faq{"ccvg
dar, tn acclagi fup, r[ se indoiasct btusi cI nu gtie nimic dlesprc
anumie/ryre importante, sau se se indoiasct uiupra standardelor
monle implicate, sau sI aibl dubii asupr8 gravitltii grcgclii. De
pildf, daci un fimc$onar estc rugat sI ducl nigtc informafii wrui
comptitor, el ar putea sI fie destul de sigw cdface o greSeald,
dar in accla;i timp sa aibl o vsitabild nesigranp in leg[hrl cu
graviutes, cu seriozitatea p,roblcmei in cauzl O atare
incertitudine se coruiderl ce estc dc na$re s[ diminuezc
@blnaca
sodall tl
n,oa,ld a afoccrllor
l9?i
rt+on-sabilitatea
monll a prsoanei. Oricum, in gTT'fr.sotn'
H reducc disonanp cognitiva $estinger)t'
"q,elln9
lt bwra'
;;te,
^;"i;
La-nrgat s[ duc.[ respectivetc
infonnalii-
-
-i"
"rloit "
an4 unrip"**e
i'ar putea fi
ryu'
dificil sli
eriu rm anunit curs al sveninrcntelor,
atunci cend estc
lPutl
J
^roi4ari
de orice fel
gi cind costurile
pcrsonde sunt
b-," mari. Asdel, de
Pildl'
managedi
interncdiui
runt' nu
rrreori, inters pr;F sau ameninpli,
mai mult sau mai
putin
6*4 i. rrrpaodi tor (pentru a cregtc
{gduqiq ryq1Plstra
*t.'scsrete
fap dc pirUtit cu privire la s6rea de slnlgte a
pcrsonrlului etc.), dtfi, evident,
jry
:*ll:^-a-T.*tn*'
F;;
s" s,uiinc ii t ot c'az &
dacl accstc
Prtsiuni
sunt
sdcicntdemari,"t*,"i,popo4ional,gircsponsabilitstcaloreste
miqoratl.e
-.-i;;i
treilea ranq r*ponsabiliUea
unei pcrscnne.poatc
fi,
dc ascrnenea, .,.n*tl'O"c'[
circumstanfele-nu
plmit-o implicare
ffi a acclei p"**. in astul cera e podus
9
d".*L opierdere
Jru o Vf,ttr'mare.
DacL de cxemplu'
un ingincr
proicctant
realiz"az|
cr nu-gi
poatc irnpune
cu su@cs
propriu!
prroicct' dar'
in ecclagi timp, o'bJni-acfestetc
din schip
propusr de altcineva
5i
sl deopart., reiGiJnimic
(deoartce
"nu
e fteh mea) el
Br va fi corsideliiitpfi*
activ, ci, even$el'
doar-pasiv'
in
F-dr";
*ri pr**,i,.
daune
viitoare. Lui i se dirninueaz,!
rispndcre
O.r lrr"st" nu insearnnl
cI cste cu totul rrwinovat 5i
citnuarfiawt*w""*uititateadeascmnaladefectulconstalat
Cr rcgull' ," .a*t ii genen!' cr $at' mai pqin ru'spoluabil
ct,
d 4iuile
mele praefte
(actyole) contribuie
nEI^
putin It
,-ftt rf A"
tf."t$ acelui aa' in orice caz' cca cs contcaz
a.oca*.,
in ultiml insan$
ffi"r{rffiffu.,fiI|:
#tc+
dacl o
Pcrsoanl
arc o
C'+rrnnatii
on"i.iSi.*pticit
de a scmnala
anumite
nereguli'
de'
rt
t-i
gregcli sau bp"
ve6mltoarc'
ahmci acca
Pcrsoanl
cs
F$ifi
Uii p*ri de
vedere moral
Pcngo
accle agtt pc c8
l9E
yLgILE
MOIA-R,- Etica tn
fiaccri
gi polttkd
s-a abtinut sl le raponeze, sau pe care n-a incercar sA le prcvina,
chiar dacl alt'ni"teri pcrsoana g-u estc implicati ncmijlocit in acel
act De exemplq un contabile care primcyte drepi sarcine de
seryiciu s[ raportcze orice activitarc tauduloas[ pe carc o
obscwl; nu
ya
-putea s[ pretindl sa i sc diminuczc
responscbiliutcapcntu o taudlpc carc a omis cu bunl ptiinp sa
o aducl la cunogtinp supcriorilor, spunlnd c[
,pu
cl a comis acel
act &audulos'.
tn concluie, un individ int-o orguriza;ie esrc rcsporuabil
monl pDtru actcle inj,rstc pe care le Eptuiegtc, iar
rcsponsabilitatca are gi un reper obligatoriu a fi luar in seaml:
granitatea greselii
sau a rdttlui, provocal oricum, d.ac6 efectele
stut grave (moartc,
suferintl,
handicap crc.), oricArc cond.i;ii ar fi
lntnrnitc pcntru diminuarca resporuabilitilii, aceasn nu poare fi
instr an torulsuprimat!- h uldmr instanf!, chiar daci omui esrc in
mod ccrt nevinorat penhr ceva pctrecut in prezenla sa &r nu din
catzs Js, el se poa& simli totugi jenaq
stanjenit slu
,,vinovat f6ri
yinf',
avAnd chiar, dupl exprcxia lui Karl Jaspn,
,,o culpA
mctafizisl", adicr un sentirnent de culpr frri ur obiecr clar definir.
Se adruip ctr accasu este limita ultime p6n[ la care se poaG
intinde
o
judccatl
de rcsponsabilitate (AnOrS
C-omte Sponvillc).61
6,4, Rupo rcah il il ae a c o rp o r ayi e i
Multe dinre deciziile unci firmc s8u corporalii sunr decizii
individule, dar gi mai multc suut, probabil, urmarea unor acte de
cmpqare inue cei desemnali sau alegi s6 conduca respectiva
organizalic. Oricum, tn interiorul corpora;ici ,nod.*.,
rcsporuabilitatea pcntnr un act al acestcia .sti d.s.uri disaibuitl
priane
un numlr dc participan$
care coopereed (lvlanuel
G.
velasqua).
ceea ce se numeste decbie a firmei sau a corporaliei
estc' in mod normal, un rezultat al mai multor acliuni (sau
lryuablllwca socldd
l
norald a afaccrtlor
199
misiuni de a acliona) a mai mulor oarneni difcriti: unii
claboreazA planul strarcgic dc acliruc; al$i proicctcaz{ in dctrliu"
6r.[9
produc$ei; unii tcstcqfn prodrsul, al$i te*cazl piala; ulul
ordonl" sfAnriegtc sau incurajcn'{ ccvq iar altii a4ioucazl pc
bca acestor ordine, sfahri sau sugestii incurajUoarc; uD gfup
-rtal$
cu bunl
$uinp
cumptrrltorii ia timp ce, desoil dc probabil,
m ift gup, tot cu bunl
$Uinl4
dar pc ttrcutc, sc brrcur[ de
profiurrilc carc rezultl; un grup face o grc;aE, altrl sc simtc
indreptlgit s[ o ascundl etc., etc. Varia$ite coopcrlrii uAt cu
efrctc bcncficc sau vlttrro.ltoare sunt" in fond, nes8rgirc.fl
in fapt" intebarea carre sc punc estc cine e rcsponsabil din
Frnct
de vedere monl pcnp ast'el dc acte produse io comun?
Rtspururrl tradi$onal este ircela cA cei care in mod libcr gi cu
hna gtiin$ au ficut tot ceca c era necesar pcntll corporalie
smt, ficcare ln parte, reiponsabili pcntn-r ce anuurc uu
grurt
Criticii acesnti punct dc vederc susfin c6 arunci cind membrii
rmui grup organizat, precun o corporalie, actioncazf, impnrnl,
rcnrl lor poatc fi descris; ca un
,,act
de grup*
$i,
prin ufiDare,
gn+ul ca intreg nebuie epnsiderat responsabil penru accl act gi
nu indivizii care.l comprln.* De excmplu, in mod uormal aoi
&ibuim produccrca unul medicament firmei gi
nu individual
hg"eriloi
ciin u"iq[ sau farmacigtilor care-l comercializeaztr" iar
lcgea atribuie, de obicci, actele managerilor, corporaliei inscai, gi
att managerilor ca indivizi. In fapt, existi atat o responsabiliurc a
corpomgiei ca subiect
jruidic gi moral, unic
ai
indivizibir, c0t gi o
rcsponsabiliute individuaE" pc care o pcrsoana
morall o ate
pcatru actclc sale, in orice contert ar fi fost efccElate accstca.
eicr',n, analiza modului de firoc$onarc al corporaliilot'? va aata
gFil
cE acestea sunt organizagii care trebui; s[ respeca rcguli
tirosraticc gi, in acest scns, nu se poatc spune cr angajatii r.Lor
caponrri mari
,,in
mod congtient gi libcr gi-au r",rnit-..1iutrite
lof. Aceasta inscamntr ca fiecare trebuie si respcctc r.guiib d,
cmduite adminisuativl gi tehnologicl.
pe
de alti parte
^nsr,
200 201
oricend pot se apara efecte carc sunt dincolo de logica birocraticl.
A^strI, de pildn, rarff produc ceve cu anumite defecte, iar allii
utilizeazl acea componentl
,int.utl
produs carc se va dovedi
penculos sau vltlmltor. Este, asfel, destul de evident cI o
pctsoanl care lucreaz.l
^rnt-o
strusfure birocraticl a unei mari
oAanizalii nu este in mod neccsar responsabill moral
Pent.nr
fiecce
act al corporaliei la producerca clnria a ajutat
9i
ea- In
Bnrinass Ethics Manuel G. Velasqr:ez sPune cxplicit cI dacd
cine\B muncegte ca secrctarl, funclionar sau portar la o
corponlie, etunci aclitmile acelei persoanc ii pot, de cxemplu, in
anumite condilii, ajuta pe inallii fimclionari ai firmei s[ comitl o
fraudl Dar, la limitl, dacl acca prsoanl nu gtie nimic despre
fraud4 sau daci ea nu poate in nici
gn
fel s[ o previnl (raportand-
o, de exemplu) afinrci acea persoanl nu este moralmente
rcqonsrbill pentru acea fraud!- De asemenea' s-a analizat' pe
htrll dreptate, foarte adAncit, in psihologia socjall
9i
organi2aliooill, relalfa dintre q66ln gi iesporrsiUilitate.s Locul
in organizafie, de sgpcrior sau iubordonat, aduce cu sine un set
diferrrrliat de atibulii (sarcini poncret!)
9i
rlspunderi imediate
sau mediate pntru fiecare partilipant intr.o corporalie, cel mai
adesca, angajatii aclioneazl pq baza ordinelor supcriorilor, iar
acegtia
$ru Si
kleleg cI se afll intro strucnrrl ierafiice a
autori6|ii.6e Situagile de ondin.moral care apar in accst context
sunt de tipul: cine estc responsabil sI indeplineasc5
un act in
condifiile in ."." ambii-l considere ca fiind gre$it sau de-1rdrcptul
rdu? Seu: este cu tonrl absolyit de orice responsabilitatcvcel
ce
gXEUE
o comandl, o ponrncE Sau o sugestie impcrativtr' toate
vEnitc pe calc ierartrica? ruspunsrl care se
Poate
da la prima
inft,bale este urmltorul: este moralmente mai culpabil supcrionrl
cre
gtie ci face rlu giJ
$
face, nu singur,
9i
nu dircct' ci prin
inErmeOiul srbordonaillui, in primul ran4
Pntru
cA el este
flrraa actului rdq sau grcSit, saa vdtktrftor
9i,
in al doilea rind,
pcnnt cI
Si< folosit
odoritdea pentil a limita un drept
VASILE MlMR- Etlcaln afaccri
9l
poWcd lryn-rabllltuca soclald
5l
morald a afaccrilor
fimdamental al zubordonatului, gi anumc &eptul Ia ltbenate al
r{'-luia.
Aceasta nu exclude, sc inlelegs, dupl erfi S.t vlant, cu
totr'l responsabiligtea subordonatului du in amrnite situagii
poel! sI i-o diminueze considerabil. in ceea ce privegte cea dc-al
dcua inuebarc, rlspunsul cel rnai frecvent dat e*arnlnl cu primul:
s+crionil este moral rcspnsabil pentru actul injuslrchiar dacl
srbordonatul a fost agentul care l.a dus la indeplinire.t
De exemplg nu de rnult, in 1999, subordon4ii de la dou6
iosrihtfti F.N.I. gi C.E.C. au aflat,
,,din
presl"
frn
fapt, din
pnbliciute), desprc,,asocietra'instituliilor lor. Untrca a fost cl,,
'rn
aqste condi$i, dat fiind enormul scntimcnt de ccrti$dinc pc
carc l-a dat C.E.C..ul intotdeauna tuturor depunltorilor, numtrrul
investitorilor s-a dublat in scurt timp, oamenii av0nd, totodsti,
incredinprea c[
.banii lor sunt pc mAini bune". Subordonatii cel
rui
1ds5ga au intlrit aceastii informalie, degi unii dinft ci qtiau
d,acordul n-a fost deplin", in sensul cl cl a fost efectuat doar de
drcctorul C.E.C. gi nu, afa cum prcvcdea legeq de Cqnsiliul de
'fdninistratr.
pfu sonsultarea preelabill a Adun&ii Gcncrelc a
Ac4iooarilor. In ultiml iDstanF, cste evident cI vinovlgia
frircipnlE,
gi legdem gimoralE sade mai intAi asupn directorului
CEC.
n1a
elui cc-a patonat F.N.I.-ul. Nu pot fi absoM$, mai
rg<ri- dei rtspundere nici acci zubordonali carc au gtiut de
inmpletiudinea juridic!
s actului pcntru cI, p de o parte, n-eu
^
u public viciul de forml
$i,
pc de dE parte, pentru c4 prin
r-ql
omisiunc au contribuit gi ei la ingelarca investitotilor.
&idcrt ct subordonalii care n-au gtiut nimis din toat scasttg nu
p< fi Ecqi moralmente rispunzltori de tot ccca c s-a intimplu
rfuicn pierderea in cea mai marre mlsrl dc cltre invcstiOri a
elor
depnsc.
202
VASILE MORA|- Edcatn afaceri
5i
politicd
lo avizate pcrspcctive tcoretice
$i
aplicate asupg
resrrlnsabilitdlii corporaliilor (Jeftey Olen gi Vincent Barry)'r
sc considcre, pc brurl dreptate, cl insegi defini$a corporaliei
poatc fi un bun punct de plecare pcntnr a sesiza multirudinea de
semnificagii ale acestui concepL Porivit acestor autori, o
corporalie cstc o organizalic de$nuttr de ac$onarii sAi
-
indivizi
sau altc organiza;ii
-
carc conribuie cu capital la corpora$e in
schimbul acfiunilor
(posesie partiale) companiei; in cele mai
mulrc cszuri, cumplrltorii de acliuni din corpora[ii sunt" in
priocipal, interesali dc valoarea investigiei pe termen scun sau
lung adicl ci urmlrcsc sE vindi acfiunile lor cu profit sau sd
[inA
acliunilc in spcranla cl valoarca lor va crcgc pcste o perioadl de
timp. In fapt,
,,pugini
sunt interesa$ s[ conuolezc accivittrlile
corporaliei gi cu toatc c[ aclionarii sunt deginatgrii corporaliei,
conmlul lor asupn accstcia este indirecC ei .voreaza penrru
dircctorii de companie (num[nrl de vonri pentru ficcare aclionar
fiind in funclic dc numlru] de acliuni posedate) care numesc gefii
orgurizaliei, iar acegtia', la randul lor, impreunl cu managerii sunt
rlspunzjtori pentru activittrlilg zilnice ale corporaliei. Degi
aclionarii au ocazia s[ votcze pc marginea altor probleme din
cAnd in cend, cei mai mutli disaibuie voturile lor prin
reptczentqe direcorilor. Cu toate acesteat directorii gi managerii
srrnt cci cc rlmin responsabili fqF de acgionari.'iz intr-un fel, ca
gi in tcoria reprczcntlrii politicc" unde se accepttr dc foarte mult
timp c[ rcprezcntanlii au obligafii (r&punderi specifice) fap de
alegltori, gi-n acest caz se poate admite, similar, c[ reprezentan$i
corporagiei sau companiei sunt responsabili fap de ac;ionari.
Oricurn, aceast!, analogie se peate extinde cu certirudine asupra
obliga;iei, in ambclc cszuri, de a rcspecta legea: corpora;iile, prin
repreecntanfii lor ca pcrsoane juridicc,
au indatoriri legale, iar
rcprczcntanlii viclii politicc rebuie gi ei, in primut rAnd, s[ se
suprrnl stict legilor.
$i
in lumea afacerilor, gi in cea politice?{
mizcls implicatc pot n foarte mari
9i
tocmai de aceea gi
Iryabililaca
soclall
$
tturald a alacullor
203
r+rezcnrengii companiilor gi rcprezentandi politici
sc bucurt de
potcclia toule a lcgii; a;adar, gi unii gi algi uebuic sl respcte
&S.t". Asdel, corporafiilc au obligayro de a proreja investigile
rqiooarilor (ccca cc inscamnl a sc implica in profiuri. acfuni pc
Fiqi,
rcinvestilii, buuri ale corporaliei gi ror ceea.c poarc afcsis
ry
pieleide acliuni), adici Lu responsobilttatea
legotd dc a
gsfqi
adsdnistrs cu bnnl crcdinp aceste investitil
Corpora$ile pot fi responsabilizate
in modul cel mai
&vu prin /ege, su$in destul de murg analigri. in accla$ tirrp
i.'<E,
chiar un profesor dc
\pt"
cbrisopher Sionc, a dcmonstrat
"r-T"F
limite cu privire-la ce? c poare se facr legea in aca$e
FiviDF-
In acest sens, el p oferit tei argurnentc
imnificative.
\*n1:
multe legi, curn
3r
fi cele rrf.rito"rr la dcpozitarca
degarilor toxice, ajung si fie acceptarc de abia dupn cc i.a ajuns
b rm anumit nivel de ingrijorare generaltr,
i*pt accstor
flomene gi numai dupe
s
au avut loc consecinle
dealsnmase
evi&ntc. Al doilea: formr.rSrea unor legi adecvarc gi c,rcarca uDor
reglcnenttrri eficicntc sru{ procese dificile; esre grcu s6 fie
oSinut coruensul asupra
Jiptetor
semnificative,
se i determine
='te
remediile gi si se decida cum anume trebuie sol4i.,na6
boal valorile aflate in confiict in plus, aratr chrisopher stone,
si$Hnul politic oferl corpora$iloi gi suslinatorilor
lLr care fac
tobby un rol activ in concepcrca legiror: d. us"..n,:q
;i
pcnrru
rkaentare gipentnr
interpretarea cotidianl a legii sunr'necesari
cryc4ii guvernamenuli gi industiali caxe au gi ei un program de
r'ru
limitat gi care nebuie s6 se bazeze'pe
colabolrea
ri
g'linul cclor pe care ii guvemee"e
. Ar teilea'*grrrrr;vo6rea
tai legi gi intrarea ei in vigoare este, nu rr.r.ori, d.ificilr; de
=?cq
acg'nile legale imporiva
corpora$ilor
sunt
osbiroarc
ai
aeneaz[ uncori a1i intrcgi gi, de multc dri, pr*.rur
isciar
propriu-zis
devine un instnrnient'de
*ipurrn. a uoor
icrcsc gi a unor afaceri complexe; oricum, .p.rur ru-*iburd
F*r'
fi uneori conuaproductiv,
iar beneficiut ourinur
Jiu m.rit"
204
l
I
UASILE M0MR
-
Edca la afaccri gl politkd n
Tn-tab&atca socialdl;l morald a afaccrllor
20
cheltuielile; in plus, aparilia la tibunal poate insemna ce$erea
neincrederii partenerilor de afaceri, disfugeri sau pierdcri de
doq:nrente g.a-m.d.
In concluzie, se afirml cI devine tot mai clar
cl
,,legea
nu poate ftce totul singurl" dupl cum sc pare ci a
caEigat desn:l de rnult ideea ci n-u fi de dorit un sistem in care
oarnenii de afaceri ar considera cl singuna lor obligalie ar fi si
obfine profrt supunindu-se legii
ti
c[, in rcst" ar fi peitnis din
punst de vedere monl si Fac{ orice nr este ilegal: maimult,
,,cu
o
asemalea convingere dezastml pindegte dupl colf'.
DacI in ceea ce prive$te responsabilitatea companiilor de a
ftspecta legea nu exist!, in grn"rc, conhoverse, in schimb, a.supn
sttnif c6lie i conceptului de responsrbiliate social[ a corporaliilor
disagiile s-au centrat asqra a ccea ce s-a numit vbitmea irrgrotd gi
vizinad l@gd
Qeftey
Olen, Vrnccnt Barry)". Astfel, potivit unei
viziuni rutArue, ingste, resporsabilitatea social[ a corpora$ilor
s-u limita doar la douE indatorin: l.
fald
dg-lege gi 2.
fald
de
investitoi
Cse
ftcI bani pentnr aqionarii lol)'0.
Plrintele contemporur al vizimii ingttste estc considerat
unfiim a fi Milton Friedman,tt dar linia de argurnentare a celor
ce suslin o atare perspectiv4 ii invocl, deloc intimpl[tor, pe
Adam smithn
9i
fniar p" i.titit"tisftl Mill.Te tugumcntul iui
Friedman (gi a celor ce adogp explicit accasttr viziune) pentru
ideea respowabilitaea sociail a afocerii este aceea de a creste
profittnile sab este, in forml concistr, unnltorul: a) dacl
dir*torii corporaliilor prctind.ci eu o responsabilitatc sggiall dar
iSi exercittr accasg sarcinEl pe banii rearltagi din
rprofitul
aclionarilor, ei, in fond, igi neglijeazl obliga$ile pc carc lc au fap
de actionari gi igi asurnl tm. rol de
,,grn
ern" pc carc n-au dreprul
sl
A-l
asume; b) a conferi trn scns larg idcii de responsabilitate
'wciala
in afaccri estc sinonim cu a sprijini gi intlri
,,doctrina
socitlisg" h f.pg o
,dochinl
firndamcntal zubvativl" care
,,nu
diftre ca vizirme de cca mai e4plicit colcctivistl docrinl", iar
da'cl are imprcsia ci diferl, atunci ea este .diferitl
numai prin
crcdinta
cultivati
ci scopurile
corectiviste
pot fi atinse
ffu
nfloa.c
colectiviste";
c) pnn urmare, aacE dirJctoriiae
*ip*
crre fac afaceri crcd .L este in interesul
e.ono,ni.
J il.i ro, ,
ftc nnurnite
probreme
sociare, ci ar putca
sE facr accst rucn
dri nu ar rebui aeJoc
1-li
jwt.ifce
aceste eqiuni pr"tin anO ,
f !
iesponsabilitate
tn acest sens"; acea.sa .i i*.,nn,
incrftrenp
necorespunztrtoare
cu
,roiul ,"onori.-i;;dr"
,
corporaliilor",
anume acela
,,de-a ,.*le pront rrif . oi.;fr. Ar.$
aaumente
sunt completate
$i
intirite su altcle din care cele mr
fitcrrcnt
evocate sunt: a) degi au, incontestab
ir, persoitrnt
tr:!
corporaliile
nu au
leap[rat
prin accasta"gi'prri,*ttr^
ry
etc sunt, in fapt, nimil altccva decAr
,iilOi-aliificiat
eL sistemului legar"; inscamnl
cd., strictoJensu,
o corporalie
u
rcryonsabilitilgi
legare, pntru
c! ea .tt., potirit
le'gii-*ear
pffin
anumite scopun
ti
ii xte intcrzis se si angajro in urumit
ogd.-d:
activitlli;
F, .",ao
timp cit ca nu are personalitat
ErIl in sensul dcplin al rcrmenutui (de
suUicciunii'i*rn
Ebcr gi.rcsponsabil
pcntru
actele ,"L; nu ,. poie norUi
a
ceqpanie
ca avand
'obligatii
morare"; b) ehiar d"a;
"dii,.
.
d*crorii gi managerii contpaniei
au responsabiritr$
roJ. .",
'.
iutind dincolo de ccle rcgare, uebuie se4atereqponsabilitrlir
bt morate in caliate ae inaivizi particuiui
d, *qpo;;iiiltir
5 ry:J..ca
gefi ai companiei;
ca indivizi p"rtirif.ri,
ii .A,
!troqtut'.'ei
au acereagi
obrigalii de ordin r-or.t ca to;i ceirar
r*rrcni;
ia birou
ry
;j r*;d;F-.i..1ion.ritor
rorip.r,iri,
,
!fi3rir*
principalE
ae a protcja'investitiit,
..ot*;-ao"a
-
fi &o cltivo, n-au decat, lcofud din buanranrt ior, a* n-o
P
sr pcriclitezc.
banii aclionarilof,sr prini-l",,i,
Jc pirai
& proteclia
mcdiului, dacl accstc mEsuri mt surlt cerlde in mo
ryer
gi imperativ de lege.
Sc vcdc d*orl_q: ugor faptul ct aplrltorii viziunii ingust
T+"
rcsponsabiliuli
i corpongii lor igi intcrnciazr argumentagi
Fkto'd
pc de o parte,
de ta anumite prcsupozitii
Ocspii.r*
f
206
VASAE MOM - Edcs ln a/a;eri
Si
polttlcd
scopurilc corpora$ilor
li,
p de altl parlc, bazAndu-sc pe o teorie
economic{ spccialtr-
Witliam H. Shaw gi Vincent Barr)' in Moral /sr-ues in
Erairuss (1992) considerl c[ imporiva aceste i laryiri
^
sernaificafeis s-au adu, in fapt, patn"r argumente: l) argurnenrul
,,mLinii
invizibilc"; 2) argumentul
,,mainii
guvcrnului"; 3)
argumentul
,,custdelui
incapabil (inapt)"; 4) argumenul
,,mdcridizerii
societtrlii". Primul estc invocat dc Milton
Friedman gi este sinonim cu ideca de
,,vicii
private, beneficii
publicc". Cel dc-al doilea argument estc suslinut" printre al$i, de
John Kcnncth Galbraith in urmtrtorii termeji: a)
,,mAna
invizibill" a lui Adam Smith nu arc efectul d{ moralizare a
activittrtilor corpora$ilof'; dimpotriv!" se avenizeazA, lAsate in
voia lor, corporafiile se vor imbogef in timp gi vor impovlra
socictalea: vor poluq vor pcrmite inegalitlli, ii vor nemulpmi pe
clicnfi, vor lupu pentru eliminarea concurenlei, vor folosi chiar
propriile averi pcntnt a-i intimida pe legiuitori in scopul de a
ob$ne lcgi care s[-i favorizeze pe ei gi nu pc allii; companiile vor
proccda utfel fiindcl sunl in mod special,
'motivate
de
menlinerca profitului; b) in locul
,,rniinii
invizibile" a pielei,
reglementdrile gwernamentale sunt cele care vor tinde sl
'conslleze
apetitul nstural gi
insa$abil al corporaliilor pentnr
profif; inseamnl c[, in fapt, a adopta pozilia
,$rAna
guvernului"
cstr o
.,calc
ocolittr" prin care guvernul
,,se
strecoare in inrcriorul
corpora$ci"; c) guvemul instr nu poate s[ controleze decAt cele
mai vizibile manifestlri de imoRlitate, in timp ce, cu siguranp, o
mul$rnc de activitlli ale corporaliei ii pot fi ascunse acesruia
,,in
labirintul stnrcturii corporaliei"; in plus, neavAnd o cunoa;tere
completl cu privire la obiectivele corporagiei, guvcniul nu poare
anticipa elementele morale din activitatca corporalici; tot eeea ce
ar putca impune ar fi ur anumit comportament moral, valabil insl
numai pcnhr,,probleme cxtcrioare", (cu efecte ample, cum ar fi
mita, frxarca prelurilor, competitia neloialtr etc.); d) guvernul cu
I4orcabWuca
soclalll
Sl
aorald a alacerllor
207
dorita lui mantr vizibilE prternicd
nu esre un supravegbctor
qEdibil
al moralitdlii gi pcotnr simplul fapt ctr functioiarii poti.i
f
guvernamentali
nu sunt o,,quintescnp
de moratiiarcli
"irt^ur"; c) dacl guvemul este considerat
ca
,,o alt[ o.groi-6..,
s
coostatr
ca el prczinti
multe din caracteristicile
s-uucu[alc ale
Tnrr^tttenrului
moral din interiorul corporafiiloc
oai mult
cirar,
t
,''C purern
p*Ut
.
dactr nu cumva
firnc$onarii
guvernamcntali
vor facc ihiar mai mult decit
se i.punn
sisrcmele de valori ale
^celor
mai generogi
finanptori
* tor; iar
dc vreme ce
':corpolagiile
unt celi mai influ.nti,
or p,rr,o
oarc
ascpts ca politicienii
s[ mustg m6na care-i t'eneEerg,
conchide
rccst-ralionament
(exceleni
sintetizat de cei aoi aWori ,i .lrpi
Problene
morale ,
?f*:.p
i^-."r"g
ci existl doutr conccpjii
qpuse cu privire l..l:..dff1-fo4ei
morale: una facc
"p"i
ia
D.n'n iyiz.ibila a pie.1ei, c{atatte La m6na vizibitd a-grn irrrulai;
&r ambcle s'nr de acdrd c6 responsabilitatea
-socialr
a
corporafilor
n-ar uebui oainsd.
Potivit aceroragi autori, unii sunt impodva
ideii dc a spori
nsponsabilitarea
corpora;iilor
pentru
ca managerii-corporariei
--t lipsiri de o veritabild
competenld
in proui.rncti
oc oncin
sial gi moral, ei fiind capabiri,
in primul
ren4 se ia, dosdecizii
cconomice;
in acest seru, a-i obriga sr-gi asum. *;poo*biltrF
F.cconomice
ar lnselry
sr plasEm
bunEstarea
socialtr
tn mana
rrx
Dcustozi incapabili (inapf)".
inuebarile
crc,. p*-i^r
a,
: r
suslin llrgirea r.sponsibilitrlii
sunt de tipul
-,rrieroi
cuia,
&cl este adev!,rat ca uneori managerii
.o,iooriilo-.u
o
egcrienp
morarl pc cEre o responsabitit"t.'
crcscuta a
cerpora$ilor
ar pretindeo
de la ei, la reiae adev[rat..,,
tp,ur .a
=hr$i
lucru se poat:
spune.gi
despre mulg al$ oaneni ain
ry
alte orgurizalii, care nu sunt nici ei
;rdiid;;:ilj
poftsionigti;
nu rezultr, in plus, deloc ce daca cinl".-cieaic
sau
lro&sor, acesra n-ar avea.gi alte obliga$i
$i
orr;rpoJ;iu6F,
a'-,b
de cele
,,restr6nscJ, pentru
ciei sunt, in aceragi timp, gi.
vASnE MOMR
.
Edcain ataccrl
Sl
polincd
2t2
j
fuUlilacd
socWi
g
morald o afaccrllor
&+indc, penhr a supraviefui, de integritatea reldliilot
afrtuole (s.n.):
,,corpoaFa
ar trcbui sI fie monll dcoarecc r
td
dc acord sd fie astfel; gi, oricum, cac sunt obliEliile morak
rle corporaliei se afll specificat in contractul insuyf'v'(s.n.).
lnwbarea la care se oblig6 s[ rEspundl Bowie este, ir
d logicl a demonstrafiei, urmltoarea: dc cc ar ft,bu
cctpcatiile sE fie de acord si-gi asume responsabilitl$i sociale g
* ce rcestea ar rcinnoi confactul cu socictatea, mereu gi mercul
E gfsc$tc trei motive: a) este, in priml gi ultiml in$anp, ft
Fqivl
interes si-gi anibuie rcsponsabilitlfi pentu c[ aldel clt
eii n-ar putea fi, nici n.ar putea func$ona in societate; b,
c=rp6a$ilg contibuie intr-un fcl sau altul la problemelc sociale
& ek au datoritA contractalui inilial chiu obligalii gi rlspunder
E{r dc
,societate
ca inte$'; c) cxistl rcsurse ale corporaliilor
nrb care se pot trata problemele sociale, iar acBste renrse sunt
b bp{" cele generale, cele primoe oferite de societate prir
scurra ei, inercnt contractuall" Mai explicit: estc inplept gi estr
b ircresul corpota$lor sE-gi rascric contactul cu societatcs
$
*f acccpte responsabilitE$ sociale extinse pcntru c,i aldel a
bllca chiar ceca ce s-a nrmrit dc cltre Keith Davis gi Robert L
krstrom,I*ged de Fier d responsabilitdlii: pe termen lung'v
txictote, cei care rn
folosesc Wtered
intr.tm mad ruponsabi,
v tuvJ2 sd o pimdd' (s.n.).
In fine, accea;i probleml a responsabilitltii pentu fiecan
acmbru al unei corporalii vtrartI ln contextul existenlei unu:
crr*acr social poate s[ prineascl gi alte nuanle interprretative
5:
& implicagii teoretice sau practice. Asdel, Thomas Donaldsor
'z
C-wprations dnd Moraliry (1982) nu corsiderl contractu
.-Eil peotru afaccre ca fiind un acord inte corpora;ii
9i
sociaatcr
d Eri dignbe il
Fndegte
ca pc
.un
cont?ct inbe bdivizii can
bgi:<c inn-o sosietate care nu are incl corporafii".Trpul accstr
& rqbnament seamlnl destul de mult su ceea cc propuscs(
b* Johr Rawls prin conceptele de
,,societste
de br"I"
2t:
conchide el, este
,pevoie
de'cwa mult mai mult'', adici de
Exercitarea unei responsabilittili sociale de c6tre corpora;ii'
[a rindul sEu, Norman Bowie consided c[ afacerile au prin
ele insele o bazd contrdctuatd gi-l citeazl in acest sens
Pe
Robcrt
A. Dahl, cu un text ctitic la dresa pozifiei lui Friedman: ,,ast5zi
este abzurd sd piivim corporalia pur
9i
simplu doar ca pe o
intyprrindere avind unicul scop de a producc profi$.noi, cetlfenii,
le dlm drepturi, puteri gi privilegii speciale,
proteciie
9i
beneficii,
inpleglnd ci activitlfile lor implinesc
anumite scopuri;
corpora$ile existl numai pc m[s5i ce ele continul sl ne aducl
foloase...; fiecare corpora$e ar trebui consideratl ce o
irnreprindere sociald a tArdi existenp
9i
ale clrei decizii pot fi
justihcate
numai atAta timp cit ea serve$te scopurile publice sau
iocialC'.el Prin urmarc, rcla1ia dintre afasere
9i
societate este
contracfintd, implicind dreptrni
9i
obliga$ii reciproce, care sunt'
sau ff trebui s[ fie, admise explicit sau implicil Astfel, corporalia
nu Uebuie numai sl aducl beneficii in mod exclusiv celor care o
creeazl, ci ea trebuie str aducl folosesc
ai
beneficii
9i
celor care-i
permit sI fimc;ion eze
W
aceste baze, iar aceasta nu este decit
-societatea
ca intreg". iatl argumentalia lui Bowie: ,,moralitatea
afrcerii sau responsabilitatea pentru fiecare membru este
determinatl de termenii controctului cu societatea;
corporatia are
acele obligatri pc care societatea i lc impune
prin legile sale de
infiin|are; acceptindu-i legile, corPoratll
accepll acele
*tsftatgtri morale; a nu rcu;i s[ fii moral inseamnLr^tl
tTI
c-,gq e vi-ola principiile dreptliii; corporalia care incalcl hgulile
morale conlinute sau impli&td,Ae tegite sale se afl[ in si$ra[ia de
a ss prreocupa de regUli gi, a$i, de a le inciilca; este, in fapt' o
sinraie comparabil6 cu a celui care face o promisiune
Pentru
ca
imediat si o incalce; o asdel dE incoreetitudine
estc nimic altceva
decet un caz paradigmatic de
tnjustitie
sau imoralitatc; corporafia
cerc sc'gise$te in iituaEa deij incilca inlelegerile
pe care le'a
Ecut sJ aflI, practic, intrp' situafie
vulnerabiltr" deoarecc ea
2t4
VASILE MOR IR
-
Etica tn aJ'aceri
Si
poUtlcd
,,pozi;ic
originard"
$i ,,v[l
al ignorur1ei". Asdel, Donaldson
propung str ne inrebdm cu cc am fi de acord intrc noi ingine daci
ar fr s[
,,pornim
de la inceput". Atunci ne-am inneba: de ce u
nebui sl avem corporagii? ce ar trebui s[ ne agteptdm ca ele sA
facl pcntru noi? ce mt t cebui s! le permitem str fac!,?
Rfspunztnd la aceste intcroga$i, crede Do4aldson, putem
descopcri mai bine cum at rrebui str se poarte, coqpora$ile in
propris noast[ socictarc. in fapt, arati el, aga crim organiza$ile
politico.sutcle au propria lor justificare,
tot aia sunt
9i
corpora$ile, iar contractu! social-politic este cel care asigurtr o
chcie pcntru infclcgcrca contracrului penrru afaceri;
,,daci
contrBcul politic srvegc ca
justificare pcntru exisrenp sutului,
atunci contracrul afacerii,
judecind
in acelagi fel, ar uebui sl
seryeascl drept
justificare pentru existenp corpora1iei".F
6.4.1. Resporsabililate, proft gi incredere
6.4.1.1. De la morala clementar[ a familiei [a etica firmei
S-au imaginat mai multe modele de relalii inrcrumane care
pot avea relevuB pentnr etica piefei. Este celebrtr formull
lansatl de Jaques Delon a modelului toral altruist din rela$a
plrinli*opii. In acest caz rela$a se camcter'ueazl, prin ajutor
mutuol univoc, necondilionat gi non-reciproc. Viziunea
patcrnalistl a indu, intr-un fel, ideea cl intreprinderile sunt in
posnua plrin$lor care ii ajutl pc angajali, clienli gi bencficiari,
f&[ sl cearl
-
cxplicit gi represiv sau coercitiv
-
ceva in schimb,
adircl
fud
sd condilioneze acast ajutor. De asemenea, conform
accstti pcnpectivc ideale, ajunntl este in cea mai mare mlstri
univoc, adicl doar de la inteprindere spre angajali, beneficiui
etc. Oricum ins!" ultima caracEristic!, non-reciprocitatea, nu s
acopcr[ total su viziunea paternalistl, penEu cA, in cadrul
accstcia, psrtea carc ore nevoie de ajutor rebuie
Si
ea sd
faca
@w,Hlltuca
soclald
$
ttoralil a afaccrilor
215
:aa si dea dovadi de ascultare, de supunere gi, evidcn! chiar de
rugnp-
6.4.1-2. De la ronen kidLa rottenfrm gi de la incrcdcrc la
=ryoosabilitate
r
ln Ur model, considcrat,,rnai
rcalisf este sl
deomi!
iltr.
ar articol devenit celebrufBecker,
lg'14) rotten hd.g. poatc
dlrcoi rotenfnn.lata cunl esrc modelat acest cxemplutr. ionrn
iic (copilul stricat) simuleQa artruismul fap de fr*ili; pcntru a
dry un venir suplimenw'din partea btelui. Mai
":oct'altnrisq
nril crcdc ci se face gi mai util transferindu-i
fiului un venit
splimenar. At'nci, fiul se vede pus in situalia de a simula un
rtruisxo reciproc, implns- doar de gandul de al$i atrage un folos
-""ooal. El face in.a.ra- fel incat sporette veninrl tou-importuog"
!.rh+
in schimb, et
iriraeye
ain
ianea
tatilui mai mult decir ii
e
:L
Cli cl 41
Relm
a primi. Chiar daci are o psihologie
-ds"t!' fiul are o ac;iune binevoitoare tn scopul de a'ob$neL
s.!og
srplimenur.
9a considerat c[ aceasttr teorem[ este u$or de uaospus in
'-*r''l inmprinderii.
Asdel, inteprinderea
sinuleaza
un
FTortament
altnrist sau responsabil fap de salaria$i sii gi/sau
iS- dc clienli sau mediul social, cu scopul da a.gi spori
1*dnrilc. Ea poee, de pllda, se contribuie
la reciclarea
,iqe'rilor
plltind o cotizagier po.re utiliza maerii prin.
mai
gaia
poluante etc., pentru a decturga in ochii .o*,,*.iorilor
urr
;qa|.
pziliv
T
favoarea
mediului
li
pcntru
a.i ahage.
acrpnnderca urmfue!:.
te capreze pentru propriul
intcrcs o pane
5B piari' inu-un mediu concurcngial.
Duia moaerut ,o nen kid,
*tfrm
adopta un comportament
responsabil
sau un a/nrrurn
@gb pcntru a realiza profituri
mai mari.
Treccrea de Ia rotten kid ra rotten
fwn
poarc fi astfel
.g=iv
modelatl. se consideri.m,
de piida, o un.lrino.r.
zt7 zt5
:
f
t ASILE M2MR
-
Etica in afaccri gi pollticd
egoi$I jr care poate realiza o ac[iune care reduce c$tigul lui ,,
dar sporegte bun6starea corizumatorului c. Ini$al,
7
este in
piedere la b, pentr'u cl rlu bEnefisiaztr direct de profitul
consurnaton:lui. inteprinderea ar putea atunci s[ reducl mai
degabi costurile, decit s[ faci o acgiune filantropicl. Totugi,
dac6 c = b, iar consufiratorul este gata s[ plltessc[ mai scump
produsele lui,1, (dacl glsegte cd au o caracteristicl suplimentari),
atunci cosill suplimentar D pentnr
.l
poate fi compensat din
incesa,ra suplimentar[ c. Aclitmea responsabild rru esle, in acest
cd, nntinomicd cu proftul. DacI cigtigul c este supcrior costului
b, pentru ctr consumatorul
qste
gata s[ plItcascl mult mai scumP
produsele lui7, dac.l se dovedesc a fi specifice, inneprinderea
7
este in ci$ig
$i
are interuul sldtegic s[ se arate reynnsabild sau
binevoitoare fala de restul colectivitllii. Inseamnl cI
responsabilitatea este perfect compatibill cu piafa.
Interesant aste faptul cI,, dacl Becker, cel ce'a sugerat acest
model, admite insl cI altntismul este efcient in ca&ul
familial,
el prezupune cE acest tip de altruism e'ste incomptibil pe piold.
Mai mul, el se pronuntl chiar asuPra incompatibiliElii inue
renabilitate gi redistibuirea in folosul colcctivitllii. Astfel,
Becker noteazl cI o firml carg pentru ratiuni altn'riste, hotlri5te
un rcgim prefercnfid pentnr anumili conzumrtori, antreneazl o
rcducere a profitului cu o valoare carc depl5egte valoarea
monetarl a ca'tigurilor realizate prin aceSti consumatori. Firma,
la fel ca
9i
consumatorii beneficiari, ar putea obline un
lnai
marc
folos dacl hrhnor consumatorilor li s'ar
PK,Pune
accldl
Pret li
dact s-ar oferi daruri monetarc consumatorilor ee t.ebuic
favorizali.
S-a observat cI accst: argument se sprijinl p un csz
partiwlar, acela al firmei care'rse afll in sihralie de monopol, care
'r*
capacitatea de a hotlril ssupra preplui. Din compararir
surplusurilor evidenliate de cele doul strategii, Becker deduce o
nqriofiate a comryrtamentului egoist, chiar,
5i
mai ales, daci
I
Qrydi&ara
soclatd gl motald a afaccrllor
-tr
pcmrite, dupi maximirarea profitului, o rtdistibuire a unci
trfti do acest profit" Totugi, dupi cum obscrve JCr0nre Ballet gi
fqisc dc Bry, aceasfii demonstrafie nu reflectl intru totul
a-H piepi gi last deoparte caanile in carc carrteristicile
Ffudc
sunt cele care-ihotlrisc pc consumatori sl lc cumpcrc.
*s=f,t preft{ de exemplq prodwele calc nu sr,rrrt poluantc fatl
&
Frodsclc
poluante. in accst caz, estc mai rentrbil pentru
aeSr;oOcrc sd se oate ruponsabild gi sI investeascl in mediu,
Fd!
e-tr atrage clien;ii. Sc poatc conchziona atunci eArm amone
Ede
ohruim este efcient pe pia1d,"
55 incredere
Si
interes
Un alt model implicit pentru tema rcsponsabili6lii in afaceri
ss ccl care pleacl de la observa;ia kantiur6 (in rizboi
Si
in
'
.
i trebuie sI existe o minimd inctedere in adversar, in
meot sau partener, altfel nu se poate incheia nici pacean gi
E lc poate incheia nici o afacerc), dar care a fost confrrmat gi de
E=l.'gic prin Konad l,orenzet, I. Eibl-EibesfeldP. Dup[ ace$ti
abgi hqta, confictul, conctnenla
feroce Si
nesfdr1itele certwt
:h cdrul aceleiasi specii $mt
fi
impotriva natwii yi nrnt gr
*zdobile, inutile. Oricurn, este vorba de statutul deosebit pe
cre-{ arc, in gpnere, increderea intc oameni, gi, in mod
*ate. Or rela$ile de afaccri implic!, pc de o parte, o minim!
iF"d{e
$i,
pe de alti parte, incrcdercs se referl la pldile
:.c.=rtc:
firrnE, cumplrdtor, distibuitor, allr bcneficiari
f",'!6itatea
sau, evenhnl, cei cu nevoi spccialc ctc.).
Redem, in forml concentratE, pozilia
-
formulati dc Jir6mc
ErEcr rr Frangoise de Bry in L'entreprise et I'ethiqra (2001)
-
rlsgd ac.istei chestiuni.
VASILE MOIA{- Ertcain
afacui 5i
polidcd
lryluiabllttatca socWd 5i
mota\ a alaccrllor
rlc
jgstificari
,in
spats". De asemene4 este important sl vcdcst
cl,
^rncrcderca
cste opusd opomrnismului. Ton$i, ca oricc
iacrac$une inue agenli, ea uu.:uPnT[ toate riscurilc ssocisll
rda$ilor. in acest sens, se considertr
@rcton 9i
Winnobc' l9E2)
iscdcrca ca un factor d{ reduccrc a incertinrdioilor in serul
crganlsliilor. ittr-un senl mai general, increderu
Pate f
A{rlnk ca
fiind
crettereo
ionsinlitd
a wlnerabililA$ lo rtlrl.tl
wrprtanentului orrlrnariit din potea potenenlui in cabd
dtimbului, inn-o sittulie in cse costul suportat'n c@i trddfrii
nt lipsei.de
fermitate
este superior castigului rqlut din
bblitae. intr-rur mod siroilar, Bradach gi Eccles (19E9), Frank
C1993),
Orbclle, Dawes gi Schwara-Shea (1994) inerpreteazd
'wzdcrea
pornind de Ia anticipareafaprului cd potenerzl tu sc
ra @mlnrta in mod oportunist nici chio dacd ar mea u
aroraj.
In l9?+, in lucrarea intinrlatE The Limits of Oryanizatiotts,
K-J. Anow ficea din incredere o formtr de rrutrlu;ie iruizibild
carr putea fi consideratl la fel ca rcgulile de drept sau ca
giripiilc etice. Spre deosebire de Arrow, Williamson (1993), in
barea s, Calc-ulativeness, Trust and Economic Qrganbatbn,
rr.i&rn cd noiunea de incrcdere este iru,tild. Dupe eL
prircipiul de acliune al agengilor economici este conlinut dou in
srrcura intercselor personale.
$i,
dupl cum subliniazl Orlen
fl99{),
dacl increderea decurge din calculul ra$onal al
iccrcsclor rcciproce, ea nu este o modaliute specificl inue agenli
. *
dcci, nu adaugtr nimic la intelegerca deciziilor lua& dc agenli.
Sagrrnil slu rol in acest caz este de
,,a
descrie sentirnennrl dc
rurriutc psihologicl ce inso;egts aceast! alegere'.
pssiziils
aEaD fundate p cAgtigurile
li
riscurile asociate diverselor
sg{trnitlli. !n accstc condi$i, noli$ea de increderc poarc se
*-
h inlelegcrea unui mic nlmar de fenomenc. Ea cstc [initqtr
9r rtlc situagii in care intercsul nu
joacl
decnt un rol minor.
Tffamson recurge atunci. la conceprul de persotul tnst,
I
2r9
218
Dup[ ace$i
autori
incredereat$
inte divergii
agenli
economici
.st. Oepci;ttte
de in/ormalia disponibild 9i
de risctl
asocirt comportsmffi"asau
dccizici. oin pricina
absenlei de
inro,'.ri.complettrli.aexistenleir,isculuiaoarinmodnecesor
rela$ilc de increderi,?ft,ii
tt" sc..dezvolti
cu mijlot
dc limitare
a stlrii de incertin]hiit,'ii
ca mijloc de reducere
a costurilor
vcrificlrii
n.rmrliJ
a' informaliitor.
Asimeda
informaliei,
cEracteristicl
numci.silor
situalii,
de exempru,
intre
vinz.trtor
gi
client
(Akerlot l9;6itrtge.un'dublu
risc: pe de o parte' riscul
de a lna o decizii, i.
a. altl partc, riscttl consecinl.elor
unei
lJrlii pri^r, CpuUols
9i
Jo.liben l?92)' Oricum' s'a observat
ctr
pntru re&tcerea
*rio,
de incertirudrhe
consumatorul
dispunc
de mai multc sotutii
(R'osclius' 19?l)'
printrg carc: a)
fdelitatea
;;!fi; ,.*q ul-llcuri*ea-ta
o_marctr cu imagine
pozitivdi c)
etantionuli
a'l
Ssanlii
rambwsdrii
in caz de nemulgumire;
e)
comrysrea
pwctellor
de vdwsei rePualia.unyi
punct de
v&varci
g) ,-nitiea
u"'.i game iniesi; h) parerea |umii'
Nitles
(199E) adaugl
acisnrl ansamblu
de solu$i:
a) calitatea
disatliei.u
,atreohl 9i
b) obserttsea
eticii vanzdtorului'
tn orice .;p#-
h cvi&nlierea
imporunle,i fenomenului
de lnsederc
p.ffi
p drlile
interesate este oPortun
str definim
conceptul
a.
"iiriJir..
oricum,
iiteratura
.
economictr
;olotcil;*te fint
toi mai mult cont dc nolirnea
de tn*edere'
Dinuc nurn.ror.ric
definilii Poatg
fi aleastr cea a lui Bidault li
Juillo
(1995),
;;il
;; incrcderea
esre
PretuPunerec
cd' in
sitwlii d, irrrriiaii,-"otoltd
parte va ailiona'
chi4' tn cazul
-siiilrrlor
rcprndate,
infwclie
de remtlile de comporrcment
pe
csc ,oi L uo^'Ji;;;;;
icieptabtlelor
increderea
cste, deci, o
no$unc legatl a. ,.Ltiil.
dintre'agen$.
Rela$ile
sunt srabilite aici
ca modalittti
i; il;r*r.
air.rite de interesul
individual.
ln
fapt, incrcdat
"
ttt o cale dc acccs inspre
valori' in sensul cI''
daclacccptlmunanumitsetdevalori,aRrncinusePoateca
scastorastrnulefieatagatloanumitAincrcderecarenumaiarc
22t\
720
UAEILE MOMR -
Etica ln afaccrl gl pollticd
caracteristic relaliilor specifi ce: membrilor unei aceleiaSi fami lii,
rclafiilor dinhe prieteni sau inbe amanli. Analiza economici a
familiei
@ecker,
l98l) pare a avea tendinta s[ considere ci
increderea nici nu e necesarl int-un cadru restins, pcntnr c[ in
acest domeniu, ca gi in altele, rclul intcreselor
personale este la
fel de important pentru tofi.
Totugi, pcntru Orleap (1994), roportul de incredere
depEsegte simplele relalii bazate pe interese. Raportul de
inqederc rcprczintit stabilirca unti lcglhri in cadrul clreia un
sgFnt economic X incearcl sE evalueze la un alt agent economic
Y calitattn inninseci a lui Y. Nu se pune, deci, problema unei
sinrple relalti de utilitdte sau a unei relafii cantitotive.
$i
Orldan
face apel la Emile Durkheim, semnalind cI nofiunca dc incredere
se innrdegte la accst autor cu resortrnile cooperdrii 9i
sc rcferl la
abnegasie gi la spirirul de satificfu. Cu alte cuvinte, cooperarea
inte X gi Y s-ar baza pe lpdwi morale, iar incrcderca n-ar fi
decit o variantl a acestora.
Tot aga, pcntru Servet (1994) inqederea se prezint'l precum
oefrnlo sau precum
qtaluoea
pozitivd a capacitdlii de a
raspecta un dngojamenf. Legltgra de incrcdere s-ar sprijini pe trei
elamcnte fundamentale, a clror cheie ar fi reciprocitatea; a)
mfrt4o, b) elementele de validoe gi dc dovodd a. cwdntului dat
gi c) memoria. DacA accste tnei elemente intemeiazl increderea"
origmea ei este shins legatil de credinp, iar transparcnp dinUe
aggn$ gi acliunile lor permit rnenlinerea increderii. Oricum,
iictzderea ar
f
imposibild
fod
iniormaYie, 9i
nuld, dacd
informolia ofi
Wdectd Si
totald.
-
Duluc
(2000) stabile$e pbghiile inoederii sau mijloacele
de a4iune bazilApe incredere in cadrul intrcprinderii.
El distinge
fti dorme de pirghii, corespunzind destul de clar principiilor
eticc sau vinr$lor (vezi tabelullde maijos).
.,
l,ryrcabilitatca sociald gl morall a afacerilor
Tabelul It,
P,erghiile incrcderii
r02
Plrghiile
orsanizationale
Ptrghiile pcnonale Perghiile
rclationale
Clnd organizarea
qeaz,
un climat de...
Persoanele dcatolE
atitudini gi
comoortamentc de...
Rela$iletn
organizalie se
dczvoltl cu...
Participue
Rcsponsabilizare
Dcschidere
Recunoagterc
Recompenstr
Umanism
PrczenF
Determinarc personall
Corrgtiinla de sine
Importanp
CompetenlA
Simoatie
Dinamisrr
Maturitate
Onestitrte
Punere in valoare
Cooperarc
AmabiliatE
in etic,a managerialn
gi in cea a afeserilor au fost elaborate
dferite acceplii ale incrcderii. Asdel, de exemplu, Allouche
9i
Amann (1998) disting trei forme de incredere in cadnrl gestiunii
intreprinderilor: A) incrcderea intrc conducltori ca$, dacl e
rptopiari de mediul familial, este vecintr cu noliunca admisl de
*tlliamson: personal rrut4 B) increderea intre conducltor (sau
ccnducrtori) gi salaria;i, calificatl drept incredere inna; C)
hq"derea intre organizalie
9i
mediu, calificetA dtept incredere
iia. inuederea inter reprczintE nivelul esential al logicii
coopcrative. Manifestarca principall a acestei forme dc incrcdere
,-c. gvaluatE
ca fiind reducerea oportunismului. Senret
(1994)
Eca distinclie intrc increderea orizontald
9i
cca verticald.
fuzdereo orizontald este o relalic inue pcnoane sau entiEli
cEe 8u statutc sau profcsiuni synilare, fie in aceeagi rrnitate de
podrrtie, fie in unitili de produclie diferite.lncredereo
verticald
:s, foodat^6 pe o rcla1ie ierarhicl in cadnrl organiza$ei.
Dar, dincolo de definitii
Si
de tipologii, increderca
poate fi
rsociaU tnor efecte de mai multe felgri. Iar efectele, consccinlclc
aa inotdeauna o dimensiune gi o semnificafie morall inercnte.
222
VLTILE MORAR -
Erica in afaceri
5l
poliricd
5.5.1. Efectele tncrederii 5i
pblile interesate
l
Existe mai mulrc formc alc rela$ilor de incredere. Fiecarc
corespundc unci relalii cu un gruP de pcrsoane sau cu persoane ce
fesnirrr pdrlile interesate. Putem evidengia trei efecte
principalc, mai mult sau mai pu$n legate de grupu,l parlilor
-intere-sote:,
a) efectul de intendenld; b) efecrul de loialitate
9i
c)
efectul de reputalie.
$
Efecrul de intenden4d
Acest efect asocia?A in*ederea unei atitudini (Hirigoyen,
Pichard-Stamford, l99E)
gi sc aplicl in special analizei rela$ilor
infe inteprindere
gi acfionari. Directorul inteprinderii doregte sl
fie
,,intcndenilUadministratorul
eftcace*. El se indeplrteazi de
tcntatiile oportunistc
gi incearcl sl fic cAt mai eficace in gestiunea
activelor firmei
(Donaldson
9i
Davis, l99l). Acest efect sc
asocirz! prcmiselor psihologici gi sociologiei organizalionale alc
lui MacClelland
(1961)
9i
Hezberg (1959). Aceastl teorie leagi,
satisfaclia unui individ de maximalizarea performanlelor
lntreprinderii, capabile s[.i asigure recunoa$terea din
Partca
supcriorilor
;i
a egalilor lui. Astfel, in mod contrar relaliilor
obignuitc intre
,,capital-agent",
caxe se intereseaz^l de modul dc
contrll al capiulului asuPra agenrului, intro asimecric a
informalici, rela$ile dintre ac;ionari
9i
manageri nu mai sunt
antagonicc. Dimpouivl, pcrformanp frmei va fi depcndenti dc
gradul de libertate in cadrul organizaliei pe care il acordl
ac$onarii conductrtorilor. Sc considertr asdel ctr un grad de
liberua larg duce la armonizarea intercselor dintre capital
5i
agenl
b) Efecnl de fioialitate
Eticicnii sunt tn genere, de acord cu ceea ce bunul simg ca
li
ccrcctlrile psihologice sau etologice au stabilit: cA increderea
genereazd loialitate.
,
i
lqrcabilltaea
soclatd
ti
nont4 a alaccrilor
223
Asdcl, esre deja celebrl distinclia operatl de Hinhnrannr'
(1970)
inue exrr, vorce gi bylty. El se rcferea la cele uci solqii
pc carc le au oamenii pcnni a-gi exprima prcferingele prin vor"
Prirna variabiltr, respingerEa inseasrn!,
ii ,,votul anapod,a'
frlbont, l95o; cea de-a dbua esrc sinonim!" prin uirudinea
T95d:
a-1i manifesra dezacordul (,a-1i
face
alrlitd voced),
=r
cca dc a neia solu$e este /oralrlatea, tncrederea in ales. inuo
oesecare misurl aceasta scheml poate fi aplicati gi in cazrrl cticii
pnnagsfisle,
in eric.a inreprinderii gi in cea a aficerilor.
Astfel,
& pild4
in marketing, increderea este considerattr ca fiind una
& variabilelc
Jidelitdlii
gi ale toiatitdlii consuzutorilar
(Andcrson
$i
W.-F tgtfq Daney gi
Cannon, 199.t;
Ganezan,
199'l; Morgan gi Hunt, 1994). situagia reall in acest caz estc, in
'**F
urmltoarea: pentru a-gi facc o idec despre ceca ce i-ar
enrzr' consumatorur poate, pc de-o pffio, sd caute informalii
srn sI swrimenteze pro&suL
Oricum, din partea sq firma va
Fsr-_hformalii
sub forml de reclam6,
fu ;;ile vor fi
i'l'rificatc
cu imaginea publicitartr
care e vehiculat!-
Efecul
balil$ poate
fi strAns-legat de anumite pdrli inirrriotr,prccum
c*'!c'|'''rtorii,
dar gi de fumizori.
Acest efect de loialitarc
sc poate
Scde.iostr cu ugurinp dacd increderEa
nu este satisfrcute.
De
-tlq
rur articor din ziarul
,J-e Monde- din 2g iuurarie 2000
.
lr'cr c5' pcnr'
Servet dezvoltarea produsului
,,hard discorrnt'. se
'
-rs,-
tT:ul
produseror
f6r[ marc[ ar fi un inaicaror
a acestei
giral.d
dc irncredere. consumatorul
nu mai .u*para
* p,oa*
in
He de marca gi reirzi
ta piai..t.d
o diferenF
de calitatc. 's=tul
mtrrcii comcrciale pouti
insemna
deci perfecta
reflectare
'
r=Sringcrii
intreprindcrii.
9i
. r*ji.i*ii
piiiit"*.J
rcbdile
i-semicc
durabiie. Loiaritatea
ragi ae
"
;;;-ilp"i
i' r"rur
l|Fg
pcntru
ci marca nu
mai inspird
incrcderea'p.
*. ,,
i:-:r$nea
ctr o reflectA.
,
L
27s
LZ4
UASILE MOMR
-
Etlca ln afaccrl
Si
podticd
Oricum, atunci cand respingerile sunt numeroase, iar
dezacor&rile se uaduc in
,,huzirea
vocii nemulfumite", atunci
este de preilpus cE loialitat l
lfiaelitatea)
fa[[ de firml sau fafi
de produs se va afla in sclderel
c) Efecrul reputaliei
Inc,rederea nu este sinonimi cu reputdlia gi, dacl primul
conccpt estc mai larg decit al doilea, acesta din urmi poate
participa la instaurarea unei leglturi de incredcre. Sc
atie,
oricum,
cI o bunl reputalie pe termen lung intlregte increderea gi astfel
uanzacliile devin tot mai dwabile gi stabile.
Se inlelege cI rcputafia poate fi dobinditr
9i
p6stat5
datDritl investiliilor in publicitatc, marketing etc. Expcrienp
9i
bunul sim; aratlt insl cl accasta se pctrcce mai ales prin
respectarca cuvintului gi angjamennrlui anunpl In lucrlrile
autorilor Brcton gi Winbobe (198Q, inqederea se spriiind pe
repnafia relaliilor biloterale
Si
pe
faptul
cd agenlii se tem de
sanQiuni dacd nu-Si respectd angaiamentele. ln felul acesta
increderea este ugor asociatl rcputafiei
9i
este conceputl ca tm
capital acumula! pc care agenlii se strlduiesc sl'l amelioreze
9i
sl-l prezerve.
Acest capital
,"reputafional"
poate producc douil semnale:
-
Un prim semnal leagl rcputa$ia de
qedibilitate
@ano 9i
Gordon, 1983). Este vorba de faptul cl efectul rPutalici afrage
crcdibilitatca, care poate fi asociatl increderii.
-
Un al doilea semnal asociazl reputafia unui
4nsamblu
llrgit de actori. Nu numai cei care sunt angajali in trai{hc$i cu
firma igi pot menfine relafiile intr-un mod durabil
9i
stabil, dar qi
cei care nu sunt angajali in tanzaclii percep semnalul
9i
sunt
incia$ s[ se angajezc
ai
ei.
in felul acesta, legtrn[a dinfe incredere 9i
rcputalie pcrmite
Stabilirea unui cerc vtrruos in care capiUlul relalional acumulat se
inttregtc mereu
9i
mereu, aduce satisfaclii
p[4ilor angajate in
tr.tz.hii gi face mai puternicl increderca dintre parteneri. In
iD+*abltitatea sociald
5l
morald a afaccrllor
iiC accsta, incredereg prin durabilitatea rcla;iilor instaurate
l
be firml gi pe4ile interesate, poate participa atAt la constituirea
grsillui cit gi la cregterea sentimentului de rcsponsabilitatc.
I
6.6, Profitul gi acgiunea morald
S-a observat adesea, ccl pulin in ultimul timp, cI dac[ ideea
ci aici a pielei este aplratl gi considentl neccsarln ton$i, nu
& p1irrc ori, ea este priviUl ca nerealistl
9i
chiar imposibil dc
=alizat-
Argumentrrl este relativ simplu. Dac[ doar un singur
-
-cprinzltor decide s[ aclionezc etic ahrnci costurile
ryfimentare
pe care el nebuie sI lc supone l'u dcscalifics in
l+tr concurenfiall
9i
l-ar elimina din compti$c dc pe piaF.
tctasls pc de o pute. Pe dc altl parte, dact acliunca aicl costd,
mi ea trebuie gendiE in cadrul teoremei excluderii cheltuielii
(*'uc-Preclusion Theorcm). in acest scns, Baumotts
(tggO)
rir
c& in fond, orice calcul se
face,
pdnd Ia vrnd trebuie
'--ltnd
orice cheltuiald cme, pe parcws, nu atrage dtpd sine o
t&ure a costului
5i,
prin urmore, o creitere a profitului,
Actas.E teoreml pomc$te de la ipoteza rivaliEtii dinbe
ictprinderi. Orice decizie carc atnrgc du$ sinc risipa"
cbehuielile inutile, ar sinra firma inr.o situalie dezavantajoasl in
cdrul compctitivitltii
ti
u eliminao de pe piap in condi$i de
mnentl. Totugi, afa duF
qum
subliniazl Baumol, activitfiile
sitabile stnt posibile, dacl reu$esc sl conribuic la ameliorarca
gro6urlui, asdel incit cheltuielile aferentc acestor actc sl nu fie
eosidente drept risipl.
in aceea5i ordine de idci, Briefs
(1920) a propus concePtul
&, tnorald
limitd dxtescdlodre", termen reluat in rnii '80 de
Branan
9i
Buchanan (1985), sub titlul de Gruh'an'Lav Politics,
:ryrinrind ideea ci un comPortament greSit il pate scoate chiar
F F
cel bun din nmpetilia d,
W
piald (este vorbe, evidcnt' de
226
VASILE MOn Ln,
-
Edca in a{accri
1i
politicd
Uimiterea aceslor doi autori la Legea lui Gresham, conform
clrcis,,rnoneda
proastl o eliminl
Pc
cca bun[").
Morala-limild inseamntr comportamentul cel mai de
ios
socialnente tOlerat sau limiU mqrale a compartimcntului general
acccptEt
gi practicartot Cand aceastl moraltr limitl coboarl mai
jos,
-din
cauza sporirii practicilor imorale, individul sau
inucprinderea sunt consr6n;i s[ facl acelaqi lucru, adicl sd
adoptc acelagi comPortamcnt, din cauza presiunii exterioare'
prccum concurcnls. Dac[ morala.limitl coboartr mereLt, inseamni
c[ ac,casta se
Pctrecc
sub prcsiunea concurentei, care o impinge
cltrc suprimarea oricerei acliuni etice, in vreme ce
responsabilitatea daine tot mqi
Pulin
comPatibild, in sensul
imposibilitllii inueprinderii de a face fap financiar sirualiei
conCursnliale.
Dactr discuttrm uumai in cadrul piefei, atunci etica nu
cste posibill decAt dacl toate intreprinderile adoptl
acelagi comportament, ceea ce ar iusemna ci este vorba
de o iespouiabilitate colectivl. lu acest ca4 nu s-ar
Pune
problema nici unei responsabilitlfi individuale.
Totugi, aga cum scrie Koslowski
(1998), aceastA viziune
$upra economiei de pia$ gi a cOncurenlei esle prea optimrstri in
cazul eficacitl;ii concurenlel
$
prea pesimistd in leglturtr cu
soshrl acfiunii etice.
tn fapt, comportamontul moral al unui inreprinzAtor
Poate
avca diferitc formc, dintre care unele nu implicl cheltuieli
suplimentrre. Koslowskil6 punc in evidenp parnr astfel de
catcgorii. Asfcl, dup[ accst autor, prima forml de comportament
monl corespunde realiztrrii unci activite$ suplimentare care
anuenc8z^e chcltuicli privatc, dar din carc toate lumca beneficiaz^l.
Estc cvident in cazul scesta cl nu e vorba de wewr indemn la un
comportament moral. Ne afllm in clasica situaiie a bunurilor
colcctive. Cea de a doua forml de comportamenl se refer[ la
.?rynsabWatea soclald
5l
norcU a afaccrilor
?27
i:
lctivitefle suplimentare cate nu anftneaze chelnrieli din puncr
& vederc contabil, dar al clror bcneficiu poate fi apreciat din
rfira sau din intcriorul inreprinderii. Este vorba de o ctici neufid
F
planul.cheltuiclilor, in carc aflem o sumedenie dc lrrcruri
pcitivc ce se pot manifesta la adresa couumatorilor, a fumizorilor
crc- Valoarca morall care poate fi evocatE in acest ca:z este
atystitfua. Cosnuile nu .p.r, iar hneficiile pot fi atinsc
individrral sau colectiv. Se poate vorbi de un tndemn Ia acyitnea
eacd gi nu exist!, in acest caz, vreo incompatibilitate cu piala- r{
rera forml de comportarnent moral dupl Koslowski consl tn
rsnunlsrea la oblinerea profitruilor suplimentare, lealizate prirl
practici imorale, cum ar fi conrpgi4
9i
care merg in intinrpinarea
regulilor concurenlei pure gi perfecte. Este vorba aici dc realizarea
mci rcnte prin nansgresarea firncgionirii pielei, ceea c, ftrl nici o
'rndoial!"
se
^poate
rcaliza arunci cAnd etica gi piala sunr
compatibile. In schimb, intcprinderca poare avea o pierdere sau
poate rata un cA$ig, dar, in
d"tqi
timp, poate inregisea gi o
cregterc a bunlstirii colective. In acest caz, nu este ati,t vorba dc o
pafida incitare la acnrl etic, dincolo de cerinlele unei uanzaclii ce
are loc, cAt de un slab indemn de a nu transgresa regulile pielei.
in sflrgit, a pana formtr de comporrament moral este
ioversul celei precedente. Ea constl in suportarca cosnrilor de
comportament conform pielei, in pofida celorlal;i concurcnli, care
sc dedau la practici ilicite gi adopti comportamente coruptc. Dacd
?xistd doar slabe indemnwi Ia o atitudine morald, aceo:tta tw
oiwge pentru a veni in iilAnpinoea principiului de
fttncSiottarc
al pielei. Dar, dimpotrivl, brurd func$onarc a pielei csrc asigunttr
dc ac$unile etice.
Dc altfel, norcazr aclati aurorr acliunea etic6 nu se sprijinA
hrotdcauna pe costuri gi existl gi costrui indirectc, regatc de non-
rcliurea eticd. constatlm c4 atat in exteriorul, cat
$i ia inrcriorul
ioreprinderii se deanoltr efgcte secttndare negative, in absenp
oriclrei ctici. Totodatl, nu
pot
sl nu fie gi efecte pozitive, daca
2?8 VASLE
MqMn
-
Ettca In afacert
Sl
pollttcd
etica se manifestii a$a cum hebuie.
,"pnctica etictr scoate in
evidentl, in general, dezavantajele pe termen scu( dar gi
avantaje pe termen lung, adicl ceea ce este important, in fond,
penEu inteprinderc.
Tot aga, dezavantajele p termen lung
trebuie luate in considerare in condifiile
-acliunii
non-etice. iI
cazul acesta nu mai avem o.prca mare sigurantr in faptul ct
acliunea non-etic5 u asigura pirenitatea intJprinderilor. iia chiar
dimponivS, avem motive serioase s[ considerlm c! incrcderea
cate se stabilegte o dati cu comportamentul etic lucreaztr in
favoarea unei acliuni etice pe termen lung.,.lo?
6.6.1. Profint optim
Si
comportamentul etic
intr-un fel, chiar ideeq ci profrtul nu Eebuie sl fie neaplrat
m6im, ci optim, implicE luarea in seaml, nu numai a factorilor
economici, ci gi a celor
.non-economici:
sentimente morale,
atitudini sociale, intercse comunitare sau general-umane. in fapt,
nu avem de-a face doar cu omul in ipostaza lui de homo
oeconomiats. ci gi cu cele ce uimit la zoom politikon, sau homo
saptens, gi, deloc in ultimul ri.nd, la homo moralis.
Oricum, se gtie cE asupm unei firme (intreprindere sau
companie) se exerciEi mai multe tipuri de presiuni gi/sau
influenle. Sunt, mai intii presiunile lnterne, cele care vin din
partea sindicatelor gi a salaria;ilor. Sunt, apoi, presiunile externe
car? se exercitil din partea clienfilor, furnizorilor, acfioq,arilor, a
puterilor publice. Jir,6me Ballet gi Frangoise de Bry conlidere ca
daeA modelul sprc care ar trebui si tindl afaccrile este cel al
.intreprinderii ceUllanegti", atmci chiar oamenii in calitatea lor
de cetfieni ar hebui inclugi ca principali actori ai influenlelor gi
presimilor externe exercitate asupra oriclrci firme de afaceri. Se
inplege cI toate conuibuie la modificarea politicilor firmei. Cei
mei mulli autori, in ultimul timp, atit din spafiul francez, c6t gi
din cel anglo-american se opresc asupn a doul tipuri de presiuni:
@nsabilltatea soclold gi morald a ofacerllor
229
t)
_o1....111
aclionarilor
li
b) cele sociale. adiel
"sr
a;teapt4
'.-.icnii".
De exemplu,
in cadnrl presiunii
sociale
i;"bti;;;,
F
po1!r acaion4 de exempru, in favoarea inserlrii ceror mai
F4in
calificati
9i
a cetor mai pulin eficien;i, in w.r.-*.qrii*ril
Ft
hcc prcsiuni
asupftr managerilor, aciionarilor (C.A.j';;;;
atiorarca performanleror
de p.aurii.9i,
d."i;il*
ff.j;;
cr pnoritate
a persoanelor
cu o
'inaltl
calificsrc.
iotiti..
asrrsclor umane risca in cazul acesta s! fie
ffial
incerenu.
orilum, anatiza prcsiunii
sociari
9i
.'pili;iii.tii;ro,
r poate face inr-un mod mai general,
raportandu_le
la
prcfit
Sc
F9
prcsupune
cu. u|urinp ctr mediur social igi murifestl
flgeotele
cu atit mai mult cu cit o firml are profituri
mai nui.
h-F: cu cit profirurile
sunt mai ridicatc, .i .tat il;poate
e$sribu.i
o parte din ele colectivitl;ii,
f[rt .oir..ir,fi'irfaste
8!pre '',iitorului
sau. se infelege, astfei, c! prcsiune.,oii"ie;r.l
st fie cu atat mai mare, cu caiprofitur
firmei .rtr r"i-riJi."q
li,
irycrs' aclionarii
vor exercita opresiune cu atit mai mare, cu sit
roful
va fi mai mic. De aseminea, cind profitut
cregte, .r.s. gi
6rid-g.6.;.
lor gi ei se vor arita mai pu6n'r*i!.ntiin'r.,.ri.
o.
Ffitici
rcstictivE-
Jir''6me Ballet girrangoise
de Bry arati ci se poate imagina
c_nivcl al profitului
care se facI, in acctagi timp, co"rrntc
poEticile
ruunelor umane sub accstc dour forme ii pruiuni.
Ee vorba de un
F!frt
optim, in sensul c[ ct vi .iig.,o o
F.try
a politicilordeodatii
cu prcsiunile
externe. Figua ie mai
f
(fiF. 3) rcprezqtl
rclafiile dinre presiwti
91
profit
li
&rminarea profitului
optim. Existit ipoteza ci
fresrrnea
sbnmilor poate
sl descrcascl o daE cu profitul,
in
'remc
cc
It16horca sociald cF$e odata cu profitul. hofit'l optim va fi
hinut in punchrl
P', ce corespundi intcnecgiei divcr;lor forme
& presiune. ce inseamntr practic
acest lucru? in primur rand c,[
ry
nu se podte ardta nici preo generoasd,
du nici prea
esrictivl. de pildI, in materie de recnrtare, de resursc ,r"nr. in
230
YASILE MORA.R
-
Ettcs tn afaceri
5i
potiticd
al doilca rdnd, nu se poate absolutiza o
,Jefete" asupra moduluiin
carc sc va stabili profituloptin.Aceiagiaubri
insisti asupra unor
argumsnte de naturl s[ relativizeze respunsul. Mai tntdi, s-a
observat cd irweprinderile care-gi asund explicit un nivel de
resporcahilitate sociald nu oblin un proft mai mic decdt
celelalte.
Asdcl, incl Bowman gi Haire (19?5) au rcstar reia;ia dinue
c omprtane ntul r e spns abil
Si
c aSti gtril e innepr inderii. Pornind
dc la o Enalizr a raportrrilor anualc a 82 de firme din scctorul
alimcdar, ci
gabilesc
un rcor de responsabilitue sociald pcntru
fiecare firml- Ei comparl apoi accste reanltatc cu cagdgruile
ob$nrrtc dc tnfcprinderc. Concluzia lor indicl faptul c6 relafia
dhneproft gi resporuabilitate ia forma unuiU invenat (cf. fig. 4).
In oatc cazurile, adoptarea unui comporta$cnr etic nu
imp[cn un profit mai sclzut" penmr c[ 3l din firdn., avind un
comportsmeol etic, ob;in un profit mediu mai ridicai (inrre I2,3%
gi l7,l%), fap de cclelalte 51, care au indicele de responsabiliute
0%
0D
medic 10,2o/o),in weme ce, dc la un anumit punct, profitul
pare s! scadtr. Cu alte cuvinte, cdstigi cdnd eSti
,,bvtr", dar nu
nebuie sn
fii ,,pte bun".
@xistl
mai multe argumente in acesr
domcniu care par incurajatoarc, clci aclionarii adoptA ror mai
mult un comportamcnt ctic
Ai
investesc in plasamente crice.)
Mei reccnt, Berman, Wicla, Kota gi Jones (1999) au Fsrar
rela$a dinrc performanla
Jinanciard
gi luarea in considera;ie a
pdrlilor interesate.lnf-un prim model, acestea sunt considerate
doar sirnplg mijloacc dc ameliorare a performan;elor financiare,
obicctinrl finsl
ti
unic al intreprinderii fiind accla de a reuSi pe
pia1d. In accst caz, inreprindcrea vedc in pdrlile interesarc o
partg din mijloaccle cc trebuie asumate pentru a-$i asigura
profituri
tipnru,,a
intoarce" mai mult clre acfionari. nclionarii
sunt mta}i 9a un scop in srne,
^in
vreme ce celelalte perp
intercsatc su$ mtale u mijloace. inu-un al doilea model, firma
arc un angajamenr fap de pe4ilc intcresatc gi accst angajament
Iryuabt[tatca
soclald
5l
morclil e afacerllor
23t
poae, la randul sau, sa aducn un cafr. Dar profinrl
nu ese
*oqul ultim, iar aclionarii nu sunt considira;i
.u paori,-i
fua
de
grgilc
interesate. in acest model toate grupuriti
sunt ratate in
firnqic de angajamentele
morare gi ca icopuri in sine fap de
rccstc angajamente.
Pogrind de la baza de darc de la Kinder, Lydeab*g
Domini
l?.pttry
(KLD)
au fost,*r* aoua modele.
lBaza de date
KLD rcprezinti o aproximare a m!.surii rcsponsabilitalitor
sociate
alc inueprinderii.
Ea- a fost deja folosite d'e G,.ve,li-wuaao.r.
tt?a: 1997)1.
Pupl
c.um se poatc
consraa, rezulurcle
susFn
ftnul
model. O rela$e semnificutivtr
apare pen*u
mai mu4i
i&roi
(angajali,
caritatea produselor
etc) int p.rrormarrF
F*:i.*l
9i
strategia r3re oe- pergile
interesare.
N doitea moder,
h schimb,
ry
prr1. in evidlnfi
nici o relafle
se-iihcati"a.
Performanfa
financiari a firmai este deci arnetiorata
in .-ur in
sue pe4ile
interesate,
tn afara aclionarilor,
*r, ii*, ca
cijloace
Si
nu ca scopuri,
Gradulde prcsiune
Presiunea
sociaE
Presiunea
aqiooarihr
Figun 3
-
Preslunilc gi profitut
maxim
232 VASILE MOMR
-
Etica ln afacerl
5l
politicd
.SapnraDi/iratea
sociald gi norald a afaccrllor - ,r
.,.v, s.s s uJuLcruor
n3
5-6.1-2. Profitur gi teoria plrliror
interesate:
o ierarhizare gi
fogEcetiilc
ei etice
De
.vrco
doudzeci
de oits, teoria p&1itor
interesaa
y::1:1i".
d-e a_fo1da o t.ori, . n*ricaiiiil
rr'i.err.rE
*+"1 Ea incearct
sr dcpigeascl acca teorie a firmei care
:q*+
profirul.
tupiraiia accstci teorii constl i" .L.l
cr ereEL sl-gi integrezc gi
interescle
,ri
ccrerifi
-e*o*ifo,
=*
1la
.:T apar acestea
in rclagile cu inreprinf,Jf..
S.
htrftt
ocdlrato sb
% rcspoosrbilitate
roclell
Figura 1.
-
Profu
Si
ruporcabilitate sociald
Dup[ J{r6me Ballet gi Frangoisc de Bry, L'entreprise et I'ithique (2001)
Fd' interesate.
primur
ulqhi p."rirc
iioopt"rr.'
'ffii"i
rsFr narurii dinamice
a teoriJ.
prin
er s. ingerejc .n po...e*i
bsu sc indreaptE
atenJia gestionarilor
.p.
o'peri'oadl
'dr
il;,
Gd
cI atenfia
se modifici gi cn p'4ite
int.r.r"a,.rr
* Uurur4
& ranfie
nu sunt intotdeauna_Pir..gi. p.no.n
ir sau g,rpuriro
arhn:re evotueaza
!n
timg. JCr.mc'Ballet
$i
F,*;iii!
g.y
ccsidet[
cE accastt
Fllt
(ca gi
sinteza etatoitr .poi-il
lecbct'
Agre gi wood (rgg7)
rebuie cunoscutr
de oricine se
fucscaa de tema rcsponsabifi*fii
in afaceri.
rr,r.i iulf .i sunt
e- pdrqc
cr o
,,bun[ incheicrc;.
,rupo acesei probiematici
"fuic
$ asocieze
nofiunea de tn*edere q)
"i
ai- p*t,
icvzwtF'
'{ii H{:'{i3""
6.6.1 .l . Teoria
,,stakehblders"
gi increderea
Teoria Stakzholders s-d'al,zuotut pornind de la lucrarea lui
Frceman (1984), Strarcg)c Management: A Stabhold*
Approach. Cu toate cE de atunci au fost scrise numeroase articole
gi lucriri asupra acestei probleme, conceptul tot nu a dobdndit un
acord asupra semnifica$ei exacte a ceea ce Freemqn nume$c
principiul a cine sou ce
"onttlta
cu adevdratr'
@ifresia ,,the
principie of who or what r.etty counts" a devenit-uzuall
^tn
anicoiele pe aceastr teml-lof Mit.hrll, Agle gi Wood (1997)
noteazi cl aceastA problemi prcsupune abordarea teoriei pdrlilor
interesate sub doul unghiuri diferite: primul il constituie
problema punctelor
forte
sau a rislturilor evidente ale teoriei
carc, dintr-un anumit punct de vederc,.permite definirea gradului
in care gestionarii acord[ prioritate cererilor competitive ale
asrdcrt'asdel
cr accste grupuri
nu sunt rimitate
ta aifionui,
*-aT,iY
ry^o.*..carJeiercitr-
o putcrc
economicr ssupra
FFryrdeni.
In fond, teoria pl4ilor intercsate
nu sc poate
=*t-.
la simpla
fspingere-
a unor vcderi
inguste ssupra
:---actiunilor
dintre nrma gl mediq crci ea ,*u"i., itr*oirE
tl
Foatt
defini
,.ce conteazd
si
ce ru conteof.
Ea bebuic sr
W,pcrsoanele
gi
-gnrpurile
cars apa4in
sau nu pl4ilor
ircre*- Dar acest primjbiectiv
nu ofe* dccit o iii"gin.
cr*i
a teoriei.
Dincoro de probrem a identifcdTii,
evotugia
234
VASILE MOMR
-
Edca in alacui
Si
politlcd
prioritfgilor acordate ccrerilor divenelor pfii interesare consriruie
un al doilca obiectiv.
Dacl, dupl Freeman (1984), rldlcinile definiliei parlilor
interesate dateazi din 1963, Preston gi Sapienza (1990) le gdsesc
originile in anii '30, in timpul Marii Recesiuni, cind General
Electic Company a identificat gntprri majore in relalie cu
inneprinde rcsi ac
I
iorutr ii, angaj ag i i, c I i e nli i gi pub I i c u I i n ge nera [.
ln 1947, Johnson & Johnson stabile;te o listl a plrlilor inreresate
srict in afaceri (strictly business stakeholders). Cigiva ani mai
tArziu, R Wood (1950) (citat de Preston
;i
Sapienza, 1990) face o
listd s celot patru pdrli de care o inteprindere nebuie sd
lind
cont pcntrr a-gi ameliora in chip responsabil performanlele:
clienlii, angajalii, aclionarii gl
comunitatea. Delarunci au fosr
flcutc divene tipologii, pcnuu a stabili diferitElc caregorii de
Srupuri
in rela$e cu intreprinderea. Prinre ultimete esre cea
shbilite de Clukson (1995). Acesta distinge: a) grupurile
primoe, b) gnrpurile seanndoe
Si
c) pdrlile interesarc. Grupurile
primoe sunt cele de care intreprinderea nu se poare lipsi, fAr[
func;ionarea carora supraviepirea inteprinderii ar fi pericliutn gi
a clror participarc continul este esenliale. Este vorba de
ac$onari, de investitori, de angajali, de furnizori, c6rora li se
adaugE guvernul, comunittrlile care furnizeazl infrasrrucrurile gi
picple. Grupurilc secwtdare sunt cele carc influcnle.'a sau
afecrcazt intreprinderea", sau sunt influenlatc sau afecarc de
intrcprindere, fere a fi angajatc in tanzaclii cu firma
ti
fara ca cle
s[ fre escn;iale pcntnr supravieguirea ei.
Dup[ opinig lui Jr6me Ballet gi Frangoise de Bry definiila,
dattr de Freeman
(1984), in canea consideratl ca fundamenule
pcntru accasti tcorie,
,,ou
prea de totuli indicagii asupra
mijloacclor de stabilirc a pl4ilor intcresate gi mai pu$n inci
asupra posibilitllii de a examina prioritElile qi evolulia lor in
timp". Freeman
$iRced
(1983) definesc pe4ile interesate ca fiind
,,toatc
persoanelc gi grupurile dc persoanc care pot afecra
,qnt4bllituca
sociald
5l
manld q a/accritor
235
4plinirea
obiectivelor
organizaliei,
..sau
por fi afecrarc
de
bdsplinirca
obiectivelor organizart. iJ.
"
o
Fr;;;,il-
ac.asa
'.'-finipe
in lgg4:
,,o
parte interesate
htro organiza$e
esE (Frin
;cfintie)
orice grup ori individ care afecre;;".il
uzuoi a.
irdcplinirca
obiectivelor
organizafrei...
t
, .,wjnd*r
(1992)
subliniazn, pc drept cuvdnt, cr teoreticienii
F{rFlor-lntercsate diferl io mod considerabil
in frurctric
dc modul
dryE.cum
ldopte
o v.1dery targd sau ing*srd
d;;
*i"enului
sau^domeniului
pr4ilor
intpresate in drma. Fr.:-;;o
*."a
(19E3)
recunosc'
incl de ra. incepuur preocuprrii
de a analiza
rccastil
temtr, ctr seri_oase ai{ercnr1ae
opinii p", ."* r* asupra
gincipiuluii
,,cine sau ce cohteazd ca idevaiar:,.-prfiiU
lqgd
,-t'
de acetti doi au_tori correspunde
unui grup o-u-*u1-inairia
carB afecteazl
urmdrirea
obiectivelor
organizafiei gi,
inverq
efniliS
ingrstd pe carc o'idau limiteaza
pn4ile
irucresate la
Enpurile de carc
1T.
este dependenttr
p.ntn
supra"ieguire.
ctsica definilie a rui Freeman
ltda+i
esre extrem de rargl gi lasi
?1Fy .desch.is
pentru a include,
in mod virnral, p.-*r'irr.
in
&fini1ia
sa, baza rela;iilor poare fr uni sau 6idire.ri.*reiprr,
locta
sau poate
7
afectif') gi, contrar
relaliilor
de kanzac[ie
grxctluite
printr-un
contracq in acest caz se considerl
ctr ou esre
c*ar si fic stabilittr o recrprocitate.
-
Clarks^onrr2
1199+;
ofira, dimpotriva,
una dinre
ccle mai
@::
de/inilii
din litennrrr
dati pe4ilor
intercsate.
Er nu
ccosidera plrfi inreresare
deca,t g*putl
,""
;;;;.t. .*.
ryortA
in mod voruntar sau invoruni*
,n rrsc.
persoanele
care
=porta
riscul in rnod volunur
sunt cele carE io"est s. in
i:teprinderc,
oricare ar fi forma investiliei
(mareriali"
umana,
&aDciare
ctc.). in oriqe caz, cele care suporti
riscur involuntar
Fit pcrsoan
ele v ul n e r ab i I e la activitatea
firm ei.
Numeroase
alrc definigii a.u fos.t propus;ii3
(tablour
r) inue
It'"irra-carc
impricn o viz.iue targd gi...
in care es." prezenti
o
eo'e ingustd.
in fapt" vkiwire
t-ngutt
sunt fonaaie,
il!.o.,"t,
240
vlsnE MOMR
-
Etlca in ofaceri
5t
politicd
6.5.1.3. Puterea, legitimitatea, urgenla gi pe4ile interesate
(Modelul de identificare al luiMitchel, Aglc
ai
Wood)
Dincolo de defini1ii, infelegerea pl4ilor interesate,
identificarea gi importanta lor sunt adesea prezentate dupi
modelul
Joata
de bicicletd', adic6 al cercurilor concentrice.
Fiecare cerc reprezintE un tip de parte intercsatil, a clrci
importanp este cu atit mai marc cu cit cercul se afll situat in
centml rofii. Totugi, aceastl reprczentarc nu d[ decit o imagine
statict
9i
nu oferl nici o indicalie asupra batamcntului gi asupn
acliunilor pe care intreprinderea trebuie sI le fasl pentnr a
rlspmnde cererilor. Mitchell, Agle
9i
Wood (1997) au incriminat
acest model, propunind un altul, dinamic
ai
care s[ permiti
cancterizarea diverselor categorii de p[4i interesate.
Acegti autori propun identificarea pl4ilor intercsate pornind
de la trei criterii: pulerea, legitimitatea, urgenla, Critcriul puterii
gi cel al legitimitdlif sunt adesea conceputo in mod concurenfial in
modelele pl4ilor intercsate, primului frindu-i asociatE o definilie
largi gi celui de al doilea, o defini;ie ingustS. Dar, dacE la fel ca
Max Weber, putem concepe c[ puterea gi legitimitatea surn
atibute distincte cc dau nagtere autoritdlii ca utilizare legitind a
Wterii,tt?
ele pot fi independente una de cealaltl sau chiar
lomplementarc- Modelul lui Mirchell, Aglc
ai
Wood stabilegtc
categorii ale p[4ilor interesate, in funcfie de deiinerea acesbr
doui critcrii. Ei adaugt un; al trcilea criteriu, care este ccl d
wgenlei. Acest al ueilea aftibut completeazl analil gi dI un
aspcct dinamic teoriei. i(
Pentm putere,-ei reiauidefinilia lui Pfefferlrt
(1981), care{
urmeazi pe Dahllle
(1957). Puterca este relafia dintre actorfr
sociali, in care actonrl social I poate str.l determine pe actorul
social B sl faci ceva cc B nir ar fi ftcut Pentnr legitimitate ei *'
inspirt din definilia lui Suchmanl2o
(1995) carc spunc.d
legitimitatea este o percepste sau o ipotez,l generall a faptului cf
actiunile unei entititli sgnt dezinbile, apropiate unor sisteme dc
@nsabilitatea sociald gl morald a afaceilor
zql,
:r.,De sociale construite,
unor valori,
credinp gi dufini$i.
!
'e*'ga,
prin urmare
si
trgenla in modeluf rdr.
pitirro
1
Qitinitatea
corespund criteriiror staticei adrugarea igruri
j
ln caracter dinamic modelului. in acest mo-del
-iolo
"rt
ryF
pe doui elemente: a) sensibilitatea Ia tinp.Eiiprczint
Endrrl
in funcge de carc rlstimpur de reacfic ar murager,ihal;i
'i
ccrerc este considerat ca'inaaceptabit penuu
-Fpur
sar
t=oena
care au f6cut ccrcrea; b) aspectul critic- a[ ceren
cacsiderat
in func$c de importanli ceierii sau dc imponanp
E!4ici pcntru cel care face cer.erea.
.
urgenla va fi astfer definitE ea fiind gradur pornind de rr
c* ccrcrile reclaml. o. atenfie imediatd,
Autorii men;ional
crsi<ted ci aceste uei criterii evolueazr. in fon4 fiecarc criterii
Fa.-.
legitimitate,
:trgenld)
este variabil,
se poate schimba ir
S. .de
-complexitatea-contextelor.
Nu ss pune probremr
s*rrtclor fixe gi stabile. criteriile sunt consiruitc ivand i
-cT
socialul gi nu conlin o realitate obiectivl in ele-insele.
Ek
+
din percep;iile
multiplc pe care te au actorii sociari.
pc
dr
*r
partc, actorii nu sunt intotdeauna congienfi c! ddin acestr
-"'.'fi gi nu le folosesc in mod necesar, nici ciriu cci'carc sunr
q*4i
cd delin eccste caracteristici.
Deci, nu cxist! in moc
'
'r{Fr=r't
o leglhrrt innz delinerea criteriilor
1i
comportantent,
cr
=*>
gccstc4
aceste trei criterii permit definirca divcnelor
@rrff de plrfi interesate.
-4po*tl
pldilor intercsate este cu ceninrdine legatit de
c=&ul crrmulativ
.de
criterii
Qrutere,
Iegitimitate, li:grnlq
{c.-mgager
la un rnoment dal Autori'iporncnili idcntificl
,
=*gE{
.
lrirya
q. .ra.a pl4ilor intercsate
)otente,,
(laent),
:
r*:rfi clifinite doar de nn singur critcriu (oricare
din ccle Eei, nrr
.t
, @,tir criteriu).
cea de i doro este conshrit! din pl4ile
i *r
<rte
moderate,
carc dqin dour criterii. Estl
rrcrba
eicj ae o
t-=*
i:-qra4d
caa din partes intreprinderii. Aceasi catcgoriieste
i'sont
ffile
intercsate in a$teptare" (expcctant).
cea de o mio
242
VASILE MORAA
-
Etica in afaceri gi poMcd
catcgoric rispunde cclor eei critcrii gi se nume;te: panea inreresati
cu antofitate
(definitive). Aceste trei clase de pfu1i irueresate ptfi
redescomprse ca in figura de maijos.
Purrea
Lcgitimitatca
urgcnF
Flguro 7,
-
Pdrlile htereate dupd modelul Mitchell, Agle
Si
lf ood
Sunal2l: Jir6me Ballet gi Frangoise de Bry (200 i
)
Ccle uei categorii sunt compuse din mai muke
-ruL
categorii: subcategoriile 1, 2 gi 3 pcntnr categoria perplr
intcrcsatc latente; subcatcgoriile 4, 5 gi 6 penrrr categoria perflcr
interesatc tn agteptoe; gi subcategoria 7 pentru panea inreresari
cu
qttoiltale.
Pcnuru categoria latentd:
l. himul subansamblu (1) reprezinttr expectanlii. Accs
subsansaroblu arc ca atribut puterea. Accasta inseamntr cA el rrs
putcrea de a-gi impune vointa in firmE" dar, cum nu are rclafr
legitiw gi nici ccrcri trtente, puterea rdmdne nefolositd. Accs
subgnssmblu nu are sau arc prca puline rela;ii cu firma.
2. Al doilca subansamblu (2) este cel al discrelionsils-
Accst subansamblu poscd[ aributul legitimitdlii, dar nu arc nid
paqeo dc a influenp firma
Si nici ccrcrile wgente. El nu p@
dcci si cxcrcitc presiuni pcntru a angaja inteprinderea inrr-r
ac;iune sau intro activiurc relalionali cu acesr subansanbb-
Voinfa sa de a ac$ona este in acest caz, mai ales, voluntsd s
discrelionod,
@anbllltatca soclald
Si
morald a alacerilor
243
3. Al rreilea subansamblu
(3)
ese asocia t wgenlei.Cercrile
F repcdrive,
dar er nu .r. pu,.r.a
de a hn'".;;
deciziile
hprinderii,
nici legirimiuL';;'
. o face.
penoanele
sau
-3ryuile
de pcrsoane
care compun
acesr subansamblu
sunt ca
-FrFdi
care b6zA i e in ure chile tn'nipri
na..i i,,.
Pentrr.r
catcgoria
tn asteitil--'
l.
pfrmul
subansambtu
f+l
uj ...st
i .utegorii
ese compus
& grrrpurile
sau.persoanele-
do^t*rrr.
Er degine
criteriile
de
qF
$
de legitimr'ra1e.
In'u.or.
\r.Tupo
intreprinderii
este
=g5ali
in mlsura
in ..*
indivizii.
acestui
uir*Utu
por :qn'<rinri
o coaritie
dominantd.
e.ar, subansarnblu
este
in mod
+F.''r iuportani
p.,nry
ril;b.;iiii..r.rit.
carc sunr
de ruat in
-'''*;dcnrie.
Este deci de Jo?i-i'.J'...rt
subansambru
s6 aiba
I+c
formale
cu firma, l.;;;il*e
si permiti
recr,noagerea rr?'!FEr'nrei
ror. De .*.mpiu,
.o*it.rur'l."ii...ril.r
unei
hr'"deri ii t:t:i.:
1d"r*
-i".'
proprieroi, pe
*ed.itorii
+tuIi
5i'
in anurnire
cazuri,
pi riaerir
comunitd,iror.
in acest
,4Tr clor de multe ori ..#.
brrouri
pentnr
rela$ile
cu
.:Gres!or.ii.,
pcnrru
resursele
urn*.
.,.. ',,
2 Al doilea.,uU*r.rrrUlu
t6j';, deline
putereo,
dar are hgitine
si ur-gente. p.nru'Jr..t
motiv el este coruiderat
na)nt, Dcnrru
:.-1_f1in^a;a.
.rriiia.
pe4ile
inrercsae
sau de
*-
Fen;u a deline puterea
n..irura
irnplinirii
voinlei
sale.
*,ffff*i _nu
. ri.- o
.hf
.fii-r..jp..
a, dec izii le acd u,., i t,.,,,. .,^,
,
'.',GF'."#;'
iT,
i:' ffi ;::i,o..d
t fr ',;"ffiil
i"l ;il
*ffi.g::,,.j
".f "O*
|
_e_.*p
r u 1,, m aree i ne gre, po
a..
=
ffi
,"t"i''
in cazur';;i;;e';;;:i.l:T#ff
rare de a rnr.ta
tf:::r-,9:lcarii,
_.griruitori,i,
'a*-*
*.
=
lottt
inrap"iiOir*"r
-srrvurserlr;rr
qar
Du are
+ea- s"titL.i..a
cererii r^- ,^t-tlTtttt
$i.
sa curete
SatiSfacere.
aarar.a----
^rrr4rrls4c;l
SA CUfete
ii, de voluntarism,,l'",,'^o-t
-^a:1inae
ae'
uunavoinia
-f:,"tr
a o.ouga
rrmra
si acfioneze.
LilTj,.:.::1T:TbI
detinepurerea
ei
urserya,
do m
, ceea ce face ca gnpuril.
...r*i
ffi;rrilTil;
244
VASILE MOMR- Etica in atacerl
Sl
politicd
dwind uneori coercitive gi chiar violente. Pentru aceastE
cancteristicl, acest subansamblu este denumit
,,periculos".
tn
aceas0i categorie se afli uneori grevigtii. Este foarte important
penht manageri s[ identifice aceasttr categorie, pentru a putea
prcveni incidentele.
-
Pentm categoria care uzeaztr de autoritate;
Ultima categorie este compusl dintr-un singw ansamblu
(7), clnria ii sunt asociate cele trei criterii. Ea me cereri nu
mmtai trgente, ci
Si
legitime
Si
capacitatea de a-Si realiza voinla.
Supraviepirea intreprinderii este adesea dependentl de deciziile
acestei categorii. l,uarea in consideragie a celorlalte perF
interasate poate depinde gi de voinla de a facilita sau, dimpotrivi
de a impiedica realizarea acliunilor indreptate spre alte
subansambluri, a acestei categorii.
O asemenea scheml logicl este extem de semnificativi
pentru a evidenfia variabilele esenfiale care intervin in funcfionarea
unei firme gi, in principd, acelor variabile carc intrl in categoria
pfuTilor interesate. Situalia ideald este cEa inclusl intr-un singur
ansanblu (7) care ind in categoria autoritate, o autoritatc
interneiatE atit pc legitimitate gi wgenld, cit qi peputere, adici pe
,,capacitatea
firmei de a-gi realiza voinla".ln fond,
judecata dc
responsabilitate inseamni a lua decizii in cunogtinp de cauE
(adicl de toatc aceste variabile) du gi de efecte, de consecinle:
imediate, pe tcrmen scurt sau p termen lung.
6.7. Bwinqs Ethiu gi
slodele de responsabititilh moralii
Dupe cltrn s-a arltat deja, conceptul de ruporcabilitate k
alaceri a fost un concept etlfitm de controversat, inclusiv
'rn
spaliul american. in pofida ifesnri
.fapt
inctr la inceputul anilcr
'zo, r fost elabont
(Oe cam
gEDtt;
.l?71)
un prim model al
nsponsabiliE$i intreprinderilor numit''
9i
C.orporae hcid
Responsabfliry no. I (CSRI). Acest model repre,zinui intiie
sintezl a.supra e ceee ce, pin[ atunci, s'a conturat a fi o abordare
@tubllltatea soclald gl morald a afacerilor
245
rqhdlc
dirc4fltnre
r Frmelor de afaceri
ri
a coqpaniilor in termenii
rspmsabilitrfilor
ce le revin acestora.la Aceastl analizr este
hn=nciati
pe trei cercuri concentrice.
Rcrponbiliurcr
Nonnele seirle qi
ecologice
Figera 8
fuia: Jlr&re kllct.. (2001)
Conform accstui model, cercul intern corcspunde
-acnsabili$ilor economica Acastca sunt primelc
ai
ele sunt ccle
na hrg decAt cel pur cconomic,
fine
scama de fapnrl ctr, dincolo
-t
=crcitarea
ruponsabiliE$lor cconomice, exist! gi norme gi
rl:d sociale (cum ar fi cele lcgate de respecnrl f4[ de mediu sau
:igc.'re
o firml nu le poate nesocoti ferf se suporc consecinlc. Cei
!+t{
trsilea cerc, gi ccl mai marq cuprinde iesprcobititdlile noi
iFsr
inteprinderea gi le poate asuma, in afara cxigenlelor legale
il'-r r ralorilor sociale. Accastii resporuabiliute
fine
de acgiuni ce
'':
h ptterea
frmei
gi ea a fost numita, tocmai de aceea,
246
yeSILE
ITIORAR
-
Etics in alaccri
Si
politlcd
,dbcreliotrsd'.
Acliunile filurnopice, de exemplu, fac pane din
accastl catcgoric. Conform acesui model, acste rci dpuri de
responsabilitlgi nu pot fi puse pe acelagi plan. Oricum, primele sc
impun in calitatea lor de consrtAngeri, in weme ce urmltoarele
sunt
/aadtative.
ln orice caz, gradul de responsabilitate aparq
asdel, in disinclia care se face inue o atitudinp pasivri gi o
atitudinc activd sau din diferenla dinte un comportimcnt [rzal pg
resryctcvea normelor gi un comportament disffeliono. kin
urmarer aceast!, modclare a responsabilitelii alctrtuir.a din rei
entitl$ cuprinde interacgiuni toi, precum cele din spa$ul
cconomic, din cel al reglementtrrii sociale gi ambientale, dar gi din
cel al
,,voinlei"
discrelionare a firmei.
Accastl concepfie a responsabilita$iinneprinderii a fosr viu
criticatl in S.UA. prin anii '70. Asrfel, Ackerma^n gi Baucr
(19?5) rcprogcaztr cxprcsiei Socio/ Responsabiliryt" mai alcs
faptul dc a fi wL concept va8', care se strtrduiegte sA innoductr io
inncprinderc obligalii etice, vizAnd insl doar motivaliile, fArtr a
finc
cont de pcrformanlele economice. Duptr Jdrome Balla
(2001), ccl de al doilea model propus, CSR 2, rlspunde acestci
problcme, analizind ac$unile realizate de firm6.
Modelul C,SX 2 este alcatuit plecind de la conceprul dc
Corporate Social Resporuiveness in opozilie cu cel dc Corporate
So c i al Re spo ns ab i I ity."o
De notat ctr, la origine, conceprul de Corpcrate Social
Responsiveness se opune in parte modelului oferit dc Coryorate
Social Responsability, conccntrindu-se doar pe
faza
de acliutu.
El corcspunde trecerii de la motivalia subiacentA modelului CSR
l, b acliunea cancteristictr modelului CSR 2. inrrc cele doui
modele insl nu existtr in mod automat corcspondenle.'lt
in accst sens, de pildtr, Bourgeois (iq8Oi ahrrna ci aceg
concept de responsiveness se referl la mediul lrmbianr. El
sugcreazl adaptarca organizlrii la mediu intro perspectir,tr carc
s[ nu distrugl viap. Mediului economic el ii adaugl ca pc o
consnAngerc suplimentard mediul social, legal, ecologic
F
lryl;rr,bl&atca
sociald gi morcld a aJaccrilor
247
'*'lqic'
in moderur
csR 2, intreprinderea
uebuie sn-ri
h*nalizcze
noile constdngeri,
sa ri i. in .ur.J,
irarra ."
ts."dy asigurarea performanfei
sale economice
*"
ft;i
simplu
qavieguirca
in comperigia piegei.
Starurur a. r.rpolJiitior.
,.
''r;Flt-.
gi devine un simpli
mijloc a. *.n1in.i.
ulliiri.i
a.
=F+
pc reren in procesui
concurenflal
al piepi.
In al+st modil, anarizele;
sunt centrare pe tiput de acsiune.
3:=sr
serhi (1929),
^inrcqhnderca^
nebui.
'sa-"G"
un
'=Fonament
in conformitite
cu func;ionarea
piep.i gi a
t'f.btici
in vigoarej d3 .ulpo.t.
merge chiu
mai'drp*,
Ei-iFnd
cererile p_iegei,
ctrci' atitudinea.inreprinderii
fala de
d tebuie s[ nu fie-doar ,rorriri,'ri
,i
";;ir];;;;;.
De aici
3*hi cr studiile asupra snarcgiirir
ai ,iprri.i.
ar*ri ru
'tu'|lii
mediului
sunt crucrale]
Aceste strategii
sunt variate,
cr#Dd de la sirualii in.care inreprinde...
n,ii..froneaz.6
in
-
g
fel, pana la situagii in care leacgire
t*, aiiJ.-i)u
^oi
tur (fig.
9).
lm
Eilson
tn
Sursa: JCr6m.
B"lt.rl6im
Apropiere
in
lirnitele
legaliulii
FACE
TOT
CE SE
POATE
Fig. 9. S n a t e g i i I e
fi
rm e I or r e sp o ns a b i I e
248
I
.t
VASTLE
:
MOR lR
-
Etico ln afaceri gi politicd
Modelul C,SR 2 s-a dorit sl nu aib6 niei o conotalie etic5. El
pnveste doar procesul de mbnagement al rlspunsului pe care
acesta il are de dat mediului socio-economic.
ln orice c& o datE cu aparilia conceptului de Corporate
Social Performonce (CSP) sunt create condiliile pentm
elaborarea unei adevlrate sinteze pe tema rcsponsabilitllii
intreprinderii. in acest sens, de pildi, sinteza lui Cinoll (1979)
vlzeazA nu numai un obiectiv teoretic prin incercarea de
compatibilizare a modelelor CSR /
ti
CSrR 2, ci gi un obiectiv
practiclu, anume construirea tmui concept operafional pentru ca
firmele si-gi poati evalua toate acfiunile. Oricum, cste de notat
faphrl c[ acest concept de CSP se constituie in
jurul
a uei
elemente: a) principiile sau motivaliile responsabilitllii sociale a
inteprinderii (corespunzir.ld modclului C,SR /); b) procesul de
management al rlspunsului ce tebuie dat fap dc mediul
inconjuritor (dearoltat in C,tR 2); c) reanltatul acfiunii
manageriale al intreprinderii asupra mediului (ceea ce implici o
evaluare completl a acestor reanltate).
Plecind de la asemenes premise, A.B. Csrroll a formulat
urmltogrea sintezl (vezi fig. I0).
Astfel Canoll considerl ce existli patru categorii de
rcsponsabilitiili apropiate de modelul CED
(1971):
-
Cea dintii, responsabilitated economicd, arc in vedcrc
inueprinderea ca institulie de bazl a societlfii. Ea trcbuie se
produc6 bunuri qi servicii dorite de consumatori, dar,t$n acelagi
timp, sI o^blinl giun profit.
In cea de a dou4 resporcabilitatea
iuridicd,
inUeprinderea trebuie s6-gi :respecte obligaliile legale. Acests
prime doul categorii sunt in;legiturl cu comportamentele
gi/sau
activiUt$le care sunt codificatf in cadre reglementare.
-
Resporu abilitatea errld constituie cea de a treia categorie
9i
constli in adoptarea de ciue intreprindere a unor norme de
i&afiIilatea sociald gl morald a afaccrllor
249
c=tiatd,ia care societatea se agteapt!, ca fiind obtigolii de ordinl,
;tr:a{ chiar dacl in general elc nu constituie obiectul unuicod.
-
A patra categorie, responsabilitatea discrelionard este
r pc simpla voinld a
frmei,
in acest caz nu se mai face
EfuioF la normele sociale comportamenale gi lntcprindcrea
rftpd comportamente care nu
fn
sont de ce atteaptd socictatea.
Elcpinderca va putea, de exemplu, prinfo atitudinc pur
&tord, s[ conducd un program filannopic in profituls!,racilor,
ri pocrilor, al celor firl domiciliu fix, sau al toxicomanilor.
itrgonsabilitatea disuelionmd3pare, deci, ca un ultim stadiu al
=sgoasabi
I ititii inteprinderi i.'
"
E'T.srbilitr
tc discrcf ionrr!
Responsrblllt!te cticl
Ratponsabilitrte juridicl
-
R,apo usr bllitr tc economlc!
F ig. I 0. Nivelurile responsabllltdfii
Sunr: JCrOme Ballet... (2001), p. l9l.
Aceste patru categorii nu sunt considcrate ca fiind excftarve.
.Ldel. orice acfiune a intreprinderii se poate referi simultan la
\ASILE MORAL -
Eilca In alaceti 5i
politicd
fuasbWtuea
soclald
5i
morull a aJaceritor
D! Dr Dr D. D, D.
Figura 11
Surse Jdr6mc Ballct-.. (2001), p. 192.
. ? = responsabiliBli
@1:
respoosabilita$ economice, R2:
rEsponsabiliEli
juridice,
R3: rcsporuabiliEli etice, Ra:
responsabiliteli disffelioDare)
iB = dooenii de responsabilitate
@1:
co$umul, Dzi mediul anbiaat;
D1: discrirnha.rear D{: secudntea prodrselor, D1: securitatea
i
Euncii, Dc: aclionarii)
t'S = stategii(S1: reactive, Sl: defensive, 53: acomodarea, Sa:
' proactive)
Sintcza propuse de Canoll va consritui o referinF penmr
iigi
bioc de zece ani. La incepurul anilor '90 este propusi o ooue
il=oA, @J.
Wood, l99l), care insa se bazeazd rot pe scbema
;.d-dca a lui Canoll.l3r
i1:;
ln acest sens, este de notat faptul ci, Wood prop,'pc o altd
*lffie
a conceptului de CSP. Aceasti noui dcfrni$e ii pcrmire
F$ndui
de a relansa cele patrrr categorii de responsabilitAgi
Fe*tc
in sinteza lui Canoll. Oricum, Wood prezinti rei nivele
Frbec=ccarc a celor patru categorii:ale lui Canoll (vezi rabelul2).
{f
himul nivel, institulional, este fondat pe principiul
j'iFrrralii.
Societatea delegtr puterca de produc$e inreprinderii
251
250
mai mulrc categorii.
De cxemplu, o politicl vizAnd
,reducerea
ii".fti"i de pot'uue va resPccta in acelagi timp regulile
juridicc
noi, inaodusand
filre de depoluare 9i
se va concentra
asupra
utiiizerii dc materiale
mai
pufin poluante' i
'"'1i -do,ilea
elemenr
'de
siitezd oferft de Can.oll.
vized
,ufilosofio"
raspusului
dat nediului social 5i
ecologic'
adici
'iiiiffiur.carrol
rcia.ici
diverse analize ale modelurui
csR 2
$
r.iint tipologia
lui Ian Wilson
(19?4)'
-' -Ai
rci-lea
elcment din sinteza sa privegte domeniile
in carc
sunt cxercitatc
aceste responsabifid$ ;i
acAiuni 9i
in care autoruI
.oit.,e o dificulee,
anume ctr acestea evolueazl
in timp
;i
sunt
difcritc in sPaliu.lro
Astfei,
de cxemplu, orice indusrie i;i cunoagte
propriilc
domenii d; intervenfie,
fapr din care ragem conciuzia ce
;;;i;i.
precedcnre
au fost focalizare
mai curdnd 3supra
jorirto,
de raspwnri
declt asupra domeniilor
de interuenlia
formele dc inrcrvinlic
fiind dcstui dc gcncralc pcnlrll.a putea fi
;;il;
ori.a*i
domeniu.
oricum,
aurorul considert
puF
orobabil sl se
poatl stabili o sintezd ultimd a diferitelor
domenil
il;;;;inaiic$
c4 modelul Corporare
Social P.e.rformane
;;6i; J iJcntincc un numir de domenii. Acest modcl
gruPcazl
l. piiae,l.
e doneniiin
care igi poate exercita responsabilid$lc
,oi-r^ui,
mediul ambiant,
discriminarea'
securftatez
nr o dus el or, s e caritate a munc i i' aclionar i i'
t'--;;;i"e
i. la aceste elemenre, el a consmtit o grill &
t..t*eop.ra|ionaltraresPonsabilita$ifirmei!ng*1.4).AsdcL
canoll
propunr- pornind dc la ac.it.
gase domenii, lisstc $i
seleclionatc,
o crettere,
care se produce o
ttA :: 1l:tl
i.tp"*.Uiu*tltii li
a tipului de strarcgie'
Aceasti
gril6 permrc
mlsura$a
responsabiliietilor
angajate de firme' pozilionAndub
Pe
unele fap
dc altcle'
R.
Rl
Rr
Rr
1.
252
UASILE MO MR
-
Etica tn afaceri
1l
poEi:!
care trebuie se se conformezeinormelor economice, legale gi ab
existente. Principiul legitimitefii responsabilig1ii firmei se
sprijinl pe ideea de stak*holder (Freeman, 1984). Aceec.
inseamni ci organizarea se situeazl in intenelafie nu.numai
q*..
clienlii, fumizorii, funciionarii, definltorii de capitaluri, dar gi ea
orice alti persoanl, grup de
lersoane
sau orice institulie care
Fa
afecta sau pot fi afectate de c[tre organizarea gi produqir
inreprinderii.
Ceea ce este important in acest context este fapnrl d
noliunea de stakcholder permite trecerea de la notiunea &
parlener la cea de pmte interesatd.
I ADH I .t
_t
ii
it
:f
;
irrrrne
-tot
ceea ce e riu in societate", rcsponsabilitatea st nu este
'5fE,crdAnici infnitd. Ea tebuie s[ sc concentrezr pc domeniile
.:i-i
- -
sale, rcsponsabiliutea sa nefiind legatl de rolul pc care
h societate, ci de locul activiUilii sale in domeniile in care
De pilde, o inteprinderc de construcfii dc automobilc
6 obligatd s[ facl cercctiri pentru a contribui la rezolvuea
Principii
(Nivele)
Legitimitate
sociall publicf
flnstitutiond)
Responsabilitate
manageriall
(Orsanizational)
VoinF
(lndividual)
Domenii
Economie Produclia de
bunuri gi
sewicii
Formarea
locurilor de
munctr
Crearea bogefiei
pentru acfionari
Pregurile
bmurilor
9i
serviciilor trcbuie
s[ refleste
adevlratele
cosnri de
produclie,
incorporAnd toatc
extemditlltile
Produclia de
prodrsc
ecologice gi
fiabils
Utilizarea
tehnologiilor
pulin poluantc
Reducerea
costurilor orin
reciiilre
'
Lcgea Conformarea la
legi gi la
rcglementllri
A nu reo.rge la
lobby pentru a
avea o pozitre
privilcgiaE in
nolitica oublict
Munca in
vederea politicii
publice sl
reprezinte un
interes luminat
A glsi avantaie
in obligaliile
rcglemenure
pentnt a aducc
inovaliiin
produsc sau in
tehnologii
sociald
Si
morald a afacutlor
ZS3
Atfb
,EN
r&i
l{..:i
P3.
a.'
*iri-
t'--.
lfI'
.t.,
E- tr
+::
,
4-:
S:*r-
i$+
Consewenla
faF de
principiile etice
findamentale
(de ex.:
corcctitudinea
in etichetarca
produselor)
Furnizarea unei
informalii
complcte gi
exaste pcnb'u
sporirea
securitr$i
utilizatorilor.
consumatori,
chiu dincolo de
obliga$ile legale
Fixarea
informa$ei
produelor
in
func[ie de
specificitatea
piegei (dc ex.
penhr, copiilnU-
o limbt sbeine...)
favorizAnd ln
acest fel
competitivitata
Comportament
de bun c?tetcan
in toate
domeniile,
dincolo dc legi
9i
rcguli etice
Transferulunci
pe4i din
beneficiiclte
colectivitate
Investirca de
resurse ln
acfiunile
filutropice gi
problemele
sociale legac de
domcniile de
implicare directl
gi indirectt ln
societate
Alegeree
investigiilor
caritabile care
sunt pentru
rnoncnt
pofrtabilc'rn
rczolvarca
problemclor
socialc (aplicarea
critcriilor de
eficacitate)
Sunr: Jdr0me Ballet... op.cit., p. 195.
de-al doilea nivel, cel al organizdrii, se bazelzl p
rz.spo ns ab i I it d yi i pub I i ce. Intneprinderea nu trebuie s[.9 i
lor de securitate nrtieri, de poluue a aerului sau chiar
254
VASILE LIOLAR -
Eilca in a/accrl
1i
politid
255
va llsa, in mod progtesiv, locul stolului'
15
Torugi, in acest rtrstimp, inaeprinderea nu a
iiF=g:osl orice formtr de respqnsabilitate. Tradi$ile au continuat
::g
=
pcrperueze. Cu toate acestea, s-a produs o adevlratl
;a=:s;:..rare
a rolului intreprinderii in viap social4 c6ci, cedAnd
iFF*-i
lqcul in materie de redisribuire, intreprinderea s-a
i-s
plrolut economic. Aceastl separarc a rohuilor s-a mai
lF+carat inctr o dattr atunci cAnd a ap6nrt crr.ga statului-
+gariccap-
$i
arunci
-
arattr aceiagi autori
-
inneprinderea s-a
|1.t'*&n nou in centnrl dezbatcrilor. Numai cd de data aceasta nu
'rrscri
Frnea
problema incriminfuii dirijismului siu excesiv, ci a
:ff
incapacitAlii sale de a
$ne
seam6 de efectele externc ale
,ladrni$i
salc cconomice. Privite mai ini ca nigte
lapi
,Ep#on,
inrcprinderile sunt
,,aratate
cu degetul" pcntru
.4-;tc
lor amorale dinue care licenlierile gi poluarea srrnt ccle
, Fd d:s amintite. Oricum, inreprinderile gi companiile inccarctr
':.,
:-r@ sl sc sprijine pe intreaga colectivitate pentru a administra
:idtifdtc
crilerne negative ale activitA$i lor economice. in fa1"
i:leftlsi
de denunluri, unele firme, au inreprins demenrui etice
igg a iegi din amalgamul dintre activirllile economice gi
.ee5rile
sociale gi ecologice.
.
De notat este faptul cd
,,de-a lrmgul istoriei a fost dovedirl
ilitatea socialA a intreprinderii gi, mai degrab6, absenla
-
a fi un caz ciudat in relagie cu omniprezenp statului".ls
Totu;i, dupd cum s-a observat, .dop,"r.. regulilor de
:nl?6erob
ilitate sociald sau de eticd nu este nwnoi un
;;Arynament
cetdlenesc pentru o fnneprindere, ci
Si
un mijloc
'$ a
-sryge
pia1a" in
fala
concurenliior. in fapt" fie ci este
l*"
dcspre inueprinderi care adoptl din proprie iniliativl un
ponament etic in afaceri sau afacerile ii obligl la un
.+gJ.tament
etic, prin urmare,ifie c[ este vorba, deci, de o edc6,
f,arccdld
sau una reacrivd,,,etica qi profitul merg tot mai mult
Fe:[
in mAnA. Inrr-un univers.concuenfial unde etica pare ca
dc uansport
public, du nu
Poate
I l*a
la rdspwdere
peutcr
ii"*f .a anumitc
categorii alc popula$ei nu gtiu sl citeasc.i'
"n'-Jii;ui-niu.;
ti.dtutduai,
iste fondat
pe principiul
voinla
^o*iiliote.
lnreprinderea
nu este numai o entitate abstracttr"
ca
;;-.:furs[
din i.Auiafi care iau decizii
9i
aclioneaza'
Aleger&
;;
;l t fac nu sunr, in totalitare,
dererminate
de procedurile
dc dccizie
intemtr ale firmei; ei iii asumtr o responsabilitzs
.io*ii.a,
legall
fi
eticl; ci dau socoreale
pentm actcle.lor 5i
e
il.;ub;,fui,-in
inu.gime,.,responsabiliatea
inneprinderii Fb
propria lor resPonsabil itate.'
r'
6.8. Mutalii semnificative
in evolu1ia
ideii d'
responsabilitate
PutemsPuneallturideJdr6meBallet;iFrangoiseoeBr.r
(2001)
ce ,inreprinderca
socialmente
resPonsabila nu eslc o
iic1iun.".,1l-
Oricum, de-a lungUt. istoriei acest conccPt a cunoscr'
divcnc forme. Rsfil, in secJlul
al XD(.lea, asisttrm Ia o forcl
particutarl a unei tcntative d. ,.rponr.bilizare,
paternalismu!,v
care incearctr str ransfo*t tunqitorul
inn'un
"bun
muncirof f
pa otuf de afaceri intr'un
',bun
ptrrin1e"' Pentru a!-ea'st-
iitrcprinderea
sal patrolgl
itu.
mlsurile necesare
PerarE
dewoltsea
morald a mainii de lucru' Celelalte opere sociab
ifo.uinp,
.au..1if, senatate)
se afll in centrul dispozitivuld
).rp"r,ififi6tii.
tn abscnp sisrcmelor sociale dezvolatc
b
ar,i,"f st tului, rolul protector il are intreprinderea.
Aceasa
i
i;; p. patron s[ aibe'puterea
de a gestiona viap angajalilor sll
ii.J.irit
timp, mdn i dt t r* este ata,,atd inneprinderii
^y
viald,, dup6 o-expresie consacra_ttr
des intilniti in veacul al )cx-
lea.
pc
palcursul-secolului
al )C(.lea, acest sistem s-a estompd'
incctul cu incenrl. Contestat din cauza slabei sale eficienle
5i
a
liii;itrufoi
excesiv, acest tip de rcla1ie, cunoscut sub numcle &
soclald
5i
moraUl a'afaccrilor
257
256
vASnE MOMR- Eticain afacerl
SI
potifrd
(aduce
baniil" firmei, fiecare firml are tot interesul s6-gi punt b
valoare activitatea responsabilE. De aceea apare credinla &
viitorul intreprinderilor carb-si internalizeazd etica este cel nd,
Jigr,r."l3? DacE
,,moda"
eticfi se dezvoltii (cum a observat Gilks
Lipovetsky)l3t, aceasta este determinatE de faptul cl prh
intetmediul ei se vehiculeazl pe piatt convingerea ci sporinz
profitului este compatibill cu adoptarea regulilor de bunl purtara
Dar, de fapt, in acest caz,
-
este bine str notlm
- ,,ele
trebuie nt;f
mult sd
facd
impresie, decdi sd
fe,
Dacd e vorba sd
fii
etic, re
mt inseamnd cd trebuie sd
fit
prea etic. intreprinderea trebuie *.
castige in orice imprejurare.
(Jn
demers etic real poate sd cor=a
samp,fmd sd aducd nimic in schimb inweme ce o imagine eE
podte aduce mult,
Jdrd
prea mare cheltuiald."lse i; fapt, o
asemenea politici de
,,plcIleali" subestimerzl insl capacitacz
consumatorilor de a se inform4 de a tria informaliile gi de a b.
utiliza in mod raiional. De esemenea, chiar dacl invazia d:
informalii contadictorii este o realitate in lumea afaccriks,
come4ului gi firmelor productive, totugi, in ultimt instars.
conslrmatorul ralional
Si
responsabil nu poate fi pe termen l-
pecilit, fie gi numai peritru faptul ci el poate compara acce
informalii gi poate inv[]a din experienfele sale neplicute.
in fine,
,,dacI
etica nu esti o modl, ci o migcare de fonff
a societllii mature democt?tice, atunci meritl mereu intErin
aceastl constatare-evaluare: firmele care adoptl comportamce
etic responsabile
,,dincolo
de vihin6", pot dobindi, cq,pare grd
de certitudine, pe termen lung, un avantaj pe piafd, in dompar4=
cu celelaltc firme care nu procedeazE astfel.
Prin urmare, chiar dacl o asemenea evaluare-constaEc
(reductibilE" in fond, la formula
,,este
nraf util gi mai practic i
dai dovadl de atitudine moral-rcsponsabili in afaceri gindindut
la beneficiul celui mai mare numlr de oameni') este de naturi sl
p'rivilegieze discursul etic utilitmist gi nu cel pur deontologit
(accsta din urmE, reductibil la exprcsia
,,in
mod necondiliora-
if:grra-td?a/za
sociald
Sl
morald a afacerllor
dm datorie
i:6cl.
dm datorie purd egti intotdeauna moral-responsabil, in
,tce
*ciziile luate in afaceri") aceasta nu inseamnl deloc, din
ftila+
cl tema responsabilitillii ar fi fost evacuatl cumva din
i:EE zfaccrilor". Relativizdrea standardelor in
judecata
de
.., r.r.^ r r e r lal
.-t+=Ed.s=bilitate
-nu
inseamnd absenlatal standardelor moralc in
;-j
-
r^-'-:-- i- r^--l !.^ t.-*^-
^r-L^rr ^-L--t' - -
.- t
i.".
&'rneniu. in fond, in lurnca global[ actual!, nqoia de eticd
t.- *'ruvrr.u. rrr lvltut rtt tstltwq
StWVsrs
gWLUClg, taCvVtll UC Va,VU
l,,r:!cnrfi,
indubitabil, o
,,realitati" in crcgterc
9i
acesa esE cel
i-=n; @onant
lucnr ce trebuie menfionat mai important chiar
jr*-+ r$eptarea comunl ca disctnsul deontologic sd-l depdseascd
+*
""f
tilitdrist in judecarea
afacerilor.
$tim
bine acrmr c!,, in
T,IEi6i
instanli, orice afacae poate fi supusl unei judcclli
dc
iryaUititate,
fie preeminent deontologice, fie predominant
?ite*isa
Aceasta este ceea ce conteazd cu adatdral: ca
,F*=s
de ruponsabilitate st fre formulatl gi sl producl efecte.
t
f
tErE
'7lrrr
responsabilittlii este una majort mai dcs ln filorcfia seeolului
',E-Ib
f,uor precum Christian de la CanpagtG (O istorie afilosofiei in
't
.W, H- Babel, Bucuregti 1998 nu ezitl sl afirure ct dupl
i,c==;qr Holocaustului ideea da responsabilitate devine cmualt gi
r.#ie
pcntru orice evaluart asupn a ceea ce sc hdurpll condilici
,l;
:EEE- De asenenea, Jean Moussl h Fondanats d'une dthiquc
:;@clle,
Paris, Lcs Editions d'Oryanisation, 1989; Ethiqae et
'irlr='i6,
Paris, Librairie Vuibert, 1993; Ethtque da ofaira: libqtq
.resrlcDilte.l-c
ddcideur face I la question Cthiqug Puis' Duno4 2001,
tf
=rd
enlnd experienp Bucbenwald-ului, considerl cl rccst otplu
fu
-
responsabilitate *te dc neeludrt gi pcnm judecaca ac$trnii
f!fta F
pcntru aprccierca omului tn contextcle organizafondq gi pattru
,Hti aiurdinca omului faF de naturi Si
mediul inconjurttor.
i
j
&icrrn, sunt ccl pufn trei scnsuri ale conceptului de rsponsabiliatc.
iEsa
prb sens, responsabilitatea monll arc tn vedcre considcrarca unor
ca fiind responsabile monl pcntru o ac$une din mcuu DacI
,/ASILE IIORAR
-
Edca in afaceri 5i
polirkd @bllltaca
sociald gl morcld a afaccrilor
t
Jir0rne Ballcr gi franqoisl de Bry in L'entreprise et l'uhique,
*:.*
du Scuil, Paris, 2001, notcazi ctr
,pcnEu
a
Punc
h evidcn$
Ecc?ut dc responsabilitatc, cebuie sA fie indeplrotr doctrina socraticl
e*n csre oimcni nu wca sl fic rtulr clci prima ei consecinp esrc accca
-
r perraite indivizilor str scape de responsabilitatea actelor lor. RAul
:;t6d str fie vnrt, doril este exclus ca el str fie alcgerea delibcratA a
iird.dui.i in felul acesta, drama omului vine din neputinp sa dc a
--trs
bfitle, gi arunci rdul nu este dec8t cxpresia ignoranlei bilelui",
?
-,
p. la5.
' Arisrorel, Etica Niconahicd, Ed.
$tiintifica
a:cslSd, l9EE, 285, I140b.
J
Aceastra estc intcrprctarea preluati dc noi din
=qpisc
dc Bry, op.cit., p. 146.
'lir6mc Ballet giFrangoise de Bry, op.cit., p. 146.
259
25E
c'rneva ruc inc.un rlu
9i
Salvcazl ua copil de la inncc arunci acea penoaol
erte considerag rlspunztrtoarc Peutru
salvarea lui
9i,
ca atare, ea meritl sl
fie lluda6 De asemeoea. daci cincva se
joactr cu aPaI"nIl de radio db
mqinl tn tinp ce conduce ;i'n
acest timp cece
Pe
rolu' provocind ua
accidcn! ea cstc rasPuEaloars Pcnml
acest lucru' Pc dc altl pane' dacZ
;;;id;,irl s.i produs in urma utui atac cerebnl sau dc cord, aruuci
pcrsoana nu pOate n .o*iar'"tf reiponsabila
Pentru
acest evcniment' in al
doilca sclls, conceprul
dc responsabilitate morall sc reterA b
"r$Jifitar.a
cui"a nu pentruo acliunc anumitl din recut, ci, se referl
ilgijq b*?rtarea
;i
roodui cum i'a mtat
Pc
al$i in flurc$a sau staRrntl
P
."ti * o are. Asdc\
pfringii stult ri.sptnzrtori
penmr ca odraslele lor
'1
neuge li
lcoal4
proicsorii rlspund dc tot cc se
Pctrecc
in orele ior, iar
aocto-rli rtspund- pcntru rratamentul
-.
aplicat paciealilor. Accste
ffii*UUGfi
profesionale sunt stabilite de convenfilc sociale
'i
orsanizationalc.
-''
lo;q3to t.*, accst cogcept moral are in vcdere capaciutea cuirz
de a lua dccizii eticc gi ralionalc de unul singw. clnd parinlii angajeazl o
Ooi.a p.o* copii ior, ci recunosc implicit c[ ac-esto-r'i le iipscgtc
manuirarca mor.li
gi cmolionatl
dc a hottri pentnr ei. La fei, arunci ciad
ligea acorda parin$lor controlul legal asupra copiilor lor, ea atirml cl nu
,Jmat. acorda incrcdcrc
copiilor in luarea de decizii privinJ sirualia lor'
ln accst cazr parc evident ca doica
li
parintii st fie considcrate Pcrsoanc
moral responsabilc
pcDuu c[ acestca au capaciutea de :i lua decizii
autonomc, ;i
ralionalc, 9i
moralc'
Cclc rci ,.nt*l ale no$'nii monle de responsabilimte
pot fi
cxenptificatc. St lulm afuma$a: ,,Georgc
lonescu cste moral respoosabil'.
Dactr ,,monl
rcsponrabil"
esre tnleles in primul scns, aNnci insea-nni ctr
toncscu
poat r; ltrudat sau blamat pnEm o acliunc anu'i6. Dactr cste
vorbl di al doilea scos, atunci loqcscu cstc resPonsabil etic
Penmr
r"gijir*
qi bgnlstarca altcuiva. Dac[ oc raPortem la al reilea sens, arunci
tnicimnf cl loncrcu estc utt agcnt monl care are capacitatea de a lua
dccizii marale
(vczi cap. Meaning of ,,Moral
RuporcabiliO"'-in
Williao
H. SLw, Vhcent Bary, Moral Isiucs in 6,riness, 5th Edition, Wadswonh
Publirhing ComPany, Bclmont' California, 1992, pp' 206'20?)'
2
Cdmai tnrr. ptttt a texrului care urmcaze sc baziaza pe excelcnta
carte reccutl (2001) i acestor doi autori. De foarte multe ori am parafrazat
gi in numcroate cazuri, dupd cum sc vede, am citat din srudiul pomenit.
li
EnciclopedicN',
JCr6mc Ballet
gi
Rcfcrinlcle gi scurnrl comcnariu la Marc Aureliao
li
Sfdtnrl Toma
=<preluare
din autoriifrancczi mcn$ona1i op.cit., p. 146.
t
ldem,p. I47.
I
Esre vorba de intemeierea metafaicii morqvtrrlor (l?85), Critica
=izttii
practice (l?8t)
$
Metafaica moraw,rilor (l?9?).
t'
JCrOmc Ballet et Frangoise de Bry, op.cir.,p. l4E.
tt
ldem,p. 149.
tr
AccasB idce a lui Man< a fost pusa io conexiunc dc eticianul romin
,<s$Iicl;
l9?4 gi Morala in abtenla umand, Ed. Politic{ 1989 sc susilne
;fJ ca rcma majort a contemporaneitagii cstc cmanciparca rrnantr
=poasabill.
in orizont franccz Jean Moussd propune explicir, in
;.reicrea
clrlii salc Ethique du afairu: liberti responsabilitd, ideea de
Estate resporcabild, plccind gi cl tot dc la Kant.
t'
Vezi in accsr scns, cdrgile lui Vasile Den. Zamfuescu, Eticd gi
tsTenalizd,
Ed.
$tiin$Jic6,
Bucuregti, l9?3
Si
FilosoJia inconStiennlui,
3{ Trei, Bucruegti, 1999.
tt
Vczi, in acest sens, Achim Mihu, Socio metria Edirura
politic!',
&ctucgri, l96E undc importanp lui Moreno penrru gindirea secolului XX
--
excclcnt gi corcct cviden$atl in ccea cc ne privelte, ast, aaalizat
=uibugia
lui Morcno la: Vasilci Monr, Spontaneiry in Morcno and
fison's
thought,,,Rcvue Rou.ma,hc dc Pbilosophie*, lomes 45, nr. 1.2,
:R}l.
260
\ASILE MORAR -
Etica tn afacerl
9i
politicd Irynsobllituea
soclald
Sl
morald a
daccrilor
25rl
15
prelulm
in cele ce urmeazl interpretarea
lui l4r6me Ballet 5i
rrrcois de Bry referitoare la Sarte, LCvinas 9i
Jonas.
t?
J.* Paul Sarte, L'Ete el le Neont,Puis, Gallimud, 1995, p' 47'
ciat oreluat din Jr6me Ballet et Frangoise de Bry, op'cit',
p' l5l
'
fr
J"*
paul
Sartre, op.cit., p.3i.Citat preluat din Jr6me Ballet 9i
Franqoise de Bry, op.cit-,
P.
152.
n
Jcrome Ballet
si
Frurgoise de Bry, op.ciL,
p. 152'
fe
Aceasttr scheml de argrrmentae o prelulm
gi preluolm dupl ldern,
DD. 156-157
m
ldr^.
tt
P.elulm citatul dupl JCr6me Ballet' .-. op.cit',p' 153'
D
ldeea ii apa4ine lui Frogrredx care analizcaztr intr'un studiu din 1996
altropolosia lui Hans Jones, vett, op.cit.,
P.
154.
d
ttrir Jonas, Le Principede-respottsabiliti,
Paris, Cerf, 1995'
P.
49
si 54.
'
2t
vezi JCr6me Ballct, ... op.cit., pp. 154'155'
x
Paul Ricoeur, Le Jwte,Paris, Esprit, p' 45'
2'
Jr6.n. Ballet et Frangoise de Bry, op.cit',
p' 155'
7'
Id"^, p. 157.
zr
Id"^, p. I58.
"
Id" ,pp.158-159.
,o
-Vlzi
i.n*
adincirea
problematicii Si
cl4ile lui Jean MouS
mentionate la Nota l.
"'-'It-'i;il;-eart"
L'errt eprise et I'ethique este construitll
pe idccz
accstei ranzi-tii istma de la intreprinderea iaternalistt
la
-lnrcprindera
socialmente rcsponsabill:
rintieprindef,ea cetllensasclD"'
tz
ld"^,p. l6o.
33
Paul Ricoeur, Lectwu,Puis, Lc Seuil'
!
Jr.me
gafleG
Franiois de Bry considert
accstc dorftatribute
ca
fiind definitorii pcntru ideea de responsabilitatc
penonal!'
tt
ldr ,p.151.
,r'pr"il;;
aceste dez'olttri din Jr6me BalleL FranEois de BO'.
op.c1t , P.
166.
'' Manuel G. Velasquel Bwinqs Ethics,
Concepts
and Cdsa'
henticc Hall, Englewood Cfifrs, Nevr Jersey, l9E8'
-.
- -
li
Je.6tt
g"I.t
et Fnngois de Bry, op'cit''
p' l7l'
t'Idr
,p.l72'
'o ldr^,
p. l7 4.
rl . ,
lclem.
c
M Neuberg, La Ruporcabiliri,p.U.F.,
puis,
l997.
" Jr6me Ballet et Frangois de Bry, op,cit,,p. l?5.
" A. de Gaos, Z?re Living Company,dgvicw hrblishing limited,
lt91j! in francezl: La Ptenniti du entrcpris,as,
paris,
Maximi l99g).
--
Prclutrm acest rafionament dupl Jcr0me Ballet gi Frangois de Bry,
4Ld-.pp.
174-178.
-
u
I'dnm,p. 177.
_ _'
L. Bourgeois Le Solidarisrac,
paris,
Alcur, 19g0, p. ll5, cf. JCr6me
*!at a Fnngois de Bry, op.cit.,p.l77.
-
Vezi in acest sens, William, H. Shaw, Vinccnt Bury, Moral /.rsuar
o' .Brerrnars, Fifth Edition, wadsworth
publishing
conpany, Behmont,
OEfomia, 1992, pp. 22.26; Manuel G. Veluqucz, titsticts Bhics,
f-a-ry,Ls and Casu, Second Edition,
prentice
Halt, Euglcwood
-
Clifls
Se-r Jmey, 1988, pp. 30-3a; Jeffrcy Olcn & Vinccnt Bary, Applying
.s=q A rext witb readings, fourth cdition, wod$rotlb
nrLlishini
Gcaaoy. Bclmont, California, 1992, pp. 34.
" Manuel G. Velasquel Businss Ethis, Concepts ad Caa,sccond
=9,o,
Prcntice Hall, Englcwood Cliffs, Ncw Jcrsey, l9tg, p. 34.
5
Manuel G. Velasqui q op.cit., p.3'4.
x
Manuel G. Velasquea
ip,cit.',p.35,
5
vezi, in acest sens, p. ienga tra-urt G. Vclasquez
9i
Jcan Mousc,
L &:4ae et enffeprise, Libnirie Vuibcr!
paris,
1993, pp. l2?-l5g; 2.
fuails d'une ithique prof*sionnelle, Les Editions d,organbation,
Sl?eF,p 79-100.
"
Ilanuel G. Velasquez dezvoltt pe lug aceast! tsme h op.cit., pp.
--U-
3
vczi cap, Srondmde morale.
-
Tema este veche gi-n acest sens incl fuistotcl'ra Erica Nicomahicd
cazi in acest fel: suntem autorii actclor noasfr, dupl cum suntem
" !fi,i'rli
copiilor nogfi; dact am ales tocmai c?ca ce am ales clnd
Fltcun
sl
'.cEa* in shrdiile din etica afacerilor sunt aminti$ cel tnai adgca psntru
:.:E=rs,
conexiune Aristotcl, Kant, Jobn Rawls, gi, mult mai pu$n, tradi$a
,-
:.qk=tialistl
(Sartre, de exemplu).
g;t
t
Situatia accasta arc, dup!'cum se
$tie,
un corespondcnr,,tare., ln
"1i
q r:br eni tru poate invocd n2a;rrloatterea legii,
-
\lanuel G. Vclasquea.
op.cit.,pp. 31.38.
|ASILE ttliv'A'
Eilca in aicceri 5i
politbd
I
?,ryrcabllltaca sociald
5l
morald a afaccrilor
tt
Jcft.y Olcn, Vincent Barry, Applying Ethiu, ed ci:., pp. aIa63
tsrglratc
resposabiliry).
" Jeftey Olen, Vinceil Barry, op.cit,p.424.
D
Dc ascmcne4 de cxemplu,
$i ,in
dreptul civil sau colDercbl,
=rrrrlatarul
are drcpt dc reprezeatare a ma'ldaltului, ceca cc'tnseamnA ci
brrcic actc
jruidicc
in nunele gi pc scanra mandanrului in linitclc
=zcdarulqi
prinit. Mandatanrl ou ac$oneaztr deci rn proprio nomhe, ci in
&Eitv fiEeno. Oficiatii alqi care reprezin6 poporuL dnrlarul
stcmaiu1ii, trebuie s[ fact un cootinuu exerci$u de legitimare
$
Fsificarc
a poziliei in care se afll toe'nai pentm cd ou acdooca4 in
lnVrio
nomine, ci in nomine aliene*, Filon Morar, Reprezentarea politicd,
*.qi.gi
outori,Ed. Paideia, Bucruegti,200l, p. 16.
-
Moaique Canto-Sperbcr (cd), Diclionar de eticd gi
flosofe
moral\
d'olul Deontologie politicd, Ed. Babel, Bucuregti (in cun dc apari$e,
;gr]il
n
Jctfrey Olen, Vincent Barry, o1i.cit., pp. a25429.
' ,,to
obey law and to make money for rheir stackholdcnu, idem,
36.
t
Vezi referinlele la Friednan din inaegul volum.
''
Estc vorb4 in esenlA, de celebrul argument al
,,mAinii invi.aibilc";
;-1
top participanlii la piap ac$oncazA in vederea propriului ioreres
::omic, rezultarul va fi, in food,
,,in
cel mai marc intcrcs al fiecaruia".
De crcoplu, dac6 cererca pnmr un anumit produs scade, producdtorii pot
---ig sl rcducA produc;ia gi str coacedieze temporar lucrtrrori; muocitorii la
.
d*:nl
lor, vor gdsi locrui de munc6 io alti indusrie, una care arc ucvoie dc
ec nul$ muncitori, pomr a
fne
pasul cu ccrcrea consunatorului; io
&al rocictatea ate de cdgtigaq lucrtrtorii se duc unde este ncvoie dc ci,
-R+qiilc
supraextinse igi recapltl bunul men, iar consumatorii prinesc
:-
cc vor
'i
ce le trebuie. Mai mult, potrivit acestui arBuineng dace
i=iziilc economice ar fi luatc pe baza unci
,,nogiuoi nelcgitime de
=glasabilitate
socialtr a companiilor", atunci
,,intreaga economie, nu
lr:cai acfionarii, ar avea de suferit: indusuiile iaeficieute gi supracxrin"e
a dsuugc resursele necesarc, vor aptrrca deficitrui de bunuri necesare, iar
ggxilc gi venitruile nu vor reflecti condi$ile de piap, iar consecblele vor
5'*lxire".
Vezi Jeffrey Olen, Vincent Barry, op.cit., pp. 426421.
,
t
Aceasta linie de-aptrrue a viziunii tngtrsrc fi;o respoasabilirA;ii
iiab facc apel (dupa Jeftcy Olcn) gi ia o aoumiE hrerpreere a
rsficrismului
gi a principiului celei mai mari
fericiri
penxu ce! moi mare
263
262
ls
Tcoria
disonanlei
cognirive
^
formulate
de Festrnger
iii aft
corespondentul
tp'o*iJtti"
iitirca
in doua mari rcme: dczacordurile
'tn
convingeri 1i
dilcmetc
morale'
Penmr responsabilitatea
corporc$ei
csr
cvidcnr
ctr un rof i*p-o-rttnt.
il
joact- evaluarea
t:t'-d:llt^' li
a
dczacorduritor
ain runli"ittttilot'
pt ot o
Pane'
intre manageri ii'
pe dc
altf, oute,
inre subordona$'
l'
D.spr.
apclul ta
'sinceritate
$
bund'eedinld
vez:t in
'\{oralitqi
,t
^
rii r.,
gditura
paiaci4
Bucrue$i'
2 004'
-'-5G;cl
G. Vehsqucz'
op'cir''.p'
3E'
.t
D at o r i arp.rifr-.r,J
ofircrut'pr..is
al deontolo
gici p ro fe s ionaie 5i
n accsr caz, sc .d.i;
ia outigatiile
sunr cxplicitc
ci
9i,
de alonintcn'
sancliwilz
augate lor'
tr
Excmplul
ii ipa4ine
tot lui vclasquca
1a
9i
mare
!T-t-
dio t"b
illt$#i#f
"si[
;:.:n'
;"xm
:iru:*"'Tt i:*
drePt
-rarcini
de seryiciu"'
'o
ldr.a .p* io iia'4
Comte Sponville'
Mic tatat al marilor virn#'
Edi$n Uaivers,
ritiiirti'
ii!1,'vt'1'
dt tt*tnta'
Jean Moussr'
Ethiauc er utreprisu,
Libraire
vUibert,
paris,
1993, Les trois pales de Ic
r uoins abilird, PP'
I 4E'l 5?'
'-"4
uanu.f c' vttttquez'
op'cit''
p' 40'
t'
lbomas
M:'E;;i
'a*iiat's.
Ethics'
Englcwood
clila' N'Y'
Prcoticc Hlll, l9E6;pi'
rl'il'opud'
Manucl
G' vclasquez'
op'c'it''9'40'
*
pct.r
^.
tr.ilt,
"affi;;
ilota ngt*y"in
E/rrca/
Theory oz'!
Busttrrss,.o''
roit'5;;;l;P
T9liiro;
E' Bo*ie'
Englewoo3
CliJfr, N.Y.
Prcndlc
frl[19?9'
pp' tls'tzo'
apud' Manuel
G' Velasquea
tt*h
urowillian
H' Sbaw'
Vincent Baty' Moral /ssues
in Busine'
cdclc,crp.
5 Corporatiotu'
pp' 202-2la'
'r
vczi in acclt
scos ii
Dennis F' Tt'ompson'
'Polir'c'al
Ethics tv
Public Ofice,
ffiil'd;iversiry
Press' iambridge'
Massachuscul
I 9 t?,
pp. 96'123 ;lEdair
M-a:-Iltry.r
e ln Tr atat de m or al i' D up d v ir ttu'
Ed- Humaai,.r,'gu'ii.lii,
iggg,'insistl
asupra idcii conform-:-
;;;rh
;; sn1o-iia
miralitdlii,
iu rcsponsabilitelile
sunt asocrarc F
de ssnu 9i
de rol'
-- '6
v*i
pennis
F' Thompson'
op'cit"pp'
laE'l??'
to
Mrnurt
G. Vclasque:.
op'cit''pp'
a2a3'
264
VASILE IufOMR
-
Etica in a/aceri gi polilicd
mtmdr de oameni. DupE accia;i autori argumenhrl aste, in esent{
unnltoiul: a) societatea actuale este, ln fap\ plwalbldt, gi, ln cadml unor
anumite limite, frecue institu$e este libcrl sl-gi urmezc propriile scopuri,
cel mai adese4 fere intewengia guwrnului; b) dace corporafiile ili asunl
raponsabilititli sociale lugi gi dacl aceste responsabilitlli voi avea
intAicate in luarea deciziilor economice asupra mccanismelor picfei, atunci
elg de fapt, urmtrresc scopuri ale guvernului gi nu scopurile proprii ale
corpontiei; c) aceasttr preluare a unor sarcini guvernamentale de cJte
corporatii este consideratA neinleleaptd din doul motive: mai intii, nimcni
nu a ales personalul de conducerg al companiilor p?ntru a stabili politici
sociale; apoi, puterea companiilor,lstc atit de mare incit asumarea de cltn
acestea a unor responsabilitll$ sbciale prezintl mari pericole, pentru cI
acesfta ili pot folosi prrterea nu humai pentru binele public, ci gi pentrs
scopuri contrarc;
Q
in concluzi.a, este util pcntnir companii nu sI s
substituie gr:vemului in privinplbinelui public
ai
a realizlrii fericirii
5i
hmlstlrii pentsu cei mai mulfl oimeni; astfel ,,cel
mai mare bine pe czc
societt;ile il pot face pentru elq
Si
pentru naliunc este de a mcnline cea rnci
bunl stare de stnttate fmanciar4 sau, in cuvintele celebre ale lui Charlca
Wilson, Secretaml Aplrerii sub Dwight Eisenhower, <ce e bine pertlT
Gmtal Motors e bine pentru'Ameica>"
, in Jcffrey Olen, Vincant Bar-r'.
*'tli'.1;i?;iterile
Ia Friedman
9i
din altc capitole.
il
Jeftey Olen, VbcentBany, op.cn.,p.4i6.
n
ldem,
p.427.
s
Willianr H. Sbaw, Vincent Barry, Moral Issues in Burin*,
Wodsworth hrblishing Compuy, Belimont California, I 992, pp. 2 I 5-2 I 8.
s
william I{. Sh;, VinccntBarry, op.cit.,p.2l7.
tr
william H. Sbaw, Vincent Barry-care tritit, ln op.cit., p. 218, h
s$diul lui Lewin,The Danga of Social Rxponsabilit/', an{gtit, ln fapc
in a;sroaoc toate cirtiie scmnificatiw de etica afacerilor.
'u
Ii"^.w.qziazg.
t
'Alt
oi *, not just stackholders, are investors in eorporationf'
oo-ciL.o.429.
' tt
ltfhey Olen, Vincent Bafiy, op.cit.,pp. a29a3l.
'
Ide .pp.43l-433.
*
Ctttirtbptter D. Stone, The Corporate Social Ruponsability Debaz
apu d, I efrrey Ol en, Vincent Barry, e d cit., p. 442.
l.rynrabilitatea
sociald
Si
morald a alacerilor
265
t'
Rob.n A. Dahl
f+ lflld,
to Corpoate Reform,, fn Corporot!
={
potiq
(ed.
Robert L. Heibroner urd'paut Lo;;;;iM;,Jdairon.
t:!.t Publishing
Company, t975, apud, Jeftey Olen; V;;;;rrr.
-4,p
4a7.
'-
Norman E. Bowie, Changing the Rules, apud. Jeftey Olen, Vincent
4:ilrT,
p. 448.
-
'' Keith Davis and Robert L. Blomstrom,
garinars
and Society:
funent and Ruponsabiliry,
New
york;
McOnw.ttiti
goot
AE?
-1115:p.
5g: apud, Jeftey Oten, VinccnrBany,
iaa,t,
j.
u9.
I homas Donaldson,
Coryorations and Morality, hcntice Hall, Inc.,
ftlcroc'd Cliffs, New Jeney, 19g2, apud,Jeftey
Cit*, Vir".ii'r*,
ii=t- r.
a5l.
r'Pr.luam
acest modcl ata cum cste el expus de Jcr6rnc Bailct gi
Eapobe d,
gty 'n:
L'entreprise et r'ithique, ioitions au i*it,
puir,
Sl- p- 247
Si urm.
-
Ja"ome Ballet et Frurgoise de Bry, op.cit.,p.2a9.
t
ld.ea esre bine-c'noscutil
9i
ea a fost fotrrulatt de Kurt ia
pentru
i dernd (1795).
-
-t-urd,
indeoscbi,.cc
re opt pdcate caprrarc are omenirii civirbare, Ed.
!1i
nc_wwri, 199?
si
Asa-z.isit rdu Dupre istoria nonroti o agresiunii,
+
Humanitas,
Bucruegti, 199g.
_
-
Vezi mai ales, Agruivitatea umand,Edit'ra
Trci, Buarc$i, 1995 gi
-$+"y
rrd,
Editrla Trei, Bucure*i, 199d.
P
r{r6me Ballet ct Frurgoise a. A.y, op.. it.,p.266gi rrmr.
Am prcluat
citarur gi o parte iin'io,rrprr*rra
care
'nneazr
din
Ballet et Frurgoisc de Bry, op.cit.,p.Z66firespcstiv
Zi{Zi.
'*
Srnsa: A. Derluc,-leadership
et Conliance,
paris,
Duno4 p. 132.
;*rgl astepreluat
din Jdrdme Ballit et Frangoise ac
gry,
op.ii.lp'.ZOS.
--
A. Hrrschman,
Exit,
yoice
and Loyalty, Cambrridgc, Harvard
Tstu::in Press, 1970. La noi, Radu carp a uralizat accste diftn.tii tnr-o
-ra
*
[cenp in
Etiinte
politice, 2000.
-
\'ezi
W.J. Baumol,
perfect
Mtkeu and Eary Virtue: Bwinqs
fu_-od rhe Imisible Hond, Canrbridge Mrss., Btachvcll, 1990.
- A.csr concept a fost formulat tn-anii '20 ai secolului reart inainte
't
-vafta Reccsiune, dar el a revcnit in urii 'g0 o da su augmcntarea
. r:safuipcntru dimensiunea norah a afaccrilor.
--
P Koslowski,
prncipa
d,icononie dthique.
paris,
Ccrf, 199g,
.:< .t<rirne Ballct et Frugoisc de Bry, op.cit.,p.239.
266
VASILE !r{0n/1/.- Eticain alactri
Si
politicd
tot
Jer0me Ballct et Frangoise de Bry, op.cit., p. 240
5i
umi
rof
Cf. infra Jcr6mc Ballet ct Frangoise dc Bry, op.cir. ,
p. 2 5 3 .
tD
Redam in continuarc, ftrf modificlri notabile, puncrul de vedere
sintctic ofcrit dc JCr6me Ballct et Frangoise de Bry in op.cir, pp. 255 gi
urm.
rro
Frccmaa R-8. et Rced D.L., Stakeholders and Shareholders. A na
Perspective ud Corporate Governcnces in
,,California
ivlanagement
Rcviev/', 1983, vol.25(3), p.91, cf. JCrdme Ballet... op.cit., p. 255,
tll
Frceman RE., Snategic Managemenr. A stakeholder Approad4
Boston, 1964, p.46, cf. JdrOmc Ballet..., op.cit. p.256.
"' Clarkson M.B.E., A Rbk-Based Model of Stakehotder Theory,
hocecdhg of thc Sccond Toronto Conference on Stakcholder Theory,
Toronto, 1994, cf. JCrOme Ballet..., op.cil., p.251 .
lll
Am prcluat Eccst tabcl aptrrut in Mitchell R.K., Agle B.R. and
Wood D.1., Toword a Theory of Stakeholder. Identification and Salience:
De/ining the Principle of Who and Vhat Really Counts in ,,Academy of
Muragcment Rcvieuf', 199?, vol. 22 (4), din JCrdme Baller., op.:it., p.
751-25E.
't'Idr^,p.259.
tt'Este
vtrba dc cclcbra dcfinifle a lui Max Weber:
,,Srarul
reprezinrtr
autorizarea legitiml a violenlei".
trt
Pfeffer 1., Power in Organisatioru, Mushfield, Pirnan, I98 i
ttt
Dahl R.A., Ile Concept of Power in
,,Behavioral Scicnce", vol. 2,
I 957.
lll
Suchmu M.C, Managing Legitimary: Strategic anrt lnsrt:utionol
Approachu in ,,Academy
of Managcment Review" vol. 20, i995, p. 571-
510. Sunclc notclor llt, ll9 gi 120 sunt date dupA JCr6me Bi'ller.. edcit,
p.261.
tt'
Jar6me Ballct.., edcit., p. 262.
rmldcm.
o.263.
tllleromi
Ballct et Frangoisc deBry, ed-cit.
tl
Comision for Economic Developmcnr, l9? l.
tlr
hcluam dupl J0r0me Ballet,'Frangoise de Bry, L enrreprise et
I'dthique, Editions du Seuil, Paris,200l, p. 185
9i
urm., alaliza CSR l,
CSR?, prccun gimodelul sintetic al luiA.B. Carroll (t9?9).
rlt
Aceasttr propunere a fost criricatl de Davis K. gi Blonisrorn R.L.
'rn
Bttsiness and Society: Emironment and Responsabiliry, N*v York, Mc
Graw-Hill, l9?5, cf. JCrdme Ballct..., op.cit., p. I85.
Lqorcabllitaua
soclald
Si
motald a alacuilor
26'1
'x
Ackcnnan RW., rhe sociar charenge ro Businus,
cambridgc
!h{,, Harvard Universiry
press,
l9?6.
t26
Jcrome Balrer..., op.ciL,p. rg? il cireaza in acest se'o pe Frederick
T*'c',
From csR / ro csR 2: Th Maruring of Business'-and-sociery
Troug.ht,
l9?8, p. 6:
,,Corporate Social ResporsivinJ'
sc rcferg h
epacitatea
inreprinderii de a rispunde prcsiunilo,
,o.i.t..- Btc vorba de
e h
ilire a rp ec anismeror, proc edurilor g i modcleror ae- coropoiui*
."r.,
bue laolatt, vor face ca organizaria
sa fie m.i o.utt'sa,Gai purio
=pulile
sl rAspundA presiunilor
sociale,..
'"
Cf. JCr6me Baller..., op.cir.,p. lE?.
'2'
Idr^.
t2e-
Ide^,p. l9o.
ttu
ldem, p. l9l,
"' Idem, o. 193.
')z
Ide^',o. iqe.
't
Cf. JErOme Baller..., op.cit.,p. a0l.
{.j-1.{2.vezr
pe larg despre paremalism
in Jdrdme Baller.., op.cit., pp.
'.tt.
ldem,pp.
I I l-13 l.
'.n ldem,pp.40la02.
'.t'- Idem, p. a02.
rr'
vczi
Gilles Lipovetsky,
Amurgur datoriei,
Edirura
Babcr"
Srcuregri,
1996.
lll]lrotrc
Ballet, op.cit.,p. .103.
i
ldem,
r{r
vezi, in aces! sens, Ic'aa Grigora
1,
probreme
de eilcd, Ed-
Ll,ivcnirtfli
,,Al.l. C*,1, Iafi; ig"99;
Sorin.Tudor
Maxim, l.
taponsabilitatea
morala, Suceava, ZbbO
li
2. Toleran.e
Dreptul de
$a
en1 d, Ed. D.P., B u.y:19,.
?.OOl
:' C Ueoigt.
C..uiu,' Orl it
j',
oto, it,
_
'arm e n o I o g i a a r o g a n
1
e i, ea. V ijrorul Rornio.r.,
Bucu*g ti, 2004.