Interferenta luminii

Interferenta este fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde coerente intr-o
anumita zona din spatiu ducand la obtinerea unui tablou stationar de maxime si minime
de interferenta.
Deosebiri intre interferenta undelor mecanice si cea a luminii
Interferenta undelor electromagnetice din domeniul vizibil, ca si in cazul undelor
mecanice, consta in suprapunerea a doua sau mai multe unde intr-o zona spatiala.
Insa in cazul undelor mecanice, rezultatul interferentei se apreciaza in functie de
amplitudinea undei rezultante in acel punct, iar in cazul luminii, rezultatul interferentei se
apreciaza dupa intensitatea luminoasa in punctul respectiv.
Pentru a obtine un fenomen de interferenta stationara, undele trebuie sa aiba aceeasi
frecventa si sa fie coerente, adica sa aiba o diferenta de faza constanta.
Undele coerente sunt undele ntre care exista relatii constante n timp ( diferenta de faz,
amplitudinea, iar fenomenul de interferenta se poate observa tot timpul.
De gradul de coerenta al undelor care interfera depinde stationaritatea si contrastul
tabloului de interferenta.
!etode de obtinere a undelor coerente existente
"btinerea undelor coerente pentru realizarea interferentei se face separand din fluxul
luminos emis de o sursa monocromatica douafascicule de lumina care ulterior se
suprapun din nou in zona de interferenta. In acest scop se utilizeaza numeroase
dispozitive, care se ncadreaza n doua metode#
- metoda divizarii frontului de unda ( exemplu# dispozitivul lui $oung%
- metoda divizarii amplitudinii (exemplu# lama cu fete plan paralele
!etode de obtinere a undelor coerente cunoscute
Unul din procedeele de obtinere a undelor coerente este cel prin care radiatia emisa de un
izvor punctiform este divizata in doua parti, iar cele doua parti se intalnesc din nou intr-
un punct. In acest caz undele care interfera provin din aceeasi unda initiala. &cesta este
procedeul de obtinere a undelor, prin divizarea frontului de unda.
Izvoarele coerente prin divizarea frontului de unda se pot realiza in optica prin#
a formarea a doua imagini ale aceluiasi izvor luminos%
b intrebuintarea izvorului si a unei imagini a sa%
'''.referat.ro
In acest scop se concep si se folosesc diferite dispozitive experimentale.Doua dintre cele
mai reprezentative dispozitive de acest tip sunt# oglinzile (resnel si bilentilele )illet.
(igurile de interferenta obtinute astfel sunt foarte fine numai daca izvoarele sunt
punctiforme, fran*ele de interferenta fiind nelocalizate.
Un fascicul de lumina poate fi, de asemenea, divizat cu una sau mai multe suprafete
reflectatoare, de pe care o parte de lumina se reflecta, iar alta parte se transmite cu
intensitatile corespunzatoare.
+um intensitatea luminii este o masura a patratului amplitudinii spunem ca undele
coerente se obtin, in acest caz, prin divizarea amplitudinii.
&ceste unde se pot obtine si de la izvoare mai intinse, iar efectele de interferenta pot fi
c,iar mai intense, decat in cazul undelor coerente, obtinute prin divizarea frontului de
unda. De altfel, in practica se folosesc izvoare mai mult sau mai putin intinse.
(actori care influenteaza figura de interferenta
In anumite puncte din spatiu se vor forma zone cu aceeasi valoare a intensitatii rezultante
numite fran*e de interferenta. (ran*ele pot fi de minim sau de maxim, n functie de
valoarea amplitudinii rezultante. &lti factori de care depinde figura de interferenta sunt#
lungimea de unda (culoarea a sursei de lumina
intensitatea luminoasa a sursei de lumina
distanta intre fante (in cazul disp. $oung
distanta intre fante si ecran (in cazul disp. $oung
distanta intre fante si sursa (in cazul disp. $oung
Interfran*a - fran*ele de interferenta
Interfran*a reprezinta distanta intre doua benzi luminoase, respectiv doua benzi
intunecoase.
(ran*a de interferenta reprezinta curba care uneste punctele de maxim, respectiv punctele
de minim.
-e deosebesc doua feluri de fran*e (nelocalizate si localizate.
In cazul fran*elor nelocalizate, se obtine o dedublare a unuia si aceluias izvor(sursa sau
utilizarea unui izvor impreuna cu o imagine a sa.
-e pot obtine fra*e de interferenta localizate, fie la infinit (ex. fran*ele .aidinger, care
sunt inele de inalta tensiune, fie pe o placa (in cazul lamei cu fete plan paralele. (orma
fran*elor poate fi de inele (ex. inelele lui /e'ton sau de linii paralele.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate