MaruAr{A

BRANDU$A Popa
ESTPTICA
IlT
GI}OITTOTERAPIA
RESTA{JRATOARE
@
Editura Universitarfr
"Carol
Davila"
Bucure$ti 2005
I
t
I
.dtr T'ilR:
conf Dn MARIANA BR4NDU{A POPA
_
COLABORATORI:
Prof, Dn Rodica Luca
Asist Dn Narcis Marcot,
*
Asist. Dn Dana Cristino Bodnsr
medic primar stomatolog, doctor in rnedicind,
$eful
Catedrei de Odontorerapie
Restauratoare,
Faculiatea de Siomatologie, Universitatea de
Medicintr gi Farrnacie,,Carol Davila", BucureEti.
medic primar stomatolog, doctor in medicina,
$eful
Catedrei de Pedodonfie, Facultatea de
Stomatologie, Universitatea
de Medicini si
'Farmacie
"Carol
Davila", Bucuregti;
medic primar stomatolog, doctorand in medicin{
asistent universitar la Catedra de Odontoterapie
Restauratoare, Universitatea de Medicin6
,si
Farmacie "Catol Davila", Bucureqti;
medic specialist stomatolog, doctorand in medi-
cin6, aqistent universitar la Catedra de
Odontoterapie Restauratoare,
Universitatea de
Medicini gi Farmacie "Carol Davila", Bucuregri.
l
:
:
I
I
I
I
t
I
I
I
t
Copyright O 2005 Toah drepturile sunt rezervate Edi&uii Universitare
"Carcl Davilan
Format 210x297, Bun de ripar Febntarie 2A05, Apdrut 2005
ISSNI 973:t08-{22-]{l
I'
I
li
I
i
t
l'
!
di
rt
I
I
_t
I
!
:3
I
+
I
I
?
E
I
= I:
I
I
=
r
a
?
-
I
I

I
-
*
I
-
r
I
t
I
:
I
I
t
=
I
cuvANr inseri\Tn
Yolumul "Estetica
in Odontoterapia Restauratoare" elaborat de Conf,, Dr.
papa
Iv{ariana Brdndusa,
$ef
al Catedrei de Odontoterapie Restauratoare din cadrul Facuttipr
de Stomatologie,
UMF "Carol
Davila" Bucuresti, apdrut la Editura Llniversitard "Carol
Davila", BttcureSli, reprezintd o lucrare de interes major pentru fnvdsdmdntul stomato-
logic, aborddnd
o problematicd
tle
foarte
mare actualitate gi in deplind dezvoltare in
ultimele decenii.
Structuratd in 9 capitole, in lucrare sunt prezentate intr-un concept unitar aspecte
Iegate de estetic gi inestetic tn odontoterapia restaurataare, modalrtdfile-de examinare ole
paciennlui
cu disfuncgii
fiztonomice,
matertalele restauratoare
folasite
precum
Si
diferitele ntodalitdli de refacere ale
faionomiei
cu diferite materiale gi metade, fn strfrn-
sd interdependenld
cu etiologio disfunegiei. Lucrarea este adusd Io zi prin sbardarea unor
mijloace de fi'atament minimal-invaziv prin procedee speciale,
Canceputd in scopul orientdrii gi desfdgurdrii tnvdgdmdntului de stomatologie cu
privire la esteticq in odontaErapia restauratoare, Iucrerea este utild in egald mdsurd ca
material informativ universitar
si
postuniversitar, pentru cercetfrre
Si,
desigur, pentnt
asistenla stomatologicd
tn general.
Sabliniem abordcrea problemelar
de esteticd in contextul bialogiei aparatului
dento-maxilar
Si
intr-o rela[ie patrivitd cu dezvoltarea actuald a tehnotigiei biomateri-
alelor dentare. AEa se explicd desJdsurarea logicd
si
modernri a strategiilir de tratsment
cu privire Ia inb'eaga patologie
odontald cauzataare de disfuncgii
fizionomice.
Cititorul are posibilitatea
sd
foloseascd
tnformaliile bszate pe o bibliografie
vastd, la zi,.tn strictd relalie cw copitolele lucrdrii.
Volumul este elaborut de autoare dupd o experienld in fnvdgdmdnt de peste 30 de
ani
Si
cce*sta se poete obser ,,a in soliditatea modului de selectare a vastuiui material bib_
liografic- Aceastd experien(d iqi spune cuvdntul gi in prrzentarea
didacticd a fntregului
meterial care permite cititorului sd primeascd usar inforrnalii cu privire la eletnentele de
orientare practicd in problemele de esteticd in odontoteropia restauratoare-
PROE DR, ANDREESCU CONSTANTIN,
Paorzsoa
cowswr.avr LA 1ATEDRA ae ooourorERAprE Rasauxero,Enz
Meusnu on Owomt *Ac,nruru or
$nu7r
Mrorcatt.
J
l1
ll
ll
1j
l;
l3
t;
li
l;
li
t
I,
l
I
I'
iti
:
ti
-
'.!
I
'.t
-i IT
-
J
,i
Ai
I:_
-
t
;i
r!
I
r;
-i
-
i
-
t
:!
G
-
-
-
=
-i
I
E
i=
-.
-
?
-
I
-
-
=
I
-i
-a
I
=
=:
I
=
I
I
a
I
1.
t.
I
-
t
PREFATA
Estetica in odontoterapia
restauratoare reprezinta rnobilul in sine al
unei importante ponderi
din activitatea zilnica a oricirui
stomatolog.
Cerintele functionale
ale tratamentelor odontale moderne presupun
o abor-
dare din ce in ce mai atentd a aspectului fizionomic aI refacerilor coronare,
conditie care inhA de altfel gi in contextul obiectivelor contemporzme de
crestere a calititii vietii.
Rezolvarea terapeuticd estetica a patologiei tesuturilor dure dentare nu
reprezlntd o preocupare
recentE, eafiintanci <ie ia inceputurile stomatologiei.
Noutatea o constituie cresterea ponOerii utilizirii materialelor de obturale
fizionomici
in ultimele decenii ca si introducerea si perfecflonarea
continud
a tehnicilor adezive.
Cartea de fald se inscrie-in buna traditie medicali a
Scolii
bucurestene
de stomatologie,
abordind tratamentul leziunilor odontale dintr-o ampla per-
spectivd biologici si clinicdr.
Mesajul pe
care autoarea, dlstinsa gi apreciata rrrea colegd, d-na Conf.
Dr. Flariana Brindusa Popa, il transmite cititorilor este acela al responsabilitilii
pentru
actul medical storaatologic ca gi al autoperfec.tiondrii permanente
in
contextul avalangei
de noi materiale gi tehnici de tratament odontal, dintre
care multe reclami o mare sensibili[atl in execufie.
'
Aceastd noui aparifie editoriala reprezinti in acelagi timp un excelent
ghid al sfudentului gi rnedicului stomatolog in individualizarea tratamentelor
odontale cat gi un adinc subiect de rneditalie asupra delimitdrii modernului
de monden, in slujba exercitirii in cea mai buni tradi$ie hipocratici a nobilei
noasr"re profesii.
Bucunr-srr
i r tt-
r.l rylAl .&ullz
PROE DR. ANDREI ILIESCA
Meunxu rrrur,AR Ar, Ac.annuw or
$ruayr
Mnotcerc
Mnotc PNMAR srowlToLoc
$ervt
Dtprtnraunwrutw nr OponrorERApIE Cousnnueroenn
UMF "C.ARnL Dlttua" BucuFc;Tt
';
I
I
I
I
I
l,
]t
tj
ll
lj
tl
lj
li
l3
li
'lj
li
t
t
t
t
'l.
:
ri
I
ri
I
I
l:
I
;
li
I
I
I'
::
r:
t
,i
f
l=
J
:
I
J
=
d
I
E
t
i
:
I
-
t
=
I
-
:
t
Ll.
1.2.
1.3.
l.
CUPRINS
Introducere
-
Estetico,frumosul,
urta
-
entitdyi
filozofice
cu aplicabilitate
tn medicind
1Con1.
Dn Msriuno BrfrnduSa
popa)
..._............ ..........1
capitolul I
-
Estetic
si
inestetic tn odontoterapia restiluraroare
(Conf Dn Msianu Brdndusa
popa)
.....-...-.-3
f{-'l*;+h
{Aspe*ul
facial .......p
............5
$Aspectul
dento-facial
-.-........"6
llgspqctul
dinlilor
^g:r-da:!
'-'.-..-..-'...8
J:t. Lezlunt denrare apdrute dupd eruplia dinlilor ..-........-............10
t.3.i.1. Caria denuri
........10
1.3'l-2- Leziuni dentare cu pierdere de substanld duri dentard de etiologie necarioastr ....12
1.3.1.2.1. Uzura dentarn..............
....-......._......-....12
1.3.1.2.1.1. Arrilia dentari
..........13
1.3.1.2.1.2. Abraziunea dentar[
........-.-....-......15
1.3.1.2.1.3. Eroziunea dentari
..-.-..-....-...........25
1.3.1.2.?. Principiile de rrararnent ale leziunilornecarioase .,..........-.."..,.--..2g
1.3-1.3. Leziunile rraumatice ale dinlilor (prtf,
Dr. Rttdica Lucu,
Qonf,,
Dn Mnrtana BrfrnduEa
popa)
-.--.......29
1.3.1.3.1. Fisura coronari
-.-.-..---......2g
1.3-1.3.2. Fraetura cdtonari simpli de smal{
...-..-30
1-3.1.3.3. Fractura coronari simpli de smalg pi de dentini .......31
1'3-2- Anornalii dentare de dezvolrare (Fraf Dn Rodica Lacs| .......32
l-?.z.i. Clasificare
-.....-..-..i2
l-3 -2-2. Anomalii dentare de dezvoltare care bsneficiazl de odontoterapie restauratoare ..34
1.3.2.2.1. Ancmaliile de structurd ale smalfului ....--...-...-...
-....,34
1.3.3- Modificiri dentare datorate virstei ......-....-........40
1.4. Aspectul parodonliului maryinal
.-...........40
BihtiograJie
....-..........42
Capitclal 2
-
Modalildli de exawinnre a pscienlilor cst disfErnclii
fizi*prounice
(Con[. Dn Msrtans BrfrnduSa
popt]-^-..."...
...-.-.........-...47
2.1. Anamneza
...---..47
2.2. Exameriul ciinic."..=...."
..-...^.-._...-...i. .-......49
2-2.1. Examenul exfraoral
..-........-...........4g
2-2.7- Examenul intraoral
......49
2-2-3. Examene conplcmentare (Dr, Narcis lgfarcou) ........--
-...........49
2.2.3.1. Coloranlii derectori de carie ..............,-......49
2.2.3.2. Teerele de vitalitare
.....^-..-.......50
2.2.3.3. Transiluminarea cu fibrd optici IFOTI) ......52
2.2.3.4. Fluorescenla laser........... ..........,....,.... ........53
2.2.3.5- Conduciivitarea eieetrici
-.......54
2.2.3.6. Examenele radiologice convenlionale gi imagistica digitalI .........-....54
2.2.3-1- Imaginea forografictr
-..........._.5g
2.2.3.8. Modelul de srudiu
2-3. Etapa postrestauratoare
a func$ei fizionomice gi controrur periodic
...-...._.-.-...59
24. Modalilili
de tratament al disfuncliei fizionomice ...-..,-......
.........60
Bibliograf;e
..........-......62
,.**%-^'-*,,::-\
Qapitotul
3! Materiule
restaaratoare
utilizflte tn estetica dentard
---"*---
(Conf,,
Dr. Marirna Brfrndaga
popa)
..-.---.65
3.1. Materialele compozite
.....-.65
3.1.1. Compozilia chimici
.............-.....-.-.66
3-l.l.l. Faza organici ...-._..-_..--
........-...66
3.i.l.i_i- Monomerii principaft
-......66
3.1.1.1_2- Monomerii
de dilulie
----...67
3.1.L2- Faza anorganici..........-.
...-.......67
3.1.I.2.1- Compozite
cu macroparticule,
convenlionale
^-.....-6g
3.1.1.2.2.
Compozite couvenfionale
modeme
3-1.1.2.3. Compozite hibride
..-.......69
3.1.1.3.
Agengii de cuplare (de legnt*rr)
.......:::.:...._.:....:...:::........
................78
3.1.2. Polimerizareardginilorcompozite
3.1.2.r.
sistemul de activare chirnici a polimeriztrrfi .:........::...:....:..::::-.:...:.......:....::-:::.13
3'1'2'2' Siste_mul
de activare a polimerizirii prin radiagii (foropolimeriz*.)
................,...2i
1'1'2.2-l- Inilierea polimerizlrii
prin radi{ii incoerente ultaviolete
.....-......-...... .,-.....7L
3'1'2'2.2- Inilierea polimerizirii prin radialii hrminoase incoernte, in spectrul viztbrl....72
3'l
'2'2'3-.Ini{ierea fotopotirneriznrii prin radialii coerenre viabile tipi.ser ..-...-.-..-.....73
3't'2'3. Iniiierea polimerizirii
cu ajutorul unor sisteme cu dubltr activare ..-.........-..-........74
3.1.3. Proprietilile
rdginilor compczite
3.1.3.1.
propriettr;ile
mecanice
.......--.-..74
3.1.3_1.1. Duritatea
3.1.3.1-2.
Rezisrendla
uzuri
.--.--...--74
3.1.3.i.3. Modulul de elasticitate..-..-.--..--..
.........75
3.1.3.1.4.
Rezisrens
.................-......7J
3-l3Z-
proprietd!ile
fizice .-.-..... .-..-....,.-.........
.-.-...-..75
3-1.3-2.1- Coeficientul
de dilatare terrnici
..........25
3.1-3-2.2- Rafioopacitatea
..-_-..-...
-.............,........76
3-1-3.2-3-
Absorblia apei gi solubilitatea
.............76
3.1.3-2-4, Degradarea
in mediul bucal .-...--...
.,..-..........-..:.'.--"'"'.'.;;
3.1.3.2.5-
Srabilitatea
coloristicl
......-.................77
3.1.3.2.6-
C-ontractia
de polimerizare
.----.-..-..-....-77
3-1.3-3. koprietl1ile
biologice
..,..........2g
3-2- Cimenturile
ionomeri
de sicll
@n
Danu Cristins Boikar) ..--..-.----.-
....,..-------.jg
f .2.I. Clasificarea
cimenturilor
ionomeri de sticlf
........-............,......11
3.2?-^
^
Compozilie
chimic[ ....................
...-..........-.._....80
3-2.2-1. Cimenhri
ionomeri
de sticld corventionale
-----......-.... ...............-.-....g0
3.2.2.2. Cimenturi ionomeri
de sticl{ anhidre
.........,.....;....-..-.-..g1
3'2.2-3. cimenruri
ionomeri
de sticrtr fotopolimerizabile
3'?'2'4. Cimenturi ionorneri de sticll modificate cu particule metalice
.-.......g2
-
3.2.3. Proprie.tilile
cime,nturilor
ionomeri de sticltr .....-....-.........-
..-_-_.--:............-. ...........g,
3.3. compomerii
@n Dana crisrina Bodn*) ......................:..::..::..::::.:::.:::::..:::::.......................tr
Bibtiografie
.................-.
.... .......................:...::..::.................85
t
t
I
I
I
I
t
I
l,
t
I,
I
I
I
t
I
j
ri
Ii
I
I
t
f.
I
l1
I
?
I
t
G
15
I
=
f
i
t
r
=
-
-
t
-:
I
I
I
I
-==
I
a
I
I
-
I
7
I
Modalititri de refocere a
Jizionomiei
d^entare cu njatorul
materialelor
compozite (conf,, Dn Marisno Brfrndugapopa)..................il r
5- 1- Metode de restaurare directi cu materiale compozite a dinlilor cu lezirmi carioase ..........i i i
5.1.1. Obiectivele restauririlor cu materiale compozire
...........-....111
5.1.2. Indicatiile restaulrilor directe cu ri5ini compozite
.-...--..-.tl?
5'l-3- Etapele plasdrii restauraliilor cu materiale compozite
-..--...i 13
5.1.3.1- Diagnosricul
corect al leziunii
-.......--.....,..1i3
5.1-3.2. Alegerea culo?ii .........:..........
...-..,...-.--.......1l3
5.1.3.3. Realizarea unui cAmp operator corespunztrtor ....--.....-..... .-.._.---.-.-.-.1I4
5.1-3-4. Preparafia rlintelui
.-..-.....-,....114
5.1.3.5. Realizarea adeziunii amelo-dentinare ..-...---.. ......-...-.--..124
5.1.3.6, Plasarea rnate-rialului de restauralie ........--.......
-...,........125
5.1.3-?. Adaptarea qi finisarea restauraliei
.-.--......-125
5.2. Resraurari ale dintilor cu leziuni carioase prin inlay-uri din compozit ....-..,..--..., ..,,..........126
5.2.1. Prepararea dintelui
.-..127
5-2.2- Metode de realizare a inlay-ului
--......-.............12g
5.2-2-1. Metoda sernidirecti (directl.indirecri) .--....-. .-.......-.....128
5.2-2.2. Meroda indire.ctd
............,-.....129
5.2.2.2.1. Metoda inriirecttr imetiiatf,.
....."."."......129
5.2.2.2-2. Metoda indirecti in doui gedinle de tratament ---....-......-.- ...---..129
5-2-2-3. Realizarea inlay-ului cu ajutoml metodei de reconsrr.rcfie .......-.....-.,-..-..-.,..-.--..130
5.3" Tehnici tie air:ngire a dinlilor frontali
---.-.--...-.......-.131
5.4- Inchiderea unor treme sau diasteme cu rI;ini cornpozite prin metoda directl..-,....-............1i2
5.5. Tehnica faletirilor cu materiale compozite
"-..--_..,...134
5.5'1-
,Iadicaliile gi contraindicafiiie fafetirilor cu rigini compozite ,.-..-...--..--.135
5.5-2 Tebnica de realizare a faptelor eompozite ......136
5.5.2.1. tLnnica directi de faptare
.-..1j7
5.5.2.2- Tehrica indirecti de faletare ..--................140
R e stau ro ren fit n rti
pi
fi : i nn nnt
j po
et r n i t t ln rt t I *r nt o i n I ol n o
---
-- J
r\cv.-v..t.j* .6j .4.*b9t Lstujvt
Cersmice gonf
Dr. Muianatsrdndrg*hpa)
....-.-145
Capitolul 6
t-:l
!
.
6"1" Incrusralii rip inlay din ceramicl
-..-....--145
6 t.l. Indica;iile
gi contraindica{iile
incrustafiiior ceramice
.--.--...146
(r.J
-2. Avantajele gi dezavantajele inlay_urilor ceramice
.-.-..,......-147
b'.}-3.Tehnicaderealizareaprepara1iilor.'.............
6.1.4. Realizarea inlay_ului
.....--........-...150
5.1.5. Adaptarea
$i
cimentarea incrustagiei ..........-..-....
........--...-...151
6.2. Fa{etele laminate
din ceramici
-,.......-.....-.-..
.------.....152
6-2.1. tndicaJiile
gi contraindicaliile
faletelor laminare
ceramice
..-....--..-..-,.....152
6.2.2. Avantaje-gi
dezavantaje
ale faletelor laminate din ceramici
...........-....-.153
6.2-3.
Diagnostic
Ai
ptan
de trarament
_.--..--..-.-...-.--...i53
9::
Tehnica de preparare
a dinlilor in vederea fateririi
............154
.
b.2.5. Restaurarea provizorie
...-.....-......159
6.2-6.
Adaptarea gi cimentarea
fagetei laminate din ceramici
...--.160
6.3" Sistemele
CAD-CAM
in realizaiea inlay_urilor ceramice
-.........161
B!!ffqs,q\e
.............16i
.-'1-
-
@nitotut
r
-
AIte metode
de restaurare
a esteticii dentare
\v
(Conf,,
Dn Mariana BrfrnduEo
popn).-........
.................169
7 -1. Ameloplastia
...,......-..-.........
2.2. rehnicide
arbire
"
Jrilii;;;ilr'.:.....:..:..........::..._
"""""""'r6e
7.2.r. subsrante
ei
meroiade albire a dinlilor
"it
n .:....:........:..:.......:........_......:.-.:..::...:....:li;
7.2,1-1. Indicagiile
tehnicilor
de albire a din;ilor
7 -2-l.l.l. Modificirile
de culoare dererminate de tetraciclinl .-..-.......-...-.--.......,.,.......1
Z3
7-2.1.1.2.
Modificirile
deculoare dererminatede
fluoroztr
.-..._..............175
7.2.1.1.3.
Modificeri de euloare de cauze necunoscute
..-.....175
,
7.2-1.1.4-
Modificnri
de culoare de naturi hemoragic{
...-..;....-j..--.-.
....-..-176
7_2-l.l.S-
Coloraliile*dinfilor
la persoanele in v6n-t{ .-.........-..-...-....-:.:.............
.........-.176
7.2.1.\.t
pata
albb (white
spor)...............-............-.
.:-:.-.......176
7'2'l'l'7'
Discmrniile
dentare det:rminate de mineralizarea secundard .....:.-.....-........177
'12-l.l.g.
Defe*e
de smalf
7_2.2. Albirea
dia;ilor vitali .._...-.-.
n
-
^
.
-^-
-:-'"' "w'
r.<.r..---
I
'z'z'l'
Efwtele secundare
ce pot si apari ca unrxre a ahirii din$lor vitati ................-.17g
7 -2-2-z- Tehnica
de albire a ainlitor in cabiner
f.in
office breacbing')
........1?g
7.2.2-3.
Tehnici de albire a diniilor la domiciliu (*home
bleacUingi ...._.......................Ig1
7-i. Albirea
dinflor deyitali
a I a
--
.--:- :-"'-'
""""""'-"-'
-...-.'......'..'....-.i84
t.J.r. Eiapele
de tratanent
*power
bleach.
.....-.-:............igS
7-3.2.
Etapele ds lratailent
ambularoriu (.1valkin9il"h1
.::.......:....-..:..:...........-..,.._......187
7
"4"
Microabraziunea
..............
.___-..1........:.::...::..::.:.:...................:.:.i87
----Bibliogrefie
f
_
.4
..... .. , :. .:.. :,...:::.::::::.::
,:.:.:. ..
-
, .. ,.... r8e
capitotul
S
-
Maode
de trotameflt
rninimal-invaziue
prin procedee
speciale
(Conf,
Dn hlariqna
Brfrndugapopa,
Dn Norcis Marcou) .._.-.......-.......-........-....193
8' 1' sistemul aer-abraziv
in tratamentul pierderilor
de substanltr dwr denrara
......-lg4
8.2. Sonoabraziunea
in odontoterapia
restauratoare
..---.201
8-3" Utilizarea
laserului
in odontoterapia
restauratoare
.....-...
.,..20g
Bibliogr*fie
-.'--......:.......
.............2t6
capitoilul
g
-
Decizie
{i
respons*bilitste
tn actul medical
(Coni
Dn &Iarinna
Brfrndaga
popa)
...-............
..........219
vllt.
I
t
I
I
I
I
l'
II
lj
I
i
r1
I
:
I.
:i
rl
t
II{TRODTICERE
,i
I
i
;-
r
:
G
I
:5
I
=
::
I
=
-
t
=
*
t
E
I
=
I
=
I
:
I
::
I
=
-
I
--'
I
=
I
ESTETICA,
FRUMOSUL,
ARTA, ENTtrTATI
Frr,osorrcr
cu ApLrcABILrrars
iN
MEDrcrivA
Estetica este gtiin{a care studiazi legile gi categoriile acelei aritudini specifice fa!tr de realitate
pe care o numim "atitudine
estetici" gi a clrei expresie superioartr gi concentrati este arta.
Atitudinea estetici este una dintre atitudinile umane fundamentale fafi de aspectele colorate gi
expresive ale realitilii nahrrale, corelate insl cu reacliile afective gi intelective p.
"*."
aspectele respec-
tive le fezesc in congtiinla umantr.
Preocupicle
estetice se intilnesc la gdnditorii din cele rnai vechi timpuri. Estetica a trtrit sute
de ani ca gtiinta
filozoficl a frumosului natural gi estetic in condi;iile unitn$i i"oto, doui variet$i ale
frumosului- Estetica se naste in antichitate ca problemi, da: nu ca qtiinll.
Platon este cel dint6i care recunoa$te existenta unui "frumos in sine", adici a unei realit6li a
cirei valoare nu rezulti din raportarea la o alti ordine de valori. in textele sale referitoare la esteticl,
Platon (citat de Hanu) ne sEtuiegte: 'comiderati toate figurile ca gi cum ar fi drepte sau curbe, corpuri
sau planuri, obqinute prin compai rigltr sau echer"- Nu-numai fsnnele g*."ti"" inrrl in domeniul
cstetic, ci oricare alte fornre, intrucit sunt considerate ca gi fomiele geornetrice,
srb raporrul
..ega-
litiigri", "propo4iunii"
etc-
Punctul de vedere platonian duce la ideea ci sti in puterea unei activitAgi omenegti specifice si
purifice lucnnile de elementele lor neconforme cu fnrmosul, si le apropie de modelele lor ixterne, sd
le sporeascd realitatea gi aceasti tendinid igi gdsegle reflectarea in incercarea medicilor de a interveni
in modelarea frumuselii fizice a omului.
Estetica apare ca qtiintl apartq in paralel cu snr,Ciile psihologice, in secolul al )CflIllea" caild
A. Baumgarten (citat
de Vianu) introduce termenul de "estetiC'. Acum estetica va iocerca str-gi precizeze.
domeniul ei. Englezul Francis Hutcheson
{citat
de viaou) postrileaztr edstenfa unui "sim} esietii', adic6
a unei sensibiliti;i specifice, menite si inregisteze calitilile frumoase ale obiectelor, fiinplor.
Frumosul, categcrie fundamentalf, a esteticii reprezintl o insugire obiectivr a lucrurilor gi ceea
ce frumosul trezeste in zufletul nostnr, noi spunem ci este sentiment estetic, este armonie- Arsronic
,
reprezinti coezfi'me, concordan|5, acord, potrivire a elementelor componente ale unui intFeg.
Fnrmuselea in arf{ dar gi fiumusefea umand constau in anumite insugiri ale obiecru}ui, chipului
finrmos, ca de pildl ocordul sau simetria pa4ilor intre ele gi a acestora cu intregu! integrarea totala a ele-
mentelor difuze ?ns-un intreg in care, fiecare dintre ele e adecvat nu numai vecinului rdu, d* gi totctufui
din care face parte. Existi anunite aparenle trmroase ale corpului, ale chipului uman, ale arrnoniei sale.
Cdnd fn$nospl e aparen{a naturall a unui om, spunem ctr incerclm arlmiraqie pentru acel
aspect' admirafia fiind un aspect estetic, chiar gi atunci cdnd frumusefea nu are valoare estetictr. Dac6
aceeagi frumuseie, acelagi ansarrrblu al pdrlilor gi aceeasi unitate a lor ar fi fost atribuite aitei pemoane,
ea ar fi trebuit sd le inspire aceeaSi aCrniralie esteticd.
Existi o formd exterioari care e ca veqmAntul materiei, formi pe care indrrstria sau arta qi din
^.-
a-
^^
*^: A,^^--^--.:.-
-
12:
ce in ce mai i-'recvent in uitimii ani meiiicui o pot reproduce, fie ci omui morieieazd un vas de argiii, a
pdriza, piatri, lemn sau chipul gi corpul uran.
;
1
Moriana BrdnduSa Popa
-
Estetica ia odontotzrapia rcstaurs1oare
Pentru ca plicerea esteticl si apari" obiectul trebuie intr-adevtrr, sI manifeste unilale in vari-
etate, lipsi de conrradictii,
finalittrli funclionale, conrraste bine maneyrate etc. care impreuntr cu ca-
fite{ile agreabile ale insuqirilor senzoriale ale obiectului, ind,ividului
,
alcbniescfactorul
direct din care
se nufi:Ete pltrcerea
estetic[- Aceasti teorie imperech eaz|faaontl asociativ,adici proprietilile obiec-
tuiui estetic de a stirni asocialii pl5cute din domeniul impresiitor cu care el s-a asociat gi care,
fuzionind intr-o kiire unici, alcituiesc cuioarea spirinrali.
Apare acirm conceptul de simpatie esteticl. Atitudinea estetica se referd la sentimentpl fericit gi
obiectivat al propriei noastre valori, in limitele individruliti{ii
noastre. Individualitatea este un termen
atribuit, ln general, ansamblului
de trisihiri caracteristice ale unui indiyi{ prin care acesta apare distinct
in raport cu alfi indivizi. Individualiatea
se caracteri zeazitpinunicitate gi aceasta construieEte o stare psi-
hologrci proprie, in care valorile frumosului sunt valori ale sentimentului. Impresiile pe care Ie primim de
[a frumos stimuleazi
lafa
in plan organic, intelecnral, arta reproduce plenitudinea
Ei
armonia vie;ii.
Ceea ce estetica i}i propune str shrdieze zub numele de 'ifrumos" e obiectul unei dorinle
Bmanate din adincurile
individuafdfi
fird de care acest frumos ar fi mort, fdr6 expresie. Fmmosul
neface in fa{a ochilor nogtri' pas cu pas, palpabil,
aspiratia spre perfec{iune pentru a se implini pe sine.
Esteticienii au optat pe4tru
o identificare
a frumosului cu esteticul in accepfia lui cea mai largtr
-- - !u
originea placerii
eskrice, ca plicere specific omeneascf, sti bucuria omului de se vedea
oglindindu-se in obiectul fdurit de el prirpropria
fui forfd cretoare sau de a-gi vedea reflectat chipul gi
corpul armonios alcifuite- La originile
sale frumosul e nemijlocit legat de util, de nevoile omului.
Dezvoltarea ulterioari a atitudinii estetice, una din atitudinile umane fundamentalg legltura dintre fru-
mos gi interesele sociale ale omului, legitura cu realitate" determini extinderea manifestirii acestei ati-
tudini estetice gi in alte sfere de activitatg in particular specifice. Ea depinde in mare misurl de edu-
ca{ia estetici care este un prcces
complex, prin intennediul ctrruia se dezvolttr sensibilitatea estetici-
Educafia estetictr inseamni
formarea rmui gust estetic menit str reacfioneze spootan la finmos, prin
aprobare sau dezaprobare gi totodatl
formarea capaciti;ii dejudecati estetici, in stare sd poatd argu-
menta preferinlgle pebazaunor
sriterii conturate ca valorizarq legare de idealul estetic al aceluia care
fonnuleaztr judecata
de valoare.
*
Arta ca forrni a activitdlii umane, frlractanzatlprin
constrrirea de stuchd expresive, capabile
si comunice o emolie umani
caraetedsticl in prezenta ieatitd$i, a fost legati de-a lungul istoriei de ca-
tegoria frumosului. Artistul este destinat
str construiasci forme fiumoase, str tindi ci11e ceea ce este
.
estetic, spre perfecfune.
o sfer[ de activitate
in care, gra]ie dezvoltarii gtiinlei gi tehnicii estetica a ptrtnms din ce in ce
mai mulq este medicina, aceasta
fiind privitn
drept artl torrtar,* in care cunogtintele gi principiile
aplicirii lor sunt valorificate
diversificat gi nuaniat. Medicul devine un
..artist,
nr:nrai anmci c6nd
sesizeazi circunastanlele
proprii
{iecnrui' Loloon,- intuiegte condifionarea
concrettr a suferinfelor gi
intrevede cele mai
oporfune resorturi terapeutice-
Medicina este--arta de a aplica gtiinta
conservlrii gi redobandirii sdn{tii1ii. Achrl medical
intnmegte o certtr condilie
estetici, este imperativut frumosului, al eehilibrulu! al arrncniei. Medicina
este prin definifie un demers estetizant, *up[ anm boala este inesteticd. Medicii au primit gustul fru-
mosului prin opfiune",l:-t p:* sdnltatea gi uiu1" semenilor lor (Dumitragcu
D. 19g6)-
Desi
Preocrryarile
firndarnentale
cu privire la aqpectul estetic al individului sunt de datl relativ
rccent5' inpractici ele au existat de foarte multtr weme. in sromatologie,
care se a&eseazl unei zone cu
largi implicalii estetice, rxtaurfrile
dentare, indiferent de zona in care se gisesc, trebuie str respecte iute-
grarea perfect{
in aosamblul
aparah:lui dento-maxilar atAt din punct de vedere firnclional dar gi estetic.
Se cunosc de mult p-reocupdrile
cu privire la aspectul cosmetic, urmooios ai din;ilor, in special
atr dinflor auteriori, ele datind inee a;n *ii"hitut". sJcrmoagte
faptul ctr romanii erau preocupali de
culoarca albtr a dinfilor, in special a dinfilor anteriori, ei folosind p"o,ro albirea dinliloiqiea, cu rezul-
tatc bune" Birbierii Evului
Mediu se ocupau, pe ldngtr extraclia iingilor gi de albirea acestora-
culoarea
9i
aspectu! cirflor se modifica
f.t*uo"nt
in tin-rpuf vieiii gi aceasia fie datoriti
vdrstei dar gi unor cauze ce pot sd aparl pe parcursul funcfiunii lor, dupd cum, datoriti unor cauze care
pot acliona in iiinpul ior-rnerii gi
mineralizhrii <iingilor, pot si apad o ,r.i" de deviafii de Ia norrnal, atit
in ceea ce privegte mrmirul,
forma sau volumul lor c6i gi colorafi gi aranjamennrl
lor pe arcadi etc.
a
L
I
I
I
I
I
I
I
t
l.
l,
t
I
t
t
t
I,
T
I
I
I
CAPITOLUL 1
trSTETIC
$I
INESTETIC IN OI}ONTOTERAPIA
RESTATIRATOARE
Estetica in medicina dentartr reprezintd un concept medical relativ recent, care urmireSte nu
doar analiza cauzelor ce pot determina o disfuncfie fizionomicl de o anumiti gravitate gi cu o anumiti
evolulie in timp, ci gi rneiodologia de tratament adecyatl_
In ziiele noastre aspetuI estetic devine din ce in ce mai mult o preocupare prioriartr pentru
pacienfi care nu se mai mullumesc doar si de1intr dinli gi un parodongiu si"ndtos, frrnctii neuro-muscu-
lare normale, ei iqi doresc in acelagi timp dingi frumoqi gi un zurds c5t mai fermecdtor, care sA le dea
incredere in sine.
Dimensiunea, forma, pozilia, culoarea dinlilor, trebuie si se armonizbze, si aibi raporturi pro-
po4ionale gi simetrice cu ceilalli dinli dar
rsi
cu structuriie vecine: buze, gingii, trtrstrnrile fe{ei. Toate
aceste elemente creeazd un aspect esletic, armonios al fe[ei.
in odontoterapia restauratoare, medicul stomatolog se inl6lneEte cu o multitudine de elemente
care modific.i armonia dento{entari gi dento-faciaii a pacientului gi, in consecin}i, aspectrrl fizio-
nomic al acestuia. De cele mai multe ori, ccmpromiterea aspectului fizionomic al paciennrlui este
determinati de abaterile de la norfial, aspectul fizionomic armonios al acesfuia fiind deterrninat de o
serie de etementc:
-
aspeciul facial;
-
aspectul dento-facial;
-
aspectul dinlilor;
'
-
aspectul parodonliului marginal.
I.1. ASPECTUL FACIAI,
Aspectui facial al pacienhrlui se referl la aspectul felei in ansamblul sirr Pentm a putea apre-
cia corect aspectul facial este necesari o examinare atenti, din fali gi profit, sub o luminl corespunzl-
loarc, capabil5 si pun6 in evidenftr toate zuprafqele necesare aprecierii aspectului individual, specific,
corelat cu personalitatea pacientului examinat.
O infrliqare plicuttr rezuitd dintr-o dezvoltare armon:oas[, echilibrattr, a celor trei etaje ale
felei: superior, mijlociu qi inferior care snnt egale intre ele (55-65 mm)- De asemenea, pentru a realiza
un sxamen facial corect, examen in timpul cIruia pot apirea erori determinate de gradul de srrbiecti-
vitate al medicului gi de grosirnea gi mobilitatea p[4ilor moi, medicul ilomatolog tretuie si ia in cal-
cul unele constante precum:
-
linia de inserfie a pirului:
-
linia interspr6ncenaasi;
-
linia interyupilartr;
t:-:^
- ^-^
r:
-
iiiiia ildLatd,
-
linia cornisuraltr.
Maiana Brindusa
popa
-
Estetica in odontoterapia
restaurotoore
Aceste
linii orizontale
ar trebui si fie paralele inre ele gi linia sagitali sd fie perpendiculari
pe
toate acestea pentru
a da un aspect esletic ideal al fefei. De asemenea,Iinia inreqpupiiari
ssre o linie de
referinli pentru planul
ocltual gi incizal al dinlilor, marginea in cizal1 adinfilor anteriori trebuind
sI fie
paraleli cu ea gi in acelagi rimp perpendicurarl
pe rinia mediantr a fe1ei.
simeria lefei constituie un element esentrialin aspectul estetic al individului
care se apreciazt
astfel (Ivtilicescu) (3 5):
-
Pacienful
va fi agezat in pozilie
corectd, cu coloana vertebrali verticall, perpendiculari
pe
sol gi pe scaunul dentar;
-
Examinatorul
va fi plasat in fa(a paciennrlui gi se va materializa planul
de simetriE sau pla-
nul median reprezentat
de o linie in:aginarl
"*
rr-", prin nasion (r6dtrcina nasuiui, sifuat
cam t2 1 cm mai sus de punctul cel mai infirndat al bazei nasului) gi iubnazale (ce se giseqte
labaza spinei nazale
anterioare) m ajutonrl unei rigle fine, din material hansparenl
in plan transversal,
la o fa$ simetrici, Iinia bipupilari, iinia bicomisurali qi linia menronieri
sunt paralele intre ele.
in ceea ce privegte
nonna
sagitald, daci vom trasa o linie imagina.d prin vdrful rasului gi btrr-
biei, buza superioari
ar trebui se se gaseas ctrla 4rrrm in spatele acesteia, iar buza inferioari la 2 mnr
Faeiorul <ieiemrinant
to-p.o-zlttl
buzetr o reprezinttr pozilia dinlilor incisivi, mai cu seamr pozilia inci-
sivilor centali superiori (fig.
l-l).
Fig- I-I
-
Aspectul bwelor din prafil gi raportul lor cu
.
Iiniu medtand, afeyei
{gnation_ponasale).
I
I
I
I
t
I
I
I
1.2,
ASPECTUL
DENTO-EACIAL
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Aspecnrl deato-facial
este determinat de relaliile care existi inhe diferitele elemente struct'rale
aie acestui complex gi care trebuie
s[ intruneascl
anurnite cerinfe:
F Raportul
oqtim di1lre buze qi dinli
ftuzele
pling de exemplq ctr din punct de vedere cosrue-
tic prezenfalnor
dinfi mari)' Dinlii anteriori r*poriora
""pr*l
buzelor gi mu5chilor asociafi
gi orice modificare
a aranjamentului
dinfilor frontali modifici pozilia de posturtr a buzelor.
ln repaus
buzele in mla norma! vin in conta$
astfbl incil dinfii nu treb,are s6 fie vizi.,rili.
La un suris discret
vizibilitatea coroanei
dentare diferi in raport cu sexul pacientului
in sen-
sul e-5 !a &.mei ''rizibilitatee
di*flcr este mai *u.r
f3,4
mm) riecit ia terbali (i,9 mmi.
.'.;
6
I
1
l'
I
I'
]
a\
t
!
I
:,
I'
:,
I'
J
-
r
f
,=
r
:;'
f
=
r
J
J
:
r
r
4
J
I
-
I
I
:
I
I
Capitolul I - Estetic
fi
inestetic in odontoterapio restaurstoare
Vizibilitatea dinlilor mai este legatl gi de vdrstd, in sensul ci, o datl cu inaintarea in v6rsti
a pacientului, datoriti abraziunii, partea vizibili a dinlilor se reduce faln de virstele linere
la care zimbetul dezvdluie o suprafali mai mare a dinfilor-maxilari.
Elementele expuse vederii prin zdmbet sunt (fig. 1.2):
.
Fig- L2
-
Analiza zdmbenlui ideal c-tt ajutorul
axelor verticale
Si
oizontale.
Margbea incizall a dfilitor frontali stipeiipri care hebuie sf, se armonizeze cubuza infe-
rioad, si se afle a:proape de aceasta sau in contact cu ea. sI fie paraleltr cu podeaua gi per-
pendiculard pe linia medio-sagitald. a fefei- Aceasti rela$e se stabilegte prmAnd pacicntul sd
pronunle consoanele F sau V Din profil, din{ii ating sau sunt situali lingual fagi de verrnilli-
on (linia ce delimiteazi mucoasa intemh de cea externi a buzelor)
{fig.
1.3).
Relc1ia dinSilor
ftontali
superioi cu buza
inferiocrd Ia pranunSia consaanelor F
Si
iI
tris I ?-
Maiana Brdndusa Popa
-
Estaicu tn odontoterryis restasmloore
o buzn superioartr scurttr, concavd determind o expunere inestetica a gingiilor:
AB
Fig' l-4
-
A
-
ttzibilitatea dinyilor gi simeaia arcadei in sur6s (dinfagd).
'
B
-
Excursia buzeror
si
vizibiritotea dinliror in sur6s (dtn profr)-
a
-^
) Inll;imea
9i
confurul gingiei, trebuie si unneze conturul buzei superioare gi se afla fie la
nivelul acesteia fie sub ea. DacI mucoasa gingival[ e sihratl la nivele diferite la grupul de
dinli frontali, acest lucru creeazd un aspect nahual zdmbetului(fig. 1.4).
P Ambraanrile
incizale qi gingivale
se observ[ la suris. Unghiul mezio-incizal al dinfllor e
rotunjit gi punctul
de contact dinke dinfi se afli in apropiere a ll3 incuale gi a li3 vestibu-
lare' Distal' ambrazura e mai adiinci gi ea cregte qi ie accentu eazh pem6surtr ce ne inde-
plrtlrl
de incisivul
central spre canin. Ambrazurile orale sunl mai targi gi mai adanci decdt
cele vestibulare care sunt mai asculite
fi
datoriti faptului cd fe;ele vestibulare ale din;ilor
sunt mai late decdt celr orale-
Ambraztrile
addnci, rotunjite sunt specifice femeilor, pe cind ambrazurile scurte,
inguste sunt caracteristice
birbatilor.
Ambrazura gingivald este ocupati de papila interdentari care, la r6"ndul siu e pro-
po4ionald
cu buzele gi dinlii.
Punctul de contact interproximal
are influen{i asupra raportului dentar ltr}irne/indlfime
gi aspectul lui variazi in raport cu versta pacientului.
Alte elemente detern:iii:nte
in estetica denro-faciali sunt:
F Culoarea dinlilor care frebuie si se annonizeze cu coloritril tegumentelor pacientului, cu
culoarea oc.hilor gi a
$rului,
servind astfel la armonizarea
culoilor;
F Gradul de vizibilitate
a dinfilor care este dependent de:
-
tonicitatea
musculaturii
oro_faciale;
-
dirnensiunea
bazei osoase a maxilarurui gi a mandiburei;
-
mdrimea dinflor frontali.
F Raportul dintre dimensiunile
dinflor qi dimensiunile fe1ei. in general, persoanele
scunde au
dinti scurfi' p[tra1i, iar persoanele
inalte au din]i lungi. OriJe mcdificare in acest raporr
poate afecla aspectul
cosmetic al pacienfului.
Dupi Neisson (citat de
preoteasa)
{46),
exist[
9
coreJafrg intre forma fe1ei, forma arcadelor gi for*o dinlilor. Aceste relafii inhe forma
fetei-qi cea a dinlilor
a dus, in timp, la o serie de studii antnopometrice
care au incercat sd
stabileasci anumite-criterii
care sI permittr compararea gi incadrarea tipului individual
facial cu cel al din{ilor, o aseminare inlre sonhrru! fegei gl contur,:l dinlitr, cu predomi-
nen{i a incisiwlui central superior. De asemenea, s-au incercat diferenlieri ale aspectului
din{ilor in raport cu zona geograficd
din caie pmvine pacieni,;l, cu tipui rasiai.
I
t
l
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-t
!_
i
Ii
-]
a3
-?
t
-.
.g
l=
:F
t
I
3
I
==
'=
J
E
=
I
j:'
T
I
=
I
I
E
I
I
-
I
.-
r
I
I
I
.
I
.:
-
I
Capilolul I - Estetic
Si
inestetic in odontoterapis rernuratoare
1.3. ASPECTUL
DINTILOR
Forma ideali a dinlilor care determini un aspect estetic optim pacientului se refertr in primul
r6nd la dinlii frontali gi
tine
seami de raportul dintre dimensiunea verticali pi cea tranwenaltr a aces-
tora, respectiv raportul ltrfime/inillime carq, in mod rorrnal, trebuie sd fie T5o/o,lungimea fiind sa Z5yo
mai mare decf;t ldlimea la niveltri incisivului central.
De asemenea, se cunoagte faptul ctr existi diferenfe sesizabile ale dinlilor in raport cu sexul
pacientului'
La femei unghiurile mezial gi, respectiv, distal ale dinlilor frontali sunt mai rotunjite decit
Ia bdrbafi, rnarginile incizale sunt mai translucide. Birbalii au dinfii mai angulali, mai inchigi la culoare
qi marginea lor incizal[ este mai pulin translucidtr dec6t la femei.
La fel de irnporrantd este penlru aspech:l fizionomic tiiferenfa dintre inil$mea coroanei inci-
sirului central superior qi cea a incisivrrlui lateral care, cu c6t este urai micl cu atet aspectul estetic este
mai bun gi invers.
$i
inclinalia dinlilor maxilari trebuie sd fie astfel incit maryinile lor incizale s[ con-
vearg6 spre mezial, spre linia interincisivi
Existi unele particularitili
de aranjare a dinlilor pe arcadd care pot determina un aspect pl6cut,
atmonios, al arcadelor dentare, un surds plicut. C6.nd :lceste particularititri sufertr perrurbnri de la nor-
mal, apar disfunclii fizionomice importante in zona frontali a arcadelor-
Modul in care sunt alinia;i dinfii pe arcade, axul lor de inclinare, creeaz{ aspectul estefie al
zonei frontale. Concordanla dintre linia interincisivl superioari gi cea inferioari precum gi cea dintre
linia incizali
1i
buza supei'ioari, concuri la realizarca unui aspeet estetic.
Modificbrile de pozilie ale diniilor, ectopiile dentare, rotafiile in ax, incongruenfa dento-alveo-
larii su spatiere sau ?nghesuire,linguo
sau vestibulo-pozilia diniililr etc. reprezintl tot at6tea elemente
ce pot perturbr estetica pacienhrlui.
- Ocluzia, gradul de acoperire a dinlilor au, de asemenea, rolul lor in realizarea aspectuiui cos-
metic. Inocluzia verticalA detendlni aparilia unei tbnte labiale reale, in ocluzia addnci apare o
micgorare a etajului inferior al fe1ei, ocluzia inversl frontal drrce la inversarea treptei tabiale gi tout*
acestea se traduc prin:r'.uo aspect insstctic. pin lipsa armoniei faciale.
Aspectul dinlilor este un element deosebit de important in estitica dentara gi el se referi la o
serie de caracteristici cunoscute care sunt legate de:
-
integritatea anatornicb a coroanei dentare:
-
mirimea qi fonna dinlilor;
-
volumul corcanei:
-
numirul dintiloq
-
pozilia gi alinierea, simetria dintrilor pe arcad6;
-
.culoarea dinfilor, cu prechdere a celor anreriori:
-
aspecte iegate de structrrra diniilor gi care deterr,rini modificarea morfologiei normale a
acestorE cu efecte inestehce-
O.modificare a uneia dintrc aceste caracteristici ahage dupl sine tutbu.eri in estetica pacientu-
lui gi, in funcfie de factcru! etiologic, acestea
Fot
apirea ca unnare a unoi:
F Leziuni dentare aptrrute dupi erupiia dinlllar, cu modificlri ale structurilor durE dentare
determinate de:
-
procesq carioa-se;
-
etiologie necarioasi, dobindite prin:
-+ uzuri dentard:
- atdlie;
- abraziule;
_
^- -:., - ^. vt wztullL -
-+ traumatis**,l"or"a*-
fufariana Brandusa Popa
-
Esteticaia odontoteraltia restouratoate
F Modificfui
dentare aplrute ca ufinare a unor defecre de dezvoltare a dinliloc
-
anomalii denlare izolate:
de formi;
de mdrime;
de numdr;
de structuri.
F Elernente dentare de patorogie ortodontictr cu modificiri in:
-
pozi;ia
dinglor;
-
aliniere, simetrie;
-"':il:**:"to-alveo
lari cu sPalieri :
.
- treme;
*
lncongruenli
dento_alveolari cu inghesuiri.
F Mcdificiri ale culorii dinlilo4 apirute inainte sau duptr eruplia dintilor pe arcadd.
Ele apar evidente in momentul
erupliei dinlilor pe arcadi
9i
fac parte din categoria le-
ziunilor cunoscute sub denumirea
de distrofii dentare.
F Modificirile dentare datorate v6rstei.
1.3.1- Lnzrum DENTARE
arAnurs DUpA ERUprrA DINTTLoR
f .3.1.1.
CARIA EENTARA
Cele mai frecvente
modificlri ale structurilor dure dentare care apar dupd erup{ia dintilor pe
arcadtr
9i
care, prin aspecnrl lor inestetic determind
disfuncfi fizionomice,
mai ales atunci cind sunt
localizate in regiunea anterioar{
a arcadelor dentare, sunt deierminare de procesele carioase.
De etiologie'rnci destul dgconhoversati,
caria dent:rb a fost definitl de Harndt (citat de Gafar
M') (24) drept
-un Pruces
distructiv cronic, care evolueaztr fdri fenomene inflamatorii tipice,
provocind nscroza
lesuturilor
dure dentare gi, in final, infeciarea pu!pei-. Este un proces patologic unic
qi f6ri analogie in organism
Considerattr astizi o boala multifactoriall,
caracteiratiprin
distmc;ia localizati a
{esuturilor
dure dentare sub ac$unea
microorganismelor,
aparilia cariei ditare impune prezenla
a trei factori
esenliali cu acliune codplementara
favorizind
ieciproc efectul unuia asupra celuilalq int-o str6nsi
interdependenln
9i
deslaSurare
simultanr (Iliescu
2002) (L7).Acegti
factori suur:
-
existenla unui teren susceptibil, favorabil;
-
prezenla alimentelor
ferrrentabile;
-
prezenla
florei microbiene cariogene-
Prin acfiunea celor 3 factori se ajunge Ia demineral karealesuturilor
dure dentarc cu liza zub'
stanlei organice gi alterarea prisrnelor
de smal], ca unnare a acliunii acizilor organici rezultaf gi cu
scoaterea
9i
legarea iorilor de calciu in legtrturi stabile prin fenomenul de chelare.
Caria dentard este rm proces dinamic, desf{5urat la interfala dinte / placi bacteriad gi trans-
formarea unei leziuni carioase inilial necavitar5, reversibiltr, in una
"uvitar;,
ireversibild, apare ca
urmare a perturbrrii
echilibrutui
dintre procesele
de demineralizare qi remineralizare
ale diniilor
(Iliescu, Velcescu 2001) (2S).
Manifestirile.clinice
ale cariei dentare simple sunt foarte variate astfel inc6t o clasificare a
acestor forme clinice trebuie
s[
lini
seama de o serie de aspecte legate de evolulie, profirnzime,
shatul
dentar afctal suprafefere pe care e rocalizatr, posibilitifte
terapeitice etc.
Decelarea proceselor
carioase se faee pnn examen clinic uzual, cu nijloace de investigare
obiSnuite, semnele clinice evidente {iind uqor de remarcat- Existi totuqi dificulttrfi
in eviden}ierea unor
Pffesi
carioase cu pierdere
minirni de
iesut
dentar, situaie in zone mai pulin
accesibiie examenuiui
clinic direct, situalii in care se recurge ia mijloace suplimentare
d6 investisare.
l0
I
I
I
l,
I
I
I
l
I
t
I
t
I
ll
I
I
I
I
I
I
I,
l;
.,
I'
Capitotul 1 - Estetic
Si
inestetic in odonbrerapia restouratoare
Zonele de interes pentru apari;ia cariei dentare (lliescu, Velcescu 2001) (28) sunt:
P Suprafelele cu ganpri gi fosete, greu de decelat vintalqi unde putem intdlni:
-
procese carioase incipiente, necavitare;
-
procese carioase cu prezenla cavitdlii.
F Suprafe;ele dentare netede:
-
la nivelul felelor vestibulare sau orale:
+ carii in smal; precavitare;
-+
carii stafionare;
-+ procese carioase cayitare-
-
pe suprafelele proximale ale tuturor dinf lor, cu prezenta de:
-+ proccse carioase incipiente, necavitare;
-+
procese carioase cu prezenla cavitafii.
i Suprafe;ele radicuiare, urde apar:
-
pete albe cretoase;
-
cavitdfi cu. evolulie:
+ gingivald;
-+ vestibulari;
-+ orald;
-+ circularl.
) Caria secundari gi reci<iiva de carie.
Avdnd in vedere c{ zonele laterale ale arcadelor dentare sunt mai pugin vizibile, evoluEia pro-
ceselor earioase in aceasti zoni nu determini modifichri importante din punct de vedere estetic, care
s{ necesite o restaurare fizicromiqi. chiar rlaci, in ultimii ani, asistlm tot mai frecvent la solicitarea
pacieniilor
de a-gi restaura gi dinlii posteriori cu materiale fizionomice.
La nivelul dinlilor frontaliuin raport cu localizarea procesului carios indlnim:
F Carii in gropilele
orale qi foseteie supracingulare, cu evolulie rapidi in profunzime,
- frecvente pe fefele palatinale ale incisivilor cenhali
Ei
laterali superiori (foramen coecum);
F Carii pe felele proximale care por fi:
-
in raport cu localizarea lor fa$ de pulctul de contact interdentar:
+ la nivelulpunchrlui de contact;
->
sub puncfol de contact
;
-+
deasupn plnctului de ccntact.
-
in raport cu creasta marginali:
->
cu creasta rnarginali integrl;
-)
cu creasta marginaltr subrnicati;
-+.cu creasta marginail intreruptl spre:
- vestibular;
- oral.
-
in raport cu integritatea unqhiului incizal:
-+
cu unghiul incizal integni;
+ cu unghiul incizal subminat;
->
cu unghiul incizal distrus.
F carii cu logalizare la nivelul coletului dentar:
deasupra
joncliunii
smal
!-cemenq
-
la nivelul joncfiuuii
small-cement;
-
r';rrie rnr{icrrlr"tr crr crrnlrrtia oi in
^omont
sra, vu vrvrulrw
tr
rrt v!rrrvtit.
5
.i
rI
r-)
i
,f
Ii
I
t
ll
I3
I
T
f
,3
f
=
I
,i
J
=
J
-
I
e
r
r
=
I
t
I
-=
I
3
I
I
-a
I
:
j
I
tr
Maiana Brdnd4a Popa
-
Estetiu in odontoteropia restaaratoore
Dupi profunzimea proceselui carios se disting, din punct de vedere clinic, mai mulre lezi-
uni carioase:
-- superficiale
-
cu afectarea minima a
lesuturilor
dure dentare
-
carii de adfrncime medie care se extind pintr la joncf
iunea amelo-dentinard,
cu modificiri
minine in stratul de dentind
.-
carii profunde- la care smal;ul qi dentina sunt afectate in totalirate rimf;nind
un strat foarle
sublire de dentini care acoperl pulpa dentard.
in func1ie de evolulie pot fi:
D carii stafionare, oprite in evolutie, stagnante;
F carii evolotive:
-
cu eyolu;ie ienti (uscate, cronice);
-
cu evolulie rapid[
{umede,
acute).
Terapia cariei dentare este dificili gi limitarl de o serie de factori (Llc5tugra
lggg) (32):
-
unele dificultlii in diagnosticul
leziunii
9i
identificarea factorilor etiologici;
-
dificult{1i ce apar din punct de vedere clinic in diferenfierea dentinei s[niltoase de cea afectattr;
-
absenla unor mijloace eficiente de sterilizare a focarelor de carle;
*
instrumenta[ia
grosiertr a
lesuhrilor
dure dentare;
-
cicatrizarea aleatorie a complexului pulpo-dentinar
prin deniina de reaclie;
-
absenla unui rnaterial restaurator
care si. permitd
o etangeizare perfecli
a reslaurafiei Ia
Flerefii
preparaliei.
Tratamentul proceselor
carioase este imperios necesar, nu numai din punct de vedere a! aspec-
tului neplacut, inestetic pe care il produc dar, cel pulin in egall mrsrni, pentm consecinlele p ciue
lipsa unui tratament
corect in tinp util le poate orovoca. El trebrie si fie cil mai conservator
cu putinli
gi si refaca, duptr realizarea restauraliei,
cnt mai corect morfologia gi funclionalitatea
dhtel*i restaurat,
;inand
seama de particularitifle
morlblogice ale zonei p.erui gi de rlsunetul parodontal pe care o
restaurare necorespunzitoare
PoatesE
il produci,
mai alei in refacerea zonei proximale a dintilor, pre-
cum gi cerin[ele estetice determinate de zona in care aceasta a evoluat.
1'3't'2" LEzIaNr DENTARE
CU PIERDERE DE SUBSTANTI DaRl DENTA7 i np
ETIOLOGIE
NECARIOAS.4
Le2irrnile dentare cu pierdere
de substanf[
durtr dentari de etiologie necarioasi reprezinrtr un
procent destul de ridicat in categoria factorilor cauzatori ai disfunc;iei fizionomice.
Aceste leziuni pot
fi gnrpate dupi cum urineazi:
_
atri;ia;
-
abraziunea;
-
eroziunea.
F Leziunile kaumatice
ale:
-
smal;ului;
: smalfului gi deniinei, flri interesarea pulpei dentare.
1.3,1.2.1.
Uzana DENanl
Denumitl
9i
leziune
deutarX
necarioasi, este considerati,
in genera!
drept o consecinli a
evolufiei funcfionale a dinlilor
dar poate si fie determinati qi de factori patologici, algii dec6t cei care
determini earia simpli dentari sau cauzatori ds rraumatisme
dentare.
grl
caraJterizate prin reducerea
structurilor dure dentare qi duce Ia modificarea
morfologiei comanei dentare qi/sau a ri'ddcinii. uzura
dentari este fenomenul
3re
apare la suprafa{a de contact a doud suprafege dentare, cu desprindere de
material gi deteriorarea
fitici, chimic[, morfoiogici a aeestsra, qi cunoagte hei entitili clinice::
-
atrilia dentar[;
-
abraziunea;
-
eroziunea.
t2
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Il
lj
I
I
I
lr
I
'
l;
I
t
:{
ll
I
ri
rE
I
,'3
rg
I
Capitotul I - Estetic
Si
inestetic fn otlantoterapia reslouratoare
in raport cu etiologia
sa, uzura dentari poate fi:
fizici;
chirn:ci.
Uata dcntardfzicd
este cauzatd de mipnrile masticatorii ale aparatului dento-maxilar, affrea-
zi felele ocluz-ale, marginile incizale sau felele interproximate
ate Ainglor gi determind modifi-
ctrri calitative ale complexului dento-maxilar
in absenfa unui rispuns adaptativ al structurilor
asociate' Aceasti pierdere de
iesuhrri
dure dentare se datoreazi unor cauze, altele dec6t cele
care produc can-a dentari, roziunea
Ei
in afara agenlilor etiologici ai traumatismelor
dentare-
In mare mdsurl este consecinla evolufiei funcgionaie a dinlilor i'ar existi gi cauze patologice.
Este o uzurd progresivi,
dinamici, cuprinzdn d, ztilia gi abraziunea
dentar6.
ln ceea ce privegie
terminologia
de atrilie gi abraziune dentarl, in literanra de speciali-
tate nu existl o unilate de vederi gi aceasta datoriti in mare misurtr fapfului c], din punct
de vede're clinic, ele sunt foarte asemdnitoare, putdnd fi confundate cu uqurinl6
Ei,
nu de
putine
ori, ele se pot gisi simultan sau apar succesiv la acelagi dinre sau gn4p de dinii.
"The
Glossary
of Prostbodontic Terins" al Academy of Prosthodonric,
ed.a 6-a, ap5ruti
in 1994, definegte abraziunea drept un proces mecanic de uzuri al substanlei dure dentare
in urma fricliunii
cu un corp abraziv, pe cind atrifia este un proces de uanra sau iocire a
.
suprafelelor
dentare prin fric{iune dento-dentarl-
ln acelagi "The glossary of Prothodontic Termes" din anul 1999, abrziunoa apare
deserisi ca o rrymri
anormala a
lesuturilor
dure dentare in afara rnasticaliei. Al1; autori (Dciu
2000, Rusu 2001) (14,53)
definescabratiunea
drept consecinli a masticaliei (fiziologicn)
sau ca urmare a unor parafunclii (patologictr).
Uzuro dentard chimicd apare sub ac;iunea unor substan{e acide asupra (esuhnilor
dure dentarg
substanle ce pot fi aduse prin aport alimentar exogen sau pot fi de naturE endogeni" asociate
unor afec{iuni gener.iie,
ambele f}n[ irrpticalia ec;iuuii microbicr.e a plicii bacte.ieri,:.
Aceldqi dictionar de termeni protetici definegte ih 1999 eroziunea dentarl ca o pierdere
de substanli datorati ulor procese chimice care detennini defecte structurale caracteristice
ale
tesututrilor dure dentare.
1,3.t.2.1.f . Arp,ryn nnxraRA
Termenul de atrilieeste folosir pentm a defuri aclunea de uzr-rni sau tocire a $$stanlci dure rlentare
datoratl contactelor dentodentare
direcle, ftrri interpozilia bolului alimentar sau a altor factori extern!.
Se considerd cd rolul determinant in realizarea atriliei il au fragmentele
microscopice care se
detaqeazr din zonele exlerne ale prismelor
de small din cauza presiuniloiocluzale gi care acfioneazi ca
material abraziv. Perikymatiile
de pe suprafa{a smalplui aciioneazl pe suprafala denirrd ca o perie gi
prin ruperea lor, se dizloci mici particule de cristale de hidroxiapatiir ate prirmelor de *mal1 gi asrfel
suprafa{a devine rugoasd gi apare un mediu abraziv cu parricule
ce au margini ascufite. Acest lucru se
pefrece gi c6nd existl restauriri cororare.
Atrilia a fost definitd in l9?2 de Every
{citat
de Kaidonis, Richands qi Townsend 1999) (30) ca
"u7sp cauzatl de materiale
endogene precum particrrle microfine de prisme
de smal1 prinse inhe doui
suprafele dentare antagoniste"-
Azi majoritatea autorilor accepti ci atri;ia este un proces fiziologic ce se produce la nivelul
ma{ginilor incizale qi proximale, prin exerc:tai'ea principalelor func1ii aG aparatuiui dento-maxilac
masticalia,
deglutilia- Abifia poate fi extinsi pdni la cote patologice in urma unor modificiri structurale
de mineralizare ale dinfilor sau prin disfunc;ii.
Atrilia indeplinegte imporrante roluri funclionale (Dumitriu 1999) (15):
-
Atrilia suptafelelor ocluzale ale dinlilor permanenli determini reducerea reliefului ocluzal
accidentat care, prin forma sa, constitue factor important in retenfionarea plicii dentare
microbiene gi a reshrrilor alimentare fermentabile gi deci previne aparifia proc*selor
car-
ioase;
-
La dinlii permanen{i
reduce bratul de pdrghie extraalveoler
-
repreze.ntat de coroana clinici
a dintelui care, io cursul erupliei r.;ontinue, are tendinla de alungire gi suprasolicitare
a pa-
rodonliului profund;
r:1
j
I
-g'
= G
I
=
-
-
I
?
-
I
=
I.
I
-
I
=.
I
c
l
I
B
I
:
I
:
I
2
a
I
:
I
I
I
l
I
Moiana Brdndusa Popa
-
Estetica ?n odontoterapia restturstoare
-
Reduce planul de inclinare al pantelor cuspidiene
Ei
astfel se reduc rezultanlele oblice gi ori-
zontale ale forfelor axiale gi paraaxiale, nocive.
eiradul de uzuri prin atrilie esle variabil, el depinde de:
-
fc4ele exercitate intre suprafelele dentare;
-
calitatea
fesufurilor
dure dentare;
*
durata de acfiune.
Pe suprafala dentartr supusi uzurii apar la,rnicroscopul"elecronic..striafii.paralele.fine,
caracte-
ristice, aranjate intr-o singurI direclie in limitele unor falete gi care se potriveic perfecr cu cele ale
dintilor antagonigli ce au la rdndul lor strialii orientate in acelagi sens. Ele r" opr"r" net la limita con-
rurului faletei- orientarea lor este daitr de direcfia in care acfioneaza fo4ele ce produc deplasarea
din{ilor (Kaidonis, Richards giTownsend
1999) (30).
Clinic in atrilie apare o faleti de uzurtr cu suprafa;tr aplatu,ath,ugor addnciti gi circumscrisi de
margini netede, bine delirnitate.
in funqie de locaiizare,
arrilia poate fi:
-
ocluzal6 sau incizali;
-
interprcximall
Atrifia ocluzaltr sau incizall
Atrifia incizal|
apare la fin1ii incisivi superiori pe marginea incizalf dar ea poate si aparl qi pe
fa;a palatinali a acestora, pe cind atrilia ocluzali ce apire la dinlii laterali, pe fafa tor ocluzal6 poate fi
corelat[ cu prezenfa
de contacte directe dento-dentare in pozdie stadci ol, diou-i"i gi e corelatl cu
relaliile mandibulo-maxilare.
Clkic se obserr[ aparifia unor faletc foa$e fine, cu suprafa]i aplatizati., ugor ad6nciti, cir-
cumscrisi
de margini bine delimitate (fig. 1.5).
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
Ij
li
I,
Fig. 1.5
-
Aspect clinic de ,rritt* II
Si
2L
Atrifia interproximall
.
Ani$a interpmximali
apare pe fefele proxiuoale ale dinlilor, la locul de contacl cu dinfii vecini
datorit[
fticliunii care bansformi contactui interdentar dint-o zon{ redusl, cum erte inilial, intr-o zon6
extinsi, ceea ce duce la ?mbunitilirea
deIlec$ei alimentelor in mod progresiv citre zonele externg pe-
riferise ale venanfilor gingivali,
asigurflnd o bund proteclie papilei intredentare (Dumirriu
1999) (15).
Atrilia suprafelelor proximale
se datoreazl migclrii celor doui suprafele dentare vecine una
spre alta' migcare facilitatd de fo4ele exercitate gi de mobilitatea fiziologictr a dintelui. La aceast6
deplasare, la dinlii cu parcdanliul
sbn[tos, indemn
de leziune, gradui de mobilitate
este iimitat gi se
rnanilestd frecvenl ?n sens axial- Ca ulmare, se produce o scurtare a arcadei dentare in sens mezio{is-
ial,
scuriare negiijabii5,
exprimati in sutimi de mm, precum gi trans-formarea punctelorde
contact inter-
dentare inh-o supryfali netedi' cu posibititigi
de igienizare'maii{ificitari gideci
o cregtere a riscului
I4
I
I
t
I
I
capilolul I - Estetic
si
inestetic fn odontoterapia restouratoore
de carie (fig. 1-6)' Prin atrilia suprafe{elor proximale gi mezializarea fiziologictr se compenseazA spa-
liul
liber datorat retracliei papilei
interdentare gi astfel se previne instalarea infiamaiiei.
Fig. 1.6
-
Atrigie interproimald (Dunitiu lggg).
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv al atriliei dentare se face prin:
-
Observarea prezenlei
unor suprafele lucioa.se, bine delimitate pe suprafa{a dentartr, care.6e
potrivesc cu altele ale dinlilor antagoiritti. Uneori acestea pot sI apari pe zone aparent
imposibile frecarii (felele vestibularc ale caninilor superiori) prin bruxismi
-
Aparilia unor durerj ?n articulaiia temporo-mandibuiarl,
<iureri musculare diurne;
-
Prin aplicarea unei guriere pe timpul noptii, scop in care se realizeazl o gutieri finisatl pdntr
cdnd suprafafa sa devine mat[. Dac[ existi contacte dento-dentare active ele apar pe
suprafala gutierei ca suprat'efe delimitate,lucioase, de uzur[.
1.3,1,?,1.2. AnzuauNEA nnnr,rnA
Abraziunea dentari e definiti drept uzura mecanici ireversibili a substanfei dure dentare, ca
rezultat al fricfiunii cu orice corp abraziv exogen, strlin dintelui- Ea apare pe suprafelele der:tareimpli-
cat; ln prcce:ll di apucarc, incizie, trinrrare, la care se adaugd uzrra dcterminatE Ce manoirr.,rele de ig1.
enizart individuald prin periaj
dentar. Abraziunea dentartr e prezenti totdeauna cdnd supraietele dentare
sunt in fricliune gi se uzeazd in cosiact cu o substanfn skii;e (Every citat de f-acaugi iegg) (31).
CunoscutE pini nu demult ca un fenomen fiziologic, astlzi putem vorbi de o delimitare mai
precis[ a granilelor sale rlestul de nesigure rlintre
fuaclionul
-
fiziolo[i.: gi parafinclional
-
patologic.
'
Intr-o anumiti limiti abrazir:nea trebuie considerati ca o adaptare ce contribuie 1a nrnclia
armonisasi a sistemului masticator din punct de vedere morfo-firncfional dar, intre anumite limite, ea
poate imbrica forme excesive, localizate sau generalizate gi care reprezinti abraziunea patologic{.
Uzuia patologici, localizati in ppecial la nivelul marginilor incizale ale dinlilor anterior! poate
determina per\rbtrri
foarte irnportante
ale aspectului estetic al pacientului.
Abraziunea este rezultatul mai multor factori convergenli care prodrrc o uzurd dentari in prin-
cipal prin frecarea dinlilor cu diferite alimentc
Ai
mai pulin prin conacte dinte pe dinte, care, in mod
normal, apar doar in timpul deglutitici.
Factorii ce sunt implica[i in func1ia sistemului masticator srrilt reprezentali rie:
)- factori activi precum:
gererarea de energie care duce Ia uzura
|esuzurilor
dure dentare;
''-
contactul inke suprafelele dentare sau intre suprafelele dentare
Ei
un alt material;
-
prixiunea exercitatd pe suprafelele de contact;
-
fricliunea dintre suprafeiele de ccntact;
-
timpul de contacr intre suprafelele ocluzale/rnargini incizale;
-
dieta alimentartr gi consisten;a alimentelor.
) factori pasivi:
-
duritateq gradul
de mineralizare al structnrilor dure dentare;
-- starea suprafefelor dentare care suni sup[se abraziunii;
-
natura rapoartelor ocluzale;
-
siereoiipui masticator;
-
caractereie elernentelor abrazive-
' .-
,.-,;
Maiano Brdndasa Popa
-
Estetica in odontoterapia rcstoaratoatz
Materialele exogene care pot detennina abraziunea sunt:
-
Diferite alimente dure. cu putere abrazivd (covrigi, pesmeli, fructe gi legume libroase etc.);
-
Folosirea unor pulberi dentifrice cu particule rnari, grosolane, perii de dinf foarte aspre gi
un periaj individual impropriu;
-
Mestecatul de tutun, gumi de mesteca! onicofagie;
-
Substanie striine, gisite in mod acci<Iental in bolul alimentar (nisip, pieficele la popuiafi-
ile din degert);
-
Orice material striin prins intre arcadele dentare (piptr, creion, ace, rarna ochelarilor etc.);
-
Pilirea voluntari a dintilor prin abraziune cu o piatrtr sau ralizareaunor
fracturi tipice in
cursul unor ritualuri religioase, perforalii urmate de incrustafii cu diferite materiaL, mai
ales pe felele vestibulare
ale dinlilor frontali superiori, in scop de infnrmuselare.
Semnele
clinice
l
Abraziunea dentard nu aDare selectiv pe o anumiti suprafafd dentar{. Influenfa bolului alimbn-
tar in timpul masticatiei igi face simlitr acliunea pe toati suprafaia dentari Ea poate si apar6 la nivelul:
) felelor ocluzale ale dinlilor laterali:
-
pe vdrfirile cuspizilor
activi:
-+ palatinali
la maxilag
+ vestibulari la mandibuli.
-
in fosetele de sprijin gi pe pantele cuspidiene.
ts pe muchiile incizale ale dinlilor fronrali inferiori;
ts pe felele palatinale ale frontalilor superiori, uneori qi pe crestele marginale;
F intr-o rnirsurl :r:ai redusi zonele de pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor aflate !6ngi
marginea incizali sau ociuzald.
CAnd dinlii seryesc pentruapucarea
unui obiect (ac, creion, rami de ochelari etc.) poate apirea
o abrazirme mai severtr a dinlilor ce servesc Ia apucarea u.oto*.
Abraziunea se
Poate manifesta sub forma unor fagete sau arii de uzurl denbrtr c nu au mar-
gini bine delimitate qi imbrac[ diferite forme in raport cu virsta qi extinderea, in funclie de care sunt
considerate stfui normale sau patologice.
'
--'--
Din punct
de vedere clinic se remarci tendinta de rotunjire a pantelor cuqpidiene, a marginilor
incizaldocluzale,
ceea ce face ca suprafap dentari secapete unlpect denivelaq ad6ncit, excavat, firi
maqgitri bine delimitate
_Ei
de prcfunzimi ciferite. Atunci cdni strat:l de small a dispirut, apere
exPuuerea dentinei care, fiind mai pr4in duri decAt smal;ul, poate pruz enta o accerituare rrarcatd a aces-
tor excavalii. Uneori prin avansare,
stratul de dentini devine foarte sublire qi prin transparenfa lui apare
culoarea roz a
lesutului
pulpar'
Acest lucm se petrece ahmci cfind uzura dentar{ e rapidi gi posibilitilile
adaptative ale pulpei dextare nu se mai pot petrece
-
aceasta este uzura patologici.
La nivelul dinfilor frontali abraziunea
are anumite particularitifi
date de forma
Ei
pozifia
dinlilor frontali gi prezintd mai rnulte stadii:
-
Stadiul inilial care-apare pe marginile incizale ale dinfilor care devin netede gi pe crestele
marginale gi cingulum; zuprafala de abraziune poate d perpendiculari p, u*t dintelui, iar
suprafelele abrazate
se pokivesc perfect in pozifra mandibulei in care s-a produs abraziunea;
-
Stadiul de abraziune moderati in care, la dintii frontali superiori
a dispnrut smalful, dentina
este supustr uzurii sub influenla marginilor ttrioase ale smallului di4iLr inferiori;
-
Stadiul de'abraziune
avansatb, caracteristic penoanelor in vflrsti la care dintii frontali supe-
riori pot
fi rrza;i
pin[ la nivelul colehrlui, pe cflnd cei mandibulari pot Jir".i"o coroane
destul de inalte.
r
, . f"y-Jt-de
abraziune' precum qi localizarea
lor la din[ii frontali sunt detenninate de strucrura
smalllrlut, trpu! de L-cluzie;i tipu! de mi;care mandibulari.
..;
r6
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
l1
t_
I
T
I
I
I
t
I
:
I
!
-
I
a
I
-
I
5
I
=
I
-=
i
I
=
I
,
I
-i
I
=
I
'=
I
:
I
Ctpitolal I - Estetic
Si
inestelc tn odontoterap[a resknratoare
Astlzi se afirmd cl existd:
-
Abraziune fuiologici cn'erepreztnti fenomentul de pierdere lentd, graduali, fiziologicl a smal-
qului qi uneori a dentinei, rezultat al contactului interdentar din timpul mastica;iei gi deglutigiei;
Abraziune patologici, caracterizati prin pierdre mare a
lezuturilor
dure dentare gi care
poate fi insoliti de aparilia unor complicalii pulpare, parodontale, articulare- Ea poate fi
generalizattr
sau localizatd sub formi de fatete
Ei
apare in contextul unor tulbureri daborate
interferer-rlelor qi crrntactelor prernature
Ei
depinde de o serie de factori precum:
-
vdrsta pacientuiui;
-
gradul de abraziune determinat de alimentalie in timpul actului masticaror;
-
prezenfa unor parafunc[ii cum ar fi bruxismul;
-
reducerea cimpului masticator prin edentalii;
-
calitatea
lesuturilor
dure dentare care pot
fi modificate in prezenla unor luziuni dis-
trofice ale smalplui;
-
hiperaciditatea locali prin regin alimeniar sau regurgitalii abide care determini Ie-
ziuni de eroziune;
-
fltxul salivar sclzut;
-
capacitatea abrazivi a materialelor dentare restauraroare.
in general, la dentiliile integre, flrb anomalii dento-maxilare gi {?iri dizarmonii ocluzale, mar-
ginile ocluzale ale frontalilor inferiori qi feiele palatinale ale celor superiori (la psalidodonfi) suferl un
proces lent
Ei
uniform de abraziune, neinsoliti de nici un semn subiectiv.
Concomitent se produce o reaclie pozitivi de depunere de dentiui secundaJl gi tergiarl ce duce
la micqorarea volurnului camerei pulpare- Cu cit vArsta pacientului este mai avansatd, deci gi perioada
de functiune a dinfilor e mai mare, cu atit abraziunea este mai importanttr, mai intenstr
ifig
t.ia gi n).
Microscopie
-
pe suprafetele dentare abrazate apar stduri, zgdrieturi, orientate aleaio::,
numeroase creste gi diferite tipuri de excavalii (fosete,
$anfuri).
Foarte ftu, aceste stduri pot fi paralele
intre ele, ahrnci cind materialele dbrazive tec de-a lungul intregii suprafele dentare intr-o anumiti
direclie (Mont
9i
Hume l99S) (39)
{fig.1.7
C)^
Fig. 1.7
A
-
Aspect clinic de tbraziune la dinlii
fiontali
mandibulai.
B
-
Abraziune patologicd la nivehil lui 35, 36, 37,
ca afectarea parodonsi:iui m argi nal.
C
-
Aspectui suprafe1ei de abrtaiune pivita Ia futE
(dupd Mount 1998).
Ivtariana BrinduSa Popa
-
Estetica in odonloteropio
refraura1oare
Uzurr dentarl datorati parafuncflllor
Termenul de parafunclie
a fost propus de cdhe Drum (citat de Burlui l9Z9) (s) pentru a defini
"procesul
autodistructiv al fodelor funqionale
exersate auiomat
9i
spontan". oupi iraneu (cirat de
Burlui 1979) (8) parafuncliile
sunt activittrli arbitrare ce se desfdgoartr in afara firncliilor normale.
Drum clasificd parafuncfiile
dupd etiologia loc
-
parafunclii de origine psihici (bruxismur,
spasmere muscurare);
-
parafunctii
de sres;
-
parafunclii
legate de unele obiceiuri vicioase (onicofagia,
mutcarea creionului, a ramelor
de cchelari, etc);
-
parafuncpi
de origine endogend (hipocalcemii,
epilepsie);
*
parafunctrii
de cauzi periferici
octuzald (in scopul abrariurrii compensatorii
a unei interfe-
renle premahre).
Aceste parafuncfii
pot sd determine tipare neobignuite
de uzurtr dentari-
Braxisnul este o activitate automatizati,
o parafunc$e
severi, activitate in timpul cireia se
tealizeazd' contacte nefuirclionale
intre arcadele dentare gi consta in stransul, frecarea sau lovirea saca-
dati a dinfiior, repetitiv sau continuu, ziua sau noaptea, ln afara mastica{iei qi afec,teazhg0-90%
din
populalie,
cu frecven|tr mai mars la copii. Pacienlii, in general, nu sunt congtienli de acest obicei, iar
miqcdrile lor mandibulare
au o frecventri
crescuti gi o u*ptitrcioe
sctrzuttr. Este o parafuncfie aptrrutr
ca rtrspuns sau reacfie individuald
a pacientului
la un dezechilibru ocluzo-articular
exisrent.
pE
fondul
u:rei ocluzii dezechilibrate
apar contacte dento-dentare instabile
at6t in intercuspidare
maxini c6t gi in
relalie centrici' fari stopuri ocluzale stabile gi cu n,mercrase contacte premature gi interferenfe
ocluza-
le
@ne'
Bodnar 1989) (19)' dar gi ca ulmare a unor cauze legate de rrnii facrori sistemici gi psihopat+.
logici
Oe:erniE Balas 1985) (29'r.
Bruxismul se caraclerizeazi prin:
I
t
I
I
I
I
I
T
I
I
I
Stergerea
reliefirlui
ochzal al din;iloq
reducerea
intrl;imii coronare a dinlilor;
rnarirea, liqgirea
suprafeletss
ocluzale la diniii laterali atunci c6r:d abraziutpi a ai.nq 16
ecuatorul
din;iloq
inversarea curbei transversale
de ocluzie;
boselarea proceselor
alveolare.
De regda' dimensiunea
'rerticall
de ocluzie nu este modificatl, uzura coronartr {iind insogittr de
migrarea
verticali a dintilor impreuni cu procesur
alveorar-
La nivelul din;ilor frontari, ra pacien{ii
cu bruxisrn pot aprrea aspecte variate:
-
Falete de abraziune
care imbracl
aspect de farfirioarr, in care dentina este descoperiti,
une-
ori inconjurati de-smalf gi se poate gtrsi Ia nivelul
tuturor fetelor ocluzale sau e marginilor
-
incizale ale unor dinf sau a tuturor dinfilor;
-
$anturi sau proeminenle,
pe fetel3 ora]e ale dinlilor superiori, in l/3 mijlocie sau aproape
de marginea-grngivali-
Daci parafunqia (bruxismul)
dureazi de mult timp, cingulurnul
este
atiit de uzal
jncat
dinlii inferiori produc
iritare qi inflamarea papilei interdentare,
cu care vin
in contact direcl
-
E r--- ----'evr.*i
-
uzura tip"foarfect'',
aceasta afectdnd
in special ielelepalatinale
aie dingilor frontati superi-
ori' Prin abraziune,
dimensiunea
vestibulo-orati
-a
coroanei acestor dinf esre micaorati
foarte mult' Uneori poate s{ fie afectatl
$i
fata vestibularn a frontalilor inferiori.
-
Abraziunea "in semihmi" ce intereseazn
4-6 dinf frontali superiori la car, *uchia inciza-
H este uzatf astfel incit creeazi
imaginea unei semilune de-a lungul unei linii care unegte
muchiile incizale ale diniilor, de la canin Ia caniu. La acegti paciengi
mandibula este
frecvent in prognalie
ugoari.
-
Abraziuae
s1u
jo{ni de ia;ete plane, aga numita
*abqaziune
plati uniformr,, ce apare la
rnuchiile incizale qi felele ocluzare are tuturor dintilot;
l8
I
l.
,
t
I
t
t
I
I
I
:i
ri
I
i
.i
I
i
-l
I
i
i:
I
:
la
t
I
-i=
I
:
a
I
:
I
I
'.
I
:
I
t
t
r
I
i
I
i
:
I
t
t
Capltolul I - Estetic gi inestetic in odontoterapia restaurqtoare
La nivelul dinfilor cu abraziune pot sI apar6 complicalii:
) tlsuri ale smal;ului;
D fracturi coronare, corono-radiculare, radiculare;
) lracturarea unor restaurafii existente pe acegti dinli
-
obnnalii;
-
coroane de acoperire;
-
pun{i, proteze.
) durere dentinari;
F complicafii pulpare;
) deplasdri ale dinlilor.
Leziunile de uanrl ale
{esuturilor
dure dentare datorate atriliei sau abraziunii pun probleme
deosebite de fratament, avdnd in vedere factorii lor etiologici a ciror inltrturare este obligatorie gi
esenfiald pentru rzugita tratamentnlui-
Daci pierderile de substanli sunt mai intinse, se irnpune preparerea unor cavirili
;i
restaurarea
lor cu r5$ini compozite prin tehnici adezive gi uneori ." t""*gi la reconstituire cu iiay-ari. O pr+.
blemi deosebiti este aceea in care apare o abrazare plartr la nivelu! intreg,rlui plan de ccl'.rzie, cu
scurtarea dinlilor frontali gi ocluzie labiodonttr- Pentru ameliorarea aspectului estetic se procedeazd de
reguli la solutii protetice,
ca de altfel gi tn abraziunile patologice, determinate de parafuncfii.
Leziunile abradve de la nlvelul zonelor cervicate ale dinfllor
Periajul dentar incorect, cu folosirea unor paste abmzive, combinate cu o tehnici energici de
periaj dentar efectuat cu o periuiE dentari dur}, poate determina abraziunea la nivelul coletuiuidentar
de pe fefele vestibulare ale din$lor. Aceasta poate merge pf;nl Ia expunerea canaliculelor dentinare care
inilial sunt acoperite de dopuri de dedtus d,-;rtinar gi care, sub iufluenla acizilor din placa bacteriani
sau a acizilcr salivari se pierd,
iar deschi<ierea canaliculeior tieltinare direct in rncdrul bucal rosre
determina aparilia durerii dentinare-
La nivelul coletuh.ri dentarte intAlnesc dou[ tipuri de leziuni abrazive, cafe se deosebesc intre
ele prin etiologia lor qi prin fonla clinici- Acestea sunt cunoscute sub denumirea de:
-
leziuni
{iacune)
cuneiiorrne;
-
leziuni discoidale (lenticulare).
I'qianile sau laannele cuneiforme sunt leziuni cervicale necarioase, induse de stress- Ele apar
in urma flecttrrii repetate a dinlilor sub acfiunea tensiunilor ocluzale gi se caracteri zeazApnnpicrdere de
substanld durtr dentari rezultAnd defecte angularg specifice suprafelelor vestibulare ale dinliior frontali.
Se gisesc cel mai frecvent la colenrl din{ilor incisivi qi canini dar pot si apar} gi la premolari qi molari.
Au mai fost cunoscute gi sub denumirea de leziuni cervicale idiopatice sau mai recent sub denumirea de
abfraclii (Grippo) sau lezi ni cervicale induse de stess (Lee W.C. gi Eakle \41S., 1996).
Etiologia Bcestor leziuni este inci subiect de discufie printre specialigti. Se admite azi etiologia
lor plurifactoriall, fiind iuali in considerare o serie de factori cum sunt cei care favonzeaz| apangia
cariei dentare, factorii iatrogeni, mecanici, de stres ocluzal, micromorfologia gi aspectele de riricroe-
cologie ale regiuuii servicale a dintrilor
Caracterrrl unic al acesior leziuni, morfologia lor ce irr.bractr aspectul unei pene ascuiite gi
localizarea lor frecventi subgingrval, nu pot fi explicate complet de nici uaul din factorii aurintili.
Dintele din punct de vedere fizic este un co{p rigid, supus legilor eiasticit{ii, asupra lui se
exerciti fo4e de masticalie, care alihri de parodonliul marginai slndtos,
joaci
u:r rol esen;ial in elas-
ticitatea dintelui.
Coroana dentari este acoperiti de small care fiind rigid, este eproape imposibil de deformat;
de aceea deformarea elastici are loc la nivelul coletului dentar, atunci cdnd dintele
Ei
parodontiul sdu
sunt solicitate. Acest iucr+ este posibil datoriti fapr.ilui ci in aceasii zoli
iesururile
dure denrare prc-
zintd citeva caracteristici morfologice care permit acest lucru gi anume;
> Cu clt ne apropiem de coletul dentar cu atit strahrl de srnal; devine mai subqire, are struc-
-
turi mai neregulati,
lneori
prezentindu-se sub formE.fre insuie;
i+
Mariana Brdnduqa
popa-
Esutica ia odonwterapia
resrilarstoore
) Cementul radicular;
fesut
de tip conjunctiv cu un gmd inalt de mineralizare acopertr
suprafala
radiculari a dinfilor gi tmeori o micl porlrune din coroana dintelui. El ta rindul
-se-u
i$i diminur grosimea spre coroana dentari.l"*geua
de dmr 20-60 udcroci spre deose-
bire de zoaa apicall unde ajunge la 150-200 mi".*i;
F Dentina
sste
9i
ea mai pu{in durl in acoasttr zoni, mai solubil5, ca o consecinla a biome-
canisrnelor
simple cum ar fi r,odifieareapH"*tni
sau ucfiunoamor unzime;
) La nivelul coletului,
srnalprl se termini sub foma unei muchii inguste, ;ar raportul
topografic
dintre srnal; gi cemetrt se poate prezenta
astfel:
-+ in 6a-65%;'
din cazuri smargul cervicar e acoperit de cernenr;
-+
in 30% din cazuri
ccmentul vine in contact rinear cu snrargur;
-+ in 5-10% din eazuri, smatf,nl gi cemenhd nu au coptact direcl lls$nd o mictr po4iunc de
detrtini descopaittr.
Cele nei situatii se pol inrilni chiar la acelagi Ointe
1ng.
f .A1.
Fig I.B
-
Raportul
dintre eement y sm*11: (ilup,il
h*nitriu I99g)
A
-
csnantuI aeaperd
smallul;
B
-
snalful vine in cantsct an cem*,tul;
C
-
smalpl nu intfilnegte cemonUl.
S-smd1;
_
?_!##,
Rezisten;a
eemenhrlui
in raport
cu eea a smallului este rqai
scfurlti gi tot aic! la sivelul eole_
tului, pe o suprafati speoific
*g*uie, eu prezenfa
canalieulelor
dentinarg apa o zon* ideall pentru
fixarea
5i
imrftiroa
microorganismelor,
"**1
. duce la aparilia inflsmafiei gingivale,
cu crerterea
liehidului
cer"icular ce asigrrrA un nrediu prielnic de nurrife,
Prismele de *ma$ fragile de la aivelul coletului d.utur, datoriti faptutui er dintele
eto axpus
unor penn:rBontc
deformiri
iflexiuni) ce atenueaz[ presiunile
detrinninate de masticaliq vor rtr&ri rn
proces
de desprindere
sau fracturare la nivelul jancliunii
sroalycemenr
sm*tpal desprins duce la
denudarca
dontiaei, cu e4Puaera canaticulelor
dentinare gi
"c"ara
zo*e esle astfel predispustr
[a for-
rnarea defectelor
{Schwartz l996) (55)-
influenla poriqiulnri
denlar colagenul dentinar e indeptrrtat deci, nu mai e posibil[
remi'c-
tTY*f srnt{utui prin sistemele tampon
ile salivei. ecest renomen estc c*uoscut sub
qumele
de
abfraefe car'e include ideea
de stres la nivetut eErure*l al coroanei,
nnecanismul in sine filnd rdeterminat
de flectarea dintelui la nivel eervical cel nmi frecvent spre vestibul*, uurorira forplor ocluzale (fig. 1.9)-
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
2g
j
I
-,
I
I
ri
Ii
I
i
lr
I
I
.i
I
a
I'
-. G
I
I
=
I
:
I
-
G
I
=
-
I
a
I
:
I
;:
-
I
:
-
I
=
-
a
l
I
I
=
I
I
:
Capitol*l I - Estettc qi inestetie fn odontotoropifl restauratoore
Fig. 1.9- Fenomenul de abfroegie defttard, eainilierea leziunii
cervicale. (dupd Schwara 1996)
La nivelul joncliunii
srnalfcement, ultirnul rdnd de prisme de smalg se fisureazl gi apoi se
desprind qi prin rpetare, spafiul iniliel se va lniri. Lacunele cuneiforrne astfel obfinute dezvoltd pro.
pria lor microecologie.
Traurna ocluzali ?n sine nu d[ nici ea o explica;ie suficient* aparigiei tacunei cuneiforme
deoarece, mul1i dinfi ce prezintl sernne ale unei oehrzii trsumatizaute nu prezinti lacune cunoiform.e
(Lee qi EzrCe 1996;-_
Stiesul ocluzal, care sc descompune in fo4ele sale cr,lmponentg a condus la ideea rezi+tenfei la
intindere ca etiologieprimari a acgs?ei lcziuni. Ccnfoir,n aceslei teorii, fodele laterale, dezvottate in tim-
pul mastiealiei sau a brurismului duc la flectarea dintelui gi tensitrnile rezutrt*te, acur,nulate [a nive]Bl
zcnsi cervicale, distr.:g legitr:rile chir,nice ale strusfurii cnstaline diu snnalg gi dentini aplr6nd
microfistri. Stmcturile dentare afeetate se pierd sub influenla unor faciori secundari presrun ebrazitmea,
eroziunea chimic6, forfecarea gi compresiunea. Aceastl teorie expliei o serie de eler:esete pr.ecwn:
-
morfalogia caracteistic[ leziunii euneifbnne;
-
localizarea sa;
-
este in confomritate cu priocipiile de baztr ale mecanicii;
-
oferl o expliefier*lional* apariliei acestor leziuni.
Sarci*ile aplicate asupra dinlilor ?n tirnpul rrasticaliei au doul faze:
-
Prima fazd, cu iuterpulerea *lirnentelar iatre di,nli, cea ec qiutd la distribuireg fo4el,or pe
suprafap ocluzall a dinlilor
Ei
rnicgoreazi a:tfel eoncontralia de forfe defavorabile; .
-
Faza a doua, ?n care dinfii vin in contact dento-dent*r, c se coneriizeazl inn-un stres de
intensitate patologici, determinind falete de abniziune, morfologia lezfunii gi incidernfa le=
ziunii cuneiforme la bmx,omani.
Ir.{astiealia genereazi vectori de forge ce pot fi deseompuse in f,or}e axiale gi non-axial+. Forfale
axials de compresirme se dishibuie prin smatg qi dinte Ia parodotfiu, apirAnd o forfd de comp.re+iuoe
concentratl la
joncliunea
smalf/ccnrent unde
yom
avea:
-
tensiune de compresiune la smalgul cervical;
-
tensiune de alungi;e in dentinE.
Acest i:icr':
{Goel)
ar putea duce la separarsa scra$u}ui dc danhnE in fracliuni rnici, deter-
minind leziuni cevicale. Acestea ar presupune insl aparilia leziunilor nu numai pe fata ve*tibulr,tr a
dintiior ci
;i
pe faia orali, proxirrraii, ceea ce nu corespuude reaiitiiii ciinice, cu aidr:r.'ai rr.uit cu cit
leziunile sunt uneori aumai in smalgrl cervical sau in denti;ri, [a distan]tr de.lonc{iuno+ s*ral/eeme*1.
lulaiana Brdndusa Popa
-
Estetica in odontoterapia reslaarEtoaye
Cercetirile
ulterioare au dus la ideea ci aceasti explicafie, conform crreia, comprimarea
axiala a dintelui a determinar
un stres patologic concentrat in ,egiunea cervicali, rtrmdne un mare
semn u.le intrebare.
Acfunea fo4elor non-axiale se bazeazbpe principiul parghiilor, conform ciruia, fo4ele se con-
centreazi
in apropierea sau la nivelul punctului de sprijin. C-inJ usrrp* unui dinte aclioneazd o forfa
non-axialr, aceasla se.comporti
ca o pdrghie cu punctuide sprijin in zona cervicali-.orice
lip de,fo4e
de comprimare, alungire, forfecare, de mirime suficienti, port" uf*"ru shrrcfura dentarl in aceasti zoni
in care se concentreazi tensiunile.
Structurile dure dentarg respectiv smalpl, are rezistenli mai mare la compresiune decit la
alungire, dintele prin implantarea
sa fiind adaptat pentru a suporta compresiunea gi de a disipa fo4ele
compresive in timpul fricfiunii.
Aceasta duce la concluzia ci, st octo- dentara e piobabil afectati cind
e supusd unor tensiuni
de alungire
ce sunt generate de forfele laterale ce acfioneazi asupftl dintelui gi
acste tensiuni de alungire
nu au tendinla
de disipare, ci de concentrare in zona cervicald a dintelui.
Intensitatea tensiunilor
de alungire in zona c"ruicaltr a dinlilor depinde de:
-
mirimea gi direclia fo4elor;
-
distanfa inne puncrul de apricare ar fo4ei gi punctur
de sprijin,
Majoritatea
concluziilor cu privire la modul de acfiune al tensiunilor de compresiune gi alpn-
qire nrovin
din elperienie
frcute <in
vitrp, aceslea insi, nu permit reproducerea condiliilor complexe
din cavitatea bucali, de aceea gi rezultatele
nu pot fi considerate absolut exacte.
Corelalia intre malocluzie,
bruxism, leziuni cervicale a fost obseryati de clinicieni cu multe
decenii in urrntr- Sub influenfa tensiunilor
ocluzale studiile stereomicroscopice
au pus in evidentd cu
claritate fracturarea cristaletor
de hidroxiapatitd
ale smalgului. De asemenea, microscopia electronicd a
evidenfiat fisurile induse de stres la nivelul smalplui ceruical p care ulterior, factorii secundari vor
fb'orzs cistr:c1i'- snrlprlui cu e.;cluiie l,l J,:r,rini
Dt
nis:id ':c leziu=jle z-v?ns.rrflzi, se pierrie *0..-
tui stuuniral
9r
asttei tiintele
devine mai suscepribii si fie afectat de fo4ele de alungire gi ritmul de
avatrsare al leziunii vacregte.
*
La nivelul coletului
dentar, placa bacteriani intrefiuurtr de. alimentalia bogati in glucide, aci-
ditatea salivari crescuttr prin
cansurn de lichide acidg pot duce la aparilia leziunilor erozive, deci aici
pot coexista ieziuli combinale
eroziv-abrazive.
Acestea au gi componenta chimici de solubi lizare a.
substanlei dure denlare dar gi componenta
mecanicl determinati de periajul dentar.
Clinic
Leziunile cuneiforme
sunt afecliuni c4gtigate care se manifesta printr-o distrugere lent5, pro-
gtesivi a
fesuhrilor dule dentare- Au fost descrise in anui 1894 de crtre Zsigmond ca defecte angulare,
specifce suprafeielor
vesii'lrulare
ale dinfilor incisivi gi canini dar ele pot aptrrea gi la nivelui dinflor
premolari gi molari'
Afecteazi
mai rartoli di4ii, de oblcei sunt localizaie tootal, pe ambele arcade sau
doar pe o singur[ hemiarcadtr
9i
uneod pot aparea izolat, pr * *iog* dinte. cdnd sunt mai multe, aces-
tea pot avea grade
diferite de evolufe. Apar la nivelul coletulii'dentar la ambele sexe. Num[ruI
pacienfilor
care prezinti
lacune cuneiforme
cregre cu virsta gi suot mai frecvente la paciengii cu o igienr
oral6 buntr, cu din{i slndtopi gi relativ bine implantali.
rc
-
leziunile cuneifornne
au forma unor fracturi trir nghiulare,
cu varful orientat
spre interiorul dintelui,
sPle axul sdu longitudinal,
intinse in sens mezio-distal, transversale pe axul
comanei dentare gi sunt mai mult adinci decet hrgi, cu aspect de panr- Baza virtualE a lezitrnii este spre
cavitatea
orali, unghiurile sunt as$ulite, marginile tiioase, funduirJ;t{t
d;-""t}f..i'r"n
"fa!a
ne-
tedtr, dur6, lucioasi'
Axul
mare al lacunei cu-neiforme e perpendicular
pe axul dintelui (fig. L I0).
Profunzimea
lacunelor
cuneiforme
e variabild gi ele pot evolua progresiv
spre ,pafrut endodon-
tic determinind
forniarea
de dentini de reacfie gi, in acelagi timp, induc leziuni degenerative la nivelul
fesutului
conjuncriv pulpar.
'
"
:
I
I
I
t
I
I
I
t
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
2?
T
a'.
I
L
I
I
I
a
I
I
l
t
i
i
t
t
?
I
;
I
I
I
i
t
j
I
I
I
=
I
q
l
T
l
-
I
=
Capitolal I - Estetic
Si
inestetic in odontoterapid restauratoate
c
Fig- I.l0
-
A
SI
B
-
Aspecte clinice sle lae,nei cuneiforute-
C
-
Reprezenlarca grafcd a ansi lac-une cto*iforme-
Uneori, cind procesul distructiv e rapid, poatc aFirea durerea dentinartr caro poate duce la
aparilia complicafiilor inflamatorii pulpare sau prin evoiuiie ooate sd determine chiar deschide.rea
camerei pulpare, prdpa dentari descoperiti prezentind aspect de pr1lpil* cmniutr datorire leziunilor
degenerative prezente-
ln anumite cazuri, sub sarcini ocluzale mari qi datoritE evol,-4iei leziunii, dintele se poate frac-
nr3, caz destul de frecvent le nivelul dintilor frontali inferiori gi restul radicular rezultat poate fi vital,
pundnd pmblema unui tratament endodontic corect.
Ps aceste defecte se pot grefa procese carioase, zona devenind retentivl, eu acumulare de placl
bacteriani gi realizarq unui pH acid.
Leziu nil e dis c oid a I e
Qen
rtcub re)
La nivelul coletului deniar, ca lrrnare a abraziuril determinate de periajul individual intern-
pestiv, pot sl apari leziuni cervicale eu un aspect diferit de cele descrise drept lacune cuneiforme.
Leziunile de la nivelul coletulu! dentar datorate abraziurii prin periaj pot constitui lactor primar pen-
ru aparitia de procese carioase, eroziuni acide gi, in anumite condilii, pot fi factor secundar important
?,3
Ivlaiana Brandusa
popa
-
Estetica in odonrottrapia rcstsuratoare
in avansarea leziunilor cervicale induse de stres. Aceste leziuni
sunt cunoscute sub denumire a de lezi-
uni discoide sau lenticulare,
iar diagnosticul lor se poate pune pe urmitoarele elemente (fig. l. I I
):
-
antecedente de periaj dentar incorect;
-
localizarea
lor rnai
mult supragingival,
in zone accesibile periirjului dcntar;
-
iritagia gi retraclia gingivali care sunt, de regultr, prezede;
-
morfologia lor difenti, elv'fiind leziuni mai muliintinse ln suprafalA decf,t in profunzime,
putindu-se
extinde gi radicular
c6nd r{dtrcina esre denudat{
-
aspectul neted, Iustruit al leziunii care nu mai imbractr aspectul de pani caracteristic
lacunei
cuneiforme.
Este foarte important
ca diagnosticul de lacuni cuneiformtr sau de leziune lenticularl (dis-
coidali) sE fie pus prec/oce gi tratarnentul inslituit
imediat. un diagnostic eorect presupuae
o anamtrsztr
corecti' bine condusi
9i
un exafien clinic riguros, Ilcut in cooia4ii ae hmrinozitate
buna, pe dinfii
curati' uscati, cu evideniierea
elementelor
ce .iput"" constitui factori eliologici ai leziunii gi uneori este
necesard o imagine
fotografici
a dintelui gi modele de stutliu care str peimitr o analizi corectd, cu ev!
denlierea unor elernente esenliale cum ar fi:
-
existenta fo4elor ocluzale laterale in timpul procesului
de masticafie,
-
prezenla faletelor
de abraziune
-
forma caracteristicd
angulartr, in pani,
a leziunii cuneiforme sau cea de leziune lenricular6,
-
localizareasubgingivari
a unei pi4i sau a inhegii leziuni,
-
pierderea gbidajului
anterior gi orientarea
axuluflongitudinal
al dinlilor in funcfie de forfele
de ocluzie,
-
intinderea picrderii
de substan;d rientard in suprafa|i gi profirndme.
Leziunile iniiiale rebuie
monitorizate gi de asernenea"
rezultalele in timp ale metodelor re-
rapeutice
aplicate.
:t"*;**'"i|lfii'3Jl*1io.'u
va p'ne in evidenli etiologia caracrerisricr acesror reziuni,
-
cariile cervicale la care avem elernentele
caracteririi"*
urot"in; prezenladentinei
alterate,
modificare
de culoare, un alt aspect al leziunii.
De importan{
majgri este diagnosticul
diferengial intre cele doui tipuri de leziuni (lentic,lari
sau cuneiforml) gi care se face pe urmitoarel"
"l"*ente:
-
Abraziunea
deterrninaf
'f
neriaj
are o formr lenticularr,
cu localizare supragingivald,
cu
iritafie
9i
retraclie gingivall,
iar lezi,.rnea esle rnai rotundi, mai superficialtr;
in plus, iipsesc
fo4ele laterale ocluzale
distructive;
-. Lacunele ci'ineifonne
au o furmd anguiari, surt mai muit adanci decit largi, au margini mai
nete
9i
apar cu predominenfr
pe dinli anteriori sdnnroqi
cu o implantare relativ bun6.
24
I
T
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
ti
I
l
li
I
1
.t
,t
li
I
l
:i
ti
I
I
I
-:l ri
I
I
!
:i
ai
I
i
:i
I
;
::
I
= .=
I
=
t
E
:i
I
-=
I
t
=
I
=
I
=:
I
7
:
I
-=
:
I
-
I
I
.
I
,-
I
Capitolul I - Estetic
$i
inestetic in odontaterapia restaurctoare
Capacitatea de a diferenlia leziunile produse de abrazirrne de leziunile cervicale induse de stres
are o importantl majord asupra succesului trapeutic deoarece, spre deosebire de leziunile lenticulare,
care nu sunt supuse rnor forfe ce ar putea deteriora restaurafia, leziunile cuneiforme fiebuie tratate
finAnd
cont de fo4ele ocluzale care acfioneazlinproducerea lor, altfel acestea vor actiona distructiv
asupra restauraliei.
13.f .2.1.3- ERozluxua
peNTaRA
Eroziunea dentarX reprezinti o pierdere superflrciali de substanfi dur[ dentartr datorala unui
proces chimic care nu implicl flora microbianl. La origirea acestei leziuni std actiunea dizslvantl. a
unor substanie chimice acide care conferi smal;ului o rezistentd mai mici la uzura prin frecare-
Leziuni erozive sunt intahite cu o frecven$ mai mare la pacientii adulli, de varste intre 30*4C
de ani, dar ele pot si apari gi la vdrste mai tinere, intre l8-20 de ani.
Dupi originea factorului cauzal, eroziunile dentare pot fi produse de:
-
factori extdnseci;
-
factori intrinseci;
-
eroziunea idiopatici esenfialtr, la care agentul cauzal rimdne necunoscut.
Eroziuoiie extrinseci, externe, pot fi determinate de factori c.himici acizi ce pot str provintr din:
-
aport alimentar;
-
utilizarea unor substanfe medicarnentoase (iatrogenei.
Eroziunile pot fi generalizate pe toati suprafala coroanei dentare care igi pierde conturul gi
apare lucioasi, netedi, fEr[ margini de smal; ascu{ite gi sunt intinse in suprafa;b mai mult decAt in pro-
funzime. Suprafala smalplui poate deveni concavi. pinl la expunerea dentinei
9i
acest lucru detersfni
accelerarea reducerii de
{esut
dentar datorattr duritrlii mai scirate a dentinei.
Peste iez.iunile emzive se p-ot suprapunr leziuni abrazive sau rle a|ri{ie, sroziu:ea gi anifa fiind
factori primari pe cf;nd abraziunea este un factor suprapus.
Eroziunea se va exacerbrdaci pacieatu! se periazi pe dinfi atita timp cit acidul se afli
prezent in mediul bucal, periajul indepirtind matricea organici a dentinei expuse
Ei
remineralizarca
nu se r::,ai poate proriuce. Daci peria-iul are loc la 2-3 ore de la atacul acid, atunci remip-eralizarea e
posibiltr prin ionii de calciu gi fosfagi-salivari. Corect ar fi ca periajul sd fie executat anterior utitizi.rii
factorilor acidifian$ qi dupi consumul acestora si se efechreze o clitire cu ape de gurb cu fluor
(degustltorii de vin, de exemplu)
Eroziunile exb:lnseci
Eroziunile extrinseci prin aport slimenlar
Eroziur,i extrinseci prin aport alimentar apar Ia consumrrl de:
-
Alinrente acide cum sunt salatele, murdturile, ce con;in acid acetic;
-
-Bduturi
acide carbo-gazoase, cu rm pH acid de 2-3,5 (Coca-Cola, Fanti, ape mineraig vin
etc.) ce conlin acid carbonic;
-
Alimente sau biuturi ce contin acid citic (limii, portocale, sucuri de citrice etc.).
Dupn o asemenea dietd alimentari timp indelunga! se constatd aparilia de leziuni erozive cu o
Iocalizare pe f4ele vestibulare ale din$lor frontali maxilari gi pe marginile incizale ale d;lfilor frontali
superiori qi int-eriori.
Consumul de fructe, sucuri acidulatq blocheazi,pin acidul citric calciul ionic din lichidul
bucal ceea ce favodzeaz[ scoalerea calciului din stmcturile dure dentare iniliind demineralizarea aces-
tora. Deminenlizarea inceteazi cind clearance-ul acidului citric ajunge si restabileascl normalilatea.
E rozia n ile dsl oratc un or activitd".i profesionale
Eroziunea de acest gen apare la indivizii care lucreazi in mediu cu acizi industriali prec-\r-rn
qr-idrrl
nlnrhidrir Fnmi. q-^tl-
",,|fi'r-in
arn f-
-^^-
^.rl'rar
-.'.-i-;.',f.
f^*x
---^--x
+^ l^
'vrrr.rvr
uLvrrvt Ltw,r u
-vlrv
!u svr
Pvrvsr
wq 4LrzI JqV lVIlrlA
564V4)O,
t[ l4-
boratoare de cercetare in care se ltilizeazl reactivi zubstanle acidg etc.
zj
Itfariana BrdnduSa Popa
-
Este&ca tn odontoterapia restourotoore
Eroziunea apare in accsle cazuri in primul rind pe suprafetele dentare expuse in mod direct
mediului extern
9i
anume, pe felele vesribulare ale dinlilor maxilari, primul ,"r* d, leziune fiind
atacarea fefelor vestibulo-incizale
ale incisivilor ce vor cdplta un aspect mat-
pe
misuri ce eroziunea
progreseazd,
se observi pierderea smalgului vestibulo-incizal,
suprafila smalfului capati un aspect lus-
truit, neted, rotunjit, pierderile
de substanli fiind extinse la nivelul smalplui mai muliin suprafall decit
in profunzime.
Forma este u$or concavi, fErd nruchii la nivelul smalgului.
Evolutia lor este lentd in small dar cind se ajunge in dentini, cvolu{ia va fi mai rapidi datoriti
vulnerabilitiilii
mai mari la atacul acid al acesteia_
Efectele nocive ale substanfelor acide din mediul de lucru al pacienrului
asupra structurilor
dure dentare sunt influengate
de o serie de factori:
-
concenrra{ia
acidului in mediul inconjurtrtor;
-
timpul de contact at acidului cu suprafefele dentare;
-
gradul de disociere al substanfelor acide;
-
dimensiunile
fantei labialc;
-
prezenta
respiraliei orale;
capaciratea tampon
a salivei.
Eroziunea
dennrd prin utilizares unar substale medicamentaase
Eroziunile dentare
apdrute ca urmare a utilizlrii unor substanle medicamentoase
au czracter
iatrogen' Ele sunt deterrninate
de adminisrare exagerati de substanle medicamentoase
preeum vita-
miaa c
{acid
ascorbic},
aspirina efervescentl
sau tabletemestecabile. pH-ul
acestora est puternic
acid,
asemdnitor pH-ului sucului gastric.
r^ f,_ _,-
Aspectul clinic al leziunilor
erozive prin consum de medicamente este legat direct r1e o serie
fle r3cton:
durata contactuiui acidului cu suprafelele dentare;
I
-
aria de.contact;
-
cautitatea
ii
calitatea sistemelor tanpon ale salivei;
-
folosirea altor substanle acide in alimentalie.
o alti formE
de eroziune iatrogend este aceea intdlnitA Ia pacienlii
cu afe.cfiuni gastrice cu
hipoclorhidrie gi care iau o medica;ie acide (acid
clorhidric concenbat) car va determina erozi.ni pe
fafa oraltr a dinflor superiori chiar dac6 substanla acidi este adminisrrati cu paiul.
g;_67iunl
e intrinseci
Eroziunile intrinseci sunt, de regul5, rezultatul regurgittrrilor
conginutului gashic care poare fi
un simptom asoeiat anorexiei
nervoase, herniei hiatale, gurtlt"i
acide hipertroficigigante,
asocierea
toxicd a altor afecliuni care deterrnintr virstrturi regolate cum ar fi alcoolismul cronic, bulimi4 ano-
malii ale tractului digestiv' ulcer peptic,
diverticuliesofagieni
dar
9i
st6ri tiziologice ca, de exemplu,
sarcina toxictr.
La pacien[ii
cu regurgitiri
frecvente, dinlii prezinti un Bspect clinic caracrerizat prin afectarea
suprafe{elor palatinale
ale dinfllor superiori, mai ales ale dinlilor'frontali
care se afli in calea confinu-
tuluigastrie
regurgitaq
felele ocluzali
5i
vestibulare
ale dinliior larerali inferiori, pe c6nd dingii frontali
inferiori sunt oarecumprotejati
de interyozifia lirrbii. Incisivii
supcriori suferi un proces de estompare
a tuberc'lului palatinal
iar cuspizii morarilor gi premorarilor
devin rohmjifi.
Asocierea anqrexiei
nervoase
cu leziunile smalgului sunt cunoscute
de peste 100 de ani, ele
apar mai frecvent la femej dec6.t
la blrbali gi mai ales ia vf;rste cuprinse intre 16-20 de ani. caaza
principaltr
este probabil
dorinp tinerelor
fete de a avea o siluetd supli, motiv penlru care, dupr
mesele principale,
acestea igi provoac[
senzafia de vcmr gi acest obicei duce in ]mp ta grave fui-
buriri metabolice.
t
I
I
T
I
I
I
I
I
I
I
I
I
lj
I
I
I,
t
I
26
l,
i
l,
t
l'
.i
I
I
Capitolal I - Estetic
Si
inestetic fn odontoterapia restauratoare
Eroziunea idiopaticl, esenfiall
Eroziunea idiopaticd are cauze neconoscute, sepresupune c[ ea ar fi determinati de factori precum:
-
CreEterea conlinutului de acid citric in seliva stimulatd;
-
Cregterea conlinutului de mucind din salivi. aceasta ingreunf,nd depunerea de calciu salivar
in scopul repardrii miciior defecliuni ale smal;ului prin remineralizare;
-
La pacienlii ce prezinti ocluzie traumaticd sau parodontopatii gi la care se constati in
apropierea suprafelelor cu leziuni erozive prezenla unui exudat inflarnator ai mucoasei gin-
givale cuun pH acid scdzul.
S-a abservat ci un flux saiivar sclzut exacerbeazi efectul factoriior intrinseci sau extrinseci
ai eroziunii pe c6nd, capacitatea tampon a salivei precum qi apele de gurtr fluonrrate reduc efectele
nocive ale acestora-
Eccles, in 1974 (17) a fdcut o sistematizare a formelarclinice ale eroziunilor dentare dupi sta-
diul lor evolutiv, clas:ficarea lui avdnd rolul unui ghid epiderniologic
ai
oferi medicirlui stomatolog
posibilitatea unei orientiri in ceea ce privegte diagnosticul gi terapia aceslora. in aceastl clasificare, ca
de altfel gi in clasificArile anterioare esle indicat gradul de distructie coronari de Ia superficial la sever
gi se precizeazl implicarea unor supraiele dentare aie unor anumili riinli.
Aspecnl clinic
Stadiile incipiente ale eroziunii rimdn de obicei nediagnosticate, caea ce f:ce ca iristituirea
unui tratament precoce s6 fie ratat[. Nu de pu[ine ori pacienlii se prezinti la medic cu grade avansate
de ercziune pe car, de cele mai multe ori, le pun pe seama abraziunii.
in primul stadiu, sernnele clinice sunt it general, s6race gi de cele rnai muhe ori absente.
Medicul stomatolog este cel care, pe baza unui examen clinic minulios gi cu cercetarea atenli a
:rtrgr:i5iii
srrprafegcl+r dure tlentare, toate p-.:ne er.,:nilal .c:st diagnosli,:.
ia t-aze mai avansate, cu implicarea dentinsi pe cel pufin 1/3 din suprafa;E, semnul pnncipal ce
il aduce pe pacient la medic este durerea care apare la agentii fizico-chimici qi care poate deveni une.
ori atit de neplicuti inc6t pacientil se abline O" tu *q*mul unor alimente necesare unei diete ali-
rcenEre ncrmale gi se feregte si utiiizeze nijloacele de igiinzare. Starea psihir.i a pacientului poate sd
se altereze ueptat atdt datoriti durerii ctt gi datorite tulbudrilor de estetici (fig. l.l2).
CAnd eroziuaile au un caracter generalizat, tabloul clinic este dominat atSt de tulburtrrile fizionomi-
ce, care devin evidente, cit gi de fenomenele dureroase care se pot complica io timp cu inflarnalii pulpare.
' Fig. l.l2
-
Aspectul clinic al emziunii dentere.
Morfopatologic
-
sr.rdiile efecn:ate cu ajotorul microscopului cu transiluininare au pus in evi-
dcnii prezenla pe suprafala smal;ului erodat a o serie de adf;ncituri in prismele de small gi dispari{ia
perikymatiilor- Cind eroziunea este latenih, rnicroscopic poate apfuea o estompars a modelului irexa-
goni:l a! prisrnelcr de smal1.
,i
-i
l_
t
I.
,,
l_t
I
-:
I
=
I
=
I
:
I
=
I
-=
d
I
=i
r
I
=
I
.
T
J
:
I
77
lv[srlana Brdndusa Popa
-
Estetiet tn odontoterapia restoumtoare
Suprafap
emziunii, care din punct de vedere clinic pare a fi netedd, priviri la microscop, pre-
zinttr destul de multe neregularitAf.
La nivelul canaliculelor
dentinare gi in substanta intercanaliculari,
au fost observate cristale cu
aspect patologic.
Diagnosticul
pozitiv
Diagnosticul
pozitiv al leziunilor erozive se.face pe baza,urmtrtoarelor.,lemsnt:
-
Anamneza
atent6.,cu evidenEierea
factorilor cauzali ai sensibilitdlii dureroase Ia nivel cervi-
cal, dat'orati eroziunii prezenli fie in dieta alimentarS, in mediul unde pacientul
igi desfnqoari
activitatea, prezenla
regurgita;iilor
acide, a unei medicafii cu substanle acide etc.;
-
Prezenp unor suprafele r.rza[g,
fdrd limite nete;
-
Existenfa expunerii
canaliculelor dentinare direct in mediul bucai, prin procesul de de-
minsralizarE
al dentinei-
Di ag n o s ti cul dife re n
1
ia I
Diagnosticul
diferen;ial se face cu:
-
leziunile
abrazive la care, un examen clinic arent va eviden{ia prezenlafactorilor
cauzali
specifici;
-
-
lacunele cuneiforme
al cdror aspect angular specific ne va permite un diagnostic
corect;
-
procesele
carioase cu localizare la coletul dentar care sunr caracterizate
de prezenla
dentinei
alterate, a modificirilor
de culoare.
1-3.1-2-2-
Pruaupatt
DE TRATAMENTALE
LEzruNrLoR NECAnTaAsE
un plan de tratament
corect al leziunii <!e rmri denrari se face dupf un diagnos.iic corect al
l.].:.iu:rii ia'e pierulune
un ex,,-!i--:n clirlic atcri;i
gcr,r;-.Fetenl,
cr a!..r.jc:^[-.r g;ac,:i-,:i d..:uzr:ri a
!csi.i_
turilor dure dentare deoarece
nu toate leziunile, indiferent dagradul lor de evolulie, necesiti un trata-
ment imediat' Este necesard
mqpitorizarea
leziunilor inifiale
"Lf
p"nt o care se efectr:eaz{ modele de
studiu, fotografii
care si permittr aprecierea
evoluliei procesului
ie uzure in dmp gi momentul optin al
uaei eventuale intervenfii
teraperrtice.
Intervenlia
terapeutici presupuns:
-
existenfa unor tulbur[ri
ale funcfiei fzionomice;
-
prezenla
sensibilittrlii
dentinare;
-
deschiderea
camer.ei pulpare
ca urmare a evoru;iei
uzurii deirtare;
-
aparilia pericolului
de fractur{ a din{ilor ca urmare a slabirii ruisten}ei struchrilor dure
dentare;
-
aparifia complicaliilor
inflamatorii
pulpare;
rurlra accenhrati,
cu modificarea
contactului
firnc;ional nonnal prscum gi apari;ia dis-
funclii lor artictl at iei temporo_mandibulare:
-
reducerea
dentari progresivf,
ocruzo/gingivar
sau ocruzo/incizal.
o intgrve'n;ie
terapeuticd
corecti trebuie str aibi in vedere identificarea gi indepdrtarea
facto-
rilor etiologici in fi'mc[ie de situagia
clinicn- atunci cind este cazul se cere modificarea
dietei alimentare
a pacientului qi inltrturarea
factorilorcauzatori
ai eroziuiri, se vorda indicafii ctare gi precise privitoare
la modul de efectuare a! unui periaj d,entar corect gi de alegere
corect{ a pasielor
de dinfi
Ei
a periulei
dentare,
se va indica lratarnentur
afecliunilor generare,
cind esre cazul.
Tratamentulpropriu-zis
presupune
restaurarea
morfologiei nonnale a dintelui uzat scop ln care
se vor utiliza restaurdri
directe
cu materiale compozite,
compJmeri, cimenturi cu ionomeri de sticltr,
restaurtrri indirecte cu materiale compozite
sau ceramice, falirrri directe din materiale
compozite sau
faletiri indirecte ceramiee,
coroane
de acoperire pa4iare sau'totale.
in katamentul
lacunelo.
"uoeitoile
sau a uzurii dentare
datorate abraziunii patologice,
medicu! trebuie sd
$nr
seama de fapioi ci dinieie nu esie o unitare statice, ei este supus deformirilor
sub influenla unor sarcini ocluzale, iar materialele
o* r"rtaur#
n* *te gi adezive,
suni sup'se gi ete
28:
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
I
I,
I
I
t
:f
l;
t
,f
ai
Copitolul | - Estetic
Si
inestetic tn odontoterapia restouratoare
aceloraSi fo4e care le pot disloca. Un agent adeziv puternic trebuie inso;it de un grad de deformabili-
late corespunztrtor stresului la care va fi supus. Este clar astizi ci inlelegerea ocluziei func{ionale este
foarte importanti in tehnicile restaurative, chiar gi a celorcare folosesc adeziunea chimici. Cind fo4ele
ocluzale non-axiale nu pot fi reduse sau eliminate restaura{iile trebuie imbunitdlite cu mijloace de
retenlie mecanici ce pot asigura succesul pe termen lung.
1.3.L3.
LEZIANILE TRAUMATICE ALE DINTILOR
Leziunile traumatice dentare reprezinttr in odontoterapia restauratoare una din cauzele cars pro-
duc modifictrri ale morfologiei coronare prin pierdere de substanld duri dentarl de etiologie noncarioasa.
Spre deosebire de uzura dcntari care se instaleaztr lent, ?n timp, permifind aparitia unor reagii
pulpare de adaptare funcfionaltr, leziunile traumatice sunt determinate in principal de accidente acute
9i
nu de pufine ori ele sunt insofite gi de alt'e leziuni mult mai grave precum cele radiculare, parodontale;
alveolare, ale pirlilor moi,
9i
care cer de cele mai multe ori un tratament de urgenla qi abia in timpul
urmtrtor vizeazlrefacerea coronari a dintelui afectat.
Clasificarea traumatismelor
dentare se poate face in func1ie de o multitudine de factori prcrrm:
-
factoruletiologic;
-
aspecieie clinice;
-
aspectele morfologice;
-
posibilitdlile terapeutice etc.
Organizalia Mondial6 a Sdnitdlii B propus o clasificare care a fost acceptati
9i
folositi ?n multe
din gcoiiie rie stomatologie din tiiverse state ale lumii. Aceasti clasificare
line
seama de aspectul clinic
gi terapeutic al leziunii gi cuprinde urmdtoarele categorii:
-
lezilni dentare;
-
leziuni aie
lesutuiui
parodontal;
leziuni ale suportrrlui osos;
-
leziuni ale gingiei qi rfucoasei bucale.
Clasi{icarea este valnbili gi la dentiiia tennporarii gi Ia cea pennaner;i5.
ln odontoterapia restauratoare a dinlilor vitali intereseaztr in mod direct frachuile dentare
coronare nepenetrante simple, sub diferitele lor forme clinice (fisuri, fracturi ale smalEului, fracnrri ale
smalfului gi dentinei).
Dupi Bagbdadiz (200q) (4), fra*uriie mrooare reprezinti carn 2G92Yo din traumatismele
dintilorpermanenli, di4ii maxilari sunt mai afectafi drcit cei mandibulari (899/o respectiv ll%), iar
dintele cel mai interesat este incisivul central superior (75!/o). in legituri cu ft=actura incisivrilui central
superiort acelaqi aulor subliniazd ctr frecvenla cea mai mare o are Aachra unghiului incizal mezial
urmati ie fractura ?n l/3 incizall gi in U3 medie sau fractura ?ntregii porliuni con]nare; de asemenea,
subliniaztr ci cele mai multe fracturi suni unice.
1.3.1.3.1. Frs{nA caRoNARA
Fisura caronartr este o leziune caracterizaltr prin intrenpsrea continuitdfi smallutui dar fdri pier-
dere de substanli amelari" Ea se intilnelte desatl de frecvent gi este uneori greu de diaposticat gi de tratat.
Aspect clk'rc
Fisura coronari este o lgziune traumatic* ce se prezinti, din punct de vedere clinic, sub forma unor
linii in smalg care pot ajunge pini la
joncliunea
amelo-dentinari sau se pot extinde spr",R{pa dentari-
Simptcmatolbgia clinici este destul de strracd, uneori pacienfii pot si acuz-e ci iiloartr sensib!
Iitrite la rece sau dulce gi mai frecvent durere la presiune sau la masticalie. Daci lisura este profirndl,
simptorn:tologia dureroasi se pcate accentua gi in timp poate deveni ireversibild, alteori dimpotrivi,
durerile dispar dupd un anumit timp prin aparilia mortificirii pulpare.
Uneori. chiar unui exametr clinic nrinulios ii poate sclpa o asemenca leziune flsr-ualI a
smal;ului. De aceea, atunci cAnd existi suspiciunea unei asemenea leziuni, se va recurge le mijloace
I
T
I
29
fuIqiana Brindusa
popa
-
Estetlca in odonnuropia restaurrtoorc
suplimentare de examinare precum transiluminarea
cu fibre optice (Andreasen
l9g3)
{2)
sau uti-
lizarea
unor substanfe colorante (albastru
de metilen), metode ce pot duce in final la un diagnostic
forect atr fisurii' Atunci cSnd nici aceste metode complementare nu sunt suficiente, pentru certi-
tudinea diagnosticului
se poate recurge la utllizareaunor obiecte pe care paci"o*t
*" pus si mu$te,
dupd ce acestea au fost plasate
acolo unde existl suspiciunea unuidinte aiectat. Aparilia durerii acute
la indepdrlarea obiectului
interpus imediat dupi incetarea strangerii dinlilor ajuti ia identificarea din-
telui afectat' Pentru efecruarea
acestui test se poate'folosi un dis. de cauciuc, un beligor de lemn sau
un nrlou de val6 foarte dens.
Tralament
Tratameniul
!1ur;lor
de smal; lipsite de complicalii consti in expectativl, monitorizare clinici
gi radiologici,
aplica;ii topice de preparate
fluoruratersau utilizarea unorpaste de dingi desensibilizante,
acolo unde e cazul- Tratamentul
trebuie si impiedice acliunea
stimulilor externi
6zici,chimici,
bio-
Iogici) asupra pulpei dentare pentru a preveni afectarea acqsteia.
Uneori' din aceste considerente,
in perspectiva prevenirii posibilelor
complicalii pulpare, se pot
utiliza glassionomeri
sau compomeri
pentru inchiderea lisurilor, alteori se pot realiza fafetiri direc-
te / indirecte din rigini compozite
sau indirecte din ceramici, gi destul de rar se .."rrrg. la utilizarea
'oor incnx;ta1ii tip onlay.sau.chiar
aplicarea unei coroane de acooerlre.
Daca apaf comphcafii pulpaie
se va rcurge ra tratament'endodontic.
1.3.1.3.2.
Fnacruna
conowenl
stapr,{ DE vMALT
Aspect ciinic
Fractwa coronarS simpli de small reprezint{ acea leziune traumatici in care pierderea
de sub-
stalla durl este limitati in general
la sma! sau lnclude cel mult, o mic6 porlirme de dentini, aceasta ca
t-'
consecrlii:.r fiac'.u:ii sr.ralrl-rlui d,--a ir.rilgr,-r! jcncli,-r:ii
;malr-dentine
sel ta:oati cuirria{grii denti.,rei
i, linia de fracturi.
De obicei este afecht
unghiui mezial al marginii incizale gi in prcpo4ie
mai mici heimea
mijlocie, in aceasti situalie fra$uri afectand mai mult p**
orald- De reguli fractura este localizat{ la
nivelul unuia sau rnai multor dinli frontali, de cele mai multe ori ai maxilanilui. Ea poate provoca leziuni
p3 muc\)asa oraii datoriti marginiior
ti;oase
;i
un cliscorrfort estefic md r:rult *au mai prlin important.
A
Fig- l.I 3
-
Fracturd corcnard
de smals cu modifcawa
culoii lui Il
;
A
-
Aspect clinic;
B
-,4spect
radiolagtc
{parodant'rtd apicaid cronicd)-
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
T
I
I
I
I
I
I
30
t
I
ri
I
I
.l
r!
I
l
:l
rl
r;
I'
!
,!
l;
I
?
I
f
a
f
=
t
:e
f
E
j
E
E
I
=
-
I-
t
.==
J
=
:.
r
=
E
J
=
T
I
=
t
=
I
Capitolul | - Estetic
Si
inestetic in odontoterapia restantratoare
Trstsment
Tratamentul fracturii smal;ului consti in netezirea rnarginilor asculite, neregulate cu ajulorul
unei pietre diamantate. in func1ie de gradul de distruclie gi de modificarea aspectului fizionomic, une-
ori tratamenful consttr in restaurarea formei iniliale a dintelui cu sisteme adezive.
in toate situaliile clinice, indiferent de mdrimea zonei fracturate, dintele trebuie si fie urmdrit
in timp, deoarece, chiar in condiliile unui traumatism aparent minor, cu lipsi minimi de substanlI durl
dentarl, pot se apar{ cornplicaf ii pulpare sau parodontele (fig. l.l3 A, B)
1.3.1.3.3. Fntcruns coRoNARl srMpl.l DE nMALT
$r
DE DENmN.4
Aspect clinic
in cazul fracturilor coronare nepenetrante, simple, cu interesarea smal;ului gi dentinei, aspec-
tul clinic este variat in ftinc{ie de traseul liniei de fracfuri, de gradul de pierdere al substanlei dure, de
asocierea leziunilor p[{ilor moi din vecinatate. Traseul liniei de fracturi poate fi oblic, orizontal, une-
ori chiar cu o componenti verticaid, ducAnd la detagarea unei zone de structuri duri dentari variabili
ca intindere (fig. 1.14, l.i5).
Fig- I-14
-
Fraeturd con>nard simpld de stnals
Si
de dentind cu linie
oblica defracturd-
Fig. I.l5
-
Frachtrd coronard simpld de snals gi de dentind cu linie
arizontuld de
lVacturd.
at
I
I
Matiana
Brdndusa Popa
-
Estetica in adontorerapia
restoaratoare
ln func;ie de gradul de expunere al dentinei, acesr tip de leziune haumaticd genereaztr
simpto-
rnatologie subiectiva
cu grade diferite de intensitate, in special dureri provocate ds agenli termici gi de
presiunea
exercitatd pe dintele in cauzi,- in acelagi timp, pacientul prezint[ qi disfil:c1ie fizionomictr.
Trstanent
Tratamentul
facturilor
coronare simple de small gi de denlintr urmrregte in primul
r6nd prote-
.iarea
pltrgii dentinare cu materiale pe bazi de hidroxii de calciu, care au ayantaiui ci determind o
reacfie de apirare a pulpei
dentare prin fomrarea unei bariere protectoare
de dentinf de reactie, dupi
care' se recurge la restaurarea
coroanei dentare
cu.materiale compozite,.sau.compomeri,
uneori uti-
iizdndu-se
mijloace suplimentare
de retenlie. in unele.u*i
r. poate recurge Ia o fagetare direcla sau
indirecttr din material compozit sau indirecttr din cerarnicr gi mai rar la incrustafie,
coroani mixti sau
coroand ceramictr (Cvek
1994) (lZ).
In situalia in care este detagattr numai o mictr parte de small gi de dentintr, se poare reface dis-
trucfia direct, cu sisteme adezive_
I
t
I
I
I
I
l,
I
I
l,
1,"3.2.
Auonrar,Il
DENTARE
DE DEzvoLTARE
unele forme ale anomaliilor dentare de dezvoltare pot constirui cauze ale pierdenlor
de sub-
stanJi duri denlard de alt6 nattutr decit cea carioasl.
Cunoscute in literatura romdni de specialitate
sub dennmirea
de dishofri dentare, anomaliile
dentare de dezvoltare reprezinttr
defecte ale^lesuturilor
dwe aptrrute in urma acliunii unor factori per-
turbatori in perioada
de odontogenezA (WHO,
l9g7).
Factorii etiologici.implicagi
in
i-ou""t
"
anomaliilor
dentare de dezvoliare pot fi grupafi
in:
-
factori genetici
;
-
factori de mediu.
Aciiunea
lcsrto: fhcir,ri :oa;e ir,tcrctpla
oriraie dintis sti.Jiiie p:in.cae {rece .iintele
in car-
sui forrrdrii sale.
in func{ie de momerful
il care aclioneaztr,
factorul perturbator
poate intercepta
unul sau mai
multe dintre urmtrtoarele
stadii:
-
stadi*l forrnfuji ramei dertarc ..;i/sau
ai forsrnrii nugrrnior denra;i;
-
stadiul de histodifsrenfiere;
-
stadiul de morfodiferenliere;
-
stadiul de apozigie a matricilor organice gi/sau de mineralizare a acestora;
stadiul de erupfi"e.
ca urmare'
apar difeiitl tipuri de anomalii deutare, cu rariaie
manifestiri clinice, in directtr
dependenli
de stadiui forrnator perhrbat.
1.3.2.1,
CLASITICARE
in func1ie de etapa formativtr
interceptati
de acfiunea factorului etiologic, anomaliile de dez-
voltare
sunr grupate
de Bhaskar (rg77)(7)
in urmdtoarere
categorii:
perturbhri
in timpul
inigierii germenilor
deritari;
-
perrurbdri
in timpur
morfodiferenfierii
germenilor
dentari;
-
perturbdri
in timpul apoziliei
lesuturilor dure dentare;
-
perturb*ri
tn timp'l
calcificirii
lesuturilor dme dentare:
-
pertrnbIri
in fimpul
erupliei dentare.
o clasificare frecvent utilizatr in descrierea
anomaliilorde
dezvoltare denlari este clasificarea
iui siewart gi Prescott, citat de Dummett (19g4't(16).
Aceasti clasificar" are avantajul
ctr permite
efec-
tuarea unei asocieri intreripul
de anomalie gi faza fbrmatoare in care ea igi are originea.
Ilupi Stewart
9i
Prescot
anomaliile
dentare de dezvoltare
se irnpart in urmitoarele
caregorii:
*
anomalii de numlq
-
anomalii
de dirnensiune,
;
32
I
I
I
I
I
-
I,,
]i
-.i
I
,l
;i
I
:i
-l
rl
j
I
i
I
-$
I
F
::
-.
t
t
!l
:!
-
I
=
I
ll
E
I
I
E
I.
I
c
d
I
=E
I
I
E
r'
=
I
=
I
I
2-
I
=
I
=
I
=
-'
Capilolul I - Estetic
tI
inestetic fn odontoterapia restsurrtoare
-
anomalii de formi,
-
anomalii de strucnrrtr.
-
anomalii de culoare.
Principalele anomalii dentare de deavoltare gi diferitele lor manifestlri clinice, conform clasi-
fictrrii lui Stewart gi Prescot, sunt redate in tabelul l-1.
Pruuctpttrte
ANnMALTT DENTARE DE DEZTzLTARE
Tenot 1.1
Axouatu
M,nxrcssrARE cLrNICi
Anomslii de numir
Anodonlie:
totalS
parfialn:
intinsA
redusd
Dinli ruprununerari
Anomslii de dimensiune
Microdonlie:
generalizattr
localizatl
biocrodonfie:
generalizatl
-
localizatt
Anr",ttslii deformi
Dintele germi nat
(geminarea)
Dinlifuzionali
Dilacerarea
Dintele invaginat
{dens in dente}
Dintele evaginat (dens evaginaius)
Talon eusp
TaurodonSiu
Chinodonlio
Anomalii de structuri.
Inrcresarea smolptlai:
irpoplazie de small:
de cauz5 generalf
de cauzl local5
hipocalci{icare
{hipomineralizare)
arnelogenezi imperfec tA
Inlerescrea dentinei:
dentinogeneztr imperfectli
displazia dentinarl
-:
rahitism hipofosfatemic rezistent la
ln te res are a can entu Iu i:
hipofosfatazie
displazie cleido-craniantr
epidermolizA buloas{ distrofi ctr
Interesorea luturor stnlcturilor dure:
-
odontodisplazieregionali
vitamina D
Anomalii de cutonre Colorulii intrin.,-eci.
.
.;
3-1
Maiana BranduSa Popa
-
Esletica in odontoterapis restourstoqre
Anomaliile dentare de dezvoltare menfionate mai sus se pot intilni ca atare, izolatesau gru-
pate, inmlnunchind
mai multe forme de anomalii, rezultind adevdrate anomalii (distrofii) denlare com-
plcxe"
Asemenea distrofii dentare complexe se pot intdlni la nivelul incisivilor pennanenli gi/sau la
nivelul molarilor de gase ani. Anontaliile de forma, de dimensiune, de structuri gi ie orientare a axelor
dentare (anomalii
de implantare
),
intilnite la oivelul incisivilor sunt descrise sub denumirea de sin-
rirom dentar Hutchinson (zamea
1993) (65), iar anomaliile
de formi gi de structurtr de la nivelul mola-
rilor sub denurnirea
de molari in formi de
"dudtr"{mulberry molars)
[Bhaskar
l97Z (7); Rapp si Winter
1979 (a8); Giunta l9S4 (26)1.
Unele anomalii dentare de dezvoltare sunt evidente in momentul apariliei dintelui in cavitatea
bycalr' alte forme pot deveni evidente dupi o perioadtr de timp de la erupiie i;;;"i
"az,
conforrn
clasificirii
lui Magitot.(citat
de zamea) (61) este vorba despre distrofii cicatriciale sau srabile, care, in
general,
nu au tendinftr la evolulie- in al doilea caz este vorba despre disrrofii active sau evolutive a
ciror evolufe progresivi
duce, de cele mai muite ori, Ia disrmclii masive, greu de rezolvat.
fig.
I_16
-
Dentinogenezd impedectd_
in categcria,.:istrofiijcr
cicatriciaje
",r-,nt
inciuse anomaliile
de numtrr, de forml, Ce dimensiure,
precum gi unele anomalii
de structuri,
de reguli acelea apirute ca unnare a acliunii unor factori de
mldiu' in categoria disfiofiilor
active sunt
"upriose
o seriete anomalii dentare de strucfigtr, in general
cele de cauztr genetici
sau cele idiopatice.
Anomaliile de culoarg degi prezente in momentul enrpliei, au
un caracter evolutiv, prin schimbarea
nuanlei coloristice sub diferitetelnfluen;e
ale factorilor de medig
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
f.3.2.2.
ANOMALII
ilENTARE DE DEZVOLTARE
CARE BENEFICIAZI
DE ODONTOTERAPIE
RESTAARATOARE
Degi majoritatea
anornaliilcr dentare
de dezvoltare presupun
modifictrri fizionomice, doar c6te-
va dintre ele pot fi tratate prin metode specifice odontoterapiei
rltauraroare, intre ror*"r" care bene-
ficiazi de acesle metode specifice ." poi enumera anumite anomalii de formi gi de dimensiung unele
anomalii de structuri qi unele forme clinice de cororafii intrinseci.
' Deoarece anumite forme de defecte de structurtr ale smalfului pot beneficia din plin de odon-
toterapie
restauratoare'
se vor dezvolta
ceva mai pe larg aspectele clinice gi posibilitdfile
de tratament
ale acestora urmind ca metodele
de tratament apHlate il..rnele
anomalii de fonni, de dinrensiune gi de
culoare str fie tratate pe larg in capitole speciala
1.3.2.2.1. Ayauuttzz
DE rTRUCTaR
I ArE sMALTuLur
Anomaliile de structurtr sunt leziuni
ale
;esuturilor dure dentare care apar in urma acliunii unor
faetori-perturbatori
in perioada
de formare a matricilor organice gi/sau de mineralizare a acestora, iar
in unele cazuri, in faza de histodiferen[iere
a celulelor formatoaie.
Aceste faze pot fi interceptate de
intervenlia
unor factori de mediu sau a u8or factori e.redltari
lBhaskar
(z), FJoren gi colab. (40), Regezi
qi colab" (49), Scba{fer,si
colab. (53),
Spouge (5g),
Zarnea (;{-
34
I
I
I
I
I
I
T.
I
i
t,
I
ll
,l
I
a
=t
t!
ar!
I
'I
!
I
i
j
J
a
f
.=
T
E
J
J
=
I
;
J
7
.:=
J
T
I

I
I
-
I
=
Capitolul I - Estetic
Si
inestetic in o:dontolerapia restsuratoqre
Anomaliile de structurl prezinti diferite aspecte clinice in raport cu structura duri interesatd qi
cu faza lormativd interceptati.
Ameloblastele, celulele inalt specializate, rlspunzltoare de producerea smal;ului dentar sunt
tbarte vulnerabile la acliunea diferililor factori perturbatori. Din acest motiv, defectele de structurtr ale
smallului sunt mai frecvente decit defectele celorlalte structuri dure dentare.
in literahrra de specialitate, defectele smal;ului sunt intdlnite sub diferite denumiri: hipoplazii,
hipomineraliztrri, hipomaturiri, displazii, denumiri care vor si sugereze faza din formarea smalgului
interesati qi aspecrul morfologic al leziunii.
in raport cu factorul etiologic implicat, defectele de structurl ale smallului se impart in douii
categorii. iu prima categorie sunt incluse hipoplaziile de small rezultate in urma acgiunii factcrilor Ce
mediu care pot interveni fie pe cale generali, fie pe cale locali- Aceste defecte se incadreazi in grupa
leziunilor neevofutive. in categoria a doua sunt cuprinse defectele de structurl de cauzi ereditari,
numite amelogeneze imperfecte. Ele au caracter evolutiv, cu consecinle greu de rczolvat de cele mai
multe ori (Luca 1995) (33).
Considerate in ansarnblu, defectele de srnrcturd ale smalplui pot varia ca aspect clinic de la
ieziuni minore, localizafe, neevolutive, cu consecinle minime, pdni la leziuni generalizate, ale intre-
gului sistem dentar, evolutive, cu afestarea gravi a func{ionalitilii aparatuh:i dento-maxilar. Ca rurnare
gi obiectivele gi modalitliile de rrarament vor fi diferite.
in general, prin tratametrt se urmiregte refacereapropriu-zisi a defectului avind ca scop corecrBrea
funcliilor afectate gi prevenirea complicafiilor. in consecinti, trebuie alese modalititile de refacere, tehni-
cile gi materialele cele mai potrivite cu forma clinici de t'mboln6vire gi cu gradul de dezvoltare dentari.
in stabilirea conduiiei ierapeutice se are in vedere topografia ieziunii distrofice, intinderea ei in
suprafafi gi profunzime, dacl are sau nu caracter evolutiv, dac[ constituie factor de risc pentnr aparilia
ulor complicaiii imedi*te sau tardive.
Virse de,rtari, tipui rela;iilor oclu,alc pci restrAnge gama de posibiiit{1i t:raoeutic.e. uneon
orientdnd citre un tmtament provizoriu, de etapa; aceasta, mai ales la copif in perioada dentiliei nrixte.
Atitttdinea in lefectele dtstructard datoritd *clianii
facbrtbr
de nedia
Sub acliurea pe cale generali a factoritor de mediu apar, de regulc hipoplazii de small descrise
s':i.r denumirea Je iripophz.ii cion,;lcgiee. Ele se manifesitr ciinic prin existenla uno;' zcne in care grosimea
srnalfului este mai redusi, ceea ce duce la medificarea conturului coronar. Lezirmile hipoplazicr rezultate
au forma unor ganfuri sau a unor geode, dispuse paralel cu marginea incizali sau cu suprafala ocluzald,
conform tiparului de formare a smalfului- Leziunile au un caracter simeFic, fiind localizate pe acele grupe
dentare al cimr proces de formare al matricilor oryanice ale smallului a fost interceptat gi perturbat de
actirxies faqtorului etiologic (localizarea pe dingi simetrici, omologi) (frg. 1.17, l.l8).
AS
l.I 7
-
A- Ilipoplazie de small de cawd generald localizata la dinsii
fontati-
B
-
Acelasi caz, imagine in oglindd a arc7;lei supeioare.
Fig
35
I
I
t
I
t
I
I
I
t
I
I
I
T
T
I
I
I
l,
I
I
lu{ariana Brindusa Popa
-
Estetfua tn odontoterap'ta
restourotoarc
Fig' I'18
-
Hfpoplazie
!"
yat de cauzd generard
locarizatd Ia niverur premrolsiror
gi a molarului de 12 ani Ia care s_a grefot
titeior un proces ceios-
In funcJie de
lopografie
gi de profunzime,
leziunile hipoplazice determini uneori numai mo-
{ficeri
{izionomice,
alteori qi rrodificdri ale funcliei masti.alorii,
asociate sau nu cu sensibilitate la
diferilii excitanli.
vee
'rs
vq
'
-
in-consecin1tr,
prin tratamenl
se urmdregte corectarea
acestor modificiri. Astfel, in cazul
hipoplaziitor
sub forml de defecte
dispuse paralel
cu merglnea liberf a dinfilor frontnli se face
refacerea acestora cu matenele
ccllpoz:L apli*rte r ,n teSllcf
dernin:ralizir-i
acide, dup5 *r preala-
bil periaj profesional
cu pasle
abrazri'e lrri con;inui.;*
fluor, pentru indrpirtarea
evenhralelor
coloralii
extrinsesi
[Andlaw
gi Rock (t), cocirri (l rJ, Luca (33), N; qi corab. (40),
snawder (57)J.
cdnd leziunilg sunt superficiale gi frrn grefare t* pro*o carios, materialul compozit se aplici
direct' conforrr tehnicii
de lucru cu materialul respectiv.
cana s-a grefat
un proces carios, com'ozitul
se
apiici dupi icdepiriarea
deniinei
aiterate gi asiguri,rea uoei protecli puipare adecvate situaliei ciinice.
Uneori, pe terenul unor hipoplazii
de snral; gi posiult r"uorirut de acest4 ." proa* fracturi
Goronare care la randul
]3r
s.e
not
complica-
in acest context, tratamentul leziunii
distrofice se face
impreuni
cu cel al complicaliei
respective.
in cazul teziunil'or
hipoplazice
intinse care nu pot fi restaurate corespurnzitor,
se recomandi uti-
lizarca faletelor laminate
tMink
si Timmons l98a (37);Andlaw
si Rock 1993 (1I sau a coroanelor de
invelig fizionomice.
Defectele
hipoplrzice
din zona lateralr pot beneficia de refacsri cu materiale plastice de
obnnalie,
compozite posterioare
sau amalgam,
in raiort cu gradul
de dispuctie coronar4 sau de refacere
cu ajutoml microprorezelor
metalice (AnJlaw
9i
Rock lggii (t).
Defectele de structuri
de cauzii loeolil
ln defectele de structurd
de cauzi locali leziunile
au un caracter asimetric. Defectele
sunt mai
frecvente
in dentilia permanenti,
se intilnesc pe l-2 dinli
$
sunt localizate la diferite niveluri pe
stprafafa
coronari' in funcfe de contactul
dintelui.in formare
cu agenhrl cauzal, de reguld traumatism
sau infeclie severtr a predecesorului
remporar.
Leziunea vaiazica
aspect, de la o mic6 modificare de
culoare fdrtr lipstr de substaniE (hipocalJifiere)
{fig.
l.l9), p6ntr Ia lipsa de substanfb (hipoplazie)
(fig.
l'20' 1'21) de intindbre
variabili gi chiar modificari mari aie aspectului
coronar (dinte Tumer)
ffAndlaw
qi Rock (l), Mc.Donald gi colab. (34), Noren gi colab.
l+o;
neg"zi gi Sciubba (49),
shaffer
si cr:lab.
{53),
Spouge (58)]-
\
!v/' rlv6va^
et
u!'uuud
t
36
I
i
l
I
{
I
,l
I
T
Iti
I
t
.t
I;
I
i
J
E
f
r=
t
1t
r
:=
f

r
'=
I
:
.:
r
'3
r
:=
i
'=
r
Copitolul 1 - Estetic
Si
inestetic in odontoterapia restauratoare
Fig. l.l9
-
Defect de stacturd (htpocalcifcare)
la Il
Si
12
de cauzd locald pand Ia lipsa de substanld
{hipoplazie).
Fig. ).2A
-
Hipaplazie-de small pe 44 de cauzd locaki.
Fig.L2l
-
Hipoplazie de small la 2l de cauzd locald
complicatd cu
fractura
wtghiulvi incizal.
In raport cu modificirile produse
Ei
cu consecinleie acestora, tratamertui variazd de la expec-
tativd pini la remodelare coronari. in leziunile de tip hipoplazic. <ie repiltr, se utiizeazd aceleagi
metode ca cele descrise in cazul hipcplaziilor Ce cauz6 generaltr, cu adaptlri impuse de situafia clinictr.
in cazul hipocalcificlrilor, in func{ie de intindeiea si pmfunzimea leziunii, corectarea aspectr:-
hr! estetic se poate face prin micrcabraziune sau chiar prin aplicarea unor falete laminate.
a-
Maiana Brdndusa
popa
-
Estetica ?n odontoterapia restavratosre
A m e ta g e n e ze I e i mp e rfe c t e
Amelogenezele
imperfecte sunt defecte de struchri care, de reguli, intereseazd toate grupele
dentare, atit in dentilia ternporard
cit gi in dentilia permanenttr.
bin punct ae vedere clinic leziunile
su&t fie de tipul hipoplazic,
fie de tipul hipocalcificur" ,"u hipomineral izare, fiecornbinalii ale aces-
tora (fig" 1.22 A qi B, 1,23 A
9i
B).
Fig I-22
-
Amelogenezd
imperfecrd _forro
hipermanraili
A
-
Imaginea arcadei superioare
B
-
Imagine fn ocluzie-
ln raport cu gradul
de transmitere genetici gi cu modifictrrile hisrologice,
amelogenezele
imperfecte
se intalnesc
zub variate
aspecte clinice
[Bhaskar
(z), Debernardi gi colab. (13), Rasmussen,
Regezi (49) qi
sciubba-, shaFer gi colab. (53),
spauge
{stjl.
astrer, in t9g9 witkop (iitat de seow
19s3)
{51}
descrle !4 1e-;6 {ie amc!c,gc:ner..
i-perferrr. .':a!;:h:i
i.2
)-
ClasiJicwea
tmelogeaelelor
tmp*fecre (r!?tkop
lggg, citat de Seow 1993).
Tennt 1,2
T
I
I
T
I
I
I
I
t
I
T
I
t
I
I
I
I
DENUMFE
I
IA
IB
IC
ID
IE
IF
IG
Hipoplaaic
Hipoplazic,
ca godeuri,
autozamal dominant
Hipoplozic,
Ioculiz*, satortmal domhant
Hipoplazic,
Iocalizat,
oatozpmal recesiv
llipoplaic,
neted, autozomol dominant
Eipoplazic,
neted, X-linkat dominant
I{ipoplazic,
rugos, oatozomal dominsnl
Agen ezia smallatui, outorpmal reeaiv
u
TIA
trB
nc
Eipomaturot
Ifipomuturd,
pigmentat,
autozomal recesiv
H ip om atu r u X$n hot r*e siv
Dinli acoperili cu tnpudd, sfinrnmal
dominont
III
IIIA
IIIB
Hipocalcificat
Autozomal
dominsnt
Autozomal
recesiv
IV
IVA
IVN
Eipomatarat
-
hipaptazic
cu toarodontism
Hipomdurat
-
hipoplazic cu taarodontism,
autozomal dominant
rrtpoplaaic
-
hipomafr:rai
eu iuurodondsmt,
ailtozomai iominfrnt
38
I
i
I
I
t:
I
l'
I
!
I'
i
l'
3
F
r
J
=
-1
i
==
f
r
f
=
r
=
f
.=
f
:
r
=
i
=
f
r
a
r
=
=
I
Capiwlul I - Estetic
Si
inestetic in adontoterapia restauratoare
Datoritd caracterului extins gi evoluti\r al defectelor de structurd, boala trebuie depistat6 cat mai
precoce, iar tratamentut trebuie instituit irnediat, utilizdntl metode adecvate, in concordanfd cu forma
clinici, adaptate vdrstei dentare gi conditiilor locale.
Deoarece toate fornrele de amelogenezd imperfectS. se insofesc de modificarea aspectului
fizionomic, corectarea aces:or modificdri se fuce in contextul mai larg al prevenirii sau trattrrii com-
plicaliilor apirute.
Astfel in formele hipoplazicg cele rnai rare de altfel, se va face corectarea aspectului fzio-
nomic pn-r aplicarea de falele ianinate sau microproteze de inveliq la frontalii permanenli, in special
la cei superiori, mai vizibili
[(Rada
qi Hasiakos 1990 (7), Seow 1993 (52)J. Alegerea uneia sau altia
dintre metode se face in firnclie de condiliile amintite la hipoplaziile de small de cauzl generall (v6rs-
:a pacientului, tipul de relalii ocluzale, starea de igientr orali etc-). [n plus, trebuie apreciattr cu nulti
atenlie cantitatea de smail existentd, pentru o eventuali evaluare a sistemului de fixare, in cazul uti-
liznrii faletelor laminate
[Rada Ei
Hasiakos 1990 (47), Seow 1993 (52)].
ln formele hipocalcifiate gi hipomaturate trebuie stopat fenomenul de desprindere a smalfu-
lui moale la simpla presiune rnasticatorie. La aceste forme clinice aplicarea faletelor laminatg cel pugin
teoretic, nu mai poate stopa acest proces. Din acest motiv, mai utile par a fi microprotezele de invelig,
fizionomice pentru zona frontali gi metalice pentru zona laterali. Aplicarea cdt mai deweme dupd
eruplia dinlilor permanenli a coroanelor de invelig, in special la molarii de 6 ani, va stopa fenomenul
[Wei
giKing 1988 (63), Noren gi col. l99l
{a0)]-
Este bine ca la prepararea bontului si se foloseasci
tehnici conservatoare, iar pentru cimentare sA se foloseasci cimenruri glass-ionomere, mai ales in
'onete
in care deja s-a produs o denudare dentinarl mare (Seow 199-?) (52)- Coroanele prefabricate din
olel inoxidabil reprezinttr solulii intermediare, cu rezultate satisfbcitoare p6n[ ia aplicarea tratamentu-
lui cu caracter definitiv. De mengionat totugi cd aplicarea lor trebuie ficuti cu multb grij6, pentru a nu
disloca felii de smalt.
La pacientii iineri, clnd inci nu suni condifi pentru aphcarea microprotezelor de invelig, apli-
carea locall frecventtr a preparatelor fluorurate, alhturi de combaterea sensibilitilii dureroase cregte gi
rezistenla stratului de small-
'
De agemenea, la tofi acegti pacienli, pntru restaurarea proceselor carioase de micl intindere
este bine si se foioseasctr materiale de restaurare aderente, cimenturi ionomeri de sticl[ sau ccmpozite,
indiferent de topografie, materiale care si asigure o protecfie a marginilor zub1iri de small qi sd
impiediee frachra (Seow 1993) (52).
Fig. 1.23
-
Amelogenac imperfecta
forma
hipocalcifcotd' 36
-
obturaEie
proximald cu glass-ionomer ip Cermet:
A
-
Aspect clinic;
B
*
Aspect radiologic.
Maiana Brandusa
popa
-
Estctica in odontoterapia rerrsuraroare
in paralel,
la acegti pacien{i se insisti pentru intrelinerea unei igiene orale riguroase gi pe
folosirea unor regimuri al imentare carioprotectoare-
ocluzia deschis[ fi'ontald, considerattr de unii autori drept sirnptom al unor forme de amelo-
genezb
imperfectf, iar de allii ca o consecin;i a pozi;iei anteiioare a.limbii datoriti sensibiiitr;ii
dentare, se poate
corecta desrul de greu, printr-o terapie combinati ortodonticd gi chirurgicali,
iar rezul-
tatele pot avea grade
diferite de succes (Seow 1993i (52).
1.3.3.
Monrrrc,lnr
DEInARE
DAToRATE vARsTEr
AstAzi, datoritd
cregterii procentului
de varstnici in cadrul populatriei gi a imbunilafirii
st{rii de
slnltate dentar[ a acestora,
oamenii din aceastl categorie ipi pnstreazi dinlii narurali o perioad6 mai
lungtr de timp (Mitche[
1999) (36).
Problemele
majore de tratament
al acestor dinf sunt legate de:
-
schimbSrile
datorate vdrstei, atdt cere fiziologice c6t gi cele patologice;
-
bolile gi terapia medicamenroasi
a acestei categorii de paciengi.
Problemele
resta'rative
incrud urmtrtoarere tipuri de reziuni:
-
Cariile radiculare-
ce pot si apari datorirtr expunerii
suprafelelor dentarc radiculare ca
utmare a retracliei gingivale;
-
uzura
denlard rrspindittr
de reguli acolo unde au apirut pierderi parliate
a unor dinf
;
-
Afecliuni pulpare
cu screroza gi scdderea
capacittr;ii de restaurare
Schimf5;b
datorate vf,rstei sunt caractenza9 la
aspecte
disiirictr":
nivelul
fesuturilor
dure dentare prin citeva
-
Aparilia unui smaltr mg pulin permeabil.
Cliuic, ilinfi sunr mai sfdrimiciogi,
mai inchigi la
culoare, cu aspect maimat;
-------"vvt'
-
viteza de forrnare a dentinei
secundare scade f{rtr a se opri gi obliterarea canaiiculelor
dentinare
c:j iratsrie caicificati pcate cuprinde o da'.a cu inaintarea in virsri toata coroana
dentard" ceea ce face dificili realizarea
adeziunii dentinare deci refacerea fizionomica
a dis-
trucliilor
coronare; ea deternini
Ei
rnodifictrri ale culorii, transluciditrgiidi"lil"..
-
Uzura dentari' fenomen
natural ce apare c dati cu inaintarea
in vdrsti are drept rezultat
aparenta
unor din$ mai mici, mai pulin vizibili, cu ambrazura incizal[
micaorati datoriti
abraziunii;
-
Datorittr retrac;iei gingivale
dintii pot str apari mai alungifi, cu ambrazura papilarimai
mare-
Tratamenhrl acestor pacienfi
este mai dificil, el pune la incercare
rebdarea medicului, gradul lui
de inlelegere
cu privire
la
Pro-uemeie legate de v-f;rsta pacientului (surzeniq
reducerea acuitilii vidrale,
a mobilitigii lui gi problem.e
-l-egate
de afecliunile
reumatismale
ce pot determina o anumitil pozifie in
fosoliul
l*o.t 3$tarea
stdrii generar.
,u *r*" a'nor bori generale
etc.)
Rezolvirile
estetice ale acestui gup de pacienli treuuiJsa
iini
seama de caracteristicile
forrnei
gi culorii dinlilor care trebuie
si fie ctt irai uaturale gi mai conform, cu
"arr"
p"u""n
r"r.
T
t
I
l
I
I
t
I
T
I
I
t
t
1.4.
ASqECTUL
PARODONTIULU
MARGINAL
Pentru o funqie corecti
a restaurrrii
dentare gi cu atdt mai mult a unei restaurtrri estetice, sdnL
tatea parodontali
este necesari,
scopul rinei restauriri fiind la rdndul s{u gi acela de a indeplini con-
eeptnl biologic al men;inerii
stahrtului
de sindtate parodontald.
?-
^--^^:^---
in apiecierea
stdrii parodoniiuiui
marginal, in momentul. apariliei necesitbqii
'nui
tratament
restaurator in aceasttr zontr, trebuie
aYute in vedere cdteva aspectd esenliale ale parodonfiului,
in spe-
40
:
-l
- i
',
I
tll
-
I
i
,i
li
I
1
I
-!
I
Capitolul 1 - Estetic
Si
inestetic in odontoterapia restauratoare
cial modificirile gingivale prezente:
Schimbarea culorii rozl roz pal a gingiei normale spre rolu-pu{puriu sau rogu-violaczu care
dau un aspect cosmetic nedorit;
Conrurul marginal al gingiei care apare ca o margine sub;ire
9i
umple complet spaliul interyin-
gival gi care in aparitia inflamaliei poate deveni edemaliati, indepdrtati de dinte gi neregulat!.;
-
Conturul papilar care este influenlat de contactele interproximale ale dintilor;
-
Textura
-
in mod ncrnal gingia este bine strucfiratd, firuc{rosa alveolari este ?ntinsd, lejer
ataqatS, fermd gi adaptati pe osul subiacen!.
Toate modificirile de la aspechr.l normal al parodonfiului marginal apar drept carrze ale unui
aspect inestetic dificil de restaurat flrl colaborarea cu medicul specialist in parodontologie. Pe de alti
parte toate restaurArile trebuie astfel efectuate incit si nu fie traumatizante, mai ales restaurlrile ce vin
in contact direct cu gingia, supnr sau subgingival.
In rapornrl dintre dinf
9i
rebordul gingival, odatl cu inaintarea in vdrsta pot si aparl o serie de
modifictrri ce pot favoriza aparilia unor etbcte inestetice nedorite. Un astfel de efect poate apdrea ca
urrnare a abraziunii care face ca punctul de contact dintre dinli si se deplaseze in sus mirind niga mas-
ticatorie, de asernenea, retracfia gingivali, poate duce la o cregtere aparenti a coroanei dentare, ambele
ddnd un aspect maipu[in pldnrt-
Marginile gingivale,
modificarea localizirii lorprin retraclie gingivaltr sau tumeflere, modificarea
de culoare sau aspect a papilei interdentare reprezintb tot atatea elernente de disfunclie fizionomic{.
In mod nomnal, marginile gingivale ale centralilor superiori trebuie si fie la aceeagi inilfime gi
simetrice astfe! ?ncit, mar-ginea girrgivali a diniilor anteriori sf, se gdseasci ia aceiagi nivel aiiniatl
estetic, perpendicularl pe linia medianl.
Oricare dintre modific[rile amintite mai sus, cu implica]ii in aspectul estetic al pacientului, il
determir'i adeseori pe acesta si apeleze la un tratamcnl estedc care ins6, nu es:e Celoc *implu
I'
,:
:i
ai
I
:f
I
'=
i
E
I
=
I
=
!=
I
E
I
=
r
f
,=
I
:,
E
I
i
t
'E
I
;
t
.
I
t
=
I
I
=
I
41
Maiana Brandusa Popa
-
Estetica in odontoterapia restourotoare
BIBLIOGRAFIE
l
'
Andlaw R'J', Rock W.P.
-
Abnormolities
of Tooth Structure ln: A Manual of
peilorlont:ics,
3rd
ed., Churchill Livin gston, Edinburg,. I SVI
;:
t3l=t S+
;
l. 45
_
t47
;
2' Andreasen
J.o.
-
Traumatic Injwies^af rhe Teeth,2o9.en-.nauorcgaard
Ed. Saunders,.lggl;
3' Andreescu
c-, Cherlea v., V6rlan c-, Dimitriu B.
-
Elemente de odontalogie,
Ed.-Topaz,
Bucuregti, 1997;
4' Baghadadi
z'D'
-
Crown Froctures
-
New Concepts, Materials and Techniqzes,
Compendium,
2l (10),2000,831_845;
5' Baum L-, Philiphs R.W, Lund M-R.
-
Tixtbook of operative Dentistry,3d
ed., Saunders
Company,
philadelphia,
I 995;
Bayne S'C-, TayiorD.F.
-
Dental Materialslned.
Stur<ievant C.M., Roberson
T-M., Heymann
H'O', Sturdevant
J.R
-
The Art and Science af operative Dgntistry 3d
"d.,
ea. rraosUy saint
Louis, Missouri, lWS,ZlZ-219;
Bhaskar
s-N.
-
Disturbances
During Apposition of Hard Dental Tissuesrn:
sl,nopsrs of oral
Patholog;,
Ed. Mosby,
Saint Louis, lq9i, t i S_ i i S;
Burlui Y.
-
Gnatologie
clinicd, Ed. Junimea,lagi, 1979;
Cirligeriu
-r'-,
Bold rr- - Oion:c,er,ip:E
r.:tf:t:jrasurie,
e,J.a lli-a, Ed. iuir:;1, Timigoara, 2000;
Christensen
G-J-
-
Intraorol
Television cameras:
presenring
A Major New use,
J.ArnDentAssoc.
125, t994, 439;
ll. cocirlr Elvira
-
pedodonyie,Litografia
uMF cruj-Nrpoca,1992;
l2' cvek M'
-
Endodontic
Trcatment of Traumatized Teeth In: Andreasen J.o., Andreassn F.M. Ed
-
Textbook and color Atlas of Traumaric Iniuries to the Teeth,3d ed-, Copenhageu-stlouis,
Munlsgaard
and Mosby,
1994;
13' Debemardi
C" Pirrello D-
-
L'ipaplmia dello smalto di tipo ereditario
Min. Stom. 3g, l9gg,
32r-324;
14- Dociu r.T.
-
Dicsionar
stomatorogic
itustral, Ed. Transilvania
press
2000;
l5' Dumitraqcu
D.
-
Medicina tntre mirscol qi dezamdgire,Ed.
Dacig" cluj-Napoca, 19g6, 76-gl;
16' Dumitriu
H.
-
parodantorogie,Ed-viap
Medicari Romaneascr,
1999;
l7' Dummett C'O. Jr-
-
Anomalies
of the Develaping
Dentition In:
pinkham
r.R (ed)
-
pediatric
?::tjtry
Infancy Thr-ough
Adolesience,
z'a
"c.,
1v,8. saunders company,
phitadelphia,
1994,57_69;
l8' Eccles J-D-, Jenkins
rrr1.G.
-
Dentar Eroston
anti Diet,i-Dent-
?, rg74, r53-l5g;
19' Eccles l'D'
-
Tooth sudace Loss
from
Abrasion,
Aaition and Erosian, Dent. update
g,
lggz,
377-378;
20' Ene I'' Bodnar Y.
-
abraziunea
patorogicd,
stomatologia,
Bucwegti, 36, l, 19g9,45-51;
2l' Feinman R-
-
Beating the Recesiott the sintpre way, AACDJoumar,
g,
2, 1993:
22- Fe'rr,v D'A-
-
Replacement
af the Incisal
Aizgle in Aged Deiiiiion. Compendium,
zo0o, zl (g),
754-758;
- "
.;
t
T
l
l._
8.
9_
10.
t
l
t
t
t
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
42
t
Capitolul I - Estefic
Si
inestetic in otlontoterapia restouroloore
23- Gafar M-, Andreescu C-
-
Odontologie
Si
Parodontologie, Ed. Diiiactici gi Pedagogici,
Bucuregti, 1983;
24' Gafar M-, Sitea M., Andreescu C.
-
Metode
si
tehnici curente in odonnolagie Ed. Medicati,
I 980:
Gafar M.
-
odontologie,vol- 1, caria dentari, Ed. Medicali sA, Bucuregti, 1995;
Gudmunson K., Kristileifsson, Theodoros A,, Holbrook w.p.
-
Tooth Erosion, Gasnv-
oesaphagecl and Bufer copacity, oral surg., oral Med-, oral
path.
79.1gg5,lg5-tg9;
Giunta J.L.- Oral Pathologt,Znd ed.,Williarns &Williams Baltirnorg London, 1984,4041;
Iliescu A.
-
cariologie
si
odontoterapie restaur.atoare, Erl. Medical[, Bucuregti,20a\
Iliescu A., Velcescu
C.
-
indreptar practic de caiologie clinicd, Ed. Sylvi, Bucuregti, 2001;
Ieremia I., Mioara Balag
-
Bruxismul, parafunclie de autodtstrucyie a aparatului dento-maxi-
lar, entitate clinicd distinctd,Partea I, Slomatologia Bucuregti,32,
j,19g5,
lg5-201;
Kaidonis J^A., Richards L.C., Townsend G.C.
-
Distruclie coronard de naturd necaioasd, (din
conservarea
si
restaurarea structttii dentare) Ed- ALL, Bucuregti, rg99:
32. Ldcituqu St.
-
Coria dentarii explozivd,Ed- Cronica, iagi, 1996;
33- Licdhrgu St.
-
Caria dentard. Problemele remineralizdii,Ed. Jrmimea, Iagi, 1998;
34. Luca F-.
-
Crtteii de alegere
$
modaliti1! de tratament fn distrofii de structurd. Raport h al
III-lea carc Internalionol
de Implantalogie Orald, Seminant! Internalional
,,Estetica
in
Stomatologie", Bucuregti, I 995.
35. lvlcDonaid
-R.E.,
Avery D.R
-
Resro raiive De,ziistryt'tn; Dettisp3,
for
the Child m4 AJo[escss11,
5th ed., Mosfy, 424434, tgBB;
36. Milicescu Y
-
Examenal cfinic in ortodonlie
si
ortopediafaciald,Ed. Cerma, Bucuregti, 1996;
3'7. Mrtchel D., Laura Mitchell
-
Ghid- clinic de. sromaioiogie, Ed. ALL, Bucuregti, 19g9,371-377;
38. Mink J.R., Timmons J.H.
-
Laminate Veneers, Dental Clinics of North America, 28,1984,
187-243;
Moskowitz M.E., Nayyar A.
-
Determinants of Dental Esthetics: A Rationale
for
Smile
Analysis and Treatmenl, Compendium l6 (i2), 1995, ll64-ll8rj;
Mount G.J., Hume WR.
-
Conservarea gi restanrareo. stractuii dentare, Ed, ALL,
Bucureqti, 1999;
4l- Noren J., Koch G-, Rasmussen P
-
Disturbonces h Hard Tnstn Farmaiion,In: Koch G.,
Modeer T., Poulsen S., Rasmussen P.
-
Pedodontics
-
A Clinical Approacb, 1991,259-265;
42- Nozaka K., Sato T-, Mukaida T.
-
Clinicat Sn;dy cf Enamel Hypoplasi* snd lts Csusx ln
Permaneni Teeth,The Japanese Journal of Pedodontics 28, 3, 1990, 5?8-599;
43. Noordmans J., Pluim L.J., Hummel J., .A.rends J., Busscher H.J.
-
A New Profilometric Method
lor
Determination cf En+me! and Dentina! Abruian In !4,ao Using Campuler Comparisarn: A
Pilat Study,
Qqintessenc
e lnt, 22, 8, l 99 l, 653 -657
;
44" Osborne-Smith K-.L.., Burke F.J., Farbane T.M., Wilson N.H.
-
Efect o! Restored end
Unrestored Non-cariotts Cervical Lesions on the Fracture Resistence of Previously Restored
Maillary Premolar Teeth, J. of Dentistry 26,5-6, 1998,427-433;
45. Pinero J.
-
Esthetic Reconstruction IJsing a Fiber-Reinfurce Composite Material,
/-nntemnnrrnr Fctkotinc
-^.1
D---r^.^ra',- D-^^t:^-,1 /7\ 1nna1 1 A an.
t
LrrrrwLlvo 4uu r\LJlJtgttyw I toLarvv 1
\l l,
Lw-wu, IT-JU,
25"
26.
27.
z6-
29.
30.
31.
39.
40.
I
I
=
I
T
.-_
T
I
i
I
I
=-
I
T
I
I
43
Mariana Brhndusa
popa
-
Estetieu in odontoterupia
resrauratoqre
46- Popa S.
-
Proteticd dentard, vol I, Ed. Medicali SA, 2001;
47" Preoteasa
Elena
-
Examinareu pcciennlui in vetlerea protezdrii totale, Ed- Cerma s.r.l.,
Bucuregti, 1999;
48' Rada R'E', Hasiakos P.S-
-
Current Treatment Modalities in the Conservative
Restoration of
Amelagenesis
Imperfecra:
A case Report,euintessenc
e rnt.,2l, 1990,937-942;
49" Rapp R" WinterG'B-
-A
ColaurAtlas of Clinieot Conditions in
paedodonrjrs,
Wolfe Medical
Publications ltd., London, 1979, 3g;
50. Regezi LJ.
-
Defects
of Enamel,In:
Oral
patholog,t
Clinical
_ pathologic
Correlations, W.B.
Saunders
Comp, 1989, 472477;
51' RobersonT.M-,
sturdevant c.M., Barton R.E., wall J.T.
-
Ftndamentals
in cavity
preparation,
In: ed' shrdevant
C'M-, Roberson T-M-, Heymann H.0., sturdevant J,R-
-
The Art and science
of operative Dentistry
3d ed-, Ed, Mosby, St. Louis, Missouri rg95,297_29g:
52' Roman A'L', Pop A.
-
Caria dentard
de Ia teorie la practicd,Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 2000;
53. Rusu V
-
Dicgionar medical,Ed.
iledical{ Bucuregti 2001;
54' Seow wK'
-
clinical Diagnosis
and Manogemenr
stategies of Amelogmesis rmperfecta
Yarinnts,
Pediatric Dentistry
15, 1993, 3M-3g3;
55' Shafer w'G', Hine M'IC' Levy B-M.
-
Development Distarbances
in structure of Teerh, rn:
Tenbook of Oral
pathologt,
4& ed., W.B. Saunders Comp., 19g3, 5l_5g;
56' scbmidseder
r-
-
Dentisreie
esthetique,Ed. Masson,
paris
2000;
5'i' Schwartz R'S-
-
cias;; J Eesioraiiort,'ln
ed. s*hrv;,lzz'R.:s.,
sumriritt.l-8.,
Robbins J.w.
-
Fundanentab
of apertive Dentistry,
Conternporary Approach
euinbssence
Books, Illinois,
1996,309-320;
*
58' shaw L', Smith A.J-
-
Dertal Erosionl-
The Problem and some
practical
salutions,pediatric
Dentistry ;86,3, l9?9,
l_5;
59' Snawder KD'
-
Handbook
of ctinical Pedodontics,
C.v. Mosby Comp., Saint l,ouis, 19g0,
ll8-120;
60' spouge J'D'
-
Devetopmental
Abnormalities
of Enamel,In:
oral
pathologt,
c-V Mosby
Comp., Saiut Louis, 1973, 145_165;
6l- Terry DA'
-
Replacement
of the Incisal Angle in Aged Dentition,
Compendium,
Zl (g),2000,
754-758;
62' vianu T'
-
arta
si fiamosul.
Din prcblemele
constituliei
si
retaliei lor, Societatea Rornintr de
Filosofie,
Bucureqti, 1 95 1, ?_5 1
;
63. Vianu T.
-
Op*
-
Studii de esteticd,Ed.
Minerva, Bucuregri,
lg7g;
64' valcearuA',
Aaghel
M-, Colojoarr c.
-
Naliuni de esteticd tn stomatologie,
Litografia uMF
Timiqoara,
2000;
65'
Jvei
s'Hj: King N.M
-
stainless steel crowns,ln:
Pediatric Dentistry:
Total
patient
care,
Lea and Febringer;
philadelphia,
l9gg, 224_2ZS;
66" woetgens J'H'M''
vngerling and all.
-
Enomel Erosion and saliva, clinical
prevenaive
Dentistry 7, 3, lgg5,5-10;
6'1" znneaL.
-
Pedodonlie,
Ed. Didactici gi
pedagogici"
Bucureqti
,
rgg3,50-57;
68" Pre';ention
aj orc! dtseases,'rl?io
offsei Fubiicaiion,
No.- i 03, Geneva, r9g7
,
7 r;
T
T
I
I
I
I
T
I
I
ll
li
t
I
I
I
T
I
I
I
44
CapitoW I - Estetic
Si
inestetic fn odornterqia restaarotoore
69- Diclionarul
enciclopedic rom6n,vor. II, Ed.
politici,
Bucuregti, 1964,296;
70- Mic diclionar eneiclopedic,Ed. Encicropedici Romini, Bucuregri, L972;
7I'
!!" 9bt::l
of Prosthodontic Termes,6th ed., GPT-6 The Acaderny of Prosthodontics, Ed-
Mosby, 1994;
72. The Glassary of Prosthodontic
Termes, Ttb ed-, CpT:?, The Academy of
prosthodontics-
Ed-
Mosby,1999;
73- Diclionar de erteticd generald, Ed.
politici,
Bacuregti, 1972.
I
I
I
t_
I
t
li
li
fi
ti
lt
ll
It
Ii
lj
tt
.(
lt
t
IJ
*
!i
l;
I
I
lr
CAPITOLUL 2
.!
!
i;
I
i
'f
li
I
r
:
.t
Ii
I
I
]
f
r=
t
-!
IG
I
.z
I
=
r
-
I
j
I
=
I
t
i
I
-:
MODATITATI
DE EXAMINARE A
PACIENTILOR
CU DISFUI.{CTII FIZIONOMICE
Orice reconstruclie dentari ar trebui sl fie perfecti pentru ci ea se executi dupi anumite prin-
cipii bine definite, stabilite in urma unei experienle indelungate. Aceste reguti deveniti clasice dup[ ce
G-V. Black le-a in[odus in practic], pot gi trebuie si fie adaptale la condigiile nou create de aparilia in
practicl a unor noi materiale derestauralie, cu proprietlfi adezive deosebite sau de aparifia inlay-urilor
din compozit sau de por{elan realizate prin metoda indireet[ qi care, spre deosebire de resiauiafiile
obignuite, reprezinti un bloc intreg rigid, ndeforrnabil, ce trebuie inserat intr-o cavitate rigidl.
Patologia odontald cu pierdere de substanfi durd dentari are o largi rtrspdndire in rdndul po-
prrlatiei, cousecinlele sale disfunclioriale sr:ni agr:yate destul de frccverr,t d;: suferinie acutr..
jrxtificAnd
pe deplin preccuparea permanentL a speciali;ritor de a glsi sciutii rle tratarneot noi gi eficienre, cu per-
formanle din
ce in ce mai bune. Aceste preocupiri, corelate cu progresele uriage inregistrate in dome-
niul dezvoltdrii materialelor dentar-6, au modificat conceplia actuali cu privire la modul de pregtrtire a
din{ilor in vederea restauririi ulterioare.
hiodul de gdn<irre al parienlilor cu privire Ia propria ior persoanl s-a schimbat radical a.stfel
incit, daci pini nu denult aspcnl estetic al restauraliilor nu constituia o cerinl5 imperativi a acesto-
;a, astlzi, din ce ?n ce rnai mult, medicul stomatolog este nevoit si respecte in tratamenlele restaura-
toare dorinla de estetic a pacienlilor.
Un tratament estetic nu este deloc simplu, in mod corect el prezupunind mai multe etape abso-
lut obligatorii gi necesare.
2.1. AITAMNBZA
hecede debunrl tratamentului estetic
Ai
are meuirea de a reduce la.minimurn, atdt pentu
pacient cit gi pentru medicul curanl, eventualele elemente de risc ale Lrtervenliei ce urrneazi a fi efec-
tuati. in acest scop este necesarA o anarrnezl bine condusi, cu competenli
Ei
r*,bdare, c6re sd scoati in
evidenll detalii despre existenla unor faclori ce ar putea avca impact asupra conduitei terapeutice-
Priceperea de a provoca gi conduce dialogul, puterea de a induce zugestii gi a exercita influenfe psi-
hoterapeutice au un rol esenlial in anamneza pacientului.
Iv{ediciil trebuie si coofere actefor saie simplitaie, si vaiorifice informagiile luxurinnte de care
dispune in urma dialogului cu pacientul, si stabileascl un contact dinamic
ri durabil cu acasta, str evite
riscurile, abuzunle.
Avicena spunea cu secole in urmi:
"medicul
trebuie si tirascil greutatea ernel gtiinfe enci-
clopedice. ca o cranili
;i
c* toate aeestea si pistreze prosoe{imea unr:i pot", metafori sugestivl
pentru r'alenta artistici a actului medical.
;
47
Maiana Brdndusa
popa
-
Estctica tn odontoterapia
r*tsnrotoorc
Pentru marea majoritate a pacienlilor care se prezintd pentru un tratament rsstaurator estetic
este suficienttr detectarea
unor potentiale probleme de risc prinfr-un istoric medical corect, carc poate
clarifica exislenfa sau nu a acestora. in acest sers, un istoric medical va include detalii privind:
antecedentele
familiale ale pacientului (boli familiale cu o eventuali transmitere geneticd);
-
existen{a unor factori personali de risc crescut (diabet, aferfuni cardio-vasculare,
boli ale
sistemului
nervos central, boli sistemice etc.);
-
istoricul social al pacientului pentru depistarea unor factori asociagi cu boala (f,rmat, con-
sum de alcool, de biuturi acidulate
etc.).
ln cooperare cu medicul curant, ?n situalia depistdrii unor elemente ce pot influen{a conduita
terapeutici,
se vor lua mdsuri suplimentare de siguranld
71
2.2.1,
EXAMENUL
CLIMC
Exaunmn
ExTRAoRAL
Examenul exto"aoral unntrregte, in odontoterapia restauratoare estetici, si pund in evidenli in
primul
rdnd abaterile
de la constantele gi normele ce determini un aspect fuionomic pldcut al pacien-
tulur, qi daci ele sunt prezerte, se va apr*ia gravitatea, tipul de disfimqie fizionomici existent gi
impactul
siu asupra armoniei faciale qi piiticuiui pacientur'i.
Un examen extraoral
va evalua aspltul giculoarea tegumentelor,
simetria faciali, propo4io-
nalitarea etajelor fe1ei, caracteristicile
surisului pi toate celelaltJelemente ce determinl aspectul armo-
nios, cosmetic al pacientului.(vezi
cap. l)
2.2.2.
ExanagNUL
TSTRAORAL
Medicul examinator
va face bilanprl stirii de sAntrtate a rnucoasei orrle gi a dinfilor utiliz6nd
'tehnicire
de rutini ale Ex'menurui
criaic, in condi;ii de vizibilitate optime. se vor evalua corect ere-
mentele cu privire la:
-
igiena oral[;
-
aspechrl
lesuturilor moi;
staf,ea parodontalb;
-
statusul dcltar,
cu evaluarea riscului de carie in mcmenhrl exanriniii, cu punefea in evi-
denli a cariilor, aprecierea integrit4lii
lucririlor restauratoare
existente gi a calitifii tor, evi-
denfierea
lezirmilor
dentare necarioase
cu stabilirea factorilor etiologici, a edentaliilor etc.
-
.. :- exarnBtrul static
Ai
dinamic al ocluziei.
Ahrnci cind in urrna xarnenului clinic efectuat se decide, de comun acord cu pacientul ci este
necesari o intervenfie
destinati imbunitilfii
aspectului cosmeiic al acesrr,ria,
este obglamrie o faztr de
igienizare gi asanare a cavitifii bucale, plntro c."area conaigiiiot optime de instituire
a hatamentului
soliciat, scop in care se va proceda
Ia:
-
detartraj sumaq
-
tratamenhrl
proceselor
carioase active, cu realizarea de restauriri provizorii;
-
fi:dtamente
endodontice,
c6nd acest lucru se imprure:
-
exrraclia diniiiornere*ip*riffl;
-
csnd e cazul, realizarea unor aparate ortodontice provizorii;
-
protezarea
provizorie
la nevoie;
eliminarea tulburirilor grave ale ocluziei;
-
controlul plicii
bacteriene;
-
periaj profesional
al din;ilor, cu spilarea
atentd a suprdfeEelor
dentare suprp
Ei
subgingival.
48:
T
T
I
I
I
t
I
T
I
I
I
t
I
lj
lj
ll
I
I
It
-. I
i
-l
r_
1{
.-l
I
:l
:l
-i
I
,i
I
.F
l-
I
.-
r
.a
!
'.t
I

I
-
J
=
s
=
I
=
J
l
-
I
*?
-
I
=-
-
T
':
I.
t
.-
I
=,
I
capitolul 2
-
Modalitdsi de etaminare a paciensilor cu disfunclii
fzionomice
2.2.3. Examnr.ln coMpLEMENTARE
Pentru completarea examenului clinic de rutin{ in estetica dentar[ se recurge adeseori la exa-
mene complementare, daci medicul stomatolog consideri cd acestea sunt necesare tralamenrului. Se
vor executa in funclie de necesitifi urmitoarele examene complementare:
-
aplicarea de colorangi detectori de carie;
-
teste de vitalitate;
-
FOTI (fiber optic transilumination);
-
fluorescenta laseq
-
conductivitatea electrici;
-
examene radiologice convenlionale sau digitale;
-
imagini fotografice;
-
modele de studiu care oferi o inregistrare tridimensionall a denti]iei gi conturului proce-
selor alveolare, oferh imagini dinspre oral ale ocluziei pacienhrlui.
2.2.3.r. coLoRANTrr DETECTORT DE CARIE
IntroduEi in practica stomatologici dupi strndii efectuate de Fusayama gi Bertolotti, aceste mate-
riale sunt utilizate ca elemente de diagnostic precoce gi diferengial intre dentina afectati gi cea infectati-
Dentina afectatd nu este colonizatd bacterian, chiar dacl structural esle modif,rcaiI gi poate avea
o consistenti mai redusi, decit ceel c. in genera! c+nsiderlm a fi dentind durL sindtcasi. Ea Eu tre-
buie intotdeauna str fie indeplrtatd, spre deosebire de dentina infectati care obligatoriu trebuie s[ fie
eliminati in timpul chirurgical de preparare a unei cavitili.
C*lcrantul aciicneaii prin legarea de colagenul denaF:rat de la nivel'rl dentinei, care reprezin-
ti un bioprodus de degndare apirut in evol4ia procesului carios.
Coloranlii denumili qi markeri coloran{i ajuti la identificarea fracturilor gi fisurilor ce exist6
sau pot apirea inerentin tinrpul tra6mentr"rlui de carie simpll la nivelul pere{ilor cavitEtii dar, in acelagi
trrnp pot marst gi existenla unor fisuri de srnalf preexistente qi inapareule clinic la sirnpla inspectie
optictr
[Andreasen
1983
tl),'frcpe
gi colab. 1998 (25)J.
Studii efectuate cu privire la eficacitatea eolortrrii perelilor dentinari ai cavitdlii in scopul inde-
pflrtirii in totalitate a
lesuturilor
alterate au condus la pi.reri diferite. Unii dintre autori au artrtat c5" deqi
ei au considerat cd. in tirnpul tratamenhrlui au indeptrrtat dentina alterati in totalitate (prin control optic
gi palpator direct), fapt sublinial de prezenla unor pereli denlinari duri, dentina cqlorati care a apirut
dupi aplicarea de colorant in cavitate a'lemonstrat ci in cavitate a mai rlmas dentini demineralizatd.
Cbiar in condiliile lucrului srrb ccntrol optic amplificat nu se poate garanta indeptrrtarea in
totalitate a
tesuturilor
afectate de procesul carios fdr[ ajutorul coloran{ilor detectori de carie.
Un studiu complementar a scos in evidenli faphrl c[ iluminarea cariilor reziduale cu un laser
pe baza de Argon, dupi o prealabill aplici.re de marker coloraut este mult mai eficientl decdt o sim-
pil tehnictr de colorare.
Se considerd c[ utilizarca coloranlilor n:r este esen;ial[ pentru corectitudinea terapiei leziuriilor
carioase simple, insi in tehnicile de tratament microinvazive, coloranlii pot evidengia procesele ca-
riease mai pu{in vizibile dar.griltr poziliei lor pe srryrafefele dentare dificil de evidenliat prin inspeclie
dircetb (perelri
interni io cazu! preparaliitor tip tunel).
Utilizarea de nuanle coloristice inchise, degi mult sutinute de produciton, nu este cea mai bunf
alegere pentru cI exiqti riscul de a confunda dentina colorati terapeutic cu cea impregnat[ consecutiv
obturafiilor cu amalgarn; de aceea, utilizarea de markeri cu nuante intens pastelate din gama rogu:
albastru, verde se inpune din ce in ce mai mult in practica stomatologicb modemi.
Solvenlii utilizati pentru culoare au fost inilial derivafi de propiien glicol care are capacihte
crescutl de penetrare gi colorare a colagenului denaturat de la niveiul dentinei. Etilenglicolul prezinti
anaa^"i
^fi-i+-+^
hoh+.,, Aa-rl-^
^lr--+X
L ri,
'revlsgr
qrrurlcrw
pvurrq uvr*ruo slt rora,lr rrii:p Ce pfOdusele apOase nU au acgga;i puiere d: peneirare
qi, prin unnare. au acuatele di.scutabili-
Maiana Brhndusa
popa
-
Egertca h odontoterapia restaaratoare
Coloranlii pentru
detectarea de carie trebuie utilizati in stadiile ini;iale de preparare a cavittriii
pe cdt posibil'
deoarece scopul lor este de a facilita realizarea unei cavitili fera'sacrincii inutile de
tesut
dentar sdnitos-
Colorantul se aplici l0 secunde pe suprafefele dentare examinate, se spali apoi excesul de co-
Iorant
9i
se indepirteaztr
structurile
dentare colorate priutr-o tehnictr adaptattr situagiei clinjce existente.
Dupd finalizarea indeprrtirii
zonelor marcate de substanla coloranta este necesartr reaplicarea coloran-
tului pentru a fi siguri de indepdrtarea
integrard a
lesutuiilor
arterat*.
Existi un consens general
in limitarea aplicdrii coloranlilor
strict pe dentini, deci meloda este
indicati doar in situaliile in care procesul
carios a depdgit ca euolutrie joncliunea
amelo-dentinartr.
t
I
I
2.2,3.2.
TESTELE
DE VITALITATE
t
I
I
Testele de vitalitate
constau in aplicarea la nivelul suprafqelor dure ale coroanei dentare a unor
stimuli capabili si determine,rn
rtrspuns
dr:reros din partea purpei dentare.
in scopul determindrii
vitatitr6i dentare se forosesc rri-uii,
--^---'
termici;
electrici;
mecanici_
Stimulii rermici pot fi producitori
de temperaturi:
ri<licate:
cobordte-
Ei se bazeaze pe capaciratea
puipei dentare de a reacliona la modifickile de temperaturi
ce
acfioneaztr pe dinte.
Testul {z- ccid poa:r ii efrcnr:, pril me; :n,:lt" m:,_lile:
P cu ajutorul
un-ui jet
de aptr ?ncdtziti la temperaruri
diferite gi care este proiectar pe fata
vestibulari
a dintelui*de
testat cu ajutonil unei seringi. Metoda are dezavantajul ctr este
dificili localizarea jetului
de api strict pe dintele intelsat, iar temperatura
apei calde este
greu de controlat.
> Altn meti}dtr cunosctth
zub denurnirea
de metoda termometriei pulpare
a lui walchoffse
efectua prin introducerea
a 10-12 picituri de ap6 cald6, la rempiratura prestabilirtr,
direct
in cavitatea
carioasi.
Metoda nu oferea pte.iaianecesara
unui diagnostic realis( de aceea
s-a renuntat la ea-
F se folose$te
un firloar in.:llzit la flacird pdni la ternperatura
optirni de aplicare (conside-
rati atinstr cind fluorul incilzit, aplicat p. narti* ae rrttru l6sa o pat[ b*oil gi se aducea in
qontact
cu fafa vestibular[
a dintelui testat in treimea
cervicaltr- Vatoriig raspunsurilor
oblinute erau relative gi, de aceea, metoda are o importanfl diagnostic[ redusl-
) un alt test utiliza gutaparn
fucdlziri la_flacira unei lEmpi cu alcool; prin aplicarea gutapercii pe
fap vestibular[
a coroanei,
Ia distan$ de gingie, se obEinea fie un rnspuns &lsros ceea ce deter_
mini retragerea ei de pe dinte fiq inabsenta;i.?t
"r,rhl,
gutaperca
se IIsa pe loc pf,1i la ricire-
Testul Is rece se face prin
urmdtoarele proceduri:
F se poate
utiliza apa rece dintr-o seringtr sau gheali
care aplicate pe dintele izolal ussat, pot
determina jeo6
dureroasi la un dinte vital.
F clorura de etil (kelen)
este considerate
un bun agent termie in apliciri pe r:n
dinre curat,
bine uscat qi izolal Prin dirijarea jetului
de kelen"pe
suprafala dentari in t/3 cewicali, la
distan{l de parodon[iul
marginal pentru
aJ proteja, sau prin
"pri"*."
*-iurrlt* de vattr pe
care s-a pi"y1t
kelen. aplicalia in aeeeagi t*!;uo" u diot"lui, se pot obline rlspmsuri
dureroase relativ rapide,
in l-3 sec. datoriti ten[eraturii
de -4oc deioltate'de
agentul uti-
ii'at' in prezenla
unor procese
carioase superficiale
sau lipsite de sensibilitate buleta cu
kelen se poate aplica
direct in cavitatea
carioasi.
50''
I
T
I
I
t
I
I
I
t
I
I
t
il
I.
li
It
I
1,
1
,{
l,
:I
I
j
-i
l_
,f
ai
Capitolul 2
-
Madaliteli de eraminarc a pacienlilor cu disfuncyiifizionomice
Metoda poate da erori datoriti:
temperaturii nu prea cobordte;
prezenlei calcifi cirilor intrapulpare, intracanalare;
atrofiei pulpare la persoane in virstd.
) Testul cu hidrocarburi fluorurate (Freon 12) care se prezintd in flacon presurizat la 5 atm,
cu o canutd pentru dirijarea jerului
pe un burete de masl plastici pdn6 acesta caplti aspec-
tul unui cub de zipadipoate produce o scldere a temperaturii pdntr la -29,8oC, ceea ce face
cr dintele vital str rtrspundi imediat cu o senzalie dureroasd.
Se folosegte c6nd celelalte teste nu au dat rezultate.
) Testul cu zlpadi carbonicl (dioxid de carbon) care necesiti aparaturh speciale qi deter-
mind o scidere a temperaturii la -?8"C. Se foloseqte foarte rar, cf;nd celelalte metode nu
au dat rezultate.
Testele eteetice au fost introduse de Marshalltn l89l (8,9)
Eiutilizeaztr
curentalternativ ia
frecvenfa re{elei cu tensiune redusd la 30-35 V. Un astfel de aparat este putpatestul, atagat unitului den-
tar, care prezinti
un electrod pasiv conectat la priza corespunzltoare a aparatului gi al ctrrui caplt liber
e
finut
de pacient in mind gi un electrod activ a[ clmi capit are forrnl de rondel5 de cauciuc.
Pe dintele sptrlaq uscat gi izolat, se aplicl capdtul elecfrodului activ umezit in prealabit cu o
solufie electroliticl (cloruri
sodici izotonl sau ZnCl, 2D%) pe muchia incizaltr, vdrful cuspidului sau
uneori pe fala vestibulari in l/3 cervieald gi potenliometrul se rnigci de la 0 la 4 flcindu-se testarea
comparaiiv cu un dinie sinitos vecin pini pacientui acazd ojen5 <iureroasa-
Metoda are dezavartajul cn nu d[ un rispuns cuantificabil, inregistrabil gi nu se aplicd pe suprafe-
fele
metalice (restauriri, coroane) sau pe comane fzionomice care sunt rdu conducdtoare de elechicitate.
Au fost introduse testere indepenCente de refeaua electrici a unir.:lui tlenta[, alinrentate de
baterii de 9 V. Ele du unul sau doi electrozipentru inchiderea circuitului de testare, cu implm6ntare
pozitir'5 sau negativi
Ei
zunt prevfzute cu afiqaj digital. Funclionarea lor se bazeazn pe principiul de
funcfonare al curentului cu flux cons{.ant, au sisteme de cregtere a intensitilii curentului electric gi un
:isteur tle agtostingere !a un inten-.:l de l-2 secunde de Ia ten'ninarea testirii.
Fig. 2- l
-
Tester electric modern pentru
scre c i ere a vi ta li td Ei dentare.
Aiituri de testele de rutini la rece
Ei
cald, testeie electrice moderne de testare a vitaUtefi
pul-
pare sunt utile in odontoterapia restauratoare la diagnosticarea corerttr a dinlilor cu discromii dentare,
dar qi ule pot da rezultate eronale qi sunt limitate de faptul ci nu_sugereazl starea de slntrtate pulpari,
\l
Julaionq Brandust Popa
-
Estetica ia odontoterapia reslauralogre
ci doar existenla
unor fibre senzitive viabile in
fesunrl
pulpar Egecurile testirilorpot
fi determinate qi
cle eruri de utilizare, rlsprmsuri
fals pozitive (+), in general in anrrmite sinra;ii precum:
-
la pacien;ii
anxiogi;
din;i cu necrozi de lichefacyie;
-
in condilii
de izolare necorespunzltoare
a dintelui;
-* pe dintii pluriradicutari
cu necrozd parfiarr a pulpei denrare;
-
prezenta
unor restauriri rnetalice cu care electrodul vine in contact.
qi r}'spunsuri fals negative (-) in anumire
situalii (Kier et ar- 19g6):
-
aplicarea incorecti
a electrodului;
-
gradul
de subiectivitate
al pacientului;
-
calcific{ri
canalare
sau intrapulpare excesive;
-
emplia
recenti a dintilor cu apexul larg deschis;
-
prernedica;ia
cu:
analgezice;
'narcotice,
:
ffi;ffi:""'
Aceste testiri
cu ajutorul aparatelor
electrice hebuie coroborate cu rezultatul
unor tesrte ter-
mice uzuale la cald sau rece' al ciror rispuns este dependent de o serie de factori cum ar fi
iFirannshdm 1986) (2):
-
starea pulpei dentare;
-
virstapacientului;
-
c.icific*rile
sanalicuielor
deniinare.
cind aceste teste combinate
nu dau comparativ rezultate concludente,
se poate recuge la tes-
tul mecani-c de preparare
a cavitfifii in dentini
frl.ui
r*p[*;; ;ut" poare sd devini
dureroasi ceea
ce semnifictr
existenla
vitalitdlii
dentare. Ace11l
-*tooi
este aplicau cu blindete pe dinti purtrtori de
:t:'iasdi:
lu"5:r.1tt3
{5i'
t..,nsrlrj i:r93
{i.d},
biacLrou lggiilt,I{rrn,e
gi lvlasscy
1999
tji)j
dupd
?ndepirtarea
acstora_
Toate testele de vitalitate
necesiti in prealabil o buni izolare a dintelui fap de mediul umed
care ar putea denah$a
rezultatul gi
totdeauna
ie fac prin
comparalie cu un dinte vecin, slnitos clinic.
2.2.3.3.
TRANSILUMINAREA
CA FrERt OzTCI
{FOTn)
I
I
t
t
l
I
T
I
I
t
t
Acest examen complementar
umteazd
calea deschisr
de diafanoscopie
in depistarea proce-
il:h:ilff1i;""lrxjiJldere
a celor incipiente,
cu rocarizare proxinalr, greu
de decerat prin
Metoda a fost descrisd pentru prima
datlt de Ingle in 1965 gi preluata
de sturdevant in 196g ca
metodi complernentaride
diagnostic
ii
se bazearape ideea
ci transmisia luminii eliberat{ de un fas-
cicul de fibrc optice (sub
forrni
unei sonde cu diamitul de 0,5 mrr) intodustr interdentar
sub p'nctul
de contact' este diferiti per,rn
dinte integru fafn de unul cariar La din;ii cu procese
carioasg darorifd
distrucliei
smalfului qi,
dentinei, precum qI a conginutrrlui
mai mare de api at acestora,
lesuturile dentare
absorb o cantitate
mai:nic{
ae iurnina gi astfel ele apar sub ro*u uoo, umbre mai inchise la culoare
[Andreasen 1983 (l),
Cohen l99S (l5I:
DeEi a inhat
in uzul stomatologic
de o buni perioad{
de timp, limitele tehnice nu au imprls
ForI ca o rnetodi ce permite
singurd d-ecelarea
unor procese
carioase iniliale, flrd alte examene aso-
ciate. Are qi dezavantajul
ci necesiti
ribdare gi indemdnare
din partea
medicului.
Este o metodi al cimi rezultat este- greu
de interpretat gi, datoriti pregtrtirii inzuficiente
a
medicului
stomatolog
jn
oome{{
imagisticii
estetice, esre deseori supusd erorilor diagnostice conse-
eutive multiplelor
arteiaite posibiie
iob-turaiii, pigm#et
"*
r".
irareene,
zone de hipomineraliziri
etc-)" Cu toate aceste limite, prin rezultatete-Oe
priOicge
efectuat'eiq
consideri metoda
ca flind cotef,_
52
capitolnl 2
-
Modalitdyi de exominare a pacienfilor cu disfuncsii
fzionomice
ti in proporfie de 70Yn la dinlii anteriori gi doar 3A%, h dinlii posteriori cu aplicabilitate in depistarea
cariilor,,ascuns.e"
de la nivelul punctelor de contact interdentare- Irnpedimentele de ordin tehnic sem-
nalate par a fi pe cale de solu{ionare, prin asocierea metodei cu tehnici digitale de prelucrare a datelor
la care, prcgrarne speciale permit eliminarea artefactelor ca potenliale generatoareie e$ec-
2.2.3.4. FLUORESCENTA
LASER
Uiilizati in odontoterapia reshraloare de relativ pulin timp, igi are originea in descoperirea lui
Benedict (1928), conform clreia dacd dinrele este ilurninat cu radialii ultriviolete sau radiaiii din
spectrul vizibilului albastru-verde, devine fluorescent. O astfel de zursd d; lumintr din spectrul v!
zibilului este laserul, de aceea metoda este numitd laser-fluorescen[a. Efectul maxim fluorescent a fost
obfinut dupl iluminarea cu un fascicul laser rogu, cu lungime de undl de 655 nm, firrnizat de dispo-
zitivul KaVo Diagnodent (fig. 2.2).
_
Utilizat in special in diagnosticarea cariiior de la nivelul fisurilor pi gopi{elor ocluzale, sis-
temul poate rcaliza gi o evaluare a prcceselor incipiente de demineralizare ale i-uttttul.
Fig. 2-?
-
Utili:ared InserJitanescenlei h, de;-'ctorea caiiior din
fosae ;i
grcpile.
Avantajul major al aceitui sistem diagnostic este acela cI el poate fi folosit la aprecierea afec-
tirii structurilor dure dentare cAnd acestea sunt inci in faai reversibili, facilitdnd o terapie imediattr,
minimal invazivi, gralie diferenlei de fluorescenl5 dintre
lesuturile
dentare sEnltoase qi cele cariate
[Rornan 9i
Pop 2000 (21), Colojoard gi colab. l99S (6)].
Diagncdent-ul capteazi flucrescerla emistr de substanla excitatl inilial de fasciculul laser gi real-
izeazi o cuantificare a fluxului fluorescent in valori unitare, ce apar afigate pe ecmnul aparatului (fig. 2.3).
2-3
-
Cuaniifcarca jiuxuiui
_iiuorescmt
in vaioi uniiere
evidenliate pe ecranul apara.tului. J
f tg.
fu{aiona Brdndusa Papa
-
Estetiea in odonto*ropia restauratoare
Studiile clinice efectuate pe lohui de pacienli cu aparatele pe bart de fluorescnfi laser au
furnizat o serie de date care, analizate slatistic, au permis elaborareu unei scheme de clasificare alea-
unilor dentare
Ei
a tipului de tratament necesar acestora-
Astfel, pentru valori cuprinse intre:
-
0'20, se considerA leziunea ca nefiind un proces carios, iar tratamenful recomandat este de
expectativtr, cu o igienizare rig'masi gio monitorizare indelungatd;
-
20-30' se consideri leziunea ca fiind reversibili, susceptibiti si reaclioneze pozitiv la un
tratament de fluorizare profi lactici;
-
30+, se considerd proces carios activ, ce beneficiazi de preparafie gi restauralie minimal
invazive-
Comparativ cu metodele clasice de diagnostic utilizate individual, fluorescenla laser are efi-
cien;d maxim[ in diagnosticul
cariilor localizate la nivelul fisurilor doarin asocia]ie
cu examenul optic
direct' Ea nu este aplicabili pe suprafeiele proximale gi este o metodi costisitoare care cers aparaturd
gi personal calificat.
Datoritd sensibilit[1ii
$i
senzitivitalii
inalte a metodei, laserul este azi unica variant6 ce pennite
un diagnostic
diferenlial intre o simpld demineralizare
superficiald a smallului gi formele cavitare.
Pentnr decelarea cariilor de pe felele proximale
s-a incercat in vitro cuantificarea intensitigii
fluorescenfei
unui colorant care e
"uptut
de cariile create artificial- S-a utilizat un aparat special qi un
coloralt special (Florol
7GA)- Pentru ca substania coloranti s[ poatd difuza optim in
lesutul
afectar de
procesul
earios se folosegte un solvent cu tensiune superficiali mici ce permite
umeglarea corespun-
zltome a suprafelei proxirnale,
favorizand pitrr:nderea colorantului
la acest nivel Cu ajutorul unei fibre
optice se detccteazi
apoi cantitatea de coiorant captati de procesul carios. Metoda nu este inci su{i-
cient pusi la purrct pentru a avea aplicabilitate practica cu reailtate realiste.
2.:.3.5.
C G:1{ D A t T i r'! ?:41' 5-t EL E C TFJCA
t
I
I
lr
lr
l
t
I
I
I
I
I
I
ri
I:
lj
l:
lr
rj
lj
I.
I
I
Conductivitatea-electrici
apiruti intre un dinte gi un elecrrod extero aplicat la nivelul mucoa-
sei bucale vestibulare,
depinde fie iturea de sinitate gi integritate a
fesuturilor dure dentare coronare.
valoarea rezistenfei
electrice este stabilitd indiviCual. de la caz la ca4prin aprecierea valorii la un dinte
t'--i:'i'ji-;t
-':L ii; l:::a;r .:aicg-iic
ir-;uc
sau piuri;;dicular),
iiirri torug; dl^i:iia s.a1,llkea uuei cuaa-
tificdri preise
[(Corojoarn
gi corab. 1998 (6), Ro** qi eopiooo
1zt;1.
Metoda pome$le
de la ideea ci ruzistenfa electrici a structurilor dme dentare gi deci gradul lor
de conductivitate eleckicS, (mirime
inversi a rezistivitifii unui material), variazi in funclie de gradul
lor de distnrcEie. studiile efec-tuate indici o valoare in scidere a rezistenfei, la o cregtere a gradului de
distrucfie dentar6- Astfel' conductivitatea
electrica a smalgului sinitos este foarte midi sau nul6 pe cSnd
smalpl cariat, datorita prezenlei porozittrlilor
microscopice fire se umplu cu saliv[, are o conductivi-
Ft:
-ui
mare, direct prcpo4ionalE
cu gradul.de
demineralizare a
lesutului
dur denrar S-a g6sit o core-
lalie pa4iali intre conductivitatea
electricl gi profunzimea teziunii carioase.
Avind in vedere cd determinarea
acestui parametru
este destul de costisitoare gi preten{ioastr,
metoda este relativ pufin utilizati in dererminarea precoce a proceselor carioase. Alt n*4** al metodei
consti in imposibilitatea
realiztrrii unor corelafi sorae, in vabri absolutg intre gradul
je
afectare den-
arn
9i
mddificarea
valorilor rczistivittr;ii
electrice gi deci, a conductivitalii
sale.
2.2.i.6-
EXAMENELE
RADTOL^GT1E
1uNWNTIONALE gI
IfuL4GISTICA
DIGITATA
-
Radiografia.reprezintd
cea mai valoroasi metodd de evaluare a stmcturilor dentare care nu por
fi deceiaie prin
examenui clinic cie rutind gi corectrtilizatd,
impreunr cu elementele de diagnostic cli-
nic
ai
cu cele anamnestiee,
constifuie
o surse majord de hrformalii necesare unui diagnostic corect
valoarea unei radioglafii depinde
de calitatea
se.nzorului (film dentar in versiunea clasici), dar qi de
capacitatea medicului d1 a o interpreta in diagnosticul afec$unilor dentare se folosesc. uzual radi-
ografiile retroalveolare
;i
bite-wing.
EIe se utilizeazi numai la nevoiq ahinci cinrj sunt soiiciiaie cie
citre medic, conform unanim acceptatelor
recoman,Jtrri
A[.AR&(As Low As Reasonable Achievable).
54
e
t.
-'
I
I
!
I'
-'
It
I
:l
I
.1
n
I
-,
i
t
i
I
t
I
I
4
I
.E
I
t
+
I
i
I
t
:
I
I
Copitolul 2
-
Modalitdsi de examinare a paciensilor cu disfunclii
fziononice
Conrribugia examenului radiologic este esenliald in diagnosticarea cadei dentare sirnple loca-
lizati pe felele proximale gi in aria cervical5 proximald gi radicularI, dificil sau imposibil de abordat in
cadrul examenului clinic prin metodele uzuale.
Pe o radiografie convenlionali, pentru ca leziunea carioasd si fie decelabill, gradul de pierdere
locali de sutrstanll mineral5 trebuie str fie de cel pulin 3040%. Aspectul radiologic al cariei aproxi-
rnale ot'eri date informafionale imagistice la cAteva luni de la debut, fiind posibil un diagnostic radio-
logic relativ precoce.
Radiograf.;le bite-wirg evidenliaza coroanele dentarq por[iunea cervicalhradicular.l si nivelul
crestelor osoase, fiind utile in diagnosticarea stricttr a cariilor proximale, in timp ce un film retroalve-
olar vizlualizeaztr intreg dintele, inclusiv rbddcina in totalitate gi zona apicali. favoriztrnd depistarea pro-
csselor carioase radiculare (fig. ?.4 A gi B; fig.2.5)-
Fig- 2.4
-
Radiografi bite-wing care evidensiaza coroanele dentare ale dinlilot porlitmea
cervicald radiculard gi nivelul cresteior osotse-
Fig 2-5
-
Aparat radiologic digital direct wdnd pe ecran rcprrzentareaunei radiografi
retroalveoiare ca vizuaiizarea iniegufui dinte, a rddicinii fn totalitate
Si
a
zonei peiapicale.
Se pot utiliza gi radiografii panoramice, cunoscute ca tomografie dentari panoramici (TDP)
sau. in func{ie tie pozilie, OPG/OPT (ortopantomogiatie) al c$ror rol ;ste in principal de a relic& sta-
tusul dentar in corelalie evidenti cu gradul de dezvol'"are al maxilareior.
Introducerea variantelor digitale de investigare radiologici a reprezentat nn salt deosebit la
n:vel infomraliunal, pentru potenlialul deosebit in depistarea proceseior carioase in statiii ittiliaie, tbci-
litffnd aplicarea meto.ielor terapeutice nrinin;al invazivc.
;
'{<
Matiana Brdndtsa
popa
-
Estetica in odontoterapia
restdursro$e
Daci examintrrile
clasice puteau pozitiva
un diagnosric de carie simplila o pierdere de substrat
mineral relativ irnRorta.lt{,
care nu mai permitea ctasificLa
situaliei clinici in'stadiul de proces carios
incipient,
sistemele
radiologice
digitale prin programele speciale de analizd a densitl1ii imaginii, per-
rnit un diagnostic
de certitudine
la o demineralizare localizattr de doar l5-20%-Aceasta
inseamni
cd
prin examiniri
radiologice
digitale, procesele
carioase pot n
"uiJeffi;-"
|"oJ;;;-ipid
(ca durari a
evoluliei in timp gi deci a gradului
de afectare)
decit prin variantete radiologice clasice.
Radiografiile
-digitale
prezinti gi avantajul posibilit{gii prelucririi imaginilor
duptr ob$nerea
acestora in sEnsul imbunntdlirii
m.drirnii,
a cont
"stului
qi luminozit{fii
acestoi, cu variante de evi-
den;iere preferenlialtr
a unei anumite zone de interes, toate aceslea conlribuind Ia ugurarea diagnost!
cului pentru variarele
sirualii clinice.
Jinind cont gi de importanta
reducere a dozei de ndiafii necesarr penfu realizarea unei
'expuneri
radiologice
in cadrul rnetodelor
digitale, la doar 5- I 0
yt
din dozan*.rurl
*ri radiografii
cla-
sice' cu o proteclie
crescutl pentru
medic
ai
pacient, in condiliile unui aport informafional qporit
can-
fiativ gi calitativ, putem inleiege
de ce sistemele compurerizaie
au inlocuit din ce iu ce mai m'lt vari-
antele radiologice
bazate pe frlm denhr gi reprezinti
la ora acurale * e*um.n ,oijir-"n ar cu efi-
cienli
11xima
in depistarea proceseror
*tio"* in stadii incipiente.
Un ah examen care
Ei-a
dovedit utilitatea in ultimii ani in estetica dentarr este cel efectuat cu
camera intraoraltr.
camera intraorali
este rm instrument
uqor de mdnuit gi permite pacientului
sE v,uializeze pe ecmn
propria
sa situalie
dentari precum
gi zona care necesitd tratamenq
oferind informalii a$pra posibilit6!1or
reale de hatarnent
$i,
m-11ele caari' peunite
implicarea directd a pacientului
la luarea deciziei dar qi o posi-
biln modificare a atitu$1!
sale negaiive fa$ de planut ce batan'ent prctr$ de medic ca fiinj cel mai fez-
abil pentru
situa;ia daa De *t*"""r" cu ajutoml camerei inraonle medicut poate ameliora vizibilirarca
asupra cimpului
operat:r a:alq gi avanraJ'ul lucnrlui din spate gi o*"p" pacienhrlui
iar mfuirea imaginii,
posihih pe trIan' penni;:
vizibilitatea
*,ir r,ro* mai pulin seu deloc acccsibiie ve<ieri; cirecte.
Imagistica
digitali intraorali
utilizattr azi in estetica dentarb;;;;r"dfiiilur,rt
tehnicilor
radiologice
digiale iP9ol":i
a.sistemelorde
inregistrare nodeme a diferirelor aspecte normale sau
patologice
localizate
la nivelul
*uiirigi
orale, cunoscute generic
sub denumirea
de camerd intraoralil.
Dtci radirSrfiile
digtale
reflecti o reprez-enk= bi saupseudo tridimensionrld
a..f,riei ascune*j'
a strucrurilrrrocionlaie
Gu mlnrme alterari ale gradului
de rnrrimeal formaliunilor investigate (coronare gi
radiculare)'
imaginile
tlg"lf
9u
aiutonrl camerei intraorale relevtr situa;ia existenti la nivehrl zonei
investigate
in cavitatea
bucal6.
Concepute pornind
de la varianta clasici a unei microcamere
de luat ve-
ded tipici investigaliilor
endoscopice,
carnerete
intraorale sunt perfect adaptate caracterisricilor
spatiale
ale cavittr;ii bucale'
Alcituirea,
in general
modulari a acstor sistemg faciliteazl intrelinerea
satisftrcr-
tcare a elernentelor
consbucti=*e,
sterilizarea
cfrrnl* pe*."H
a
fefilor
ce vin in conract cu pacientul, pre-
cum gi trdnsporill
ugor intre unitdfi de lucnl an s;tuaiiite in care ," i*p*" acest hrcru (fig. 2,6).
I
I
I
I
I
I
ll
li
lr
I
Fig. 2-6
-
O vartantd
de canterd inqagrald.
j'i!:.:.-.:i
iri
;-i'-+:
, -...1
:'{
.::jr
:j:.::j
56
I
i
l'
)
:{
I'
,i
ri
I
Capitolul 2
-
ModalildSi de exsminare a pacienfilor cu disfuncliiJizionomice
Partea intraorali a sistemului, de obicei susfinuti de un mlner anatoform, este sediul elemen-
fului optic propriu-zis, care are posibilitatea de a investig a pinA la 5 structuri dentare adiacente, tiatorifi
unei focalizari optime pe verticald pe 10-30 mm, cu o deschidere opticl de 90" gi o modificare supli
mentartr lateraltr a cimpului studiat de pind la 45" (fig.2.7, ?.8\.
Fig- 2.7
-
Imaginea unui elenent optic propiu-zis
-
Si
s s*temului de rcglare oI acestaia-
&. >;{,S,:.:R:.::r'a+':,:ji-:l.{j:-Ik*;i {*1;*.i;::taiti$tA{Ru}I#68;Agti
Fig- 2-8
-
Restaurareaunti molar de 6 ani maxiktr (obwret in prealabil ta arrtalgam)
cu rdsini eompoziie (imagine inregisfratd cu c{tn{r6 i:n"raorald)-
in funqie de firmele producitoare, pot exista diferenle als acestor valori considerate shndard
pentru investigaliile intraorale, in special legate de designul p5rlii intnorale precum qi de gradele de li-
bertate pe carc acesta le poate avea; versalitatea sistemelor celor mai modeme poate duce la o investiga{ie
oraciic circular[
(360'),
dar, ca de obicei, posibilitilile tehnologice dep'igesc o.r mult necesitilile clinice-
Elementul de legiturl la aceste sisteme esle reprezentat de un cablu ;u fibrtr optici ce pennite
transmiterea rapidd gi t-ara distonioniri a imaginiior captate, citre-unitatea centraii ia niveiui cEreia se
realizeazl prezentarea lor in timp real pe monitorul cu care este:Fevizut aparaiul.
I
ti
I
i
:!
-r:
I
,
:E
I
f
::
I
=
_{
I!
T
I
,,
--
I
=
:i:
r
G
I.
I
E
I
I
:=
I:
I-
I
::
i
I
=
-.
I
:---
r
=
I
=
-
T
=
t
lvlariana Brdndusa
papa
-
Estetica in odoatoterapia rataurstoare
variantele
constructive
cele mai moderne sunt reprezentate de modelele multifuncgionale la
c8re" pe lingi afigarea irnaginii reale, suntprezentate in paralel qi imagini radiologice
digitale ale acelo.
ragi zone de interes, uqurind
analizarea gi diagnosticarea
cazului, prflrn qi stabilirea unui tratament
arlecvat situaliei clinice
existente.
cu ajutonrl programelor
speciale se pol realiza modificdri ale imaginilor,
in sensul optimizirii
acestora, pentru
ca medicul si poattr aprecia gi aspectele.cele.mai grzuobservabile
cu ochiul liber, a
crror neglijare ar putea aduce prejudicii importante terapiei instituite.
Pe baza tehnologiei
digitale larg rispSndite pe ptan mondial, datele oblinute cu ajutorul sis-
temelor digitale benefici azl de facilitilile de stocarg prelucrare,
arhivare gi transmitere la distanltr, intre
sisteme computerizate
compatibile.
Elementul fundamental caracteristic este reprezentat de posibili-
tatea de arhivare nu numai in formtr de dischete sau discuri tip CD-ROM, ci gi de prezentarea grafici
a imaginii' sub fonna unor reprezentiri
color, de dimensiuni variabile, ce pot ajung*
*u
Ia format A4.
I
I
I
I
t
I
.4,/.5. /- IMAGINEA
FOTOGRAFIC,4
Daci stocarea elechonicr
a datelor este utili medicului
stomatolog in vederea rurei mai bune
I
congtientiziri gi motiviri
a pacientului,
un rol determinant il are
fotografia,
imaginea prezenbta pe
r
suPort solid
-
hicie sau carton fotografic
-
p care pacientul o poare lua cu sine (ca gi imaginite
oblinute cu camera intraoralr'
sau sistemele_radiclogic"
aigit"t"), apreciind cu ajutorul ei at6t sitrralia
I
i
iniliald cdt gi cea rezultati
dup6 tratament (fig. 2-9).
"
"r----'--
i
Degi unor cercettrtori
li se pare desueti utilizarea acestui mod de prezedtare;
statisticile arati cf
f
pnn impactul social pe carc il are in cercul de informare
al pacientului"
se realizeazi o mai buntr edu-
t
calie sanitari prin sublinerea
avantajelor unui tratament stomatologic instinrit precoce qi corect efectuat-
^
Posibilitatea
pre:zentErii
imaginilor investigate lr zecide *hmetri, la interval de cdteva minute I
intre momentul ds transmitere gi cel de receplie,
este dati de avantajul transmiterii
inforn:agiei via f,bri
I
]
optici sau prin satelit.
In odontoterapia
estetici
este foarte importabti
forografia de fap gi profil a pacientului, precnm
f I
qi a zonei ce urmeazi a fi restaufiti, efectuati inainte gi dupn tratamenl Ea reprezinti un document al
f
l
stnrii iniliale, a fieclrei etape de tratament precum gi a rezultanrlui
final al tratamenhriui
solicitat.
I
lj
Fig- 2.9
-
Inagini
fuografce fnainte gi dupd tanmmt
La fel de utili este fotografia
fErd zdmbet qi cea cu zimbet apacientului, esentiald in estetici-
Uneori, petrrru fotografii
deniare optime sunt neces*" r.ou*ur"
de
lesuturi
rnoi gi oglinzi mari.
o fotografie
buntr reprezinttr
o formd de control de calitate'gi ftrniieaze orr*"rorr. informafii
despre dintele ce urmeazfl a beneficia de un tratarnent estetic, favorizeazi comunicarea cu laboratonrl
de tehnicr denlar5, ugurind
mulr munca tehnisi6n*hi
dentargi poate reprezetrta
un important
instru-
ment de-naarketing'
Piezentares
unor caanri simiiare preflrm gi rezultanrl final al tratamenhrlui
aceslo-
ra este foarte convingitoare
penhu
un pacient mai
fulin
o*"ir. r"io$;G;;';rrl*i
o baztr de
argumente
9i
fati de casa de asigurdri de sdndtate gi asiguraq precrrm gi pentru
cazurile de conflicte
juridice
ce pot si apari uneori- Ea permite realizarea l*ei aa*ui*te arhive fotografice interesante
din
punct de vedere qtiinlific
in condiliile
in care se otrtrinq acceptu! pacientului
pentr.r utilizarea imaginiior
ce il reprezinti in acest scop.
;
58
I
I
I
t
I
Capitolal 2
-
Modalitisi tle eraminare a paciensilor ca disfuncsii
fzionomice
Fotografia documenteazl punctul din care s-a inceput tratamentul.
Dezvoltarea la care asistdnr in ultimul timp in domsniul imageriei cosmetice perrnite stocarea
imaginilor elecrronice a sirualiei clinice, inainte qi dupl tratament. De asemenea, e posibili modificarea
i.naglnii stocate gi, prin efectuareaunui tratament electronic simulat pe calculatoE ii estepermis
pacieu-
tului sd vizualizezein direct planut de tratament, modul siu de realizare precum
9i
reanltatul final al
acestuia. in acest mod, imageria cosmeticl sewegte prezentirii in fa]a pacientului a tuhrror posibi-
li6flor oferite rle odontoterapia estetictr in corectarea disfuncliilor sale fizionomice gi in acelaSi timp'
medicu! gi pacientul pot apl'ecia tezabilitatea ratamenhilui-
in iimpul traramenrului pot aptrrea modificdri de la planul inilial de tratament pe care, uneori,
pacienhrl le accepti mai greu gi in aceite cazrsi,imagistica digitaltr poate influenfa in mare parte in moC
iavorabil atirudinea pacienhrlui. De asemenea, pot aptrrea situalii in care este necesar acceptul familiei
gi al casei de asigurlri in aprobarea cos&rilor tratamentului propus qi in aceste cazuri imageria cos-
metici are un rol foarte important, permilf,nd vintalizarea rezultatelor posibile ale tratamennrlui pro-
pus gi deci aprecierea corecti a valorii investiliei.
Dupi terminarea tratanrentului, pacienrul poate vizualizaincl o dattr in direc! diferenla dintre
situalia inainte gi dupd tratament.
2.2.3.8. MODELLTL DE STUDIU
Modele de studiu sunt "matri1e" sau reproduceri ale dintilor
Ei
elementelor stuctuale inconjuri-
toare acestora efectuate din materiale diferite. Ele se ob{in prin metode de amprentare alese in fuuctie de
sccn si oferf medieului o inrcgistrare tridimensionali a dinlilor gi arcadelordentare. Modelele dau infor-
---r Y_
o*fii d"rpr" pozilia, merimea, forma dinlilor, dar
+i
despre forma preparaliei realizate pentru o incrus-
tatie, fa[ettr, inregistrind marimea, forma qi conturul
tesuturilor
moi ce ?nconjoarl dinlii.
Modelele de snrdiu oferi posibilitatea
,Je
a shrdia in detaliu ocluzia, permit observarea dinlilor
qi arcadelor dentare.din unghiuri care sunt irnposibil de observat printr-un examen clinic de rutini
9i
pot fi utile pentru stabilirea planului de tratament gi pentru realizarea Bnor piese de restauralio cu aju-
toru! laboratorului (Miyasaki{hifig 200 I
)
( I 8).
ln concluzie, apariiia sisternelcr multifuncfionale
(camera intraorall, radiogfafia digitalS, fluo-
rescnla laser, rnc,deie dc siudiu cJc.) ul:reaza rult afii rlerr:,c-s,-d diag;.estico-iirraP'--utic
al ;neiiicului
cdt gi comunicarea cu pacientrl, documentarea
gi suslinerea acestuia fiind esen{iale in vederea uilei
reuEite a tratamentului estetic.
'2"3.
ETAPA POSTRESTAURATOARE,
A FUNCTIET
FIZTONOMICE
$r
CONTROLUL
PERIODIC
Etapa postrestauratoare rsprezinti s faurLfoarte inportantd
pentru durabilitatea in timp a unei
restauratii estetice qi ea se rcalizeaz*in firncfie de situalia clinici.
ioainte qi duptr terrninarea restaur[rii func]iei fizionomice pacienhrl trebuie si beneficieze de o
serie de indicatii care sd-i permiti si-gi intrefini func1ia estetici redobdnditb un timp c6t mai indelungat'
Un purtltor de restaurare estetictr va trebd s[ fie informat cu privire la intrelinerea uirei igiene
orale corespurizitoare, si prirneasci indicaiii cu privire la tebnica de periaj
9i
pastele de tiinii cele nai
bune in situal;a sa, deoarece este qtiut iaptui ci restauiadie riin rlgini compozite pot suferi o abi'azi-
une marcatl printr-un periaj viguros, cu o pastl de din]i prea abrazivi. Pastele de din{i utilizate tre-
buie sE elinaine depuzitele de tartru, si protejeze gingia, si
pestreze culoarea naturall a dingilor, se
conlin6 fluor sub formh de fluorur[ de natriu gi nu fluoruri de staniu care poate duce la decolcrarea
suprafelelor compozite. Pacientul trebuie si fie aveltizat cI pastele de dinli sub forrnA de gel sunt rna;
pulin abrazive dicit celelalte paste
$i
c[ pastele de dinti c sunt indicate pentnt albirea dinlilor sunt
mai abrazive qi, deci, trebuie evitate.
Apele de guri conlin o cantitate de alcool destul de insernnattr
9i
acesta
ryAF
f"oycl
rarnolireA
+l
dupi un tinrp chiar dizolvarea suprafelei compozitelor;
de aceea se preferi p'rcdUsele liri
59
,i
ri
I
'i
r:
I
:=
,i
I
F
f
I
G
I
-
j
f,
I
,
I
=
j
I
I
=
I
=
I
I
I
Mariana
Br'ndusa
popa
-
Esterics in odontoterapia
restaurotosre
alcool'
sunt recomandate
apele de guri cu fluor qi cele antiplacd.
Nu sunr rccomandate
apele de guri cu clorhexidintr
care antreneazi
cororarea
suprafeferor
deotare in brun qi cu ar6t
mai murt suprafelere
ce prezinti
resrauriri
fizionomice,
aceastd
*io*r. nira oincii al ioorpertut.
Utilizarea
mijloacelor
auxiliare de igieni oruH pr.*urn-a1a
dentarl nu prezintd
risc pentnr inregriiatea
restaurariilor,
pe c6nd r.oritoil"
sunt nerecomandate.
De asemenea,
pacientul
trebuie
si gtie ce fumagl. pocurn
si_uaele alimente,sunt.
capabile.sE
modifice
culoarea
restaurafiilor-
Indivizii ce prezinti ouic*i*i
vicioase precum
u**r,n,rr,
onicofagia, prinderea
diferitelor
obiecie
intre arcadele
dentare (pjpu,
Joo, rama de la ochelari etc.), vor trebui avertizali
ctr toate acestea
qot
in timp detennio"
,rrolin"*.u
-rupor.pto,
dentare
cu restaurdri
fizio- nomice'
Aceasti
categorie
de pacienli
vor fi invitaf de ctrtre."ii"
si vintr
-"i
n""u""t la conhol gi aceasta in funclie de obiceiur
vicios pe care ir prezinri gi a. gn ritutea
rui-
conholul periodic
este o etapd absolui1e,
.*rtr p"";*;
pacient
de;indtor
al unei restauralii fizionomice'
Men{inerea
sttrrii de s5^netate
a cavittrlii orale, relaliile
bune de colaborare
medic-pacient, reprezinti
tot a6tea puncte
cheie
{".:ul.
depinde
durara iu timp a restaura}iei.
Existtr ptrreri
printre
specialipti
ca vizitele pr"u t
"uJot
ale paciengilor
Ia cofbol ar purea duce la restaurdri
excesive,
alli'i suslin ciJi-pote*,
aceste
controale
frecvente gi regulate s*nt nece- sare pntru
reuqita
in timp
a hahmsntului
estetic.
Din pdcate,
statisticile
arata cd doar o rni'oritate
a
;:iXJfi;Xi::",1'jf-n
necesitatea
ace$tor
controarJeii"".iJ.re
de verificrri
regulare,
ra inter-
2.4.
IVTODALITATI
DE TR4TAMENTALE
DISFUNCTIEI
FIZIONOMICE
Tratamentul
disfuncfiiior
fizionomice
se face.diferenliat
in odontoterapia
resta,ratoare,
iu rapart cu etiologia'
tipul de disftnElie
poLTl"j
de pacient
9i,
nu in ultimur rind,
$n6nd
seama gi de
varsta
Ei
profesiunea
lui'.de
dorinlu
!i
pJrliiliragire
saie mate.iui".
r*tun,.ntul
disfinc;iilor
fizionomice este un batament
diversificat,
el s"-aireseezd
di',furctiei
ca* l-a deterllrat pe paci.:rrt
si se aJ:v:eze nr*uts'ildr
ei
uneori
necesiti
conlucrarea
mai muitor rp*uiiEii"
rezolvarea
cazului.
Tratamenhrl
dis- fimCfiilOr
fiziOnOmiCe
pOate
fi:
DPvLr.',ltr
rll lEzolarea
Camlut.
T
-
Tratamenhd
odontal
cafe are drept scop rezolvarea
modificfuilor
de form[, mirime,
struc- turS'
culoare
etc' determinat"
de i*ziunite
carioase
sau oecariouse
ale dingilor, prin
metoda direct5
cu materiale
compozite
sau indirecti
"u
*utoiot" compozite
sau ceramice;
-
Tralament
parodontal,
cdnd modificirile
cosmetice
sunt detenninate
de afecfiuni parodontale;
-
Tratament
ortodontic
care va incerca
s5 rezolve
modificirile
de pozilie
ale
dinfilor, ati- niere4
simetria
lor sau arte anomarii
dento-max'are
mai grave;
-
Tratamentul
protetic
cu rezolvarea
edentafiilor;
-
uneori
se poate
reqrrge
la combinarea
mui
-ulto,
metodg cSnd disfun4ia
fizionomicd
are o etiologie
complexi
qi manifestiri
clinice *Jripf"
-
Modautnrib
cele mai cunoscute
de care dispune
odontoterapia
restauratoarepentru
refaceri
ale
fizionomiei
ra nivel dentar
sunt
urovu'E
utrurtotel
-
restauriri
directe pe
dinfii anteriori gi posteriori
cu materiare
compozite;
-
restaurtrri
in{irecte
cu materiale
compozite
sau ceramice;
-
ameiopiastia;
-
falettrri
directe / indirecte
cu materiale
compozite;
-
falet{ri indirecte
din ceramicd;
_
metode
de albire
ate dinlilor;
-
microabraziunea.
. ;
60
I
I
t
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-_
ll
ir
il
i{
,
'ri
l,
Capitolul 2
-
Modafuadyi de examinare a paciengilor cu dkfuncliifziononice
Asttrzi, pentru reslaurarea func;iei fizionomice a dinlilor afectali de modifictrri cu implicalii
in estetica dentari gi dento-faciali dispunem de materiale restauratoare apte si redea aspecful fizio-
nomic al dintelui afectat indiferent de pozilia lui pe arcadi, materiale care, prin realizarea adeziunii
dentare corespunzitoare reprezinti o altemativl viabiti la amatgamele dentare, in anumite sifua{ii
clinice bine determinate.
li
f
?
f
3
f
E
3
I
=
t

I
E.
G
I
=
G
T
:_=
-
I
=
J.
-
I
=-
-i:
I
Maiana Brdndusa Popa
-
Estetica tn odontoterapfu restuarstoare
BTBLIOGRAFIE
l' Andreasen F-M.-Fiber-glass
SplintingofTraumatizedTeeth,'ASDaJ.Dent.
Child.3,2l, l9g3;
2' Brannstrom
M.
-
The Hydradynamic Theory af Dentinal Pain Sercation in
preparation
Caries
and the Dentinal Crack Syndrcrne, J. Endod - lZ, 19g6,453;
3' CArligeriu V-, Bold A-
-
Odontorerapie restauratoare,
ed.A III-a, Ed. Mirton, Timigoara, 2000;
4' Christensen
G-J-
-
Intraoral Television Camera: Presenting
a Major New
gse;
J.Am.Dent.Assoc.
125, 1994, 439;
5' Cohen S-
-
Diagnostic
Procedure, In: Ed. Cohen S., Burns R.C.
-
pathways
of the
pulp,Mosby
Inc., St. Louis, Missouri,
199g, 10_16;
6' Colojicarr C', Miron M, Leretter M.
-
Laserti fn stomatologie, actualitdlf
Ei
perspective, Ed-
DA&F Spirit, Timisoara, I 99g;
7' Cvek M-
-
Endodontic Trealme:nt
of Traunrctized Teeth ln:Andreasen
J.O., And.reaser F.M.
-
Textbook and Color Atlas of Traumatic Injuries to the Teeth, 3rd ed., Copenhagen-sllouis,
Munksgaard
and Mosby, 1994;
8" Gafar M', Andreescu C-
-
odontologie gi paroclontologie,
Ed. Didacicl gi
pedagogictr,
Bucuregri,
1983;
9' CrfarM'' Sitea hl-- Andreescrr C.- Metode gi tehnici curi-'nte in cdontoiogie,Ed.
Medical;, l9S0;
10" Gafar M.
-
odontologfe,
vol. |
-
caria dentard, Ed- Medicald sA., Bucure$t,i 1995;
It. Hume w.R-, Massey w.f.K.
-
Barire purwi dentcre, rn: Ed. Mounr G.J., Hume w.R-,
_
Consewarea
Si
restaurarea
structurii din are,Ed- ALI_" Bucuregfi, lggg.3i44:
L2' Iliescu A-
-
Cariologie
si
odontoterapie
restauratoare,Ed.Medicali,
BucgrEti, 2001;
13' Iliescu A.' Velcescu C.
-
indreptar practic de cariologie
clinicd,Ed. Sylvi, Bucuregti, 2001;
14" Machtou P' avlc les colab'
-
Diagnostique
des pathologies
pulpaire et periopicale,ln:
Ghide
Clinique Endodontie,Ed-
Cd.
p., paris,
iqqf, Sg_fO;
-
15' Milicescu V'
-
Exammul elinie tn onodonlie
Ei
ortopediefaciatd, Ed. Cerma s.r.l.; Bucuregti, 1996;
16' Mitchell D.' Laura Mitchell
-
Ghid clinic de stornatologie.
Ed. ALL, Bucuregti, 1999,l4-Z:,:
17' Michael 8., Miller
-
Inrraoral cameras- Reality
-
The Information solrce for Esthetic
Dentistry, 14,2000;
18" Miyasaki-Ching
Cara lvl.
-
Elemente ctinice de odontologie,Ed.
ALL, Bucrneqfi, 2001;
19' Preoteasa E'
-
Examinarea
pacientuluii
fn vederea prateztdii totale, Ed. Cerma s,r.l-,
Bucuregti, 1999;
2a- Reithe P., Rainer Hanh, Lutz Neuschil,
Gunter Rau Kariesprophylaxe
and
Konse*ierendeTherapie,
Georg Thieme Verlag, Stuttgart, I 994;
21" Roman A-, Pop A-
-
Caria dentard de Ia teorie la pradicd,Ed-
Dacia, Cluj-Napoca, 2000;
22- Schmid5g6er J-
-
Dentistrie estetigue,Ed.
Masson,
paris,
2000;
23" Richard D'D-
-
Patient Evaluation ond Problem
-
oriented Treatntent
planing,In:
Ed.
schwartz R-S-' Summitt J'8., P'cbbins J-w-
-
Fun,iainenials
af operaiive Dentistry, A
Contermporary Approach
euintessence Books, Illinois,.l99
6, ?7
_50;
62
I
t
I
T
I
I
I
T
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l,
I'
ri
I
.t
I'
l
;f
I'
I
ri
t
,i
I
2L
t
3
J
{
I

-e
I
-rF
J
=
J
I
'=
e
I
ti
I
:l
I
=
I
:=
I
.
I
.
I
=
Capitolril 2
-
Modalitali de examinare a pacienSilor cu dkfuncgii
faiononice
24. Shugars D.A., Shugars D.C.
-
Patient Assessment, Exomination, Diagnosis and Treatment
Planning,ln: Ed. Sturdevant C.M., Roberson T.M-, Helmrann H.O., Sturdevant J.R
-
The Art
and Science of Operative Dentistry,3td ed., Mosby, St. Louis, Missouri, 1995,168-205;
75. Trope M., Chivian N., Sigurdsson A.
-
Traumatic Injuries, in: Ed-Cohen S., Burns R-C-
-
Pathways of the Pulp, Mosby Inc-, St. Louis, Missouri, 1998,552-556;
Tronstad L.
-
Examen endodontique et diagnostic,ln: Endodontie Clinique, Ed. Tronstad L.,
Ed. Flammarion, Paris, 1993, 7 1'1i
;
Vilceanu A., Anghel M., Colojoard C-
-
Noliuni de esteticd fn stomatologle, Litografia UMF
Tirnigoara, 2000;
Van deRije J.W.
-
Use of Dyes in Caiologie, Int.Dent.J.,4l, I99l,llGl20.
26.
27.
78.
53
T
I
Maiana Brandusa
popa
-
Estetica in odontourapio restaaratoore
Bowen, prin incerctrrile
sale, a obfinut un material de obturalie din rdgini polirnerizate,
inttrrite
cu a'daos de particule.de
siliciu- Aceste rigini cu umpluturi uu ,ru, labazartrginilor
compozite de azi.
Din 1960
9i
peni in zilele noastrg materialele compozite au sulorit o serie de modifictrri so.uct*rale
menite si le imbundtifeascd
performanlele
clinice prin u*"lio*.u proprietifilor
lor fizice gi chimice.
Riginile compozite
sunt materiale restaurative complexe,
triiazicagi uu in
"ompozitia
lor:
-
o
Pe*gggglpolimorfb,
continui, consriruind
matricea;
-
o fazd, minerard dispersati,
forrnati dinparricule
de umplutr'a
-
ug"otot66u
o"-,urtu*
care reahzeazii
unirea componentei
organice
cu cea minerali.
Pe l6ngd aceste elemente
de bazi, riginile
compozrle
mai conlin sistemul de inigiere al prizei,
stabilizatori
sau inhibitori
ai polimerizdrii,
pigmenli gi coloranli, inrpuritili necontrolate gi necontrola-
bile, elemenre cu ror in oblinerea
uoot
""tiielioptime "t,
.oo,iorit"tor.
t
I
I
I
3.1.1"
3.r.1,i.
CoprpozrTn
cHrMrcA
FAZA
ORGANICI
Este o fazi continud, polimorfr,
constituiti
dintr_un
Monomerii
fazei organice
sunt:
amestec
de monomeri gi aditivi (5Zo).
I
-
monomeri principali,
debazi;
-
monomeri
de dilulie, de adife.
3.1.1. I.l.
?F Montrr^u
FRTNCTyALT
Majoritatea
materialelor
cornpozite
contin gonomeri ag.r.qatici;eil.v6scozitate
sc{zutd.
primut
nlonorner
de baztr utilizat
a fost
ftMA,
descoperit
tl-qqo qi ** ercializatin
l95l- H ,;;;il;
foarte pulin rezistent
la.abraziun{
nu prtszsnta
o buni etangeizare gi avea o tendinftr
foarte mare de co-
lorare in timp' Aceste lipsuri :,u d:iunninal
dorinta a" u
ieei
noi m"teriate rsfa!.:j?rr_;Ji..:
r: ba;! ce
i'{l'i;'
'ra
;'sl'
v;f,lni
prime tlaia sc aduugi
ia MMA panicute
de umplere din a!or, pentru a reduce
conhaclia
d:gp"
materiaturui
in momentul porimerizarii
sare.
' ! r' r
In 1960' Bowen
are.ideea
de a lega fiecare exfemitate
a unei molecule de bisphenol cu un
gnry glycidylmethacrylat
gi obline prin-aceasrd
combinalie primul
monomer
de baza denumit
BisGMA'
un Bisphenol-Adiglycidyimethacrylat
prin
""tiuri.
dintre methacrylat'l
glycidynic
(cMA)
9i
Bisphenol
acetonalsiie;.
r---' r---
*v"suvg
ur^rtrw
'rEnrduryrau
Monomerii
prineipali
au mastr moleculard
mare, contraclie
de prizr mici, datoriti structurii
voluminoase'
capacilate
bund de umectare
a
fesuturilor dure dentare. Dezavantajul
lor este c6 sunt to-
xici pentru pzutul
pulpargi
iqi modificl
culoarea
in timp.
'-'r
Din csrrza grupirilor
-oH secundare
ee formeazi cu alte gruptrri
-oH din motmula de
BisGMA punli
de hidrogen,
Prcum 9i
datoritd
masei molecutare
ma.i, ,ooo*"ui
de bazi tip
BisGMA' au vascozitate
crescutf.
Pentnr a.mtrri proprietilile
nia.onte
ale raginii gi penrru
a-i scidea
viscozitatea
s-a incercat
eliminarea
grupariloi
nH';il;u{ir""r.
$i
utilizarea
unor monomeri
alternativi
bazalipeuretan
dimethacrylali,
care-sa.?nlocuiasctrpa4iut
s"u tial BisGMA.tegtiaau.,rer-
cozitatea
mai micd' sunt rnai
hidmfiri gi'au
o duritate
mai mare.
Proprietdfile
cerute
rnonomerjior
de bazi sunt:
contrac$d
mininnl
de polimerizare:
-
vf;scozitate
gi volatililate
mici;
-
absorbfe
miniml
de aph;
-
aderenli la
fesuturile dure dentare;
*
toxicitaie
minimi
F,ntni
puipa
tienrara.
66;
Ir
lj
ll
ll
lj
I
I
I
t_
;.
-..
I
.i
=
I
= 3
=
G
r_
,3
I
:a,
:i
-
I
=
,=
I
=
i
I
I
I
-
!
,
I
-==
I
Capitolul 3
-
Mateiale restaw.otoare in estetica dentard
3. I. 1, 1.2.
239
U4slysttrsls1 DE DrLaTrE
Monomerii de dilu;ie au rolul de a dilua moncmenrl de bazi. Ei au o masi moleculartr mai mic6
decdl monomerii de bazd gi au fost introdugi in compozilia fazei organice a materialelor compozite pen-
tru a le reduce viscozitatea
9i
a permite manipularea clinici rnai buni a rnaperialului. Acegtia sunt:
-
TEG-DMA, triethylen glycol dimethacrylat;
*
EC-DMA, erylen glycol dimethacrylat;
-
HEIUA, hidroriethyl merhacrylat.
Denumdi in raport cu grupele polimerizabile ca monomeri diluanli:
-
rnonofunctionali, cu o grupare polimerizabild;
-
bifuriclionali, cu dou{ grupiri polimerizabiie;
*
trifunclionali, cu trei grupdri polimerizabilg ei reprezinttr cam 25%dintotalul masci organice.
Sciderea vlscozittrlii
masei organice, datorattr acestor monomeri de dilu{ie, permite umectarea
uqoard a suprafe;elor de smal1 gravate acid. Diferenfele de vdscozitate ale diferitelor materiale conr-
pozite aflate pe pia{i, se datoreazi proporfiei de monomeri de dilufe pe care ii congin- Grupirile
polimerizabile permit participarea monomerilor de dilu;ie la reactia de polimerizare.
Adirtvii,in proporlie de SYodin compon en\a fazeiorganice a compozitelor, diferl in raport cu
modulde polimerizare
al acestora astfel:
F Rdqinile compozite chimictpslirngrizabile, sistem bicomponent, au urmlrorii aditM:
-
iniliatorul depolimeri?.are care, cel mai ades este perorjdul de benzoi! (FOB) sau un
derivat de aeid sulfinic in propo4ie de A,5-2,5"/o gi este inglobat in pasta catalizator;
-
acceleratori ai polimerizlrii, reprezentali de arnine aromatice te4iare cum ar fi
N,Iri-dicretil.p-toluidiria care a fost inlocuiti de I'I,N-dieiano!-r-,-ttluidna
{}.5-3,2%fi-
Acegtia se gisesc in pasta de bazi.
in momenrul amestecului celor doul paste, acceleratorul descompune iniliatorul for-
m6nd radicali liberi Eare, la $ndul lor, iniliazipolimerizarea monomerilor
,} Ri;inilc compoziie rnorDcompLl:lsrte.
f:I,,oSf
nagl-i:-4bilg au urmitn ni aditivi:
-
fotosensibilizatori, care au scop:-rl dc a ini;ia tbtcpoiiinerizarea, sulrr ar fi de exemplu
ererul etilic sau meriiic al benzoinei (2%).
Alli aditivi pot fi:
*
inhibitt)ri ai polimerizirii, ei au scopul de a nu permite polimerizarea materialului compo.
zit in timpul deporitirii sale;
-
stabilizatori de ultraviolete, care absorb rartialiile uifraviolete;
-
coloran;i, pigmenp, impunt5li.
t.t.1.2.
Xhl
FAZAANDRG.4NIC,4
Este ctncscuti
$i
sub denumirea de umplutrri gi con{rne, in general. subsranle rninerale,
compuqi de siliciu in diferite forme cristaline (cristobalit, tridimit, cuar!), silicat de litiu-alumin:u, snruri
de bariu, zicc, zirconiu, ytriu etc.
Primele compozite aperute pe piail collineau cuaq camcterizat prin duritate tbarte mare ce nu
permitea reaiizarea unor particule rie umpluhui foarte fine, de aceea aceste compozite erau greu de
glefuit, nu aveau radioopacitate, iar expansiunea termicd era relativ mare. Ast6zi, majoritatea com-
pozitelor noi conlin ea umpluturh stieli de siliee eu eonlinut dc banu, silieat de alurniniu/litiu, siliciu
amorf coloidal, florurb de bariu, tl6rfud5fiizi, rricloruri, de yterbiu.
Particulele ci: compun umplufura se de':sebesc nir numai prin compoziiia lor chimicA ci qi prin
mhrimea particulelor care pot fi:
-
megaparticrrle
{maiman
,Je 100 pr:rr);
-
!i[#"icule
(intre lo-100
Pm);
<'1
Maiana Brdndusa Popa
-
Estetiea ?a odontoterapia restauratoore
-
midiparticule (inrre
l_10 pm);
-
microparticule (intre 0,01_0,1 pm);
-
nanoparticule
(intre 0,005_0,001 pm).
Particulele
mari se prepari
din cua4, sticldr, ceramici prin micinare (mlnmlire) gi cemore,
oblidndu-se particule
asc4ite, sub forma de agchii. Mirirnea lor se incadreazI inhe l0-l oo pm.
penhu
a se obline radioopacitate,
la acestea se adaugi bariu, shonliu, lantan.
Microparticulele
cu diametru
mediu de 0,01
lrm
se prepa.e prin hidroliz{ gi preoipitare,
sunt
radiotransparetrte
Si
alcltuite
din SiOe amorf.
in firncfie de mrrimea part;o,r-tuto,
de umplunntr avem rnai rnulte tipuri de materiale compozite.
3. I. I, 2. L
4at
Couroztrt cII MACRu*ARTTxnLE,
coNyENTToN,4 LE
Au fost prirnele
rigini compozite ap4rute in practica stomatologici, ele avfind ca monomer de
bazi rtr$ina BisGMA gi macroparticule
de cua4 a ctrror dimensitrni piteau ajunge paoe ru 100 pm.
Rrginile compozite
ocnvenflonale
confin eam l!-lff/odin masa lor umpluturi organicd.
Corrpozitele
convenlionale
prezentau
o serie de neajunsuri:
-
Duritate rnaie' cuarful fiind foarte dur, nu pernritea reahzarea unor particule finc prin
mtrcinarea
sa;
-
Datorita particulelor
mari gi a duritdfii mari a acestora, obtura;iile realizate
au o suprafafi
neregulati'
aspr{ duptr prizn gi nu perrrit realizarea uno, ,up*iblu netede prin 1inisare;
-
Nu sunt radioopace
decdt dac6 li se adaugi strruri de strontiu gi bariu
"ui"
u*t elernente
miaerale
mai moi
9i
confbrl pe tingi radioopacitare qi posibitirate.a
r.,aliztrrii-;;;
suprafefe
mai netede;
-
Au coeficielt
ridieat de expansiune t-ernietr, mai mare decat al
lesuturilcr dure de*tare;
-
Maticc:
de rlsin6
s rtssni! prin abnziunc mult mai repece decit particulele
aricrga-
nice, ceea se d.rce ta apari;ia unor supralele neregulate qi in timp, la modificiri coioris-
tice prin inprcgnare.
Acest gen
de materiale iompozite
cu macroparticule sunt materi*le de primi generalie,
conveegionale.
3. 1. 1.2.2. y& CouzoztrE coNrErwoNALE
MuDEuNE
c'ompozitele
convenfionale
nroderne incearcS si miegor,eze neajunswile semnalate
ele primei ge-
Erafii, utilizand alt'e tipuri de ,rnpluhrtr"
particule
mai purm
i * aJi'.*+rr,
"*r
"
n;ti
ob{inerea
prin
mieinare a wtorpmticule
rnai fine, care
$
rearizeze snpafele rnai netedq mai rrqorie gleftit.
Apar astfel particulele
cu dirner,siuni
submieronice,
de ordinul a 0,i-0,@ prn,
reatizai,E din si-
lice eoloidali'
Aceasta.se obline prin procese
chimice gi anume, prin arderea tetrsolorurii de siliciu
intr-rm amestec
de H
9i
o gazos,
oupoLe,r-r"
bidrolizarea
$i
precipirarea
la lemperaturi
loalte a par-
ticulelor
de oxid de siliciu, de unde gi denumirea de silice pirolitici sau pirogeni-
particulele
asrfel
oblinute fiind foarte miei, canlitatea
ior pe unitate de volum al malerialului
estc mai marg, crescand
foarte muh greutatea
'naterialului-
ele perlit o ameliorare
iryortanti a aspectului estetic al restauraliei
per'miland
o finisare ce lasl rn t*rns suprafege mai fing rnei tretede.
'
Datorittr partieulelor
mici' nu poate i.asigu.at un
""+""i*a"ient
de mare de
qmpluhgtr,
ceea
ce face ca propriet2ilile
rnecaoiee ale a-eestor lipuri de materiaL cornpozite ,e o,rtu f*ur,* U*e. EIe au:
-
s v'Escozitate
mare;
-
un procent.erescut
de masi organici;
- ':n
c+eficient
ce cxpausiiine
ien-niei
mai mare.
decdt ceieiaite materiaie compozite;
-
un coeficient crescut
de absorblie
al apei;
-
un modul de elasticitate
sclzut;
-
sunt mai vulnerabile
la abraziune.
I
I
I
I
t
I
I
I
t
ll
ll
lj
t:
I
T
I
I
68
I'
i
l'
,i
I'
I
I
'{
l'
l
T
r!
r
jg
J
=
e
j
f
E
f
i
.=
t
I
=
:"_=
T
z
i
'=
T
-a
:=
I
l
'.
I
Capitotul 3
-
Mqteiale restauratoare in estetiea dedtard
Toate aceste neajunsuri au dus la apariiia de noi tehnologii prin care microumphlhlra asle
incorporatd in matricea organici, S-au realizat astfel:
b Panicwle omogene
-
realizate doar experimental, obtinute prin dispersarea particulelor
mici de siliciu coloidal in matricea orgenici nepolimerizattr, ceep ce duce la crogtorea mare
a viscozitllii Ia concentra{ii rnici de silice. Ele dau rm aspect fizionomic foarte bun darpro-
prietilile materialului sunt slabe.
b Psrticule heterogene
-
menite si mireasci concentralia de micrournpluturd din cornpozit
oin5 la rivelul care si permiti irubunlti.lirea propriet[1ilor lor rnecanice nesatisflc*ierare cu
particule omogene-
S-au falosit solulii tehnclogice prin care sd se realizsze particule cu dirrcnsiuei mai rnari de
20-30 pm denuurite complexe, care sd perrniti o impachetare mai densi, dar si pistreze stnrchna de
microparticule. Aceste complexe sunt dispersate ia filza organici ftr care anterior s-a dispersat sitrice
coloidall pirolitic6. Aceste pa*icule pot fi:
-
Pa*icule prepolimaizate zub formtr de aqchii. Fentru oblinerea lor, r[gina cu micropartieule
estepolimerizatl gi apoi rnirunfitl sub frrrni de particule de trmplutud gi acestea s,:mtlncor-
porate in rSgini ce conlin microparticule de silice coloidaltr care apoi vor fr polirnerizate dup[
inserarea r,raterialului tn cavitatc; prin acea3tl metodl se reduce contracfia de polirurbare.
-
Particule prepolimerizate sferice, care permit o condensare optimd;
-
Complexe de microparticule coudensate. Microparticulele de SiOZ srmt sinterizate intr-o masl
poroasd care se va mlcina pentru a fcrma particule eondensate de SiO2 cu diamehul de 25 ml
Acestea se incorporeazi aiEnrri de microparticuieie adi;ionale tn ftlini nepoiimorizate.
Rigiaa compozittr microineirsattr poate fi BisGMA sau UDMA, gi rd.qinile compozite astfel
oblinute pot fi auto sau folopolimerizabile. Folosind o cornbinafie de particule prcpolinoeriz*te sub
formi de aqchii cu complexe de microparticule condensate (aglomerate), va r:regte corifinuhrl de
microumpluturi anrirganiei pf,ni Ia75Y" (in greurate)
Pentnr c* acestea nu sunt radioopace, li se va incorpora yterbiu sau zirconiu care s[ ls eonfere
radioopacitatea necesari-
3.1.1.2.3. CoMpazns HTBRTDE
Acestea conlin o combinafe a maero qi micropart'culslor,
$i
sunt probabil cele mai folosite cirr+.
pozite. Ele, datoritl cornbina;iei amintit, imbini calit{ile celor doui tipuri de particule
9i
anume, calitiiile
fizice ale cornpczitelor cu particule convenqionale ctr cele estetice ale compozitelor cu microunplutur,i,
Principala modificare a acestora este in proporfia gi distrfuulia partieulelor de difedte tnErirni,
pentnr ctr, in fimcfie de aeestea se miregte procenbl de umpluturd al r6girii- Ele conlin eam 7&80%
umplutur{ organici, particulele
umpluturii anorganice avind dimensirmi ceva mai nrici decit ccle din
cornpozitele convenJionaie, pdni la cele subrnicrouice din corrpozitele cu microrrnplutur,tr-
Particulele mici, submicronice, se gEsesc dispersate gi ccupi spaliile dintre particulele anor-
ganice rnari, neregulate. Astfel se tnbini propriettrlite fiziee ale celor doutr tipuri de compozite.
Rigina de baz[ a acstor compozire hibride este in gener,al BisGMd dar poate fi gi UDMA qi
sunl, in ggnerai, radioepace gi cel mai frecvent fotopolimer:zabile.
Azi, in nomenclahrra ncaterialelor compozite apar term:ai menili str scoattr'in evrdenfi mai cla,r
compoz[ia
$i
structura lor. Asfel, se utilizeazl in raport cu con]inunrl tn ump]utur[ minerali ternenii de:
ts Compczite monomodale care la rildul lor pot fi:
-
compozite ionvengionale, cu macmumpluturtr;
-
compozite cu rnicroumpluturtr:
+ de tnaltE densitate, create psntru dingii lrterali, cu proprietAli fizico-chimice aonelier
rate, cu stmcturi heterogentr, cu cornplexe prepolimerizate, ce parmit o lncfucare
minerald sufrcienti;
j
sferoidall, n'.dcinate, indicate in special pe riinlii l*terali, a ckor forme reregelee
4.i
. rifunensiuni rnici ale particuielor permii reaiizarea unei riensiiEli ri<iicate a urryiuinriii
s9
Jvlaiana Brandusa Popa
-
Estetica tn odontoterupia restaurotosre
J.i.r,i. y&erxytt
DE cupLARE (DE
LEG,{raRn
Scopul agenfilor de cuplare este acela de a uni particulele
de umptuhri ale fazeianorganice cu
monomerii fazei organice
a materialelor compozite. De aceastd legtrtura depinde rezistenfa gi durata
compczitului'
Agenlii de legrhrd cei mai uzuali sunt silanii x-si1onyr, cu grupAri polimerizabile
X
sau hidrolizabile
R.
prin
hidrolizi, rezulrtr silanoli.
Agentul
de legtrturi este un metacriloxipropil-trimetoxisilan.
Legihra se-face.cu ajutorul mo-
leculelor bipolare-
La inceput s-au folosit vinil iilanii, apoi metacrioxipropil trimeto-xisilanul.
Legihra intre" faz.a oreanic{ gi cea anorganici a compozirului
i.ln
agenrut de legdturi este una
mecanici
9i
chirnictr- ln ultimul timp, pentru ,rilirur"ounei iegtrnri mecanice rnai bunJ a particulelor
de umpluturtr
cu rigina de bazr, se incearcd realizarea
*o, puii",rle
cu suprafaqd neregulatn, rugoastr,
eare permit
o oarecare imbunlti{ire
a ancordrii in porii
"""rio*
a rdginii ae tegiturd-
"
in cazul polime izinicompozitului,
grupirile
metacriloxi
Ei
gruparite
monomerului participtr
impreuni la reaclie realizind legituri covalente gi punli de H, rezultand o legare chimici de zuprafap
a particulelor
de urnl\pf.
Aceasti legare chimictr prezinti
avantaje pentm ci, in condifii ideale, ea
poate determina o distribuire
continutr afo{elor de solicitare i"r. orpiut"J*;;;;;;r"uum
9i
fap-
tul c4 in:r-o anuqiti'mIsurd,
lianrul protejeaztr agentul de umplutur5 impotriva degradfuii hidmlitice.
IncA nu se cunoagle numarul optim de tegaturi n".ou." pentru atealizao rezistenli durabill ta
nivelul suprafefei intermediarg
dar se gtie c{ ea Lste infuenfatE
ie:
-
forma geometrric{
a suprafefei particulelor de umpluturI;
-
compozilia irmpluiurii;
-
prezenla impuritdlilor.
Cercetirile ?rEepnase
a'l ar[tat ci :ona de minirnl rezistenfi a riginilor compozite se afltr la
niveiul u:irii ceior cioui cornp<inente.
I
I
I
I
I
I
I
I
t
3.1;2.
t
Powunrzanna
nAqnru,oR coMpozrrc
-Raginile
compozite
se diferenliazd iitre ele gi prin modul lor de polimerizare.
Astfel, se cunosc
mai multe sisremede iniliere apolimerizlrii:
-
sistem de activare chimicd (autopolimerizare);
-
sistem de activare prin fotopolimerizare;
-
sistern dublu activat, prin fotoporimerizare gi porimerizare
chimici.
3'1.2.1.
'YU\
STSTEAAT
DE ACTTVARE
CHTMICI A POLIMEMZ.{RII
Materialele compozite
care prezinri
acest sistem de polimerizare
prin astivare chimici sunt
comercializate
sub formi de:
-
pasr6-pastd;
-
pulbere _
lichid;
-
pasrtr
-
lichid-
in sistemul
o"-tH..
l-T9:rl-component
conline numai caralizatorul,
iarcelilalt iniliatorul de
prizd' in sistemul pasti
-
lichid, lichidul ari numai monomerul de dilulie gi accelerator de prizd, iarpul-
berea inigiatorul, ca dd altfel gi ?n sistemu! pasti
_
lichid
Iniliatorul
de prizd este, de regula,
feroxid
de benzoil (POB)
sau un derivat al acidului sulfinic.
catalizatorul
sau acceleratorul
de pri2a *ri. o amini terfiard arcmatictr- combinarea celor dou6 ptr4i
comllonente, respectiv pastd / pasti gi lichid / pulbere sau pasti, se face, in principirl
in propodie de
l/l' dar variatriile
"t"tli.1-?stec
poimerge pdna la 2/l in lavoarea
uneia sau alteia din pi4i= Fa
dr:ce
la eliberarea de radicali liberi care vor inigia polimerizarea
riqi4,ik
7A
j
I,
I
,t
I'
i
I'
Capitolul 3
-
Maleiale resktura.toore fit estetica dentard
Radicalii liberi genera;i de sistemul de inifiere, se ciocnesc de dublele leglnri C-C ale
monomerului gi se leagi de un electron al dublei legituri, lisind celilalt electron liber- Aslfel, mole-
cula de monomer devine radical liber gi procesul continui-
in compozitele cu iniliere chimici reaclia este relativ
rrniformd in tot volumul materialului;
totugi, o mzre parte din grupirile metacrilat rimdn nepolimerizate chiar dupl citeva ore.
polimerizarea
este itrcetinird in prezen{a oxigenului care este absorbit de radicalii liberi- Orice
riginl care vine in contact cu aerul in timpu! polimerizdrii, va dezvolta un slrat de suprafali nepolime-
rizar daturit.i difrrziunii oxigenului tn lichidul rlqinii. Acesi str-al nepolinerizat de suprafa{tr, e mai sub-
1ire
la compozitele fotopolimerizate decit la cels activate chimic-
Viteza de polimerizare, timpul de lucru
$i
rezistenla compozitului depind de:
tipul gi cantitatea de stabilizator gi inhibitor, precum qi raporful dintre ele;
-
raportul POB/amin[;
-
tipul de monomer gi de umpluturd anorganicA;
-
temperatura mediului arnbiant in momenful polimeriztrrii'
Acest tip de polimerizare are avantajul c[:
-
nu necesiti aparaturi speciali;
-
asigur[ polimerizarea uniformi independent de grosimea strahrlui de compozit-
Dezavantajele sunt:
-
instabilitate cromatici datoritl reac{iei dintre anina terfiara
9i
peroxid;
timp de lucru relativ scurt
$i
timp de modelare limitat (2-3 minute);
-
inglobarea de aer in timpul prepardrii materialului;
-
culoare ueornogenl daci ceie doui clmponente
(paste) nu au aceeagi culoare
9i
nu au fost
amestecxte corect;
-
biocomgiatibilitate limitatl daroriti toxicitilii aminelor pentru
tesutul
pulpar;
-
firlarea incorecti poategenera goluri in masa matedalului restaurator;
-
prelucrarea mecanictr, nnirure,a qi lustruirea restauraliei
pot determina aparilia unor suprafe;e
rrrgDase rwponsablle de inc.4ificlrile
,J*
culoa;-e uitedoeie
gi acumularea de placi bacterianf'
3.1.2.2. SISTEMUL DE ACTIVARE A ?OLIMERIZIRII
PRIN RADIATII
{FOTOPOLIMERTZARE}
Radiafiile care pot deiermina aeti.rarea fotopolimerizlrii
pot fi:'
F incoerente
-
radiatii ultraviolete;
-
radia[ii vizibile.
F radia[ii coerente (later).
.//
i. 1.2. Z. I.,hb I rugrpes
ppLrMERrzARrr pRrN
R4DIATI I INCfl.E 3:NrE ULTBAW0LETE
Radia{iile ultraviolete ca sistem de iniliere a fotopolirnerizlrii
au constitui! prirnul siskm uti-
lizat la inceputul anilor I970.
Faza oryanici a eompozitelor fotopolimerizabile
cu ajutorul radialiilor ultradolete conlinea in pm-
podie de 2% un fotosensibilizator, de regul6 eterul metilic sau etilic al benzoinei- La iradierea matedalului
cu radialii ultravioletg cu lungime de undd de 265 nm fumizate de o lampi specialtr' fotosensibiliz8torul
absoarbe radialiile ultraviolete qi se <iescompune
in radicaii iiberi ce vor iniiia poiimerizarea moncmerilct:
Ct rnpozitele cu acesr sistem de iniliere al polirnerizdrii sunt livrate sub forrni Ce pastl unictr,
introdusl intr-o seringl. Avantajele 1or suni:
-
o mai bunl stabilitate cromaticb daroriti absen]ei aminei terfiare;
-
timp nelimitat pentnr aplicarea gi modelarea materia_iuiui restauraior;
-
duritate crescutd a restauraliei;
Maiana Brdndusa Fopo
-
Estetica in odontoterapia
restsrrraroqte
-
manipulare
ugoarl;
polimerizarea
fiind completi
in 2o-30 socunde, toxicitatea
materialului
compozit
asupra
pulpei dentare
este scizuti.
Dezavantajele
fin
de proprietilile
razelor ultraviolele
care:
_
surt nocive pentru
retinl gi tegrunent;
-
nu trec prin perelii
de smal! d.eterminsnd
o polimerizare
insuficienti
a matedaltrlui
com-
pozit
tn aceste
zone, sub perefii
de sma!;
_
au putere
mici depenetrare,
maxim 1,5 mm;
-
polimerizara
rue loc doar
atdra timp c6t aclioneaztr
sursa de rumini;
-
nu poate fi utilizati
la materiale compozite
cu microumpluturi
deoarecg datcriti dimensi-
unilor rnici ale particulelor;
radiafia
itraviolettr
,r-dirp.rr"*tr
foarte mult sc{z6ndu-i as'-
fel penerrabilitatea.
3"1"2'2'2'
rNtryzntt
P,LIMEN,INI pRrN
RADarrr LI'MIN,A*E
IN,*E*ENTE,
t* spzcrnut
WZIBIL
].a acest tip de ini;iere
a fotopolimeri3lrii,
lampa de u.v. a fost irlocuittr
cu c !amp6 cu filtrr:
triplu"
care fiirnizeazi
o radia$e
"u
t r-ogi*.
de undl inr 420-450 nln; deci in dome,niul lungimii de
undi vizibile (400-800 nrn).
sursa ce tririna a fost la ior"pot * bec halogea de T5-150
w
RtrEinile
compozite
activate
cu lumini vizibiltr au un sistem de activare bicornponent,
format
din dicetoni
{camforchinond gi cetone aromatice) gi o amini terfiari- Dicetona fotosensibitizanti"
de
obieei cannforc ino4I,
absoa*e
energia radiant{ lu i.rngimea
Je un<ii de cca. 470 nrn (lnninn
ahas-
ro
ri
tece ?n stare de excitare'
La-momeunrl
oporh'- de excitarg dicetona
se combiu[ cu amina
[f;ffffi#1}r1'uillt:.
oponrn
care se desdmpuae,
",, "lib"*ro
de radicari
tiberi
ei
acesria vor
pann
ll eare pstmnde
lumina este foarte importanttr gi ea depinde de o serie de
factori' o mare parte
a r{ginii
rtrrryasi neactivata
ini;ial de a4iunea huninii, in momentul prizei va
rrmflne nepolimerizati'
Polirnerizilrea
nu este nicio'dana
uo,'pl.ie, o rnare parte
a gnrptrrilor
metacr'at
rlmdnind nepolimeri"ate
ch'i':r dup-4 cdte',a
cre. cu c6t gradur
dc;rolimerizai-e
tr,,--.: r,:l: ririi, ir.i, cr: ait
proprietiiire
fi icv ale co;npuzitulur
sunt mai stabile.
Gradul de conversie
al dubtelor
legituri
c-c ale msnomerurui
la 0,2 mm sub suprafa;a rmui
compozit
fotopolimerizabil
optim
este de 44-75olo deci, *oilot"" de metacrilat
nepolimerizat
e de
25-560/o gi ea depinde
de concentra;ia
diferililor
monorneri.
O eonversie
mai mare face sd creasctr con-
tracfia de polinerizare'.
Dublele
legrturi
rtrmase la
""pJ*r
l""t"aor
dup6 fotopolimerizarea
inigialtr
devin neutilisabile
b 24 ore p"ot.u"rliifou*ie
legliur.r.
Timpul de injumitrfire
al radicalilor
lib-eri
{rnagi,
potenlial
reacrivi,
este de numai
30-50 de ore' ceea ce inseamni
c[ majoritatea
reaogiilor *"-uo to. ioii*gor
*u*ismului
de prizi qi conrracfia
ffiff:#:::#ljt.a
loc in primele
secunde
in rimput i'otopolimerizlrii
ei
se eonnpleteaza
?n
sursa de luminl
influon]eazd
adincimea
polimerizIrii
$
gredBl
de convenie
al monomerilor,
Lampa
euhalogen'
folosind
"
t*tte incanae-scerrtl^a
edreitemp*rru.r
la nivelnl becului atinge 400"c,
face ca nurnai l0% dh energia
produsi
Jfie utilizate puoto'"Jsia
de radialii vizibile.
Ace$t lucru a deterrrinat
initrierea uno: cer:etrri pentru
g:nIT
yorie,opr ."* ,e o inlocuiasctr
pe aceasta. Astfe! cercetitorii,iaponezi
au intr$dus
rimpi cu iioa" tEo *r" u,, uo**qiul
"r,
asigur{ o ad$acime
mai mare de potrimerizare;
-
rearizeaze
-ud
grad sporit de conversie
a monomer'or
rezitiuali;
-
nu ernit radiafii
ultraviolete;
-
au o acliunerapidtr
(20_40
secunde);
au putere
mare de penetrare
(2_2,5
nrm).
Lung'mile
de undr als ecestor radiaiii ernise de iEmpiie
cu
{iorie LED sunt de 420-550
nm.
72.
"
-:''?
.
I
t
I
I
I
lr
li
ll
I
I
I,
I,
,t
I
I
:
I
,l
lr
:l
Ir
-I
li
Capitolwl 3
-
Materiale restaur$oare tn estetica dentard
Un alt tip ds sursi de lumini folosita pentru fotopolimerizare 6ste acela al llrnpilor tip Trilight
care oferd posibilitatea varia{iei luminoase permipnd astfel modelarea desfsguririi prizei materialului
compozit gi contracliei consecutive acesteia- Existi astfel posibilitatea realizirii unei intensit[1i lrrmi-
noase mai reduse, medie sau standard-
Dc asemenea, se cunosc ari sursele luminoase de rnare putsre, cu frecve4a in sistEm strobo-
scopic (descircare electrici ?n xenon, plasmi), ce permit fotopolimerizilrea aproape instanianee (3-5
minute), eliminind astfel contraclia de prizi gi reduc6nd timpulde lucru. Totugi, sursele de lurrini mai
prrternice, croscfurd vilez.a de pollmerizare, vor ducc !a o cantitate mai mare de monc.mer
liberi.
Avantajele fotopalineriziirii prin radi ef i vizibile sunt:
-
polirnerizarea se face in profrrnzime (2-3 mm);
penetreaztr
lesuturile
dure dentare;
-
tirnpul de prizi a[ matedalului este de 2&30 de secunde;
-
suprafala restauraliei este netedi, fbrtr porozitSfl;
-
priza completi elimini toxicitatea materialului restaurator pentru pulpa dentari;
-
confer,i stabilitate coloristici mare.
3.i.2.2.3.
gllblnurznna ForopoLrMERrziurr
pRtN
RADTATTT IIERENTE wTETBILE TIp LAnER
LaIerul este un generator de luminl cuantici, ce perrnite amplificarea luminii prin stirnularea
emisiei de radialii coerente (la care toli fotonii sunt in aceeagi fazl
9i
rnerg ?n aceeagi direclie), cu lurni-
nozitate ridicattr, densitate energetici inaltS, monocrornaticl qi care pot fi direelionate strict.
Laserii au o paleti largi de aplicalii in stomatologie. in ultimul timp gtrsindu-gi utilitatea
gi in
fotopolimerizarea materialelor compozite- Astfel, laserii cu Argon srnt folosifi in polimerizarea com-
pozitelorde mai bine de 5 ani gi prezinti avantaje certe fafi de polimeriz.uea conyerlfionall ln sersnl ci:
-
Lampa cu raze laser se apiici pe stralrrl de compozil o pericat',i de timp mai sewfil (10
secunde) in loc de 20-40 secunde cit este necesar penlru himina viziuili ccerenil
Se reduce timpul de luegr gi creg{e confornrl paciritului;
-
Are ponetla'uilitate de 5-6 nun; se reeornandl totugi polimerizarea in straturi de 2 mm com-
pozit tira3 de l0 secundeper strat;
-
Asiguri un grad inait de policreriza'e, imbuntrtilind calltliile mecerlice aie coinpozitniui;
-
Cantitatea de monomer rezidual este mai micd, efectul g,ulpo-loxic mai mic.
Primul timp in procesul de fotopolimerizere este inifiera tbtoreduefia camfor chinonei eale
deelanqeazi fomrarE de radicali liberi care vor acliona cu noi molecule de monomer realizAnd pmpagarea
polimedzirii. Reacfia se repetd mercu pdntr se iat6lnesc doi radicali liberi (terminarea polinaeri:drii).
Aparatele laser utilizate in procesul de fotopolimerizare au gi alte avantaje:
-
sunt uqor de manewat;
-
sunt programabile;
-
sunt ergonomice;
-
suni relali'r mici;
-
folosesc curent electric de 2?0 V(sau, I l0 V), iar penFru rlcire foloiesc api sau aer;
-
permit regtarea intensitalii luminii;
-
au senrnal sonor gilsau vizual ca anrmjtr timpul expunerii;
-
au piesa de rnAnl cu doschidsra de 12 rnna, nufi]eioess accesan'i u.tile in zonele mai greu
accesibile;
-
reduc hipenensibilitatea postoperatorie.
Tohrgi, datariti prefului mare de cost al aparatului care atrege dupi sine
$i
creqterca prplui de
cost al realizlrii restaura]iei, datoriti fapn rl.*i ctr necesitl aparaturi speciali gi person*l ealificet
tr{ecum
qi mijloace de proteclie suplinrenta"e;/c:ttm pacient, rnedic, asisle.uti medicall, deccarndnth ac# tip
de aparat se utilizeaztr in fotopolimenzarea materialelor compozite desrul de puiin.
:i
ri
I'
I
t
l:
',i
f
*3
I3
I
'=
I
I

t
=
I
I
=
-
r
.-
IE
I
==
I
I
C
I
-==
I
-
I
I
-
I
?3
It{oriana Brdndusa Popa
-
Esletico in odontoteropia reslsrnaloare
3"T"2"3"
INITIEREA
POLIMERIZ,LRII
CA AJIJTORUL ANOR SISTEME CU
DUBL{ ACTII/ARE
Aceste sisteme de ini;iere a polimerizirii
materialelor compozite au un sistem de inifiere prin
fotopolimerizare
gi chimic, iar materialul .se,,prezinti *c.ub ,f$rrrra, a,
rJouipaste-,
Eotoactivare" uq;*a
pclirnerizarea,
iar activarea chimici o contiru[ gi completeaztr reac{ia oe
irize.
Acest tip de compozite dual.,polrsrerizabile-'au..cp,trn:t
'datorit6"-f,rytrrhri.cd limpul
,de
polirnerizare
este scurt la compozitele cu iniliere chimicd a polimeriz{rii, precum gi faptului cd, ?n tim-
pul preparlrii
materialului
restaurator (pastei),
se remarci o .r.gr"r" continutr a vascoiiaEii
acesteia.
helungirea timpului
de lucru se obline prin inilierea foto a polimerizirii;
de asemenea, acest
sistem elimini inconvenientul
persisten;ei
in profun zimeaeompozituiui
fotopolimerizabil
a unor zone
rrmase nepolimerizate,
polimerizarea
acestor zone fiind asigurati de sistemul de iniliere chirnici.
3"I.3.
y
)
YnovRrETATrLu
nAgwn
oR coupo T.ITE
Proprietilile
raginilor compozite
depind de o serie de factori precum:
-
tlpul mabicei, a rtrEinitor fazei organice;
-
dimensiunea gi compozilia particulelor
de umpluhntr
ale fazei minerale;
tipul gi cantitatea agentului de cuplare silanic.
3"r"3.r.
PRoPRTETITTLE
MECANTCE
?,L?.IJ,
IlL,tntrEe
Unttatea de misuri pentru
duritatea suprafelei rlqinii compozite este indicele Knapp.Acesta
diferi in tunc1ie de tipul de maiegial compozit. Astfel, la .ur"ridi.;;;;;;r"
* J"J*-pr"turn
9i
la cele hibride, indicele
Knopp este de 35-65 kglmm2, pe cdnd la cele cu microumpluturs
este de doar
18-30 kg/mm2. Dutitat"a restauraliei
depinde gi de grl,iul d* pstf,;;s;,rre
$i
fl p;.ite fi cr+scr,iii
ju
J-4%opnntr* polimerizare
adilionaltr,
dupi adaptarea ocluzali gi finisarea r*rtu,r*1i"i.
3.1.3.1.2.
RczrsrexTe
LA uztrv.tr
Materialele
de restauralie
trebuie si prezinle o rezistenld la uzuri egall cu a smalgului din Tens
restaurati. Riginile compozite
uu o uzure complexi:
=
o degradare
chimici, hidrolirictr
a componentelor
sale
-
o degradare fizici a suprafelei,.stu,r*;iilo,
Degradarea
fizic| arestauraliei
la nivelul suprafelei sale este determinattr
de doi factori:
-
abraziunea,
-
oboseala materialului
restaurator
asociattr cu strssul intermitent la care este supus in timpul
proceselor
de masticalie.
Aceasti uzur[ se asociazi cu o asPn:
a suprafepi restauraliei
datorati parfial (la compozitele
cu microumpluturr)
zgflrierii compozitului qipierderu particulelor
de suprafh.fi gi daiori.ri fricfiunii (ia
compozitele cu macroumpluzuri),
ducind la o pierderade
substanf[ verticali importanti,
neomogeni.
^r-
., .,.:"^::1,:*l1e
expuse unor forte masticatorii mari apar microfisuri atit la suprafaia resrauraliei
i,iii
vi
siio paiTiculeie
de rliasroumpiunrrd.
Important[ este gi uzura smalgului dinfilor antagoniqti
care depinde de tipul de compozit uti-
lizat' cu catparticulele
de umpluturi
sunt mai mari ,o url, u^*iup*r.1ei
cornpozitului
este mai mare
gi rrzura dinlilor antagonisti
mai importantl.
compozitele
cu particule
de cua4 dzu c ',:zur[ mai importanii
smaiiuiui <iinliior antagonigri
decdt cele cu bariu, staniu sau alte materiaie de umpluturi
- .::
74
I
I
I
I
I
I
l.
I
ll
ll
ll
lj
l:
l:
I
li
l,
lj
I,
l,
-i
t,
Ir
I
Capitolul 3
-
]vlateriale restaurataare in estetica dentara
Fenomenul de oboseald a materialului cornpozit determinl compromiterea reslauraliei, cu
aparifia de fisuri in matricea organici, ca urnare a solicitlrilor masticatorii. in interiorul materialului
de restauralie se produc modificiri ce nu sunt vizibile cu ochiul liber gi care rnobilizeaztr particulele de
umpluturtr gi submineaztr integritatca restauraliei prin aparilia de fisuri.
3.1.3.1.3. Moourut DE ELASwSTTATE
Modulul de elasticitate indici rigiditatea rnaterialului de restaura{ie gi este mtrsurat in GPa. El
difertr in raDcit cu tipul materialului compozir astfel:
compozitele cu microumpluturi au modulul de elasticitate de 4-8 Gpa;
compozitele cu macroumpluturi gi cele hibride au un modul de elasticirate de 8-19 GPa
Cu cit cantitatea de umpluturd este mai mare cu at6t rigiditatea compozitului este mai mare,
asemdndtoare cu cea a dentinei (18,5 GPa
),
dar mai mici decdt a smalgului (82,5 GPa). Materialele de
restauralie cu un modul de elasticitate mic se deformeazl u$or sub acliunea fo4elor de masticalie pu-
ternice, de aceea trebuie folosite materiale compozite cu modul de elasticitate ridica! cu o valoare
apropiati de cea a dentinei, rnai ales in restaurarea dinlilor laterali,
3.1.3.1.4. RtnsreuTa
Este proprietatea
fizictr care se referi la rezislenla materialului compozit la compresiune qi
tractiune. Ea este inferioari materialelorde restauralie metalice (amalgame)- Rezistenla la compresiune
este mai mare decdt cea la fracliune, fdrd implicalii clinice deosebite.
Rezistenfa la fracturi este importanti gi ea se referi la energianecesari pentru apropaga o frac-
tura in masa materialului compozit. Dup6 priza finald a materialului, apar in masa restauraliei
microfisuri care pot duce in timp la fracturi, mai ales in zonele de miniml rezistenli- Cu cit cantitatea
de umpluturtr este rnai mare gi particulele au dimensiuni mai mari, cu atit rezistenla la frlcturtr a com-
pozitelor este mai maie, astfel:
-
cornpozitele cu microumplutnri au rezistenia la frachrrd de A,7-1,2 MN/m2;
-
compozitele cu macroumpluturi qi cele iiibride au o rezistentl ]a fracturi de l$-2 MN/rn2.
Rezis;snga la {iaciuri scade iri tirnp in mediui brical riatoritE absorblier apei gi Cegradbrii frzice.
3.1.3.2. PROFRTET,4TILE FIZTCE
i.1.3.2.1. Coencruvrvt DE Dnr-4TARE TERrvrcl
La rtrginile compozite, coeficientul de dilatare termictr este mult mai mare decdt cel al dentinei,
acest lucru avAnd o irnportanli clinictr deosebita- Astfel:
-
coefrcientul de dilatare termici al dentinei este 8 x l0
6"C;
-
coeficientul de dilatare tennici al smalplui este I I x 1f6
"C;
-
coeficientul de dilatare tennic-i al compozitslor conven{ionale cu macroumplutu:ra gi hi-
bride este 30 x t0-6- 40 x l0-6"C;
-
coeficientul de dilatare termici al compozitelorcu microumplubr[ esle 40x 10{-70x t0a"C.
Acest coeficient de diiatare termicl face ca, la modificirile de i'C ale temperaturii, :estaurali-
ile de compozii si-gi modifice dimensiunile de 3 ori mai muit <iecdt dinteie, gi eianpeiiatea inchiderii
marginale se altereazi.
Difuzibilitatea termicl a materialului arati capacitatea acestuia de a reactiona la stimulii ter-
mici ternporari existenli in cavitatea bucal6. Ea stopeaztr trensmiterea varialirlor iermice din mediul
bucal spre pulpa dentari.
-
I
I
I
I,
:
t;
:a
-! I
I?
:!
r_=
I
t=-
t
-;
I;
l_
:i
I_e
I
r-=
,=
E
I
-.
-
I-
=
I-
-
.?
l=
l=
s-
f
I,
Maiena Br&ndtqa Fopa
-
Estatbt in odontoterapia restauratoor
3.1"3"2"2.
Raarcspecnette
Pentru materiarere
compozite
obfinerea radioopacitilii
necesiti:
-
Utilizarea rmor monomeri ce contin brom, iod
-.
utilizarea
umpiuturilor
aoorganice
radioopace
cum ar fi sulfa'tul de baritL wolftamahrl
de
calciu, fluorurile lantanideior,3rd'ins}
*onin"e propiiertrsle
it$-lriilor compozite.
$e mai
poate
utiliza trifluorura
de yrerbiu,
zirconiu.
Radioopacitatea
compozitelor
este foarte importanti
ea permi$nd
clinicienilor
si depisteze
camile secundare ce apar mai ales la nivelul restauratiilor proxirnale,
Ia marginea gingivaltr
a accstora.
Radioopacitatea
se misoari prin comparalie
cu alurniniuril
" "rort*tr
in rnediul hidric-
3.1.3.2.3.
Awoxnw
ApEr
lr
soLUBrarATEA
R^[ginile compozite
reacfioneazi
in mediul bucal prin absorbgie de api. Acessti aptr absorbittr
modifictrpropriertr$le
fizice gi mecanice ale restaurafiei in sens negariv, al alterrrii loa datoritr scindirii
hidrolitice
a silanului
de umpluturi.
De asemenea,
duce la prelungirea
duratei po,limeriztrrii
deci a ten-
sirmil,or de contracfie.
Absorbiia
"t*nTi l.t
upe petrtru
o srptimantr admisd
de specificalia
ADA e de 1,7 r*gfcmz,
iar sahrarea se produce
dupl2_5
zile.
R6giaile cu microumpluhrri
su o absorblie
mai mare a apei, de 1,5-2 mg/cm2 pe cand cele hib-
ride
9i
conven{ionale
au un indice de absorblie al apei de 1,1 mglcmzdatorittr
volumului
mai mare de
procent
de rrSini.
rvre'rrurl
o cantitate iimitatn
de apr absorbitl
e.benefici obtura;iilor
mari gi aceasta pentnr
cd ea va com-
pensa
ink-o oarecare
lesur[
contracfia
de prizi.
Dupd polimerizarea
completd a riginii cornpozitg
solubiritatea
acesteia to ap6 csle relativ
-ocnzu4 de
Q0
l -0,06
;ng/crn2.
Absorb;ia
apei
Ei
selubi*ratea
rdrginilcr ccmpezite
depind dc:
-
Tipul gi
eantitatea
de ilooor,ne" de bazi.gi diluanli.
RA$inil bazare pe uDMe au tendinfd
mai micl de absorblie gi
-"olutilitate nai n.ic,]:
-
Este invers proporlionali
cu cantitatea $s
,mpluturtr
a rrginii. Cu cfit procentul
de umplu-
hr[ este mai mic, eu at0t absorblia
de api este maisrescuttr.
-
Gradut de pclinerizare'
cu ctt rnonornerii
reziduali sunt in cantitate mai mare cu at6t cregte
gi solubilitatea.rrginii,
m timp de polimerizare
redus cu zsq/o facesi ereasctr
absorblia de
2 ori,'iar
solubilitatea
ae
q_g
ori.
-
Int:ractiun"ld.tT|*
rrronomcr gi particulele
de umpluturi;
-
Gradul de solubilitate
al moleculelor,
cea *ui pugii
li*omr fiind TEGDMA.
-
cornpozi;ia
salivei, vascozitatea
ei.
Luvv't,^,
3.1.3.2.4.
DEaR4DAuEA
In anuut BvcAL
In tin'rp' in rnediul
bucal se prooo*.ro
qroces de degradarc al compoeitului
chiar
dacd aces-
ffJ-illt#,t1t:'de
masticarie
ci doar varialiilor
"hi*;";;l;rrr.
-I";;il;;",
de degra-
-
Grup'Irile
metacrilat
nereaefonate,.rirnase
dupi potimerizare
eare degraddndu-se
mai
repedg pot
fi extrase din rnasa raginii;
*
Degrada*1-hi$li'i-.i
a bariului qi strron;iului
ce poare duce la aparilia
unei presiuni
la
iarorhfa
r*lin#umpiuftiri
yi in consecing
ia aparifia
de microfisrui;
-
Apa sau atacul chimic,
ca
Ei
variatiile
termice ducin tinip la cedarea af@trrlui
silanic de cuplane.
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
ll
t
lj
I
I
l:
I
l,
t
76
I'
j
t'
l{
Capinlul 3
-
bfateriale restaurotoare in estetica dentqrd
3.1.3.2.5.
Srasiltrerpe coLoNSTrcA
Restaurafile compozite suferl ?n timp, in mediul bucal, o modificare a culorii. Aceasta apare
datoritd unor cauze:
-
extinseci.
-
intrinseci;
-
o combinalie infre acestea.
Coloraiiile extrinseci sunt determinate de alimente precum: ceaiul, Coca{ola, cofeina gi
aceasta prin absorblia maximd de api care are loc in primele 7-10 zile drrpd inserarea rnaterialului
restaurator in preparalie- ?nainte de potimerizarea cornpleti, ele pot ptrtrunde 3-5 pm in ma$a cornpo-
zitului ducand Ia colorarea acesruia_
Porozitatea sau rugozitatea suprafelelor restauraliilor devin in timp favorabile coloririi compo-
zitului, datoritd alimentelor dar gi bacteriilor cromogene din placa bacteriani" ce au o suprafafl priebicl
de depunere. Cu cdt polimerizarea
este rnai deficitarii, cu at6t acste doui defbcte sust mai importanre.
Coloraliile intrinseci se datore.sc oxidirii arninelor in exces in sistemul de iniliore chinrie[ a
polimeriztrrii gi in l-3 ani apare o ingtrlbenire a restaurafiei.
La compozitele fotopolimerizabile se observi o deschidere a culorii gi cregterea nmshridit5lii
care se accenfueazi in2448 ore, datoritl probabil descompuuerii carnforchinsnei- Ele, pe tsrmen h:ng
snnt stabile coloristic daci polirnerizzreil a fost f6cut[ corect.
3. I. 3. 2. 6-
L\?
toNrpACTL4 nE
perxdERrzAEE
In timpul polimerizirii, rtr$nile compozite suferi un proces de contracfie de polimerizare care
afecteazd foarte mult legtrrura la interfala dinte/restauratie.
Pentru compozitele convenlionale, conrrac{ia vclumetric6 este de l}-2iyc, ca gi pentru cam-
pozitele hibride, pecind pentnr compozitele cu rnicroumpluturi contractia de polimerizare are valori
cuprin se i*re 20-Z5o/o
-
La compozitele fotopolinirizabile, cam 609o din contrac{ia totali are }oc in primul mirut de
fotoini{iere qi prelungirea timpului de activare nu duce la c"e$terea contracfioi totale. Contracfia aces-
tor raateriaie este centrifugd, spre sursa de lurnini, ra este aceca c6 tinde *6 indepirteze rtrgina cle
perelii restauraliei.
I-a compozitele polimerizate cbimic, contraclia de polirnerizare este mai lenttr" spre centnril
restat[atiei, ceea ce,determind un stres rnai sclzut la interfafa restaurali/preparafrq cu o oarecare con-
cavitale a suprafefoi libere a restaurafiei.
Contraciia de polirnerizare are impact asuprx adaptnrii restauraliei la perelii preporafiei, atit a
celor din dentintr cdt gi a celor de sura[1.
Intirirea materialutrui de restaura{ie duce la aparilia tle tensiuni de contraclie cu o vrlo*rc de
2,4-7,3, qi acestea se pot matorializa prin fisuri in srnaltr, rnai ales in l/3 medic qi cervicali a dintelui,
fracturi ale perelilor cavitS;ii. Cu cit volumul restaurafiei este mai rnars cu atit posibilitatea producerii
fisurilor este mai rnare-
in urma cercet6rilor efectuate cu privire la contraclia de prizi se poate conchidectr:
-
Contraclia de polimerizare este direct proportionall cu vol+rnul de ri4inl polirnerizati;
-
Forga de eontraclie se opun fo4elcr de adeziune ale r\inii gi poate duce la nricrofisuri,
goluri de aer;
-
Prin contraclia rnaterialului restaurator pot s[ apari msdificlri ale dirnensiunii intercuspidicae;
Cr: cit res'taura|la este mai ccmplexi cu aiAt tensirmile de coctraciie s'.iBt mai man;
Contraclia de polimeriztre Ere dr-ept consecintl coloralia rnarginaltr, la interfala prepa-
ralie / rcstaumlie pi aparilia unei sensibilidli postrestaurative a dintelui.
I
I
t
li
I
:
t;
I
.E
r
=l
.a
I
I
=
I
I
l
I
G
G
r
-
t
z
r=
I
.=
t
=
-
G
G
I
i==
l=
I
:
f=
I
^74
tt
fulaiana Brdndusa Popa
-
Estetica in odontaterapis restaurstosre
Datoriti
consecin{elor
detenxinate de contracfia de polim enzare,au ap5rut o serie de studii ce
urrnhrcsc sI realizeze
rigini diacrilicc fdri contracfie de polimerizare. S-au utilizat in acest scop
cftcriFu$i biciclici gi o polimerizue
c\desfacerea inelelor arolatice. Astfel de monomeri biciclici sunt:
-
Spiro-orto-carbonalii
(SoC) cei mai studiali monomeri biciclici, care determini o polimerizare
aproape neutrd din punct de vedere volumetric
ai
dublarea adeziunii la smalful gralat aoiC;
-
Spiro-orto-esterii;
-
Bicicloketal-lactonele;
-
Trioxibiciclo-ocranii.
Alti clasil de monomeri
ce conferi contraclie de polirnerizare
mai micr este cea a oxibis-
metacrilatului
la care s-a observat o reducere a contracliei de polimerizare
cu 3040o/ofafl de cea a
dimetaerilatului
folosit frecvenl in fazaorganictr a riginiior compozite-
\
3.r.3.3,
cty',pRopRlEriyu
BIOLOGTCE
Rispuusul pulpar la materialele compozite esle foarte greu de apreciat gi mai ales este dificil
de diferenliat efectul produs de elementele componente
ale rtrqinilor
compozitq in
f.inciprt
al fazei
organice, de efecnrl profus
dc manoperele rerapeutice
de realizare a preparatiilor,
efectele percol1ii
marginale gi reacliile pulpare
determinate de miegi evolu;ia procesului
carios. Tohrgi, studiile de cito-
toxicitate
arat{ ci ti$inle
conpozite polimerizate pot induce iritalii pulpare
*ini*", reversibile la
nivelul
lesutului
pulpar. Toxicitatea
lorie poate pune pe seama existengei monomerilor
nepolimeriza;i,
existenti in masa restauratiei
dar gi a complexel-or u"tin" ae suprafagl formate intre componentele cu
greuiraie
moiecularr
scizuii aie sistemeior
cie inigiere fotopolimerizabile.
Dactr restaurafia
este voluminoasi,
rEgina pout" ,i*aoe nepolimerizati"
daci este aplicati in
caviti[i profirndg
direct pe canaliculele
dentinare deschise gi toxicitatea sa asupnr
t"*tuI;#..-lp*;
fi mai mare' De asemenea,
rtrginile poiimerizate
incomplet, mai ales sele cu conlinut scizut de umplu-
tu4 par
a fi iriante pentru
fesuturile
gingivale- i" r**i;;iu-rui
de fluor in aceste zone nu mai
apare rezistenli la formarea plicii$acteriene
astfel incdt, orice rugozitate sau porozitate
a materiatului
restaurator va determina acumularea
de plactr
bacterianl car", la"randul s6u, va accsntua gi rnai mult
:ftatr
r i::rgivali deja existenti_
Gravarea acidi a dentinei nu determinl prin ea insiqi o inflamafie
a pulpei
dentaie pi aceasta
pef,tru-ci
acizii nu ajung la
fesutul
pulpar, dar gravarea indeptrrteaztr
sfrahrl de detritus dentinarrema-
nent (DDR)
9i
deschide canaliculele
dintinare permildnd *rrrt * n*-;d,tu
il;fli dentinare
9i
determindad
umiditatea
crescuti
a suprafelei dentinare.
Microfisurile
marginale apirute
ulterior vor permite accesul florei microbiene la pulpl gi iri-
tafii pulpare
conseculivqin
situalia in care plega
deniinartr ce va prin:i resrauraiia de raqinn compozitd
uu va fi supusi procesului
de hibridizare, pmces care produce
o buni sigilare mmginali
dar gi sigilarea
canaliculelor
dentinare
ce au fost supuse
irocesurui
de gravare
acidtr-
O alti consecinli
negativi p*
"*i
o poate avea o rtrgini compozittr fotopolimeri
zabil|este iri-
tafia pe care lnmina
lir.vaCIare
a fotopolimeriz{rii
o poate produce asuprir retinei, pdntr-o
expunere
prehmgiti
a ochiului la lumina vizibiH
de 470 o*. o" *"ri.o"4 lwnina poate produce
o creqtere a
temperahrrii
lqcale cu 0,5-l0oc printr-un
shat de dentini de l-2mrn grosime gi asffel poate duce la
afectarea gesutului
conjrmctiv pulpar.
Lirmina activatoare
cu radialii ultraviolere poate si produtr
leziuni ale epidermei pacienfului
sau a medifirlui, de aceeaj uiilizarea idmpii producitoare
de raaiagi ultraviolete
kebuie si fie fllcurtr cu
foarte mare atsnlie. Din fericire,
utilizarea sa nu mai este de actualitate.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
78
t
I
I
I
I
.i
l:
I
I
ii
ir
I-
I
:=E
r-=
I
i=
r=
I=
I
r==
t;
l-
I
:i
I
=
r=
I=
I
=
-l
I
I
,:
r:
I
=
T
=
t
=
I=
I
:
l=
I
.=
G
t
Capilolul 3
-
fulaterlale restauratoare in estetica dentani
3.2. CIMENTURILE IONOMERI DB STICLA (CIS)
Acum 33 de ani, intr-un laborator guvernamental condus de farmacistul A.D.Wilson (citat de
ESPE) a fost realizattr cu succes sticla pe bazi de silicafi gi acid poliacrilic. Ea a fost inregistrattr ca
paient in Marea Britanie in 1969
ti
a devenit cunoscuti sub denumirea de ionomeri de sticli
{sticti
+
polimei ionic). Crr'rcetiriie in acest dorreniu au porr.it de la necesitatea de perfeclionare a cimenrurilor
silicat, ce reprezentau la acea dati principalul material de restaurare fizionomictr a din{ilor anteriori.
Lipsa lor de aderare la slructurile dure dentare, cerea realizarea unor preparalii carg conforrn principi-
ilor lui Black, determinau un sacrificiu impo*ant de
lesuturi
Centare. Pe de alti parte, se cunogtea efec-
rul lor toxic asupra pulpei dentare qi modificlrile aspectului coloristic in timp- Aceste neajunsuri au
constifuit tot atatea motive pentru inilierea unor cerceteri menite si inldture ineonvenientele acestui
material fizionomic de restaurare, dar str pistreze qi si imbuntrtdleasci proprietilile sale favorabile-
Astfel au aptrrut cimenturile ionomeri de sticltr.
Materiale moderne, utilizate in restaurtrrile coronare ale din{ilor, au fost introduse in practica
siomatoiogici in prima lor formi de Wiison gi Kent (citali de Cheriea) ( I I
).
De la aparilia lor pe piafl
au suferit multiple imbunitiliri devenind azi un material foarte important in odontotrapia restaura-
toare gi
nu numai.
3.2.1.
^Gv
Cr.qsrricAnr,q CTMENTURTLoR roNoMERr DE sTICLA
'))'
Cimenturiie ionorneri de sticli s-au afimrat in ultimii ani tot mai mult in domeniul tratBme.ntu-
lui restauratoq medicii stomatologi au cipitat experienli clinietr in ceea ce privegte tehnica de aplicare
qi a beneficiilor pe care le aduc. Domeniul de aplicare al glassionomeriloi a fost lirgit, materialele dc
fi;stxurare au fost urmate de cimeituri, materiale pentnr obturalii de baz}, penffu sigiliri, au aperut
maieriale cu vAscozitate cresculd, fotopolimerizabile, astfel ?ncf;t azr dispunem i1e o n:are varietate cli-
nici de cimeitFrri ior,orneri
,je
.tici6. Acegtia pot fi grupali, in runciie de mai muili p*rarr:rtri, asttel:
F Dupn utilizarea lor suut:
-
cimenruri ionomeri de sticlb pentru cimentarea lucrlrilor protetice; .
-
cimenluri ionorneri de sticli pentru restauralii coronare indicate in:
-)
restaurarea leziunilor cervicale de etiologie cerioasf, sau necarioestr;
-+ tratamentul cariilar radiculare;
-+ restaurdri ocluzale minir:ral invazive;
->
restaurlri proximaie rnininnal invazive tip
- tunel;
- cavitate in galerie (in
9an1).
-+ restaur[ri provizorii
{de
urgenfl sau de agteptare);
-)
restaurarea dinlilor temporari:
-+ reconstituiri coronare in scop protetic;
-+ obturalii apicale retrograde.
-
cimenturi ionomeri de sticld pentru
--+ obtpralii de bazi
- tehnica sandwich clasici;
- tehnica sandwich deschisl.
--+ ca lineri
- autopoiimerizabili;
f'-.^-^l:-^i-^L:t:
- IUtUPuIllilYtIZaUlrt.
79
Maiana Brdndusa Popa
-
Estetfus En odon ouFapia restouratoare
F Dupn compozigie chimictr sunt:
-
CIS convenfionale bicomponente, pulbere-lichid;
-
CIS anhidru;
-
CIS fotopolimerizzbile;
-
CIS cu adaos de pulberi meralis:.
} Dup[ mecanismul depizA:
-
autopolimerizabile;
-
fotopolimerizabile.
D Dupi modul de prezentare:
-
sistem bicomponent
-+ oedozat;
--+ in capsule dozate.
-
sisbern anhidru dizolvat in
-+ apl distilati;
-+
acid tarric.
-
sistcm monocomponent,
fotopolimenzabi!.
3.2.2. Conmozrlre
cmurcA
dAG
d^.
Din punct de -'edere chimic, cimennnrle ionornen de siicli srmt poliacrilafi
mmplecgi sa-o
polialche'nola;i
rezultali in unna combindrii solufiei apoase a copolimerului
acidului acrilic cu un sili-
cat dublu de aluminiu gi calciu. Compozilia lar chimiil e pulin cunoscuti dar se gtie'cd
ei conlin silice
qi fluorite in raport le iil,1
$i iot
rvea !+ picpo:1i* de pani :; z3yo fluor-
3,2.2r-
yrt ctuewrvru
roNtoMEM DE STrCL.4 CONT.ENTTONALE
Cimeattrrile ionomeri de sticltr conven{ionale
se prezinti sub forma bicomponenti:
P p*lbere, fou;;a dii, p;."iicu.; de slicii cu diemiirui de zli-j0 rrui- cai-e:
-
la CIS d.e
qrim{
generafie
era o sticl} ternari de tip alwninosilicat potrialchenoic
acid;
-
la cIS r,ioderne au o compozilie mai comprexi, eL mai congin:
+ fluoruri de aluminiu, calciu, nahiu care se adaug{ in scop:
- cariopreventiv;
- pentru c!-e$iorea rezisteniei rnecaoice;
- sciderea gradului
de transluciditate.
-+ particule
de bariu, stronliu, lanthan gi o cantiak de corindon cu scopul de a lmbunitbgi:
_
transparenia;
- opalescenfa;
- Uansluciditatea.
-
la prima generalie
de CIS este acidul poliacrilie;
-
la cirneEttrile
moderne este constituit din acizi policarboxilici,
aciei organicr, acidul poli-
acrilie oblinut din potimerizare
fiind indispensa;il pentru legtrhrile clS-cu
;eeuhgile
drue
dentare' Aceste molecule ale acidului determinf, direetpropo4ional,
cregterea rezistenlei
dar;i a vf,scoziti-yi
eir-nenttriui,
ducin<i ia o ingreunare a reaiizirii amestecuiui lichi<i-pui-
bere' La acizii ulilizafi ?n solulie apoastr se adatrgtr, penhu imbrmEtftirea cafitnfi lor fizice:
+ acid itaconie sau maleic ce pemrit
o limirare a cregterii
v6scozit{1ii cimenhrlui;
- crest stabilitatea p+liaciziior in soiuiii apoase.
;
&0
I
I
I
T
I
I
I
t
I
l.
tr.
I
I
I
I
I
I
t'
,j
l'
;l
I'
:i
I'
,i
I'
?
ii
T
r;3
r
:=
f
=
-
i
i=-=
r
iF
r
r
ri
I
I
--i
1::
t
I
=
J
,-
=
I
I
I
Capitolul 3
-
Mateidr restauratoore in esreflce de,ttard
3.2.2.2.
-)
acizi di gi tricarbaxilici (3-buten-1,2,3-rricarboxilic) pentru a crelre:
- rez;stenla mecanicd final[;
- reactivitatea cimentului;
aciditatca sa.
dar scade in acelagi timp legiturile CIS cu struchrile dure dentare.
-+
acid tartric (-10%) ce pernrire:
- prclungirea timpului de lucru;
- crelte viteza reac{ici de prizi.
CIMENTUM IONOMERI DE STICLI ANIIIDRE
Cimennrile ionomeri de sticli anhidre sunt varianta recenttr de CIS care prezinri acidul poli-
carboxiiic sub forma doshidratati (liofilizat[),
concentrat gi amestecat direct cu pu]berea Penku
realizarea cimentuiui se amesteci pulberea astfel ob;inuti cu apd distilati sau acizi (acid tartric). Acersti
maiar.sre va permite realizarea trnui ciment fcarte frn. utilizat pentr.u sigilare
-
cimentme (Chertea) (l l).
Cimeriurile ionorneri de sticli aulopolimerizabile fae pnzfr, prin inifiere aeidc-bazicd, acidul
fiind reprezentat o'c electrolif qi baza de pulberea de sticlS- Prin aceast[ reac{ie a sistemelor bicompo-
nente particulele de siieli sunt dizolvatg cu forrnarea unei solufii acide ortosilicici.
3.2.2.3.
{,5CIMENTURI
IONOIbTEwI DE STTCL,{ FOTOPOLTMERTZABTLE
C cucerire relativ recentE, o reprezinli cimennrrile ionomeri de sticltr care prezintl in plus
fotoiniJiatori de polirnenzaie, asenninitori celor care se gbsesc ia r5ginile conapozite fbtopolimerizabile
rezultdnd astfel un compus hibrid-
Cimenturile ionomeri de sticltr fotopolimerizabile pot fi:
-
sistem bicomponent: pasti
-
tichid sau pasti
-
pastS;
-
sistem rnbnoconnponent: past[.
Sistemele blcomponente poi fi
-- redozale;
-
dozate (capsule).
Pulberea CIS foiopolimerizabile conline rur amestec de stiel[ fllrors-alurnino-si]icai, aeid tar-
tric qi acid poliacrilic modifieat, iar tiehidul lor este o solulie apo.astr pe b*zi de HEMA, iniliatori so-
lubili pi activatori fotosensibili.
Reacfia lor de prizL este dub][:
-
o reactie chimicl clasicl tip acid-bazl, cu formarea unui gel poliacrilat;
-
o reac{ie de formare a unui gel de silice (silicoge} care inttrregte qi leagtrpartieutele de stici[.
Aplicmea cimer,turilor ionomeri de sticlil in aceasti fomri cere rrult tirnp (10 minute) de hreru
gi lasi gruplri metacriiat nepolimerizate; de acea, s-a rntrodus tm sistem tripolimerizabil, ce prezinttr
, o a treia reaclie de prizl rclativ rapidd, iniliatfi de un crtalizator. Ea perrnite dzvoltmea unor prryri-
et61i fizice optirne gi acolo unde lumina nu poate pXirBnde (Cberlea) (l l). Este o autopolirrerizare la
inF.rneric a gnrpnuilor melacrilice ce se desflqoard ?ln 3 faze:
-
Reaclia acid-bazi inifiattr in rnomenful ia care pulberea inffi in coatact cu liebidul gi cere
se poate derula gi la ir,rtrxieric;
-
O reacgie attoiniliatl a radicalilor liberi metacrilici, iniliath lot <le contactul pulbcre-lichid;
-
0 reac{ie fotoiniliati a radicalilor liberi metacri}ici, declangati Ce lumina Empii de
fotopoiirnerizare. Ea produce fotopolimerizarea rnaterialului pAnb ln zona in care lumina
poats peuetra materialul-
5t
Maiano Brdndusa Popa- Estetico tn odontotcrapio rests$stoare
{\
3'2'2.4.
Lu"
CIMENTURI
I0N0MERT DE SnICL,4 MhDTFICATE
CIr
pARTrcaLE
.
METALICE
Cimenturile
ionomeri de sticl[ modificate cu particule metalice reprezinth o alti variatti a
cimenturilor ionomeri de sticli, aptrrute din dorinfa codiinlie'iie a irfibunitaii unele din pmpri ettrlite fi-
zice ale CIS convenlionale, in principal rezistenla la abraziune- Acestea prezinti 2 categaii:
Un sistem mixt, alctrtuit din sticlI de alumino-fluoro-silicat
care reaclioneazi cu un acid
acrilic
ai
formeaztr
o matrice de siruri ce inconjoartr particulele
de sticll nereaclionate
,i
pulberea
metalicl;
-
Ciment alcdtuit din sticli reactivi
ce a fost fusionati termic cu particule
metalice (Ag)
inainte de.a fi transformat6
in pulbere. Aceasttr sticli imbogd;ittr
cu argint va reactiona cu
acidul acrilic
9i
va forma o matrice de siruri ce va ineonjura partiJutele
nereacgionate
(suzuki
200r) (37).
Diferen{a dinhe cele 2 tiprtri de cIS inrbogigite cu pulbere
metalici esre ci, la a doua categorie
de cimenhri modificate,'nu
existd particule
metalic-e libere ?n compozilie dupl priza materialului.
un ast-
fel de materiai este cermet ia carg intre particuiele
ds sticltr gi rneiat s-au stabilit legrturi omogene foarte
puternice
ii
care conline particule de metale nobile (Aru
Ag, dioxid de titan, pafuLr)
sau sistemul de
cimennni ionomere
Ketac-silver.
Aceste cimenturi cu adaosuri de metale uu or.etoul?le caracteristici:
-
rezisten{i la abraziunen compresiune,
duritate superioari CIS convenfionale;
-
o cromatici mai aseminr,iaare
smaliuiui, datoriti oxiduiui rie titan;
-
prizi rapidi;
sunt mai pulin sensibile la contaminarea cu apd.
Aceste proprietifi
re indicd pentru restaurarea din$Ior temporari-
,\-
3.2.3. #' PnopREDrATnn
cTMENTURTLoR
roNoMERr DE srrclA
Cimenturile ionorneri
de sticli se caracterizeazi prin:
-
Conrrac{ie
de prizl minimi;
-
Expansiune
termicd
similari cu ces a
fesuturilor
dure dentare gi o conduclibilitate
temici
redusb, asemlndtoare
cu cea a dentinei;
-
Suni sensibile la urnezeali atit in timpui inseriiei ct gi in primele ore de la aplicare;
-
Rezistenla la uzuri este scizuti, ceea ce le face inutilizabile in zone in care existd stopuri
ocluzate in ocluzie centrictr, coniacte interdentare sau fi.rncfii incizale (Cerligeriu)
(g);
-
Au o suprafap rugoas[ care determini acumulare de placi bacteriantr dar sunt bine lolerate
de parodonfiul
marginal'
ceea ce ls indictr in restauririle
leziunilor de colet de tip abraziv
sau eroziv. Au o mare rezistenfi la abraziune
Modulul de elasticirate este mai mic dec6t al cimenturilor
convenfionale;
-
Duritatea
de suprafald gi rezisten;a
la compresiune
este mai buni decat a cimenrurilor
policarboxilice;
-
Adereng[ foarte buni atflt la nivelul smalplui cdt qi al dentinei asigurand o inchidere mar-
ginali burri. La nivelul smalqului aderenla lor este mai bunr decdtla mvelu! dentine!, per-
miland reducerea infiltraliilor
maryinale gi
aceasti aderenli se realizeazg prin mljloace fi-
zico-ehimice,
prin legituri ionice qi legituri polare (pun1i
de hidmgen). a.derenla nu nece-
siti gravare
acidi, ci doar o condilionare
u ptlgii droiiou., cu acid poliacrilic l0% timp de
20 secunde sau acid poliacrilic
40% (Durelon)lenrru
20 secunde, trmate de splare cu ap6
c5idup 30 secunde.
Aderenfa se produce gi in mediu umed.
')
82
I
I
I
I
I
I
J
I
T
',
I
'r
t
l,
l.
:i
l;
ii
l,
l;
:i
Capitolal:?
*
Mateiale restwratoare in estetics dentard
-
biocornpatibilitatea asupra
fesutului
pulpar gi a parodonliului marginal esle recunoscutl,
tofugi, in cavitilile profrrnde, la care se apreciaztr cf, stratul de dentini este sub 0,5 mm, se
indictr aplicarea lorpeste un liner cu hidroxid de catciu gi aceasta pentru ci s-a constatat cd
in aceste situafii pot determina necrozl pulpara
[Chrligeriu
2000 (8), Braru 1994 (5)].
-
Au efect cariostatic fiind donatoare de fluor gi dupn prizl, cu efect in prevenirea cariei
secundare marginale qi a recidivei de carie. Ele pot absorbi gi alli ioni de fluor din mediu
pe care ulterior pot si-i elibereze in
lesuturile
dentare iuconjuritoare.
Stabiliiatea coloristicd este mai bund decdt a cimentului silicat in timp ins6, suferi o infil-
trare a materialului care determintr cregterea opacitSlii sale. Sunt mai pulin estetice decit
compozitele qi rnai opace. Transtuciditatea lor depinde de grosimea stratului de ciment, o
grosime de I mm, oferindu-le o rransluciditate optimi.
-
Timpul rle priztr inilial este de 3-8 minute, iar cel final de 24 h fiind influenfar de umiditate,
temperatura mediului ambiant care cu cit e rnai ridicata cu atit timpul de piziise scurteazi,
de rapornrl dintre pirlile componente ale cimenhrlui gi dc mtrrimea particulelor.
-
Au o rnanevrabilitate relativ simpli qi rapidd gi sunt mai rezonabili din punct de vedere
economic.
In uttimii ani asistim la aparilia a o serie de cimenturi ionomeri de sticli cu calit{1i mecarice
din ce in ce mai performante. Un astfel de preparat este Ketac-Molar (ESPE), ionomer de sticli cu vds-
cozitate mare, indicat pentru zona posterioard a arcadelor dentare gi care se remarcl printr-o putere
mare la compresie, abraziune minimi, solubilitate sc6zut[ dar gi printr-un comportament la fulare si
milar cu cel al amalgamuiui dentar- Prezinti 4 culori ce asiguri o buntr estetici dinlilorposteriori.
Un alt preparat din gama glassionomerilor convenfionali este ChemFlex (Dentsply DeTrey)
recomandat de cltre fabricant pentru utilizarea lui in zone de stres ocluzal gi in cavitdli situate pe dintii
posteriori qi este socotji un material ideal pentru utilizarea in tehnica ristauraloare atraumaticl.
Desigur, exernple ar fi multe, fiecare firm5 pr-oducitoare reccmandindu*gi rnaterialul ca fiind
cel mai bun gi cel mai indicat, lucr* simplu de explicat dacd ne gAridim la caracteristicile economiei de
piatI, ceea ee se poete afirma insi azi este faptul ci, indiferent de calir{ile salq cimentul ionomsr de
sticli rru puaie fi socotit un inlocuitor ideal peniru restauriiile din amalgam ale riin!ilo; iaterali.
3,3. COMPOMERII
La inceput a aptrrut un hibrid intre cimenturile ionomeri de stic!tr gi rhginile diacrilice corn-
pozile, cunosc:ute pe pia{a materiaielor dentare in 1992 sub forma unor cimenturi ionomere modificate
cu rigini. in 1993 apar sub denumirsa de compomer, material restauraror care imbiri proprietI;ile
chimice ale glassionomerilor cu calitilile materialelor cornpozite, de unde
Ei
denumirea lor. Uneori sunt
denurnite gi compozite modificate cu poliacid-
Sunt formate din rEginn metacrilici carboxilat4 gi sticld fluoro-alumino-silicat. Sunt materiale
nloriocofilponentei se prezintd sub forma de paste plasate in capsule sau seringi gi se fotopolirnerizeazl.
Acest sistem monoconponent oferi c serie de avantaje:
-
ugurintd gi comoditate in manipularea materialuiui;
-
materialul prezentat in capzule sau seringi e ferit de coniaminare qi pemrite o aplicare ctrrati-
Din punct dg vedere estetic ele se apropie de calitAlile ccrnpozitelor deci aspectul lor este-
tic este bun.
Sunt eliberatoare de fluor oferind astfel carioproteclie daq din acest punct de vedere ele nu se
ridicl Ia gradul de proteclie oferit de glassionomeri.
Cuplarea chimici a compomerului la
iesuturile
dure dentare are loc pe baza legtrturilor ionic,:
iirire grt^pbrite saie funciionaie hidrofiie carboxiiicre gi ionii de caiciu tiin substarda dentar-i cu care vire
in contact. Complementar pot apirea gi legdruri de hidroge-n , ;
I
T
;
::
I
=
J-,
l_
=
=
f
=
I
X{
Mariana Brdndupa Papa
-
Eststicain ofuntoterapla restoaratvore
Compomerii nu necesitl gravare acidl qi aeeasta pentru ci ei prezinA un sistem adeziv ce
conline primer autogravant,
acest lucru constituind un rlare avantaj priu scwtarea timpului de tucru.
Tohryi' s-a constatat ci acest sistem de adeziune dentarl cu primeri autogravangi are o activitate acidd
sfat4 nereuqind sl gnteza
in small relenlii suffcient de puiernice, iar in shatul de dentini produc o
demineralizare
de doar
o2
prn.
in aceastI situafie adeziuo.u ," dererioredztr
rrpia
crpe 6 luniputin-
du-se obsewa colorerea
marginali a restaura{iei sau earii secundare (Iliescu ZWtl
e6.
Compor,nerele pot fi folosile
$i
cu sistpmele
adezive ale altor.componente.dar,
in accst caz,
necesitA demineralizarea
ehimic{
a smalgului
9i
dentinei.
compomerele sunt caracterieate prin lrmitoarere proprietrfi:
-
Rezistenll scizuti ra uzurtr in comparalie cu rfuinile corrpozite;
-- Au o manevrabilitate
frcila;
*
Sunt eXiberatoare
de fluor;
-
Au modifictrri dirnensionale
mai mici decdt glassionomerii gi se apropie de celc ale
rrginilor compozite;
E--r-
-
Coeficienh:l
de expansiune
termice este apropiat de cel al stn:cturilor dpre dentare;
Au o rezisteir;tr
la compresiune cornparabiltr
cu a materialelor compozite gi o rezistentl la
abraziune
brmi;
-
Din prmct de vedere estetic ei au un grad de opacitale apropiat de cel al riginilor compozire;
-
Sunt radioopace;
Au o contraelie
de priztr de aproximativ
3Vs anulati parfial de o dilatare de *proximativ
2% &, volum;
-
Pot fi finisate satisficltor-
Se prezinti
sub f.orrnd nKlnocompoaenti
de pasti in diferite nuanle care diferF numeric de
firrnaproducrtoarg
tl
lerincj
sau capsulegi
uo adeziv mono sau bicomponent.
Reacfia de prizil are loc in 2 etape:
-
Prims etapi este
9
reaclie tipictr corrpozirelor
fotopolimerizabile, pasta monooomponenti
intirinct: :e p;in fcioacl:.,,::re,
!a aG.i:pr,st ti: .:iiv,,, s:]b izolale
-
Etapa a doua se face prin absorbfie de apd, in funcgie de vohmul obturafiei, pdnf se atinge
Iimita de saturafie in api' care reprezintrio/o
dh gry-utatea compomenrlui.
Aceasta se petece
in 2-3 lunl
P ry*".!"
apei gi a gruptrrilor
carb*il aio pru"id qi.a iouilor metaliei din par-
ticulele de stiettr' arb loc o reaclieacid-bazi
lenti, cu forlare de hidrogeli in structun r,iginii-
Friza propriu-zisl
a c'^'mPomerului
ry 1*
prin fotopolimerizare
;i
ile ea depindproprieglile
fi-
zico-rnecanice ale restaurafiei' rn timp ee rea4ia ionici acid-bsztr nu are acgiuae in *ir, *-* dar ea e utiH
mesanismului
de difuzitrne ionic[ eare elibereaze lent qi Ia ua nivel scazut, ioni de fluor eariopreirrentivi.
Compomerii
au indica;ii
de utilizare pedru:
-
restaurarea
unor lezirmi cervicale carioase sau necarioase
{abraziuni,eroziuci);
-
restatrrara
de procese
carioase radiculare;
*
restaurarea
din;ilor temporari;
*
rcstatr.dri tip sandwich
la eavitblile de clasa a II_a;
-
refacerea temporard
a din$lor
fracturafi;
*
refaceri debonturi.
I
I
I
I
I
I
I
I
ll
I
ll
l,
T
I
84
I'
i
I
il
il
I
I
1l
I
l!
I
ri
l.
ri
I'
ti:
- t
:-2
r:
I
=
I
-
-
I
T
E-
l"
I
=
f
.-
E
t
=
-
I
=*
r
.'.-
j
=
J
=
l
t
:
t
=
Capitolul 3
-
Mataiale resiauratoare in estetica dentard
BIBLIOGRAFIE
l- Atsuta M., Abell A-K., Turner D.T.,
-
A New Caupling
'4gent
for
Composite Moterials:
4-Methacryloxyethyl-Trimelillic-Anhydride,
Journal of Biomaterials Rcsearch 16, 5, 1gBZ,
6t9-678:
2- Baum L., Philiips R.W., Lund M.R.
-
Tbxtboak of Aperative Dentistry,3td ed., Saunders
Company, 1995;
3' Barnes D.M., Blanc L,W., Thorrpson V.P., Holston A.H., Gingell I.C-
-
,4, 5 and Y-Year Clinical
Evaluetion af a Posterior Camposite Resin.,QuintessenceInt.,22,2,lggl,I43-I5I;
4- Bayne S.C., Taylor D.F.
-
Dental Moterials,In: ed. Sttrdevant C.M., Roberson T-M-, Heyrnann
H.O-, Sturrdevant J.R.
-
The Art and Science of Aperative Dentistry,3fd ed., Ed. Mosby,
St. Louis, Missouri, 1995, ?06-288;
5. Bratu D.
-
Materiale dentare,Ed. Flelicon, Timigoar,4 1994;
6' Brackett W.W, Robinson P.B-
-
Compasite Resin and Glsss lonomer Ciment: Curenr Starusfor
Use tn Censical Resteradons"
Qhriatesse-nee
Int., 21, 1998,445447:
7- O'Brien WJ.
-
Dennl Materials- Praperties artd Sclecttan,
Quintessence
Books, Illinois,
Chicago, 1997;
8- Cirligeriu V, Bold A.
-
Odontoterapfe restaurstesre, Ed. a II-a, Ed- Mirton, firnigoara, 2000;
9. Charbeneau G.T., Bozell RR.
-
Clinical Evatruation af Glass lonomer Cementfor Restaaration
of Cervicd Erosion, J-Dsrt-Res
-
gB,
lg7g,9j6-941;
10. Cherlea Y.
-
P;'eperarea eavitdlilor ocluzale
St
praximele
pentrd obturalil, Arla Stoma&oiragictr,
2,1996,20-22;
ll. Cherlea Y.
-
C!.mentui ca io*amei de sticld, Ed. Prahova" 1996.
12. Cherlca Y.
-
Obwrasii cu compozite_fatopatrimerizebiie in cavitdti och*zale
Ei
portmale, Arta
Stomatologice, 34, 1997, 7 -9;
13. Collins C.J., Bryant R.W., Hodge K.L.
-
,4 Clinical Evatruation of Posterior Compasite Resin
Restorsilons: 9-Yeer Findings, Jornnal of Dentistry 26 (4),I998, 3II-33?;
14. Craig R.C.
-
Mateisfe clentare restauretive, Ed. ALL Medicall, Bucurcgti,200l;
15. Croll T.P
-
Visibile Light
-
HardeneC Gless Ionomer Centent Basselliflar as an trnterirn
Restorative Material
, Quintesienc
e Inl., ZZ, 1991
,
13? -l4L;
16. Eichrniller F.C.
-
Research into Non-Mercury Cont*i*ing Metallie Ahernathrys, C,lerative
Daniisiry Suppierrrent 5, 200i, i i i-ii 8;
17. Gafar M., Antireescu C.
-
Potatogie
Si
terapie odantald, Litogmfia UMF, 1990;
18. Gareia-Godoy F.- Glass lonomer lutateials in Class II Composite Refin Restor*tisns: is trtch
or Not to Etch?,Quintessence Int., 19, 1988,24L4.42;
19. Iliescu A., Andreea Popescu, Tetelbaum O.
-
Compamerii
-
o noud cktsd de motertale de obn-
ralie caranard de duratd, Rcvisia de |"{edicina lviiiitard, 98, 1995,55-52;
2$. Iliescu A., Gafar M-
-
Ccrialogie
Si
Adontoterapie Restatrrhto*re,Ed.N{edicala, Bucuregti, 2C00;
85
fulariano Brandusa
popa
-
Estcries in odontorerapia restsuratoore
21" Jorgensen
K.D-,^ Itoh K., Munksgaard
8.C., Asmussen E.
-
Composite wall-rowall
Polymerisation
Contraction Dentin Treated with Yarious Bonding Agents, Scandinavian
Journal of Dent.Res
- 93, 3, 1993,276_279;
22" Lee W', Eakle W-- Possible Role of Tonsil Stress in the Etiologt'of Cervical Erosive Lesions
i n Te e t h, J. Prosth.
De nt., 52
; "lg&4;. 3 74-3g0;
23' LinaA'' Mc'Intre N's., Davidson
R.D- ;sludies on.the.Adhesipn.od'G.lasllonanzer.cemenr.to
Detttin, J.Dent.Res.,
7l, lggl,lg36_t
g4I;
24' Mair L'H'
-
Ten-Year Clinical
Assessment of Three Posteror Resin Composites and Tv,o
Amalgams,
euintessenc e lnt., 29,
g,
I 99g, 4g3 490;
25" Meerbeek B-, Perdigao J-, Gladys S., Lambrechrs
p,
vanherle G.
-
Enamel and Dentin
Adhesian' In: ed. Schwartz R.S., Summitt J.8., Robbins J-W.
-Fundamentals
of openive
Dentistry-
A contenporary
Approacft,
euintessence
Books, Ilrinois, 1996, 14l-rg6;
26' Mertz-Fairhurst
E.J., curtis J-w. Jr, Ergre J.w., Rueggeberg F.A., Adair s.M.
-
altacowewatiie
and Caiostatic Sealed Ristarations: Results at
year
/0 (see coments),
J-Am.Dent.Assoc.
i29 (41,
l9gg, 410-412:
27' Mitcbell D-A-, Laura
Mitchell
-
Ghid clinic de stamatologie,
Ed. ALL, Bucuregti, iggg;
28' MountG'J',
Himrew-R
-Corsavarea$restourareastntcturii denlare,Ed-ALL,Bucrneqti,
1999;
79. i.iolden R-
-
zaimerhaitungsicunde,Ed-
Thieme verrag
stuttgart, 1994;
30' Nordbo H'' Leirskar J-, von der Fehr F.R
-
Saucer-shaped
Cavity
preporationsfor
pasterior
Proxinal
i.csit Ccqrt;ire
Rzstcruii.:trs.
Jbserv.rttion ip ta iC
years,euintessenc
er,nt-,2g, l,
lggg,5-11;
Pam{c{r I-, clazov Bucur
r*-
cimenari ionomerc de ultimd gmeralie,Medica
l, z,?0a0,l2_13;
Powell L'l-1" loo,on G-H-. Gor'lon C.F
-
ctintctl Ev,alt:ction of CI. v Ahrarion, Erosion
iesta rations,
J.Dent.Res.Absu.,
72,
-i
05, I 992, 15 | 4_ I 5 I
g;
Rees J'S'' Jacobsen
P.H.
-
Restoration
of Pasteior Teeth with composite Resin. l: Direct
Plecement,Dental
Update23,
10, 1996, iAlqn;
Roman Alexandra,
Angela.
pop
-
caia dentard. De Ia teorie ra practicd, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca,
2000;
Romdnu M', Bratu D., Lakatos S., Zeno Florili
-
Polimeizarea in stomatologte,Ed.
Brumar,
Timigoara,2000;
SuzukiM'M'
-'RecentComercial Composite Formulatian,
operativeDentistry
Supplement6,
2001,145-151;
suzt*i M-M-, Jordan RE.
-
Glass lonomer'conposite
sandwich Tehnique,J.A.D.A.
lz0,
1990,2u22;
dan
A'II', Dunn J-R.--
-iiicroleakttge
at G_ingival Dentin Morgins of ciass
y
Composite
Restorations
Lined with Light-curedbt*,
Ionamer
cement,Journal
of the American Dental
Association
l2l (6), 1990, 706-710;
vankerckhoven
H', Lambrechts
P., Mvan Beylen and al.
-
[Jnreacted Methacrylate
Groups on
the Surfaces af Composite
Reslras, J.of Dent.Res- 61,6, lgg2,79l_796;
Yeh C'L', Miyagawa
{',^foyers
l -NI.- Optical Prcperties of Composite-.s
af selected Shedes,
J.ofDenlRes_
61,6, 1982,796-g0l;
,
.._.;
I
T
I
I
3t.
_12.
I
I
t
I
I
t
I
li
il
lj
33.
34.
35.
36.
37.
38"
39.
86
40"
l:
.'
t
I'
ij
I'
!t
t9
J
I
r
tr
f
.
tr
f
J
f
E
f
f
E
f
E
J
-
E
f
.__
f
f
,J
Capitolul 3
-
hlateiale restauratoare tn estetica dentar|
4l- Wendt S.L., Leinfelder K-F-
-
Clinical Evaluation of Ctearft Phoroposterior: *-Year Resuks,
American Journal of Dentisry S (j),lgg},l2l-l21:
42- Wibowo G., Stockton L.W., Suzuki M.
-
Micraleakage of Class II Composite Restoration:
. A
b"
Perzetration Sndy, Journal of Dental Research 78 (special issue), 155 (Abstrac}, 1999.
I
I
t
t-
I
ii
1l
ll
lj
ll
ll
ff
'-
lj
li
li
CAPITOLUL.4
.ADEZIUNEA
DENTARA
Frezentul gi viitorul stomatologiei rcstauratoar sunt strins legate de Eaterialele adezive, Un
edeziv este o substanli care menfir:e legate intre eb doul suprafele sau dou{ u:ateriala. Pentru a face
acasta, adezivul poate utiliza pe o suprafa$ plani, o Iegtrhrtr cbimici inke atomi sau moteflde salr o
leglturi mecanicd sau rnicromecanicd.
La nivelul inl'-rfelci din,te adeziv
;i
aderent exisri 3 tipuri de adeziunc:
F Adeziune fincd,care repruzinti auaclia dintre doui corptui aflate in.contact foarte str6ns,
datorittr fo{elor intermediare gi, in funclie de care, existl 3 tipuri de adezinne:
-
nrecanici;
-
electrostatictr;
-
specifici
F Adezime chimictr, care se reaLunazlprin fonnare de leglturi ionice covalente gi coordina-
tive. Moleculele adezivului sunt absorbite pe suprafa{a aderentu}ui gi reacfioneazi eu gru-
peie active ale acestuia realizind leglturi chimice.
Adeziupea mecanici estt realltatul unei inrrepltrunderi a materialului adeziv In ncreguls-
ritilile crcate
Fe
suprafap aderenttrlrd. Penlru creearea acestor ucregutarittrf, se procedeaztr !a instru-
mentareit sau denoineralizarea supralelei adercni*Iui.
in stornatologie, colajul sau adgziunea prezintl doul mecanisme: mecanismul micromilGcanie,'
preponderent in numeroase kbnici de adeziune dentari, cel rnai eunoscut fiind cel realizat prin gravarea
acidi a srnalfului gi cel de adeziune fizico-chimich, eare determinf, o legtrturtr intre substanla denhrf
Ei
adezivul de leglhni prin internediul mecanismel,or umrltoare:
-
schirnbul de fo(e eleckostatice intre moleculele polarizate (dipoli);
-
legarea prin punti de hi&ogen,leglturi foarte instabiltr in mediul umed;
-
o adeviratl leglruri chimic6, legitura covalentd sau ionici, mult lnai sgabili.
ln odontoterapia restauatoare aceasttr adeziune se refertr la posibilitatsa materialului utilizat
petltru restaurarea eoronari de a se uni cu
fesuturile
dure dsntare ale prepraraliei gi acest lucr: are rirept
consecinle clinice:
-
Realizarea unor prepamgii dentare cit mai conservatoare, datorit} cresterii retenliei fizics a
materialului de restaura{ie la pere}ii preparaiiei;
-
Se reduc rnicroinfiltraliile marginale la lnterfala prspar"se / restar;ragie., deci, dinsi+ul pcsi-
bilitatea de aparilie a sensibilitltii dureroase postoperatorii precurn gi a cariei secmdare;
-
Cregte rezistenla complexului dinte / restauratie
9i
dirninui riscul rnor &actrui ulterioare ale
pereliior prepara{iei sau ale cuspizilor subminali.
Indiferent tle legdtruile prin care se realizeazi adeziunea intre 2 suprafele, pentru ca aceas-d
adeziune si se poati produce, i neees,ar ca aceste suprafole si vinl in contact strdns ilbe ele qi acost
lucru e posibil doar prin urnectarea suprafelelor^ Umectabilitatea reprezinti aptitudinea unui lichid de
a intna in conlact intim cu un solid prin tntinderea sa pe *"prl*? acestuia din urmtr-
l=
I'
4
l=
89
Maiana BrinduSa
popa _
Estetica in odontoterapia restaaratuare
Adeziunea
dentari, aproape totdeauna
se bazeazi pe legitura meeanictr dar, concomitent
cu
aceasta' se pot produce
gi legdnrri chimice. Pcntru o buni adeziune dentari esre foarte important modul
in care adezival umezegte
suprafe;ele dentare gi acest rucru depinde de:
-
Realizarea
unui contact intim intre cele doud suprabge;
-
Cele doui suprafele trebuie si fie curate, necontamirnre
jar.tensiunea
superficiali
a
adezivului
str fie micr, pe cand aderentul trebuie si delini o energie mare de suprafa{a pen-
tru a determina
o buni adeziune;
-
vdscozitatea
adezilului
sr fie optim6-
cu cdt acesta e mai viscos, cu atdt el are o rezistenli
Ia curgere
mai mare gi cu c6t v-escozitatea
sa e mai micd, cu atdt el
"urg*
*ui ol;;"0;;
suprafelele
de umectat.
Adeziunea
dentar5 diferd la small fa1tr de dentind datoriti srructurilor diferite ale celor doui
{esuturi
dwe dentare-
4,1.
ADEZIUNEAAMELARA
Adeziunea amelari
este o proceduri
clinictr durabili gi reproductibill
care se obfine relativ
u$or' inctr din 1955, Buonocore
tvt-c.
lcitat
de Anghel, vdlceanu
t999) (2) a prezentat
tehnica de
gravare
acid'i a smalfuluj p^":ty
a intiri legitura lui eu riginile acrilice. El a utilizat acid fosforic
g7yo
Pe
care l-a aplicat timp de 30 de secunde pe suprafaqa de smalg. A fost necesar str treacl
mai bine de 20
de-a'r; pdni cind gravarea
acidi si fie acceptar4 de citre specialigti, tehnicl prin care Buonocore
a re-
vol4ionat
stomatologia
restauraloare gi a firndamentat tehnicil
e idezive.
smalgl este o substanf I poroastr gi devitali. El esre constituit in proporfie
de 95-96% (din grzu-
tate) din substanfe
minerale, din care hidroxiapatita
*otg*iJr#zinta
cea mai mare parre
9i
in pro-
pc4ie de 4% dintr-o matrice iridroproteici
{Aridreescu, rirr"o rqgs) (r). smaipl este
fesutr:l
cel mai
inalt mineralizat din organisrn gi confine o siruct'rd
"rirr"ri"e-
cistalele formeazr
"** ""
se cunoBste
sub numefe de prisrne
de smal;, uniiatea siructurali
fundamentali a smallului, inffe care se afli sub-
: .r lF:
-nterpcsrnaticd.
Orientarea prismelor
de small este astfel'fdcuti
inc6t ele si reziste presiunilor
masticatorii
exercitate asup[a lo4 de aceea' aceastd orientare
se modifici de ra o zonllaalta a coroanei dcntare.
supnafap
amelari are de ssemnea, o constitulie
destul de conrpte* gi, din acest motiv, es{e necesar,
inaintea orictrrei adeziuni, si se aplice un agent de
"upJT:
p" suprafa{a smal;ului (Gwinet!
l9g4) (24).
Adeziunea
amelari
necesiti o preg{tire
p.*ululiti
u suprafelei
,-utptui prin gravare acidi.
Pentru aLasta,
se utilizeazd
acidul fosforicioncentrat
intre ls-46o/o.Grayarea
va treiui
si oureze peste
15 secunde' astfel se va putea
o$ine o adeziune
cu o forftr de tracliune
zuperioard" suficienri penhu
a
se opune fo4ei de retracfie de polimerizare.
Prin gravarea
acidi
a smalfului
se ob$ne o adeziune mecanicr a materialelor
de restaurare
coronarf
{compozite, eeramici,
metale), arle{1e.ce
-r"
,"air"Jprin
intermediul
rmei rdgini lichide,
cu un coeficient
crescut.delmiditate
Agenlii de leglturi u*ri*i'r*,
ragini diacrilice neqarjate care
sunt refinute in interiorul rnicroretentivitililor
amelare prin polimerizare.
Ele con;in aceeagi mrjnomeri
pe qare ii confine gi r69ina
compoziti dar la acegtia pmporfia
monomenrlui
de dilutie
este mai mare qi
acest lucru atrage dupl sine sctrderea vescozitdgii
adezivutui.
in iima gravdrii
acide a smai;ului,
acesla va preznta
caracterisfici care sunt dependente de:
-
Acidul folosit pentru
demineralizare
(fosforic,
maleic, citric, clorhidric, EDTA erc.);
*
Concenhapa
4cidului tblosit;
s-a ajuns azi la concluzia c6 o concentra
lie
d,e 3s-37o/o
a
acidului fosforic este cea optimi;
-
Timpul
de acliune
al acidului pe suprafafa smal;ului care la
secunde; pentru
ca zni si se ajungi la concluzia
ci 15 secunde
demineraiizare
efi cace;
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l;
!_
l.
E
L
E
I
inceput
a fost de 60 de
sunt Suficiente pentru
o
90
l,
,t
I,
,l
Irr
-l
it
l_
,t
lr
-i
:i
{
t=
f
E
-
t
=
f
-
iE
f
.=
f
=
f
f
:i
T
-7
f
E
:
=_,
f
'=
Copitolal 4
-Aderiunes
dentard
-
Starea fizicl a acidului. Acidul sub fornrtr de solufe este rnai greu de rnanewat decAt cel flrb
forma de gel colorat, car e'ste mai uqor de observat gi are o putere de ponetrare mai nrare
?n suprafaftr
9i
profirnzime;
-
Suprafafa sma!;uluirezultatl in urma ac{iunii acidului. Demineralizarea lui cregte energia
de suprafap gi umectabilitatea suprafolei sale; orice contaminare a supraf4ei *mal,lului
poate reduce eficacitatea legiturii;
-
De impresiunile compozltului care se intrepitrud cu neregularltigile suprafefei smallului
condifionat acid, rezultate prin dizolvarea hidroxiapatitei, rbrmdnd htre prisrnele de sr,ralg
macroimpresiuni, iar in interiorul lor microiarpresiuni foarte fine qi in nurnlr rnai mare declt
primele (fig. a-l,si fig. 4.2).
Fig 4-l
-
Sistemele de ntengie micromecsnied reatizate prin grm,are acidi a
smalSului (&tpd Bayne g Taylor in Srltdevsnt gi calab- "The,4rt
and &:iarce af Operative Dentistry", 1995).
Fig. 4.2
-
Aspectul schemetic al rttensiei nicrcmetanice a smailului gravat
acid (dupd Bayne
Si
Taylor fn Sturde.-ant gi calab. "The Art and
Science af Operative Dentistry", 1995).
;
91
Maisna Brdndusa
popa
-
Estetica fn odontoterapra reslc$raroarc
Cu ef,t aria de small disponibilr gravirii acide este rnai nrare, cu atit adeziunea gi inchiderea
marginala a restaualiei
sunt mai bune; de aceea, la di{ii frontali la care smalpl disponibil gravirii
acide este in cantitate mai mictr, se recomandibizotariamarginilor
de small ale preparagiilor,
spre
deosebire de zonele laterale ale arcadei dentare unde, datoriti 64elor dezvottate in iimput procesului
masticator, acest lucru nu este recomandat-
Etapele gravlrii acide ale smalprlui sunt urm[toarele:
-
Cwfiarea
suprafelei ce urmeazd,a"fi-gravat{cu,ajulonrl
uuei paate.ffutr glicerini;
-
Uscarea dintelui prin izolarea sa nr dig[ din cauciuc sau cind acest lucru nu esteposibii, cu
rulouri de vatl gi o aspirare suficienti;
-
Gravarea propriu-zisi'
care se face pe dintele uscat pe care se'aplici acid fosforic 30-3s%
timp de 15 secunde;
-
Urmeazi sp{larea cu un jet
de apu sub prcsiune gi apoi uscarea cu aer sub presiune;
-
suprafala gravati
trebuie str aibr un aqpect de suprafap cretoastr;
-
Suprafala gta','atA
tebuie s[ rtrm&ni
tscattr; drctr ea este contaminati
cu salivl, va trebui si
fie supustr unei noi gr,av{ri tirnp de 15 secunde.
Adeziunea annelari depinde, in final, 4e eficien;a dizolvdrii cristalelor minerale inta gi inter-
prismatice
in oare rigina bidrofobi va patrunde
prin capilaritat;
;i
va fi refinuttr ca urmare a proce-
sului de polimerizare.
4.2"
AI}EZIUNEA
DENTINARA
I
I
I
I
I
I
I
I
ln realizares adeziunii dentinare
un rol foa*e iruporiant ii revine stprcturii dentinei.
Dentina este un
tresut
Cur, mineralizat,
compus din:
-
dentina pericanalicura?b,
avtnd o foarte mare parte minerarizartr;
-
dentina intercanaliculart
(bogattr
ln colagea);
-
canalictlie
sau tEbuli dentinari, in interiorul cimra intf;lnim prelungirile
odontoblastice gi
fluidul dentinar;
Dentina este compustr
din aproximativ
65-70Yo(in volum) din elemente anorganice, z1yo elv
mente organice gi 13% ap[.
- $atricea
orgauici a dentinei
este compusi in propo4ie
degv/odin colagen dentinar, care esre o
proteintr
bazice alctrt'uiti din procolagen,
tropocolagen qi-colagen
matur gi in propo4ie
de
g-9yod:nb-o
substanli de bazi noncolagenicl-
Partea anorganiod
este constihrit[ in principal din cristale de hidroxiapatita care sunt mai mici
decat cele din small
9i
confin ca,
B
co2, M; gi alte subsranle rninerale in proportii
mai mici de l%
(An&eescu'
Iliescu 1995)
{1).
Aceastl compozilie
chimictr conferd dentinei o reactivitats
difsritl faln
de cea a smalftrlui' Astfel, dentina
este nrai solubilii decflt smalgul gi are poteagial crescut de schimburi
iosice cu fluidele organismului-
catrrmare a instrrtmenttrrii
lesu#braure dentare, pe suprafala pltrgii
dentinare rezultate
s va Beu&ula
un denifix dentinar rtmanent cunoscut gi sub denumirea de
..smear
luy*r", gi care este, de fapt, o pelicultr
fini, alcbfuit[ din particule
microcristelinc
incor.norate intr-s
matricc orgaaiei denaturatr-
"smear layer"-rrl
apare sa,* *rrut amorf, poros, relativ aeted gi are o
grosime de cel rnult l-2 microni. Este aicdtuit din:
F rezidiir-i de origine anreiari gi tieniinari:
-
anorganice (cristale
de hidroxiapatita);
-
organice:
-+ colagen
denaturat din dentina inter
$i
pericanaliculari;
-+ giicoaminogiycani;
.;
92'
' :
i
I
I
I
l,
I
l
i
I
I
I
rl
I
ir
It
r_.
;f
II
T
.i
1l
It
I
-i
f
=
ig
I
,=
I
:e
l=
'Z
r-
G,
I
r=
I
=
r=
I
-=
_:
I
-
=
I
:=
G
I
-
l=
I
=
I
=
Capitolul4
-
Adeziwea dentard
+ proteoglycani;
-+ elemnte de origine odontoblasticd;
+ bacterii.
-
salivi;
-
sAnge;
-
elemente ielulare.
Detritu'sul dentinar remansnt pitrunde gi in interiorul canaliculelor dentinare, ln po4iunca lor
ini;ialtr unde formeazi dopuri, cunoscure sub nurnele de "srrearplug".
Dehitusul dentinar remalrent are o rezislen!tr rnecanica slabi gi poate reprezenta ini;ial un
element protector al pligii dentinare, impiedicind pitrunderea bacteriilor in canaliculele dentinare,
varia;iile de presiune qi scurqere a fluidului dentinar opundndu-se in acest rnod apari(iei unor leg[-
turi chimice
Ei
nicromecanice ale adezivului denlinar cu dentina. Acesra este. de fapt, punetul slab
al adeziunii dentinare-
Mult timp s-a crezut ci gravarea acidi a dentinei este nocivtr pentru pulpa dentartr gi chiar
mai rnult, au existet pireri ci ?nsi.gi gravarea acidi a smalplui este difici! de iealizat f6r5 a atinge
$i
dentina- Cel care, pentru prima oari, s-a intrebat dacd este posibili o gravare acidtr a dentiuei a
fost Fusayama (eitat de Schrnidseder 1998) (36), el fiind cel care a demonstlet ln 1977 cI acest
Iucru e realizabil. Tot el a dezvoltat un sistem adeziv qi o tehnictr de adeziune ce poartI dcnumirea
de "total etch" sau gravare
totall. Ca urtr]are, la inceputul anilor'90, grayarea selectivl a sinal;ului
a fost inlocuiti cu gmvarea totali, iehnica prin care condilionerii arneio-dentinari se utiliceazi
simultan pe small gi dentini.
Astfui, eforturile sult indreptate spre gbsirea unor metode cme sd permiti simplifiearea proce-
sgh de adeziune gi de reducere a semibilitilii tch,'ticilor de aplica:,e la erc.rite de l,roced',rri sau la
dificultE;ile de manipulare
Adezivii dentinari prezintlo compozilie diferitl in funclie de frma protluc$oare dar, in prin-
cipal,unadezivdentinarvaconfine:
A
F:i.:_;.
-\J:\a.
t
OflTlNU
o
-
-
_#*lJ,SN!ffit
asent pentru
-"#tilgq
ll-s,ey
jgryiirerpEi*rrea sdprofeiei dentinei pe
care o l-ace apttr de colaj. Deminerelizarea dentinei lastr libere fibreie de colagen, eliatina,
dizohi sau modificl detrirusul dentinar remanenr-
:'
-
Prirner-ul, o rlgini hidmfill ?ntr-un solvent
{ap[,
acetonl, alcoo] cere arc rohrl dc a umc-
ta zona dernineralizatl gi favorizeazi astfel pltmnderea riginii adezivq gralie capetelor sale
hidrofobq in interiorul tubilor deminari qi in releaua dr calagen elib*ra$, pentru o&re are
afinitatg determinintl aparilia srrarului hibrid.
:
-
R6gina adezivd propriu-asd,
cu vdscozitate sclzrrti, care pdtrunde in releaua de colagen a
: canaliculelor dentinare gi in deatina intercanalartr pregtrtite anierior.
ln afala interpoziliei rmui sistem rtrginos ?ntre restauraiie
Ei
structura dentarl, rezidual{, colqiul
Ia
{esuturile
dentinare poate fi realizat direc gg pimpgrl
_iqAq.ilFpdeqticftce
au propriet]]i adezive
datoriti skucturii lor chimice. in paralelErlrcgr.,sele pentru desivirgirea i&zivilorp" U"re de rigina,
tehnologia ionomerilcr de sticltr a f{crt la ineepui-ul asiior '?0 cbiechrl unor ir,nportantc arneliorfri qi
motlificiri in raport cu forcia lor ini;iaii.
Strategia adeziunii dentinare este determieat[ do prezenfa pe supraf,ala plngii dentinare e diu:Fi-
tusului dentinar rrnasent gi, in func1ie de atitudinea agenfilor de colaj dentinar fa{d de acesut, se
pot
refine mai multe grupuri de adezivi dentinari:
-
Grupul de adezivi cevizeazl l.lsarea intacttr a detritsului dentinar ra;nauent
;i
Tncorpor,mea
Iui ?n proeesele de colaj. Adezivii din aceasttr categorie se aplicau ?ntr-o etapi mu doul
etape de tratament dupi cum practicianul foiosea o singurtr rtrginl adezivi sau succesiv un
Y3
Moriana Brandasa Papo
-
EstAiu in odoxtoterapia rcstoaroroare
primer
1i
o rigini adezivl. Aceasti metodtr, nereugind sd realizeze o legfturtr adezivtr buntr
gi de durati, a fost inlocuittr de alte sisteme de adeziune dentinari mai ificace (fig. a.3).
\;fra,l=
ii
i'
L
ft\31,
'-
r{
fc rlc
Fig. 4-3
-
Adsztt+nea dentinard cu pdstrarea stratalai tle "smear layer" innct.
-
Adezivi deutinari ce
Eodificd
stratul de detritus dentinar, pistrind eanaliculele dentinare
inchise de,'ishear plugb;.
-
Un grup ce dtimina cornplet detrihrstrl dentinm remanent, divizat in sisteme cu doui sau hci
etape, daci-se utilizeazi, respectiv, o aplicare separati sau combinati a unui prirnergi a unei
rlqini adezive;
-
Adezivii ce se bazeazi pe dizglvarea detritusutui dentinar renanent mai curgnd dec6t prin
ellmhare. Aplicarea
acestui ,irt"* adeziv se efcctueazi in dou6 eiape.
4.2,1, Anszrvu
cARD FToDIFICA $TRATTIL DE DETRrrus
DEJ{TINAR REMATYf,NT
Detritusul dentinar ,"*uoJo, produce o bariertr nahraltr a pulpei dentare fa$ de invazia bacte-
riar''i
9i
limiteaz[ fluxul de liuid dentinar care iese din znal-iculele dentinare qi care este suscepribil str
dirninrlre eficacitatea colajului- Infiltrarea de monomeri in stratul de detitus dentinar remanent gi
polimerizarea
lor "in situ" are drept scop si intireascl colqiul denitusului dentinar rer&msnt cu
suprafa(a dentinari subiacenti. Acest colaj este micrommanic dar e posihili pi o ugoarl lcg]tur{ chi-
mietr' Clinic, ircast sistem-eere o gravar
rylectivn
a smallului inh-un timp separat dagravarea denthei.
$irner-ul
modifici strahrl de detritus remanent care se va lega de dentini gi, astfel, are loe o interreaclie
lye
superficiqlit a sistenrttrtti ade:iv cu dentina, flrl expuierea fibrelcr de oolagen, cee4 ce confgmi
slaba aciditate a acestui primer la detritusul dcntinar remanonl. Intrarea in canaliculele
dentinare va
Iimine octrpati de rumegugul dentinar constituit in adevirate dopuri; in dentins intercanaliculari
apar
prglmgiri
do rrgind gi stratul hibrid este, in finel, format din rrgini, smear layer irnpregnat cu rdgintr,
colagen inter,canalicular
ifig.
a-a) (Angbel, Valceanu, 1995) (2).
r--q
I
I
I
I
i:s
4
I
I
I
I,
ll
lj
l;
I
T
t
t
I
I
I
94
l;:- a t
r-.x- a.a
-
1l
i
l
:f
I'
:l
I'
:l
I!
I
,l
I'
--t
-i
l'
=
f
-?
;3
f
f
t
]E
f
:
f
-z
f
f
=_
f
=
f
f
r
J
Capltolal 4
-
Adeziunea dentani
4.2,2. ANNZTWT cARE ELIMINA DETRITUsUL DENTINAR RE,MANENT
In cea mai mare parte, azi se recurge la metoda elimin{rii complete a rumegugului clerlinar gi
Ia tehnica gravirii acide totale- in acest scop, la inceput aceste sistme adezive au fost aplicate ia 3 etape
succesive, ce se deruleazi dupi o suecesiune in care se aptricl in primul rdnd acidul demineralizant, cu
demineralizarea superficiall a dentinei gi expunerea tramei de colagen dentinar. [n a doua etapl se uti-
lizeazaprimer-ul ce este promolorul adeziunii. El con{ine monomeri cu propriettrli hidrofile, posed$nd
o afinitate penhu fibrele de colagen expuse gi proprietdli hidrofobe, permif&nd copolimerizara cu
rtrEina adezivl Acegti monomeri sunt adesea dizolvali in solventi organici
-
acetona gi etanol care,
datorittr proprietililor lor volatile, pot deplasa apa din refeaua de colagen.
Aslfel, se transfonni o suprafafl dentinarl hidrofrli intr-un strat hidrofob, spongios, pe'rrniland
ca, in etapa a treia, rtrgina adezivi si penetreze gi si impregneze eficace colagenul expus (fig.4-5).
Fig. 4.5
- Jndepdrtarea
in totalitate a "smear loyer"-ului
gi creares strafirhd hibrid-
Acest proces ci) are loc tn 3 timpi este denumit hibridimre sau prosezul de fornrarE a uuui stlat
hibrid. La microscopul electronic de inalti rezolulie stratul hibrid apare clar, ca o rtea de fibrile de cola-
gen in care f,rbrilele de colagen individuale sunt separate de qpatii interfibritrme re*lizflnd aspect de
canale. EIe pot fi observate in profunzinrea stratului hibrid paoi io zona de trecr la dentina neaf,ectsttr
de procezul carios qi coresptrnd spaliilor interfibril*re ocupate arterior de bidroxiapatitl gi inlocuire in
momenhrl colajului de rlgintr. in partea zupurioaid, frbrele de colagen zunt dinJate spre r.igila adezivl gi
apar efilate.la extrernilatea lor. Nu existi colagen denaturat, ceea ee sugereazi faptul c[ acidtrl frsforic
37Y", chiar daei este reiativ agresiv, gmvarca acidi nu pare I fi suficienti pe$tru a afecta substargial
integritatea shucturii colagenrrlui; in consecinii, nu se pct detecta prAbuqiri ale colagenului sau lip'sa
infiltraiiilor de dgini adezivi printre fibrele de colagen expuse (Meerbeek gi colab. 1999) (32).
ln paralet eu formarea s'tratrrlui hibrid, se formeazi prclungri de riginn adezivl in tubii denti-
nari descbigi gi acestea contribuie in mare mlsuri la rezisten;a legiturii cu dentina oolaitr. Acesst}-
extensie de rSgini in tubii dentinari deschigi, asociati la stratul hibdd format la i*trarea fu tubuli.i denti-
nari, favorizeazd formaroa unei leglturi etaDge, izo]antc pentru coarplexul pulpo{entinar gi irnpiedic[
persolarea gi penetrarea microoryanismelor.
[n procesul de hibridizare nu se fcrmeazi doar prelungiri r$incase principale ci se pot forma
rnicrodigitalii gi in raururile laterale ale tlbilor dentinari. Aceste rnicrodigitalii suut constittrite diotr^un
centru de rigici inconjurat4 de rur shat sublire format pe peretele dentinar al tubului lateral- Acest
fenornen se cums$te hibridizarea tubulartr lateralI.
Ultima generalie de adezivi intr-un singur flacon (mono{Latorr), permite o procedtri tle ap}i-
care convexllionall a edeziv.rlui dentinar redusd la 2 etap;; ea ccmbini actiuea primer+rlui qi a
aciezivuiui intr-o solulie.
95
Mariana Brdnduga
papa
-
Eswica iB odon o@rapla r*touratose
in sistemul convenfional in 3 etape, prirner-ul trebuie si osigure umecta{-ea eficace a fibrelor de
colagen expuse,
dsplasaxd toati urniditatea rezidual,tr gi bansformand
un
tcsut
hidrofil Intr-,n
lesut
hidro-
fob, aducind astfel suficient monomr in canalele inrerfibrilare. Rrgina aiezivtr poate r"-pr- pltii ,"r""li
fTtr:
fibre]e
!e
-cotagel
formend digitalii de ragini care sigileaz[ intrarea tubilor dentinari deschi-si, inili-
ind
9i
accelerflnd reaclia de pclimerizare,
stabilizdnd stratul hibrid gi prelungirile
de riqini gi fiynizdnd
sufioiente duble legihri-metacrilat
pentru copolimerbaneavu-,r$gina
derestaurare aplicatn..rtterior. In sis-
temul simplificat rnonoflaoon,
functil de primer gi de ragini adezivi devin perfecr combinate.
?i:Ii.i,:
'
* 'tl,
,'; ','
4'23.
Aoeztvtr
cARE DrzoLvA rlETRrrustit,
DET.ITINAR
REMANEIvT
Adezivii care dizolvi
stratut de detritus dentinar
rcmanent contin primer
ugor acid, dcnunrit
primer &utogravanq
destinat si simplifice procedura clinic5- El are rolul de u c"*o"ii- parlial sbatul
de detritus dentinar
$i
suprafala de,ntinari
subiacenttr fdri a lndeprrta reshrile de rurneguq dentinar dizol-
vate la inhzrea in orificiile tubulare.
fu-e loc asfel o interreaclie foarte superficiali a sistemului ail;;
dentin4 fdr6 expunerea
fibrelor de colagen, ceea ce denottr slaba aciditate a acestui primer (fig. a.0.
Fig. 4-6-
- Dizolvarea
stranhd dt
,,smear
layer,,ot inf,ftrarea
pa(iald
a rdginii aduive printrefbrcle
de eolagen. .
Aparigia primer-ului
autogravant a fost destinattrsl simplifice prrocedtua
clinici
Ei
opriml ge_
neralie de astfel de sisteme adglive
sunt reprezentate
de sistemeie scotchbond
2 (3M) sau colterieART
Bon4 Ecusit Frimer-
Mono (DCIO gi Synmc (Vivadenti.
Acegti adezivi se pot prezeDta
in flacon 'cic,
monof?iccn,
acesta con;inind agentul de
gravaFs, primer-rd gi rigi,na adezivi-
Aptiearea aeestui adeziv monoflacon se face l" 2 li*d;l;;;;;
aplicari succesive' Pri-ma aplicare
are ml de penetrare,
ea permite pifiundcrca
in stratul de rumegug
dentinar I component"-Y
d:
19laj
in aproximativ
30 de secunde, timp ln care acesta nu trebuie uscat
A doua aplieare are rol de sigilarg acest str+t poate
fi uscat in scopul de a ugura E$apo1prea solyentu-
lui (Iliescu,
Gafar 2001) (29).
Existi
$i
sister'necu prezentore
in 2 fiacoanela care primer-ul
se aplicd fmpreuntr cu ngenhrl de
gravilrs'
iar rsqba care copolimerizeazi
cu primor-ul
," n,
"pti* "paraL Aparifia primer-ilor
autqgravanli
esti lcgatr ae
ryar;gia
in pruetica adezivtr a coryomeriloa r5Eini
compozite
modificate prin adaos de potiacid,
dar acfi'.rnea lor este mai puiin eficionti, acidul gravani
are
o ac{iune acid{ slab6
9i
nu reuseEte itr grarroe
sufioienr soralgul p"ot* a erea re,teotii cficie,rtc adeziunii
amelare'
La dentini,
dp'mineralizar,ea
t" fu." superficial gi aceste neajunsuri frc ca restauratia adeziv6 si
se deierioreue
rapi4 ia eeteva luni de la plasarea ei.
pentru
ir"b*#G;g;;*,
*t ;-"0."1*i, ,"
poate aplica o gravare
suplimentarl
conveagionali,
anterioari
aplicerii priner-ului
autograv.ant
Aceste sisteme sunt recomandate
fie in aplicarea aour p* dentin{, qi atunci i ,".u o gravare
selectivi a snralplui
hll-9
"rupe
separati
sau pentru condifonarea
simultani a dentinsi pi a wnal;ului-
'simpt!ficarva
preceduiiclinice
?n cae.l! aplicirii sisremuiui
**gr*u*, nu numai ei reeiuce un n'rndr
de etape de lucru, dar reduce
9i
fuza de sptrlure
"u
upa utill*;;?"""r"a
convenlionali
care nu mai e
96
I
I
I
I
I
ll
T
lj
l
l
t
I
I
l:
,!
I
,{
I'
I
rl
I,
rl
l:
Capinlul 4
-
Adeziunea dentard
necesarE. Toate controversele
asupra rnenfinerii umiditefii dentinei sau usclrii ei in crnsul procesului de
colaj umed sunt gi ele evitate in acest mod- Acest sistem pennite formarea unui strat hibrid mic, cu o
grosime
de 0,5 microni, iar detritusul dentinar remanent e dizolvat gi devine inco4rorat in stalul hibrid-
Snatul hibrid astfel format este compus dintr-o refea moale de fibre de colagen, cu rnici s-ualii
interfibrilare urnplute de rigini adezivi. Resturile de rumeguq dentinar rlmase in tubulii dentinari sunt
incapsulate de rlgina care formeaztr pretungiri.
4.2.4.
{1roriton
roNoMERr EE srrcil
Primul material adeziv bazal pe tehnologia forrnirii de
jonomeri
de sticld rnodificafi prin
adaos de rdqintr a fost Fujy Bond LC{GC). Sistemul adeziv pe bazl de ionomeri de stic]tr este rezul-
tatul unei tehnologii care combini ionomerii de sticll cu rigini adezive pi prezintl un mecapisrn de
adeziune la substratul dentiirar de tip micromecanic
Ai
chirnic. O scuritr proceduri
de gnvare cu acid
poliacriiic va
expune superficial releaua de fibnle de colagen gi va permite ca rbgina str difuzeze ic(re
aceste fibre pentru a forma un slrat subtire, asemlndtor strahrlui hibrid. Natura policarboxilicl a mate-
rialului permite procesul'de
schimburi ionice dinamice pe care se bazeazl o parte dintre proprietslile
autoadezive aie ionomeriior de sticlA.
lln adeziv dentinar, indiferent de tip, pentnr a fi eficient trebuie s{ intnrneasc[ c&wa
cerinle esenfiale:
D SI realizeze o adeziune puternictr cu dentina, asemintrloare cu cea a smalprhd, adeeiune
caie sI fie eficienti pe substr-aiul deniinarjiirrred;
F SI lie bine tolerat de complexul pulpo-dentinar gi compatibil cu materialul restnurstor
folosit;
F Sii asigrne o incbidere cflt rnai perfe,:ttr a czuraliculelor derilrare bloci;rd astfel nrigcarea fiu-
idului dentinar gi prin aceasta dir,ninu6nd hipersensibilitatea dentinari;
F. Mecanismul de prizi aGdezi'rului dentinar si se facl fie prin autopolimerizare sauprin sis-
temul dual, iar stratul adeziv sd eibi o grosime redus6;
) Adeziunea sd se produci intr-trn ti'mp cdl mai scurt, iar manipularea gi realizarea ei str fie
c6t mai uqoar[;
) Adeziwl si permiti adeziunea in mod egal la rnai m*lte substraturi, respectiv la snoatl,
.
dentind, sement, compozit, portelan, metal etc.
4.2.5.
li
Factonu DE cARE DEprr$Dn A.DEZTuNEA TIENTINABA
Puterea de adeziune a adezivilor dentinari moderni depinde de mai mulfi factori:
-
substratul dentinar:
-'
factomi
$entar
qi relatia sa cu modifrcirile locale;
-
materialul adeziv;
-
factorii care pot determina alterarea strair{ui hibdd.
SABSTRATUL DENTTNAR
4.2.s.1.
Calitaiea denthei ar-e iii-r r:oi osenfiai in adeziunea deiitinad. Se poate afirma eI rjeniina iine*
rilor are o fo4i de adeziune mai rnare dec0t cea a pacien;ilor in v*rsti. Adeziunea pe o deatintr sele-
rotici sau cariati este mai proasti- Grosimea tub,ilor dentirari
joaci,
de asemenea, un rol importa:* ln
adeziune- La joncliunea
smal/cement, grosimea hrbilor dentinari se ridicl la aprcximativ 4% (din
volum), sau 20.000 de tubi deniinari pe em pltrat
;i
in
jurul
puhrei dentarc ea se ridrctr la 28-olo
(din
volurn) sau
r''5.000
de tubuli pe cm pihat fGwinnett, 1?94) (24). .
fa
I
:E
I
.9
r
I
E
I
r
I
f
I
:n
:=
I
E
I
-4
:=
I
:
-
I
-=
I
I
=
97
Mariana ErdndtSo Popa
-
Estetica in odonOArapfu
rcsls$Foroarc
I
I
I
I
I
Fo4a de adeziune este superioari
cele circumpulpare
gi, aoeasta, din cauza
umiditatea pe tot parcursul
hatarnsntului,
structurilor
de colagen.
la nivelul zonelor indeptrrtate de pulpi spre deosebire de
presi,unii fluidului dentinar. Dentina trebuie si-gi menlini
o uscare a sa putind avea drept consecin![ o aglomerare a
Gravarea acidi a cientinei nu trebuie sI dureze mai mult de 15 seciode atunci cSnd se folosegte
acid fosforic 30'35Yo gi aceasta, nu pentru ci ar exista riscul lezirii
fesutului
pulpar;
ci pentru
ci o
gravare acidi puternictr
a suprafefei dentinrre
intrefine fomrarea
unei suprafel"iiuiio"
care face difi-
cild fcrrnarea stratului hibrid aderent-
4.2.5.2.
\
FACTORUL
DENTAR
$I
REI-,ITU SA CU MODIFICIRILE
LOCALE
cand vorbim de factorul dontar ne referim la pozigia dintelui pe arcada, m[rimea gi forma le-
zitmii ca pi 16 morfologia
dintelui- Adeziunea la dinfii maxilaruIui superior estc, in general, mai buni
deedt la diatii rnaxitrnrlui
inferior; de asemenea,
restaurarea unei piorderi de sub*tan1i de tip lacuni
cuneifonntr persistd
timp mai indohu,rgat
decit cea a unei eroziuni piate gi aceasta tugate dkect de mor-
folcgia dinlilor' o pierdere
a adeziunii restaurdrilor
de la nivelul coletului deniar poate str apartr dupl
aproximativ
un milion de ciclwi de masticagie pG &n, legatd de particularitigile
specifice zonei.
Modifictrrile
locatizate
la nivel dsntar itr, incontestabil, un rol importani
iu realizarea adeziu-
nii dentinarc' DuPe o pierdere
de zubstan{i duri dentaltr ca urrnare u *o, pr*il;;-*
sau a unor
raumatismq
eanaliculele
dentinare au tendinp de a se iochide gi, ca urmare a deptmerilor peritubulare
de cristale de hidmxiapatitr'
apare rrn proces
care se nrmest scleroztr dentinara- Aceasia e cu atiit mai
importantd'
cu cit evolufa pierderii
di structuri dure dentare se face in timp mai indehmgat,
lcsutul
pulpar avAnd tinnp sl-gi mobilizeze
resurseie
saie compensaiorii.
Heymann (199s)
9i
Lambrecht (lggT au arstat eb75oh din pacieir;ii de ver$e crirprinse intre
6l-80 de ani pierd o restaurafie
dentari can a dxi,lazani, pe cflnd la pacientii intre 2040 deani aceas-
ti piedere
este de doar 27Yt' Aceastd
diferrnfi. semnificativr r-3e
rezisrenf[ in timp a *nei restauriri
adezive are legiturtr
F.:re
cu prczenta
de dentinl sclerotictr hipercalcificati,
mai pugin proprie sis-
te'melorde
adeziune
denrinari (cig1i de schmidsder
lggg) (36).
4.2.5.3.
TMATERIALUL
RESTAALATOR
Fo4a eare se dezvohi
la contoacfia de polirnerizare
a nraterialului restaurator constittie un fac-
tor ce poate slibi adezfunea dentinara,
de aoeea ea trebuie gi poate fi redusi prin tehnica de aplicare a
straturilor
de rdryinr compozittr-
Modulul de elastioitate nl particuleror
mici ie compozitelor
bibride e
mai
slab decdt eel al compozirelorcu
micr+umpluturtr.
Diferenta
dintre diferitele tipuri de polimerizare
este, de a$emetrca, un factor important de care depinde reugita adeziu*ii. Daci adezivut, ln momenul
polimerizirii
compozitului
il prepar.alie
nu este cornplet polimeriza!
fo4a de polimerizare
a coolpo--
zitului poate
conduce la o ruptur[ sau 6sur[ in strat'l adeziv.
4.2.5.4.
FACTORII
CANE POTDETERMINAALTERAREA
STRATULAI
ITIBRID
Existtr o serie
j1
rafon
sare pot si determine o odezirme dentinar[ defioitartr- Aee+.tr factori
care pot genel3
o aslfel de alterare
sunt
-
O gravare
prea importantd
a dentinei;
-
O uscare prea
accenhiati a dentinei ce poaie detersdna
o aglomerare de structuri de cota-
gen
Si
penetrarea
insuficieoti
a riginii intre fibrile;
-
o conlaminare
a dentinei gravate
eu salivi, ssnge
{nscesir,r
o ncua gm,;aro);
-
Un timp de acliune insuficient
al p:irner-ului (fiecare
primer conline un solvent volatil, de
cele mai multe ori, acetona, care poate infiuenp potimerizarea
qi, de acea, dupf aplicarea
primerului,
e bine s{ se efectueze
o presitme d" aer asupra acestuia);
-
O ingropare
a pnmer-u!'-ri
lichid ?n {Iaccn qi, penii'a a eviia acesi lucrq e bine ca ffacon*i
cu lichid s[ fie inchis
imediat; ,
._;
98
I
I
I
I
t
l;
L
I
I
t
i
I
(
t
tl
I
I'
-i
ll
:l
I'
I
i?
I'
!
.E
Ii
I
:
E
:;
I:
I
I
E
r=
I
,=
rE
I
I
-
I
:.
-a
--
I
=
r
a=
r
.:
:...
r:
r
:=
=
-:=
G
r
Ctpitolut 4
-.*deziunea
dent$ri
*
0 suflare de aer cu presiune prea mar6 poate s[ lase un stral foarte fin de adeziv de colaj gi
rirrAne ca atare un strat anaerobic de rtrginI care nu poate sd fie polimerizat complet;
-
O polimerizare incomplettr, datorati unei llmpi de fotopolimerizare care nu mai e cores*
punzltoare. Pentru a evita astfel de situalii e bine si fie ficut un contro[ asual Ce
ftrnciionare a acesteia
Ei
in cazul in care exisli dubii asupra calitillii limpii, e nrai bine si se
recurgi la un sistem de polimerizare dual sau chimic. Un adeziv dentinar incomplet
polimerizat duce la formarea unui strat hibrid incomplet, care igi pierde etangeitatea gi va
duce, in final, la leziuni pulpare sau la sensibilitate dentartr poslopratorie sau o indeplrtare
premahrri a restaurafiei.
4.2.6. Ifrrrus,xTa ADEzryrLoR DENTTNARI AsttpRA
puI,pEr
DENTAR0
trnfluenla negativi pe care ndezivii dentinari ar puta st o aibi asupm pulpei dentare a fost o
problerna viu discutati de specialigti.
Dupi studiile a nurneroti autori precum BrEnnstrim (l99?r,Berghenboltz (1979),Cox
i1982),
care au demonstrat ci bacteriile sunt rilspunzitore de inflamalia pulparl, umil din otiectivele majore
ale medicilor stomatologi a fost acela de a glsi un material restaumtor care si realaeze o sigilare sa-
tislbeltoare a pltrgii dentinare care si nu mai permiti invazia microbiaoi ctrtre
lesutul
pulpar.
S-au studiat efectele tehnicii de gravare total5 (total etch) asupra pulpei dentare pe ctrpe bis-
tologie gi aceste studii au demonstrat ci, dupd o asemenea tehnici de dernineralizare a srnalplui
gi den-
tinei, nu a aplrut nici o reaclie de irita;ie putpara.Ace,ste cercetiri
Ei
muite aiteie au arltat cd gravarea
acidi a dentinei (condilionarea), urmatl de aplicarea irnediatl a primer-ului gi sigilarea rapidi a m&r-
ginilor sale eonstituie csa mai buni
Foteclie
pulpari.
Reatiza:-ea unni strat hibriC nu reprezinti drar posibilitrtea lselizirii unci bunc restaurlri ci,
datoritd liptrrlui ctr acest strat este acido-rezistenl, el constituie o proteclie a suprafelelor raciiculare
imFotriva
cariei la acest nivel idegticl cu cea ob$nutI prin tehnica de sigilare a fosetelor gi a ganlurilor
de pe feEele ocluzale ale dinlilor
Adeziunea dentinard mai are o aplicalie la fel de icrportantl care consti !n aceea cd, pria dena-
hrrarea proteinelor de la suprafala pHgii dentinare sg reduce permeabilitatea canalisulelor dentiuare,
tubii dentinari se inchid, hirhodinamica fluilului dentinar se rcduce gi acest lucru atrage dupi sine
reducerea sensibilita;ii dentinare. Stratul hibrid rezultat ca urmare a adezir:nii dentinare inshide foarte
eficace caualiculele dentinare gi prin aceasta
jocul
fluidului deotinar responsabil de hipersonsibilitatea
dentinarl este limitat.
4,2.7, v Fazgln cRITrcE Ar,E ADEzruFlrr DENTINARE
d
Adeziunea deitinari prezint* citeva puncte cheie, de a cdror realiaare depinde eficienga ccla-
jului
dentar oblinut pi, in final, calitatea restauraliei efectuate. Acestea sunt
-
izolarea cimpului operatori
-
tebnica de condifionar,e a smallclui gi dentinei;
-
gradul gi ripul de umiditate al substratului dentar pe perio*da colajului;
-
aFlinaea primer-ului;
mo&rl de aplicare al riginii adezil'e;
procede$l de restaurare hnali-
99
Mariana
Brdndasu Popa
-
Estetica in odontoterapia
restturaloare
4.2.7.1.
lnreuzenre
c,iilrpltLT
O?EMTOR
Realizarea
rlui-camp-operalor
optim este absolut obligatorie inainte de a se proceda la apli-
carea tehnicilor
de adeziune'
subsraru! dentm pe care se va aplica adezivul dentinar trebuie ferit de
orice sursl de umiditate-
Adeziunea
la smallpresupune
teoretic o suprafagi uscattr a acestuia pentru apermite ca agenfii de
fotopolimerizare
hidrofobi-si-fii
atrai prin capilarirate in interiorut microretenfiilor
realizate prin
gavars.
aaidi a smalplui'
se formeazs
*tr"r ao,ri
frnuri !e
prelungiri
in interioruI acestor microretenlii,
mele intre prismele
de snal;, aga numitele
microdigitagii gi macrodilibfii
in interionrl prisnrelor
de smalp
colajul dentinar
este o operatiune mai complexi" el trebuiJse
finr
seama de faptul c[ Ia nivelul
pligii dentinare
existi doud tipuri de'umiditate:
-
umiditate
interni;
-
urniditate
externi"
acestea
fiind' uneori' eomplatate
9i
de o trmiditate
extsrua ce poato s6 apartr accidental
in rimpul efec-
tutrrii colajului denrinar.
.s
iJ*iditut"o
internd-
e cauzali de fluidul desrinar
care circuli in interiorul
canalieulelor
dentinare
datoriti presiunii
pozitive intqpu$are
eare intrefine o mitcare
a acestuia spre
nryrafafa dentinartr, prin travenarea
hrbilor ie.ntinari deschigi ca unnare a
frocedeului
de
gravarc
acidi a dentinei.
Aceastl umidiate denriuari intemi
rtr ;il";f; ccne asuprzr
tehnicii
de adeziune
dcntinari-
Se
$ie
d?u
"i
ryima
generugie
de adezivi de,ntinari erau hidrofubi,
ei nu permiteau
umectarea
substratului
denti*ar hidrofil gravat acid
$
aeest lucnr nu pcnnitea
o colare de
bund eali"ate' o dati cu dezvoltarea
culogrinlelo,
"u
prirrir"
la natura hidrCIflr gi heterogeni
a de;iir'ei
au ap'i:ui
aor-zivt
o"L
:".-:?.p:t-;
biJrof;.ie gi iridrofobe,
capabiii str producd
o
imbu*ltr$re
a hidpsfiIiei gi u:nectabi]itigii
necesare *"i uoeriuni dentinare
optime-
b amiditaaa
*arnli-este
legattr de urniditatea
mediului bucar precum gi de rgiditatea
exis-
trnttr in cabfustrl
deritar.
Aceasta
are o aqiune nsgativ.i a$+ra rezistenlei
adeairmii den?*e-
. -.in
absenla
fu-ptr
op"oiot, g*dol
de rmidritate
fuco4iurtrtoare
din mediul bncsl este
ridisat'
cu ajutonrl
mijloacelordelolare,
aceastd umiditatepoate
fi eonuolattrpEst'andu-ee
doarrmiditatea
generattr
de mediul
ambiant din cabinehrr dentar.
valoarea
adeziunii
dentinare
dinrinui atunci c6nd t'aiditatea este mare, rohrpi an'mite
sisleme
adezive sunt mai sensibile
decat altele Iu grdril"
umiditate existenl
Pri'r incorporare
de copolimeri de acid polyalkJooi"
io sisremele ca scotchBond,
scotch
Bond
MuhiPurpose
(3M)
9i
scotch tsgll i
6tr,t1,
acegri aaawidevin
maipugin
sensibili la
urniditate
6i determini
o nrai buntr stabilitate in timp a adezirmii. Acest efect stabilizator
al
acidului polyalkenoic
fap de umiditate
or"
yrrdta
fJn
aparilia unei rupturi reversibile
gi
o reformare
de eomplexe
poly"tkt:1t-
calciu ln prezenp
apgi p presuptrne
o capacitate
rnai mare de reziste4l
a adeziunii
la diferitete ***u,
gJ
sr se observe weo rupturl a ade-
ziunii'
Tbtuqi, penhu
a elucida
efectele inc-orp;rtuift;;olirneri
de aeid polyalkenoic
ln
formula
adezivului
dentinm,
vor mai trebui efectuate
cercetdri.
b umiditatea
aecidentuIi-
de naturi
-externtr
poate
[a rtndul sir: inflr:enia
calitstea adeziu-
nii' o astfel de umiditate
poate fi ob$nuttr pria ,*r"*io*u
cu salivi sau s6nge gi ea poate
impiedica
efectiv
contactul
inrre
adeziv gi subsrratul
oe regih*e. Acest tip de umiditate
poate
fi rndi ftes'rentE
la mandibuii
decii la maxiiami
superio4 ia acesta
din urmi umidi-
tatea putind
fi mai
ugor de controlat.
'E
Evvuq
v$r wl
I
I
I
I
t
I
I
I
I
t
I
I
I
I
r00
t,
t
I
t!
-i
ti
'i
T
i
,E
l=
-E
q.e
E
-
Capitalul 4
-Adeiunea
dentard
4.2.7.2.
TEHNICA
DE CONDITTONARE A SMAITALAI
FI
DENTINEI
Condilionarea pltrgii dentinare reprezinitr un alt element important de care depintle colqiul
dentinar- Dintele ce urmeazd
s[ primeasci o rsstaurare este pregetit in vederea realizdrii acasteia prin
sptrlarea, izolarea gi uscarea sa urmati de o gravare cu un agent de gravare acidtr.
prima
generafe de
adezivi dentinari ceroa o gmvarc selectivi a srnalgului. Astrzi, se utilizeazi tehnica de gravare totald
prin care condifionantul
sau agentul de gravare se aplici sirnultan pe
smalt si tlenrinl. I-n consecinlp,
cele doui suprafele microretentive
diferite, rezultate ca unnare a acestui tratament, vor fi preg*tite pen-
tru adeziune in mod diferenliat.
in mod tradi$onal,
irnalgul e gravat selectiv cu acid fosforic 3040Yo. O dati cu inhodtrcerea
tehnicii gravqiului
lotal, a fost utilizat acidul fosforic mai pulin concntrat sau alli acizi rnai slabi pre-
cum acidul citric, rnaleic, nitric sau oxalic
ai
acost lucru, din dorinfa de a gtrsi agenfi conditionanfi 4d-
versali, care str aibd o acliune zuficient[ pentru gravarea smallului gi o acliune J" g*o*u mai b]6ndi a
denlinei, evitind
expunerea colagcnului pe o profunzi,me care ar putea impiedica infiltrarea cornplct6 a
rirginii adezive (Meerbeek
gi colab. Iggg) (32).
Numeroasele studii clinice gi fundarnentale efechrate asupra acestui aspect au dcmocsbpt o efi-
cacitate mai micd a colajului c6nd acidul utiiizat este mai puiin concenirat declt acidui fosforic 3f-4i0ys.
Se pot utiliza doi agenfi d9 gravare in mod selectiv penrru dentiui yi pentru smalf dar acest
lucru ar ingreuna procedeul clinic. Astizi, adezivii ce elimintr detritusul dentinar remanflrt au revenit
la utilizarea pentru gmvarea
acidl a smalgului gi dentinei la acidul fosforic concentrat, c*re se eplietr pe
sna\ timp de 15 secunde dupi caFe se aplictr acidul gi la nivelul dentinei gi asrfel, smalttrl va beneficia
de un timp dublu de gr4vare acidd fatd de dentini-
O metodtr mai recenti aste aceea de a utiliza primer autogravant in acelagi timp pentru suratl qi
dentintr- Acest primer face parte din sistemele ce dizolvi detritusul dentinar in 2 etapc
g
"o*{r* in(-iionier aci'l c'm ; Pi,elil P. El es:e intins cu ;-jtrtorul rmui
j+l
de acr :i oru neccsitl
-p5la;e. llreriie
eu privire la eficacitatea acestui prirner autogravam sunt impddite gi acoasta peotru cI se pare ctr el nu
graveazd
sufieient de pmfuml zubaratul dentar ea agen{ii convengionali-
Recent prin adi$a de grupe carboxilice acide pe lanful principal de mcno,rngr da r{qintr con-
'ren!i+nal[,
a aparur uit nou grup de matcriale adezive care, du:i compozigia c-aiinictr pai fi c+nsidereto
rtr$ini compozite rnodificate prin adaos de poliacid
[ex.
Dyract gi DyraoAZ
{Dentsply),
Hyrac
{ESpE)
etc-l care sunt comercializate
sub denunirea de <compomer>.
Aceasti denurnire mgeread ideea ed ele
srmt o cornbinalie de ionomeri de sticli gi compozite. Popularitarea lor se datoreazd iu mars parte
ugurinlei cu care se manipuleazl gi simplificarea procedurilor elini.ce, ele utiliz$nd, datoiiti prlm*i-rrtrri
auto'gravant, condiliouarba intr-o singuri etapi a sulrstratului dentar. Cu toate acostea se pers c{ pr.n
combinarea monoflacon a primer-ului cu adeziwl, monomerii acizi dizolva$ in ac*ooi sunt mai pulin
acizi, primenrl actionind rnai superficial in dentini ji nefiind suficient de agrc.siv pe srna$ pentnr a rea-
liza o suprafali suficient de retentivE. ln plus, se deterioreaztr uEor gi destul de innportantin decursul a
6 luni d6nd na$tere unor defecte rnarginale importante gi posibilittrlii de aparifie a recidivei de carie,
efect pus pe searna gravlrii insuficiente a smalplui.
Efectul clinic al acesttri compozit modificat pr:n adaos de poliaci<! poate fi s$bataoiial
imbuntrtillit printr-o gravare suplimentari a srnalfului.
4.2.7.3. Y
GRADUL
$T
TIPUL DE UMIEITATE AL SWSTRATALUI
DENTAR
PE PERIOADA COLAJULUI
Drpd gravaroa acidd a strprafelelor de dentini si srnall acstea trebuie tratate pentru a peruarte
peneharea comPleti a riEinii adezive. Teoretic, s bine si se obfni o suprafa.gd de srna$ uscat[. Pe
dentini, o umiditate oarecare e recomandati p,:,:tru a evita prlbqirea relelei de fibre de coiagon
expusd, ceea ce ar duce la conrDromiterea adezirrnii.
Din acest motiv, lhn punct de vedere clinic, exist[ 2 rnetode de a pEstra suprafa{a de dertintr gi
umede sau rnc.ilc. smaiq
rGi
,l
l
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
Maiana Brdnduga Popa- Estetiea in odonnt*tpb rffitasr@ac
O rnetodi care permite plstrarea unui substrat de adeziune uscat constl in utilizarea
pnui
sis-
tern adeziv pe bazl de primer apos care va perrnite rehidratarea gi reexpansiunea refelei de fibre de cola-
getr u${;ate' permi}nnd
astfel monomerului rIginos str difuzeze eficace intre fibrele de colagen.
O alti ahernativi este aceea de a pistra suprafafa gravati acid in stare umedl folosind capaci-
tatea primer-ului pe baztr de acetond pentnr a indeparta excesul de rrmiditate.
Aceastl tebnictr poartn
denumirea de colaj umed gi a fost introdusil de Kanca gi Gwinnett la inceputul anilor
.90.
.
Pontru a obfne o hibridare corecti este esenfal ca refeaua de colagen,lipsiti de suportul stru
mineral dupl tratane
cu acid, str-gi pistreze caractenrl siu spongios. Monomenrl rlginic va putea asffel
impregna prin difuziune spafile inter[rbrilare.
Deshidratarea prin uscare cu aer a suprafelelor dentinare gravale acid poate deterrnina apilrrlia
lmor tonsiuni de suprafafi ce pot provoaca prtrbuSirea retelei de colagen expus[, contraclia sa gi formarea
unui coagulum imperrneabit la r[gini. Dimpotriv{, daci rdmdne un r6st de upu in spa;iile inierfibrilare,
se menfine saractcrul moale al matricei de colagen gi spa;iile interfibrilare nmao deschise. Este de sub-
liniat fapnrl ei aceasttr tehnicl de colaj umed nu poate garanta diflrziunea corectll a rtrqinii decflt in
condiliile in care toaitr apa restanti de pe zuprafafa dentinei este eliminati gi inlocuiti de mono;ner inain-
tea etapei umitoare
a tehnicii adezive-Din aceasti eznzA,cele mai multe adezive de care dispunen azi,
monomeri hi&ofili prirxeri sunt dizolvali in solvenfi volarili precum
etanol sau alcool.
Aceqti solvenfipot produce o deplasare a apei reziduale gi permit, astfel, monomemlui polime-
rizabil sf pdtrmdl
in tubii deutinari gi in nanoqpafiile relelei de cllagen- Solventul primer-ului se va
evapoB prin rrscare ugoartr a suprafelei sale cu o seringi de aer, ftri a leza monornsrul. Acesta are
extremittrli hidrofile ce prezinti o afruitate pentru fibrele de colagen expuse gi extremitili hidrofobe care
se comporti ea reeeptoti peoh.r: copuliu:eriza.c
cu rEgica adeziv4 aplicarS dup* *coea- ,a.pa din releaua
de colagen eiue nu a fost cornplet deplasati, poate afecta polirnerizarea riginii in interiorul stratului hi-
brid qi inti in oompetilie_spa;iali
cu riqina din,rtentina denineralizatl (Meerbeek gi colab.) (32).
Din prmct de vedere clinic existi riscul ca umidltatea suprafelei dentinare s[ nu fie complet
iniocuiti
prin acliunea rnonornerilor hidrofili ai primer-ului.
Apa tn exces, insufieient indepa*atd
lrin
aplicarea primer-ului, produge ojeparare a fxzei componenreior hidrofile de cele hi&ofobe
Ei
antre-
neazh apattlia de btrle, goluri la iierfafa dentini/rigini. Acest defect al interfelei sllbegre adezirmea gi,
in ccnsecinti' vor apirea tubi dettin:ri i-operfect sigilaqi. Pe de
,:ltE
prte, o u.scare ugomtr dr:pi
condilioaarea
deatinei pe o perioada
scurtd inainte de aplicarea priner-ului anhidru pe bazi de aoetond
va determina o insuficientd
infiltrare a rlginii intert'buiar,
ln consecinlE, se poate conclude ctr dentina gravati nu trebuie ptrshati prea umedtr dar nici prea
uYtI tirnp indehmgat-
Tebnica cea mai eficace recomandi aplicareaunui jei
de aer sstrrt penhti eli-
minarea apei rezid'rale sau o
$terye{
cu o h0rtie ab,sorbanttr aiuprafelei de dentili gravath acid.
Tehnica eolajului umed mei are
;i
alte inconveniente cu inrportanfa clinictr:
-
Acetona se dizolvi rapid din flaconul de primer,
de aceea flaconul trebuie inchis imediat
drryi utilizare altful, prin pierderea
componentei solubile, dupi un numtrr de Inchided gi
deschidori
ale flagonului, primer-ul
se modifictr priu mlrirea proporgiei
de monomer in
raport cu solventul. Aceastl modifieare duce la riudul siu la modifrcarea capacitflii de pe-
netrabilitate
a monomerului tn refeaua de colagen;
-
Suprafala de small gravat acid, care apare pe rm small uscat sub forrna unei coloralii alb.cre-
toase, culoare cc atesti eficienla gravanti, in condilii de trmiditate nu mai eete observabili.
4,2.7.4.
MODUL DE APLTCARE
AL PRTJHER-ULUI
Primer-ul trebuie str fie aplicat cu mare atenfie, timp de cel puEin 15 secuude, respect6nd indi-
caliile fabricant';lui,
imtru
a permite dlF;ziunea monomei-.iltii in toati profirnzimya straiuiai demine-
ralizat
+r.pentnr-a
fi siguri ci rigina va infirtra corect refeaua de coragen.
In cazul lmei tehnici de adeziune uscattr, aplicarea primer-uiui rehidratant apos pe o perioadl
de i5 secunde perrnite relelei de colagen o reexpansiune, pe e$nd la folosirea *.i t.noi.i de colaj
urned, primer-ul trebuie aplicat un tirnp suficionipentru a
iorrnite
dqolasarea umiditelii reziduaie de
la suprafala dentinei prin evaporarea
solventului pe baz[ ou uagrorra. ln plus, ptrm-r-"r cu aeetontr
102
I
I'
j
r.
t
i
li
t
,;
l!
I
,i
l:
I
,l
l,
I
!:
l'
?
t;
f
r=
I
,?
J
::
r
,=
r
=
I
:
t
:
t
l
I
=
t
-==:
I
t
t
I
I
Capitolal 4
-
Adeziunea dentard
aplicat dupd o uscar scurti gi blindi a suprafetei dentinare poate eliraina dctritusul tlenfinar nfina-
nent in trei sau doui etape (monoflacon).
Aplicarea primer-ului sub presiune moderatl cu ajutorul Enei
pensuldri sau cu o buleli, amelioreazl qi accelereazd procesul de difuziune a monornerului, care va fi
aspirat in spaliile inerfibrilare.
Teoretic, nu e necesari aplicarea de primer pe srnalful gravat acid gi irscat dacd se utilizeaz$
qn
agent de colaj amelar hidrofil; tonrgi, aplicarea prirner-ului pe smalprl gravat acid nu aduce pre.iudieii pro-
cesului de colaj. in cazul in care cavitatea e$g-llentmuq
Uryeda,
atunci este necesar,tr o r*hoine de colaj
urr.red- Primer-ul t.
cd, datoritd evapordrii solventului, sd
fre deplasati toat{ umiditatea reziduald. Aplicarea primer-uiui ests totdaurra completatA de o uscare
scurtd
9i
blf;ndi pentru a permite volatilizarea excesului de solvent inainte de aplicarea rlqinii adezive.
4.2.7-5. APL6CAREA n 4StrVA Annzvn
Rigina adezivi va fi risp$rditi pe suprafap de adeziune mai ulor prinh-o ac{iune mecanictr (pen-
suli, buleti) dec6t cu
jet
de aer. Ea trebuie depusi in cantitate mare inainte de a fi inti*sl cu qiutonrl unui
aplicator qi uscattr cu o hdrtie absorbanti intre doutr aplictrri; astfel, strahrl de ragind sdezivi va atirrge o
grosime optimi de aproximativ 100 microni, grosime zuficienti pentru a-i oferi un grad de elasticiatc car
sd amortizeze presiunile meccnice gi tensiunile datoate confracfie.i de polirnerizare a rlqinii compeaite-
intinderea adezivului cu ajutorul
jetului
de aer poate re.duce grosimea adezivuluigi aceasta Ia rn-
dul s*u diminuS capacitatea de absorb;ie elastictr. Utilizarea rlginii adezive cu vdscozitate sctrzuti ln sed
intermediar sub obturagie permito o legitur[ foarte rezistentl mecanictr gi o brmtr etanseizare a pl*gii
dentinare. Se poate considera concptul de_ legare elastica ca un rnijloc excolent nu nunai de contraba-
lansare a reac;iei de contraclie rie poiirnerizare a rfiqinii cornpoeite dar, fu egali m[stud" aj"ti la anorti-
zarea fo4elor de masticalie, a deformirilor dentare gi gocurilor termic care pot scidea integritatea
jonc-
fiunii
dinte/ri'$ind, in timpul firncliei clinice. Allturi de adezivii conlinind riqini cu vAscozitate sctrzrsll,
unele sisteme adezive cu acid polialkenoic, ca Scotch-Bond Multipurpose (3M), Scotch-Bond I
{3M) +i
mai recent sistemul adeziv pe bazi de ionomeri de sticli FujiBond LC (GC) se apiia{ in strat raai gros-
Un excelent reanltat s-a obfnut din
ppct
de veder olinic cu ClearEl Liner Bond (Kuraray), Scotch-Bond
Multipurpose (3M)
9i
Optibond Dual Cure (Keff)
Teoretic, sister'ele adezive poiimerizate chimic satr rnixt care au o
..'itezi
de potir,nerizare mai
mici. dpcit riqinile fotopolimerizabile gi care astfel permit farrnarea unor poroeit*1i strabe [n xraea.sra-
tului de rdqirr6, pot contnbui la mecanismul de amortizare elastici. Utilizareri unui ciment imoorw de
sticli intermediar sub restaurarea de cornpozit reduce rigiditatea totald a restauaiiei gi mirage capa-
citatea ei de amortizare elastici- Cimenhrrile eu iononeri de sticli urodificate prin adaugare de rtrryioi
ar fi de preferat cirnenhirilor ionomere corivenlionale pentru ci ele pot copolirneriza chirnic cu rigina
compoziti. de restaurare plasati pe fuirdul cavit5lii" Aceasttr tehnicl nunriti
<sandwich>
efectuatl cu un
ionorner de stiili cu adaos tte rtrqintr, pre$lm Vitrebond (3M) aplicat ca strat intermed,iar pe podearla
cavitilii, a dovedit o diminuare senrnificativ6 a pmcenFalui de pierdere a iestaurafiei.
Pcntru agenlri de colaj fotopolimerizabili, rigina adezivi trebuie pclinnerizatE ?ntotdeauna
?nainte de aplicarea compozindui de restatirare, astfel rlgina adezivd nu va putea Ii deplasati c&nd se
aplicl restauraiea. Polirnerizarea rlpinii adezive stabilegte
joncfiunca
rlEin5/ dinte gi activeazi, in con-
secinf6, mecanismele de arnonizare elasticl O subliere extrmi a stranrlui de r6qintr adczivl provoac{ o
permeabilizare incomplet[ a rEginii gi reducerea capacitSlii de amortizare elastici eficient\a adcuiunii.
4.2.7.6.
./
?ROCEDETJL DE KESTAIJRAP.E FINALA
in scopul realizlrii unei interfe]e flexibile dinte/restatuare, compozitul de rsslaurare hebu;e
plasat de aga manieri ihcAi coniiaclla de polimerizare si fie redusl ta ininimum.
O legdrutr putomicd intre dentini gi rtrgina de polimerizare nu va permite form:rea de brege
care si poati atenua stresi:l realizat de contrac{ia de polimerizare gi, in aceste situalii, do*,r suprafala
rEginii compozite va fi cea care se va putea deplasa in raport cu suprafoleie legate de pereiii preparafiei.
Poten;ialul de deforrnare al materialului compozit depinde de configuratia spaliall a cavitflii qi, in aeesl
sens, au fost sugerate o serie de tehnici clinice care sd aibtr drep.tconsecinfl diminuarea efecrului ne-
r03
b
Maiana Br6n&ga
popa
-
Estetica in odontoteropia restaumtoqre
gativ al contracfiei de polimerizare.
Cea mai utilizati esre tehnica de aplicare in strahrri, care diminui
conh-acfia totali de polimerizare
gi reduce masa ds compozit polimerizat in fiecare etaptr, el reducdnd,
astfel, raportul dintre supralafa colati gi zuprafala liberi. stratrut mai sublire de rnginn compozitd asi-
guri o polimerizare
completi
a compozituluiin
zonele profimde ale cav!t61ii.
l-a o cavitate de clasa I, in scopul limitirii contracliei de prizi sunt indicate
urmitoarele:
-
Realizarea unei preparaliicu
unghiuri interne rotunjite;
-
Aplicarea unei obturalii de bazi cu ciment ionomeide sticld intr-un strat grcs cu scopul de
a limita cantitatea
de material compozit necesard pentru realizarea restauririi gtiut fiind ci,
cu c6t cantitatea de compozit va fi mai micl cu atit gi contracfia sa de prizi va fi mai mictr;
-
Aplicarea in straturi
succesive a materialului compozit astfel inc6t fiecare strat si vini in
contact cu un numir mai mic de pereti ai cavitA;ii. Straturile nu trebuie
si deptrgeasctr
grosimea
de 2-2,5 mm pentru
a se putea realiza o buni polimerizare
t
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
La cavitilile d3
glasa I mici qi superficiale,
materialul compozit poate fi aplicat intr-un singur
sfrat care va fi polimerizat,
iar pnfurile
qi fosetele pot fi sigilate cu o rdgini *1,'porite
$tg-
4.7).
Spotul luminos
e de preferat si
entat-!. spre acesta-
mulli
fie direciionat,
finind
snrma ci direclia de connaclie este ori-
Fis 4.1. Restaurotea
cavitdsitor mici cw msteriale
compozite gi igilarea ganluilor
avem de restaurat
cavit{i
mai intinse in zuprafali gi profunzime,
se va obh'a in mai
DacA
timpi:
Primul strat de rnaterial
compozit se plaseaz[ pe peretele vestibular gi se intinde qpre
podearn
cavit4lii oblic; se fotopolirnerizeazi
dinsprevestibulargi
apoi octuzal;
ltratuf
al duiiea
se aplic,61nt,-obric
9i
se polimerleazE
dinspre onr.gi apoi ccruzar;
Stratul linal, al treile4 va fi ocluzal
thg.
+'.g1.
Fig' 4'8
*
Modul de realizare
a rcstourasiiror Ia covitti!ile ocruzare mai:
A
-
Preparareo
ca-vittililor ocluzale pentrugompozit;
B
-
Madul de reqlizcre
a rcstauragiei-
't--
ll
ll
ll
I
I,
l,
104
I
I
i
I
I
:
I
i
I
l.
I
=
:i
I
=
tz
I
-=
.-
l.
::
j.
t
G
I
-=
-
I
=
t
i
a
I
l
-
t
j
I
--
I
Capitolal 4
-
Adezhnea dentard
Compozilele autopolimerizabile
sunt recomandatepentm restarn-iri posterioarepentru cA ele induc
o contraclie de polimerizare mai mici decdt cele fotopolimerizabile gi cu direclionarea acesteia spre cen-
frul restaura{iei, pe cind riginile foropolimerizabile au tendinla de contracfie spre sursa de lumini, sldbind
legitr:ra dinfre restauralie
9i
pere;ii laterali gi pulpar al cavitilii. Acesr fapt este atribuit procesului tie
polimerizare
mai lent care mArelte potenlialul de amortizare prin deformtrri plastice- O rJSinI compozita de
restaurare cu macroparficule,
reduce masa de compozit gi conrraclia de polimerizare rezultati (fig. a.q.
Fig 4.9
-
Direclia de contaclie a rdsinilor compozite
Pentru leziunile carioase proximale, se pot pregiti caviti;i de clasa a II-a mai economicoase,
pe o singuri fali, in galerie sa! runel, in func1ie de mirimea procesului carios- La aceste tipuri de ca-
vitili fotopolimerizarea
materialului compozit. se poate face intr-o singuri etap6. La cavitilile prc-
ximale cu sau {Eri retenlie ocluzaltr, aplicarea fotopolimerizirii se face in straturi succesive folosin-
du-se o matrice transparenld autocolanti sau o band5 simpli, fixat[ cu ajutoml unei pene de lemn.
Se pot utiliza gi pene reflectorizante transparente care, prin refleclia luminii citre pragul gingival al
Errv'Daratiei. potenftazi fotopolimerizarea. Atunci cind cav:tatea este mare, se apiictr ma(erialul com-
pozir in mai multe dtraturi asrfel (rig. 4.10):
-
Primul strat se aplictr litivelul pragului gingival gi se face fotopolimerizarea aplicdnd spo-
trrl luminos pe pana reflectorizanti dinspre lingual, apoi vestibular,
ti,
in final se com-
pleteazi dinspre oci'rzal;
-
Stratul urmtrtor se aplici oblic oral, flri si aju:rgl la peretele vestibuiar, se polimerizeazi
dinspre oral spre ocluzal; se muti pana vestibular, se aplicl un nou strat vestibular oblic
Ai
se repeti fompolimerizarea int0i vestibular, apoi ocluzal.
Cind cavitatea este mai mici se poatE renunla la aplicarea primului strat de material pe
peretele gingival gi se aplicd doar sfrarurile oral pi vestibular- Se va modela o cantirrte cie r[gini sub
forma unei bilule mici care se fotopolimenzeazd. pe degetul acoperit de o mInugi curati gi apoi, in
cavitatea vertical[ se plaseazi o cantitate de conpozit cu ajutorul spafulei sau cu o seringi. in a"ot
strat se va aplica bilula de compozit poliraerizati astfel incdt ea str intre in conract cu perefii axiali gi
cu fa,ta interni a matricei. Astfel aceasti sferi va ac{iona ca o pani interni care lmbunSt[1eqte mode-
larea pun*ului de contact cu dintele vecin.
Fig. 4.lA
-
Tehnka de aplicare
Si fatopolimerizaw
a obtarasiei de
compazit I a cm'itti
li!
e proxt:o-ocluzak-
l'15
Mariona
Brdidusa
popa
-
Estetiea rfi odontobrapi,
reswrdoore
Se fotopolimenzeaztrdinspre
ocluzal
ryi
ahmci c6nd e neces:u se va aplica m strat ocluzal gi se
va fotopolimwizapini,la
obturarea completl a cavitilii astfel:
-
Primul fragrnent de material cornpozir va fi ?ntilnit indir,ecl pe direcfia hrminii dinspre panx;
Al doilea fragmenf
mai mare, gi al treile4 mai mic, vor fi poiimerizaii
airrprc o*r gi, reqpec-
tiv, bucal' in aqa fel incdt veclorii de contracfie si fie plasafi tot tirrpi spre Larginea caviglii;
-
AI patrulea
fragment
se va obtura gi ss'va.polimeriza
dinsprc ocruzar.
I
I
I
I
I
t
t
I
I
I
I
Ftg' 4'II
-
Tehnica tle aplicare
Sifotapolimerizare a obtwaliei de compozit
eu iwenai prepolimeizate
Io cavitdsile prcimo_xhtmle.'
cuno-ccute fiind deza';antajele
obruraliilor
din conrpozit ia cavitf;lile proximale
extinse ia care,
<iin cauzi ci smal;ul
lsesar
gravarii
acide qi
zubstratul ientar neeesar adeziunii sunt mining con-
'tracfia
de prizr destul de importanti
a compoiitului
precum gi nparilia fenomenului de oboseali a com-
pozitului
in timp sub pr'esiunile
ocluzale ca,,de ahfei, gi aurotugr oe apl pe termen ,"* o* la o razis-
Ien$ lirriral5 in timp a restaurali:i,
refacerile molariior cu r;gioi compozite nu srulr indicate.
Tohrgi, in aceste cazuri,
{in
dorinfa
de a realiza reslurrri;"rl;;;,![JJ-*ul*r
au fost
introduse in practictr
insert'urile
din compozit sau din ceramicr. obturand marea majoritate a cavitafii
cu ajutorul acestora, se permite
introducerea unni strnt redi:s de material ccmpozit pntnr fixare, con-
traciia volurnetrictr
a raginii conpozite
va fi mult mai mici qi, deci, inchiderea garginal[
rnai buntr.
Aceste insernri au gi
avantajui reaHznrii unui punct
de contact mai coreet (frg. 4.11j.-
Azi exist{ la dispozi}ia
medicului
stomatolog o gami foarte variat6 de astfel de inserfuri cera-
mice precum gi posibilitatea
de a realiza direct inserturi iin rfuinn compozittr.
Inserturile
aflate la indemina
oricdmi medic stornatolog gi utilizate destul de tecvent de aces-
3
tYt
lJe
olfinute piin polimerizarea
unei cantittr|i de rrq,irr lo'mpoz't6
de forma r:-nei bilule realiza-
ti
9i
polimerizati
in afara
eavitilii bucale gi introdustr'apoi
in rnasa
coqpozitului nepolirnerizat
reducind substangial
rnasa acestuia=gi
deci conhacgia
de polimerizare.
Insert'urile
din ceramictr
au acelagi scop, sa reduci nasa materialului
oompozit Exisri azi p"
piall mai multe sisteme
de inserturi eerarnice,
de forme gi mtrrimi dif$rite, cu o forrni eongruentl cu
cea a cwit[1ii de restaural cum ar fi cele betrquarE
ce pot
avea o fornr eitindrica,
trapezoidal], pera-
IelipipedicA,
in formi de L
@rahr
qi Fabricky
l99g) (10).
Accste inserruri
au fost introduse pentru pri*u datl in praetictr de citre Bowen. R-L. (citat
de Brahr
9i
Fabricky
l99s) (10) qi frma Lee
pharmaceutis*ls
t3.
Er Monte $uA) a fosrprirna care
le-a comgrciatizat.
\v'
!r I'rvu'e uvn, c rL';
Blocurile de betaquartz
se introduc
ca nipte pene
in masa compozituh.ri nepolimeriz*t gi, in
final' rezult{ o restaurafie
fizionomici
din eonpozit
*ur" va adera la blocul de corarrictr inrbunit{ind
muit aidt contracfia
de piirnerizare
cdt gi inchiderea
marginall
"
r-rr"*ri;i;ff#;"
acesreia la
sress-ul ocluzal' Acest tip de reconstituiri
coronare complexe
din rilgini compozit{ gi in*ert'ri cera-
mice oferi o varianti pentru
realizarea unor restauragii
in zonele laterale
ale arcadeloi
*;;;t;
refacerea gi pdstrarea
stopurilor
ocluzale-
t:
106
I
I
.
I
.
I
I
:
T
I
Capitolal 4
-Adsiunea dentar|
BItsLIOGRAFIE
L Andreescrt C., Iliescu A-
-
Compozisia
Si
structura
lesuturilor
dure dentare, Ed_ Cerma,
Bucuregti, 1995;
2- Anghel Mirela, Vdlceanu Anca
-
Adeziunea
Universitare, Timigoara, I 999;
la struclutile, dure dentere, Ed- Orizonhrri
3. Aboudharam G., Koubi G., Soubayroux
reslaurfrtions anterieures camment les
1996,297-309;
P., Wattinne F., FaucherA.
-
Les dfficultes dans les
resondre?, Rev. D'Odonto. Stomatologie 25 (4),
4- Earatieri L-N-, Monteiro J.G.
-
InJhience ofAcid Type
{Phosphoic
or Maleic) on the Retention
of Pit and Fissure seolanr- An In wo study,euintessence trnt., 25, ll, lgg4, 749-7s7;
5-
l-u*:
i
-, Phiiiips R.W., Lund M.R.
-
fsrtboak of Operative Dentistry, Saunders Cornpany,
Philadelphia, 1995;
6- Bayne S.C', Taylor D.F.- Dentol Materials In ed. Stnrdevant C.M., Roberson T-M., Helmann
H.O-, Sturdevan! J.R..
-
The Art and Science of Operative Dentistry,3td ed-, Ed. Mosby,
St. Louis, Missouri, 1995, 206-229;
7 . Eertolotti R-L.
-
Acid Etching of, Denrrn,
euintessence
llt., 21,2, lgg}, 77-7g;
8- Bowen R-.L., Eiciniller F.C., IvlarjenhoffW.
A.
-
Gazing into the Fpture of Esrhetic Restorative
Materials, JA.D-A., 5, 123, 1992, 33-39:
9. Bratu D., Mikulik L., Mtrntbanu D.
-
Tbhnici adezive tn stomatologie., Ed. Facla, lg82;
t0- Bratu D' Fabriciry M.
-
Sisten e
lntegrat
cera,rnice,Ed. Helicon, Tfuniqoara, 199E, i42-l5l;
t i - C3:ligeriu V, Bold A.
-
Odontoterapie resta*rstoare,Ediliaa II-a" Ed. Mirton, Timigoara, 2000;
12. Chappell P.R., Eich J.D., Mixson J.M., Theisen F.C.
-
Shear Bond Strengh and Scaning Ekcmn
fufictoscopic Obsemution af Four Dentinol Adhesives,Quintessence Int.,21, 4, 1990,303-310;
13 . Clrappell P.R., Spsncer P., Eich J.D-
-
The Effect.s af Current Dentinal Adhesives on the Den,n
Satfaee,
Quintessence
Int., 25, 12,lg94, 85l-Bf l;
14- Cherlea Y.
-
Cimerttufile er ioniorneri de sticli
-
aplicdlii clinice f;t stonwtol*g:e, Ed.
Prahova, 1996;
15- Criur G.A.
-
Microleakage af Three Dentinal Bonding Sysfens: ,4. 6-Month Evalu*tion,
Quintessenc
e'int-, 2?, 5, l99L, 387-3 89;
16- Croll T.P.
=
The
Quintessencia!
Sealanl?,
Qcintessence
Int-, 27,11, 1g97,7?g-733;
17 - Dnke E.S., Robbins J.W, David S-S.
-
Clinica! Evaluetion af a Dentir"c! Alhesive Sysfair
-
Three-Year Reslr#s,
Quintessence
int., 22, ll, i99i, 88?-895;
18. Ehrnford Lars E.M., Scholander Sven A-T.
-
Step-by-Step Description of Direct Fitling
Therap3t tnlayi on!a-,- a;id lleneers, Publ. PC Leinpeii AB Heising'uorg, sweden, i9g5
19. Elbaum R-, Pignoly C-, Brouillet J.L.-.4 Histotagic Study of the Biocarnpatibility afa Dentinal
Bo n ding Systen,
Quintessenc
e Int., 22, I I, I 99 1, 90 I -9 I 0;
20. Feigal R.J.
-
Sealants and Preventive Restauralfon Rniew cf Effictiwiiess cnd Clinical
Changes
for
Improventenr, Pediatric Dentistry, 20, 1998,
85-92;
.-
I
=
-i
I
.E
li
I
.:
t:
I
-7
I
-3
-
I
=
f:
r
.:
I:
I
a
I
-=

G=
I
tE-
t.
r
-
t
'
t
I
==
r
;ni
lut
h{ariana Brdndusa
pow
-
Estctics tn odontoterapio resraumtosre
2l' Ferrari M', Mason P-N-, Bertelli E.
-
A New Dentinal Bonding Agent and Microflled Resin
sysrem: A 2-Year crinicar Reporl,
euintessence
Int-, 21, rr, r990,
g75-ggl;
22. Gafar M-
-
Odontologie, vol.l
-
Caria dentarA, Ed- Medicall, Bucuregti, 1995;
23' Gafar M'' Andreescu
C-
-
odonrotogie
si
parodontologie,
Ed. Didactictr gi
pe6agogictr,
Bucuregri, 1983;
24' cwinnett A.l-
-
Banding Basics: l4rhar Every Clinicien Should Know, Estbetic Denr. Update 5,
lgg4,35_39;
25' Hansen E K', Asmussen E-
-
Maryinal Adaptation of Resin in Relaion to Application
Technique and tJse
of corcium Hidroxide Linei,seand.Jbent.Res., gg,
6, r990,55g_563;
26' Holtan J.R, Nystrom
p.G.,
Dougras w.H.,
pherps
R.A.
-
Micrcreakage and Maryinal
P I a c e m ent of G las s - I on om er Line r,
euintessenc
e lni., 21, Z, lgg}, n7
_n2
27
'
Iiiescu A'
-
crtnceplia
de obturalie c'oronard
tip ,,sandwich", Stouratologia Bucwesti
,39,
l-2,
t993,25-29;
28^ Iliescu A-, Gheorghiu
lrina, Dimitriu Ligia
-
Lineni din cimenturi ca iononei de sticlu, alter-
nativd a Dycal-ului
in coafaiul indirect?,
Revista de Medicind Militartr,
gg,1996,15l-160;
29' Iliescu A', Gafar lvl-
-
Cariologie
si
odontoterapie restauratoare,
Ed. Medical4 2001;
30' Imay Y', Masuhara
Eiichi
-
Longlerm In wvo study of Poty(2-Hydroryethyl-Methacrylat),
Joumal of Bioinedical
Materiais Research, i6, S,lggi,iOl_6,;
3l- Ldcitugu St.
-
Ccria explozivd,Ed.
Cronica, Iaqi, 1996;
32' Meerbeek B', Lambrechts
P' vanlr.zle
G-
-
Facteurs cliniques inlhrencant la reussire de l,ad-
hesion a I'email et a Ia dentine,Rcarites
criniques lc, 2, rg99, i75-r95;
33' Mitchell D-' Laura Mitchelt
-
Ghid clinic de stomatologie,Ed.
ALL, Bucuresti, 2001;
34' Mount G'J'' Hume w.R-
-
conservarea
si
restaurarea structurii dentare,Ed.
ALL, Bucrnegti,
L99g,6g_t16;
35' Nakabayashi
N'' Ashizawa
M., Nakamura M.
-
IdentiJication
of a Resin-Dentin
Eybrid Lalvr
in vital Haman Dentin created ln wvo: Dursble noirting to wtal Dentin,euintes.sence
Int_,
23,2, lgg?,135_14l;
36. smidsederer l-
-
Dentistrie
estetiqus,Ed.
Mason,
paris,
2000, I I
g-136;
37
'
stgrrett J'D', Delany B-, R.izkalla A., Hawkins c,H.
-
optinal citric Acid concentration
for
Dentinal
Deminera I izat ion,
euintessenie Int., ZZ, 5, lggi, 37 |
_J7
5
:
38' Yao Kahrhiko,
chien Mingchun,
Kokam o-_a1 d al.
-
Efea of water Isolation and Early Finishing
on Hardnxs
of Glass lonomeres
cemmts,J.osaka
ofbenl
-univ.
,24,2, 1990, r4r-r47;
39' Yp X'Y, Davis E'L., Joyrt R.B', wieczkowski
-
Bond Strength Evaluation
of a class lr
composite Resine Res taurati
on,
euintessence Int., zz, 5, rgg r,39l -3 96.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
108
I
I
I
I
CAPITOTT]L
5
I
IVIODALITATI
DE REFACBRE
A FTZTONOfrIIEI
DINTILOR
CU MATERIALB
COMPOZITN
5.1. MET0DE DE RESTAURARE DIRECT.{, cu
MATBRIALE
COMPO Z;ITE A DINTILOR
CA LEZIUNI CARIOASE
Leziunile carioase fac parte din factorii care determin[ modificdri de formi, culoare qi volrrn:
ale dinfilor. Sunt manifestlri ale unei maladii, maladia carioasi care poate afecta to{i dinlii, temporari
sau definitivi, ale ambelor arcade- Aceasti maladie cauuatl de flora bacteriantr patogenl face obiectul
unor mdsuri de prevelgie care astlzi se dovedesc a fi tot mai eficace dar gi obiechrl unor trirtamente
restauratoare care se cer a fi din cein ce mai estetice.
Pierderile de substanli durtr dentari apar ca unnare a leziunilor carioase dar ele pot fi in egalf
misuri consecinla unor fraurnatisnie dentare, a fetorne:elor de abraziurl fiziologici sau patologictr,
ele pot fi determinate gi de alti patologie recarioasi c4 de exemplu, eroziunile dererminate de actulea
unor substante chimice inteme sau externe. Tratamentul restaurator se adreseaz{ futuror acestor leziu-
ni dar
Ei
unor configuralii defavsrabile ale dinfilor, discromiilor denrare erc.
Indiferent de cauz[, tehnica de realizare a tratamentului trebuie adaptatl noilor cunogtinle
gtiin{ifice in domeniul biomaterialelor.
Tratamentul unei leziuni carioase necesiti indeplrtarea
1esutun'lor
dure dentare patologice
dupi un prealabil acces specific la leziune, iar tratamentul efectuat, forma preparagiei lrebuie adaptate
exig,arleior materialului rstaurator ales peatru restabilirea fuacfiei gi care si garanteze emeticilatea
restaurafiei
9i
sd elimine posibilitatea
de dezvoltare a florei
bacteriene
la interfafa dinte/restawafie.
5.1.1, OmscrrytrLg REsTAUM,R{LoR cu MATERTALE coMpozmE
Obiectivul esenlial al tratamentului este acela de a mentine timp cdt mai indelungat vitaliktea
crganului pulpar gi de a restabili organul dentar.ru funcliile sale fiziologice obignuite. Pentru a aringe
acest obiecliv, medicul stomatolog trebuie si respecte principiul biologic de a plstra cit mai mult diu
sirucitirile ,ieniare
sdniioase prinir-o economie tisuiari maximd, principiu care urmlr:qie, in finai,
c6teva obiective importante:
--
$a limiteze suprafafa de dentind expusl gi, deci, posibilitatea apariliei inflama;iei pulpare
ca urrnare a contaminirii bacteriene a acesteia;
-
Sd limiteze volumul materialului restaurator gi, ca atafe, sa fuciliteze oblinerea unei reterlii
,si
stabilit'lfi op.time unei restaura{ii adezive;
rt !
h{oriano Brdndusa Popa
-
Estetica in odontoterapia
restauraloate
-
si reduci interfafa dinte / material de restaurafie, gtiut fiind ci acesta din urmi poate cons-
titui, prin proprietilile
sale fizice (ex. conductibititut.u
termicr) gi cbimice (ex. persistenfa
radicalilor
liberi in cazul unei polirneriztrri
insuficienre)
cauze posibile
ale apariliei unei
inflamalii
pulpare;
-
S[ ugureze reconstruc]ia
morfologic[ gi funclionald
a dintelui in limitele
anterioare;
-
si reduci
fragilitatea
organului dentar care este .direct.legati
de.
yolumul
pierderii de
substanfl
dentari;
-
sr permiti
o linie de conhrr a marginilor cavitilii mai pu;in extiirsi gi, in comecinli, redu-
cerea posibilitalii
de aparilie a recidivei de carie;
-
Prin micaolarea
volumului
de material restaurator
str permiri o limitare a degradirii rnar-
ginale
imputabile
in mare parte variafiilor
dimensionale
ale materialului restaurstor,
ca
unnarc
a contracliei
de polimerizare
sau coeftcientului
de dilatare termici, direct pro-
porlionale
cu volunrul
restauratiei;
-
Arneliorarea
longevi$lii
restauraliei
la aciiunea fo4elor ocluzale
aplicate direct pe
suprafaf
a sa .gi pistrarea
contactelor
dento-dentare;
-
Si faciliteze
condiiiile
de reintei:,reniie
atunci cind e necesarr o reiacere
a restaura;iei;
-
si permitr
menfnerea
sdnitdlii parodontale
prin mentinerea la distan;tr a limitelorcervicale
ale restauraliei.
Respectarea
acestor
obiective terapeutice
este necesarl, dar nu suffeientd pentru respectarefl
imper=ativului
biologic'
ln egali misiird, vor trebui iimitate agresiuniie rieterminate
de toli factsrii ce
inrervin
in tratamentul
conservator gi uare acfioneazi fie:
-
in etapa de preparare
a cavit{;ilor;
-
in faza de tratament
mesligarne;tos
al plig:i dentinare;
-
in faza de inserarc a materialului
restn r.ul*r;
-
in faza de adaptare gi frnisare
a restaurafiei.
De asemenea,
nu putern
str nu luim in considerare
importaola pe care o are, pentru longevitatea
restaurafilor'
controlul periodic
al acestora, care pennite
evaluarea eficacitilii tehnicilor
de igied orali
gi detectarea
unor evenfuale
carii iniliale szu recidive de earie detectabile
la un examen clinic minulios,
Tratamentele
atraumatice
de restaurare
sunt posibile
astlzi datoriti tehnicilor adezive pi
restauririlor
cu materiale
com}ozite.
Rn$inite
"o*polit.,
a"torite
adeziunii lor prio eolaj amelo-
dentinar' permit
restaurarea
din;ilor
cu leziuni ,uriour* sau de etiologie necarioasi,
modificarea
;;n:t::,:r::fj"u.;i:"",'#"-;1:t
t'"nrderea
unor rrene sau diastemi
"ruugi;c;1ffffi;;
in cazul tratamentr'rlui
d.e
garie
simpl6, restauririle
cu rrgini compozite pot fi efectuate la to[i
pacienlii
dar' tu deosebire
la cei tineri, u J"re este importanrl limitarea pierderilor
de substan]l du{
dentartr prink-un
tratament
minirnal
invaziv gi, din acest punct de vedcre, materialele
compozite sunt
considerate
ideale' Aceasta
nu inseamna
insl ctr vflrsta pacientului
trebuie si limiteze utilizarea
resgau-
raliilor cu materiale
sompozite.
5.1,2.
Inrorclym,n
REsrauR.{RrrroR
DIRE'TE
cu RA$rNr
coMpozrr*
Restarnrrile
cu nnateriale
compozite
au indicatii care trebuie sd
fintr
seama de umrrterii
facrori:
F intinder-ea
ieziunii
-
<ie acest tratament
beneficiaztr
leziunile cu pierderi
de
lezuturi
dentare
nu prea importante
deoarece
o diskuc{ie importanti
a acestora ar putea duce la sllbirea
rezistonfei
lesuturilor dwe restante;
) Aspectul
estetic
-
sunt indieate
mai ales la restauririle
di4ilor anteriori
dar pot Ia fel de
bine si peimiti
o restaurare
estetice a dinflor r-t"*ii.#"i
"#l#;chrzale
ce se
exercita pe suprafala
de restaurat nu sunl prea inrporr#r.
uut"*utJr *,i*p*it
nu rezisti
112
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
li
I
l,
I
I
I
li
I
ri
t!
I
,!
r;
I
1i
:g
li
I
t9
f
,='
l=
.E
f
i=
f
rq
f
f
t=
f
.?:
::
r
:.
--
-
I
=
G
t
=
I
I
I
-
!
-;
I
hlafiatra BrdtrduSa Popa
-
Estetica fn odonloieraltid restdiirdtoare
ts Pentru
procesc
carioase l
iele
pioxir,raic ale din,ilor lrontaii existA mai multe
tipuri de pr.eparaIii:
-
Preparalte convenliona.ld
Aceasta preparalie are iornla clasica lriunehiulara, c'.r 4 pere!i orientafi:
- vestibular;
- oral;
- parapulpar;
- gingivai.
,
Marginiie cavitiiii se termina cu un bizou drept. Acest iip de preparafie este indicatd
atunci cdnd procesul carios se gese$te pe suprafa!a radicular[.
-
PreparaJie convenlionald btzotata
'
Aceastd. preparalie prezinti avantajui ca pdsmele de snal; descoperite prin bizoiare
sunt supuse mai eficient gravdrii aciderealizdnd o retenlie rnai buni, cu reducerea posi-
bilitdiii de infiitrare marginald gi de colorare a restaurafiei. Aceasti preparafie bjzotatd
are urmiioareie caracteristici :
- formh tot triunghiulari dar marginile c;rvitilii extenie'sunt bizotate;
-' pereiii iaterali sunt pelpendiculari pe suprafala sma);ului gi marginea e bizotaii;
- addncimea cavitdiii poate si fie sau nu unr forurd;
- nu suiit ilecesal:e ganpri de reteniie, ele suni supli-uiie de gravarea acidd,
Acest tip de preparaiie e.sr'e indicati aL-rnci cind se inlocuieqte o restaurajie veche cle
compozit compromjse cu rrna noul (fig- 5.10,).
-
Preparalie modifcato.
Preparalia modificatl se c,aracterizeaza pin aceea cE:
Nu prezinta formi soeciali gi nici o addrcime anume, acestea fiind diciate de
intirrderea gi adAncimea procesului carios, indepirtirndu-se strict dentina alferati;
- Marginile exterioare ale cavitalii sunt bizoiate ind:partAndu-se astfel gi smalEul
.
friabil de la mareinile caviritii:
- Ade ziunea este daia de gravai'ea acioa
;i
nu este nevoie de mijloace suplimeniare
de retenlie.
Acesi tip rie restauralie este indicat
mici, nou aparLile. inconlurate de sirrall
smalIf r-u.
-5.1
1);
peniru restaurai:t proceselor cari0ase ini1iale.
.i-ir,-.
sanaros sau pentrlt corectarea unor defecte de
.;
t20
Capitolul5-fuIoclnlitalirlerefttcereaJi.iollo;nietdinlilorurnttdel'ia|econtpozile
->
cat,ftr.fe
ar{z=it,a-
cavitatea
adeziva se realizeazi
atunci
cdnd procesul carios a
evOluat duciind la intr"^,ffi.*.t.inrarginale-
caracteristic
acestui tip de cavitate
estecamarp:inilecaviialiiproximalenuStlntextinsepAnSinzoneledeautocurl[ireqi
prin
"x"r.rl
dentinei
utt"*t" va rezulta o formi
autoretentivi
in sens orizon'tai'
$Cindleziuneacarioashr-u*"'in'insniallgidentinlsevalealizaocavitateproximald
adezivd
tip,,cttti'e,,pe
cale o"tu,uta
care inglobeazl
procesul
carios
Ei
la care, pentru
restauraliile
atlezive nlr sunt necesare 5i
nici indiclte
unghiuri
asculite
9i
*extensii
vestibulare
gi 0ra1e ca ia preparaliile
realizate
pentru
amalgam'
Eie trebuie sa aibl mar-
,
gini neie
.si
re;3,ulate,
nnisatJ
dar nebizotate 9i
opliona1
cu qanpri retentive
pe peretele
einslouiqip",ieilateraliaicavitiliiverticale(fig.5.8)'
I
t
I
I
Frg.
5.8
-
pt:itt.t111iy1ot:.iti,:ald' foot'te.:::::e:1'o'r?o'1,.tif-.."1"!1"
:entr:
rest4tn'di'
adezive'
->
cdnd suntem
fevoili
sh realizdm
o caviiate
tipici de clasa a II-a' datoritl'
unei-
evolulii
*ei;il;
u pro""sului.carios,
aceasta
va avea forma
convenlionali
a
uneiiayit[ii.conservato-arerriodemt't-t*a+ato1f-ec:leirealizatepentruamalgan'
sub ie',ril[.reiiizirrii
u*'i bizou
n'ifiii"'Ui,
evident,:firi
'anluri
de reteniie
pro-
I
I
I
I
I
I
I
I
ximite
r;du gingivale
(fig. 5'9)'
I
t
ll
Fig,5.9-Cal,ttoIecoilSe]\a|oLlrentot|enldprointo-oc|tealacLtttnghittiieiiiteil'ieralu.lt.jitz.
-+C.andexisthdoudlezirrnicarioasemiciproxim.*l.1:-T.l,5idin.ie,se.vor.|acedoui
ca'it6i oirtin.t.-
n"ci
lezitinile
'uni
iniint*
Ei
cuprind ;i
ganpl
mezio-distal'
se va
real i;:a o p"f o'a
1it'
t i p nlezio-ociuzo-ciisiaii
(lvlOD )'
l 19
1
l.t
I'i
I
I
i,i.
;I
I
r.-
fu{ariana Bt'indusa Popa
-
Es!etica itt odontole rapia restauratoare
-+ Cat,i.tali t[p
"nuel"
cu abordare dinspre ocluzal, ia distaii]a de 2 mm de creasta tnar-
gitali care trebuie conservatd. Deschiderca iniliald a ca.,itdJii se realizeazi cu fi'eze
dianrantate f rne la turafie medie, cu spray de apd gi aer. Cavitatea ocluzald se va lirgi
treptat numai atdt cdt si ne penniiS o completd indepiriale a
lesururilor
alterate, pro-
tejind dintele vecin cu ajutorui unei matrici melalice plasate interdentar.
Restaurarea se va face cu ciment ionomer de sticld fotrrpolimerizabii care poate fi
laminat cu nn strat de material cornpozit atunci cdnd r:staurafia este supusi. unor
forfe ocluz-ale mari (fig. 5.5).
A.ts
Fi-. 5.5
-
Catitale tiD "tunel":
-.,...'.-
-.1
A
t
vedere.ochrzald;
B
-
secShtne longitudinald.
->
Cat'itate "in galerie" cu acces vestibulo-orai, cu localizare sub punctul de contact
ploxj5nai (fig.
f ,6):
",
Fig. vesti bttlo-o,-al.
ri
ri
I
ti
t!
I
F
:=:r
F
a
l3
- 14
lE
- :='
f
f
f
I
-:
i,-
I
G
G
-
I
=
I
-.
J
t
=
a
t
-+ Cavitate tip
"slot".Aceasii
preparafie serealizeazdpeniru proceseie carioase situate
iir apropierea crestei marginple, cu. acces chiar prin c..easia narginaif,, Materialul
restaurator poate fi un ciment ionomer de sticla fotopol:.merizabil,
I l8
Fi-g.-;.'-
-
Csvitate tip
"slot" *
capitolttl .ai
-
fulodotilali ie re.{acet'e af:ionotniei dinlilor
ctt nate}'iIle comlla?i{e
il,t*"l1i,
.;r.*;;;;tfi;;;oliior
vecini., ulror edeiiialii r^u*,^
1*o"i
card aceasta
-
----*.^----e'o-l,',+ri-*{i.jrr
fn*4 ne-dietele-+ee!g-------------'
']l
Fig 5.3
-
^]:
-
cavitdli separote,
c-,
resut
crenta,.liroro,
suiicie.nt intre ere:
B-B't
-
(irirea
cavito.Jilor
in ttna singtrd
'
o preparaii e coln,erc]iotiala
se realizeazb
c6'nd
procesul carios deplqegte 5 mm in scrrs
l
Hl*f:;*'JJfftfl
i;nl ln$"J1il.'dJ::ffi;T:::::::'T::Tff:i:i,"ri:
I
.
accenhr.ate
care favortzeaii"contraclia
in timpui prizei, instaur2'ncl
astfel o *-p-6fit
t^it"
I
gill***il*m
* **:,ffi:T:,'.'.Hl
til"'if:::"YJiffi'1'J"?*:J I
asrfel ritilizarea unei otmralii
iebazltip
sandwich
(Iliescu ige3)
(27)'
luuu*u
".;;;;';1;;;;;r-
ajunge
pSiiila r'rivel'ljor:ic.ir,:nii
srirai!-Ji;i'-ir;
"Jf;:';T
n:l:;?ffi",*1*:i!f'*T1zite1or.f;eaiizate
cdt rnai coaservai.i
I
se vor indepi.rta ,t .rt
l;*Llie
ilterate,
far.l extindere h.lolPd
.'si fosete' toate unghiurile
*Ttr##j:H;11ffi
*t';
";J,iilffi';.g-Tl
:ili:Ti
: : ::i:;,TlliJ
l;t#iiliJl'i
t
aaiorita tipsei de adeziune
alriaierialului
ia acest nivel'
g cdnd leziunea.i;;;;
.
":"^,
la
jonc{iunea smal!-dertind-
dacl procesul carios este si-
ilrai pe fala proximalh,
sub punciul
d, ;;;""t, ia distanla-de
creasth marginal['
'se
pot
I
realiza mai multe tipuri de cavitbii:
->Ctlviid}ipro,l*i|"tipcosetd,,.acesteaputdndsdfiereaiizatedoarinsitrra1iainca'e
.
avem acces direcr asupra suprafe{ei
proximale
afectate. lllr'c",.]
r;3i;{.
4,*t^Tt:::
I
ar-ioase
proximaie sifuate
Pe'dintii
laterali pianul de tr-atament dife-il in
I
func1ie?e
sitrralia
clinici:
.
1
-1
: , ..
^,i-...ri
.-,..,i:. Jr-ili:rrl
.
I
I
I
I
Efecfuarea
restauririi
u..st"i
cavitali
caie nu este supus[ direct forleior
ocluzale
va efecttta cu ciment ionomer
de stiill autopolirnerizabil
(fig'
-s'4)'
---<J-., ;-\
t ..-------------1,f \
| .\
i
{l
.
il
.
.--L)
II
i
:-.._,rl
i,.i-
! | I il
r I
I'
r i
:
\ i.'\
il t t | :
h
l:io
. .i-
.;
I
l.'
111
E
l,
-5.+,-
Cali/ote
iiP "tisetu'
I
t
I
I
,
I
Afai'iat;a BrartduSa Po,oa
-
Esteltca in or]oilstltrttia reslauratoare
E Tipul.3 este tchnica de reslaurare preveuiiva in care se utiiizeaza pentlu resiaurare glass-
,
ionomer a canri adeziune la dentini gi inchidere marginali sttni mai bune, Aceste restauraf ii
se vor derula dupd urmdtorii timpi operatori:
Periaj pruiesional cu pasta de piatri ponce
;
Spilare cu apd;
-
Prega'tirea conservatoare a cavitdfli;
-izolare
;
-
'Spalalea cavitilii cu apd gi uscarea bldndi cu
jet de aer;
-
indepirtarea "smear layer"-u1ui cu acid poliacrilic 10 secunde (in cavitd;ile profunde,
inaintea folosirii condif ioneralui se aplicl un strat de iridroxid de calciu);
-
Spllarea cavitdlii cu api gi uscarea sa biAndi cu aer;
-
Apiicarea glassionomerului pentru lining, acesta asigurAnd o.legituri mai,buni cu
sigilaritul;
-.
Demineralizarea glassionomerului gi a ganfud.lor
,si
fosetelor: iuvecinate,cu acid-fos--,
foric 170,6;
Sodlare cujet de apl fdrd presiune 30 de secunde;
-
Aplicarea materialului de sigilare peste supraietele derniiieraiizate;
-
Controlul restauraliei. in ociuzie.
Restawrarea sdezit,d
, Restaurarea adezivd presupune creearea accesului asupra procesuiui carios in smal] gi dentin[,
indepirtirea smalplni alterat gi pdstrarea celui subninat, indepdrtarea deniinei alterate, in final,
rearltiad c formd autoreientivi, caracteii-stica cavititii adezive. Ea are mai multe variante in raport cu
Iocalizarea gi iltinderea procesrilpi carios,
F .Denhu un
proce$
carios cu loca
,
.fonna generald a eavitilii va fi aceea ob1i.
nutd dupi realizifea'acceSului 1a pioibsul'carioS; exereza{esuturilor alteraie cu respectarea
nivelului de extindere il cariei
qi conservf;rid smaJltl srrbminat in limite rezouabile.
Oaca ekiitt riAi
-utt"'pincese'ealiohse
e preferabil si se realizeze deschiderea
fiecirei leziuni in.parte gi, in cazui in care
fesutul
clentar restani care le separl este sufi-
cieni, ele se prepari separat. Daci
fesutui
dentar sinltos care separd leziunile carioase
este insuficient pentir a nu se fraciura sub acfir:nea forJelor de masticatie, se vor reuni'
cavitdlile in una singr.rrd. (fig. 5,i,).
l:
I
,?
I
a
f
':
I
:E
I
'E
I
::=
I
E
-l
-
I
=
I
I
,a
I
-
I
=
I.
I
=
J
=
I
I
I
I
a
.
I
-t
f\
u6
Capitolul 5
-
Modalitdsi de refacere u-fi=ionontiel dinlilor at nrateriale cotttpozite
-
spilarea gi uscarea suprafelelor dentare dernineralizate;
-
apiicarea sigilanhrlui.
-F
Tipnl 2
-
cind.leziunea carioasi a progresat
5i
in dentini dar este inci pu[in extinsd, se pro-
cedeazi ia indepdrtarea dentinei alterate dupa care se efecnleazi:
-
izolare;
:-
-
aplicarea obturaliei de bazd cu hidroxid de calciu sau CIS care realizeazd o leq.lturi mai
bun[ cu dentina:
demineralizarea smai
{ulr"ri ;
spdlare gi nscare;
aplicarea agentului de. legituri (nri se apiica ah-rnci cdndbaza este realizati din glass-
ionomeri);
-
aplicarea rlginii compozite granulare in poriii mici'
Se vor folosi compozite rezistente la uzuri pentru realizarea obturaliei gi sigilarea ganluriior qi
fosetelor
din vecindtate
(fig. 5.1)'
-..:
Rigina
compoziti poate fi folositi
9i
numai pentm restal aur3rea.preparaJiei,
iar pentru sigilar:ea
ganlurilor se va foto-si un materiai de sigilare, realizdndu-se
astfel o variantd a acestui tip de restaura[ie
preventivi
(fig. 5.2)-
Ob tu'nli e prey.eatiy d. c1t..t'(;.ind cotttP oiit.d.:. .
A
-
seqSiurte,
.longitudi4g'la
pl14rqqes.1tl cqnos;
B.- obnn'ayig plevatji,ui
ftedere
ocluzol!):
. .,,.
'
1 - obtiaralii cie baz.d...cu.CIS s.alu Ca(OH)2;
'
2
'
obtitrclia cu coirPozft;'
'
3
-
finterial de stgilare
(drtpd Henderson
Si
Setcos 1994)'
I
t
I
I
I
t
I
I
t
I
I
I
I
Fig. 5.)
-
ObtLu'a1ie ctt vasina
(ctupa lvtatheson
Si
Pt'imosch 1995)'
I. Obtttralie de Ltaza cu hidroxid de calciu:
2, .4gent de legdtw'd:
3. ContPo:il gt'ctnttlar,'
4. lvfotet'ial tle siSi!art'
lj
l,
l,
:
l=
l.
ir5
l.
l.'
Ii
-
I
:
I
:
I
:
I
I
lv{ariana Br,induSn Poprt
*
Estelira tl odonlolerapia resiourataare
compozitele cu microumpluturi seanrdnd mai rnult cu suialiul dentar. E posibil sa se aplice tnai ntulte
straturi de compozitdeculori diferitepentru arealizaunaspcctcAtmai esteticalrestauraliei
^,si
aceas-
ta larh a inflr-ren1a proprie tilile de adeziune gi stabilita.te aie cornpozitului,
5.1.3.3. R E A T. T ZA RE A U N I] tr C A TVt P O P E RAT CI ]T C O RE S P U AI Zi T O R
Saliva gi resturile de sAnge diminud capacitatea de adeziune, de aceea, metoda de izolare cea
nrai eficienti impotriva umiditdtii externe este diga, orice alt mijloc de
jzolare
pr.rtand fi socotit un com-
promis in raport cri izolarea obiinuti cu diga. MijJoacele de izolare, precum rulourile de vati, aspira-
torul de salivd se vor lolosi doar in caz de necesitate.
5.tr.3"4. PREPAR,ATNA DINTELUN
Preparalia dintelui se va face indepirtAnd
carios, meiriindnd o suprafaii de sribstanld deutari
stratului de material de obhrrafie.
PenLru a indepi.rta
fesuturile
alterate se va
prec.ult1 gi. insiiumentar cie mAni :poirivit..,,,
Nu se va indepirta subslanfa duri dentari sdndtoasl peniiu retenfie sau e,-;tensie preventivir gi
toate unghiurile
jnieme
ale preparafiilorvor fi rotunjite pentru a se eviia acumularea de stres. Suprafa[a
oc.luzali a cavitdiii iru se va bizoia deoarece acest procedeu ar putea deter-mina exiindere a rnarginilor
cavitilii si
posibilitatea de a include in contumi 1or si zona siopudlor centrice, ceea ce ai- duce la dete-
riorarea acceleratl a marginilor restauraliei
;i
aparilia cariiloi sccundare. Aria ocluzalE va irebui deli-
mitati numai 1a pierderea de substanlh durh dentald dupi care, cu ajutoml unei hdrtii de articula!ie, se
.ror
verifica punctele de ocluzie pentru a fixa conturul definitiv al cavitdiii.
ZoneTe de smalf
.nesuslinut
de dentini se vor conserva
;i
se vor ciptugi cu cimenturi
ioromed dc siiciii.
Acolo unde smalful ceric.ai nu:pgai-e fi pistrat, estq coutraindicati
.reconstitpirea
cu rdgind
cor-npoziti pentnt ci adeziule a sa la dentind es te mr"rlt.inferioari celei, de la nivelpl sp,lalluhii.
Pentr-u a se preveni cariile secundare se va face sigilarea,,sanfwilor gi zonelor cariosusceptibile,
iar penim
'""illgli:::.:.",:-",'.lTg11:::ileli.izyllte T:lglflT
qi"t":irgl de,resaturd-
Fonna cafitd:Jii poat inflrlen[a"despiindere-a sau a'daptarua compozitilui.lapereiii preperajiei,
orienlAnd sensnl fotopolimerizdrii, de
'acee
a, cavitatea va fi aceea oblinuti dupi accesul la procesul ca-
rios gi e.xereza iotald a
lesuhrrilol
alteiate respectind diieiiiele irivele de exiindere a leziurii carioase qi
conserv6nd smallul in limite rezonabile.
ln fulc{ie de profunzimea gi extindere a in suprafalir a pioceseior carioase, fon:ra preparafiei la
nivel oclu2al gi proximal poate avea mai mulie aspecte:
ntesteurajie prevetttivd'
.;r^-^^ -^-r,-r^-
^i
c^-
Restarrralia preveniivl este tehnica prin care se cornbini si!,,,o.'o
i6ululr^./r ;r
rurel'elor ocluza-
ie cn tratamenh-rl unei carii incipiente ocluzale de smal; sau deniili. Este cea raai consecl'entd metodi
de trdfameht pentm cariile mici.din ganluri qi fosete, in special la molariipermanenfi'tirreri. Preparalia
va fi minim[ gi pe.ntru a se preveni aparilia ulterioari a uniti:1.' cces carios in
,sanfurile
sau r'osetele adi-
acente, acestea vor fi lratate prin aplicarea unui sigilant. Cel i-,rai frecvent, acest tip dc cavitdii sunt
rcsiau.r-ate cu ri;ina compoziti dar eie pot fi restarrrate si cr-r glassiouomeri, ccrnpcmeri sau amalgam.
Realiz.area preventivd poate imbrica mai rnuite aspecte din p-'uirci de vedere tehnic (Luca i998) (36):
2 Tipi;[ /
l
sc recurge laindepaiiarea cii iriai conservaioare a iesui-uii-ri aitcrai cu ajuioruiunei
lreze sferice qi se face palpar:ea explcratorie pen[ru a lreciza iniindelea procesului
carios.
Atr-inci cAnd e,xlensia iu profunzime a acestuia uu a irrteresal
iesr-rtll
deritinet nici cavilatea
tlit t'a fi eitinsa pana acolo. asa cum s-ar fi pLocedat dacA rnaierialui reslaurator ar fi fost
amalgarl'.rl. Apoi se trece la:
izolaie.
"
;
dt-tninera I iza rea in ve derea ap I i r-:ii ri i -s i gi lan f Lrlui :
in totalitaie deiitina gi smalpl afectate de procesul
suficienti pentru adeziune gi grosimea suficienli a
folosi instrumentar-roiativ adecvat sitlatiei-clinice
:--
I:
I;
I
I
I:
-
t=
I
=
I
=
-'
I
=
t:
I=
T
I
:
i:
I
:.
-
-:
I
,=
I:
I
-=
t
I
I
I
-
.
I
ll.i
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
65lt:t/c'ffi
(Yo/t l.{52
<-irQ+& L:Lttt
L:9/LL{rt
hrii, i
Capitolul 5 - futodnlitali
rle refrtcere afi
'iutttttiel
riitrliicr cu mcterlale
cott:potite
totdeauna
Ia aceste forfc, in anumite siruaiii
putAnclu-se
produce ltachrrarea restauiaii"i'
Riscul fracruririi ai*n.1n
ciaci se va utiliz.a o supiafali
amelard mai mare' pentru a mr]ri
s'prafafa
de adeziune'li
u,ifitana
o rhqind
mai siabili'
Cand deterjorarea
substan]ei
du.t
centareocluzaleestefoarieirllporlanta,cuprinzandlilulcjeildecontactdento_dentare,e
mai bine si se lecurgi
la o restaurare
rnetalici
sau ceramtca;
Maierialul
restaurator
-
cste foarte important
ca medicul
sa aleagd materiahil
restaurirtor
corespunzbtor,
care sd satisiacl
cAt mai birre cerinlele
estetice ale pacienfului'
s[ ofere sta-
biiitate
ocluzali suficienti
qi sit fie ugor de manipulat.
Din acest.punct
de vedere, se preferi
compozitele
hibricle.
i*o.l,a siablliialii 9i
rezisienlei
lor' dar
9i
datoritl fap;.,lui c[ eie an
culori, opacitdli
li
"arr".i,lii
diferite.
compoziteie
cu mioroumpluhrra
pot fi mai bine fi-
nisate
gi perrnit, in final, o reslaurare
mur uslrnen6toare
smallului,
dar sunt mai senSibile la
fraciurd,
de aceea
"r.
p", n=r"rorit*
in combinaiie
cu coilpozitele
hibride
'
Stabilitatea
com-
pozitelor hibride se combini.
cu aspechrl
rnai estetic a1e compozitelor
cu micrournphrhrri
cdnd sunt plasate pe suprafala
acestora,
la limjta
amel.o/dentinarh'
compozitele
cu
;;;J;ulrGa
prt ri o. uru.otn.u,
r'rtilizate
pentru obtriralii
de tatrie mici qi pentru restau-
rdrile feJelor vestibulare
uncle este important
si se oblini un aspect c6t mai estetic'
I
F colajul amelo-dentinar
trebuie si fie de burri calitate, s5 ofere forfl de adeziune suficienti
pentru a evlta fracfurarea-
Cjnielui sau a maleriaiului
compozit;
p
Igiena
oral6
-
trebuie sI fie bunl sau foarle
'ouai, cti indeplrt'area
riguroasi a pldcii bacie-
riene
cu
precederel. i^ tiuAti *urgi"ilo'
preparaliei
tod" p'"t-ola sa reprezfurti
un fac-
tor
esenlial in aparilia
recictivei
de carie;
PTratameniulestetictrebuieefecluatcucompetenii'n--redilul^trebrlietet"":I:laspechrl'
proprietllile,
""1.;;;;, 'eh-nica
de utilizare
u *ut"tiut"lor 9i
efectul acestora
asupra psiholo-
giei pa.bientul"i.
;1 ;;b.,i, si.roa,tn
ryflt:l:1"::,:-:#:,i:::,::.,::1#,:T:iiT:,f
g'!el pa-cl*t:'"'',:'-l:;:;fft;;r*a-ma
searna
ti
de tunclionaiiiatea
'iiziologicir-a
din-
i3##,1;11"{rtl*r1ffi1itfi#;-;qer#;rfi;J,o,ilui-".rau1liei-ir:,-directi-relarie
I
I
"r;;"iuiniaiiri,'niaietio+e
iie
ilicientirlui'
i' : :
-::
-
;:-'.;i:':i . ..'..'_"
..,....:''t''-ii;.::'':-t"_"':''''"''
"_
i'' i!:
5:n.3".Eme..rt,gi*lasltnrl..pgsua.unr'rlrr,o.e.C.UMATF';r'JAxrE
coMr-ozrtE,
....
llehnicile
de refacere
directi a dinlilor
cu a]toJul.materialelor,compozite
sunt diverse' de la
tehnica
simpl5
a poiimerizirii
in bloc a materiairilui 9i
pinn la tehnica mult mai iaborioash
a
fotopclinreriziriitridimensionale,indiferentinshdetehnich,loaterestauraliile|inseamldeoseriede
etape succ'estve lvezi
caP' 4)'
.'iri vederea
realizdrii resiauraliei
c' un ma'retial
compozit.se
cere tiatarea leziunii
carioase dupl
aprecierea
exactd
"p;fu;;ir"ii
qi intinderii
Lf" p."""* Ei
a sUrii de slnltate dentarl
a pacienhr'ii
car'e
va benerrcia
de aceastr restaurare'
a"oou""pi"iL.ti
lJiii:I:t:n-:illl:"t::il:1;r,;;::'T:f;J;
n[]ffi:
::,ff"iff
'ff;:ffi
;$t"#
;;"
;; u r ri mr+l rnn d., c ap aci t ate a rned icu]ui de a aie g e din
datele
oferite
d" .xu*.o.,r1'anamnestic ,i.l#;;
acelea favoiabile
gi defavorabile
tipului de tratament
ce urmeazi
a fi in'stinrit, decid, !n final' metoda
de tratament
cea mai
potrivitl cazului
dat'
5,i.3.2"
ALEGER-EA
CULAKTI
CuloareadinteluitrebuielLratdincondiliideunriditate,inainteacreeriicanpuluioperator.Ea
se alege
de comnn
acord cu pacient"rl
5i
cu doleanlele
acestuia
.-ieri ,iferiti ne sr,-rai
N{aterialul
ccmpozit
irattsmite
culoarea
ii
iumina
d9
9
manieri
diferit'i pe sr'-rai!qi
deniini'
iar'
din act:st
pirnct de u.d..., compozitele
hibride
uu
-ui
degraba
aspechrl
asemanitor
denlinei,
n"
":::
'
llj
lj
A
I
I
I
I
I
t
ai
.i
ft
I
.=
i
r-=
r

r
T
=
r:
I
::
r:
I
=
l=
t=
I
-=
I-
I
=
:
t
.:
-:
I
=
G
I
=
I
r
I
-
I
=
capitolul 5
-
hlodalitdli de refacere a
fionomiei
dinsilor cu msteriale compozite
C
Fig. 5.ll
-
Freparasie modificatd pefalc proimald, sub pwctu! de contact, s; Irtalia-sre:
A
-
in smalg;
B
lin
small
si
dentind;
C
-
ca o;a*dere spre oral-
F Pentru procese carisase localizate la nivg.lul felelor prqxiniaie ale dinfilor ftontali. cu riis-
trugerea rmghiului incizal cavitilile de clasa a IV-a se prpare dupi aceleagi tipare ca o ca-
vitate de elasa a lll-a. Ea presupune n:cesitatea unei analize corecte a ooluziei gi obfinerea
unei zuprafele irnportante de small pentrir eolaj. Cavitatea de clasa a IV-a reprezintl o
restaurare majord pentru estetica dinlitor anteriori, de aceea modificarea rrarginii libere trs-
buie f[cr.rtl cu atenfie, in funclie de diniii vecini. Restaura]ia acopera partea inciza][ a din-
telui, ceea ce presupune o buai fqrml a prepara[iei qi obfinerea unui bizou amelar la rnar-
ginile cavitIlii- Cu cf,t bizaul amelar este mai rnar6, cu atit adeziunea campozitului pe dinte
este mai bun6. Pe'ntru ca marg:nea vesiibulard str fie nili pulin vizibili, se vn pmpam ua
bizou arcuit
5i
nu drept.
Preparatia pentru restaurarea dinlilor cu iezirmi sitlate pe fetele proximale ale dio$lor
anteriori cu unghiul incizal diskus poate avea mai multe
yariante:
-
Prepor*1io convensianal,I
Preparalia convenlionali este recomandatl afunci eind margilea gingivalI a viitoarci
restauratii se extirnde la nivelul suprafqei radiculare. In acest caz, orice poriiune a ca-
";i;+;;1'*t-,,i-
.X
-.--i-r-,,-,,^-t"i
,{- i-}41-i-^ inrra m*rii loro-li
--i
a,r-oFrto o-ii'i'X o
Yrtoll! Lf?vuu J(r
PIg4rurv
uu uu6rt! ss rlrr4rrluw rEuv
l
rvFr rorur4lr
1rr
ruProists v^jerlrg a
s;nalgului de 90o, precum qi ganfuri de retenlie, indiferent de nodul in care este preparat*.
partea superioari a cavit5;ii (dupl tehnica bizotaii sau cea modificatl) (fi9. 5.12 A).
-
Preparalia bizotata
Preparalia bizoiati este reuonrarljatd in resiarr-zra prc':eselor carioase n.rar-i ce
afecteaztr gi ung"riul inciz,:I. Se va suplirnenta; s::prlfala de srncll bizotat[ pentr.!
t^t
r4i
Maiana Brdndusa Popa
-
Esuica in odantotcrapia
rcstauratosre
realizarea
retenliei dar ancorarEa riginii compozite in preparalie se poate obline gi cu
mijloace suplimentare: ganfuri, retenfii tip coadd oe ranaunice,
$rifturi
pu.rpulpu1.
*u
combinarea
acestora-
.
$anlurile de retenlie incizale gi gingivale sunt intlicate'in caviti;iie extinse gi sunt
similare ca aspect
cu cele de la cavirarea de clasa a III-a (fig. 5.12 B).
Fig. 5-12
-
A
-
Prepararea unei covitd;i tipice de clasa a ly_s;
B
-
Prepararea tnei cavitdgi de clasa !v-a utiwe inci-zal.
Preparalia
modifcatd
.
Acest tip de preparafie
modificetd este utild pentru restaurarea lezi'nilor carioase
mici / moderate
sau pentru rezolvarea unor leziuni traumatice. Obiectivul acestui gen de
preparalii
este de a.indepdrta cit mai pu{inlesut dntar, ceea ce'pre$rpun.
inu.pirtu.".
{esutului alterat sau a obturafiei defectuoase existente, incluzani in conruml extem al
cavitilii tot smaliul friabil, albicios de ls marginea preparafiei-
Acincimea
cavitalii va ii dependenti de extinderea procesului
carios, de obtgra;ia
anterioartr
sau de linia de fracturr- Nu sunt indicate
tanF'i
de retenfie.
Maqginile
exterioare ale cavitlgii vor fi bizotate.
in cazuri in care existtr o pierdere
de
lesuturi
dure dentare firi e4istenfa unui proces
carios se poate realiza un bizou de jur
imprejunrl
defectului foarte irnportant pentru
retentia
optiml a compozirt lui (fig.
5.l3):
Fig- 5'13
-
Pregdtirea unui dfnte penrru realizarea
unei cavitd$ minimale de clasa
a IV-a ca bizoui in small pentru
realizarea relenfiei.
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
l
I
I
l
lj
t27
Ii
I.
i
r1
I.
:f
-l
I
ii
I
i
i;
.1
rl
I
I
l'
?
ri
J
.E
:9
f
i=
J
=
J
=
1:
j
:=
J
'
T
ii
j
::
I
I
-
I
=
I
I
I
=
Capitolul 5
-
Iv{odalitayi de refacere afrionomiei dinsilor cu mateiole compozite
F Preparafiile realizatepentru procesele carigase sihrate in l/3 cervicald a dinlilor presupune
extinderea spre incizal, mezial, distal qi gingival a cavitd;ii pind in
tosur
sinetos. ln mod
curent aceste cavittrli se restaureaztr cu materiale compozite cu microumpiururtr deoarece
obturalia va deveni mai lucioasi qi mult mai flexibili ?n cazul prezenfei abfraciiei-
-
Preparalia convenlionald
Preparaiia ccnvenlionald este indicati pentru procese carioase situate parfial sau total
pe suprafa{a radiculari vestibulartr/oral5 : dintelui gi ea va imbrica caracteristicile unei
preparalii pntru amalgam.
-
Preparalia bizotatd.
Acest tip de'preparatie este indicati pentru inlocuirea unei restaurafii vechi, plasatl
intr-o cavitate realizati dupi tehnica convenlionali, penffu leziuni carioase mari la care
este necesar ca rnijloc de retenlie suplimentar realizarea unor gan;uri gingivale. Acestea
sunt necesare pentnt cazul in care marginea gingivald a cavitSlii nu e plasatd in small
(fig. s.la)
Fig. 5.14
-
Ccv[tate de clasa a lr-a bizotatd
*
Preparasia modificatd
Preparalia modificati este indicatd in defecte mici de smal6 leziuni carioase cervi-
cale mici / moderate sau zone de decalciiiere sau de hipoplazie de smalf.
Peretele pulp;ir poate sd nu fie plasat la o adincr-le uniformi.
Resiatrarea preparaliilor cervicale se
,ra
realiza in func1ie de e.ioiogia qi intinderea lor- Astfel:
-
Leziunile abrazive se vor reslaura folosindu-se compozite ruicroga{ate sau hibride sau
tehnica sandwich cornpusi din aceste doui materiale;
-
Le?iunile carioase limitate in small presupun o tehnici facilA de resiaurare, cu utilizarea, de
preferinld, a unui cornpozit hforid gi cu utilizarea tehnicilor adezive pen1ru small;
-
Leziunile de genul leziuni discoidale, a clror origine este igiena orala gi recesiunea gingi-
vaid, presupun utilizarea pentru restaurafie a unui material ce elibereazi fluor, tip cimenl
ioromer de sticli sau caicpomer Se realize-.azAinacest caz o preparatrie ccnvenfionali firi
a urrntrri c6linerea unei e-avitili standard, minmca leziunii
,si
zona de reter:ge a materialu-
lui influenlind forma sa;
-
Leziuqile grczive trebuie sI fie restaurate cu un material eliberator de fluor gi cu o soiubi-
litate scdzuti, de preferat compomere sau ionomere riLginoase prin tehnici adezive.
r4a
Mariana BrdnduSa Popa
-
EsUtba in odontoterapia restuaratoare
AB
Fig. 5-15
*
Rezolvarea
unui caz de lacund tuneifor.nd pin doua vqisnte:
A
-
tnninte;
B
-
dupd tratsment.
Secvenla terapeutici
presupune
eventual indepdrtarga
tesu&rilor
alterate, bizotarea marginilor
de smal! reatizarea
de ganturi
iatems de retenlie a'.rpa eare ," t o" la r-ealizarea res-raurafiei care, in
flnal'
14
fi supustr gravirii
acide' sptrlirii, uscrrii duplcare se va aplica o r&gini cu vascozitatesetrzuti
gi se elimini excezul
cuje*l de aerpentru
ca strattrl si fie foarte ira apoi se foropolim enzeazd,.
BC
Fig- 5-16
-
Rezolvarca
wei leiuni ercziy_sbrazive:
A
-
Defectul ceryicol;
'
B
-
Realksrea retenfiei pentru
rertaureyie cu CIS;
C
-
Reclizarea rctenliei
fmTt
restaaralie c7r camlrolit_
5.1.3.5. REALIZAREAADEZIT]NIIAMELO-DENTINARE
Adeziiinea
ameio<ieniinari
se reartzeazdprin gravarea
acidd a smat;ului
Ei
dentinei urmattr de
o spilare abundenti ou
lp1gi
aplicarea primerului gi adezivului
coaform preparatului,
tehnicii alese gi
indiealiilor fabricaafului'
De o proceduri
corect eiectuati depinde sigilarea marginilor preparaliei.
a
pligii
dentinare gi adeziunea
materialului
de obtura;ie-
v* us!6rur'vr
I
Fentrtr o restaurare
directE
cu ccmpczig acszi,,ii dentinari de ultimi gneraiie
$i,nt de preferat-
Dinteie treb'uie si rlrrani umed'
iar flaconul cu adeziv trebuie desbhis doar in nnomentul urilizrrii (sol-
t24
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
t
lr
t
I
I
I
I
t
cttpitolul 5
-
Modatitdli de refacere a
iizionomiei
dinsilor cv moteie[e compozite
venrul care este acetona se evapori foarte repede). Plasarea primerului se va face cu un aplicator dupi
care flaconul se va inchide inrediat, se usuctr rapid gi cu bl6nde;e dintele
9i
se aplictr adezivul de col4,
se agteaptl l5-20 de secunde timp in care adezivul de cotaj va penetra in toate structurile dentare der'n-
ineralizate gi solventul ," nu
"uupora
dupi care, se face c u;oari uscare qi se polimerizeazh,- Se va apli-
ca intotdeauna gi un al doilea strat-
5.1.3.6. PLASAREA MATERIALIILUI
DE fuESTAURATIE
Pertru plasarea mrferialului de restauralie trebuie avute in vedere mai multe aspecie:
-
Se va alege rnarerialul compozir in flrnctie de stabilitate gi calitllile sale, in directi legSturi
cu tipul de restaurare de efech:at:
-
Culoarea aleasi va fi adaptatd culorii dintelui nat'ural;
-
Se va aplica materialul compozit firi a l[sa porozit*li;
-
Se va face aplicarea ?n straturi, pentru a irnita ctrloarea diferenliattr a dintel'u ln raport cu
diferitele zone.le suprafe;ei sale- Se va polineriza fiecare strat care nij trebuie si fie mai
gros de 2 rnm; la suirafala dentara aplicarea va fi c5t rnai planl pentru a reduce la rnini-
mum frnislrile ulterioare;
-
Finisarea morfologiei suprafe{ei dentare.
in comparalie cu atte tehnici estetice, metoda directi de restaurare cu rlgini compozite este re-
lariv simpl6, *pidi qi econornici, dar ea prezinti dezavantaje clinice destul de importante procum:
Dificultatea de a obline un punct prcximal corcct la cavitSlile de clasa a II-a;
Abraziunea ocluzald a restauraiiei;
Contraclia de polirnerizare, mai ales la cavitSlile extinse de clasa I
9i
a II-a
9i
care' la rfindul
siu detenninl apariqia nricroinfilhafilor
marginale
precum
9i
a sensibilittr{ii poshestatrretorie;
-
Nu permile pistrarea de stopuri ociuzale stabile'
in scopul elimintrrii acestor neajunsuri, au fost plopuse diferite pr'rcedee:
F Segr,nenlarea polime#eni, folosind telrnica polistraturilor crizontale, oblice sau tridi-
.. mensionale(vezi fig.4.ll);
F Condensarea gi polimerizarea de conuri sau iptroducerea inse4iilor de beta-quark
Glass
Insert, acstea din urmi in scopul (veti fig- 4'l l):
reducerii volurnului de material compozit
srrpus contrac}iei;
-
cregterii rezistenlei la abraziune;
cregrerii modulului de elasticitate la valori aserninitoare lesuturilor
dure dentare;
-
reducerea exprnsiunii termice-
Aceste inserturi se introduc in rnasa de cornpozit
nepolimerizrt
9i,
astfel, restauraJia delauo-
pozit va face masi comul cu acsste blocuri de sticli alumino-silical,
ensr)rnblul rezultat avdnd pro-
pri*reg fizice mai bune (expansiune termicd, contraciic de polimerizare, radioopautate)'
Au dezavan-
L;uf oe prelungesc timpul tle lucru
9i
au un prel de cost mai ridicat'
5.1.3.7.'ADAPTAREASTFII{ISIREARESTAUMTIEI
Se realizeazl dup] urmitoarele principii:
-
Se incepe prin a iustrui marginile resia-uraliei;
-
Se stabilesc punctele de contact ocluzale;
-
Nu se vor utiliza instrumente
de finisare cu vitez[ mare;
-
Se va modela conhlrul corect in raport cu strictura dintelui;
-
Se utilizeazi discuri de lustruit din cauciuc;
-
oblinerea luciului de zuprafalI se va face cu discud de t-inisat foarte fine;
-Aplicareauneirtrqinicuviscozitatesctrzut5pesuprafalacornpozitu}ui.
Toate cbturaliile directe din compozit au defecte rnicroscopice
de suprafali
9i
prezintl porol
zitili. Rlqinu d. *rrp*fu!5 cu visc.ozitate ;lzute penetreazf in *ceste poroznbf la nivelul marginilor
*i
115
Mariana
Brandusa
Popa
-
Eswtico
tn odontoteropla
restaurctosre
a suprafe{ei
restaurafei
care va deveni
astfel
mai pufin
vuinerabilr.
Dupd
finisare,
toata suprafafa
si
marginile
obruraliei
vor fi supuse
din nou grauirii
aciie, ,paruie q, uscati gi apoi se va plasa
un strat de
rdqini cr"r vascozitate
sctrzuti pe toate aceaiii-suprafald,
"i*p"ri*rui
astfer preparat.
Duptr eriminarea
excesului
cu ajutorul
ae-rului,
marginile vor
fi cur{laie
"u
un'fi,
d, mirase
dentari
dupi polimerizare. Excesul
de ri$intr va trebui
i"o.pe?uii
ae-L murginire
gingivare
gi pmximare.
cu toate neaiunsurile
prezenlate,
aceasta
modalitaie
de restaurare
directl
a dinfilor cu materi-
ale cornpozite
este acceptati
bine de cai." pa"i"o1i.
evouliu
tu cL
"rirram
in continuare
in privinla
imbunrrifrii
calitililor
acestor
rnateriale'
a iebniciro.
a" uii"u.",-a
accesoriiror
necesare
acesrei4
zuc-
::::[:':XT:i::ffi:::H-##:ff#:
*mpozite,nai
*sre dependent qi o"
"Lrir""i"i
care.dedara
-
Priceperea
gi
manualitatea
medicurui,
talenrur
rui;
-
seleclia
corecti
a cazurirorce
beneficiazi
de acest tip derestaurare;
-
Modul in care pacientul
purtitor
al unei asemenea
restauratii
gtie
sE respecte
indicagiile
;,T::T:,'-Tf,n'-;nf#H*.'J;;i;;;"bb,bio';;;;;;:;"n,ritmici-
t
I
t
IIESTAUNANT
ALE DINTTLOR
CU LEZIUNI
CARIOASE
PRIN
INLA'-URI
DE
COMPOZTT
Incercirile
f5cute
de cEtre practicieni
inrezolvarea
neajunsr'ilorrestaurrrilor
directe cu mate-
riale compozite
a d'rs la aparir;
;tr;;;il;
semidirecre
{aireci-iidire*e) sau indirecre
de resiaunre,
mai
:irff..i:T:';""#i&*r::l':m;ffi
ff H:::;::,piesa*rer."oii*,r'n;oocunoscuti
Inlay-urile
diu rnatenai"
po*poJir*
reprezinrI
o arternativd
destur de recenti gi aecvent
uti-
lizati pentnr
reconstrucliu
r"ti*il,
"i*ur"
dio zona rater"ii
a arcaderor
dentare
Ere permit
o restau-
rare esteticr
a
|esufurilor dure dentare
""o,
,pr" deosebire
ce iestaur.rrile
riirecte
au avantajur
cd re_duc
lnuli contraciia
de ptfiT-.liT.
u
""*por;tuiui
gi sunto,"i-rlirr""te
ra abraziui.
Acesre calittr;i
imbun*tdfte
ale resiauraliei
din thi;t;;p"zitr
apar
"u
ur** a faptului
ctr o mare parte
din mare-
rialul compozit
folosil pentru
*.ril*.Jiay-ului
"rr.
p"ri-*r*ti
inainte
ue rxar*a-jcestuia
in inre_
riorul preparaliei
9i
doar o
"uottuiffii]rro.
rr*,
!n
aL rrginr
de cimenrare
va fi zupus polimeriznrii
in timpulprocesurui
de cimenfare
"
i""*r"ri"i
in interiorur
preparafiei.
Daci
gratam:nhrl
leziunilor
cu
ni"tae.e. a" ,uurrroJeiuft-
a.o,*e
a din$ror
anteriori
astdzi
nu
rr:ai
constituie
o problemd,
*ut"riui"i.
iolrporit"
pe*ri1afi
,rrotrr*u
u"*rror]-.o
a"r*rn
ugurinfa gi
cu rezultate
estetice
bune'
nu acelagi
t"*-
iioT-l
"d;;;;
resraurtrrire
dinfilorposteriori
pentru
care
specialigtii
au incercat
gi incearcd
ince,-si
gdseasci
,rirjrii-"a,
mai rezistente
in timp gi c6t mai
ff:ff*dffi,f,&ffi.j##:;;
;ilr;;
il;il,oii'i.'u""
din acesre
sorulii
o reprezinri
Avanttjele
htcrastuliilor,"taio"
din compocit
sunt:
-
Necesiti
o preparafie
minimaii;
-
il:H-#ptare
buni
a restauraliei
la marginile
preparafei,
in special
la nivelul pragu-
-
nT:.ffiffffl1.*'iei
de prizi
a matcnalului
ccmpozit
prin porimerizarea
piesei
in
:
*T::,*etic
precum
ti
comportamentul
in timp sunr bune;
-
permit
"j"#:F:ffi::
lf:,t
ffi',::::,__; u*o
*",
de adaptat
si
reparat;
_
Suntradioopace;
,
..;
126
5.2"
I
t
t
t
t
t
I
I
I
I
t
t,
l,
i
.l
li
I
I
I
l
.I
ri
I
I
li
I
.:
;l
II
I'
I
t
-1"
r;
I
capitolul
5
-
L[odatitdsi de refacere afzionomiei dinsilor cu mateiale compozite
-
Au un prel de cost accesibil;
-
Tehnologia
de laborator a acestor piese e mai simpli detdt a celor din porfelan sau metrl.
Afunci cdnd ne decidenr sd alegenr ca metodd de restaurare esretici un inlay din rdqintr com-
poziti este necesarr o evaluare corecti a urmlrcarelor elemente:
-
Statusul dentar, estimarea imaginilor radiologice;
-
Efectuarea unei fotografii ca document a situaliei crinice inigiale;
-
starea cintelui ce va fi restaurat qi tipulde preparalie ce va primi inlay-ul;
-
Localizarca
dintelui pe arcadtr, psntru a aprecia efortul mecanic pe care restaurafia il va sustine;
-
Iv!trrimea gi nurndrul restaura{iilor. Cazurile in care e vorba de a restaura un numtrr limitet
de 2-3 dinli localizafi pe hemiarcade diferite, pol fi rezolvate ideal prin tehnici semidirecte
pe cind atunci cAnd trebuie tratali mai mulli dinli simultan p" u"""ugi hemiarcadl
sunt indi-
cate tehnicile indirecte;
-
Aprecierea riscului de carie;
-
Caliratea igienei orale;
-
Estimarea culorii;
-
R.ealizarea unor modele de srudiu;
-
Timpul avut la dispozigie gi rtrbdarea pacientului;
-
Posibilililile
financiare ale pacientului.
Incrusta;iile realizate din rnateriale comr:ozite sunt indicate pentru:
-
Restaurarea molarilor gi premolarilor ambelor arcade dentare;
-
Dinli care prezinttr margini de small necesare sigiHrii cu o grosime de cel pufin 0,5 mm;
-
Restaurlri conservative ale <tinlilor care au un istm vestibulo-oral de cel pulin l/3 din dis-
tanla intercuspidianii;
-
Restaurlri estetice la
gacienli cu bruxism, peniru a modera abraziunea dintilor antagonitti;
-
inlocuirea unor restairafii de amalgam din motive estetice sau datorittr unor defecte de
inchidere marginali ele acestcra, fracr.ri ale restaualiei sau a pere{ilor dentari;
-
Inlocuirea restauraliilor
din materiale compozite compiomise din punct de vederc al
integrit5;ii lor sau a aspechrlui colcristic.
5.2,1. PnrpanannA
DINTELUT
Couceptul restaurarilor estetice adezive a schimbat principiile clasice, smbilite de Black in
prepararea cavit5lilor
astfel incit, pentru a;est tip de restauralii, reducerea de
;esuturi
dure dentare
tlevine mult mai conservatoare
?ntrucdt tehnica de colare asigur[ sigilarea corecttr a interfelei
prepara{ie/
restauralie fEri a mai fi necesari o extensie preventivi gi retenfie suplimentard.
ln cazul inlay-urilor estetice rlin cornpozit efectuate prin metoda sernidirecti (direct-indirectf)
sau indirecti existi urmitoarele prilcipii'in prepararea dinteiui:
'- se vor elimina
lesuturile
drne <lentare
afectate de procesul carios;
-
Se va rEaiiza o cavitate care s[ penniti o grosime a materialului restaurator care si reziste
la presiunile masticatorii (cel pulin 1 mm ?n zonele nesupuse fo4elor ocluzale gi de mini-
mum l,5.mm in zonele e{pusc acestor forle);
-
?ntilnirea dintre pere{ii preparaiiei toebuie sh se realizeze prin linii gi unghiuri rotunjite pen-
tru a facilita realizarea piesei gi a reduce riscul de propagare a fracturilor;
-
Perelii vestibulari
Ei
orali ri caviti;ii verticale (clasa a ll-a) irebuie si fie ugor divergenli
spre ocluzal gi spre dintele vecin, iar unghirrile de intilnire diiii,-c pcreiele gingival qi cei
:5=
I=
I
=-
I
=
I
=
:a
I
:
G
I
=
G
I
=
G
t
I.
I
E
I
=
-
I
=
I
t
I
:
t
=
I
axial si fie bine exprimate;
aa2
Maiana Brdnduga Popt
-
Esteticsin odontoterapia
reslsaFatoare
-
Plasarea marginilor
cavitilii si fie in afara zonelor centrale ocluzale trndc existl pericoiul de
fi'acturs al marginilor rcstauraliei.
E de preferat ca toate marginile cavitl;ii s{ se terrnine in
small dar este posibiltr
9i
situa;ia in care marginea cervicali a unei preparalii
sa rre t cement;
Perelii preparaliei
sd fie nerezi, {ird anfractuozititi:
-
Peretele pulpar trebuie plasat Ia cel pu{in 1,5-2 mm adincime gi la cel pugin
0,5 mm in dentini:
-
Plasarea peretelui
axial se va face in raport cu extinderea procesului
carios;
-
Fonna peretelui
pulpar nu trebuie neapirat si fie plantr,
ea va depinde de exlindffea proce-
sului carios qi de necesitatea de inserlie gi dezinse4ie a piesei in cavitate;
-
Daci peretele
pulpar estc la mai pufin de 0,5 nrm de
lesurul
pulpar, se va aplica un strat
de protecfie pulpari.
se va recurge la o reconstructie
u p.rcr"tui'pulpaicu
cimenfuri
ionomeri
de sticltr care ofertr gi o posibili protecfie
ta ca.ieprin etibe.a.e d" fluor. Aceasti
proteclie prin reconstruc{ie
cu ionomeri de sticll este aplicabild gi acolo unde marginea
cervicali
se lermintr
in c*rnent.
5.2.2.
Mnrone DE REALTZARE
A rF{LAy_uLUr
Realizarea unei incrustalii
din rnaterial compozit se poate face prin 2 metode:
-
meroda semidirecti (direct_indirecttr);
-
metoda indirecti.
I
I
I
5.2.2.r.
METODA
SEMTDTRECT,4
@rRECrl_rNDrRECrl)
t
I
I
I
t
I
I
Metoda semidirecttr (direct/indirecti)
de realiiare a inlay-ului presupun realizarea accstuia
direct in gura paciectului
dar el va fi terminat
in afara ei- Se
ya
proceaa
in felul umriton
) Duptr r{:elizarca preparaliei
dintelui, car.itatea va fi spllati, uscati, bine izoiati, scop pen-
tnr care e de preferat
sixe foloseasci
diga- Dintele gicavitatea
as#el pregrtite vor fi lubre-
fiate prin pensulare
cu un lubrefiant compatibil cu materialul eompozig,
J** ou fi intins cu
un jet
de aeq aceasti operaiiue.:
are drepiscop str pe.rmiti ca intay-u1, dupr realizarea s4 sd
poattr fi indeptrrrat
eu ugurinll din cavitate.
F La cavitatea
astfel pregltifi
se va aplicq penhu eavitii;ite
ocluzo-pmximale
o mahice kans-
parenti
9i
paui reflectorizanti.
Rigina compozit[ aleasi va fi plasattr in preparalie dgpr tehni-
ca indicat'2l tiputui de nnaterial conrpozit gi iupi tipul de cavirate
9i
apoisuiuse pohmerizarii.
Pobmerizarea,
o dattr terminati, piou uu n:scoastr din eaviete.
pentru
inlay-ul proximo-
ocluzal se va folosi, in acest scop, o sondi denari cu care se exerciti presirmi
dinspre zona
interproxirnali
spre ocluzal, cu atenlie si nu se frachrreze marginile sate sau un fir de afi
plasat interdentar qi fixat inr-o oxcrescenltr a materialului
comp#t, de regu6 la nivelul oen-
tral, in zona fosei, ea jucAnd
rol de rn6ner.
) Dupi indepErtarea
sa, piesa va fi supusi unei noi potimeriziri
in afara cavittrlii bucale timp
de 60 de secrnde,
dupi care v1..fi zupusl ,*oi p*o", terrnic sau fotolemiic (post-
polinerizare)
fut-un cuptor la llO'C timp oe 7 minute, combinalia dintre cildtri
$i
hmi*n
asigurdnd
o
gotimgnrare com$etl a unuturirloloi. Aceasttr tehnicl imbunstfiegte
astfel pro-
prietifile
flsico-chimice
ale materialului,
rezistenla sa la abr.aziunq stabiiitatea
dimerlsio-
nali gi permite
o mai
bund adaptare pi srgrlare rnarginaltr.
) Piesa astfe'l'ob$nuti
?nainte de plasarc
ii
cimcntare va fi prcbati
in gtpb, uimirindu-se:
-
integritatea
marginaltr
a piesei;
-
interrela;iile
de contact proximal
cu dinlii vecini;
-
relafiile
de ocluzie cu arcada dentartr antagonisttr;
-
culcarea
inlay_ului.
r28
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
j
I
capitotul 5
-
Modalitdsi de refacere afzianomiei dinsilor cu materiale compozile
Se vor efectua evenhtalele retuquri, dupi care piesa va fi cimefi*ti in cavitatc. [a accst
scop, se va recurge Ia curlfarea atenti a inlay-ului gi a suprafelei dentare inaintea gravini
sale acide- Se va alege sistemul adeziv astfel: pentru un inlay foarte transparent se va utiliza
un sistem de colaj complet fotopolimerizabil, pentru un inlay,nnai pufin transparent gi o
restauralie mai mare se va alege un sistem
<<dual>>.
Se va aplica adezivul de colaj gi
primer-ul pe suprafala inlay-ului dupi care el va fi plasat in cimentul de sigilare din cavitate.
Se va indepdrta excesul ocluzal qi proximal, se polimerizeazd rapid qi scurt intay-ul duptr
c3re sc va verifica daci in zona proxirnali nu existA exces- Rigina in acers.tl fazA nu esle
inci total polimerizati, ce6a ce permite ?ndeplrtarea resturilor existente cu destuld uglringtr,
cu atlt mai mult cu c5t inlay-ul este suficient fixat pentru a nu putea fi dislocat-
DupI indeptrrtarea excesului de material existent se va face polirnerizarea cor,nplettr a
inlay-ului prin fotopolimerizarea acestuia timpde 3 minute (l minut oeluzal, gi cSte I minut
vestibular qi oral) dupl care se reverifici suprafala sa gi se vor indepirta evenfualele resturi
rlmase neobservate in faza anterioari.
Se scoate diga gi se trece la finisarea prepara{iei. Pacientul va fi instmit asullra igienei
orale cotidiene, va fi chemat la control la 2 slpt-Imdni pentru a indeptrrta gi uttimele resturi
dc ciment ce mai pot exista.
5.2.2.2. METODA INDIKECTI
Meroda indirecti dispune de doui variante de lucru:
-
O melodl indirecti imediat6, care presupune realizarea piesei in aproximativ 20-30 de
minute ln labcrator;
-
0 metodi indirecti realizatf, in laborator in doui gedinfe de tratarnent.
5.2.2-2.1. MnreperNDrREcr,trtMEDrAr.i
Reprezioti O altemativtr de realizare a inlay-ului din ragine cornpoziti pe un rnodel realizat
dupd o amprentl a preparafiei dinte&ui in alginat in care va fi turnat modelul din silicon cu vdscozitate
sc6zutf, gi prizi rapidl Acesta va fi plasat pe un soclu de silicon dur gi modelul obfinut va fi tliat cu o
Iami ds ras (fiecare
dinte de restaurat in parte) astfe! incst contactul la nivel gingival sd rdrnini intact,
oblinflndu-se,.in final, un bont mobil.
In acest rnodel se va realiza de citre tehnician piesa din r{gini cornpozit6, dupi tehnica
descris[ la metoda semidirecti, acesta respectind indica{iile medicului cu privire la culoarea doriti.
Anatomia ocluzaltr qi proxirnald a dintelui trebuie, de asemsnea, respectatl gi refrcuti cofecl
Polirnerizarea se va face complet, cite
.40
secunde pentru fiecare tbli gi, dupE terrninarea acesteia,
inlay-ul va fi scos dq pe nodel prin ugoarb preslune dinspre proxiinal spre ocluzat. Urmeaz6
polimerizarea prin cAlduri la 100"C pentru 15 minute in cuptorul CRC
-100
Curing Oven (Kuraray)
sau 7 rninute la I l0"C in cuptorul de fotopolimerizare Dt 500
{Coltenc
AG) sau sisiernul Ivomat de
polimerizare Ia cildurVpresiune (tvoclar Vivatlent).
Piesa r,ealizati dupl aceasti metodl va fi supusd aceloragi pregltiri descrise la tehnica semidi-
recti inainte de cimentare, iar cimentarea sa va necestta aceeagi tehnici deja descris[-
5.2,2.2,2. Mzrope rNDrRECrl lx noul
fiEpWE
DE TRATAEIEI.iI
Presupune o amprenti prin care si rcalizeze o Brllprcnbare intr-un tilnp at6t a dintilor de restau-
Fat cel gi a antagoniqtilor, cu rm malerial care si rimAntr stabil pentru a puisa fi n"imis il labor:tor. Dupi
aceasttr amprentd tehnieianul realizeazil rnodelul cx preparatia penbu inlay pe un bont mobil pe c:re,
cu ajutorul unui creion de culoare roqie el va marca rnarginile preparafiei, iar pe suprafafa praparatiei
va plasa un mediu de separa;ie prin pensulare gi uscare cu un
jet
fiu de aer care si pennitl acoperkea
fiecirei zone a prepara{iei.
Dup[ realizarea amprer]tei, prcparalia de la nivelul dintelui va r"i resiaurati provizcriu cu o
rdEini acrilici autopolimerizabili. Nu se face izolarea pentru a perrnite unui strat frn de salivtr si
urrecieze preparali4 avdnd astfei, roiui de iubrefiant De;BSar iodepEfterii restauraliei. Drryd ajustaroa
restauraliei provizorii in ocluzie prin miqcdri de ?nchiderc
Ai
desehfoere a gurii gi mige4ri de laleralitate,
''
t?fj
:
-i
I
=
I
I
=!
r:
I
1;
t
=
:=
G
r
I
E
G
I
'=
I
a?
-
I
=
r
=
-
I
= -:
-
I
I
-
.
I
=
Mariana Brdndusa Popa
-
Estcfica in odontoterapia restourarosrc
dupi polimerizarea
inilialtr pnnn l:i cea finalh, restaurafia va fi rniqcari sus-jos pentru a nu se lipi. DupI
terminarea polimerizarii
piesa este scoasl din guri, se indeptrrteazd excesul, se finiseaztr, se refixeaztr
in gurd, unde, cu ajutorul hartiei de articulafe va fi controlatl ocluzia gi flcure ultimele rehrguri.
piesa,
astfel pregatiti va fi cimenlatl temporar cu un ciment non-eugenol.
in laborator tehnicianul vi realiza inlay-ul duptr acei-agi tehnici a metodei indirecre imediate
dupd care, in gedinp
urmitoare, piesa e trimisi in cabinet.
Medicul va indepirta restaurafia provizorie evitdud deteriorarea prryaraliei gi va realiza o
curafire a acesteia de orice ume de ciment,Urm eazl o sprlare, uscrre gi izolare a dintelui, preanm gi
curdlirea inlay-ului care va fi a{ezat cu bldndefe in cavitate unde va fi evaluat dupi aceleagi criterii ca
la metoda semidirecti'
rehrsat, individualizat,
finisat qi lustruit duptr care va fi cimentat in preparalie
dupi tehnica descrisi anterior.
s.2.2.3"
REALIZAREA
INLAY-ALT]I
CA AJIJTORUL METODEI
DE RECONSTRUCTIE
I
I
I
t
I
I
fuleioda reconstrucfiei
in realizarea
unui inlay se uiilizeazi la dinti ce prezint[ o restariralie de
amalgam sau compozit comprornisd,
inn-o preparafie
cu distrucfie importantl a
lesuturilor
dure dentare
caie ai necesiia o res'auraiie
foarte voiuminoasi-
in scopui conservdrii cdt mai mult a
;esuturilor
durc
dentare, se va proceda la o reconstruclie
a cavitelii existenl, dupn indepdrtarea restaura;iei'vechi, necores-
pumitcare
{Schmids6sr 1999) (50). Aceasta reconstruclie reprezinttr in acesr cal oparre importanti a
realizirii r:nui inlay estetic din rnaterial compozit- Tehnica sa de realizare presupuue mai multe etape:
-
F,nestedq
dactr aceasta este necesari:
-
bnlareacAmpului
operator;
-
indeplrtarea
resLauraliei
existenre gi a linerului, cend actssta existtr gi exputrerea
fesuturilor
dure denlare in totalitare;
-
indepirta:ea
iesuturilor
alterate de un eventual proces carios existent;
-
Aplicarea unui strat dtrmaterial pmtector cu hidroxid de calciu, daci peretele pulpar sau
parapulpar
are o grosime
mai mici de 0,5 mm gi proteclia acestuia cu ciment ionomer de
sticl{ ca rnaterial
Ce :r:coastruc{ie
ce are gi avantajoi cil permite
o prareciie impox-i.ra
apariliei cariei secundare prin eliberare de fluor; anrnci c6nd prorecfa pulpartr nu e nece-
sard, tehnica de hibridizare
a plfuii dentinare oferi o protecfie suficienti
;esutului
pulpar;
-
Aplicarea atentl a gravirii
acide in cavitatea asrfel pregititi prin metoda
..total
etch", cu
acid fosforic 30-4V/s timp de 15 secunde; nr*"oe rpalare abundenri cu api qi uscarea
scurti a cavirtrlii;
-
Aplicarea imediati
a adeziwiui
de colaj; alegerea unui material adeziv de ultima generafie
este de preferal pentm
acest tip de reconstrucfie;
-
Dupe aplicarea qi polimerizarea
adezivului dentinar gi a primer-ului,
cavitatea va li umpluti
cu material conqozit de preferinltr
Fansparent,
"*
p"-itr o restaurare hanqparenti, se
polimerizeazi
rapid
5i
este u$or de modelar se poate ,ritiza insd orice att material oompozit.
-
Se va realiza ulgrior preparafia
in materialul resfaurator aplicat anterior cu ajutorul instru-
mentarului
rotatig la inceput fieze diamantate, avind in vedere ci toate limitele p,reparafiei
si se afle in small, exceplie put0nd face zoua cervicaltr a preparafiei care, uneori, se afltr in
cemenl Du.oi prepararea
grosierl
cu frezele diamantate,
,i fu"" finisarea preparafiei
cu
freze dure sau cu instrrrmente
de mind, mai ales peretele proximal gi zona cervicaltr-
perelii
proximali yor
fi modelafi suplimentar
cu discuri.
-
se verificr limitele preparafiei,
dactr nu existl resturi de
fesut
dentar alterat, daci exisili
volgm suficient pentm
inlay, daci e bine str se realizeze inlay sau e necesari realizarea unui
ontay sau coroani partiald;
-
Amprentarea
cavitifii, realizarea
obruraliei provizorii,
realizarea inlay-ului in laborator;
pr-oba qi plasarea
sa in cavitare riupa retragerea restauraliei provizorii
sunt identice cu cele
descrise deja.
r30
I
I
I
I
I
I
I
l
I
I
I,:
I
:
j:
I
==
r:
I
.E
I=
I
E
r=
I
-
l=
I
=
G
I
=
I
:
I
l:.
t
:
I
==
t-
I
:
capilolul 5
-
lulodalitdsi de refacere a
fzionomiei
dinsilor cu materiale compozite
Avontajele inluy-ului de compofit in raport cu cel de ceramicd
-
Estetica sa este buni, adesea mai buni decit cea a ceramicii gi se menline timp indelungat
daci este realizath
dupd o tehnictr corecttr qi pacientul respeetd toate indicafiile medicului;
-
Rezisten{a la atrraziune depinde de tipul de material folosit gi de abraziunea smallului;
inlay-ul de ceramici poate abraza foarte putemic antagonigtii;
-
Ambele metode pcrmit o preparafie conservatoare dar, fala dc ceramici, inlay-ul rle com-
pozit cere un vclurn
mai mic al pieparaliei;
Se adapteazi ugor gi se repiri Ia fel de ugor prin simplul adaos de rtrgina compozitf;
Tehnica de lucru este u$oartr.
Are insd citeva inconveniente:
-
Rezistenla la abraziune este inferioari inlay-lui din ceramictr;
-
Nu este incd suficient de rezistent pentru plasarea sa pe suprafelele dentare supgse
forlelor ocluzale.
Avantajele ?n raport cu restsurdrile compofite Cire*e
-
Oferi medicului posibilitatea de a conhola limitele cervicale ale restauraliei, de a realiza o
adaptare corecte h pragul gingival qi o morfologie corectl a fe;ei proximale precum qi
realizarea unui punct de contact optirn gi a unei oclrrzii corete;
-
Prin modelalea gi finisarea compozitului in laborator se por imb,',meieii proprietlfile sale fi-
zice, mai ales dupd tratarnentul la cald care determini, cregterea rezistenleita abraziime, la
flexiune gi a modulului de elasticitate;
-
E relrtiv ugcr de oblinut gi phsai in interiorul preparafiei
9i
e simplu de obfinur o si,gilare
buni a marginilcr, ceee ce reduce rnuit posibilitacea de aparilio a caiiei secundare gi a co-
loratiilor la nivelul digiilor cuspidali in raport cu obturaliile direce cu rdgini-
pierderea
etan$eiti{ii marginale este redusd.
Dezavaoiajul aces:ora este ca telinici indirecttr ne;esiti:
-
o gedinftr
suplimentari de lucru la fotoliu
5i
o restauralie provizorie;
-
Costul manoperei este mai rirticat datorit[ suprapunerii costului de execu]ie a piesei in !a-
boratorul de tehnici dentari.
5.3.
TEHNICI DE ALUNGIRB A FINTILOR FROF{TAL{
Abraziunea dentarf, fractura prismelor de smal1, virsta pacientului, parafuncliile pot s] con-
dlci la o scurtare graduail a Cinflor incisivi. Pentru foarte mul]i pacienfi u"."itd scurtare provcaci un
disconfort important din punct cle vedere estetic
Ai
pentnr ei devine foarte'importanti refacei-ea hrngimii
dinlilor incisivi aga cum au fost ei la inceput.
Pentm alungirea dintilor incisivi este trecesari qi esenjial5 o analizl a orieatirii acestor4 a ii-
pr:lui de ocluzie piezenti- O disocluzie orizontali suficientd, exisienla con<iucerii canine'rn migclriie
de lateralitate ale mandibulei astfel incAt s[ avem o suprafap de smal; suficient{ pentru gravare a.cidd,
ioate aceste aspecte reprezinti factori determinanli pentru plasarea
unei maryini incizale libere. lnain-
tea tratamenrului se va proceda pe incisivii nepreparali Ia o alungire a lor cu ceari sau cu un compozit
care va permite medicului si aprecieze fezabilitatea tehnicii de alungire a dingilor cu material **po-
zit prin metoda directtr gi pentru a verifica estetica gi firnctionalitatea acesiei restaurari.
Dach rezultatul este bun se va treca la realizarea unui ganl periferic, situat la nivelul merginii
libere a dinieiui, cu ajutorui unei fre;c diamantate flacfutr. Marginea liberi va trebui si prezinte o ioad
de retenfie zuficientl pentru ccmpozit pentru a evita astfet frae*rarea obhraliei. Lirnita palatinald a
t3i
Maiona Brdndusa Fapa
-
Esteriea in odantoterapia rntauratoore
preparaiiei trebuie plasati in aga fel inc6t punctul de contact ocluzal si se afle pe small sau sL fie in
zona unde sfianrl de compozit
este cdl mai gros posibil, darin nici un caz la nivelul marginii obturaliei.
Limita vestibularl trebuie bombatl pentm a diminua contrastul intre compozit gi small
I
I
t
I
I
I
Fig 5 t 7
-
X7ffir:"':!:;;!r
:";:l:l':*r,, ror
Se poate utiliza materialul
cornpozit hibrid datoritx stabilidfii lui gi pentru inlocu,irea denrinei
pe cdnd compozitul
cu micrournpluhrri
va fi folosit pentnr posibilitatea
de finisare a shahrlui de
ru-prafa;i- Peotl'u aplicarea
maieriaiuiui compozit ," ou ,""rnge la gravarea acid[ a suprafelei
preparafiei,
spllarea sa, aplicarea adezivului
de oolaj dup{ carg se apliel materirlul eompozit, daei este
posibilpe fa;a linguali un compozit
hibrid co *i"toparticule gi pe fafa vestibulari o rigia{ mieroEarjat[.
Forma anatomici a dintelui se realizeaztr dup{ aplicarea compozitului, iar fonna de conhs qi
rnarginile libere sunt determinante pentru
aspectul estetic final. Se vor folosi matrici adecvatg pregdtite
in prealabil coroane paryale transparente.
Finisarea se efectueazi
cu instrumeatar rotativ iar la nivelul marginii gingivale s pxlage utiliza
u:r instnrrnent
de al6a4 tip bisturiu- Penh'u spaliul proxir:ral
re utilizeaztr discrui fine de lrxtruit. Se pot
utiliza cupe sau discuri
de sauciuc pentru a se obline o suprafbgtr cit mai lustruittr" filrd a modifica forrna
ana
tonnici superfic ialtr
Duptr' terminarea
adaplrii gi finisirii, restaurafia va fi supustr gravtrrii acide cu acid orto-fos-
foric, spilatd' uscatii gi se va aplica pe suprafaEtr astfel preparattr
origina cu viscozitate scEzuti in sco-
pul umplerii microporozitililor
de la suprafala gi rnarginili restaurtrrii.
5.4.
txcrrmERnA
uNoR TREME
sAU
DTASTEME
CU R,4.$INI COMPOZITE
PRIN
METOI}ADIRECTA
Pentru a realiza inebiderea
unei diasteme sau treme medicul trebuie s[ facd trn examen clinic
care si scoati ?n evidenti citeva
elemente foarte irnportarte scopului r:rrririt:
-
analiza surdsului,
a mirimii dinfitor frontali, a relaliei dinhe dinf, diagnosticul etiologic;
-
cantitatea gl c.alitatea gingiei
;i
e p*pilei inlsrdmrare.
Diastema qi tremele pot fi inchise estetic prin metoda directa cu rnateriale cornpozite sau prin
falete vestibulare din cerarrici-
Alunci cdnd se recurge la metoda directii de inchidere a diastemei cu aju-
tornl r5ginilor cornpozite prepara$a
ce va rezolva siCIalia tebuic si fie minimald" cu un ganl lejer in smal1.
R-estauraqia va fi deplasati spre veisarhtl palatinal psfiirri a permite inchiderea arrbrazurii
inierdeniare-
Dintele astfel preparat
va fi supus apoi acioragi
operaiii ca incaz$lrefacerii inillimii
dinfilor incisivi-
132
I
I
I
I
I
l:
t:
a'
l-
E
--
I
I
l
:
I
I
I,
ir
t_
,i:
t
i?
t
=
;-_
l:
i:
T
r:
f
-
l_
=
j-
T
,,
T
T
'e
T
t
T
I
-.-
I
capitolul 5
-
Modalitdsi de refacere a
fzionomiei
dinsilor cu materiole compqzite
Diastema nu jeneazi
simetria surisului dar dacA dinfii sunt prost proporfionafi atunci prezenfa
sa este mai pu;in bine tolenttr. Medicul poate nrodifica forma din;ilor gi deci gi surisul pacientnlui-
Spaliul interproximal
este un element important din punct de vedere estetic, gi o papili normal dez-
voltattr in urma tratamentului de inchidere a diastemei poate s[ apari upeori ca o zonE oeagr[ tri-
rurghiulari evidentl (ng. 5.18).
Fig- 5'|8
-
Inchideres diastemei cu ajutol! rdsinilor compaiie (metoda
direcid)-
Pacientul trebuie pus in temi ci inchiderea diastemei se poate face gi cu un fratament ortdon-
tic dar pacienfii sunt mai pulin dispugi se accepte un asemensa tratament care st de ltrngi durati gi
,existl
posibilitatea unor recidive. inchiderea diastemsi cu material compozit esre c
-*rodd
rapidh gi
eficace care permite o interventie rninimaltr a$rpm dinteiui.
Tratamentul se deruleaztr tn urmtrtoarele etape:
-
Suprafefele proxinrale care lirniteazi diasterna surt prelucrate cu prudenitr cu qiutorul unei
freze diamantate realizindu-se un gant unic in small;
-
Se va adapta o rnatrice corcnari transparentl pe dinlii limitanli ai diastemei sau se aplicl
materialul compozit stht cu shat;
-
Partea de srnall ce prezinti preparalia in pnf va fi gravatd cu acid fosf,oric 3}-35a/o timp de
30 de secuncle apoi spiiiati qi uscati;
--
Se va apiica un strat fln de adeziv de colaj gi se polimenzeu.i;
-
Matricea preparati anterior $e va umple cu cornpozit care este fotopoirmerizat timp de I minrrt
de fiecare parte (fap
vestibulari gi palatinali) cu o lamptr de fotopolimsrizare prtemici;
Dac6 este neeesar, se va proceda la finisarea cornpozitului gi la o stratificale suplimentari
cu o tenti de culoaie d fsritl;
-
Finisarea se efectueazl ca la orice restaurare de courpozit gi se va proceda la aplicarca uuui
slrat fin de rdgini cu vdscczitate sclzuti, uscati ugor
9i
polimerizatri-
Aceleagi considerente trebuie avute in vederc
ai
la lnchiderea unor treme sau ia rezolvarca unor
defecte rninore de pozilie ale dinlilor pe arcadI (linguo-pozi;ie, vestibulo-pozilie minimi).
Fig.
-\.I9 -
tuIodiJicaret hi I2 in
fctrmd
de
ldruS
cu aiuton[
gompozitelor (wetoda directd].
I?T
).3"
Mariana BrfutduSo Papa
-
Estetics in odontoteropla restaaratome
TEHNICA
FATETARILOR
CU MATERIALE
COMPOZTTE
Este o metodl de rezolvare a unor defecte"tle filionomie dle ilinlilor prin acoperirea totdld a
fefei lor vestibulare
cu o faleti fizionomictr. Metoda necesittr lndeptrrtarea minimr a srnalgrlui de pe
suprafa{a vesribulari a dintelui fiind astfel o rnetodtr mai biologicl decflt restaurarea cu microproteze.
Metoda poate fi folositi
9i
dupa o prealabili decolorare a dinlloa arunci cind rezultatele acesteia nu
sunt satislrcitoare, decolorarea potenjand rezultatele faletirii.
Fatetele pot fi realizare din:
-
materiale compozite, rearizate prin tehnica direcHi sau indirecti;
-
din cerarnici, realizate prin rnetoda indirecti.
Lzinceput
fatetlr'ile au urrndrit doar acoperirea felei vestibulare a dintelui cu o fa;ettr din mate-
rial compozit sau ceramici drrpi o prealabil{ gclvar acidn a suprafefei nElefuite a smalgului. Aceastl
metodtr avea avantajul c[ era:
-
neinvazivl;
-
permitea la nevoie
si se recurgtr la o altl altemativi terapeuticl
Metoda era dezavantajcasi pentnr ce:
-
Determina
o fafi vestibulartr
a dintelui mult nrai bombati in raport cu omologul siu gi cu
dintele vecin;
-
De multe ori deterrnina inflamalia
mucoasei gingivale;
-
Dislocarea fafetei se pnrducea destul de frecvent.
Aceste neajrm5s-i au detemrinat
aparilia metodei care apeleaztr la o lndeplrtare
minimf din
:'mallul
Gpi vestibulare
a dintelui care ,*,"*i a primi o S;ettr Cin rigina coropczitl- Aceasti
preparaiie
minimd are citeva avantaje:
-
Realizeazi
spafiul nsesar materialului petrftu faptare reficand in acelagi timp gi aspectul
morfologic al dintelui;
-
Prin glefuirea
minimald ce se efectueaztr se indepirteazl straful superficial de small care, in
gercre est mei bogat in fluor gi deci mai rezistent la demineralizarea acidi;
-
Permite realizarea unei suprafefe de smal; rugoasg optiml adeziunii;
-
Permite realizarea
unei delimitiri
nete a preparagiei.
Fatetele din materiale
compozite pot fi realizate prin doui metode:
-
Metoda directtr, in care fagetele sunt executate de mefic iu cabinet,
.-
Metoda indirectl,
cu falete efectuate de medic in cabinet, dopi o amprentA prealabiltr gi un
model de studiu efectrat drp[ aceasta, sau in laborator de citre tebnician,^pe un modelul
efectuat dup6 amprenti
Aceasti metod[ consti in aplicarea pe suprafaga vestibulard a dintelui modificat in acest scop
a unui material compozit fotpolimrizabil,
de culoare asemflnltoare cu cea a dintelui nan*al.
Inaintea tratamenh:lui
ruedic";l
trebuie sA {bcI 'rin examsn clinic atrni, care sf,-i permitn
aprecierea unor elemente esenfiale pentru
atihrdinea terapeutic6:
-
hezenla leziunii cauzatoare
a modificdrii aspectului
cosmetic al diurelui /dinfilor cu
aprecierea etiologiei sale;
:
SI stabileasci gradul
de implicare ai
;esuturiior
dwe denrare
{smalf
dentintr) gi limitele acesteia;
-
Stabilirea stahrsului
dentar, a igienei orale precum gi zr*scului de carie ai pacientului;
r34
I
I
I
I
I
l.
I
ll
lj
ll
tj
lr
lj
.l
l:
I
a'
t
I
T
3
I
I
I
I
I
I
I
Capilolul 5
-
Llodalitdsi de rdacere afzionomiei dinsilor cu mateiale compozite
-
Str stabileascb
morfologia viitoarei fafete, in conformitate cu cea a dintelui omolog ln acest
scop ss vor efectua fotografii ale zonei implicate gi un model de studiu:
-
Si stabileascl culoarea viitoarei preparalii in acord cu dorinfa pacienhrlrri gi cu vflrsta lui;
-
SI aleagi. materialul compozit adecvai, i,r funclie de ochzie
$i
de posibilittrlile
de finisare
ale materialului
ales;
-
Si stabileasci tehnica de tratament cea mai indicatl;
-
SI avertizeze pacientul
cd va trebui, ca purtdtor al restaurafiei ce va fi efectuat6, si resoecte
indicafiile primiie cu privire la igiena orali gi sd revintr cu regularitate ia control.
Prvpararea
fetrei vestibulare presupune indeptrrrarea din smallul de pe fap vesdbularl a dintelui
a unui strat in grosime de 0,J-0,5 mm la dinlii vitali gi de 0,5-1 mm Ia dinlii devitali, respect6nd con-
turuIconvex in sens axial qi transversal
al coroanei dentare.
Limitele preparatiei
vor fi:
) cervicai:
-
p6ni la marginea liberi a gingiei,
-
subgingival;
-
supraginglva!;
) proximal
-
pdni in vecinitatea puncfului de contact fEr[ a-l desfiin{a, pe c6t posibil;
F incizal
-
p0nd la nivelul muchiei incizale fdr[ a se prelungi spre oral decdt dac{ este nece-
sarl gi o alungire a dinteluildiniilor.
5.5.1,
frotcalrrr,r gr
coNTRATNDTcAITTLE
FATETiRTLoR
cu R{,$rNI C0MIPOZITE
Indicafiile
faletelor compozite sunt sirualii clinice in care este afecrat smalgrl f6rtr interqiarea
dentinei cum ar fi:
-
Cezurile de uzr:rd dentari prin abmziune, leceizrte in reg!'-mea cervicali a dinflor anteriori;
-
Ca metodtr de tratament a eroziunilor cbimice;
-
Pati albi cretoasi ce nu beneficiazi de rezolvare prin tehnica de microabraziune;
-
Hipoplazii minore de smalg
-
Fluoroz6 sau discromii deteiminate de administrare de tetraciclintr, sau de alte cauzq la care
metodele de albire nu au dat rezultatele scontate;
-
in sitrLralii clinice cu rnodificari de formi, vorum
9i
pozilie ale din$lor;
-
Pentru inchiderea unor heme sau diasteme;
-
in nucge de ocluzig in sensut ci o ocluzie psalidodontl sau o ochzie adencn estg favorabili
faptnrii dinflor maxilari dar mai putin avantajoasl pentru fe;ele vestibulare ale dinlilor ftontati
mandibulari ce vin in contact direct cn fap oratil a dinlilcr maxilari. Tipul de ocluzie este fac-
tor determinant in alegerea tipului de materiat cornprozir Astfel, in ocluzia psalidcdontl, pen_
tru dintii arcadei superioare, materialele comlrrzite fotopolimerizabile cu microumpluturtr zunt
de preferaf ele pemri;dnd o buni finisare gi lur:truire
5i
rirci un efect estetic matdm.
ln ocluzie psalidodontd
sau ocluzie adAnctr in acoperig, la nivelul muchiei incizale gi pe o anu-
mitd lungime a felei vestibulare care suporte forle mari, e necesar str se utilizeze compozite hibride
*^^-^-----r---
t.
r4u Lu rxduruurllptulura.
Contraindicafiile
fatetirllor sunt:
-
discromii severe;
-
ocluzie cao la can:
-r --
--f ,
-
obiceiuri vicioase
{roaderea
unghiilor, a creionului, ppei}, pacien{i cu bruxism etc.
t35
5"5"2
Mariana BrhnduSa Popa
-
Estetieabt odontateropia restuurrtoare
Tnmilc,q. DE R.EALIZARE A FATETELoR
coMp oztrl
5.21
-
Repraentarea
schettaticd a preg7firiifeyei
vestibulare a dintelui pentru
fEetdrile
de compazit.
I
I
I
t
I
li
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Tehnica de realizare a fagetelor compozite necesittr o preparafie
ryecialdq
ce are anumite
caracteristici.
PenEu oblinerea
adAncimii neces:lre unei fafete din compozit se utilizeaz d, frezs speciale eu li-
rnitato4 cu benzi active diamantate gi inactive, nerede, cu care se iac in smalg ganpri H*-*trurr siy,r.vsr-
tieale cu grosimea
ceruta, ce nu va deplgi pr,ofunzinnea
de 0,3-0,5 mrn la Ainpi vitati dupi care, ganfurile
astfel obfnute se desfiinleaztr
cu o frszi diamantas flactrri cu virf rotunjit sau c,, o frezA'flac{rr obignuiti
(fig'
5'20)- De preferinli
se lucreazd fdrtr anestezie pntu a
Frtea
contnola sensibilitatea dontari.
Fig. 5.20
-
Frezele utilizate pentru prepararea
feyei
vestibulere
a dinsilor fa vederea
fasetdrii-
Pe dinlii in vestibulo-pozilie
e necesard o
flefuire
a unui strat mai gros de smalg care si permiti
teahzatea unei falete care str nu realizeze o bombare exagerattr a felei vestibulare.
Diulii palatiniza;i
vor fi faptali flrtr o glefui* priutubiH
sau rma rnincrd, penru a reduce can-
fititea de material
compozit u*n"rurd faptirii gi asemdnrtor se va proceda gi in cazul necesitilii
lnshiderii unor beme sau diastemt
La dintrii foarte inchigi la culoare, la care va fi necesari aplicarea unor agenli opacifian$ sau
coirrarli zupir.'nentari se va giefui c lantiiaie mai mare de srnall care str pennittr
"!r;.*.-
acestola-
lvfarginile proximale
ale prep*raliei trebuie sd se extinii suficient p*t o u permite mascilrea
zonei afectate darpe cit posibil,
e bine si se pdstreze punctul
de contaet intact, avdnd iu vedere c6 el
e foarte dificil de realizat ulterion
Limita cervicald a preparaliei
vestibulare se va realiza s-u prag
Ei
aici reducerea stratului de small
este de 0,3 mm
9i
in concordanli
cu aspechrl mucoasei gingivale. iceasu limitii cervica!trpoate
fi plasa6
supragingivaf
zubgingival sau depreferal
la nivelul m:rginii gingiei
libere. i" .r*r *.oiilromii
dentare
grave, ca de exemplu cele- rcraciclidce gravq se va indeplrna tJu iornire U rrrloar" O" la baza preparaliei.
Marginea incizali va fi la nivelul crestei incizale gi in aceastl zoni se va glefui un s11^at de
0'5"mm de small (fig'
5.21)- cf,nd este necelari in acelagi ri*p p o lungire a dintelui, glefuirea
se
extinde peste rnarginea incizali
spre lingual gi se va tcrmina cu prag lingual rotunjir
)
l,
t,
l'
r36
Fis.
I
I
l
I
I
I
:
I
Capitolul 5
-
Modalitdsi de refacere
a_fizionomiei dinsilor cu materiole compozite
s.s.2.1.
TEHNTCA
DIRECTI OE FATETARE
Tehnica directl de fa{etare presupune
urmitoarele etape:
) Se alege culoarea materialuiui compozit pe un diute aleturat, umezit in prealabil, pe care
se va aplica compozitul
direct pe suprafala de smal; negravat, la lumina r;t"i. S" va folosi
cheia de culori a trusei. Alegerea culorii este subiectivtr, medicul poate s6 perceapl
culoarea in rnod difeit fali, de pacielt, tie aceca e bine ca alegerea
"uto.ii
si fie fIcuttr
impreuni cu pacientul gi cu o alti persoan5, asistenta de cabinet sau un membpr al fami-
liei pacientului.
Acegtia trebuie si se puni de acord in privinla
culorii. Se va recurye, dac6
e cazul, la realizarea
unor tente de culori diferenliate pe arii cu aspecte cromatice diferite:
l/3 cervicali, l/j medie qi l/3 incizali_
) Se spall
9i
se usuctr dintele dupi care se izoleaztr cu multi aienfie pentru a se evita conta-
minarea cu salivi a suprafegei preparate gi demineralizate, ceea ce ar impiedica o adeziune
optimS' De asemenea, izolarea trebuie si fie buni un timp mai lung, n."ar*, operatorului
in realizarea preparaliei.
) Se procedeazfi.
la demineraiizarea
smal;ului ioicsindu-se un gei demineralizant timp de
l5 secunde. Unii autori recomandi in prealabil izolarea dinliloivecini cu benzi de celuloid
pentru a nu risca atingerea
zuprafetrelor lor cu gerur deminerarizant;
) Se spald cu api suprafa;a gavate fimp de l5 secunde;
) Se rxuci cornpiet dupd care se umeze$te suprafala dentard cu o bulettr de vattr umezita in
apd distilati sau se face de la bun inceput o uscare incompleti a dintelui;
) Se aplicl adeziv amelo-dentinar,
o picdturd ?n zona cenbali a smalgului dupd care, cu o pen-
suli fini se intinde spre marginile preparaliei gi a;oi este s$flag bl6nd cu aer gi se fotopo-
lirnerizeazd 20 secunde;
) Se trece la aplicarea inaterialului
compozit folosind una din tehnicile de fafetare in capi
sa:r strat cu slrat-
-
FflIetqrel directd 3n eapd nercsitd foiosirea unei cape transpapente (l/2 vestibulari) care
va fi adaptatd la colet gi proximal pe suprafafa preparati, inainte de realizarea demine-
ralizarii- Daci este vorba de aplicarea rnai m,-rltor fafete de compozit. este bine si se
recurgl anterior la pregdtirea capelor pe un model de studiu.
Dactr dinlii sunt foarte inehigi la culoare se pot utiliza, penfirt rnascarea acestei culori,
fie agen{i opacifianfi, care tmpiedicl irecerea luminii datoriti nxidului de ritan gi a aitor
pigmenti
opaci pe care ii contin, fie colo;anli destinali s{ mcdifice culoarce fafetei.
Uneori, se pot aplica ambele in scopul de a iinbundti;i rer:ltatu! estetic al restauraliei.
Aceste substanle
sunt r[gini de culori gi rriscozitiii
diferitq pe baz6 de BisG]vLA sau
UDMA gi cu adaus de pigmengi sau coloranli. se prezinttr sub fonua de:
+ lacuri volatile (opacifianf)
care se pensuleazd pe supraftia dentar6 pregltitd, in
grosime
miniml;
->
siropuri (opacifianfi qi colorenli), care se aplici prin pensulare Car au tendin{a str se
acumuleze in zonele cu concavittrli qi se se apliec h stmt mai fin in zonele conv, sxc;
--+ geluri (opacifianli qi coloranfi), aplicate prin pensulare sau cu ajutorul unui instm-
mept de metal sau de material plastic.
Dacd dintele ce va fi faietat e foarte inchis la cutoare se hece la aplicarea upscifi-
antului care a fost ales in etapa de rlegere a culorii gi se va aplica cle la cervicii *p-"
incizal
9i
pmximal gi, datoritd opacitelii saie va fi fotopolim enzat40 de secunde. Se vnr
aplica 2-3 straturi qi fiecare se va polirneriza separat. Excesul va fi indepirtat cu o fiez6
find <ii:imantata. Peste stratul opacifiant se va aplica din nou un adeziv care
ya
fi
G
I
I
=
-
-
t
G
= G
t
a3-
tJ I
Mariana Brdndusa Popo
-
Estztico tn odontorzrryia restaurttoare
fotopolimerizat
20 secunde. Pe preparalia astfel pregdtiti se va aplica o cantitate de
compozit
cu ajutorul unei spatule umezite in rigina adezivi, dupd care matricea coro-
nard este umpluti cu material compozit gi va fi plasattr pe dinte in pozilie corecli gi cu
presiune.
Se va fotopolimeriza timp mai indelungat (60 de secunde)
yestibular
gi oral
gi se indepdrteazi excesul. .
Finisarea fa{etei se face cu freze diamantate efilate iar finisarea marginali cu discuri
flexibile
din oxid de aluminiu."Faleta-va'fi
adaptati-in'pozifie
de:relalir..cenriui,
propulsie qi lateralitate.
Aceasti metodl
are avantajul ci este:
--) mai rapidi;
-->
mai comodtr;
-+ contraclia de priztr a compozirului este mai redusl;
Are insE dezavantajul ci cere o buntr manualitate din partea operarorului.
Foletarer directi strt cu slral se face astfel:
-
Se aplici compozitul cu ajutod unor spatule cs nu aderi de acesta, spatule de alu-
miniu anodizat sau teflonat sau din material plastic, sau se umezc,te spatula ino-
xidabild
cu o picdturi
de adeziv. Se aplici zuccesiv straturile de rnaterial compozit
9i
se fotopolimerizeazl
pe rdnd strat cu strat, dupi unii aulori dinspre palatnal de
2-3 ori timp de 40-60 de secunde, apoi gi dinspre vestibular. Metoda permite
alegerea diferenliattr a culorilor pe vertical rezultdnd un aspect fzionornic supe.ior
dar_contiaclia
de prizd e mai mare ca la meioda cu capi.
Nu trebuie sI se realizeze o grosirne exageratd a materialului, mai ales la coletpen-
tru c{ excesul de material compozit poate duce la afectarea parodonqiului
marginal.
-
Se prucedeazd
lamodelarla,
in conformitate cu virsla pacientutui,
a lobilor vestibu-
lari qi a muchiei
incizale.
-
Finisarea
se fate cu freze de finisat efilate, pulin active la incepul iar finisarea finali
se face cu discuri flexibile din oxid de alur:iniu, benzi abraziue, gume gi paste de
lusrruit (fig.
5.22).
Fateta trebuie
str respecte curbutile anatomice ale dinlilor qi str se inscrie in curbura
nonnali a arcadei dentare.
-
Faletarea poate fi precedati
de o tehnica de albire a dinfilor. Atunci cind substratul
dentar pe cate umeazi a fi aplicati fir{eta este foarte inchis, se pot utitiza agengi de rras-
care a culorii sub cornpoziq opacifianli sau coloranfi.
Fa{etarea presuptltlg
in condi$ile aplicdrii de agenli coloranli sau opacifianti, indife-
rent de tehnica drectl aleasin urmdtorii timpi:
preparatia vestibulartr;
demineralizarea
srratului de snal; ce va fi acoperit de fageti;
aplicarea
sistemului
adeziq
apliearea stratului de opacifiant / eolorant;
aplicarea
materialului compozit qi polimerizarca
sa;
finisar--c
Ai
lusruirea finald;
instruirea obligatorie
a pacientului
asupra metodelor de igientr indicate gi a
restric;iilor
imediate necesare;
conholul periodic
al restauraliei.
I
I
I
I
I
I
t
I
t
I
t
I
I
I
I
I
I
I
;
-::
I.
tj
l-
l,
r38
I
i
ll
t
i
ti
t,
i
-i
I
r
'I
li
I
a
li
l,
I
t
t:
T
t:
I
=
f
-
I
i
:-
l:i
t
'-
=
I
-=
I
=
f
:
l:
I
-,
I
==
I
==
I
a
I
I
'-
.
l
I
-:
I
capitolvl 5
-
Modalitasi de refacere a
fizionomiei
dinsilor cu materiale compozite
,
l'ii."r+,i--,..'t
+i.,
.,-
._'i.-:--::.'
.:-:!::;'r'
_
.'.:r:. 'r',
:1i:i.'.
, ,li
,
,:..
Fig. 5.22
-
Faleiarea ca compozit s lui 2l modificat de culoare.
A
-
aspect inqial;
B
-rcalizareq Sanlailor
oizontale de ghidaj;
C
-
preparcreefnald;
, D-aplicarearosinii:ompozite;
E
- fo:na fnald
a
iafetei.
Avantajele faletirii directe cu material connpczit sunt urmdtoarele:
se efecfueazd in cabinet inh-o singur[ qedinti de tratament,
are
$anse
mai mari de a fi mai exactE decdt metoda indirectl,
ntt necesite laborator,
este maiieftini.
r-i9
lvlariana Bfrndrya
popa
-
Estaica in odonto*ropia rwta$rabsre
Dezavantajele
merodei constau in faptnl ctr:
-
efech{ fizionomic este mai pulin optim gi rezistonfa cotoristicd ln timp e mai pu}in
_#*fi::;#kfil]I;#:ril'i';11il:'
5.s.2.2. TETIMCA
TNDIRECTI
DE FATETARE
Este o altenrativi ce presupune
un model realizatdupi o arnprenti prealabill cu un silicon cu
priz{ rapidi gi pe care medictrl realuleazL fafeta din
"o*porit
fotorpolimerizabil
9i
apoi o aplicl in
aceeagi gedin$ pe dinte prin
cimentare- Aceasttr metodi cere mai mult timp de lucru dec6t fa;etarea
diresti dar este rm procedeu
mai simplu pntru practician.
Fa;eta poate
fi realizatd gi in laborator, de citre tehnicianul
denrar pe rm model de lucru efec-
nrat dupa o amprenti
+i
apoi trimisi pentnr
cimentare in cabinet. Arc avantajul ctr contraclia de prizi a
materialului ccurpozlt
este rnai miei, ea ftcindu-se in afara cavitilii bucale dar necesitr doui gedinfe
de lucru gi, datoriti intervenfiei
laborarcnrlui,
este mai costisiloflre_
t
I
I
I
I
I
I
t
I
I
t
I
I
I
li
l,
l,
I
140
I
,i
l_
i
;,
li
I
i
I
:i
l;
ft
t
I
f
:E
I
!
::
r
f
;=
r
=
.=
d
I
j
J
I
=
J
I
I
t
T
:-
capitolul 5
-
Modaliadsi de refacere afzionomiei dinlilor cu ndteri$le compozite
BIBLIOGRAFIE
l. Andreescu C., Iliescu A.
-
Cimentuile cu ionomci de stfcld fn practica stomatolegicd,
Stomatologia Bucureqti, l, 1990, l-14;
Andrcascu C., Cherlea V,V4rlan C., Dimitriu B-
-
Elemente de odontologie, Ed. Topaz,
Bucuregti, 1997;
Aranjo M-A., Aranjo R.M., Marsitio A.L.
-
A Retrospective Loak ar Esthetic Rasin Camposite
and Glass'Ioflomer Class III Restoration: .4 Z-Year Clinical Evotrution,Quintesserce InL, 29
(2), 1998, 87-93;
Barnes D.M-, Blank L.w, Thomp';on v.p., Holston A.M., Girrgell J.c.p
-
a s and
g-y*ar
Clinical Eveluation of a Posterior Conposite Resin,
Quintessenc
e lnt., ?2, l9g l, l4j- 15 l;
Bessing C', Lrmdqist PA.
-
,4. One-Year Clinical Examination of Indirect Resin Conposite
Inlay : A Preliminary
Rep ort,
Quintessenc
e lrrt., 22, I 99 l, I 5 3- 1 57;
Boksman L., Gratton D.L-, McCutcheon E., Plotzke O.B.
-
Cfinieal Evatruation of Glass-
Ionomer cement as a Fissure seeltnt,Quintessence Int., 18, 10, 1987, 707-70g;
Bratu D', Braru E., Zawadzlu A.
-
Sigilareu
Eanlurilar ;i fosete!+r
-
intre v;,s
;i
re*litate,
Stornatolcgia Bucureqti XXXII, 2, 1985, 14I-l54;
Bratu D., Ciosescu D., R.orndnu M., Uram-Juc,..rtescu S.
-
Moterisle dentarc- Materiele uti-
Iizate in cabfnetul stometolagic,Vol-
Z, Ed. Fielicon,Timiqoara, 1994;
Br*tu D-, Mikutik L-, Munteanu D.
-
Tchnici adeeive tn stomatolagie, Ed Faclq Tinigoara, 1982;
C6rtigeriu V., Bc'ld A.
*
Oionnterepie restaurat{,&re,Ed- a II-a" Ed. Mirtoq firnigoan:, 2000;
Cban D.C.hf., Cooley F-.L.
-
Direct Anterisr Resrorfttior:,s In: EtI. Schwartz R.S., Sur:uuift J.8..
Robbins J.W.
-
Fundamentals of Operative Dentistry. A Con'remporary Approach,
Quintessence
Books, Illinois 1995, lB7 -206;
Cherlea Y.
-
Cbturalii cu compazitefotopotrimei:abile tn cavitdlile ochtzale giproxim*le,ArIa
Stomatologici 34, 1997, 7 -9;
Clrerlea Y-- Prepararea cavitdyilor ocluzale
Si
proxim*le pentru obturasii,Artr. Stomatologrctr"
Bucuregti, 2, 1996, 20-ZZ;
Cherlea Y-
-
Cimenturile cu iononeri de sticld. Apliealii clinice in stornatolagie,Ed. a II-a, Ed.
Prahova, i998;
Collins C.J., Bryant R-W., Hodge ILI-.
-
A Clinic*t Evaluation of
posteior
Composite Resin
Restouretion: &Year FindingsrJcurnal of Dectistry, 26 (4),1998, 331-337;
Craig R-G.
-
M*tertak dentayz restaur*tive, Ed. ALL, Bucuroyi, 2001;
inhaillo- E f D^-^^-^L i-r^ lr^-- | r^-,^-
--.
A- .-t
-?.
: .
^
r. -
LiLrriii.,isi f.1--
-
Rescarch inta l,fori-iriereury Cottdining Metailic Ahernatives. Operative
Dcntistry Supptement, 6, 2001, I I l-1 18;
l8 Feilzel.r A I hpoee A I f\orrijo^* f I r.,;,"- flaq*++tiag
-!
1-^----:1+^
---r
?r---
js-r'r
uubL! r-a.i., U-triaivli v.ar.
-
\,eIartE LuratlUL:tUrl UJ WAIilPUJTtVi Ull{l tt,OrJJ-
Ionomer Cements, J. Prosthet-Dent. 59, 1g98, 2A7 100;
19. Fusayama T.
-.
Biotcgic Problems of the Light-Cured Cornpcsite Resin,
Quintessence
Int., 24,
1993,225-226;
20^ Gafar M.
-
OdontologLe, \'ol.l
-
Caria dentari, Ed. Medicali SA, Bucrxeqti 1995;
3.
A
5,
6.
7.
I
u.
9.
10.
1l
! t.
12.
t3.
t4.
r5.
t6.
1,7.
t4i
L{oriana Brindusa
popa
-
Esteticotn odontotcrapia restssroroare
2l- Garcia-Godoy
F-
-
The Prwentive Glass-Ionomer Restauration,
Quintessence
Int-, lT, 10,
1986,617-619;
Garcia-Godoy
F., Marshall tD., Mount G-J.
-
Microleakage of Glass-Ionorner Tunnel
Restoratlon,Am.
J. Dent. l, t988, 53-5d;
Graber D-A.' Goldstein R.E.
-
Porcelain & Composite Inlays & Onlays. Esthetic
posteior
Restoration,
Quintessence
Books, I 994;
24' Henderson H.Z.' Setcos J.C.
-
Pin and Fissure Seolants,Jn: McDonald RE., Avery D.R. (ed.)
Dentistryfor
the Child ond Adolescent, 6s ed. Ed. Mosby, 1994-
?5' Heymann H.O-, Roberson T-M., Sockwell C-L-
-'Direcr
Tooth
-
Colorcd Restarations
for
Classes III, IY and Y Cavity Prepararions. In: Ed. Sturdevant C.M., Roberson T.M., Heymann
H'O', Sturdevant J.R.
-
The Aft and Science o! Operative Dentistry,3rd ed., Ed. Mosby St.
Louis, 1995,325-360:
26' Hilton T'l-
-
Direa Posteior composite Restorations,In: Ed. Schwartz R-S., Summitt J.El.,
Robbins J'w-
-
Fundamentals
of Operative Dentistry. A Contemporary Approach,
Quietessence Borks, Illinois, 1996, ZA7
_izg;
27' IliescuA.
-
Conceplie
de obnrasie coronard tip
,,sandwici", Stomatologia Bucure$ti, XXXX,
l-2,1993,25_31;
28' Iliescu A', Popescu A-, Tetelbaum O.
-
Compomerii
-
o noud clasd de materierle de obturalie
coronard tie duratd, Revista de Medicini Militari 9g, 1995, 55-62;
29' Iliescu A, Gheorghiu I., DumitriuB.
*
Linerli din c{mentui ca ionomefi de sticld: o alterna-
tivd a Dycal-ului in coafaiul intdirect,Revisra
de Medicintr Militari
gg,1996,
f Sf -ijO;
"'""'-
30' Iliescu A.
-
Cariologie.ti
odoritoterapie
restauratoare,Ed.Medicali,
Bucuregti, 2o0I;
3l' Isenberg B-P., Essing M.E., Leinfelder K.F-, Mueninghoff L.A.
-
Clinical Evaluation of
CEREC cAD-cAM
Restorations,J.Dent.Res.
69, rsgT q-austr.
no. 1597), 1990;
i7' Kawai K', Isenberg B-P-, Leinfelder K.r-.
-
Effect of Gap Dimension on Resin Comp.asite
Cement Wear,
Quintessence Int., 25, I 994, 53_5g;
33' LicituEu
S.
-
Caria dentard- Problemele mineralizdrii, Editura Junimea lagi, l99g;
34' Lee B" White G-E-
-
Chamfered Margin Effeas on Ocluzal Miuvleaiage of
prinary
Molar
Class I Compcsite- Resin Restoraflons In Wtrp,Jounral of Clinical Pedjatric Dentistry 22
el,
i998. ll3-ll6;
35' Luca R
-
Conceplii
moderne in cliagnostind
si
tratamentul cariei incipiente de pe suprafelele
netede, Stomatologia Bucuregti, XXXX,3-4,
15_19, 1993;
36' Luca R'
-
Metode locole de prevenire
a cariei fn ganlui
sifosete,Ed.
Cerma Bucuregti, l99g;
37' Lutz F', Krejci I.' Barbakow
F.
-
The Imponance
of Proximal Cuing in Posterior Comlnsite
Resin Restorations,
euintessence [n1., 23, I 9g2, 603_609;
38' van Meerbeek B-, Larnbrecht P., vanherle
G.
-
Facteurs cliniqtes infuencent Ia rewsite de
I'odhesion a I'emsil
et a Ia dentine,Realites
cliniques 10, l9gg, 175-L95:
39' Mertz-Fairhurst
E,J., Ergle J-W, RueggbergAdair
S.M
-
-
(Jltraconsenntive
and Cariostatic Sealed
Rntoration:
Resufts at fear J0 (see comme,nts), J- Am. Dent- Assoc. l}g (4),
tggt,+i1ali'
40' Mitchell D.A.' Mitchell Laura
-
Ghid clinic de stomatologte, Ed. ALL, Bucuregti, lggg;
41' Mount G'J', Hume w.R.
-
Consentaree
si
restaararea
structuii dentere,Ed. ALL, Bucuregti,
lggg, 69
_
.a _", I
g5
-202;
' .'..':
t42
:
22.
23"
I
I
I
l.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
-!
t.
I
lu
,l
t.
,i
l,
ri
fli
I?
::
{
t
t!
f
t
T
T
T
=
I
-=
=
I
I
l-
I
!
j
l.
==
t
t
I
capitolal 5
-
Modalitdsi de refacere a
fzionomiei
dinsitor cu materiale componte
42' Movileanu M-, Popa B-
-
Fotopolimerizarea rnoterialelor compozite ca laseri, Revista
Nalionali de Stomatologie III, 2,2A00,27-30;
43
'
Pop A-, Roman A-, Seceleanu R.
-
Mareiale compozitefotopolimeizabile, ArtaStomatologici
2,lgg6,g-g:
44' Popa B-, Bodnar D-, Heytmanek lvl.
-
Apticaliile laserului hydrakineticw in tratamentul ccriei
simple, Revista Nalionald de Stornatologie III,
j_4,2000,
66_72;
45- Popa B-, Bodnar D-
-
Sistemu! aer
-
obraziv in prepararca
cwitalilor. Revista Nationali de
Stomatologi e Il, 3 4, | 999, 25-29;
46. Popa 8., Vdrlan C-, Vdrlan V., Bodnar C.
-
Considerafii acttwle asupra. leziunilor coronare
ce\icale necaiQase, Comunicare Ia al lV-lea Simpozion Internalional al Zilelor Stornatologice
Btrnd1ene,200l;
47- Popa B-, Virlan C., Virlan V, Bodnar C., Stamate A.
-
Obsenalii privind
akernativele te-
rapeulice la amolgamele denttre perrtru restaurdri coronare directe, Comunicare la a1
\,!-lza
Congres Nafional. cu parricipare internafionaltr al UNAS, 200 I
;
48' Reid J-S., Saiinders W.P., Yick YC.
-
The Efect of Bontiing Agent anti Fissure Seaiant on
Microleakage of Composite Resin Restoirations,
Quintessencelnt-,22,1991,295-l9B:
49- Roman A., Pop A-
-
Caria dentard de la teropie la practicd, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
,200A;
50. Romdnu M., Bratu D., Lakatos S-, Zena Florila
-
Polimeizarea fn stomatologie,Ed- Brumar,
Timigoara,2000;
51. Schimdseder I.
-
Dentisterie esthetique, Ed. Masson,
paris,
2000,
g5-149;
52- Suzuki M-, Jordan R.E-
-
Glass-lonorner-Composite Sandwich Technique. J. fun. Dent.Assoc.,
120, lgg0,55-57;
53. Suzuki M.
-
Recent Cometrial Composite Formulaticns, Operative Dentistry Supplement 6,
2001,145-l5l;
54- VArlan C., Popa I}., Virlan Y.
-
Observagii privind un sistem restauyator
Jizionomic
de tip
Ormocer pentru refacei coronore adezive directe, Comunicare la al Vllea Simpozion
International al zilelor stomatologiei bdnilene, Z00l-
55- Velcescu C., Bodnar D., Velcescu S., Popa B.
-
Concepte actuale de diagnostic
si
tratament tn
caria dentard necatilard, Comunicare la Congrezul Nalionai cu participare Interaalronaltr al
UNAS,2OO}.
56- Zenkner J.E.A., Baratieri LN-, Monteiro S., Andrada M.A.C., Vieira L-C-C.
-
Clinical and
Radiographic Evafuation of Cermet
Tunnel Res/arstions on Primary ltfolars,Quintessence Int.,
74, tgg3,?93-7gl;
57 - Yeh C.L., Miyagawa Y, Powers J.M.
-
Optical Properties of Conposites of Selected Shades,I-
of Dental Research 61, 6,1982,79?-801;
58. tr?rn Kerckhaven H., Lambrecht P., M. van Beylen
-
(Jnreacted
Methacrylate Groups on the
Surfoces of Composite. J. of Denta! Research Gl, 6, !982, 791:1.96,
143
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
CAPITOLTJL
b
l'
I,
I
:i
II
l-,
,l
t'
l.
i
at
-'I
I
l-
i
,.
-i
l,
,t
l,
t:
l=
:E
f
-
r=
t_
r-=l
t:
':
t
t:
-
I
=
J
G
r
.--
t:
=
l_
= rA
I
METOI}E
DE RESTAURAREA
F'UNCTIIil
Frzlolyol\flcE
cu AJUTORUL
MATERIALELOR
CERAMICB
La sfirgitul secolului XIX, in practica
stomatologictr au aptrrut pentru prima
da.ri tehnicile de
restaurare a din{ilor cu porJe}an. Ele s-au impus datoritl:
-
calittrgilor estetice superioare;
-
rezistenlei foarte bune la abrazirrne:
biocompatibilittrlii
lor:
-
cosficientului
de expansiune termici asemi.nltor cu cel ai srnalgului.
Cu toate Ecste calitlgi realizarea lor s-a dovedit a fi destul de dificild, po4elanul
fiind un maie-
rial casant gi acest ueajrms s-a dovedit cu atit mai important cu cet era vorba de piese mici, care car o
preeizie foarte mare in execu;ie (inlay, fa;ete). in plus, cimentarea lor cu miiloacele de care disprmea
in acea opoci medicul stomatolog, g-a dovedit deficitarl.
Dupi 1980, rnaterialele estetice au tnceput str fie din ce in ce mai utilizate gi la restaurtrrile
dinfilcr laterali' Iioile ielinologii de realir.:re, pre\nrm qi de cirnentare a cirernicri au perrnis inllturarea
deficienlelor
majore ale incrustaliilor ceramice, astfel inc6t, azi ele s;:rit utilizate frecveot in cabinetele
dentare ca mijloace de restaurare a pierderilor
de substaugi duri dentard a di4ilor laterali, pnku
falettrri ale dinflor &ontali etc.
.
Duritatea po4elanului
este mai mare decdt cea a srnallului gi, degi porfelanul 6ste as+Dt, prin
Bravire
chimici gi legarea sa ehirniei de structurile dure dentare, el nu suferi deformlri elastice sau
plastice
sub actiunea fo4elor aplicate pe sipra'ibia sa. Un inlay de portelan b:ne cirnentat, devine o
llart
integranti a dintelui care, prin dentini, pcrmite transferui acestor forle rnasticatorii la dinte.
6.1" II{CRUSTATTI
TIP INLAY DIN CERAMIC.{.
Incnrstaliile din portelan tip inlay sunt restauriri fabricate din raateriale ceramice reslizate cu
ajutorul laboratonrl*i. Ele *iri aplicate in propara;ii prin tehnica de adesiune cu r{gini gi au o rzistenftr
crescuti la presiune dar rezistenfa ia traciiune este sc[eatd, de aceea restarirlrile care nu au o bazf de
suport solidl trebuie evitare (Ebrnford gi Scholander 1995) (9)-
in principiu e4istn 3 metode de a cregte durabilitetea restaurafiei:
P Optimizarea preparaliei prin:
-
roturjirea unghiurilor interne qi a suprafefei prepara;iei;
*
crarea unui spaliu de 2 rnm pentru ceramicl ?n toale zonele es sunt supuse presiunii
masticatcrii qi unde restaurarea va fi situat5 in dentini:
-
reducerea inlllimii cuspizilor pentru a prevoni frachrarea !or.
t45
I
I
I
Maiana Brandrya Popa
-
Esteticain odontoterapia restaurstoare
F Utilizarea unei cerarnici cu o durabilitate cresculi:
tr Utilizarea tehnicilor adezive.
Inlay-urile
ceramice ofertr 3 mari avantaje ?n raport cu alte restauralii:
-
sunt mult mai estetice,
-
refac rezistenta
dinlilor compromigi;
-
sunt mult mai conservatoare
in comparagie cu cele metalice.
6.1.1- Inrorcaltrl*
$r
coNTRArNDrcAlu,E
TNCRUsTATTTLoR
CERAMICE
I
t
I
Incrusta;iile
din porfelan au indicalii foarte precise, care daci nu sunt respectate, pot duce la
compromiierea
resl:rtrril:$
lncru total neindicet atAf ilin car,.a cor:tului lor destui de riCicat c$t gi al
vclurr'ului de rnunc5
9i
al timpului investit pentru realizarea lor. Aceste considerente prcsupun alegerea
corecti a acestei opliuhi de restaurare,
dupb un examen clinic foarte bine condus qicu luarea in con-
sideraiie a irifiiror factoriior pro gi conira.
Y Indicaliile lor sunt
-
La pacienlii
care doresc un rezultat foarte estetic al restaurafiei la dinlii posteriori;
-
ln lezimi carioase mici gi mcderale, cu condigia ca profrrnzimea cavitilii sd fie de cel
putin lJ-2 mm pentru a permite grosimi ale po4elanului rezistente la piesiunile masri-
catorii exercitate
asupra lor, firil risc
,ite
fracturi;
-
Leziuni carioase mari sau leziuni traumatice care au subminat smalg-rl, cu condilia ca
substanla duri dentarl restanti si fie suficientl, peregii cavirlgii se aibn o grosiml mi-
nimi de 0'5-l mm, astfel iac6t, legitura
lesuarriloi dure dentare cu r*tallrarca prin inter-
mediul rlginii de dlmentare sh realizue o masl omogeni, rezislenti;
-
La restaurarea
unor dinf ce au ca antagoniEti lucrlri protetice din podelan, datoriti
.
abraziunii
marcate pe care acestea o produc;
-
La dinlii la care' datorittr distrucliei coronare mari, este greu de realizat forrna de retenfie
penhu
alte materiale de restaurare;
-
Lapacienlii
cu o igienI-orali
coresp'nzitoare gi risc de carie mic;
-
ca metodi de tratamenipentru
din;ii cu fracturi coronare, fisuri;
'
Nu;nai la riil;ii la caie se poate asigrra o prt:ec1ie pulparl;
-
La dinfi devitali la care cavitatea de acces la carnera pulpard a compromis rezistenfa
dintelui gi la care, prin realizarea unei alte tehnici (reconstituire
corono-radiculard +
coroani de acoperire) s-ar distnrge prin glefuire
dintele resfant, in aceste situalii, incrus-
tafia reprezinti o metoda mult mai conservat'are
de tratament;
-
La pacienlii
ce prezintii arergie la metare sau materiale compozite.
Y Containdicayiile
acestor restaurtrri
sunt:
-
ta pacienfii
cu parafunclii
habituale (bruxism) gi obiceiuri agresive (qinerea cuielor intre
din1i, a creioanelor etc.);
v \'
---
--
-
La pacien;ii cu o igientr orall deficitard;
-
Paciedlii cu risc de earie crescut;
-
La dinlii cu discromii importante;
-
in cavitrlile la care rebordul grngival e situat prea mult subgingival gi nu se poate obline
o izolare eficientd
a prepara[iei
;
-
Pacienlii cu probleme
majore de slntrtate
{epilepsie, psihopatii,
boli cronice invali-
dante etc.);
;
146
I
I
I
I
I
I
lj
t,
I
I
=
I
:
t
Capftolul 6
-
Metode de restutrare a
fitncsiei fizionomice ca ajutorul materialelor ceru*nice
-
La pacienlii cu probleme economice (inlay-ul ceramic e de 8 ori mai costisitor declt o
restaurafie de amalgam);
-
Acolo unde nu existi motivatia unei astfel de restaurtrri.
6.1.2. AvalrrAJELE
iI
DBzAvANTAJELE D{LAy-uRrtoR cERAMIcE
Y Avuntajele incnistaliilor ccrarnice sunt urmatoarele:
-
Ele reprezintd inlocuitoare ideale ale
{esururilor
dwe dentare din punct de
yedere
este-
tic, avtnd o culoare asemhndtoare culorii nafurale a dintelui:
-
Sunt ideale pentru sindtatea parodontald pentru ci o restaurare de po4elan acumuleazl
cea mai redusi cantitate de placi bacteriani;
-
Preparafia s maiuqor de realizzt, mai econor^rici, minimal invazivtr;
-
Au rezistenfl foarte bunl la abraziu,re,
-
Au stabilitate in timp corespunzltoare;
-
lnchiderea marginald este superioartr refacerilor cu inlay metalic sau compozit sau a
altor materiale de restaurafie;
-
Realizarea punch-rlui de contact interproximal e superioartr celorlalte restaurafii;
-
Permit refacerea de puncte de contact ocluzale stabile gi rezistente;
-
Au radiotransparentd aseminitoare structurilor dure deqtare;
-
Sunt biocompatibile gi inerte in ecosistemui oral.
D Degvsnnjele inlay-urilor ceramice sunt
-
Cer timp de lucru mai lung gi o atenlie deosebitS la prepararea, realizarea gi cimentarea loq
-
Duritatea incnrstaliei necirnentate ; relativi astfel incit prinh-o probtr brutal*aadaptdrii
sale in interioml p?eparatiei, marginile de porfelan se pot frachra ugor. D.rpi cimenta-
rea sa prin aplicarea adezit'r-rlui, rezistenla sa creste substanlial;
-
Necesiti un laborator bine utilat gi ur-r tehnician cornpetent;
Determinl abrazarea'dinfilor antagonigti, mai ales atunci cind existd parafirncfii;
-
Dopi cimentare, orice adaptare ocluzali poate duce la pierderea colorantului de
suprafall gi hzionomia restauraliei scade.
Pentnr rea.lizarea stabiliti{ii gi inregririlii stn:cturilor dure dentare in raport cu inlay-ul e necesartr
o legituri puternici a sa cu dintele, f6ri de care rezistenla sa in timp est compromisf,. Compozitul de
cimentare asiguri un suport solid de legtrturi, de grosime uniformi gi d[ rigiditate restaura]iei. Aceasti
legdturi egalizeazd varialiile de elasticitate intre diferitele strucbiri deutare (smal1, dentinl)
9i
realizeaztr
tm suport uilorm gi continuu prin care acestea preiau fo4ele exercitate arypra suprafelei de po4elan a
restaurafiei- in plus, micile goluri inerente ce apar in procesul de fabricarc al po4elanului qi care ar putea
slibi consi<ierabil rezistenp acestuia, prin ulilizarm rsOinilor compozite ca agent de cimentare, permit
intirirea materialului ca ru*rltat al contrac{i*i de polimerizare a aeeshria (Garber, Goldstein 1994)
illi.
/lt
o"r..J.
tTtnmrrn
r hF hn I
i rr.riFtiua uU i{iJALIZARE A PRTPARATIILOR
Incrustafiilo ceramice cer pregtrtirea
unor cavitili care nu mai respecti in totalitate regulile
lui Black de realizare a preparaliilor convenlionale pentru amalgam sau incrustalii metalice. lnain-
tea realizlrii prepara{iei este necesard localizarea punctelor de contact ocluzal gi a ariilor de stress
masticator maxim, determindnd in acelaqi timp gi stabilitatea ocluzald. Se vor verific.a gi migctrrile de
lateralitate gi c6nd acest lucru este necesar. se indeplrteazl interferen]ele existente (Ehmford qi
Scholantier 1995)
(9).
;
Mwiana Br&nduSa Popa
-
Estetiea in odontoaropia rectturabdre
Fig. 6.1
-
Stabilireq stopurilor ocluzale.
Existtr diferenle in prepararea cavit6lii pectru inlay ceramic fa1[ de cele pentru ar,nalgam sau
aur coezig car constau in faphrl ci:
-
Preparatria
este niult rnai conservatcare, indeptrrteazi numai
fesuful
distnx de procesul ca-
rios pdntr in dentinl durA, normal coloratd,u,, ugo, pigmentatd;
-
Desig*ul
cavitltii trebuie si permittr
prepararea piesei
eeramice in laborator,*i s[ asigl:re o
localizare per{ecti
a incrustaliei in prepimlie;
-
Nu cste necesartr retenlia prin fricgir.me, acasta fiind chiar contraindicati;
-
Nu e necesari indeplrtarea pereflor
de snrall subminati, se poate face o deretentivizare a
acestora gi intlrirca lor cu ionomeri de sticli inaiute de realizarea rstauralioi in cavitatea
buca!tr sau pe model- io ti*p"t cimentlrii, acest spaliu de sub cuspizii nespsfinufi se poale
cdptu9i cu.rlqini cor,npozite; efectul de intArire u
""6to*
se datoreazd
tegitudlor dinre
aceasti rnginn de cimentare g: incrustalie;
-
Nu e oecesari extensia preventivl
in zonele de autocurtrgire gi curtr;ire artificiali a din{ilor;
-
Se pdstreazi p;incipiul
rezisienfei;
-
Grosimea ochrzald
a ificnrsta;iei Febuie, penhr a rezista stresului oclrrz*I" si fie de l-2,5 mm;
-
Datoriti cimeynrii sale eu r{rginl compozit$ nu nai e necesar un paralelism perfect sl pereflor
laterali ai cavit{ii,
ei trebuind sd fie uror divergenli tb}n de podeaua cavitlgii, in rmghi de 4-
l5u pentru
a utura inrodtrcsrea qi indeplrtareainenrstaliei
in tinpul probei'sale (frg, 6.2)-
t
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
ll
T]
li
l:
lj
t:
I
t
I
I
Fig. 6-2
-
Re{izarea dtveryen7ei perclilor laterali ai eavitdlii at
aplicarce unui stret protector pe
fundut
cavftdlii_
lxtbireadinire
pereii se realizsaz5 prin iinii gi unghiuri rohrnj-ite pentru
uggrarca fabrictrrii
piesei gi reducerea
riscului de propagare
a fracmrerii
ungbiuriior Lufte; ace$t lucm se va
realizacu
fteze cilindro-conice
foirte fine la vffi pentru a nu distruge peretele pulpar;
Marginile preparafiei
nu trebuie bizo[ate, spa]iul dintre dinte gi inlay fiind ocupat cu rtrgina
eompoziti ce as,igurd o sigilare net superioari cimeniuiui
traa4iouui. Marginiie subfri din
ceramicb ce ar rezulta ca unnare a bizotdrilor risc* sf se frachreze in timpul manoperelor
r48
I,
.i
l,
t
t
Capiloh l 6
-
Metsde de restsrrare afuncfiei
fizionomice
cu alutorul mateialetor ceramice
de inserare- Unii autori recomandtr margini ooluzale groase
ftut
joint),
allii un prag rohls-
jit (hollow-ground chamfer) care ajuti la o sigilare perfectl, expundnd prismele de snrall la
90" fa1tr de linia de finisare ceea ce permite o buni gravare a aceslora; in cavitsfile verticale
se recomandi un oerete sineiva! plan, cu rnarginea externl situatd in srralf;
Fig. 6.j
-
Resiizares motginilor ociuzaie aie covitdgii:
a
-
margini ocluzale groase (httt
iaint);
b
-
prcgdtirea unui prag rctuniit (hottow-ground chamfer)
(dupd Garber
si
Goldstein 1994)
Forrna qi profi:nzinea peretelui pulpai ren-tlti ca urnare a rcduceru perefilor dentari cu
obturalia de bazi cu iononneri de sticil. El reprezintd factonrl cheie al succe.sului pe termeft
lung al restauraliei, datoriti reducerii forfelor de forfecare la intorfaia agent de
cimentare/restauralie. Forma peretelui prlpm depinde de evolulia pmcesului cmios gi el nu
brebuie sl fie neaptrrat plan, perpendicular pe axul dintslui, el poate fi in zona oe'ntraH a ca-
vitsfii in forml de V, cu laturile V-ului paralele cu inelirarea paatelor cuspidiene; seeast{
form,i depinde de profliuzimea procesului carios.
Fig- 6-4
-
Repraentareaformei
Bodoki
comerei pulpcre:
A-form* pland:
B
-forma
tn V (,tupd Garber
si
Goldstein 1994).
La dinlii ce prezinti restaurafii anterioare compromise, se indeplrteazl acestea
9i
liuenr! in
totalitate gi se reface prepara{ia <lupd o proalabili analizl clinic5 privind:
-
rezistenla pereflor restenli
plasarea rnarginilor restaurafiei
-
posiirilitatea de inse4ie a restauralie pentru a se decide ripul de restaura|;e cel rnai bw pcn-
situa;ia dati (inlay, orlay, coroanl pa4ial5
1au
totald de acoperire)'
'
149
I
Maiana BrdnduSa
popa
-
Esuticu in odonutempia
restaumtaare
6"1"4.
RrarrzrREA
INLAy-uLur
Pentru
realizarea preparafiei
se procedeaztr
duptr regulile
amintire. opera;iunea
se executi
ci se va aplica o bazd de grass-ionom*'.
cu"pirii"il*r#;;;;;reduce.
::":l:""*i:i::-:: f"p:f,
.: *;-:y..n:
?':"i*on;*ul"io,r,"*roini
pe o periu1tr.
in
::1.1:,:g""rj_1,",:""0."1* 'e
va aplicaliner pe baztr de dil-il;;
#r"#; #;J#no'#::ffil
;ffi;i;iffi,"'ffiJrrj
Comoozit- CIS nrr rrehr,io .x r,:-x .-
^^^-.-
ilil?J5f'i ;:,:*:1".::."::::l'i:' :"
smarsur, iar inravffi;#
; ilffi;;;:r'itr
strat de cIS ci rrebuie
sr vini in contacr
cu dentina
ii
r*at*r-ri"ir"r.
Daci este vorba
de un inlay ocluzo_proximal
se va plasa un
acesta este necesar.
qnur gingival
de retracfie,
daci
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
se face rrraleta.gi
:nspeciia
cavittr;ii.
Daci se constatd.
cb un cuspid
este subminat sau prezinttr
fisuri ce pot atrage in viitor
o-fractunare,
*i uu fi redus. Pentru a cregte aspectul fizionomic,
in acest caz
se va face un prag gingival
bizorat c.re
ya
miri suprafa;a
de adeziune.
Marginea preparaliei
va fi
piasati
in zona de convexitate
rnaximtr ocluzo_cervicali.
Dupi tenninarea
preparaliei
se procedeazi
la amprentarea
acesteia,
amprenta fiind folositi
pentru
realizarea
a douE
modele de lucru- Pe unul din modele se va realiza un inlay temporar din
acrilat
autopolimerizabii
dup-tr o prealabili
aplicare
a unui agent de separa.re pe suprafala
prepara{iei'
Acesta trebuie
si fie solubi! ?n api qi nu pe baza de urei sau vaselini. inainre de luarea
llliiili,ii,?f#i,"j::rt*t
poate
n modificau
O"
uoe"e*ea
de ceari r"u *.p;;it,
in scopul
.cD
Fig. 6.5
-
Realizarea
restaurafiei
provizoii
cu ajutoruI tiparului:
4-
aplicarea
rdsinii
ii maticea transparetttti;
B
-
plosarea
ei tn gurd
in zona preparagiei:
C
-
itnaginea
restaurasiei
proviroii
a, excesul marginal:
D
- foimafnald a_resnuraliei
provizcii
dupa odiptaree
sa
(dupd
Graber
Si
Goldstein lgg4l-;
150
.i
Ii
t
i
.i
lr
t
i
ri
I
l'
i
.,i
Ii
I
i
)'
I
I
3
,i
I
== !=
I
=
-=
I
:
.::
I
4
I
=
G
I
-
-
I
'i
]
I
Capitolul 6
-
Metode de restaurare a
fincSiei feionomice
cu ojutoral mateialelor ceramice
Atunci c0nd avem de realizat un singur inlay, restaurarea provizorie cu acrilat autopolimedzabil
poate fi realizati direct in guri. Existl 2 tehnici de realizare a acesteia (dupn Schmidseder l99S) (29):
-
Prima tehnicd presupun folosirea unei mici cantitili de gutaperci inctrlziti prudent la o
flactrri gi plasat[ direct in contact cu papila interdentarl penl.J a o prcteja de contacf'.rl cu
restaura{ia provizorie. Cavitatea astfel pregtrtitb va fi umpluttr cu rtrgini acrilici care se
modeleaztr, indepirtindu-se excesul, in fazz in care aceasta este inci modelabilA dupi care
pacientul inchide gura- Acest inlay provizoriu rimdne pe loc pAni in gedinfa in care se va
aplica inlay-ul de ceramictr.
-
Ahrnci cdnd sunt de restaurat mai multe preparalii se va realiza un tipar (o matrice transpar-
enttr preformati sau o amprenti din alginat) care va fi umplut cu rigintr provizorie qi cind
aceasta are consistenlS ptrstoasi tiparul se va aplica in gr:ri- lnainte ca rigina sB se intnreasci
total, iiparul va fi retras din guri, ricit rapid cu apd rece gi apoi replasat in gurtr- Duptr ter-
minarea polimerizdrii este retrasi din tipar, se finiseazd gi se plaseazl in cavitate (fig 6-5).
Un inlay temporar bine realizat oferi citeva avantaje:
-
confort sporitpentru pacient,
-
protectia preparatie;;
-
men{inerea relaiiilor ocluzale gi proximale;
-
impiedicl apariiia iritaliei gingivale,
cregte timpul de lucru alocat laboratorului.
. Preparalia va fi restaureti provizoriu cu inlay-ul rcalizatpe model, tehnici uzitatl ma.i ales in
cazurile in care sunt de restaurat rnai mulli dingi in acelagi timp-
Cimentarea inlay-ului provizoriu se va face cu un ciment provizoriu non-eugenol gi se inde-
pirteazi gnurul de retraclie gingivalI, cAnd acesta a fost folosit.
6.1.5. AnarranrA
+i
cIMEnTTAREA rNsRUsTATrEr
C6nd restauraiia este realizattr, aceasla este adusi in cabinet unde medicul va verifica culoarea
restauraliei, integritatea ei, aspectul marginilor care trebuie s[ fie netede, uniformg, ccntintte, dacd fala
ei interni (inlradosul) este gravati gi uneori presilanizattr.
in cabinet, dupi indepirtarea restauraligi provizorii cu foarte multtr ateatie pentru a n:r deteri-
ora prepamiia, dintele trebuie curilat an o pasti de finisat fdri fluor sau cu pulbere de piatri ponce, qi
inainte de a se aplica diga se va verifica:
-
Culoarea dintelui;
-
Contachri proximal care se face cu ajutonrl unui lir d: afi, foai'te prudont pentru a nu frac-
tura ceramica. Acest aspect e bine str fie verificat int6i pe model qi apoi in gura pacientului-
Dac[ piesa trebuie ajustattr in laborator acest iucru se va face pe modelul secund- Dactr
punctul de contact e slab, el trebuie corectat gi dacl e prea si-rdns se diminui cu freza albd
'
pentru finisat ceramica (Garber gi Coldsteinl99a)
(ll);
-
Marginile restauraJiei rebuie si asigure o ?nchidere marginaltr
'frrarte
precish astfel tnctt ele
si continue plofilul coroanei, iar porlelanul si nu se extindtr peste marg:xile de snal! ale
preparagiei; acest aspect este foarte important gi ia nivelul pragului gingival la preparafiiie
ocluzo-proximale;
-
Se va verifica in ociuzie cu ajutorui hirtiei tie articuialie qi tiaci ea prezinti riefrcienle eie
se Yor indepirta.
Dupi realizarea acestor verific5ri se va trece la izolare cu diga
9i
spilarea tufuror ariilor
preparaliei cu un
jet
de api gi o perie potriviti ca mdrime gi uscarea sa cu
jet
de aer. Se aplici din nou
inlay-ul pentru o reverificare a sa.
T
I
=
t
I
I
a
r it
Mariana Brdndusa
popa
-
Esutica in odontoterapia
rcswrstoa?e
inainte de cimentare,
in'lay-ul eebuie gravat, spilat, useat gi silanizat, iarpreparafia va fi la r6n-
dul sau gravati prin tehnica "totaletch",
,u upli"{ pri-**iryi
agentul de eolare. Inlay-ul preparat ante-
rior e uscat lejer cu aer duptr aplicarea agentului Je colaj, se va"aplica utr strat fin di material compo-
zit fotopotimerizabil
pe suprafafa lui
9i
se aplicl in preparalie.
s" lra indep[rta excesul grosier
furoxi-
mal cu ajulonil unui fir de a1i deniari), se potimerizeaz;'punctual
(5 secunde),
dupf
"".u
se inde-
pLtteazd
din nou excesul aprrut- se trece-la^polinrerizarea
finall ,care sc.face 3 minute. pentru fiecare
dinte (in cazul si existtr mai multe piese de ceramici de aplicat), cite I minut dinspre ocl,rzal gi cate
I minut fiecare, dinspre vestibular gi respectiv
oral.
Dupi terminarea
polimeriztrrii
gi indepirtarea
digii se va verifica restatralia
in ochrzie qi se vor
face evenhrale mici finisiri gi reajustnri.
Paciontul esre chemat la conhol dupe 2 strpttrmini, timp in care
el se va ad4pta cu prezenfa
piesei
tn gurd gi se vor indeplrta eventualele reshfi de rigini ce mai pot exista
Pacientul
va fi sfA.tuit:
-
str vin6 regulat la control;
-
si foloseasc{
o tehnici de penaj corecti;
--
str-gi curere zanere inlerproxiraare
cu
rn
fir de af} dentara;
-
si utilizeze.paste
de dinti cu pH neutru, pufin abraziye, cu flon'tr de sodiu;
-
se nu foloseasc*
ape de gurf cu clortexi,jiotr.
6.2.
TATETELE
I,AMINATE
DIN CERAMICA
I
t
I
I
I
I
Fatetele
laminsls
din ceramictr
sunt folii su$iri de malerial ceramic
care se aplici pe fafa
vestibulari
a unui dinte preparat
in acest scop. Pot fi socotite gi coroane p-rpJ" vesribulare
(schmidseder
199s) (29)'
Sunt mai rezistente coloristic
ai
la uzur,d dec6t fafetele rtin yafisriale
com-
pozite'
efectul estetic ob;inut
fiind urult mai b'n. Po4elaaut are gi evantajul ctr nu reline placa
dentarr,
dar' spre deosebire
de preparaliile
efecruate pentru faietele cin Jateriale
compozitg fa;etele din pode-
lan cer indep,irtarea
unei cantitifi
mai mzri de ,mal{.'
I
t
I
I
I
I
t
I
t
I
l
t
I
I
6'2-1"
rmorcalru,n gl
coNTRATNDIcATTILEFATETELoR
LA&IINATE
CERAMICE
) Inticaliile
fateririlordin
cerarnici
sunt:
-
Fracttni dentare la copii, ftri interesarea
dentilei;
-
Dinte unic devilalizat,
intens
colorat;
-
Eroziune forte
a felei vestib'ulare
snu dinti c au avrrt anterior o restaurafie
cervicali;
-
coloralii
forte care nu pot fi elirninate prin metodele de albire sau microabraziune;
-
Pierdere
importanti
de substanfE
amelartr;
-
Pierderi rn4ri de strbstanltr cervical[;
-
Diasternq
tcme, malpozilii
ugoare ale dintilor ce pot fi cornpensate prin fapte vesubulare;
-
Modifictrri
de fonni gi volum ale dinfilor;
'
r--- --r---
-
Malfonnalii
dentare, hipoplazii
dentme;
-
Lezinnj de uzurtr dentari.
Y Cantraindicayii:
pierderi
mari de substanli
drud dentari cu descoperirea
dentinei;
cind la nivelul
dinlilor frontali existtr presiuni
ocluzale mari localizate
in zona ce ar
y*"
?i
primeasci
faleta (ocluzie
cap la cap);
la paciengi
cu bruxism, obiceiuri
vicio*se;
-.
;
.
t52
I
I
,
I
l,
ti
I
Capitolul 6
-
Mende de restaurare afuncSiei
fzionomiee
cw elutorul moterialelor ceramice
6,2.2"
-
la pacienli cu carioactivitate crescuttr;
-
absenfa motivaliei falet{rii;
-
igieni bucald necorespunzitoare-
AvaNrarE
$r
DEZAvANTAJE ALE FATETELoR
LAMIN,{TE DIN CERAMICA
Av a n ttj e Iz f,aletelor din ceramici.
Faletele din ceramic[ prezinttr urmdtoarcle caracteristici:
-
Aspecl coloristic
optim din punct de vedere estetic, datorittr posibitit*1ii *hgeni culorii
care este consideratf, cea mai apropiati de culoarea dintelui precurn qi a ponibilitAgii
imbundtl{irii aspectului co}orist ic graf ie ameliorarorilor de mranle
;
-
Prezinti o rezistenfi mare la eroziune;
-
Culoarea este stabili in timp;
-
Riseul de fracturi este asenneses risculri de fracturl a.;cei ecroane ceranaice;
-
Pentru real:.zarca sa se indeplrteazb 0,5-0,75 rnm substanli dwtr denltrtr, mai muh decdt
pentru o fa{ettr de compozit dar mai pulin decit pentm realizarea unei coroane de aeoperire
-
Complicafiile func$onale postoperatorii sunt limitate deoarece fapla ceramictr se linii-
teaztr la faga vestibulard a dinielui gi la marginea sa incizaltr;
-
Datoriti noilor generalfo de adezivi arnelo-dentinari gi a materialelor de fixare este posibili
lirgirea indica;iilor faletelor vestibulare. Adeziunea inbe po4elanul gravat acid gi compozit
este la fel de putcrnicl cu cea dintre compozit gi smaiful grayat acid; coeficieniul de expan-
sinnea fa{etelor vestibulare este asemtrndlor celui a strucnnilor dwe dent$e normale;
-
At$ta timp c6r faleta nu e fixati pe di:nte ea este fragill, dar o dati cirnentatlpe dinte ea
devine foarte rezistntl la tracliune gi trlexiune;
-
in raport cu parodonfiul marginal ea poate fi ptraeatl supragingival pentnr ctr iu mediul
r:med bucal marginea ei devine invizitril6, dar poale fi Diasati gi ugor subgi,ngival, pen-
tru cl este fixati cu material cornpozit insolubil gi marginea gingivali este in m*joritatea
cazurilor mai pulin prejudiciattr decAt la o coroaai.
fnconyenientele faletelor din ceramici:
-
Penku efectuarea faletei de cerarnictr s recurge la ?ndeplrtarea de
lesut
dur dentar;
-
Resta,:rarea nu poate fi fixatI provizoriu;
-
Daci este fixatJ, toate corecturile ulterioare devin delicEte gi cer rigurozitate, uneori elc
devin chiar imposibile;
-
lndepdrtarea unei fafete cirner,tate in verlerea unor retuguri nu este posibiltr, ea sc poate
indep[rta doar prin ftezare
;i
apoi tnlocuirca sa cu o altd sau cu o coroanl;
-
Efectuarea fa.ptei vestibulare este o operatiune foarte delicaitr, fiind pentru cmamist o
adevirati piatri de incerc*re at$t peatm rtabilirea culorii qi &rmei dar gi pedru mode-
lajul superficial gi realizarea caracteristicilor individuale pe o suprafafi r,nidrn5;
-
Pre! de cost relativ ridicat al feletelor de por{elan..
o..4.J. Dracr*osrrc
$r
FLAN rlE TRATAMENT
Pacientul care solicit* o asemenea lucraro estetictr trebuie, de Ia bun incepul, si fie avertizat ln
legdturi cu aten[ia pc care trebuie si o acorde igienei omle, tehnicii gi regnlaritf1ii efectuirii acesteia.
De asemenea, el trebuie s5 ytie de la irrceput c-i este Eecesar sd se prezilrte reguiai la consci-
I
..:
l,
ii
l"
t
i
l:
l.
iz
t
t
J
r,
T
153
Jvlaiana
Brandusa
popa
-
Esrcticain odontotcropia
r*toaratoste
Medicul la rindul
stru, pentru a putea decide sd aleagi o astfel de solu{ie terapeuticl tretuie si
gtie sd oblini prin anarrrreza pacientului cit mai multe informafii utile cu privire la:
'
-
Cauzele leziunilor
dentare .'si, dacl ele sunt determinate de alimentafie, medicul trebuie si
ii atragi atenlia asupra acestui lucru pacientului,
inainie de incepeiea tr.atamentului; ali-
mentafia
acidl poate modifica suprafe;ele de ceramici;
-
Trebuie notate parafuncliile
sau obignuinlele ce conduc evenrual la abraziunea dintilor anteri-
ori gi medicr:l trebuie si decidi in anumite situali.idacnnuesre
contraindicatA.fatetarea
dinlilor;
-
Va trebui si se cadtr de acord cupacienrul asupra igienei orale la nivelul restaurafiei; pastele
de dinli cu un pH scdzut sau cu capacitate uUr-iol importanti sunt capabile si modifice
suprafala ceramicii in timp;
-
Dupi o curilire profesionall
a dinlilor, culoarea acestora va fi determinatl
iinflnd
cont de
dorinla pacientului
5i
ea este notattr in fiEa de tratament. se recomandi in toate cazurile efec-
tuarea unei fotografii exlraorale, o serie completi de radiografii reboalveolare, un film
panorar:ic
$i
eventi.:al
u,r nrodel Ce snidiu- Daci se prevede modificarea ro.roei r,-gr*ii
dinfilor' inciiderea
unor treme sau a unei diasteme, aceste modificdri vor fi flcule inilial in
cearl pe un model, in scopul alegerii rnetodei optime de rezolvare a disfuncgiei fizionomice.
Acolo unde e posibil
se va efectua cu ajutorul imagisticii digitale, de fafi cu pacientul qi even-
*ul"1.1 unei alte persoane
din familia
,u, o ui^"lizare a"imaginii disfuncfiei preaente gi a imaginii
probabile
a acesteia duptr rezolvare.
Aceasta va facilita gi cotabolrea cu laboratorul de tehnictr dentartr-
Atunci cf,nd se. observi din partea pacientului
dorinfa de a alege o culoare mult prea deschisl
in-raprt cu vdrsia sa
;i
cu coioritulielortaili
oing prezenti pe arcatld, pacientul
va fi sfrtuit si aleagi
culoarea potriviti
cu argurnente
cdt mai convingtrtoare,
cerend h nevoie gi sfatul membrilor familiei.
I
t
I
I
I
6.2.4.
Tntmncn
DE
pREpARARE
a DTNTTLoR frx veonnrA FATETaRTT
Prepararea
faletelor vestib:uhre (veneer)
din ceramici prezupune,
spre deosebire de prepararea
unei coroane, o tehnicd
mai ugor de realizat- succezui clinic ai restauririlcr cu ajliorrl faletelor !ami-
nate de ceEmicl depinde dr-' mai mul{i factori ce includ suportul de.ptar gi structurile gingivale.
Pentru vizualizarea
atingerii
obiectivelor tratamsu-tului qi a motfului de pregitire adecvat, in
func$e de scopul pentru
care e necesarl fatetarea, pe rm model de laborator se
ya
putea efecfua cu multd
ugurinf{ o faptl de ceartr.
Prepararea
dinlilor in vederea faletdrii se va face in funcfie de scopul falettrrii gi de situaiia
cli::ied astfel:
-
o fa;eti realizati pentru
o simplil masfire a unei discromii cere o pniparare
simpl{, debaz1;
in prezenla
unor importante
resiaureri
din compozit pe dinfi respectivi preparalia va fi
diferenliattr
in firncfie de importanla
acestora;
-
Dactr hebuil corijate unele malpozilii dentare ugoare sau coloralii intense pe un singw dinte
sau trebuie inchisi
o diastem{ sau temi, preparalia
va fi gi ea efectparx adecvat.
Obiectivele preparlrii
sunt urmtrtoarele:
-
str se obfinl loc suficient penhu porlelan, firi supraextinderea sau bombarea excesiv& a
reracenu
-
Si permitf,
maqcarsa
limitelor preparafiei;
-
SA se ob$rli un ax ueic de inse4ie a! preparaiiei;
Atunci cind se cere utilizarea unor cimennrri opacifiante sau colorante ce necesittr un
volum suplimentar
de aproximativ
0"2 mm si se realizeze spatiul necesar acestora;
Str ugureze plasarea
faletei;
S[ conserve
cfrt mai mult small pcsibil;
si inldture
zona de smarl mai bogatd in flucr
ryi
rezisdnth ra gravarea
acidd.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t,
154
I
I
a:
I'
Capitolul 6
-
Metode de restaarare afuncyiei
fiziononice
cu ajutorul materialelor ceramice
Pentru a obline o anumiti armonie estetici, clinicianul trebuie sI reproduci pe fafetele lami-
nate ceramice diferitele conrponente anatomice, ca de exemplu:
-
jonc{iunea
small / cement;
-
punctele de contact interdentare;
Iobii de dezyoltare:
-
muchia incizaltr;
-
Iiniile unghiulare;
ql in acelagi t:rrrp si ofe:e o suficientd integrita;e f;.rnclionaltr a drntelui-
Tehrica de prepararc a dinlilor in vederea faletlrii s-a dezvolta! a evoluat qprc un design con-
servator care folosegte de obicei o reducere de 0,5 firm pe fa;a vestibutari gi I mm reducere incizali
(Schwartz 2000) (3I).
Preparalia de baztr se efectueazi la nivelul felei vestibulare totaie prin ?ndeptrrtarea a aproxi-
mativ 0,5-0,7 mm de small-
Limita cervicaltr qi pmximali hebuie si prezinte un
;ant
cu addncimea de aproximativ 0,5 mm.
E important ca in spafiul prcximal marginile preparaliei si se apropie cdt mai mult posibil de puncrul
de contact fErb a-l desfiinfa- Marginea inciz:rl} va fi scurtatd cu I-1,5 mm, iar limita palatinal{ se va
continua cu un gan{ terminal palatinal.
Deoarece preparafia pe care medicul o va raliza se afli in smal1, ea va fi nedureroasi gi nu este
necesari o anestezie prealabili- inaintea preparArii felei vestibulare a dintelui se va plasa un fir de
retraclie gingivali care
ya
rfmdne pe loc pini la luarea amprentei. Datoritd aceshri fir e posibillefec-
uarea, cdnd e cazul, a unei preparafii uqor subgingivale.
Reducerea vestibuiartr poate fi efectuati cu freze speciaie tie ghiCaj cu care se pot realiza
qanfuri verticale la o addncirne de 0,5 rnm pentru a obline o reducere uniformi din grosirnea felei
vestibulare (Schwaru 2000) (31).
$anpuile
de ghidaj pot si fie
;i
orizontale, dar ele nu sunt indispensabile (fig. 6.6, A gi B)-
B
Fig. 6 6
-
A
- $anluile
de ghiCaj aizontale
g
freza folositd
pentru realbarca lor
B
-
Realizarea de
;anptri
de ghido; verttcqje-
.l
'I]
I
j
r:
I
i
I
I
A
I
t
I
-=
..
t
I
t
155
Maima Br&ndusa
popa
-
Esteticz tx orontoterapia resrourgrtosre
In acelagi scop se poale utiliza o frezi diamantatd upor conictr, rotunjittr la v6rq suficienli pen-
tru realizarea preparafiei-
Ea trebuie si aibi granulalii nornnh, nu e necesartr o freztr diamantattr cu
granula$i fine pentru ci suprafala rugoasi astfel obginute **u9t. retenfia i"fri
"*io.lare
a dintelui
aruuci cdnd se plaseaztr
fa;eta-
Lir'nitele proximale
tebuie si se intindtr spre zonele de contact cit mai mult posibil, pentru a
nu fi vizibile gi fdri a le desfiinp' Pentru ca ceramica s{ nu fie prea sub;ire in acest loc, ceea ce ar ingre-
una mult rnunca lehnicianului
in laborator gi ar rniri riscul de fracturi Ia inse4ie,
se prepartr rn gant de
ghidaj de aproxinrariv
0,5 mm profrrnzime.
La nivel gingival
se va realiza m ganl de ghidaj cervical cu ajutorul unei freze cu extremitatea
rotunjiti'
soopul acestui.ryanf
de ghidaj
este de n ug*u mlmca tehnicianului pe de o parte gi de a ftcili-
ta plasarea
de citre medic a fa;etei precum gi de a reduce riscul de fractrrrri a unor margini prea subfri
de ceramictr (fig. 6.2).
I
I
I
I
I
I
I
I
I
AF
frg' 6'7
-
A
-
Rep&entarea
grafcd a Ercitelor cenicale ale prperasiei pefttra
falae
loninate ceremice.
B
-
Seeli*te vertieald prin prepara$a
cervitald
Si
plasarea
Sargului:,
supragingival;
Ia nivel gingival;
subgngival-
La nivel incizal riscut de fracturi al ceramicii este, dnp[ estimirile unor autori, de aproxima-
tiv 13 ori mai mare dacd fateta vestibulari
nu acoperr marginca
liberr Aceasta face necesari o recu-
cere a marginii tibere incizale
cu l-1,5 mm gi preparafiq.
se ia terraina
oral cu ue
+anl
ee se realizeazi
cu o frezi diamantattr
cu o terminatie
in formi de obuz- Daci trcbuie
+i
o restaurare
a in4fi-ii di4ilor
a ctrror coroanA e scurtatd mult ca unnare u sfrafirrnii, este suficientd nivelarea marginii libere inciza_
le gi plasarea qangului
palatinal.
Prepamgia
o du$.ftftate"
fiind ugor subgicgi-val
mr e !n general necesar sr se pun[ un nou fir de
rebacfie grngvald,
alhrl
decit cel ptasat inigial
u;eori, trebuie aafrno*t rm pic mai
mult firuI de re@ie
in saeul
$-g"1
*i:"
ry:"
utilizatm
fir mai gros,
acesta rbmf;nand
i,n ganful pngvat
ia riqpul lukii.
In anul 2000' sehwartz propune
o noud lehnici de p.eparar"
"'di;r"ft
;;J; acoperirii
sale cu fafeti laminati
eare si inliture toate ineongnrentele
cu forma ideali a dinteiui, redsad un aspect
cdt mai estetic
ai
mai natural faptei ceramice,
corectend in acelagi timp defectele de struchn[
existente
qi realizind o dimenEirme
corecti meziodistald,
vestibulo-oraln gi incizo-gingivali
a dintelui, in
d-'ptin6 armonie
cu oeiuti" ftrnciicnali-Tei*i"u
u fost denumit{ "tehnica de preparare c' pragvertical,,
gi presupuno
o prealabilI
identificare
a elernentelor
anatomice primare ale dintelui de restaurat. Aceste
elemente eare trebuie luate in considerare
sunt:
-
JoncFunea cemento_arnelartr;
-- ccnturul
cervical al felei vestibuiare;
-
punctele
daconcavitate:
I
I
I
I
I
I
I
I
lt
t,
156
I
Capinlul 6
-
Metodz de restaurare a
fincfiei fzionomice
ctr ojutorul materiolelor cerenice
-
lobii de cregtere longitudinali;
-
liniile proximale concave;
-
crestele proximale
meziale gi distale;
-
forma anatornicd linguo-.incizali.
Aceste elemente transmise tehnicianului dentar, ii permit acestuia si refacl forma naturaltr
a dintelui.
Joncgiunea cemento-arnelari, linia cervicald, punctele de concayitate qi linia de contur maqginal
surrt repere anatomice care deltaesc limitele faciale, inierproximale qi cervicale la nivelul l./3 cervicale-
Punctele de concavitate
ale unui incisiv central se gisesc ta nivel inte.rproximal, pufin $pcri-
or de intersec{ia l/3 cervicale cu l/3 medie, 'linia de supravegbere" ce defineqte forms exterioari a din-
teiui- Privitd dinqpre oral, iinia cenricaltr este creall de intersecfia dintre
jooctiunea
cemento-amelartr,
linia de de contur cervical, punctole de concavitate pi
fesuhrl
moale gi se intinde de la mezial spre dis-
tai- Toate aceste repere anatomice rerlizetzi linia cervicaltr care la rindul sau, determini fbrma mar-
ginii gingivale a faletei laminare.
Marginea iocizali este privitd ca un factor determinant al suecesuiui estetic al fafetelor laminate
ceramice- Ea se realizeazl cu ajutonrl unei freze djamantate cilindrice cu ajutorul
"]r*ir
r" creazi pe
marginea incizatd 3 ganturi de gbidaj de 1,4 mm-
$anf":rile
se.,.oruli ?n$e ele cu ajutoru!,.:aei freze cilin-
drice astfel incit si rezulte o suprafati plati. Reducerea incizald astfel obfnuti are l-1,5 nrm pormigflnd
stabilirea unei grosimi anatomice corecte, de 2rnm in sens vestibulo-oral la nivelul marginii incizale.
Pentru prpar"ra fefei vestibulare se vor plasa 3 pnfuri de ghidaj de 0,7 nun ad$ncime pc
suprafafa vestibulartr" peste lobii longitudinati de dezvcltare, cu o ftez! cilindrici cu diannetrul de
i,4 mm, nurnai 0,7 mm din aceasta fiind in smali.
$anfurile
vor fi unire intre ele ponffu a se obline
reducerea vestibulartr Iinatl
Pentru realizarea regiunii pmximale se determinl loealizarea finali a marginii labiale gi se
preparf,
$an;ul
vertical de l-ll mm l6$ne cu o freztr diamariat[ plasatl cu lungimea pErfii active per-
pendicular pe axul luag al dintelui gi plstrati in aceasti pozilie pe tot parcursul realiz$rii s.ale.
Se incepe de la unghiul
ryezio'incizal
gi freza se ddaseazi spre cervical, vestibular fati de
punctul de eontact- Sub punctul
de eontaet se raalbezzd punctele de concavitare p5sffind aspectul ver-
tical al marginii in P.lnni de prag. Compone:ta verticald e pragului se aeniine in timp ce se continul
preparatia spr regrtmea cervieal[. Aeeasttr secvenld se repeti gi pentiu regiunea distali a dintelui, uti-
lizind aceeagi &eze diamantati- Se vor realiza astfel praguri verticale in zona proximal{ dar gi in zona
cervicali a dintelui.
Unghiurile vestibul+-incizal
9i
tmghiurile inteme longitudinale gi cervical, create depragul ver-
ticai, se vor mtunji cu o freztr diamantatl cu partea activi scurtl-
Preparalia astfel obginuti va fi finisattr cu o piatrl de Arkansas atbl r.rontati la piesa con-
6n"nghi- Preparalia terminatl trebuie s{ fie netedl cu o margine a pmgului vertical bine definiti gi o
maryine iacizali platn (fig. 6.8 A qi B).
AB
Fig. 6.8. A
-
Prep*rarea dintelui pentrufale.ta laminaid ceramicd dupd
tehnica wodific*td Schwartz (2000).
B
-
SecSiune verticala pin zone prepooufii ceruicsle.
r<i
Mariana Brdndusa Popa
-
Esurtca in odontoterepio restsyratoore
Avantajele preparirii cu prag vertical:
-'
Preparalia
cu prag vertical prezinttr o maryine plasati perpendicular pe axul apico-coronar
al dintelni,
ceea ce permite crerea unui prag paralel cu axul lung al iintelui.
Realizarea unui prag vertical in 1/3 cervicali permite o refacere a formei anatomice a din-
telui in zona sa gingivald gi o fonntr exterioari cu aspect estetic maxirn.
-
Pragul vertical se extinde giin l/3 mijlocie a dintelui in spaliut siu interproximal, sub punc-
hrl de contacl ceea ce permite realizarea unor contunri proximale
"on""o"
gi realizarea
curburii naturale
a dintelui in aceastl zonl,realizarea unei forme anatomice a ambrazurilor
gi o trecere naturali
de la nivelul zuprafetei proximale la cea facialtr-
-
Prepararea
c: prag gingival pernite,
ahmci ctnd situalia clinica o impuue, plasarea
ganfurilor
mai profund in jesutul
dentar, peotru a imbunitifi aspectul estetic aI fafetei.
-
Tehnica preparlrii
cu pmg vertical permite o realizare a faletei ceramice cu o grosime sufi-
cient?l, rezisten$
la fracturi, pragur marginar ar faletei fiind perpendicular
pe direclia de
acfiuae a fo4elor dezvoltate in ticipul nrasticafiei ia nivelul concavitAlilo, p"turioui" ui"
dinglor frontali.
Dupd ce preparatia
felei vestibulare adintelui a fost realint|,indiferent
de tehnica de
preparare
aleas6, se trece la amprentarea preparaliei. Pentru arnprenti se folosesc materiale care si
aibtr rezistenla necesari pentru
a nu se deteriora lanivelul spaqiului interdentar ingust, in timpul inde-
pnrtirii
sale' Daci amprenta privegte
I sau 2 fagete vestibulare, ele pot fi luate il acetagi timp, per-
mi{dnd gi arnprentarea
antagonigtilor.
Daci existi deja un model de studira amprentarea totall a
arcadei va fr efectuattr
cu elastomet
Daci prin tehnica de falerare cu falete laminate din ceramici se urmdregte inchiderea
gnei
diT*T: sau trems,
lr."P-li"
efectuati pe dinte va fi facuttr mai spre palarinal,
depdgind zona
lbwfte
pentru punctul
de eontact gi aceasta pentru a inchide ambrazura interdeotaa ."
4rt*i
faletei ceramice' Preparalia
se va termina proximal mai spre palatinal, eu iln
$an[
rotunjil in rest,
preparalia
este identici
cu cea derrisi" auterior (fig. 6,9).
-'\.,
--"jI
<-?)J
t:./
Fig. 6-9
-
Reprezenta;ea gr$cd
a dinlilor lnainte g
dgpd rcalizarm
fagetelor
pzntru fnchidereo diastemei
Si
a tremelor
Dactr se urmiregte
ca prin faletele laminate de ceramici
si se realizeze corectarea unormalpo-
zilii dentare u$oare' preparafia
vestibular[
va fi ficuti duptr tehnica descrisf, dar faletele vor fi mai
groase'
in raport cu direclia dinfilor, urmlrindu-se
o aranjare a dinlilor gi un aspect armonios (fig. 6- 10).
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Fig 6-10
-
Reprezentarea grafcd. a malpoziliilor dentare inainte
Si
dupd carectarea lor cufa\ete lamino!9 ceramice.
158
Copitolul 6
-
Metode de rvstaurare
afuncyiei
fionomice
at ajutorul materialelor ceramice
6.2.5,
Rrsra unannA
pRovrzoRrn
Numerogi autori considerd cI nu e necesar[ efecfuarea unei restaurlri provizorii pentru ci
defectul rezultat in urma preparaliei
dintelui nu e foarte vizibil; rotugi pacientrii, ?n cele mai multe
cazuri, solicitl aceasta.
Existh mai multe metode de restaurare provizorie:
Se poate folosi c faletd vestibulari din compozit, efectuattr prin n:etoda directi. In acest
scop, in centrul fe1:i vestibulare
a dintelui preparat, smalgul va fi gravat acid. La nivelul
acestei zone gravate se plaseazd materialul adeziv gi flri a efecfua polimerizarea
adsivu-
lui' se modeleaztr deasupra sa o cantitate de compozit fotopoliJerizabil,
reconstituind
forma dintelui- Compozitul fiind fotopolimerizabil, pracricianil are timp suficient pentm
modelarea fatetei dupi care, el va fi polimerizat-
Dupd terminarea polimerizlrii
modelajul,
poate Ii inci corecat prin adtrugire sou indepdrtare a unei cantitllide compozi1 Daci rno-
delajul e efectuat cu grijd, se eviti finisarea- Se va efecfua la nevoie o finisare rapid[ cu o
past6 de lustruit gi se va verilica faleta in ocluzie gi firncliune. Ea nu trebuie s[ antreneze
pacientului
nici o
jeni
funciionali (fig- 6.1l)-
--.;an,
'
'1..;.::.
:::J - I
C
Fig. 6.ll
-
Realiza:ea wd
Jblete
provizorii din conpozit:
A
-
demhteralizarea
smalgvlui tn centrul preparofiei;
B
-
suprafala preparaf ei ecopeitd ca rdgind od-zt,ty',;
C
-
r.:alizarea
faletei
provizorii.
:..\t1.
'.-f,
'.t:
'':-1:s
i'i
ffi
F,fi1Ji.,.f
11':."
i:-:'t;l
.1,.
ri-ii
j.ij ..
j -j,r j
ir..rr :.;::: :i::-:j
.:
ti:,i,;'#
r.59
6"2"6"
Maiana BrrnduEa Popa
-
EsUtica fn odonUterapfs restaurdoare
Se poate folosi o coroand de celuloid transparenttr sau o capi adaptati pe modelul de studiu
care se urnple eu compozit de culoare potriviti, se inltrturtr excesul cu grijtr gi compczinrl se
fotopolimerizeaztr,
dupi care fa;eta temporartr este scoasd, ajustatd gi si verificl forrra gi
fimclionalitatea
ei pe dinte-
Suprafap smal{ului e parlial gravat5 acid punctual, in centrui felei vestibulare qi provi-
zoriu va fi aplicatl cu un adeziv fotopolimerizabit.
Se mai poate folosi un model de ipsos pc care se va realiza fateta din"compozit gi apoi.va
fi plasattr pe dinte dupi finisare gi adaptare.
ANaTHnnA
$T
cIMENTAREA FATE,TEI LAMINATE DIN cERAMICA
t
I
I
I
I
-
Falota de po4elan
este executattr ln laborator gi o dati terminati ea cste trirnisi pentru probi qi
plasarea sa pe dinte-
ln cabin'-t, meCicr:l o examineu[ atent dupl care se proceCeazi la o cur{are a suprafe;ei dentare
ce va primi fr1eta- Aceastl c;ur5fare se execut{ cu o cupi de grxni gi pulbere de piarrn ponce fini, iar
ambrazurile cu un disc dtamantat
fin Se va curdla cu atenlie qi inbadosrd faletei din ceramicl, dupil care
ae$ia este umezit pe'nrru a-i cregte tramparenla gi ta;eta va fi pmbattr pe dintele gi el umezit in prealabil.
DacI forma
9i
culoarea fafetei sunt buoe, fafeta vestibulartr poate fi fixatlpe dinte. Daci forma
kebuie modificatii prin ajustdri tainore, acestea
s. if.rtu"arl de preferinli
dupe cimentare. in ; i
modifictrri importante
de forrnr, fa;eta vesribular,i va fi reftsuti in laborator.
h4icile defecte de culoare vor fi coreetate cu ciment special care poate modifiea culoarea spre
alb sau galben' Pot fi utilizate cincenturi opace sau eoloranle care pot fi proUate inaintea demineraliz[rii
acide in seopul obtinerii unor culori *o.tut . Dactr kebuie plasate maimulte fa{etq ele trebuie verifi-
cate individual
9i
apoi toate impreunS, penrru
a stabili ordinsa de plasare,Fixarea
se face dgpl o noui
curifare a fatetei d$pi care, in laborator
aceasta se graveazi cu acid fosforic 32olo, tratament ce
condi$oneazi in acelagi timp
suprafaga de ceramictr pentnr
silarizare. Intradosul fqetei vesribulare
dupi gravare trebuie si aibl o sup'nfa;i
asemtrnltsare cu cea a smalgului grayat acia
ji
piesa de cera-
mictr astGl pregrtiti
e acoperit5 cu silan- Silanul este un compotrent utor de manipulat dar cere
gravr:rca
acidi a s'rprii,ibloi de eerarni,i imErliat iaainte dc utilizarea lui. Se aplici e-: su^atmi de silan,
duptr care suprafap faletei vestibulare este pregtrtittr pentru tehnica adeziv4
In aeelagi tinnp se prepartr
dintele eare e spllaL uscat, izolar
$
gravat su acid fssforic 37%
timp de 15 secunde' Acidul e aplicat la incepul la periferie,
unde smalful este.dominant gi apei spre
::1T1ftt"i :*':l*j*
unde, daci existi dentistr descoperitt, aeeasta rrebuie acoperittr cu eimentud
ou tonouren cle stlclf,.
Suprafa[a dTPd e sptr]lti
cn aptr rimp 15 secrmde gi nscattr duptr care se aplictr pe aceilsra o
rigintr adezivi. se utilizeaztr de pre,ferinp
un aieziv trieompousnt
din generalia a 5_a.
,_
"_^
^
l:::frafala
de ceramici
silanizatl se aptici pu6n adeziv pi se]ace o ugoara uscare a acestuia.
rn ralets vesttbulari
este injectat cu aittorul unei seringi un eimeat fotopolimerizabit
in strat fin gi ast-
fel pregititd,
fageta este frxatlpe
diniete pregdtir
anterior.
Dupi fixarea faletei frebuie imediat eliminat excestrl de cincenl aeeasti manoperl fiind foarte
i.rnportantl pnhu
degajarea
PWrctului
de contact.
Ea se realizeaetr eu vfrful asculit al unei sonde
dentare, limita f,alotei veslibukre
fiind verificatr
cu ogtinda a"rtua
*
sonda. Dupi o primi indep6rtare
a excesului
sc face o scurtl polimerizare
(10 secunde penhu pafia..rc$tibulartr
gi lingua!tr], qi cun, ?n
aceast[ faze rrgina nu e total polimerizati"
eventualul exces existent poate {i indepirtat
ugor.
Faleta vestibulard.este
actm din nou fobpolimerizate
din 3 direclii diferite (vestibulo-cervi-
ca!' vestibulo-incizal'$i
ii-nguo-incizai)
60 de seqnnde tie tiecare dati. Aceast6 luugil etaptr ,ile
polimerizare
poate fi frcutl la sf6r9it.
Dacd existl mai multe fblete in acelagi timp, de reguli se trece la fixarea pentru inceput a
fuletelorincisivilorcentrali
in acelagi timp sau una dupa alta, ipoi urmeazi incisivii laterali qi,la sfhryit,
caninii gi" eventual, promolarii-
I
I
I
I
I
I
I
I
160
I
Capitolul 5
-
hfetode de restenrare aftncSiei
fzionomice
cu ajttaral materialelor cersmice
Fig- 6.12
-
Stratuile necesarefxdrii
faletai
de po4elan.
I - stratul de sn*lf gr*,et acid,
2 - ogentul bonding,
3 - agent de ciwentare,
4 - agenwl bowling,
5 - silar,
6 -
fa|ea
ceramicdgravatd acid
Finisarea este f'oarte dificiln. Se eliminl cu o chiureti resturile de ciment de la suprafala faletei
vestibulare- De asernenea, cu ajutorul sondei dentare se pot decela re$turile care vor fi in<lepfuate cu
ajutorul unor freze de metal dur, ce au avantajul ci, prin comparalie cu freza diarnantati de finisal, nu
au virful activ gi, deci, nu riscl s[ iezeze suprafafa radieulari.
Se continui finisarea cu freza de finisat din metal dur. SEaliul proximal va fi nivelat flr un disc
de finisat, iar excesul lingual va fi indepirtat cu o fiezd din rnetal durln forroa de obu;.
hrainte de terminarea hatamentului se vsrifici ochrzia statietr gi dinamicn qi eventual se corijeaz5.
Pacieatul este ?cdnrmat sd revinl la eontrol dupl l-2 sdptlm6ni, petrh'u eliminarea umri eventu-
al exces rimas nedrcelal de cele mai rrnrlte ori fiiad imposibil de eliminat tct excesul in prinna gedintl-
6.3.
,SISTEMEI,E
CAD-CAM ?Tq REAJ,IZAREIT
INLAY.URILOR CERAMICE
O.tehnici recend de realizare a rcstauraliilor din ceramicl printr-o metodl indirecttr este aceea
oferith de sistemul CAD/CA}VI (ccmputer-aided-desing/eomputer-aided-manufacturing), prin care ftbri-
carea picsei este a.sir--iaid, de ordipator. Aceastd tehnicd utilizeaztr ampreclarea elechoao-optictr a
preparaliei cu s cameri futrasrali gi proiecarea ei pe calculalor (sistemul CAD), cu realizarea modelului
virtual pria prel-.crarea qi esamblarea imaginilor, realizarea unei srachcte virtnele a viitoarei restaurafii
prin tehnici utificiale qi r.eaiizarea propriu-zisi a piesei prin fi'ezare d+ sitre tm robot (sirtomul CAI,D-
Primul sistem CAD/CAM introdus in Europa gi orezentat !a Zuricb ?n 1980 prin care se rcaliza
prp-paratia inir-o sedinli a fsst Cerec-$istem (Garber gi Goldstein 1994) (11).
Acest sistem prezinti
{fig.
6.13):
-
o video+gmertr;
'
ecraaul;
^^
--..4^-,
_
-
comPurcnil
$l
prmesorui;
-
rnagina rotativl de teiat;
-
un b*ton.de reglare;
-
blocuri de ceramicS prefabricate.
Capitul de scanare al camerei intraorale enrrite raze in*arogii pe dintele preparat, luneiso e
reflcctati inapoi prin capul de scanare gi fotoreceptor la ecranul coarputerului- Amprentarea electroao-
optici apreparaliei se face din roai multe ungbiuri, datele inregistrate sunt prelucrate de calcutratorpen-
tru a se obline medelul virtual
'intr-o
singr;ri irnagine tridimensionaii. Sistemul CAD va face prciecta-
rea piesei esistattr pe calculator-
;
lul
ft[{l
\ \\\
\ \\\
'C
5lr3
r
-
J
i
Mariona BrdnduSa Popa
-
Estetico in odontoterapia restaaralaore
Fig. 6.13
-
Sistemul CAD-CAM:
A
-
video-canera;
B
-
ecranul;
s_':ffi:::;:{:;fr:_:,:.,,
E
-
butonul de reglare (tlupd
Ehn{ord g
Schalander IggS}.
Pentru o btrnl amprente
eleclrono-optici
este ncesar ca:
-
perelii preparafiei
si fie c6t mai plani;
-
perelii verticali si fie uSor divergenfi ocluzal;
-
peretli proximali
s[ Iie gi ei ugor divergenli spre ocluzal;
--
maryinile preparaliei
str fie rohrnjire, bine definite;
-
leziunile prea adinci trebuiesc
acoperite cu bazi de hidroxid de calciu sau cimenturi
ionomeri de sticli;
-
,s:prafata
preparari
t.JUui" si fie acoperiti cu pulbere ce poate refleoa lumina (fig. 6.la).
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
Fig-
6-14
-
Imaginea prcparagiei pregdtitd pentru amprentare
(dupd Ehmfod
Si
Scholander 1995).
Pentru realizarea
amprentei (imagiaii)
optic-e se frce tcaleta cavitniii qi
.cscaiea
ei.
penini
realizarea amprentei
o-pti-ce se folosegte o iondl opticr ce iniegistreazi
preparalia din unghiuri
,i
pers-
peclive
diferite: vestibulo-oral,
proximo-ocluzal
gi imagineJ dinfilor antagonigti, pentru
realizarca
ocluziei. Imaginile
sunt stocate
in memoria calculatorului
Realizarea modelului
virtual se face prin afigarea tuturor imaginilorpe
r6nd pe ecran gi medicul
identifici
9i
traseazf, pe ecran toate conturu;r" pr.pu.uril;idrrd;"hrgur
imaginlor, automat carcula-
162
I
I
r:
I
Capitolal 5
*
Metode de reslattrare a
funcliei fizionomice
cu ojutorul mste,ialelor ceramice
torul stabilegte forma amprentei gi o afigeazb pe ecran de unde e transferati programului CAD pntru
proiectarea modelului virtual (ng. 6. I 5)-
Fig. 6.15
-
Realizarea imaginii aptice
(dupd Ehnford
Si
Scholander 1995)-
Proiectarea inlay-ului se face in 4 etape:
-
Proiectarea intradosului;
-
Proiectarea felelor vestibulare, orale, meziale gi distale;
-
Proiectarea felei ocluzale ?n raporr cu antagoni$tii;
-
Oblinerea piesei prin frezare cu ajutorul unui robot (rninisfung) cu 4 axe, din blocul de
ceramicd prefabricat,
glasat pe discul rotativ. Acesta e conectat la calculalor care preia
comanda modelului de frezare. Blocul de ceramictr prefabricat e qlefuit cu &eze cilin&ice,
'sferice,
in interior qi exterior pinl se obline piesa
{fig.
6.16)-
Fig. 6.16
-
Bloanile prefabricate din ceramicd (dup'd khmidsederl99S)-
Dupd temrinare, piesa e finisat6 de medic-
Sisternul Cerec 2- datoritb imbun[tifirilor aduse calitilii aparal*lui permite o imbun[ttr]ire a
eractitejii de adaptare a piesei temrinate. Ei pemrire realizarea unei anatomii individualizate a felei
ocluzale gi a spafiului proximal al preparaliei.
Sisiemul Celay (Ceramic Iniay) are labazb. producerea unei piese ceramice cu o iormi speci-
ficd qi o adaptare precisi. ilintr-un bloc de ceramicd prefabrical indusifal. Pentru inlay se folosegte
I
I
=
I
I
I
I
"Li3
Maiana Brdnduso Popa
-
Estetico in odontoterapis restaarrlosre
ceramici feldspatici omogene de 3 cutori A1,
y''},
A3,5. Este un sistem pur mecanic Ia care, dactr
preparalia
e buni, se va obfne o precizie de adaptare foarte bunr a restauraliei.
La aceastd metodd procesul de duplicare nu se face pornind de la o amprentl oplici ale cdrei
informatrii sunt expuse la ordinator qi apoi retransmise la fteior,ci provine de lao preparalie efectuatd
in direct in gura pacientului
sau semidirect pe un model de lucru gi aceasta e ampreniutd gi reprodustr
in ceramici prin copiere (frg.6.12).
t
I
I
I
t
t
I
I
I
I
Fig' 6 17
-
Reelizareo inlal'-afi1i cerami.c prin
frezaj
pin merada copierii arnprentei lrnetoda l.
Celav) (dtpa
Erhnfitrd.ei Scholan,Iu, tee:t.
I
A
-
piaa de copiat executotd. din rdsina;
B
-
rcalizarea inlay-ului ceramic prin copiere.
) Avantajele acestor metode sunt:
I
-
nu ncesiti laborator;
I
-
e suficienttr
o singuri qedinfi de lucru;
l,
-
timpul de lucru
e redus:
- incrusa{iemici
3 minute;
l;
- MOD 8 minute;
- cnlay l2-!3 minure-
ri
-
tirnpul total de prcparare, fabricare l_I,5 h;
l:
-
nu neesiti amprenti,
l.
-
fiind bloc omogen de ceramicr, posibilitatea de fracturare e mici.
I
F Dezavantajelemetodei
sunt:
l1
-
cere aparaturl sofisticati,
l;
-
pref de cosr ridicat;
-
sculptarea
qnatomici
a restaurafiei cere timp;
l:
-
morfbldgra dentar{ e mult simplificat[;
I;
-
functia ocluzaltr poate fi deficitari.
l,
T
164
Capitolul 6
*
Metode de restaurarc a
funcyiei fziononrice
cu ajutorul nateiolelor ceramice
BIBI,IOGRAFIE
l- Baunre L., Phillips R.W, Lund R.M.
-Textbook
of Operative Dentistry, 3rd ed., W.B. Saunders
Company, Philadelphia, 1995;
2. Bennett R'J., Bailey L.F.
-
Bonding to Dicor Laminate Veneers,J.Dent.Res.
65. 315
(abstr.
no.
1309), 1986;
3' Bratu D., Romdnu M., Fabricky M.
-
Posibilitdli de optimizare a calitdlii stopurilor ocfuzale
cu incrustalii ceramice prefabricate din Beta-Quartz, Stomatologia, Bucuregti, XLIII, 3-4"
lgg6,3-13;
4. Bratu D., Fabricky M.
-
sisteme integral ceramice,Ed. Helicon, Timigoara, l99g;
5- Brunel A-L-, Lakerrnance J.
-
Les inlays d'abturation. Inlays d'or; inlays de parcelaine, Ed,-
Masson, Paris, 1963;
6- Calamia J.R.
-
Clinical Evaluotion of Etched Porcelain Yeneers,J- Am. Dent- 2, 9, 1989, lS-17;
7. Calamia J.R., Simonsen R.J.
-
Elfect of Couptir;g Agents on Bonrl Strenght of Eiched Porcelain,
J.Dent.Res. 63, 223, l9B4;
8. Craig R.G.
-
Il{ateriale dentare reslaurative, Ed, ALL, Bucureqti, 2001;
9- Ehrnford L.E.M., Scholander S.A.T.
-
Step by Step Description of Direct Filling Therapy Inlay,
Onlay and Veneers,
fubl PC, Lenrpert A.8., Helsinborg, Sweden, 1995;
10. Eidenbenz S., Lehner C.R., Scharer P.
-
Copy Milling Ceramic Inlays
from
Resia Analogs: A
Ptacticable Approach with the cELAY system, Int-J.prcsthodont. 7, r9g4, rj4
11. Garber D-A., Goldstein dE.
-
Porcelain & Composite. Inlay & Onlay Esthetic Posterior
Restoration,
Quiniessence
llooks, iilinois, I 994;
12. Heymann H.O-, Srurdevant C.M., Roberson T.M.,'sockwell C.L.
-
Tooth-colored Restoraiion
for
Classes I, II and IV caviqt preparalions, In: Ed. Sturdevant C.M., Roberson M., Heynann
-
H'O., Sturdevant J.R.
-
The Art and Science of Operativ'e Dentistry,3rd ed., Ed- Mosby, St.
Louis, Misso-uri, 1995, 609-623;
t3. Holmes It., Sneed W.D.
-
Treatment of Severe Chemarnecanical Erosion tsing
ceramic Restorations and A New Dentin / Enanel Eoncing system: A Case
Castahie
Report,
Quintessence
Int-, 21, 11, 1990. 853-96?.
14. Hornbrook D.
-
Cosmetic Denii.st: State of the Ari (Part Th,o),AmencanAcadeny ofCosmetic
Dentishy Journal (AACD)
8,2, 1993, o-S;
l5- Jimmy 8., Eubank
-
Esthetic Technique Cxe: interior Porcefain to Metal Crowns,Arnerican
Academy of Cosmetic Dentistry Joumal (AACD) 8,2,1993, il-15;
t6. Krejci [., Krejci D., Lutz F.
-
Clinical Evaltntion of A New Pressed Glass Ceramic Inlw
Material Over 15 fearc,
Quintessence
Int.,23, 1992, l8l-186;
17. Lopes M-P., Leitao J.G.M., Douglas W.H.
-
Efect of a New Resin Inlay / Ontay Restorative
i'isteriai on Cuspal Reinforcement,
Quintessence
Int-, 22,8, 1991,641-645;
18. Mitchell D.A., Laura Mitchell
-
Ghid clinic de stomato[ogie, Ed. ALL, Bucuregri, 1]99;
19. Mormann W., fuejici l-
-
Computer-Designed Inlay-s after S-lbars In Situ: Clinicat
perfo;mnnce
and Scanning Electran lu{icroscopic E,.,a.iuation,
Quintessenc
e b:1",,22,2. |,s92,109-l I5,
I65
Maiana Brdndusa
popa
-
Estztica tn odontoterspia
rvstsumtosre
2a' Mount C'J'
-
Prepararea
din\ilor tn vederea restaurdii cu materiale rigide,In: Ed. Mount G-J.,
Hume w'R'
-
conservarea
si
restaurorea
structurii denlare,Ed-All,
Bucuregti, lggg, 167-175;
2l' MullerG'-AtzenundSilanisierendentalerKeramiken,Dtsch.
zahnarrtl-Z.43,lggg,43g44l:
22' orent T'
-
Non-orthodonfic
Alignment
af Teeth
-
A Dynamit New Approach,Arnerican
Academy
of Cosmetic
Dentistry Journal (AACD)
g,2,lg;3,15_19;
23' Ptrtra$cu I'
-
Sistemele
ceramice moderne at aplicasii stomatologice,Medica,
l,z,Zaw,l4-l5;
24. Popa S.
-
proteticd
dentard,
Vol- I_II, Ed- Medicald SA,200l;
25' Reid J'S'
-
Tooth Color Modlfcation
and Porcelain l/eneets,euintessence
Int, 19, l9gg,4774gl;
26" Robbins J'w'*-
color Characterizatlon
of Porcelain
Yeneers,
euintessence Int., 22, ll,
199t, 953_856;
27
'
Robbins J'w' Fasbinder DJ" Burgess J.o.
-
Posterior Inlay and onlay,ln:ed-
schwarfz RS.,
summitt J'B'' Robbins
J-w
--Fundamentals of opeiative Denrrstry.
A comternporary
Approach,
Quintessence Books, Illinois,
1996 22g24s;;
"
ev'
28' Robbins J'w'
-
Porcelaine
l/eneers In: ed. scawarz R.S., summitt J.B-, Rcbbins J.lri
-
Fundamentals
of operative
Dentistry.
A contemporary
Approach,
euintessence Books,
Illinois, 1996,
349-372;
29' Schrnidseder
I.
-
Dentisterie
esthetique,Ed.Masson, paris,
20@, 193-240;
30" schaffer
H, zabler
-t'
-
complete Restauration
w'ith Resin-Bonried
porcelain
Inla',s,
Quintessence InL 22, Z, lgg2,
gt _gl:
3I' schwartz J'c-
-
l'erticai
shouider
Prcparation Desing
for
porcelain
Laminate veneer
Restorations,
periodont.
Aesrhet Oent. tZ
1S; ,2000, Sfi_iZi;
32' schaffer H'' Zobler
9' ;^?tyylete
Restauration
with Resin Bonded
porcelains
Inlays,
Quinressence Int., ?7,2, iggl, til_tsl;
i5'
''vaknine
s'' Pr:sad A', Gable Y-
-
choracterizatiott
cf inzerfacial ldhesion of a liigh strercght
'
Porcelain,
J.Dent-Res
.,67, l9gg, Z23;
34' Yumiko Hosoya,
Nakamura
N', Goto G^
-
Resin adhesion on the
primary
Gr.ound Enamel,Tb.e
Japanese
Joumal of
pediahic
Dentistry,
29,3" 199l,506_51?.
I
I
I
I
I
I
T
I
I
I
I
ll
I
166
CAPITOLUL
7
.{LTE IVIETODE DE RtrSTAUFI",,IREALE
ESTETICII
DENTARE
t,
ri
I
I
t
^:l
I,
!
I
,l
:l
l;
l.
,l
t
t
t
':--
t
l
t
I
j
j'.
I
T
=
1
I
7.1, AMELOPLASTIA
Ameloplastia
este o tebnicd care se adreseazb modificirilor discrete ale conturului dentar prin
tndeplrtare rie srnall- Este o formd limitattr
rde
tratarnent aplicabila la dinlii frontali gi e utill mai ales Ia
netezirea marginilor incizo-proximale sau a marginilor incizale rugoase ca urmare a unor frachri
minore post traumatice in smal1. Se utilizeazd. freze diamantate fine cu care se aclioneaz6 pe aceste
suprafele cir mai discret posibil yi fbrd a modifica relatiile ocluzale qi gbidajul anrerior mai ales in
ocluzie centricl
si in migcirile de lateralitate_
Suprafelele asupra ctrrora s-a acfionat, se vor finisa p6ni vor deveni netcde, lucioase (f,rg. 7.1).
AB
Fig. 7.1
-
Realizarea unui lratanlnt estetic pin ameloplasie Ia nivelul tui tl,12:
A
-
imagine inaintea tratomentului:
B
-
tmaginza dinlilor d;ryi anelaplasrie.
7.2. TEHNICI DE ALBIRE A DINTILOR VITALI
Albirea dinlilor reprezintl o sol.r;ie corservatoare pentru rezolvarea discrerniilor dentare
ugoare gi moderate aptrrule pe diniii vitail sau devitaii. Esie o inetodl foiositi din vremuri isiorice. Se
$tie
azi c[ vechii rornani foloseau pentru curi]irea dinlilor ureea gi, in special, ureea de Portugalia cu
ajutorul cireia oblinqu dinli de un alb strilucitor. De asemenea, se g{sesc referiri istorice care
relateazd fapn"rl cd. bfubierii Elului Mediu nu practicau doar extractia dinfilor ci ei recurgeau
ryi
la
albirea acestora. in acest scop folaseau Aqua Fortis, o mixturi ce conlinea ac;d nitric.
La sfhr;itul secolului al XIX-lea apare publicati pentru prima dati de cdtre Westlake in
American Joumal of Dental Science (1895) (citat de Schmidseder 2000) (32) o metodl de albire a
dinJiior prin microabraziune cu acid ciorhitiric diiuat pentru <linlii ce prczentau riiscrondi {ietermiilate
Ce fiuoroztr- Tot acum se utiliz;azd peniru albirea dinlilor gi apa. exigenatl.
i69
lv{aiano Brandusa Popa
-
Estetka tn odonloteropiq reslaurataare
La inceputul
secolului XX apar referiri despre utilizarea superoxolului, un amestec stabil de
apd oxigenata30oA gi.eter (Abbot l9l8 qi Printz tizqciafde Schrnidseder) (32),
iarin 1937Ames
devine celebru prin utilizarea acestui amestec in combinalie cu o sursi de caldurd. Tratamenhrl lui dura
30 de minute gi trebuia
repetat de 25 de ori pentnr albirea dinlilor atinqi de fluorozl.
Urmeazi o perioadr in care autori precum zack qi
Cohen, fac primele str:dii gtiinlifice asupra
metodelor de albire a dinfilor' Ei studiazi ac[iunea pe care sursa de caldurtr o are asupra pulpei dentare gi
nu remarcd o influen;i a acesleia
czue ar putea afecta
fesutul
pulpar. Cerceterile lor vor fi de altfel confir-
mate mai tdrziu de cerceterile din 1970 ale lui Nyborg qi nram*rdm (citali de Schrnidseder 2000) (32).
Cohen a aritat in studiile sale ci morfologia celulelor pulpei denkre nu prezinti nici o modi-
ficare ca umare a tehnicilor de albire a dinlilor rrituli ,u ug.n;i d" albire activali prin celdurn (Cohen
19?9) (10)- un str"rdiu similar al lui Roberson gi Melfi (19s0)
izl)
arlta o ugo*e r.ucfie inflamatoare
la dinli tratali
cu agenti de albire activali prin cildur5
cei cirora le revine meritul de a fi descoperit efectul de albire pe care il au preparatele cu pe-
roxid de cxigen utilizate in port-amprenti
in tratamenhrl unor gingivite la tineri sunt medicii specia-
lizali in parodontologie.
Ei au remarcat ci aceste substanle, p" ra"ga efectul benefic pe care il aveau
asupra gingiei ftrceau si dispari unele colorafii u$oare ate iinlitor. Ei testeazi in acest scop
pemxigelul,
o substanli mai vdsco_astr
utilizattr intr-o port-amprentl.
incet, metoda se impune gi in l9g9 V.B.
Haywood gi Heymann (17), de la universitatea
carolinei de Nond, dezvolti pe biza eimeroda de albire
ambulatorie a dinlilor. Ei utilizeaztr
o gutiertr qi peroxidul de carbamid i rc;/openlru
aplicarea timp de
un numtrr de ore pe zilnoapte, de-a lungul a citeva sdptamdni, metoda ,u." uu
"oortitui
punctrrl de ple-
care a metodei actuale de albire la domiciliu.
Tot Hazwood facl in l9g0,1gg2
{18,
20) un shidiu clinic pe pacien;i supugi traiamentului
de
albire a
linfilor
cu peroxid de carbamidi aplicat-in gutiere pentru a aprecia influenla acestuia asupra
smalplui' dentinei
9i lesutului
pulpar. El nu remarcl nici o rnoiificme
a culorii din$lor srpugi albirii dupd
6 siptamdni de la incheierea tratamentului,
in sensul inchiderii la culoare a aeestora sau o revsnire a lor
la culomea iniliale gi nu observa nici o reacfie adverstr. S-a observar, iotuEi, ci rezistenla bonding-ului la
smallul htatpentru
allire e maire{us{
decet al celui ne&ata! ceea ce arrta ctrdupi albire nu trebuie apli-
cat imediat un adeziv dentinar in scopul unei restaurri cu matedale compozite sau a unor falete din con-
pczit sau po4elar'
De asemene4
in prccssul
de albire al dingilor, anmci cied aceqtia prezilti rsstauraiii
fizionomice' acestea nusunt influen{ate
de agentul de albire. De aceea,pacientul tebuie avizatcd aces-
tea vor trebui inlocuite deoarecevor
fi mai inchise la culoare dec6t din;iisupugi albirii.
7.2"1.
sugsrANTE
sI
METoDE DE ALBTRE
A DTNTTLoR
wrhlr
Albirea dinfilor se tbce cu dou6 substanle de bazA:
-
proxidul
de carbamidi;
-
peroxidul
de hidrogen.
Compardnd structura
chimici
a peroxidului
de carbamidi
care se gdsegte cuplat cu uree intr-c
bazi anhidri de glicerintr
sau inh-o bazi solubill apoasd de carbopol, cu cea a peroxidului
de bidrogen
0e are forrnula chimici mult mai simpltr, constatlm ci peroxidul
de carbamidi l0o/o vasuferi un pro-
ees de descompunere
in uree gi percxid
de hidrogen
Ei
acesta, la rindul strq se va descompune in api
9i
oxigen' Peroxidul de hidrogen
este, de fapq ingreaientul activ al sistemelor de albire cu peroxid de
carbamidf care au un pH neutru-
conform
r.ue, p"ro*idul
de carbamidi
este clasificat ca antiseptic
oral al[h[i de peroxidul
de hidrogen 1,5% qi 3yu- foodusele care contin carbopol au doutr avantaje:
*
Din p"rnct ie vejer-e
'rizic, carbopoiui
este mai viscos gi sta mai bine ingutieri, v6scozitatea
sa permilind
substanlei
active si difirzeze un iimp *ui ind"lurrgat in
teJuilriledwe dentare
gi impiedici
degradarea
sa de cdtre salivd;
-
Din punct de vedue chimic,
se leagi de peroxidaza
din salivtr, cea ce duce la descom-
punerea
sa ?n oxigen gi apd oxigenati.
17a
I
I
I
I
I
I
,
I
t
I
I
t
I
I
I
-'
J.,
I
-t
rr
i
r-
!
t
,t
-!
t.
.i
-i
t.
F
i
i3
l"
s
r
I-
=
_-E
t-
Capitolul 7
-
AIte metode de restaurare a esteticii dentare
Peroxidul de hidrogen utilizat in cabinetul stomatologic in concenhafie de 30-35olo are unele
inconveniente:
-
Poate si produci deshidratarc
ai
dernineralizarea din;ilor;
-
Fiind caustic, poate sh produci leziuni ale
iesuturilor
moi, de aceea, medicui irebuie si
foloseasctr cu pruden!5 aceasti substanli.
Peroxidul de hidrogen posedl atit capacitatea de a oxida c6t gi pe cea de a reduce, el put6nd
forma diferite specii active de oxigen in funclie de:
-. ternperaturi;
-
pH;
-
lumini;
-
catalizatori etc.
El poate avea influenftr negativd asupra mucoaseiorale lezate, de aceea, in momenful inceperii
tratamentului de albire,
lesuturile
gingivale trebuie si lle in stare de slnitate perfecti. Peroxidul este
un puternic agent oxidant. Albirea se produce prin pAtrunderea peroxidului in smalg gi dentind gi oxi-
darea petelor de culoare'din textura dintelui frrE a produce insi nici o modificare in structura intimi a
dintelui. Albirea este realizail inigiai ia niveiui smaliului, de aeeea, peieie de ietraciciini care in majori-
tate se produc in dentini, necesitl un timp mai indelungat de albire gi, rmeori, fird rezultat.
Albirea cu api oxigenati are avantajul unui efect de 3-6 ori mai rapid decdt cel oblinut cu
peroxidul de carbamidd. Acesta din urmd are aproape acelagi efect in concentralie de l0% ca gi apa
oxigenati 3olo.
Albirea dinflor vitali const{ in aplicarea produselor chimice de albire pe stprafafa smal;ului fdri
a modifica coloralia dentinei- Aceasti metodieste cunoscuti sub numele de"slbire sternd", spre deose-
bire tie albirea dinlilor devitali, la care produsele chirnice se apliC in camera pulpar[ gi, in consecinf5, ele
vor actiona dinspre interior spre extei-ior producind o albirecunoscuttr sub deuumirea de "slbire internd".
Metodele de albire ale dinlilor sunt:
-
Albirea in cabinet, cunoscuti in lireratura americanl de specialitate sub termenul de "in
olfice bleaciring". Acea:ti metodl foiise$te apd oxigenat633o/,',cildurl gi lurnini gi este
o rrretod[ agrcsivl, substanla dentartr putind fi in pericol, dupl unii autcri. Tehnica se
mai nurnegte gi "power-bleaching" gi este o metodi preferati in cazul in care este nece-
sar un rezultat rapid.
-'
Albirea la domiciliu, "home bleaching'], care se executi acasl de citre pacient, cu condilia
ca acesta sd fie iniliat de un medic sau de o asistenlE calificattr in acest sens. Se foloseqte
peroxidul de carbamidtr gi dureazi timp dc 3 sau mai multe siptir:rini.
-
Microabraziunea.
7.2.1J. TNDTCATTTLE TEIINICTLOR DE.ALBIRE A DINTILOR
Mcdificirile de culoare ale din$lor cunoscute gi sub denumirea de discromii dentare, reprezin-
ttr una dintre cele mai frecvente disfunclii fizionomice pentru care iipeleaztr pacienlii la un batament
estetic. Ele au etiologie diversi, maniftst5ri clinice diferite
9i
pot fi clasif:cate duptr mai nnulte criterii:
F Dupi momentul instalirii discroniei, existi:
-
discromii primare, prezente in momentul erupliei dintelui pe arcad5;
-
discromii secundare, apimte dupi erupgia dintelui pe arcadl;
F Dupi mecanismul etiopatogenic, intilnim:
-
discromii intrinseci (endogene) cauzate de:
-+ schimblri de structuri sau grosime a
lesuhrilor
dure dentare (zone de hipoplazie ale
smal{ului, zone hiperrnineralizate);
-+ incorporalea de pigrnenli iu timpul formirii dinlilor
{impregnirile
tetraciclirrice, flu-
oroza, porfiria);
I
l:
1
T
I
I
I
I
tryl
Lt t
Meiana Brdndusa Popa
-
Esutica in odontoteropia
restasraroare
-+ difiuia de pignengi
in
iesuturile
dure dentare dupi formarea dinteiui (produgii
de
necrozd din pulpa dentari, substanfe medicamentoase
utilizate in endodonlie etc.);
->
de cauze necunoscute:
-+ de senescenftr;
+ hemoragice;
discromii exogene (extrinseci):
+ pigmentaJiile
alimentare (clorhexidina
utilizatl in apele de guri incombinafiie
cu ta-
ninul alimentar
di nagtere unei coloralii cu tenttr maron);
-+ bacteriile cromogene salivare care pot duce la aparilia unei coloralii vercui lacaliza-
td Ia coletul dinlilor sau brun-neagri, paralelS
"u
liniu conturului, foarte rezistenttr la
agentii chimici (fig.7.3
A
9i
B);
I
I
I
I
t
Fig' 7-2
-
coloralie extrinsecd vetde localizatd la incisivii supeiori
kclecSia
prof,Dr
Luca Rodica).
-+ impregnirile
nicotinice de curoare bruni sau neagri pe fala linguatd a dinlilor;
+ depozitele
de tarru ce dau coioriri brune-negre la coretul-dentir;
.AB
Fig- 7-3
-
A'coloralie
artrinsecti brund generalizarti
subformd de lizereu;
B
-
Coloralie extinsecd
brund. subformd de peie (punctatd)
(colecSia
prof
D. Luca Rodica)
-+ cepozitele
alb-gilbui de la coletul dirrlilor daiorate igienei orale defectuoase;
-+ modifictrrile
de culoare are dinfllor cu leziuni c#oale simple qi compricate;
t
t
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
t72
l;
I
l:
Capilotul 7
-
AIte metode de restaurare a esteticii dentare
-+ modificirile de cuioare determinare de marerialele de obturalie coronari, cu impreg-
narea
fesuhuilor
dure dentare ce apar colorate cenugiu-negnr,
materiale de obtr-rralie
radiculari (iodoformul,
Ag).
Modificdrile
de culoare ale dinlilor de etiologie exogeni nu modifici srructua aces-
tora' De aceea, ele sunl ugor de indeplrtat cu ajutorul unor pitste abtaziveaplicate
cu aju-
torul unor periule aspre pe din[.
P Duptr vitaliratea dentarl intalnim discromii:
-
ia dinlii viraii
-
la dinlii devitali.
Discromiile dentare pot insofi pierderile
de zubstanli duri dentarl, defectele de structurd ale
dintilor, cazud ?n care ele se vor tezolva o dati cu restul tratamentului odontal dar ele pot apdrea gi pe dinlii
integri iar il aceste cazttn,metodele
cele mai biologice de batamen! ce nu recwg la indepirtare de
lesu-
turi dure dentare ci doar la decolorarea
dinlilor prin dif..it. procedee sunt metodele de aibire ale dinfilor
lvletodele de albire a dir,lilor a,r *mltoarele indicilii:
7.2.1.1.1-
Moorrcrwrc
DE cuLoARE DETERT*NATE DE TErMCrcuN,{
i'{criificirile de cuioare aparia incisivi gi canini superiori qi inferiori, dup{ administrare de tefaci-
clind incepind din hrna a IV-a de viala intrauterini gi p6ni la vdrsta de 7 ani. Mecanismul de aparilie al co-
lcraiiei tetraciclinice
nu este inci complet etucidat; se crede ctr este o reac{ie de chelare a ionilor de calciu
de la suprafala slructurii hidroxiapatitei in curs de mineralizare. Tehaciclina nu e-ste acumulatl decit parfiat
in small' cea mai rnare parte g{sindu-se in dentini (Brown 1974 citztde Sebmjdseder lggs) (32)-
Dupd erupiia <iinlilor complexul de chelare calciu-tetraciclintr-oxifosfat
sub infiuenla luminii
(a radia[iilor ultraviclete)
se oxideaztr, igi pierde fluorescenla prin pierderea fosforului gi se forrneaztr
un pigmert roqu de 4-alfa-12-alfa-anlidm4-oxoiimetil-amino{erraciclin6
(Davies
rlrisl. Acest pig-
ment este redus de produsele
de albire ale dinlilor.
Coloralia dinlilor qi profunzimea
ei este cu atit rnai severl cu cit dcza detetraciclintr adminis-
trattr a fost mai mare- Ea poale intcresa in acelaqi timp ambele hemiarcade, atet maxilarul superior c6t
si rnandibula. Primele zone interesate zunt fetele vestibulare ale incisivilor.
Diniii pennanenli
anteriori suferi un proces de pigrrrentare in urma tratamenlului cu tetraci-
clini efecruat la virste cuprinse inte 3-7 ani, tipul alterdriiit'Iorii depinzand de:
-
Doza de antibiotic administrat* cu clt aceastr este mai mare gi severitatea discromjei este
mai mare; coloralia apare dupd o dozi de 27 mgkglzi gi afecteazi dinlii definirivi maj
. intens dar mai difiiz decit dinlii temporari;
Durata tratamentului:
o durattr medie de 4-5 ziie este sufic:enti penti-u colorarea evideq-
ti a smal;ului;
-
Derivaiii de tetracicUrd utilizafi. Astfel, aureomicina determini aparilia rmei colorafii gri-
brune, teramicina, ledermycina
Ei
acromicina cau o coloratie gablna.
Discromiiie dentare date de tetraciclind au fost clasificate in 4 grupe de citre Feinman
tlgBTi
(15) pe baza lucrdrilor lui Jordan (1984) (21) asrfei:
Gradul I
-
cu modifictrri cromatice minore, dir4ii au o tent[ galben-deschistr
sprebrun, Cis-
puse uniforrn in l/3 cervicali a din1ilor.
"
Grsiul II
-discrornia
apare mai variabil[ in suprafa$ gi frrtr localizare precisl- Culoarba
este uniforrnd, galben inchisi pAnn la brun cenuEiu.
Gradul lil
-'din;ii
aii o ciiloar-e cenu;iu inchis, Exiinsi gi <ieiimiiati marcai de restei sub*
stanlei dure Centare, sub formi de ber',zi transversal:.
Grilul JZ
-coloriri
severe extinse, galtren inchis, brun-cenugiu.
ti
!r
I
:i
_:i
Ir
i
:l
l:
t
:.
J.a
I
t.-
I_
i=
l=
= ,:
I
I
a
-_
a
t
=
=
G
=
::
I
:
,:
I
:i
a
=
*
=
:-
r
I
-
I
7,
I
i73
ll{aiana Brdndasa Popo
-
Esteticq in odontoterryia ,estqurobare
Astizi se acceptd existenga a 3 forrne de discromii:
-
Forma ugoari, in care modificarea de culoare apare in nuanle de galben deschis sau mai rar
gri-deschis, uniform distribuiti in I I 3 incizal[ a dingilor gi care rtrqpunde ugor la 34
gedinie de albire in cabinet sau la o curtr de albire la domiciliu de 4 snptim dni
{frg.7.q;
Fig. 7.4
-
Modifcare de caloare detenhinatd-de tetraciclind
--(nna
usoard.
Fomra moderat5, la care cciloralia este uniformi darde nuanfe mai pronunlate de la galben inchis
pAnI la bmn gi cenugirr, firi localizare gi delimitare precisi tn suprafali gi care Cqp- in mod
normal in 5-6 gedinle
de ahire in cabinet iau in 5{ qecinle de albire ia domiciiiu (ng- Z.S);
I
I
I
t
I
I
I
l
I
I
I
Fig. 7.5
-
Distromie dentari dupd tratament qt
tetraciclind
-fonttd
medie.
Forma severd, la care coloragia este intens5, gri inchis spre albastru sau eafeniu-purpuriu,
extinsi sub fcnntr de benzi transversale, cu zone de concentralie a coloraliei
in specialin ii3
cervicala- Decolorarea
duce la deschiderea ugoari a nuantei, pdnl la un punct-
pentru
trata-
ment se folosegte faletarea directi sau indirectl cu materiale compozite sau csrsmice, cu uti-
lizarea de substanle
opacifiante sau colorante sau chiar coroane de invelig ceramice ( ig-1.6).
I
I
:
I
I
I
I
I
I
'r74
Fig' 7-6
-
Modifcdri severe de culoare derennin& de tetraciclind.
I
I
I
I
I,
.,'
l=
':
:l
l=
:!
t
T
:l
t
t
t
t
t
t
t
=
t
t
Capitolul 7
-
Alte metode de reslaurare a esteticii dentare
7.2.1.1.2.
Moorptc4rutE
DE caLoARE DETERMTNATE DE FLaoRoz4
Cei care au descris pentru prima dati petele brune de pe suprafala exterioari a din;ilor au fost
Black
5i
McKay in 1916, observAnd o ,cistribulie geografictr a acestora in gari din Europa, Africa, Asia
gi America- Ei nu au putut si explice etiologia acestei discromii gi nici ieziuniie hipojlazice de small
care le inso;ea- Au trecut inci l5 ani pintr cind aceste discromii au fost ?ncaclrate in teziunile determi-
nate de aportul crescut de fluor in perioada criticr de dezvoltare a dinfilor.
Modificirile
de culoare determinate de fiuorozi apar dac[ in primii ? ani de viali copilul
ingerd o conccntralie
de fluor ce peste I rng/litru de api- in iceste cantn,smalpl dinlilorpoate ap6rea
pestril, marmorat, cu aspect rndncat de molii datoriti interfertrrii fluorului in procesul de calcifiere a
matricei smal;ului din{ilor permanenli.
Aceasta determind o incornpleti rnaturare a smalfului care
devine poros
9i
opac- Culoarea dinfilor este core lati direct cu cantitatea de fluor absorbitd precum gi
cu mornentul gi durala efectului. Duptr nagtere e necesar un timp indelungat de pand la 12-14 ani p6a.-
tru a fi interesate
toate grupele dentare, iar concentralia de fluor sd lle mai mare de Zmglzi- O con-
centra{ie de 2-3 mglzi determind modiFcdri discrete ale smalgului, ea determin6nd qi tulburiri ge-
nerale precum dureri abdominale, vomisrnente.
O intoxicalie cu fluor (doza cronicd 2-3ppm) ,. m*i-
festl clinic prin pete albe, opace gi strialii ondulate galbene sau brune ale smalplui, pe cind o con-
centraiie mai mare de 3 tnglzi determind iorme medii qi severe de fluoroze. Coloralia-se Umiteaza la
smalt, este bilateraltr gi bimaxilartr gi, dupi gravitate, are 3 forme:
-
Forrna minori, in care smalqul apare pdtat, cu zone albicioase, cretoase;
-
Forma rnedie, in care apar pete cafeniu-gdlbui;
-
-
Fsrma severi, cu aparilia unor modificiri in textura smallului care apare opac, cafeniu- fri-
abil gi se desprindeparcelarde pe dentina subiacenti.
7.7
-
Dinti auteioi cu pete brune determinate deJluorcnd
In primele doui forme tratamenhrl este de decolorare, iar in forma severe se face indial deco-
lorarea care, fiind insuficienti,
se apeleazi apoi la fafetare.
7,2.1.1.3.
Moonrc,4w DE cuLoAnE DE ;ATJZE NEc(nioscurE
Discolordrile dentare de cauze necunoscute sunt discromii dentare rare care apar ftrA cauze
Bparente gi pot insr{i unele boli generale cum ar fi, de exernplu, osteogeneza imperfecti. S+caracterizeaztr
prin aparilia pe Cinte a unor zone colorate in portocaliu, de intindere
,ra:iatA
gi care cedeazi la metodele <ie
albire in 34 gedinte.
De asemenea, in afecliuni hepatice cu icterhemolitic evolutive poate apdrea o i-pr"g-
nare a
tesuturilor
dwe dentare cu pigmenp biliari din circulafia generali. Aceasta apare cdnd bilirubinemia
aqte mai mare rie 74 m$o. S-au semnalat discromii dentare legate qi de unele aviaminoze (avitarninoza
B, C, PP) ce pot duce la coloralii anormale ale dinlilor datoriti tulburirilcr vasculare consecutive-
Thalasemia gi eritroblastoza fetali, anemia hemoliticd, incompatibilitatea de Rh intre mami
Ei
{dt pot detennina o discromie dentari, dinqii aptrrdnd de culoare albastri, maro sau verde datorit[ ful-
burS-rilcr generale cu incompeten$ de Rh.
Au mai fost descrise discromii dentare gi in unele afecliuiri sndocrine.
175
Marionil Brdndu+a Popa
-
Estcrtca in odontotcrapia restsarsloare
7.2.1.1.4.
Moontclru DE cuLoAnE DE NATaRi HEMnRAGT;I
Discromiile
dentare de naturl hemoragictr se pare ci apar sa urnare a unui episod traumatic
petrecut la vdrste timpurii, cu ruperea vaselor sanguine
Ei
extravazarea eritrocitelor in interiorul
canaliculelor dentinare- Ca urmare, se impregneazl clentina pericanalartr'mai pqin mineraiizati, care
are capacitate mai mare ds absorbfe gi, uneori, se pot produce calcificdri ultcrioare.ale acesteia, pre-
cum gi a canaliculelor dentinare. Aceste cazuri nu beneficiaze de metodele de albire. Afecteazl unul
sau mai mul;i dinli frontali, dinlii sunt, de reguli, vitali, de nuanti roz.
O alttr afecliune care duce la aparilia unei colora;ii roqii a dinfilor cunoscuttr sub numele de
eritrodon$e, apare la pacienlii ce prezinti porfirie eritropoetici congenitali sau uroporfirie eritropoie.
ticb prin ilansmitere autosomaltr recesivi. Dinlii nu zunr inmtdearrna colorali dar au o fluoresceantd
rogie in lumina ultravioleti
9i
pot exista hipoplazii de smal1.
7.2.1.1.5.
Cotoneqnn DTNTTLnR rrt
pERsoANELE
Iu vl*srl
Sunt cele nai frecvente discromii dentare gi srrnt int6lnite &ec.rent la persoane de peste 50 de ani.
ln cursul vie;ii individului, dinlii, care inilial au o tenti juvenili,
sunt luminogi, bine texturafi,
mai albi (Al), devin progresiv,
o dat[ cu trecerea anilor, de cuioare gtrlbuie pnni spie bnrn (A2, 43,
A4r\, mar intrnecafi, netezi, plani, lipsit' de strdlucire. Acest fenomen naiur-al se daioreazl depoziteior
de dentintr secundari sau tertiard, cu obliterarea camerei pulpare gi este accentuat de consumarea unor
alimente picante, a btruturilor alcoolice, a cafelei, tut*ui.ri (fig. ?.g).
Modificlrile de culoare datorate virstei sunt ideale pentm traramsatul de albire al dintilor-
I
I
I
I
t
I
I
t
L
5
l;
F:
l"
r
l=
Fig- 7'8
-
lv{odificdri ale anroii dinliror datorat vhrstei (de smxcen[d).
7.2.1.1.6 P*eanel (wmrn
sror)
Pata albtr cretoasd poate
fi congenital{, ea Boate sd apari prin ccmbinarea mai multor factori
ce ac{ione;rzi in perioada de dezvolare a dinlilor p"r*uo*ogi p""i"-.e n" ;;;;;"; mineraliz6ri
datorate combinlrii unor factori traumatici cu fluoroza, poaie-apdrea ca urnare u ,oot-f.uo eruptive
sau a altor boii generale-
Petele albe pot fi acute, aptrrute ca urmare a uoor procese carioase, ele se pot
g6si gi la nivelul unor ding ptntdtori
de aparate ortodonrice (fig. 7.9).
Pentru tratamentul
forrnelor
acute este nevoie si se inltrture in pnima etapl factorii cauzali gi
doar in etapa a doua si se rrcurgl la uretode de albire.
t
I
I
t
I
t
I
I
Fig. 7.9
-
Pata atbd (wtite sp,&).
t76
Capitolul 7
-
Ake melad de restaurare a esteticii dentare
.7.2.I.I.7.Dncno*ttttEDENTAREDETERMINATEDEMINEL.ALILAR.EASECaNDAu{
Discromiiledentareapdrutepnnprocesuldernineralizaresecundarisrrrvindupicontuziisau
subluxalii dentare gi, ca urmare a obliterdrii
camerei
pulpare
qi a canaliculelor
dentinare'
poate si
reducl sau s[ suprime translucirlitatea
dintelui,
ddndu-i o culoare
galben-brunI'
Aceasti modificare
de
culoare este insi moderatd
9i,
din punct de vedere
estetic, pulin importanti'
Totuqi' o fotografie
poate
accenhla aceaste tenti ce va deveni mai inchisl
qi frecvent'
u"t^'td nuanfi apiruti pe fotografie'
il
Cetermini pe indivicl si sc adreseze medicului'
7.2.1.1.8.
Dtrccrt DE sMALT
La dinlii cu hipoplazie
de smal; smalgul apare neregulat 9i
uneori
poros' Zone extinse de pc
suprafa{a acestui small fixeazi selectiv
Ogt*"ii
de o'igine
iucuti ddnd
'n
aspect foarte inestetic
(in
amelogeneza
imperfectl, de exer4plu)
(ni. f.lO)- La aceste modificiri
de culoare albirea
poate avea
efect favombit dar defectete hipoplazice
'at*
"oioan"i
vor fi repede rYpignellate'
Un tratament
mai
durabil in aceste cazuri presupune inO.part"r"u
d"f""tetot
ae small cu ajutorul frezelor'
gfavarea acidtr
a defectului
astfel pregltit gi realizarea
unor falete ceramice sau din compozit'
Fig. 7.10
-
Din;i cu*todifcdn
caloisice
determinate
de hipopiazii
de smals'
Mult mai rar se pot int6lni discromii
prin intoxicaJii
endogene"
ca de exemplu in saturnism
cend
dintele ia o culoare
gri-inchis prin creqterei
"t*""""{i"i
de plumb in
lesuturile
dure dentare'
Este
crmoscut
gi dintele mercurial ce apare in intoxicaliile
cronice
-cu
mercur' dintele fiind de culoare
gri stri-
ar. Atrilia, abraziunea
gi eroziunea
importaJcio'atn
in galben sau brun dentina denudati
prin pene-
trarea pigmen{ilor sau subsianlelor
"oio*ot"lo
tubii dentinari'
Acela'i ltrctu este valabil
5i
pentru frac-
urile dentare cu irnplic:rrea
dentinei'
7.2.2.
Ainrnna
DINTTLoR'
vrrAlr
Albirea dintilor vitali presupune efectuarea
citorva etape
aaterioare
inceperii
trdtarnentului:
-Unexalnenclinicminu|ios,cuevidenliereaetiologieidiscromieidentaregiaseveritf,;iisale
qi o fotografie
care si imortalizeze
aceasti
ccloralie
inainte de tratamentul
propriu-zis;
-
Examene
complementare:
radiografii,
teste de 'iitalitate'
pentru confirmarea
rezul-tatelor
examenului
clinis;
_
Verificarea
etangeitilii
reslaurlrilor
existente
pe dinlii ce vor fi supuqi albirii,
Pentm
a
evitaea.substanlaactivd,apat*"aeioa.otin.eprinevenhralelespa[iiexistentela.{nler.
fata dinte / restauralie
gi, prin u.-.*,1,
ia camera
puipari' ln cazol existe${ei'sor
proeese
carioase,acesteasevortratagiobturaprovEonugi'rlinacelaqimotiv,restauraliile
dehcitare
vor trebui inlocuite;
-
Inaintea oric[rui
tratament este foarte
important
s[ notirn
tenta de culoare dorith de pacient'
De multe ori, acestia doresc * .uiour"
ideall,
cinli
prea albi in raport cu vtrsta pe cara o au
tr77
l=
I
li: .i" "rT,
caz,
trebuie
":;:::::'*ta
-
Estetica
fn edontoterapio
res,Zaratoa,e
i:-i-se
ctr o
"uru'J
a1,^'roia;;,:
;"k
;:?i:r
;:jr;:: r":*turui
exprican-
ki#i;iltill;TT"T:::;Tff
rearis'ld;
---
-";i ceapen'fru;;"
eventual
sd apari
t' t*1,
o"".*i,i,rl;;":
fiffff*frff.Ji1
durerea
ce poaie
-
:i:JJr"3.rfitff:ilIl"t'u
o"*
'*u,i,i,"310*,"."u e; *ffiire
exisrenre.
Eposibii
in-raport
"o
aint.r.lilfJJ3J"j|,f"T"ilHll:'TlJ'l:i'"0*1,,,,"r
inchisera
culoare
mat
apropiati
de cutoarea
;il;r;fi;:'-'nu
necesitatea
lnlocuirii
lor
""
rli"rJ;;#fi;
-Li
di,:
11 "xpricu
pu.i.ni|,:ifrtlifi:u^r,
c{ unere
pere
nu res,
g;,D-tq
"*otele
foarte
i'rchile
nu pot
beneficia
decit
de o upari
ao"6olld
la traramentul
de
',ffi
i:{iffi"tr1Jilff:fr
?:,.,:f,:,1.aroilffi.;jl;"##f:ffi
:
cn
o"r::ltti
nu au fosr
receptivi
h
*r,"#'r;i;#*n*te
si reapar5.
Acestjucru
indictr
faptul
_
o,.r*,*i
snrelplui
car
#
j':f
,'*',,#ti'#*ilit{#jfild#fiflilf;,f
*;fl
ffi
_
, ,"otto*area
pacientului
a acestor
restaureiii
cu uti*i"
**i"iif
*
"'''
,,"*;J*'i*iffiHf
[xilT*"T:T#***#*Jil;;"*
v'2'2r"
flItrir',"rlf,Fyt:tr
:frpor
s'd apaa'{
ca
aaMaan
hocedeere
de
ahire
forosesc
substanfe
chimice
ce conlin
peroxidaze.
in des
aecentua
aqiune
:'";"T;;1g'*T;T,:Fini'$f:::.l".i1;;"";i",1i*,t;;;;,;:',H'#;"';:X'j
t*"i#g:"flrffi*,'.#;:F:tr#HfiTx1ffiH'"x,'"".;;;rre,ermen,uns
*'ff
ff Hil:'s#i,q$i'i=*fn*'ffi fll':#ffii.tT,HJ?lTfi#lffi
T:::+}#,l*rffi
:"#fi
"v"ffi lrTi*i?ffi
irT;iffi
ii
r an).
Existi
mai n
o*'.i**o,q[:i:;,x]#:lm,,xni"ffii;ffi
+.i"am:x*f I1T
In cazur
utitizirii
;"h";rft;#:iiT.n'5,ffT:i3l:n ."j*,Grl#o
o renri
inchisn.
-
Iritafia
gingiei,
ceea
ce
or*r*tt
ia domiciliu'
mai poate
upe'.u:
-'"
wPq
_
Tulburdri
ln e*i-,,r-,:-_f-vuupurs
(r
gutle[i
neebnsr
-***"0?-U*;ttrT;q:ff
;ry.*rgutierecareinarraocruzia;
pacienfu
-
oo
n,,",gf;**;T;'"il,',';ffi'3#8"fl'ffifffiu*
in exces
ei
a guderei.
,
.
-
ttr
o purtare
prea
prelungird
in timp
7.2.2.2.
TEHNICA
DE
ALBIRE
A-DINTILOR
iU
CENTUNT
,^,^,^,,(, !
oFFIcE
Blciinnre,)
iciiniciis
de aibire
a dinfilor
in cabinet
srrr* oc^:*.- o.*ri,
tetraciclinI.
v6
nnfa
pacienturui
de
,Tt:l
'"',"u'*
,*HrTl::"fl:fi[:::]
T*"cirile
de c'toare
date de nu-
acesr
lucru
este
neces^lbfine
un
rezullat
iupia,
mai ui;;"u}
#lili:ili?ii
acestei
rnerode
este
do-
ji,in"uuin*i;ffi'#Hi::,ff:;:H"ff
.:,,,J,.j;ffi*1}t#*f
JJ,T:#;1',',:'"1*;:.,#y
178
--'-
^'vasrt4islB
al'rrtl
in cabinet-siint
mai r.oil;;dusere
ud_
I
I
l
I
t
I
t
t
I
T
I
T;
l:
t
]
I
I
I
I
I
j
"l
t,
i
I
-i
'i
r
I'
,i
I,
:i
l=
l;
3
I
t
=
t
:i
t
T
!
j
.=
I
I
:
I
Capitolul 7
-
AIte metode de restattrare a esteticii dentare
hzate in acest scop sunt mai agresive. Ele conlin substan;e de albire foarte concentrate, a siror agresivi-
tate necesiti o proteclie a gingiei cu diga-
pentru
proteciia gingiei se poate
recurge la acoperirea
"i
* o
ragind fotopr'olimerizabila (Opal
- Dam) care s6 gdsegte intr-o seringA cu ajutorul cdreia se aplici in
jurul
dinlilor de albit
9i
pe din;ii vecini acestora, se polimerizeazd l0-20 de socunde. Se ?ndepirteazi excezul
cu un bisturiu fin gi se irece la reaiizarea tehnicii rje aibire- DupI terminarea tratamentului acest strat de
ragini se indeplrteazi relativ simplu, cu ajutorul unei sonde denare intr-o singuri pies6 (fig. 7-l l).
L Depdrtarea obrajilor, buzelor
Si
blocarea
limbii.
3. ,Lplicarea rasinii pe dinSit de albit qi pe dinlii
adiecenpi.
4. indepdrtarca ucesului at un bistariu
fn
dupi
fotopolimerimre-
I
I
I
T
I
=.
- - _
.
I
5. Dislocarea scutului de rdEind cu ajutarul
dei intr-o singurd piesi-
Fig. 7.lI
-
Reslizarea unui sc:tt din raSina
foiopo.timeinbild
pentnt prctecSia
mucoasei gingivale (dupd Reality 2000).
In acelagi scop se poate folosi badiionarea cu vaselinI a mucoasei bucale sau Orabas.
Inconvenientul major al tehnicilor de aibire il reprezinti
grelul de cost ridicat.
2- Apltcarca rdsinii ca ajutorul seingii.
l?ft
i if
Mari@u Brdndusa Popa
-
Estetica in odantoterapia restaurstoare
Contraindicafiile albirii in cabinet sunt limitate
gi
anume:
-
la dinlii ce prezinrtr sensibilitate;
-
la din;ii ce prezintd obtura{ii multiple compozite sau din amalgam;
-
la tineri sub 14 ani la care carnera putpard este voluminoasd;.
-
la femeile inslrcinate.
Dinfii ce urmeazi a fi decolora]i sunt supugi urmltoarelor etape de lucru:
dureroasI aptrruti in timpul tralamentului;
Toate melodele de albire presupun eliberarea oxigenului din peroxidul de hidrogen
folosind pentru aceasra cdtduri gi lumind.
Pentru a obline un small receptiv la decolorare se aplicl pe suprafap sa un gel demi-
neralizant
acid fosforic 30% timp de 15 secunde duptr car re spultr cu api gi se tiuca Ain-
tele' Aceasti gravare acidd lasi o suprafaid po*astr re meregte capacitaiea de penetrare
a
decolorantului.
-
tuperoxol, care este apa oxigenati stabilizattr in concentralie de 30_35%, conservattr la
rece sau amestecuj superoxol-perborat
de sodiu (peroxy-borat-monohydrat
de sodium).
La folosirea superoxolului
ochii
9i
fala.pacienhrlui gi ai medicului trebuie protejate, pen-
tru ctr sunt folosite produse chirnice agresive. Prcteclia se face cu lentile rie proiecgie. De
asemenea' este necesarl proteefia
fesuturilor
gingivale adiacente dinlilor ce trebuie albif
cu vaselind
sau Orabase sau cu un scut de protecfie cu rigini fotopolimerizabiltr (Opal
Dam) atunci cind nu putem aplica etang diga duptr care pe dinlii curitali cu piatrl
]nce
9i
api (nu se utilizeaztr paste de finisat cu fluor) se aplici superoxolul in prealabil agi-
tat- Utilizarea suplimentari
a cildurii cu ajutorul aparatului de diatermie
ii
t"nrioii gr"
poate fblasi lampa de fotopolim enzare dar datoriti timpului de I minut necesar unei sin-
gure proceduri
lampa se strici destul de repede) accelereaztr procesul de albire. E impor-
tant se nu
lparx
dureri date de cald- Pacienlii pot tolera o temperaturd de 50-60"C.
In cazul utilizirii cdldurii se aplici solulia de albit pe suprafap vestibular{ a dintslui
cu o buleti de vatilmectati gi apoi exprimati.
peste
butete se va aplica un instrument
special cu virfui plat, a c[rui temperaturi poate fi controlattr (instrument
conectat la
aparatul de diatermie). Temperatura instrumentului este miriti treptal p6ni c6nd pacien-
tul acuzl sensibilitate
durJoasa, punct de la care temperahra va fi scizuti pani la un
nivel la care pacientul
nu mai acuzi sensibilitat& Nu se aplicl clldurl mai mulr de
3 minute pe dinte duptr cars se agteapti I minut ?nainte de o noud utilizare.
procesul
de
albire trebuie intrenrpt dupi l&30 minute chiar dacd rezultarul nu e incd cel dorit.
Aparifia
durerii obligd medicul si inrerupi tratamentul mai repede.
Sensibiiitatea
termicE postoperatorie
este un semnal de alarma ea indicand fie ci
tempsratura
aplicati pe dinte a fost prea mare, fie a fost prelungitd prea mult- Aceasttr
sensibilitate
dispare dupi 24 de ore ?n mod normal.
Atunci cdnd sursa de ctrldurd este lampa de fotopolime iztte,aceasta se men{ine timp
de I rninut dup6 care se indepirteazi gi se agteapti 5 minuie pdni dintele se rdceqte dupa
care dintele sau dinlii se spald abundent
Ei
nmt aspirate resturile produsului
de albire- La
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
t
I
I
I
r80
l,
,
L
i
I
.t
I,
.!
t
t
1t
T
.:
T
T
a.;
T
::
I
t
t
I
]
I
I
I
I
I
I
a
l
Capitolal 7
-
Ahe metode de restsurare s
psteticii
dentare
sfirgit loti din{ii sunt tratafi cu gel neutru de fiuoruri de natriu 2-3 rninute gi se cur}!tr
apoi minufios cavitatea bucald.Dupi tratament li sc explictr pacienlilor
ctr dinlii pct
deveni sensibili la varia$ile de remperahrrd timp de cdteva zile.
-
Apd oxigenatdlU-3s% sub fomrtr de gel;
-
HiLite (Shofu)
care este apl oxigenatl lichidi gi este activat$ cu ajutorul turninii gi sul-
fat de magneziu care accslereazi reacfia apei oxigenate;
-
Quickstrot @en-mct)
cu peroxid de carbarnidtr 35yo foarte activtr;
-
Opalescence X*e de culoare portocaliu intens ce confine perhidrol gi 4 Beta caroten.
Este un gel care curge de pe dinte, se
line
la frigider intrnrcdt se altereaztr in 2 slptLmini.
Se activeazi cu luminl sau energie calorici qi e suficienti o gedinll
de tratamert dar nu
totdeauna dil rezultate, nu se gtie de ce. R.ez,ultatele vizibile apar foarte rapid,la 5 minute,
dar strici lampa de fotopolimerizare. Nu modifici culoarea obturaliiloq
*
Opalncence, un gel activat cu lampa de fotopolimerizarc-
Se poate utiliza, pentru protscfia gingiei, in cazul trtilizirii preparatelor rlin gama
Opalescence un gel albicios
-
Opal Dam
-
care realizeazi o dig{ cbirnictr gi are rm grad
reflectorizaat crescut, concentrf,nd luminozitatea pe dinte. Se intiregte sub fotostimula-
re- Dupi aplicarea lui se pune Opalescence cam 5 r,rinute duptr care gelul se
+te.rye
eu o
buleti de vat[ qi *e spala Peste el se poate aplica gi diga.
-
Opelescence
Quick -
care este un peroxid de caftamidi 35% sub forrni de gel gi se
aplicd in gutieri pentru l-3 ore, timp in care pacienhl agteapti in sala de agteptare, dupd
eare revine in cabinet gi se evalueazi rezultatele obtinrlt.
Au rnai tbst utilizate:
-
O combinalie de apd ortgenatd ev eter 5/1 (superoxol-etileter),
etileterul avSnd drepr
scop sclderea tensiunii superficiale a amestecului m{rind astfel puteroa de penotrare a
solufei ?o spaliile interprismatice ale smalgului gi ln interiorul canaliculelor dentinare-
Se aplici cu ajubml rmei bulete de vatd umectati gi apoi expriwrati pntru ful*turarea
excesului, peste crre se aptici virfi,rl plat al unui instrurnent special, conectet Ia apara-
tul de diatennie. Utilizarea aceshri amestec prefirn gi a perhidrolului in ei:mbinafie cu
perboai de natd:.r asttrzi nu mai zurrt de actualitate irirucit s-a observat ctr dupd uti-
lizarea lor au apirut rezorbgii interne.
Dup'i orice tehnicl de albire in cabinet se va face Ia 2 s5ptimini de la tratarnent o evaluare a
rezultatnlui oblinut gi o fotografie pentru aprecierea exact{ a rezu}tatului obginut gi se evalueazi daetr e
sau nu neeesar un nou proces de albire.
7.2.2.3, TEIINTCT DE ALBTRE A DTNTTLOR LA DOMICILTA
f'HoME
BLEACEING')
Albirea la domiciliu are csteva avantaje:
-
Este o metoda siinpli, eficace;
-
Toate substanlele de albire utilizate se descompun ln substanle inofensive care se g*sesc in
mod normal in organism;
-
Efeetnl de albire este dat de oxigenul liber.
il-^^^-.+:: -
.f r EUs(Ilrl,
-
in caz de dergie se renun|l Ia utilizarea rnetodelor dc albire;
-
Faeieniii sI nu frtneze in iimpui proce.durilor cie aibire aie dinliior penim ci e posibii ca
substanlele cancerigene ce se glsesc in tabac str fie potant*te de oxigenul libeq
-
in timpul sarcinii gi alEptirii nu trebuie str se recuqgtr la albirea dinlilor;
-
Pacientii care prezinti sensibilitate dweroastr la colet nu pot beneficia da albirea diclilor;
-
Pe timpui puritrrii gutierei pacien;ii nu vor minca, bea sau furna;
*
Seringile cu substanJ[ de albit nu se vor exprme la so;*e
Ei
nici nu sc vcr congela.
!81
Maiana BrdnduSa Popa
-
Esutica in odontoterapia restouratoare
Durata
medie a metodei de albire la dorniciliu este de 2-6 slptimdni, primele rezultate fiind
deja vizibile dupi 5 zile- Coloraliile intense pot necesita un timp mai lung oe atbire gi citeodar6 ele nu
sunt influenfate
deloc sau intr-o misuri foarte mic[ de metodele de albire.
In urrna albirii la domiciliu pot apirea efecte seeundare:
-
Iritalia gingiei (gutiera
nu a fost efechrati etang);
-
Tulburtrri in articulafia temporo-mandibulartr
in general ahnci cind aceasta nu e echilibrati
din punct de vedere
ocluzal;
-
Sensibilitate
dureroasi la coletul dinlilor
Derularea tratamenhrlui
din punct de vedcre secvenlial esfe aceeagi cu albirea dinfilor in cabi-
net in ceea ce priveqte pregdtirile
anterioare, ea diferi din momentul in care diagnosticul
o dati efec-
tuat, s trece la arnprentare
9i
realizarea gutierei pentru albire-
Gutiera se face din material vinilic transparent de 2 mm grosime gi se realizeazi in cabinet. Ea
trcbuie sI ofere o buni inchidere marginaltr pentn: ca produsul
de albire str nu fie diluat de saliv{, ceea
ce i-ar reduce efectul- Pentru un efect optim trebuie ca in gutiera creata si existe un spaliu suficient
pentru materialul de albire de 1,3-1,5 mm care se obfine printr-o pregdtire prealabili
a modetutui pe
care se va execula gutiere- Acest spaliu (rezer".or)
se va face insr pAnE la diitangn de I mm de rnarii-
nea gingivalr
a gutierei-
Pentru realizarea
acestui rezervor, pe fap vestibuhra a r""o*r"ilr, in limitele
amintite, se va aplica material compozit (fig.
7.12)-
Fig. 7.12
-
Realizarea razenoruIui gutierei de albire pe
Schnidseder 1998).
I
I
I
I
I
t
ti
l,
W
dinte (dupi
Modelul cu din;ii astfel pregdtili
se va acoperi cu o folie de material plastic moale care
,ra
fi
presafi la calc
ai
in condi;ii de vid c:r ajutenrlunui
ap;cat special, pentru a lua ibrma arcadei, iiupl ;are
gutiera va fi decupatE
9i
probati p"
-od.lul
de lucru-
Gutiera este r6scroiti la distanli de l-2 mm de festonul gingival eu aieniie, pentru a nu deveni
o sursi de iritalie pen'u
gingie gi'se va intinde de la molar ra mitar (fig. z-r3).
2, MaSim deformare pin vaarutrt a1
Tnodelyl
pe ea.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
!- Pregdtirec
modelului
cu bistariul.
182
II
I
I
-\
I
,i
ll
t
a
:i
ti
-t
.i
ri
I
Capitolut 7
-
Alte netode de restaurare a esteticii dentarc
3, Modelul acopeit cu mateia[ttl
plastic transp$rent
4. Decaparea gutierei de pe model-
5. Aspectul C,tpd indepdrnrc de pe rnodel.
7- Proba pe model. 8- Umplerea gutierei cu
substanld de albit.
9. Aplicarea in gura ca indepartarea
excesultti.
Fig. 7.13
-
Fabicarea gutierei pentnt albire
{dapd
Reality 20C0}
tKi
Mariana Brandrya Papa
-
Estatica in odontonrapia rastouratoare
Pacientul care va urma tratamentul de albire la domiciliu va fi inskuit gi i se va exemplifica
modul in eare se utilizeaztr guliera gi gelul de albit. Aceastl instruire va fi fdcuti fie de ctrtre medic, fie
de o asistenttr instruita in acest sens. Pacienful hebuie si poarte gutiera l-3 ore pe zi, dup6 prima o16
indepirtqazl gelul gi il inlocuieqte cu altul.
Gelul se va introduce pe2l3 din gutiertr pentru a se evita contacful cu rebordul gingival
Ei
pen-
tru a intra in rezervonrl creat pentru el in gutieri.
Pacientul va pllm o singuri seringi eu gel de albit gi va fi obligat sd revinl la cabinet pentru
control gi pentnr
a primi
o noui doz6 de substanli de albit.
Metoda este eficaee in urmltoarele cazuri:
-
Dinfr eu modifictrri de culoare datorate v6rstei, caz in care gutiera se mengine l-3 ore pe zi,
ziua sau noaptea,
dupi dorinla pacientului;
Fluoroz[
-
fornae u$oare sau medii
-
tratamenful va dura I luntr (uneori
f6r[ efect);
Colorafii tetraciclinice
uniforme, utoare sau medii.
I
I
I
I
I
I
Prin supradozarg
substanfa de albire poate fi iritanti-pentnr
mucoasa gingivattr
determin6nd
arsuri sau poate duce
la apari$a sensibilit*1ii
dentinare n*" i*e, dupl interuperca tratarxentului
cedeazf destul de rapid mai ales dactr se utilizeazi geluri pentru desens.ibilizare.
Astizi au apilruf preparate
care permit combinarea tratamentelor profe,sionale
de albire a
dinlilor in eabinet cu cele efectuate acase, de c{he pacient. Tehnica ***tr combjnati folosepte ea
agent de albire in cabinet peroxidul
de hidrogen 15-35% (cu sau fdrtr acfiunea unei limpi)- Sistemul
profesional
astfel folosit este ILUMINE 0FFICE
tDENTSpLy)
care conline 15% peroxid'de
hidrogen
activ ce rezulttr din eombinarea
a 30% peroxiri <ielidrogen cu o pudre aromatl.
prin
amestec, lichidul
se transforrn[ intr'un gel vdscos in 30-60 secunde gi este aplicat pentru 30 de minute ?n gutiera fabri-
cati anterior gi impreuntr cu aceasta in cavitalea btrcaltr- oopl r""rt" 30 minute gutiera se seoate gi
dinfi se curili atent de umele de gel. se ia din nou culoarea iinglor tratafi gi se faee o fotografie a st+
tusului duptr prima
+edinta.
De reguli, dinlii deviu mai albi.
In aceeagi gedin$ pacienrBl prime$te gutiera gi trtrsa cu 3 seringi de ILUMINE pntru acasi cu
lOe/o
peroxid de hidmgen gi este instruit sd aplice gel*l tiurp de 3 ore pe zi pe parcursul a 5 zile.
Tni{amentul
de acastr va fr ?ncenutra?4or-e
Je la gedirre cin cabinet.
Paeintul revine la control dupd o slptlmini gi este examinat dup{ acelagi protocol ca la prima
$edinta
gi
atunei c6nd este necesar, se indicirepotarea
aplictrrilor la domiciliu inci'o s*ptim6n5-
Combinarea
celor 2 metode dE albire are avantajul ei reduce timprl de tratament gi gdbegte
efectul de albire a dinfilor.
ll
I
I
I
t
I
I
I
7.3.
ALBIREA
DINTILOR
DEVITALI
Pierderea vi'.alitIlii putpare reprezinti
una din cauzele care determinl frecvent modificarea
culorii dialilor' Substanlole
rezultate
din degradarea
fesuttriloq
in particular
singele, infiltreaztr
canaticulele
dentinare gi dau dinftor o colora;ie brun gn sau uneori o colorafie foarte inchisi,
spre
negru. Colortrrile
Bpar ca urrflaro a urmitoarelor
cfilze:
-
I
-
Formarea unui sulfit de fier ia eanaliculele daetinare din combio*{ia fierului din hemoglo-
bini cu sulfura provenit$
din wbstanle b'acteriene. Aceste modifictrri coloristice ne conduc
la conciuzia ci in tratamentele
eododontice, pentru a se obline o modificare de culoare
minori este necesar sI se indep6rtsze su foarre mare atenfie toate resfurile organice, sdnge,
tesut
pulpar necroz*t
{Tronstad l99l) (36);
-
Ahn cauzd carp poate
duce la modificarea cutorii dinlilor devitali este reprezefiatd de mate-
rialul de obtnra;ie de canal utilizat. Astfel, putem aminti folosirea nitranrlui de argint sau a
rnaterialelor
de obturalie de canal ce conlin argint care sunt azi de domeniul i$oric.
-
Materialul
de obturalie de canal hebuie indeptrrtat din camera pulpard in lotalitate pentru ci
el poate diminua hansluciditatea
dintelui. Pe de ahepq4e, nufireroase materiale. ca de exem-
184
I
I
-I
,,
i
t"
,l
r.
!
I.
,i
I-
I
t;
r
I
E
,a
-t
-
=
T
:
:-
-
I
F
I
T
I
I
=
I
T
.:
!
I
I
I
I
=
t
I
Capilolul 7
-
Alte metode de restaurcre a esteticii dentare
plu eugenatul de zinc, au tenriinfa ca sub acliunea luminii ce traverseazl smalful gi dentina,
in timp, si-$i schimbe culoarea care va deveni mai inchisl (Cohen gi Bums l
ggS)
(31).
-
Daci dupi un tratament endodontic se va utiliza ca material restauntor amalgarnul, denti
na gi, ulterior, tcat6 coroana dentard pot cdplta in timp o tenti gri-bleu. Din punct de vedere
estetic, atunci cind cavitatea de acces linguali a dinflor depulpa! e obturate cu amalgam,
lucru total contrandicat, ea va colora ?n timp dintele (Tronstad l99l) (36);
-
Mai putem intdlni o colorare a dinlilor devitali prin infiltrarea substantelor colorante precum
tabac, cafea, vitt roqu, ceai etc. la nivelul interstiliului marginal de la periferia restaurafiei,
Tehnicile adezive de restaurare utilizate azi, au redus substanfal acest gen de otloratii.
Agensii de albire
Degi modificirile de culoare ale dinlilor devitali rdspund foa(e bine la tehnica de albire, inainte
de tratament trebuie evaluate exact sinrafiile clinice respective-
Albirea dintilor devitali este realizati cu substanle oxidante. O prirni incercare de albire a
dinlilor devitali a fost descrisi de Brown in 1965 (citat de Tronstad) (36). El a amestecat perborat'l de
sodiu
Ei
aptr oxigenatl gi a aplicat acest amestec in camera pulpartr- Cam tot ahrnci a apdrut folosirea
superoxolului,
o api oxiginati stabilizati gi amestecati cu perborat de sodiu. Amestecul a fost introdus
?n cavitate gi acoperit de un material de obturalie- Aceasti tehnici de albire se deruleaztr pe o perioadi
de timp mai lungd, literatura americani a denumit-o 'Valking-bleach". o tehnictr de gravare acidd a
dentinei miregte penetrarea produsului
de altrire-
Procesul de albire poate fi grbbit printr-un aport termic gi, in acest caz, vorbim de "power-bleach"
care folosegte supercxo! (apd oxigenati 30%) gi perborat de sodiu, aceste doui produse fiind amestecate.
Peroxidul de hidrogen (api oxigenatit) 3% se descornpuire la cilrlurl gi la lumini gi clibereazi
oxigen. Existi in conrerf un aparat ce permite cregterea ternperaturii apei oxigenate la temperarura de
aproximativ 40"C, de asemenea existi llrnpi ce combini efectul luminii cu cel al cildurii.
Un alt oxidant puternic este perboratul de sodiu stabil sub fonntr de puibere qi care amfftecat
cu apb elibereazi pemxid de hidrogen gi oxigen. Perborahrl de sodiu amestecat cir peroxid de hirogen
3Ya in fgrmd de pasti e folosit penlr" albirea dintelui gi inchis ermetic in cavitatea de acces pf;n[ in
gedin;a urmitoare. Aceasla e q
metodd de albire ambdstorie.
Ca urmare a acestei tehnici pot si apari efecte secundare:
-
Daci materialul cu cars se va inchide acest melanj oxidant este pulin rezistent, se poate ca
prin formarea unui gaz care ia nagtere in cavitatea de acces, materialui de obturalie provi-
'
zarie str se desprindd;
-
Cind canalul radicular nu este obh:rar etang, gazul poate str treacd spre parodonfu apical qi
si dea nagtere unei sensibilitbli la percu{ie in ax
;i
aparilia unei dureri periapicale;
-
Ca ulmare a unor tehnici Ce aibire repetate dintele poate sI devini casant qi dupl un oare-
care timp sl apari frachxa spontanl a coroanei clinice a dintelui.
7.3.1, ETapnrn DE TRATAMEITiT
65po$T,R
BI-EACH"
Trakmenful de ahire a dinlilor devitali presupune o apreciere exacitr a situaliei clinice date, el
presupun6nd urrn6toarele etape :
-
Se apreciazi culoarea dintelui inainte de inceperea tratamentului qi se face o fotografie a
acestuia;
-
Se apreciazi starea periapicali a dintelui precum gi calitatea obturaliei de canal cu ajutorul
unei radiografii. Daci obturalia de canal nu este corecth se va proceda la refacerea ei.
Se indepdrteazi in totalitate obhrralia veche existenti gi dentina coloratd gi se va indcpdrta
materialul de obtualie radiculari din regiunea cervicaltr cu aproximativ 2 mm, astfel incf;t ori-
ficiul cameral al obturaliei Ce canal si se giseascn
-r:j:j
decit marginra gingivalA dupd care
i85
Mniana BrinduSa Popa
-
Estetica in odontoteropia restoarstaare
materialul de obturalie canalard se acoperi cu un ciment policarboxilat sau ciment ionomer de
sticld- Aceasta asigurtr ca agentul decolorant si nu fie impins de-a lungul pdrlilor taterale ale
obtura;iei de canal in timpul trararnentului.
Se
ya
face din nou controlizdiologic;
Se spali abundent dintele gi se usuctr iar mucoasa gingivall.gi nrucoasele din vecinltaie
se vaselineazd.;
-
Se va izola dintele cu diga;
-
Se va recurge la curdlarea camereipulpare cu un solvent organic de tipul eterului alcoolu-
lui, acetonei, cloroformului
dupd care se va face gravarea acidd a cavitifii pulpare cu acid
fosforic 30%
'j.mp
de 15-20 de secunde maximum. Se va aplica o **pr".a mai mare cu
acid fosforic 307o simultan gi pe fala extemA a smalplui tot l5-20 de seiunde dup[ care se
spaltr abundent dintere 30 de secunde gi se usucr cavitatea;
-
Se aplicl amestecul
de superoxol
9i
de perborat de sodiu in camera pulpad prin injecrarea
lui cu ajutorut unei seringi;
-
Se aclionea{
1
cilduri pe buleta de vati cu instnrmentul coresprrnzator, ca gi la tehnica
de albire a dintilorvitali
timp de l-Zminute, apoi se indepirteazl amestecul de albire gi se
reinnoie|te-
Se repeti acest pnocedeu de 3 ori folosind o noutr buleti de vati imbibat[ in
solulie proaspdti-
Ulterior, se va decolora suprafala vestibulari a dintelui prin aplicarea unei
comPrese
cu superoxol incdlziti de vdrful instrumentului conectat la aparatul de diatermie
timp de 1 minut- Se repetl de 3 ori schimbind compresele ,u ,upoo*ol. O degajare mare
de cildurtr risci si provoace resorbgia radiculard;
-
La sfib$itul prccedeului
de albire, se spalr dinteie qi se verifici culoarea.
poate
si fie nece.-
sari o noutr qedinfi
de albire;
-
Se aplicd un strat de hidroxid de calciu in interiorul cavitelii de acces qi se va acoperi pen-
tru 2 zile cu un material de obturalie provizorie;
-
Dactr culogel
o-btinuti e satisfacaloare,
se poate trece la restaurarea definitivl; daci instr se
cere o noutr albire aprcpiati in timp se va utiliza un material de restaurare provizorie, care
'tr
poatn
fi indep[rtat ugor, pentru un nou acces ra cavitatea pulpari-
A mai fost uzitatd o aiti tehlici car; prdsuprxo3a aplicarea dupi gravarea acidi in intyriorul
camerei pulpare
9i
pe perelii
intemi gi externi ai dintelui
"
u*i bulete de vati imbibat6 cu peroxid de
hidrogen 3% peste care se aplici o sursd de cildurd generati de o lampf apzat|la o distanii de aceasti
buleti in funqie de tempsrantra
d,egajati (frg. 7.la A).
7.14
-
Tehnica
de albirc a dinsilor:
A
-
cu ajutorul unei bulete de vatd fmbibatd cu peroxid de hidtogett
3%
Si
fncdlzitd cw o sursd de cdldurd sau lwnind;
B
-
Metoda de albire ombalatorie;
C
-
Aplicarea
obturasiei dupd slbirea
(tid&ui
@upd
Tronstatt).
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
,
Ir
-l
rl
rj
I
I
I
I
I
I
I
,.-'
186
Fig-
l:
t
I'
I
I'
?
rl
I'
i
I
!
f
rJ
I
:i
r
.=
I
=
f
=
,-
r
:.|..
r
i
=
3
=i
T
i:.
I
l
I
a=
I
t
I
::
I
=
I
Capitolul 7
-
Alte rnetode de restaurare o esteticii dentare
Aceasti tehnictr nu prezintd o mare precizie, ea depinzdnd de respectarea corecte a tehnicii gi
de cAldura emanati de sursa de cAldur.tr utilizati.
7.3.7, Erapnr,n DE TRATAIVTENT AI{BULAToRIU ("rvat xnrc-BLEAcH?')
in cazul utilizirii acestei tehnici de albire, primii timpi sunt identici cu cei descrigi la tehnica
antenoartr dar, dupi izolareadintelui, gravarea lui acid6, spilare gi uscare se procedea"{ astfel:
-
in cavirate ss va introduce pasta formatd din melanjul perboratului de scdiu cu peroxidul de
hidrogen 3% sub formi de pasti extemporanee gi aceasta va fi inseratl in cavitatea de acces
gi spre fata vestibulari
ldsindu-se un spa[iu de 2-3 mm pentru aplicarea obturaliei provi-
zorii. Se va folosi un material de obturafie provizorie tip Cavit sau Cavidur, glassionomer
iar pacientul
va fi avertizat ci produsul de albire elibereazi gazin cavitatea pulparl gi e
posibil ca si piardi obruragia remporarA
{{rg.
7 Ja B);
-
Produsul tle albire este lSsat pe loc 2 zile pilnlla o siptimind; dacd culoarea dintelui * ruii*-
flcitoare se va trece la restaurarea definitivl, dactr nu, operafiunea se va repeta nu mai mult
de 4 ori deoarece ar putea antrna o sldbire a rezistenlei struchuii int'-rne a dintelui gi
aparilia riscului de fracturi spontani-
Dupi tebnica 'balking bleach", dupd ce se obgine nuanta doriti, se va face izolarea dintelui cu
diga
9i
se va indepirta obhrralia provizorie. Se repeti tehnica de gravaj acid urmatl de o sptrlare mi-
nutioasi gi uscare dupd care se va aplica agenrul adeziv gi se va aplica materialul compozit cu
microumpluturi (fig. 7.14 C)-
7.4. MICR.OABRAZIUNEA
Este o tehnicl de tatament cu sacrificiu de substanli durl dentad minirni, care se adreseazi,
in g:,nerzl, discromiilor deiltrB minore, cere nu afe+tezzi decit stralul superfrcial de small ce nu dis-
pare prin tehnici de albire- Este o metodl mecanici gi clrimicd.
Procedeul a fost descris de Black (citat de Schmidseder 1998) (32) l* inceputul secolului
al XXlea. in 1984, McCloskey(?4) utlliza o tehnic6 de indepirtare a defectelor de suprafald a19
smalgrlui cu ajutcrul unui amestec de spumd de mare cu acid clorhidric. Dupi 6 ani firma Primer
lanseazi orcdusul Prema (Primer enamel Micro-Abrasion) la care piatra pf'nce e amestecatl cu acid
clor\idic l0%- Croll (1936) (13) utilizeazi un gei forr*at din acid clorhidric 6-7o/s awestecat cu
rnicroparticule de carbur[ de siliciu-
Microabraziunea poate fi asociatI cu o lebnici de albire a dinlilor.
Tehnica de tratament presupune:
-
Izolarea perfect[
cu diga gi pmteciia pacientului gi a medicului cu ochelari de protec]ie,
avdnd in vedere ci acidul clorhidric este un produs caustic foarte agresiv. Din acelagi motiv,
'
in
junrl
dintelui supus microabraziunii se aplici bicarbonat de sodiu, acesta permipnd
evitarea arsurilor gingivale prin neutralizarea aciditdfii preparatului.
-
Pe dintele periat profesional, spalat qi *scat se aplici acidul clorhiddc arnestecst cu pulbere
de piatri ponce l0-l8Yo xare se intinde pe suprafaga vestibulad a dintelui ce prezinttr dis'
.cromia
in[r-un strat de lmm qi, cu ajutorul unei cupe de cauciuc destinattr acestui scop, cu o
piesS de rnini ia vitezd mic5, se efectueazi migcdri circulare. Cupa cie cauciuc este prevtrzutd
in interiorul sIu cu o perie circulari, inconjurattr de margini de cauciuc- Migctrrile circulare
se executl cu presiune pe gelul de pe fala vestibulartr pe care il freaci astfel de sma{.
Daci suprafafa de tratat este mici. se freaci gelul cu ajutorul unui aplicator de lemn cu
care sevor face totmiEclri circiilare. Dripd 60 de secunde se face pauz6, iimpln care se
spald fala vestibulari a dinielui cu jet de api sub asphaiie.
L*-l
Maiana Brdndusa Papa
-
Estctica ia odontotorapia rethurabore
Fig' 7' I 5
-
Albirea din|ilor pin microebraziune; Aspectul dinsitor inainte g
dupd trotament.
t
t
I
t
I
I
-
Se exannineaztr culoarea
dintetrui. Dactr aceasta nu e corespunz6toare, operaliunea se poate
rcpeta de maximum l0 ori, ceea ce duce la indeptrrtarea unui strat maimic de 0,1 mm de
smalg iarpetele superficiale dispar. DacI duph accst numtrrde gedinfe admise nu se observi
nici o amelior:re a culorii, tratamentul se opre$te (fig. ?.15).
-
Smalgul astfel tratat, duptr sptrlare gi lustruire, va beneficia de o rnetodd localtr de fluorizare.
Un exarneo rnicrosccpic
ef$hlat pe,.rn dinte supus micrcabnaziucii se poate cbsersa o
$iergerc
a stusfurii de sirprafap
a srnal;nlui, cu o imagin" urorfi a prismelor de smalg f{ri elemente precise.
Din punct
de vedere clinic, dintele apare foarte lucios, neted, sticlos, cu aspcct glazurat gi
foarte fizionomic.
t_
I
I
I
I
I
I
t
I
I
188
I
i
:i
IJ
I,
rl
I
:i
I
:i
I'
i+
I'
I
;
:i
l:
T
-
r
=
l:
r
t
';
f
:i
f
G
I
=
r
t
j
J
;
I
Capitolul 7
-
AIte melade de restaurare a esteticii dentare
BIBLIOGRAFIE
l' Andreescu C., Cherlea V-, Virlan C., Virginia Vdrlan, Dimitriu B.
*
Elemente de odontologie,
Ed. Topaz, Bucuresti, 1997;
2' Aldecoa E-A., Mayordomo F.G.
-
Modified Internal Bleaching of Severe Tetracycllne
Discolorstion:
6-rlear clinical Evaluation,euintessencelnt.,23,z,lggz,
g3-89;
3' Anirna E' Zabalegni 8., Gill J., Gascon F.
-
Internal Bleaching of Severe Tetracycline
Discolorotion:
Four-Year clinical Evaruation,
euintessence
Int.,2l, lgg0,7g3;
4' Arens D-E'; Rich J-J., Healey H.J.
-
A Practical Method of Bleaching Tetracycline
-
Stained
keth, Oral Suqg. 34, 1972,
gl2-gl5;
5' Bailey R-W., Christen A.G.
-
Bleaching of Wtal Teeth Stains Endenic Fluorcsis,Oral Surg. 26,
tg68,
g7t-875;
6' Baume L-, Phillips R.W., Lund R.M.
-
Esthetic Considerations in Operative Dentistry, ln:
Tbxtbook of Operative Dentistry3'd ed., W.B. Saunders Company, Philadelphia, 1995, 270-Z9A;
7. Baumgartner J.C., Reid D.E-, Picket A.B.
-
Human Pulpal Reactton to the Modified Irfclnnes
Bleaching Technique,-r. Endod. 9, !983, 527-530;
8. Bjorvant K., Skang N., Selvig K.A.
-
Tetracycline-Impregnated and Dentln Duration of
Antimicrobiol copacilt, scandinavian Journal of Dent. Res. 93,3, 1993, tg2-igl;
9- Chung Moon Unr, Ruyer l-E.
-
Stcining of Resin-Based Veneering Material with Coffee and
?Pea,
Quintessence
InL, ZZ, 5, lggl, 377-396;
l0- Cohen S'C.
-
Humsn er$ot Response to Bleaching Procedures on htal Teeth,J. Endod- 5,
t979, t34-t37;
ll- Croll T'P.
-
Enamel Microabrazion: The Techniqlre,
Quintessence
Int., 20,7A,1989, 395400;
12. Croll T-P.
-
Combining Resin Composite Bonding and Enomel Microabrasian,
Quintessence
lnt., 27, 10, 1996, 669-67 l
;
13- Croll T.P., Cavanaugh R.
-
Enantel Color Modtfication by Controlled Hydrochloric Acid
-
PumiceAbrasion.
Tehnique and Exetnples,
euintessence
Int., 17, 1986, Bl;
14' Cvitko Elizabeth, Swif E.J. Jr., Denehy C,E.
-
Improved Esthetics with a Combined Bleaching
Technique: A Case Reporr,
euintessence
InL,23, ?, lggl,91-91;
l5- Feinman R-A., Goldstein R.8., Garber D.A.
-
Bleaching Tbetlt,
Qintessence
Publ- Co., 1987;
16. Heymann H.O., Sturdevant C.M-, Roberson T.M., Heyrnann H.O.
-
The Art and Science of
operative Derctistry,3rd ed., Ed- Mosby, st. Louis,lr{issouri, 1995,627-687;
17. Haywood V.8., Heymann H.O.
-
Nightpard Vital Bleachrng,
Quintessence
Int.,20, 1989,
697-699;
l8- Haywood Y-F..
-
Nightguard Wtal Blesching: Elfects of Enamel Surface Texrure and Dffi*ion,
Quiniessence
int., 20, 1990, B0l-803;
19. Haywood V.B., Heymann H.O.
-
Nightgunrd WtaI Bleaching: How Snfe Is ItZ,
Quintessence
1n1,22,1991, 515;
?A' Haywood VB.
-
History Sof*tv cnd Effectiteness af Curyent Bleaching Technique and
Aplications of the Nighrguard Wal Bleaching Technrgre-
Quintessence
lnt.,23
,
1992, 47l-488;
T
I
a"
I
189
Il{aiana BranduSa Popa
-
Estetica ln odonnterapia restsarstoare
21, Jordan R.E. et al.
-
Consenative lhtal Bleaching Treatment of Discolored Dentition,
Comp.Cont.Educ.Dent.,
5, 1984, 803-&06;
22- Lambrou D.8., Tahos B.S., Lambrou K-K.
-
In Wtro Studies of the Phenomenon of Tetracycline
Incorporation into Enamel.l.Dent. Res. 93, 3, 1993, 192-197;
23. Lewinstein L, Hirschfeld 2., Stabholtz A., Rotstein l-
-
Effect of Hydrogen Peroride and
sodium Perborate on the Microhardness
of Human Enamel,J- Endod- 20,1994,61;
24- McCloskey R.J.
-l
TbchniEtefor Removal"of Fluorcsis'Stain,J.'Am. Dent.Assoc. 109, 1984,63;
25- McEvoy S-A.
-
Chemical Agen*
for
Remoing Intrinsic Stains
from
Wtal Teeth. I Technique
Developmenf,
Quintessence
Int. 20, 1989, 323-328:
26" McEvoy S-A-
-
Chemical Agents
for
Remaving Intrinsic Staiw
from
Wtal Teeth. II Curent
Techniques and Their clinical Application,
euintessence
Int. 20, 19g9,372-3g4;
I
I
I
lr
ll
lr
lj
lr
ll
27.
28.
29.
30.
3t.
32.
Miyasaki C-M. Ching
-
Elemente clinice de stonatologie, Ed. ALL Medic, Bucurqti, 2001,
266-284;
Mitchell D.A., Mitchell Laura
-
Ghid clittic de stomatalogie,Ffi. ALL,Bueuregti 1999;
Robertson W-D., Melfi R.C.
-
Pu{pal Response to lhtal Bleaching Procedures,Dent. J-,27,
1980,332;
Rosenstiel S.E, CegauffA.G.,lvlcCafferfy
R., Johnston W.M.
-
In \Itro Tooth Color Change
with Repe ated B lea ching,
Q.rintessence
lnt-, ZZ, l,
1,g9
l, 7 -12;
Rotstein l.
-
Bleaching Non-Wtal and Wtql Discolored Teeth, ln: ed- Cohen S., Burns C.
-
Fathways of the Pulp,3d ed., Ed. Mosby, St Louis, Missouri, 19g0, 6?4-690;
schmidseder J.
-
Dentisterie esthetetique, Ed. Masson,
paris,
2000, 35-100;
33. stewart G.
-
Bleaching
Diszolored
pulpiess
Teerh,l.Am. Dent. Assoc. 7a, 1965,32s;
34. Titley K.C., TomeckC.D., Smith D.
-
The Elfect of Concentrated Hldrogen
peroxide
Solutions
on the &trface h'Iorphologt
of Human Tooth Enamel, J. Endoii. 14, 19g6, 69-74;
35' Titley K-C-, Torneck C.D-, Ruse N.D.
-
The Efect of Carbamide-Peroxide Gel on the Shear
Bond strength of a Microfl Resin to Bovine Enamel,J. Dent. Res, 71, 1992,20;
36- Tronstad L-
-
Endodontie
elinique, Medicine
-
Science Flamarion, Paris, 1993, 214-2lB;
37 Van Hagwood, Heymann H.O.
-
MgJttgnrd l'itcl Bleaching: How Sqfeft lrl
euiabssence
lnt-, 22, 7, 1991, 515-523;
38' wasson w-, Schuman N-
-
Color Wsion and Dentiatry,Quintessence
Int., 23, 1992,34g-353;
T:
li
lj
lr
190
'l:
I
rl
I'
i
l,
ti
I'
l
:t
t
:i
J
:
J
::
I
i''
I
T
=
I
:
I
:
I
I
=
I
-_
I
I
I
:
CAPITOLUL
8
METODE
DE TRATAMENT MINIMAL-INVA ZN
PRIN PROCEDEE
SPECIALE
Pintr nu demult tratamenLil de cai-ie simpli cerea o execu{ie rigriroasd, dupi reguli precise,
menite str asigure menlinerea vitalitdlii putpei dentare, protejarea parodonliului marginal gi, in acelagi
timp sd permitd realizarea unei restaurafii funcfionale, estetice
9i
de lungi durati. Acest tip de
preparalie presupunea respectarea anumitor reguli gi principii care duceau la indeptrrtarea in totalitate
a smallului nesuslinut de dentini sinitoasi, indiferent de localizarea leziunii
Ei
la indeplrrarea de
lesut
dentar slnitos, uneori in cantitif destul de insemnate, in scopul realizirii unei preparalii menite si
relin{ materialul de restauralie.
Reducerea, uneori destul de subsian{iali, a
fesuturilor
dure dsnhre in scopul realizbrii
preparatriei reprczinttr un proces ireversibil care nu respecti principiul de baztr al conservirii stnrcfurilor
du:e dentare; de aceea, o dati cu progresul pe care l-au luat in ultimii ani biologia gi studiul biomate-
rialelor dentare, cercetirile specialigtilor s-au axat gi pe glsirea unor solufii eare si permiti realizarea
unor prepamtii minime cu refacerea morfologiei dentare ideale.
Tratamentul leziunilor carioase sau riecaricasc cste azi marca{ de concepiia econcrniei de
{esu-
turi dentare sinitoase in realizarea preparafiilor amel+dentinare, Preocupirile de a realiza o cavitate
mai pulin mutilanti nu sunl noi gi, concrel, aceste preocupiri au dus la dezvoltarea frr[ precedent a bio-
materialelor adezive pentru care au fost necesare realizarea de tipuri noi de cavitili, mai pulin invazive.
Pe de alti parte, pdni de curdnd, singuml mi_iloc utilizar de practician in efectuarea preparali-
ilor era reprezentat de Fszele denta.re care, la rindul lor, datorittr progresului tehnologic, au devenit mai
perfonuante pril mirirea vitezei de acfiune, imbunlt6lirsa mateiialului riin care sunt reaiizate
(extradure, diamantate), precum gi prin diversificarea formelor lor etc-, frezajul
lesutu.iilor
dure dentare
devenind astfel o operafie mai comodi gi de inalti precizie.
lnstrumentarul rotativ este Adaptat pentru tratamentul tuturor tipurilor de lezirrni gi nu prezinti
nscuri pentru pulpa dentari in condi$ile in care freza dentari e adaptati sitruatriei gi existd o buntr vi-
zibilitate asupm cimpului operator. Frezele dentare au insi limitele lor, practicianul trebuis si aibl o
bun[ manualitate gi indemAnare altfel, ele put6nd'deved periculoase pentru dinfii vecini sau pdiiinr
pulpa dentari- Din acest motiv, precum qi din dorinla de a piepara o cayitate cit mai pufin extinsi in
lesut
dentar sdntrtos, adecvattr sistemelor adezive de restaurare, au eplnrt tendinle dc a se inlocui cla-
sicele freze dentare cu alte sisteme de preparare a cavitaliloi Asrfel au apdrut
-
sisteme cu aer abraziv in prepararea cavitililor;
-
sono-abraziunea;
-
terapia cu laser
!93
I
I
8"tr"
Maiana Brandusa Popa
-
Estetica in odontoterapia restarrraloorc
SISTEMUL
AER-ABRAZIV
fN TNATAMENTUL
PTERDERILOR
DE SUBSTANTA DURA DENTARA
Sistemul aer-abraziv
este un sistem neconvenfional de realizare a preparaliilor cars a fost
introdus pentru prima
oard in stomatologie
in anul 1940-.de Black.GV
[citat
de
gayne,...Iaylor
gi
sturdevant (34), Pinto gi colab.
{32),
Bery
{2),
Laurell (19) gi care se dorea a fi o alrernativi la instru-
mentarul mtativ convenfional
exclusiv utilizat pind atunci. Sistemul aer-abraziv,ca
mod de acfigne,
se foloseqte de bombardarea
lesuturilor dure dentare cu un
jet
de aer bogat in particule
cu potential
abraziv' avdnd la bazr teoria ehergiei cinetice. Abraziunea cu aer nu este doar o sablare, la care meca-
nismul de acliune este acela de accelerate a particulelor
cu ajutorul unei surse de aer, ce are ca rezul-
tat creerea unui jet
bogat in particule
care se dispersezi rapia dupa producerea lor. Sistemul implicr
un jet
de aer abraziv oblinut prin adi(ie controlati (dirijatlf de particule abrazive, asrfel incat existi o
densitate de particule
constant[ pe secfiunea de emisie, densiate ce asiguri capacitatea optimi de
tiiere- se obgine o ablagie de rnare pre c;,zie afesuturilor deniare datoriti uo"ul gr=ci*
coctrol mai inait
al procesului gi nu unei abraziuni mai accelerate.
Primul aparat cu
1er
abraziv apare in 1950 fiind cunoscut
sub denumirea de KCp (sistem
kine-
tic de preparare
a caviti;ilor)
al firmei SSW-Company- El s-a dovedit a avea destule inconvenienle cli-
nice' care au fbcul s[ nu fie acceptat ca atare in practica stomatologici (Taylor gi colab. 1995) (34).
Dinire aceste inconveniente
cele mai importante au fost:
-
Lipsa simfului tactil al operatorului,
ceea ce nu permitea un control strict asupra acfiunii
particulelci
in profunzimca
tesuturiior
denlare;
-
Pulberea abraziv6 la primul
tip de aparat se ateza mecanic pe oglinda dentartr gi murdtrrea
zcna pe
"-. :".:-"Ionaji
toate zonele invecinate acestuia, pe pacient pi operator, diminu6nd
foarte mult vjzibilitateiasupra
cdmpului operatoq
-
Exista pericolul
inhaldrii pulberii
abrazive de c6tre pacient gi operator in egall mlsurl.
Dup[ o perioadtr
de peste 40 de ani, timp in care
$tiinla
a evoluat spectaculos, cercet6rile cu
privire
la sistemul aer-abraziv
revin din nou in actualitare in anul 1992. Aparatul iniliai sufer[ o serie
de imbunitiliri esen;iale qi aceasta mai ales in ultimii 5 ani, lucru atestat de numarul mare de firme pro-
ducitoare de astfel de aparate-
Avem astizi aparate precum (Milrer gi castellanos 2000, z00l) (23):
*
Mach 5,0 Plus, Welch Allyn / Kreativ ce are 3 piese de mdntr, 3 duze dispersoare, Z camere
pentm pulberea
de oxid de aluminiu:
-
Mach 4'0 Welch
Allyn I Kreativ cu 3 piese de mdni, 5 capete de piesi,
un rezervor pentru
pulbere
de 1,8 kg pentnr pulbere de oxid de alurniniu rde 22,5 mm;
-
PrepStar (DyTt!
Engineering)
are 2 piase qi 2 duze diqpersoare in unghi de
g0o
gi 45"
9i
dime'nsiuni
de 0,284,48
mm; centiragte 3,3 ig, folosegte pulbere de aluminiu de 27 mm gi
50 mm; prezinti
variantele
prepStar
gi
prepsrar power plus;
-
Air Touch (Dentsply
I Midwest) cu piesa de minr ergonomici, cu I sau 2 camere de pul-
bere, 2 piese
de mini, 3 duze dispersoare cu unghi de 45, 90 gi l?0" are mai mulre vari-
ante: AirTouch
Tower gi Air Touch Desktop;
-
Abradent
Model DV-l_ (Crisral
Mark):
-
KCP 5
prepjerADT;.
_
KCP }O-ADT;
_
KCP IOO-ADT;
-
KCP 1000-ADT
carq are ? camsre de pulbere abrazi.d a cirei injeclie e conholati electronic;
-
Micadent (Medidenta
/ Hampton Research and Engiendering);
194
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l
I
I
-E
.=
i=
+._=
G
r=
l=
I
I*
a
:.
I
-
'i
l=
I-
=
l-
.
.
a
.
a
=
=
a
-=
I
capitolul E
-
]v{etode de rratament ninimal-invaziv prin procedee speciale
-
Microprep Associate (Lares);
-
Microprep Director (Lares);
-
Microprep Producer (Lares)
av6nd atagat oplional un laser cu argon.
Indiferent de producitor,
denumire, iiesign, ioaie aparatele moderne sunt astfel concepute inc6t
si asigure controlul qi precizia
achrlui operator pe toatd durata preparaiiei- Aceste aparate pot sd se
prezinte sub mai multe moduri:
-
Ca un aparat asemdndtor unitului den'ar, fixat pe podea sau cu roli care permit rnutarea sa
dintr-o camer{ in alta, dar care are dezavaltajul cI ocupi un spaliu destul ie mare (fig.
g.1);
Fig. 8.1
-
-imaginea nnui sistem cu aer abraziv
as emd. n d tor uni tul uf d ent ax
in fornrat mai mic, mai ugor (intre 2,3 qi 14 kgi reducdnd rnult din spafiul orizontal de lucru,
cu mobilitate limitatd (fig.
S.2);
lf
;-ir.*#ji'il,',ff
r..-r>i
:":j
.:
..,",,"
r:,i:j.j.-i
;..;
.
--,:-6*r#trfi1,,ii{..;l*i, *",.- ,.
Imaginea unui sistem cu aer
abraziv, tn
fonnat
r.-7usn
195
Maiana BrdnduSa Popa
-
Estztico in odontoterapio restsurertosre
Sursa de presiune
de aer a aparatului poate fi:
-
compresor integrat aparatului;
-
compresor portabil;
rezervor de aer comprimat (nitrcgen sau bioxid de carbon);
-
sursa de aer a unitului dentar cu aer filtrat gi uscat.
Aparatul cu compresor
integrat sau cu rezervords'aer comprimal dezvolti o presiune a aeru-
Iui intre 30-160 psi, pe cind cele ce utilizeazi aerul de la unitul dentar au o presiune inrre
g0-120
psi.
Aparatele
de aer abraziv sunt previzule
cu ur panou de control ce permite selectarea gi sta-
bilirea modului de operare,
reglarea concomitentl a preiiunii aerului gi a fluiului de pulbere in raport
cu substratul pe care aclioneazi,
ele putdnd fi crescute sau sctrzute dupi necesitlf
tng-
g.:1.
I
I
I
I
I
I
I
l
I
I
I
I
Contrslul acestora poate fi fiicut cu ajutorul unui computer prevlzut cu un panou digitat. De
asemeni, aparatul estc previzut
cu un sisrem de Evacuare al puiberii
"ur" "rt" "o*pu,
din doui pi4i:
-
O parte
extraorali:
un firtun din segmente de plastic care poate fi pozifionat in direclia
doriti, Iungimea
Ei
diametrul sru fiind diferite de ra aparat raapara[
-
-
o parte intraorali
care e previzutl
cu rrn filtnr ce indeplrteazi particulele
dar gi mirosurile
neplicute (r.ezultate
din ablalia
lesuturilor) si permite **"*."u irteprrali a pulberii in:.inie
ca aceasta si p[riseasci
cavitaiea
bucali. Astfel, se elimitri unut dLr cele mai mari neajun-
suri ale primelor
aparate cu aer abraziv.
Pe panoul
de control al unitului se afl[ fixati piesa de mflni ce are o lungime de cca. 14 crrq
este foarte u$oartr (inre
19-30 g)
$
care are duze de diierite mirimi (cu diametrul infe 0,010, 0,02g gi
0,090 cm)' Ele sunt in
-nymdr
de 2, 3,5 gi pot avea 2-J
rrnghiuri
diferite (intre 45o
-
90o
-
120").
lnci din i954 Myers
lcitai
ae rioto gi colab- 200I) (iz) a folosit o duztr dispersoare or unghi
de 80" pentru o acliuns
T
*-utt la disunii de 2 mm faftr ae alt", dar in practici e dificil ,e * pe#r"
in permanenli
aceasli distanltr constantf,-
Angulaliile duzelor produc tar:'eri de amplitudini diferite in
lesuhrrile dure dentare
;
practic,
cu c6t unghiul
etemai **,
"r
at6t sacrificiul de
lesut
dentar dur este
mai mic; in mod obiqnuit, duze cr *got4iu
de 80" folosind pulbere
de aluminiu de 27,5;rm Ia pre-
siune de 80 psi produq
concaviti;i
in
lesut
ce reprezintl doar io%din cele produse de duze cu o angu-
iaiie de 45"' frin<i recomanriate
pentru
hatamentul fisurilsr Duzele cu angulafii de 45o sunt, in special,
indicate in'tratamentul proceselor
carioase mai intinse in suprafa|tr
Ei
mai pulin adinci cum ar fi leziu-
nile erozive cervicale
[pinro 9i
colab.200l (32), Laureil gi Hess 1995 (4siJ.
intr-un studiu efectuat de Pinto
9i
"otul-
in 200l
irzy,."
";;i"
i; ftincgie de suprafata den-
tari pe care actioneazd, e nevoie de un anurrrit tip de unghi gi un diametru adecvat al duzei disper-
soare (tabel
8.1).
'.
_;
196
I
I
I
I
I
I
I
=,
a
,
j
:
l
'l
I
I
l
t
I
ii
I;
:
1:
:.
:L
l=
E
l:
I
I_
=
t=
=
l.
i=:
-
r-
i=
I
G
=
f
=
f
f,-
:.:
I
-_: :.
-:.
I
f
I
-:
I
capitolul E
-
lvletode de rratonent minirtar-invaziv
pin procetlee speciare
Attctnea
DIrzEr DI9,ERS,ARE
In naponr cu supRAFATA DTNTELUI
(nup,{
prnro
S. & oraens)
Aceste forme qi dimensiuni
sunt adecvate diferitelor tipriri de tralamente.
Astfel, pentru o pre-
cizie mare de tiiere,
caplnrl piesei va avea un orificiu mai mic, pe cind pentru sablarea felei interne a
unei falete din portelan
orificiul duzei va fi mai mare_
Pulberea abrazivi aclioneazlprin
bombardare qi prodrrce o suprafali rugoasi pe zonape care
este aplicati' realizind
aria gi energia de adcziune. S-a sperat ci aceste suprafele rugoase, rimase in
urma acfiunii putberii abry-azive
vor putea inlocui gravarea acidd, dar s-a demonsbat ci suprafala rszul-
taii nu oieri, ca atare, condilii optime pentm o buni adeziune a materialului de restauralie, ea neputind
inlocui gravarea
acidi-
Aparatele sunt previzute
cu l-2 carnere (tub /cilindru de aluminiu) ce conlin agenhrl abraziv gi
sunt plasate astfel incit sd poatd fi ugor de reumplut, ori de cite ori acest lucru este necesar. O camsre va
prirni grlbere
cu dimensirrni
mai mici (27 gtm), iar cealalti cu dimensiuni rrai rnari
{50
prn).
Camerele se
umplu atunci c6nd se golesc la 3/4 din volum pentru a putea oferi siguranla qi fiabilirare in utilizare.
Principalul
agerrt abraziv este pulberea de oxid de alumrniu care ofere o serie de avantaje (popa
Ei
colaboratoni
2000)(25):
*
Este o pulbere
ano4ganic{ stabitl chimic;
-
Nu este toxice;
-
Este relariv ieftin5 qi u$or de oblinut;
-
Curye uqor avdnd eficienlri mare yi afinitare scizuti pentru urniciitate;
-
Are o culoare neutri;
-
Duritatea sa este 9 pe scara Mohs, pufin mai micd decit a diamanhrlui;
-
Particulele microscopice de oxid de aluminiu utilizate au maryini tAioase gi col;uri ascugite
ce ajuti la tiiere.
'
Dimensiunile particulelor
de oxid de aluminiu utilizate sunt de 27,27,5 qi 50 pm gi sunt con-
siderate pure, ele fiinC sterilizate prin iradiere inigiali cu o radialie gama, pentm a eiimina contareinarea
biologici inerenti consecutivi procesului de fabricalle
Particulele de 27,5 pm au 93% alfa-alum:ni
Ei
?% impurii5{i sub forma de oxizi de siliciu,
cronq zirconiu'
fiea titan- Pulberea formatd din aceste particulelste de tip industrial, de culoare gri qi
s:e pare cI impuntilile sale ii cresc puterea de tiiere, mai ales pe dentina alterati.
Datorite culorii sale gri puherea se face vizibrltr prin contrast cu shucturile traiate gi parriculele
pot fi indepirtale u$or de pe dinte gi din preparafie. Aceste considerente fac ca acest tip de particule si
fie preferate de rnulfi clinicieni. Ele insd auli inconveniente:
-
Particulele mici tind si se acunrulsze in micile defecte ale preparaliei avind afinitate pen-
tru dentin[ gi sunr dilicit d: indepirtat;
-
Datoritd culorii gri ele pot fi uneori confrudate cu dentina alterattr gipot interfera in este-
ticc nLt"..ii-i
rrve vvrurstlLL
Particulele de 27 pnn
sunt fonne foarte pure de aifa-alunrini qi s6 prezintl ca o pulbere albi,
foarte fini gi mai greu de observat.
Cdnd sunt activate de
jerul
de aer sub presiune, particulele mici taie foarte rapid dar ele chelru-
ies': astfel majoritatea energiei kinetice ?n impactul primar cu suprafafa dentari gi rimSn cu un potenliai
redus de tdiere la impacte secundate, csea ce iace ca rJinlii vecini gI nu fie afectali de acestea.
l9'i
Tetu 8,1
Tip
de naghi
0,39 0,49
0,39 0,49
Mariana Brdndtqa Popa
-
Estetica ln odonnrcrapia rcstanratoare
Pa*iculele mici de 27 -27
,5
pm sunt aspirate cu ugurinli de sistemul de evacuare al aparatului
gi necesiti o presiune
mai mici a aerului in timpul lucrului fall departiculele de 50 pm energia gi efi-
cienla de tdiere fiind mult mai mare la particulele mici gi cu cit particulele sunt mai mari, rnuigr"i",
",, atit presiunea aerului hebuie s[ fie mai mare pentru a accelera ttrierea
;i
a o face mai eficientl.
Aparahra modemi de aer abraziv este prevdzuti cu programe ce permit alegerea presiunii
corespunzitoare tipului de pulbere abnzivi necesari precrm gi substrahrlui pe care ea actioneazi;
reglarea presiunii aerului qi a debitului de particule se face fie automat
-
prin selectarea unui program
sau manual
-
prin pedali-
Furnizarca de particule
in jetul
de aer se face prin capitul piesei de mini denumiti generic
duz[ dispersoiue, cu forrne gi dimensiuni diferite. Piesa de mdni
Ei
"atru
dispersor se pot sterilLa prin
autoclavare gi cildurtr uscati.
Indicafiile utilizirii aerului abraziv sunt;
-
tratamentul leziunilor
necarioase: atrilie, abraziune, eroziune;
-
prepararea
cavittr$lor rnici pentru materiale adezive;
-
rpararca unor restaura{ii cu rlgini compozite compromise;
-
repararea unor fagete din porlelan fracturate la nivelul marginii gingivale;
-
sablarea feiei inr'enre a incnrsiaiiilor de porielan in vederea adeziunii;
-
prepararea suprafelelor dentare pentru sigilare;
Tratamentul cu sistemur aer-abraziv are gi contraindicalii:
-
la prepararea
cavitl1ilor pentru restauriri indirecte (iacrustalii);
-
prepararea
cavitslilor pentru amalgam sau restaurdri cirecte din aur;
-
indeplrtarea restaurafiilor
din amalgam (discutabil);
-
tratamentul
cariilor profunde, cu multtr dentini alterati.
Metoda de preparare
a cavitdlilor cu aer-al-'raziv prezinti o serie de avaltajel
-
Permite indepirtarea
t*rlogic6 rapidl a smal;ului gi deutinei cariate, precum gi a materi-
alelor de restaurafie
fizionomice fdri a utiliza ttrierea cu freza
$i
f{r[ a exercita presigni
asupra dintelui;
-
Oferd precizie mare preparaliei;
-
Permite tratarea precoce
a cariilor incipiente gi, in consecinfi, o preparafie economid mi-
nimal invazivi;
-
Nu iniliaztr sar.r/gi propag{
fizuri in smalg
-
Permite un tratarnent in absenfa vibraliilor pi reduce semnificativ poluarea sonici;
-
Pulberea abrazivi
nu e cootaminati pentru ci ea nu e reciciabill;
-
Utilizeazi compresor
flri ulei gi acest lucru asiguri o suprafap dentara prc,parati curatl,
uscatb gi o buntr adeziune;
-
Permite refacerea
unor restauralii incorecre din compozit;
-
Asigur4
confort pacienhrlui,
metoda fiind nedureroasE;
-
Asiguri comoditate gi rapiditate de lucru;
-
Nu necesiti utilizarea instrumentanrlui
rotativ clasic.
Dezavantajele
metodei
constau ln aceea cf,:
_.
Lipse;te
simlul tactil asupn preparaliei;
I
I
I
t
I
I
t
ll
I;
I;
t
t
I
I
t
I
I
I
I
t
I
I
ll
I:

ri
l;
I;
198
ltlberea
abrazivd ingreuneazi
controlul optic direct gi indirecr asupra cimpului de lucru;
Necesittr oshelari de protec{ie,
scuturi pentru protejarea
ochelariloide vedef,e, ecrane;
Metoda se poate
aplica doar ta carii cu abordare directtr;
Vdrful duzei dispersoare, al cirui diarnetru intern se modifici la impactul cu pulberea
abrazivtr, trebuie inlocuit periodic;
lis1ru.ee
oglinzile gi matricile dentare, acsstea din urmd fiind bine sr le evitim;
Trebuie pistratl distanla de l-2 mm fap de suprafa]a dpntartr pe care se ac;ioneazi;
Are prel de cost ridicar datorite prefului ridicat al aparitr',rii o"""r**.
"l
I
capitolul 8
-
Metade de tratament minimal-invaiv pin pracedee speciale
Timpii de l':cru pentru o preparare
minimall a unei cavitEli de clasa I cu ajutorul abraziu-
nii cu aer sunt:
-
Alegerea culorii materialului compozit ce va fi folosit pentru resraurare;
Marcarea ocluziei, a contactelor ocluzale decarcce, dactr la cavit6;i mici la car-e resiaurarea
este total in afara contactelor ocluzale nu exisd probleme, la cavitilile mai extinse, existenp
acestora pe suprafata viitoarei restaurafii poate determina alegerea unui alt tip de malerial
restaurator care si asigure rezisienla necesari restauraliei gi contacte ocluzale stabile;
R.ealizarea campului operator, cu o izolare optimtr-digi;
Realizarea prepararii dintelui prin abraziune cu aer gi controlul indepirtlrii in totalitate a
dentinei alterate cu ajutorul unui detector de culoare care se aplicl l0 secunde pe plaga
dentinari, dupi care se spali. Orice colorafie a dentinei este indepdfiate de preferi4i cu
ftezela turatie conyenlionalA sau cu excavatoare;
Toaleta atentd a preparaliei gi realizarea protecliei pulpare;
Spilarea gi uscarea cavitigii;
Cravarea acidi a preparafiei;
Aplicarea adezivului conform protocolului srabilit pentru adezivul pe care il folosim;
Realizarea restauraliei
cu un compozit "flow" cu eficienfl mai mare de umplere dacllezi-
unea a fost in afara punctelor de contact ocluzalg sau a unui compozit mai dur, mai rczis-
tent, sau a unui compomer in zona de stop ocluzal;
-
Conturarea gi finisarea marginilor preparaliei, lustruirea;
-
intiep5rtarea drgii;
-
Ajustarea ocluziei cu pistrarea contactelor ocluzale existente inaintea preparaliei;
-
Sigilarea care este oplionali gi care are drept scop s5 sigileze orice fisur[ aptrnrttr in tlmpui
individualizdrii ocluzale a restaurafiei
Ei
sd mireascd rezistenla acesteia;
O varianti mai moCernd a utilizdrii aerului abraziv este abraziunea de contact cu
jet
de aer
abrnziv care utilizeaza 2 principifde bazd in tratamentul proceselor carioase qi anume:
-
Contaclul intirp, ptnnanent
;i
direct al virfului duzei dispenoare cu relieful ocluzat (gan1
Ei
fosete ocluzale) pe care se deplaseaztr intr-o migcare tridimensionald;
-
Folosirea tehnicii balansats prin care virful duzei dispersoare vine in contaet prin pivotare
cu suprafala dentari plani pe care va acliona gi se deplaseazLlatenlpe aceasta-
Tehnica ce folosegte contactul intim gi direct cu ganfurile gi fosetele de pe suprafala dentari
este cunoscuti srrb numele de "slip*Iide" qi cu ajutorul sdu se unnbregte conhlrul ganprilor gi fo-
seleior, deplgind obstacolele nahrrale aie dinfilor (cr:stele marginale) gi u;urind, prin indepdrtarea
smalfului, punerea in evidenld a cariilor din ganguri gi fisuri avind un evident rol practic in detecfia
proceselor caricase (frg- 8.4).
Fig. 8.4
-
Tehnica
"slip.slide'j
io0
Maiana BrdnduSa Popa
-
Esteticain odontoteropia restqurotoore
Este o tehnictr rapidl, pufin dureroastr
9i
realizeazi preparatii optime pentru sigit6ri.
Tehnica halansutd este utill pentru tratarea proceselor carioaie evidente, viful duzei fiind
depla-sar antero-posterior gi transversal.
Aceasti tehnici balansatd mai este cunoscuta sub denumirea de
*rrtck
and roll"" darto'irtl imbinXrii a 2 tipuri dc migctrn pe direclii peqpendiculare
spalial (fig-
g.5).
T
I
I
I
I
I
Fig. 8-S
-
Tehnicc balcnsatd.-
Pe misuri ce se aY:rnseazi
cu aceasti tehnici in profrrnzime,
se poate utiliza o tehnictr combi-
nati de contact intim gi tehnicl balansati la aceeaqi preparalie,
sporind eficienla metodei gi in spaliile
relativ limitate din interiorul preparafiilor.
0 varianti prin care se poate accelera procesul de preparare al cavitilii este cunoscut6 sub de-
numirea de tehnica
nb-outtce",
in care operatorul plas*uze ,ro deger al mninii opuse celei de lucru ca
opritor in care virful instrumentului
se va bloca la sffirpitul milcirii; datorita acestei limitdri se poate
intensifica mult efectul deplasirii jeturui
de-a-lungul procesuruicarios (fig.
g.6).
Fig- 8.6
-
Tehnica
,,butnce,,.
Pentru zoneledificil
de abordag vdrfrrl instnmentului poate fi plasat pe procesul carios gi apoi
rotit cu dggetele doar in zona respectivi.
Aceasta este tehnica
owiggk,
sauoscilanttr (fig.
g.T).
I
I
I
I
I
I
lj
lj
t:
l,
r
I
7
T
i
200
Fig. 8.7
-Tehnico
"'*iggle;'.
-
'1,
j
ll
.f
.i
:i
;i
I.:
,i
)l
,,,
t:
:i
I
;
i:
l:
*
L
rt
I:
-=.
.l
T
I
:-.
I
il
:=
t
I-
= li:
!:
I
I.
Capbolul 8
-
Metode de tratament minimal-invaziv pin procedee speciole
Tehnicile tradilicnale
de preparalie a cavitdlitor cu aer abraziv fird contact pot fi uneori uti-
lizate in combinafie
cu cele in contacg iar tehnica combinattr imbintr avantajele contactului cu viteza
tehnicilor flri contact- Operatorul lacalizeazazona
fintd
gi apoi fixeaziduza vertical deasupra acesteia,
deplasarea av6nd loc stricr in planul axial perpendiculai pe suprafala de trata! variant[ numitA
a'hopping"
-
exploratorie centrald. Adiugand tehnica slip-siide ta nivetut depresiunilor ocluzale la
aceasttr tehnicl explorarorie
se poate obgine o eficienfi maximi in preparare (fig.
g.g).
In abraziunea de contact, distan;a minimi inrre orificiul duzei gi dinte permite o reducere sem-
nificativtr a presiunii aerului qi a debitului de particule abrazive. Diametml virfului activ al duzei se
alege corespunzitor dimensiunilor procesului carios. Datoritd contactului direct se obline rapidJtate gi
lgurinti
mai rnare in realizarea procedurii cu eliminarea posibilei direclioniri incorectca jetului
de par-
ticule abrazive.
Indicafiile abraziunii de cdhtact sunt:
-
ide:16 pentru prepararea
.ie
cavitiJi de clasa a \'-a;
-
cavitdli clasa a III-a fafn in fala;
-
clasa a II-a pe fafa distald;
-
cavitili de clasa a ll-a tip hmel, galerie;
-
cavitdli de clasa a VI-a;
-
indepdrtarea obturaliilor fizionomice qi de amalgam;
-
traiamentul marmora{iilor din ganfuri gi fosete;
-
tatamentul
displaziilor de small localizate-
8"2. SONO-ABRAZIUNEA
IT.I ONONTOTER{PIA
RESl},URATOARE
Sono-abraziunea este o metodi de preparare a dinlilorbazalipenrigciri oscilatorii care se sub-
stinrie te.hnicilor uzuale care sunt suslinute de miqcarea de roia$e tradilionall a
-r:aitului
denta.r.
Primele studii ?n ceea ce priveEte utilizarea sistemelor oscilatorii in prepararea cavittrlilor apar
in 1954 cdnd Oman,
$pplebaum
qi Postle
{195?}
(citali de Colon gi Lasfargues 1999)
{9i
au realizat
priineie anse cie oiei, <ie iorrne <iiferite, care erau acfionate de migcarea oscitatorie produsfl de un trans-
formator ultrasonic magnetostrictiv qi energia astfel obtinuri era utilizatd pc dinte cu ajutorul uaei sus-
pensii abrazive ale cirei particule odat[ activate permitear-uealizarea preparatiei. Metoda s-a dovedit a
fi nesatisfEcitoare din mai multe puncte de vedere, cesa ce a dus Ia renwrJarea la ea-
ln 1950 apar instrumentele penlru detartraj ac{ionate so;iic sau ultrasonic folosite gi azi in
201
^Frg-.
8-8
-
Tehnica
,,hopping"
(exploratorie
central6)-
parodontoiogie.
Marimra BraxduSa Popa
-
Esutica in odontotcrapia resgrstasre
in 1986 Lussi
9i
colaboratorii (citali de Colon
9i
colab-1999) (9) au propus pentru prima dattr un
sistem de pile diamantate flexibile, activate printr-o
migcare oscilantA (de du+e-vino) cu amplitudine
redustr (Cavisaphe
KaVo EVA, Profin Directional System Dentatus) penhu preparalii minime proximale.
Aceste pile au stat Ia baza dezvoltirii sistemului cu frecvenf,i sonortr Oe micropr"parare propus de
Unterbrink gi Hugo (citafi
de Colon gi colab 1999) penru firma Kavo gi Vvadeni (Sonicsys
micro gi
Approx), apoi sistemeleultrasonice
dezvoltate de EMS gi Komet (Caviy sistem Siplus aproximal).
Tehnicile de preparare
cu oscila;ii au mai multe variante:
) Sistemul sonoabraziv
ultrasonic, cu o piesi de detartraj pneumatictr Airscaler KaVo
Sonicflex 2000 N, 2000 NX, 2000 L, 2000 LX). Acest4 cu ajutorul sisremului de cuplare
Multiflex Lux se conecteaztr Ia turbina oricirui unit dentar unde dezvolti energie orriluto-
rie prin acfiunea aerului comprimat. El are o sursd de fumini i,clentic[ cu cea a instru-
mentelor rotative
din garna KaVo, iar frecven;a de vibralie ob$nuti este de 6kIIz.
Oscila;iile capetelor
active se produc datoritl unui invelig metalic cu rotafie excentrica
in jurul
unei bare mehlice ce este coneclati elastic la punctele sale nodale(de sprijin) gi care
permite propulsarea
inveligului metalic datorite aerului comprimat
""
,.
"li.iotr
de Ia
nivelul
barei meralice prin nigte orilicii cu traiect oblic.
F Sistemul ulrasonic
EiviS e,u o piasi
<ie mdni irientici cu cea utiiizatn in mod obignuit ln cabi-
nehrl dentarpentru realizara
detartrajului; frecventa dwoltatd de acesta esre intre 12-15 kHa
F Sisternul EVA cu acliue oscilatorie de
joasi
frecvenla, utilizat mai ales pentru efecfuarea
bizourilor proximale qi finisarea cavitigilor tip casettr pmximali, precum gi pentru rcalirr*"
pragurilorpentu
fafete. El a fost introdus deAxelsson ?n colabomre cu firma benans !n 1970
fiind destinat peDtru indeplrtarea
materialului ?n exces apdrut in zona proximaltr a caviti$lor.
Ast5zi existl o serie de piese de mini contraunghi ce utilizeari *ig*rea oscilatorie
reglabili pentru
diferite pozilii
Ei
care sunt utilizate in odontoterapia
resiuurato*r p*"*,
talizarca unor prepsralii
speciale (finisarea pereiilor Iaterali qi a pragului gingival A *A
casete proxirnale,
bizotarea:perelilor
cavitilii verticale c6nd aceasta
"r-r*f
a primi o
incnrstatie
sau o restauiafie
din material compozit), sau pentru finisarea gi lustnrirea obtu-
ratiilor' Astfel de piese de mintr sunt c{brite de diferite firme: capet" dva,
prepconpol,
KaVo-Biberach
(Germania),
Perioplaner gi Periopolisher, Microna-spreitenbach (Ekeria),
Profin Directional
Siystem, Dentatus etc.
Pilele Cavishape gi Bevelshape, atagale capului hepconbol pot fi folosite pentr.u
realizarea
rmor preparalii
de clasa a ll-a de **re fin"p, ele perrnilind finisarea perefilor la-
terali ai cavitdfii verticale prccum
;i
a pragului gingival.
Pila Bevelihapt:.are
o supraiald diamantata convexl gi o srprafain concavi opgs6, care
vine in contact cu dintele vecin qi este folosittr pentru bizotarea peregilor cavitililor proximale
care urmeazi a fi restaurate
cu materiale compozite sau restaurale cu microprcteze turnate
F sisterrul sono-abraziv
Sonicsys Kavo care este format din:
-
Sistemul pro'pulsor
care este piesa de mini Sonicflex 2000 N1L, activate de aer ce I pqin
Ia 3 atmosfere penqu
o funclionare optimtr (fig- S.9);
Fig- 8-9
-
Piesa sonicfiex 2000N utitizad pmtru prepara{ia sono-abrazivd.
-
Pn4ile active, virfuri, ense sau capete diamantaie cu granula$i
medii de 40 mm eare
prezintd
o suprafali
activi lucrdtoare diamantate gin parre opusa acesteia, neted6, f?lri
I
I
I
t
I
I
I
I
t
I
I
t
242
r
li
-!
t
I
ti
I
:r
I'
i
r;
I
,
l'
I
'.!
f1
I
?
-
I
E
f
-
r
=
r
=
f
r
=
r
.
-
I
-=
I
o=
I
-
I
.:
I
.;
I
capitolul E
-
Metode de trotament minimal-invaziv pnn procedee speciale
pulbere
diamantati, permillnd prepararea lacalizat! doar la nivelul leziunii carioase,
frrl lezarea felei proximale a dintelui vecin avdnd in acelagi rimp
$
rol in ghidarea axi-
ali a instrumenhriui.
Ele sunt interganjabile prin inqurubare la piesa pneumaticd.
FoRra geometricl
a ansei este transferati ia nivelui fetei dentare prin plasarea virfului activ la
locul de eleclie firi migcarea acesteia. Zona marginalA a preparafiei va corespunde pa(ial sau integral
negatirului v6rfului activ.
Vdrfurile active diferi intre ele prin forma pe
care o au, dimensiune gi angulafia p[4ii active.
lbate aceste capete sr-urt perechi (mezial gi distal). Existtr astfel 8 capete active la sistemul Sonicsys
micro KaVo, set cu 3 perechi
de anse (fig.
g.l0):
-
hemisferd mare
Ei
rnici (I,5-2,2
mm) perechi penrru mezial gi distal;
-
hemitolpili sau hemitorpedo (cilindro-conictr)
de o singuri mlrime (9,5 mm lungime,
1,3 rnm l[1ime) perechi pentru mezialgi distal;
-
Sonicflex angle: 2 capete cilindrice, angulate cu diametrul de 0,8 rnm, pereche.
Fig. 8.IC
-
Capaele active utilizate fn realizares Sonoabraziunii (sonicsys
nicro Kal/o)-
Calitnlile specifi ce ale instnrn:entelor sunt :
-
Eficien[i buni de indepdrtare a subsLanlei dure dar mai redustr decit cea a instmmen-
taruluirotativ;
-
Realizarea unui conhr; rohrnd sau ovalar al cavitelii care corespunde extensiei procesului
carios in smali;
-
Realizarea rrnei preparafii selective a smalplrri demineralizat;
-
Reducerea aproape totali a pericolului de lezare a dintelui vecin care poate si aparJ doar in
cazul blocdrii instrumentului la nivelul crestei margiuale;
Aceste capete utilizate Ia piesele sonice prin compara;ie cu cele ultrasonice dezvolti miqciri
oscilatorii.verticale gi transversale
cu o amplitudine de 6&-1000 pnr, amplitudinea oscilaliei reducdn-
dil-se la aplicarea ei pe dinte, direct proporiional cu presiunea exercitati gi cu mlrimea suprafetei de
contact. In timpul lucrului medicul nu hebuie si exercite presiune pe instnrmert, el doar tiebuirrd s{
mentini direc{ia corecti a acestuia- Folosirea unei fo4e oprime depreparare produce un suust specific
care reprezintfl un conirol acustic pentru operator. O presiune mai mare de 5 g/cm2 va scddea ampli-
tudinea oscila[iei, atrigind dupi sine sclderea eficienlei de tiiere. Cregterea neconholatA apresiunii gi
scSderea eficientei de lucru sunt marcate de ua senrnal sonor intens in frecvenla de emisie, realizin-
du-se o monitorizare acustici a fo4ei cptime apticaie pentm eficien|I maximi.
Degi piesa de mAni este previzuth cu sisteme de iluminare ce faciliteazl evideniierea zonelor
posterioare, metoda presupunind lucrul cu ricire cu api (iet/spray de 15-30 mVminut), sunt necesare
pauze
;i
verifietrn vizuale directe dupi ?ndepartar-ea peliculei <Ie aptr, pentru ci efectul de ricire se pro-
duce datoriti formlrii uuui film d" apa care inconjoari ansele pintr la virf irnediat duptr inilierea
oscilaliei. Strudiile au arltat cd la folosirea piesei Sonicflex 2000N, volumui de apf, care ajrmge la vir-
fui pt4ii active ciepdqegte valoarea d: 80% din totalul apei circulante. De asemenea, e necesar s[ se
indeplrteze detritusurile din cavi tatea p1.eparet6.
Tehnica preparirii sonice pernrite un feedback tartil sinrilar cu foiosirea rmei piese de m6ni !a
turalie convenlionali., iar avansarea preparaliei se face mai rapid in small demineralizat
ryi
tncetinegie
?n
{es'.rt
sdndtos- Ansele folosite pentru finisare, respectiv prelucrarea zonei rrrarginale a caviti}ii se vo;
2*!'
regla la o presiune de aproximativ 2 bari.
I
Maiana Brandusa Popa
-
Esletico tn odontaurapia restaaratosre
Capetele de formtr diferiti precum cea hemisferici au o fali diamantatb convexl ce permite
prepararea
rrnei cavitili fEri ugurarea accesului cu sjutorul instrumentamlui rotativ sau cele in formi
cilindrice angulatg hemitorpile, ce sunt utile in prepararea cavitagilor duptr principii microinvazive qi
imbunhtdf rea calitdlii preparaliilor
convenlionale. Ele sunt urile pentru:
-
Prepararea cu ajutorul ansei hemisferice a cavitililorproximale de clasa a II-a gi a III-a restau-
rate prin tehnici adezive, cu conservarea crestei maryinalg cavitate unictr cu acces direct in
cazul in care existi lremg diasteme, spaliu edentat, distruc{ie coronari mare a dintelui vecin
etc. Suprafap ocluzald rimdne neatinsf, accesul hemisferei fiind direct giralizeazlsub
creas-
ta marginali, a cirei grosime hebuie sI fie de minimum l-2mno cavilate cu conhr oval.
-
Prepararea cavitililor proximale cu conssrvarea crestei marginale, cavitate tip n-rnel cu
acces ocluzal, serealizeazi
utilizdnd capetele cilindrice cu angulafe (fig. 8.ll), cu care se
pitrunde dinspre ocluzal spre suprafala proximall sub protei;ia unei rutti"i
Ei
se inde-
pirteazi
lesurul
dentar afectat de procesul carios pAnI in
lesut
sinetos. Aceasti rnelodi este
insi oarbi, nu se poate aprecia decAt apmximativ modul in care a fost indepirtat tct
tesutul
dentar afectat gi, de aceea, sunt semnalate destul de multe egecuri ale acestui tip de
preparalie- Pbt aptrrea fracturi ale crestei marginale, recidivl de carie, defecte de inchidere
marginaltr in z.lnl proximall gi chiar deschiderea accidentali a camerei pulpare in timpul
preparirii
cavitllii, toate aceslea schimbind conduita terapeutici iniliali
ing.
f.fZ e)
in unele situalii, cdnd existi carii in oglindi, cu ajutorul acestui cap cilindric angulat se
poate acliona gi Ia nivelul acestora mai ales cind existi spafieri dentare, treme (fig. A.tZ n;.
Fig. 8.II
-
Capetele active cilindice angulate
pentru preptrarea cavitdsii rtp tutiel.
Fig. 8,! 2
-
A
-
Iulodul de realizare a cavitdlii tip tunel;
B
-
Realizarea cavitd.pii.iti ogtlndd
-
I
I
I
I
I
I
t
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
204
i
c
31
'l;
l
,{
I
,l
:I
r_
I
i
l,
I'
I-
,i
r_
t
l=
q
=
f
=
t
t
f
-
+
=
f
t
t
t
r
I
Capintal 8
-
Metode de tratamen! minimal-invuiv pin procedee speciale
-
Prepararea cavitililor proximale cu conservarea
g.-estei
marginale, cavitate proximali cu
acces lateral, vestibulo-oral sau oro-vestibular, unde ac{iunea cu instrumertarul rotativ ar fi
foarte greoaie, dar unde capetele diamantate ale sistemului sono-abraziv patrund cu destul
de multi ugurinti (fig.8.l3).
.-.1
*;.,.---'.-,-/
I
--.-
--
"'-" ,'.:t ::,..
------
-
-'
..
-. :;
-i.
;
:.::::
,j:j.
-
Fig- 8,13
-
Uti[izarca
praximale
ansei hemisfeice pentru realizarca cavitdflor
c1! conservsrea crestei maryinale-
-
Prepararea cavit5;ilor proxinrale cu conservarea parfiali a crestei marginale cavitate pmxi-
mal6 cu acces ocluzal redus, in form6 de picdnrrtr. Deschiderea cavitl;ii in aceste cazuri se
face dinspre ocluzal cu ajutorul hemisferei plasate la nivelul crestei marginale pi, dupi
pdtrunderea in procesul carios, se trece la indepirtarea
tesufJrilor
alteraie. Cand
deschiderea ocluzali este ceva mai extinsB, se ldrgeqte cavitatea de acces de la niveiul
crestei marginale plstrdndu-se pa4ial creasta marginalE gi preparindu-se o cavitate tip slot
ls care zonele de creasti marginaltr ptrstrate vor fi sus[inute de obruralia de compozit, Pentru
realizarea acestei preparafii se utilizeazi capetele in formi de hemitorpile (fig. 8,la).
Fig 8.14 - A-Cavitate "itt picdturd";
'
B
-
Cwitate tip"slot".
Tratamentul leziunilor proxitnale cu restaur[ri extinse gl ocluzal (cavirili la care se
inlocuieqte o obtrralie defechroasi de amalgam);
Tralarnentul leziunilor proximale minore ce nu pot fi remineralizate, fll extensie in small
sau in smalf gi dentin5, la distantl de camera pulpari;
Ca sistem complementar de finisare dupl acliunea instrumentarului de mind sau rotativ, la
procesele'canoase ocliizale sif*ate in pr-rp-rr
;i
g'-opiie
{ar-isa
hemitory"do);
Cu ajutorui ansei hemitaryiltr (bemitorpedc) se rcalizeart bizotarea cavitliilorproximale de
clasa a II-a, a III-a gi a IV-a precurn gi a ceior restaurate su aur. Ea poate fi folositi gi pen-
tru preparafii pentnr coroane gi falete.
Prepararea cavittrlilor de colet, cu protejarea ma:ginilor gingivale;
Prepararea unor cavitdli dc clasa a III-a; .;
2*5
A
Maians Brandusa Popa
-
Estetica in odantoterapia restauraloste
Sistemul Sonicsys appror KaVo este utilizat in realizarea unor cavitili de clasa a II-a stan-
dardizate care vor fi restaurate cu inserRrri ceramice prefabricate sau cu compomeri.
Acest sistem are
drept principiu transformarea
cavitililor de clasa a II-a in cavitl1i asemenea celor de clasa a I cu aju-
torul inserturilor Sonicsys inlay realizate din ceramictr feldspatici gi obturate apoi cu r\inl compoziti
(Bratu qi Fabricky l99s) (3). Se vor elimina astfel etapele succesive de aplicare ale straturilor rle mate-
rial compozit in zona aproximaltr gi se va asigura refacerea puncfului de contacl cu dintele vecin.
Sistemul Sonicsys dispune de capete speciale in numtrr de 6:
-
3 perechi pentru muial,
-
3 pentru distal
care diferi prin 15$mea p5r{ii active care poate fi de 2,5, 3,5 gi 4,5 mm, primele 2 tipuri fiind indicate
la tratamenrul premolarilor,
iar cele intre 3 gi 4 mrn la motari (fig.
g.15).
Au fornrtr de kapez cu baza mare nediamanrad, orientati spre dintele vecin gi baza mic1diaman-
tati de forma dreptungbiulari orientattr spre interiorul cavirlfi- Unghiurile de kecere inrre cele doui fele
smt mnrnjite- Spre ocluzal au un bizou circular in unghi de 45" care permire realizarea
unor margini aie
preparaliei
bizotatg mdrind astfel suprafap de adeziune gi pennildnd imbunfieFrea inchiderii *urgin^lr-
Fig- t-15
_
Ansele informd de trapez.
in come4 existl inserturi de ceramici dentarl ramforsatl cu cristale de leucit (Empress) ce au
o duritate asem[n[toare smalfului, prezentate intr-o singurl culoare universalr, transluciditatea
cera-
micii permilind
imbrmltllirca aspectului estetic al acesh-ria in momentul cimentirii sale. Forma sa
corespunde formei cavitdlii gi este identictr cu cea a capului activ utilizat in preparare*
Ele au muchiile
marginale rotunjite, zuprafelele
exterioare aplatizate in zona inchiderii marginale gi o ti6me m"rio;;;:
tali ceva mai m:ie decit cea a ;apuiui aciir' in ;ona corespunzitoare punciului de contact (fig. 3.16).
Fig- 8- I 6
-
Ansele trapezoidare
si
insertwile ceramice coresputtzdtoare.
.;
I
I
li
ll
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
206
'll
I
tt
a
I
=
j
I
-
:,
-
-
t'
Capitolul 8
-
Metode de tratament minimal-invqiv pin procedee speciale
Prin cimentarea cu material cornpozit, zona de trecere dinbe insert gi pere;ii preparagiei va fi
umpluti. in momenful cimentdrii, pe dinte va {i aplicati o matrice. Cavitilile preparate cu ajutorul aces-
tor apete active pot fi la fel de bine obturate cu rnateriale compozite de preferinl[ hibride. Nu sunt
indicate aceste preparalii la dinlii cu cavitili mad, extinse vestibulo-ling*i.u,,
spre zona radiculari.
Existi qi variante de anse diamantate pentru prepararea de cavitdf proximale in vederea
aplictrrii de restauriri tip incrustalii din aur. Forma lor se aseamdni cu prisme triunghiutare gi nu trape-
zoidale ca cele de la prepararea
de cavitili penfru restauriri cu inserturi ceramice; partea plan6 o"Jiu-
mantati are acelaSi rol de prcteclie si ghidaj iar partea activi care are formtr tritrnghiularE (tmrnglri isos-
cei pe secliune) permite realizarea bizotdrii cervicale de 30o gi laterate de 45o
1fig.
8-17)-
Fig. 8. I 7
-
Ansele pentru prepardi in vetlerea realizaii
unor restaura[ii tip incrustalii din fltr
L: ambele
fpuri de capete active, granulafia particulelorde diamant este de 25 pm iar indicatia
majori este de a finisa cavitatea dupi o prealabiltr preparire cu varianta clasici de sonopile.
Tebnica de preparare a cavlfalilor cu ajutorul acestui tip de capete active prin sono-abraziune nece-
siti men{inerea ac.estora in contact pernanent cu suprafata dintelui vecin, iar muchia vestibulo-linguati a
lor sI fie in afara corFumlui dentar gi si ait'-i o inclinare axiali ccrectl Spre deosebire de preparaiea con-
venfionali cu instnrmentar mtativ, acest sistem Sonicsys Approx ar o eficienltr redusl de indeplrtare a sub-
staniei dure dentare gi, de aceea, ea poate fi socotiti drept mijloc adjuvant pentru finisarea cavitllii tip.
Dupa ce se realizeazi indepirtarea dentinei alterate se trece la realizarea preparaliei sono-
abrazive iolosind ansa cea mai micd Approx. Daci este necesari o protec{ie a plngii dentinare acsasta
se face inainte de dilizarea preparaliei cu ansele Approx. Ansele se vor menline in coutact permanent
cu suprafata dintelui vecin Dac[ existi zone marginale demineralizate e]e vor fi indepirtate cu ansa,
hemisferici gi vor fi iestaurate cu compozit
Preparaiia odattr terminatfr, se va trece ia condilionarea amelo<ientinari inainte de inserarea
inserhrlui ceramic care se va aplica dupi introducerea materialului compozit in interiorul cavitfiii. Se
prefertr compozit hibrid fotopolimerizabil Daci se folosegte pentru inserarea insertului ceramic un
compozit cu viscozitate mare, cavitatea se va umple pini la
jumitate,
compozihrl va
fl
presat cu un
f,rloar cu capul plat ?rr strat de I mm la nivelul pragului gingival gi a peregilor laterali, iar imertul va fi
introdus in cavitate unde va fi supus unei presiuni cu ajutorul matricci spre dinrele vecin pentru a se
ob$ne refacerea punctului
de coniact. Se poate folosi gi eompozit fluid.
AvantaJele utilizirii sono.abraziunii in realizarea preparaliilor sunt:
-
Esie o idFrnic.i microinvazivi, pienierea <ie subsianii <iuri rieniari fiind rninimd ia
nivelul leziunii;
-
imbunitifeqte posibilitatea de creere a unui punct {de contaci fern;
-
Permite indepirtarea rapidi a
lesuturilor
dure dentare;
-
Marginiie obiinut: dupa prepararea sonici sunt bine conturate, precise gi rmghiurile ideale,
Fig. 8.17
-
.:
I
E
G
I
=
=
G
I
=
g
f
=
I
-t:
I
marginiie bizotate;
247
Tenet 8.2
Inslrumenlar rotativ
Sono-sbrflziane
Precizie
excelentii; necesiEt manual itare
buni gi o bunf, vizibilitate
satisfdcfitoare
tehnici toteranti
Eliminureo
lesuturilor
panlogice
gi restauraliile
excelenttr
recomandatil in general
satisficitoare
petrku leziuni mici
nu pentru
eliminarea dentinei
+i
a restauratiilor
,4cces la leziune
c6teodati dificil
topografia leziunii
ugor, in func;ie de situafie gi
mtrrimea leziunii
Economia de gesut4ri
riqgcrescut de distrugere de
lesuturi
Sinifsqs* Ia din;ii tratagi
excelenti
p{strarea
fesuturilor
strnbtoase
Ltziuni iarogene Ia
dinsitraugi
risc de incllzire
necesitl freze corespunzItoare gi
ricire cu apd
ns":l:tor
rtrcirea cu spray necesard in
mod deosebit penfru
ultrasunete
Leziani iatrogene
Ia
dinfi vecini
risc major de lezare in prepararea
caviti;ilor proximale
previne
leziunile in
prepararea caviti$i
nroxunale
Finisares marginilor
cayitdrii (bizotare}
delicatii in zona proximali
9i
cervicalE
ugoaril penlru
toate
suprafetele
Rrpiditate
excetentii
1*
se elimin5 frezele uzate
e mai rapidi decit celelalte
metde
Longevinte
medie
foarte limiata pentru cdteva
instrumente
importanti
mare, de lungi duratii, luni,
ani, la instrumente
Prel de eost
nu necesiti investi$ suplimentare
necesitit achizigionarea piese i
de mdn[ specifice
Crtmp de acliane,
toate tipurile de cavitiifi amelo.
dentinare
limiat laprepararca
cavitillilor pmrimale gi
finisare de caviEti
Maiana BrdnduSa Popo
-
Estetica in odantatereph restautatoarc
Eviti lezarea din;ilor vecini gi leziunile iatrogene ale pulpei dentare prin racire cu spray-ul
de apI;
capetele active au o longevitate in timp maimare, luni, ani, ele fiind, totugi, mai scumpe
dec$t frezele diamantate;
Absenfa aproape totali a detritusului denlinar, cu exceptia orificiilor de intrare in
canaliculele dentinare ceea ce ugureazi condilionarea pllgii dentinare, crearea stratului hi-
brid pentru adeziune;
obturarea cavitSlii dupi terminarea preparirii este faciltr (tabelui
g.2).
CanecrtrusrtctrE
1hMPARATE ALE METnDELnR coNwWoNALE (rREzA.t) g
oscILAToNr
(soNo-ABMawEA)
lN ooo|rortn tprA RESMaRATbARE (nuu
Coron
tr
LASFARGUE| Iggg)
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
208
I
I
I
l.
I
I
ll
,t
'I
t:
,f
I
i
ri
l.
,i
I,
.t
ti
l_
:!
7
capitolul E
-
fu[etode de rratanettt minftnal-invaziv pin pmcedee spec[ale
Tehnica sono-abrazivi. este contraindicatl:
-
in cariile profunde sau de adincime medie;
-
in cazurile in care se urilizeazi ca material de restauralie amalgamul, incrustalii metalice
sau din cornpozit prin metoda indirectd;
-
Este dificil de folosit cind existl cavit6li pe arnbele fegc proximale ale molarilor sau pre-
molarilor.
Astizi, aceastd rnetodi este incd utilizati destul de lirnitat datorittr costului siu desful de deza-
vantajos gi incd nu este bine stabilit raportul intre beneliciul gi riscul rnetodei.
8.3, IJTILTZAREA LASERULUI IN ONONTOTERAPIA
RESTAURATOARE
Laserul este un sistem generator de unde electromagnetice luminoase coerente, monocroma-
tice, colimate2 ce au o densitate energetictr ridicatd gi o lungime de undl caracteristicA ce variazi spec,
tral de la infrarogu la vizibil sau uhrascurte.
in funcfe de modalitatea de funcfionare gi caracteristicile de emisie, laserele sunt de 3 tipuri:
-
laser cu undi continui;
-
Iaser cu impuls (pulsat);
-
lasersuperpulsat.
Efectele laserelor depind, pe de o parte de proprieti;ile materialului prelucrat cum $unt cele optice :
-
ab.sorblie spectrald;
-
reflecfie;
-
transmisie; ,'
-
dispersie;
-- densitatea materialului;
-
skuctura materialului;
-
conlinuhrl in api.
cit gi de tipul de radialie utilizar:
-
lungime de undi;
puter de emisie;
-
tipul de impuls;
-
tipul de interacJiune;
-
zona de laser aciivi;
doza de tratament a-plicatl.
Energia eliberati de fasciculul laser prin interac{iunea cu sistemele biologice are efecte multi-
ple qi complexe ctasificate astfel:
hipertermia;
-
coagularea;
-
vaponzarea;
-
carbonizarea.
F efecte ionizante; fotoablalia;
F efecte fotomecanice-
2A9
'z
1:
l-
=
I
I
I
=
-
I
'=
I
.:
I
-
I
=
t
=
I
I
a
I
=
Llaiana Brdndusa Popa
-
Estetica in odontoterapia rcstaaratoate
In aplica$ile stomatologice sunt utilizate azi aparate care dup6 materialul laser activ se impart in:
F laser cu gaz:
-
cu atomi neutri He-Ne (undi continul);
cu ioni ArF, KrF, XeF, XeCI (tip F1-61msr
pulsa{i);
-
molecular CO2 (und[ continud, pulsat-superpulsat).
ts laser cu corp solid:
-
Nd YAG (undd
conrinui/ pulsat);
-
EryAC (pulsat).
ln odontoterapia restauratoare
se utilizeazi lasere ce firncfione azh curadialii emise in infrarogu
(CO'" Nd YAG)
9i
ultraviolet (cu ioni), alegerea lor fEcdndu-se in fungie de sirualia clinicl gi de sco-
pul terapeutic propus.
Elementele determinante in seleclia lassrelor sunt:
-
Mecanismul de actiune pe;esuturile dentare;
-
Efectele secundare rezultate din interacfia laser-dinte, majoritatea prezentand un potenlial
nociv asupra blementelor
constituiente ale pulpei denlare-
Mecanismele de acfiune
sunt in principal fototermic (ablalie), termic
Ai
acustic,duc6nd, in
finirl, la indepirtarea
fesutului
pe care se acfioneaztr-
Ablalia prin fotodescornpunere
se ob;ine in cazul laserelor care funcfioneaztr cu o energie sufi-
cient de mare pentru a disocia molecu[ele rnateriei, procesul fiind cu atit mai eficace cu cdt energia
fotonilor liberi este mai mare (lungimea de undd a radialiei folosite este mai micn)- Datoriti unei durate
reduse a impulsului fascicului laser qi acestei densitl;i mari a fluxului energetic, se realizeazd practic
un
proces netermic, deoarece nu se realizeazl o transmiterc exagerati a energiei termice la strucrurile
invecinate zonei de aplicare a radiariei
{Frentzen
lgg2) (lZ).
Acest tip de rnecanism de acliune este caracteristic laserelor ultraviolete tip Excimer, cu lun-
girni mici de undi de la 193 nm
-
grF
la KrF
-
24g nm, Xecl
-
30gnm qi xeF
-
tit nm.
Mecanismul rermic
Ai
cel lcustic sunt
"ro"r#,i""
l"s"relo, infrarogii (tip COz
9i
yAG)
la
care lungimea de undi mai ridicatd este asociati unui flux energetic diminuai comparativ cu laserele
r,il-aviolete; laserii cu undd continui se bazeaztr pe efecful tenrric, iar cei pulsali inprincipal pe inte-
rac{ia acustici gi sectrndar terrnicd (Melcer l9g2)
{Zl)-
odati cu crs$terea lungimii de und6, eneryia lbtonilor absorbili de mareria iradiati nu poate
determina o disociere directi a legdrurilor moleculare; se produce o vibratie a re{elei cristaline
Ei"oo-
'secutiv
aparilia de cEldur[ ce este rapid transportatl (in nanosecunde) la moleculele vecine zonei de
aplicare a lasen:lui-
r),eznlth
c creqtere locald a ternperetuii
5i
ir.igial o nrpere a legitunlor molecrilare
mai slabe; prin dilatarea apei ciin
fesuturi
se produce
o cre$tere a volumului gi consecutiv, aparifia vapo-
rilor cu mirirea presiunii pe
lesururile
duredentare observindu-se fisuri ce duc in final, prin ldrgire, la
fracturarea fragmentelor de materie cs sunt elirninate de pe suprafala de lucnr-
Aceasttr ablalie superficiald este rezultahrl unei eroziuni rnecanico-termice gi se datoreazA
sumatiei microcraterelor rezultate prin acgiuni succesive ale radialiei laser.
Alend mecanisme de acfiune diferite, laserele au efects diferite atat asupra
fesuhrilor
dqre
fentalca]
9i
asupra pulpei gi, de aceea, este necesari cunoagterea rezuhatelor interacgiei undi-materie.
trn small qi dentini, acelagi laser produce o zoni necrotic[ la nivelul perEilor laterali gi pulpar al cavi-
t61ii, iar in zona invecinati apar modifiein structurate variabile ca dimensiun*, depena"nte de dr:rara
de acfiune a spohrlui activ (fig. 8-lB).
Observarea la microscop electronic cu baleiaj a secliunilor pe caviti;ile preparate in small cu
Iasere Excima tip XeCl
{308
nrrr), a sugerat exisienia unui pmces tie topire e crisrai"io, rie iridroxia-
patici ale smaftului din straturile exteme, subliniind faptul ci ablagia prin fotodescornpunere este, in
acsst caz, insofit4 de efecte termice notabile.
I
I
I
I
I
li
I
I
I
210
,l
capitolal 8
-
bfetode de rratatnent minimal-invaziv pin prucedee speciale
G
Laeer
w
Fig. 8-IE
-
Aspectul smalplui
si
al dentinei dupd prepararea cu laser xeF{35tnm)
(dupd Frentzen)-
Prin compara{ie, studierea cavitilitor preparate cu laser Excimer tip ArF (193 nrn) a aritat ctr
supmfala smal;ului preFarat se aseamdnl morfologic su cea a unui small gravat acid, iar contuml
suprafelelor prezinti nrargini bine delimitatg indicind nealterarea coufiguraliei prismelor de srnall
duptr ablafia cu laser.
Laserele tip infraroqu produc o gami rnai laryi de mcdificlri pe
lesuturile
denare pe carc
acfioneazi. Astfel, laseml COt
in
regim continuu produce o carbonizare marcanti a conturului, cu rnar-
gini anfractuoase, nedelirniiate gi o zoni largl cle dentinl necrozati, cu alt,-riri variabile ce scad pro-
porlional cu cistanli (fig. S.191.
Fig 8.19
-Aspeaul
pxturilor
derytare dupd prepararea at laser COZ.
Laserele pulsate cu COr produc, pe lAngi volatilizarea
tesuturilor
cariate, gi o modificare a
rnicrostruchrii pere;ilqr cavitd;ii dentinare numitd ceramizare sau vitrifrere, datorati, in
principal, pro-
cesului de topire qi recristalizare locali, ceea ce duce la o cre;tere a durititii qi rezistenlei la demine-
ralizare, cu obliterarea canaliculelor dentinare
;i
sterilizarea termici a dentinei expusc la radia]ia laser.
Totugi, laserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea,
au fost introduse lasere superpulsate cu care se pot realiza, urilizand zone laser active ce variazi dirne:r-
sionai intre 300-600 pm, atit accesul cit gi prepararea cavitlfi resoective (Meyer lgg4) (ZZ1-
,,jr ,
r,,.,t.
,'
-- ,
I3
I
-
I:
,i
J
G
-E
i.:
f
I-
=
G
==
I-
=
G
-
T
.-
I.
-=
T
I
T
I
z
""--
-'
'-
2ir
Maianrt Brdndusa Popa
-
Estetica in odontoterapia restaarstoarc
l,aserele tip YAG determini, in cazul preparf,rii de cavitili, afectarea smal;utui invecinat pe
zone mari prin carbonizlri nedelimitate, aparilia de fracnrri la nivelul joncfiunii
amelo-dentinare fiind
asociati cu largi zone necrulice in dentina localizati in vecintrtatea peretelui pulpar (fig. 8.20)-
Fig. 8-20
-
Aspecal psutuilor
dury dedtare dupd tratament
cu laser YAG (dupd
Thiensiri).
-
Laserii supelpulsali tip YAG, ce au durafa de impuls mai mictr, reduc considerabil efectele ter-
mice secundare' obginandu-se
cavit[fi cu pereli netezi gi sticloEi, conturul avand rugozitdii cu dimensi-
uni de cca l0 po,r
canaliculele dentinare
fiind deschise gi creandu-se premize favorabile unor obtura;ii
adezive imediate,
nemaiexistind
Slratul de detritus dentinar rernanent (smear-layer)-
Efectele pulpare depind, dup6 cum am preciza!
de:
-
tipul de laser;
-
cantitatea gi calitatea straturilor protectoare:
-
modalitatea de lucnr.
DacI laserele Excimer nu necesittr,'in
mod special, o merodologie de protecfiepulpari datorita
calit{ilor lor intrinseci, laserele
infrarogii
icor,
vad) necesiti obligatoriu o rrcire permanenti
cu aptr
pentru a evita inc5'lzirea intrapulpari.'Laserele
superpulsate infiarogii
yAG
utilizaie pe o perioadtr de
tratament de sub I minut, nu produc o deprgire a pragului de 5,5"C stabilit de Zach gicoh"o ca limitd
de suportabilitate pntru pulpa
deniari, i" tl-p ce laserut COr utilizat l0 secunde continuu, cu rdcire
constanti, a delerminat o cre$tere de doar 4"C_
Diferen{e de temperahrrr
apar gi in func[ie de orientarea razei laser; paraleld
sau perpendicu-
lard pe prismele
de small
9i
canaliculele
dentinare; la orientarea paraleltr se pmduce o ablafie mai
rapidd, cu efecte terniice secundarc
mai reduse, datoriti volatiliziriiiniiiale u
"o*poo"otei
organice.
in cazul unei incide'nle perpendiculare
predomini
efectul de bpire qi apare o crettere a tem-
peraturii in straturile subiacente,
metoda fiind, in qpecial,
indicati penfB cemmizarea
canaliculelsr
dentinare qi sigilarea pnfurilor gi a foseteror (acfiune directa pe prismele de smarl)-
Indirect' laserele
Pot
avea gi efecte de reaclie pulpari, c'um este cazul radiafei Co1 ce deter-
mini iniiiai o airofie a ceiuieior
oriontoblaste,
ulterior inlocuirea odontoblastelor lezate cu elemente
celulare cu originea in stratul celular subodontoblasdc,
fomrind un nou strat cu funclionalirate normaltr
care produce dentini secundard
de reaclie, dintele riminind vital.
Eficacitatea laserelor
este diferitl in psuturile
dure dentare normale fald de cele alterate, de
aceea, utilizarea lor in scopul indepArtlrii
selective a
lesuturilor
deniare cariaie esie condilionail de rara
2t2
'
I
t
I
I
I
t
I
I
t
t
t
I
I
I
'l
I
I
capitolul 8
-
Metode de tratament
minimar-invaziv prin procedee speciare
de indepirtare
a smal;ului gi dentinei.Laserele Excimer au o rati de indepSrtare (cantitate
de
lesut
elimi-
natd per impuls) a
fesuturilor dentare sindtoase sau alterate, utitizand aceeagi putere gi dimensiune a
zonei active a laserului de (Frenrzen qi col. 1992):
-
0,15 mm in small slnitos;
0,20 mm in dentini strnitoasi;
-
0,2-0,5 mm pe small deminerclizat;
-
l-1,4 mm pe dentini alterati_
Astfel,
fesuhrrile
alterate sunt mai rapid gi mai corect eliminate comparativ cu
|esufprile
sin[-
toase, realizdnd
o protejare
a
lesufurilor
invecinate prin analizaemisiei
de plasm6.
Practic, la ablalia
lesuturilor dure dentare se produce o fluor*scenfi (sau emisie plasmatictr)
indusi de radialia laser gi dependenld, ca parametri i fiiici,tle compozilia
lesuruiui
dentar Aceasr6 radi-
a{ie luminoastr
poate fi captati
de o piesi de mintr, transmisd prin fibri optici la un analizor optic mul-
ticanal qi apoi, printr-un
senzor digital, ajunge intr-o unitate de procesare a datelor (computer)-
Spectrul
luminos mdsurat poate fi prezentat grafic sau procesat cu un program special pcrmiland controldrea
precisi a procesului
de abla{ie gi implicit a preparirii cavitilii, actionindtoar p" roo"t" semnatate de
computer ca fiind inc[ dpozitare de denrini alterarb
ffhiensiri
lgg2] (12).
Laserele infraroqii prezintdo eficienf[ de indepirtare a
[esuturilor
siultoase inferioard instru-
mentarului rotativ de turalie inaltd (0,1 mm3/sec. fali de 0,5-l mm3/sec.), timpul de preparare al unei
cavitili fiind in medie dublu (7,3 minute falA de 3 minute). Pe
lesuturile
alteraie, rata de ablalie crerste
odattr cu gradul de distrucfie a
iesutului
gi cu dimensirnea defectului.
Compardnd laseii cu ultravioiete fal} de cei cu infraroqii, Frenuen a arltat ci, la acelaqi nivel
de putere qi aceleagi constante de
tesut
investigat gi parametri de funclionare ai laserelor, Excirnerii au
eficacitaiea,
mlsuratl ca ratd de abialie, cea mai redus[ dar cu efecte termice minime gi in condi;iile
ob;inerii unor caviti;i minim invazive corect realizate.
FatA de lasere tip C02 sau YAC, laserul ArF este preferat pentru rcalizareade cavitl1i iu
1e51r-
turi dure sin[toase deoarece rezulatul respecta regulile geometrice acceptate de odontoterapia con-
servatoare (fig,
8.21).
\
I
i
I
I
:j
t:
i
.:
.-]:
l3
+
--
I
I_
-=
!=
a-
I=
=
=
l_
:=
I=
-
G
=
t
G
=:
G
a
_
I
=
f
-=
I
I
I
:.
t:Ji,
. :::::.:!_-r'
..- !
l-.:.'
I
i
.'.r)i 1
r'- -i .'::'
Lamr
AB
Fig. 8.2 I
-
Aspectul
Sesunrilor
dure dentare dupd preparare
u la,se.r ArF ftfuni Koon'l
Forma caviGlii depinde de forma zonei active a laserului gi poate fi direclionati mecanic in
func1ie de necesitdlile
situaliei clinice.
2r3
Maiana Brdndusa Popa
-
Estaico tn odontoterupia restauratosre
In tratamentul proceselor carioase incipiente, la nivelul ganfirilor gi foselelor, laserul Excimer
perrniii indeptrrtarea stricti a plicii bacteriene gi realizarea unei discrete.evazdn dimensionale a
$anfu-
[ui, irr verficrea asigurtrrii unor condifii optime pentru o sigilare adezivi (ftg.8-?2)-
Fig. 8.22
-
Aspectal unui praces caios tncipient in qanlul ocluml
A
-
inainte de tratament,
B
-
dupd tratament ca laser Extimer (dapd Koort)-
?n ceea ce privegte condilionarea
fesuturilor
dure dentare in vederea imbutrtllirii aderenfei gi
?nchiderii marginale a obturaliilor adezive, ceretirile au indicat rezultate favorabile in cazul utiliz6rii
tuturor tipurilor de lasere menlionfie.
Similaritatea suprafefelor de small tratate cu laser cu cele ale smalplui gravat acid a fost
observati atit la laserele cu ultraviolete cit
;i
infraroEii, rata de retentie a riginilor compozite a dinfilor
tratali cu laser cu COt dovedindu-se a fi cu aproape lok mai mare fa1tr de cea a din$lor gravafi con-
ven;ional (Walsh
1994) (35).
.
in cesa ce priveqte dentin4 studiile efectnate au aritat c[ expunerea dentinei la acfiunea unui
laser COt pulsaf ExcimerArF gi NdYAG faciliteazh indepirtarea in rotalitate a pticii bacterieng eli-
;:rini a,la-i1ia smear-laye:-';rlui ;:. se oliline o cor:dilioaare idcnticr) celei -:.mvengiorraie-
Demn de evidenliat este laserul ErYAG care poate fi utilizat la prepararea ulterioare a suprafelelor
pentru o mai bund inchidere marginalI a materialelor de obturafie tip rSginn. Totodati, dupl iradierea cu
ErYAG se produce o scidere a solubilitilii ionilor de Ca, conducind la cregterea rezistenlei
lesuturilor
dure dentare fa$ de atacul acid rezultat in urma acliunii bacteriilor cariogene(Cotre lg97) (6).
Variarte miniahrizate
de lasere pot fi astfui folosite cu succes in practica stomatologica, tm exem-
plu fiind YSGG care inrbinl caracteristicile clasice ale laserelor cu medda de preparare hl&okinetig in
eare ss produc
Ai
srmt energizate rnacrosfere de aptr in camera de atomizare a apa*t rtui. Jetul este practic
fbcalizat existind 4 tipodimensiuni
de vdrfini de centrare ce se fixeaztr la o piesi de mintr obiEnuig.
Parametii sisteuruiui hidrokinetic
de laser ET.YSGC (l4ileniudM) sunr (Popa qi colab. 2000) (29):
-
o lungime de undd de?,79 mm;
-
o
'jrirati
a impuisuriior <ie i40 mr'sec.:
-
o viteza de preparare
de 20 Hz;
-
putere medie de iegire intre 0,0_0,6 wafti.
Fotonii sunt trimigi printr-un sistem de fibri optici ce are un virf de safir de ?5Q pm diametru,
iriconjurat de un spray de apil gi aer.
-;
?14
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
tl
I
I
:
I
t
:
t
I
cepitolul 8
-
lv[etode de totamenr minimal-invaziv pin procedee speciale
Macrosferele
de apd generate tle camera de atomizare ciocnesc raza laser qi devin aetgizate
suprakinetic-
Energia rnac-rosfereior va juca
rolul de agent de tiiere pentru a indeplrta
iesutrd fnti
(Rizoiu
si colab 1998) (31)_
Metoda prezinti
o serie de avantaje:
-
Se obline o precizie mare gi o siguranll crescutd in abla;ie;
-
Are eficacitatea maximd atat pe
|esuturile
dure sdntrtoase cdt qi pe cele afectate;
-
Permite o condilionare buni a suprafelelor dentare in rederea realizlrii de obtura;ii adezive;
-
Nu produce
detritus dentinar reinanent;
-
Nu iniliazi microfisuri aseminitoare laserelor clasice sau instrumeniarului mtativ Ia turajie
conven{ionald_
Acest tip de lasere au fost utilizate cu succes pentru indeptrrtarea
{esuturilor
alterate in
prepararea
caviti;ilor de toate tipurile precum gi pentru albirea dinlilor
Utilizarea laserului in odontoterapia restauratoare are indicalii precise, in fi.rnc1ie de tipul de
radialie utilizati:
-
Ablalia
lesuturilor
dure dentare in vederea prepartrrii de cavit5{i, cu sacrificiu minim de
fesut
dentar sinitos:
Ablalia
tesuhrrilor
dentare alterate din toate tipurile de procese carioase simple;
Pregitirea
|esuturilor
dure dentare in vederea sigilarii ganfurilor, fosetelo4
Tratamentu| durerii dentinare:
Condilionarea
smalEului, dentinei qi a cementului in vederea imbunitilirii adeziunii;
-
indepirtarea plicii bacteriene;
-
Fotopolim eizarea materialelor compozite;
Degi prezinti multiple avanta,ie, rnstoda este totugi dezavantajoasi din urrndtoarele considerente:
-
Cere timir mare de lucru gi o tehnici delicatd;
-
Este costisitoare;
,
Necesiti aparaturi gi personal calificat;
-
Necr:sit[ r:li.jlo;ce de proteciie pnr r pacient gi operator;
-
Poate fi nocivf, pentru
lesufurile
dure dentare qi pentru
iesutul
pulpar daci nu este corect
utilizati;
-
Eficienla sa in raport cu tehnicile conventionale esre redusi;
-
Determind modificiri histologice in timp, chiar daci este corect aplicati;
-
Neces-ti protecfie pulparl in tratamentul cariilor profunde.
Avantajele pe care terapia cu laser le prezinti in tratanentul proceselor carioase simpie o indic[
ca pe o metodb de viitor, cu atdt mai mult cu cdt majoritatea drza.ranta_lelor sale sunt de naturi f.ehni-
co-economicl gi nu impedimente medicale propriu-zise.
F.vantajele principale
ale metodei sunt:
-
Diminuarea srresului operatorprovocat de metodele conyentionale;
Diminuarea durerii in peste 80% din cazurile tratate cu laier;
-
Eliminarea disconfortului acusiic produs de instrumentarul rotativ;
-
Sacrificiul minim de
|esut
dentar sindtos;
-
Precizia contururilor maryinilor preparafi ilo r realizate;
-
Condilionarea suprafefelor dentare intr-uu timp rnult redus (cca 100 ori) fa;6 de metodele
ciasice;
-
Steriiiza:ea deatinei datoritd efectului termic al radialiei laser
Pornind de la ideea cI daci este corect utilizat in raport cu sirualia clinici existenttr gi de speci-
ficaliile tehnice ale aparatului, laserul se dovedegte a fi un instrument deosebit de util in terapia
microinvazivi a ieziunilor deniare, putdnd inlocui cu succes analtura conven{ional{.
2i5
fuIaiana Brdndusa Popa
-
Esertca in odontoterapia restfruratove
tsTBLIOGRAFIB
l" Aoki A', Ishikawa I., Yarnada T., Otsuki M-, Watanabe H., Tagami J., Ando
y-, yamamoto
H.
-
Comparison Between Er: |AG Laser and Conventionat Teclmigue'for Root'Caies
.Trcatment
In Vitro, Joumalof Denral Research 77 (6),199g, 1004_1014;
2' Berry E-A.' Ward M'
-
Bond Strengh af Resin Composite Air-Abraded Enamel,
euintesence
lnt., 26 (8), 1995, 559-563;
3- Bratu D-, Fabricky M.
-
S*teme integral cerarnice,Ed. Helicon, Timigoara, 1998;
4' Burkard H-
-
Neue Praparations und Restaurations
-
A,tethoden zur Defectbezogenen
Versorgung approximaler
Karies
f/, euintess
enz, 4-1,7, 1996,9ll-923;
5' Burkard H-
-
Neue Praparations und Restaurations
-
Methoden mr Defectezogene Versorgung
apprortmabr
Kaies (fl
euintessenz,46,
g,
1996, 105l_1069;
6" Coffe T'D-W., Coob C'M- and col.
-
Deterutination
of Energt Dentistry Ihreshold
for
Laser
Ablation of Bacterio- An In wtto sndy,J. clin.
perodonral.
24,lgg7, l-7:
7
'
Colojoarl C-, Miron M., Leretter M.
-
Laserii in stomatologie. Act tntitd7 gi perspective, Ed..
DA&F Spirit, Timigoara, l99g;
8" Colojoarl C-
-
Stonatologia modernd sub semnul tehnologiilor neconvenlionale
-
prepararea
cavitdfilor ca aer-abrazfv,
Cornunicare la al tV-lea Simpozion lnternational al Zilelor
Stomatologice Bdntrgene, Timigoara, Mai, I 999;
9' Colon P-, Lasfargues J.
-
Apport de la sono-abrassion in micmdentisterie adhesive, Realites
Cliniques 10,2, 1999, 251{170;
l0- CooleyR.L-,LubowR-M.,PatrissiG.A,-TheEffectofanAir-PowderAbrasivelnstrumenton
Composite Resin, J. Am. Dent- Assoc. l12, 19g6, 362_3b4;
tl' Costin D.
-
Efecte lwer fn domeniul medical, Medicina Stomatologictr, Revista Societifi de
Medicintr Stomatologici
lagi, l, 4, lgg7, 35_j
g;
12' Fretrtzen M., Koort H.J., Thiensiri J.
-
Excimer Laserc in Dentistry: Futurc
possibilities
with
Advanced Technology,
euintessence
lni., 21,
1,
igg2,l lZ_133;
13' Goldstein R'E'' Parkins F-M,
-
Air-Abrasive Tbchnologt: Its SaIe in Restsuration Dentistry, !-
Am. Dent- Assoc. l2S, lgg4, 55 l_557;
14" Goldstein R-E-, Parkins F.M.
-
IlsingAir-Abrasive
Tbchnologt ta Diagnose and Restore
pit
and
Fissure Caries, J. Am. Dent. Assoc - 126, 1995,76l_766;
15' Harel S'K', Barnes J-8., Rivera-Hidalgo
F.
*
Aerosal Reduciion During Air
polishing,
.
Quintessence
Int., 30,
g,
lggg, 623_629;
16' Huennekens s.C., Daniel S-J., Stephen c.B.
-
Effects of Air
polishing
on the Abrgon of
O cc lusel Sealants,
euintessence
lnt-, 22, Z, t
gg
t, Sg t
_S gi;
17
'
Keller U-' HibEt R., Geurtsen
W, Schilke R., Heidemam D., Klaiber B.
-
Erbiunr:
yAG
iaser
Appiication in Caies Therapy. Evaluation of Patient Source, Journal ofDentistry 26, (g), lg9g,
649-656;
l8' Krejici I', Dietschi D', Lutz F-U.
-
Principales of Proximal Cavity
preparation
and Finishirry
with Ultrasonic Diamond Tips, Practical Periodontics & Aesthetic Ii*otirty, l0 (3),
199g,
295-298, quiz 300;
.-;
2t6
I
I
t
lt
ll
li
l1
I
I
I
I
I
t
t
I
I
I
I
I
I
tl
.
I
l,
I
cepilolul 8
-
Metode de tratament minimar-invaziv pin procedee speciare
19' Laurell K'A-, H-ess J.A-
-
Scanning Electron Micrcgraphic Ef,ects of Air Abrasion Covigt
Preparation on Human Ename! und Dentin,
euintessenci Int.,2.6,z, rig1, 139-144;
2a' Lery C', Koubi G'F., Miserendino L.J.
-
Cutting Eficiency of a t{id-Infrared
kzser on Hunan
Enamel, Joumal of Endodoniics, 24 (2),97_i}i,
i99g;
21' Melcer J., Melcer F.
-
Laseranv,erdung
in der Kanservierenden
Zahnheilkunde.
Las h der
Za h nm e d izin
Qui
nlessenc e Int -, 22, | 992, 9 I
_
I 04
;
22' MeyerD.,FathH-J--TredtmentofHardDentalTissuebytleryShortCOrLuserpulses-Laser
Medizin, vol 12, 1994,5g-66;
23' Miller M'B.' Ingrid R'Castellanos
-
Air Abrasion
(/nit.
Reality- The Information Source
for
Esthetic Dentistry, Reality
publishing
Company, Vol. 13, 1999, l_g;
24" tvlillerM-B''
Ingrid R' Castellanos
-*r
Abrasion llnit. Reatity- The Information Sourcefor
Estherlc Denlr-rr.1; Rearity
pubrishing
ccmpany, vol I4,2000, l-7;
25. Mitchell D., Mitchell L.
-
Ghid clinic de stomatologie,Ed. ALLMedicALL,
Bucuregti, lggg,
430432;
26' Movileanu
M., Popa B-
-
Fotopolimerizarea materialelor compozite cv laseri, Reyista
Na;ionali de Stomatologie Bucuregti III, 2,2000,27_29;
27
'
Popa 8., Bodnar D-
-
Sistemul eer-abra"iv in prepararea cavitdlilor, Revista Nafional6 de
Stomatologie
Bucuregti, lI, 3-4, lggg, ZS_27
i
28' Popa B., Andreescu C., Bodnar D-
-
Instrumente utilizate fn realizarca preparaliilor
si
restau-
rarilor coronore, Ed. Cerma, Bucuregti, 1999, 107_l I I;
29' Popa 8., Bodnar D-, I-ieytman ekM.
*
Apticc:liile {ase:u!:i hiCrokinetic 0 in tratamentul cariei
simple, Revista Nalionall de stomatclogie Bucuregti, III, 3-4,2000, 66-71;
30' Riethe P', Rainer Hahn, Neirtschil L., Rau G.
-
Kariesprophylaxe
und Konservierende Theraoie,
Farbatlanteo derZahnmedizin
1994, G. Thieme verlag,
-stuttgart,
130-134:
3l' Rizoiu I, Kohanghadosh
F., Kimmel A.I., Eversole L.R.
-
Putpal Thermai Responses to an
Erbium. Chrornium: YAG Pulsed Laser Hydrokinetic System,Oral Surgery, Omi UieOlc;ne, Oral
Pathology, Oral Radiology
& Endodontics,
g6,
2, l9gg, ZI9-ZZ3:
32- Santos-Pinto L-, Peruchi C., Markes V.A., Cordeiro R.
-
Evaluation of Cutting
pattern
Produced','.'ith Air-A';rasion
Systems lJsing Diftrent ?-\:pe Desing, Gpe.rative De,ntistry 16,
200t, 308-31?;
33. Summiti J.ts-
-
Nomenclature
and Instrumentntion, In: Ed. SchwarE R.S., Summitt J.8.,
Robbins I-Y-
-
Fundamentsls
of Operative Dentistry A Contemporary Approac&,
Quintessence
Books, Illinois, 1996, 67-108;
34. Taylor D'F, Bayne S'C., Srurdevant C.M-
*
Instruntent and Equipmentfor looth
prcparation,
In: Ed- Shldevant C.M., Roberson lM., Heymann li.O., Sturdevant J.R.
-
The Art and Science
af operattve Dentistry,3td ed., Ed. Mosby, st. Louis, Missouri, 199s,339-J44;
35. Walsh L'1.
-
Clinical Studies of CO, Laser Etching,Journal of Clinical Laser Medicine &
Surgery vol. 12,6, lgg4,3l l-314.
l.
l.
I
t
:=
T
T
.
T
T
=
T
I
717
I
t
I
l*
I
I
lj
lj
ll
ll
1l
TJ
i'
1I
tr
lt
IJ
t
li
li
F
---
r
tl.
CAPITOLI]L
9
'i
:!
.!
I'
,i
I
l,
I
:,"
t
a
i
I
:
I
=
I
a
t
I
I
DECTZm gr
RESFONSABTLTTATB
ACTUL MtrDICAL
Actul medical se.desf4goartr secvenlial, etapele sale sunt diagnosticul gi tratamentul, etape
recunoscute
si
pentru
actul orofilactic. Diagnosticu! estepin-tra de temel.ie pe care se aSeazi actul me*
dical. El este o realitate complexd qi cuprinde un lung pir de rnomente gi elemente decizionale, strins
unite intre ele pe tot parcursul
slu.
incd din etapa anamnestici medic-ul e obligat si decidl mereu, si selecteze fiecare inhebare
adresati interlocutorului sau pacientului qi str avanseze cu paqi mici spre varianta optimi de rispuns.
Examenul obiectiv, efectuat tiupi standardele uzrale, explordrile complementare, conferl cer-
titudine diagnosticului gi indnrni spre metoda terapeuticl adecvali.
Elaborarea planuiui de tratament prezinti aceeaqi stmcturi conpiexi
Ei
aplicarea lui in prac-
tici impune de mt'lte ori corec{ii gi revizuiri, in func{ie de unele pmbleme apirute pe parcrrs.
Intervenfia medicului trebuie si fie totdeauna sub semnul efectelor sale viitoare gi nu putem exclude a
priori riscul ialrogen gi egecul-
*
Iviedicul se insald
Si
este inselai.
Deciziile optime de tratament trebuie luate numai daci existl posibilitatea de a le transpune in
fapt gi, nu de pufine ori, tratamentele mai complexe stau sub cupola unei colabor[ri cu alte rp""iulitlli
medicale complem entare-
Componamentul etic esle necesar pentru a menline o pozilie inaltl profcsiei in optica
pacierr$lor gi nu numai- Este total neprofesional ca medic:ul si-si exprime opinia sa despre alli colegi
rnedici sau alli membri ai personalului
sau despre alte servicii sau clinici d: speciaiitai:.
intr-o socierate cu tendinte tot mai accentuate de a intenta procese impotriva personalului me-
dical, cu atAt mai mult se impun loate eforrurile de a elimina expunerea !a acest risc a medisului
9i
a
altor rnembri ai personaluiui medical cu care acesra colaboreazi- Este mai pulin probabil ca un pacient
mulpmit de serviciile medicale oferite s[ inilieze o acliune
juri<iicI
de obicei lipsa de comurisare cu
pacienful avdnd un rol esential in aceastl diretie.
in stomatologie, ca de altfel in toate celelalte ramuri ale medicinii, fiecare tratament este unic
precrxn
$i
fiecare pacient este unic, fieciruia trebuind si i se acorde toati consideralia qi atenlia, orice
disculie paralell in timpul gedin[elor
sale terapzutice putS.ndu-l deranja creindu-i o stare de nemuifurnire.
Cdantoieiapia resiauratoilrc pars la prirna
yeiiere
a fi o ramuri a sionatologiei care nu poais
determina probleme deosebite pacien;ilor, astfel incAt s[
justifice
un litigiu juridic.
Aceast] imfresie
este inv! din picate, departe de realitate. Un studiu efecruat cu privire la durabilitatea restaurafiilor de
Serviciile Dentare Generale din Scofia gi publicat de Elderon R.J.in anul 1983 in B.D.J.(citat de
Mitchell t995i a furnizat o realtr surpriz6 pentru rnedicii stomatologi intrucit shrdiul arira ca 50% din
restaurlri aveau o durati in timp mai puli;r de 5 ani.
Pentru a cregte longevitatea resturatiilor au fost depuse qi se depun gi astizi eforruri deosebire
at6t in imbunitilirea meiodelor terapeutice, cit qi in ceea ce priverste imbunat5lirea arsenalului tera-
;
I
:
I
I
t
a-
I
=
'fuIaiona'U)rn*" Popa
-
Estetica in odontoteropia rcsmuratosre
peutic (materiale
de restaurafie, instrurnentar de,luc5u etc.) de care dispune medicul stornatolog in
activitatea sa cotidiani. De asemenea, este fo'arte"important str fie luate in considerare cauzele
e$scurilor care
lin
de elemente precum:
*
diagnosticul gi planificarea
unui tratament incorect;
-
o preparafie
incorecttr, defectuoastr a
dintrilui;
*
alegerea incorecti a materialului restairator;
-
manipularea incorecti a materialului ales.'
Oricirei inlocuiri a unei restaura;ii incorectefi"Uui. s6-i preceadi identificarea etiologiei aces-
teia gi alegerea tipului de tratament de inlocuire *uu dpu*." in deplinn crmostinle de cauzd-
O restaurare nu conferb irnunitate la carie de acee4 pentru a preveni cariile secundare este
foarte importantd terapia corectl a acesteia dar gi educarea adecvati a pacientului pentru a reduce fac-
torii ce pot determinv t^ta de aparilie a cariei gi examinarea periodici a restauragiilor in cadrul
gedinielor de contol periodic care trebuie efechrate de cirre pacient la indicafia medicului-
Un roi important in alegerea conduitei terapeutice il are modul in care medicul saomatolog este
la curent cu ultimele descoperiri in domeniu- Medicul este unul din cei care au ?nleles
inainte de a fi
exprimat indemnu! lui Etytis "mdnincd progresul ca coajd
si
ca sfumburi ca tot',.
Procedurile costisitoare sau complexe trrbuie sd aibtr accepful scris al pacientului, figele
medicale trebuie si fie oglinda activitd;ii medicului. Ele trebuie intocmite corict, concis, sd fie
obiective, s{ con{ini detaliile orictrrui tratament aplicat pacientului qi a tuturor sfaturilor date aces-
tuia in diferitele sale etape.
.
Pacielnrf pe de altd parte, trebui e a'terrizat asupra unor nepliceri ce pot s[ survintr in timpul
hatamenului (durere,
efecte ale anesteziei, impotenta funcgional5 pasageri, pierderea in timp a efectu-
lui de albire a dinlilor etc.), complicaliile sau gregelile apirute pe parcurs trebuie explicate acestuia la
momentul pohivit, hebuie evitate mesajele contradictorii. Orice adevir, oricit de nepllcuf este mai
ugc; acceptat de pacient
decdt minciuna.
mit de propria sa in{I;igare exterioari, se adreseaztr medicului cu dorinla
"ipresa
ie a ar6ta mai bine,
d6 a deveni mai fermectrtor; de aceea, atitudinea tenpeutici este foarte importanttr in aceasti ramr-ir6 a
stomatologiei qi necesittr o sffiisi, colaborare medic
_
pacient.
diSpune pentru rezolvarea problenrei
sale gi de iezuliatel* p" *t" le presupune a ii fezabile.
pacientul
este necesar si-$i dea acordul asupra tr^atamentului ales de comun acord cu medicul
;i,
eventual, cu o
te4i persoaai,
el fiind informat cu privire la sInitatea gi problemele sale dentare.
t
,,-.
I.n cosmelica deula:i, rneiodcie de
jocrlmentare
au o vaicare inestima-lih, icaia de observirlie,
ra'diografiile seriate, fotografiile, modelele de studiu reprezentAnd materiale documentare absolut nece-
sare, acestea reprezentind intreaga
colec{ie de informare despre pacient Ele sunt foarte importaate
pentru a
justifica
io falu paciennrlui
rezultatele tratamentului, iuniutile casei de asigurEri de strnltate
pentnr justificarea
costurilor tratamentului
efectrnat, sunt, de asemenea, utile in cazul neplicur al unui
litigiu juridic
dar gi a unei bune informiri pentru o eventuali cercetare gtiinfifrcl
Aiagamenrul gi
aprecierea pacienfilor
se cfutigi greu gi se menline cu trudi
Ei
probirate profisionati gi acesta este fim-
damentul care sta h b.aza e4binetelor particulare.
Materialele gi metodele de care dispune asttrzi medicul stomatolog pentru un tratament de este-
tica dentarE meiodele de infonnare
a pacienrului azupra posibilitiliior te-rapeutice a problemelor saie
sunt numeroase- Utilizarea metodelor moderne de inforsrare pun azi Ia dispozilia medicului posibili-
talea de a oferi pacientului
direct pe eqran, cu ajutorul camerelir intraoralg imagini asupra problernelor
saie tientare dar ii permit, in acelagi timp, gi simularea rezultatelor terapiei alese pentru cazul dat. in
acest fel pacientul este avizat asupra a ceea ce urmeazi a i se efectua gi asupra rezultatelor posibile.
Utilizarea exemplificlrii
metodei alese prin prezentarea pe ecftm a unor cazuri similare rezolvate feri-
cit nu pot dec6t si influenleze pozitiv decizia unui pacient mai pulin convins de hnalul rratametrtului
propus de cdire medic.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
l!
I
I
I
I
I
l:
I:
l.
I
-.
-.
l,
t.
tri-
-#,
22A
tapirctur
9
-
Decizie
si
responsabiritate
in actur *rorii,*
-.
.
Materialele
de care dispune
azi medicul
tJ",.+:Iilrg
in restauarea
estetici
a din;ilor au devenir
'
din ce in ce mai performante'
i"t**."ilrut
aeu8riiha
$i
"i
l;
"andur
sdu, din ce in ce mai performanr 9i'
intr-un
viitor
poate
nu prea
indepirtat,
instrumentarur
clasic
utilizat pentru
realizarcapreparaliilor
ar
#":lfi:*ilJii;::J:*::,',#'"pu'o..--J';"*;;;;;
i,ur pulin
invazive,
mai pulin srresanr
si
."d'bx:1,i?HfJni:ff:J:1j
ffin:":l^:':::f:*':.:-,:
artade
a aprica
stiinla
conservdrii
cuprinz^nd
o pr",ii*itut"
u ganuiii
;";;::1"1":$:lX#::H:,fi;lj,J"#J,.",-lr',,.ilH::l,t
*
i,.'rT:n1il:':|,f,X*t'
1nu'.
o. p"ul,n.'i";"ffi
#"1 ll uuriu,e.
rndividuarizarea
cerurtr actu-
inmare*a,'.ar,*;ITlij'ff 'J"T,*#';"'l,hgt';ili:**H:rffi
T.",?;1tr*lffi: stanlele
proprii
fieciru.i
pacient
gi inrr"u"a"
cele mai oportune ,"rorrou
tsrapeutice.
sd nu urtdm niciodatd
cr m"ditui
ggnror*
uol;il;"b,
se indreaptd
spre oameni cu gindur
sau le oferr zestrea
cunogtinlertt
ii
*"-luilitatea-sif
.-.il;;pe
care re-a tezaurizat
de-a rungul a
rrrultcr
ani de studiu care,
lrractic, nu se tenrrini
,Jecdt
o aad cu t e.erea ir nefiinli
a acestuia.
)'] 7
.;
,'.-}
I