Puiul

Ioan Alexandru Bratescu Voinesti

Delicata si rascolitoare in acelasi timp, povestirea Puiul face parte din volumul in lumea dreptatii (1906),
al unuia dintre eei mai importanti nuvelisti din istoria literaturii romane - Ioan Alexandru Bratescu-
Voinesti - nascut la 1 ianuarie 1868, in vecea cetate de scaun a !arii "omanesti - !ir#oviste, oras care
mai daduse literaturii si pe alti scriitori $ Ienacita Vacarescu, Vasile %ilova, Ion &eliade "adulescu,
'ri#ore Alexandrescu(
Aplecat cu deose)ire spre lauda si pretuirea duiosiei, a #in#asiei si a tuturor frumusetilor si luminilor
sufletului omenesc, de atitea, ori intunecate si pra)usite pe nedrept, Bratescu-Voinesti si-a alaturat, cu
sfioasa modestie, #lasul tuturor fauritorilor de nestemate ale patrimoniului literar al poporului nostru,
dovedind, in intreaga sa creatie, adunata si in alte volume ca $ intuneric si lumina, Ratacire, Firimituri,
Din pragul apusului, o mare capacitate de concentrare a materialului de viata, calitate despre care criticul
literar 'ara)et I)raileanu scria $
*+u cunosc in literatura romaneasca((( un stil mai concentrat, o mai mare ,#ircenie de cuvinte, o mai mare
pa,a de cuvintele neesentiale, cuprinse de-a in cuvintul unic, concentrativ((( .int convins ca in dosul
acestui stil, as ,ice )anal de simplu si de natural, se ascunde o munca infmiia de compo,itie, de
concentrare(*
.piritul de o)servatie si de anali,a, puterea de a crea tipuri )ine determinate si de a descrie succint, dar
su#estiv, mediile in care acestea se misca, stiinta de a construi situatii de un intens dramatism, arta
desavirsita a compo,itiei, re,ultata din stapinirea materialului de viata si din folosirea cuvintului potrivit
cu situatia sociala a persona-ului, cu starea sa sufleteasca si cu impre-urarile in care este surprins - sint
trasaturi ce tre)uie tinute in seama ori de cite ori se vor)este despre literatura lui Bratescu-Voinesti(

/nele dintre aceste caracteristici sint pre,ente si in povestirea Puiul - *o capodopera a literaturii romane *
- cum o numeste tot '( I)raileanu( Explicatia titlului $
0olosind personificarea, ca principala modalitate artistica de constructie a acestei naratiuni, Ioan
Alexandru Bratescu-Voinesti asa,a in fruntea impresionantei saie povestiri denumirea, #enerica, a
personajului, al carui destin dramatic invol)urea,a amar secventele din ultima parte a discursului literar(
'in#asia ce se naste din simpla pronuntare a cuvintului functionea,a, poate, inca, din aceasta prima clipa
a contactului cu opera, ca un avertisment al inlacrimatului sfirsit(
Genul : epic, opera povestind (narind), in pro,a, intr-o anumita ordine, o suita de intimplari din lumea pa-
sarilor, ori,ont interferat, in mod firesc, cu eel al existentei umane (Puiul trimite astfel si la puiul de om)(
Specia literara : povestirea (naratiune care infatisea,a faptele din punctul de vedere al autorului - martor
parca la tot ceea ce se intimpla si implicat sufleteste in desfasurarea evenimentelor, inceiate tra#ic)(-
Tema o constituie destinul unei vieti ce se pra)useste tocmai in momentul in care ar fi tre)uit sa porneasca
in( marele ,)or - cel al devenirii pe cont propriu - catre o implinire normala si mult asteptata(
deea : ca in orice fa!ula (pentru ca povestirea im)raca aina ale#orica), trimiterea catre universul uman
este marcata ciar din momentul startului, prin acea invocare-motou $
*.andi, sa asculti pe mamica1*, pilda cu care acest text se infatisea,a cititorului( Asadar, autorul
su#erea,a, prin mi-locirea unui exemplu cum nu se poate mai convin#ator, o invatatura demna de luat in
seama( (
"ompo#itia sl su!iectul (aflate in strinsa le#atura)( 2ovestirea, una dintre cele mai frumoase, mai emo-
tionate din intrea#a noastra literatura, incepe simplu, firesc $ ,,intr-o primavara, o prepelita moarta de o)o-
seala - ca venea de departe, tocmai din Africa - s-a lasat din ,)or intr-un lan verde de #riu, la mar#inea
unui lastar*((( Intram, prin aceasta formula (si prin cele doua preci,ari $ prepelita vine din alte tari si se
asa,a intr-un teritoriu de viata noua), in expo#itia su)iectului, care( mai de,voltata decit in mod o)isnuit,
va cuprinde o suita de fapte si de intimplari $ ca orice *#ospodar* serios, prepelita isi cladeste, mai intii,
casa - cui!ul, apoi, *sapte ,ile de-a rindul a ouat((( sapte oua mici ca niste cofeturi*, pe care le cloceste,
scoate pui - *sapte #o#osi de matase*, ii invata sa se raneasca, sa ,)oare, sa traiasca, adica, intre altele,
sa se fereasca de toate pericolele pe care viata le scoate in cale(
%ur#ind lin, firul epic, dupa ce cunoaste un moment de invol)urare (#enerat de prinderea puiului celui
mai mare de catre un tinar, care, la sfatul unuom-in virsta, ii da drumul) a-un#e la acel moment - intriga
discursului narativ - care va aduce lumea povestirii intr-un alt re#istru de derulare si anume intr-unui
grav, dureros$ 3sts momentul ranirii puiului, sinonim cu condamnarea lui la moarte (o autocondavmare,
de fapt, nascuta din neascultarea cuvintului mamei%$
&
4)uciumul prepelitei, care isi daduse seama de nenorocire inca din clipa in care i-a va,ut aripa rupta, ca si
cinurile )ietului pui sint pre,entate in mod retinut, cu demnitate, dar cu atit mai rascolitor( 'radatia
ascendenta a framintarii atin#e punctul durerii maxime 'punctul culminant% intr(o #i de toamna (timpul
actiunii este, deci, din primavara pina toairi i urmata apoi de iarna(
2repelita stri#a$
*+u ma lasati1 +u ma lasati1*, ea ,)oara mai departe cu puii ,draveni pina ce se pierde *in ,area despre
mia,a,i*(
De#nodamintul fixea,a, cu aceeasi simplitate rascolitoare, ca intr-un ta)lou memora)il, sfirsitul unei vieti
- irosite dintr-un #est pripit si, mai ales, din incalcarea unei re#uli $ datoria, aproape sfinta, de a asculta
de cei ce(ti vor numai !inele$ in de#orul acela ca un #iul#iu, o fiinta isi rememorea,a, inaintea clipei de
trecere a ultimului otar, ca pe niste *vedenii*, citeva, *crimpeie* din scurta ei existenta $
*miriste((, un carim) de ci,ma, pe care se urcase o furnica((( Aripa calda a mamei*((( Apoi, aceasta fiinta -
puiul de prepelita cu aripa rupta - *se clatina intr-o parte si intr-alta, si pica mort, cu de#etele #earei
impreunate ca pentru incinaciune*(
Personajele acestei povestiri sint selectate, pe de o parte, din lumea pasarilor si a animalelor, pe de alta -
din aceea a oamenilor( Atentia ne este retinuta de cele din prima cate#orie si indeose)i de ima#inea pre(
pelitei - sim)ol ai mamei adevarate, cumulind toate atri)utele unui asemenea destin $ arnicie, iu)ire,
#ri-a, ci),uiala, ve#e indurerata la capatiiul celui )olnav, ecili)ru, spirit de sacrificiu, capacitate de
deci,ie in momentele cruciale ale vietii( In ciuda faptului ca povestirea ne propune, prin titlu, alt *erou*,
prepelita este persona-ul principal al acesteia 5 puiul cel mare, construit parca potrivit unei traditii, care
porneste din )asme, este tipic (repre,entativ) pentru intruciparea ideii de neascultare, #est care
#enerea,a suferinta, inceiata (aici) cu moarte( Vinatorul, cei doi tarani - )atrinul si tinarul, ciinele - sint
doar ima#ini pe care se spri-ina constructia si desfasurarea discursului narativ(
6odalitatile de conturare a acestor ima#ini (a persona-elor, inclusiv a prepelitei si a puiului - *erou*) sint
cele o)isnuite $ pre#entarea directa reali,ata de scriitor, mai ales participarea la iniimplarile din
desfasurarea naratiunii, notarea (facuta de autor) a unor #esturi, atitudini, a felului de comportare,
su#erarea *trairilor*, reproducerea unor vor)e etc(
Particularitati artistice
%eea ce caracteri,ea,a povestirea lui Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti sint, in primul rind, simplitatea si
caldura relatarii( impletind naratiunea (dominanta ca modalitate de expunere literara) cu descrierea, care
punctea,a ici-colo cadrul desfasurarii intimplarilor (mai ales la inceput si sfirsit) si cu dialogul (folosit in
lumea am)elor cate#orii de persona-e si avind, intre altele, misiunea de a colora discursul literar - fie cu o
tensiune in plus, fie de a de,valui stari, trairi, de a proiecta drumul devenirii vietii ca pe un )asm frumos
etc), scriitorul-narator se implica in intrea#a constructie literara asumindu-si, din cind in cind, rolul de a se
adresa direct celor care parca il asculta $
*Ai va,ut cum sta #aina pe oua 7* folossste el, la un moment dat, o interogatie retorica$$$ sau $
*ii )atea inima ca ceasornicul meu din )u,unar* (inima puiului speriat, prins de flacaul acela, de 6arin)(
.int de o)servat, de asemenea, cele doua re#istre - tonalitati ale povestirii $ cel calm, linistit, luminos, care
de)utea,a, ca timp o)iectiv al actiunii *intr-o primavara*((( si cel grav dramatic, care se declansea,a *intr-
o dupa-amia,a, pe la sfirsitul lui au#ust* 5 in acest moment, peste viata puiu) lui se desenea,a crucea care
va tre)ui purtata pe golgota ce duce spre sfirsitul inevita)il( Acest semn (al anuntarii mortii) este, poate, in
mod nu intimplator, descoperit in momentul in care peste existenta, acelor fiinte (familia prepelitei) se
lasa intunericul(
In *2redoslovie* la volumul ntuneric si lumina I( Al( Bratescu- Voinesti, exprimindu-si increderea in
forta artei, isi manifesta totodata speranta intr-un viitor de dreptate pentru tara sa $
*!ara mica, tara noua, tara de prefaceri((( %ererile de dreptate, care-i rasuna de la un capat la altul,
dovedesc ca se tre,este( .i cel mai puternic, cel mai sfint temei al acestor cereri e nu numai alinarea
durerii pe care o aduce capatarea unui codru mai mare de piine, ci e nade-dea ca la adapostul dreptatii vor
putea cit mai multi sa se ridice spre lumina si spre adevar si ca din rindurile lor vor rasari cindva minti
luminoase care sa fie mindria neamului nostru, implinirea cemarii deci pe lume(((*
%uvinte simtite care rasuna atit de adevarat si in spatiul existentei noastre actuale(((