COMUNICAREA NONVERBALA

A comunica nseamn a mprti gnduri, sentimente, idei si experiene. Astfel,

comunicarea este procesul prin care nelegem si transmitem sensuri ale propriilor noastre valori si
convingeri. Ca proces ea presupune un schimb de mesaje intre cel puin doua persoane.
Comunicarea umana se ocupa de sensul informaiei verbale, preentata n forma orala sau
scrisa si de cel al informaiei nonverbale, repreentata de paralimbaj, micrile corpului si folosirea
spaiului.
!in punct de vedere al mijloacelor comunicrii, comunicarea umana cuprinde
comunicarea nonverbala si comunicarea verbala.
Comunicarea nonverbala este acel tip de comunicare care nu utiliea limba vorbita si
nici vreun substitut al ei "coduri verbale pentru suri, morse etc.#. Acest tip de comunicare este, la
rndul ei, mprita de autorii de specialitate dup mijloacele nonverbale utiliate, astfel$
%. Comunicare tactila "prin atingere#
&. Comunicare gestual'chinesteica "prin micarea semnificativa a parilor corpului, cu
excepia acelor gesturi care au semnificaie verbala#
(. Comunicarea cu ajutorul obiectelor "culoarea, ordinea, mrimea, distribuia, micarea#
). Comunicarea artistica "comunicarea emoiei artistice, dincolo de coninutul propriu al
acesteia#
Comunicarea nonverbala are urmtoarele caracteristici$
' are o mare doa de credibil, ntrecnd'o pe cea a comunicrii verbale*
' poate sa se extind pe mai multe arii de devoltare + repertorii. Astfel, cei care vorbesc isi
nsoesc comunicarea verbala prin gesturi, dar si cei care citesc sau privesc pe fereastra comunica
astfel nonverbal*
' este aproape in totalitate necontrolabila si nestructurata*
' este nnscuta, parte din ea fiind formata prin achiiii mai degrab evolutive "ex$ prin
imitarea unor gesturi vute la cei din jur#*
%
Comunicarea nonverbala este determinata cultural. , mare parte din comportamentul
nonverbal se nva in copilrie. -otrivit lui .. .ernstein /elevii + studenii poseda, atunci cnd vin
la coala, coduri nonverbale distincte0, coduri care au o importanta nsemnata in succesul si
integrarea lor colara.
1esajele nonverbale pot sa se afle in conflict cu cele verbale. ,amenii tind sa priveasc
partea dreapta a fetei, ceea ce este o maniera greita daca se dorete perceperea mai intensa a
emoiilor. 1esajele nonverbale sunt in mare msura incontiente.
Canalele nonverbale sunt importante in comunicarea sentimentelor si atitudinilor.
2uncii ale comunicrii nonverbale$
' comunicarea nonverbala are menirea de a o accentua pe cea verbala* astfel,
profesorul poate ntri prin anumite elemente de mimica sau de gestica importanta
unei anumite pari din mesaj din ceea ce transmite, in timpul orelor, cursanilor
si.
' comunicarea nonverbala poate sa completeze mesajul transmis pe cale verbala*
' comunicarea nonverbala poate, in mod deliberat, sa contrazic anumite aspecte
ale comunicrii verbale
' comunicarea nonverbala poate regulariza fluxul comunicaional si poate pondera
dinamica proprie comunicrii verbaliate*
' comunicarea verbala repeta sau reactualizeaz nelesul comunicrii verbale, dnd
astfel posibilitatea receptorului comunicrii sa identifice in timp real un indemn
aflat in /spatele0 unei moiuni + afirmaii*
' elementele comunicrii nonverbale pot sa substituie aspecte ale comunicrii
verbale "ex$ printr'un gest, profesorul ii indica unui elev sa rspund#
3n practica, distingem diferite tipuri de comunicare nonverbala. 1icrile trupului se
integrea in aria comunicrii nonverbale, pe intervalul a cinci categorii$
%. Emblemele (simbolurile) sunt micri ale trupului care au traduceri directe in
cuvinte* emblemele pot fi diferite de la o cultura la alta "ex$ strngerea palmei in
forma de cerc. -e cnd cealalt descrie intre degete un unghi de )4 de grade,
aceasta emblema nsemnnd /,50#
&
&. Ilustratorii sunt cei care accentuea si dau fora cuvintelor "ex$ daca cineva
ntreab despre o strada anume, ne vom ajuta de mini cnd ii vom spune sa
mearg nainte si apoi sa fac la stnga#
(. Regularizatorii folosesc un ansamblu de micri ale corpului "ex$ profesorul
dorete sa numeasc elevul care sa rspund la o ntrebare, folosete 6 de cala
mai multe ori 6 att nclinarea capului, ntinderea minii cat si poiia generala a
corpului in acest sens#. !e asemenea, regulariatorii sunt importani in
dimensionarea modului in care vorbitorul isi structurea mesajul in funcie de
receptor.
). Expunerea sentimentelor arata celorlali, in funcie de micrile corpului, cat de
intense ne sunt sentimentele* putem astfel arata manie sau bucurie, suprare sau
frica. ,amenii pot sa interpretee aceasta si sa reacionee.
4. Adaptorii sunt folosii de indivii atunci cnd acetia se afla in situaii
inconfortabile "ex$ faptul ca o persoana aflata la o masa de discuii se apuca sa
aranjee hrtiile din fata sa poate sugera ca dorete mai multa ordine in discutii si
ca situaia in care se afla nu prea o bucura#
.aron si .7rne ne preint patru canale baale in comunicarea nonverbala$
%. Expresiile fetei. 3n acest mod, oamenii din diferite colturi ale lumii au expresii
faciale similare atunci cnd exprima diferite emoii$ surpria, frica, suprare,
bucurie, etc.
&. Limbajul oc!ilor (contactul "izual). Contactul viual servete la patru funcii
majore$
' regulariea fluxul informaional
' monitoriea feedbac8'ul "cadrul didactic, in special, trebuie sa pstree mereu
preent contactul viual dintre el si cursanii si, deoarece 6 aa cum accentuea
ascultarea interactiva 6 se devolta astfel un cadru propice si mai motivant pentru
nvare#
' exprima emoiile
' indica natura relaiilor interpersonale
(
9oseph !e :ito identifica urmtoarele patru funcii ale limbajului ochilor$
' cutarea feedbac8'ului "ne dorim sa tim ce reacie are celalalt la ceea ce am spus#
' informarea celorlali ca este deschis canalul de comunicare si deci pot sa
vorbeasc "atunci cnd punem o ntrebare unor prieteni si ne oprim cu ochii
asupra unuia dintre acetia#
' indicarea naturii relaiilor interpersonale "spre exemplu, preentarea relaiilor de
putere prin comportamentul viual dominant 6 un individ poate face aceasta prin
meninerea unui nivel ridicat de contact viual atunci cnd vorbete el si a unui
nivel scut de contact viual atunci cnd l asculta pe celalalt#
' compensarea privind creterea distantei "ex$ doua persoane se afla la o petrecere,
in colturi opuse, dar micorea distanta printr'un schimb frecvent de priviri#.
;imbajul ochilor ne poate arata foarte multe despre o persoana. <ichard .andler si 9ohn
=rinder au sugerat ca oamenii se uita intr'o direcie "stnga# cnd ncearc sa'si aminteasc ceva si
in alta direcie "dreapta# cnd ncearc sa inventee ceva.
(. Limbajul trupului (gesturi# mi$cri# pozi%ii) repreint o sursa importanta de
informaii in special pentru profesor,care poate sa primeasc astfel o baa informaionala si de
feedbac8 extrem de importanta. >.5. =amble si 1. =amble divid limbajul trupului in doua
subsisteme$ postura si gesturile.
?cheflen propune trei dimensiuni ale limbajului trupului$ punctele sunt repreentate de
schimbri ale micrii capului, expresia faciala si micarea minilor, poziiile sunt repreentate de
schimbarea posturii in timpul conversaiei, iar prezentarea include ntregul comportament
nonverbal, cuprinnd intrarea si plecarea din sala de discuii. -utem dimensiona aceste trei
segmente ale comunicrii nonverbale acordndu'le la ceea ce 1oore denumete /micarea0
profesorului, element de captare si stabiliare a intereselor instructiv 6 educative la elevi + studeni*
astfel /micarea profesorului in cadrul clasei poate sprijini , sau dimpotriv , mpiedica procesul de
comunicare. 1icarea ctre cursantul care vorbete poate, spre exemplu, sa transmit implicarea si
interesul pe care micarea si ndeprtarea de la respectivul cursant poate comunica pierderea sau
lipsa interesului. 1icrile profesorului pot astfel sa demonstree adesea si sa optimiee
interaciunea. 3ntr'adevr, micarea profesorului sub toate aspectele sale, in diferitele arii ale
clasei, poate sprijinii studenii in meninerea ateniei spre cadrul didactic0. !e altfel, aceste
)
elemente pot fi interpretate si prin prisma conceptului de ecou poiional "care desemnea faptul
ca o persoana care asculta o alta tinde sa o imite, intr'o anumita msura si in maniera specifica,
poiia celui care comunica#* atunci cnd acest ecou poiional exista, putem consemna mai
degrab o lipsa a interesului pentru ascultare.
). &ontactul fizic poate sa ne sugeree un evantai extrem de larg de factorii care
conduc la afeciune, dependenta, agresivitate, dominanta etc. in inter'relaionrile
persoanelor cu care venim in contact, definind statusul acestora. Conform matricei lui
Coo8, alte caracteristici exterioare limbajul trupului pot sa face parte integranta din
comunicarea nonverbala susinuta de aceasta forma$ este vorba despre mbrcminte,
machiaj, parfumul folosit etc.
, alta arie a comunicrii nonverbale o repreint comunicarea cromatica. -ornind de la
anumite cercetri realiate nc din Antichitate, s'a constatat ca, in genere, culorile au anumite
semnificaii si pot evidenia anumite stri dispoiionale "1ax ;uscher#$
GRI
6 simbolul neutralitii, nu exprima nici o stare de tensiune, nici o stare de
relaxare, fiind ceva si nimic din amndou.
6 noiunea de neimplicare sau mascarea interesului pentru un anumit lucru.
ALA!"R#
6 sugerea calm, unitate si repaos.
6 privitul la o culoare albastra are rolul de a relaxa sistemul nervos.
6 /profunime a sentimentelor0, desemnnd aspecte ca grija si afeciunea.
$%R&%
6 asociat adesea cu natura, cu creterea, cu /tensiunea elastica0 ce determina
nevoia de mbuntire a ceva ce face parte din viata noastr
6 evidenia fermitate, constanta si persistenta, nevoia + dorina de posesie +
dominare reliefata si printr'un nalt nivel al stimei de sine. 1etaforic fiind vut
ca /elasticitate a dorinei0, verdele indica si un nivel crescut al dorinei de
autombuntire.
4
R'!#
6 simboliea /fora dorinei0 definind activismul persoanei, vitalitatea acestuia
determinnd o latura agresiv 6 ofensiva, competitivitate si operativitate.
6 aspecte afective ale dorinei, excitabilitate, dominaie si sexualitate.
GAL%(
6 simbol al inspiraiei, concretiat prin spontaneitatea + originalitatea persoanei.
6 definete un sentiment al fericirii persoanei guvernate si de o lipsa a inhibiiei,
evideniind dorina de schimbare, centrarea pe investigaie si productivitate.
CA)%(I# * +AR'
6 amestec intre rou si galben are ceva din fiecare 6 repreint rdcinile
persoanei, securitatea cminului si a familiei acesteia.
6 centrat pe corp, semnifica nevoia de confort.
$I'L%"
6 combinaie intre rou si albastru 6 combina simbolul impulsivitii si
competitivitii rosului cu sentimentul predrii gentile indus de albastru.
6 are un suport mistic, privind nelegerea sensibila si intuitiva a lucrurilor dincolo
de suportul lor evident + real.
6 un anumit nivel de insecuritate sau vulnerabilitate, evideniat deseori prin
creterea nevoii de a primi aprobarea celor din jur la aciunile pe care persoana
le ntreprinde.
(%GR#
6 negare a nsei ideii de culoare, definete o repreentare a /nimicului0 a
extinciei si renunrii, persoana respectiva simindu'se /fr noroc0.
6 act de rebeliune mpotriva sortii potrivnice.
6 consolidator al tuturor culorilor.
Aria nonverbalului este mult mai mare, noi si noi opiuni aprnd pe i ce trece. Astfel, aria
nonverbalului se extinde la toate lucrurile care repreint omul$ astfel, si mobila pe care o avem in
casa, ca si aranjamentul acesteia pot fi considerate mesaje nonverbale. !in punct de vedere
interacional, unii cercettori 6 .rilhart si =alanes 6 remarca faptul ca avem o aranjare a
mobilierului pe doua dimensiuni$
@
'sociopetala 6 ncurajea interaciunea de grup 6 aranjarea unor scaune confortabile intr'
un cerc*
'sociofugala 6 descurajea interaciunea de grup 6 viibila in aranjarea bncilor intr'o
clasa.
Anii cercettori au inclus in aria nonverbalului si oferirea unor daruri.
1oore include in rndul comunicrii nonverbale si un anume limbaj al
timpului, spre exemplu, pauele si tcerea repreint astfel de modaliti de utiliare a timpului in
comunicare.
Comunicarea nonverbala definete un cadru deosebit de fertil in devoltarea
inter'relaionrilor didactice si, de altfel, trebuie observat nu numai ca nu poate fi desprita de
comunicarea didactica in general, ci si ca locul sau tinde sa fie unul din ce in ce mai important.
Charles =alloBa7 a oferit un sistem privind comportamentul nonverbal in clasa. Acesta
constituie un instrument util, la ndemna fiecrui cadru didactic, in observarea propriului
comportament si, mai ales, a reultatelor acestuia, a modului in care influenea implicarea si
devoltarea interesului elevilor si, in ultima instana, performanta colara.
C
Influenta
,irecta
1. Congruent
Comportamentul nonverbal este in
concordanta cu cel verbal, nu exista
mesaje /mixte0, limbajul trupului
demonstrea un nivel echivalent cu
sentimentele.
%. Incongruent
Comportamentul nonverbal l contraice
pe cel verbal* spre exemplu, profesorul
mbete cnd este suprat. ;imbajul
trupului este supra'controlat.
?entimentele sunt arareori artate.
&. Instrumental
-rofesorul utiliea ideile elevilor,
nonverbalul este consistent ncurajat.
2. Superficial
Comportamentul nonverbal al
profesorului nu indica un interes autentic
pentru ideile elevilor "ex. -lictiseala in
expresia faciala#
3. Personal
-rofesorul menine contactul viual fata
in fata, fiind /conectat0 cu ntreaga clasa
si meninnd o distanta /psihologica0
confortabila.
(. Impersonal
-rofesorul evita contactul viual* spre
exemplu, vorbete cu ochii in podea sau
menine o distanta excesiva.
Influenta
in,irecta
). Senzitiv
>onul, ritmul vorbirii sunt proiectate
pentru a menine interesul elevilor.
). Nesenzitiv
-rofesorul /umie0 pas cu pas, cu mici
variaii in ton si pstrnd un paravan la
replicile elevilor.
4. Implicat
Comportamentul nonverbal ncurajea
participarea elevilor in clarificarea
deciiilor si regulilor.
4. ndeprtat / Neimplicat
Comportamentul nonverbal replica
elevilor pentru a evita participarea.
@. Stail
Comportamentul nonverbal este
concordant cu un limbaj ferm in
controlarea conduitelor negative.
@. Sever
Comportamentul nonverbal este sever,
agresiv, ncercnd sa intimidee elevii.
D
!ei oamenii sunt educai sa prefere cuvintele pentru a comunica, in procesul comunicrii
interpersonale doar CE din mesaj este comunicat verbal, in timp ce F(E este transmis nonverbal,
din care (DE este prin tonurile vocale si 44E prin expresiile faciale.
Gn nici un domeniu al vieii si activitii umane existenta si manifestarea omului ca fiina
sociala nu este posibila fr comunicare. Comunicarea da sens si finalitate inteniilor, dorinelor,
aspiraiilor, atitudinilor si aciunilor noastre, le face inteligibile pentru ceilali, n aceeai msura n
care fiecare dintre noi percepem modul de manifestare al celorlali fata de noi prin comunicare.
Hatura si modul de manifestare a relaiilor de comunicare dintre oameni sunt att de diversificate,
att de complexe si de structurate, nct putem spune ca omul triete, de fapt, ntr'un mediu
comunicaional omnipreent, care'i structurea si'i afectea viata n fiecare clipa.
!iliografie
%. Comunicarea eficienta 6 3on',vidiu -anisoara
&. Comunicarea eficienta 6 Aurelian ?burlescu
(. 3nternet 6 ;ocul si rolul comunicrii in consiliere, Comunicarea nonverbala.
-rof. Ilena !uma
?coala /Hicolae .alcescu0 -loiesti
F