CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului
1
Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie
2- Ianuarie, februarie
5-artie
11-aprilie
1!-ai
1"-iunie
1#-iulie
1$-au%ust
1&-septebrie
1'-octobrie
2(-noiebrie, decebrie
22-)one de favorabilitate de crestere a vitei
de vie, date privind evolutia productiei de
vita de vie
2
*iblio%rafie
1-internet, %oo%le +ia%ini,
2-calendarul viticultaorului, Vladiir
corobca, C-isinau 2((1
!-.../a%roinfo/ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie
3
Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici
umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si
sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu
viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa
locul la suprafata viticola, locul ! la productia de struguri si locul ! la
productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masa
cuprinde soiul Chasselas d"or#, Muscat $amburg, Afuz Ali, Italia,
%ictoria, &amina, 'reaca precum si alte soiuri. (in sortimentul soiurilor
nobile pentru struguri de vin , )*+ reprezinta soiurile pentru vinuri albe
si ,!+ soiurile pentru vinuri rosii. (intre soiurile nobile pentru vinuri
albe mentionam- Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian,
Aligot#, .inot gris,Muscat /ttonel, &amaioasa romaneasca, 'rasa de
Cotnari, Chardonna0, Sauvignon, &raminer roz iar pentru vinuri rosii-
Merlot, Feteasca neagra, 1abeasca neagra ,Cabernet Sauvignon,
.inot noir, Cadarca, 1urgund mare, 1usuioaca de 1ohotin si alte
soiuri.
Romania a devenit stat memmbru al /ficiului International al %iei
si %inului din anul 23,). In anul ,44,, Romania a ratificat Acordul
privind creearea /rganizatiei Internationale a %iei si %inului, adoptat la
.aris la 5 aprilie ,442, aprobat prin 6egea nr.,3)72.4.,44,.
In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingri8ire si de
cultivare cat si modul de intretinere a %itei de %ie, in special dupa anul
de la plantare, punandu9se accent pe recoltarea strugurilor, modul de
lucru pentru a se a8unge la un rezultat cat mai bun de productie al
strugurilor cat si ingri8irea plantei in sine pentru productiile viitoare.
Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna.
4
I a n u a r i e
2. :n aceast; lun; temperaturile sunt relativ sc;zute de aceea <n vii,
practic, lucr;ri nu se e=ecut;. &impul trebuie folosit util la-
> prepararea l;zilor pentru soiurile de struguri pentru mas;?
> prepararea cosurilor din mla8; pentru recoltarea strugurilor pentru vin?
> preg;tirea inventarului, utila8ului, masinilor agricole, tractoarelor si
autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.
,. :n ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, <n afar; de aratul de
toamn;, fisurarea ad<nc; a solului, amena8area de constructii
antierozionale, <n scopul acumul;rii umidit;tii <n sol se petrec si lucr;ri
de mentinere a z;pezii <n plantatia viticol; prin tasarea ei, ce duce la
topirea mai lent; a ei si infiltrarea apei <n sol.
5.%iticultorii permanent trebuie s;9si perfectioneze nivelul cunostintelor
<n domeniul cultiv;rii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste
prin unele particularit;ti climatice @inclusiv <ngheturi t<rzii de prim;var;,
grindin;, secet;, temperaturi prea sc;zute <n timpul iernii etc.A, se
propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru
protectie si <ngr;s;minte noi etc.
F e b r u a r i e
1. Continu; lucr;rile <ncepute <n luna ianuarie.
2. :n decada a ,959a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai
<nc;lzeste, dispare riscul <nregistr;rii temperaturilor mai mici de B924C
si de aceea se <ncep lucr;rile de preg;tire c;tre t;iatul @cur;titulA vitei
de vie-
C se <ntocmeste un plan 9 grafic al efectu;rii t;iatului @care trebuie s;
includa succesivitatea t;ierii pe soiuri, num;rul de butuci, necesitatea
<n anga8ati sezonieri etc.A <nc<t aceast; lucrare s; fie finalizat; <n
termenii care ar permite s; efectuam restul lucr;rilor, inclusiv legatul <n
uscat, p<n; la dezmuguritul vitei de vie?
C se determin; cum au iernat butucii. (ac; temperatura aerului <n
timpul iernii a cobor<t mai 8os de ,* 9 ,C atunci pot fi afectate
coardele si lemnul multianual? dar dac; temperatura aerului a fost
5
cuprins; <ntre 9 2) 9 ,C 9 pot fi afectati numai ochii de iarn; @la vita de
vie mugurii se numesc ochi de iarn; si constau dintr9un mugure central
si ,9* muguri secundariA. Afectarea ochilor de iarn; depinde de mai
multi factori, printre care soiul, <nc;rc;tura butucilor <n anul
precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.
.entru a determina gradul afect;rii ochilor de iarn; 9 din vie se ia
o prob; medie de ,954 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de
la baz;, cu lungimea de 2!92B ochi, se aduc <ntr9o <nc;pere unde se
analizeaz; fiecare ochi de iarn;, section<ndu9se longitudinal cu o lam;.
Rezultatele observatiilor se <nscriu <ntr9un tabel, <n care se
fi=eaz; @tabelul 2A la toate coardele si pe toat; lungimea ochii s;n;tosi
@mugurele principal si cei secundari sunt viiA, v;t;mati @mugurele
central este pierit, iar cei secundari sunt viiA si pieriti @toti mugurii sunt
pieritiA. :n baza acestor date se determin; procentul celor trei categorii
de ochi de iarn; dup; viabilitatea lor.
AtentieD (ac; procentul ochilor v;t;mati este p<n; la 54+ la
soiurile pentru vinuri p<n; la *4+ la soiurile de struguri pentru mas;,
atunci <nc;rc;tura butucului se las; la nivelul anului precedent. Iar
dac; procentul ochilor v;t;mati este mai mare, dar nu au dep;dit B4+
atunci <nc;rc;tura butucului se ma8oreaz; cu *494+. (ac; procentul
ochilor v;t;mati dep;seste B4+ se utilizeaz; t;ieri speciale <n functie
de gradul afect;rii butucilor.
Eot;- , ochi de iarn; v;t;mati echivaleaz; cu 2 ochi de iarn; s;n;tos
si cu 2 ochi de iarn; pierit.
:nainte de t;ierea vitei de vie este foarte important de a
determina <nc;rc;tura butucului. Cea mai bun; <nc;rc;tur; a butucului
se consider; aceea care asigur; obtinerea unei recolte <nalte si de
calitate superioar; a strugurilor, f;r; a diminua puterea de crestere si
fructificare a butucilor <n anul viitor. (ac; pe butuc ma8oritatea l;starilor
sunt normal dezvoltati @lungimea 9 4,)9,,4 m, iar diametrul mediu la
baz; 9 !92, mmA, atunci <nseamn; c; <nc;rc;tura butucului <n anul
trecut a fost normal;? dac; ma8oritatea l;starilor sunt slab dezvoltati 9
<nc;rc;tura butucului a fost mare, iar dac; ma8oritatea
l;starilor sunt puternic dezvoltati 9 <nc;rc;tura butucului a fost mic;.
Sunt mai multe metode de determinare a <nc;rc;turii butucilor.
Se propune o metod; practic; si simpl;. Metoda const; <n faptul c;
<nc;rc;tura butucului se consider; normal; dac; la soiurile cu strugurii
mici @Chardonna0, .onot, Feteasc; alb;, &raminer roz, Cabernet
Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat /ttonel,
6
Silvaner, Aligot# etc.A pe o coard; de rod de anul trecut sau dezvoltat
<n medie , l;stari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mi8locii
@Muscat iantarn<i, Chasselas dor#, Merlot, Riesling, RFaGiteli etc.A
9 ,, l;stari, iar la soirile cu strugurii mari @Caraburnu, Regina viilor,
Coarn; neagr;, Cardinal, 6eana, Moldova, Codreanca, Muscat de
$amburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startov<i, Frumoasa
alb;, Ialovenschii ustoiciv<i etc.A
9 5 l;stari. :n general m;rimea strugurilor se determin; dup; lungimea
medie a cca 4 struguri- p<n; la 25 cm . mici? 2592B cm . medii? mai
mult de 2B cm . mari.
:n baza metodei propuse st; determinarea <nc;rc;turii <n coarde
de rod pe fiecare punte de rod @tab.,A <n functie de num;rul de l;stari
normal dezvoltaGi pe aceasta.
(eterminarea <nc;rc;turii butucului pe fiecare punte de rod
Hine9Gi minteD :n timpul t;iatului, de obicei, se formeaz; verig; de rod
clasic; sau fortificat;.
.rintre altele, <nc;rc;tura butucului se determin; pe parcursul
primei 8um;t;ti a anului , utiliz<ndu9se urm;toarele procedee-
a. pl<nsul . <nc;rc;tura se determin; orientativ si se regleaz; prin
t;ierea <n uscat.
b. cresterea l;starilor si inflorescentelor. Inc;rc;tura butucului se
determin; mai ral <n functie de gradul de emitere a l;starilor si
inflorescentelor si se regleaz; prin ,95 pliviri a l;starilor verzi @la
<nceput se <nl;tur; toti l;starii care sunt amplasati nu <n corespundere
cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu
inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei steriliA,
c. cresterea boabelor. Inc;rc;tura butucului se determin;
definitiv <n functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se
<nregistreaz; si <n functie de rezultatele fecund;rii florilor si se regleaz;
prin <nl;turarea unor p;rti ale strugurilor sau a strugurilor <ntregi.
3. Spre finele lunii februarie se <ncepe t;iatul vitei de vie.
AtentieD %ita de vie se taie c<nd temperatura aerului nu este mai
mica de 9C.
Mai <nt<i se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea
t;ierii pe soiuri este urm;toarea- hibrizii produc;tori directi, 6idia,
Isabella, Eoah, soiurile de selectie nou;, soiurile europene de struguri
pentru vin si <n sf<rsit soiurile de struguri pentru mas;. &;iatul soiurilor
europene <ncepe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet
Sauvignon, &raminer roz, Feteasc; alb;, Aligot#, RFatiteli etc.
7
%ita de vie se taie dup; principiul .veriga de rod. adic; anual pe
cepul de <nlocuire de anul trecut se formeaz; o nou; verig; de rod, iar
coarda de rod de anul trecut cu toti l;starii anuali dezvoltati pe ea se
<nl;tur;.
6a determinarea lungimii corzilor de rod, <n afar; de gradul de
v;t;mare a ochilor de iarn;, mai influenteaz; particularit;tile biologice
ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si
caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor.
&ine9ti minteD (e obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .
pentru 2mm grosime la baza l;starului maturat se las; un ochi de
iarn;.
6ocul prin care s9a efectuat sectiunea de scurtare a l;starului
anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de
) mm si trebuie s; fie viu.
.entru a determina lungimea corzilor de rod <n functie de
depunerea inflorescentelor embrionare <n ochii de iarn;, acestia
trebuie cercetati sub microscopul special M1I93.
:n general toate soiurile omologate <n funcGie de lungimea
corzilor de rod pot fi divizate <n 5 grupe-
2. Muscat /ttonel, Muscat .erl; de Csaba, Irsai /liver, Muscat
iantarn<i, Chasselas dor#, Ranii Magaracia, Muscat de $amburg,
Regina viilor, Moldova etc.9 *9) ochi?
,. Muscat alb, .inot, &raminer, Chardonna0, Aligot#, Merlot, Riesling,
Malbec, Silvaner, 1astardo MagaracesFi etc. 9 93 ochi?
5. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, RFaGiteli, Feteasc; alb;, Coarn;
neagr;, Rar; neagr; etc. 9 !924 ochi.
M a r t i e
2. Continu; t;iatul vitei de vie.
,. 1utucii care au fost <ngropati toamna se dezgroap;, se determin;
starea iern;rii si se taie dup; principiul descris mai sus.
5. ReparaGia spalierului 9 se schimb; toti st<lpii deteriorati? se adaug;
s<rma care s9a rupt <n anul precedent? toti st<lpii <nclinati se restabilesc
<n poziGia strict vertical;, apoi se <ntind toate firele de s<rm;.
8
*. Copcitul 9 este agroprocedeul de <nl;turare a l;starilor subterani si a
r;d;cinilor superficiale. Scopul copcitului- pre<nt<mpinarea trecerii
butucilor de soiuri europene pe r;d;cini proprii @pot fi atacati de
filo=er;A sau pe r;d;cinile superficiale @pot fi afectati de secet; sau
temperaturile sc;zute din timpul ierniiA.
&ine9ti minteD Copcitul @cotor<tulA se face <n mod obligatoriu anual
la toate soiurile, indiferent, dac; au fost plantate cu vite altoite sau pe
r;d;cini proprii. Copcitul se face <n felul urm;tor- cu h<rletul sau cu
sapa se face o groap; <n
8urul tulpinii subterane a butucului la ad<ncimea de 292Bcm, apoi cu
secatorul sau cutitul se <nl;tur; l;starii subterani si r;d;cinile
superficiale. (up; aceasta groapa se acoper; din nou cu sol.
. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie s; fie
completate <n primii ani de viat;, dar e posibil de completat golurile cu
vite @de o calitate foarte bun;A si la anii 924 dup; plantare. .entru o
reusit; bun; este foarte important ca s; se fac; urm;toarele lucr;ri-
> Solul s; se lucreze <ntre r<nduri, c<t si <n r<nduri foarte calitativ?
> 1utucii vecini cu golul trebuie s; fie condusi astfel <nc<t ei s; ocupe
numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lips;?
> %itele altoite sau pe r;d;cini proprii @materialul s;ditorA trebuie s;
fie de soiul care se completeaz; si de o calitate impecabil;- cel
putin 5 r;d;cini cu grosimea de cel putin ,mm @amplasate uniform
pe c;lc<iul viteiA si lungimea de cel putin 2, cm? punctul de altoire
trebuie s; aib; o concrestere circular; si dur;? partea maturat; a
l;starului altoiului s; fie cu lungimea de cel putin 2cm, iar grosimea
<ntre nodul , si 5 @pe diametrul mareA de cel putin mm? vitele
trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posed; licent;?
> :nainte de plantare vitele se preg;tesc timp de ,95 zile <n felul
urm;tor- se fasoneaz;, r;d;cinile se scurteaz; la2492,cm, iar l;starul
altoiului se las; numai unul si se scurteaz; la ,95 ochi? se umecseaz;
. se tin sub ap; timp de 29, zile? se parafineaz; . 275 a p;rtii
superioare a vitei, la temperatura de 2492IC cu un amestec din
3*+ parafin; tehnic; J5+ sac<z J5+ smoal;? se mocirlesc . <n
ziua plant;rii vitele se pun cu 275 a p;rtii inferioare <n mocirl;
@consistenta sm<nt<nii? b;ligar fermentat J sol de p;dure .2-2A.
> .lantarea . <n gropi f;cute cu h<rletul <n ziua plant;rii? groapa se face
la distanta de cm de pichet, f;r; a fi clintit din loc, pentru a asigura
amplasarea strict; a vitei <n directia r<ndului? l;timea gropii nu se
reglementeaz; @ cu c<t mai lat; cu at<t mai bineA, iar ad<ncimea gropii
9
trebuie s; fie de *94 cm @lungimea portaltoiului vitei este de 5595
cmA? la fundul gropii se face un cotlon @orientat spre vit;A pentru a
amplasa normal r;d;cinile si unde se pune sol negru @de deasupraA,
b;ligar fermentat 9) Fg si c<te 249,4g de <ngr;s;minte minerale de
E.K? totul se amestec;, astfel <nc<t ad<ncimea gropii s; r;m<n; de
5,95* cm @des. *A? dup; ce groapa este gata se amplaseaz; vita @cu
punctul de altoire la nivelul soluluiA l<ng; peretele cu pichet @aA, se
umple o 8um;tate de groap; cu sol negru, se taseaz; cu picioarele
@bA, se toarn; 2954 l ap; si dup; ce aceasta se infiltreaz; <n sol, se
umple groapa cu sol? se mai taseaz; o dat; usor si se face un musuroi
@cA de asupra vitei plantate @9) cm deasupra l;starului altoiuluiA.
> :n cazul <n care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste
goluri pot fi completate prin marcote-
9 aeriene . <n plantatiile cu soiuri europene?
9 prin sol @prin arcuire sau cu c;lc<iA 9 <n plantatiile cu soiuri rezistente la
filo=er; @hibrizii produc;tori directi Seibel, 1aco 2 etc, unii hibrizi de
selectie nou; . Moldova, Eegru de Ialoveni etc.A.
Marcote aeriene. .<n; la locul lips; se conduce unl;star verde,
pe care, pe parcursul a ,95 ani se formeaz; puntile de rod si verigile
de rod? este important ca acestea s; fie formate din l;stari normal
dezvoltati @diametrul B92, mmA, amplasate bine <n spatiu? ma8oritatea
operatiilor de formare se fac <n timpul vegetatiei <n scopul reducerii
efectu;rii r;nilor.
Marcot; prin arcuire. .e parcursul vegetatiei se
educ; special un l;star verde, care va fi utilizat prim;vara
urm;toare pentru marcota8. Acest l;star trebuie s; fie de o
dezvoltare normal; f;r; copili si <ndreptat spre locul lips;.
.rim;vara acest l;star se amplaseaz; <ntr9un sant @cu ad<ncimea
de 5B9*4 cm, l;timea 9 un h<rlet, iar <n locul lips; l;timea . *4
10
cmA dup; ce au fost orbiti toti ochii, cu e=ceptia ultimilor ,95, care vor fi
amplasaGi la nivelul solului <n locul lips; si vor fi acoperiti cu un
musuroi de sol m;runtit. .e parcursul a ,95 ani se formeaz; toate
organele aeriene ale butucului, iar l;starul utilizat ca marcot; se
detaseaz; de planta9mam;.
Marcot; cu c;lc<i.Se fac aceleasi lucr;ri ca <n cazul precedent,
numai c; l;starul destinat marcota8ului se conduce p<n; la locul lips;
pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o groap; @ad<ncimea
9 5B9*4 cm, l;Gimea . *4 cmA, prin care se trece acest l;star, apoi
partea superioar; cu ,95 ochi se scoate la suprafaGa solului si se
acoper; cu un musuroi.
%itele plantate <n scopul complet;rii golurilor precum si
marcotele, trebuie <ngri8ite <n mod special primii 29 * ani @irigatul,
cotor<tul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si d;un;torilor,
11
operatiile <n verde etc.A.
.e parcursul primilor * ani, vitele plantate <n locul golurilor
precum si marcotele, trebuie formate <n conformitate cu forma
butucului care este utilizat; pe sectorul dat.
.entru a gr;bi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora
se lucreaz; foarte intensiv. :n acest caz, butucii f;r; tulpin; pot fi
formati pe parcursul a 5 ani, iar butucii cu tulpin; pe parcursul a * ani.
12
.e parcursul acestor ani se lucreaz; e=emplar solul, butucii se
trateaz; contra bolilor si d;un;torilor si sunt supusi lucr;rilor indicate
mai 8os-
92 an de la plantare- lucr;ri de formare a butucului nu se aplic;?
se instaleaz; spalierul?
9anul ,- prim;vara se repet; t;iatul scurt la ,95 ochi? c<nd l;starii
verzi ating lungimea de 2492cm se plivesc ce9i de prisos, l;s<ndu9se
numai viitoarele brate sau tulpini si 2 l;star de rezerv;? l;starii l;sati se
leag; de tutor sau prima s<rm;? dac; apar l;stari de prisos se <nl;tur;
<nc; de ,95 ori pe parcursul vegetatiei? c<nd l;starii ating lungimea
viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeaz; dezvoltarea
abundent; a cLpililor? c<nd cLpilii ating lungimea de 59cm se <nl;tur;
toti <n afar; de cei ,95 de pe partea superioar; a fiec;rui brat sau
tulpini? la formele cu tulpin; <n scopul ma8or;rii erectit;tii @tr;iniciei
verticaleA acestora se propune de a forma , tulpini care se <mpletesc
reciproc.
AtenGieD &ulpinile si bratele se fac din l;stari de o singur; v<rst;.
9anul 5- la formele f;r; tulpin; se formeaz; verigile de rod pe
partea superioar; a fiec;rui brat? la formele cu tulpin; se taie l;starii
destinati pentru brate la lungimea acestora? dac; pe brate @mai 8os de
verigile de rodA si pe tulpini se dezvolt; l;stari de prisos se plivesc
l;s<ndu9se c<te 5 pe fiecare brat viitoarele punti de rod- c<nd l;starii
viitoarele punti de rod au !9) noduri se ciupesc de asupra nodului *?
aceasta favorizeaz; dezvoltarea cLpililor, care se copilesc l;s<ndu9se
numai c<te doi mai bine dezvoltaGi?
9anul *- la toate formele se taie dup; principiul Mveriga de rodN se
aplic; operatiuni <n verde <n scopul mentinerii formei butucilor.
A se tine minte unele reguli care trebuie respectate <n timpul t;iatului si
form;rii butucilor-
> :n calitate de cep de <nlocuire si coard; de rod se aleg numai
l;starii normal dezvoltati?
> (e pe elementele verigii de rod se <nl;tur; usc;turile, c<rceii,
r;m;sitele de struguri, cLpilii etc.?
> &;ieturile de scurtare se fac - prin coardele anuale maturate 9
2,9,,4 cm deasupra nodului? prin lemn multianual 9 se las; un
ciot de 9! mm?
> 1utucul suport; mai usor operatiile <n verde utilizate <n scopul form;rii
butucilor dec<t t;iatul de prim;var;?
13
> Otilizarea operatiilor <n verde @plivitul l;starilo verzi, ciupitul, ciuntitul,
copilitul, legatul l;starilor verziA permite urgentarea @cu 29, aniA form;rii
butucilor?
> :n scopul p;str;rii posibilit;tii de a restabili butucii cu tulpin;, afectati
de <ngheturile de iarn;, <n fiecare an la baza tulpinii se conduce c<te
29, l;stari @amplasati pe cepul de rezerv;A, care toamna dup; c;derea
frunzelor se acoper; cu sol.
!. Constructiile antierozionale se practic; <n plantatiile amplasate pe
pant;. :n r<ndurile de vie se fac constructii simple @bara8eA 9 se
utilizeaz; piloni din lemn, st<lpi de spalier deteriorati, nuiele etc. .e
drumurile centrale si magistrale, pe l<ng; f<siile de protectie, bara8ele
pot fi f;cute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel <nc<t s;
nu <mpiedice la deplasarea tehnicii prin plantaGiile viticole.
A p r i l i e
2. 6egatul <n uscat . trebuie de terminat p<n; la dezmuguritul vitei de
vie, deoarece legatul <n timpul dezmuguritului duce la pierderea a
,494+ din potentialii l;stari si corespunz;tor a strugurilor. &ermenul
optimal al legatului este c<nd via Mpl<ngeN, atunci corzile sunt mai
ml;dioase si nu se rup la arcuire. :n timpul legatului mai <nt<i se leag;
tulpinile, bratele si, <n ultimul r<nd, coardele de rod. Coardele de rod se
leag; c<te 29, la un loc. (ac; lungimea corzilor de rod permite, e mai
bine ca acestea s; fie legate <n form; de arc, deoarece <n acest caz
emiterea de l;stari si corespunz;tor de struguri este cu mult mai mare.
,. Scoaterea coardelor detasate <n timpul t;iatului dintre r<nduri se face
imediat dup; legat si p<n; la dezmugurit @mai ales <n cazul <ndeplinirii
mecanizate a acestui agroprocedeu @cu agregatul &9, J 6E%.2,1A.
Coardele str<nse pot fi utilizate <n diferite scopuri @la <nc;lzirea
caselor, industria de mobil;, producerea st<lpilor de spalier din ecoplast
etc.A
6ucrarea se face c<nd solul este maturat fizic.
14
5. 6a finele lunii, dup; ce <n vie au fost terminate toate lucr;rile de
primavera se face cultivarea cu graparea @boronireaA solului <ntre
r<nduri, iar f<sia de sol ocupat; de r<ndul de vie este s;pat; manual la
ad<ncimea de 2,92 cm cu m;runtirea solului <n scopul de a
pre<nt<mpina evaporarea e=cesiv; a apei din sol. :n cazul <n care sunt
sectoare <mburuenite cu pir se recomand; de a le acoperi cu pelicul;
de polietilen; neagr;, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate
distruge aceast; buruian;. (ac; aceasta ocup; suprafete mai mari,
atunci se recomand; trat;ri chimice @<n ultimii ani se produc preparate
chimice foarte eficienteA. Ele pot fi administrate c<t mecanizat @&9)4%J
O'.% J 1(%9,,*A at<t si cu stropitoarea de spate @manualA. Se
administreaz; <nainte de dezmuguritul viei sau dup; recoltare cu
discuirea imediat; a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului
gros @sad sau iarba c<ineluiA sunt administrate <n perioada de vegetatie.
AtentieD .e sectorul care se administreaz; erbicide nu trebuie s;
fie butuci mai tineri de * ani.
Se recomand; urm;toarele erbicide-
> :mpotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si
bicotiledonate . basta 59 l7ha, glifosat 5!4 . * l7ha, cidocor .,9* l7ha,
uragan .59* l7ha etc.
> :mpotriva la pir, pir gros etc.9 raundop .,9* l 7ha, fosulen
. ,,B . ),, Fg 7ha, milFagro .4,!94,B l7ha.
15
M a i
2. .livitul l;starilor verzi-
> C<nd au lungimea de 59 cm . se <nl;tur; toti acei care <mpiedic;
mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpin; si
brate <ntre puntile de rod? acest plivit se mai repet; de 29, ori?
> C<nd l;starii au lungimea de ,49, cm se utilizeaz; la butucii care
se afl; <n perioada de formare, adic; la butucii care au fost plantati
<n locurile lips; sau la butucii afectati de temperaturi 8oase <n timpul
iernii si care se restabilesc 9 se las; numai l;starii care sunt necesari
pentru formarea organelor corespunz;toare ale butucilor.
,. :nainte de <nflorit @ramificarea complet; a inflorescentelorA butucii se
trateaz; pentru prima dat; contra bolilor @<n deosebi, mana vitei de vie
si oidiumulA. .entru aceasta de obicei se utilizeaz; zeama bordolez;
de 2+ si solutia de sulf de 2+ @sulf muiabil de B4+A. &ratarea se face
pe timp linistit si r;coros, de obicei dimineata sau seara. &ratarea se
face manual @cu stropitoarea portativ; de spateA sau mecanizat @&9, J
/M9!54A.
Soiurile de vit; de vie europene trebuie tratate contra
bolilor <n mod obligatoriu de cel putin 5 ori pe parcursul vegetatiei,
indiferent de conditiile climatice ale anului. .rima si a treia dat; . cu
preparate de contact @zeam; bordolez;, sulf etc.A iar a doua oar; . cu
preparate sistemice @mical, baileton etc.A
AtentieD 6a prepararea zemii bordoleze solutia de piatr; v<n;t;
se toarn; printr9o suvit; subGire <n solutia de var si se amestec;
permanent. %asele s; nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie
s; fie neutr;. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateaz; s; cad; pe
partea inferioar; a frunzelor si pe inflorescente. Cu c<t pic;turile solutiei
sunt mai mici cu at<t efectul protector este mai mare.
.rintre d;un;tori pagube mai mari la vita de vie aduc molia
strugurilor si acarianul galicol. :n cazul prezentei acestora se trateaz;
corespunz;tor cu insecticide si acaricide.
:n scopul sporirii radei si amelior;rii calit;tii strugurilor se
propune, ca concomitent @cu prima si a doua tratareA cu tratarea contra
bolilor s; se administreze <ngr;s;minte @e=traradicularA. .entru
aceasta se recomand; utilizarea solutiilor- 4,594,+ 9 salpetru de
amoniu, 59+ 9 superfosfat simplu, 4,)92,4+ 9 clorur; de potasiu, 4,459
4,2+ 9 acid boric sau sulfat de zinc.
16
:n ultimul timp industria chimic; produce multe preparate, <nainte
de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar
de a o respecta strict.
5. 6egatul l;starilor verzi . Acestia se leag; c<nd <ntrec cu ,4954 cm
<n;ltimea eta8ului corespunz;tor de s<rme 9 <n cazul <n care se
utilizeaz; spalier cu s<rme.
I u n i e
2. Se face al ,9lea plivit al l;starilor verzi de prisos, <nl;tur<ndu9se toti
acei care sunt amplasati nu <n conformitate cu forma butucului si care
pot ma8ora <nc;rc;tura butucilor <n l;stari. 6;starii care trebuie
<nl;turati <n timpul plivitului al ,9lea se observ; usor. Ei sunt slab
dezvoltati.
,. 6a soiurile pentru struguri de mas; @si <n deosebi la soiurile cu
floarea functional femenin; Coarn; neagr;, Ceaus etc.A In timpul
<nfloritului se recomand; de f;cut polenizarea artificial;.
Sunt mai multe variante-
> dac; pe sectorul dat sunt mai multe soiuri @la distanta nu mai mare de
9! r<nduriA, atunci polenizarea artificial; este e=ecutat; de v<nt? dac;
nu este v<nt puternic <n timpul <nfloritului, atunci manual, se scutur;
@agitatA butucii soiurilor cu flori bise=uate?
> dac; pe sector este numai soiul Coarn; neagr;, atunci trebuie de
colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi
produc;tori directi @care <nfloresc mai <nainteA? pentru aceasta se
colecteaz; inflorescentele, se usuc; la umbr;, <ntr9un loc uscat, timp
de 29, zile? inflorescentele uscate se cern printr9o sit; cu ochiul mic?
polenul p<n; la <nflorirea soiului Coarn; neagr; se p;streaz; @,9) zileA
<n pachete de h<rtie <ntr9un loc uscat si umbrit? <n timpul <nfloritului <n
mas; @s9au deschis cca )+ din floriA se face polenizarea artificial;,
transfer<nd, cu un p;m;tuf din bl;nit;, polenul p;strat pe
inflorescentele butucului, destinat poleniz;rii.
.olenizarea artificial; la soiurile de mas; @<n deosebi la Coarn;
neagr;, CeausA ma8oreaz; roada la butuc, strugurii au un aspect
mai frumos, <n boabe se acumuleaz; mai mult zah;r.
5. Se face al ,9lea legat al l;starilor verzi <n partea a ,9a a lunii.
17
*. &oti l;starii @dup; legatA, care ies deasupra st<lpilor de spalier @si au
lungimea de cel putin 2,592,* mA, se c<rnesc @ciuntescA manual sau
cu a8utorul unui agregat special @&9)4%JC%692A. Acest agroprocedeu
asigur; maturarea mai bun; a strugurilor si coardelor, amelioreaz;
microclimatul <n habitusul butucului, amelioreaz; aspectul strugurilor
etc.
. :n scopul preg;tirii bune c;tre recoltare, dup; terminarea <nfloritului,
c<nd boabele au diametrul de ,95 mm se poate determina aproape
e=act, care va fi roada pe sectorul dat. .entru aceasta la ,4954 de
butuci se num;r; cantitatea total; de struguri si se determin; num;rul
mediu de struguri la un butuc @E.s.A. Apoi se determin; num;rul total
de butuci pe sector @E.b.A si stiind greutatea medie a unui strugure @mA
<n Fg @se va lua din orice surs; de informatie, <n care se descriu
soiurile de vit; de vieA se va determina recolta @RA pentru sectorul dat
<n Fg-
RPEb = Es = m
E=emplu- .e un sector sunt B! butuci de soiul Muscat iantarn<i
@chihlimbariuA. Eum;rul mediu de struguri la 2 butuc este de ,*
struguri. 'reutatea medie a unui strugure este de 4,23 Fg.
RPB!but. = ,*str.7but = 4,23Fg7strgP*4,,*BFg
!. :n scopul c;p;t;rii anuale a unor roade <nalte si calitative de
struguri, dup; <nflorit @c<nd boabele au <n diametru . 2,9,, mmA se
corecteaz;, pentru ultima dat;, <nc;rc;tura butucului prin <nl;turarea
strugurilor. (eterminarea definitiv; a <nc;rc;turii butucilor prin
<nl;turarea strugurilor sau a p;rtii superioare @a unor ramificatiiA a lor
este un lucru responsabil si poate fi f;cut efectu<nd observatii pe
sectorul dat pe parcursul a ,95 ani, deoarece aceasta depinde de
foarte multi factori- asigurarea cu elemente nutritive, depunerea
inflorescentelor, starea iern;rii, nivelul agrotehnicii etc. :ns;, odat;
determinat; <nc;rc;tur; butucilor <n struguri si repet<nd <n fiecare an
aceleasi agroprocedee, va permite anual de c;p;tat roade <nalte de
struguri si calitativi.
Ca baz; a calit;tii <nalte a strugurilor serveste continutul
zah;rului <n boabe de cel putin a 2)4 g7l, iar cantitatea strugurilor cu
acest continut de zah;r. Cu c<t mai mult, cu at<t mai bine.
.entru <nceput se pot face urm;toarele recomand;ri @mai apoi va
trebui de f;cut observatii pentru fiecare sector aparte si <n functie de
18
calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvolt;rii l;starilor
anuali se va ma8ora num;rul de struguri la butuc sau se va diminua? <n
toate cazurile l;starii verzi, care sunt amplasati nu <n conformitate cu
forma butucului, se <nl;tur;A-
> se va l;sa p<n; la un strugure <n mediu la un l;star fertil normal
dezvoltat @diametrul !925 mm, lungimea . 2,492, mA9 <n toate plantatiile
viticole tinere @primii * aniA?
> se va l;sa p<n; la 2,492, struguri <n mediu la un l;star fertile normal
dezvoltat <n plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nou; de
struguri pentru mas;?
> se va l;sa p<n; la 2,9,,4 struguri <n mediu la un l;star fertil normal
dezvoltat <n plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri
pentru mas; si soiuri de selectie nou; de struguri pentru vin?
> se va l;sa p<n; la ,,4 struguri <n mediu la un l;star fertil normal
dezvoltat . <n plantaGiile viticole productive cu soiuri europene pentru
vin?
). (up; ce s9a terminat <nfloritul si au trecut 2,92* zile dup; prima
tratare contra bolilor si d;un;torilor se face tratarea a ,9a. (e preferat
pentru aceast; tratare preparate cu actiune sistemic;, care <n ultimii
ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente.
AtentieD .reparatele chimice se procur; numai de la persoanele
8uridice ce posed; licent; <n domeniul acesta de activitate ai certificat
de calitate pentru preparatul dat.
B. Spre finele lunii se lucreaz; solul <ntre r<nduri @mecanizatA si <n r<nd
@manualA <n scopul combaterii buruienilor si minimaliz;rii pierderii apei
din sol.
I u l i e
2. :n aceast; lun; pot ap;rea @vl;stariA l;stari subterani ai portaltoiului
@pot ap;rea si <n mai9iunie, dac; nu s9a f;cut copcitul calitativA de
aceea ei trebuie <nl;turati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la
cotor<t.
,. Se face legatul al 59lea al l;starilor verzi.
19
5. :n leg;tur; cu faptul, c; pe l;starii care au fost ciuntiti <n luna
precedent; pornesc <n crestere cLpilii, precum si c; unii din l;stari nu
au fost ciuntiti luna precedent; din motivul c; au fost mai slab
dezvoltati 9 acum se face al ,9lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea c;
se ciuntesc toti l;starii, care dep;sesc <n;ltimea spalierului @adic; au
lungimea mai mare de 2,592,* mA si cLpilii care iese din habitusul
butucului. 6ucrul acesta se face mecanizat sau manual. .entru ciuntitul
mecanizat se utilizeaz; agregatul &9)4%JC%692.
*. :n decada a ,9ua a lunii se face tratarea a 59a contra bolilor @<n
special mana vitei de vie si oidiumulA cu preparate de contact @zeam;
bordolez; si sulfA si contra d;un;torilor @<n special molia strugurilorA cu
insecticide.
. Spre finele lunii se face a 59a lucrare a solului <ntre r<nduri si <n r<nd.
6ucrarea solului <ntre r<nduri se face cu a8utorul cultivatorului
KR%95 la ad<ncimea de 2492, cm. Rezultate foarte bune se cap;t; la
lucrarea solului cu boroana cu discuri . 1(%9,,*.
!. .reg;tirea c;tre recoltare-
> Se face un plan al recolt;rii 9 <n care se prevede succesivitatea
recolt;rii pe soiuri, cantitatea necesar; de recipiente @vase pentru
cules, eventual, pentru prelucrareA num;rul de culeg;tori, transport
etc.
> Se preg;tesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea
strugurilor pentru prelucrare?
> Se preg;tesc unit;tile de transport necesare pentru transportarea
culeg;torilor si a strugurilor?
> Se verific; lucrul frigiderelor destinate pentru p;strarea strugurilor?
> Se niveleaz; drumurile.
AtentieD Oltima tratare chimic; <n vie se face la sf<rsitul lunii iulie .
cu ,29,* zile <nainte de <nceputul recolt;rii strugurilor.
A u g u s t
2. :n prima decad; a lunii se face al 59lea @dac; este necesarA ciuntit
mecanizat sau manual, <nc<t fiecare r<nd de vie s; prezinte un gard
@pereteA viu cu <n;ltimea st<lpilor de spalier, iar grosimea de cca *94
cm @pentru spalierul simpluA.
20
,. :n scopul amelior;rii microclimatului si conditiilor fitosanitare <n zona
strugurilor, la soiurile pentru struguri de mas;, se recomand; de
<nl;turat frunzele din aceast; zon; @primele 29* noduriA. Acest lucru se
face cu 29,4 zile <nainte de maturarea strugurilor si duce la
ameliorarea considerabil; a calit;tii si aspectului strugurilor.
5. :ncep<nd cu decada a ,95 a lunii o dat; <n 59* zile se determin;
zaharitatea <n boabe, cu scopul de a determina dinamica acumul;rii
zah;rului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare
a probelor medii de 9! Fg struguri, din care apoi <n conditii de
laborator se preseaz; sucul si cu a8utorul ariometrului se determin;
continutul de zah;r. (eterminarea dinamicii acumul;rii zah;rului se
face <n scopul determin;rii timpului recolt;rii strugurilor si directiei
utiliz;rii acestora.
*. :n decada a ,95 a lunii se recolteaz; unele soiuri de struguri pentru
mas;. (e obicei, soiurile de mas; se recolteaz; <n ,95 reprize, adic;
selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeaz;.
Strugurii se recolteaz; atent, se tin de peduncul @pentru a nu distruge
stratul de pruin;A, se aseaz; <ntr9un strat @cu peduncul <n 8osA <n l;zile
nr. @cu picioruseA. (ac; sunt struguri cu boabe afectate, acestea se
<nl;tur; cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin <n locuri
umbrite si r;coroase si trebuie urgent comercializati @pe parcursul a cel
mult 59! zile <n functie de gradul de transportare si p;strare a soiurilorA
S e p t e m b i e
2. Continu; recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru
mas;.
,. Se preg;tesc depozitele pentru p;strarea temporar; @295 s;pt;m<niA
a strugurilor. &rebuie s; fie niste cl;diri capitale, curate, f;r; curenti de
aer, <n care temperatura s; nu varieze si s; se mentin; relativ 8oas;
@<ntre J! 9 2,CA. .eretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va @<n
care se adaug; 244g piatr; v<n;t; la 24 litre solutieA, se dezinfecteaz;
prin fumegare @prin arderea sulfului . 4 g7m5A. :n acelasi mod se
21
preg;tesc pentru p;strare si frigiderele. Fumegarea dureaz; 5495!
ore, dup; aceasta <nc;perile se aerisesc bine @p<n; la dispariGia
mirosuluiA.
5. Se <ncepe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.
On vin bun se cap;t; dac; continutul de zah;r <n boabe este de
cel putin 2)4g7l. 6a fermentarea alcoolic; a 24g7l de zah;r se cap;t;
4,! grade alcool.
/ c t o m b r i e
2. Se termin; recoltarea soiurilor pentru vin.
,. Se termin; recoltarea soiurilor tardive pentru mas;. / parte din
acestea se pun la p;strare-
> .e termen scurt @295 s;pt;m<niA 9 <n depozite
> .e termen lung @59! luniA 9 <n frigidere.
Strugurii destinati pentru p;strare trebuie s; fie bine maturati
@continutul de zah;r 9 cel puGin 2)4g7lA, cu toate boabele s;n;toase.
Se culeg atent, f;r; a deteriora stratul de pruin; de pe boabe, se
amplaseaz; <n l;zi noi cu capacitatea de 924 Fg. Strugurii se culeg
c<nd nu mai au rou; pe ei si ploaia a fost cel putin cu ,95 zile <n urm;.
:n ziua c<nd camera s9a umplut se face o dezinfectare prin ardere
a sulfului @2,592,g7m5A, care se repet; peste fiecare 9! zile. :n cazul
<n care pe parcursul p;str;rii se <nregistreaz; un <nceput de putrezire a
strugurilor, acestia se comercializeaz; urgent. :n frigider regimul de
p;strare- temperatura aerului 2J24C, umeditatea relativ; a aerului .3, .
3*+.
5. :n scopul complet;rii golurilor @prim;varaA, acum se face o
inventariere a viilor si se caut; material s;ditor de soiul dat. (ac; nu e
posibil de procurat, atunci trebuie de dat comand; @<n luna augustA
pentru a fi plantati peste un an.
*. (up; terminarea recolt;rii se e=ecut; aratul @cu .R%95A <ntre r<nduri
la ad<ncimea de 2B9,, cm cu aruncarea solului spre butuci. / dat; <n
59! ani se face re<nnoirea desfundatului @cu .R%95 J M%O9,A cu
administrarea <ngr;s;mintelor @!4Fg substanGe active de azot, fosfor si
potasiuA. Re<nnoirea desfundatului const; <n e=ecutarea a 5 fisure @una
22
la mi8locul r<ndului, iar cele laterale la distanta de ,95 cm de la
butuciA la ad<ncimea de 49 cm.
. Spre finele lunii, dup; c;derea frunzelor butucii care sunt condusi
f;r; tulpin;, precum si l;starii de pe cepii de rezerv; se <ngroap; <n sol
pentru iernare. .entru aceasta se desprind coardele si bratele de pe
araci sau s<rm;, se lipesc de p;m<nt si cu h<rletul sau sapa se acoper;
cu un strat de sol de ,4954 cm. 6a fel se procedeaz; si cu l;starii care
se dezvolt; pe cepul de rezerv; de la baza formelor cu tulpin;.
E o i e m b r i e
2. Continu; aratul solului <ntre r<nduri.
,. Continu; <ngropatul butucilor pentru iernare.
AtentieD Onele soiuri omologate de struguri pentru mas; trebuie
<ngropate pentru iernare <n mod obligatoriu @Cardinal, Regina viilor,
Caraburnu, Muscat de $amburg etc.A.
5. Se termin; comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru
p;strarea temporar;.
*. Se verific; cum decurge p;strarea strugurilor din frigidere. Se face
fumegarea conform recomand;rilor. 6;zile <n care se <ncep a strica
@putreziA boabele se comercializeaz; urgent, f;r; a sorta suplimentar
strugurii <nainte de comercializarea lor.
. Se verific; starea constructiilor antierozionale si care sunt
deteriorate se repar;? <n locurile riscante pentru eroziunea de ap; se
fac constructii antierozionale noi.
( e c e m b i e
2. Se verific; cum decurge p;strarea strugurilor <n frigidere 9 o dat; <n
59* zile.
23
,. Se preg;teste tehnica necesar; pentru efectuarea lucr;rilor de
retinere a z;pezii, <n special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.
5. :n leg;tur; cu faptul, c; se termin; anul, viticultorii trebuie s;9si
adune toate mi8loacele financiare, s; calculeze c<te mi8loace b;nesti le
trebuie pentru <ngri8irea plantatiei viticole <n anul viitor si se purcede la
procurarea materialelor necesare reesind din urm;toarele normative-
:ngr;s;minte minerale-
> Superfosfat simplu Q cca !449!4 Fg 7ha
> Selitr; amoniacal; . cca ,44 Fg 7ha
> Clorur; de potasiu 9 cca 2,49254 Fg 7ha
.reparate chimice contra bolilor si d;un;torilor-
> .iatr; v<n;t; . cca *4 Fg 7ha
> %ar nestins . cca 54 Fg 7ha
> Sulf @praf muiabilA . cca 54 Fg 7ha
> Insecticide . cantitatea va varia <n functie de dozele indicate <n
instructiuni.
:n locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele
c;rora sunt indicate <n instrucGiunile care se elibereaz; o dat; cu
preparatele procurate. Se procur; material de legat <n uscat si verde <n
functie de greutatea acestuia si randamentul util @r;m;site ale
industriei de te=tile 9 cca ,4 Fg 7ha, rafie 9 cca , Fg 7ha etc.A
Se procur; si inventarul mic, reiesind din num;rul anga8atilor- foarfece
de vie, ferestree, sape, h<rlete etc.
24
Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.
Zona foarte favorabila
9 Regiunea viticola a Colinelor (obrogei
9 Regiunea viticola a (ealurilor Moldovei
9 Regiunea viticola a (ealurilor Munteniei si /lteniei
Zona favorabila
9 Regiunea viticola a .odisului &ransilvaniei
9 Regiunea viticola a 1anatului
9 Regiunea viticola a Eisipurilor si altor &erenuri Favorabile din Sudul
&arii
9 Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului
9 Regiunea viticola a &eraselor (unarii
DATE PRIVIND EV!"TIA PRD"#TIEI
S$ecificar
e
"% 1&&' 1&&( 1&&) 1&&* 1&&& 2+++ 2++1 2++2 2++3 2++,
Suprafata
vii pe rod
mii
ha
,*B,B ,2,B ,,4 ,5,
3
,2,2 ,*), ,**,* ,*,,3 ,5B,5 232,B
.ropductie
medie
Kg7h
a
,B2 !B *!,5 5**5 ***3 ,5* *34 **55 *!,! ,3
.roductia
de struguri
totala
mii
tone
2525,
3
2*52,
*
22)3,
4
B)*,
5
222),
,
2,3,
5
22,2,
)
24)!,
)
224,,
*
24!4,

a- E.$loatatii a/ricole co0erciale din sectorul ve/etal $lantatii de vii nobile

cu su$rafete 0ai 0ari de '+ 1a
Denu0irea
e.$loatatiei
Su$rafata
1a
2or0a de
$ro$rietate
Adresa Tel3fa.
S.C.Ridvei srl 34) . Ridvei str. Onirii nr. 3 tel.BB2BB2
25
SC.%% 1la8 *,) S 1la8 str. 'h. 1aritiu nr., tel )22!,5
S.C..apadia srl 34 . Aiud tel.B!2,B5
S.C.%iticola srl ) . Aiud,Ciumbrud tel.B!,2!
Asociatia Caritas 2 . 1la8,str.Republicii nr.B

S.C.%itis srl 4 . Sebes,Rahau 4)**,)52*
SC%% MIEIS 2*4

'$I/R/C Qstr! Martie
nr !

S.C. AF/R S.R.6. 2) . Com. %ultureni

S.C. %IEA6C//6
S.A.
*! n . 1RAI6A, Aleea Mecaniz. 53!B*)44
S.C. C/MA'RIM
S.A.
5*2 M C/M. (O(ES&I 53!!5,B
S.C. (R/.IA S.A. ,*2 . /RAS :ESORA&EI 53!!4*4
S.C.Rovinsah
S.A.Merei
!,2 S com.Merei 4)24)4
S.C.Rovinsah
S.A.Merei
!,2 S com.Merei 4)24)4
S.C...%.%..ietroasa *42 . com..ietroasele

S.C.Romagribuz
%l.Rimnic.
,!5 S com.%l.Rimnicului

S.C.Romagribuz
Rm.Sarat
B5 S Sos.1railei Km 5

S.A.Cerchez Iz.(ulce )4 . com.Merei

1urtea (elia 24 . 1ucuresti ,*,,45,*
26
SA %itisem 4 . Manastirea ),,),34*5
SC Fruct prod SA
Ramna
!* . Ramna 4,7,B4!5
SC FRO%IME(
ME('I(IA
25,2 . Medgidia B,4)32
SC.%%
MORFA&6AR
!BB S 1asarabi ,5*24
SC ER'/%EE& SR6 !** S Constanta,A.%laicu 2, 4)*4,525B
SC FRO%ISA& SA 3) S Satu Eou 9 Mircea %oda B,!4
SC A'R/S&RA6 SA *, . Aliman B!,)5
SA %IA *43 . M.%iteazu ,)332
SC %I&IC/6A SA 5!* . Cogealac )!34)B
SC RKA&I&E6I SA 555 . Chirnogeni B*5)*
SC %I&IC/M SR6 ,23 . Cernavoda,M.Sadoveanu ,5BB)!
SC S&E./6IS SR6 244 . Mangalia ))2
SC 'RAME( SR6 244 . Cernavoda,Cochirleni 2 ,5),,,
SC FAMI6IA A'R/
SR6
B2 . Mangalia 4),,5**4B2
SC SA6.RES& S.
SR6
2 . Constanta

SC EASARCEA SA 4 M Eazarcea ,2!2
S&A&IOEEA
(I(AC&ICA 1AEO
MARACIEE
2)B M C9va? Cl. 1ucuresti nr.
,!*

27
SC Romnef 3, . str..acii nr. 'alati 8ud.
'alati
45!7*3)3
Institutul de
Cercetare (ezvoltare
pentru %iticultura si
%inificatie %alea
Calugareasca
*44 S
%alea Mantei nr.2
%alea Calugareasca 8ud
.rahova
4,**7,5!!34
Statiunea de
Cercetari %iti9%inicole
1u8oru
*3 S str. Er. 'rigorescu nr. ! 45!75**!*4
S.C. Eicorvin &ecuci ,B5 S str. &ecuci Marasesti
Fm. &ecuci 8ud. 'alati
45!7B,4*4*
SA (ealul Covurlui ,22 . com. 1aleni, 8ud.'alati 45!7554*4B
S.C. $orincea S.A. 2B4 S str.Muncii
nr.55,os.1eresti 8ud.
'alati
45!75*,52*
SC .imland 2! . str. Afinului 8ud. 'alati 45!7*3!!B,
SA 2 Martie 2!, . com. Cudalbi,8ud 'alati 45!7B!,5),
S.A. %iitorul 22 . com.Eicoresti, 'alati 45!7B!)*32
S.C. Agrimat 35 . com. Matca, 8ud. 'alati 45!7B!4*,2
SC .ontenegro 32 . com.Ivesti 8ud.'alati

SC .rodvinalco ) p 'alati, 19dul Cosbuc
nr.,!
45!7552B4
SC .roTine )5 . com. Cudalbi,8ud 'alati B!,4,*
&anase Ion . com. Sl.Conachi 'alati 45!7B,5)5)
SA Sori Eoi , . com. %ladesti 8ud.'alati

28
Statiunea de
Cercetare si
(ezvoltare $orticola
3* S Calea Severinului, nr. )2,
&g.9Riu

S.C %I&I./MIC/6A
FE&ES&I
534 S S&R. CA6ARASI ER.** 5!32)
S.C.
A'R/IE(OS&RIA6A
ORSICEEI
222 . Orziceni Soseaua
1ucuresti 91uzau
4,*57,2,))
SC Cotnari SA ))B . com. Cotnari 4,5,7)5453!
SC Agroindustrial
1ucium SA
!2, M Str.Fundac .lopii fara sot
2B9,, Iasi
4)**7!5,3*
SC %inia SA !) . Iasi, 19dul Metalurgiei,) 4,5,725,)44
SC.%% Iasi 522 S Al. M. Sadoveanu, nr. *B,
Iasi
4,5,7,2344
SC .odgoria Copou 54B S Iasi 9 Al. Mihail
Sadoveanu, nr. 53
4)*7!!5B*2
SC Agromi=t Iasi ,42 . Iasi, sat %alea 6upului,
com Rediu
4),,7*3B5
SC %inifruct Copou
SA
), . Iasi, Al M. Sadoveanu nr.
53
4)**7BB3)2!
SA Ceres 1oureni 3 . com. &g.Frumos 4,5,7)24*!4
Statiunea Agricola
.d.Iloaiei
r S Sos. Eationala, nr. B),
com .d. Iloaiei, Iasi
4,5,7)*4,5*
SC %IEAR&E SR6 2!2.*! . Comuna Rogova 4,5,,4!
SC Agrozooviticola
Seuca
,B4 S 'anesti,.rincipala ,!

SC Agrocomple= ,4 M 1ozieni

29
Cuci
S&A&.(E CERC.SI
.R/(../MIC/6A
2,) S S&RERES&I *3*),45!
SC &/$AEI SA 252* . 'ura %adului ,2,52
SC %I(E6MAR SA 24,4 . Orlati, str. Independenta ,)2B2
SC R/%I& SA 32 . %alea Calugareasca ,5,B!
SC (I/EUS/S SA 4* S Ceptura **,42
SC Ela Servcom SR6 )) . Iacobeni nr. 5* 4)*743!,5*
SC $oser SR6 !4 . Sibiu, str. Sala8ului nr. , 5*,**7,
S.C.%intners
&ransilvanian
!!B . Recas,str..rincipala
nr.5,,
4,!7554,3!
SC ./S&A Aeg0ssus 3*5 S &ulcea 223*B
SCA EICO6I&E6 B5 S EICO6I&E6 *443,
SC SI6EV IM.EV 54 S /S&R/% 4)**5*2!)
SC IE&ER9RE' 544 S &ulcea 55424
SC S/FAV ,,3 . %alea &eilor ,
SC %I&IS 1abadag 2B4 . 1abadag, Str Cabanei
nr.5
!23*!
SC.C &O6CEA 224 S &ulcea 2*4
SC EOFARO 24! S &ulcea 2234,
SC% SARICA
EICO6I&E6
B . Eiculitel *443,
30
EV..A'R..AR/$IA
S&EFAEES&I
4 . com. Stefanesti

S.C.%I&IC/6A
(RA'ASAEI
,,B S mun (ragasani ,4B245*4
S.C..%% 23, . mun. (ragasani ,4B24!*4
S.A.
MIV&A./('/RIA
(RA'ASAEI
B3 . mun, (ragasani ,4B24)2
SC %idisamp SA ))B . Calea 1asarabiei nr.295
$usi
,5*)243
SC %inicola Averesti
,444
)4 . Com. 1unesti Averesti ,5*)223*
SC Fructera SA
1arlad
*4) . Str. 2 (ecembrie nr.32,
1arlad
4)**3!*B52
Sc %itipomicola SA
(umbrava
52! M str. Stefan cel Mare ,)!
%aslui
,552,22
SC %iticola Sa
Rasesti
2)4 . Com. (ranceni ,5*B,,)
SC .odgoria SA $usi 2** . Com.Stanilesti ,5*)244!
Asoc.fam.%itis
Suletea 'henghea
Eugen
2*5 . Com Suletea ,5*,!3,2
SA Agroind 1erezeni 224 . com.1erezeni ,5*425B
Soc. Agricola
Munteni
244 . Com. Munteni de Ros ,55!2!3
SC %ascovin SA 32 . str.Stefan cel Mare ,)
%aslui
,55!2)B*
31
SC %eritas SA
.anciu
2**4 . .anciu str. M.
Kogalniceanu nr.,*
4,5)7!522?
4,5)7!5)25
SC Rovinco SA
Cotesti
3! . Com.Cotesti 8ud.%rancea 4,5)7,,42B
Statiunea de cerc.si
prod. %iti9vinicola
*5 . /dobesti str.Stefan cel
Mare nr.!2
4,5)7!)!!,5
SC Romvitis SA
/dobesti
*4! . /dobesti str.Maresal
Antonescu nr.2,
4,5)7!)5*?
4,5)7!),2)
SC %incon SA
%rancea
54 . Focsani str.Avintului
nr.2,
4,5)7,,,244
SC Agroindustriala
SA Marasesti
,B . Marasesti Sos.Eationala
nr.,,
4,5)7!545!5?
4,5)7!54))
SC Est %itis Cirligele 2,) . Com.Cirligele
8ud.%rancea
4,5)7, 52*2
SC Aispa Stars 3
SA
22, . Focsani Str.1railei nr.2,2
bis
4,5)7,5235B
SC (ion0sos SA
Cotesti
32 . Com.Cotesti 8ud.%rancea 4,5)7,,4,4
SA %iticola Cotesti B5 . Com.Cotesti 8ud.%rancea 4,5)7,,24,
A=ente (an !B . /dobesti 8ud.%rancea

A.F.&ataru
Constantin
. Focsani Str.Anul 23*B
nr.*
4,5)7,,322,
SC M&R EE( .R/(
SR6
, . Focsani Str.Mitopolit
%arlam nr.2)
4),55))5,4

5*.)45.*!

32