Sei sulla pagina 1di 5

Dispozitii generale privind disciplina OOND. administrative reprezentata de aceste personae.

Legislatia cunoaste
1Obiectul si scopul disciplinei OOND. diferiti termeni dar care au acelasi continut oond si organele de
Disciplina oond in calitate de obiect de studio are o serie de organe drept. Oond include numai organelle speciale ale statului care sunt
numite doctrinar oond ce fac parte din mecanismul statului ca ex investite cu atributii care asigura respectarea normelor juridice,
instantele judecatoresti, organelle procuraturii, organelle politiei instantele judecatoreshti, procuratura, organelle politiei. Oond in
precum si alte organe publice cum ar fi avocatura, arbitrajul, sens doctrinal este clasificat: instantele judecatoresti; organelle
procuratura, notariatul, aceste organe sunt create cu autorizarea procuraturii; organelle securitatii statului; ministerul de justitie;
statului insa nu fac parte din mecanismul acestuia. Obiectul de consiliul superior al magistraturii; curtea constitutionala; institutia
studiu dupa volum este impartit in : sens general si sens nemijlocit. avocatului parlamentar; avocatura; arbitrajul; notariatul;
Obiectul general include studierea premiselor politico – juridice ale organizatiile nestatale.
aparitiei si evolutiei organelor statelor si care au scop distinct Pornind de la locul si rolul oond acesta se clasifica in: organelle de
respectarea normelor juridice. Obiectul de studio il constituie stat; organelle obstesti – avocatura, arbitrajul, notariatul.
totalitatea normelor juridice din diferite ramuri ale dreptului La rindul sau organelle de stat se impart in: organe ale autoritatilor
precum si normele de drept ce nu tin de o anumita ramura de drept judecatoreshti; organe executive.
si care reglementeaza organizarea, structura si directiile principale Dupa caracterul activitatii desfasurate organele se clasifica in:
de activitate a organelor de stat. organele jurisdictionale; administrare judecatoreasca; org de
Obiectul nemijlocit a disciplinei studiaza normele juridice care urmarire penala; org de conciliere; org de asistenta juridical.
reglementeaza modul de formare si structura diferitor organe 5 Interactiunea oond.
precum si a normelor ce stabilesc competenta generala a acestor Raportul intre autoritatea judecatoreasca cu autoritatea legislative
organe. sic ea executive. Aici este vorba de o colaborare a puterilor
Disciplina oond are un obiect de studio inter-ramural datorita garantate prin constitutie si anume art 6 unde sta la baza principiul
diversitatii normelor juridice. OOND are drept scop studierea unor separarii puterilor, unde prioritate are independenta puterii
elemente ale mecanismului statului si el este o continuare a judecatoreshti in procesul de infaptuire a justitiei fata de celelalte
cursului de TGD si dr. constitutional. doua puteri executive si legislative. Curtea constitutionala nu face
2Structura, sistemul si izvoarele disciplinei oond. parte din autoritatea judecatoreasca desi activitatea ei ca si
Disciplina oond include 2 parti: partea generala si partea speciala. instantele judecatoreshti este jurisdictionala si este un organ situate
Partea generala se refera la problemele privind corelatia notiunilor: in afara aparatului jurisdictional. Si care este independent de
legalitate, ordine legala, ordine publica, stat de drept. Precum si la celelalte autoritati publice. Relatiile dintre autoritatea
sistemul, definitia si clasificarea OOND, activitatea de ocrotire a jurisdictionala si autoritatea de jurisdictie constitutionala sunt
normelor de drept si formele ei; interactiunea normelor, legatura determinate de atributiile curtii constitutionale prevazute de lege si
acestora cu alte organe; obiectul, scopul si izvoarele disciplinei. anume: efectuarea controlului constitutionalitatii legilor;
Partea speciala include studierea tuturor organelor, normelor interpretarea constit; rezolvarea cazurilor exceptionale de
precum si a fiecarui organ in parte . neconstitutionalitate a actelor juridice sesizate de curtea suprema
Sistemul oond cuprinde: dispozitii generale; justitia si principiile ei de justitie. Interactiunea inst judec este colosala cu urmatoarele
democratice; organizarea judecatoreasca si organizarea justitiei; organe: procuratura; org de urmarire penala; avoxcatura si avocatul
instantele judecatoreshti; administrarea judecatoreasca si organelle parlamentar.
chemate sa asigure realizarea politicii de stat in sfera justitiei;
procuratura; organelle de urmarire penala; organelle politieneshti; Justitia si principiile ei democratice.
avocatura; arbitrajul; notariatul; avocatul parlamentar; organizatiile 1Notiunea de justitie si particularitatile ei.
nestatale. Termenul de justitie provine de la latinescul jurisdiction ce
La rindul sau izvoarele sunt clasificate dupa caracterul si continutul inseamna a pronunta dreptul. In dr roman justitia era considerate ca
lor in : iz legislative, interpretative si doctrinale. o componenta a functiei administrative, abia in lucrarea “spiritual
Iz legislative sunt actele juridice, normative care reglementeaza legilor” Montesquieu este formulat principiul potrivit caruia in
organizarea instantelor judecatoresti, a procuraturii, avocaturii, orice sta exista trepte. Particularitatile dupa care se deosebeste
notariatului, precum si celelalte organe de drept. Organelle justitia de celelalte genuri de activitate statala sunt: justitia se
legislative la rindul sau se clasifica in: legi si acte normative infaptueste numai de instantele judecatoreshti; justitia se
subordinate legii. infaptuieste prin metode prevazute de lege si anume-1 examinarea
Iz interpretative sunt hotaririle curtii constitutionale privind si solutionarea cauzelor civile in scopul realizarii si apararii
interpretarea unor prevederi ale constitutiei sau privind drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor; 2examinarea
constitutionalitatea legilor ce reglementeaza organizarea si in sedintele de judecata a cauzelor penale. ; 3justitia se infaptuieste
activitatea oond. in numele legii si in stricta conformitate cu legea; 4just se
Iz doctrinale sunt acele lucrari de continut, opiniile savantilor infaptuieste intr-o forma strict procedurala.
juristi privind unele probleme istorice precum si politico – juridice 2Principiile justitiei, notiunea, importanta si clasificarea.
ale organizatiei si activitatii oond. Cuvintul principiu provine din Latina ce se traduce inceput.
3Corelatia notiunilor: legalitate; ordine legala; ordine publica; Principiu de drept constituie idei conducatoare de continutul
stat de drept. normei juridice ceea ce cuprind cerintele obiective ale unei
Activitatea oond este desfasurata in sco[ul consolidarii legalitatii, societati. Principiile justitiei sunt divizate in 2 grupuri: sint
apararii ordinii legale, publice, respectarii drepturilor fundamentale principii reflectate in insasi constitutie; si cele inscrise in legea
precum si a intereselor legitime ale tuturor subiectilor de drept. privind organizatie judecatoreasca sau in alte acte normative.
Notiunea legalitate este principiul potrivit caruia toate organizatiile In functie de domeniul de aplicare in sistemul de drept se
de stat sau obstesti precum si cetatenii sunt obligati sa respecte in deosebesc principii: generale; ramurale; inter-ramurale; specifice
activitatea lor legea. In viatza sociala principiul legalitatii isi unor institutii ale ramurii de drept.
gaseste o concordanta in ordinea legala ,sunt 2 notiuni O alta clasificare a principiilor sunt: organizationale – privind
asemanatoare insa legalitatea este o cerinta inaintata modul de infiintare a instantelor de judecata; functionale –
comportamentului oricarui subiect din societate, insa ordinea de procedura de infaptuire a justitiei.
drept este rezultatul obtinut in acest sens. Ordinea legala la rindul 3Principiul legalitatii.
sau duce la ordine publica ceea ce presupune nu numai o ordine Princip legalitatii este mai mult o cerinta fundamentala a activitatii
publica dar si o ordine economica si sociala dintr-un stat. o serie de instantelor judecatoreshti si este reflectata in art 114 care stipuleaza
trasaturi definitorii ale statului de drept se refera la problemele ca justitia se infaptuieste in numele legii numai de instantele
legate de legalitate ceea ce presupune o ordine de drept, categoriile judecatoreshti. Desfasurarea intregii activitati procesuale, toate
legalitatii, ordinea legala, ordinea publica sunt specifice oricarui tip actele participantilor la process, deliberarea prevum si hotarirea
de stat insa in statul de drept acestea sunt determinate de dreptate pronuntata trebuie sa aiba loc sis a se realizeze numai in
ceea ce constituie un principiu moral si juridic care cere sa se dea conformitate cu prevederile legislative. Acest principiu vizeaza
fiecaruia cea ce i se cuvine precum si sai respecte drepturile. respectarea de catre inst judec pe tot parcursul judecarii diferitor
4 Sistemul oond si activitatile infaptuite. litigii atit materiale cit si procesuale precum si penale, civile,
Notiunea organ provine din latinul organum ceea ce este un grup procesual penale si procesual civile, ceea ce presupune efectuarea
de personae care indeplinesc o functie politica, sociala, oricarei activitai procesuale in continutul si formele stabilite de
lege. Princ legalit justit opereaza atit cit priveste activitatea acestora. Partile intr-un process pot propune si solicita sa fie
organelor judiciare cit si fata de parti, toti participantii fiind administrate probe, pot emite concluzii cu privire la probleme de
obligate sa respecte legea in activitatea pe care o desfasoara. fapt si de dr de care depinde justa solutionare a cauzei. Acest
4Infaptuirea justitiei numai de instantele de judecata. principiu se manifesta in toate etapele judecatii, exceptie facind
Potrivit art 115 al 1 este stipulate ca justitia se infaptuieste prin deliberarea si pronuntarea hotaririi.
curtea suprema de justitie si judecatorii. Dispozitia constitutionala 10 Prezumtia nevinovatiei.
potrivit careia justitia constituie monopol de stat printer cele Se cunoaste faptul din normele de dr ca orice persoana acuzata de
mentionate include obligativitatea respectarii sentintelor precum si un delict este prezumata nevinovata pina cind vinovatia sa va fi
a altor hotariri definitive ale inst judecat. dovedita in mod legal in cursul unui preces judiciar, public in
5Princ egalitatii in fata legii si a autoritatii judecatoreshti. cadrul caruia i sau asigurat toate garantiile apararii sale.
In const RM art 16 al 2 este stipulate faptul ca fara deosebire de Prezumctia de nevinovatie este infatisata ca o garantie protejind
rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, persoana implicate intr-o cauza penala oferindui acestuia
apartenenta politica, avere sau de origine sociala, toti cetatenii sunt posibilitatea dr la aparare impotriva acuzatiilor ce li se aduc fiind o
egali in fata legii si a autoritatilor publice. Acest principiu se prezumctie relativa. Ea poate fi rasturnata doar prin probele certe si
manifesta prin unele aspecte si anume: desfasurarea justitiei se incontestabile de nevinovatie.
realizeaza de aceleasi organe in raport cu toate persoanele ; just se 11 Publicitatea dezbaterilor judiciare.
desfasoare pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli precum si Acest principiu are in vedere ca intregaa sedinta de judecata, cu
norme procesuale. Iar faptuitorii poarta raspundere potrivit exceptia deliberarii, se desfasoara inaintea instantei in sedinta
acelorasi legi; participantii au drepturi egale in fata autoritatilor deschisa cu participarea partilor si a altor personae starine care
judecatoresti. doresc sa asiste la dezbateri. Instanta de judecata poate dispune
6Independenta, impartialitatea si inamovibilitatea judecatorilor. judecarea cauzei in sedinta inchisa daca dezbaterea publica ar
Judecatorii din componenta instantelor judecatoreshti indifferent de putea vatama partile, ordinea publica sau moralitatea, ori este in
gradul instantelor nu siar putea indeplini obligatiile daca in contradictie cu interesele pastrarii unui secret ocrotit de lege. Fara
activitatea de judecata ar fi supusi unor cerinte din partea unor nici o exceptie , hotaririle instantelor de judecata, in toate cazurile
organe judiciare. Independenta judecatorilor este garantata de const se pronunta in public.
RM si de legea privind organizarea judecatoreasca si este realizata 12 Dr la aparare.
prin: 1 procedura de infaptuire a justitiei prevazuta de legislatia Constitutia RM inscrie acest drept in art 26 care are urmatorul
procesuala; 2 proc de numire, suspendare, demisie si eliberarea din cuprins: dr la aparare este garantat; in tot cursul procesului partile
functie a judecatorului si ceea ce il ingradesc de eventuale abuzuri au dr sa fie asistate de un avocet ales sau numit din oficiu.
din partea factorilor de decizie si a altor organe de stat; 3 Dr la aparare cuprinde mai multe aspecte: posibilitatea partilor de a
declararea inviolabilitatii personalitatii judecatorului. Impotriva se apara singure in tot cursul procesului; obligatia organelor
judecatorului poate fi intocmit un proces penal doar de procurorul judiciare de a avea in vedere din oficiu si aspectele favorabile
general; 4 secretul deliberarilor il protejeaza pe judecator de orice partilor angakate in process; posibilitatea si uneori obligatia
amestec illegal sau interventie pentru a impune acestuia un anumit acordarii asistentei juridice in cursul procesului.
punct de vedere in solutionarea litigiilor; 5 asigurarea materiala si Notiunea aparare se refera la apararea si valorificarea oricaror
sociala a judecatorului pentru ca judecatorii care rezolva cauza sa interese legitime ocrotite de lege fie ca ele sunt ale inculpatului fie
fie independenti ei nu trebuie sa fie interesati fata de solutia ca sunt ale partii vatamate. In procedura judiciara partile au dr de a
adoptata. Pentru situatiile in care prezumctia de impartialitate si de ataca hotaririle pronuntate in conditiile si termenele prevazute de
obiectivitate ar fi pusa la indoiala, legiuitorul a prevazut remedii lege.
procesuale adecvate reglementind corespunzator 13 Folosirea cailor de atac in procesul de infaptuire a justitiei.
incompatibilitatea, obtinerea si recuzarea. Ratiunea existentei cailor de atac consta in realitatea ca scopul
Inamovibilitatea judecatorului presupune dr pe care il au justitiei nu poate fi atins printr-o singura judecata care ca orice
persoanele ce detin aceasta functie de a fi protejate fata de orice activitae umana poarta cu sine riscul erorii. Prin folosirea cailor de
masura arbitrara care priveste indepartarea lor din functie, atac recunoscute de lege, cauzele judecate sunt supuse controlului
transferarea sau promovarea. judecatoresc al instantelor ierarhic superioare. Caile de atac dau
7Accesul liber la justitie. satisfactie dr si intereselor participantilor la process si oricaror altor
Obligatia de a face dreptate si de a infaptui justitia intr-un stat de personae ale caror interese legitime au fost vatamate printr-un act
drept revine instantelor judecatoreshti. Constitu RM prevede ca al instantei.
orice persoana are dreptul sa fie examinata cauza sa intr-unmod 14 Limba de procedura si dr la interpret.
echitabil si conventia europeana pentru dreptul omului recunoaste Potrivit art 13 din constitu, in RM limba oficiala este l
oricarei personae posibilitatea reala de a ataca intr-o instanta orice moldoveneasca. Reluind acest principiu, in art 118 din legea
pretinsa incalcare a drepturilor si libertatilor garantate de fundamentala se prevede ca procedura judiciara se desfasoara in l
conventie. Hotarirea trebuie sa fie pronuntata in public. moldove sau in limba acceptata de majoritatea persoanele prezente
la proces. Prin acest principiu se exclude inegalitatea si
descriminarea nationala, folosirea limbii materne fiind un element
in plus ce exclude judecarea unor personae care nu ar intelege
8Coligialitatea si unipersonalitatea examinarii cauzelor in obiectul acuzatiilor sin u ar putea sa se apere datorita necunoasterii
instantele judecatoreshti. limbii oficiale.
In sistemul procesual al RM sunt realizate ambele reguli atit
colegialitate cit si unipersonalitatea judecatorilor in instantele de Organizarea judecatoreasca si organizarea
fond toate cauzele se judeca de catre judecator personal. De la
aceasta regula fac exceptii anumite cause examinate intr-un justitiei.
complet de judecata format din 3 judecatori. Argumentul in 1 Aspecte istorice privind evolutia organizarii judecatoreshti in
favoarea colegialitatii este ca reduce posibilitatea de influentare din RM.
exterior iar argumentul adus in defavoarea colegialitatii este aceea In Basarabia, dupa anexarea din 1812 la Rusia, functionau
care presupune ca prin aceasta nu sar asigura o buna calitate a urmatoarele organe judiciare: judecatorie tinutala; capitanii
actului de justitie pentru ca judecatorii se pot ascunde in spatele ispravnici, care aveau functii administrative si judecatoreshti;
anonimatului. curtile civila si penala,ca instante de apel; consiliul superior,ca
9Egalitatea partilor si caracterul contradictorium al dezbaterilor instanta de recurs. In urma reformei judecatoreshti din 1864
judiciare. desfasurata in Imp Rus, sistemul judiciar a fost divizat in 2 ramuri:
Principiul contradictorialitatii este manifestat prin unele laturi si instantele judecatoreshti locale; instante jud generale. Dupa unire
anume: stabilizarea pozitiei procesuale ale partilor cu d regale si in Basarabia a fost organizat sistemul judecatoresc conform
interese contare in asa fel in cit sa se realizeze egalitatea acestora lejislatiei romine care prevede: judecatorii de ocoale, tribunale de
cu acordarea posibilitatii folosirii tuturor mijloacelor legate de judet, curti de apel, curti de jurati si curtea de casatie. Dupa
opozitie fata de punctual de vedere advers. Acest principiu da adoptarea declaratiei de independenta a RM a aparut necesitatea
posibilitatea partilor aflate in litigiu sa participle intr-un mod active obiectiva de a reorganiza organelle de justitie. In 1992 Ministrul
la apararea dr si pretentiilor lor cit si la argumentarea si aprobarea justitiei elaboreaza si propune spre discutie conceptia reformei
judiciare in RM, iar la 21 iun 1994 Parlamentul RM intareste
conceptia reformei judiciare si de drept. Pentru realizarea reformei fond; inel si in recurs,pentru unele categorii de cause sau de 2
judecatoreshti au fost adoptate: constitu RM din 29 iul 1994 ; legea grade de jurisdictie: judeca de fond si de recurs. Pentru alte
privind organizarea judecatoreasca din 06 iul 1995; legea cu privire categorii de cause in dependenta de obiectul litigiului si instanta de
la instantele judecatoreshti economice 24 iul 1996 si alte legi care judecata care examineaza cauza in fond. Hotaririle instantei in fond
stabilesc sistemul insta judecatoreshti generale: judecatorii, nu sunt definitive si pot fi atacate cu apel sau dupa caz cu recurs.
tribunale, curtea de apel, curtea suprema de justitie. Examinarea cauzei in apel se desfasoara la instanta de judecata
2 Sistemul judecatoresc. ierarhic superioara, in rezultatul atacarii primei instante in termenul
In doctrina rusa sistemul judiciar a fost definit ca totalitatea prevazut de lege. In urma judecarii in apel, instanta de judecata
judecatorilor statutului, unite prin scopul si sarcinile unice la emite o decizie prin care respinge apelul sau il admite, desfiintind
infaptuirea justitiei si care se caracterizeaza prin interactiunea hotarirea primei instante. Decizia instantei de apel poate fi atacata
tuturor acestor organe judecatoreshti determinate de competenta cu recurs in termenul prevazut de lege. Instanta de recurs se
acestora. In jurisprundenta curtii constitutionale a RM sa mentionat pronunta prin o decizie care respinge recursul sau il admite
ca sistemul instantelor judecatoreshti constituie baza autoritatii desfiintind hotarirea primei instante sau a instantei de apel. Decizia
judecatoreshti, consfintite prin constitutia si legislatia in vigoare, instantei de recurs este definitive. Alte modalitati de examinare a
abilitate cu dr de a judeca procesele civile, penale si administrative cauzelor de catre instante de judecata sunt: examinarea recursului
in limita competentilor conferite de lege. in anulare; examinarea in revizuire care se pot realize independent
Instanta judecatoreasca – intelegem organul de stat abilitat cu una fata de alta, spre deosebire de gradele de jurisdictie ce se
finctia infaptuirii justitiei. Totalitatea instantelor judecatoreshti desfasoara succesiv. Examinarea recursului in anulare se
formeaza un system datorita stabilirii regulilor unice de organizare infaptuieste numai in curtea suprema de justitie, in urma atacarii
ale acestora de constitutie si de legea privind organizarea hotaririlor judecatoreshti definitive si irevocabile de catre
judecatoreasca percum si a statutului unic al magistratilor din toate procurorul general, in scopul inlaturarii erorilor judiciare pe motive
instantele judecatoreshti prevazute de legea cu privire la statutul de drept. Instanta de juecata suprema, la judecarea recursului in
judecatorului. anulare, dispune prin decizie desfiintarea hotaririi judecatoreshti
Sistemul judecatoresc – reprezinta totalitatea instantelor pronuntind o noua hotarire sau trimite cauza spre rejudecara altei
judecatoreshti organizate conform principiilor unice prevazute de instante in cazul admiterii acestea. Examinarea in revizuire se face
lege, care interactioneaza in procesul de infaptuire a justitiei prin de catre instanta de fond (in cause penale) precum si de instanta
intermediul organelor de jurisdictie, asigurindu-se ap;icarea ierarhic superioara (in cause civile) in cazul cind sa comis o eroare
uniforma a legilor de catre acestea prin activitatea curtii supreme judiciara printr-o hotarire judecatoreasca definitive.
de justitie, constituind baza autoritatii judecatoreshti care
realizeaza sarcinile acesteia. Instantele judecatoreshti
Instanta judecatoreasca – se intelege completul de judecata format 1 Judecatoriile.
dintr-un anumit numar de judecatori, competent sa solutioneze Judecatoriile de (sector, municipale) sunt compuse din presedintele
anumite cause potrivit procedurii prevazute de lege. judecatoriei, judecatori si aparatul auxiliar. Presedintele
Judecatoria – din punct de vedere juridic este instanta judecatoriei este numit in functie de catre Presed RM, la
judecatoreasca, care are competenta de a solutiona anumite cause propunerea consiliului superior al magistraturii. Persedintele
numai in fond si constituie prima veriga a sistemului judecatoresc. judecatoriei exercita atributii de judecator si atributie de
Potrivit legii privind organizarea judecatoreasca art 25, administratie. Presedintele judecatoriei are urmatoarele atributii
judecatoriile sunt instante care functioneaza in sectoare si potrivit art 27 a legii privind organizarea judecatoreasca: a) judeca
municipii. Pentru anumite categorii de cause poate functiona procesele si prezideaza sedintele de judecata, distribuie
conform legii, judecatorii specializate (militare, economice). judecatorilor spre solutionarea cauzele in materie civila, penala,
Curtile de apel – formeaza veriga a doua a sistemului instantelor administrative si de alta natura; b) constituie complete de judecata,
judecatoreshti ordinare. distribuie judecatorilor alte sarcini; c) conduce activitatea de
Curtea suprema de justitie – este instanta judecatoreasca suprema, generalizare a practicii judiciare si de tinere a statisticii judiciare;
care asigura aplicarea corecta si unitara a legilor de catre toate d) numeste si elibereaza din functie angajatii aparatului
instantele judecatoreshti. Inst judecatoreshti pot I clasificate dupa judecatoriei; e) asigura activitatea organizatorica a judecatoriei; f)
competenta lor in : ordinare (judecatoriile, curtil de apel) reprezinta organizeaza munca de perfectionare a judecatorilor si a
subsistemul principal al sistemului judecatoresc, ele infaptuiesc functionarilor din aparatul judecatoriei; g) constituioe dupa caz
justitia in marea majoritate a litigiilor juridice; instantele complete pentru judecarea unor cause privind anumite materii sau
specializate (judecatoria militara, judecatoria economica de categorii de persoane; h) exercita controlul asupra executorilor
circumscriptie) au o competenta speciala dupa calitatea persoanei judecatoreshti si al cancelariei.
sau dupa materie; instante de executare ( sunt judecatoriile de Functiile pressed judecatoriei sunt exercitate in absenta sa de catre
sector sau municipale) care pun in executare hotaririle definitive; vicepresedinte sau dupa caz de unul dintre judecatori. Aparatul
instante de fond (instante judeca care judeca cauzele in prima judecatoriei include: cancelaria, arhiva, serviciul de documentare si
instanta) toate instantele judecatoreshti au competenta de a judeca serviciul administrativ. Cancelaria si arhiva asigura lucrarile de
anumite cause in prima instanta; instante de recurs sunt: curtile de secretariat la infaptuirea justitiei. Grefierul participa la examinarea
apel si curtea de apel economica, curtea suprema de justitie. cauzelor penale, civile si administrative, indeplinind lucrari de
Sistemul instantelor judecatoreshti de jurisdictie generala este secretariat in timpul sedintei de judecata. Serviciul administrative
format din 3 verige 1 judecatoriile 2 curtile de apel 3 curtea are in grija gospodarirea localului judecatoriei si asigurarea
suprema de justitie. conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantei de
Subsistemul instantelor judecatoreshti economice este ormat din 3 judecata, precum si gestiunea bunurilor. Politia pusa in serviciul
verige: 1 judecatoria economica de circumscriptie 2 curtea de apel instantelor judecatoershti in mod gratuity de catre Ministerul
economica 3 colegiul economic din curtea suprema de justitie. Afacerilor Interne, infatuieste urmatoarele activitati prevazute de
Subsistemul instantelor judecatoreshti militare: 1 judecatoria art 50 al legii privind organizarea judecatoreasca: asigura paza
militara 2 curtea de apel 3 curtea suprema de justitie. localurilor, a altor bunuri ale instantelor judecatoreshti, ordinea
3 Organizarea justitiei. publica in sediul instantei, executa aducerea fortata la judecata
Organizarea justitiei se face potrivit unor forme procesuale precum si alte atributii cerute. Colaboratorii politiei pusi in
prevazute de legislatia de procedura (civila si penala), care consta serviciul instantelor judecatoresti se subordoneaza presedintilor
in anumite grade de jurisdictie si modalitati de examinare a acestora. Pe linga judecatoi activeaza executori judecatoreshti, care
cauzelor penale, civile, economice asigurindu-se aflarea adevarului sunt numiti si eliberati din functie de directorul Departamentului de
si aplicarea justa a legii. Gradele de jurisdictie reprezinta trepte executare a deciziilor judiciare de pe linga Ministerul justitiei.
prin care trece o judecata. Aceste grade de jurisdictie permit o Executorii judecatoreshti executa hotaririle definitive cu character
evaluare in fond dar si posibilitatea de recurs, ca posibilitate de patrimonial ale instantelor judecatoresti si altor hotariri prevazute
indreptare a erorilor. Legislatia de procedura a RM prevede de lege. Judecatoriile judeca toate cauzele si cererile in prima
infaptuirea justitiei prin 2 sau 3 grade de jurisdictie, care se face instanta, in afara de cele date in competenta altor instante.
intr-un system dispus in scara, unde orice cauza dupa judecarea in 2 Curtile de Apel.
prima instanta se judeca in apel sau in recurs. Organizarea justitiei Curtile de apel sunt compuse din presedintele curtii de apel, 2
se face printr-un system de 3 grade de jurisdictie: judecarea in vicepresedinti, judecatori si aparatul auxiliary. Judecatorii curtii de
apel activeaza in colegiul penal sau colegiul civil. Dupa caz pot fi disciplinar; solutioneaza probleme ce tin de buna desfasurare a
constituite si alte colegii. Colegiile sunt conduse de vicepresedintii activitatii curtii. Plenul curtii supreme de justitie, potrivit art 16 a
curtii de apel. Presedintii curtilor de apel sunt numiti de Legii cu privire la C.S. de J., are urmatoare competenta: judeca
presedintele RM la propunerea consiliului superior al magistraturii recursurule in anulare impotriva hotaririlor ramase definitive ale
si exercita urmatoarele atributii: judeca procesele si prezideaza Colegiilor curtii sau judecate pe cale ordinara de atac; constituie
sedintele de judecata ale colegiilor; conduc activitatea curtilor de dupa caz colegii conform categoriilor de cauza, determian durata
apel si a aparatului lor; numesc si elibereaza din functie angajatii activitatii lor; confirma componenta colegiilor; aproba
aparatului curtilor; conduc activitatea de generalizare a practicii regulamentul cu privire la organizarea si functionarea curtii
judiciare si de analiza a statisticii judiciare. Vicepresedintele curtii supreme de justitie, il modifica si il completeaza.
de apel este concomitant presedinte a colegiului curtii si exercita In cadrul curtii supreme de justitie activeaza judecatori asistenti,
urmatoarele functii: judeca procesele si prezideaza sedintele de care fac parte din corpul magistratilor si au statut de judecatori ai
judecata ale colegiului pe care il conduce; formeaza completele curtii de apel. Prim – judecatorul asistent este subordonat direct
pentru judecarea cauzelor; conduce activitatea colegiului si a persedintelui curtii si are urmatoarele atributii: coordoneaza
aparatului curtii de apel; solicita judecatoriilor dosarele pentru actictivitatea judecatorilor asistenti ai curtii si colaboratorilor curtii
generalizarea practicii judiciare. Curtile de apel exercita care deservesc activitatea plenului; intocmeste rapoarte asupra
urmatoarele atributii: judeca in prima instanta cauzele date in cauzelor in cazurile prevazute de lege; coordoneaza activitatile
competenta lor prin lege; judeca apelurile declarate impotriva curtii ce tin de relatiile internationale; executa alte atributii ce tin
hotaririlor pronuntate in prima instanta de judecatorii; de asigurarea activitatii curtii, dispuse de presedintele curtii.
generalizeaza practica judiciara. Judecatorii asistenti – sefi de directii, au practice aceleasi atributii.
3 Curtea suprema de justitie. In cadrul curtii supreme de justitie activeaza : directii de
Curtea suprema de justitie este compusa din presedinte, 3 generalizare a practicii judiciare si analiza a statisticii judiciare;
vicepresedinti, 45 de judecatori, dintre care 3 judecatori exercita directia de evidenta a legislatiei si informatica; directia economico-
functia de vicepresedinti al colegiilor C.S. de justitie este instanta administartiva; directia grefei; directia documentare.
jud suprema care asigura aplicarea corecta si unitara a legilor de Directia de generalizare a practicii judiciare si analiza a statisticii
catre toate instantele jud. Pe linga C.S. de justitie activeaza judiciare este condusa de un judecator asistent si are urmatoarele
Consiliul Stiintific Consultativ, format din savanti si practicieni in atributii: asigura generalizarea practicii judiciare conform
domeniul jurisprudentei. Activitatea C.S. de justitie se desfasoara programelor aprobate si prezinta rezultatele generalizarii Colegiilor
in cadrul Plenului, Colegiului civil, Penal, Largit. Potrivit art 9 al respective; pregateste infornmari asupra rexzulattelor generalizarii
legii cu privire la C S de justitie presedin si vicepre c s de j sunt practicii judiciare penru instantele de judecata; pregateste
numiti in fnctie de parlament la propunerea c s al magistraturii in proiectele hoaririlor cu character explicativ ale plenului; pregateste
termen de 30 de zile. Presedin c s de j exercita urmatoarele atributii explicatii metodice in materie de practica judiciara; efectueaza
prevazute de art 7 al legii cu privire la c s de j : convoaca si analiza statisticii judiciare. Directia de evidenata a legislatiei si
prezideaza sedintele Plenului Curtii; asigura executarea hotaririlor informatica este condusa de un judecatore asistent si are in
adoptate; numeste judecatorii curtii responsabili de intocmire a structura sa urmatoarele compartimenet: sectia de evidenta a
rapoartelor asupra cauzelor ce se vor judeca in plen; propune spre legislatiei si informatica; sectia mass-media, redactare si traducere.
aprobarea plenului obligatiile de serviciu ale vicepresedintelui Aceasta directie are urmatoarele atributii: intocmeste informatii
curtii; coordoneaza lucrul de generalizare a practicii judiciare si pentru instante judecatoreshti; creaza banca de date a legislatiei si
analiza. Toti judecatorii activeaza in colegii si in cadrul Plenului practicii judiciare pentru intregul system judecatoresc; acorda
Curtii, in Cadrul curtii mai activeaza 7 judecatoei asistenti si asistenta metodica instantelor de judecata in materie de legislatie si
aparatul auxiliar. practica judiciara; asigura functionarea bibliotecii curtii; asigura
Potrivit art 8 al Legii cu privire la C.S. de J, Colegiul civil, admi organizaera si buna desfasurare a relatiilor cu publicul, presa,
istrativ, punal si economic sunt conduse de cite un presedinte, radioul, televiziunea si cu alte institutii. Directia economico-
fiecare din ei avind urmatoarele atributii: prezideaza completul de administrativa este condusa de catre seful directiei si are in
judecata; formeaza completele de judecata si programeaza structura sa urmatoarele compartimente: sectia administrative;
sedintele acestora; aproba programul de participare a judecatorilor sectia financiara. Aceasta directie exercita activitatea financiar
asistenti la sedintele de judecata; cere intocmirea rapoartelor de contabila si realizeaza asigurarea tehnico-materiala a activitatii
catre judecatorii curtii sau de judecatorii asistenti; organizeaza curtii. Directia grefei se compune din sectii in numar egal cu cel al
activitatea colegiilor in limitele prevazute de lege; organizeaza celegiilor curtii si are urmatoarele atributii: furnizeaza curtii
executarea dispozitiilor Plenului si presedintelui curtii, in prestatiile administrative si juridice necesare; asista colegiile la
conformitate cu legea; exercita si alte atributii prevazute de lege. indeplinirea atributiilor ce le revin acestora; serveste drept
Plenul curtii supreme de justitie isi desfasoara activitatea in intermediary pentru comunicarile si notificarile ce decurg din
componenta presedintelui, vicepresedintelui si a judecatorilor examinarea perventiva a recursurilor in cauzele ce sunt supuse sau
curtii. La sedintele Plenului curtii supreme de justitie participa urmeaza a fi supuse examinarii. Curtea suprema de justitie dispune
procurorul general, iar la examinarea chestiunilor generale – si de politie aceasta indeplineste urmatoarekle activitati: asigura paza
ministrul justitiei. Participarea procurorului general la sedintele localului si altor bunuri ale curtii; asigura securitatea judecatorilor
Plenului este obligatory in cazurile prevazute de lege. si altor participanti la process; asigura ordinea publica in incinta
Curtea suprema de j exercita urmatoarele atributii: ca instanta de curtii si in sedintele de judecata; exercita controlul persoanelor la
recurs, judeca hotaririle curtii de apel, precum si alte hotariri intrarea si iesirea din sediul instantei, inclusive controlul corporal
judecarea carora este data in componenta sa prin lege; judeca in conditiile legii etc.
recursurile in anulare impotriva hotaririlor judecatoresti in 4 Instantele judecatoreshti militare.
conditiile si pentru motivele prevazute de lege; judeca in prima Judecatoria militara este compusa din: presedinte, vicepresedinte,
instanta cauzele atribuite prin lege in competenta sa; acorda judecatori si aparatul auxiliary. Aparatul judecatoriei militare se
asistenta metodica judecatoriilor in chestiunile aplicarii legislatiei; constituie din cancelarie, arhiva, serviciul docimentare, serviciul de
exercita in limitele competentei sale atributii care deriva din paza militara. Potrivit art. 37 al Codului de procedura penala,
tatatele internationale la care RM este parte; exercita alte atributii judecatoria militara judeca in prima instanta cauzele penale privind
conform legii. infractiunile savirsite: de persoane din efectivul de soldati, din
Colegiul Civil si de Contencios Administrativ, Colegiul Penal si corpul de sergenti si din corpul de ofiteri al Armatei Nationale, al
Colegiul Economic exercita urmatoarele functii: judeca in prima trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor interne, trupelor
instanta cauzele date in competenta lor prin lege; judeca recursurile de graniceri, al departamentului situatiei exceptionale, serviciului
impotriva hotaririlor curtilor de apel adoptate in prima instanta si de Informatii si Securitate; de persoane atestate de efectivul
in ordine de apel; inainteaza in plen propuneri cu privire la institutiilor penitenciare; de supusi ai serviciului military in timpul
adoptarea hotaririlor cu character explicativ; judeca alte cauze concentarrilor etc.judecatoria militara judeca in prima instanta si in
precvazute de lege. Colegiul largit judeca recursurile impotriva unele cazuri civile cu privire la: repararea prejudiciului material
hotaririlor curtii supreme de justitie adoptate in prima instanta. cauzat prin infractiuni militare, per fizice sau juridice; anularea
Colegiile unite ale curtii au urmatoarele atributii: aleg prin vot sanctiunilor disciplinare asu restabilirea in functie a militarilor,
deschis sau secret judecatori din partea curtii supreme de justitie in colaboratorilor de politie si altor persoane cu functii de raspundere
colegiul de califiacre si a testare a judecatorilor si in Colegiul cu statut militar.
Conform art. 16 al Legii cu privire la sistemul instantelor
judeactoresti militare, in curtea de apel cauzele militare sunt
judecate dupa caz, de catre colegiul penal sic el civil. Colegiul
curtii de apell potrivit art 17 al legii cu privire la sistemul
insatntelor judecatoresti militare, are urmatoarea competenat:
judeca in prima instanta cauzele militare date in competenta lor
prin lege; judeca apelurilew declarate in potriva hotaririlor
pronuntate in prima instanta de judecatoeie militara; generalizeaza
practica judiciara, analizeaza statistica judiciara si exercita alte
atributii conform legii. Reesind din art 44 al legii privind
organizarea judecatoreasca si art 2 al legii cu privire la curtea
suprema, competenta curtii supreme de justitie in cauzele militare
este urmatoarea: judeca recursurile importriva hotaririlor curtii de
apel; judeca recursuri;le in anulare impotriva hotaririlor instantelor
judecatoreshti miliater; exercita alte atributii preavzute de lege
privind imfaptuirea justitiei militare.
5 Instantele judecatoreshti economice.
Judecatoria economica de circumscriptie este compusa din
presedinte, vicepresedinte, judecatori si aparatul auxiliary. Potrivit
art 13 al legii cu privire la instantele judecatoresti economice,
judecatoria economica de circumscriptie judeca in prima instanta
toate cauzele si cererile date prin lege in competenta sa din toate
localitatile RM. Ea judeca in prina instanta litiigiile economice
prevazute de art 35 din codul de procedura civila, cu exceptia celor
atribuite in competenta curtii de apel economice conform art 36 din
codul de procedura civila.
Curtea de apel economica este constituita din presedinte,
vicepresedinte, judecatori, consilieri si aparatul auxiliary. Aparatu;l
curtii de aple economice include cancelaria, arhiva, biblioteca,
contabilitatea, serviciul personal. Potrivit art 20 ale legii cu privire
la instantele judecatoresti economice, presedintele curtii de apel
economice exercita urmatoarele atributii: judeca cauzele si
prezideaza sedintele de judecata; constituie completele de juedcata
pentru solutionarea cauzelor si numeste presedintii sedintelor de
judecata; conduce activitatea curtii; stabileste atributiile
vicepresedintelui; numeste si elibereaza din functie lucratorii
aparatului curtii etc. potrivit art 26 al legii la sistemul instantelor
judecatoresti economice, in curtea de apel economica functioneaza
serviciul de consilieri care asigura activitatea de informare in
domeniul legislatiei, pregatirea cauzelor spre judecare, pregatirea
proiectelor de hotariri judecatoresti, etc.
In legatura cu infaptuirea justitiei de catre instanteke judecatoresti
economice, curtea suprema de justitie potrivit art 2 al legii cu
privire la curtea suprema de justitie in deplineste urma atributii:
generalizeaza practica judiciara, analizeaza statistica judiciara si da
explicatii din oficiu in chestiunile de practica judiciara, ce
examineaza informatiile presedintilor instantelor inferioare privind
efectuarea justitiei de catre acestea; acorsda asistenta metodica
judecatoerilor in chestiunile aplicarii legislatiei.

Administrarea judecatoreasca si organelle


chemate sa asigure realizarea politicii de stat in
sfera justitiei.
1 Corpul magistratilor

Potrebbero piacerti anche