Experienta iubirii, care da substanta primei parti a romanului, este actualizata prin rememorarea

relatiei lui stefan Gheorghidiu cu Ela.

Artificiul compozitional din incipitul romanului - discutia de la popota ofiterilor referitoare la un fapt
divers din presa vremii ( un sot care si-a ucis sotia infidela a fost achitat ) - permite aducerea in
prim plan a unei dintre temele principale ale romanului - problematica iubirii.
Discutia de la popota este pretextul unei ample digresiuni, pe parcursul careia stefan rememoreaza
etapele evolutiei sentimentului care l-a unit cu Ela. oate faptele si evenimentele din roman sunt
prezentate dintr-o perspectiva unica, subiectiva! "Eram insurat de doi ani si #umatate cu o colega de
la $niversitate si banuiam ca ma inseala. Din cauza asta, nu puteam sa-mi dau examenele la
vreme. imi petreceam timpul spionandu-i prieteniile, urmarind-o, facand probleme insolubile din
interpretarea unui gest, din nuanta unei rochii, si din informarea laturalnica despre cine stie ce vizita
la vreuna din matusile ei. Era o suferinta de neinchipuit, care se hranea din propria ei substanta".
%aratorul nu spune ( si nu o va face nici mai tarziu ) nimic altceva in afara de banuielile lui. ot ce
afla cititorul despre Ela si despre relatiile dintre soti provine din aceasta sursa, care e departe de a
putea fi considerata infailibila sau, macar, obiectiva. stefan Gheorghidiu recunoaste de la inceput ca
are banuiala infidelitatii Elei si ca aceasta banuiala ii trezeste in suflet cumplite indoieli. &e de alta
parte, persona#ul este constient ca isi agraveaza suferinta prin interpretarea tendentioasa sau prin
exagerarea celor mai marunte fapte. 'u alte cuvinte, Gheorghidiu insusi se recomanda ca narator
necreditabil al intamplarilor.
De aceea, toate informatiile cu privire la modificarea comportamentului Elei dupa primirea mostenirii
de la unchiul ache nu pot fi interpretate ca exacte. Este posibil ca ea sa se schimbe doar in ochii
gelosului ei sot. (chimbarea din viata tanarului cuplu aduce in #urul Elei prezente masculine mult
mai apte, in opinia lui stefan, de a o cuceri) astfel, gelozia lui poate fi rezultatul competitiei mai vii
decat inainte. (ituat exclusiv in interiorul perspectivei lui Gheorghidiu, cititorul nu va sti niciodata cu
certitudine daca Ela si-a modificat cu adevarat sentimentele fata de sotul ei, inselandu-l cu G. sau
daca nu e vorba decat despre imaginatia unui barbat neincrezator si orgolios. 'eea ce se modifica
neindoielnic este atitudinea naratorului ( stefan Gheorghidiu ) in raport cu eroina, chiar daca,
uneori, el urmareste sa-i creeze cititorului iluzia ca se afla in posesia celor mai sigure fapte si
interpretari.
*ubirea lor ia nastere sub semnul orgoliului. 'hiar daca la inceput Ela nu ii placea, stefan se simte,
treptat, magulit de interesul pe care i-l arata "una dintre cele mai frumoase studente de la
$niversitate". &ersona#ul - narator marturiseste ca orgoliul a #ucat un rol important in constituirea
relatiei lor! "+rgoliul a constituit baza viitoarei mele iubiri". Admiratia celor din #ur este un alt factor
care determina cresterea in intensitate a iubirii lui stefan! "incepusem totusi sa fiu multumit fata de
admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine, fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre
cele mai frumoase studente." &asiunea se adanceste in timp, iar faptul ca Ela traieste o admiratie
neconditionata pentru viitorul ei sot contribuie la crearea iluziei ca relatia lor are o baza solida.
&entru stefan Gheorghidiu, iubirea nu poate fi decat unica, absoluta. (entimentul pe care il traieste
in raport cu Ela devine ratiunea sa de a fi, modul de a se implini in plan spiritual! "sa tulburi atat de
mistuitor o femeie dorita de toti, sa fii atat de necesar unei existente, erau sentimente care ma
adevereau in #ocul intim al fiintei mele."
'uplul traieste o perioada linistit, cu iluzia comuniunii perfecte. stefan e magulit ca universul lor
domestic este dominat de prezenta sa spirituala si ca Ela il priveste cu admiratie, considerandu-l o
autoritate absoluta ( edificatoare in acest sens este scena in care cei doi au o discutie despre "ce
este filozofia,", dupa ce stefan tine o prelegere sclipitoare la $niversitate, iar Ela e impresionata de
eruditia lui ).
-ostenirea de la unchiul ache schimba insa cercul relatiilor celor doi. .umea mondena, in care Ela
se va integra perfect, este, pentru stefan, prile#ul de a trai suferinte intense, provocate de gelozie.
Daca in prima parte a relatiei lor iubirea sta sub semnul orgoliului, treptat, sentimentul care domina
devine gelozia. Antologica pentru modul in care ia nastere gelozia, printr-un complicat #oc al
autosugestiei, este scena in care stefan Gheorghidiu, Ela si foarte vag conturatul G., asezati pe
bancheta din spate a unei masini - intre Gheorghidiu si G. se afla Ela - , merg catre Dragasani.
/elatiile dintre cei doi soti se modifica radical, iar tensiunile, despartirile si impacarile devin un mod
de existenta cotidian pana cand stefan este concentrat, in prea#ma intrarii /omaniei in razboi. Ela se
muta la 'ampulung, pentru a fi mai aproape de el, iar relatia lor pare sa intre, din nou, pe un fagas
al normalitatii. 'hemat cu insistenta la 'ampulung, stefan obtine cu greu permisia, dar descopera
ca Ela e interesata de asigurarea viitorului ei in cazul mortii lui pe front. 'and il vede pe G. pe
strada, e convins ca Ela il insala, desi nu are nicio dovada concreta, asa cum nu a avut, de altfel,
niciodata. &entru Gheorghidiu, esecul in iubire e un esec in planul cunoasterii. Analiza mecanismului
psihologic al erosului, semnificativa pentru toti eroii lui 'amil &etrescu, este dublata de o radiografie
a tuturor conflictelor interioare. &ersona#ul recunoaste ca e hipersensibil, ca nu poate fiinta in limita
canoanelor, dar nu accepta ideea ca realitatea propriei constiinte nu e valabila in plan exterior. Desi
stefan Gheorghidiu este un analist lucid al starilor sale interioare si al evenimentelor exterioare, el
nu poate sa se detaseze de subiectivitatea pe care gelozia si orgoliul ranit i-o accentueaza.
'onfruntat cu experienta-limita a razboiului care redimensioneaza orice relatie umana, stefan
Gheorghidiu isi analizeaza retrospectiv si critic intreaga existenta. Drama erotica este reevaluata din
perspectiva experientei razboiului. intors in prima linie dupa cele cateva zile petrecute la
'ampulung, stefan Gheorghidiu participa la luptele de pe frontul 'arpatilor cu sentimentul ca este
martor la un cataclism cosmic, unde accentul cade nu pe eroismul combatantilor, ci pe haosul si
absurditatea situatiei - si are - sub amenintarea permanenta a mortii - revelatia propriei
individualitati, ca si a relativitatii absolute a valorilor umane! " imi putusem permite atatea gesturi
pana acum - marturiseste naratorul -, pentru ca aveam un motiv si o scuza! cautam o identificare a
eului meu. 'u un eu limitat, in infinitul lumii nici un punct de vedere, nici o stabilire de raporturi nu
mai era posibila si deci nici o putinta de realizare sufleteasca...
" 0inalul romanului consemneaza despartirea definitiva de trecut a eroului, gest caracteristic pentru
persona#ele masculine camilpetresciene, care "distrug o pasiune, se sinucid, dar nu ucid. Ei stiu ca
eroarea se afla in propria constiinta, si nu in obiectele constiintei" ( -arian &opa ) "$ltima noapte de
dragoste" pe care o petrece alaturi de Ela marcheaza instrainarea definitiva de trecutul propriu si
recunoasterea esecului in planul cunoasterii! "*-am scris ca-i las absolut tot ce e in casa, de la
obiecte de pret la carti, de la lucruri personale, la amintiri. Adica tot trecutul." 'ititorul care spera
sa afle, in final, daca Ela i-a fost infidela, este dezamagit. Desi citeste un bilet anonim care il
informeaza despre tradarea Elei, persona#ul - narator nu verifica informatia, ceea ce intretine
dincolo de paginile romanului enigma relatiei complexe care se stabileste intre cei doi soti.
(entimentul de indiferenta care il domina pe erou este evident in renuntarea "la tot trecutul" in
favoarea femeii care si-a pierdut aura de feminitate misterioasa si atragatoare.
/elatia dintre stefan si Ela se dovedeste mai mult o suita de con#ecturi a celui indragostit decat o
situatie "reala") scena actiunii nu este una obiectiva, ci una formata din constiinta naratorului. De
aceea, evolutia relatiilor dinte cele doua persona#e este profund afectata de felul in care este
perceputa realitatea incon#uratoare de constiinta persona#ului - narator. Dupa %icolae -anolescu,
"evidenta, in roman, devine naivitatea persona#ului-narator." El se arata la inceput entuziasmat de
frumusetea si inteligenta Elei, fericit de admiratia pe care ea o starneste tuturor, pentru ca, dupa
casatorie, sa descopere ca sotia lui e "o prostuta cocheta", interesata "mai mult de escapade
automobilistice cu prieteni decat de filozofie in patul con#ugal" ( %. -anolescu ). De fapt, nu Ela se
schimba, ci felul in care o vede stefan.
'uplul Ela - stefan Gheorghidiu este reprezentativ pentru opera literara a lui 'amil &etrescu. 'a si
alte persona#e masculine camilpetresciene, stefan Gheorghidiu traieste intr-o lume a ideilor pure, pe
care nu o poate adapta datelor lumii reale. &entru el, Ela nu este femeia din realitatea imediata, ci
este o imagine ideala a propriilor aspiratii sufletesti. 'and perspectiva asupra ei se modifica, Ela
devine ceea ce a fost, de fapt, de la inceput! o femeie obisnuita, asupra careia stefan a proiectat o
aura ideala.
$rmarind problematica relatiilor dintre doua persona#e care traiesc sentimente complexe - de la
iubire la gelozie si ura -, intr-un complicat mecanism de analiza infaptuit de un persona# - narator cu
o structura sufleteasca unica si originala, romanul lui 'amil &etrescu ilustreaza, intr-o maniera
originala, ideea universalitatii unor trairi. Atribuite unor persona#e fictive, sentimentele evidentiate
de povestea atat de complicata dobandesc o pronuntata nota de autenticitate, prin tehnica narativa
folosita de autor, care ii permite cititorului accesul la cele mai profunde trairi ale eroilor.