Aparatul vocal rezonator sau filtrator (conductul

faringo-nazo-buco-laringial)

Singurul care actioneaza asupra laringelui si il modifica in mod considerabil constituindu-se intr-un
adevarat pavilion de rezonanta care modifica si amplifica sunetele emise de laringe. El confera vocalitate
sunetului uman. Faringele se intinde posterior de fosele nazale si anterior de laringe? La nivelul sau
calea respiratory se incruciseaza cu calea digestive. Datorita raporturile pe care le are cu cavitatea bucala
si cu laringele I se descriu 3 etaje: nazal(nazo-faringian), bucal(oro-faringian), laringian(laringo-faringian).
Nazo-faringele reprezinta partea superioara a faringelui si se gaseste inapoia cavitatii nazale in zona
valului palatin si se mai numeste si rino-faringe.pe peretii sau se gasesc peretii trompei lui Eustachio iar
in partea superioara se afla amigdala faringiana.
Oro-faringele sau faringele bucal reprezinta partea mijlocie a faringelui care se gaseste inapoia cavitatii
bucale, intre valul palatin si osul fioid. Pe peretii sai laterali sunt asezate amigdalele palatine. Extirparea
lor nu are niciun rol in modificarea timbrului.
Laringo-faringele reprezinta portiunea inferioara a faringelui. Lungimea conductuui de rezonanta si
diametrul sau transversal influenteaza considerabil calitatea emisiei sunetelor. Un conduct larg si alungit
va favoriza armonicele grave alea sunetelelor initiale laringiele. Acoperirea sunetelor presupune un
pavilion alungit lung si larg la extremitatea superioara in zona pilierlor palatic. Largirea se poate face
volitil prin comanda cerebrala prin folosirea semi-cascatului si prin exercitii in care se urmareste
relaxarea maxima a oro-faringelui. Este una din conditiile de baza in cantul si vorbirea de performanta.
Faringele este alactuit din muschi constrictori si muschi ridicatori. In fonatie toti muschii c si r ai
faringelui si implicit ai osului fioid si ai laringelui trebuie sa ramana relaxati. Daca laringele este prea
ridicat distanta dintre el si rezonatorul se miscoreaza si volumul cavitatii de rezonanta se reduce. In
aceasta situatie rezonatorul permite intarirea mai ales a armonicelor acute iar vocea devine clara,
luminoasa, dar prea stridenta. In plus, pozitia ridicata a laringelui insotita de constrictia faringelui
produce discomfort fizic pe care cantaretul sau actorul simte il simte ca un nod in gat, in plus diminueaza
forma conductului si modifica volumul coloristic ai timbrului sunetelor emise.
Cavitatea nazala este o cutie de absorbtie a suneteleor si nu o cutie de rezonanta.nazalizarea se face in
mom in care valul palatin coboara si o cantitate insemnata de energie vibratorie trece pe deasupra
valului si se disipeaza in cavitatea nazala fiind absorbita de neregularitatile nazale si in consecinta
pierduta pentru auditoriu.

Dupa cum se observa din desen, aparatul nostrum resonator are din pct de vedere al reliefului sonor
doua zone distince: palatul dur(anterior, median si posterior) 5abc si palatul moale 6ab. In fiecare zona si
segment sunetele capata configuratii timbrale si de intensitate specific. In fonatia si vorbirea normal dar
si de performanata, sunteul poate fi amplasat in ambele palate cu precizarea ca: in cantul si vorbirea de
mare putere, ele nu trebuie sa depaseasca zona pilierilor anteriori. Puncetel de rezonanta care se gasesc
de-a lungu celor doua palate amplifica si imbogatesc timbrul vocal. Filajele sonore se fac pe toata
intinderea boltii palatine pana la pilierii anteriori iar sunetele emise in pianissimo se pot plasa si in zona
pilierilor posteriori.