manul Travesti a aparut la Editura Humanitas in anul 1994, moment in care autorul sau,

Mircea Cartarescu, devenise deja cunoscut in urma publicarii mai multor volume de
versuri si proza scurta. Daca scriitorii romani din ultimii 5 de ani pot !i "rupati in
"eneratii ce se succed la !iecare zece ani, Cartarescu s#ar putea incadra in seria
optzecistilor sau, mai ales in ceea ce priveste proza, ar putea intra in randul post#
optzecistilor. Dupa cum remarca insusi Mircea Cartarescu in lucrarea sa critica,
$ostmodernismul romanesc, %proza standard a momentului 19& este cea scrisa de autori
ca '(eor"(e Craciun, Mircea )edelciu, Cristian Teodorescu si *orin $reda, la care se
adau"a, intre altii, si prozatorul clujean +le,andru -lad sau banatenii -iorel Marineasa si
Daniel -i"(i.. Toti acesti autori, alaturi de multi alti scriitori contemporani, sunt pusi, de
!iecare data cand se vorbeste despre ei, in le"atura cu postmodernismul, curent cultural de
avan"arda, ce a inceput sa se mani!este pe teritoriul american in cea de#a doua jumatate a
secolului //, e,tinzandu#se treptat si in Europa.
Dupa parerea criticului 0adu '. Teposu, intemeietorii prozei postmoderne romanesti sunt
reprezentantii *colii de la Tar"oviste1 0adu $etrescu, Mircea Horia *imionescu, Tudor
Topa, Costac(e 2lareanu, scriitori ale caror opere vor constitui modele declarate pentru
autorii optzecisti. 0adu '. Teposu este de parere ca intre proza "eneratiei 3& si cea a
predecesorilor nu e,ista o ruptura !la"ranta, ci %o continuitate !ina..
Tot 0adu '. Teposu demonstreaza in 4storia tra"ica 5 "rotesca a intunecatului deceniu
literar noua ca obsesia scriitorului roman contemporan este reabilitarea realismului prin
%sondarea comportamentului uman !ata cu jun"la incalcita a realului.. +ceasta inseamna
ca interesul prozatorului se indreapta in primul rand inspre viata imediata, concreta,
cotidiana, scrisul nemaiconstituind nimic altceva decat o incercare de re#construire a
realitatii prin intermediul ima"inatiei. $ropunandu#si sa creeze in mintea cititorului
%e!ectul de real., opera literara este investita automat cu propria ei realitate, de care
trebuie sa devina constienti toti cei care iau contact cu aceasta.
IN TABARA DE LA BUDILA
0ealitatea. romanului Travesti este le"ata de viata adolescentilor anilor 3. Con#stituindu#
se aparent in con!esiunea autorului#narator, care relateaza evenimentele traite in 1967 in
timpul unei tabere scolare la 8udila, romanul lui Mircea Cartarescu nu este doar un
roman %despre splendoarea si abjectia adolescentei., te,tul cartarescian trimitand cititorul
pe mai multe piste de lectura.
in primul rand, in maniera tipic postmodema, Cartarescu pare sa#si ne"e din start cititorii,
pretinzand ca se adreseaza unei sin"ure persoane1 %*tii. -ictor, ca sin"uratatea mea are
pe pielea ei alba un !uruncul si ca acest !uruncul se numeste 9ulu:. $e parcursul
romanului a!lam insa ca -ictor este insusi naratorul intamplarilor de la 8udila, intre"ul
roman constituindu#se ast!el intr#un permanent dialo" intre scriitor si personajul#narator,
-ictor. Mizand pe e!ectul de sinceritate, Cartarescu pretinde ca -ictor nu este nimeni
altcineva decat insusi scriitorul romanului Travesti la varsta adolescentei1
.Deci1 acum saptesprezece ani drace, acum observ potrivirea de date1 in 1967 aveam
saptesprezece ani, iar acum am treizeci si patru. Deci1 acum saptesprezece ani. pe cand
aveam saptesprezece ani si eram e,act la mijlocul vietii mele de pana acum ;dar cum
puteam sti asta pe atunci:<, terminam clasa a unsprezecea la Cantemir..
0elatarea evenimentelor petrecute in tabara de la 8udila, incepand cu plecarea din curtea
liceului si s!arsind cu drumul spre casa, este presarata cu pasaje salin"eriene, ce#l
dezvaluie pe personajul#narator drept un adolescent timid si sin"uratic, pro!und di!erit de
ceilalti elevi a!lati la 8udila. Daca majoritatea celor a!lati in tabara sunt interesati in
primul rand de !lirturi juvenile, -ictor este, asa cum el insusi se caracterizeaza, %un
pustan care avea in cap doar literatura in"(itita pe nemestecate., supremul sau ideal
!iind ,=a ma inalt deasupra umanului.3. 0everiile sale erotice il dez"usta, pentru ca
adolescentul timid nu vede in erotism decat o modalitate de de"radare a !iintei umane. De
aici si obsesia atin"erii statutului de !iinta andro"ina1 %-isam sa am sani si vulva, eram
totul, barbat si !emeie, copil si batran, vierme si Dumnezeu, totul invelit intr#o !ebra
naucitoare.. Dra"ostea ar trebui sa insemne ceva mai mult decat discutiile juvenil#
obscene ale cole"ilor sai de "eneratie. >n sin"ur cuplu ;*avin si Clara<, care de alt!el va
s!arsi si el in banalitate, intruc(ipeaza idealul erotic al personajului#narator din Travesti1
*tateau "oi, culcati pe spate, sub soarele !ierbinte, tinandu#se de mana si privindu#se#n
oc(i. >n abur de naivitate si nevinovatie le aurea !etele de copii si totul era ca dintr#un vis
vec(i, care#ti vine brusc in minte cand stai in pat, dupa#amiezele. ;< 4coana aceasta a unui
erotism mai inalt ;< mi se revela acum, baroca si miscatoare1 doi tineri "oi privindu#se#n
oc(i intr#o vale plina de !lori.3.
REALITATEA TEXTULUI
De asemenea, vocea scriitorului matur intervine, tot la persoana 4, pentru a atra"e atentia
cititorului si pentru a#i reaminti ca se a!la in contact nu cu o realitate e,terioara lui, ci cu
una construita de autor, o realitate a te,tului in care este atras automat si cititorul1 %*unt
iar la masa de scris. ;< *criu tremurat, z"arii de !apt pa"ina, dar trebuie sa scriu, !iindca
!ul"erarile dureroase de amintiri pe care le#am avut toata ziua, prea rapid stinse ca sa pot
prinde ceva din ele in a!ara emotiei pure, s#au des!acut deodata sub teasta mea, cand abia
atipisem, intr#o rabu!nire insuportabila.. 2bsedat de rolul sau in crearea operei, autorul se
deruleaza e,primandu#si comple,ul in pa"inile cartii pe care o scrie. 0omanul Travesti
este, pe lan"a un roman despre obsesiile adolescentei, si o scriere despre scriere si despre
%impotenta. scriitorului postmodern de a#si trai e,istenta alt!el decat in pa"ina pe care o
scrie. +st!el, !i"ura scriitorului care scrie traind din literatura clasica si moderna se
trans!orma in postmodernitatc in !i"ura celui care traieste scriind1
,Ma obisnuisem cu "andul ca nu putea e,ista pentru mine decat un sin"ur viitor1 o
mansarda cu un scaun, o masa si un pat unde aveam sa putrezesc toata viata #scurta, de
cel mult 4 de ani # scriind un roman nes!arsit si ilizibil, pe care#l vor "asi dupa moartea
mea, lan"a mine putind a cadavru, dar in care ar !i !ost Totul, tot adevarul despre
e,istenta si ine,istenta, intrea"a lume cu toate detaliile ei si cu sensul ei (idos..
?iinta scriitorului Mircea Cartarescu este totuna cu opera sa. +ceasta le"atura e resimtita
nu numai la nivel ideatic ;mental<, ci si corporal ;!izic<, sin"ura structura palpabila
rezultata in urma scrisului !iind te,tul in care s#a dizolvat intrea"a !iinta a autorului1
%*unt totuna cu te,tul care mi s#a lipit de cap si ma#nvenineaza ;<. 4nc(is in odaia mea
minuscula, retez acest te,t din carnea mintii mele cum mi#as e,tirpa sin"ur, in o"linda, o
tumoare monstruoasa ;< Ma#n"rozeste insa "andul ca nu retez o tumoare, ci un or"an
vital, ca si cand te,tul meu nu ar !i adevarata mea !iinta, iar eu insumi doar o iluzie..
4ma"inea obsedanta a paianjenului, ce domina pa"inile romanului si mintea
adolescentului -ictor, nu constituie nimic altceva decat te,tul care se cere scris1
%Cineva imi locuia teasta, era repliat in sine, acolo, in spatiul neted dintre oasele craniului
;<. +m stiut atunci ca in creierul meu locuia un mare paianjen, ca ii !usesem dat lui, prada
vie si paralizata, ca el ma su"ea si se#n#"rasase ne!iresc din substanta venelor si
z"arciurilor si san"elui si scoartei mele cerebrale, din amintirile mele adevarate si !alse,
din !rica si din bucuria mea, din poemele mele si din reveriile si din visele mele..
CHINUL LUCIDITATII."
Cartarescu e,prima si imposibilitatea casti"arii statutului privile"iat al autorului in
aceasta lume lipsita de sens, sentiment pe care viitorul scriitor il resimte inca din
adolescenta1 %*i uite ca au trecut de mult zece ani si nu am scris marea carte. )ici macar
nu am innebunit. +m ajuns un barbat care a avut destule !emei, un autor de succes, cu
prieteni, cu un apartament deloc asemanator mansardei. Din pa"inile acestui roman
reiese clar ca sin"ura salvare este scrisul, el reprezentand %adevarata e,istenta.. *tatutul
scriitorului nu este deloc unul privile"iat, pentru ca scrisul presupune %c(inul luciditatii.3,
constientizarea imposibilitatii de implinire sau c(iar asumarea din start a esecului.
2r"oliul nascut tocmai de pe urma acestei luciditati asumate nu este cu mult mai prejos
de cel al poetului 'reciei antice, a!lat in permanent contact cu zeii si muzele. %Ceilalti
vor trai, se vor iubi, vor !ace copii si vor crapa !ara sa aiba (abar ca in a!ara de !ericirea
lor imbecila mai e,ista pe lume si alte lucruri.3, monolo"(eaza naratorul din Travesti.
Constienti# zarea esecului il salveaza pe scriitorul postmodern de ridicol, autoiluzionarea
ne!iind posibila, c(iar daca scriitorul are constiinta superioritatii sale1 %din mine n#avea sa
iasa nimic, desi ma ima"inam produsul !inal si absolut al umanitatii, remarca autorul.
LULU
(fragment din text)
.$rietene, cum sa lupt cu (imera mea: Dra"ul meu, apropiatul meu, tu,
sin"urul om pentru care scriu, pentru care am scris vreodata, cum sa
scap de rujul acela intins pe viata mea ca pe o o"linda de spalator si
care nu se ster"e cu nimic, dimpotriva, se sleieste tot mai mult, mai
murdar, mai diluat: Cum sa#mi retez din creier tatele alea de vata, !usta
aia de curva imputita, peruca aia, arti!iciul, manierismul ala:
Tulburarea care se invartoseaza ca un sirop "ros in teasta mea imi
coboara in oasele nasului, in vertebrele "atului si#mi invadeaza pieptul
cu ceva roz si lipicios, de parca ima"inea lui 9ulu ar cur"e in culori
amestecate, in !arduri !acute din urina de pisica, in par!um din sperma
de zibelina, in !lori e,otice, putrede si suspecte, in oc(i dati cu un rimei
unsuros si scur"andu#se ca in Dali # ar cur"e, m#ar naclai tot si s#ar
prelin"e pe as!alt intr#o balta care arunca un pseudopod spre canal. *tii,
-ictor, ca sin"uratatea mea are pe pielea ei alba un !uruncul si ca acest
!uruncul se numeste 9ulu: *tii ca am venit ca sa#mi reamintesc pielea
!etei care in mine a "asit mereu un colt umbrit unde si#a putut le"ana
papusa si ca jos, pe locul unde tivul roc(iei ei atin"e pulpa cu pielita
dulce si transparenta, am "asit acum un !uruncul mizerabil care se
numeste 9ulu: )in"e acum pe marile si sclipitoarele !erestre ale vilei.
)#am aprins deloc lumina in (ol. $rivesc cum amur"ul isi interpune
!iltrele !oto"ra!ice intre mine si cren"ile inzapezite de pin care respira
lan"a "eam, care tac acolo, care raspandesc liniste cenusie a!ara. *i
linistea cenusie patrunde osmotic prin membrana !asiilor de sticla si se
asaza in straturi "roase, stravezii, unele verzui, altele crem, dar cele mai
multe de cenusa "rea si transparenta, in marele (ol rece. M#am dus la
closet si am privit ca in transa suvoiul subtire de urina "albena, care
di!uza lent in bazinetul de portelan. 4n aerul intunecat, m#am privit in
o"linda de deasupra c(iuvetei si am vazut o !ata care, in linistea si
!ri"ul si sin"uratatea din sala minuscula, dar nes!arsit de inalta, nu era
de !apt !ata mea, ci a ta. -ictor, dra"ul si sin"urul meu prieten.
Tu te uitai la mine, !iindca pe tine te#am c(emat, initiala ta am scris#o
cu de"etul pe o"linda, peste ima"inea ta, dupa ce am aburit#o cu o
rasu!lare !ierbinte. +m zambit, pentru ca m#am "andit atunci ca tu nu
puteai !i atins de maladia asta a mintii mele, care se numeste 9ulu, ca
doar !etita aia ne!ericita si cu mine am vazut (idosenia spoita, asudata,
care mi#a atras atunci mana in tenebrele ei. De !apt doar eu am vazut,
ea a simtit#o pe pielea ei, de parca ar !i !ost imbracata intr#o retina pura,
pu!oasa si senzitiva si, pe ea, de la insuportabila ima"ine rasturnata, cat
un timbru de mica, ar !i iesit buba colcaitoare. 2c(ii tai in o"linda,
-ictor, sunt !rumosi, puternici, cinstiti, de cavaler !ara pata si pri(ana.
Te#am privit pana cand aerul din sala de baie s#a intunecat intr#un
ca!eniu !oarte inc(is, iar eu am inceput sa tremur in pijamaua prea mare
pentru mine ;<
+cum e dimineata si te privesc iar in oc(i. Cuvantul pe care il
desenasem ieri pe o"linda aburita se mai vede !oarte putin, doar daca
privesti dintr#o parte. il manjesc iar cu pasta de dinti. *in"uratatea are
in ea samanta nebuniei, c(iar daca ai trait toata viata asa, c(iar daca esti
adaptat la sin"uratate si la !rustrare. *in"uratate. ?rustrare. )u ma duc
la masa. imi !ac o ca!ea si incerc sa ma concentrez, sa scriu mai
departe, sa te prind de undeva. Cand eram mic prindeam !luturi, codita
randunica sau rosioare, si le in!i"eam in corpul vermicular un bold, asa
cum vazusem ca se !ace. 4n!i"eam boldul intr#un dop de pluta si ii
priveam cum ore in sir dupa aceea mai dadeau inca din aripi, se mai
a"atau cu cele sase picioruse !ili!orme de pluta poroasa.
Cu aceeasi cruzime si placere te#as tintui in pa"inile astea, 9ulu, te#as
privi cum te scalambai, cum iti !os"ai elitrele de abjectie si de paiete si
de plastilina Ma asez la masina de scris, masa ta de tortura, dar si a
mea, caci nu te pot c(inui !ara ca eu sa ma c(inuiesc, asa cum nu poti
taia cu bisturiul un !uruncul in propria ta carne, ca sa#i scoti puroiul,
!ara ca tu insuti sa nu urli si sa nu te zbati ca un posedat..
)u vreau sa stric prea mult din !armecul povestii, ci doar sa analizez putin. -ictor la 16
ani mi s#a parut ca seamana putin cu +dolescentul Miop al lui Eliade, autoe,ilat in capul
lui, traind ascetic, departe de placerile varstei, neinteresat prea mult de !ete, !umat,
bautura, "lume. +re un numar de carti pe care tinteste sa le citeasca pe an ;15@@@< si un
plan de a scrie Cartea, ceva care sa spuna tot, despre tot, care sa !ie "asita dupa moarte
;miros niste 2rbitor pe#aici<.
*i tocmai datorita re"imului astuia de viata, mi se pare mie, -ictor isi reprima (ormonii
adolescentini pana acolo incat incep sa se razbune pe el. *i e o ditamai lupta intre
cerebral si se,ual, intre impulsurile de atractie pentru se,ul opus, nevoia de a !ace parte
dintr#un "rup si planurile deja stabilite. *e,ul ii pare lui -ictor ceva care#l intineaza si
sincer cred ca ar pre!era sa !ie o !iinta ase,uata.
*i meta!orele, dar mai ales visele, prin care ni se arata asta sunt !oarte puternice. -isul
recurent cu incaperile pe care le viziteaza si in primele e,ista tapet !rumos, vibrant,
colorat, cu dactilo"ra!e ;nice touc(<, si, pe masura ce coboara, incepe sa apara mocirlos,
ca o buda. 4ar obsesia cu buda ii apare in mai multe vise. 8anuiesc ca in toalete se poate
intampla tot ce#l sperie pe el1 masturbare si di"estie ;pentru ca am impresia ca si di"estia i
se pare ceva murdar, sub el<. +st!el, incaperile sunt dispuse sub !orma unui corp uman.
De la creier coboara la intestine.
$aianjenul urias ;care apare ca motiv si#n 0EM din )ostal"ia< reprezinta dorinta se,uala
;siAsau (ormonii insisi< care#l prinde in panza ei. 4i scindeaza creierul in doua emis!ere1
una se,uala, alta intelectuala.
Travesti#ul e aici si starea de spirit prin care trece el la 74 de ani, cand simte ca si#a
pierdut drumul, ca a uitat de BcauzaC lui. ;Ca#n en"leza travesty, !alsitate, !arsa<. Cand
traieste o viata mult mai normala decat isi inc(ipuise.
4n rest, ca incadrare cu celelalte carti, aici apare cuvantul 2rbitor de vreo 4 de ori, si la
!el si !luturii. 4ar zona din 8ucuresti in care se invarte -ictor e cam aceeasi1 *te!an cel
Mare. *i cateva amintiri din copilarie sunt repovestite aici. *i limbajul e iarasi, putin cam
incarcat, putin "reoi, plin de neolo"isme, dar in principiu e breat(taDin".
um ziceam mai devreme, Travesti e unul dintre cele mai intense te,te ale lui CErtErescu,
de pe vremea cFnd GncE nu iubea !emeile. Este o auto!icHiune despre o adolescenHE
tulburatE, a a cum numai bEieHii !rustraHi de propria lor cuminHenie tiu sE scrie.
+dolescenHa e o perioadE de cEcat, Gn care te crezi buricul neGnHeles al pEmFntului i Gi
urE ti pe ceilalHi cu pasiune. 9umea din un"(iul personajului principal, -ictor, e plinE de
masculi pro ti i de !ete ireal de !rumoase, de e,a"erEri i de ima"ini nea teptate, ca a
oricErui adolescent. 4ar -ictor din perspectiva lui -ictor este cel mai mare lamer1
%+veam Gn minte ima"inea orbitoare a ceea ce aveam sE !i u odatE, omul complet i
per!ect, scriitorul totalI tiam cine sunt, tiam ce am de !Ecut, su!ocErile de care
su!eream, visele crude, scatolo"ice, premonitoriiC. +sta m#a !Ecut sE mE simt bine i sunt
convinsE cE ar avea acela i e!ect asupra oricErui adolescent ;inevitabil, lamer< sau adult
;pentru cE GHi aminte ti cu jenE de cFt de penal erai<. Jsta e, de !apt, meritul 4ME)* al
cErHii1 nu GncearcE sE idealizeze nimic. i, din cFnd Gn cFnd, ai tripuri !ErE sE iei nimic.
$unct oc(it, punct lovit.
E,perimentele 8D pe o ast!el de carte ar !i putut ie i !oarte u or Ditsc(oase i cEcEnii.
Era nevoie de un maestru al benzii desenate ca 8audoin, ca sE intre Gn pielea unui co#
autor cu acte Gn re"ulE i ca romanul "ra!ic sE nu se trans!orme Gntr#o %remorcEC la te,tul
lui CErtErescu. Te,tul !u"e K Gncepe CErtErescu, dupE care vorbe te pe nea teptate
8audoin. LnsE "lisarea trecut#prezent e respectatE, iar ima"inile o completeazE i, uneori,
Gi dau noi sensuri K cum ar !i cE din dialo", de e,emplu, se "enereazE subte,te. ?rumos.
Dar, cum poporul romFn e ciorditor pla"iator din nEscare, prevEd deja un trend odios cu
versiuni 8D amatorice ti pentru tot soiul de cErHi de doi bani. + a cE bucuraHi#vE repede,
cFt mai aveHi ceva !rumos i neGntinat Gn !aHE.