Anemia cronic inflamatoare din Poliartrita Reumatoid: rolul hepcidinei
Doctorand: Adriana Anton Conductor de doctorat: Prof. Dr. Horaiu D. Boloiu Cluj-Napoca 2014
2 CUPRINS INTRODUCERE
STADIUL ACTUAL AL CUNOATERII 1. Sindromul anemic din poliartrita reumatoid 17 1.1. Poliartrita reumatoid consideraii generale 17 1.2. Sindromului anemic din poliartrita reumatoid 17 1.2.1. Investigaii de laborator n sindromul anemic 18 1.2.2. Principalele tipuri de anemie din poliartrita reumatoid 19 1.3. Evaluarea activiii bolii la pacienii cu poliartrit reumatoid 19
2. Anemia cronic inflamatoare din poliartrita reumatoid 20 2.1. Rolul fierului in homeostazia organismului 20 2.2. Mecanismele patogenetice implicate n anemia cronic inflamatoare 22 2.2.1. Anomalii la nivelul homeostaziei fierului 22 2.2.2. Eritropoietina 22 2.2.3. Anomalii ale hematopoiezei 23
3. Hepcidina 25 3.1. Introducere 25 3.2. Scurt istoric al descoperirii hepcidinei 25 3.3. Structura hepcidinei 25 3.4. Rolul biologic al hepcidinei 26 3.5. Factorii care reglez secreia de hepcidin 26 3.6. Dozarea hepcidinei 28
CONTRIBUIA PERSONAL 1. Ipoteza de lucru/obiective 33 2. Studiul 1 -Evaluarea variaiei hepcidinei serice la pacienii cu poliartrit reumatoid n funcie de prezena anemiei i corelaia sa cu activitatea bolii 35 2.1. Introducere 35 2.2. Ipoteza de lucru/obiective 36 2.3. Material i metod 36 2.4. Rezultate 43 2.5. Discuii 63 2.6. Concluzii 71 3. Studiul 2 -Legtura dintre reactanii de de faz acut i scorul de activitatea al bolii (DAS28) la pacieni cu Poliartrit reumatoid 73 3.1. Introducere 73 3.2. Ipoteza de lucru/obiective 73 3.3. Material i metod 74 3.4. Rezultate 77 3.5. Discuii 86 3.6. Concluzii 87 3 4. Concluzii generale 89 8. Originalitatea i contribuiile inovative ale tezei 91
BIBLIOGRAFIE 93
Cuvinte cheie: Hepcidina, poliartrit reumatoid, anemie cronic inflamatoare, anemia secundar deficitului de fier, receptori solubili de transferina (sTFR), reactani de faz acut (VSH, CRP), scorul de activitate al bolii DAS28
4 Introducere Anemia este o manifestare frecvent la pacienii cu poliartrit reumatoid (PR). n majoritatea situaiilor anemia din PR este multifactorial (secundar inflamaiei, deficitului de fier asociat, terapiilor medicamentoase). Anemia cronic inflamatoare (ACI), i anemia secundar deficitului de fier sunt cele mai frecvente tipuri de anemie prezente la pacienii cu PR, cel mai adesea existnd concomitent. Tabloul periferic este de multe ori identic n ACI i n ACI cu deficit de fier asociat. Diferite valori ale feritinei au fost propuse ca prag, pentru aprecierea deficitului de fier asociat n prezena inflamaiei, ns aceste valori nu sunt unanim acceptate. Utilizarea receptorilor solubili de transferina (sTfR), a fost propus n ultimii ani ca metod de diagnostic diferenial al deficitului de fier n prezena inflamaiei, specificitatea acestui test fiind crescut de calcularea raportului sTfR/logferitina (sTfR-F index), ns acest test nu este accesibil n practica medical curent datorit costurilor ridicate. Explorarea mduvei osoase, testul gold standard, care face diagnosticul diferenial, al deficitului de fier asociat la pacienii cu ACI, este un test invaziv, efectuat rar n practica medical curent. Gsirea unor metode de diagnostic accesibile, ieftine i neinvazive pentru diagnosticul ACI i respectiv al deficitului de fier asociat are o mportan deosebit pentru practica medical actual. Recentele descoperii legate de intervenia hepcidinei n patogenia ACI, deschid noi perspective legate de diagnosticul i tratamentul acestor pacienii. n conformitate cu datele teoretice aceasta ar putea face diagnosticul ACI i respectiv al deficitului de fier n prezena inflamaiei.
Contribuia personal
Studiul 1. Evaluarea variaiei hepcidinei serice la pacienii cu poliartrit reumatoid n funcie de prezena anemiei i corelaia sa cu activitatea bolii.
Introducere ACI din PR este rezultatul unui proces imun care este mediat de citockine. Hepcidina este o protein reglatoare a metabolismului fierului sintetizat n special n ficat 1 , sub forma unui precursor (pre-prohepcidin), compus din 86 de aminoacizi 2 . Forma biologic activ (hepcidin 25), este secretat n plasm. Pn n acest moment, au fost identificate dou izoforme, hepcidin20 (n ser i urin), i hepcidin22 (urin), dar semnificaia biologic acestor izoforme nu este inc pe deplin cunoscut 3 . Hepcidina acioneaz prin legarea de exportatorul celular al fierului (ferroportin), determinnd degradarea i internalizarea acestuia, rezultatul fiind sechestrarea fierului n macrofage, hepatocite i eritroblati 4 . Anemia, hipoxia i inflamaia regleaz expresia hepcidinei 5 . ACI and anemia secundar deficitului de fier sunt tipurile de anemie cele mai frecvente ntlnite n PR, cel mai adesea coexistnd, fcnd diagnosticul diferenial extrem de dificil. Examinarea mduvei osoase este considerat metoda gold standard pentru diagnosticarea deficitului de fier asociat n prezena inflamaiei, dar fiind o manoper invaziv nu este utilizat dect rar n practica medical curent. Feritina, este utilizat ca marker al deficitului de fier n absena inflamaiei, dar 5 valori normale i chiar crescute ale feritinei nu exclud absena deficitului de fier n prezena inflamaiei, feritina fiind un reactant de faz acut 6 . Att n ACI ct i n anemia secundar deficitului de fier, concentraia seric a fierului i saturaia transferinei (TfS%) sunt reduse, reflectnd deficiena absolut de fier din anemia secundar deficitului de fier i hiposideremia secundar ncorporrii fierului n macrofage din ACI. STfR-este forma trunchiat a receptorilor de transferin aflai la suprafaa celulelor care necesit fier, iar concentraia lor seric nu este crescut de inflamaie sau infecie, ca i n cazul feritinei 6 . Ipotez de lucru/Obiective Obiectivele principale ale acestui studiu au fost: evaluarea hepcidinei la pacieni cu PR i diferite profile anemice i la un lot de control i corelaiile acesteia cu parametrii profilul anemic, corelaiile hepcidinei cu reactanii de faz acut (VSH, CRP) i scorul de activitate al bolii DAS28. Obiectiv secundar- evaluarea profilului anemic, reactanii de faz acut i hepcidina n funcie de valorile testului pentru depistarea sngerrilor digestive oculte (FOBT). Material i metod Subieci n acest studiu prospectiv au fost nrolai 69 de subieci de ras caucazian dintre care 54 de pacieni cu PR i 15 persoane sntoase n grupul de control. Toi cei 54 de pacieni au ntrunit criteriile revizuite din 1987 ale Colegiului American de Reumatologie pentru diagnosticul PR 7 iar subiecii din lotul de control au fost recrutai din personalul spitalului, fr istoric de boal inflamatorie. Criteriile de excludere au fost: macrocitoza, suplimentarea cu fier, sngerarea ori transfuziile n ultimele trei luni. Afeciunile hepatice, renale, endocrine, maligne, bolile limfoproliferative, precum i infeciile acute sau cronice au fost criterii de excludere. Evaluarea clinic a inclus datele demografice ale subiecilor (vrst, sex) i durata bolii pacienilor. Medicaia curent (antiinflamatorii nesterioidine, sterozi, DMARD (difuse modyfing drug therapy) i terapia biologic au fost notate pentru toi pacienii. Probe Toate probele de snge fost recoltate ntre 7:00 - 9:00 AM, pe nemncate n aceeai zi n care s-a fcut examinarea articular. VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) i hemograma complet au fost efectuate n primele dou ore de la recoltare, n timp ce pentru restul testelor serul a fost stocat la -80 de grade C. Testele de laborator pentru evaluarea anemiei Anemia a fost definit conform criteriilor din 1968 ale OMS (Organizaia Mondial a Sntii). Brbaii care are au avut valori ale hemoglobinei (Hb)<13 mg/dl i femeile care au avut valori ale Hb<12mg/dl au fost considerai anemici 8 . Hemograma complet, inclusiv Hb, Ht (hematocritul), numrul de leucocite i trombocite au fost efectuate. Indicii eritrocitari: VEM (volumul eritrocitar mediu), HEM (hemoglobina eritrocitar medie), CHEM (concentraia medie de hemoglobina eritrocitar), RDW (distribuia de mrime a eritrocitelor) au fost efectuate pe un analizor automat Abacus junior. Testul ELISA a fost folosit pentru determinarea cantitativ a STfR i a hepcidinei, iar msurtorile au fost efectuate pe Elisa Reader 230 S. Determinarea seric a hepcidinei a fost efectuat utiliznd un kit comercial ELISA pentru hepcidin (Uscn Life Science Inc.Whuan, China), iar determinarea concentraiei serice a sTfR s-a fcut utiliznd un test comercial de la R&D Systems Inc (Minneapolis, SUA). Valorile STfR au fost convertite din nmol/l n mg/l utiliznd greutatea molecular a STfR 9 . Dup cum a fost sugerat 6 de studiile anterioare, raportul dintre sTfR i log de feritin (sTfR-F index) a fost utilizat pentru diagnosticul diferitelor profile anemice 10,11,12 , valoarea de 1.5 asTfR-F index, descris de studii anterioare 13,14,15 a fost utilizat pentru caracterizarea profilului anemic la pacienii notri. Pacienii care au avut, sTfR-F index <1.5 au fost clasificai n grupul ACI iar pacienii cu TfR-F index >1.5, au fost clasificai n grupul ACI+deficien de fier. Valorile feritinei serice au fost determinate prin metoda de electrochemiluminescen imunologic (ECLIA) pe un analizor automat Elecsys1010. Determinarea cantivativ a fierului seric a fost efectuat pe un analizor automat Cobas Mira plus, utiliznd metoda colorimetric. Transferina (Tf) a fost determinat prin metoda nefelometric pe un analizor semi-automat. Capacitatea total de legare a fierului (CTLF) i (TfS%) au fost calculate utiliznd urmtoarele formule: CTLF (mol/L)=25.1 x Tf (g/ L) 16 and TfS (%)=Fe(mg/L) x 70.9/Tf (g/L) 17 . Pacienii anemici au fost testai pentru depistarea sngerrilor oculte FOBT, utiliznd un test imunologic rapid (PreventID
, Preventis GmbH-Bensheim Germany).
Reactanii de faz acut VSH-ul a fost determinat prin metoda Westergreen iar CRP-ul a fost determinat prin nefelometrie, utiliznd un kit comercial Turbox CRP. Scorul DAS 28 Urmtorii parametrii sunt inclui n formula matematic pentru calcularea scorului DAS28: numrul articulaiilor tumefiate i dureroase, VSH sau CRP, evaluarea global a activitii bolii de ctre pacient (scala analog visual) 18 . n cadrul studiului nostru am folosit VSH-ul pentru calcularea scorului DAS28. Rezultate Evaluarea profilului anemic al pacienilor cu PR Din cei 54 de pacieni cu PR, 43 au fost femei (79.7%) i 11 brbai (20.3%). Grupul de control a avut o distribuie similar, 13 femei (86.7%) and 2 brbai (13.3%). Din cei 54 de pacieni cu PR, 38 pacieni (70.4%) au avut anemie (grupul anemic) i restul de 16 pacieni (29.6 %) au format grupul non- anemic (NA). Pacienii din grupul anemic cu sTfR-F index <1.5 au fost clasificai ca aparinnd grupului ACI (n=19), iar pacienii cu sTfR-F index >1.5 (n=19), au fost considerai ca avnd deficit de fier asociat (grupul ACI+deficit de fier asociat). Vrsta pacienilor a fost, 58.2614.24 ani pentru grupul anemic, 52.2515.96 ani pentru grupul NA i 5714.64 ani pentru grupul de control. Durata bolii nu a fost diferit ntre diferitele subgrupe de pacieni cu PR (10.6810.89 ani, pentru grupul anemic i 9.375.40 ani, pentru grupul NA (p>0.05). n concordan cu clasificarea anemiei n funcie de valorile Hb (anemie uoar (Hb=9.5-12g/dl), moderat (Hb=8-9.5g/dl), sau sever (Hb<8g/dl)10, pacienii notri au prezentat anemie uoar. Chiar dac pacienii din grupul ACI (n=19) au avut valori mai mari ale Hb dect pacienii din grupul ACI+deficien de fier (n=19) (11.11.5 vs. 10.21.6), diferena nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic. Indicii eritrocitari (VEM, HEM, CHEM), nu au prezentat valori semnificative statistic intre cele dou grupe de pacieni anemici (ACI, ACI+deficien de fier) sugernd faptul c acetia nu pot fi folosii n diagnosticul diferenial al deficitului de fier asociat la pacienii anemici cu PR. Grupul ACI a avut valori mai crescute comparativ cu grupul ACI+deficien de fier pentru urmtorii parametrii: fierul seric (59.936.7 vs 36.5, p=0.007), feritina (176.815.1 vs. 523.2, p=0.002), Tf (3.40.6 vs. 3.70.7, p=0.04. Grupul 7 ACI a avut valori semnificative sczute ale fierului (59.936.7 vs. 82.945.8, p=0.009) comparative cu grupul NA, n timp ce valorile Tf nu au fost diferite, TfS% a fost semnificativ crescut n grupul ACI. Nu s-au evideniat diferene semnificative ale parametrilor caracteristici metabolismului fierului pentru grupele (ACI vs. Control) i (NA vs. Control). n cadrul studiului nostru, dei indicii eritrocitari i RDW nu au fost diferii din punct de vedere al semnificaiei statistice pentru cele dou grupe anemice (ACI i ACI+deficien de fier), parametrii clasici folosii n determinarea deficitului de fier au prezentat valori diferite din punct de vedere statistic. Analiza valorilor hepcidinei n populaia studiat Testul Anova efectuat a artat c ntre cele 4 grupuri de studiu (grupul ACI, grupul ACI+deficien de fier, grupul NA, grupul de control), exist diferene statistic semnificative pentru un nivel de risc acceptat de 5%, p<<0.05. Mediile hepcidinei difer statistic, pentru urmtoarele perechi de grupe ACI-NA (p=0.006), ACI-Control (p<0.001), ACI+deficien de fier-NA (p=0.002), ACI+deficient de fier-Control (p<0.001). De remarcat faptul c, pacienii din grupele anemice au valori supraunitare ale hepcidinei, n timp subiecii din grupul NA i grupul de control au valori subunitare ale valorilor serice ale hepcidinei. Pacienii anemici au valori semnificativ crescute ale hepcidinei comparativ cu pacienii din grupul NA i grupul de control. Compararea celor dou grupe de pacieni anemici, ACI i ACI+deficien de fier a evideniat faptul c, dei grupul ACI prezint valori serice ale hepcidinei mai crescute comparativ cu grupul ACI+deficien de fier, acest diferen, nu a atins pragul semnificaiei statistice (p=0.85). Nu s-au observat diferene ntre grupul NA i grupul de control. Valorile medii ale Hb pacienilor cu PR sunt mai mici comparativ cu grupul de control (11.51.94 vs. 14.11.1), aceeai situaie fiind prezent i pentru fierul seric (58.637.8 vs. 77.3 22). Valorile medii ale hepcidinei serice sunt mai mari comparativ cu grupul de control (1.000.62 vs. 0.450.19). Analiza corelaiilor hepcidinei cu variabilele studiate evideniaz prezena unor corelaii negative, semnificative ntre hepcidin i Hb (R=-459, p=0.000<0.05), i respectiv hepcidin i fier (R=-357, p=0.004<0.05), pentru un nivel de risc de acceptat 5% la pacienii cu PR. Pentru grupul ACI+deficien de fier, s-au evideniat corelaii bune, semnificative statistic ntre hepcidin i TfS% (R=-0.46, p<0.05) i ntre hepcidin i fier. ntre hepcidin i fier a existat o dependen invers proporional, cu o corelaie bun (R=-0.43), semnificativ statistic (p=0.04). Pentru grupul NA i grupul de control, nu s-au evideniat valori semnificative statistic. De menionat c, nu exist diferene statistic ntre valorile serice ale hepcidinei ntre grupul NA i grupul de control. Corelaia hepcidinei cu reactanii de faz acut (VSH, CRP) i scorul de activitate al bolii DAS 28 Analiza corelaiilor dintre hepcidin i reactanii de faz acut (VSH, CRP), pentru pacienii cu PR a artat faptul c hepcidina se coreleaz pozitiv cu VSH-ul (R=0.352), semnificativ statistic (p=0.009<0.05) precum i cu CRP, (R=0.369 p=0.006<0.05) i scorul DAS28. Valorile VSH-ului i ale CRP-ului, precum i ale scorului DAS 28 nu au fost diferite statistic ntre cele dou grupe anemice ACI i ACI+deficien de fier. Valori semnificative statistic ale VSH-ului, s-au nregistrat ntre grupele cu anemie (ACI i ACI+deficien de fier) i grupul NA. Pentru grupul NA s-a observat c hepcidina se corelaz bine, pozitiv (R=0.515) cu VSH, 8 (p=0.041<0.05). Pentru lotul de control nu s-au evideniat existena unor corelaii dintre hepcidin i reactanii de faz acut (VSH, CRP) Rezultatele testelor pentru determinarea sngerrilor digestive oculte (FOBT) Din cei 38 de pacieni cu anemie, 34 de pacieni au fost testai pentru depistarea sngerrilor oculte. Din cele 34 de teste, 9 pacieni au fost testai pozitiv, restul de 25 de pacieni au fost testai negativ. Pacienii care au avut teste negative au avut valoarea medie a fierului mai mare dect cei cu valori pozitive (55.5229.95 vs. 32.6717.25), (p=0.039). Valori semnificative statistic s-au nregistrat pentru sTfR (2.561.03 vs. 3.481.15) (p=0.033) i TfS (11.435.75 vs. 7.073.92) (p=0.044). Dei valorile medii ale VSH-ului i CRP-ului au fost mai ridicate n grupul de pacieni cu test pozitiv, comparativ cu pacienii care au avut test negativ, aceste valori nu au fost statistic semnificative. Ceilali parametrii studiai (Hb, Ht, VEM, HEM, CHEM, RDW, Tf, CTLT) nu au fost modificai semnificativ ntre cele dou grupe de pacieni. Rezultatele obinute de noi sugereaz c faptul c n condiiile existenei unor semnale conflictuale in ceea ce privete reglarea sintezei de hepcidin, inflamaia este elemental dominant. Discuii Hepcidina reactant de faz acut Informaiile referitoare la hepcidina din literatura ultimilor ani au crescut exponeial, dar numrul studiilor care au determinat valoarea hepcidinei la pacieni cu PR este nc foarte mic, numrul pacienilor pe care s-au efectuat aceste studii este de asemenea sczut, iar rezultatele raportate sunt contradictorii. Un studiu din 2008 care a studiat valorile pro-hepcidinei la pacieni cu PR i Lupus eritematos systemic (LES) a artat c valorile acesteia nu s-au corelat cu scorurile de activitate ale bolii, valorile Hb, i nici cu parametrii care caracterizeaz metabolismul fierului ori nivelul citokinelor 19 , n timp ce un studiu efectuat pe pacieni cu boli inflamatorii intestinale a artat c s-au observat corelaii semnificative ntre hepcidin i feritin i ntre prohepcidin i feritin, iar valorile hepcidinei s-au corelat cu activitatea bolii, cu CRP, valorile hepcidinei i prohepcidinei fiind semnificativ crescute comparativ cu grupul de control 20 . Alte studii care au explorat relaia dintre CRP i hepcidin pe diferite categorii de pacieni, pacieni care au suferit intervenii chirurgicale la ficat i respectiv pacieni care faceau hemodializ nu au observat nici o corelaie ntre CRP i valorile hepcidinei 21,22 . Studiul nostru care a fost efectuat pe pacieni cu PR cu funcie renal i hepatic normal a artat existena unei corelaii semnificative statistic ntre reactanii de faz acut (VSH, CRP), similar cu rezultate raportate anterior 23 . Corelaia hepcidinei cu scorul de activitate al bolii -DAS28 n cadrul studiului nostru a fost observat o corelaie pozitiv ntre hepcidin i scorul de activitate al bolii DAS28 pentru pacienii cu PR, observaie facut i de alte studii anterioare 23 . Hepcidina i intervenia acesteia n homeostazia fierului n PR Hepcidina s-a corelat negativ cu fierul pentru lotul PR, grupul anemic i pentru grupulACI+deficien de fier. Nu s-au observat corelaii ntre hepcidin i fier la pacienii din grupul de control. Aceste observaii sugereaz faptul c prezena inflamaiei din PR joac un rol important in homeostazia fierului, prin intermediul hepcidinei. 9 Analiza hepcidinei pe loturile de studiu Analiza valorilor serice ale hepcidinei pentru loturile de studiu, a evideniat diferene semnificative statistic ntre valorile hepcidinei la pacienii cu ACI i pacienii cu ACI+ deficien de fier comparativ cu lotul de control. De asemenea exist o diferen statistic semnificativ ntre pacienii cu diferitele tipuri de anemie i pacienii cu PR far anemie. Testul Elisa folosit de noi nu a evideniat nici o diferen semnificativ statistic grupele ACI i ACI cu deficit de fier asociat. Consttrile noastre sunt similare cu cele prezentate de un studiu anterior care nu a putut s separe diferitele subtipuri de anemie pe baza concentraiei serice a hepcidinei 24 . Rezultate contrare celor prezentate de noi au fost prezentate de alt studiu, unde valorile prohepcidinei au fost semnificav sczute la pacienii cu deficien de fier asociat inflamaiei cronice la pacienii cu PR 25 . Concluzii 1. Pacienii cu ACI i respectiv ACI+deficien de fier, au valori mai crescute ale hepcidinei comparativ cu subiecii din grupul NA i grupul de control; 2. Pacienii cu ACI au valorii medii ale hepcidinei mai mari dect pacienii cu ACI i deficit de fier asociat, dar acest acesta diferen nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic; 3. Hepcidina seric se coreleaz semnificativ statistic, invers proportional, cu valorile Hb i a fierului seric la pacienii cu PR; 4. Hepcidina este un reactant de faz acut; 5. Hepcidina se coreleaz cu reactanii de faz acut (VSH, CRP) i scorul de activitate al bolii DAS28; 6. n prezena unor semnale concomitente i contradictorii n reglarea hepcidinei, inflamaia este elementul dominanat.
Studiul 2. Legtura dintre reactanii de faz acut (VSH, CRP) i scorul de activitatea al bolii (DAS28) la pacieni cu Poliartrit reumatoid.
Introducere Anemia, manifestare extra-articular frecvent n PR, este rezultatul producerii deficitare a eritropoietinei, scderii aciunii acesteia la nivelul mduvei osoase, a eliberrii deficitare a fierului la nivelul celulelor sistemului reticulo-endotelial, secundar pierderilor de snge la nivel gastrointestinal, precum i a toxicitii medicaiei imunosupresive. n practica clinic, CRP i VSH sunt utilizate pentru monitorizarea activitii bolii. VSH-ul poate fi considerat mai puin specific n msurarea rspunsului de faz acut dect CRP, pentru c este influenat de diferii factori alii dect inflamaia sistemic, inclusiv vrsta, sexul, concentraia Hb, valoarea imunoglobulinelor serice i a factorului rheumatoid 26 . Scorul DAS28 este un test simplu i obiectiv pentru determinarea activitii bolii, monitorizarea activitii bolii i rspunsul la terapie. HAQ-DI este un test pe care pacientul il completeaz singur i pe baza rezultatelor obinute se face o apreciere asupra impactului pe care boala l are asupra strii de sntate i a calitii vieii 27 . Ipoteza de lucru/Obiective Obiectivul principal al acestei cercetri a fost studierea reactanilor de faz acut (VSH, CRP) la un grup de pacieni cu PR cu sau far ACI, i a corelaiile reactanilor de faz acut cu scorul DAS28 precum i cu testele autoadministrate 10 de ctre pacient (HAQ-DI) pentru determinarea efectului pe care boala asupra calitii vieii pacientului. Obiectivul secundar a fost evaluarea corelaiilor dintre reactanii de faz acut (VSH, CRP) i feritina. Material si metod n acest studiu au fost nrolai 54 de pacieni cu PR, cu vrsta peste 18 ani, care au ntrunit criteriile de diagnostic pentru PR din 1987 ale Colegiului American de Reumatologie 7 . Anemia a fost definit ca fiind reprezentat de concentraia Hb<12 mg/dL pentru femei i a Hb <13 mg/dL pentru brbai. Pacienii au avut anemie normocrom, normocitar sau anemie microcitar. Macrocitoza, alte tipuri de anemie, hemoragia recent, afeciunile hepatice, renale, antecedente de afeciuni maligne, infecii acute i cronice au fost considerate criterii de excludere. Sngele a fost colectat pe nemncate, ntre 7.00 AM-9.00 AM. VSH-ul i hemoleucograma complet au fost efectuate n aceeai zi, serul pentru restul testelor fiind separat i depozitat la -20C pentru determinarea ulterioar.VSH-ul a fost determinat prin metoda Westergen iar CRP a fost determinat prin nefelometrie utiliznd Turbox CRP Orion. Determinarea feritinei serice a fost efectuat utiliznd un kit de feritin, pe un aparat Elecsys 2010. Scorul DAS28 a fost calculat folosind urmtoarele variabile- numrul articulaiilor dureroase i tumefiate, VSH, i evaluarea pacientului asupra activiii bolii (VAS, mm) 18 . HAQ-DI ntreab pacienii despre capacitatea lor de a efectua diferite activiti precum i dac au nevoie de ajutor pentru efectuarea lor. Rezultate n acest studiu au fost nclui 54 de pacieni cu PR. n funcie de prezena/absena anemiei pacienii au fost clasificai n grupul anemic i respective grupul non-anemic (NA). Nu s-au nregistrat diferene semnificative statistic ntre vrsta pacienilor i durata bolii ntre grupul anemic i grupul NA. Analiza parametrilor studiai pentru grupele anemic i NA a evideiat faptul c exist o diferen semnificativ a valorilor VSHului (p = 0.001 < 0.05), CRPului (p=0.008<0.5), i a scorului DAS 28, dar nu s-au observat diferene semnificative pentru feritina i HAQ-DI.O corelaie pozitiv puternic s-a observant ntre scorul DAS28 i CRP (R=0.417, p=0.009<0.01) n grupul anemic. Trendul reprezentat de norul de puncte care reprezint CRP i DAS28 este cel mai bine descris de o funcie cubic. In grupul NA, s-a observant o corelaie pozitiv puternic ntre scorul DAS28 i VSH ((R = 0.724, p = 0.002 < 0.001), statistic semnificativ, i o corelaie semnificativ ntre HAQ-DI and ESR (R = 0.621, p = 0.01<0.05). Pentru aceste dou perechi de variabile s-a studiat funcia de regresie care exprim dependena lor i s-a observant c exist o dependen liniar ntre VSH i DAS28 (coeficient de determinare = 0.525) i de asemenea ntre VSH i HAQ-DI (coeficient de determinare = 0.386). Analiza corelaiilor colaterale dintre reactanii de faz acut (VSH i CRP) i feritina pentru lotul anemic evideniat faptul c exist o corelaie bun cu CRP, (R=0.532), puternic semnificativ statistic p=0.001<0.05, precum i o corelaie slab cu VSH, (R=0.304), semnificativ statistic, p=0.043<0.05. Funcia de regresie care exprim legtura dintre CRP-feritin este destul de bine determinat, R2=0.29. Pentru lotul NA analiza corelaiilor dintre reactanii de faz acut (CRP i VSH) i feritin a artat c feritina se corelaz foarte bine, pozitiv cu VSH (R=0.751), semnificativ statistic (p=0.001<0.05). Dreapta de regresie descrie o bun aproximare a tendinei legturii dintre cele doua mrimi (coef de determinare 11 R2=0.564). Feritina se corelaz foarte bine, pozitiv cu CRP (R=0.841), semnificativ statistic (p<<0.05). Dreapta de regresie descrie o bun aproximare a tendinei legturii dintre cele dou mrimi (coef de determinare R2=0.708). Discuii Corelaii foarte puternice pozitive s-au inregistrat ntre scorul DAS28 i CRP pentru grupul anemic i DAS28 i VSH pentru grupul NA. Corelaii pozitive ntre scorul DAS28 i CRP i VSH, confirm constatri fcute de studii anterioare 28,29,30 . De remarcat corelaiile feritinei cu reactanii de faz acut (VSH, CRP) pentru pacienii din grupul anemic i grupul NA. Valorile feritinei serice se coreleaz cu rezervele de fier n condiii normale precum i la pacienii cu deficiene de fier sau n condiiile existenei unei exces de fier n organism, dar feritina este i un reactant de faz acut care crete n diferite infecii, inflamaii precum i n diferite cancere 31 . La pacienii din cadrul studiului nostru toate aceste afeciuni au fost criterii de excludere astfel nct putem spune c valorile crescute ale feritinei la pacienii notri sunt datorate exclusiv inflamaiei secundare boli reumatologice. HAQ-DI, nu a fost semnificativ diferit pentru pacienii anemici i cei din grupul NA, constare care pledeaz pentru faptul c aceste teste sunt subiective n ceea ce privete acvititate bolii, acestea trebuie ntotdeuna nsoite de parametrii obiectivi (VSH, CRP) cnd se fac aprecieri asupra activitaii bolii la pacieni cu PR cu sau far anemie. Importana testelor obiective (VSH, CRP) folosite pentru diagnosticul i monitorizarea activitii pacienilor cu PR este susinut i de noile criterii pentru diagnosticul PR aprobate n 2010 de Colegiul American de Reumatologie i Liga European contra Reumatismului 32 , aceste teste fcnd parte dintre noile criterii de diagnostic. Concluzii 1. Pacienii din grupul anemic au boal mai activ comparativ cu pacienii din grupul NA; 2. Valorile HAQ-DI din grupul anemic nu au diferite semnificativ comparativ cu pacienii din grupul NA; 3. Testele autoadministrate de ctre pacient (HAQ-DI), trebuie ntotdeuna nsoite de teste obiective pentru aprecierea activitii bolii; 4. Feritina, reactant de faz acut, se coreleaz cu CRP i VSH la pacienii cu PR, independent de statutul lor anemic. Concluzii generale 1. Pacienii cu PR i anemie au boal mai activ comparativ cu pacienii cu PR fr anemie; 2. Testele autoadministrate de ctre pacient (HAQ-DI) nu sunt semnificativ diferite ntre pacienii anemici i non-anemici, fiind necesar ca aceste teste s fie ntotdeuna nsoite de teste obiective pentru aprecierea activitii bolii; 3. Hepcidina este un reactant de faz acut; 4. Hepcidina se coreleaz cu reactanii de faz acut (VSH, CRP) i scorul DAS28; 5. Pacienii cu PR i anemie prezint valori crescute ale hepcidinei comparativ cu pacienii far anemie i subiecii din lotul de control; 6. Indicii eritrocitari, RDW i severitatea anemiei nu pot fi utilizai n dignosticul deficitului de fier asociat la pacienii cu ACI; 7. Hepcidin se coreleaz cu Hb i fierul la pacienii cu PR; 12 8. Pacienii cu ACI au tendina de a avea valori mai crescute ale hepcidinei comparativ cu pacienii cu ACI+deficit de fier asociat , dar determinarea seric a hepecidinei efectuat de noi nu a putut face diagnosticul diferenial al deficitului de fier asociat la pacienii cu ACI; 9. n condiiile existenei unor semnale concomitente conflictuale n reglarea hepcidinei, inflamaia este stimulul dominant. Originalitatea i contribuiile inovative ale tezei Informaiile despre hepcidin i rolul acesteia n homeostazia fierului n organism n condiii normale i patologice sunt foarte numeroase n literature ultimilor ani i cu toate acestea datele obinute n urma unor studii clinice pe pacieni sunt relativ puine, iar numrul studiilor care au determinat valorile hepcidinei i au incercat s fac o analiz a acestora la pacienii cu PR i ACI i la un lot de control sunt i mai puine, uneori cu rezultate contradictorii. Originalitatea acestei teze este dat de tematic abordat, modul n care acest tez a fost conceput precum i de concluziile obinute. Hepcidina a acionat n studiul nostru ca un reactant de faz acut, pacienii anemici avnd valori mai crescute, comparativ cu grupul non-anemic i grupul de control. Chiar dac aceast cercetare nu a putut s demonstreze c hepcidina poate s fac diagnosticul diferenial al deficitului de fier n prezena inflamaiei, noile generaii de teste standarizate precum i stabilirea unor protocoale speciale legate de recoltarea i pstrarea probelor biologice vor reui s fac asta n viitorul apropiat. Unele aspecte legate de acest cercetare, au fost publicate pentru prima data n literatur ca urmare a acestei cercetri. Concluzia original obinut n urma studierii valorilor hepcidinei la pacienii cu diferite profile anemice, este c n prezena unor semnale concomitente i contradictorii legate de reglarea hepcidinei inflamaia este elementul dominat. Rezultatele obinute de noi n urma acestei cercetri se adaug informaiilor relativ puine publicate pn n acest moment care au studiat hepcina la pacieni cu PR, impreun cu acestea aducnd argumente legate utilitatea practic n viitor a determinrii hepcidinei la pacienii cu PR i ACI.
13 IULIU HATIEGANU UNIVERSITY OF MEDICINE AND PHARMACY, CLUJ-NAPOCA
ABSTRACT OF THE DOCTORAL DISSERTATION
The Chronic Inflammatory Anemia in Rheumatoid Arthritis: the hepcidin role
Doctoral Candidate Adriana Anton Scientific Coordinator Prof. Dr. Horaiu D. Boloiu Cluj-Napoca 2014
14 TABLE OF CONTENTS INTRODUCTION
CURRENT STATE OF KNOWLEDGE
1. Anemic syndrome in Rheumatoid Arthritis 17 1.1. Rheumatoid arthritis general considerations 17 1.2. Clinical features of anemic syndrome in rheumatoid arthritis 17 1.2.1. Laboratory tests investigation in anemic syndrome 18 1.2.2. Types of anemia in rheumatoid arthritis 19 1.3.Evaluation of disease activity in patients with rheumatoid arthritis and anemia 19
2. Chronic inflammatory anemia in rheumatoid arthritis 20 2.1. The role of iron in the body homeostasis 20 2.2. Pathogenesis of chronic inflammatory anemia 22 2.2.1. Iron homeostasis abnormalities 22 2.2.2 Erythropoietin 22 2.2.3.Hematopoiesis abnormalities 23
3. Hepcidin 25 3.1. Introduction 25 3.2. Short history of hepcidin discovery 25 3.3. Hepcidin structure 25 3.4. The biological role of hepcidin 26 3.5. Factors that regulate hepcidin secretion 26 3.6. Hepcidin determination 28
PERSONAL CONTRIBUTION
1. Hypothesis/objectives 33 2. Study 1 - Evaluation of serum hepcidin variation in patients with rheumatoid arthritis according to the anemia profile and its correlation with disease activity 35 2.1. Introduction 35 2.2. Hypothesis/objectives 36 2.3. Material and methods 36 2.4. Results 43 2.5. Discussions 63 2.6. Conclusions 71 3. Studiul 2 - The relationship between the acute-phase reactants (ESR, CRP) and disease activity score (DAS28) in patients with RA.
73 3.1. Introduction 73 3.2. Hypothesis/objectives 73 3.3. Material and methods 74 15 3.4. Results 77 3.5. Discussions 86 3.6. Conclusions 87 4. General conclusions 89 8. The originality and the innovative contributions of the thesis 91
16 Introduction Anemia is a common morbidity in patients with rheumatoid arthritis (RA). Anemia of chronic disease (ACD), also called anemia of inflammation (ACI) that develops in RA patients, is an immune-mediated process that involves cytokine synthesis. ACD and anemia secondary to iron deficiency (IDA) are the most common types of anemia present in RA patients and often occur concurrently. Peripheral picture is often identical in ACD and ACD associated with iron deficiency. Ferritin is used as a marker of iron deficiency but even normal or increased values do not exclude the presence of iron deficiency, ferritin being an acute phase reactant, which increases during inflammatory process. Using of soluble transferrin receptor (sTfR) has been proposed in recent years as a method of differential diagnosis of iron deficiency in the presence of inflammation. The specificity of the test is increased by calculating the ratio sTfR/logferitina (sTfR -F index), but this test is not available in clinical practice due to high costs. Bone marrow biopsy is considered, the gold standard method for diagnosing of IDA in the presence of inflammation but has disadvantage of being an invasive and expensive diagnostic tool.
Hepcidin intervention in the pathogenesis of ACD has opened new perspectives for the diagnosis and treatment of patients with RA. According to some data hepcidin could made the diagnosis of IDA in the presence of inflammation. In our research we present the results of two studies that have studied different aspects of ACI in patients with RA.
Personal contribution
Study 1. Evaluation of serum hepcidin variation in patients with rheumatoid arthritis according to the anemia profile and its correlation with disease activity
Introduction ACD is the result of immune response that is mediated by citockine. Hepcidin is an iron regulatory protein produced mainly in the liver 1 , as a precursor (pre- prohepcidin) consisting of 86 amino acids 2 . Biologically active form (hepcidin 25) is secreted into the plasma. At the present, two isoforms have been identified, hepcidin20 (serum and urine), and hepcidin22 (urine), but the biological significance of these two forms is not clear 3 . Hepcidin acts by binding to cellular iron exporter (ferroportin), inducing its internalisation and degradation, resulting in trapping of iron in macrophages, hepatocytes and erythroblasts 4 . Anemia, hypoxia and inflammation regulate hepcidin gene expression 5 . ACD and IDA are frequently associated with PR and, although similar, their pathogenetic mechanism is different and sometime difficult to differentiate. Moreover, ACD may coexist with IDA. The examination of bone marrow is considered the "gold standard" for diagnosing IDA the presence of inflammation, but being an invasive test is rarely used in clinical practice. Ferritin is used as a marker of iron deficiency but even normal or increased values do not exclude the presence of iron deficiency, ferritin being an acute phase reactant 6 . In both the ACD and IDA, serum iron and transferrin saturation (TfS) are reduced, reflecting iron deficiency anemia secondary to absolute iron 17 deficiency from IDA and hypoferremia secondary to iron incorporation in macrophages. STfR - is a truncated form of the tissue transferrin receptor present on the surface of cells that require iron, and their concentration is not increased by of inflammation or infection, unlike ferritin 6 . Objectives The main objectives of this study were: to assess serum hepcidin levels in patients with PR and various anemia profiles and controls and its correlation with parameters of anemic profile and hepcidin correlations with acute phase reactants (ESR, CRP) and DAS28 score. Secondary objective assessment of anemic profile, acute phase reactants and serum hepcidin levels based on tests for occult digestive bleeding. Material and Methods Subjects In this prospective study were enrolled 69 Caucasian subjects of which, 54 patients with RA and 15 healthy subjects (control group). All 54 patients met the 1987 revised criteria of the American College of Rheumatology for the diagnosis of PR 7 , and control group subjects were recruited from hospital staff, without any history of inflammatory disease. Exclusion criteria were: macrocytosis, blood transfusions and iron supplementation in the last 3 months and recent acute blood loss. Moreover, patients were excluded if they had any signs of symptoms of renal, hepatic, endocrine, hematological, lymphoproliferative or malignant disease. Patients with acute or chronic infections were also excluded. The same exclusion criteria were applied for control group. Clinical assessments included demographics (age, gender) and disease duration of patients, current medication (anti-inflammatory nesterioidine, steroids, DMARDs (Difuse modyfing drug therapy) and biological therapy were noted for all patients. Probes All blood samples were collected between 7:00-9:00AM, on the same day when clinical and joint examination was made. ESR (erythrocyte sedimentation rate) and complete blood counts were performed within two hours of collection the blood. For the rest of the tests, the serum was stored at -80 C for subsequent testing. Laboratory tests for the assessment of anemia Anemia was defined according to WHO (World Health Organization) criteria from 1968. Males with hemoglobin values (Hb) < 13 mg / dl and women with Hb values of < 12mg/dl were considered anemic 8 . Complete blood count including Hb, Ht (hematocrit), WBC and platelet counts were performed. Red cell indices such as: MCV (mean corpuscular volume), MCH (mean corpuscular hemoglobin), MCHC (mean corpuscular hemoglobin concentration), RDW (red cell distribution width) were performed on an automatic analyzer Abacus junior. ELISA was used for the quantitative determination of sTfR and hepcidin, and the measurements were carried out on ELISA Reader 230 Determination of serum hepcidin levels was carried out using a commercial ELISA kit for hepcidin (USCN Inc. Whuan Life Science, China). sTfR serum determination was performed by using commercially available kit from R & D Systems Inc. (Minneapolis, USA). STfR values were converted from nmol/l to mg/STfR it using molecular weight of sTfR 9 .
18 As suggested by previous studies, the ratio of sTfR and ferritin log (sTfR - F index) was used for the diagnosis of various anemic profiles in our patients 10,11,12 . A cut-off of 1.5 for sTfR-Findex as described by previous studies 13,14,15 was used. Patients with sTfR -F index <1.5 were classified as ACD group and patients with sTfR -F index> 1.5 were classified as ACD+IDA group. Serum ferritin values were determined by electrochemiluminescence immunoassay on an automatic analyzer Elecsys1010 using a commercial kit. Quantitative serum iron determination was carried out on a Cobas Mira automated analyzer plus using the colorimetric method. Transferrin (Tf) was determined by nephelometric method using a Transsferin Turbox kit on a semi- automatic analyzer. The total iron binding capacity (TIBC) and (TfS%) were calculated using the following formulas: TIBC (micromol/L) = 25.1 x Tf (g/L) 16
and TfS% (%)=Fe (mg/L) x 70.9/Tf (g/L) 17 . Anemic patients were tested for fecal occult bleeding (FOBT) using a rapid immunoassay. Acute phase reactants ESR was determined by the Westergreen and CRP was determined by nephelometry using a commercial kit Turbox CRP. DAS 28 score DAS 28 score is used in medical practice and clinical research to evaluate disease activity. 28 specific joints that are most commonly affected in PR are examined. The number of swollen and tender joints count, ESR or CRP, patients global assessment of disease activity (visual analogue scale) are introduced in a mathematic formula for score calculation 18 . In our study we used ESR to calculate the DAS28 score. Results Assessment profile anemic patients with PR In the RA group (n=54), 43 women (79.7%) and 11 (20.3%) were enrolled. The control group had a similar distribution 13 women (86.7%) and 2 males (13.3%). In the RA group, 38 patients (70.4%) had anemia (anemic group) and the rest 16 patients (29.6%) did not, the non-anemic (NA). Patients from the anemic group with sTfR-F index<1.5, were sub-classified as ACD group (n=19) and patients with sTfR-F index> 1.5 (n=19) were sub-classified as ACD+ IDA group. The age of patients age were 58.26 14.24 for anemic group, 52.25 15.96 for NA group and 57 14.64 for the control group. Disease duration was not different between different subgroups of patients with RA (10.68 10.89 years for anemic group 9.37 5.40 years for the NA group (p > 0.05). According to the classification of anemia based on Hb values (mild anemia (Hb=9.5-12g/dl), moderate (Hb=8-9.5g/dl), or severe (Hb<8g/dl) 10, our patients had mild anemia. Even though patients in the ACD group (n=19) had higher Hb values than patients from ACD+IDA group (n=19) (11.110.21.6 1.5 vs), the difference was not statistically significant. In ACD +IDA group Hb values were not normally distributed. Red cell indices indices (MCV, MCH, MCHC) were not different between ACD and ACD+IDA groups, suggesting that these cant be used as a differential diagnosis of iron deficiency in anemic patients with PR. The ACD group had higher values compared to ACD+IDA group for following parameters: serum iron (59.936.7 vs 36.5, p=0.007), ferritin (176.815.1 vs. 523.2, p=0.002), Tf (3.40.6 vs 3.70.7, p=0.04). The significant values were observed for parameters (iron, ferritin, TfS%, CTLF, sTfR) when ACD+IDA group the group was compared with ACD and NA groups. There were not statistically significant 19 differences in iron metabolism parameters for following groups (ACD vs Control) and (NA vs. Control). Although, red cell indices and RDW were not different in terms of statistical significance for ACD and ACD+IDA groups, classical parameters used in determining iron deficiency showed statistically different values. Hepcidin analysis in the studied population Anova test showed that among the four study groups (ACD, ACD+IDA, NA, and the control group), there were statistically significant differences to an acceptable risk level of 5%, p<<0.05. ACD and ACD+IDA groups had significantly higher serum hepcidin concentrations than controls (p<0.001, p<0.001) and NA group (p=0.006, p=0.002).No difference was observed between ACD and ACD+IDA groups (1.180.68 vs1.150.51, p=0.85) and between NA group and controls (0600.48 vs0.450.19, p=0.66). The mean of serum hepcidin values were higher compared to the control group (1.000.620.19 vs. 0.45), and Hb levels for RA patients and serum iron were lower than controls (11.51.94 vs. 14.11.1), (58.637.8 vs. 77.322). In RA group (N=54), the serum hepcidin concentrations correlated significantly negatively with Hb (R=-459, p=0.000<0.05) and serum iron (R=-357, p=0.004<0.05). In ACD+IDA group there was a good correlation between hepcidin and TfS% (R=-0.46, p<0.05) and between hepcidin and iron (R=0.43, p=0.04). No correlations were observed for NA and Controls groups. Hepcidin correlation with acute phase reactants (ESR, CRP) and DAS 28 Acute phase reactants (ESR, CRP) and DAS28 were evaluated. Positive correlations were noted between hepcidin and acute phase reactants: ESR (R=0.352, p=0.009<0.05) and CRP (R=0.369 p=0.006<0.05), and DAS28 score (R=289, p<0.05). ESR, CRP and DAS28 score, were similar between ACD and ACD+IDA groups. A positive correlation was observed between hepcidin and ESR (R=0.515, p=0.041<0.05) for NA group. No correlations were observed for controls. Test results for determining occult digestive bleeding (FOBT) Patients form anemic group (n=38) were investigated for FOBT. A total of 34 probes were collected: 24 patients had tested negative and 9 had tested positive. Patients tested positive had significantly higher hepcidin level than those tested negative (1.510.34 vs. 0.990.59). A significant difference in serum iron (55.5229.95 vs. 32.6717.25, p=0.039), sTfR (2.561.03 vs. 3.481.15 p=0.033 and TfS% (11.435.753.92 vs. 7.07, p=0.044), was observed. No differences were observed for Hb, Ht and red cell indices between patients tested positive and negative for FOBT. Discussions Hepcidin - acute phase reactant The information about hepcidin has increased greatly in the last few years, but the number of studies that have studied hepcidin in patients with RA is still low. The number of patients that included in these studies is also low, and the results reported are not consistent. A study published in 2008, showed that pro-hepcidin levels in patients with RA and Systemic Lupus Erythematosus (SLE) did not correlate with disease activity scores, Hb values, or serum iron status and cytokine level 19 , while a study on patients with inflammatory bowel disease have showed significant correlations between hepcidin and ferritin, prohepcidin and ferritin, and the serum hepcidin 20 levels correlate with disease activity and CRP values 20 . Other studies that have explored the relationship between CRP and hepcidin in various categories of patients, patients with liver surgery and hemodialysis patients that did not observe any correlation between CRP and values of hepcidin 21,22 . Our study performed on patients with RA with normal renal and hepatic function showed the existence of a statistically significant correlation between acute phase reactants (ESR, CRP) and hepcidin, similar to the results previously reported 23 . In our study, acute and chronic infections, and malignant disease that could interfere with serum hepcidin values were exclusion criteria. Hepcidin correlation with disease activity score DAS28 In our study, we observed a positive correlation between hepcidin and disease activity score DAS28 for RA patients, observation that had been made by previous studies 23 . Hepcidin correlation with serum iron Hepcidin was negative correlated with serum iron in RA patients, anemic group and ACD+IDA group. No correlation was observed in control group. The results showed that inflammation has an important role in iron homeostasis and hepcidin is the key element in this action. Hepcidin analysis in the study groups Analysis of serum hepcidin for study groups, revealed statistically significant differences between the hepcidin values in patients with ACD and ACD+IDA groups compared with the controls. The ELISA test we used for serum hepcidin determination did not find a significant difference between ACD and ACD+IDA groups, results that are similar with previous reported results 24 . Results contrary to those reported by us were presented by another study 25 . Conclusions Patients from ACD and ACD+IDA groups had higher serum hepcidin values compared with NA group and control group; ACD group had mean serum hepcidin leve higher than patients form ACD+IDA group, but this difference was not statistically significant; Serum hepcidin was negative correlated, with Hb and serum iron: Hepcidin is an acute phase reactant in patients with RA; Serum hepcidin leves correlate with the acute phase reactants (ESR, CRP) and the disease activity score DAS28; In the presence of simultaneous and conflicting signals that are involved in the hepcidin synthesis, inflammation seems the dominant signal
Study 2. The relationship between the acute-phase reactants (ESR, CRP) and disease activity score (DAS28) in patients with RA.
Introduction Anemia is a frequent extra-articular manifestation in RA. Defective erythropoietin production, reduced bone marrow response to erythropoietin, increased the level of inflammatory cytokines, increased the hepcidin level and the defective release of iron from reticulo-endothelial cells, and also gastrointestinal blood loss secondary to nonsteroidal anti-inflammatory drugs (NSAIDs), and bone marrow toxicity secondary to immunosuppressive medication, are the most important causes for anemia. In clinical practice CRP and ESR are used inmonitoring disease activity and response to the treatment. 21 ESR may be considered less specific in measuring acute phase response than CRP because it is influenced by various factors other than systemic inflammation, including age, sex, Hb concentration, the serum immunoglobulins levels and rheumatoid factor 26 . DAS28 score is a simple and objective test for evaluation of disease activity and therapy response.HAQ-DI is a self-administered patient completed questionnaire. The disability index of these instruments raises a series of questions in patients about their function, for as much as they can do or cannot do, and also what additional aids they need to complete certain task 27 . Hypothesis / Objectives The main objective of this research was to study the acute phase reactants (ESR, CRP) in a group of patients with PR with or without anemia and acute phase reactants correlations with DAS28 score and self-administered by the patient tests (HAQ -DI). The secondary objective was to assess the correlations between acute phase reactants (ESR and CRP) that are commonly used in medical practice and ferritin. Material and method Our study involved 54 patients with RA, diagnosed according to the 1987 revised criteria of the American College Of Rheumatology 7 . Anemia was defined as represented by the concentration of Hb<12mg/dl for women and Hb<13mg/dL for men. All anemic patients had normochromic, normocytic to microcytic anemia. Patients with macrocitosis, history of recent acute blood loss, acute hemolytic anemia, and iron therapy were excluded from this study. Also patients with known malignancies, renal and hepatic failure, acute or chronic infections were excluded. Blood was collected in fasting state, between 7:00 AM and 9:00 AM. ESR and CBC (complete blood count) were performed in the same day, for the remaining tests serum was separated and stored in at 20C, for ulterior determination. ESR was determined by the Westergen method and serum CRP was determined by nephelometry, using the Turbox CRP Orion Diagnostica. Quantitative serum ferritin determination was performed using Ferritin kit on a Elecsys 2010. DAS28 score was calculated using the following variables: tender and swollen joints count, ESR, and patient assessment of disease activity (VAS, mm) 18 . HAQ-DI asks patients about their ability to perform various activities and whether need help to perform these activities. Results A total of 54 patients were included in this study. According to their anemic status, patients were classified in anemic group and non-anemic group (NA). No differences were observed between age and disease duration between the two groups. There is a statistically significant difference between anemic group and NA group in ESR (p = 0.001 < 0.05) and CRP values (p = 0.008 < 0.5), and DAS28 score, but no difference was observed for ferritin and HAQ-DI. Positive strong correlation between DAS28 score and CRP (R=0.417, p =0.009<0.01) was observed in RA anemic group. For those two variables (DAS28 and CRP) in RA anemic group we studied regression function that describes their correlation. The trend represented by the cloud of points studied for CRP and DAS28 in RA anemic group is the best described by a cubic function. In The NA group, there is a positive strong correlation between DAS28 and ESR, statistically significant (R=0.724, p=0.002<0.001). Also, there is a positive correlation, statistically significant, between HAQ-DI and ESR (R=0.621, p=0.01<0.05). There is a linear 22 dependence between ESR and DAS28 score (determination coefficient = 0.525), and also between ESR and HAQ-DI (determination coefficient = 0,386). In anemic group a positive correlation was observed between CRP and ferritin (R=0.532, p=0.001<0.05 and between ESR and ferritin (0.304, p=0.043<0.05). In NA group, ferritin was correlated with ESR (R=0.751), statistically significant (p=0.001<0.05) and CRP (R=0.841), statistically significant (p<<0.05). Discussion A positive strong correlation between DAS28 score and CRP was observed in anemic group, and between DAS 28 score and ESR in NA group. Positive correlations between DAS28 score and CRP and ESR were similar with those reported by previous studies 28,29,30 . Positive correlation was observed for anemic and NA groups between ferritin and acute phase reactants (CRP and ESR). Serum ferritin values correlate with the iron stores in the normal patients, but ferritin in an acute phase reactant and it increase in various infections, inflammations and malignancy 31 . These diseases were considered exclusion criteria in our study. HAQ-DI were not different between anemic and NA groups. The HAQ-DI is a subjective test for evaluation of disease activity and they must always be accompanied by objective parameters (ESR, CRP) in making assessments on disease activity in patients with RA with or without anemia. The importance of objectives tests (ESR, CRP) used for the diagnosis and monitoring of patients with RA is supported by the new criteria for the diagnosis of RA approved in 2010 by the American College of Rheumatology and the European League against Rheumatism 32 these tests being a part of the new diagnostic criteria. Conclusions Patients with anemia have more active disease than non-anemic patients; HAQ-DI scores did not differ significantly between anemic and non-anemic patients; Self administrated tests (HAQDI), must always be accompanied by objective tests to assess disease activity; Ferritin correlates with CRP and ESR in RA patients, independent of their anemic status. General conclusions Patients with RA and anemia have more active disease than non-anemic patients; Self-administered test (HAQDI) is not significantly different between anemic and non-anemic patients and have to be always be accompanied by objective tests to assess disease activity; Hepcidin is an acute phase reactant; Hepcidin correlates with acute phase reactants (ESR, CRP) and DAS28 score; RA patients with anemia have higher serum hepcidin level than patients without anemia and subjects in the control group; Red cell indices, RDW and severity of anemia could not be use for diagnosis of iron deficiency in the presence of inflammation Hepcidin correlates with Hb and serum iron Serum hepcidin levels were higher in patients with ACD, than patients from ADC+IDA group, but the difference was not statistically significant Our data suggest that in the presence of concurrent conflicting signals in the hepcidin synthesis, inflammation is the dominant factor. Originality and innovative contributions of the thesis 23 Information about hepcidin and its role in iron homeostasis in normal and pathological conditions are very numerous in the literature of recent years. However the data obtained from clinical trials in patients is a few, and the number of studies that have determined the values of serum hepcidin in patients with RA and ACD and a control group are even fewer, sometimes with conflicting results. The originality of this thesis is given by theme, how this thesis has been developed and the conclusions reached. In our study of hepcidin acted as an acute phase reactant and the intervention in pathogenesis of anemia in patients with RA was obvious. Even though this research could not demonstrate that hepcidin can make differential diagnosis of iron deficiency in the presence of inflammation, the new generation of standardize tests will be able to do that in the near future. Some aspects of this research were published for the first time in the literature.
REFERENCES
1 Park C.H, Valore E.V, Waring A.J, Ganz T. Hepcidin, a urinary antimicrobial peptide synthesized in the liver. J Biol Chem. 2001 Mar; 276:7806-10. 2 Piperno A, Mariani R, Trombini P , Girelli D. Hepcidin modulation in human diseases: From research to clinic World J Gastroenterol. 2009;15(5):538551. 3 Kemna E.H.J.M, Tjalsma H, Podust V.N, Swinkels D.W. Mass spectrometrybased hepcidin measurements in serum and urine: analytical aspects and clinical implications. Clinical Chemistry. 2007 Apr; 53(4):620-8. 4 Nemeth E, Tuttle M.S, Powelson J, Vaughan M.B, Donovan A,Ward D.M,et al.Hepcidin regulates cellular iron efflux by binding to ferroportin and inducing its internalization.Science.2004 Dec. 306; 20903. 5 Nicolas G, Chauvet C, Viatte L, Danan J.L, Bigard X, Devaux I,et al.The gene encoding the iron regulatory peptide hepcidin is regulated by anemia, hypoxia, and inflammation. J Clin Invest 2002Oct; 110(7): 103744. 6 Patiu M, Laszlo G. Iron Metabolism Disorder Exploration: Classical and Modern Parameters. Studia Biologia. 2007; 2:83-92. 7 Arnett F.C, Edworthy S.M, Bloch D.A, MC Shane D.J, Fries J.F, Cooper N.S, et al. The American Rheumatism Association 1987 revised criteria for the classification of rheumatoid arthritis. Arthritis Rheum. 1988 Mar; 31(3):315-24. 8 Report of a WHO Scientific Group. Nutritional Anemias. World Health Organization, Geneva, 1968. 9 Rimon E, Levy S, Sapir A. Diagnosis of iron deficiency anemia in elderly by transferring receptor- ferritin index. Arch Intern Med. 2002; 162(4):445-449. 10 Weiss G, Goodnough L.T. Anemia of chronic disease. N Eng J Med. 2005; 352:1011-1023. 11 Thomas L, Thomas C. Anemia in iron deficiency and disorders of iron metabolism. Dtsch Med Wochenschr 2002; 127:15914. 12 Margetic S, Topic E, Ruzic DF, Kvaternik M. Soluble transferring receptor and transferrin receptor-ferritin index in iron deficiency anemia and anemia in rheumatoid arthritis. Clin Chem Lab Med 2005; 43: 326-31. 13 Kogan A, Filatov V, Gusev N, Bereznikova A, Kolosova O, Katrukha A. Immunological study of complex formation between soluble transferrin receptor and transferrin. American Journal of Hematology. 2005; 79(4):281287. 14 Shilpa J, Shashi N, Jagdish C, Sunita S, Sonal J , Priya M. Evaluation of serum transferri receptor and sTfR ferritin indices in diagnosing and differentiating iron deficiency anemia from anemia of chronic Disease. Indian J Pediatr. 2010; 77(2):179-183. 15 Goyal R, Das R, Bambery P, Garewal G. Serum transferrin receptor ferritin index shows concomitant iron deficiency anemia and anemia of chronic disease is common in patients with rheumatoid arthritis in north India. Indian J Pathol Microbiol 2008 Jan-Mar; 51(1):102-4. 24
16 Yamanishi H, Iyama S, Yoshihisa Yamaguchi Y , Kanakura Y , Iwatani Y. Total iron-binding capacity calculated from serum transferrin concentration or serum iron concentration and unsaturated iron-binding capacity. Clinical Chemistry. 2003; 49(1):175-178. 17 Thomas C, Thomas L. Biochemical markers and hematologic indices in the diagnosis of functional iron deficiency. Clinical Chemistry. 2002; 48(7):10661076. 18 Prevoo M.L, van't Hof M.A, Kuper H.H, van Leeuwen M.A, van de Putte L.B, van Riel P.L.Modified disease activity score that include twenty-eight-joint counts. Development and validation in a prospective longitudinal study of patients with rheumatoid arthritis. ArthritisRheum. 1995; 38:44-48. 19 Koca S.S, Isik A, Ustundag B, Metin K, Aksoy K. Serum pro-hepcidin levels in rheumatoid arthritis and systemic lupus erythematosus. Inflammation. 2008; 31(3):146-153. 20 Oustamanolakis P, Koutroubakis I.E, Messaritakis I, Malliaraki N, Sfiridaki A, Kouroumalis E.A. Serum hepcidin and prohepcidin concentrations in inflammatory bowel disease. European Journal of Gastroenterology and Hepatology. 2011 Mar; 23(3):262-8. 21 Detivaud L, Nemeth E, Boudjema K, Turlin B, Troadec M.B, Leroyer P, et al. Hepcidin levels in humans are correlated with hepatic iron stores, hemoglobin levels and hepatic function. Blood. 2005; 106:746748. 22 Malyszko J, Malyszko J.S, Hryszko , Pawlak K, Mysliwiec M. Is hepcidin a link between anemia, inflammation and liver function in hemodialyzed patients? Am. J. Nephrol. 2005; 25:586590. 23 Kim H.R, Kim K.W, Yoon S.Y, Kim S.H, Lee S.H. Serum pro-hepcidin could reflect disease activity in patients with rheumatoid arthritis. J Korean Med Sci. 2010; 25:348-352. 24 Cheng P.P, Jiao X.Y, Wang X.H, Lin J.H, Cai Y.M. Hepcidin expression in anemia of chronic disease and concomitant iron-deficiency anemia. Clin Exp Med. 2011; 11:3342. 25 Dallalio G, Fleury T, Means R.T Jr. Serum hepcidin in clinical specimens. Br J Haematol. 2003;122:9961000. 26 Ward M.M. Relative sensitivity to change of the erythrocyte sedimentation rate and serum Creactive protein concentration in rheumatoid arthritis. J Rheumatol. 2004 May; 31(5):884-95. 27 Bruce B, Fries F.G. The Stanford Health Assessment Questionnaire: review of Its history issues, progress and documentation. J Rheumatol. 2003 Jan; 30(1):167-68. 28 Borah D.J., Iqbal F. Anemia in recent onset rheumatoid arthritis. J K science: Journal of Medical Education & Research. 2007; 9(3):120-122. 29 Peeters H.R., Jongen-Lavrencic M., Raja A.N., Ramdin H.S., Vreugdenhil G., Breedveld F.C., Swaak A.J. Course and characteristics of anemia in patients with rheumatoid arthritis of recent onset. Ann Rheum Dis 1996; 55(3):162-168. 30 Skogh T., Gustafsson D., Kjellberg M., Husberg M. Twenty-eight joint count disease activity score in recent onset rheumatoid arthritis using C reactive protein instead of erythrocyte sedimentation rate. Ann Rheum Dis2003; 62(7):681-682. 31 Raynes J.G., Eagling S., McAdam K.P. Acute-phase protein synthesis in human hepatoma cells: Differential regulation of serum amyloid A (SAA) and haptoglobin by interleukin-1 and interleukin-6. Clin Exp Immunol. 1991; 83:488-491. 32 Aletaha D, Neogi T, Silman A.J, Felson D.T, Bingham III O.C, Burmester G.R. 2010 Rheumatoid arthritis classification criteria: an American College of Rheumatology/ European League Against Rheumatism collaborative initiative. An Rheum Dis. 2010; 69:1580-1588.