Sef al Partidului National-Socialist (Nazist) din 1920-1921, cancelar (Kanzler) si

Fuhrer (Conducator) al Geraniei (19!!-19"#)$ % fost cancelar din !0 ianuarie

19!! si, du&a oartea &resedintelui Paul 'on (inden)ur*, si-a asuat titlul du)lu
de Fuhrer si cancelar (2 au*ust 19!")$
+atal lui (itler, %lois (n$ 1,!-), era co&il nele*iti$ . 'ree a &urtat nuele
aei sale, Schic/l*ru)er, dar din 1,-0 a reusit sa o)tina &entru failia sa nuele
de (itler$ %dolf nu a folosit niciodata alt nue de failie$
Copilaria si anii tineretii
1u&a retra*erea tatalui sau din ser'iciul 'aal austriac, %dolf (itler si-a &etrecut
cea ai are &arte a co&ilariei la 2inz, ca&itala %ustriei Su&erioare$ %cesta a raas
orasul sau fa'orit tot ti&ul 'ietii si si-a e3&riat dorinta sa fie inorantat acolo$
%lois (itler a urit in 190!, dar a lasat o &ensie destul de )una si econoii
cores&unzatoare &entru sotia si co&ilul sau$ 1esi (itler nu-si iu)ea tatal si se teea
de el, era foarte atasat de aa, care a decedat in 190- du&a o indelun*ata si
*rea suferinta$ Cu rezultate aestecate ca ele', (itler nu a a'ansat dincolo de
cursurile secundare$ 1u&a terinarea scolii a 'izitat 4iena, a&oi s-a reintors la 2inz,
unde 'isa sa de'ina artist$ 5lterior s-a folosit de ica alocatie de care dis&unea
&entru a continua sa traiasca la 4iena$ 1orea sa studieze &ictura, &entru care a'ea
ce'a a&titudini, dar a cazut de doua ori la e3aenul de intrare la Facultatea de
6elle %rte$ Cati'a ani a dus o 'iata sin*uratica si izolata, casti*andu-si cu *reu
traiul din &ictarea de carti &ostale si a unor reclae si utandu-se dintr-o &ensiune
unici&ala in alta$ 1adea de7a sene care ii 'or caracteriza 'iata de ai tarziu8
sin*uratate si secretoanie, o e3istenta )oea si ura fata de coso&olitisul si
caracterul ultinational al 4ienei$
9n 191!, (itler s-a sta)ilit la :unchen$ 2a recrutarea &entru ser'iciul ilitar
austriac, din fe)ruarie 191", a fost declarat ina&t din cauza li&sei de 'i*oare fizica,
1
dar, la iz)ucnirea Priului ;az)oi :ondial, s-a inscris iediat 'oluntar in arata
*erana si a fost inrolat in ;e*ientul 10 )a'arez de infanteristi de rezer'a$ %
ser'it in tot cursul raz)oiului, a fost ranit in octo)rie 1910 si into3icat cu *az doi
ani ai tarziu$ 2a sfarsitul raz)oiului a fost s&italizat$ 9n ti&ul raz)oiului s-a aflat
in &eranenta &e front, ser'ind dre&t curier de stat a7or< &entru cura7ul si
)ra'ura deonstrate, in dece)rie 191" a fost distins cu Crucea de Fier, clasa a 99-
a, in au*ust 191, cu Crucea de Fier, clasa 9 (o decoratie rara si foarte are &entru
un ca&oral)$ % inta&inat raz)oiul cu entuzias, &entru el fiind o are eli)erare
fata de 'iata ci'ila, li&sita de tel si &lina de frustrari$ Gasea foarte satisfacatoare
disci&lina si caaraderia din arata, fa&t ce-i intarea credinta in 'irtutile eroice ale
raz)oiului$
Continuare8 %scensiunea la &utere
Adolf Hitler ascensiunea la putere
9esit din s&ital in i7locul haosului social care a urat infran*erii Geraniei, in ai-
iunie 1919 (itler s-a i&licat in &olitica la :unchen$ 9n calitate de a*ent &olitic al
aratei, a intrat in icul Partid Geran al :uncitorilor din :unchen (se&te)rie
1919)$ 9n 1920 a fost insarcinat cu &ro&a*anda &artidului si a &arasit arata
&entru a se dedica i)unatatirii &ozitiei sale in cadrul &artidului, care, in acel an, a
fost redenuit National-Sozialistische 1eutsche %r)eiter&artei (Nazi) = Partidul
:uncitoresc Geran National-Socialist (Nazist)$ 9n acea 'ree, in Gerania erau
create conditiile fa'ora)ile &entru a&aritia si cresterea influentei unui aseenea
&artid$ ;esentientele a&arute ca urare a &ierderii raz)oiului si se'eritatea
conditiilor i&use de in'in*atori &entru incheierea &acii se adau*au la suferintele
econoice, cauzand neultuirea *enerala$ %ceste neultuiri erau deose)it de
accentuate in 6a'aria, din cauza se&aratisului traditional al re*iunii si a o&iniei
&roaste a locuitorilor sai fata de re*iul re&u)lican de la 6erlin$ 9n artie 1920, o
incercare de lo'itura de stat intre&rinsa de o ana de ofiteri, cu sco&ul de a
instaura un *u'ern de drea&ta, s-a soldat cu un esec$
:unchen era locul de adunare &entru ilitarii neultuiti, e)rii Frei/or&s
(unitatile &arailitare *erane), or*anizate in anii 191,-1919 din unitati ale
aratei *erane care nu ai doreau sa se reintoarca la 'iata ci'ila, &recu si
2
&entru co&lotistii &olitici care se &ronuntau i&otri'a re&u)licii$ :ulti dintre
acestia au intrat in Partidul Nazist$ . fi*ura i&ortanta a &artidului era >rnst ;uh,
ofiter in cadrul coandaentului districtual al aratei, care se alaturase Partidului
Geran al :uncitorilor inaintea lui (itler si care l-a a7utat ult sa a'anseze in
ierarhia &artidului$ >rnst ;uh a instituit )atalioanele de asalt, ?)ratul &uternic@,
folosite de (itler &entru &rote7area intrunirilor &artidului, &entru atacarea
socialistilor si counistilor si &entru e3&loatarea 'iolentei, in sco&ul crearii iluziei de
&utere si tarie &e care o conferea aceasta$ 9n 1921, aceste tru&e au fost or*anizate
foral de ;uh in arata &articulara S$%$ (Sturmabteilung, ca )atalioane de
asalt)$ ;uh a reusit totodata sa-si asi*ure &rotectia *u'ernului )a'arez, care
de&indea de coandaentul local al aratei &entru entinerea ordinii si care
acce&ta tacit unele dintre tacticile teroriste folosite de acesta$
Conditiile erau fa'ora)ile &entru dez'oltarea icului &artid, iar (itler era suficient
de a)il &entru a le folosi la a3iu$ Cand s-a alaturat &artidului, a constatat ca
acesta era ineficient, ca 'oia sa introduca un &ro*ra )azat &e idei nationaliste si
socialiste, dar nu a'ea un tel &recis, iar conducerea ii era di'izata$ >l a acce&tat
&ro*raul, dar l-a considerat doar un i7loc &entru a-si atin*e sco&urile$
Pro&a*anda si a)itiile &ersonale au cauzat frictiuni intre el si alti sefi ai &artidului$
(itler a contracarat incercarile acestora de a-l struni aenintand ca-si da deisia
si, deoarece 'iitorul &artidului de&indea de ca&acitatea lui de a or*aniza
&ro&a*anda si de a stran*e fonduri, o&onentii sai au cedat$ 9n iulie 1921 a de'enit
sef al &artidului, cu &uteri a&roa&e neliitate$ 9nca de la ince&ut, s-a an*a7at &e
calea crearii unei iscari de asa ale carei i7loace de seducere si &utere sa fie
suficiente &entru a-i face &e e)rii lui sa-i fie total loiali$ S-a an*a7at intr-o
&ro&a*anda dezlantuita &rin interediul ziarului &artidului, Vulkischer Beobachter
(.)ser'atorul Po&ular), achizitionat in 1920, si al intrunirilor &olitice a caror
audienta a s&orit curand de la cati'a &artici&anti la ii de oaeni$ Cu
&ersonalitatea sa charisatica si cu o conducere dinaica, a reusit sa atra*a in
7urul sau un nucleu de cadre de conducere naziste de'otate, oaeni ale caror nue
au de'enit astazi sinonie cu infaia8 %lfred ;osen)er*, ;udolf (ess, (erann
Gurin* si Aulius Streicher$
Ascensiunea parditului si condamnarea lui Adolf Hitler
%&o*eul acestei ascensiuni ra&ide a &artidului s-a anifestat in tentati'a de lo'itura
de stat, &uciul &ornit dintr-o )erarie din :unchen in noie)rie 192!, cand (itler si
*eneralul >rich 2udendorff au incercat sa se foloseasca de confuzia si o&ozitia
accentuata fata de ;e&u)lica de la Beiar &entru a-i forta &e liderii *u'ernului
)a'arez si &e coandantul local al aratei sa &roclae o re'olutie nationala$ 9n
in'alaseala care a urat, &olitia si arata au tras in coloana de anifestanti,
oorand cati'a dintre ei$ (itler a fost ranit si &atru &olitisti au fost ucisi$ Audecat
&entru tradare, a folosit aceasta situatie si uriasa &u)licitate de care se )ucura, in
stilul sau caracteristic, in &ro&riul a'anta7$ 1in acest &uci a tras si o in'atatura
'itala = ca iscarea tre)uie sa a7un*a la &utere &rin i7loace le*ale$ % fost
condanat la cinci ani de inchisoare, dar a e3ecutat doar noua luni, acestea in
confortul relati' al castelului 2ands)er*$ (itler a folosit acest ti& &entru a dicta
&riul 'olu din Lupta mea (:ein Ka&f), o auto)io*rafie &olitica, dar si un
co&endiu al ultelor si di'erselor sale idei$
3
Ideile lui Hitler
Printre ideile lui (itler se nuarau ine*alitatea dintre rase, natiuni si indi'izi, ca
&arte a unei ordini naturale iua)ile ce &reaarea ?rasa ariana@ ca eleent creati'
al oenirii$ Potri'it lui (itler, unitatea naturala a oenirii era Volk (in germana,
&o&orul), &o&orul *eran fiind cel ai aret$ 9n &lus, el credea ca statul e3ista ca
sa ser'easca &o&orul8 o isiune &e care, credea el, ;e&u)lica de la Beiar o
tradase$ 9ntrea*a oralitate si ade'arul erau 7udecate &otri'it acestor criterii$
Gu'ernarea deocratica &arlaentara era de doua ori condanata8 ea &roo'a
e*alitatea intre indi'izi, care &entru (itler nu e3ista, si &resu&unea ca interesul
&o&orului &oate fi decis &rin &roceduri &arlaentare$ 9n o&ozitie cu aceasta, (itler
ar*uenta ca unitatea &o&orului isi 'a *asi incarnarea si aterializarea &rin Fuhrer,
in'estit cu autoriate de&lina si &erfecta$ Su) Fuhrer, &artidul era forat din
eleente atrase din &o&or, fiind, la randul sau, *arantia a&ararii dre&turilor si
intereselor &o&orului$
Cel ai are dusan al nazisului nu era, in o&inia
lui (itler, deocratia li)erala din Gerania, de7a &e cale sa se &ra)useasca$ >ra
conce&tia ri'ala des&re lue (in germana, Weltanschauung), ar3isul (care
&entru el includea social-deocratia si counisul), cu insistenta sa &e
internationalis si conflict econoic$ 9n afara de ar3is, credea el, cel ai are
dintre toate &ericolele erau e'reii, care &entru (itler erau incarnarea raului$ 9ntre
istorici e3ista dez)ateri asu&ra oentului cand antiseitisul a de'enit cea ai
&rofunda si de neclintit con'in*ere a lui (itler$ 9nca din 1919 el scria8
?%ntiseitisul rational tre)uie sa conduca la o&ozitie sisteatica le*ala$ .)iecti'ul
sau final tre)uie sa duca la inlaturarea in totalitate a e'reilor@$ 9n Mein Kampf, el il
descrie &e e'reu ca ?distru*ator al culturii@, ?un &arazit in interiorul natiunii@ si ?o
aenintare@$
Partidul dupa eliberarea lui Hitler
9n ti&ul cat (itler s-a aflat in inchisoare, Partidul Nazist a sta*nat, din cauza
disensiunilor interne$ 1u&a iesirea lui (itler din inchisoare, s-a confruntat cu
dificultati care nu e3istasera inainte de 192!$ Se reusise sta)ilizarea econoica &rin
i7locirea unei refore onetare, iar Planul 1a'es redusese cuantuul daunelor
4
de raz)oi datorate de Gerania$ ;e&u)lica &area a fi de'enit ai res&ecta)ila$ 2ui
(itler i se interzisese sa ai tina discursuri, ai intai in 6a'aria, a&oi in ulte alte
landuri *erane (aceasta &rohi)itie a raas in 'i*oare &ana in anii 192--192,)$
+otusi, &artidul a continuat sa creasca nueric si in 1920 (itler a reusit sa-si
intareasca &ozitia in interiorul sau, in defa'oarea lui Gre*or Strasser, ai carui ade&ti
se aflau in &rinci&al in nordul Geraniei$
Instabilitate politica
1ar declansarea :arii 1e&resiuni din 1929 a dus la o noua &erioada de insta)ilitate
&olitica$ 9n 19!0, (itler a incheiat o alianta cu nationalistul %lfred (u*en)er*, in
cadrul unei ca&anii i&otri'a Planului Coun*, a doua rene*ociere a cuantuului
daunelor de raz)oi datorate de Gerania$ Cu s&ri7inul ziarelor lui (u*en)er*, (itler
a reusit &entru &ria oara sa ai)a o audienta la scara nationala$ %lianta i-a &eris
totodata sa caute s&ri7inul ultor a*nati ai coertului si industriei, care controlau
fondurile &olitice si doreau sa le foloseasca in sco&ul 'enirii la &utere a unui
&uternic *u'ern de drea&ta, antisocialist$ Su)sidiile &e care le-a &riit (itler de la
arii industriasi au asi*urat &artidului sau o securitate financiara conforta)ila si i-
au &eris sa faca un a&el eotional eficient la clasa i7locie de 7os si la soeri,
)azat &e &roclaarea credintei ca Gerania se 'a trezi si 'a &une ca&at
suferintelor, afirandu-si din nou aretia sa naturala$ 9ntele*erile lui (itler cu
(u*en)er* si a*natii industriali e3e&lifica talentul sau de a se folosi de cei care
cautau sa-l foloseasca &e el$ 1ar cea ai i&ortanta realizare a fost crearea unui
autentic &artid national (cu 'otanti si ade&ti atrasi din diferite clase sociale si
*ru&uri reli*ioase), realizare unica in Gerania acelei &erioade$
Pro&a*anda insistenta, concentrata asu&ra esecului *u'ernului in &ri'inta
i)unatatirii conditiilor de trai in ti&ul :arii 1e&resiuni, a &rodus o crestere
constanta a electoratului Partidului Nazist$ Partidul a de'enit al doilea ca arie
din tara, crescand de la 2,0D la ale*erile din 192, la &este 1,D in se&te)rie
19!0$ 9n 19!2, (itler s-a confruntat cu (inden)ur* la ale*erile &rezidentiale,
o)tinand !0,,D din 'oturi in al doilea tur de scrutin$ %flandu-se &e o &ozitie
&uternica in 'irtutea 'oturilor &riite, a intrat intr-o serie de intri*i cu conser'atori
ca Franz 'on Pa&en, .tto :eissner si .s/ar, fiul &resedintelui (inden)ur*$ +eaa
de counis si res&in*erea social-deocratilor i-a unit$ 9n &ofida unui declin in
'oturi al Partidului Nazist la ale*erile din noie)rie 19!2, (itler a insistat ca &ostul
de cancelar este sin*urul &e care il 'a acce&ta$ Pe !0 ianuarie 19!!, (inden)ur* i-a
oferit &ostul de cancelar al Geraniei$ 9n acel oent, ca)inetul sau includea
&utini nazisti$
Continuare8 4iata si o)iceiurile lui %dolf (itler
Viata si obiceiurile lui Adolf Hitler
4iata &ersonala a lui (itler a de'enit ai rela3ata si sta)ila &rin confortul adus de
succesul &olitic$ 1u&a eli)erarea din inchisoare, er*ea adesea la .)ersalz)er*,
a&roa&e de 6erchtes*aden$ 4eniturile sale la acea 'ree &ro'eneau din fondurile
&artidului si din articolele &u)licate in ziarele nationaliste$ >ra in are &arte
indiferent la i)racainte si ancare, dar nu consua carne si renuntase la )ere
(si la orice alte )auturi alcoolice)$ :unca lui, destul de nere*ulata, &ria$ 1e
re*ula, se scula tarziu, &etrecea ult ti& la )irou si se culca noa&tea tarziu$ (9n
5
ia*ine, %dolf (itler si >'a 6raun, cunoscuta si ca >'a %nna Paula (itler, si cainii
lor fa'oriti la casa fuhrerului din co&le3ul de la .)ersalz)er* in anul 19"2$ >'a
6raun a fost ti& de 1" ani aanta si in ultiele !0 de ore din 'iata, sotia lui %dolf
(itler$)
2a 6erchtes*aden, era insotit de sora sa 'itre*a, %n*ela ;au)al, si de cele doua
fiice ale ei$ (itler s-a indra*ostit de una dintre ele, Geli, si se &are ca *elozia sa
&osesi'a a deterinat-o sa se sinucida in se&te)rie 19!1$ (itler a raas
neconsolat ai ulte sa&taani$ Ce'a ai tarziu, >'a 6raun, asistenta la un atelier
foto din :unchen, a de'enit aanta lui$ (itler s-a afisat rareori in &u)lic cu ea$ Nu
'oia sa se casatoreasca, socotind ca acest lucru i-ar afecta cariera$ 6raun era o
tanara si&la, cu &utine inzestrari intelectuale$ :area ei 'irtute in ochii lui (itler
era loialitatea de necontestat si, in sen de recunoastere a acestei loialitati, s-a
casatorit le*al cu ea inainte de oartea lor$
Dictator, 1933 1939
.data a7uns la &utere, (itler a instaurat o dictatura a)soluta$ Si-a asi*urat acordul
&resedintelui &entru or*anizarea de noi ale*eri$ 9ncendierea ;eichsta*ului in
noa&tea de 2- fe)ruarie 19!! (&ro)a)il actiunea unui counist olandez, :arinus
'an der 2u))e) a furnizat &rete3tul &entru &roul*area unui decret ce su&ria
toate li)ertatile si &entru intensificarea 'iolentelor$ 9n aceste conditii, cand au a'ut
loc ale*erile, &e # artie, nazistii au o)tinut "!,9D din 'oturi$ Pe 21 artie,
;eichsta*ul s-a intrunit la )iserica *arnizoanei din Potsda, &entru a deonstra
unirea national-socialisului cu 'echea Geranie conser'atoare, re&rezentata de
(inden)ur*$ 1oua zile ai tarziu, %ctul de 9&uternicire, care ii conferea &uteri
de&line lui (itler, a fost 'otat de ;eichsta* cu a7utorul 'oturilor co)inate ale
6
de&utatilor nazisti, nationalisti si ai Partidului Catolic de Centru (2! artie 19!!)$
1u&a ai &utin de trei luni, toate &artidele si or*anizatiile nenaziste, cat si uniunile
sindicale si-au incetat e3istenta$ 1is&aritia Partidului Catolic de Centru a fost
urata in luna iulie de Concordatul Geraniei cu 4aticanul$
(itler nu a'ea nici o intentie sa declanseze o re'olutie radicala$ ?9deile@
conser'atoare erau inca necesare daca 'oia sa a7un*a la &resedintia Geraniei si
sa-si asi*ure s&ri7inul aratei< ai ult, el nu intentiona sa-i e3&ro&rieze &e
conducatorii industriei, daca acestia continuau sa ser'easca interesele statului
nazist$ 1ar >rnst ;uh era &rootorul ?re'olutiei continue@< el era si seful S%, in
care arata nu a'ea incredere$ 9nitial, (itler a incercat sa-si asi*ure s&ri7inul lui
;uh &entru &oliticile sale, &rin con'in*ere$ (erann Gurin* si (einrich (iler
doreau sa-l inlature &e ;uh, dar (itler a ezitat &ana in ultiul oent$ 9n final,
&e 29 iunie 19!", a luat decizia$ 9n ?Noa&tea Cutitelor 2un*i@, ;uh si locotenentul
sau >dund (eines au fost e3ecutati fara 7udecata, i&reuna cu Gre*or Strasser,
Kurt 'on Schleicher si altii$ Conducatorii aratei, )ucurosi sa 'ada S% distrusa, au
a&ro)at actiunile lui (itler$ 2a oartea lui (inden)ur*, &e 2 au*ust, conducatorii
aratei, i&reuna cu 'on Pa&en, au acce&tat conto&irea institutiei cancelarului cu
cea a institutiei &rezidentiale, careia ii re'enea coanda su&rea a fortelor arate
ale ;eichului$ %cu, atat ofiterii, cat si soldatii tre)uiau sa de&una un 7uraant de
credinta fata de (itler &ersonal$ ;edresarea econoica si o reducere ra&ida a
soa7ului (care coincidea cu cea de &e &lan ondial, dar des&re care (itler a
sustinut ca i se datoreaza) au facut re*iul tot ai &o&ular, iar co)inatia intre
aceste succese si &olitica de teroare a intrunit 90D din 'oturile electoratului in
cadrul unui &le)iscit$
(itler acorda &utina atentie or*anizarii si conducerii &ro)leelor interne ale statului
nazist$ .cu&andu-se nuai de forularea si i&leentarea liniilor *enerale ale
&oliticii, ca si de )una functionare a sisteului de teroare care asi*ura securitatea
statului, a lasat detaliile adinistrarii in sarcina su)ordonatilor$ Fiecare dintre
acestia e3ercita o &utere ar)itrara in &ro&ria sfera de co&etenta< dar, &rin crearea
deli)erata de functii si or*anizatii a caror autoritate se su&ra&unea, (itler a reusit
sa e'ite eficient ca oricare dintre aceste functii si or*anizatii sa de'ina 'reodata
suficient de &uternica incat sa &oata su)ina sau contesta autoritatea sa a)soluta$
% acordat are atentie &oliticii e3terne$ %sa cu entionase destul de clar in Mein
Kampf, unirea tuturor *eranilor intr-o sin*ura &atrie era a)itia sa cea ai are$
Pe lan*a aceasta, zona naturala de e3&ansiune era s&re est, s&re Polonia, 5craina
si 5;SS = e3&ansiune ce i&lica in od necesar reluarea conflictului istoric cu
&o&oarele sla'e, care in noua ordine urau sa fie su)ordonate rasei su&erioare
teutonice$ 4edea in 9talia fascista aliatul sau natural in aceasta cruciada$ :area
6ritanie era un aliat &osi)il, cu conditia sa a)andoneze &olitica traditionala de
entinere a echili)rului &uterii in >uro&a si sa-si liiteze interesele din teritoriile de
&este ari (colonii)$ 9n 'est, Franta raanea inaicul natural al Geraniei si, &rin
urare, tre)uia intiidata sau in*enuncheata, &entru a face &osi)ila e3&ansiunea
s&re est$
9nainte ca aceasta e3&ansiune sa de'ina &osi)ila, era necesar sa fie ridicate
restrictiile a&licate Geraniei la sfarsitul Priului ;az)oi :ondial &rin +ratatul de la
4ersailles$ (itler a folosit toate terti&urile &ro&a*andei &entru a linisti )anuielile
celorlalte &uteri$ % &ozat in a&arator al >uro&ei i&otri'a &ericolului )olse'ic si a
insistat ca este un o al &acii care dorea doar sa inlature ine*alitatile instituite &rin
+ratatul de la 4ersailles$ S-a retras de la Conferinta &entru dezarare si din 2i*a
Natiunilor (octo)rie 19!!) si a senat un tratat de nea*resiune cu Polonia
(ianuarie 19!")$ Fiecare re&udiere a unui tratat era insotita de oferta &entru
ne*ocierea unuia nou si de insistenta asu&ra naturii liitate a a)itiilor Geraniei$
7
Nuai o data nazistii au intrecut asura si si-au facut *resit calculele8 cand nazistii
austrieci, cu co&licitatea or*anizatiilor *erane, l-au asasinat &e cancelarul
>n*el)ert 1ollfuss al %ustriei si au incercat o re'olutie (iulie 19!")$ +entati'a a
esuat si (itler a ne*at orice le*atura cu actele res&ecti'e$ 9n ianuarie 19!#, un
&le)iscit in Saar a a&ro)at cu &este 90D din 'oturi reali&irea acestui teritoriu la
Gerania$ 9n artie acelasi an, (itler a introdus ser'iciul ilitar o)li*atoriu$ 1esi
aceasta actiune a &ro'ocat &roteste din &artea Frantei, :arii 6ritanii si 9taliei,
o&ozitia a fost destul de redusa, iar di&loatia &acii &roo'ata de (itler a a'ut
suficient succes &entru a con'in*e :area 6ritanie sa ne*ocieze un tratat na'al
(iunie 19!#), recunoscand dre&tul Geraniei de a-si construi o flota considera)ila$
:area lo'itura a reusit-o in artie 19!0, cand s-a folosit de &rete3tul incheierii unui
&act intre Franta si 5niunea So'ietica &entru a ocu&a zona deilitarizata a ;inului =
decizie &e care a luat-o i&otri'a sfatului ultor *enerali$ 9ntre ti&, alianta cu
9talia, antici&ata in Mein Kampf, a de'enit ra&id o realitate, ca rezultat al
sanctiunilor i&use 9taliei de Franta si de :area 6ritanie in &erioada raz)oiului
etio&ian$ 9n octo)rie 19!0 a fost &roclaata de catre 6enito :ussolini %3a ;oa-
6erlin< curand du&a aceea a fost incheiat Pactul %nti-Cointern cu Aa&onia, iar un
an ai tarziu toate cele trei tari au aderat la acest &act$ 1esi, teoretic, Franta a'ea
ulti aliati in >uro&a, in ti& ce Gerania nu a'ea nici unul, %l +reilea ;eich al lui
(itler a de'enit &rinci&ala &utere euro&eana$
9n noie)rie 19!-, la o intalnire secreta cu conducatorii ilitari, (itler a schitat
&lanurile &entru cuceririle 'iitoare (ince&and cu %ustria si Cehoslo'acia)$ 9n ianuarie
19!, s-a li&sit de ser'iciile celor care nu s&ri7ineau cu &rea are entuzias
dinaisul nazist = (7alar Schacht, insarcinat cu conducerea econoiei
*erane, Berner 'on Fritsch, re&rezentant al ari&ii &recaute a soldatilor
&rofesionisti, si Konstantin 'on Neurath, oul lui (inden)ur* de la afacerile
e3terne$ 9n fe)ruarie, (itler l-a in'itat la 6erchtes*aden &e cancelarul austriac Kurt
'on Schuschni** si l-a silit sa seneze un acord &rin care includea nazisti austrieci
in *u'ernul de la 4iena$ Cand Schuschni** a incercat sa se o&una, anuntand un
&le)iscit referitor la inde&endenta %ustriei, (itler a ordonat iediat in'adarea
%ustriei de catre tru&ele *erane$ Priirea entuziasta de care s-a )ucurat l-a
con'ins &e (itler sa &ecetluiasca 'iitorul %ustriei &rin ane3area iediata a acestei
tari (Anschluss)$ S-a reintors in triuf la 4iena, scena uilintelor si 'ietii *rele duse
aici in tinerete$ (itler nu a inta&inat nici o rezistenta din &artea :arii 6ritanii sau a
Frantei in ce &ri'este aceasta actiune$ % acordat insa o atentie s&eciala asi*urarii
s&ri7inului 9taliei< la &riirea acestuia si-a &roclaat recunostinta eterna fata de
:ussolini$
9n &ofida asi*urarilor ca Anschluss-ul nu 'a afecta relatiile cu Cehoslo'acia, (itler a
trecut de indata la ela)orarea unor &lanuri i&otri'a acestei tari$ Konrad (enlein,
conducatorul inoritatii *erane din Cehoslo'acia, a fost instruit sa a*ite s&iritele
si sa faca cereri i&osi)il de acce&tat in nuele *eranilor sudeti, &eritandu-i
astfel lui (itler sa continue &lanurile de deze)rare a Cehoslo'aciei$
1is&oni)ilitatea :arii 6ritanii si a Frantei de a acce&ta cedarea catre Gerania a
unor zone din re*iunea sudeta i-a oferit lui (itler &osi)ilitati alternati'e de a o)tine
casti*uri teritoriale su)stantiale &rin i7loace &asnice sau &rintr-un raz)oi
s&ectaculos i&otri'a Cehoslo'aciei$ 9nter'entia lui :ussolini si a &ri-inistrului
)ritanic Ne'ille Cha)erlain &are sa fi fost decisi'a$ (itler a acce&tat %cordul de la
:unchen din !0 se&te)rie$ >l a declarat totodata ca aceasta a fost ultia
&retentie teritoriala din >uro&a$ 1u&a nuai cate'a luni insa, a trecut la ocu&area
co&leta a Cehoslo'aciei$ Pe # artie 19!9 a sosit la Pra*a, unde a declarat ca
restul ?Cehiei@ 'a de'eni &rotectorat *eran$ Cate'a zile ai tarziu (2! artie),
8
*u'ernul lituanian a fost silit sa cedeze Geraniei :eel (Klai&eda), de la frontiera
de nord cu Prusia .rientala$
9ediat du&a aceasta, (itler si-a indre&tat atentia s&re Polonia$ 9n fata &rotestelor
natiunii &oloneze si ale conducatorilor ei, a caror hotarare de a rezista era intarita
de *arantiile date de Franta si :area 6ritanie, (itler a confirat alianta sa cu 9talia
(Pactul de .tel, ai 19!9)$ :ai ult, &e 2! au*ust, a)ia in liitele datei sta)ilite
&entru atacul i&otri'a Poloniei, el a senat un &act de nea*resiune cu 5niunea
So'ietica a lui 9osif Stalin = cea ai are )o)a di&loatica a secolelor$ (itler
continua inca sa &retinda ca nu are nici un conflict cu :area 6ritanie, dar in zadar<
la doua zile du&a in'adarea Poloniei de catre aratele lui (itler (1 se&te)rie),
Franta si :area 6ritanie au declarat raz)oi Geraniei$
9n &olitica e3terna, (itler a co)inat o&ortunisul cu coordonarea in*enioasa si
ale*erea inteli*enta a situatiilor fa'ora)ile$ % deonstrat o ca&acitate uiitoare de
a&reciere a starii de s&irit a conducatorilor deocratiilor occidentale si le-a
e3&loatat sla)iciunile = in &ofida fa&tului ca a)ia daca iesise din %ustria sau
Gerania si nu 'or)ea nici o li)a straina$ Pana in acest &unct, fiecare iscare a
sa fusese un succes$ Chiar si in*ri7orarea sa referitoare la intrarea in raz)oi a
Frantei si a :arii 6ritanii s-a i&rastiat datorita succeselor ra&ide inre*istrate in
cadrul ca&aniei din Polonia$ Putea, credea el, sa se increada in talentele sale si in
'ree de raz)oi, asa cu se )izuise &e ele si ai inainte$
Al Doilea Razboi ondial
Strate*ia de raz)oi a Geraniei a fost asuata de (itler inca de la ince&ut$ Cand
succesul ca&aniei din Polonia nu a reusit sa &roduca doritul acord de &ace cu
:area 6ritanie, a ordonat aratei sa &re*ateasca iediat o ofensi'a in 'est$
4reea &roasta i-a deterinat &e unii *enerali, ai so'aielnici, sa aane ofensi'a
din 'est$ %ceasta situatie a dus la doua schi)ari a7ore ale &lanului$ Pria a fost
ordinul lui (itler de a de7uca o e'entuala &rezenta )ritanica in Nor'e*ia &rin
ocu&area de catre *erani a acestei tari si a 1anearcei, in a&rilie 19"0$ (itler s-a
ocu&at indea&roa&e de incheierea cu succes a acestor o&eratiuni indraznete$ 1in
acel oent, inter'entia sa in detaliile o&eratiunilor ilitare a s&orit in
&eranenta$ % doua schi)are a fost ado&tarea de catre (itler a &lanului
*eneralului >rich 'on :anstein de ofensi'a &rin %rdeni (care a ince&ut &e 10 ai),
in loc de ofensi'a &lanificata initial ai la nord$ %cesta a fost un succes uiitor si
stralucit$ %ratele *erane au a7uns in &orturile de la Canalul :anecii (la care nu
reusisera sa a7un*a in cursul Priului ;az)oi :ondial) in nuai zece zile$ .landa s-
a &redat du&a &atru zile, iar 6el*ia, du&a 10 zile$ (itler a ordonat ca tancurile
*eneralului Karl 'on ;undstedt sa se o&reasca la sud de 1un/erEue, ceea ce le-a
&eris )ritanicilor sa e'acueze are &arte din arata$ 1ar ca&ania din 'est in
9
ansa)lu a fost un succes uiitor$ Pe 10 iunie, 9talia a intrat in raz)oi alaturi de
Gerania$ 2a 22 iunie, (itler a senat aristitiul cu Franta, in acelasi loc in care
fusese senat si aristitiul din 191,$
(itler s&era ca )ritanicii 'or ne*ocia un aristitiu$ Cu acest lucru nu s-a
inta&lat, a &rocedat la ela)orarea &lanului de in'azie a :arii 6ritanii, care includea
eliinarea fortelor ilitare aeriene )ritanice$ Concoitent, au ince&ut &re*atirile
&entru in'adarea 5niunii So'ietice, care, in o&inia lui (itler, era ultia s&eranta a
:arii 6ritanii de sto&are a controlului Geraniei asu&ra intre*ului continent$
%&oi :ussolini a in'adat Grecia, unde esecul aratei italiene a facut necesara
'enirea in a7utor a fortelor *erane in 6alcani si %frica de Nord$ Planurile lui (itler
au fost a&oi &ertur)ate de lo'itura de stat din 9u*osla'ia din artie 19"1, care a
rasturnat *u'ernul ce incheiase un acord cu Gerania$ (itler a ordonat iediat
aratei sale sa ocu&e 9u*osla'ia$ Ca&aniile din teatrul de raz)oi din :editerana,
desi incheiate cu succes, au fost liitate in co&aratie cu in'azia ;usiei$ (itler a
adunat toate fortele dis&oni)ile &entru .&eratiunea 6ar)arossa, &lanificata in'azie
a 5niunii So'ietice$
%tacul i&otri'a 5;SS a fost lansat &e 22 iunie 19"1$ %rata *erana a inaintat
ra&id &e teritoriul 5niunii So'ietice, luand a&roa&e trei ilioane de &rizonieri, dar
nu a reusit sa distru*a ad'ersarul rus$ (itler a de'enit aro*ant in relatiile cu
*eneralii sai$ Nu era de acord cu ei in ce &ri'ea directia atacului &rinci&al, risi&ind
ti& si forte &entru ca nu se concentra &e un sin*ur o)iecti'$ 9n dece)rie 19"1, la
cati'a /iloetri de :osco'a, o contraofensi'a so'ietica a dus, in final, la concluzia
ca s&erantele lui (itler de a incheia raz)oiul cu 5niunea So'ietica &rintr-o sin*ura
ca&anie nu &ot fi realizate$
% doua zi, &e - dece)rie, 7a&onezii au atacat fortele aericane de la Pearl (ar)or$
%lianta lui (itler cu Aa&onia l-a silit sa declare raz)oi Statelor 5nite$ 1in acel
oent, intrea*a lui strate*ie s-a schi)at$ S&era, si a incercat (aseenea idolului
sau Frederic 99 cel :are) sa s&ar*a ceea ce el considera a fi coalitia nenaturala a
o&onentilor lui, fortand &e unul sau &e altul din aceasta coalitie sa incheie o &ace
se&arata$ (Pana la ura, ?nenaturala@ coalitie dintre Stalin, Binston Churchill si
Fran/lin 1$ ;oose'elt s-a ru&t, dar &rea tarziu &entru (itler)$ % ordonat totodata si
reor*anizarea econoiei Geraniei &e )aze de raz)oi$
9ntre ti&, (iler &re*atea terenul &entru o ?noua ordine@ in >uro&a$ 1in 19!!
&ana in 19!9 si, in unele cazuri, chiar si in &riii ani ai raz)oiului, &lanurile lui
(itler au fost sa e3&ulzeze e'reii din :arele ;eich Geran$ 9n 19"1, &olitica lui s-a
schi)at de la e3&ulzare la e3terinare$ 2a*arele de concentrare create de re*iul
nazist au fost, &rin urare, transforate si e3tinse &entru a include la*are de
e3terinare, &recu cel de la %uschFitz, creandu-se si echi&e de e3terinare
o)ile, nuite >insatz*ru&&en (*ru&uri de inter'entie)$ 1esi catolicii, &olonezii,
hoose3ualii, roii (ti*anii) si &ersoanele handica&ate constituiau tintele
&ersecutiei, daca nu ale e3terinarii totale, e'reii din Gerania, Polonia si 5niunea
So'ietica au constituit, de de&arte, cele ai nueroase 'ictie< in >uro&a ocu&ata
de *erani au fost ucisi in cursul raz)oiului cca 0$000$000 de e'rei$ Suferintele
altor &o&ulatii au fost ai ici, daca se co&ara nuarul celor ucisi$
2a sfarsitul lui 19"2, infran*erile suferite de arata *erana la Stalin*rad si >l-
%laein, &recu si de)arcarea aericana in %frica de Nord franceza au constituit
&unctul de cotitura al raz)oiului, iar co&ortaentul si odul de 'iata ale lui (itler
au ince&ut sa se schi)e$ Conducand o&eratiunile ilitare din cartierul sau *eneral
din est, a refuzat sa 'iziteze orasele )o)ardate ori sa &erita retra*erile,
de'enind tot ai de&endent de edicul sau, +heodor :orell, si de tot felul de
edicaente &e care le lua in cantitati ari$ +otusi, nu-si &ierduse ca&acitatea de
10
a reactiona 'i*uros in fata ad'ersitatilor$ 1u&a arestarea lui :ussolini in iulie 19"!
si aristitiul italian, nu nuai ca a dis&us ocu&area tuturor &ozitiilor i&ortante
detinute de arata italiana, dar a ordonat si recu&erarea lui :ussolini, cu intentia
de a-l &une la conducerea unui nou *u'ern fascist$ 9nsa &e frontul de est era din ce
in ce ai *reu sa se tina &ie&t a'ansarii tru&elor so'ietice$ ;elatiile cu coandantii
de arate de'enisera tensionate, ai cu seaa din cauza i&ortantei s&orite
acordate di'iziilor SS (Schutzstaffel)$ Concoitent, esecul ca&aniei su)arinelor
*erane i&otri'a 'aselor aliate din %tlantic si )o)ardarea oraselor *erane
faceau foarte i&ro)a)ila o 'ictorie a Geraniei in raz)oi$
.fiteri dis&erati si ci'ili antinazisti erau &re*atiti sa-l inlature &e (itler si sa
ne*ocieze &acea$ 9n 19"! = 19"" au a'ut loc ai ulte atentate la 'iata lui (itler<
cel ai a&roa&e de inde&linirea acestui o)iecti' a fost acela din 20 iulie 19"", cand
colonelul Claus 'on Stauffen)er* a detonat o )o)a la o conferinta tinuta la
cartierul *eneral al lui (itler din Prusia .rientala$ 1ar (itler a sca&at nuai cu rani
su&erficiale si, cu cate'a e3ce&tii, cei i&licati in co&lot au fost e3ecutati$
;educerea inde&endentei aratei era acu co&leta< au fost nuiti ofiteri &olitici
national-socialisti in toate coandaentele ilitare *erane$
(itler era tot ai )olna', dar nu s-a rela3at si nici nu a &ierdut controlul,
continuand sa-si e3ercite a&roa&e hi&notic &uterea asu&ra su)ordonatilor a&ro&iati,
nici unul dintre acestia nedis&unand de autoritate inde&endenta$ 1e)arcarea
%liatilor in Norandia (0 iunie 19"") a arcat ince&utul sfarsitului$ 9n decursul a
nuai cate'a luni au fost eli)erate de %liati ori s-au &redat lor o&t ca&itale
euro&ene (;oa, Paris, 6ru3elles, 6ucuresti, Sofia, %tena, 6el*rad, (elsin/i)$ 9n
dece)rie 19"", (itler si-a utat cartierul *eneral in 'est &entru a conduce
ofensi'a din %rdeni, enita sa faca o )resa intre arata en*leza si cea aericana$
Cand aceasta a esuat, s&erantele sale in 'ictorie au de'enit ai hierice decat
oricand, )azandu-se &e folosirea noilor are (rachetele *erane fusesera folosite
i&otri'a 2ondrei inca din iunie 19"") si &e o e'entuala dez)inare intre &uterile
aliate$
1u&a ianuarie 19"#, (itler nu a ai &arasit niciodata cancelaria ;eichului din 6erlin
sau )uncarul acesteia, a)andonand &lanul de a o&une o rezistenta finala in sud, in
oentul cand tru&ele so'ietice se a&ro&iau de 6erlin$ 9ntr-o stare de e3trea
ner'ozitate si e&uizare, a acce&tat in sfarsit ine'ita)ilitatea infran*erii si s-a
&re*atit sa-si ia 'iata, lasand in 'oia sortii tara asu&ra careia isi e3ercitase &uterea
a)soluta$ 9nainte de aceasta a ai facut doua lucruri$ Pe 2,-29 a&rilie, la iezul
no&tii, s-a casatorit cu >'a 6raun$ 9ediat du&a aceea si-a dictat testaentul
&olitic, 7ustificandu-si cariera si nuindu-l &e airalul Karl 1unitz sef al statului, iar
&e Aosef Goe))els, cancelar$
Pe !0 a&rilie si-a luat raas-)un de la Goe))els si de la &utinii care ai
raasesera in )uncar, a&oi s-a retras in a&artaentele sale si s-a i&uscat$ Sotia
lui a luat otra'a$ 9n conforitate cu instructiunile &e care le daduse, cada'rele lor
au fost arse$
Succesele lui (itler se datoreaza susce&ti)ilitatii Geraniei &ost)elice si talentelor
sale unice de lider national$ %scensiunea la &utere nu era ine'ita)ila< dar nu a
e3istat nici o alta &ersoana care sa e*aleze a)ilitatea sa de a e3&loata si odela
e'enientele in &ro&riul sco&$ Puterea &e care a detinut-o a fost fara &recedent,
atat ca intindere, cat si in ce &ri'este resursele tehnice de care dis&unea$ 9deile si
telurile sale au fost acce&tate, in intre*ie sau &artial, de ilioane de oaeni,
indeose)i in Gerania, dar si in alte &arti$ 2a 'reea cand a fost in'ins, distrusese
are &arte din ce ai raasese din 'echea >uro&a, in ti& ce &o&orul *eran era
silit sa se confrunte cu ceea ce s-a nuit ai tarziu = %nul Gero = 19"#$
11
Continuare8 2ocul lui (itler in istorie
!ocul lui Hitler in istorie
1e la oartea sa &ana la ince&utul sec$ HH9, des&re (itler au fost scrise ai ulte
carti decat des&re Na&oleon in cursul 7uatatii de secol ce a urat caderii sale$
+i&ul si distanta de la e'enientele celui de-%l 1oilea ;az)oi :ondial au afectat si
ele inter&retarile istorice des&re (itler$
>3ista un consens referitor la i&ortanta sa istorica (teren care nu i&lica o
7udecata &oziti'a)$ (itler a fost, in &riul rand, unicul res&onsa)il &entru
declansarea celui de-%l 1oilea ;az)oi :ondial$ (%cest fa&t difera fata de di'ersele
res&onsa)ilitati ale conducatorilor si oaenilor de stat care au dezlantuit Priul
;az)oi :ondial$) 4ina sa &entru declansarea (olocaustului adica schi)area
&oliticii *erane de la e3&ulzarea la e3terinarea e'reilor, inclusi', ai tarziu, a
e'reilor din intrea*a >uro&a si din ;usia euro&eana este, de aseenea, e'identa$
1esi nu e3ista nici un sin*ur docuent care sa sustina cele de ai sus, discursurile
lui (itler, aterialele scrise, ra&oartele asu&ra discutiilor cu asociatii si oaenii de
stat straini, ca si arturisirile facute de cei care au inde&linit aceste actiuni au fost
adesea e'ocate ca do'ezi ale rolului sau$ :ulte dintre declaratiile sale cele ai
'iolente au fost inre*istrate de su)ordonati in cursul discutiilor &ri'ate (inclusi', dar
nu in totalitate autenticele ?;earci ale lui 6orann@ din fe)ruarie-a&rilie 19"#)$
S&re e3e&lu, &e !0 ianuarie 19!9, cu ocazia celei de-a sasea ani'ersari a 'enirii
la &utere, (itler declara in ;eichsta*8 ?%stazi 'oi fi din nou un &rofet8 1aca
finantele internationale e'reiesti din >uro&a si din afara ei 'or reusi sa arunce inca
o data natiunile intr-un raz)oi ondial, atunci rezultatul nu 'a fi )olse'izarea
&aantului si, &rin urare, 'ictoria e'reilor, ci anihilarea rasei e'reiesti din
>uro&a$@
9n testaentul sau, scris cu &utin inainte de a se sinucide, in a&rilie 19"#, le-a
cerut *eranilor sa continue lu&ta i&otri'a e'reilor8 ?:ai &resus de orice, ordon
*u'ernului si &o&orului sa sustina &ana la ca&at le*ile rasiale si sa se o&una fara
indurare otra'itorului tuturor natiunilor, e'reiea internationala$@
9n &ofida iensei cantitati de docuente *erane care au fost sal'ate (si a arelui
'olu de discursuri si alte declaratii inre*istrate), (itler era, asa cu a s&us-o el
insusi in cate'a ocazii, un o secretos, iar unele dintre o&iniile sale difereau uneori
de cele e3&riate in &u)lic$
:ulta 'ree istoricii si alti coentatori au considerat de la sine inteles fa&tul ca
dorintele, a)itiile si ideolo*ia lui (itler erau e3&use clar (si infricosator) in Mein
Kampf$ 1ar in &ria &arte, auto)io*rafica, a acestei cartii, el deforeaza ade'arul
in cel &utin trei chestiuni8 relatiile cu tatal sau (care erau foarte diferite de
afectiunea filiala descrisa in Mein Kampf)< conditiile de 'iata de la 4iena (care erau
ai &utin arcate de saracie a)7ecta, asa cu le descrie el) si cristalizarea &arerii
sale des&re lue, inclusi' antiseitisul, in &erioada &etrecuta la 4iena (do'ezile
e3istente su*ereaza astazi ca aceasta cristalizare s-a &etrecut ult ai tarziu, la
:unchen)$
Perce&tia &o&ulara asu&ra lui (itler i&lica adesea s&eculatii si &resu&uneri asu&ra
sanatatii sale intale$ % e3istat tendinta de a-l considera &e (itler ne)un$ 9n &ofida
unor iz)ucniri ocazionale de furie, cruziile, e3&resiile si ordinele sale cele ai dure
su*ereaza o )rutalitate rece, &e de&lin constienta$ %-i atri)ui o )oala intala lui
(itler l-ar a)sol'i, desi*ur, de res&onsa)ilitatea fa&telor si 'or)elor sale (la fel cu
i-ar a)sol'i de res&onsa)ilitate si &e cei care nu ar ai 'rea sa se *andeasca la el si
12
la fa&tele lui)$ Cercetarea e3tinsa a fiselor edicale indica totusi ca, in afara de
ultiele zece luni ale 'ietii, nu a fost &rofund handica&at de 'reo )oala (cu e3ce&tia
si&toelor tot ai dese ale )olii Par/inson)$ 1e necontestat este insa fa&tul ca
(itler a'ea o tendinta certa de i&ohondrie< ca in ti&ul raz)oiului in*era ari
cantitati de edicaente si ca, inca din 19!,, era con'ins ca nu 'a trai &rea ult =
acesta &utand fi un oti' &entru care a *ra)it la acea data &lanurile de cucerire$
+re)uie, de aseenea, retinut ca (itler dis&unea de ca&acitati intale care i-au
fost contestate de unii dintre criticii sai ti&urii< acestea includeau o eorie
uiitoare &entru anuite detalii si o detectare instincti'a a sla)iciunilor
ad'ersarilor$ 1in nou tre)uie s&us ca aceste talente ii aresc, ai de*ra)a decat
sa-i diinueze res&onsa)ilitatea &entru iensa cantitate de rele si )rutalitati &e
care le-a cois sau le-a ordonat$
Cea ai uiitoare realizare a sa a fost o)ilizarea
arii ase a &o&orului *eran (si austriac) in s&atele sau$ 9n intrea*a cariera,
&o&ularitatea sa a fost ai are si ai &rofunda decat &o&ularitatea Partidului
National-Socialist$ :are &arte a *eranilor au crezut in el &ana la sfarsit$ 1in acest
&unct de 'edere, el se detaseaza de a&roa&e toti dictatorii sec$ H9H si HH, ceea ce
este foarte i&resionant daca tine seaa de fa&tul ca &o&orul *eran se situa
&rintre cele ai educate &o&oare ale sec$ HH$ Nu e3ista nici o indoiala ca
a7oritatea co'arsitoare a &o&orului *eran l-a s&ri7init &e (itler, desi adesea
nuai &asi'$ 9ncrederea &o&orului in el era ai are decat increderea in ierarhia
nazista$ 1esi*ur, ceea ce a contri)uit la cresterea acestui s&ri7in au fost succesele
econoice si sociale, &e care si le-a aro*at in &eranenta in &ria eta&a a
conducerii8 dis&aritia 'irtuala a soa7ului, cresterea &ros&eritatii aselor, noile
institutii sociale si cresterea &resti*iului Geraniei in anii 19!0 = realizari
neaiatinse in istoria dictaturilor totalitare oderne$ 9n &ofida e3istentei unor
&recursori s&irituali si intelectuali ai ideilor sale, nu e3ista nici un conducator
national *eran cu care sa &oata fi co&arat$ 9n concluzie, nu are &redecesori = o
alta diferenta intre el si alti dictatori$
9n 19!,, (itler facuse din Gerania cea ai &uternica si teuta tara din >uro&a (si
&oate chiar din lue)$ % reusit toate acestea fara raz)oi (si sunt acu unii istorici
care declara ca, daca ar fi urit in 19!,, inaintea de ince&erea e3ecutiilor in asa,
ar fi intrat in istorie dre&t cel ai are o de stat din istoria &o&orului *eran)$ 9n
fa&t, a fost foarte a&roa&e sa casti*e raz)oiul in 19"0< dar rezistenta :arii 6ritanii
(&ersonificata de Binston Churchill) l-a i&iedicat$ 1esi*ur, a tre)uit sa fie forata
13
co'arsitoarea, si in ulte &ri'inte ciudata coalitie an*lo-aericana cu 5niunea
So'ietica &entru ca %l +reilea ;eich sa &oata fi infrant< si sunt oti'e sa se creada
ca nici una dintre &arti nu l-ar fi &utut infran*e sin*ura$ 9n acelasi ti&, )rutalitatea
si unele dintre deciziile sale au dus la distru*erea lui, contri)uind la forarea
neo)isnuitei aliante dintre ca&italisti si counisti, care i-a unit &e Churchill,
;oose'elt si Stalin$ (itler se credea un are o de stat, dar nu si-a dat seaa cat
de condana)ile si 'rednice de dis&ret au fost actiunile &e care le-a intre&rins si
raz)oiul &e care l-a dezlantuit< credea ca area coalitie forata de inaicii sai se
'a deze)ra &ana la ura si a&oi el 'a &utea sa cada la intele*ere cu una sau
alta dintre &arti$ Gandind astfel, s-a inselat &e el insusi, desi aseenea dorinte si
s&erante au e3istat &ana la sfarsit in intea ultor *erani$
%diratori deschisi sau ascunsi ai lui (itler continua sa e3iste si azi (si nu nuai in
Gerania)< unii il adira datorita unei atractii ali*ne e3ercitate de eficacitatea
raului, altii datorita realizarilor lui (itler, oricat de 'reelnice sau )rutale au fost
acestea$ +otusi, )rutalitatea si criele asociate cu nuele lui fac sa fie &utin
&ro)a)il ca re&utatia lui (itler de incarnare a raului sa se schi)e 'reodata$
Articolul este preluat, cu acordul editorilor, din "nciclopedia #ritannica
$olumul %, enciclopedie publicata in limba romana de &urnalul 'ational(
"nciclopedia #ritannica se poate comanda de pe siteul
)))(enciclopediabritannica(ro
14