1

Curs 2:
NURSING SPECIFIC IN ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVA
Cuprins:
I. Sectia de terapie intensiva ..pa.2
II. Sarcini!e asistentei "edica!e din ATI pa.2
III. Interventii speci#ice in ATI.pa.$
i. Respiratie asistata pe venti!at%r
ii. Aspiratia tra&e%'r%nsica
iii. !ntu'atia %r% tra&ea!a (I)T*+ ,etu'area pacientu!ui
iv. Reec&i!i'rarea &idr%e!ectr%!iticapa.-
IV. Inri.irea pacietu!ui in stare de s%cpa.2/
V. Inri.irea pacientu!ui cu Insu#icienta Respirat%rie Acuta
..pa.0$
VI. Aneste1ia si aneste1ice!e..pa.$2
VII. Inri.irea pacientu!ui in peri%ada p%tnarc%ticapa.$3
VIII. Prevenirea c%"p!icatii!%r p%st%perat%rii..pa.32
1
2
Sectia de terapie intensiva (ATI)
4%!navii in stare rava5 care necesita suprave&ere per"anenta5 insta!atie si
aparatura de%se'ita in vederea redresarii sau "entinerii #unctii!%r vita!e sunt inri.iti !a
sevicii!e de terapie intensiva cun%scute si su' denu"irea de ATI (Aneste1ie si
Terapie Intensiva* dat%rita necesitatii suprave&erii per"anente a acest%r cate%rii
de '%!navi care p%t avea di#erite a#ectiuni de urenta ( cardiace5 pu!"%nare5
c&irurica!e5 neur%!%ice etc.*. S6au creat sectii de terapie intensiva pe pr%#i!e
specia!i1ate pentru tratarea a#ectiuni!%r de care su#era.
,e ase"enea5 !a terapie intensiva se inri.esc si '%!navii %perati in peri%ada
p%st narc%tica 6 peri%ada critica in care p%t aparea di#erite accidente. E7e"p!e de
unitati de terapie intensiva sunt: c&irurie enera!a5 c&irurie cardi%vascu!ara5
c&irurie t%racica5 inec%!%ie5 neur%c&irurie etc.
Unitatea de terapie intensiva nu este su'%rd%nata din punct de vedere
ad"inistrativ nici uneia din sectii!e de specia!itate. 8a terapie intensiva5 inri.irea
'%!navu!ui durea1a pana !a reec&i!i'rarea dere!ari!%r5 a #unctii!%r vita!e5 dupa care
'%!navu! este trans#erat !a sectia de specia!itate careia ii apartine.
Unitatea de terapie intensiva este #%r"ata din sa!%ane "ari5 de 9 paturi5
divi1ate in incaperi "ai "ici5 respectiv de :62 paturi.
Sa!%ane!e sunt rupate pe 1%ne distincte5 septici #i aseptici5 sunt preva1ute cu
ca"ere5 #i!tre5 unde se sc&i"'a &a!ate!e si inca!ta"intea de pr%tectie
Sectii!e ATI au !eaturi cu '!%cu! %perat%r si cu !a'%rat%are!e. Sa!%ane!e
tre'uie sa pre1inte un "icr%c!i"at %pti"5 aer c%nditi%nat si steri!i1at+ te"peratura
tre'uie sa #ie de 22; 622;+ paturi!e tre'uie sa #ie preva1ute cu insta!atii pentru
ad"inistrarea %7ienu!ui5 insta!atii pentru aspiratie5 tensi%"etre #i7e !a perete5
insta!atii de !u"ina5 precu" #i cu "%nit%are de suprave&ere a #unctii!%r vita!e.
Se"na!i1area "%di#icari!%r in starea pacientu!ui este rea!i1ata de "%nit%are5 acustic
si %ptic (,aner < peric%!*.
Sarcinile generale ale asistentei medicale de la ATI:
a* sa intretina inventaru! te&nic in stare per#ecta de #uncti%nare si steri!itate5 cu" ar
#i:
6 trusa pentru reani"are respirat%rie+
6 trusa pentru reani"are cardiaca si de#i'ri!at%r+
2
3
6 aparate pentru reec&i!i'rare circu!at%rie5 in#u1%"ate5 in.ect%"ate+
6 trusa cu "edica"ente de pri"a urenta+
6 venti!at%are pentru respiratie asistata.
Aparatura de investiatii si trata"ent tre'uie sa cuprinda:
6 "%nit%are E=G+
6 e!ectr%ence#a!%ra#+
6 aparatu! R%enten p%rta'i!+
6 aparate de respiratie arti#icia!a+
6 disp%1itive de ad"inistrare a %7ienu!ui.
Aparatura e!ectr%nica de suprave&ere a '%!navi!%r:
6 aparat de "asurare PVC (presiune ven%asa centra!s*+
6 "%nit%r pentru pu!s5 te"peratura5 respiratie.
Sarcinile speifice ale asistentului /asistentei de la ATl
:. Preia '%!navii din Sa!a de )perate de !a "edicu! aneste1ist5 ur"arind
c%nstante!e vita!e+
2. Instituie %7ienarea prin s%nda na1a!a sau prin pipa Guede!5 "asca5 %c&e!ari+
0. Ur"areste 'una #uncti%nare a per#u1iei I.V.+
$. ,aca '%!navu! are in c%ntinuare nev%ie sa #ie venti!at arti#icia!5 suprave&ea1a
#uncti%na!itatea aparatu!ui si se"ne!e c!inice care atesta % venti!atie c%recta:
presiunea de venti!atie sta'i!ita si e7pansiunea a"'e!%r arii pu!"%nare5 c%!%ratia
teu"ente!%r+
3. ,epistarea unui eventua! !%' ve1ica! pe care i! sesi1ea1a "edicu!ui5 pentru
"%ntarea unei s%nde ve1ica!e+
9. Suprave&ea1a p!aa %perat%rie pentru depistarea unei sanerari prec%ce
aparuta p%st%perat%r+
/. In ca1 de v%"a ve&ea1a ca aceasta sa nu #ie ur"ata de inundarea cai!%r
respirat%rii si sesi1ea1a "edicu!5 care va aprecia daca este necesara "%ntarea
unei s%nde de aspiratii+
>. ?as%ara si inreistrea1a c%nstante!e 'i%!%ice principa!e (T.A5.P5.T5 respiratie5
diure1a5 !ic&ide 6 ap%rt* #acand 'i!antu! 1i!nic si cu"u!ativ+
3
4
-. Sesi1ea1a "edicu! asupra eventua!e!%r "%di#icari pat%!%ice care p%t sa apara+
:2. Veri#ica per"ea'i!itatea si p%1iti%narea s%ndei de aspiratie astrica5 aspectu!
si cantitatea !ic&idu!ui de aspiratie+
::. Ur"areste per"ea'i!itatea s%ndei urinare #i esti"ea1a diure1a+
:2.?%'i!i1ea1a din pat '%!navii %perati recent sau i"%'i!i1ati !a pat % peri%ada de
ti"p si ii suprave&ea1a. ?%'i!i1area '%!navi!%r din A.T.I5 se #ace !a indicatia
"edicu!ui5 de "u!te %ri % "%'i!i1are inte"pestivs sau nesuprave&eata p%ate duce
!a accidente ned%rite+
:0.Rec%!tea1a sane si pr%duse 'i%!%ice pentru ana!i1e de !a'%rat%r si insta!ea1a
per#u1ii indicate de "edic+
:$.Aduce ana!i1e!e de !a'%rat%r (re1u!tate!e* pe cat p%si'i! n aceeasi 1i si !e
inreistrea1a in F.).+
:3.Ad"inistrea1a trata"entu! indicat de "edic5 respectand rit"icitatea prescrisa+
:9.Asiura apr%vi1i%narea cu s%!utii per#u1a'i!e5 "ateria!e c%nsu"a'i!e si
"edica"ente de !a aparatu! de urenta5 ast#e! incat 'are"u! sa #ie in per"anenta
intre+
:/. Asiura in 1i!e!e care nu se p%t asiura c%ntinuitate !a punctu! de trans#u1ie si
sunt s%!icitari 6 deter"inarea rupe!%r sauine si a R&6u!ui5 apr%vi1i%narea cu
sane5 !ivrarea sane!ui dupa e#ectuarea pr%'e!%r de c%"pati'i!itate+
:>. Asiura e#ectuarea de urenta pe t%t parcursu! 1i!ei.
INTERVENTII SPECIICE IN ATI
! "#nit#ri$area E%&' "#nit#ri$area functiil#r vitale: TA+ respiratia' diure1a+
durerea+ starea de c%nstienta5 aspectu! #aciesu!ui si a teu"ente!%r+
! Respiratie asistata pe ventilat#r' ad"inistrare de %7ien+
! I(T (intu'atie %r%6tra&ea!a* e#ectuata de "edic+
! Reec)ili*rare )idr#electr#litica
! "asurarea presiunii ven#ase centrale (PVC*+
"#nit#ri$area E%& si a TA+ respiratiei+ diure$ei
Interventii!e asistentei:
6 c%nectea1a pacientu! in circuitu! aparatu!ui pentru suprave&ere c%ntinua E=G+
4
5
6 TA se "%nit%ri1e1a cu a.ut%ru! aparate!%r e!ectr%nice ce se #i7ea1a pe t%race!e
'%!navu!ui cu 'anda5 iar !a 'rat "anseta+ se pr%ra"ea1a pentru a "asura TA !a
anu"ite intreva!e de ti"p+ a!ta p%si'i!itate de inreistrare a TA p%ate #i cu a.ut%ru!
unui tensi%"etru #i7 "%ntat !a perete in dreptu! #iecarui pat de !a ATI+
6 Respiratia se "%nit%ri1ea1a pr%ra"and aparatu! sa indice #recventa !a anu"ite
interva!e de ti"p+
,iure1a se "%nit%ri1ea1a prin s%nda. cu s%nda F%!e@ e#ectuat de "edic5 !a care
se atasea1a % puna c%!ect%are de urina radata pentru "asurarea cantitati!%r de
urina.
,- Ingri.irea *#lnavil#r cu ventilatie mecanica (respiratie artificiala)
Reducerea si suprimarea miscarilor respiratorii ale toracelui si diafragmului apare in
ur"a para!i1iei centru!ui respirat%r5 a "usc&i!%r respirat%ri sau prin c%ntractura !%r
pat%!%ica.
Problemele bolnavului care necesita ventilatie mecanica (VM):
6 an%7ie+
6 &ipercapnie+
6 cian%1a+
6 ins%"nie+
6 transpiratii a'undente+
6 %'nu'i!atie.
In acest ca15 "edicu! va dispune ap!icarea respiratiei arti#icia!e5 "ecanice asistate.
Categorii de bolnavi cu indicate de VM:
6 '%!navi %perati cu risc de insu#icienta respirat%rie+
6 trau"atis"e craniene+
6 trau"atis"e t%racice+
6 '%!i neur%!%ice+
6 in c&iruria cardi%vascu!ara+
6 in ca1 de suprad%1are cu 'ar'iturice si %piacee5 in st%p respirat%r
(resuscitare cadi%6pu!"%nara*.
Respiratia artificiala mecanica suplimentea$a respiratia ineficienta si de aceea
se numeste ventilatie asistata. Aparate!e de venti!atie arti#icia!a sunt #%arte
nu"er%ase5 insa ce!e "ai e#iciente sunt ace!ea care #uncti%nea1a pe 'a1a presiunii
intratra&ea!e p%1itive.
5
6
Respirat%are!e de presiune intratra&ea!e p%1itiva inter"itenta rea!i1ea1a % inspiratie
si e7piratie activa. ,intre ce!e cu inspiratie activa sunt resuscit%ru! cu 'urdu#5 care
este #%r"at dintr6% "asca etansa si un tu' de !uni"e di#erita cu un 'urdu# acti%nat
"ecanic sau "anua!. Curentu! de aer sau )2 este diri.at cu a.ut%ru! a d%ua supape
unidirecti%na!e. C%"presiunea 'urdu#u!ui rea!i1ea1a inspiratie5 e7piratia #iind
asiurata de e!asticitatea p!a"ani!%r.
Aparate!e cu inspiratie si e7piratie activa se asesc intr6% "are varietate si se nu"esc
venti!at%are sau pu!"%t%are.
Prin cresterea si scaderea presiunii p%1itive si neative rea!i1ate de aparate se p%t
"%di#ica rit"u! #i v%!u"u! respiratiei. In ca$ul respiratiei sp#ntane ritmul aparatului
se sincr#ni$ea$a cu acestea si astfel va asista am*ele fa$e ale respiratiei.
Aceste aparate nu p%t #i uti!i1ate pentru asistarea de !una durata a respiratiei. E!e se
ap!ica trecat%r pentru '%!navii inc%nstienti.
Adaptarea aparatu!ui !a '%!nav se #ace di#erit5 in #unctie de durata necesara
"entinerii !ui si anu"e 5prin inter"ediu! unei "asti etanse pentru peri%ade scurte5 de
cateva "inute si prin inter"ediu! un%r s%nde end%tra&ea!e intr%duse prin intu'atie %r%
A tra&ea!a (I)T* e#ectuata de "edic pentru peri%ade "ai !uni.
C#nectarea pacientului la ventilat#r
Se e#ectuea1a prin "asca adaptata pe %ri#iciu! 'uca! sau na1a! a! pacientu!ui.
Ga1u! care a.une !a '%!nav tre'uie sa #ie steri! (trece prin #i!tre 'acteriene*5 u"idi#icat
cu vap%ri de apa5 iar aeru! e7pirat p%ate #i evacuat in e7teri%r5 #i!trat sau captat.
P%rnirea aparatu!ui se #ace dupa ce acesta a #%st c%nectat !a sursa de curent
e!ectric5 !a )25 !a aer c%"pri"at.
A.ustarea #recventei respirat%rii se #ace de %'icei !a #recvente .%ase+ >6:$
respiratiiB"inut. Se deter"ina a1e!e din sane!e arteria! dupa 22 "inute de venti!atie
"ecanica.
Ingrijirea bolnavului presupune:
6 Suprave&erea para"etri!%r venti!at%ri: #recventa respiratiei5 presiunea de
insu#!are de var#+
6 Ana!i1a a1e!%r prin %7i"etrie: Pa )
2
5 Pa C)25 C'D5 Sa)2D+
6 Suprave&erea #unctii!%r vita!e: TA5 pu!s5 te"peratura+
6 ?asurarea PVC (presiune ven%asa centra!a*+
6
7
6 Radi%a#ie de c%ntr%!5
6 E7a"en 'acteri%!%ic din sputa !a 3 1i!e pentru prevenirea si tratarea in#ectii!%r+
6 Aspirarea secretii!%r tra&e%'r%nsice5 "ai a!es !a '%!navu! cu tra&e%st%"ie5 care
nu6si p%ate "%'i!i1a sinur secretii!e+
6 Tap%tare ("asa. ins%tit de 'atai cu "arinea cu'ita!a*+
6 Sc&i"'area #recventa a p%1itiei '%!navu!ui pentru #av%ri1area drena.u!ui
secretiei+
6 Aer%s%!i cu 'r%n&%di!atat%are pentru #!uidi#ierea secretii!%r vasc%ase+
6 Reec&i!i'rare &idr%e!ectr%!itica si nutritiva pe ca!e parentera!a prin per#u1ie sau
prin s%nda nas%astrica.
Aspiratia tra)e#*r#nsica
Este % interventie a asistentu!uiBasistentei "edica!e care se ap!ica %ri de cate
%ri este necesara.
Materiale necesare:
6 "anusi steri!e+
6 s%nda de aspiratie steri!a de unica #%!%sinta+ c%"prese de ti#%n+
6 sursa de %7ien+
6 aspirat%r "edica!+
6 recipient de c%!ectare a secretii!%r.
Tehnica aspiratiei:
6 asistentu!Basistenta isi pun "anusi steri!e+
6 se re!ea1a presiunea aspirat%ru!ui intre >26:22 "" C+
6 se va ad"inistra %7ien :22D pacientu!ui 0 6 3 "inute inainte+
6 se adaptea1a s%nda de aspiratie !a aspirat%r+
6 se intr%duce capatu! s%ndei de aspiratie in canu!a de intu'atie si se v%r
aspira secretii!e retraand treptat s%nda+
6 ti"pu! "a7i" de aspiratie nu tre'uie sa depaseasca :2 secunde.
lntu*atia #r# tra)eala (I(T)
R%!u! asistentei este de a preati "ateria!e!e si '%!navu! si de a servi "edicu!.
?ateria!e necesare:
6 !arin%sc%p cu !a"a dreapta sau scurta si sursa de !u"ina+
6 tu'uri sau s%nde de intu'atie end% 6 tra&ea!e din cauciuc sau "ateria!
7
8
p!astic preva1ute cu "andren+
6 serina steri!a de :2 "! pentru u"#!area "ansetei tra&ea!e+
6 e! cu 7i!ina pentru aneste1ia de c%ntact+
6 s%!utie de 7i!ina pentru aneste1ia #arine!ui si a c%r1i!%r v%ca!e+
6 departat%r de ura+
6 "andrene si pense specia!e+
6 !a nev%ie5 se asiura aparat de venti!atie "anua!a 5 sursa de %7ien5 aspirat%r
puternic5 preatit in stare de #uncti%nare+ s%nde de aspiratie+
6 2 canu!e de intu'atie de di"ensiuni di#erite steri!e de unica #%!%sinta+
6 'a!%n de venti!atie cu "asca+
6 "edica"ente necesare preatite in serini etic&etate+
6 stet%sc%p.
Indicatii:
6 pentru ad"inistrarea aneste1iei enera!e+
6 in ca1 de %'structie a cai!%r aeriene+
6 in resuscitarea cardi% 6 respirat%rie5 pentru venti!atia arti#icia!a( cu venti!at%r
A"'u*+
6 pri"u! a.ut%r in ca1 de inec sau int%7icatie cu a1e+
6 asiurarea venti!atiei "ecanice in insu#icienta respirat%rie acuta.
Rolul asistentei in timpul tehnicii este de a pregati bolnavul:
6 sa indeparte1e pr%te1e!e dentare "%'i!e+
6 curatarea %r% 6 #arine!ui de secretii+
6 ase1area pacientu!ui in decu'it d%rsa! cu capu! in e7tensie ridicat #ata de
p!anu! u"eri!%r pe % perna "ica+
6 servirea "edicu!ui cu instru"ente specia!e.
Interventii aplicate:
6 suprave&erea #unctii!%r vita!e+
6 "entinerea per"ea'i!a a s%ndei prin aspirarea secretii!%r cu a.ut%ru! unui cateter
de aspiratie %ri de cate %ri este nev%ie+
6 t%a!eta cavitatii 'uca!e si aspirarea secretii!%r din ura+
6 i"%'i!i1are in ca1u! pacienti!%r aitati pentru a preveni detu'area sp%ntana.
8
9
/etu*area pacientului este indicata de "edic cand respiratia pacientu!ui este
n%r"a!a. ,etu'area se rec%"anda dupa % venti!atie sp%ntana ti"p de : %ra sau
"ai "u!t5 iar #unctii!e vita!e se "entin !a va!%ri n%r"a!e.
Se e#ectuea1a ast#e!:
6 se aspira "ai intai secretii!e de pe s%nda si din cavitatea 'uca!a+
6 se e7trae "esa din ura sau se de1u"#!a 'a!%nasu! de etansare+
6 se sc%ate !ent s%nda aspirand c%ntinuu+
6 se e#ectuea1a t%a!eta cavitatii 'uca!e a pacientu!ui.
REECHILIR!RE! HI"R#ELEC$R#LI$IC!
Bolile chirurgicale, traumatismele, interventia chirurgicala in sine provoaca
tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic al organismului, punand in pericol viata
pacientilor. Asistenta medicala trebuie sa recunoasca manifestarile acestor
dezechilibre pentru a anunta medical si a se lua masurile de corectare necesare.
%otiunile de &i'iologie ale ec(ilibrului (idroelectrolitic
Apa in organism este repartizata intracelular si extracelular,in vasele de sange
si vasele limfatice.
Rolul apei in organism:
dizolva si transporta substantele nutritive la nivelul celulelor si preia resturile
metabolice transportandule spre organul de eliminare!
mentine temperatura corpului constanta!
este solventul substantelor minerale si al medicamentelor.
" parte din apa rezulta din procesul de metabolism al proteinelor glucidelor,
lipidelor si se numeste apa "eta'%!ica #de combustie$.
Intre aportul si eliminarea apei din organism exista un echilibru perfect.
%omeostazia starea de coordonare si mentinere a functiilor normale ale
9
10
organismului.
Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din
organism.
Ap%rtu! (inesta* E!i"inarea (e7creta*
Bauturi &'(( ml )rina &*(( ml
Apa din alimente &((( ml Respiratie #plamani$ +,(
ml Apa metabolica *(( ml -rin transpiratie *(( ml
-rin fecale &,( ml
Total . ',(( ml Total . ',(( ml
Reglarea metabolismului apei si electrolitilor din organism
/ei mai importanti centrii reglatori din organism sunt: sistemul nervos si sistemul
endocrin.
/entrul principal al senzatiei de sete se gaseste in creier, la nivelul
hipotalamusului. /and apare des(idratarea) hipotalamusul inregistreaza scaderea
nivelului apei in sange, apoi stimuleaza activitatea glandei hipofize posterioare care
secreta hormonul antidiuretic 0 #A1%$, scazand astfel pierderile de apa de la
nivelul rinichiului.
2landele suprarenale sunt si ele stimulate pentru a produce mai mult
aldosteron, favorizand astfel retinerea unei mai mari cantitati de sare si concomitent
retinerea apei la nivelul rinichilor.
Ingestia de apa+ declansata de sen$atia de sete ! manifestata prin gura
uscata+ reface re$ervele de apa ale #rganismului-
.
2radul de aciditate sau a!ca!initate a unei solutii este dat de concentratia de ioni
de %
3
. /oncentratia de %4 a fost denumita simbolic p0-
E 5olutia cu p% . + este neutra fata de apa!
6 5olutiile cu p% 7 + sunt acide!
6 5olutiile cu p% 8 + sunt alcaline.
*angele are pH+ul intre ,)-. + ,)/0) usor alcalin. In conditii patologice variatiile
p% ului sanguin sunt intre valorile 9,: +,:. Modificarile mai mari de aceste sunt
10
11
incompatibile cu via;a.
Ec(ilibrul acido+ba'ic al organismului este e1primat prin valoarea pH+ului
sanguin care in mod normal este de apro1imativ ,) /0( usor alcalin)2
5ubstantele care modifica permanent p%ul sunt eliminate prin respiratie, urina,
digestie.
-rin alimentatie se introduc in organism aci'i prin preparate din carne si
substante alcaline prin vegetale! fiecare dintre aceste substante au tendinta de a
deregla echilibrul acidobazic.
In sange, atat in plasma cat si in hematii, exista sisteme tampon care
corecteaza modificarile. Ec(ilibrul acido+ba'ic al organismului este mentinut de
rinic(i si respiratie2
Analizele de laborator pentru determinarea echilibrului acidobazic sunt:
din sane: p% care are <= . +,*> +,>>!
Bicarbonatul standard cu <=. '' '9 mM?l!
Baze exces cu <= #valoare normala$ . ',, 3 ',, mM?l!
6 din urina: p%ul . ,,, 9, ,
"e'ec(ilibrele acido+ba'ice sunt:
alcalo'a . cresterea concentratiei de alcali peste limita normala!
se corecteaza cu perfuzii de solutii izotonice de =a/I #ser fiziologie$ si
clorura de amoniu!
+ acido'a . cresterea cantitatii de ioni de %
3
! se corecteaza prin perfuzie cu
solutie de bicarbonat de sodiu.
%ecesarul de apa al organismului
=evoia de apa a adultului este ',(( ml?zi! aproximativ *, ml?@g corp?zi. Aa
copil cantitatea de apa in organism este mult mai mare decat a adultului:
intre ( 9 luni, copilul are nevoie de &:( ml?@g corp?zi!
intre 9 B luni &,( ml?@g corp?zi!
intre B&' luni &'Bml?@g corp?zi!
intre & ' ani &(( ml?@g corp?zi.
Aichidele totale ale organismului reprezinta aproximativ >, +(C din greutatea
corporala. Barbatii au in medie 9'C din greutatea corpului apa! femeile au ,&C apa!
11
12
nou nascutii si copiii au aproximativ +, :(C din greutatea corpului apa.
)n aport insuficient de lichide sau o pierdere exagerata de lichide si saruri
minerale duce la stari patologice de des(idratare care in functie de cauza si
mecanismul prin care se instaleaza pot sa intereseze sectorul celular, extracelular
sau ambele.
$ermeni medicali
%omeostazie . mentinerea constanta a echilibrului mediului intern
Dlectrolitii . substante chimice capabile sa se disocieze intro solutie in
ioni
Aichid intracelular . lichid din interiorul celulei
Aichid extracelular. lichid din exteriorul celulei care include si lichidul interstitial si cel
intravascular
,e1ec&i!i'ru . lipsa echilibrului dintre apa si electroliti! pierderea sau anomalia
fiziologica? anatomica a unei structurii sau functii
Tur%r cutanat < pliu cutanat persistent
A!ca!%1a . cresterea rezervei de alcali din sange, manifestata prin cresterea
bicarbonatului
Acid%1a< cresterea aciditatii in sange manifestata prin cresterea concentratiei
ionilor de %3! apare in coma diabetica.
Ciper< prefix pentru mai mult
Cip% < prefix pentru mai putin?deficit
Cipernatrie"ie < cresterea =a in sange 8 &,(mDE?l
Cip%natrie"ie < scaderea =a in sange 7 &*(mDE?l
Ciperp%tase"ie (&iperFa!ie"ie* < cresterea F 8 9,+mDE?l
Cip%p%tase"ie(&ip%Fa!ie"ie* < scaderea F 7 *,,mDE?l
Ciperca!ce"ie < cresterea /a in sange 8 + mDE?l risc de litiaza
Cip%ca!ce"ie < scaderea /a G >,,mDE?l manifestata prin crize de tetanie sau
spasmofilie
V%!e"ie < volum de sange circulant
Ciperv%!e"ie < cresterea volumului de sange 8 normal!
Cip%v%!e"ie < scaderea volumului de sange 7 de normal
12
13
*tarile de des(idratare
1eshidratarile survin in urma unui aport insuficient de lichide sau
secundar unor pierderi exagerate de lichide in stari patologice.
Clasi&icarea des(idratarilor
32 In &unctie de ap#rtul de lic)ide:
E ,es&idratari de %riine diestiva:
a$ prin lipsa aportului de apa si electroliti apare la copiii mici, sugarii care nu stiu
sa ceara, la bolnavii varstnici neputinciosi, paralizati, neingri;iti, la bolnavii gravi
#neurologici, comatosi$ nesupravegheati!
b$ prin imposibilitate de ingerare a lichidelor datorita unor afectiuni ale tubului
digestiv: stenoza pilorica, stenoza de esofag, spasm la nivelul cardiei, stenoza
la nivelul duodenului.
c$ prin pierderi exagerate in: diaree, varsaturi, peritonite, ascite, aspiratie
gastrica prelungita, intoxicatii.
6 ,es&idratari de %riine e7tradiestiva survin ca urmare a pierderilor de lichide pe
alte cai:
cale renala in I.R./., prin diureza exagerata in diabet, febra prelungita!
prin transpiratii puternice la cei care lucreaza in atmosfera supraincalzita: mineri,
fochisti, otelari.
332 /upa m#dificarile de c#ncentrate aparute in lic)idul e1tracelular:
&. "es(idratarea i'otona se produce atunci cand pierderile de apa si
electroliti sunt in aceeasi proportie.
Apare in: varsaturi, diaree, aspiratie gastrica, paracenteza, hemoragii masive!
se pot pierde pe aceste cai ' * I sau chiar mai mult.
5e corecteaza prin administrare de solutii izotone.
'. "es(idratarea (ipertona apare cand apa este eliminata in proportie mai
mare decat electrolitii.
Apare in: transpiratii exagerate, polipnee, 1.G., insolatie, febra, lipsa de aport
de apa.
Aceasta se corecteaza prin administrarea de solutii hipotonice.
*. "es(idratarea (ipotona se produce cand se elimina sarurile minerale in
proportie mai mare decat apa. -oate aparea dupa:
13
14
administrarea de medicamente diuretice!
poliurii patologice, insuficienta corticosuprarenala!
transpiratii abundente.
5e corecteaza prin administrarea solutiilor hipertonice.
III2 /upa cantitatea de lic)ide pierdute:
&. "es(idratare usoara sau de grad I pierderile de lichide nu depasesc ,C din
greutatea corporala, pacientul prezinta numai sete e1agerata fara modificari
clinice.
'2 "es(idratare medie sau de gradul II pierderile de lichide a;ung la :C din
greutatea corporala.
*. "es(idratare grava (severa) sau de gradul III pierderile de lichide a;ung la
&(C din greutatea corporala.
*emnele clinice de des(idratare apar in des(idratarile de gradul II si III!
acestea sunt:
turgor cutanat prezent!
hipotensiune arteriala
pacientul isi pastreaza cunostinta in deshidratarea de gradul II!
puls accelerat si slab!
diureza scazuta!
infundarea globilor oculari!
uscaciunea limbii si cianoza extremitatilor.
in deshidratarea de gradul III apare starea de obnubilare, TA foarte scazuta, puls
filiform, oligoanurie, chiar coma.
*emnele des(idratarii la copii mici si sugari:
pliu cutanat persistent,
fontanele infundate,
globi oculari hipotoni.
444 In tratamentul des(idratarilor se urmareste inlaturarea cau'elor care
le+au generat si inlocuirea stricta a pierderilor de apa si electroliti2
14
15
ilantul (idric
Bilantul hidric al organismului consta in compararea ap%rtu!ui de lichide, cu
volumul lichidelor e!i"inate care, in mod normal trebuie sa fie egale.
/ompararea aportului si eliminarilor poate arata astfel:
6 bilant hidric pozitiv daca aportul depaseste eliminarea, in caz de
(iper(idratare5
6 bilant compensat cand aportul este egal cu pierderile #normal$
6 bilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul! indica stare de
des(idratare2
-entru stabilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului trebuie sa
se cunoasca tipul de deshidratare, simptomele, investigat;ile de laborator, greutatea
corporala a pacientului, bilantul hidric.
Interventiile asistentului3asistentei pentru reec(ilibrarea (idro+
electrolitica a pacientului:
cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi!
masoara cantitatea de lichide ingerate!
recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator:
%t, %b, globule rosii,
lonograma: =a
3
. &*+&>+ mDE?l sau &*,&>> mM?l !
F
3
. >,, ,,, mDE?l sau *,' ,,( mM?l!
/r. B+&(+ mDE?l sau B+ &(+mM?l!
/a
33
. , mDE?l #B&& mgC$ sau ',', ','9 mM?l!
Mg
33
. &,9 ',* mDE?l sau (,+, &,(,mM?l
p% sanguin <= . +,*> +,>>
Bicarbonatul standard <= . '' '9 mM?l!
Rezerva Alcalina <=.'+mDE?l
-roteinemia <= . 9, :,g?l
)reea sanguina <= . &9,+ >,,:mg?dl sau &: *,g?'>h ).
recolteaza urina pentru examen sumar, p%ul urinar, ionograma urinara!
masoara functiile vitale #TH, puls, TA, respiratie, diureza$ si noteaza valorlle in
foaia de temperatura!
determine volumetric: cantitatea de lichide eliminate prin diureza, numar de
15
16
scaune, cat si prin pierderi patologice #varsaturi, transpirapiratie abundenta$,
lichide de aspiratie.
administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie I<!
asigura igiena pielii si a cavitatii bucale!
administeaza regimul alimentar indicat.
Criteriile clinice pentru stabilirea necesarului de lic(ide al bolnavului
des(idratat:
senzatia de sete
turgor cutanat
frecventa pulsului
masurarea TA I
cianoza extremitatilor
!
uscaciunea limbii
Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la
inceperea reechilibrarii hidroelectrolitice.
Aa sugar pentru orientarea rehidratarii se va cantari zilnic.
Restabilirea ec(ilibrului (idro+electrolitic este o urgenta medicala)
Dlectrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce se obtin in
urma efectuarii ionogramei din sange si in raport cu pierderile existente.
=ecesarul de lichide a bolnavului se calculeaza astfel: la nevoile bazale ale
organismului se adauga o cantitate de lichide egala cu pierderile prin varsaturi,
transpiratii, diaree, aspirate gastrica, febra si pansamente!
pentru fiecare grad de temperatura, depasind *+H/, bolnavul va priml ,(( ml
lichide.
$6L6R!RI ELEC$R#LI$ICE
72 *odiul (Natriu!* reprezinta B(C din cantitatea de cationi din lichidul extracelular,
valoarea normala fiind de &*+&>+ mDE?l. 5odiul determina presiunea osmotica,
crestera TA, regleaza echilibrul acidobazic, prin combinarea cu cloruri si bicarbonat.
0ip#natriemia reprezinta scaderea =a
3
sub &*( mDE?l.
/auzele pot fi:
hiperhidratare cu apa, cu bere!
16
17
pierdere de =a dupa administrare de diuretice #Jurosemid$!
transpiratie excesiva!
dieta hiposodata timp indelungat!
Pr%'!e"e!e pacientului se manifesta prin: indispozitie, cefalee, confuzie,
anxietate, piele umeda, hipotensiune arteriala, coma in deshidratarile grave!
Interventii!e asistentei:
6 recunoaste modificarile si anunta medicul!
. punctioneaza o vena, monteaza o perfuzie I<. cu solutii hipertonice!
administreaza solutie de ser fiziologic I.<. si medicamentele recomandate!
inregistreaza in J.". toate cantitatile de lichide perfuzate!
Monitorizeaza perfuzia #9( picaturi?min$ si funtiile vitale ale pacientului!
Apreciaza eficienta interventiilor aplicate!
Dduca pacientul sa evite consumul excesiv de apa, sa respecte doza de diuretice
recamandata, sa evite purgativele drastice #sarea amara$.
Hipernatriemia reprezinta cresterea =a
3
peste &,( mDE?l.
/auze:
Ingestie de alimente sarate prin obisnuinta!
Intoxicate cu sare, ingestie de apa de mare!
Insuficienta cardiaca, insuficienta renala acuta sau cronica.
-roblemele bolnavului: agitatie pana la convulsii, sete intensa, hiperemia fetei, %TA,
tahicardie, mucoase uscate, confuzie.
Rolul asistentei este:
atentioneaza pacientul sa reduca sarea din alimentatie regim hiposodat!
monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului solutii fara =a
2lucoza ,C, medicamentele diuretice!
monitorizeaza functiile vitale, noteaza valorile in J. ".
masoara si noteaza toate cantitatile de solutii perfuzate!
linisteste pacientul si familia daca este cazul!
educa pacientul sa respecte regimul alimentar si cantitatea de lichide ?'>h.
82 Potasiul constituie un important ion din lichidul intracelular, regleaza
actlvitatea neuromusculara. Modificari: hipopotasemia si hiperpotasemia.
/auze: inanitie, anorexie, supradozare de diuretice care elimina F, tratament
cu cortizon, diaree.
17
18
Hipopotasemia apare la scaderea F
3
sub *mDE?l in sange.
5imptome :
stare de oboseala, slabiciune musculara insotita de durere!
peristaltism intestinal scazut, a;ungand pana la ileus!
scaderea apetitului, greata!
mancarime de piele!
crampe carcei musculari la muschii gambelor!
aritmii cardiace extrasistole, unda T aplatizata pe DF2.
Interventiile asistentei:
monitorizeaza #DF2$ functia cordului!
canuleaza o vena, monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea
medicului medicamentele,#solutie F/I combinata cu solutie glucoza ,C$
administreaza un regim alimentar bogat in F: cartofi, spanac, varza, caise,
banane.
evalueaza starea bolnavului dupa tratament: dispar crampele musculare,
greturile, palpitatiile.
Hiperpotasemia reprezinta cresterea F peste 9 +mDE?l! este o urgenta medicala,
deoarece exista riscul opririi inimii in diastola.
5imptome:
greata, diaree, iritabilitate, dureri abdominale!
aritmii cardiace, unda T cu amplitudine mare, risc de stop cardiac #in diastola$.
Interventiile asistentei:
recunoaste modificarile si anunta medicul!
canuleaza o vena, monteaza o perfuzie cu solutie de glucoza, in care adauga
medicamentele indicate: insulina, bicarbonat de =a
3
!
monitorizeaza functiile vitale monitorizarea cardiaca %olter #DF2$!
pregateste medicamentele si aparatura necesara in caz de urgenta, defibrilator,
aparatura pentru R/- !
bolnavul este sfatuit sa nu consume fructe #banane, caise$ si legume#cartofi$
bogate in F
3
.
-2 Hipercalcemia reprezinta cresterea /a in sange peste valorile normale, ca
urmare a excretiei excesive de parathormon de catre glandele paratiroide.
18
19
Manifestari clinice:
cefalee, varsaturi, tahicardie, %TA!
rise de nefrocalcinoza, litiaza renala,litiaza biliara.
Rolul delegat al asistentei medical e:
administreaza medicamente care elimina /a Jurosemid!
monitorizeaza functia inimii prin DF2 %olter, TA, TH!
Interventii independente:
asigura igiena tegumentelor si mucoaselor!
administreaza regimul alimentar si sfatuieste bolnavul si apartinatorii sa limiteze
consumul de lactate si branzeturi, cat si luarea medicamentelor care coniln calciu
fara recomandare medicala!
recomanda pacientului sa consume cantitati suficiente de lichide evitand apa
minerala carbogazoasa! poate consuma apa plata, ceai, apa fiarta si racita.
Hipocalcemia reprezinta scaderea /a in sange sub > mDE?A ca urmare a unei
tulburari de secretie a paratiroidelor.
Pr%'!e"e!e '%!navu!ui : 4
semne de tetanie sau aparitia crizelor de spasmofilie.
Rolul delegat al asistentei:
administreaza preparate de /a I.<. lent, in criza de spasmofilie!
preparate de /a per os cu vitamina 1 in afara crizei!
Rolul independent al asistentei :
administreaza regimul alimentar care trebuie sa fie bogat in lactate, branzeturi,
ou, carne, vitamine!
sfatuieste pacientul?pacienta sa reduca consumul de cafea!
evalueaza starea generala a bolnavului! dupa aplicarea tratamentului dispar spasmele
si contractiile musculare.
Evaluarea interventiilor aplicate
Reechilibrarea hidroelectrolitica a bolnavului se efectueaza sub supravegherea si
indrumarea stricta a medicului. 1eshidratarile de gradul II si III se trateaza de obicei la
serviciul de terapie intensiva. Asistenta va urmari ameliorarea starii bolnavului dupa
urmatoarele manifestari:
19
20
disparitia senzaliei de sete!
normalizarea pulsului bolnavului!
valorile T.A. cresc treptat!
dispar crampele musculare!
se restabileste turgorul cutanat!
dispar infundarile fontanelelor la sugari!
diureza se normalizeaza!
se restabileste starea de constienta la copii.
Evaluarea starii de (iper(idratare
%iperhidratarea se manifesta prin aparitia urmatoarelor simptome:
cefalee, greata, varsaturi, crampe musculare, oboseala!
somnolenta, convulsii!
coma cu %.T.A. !
formare de edeme #revarsate pleurale, pericardice, peritoneale$.
Interventiile de urgenta:
restrictie de lichide pana la cura de sete!
restrictie de sare in deshidratarea hipertona! pacientul va primi un regim desodat!
perfuzii cu solutii depletizante #diuretice$: Manitol, glucoza **C, medicatie diuretica
pe cale I.<., punctii evacuatoare, dializa extrarenala!
controlul presiunii venoase centrale #-</$ pentru a se evita in cursul aportului
hidromineral accidentele de hiperhidratare.
$e(nici de (idratare
&. %idratare pe cale naturala sau calea orala
'. %idratare pe cai artificiale:
a. prin sonda nazo gastrica sau nazo K duodenala
b. parenterala perfuzia I.<. este calea cea mai folosita.
20
21
*#L6$II PER96:!ILE
Rolul asistentei medicale este sa cunoasca solutiile, concentratia,
compatibilitatile dintre ele si medicamente pentru a pregati si a administra o perfuzie
la indicatia medicului, in vederea restabilirii echilibrului initial al organismului.
In functie de concentratie, solutiile perfuzabile se clasifica in:
s%!utii i1%t%nice5 care contin ioni in concentratie egala cu cea a organismului
#fiziologica$!
s%!utii &ipert%nice care contin ioni in concentratie 8 decat cea fiziologica!
s%!utii &ip%t%nice care contin ioni in concentratie 7 decat cea fiziologica.
In functie de scopul urmarit, solutiile perfuzabile se clasifica in:
&. solutii de baza pentru prepararea unei perfuzii!
'. solutii de corectare a dezechilibrelor electrolitice si metabolice!
*. solutii pentru alimentatia parenterala.
72 *olutii de ba'a servesc ca mi;loc de transport pentru medicamente, solutii
corectoare, lichide.
Dxemple:
+ *olutii i'otonice de electroliti #contin ionii din plasma in concentratii
fiziologice$.
5olutia de clorura de =a concentratie (,BC in pungi -.<./. de ',( ml, ,((
ml, &((( ml #cunoscuta sub denumirea de ser &i'iologic) si solutia de gluco'a
,C sunt cele mai folosite.
82 *olutiile de corectare se folosesc la corectarea perturbarilor metabolice
#alcaloza, acidoza$, la completarea unui deficit electrolitic si la reglarea
insuficientelor functionale.
Dxemple:
5olutii de electroliti concentrate: F, =a, /a si Mg #hipertonice$ se administreaza
diluate in solutii izotonice deoarece introducerea directa I.<. poate produce reactii cu
risc vital #de exemplu, flutter ventricular la administrarea de solutie de F nedizolvat$.
*olutii (ipertonice:
solutia de clorura de =a &(C, '(C
solutia de glucoza &(C, '(C, **C, >(C
21
22
solutia de lactat de =a &&(gCo, lactat de F ,(C
!lte solutii de corectare:
solutie tampon de bicarbonat de =a in concentrate &,>C, >C, :,>C se
folosesc la corectarea acidozei metabolice.
*olutii diuretice osmotice:
sorbitol >(C, manitol &(C si '(C se folosesc in tulburari de diureza, reducerea
edemelor, fortarea diurezei in intoxicatii.
*olutii (ipotone se folosesc la corectarea deshidratarilor hipertonice:
5olutia clorura de =a >,,gCo! ',',gC
(
!
5olutia de glucoza ',,C #',Co$.
*olutiile i'otonice se folosesc in corectarea deshidratarilor izotonice:
solutia de ser fiziologic (,BC, solutia de glucoza ,C.
-2 *olutii pentru alimentatie parenterala
6 Carbo(idratii: solutii de glucoza, diferite concentratii, solutiile de fructoza,
dextroza ,C, &(C, '(C!
6 !minoaci'ii sunt indispensabili sintezei proteinelor, deoarece organismul nusi
poate sintetiza aminoacizii esentiali, acestia trebuie sa fie administrati in solutii
perfuzabile.
Dxemple: Arginina, Aminosteril, Aminoplasmal A&(, -lasmasteril solutii in
flacoane de sticla.
Aminoacizii nu se administrea'a in combinatie cu alte solutii sau cu
medicamente deoarece au capacitate de interactiune.
/ei : aminoacizi esen;iali sunt: izoleucina, leucina, lizina, metionina,
fenilalanina, treonina, triptofan, valina.
"e retinut: 5olutiile de aminoacizi si de glucide trebuie prote;ate in timpul
depozitarii si administrarii de temperaturi ridicate si de lumina.
Reactiile de incompatibilitate ale solutiilor perfuzabile cu unele
medicamente pot provoca efecte toxice asupra organismului, iritarea tesuturilor,
embolii prin amestecarea unor emulsii, modificari farmacodinamice.
22
23
Dxemple de medicamente care nu se amesteca intre ele:
&. Jurosemid
:
'. =itroglicerina
*. Algocalmin
>. Metoclopramid
,. Dufilina
9. Insulina . .
+. 1opamina
:. Ambroxol
B. /imetidina
&(.1iazepam
Medicamentele incompatibile se administreaza in seringi sterile, separat, iar
pentru evitarea reactiilor dupa fiecare administrare se spala calea #cateterul sau
canula$ cu ser fiziologic steril inainte de a administra un alt medicament.
ATD=TIDL =u se amesteca:
6 sangele si derivatele de sange
6 solutiile de aminoacizi #Arginina$
6 solutiile uleioase
6 Manitolul
1D RDTI=)T:
<itamina B
'
nu se administreaza impreuna cu <it. B& si B9
Acidul folic nu se administreaza impreuna cu acidul ascorbic #vit. /$
<itamina B M se inactiveaza cu vitamina / in solutie
<itamina F nu se amesteca cu alte vitamine
Aa administrarea vitaminelor se va tine cont ca multe sunt sensibile la lumina si
caldura. 1e aceea se prefera administrarea in perfuzii de scurta durata sau se vor
introduce in flacon chiar inainte de administrare.
-repararea solutiei perfuzabile:
6 Recipientul de perfuzie 0 flaconul din sticIa #Arginina$ sau cel din plastic se
aseaza vertical.
6 1opul recipientului se dezinfecteaza cu un tampon de vata imbibat in alcool
medicinal.
6 Toate medicamentele si solutiile adaugate se amesteca cu solutia de baza prin
23
24
rasturnari succesive ale flaconului inainte de administrare.
6 5e alege trusa de perfuzie adecvata! se inchide dispozitivul de reglare si filtrul de
aerisire daca este incorporat in picurator inainte de introducerea in recipient.
6 5e introduce trocarul in dopul recipientului prin rasucire o singura data.
Rasucirile succesive pot antrena fragmente mici de cauciuc care a;ung in solutie.
6 5e da aerul afara din tuburi prin suspendarea flaconului! picuratorul trebuie sa
fie umplut cu solutie '?* #daca nu este suficient de plin exista pericolul patrunderii
bulelor de aer din tuburi in vena$.
6 Jlaconul se suspenda in stativ la o inaltime de ,( 9(cm deasupra nivelului
corpului pacientului.
6 Tubul de aer se fixeaza la flacon fara indoituri, daca se foloseste o trusa de
perfuzie cu filtru de aer.
/e retinut2
In cazul perfuziilor de scurta durata, cand se administreaza o cantitate mica
de solutie, ,( &(( ml, trocarul nu se infinge prea mult pentru ca orificiul de
scurgere sa fie deasupra dopului. 1aca se infinge prea mult o mare parte de
solutie va ramane in flacon.
A incorect B corect
Jig.+.A.Trocarul patrunde prea mult in flacon
B. Introducerea corecta a trocarului #&+, pag. :+$
24
25
*#L6$II PER96:!ILE + tabel
1enumirea solutiei Jorma de prezentare Indicatii. Mod de
administrare
& . 5olutie de clorura de=a /oncentratie i1%t%nica -D sau ser
fiziologic pungi -</ sau flacoane
-</ capacitate de ',(, ,((, &(((
ml fiole &( ml
/oncentrate &ipert%nica:
6 solutie de =a/I &(C, '(C, *(C
fiole
&ip%t%nice >,,g Co, ',',gCo
perfuzie I.<.
solutie de transport
cea mai folosita
solvent pentru
medicamente#antibi
otice, etc$
corectarea
dezechilibrului
hiponatriemic
'. 5olutie de glucoza /oncentratie i1%t%nica 3D solutie de
transport: perfuzie
alimentatie
parenterala
in hipoglicemie I<
antiedematos
6 pungi, flacoane -</ ',(, ,((ml
/oncentratii &ipert%nice: I
glucoza fiole **C, >(C
pungi flacoane &(C, '(C
concentratie &ip%t%nica '.,gC
*. 5olutie Ringer /ontine:
clorura de =a :.,g!
clorura de F (.* g!
reechilibrare
hidroelectrolitica
clorura de /a (.,g!
apa distilata &(((ml
Jlacoane, saci -</ ',(, ,(( ml
I.<. perfuzie lenta
25
26
>.5olutia de clorura de F
Brauman
,. 5olutie de Falium
magneziuasparagin at
Jlacoane de sticla de &(( ml
concentrate +,>C!
/ontine: acid aspargic & I solutie
hidroxid de F3 oxid de Mg'3
perfuzii I.<. lente
se dilueaza &(
'(ml cu ,(( ml cu
glucoza ,C, &(C! in
urgente '( ml
solutie F diluat cu
'( ml solutie
glucoza &( C
9. 5olutie de lactat de=a /oncentratie &&(gC solutie
izotonica ,(C
solutie de
corectareperfuzie
lenta in acidoza
hipotonica
+. 5olutia %artman 5olutie salina solutie de
corectare
perfuzie lenta in
acidoza hipotonica
:. 5olutia de bicarbonat
de =a
&>Co solutiie izotonica solutie tampon in
acidoza
B. 5olutii pentru diureza
osmotica
Manitol ,Co pungi -</ ',( ml activeaza diureza
&(. 5orbitol 5orbitol ,(gC( pungi -</ ,((0
'((( ml
alimentatie
parenterala
&&. 5olutie dextroxa
fructoza
,C, &(C, '(C ,C pungi saci
-</ ,((, &((( ml
perfuzie lenta
alimentatia
parenterala
26
27
&'. 5ubstituienti de
plasma
1extran >(3glucoza in flacon din
sticla
1extran >( cu =a/I
1extran +(3=a/I in flacoane de
sticla
2elufuzine solutie perfuzabila
Jlacoane sticla
perfuzie lenta
Ingri.irea *#lnavil#r in stare de s#c
/efinitie:
S%cu! este % insu#icienta circu!at%rie peri#erica rava in ur"a careia se
insta!ea1a an%7ia tesuturi!%r prin acu"u!are de pr%dusi de cata'%!is". Este necesara
recun%astera rapida a cau1e!%r pentru prevenirea !e1iuni!%r ireversi'i!e ce se p%t
insta!a.
Clasificarea eti#l#gica
3- S#cul )ip#v#lemic este pr%v%cat de pierderi!e de sane si p!as"a in ca1 de
&e"%raii5 trau"atis"e5 interventii c&irurica!e5 arsuri5 des&idratare(diaree5
vasaturi5 e7ces de diuretice*5 s%cu! de c%!aps din c%"a dia'etica5 %c!u1ii
intestina!e+
,- S#cul cardi#gen apare prin scaderea #unctiei de p%"pa a ini"ii in: I?A5
"i%cardite acute5 tu!'urari de rit"5 ta"p%nada cardiaca5 pneu"%t%ra7 cu
supapa5 e"'%!i pu!"%nare +
4- S#cul t#1ic#! septic apare in in#ectii cu er"eni Gra"6neativi (Esc&eric&ia
c%!i5 =!e'sie!!a5 Pr%teus5 etc.* sau Gra"6p%1itivi (sta#i!%c%ci5 strept%c%ci*+ se
pr%duc !e1iuni ce!u!are pri"are si enera!i1ate+
5- S#cul anafilactic se dat%reste intr%ducerii in circu!atie a un%r su'stante straine.
Surven "ai #recvent dupa ad"inistrarea de seruri sau di#erite "edica"ente pe
ca!e parentera!a sau dupa intepaturi de insecte si se caracteri1ea1a printr6%
reactie an%r"a!a antien6antic%rp cu e!i'erare "asiva de &ista"ina care
27
28
pr%v%aca c%!aps printr6% puternica vas%di!atatie peri#erica+
6- S#cul neur#gen apare dupa dureri intense(cu di#erite !%ca!i1ari*5 trau"atis"e
craniene sau "edu!are5 ana!e1ie insui#icienta5 e"%tii puternice5 care induc
'!%carea siste"u!ui nerv%s si"patic peri#eric.
Aparitia s%cu!ui p%ate #i #av%ri1ata de %'%sea!a5 ins%"nia5 starea de denutritie5 #ri5
ca!dura e7cesiva.
Ela*#rarea planului de ingri.ire
Culegerea datel#rB ana"ne1a pentru depistarea cau1ei tre'uie sa se #aca rapid.
Intre'ari care se p%t pune: daca pre1inta '%!i cardiace+ daca #ace trata"ent cu
diuretice si anti&ipertensive+ ce d%1a a !uat+ daca a avut &e"%raie in specia!
diestiva+ daca are #e'ra (daca nu stie se va "asura te"peratura*.
E1amenul clinic:
6 Se "as%ara #unctii!e vita!e: Pu!s5 TA5 Te"peratura5 Respiratia+
6 Se e7a"inea1a aspectu! pacientu!ui:
.uu!are sunt c%!a'ate 6 in s%c &ip%v%!e"ic5
.uu!are turescente 6 in s%c cardi%en+
pu!s asi"etric6 in ta"p%nada cardiaca+
su#!uri pat%!%ice+
apectu! a'd%"enu!ui+
pre1enta #e'rei si #ris%nu! den%ta s%c septic+
pre1enta !e1iuni!%r cutanate 6 in#ectii cu er"eni pat%eni.
Pr#*lemele *#lnavului:
Cip%tensiune arteria!a (TAS G -2""C*5 ta&icardie5 ta&ipnee+
Pu!s s!a'5 #i!i#%r"5 teu"ente reci5 u"ede 6 in &ip%v%!e"ie si teu"ente
ca!de in s%c septic5 pa!%are+
)!iurie (G 22"!B&* si acid%1a "eta'%!ica sunt #recvent inta!nite.
Investigatii de urgenta:
se rec%!tea1a sane pentru: rup sanuin si R&5 Ce"%'!%'ina5 Ce"at%crit5
!euc%ra"a5 i%n%ra"a5 #i'rin%en5 tr%"'%cite5 ana!i1a a1e!%r+ in s%c
septic se rec%!tea1a &e"%cu!turi repetate5 iar din urina: e7a"en su"ar de
urina5 ur%cu!tura+
28
29
radi%ra#ie t%racica5 ec%cardira"a5 PVC (presiune ven%asa centra!a*.
Interventii aplicate in #unctie de %'iective!e de inri.ire ur"arite:
Re#acerea v%!e"iei si #unctiei repirat%rii prin:
6 per#u1ie I.V. (in '%!us 6 322"!* cu de7tran5 sane intera!5 "asa
eritr%citara in ane"ie+
6 "edica"ente vas%active5 vas%pres%are 6 d%pa"ina+
6 p%1itie Trende!en'ur
?asurarea repetata a TA5 "%nit%ri1are c%ntinue a E=G5 #recventa
cardiaca5 pu!s%7i"etria5 e7. ,e !a'%rat%r: Ce"at%crit.5 e!ectr%!iti5 uree5
a1e sanuine5 "%nit%ri1are PVC+
Se ad"inistrea1a )
2
:22D+ !a nev%ie6 I)T si venti!ate "ecanica+
In ca1 de acid%1a "eta'%!ica (p& G /5:3* se ad"inistrea1a s%!utie de
'icar'%nat de Na in per#u1ie+
Se ur"areste diure1a prin s%nda. ve1ica! cu s%nda F%!e@ si puna
c%!ect%are de urina.
Se tratea1a cau1a s%cu!ui.
"edicamente vas#pres#are #%!%site in stari!e de s%c:
6 /#pamina 6 #aci!itea1a diure1a5 se ad"inistrea1a di!uata in per#u1ie cu
p%"pa de per#u1ie5 pe in#u1%"at sau pe in.ect%"at5 cun%scandu6se cu
preci1ie nu"aru! de picaturi ("!* ad"inistrate pe "inut+
6 Vas#presina 6 se #%!%seste in s%cu! septic+
6 /#*utamina 6 in s%cu! cardi%en+
6 N#repinefrina 6 in H%cu! septic.
Interventii de urenta in S#cul traumatic !a !%cu! accidentu!ui:
6 e!i'erarea victi"ei de su' actiunea aentu!ui trau"ati1ant5 evitarea e7punerii
'%!navu!ui !a n%i trau"atis"e pe durata transp%rtu!ui+
6 aprecierea rapida a starii #unctii!%r vita!e+ pre1enta pu!su!ui !a car%tida5
#e"ura!a+ respiratie+TA
6 ad"inistrare de )2+
6 eva!uarea rapida a !e1iuni!%r5 !a nive! de: craniu5 t%race5 a'd%"en+
6 p%1itia '%!navu!ui este decu'it d%rsa! cu pici%are!e ridicate G 02;6 $3;+
29
30
6 inve!irea cu paturi
Atentie 6 nu se ad"inistrea1a ni"ic accidentati!%r in stare de s%c5 pe ura.
Pretratamentul s#cului se incepe !a !%cu! accidentu!ui si se "entine in ti"pu!
transp%rtu!ui si c%nsta in:
puncti%narea unei vene ii insta!area unei per#u1ii pentru trata"en
rec%!tarea sane!ui necesar e7a"enu!ui de !a'%rat%r: rup sanuin si R&5
a!c%%!e"ai si a!te e7a"ene u1ua!e.
Ingri.irea s#cului traumatic la terapie intensiva
:. Re#acerea v%!e"iei 6 este "asura de pri" %rdin pentru a evita dec%"pensarea.
2. C%"'aterea durerii si aitatiei cu "edica"ente indicate de "edic: ,ia1epa" :
#i%!a are e#ect !inistit%r. Unii aut%ri rec%"anda ?%r#ina di!uata cu :2 "! s%!utie
!uc%1ata sau ser #i1i%!%ic+
0. E#ectuarea pansa"ente!%r si i"%'i!i1ari!%r pr%vi1%rii a!e #%care!%r de #ractura si
investiatii!e necesare.
$. ,es%carea repre1inta ap!icarea tutur%r "et%de!%r "edica!e si
c&irurica!e cun%scute pentru iesirea din starea de s%c.
,upa des%care pacientu! este trans#erat in serviciu! de c&irurie enera!a pentru
trata"entu! cau1ei ce a pr%v%cat s%cu! si unde se va inri.i pana !a vindecarea
c%"p!eta. Aceasta situatie este decisa de ec&ipa "edica!a.
3. Resuscitarea cardi%6respirat%rie in ca1 de st%p cardiac si st%p respirat%r.
S#cul cardi#gen
Ta*l#ul clinic : dureri prec%rdia!e5 dispnee5 an7ietate5 pa!iditate.
Interventii de urgenta:
repaus in decu'it d%rsa!5 sedarea '%!navu!ui5 c%"'aterea durerii+
p%1itie us%r se"ise1anda daca TA per"ite+
ad"inistrare de sedative: ,ia1epa" : t'.+
ad"inistrare de ana!e1ice: F%rtra! 6 : #i%!a 6 02 " in.ecta'i! S.C.
sau I.?.+
%7ien%terapie pe s%nda na1%#ariniana+
'%!navu! se transp%rta !a spita!5 su' c%ntr%!u! #unctii!%r
30
31
vita!e.
Tratamentul in spital:
:. 4%!navii cu s%c cardi%en pr%v%cat de I?A v%r #i internati in unitati de terapie
intensiva c%r%narieni+ v%r #i i"%'i!i1ati !a pat in p%1itie #av%ra'i!a+ in dispnee
severa p%1itia este se"ise1andaBse1anda+
2. Suprave&erea #unctii!%r vita!e a!e '%!navu!ui ("%nit%ri1area E=G5 presiune
ven%asa*+
0. Ca!"area durerii se #ace cu ana!e1ice (A!%ca!"in5 Pia#en5 F%rtra!*+
$. 8inistirea si sedarea 6 se ad"inistrea1a an7i%!itice: ,ia1epa" : #i%!a5
Cidr%7i1in5 R%"eran+
3. )7ien%terapie: 9 6 > I B "inut+
9. Cidratare parentera!a+
/. Ad"inistrare de "edica"ente:cardi%t%nice "a.%re5 vas%di!atat%are5
antiarit"ice+
>. C%rectarea acid%1ei "eta'%!ice severe (pC G /5:3* cu s%!utie T.C.A.?.5
sau s%!utie 'icar'%nat de Natriu.
S#cul anafilactic
Apare in cursu! reactii!%r a!erice i"ediate si rave in ur"a:
a!eriei "edica"ent%ase+
a!eriei !a une!e su'stante c&i"ice+
intepaturii de insecte+
a!eriei a!i"entare.
In socul anafilactic are loc o exudatie mare de lichid interstitial, care alaturi de
vasodilatatie determine prabusirea TA si poate provoca moartea bolnavului,
daca nu se intervine la timp.
Pr#*lemele *#lnavului:
de'utu! este 'rusc !a cateva "inute dupa ad"inistrarea su'stante!%r+
stare de rau enera!+
31
32
se"ne cutanate: eruptii5 erite"e di#u1e ins%tite sau nu de prurit5 urticarie5
ede" a! #etei si p!e%ape!%r+
"ani#estari respirat%rii: ede" !arinian5 sindr%" de insu#icienta respirat%rie
acuta5 cri1e de dispnee+
tu!'urari cardi%vascu!are: &ip%tensiune arteria!a5 pu!s ta&icardic5 cian%1a+
tu!'urari neur%!%ice: an7ietate5 tuse5 acu#ene5 verti.5 c%"a+
"ani#estari diestive: reata5 varsaturi5 dureri5 diaree.
,ian%sticarea 6 are % "are i"p%rtanta cun%asterea "edica"entu!ui5
a!i"entu!ui care a pr%dus s%cu!.
Interventii de urgenta pentru salvarea vietii pacientului:
Adrena!ina este "edica"entu! de e!ective in s%cu! ana#i!actic
Ap!icarea de ar%uri : cand s%cu! a #%st dec!ansat de % in.ectie intrader"ica5 sc5
i" sau de % de intepatura de insect intr6% e7tre"itate5 se #ace ace!ei e7tre"itati.
In .uru! !%cu!ui in%cu!arii se in.ectea1a 253 6 : " de Adrena!ina : D% di!uata
in :2 "! ser #i1i%!%ic.
C%rtic%i1i se ad"inistrea1a nu"ai dupa ad"inistrarea de adrena!ina
In ca1 de &ip%v%!e"ie se ad"inistrea1a su'stituienti de p!as"a c%nc%"itant
cu s%!utiie!ectr%!itice
P%1itia '%!navu!ui este Trende!en'ur pentru a i"piedica isc&e"ia cere'ra!a+
Intu'atie %r%tra&ea!a (I)T* de catre "edicu! aneste1ist pentru venti!atie
arti#icia!a in ca1 de spas" !arinian sau 'r%n&%spas" pre!unit+
)7ien%terapie 9 6 >!B"in+
Tra&e%st%"ia in ca1 de as#i7ie prin ede" !%tic daca nu se p%ate ap!ica
"anevra de intu'atie+
4%!navu! tre'uie sa #ie "%nit%ri1at 2$ & din 2$ & pentru a nu reaparea stari de
a!erie.
"edicamente administrate in s#c anafilactic
6 Adrena!ina 253 6 :" S.C. este "edica"entu! de e!ective in s%cu! ana#i!actic
6 Ce"isuccinat de Cidr%c%ti1%n 6 232 "5 d%1a de atac I.V. !ent5 se c%ntinua in
32
33
per#u1ie pana !a 3226:222 "B2$ &+
6 ,e7tran /25 ser !uc%1at3D in per#u1ie I.V.+
6 ?i%#i!in : #i%!a !ent I.V. in 'r%n&%c%nstrictie severa+
6 4r%n&%di!atat%are spra@ 6 aer%s%!i+
6 Anti&ista"inice cu sc%p preventiv.
S#cul septic
Se insta!ea1a in ur"a patrunderii in circu!atie de 'acterii sau t%7ine!e acest%ra5 in
cantitati "ari5 insta!andu6se insu#icienta vascu!ara acuta.
,enu"iri!e pr%puse si acceptate in pre1ent pentru s%cu! septic sunt:s%c 'acterian5
s%c in#ecti%s
Eti#l#gie:
6 4acterii Gra"6 Esc&eric&ia c%!i5 Pr%teus5 Sa!"%ne!!a5 S&ie!!a5 =!e'sie!!a+
'acteria ra"6p%1itive( sta#i!%c%ci si enter%c%ci*.
Semnele si simpt#mele s#cului septic:
6 pre1enta unei in#ectii !%ca!e sau enera!e5 #e'ra si #ris%ane+
6 scaderea TA+
6 teu"ent uscat5 ca!d5 ap%i rece5 u"ed5 e7tre"itati cian%tice+
6 %!i%anurie.
S#cul septic+ in #unctie de ev%!utie5 cuprinde 0 stadii:
:. stadiu! I I peri%ada de &ip%tensiune ca!da sau peri%ada de s%c c%"pensat
('%!nav cu &ip%ter"ie5 &ip%tensiune arteria!a5 ta&icardie5 ta&ipnee5 an7ietate5
teu"ent uscat si ca!d*+
2. stadiu! II 6 peri%ada de &ip%tensiune JreceJ6 sau de s%c &ip%dina"ic
dec%"pensat ('%!navu! este aitat sau s%"n%!ent5 TA sca1uta5 ta&%pnee5
ta&icardie5 teu"ent u"ed si rece5 %!i%anurie5 cian%1a*+
0. stadiu! III 6 sau s%cu! ireversi'i! ('%!navu! pre1inta &ip%ter"ie5 stup%are5 c%n#u1ie5
c%"a5 pra'usirea TA5 tu!'urari "eta'%!ice "a7i"e*+ ev%!utie #ata!a.
4%!navii cu septice"ie tre'uie internati in servcii!e de terapie intensiva si reani"are
Interventii de urenta:
6 Trata"entu! cu anti'i%tice se #ace !a indicatia "edicu!ui5 dupa di#erite
sc&e"e5 ad"inistrate I.V. c%n#%r" anti'i%ra"ei+
6 c%rectarea tu!'urari!%r &e"%dina"ice cu ,e7tran $25 p!as"a5 sane5 5 s%!.
33
34
e!ectr%!itice
6 %7ien%terapie >6:2 I B "inut+
6 "edica"ente de urenta: ,%pa"ina5 c%rtic%i1i5 "edicatie vas%activa5
&eparina inCIV,+
6 drenarea si indepartarea c&irurica!a a #%caru!ui de in#ectie+
6 trata"ent si"pt%"atic
6 investiatii pentru identi#icarea #%caru!ui de in#ectie prin rec%!tari de pr%duse5
tesuturi p%tentia! in#ectate (e7. sane5 urina5 sputa5 !ic&id p!eura!5 8CR*+
6 ana!i1e de !a'%rat%r:
:. &e"%cu!tura
2. ur%cu!tura
0. c%pr%cu!tura
$. 'i!icu!tura
I%*69ICIE%$! RE*PIR!$#RIE !C6$!
I=5)JI/ID=TA RD5-IRAT"RID A/)TA este incapacitatea plamanilor de a
face fata schimburilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus si de efort.1atorita
acestui fapt, are loc o hipoxemie # scaderea "' in sange$, asocoata sau nu cu
hipercapnie# cresterea /"' din sange$.
Cau'e : de origine bronhopulmonara! de origine cardiaca! de origine
extrapulmonara! cauze generale
Cau'ele de origine bron(opulmonara:
5tenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare# laringe, trahee$
Bronhoalveolite de deglutitie
/rize de astm bronsic
Reducerea acuta a campului respirator
B-"/ acutizata
Cau'e de origine cardiaca:
34
35
Astmul cardiac
Infarctul miocardic
Ddemul pulmonar acut
Dmbolia pulmonara
/ordul pulmonar cronic
Cau'e de origine e1trapulmonara:
Alterarea functiei centrului respirator
Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori
Boli ale cutiei toracice
boli ale sistemului nervos
afectiuni abdominale
Cau'e generale
intoxicatii acute
afectiuni sanguine
alte afectiuni: obezitate, trichinoza, stare de soc
Mani&estari de dependenta( semne si simptome posibile):
a. "ispneea poate aparea sub forma de:
6 Bradipnee inspiratorie insotita de tira;# retractia spatiilor intercostale$ sau de
corna;# inspiratie lenta si zgomotoasa$ in obstacole intalnite in caile
respiratorii superioare
6 Bradipnee expiratorie in criza de astm bronsic
6 Bradipnee intoxicatii cu deprimante ale 5=/
6 -olipnee
35
36
6 Respiratie Fussmaul respiratie in > timpi# inspir pauza, expir K pauza$ apare
in acidoza metabolica
6 Respiratie /heNne 5to@es# polipnee cu amplitudini crescande pana la
maximum si apoi scazand pana la apnee ce dureaza &('( sec$ apare in
hitertensiune intracraniana, hipoxemia centrilor nervosi, arterioscleroza
cerebrala
b. Ciano'a exprima scaderea concentratiei de "' in sangele arterial#.
cresterea %gb$
apare initial la extremitati: buze, unghii, pavilionul urechii, apoi se
generalizeaza
poate lipsi in: anemii, stari de soc hipvolemic, intoxicatii cu /" si
cianuri, alcaloza metabolica
c. Modi&icarea amplitudinii miscarilor respiratorii) care pot fi:
6 Rare si ample
6 Jrecvente si superficiale in fracturi costale
6 Miscari ale unui singur hemitorace
6 Respiratia paradoxala in volet costal, plagi pleuro pulmonare
d. $a(icardia apare ca si fenomen compensator
e. !lte semne clinice:
6 ,urerea t%racica cu sediul: precordial sau retrosternal ori la baza
hemitoracelui! caracterul durerii: constrictiv intens sau sub forma de ;unghi
toracic violent
6 Cipersa!ivatie# in hipercapnee, hipoxie$
6 Cipers%n%ritate# in pneumotorax, emfizem pulmonar$
6 ?atitate# pneumonii, colectii lichidiene in pleura$
6 Ra!uri. zgomote patologice ce iau nastere in alveole sau in bronhii! aceste
pot fi: crepitante# suvita de par! apar in pneumonii, edem pulmonar$
36
37
ronflante# sunete groase! datorate secretiilor abundente in
bronhii$
sibilante# tiuitul vantului$
subcrepitante#tub de sticla plin cu apa! apre in bronsite, supuratii
pulmonare$
An7ietate sau s%"n%!enta5 c%n#u1ie5 de!ir
Problemele pacientului:
Alterarea respiratiei
Alterarea schimburilor de gaze
1iminuarea perfuziei tisulare
-otential de complicatii
#biectivele vi'ea'a:
-ermeabilizarea cailor respiratorii
Javorizarea respiratiei pulmonare
/ombaterea starii de hipoxie
-revenirea complicatiilor
"iagnostice de nursing( cateva e1emple):
&. 1isconfort din cauza durerii manifestata prin agitatie, neliniste.
'. Respiratie ineficienta din cauza obstructiei supraglotice manifestata prin
dispnee, respiratie superficiala, tahicardie
*. 1iminuarea perfuziei tisulare din cauza alterarii schimburilor de gaze
manifestata prin cianoza
Interventiile( cu rol propriu si delegat)2
37
38
-rimele inrterventii acordate pacientului, au caracter de urgenta:
72 Controlul si permeabilitatea cailor aeriene
In orice forma de IRA fara etiopatogenie se aplica de regula , in urgente, unele
masuri terapeutice generale.
a. #bstructiile supraglotice # caderea limbii, patrunderea lichidului de
varsatura sau regurgitatie in caile aeriene sau acumularea de cheaguri de
sange? secretii, patrunderea unor corpi straini din cavitatea bucala$ se
controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute:
6 Asezarea bolnavului in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie
6 Impingerea anterioara a mandibulei# prin primele doua manevre se
indeparteaza pericolul de obstructie prin alunecarea posterioara a limbii la
bolnavii inconstienti$.
6 /uratarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu a;utorul degetelor
infasurate in tifon, cu tampoane sau prin aspiratia orofaringiana sau
nazofaringiana
6 Tractiunea limbii se face cu mi;loace improvizate sau cu pensa speciala.
6 Intubatia orofaringiana cu canula 2uedel # plasata in vavitatea bucala,
impiedica alunecarea posterioara a limbii
b. -ermeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice#secretii traheo
bronsice$
6 1ezobstruarea /A5 prin asezarea bolnavului in pozitie de drena; postural
# cand actul deglutitiei este tulburat sau la bolnavii inconstienti$
o Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral, cu capul mai ;os fata
de trunchi, intors intro parte# drena;ul postural in decubit dorsal este
greu de suportat$
o Aa bolnavii asezati in decubit ventral se poate introduce in regiunea
inghinala un suport format din perna sau un sul de paturi, marinduse
prin aceasta eficacitatea drena;ului! pozitia corpului va fi schimbata la
'( *( min.
38
39
o 5ecretiile care nu se elimina prin drena; postural vor fi extrase
# aspirate cu instrumente perfect sterile# seringa 2uNon, trompa de vid,
aspirator de oxigen$.
o In caz de obstructie a cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi starini,
se recomanda apasarea diafragmului de ;os in sus # se impinge aerul
existent in bronhii si trahee si se favorizeaza eliminarea corpilor straini$
o In cazul bolnavului constient, obstructiile subglotice se mai combat prin
provocare de tuse artificiala dupa fluidificarea secretiilor bronsice cu
medicamente$
o In obstructiile laringo traheale severe se practica de catre medic
intubatia orotraheala sau traheostomia, dupa care se realizeaza
aspiratia secretiilor
c2 Respiratia arti&iciala
6 1upa asigurarea permeabilitatii caii bucofaringiene, se verifica daca
bolnavul are sau nu are respiratie spontana
o daca bolnavul nu are respiratie spontana, se trece imediat la
respiratie artificiala#folosind ca metode: respiratia gura la gura, gura
la nas, trusa de ventilatie tip Ruben, sau dispozitiv de respiratie
artificiala$
Aceste metode se folosesc la: domiciliul bolnavului, in timpul transportului la spital, in
camera de garda a serviciilor ambulatorii sau spitalicesti si la nevoie, inainte de
instituireaventilatiei # respiratiei atrificiale$ mecanice.
d. #1igenoterapia se utilizeaza in toate formele de IRA
6 5e asigura umidificarea oxigenului: '?* apa, &?* alcool etilic
6 5e verifica debitul: &9 &: l? minut
e2 Mijloace terapeutice ajutatoare
39
40
6 Dfectuare de punctii pentru evacuarea revarsatelor pleurale sau
peritoneale
6 5timularea medicamentoasa a centrilor respiratori
6 /ombaterea acidozei respiratorii# perfuzii cu bicarbonat de sodiu &>,,C,
'(( *(( ml$
6 Tratament simptomatic al tusei, durerii, anxiatatii, etc.
6 Bronhodilatatoare cu actiune moderata# papaverina, sulfat de magneziu$
&2 Masuri terapeutice etiopatogenetice
6 In IRA aparute in conditii de aer viciat: scoatere din mediu, respiratie
artificiala, oxigenoterapie
6 In cazurile de edem laringian alergic, laringite edematoase, intoxicatie cu
corozive, bronhoalveolita de deglutitie: tratament la indicatia medicului cu
%%/# &(( *(( mg$iv in perfuzie
6 In crup difteric: ser antidifteric
6 In spasm glotic: spasmolitice
6 5pasmul bronsic se combate cu Miofilin #'* fiole? '> ore$
Aa tratamentele etiologice indicate de medic, as. Med.
o <a linisti bolnavul
o <a aseza bolnavul in pozitie comoda# eventual semisezanda$
o <a crea o atmosfera umeda
o <a aplica comprese calde pe gatul bolnavului
o <a asigura aerisirea camerei
Morfina si barbituricele vor fi evitate datorita actiunii lor de deprimare a centrului
respirator.
40
41
ANESTE7IA SI ANESTE7ICI8E
Aneste$ia este "et%da "edica!a prin care se supri"a sensi'i!itatea durer%asa
a unei parti sau c&iar a intreu!ui c%rp5 pe % anu"ita peri%ada de ti"p necesara
e#ectuarii unei interventii c&irurica!e.
Aneste1ia enera!a repre1inta supri"area starii de c%nstienta si pr%ducerea
"i%re!a7arii pe % peri%ada pasaera5 prin in&a!area sau in.ectarea unui "edica"ent
aneste1ic- !neste'ia generala se mai numeste narco'a2
Aneste1ist este un "edic ca!i#icat sa ad"inistre1e un aneste1ic.
Analge$ie repre$inta lipsa sensi*ilitatii durer#ase+ adica indepartarea
durerii fara pierderea starii de c#nstienta-
Analge$ic9 medicament care tratea$a durerea-
Tipuri de aneste$ie:
I- Aneste$ie generala:
a. aneste1ia enera!a este rea!i1ata pe ca!e in&a!at%rie cu aneste1ice
v%!ati!e (&a!%tan5 en#!uran etc * care se ad"inistrea1a pe s%nda de
intu'atie %r%tra&ea!a (I.).T.*.
'. aneste1ia enera!a c%"'inata se e#ectuea1a pe ca!e in&a!at%rie si pe ca!e
intraven%asa.
Aneste1ici!e a1%ase sunt t%7ice pentru #icat5 &e"at%p%ie1a5 #erti!itate si
pentru cei care e#ectuea1a aneste1ia .
E&ectele aneste'iei generale:
E pierderea cun%stintei+
ana!e1ie prin !ipsa durerii+
E Cipn%1a6 '%!navu! d%ar"e +
E re!a7area "uscu!ara asiura e#ectuarea %peratiei in c%nditii %pti"e+
E e#ect antis%c A %prirea #act%ri!%r trau"atici.
Caile de administrare ale aneste'iei generale :
6 intu'atia se rea!i1ea1a prin ad"inistrarea a1u!ui pe s%nda end%tra&ea!a (I.).T.*5
#i7area s%ndei se #ace nu"ai !a adu!ti prin u"#!area 'a!%nasu!ui5 !a c%pii se #%!%seste
s%nda #ara 'a!%nas+
41
42
6 aneste1ia prin in&a!atie pe "asca se e#ectuea1a prin #%!%sirea de catre aneste1ist a
unei "asti du'!e care per"ite a's%r'tia i"ediata a a1u!ui !a !%cu! unde acesta iese in
e7teri%r+
6 prin in.ectii I. V
Ingrijiri in timpul aneste'iei generale:
6 "%nit%ri1area #unctii!%r vita!e: pu!s5 TA5 "iscari respirat%rii5 diure1a5
te"peratura c%rp%ra!a+ c%!%ratia teu"ente!%r si "uc%ase!%r+
6 suprave&erea pupi!e!%r si secretiei !acri"a!e+ p!e%ape!e se inc&id.
6 Suprave&erea pierderi!%r de sane aspirat si "asurarea acest%r pierderi.
6 Pr%te.area %c&i!%r 6 "iscari!e !%'u!ui %cu!ar si re#!e7u! c%rnean sunt a'sente in
ti"pu! aneste1iei5 de aceea se inc&id p!e%ape!e pentru a preveni uscarea "uc%asei5 se
va evita %rice #e! de c%"presiune asupra !%'i!%r %cu!ari5 de%arece !e1iuni!e pr%duse
p%t da tu!'urari de vedere.
6 C%rectarea tutur%r "%di#icari!%r c%nstatate +
6 &ip%ter"ia se c%"'ate prin inca!1irea pacientu!ui cu sa!te!e e!ectrice.
6 Aparatura de "%nit%ri1are va #i per"anent c%ntr%!ata si suprave&eata.
Alte tipuri de aneste$ie:
II- Aneste$ia spinala cuprinde:
6 ra)ianeste$ia este % aneste1ie de c%nducere care i"piedica trans"iterea
#!u7u!ui durer%s prin interceptia #i're!%r nerv%ase !a %rice nive! intre "aduva
spinarii si recept%rii nerv%si din pie!e Hi "uc%asa + se reali$ea$a prin
punctieBin.ectie intrara&idiana a aneste1icu!ui in spatiu! su'ara&n%idian in
8CR+
! aneste$ia peridurala se reali$ea$a prin '!%carea nervi!%r spina!i
ad"inistrandu6se un aneste1ic !%ca! in spatiu! peridura!.
III- Aneste$ia regi#nala se c!asi#ica in:
! tr#nculara A insea"na '!%carea trecat%are a unui nerv peri#eric prin in.ectarea
unui aneste1ic !%ca! in vecinatatea !ui.
6 ple1ala 6 insea"na '!%carea !a nive!u! 'ratu!ui a p!e7u!ui 'ra&ia!.
IV- Aneste$ia l#cala se e#ectuea1a:
6 prin c%ntact direct5 pe "uc%ase5 teu"ent prin 'adi.%nare5 re#rierare5 spra@5
42
43
e!+
6prin in.ective I.,.5 SC
6 in#i!tratie se #ace strat cu strat.
Aneste1ia este e#ectuata de "edicu! specia!ist a.utat de asistenta de !a sa!a de
%peratie.
Pregatirea *#lnavului pentru ra)ianeste$ie 5
Testarea '%!navu!ui se #ace prin I.,. pe #ata anteri%ara a ante'ratu!ui:
6 testarea sensi'i!itatii '%!navu!ui !a su'stante!e aneste1ice este e#ectuata de "edic
pentru a depista ca1uri!e de a!erie in pre1iua interventiei. ?ani#estari a!erice p%t
aparea sunt su' #%r"a de prurit !%ca! sau eruptie papu!ara5 su' #%r"a de cri1a de ast"
sau c&iar s%c ana#i!actic.
Ingri.iri in timpul ra)ianeste$iei
5e urmaresc:
6 #unctii!e vita!e pu!s+ T.A. "iscari!e respirat%rii5 diure1a+
6 c%!%ratia teu"ente!%r+ te"peratura (de%arece in ti"pu! interventiei5 te"peratura
p%ate scadea*+
6 s%"n%!enta5
6 reata5
6 verti.u!5
6 pareste1ii!e !a nive!u! #etei5
6 tu!'urari de v%r'ire5 de vedere5 nista"usu!5
6 tu!'urari de "ictiune.
Ingri.iri dupa ra)ianeste$ie:
6 Repaus !a pat #ara perna 2$&5
6 nu se va "isca 2 6 $ %re capu! 6 risc de ce#a!ee+
6 suprave&erea pu!su!ui5 TA5 diure1a5
6 se va #ace s%nda. ve1ica! evacuat%r+
6 se c%"'ate durerea+
6 a!i"entatie &idrica( apa*.
6
43
44
-rotectia muncii pentru personalul sanitar:
Aneste1ia si aneste1ici!e v%!ati!e sau a1%ase pr%duc #recvent !a pers%na!u!
sanitar dureri de cap5 astenie5 a!erii. ?asuri!e care se i"pun pers%na!u!ui sanitar
sunt:
E veri#icarea si intretinerea aparatu!ui de aneste1ie si acces%rii!%r+
E insta!atii de aerisire+ sa!i!e de %perate sunt preva1ute cu venti!at%are de%arece
a1e!e aneste1ice e!i'erate sunt t%7ice5 iar pers%na!u! tre'uie pr%te.at+
E in sa!i!e in care se #%!%seste Ca!%tan prin "asca (pr%t%7id de a1%t*5 asistente!e
si d%ct%rite!e insarcinate nu au v%ie sa pr%#ese1e.
E in ca1 de aneste1ie prin I.).T #ara pierdere de aneste1ice v%!ati!e este per"isa
pre1enta ravide!%r in sa!a de %peratie.
E pr%t%7idu! de a1%t este aresiv5 are e#ect de sera pe stratu! de %1%n(putin
#%!%sit in pre1ent*.
) aneste1ie enera!a c%nsta in ad"inistrarea de a"estec #%r"at din 9> 6 9-D
pr%t%7id de a1%t (N2)*5 02D)2 si aneste1ic5 a1%s respectiv Ca!at%n.
Nive!u! te&nic actua! de ad"inistrarea a aneste1ici!%r per"ite scaderea
pierderi!%r de a1e aneste1ice in!%cuindu6se aparatu! de aneste1ie in&a!at%rie
%'isnuite cu te&nici de aneste1ie cu #!u7 sca1ut (!%K #!%K*.
Aneste$icile
/efinitie
Prin aneste$ic se intelege un medicament care dupa administrare pr#duce
aneste$ie-
I- Aneste$icile generale
A. Eteri6 Aet&eru" et&@!icu"+
E Aet&eru" pr%narc%1a5 #!ac%n 6 pentru aneste1ie c&irurica!a+
ad"inistrarea se #ace prin in&a!atie ceea ce pr%duce aneste1ie enera!a.
4. ,erivatii &a!%enati ai &idr%car'uri!%r:
E#!uran #!ac%n. In..
Narc%tan este % s%!ut.e de in&a!at.e (aneste1ic enera! ad"inistrat prin
in&a!atie*.
Ca!%t&ane sau F!u%t&ane (!ic&id inc%!%r v%!ati!* s%!utie in&a!at%rie 6 prin
"asca sau I)T pentru aneste1ie enera!a.
44
45
Pr%t%7idu! de a1%t s%!utie in&a!at%rie + este un a1 t%7ic se #%!%seste in
a"estec /2D cu %7ien Hi &a!%eni pentru aneste1ie enera!a ap!icata
pe "asca sau s%nda. Se #%!%seste rar.
I1%#!uran+ in&a!atie (aneste1ie a1%s*.
C. 4ar'iturice
4rieta! s%diu in.ecta'i!a.
T&i%penta! #!ac%ane in.ecta'i!.
Pent&%ta! #!ac%ane in.ecta'i! (aneste1ic enera! cu inductie rapida :2622 sec5
iar '%!navu! se tre1este in 22 6 02 "in de !a intervent.e c&irurica!a de scurta
durata*.
Reactiile adverse date de aneste$icele generale:
E 'radicardie si &ip%tensiune de aceea se ad"inistrea1a preventiv Atr%pina
E p%st%perat%r p%t da reata si varsaturi5 de aceea se inter1ice a!i"entatia.
Analgezic opioid:
Fentan@! #i%!e 25: "B2"B+ #i%!e de 3"!+ #!ac%ane 2532 "B:2"!5 in.ectat iv 5 are
actiune rapida de durata scurta 22 6 $3 "inute+ se #%!%seste in inducerea si
"entnerea aneste1iei !%ca!e sau enera!e.
Alte anestezice:
,r%perid%! #i%!e :2"! c%ncentrate 23 "5 s%!ut.e in.ecta'i!a se #%!%seste pentru
preatirea pentru aneste1ie si "entinerea acesteia in ca1u! interventii!%r de !una
durata+ ad"inistrare pe ca!e iv. sau i". Se p%ate c%"'ina cu a!te aneste1ice.
Aneste$ice l#cale :
E C!%r&idrat de pr%caina s%!utie in.+
E 8id%caina s%!. in.. #i%!e+
E 4upivacaina sau ?arcaine spina! #i%!e 253D5 se #%!%seste pentri
ra&ianeste1ie5 durata ana!e1iei 0 6 $ %re !a nive!u! "e"'re!%r in#eri%are+
E L@!%caina s%!. in.+
E L@!ina s%!. in.+ spra@.
E C!%rura de eti! spra@ !%ca!.
Ana!e1ice!e #%!%site in practica "edica!a sunt narc%tice stupe#iante.
a* ,erivati "%r#inici:
45
46
6 C%deina cp+ Anta!ic cp+
6 Cidr%"%r#%" s%!. in..
6 ?%r#ina s%!. in..
6 ,a!tard c%"pri"at retard+
6 Venda! retard.
'* F%rtra! c%"pri"ate si #i%!e.
Alte analgezice 6 Tra"ad%!5 ?a'r%n5 Tra"a! cps5 #i%!e5 sup%1it%are.
R#lul asistentei
Aneste1ice!e sunt ad"inistrate de "edicu! specia!ist 6 aneste1istu!.
Asistentu! "edica! preateste #!ac%ane!e5 #i%!e!e cu s%!utii!e rec%"andate5 !e aspira
in serini steri!e5 !e preateste pentru ad"inistrare si serveste "edicu! +
suprave&ea1a starea '%!navu!ui si #unctii!e vita!e.
Asistenta va preati "edicatia de urenta si aparatura de resuscitare cardi%6
respirat%rie pentru t%ate ca1uri!e de urenta care ar putea sa apara.
Supraveg)erea *#lnavului In peri#ada p#stnarc#tica
Interventiile asistentei:
6 suprave&ea1a '%!navu! pana !a revenirea starii de cun%stinta+
6 "%nit%ri1ea1a #unctii!e vita!e !a interva!e de :3 "in
6 suprave&ea1a pansa"entu! si aparita &e"%raii!%r+
6 asiura p%1itia '%!navu!ui in peri%ada p%stnarc%tica5 de decu'it d%rsa! #ara perna
(ra&ianeste1ie* 2$ de %re+ atrae atentia '%!navu!ui sa nu "iste capu! 2 6 $%re+
6 previne aparitia as#i7iei prin caderea !i"'ii+
6 indepartea1a pipa Guedde! dupa revenirea starii de c%nstienta+
6 int%arce capu! '%!navu!ui intr6% parte si ii da % tavita rena!a daca are reata sau
pre1inta varsaturi.
4%!navu! va #i ase1at in 1iua %peratiei5 seara5 in p%1itie se"ise1anda5 daca nu sunt
c%ntraindicatii.
"entinerea si m#nit#ri$area functiil#r vitale:
,upa interventie este necesara "%nit%ri1area:
46
47
6 #recventei respiratiei5 pu!su!ui5 aspectu!ui E=G5 te"peraturii+
6 TA se "as%ara cu aparat #i7at !a pat pentru #iecare pacient+
6 diure1a va #i "asurata prin s%nda. ve1ica! cu puna c%!ect%are de urina+
6 se va rap%rta %rice "%di#icare pat%!%ica aparuta+
6 se ur"areste aspectu! enera! a! '%!navu!ui : cu!%area #etei5 a
teu"ente!%r si "uc%ase!%r+
6 se asiura iiena prin t%a!eta partia!a !a pat5 #erind insa reiunea pansata.
"#dificari PAT(8(&ICE c#nstatate care tre*uie anuntate:
3- Temperatura ridicata+ persistenta #e'rei peste 0 1i!e de !a interventie indica de
ce!e "ai "u!te %ri % c%"p!icatie. Interventii: ter"%"etri1ari c%recta din %ra in
%ra+ ap!icatii de c%"prese reci pe #runte.
,- Pulsul:
6 'radicardic 6 indica % c%"presiune cere'ra!a+
6 #i!i#%r" 6 indica &e"%raie interna+
6 ta&icardic I indica % in#ectie+
Interventie: "%nit%ri1area pu!su!ui.
4- /ispneea cu p%!ipnee sau 'radipnee+
Interventii pana la venirea medicului: 6 se va ad"inistra )2+
6 cand tuseste sau rade5 '%!navu! este s#atuit sa6si pr%te.e1e p!aa
a'd%"ina!a cu "ana.
t
5- /aca nu urinea$a sp#ntan dupa 9 %re de !a %peratie se va #ace s%nda.
ve1ica!5 in ca1u! in care nu s6a insta!at % s%nda per"anenta cu puna
c%!ect%are de !a sa!a de %peratie5 de%arece e7ista riscu! de retentie urinara
pr%v%cata sau #av%ri1ata de p%1itia '%!navu!ui5 de intervetie sau de aneste1ie.
6- "ete#rismul sau 'a!%nari!e se c%"'at !a cei sIa'iti cu tu'u! de a1e ti"p de
22 "in. !a $&+ pri"u! scaun sp%ntan apare a treia 1i dupa %peratie.
,aca '%!navu! are su#erinte a'd%"ina!e5 dureri5 se va #ace c!is"a
evacuat%are !a indica!ia "edicu!ui+ MM dupa interventia pe intestin5 c!is"e!e sunt
c%ntraindicate.
Supraveg)erea plagii c#nsta in urmat#arele :
6 se veri#ica daca: 6 pansa"entu! nu s6a dep!asat sau des#acut5
6 p!aa nu sanerea1a
47
48
6 pansa"entu! s6a i"'i'at cu urina sau secretii5 pur%i
,upa %peratii!e aseptice5 daca pansa"entu! ra"ane uscat iar '%!navu! nu pre1inta
dureri 5 p!aa va ev%!ua n%r"a! si se va se cicatri1a in 9 6 / 1i!e+ dupa aceasta
peri%ada5 pansa"entu! se va des#ace5 se v%r sc%ate #ire!e de sutura5 se va
de1in#ecta si se va pansa steri!+
,aca p!aa supurea1a5 pansa"entu! se sc&i"'a #recvent pana !a c%"p!eta
vindecare.
.
C#m*aterea dureril#r p#st#perat#rii:
6 in pri"e!e 2$ %re dureri!e sunt "ari5 dupa care se atenuea1a si dispar in decurs
de 096 $> %re.
6 !inistirea '%!navu!ui5 ase1area in p%1itii de "ena.are5 ad"inistrare de
"edica"ente ca!"ante si antiin#!a"at%are rec%"andate( A!%ca!"in5 Pia#en5
=et%pr%#en*+ in dureri intense se ad"inistrea1a %pi%ide +
6 ad"inistrarea de ca!"ante si &ipn%tice se #ace dupa eva!uarea c%recta a
durerii #%!%sind anu"ite sca!e5 in pri"e!e 1i!e !a anu"ite interva! de ti"p5 ap%i
pe "asura ce intensitatea durerii scade5 se intrerupe ad"inistrarea acest%ra
pentru a nu da %'isnuinta. Ca!ea de ad"inistrare este %ra!a si parentera!a( i"
sau iv* in ca1 de dureri insup%rta'i!e.
Alte met#de de tratament a durerii fi$ice:
6 ap!icatii ca!de sau reci+
6 sc&i"'area p%1itiei+
Alimentatia
6 I"ediat dupa interventie 5 a!i"entarea '%!navi!%r se #ace pe ca!e parentera!a+
6 se p%ate #ace u"e1irea 'u1e!%r cu % c%"presa de ti#%n u"e1it
6 '%!navu! va pri"i !ic&ide (daca nu varsa*: apa5 ceai neindu!cit dN.O !a cateva %re
dupa %peratie( daca nu sunt c%ntraindicatii.*
Restrictia alimentara p#st#perat#rie #rala este in #unctie de tipu! de interventie5 cu
sau #ara anast%"%1a5 si de aneste1ie.
ara anast#m#$a
:. In interventii e7traa'd%"ina!e cu" ar #i tir%idect%"ia5 %ste%sinte1a5 %peratia
48
49
de sept na1a! cu aneste1ie enera!a5 se rec%"anda 9 %re restrictie5 dupa care
pacientu! p%ate sa 'ea si sa "anance din pri"a 1i.
2. In interventii!e a'd%"ina!e "ici6 apendicect%"ie nec%"p!icata5
c%!ecistect%"ie5 se rec%"anda % 1i restrictie+ a 26a 1i se rec%"anda !ic&ide( ceai5
supa strecurata*+ a 06a 1i se rec%"anda a!i"ente se"i!ic&ide us%are6 daca este
pre1ent tran1itu! intestina!
0. In Interventii "ari 6 ACN (anus c%tra naturii* se rec%"anda 06$ 1i!e restrictive5
dupa 2 1i!e se per"ite ceai5 ap%i supa si5 "uci!aiu d%ar peste $ 1i!e.
Cu anast#m#$a:
6 astrica 6 restrictie 6 $ile dupa sc%aterea s%ndei5 a $6a 1i se rec%"anda
ceai 5 ap%i supa si "uci!aiu de %re15 dupa care se reia treptat
a!i"entatia
6 intestin su'tire5 c%!%n5 pancreas I retrictie 369 1i!e5 ap%i ceai neindu! a636a 1i5
si se reia treptat a!i"entatia+
6 rect5 es%#a5 st%"ac A restrictie : ! ; $lle+ a!i"entatia se #ace parentera!
in acest ti"p5 a 9 6a 1i se reia cu prudenta a!i"entatia
Recomandare generala:
6 a!i"entatia '%!navi!%r in peri%ada p%st%perat%rie5 in pri"a si a d%ua 1i dupa
%peratie : rei" &idric( ceai neindu!cit sau apa #iarta si racita*.
6 Incepand din a treia 1i se va da supa de !eu"e strecurata5 iaurt5 si a!te a!i"ente
se"i!ic&ide. In 1iua a VI6 a se trece !a va #ace a!i"entatie n%r"a!a. Se va #ace
a!i"entatie parentera!a cand a!i"entatia pe ca!e 'uca!a nu este p%si'i!a.
"#*ili$area *#lnavului
Asistentii "edica!i au dat%ria de a e#ectua "%'i!i1area cat se p%ate de prec%ce:
6 '%!navii care au #%st aneste1iati !%ca! p%t #i "%'i!i1ati dupa interventie de asistenta
sau de in#ir"ieri+
6 in ca1 de %peratii nec%"p!icate5 "%'i!i1area incepe in pri"a 1i dupa %peratie+
6 '%!navii care nu se p%t ridica5 se v%r "%'i!i1a in pat5 pasiv !a inceput si ap%i activ
prin "iscari de #!e7ie 6 e7tensie a "e"'re!%r in#eri%are
6 se va a.uta '%!navu! sa6si sc&i"'e p%1itia in pat+
6 se s#atuieste pacientu! sa e7ecute e7ercitii de i"nastica respirat%rie prin inspiruri
si e7piruri e#ectuate de "ai "u!te %ri pe 1i+
49
50
6 prin "%'i!i1area prec%ce se previn: tr%"'%1e!e5 e"'%!ii!e5 pneu"%nii!e5 escare!e5
c%nstipatia.
Prevenirea c#mplicatiil#r p#st#perat#rii
3- C#mplicatii imediate
,- C#mplicatii tardive
3- C#mplicatiile imediate
A- C#mplicatii respirat#rii:
# )ip#1ia din cau1a interventiei a'd%"ina!e superi%are5 '%!i pu!"%nare
cr%nice+ masuri de prevenire: %7ien%terapie5 sti"u!area
e7pect%ratiei
# st#p respirat#r din cau1a suprad%1arii %piacee!%r( Fentan@!*+
interventie6 se ad"inistrea1a Narcan+
# #*structia caill#r aeriene superi#are prin caderea !i"'ii 6 se previne prin
pipa nas%#ariniana sau %r%#ariniana+ in ca1 de varsaturi se asea1a '%!navu! in
decu'it !atera!+
# spasmul sau edemul laringian 6 se CCC iv sau ,ec%rtin.
<- c#mplicatii cardiace'
# ta)icardia cau1ata de &ip%v%!e"ie5 sanerare5 insu#icienta cardiaca+
masuri aplicate: reec&i!i'rare &idr%e!ectr%!itica5 reinterventie5 t%nice
cardiace+
# 0TA din cau1a &iperv%!e"iei5 durerii' interventii aplicate6 se
ad"inistrea1a 6 diuretice5 anti&ipertensive5 ca!"ante a!e durerii+
# tul*urari de ritm cau1ate de tu!'urari &idr%e!ectr%!itice5 insu#icienta
cardiaca + masuri aplicate: reec&i!i'rare &idr%e!ectr%!itica5 antiarit"ice
C2 C#mplicatii )em#ragice:
# )em#ragie interna cu se"ne!e &ip%TA5 ta&icardie5 cresterea v%!u"u!ui
a'd%"ina!+ masurile aplicate sunt sta'i!ite de "edic: reinterventie+ in
50
51
)em#ragie e1terna se #ace &e"%sta1a !%ca!a si "edica"ent%asa cu vit.
=5
/- 0ip#termia si fris#nul p#st#perat#r p%t aparea prin pierdere de ca!dura5
ad"inistrare de vas%di!atat%are5 te"peratura sca1uta in sa!a de
%peratie +interventii: se c%"'ate prin inve!irea '%!navu!ui5 inca!1irea patu!ui+ in #ris%n
se dau sedative sau neur%!eptice.
E- C#nfu$ia p#st#perat#rie "ani#estata prin:
% de!ir5 tu!'urari de c%nstienta5 de "e"%rie5 apare "ai #recvent !a
varstnicii cu ater%sc!er%1a+
% aitatia n%cturna necesita suprave&ere per"anenta5 sursa de !u"ina+
se previne in#%r"and per"anent '%!navu! atunci cand este !ucid despre
situatia sa5 !%cu! unde se a#!a5 ce tu'uri de dren are+
% i"%'i!i1area pacientu!ui se #ace nu"ai in ca1 de peric%!5 pentru
asiurarea securitatii si vindecarii sa!e.
- Alte c#mplicatii: tr#m*#em*#liile+ infectii pulm#nare+ infectii ale plagil#r
Prevenirea tr#m*#em*#liil#r
Tr#m*#em*#liile sunt c#mplicatii cu risc "a7i" de aparitie in pri"e!e :2 1i!e
de !a interventie.
Cate%rii de '%!navi predispusi sunt '%!navii:
6 cu insu#icienta cardiaca5
6 cu p%!i!%'u!ie5
6 cu varice5 %'e1itate+
6 cu interventii pe 'a1in5 s%!d5 "e"'re in#eri%are+
6 cu varsta inaintata+
MM E"'%!ia pu!"%nara se insta!ea1a rapid cu ev%!utie severa une%ri c&iar e7itus.
Masuri de prevenire:
6 rn%'i!i1are prec%ce+
6 #%!%sirea ci%rapi!%r e!astici sau #ese e!astice care se v%r ap!ica c&iar din 1iua
interventiei de !a sa!a+
6 antintic%au!ante in d%1e "ici5 dintre care derivate!e de &eparina: Fra7iparina
3222 u.i. S.C. in #!ancuri!e !atera!e a'd%"ina!e de 2 %riB1i+ Ca!ciparina su'
suprave&erea Ti"pu!ui de pr%tr%"'ina sau Ti"pu!ui PuicF.
51
52
Prevenirea infectiil#r pulm#nare
Pneum#niile sunt c%"p!icatii care p%t aparea nu"ai !a anu"ite cate%rii de
'%!navi.
Pacienti cu risc: varstnicii5 #u"at%rii5 pacienti cu a#ectiuni cr%nice pu!"%nare5
%'e1ii5 pacientii cu interventii pe t%race care nu respira e#icient din cau1a durerii+
respiratia super#icia!a pr%duce ate!ecta1ie.
Atelecta$ia repre1inta e7c!uderea din circuitu! aerian a unui anu"it terit%riu
pu!"%nar prin %'turarea c%nductu!ui aerian + in #unctie de ca!i'ru! 'r%n&iei '!%cate
se inta!nesc ate!ecta1ii "asive !%'are5 !%'u!are+ acestea p%t aparea in pri"e!e 0 1i!e
p%st%perat%r5 '%!navu! pre1entand #e'ra5 ta&icardie5 c!an%1a cu tuse si
e7pect%ratie.
Masuri de prevenire:
6 i"nastica respirat%rie5 se #ac respiratii pr%#unde5 $ 6 3 !a un s#ert de %ra+
6 pacientu! este s#atuit sa se ridice in p%1itie se1anda5 sa tusesca si sa
e7pect%re1e+
6 "asa.u! de sti"u!are a respiratiei prin "iscari circu!are cu "aini!e e7ercitand
presiune de !a cea#a pana in 1%na !%"'ara de % parte si a!ta a c%!%anei verte'ra!e+
6 in&a!atii+
6 tap%tarea cutiei t%racice d%rsa!e (ap!icarea de !%vituri scurte cu pa!"a*+
6 aspiratia secretii!%r 'r%nsice cu s%nda end%'r%nsica.
Tratamentul infectiil#r respirat#rii se face cu :
6 anti'i%tice5 e7pect%rante5 'r%n&%di!atat%are+
6 )7ien pe s%nda sau "asca+
6 p%1itie se"ise1anda pentru usurarea respiratiei+
6 sc&i"'area p%1itiei !a #iecare 2 %re5
6 e7ercitii respirat%rii.
Infectiile plagii p#t fi cau$ate de:
6 Ger"eni pat%eni din aer (pra#* sau de pe teu"ente!e '%!navu!ui+
6 Nerespectarea reu!i!%r de asepsie+
6 F%care septice pe teu"ent !ana p!aa %perat%rie+
Tratament:
! l#cal 6 sc%aterea #ire!%r5 e!i"inarea c%!ectii!%r5 sc&i"'area pansa"etu!ui
52
53
cat "ai des pana !a vindecare+
! general cu anti'i%tice c%n#%r" anti'i%ra"ei.
,- C#mplicatii tardive sunt:
Aderentele repre1inta 'en1i #i'r%ase care apar intre di#erite %rane
a'd%"ina!e sau intre %rane si perete!e a'd%"ina! in !%cu! unde s6a e#ecuat
%peratia.
Si"pt%"e: dureri a'd%"ina!e p%st%perat%rii si tu!'urari de tran1it5 in stadiu! e7tre"
6 %c!u1ii "ecanice' interventii6 trata"ent c&irurica! de urenta.
Eventratiile sunt iesiri a!e %rane!%r a'd%"ina!e ac%perite de un sac
perit%nea! !a nive!u! unei cicatrici p%st%perat%rii cau1ate de cresterea
presiunii intraa'd%"ina!e5 intinderea perete!ui a'd%"ina!5 %'e1itate5 e#%rturi
#i1ice "ari in peri%ada p%st%perat%rie.
Pr#fila1ie 6 evitarea tusei5 a c%nstipatiei si a e#%rturi!%r #i1ice "ari p%st%perat%r.
Tratamentul 6 interventie c&irurica!a.
Escarele sunt !e1iuni de decu'it. Predispusi sunt '%!navii cu &e"ip!eie5
parap!eie5 c%"at%si.
Prevenire: iiena teu"ente!%r si "uc%ase!%r5 sc&i"'area !en.eriei c%rp si de
pat5 sc&i"'area p%1itiei in pat din 2 in 2 %re5 e7a"inarea 1i!nica si pr%te.area
reiuni!%r predispuse cu c%!aci de cauciuc5 pernute de vata.
C#nclu$ie: educatia sanitara a '%!navu!ui si c%nstienti1area sa5
respectarea rec%"andari!%r "edica!e5 a trata"ente!%r prescrise5 a c%ntr%a!e!%r
peri%dice de specia!itate indicate5 previn aparitia c%"p!icatii!%r tardive.
53
54
4i'!i%ra#ie:
:. E!ena Sc%rtanu6 Nursin c&irurie nera!a si ATI C&irurie enera!a5 nursin
%rt%pedie si trau"at%!%ie
2. Car%! "%1es6 Te&nica inri.irii '%!navu!ui
0. 8ucretia Titirca6 Urente!e "edic%6 c&irurica!e
$. 8ucretia Titirca6 4REVIAR de e7p!%rari #uncti%na!e si de inri.iri specia!e
ac%rdate '%!navu!ui5 Ed. Viata ?edica!a R%"aneasca5 2229
3. 8ucretia Titirca6 inri.iri specia! ac%rdate pacienti!% de catre asistentii "edica!i5
Ed. Viata ?edica!a R%"aneasca5 222$
54
55
55
56
56