Sei sulla pagina 1di 7

t-

,\
CAPITOL-UL 4
-
BinecuvAntato, nu te mAhni!Aceasta a scr.s-o
Sfintul
pentru cei ce trd.iesc in mod r5.zwitit gi pi-
citos. Dar atunci cAnd cineva, degi pie[tuieqte, igi
simte totugi profund vinovigia sa, atunci il poate
numi,,Tat5"
pe Dumnezev.
-
Plrinte, simt ci nu sunt in rAnduia]i fat[ de
Dumnezeu gi aceasta m5" doare.
-
Din clipa in care simli ci nu egti in r6nduial5
qi spui cu smerenie:
,,Am
gregit, Dumnezeul rneu!",
Dumnezeu iarti, ajutl gi di Harul Siu, iar dacfl
moartea te va afla in starea aceasta, te vei mAntui..
Pentru ci nu spui in mod simplu e5. nu egti in rAn-
duiali gi rdrnAi pe un drum strAmb, ci te nevoieqti.
Nu egti
-
Doamne feregte!
-
in stare demonic5. Mai
mult sau mai pufin, aici, in ministire, toate surorile
sunteti, cu ajutorul lui Dumnezeu" in pocS.infi. Apoi
si gtii c5 atunci cAnd omul duhovnicesc simte e5.
este intr-o stare duhormiceascS. proast5., primegte
Har dumnezeiese, pentru ci aeeastil simlire pe care
o rre pentru picdtogenia sa este ca o sp5lare.
Cand cineva imi spune cu durere:
,,Sunt
aga gi
a4la", m5 bucur de eI, pentru ci, recunoscAndu-qi
gregelile, se va sLobozi d.e ele. Odati am gesit un om
care stitea intr-o colibd cu pisici gi eAini. Nici foc nu
aprindea
trrentru
cd se temea s5. nu-i ardi coliba Era
cu desivArgire pirisit. M-a durut gi mi-a fost mii5.
de el, dar acela mi-a spus:
,,Si
nu-ti fie rnil6 de mine,
cdlugire! Trebuie si mI chinuiesc. Daci ai gti ee am
ficut, nu
!i-ar
mai fi mili de mine. Pentru mine este
mult gi aici unde sunt". Ei, pe acesta, orice ar fi fi-
ia
i.::t
ii=
liii,
l i ::
i,n
l - ,
Simlirea
picitoseniei it rnigci
pe Dumnezeu
Re cuno a,gt er e a, g re g etii no crsw e
Srinte, Arnra Isaac spune c[ in vremea ruge-
ciuniitrebuie sSte simti caun copillo.
-
Da dar si te simli ca un copil neastAmpi-
rat. Sb recunoqti ci ai mAhnit pe Pirintele t5u gi si
pHn$ pentru aceasta. Atunci vei simli mAngAierile
cele dumnezeieqti. Si nu spui:
,Deoarece
sunt copil,
Dumnezeu trebuie si rn[ iubeasci gi si mi ierte. Aga-
dar pot si fac neorinduieli".
-
Pbrinte, m-Lm nelinigtit atunci cAnd arn citit la
Sfentul Grigorie de Nissa cdpentru a-L chema.,iIatil'
pe Dumnezeu trebuie si fi ajuns Ia nepitimirell, al-
tfel aceasta este
,,ocar[
gi batjocutil'\2.
10
Sfanilrl Isaac Sirul,Cuui'nte ascetice, Cuv 19, p. 96. g. u.
,
tr
Termen al limbajului patristic desemnAnd acea stare fe-
riciti potrivit cireia" dupi o nevoinli de mai mu$i ani, Iucrarea
patimilor inceteazi gi omul ajunge, prin Harul lui Dumnezeu,la
md,sura u d,r stei plindtd7ii lui Hristo s
tzYezi
Sfantul Grigorie de Nissa Despre rugd'ciune, Cuv. 2,
P.G.44,1141A.
160
161
cut, oare nu-l va iconomisi Dumnezeu?
$i
acum19,
pe cAnd eram in spital, a venit o femeie care avea
mAinile giurite din pricina transfuziilor. Era intr-o
stare nenorociti. Sirmana avea toate venele giuri-
te.
,,Nu
am ficut nici un bine, imi spune. Dar poate
o
sd-$i faci mili Dumnezeu pentru acestea ce le sufir
qi o si mi ia in Rai! Am neputinla aceasta, gi cealal-
t5...".
$i
a spus, a tot spus o grimadS. de cusururi. Ce
lucrare fini ficea in ea insigi! Eu nu am vizut un alt
om intr-o astfel de stare!
-
P5.rinte, am aazlt pe cineva spunind:
,,tmi
spune gAndul ci Hristos Se va purta cu tngiduintfl'"
Este corect gAndul acesta?
-
CAnd omul are mult6 smerenie, lgi recunoaq-
te gregeala igi simte vinovigia intr-o mS"sdri mare
qi sufer6, atunci Hristos Se va purta cu ingiduinli
gi-l va ierta.
,,FiuI
Meu, ti va spune, nu te mai gandi!
Gata, s-a rezolvat". Dar dac5. nu-gi simte vinovitia
sa gi se odihnegte tra gAndul ci Hristos Se va purta cu
ingiduinln gi mili, aceasta este foarte primejdios.
Oare Hristos ii va premia pe picitoqi?
Recunoagterea eea corecti a stirii noastre tI
migcd pe Dumnezeu qi ne di ajutor' qi bucurie pa-
radisiaeS. Daci ne-ar fi ajutat gi nerecunoagterea,
Dumnezeu nu ne-ar fi cerut-o pe cea dintAi.
-
Pirinte, ati spus,,recunoagterea cea corectL" a
stirii noastre. Existi gi recunoagtere necorecti?
Da, se poate ca cineva si aibi o cunoaqte-
re gregiti despre sine, s5. se indreptileascd gi si-gi
13
in 1994Ia spitalul de boli culceroase ,,Teaghenio", din Te-
salonic.
L62
:
odihneasci gAndul. De
""i'"*,
atunei eAnd spun c6
existi recunoaqterea
gregelii, se intelege c[ exist[
fie gi o micl striduinli pgntru indreptare. De pil-
da lti datorez cinci sute de,rnii de drahme gi atunci
eAnd te vid tgi spun:
,,Iti
datorez cinci sute de
4ii",
d?r.
ry
mi preocup5_ grija
f-ti
intorc banii, ci nu-
mai recunosc in mod simplu ci am o datorie. Dupi
putin timp iariqi mb gAndesc qi.-!i spun:
,,Da,
da, am
aceasti datorie". lnsi asta nu-{nsedmn5. recunoagte-
re. CAnd cineva recu.noaqte cu adevS.rat ed are o da-
torie, nu doarme, ci cautS sI afle cum s-o achite. Iar
atunci cAnd spune:
,,Am
o d.atorie", este vestit gi ce-
Iilalt, prin fe1ul cum o spup.e, c5. intr-adevir il pre-
ocupS problema
S im,fi,re e p d"e d,eo g eniei,
si'sp, orire cL en
yaev
ointd.
t - _
,
-
P5.rinte, c6nd cinevahu merge bine in nevoin-
ta sa, este corect s6-gi
"p,rlp*
,,Ag&
egti gi aga vei fi.
Nimic mai bun nu agtept de la tine"?
-
Dac5. infruntd aga starea sa, se poate ingela gi
poate ajunge s5. spun5.:
,,Cei
care sunt pentru Rai,
oricugq vor merge in el. Agadar, de ce s5. mi mai
nerro%r"?". Oare Sfingii s-au sfintit f5.r5. nevoinli?
Unul ca acesta, degi nu se nevoieqte, agteapti si se
indrepte, s5. se elibereze de patimile lui. Face ca acel
bitrAn care, voind. si m5.nAnce mure, qedea
jos
sub
rugul de mure cu gura
cig,eati gi agtepta si-i cadb
vreo murd. in gur6.
163
-
Pirinte, cum pot intelege daci am sporire
duhovniceasci?
-
Daci ai simlirea picitogeniei tale, vei avea gi
sporire duhovniceasci. Cu cdt i1i vei vedea mai mari
picatele tale, cu atAt mai mult[ simlire vei doblndi
gi cu atAt mai mult vei spori.
-
Pdrinte, se poate ca cineva si-gi recunoasel
gregeala sa qi si nu sporeasc5?
-
CAnd omul igi recuneagte
gregeala sa gi eade
iarigi, ffiri si vrea, inseamni e[ existi mAndrie sau
predispozitie spre mAndrie gi de aceea nu-l ajutl
Dumnezeu si sporeasci.
A-gi simli cineva picitogenia sa este un lucru
mare gi diruiegte mult6 putere. Dupi aceea se scir-
begte de sine, se smeregte, atribuie toate bunitilile
sa.le numai iubirii de oameni qi bundt5gii lui Dumne-
zeu gi sirnte o mare recunoqtinfi. De aceea, Dumne-
zeu iubegte mai mult pe picitogii care igi recunosc
pdcitogenia lor, se pocS.iesc gi triiesc in smerenie,
decAt pe eei ce se nevoiesc mult, dar nu-gi recunose
picitogenialor qi nu au pociingi.
Sd, eereftr. eu, srnerenie
rnila lui Dumnezeu
p entru t nd,r ept are a no ustrd,
-
Pirinte, atunci cAnd Sfinlii Pirinli spun cE
pociinla este hotirArea de a nu mai face picatele--
sivArqite mai inainte gi pirerea de riu pentru ele
t64
lnseamnl cd, trebuie si ne aducem amirite de ele
continuu?
-
Nu, nu trebuie sd ne aducem ami.nte de fi.e-
care picat separat, ci sd avem sirntirea continuS. a
pdcitogeniei noastre. PAni Ia un punct trebuie si se
gAndeasci cineva la o greseal5
a sa, iar apoi si cea-
ri cu smerenie mila lui Dumnezeu gi, daci nu exis-
ti mAndrie, DumnezelJ va ajuta.
$i
mai ales atunci
cAnd eineva este sensibil, este mai bine s5-gi uite
picatele lui cele vechi, dupi ce i s-au iertat prin po-
cS.inti gi m[rtrrrisire. Unuia ca acesta vrijmagul ii
poate aduce aminte de picatele lui de odinioard qi
s5.-I ameteasci cu gAndurile
ca s5-i minAnce timpul
gi s6-l distragd de la rugdciune. tnsi cel care nu este
sensibil gi vede ci se naqte mindria inliuntrul siu
atunci este bine s5-gi aduci in minte picatele sale
ca sd se smereascd..
-
P5.rinte, se poate
ca cineva si aibd simtirea
pdcitoqeniei lui qi si nu aibi poc5intd?
-
Da daci nu are smerenie. CAnd se amesteci
egoismul in poc5intS., omul gA.ndegte
mereu:
,,Cum
de am ficut aceasta? Cum de au vilz:ut-o gi altii? Ce
pS.rere lgi vor face despre mine?",
Si
se chinuieg-
te. Expresiile
,,Cum de am f6cut aceasta i.ar5.gi?" gi
,,Oare cum am ajuns d.ei?", au in ele egoism; nu au
pocdintf.
Trebuie si inteleagd cE a gregit gi si eeard
cu smerenie mila ]ui Dumnezeu. Sd spuni:
,,Dutu.-
nezeul meu, am greqit,
iart5.-mi! Sunt un ticdlos.
Fie-Ti milS de mine! Dacd. nu m5. ajufi, mai riu mi
pot face, dar mai bun nicidecum. SingUr nu md. pot
indrepta", gi si se striduiascS s[ nu mai faci. Multi
165
*w,
=,
oameni care au
gresit gi i-a durut pentru ci L-au r[-
nit pe Dumnezeu, iar nu pentru ci au scizut in ochii
oamenilor, s-au sfinlit.
CAnd cineva triiegte lumeqte, dar dup6 aceea
taie legiturile cu duhul lumesc, este atras el ade-
seori firi s5 vrea. Cu toate acestea nu trebuie sl
deznid6jduiasci.
Cred ci in ca;z'rl acesta sporire
este gi faptul ci incepe neliniqtea cea buni, care
mustri sufletul
pentru greqeliie ce le-a ficut gi pen-
tru ceea ce trebuia s[ faci, dar nu a ficut. tncet-in-
cet incepe o lupti, omul se smeregte wAnd-nevrind
gi se deznidijduiegte
cu deznidejdea eeabuni, adi-
ci se deznld[jduiegte
de eul s5u. Atunci
pe toate le
atribuie Harului lui Dumnezeu gi crede cu adevirat
ceea ee a spus Domnul: Fdrd, Mine nupute,tiface n'i-
micla.Daciin continuare se nevoiegte cu mirime de
suflet, cu multi smerenie, nidijduind in ato@uter-
nicia lui Dumn ezerl, Bunul Dumnezeu iI va milui.
ML,hnirea
pentru gregelile na&stre
'
-
Pirinte, cum
poate fi ajutat cineva ca si nu
faci aceeagi
Pregeali?
-
Daci il doare cu adevirat
pentru gregeala sa,
nu o va mai face. Trebuie si existe zdrobire lluntri-
cd gi pociinli sinceri ca si se indrepte. La aceasta
se refer[ Sfdntul Marcul Ascetul cAnd spunej,,Dacd
omul nu se va mAhni
pe misura
gre;elii, va cidea
usor in aceeaqi
greqeal6"ls.Adice
dacd gregeala este
mici, e trebuintd de pocdinli mai mici, daci este
mai mare, de o pocbinli mai mare. Atunci cAnd ci-
neva gi-a priceput mdrimea gregelii
sale gi nu se in-
tristeazd.
,,pe
misura gregelii",
atunci ugor cade in
aceeagi gregealS sau in una mai mLre.
-
Cum ne vom da seama cb nu ne-am rnAhnit,,pe
misura gregelii"?
-
Dovada este ciderea in aceeagi gregea"li.
Apoi,
atunci cAnd yi supravegheali si nu stabiligi numai
diagnosticul. Voi faceli mereu analize rnicrobiolo-
gice, aflali microbul, il priviti gi spuneti:
frebuie
sd-I omorAm", dar nu incepeti tratamentul. tn re-
gul6, ati depistat c5 aveli o boal[. Tac, sd vedefi gi
cum s5. o vindecali. Ce folos este dac5. faceti mereu
analize-anaLize firi si incereali sd v[ indreptafi?
Spuneti:
,,Am
patima aceasta, o am pe cealalt6", dar
nu. le tiiafi. ci rS.m6neti in ele vdic5.rindu,.v5. Ast-
fel vi risipiti'puterile gi vd irositi timpul. V5 irosili
qi mintea,
Si
inima. V6 imbolniviti de lntristare gi
dupd aceea nu mai faceli nimic. iar apoi, cAnd vi
^ . . r . ^ I
t
t-aceli bine, incepeti:
,,Oare de ce m-am lmbolndvit
atunci?
$i
cur"n m-arn imbolnivit?". Nu spun si nu
v5. supravegheali pe voi ingivi gi si vb lisati grese-
lile si treacl neobservate, insi trebuie mers numai
pAnS la un punct,
mii copilagule, qi eu intristarea!
Nu nepS.sare, dar nici nenorocire. Ai fbctrt ceva care
nu a fost binb? T'e-ai gAndit
la eI? L-ai vdzut? L-ai
recunoscut?.I,-ai mS.rturisit? Mergi inainte, nu te
15
SfAntul Marcu Ascetul, Despre cei ce tgi inchipuie cd se
ind,repteaza dinJizpte, Filoc. rom., I, Bucuregti, 1993, p. 341.
I
166
L4
In.L5,5;
L67
s'w:
':sf
jiil
impiedica!
Jine-I
numai in memorie ca s5 iei amin-
te alti dati, daci
9i
se va da o pricini aseminitoare!
tntristarea
pentru gregelile noastre nu are nici o va-
loare dac[ nu incercS.m si le indrepdm. Este ca gi
cum am ptAnge pe un bolnav m.ereu firi si-i oferim
aj utor
pentru intremare.
-
P[rinte, dar atunci cAnd te chinuie$ti
pe drep-
tate pentruvreo gregeali, nu trebuie site m6hnegti?
-
Trebuie s[te mAhnegti, dar m6hnirea sifie pe
misuri, cici daci nu te doare, vei fi
Jra-Ia-la'
gi vei
cidea iara.qi in aceeagi
gregeal5; nu te vei lndrepta.
Dar daci din mAhnirea
pociinlei treci in deznidei-
de, atunci insearnni ci te-ai mAhnit mai mult decAt
trebuia. tn aceste cazuri trebuie si-gi dai gie insuli
pulin curaj gi si infrunti
gregeala cu pulini nepdsa-
re buni.
Prihd,nire d,e sine gi nu deznd'deide
-
Pirinte, oare este ugor ca dintru lnceput s5'
simlim in profunzirne picitogenia noastri?
-
Dumnezeu, din dragoste, nu ingiduie ca inci
de I-a inceputul vielii noastre duhormicegti si ne
simtim
picitogenia noastr5., ca si nu ne incovoiem.
Exist6 suflete m5.rinimoase gi sensibile care nu ar
rezista qi s-ar vitima. Aqadaa ne orbegte oehii ca
,
si nu ne vedem toate plcatele deodat[. Se poate, de
pildd, si avem
gdina! Ia mangeti, iar noi si credem
ci avem flori. tnaintAnd
pulin cAte putin in nevointa
'noastr5,
Dumnezeu ingiduie si incepem a ne vedea
gfegelile noastre gi ne di qi putere si ne nevoim ca sd
168
ne indreptim. Lucrarea fini vatimi atunci eAnd nu
exist6 experient[. La fel se intdmpli gi cu simtirea
binefacerilor lui Dumnezeu. Daci ar vedea omul bi-
nefacerile lui Dumnezeu incd. de la ineeputul vietii
lui duhovnicegti, ar p51i hemorag:ie duhovniceasc5..
Pentru c5" atunci cAnd cineva vede binefacerile lui
Dumnezeu gi totodati igi sirnte nemultumirea sa, se
tope$te.
,
-
Pirinte, nu-mi vid gregelile
mele gi inima tmi
este ca piatra.
-
Uneori ingiduie Dumnezeu s5. nu ne vedem
gfeqelile
noastre gi inirna s5. ne fie ca pi.atra, pentru
ci altfel se poate
ca diavolul s5' ne arunce in dezn5-
dejde. Omul trebuie s5. se gdndeaseS
la picitogenia
lui cu discern5.mAnt. Pocdinta care are ln ea neli-
nigte gi deznidejde, nu este de la Dumnezeu. Acolo
gi-a bigat gi aghiuli codiga- Trebuie luare-arninte,
pentru c5. se poate ca diavoLul si-l apuce din ceLe
de-a dreapta, adici din poeSin!5, gi s5-l arunce in
cele de-a stAnga, in mAhnire salt deznidejde, ca si.-l
zdrobeasci sufLeteqte gi trupegte gi sd.-l netrebni.-
ceasc5.. Adicd ii aduce ceal.altd zdrobire, eare are
nelinigte,
_ca
sd-I faci cioburi. Se poate, de pild6, sd.-i
spun5.:
,,Egti
foarte picitos,
nu te vei mAntui!". Se
intereseazS., chipurile, de sufletuL tiu, dar de fapt i1i
pricinuieqte
nelinigte qi deznddejde. Dar nu o s6-l
lSsim pe diavolul si faei eeea ce vrea. Atunci cAnd
diavolul igi spune:
,,Egti
picdtoase",
tu sd.-i spui:,,$i
ce te intereseazd aceasta pe tine? Voi spune ci sunt
p5e5.toas[ atunci cAnd vreau eu, iar nu c6_nd vrei tu,,.
169
-
Pdrinte, cirei pricini i se datoreazl"melancolia
care de multe ori vine in suflet?
-
Melancoliaqi apisarea sufletului se datoreazd",
de obicei, mustririlor de cuget provenite din sensi-
bilitate. Atunci omul are nevoie de mirturisire ca si
poati fi ajutat de duhovnic. Cici daci este sensibil,
se poate ca
gxegeala si fie foarte miei, dar vrijma-
gul diavol s-o mireasci, si i-o arate cu microscopul,
ca si-l arunce in deznidejde gi sl-l netrebniceasci.
Poate si-i spuna de pild6, ci a mihnit, chipurile,
mult pe unii, c5. Ie-a pricinuit greutili etc., qi si-l
f,aci astfel si se mAhneasci mai mult decAt poate
suporta. Daci diavolul se intereseazi aga de mult
de unele ca acestea de ce nu se duce si necijeasci
congtiinta unui om stipAnit de nesimlire? Dar pe
cel nesimfitor, dimpotrivS, il face si considere in-
tru nimic o greqeald. mare de-a sa ca si nu-gi vini in
simlire.
Omul trebuie si se cunoascS
pe sine aga cum
este, nu a;a curn iI prezinti vrijmagul diavol, deoa-
rece acesta se intereseazi numai de pierzarea noas-
tri. Niciodati si nu deznidS,jduiasp[, ci ii ajunge
numai sd se pocdiasci, deoarece
picatele lui sunt
mai puline decdt cele ale diavolului gi are gi circum-
stanle atenuante, ca unul care a fost plismuit din
pdrndnt gi din neatentie a alunecat gi s-a murdS.rit-
, Pentru ca nevoinla si fie corect6, trebuie ca noi
si invArtim roata invers de cum o invArte diavolul.
Daci ne spune ci suntem ceva s5 cultivlm
prihi-
nirea de sine. Daci ne spune ci nu suntem nirnic,
si spunem: ,,Dumnezeu
mi va milui". Daci omul se
170
migcd aga, in chip simplu, cu lncredere gi nidejde in
Dumnezeu, intr5. in viata lui pociinla,
smerenia gi
urcd la indllimi duhovnicegti.
-
Pdrinte, adici prih5nirea
de sine nu ajuti in
nevointa duhormice ascS?
*
Ajut[, dar este trebuinti de discern5.mAnt..Se
poate,
de pild5,
ca cineva si-gi spund. siegi:
,,Egti
un
prost...". Dar s-o spuni cu smerenie, ca s5-gi bati
joc
de diavol, dar gi cu noblete, iar nu cu ticilogie.
pri-
hinire de sine, nu deznS.dejde.
Semnul maturitelii duhorrnicegti este si cred ci
nu fae nimic, s5. deznidijduiese in sensul. cel bun de
mine insumi, de eul meu; si simt c5. prin orice fac,
adaug mereu numai zerouri, dar s6-mi continui ne-
vointa mea nidijduind in Dumnezeu. Atunci Bunul
Dumnezeu, v5zAnd zerourile bunei mele intentii, igi
va face mil6 cu mine, va adiuga la inceput unitatea
gi zerourile mele vor cipita va.loare gi mi voi irnbo-
g6gi duhovnicsgte. tniiuntru.l stS.rii smerite a d.ez-
ndddjduirii de sine se ascunde starea duhovniceas-
ci ceabuni .
:
{"ue
r ar e d,zt ho anie e a s e fr, e u lup d,
-
Pirinte, cum poate
cineva sd. se vadi pe sine
intotdeauna picitos?
-
Atunci eAnd se cereeteazf, cu luare-aminte.
Cu cAt se cerceteazd"mai
cu luare-aminte, cu atAt se
vede mai picitos.
-
Ciireva cetre are multe griji,
oare cum va putea
fi ajutat si sdvArqeascs.
lucrarea aceasta?
' I
t71
l +;
#
i.
?
:i'
'
-
Este bine ca in timpul zilei sd rosteascd
pulin
Rugiciunea lui Iisus gi si aibi o oarecare ori de re-
eulegere. Vedefi, bicanul in fiecare seari igi numiri
banii. Daci nu urmiregte ce cAqtigi gi ce datoreazi,
va da faliment gi va intra gi in puqcSrie.
-
Pirinte, unii oameni nu gtiu ce si spuni la
m[rturisire.
-
Aceasta arati ci nu fac lucrare fini in ei ingiqi.
Daci nu facem lucrare fini in noi ingine, atunci gi
pe cele mari le scipim. Trebuie sd ne curigim ochii
sufletrrlui r:rostru. Un orb nu vede nimic. Unul care
are un ochi, ei, vede gi eI, dar mai bine vede cel eare
are amindoi ochii sdnitogi. Iar dac6 are qi telescop
gi microscop, vavedea curat atAt pe cele de departe,
cit gi pe cele de aproape. De pildi, o iconiti sculp-
tatl o pot siv6rgi in trei ceasuri. Daci o las cAteva
zile gi mi uit iard,gi la ea, ii aflu destule lipsuri" La
fel s-ar intimpla daci aE lucra la ea o siptimina o
luni sau doi ani. Daci vreau, aeeeagi iconili o pot
lucra gi in cinci ani. Dar dupi aceea trebuie si lucrez
cu lup5. Vreau si spun ci lucrarea duhovniceascS
nu are sfArgit. Cu cdt inainteazl cineva duhormiceg-
te, cu atat i se curilesc ochii sufletului siu tot mai
mult, igi vede
gregetrile lui din ce in ce mai mari, gi
astfel se smeregte, dupi care vine Harul lui Dum-
nezeu. Atunci cAnd Sfinlii spuneau: ,,Sunt
picitos,
r sult wednic de plAns", o credeau, pentru ci ochii
sufletului lor deveniseri microscoape. Cu cAt inain-
tau, dobAndeau un microscop mai puternic gi se ve-
deau ci sunt mai picitogi. Iat[, imi privesc mina cu
ochiul liber
Si
mi se pare ci. este frumoas5.. Daci insi
L72
ag privi-o
cu lupa, ag vedea aceqti peri, care acum
abia ii zdregti, ca pe
nigte chiparogi mici.,,Mii, copi-
lagule, oare ce sunt eu? Om sdlbatic?", imivoi spune.
Dacd gi duhorrnieegte veti lucra astfel, vi veli seArbi
de omul vostru cel vechi.
Omul nostru cel vechi este un chiriag rdu iniun-
trul nostru gi, ca s5.plece, trebuie si-i dirAmi.m casa
gi sd incepern si zidim cl5direa cea nou6, adici pe
omul cel nou.
L73