Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
FACULTATEA DE ECONOMIE
PROIECT
DE CATRE:
COMAN ANCA
STRILCIUC ELENA
Bucuresti
2009
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………..2
CAPITOLUL 1
INVESTITIILE STRAINE DIRECTE ……………………………………………………..3
CAPITOLUL 2
EFECTELE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ……………………………………5
2.1 Efectele ISD la nivel macroeconomic …………………………………………………….6
2.1.1 Rolul ISD în susţinerea creşterii economice ……………………………………6
2.1.2 Impactul ISD asupra balanţei de plăţi …………………………………………..7
2.1.3 Influenţa ISD asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare ………………………7
2.1.4 Impactul ISD asupra investitiilor de capital …………………………………….8
2.1.5 Rolul ISD in imbunatatirea standardului de viata ………………………………….8
2.2 Efectele ISD la nivel microeconomic ……………………………………………………...9
2.2.1 Impactul ISD asupra forţei de muncă ……………………………………………...9
2.2.2 Efectele ISD asupra restructurarii ………………………………………………9
2.2.3 Efectele ISD asupra tehnologizării ……………………………………………….10
2.2.4 ISD şi activitatea de cercetare-dezvoltare (C&D) ………………………………...10
2.2.5 Rolul ISD în economia cunoaşterii
………………………………………………..11
CAPITOLUL 3
IMPACTUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE ASUPRA
ECONOMIEI ROMANESTI ………………………………………………………………11
3.1 Impactul ISD asupra cresterii economice …………………………………………….11
3.2 Impactul ISD asupra investitiilor de Capital ………………………………………...12
3.3 Impactul ISD asupra balantei de plati ……………………………………………..…13
3.4 Impactul ISD asupra cheltuielilor si veniturilor bugetare ..........................................13
3.5 Impactul ISD asupra fortei de munca ...........................................................................14
3.6 Impactul ISD asupra productivitatii, eficientei si competitivitatii economice ……..14
CAPITOLUL 4
IMPACTUL CRIZEI ACTUALE ASUPRA ISD ………………………………………...15
CAPITOLUL 5
ATRACTIVITATEA ROMANIEI IN FATA INVESTITORILOR STRAINI ………...18
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………23
2
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Introducere
Problematica investitiilor straine directe (ISD) a fost si este intens dezbatuta, existând,
în acest sens, preocupari atât la nivel national cât si international.
La nivel macroeconomic, am aratat ca ISD au sustinut cresterea economica atât direct,
prin suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de active fixe cât si indirect, prin
stimularea investitiilor autohtone, contribuind, prin efecte de antrenare, la dezvoltarea
activitatilor productive,
În plus, investitiile straine au reprezentat o sursa importanta de finantare a deficitului
de cont curent, efectul financiar net (calculat ca diferenta între intrarile si iesirile de capital)
accentuându-se odata cu cresterea intrarilor de capital strain.
De asemenea, am subliniat ca ISD au influentat semnificativ nivelul de trai al
populatiei si au demarat cercetari in nenumarate domenii tocmai pentru a obtine un nivel de
cunoastere tot mai inalt.
Totodata ne-am propus sa analizam si impactul crizei actuale asupra investitiilor
straine, indreptandu-ne atentia catre Romania, dar in lipsa unor date concrete straduinta
noastra a avut ca rezultat un material care instiinteaza despre anumite evenimente ce au avut
loc in Romania in domeniul investitiilor straine, incepand cu anul 2007 si pana in prezent.
De asemenea, în spiritul unei abordari riguroase au fost utilizate informatii si date
statistice furnizate de Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, Oficiul
National al Registrului Comertului si Banca Nationala a României.
3
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CAP. 1
4
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
direct) de a obtine un interes de durata într-o companie rezidenta într-o alta tara (investitia
directa).”
O alta definitie ar fi: „investitiile straine directe constau în transferul unui pachet
industrial în care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industriala, expertiza
manageriala, cunostinte de marketing etc., ce permite investitorului sa exercite dreptul de
control asupra investitiei”(Negritoiu, 1996, pag.53).
Investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile în
urmatoarele conditii:
• agentii economici implicati sa fie situati în spatii nationale diferite, si anume: investitorul
direct (persoana fizica sau juridica) este rezident în tara de origine, iar investitia directa se
regaseste în tara gazda sau tara receptoare;
• interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung;
• investitorul sa exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investitia.
Majoritatea autorilor si organismelor interne si internationale considera ca fluxurile de
investitii straine directe se compun din:
• actiuni: participarea la capitalul social al unei firme noi sau existente, ceea ce presupune
crearea, extinderea unei societati sau achizitionarea unei firme deja existente;
• împrumuturi intracompanie: includ fondurile împrumutate între investitorul direct si
filiale, sucursale si firme asociate;
• profituri reinvestite: acele venituri pe care le primeste investitorul direct si care nu au
fost distribuite ca dividende sau venituri pe care sucursala nu le-a remis investitorului
direct.
Investitiile directe depind de o serie de factori, cum ar fi:
Costul marginal al accesului pe o piata straina trebuie sa fie mai mic decat venitul
marginal obtinut din aceasta operatiune
Existenta unor conditii ce fac ca productia in strainatate sa fie mai putin
costisitoare decat exportul aceluiasi produs
Productia proprie in strainatate este mai profitabila decat exportul sau vanzarea
licentelor
Concluzii:
5
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CAP. 2
6
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Deşi investiţiile străine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul ţării de
implantare, nu este exclusă posibilitatea apariţiei unui impact negativ atât la nivel
macroeconomic, cât şi la nivel sectorial.
O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente şi se manifestă, în general, pe
termen scurt, apariţia lor fiind strâns legată de implementarea investiţiei şi/sau eficientizarea
acesteia, ca de exemplu:
Creşterea importurilor, reflectată negativ asupra soldului balanţei comerciale, se
datorează importului de maşini şi utilaje finanţat de investitorul străin, fără de care
implementarea investiţiei nu ar fi posibilă. Pe termen lung, în măsura în care retehnologizarea
activităţii se concretizează în creşterea productivităţii şi competitivităţii, se poate înregistra o
diminuare a deficitului comercial, în principal, atunci când investitorul străin este
orientat preponderent către export sau substituirea importurilor.
Creşterea şomajului datorită restructurării întreprinderilor privatizate cu scopul
eficientizării rapide a activităţii. Este evident că, în acest caz, se poate înregistra o reducere a
numărului locurilor de muncă în întreprinderile privatizate. În opinia noastră, pe termen
lung, acest dezavantaj este nesemnificativ în situaţia în care întreprinderile restructurate
beneficiază de creşterea eficienţei şi competitivităţii activităţii, caz în care, prin efecte de
antrenare, pot genera noi locuri de muncă (prin dezvoltarea unor activităţi aflate în amonte sau
în aval).
Impact negativ asupra bugetului datorat, pe de o parte, facilităţilor fiscale acordate
investitorilor străini (politica de stimulente) care au ca efect imediat reducerea veniturilor
bugetare. Pe de altă parte, creşterea numărului şomerilor ca urmare a privatizării şi
restructurării întreprinderilor de stat generează cheltuieli suplimentare la buget, întrucât
forţa de muncă disponibilizată de sectoarele restructurate nu este imediat absorbită de
activităţile aflate în dezvoltare. Pe termen lung, pe măsură ce investiţiile realizate ajung la
maturitate, se poate înregistra o creştere a veniturilor la bugetul statului datorită impozitelor şi
taxelor plătite de noii contribuabili (firme şi salariaţi).
Aşadar, impactul ISD asupra economiei ţării gazdă este diferit de la o ţară la alta, în
funcţie de condiţiile concrete existente la nivel economic, social şi politic şi de gradul de
pătrundere a capitalului străin.
7
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
economică, într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de condiţiile concrete existente în
fiecare ţară.
Efectele investiţiilor străine directe asupra balanţei de plăţi sunt numeroase şi,
uneori, contradictorii, fiind determinate de o serie de factori, dintre care cei mai importanţi
sunt: tipul investiţiei, eficienţa economică, domeniul de activitate, accesul la resurse, costurile
tranzacţiilor clasice şi intervenţiile ţării gazdă.
Analiza impactului ISD asupra balanţei de plăţi trebuie să aibă în vedere atât fluxurile
comerciale (balanţa comercială), cât şi „posibilele ieşiri semnificative de capital sau
deturnarea unor fluxuri potenţiale din partea altor investitori” (Dăianu&Vrânceanu, 2002,
pag.188). În acest sens, cel mai bun exemplu îl constituie cazul companiei de telefonie fixă
Romtelecom, la privatizarea căreia, investitorului străin i s-a garantat monopolul pe piaţă pe o
durată de 5 ani (1998-2003), timp în care tarifele au crescut semnificativ. Aceste profituri mai
mari obţinute ca urmare a unor tehnici anti-concurenţiale se pot transforma în ieşiri de capital,
sub forma salariilor excesive ale expatriaţilor şi a taxelor de redevenţă ridicate, influenţând
negativ balanţa de plăţi. În cazul ţărilor în tranziţie la economia de piaţă, situaţiile de acest
gen nu sunt singulare, dacă avem în vedere concentrarea ISD pe pieţele de tip
oligopol.
O altă problemă pe care o ridică analiza impactului investiţiilor străine directe este cea
a modalităţii de finanţare, care influenţează direct nivelul datoriei private externe. Efectele
negative asupra balanţei de plăţi apar în cazul companiilor străine care se împrumută în
străinătate şi se concentrează ulterior asupra recuperării rapide a investiţiei prin utilizarea unor
tehnici de eludare fiscală (preţuri de transfer sau redevenţe mari).
Un alt aspect al analizei impactului ISD asupra balanţei de plăţi vizează urmărirea în
timp a efectelor generate de proiectele investiţionale, astfel: în prima fază (realizarea
investiţiei), intrările de capital se înregistrează în contul financiar, constituind un mijloc de
echilibrare a balanţei de plăţi, prin finanţarea deficitului de cont curent; în faza a doua
(implementarea investiţiei) datorită importurilor masive realizate de firmele străine
(echipamente, utilaje, materii prime etc) se înregistrează un efect negativ asupra balanţei
comerciale;
In faza a treia (maturitatea investiţiei) efectele asupra balanţei de plăţi, respectiv
balanţei comerciale sunt diversificate. Efecte pozitive asupra contului curent apar atunci
când profiturile obţinute se reinvestesc în ţara gazdă, iar ieşirile de capital sub forma
dobânzilor, redevenţelor şi cele generate de sistemul preţurilor de transfer administrative
nu sunt semnificative.
Aşadar, există o multitudine de canale prin care investiţiile străine directe pot afecta
pozitiv sau negativ balanţa de plăţi externe a ţării receptoare.
Un alt efect agregat al investiţiilor străine directe este cel asupra bugetului, impact ce
se poate manifesta atât sub forma unor contribuţii pozitive, cât şi negative. În esenţă,
specialiştii consideră că într-o primă fază impactul asupra bugetului este negativ pentru ca
ulterior, odată cu dezvoltarea activităţilor şi crearea de noi locuri de muncă, acesta să devină
pozitiv.
Contribuţii pozitive şi negative asupra bugetului:
8
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Contribuţii negative
Faza iniţială (de implantare a investiţiei)
Reducerea veniturilor bugetare datorită facilităţilor fiscale acordate investitorilor
străini (politica de stimulente fiscale)
Cheltuieli suplimentare la buget, de natură socială, datorită creşterii numărului
şomerilor ca urmare a privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat
Unul dintre cele mai importante efecte ale ISD, resimţit direct de către consumatorii
locali, îl reprezintă reducerea preţurilor bunurilor şi serviciilor cu impact pozitiv asupra
standardului de viaţă al populaţiei autohtone. Prin pătrunderea în economia locală a firmelor
străine preţurile scad, ca urmare a accentuării concurenţei .
Desigur, în situaţia în care investitorul străin reuşeşte să acapareze piaţa şi să deţină o
poziţie de monopol, efectele sociale şi economice sunt negative datorită creşterii preţului
bunului sau serviciului respectiv în vederea obţinerii unor câştiguri suplimentare. Un exemplu
în acest sens îl constituie privatizarea companiei româneşti de telefonie Romtelecom
urmată de creşterea semnificativă a tarifelor, ca urmare a poziţiei de monopol deţinută de
investitorul grec şi garantată de statul român pentru o perioadă de 5 ani (1998-2003).
În consecinţă, impactul net al ISD asupra standardului de viaţă al
populaţiei autohtone este dificil de cuantificat. Dacă avem în vedere numai aspectul legat
de reducerea preţurilor este evident că standardul de viaţă se îmbunătăţeşte întrucât
consumatorii locali vor beneficia atât de noile preţuri, mai mici, cât şi de o diversitate mai
mare de produse. Dacă avem, însă, în vedere aspectele mai complexe, respectiv efectele
directe şi indirecte pe termen lung, situaţia se schimbă, întrucât pot apărea fenomene
nedorite la nivel economic şi social. Cu alte cuvinte, creşterea standardului de viaţă ca urmare
a investiţiilor străine directe care vizează piaţa locală (market-seeking) are un preţ
concretizat, în esenţă, în adâncirea decalajelor dintre membrii societăţii.
9
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Efectele investiţiilor străine directe asupra forţei de muncă locale depind substanţial de
următorii factori: mărimea şi tipul investiţiilor; modalitatea de intrare a investitorului străin;
domeniul vizat; strategia firmelor investitoare; condiţiile specifice din ţara gazdă.
Mărimea investiţiei (firmei) afectează forţa de muncă locală atât din punct de
vedere cantitativ cât şi calitativ. Sub aspect cantitativ, societăţile transnaţionale, deşi reduse
ca număr (aproximativ 2% din numărul de societăţi cu capital străin) atrag cea mai mare parte
a forţei de muncă (peste 60% din angajaţii firmelor cu capital străin), comparativ cu
investitorii mici şi mijlocii care predomină ca număr, dar atrag numai o mică parte a
angajaţilor locali (circa 35%). Din punct de vedere calitativ, mărimea şi forţa financiară a
firmei determină măsura în care aceasta se implică în procesul de pregătire şi formare
profesională a angajaţilor săi. Acesta este principalul motiv pentru care activităţile de
„training” sunt mult mai numeroase în cazul marilor societăţi transnaţionale (ca de exemplu
cele de telefonie mobilă, societăţile financiare etc.) comparativ cu firmele mici şi mijlocii. În
acelaşi timp, companiile transnaţionale, datorită comportamentului competitiv şi
tehnologiilor deţinute generează, de cele mai multe ori, mai puţine locuri de muncă decât
firmele locale de aceeaşi mărime.
Tipul investiţiei, respectiv motivaţia acesteia, reprezintă un alt determinant major
al impactului ISD asupra resursei umane. Astfel, în cazul investiţiilor străine motivate de
costul scăzut al forţei de muncă (pentru ramurile intensive în muncă) şi/sau calitatea forţei de
muncă, caracteristicile resursei umane autohtone influenţează semnificativ decizia de a
investi, constituind principalul avantaj de localizare al ţării gazdă.
Modalitatea de intrare a investitorului străin influenţează cantitativ structura
populaţiei active. Astfel, prin investiţiile de tip „greenfield” se creează noi locuri de muncă cu
efecte pozitive asupra ocupării. Situaţia este complet diferită în cazul ISD atrase în procesul
de privatizare, întrucât întreprinderile achiziţionate se confruntă, în general, cu reduceri
dramatice de personal, ca urmare a restructurării activităţii, cu impact negativ asupra pieţei
muncii. Cu toate acestea, în contextul în care investitorul străin reuşeşte, prin eficientizarea
activităţii, să salveze de la faliment compania în cauză, pe termen lung, efectul înregistrat este
benefic, datorită conservării unor locuri de muncă.
Domeniul de activitate al firmei influenţează atât cantitativ cât şi calitativ forţa de
muncă locală.Astfel, în funcţie de tipul de produse realizate (intensive în muncă, în capital sau
în cunoştinţe) poate predomina unul dintre factorii de producţie. În situaţia în care factorul
predominant este munca, investiţiile străine directe au un impact cantitativ semnificativ
asupra forţei de muncă.
Strategia firmei investitoare are efecte directe asupra forţei de muncă locale, sub
aspect cantitativ. Astfel, în situaţia în care compania multinaţională produce direct în ţara
gazdă impactul este cu mult mai semnificativ decât în cazul în care înfiinţează doar filiale
(reţele) de distribuţie. De remarcat că, în România, ca şi în celelalte ţări central şi est
europene au fost adoptate ambele strategii - producţie directă, respectiv reţele de distribuţie.
10
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Specialiştii consideră că una dintre cele mai importante contribuţii ale investiţiilor
străine directe o reprezintă transferul de tehnologie, un rol deosebit revenind, în acest sens,
societăţilor transnaţionale.
Din punctul de vedere al ţării receptoare, transferul tehnologic prin ISD, prezintă o
multitudine de avantaje, dintre care cele mai importante sunt:
utilizarea unor tehnologii noi, a căror implementare presupune îmbunătăţirea
cunoştinţelor şi abilităţilor muncitorilor;
difuzia de tehnologie, cunoştinţe şi capabilităţi se repercutează pozitiv şi asupra
agenţilor economici cu care ST intră în relaţii de afaceri (furnizori,
subcontractori, firme concurente), reflectându-se asupra costurilor şi calităţii
bunurilor şi serviciilor furnizate;
dezvoltarea relaţiilor dintre ST şi instituţiile locale (institutele de cercetare,
universităţile, institutele de standardizare şi controlul calităţii, centrele de pregătire
profesională);
stimularea concurenţei şi impulsionarea firmelor autohtone să-şi direcţioneze
eforturile pe linia tehnologizării activităţii;
prin atragerea angajaţilor ST de către firmele locale apare un fenomen de dispersie a
practicilor tehnologice şi manageriale.
11
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CAP. 3
12
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
realizarea PIB (12,5%). De asemenea, zonele de Sud, Centru si Nord-Vest desi detin o
pondere relativ ridicata în PIB, situata la nivelul de peste 12% ca si în cazul regiunii Nord-Est,
atrag numai o parte nesemnificativa a intrarilor de ISD, respectiv sub 7,5%, valoare mai
scazuta decât cea înregistrata de regiunea de Sud-Est (8,4%) a carei contributie la formarea
PIB este de 11,3%.În consecinta, datele de mai sus sugereaza faptul ca nivelul de dezvoltare
regionala desi influenteaza intrarile de capital strain nu reprezinta singurul criteriu în
stabilirea deciziei de a investii într-o anumita zona.
Alegerea amplasamentului de catre investitorii straini a fost influentata de o
multitudine de factori, dintre care cei mai importanti sunt:existenta fortei de munca calificate
si a personalului cunoscator de limbi straine; nivelul de dezvoltaredin punctul de vedere al
industriei respective; existenta unor centre universitare si a unei infrastructuri fizice
dezvoltate; apropierea de un aeroport, precum si apropierea de furnizori si de clienti. În opinia
noastra, acesti factori în ansamblul lor ar putea explica preferinta investitorilor straini pentru
regiunea Bucuresti-Ilfov care beneficiaza nu numai de un nivel de dezvoltare mai ridicat, dar
si de existenta fortei de munca calificate si a infrastructurii fizice necesare dezvoltarii
afacerilor,comparativ cu regiunile de Nord-Est si Sud-Vest defavorizate sub aceste aspecte.
Asadar, analizele efectuate au evidentiat dezechilibrul înregistrat în dezvoltarea
economiei românesti, concretizat în existenta unor decalaje accentuate între diferitele regiuni,
sugerând, în acelasi timp, posibilitatea atenuarii acestora prin participarea capitalului strain
sub forma investitiilor directe.
Dat fiind faptul ca o crestere economica sustinuta si durabila este posibila numai în
conditiile unei dezvoltari armonioase, care sa includa toate zonele tarii, în opinia noastra,
atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strain, ar trebui sa
reprezinte o prioritate reala afactorilor de decizie. În acest sens, având în vedere aspectele
prezentate pe parcursul elaborarii lucrarii, consideram ca primii pasi ar trebui sa vizeze câteva
directii principale, si anume:
1. Cresterea semnificativa a gradului de absorbtie a fondurilor europene si utilizarea
eficienta si eficace a acestora (în 2007 absorbtia de fonduri europene a fost sub 1%, aproape
de 0% , datorita, de exemplu, lipsei proiectelor fezabile de investitii), ceea ce ar genera o
dezvoltare a infrastructurii fizice si institutionale cu impact pozitiv asupra fluxurilor de ISD
atrase. Analizele efectuate au demonstrat importanta infrastructurii fizice si institutionale în
atragerea investitorilor straini, motiv pentru care consideram ca esentiala fructificarea
oportunitatilor care au aparut în acest sens odata cu integrarea României în Uniunea
Europeana.
2. Aplicarea mai eficienta a politicii UE în domeniul ajutoarelor de stat (acordate
astfel incat sa se evite crearea unor distorsiuni ale mediului concurential; se acorda pe
sectoarele care au potential de dezvoltare), inclusiv a celor privind investitiile (straine si
autohtone), prin eliminarea ajutoarelor de tip „salvare-restructurare” si directionarea acestora
cu prioritate catre obiectivele care vizeaza efectele benefice pe termen lung, cum ar
fi:dezvoltarea regionala, dezvoltarea activitatilor de inovare si C&D, cresterea nivelului de
pregatire a fortei de munca, sustinerea întreprinderilor mici si mijlocii care constituie coloana
vertebrala a economiei românesti.
3. Implicarea mai activa a agentiilor de dezvoltare si a agentiei pentru investitii straine
(ARIS) în promovarea regiunilor tarii ca zone investitionale prin elaborarea unor proiecte
concrete si identificarea si abordarea potentialilor investitori straini. Atragerea unor investitori
straini prin proiecte punctuale care urmaresc specificul zonei si valorificarea la maximum a
potentialul acesteia, în special în zonele defavorizate sub aspectul dezvoltarii economice, ar
putea contribui la reducerea decalajelor regionale.
13
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Una dintre caile prin care investitiile straine directe influenteaza indirect cresterea
economica este formarea capitalului autohton, întrucât ISD au efect multiplicator asupra
investitiilor interne. Prin efecte de antrenare, investitiile straine directe au stimulat investitiile
autohtone, a caror dinamica a fost superioara comparativ cu cea a fluxurilor de capital strain,
contribuind astfel, indirect, la dezvoltarea activitatilor productive, în principal, a celor aflate
în amonte sau în aval fata de obiectul de activitate al filialei straine.
Un alt efect pozitiv al influxurilor de capital strain consta în suplimentarea resurselor
interne contribuind, astfel, la reducerea deficitului între economiile interne si necesarul de
investitii si, în consecinta, la cresterea formarii brute a capitalului fix. Initial,fluxurile de ISD
au înregistrat niveluri relativ reduse si au fost îndreptate preponderent catre procesul de
privatizare, ceea ce a minimizat impactul pozitiv al intrarilor de capital strain constând în
dinamizarea achizitionarii de active fixe. Ulterior, se înregistreaza treptat o crestere a ISD
atrase concomitent cu o modificare sensibila a structurii acestora în favoarea investitiilor de
tip“greenfield”, astfel încât impactul intrarilor de capital strain asupra FBCF se manifesta din
ce în ce mai puternic. incepând cu anul 2004 se înregistreaza niveluri superioare ale ponderii
ISD în FBCF, cuprinse între 23% si aproximativ 32%, datorate, în opinia noastra, atât
preocuparii investitorilor straini pentru modernizarea activitatii si cresterea competitivitatii
produselorrealizate pentru a face fata concurentei de pe Piata Unica, cât si intensificarii
investitiilor straine de tip “greenfield” în vederea consolidarii pozitiei pe piata regionala, în
contextul integrarii României în Uniunea Europeana.
Asadar, impactul fluxurilor de ISD asupra investitiilor de capital se concretizeaza în
efecte pozitive reprezentate atât de suplimentarea capitalului intern destinat achizitionarii de
active fixe, cât si în stimularea investitiilor autohtone, cu influente favorabile evidente, directe
si indirecte, asupra cresterii economice.
Efectele investitiilor straine directe atrase s-au reflectat asupra deficitului bugetar,
capitalul strain influentând atât direct cât si indirect evolutia acestuia. Pâna la nivelul anului
14
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2002, ISD îndreptate preponderent catre procesul de privatizare si aflate, în cea mai mare
parte, în faza de implementare, au contribuit la adâncirea deficitului bugetar. Ulterior, ca
urmare a intensificarii preocuparii investitorilor straini pentru dezvoltarea unor activitati „pe
teren gol” si atingerii fazei de maturitate în cazul majoritatii investitiilor implementate în
perioada anterioara, investitiile straine directe au avut o influenta benefica asupra deficitului
bugetar concretizata în cresterea veniturilor din taxe si impozite si diminuarea cheltuielilor de
natura sociala (crearea de noi locuri de munca cu impact pozitiv asupra ratei somajului).
15
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CAP. 4
In cele ce urmeaza vom face o analiza asupra investitiilor straine directe din Romania,
din perioada 2003-2007, pentru a observa nivelul acestora pe regiuni de dezvoltare nationale,
milioane euro
2003 2004 2005 2006 2007
VALOAR % DIN VALOAR VALO VALO VALO
% % % %
E TOTAL E ARE ARE ARE
BUCUREST
5236 54,2 8426 56,0 13 264 60,6 22205 64,3 27516 64,3
I
SUD-EST
1041 10,8 1752 11,6 1 838 8,4 2653 7,7 2448 5,7
CENTRU
629 6,5 1038 6,9 1 610 7,4 2559 7,4 3541 8,3
VEST
744 7,7 1093 7,3 1 491 6,8 1948 5,6 2365 5,5
SUD
798 8,2 1273 8,5 1 388 6,3 2228 6,5 2942 6,9
NORD-
648 6,7 1035 6,9 1 257 5,8 1570 4,6 1907 4,5
VEST
SUD-VEST
355 3,7 405 2,7 745 3,4 938 2,7 1379 3,2
NORD-EST
211 2,2 18 0,1 292 1,3 411 1,2 672 1,6
TOTAL
9662 100,0 15040 100,0 21 885 100,0 34512 100,0 42770 100,0
16
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
50000
40000
totalul 30000
42770
investitiilor 20000 34512
100009662 15040
0 0
2003 2004 2005 2006 2007
anul
Volumul investitiilor
Milioane euro
Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,069
miliarde euro, si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%, a anuntat banca
centrala.
Fara a lua in calcul suma de 2,2 miliarde euro platita de Erste Bank pentru actiunile
Bancii Comerciale Romane (BCR) in urma preluarii pachetului majoritar din octombrie 2006,
nivelul investitiilor straine directe din 2006 se ridica la aproximativ 6,9 miliarde euro. In
aceste conditii, in 2007 se remarca o crestere usoara - cu 2,4% - a investitiilor straine directe.
In 2006, investitiile straine directe de 9,1 miliarde euro au acoperit aproape in
totalitate (89,6%) deficitul de cont curent din acel an, de 10,156 mld euro.
BNR a revizuit in crestere deficitul de cont curent din 2006, de la 9,97 miliarde euro
cat anuntase la inceputul anului trecut, astfel ca ponderea in PIB a acestuia, estimata initial la
10,3%, a urcat la 10,4% in 2006, la un PIB calculat de Eurostat la 97,718 miliarde euro.
Gradul de acoperire a deficitului contului curent prin investitii straine directe a scazut usor in
decembrie, de la 43% in primele 11 luni din 2007.
Creditele intragrup au reprezentat peste jumatate (54,1%)din investitiile straine directe in
2007, diferenta constand in participatiile la capital si profitul reinvestit (45,9%), potrivit BNR.
Pentru acest an, banca centrala estimeaza o plafonare a deficitului de cont curent ca
pondere in PIB la nivelul anului trecut sau chiar o usoara scadere, in timp ce observatorii
internationali sunt mka pesimisti. Agentia de rating Fitch a avansat chiar o estimare de
crestere a deficitului de cont curent al Romaniei pana la 17,5% din PIB in acest an.
Criza financiară mondială taie din investiţiile străine directe în România. Potrivit
estimărilor oficiale, acestea se vor înjumătăţi în acest an şi vor ajunge la 4,7 miliarde de euro,
faţă de nouă miliarde de euro investite în 2008. Cu toate acestea, se prevede ca în 2010
investiţiile străine să ajungă la valoarea de 5,4 miliarde de euro.
„Componenta mai puţin afectată se aşteaptă să fie investiţiile străine din profitul
reinvestit, dacă se ia în considerare că în principal este vorba de distribuirea între dividende şi
investiţii a profitului obţinut în anul 2008. Această tendinţă va fi sprijinită şi de măsura
17
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În 2008, acestea au fost de 9,024 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2007, iar
deficitul de cont curent a fost acoperit în proporţie de 53,5% de aceste intrări de capital.
„Finanţarea deficitul extern se va realiza într-o proporţie semnificativă, pe seama surselor
autonome negeneratoare de datorie externă, ajungând la finele anului 2011 la circa 65%”, se
arată în programul de convergenţă, care va fi trimis la Comisia Europeană. (A.G.)
Compania Enel a anunţat că are în plan pentru următorii cinci ani investiţii de 700 de
milioane de euro pentru reţelele de distribuţie a energiei electrice pe care le deţine în
România, în regiunile Muntenia, Banat şi Dobrogea. Proiectele de investiţii se referă la
introducerea unor tehnologii avansate, modernizarea staţiilor electrice şi înlocuirea
echipamentelor. Potrivit datelor proprii, Enel are o cotă de piaţă de 30% şi deţine fostele
companii Electrica Dobrogea, Electrica Banat şi Electrica Muntenia Sud. Compania are o
reţea de 93.000 de kilometri, 2,5 miloane de clienţi şi un număr de aproximativ 5.500 de
angajaţi, fiind cel mai important investitor privat din sectorul energiei electrice din Romania.
(A.G.)
Investiţiile străine directe au însumat în luna ianuarie 912 milioane euro, în creştere cu
51,2% faţă de nivelul înregistrat în luna corespunzătoare din 2008, de 603 milioane euro,
potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Din totalul de 912 milioane euro investite de nerezidenţi în prima lună a anului,
participaţiile la capital au reprezentat 49,6%, creditele intra-grup 36,2% şi profitul reinvestit
14,2%, se arată într-un comunicat al BNR remis agenţiei MEDIAFAX.
BNR a modificat în scădere nivelul investiţiilor străine directe pentru ianuarie 2008,
cifra publicată anterior fiind de 695 milioane euro.
Deficitul de cont curent a scăzut în ianuarie cu 54,6% faţă de prima lună din 2008, la
525 milioane de euro, în principal ca urmare a reducerii deficitului balanţei comerciale cu
66,4%, la 385 milioane de euro.
18
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În aceste condiţii, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost finanţat integral
prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, comparativ cu un nivel de 52,1% în
luna ianuarie 2008.
Investiţiile străine directe s-au ridicat anul trecut la 9,02 miliarde euro, în creştere cu
24,5% faţă de 2007, şi au acoperit în proporţie de 53,5% deficitul de cont curent, situat la
16,87 miliarde euro.
CAP. 5
ANALIZA SWOT
(PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE, OPORTUNITĂŢI, RISCURI)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
COTA UNICA INFRASTRUCTURA
Cota unica de impozitare presupune acelasi Romania are de recuperat un decalaj foarte
rang de impozitare pentru persoane fizice si mare in domeniul infrastructurii, fata de
companii, deci un sistem de impozite restul tarilor UE. De exemplu, din reteaua
corelate, cu rata unica de impozitare, pentru de aproape 80 de mii de kilometri de
toate tipurile de venituri obtinute din drumuri, doar 20% reprezinta drumuri
diferite activitati. nationale. Lungimea cailor ferate a ramas
Succesul regimului cotei unice de neschimbata de ani de zile. In 2005 se
impozitare depinde, se pare, de nivelul inregistrau 21.228 de kilometri de cai ferate.
acestei rate: cu cat aceasta este mai mica, cu "Infrastructura feroviara romaneasca poate
atat este mai eficienta colectarea ei. Desi s-a atinge standardele europene de calitate peste
constatat ca o rata mai mica de impozitare 10 ani, intrucat, pana acum, nu s-au realizat
conduce, in general, la sporirea gradului de aproape deloc investitii in acest sector", a
plata a taxelor respective, impozitele mai afirmat ministrul transporturilor, Ludovic
scazute pot conduce, dupa stabilizarea Orban.
apetitului de plata al celor impozitati, la Potrivit ambasadorului Cehiei la Bucureşti,
scaderea veniturilor la Bugetul de stat. Petr Dokládal, singura barieră în
De la 1 ianuarie 2005 si in tara noastra, dezvoltarea investiţiilor din ţara noastră
toate impozitele au devenit 16% - rămâne infrastructura. Investitorii isi
impozitele pe venitul global, la dobanzile exprima nemultumirile cu privire la timpul
bancare (la dobanzile platite de banci indelungat pe care il petrec in asteptarea
clientilor pt depozite la termen), castigurile unei decizii a autoritatilor.
la bursa si castigurile din tranzactiile
imobiliare ale firmelor si particularilor. Infrastructura feroviara publica prezinta
Romania s-a inscris astfel printre primele urmatoarele caracteristici generale: lungime
tari membre UE care au marsat la cota unica retea (km) -11.380; lungime totala a liniilor
de impozitare europeana. de cale ferata (km) - 22.247; lungime totala
a liniilor electrificate (km) - 8.585; tuneluri
(numar/km) - 211/63; poduri (numar)
-4.236;
SALARII MICI BIROCRATIA
19
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
20
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
lor, pe circa o treime din suprafata tarii moderne). Infrastructura extrem de scazuta
(66.303 kmp), cât si prin pozitia centrala, nu atrage investitorii si prin urmare
configuratia generala si altitudinala, se posibilitatea de dezvoltare a calitatii vietii
impun ca un component de baza în structura este extrem de scazuta.
geografica si peisagistica a României. Cu Mai mult de jumatate din populatia tarii
aceeasi importanta se înscriu si în apreciaza locuinta personala ca fiind buna,
activitatea de turism prin bogatia si restul indreptandu-se catre clasificari
varietatea potentialului lor turistic. precum satisfacatoare, proasta sau foarte
Se pot practica mai mult de zece forme de proasta.
turism, dupa cum urmeaza: drumetie, Peste 70% din populatie nu reuseste sa faca
odihna, sporturi de iarna, tratament balnear, economii, iar o mare parte dintre ei detin un
de interes stiintific, pentru cunoastere, raport venit-consum subunitar.
pentru alpinism si speoturism, vânatoare si Un total de 90% din populatie detine
pescuit sportiv, pentru agrement nautic, propria locuinta, in timp ce mai putin de
foto-safari, sporturi de aventura etc. 20% dintre acestia detin afaceri profitabile.
Accesibilitatea învăţământului, cu valori
pozitive modeste
Remarcăm nivelul deosebit de modest al
evaluării gradului de respectare a
drepturilor personale
Temerile populaţiei aduc în atenţie
probleme sociale importante, mai ales cele
referitoare la preţuri şi impozite.
Satisfacţia faţă de viaţa politică şi evaluarea
conducerii ţării rămân în zona
deficitară,
-Nivel ridicat al importului de produse de pe
Piata Europeana – fenomenul globalizarii
SISTEMUL EDUCATIONAL
-Existenta reservelor de materii prime In Romania, in ultimii ani nivelul sistemului
pentru anumite sectoare economice educational a scazut in comparatie cu
(prelucrarea lemnului, constructii) perioada imediata revolutiei. Se vorbeste tot
mai mult de o diminuare a numarului de ani
-Traditie indelungata in anumite de studiu in speranta de a concentra in
sectoare – prelucrarea lemnului, splanul de invatamant numai acele notiuni
industria alimentara, industria textile, extrem necesare. Problema grava insa, este
constructii, constructii de masini aceea ca institutiile de invatamant din
Romania nu dispun de toate aparaturile
-Pozitie geografica buna ca si granita necesare studiului elevilor si chiar si in
de est a Uniunii Europene universitati de renume din tara studentii
folosesc utilaje demult scoase din uz din
domeniul din care provin. Aceasta nu
conduce decat la o neconcordanta a ceea ce
este pe piata si ce invata elevul ca este. Prin
urmare, mana de lucru a absolventilor unor
studii superioare nu mai are randament
maxim(cel putin pentru o perioada de
acomodare cu noile utilaje).
21
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
22
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Concluzii:
In prezent Romania este tara membra a Uniunii Europene, insa in postura de ultima
venita,cu cele mai mari decalaje economice si sociale fata de ceilalti europeni.PIB-ul/locuitor,
productivitatea muncii, exportul, salariul mediu din Romania sunt printre cele mai scazute din
Uniunea Europeana. De aici deriva o singura concluzie importanta: eforturile pe plan
economic ale Romaniei nu trebuie sa scada, ci dimpotriva, sa fie amplificate. Nu exista
obiectiv mai important pentru Romania decat dezvoltarea economiei, bazate pe valorificarea
la maximum a oportunitatilor oferite de integrarea in Uniunea Europeana ce face din ea un
adevarat “magnet”pentru investitorii straini.
Aderarea la Uniunea Europeana a adus o imbunatatire a mediului de afaceri romanesc,
imbunatatire care a inceput sa se faca simtita in ceea ce priveste un cadru legislativ mai stabil
si existenta unor practice de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt in curs
de eleiminare barierele in calea liberei circulatii a serviciilor si a marfurilor. Un cadru
legislative comun furnizat de Piata Unica va creste eficienta generala a economiei romanesti
prin imbunatatirea alocarii resurselor, cresterea gradului de specializare si incurajarea
concurentei. In conditiile imbunatatirii mediului de afaceri, Romania este deja o tinta atractiva
pentru investitiile straine. La aceasta va contribui in continuare si statutul de economie de
piata functionala obtinut de Romania. Atragerea unui volum mare de investitii straine va
asigura rapid si direct accesul la management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi
segmente de piata.
Impactul integrarii va fi benefic economiei in ansamblu: acesta va fi cel mai probabil
distribuit inegal, iar unele categorii (de exemplu intreprinderile mari aflate in proprietatea
statului,intreprinderile industriale care lucreaza in pierdere) vor beneficia mai mult decat
altele cum ar fii intreprinderile mici si mijlocii din sectoarele productive. Rezultatul va fi
pozitiv numai daca procesul integrarii va fii condus intr-o asemenea maniera asa incat sa tina
cont de nevoile diferitelor categorii.
23
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
BIBLIOGRAFIE
1. Florea Staicu, Dumitru Pirvu, Maria Dumitru, Marian Stoian, Ion Vasilescu, Eficienta
economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti 1995.
Pag. 5-24, 33-56.
2. Ioan Denuta, Investitiile straine directe ( in tarile est si central-europene), Editura
Economica- 1998.
Pag. 135-173.
3. Ion Vasilescu, Alexandru Gheorghe, Claudiu Cicea, Catalin Dobrea, Eficienta si
evaluarea investitiilor, Editura Eficon Press, 2004.
Pag. 27-32, 65-66, 129-137, 215-219, 146-158,
4. ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua
economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-“Investitiile si relansarea
economica”-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE.
Pag. 76-82, 82-90.
5. Frank K. Reilly, Edgar A. Norton, Bernard J. Hank, Investments- Seventh Edition,
Editura Thomson South-Western 2006.
Pag. 15-16, 49-70.
6. Dan Marius H. Voicilas, sub coordonarea Prof. univ. dr. Letiţia Zahiu, Teza de
doctorat-Investitii straine, Bucuresti 2005.
7. Lupasc Ioana, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Marcel Stoica- Teza de doctorat:
Eficienta investitiilor atrase de intreprinderile mici si mijlocii in contextul integrarii
Romaniei in Uniunea Europeana, Bucuresti 2007.
8. Alexandru Barbacaru, sub coordonarea Prof. Dr. Marcel Stoica. Teza de doctorat:
Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar, ASE-2005.
* * *
Publicatii:
1. Autor: Laurenţiu Popa, Articol: BERD vrea să investească în acest an 300 milioane euro
în România- 12 Martie 2009, Revista CAPITAL.
2. Consultanta FONDURI EUROEPENE NERAMBURSABILE, Articole online.ro
* * *
Surse Web:
1. Baza de date Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS), Raport de activitate
2004, România: www.arisinvest.ro;
2. Baza de date Asociaţia Mondială a Agenţiilor de Promovare a Investiţiilor Străine
www.waipa.org;
3. Baza de date Consiliul Investitorilor Străini (CIS), România: www.fic.ro;
4. Baza de date Uniunea Europeană (UE): www.europa.eu.int;
5. Rapoartele de progrese pe tari ale UE:
www.europa.eu.int/comm/enlargement/romania/index.htm
6. Rapoarte despre progrese pe ţări pe calea aderării
http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/index.htm
7. Pagina de internet a Agentiei Romane de Investitii Straine: www.arisinvest.ro
site-ul Bancii Mondiale: www.worldbank.org
8. site-ul UNCTAD: www.unctad.org
9. site-ul Institutului National de Statistica: www.insse.ro
24
Efectele investitiilor straine directe asupra economiei romanesti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
25