Uniunea Europeana

Uniunea Europeana este o organizaie a rilor europene dedicat creterii integrrii economice
i ntrirea cooperarii ntre state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia.
Uniunea Europeana a fost nfinata oficial la 1 noiembrie 199. Este cea mai recenta organizaie de
cooperare european care a inceput cu !omunitatea European de !arbune si "el din 19#1 care a
de$enit !omunitatea European in 19%&. 'embrii acestei organizatii au fost( Belgia, 'area Britanie,
)anemarca, *rana, +ermania, +recia, ,rlanda, ,talia,
-uxemburg, "landa, .ortugalia si /pania. ,n 1991
gu$ernele celor 10 state membre au semnat 1ratatul
Uniunii Europene 2care a mai fost numit si 1ratatul
'aastric3t4. 5cesta a transformat !omunitatea
Europeana in Uniunea European. 6n 1997 5ustria,
/uedia i
*inlanda au
ntrat si ele
astfel
numarul
total de membrii a a8uns la 1#.
Uniunea Europeana are mai multe obiecti$e. ,n
special ea muncete pentru a promo$a si extinde
cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusi$ in
probleme economice, sociale si legate de comer, politic
extern, securitate i probleme 8udiciare. 5lt obiecti$
ma8or a fost implementarea Uniunii Economice si
'onetare 2UE'4, care a stabilit o singur moneda pentru
membrii UE. ,n afara de UE', progresul spre aceste obiecti$e e lent. 5bilitatea Uniunii Europeane de
asi atinge obiecti$ele a fost limitata de neinelegeri intre statele membre, probleme economice si
politice externe si presiune din partea noilor democraii est europene de a de$eni membre.
Crearea Uniunii Europene
-a sf9ritul anilor :;<, sc3imbrile politice a facut ca !omunitatea European s creasc
cooperarea si integrarea. "dat cu prbuirea comunismului in Europa de Est, statele ex=comuniste au
cerut !omunitaii Europene spri8in politic si economic. !E a 3otarat sa a8ute multe din aceste ri dar
sa nu le primeasca imediat ca membre. " exceptie a constituit=o +ermania de Est care a fost integrata
automat o data cu reunificarea +ermaniei.
)atorita acestor sc3imbari rapide +ermania de >est i *rana au cerut o conferina
intragu$ernamental pentru a cuta o mai mare unitate. " conferina intragu$ernamental este o
nt9lnire ntre membrii, prin care se incepe procesul sc3imbrii tratatelor !omunitii Europene. " alt
astfel de edin a a$ut loc in 19;9 pentru a pregati un program i o structur pentru uniunea monetar,
prin care membrii ar trebui s adopte o singura moneda. .rimul 'inistru britanic 'argaret 13atc3er s=
a opus acestei uniti, dar in 199< ?o3n 'a8or a de$enit prim ministru si a adoptat o pozitie mai
tolerant in legatur cu unitatea european. 5ceste conferine au inceput munca la o serie de nelegeri
care au de$enit 1ratatul Uniunii Europene.
1ratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana i a a$ut intenia de a extinde integrarea
politic, economic i social dintre statele membre. )up discuii lungi a fost acceptat de ctre
!onsiliul European la 'aastric3t, "landa, in decembrie 1991. 5stfel scopul principal al Uniunii
Europene $a fi Uniunea Economica si 'onetar 2UE'4. /ub UE' membrii UE trebuie sa adopte o
singur moneda p9n in 1999. 1ratatul 'aastric3t desemeana impunea nite criterii stricte pe care
statele membre trebuiau s le ndeplineasc nainte de a intra in UE'. )easemenea tratatul a creat noi
structuri proiectate pentru a crea politici de securitate i straine mai integrate si pentru a ncura8a o
cooperarea mai mare intre gu$erne n ceea ce pri$ete c3estiuni 8udiciare si legate de poliie. /tatele
membre au acordat organelor de gu$ernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite
domenii, inclusi$ cele legate de mediu, sntate, educaie si protecia consumatorului.
@oul tratat a st9rnit mult opozii si ngri8orare din partea cetenilor UE. 'uli oameni erau
ngri8orai din pricina UE' care ar nlocui monedele naionale cu o singur moned european. 'area
Britanie a refuzat s accepte o parte din elementele tratatului i astfel ea nu $a face parte din UE' i
nu $a participa la !apitolul /ocial, un articol din 1ratatul 'aastric3t care subliniaz obiecti$e n
politica social i cea legat de anga8ai. 5legatorii danezi au refuzat ratificarea printr=un referendum,
n timp ce alegatorii francezi au fost in fa$oarea 1ratatului printr=o mica ma8oritate. +ermania a fost o
pro$ocare deoarece funcia de membru in UE ncalc !onstituia. 6ntr=o edin de urgen a
!onsiliului European )anemarca a refuzat mai multe articole ale 1ratatului. )in pricina acestor
nt9rzieri UE n=a fost inaugurat oficial dec9t abia in noiembrie 199.
Aeaciile populare mpotri$a unor aspecte si consecine ale 1ratatului 'aastric3t a dus la o alt
conferin intragu$ernamental care a inceput in martie 199%. 5ceasta conferin a produs 1ratatul de
la 5msterdam care re$izuia 1ratatul 'aastric3t i alte documente de baza ale UE. 5ceste sc3imbri
a$eau rolul de a face Uniunea European mai atracti$a oamenilor de r9nd.
1ratatul de la 5msterdam cerea membrilor s coopereze in crearea de slu8be pe tot teritoriul
Europei, prote8area mediului, imbuntirea sntaii publice i respectarea drepturilor consumatorilor.
6n plus, 1ratatul oferea ndepartarea barierelor de a cltori i imigra ntre statele membre cu excepia
'arii Britanii, ,rlandei si )anermarca. )easemenea 1ratatul ddea posibilitatea admiterii statelor Est
Europene ca membre. 1ratatul a fost semnat de membrii UE la 0 octombrie 199&.
Extinderea Uniunii Europene
.9n in 199# toate rile ex=comuniste au cerut sa fie membre UE. 6ns UE era ngri8orat de
stabilitatea institutilor europene n aceste ri i tranziia lor la economia de pia. Brile din Europa de
Est a$eau economiile mult mai puin dez$oltate dec9t cele din Europa de >est, care fac ntrarea lor n
UE dificil. Extinderea ar necesita o ree$aluare a programelor UE. /tatele mai bogate se temeau c $or
fi ne$oite s bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce rile mai sarace se temeau ca partea lor
din fondurile alocate de UE pentru agricultur si dez$oltare regionala ar fi puternic afectate.
6n ciuda acestor gri8i, in 199& UE a fost de acord ca situaia economica i politic din ri ca(
!e3ia, .olonia, Estonia, Ungaria si /lo$enia este n aa fel nc9t negocierile pentru aderare pot s
nceap iar statutul de membru s $in dup 0<<<. !elelalte ri Est Europene au fost puse pe un
indefinit stand=bC. )ar comertul dintre est si $est i=a dat drumul dup 199<, rile din $est ncepand
s in$esteasc n acestea iar UE d9ndu=le a8utor. UE i ri indi$iduale au format legturi i au semnat
acorduri formale pentru cooperari politice i culturale. UE a mai fost de acord in 199; s nceapa
negocierile pentru statutul de membru cu !ipruD n acelai timp a suspendat cererea 1urciei din pricina
ngri8orrilor cu pri$ire la drepturile omului i a opoziiei +reciei.
Care sunt avantajele intrarii in Uniunea Europeana?
5$anta8ele extinderii pentru Aom9nia sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari candidate( crestere
economica, cresterea in$estitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa
permita fabricarea unor produse finite, cu $aloare adaugata mai mare si calitate superioara, conform
standardelor UE, protectie sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si in$estitiilor populatiei,
micsorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital 2noi
fluxuri de capital, di$ersificare a produselor financiare4, dez$oltarea afacerilor si a sectorului pri$at,
stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele UE, mbunatatirea substantiala a standardului
de $iata al populatiei.
,ntegrarea $a a$ea efecte poziti$e asupra e$olutiei economiei rom9nesti, asupra societatii n ansamblu,
asupra imaginii externe a tarii si n ceea ce pri$este libera circulatie a persoanelor. 5ceste a$anta8e
economice generale trebuie sa tina, nsa, seama de presiunile concurentiale ale pietei unice, de
competitia acerba cu firmele din statele membre dez$oltate, de necesitatea transformarilor
te3nologice= care pot duce, pe termen scurt, si la cresterea soma8ului, odata cu restructurarea
ntreprinderilor si a unor ntregi sectoare industriale.
6n domeniul agriculturii, a$anta8ele sunt mai reduse, n primii ani de aderare, dar, pe termen mediu si
lung, integrarea agriculturii rom9nesti $a duce la( cresterea producti$itatii agricole 2prin adoptarea
acEuis=ului si, mai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la te3nologie performanta4,
stimularea dez$oltarii exploatatiilor agricole mi8locii 2p9na la #< 3a4 si mari 2peste 1<< 3a4,
mbunatatirea accesului pe piata UE si disparitia tuturor barierelor comerciale, ncetinirea migrarii
fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial
5ccesul la fondurile structurale comunitare, ca $iitor stat membru, $a da posibilitatea Aom9niei sa
asigure o dez$oltare ec3ilibrata a regiunilor, precum si o dez$oltare rurala sustinuta, sa modernizeze
infrastructura de transporturi si de mediu, sa creeze noi oportunitati de ocupare a fortei de munca, mai
ales n mediul rural, sa promo$eze politici sociale care sa duca la standarde de $iata de o calitat
Ce avantaje vor avea copiii/tinerii dupa integrarea in Uniunea Europeana?
6n ceea ce pri$este aderarea Aom9niei la UE, efectele pentru tineri, se $or face simtite at9t nainte de
aderare, n cadrul procesului de pregatire, c9t si dupa ce Aom9nia $a de$eni membru al Uniunii
Europene.
)intre aceste efecte, putem mentiona n primul r9nd facilitarea studiilor n strainatate, prin
introducerea principiului ec3i$alarii diplomei n functie de curricula de pregatire. Exceptie face
programul EA5/'U/, n cadrul caruia perioada de studii urmata de studenti n UE este automat
recunoscuta de catre uni$ersitatea din tara de origine, prin intermediul sistemului european de transfer
de credite.
6n al doilea r9nd, tinerii $or beneficia, ca ntreaga populatie, de posibilitatea exercitarii unei profesii
ntr=unul dintre statele membre. !onform acEuis=ului comunitar, o persoana care este calificata sa
practice o profesie n tara sa, $a putea, de asemenea, sa practice acea profesie si n alt stat membru al
UE, n aceleasi conditii cu cetatenii statului respecti$. )e aceea, $a urma o procedura de recunoastere
a calificarii. )aca ceea ce studiaza nu este identic cu ceea ce pre$ede acEuis=ul comunitar pentru
anumite profesii specifice, persoana respecti$a fie sustine teste de aptitudini, fie da examene de
diferenta. 1endinta n Uniunea Europeana este de armonizare a programelor de n$atam9nt
uni$ersitare si post=uni$ersitare.
1inerii, ca de altfel toti cetatenii rom9ni, $or a$ea n mod automat drept de rezidenta n alt stat
membru al UE. Ei $or beneficia de acelasi tratament ca cetatenii acelui stat membru al UE n care se
deplaseaza, n ceea ce pri$este sistemul de asigurari sociale si de sanatate. 5ccesul pe piata europeana
$a reprezenta pentru tineri accesul la o piata a muncii mult mai $asta, unde sansele de a gasi un loc de
munca $or creste, ca si numarul de profesii n general, ntruc9t $or aparea noi tipuri de meserii.
6n cautarea unui loc de munca, un a8utor substantial $a fi oferit de reteaua de cooperare europeana
EUAE/, care ofera informatii despre oportunitatile de anga8are si despre conditiile de munca din UE.
+abriela )orobantu, expert negociator, )elegatia @ationala de @egociere a Aomaniei cu Uniunea
Europeana.
Viitorul Uniunii Europene
UE a parcurs un drum lung din 19#1. @umarul tarilor membre a crescut la 1# si poate creste
pana la 01 pana in 0<1<. 5 creat un corp comun de legi, practici si politici si un ni$el de cooperarea
intre membrii foarte mare. .rogresul sau insa n=a fost constant, periode de acti$itate au fost despartite
de multi ani de somnolenta. 5cest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost
aduse mai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. .rima este de a da
prioritate FadanciriiG sau FlargiriiG uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii
mai mult sau de a integrarii altor noi. 5 doua c3estiune este supranationalismul impotri$a
intergu$ernalismului. !u toate ca supranationalismul a fost acceptat gu$ernele nationle n=au $rut sa
cedeze controlul organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si
sistemul 8udiciar.
!ea mai imediata pro$ocare pe care UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei unice, dar
in mare parte $iitorul euro=ului depinde in cat de acceptabil se do$edeste a fi institutiilor financiare si
pietelor lumii. .e termen lung extinderea in est ar trebui sa imbunatateasca $iitorul monedei prin
extinderea pietei unice si prin stimularea cresterii economiei si a comertului.