Sursele de poluare a apei

Sursele de poluare a apelor pot fi de natura organizata si neorganizata.

Sursele organizate includ apele reziduale comunale (menajere), industriale si agrozootehnice. Apele
menajere sunt poluate chimic (substante organice, compusi ai azotului, detergenti etc.) si
bacteriologic, Aceste surse sunt de obicei cunoscute si supravegheate, iar deversarile lor pot fi
estimate cu destula precizie.
n Republica Moldova sunt monitorizate sursele organizate de poluare si anume poluarile provenite de
la utilizatorii de apa primari si cei racordati la sistemele de canalizare centralizate. nvestigarile
efectuate de laboratoarele !S asupra altor surse (apele meteorice, deversari de ape reziduale fara
preepurare, gunoisti s. a.) demonstreaza ca acestea sunt mai periculoase pentru mediul "nconjurator
dec#t sursele organizate.
$a depozitul de deseuri solide %retoaia, de e&emplu, lichidul format "n stocul deseurilor infiltr#ndu'se
prin talpa si corpul barajului, polueaza p#nza freatica, care are un continut ce depaseste de ())'()))
%MA pentru diversi poluanti organici. . *eversarile neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic
(cca +), din ele se evacueaza "n haznale permeabile si "n cursuri de apa) polueaza si ele apele
naturale.
Alte surse potentiale de poluare sunt c#mpurilor de filtrare ale fabricilor de zahar , namolurile
depozitate pe platformele de uscare ale instalatiilor de epurare si gunoiul de grajd de la comple&ele
animaliere ramase "n functiune. %u regret impactul acestor surse de poluare asupra mediului nu se
monitorizeaza. $ipseste reteaua de observatii si investigatii de laborator asupra p#nzei freatice din
zona de amplasare a obiectivelor nominalizate. $ipsa datelor factologice sistematice nu permite
evaluarea pertinenta a situatiei, urmata de masuri de combatere a poluarii ceea ce provoaca
degradarea continua a calitatii apelor de suprafata si subterane.
*in an "n an scade gradul de "ncarcare a capacitatilor disponibile a statiilor de epurare biologica a
apelor (S!-) "n functiune.
.entru epurarea apelor uzate p#na "n anii /) au fost construite peste 01) statii de epurare biologica
(S!-). n anul 2))3 au functionat ()4. n 2))3 statiile de epurare au fost folosite doar la o treime din
capacitate, fiind epurate doar (/1 mii m 3 5zi, la o capacitate totala de 6(4 mii m 3 5zi
*in instalatiile de epurare amplasate "n bazinul r. 7istru mai functioneaza cu "ncadrare la cerintele
autorizatiilor de mediu doar S!- 8loresti, -alti. n 2))3 au fost frecvente cazurile c#nd s'a depistat
continutul redus de o&igen "n apele r. -#c "n aval de mun. %hisinau (dupa S!- SA Apa'%anal). S'a
redus, apro&imativ de 2 ori, eficienta de epurare a instalatiilor municipale dupa prabusirea la 3).9.
2))2 a peretilor "n bazinele de aerare. n 2))2'2))3 s'au efectuat lucrari de retehnologizare a
sistemului de aerare care va contribui la o epurare mai eficienta.
:olumul apelor uzate evacuate "n r#urile 7istru, -"c, .rut si Raut s'a redus fata de (//) corespunzator
de 3,/; 2,3; 0,6 si 3 ori; s'au format +)3 mln.m 3 de ape uzate, inclusiv 06) mln.m 3 ape evacuate
fara epurare folosite pentru racirea turbinelor %entralei electrice din *nestrovs<.
%antitatea substantelor organice (%-=t), materiilor "n suspensii si azotului amoniacal evacuate "n
apele de suprafata s'au redus considerabil fata de anii (//)'(//0.
Apele freatice sunt e&trem de vulnerabile fata de impactul antropogen. *in totalul prizelor de apa
numai 2).), corespund normativelor sanitare si igienice. Spectrul poluantilor naturali si artificiali este
foarte larg> compusii cu azot, pesticide, seleniu, fluor, sulfati, etc. :alorile mineralizarii si duritatii
totale depasesc de 2.)'0.) ori si mai mult normativele internationale. n ultimii ani poluarea
bacteriana se plaseaza pe primul loc, drept confirmare a majorarii impactului antropogen. %onform
estimarilor concernului ?Apele Moldovei? (.0 mln. oameni din tara folosesc apa freatica poluata cu
nitrati, cu o mineralizare si duritate sporita.
n zonele rurale cca +), dintre copii sufera de lipsa s'au prezenta e&cesiva a fluorului in apele
subterane.
Reiesind din datele tabelului 0 ponderea probelor de apa,
care nu corespund cerintelor sanitar @ igienice conform
datelor supravegherii sanitar @ epidemiologice aspect
teritorial, s'a constatat ca cea mai nefavorabila situatie
privind calitatea apei din sursele subterane, folosite "n
scopuri potabile, s'a creat "n judetele Aaraclia, Bngheni,
=rhei, $apusna, %ahul si BAA Cagauzia, unde ponderea
ne corespunderii calitatii apei la parametrii hidrochimici
depaseste 0),. Microbiologic, cea mai nefavorabila
situatie se "nregistreaza "n Aransnistria, jud. Aighina, %hisinau, Soroca, Aaraclia si Bngheni, unde
ponderea ne corespunderii depaseste () ,.
6 cauze principale de poluare a apei
Poluarea apei este o problem serioas pentru
ecologia Pmntului. i ar trebui s fie rezolvat, att pe scar larg la nivelul statului i
ntreprinderilor, ct i la nivelul fiecrei fiine umane. ntruct noi nu trebuie s uitm c, povara
responsabilitii pentru !area pat de gunoi n "ceanul Pacific se afl pe umerii persoanelor, care
nu arunc gunoi la co.
Persoanele care au decis s se mute ntr-o cas de ar cu edere permanent, au nevoie de
acelai confort de care au dispus ntr-un apartament urban. Un rol important n acest sens l joac
alimentarea cu ap, deoarece apa este necesar att pentru scopuri casnice obi nuite - gtit,
splarea vaselor, du , etc., ct i pentru funcionarea altor sisteme...
!limentarea casei cu ap
#pele uzate.
Apele uzate menajere conin adesea detergeni sintetici, care nimeresc n ruri i mri. Acumulri de
substane anorganice afecteaz locuitorii de ap i reduc cantitatea de oxigen n ap, faptul care duce la
formarea aa-numitelor "zone moarte", care sunt n lume deja aproximati !"".
#eseori, reziduuri industriale care conin deeuri organice i anorganice, se rears n ruri i mri.
Anual, n surse de ap nimeresc mii de substane c$imice, aciunea crora asupra mediul ncojurtor nu
este cunoscut dinainte. %ulte dintre acestea prezint compuii noi. #ei reziduurile industriale, sunt
supuse filtrrii preliminare, acestea totui conin substane toxice, care sunt dificile de detectat.
!cosistem acvatic de l#nga -alatina
Ploile acide
&loile acide sunt rezultatul de contact cu atmosfer a gazelor de eapament produse de ntreprinderi
metalurgice, centrale termice, rafinrii i alte ntreprideri industriale i de transportul auto. Aceste gaze
conin oxizi de sulf i de azot, care se combin cu umezeal i oxigen pentru a forma acid sulfuric i
azotic. Apoi, aceste acizi cad pe pmnt, uneori, la o distan de ctea sute de 'ilometri de la sursa de
poluare a atmosferei. (n astfel de ri, cum ar fi )anada, *tatele +nite ale Americii, ,ermania mii de ruri
i lacuri au rmas fr egetaie i fr pete.
$eeuri solide
#aca n ap exist o cantitate mare de substane solide, acestea o fac opac la lumina soarelui i astfel
mpiedic procesul de fotosintez n bazinele acatice. Acest fapt, la rndul su, prooac o perturbare n
lanul alimentar din aceste rezerore de ap. (n plus, deeuri solide, nnmolesc ruri i canale de
transport maritime, ceea ce conduce la neoia de dragare frecent.
%curgeri de petrol
-umai n *+A n fiecare an se ntmpl aproximati ./ """ de cazuri de deersri de petrol. (n ap de
mare n fiecare an nimeresc .0 milioane de tone de petrol. (n %area 1ritanie, anual, se rears n
canalizare mai mult de . milion de tone de ulei de motor folosit.
&etrolul, rsat n ap de mare, are multe efecte negatie asupra ieii marine. %ai nti de toate, pier
psrile2 se neac, se supranclzesc la soare sau sunt priate de $ran. &etrolul orbete animale, care
triesc n ap, de exemplu, foca. &etrolul reduce ptrunderea luminii n bazinele acatice nc$ise i poate
mri temperatura apei.
%urse neidentificate
Adesea este dificil de a determina sursa de poluare a apei 3 aceasta poate fi o eliberare neautorizat a
substanelor periculoase de la o ntreprindere sau o contaminare, cauzat de lucrri agricole sau
industriale. Acest lucru conduce la poluarea apelor cu nitrai, fosfai, ioni de metale grele toxice i
pesticide.
Poluarea termic a apei
&oluarea termic a apei este cauzat de centrale electrice termice sau nucleare. &oluarea termic este
introdus n bazinele acatice de ap utilizat de rcire. )a urmare a temperaturilor mai mari de ap n
aceste bazine acatice se produce o accelerare n unele procese bioc$imice, precum i o scdere a
oxigenului dizolat n ap. *e ncalc ciclul fin de reproducere ec$ilibrat a diferitelor organisme. (n
condiii de poluare termic, de regul, se obser o cretere puternic a algelor i dispar alte organism,
care triesc n ap