IMAGINEA FIDELA IN CONTABILITATE

Tranzitia la economia de piata a determinat mutatii radicale si in domeniul

contabilitatii. Contabilitatea sia sc!imbat rolul traditional de "cronicar" al #ietii
unei intreprinderi de#enind un important instrument de arbitra$ in $ocul celor
implicati in lumea a%acerilor.
Actionand intrun mediu economic si social intro continua miscare si
trans%ormare& contabilitatea este con%runtata cu situatii inedite& pentru a raspunde
tuturor %unctiilor sale
%unctia de inre'istrare si prelucrare a datelor(
%unctia de in%ormare(
%unctia de instrument de 'estiune interna a intreprinderii(
%unctia de control 'estionar(
%unctia de instrument de #eri%icare si de proba 'enerata de ratiuni
$uridice si %iscale(
%unctia pre#izionala.
Datorita naturii comple)e a acestor %unctii contabilitatea nu este numai
un instrument& ci& asa cum se rele#a in literatura de specialitate ea este si un
%enomen social tra#ersat de contradictiile societatii
.
si a de#enit o miza pentru
di%eriti prota'onisti& %iecare incercand sa pro%ite in %unctie de interesele sale.
*rodusul pe care+ %urnizeaza nu poate %i decat rezultatul unui compromis
intre asteptari si e)i'ente multiple. Ea nu satis%ace pe deplin pe toti
reclamantii& ceea ce& in ciuda tuturor& nu ia alterat pana acum nici presti'iul si
nici autoritatea.
Obiecti#ul %undamental al contabilitatii il reprezinta %urnizarea de
in%ormatii care sa o%ere o ima'ine %idela asupra pozitiei %inanciare&
per%ormantelor %inanciare si asupra %lu)urilor de trezorerie.
Le'ea contabilitatii nr. ,-.+//+& republicata in M. O%. nr. 0-/.-0.1,.-11-
stipuleaza la articolul +12 "Documentele o%iciale de prezentare a situatiei
economico%inanciare sunt situatiile %inanciare anuale& care trebuie sa o%ere o
ima'ine %idela a pozitiei %inanciare& per%ormantei %inanciare& %lu)urilor de tre
zorerie si a celorlalte in%ormatii re%eritoare la acti#itatea des%asurata".
Ima'inea %idela este pentru an'losa)oni un principiu 3principiu
suprem4& in timp ce pentru ma$oritatea tarilor europene& ima'inea %idela este
obiecti#ul principal al contabilitatii. La acest punct de #edere subscriu si
normalizatorii romani. Dc a+t%el& numerosi specialisti considera ima'inea %idela
ca o con#er'enta a tuturor celorlalte principii contabile.
IMAGINEA FIDELA& in Le'ea societatilor comerciale 3Companies Act4
din anul +/56. 7ub di%erite combinatii 3"true"& "%air"& "correct"& "%ull"4 a %ost
utilizat in le'islatie inca din anul +,55.
Conceptul de ima'ine %idela se re'aseste in le'islatia contabila a tarilor
comunitare in di#erse semni%icatii& osciland intre o e)presie duala si una unitara&
ast%el2

Ima'inea %idela a patruns pe scena europeana odata cu punerea in aplicare a
Directi#ei
a 5a& care la art.-& para'ra%ul 8 pre#ede2
"Conturile anuale trebuie sa dea o ima'ine %idela a patrimoniului& a situatiei
%inanciare cat si a rezultatelor societatii"
In Franta ima'inea %idela a %ost inserata in conceptele de$a e)istente2
con%ormitate cu re'ulile& sinceritate& prudenta.
Con%orm *lanului Contabil General %rancez in scopul prezentarii de situatii
care sa dea o ima'ine %idela a situatiei si operatiilor intreprinderii& contabilitatea
trebuie sa satis%aca respectand re'ula prudentei& obli'atiile de con%ormitate cu
re'ulile si de sinceritate.
In Codul de Comert din Franta se precizeaza ca in cazul e)ceptional in care
aplicarca unor re'uli nu permite obtinerea ima'inii %idele a patrimoniului& a
situatiei %inanciare si a rezultatelor se poate renunta la aceasta re'ula. *entru a
obtine ima'inea %idela se poate %ace abstractie de principiul con%ormitatii cu
re'ulile. Aceasta numai in cazuri e)ceptionale& speci%ice intreprinderii si
nerepetiti#e.
Interpretarea ima'inii %idele a dat nastere la doua puncte de #edere ma$ore2
+. Cel de ori'ine an'losa)on& care este acreditat in tari in care sa realizat
deconectarea contabilitatii de la %iscalitate si se acorda prioritate
re%lectarii realitatii economice. In aceste tari situatiile %inanciare apar ca
o sinteza a contabilitatii %inanciare si a contabilitatii de 'cstiune. Conta
bilitatea trebuie sa o%ere o "ima'ine %idela" a realitatii economice.
-. Cel continental& in tari in care contabilitatea %inanciara a ser#it si
ser#este inca unor scopuri de natura %iscala. *ana la aplicarea directi#ei a
5a& intreprinderilor din aceste tari nu +i se solicita re%lectarea prin
contabilitate a realitatii economice.
*rimatul realitatii economice incepe usor sasi %aca loc& in special in
cadrul 'rupurilor de intreprinderi multinationale unde apar conturile consolidate&
conturi intocmite con%orm re'ulilor an'losa)one.
Interpretarea conceptului de ima'ine %idela reprezinta unul din principalele
obstacole in calea amortizarii structurilor contabile pe plan mondial. Bernard
Colasse a%irma ca 'ri$a contabilului 3%rancez4 de a se prote$a $uridic& pare sa %ie mai
importanta decat aceea de a %urniza o ima'ine cat se poate de ade#arata a
intreprinderii prin intermediul situatiilor %inanciare pe care le elaboreaza. Dar
desi'ur& doctrina este e#oluti#a si se poate& ca in #iitor& sa ne indreptam spre o
interpretare mai economica si mai putin $uridica a acestui principiu.
*entru a realiza ima'inea %idela este necesar ca2
a4 datele contabile sa %ie inre'istrate imediat pentru a %i prelucrate si
utilizate in timp util(
b4 in%ormatiile contabile sa o%ere o descriere adec#ata& corecta& precisa si
completa a operatiilor si proceselor din unitatile patrimoniale(
c4 %aptele sa %ie contabilizate si prezentate in acord cu baza lor $uridica si
economica(
d4 in%ormatiile de sinteza sa %ie utile destinatarilor atunci cand ei iau
deciziile economice(
e4 construirea in%ormatiilor este in con%ormitate cu re'ulile si procedurile in
#i'oare care sunt de%inite plecand de la principiile de baza(
%4 aplicarea cu buna credinta a acestor re'uli si proceduri in %unctie de
cunoasterea pe care contabilii trebuie sa o aiba asupra realitatii si
importantei operatiilor& e#enimentelor si situatiilor(
'4 daca intrun caz e)ceptional aplicarea unei prescriptii contabile se
do#edeste improprie& alterand ima'inea %idela a patrimoniului& a situatiei
%inanciare sau a rezultatului& se pot %ace dero'ari de la prescriptia
respecti#a& precizanduse si $usti%icanduse e)plicit acest lucru 3cu
incidenta asupra in%ormatiei contabile4.
Formalizand ecuatia ima'inii %idele in literatura de specialitate este de%inita
de urmatorii
termeni2 normalizare9 pertinenta 9 re'ularitate 9 sinceritate 9 credibilitate
In%ormatiile contabile sunt a%ectate de contradictiile dintre "cercetarea
ima'inii %idele" pe deo parte si anumite principii contabile& sau de caracterul
contradictoriu al unor principii contabile.
*rincipiul prudentei conduce adesea la mentinerea #alorilor de acti# apropi
ate de #alorile de lic!idare& ceea ce inseamna sube#aluare& in timp ce in#ers& nu este
admisa contabilizarea plusurilor latente.
:nele di%icultati in realizarea ima'inii %idele sunt determinate de implicatiile
in%latiei asupra acti#elor si de imper%ectiunile metodelor de luare in calcul a acestor
implicatii. Ca urmare %aptului ca unitatea de masura retinuta pentru inre'istrarea
in contabilitate este #aloarea monetara nominala& iar e#aluarea oricarui bun sau
datorii se %ace la costul istoric& in acti# si pasi# se aduna unitati monetare din
perioade di%erite care au& in perioadele de in%latie& puteri di%erite de cumparare.
C!iar daca periodic acti#ele imobilizate sunt ree#aluate& restul acti#elor& datoriile si
creantele raman inre'istrate la costul istoric 3#aloarea lor nominala4.
Interesele mana'eriale pot %i si ele contradictorii. :nii mana'eri pot %i
interesati in suprae#aluarea acti#elor si a rezultatului %inanciar 3pro%itului4 sau sasi
mareasca credibilitatea& atunci cand #or sa atra'a actionarii& dar pot sa incline spre
sube#aluare& atunci cand au de platit impozite& drepturi salariale sau di#idende.
Din analiza practicii contabile putem desprinde mai multe tipuri de
de%ormari ale patrimoniului sau rezultatelor acti#itatii des%asurate. *rintre acestea
amintim2
+4 suprae#aluarea acti#elor in #ederea prezentarii unui patrimoniu mai
solid si sube#aluarea datoriilor intreprinderii in #ederea sporirii credi
bilitatii in raporturile cu bancile& cu creditorii& cu actionarii etc.(
-4 declararea si inre'istrarea unor #alori mai mici decat cele reale& la
#anzarea unor acti#e(
84 practicarea unei amortizari rapide& atat cat permite le'islatia in #i'oare
sau uneori eludando& in #ederea pre#enirii uzurii morale& ceea ce %ace ca
#aloarea imobilizarilor din bilant sa nu corespunda cu #aloarea lor reala(
54 constituirea de pro#izioane nedeductibile %iscal& dar care diminueaza
rezultatul acti#itatii(
;4 ma$orarea sau diminuarea #eniturilor sau c!eltuielilor& in #ederea
"a$ustarii" pro%itului(
04 li#rarea de produse %ara %acturi si manipularea preturilor de trans%er
intre #eri'ile aceleiasi companii sau 'rup 3*returile de #anzare a
bunurilor sunt ma$orate sau diminuate in raport cu preturile pietei
pentru a trans%era bene%iciul unei societati in al alteia sau in cazul
'rupurilor multinationale& de la o societate dintro tara cu o %iscalitate
e)cesi#a la una dintrun paradis %iscal4(
64 trans%erul #eniturilor si c!eltuielilor unei perioade in conturile altei
perioade 3anticiparea unei #anzari& insa bunurile #or %i li#rate doar dupa
inc!eierea e)ercitiului.4(
,4 aran$area bilantului prin trecerea unor inre'istrari contabile arti%iciale
cu cate#a zile inainte de inc!iderea conturilor si anularea lor in e)ercitiul
urmator(
/4 preluarea si inre'istrarea in contabilitatea %inanciara din contabilitatea
de 'estiune a unor di%erente nereale dintre costurile prestabilite si
costurile e%ecti#e ale produselor %inite obtinute.
Toate aceste de%ormari pot sa aiba drept obiecti# %ie sporirea credibilitatii in
raporturile cu bancile& cu creditorii si tertii& %ie eludarea le'islatiei %inanciare si
diminuarea obli'atiilor %iscale& %ie atra'erea sau daunarea actionarilor sau
asociatilor.
In <omania& contabilitatea nu a lost perceputa ca un sistem de in%ormare
pri#ind intreprinderea ci pentru intreprindere& ci doar ca un instrument in slu$ba
statului& utilizat la calculul impozitelor si ta)elor. E)emplu cel mai concludent al
i'norarii ima'inii %idele este constituirea de pro#izioane doar cand acestea sunt
deductibile %iscal.
Literatura de specialitate este unanima ca nu putem #orbi in contabilitate de
o ima'ine %idela absoluta.
7pecialistul %rancez Mic!el Capron raspunzand la intrebarea daca "E)ista
un ade#ar contabil" conc!ide ca "putem raspunde si'ur ne'ati#".
Caracterul relati# al conceptului de ima'ine %idela se datoreaza e)istentei
unei di#ersitati de utilizatori& cu solicitari di#erse.
:n principiu contabil nu #a conduce la obtinerea ima'inii %idele decat daca
este cunoscut& inteles si admis de utilizatori. Fiecare din utilizatori recur'e la
in%ormatia contabila deoarece& este sin'ura sursa care ne arata ima'inea si situatia
acti#itatii unei intreprinderi& c!iar daca toti stiu precis ca aceasta cunoastere este
imper%ecta si uneori inselatoare. Ima'inea nu poate %i %idela decat in raport cu
interpretarea pe care o #a %ace utilizatorul. Fiecare cauta propriul sau ade#ar.
Ade#arul spus de contabilitate nu este decat un %iltru care sa permita
intele'erea unei realitati. Totusi& datorita coerentei sale interne& carei con%era %orta
si slabiciune& contabilitatea permite sa se a$un'a la un ade#ar %ormal care se
bazeaza pe cate#a postulate& principii& norme si re'uli
Ade#arul %urnizat de contabilitate nu poate %i pentru utilizatori decat
rezultatul unui compromis intre asteptari si e)i'ente& iar pentru producatori& un
raport intre sinceritate si re'ularitate.
<e'ularitatea impune ca in constructia in%ormatiei contabile& implicit
ade#arului& sa se respecte normele& re'lementarile in #i'oare. Acestea sunt %oarte
di#ersi%icate& de natura contabila si de natura %iscala& unele sunt interpretabile sau
contradictorii& ceea ce poate a%ecta ima'inea %idela.
7inceritatea se re%era la calitatea documentelor de a %i e)acte& autentice si
ade#arate si la comportamentul producatorilor de in%ormatii contabile de a %i loiali&
onesti si de a nu de%orma realitatea.
7inceritatea inseamna aplicarea cu buna credinta si pro%esonalism a
normelor si re'lementarilor contabile. Buna credinta este o conditie esentiala a
sinceritatii documentelor contabile. E)actitatea in%ormatiilor %urnizate de situatiile
%inanciare depinde si de competenta pro%esionala a pro%esionistilor contabili.
7a acreditat ideea ca pot e)ista mai multe ima'ini %idele ale aceleiasi
realitati& asa dupa cum pot e)ista mai multe reprezentari %oto'ra%ice ale aceluiasi
obiect in %unctie de un'!iul din care este pri#it& de lumina& de distanta etc si& in
consecinta& ar trebui sa se alea'a ceea ce este in cea mai mare masura con%orm le'ii
sau con%orm situatiei date. Ima'inea %idela este o aparenta care se da drept realitate
si care actioneaza asupra comportamentului a'entilor economici producand unele
e%ecte.
Ima'inea %idela nu poate %i con%undata cu o copie& e)acta a realitatii
economice& ci este reprezentata de ima'inea in care se poate a#ea incredere& careia i
se poate acorda credit.
<eprezentarea intreprinderii prin contabilitate este totusi o reprezentare
relati#a. Bilantul nu reda ima'inea intreprinderii& asa cum o o'linda re%lecta
ima'inea noastra& ci creeaza o ima'ine a acesteia.
Ima'inea %idela este asi'urata si 'arantata cle catre e)pertii contabili sau
auditori& care sunt c!emati sa ateste calitatea lucrarilor contabile. In%ormatiile
contabile trebuie sa %ie #eri%icabile din punct de #edere al sinceritatii si al
autenticitatii documentelor pe baza carora se deruleaza intrea'a te!nolo'ie
contabila.