Program de psihocorecie Memori a la vrsta preadoles cen ei

Pentru o memorare eficienta si sporirea motivatiei memorarii putem apela la urmatoarele procedee: Elevii trebuie sa gaseasca intotdeauna sensul. Nu este cazul sa toceasca un paragraph, rind cu rind. Rezultatul va fi mult mai bun daca adolescentul va incerca sa gaseasca in text idea principal, sa faca conspect. De a mari interesul fata de materialul studiat. Prin urmare ar fi cazul sa recomandam elevilor sa aprecieze importanta informatiei noi. Nu este recomandat sa se studieze unul dupa altul obiectele asemanatoare( fizica, matematica, literature dupa istorie !. Este necesar sa se lupte cu uitarea. De exemplu: imaginindu"ne atmosfera, in care a avut loc un eveniment, poate duce la reamintirea a insusi evenimentul. #cesta se aplica prin faptul ca impresiile simultane au abilitatea de a se provoca un ape alta. $oata informatia trebuie sa fie perceputa ca un tot intreg. % poezie sau un paragraph trebuie sa fie citit pina la sfirsit sis a incerce sa"l reproduca tot. acesta il va a&uta sa restabileasca in memorie tot materialul. Prognoza situatiei. #dolescentul este obligat sa"si imagineze ce se va intimpla daca el nu va insusi tema data. Elevul trebuie invatat sa poata traduce o informative dificila, pictisitare intr"un vocabular mult mai accesibil. #ici pot fi utile emotiile. Perceptia emotional ail va a&uta sa insuseasca materialul mult mai bine. Pentru o memorare mai eficienta urmeaza sa fie scurtata informatia pina la maxim. 'ai bine sa omiti careva detalii, decit sensul principal. (autarea legaturii dintre frazele materialului care trebuie memorat va va asura cu mult insarcinarea. )n material pot fi urmatoarele legaturi: a! Dupa sens (legaturi logice dintre absente, paragrafe!* b! +tructural (in memorarea unui sir absurd de numere a mare impotanta are amplasarea lor pe foaie. Pentru a memora mai bine un numar dintre sapte cifre: ,-./0.1, trebuie sa"l scriem in modul urmator: ,-."/0".1. (itind textul putem sa") atribui un anumit ritm, careva emotii!. 2n alt procedeu ar fi mnemotehnica ( arta de a memora de exemplu: radistii" alfabetul 'orze!. Repetarea materialului. $oti sunt cunoscuti cu enuntul: 3 Repetarea este mama cunostintelor4. )nsa chiar daca repetati paragaful de 05 de ori la rind, dimineata va puteti convinge ca n"ati memorizat paragraful dupa cum v"ati fi dorit. Psihologii au stabilit6 ca peste 75 minute se uita -58 din informatia noua, in ziua urmatoare 9 7-8, peste o luna 9 0.8. :uand in consideratie aceasta, trebuie sa repetam prima data imediat dupa citire, a doua oara peste o &umatate de ora, a treia oara 9 peste o zi, in al patrulea rand 9 0"7 saptamini. #ntrenarea memoriei. #ntrenarea 9 cel mai elementar mod de formare a memoriei, la temelia carora sta repatarea sistematica a catorva actiuni, iar rezultatul va fi consolidarea, intarirea proceselor.

SEDINTA I

Proba : 3 Memorie vi!"ala4 (#nexa .! +copul : dezvoltarea memoriei vizuale. 'ersul: se prezinta o imagine cu 05 obiecte care trebuiesc memorate timp de 0 minute. #poi timp de . minut se va reproduce in scris cele memorate.

Proba # $ %ine va memori!a cel mai m"lt +copul: dezvoltarea memoriei. 'ersul: participantii &ocului se aseaza in cerc, primul participant spune un cuvint oarecare, urmatorul trebuie sa repete cuvintul de&a spus si sa adauge cuvintul propriu. al 7 "l9a participant repeat cuvintele de&a spuse si isi spune cuvintul propriu. )n asa fel la sfirsitul &ocului invingatorul ramiine participantul care poseda o memorie mai buna. ;ocul se poate petrece de citeva ori.

Proba &$ %"pl"ri asociative' +copul: dezvoltarea memoriei logice. 'ersul: se prezinta .5 perechi de cuvinte, care trebuie invatate, astfel incit cind se va citi cuvintul din stinga sa"l putem reproduce correct din dreapta. 'aterial: copil" tipat 'etal 9 fier Nord" sud +coala 9 magazine #ccident 9 intuneric trandafir 9 floare sus 9 &os a asculta 9 a inainta fruct 9 mar varza 9 stilou

SEDINTA II Proba : 3 (etine c"vintele4. +copul : antrenarea memoriei. 'ersul: participantii se impart in perechi, fiecare din parteneri iau cite o foaie de hirtie si scriu 05 de cuvinte diferite. )n timp ce scriu cuvintele participantii trebuie sa le si memorizeze. $impul de memorizare 9 .minut. Dupa care participantii schimba foile intre ei si verifica cit de bine fiecare din ei au retinut cuvintele scrise de el. Numarul cuvintelor care au fost reproduce correct se fixiaza. (onducatorul trebuie sa numeasca cistigatorii locurior ). )). ))).

Proba #: 3 %i)re in )ig"ri4. +copul: exersarea memoriei de lucru. 'ersul: pentru cateva secunde se prezinta o plansa cu cifre inscrise in figure geometrice si se propune sa adune mental cifrele. Ne intereseaza daca a memorat corect figurile geometrice in care a fost inscrisa cifra.

Proba & $ Memorati c"vintele4. +copul: dezvoltarea emoriei vizuale. 'ersul: se prizinta o fisa cu 05 cuvinte care sunt amplasate pe foaie haotic. $imp de 0 minute trebuie memorate, apoi vor fi reproduce in scris. Pentru o memorare mai eficiena i se sugereaza subiectului sa le clasifice. 'aterial: cratita sac scaun franghie medalie. automobile rau scrisoare tun sandale tablou dop <anana toba Panza corabie penita

pioneza

covor vapor

SEDINTA III

Proba $ (etinem desenind' +copul: dezvoltarea memoriei. 'aterial: fisa de cuvinte, creion, foaie de hirtie. 'ersul: participantii stau la mamsa, conducatorul le citeste consecutiv cuvintele, dupa fiecare cuvint spus el Numara pina la trei, in acest interval de timp participantii trebuie sa reuseasca sa deseneze un oarecare desen ca sa tina minte cuvintul, desenul poate sa nu fie inteles de ceilalti participant. Principalul este ca fiecare sa poata spune cuvintele retinute de le in consicutivitatea cu care au fost citite de conducator. (ine a retinut cele mai multe cuvinte acela este castigator. Proba #$ Pictograma' +copul: dezvoltarea memorie associative. 'ersul: elevul citeste un sir de imbinari de cuvinte, care nu pot fi redate nemi&locit prin imagini, prevenindu"l din timp ca el la audierea fiecarui cuvint va trebui sa deseneze ceva cu creionul pe hirtie ( un semn, o imbinare de semne!, care sa"i aminteasca ce imbinari de cuvinte au fost inseminate prin fiecare din desenele sale. 'aterial: batrana surda, bogatie, noapte intunecata, razboi, putere, copilarie feriicta, invatatoare severa, femeie bolnava, baiat orb, am flamind, minciuna, companie vesela. Proba 7: 3 %rasele4. +opul: dezvoltarea memoriei logice si imagiatiei. 'ersul: elevii stau in cerc, conducatorul numeste un oras, de exemplu: (hisinau, urmatorul trebuie sa"si reaminteasca un oras, care se uncepe cu litera 3 u 4" 2ngheni ., urmatorul cu litera 3 i4 elevul care nu poate continua sirul iese din &oc.

SEDINTA I*

Proba $ %"noastem !icatorile4. +copul: dezvoltarea atentiei si memoriei. 'ateriale: un set de zicatori, unele suferind schimbari. 'ersul: fiecarui participant i se spune o zicatoare schimbata sau coresta, participunatul trebuie sa corecteze zicatoarea. (el care nu se ispraveste cu sarcina iese din &oc, iar sarcina neindeplinita se transmite urmatorului participant. Proba #$ Poe!ie' +copul: dezvoltarea memorie auditive 9 logice. 'ersul: invatarea poeziilor pe de rost o veghe si verificata metoda de antrenare a memoriei, indeosebi atunci cind nu este utilizata ca simplu procedeu mechanic. #legeti o poezie de cel mult patru strofe necunoscute si care sa contina numeroase imagini. )nstructiuni: cititi cu atentie fiecare vers, oprindu"va aupra fiecarei imagini pe care incercati sa o vizualizati cat mai clar. 2tilizati de asemenea ritmul si rima. Recitati poezia folosind imaginile associate. Proba &$ + c"vinte' +copul: exersarea memoriei auditive. 'ersul: preadolescentului i se prezinta un sir intreg de cuvinte pentru a fi memorate: ceas, peste, soare, vis, stea, hirtie, floare, albastru, papagal, moara. Proba , $ Antonimele' +copul: dezvoltarea memoriei auditive logice. 'ersul: participantii stau in cerc, conducatorul numeste un ad&ective, de exemplu : rece, frumos. ;ucatorii pe rind trebuie sa numeasca cit mai multe antonime pentru acest ad&ective, ne se permite sa se repete. (el care nu va putea gasi un antonim iese din &oc.

SEDINTA 5

Proba $ %"lorile' +copul: dezvoltarea memoriei si imaginatiei. 'ersul: participantii se aseaza in cerc. (onducatorul propune elevilor pe rind sa numeasca cate / obiecte de o singura culoare (rosu, verde, negru!. #cel participant care nu poate sa numeasca / obiecte timp de . min. iese din &oc. Ne se permite se a repeat obiectele de&a denumite. Proba # $ %lasi)icarea +copul: dezvoltarea memoriei logice si a atentiei. 'aterial: tren" matase"brinza"bicicleta"bumbac"carne"trasura"in"paine"barca" dulceata"canepa"caruta"lana. 'ersul: se vor prezenta ./ cuvinte care pot fi clasificate in trei grupe. Determinati aceste metode de clasificare, definiti aceste grupe si memorati cele / nume ale obiectelor clasficate in functie de grup. Proba &$ (elatii de analogie' +copul: imbunatatirea nivelului de memorare pe baza relatiei de analogie. )nstructiuni: incercati sa memorati textul de mai &os, folosindu"va de relatia de analogie dintre termei. 'aterial: .. 0. 7. -. /. #lbastrul este fata de cer asa cum este verdele fata de iarba. )nnotul este pentru peste ceea se este zborul pentru pasare. #lb este fata de zi precum este negrul fata de noapte. :itera este fata de cuvint precum este cifra de numar. <iblioteca este fata de carte precum este este dulapul fata de haine.

SEDINTA *I

Proba $ Sinonimele' +copul: dezvoltarea memoriei si a coeziunii grupului. 'ersul: participantii stau in cerc, conducatorul numeste un ad&ective, de exemplu: frumos, solid. ;ucatorii pe rind trebuie sa nemeasca cat mai multe sinonie pentru acest ad&ective, nu se permite sa se repete. (el care nu va gasi un sinonim potrivit iese din &oc. Proba # $ %i)re !ecimale' +copul: dezvoltarea memoriei vizuale mecanice. 'ersul: timp de 05 secunde subiectul priveste tabelul cu cifre si se straduie sa memorize cat mai mule numere, apoi trebuie sa scrie toate cifrele, pe care le"a retinut, ordinea lor nu este importanta. 'aterial: .7 1/ 07 =. >7 -1 -, .= ,. 7= /. >,

Proba & $ - c"vinte ' +copul: dezvoltarea memoriei vizuale de cuvinte. 'ersul: subiectului i se propune sa citeasca cu atentie sirul de ./ cuvinte. +a stabileasca un numar cat mai mare de asociatii intre aceste cuvinte ( de exemplu: ciobanul sta pe banca, vrabia se teme de pusca, scriu cu creionul si sterg cu radiera! si cu a&utorul lor sa alcatuiasca o povestire. #poi sa incerce sa memorize cele ./ cuvinte, spri&inindu"se pe textul compus cu a&utorul lor. <arca 'unte %aie (ioban %chelari Pusca ?rabie <urete (reion Pantof $ablou $eatru (uptor ?apor Peste

SEDINTA 7

Proba $ Memoram c"vintele' +copul: dezvoltarea memoriei. 'ersul: &ocul se desfasoara in perechi. @iecare partener scrie pe o foaie 05 cuvinte, concomintent memorizandu"le timp de . min. apoi ei se schimba cu foile apreciindu"si fiecare partenerul cat de bine a memorizat aceste 05 de cuvinte. Proba # $ Memori!ea!a operativ' +copul: exersarea memoriei operative si a atentiei. 'ersul: va voi citi cate un sir format din / cifre, trebuie sa le memorati in ordinea data. #poi in gind sa adunati prima cifra cu a doua sis a notati suma, a doua cu a treia si iarasi notati suma primita, a treia cu a patra, iar a patra cifra cu a cincea. )n total patru sume. De exemplu: 7 . / 0 , 9 - 1 , = ?ariantele: --7/0 .7./0 17./0 -01.7 ,./0. 7/.01 ,.,01 7-70/ 0/7-. 7./.0

Proba &$ %"vintele de de!mierdare' +copul: dezvoltarea memoriei si a atentiei si a gri&ei unuia fata de altul. 'ersul: elevii stau in cerc. @iecare participant pe rand trebuie sa numeasca cate un cuvint de dezmierdare, pentru gandire se acorda cate 0 sec., sa se repete nu se permite. (el care nu mai poate sa numeasca un cuvant de dezmierdare iese din &oc.

.EDIN/A *III Proba $ 01% DE %1N%ENT(A(E A MEM1(IE' +copul: creAterea abilitBCilor de concentrare prin: recunoaAterea obiectelor dupB ce au fost vBzute doar cDteva minute. Echipament: obiecte cu care elevii sunt familiarizaCi: rechizite, &ucBrii etc. DesfBAurare: @aceCi o listB cu toate obiectele. #AezaCi obiectele pe o masB, pe o arie micB pentru a putea fi acoperite cu o faCB de masa. +pecificaCi cantitatea de timp pe care copiii o pot utiliza pentru a studia obiectele. #locaCi copiilor timp sB studieze aceste obiecte, iar apoi acoperiCi"le. (ereCi copiilor sB scrie sau sB spunB numele tuturor obiectelor pe care Ai le potreaminti. Pe mBsurB ce abilitBCile copilului cresc creAte numBrul de obiecte. *ariant2$ +coateCi cDteva dintre obiecte Ai cereCi copiilor sB specifice ce aCi luat. Pentru a face &ocul mai dificil modificaCi locul articolelor rBmase Enainte de a le prezenta din nou. Durata 05 min. Proba #$ A%3M 45 *E6I7 A%3M N385 *E6I +copul: EnbunBtBCirea memorie de scurtB duratB Ai dezvoltarea ei. 'aterial: $avB, .5 9 05 de obiecte micuCe (ca radiera, creionul, bile, etc.!, o bucatB depDnzB, hDrtie Ai creioane pentru a scrie ce"Ai amintesc. DesfBAurare: :uaCi o tavB mai mare (o tavB de servit cafea este foarte bunB!. PuneCi .5 9 05 de obiecte pe tavB Ai apoi acoperiCi"le cu o bucatB de pDnzB. +puneCi"le participanCilor cB aveCi un numBr de obiecte pe tavB Ai cB doriCi ca ei sB" Ai aminteascB cDt mai multe posibil. De asemenea, precizaCi elevilor cB ei au doar un minut pentru a privi obiectele. #poi, descoperiCi obiectele Ai porniCi cronometrul. DupB un minut acoperiCi obiectele la loc. (ereCi elevilor sB scrie toCi itemii pe care Ai pot aminti. (ei care"Ai amintesc cDt mai mulCi itemi sunt declaraCi cDAtigBtori. Durata 05 minute.

.EDIN/A I9

Proba $ AM :1ST 5A PIA/; +copul: elevii sB dezvolte capacitatea de memorare. DesfBAurarea: Primul &ucBtor Encepe sB spunB o listB. De exemplu, F#m fost la piaCB Ai am cumpBrat cBpAuniF, al doilea spune F#m fost la piaCB Ai am cumpBrat cBpAuni Ai &ambonF, etc. ;ocul continuB cu memorarea Entregii liste Ai redarea ei fBrB a uita formulaintroductivB. Primul care greAeAte primeAte o pedeapsB hazlie. @iecare participant poate adBuga la listB orice obiect doreAte. Proba $ # 01%35 MA(T1(I51( ' +copul: dezvoltarea atenCiei Ai memoriei de lungB durata DesfBAurare:@BrB a"i anunCa pe elevi plBnuiCi cu cineva (un profesor sau un elev! sB vinB la voi En clasB. +B"i spunem acestei persoane persoana 3G4. G va face En clasB cDteva lucruri cumar fi: +chimbB ora pe ceas )a o carte Ai o pune En geantB Hterge tabla Inchide fereastra. ?orbeAte cu cineva.

Inainte ca G sB vinB En clasB toCi elevii lucreazB sau citesc En bBncile lor. (Dnd G intrB En clasB foarte mulCi elevi vor fi curioAi sB vadB ce face. DupB ce G pBrBseAte clasa, cereCi elevilor sB scrie toate lucrurile care s"au EntDmplat. (puteCi face aceasta imediat dupB ce a plecat G sau mai tDrziu!. %datB ce fiecare a terminat de scris, discutaCi despre ceea ce"Ai amintesc Ai ceeace nu"Ai amintesc. (e detalii pot reproduceJ (u ce era EmbrBcat GJ (Dt a stat En camerBJ (e carte aluatJ (u cine a vorbitJ (e i"a spusJ PuteCi folosi chiar Ai EntrebBri sugestive pentru a influenCa memoria. De exemplu,dacB G nu avea pBlBrie puteCi Entreba: 3(e culoare avea pBlBria lui GJ4DiscutaCi rezultatele obCinute Ai importanCa acestui tip de memorie. Proba & $ Memorarea c"vintelor' +copul: dezvoltarea memorie auditive logice. DesfBAurarea : participanCilor li se prezintB un Air Entreg de cuvinte pentru a fi memorate: ceas, peAte, stea, vis, scaun ect.

.EDIN/A 9

P(1<A $ Povestirea n cerc'

+copul: dezvotarea imaginaCiei Ai memoriei auditive. DesfBAurarea: conducBtorul citeAte un text. ParticipanCii ascultB foarte atenCi. Relatarea textului Encepe de la oricare &ucBtor, iar mai departe, dupB acele ceasornicului, fiecare spune cDte o propoziCie. #poi conducBtorul mai reciteAte o data textul. ParticipanCii complectiazB ce au omis.

P(1<A # $ %ntecele' +copul: exersarea memoriei auditive. DesfBAurarea: participanCii stau En cerc. (ineva cDntB un refren din orice cDntec, urmBtorul trebuie sa"Ai aminteascB Ai sB cDnte un alt refren, En care obligatoriu trebuie sB fie un cuvEnt din primul refren, etc. acel participant, care timp de . min. nu a putut selecta nici un cDntec iese din &oc.

P(1<A &$ Metoda vi!"ali!2rii imaginilor' +copul: EmbunBtBCirea eficienCei memoriei de scurtB duratB. )nstrucCiunea: EnchideCi ochii Ai imaginaCi"vB: 2n leu atacDnd o antilopB* un cDine dDnd din coadB* o muscB En supa dumnevoastrB* o pDine scoasB din cuptor* fulger En Entuneric* o patB pe haina iubitB* un brilliant strBlucind la soare* un CipBt En noapte* fericirea de a fi mama, un prieten furEnd bani din portmoneu dumnevoastrB. )ar acum, aduceCi"vB aminte aceste tablouri vizualizate, verificaCi, care dintre ele au fost corecte.

P(1<A $ P1*ESTEA =ane>a #? DesfBAurare: (opiilor li se va prezenta o foaie pe care se aflB desenate .5 obiecte. Ei vor trebui sB le priveascB timp de 0 minute Ai sB Encerce sB memoreze cDt mai multe. +olicitaCi"i ca atunci cDnd privesc imaginile, sB Encerce sB creeze o poveste caresB cuprindB toate obiectele prezentate. (ereCi"le sB"Ai imagineze povestea EncercDnd sB vizualizeze toate obiectele. Nu are importanCB dacB povestea are logicB sau nu. (opiii privesc timp de douB minute imaginile din anexa : #poi se cere elevilor sB noteze pe hDrtie cDt mai multe dintre obiectele pe care le" au vBzut. DiscuCii: (Dte obiecte aCi memoratJ (um vi s"a pBrut aceastB metodBJ (e poveste aCi alcBtuit pe baza acestor imaginiJ +e explicB: cDnd ECi spui o poveste Ai ECi imaginezi ce se EntDmplB, faci mai multelucruri. 'ai EntDi, legi de"olaltB mai multe imagini, deci atunci cDnd ECi aminteAti una Ci leaminteAti pe toate. In al doilea rDnd tu ECi imaginezi un tablou care include toate acestelucruri diferite, acest tablou te va a&uta sB"Ci aminteAti ceva mai tDrziu. @aptul cB realizezi opoveste nu te a&utB sB"Ci aminteAti toate obiectele, dar ECi vei aminti multe dintre ele Ai aceastapentru o perioadB lungB de timp. Durata 75 min. P(1<A # $ 01%35 8 1(A.E5E DesfBAurarea: participanCii stau En cerc, conducBtorul numeAte un oraA, de exemplu: (hiAinBu, urmBtorul trebuie sB"Ai reaminteascB un oraA, care se Encepe cu litera 3u4" 2ngheni , urmBtorul cu litera 3i4 participantul care nu mai poate continua Airul iese din &oc. Durata ./ min.

.EDIN/A 9II PR%<# . : 3:ipeAte pe litere4 1biective' EnvBCarea literelor Ai asocierea cuvintelor la litere, dezvoltarea abilitBCilor plastice, a memoriei vizuale, dexteritatea mDinilor, se distreazB Materiale necesare. coli de hDrtie, creion, lipici, diferite imagini decupate sau seminCe, obiecte mici, fasole, vatB, coa&B de ou, etc. Preg2tirea @oc"l"i. Pe mai multe coli de hDrtie scrie litere din alfabet foarte mari cu marKerul. :i se spun regulile de &oc participanCilor. %"m se @oac2 A5ipeBte pe litereA' DupB ce copilul a luat contact cu literele, una dintre activitBCile distractive poate fi aceasta. PuneCi"i la dispoziCie o cutie cu diferite materiale mici. #poi propuneCi"i copilului sB punB pe litere lipici dupB care sB aleagB cu atenCie Ai sB punBi mici obiecte pe lipici (obiecte care Encep cu litera respectivB!. De exemplu, <" boabe fasole, (" coa&a pisata ou, @" faina, '"malai, ?" vata, etc *arianta' DacB sunt mai mulCi copii se poate face un concurs Entre ei. (DAtigB cine a reuAit sB le aAeze cDt mai corect. *ariant2 c" stiCere. In loc de obiecte, putem folosi stiKere pe care copiii sB le lipeascB pe litere. *ariant2 c" imagini dec"pate' DacB sunt mai mari, le putem pune la dispoziCie ziare sau reviste pe care nu le mai folosim, de unde sB decupeze imagini care sB fie aAezate pe litera corespunzBtoare. *arianta crea!2 litera Bi asocia!2 obiecte sa" imagini'DacB &ucBtorii sunt mai mari, pot sB ECi creeze chiar Ai litera. De exemplu fiecare EAi face litera cu care Ei Encepe numele (literele numelui!, etc. *arianta ntrecere' (opiii pot fi grupaCi pe echipe. @iecare echipB primeAte cDte o literB sau EAi creeazB ei litera. :a start copiii trebuie sB gBseascB obiecte Ai imagini care Encep numai cu litera echipei lor. la final cDAtigB echipa care a gBsit cele mai multe. P(1<A #$ 0oc"l D%ine Btie c"vinte noi E +(%P2:: dezvoltarea memoriei Ai capacitBCii de selectare* +e Empart elevii En grupe , dupB bBnci . +e Emparte Ai tabla cu cretB coloratB InvBCBtorul pronunCB un sunet corespunzBtor unei litere, cerDnd elevilor sB se gDndeascB Ai sB spunB cuvinte care Encep cu sunetul dat. +e cer mereu cuvinte noi, frumoase, alese . Elevul care"l spune trebuie sB Ai El explice 9cu a&utorul EnvBCBtorului9 Ai primeAte cDte un punct pe tablB. (DAtigB rDndul de bBnci cu mai multe puncte.

Ane>a

Ane>a #