VARSTAADOLESCENTEI

DEFI NI TIE.I NTROD ACERE.

ADOLESCENTA esteperioadadin existentaomului in caresecontureaza personalitatea viitorului adult. . perioadaintermediara Reprezinta intre copilarie si maturitate.Limitele pubertatiil2-14 intredebutul cronologice ale adolescentei suntconsiderate panala 23ani si 18ani.Exista teoriirecente careextindvarsta adolescentei prelungiriiperioadei 24 ani(Bencher si colaboratorii),datorita de scolarizare procesului si afective,opunandu-se astfel de si dependentei economice mahrizare. in: Perioada adolescentei sesubimparte(Rousselet si colaboratorii) l.Perioadarevoltei-refuzulde a sesubordona , revolta impotriva parintilor, profesorilor, scolii etc. neaga familiasi scoala(sau cel putin tanarul 2.Perioada scandaluluiinfluentalor morala) si tinde sa seapropiede prietenii care-i impartasesc mod de viatasi gandire.. acelasi tanarulsesimte gatade a inliunta de exaltaresi afirmare-cand 3.Perioada sociale si profesionale. lumea;este varsta afirmariiintereselor saunu "criza adolescentei" sunt Toateaceste schimbaricareimbogatesc procesuluide formale a constiintei in accelerarea impofiarte si determinante de continuitatesi de sinese dezvoltastadialcu elemente de sine.Constiinta de diferentiereavandca rezultatfinal al acesteievolutii realizarea elemente personalitatii. de dezvoltmea organic la adolescenta,legata referitoare O problema a afirmarii de sine.Defapt,dorintaafirmarii de constiinteide sine esteaceea o areasupra sineesteexpresiacrizei de constiintape careadolescentul afirmariide sine si social.Dorinta salepeplanbiologicpsihologic dezvoltarii 1aadolescent ca efectal esteun fenomennormal caresemanifesta maturizariipsihice,aconsolidariipersonalitatii. seconfruntacu nenunarate Din punct de vederemedical,adolescentii unei numaiprin acordarea ce vor fi surmontate problemede sanatate corespunzatoare. medicale asistente suntrezolvatein de patologiea adolescentului Celemai muite aspecte primara. medicala asistenta

Patologia adolescentului estedominata deuneledisabilitati ca retardul mintal prima.r,ashnul bronsic,astmul primar,deformari ale coloanei vertebrale. cauzede spitalizarea adolescentilor suntreprezentate de: ^Principalele -afectiuni neuro-psihice la cei cu va.rste intre 10-21afiel;/o) -gravidrtate si nasteri(49%) -afectiuni ale sistemului digestiv(ll% -haumatisme(9%) -afectiuni aletractuluirespirator(5.5 %) Principalele cauze de deces si disabilitate la adolescenti pot fi acum prevenite,societatea avandacumoportunitatea de a reducemortalitateasi morbiditatea prin promovarea serviciilor de asistenta meA"atuoftim" trebuie sacorespunda nevoilorde sanatate "e ale acestora. Organismele intemationaledeprofil(OMS si IJNICEF) au realizato agenda comunaprivind dezvortarea sanatatiiin ceade-adouadecada a vretri oferindu-letinerilor oporhrnitatiprivind: l.accesul 1ainformatiilegate denevoilelor de sanatate: 2.inocularea cunostintelor deviatanecesare in evitarea comportamenfului rtscant; 3.consiliere,in special in situatiile decriza; 4.acces la serviciile de sanatate inclusivserviciile de sanatate a reproducerii; 5.dreptulde a trai intr-un mediu sieur . Sueeni ng-ul cupri nde um stoar;l e etape: -interviul(anamneza) -asistenta psiho-sociala -examinarea fizica:audiometrie,teste oftalmologice,deteminarea tenslunli arteriale,radiografi a coloaneivertebrale,examinarea organelorgenitale masculine si feminine,examinarea pelvina de laborator:lllG,examen -teste sumar deurina,bilant fosfocalcic,AgHBs,HIV/SiDA,glicemie,profi I lipidic

TulburartIe de co m pottament ale adolescentului

DELINCVENTA
ETIOLOGIA COMPORTAMENTALAI DELINCVENT LA ADOLESCENT

Compofiamentul delincvent al adolescentului cunoaste cauze bio-osihosociogene.Shrdiul cauzelor de conflictcu finalizare in conduita devianta intampinaserioase pe dificultati,datorita de o partemultitudinii si

complexitatiiacestora,iar pe de alta partedatoritafaptului ca una si aceeasi forma de reactiedeviantapoateaveacauzediferite,dupacum una si aceeasi cauzapoatedetemina efectereactionale diferite. Cu toatacomplexitatea si varietatea numerica,factorii etiologiciai pot reactiilor comportamentale deviante fi clasificateconform prof.dr.P. Branzei in: A.Factori predominanti biogmi:deviatia de comportament apareca un epifenomen al dereglarilororganice,dar mai frecventacestifactori interfereazaconditiile biogenecreandfondul pe careactioneaza sihratiile particulare din r ialaadolescenrului. psihicipot stala originea O seriede factoripatologici biogena a unor devieri comportamentalede tip delichral(encefalopatii secundare postinfectioase saupost-traumafi ce;oligofrenii;sechele dupa meningite;epilepsii;hebefrenii;psihopatii;nerroza pusin evidenta etc).S-a devianto ,prin deteminareacariotipului la unii indivizi cu comportament fiisomiegonosomiala cu un y suplimentar(xry).Aceasta genetica anomalie seasociaza cu agresivitate,violenta,tendinta spredistugere debunuri.Acestor facton biogeni li se adauga remanierileneuropsihice si endocrinede pubertate si adolescenta. B.Factofi predominanti psiho-sociogeni: Faraa subestima impoltanta factorilororganici,somatogeni,vom sublinia psiho-sociogeni in primul randrolul determinant factorilor al din mediul familialsi exha-familial: l.Disociatia familiala.Cei doi parinti,desidespmtiti,revendica copilulin partea mod egal,fiecare din ei cautandsal atragade lui si sal instige in grija unuia dinhe impotriva celuilalt in scopulde a-l compromite.Ramas parinti,copilul devinevictima unei atihrdini exhemiste:fie va beneficiade acestuia inteagaafectiune si ingrijiredin partea avand dreptconsecinta si inadaptatla fomele formarealui ca indi'lrd egoist,retrograd,nepasator forma de afectiune,de vietii sociale,fieva fi firrstratde ceamai elementara de viata si activitateceeace va intelegere,de conditii corespunzatoare formareaunui individ introvertit,izolat,crud,revoltat. determina al de securitate Neintelegerileintre parinti pun in pericol sentimentul personalitatii sale. armonia dezvoltarii copiluluisi in consecinta oriani abandonati,care mediuluifamilial.Incazuladolescentilor 2.Absenta insusimediulfamilial.Lipsa publice,lipseste seaflain grija asistentei oricarormodeleparentalesi a identitatii copilului cu parintii sai,potducela sauostilitatii.Din randul si 1arcalizuea indiferentei,opozitiei depersonalizare in continua depresiv,aflat in primul rand adolescentul sedetaseaza acestora intelegeredin parteacelor din jur.Astfel de de afectivitate,de cautare

deviantesepot intalni si la copiii adoptaficandinfierea e mofivatade o compensare a frustrarilor si candcopilul e privat de climatul afecfiv si de sentimentul de securitate.O influentanegativaau si familliile reconstiuitedin divorturi,vaduvii cu copii rezultattdin casatoriianterioare,care vin in noua principii familie cu alte si deprinderieducative 3.Situatia economico-sociala produce a familiei.Poate aparitia unor conflicte si tensiuniintre parinti pe de o parte si inhe parinti si copii pe de altaparte;atat in familiilepaupere catsi in celedeosebit deprospere(prin supradimensionarea trebuintelor,pretentilor si necesitatilor) 4.Carentele de ordin educativjoaca un rol deosebit in detemina.rea unor forme comportamentale aberante,neadecvate.Ele depindin mod direct de personalitatea parintilorsi educatorilor.Desigur,greselile educative ale parinhlor pot fi consideratediferentiat,infunctie de rolurile diferite care revin,inmodnaturalacestora:mamei-afectiunea;tatalui-autodtatea.Marna este aceea carepoatesaunu privape copil de afectiunea echilibrata atatde necesara dezvoltarii salepsihice. In deviantacopilului seinregistreaza o cauzalitate circularain care,plecand de la climatulfamilialneadecvat seajunge la esecuri scolare.Nemultumirca de sineva ducela indiferentafata de lume si inadaptare. 5.Influentele nefasteale unor gmpuri de tineri.Cei mai multi dintre minorii delincventinu sunt supravegheati de catreparinti in ceeace privesterelatiile lor cu ceilalticopii si in legatura cu felul in careisi petrec timpul liber,sau in mod superficialsauaccidental. suntsupravegheati Nu intotdeauna adolescenflrl stiesaseapere impotrivainfluentelor strazii,colegilor sauadultilormai tubulenti,certati cu normele si legile prevenit asupafacturiipericuloase convieftririi sociale.Insuficient a poatelesnesacada prada ispitelorstmziisauunor gn.rpuri acestora,el de adolescenti solutiagrupului pare sa fie la un moment tineri ai strazii.Pentru oferaadolescentului nu numai cadru1 dat o ratiunede a fi,de a exista.Grupul de afirmare,de exprimarelibera,ci si securitate,siguanta.In grup,adolescentul gaseste niveluri de aspiratiesi valori comunecu a1e in gmpuri informale orientatenegativ. sale,chiar la de a-I imitape cei mari,teribilismul contribue Teama deridicol,dorinta jocut-i practice safumeze,sa bea,sa el va incepe lui precoce.Astfel coruperea prilejuri prin caresa-sidemonstreze forta si denoroc si cautain permanenta curajul.

AREITECTURA PERSONALITATII DELINCVENTIALE LA ADOLESCENTI

pe carele intalnim Principaleledevieri de conduitasi comportament sunt:tentativa autolitica si actul suicidar,acte asocialesi antisociale(negativismul,minciuna,furtul,talhariile,lovirea,amenintarea,violul sauvagabondajul,alcoolismul si nu in ultimul rand ,fuga de acasa dependenta de droguri) Dacautilizamstatisticile europene,in special celedin Franta,sinuciderile adolescentilor ocupa 1ocul a1doileain cadrulmortalitatii cu exceptia celei punctul de vedereal cauzate intamplatome.Din deboli sauaccidente apartenentei la sexulbiologic,baietiireprezintaun procentmai maredecat fetele. denotaanumite aspecte Studiul acestuitip de comportament careduc la la adolescenti: cresterea frecventei deviantelor morale.In liniile celemai largi,constiinta l.Modihcanla nivelul structurilor moralaesteo sinteza a valorilorstabilite de gn.rpul socialcareregleaza comportamentul uman fata de regulile socialenecesare convietuirii si fata pulatoare1arandul1ora uneiconstiinte persoane de celelalte morale. 2.Modificari la nivelulrelatiilorafective. privite cu atentie atuncicandinteractionam cu Aceste modificaritrebuie ce au compo amente deviante.Trebuie stiutca o atitudine de adolescentii antipatiasi genereaza mareseveritate din partea adultului mareste conflictul cu acesta. pragului de tolerantala frusfiare. 3.Scaderea delincventinu pot suportain Caprincipiu fundamental,adolescentii relatiilelor cu institutiilesi cu adultiiregulilesi exigentele prohibitive,autoritare sauprcventiveale acestora. sociale,atitudinile delincvent traieste un sentiment de devalorizare.Adolescentul 4.Sentimentul din de catregrupul social.ln gener.al,familiile respingere de nonvaloare,de prin delincventiffeaza conditii de devalorizare careprovin adolescentii la actiuniantisociale:consum de acestuia caparticipant utilizmea alcool,minciuna,furt,prostitutie,vagabondaj,inselaciune.etc de injustitie. 5.SentimentuI de timp a unei situatii de Traireape o perioadaindelungata ca este vorbadejoc,de sociala,fie neconsonanta incompatibilitate,de ffeptat aparitiaunui sentiment invatatua saude relatii de familie determina de reflectie estediminuat,in sentimentul varstaadolescentei de iniustitie.La

general,fapt pt careadolescentul areconvingerea ca i sefaceo mare nedreptate. 6.Tulburaride cunoastere si cum nu ar aveanici un fel de Delincventultraiestela timpul prezent,ca general perceptie adolescentul delincvent nu poatetrai,nici de sine.In percepe existentasain interiorul oricarui contextspatio-temporal. gresitacordat de libertate. conceptului 7.Unsens Primul dintre imperativeleconceptuluide libertatela delincventesteacela sociala, de a oblitera sauexigenta de a fi lipsit de oricerestrictie reguli,cerinte moralesi sociale. efortul de incadrarein normelesocialeca un Delincventulconsidera a agresivitatii societatii asupra sa. supliciu,ca o reflectare delincvenide o "denigrarea vorbi la adolescentii De asemenea,putem etc.Prin umanitare":intelegere,dragoste,mila,demnitate sentimentelor moraleisi consfiuieste o libertate acestor "desuete"valori respingerea arbitrarain compofiament. ABUZULDE SUBSIANTELIGITESI ILICITE SUBSTANTE LICITE
ALCOOLUL

lichida obtinutapdn fermentarea Alcoolul esteo substanta saugranelor. fructelor,legumelor izoamilic,acetaldehida,formiatul izobutilic,alcool Metanol.furfurol,alcool sunt extremde toxice si prezentein procentediferite substante de etil-aceste pt alcoolsaualcoolul chimica estedenumirea in bauturialcoolice.Etanolul dintrealcooli. mai cunoscut etilic,cel Alcoolulestetipul de drogcelmai folositla oraactuala.Alcoolul predominantasupra sistemuluinervosal omului,mai alespe actioneaza si complexe,cum ar fi constienta functiilecerebrale centriice coordoneaza de tare mai putin pe functiile inferioarevegetative.Cat emotiile,siactioneaza de alcool din de concentratia estesi cat de mult tine acestefect,depinde in gramede masoara se determinadin sange(alcoolemiil)so organism,ce in urmaunei survenite mai multedecese alcoolla litru de sange.Cele intre 1,8si 6,7 cuprinsa o alcoolemie au evidentiat intoxicatiietanolice seamana cu celedin alcoolice acute aleintoxicatiei g/l.Unele simptome al antagonist intoxicatiacu opiacee.Naloxona,un fi eficientasi in cazul intoxicatiei cu opiaceelor(morfina,heroina)poate alcool. celemar medicamentos;de tratamentul De resulanu esteinsanecesar urmatade perfuzii. multe ori fiind suficientaspalatua gastrica

Consumulde alcool in randul adolescentilor reprezintao problemade interes major,datorita periculoase pe careacesta efectelor le are,in special,asupra organismelor tinere.Alcoolismul esteo boalacronica,de obiceiprogresiva,cu simptome careincludedorintade a beaalcool,in ciuda efectelor negative.Ca multealteboli,are un cursin general previzibil,simptome recunoscute si este influentata de factorigenetici si sociali. Manifestari clinice ale consumalui excesivde alcool: Logoree,euforie,dezinhibitie,accentuarea tulburarilor de gandire,stare confuzionala,tremor;iar 1aalcolemiile ce depasesc 39 %o seinstaleaza coma. In majoritatea cazurilor subiectul iesedin starea de comadupacateva orepastrand o amnezielacunaraasupra inhegului episodanteriot ' Efectele consumului de atcool(tah.nr.1) Impactul alcoolalai asapra organismalui: neuronilor:crize conr.ulsive(epilepsia -distrugerea alcoolica) leziuni cerebrale ireversibile:atrofie pana1adementa cerebrala alcoolica leziuni cardiace:insufi cienta miocardica nrptura esofagiene(prin duc adesea la moarte) -varice -steatoza hepatica:hepatita hepatica,gasfiita cronica,ciroza cronica -pancreatrta -tremurahrriale extremitatilor,maialesla nivelul mainilor tensiunii arteriale -cresterea lipidelorin sange -cresterea inferioare alesla nivelumembrelor -polinewita,mai
TUTUNUL

'

Tutunul seobtineprin usca.rea,tocarea si prelucrarea fiunzelor. In afaracanceruluibronho-pulmonar,primul ca frecventala fumatorii inveterati,numeroase studii au dovedit o relatie directaintre fumat si ftecventacanceruluicareatingeorganemai indepartate de contactulcu poluatade tutun. atmosfera al veziciiurinareeste Astfelrisculde a facecancer de douaori mai marela fumatori decat1anefumatori,ptcancerulesofaguluide 5 ori,pt cancerulcavitatii bucalesi a fadngelui de 6 ori iar pt cancerullaringelui de l0 ori. implicat in aparitiabolilor respiratorii acute Tutunul estede asenmea suntde respiratorii acute,haheitele,bronsitele,pneumoniile si a BPOC.Bolile 2,2 ort mai ftecventela fumatori decatla nefumatori. 40% dintre Majoritateaadultilor fumatori au inceputdin adolescenta,astfel celputin o datasarenunte,8go% regulatauincercat carefumeaza adolescentii

dintre oameniicareincearca pentruprima datao tigam,oincearaca panala varsta de 18ani,90% dintrenoii fumatorisuntcopii si adolescenfi,acesti noi fumatoriii inlocuiescpe cei cares-aulasatsauau murit prematurdin cauza bolilorprovocate de fumat. Tinerii sunt incurajati safumezepdma tigara de catrcreclamelesi promotiile organizate de companiileproducatoare de tigari,deprietenii lor,de preturileacceptabile precumsi de a le procurafoarle usor,unii comercianti ignorandreglementarile in vigoare Nicotina provoacadepender.rta,de fapt riscul de a devenidependent estedeunul la hei saude unul la doi,in timp ce riscul de a deveni dependent decocaina adminishata intravenos este deunu la oatru!!! Mai mult de 80% dinhe tinerii carefumeaza un pachetsaurnai mult pe zi recunosc nevoiasaudependenta lor detigari. Mai mult de 400 000 de oamenimor anualdin cauzabolilor cauzate de fumatadicamai mult decat celeprovocate de alcool,heroina,crime,sinucderi,accidente demasina si SIDA la un loc.

Efecteleconsumului de tutun
Efecteleconsumuluide nicotina:-efecte de scufiadurata:stimulare puterii de fizica si intelectuala,cresterea concentrare,calmare,relaxare,senzatia debine si deplacere;-efecte nocive:producerea brusca de glucoza,urmata deffesterea ritrnului cardiac,cresterea tensiunii arteriale,accelerarea respirafiei,idtarea mucoasei nazo-faringiene,a laringelui,tuse,ingalbenirea dintilor,aparitiaprematura a ridurilor-disnnee.

TABELUL NR 1.
E tce s, ale or |ttbstante licite

Efectepsihice Efectefizice - reduceinhibitia; - hrlburarirespiratorii si cardiace; reflexelesi coordonarea - determinao stmede relaxare - afecteaza AIcool SI motorie; bunadispozitie; risculbolilor hepatice - sporeste (ciroza hepatica); - lipsade concenfiare; judecatii; - in cantitatimari:pierderea - slabirea cunostintei,comasi chiar moarte - pierdereaautocontrolului; de calmare; -ameteli; -senzatia Tutun -senzatia de concentrare, de -smzatiade greatasi chiar relaxare. varsaturi; -bronsite; ulcet; -cancer, -afectiunirespiratorii,circulatorii, cardiace SUBSTANTE 'LICITE OPIUL Opiul seextragedirect dintr-o anumitaspeciede mac;opiulbrut sefumeaza in pipe,dinel putandu-se extrageo seriede derivati,unii cu intrebuintare medicala(codeina,papaverina,morfi na) Efectele acestuia.(Tab.Nr.2) opiuluisi derivatiilor HEROINA la galbui1amaroniu,cu gust Heroina este o pulbere de culoare variabila,de analgezica estede 3-5 ori mai maredecat amarsi mirosslabde otet;puterea poateinjecta,inhala saufuma.Injectiile amplificaefectele si a morfinei.Se suntcelemai periculoase. Estewr derivatal opiului.Facepartedin categoria drogurilor netraditionale,fiind drogul cel mai solicitat atatde consrmatoricat si de distribuitori. MORFINA Esteun deriyat al opiului,careseprezintasubforma de pudraalba,solubila gustamar;se poateadministra in scop in apa,cu terapeutic(oral,inhavenos,intramuscular) umatoa.rele Consumulde droguri derivateale opiului provoaca imbolnaviri: si leziuniasociate; -cariidentare

masei musculare; -reducerea -modificari trofice si leziuni la nivelul picioarelor; -scabie; -ulceratii si flebite la nivelul membrelorinferioare; -bronsitepurulente; -boli cu hansmiteresexuala; suicidar; -crizepsihiatrice/comportament HIV; -infectia -tuberculoza; -hepatitavirala A,ts/C. COCAINA 'Cocaina de coca,ce creste in zonele chimicdin frunzele esteextrasa indonezian(Malaysia). hopicaledin America de Sudsi pe arhipeleagul terminatiilor libere nervoase de la asupra Cocainaareefectanestezic trecut,cocaina a fost folositaca anestezic nivelulmucoaselor si plagilor.In ai ei. scopsuntutilizatiderivatisintetici local,azi in acest albsaucrack.Pudra:culoare Cocainaseprezintasubdouaforme:pudra obtinein inhaleaza sauseinjecteaza.Crack:se si cu gustamar,se cristalina urmaunei prelucrari chimice din carerezultapietricele albe carese fumeaza in urma incalzirii in recipientespeciale. sauseinhaleaza de cocaina.(Tab.nr.2) consumului Efectele AMFETAMINELE ca initial in tmtamentulobezitatii,pentru Suntdroguri sintetice,folosite sau prezintasub foma de tablete,capsule inhiba senzatia de foame.Se injecteaza sausefumeaza. inghit,se pudra.Se inhaleaza,se tei clase antii aces Repr ez ent etamina.metamfelamina. salt:amfelamina,dextroan sub diferite denumfi suntcunoscute Amfetaminasi metamfetamina prezinta argotice:"speed","meth","ice","cristal","glass","crancK',"chalk",se solubilain apasaualcool. subforma de pulberealba,inodora,amaruie,usor tabelul nr. 2). de amfetamine( Efectele consumului ECSTASY Seprezintasub forma de capsulesautabletediferite si uneori sub forma de pulberesaulichid.Datorita actiunilor si efectelorlor diferite,drogurile pt sinteticesunt greuclasificabilein gnrpedistincte.XTc(Fescurtarea carepen t atribuit fiecvent grupeientactogenelor(droguri Ecstasy)este sentimentuluide interiotului",de ex.prinproducerea contactul,"atingerea areinsa si actiuni din grupadrogurilor stimulatoare fericire).Grupulecstasy si halucinoqene.
10

Ecstasy esteun termengenericpt diversesubstane cu spectrude actiune similar.Suat comercializate,sub acelasi numede "Ecstasy" si arnestecuri ce contin adaosuride cafeina,amfetamina sauLSD. Efectele consumului de ecstasy. .(Tab.Nr.2)

LSD
perceptiile Esteo substanta halucinogena caredistorsioneaza prezintasub foma de pulberealba,prelucrata consumatorului;se in tablete saucapsule. Efectele consumului de LSD( Tab.nr2)
SEDATIWLE

Facpartedin categoriadeprimantelor sistemuluinervoscentral;majoritatea sudtfolosite in scopuriterapeutice,pe bazade prescriptiemedicala. Efectele cosumului de sedative
CANNABIS(MAMJAANA)

inca din antichitatepentru efectelesale Cannabis Sativaestecunoscuta euforice;se cunostea ca aceasta rasina,odata consumata areproprietatea de a da nastere unei stari de ebrietateaparte. In dozemici efectelesuntasemanatoare celorprodusede alcool,pecand inducedependenta dozelemari au efectehalucinogene;nu Consumulcronic favorizeaza aparitiabronsitelor,ainfectiilor pulmonare,a canceruluilaringian si pulmonar Intoxicatiacu cannabissedesfasoara in 4 faze: -fazaeuforica; -fazaconfuzionala; -fazade extaz onriq, -fazade somn; Efectele de cannabis. consumului

ll

TABELUI NR 2 E
Opiul si derivatelesale:

ale

or sabstdtuteilicite

Efbcte psihice
-s.adereainteligmlei si vodtei; ri@linul inregi j pqsonalititii;

Efectefizice
ponderala; -scadere -paloare,pupile mici fixe; -tremur usor al mainilor si pleoapelo4 -constipatie,varsattrri; -respiatie rara, puls scazut -vasoconstrictie si anestezie locala; -ochi injectati, lacrimosi; -pupile dilatate; ponderala -scadere

COCAINA

AMFETAMINELE

-euforie; de puterefizica mare si de -senzatie crestere a capacitatiiintelectuale; -exaltare,inabameala; do ntelor sexuale: -cresterea de foame,sete,sonn, -inhiba senzatia durere; epruzar; -nervozrtate, anxietate -deDresie. -starede alerta; -euforie: -halucinatii; nevoii de sorm; -scaderca -qestercafl uenteiverbale; interesuluisi a -clesterea sexuale Dedomantelor
-efect calmant; -inalta perceptie a sunetelor si culonlor; -oboseala; -depresie, anxietate; -panica, confuzie, pamnoia

-tremurafuri; tensilrnii arteriale; -cresterca -palpitatiil respfu atiei; -accelerarea 'dilatareapupilelor -grcata,diaree; -dureri musculme; -tL burari de vedere; -gurauscata,seteputerrica; corpului -temperatura clescuta; -blocai renal -hipeltermie; -tahicardie; -tremuturi; -lretud -starede sonmolenta; -diflcultati in mers

ECSTASY

LSD

beatitudinesi extazsau -transa, viziuni infricosatoare; -starede teama,anxietatsi deprcsie -calmare; -incetinireagandirii; -lipsa emotiilol fata de intamplarilesi -dezinteresul din iur oamenii -logoree; largirea spatiului; -slabireamemoieij imprevizibil; -comportamenl beatitudine; -extaz,

SEDATIVE

Cannabis O4arijuana)

-dilatareapupilei; pulsului; -accelelarea lipsa coordanarii motoii

t2

INTOXICATIA CU BARBITARICE SI AM{OLITICE Barbituricelesi anxioliticele, in afaradependentei fizice si psihicepe careo induc,prezinta si alte efectesecundare majore,dintre carementionam: diuma -sonnolenta -confuzie la varstnici,excitatie paradoxala 1acopii prin carentade acid folic -anemie -reacfii cutantealergice CE POT SUGERA CONSUMUL DE DROGUR' 'ND'CI] In Romania,consumul de droguri a aparutheptat,lainceputtimid,apoi din ce in ce mai putemic,in prezentnumarulconsumatorilor fiind in continua crestere.In aceste conditii,se impunecunoasterea indiciilordeprobabilitate ale consumuluide droguri,parintiiputandastfelintelvenii din timp atunci candsuspecteaza o problemaa copilului legatade droguri. O interventiela timp poatesalvamulti ani de dureresi suferinta.Este mai bine ca problemelesa fie inlaturatedin momentulaparitiei lor,deoarece,odata cu trecerea timpului,acestea sedezvolta,transformandu-se intr-o situatiepe careparintii nu o mai pot stapani. Asemenea indicii sunt: bruscaa comportamentului -schimbarea memoriei -scaderea gradata a interesuluifata de -pierderea familie,vecini,prieteni,scoala,sport,hobby-uri pdetenilor si tendintade tainuirea acestom; cu cat tanalul are -schimbarea mai multi prieteni consumatori,cu atate mai probabil ca si el saconsume droguri dilatate saucontractate,coordonare deficitara a -ochiinjectati,pupile miscarilor oculare de fift.minciuni: -acte -vorbirerapida sauincetinita; a banilorsaua obiectelor din casa; -lipsainexplicabila -irascibilitate sauagresiune; faramotiv de la veselie la histete; -treceri -pierderea saucresterca apetitului; si apatie necaracteristice sauneoboseala si insomnie; -staride sonmolenta

de catretanara detaliilor privind senzatiileprodusede -cunoasterea drogud,detaliimentionatedoarcandrelatarilealtuia nu corespund realitatii; -detinerea de catreadolescent de posteresi ariicole de imbracamintecu simboluri corelatecu consumulde droguri; neobisnuitepe piele sauimbracaminte,urme -mirosuri,pete de intepahlri,Yanatai; deprafuri,capsule,fiole,seringi,ace,lingurite innegrite -definere de fum,pipe de fabricatiearTizanala. PREVENIREA ILICIT DE DROGURI CONSUMULUI Prevenirea consumuluide droguri trebuiesafie o optiunea fiecarui tanar sauadult si se obtineprin: riscurilor folosirii drogurilor; -cunoasterea cu familia si prietenii chiar si in problemedificile; -c<imunicarea de a refuzadrogul oferit de o pemoana; -puterea placute unoraltemative depetrecere a timpuluiliber. -gasirea In ultimul timp,s-audezvoltatnumeroase metodede prevenirea consumului de droguri.S-a constatat ca celemai eficiente suntmetodele combinate,neexistand o abordare singularacaresa he cu adevarat eficienta. Metodede prevenirea consumuluide droguri: a)abordarea factorilor de risc; b)abordarea dezvoltarii; influenteisociale; c)abordarea d)abordarea specificitatii comunitare; scolile: e)progmme carevizeaza -informatii tehnicedespredroguri si efectelelor sistemului valoric carea -clasifi respectului de sine -dezvoltarea presiuniisociale -instrutepentrua rezista nocivitatii drogurilor in fata celorlalti -sustinerea normelor individuale si de grup -ghidarea de ajutor -acordarea activitatilor altemative si incurajarea -gasirea un rol decisivin : media;acestea avand fcampaniimass -constientizarea si transferulde informatie comunicariiinterpersonale -incurajarea populatiei de a participala activitati de preventiesi combatere -incurajarea categorie in ceea cepriveste consumul ca ceamai expusa Statisticile arata de droguri o constituietinerii,ffescandde la an la an nuamarrrl statistici aratadefapt,riscul din aceasta categorie.Aceste consumatorilor generatii. disrugeni uneiintregi
t4

Tinerii reprezintacategoriaceamai wlnerabila la consumulde droguri,acestia fiind dispusi mereusaincerce noi experiente.Ei srmtgatasa facaoricept a-siinlaturainhibtiile,pt a-siamplificasenzatia de calmsau indrazneala.S-a semnalat cresterea de delincventiminori chiar din randul familiilor organizate social,custatutprofesionalsi cultural ridicat. In prezent,toxicomaniareprezintao problemamondialacarenu cunoaste frontiere,afectand toatetarile,toate straturile sociale,toate varstele. CONCLUZT' Adolescentiicaresunt apropiatideparintii lor suntmai putin expusi comportamentelor de risc.Cu cat pmintii suntmai implicati in vietile copiilor,cuatat sevor simti mai pusi in valoaresi vor fi mai dipusrsa corhunice.Este binecaparintii sastabileasca o rutina,un obiceisaptamanal regulat de a facecevaspecial cu adolescentul.,chiar si cevafoartesimplu cum ar h mersulla o inghetata. Adolescenhrl,tananl trebuie infebat undeseduce,cu cineseva intalnisi ce va face. Parintii trebuiesa faca cunostinta cu prietenii lui si cu parintii acestora penhxa le cunoaste activitatile.In cazulin careadolescentul va vem cu prietenii,este bine sa fie supravegheati de un adult. Mesele sunto ocazie excelenta de a discuta despre evenimentele de peste zi,dea oferi suportsi a strange legafurile.Studiile arataca aceicopii ale carorfamilii mananca impreunacel putin de 5 ori pe saptamana suntmai putin expusiriscului de a consuma alcool saudroguri. Motivele penhu careun tanarajungeconsumator de droguri sunt nenumarate:curiozitate,manftie,demadejde saudorintade a experimenta cevanou, pe ce cale,odataajunsila Ingrijorator s-adoveditfaptulca,indiferent nu preamai exista. consumulde droguri,drumde intoarcere Categoria celorcareajungsafoloseasca drogurile din demadejde,este destulde mare. Revoltati de conditiilesociale in carekaiesc,doresc saevadeze,gasind un refugiu extrem,in consumulde droguri. Cei caredevin consumatori de droguri din dorintade a experimenta cevanou,sunt deregula"copiii debani-gata". Tentafiaeste maremai alesatuncicandsituatiamaterialaestefoarte mai credca,consumul de drogurieste"la moda". buna.Si apoiacestia circulaprin culisele centrelor de O cifla neoficiala,care toxicologie,spune ca ar fi in jur de 40 mii de toxicomani declarati numaiin

t:)

Bucuresti.Numai 1aSpitalulnr.9,sectia Psihiatrie-Toxicologie sefac peste pe 1000 deinhenari an. Cifrelesuntinspaimantatoare si ar trebuisareprezinte un semnal de alarma in societatea conlemporana.

METODECONTRACEPTIVE LA ADOLESCENTI Indiferentde sex,viataunui adolescent poateh brusc schimbata de aparitia unei sarcininedoritesaude contactarea unei boli cu transmitere sexuala(BTS).Cea mai sigua metoda deprevenire a uneiBTS saua unel sarcini ABSTINENTA(1ipsa este contachrlui sexual) In cazuladolescentilor activi sexual este importarta infomarea,precum si constientizarea riscurilorla careacestia seexpunin cazulunui contact sexual neprotejat.Chiar si un singurcontact sexual neprotejat poateconduce la o sarcina nedoritasaula contacta.rea unei BTS O adolescenta activasexual,care nu foloseste nici o metoda contuaceptiva aresanse depeste 90olosa aibao sarcina nedorita intr-operioada de l-5 ani. Chiardaca un adolescent nu planuieste sa-siinceapa viatasexuala inca,el trebuie totusisafie informatin legatura cu metodele contraceptive disponibile;metoda contraceptiva ceamai potrivita(ca si costsi pt evitarea utilitate);folosirea corecta a prezervativului contactarii unei prin oricetip de act BTS(unele BTS pot fi contactate sexual:vaginal,oral,anal);felul in caresepot combina mai multemetode pt cresterea conhaceptive eficacitatii lor. informatiide la parinti,scoala Oriceadolescent ar trebuisaafle aceste sau de la un specialistdin domeniulmedical. Ceamai bunametoda contraceptiva este aceea caresepotriveste cel mai in cauza si carenu influenteaz a negativsanatatea binepersoanei acesteia.De medicale pt a evitareactiile aceea suntfoarteimportante controalele regulate special in cazulutilizariimetodelor adverse alecontraceptivelor(in hormonale).In cazulpersoanelor caresufera deo boalacronica saualte medical inaintede alegerea disabilitati esteindicatun consult uneimetode contraceptive.

16

ED UCATIA CONTRIICEPTIYA LA ADOLESCENTI

Estefoarteimportanta educatia a adolescentilor,mai sexuala alesca varsta mediedeincepere a vietii sexuale a scazut in ultimii ani. Estebineca acestia sacunoasca:beneficiile abstinentei;utilitatea folosirii prezervativuluiin timpul oricarui tip de contactsexual;dsculruperii prezervatir.ului in timpul actului sexualsi astfelnecesitatea folosidi unel metode contraceptive complementare,precum spermicidul

EDACATIA CONTRACEPTIUALA ADOLESCENTE

Uneleadolescente nu se simt confortabilin momentulin caretreburesa consulte o persoana specializata in planning familial.De aceea este important caoriceadolescenta sastieca: a) este binesafie precauta si sanu selusineze in a folosi o metoda contraceptiva;ea pe pafienerrn trebuiesa fie pregatitasi sanu sebazeze procurarea acestera; la ajutorul b) poate saapeleze cu incredere unui specialist in planning familial in cazul in caredorestesa efectueze genital un contol fiind constientadeconfidentialitatea acestuia; c) viatasexuala activanecesita monitorizarea pt prevenirea anuala BTS.O pa e din acestgrup de boli poatefi detectata pdntr-un singurexamende nevoiedeun examen urina.Nu este citological cervixului(Babes Papanicolau) decat vietii sexuale.Un dupa2-3 ani de la inceputul astfelde precocede canceral colulur testpoateevidentiacu usurintasemnele de o infectie cu transmitere uterin,untip de cancerfrecventdeterminat sexuala(Papilomavirusul uman); cazulruperiiprezewativului d) exista contraceptie de urgenta,in e) in momentulalegeriiunei metodede contraceptie,este bine ca orice adolescenta saseintrebeceva facein cazulin careaceasta metoda sc ineflcienta si ramaneastfelinsarcinata.Trebuie sasegandeasca dovedeste pregatita daca este sadeanastere unui copil saudaca un avortesteo solutie viabila. activi sexualsuntrecomandate metode In cazultuturor adolescentilor posibil de contraceptie catmai sigure

l7

SARCINALA ADOLESCENTE Statisticilecarearatafaptul ca din ce in ce mai multe adolescente ramaninsarcinate la varsteffagede,ar ffebui sane ingrijoreze. Multe dintre adolescentele careramaninsarcinate sunt inca in liceu.Se pareca sarcinaestela modain randul fetelor careabia au implinit varstade 18ani. principala lipsaeducatiei Cauza este sexuale,ele nestiind saseprotejeze in timpulactuluisexual.Majoritatea adolescentelor cmeseimplicainf-o relatie pa.rtenerul pentru credca sunt obligatesa faca sexcu ca acesta sanu le paraseasca pentru sau a se simti iubite. Oricarear fi cauza,osarcinain timpul adolescentei afecteza pe toata luriea.Cele mai mulie dintreadolescentele caredecidsaaibaun copilnu au potrivitapt a seangaja varsta si aunevoiede ajutorsocialpt a-siputea plati asistenta medicala. Datorita sarciniinu semai pot intoarce la scoala,nu mai pot primi educatia de carear aveanevoiept a aveao slujbamai bine platita. Penhuo intelegerecorectaa situatieiar hebui organizate intalniri fiecventecu tinedi adolescenti in caresali se explice foarte detaliat protectiei importanta si necesitatea in timpul actuluisexual. Mamele foartetinerepot fi parintibunipenhl copiii lor,insa eo responsabilitate foarte maresi trebuiesa fie constiente ca vor renuntala multelucruri din viatalor. pentruavort,daraceasta Multe adolescente opteaza deciziele poatemarca pe viata,nefiindusor sarenunti la un copil. Dacaavortulnu s-aefectuat corespunzator exista risculde a nu mal putea facecopii niciodata. Indifercnt de deciziape careo ia ,o mamaadolescenta trebuiesa fie constienta ca-I apartinein exclusivitatesi areo mme responsabilitate atat fata de copil (in cazul in caresehotaraste sa-l faca) cat si fata de eainsasi. VIOLULIN RANDULADOLESCENTILOR viol esteimportanta.Una Acordareaadolescentului de informatii despre din patru fete de liceu sauunul din zecebaieti de liceu raporteazam ab.uz fizic sausexualin antecedente. umatoarele: Serecomanda adolescenh-rlui (izolate); - saevitelocurileretrase undeadolescentul sesimteconforlabil si in - saaleaga locurilepopulate, siguranta; sanu aleagadomiciliul uneiadintreparti ca si loc de intalnire; . acestea sunt locurile celemai familiareundeviolurile seoroduc
l8

de .i.r.rlnerabilitate, - saaibaincrederein instinct: dacaexistao senzatie poatefl intemeiata; de exemplu, saevitepetrecerile aceasta undebaietiisunt in numarmai maredecatfetele; dacaintalnirea degenereaza sauadolescentul - sanu ezitein a fi nepoliticos: parasirea loculuirespectiv sesimteagitat,serecomanda catmai repede posibil; acestea cofirpromit abilitatea si luarea de - saevitealcoolulsaudrogudle: dec iz ii r e s p o n s a bi in le t i m p u il nta ln ir ii: la intalniridublesauin grup:in mod specialprimadata, o - sarecurga intalnire in gup poatefi mai confortabilasaumai putin riscanta;cand prietenilor deincredere, adolescentii seaflain compania tind sasesimtain chiar dacaincalca reguli siguranta SEXUALA BOLI CU TRANSMITERE Bolile cu transmitere sexualasaubolile venericesunt infectii tralsmise prin contactsexual(norrnal,oral sauanal) dar carepot fi transmrse si pe altecai. Printremijloacele detransmitere aleacestor bo1i, in afarade contactul sexual,mai putemintilni: contactulcu zonainfectata,contactulcu obiecte (ace, infectate etc.)saudela mamala fat. in douamari categorii: Aceste boli pot fi clasificate majore, din carefac parte: A) Bo1i1e cu transmitere sexuala - sifilisul; saublenoragia; - gonoreea moale; - sancrul granulomul inghinal; inghinala. - limfogranulomatoza minore,din carefac parte: B) Bolile cu transmiteresexuala (celemai frecvente boli din aceasta categorie negonococice - uretritele mycoplasme, candida albicans, trichomonas suntprovocate de chlamydii, vaginalis); urogenitala; - tricomonazia urogenitale; - candidozele genital; - herpesul veneriene; - vegetatiile contaglosum; - moluscum - scabia; - uneleforme de hepatitavirala; -pediculoza. infectie, alaturi de infectia cu HIV, ceamai periculoasa ln ultimul decu.riu,
19

epidemiifaraprecedent. sifilis,a provocat sexualaaparmai alesrn Exprimarile clinice ale bolilor cu transmitere bucala,pe tegumentsau regiuneagenitala,dm pot fi evidentesi in cavitatea la nivelul ochilor - conjunctival. prin secretiineobisnuite, dureri In zonagenitala,simptomelesemanifesta de iritatie, dureri in timpul actului in zonapelvina, arsuri,prurit,senzatie nu esle tuturor aceslor simptome Prezenh la urinare sexual sau ldisurie). de la sine,desiinfectia ramanein obligatorie- uneledintre ele disparand pana sau cronicizare. la tratare organism sexualaesteconsulirl medical Primul pasin tratareabolilor cu transmitere tratamenululempiric sauca corecta.Nu esterecomandat si diagnosticarea urmarea consultariialtor sursede informareneoficialede multe ori Mediculpoateh unul de familiein primafazace va va fimite la iniorecte. si va aplica careva faceanalize in boli dermato - venerice, un specialist trebuiecontinuatpe toata Acest tratament fatamentul coresprmzator. dispar,iar actul sexualpoatefi chiar dacasimptomele perioada recomandata, in conformitatecu tratamentului reluat dupa3 zile de la incetarea mediculuispecialist. recomandarile boli estemai marein contactulsexualcu mal Riscul de infectarecu aceste multi parteneri,ahnci candnu estefolosit prezervatilul ca mijloc de Fotectie si cind suntutilizate droguri injectabileinhavenos,candparteneml sauarela randul lui mai multi partenerisexuali. sedrogheaza CRONICA DE OBOSEALA SINDROMUL prin oboseala sau este caracterizat cronica de oboseala Sindromul activitatilor normale,zilmce severacareimpiedicaefechrarea extenuare care darcelprincipalesteoboseala Mai existasi altesimptome, obisnuite. sindrom seconfinnlacu acest de celputin 6luni. Unelepersoane dureaza timp de ani de zile. Majoritateaexpertilor cred ca Boalanu estefoate bine cunoscuia. esteo boalacu setulei propriu de simptome Totusi,unii doctori nu suntde parere.Nu existatestecaresaconfirmediagnosticulde sindromde aceasta multi pacientisaufamiliasi prietenii cauza, Din aceasta cronica. oboseala ca cei din Estefoarteimportant dificultate. boalacu oarecare lor accepta A aveaun doctorde si sa-lsustina. jurul pacientului in diagnostic sacreada incredereestede importantavitala. real. Estereactiaorganismului nu esteimaginara,areun substrat Oboseala la o combinatiede factori fizici si ernotionali.

20

CAUZE

Doctorii nu cunosccauzelesindromuluide oboseala cronica.Unele persoaledezvoltaacestsindromdupao infectie virala saubacteriana, cum ar fi gripa, dar nu existadoveziin acestsens. Alte teorii incrimineaza imun,sistemul nervos, (hormoniisi glandele) sistemul sistemul endocrin si istoria familiala (cazuri in randul membrilorfamiliei). Insa nu existadestule penfu nici unadinfe acestea. dovezi Principalul simptomal acestuisindromesteoboseala sauextenuarea severa caredureaza de cel putin 6 luni si nu seamelioreaza semnificativla odihla. Gradul severitatiiesteatatde mareincat afecteaza capacitatea de munca, activitatile derecreere si celesociale. . Oboseala si celelalte simptome descrise maijos pot debuta bnrscsau pot sasedezvoltegradatde-alungul unei perioadede saptamani sau1uni. Alte simptomepe termenlung includ: memor:iei, stareconfuzionala saudiflculate de - uitarea,pierderea concentra.re - dureri de gat; limfatici usormaritila nivelulgatuluisauaxilei; - ganglioni - durerimusculare; - dueri afiiculare fararoseatasautumeherelocala ; careicaractere suntdiferite de celedin trecut; - cefaleea1e (la trezirepersoana sesimteobosita).. - somnneodihnitor Datorita faptr ui ca sindromulde oboseala cronicanu esteusor de diagnosticat, expertiiin sanatate au stabilitnisteregulide identificare a bolii. Penfiuldiagnosticul acestui sindrom suntnecesare oboseala si celputin4 dintre simptomele de mai sus.Acestesimptomehebuie sadebuteze o data cu oboseala saudupadeclansarea ei si sadurezecel putin 6 1uni. Totusi, in prezentafatigabilitatii persistente, inexplicabilesi a altor simptometipice carenu intrunescinsa aceste criterii (de exempludureaza de mai putin de 6 luni) sepoatepresupune ca diagnosticulestesindromulde inceperea oboseala cronica si poatefi necesara tratamentului. Unii pacienti cu acestsindromdezvoltao afectiunein carefrecventa (numarulde bataipe minut) crestesi tensiunea arterialascadein cardiaca si stauin picioare. momentul candseridicadin pozitieculcata Aceasta este de lesinsauameteala. Afectiunea senumeste deseori descrisa ca senzatie hipotensiune ofi ostatica. destul de dessi poateducela iffautatirea Depresia seintalneste poateaveaefecte Medicatia antidepresiva benefice. celorlalte simptome.

2l

produce Sindromul de oboseala cronica simptome careseintalnesc in multealteboli, mai alesla debut. De aceea, diagnosticulpoatefi pus numai dupace o evaluare completaa excluscelelalteboli cu sirnptome similare. FACTORIDE RISC Desi persoanele caresuferade sindromulde oboseala cronicaau in general intre25 si 45 de ani si 6 persoane din l0 suntfemei,nu existadovezr caresa pentru aratecaresunt factorii de risc dezvoltarea acestuisindrom. Boalaseintalneste rar la copii.Poate aparea la adolescenti, mai alesla tinereleadolescente. Spredeosebire de adulti, adolescentii au mai multe sarfse sadezvoltesindromuldupaun episodde boalaprecummononucleoza saugripa. ca in SUA intre 1 si 5 persoane Studii diverseau raportatfaph.rl din 1000ar puteaaveasufer:ide sindromulde oboseala ffonica - suficientpentrua fi publica. majora considerat o problema desanatate

INVESTIGATII
de oboseala cronicaestegreude diagnosticat. Sindromul Oboseala cronica poate problema este o extrem de comuna si avea multe alte cauze. poate pus prin fi nu mai eliminarea celorlalte posibilitati. Diagnosticul prinrrl ia anamneza In rand, doctoml trebuie sa si sa faca un examenfizic pentrua decide complet. Expertiiau elaborat o lista specifica de simptome daca o persoanasufera de sindromul de obosealacronica. Doctorii se teste folosescde o varietatede testeDentrua excludealte boli. Printre aceste numara: SE de biochimie,examen sumar de unna. - HlG,VSH,glicemia,TsH,analize alte In cazul in caresimptomele,istoricul bolii si examenulfizic sugereaza posibile afectiuni pot fi facute si alte teste. Testele suplimentarepot fi urrnatoarele: pentru diagnosticul de LES anticorpii antinucleari - factorul reumatoid, pentru diagnosticul de artrita reumatoida HIV testul - testepentruboalaL1me, in cazul expuneriila capuse

22

TMTAMENT

Obiectirul principal de tratamental sindromului de oboseala cronica generale pacientul astfel incat este imbunatatireastarii sa revina 1a viata normala. Masuri simple carepot fi luate la domiciliu - cum ar h imbunatatirea ritmului de somn si exercitiu fizic moderat-sunt componente importanteale tratamentului. Apelarea la un consilier saupsihologs-adoyedita fi utila la pacientii cu sindrom de oboseala cronica. Desi nu exista o cura penfu acestsindrom,multe dintre simptomele saleraspund la tratament.

23

BIBLIOGRAFIE l.RBOIJDON-DICTIONAR DE SOCIOLOGIE,edituraUNMRS IS96 ENCTCLOPEDIC,BUCURESTI 2.V.CLOCOTICIA.STAN-STATISTICAAPLICATA IN PSIHOLOGIE.editura POLROM,IASI 2OO1 3.A-COSMOIICI,L.IACOB-PSIHOLOGIESCOLARA,edituraPOLIROM'IASI 1998 4.DICTIONAR DE PSIHOLOGIE'edituraUNMRS 1qS8 ENCTCLOPEDIC,BUCURTSTI CULAU-PSIHOLOGIE SOCIALA,edituraPOLIROM'IASI 1996 5.A.Nf, 6.OXFORD-TRATAT DE PSIHIATRIE STATISTICE A?LICATE IN STIINTELE T.T.ROTARU-METODE SOCIALE,edituraPOLIROM'IASI 2000 8.T.ROTARU,P.LUT-ANCHETA SOCIOLOGICA SI SONDAJULDE OPINIE,edituraPOLIROM,IASI 1997 g.N.SILLAMY-DICTIONAR DE PSIHOLOGIE,edituraUNIVERS | 9c6 CUR-ESTI ENCTCLOPEDIC,Bt lO.E.VERZA-PSIIOPEDAGOGIESPECIALA'EDP,BUCURESTII996 1l.P.ABRAIIAM,A.L.RoNCOv,c'CARAUSU-DROGURILE:ASPECTE JURIDICE SI PsIHOSocIALE,editura MIRTON'TIMISOARA 2004 l2.G.DANILA-GHID DE DATE TOXICOLOGICE'editura MEDICALA"BUCURESTI 1984 I3.AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIATION-DIAGNOSTICAND EDITION 2OOO STATISTICAL MANUAL OF MENTAL DISORDERS,FOURTH