EXPLORAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIV

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB

Permite evidentierea:
modificarilor functionale; modificarilor morfologice; sediul si natura leziunii; evolutia in timp a leziunii.

Indicatii: Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestiv

Contraindicatii:

abdomen acut ocluzie intestinala perforatii ale tubului digestiv hemoragii digestive superioare atentie in cazul femeilor insarcinate si a copiilor

Tehnici de examinare Radioscopia si radiografia abdominala simpla/ pe gol Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral Radiografia Irigoscopia si irigografia Examenele cu dublu contrast Investigatia cu substante farmacodinamice

Ocluzia intestinala
= sindrom morfo-functional caracterizat prin oprirea tranzitului intestinal Cauze mecanice tumori intrinseci, compresii /invazii extrinseci, torsiuni, aderente Cauze dinamice (functionale) pareze intestinale reflexe sau inflamatorii Rx = imagini hidroaerice - La nivelul colonului : dispuse pe flancuri, numar mic, diametrul mare dispus vertical - La nivelul ileonului : dispuse abdominal central, diametrul mare orizontal - La nivel jejunal : dispuse in hemiabdomenul stg. Superior, cu aceleasi caractere de la ileon - In ocluziile cu localizare joasa : imagini intricate

Corp strain

Corp strain

Modificari de tranzit
Timpi de evacuare: Esofag 5-7 secunde Stomac 2,5 - 3 ore Duoden 60-90 secunde Ajunge la jonctiunea ileo-cecala in 3-4 ore In flexura hepatica in 8 ore In sigmoid in 12-18 ore Evacuare in 24 de ore

Accelerarea evacuarii = hipertonie si hiperkinezie. Rx- aspect de hipermotilitate si insuficienta sfincteriana cu golirea rapida a segmentului interesat
Staza = reducerea pana la 0 a vitezei de evacuare. Rx- dilatarea segmentului , opacifiere neomogena datorita resurilor alimentare.

Imagini elementare
Imaginile aditionale -plus de umplere
Ulceratiile superficiale mici neregularitati de contur Nisa pierdere de substanta in peretele unui organ Aspect Rx: - de fata pata intens opaca; rotunda / neregulata. De profil imaginea difera in functie de natura benigna / maligna: benigna proiectie marginala iese din contur; forma relativ regulata; baza mica de implantare; zona transparenta la baza produsa de edemul local maligna forma neregulata; baza larga de implantare; retrasa din contur (incastrata)
Imaginile diverticulare: de pulsiune (rotund ovalar, pedicul ingust) de tractiune (forma triunghiulara, baza larga)

Defecte de umplere -minus de umplere

Imagini elementare

edem inflamator tumori benigne rotund ovalar, contur regulat, net, nu intrerup pliurile tumori maligne crestere rapida, contur sters, neregulat, cu zone de semiton; pliuri intrerupte

Modificarile reliefului mucoasei pliuri hipertrofice pliuri atrofice convergenta pliurilor aspectul neregulat al pliurilor intreruperea pliurilor disparitia totala a reliefului

ESOFAGUL

Imaginea radiologica normala pozitia de examinare: OAD la 45 esofagul incepe la faringe (gura lui Killian), in spatele cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia (T12); deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund; lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori fiziologice: cricoidiana, aortica, bronsica si diafragmatica; substanta baritata traverseaza esofagul in 1-7 sec; reintoarcerea bariului din stomac in esofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90) pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.

Implantare joasa a esofagului

Dilatatiile esofagiene
1. atonia esofagului- tulburare functionala ce se traduce prin progresia lenta si continua a bolului opac intr-un esofag dilatat si lipsit de miscari peristaltice;
mult aer in esofag

2. sclerodermie - tub dilatat si rigid in 75% din cazuri 3. mega-dolicoesofag - achalazie

staza esofagiana => nivel hidro-aeric lipsa peristalticii in stari cronice evacuarea se face numai peste o anumita cantitate conturul esofagului este net, continuu.

4. megaesofag prin cardiospasm - intreruperea completa a trecerii substantei baritate

Achalazie

Achalazia

Diverticuli esofagieni
Dilatatii circumscrise ale peretelui esofagian Forme: - diverticuli intramurali sunt f. rari, au dimensiuni mici si aspect ca cei ai colonului sigmoidian - diverticul Zenker - ia nastere la granita dintre faringe si esofag - hernierea mucoasei printr-un hiatus in peretele posterior, poate ajunge la dimensiuni mari RADIOLOGIC - staza baritata prelungita cu nivel orizontal in pozitie ortostatica - rotunjit la extremitatea inferioara

Diverticuli de pulsiune slabirea musculaturii esofagiene localizati oriunde deasupra stramtorilor fiziologice RADIOLOGIC - contur net, pot reveni la normal dupa trecerea bariului sau evacuarea are loc dupa un oarecare timp
Diverticuli de tractiune situati pe peretele anterior sau lateral, mai frecvent la nivelul bifurcatiei traheei in 85% din cazuri sunt provocati de aderentele produse de un ganglion tuberculos ratatinat RADIOLOGIC - forma de palnie, con sau deget de manusa

Diverticul epifrenic

Postoperator -la 3 luni

Diverticul de pulsiune

Stenoze cicatriciale
Dupa ingestia accidentala sau voluntara de substante caustice corozive Sediu la nivelul stramtorilor fiziologice unde in timpul deglutitiei se produce o oprire temporara a substantei ingerate Faza de esofagita coroziva stenoza spasmodica si perete esofagian ingrosat Faza organica cicatriciala substanta opaca se opreste deasupra stenozei, iar lumenul esofagului din amonte este dilatat in forma de palnie, cu margini nete si continui si se prelungeste cu o portiune ingustata sub forma de varf de creion; varful palniei este perfect centrat fata de axul median al esofagului. Ingustarea esofagului poate fi : localizata (stenoza inelara) intinsa (stenoza tubulara) Stenozele cicatriciale pot fi etajate succesiv sau au sediul in portiuni diferite ale esofagului aspect moniliform.

Stenoza postcaustica

Stenoza datorata unui ulcer peptic

Sclerodermie, examen dublu contrast => stenoza

Stenoza dupa scleroterapie/ varice

Stenoza postcaustica

Stenoza-ulcer peptic

Stenoza postcausatica

Tumori esofagiene benigne

leiomiom, lipom, adenom;

Tumorile se dezvolta in submucoasa sau intramural;

Pot fi pediculate si se prezinta ca formatiuni radiotransparente (imagini lacunare/ minusuri de umplere) cu contur circular net (ca un corp strain) care se deplaseaza in sus si in jos.

Leiomiom

Tumori esofagiene maligne

Forma infiltrativa rigiditate si rectitudine segmentara contur dintat si neregulat, cu alterarea pana la disparitie a reliefului mucoasei ancosa deasupra leziunii provocata de un spasm durabil dereglare functionala in zona de efort a peretelui. cand stenoza se accentueaza se constata un istm ingust, care este excentric fata de axul esofagului si un lumen filiform, cu traiect neregulat, in linie franta Forma vegetanta Fenomene de necroza si apoi cratere ulcerate, cu contur neregulat (nise) si fistule esofago-bronsice. Forma ulcerativa Nisa semilunara care abia depaseste conturul esofagului pe o lungime de 4-6 cm (in farfurie) Fundul nisei poate fi plat, curb sau zimtat, iar bureletul care inconjoara nisa realizeaza scobituri caracteristice pentru cancer, cu versanti simetrici Toate formele evolueaza spre stenoza.

Tumora benigna/maligna stenozanta

Dilatatie supraiacenta Stenoza

Carcinom esofagian leziune infiltrativa

Pinten malign

Stenoza forma infiltrativa

Forma infiltrativa

Tumora eso-gastrica

Imagine lacunara

Imagine lacunara

Forma infiltrativa

Varicele esofagiene
Largirea lumenului elementelor retelei venoase in jumatatea inferioara a esofagului Modalitate de circulatie colaterala intre vena porta si vena cava superioara (ciroza hepatica) RADIOLOGIC - benzi transparente, intrerupte, sinuoase; - formatiuni transparente, rotunde sau ovoidale ca un sirag de margele; - varicele pot sa se stearga la trecerea contractiilor peristaltice; - pereti supli, lumen usor largit

Varice esofagiene
Imagine lacunara

Diskineziile esofagului toracic

= intereseaz tonusul i peristaltica Clinic- disfagie intermitent influenat de stri afective, tuse, pirozis, eructaii. Contrractii primare - simetrice Contraciile secundare - n 1/3 medie - imagine de clepsidr Contraciile teriare 2/3 inf. - mici dilataii cu incizuri spasmodice, fr simetrie, pe ambele contururi ale esofagului. Spasmele etajate (pseudodiverticulii) - 2/3 inf. (colier de perle, tirbuon sau irag de mtnii) Hipotonia i hipochinezia - calibru mare al esofagului - aer n esofag - s.c. Cade sub aciunea gravitaiei - pliuri terse, contururi netede - n decubit dorsal suspensia stagneaz - curirea mucoasei: insuficient i tardiv - cu timpul esofagit n 1/3 inferioar Diagnostic diferential: achalazia sau cardiospasmul

Diskinezie primara, secundara, tertiara

STOMAC
Are 2 puncte fixe cardia si genunchiul superior al duodenului Forme: J , de carlig, corn de taur (stomac hiperton), alungit cu polul inferior sub linia crestelor iliace (stomac hipoton), stomac in cascada (rezulta in urma compresiunii corpului gastric prin colonul meteorizat)

Amprenta extrinseca

Pancreas

Splina

Stomac aton

Fornix

Hipersecretie

Hernie hiatala
Imagine hidroaerica

Hernie hiatala

Imagine hidroaerica

Stomac in cascada

Hipetrofie pliuri/ Piuri normale

Staza gastrica
Staza

Stomac operat coturul neregulat, cu pinteni maligni

Stomac operat coturul neregulat, cu pinteni maligni

Pozitie de decubit dorsal (subst de contrast in fornix)

Ortostatism: stomac in cascada

Ulcerul gastric
= scadere a rezistentei mucoasei gastrice sau duodenale, datorita modificarii unor glicoproteine ce se produc in mucusul ce o acopera si o protejeaza contra agentilor chimici si enzimatici Forme: - eroziune superficiala pierdere de substanta a mucoasei gastrice - exulceratio simplex depaseste muscularis mucosa - ulcer acut crater adancit in peretele gastric, are evolutie scurta si in 3 saptamani se cicatrizeaza; perforeaza mai rar - ulcer cronic in portiunea verticala a micii curburi (30-50%), in portiunea pilorica a stomacului (15-25%), peretele posterior al stomacului (10-15%), cardia (1-2%)

RADIOLOGIC
Semnul direct - nisa imagine de profil: pata opaca lipita pe contur sau departata de mica curbura gastrica, de care este legata printr-un pedicul - imagine de fata: imagine de cocarda - dimensiuni 5-10mm - conturul nisei arciform si precis - tonalitate omogena (neuniforma in cancer) - ingrosarea mucoasei semn de sant ulceros
Semne indirecte in ulcerul gastric semne functionale Triada simptomatica: Hipertonie Hiperkinezie Hipersecretie Se poate adauga evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro pilorice. Semne morfologice Intereseaza forma, contururile si relieful stomacului Modificari de relief Gastrita insotitoare (pliuri ingrosate, neregulate, intrerupte uneori in vecinatatea nisei prin edem periulceros) Convergenta pliurilor spre nisa semn caracteristic de benignitate; marcheaza transformarile cicatriciale perilezionale

Modificari ireversibile

Rigiditatea segmentara disparitia peristaltismului in zona nisei (datorita infiltratiei edematoase) ca si dupa vindecarea ei Rectitudinea si retractia micii curburi caracteristic ulcerelor de lunga durata Pilorul capata o pozitie excentrica, fiind deviat spre stanga -> distensie a marii curburi Bilocularea mediogastrica spasm al marii curburi care produce o ancosa sau incizura in dreptul nisei semnul indicatorului. Are loc prin contractura si scleroza inelului de musculatura circulara, inel alterat functional si organic de fundul nisei.

Ulcer gastric situat pe mica curbura, in portiunea verticala

Plus de umplere. Prezenta edemului periulceros

Nisa benigna

Nisa Haudeck
Convergenta pliurilor Nisa benigna

Nisa Haudeck
Aer

Nisa benigna

Secretie

Substanta de contrast

Ulcer calos
Pliuri convergente

Nisa

Edem

Complicatii
- penetratia (in splina, ficat, pancreas) - perforarea pneumoperitoneu - malignizarea

Vindecare dupa 3 saptamani poate ramane o cicatrice stelata pe relieful mucoasei, rigiditate, scurtarea micii curburi, bilocularea marii curburi

Tumorile gastrice benigne

Polipi (adenomatosi), leiomiomul, lipomul, insula de pancreas ectopic. RADIOLOGIC - Minus de umplere (imagine lacunara) de forma rotunda sau ovoida, cu contur net - daca polipii au baza larga de implantare si crestere rapida pot fi maligni.

Imagini lacunare/ plus de umplere

Imagini lacunare/ plus de umplere cu baza larga de implantare

Cancerul gastric
Mai des la barbati Adenocarcinom Evolutie lunga Forme: latenta, frusta, dureroasa Radiologic: 3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerative Forma proliferativa (vegetanta): imagine lacunara contururi neregulate imagini de semiton pinteni opaci. Forma infiltrativa rigiditate pereti absenta peristaltism retractie Schirul gastric (linita plastica) intereseaza cea mai mare parte a stomacului, lumen tubular, dispare relieful mucoasei, neregularitati de contur Forma ulcerativa Nisa maligna retrasa din contur dezvoltata pe o zona rigida

rigiditate pereti absenta peristaltism retractie

Imagine de semiton

Linita plastica/ schirul gastric

Linita plastica

Forma proliferativa (vegetanta): imagine lacunara contururi neregulate imagini de semiton pinteni maligni.

Nisa maligna retrasa din contur dezvoltata pe o zona rigida

Stenoza pilorica ulceroasa

Stenoza pilorica maligna

Stenoza cea mai frecventa Stomac largit, contine mult lichid de secretie si resturi alimentare contururile stomacului sunt regulate, suple. La inceput cateva unde peristaltice, apoi akinetic Tranzitul se realizeaza cu mare dificultate

Aspect aparent alungit al pilorului Ingustarea marcata a regiunii prepilorice Contur neregulat, imagini de semiton Pereti rigizi Tranzitul desi ingreunat se pastreaza

Stenoza beninga/ stenza maligna

Stenoza beninga/ stenza maligna

DUODENUL
Bulbul duodenal Normoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm. Hipoton: alungit Hiperton: rotund 2 curburi (mica si mare); 2 fete (ant. si post.) Relieful mucoasei: pliuri subtiri, longitudinale la nivelul bulbului, perpendicular pe contururi in restul duodenului

Bul dd normal/ deformat trifoi

Deformare bulb duodenal

Ulcer duodenal deformare bulb dd

Prolaps de mucoasa antrala

Polip bulbar

Polip bulbar

Diverticulii duodenali
= expansiuni circumscrise ale peretilor organului, unici sau multiplii, obisnuit pe DII sau DIII Radiologic: Opacitate aditionala (plus de umplere) de forma rotund-ovalara, contur net.

Ulcerul duodenal in 90% cazuri ulcer bulbar Radiologic: semnul direct imaginea de nisa situata pe una dintre fete, foarte rar pe curburi semne indirecte functionale: hipertonie, hiperkinezie, hipersecretie la nivelul stomacului - aspect de bulb iritabil, intolerant, care se evacueaza rapid, spasme localizate. semne indirecte morfologice: alterarea reliefului gastric cu aspect de gastrita, pilor descentrat, bulb cu modificari de forma si dimensiuni.

Diverticul duodenal pe conturul intern D III

Diverticul pe D II

Diverticul dd (neomogen) cu resturi alimentare

Ulcer duodenal/ staza in genunchiul inferior

Ulcer duodenal/ compresie

COLONUL
Intestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecala, pana la nivelul canalului anal, dar aceasta definitie morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin. Lungimea intestinului gros variaza intre 100 150 cm, cu o medie de 130 1350, cresterea in lungime se poate face pe seama intregului colon dar mai ales pe seama unor segmente separate.

Calibru

Astfel: sigmoidul si transversul au o lungime in jur de 50 cm, ascendentul 12 17 cm iar descendentul 14 20 cm. Calibrul intestinului gros prezinta o scadere progresiva incepand de la cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec si 2,5 cm la sigmoid dar in mod normal sau conditii patologice, exista modificari de calibru prin spasme sau dilatari, creand astfel dificultati in investigarea colonului si mai ales in punerea diagnosticului.

CEC-ul
Are forma de sac inchis in interior, iar superior se continua cu colonul ascendent, pe peretele postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se afla jonctiunea ileocecala prevazuta cu un sfincter, numita valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub aceasta se afla insertia apendicelui vermicular. Cecul este situat de obicei in fosa iliaca dreapta dar poate fi situat si inalt lombar, prerenal sau jos in micul bazin.

Din punct de vedere radiologic cecul poate fi impartit in doua:

fundul cecal; corpul cecului.

Configuratia interioara: In interior la nivelul cecului si intregului colon se gasesc: pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele longitudinale si apar ca niste despartituri dispuse transversal fata de axul intestinului si constituie adevarate diafragme incomplete. haustrele care sunt corespunzatoare boselurilor de pe suprafata organului.

COLONUL ASCENDENT

Este situat intre insertia valvulei ileocecale si a unghiului hepatic. situat retroperitoneal si prin intermediul fasciei lui Toldt vine in contact cu patratul lombelor si polul inferior inferior al rinichiului drept. In afara, interior si anterior, colonul ascendent vine in contact cu ansele intestinale. Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe portiuni ale colonului. Configuratia exterioara este asemanatoare cu a cecului, cele trei bandelete musculare formeaza boselurile iar in interior ele determina formarea pliurilor falciforme si a cavitatilor haustrale.

Unghiul hepatic al colonului

Face trecerea intre colonul ascendent si transvers, este situat in hipocondrul drept si lasa o amprenta marcata pe fata interioara a ficatului. Este un segment semifix, iar posterior se invecineaza cu rinichiul si portiunea a doua a duodenului iar anterior vine in contact cu ficatul, care il acopera.

COLONUL TRASVERS

Este partea cea mai mobila a colonului, poseda un mezocolon cu marginea anterioara inserata pe colon iar cea posterioara fixa, este inserata de la dreapta spre stanga pe portiunea inferioara a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului si partea superioara a rinichiului stang. Acest mezocolon, la extremitate, da nastere la doua formatiuni peritoneale si anume ligamentul frenocolic drept si ligamentul frenocolic stang care fixeaza cele doua unghiuri colice la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic il solidarizeaza de stomac.

Unghiul splenic al colonului

Este predominant ascutit, este situat aproape in plan anteroposterior fiind asezat adanc in hipocondrul stang, se invecineaza cu splina deasupra, cu marginea exterioara a rinichiului stang intern si anterior cu marea curbura.

COLONUL DESCENDENT
Este situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subtire, se intinde de la unghiul splenic pana la o limita de demarcatie conventionala corespunzatoare crestei iliace stangi. Este segmentul cel mai stramb al colonului si dispune de o musculatura puternica.

COLONUL SIGMOID

Alaturi de cec si transvers este una dintre cele mai mobile portiuni a colonului iar prima portiune are o dispunere fixa ca a descendentului. Prezinta un mezocolon sigmoidal care are o insertie colica de doua ori dand inflectiuni sigmoidului, asemeni literei S. Se gaseste in fosa iliaca stanga iar portiunea pelvina vine in raport cu vezica si rectul. La nivelul sigmoidului exista numai bandelete musculare longitudinale si atunci el prezinta doua serii de boseluri diminuate ca volum in raport cu restul segmentului colonului. La nivelul sigmoidului se reduc si de asemenea numarul si volumul haustrelor interne.

RECTUL SI CANALUL ANAL

Rectul se intinde de la locul de terminare a colonului sigmoid pana la linia anorectala care este circulara si desparte zona mucoasa de zona cutanata a rectului. Lungimea rectului este 11 15 cm iar diametrul transversal de 2,5 3 cm, in timpul umplerii cu bariu se pot dubla diametrele si apare fuziform dilatat in portiunea mijlocie si ingustat la nivelul jonctiunii rectosigmoidiene si la nivelul portiunii perirenale. In sens sagital rectul descrie o curbura superioara cu concavitatea anterior si o curbura inferioara cu concavitatea posterior iar in sens frontal o curbura inferioara cu concavitatea spre dreapta. Posterior vine in contact cu sacrul si coccisul, fetele laterale sunt tapetate de peritoneu iar anterior vine in contact cu organele genitale la femeie, prin fundul de sac al lui Douglas, iar la barbat este separet de vezica urinara tot prin acelasi fund de sac. Portiunea perineala vine in raport cu fosa isteorectala si uretra la barbat si vaginul la femei. Rectul nu mai prezinta bandeletele musculare lipsind astfel boselurile si haustrele. Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia anorectala si inferior de linia anoperineala.

Investigatia radiologica a colonului prin tranzit baritat

Explorarea baritata per os se face prin examinarea, la 6-8 ore ti la 24 de ore, a opacifierii intestinului gros. Se admite clasic ca pasajul baritat, permite cu precadere, aprecieri asupra comportamentului functional, durata tranzitului, aspectele radiofunctionale spastice, hipotonii sau atonii.

Examenul radiologic al colonului prin clisma baritata

Clisma baritata sau irigoscopia, reprezinta metoda fundamentala si de selectie pentru investigatia afectiunilor colonului Modalitati si conditii de realizare a clismei baritate Pregatirea bolnavului pentru clisma baritata reprezinta conditia esentiala pentru o realizare optima a investigatiei irigografice . Curatirea colonului se face prin mai multe mijloace: administrarea de purgative mai ales la bolnavii ambulatorii, la cei constipati sau dupa examinari baritate per os, substanta de contrast persista timp indelungat la nivelul colonului.

Opacifiere neomogena a rectului si sigmoidului-materii fecale

Opacifiere neomogena a rectului si sigmoidului-materii fecale

Fecaloame aderente la perete (examen cu dublu contrast)

Imagin lacunare de fapt prezenta bulelor de aer introduse cu clisma baritata

Timp I
Reflux in ultima ansa ileala

Timp II evacuarea continutului

Timp III/ Proba Fischer

Apendice vernofirm

Apendice vermiform

Ptoza de colon transvers

Hemicolectomie dreapta

Hernie inghinala

Modul de executare a clismei baritate

Clisma baritata executata morfo-functional Este cunoscut faptul ca irigoscopia reprezinta o trauma mecanica pentru colon, care atrage dupa sine tulburarea tonusului si a peristaltismului intestinal odata cu declansarea senzatiei de defecare, provocata de distensia anselor. Pentru a inlatura aceste inconveniente si in scopul de a permite colonului sa-si revina la un tonus, peristaltism si autoplastica, s-au folosit doua procedee de administrare a clismei baritate: - o intoducere modulata cu multa prudenta a bariului pe segmente si asteptarea aparitiei aspectelor radiologice functional motorii. - o evacuare treptata si partiala a bariului dupa o umplere masiva cu substanta de contrast. Odata cu evacuarea treptata a bariului apar si aspecte functionale de tonus, peristaltism si autoplastica .

Tehnica dublului contrast colic in prima intentie recunoaste o procedura radiologica speciala :

-se introduce substanta de contrast pana la nivelul unghiului splenic al colonului, fara al depasi si sa contina ingrediente impotriva precipitarii. Inaintarea substantei de contrast in restul colonului se face, pe de o parte cu ajutorul rotatiilor bolnavului in sens orar, iar pe de alta parte prin insuflatiide aer sub control radioscopic, in final executandu-se o importanta insuflatie de aer, dupa necesitatile diagnosticianului.

Imaginile radiologice difera in functie de aspectul macroscopic al tumorii

-formele vegetative dau o imagine de lacuna; -cele ulcerovegetative dau o imagine de nisa in lacuna; -cele infiltrante dau o imagine de stenoza. La nivelul rectului imaginea relevanta este de rect amputat; pe colonul sigmoid si descendent aspectul radiologic este de lacuna sau de stenoza: -imaginile lacunare sunt bine circumscrise; -stenoza poate fi partiala sau completa si se intinde in sens longitudinal dand asaect tipic de cotor de mar.

Diverticuli plus de umplere

Diverticuli plus de umplere

Rest de Ba in diverticuli la 24/ 48 de ore

Plus de umplere (diverticuli) neomogeni prin prezenta continutului colic- diverticulita

Minusuri de umplere/ imagini lacunare (polipi)

Polipoza familiala status precanceros

Imagine lacunara de intereseaza regiunea cecala, cu pintem malign si imagine de semiton

Stenoza axiala cu pasajul substantei baritate, pnteni maligni si imagini de semiton realizeaza imaginea de cotor de mar

Neo vegetant flexura hepatica/colon transvers

Stop complet al substantei de contrat la nivelul flexurii hepatice proces expansiv vegetant

Stenoza axiala sigmoidiana proces infiltrativ +/vegetant

Imagine tintita

Imagine lacunara la nivelul peretelui posterior al ampulei rectale, ce prezinta contur neregulat

INTESTINUL SUBTIRE
Topografie Jejun hemiabdomen stang superior si periombilical Ileon hemiabdomen drept inferior si pelvis Calibru 3 cm2-2,5 cm Contururi dintaturi fine, regulate, simetrice-jejun Tranzitul in 3-4 ore la valva ileocecala

Boli inflamatorii ale intestinului (BII) - enterite

Boala inflamatorie intestinala este un termen general ce acopera doua entitati: Colita ulcerativa Boala Crohn Unele evidente sugereaza ca aceste boli sunt parte a unei varietati biologic, dar in acest moment sunt considerate entitati patologice distincte cu optiuni de tratament distincte. Diferenta de baza intre CU si BC sunt localizarea si severitatea. In orice caz, mai mult de 10% dintre pacienti cu BII au manifestari si simptome ce se potrivesc criteriilor pentru ambele boli, cel putin in stadiile initiale (o situatie denumita nedeterminat colita). Cauze BII are diferite cauze. Este rezultatul, in nulte cazuri, unui susceptibilitati genetice ce permite unui virus sau unei bacterii sa declanseze o reactie imuna anormala, ce declanseaza o reactie inflamatorie la nivelul intestinelor. Cu toate acestea boala Crohn are caracterele ce amintesc de boala autoimuna, unii cercetatori apreciind ca poate fi cauza unor anomalii immune initiale.

Boala Crohn

Boala Crohn, denumita si enterita regionala, este o inflamare cronica a intestinelor ce este limitata la portiunea terminala a intestinului subtire, ileonul. Colita ulcerative este inflamarea similara a colonului, intestinului gros. Acestea si alte BII au fost legate de rata crescuta de cancer colorectal. Boala Crohn este un process inflamator ce se extinde in straturile profunde ale peretelui ntestinal. Se gaseste frecvent in zonele de trecere dintre intestinal subtire si cel gros, in special la nivelul ileonului si cecului, uneori descrisa ca regiunea ileo-cecala. Boala Crohn se produce mai putin frecvent in alte parti ale tractului gastrointestinal, inclusiv anus, stomac, esofag, chiar si la nivel bucal. Poate afecta intreg colonul sau sa formeze o serie de ulcere contigue intr-o regiune a colonului sau sa se dezvolte ca grupuri raspindite de ulcere ce intercaleaza tesut sanatos intre ele.

Debut : dilatatie hipotona, cu staza + edem + aspect batut in cuie, pseudopolipoid Hipertonie localizata, cu lumen ingust, iritabil si spasm al sfincterului ileocecal Ulceratii = dintaturi marginale sau opacitati persistente Semnul lui Bodart = asimetria ansei terminale prin scurtarea marginii mezenterice pe care se gaseste ulceratia Semnul Stierlin, Cec spasmodic Stadiu avansat = semnul corzii (al lui Kantor) = ileon terminal ingust, rigid, fixat, scurtat+anse din amonte dilatate, cu staza si nivele hidroaerice Fistule caracteristice abcese in fosa iliaca dr., fistule la piele, vezica, vagin

Colita ulcerativa
este o boala inflamatorie a intestinului gros. Ulcerele se formeaza in mucoasa colonului sau rectului, rezultand adesea sindrom dizenteric cu sange si puroi in scaune. Procesul inflamator este mai sever la nivelul rectului si sigmoidului. Boala se dezvolta uniform si constant pana, in unele cazuri, colonul devine rigid si se scurteaza.

Stadiul initial apartine colonoscopiei Rx. : iritabilitate, cu pasaj rapid, contur fin dintat - dupa insuflatie : discontinuitatea liniei de siguranta pete opace datorita bariului lipit de grunji de mucus sau de puroi Ulterior : se accentueaza dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale mucoasei, sau imagini diverticulare mici = depasirea mucoasei In relief se constata imagini pseudolacunare , initial date de grunjii de mucus si puroi, edemul de mucoasa dintre ulceratii, apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie mucoasa in faza de regenerare Ultimul stadiu :hiperplazie, scleroza si retractia peretelui cu atrofia mucoasei Rx. : segmente tubulare, inguste, dehaustrate, rigide, scurta, unghiuri colonice desfacute Complicatii : perforatii in peritoneu sau organe vecine cancerul la virsta tinara (de obicei dupa 10 ani de evolutie) megacolon toxic in forme cu evolutie fulminanta de obicei colon transvers

dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale mucoasei

retractia peretelui cu atrofia mucoasei

Imagini

pseudolacunare , initial date de grunjii de mucus si puroi, edemul de mucoasa dintre ulceratii, apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie mucoasa in faza de regenerare

Alte entitati asociate cu boala Crohn includ:

Enterita regionala (procesul inflamator se dezvolta la nivelul intestinului subtire jejun si ileon) Ileita terminala (procesul inflamator afecteaza portiunea terminala a intestinului subtire (ileonul terminal), portiunea proximala fata de colon) Colita Crohn (procesul inflamator limitat la o arie din colon). Entero-colita Crohn si ileo-colita (procesul inflamator afecteaza IS si IG)

Tuberculoza ileo-cecala
=Inflamatia specifica a foliculilor limfatici si placilor Payer Debut : ultima ansa dilatata prin atonie inflamatorie + edem +aspect batut in cuie (hipertrofia formatiunilor limfoide) Nodulul de alarma = pierdere de substanta pe marginea libera a ileonului, la ~ cm de cec prin Htrofia unei placi Payer sau compresia unui ggl. Htrofiat Cec cu contur neregulat, fund retractat Ulceratiile = semn al cazeificarii foliculilor limfatici = dintaturi pe contur sau opacitati persistente de fata Tranzit accelerat la nivelul ansei bolnave Semnul lui Stierlin = segment ileocecal interesat intolerant pentru bariu Stadiu avansat = ileon terminal rigid, fixat, ingustat prin scleroza