Adevarul elibereaza

Adevarul este o valoare fundamentala a existentei vietii noastre. In jurul acestei valori s-au aplecat numerosi oameni, care au crezut cu tarie in ideea ca pana la urma, adevarul spus lumii este o cale spre o lume mai buna. Avem nevoie de adevar. Nu putem trai fara el sau se poate, dar nu pentru mult timp. Gramada de minciuni este ca un castel de nisip. Rezista cat rezista dupa care se naruie. Veti cunoaste adevarul si adevarul va va elibera acestea au fost cuvintele !antuitorului in timp ce invata multimile adunate in templul Ierusalimului. Adevarul este in noi, in sufletele noastre, trebuie doar sa il cautam si sa il valorificam spre binele nostru si al celorlalti. "ericirea noastra eterna depinde de adevarul in care traim.
MAHATMA GANDHI spunea: "Adevarul este Dumnezeu si Dumnezeu este Adevar". Asa cum focul arde impuritatile si rafineaza aurul, tot astfel focul adevarului il purifica pe om si arde impuritatile din el. Toate activitatile umane sunt efectuate gratie cuvantului si nu exista alt mijloc de comunicare

a gandurilor decat cuvantul, deci omul care necinsteste cuvantul care este sursa si fundament pentru toate activitatile, fiind nesincer sau incorect in limba ul sau, se poate spune ca devine in acelasi timp un !ot al tuturor lucrurilor pe care el le denatureaza.

Adevrul nu v salveaz numai pe voi. El i va salva i pe alii, prin intermediul vostru. El nu v va elibera numai pe voi, ci va deveni o poart ctre eliberarea multora. Dac vei deveni o lumin, nu numai viaa voastr va fi iluminat de ea. Vei deveni un far luminos pentru milioane de oameni. Multe corbii vor putea cltori n si uran din cauza voastr, a!un "nd la rmul opus. Dac vei deveni o lumin, vei deveni un reprezentat al lui Dumnezeu, un #$ristos. %perana mea este s devenii #$ristoi. &i orice om poate deveni un #$ristos, cci sm"na e'ist n toi.( OSHO - SMNA DE MUTAR, Vol. Adev!rul "e elibereaz!# Adev!rul re$rezi"%! %o% &e e'%e "a%ural. U" o( "a%ural, &are 'e bu&ur! de )ie&are &li$! e'%e (oli$'i%or. A%ra*e $e ori&i"e l+"*! el. E'%e $re&u( o lu(i"! &are a%ra*e al%e 'u)le%e.

,"%r-o lu(e i"%o-i&a%! de )!.!r"i&ie, u" o( &are '$u"e (ereu adevarul e'%e u" /".ele$% 0i e'%e o bi"e&uv+"%are. 1ie&are di"%re "oi &!u%!( u" a'%)el de o( $ri"%re $rie%e"i, i" )a(ilie2 A0a a$are /"&rederea2 U" o( /".ele$% '&oa%e la iveal! "a%uralul di" "oi. Mereu vei &!u%a &o($a"ia /".ele$%ului di" 'i($lul (o%iv &! /.i d! 'i*ura".!, /.i d! /"&redere. A&e'%a "i&ioda%! "u love0%e /" oa(e"i. El doar iube0%e# i &u( ai $u%ea '! "u ai /"&redere /"%r-u" o( &are %e iube0%e "e&o"di.io"a%3 A%u"&i &+"d a$are /" via.a %a $ur 0i 'i($lu e0%i ele&%riza% de $reze".a lui 'i il iube'%i. 4ubirea elibereaz!# 4ubirea e'%e Adev!r2 4"di)ere"% /" &e ordi"e a( $u"e &ele dou! &uvi"%e, 'e("i)i&a.ia lor e'%e a&eia0i. 4ubirea '%a la baza 5rea.iei. 4a%! Adev!rul Su$re(#
Ca sa traim in spiritul adevarului, inseamna ca nu trebuie sa spunem ceea ce stim ca este fals. Si nici nu trebuie sa inducem pe altii in eroare lasandu-i sa inteleaga ca stim ceva cand de fapt numai banuim, sau facem presupuneri dogmatice. Implica de asemenea ca nu trebuie sa facem judecati pripite. Acestui autocontrol trebuie sa i se dea totusi un sens mai larg: sa fii drept in gand si in fapta tot asa ca si in vorbire.

inciuna nu se refera numai la vorbire. !utem minti prin actiuni, daca aceste actiuni ii inseala pe altii" de exemplu, ii facem sa creada ca am facut un lucru pe care nu l-am facut si nici nu am avut de gind sa-l facem. #neori poate exista tendinta de a incerca sa justificam un neadevar, insa in felul acesta ne-am minti pe noi insine si nu trebuie sa ne inselam pe noi asa cum nu trebuia sa-i inselam nici pe ceilalti. $e asemenea, adevarul nu trebuie comunicat fara discriminare deoarece, asa cum afirma un intelept, cunoasterea adevarata adreseaza aceasta rugaciune oricarei persoane care o detine: %&u sunt comoara ta, pastreaza-ma si nu ma darui celor ce nu ma pretuiesc%.

Iisus spune: Nu dai ceea ce-i sfnt la cini i nici nu aruncai perle naintea porcilor, cci cu aceste daruri v batei joc de ei i ei la rndul lor i vor bate joc de darurile voastre i n ura lor v vor distruge cu bucurie.
Inteleptul "#A$A, unul dintre cei care au facut cele mai autorizate comentarii ale textului '()A-S#T*AS al lui !ATA+,A-I, spune: %Adevarul va fi folosit spre folosul tuturor si nu pentru a distruge sau a face vreun rau creaturilor. C.iar daca afirmam adevarul, dar prin aceasta facem rau unei

fiinte, comitem o mare greseala%. In anumite situatii adevarul poate fi folosit pentru a face rau. Aceasta insa reprezinta o folosire a adevarului nu pentru adevar in sine ci pentru a face rau celorlalti. C.iar daca cineva spune un adevar incontestabil, dar o face cu scopul de a rani o alta persoana, atunci el greseste. Cel care isi imagineaza doar ca realizeaza lucruri folositoare pentru el si pentru ceilalti cand de fapt nu este asa, nu are nici o sansa sa se sc.imbe. De )a$%, 'e i(ba%a &u a$a re&e. Doi b!rba.i 'e o$re'& )a.! /" )a.! $e 6zebr!78 6,-/(i da-a.i vo-oie2 '''! %rr-re&2 $ri"-%re du-u("eaaavoa'%r!37 6Dd-a# Da9 &+-+%e u"u9#7 "Gindeste inainte de a vorbi" este o recomandare cu caracter general. Totusi, pentru ca o persoana sa poata spune adevarul trebuie in primul rand sa-l fi trait in propria sa fiinta. In stiinta actuala se cunosc multe cazuri in care o teorema, o lege sau o idee apreciata la un moment dat ca fiind un adevar absolut, peste o perioada de timp a ajuns sa fie infirmata sau sa constituie un adevar partial inglobat intr-un sistem mai amplu si mai profund.

!e masura ce o fiinta isi eleveaza constiinta, rafinandu-si perceptiile interioare precum si capacitatea de exprimare, ajunge sa traiasca un proces similar celui descris anterior in care noua modalitate de intelegere il plaseaza la un nivel mai inalt dandu-i astfel o viziune mai ampla si mai integrata asupra unui fenomen. Acest proces de transformare care implica totdeauna rasturnarea principiilor limitatoare, eliminarea dogmatismului, depasirea conformismului, asociata cu o stare de compasiune pentru cei care nu au ajuns inca la acest nivel, este o consecinta fireasca a procesului de trezire a constiintei. Neadevarul, sub orice forma, scoate fiinta din armonie. %&ista ' (pacate) provocate prin vorbire: obscenitatea si in uriile, minciuna, calomnia si ridiculizarea a ceea ce este sacru pentru ceilalti. *ontrolul vorbirii duce la dezradacinarea raului de orice fel. Cand mintea nu mai este orientata negativ in nici o directie ea este imediat umpluta cu bunatate fata de toti. Cel care a invatat sa-si controleze felul de a vorbi, simtind cand trebuie si cand nu sa vorbeasca, a obtinut un autocontrol in mare masura. Cand o astfel de persoana vorbeste, ea va fi ascultata cu respect si cu atentie. Cuvintele

sale vor fi tinute minte caci ele vor fi bune si adevarate. $punand mereu adevarul, rezultatul actiunilor va fi dobandit, el depinzand in intre+ime de noi. Tot ceea ce spunem va deveni adevarat, se va realiza. !ersoana respectiva dobandeste astfel o anumita putere psi.ica, mintea sa devine la fel de clara ca o oglinda, astfel incit ea reflecta tot ceea ce spune. Astfel, rezultatul oricarei actiuni este in totalitate dependent de el - rezultatul nu mai depinde de sc.imbare. Sau, se poate spune ca acel om e capabil sa cantareasca perfect orice cuvant pe care-l rosteste pentru ca el are control perfect asupra vorbirii, dar acest lucru este foarte dificil. +umai acela care stie sa-si cantareasca fiecare cuvant poate spune adevarul" acest lucru devine o conditie a vorbirii sale. &- nu exprima nimic care sa nu fi fost cantarit prin puterea spirituala.

4" ul%i(ele zile ale vie%ii 'ale, &a"d 4i'u' a )o'% du' i" )a%a lui :ila% el a ro'%i% &uvi"%ele8 6:e"%ru a&e'%a M-a( "!'&u% 0i a( ve"i% $e lu(e, &a '! (!r%uri'e'& de'$re adev!r. Ori&i"e e'%e di" adev!r a'&ul%! *la'ul Meu7;. 5+"d :ila% di" :o"% l-a /"%reba% $e 4i'u'8 75e e'%e adev!rul37, 4i'u' a r!(a' %!&u%. Nu "u(ai a%+%, $ove'%ea '$u"e &! a%u"&i &+"d :ila% di" :o"% a $u' /"%rebarea 75e

e'%e adev!rul37, el "u a a%e$%a% '! a'&ul%e r!'$u"'ul. A $!r!'i% &a(era i '-a du'. A'%a e )oar%e &iuda%. :ila% di" :o"% &rede i el &! "u $oa%e e-i'%a u" r!'$u"' la a'%a, aa &! "u a a%e$%a% r!'$u"'ul. 4i'u' a r!(a' %!&u% $e"%ru &! el %ie &! "u 'e $oa%e r!'$u"de la ea. Dar a&e'%e dou! /" ele*eri "u 'u"% a&eleai, $e"%ru &! a&e'%e dou! $er'oa"e 'u"% dia(e%ral o$u'e. :ila% di" :o"% &rede &! "u 'e $oa%e r!'$u"de $e"%ru &! "u e-i'%! adev!r< a&ea'%a e'%e (i"%ea lo*i&!. 4i'u' a r!(a' %!&u%, "u $e"%ru &! "u e-i'%! adev!r, &i $e"%ru &! adev!rul e'%e a%+% de va'%, "u e'%e de)i"ibil. Adev!rul e'%e a%+% de i(e"', de e"or(, "u $oa%e )i li(i%a% /"%r-u" &uv+"%, "u $oa%e )i redu' la li(ba=. E'%e a&olo. :o i )i u"a &u el, dar "u /l $o i '$u"e. Di" dou! (o%ive di)eri%e, ei '-au &o($or%a% a$roa$e /" a&elai )el8 :ila% "u a a%e$%a% '! aud! r!'$u"'ul, %ia &! "u e-i'%! adev!r. 4i'u' a r!(a' %!&u% $e"%ru &! el &u"oa%ea adev!rul, i %ia &! a&e'%a "u $oa%e )i '$u'. Da&! $rive%i /" %!&erea lui 4i'u', vei avea r!'$u"'ul. T!&erea e'%e r!'$u"'ul. 4i'u' '$u"e )ara &uvi"%e8 71ii %!&u%, aa &u( 'u"% i eu, i vei &u"oa%e7. E'%e la )el &a abordarea >e" 'au budi'%!.

Despre parabolele lui Iisus /i &l le-a zis: Vou v este dat s cunoatei tainele mpriei lui Dumnezeu, dar celor din afar toate li se fac n parabole. 0 arcu1. 2exist3 4ntreb3ri c3rora li se poate r3spunde prompt 5i pertinent. Cele ale experien6ei curente 0Ce num3r por6i la pantofi,ce ai mancat etc21. &xist3 5i 4ntreb3ri, cele ale primei copil3rii, care par simple, dar al c3ror r3spuns solicit3 mai cur7nd talentul metafizic sau fantezia: De ce are mna cinci degete? Cine a inventat somnul? &xist3, 4n sf7r5it, 4ntreb3rile 8mari9, 4ntreb3rile ultimative, care fac substan6a multor insomnii dostoievs:iene: Ce este fericirea? De ce exist rul? Care e sensul vieii? !entru astfel de 4ntreb3ri, nu po6i s3 propui un r3spuns exact, matematic, ci o analogie, o metafor3. & cea mai adecvat3 solu6ie. Singura. ;n loc s3 spui: 8uite cum stau lucrurile<9, spui:

8.ai mai bine s3-6i spun o poveste9. Iisus, 4n efortul -ui de a-i familiariza pe cei din jur cu adevarul, le vorbea in parabole. Sarcina pe care 5i-o asum3 e pe m3sura divinit36ii Sale: are de vorbit despre lucruri inevidente, are de oferit ajutor, f3r3 s3 cad3 4n dogma 5i are de dat nu doar material de reflec6ie, ci 5i motiva6ie de via63, suport existen6ial. "Vou v e dat s cunoatei taina mpriei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afar totul se face n pilde, ca uitndu-se, s priveasc i s nu vad, i, auzind, s nu neleag, ca nu cumva s se ntoarc i s fie iertai"". Acesta este rspunsul Domnului la ntre area "celor doisprezece", aa cum apare la !vang"elistul #arcu $%, &&, &'(. )are *isus, predicatorul, +el att de iu it de mulimi, voia s le stopeze unora accesul la informaie, s discrimineze, Avea *isus oare intenia ca ceilali s nu neleag," !l vor ete n faa unor mari multimi, are de-a face cu o diversitate uman e-traordinar. .entru c nu poate s vor easc pe grupe - !l vor ete la toat lumea deodat, tre uie s gseasc un procedeu care s fie auzit de toat lumea, dar care s provoace n fiecare om o reacie diferita/ pe cei disponi ili s-i atrag i mai mult, pe cei indisponi ili ori s-i provoace

i s le desc"id gustul ori s-i lase n pace, pe euforici s-i potoleasc, pe nesimii s-i evite, toate astea cu un singur discurs. 0i 1ui * 2-a prut c formula optim pentru a ataca aceast diversitate de audien e para ola. .entru c para ola e o poveste care pe unii i las indifereni, ntr-unii produce iluminare, pe alii i las nedumerii i-i arunc pe gnduri... i fiecare dintre reaciile astea sunt posi ile cu a3utorul para olei. .ara ola, n acelai timp spune i nu spune, provoac omul sa gandeasca, sa caute. "4nui om, dac i pui rusc o lumin puternic n fa, l or eti"

Adev#rul nu este o ipotez#, adev#rul nu este o do$m#. Adev#rul nu este nici %indus, nici cretin, nici ma%omedan. Adev#rul nu este nici al meu, nici al t#u. Adev#rul nu aparine nim#nui, dar toat# lumea aparine adev#rului. Inelesul exact al cuv&ntului, vine dintr-o r#d#cin# latin#, verus. Verus /"'e("!8 &eea &e e'%e. I" (o(e"%ul /" &are $ui /"%rebarea, 75e e'%e adev!rul37, el devi"e reali%a%e, "u (ai e'%e adev!r. Interpretarea a intrat 'n el, mintea l-a colorat. Iar reali%! ile 'u"% a%+% de (ul%e &+%e (i" i 'u"%.

Adev!rul e'%e u"ul $e"%ru &! adev!rul e'%e &u"o'&u% doar a%u"&i &+"d (i"%ea "u e'%e a&olo. !intea este cea care te ine separat de mine, separat de ceilali, separat de existen#. (ac# priveti prin intermediul minii, atunci mintea 'i va oferi o ima$ine a adev#rului.
Un poet american a rescris n versuri o parabol din vechime. Prima strof a poeziei vorbete despre: )atru b#rba*i din Industan +are educa*i erau, ,-au dus s# vad# elefantul -(e.i, niciunul nu vedea/. )entru c# ei voiau ,#-.i lumineze mintea. n aceste versuri, fiecare dintre cei patru cltori se concentreaz asupra unei pri diferite a elefantului i, apoi, descrie celorlali ceea ce a descoperit. Unul dintre ei atinge piciorul elefantului i l descrie ca fiind rotund i aspru ca un copac. ltul simte colii i descrie elefantul ca o suli. l treilea l apuc de coad i insist c un elefant este ca o fr!nghie. l patrulea descoper trompa i insist c elefantul este ca un arpe mare. "iecare descrie adevrul lui. #i din cauz c adevrul vine din e$perien personal, fiecare insist c el tie ceea ce tie.

postolul Pavel a spus c n aceast lume lumina este obscur i noi vedem doar o parte a adevrului ca i c!nd ne uitm %ntr&o oglind, n chip ntunecos'(. )u toate acestea, se pare c a face supoziii despre oameni, despre politic i alte cele bazate pe e$periena noastr insuficient i care, deseori, ne induce n eroare reprezint o parte a naturii noastre umane. Povestea unui cuplu care fusese cstorit timp de *+ de ani. ,i s&au certat rareori de&a lungul acelor ani i zilele petrecute mpreun au fost pline de mulumire. ,i au mprtit totul unul altuia i nu au avut secrete ntre ei , insa soia avea o cutie pe care o inea n partea de sus a unui dulap i c!nd s&au cstorit ea i&a spus soului ei c nu trebuie niciodat s se uite nuntru. -up ce zeci de ani au trecut, a sosit momentul n care soul a luat cutia i a ntrebat dac, n final, el putea afla ce coninea aceasta. .oia a consimit i el a deschis&o descoperind dou mileuri i (/.+++ de dolari. )!nd a ntrebat&o pe soie ce nsemna aceasta, ea a rspuns: %)!nd ne&am cstorit, mama mea mi&a spus c ori de c!te ori eram suprat cu tine sau oric!nd tu spuneai sau fceai ceva ce mie nu&mi plcea, s croetez un mic mileu i, apoi, s trec s vorbesc mai departe cu tine despre alte lucruri'. .oul ei a fost impresionat p!n la lacrimi de aceast poveste plin de dragoste. ,l s&a minunat vz!nd c timp de *+ de ani de csnicie el a suprat&o pe soia lui doar at!t nc!t ea s tricoteze dou milieuri. .imindu&se foarte bine cu privire la comportamentul su, el a luat m!na soiei sale i a spus: % ceasta

e$plic e$istena celor dou milieuri, dar ce este cu cei (/.+++ de dolari0'. .oia lui a z!mbit bl!nd i a spus: % cetia sunt banii pe care i&am dob!ndit v!nz!nd toate mileurile pe care le&am croetat de&a lungul anilor'.

,-a spus de multe ori ca nu exista adevar. +a nimeni nu l-a vazut, ca nu-l poate arata nimeni cu de$etul. +a fiecare om isi construieste propriul adevar in functie de informatiile pe care le are, de modul in care a fost crescut, de lucrurile in care crede, de cei din jurul lui. +a nu se poate si e c%iar periculos sa incercam raportarea tuturor lucrurilor la un adevar suprem, pentru ca, nu-i asa, oamenii sunt mult prea mici pentru a-l atin$e. 1ie&are &u adevarul lui (aru"% 'i "ei"'e("a%, dar a%a% de i($or%a"% a%u"&i &a"d il o$u"e( adevarului &eluilal%. (e nezdruncinat, ca si cand ar fi rupt din acel copac al intelepciunii. Aceiasi oameni care spuneau ca nu exista adevar, tineau cu dintii de parerile lor, de convin$erile lor, de senzatiile lor. (e fapt, ei isi aparau dreptul de a crede in ce vor ei. (e a-si apara universul stramt in numele adevarului propriu. 0i nu pledau pentru intele$ere ci pentru dreptul de a nu fi contrazisi. Atunci cand crezi cu tarie in ceva, pentru ca ai nevoie sa crezi, transformi totul in adevarul tau. Nu te $andesti niciodata ca cel de lan$a tine are un univers construit pe baza unui adevar, poate, exact opus celui pe baza caruia traiesti tu. Atunci cand

intalnesti un om care e capabil sa-si sustina adevarul mai puternic decat tine, atunci cand ar$umentele lui si rezultatele modului in care crede sunt superioare reusitelor tale, atunci cand simti ca-ti fu$e pamantul de sub picioare, apelezi la sinta$ama "u e-i'%a adevar ab'olu%. )entru ca, daca ar exista, cine l-ar detine 1 +e om ar fi capabil sa descifreze secretele universului 1 ,i cum l-am recunoaste 1 +um as putea accepta ca el e mai bun decat mine 1 !ai demn sa detina acest adevar si mai capabil sa-l impartaseasca celorlalti. +at din ceea ce cunoastem e adevarat 1 +um se face ca lucrurile despre care avem senzatia ca stim atatea se dovedesc false 1 (e ce adevarurile noastre se sc%imba atat de des 1 2are acesta nu e un indicator al capacitatii noastre de a descoperi adevaruri 1 2are nu cumva $eriodi&a "oa'%ra &au%are a adevarurilor "e dezvaluie %o&(ai )ra*ili%a%ea u"el%elor &u &are de&ide( &e e adevar 'i &e "u 1 A&e'% ?"u e-i'%a adevar7 i($li&a u" al% $eri&ol< &a "i&i (i"&iu"a "u e-i'%a. (aca fiecare actioneza in baza propriului adevar, ramane la latitudinea noastra sa stabilim ce e minciuna si ce nu. !odelam realitatea in functie de ceea ce credem noi ca merita sa stea in cate$oria adevaruri sau in cea de minciuni. ,untem astfel feriti de reprosuri. Ne autojustificam pentru a nu simti sentimentul de vinovatie. )entru ca, cel mai important e ceea ce crezi tu despre tine.

)entru ca e vorba de adevarul tau. )entru ca, pentru a face fata celorlalti, trebuie sa fii si$ur pe tine. ,i asta se face cel mai simplu atunci cand lucrurile sunt impartite in alb si ne$ru. 0sti si$ur atunci cand oamenii se impart in cei care-ti impartasesc adevarul si in cei care impartasesc o minciuna. )e acestia din urma esti $ata sa-i urci pe ru$uri si sa-i arzi intru dreptul omului de a detine adevar propriu. Al tau. 1al'i)i&area adevarului i"'ea("a (i"&iu"a. Dar, oare, )al'i)i&area (i"&iu"ii i"'ea("a adevar 3 A%u"&i &a"d "u e-i'%a adevar 'i, i" &o"'e&i"%a, "u e-i'%a "i&i (i"&iu"a, &e i"%ele' (ai are &uva"%ul ?i"&redere73 (e ce ne doare atat de mult cand cineva ne inseala increderea 1 (aca aceasta incredere n-a fost decat manifestarea dorintei noastre de a ne simti alaturi de cineva cu care sa impartasim acelasi adevar1 2are nu suntem mai indurerati de faptul ca am inclus in adevarul nostru cealalta persoana, am asociat credintei increderea 1 Avem nevoie de adevar. Avem nevoie sa credem in noi si in ceilalti. Nu putem trai fara sa avem sentimentul ca impartasim cu ceilalti un adevar. ,i asta se intampla mult mai usor atunci cand nu-ti pui prea multe intrebari le$ate de valabilitatea adevarului tau, care la fel de usor se poate sfarama, lasand in loc o mare durere. 2data trecuta, iti fabrici la repezeala un alt adevar. )entru ca, nu-i asa, nu

exista adevar absolut. +ealalta varianta, a incapacitatii noastre de a ajun$e la el, este de neacceptat. )n om a cumprat un papa al de la un ma azin pentru animale. *roprietarul ma azinului l+a asi urat c pasrea va nv a s spun (,una ziua( ntr+o !umtate de or. -ntors acas, a petrecut o or d"nd (,un ziua( papa alului, dar nici un cuv"nt de la pasre. #"nd se ntorcea s plece, complet disperat, pasrea a spus. (/umr ocupat0( Trebuie '! )i auzi% a'%a /" (a*azi". i o(ul !'%a zi&ea /" &o"%i"uu, 7@u"! ziua, @u"! ziua, @u"! ziua7, i $a'!rea a'&ul%a i a%e$%a &a el '! 'e o$rea'&!. A$oi, $u%ea '! '$u"!8 7Nu(!r o&u$a%#7 :o i &o"%i"ua '! /"%rebi (i"%ea8 75e e'%e adev!rul, &e e'%e adev!rul, &e e'%e adev!rul37 i /" (o(e"%ul /" &are %e o$re%i, (i"%ea va '$u"e i(edia%8 7Nu(!r o&u$a%7. Mi"%ea / i va da u" r!'$u"'. Ai *ri=! la (i"%e.
In primul rand un om trebuie sa,si intelea+a lipsurile si limitarile acceptandu,se asa cum este pentru ca doar in felul acesta poate e&ista o sansa de transformare. Aceasta falsa intele+ere nu poate insa decat sa ne indeparteze de

intelepciune !ranind e+oismul, impin+andu,ne din ce in ce mai adanc in i+noaranta si creand imposibilitatea elevarii constiintei.

Hermes Tristmegistos spune in cele 7 legi ale Kybalionului : Orice adevar este un semi adevar . Iar acest lucru este valabil atata timp cat el nu este revelat omului pe deplin atat mental cat si spiritual. Exemplu: Inlocuim termenul de adevar cu cel de iubire. Iubirea pe care omul nu a va ut!o cu oc"ii niciodata dar o simte intr!un mod indesci#rabil in inima. Este ca si cum omul ar incerca sa vada iubirea doar in #orma si #ara a avea vreo cunostinta a esentei ei. Omul a cugetat mult la aceasta$ si!a imaginat!o$ a cautat!o dar nu a putut!o a#la niciunde in exteriorul lui ci numai in interior. %eali and ca iubirea este inlauntru lui$ a pus intrebarea :&are este i vorul iubirii' &"estiunea aceasta i!a #ramantat pe toti #iloso#ii lumii dar si pe marii maestrii spirituali. (ramantarea aceasta a #ost singura care a intretinut memoria si constiinta omenirii in privinta unei descoperiri absolut necesare in

ceea ce priveste originea #iintei si adevarul care eliberea a #iinta) (ramantarea apare ca un e#ort de aducere aminte a ceva ce noi am pierdut. Toate urmele lasate de civili atiile acestei planete prin scrieri$ sculpturi$ gravuri$ picturi$ pergamente si cate si mai cate arte#acte$ nu #ac decat sa!l arate pe omul$ cel dintotdeauna$ intr!o #ramantare a regasirii$ a reintregirii si mai ales a revenirii in sanul *upremului &reator. +ele $a%ru adev!ruri "obile sunt 'nv##turile centrale ale budismului. ,unt calificate drept nobile pentru c# exprim# ansamblul adev#rurilor universale i duc la eliberarea individului. )otrivit primului adev#r nobil, existena condiionat#, aa cum este cunoscut# de oameni, este suferin#3 naterea este suferin#, b#tr&neea este suferin#, boala este suferin#, moartea este suferin#, a fi unit cu ceea ce nu ii place este suferin#, a fi separat de ceea ce ii place este suferin#. 4ermenul suferin# este de asemenea folosit pentru a exprima insatisfacia, pentru ca mer$e dincolo de durerea fizic#. Suferinta sau durerea este primul adev#r nobil 'nv#at de 5udd%a. 4otui sunt semnifica ii mai filozofice i mai extinse 'n 'nv# #turile lui 5udd%a3

cea de imperfeciune, de impermanen#, de conflict, de $ol launtric i de insucces. ,uferin a relev# trei aspecte3 suferina fizic# i mental#, suferina cauzat# de sc%imbare i suferin a cauzat# de condi ion#ri. ,uferina atin$e toate nivelurile existenei, de la cele mai joase la cele mai 'nalte, cuprinz&nd c%iar ceea ce 'n mod normal consider#m ca fiind a$reabil3 6ceea ce omul normal numete fericire, cel luminat o numete iluzie. +el de-al doilea adev#r nobil este ori$inea suferinei. Acest adev#r este definit astfel3 60ste aceast# 6sete6 cea care determin# re-existena i redevenirea, care este aviditatea pasional# i care $#sete f#r# 'ncetare o nou# posesiune, fiind vorba de setea pl#cerilor f#r# sens, setea existenei i a devenirii i setea non-existen ei.6 ,etea desemneaza ataamentul de lucruri si de idei care produce reexistena i re-devenirea -7arma/. Al treilea adev#r este cel al opririi suferinei. 0l anun# c# exist# o 'ncetare a setei. Acest sf&rit al durerii este denumit 6eliberare final#6 sau nirvana. Al patrulea adev#r este cel al drumului ce duce c#tre 'ncetarea suferinei. Acest drum este +alea Nobila cu 8 brae3 opinii corecte, intenii corecte, vorbire corect#, mijloace de existen# corecte, efort corect, aciune corect#, atenie corect# i concentrare

a minii corect#. Acest drum duce la atin$erea nirvanei.