Algele marine si sanatatea

Algele marine contin nu mai putin de 77 de minerale, constituind la ora actuala unul dintre cele mai complexe remedii naturale. Utilizate ca medicament sau chiar numai ca aliment, aceste organisme vegetale, adevarata sinteza a proprietatilor curative ale marii, pot sa amelioreze sau chiar sa vindece numeroase boli: anemie, demineralizare, carente ale unor minerale si vitamine, tulburari de natura nervoasa, tulburari respiratorii, disfunctii ale sistemului imunitar, etc. Ce sunt algele? Sunt organisme vegetale ce se dezvolta atat n apele sarate ! n mari si oceane", cat si n apele dulci sau chiar pe solurile mai umede. Cu toate acestea, n terapie, cele mai valoroase raman algele din apele sarate. Apa marilor reprezinta ea nsasi un remediu de exceptie datorita bogatiei sale de compusi organici valorosi. Ca urmare a formarii lor n acest mediu, algele includ n organismele lor ma#oritatea acestor componente ale apei de mare !minerale, vitamine, etc." ntr$o forma purificata, concentrata si perfect asimilabila de catre organismul uman. Clorofila si vitamine %a#oritatea studiilor si cercetarilor referitoare la algele marine asociaza proprietatile lor terapeutice remarcabile cu un continut crescut de substante esentiale pentru organism. Asa cum am prezentat n mai multe dintre numerele anterioare ale revistei, clorofila naturala este o substanta cu puternic efect detoxifiant si vitalizant, cu o structura foarte asemanatoare hemoglobinei din sangele uman. &aptul ca ea se regaseste n proportii mari n alge explica n mare masura efectele benefice pe care aceste plante le genereaza n cazuri de anemie sau afectiuni vasculare. 'n plus, efectele terapeutice ale clorofilei sunt completate de prezenta unei serii ntregi de vitamine: A, C, (, ), &, *, ++, vitamine din complexul ,. %ineralele lichide - proprietate particulara a algelor este aceea ca n structura lor mineralele se gasesc n stare coloidala. - substanta coloidala are structura foarte fina si detine proprietatea de a$si pastra identitatea si de a ramane n suspensie ntr$un lichid. Coloizii au dimensiuni foarte mici si de aceea pot fi absorbiti cu usurinta de catre celulele corpului. Atat algele, cat si alte plante, transforma mineralele metalice n substante coloidale care au o ncarcatura electrica negativa. 'n forma lor solida, mineralele sunt adesea toxice pentru organismul uman. daca sunt prezente n cantitati mari n corp, ele se pot acumula n tesuturi si pot astfel crea probleme grave de sanatate. 'n schimb, mineralele lichide care rezulta n urma transformarilor produse n organismul plantei, prezinta doua beneficii ma#ore: $ a#uta mult la transportul si disponi$bilitatea biologica a altor nutrienti obtinuti din hrana sau alte suplimente. $ neutralizeaza si a#uta la eliminarea toxinelor !inclusiv a celor radioactive $ cum ar fi izotopul strontiu /0" si a metalelor grele acumulate n corp. Aceasta afirmatie este rezultatul a numeroase teste clinice efectuate n Statele Unite si 1ermania. Substantele rare

)ste cunoscut faptul ca echilibrul cantitativ al diferitelor minerale ce intra n componenta tesuturilor noastre este una dintre cheile mentinerii unei sanatati exceptionale. Atat deficitul, cat si excesul acestor oligoelemente poate sa genereze n mod precis aparitia unor perturbari functionale n corp. 'n afara de problemele ma#ore determinate de lipsa de calciu, magneziu, fier, zinc, ale caror manifestari sunt binecunoscute, exista tulburari chiar mai complexe, care sunt corelate cu scaderea proportiei unor elemente chimice speciale n organism, cum ar fi aur, argint, rubidiu, seleniu, toriu, indiu, iridiu, vanadiu, zirconiu etc. (esi aceste minerale rare se gasesc n fiecare fiinta doar n cantitati infinitezimale, ele ndeplinesc roluri importante n functionarea sistemului nervos, a mecanismelor hormonale, contribuind ntr$un mod aparte la armonia functionarii ntregului corp. 'n mod obisnuit, aceste minerale rare sunt introduse n organism prin alimentatie. 'n doze infime, unele alimente contin aceste minerale rare de care corpul are nevoie, dar n conditiile alimentatiei de tip occidental se a#unge de multe ori n situatia n care aceste alimente !este vorba mai ales de anumite fructe proaspete, legume, verdeturi si seminte oleaginoase" sa fie consumate n cantitati insuficiente sau chiar sa lipseasca din alimentatie. &olosirea algelor poate asigura n aceste situatii o suplimentare naturala si lipsita de pericole a acestor rezerve de minerale rare ale organismului, ntr$un mod rapid si n acelasi timp agreabil. Algele ca aliment Sub denumirea de 2alge3 putem gasi la ora actuala n multe magazine o serie ntreaga de produse ale marii care prezinta caracteristici nutritive, terapeutice si chiar gustative foarte asemanatoare ntre ele, dar care difera ntr$o anumita masura n ceea ce priveste modul de preparare si de utilizare. %a#oritatea acestora sunt de origine orientala, provenind n special din 4aponia si China. 1ustul lor, asemanator ntrucatva pestelui, este o sinteza concentrata a aromelor marii. 'n cazul utilizarii n scopuri culinare, este bine sa stim ca algele pot fi folosite atat sub forma de 2condimente3 pentru a conferi hranei o aroma aparte, cat si ca ingrediente de baza, n special n cazul supelor. 5rana preparata din alge este bogata n iod, calciu, fier, silicon, cupru, zinc si seleniu usor asimilabile, este usor de preparat si cu un efect tonic remarcabil. +rezentam n continuare !cu denumirile lor comerciale" cateva dintre cele mai cunoscute specii de alge si modul n care pot fi utilizate: *ombu $ aceasta alga trebuie lasata la nmuiat 67 minute nainte de a fi folosita. Se foloseste sub forma de ceai de trei ori pe saptamana, sau n mancare alaturi de fasole, soia, alte vegetale sau cereale. Un gust foarte agreabil rezulta prin prepararea unui pilaf din orez integral !nedecorticat" cu multe legume bine fierte si alge la care se adauga un sos picant cu rosii, ardei iute si maghiran. 8a9ame $ se nmoaie 60 minute nainte de folosire. )ste recomandata mai ales prepararea sub forma de supe. :a preparare, acest tip de alge se pot asocia cu pastele fainoase !fidea", suc de lamaie, ulei de masline, legume tocate foarte fin !morcov, patrun#el, ceapa verde, telina" si condimente aromatice: sovarf, oregano, curr;, piper negru. <ori $ se poate pra#i si manca de cateva ori pe saptamana. Copiilor n special le place sa manance aceste frunze presate. 5i#i9i $ se lasa la nmuiat 67$=0 de minute nainte de consumare. Se asociaza n consum cu branza vegetala din soia !tofu", morcovi si ceapa. Se poate adauga de asemenea sos de usturoi. Arame $ se lasa la muiat 67 minute si se consuma cu ceapa sau n supe. Una dintre metodele de preparare este urmatoarea: se prepara o supa cu orez, linte si morcovi. Cand legumele sunt aproape fierte se adauga algele nmuiate anterior, ulei, pasta de rosii, suc de lamaie si condimente picante !piper,

dafin, maghiran, rozmarin, chilli". n final se poate presara deasupra praf de usturoi. (ulse $ se lasa n apa 60$67 minute si se prepara n supe, cu alte vegetale, leguminoase sau cereale. +entru a sesiza, pe langa efectele culinare si o eficienta terapeutica si nutritiva a acestor preparate cu alge, se recomanda includerea lor constanta n alimentatie pentru o perioada de minim >$= saptamani. &olosirea lor se dovedeste a fi binevenita indiferent de sezon sau pozitionare geografica. )xista si alte specii de alge accesibile n comert, ele preparandu$se nsa n acelasi mod cu cel descris anterior. Algele ca medicament 'n scop terapeutic, se folosesc mai ales tipurile de alge uscate care nu au fost preparate n prealabil prin presare la cald, amestecare cu aromatizanti sau condimente. Algele uscate vor putea fi utilizate n aceasta directie ca si alte plante medicinale, sub forma de pulbere fin macinata, obtinuta cu a#utorul unei rasnite electrice. (oza care se administreaza sublingual n cazul terapiei este de ?$@ grame pe zi, mpartite n =$? etape !ideal este 6$> grame de ? ori pe zi, cu =0 de minute nainte de a manca". Acest tip de preparare se recomanda mai ales n cazurile de astenie fizica si intelectuala, hipertensiune arteriala, obezitate, afectiuni -.A.:., afectiuni cardiace, alergii, disfunctii imunitare etc. Asocierea algelor cu alte plante medicinale adecvate poate sa confere un plus de eficienta n atingerea scopului pe care l vizam. - alta modalitate de utilizare terapeutica a algelor este recomandata celor ce au un necesar crescut de lichide n organism si care agreeaza n acelasi timp gustul lor specific. +repararea decurge astfel: algele se nmoaie n apa pentru un interval de ?$7 ore, dupa care apa !maceratul rezultat" se bea integral, iar algele ramase se pot folosi pentru diferite preparate culinare sau se arunca. Acest macerat este bogat n clorofila, precum si n alte numeroase substante cu rol terapeutic. +roportia utilizata este de > linguri de alge uscate pentru =00 ml de apa rece. %aceratul se recomanda cu precadere n cazurile de: tulburari glandulare, reumatism, constipatie, afectiuni gastrointestinale, anemie, limfatism si pentru ntarirea sistemului imunitar. (oua alge renumite: Spirulina si Chlorella Spirulina si Chlorella sunt microalgele cele mai cunoscute la noi n tara. %icroalgele sunt organisme care traiesc oriunde se ntalneste apa de mare, apa dulce sau pe sol umed. Spirulina este o alga verzui$ albastra si constituie o importanta sursa de proteine, carotenoide si alti micronutrienti. Chlorella este o alga unicelulara care concentreaza cea mai mare cantitate de clorofila dintre reprezentantii regnului vegetal. %icroalgele au fost utilizate mai ales n ultimii ani n tratamentul cancerului, al SB(A$ei, diabetului si al altor afectiuni grave. Spirulina Contine printre altele: proteine, carbohidrati, 70 de minerale, beta$caroten, clorofila. )ste indicata mai ales persoanelor care sufera de afectiuni ale ficatului provocate de malnutritie, droguri sau poluare. +otrivit unor teste de specialitate, absorbtia digestiva a proteinelor continute de Spirulina este de ? ori mai mare decat absorbtia proteinelor din carne. Spirulina contine pigmentul albastru ph;tocianin, o proteina care s$a demonstrat ca inhiba formarea cancerului de colon. Aceasta alga este, de asemenea, de mare a#utor n tratamentul cancerului gurii

datorita abundentei de beta$caroten. +rezenta beta$carotenului poate explica ncetinirea si chiar stoparea cresterii celulelor canceroase. (octorul +admanabhan <air mpreuna cu un cercetator de la (epartamentul de Agricultura din Statele Unite au demonstrat recent faptul ca Spirulina este un potential inhibitor al cancerului de gura: ei au administrat suplimente alimentare cu Spirulina la 6> voluntari din Bndia de Sud timp de 6> luni. Coluntarii aveau cateva lucruri n comun: toti obisnuiau sa mestece tutun si prezentau leziuni precanceroase n gura. (upa ce au luat suplimente cu spirulina timp de un an, ?7D dintre ei au fost recuperati, leziunile albe, precanceroase din gura lor disparusera complet. Alti 6>D si$au mbunatatit starea simtitor, ceea ce ridica procentul celor care au beneficiat de pe urma suplimentelor de spirulina la 77D. !2Alimentatia si cancerul3, 6//7, vol. >?". 2Spirulina este o sursa extraordinara de carotenoizi si beta$caroten care prezinta avanta#ul ca se digera foarte usor. Bncidenta cancerului de gura si a celui cervical $ care au n comun acelasi fel de membrana mucoasa $ este n crestere n lume, iar Spirulina poate a#uta multi oameni3, sustine dr. <air. (ar beta$carotenul este doar unul dintre numerosii nutrienti continuti de Spirulina. Aceasta alga contine cantitati importante de fier si este cea mai bogata sursa vegetala de acid gama$linoleic !A1:" conform 28orld AevieE of <utrition and (iet3 !6//7, vol. 77". A1: este un acid gras esential, care constituie cheia organismului uman de a sintetiza substantele vitale prostaglandinice. Acestea controleaza anumite functii ale corpului si a#uta la diminuarea unor probleme de sanatate cum ar fi: artrita sau bolile de inima, potrivit raportului preliminar aparut n 24ournal of Applied +sh;cholog;3!6//=, vol.7". Suplimentele de A1: au ca rezultat 2subtierea3 sangelui deoarece prostaglandinele reduc adeziunea sangelui pe pereti, astfel ncat depozitele de colesterol pe artere au mai putine sanse de a se putea dezvolta si de a crea mai tarziu bloca#e arteriale. Un studiu efectuat pe =0 de pacienti de sex masculin suferind de hipertensiune n stadiu mediu si care prezentau un nivel crescut al colesterolului a aratat o importanta reducere a :(: !a colesterolului 2rau3" datorita faptului ca acestia au luat suplimente cu spirulina timp de ? saptamani, se arata n 2<utrition Aeport Bnternational3, 6/@@, vol. =7. Chlorella Contine mai mult de >0 de minerale si vitamine, inclusiv complexul ,, beta $ caroten, vitamina C si ), fier, calciu, aproape 70D proteine si 6/ din cei >> de aminoacizi. )ste cea mai importanta sursa de clorofila, care, dupa cum se stie, detoxifica ficatul, purifica bila si catalizeaza absorbtia altor elemente, inclusiv a fierului. )ste totodata cea mai importanta sursa de acizi nucleici, care au un important rol n stoparea procesului de mbatranire. Chlorella a fost descoperita n anul 6@/0 de catre un om de stiinta danez, nsa nu a fost utilizata pana n anii F70, cand un #aponez a adus la lumina imensele sale resurse. Studiile au aratat faptul ca cele mai importante beneficii pentru sanatate sunt produse de catre marea concentratie de clorofila si beta$ caroten, precum si de peretii celulari cu o structura speciala care au neobisnuita proprietate de a atrage si lega n structura lor metalele grele, pesticidele si alte toxine si de a le elimina din organism. Gotusi, aceasta calitate a peretilor celulari face Chlorella mai greu de digerat. Suplimentele cu chlorella realizate industrial sunt mai usor asimilabile, dar n acelasi timp o parte din proprietatile terapeutice sunt mai reduse. Chlorella contine de asemenea asa$numitul 2factorul de crestere Chlorella3 !&CC", care a#uta la ntarirea sistemului imunitar datorita mbunatatirii activitatii celulelor G si , utilizate de organism mpotriva virusilor. (e asemenea, &CC stimuleaza activitatea celulelor macrofage, care distrug ntre altele si celulele canceroase. &CC a fost identificat n anii 6/70 si indica nivelul acizilor nucleici continuti de Chlorella. acizii

nucleici AA< si A(< sunt responsabili n organism cu cresterea celulelor si repararea lor, dar, o data cu naintarea n varsta, cantitatea acestor acizi scade din cauza stresului, poluarii si a dietei necorespunzatoare. <ucleul Chlorellei pare a fi o sursa de AA< si A(< si de aceea i se atribuie acestei alge proprietatea de a ntari sistemul imunitar, afirma dr. +itchford citand studii facute n 4aponia n anii 6/@?$ 6/@7 cu privire la Chlorella si la efectele sale antitumorale remarcabile. <umita 2tonicul si purificatorul verde al sangelui3, ea are efecte importante n tratamentul anemiei, precum si n stimularea regenerarii tesuturilor, accelerarea vindecarii ranilor si inhibarea dezvoltarii tumorilor. +eretii celulari ai Chorellei sunt o importanta sursa de fibre, care, n combinatie cu clorofila, sunt foarte valoroase pentru purificarea bilei si n tratamentul constipatiei. 'n urma cu cativa ani, la clubul de fotbal Cilla s$a efectuat un experiment. Unor #ucatori li s$a administrat Chlorella, n timp ce altora nu. (upa o luna de tratament zilnic, rezultatele au fost semnificative. Antrenorul echipei remarca: 24ucatorii care au luat Chlorella par a avea mai multa energie si se refac mai repede dupa antrenamentele intense. Un efect neasteptat al Chorellei este si o mbunatatire a conditiei parului si pielii #ucatorilor.3 Un alt studiu efectuat n 4aponia pe soareci infectati cu virusul 5BC a demonstrat ca sistemul imunitar al acestora s$a mbunatatit considerabil n momentul cand acesti soareci au fost hraniti cu Chlorella. 'n sinteza (e retinut este faptul ca algele marine constituie o sursa naturala importanta de vitamine si minerale, ele a#uta digestia, stimuleaza metabolismul, scad nivelul colesterolului din sange, neutralizeaza si elimina toxinele si metalele grele din corp. Algele a#uta la ncetinirea procesului de mbatranire si n bolile degenerative. 'n tara noastra, aceste tipuri de microalge !Spirulina si Chlorella" se gasesc sub forma preparatelor naturale realizate de mai multi producatori autohtoni. +reparat natural de stimulare a imunitatii organismului Bngrediente: $ echinacea >0D $ coada soricelului >7D $ alge marine verzi >7D $ radacina de brusture =0D +lantele se macina fin cu a#utorul unei rasnite electrice, se amesteca n proportiile recomandate si se pastreaza n punga de hartie, la racoare. Acest preparat, util ma#oritatii persoanelor care se confrunta frecvent cu raceli, gripe, infectii etc., poate fi utilizat de =$? ori pe zi. Cate 6 lingurita din amestecul de pulberi se tine 67 minute sub limba dupa care se nghite cu apa. (upa nca 67 minute se poate manca. +rincipalele afectiuni n care sunt recomandate algele marine: Adenita, afectiuni cardiace, afectiuni cutanate, afectiuni pulmonare, alergie, anemie, artrioscleroza, astenie fizica si intelectuala, celulita, constipatie, n cazurile de convalescenta, disfunctii ale sistemului imunitar, enterita, hipertensiune arteriala, mbatranire accelerata !prematura", limfatism, obezitate, predispozitie generala la maladii, reumatism, rinofaringita, sechele n urma unor contuzii sau fracturi, tulburari circulatorii, tulburari glandulare, ca ad#uvant n tratamentul virozelor si bolilor infectioase recidivante.

Sursa: 9amala.ro +ublicat de Graieste in bucurieH la 7.60.6>