tabilirea inceputului erei noastre s-a facut in sec.6 d.C.

de catre
Dionysius Exiguus, pe baza unui calcul aproximativ al datei
nasterii lui Isus. In calculul calendaristic s-a strecurat o eroare de
7-8 ani. Isus s-a nascut si activat in timpul imparatilor romani
Augustus (27 î.C.- 14 d.C.) si Tiberius (14-37 d.C.). Pe baza
Evangheliilor nu se poate insa determina exact anul nasterii sale.
Matei (2,1) afirma ca Isus s-ar fi nascut in timpul domniei regelui
iudeu Herodes cel Mare (27-4 î.C.). Aceasta inseamna ca Isus
trebuie sa se fi nascut cel târziu pâna in anul 4 î.C., anul
decesului regelui Herodes cel Mare. In capitolul 2,2 Matei
aminteste o stea cu o luminozitate neobisnuita, vizibila in anul
nasterii lui Isus pe cerul Palestinei (Steaua din Bethlehem). In
acei ani, pe cerul Palestinei au fost observate numai 2 stele cu o
mare luminozitate: cometa Halley (in anul 12 î.C.) si conjunctia
planetara dintre Saturn si Jupiter (conjunctia s-a vazut la
latitudinea de 32 grade nord, latitudinea Bethlehem-ului, de trei ori
in cursul anului 7 î.C.: la 25 mai, la 3 octombrie si la 4 decembrie).
Luca sustine insa ca Isus s-ar fi nascut in timpul recensamântului
populatiei (census) pe vremea procuratorului roman Publius
Sulpicius Quirinus (Cyrenius) din Siria (6-7 d.C.). Imparatul
Augustus a efectuat intr-adevar un amplu recensamânt al
populatiei in toate provinciile imperiului roman, dar nu se stie daca
si in regatul vasal Iudea. Romanii efectuau recensaminte tot la 14
ani. Istoricul evreu Flavius Josephus aminteste de un census
roman in anul 6 d.C. Luca afirma ca Isus a inceput sa predice in al
15-lea an al domniei imparatului roman Tiberius, deci in anul 28
sau 29 d.C. Daca se accepta nasterea lui Isus in perioada 6-7
d.C. si daca se tine seama de faptul ca el si-a inceput activitatea
in cel de al 15-lea an de domnie a imparatului Tiberius, inseamna
ca Isus ar fi avut la acea data cel mult 22, nu 30-33 ani, cum se
crede. Evanghelistii Marcu si Ioan nu spun nimic despre data
nasterii lui Isus. Dupa Matei, Isus s-ar fi nascut candva intre anii
12-7 î.C, dupa Luca intre anii 6-7 d.C. Datele lui Matei par ceva
mai plauzibile. In acest caz Isus s-a nascut in timpul domniei
regelui Herodes cel Mare, intre anii 8-7 î.C. Dyonisius Exiguus a
fixat deci cu 7-8 ani mai târziu data nasterii lui Isus (ab
incarnatione Domini), stabilind inceperea calendarului in anul 753
al erei varonice (ab urbe condita). Era varonica ab urbe condita
fusese propusa anterior pentru data de 21 aprilie 753 î.C. Calculul
a fost efectuat in sec.1 î.C. de catre Marcus-Terentius Varro si
Titus-Pomponius Atticus, care au adaugat 244 ani (perioada de
guvernare a primilor regi romani) la cei 509 ani scursi de la
intemeierea legendara a Romei (753 î.C). Era crestina a lui
Dionysius Exiguus a inceput cu anul nasterii prezumtive a lui Isus
(post Christum natum). In tarile vesteuropene calendarul lui
Dionysius Exiguus a fost acceptat imediat, in timp ce in tarile
esteuropene s-a introdus abea in sec.14. Reconsiderarea anilor
dinaintea nasterii lui Isus (ante Christum natum) s-a facut in
sec.17 de catre Denis Petavius, fiind acceptata in Europa in
cursul sec.18. Recalcularea lui Denis Petavius nu a luat insa in
considerare anul 0. Eroarea a fost indreptata in anul 1740 de
catre Cassini, care a adaugat un an suplimentar anilor ante
Christum natum.