Sei sulla pagina 1di 2

• Numai biserica catolica recunoaste Primatul Papal precum si

Infailibilitatea papala (Conciliul Vaticanic I din 1870).

• Filioque (l.lat. si de la fiu): adaos catolic din sec.11 la Credo-ul


acceptat de Conciliul Ecumenic al 2-lea de la Constantinopol (381
d.C.), dupa care Sfântul Spirit ar reprezenta atât emanatia lui
Dumnezeu, cât si a Fiului sau.

• Catolicii si Protestantii utilizeaza hostii (l.lat. sacrificiu) numai din aluat


nedospit. Ortodocsii folosesc hostii din aluat dospit.

• Biserica ortodoxa are rit oriental si liturghii in limba fiecarei tari.

• Biserica catolica sustine existenta Purgatoriului (l.lat. ignis


purgatorium = foc purificator), loc temporar in care sufletele celor
decedati si-ar ispasi pacatele usoare.

• Biserica catolica a impus celibatul, din timpul pontificatului Papei


Gregor I (590-604 d.C.), întregului cler, argumentând cu un text neclar
din Noul Testament (1.Corinteni 7, 32-35). Biserica ortodoxa a
introdus in anul 691 d.C, cu prilejul Sinodului Trullanic, o noua regula:
subdiaconii, diaconii si preotii se pot casatori, numai mitropolitii
(episcopii) trebuie sa ramâna celibatari. Aceasta regula a fost preluata
si de biserica greco-catolica.

• Având la baza un text ambiguu din Evanghelia lui Matei (19, 6),
Catolicii au interzis recasatoria religioasa.

• Numai biserica catolica a avut in cursul istoriei de forme de organizare


statala: Patrimonium Petri (in centrul si sudul Italiei; cu incepere din
sec.6 pâna in anul 1870), Vaticanul (prin Contractul lateranic din
Roma din anul 1929, incheiat intre statul italian si Scaunul Apostolic).
• Nasterea neprihanita (imaculata conceptie): dogma catolica introdusa
in anul 1864 (tinuta la 8 decembrie): in momentul conceptiei (prin
Sfântul Spirit, nu prin parintii Ioachim si Ana), Maria ar fi ramas
neprihanita, fara pata pacatului capital a omenirii.

• Potrivit bisericii protestante, penitentele nu pot fi un sacrament, ci - cel


mult - un adânc sentiment de regret pentru pacatele savârsite.
Iertarea pacatelor nu se poate face de catre preoti, ci numai de catre
Dumnezeu, printr-o cainta sincera a celui care a pacatuit.

• Conform Catechismului Catolic, in timpul Confirmarii ar avea loc


pogorârea reala in corpul copilului - prin intermediul lui Isus - a Sf.
Spirit. La Catolici si Anglicani Confirmarea se face prin asezarea
mâinii episcopului pe capul copiilor si miruirea fruntii cu crisam (ulei
sfintit). La Ortodocsi si Greco-Catolici Confirmarea are loc odata cu
botezul. Originea neclara a acestui sacrament (introdus pe baza
Faptelor Apostolilor, 8, 14-17), a determinat in sec.16 biserica
reformata (dupa traducerea mai corecta a Bibliei de catre Martin
Luther) sa nu mai recunoasca Confirmarea drept sacrament.

• Biserica ortodoxa foloseste cultul icoanelor, obicei scos din uz de


catre celelalte biserici.

• Biserica catolica are mai multe sarbatori religioase, fara corespondent


in practica ortodoxa sau protestanta.