ALEXANDRU LAPUSNEANUL

Nuvela este specia genului epic, in proza, cu un singur fir narativ, urmand un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contribuitia lor la desfasurarea actiunii. Costache Negruzzi este intemeietorul nuvelei istorice romanesti. Nuvela de inspiratie istorica, Alexandru Lapusneanul , a fost publicata in primul numar al revistei !acia literara "#$%&', nuvela ilustreaza stralucit doctrina estetica a romantismului, precum si caracteristicile nuvelei istorice. (ascinat de istoria nationala, Negruzzi se opreste asupra sangerosului veac al )*+,lea, evocand cea de,a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul"#-.%,#-./', inspirandu,se din Letopisetul 0arii 1oldova" 2rigore 3reche, 1iron Costin si +on Neculce'. !esi majoritatea evenimentelor narate sunt atestate documentar, Negruzzi isi ingaduie anumite libertati fata de adevarul istoric" il reprezinta pe 1otoc ca sfetnic si mare vornic al lui Lapusneanu'. Negruzzi nu creeaza personaje, ci le modifica destinul pentru a spori dramatismul scenariului epic si pentru a accentua natura malefica a protagonistului. Titlul situeaza in centrul naratiunii eroul literar de mare forta, complex, viu. (orma articulata a numelui da culoarea epocii" arhaism morfologic'. Tema istoriei se dezvolta prin evocarea unui episod de ev mediu romanesc" a doua domnie a lui Lapusneanu'. 4 tema secunda, de factura romantica, este cea a destinului unui tiran, urmarind marirea si prabusirea acestuia, evolutia de la orgoliu si cruzime la singuratate si teroarea de a fi neputincios in fata mortii. Compozitional, nuvela este alcatuita din patru capitole, avand fiecare functia unui act din teatrul clasic. Motourile subliniaza natura conflictului dezvoltat in fiecare capitol. *iziunea artistica se structureaza pe doua planuri. 5rincipalul plan este cel epic, avand drept centru de iradiere figura lui Lapusneanu, al carui destin este urmarit in ultimii - ani de domnie si de viata. Acest plan este dinamizat de conflicte puternice, exterioare"intre voda si boieri' si interioare" conflict psihologic, generand zbuciumul launtric al domnitorului in ultimul capitol si

conflictul moral trait de doamna 6uxandra'. +n acest plan,cadru se contureaza un conflict social intre norodul mereu jefuit si jefuitorii"1otoc'. Naratiunea este de formula clasica, heterodiegetica. 5erspectiva este, in general, obiectiva. 0enta pronuntat retorica a discursului auctorial genereaza insa si o atitudine romantica de implicare subiectiva"simtea parul zburlindu,i,se pe cap '. Timpul naratiunii este cel real, istoric"#-.%,#-./', iar timpul nararii este ulterior. Spatiul ales alcatuieste un d7cor romantic8 cortul din dumbrava de la 0ecuci, apoi palatul domnesc din +asi si mitropolia, iar, in ultimul capitol, curtea domneasca din cetatea 9otinului. Subiectul este construit in tiparul naratiunii romantice, accentuandu,se intamplarile neobisnuite, rasturnarile spectaculoase de situatie" uciderea boierilor, razvratirea multimii, moartea lui 1otoc, complotul si otravirea lui Lapusneanu'. Conflictul principal al nuvelei este generat de motto,ul primului capitol8 !aca voi nu ma vreti, eu va vreu: si este reprezentat de conflictul politic intre boieri si A. Lapusneanu, cel tradat in prima domnie. Intriga se precizeaza in circumstantele intalnirii dintre Lapusneanu si solii trimisi de ;tefan 0omsa, 1otoc, *everita, ;pancioc si ;troici, care ii cer sa renunte la pretentiile la tron. +n capitolul al doilea, aparitia doamnei 6uxandra prilejuieste insertia unei secvente retrospective, in care se evoca destinul acesteia si al fratilor ei, de la moartea parintelui lor, 5etru 6ares, pana la casatoria cu stolnicul 5etre, care prin sprijinul boierilor pribegi, devine Alexandru Lapusneanu. Aceasta secventa instituie o antiteza romantica intre domnitor si gingasa 6uxandra . 5rin rugamintea pe care i,o adreseaza lui Lapusneanu, aceea de a inceta cu omorurile , , se dezvaluie un conflict interior de natura morala, declansat de cuvintele unei femei ramase vaduve prin uciderea sotului ei8 Ai sa dai sama, doamna< . Astfel, doamna 6uxandra e amenintata cu justitia divina. 5unctul culminant este scena uciderii celor %= de boieri"ospatul insangerat ' in capitolul al treilea. !e asemenea, se instituie un nou conflict8 cel social, generat de motto,ul Capul lui 1otoc vrem< . (inalul

penultimului capitol reactiveaza conflictul principal prin amenintarile adresate lui voda de catre ;pancioc si ;troici, care trec Nistrul. 3ltimul capitol opereaza un salt in timp si o noua schimbare a decorului8 se retrage in cetatea 9otinului, unde se imbolnaveste. >antuit de stafiile victimelor sale, ca si eroul sha?esperian, 6ichard al +++,lea, Lapusneanu se crede la usa mormantului . Calugarirea domnitorului de catre mitropolitul 0eofan este de natura romantica. 6evenindu,si din lesin, Lapusneanu ii ameninta pe toti cu moartea8 !e ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu.. . ;e configureaza astfel un conflict interior, psihologic, intre vointa si neputinta, dublat de conflictul moral pe care il traieste doamna 6uxandra, indemnata de ;pancioc si ;troici sa,si otraveasca sotul, pentru a salva viata fiului ei. !eznodamantul este de factura romantica prin scena confruntarii finale dintre voda si boierii ;pancioc si ;troici, prezenti la agonia dusmanului lor. Alexandru Lapusneanu intruchipeaza tipologia tiranului, simbol al razbunarii fara de sfarsit, specifica unui romantic. !ialogul cu cei patru boieri contureaza datele fundamentale ale psihologiei si caracterului sau8 temperament violent, impulsiv, vointa incrancenata, luciditate si abilitatea de a disimula trairile interioare, capacitate de a intui psihologia celor din jur si o nesfarsita dorinta de putere.