Sei sulla pagina 1di 3

Eseu Polisul atenian- democratie reprezentativa limitata Cuvintul "politic" provine de la polis(ora), acest termen desemnind in primul rind

comunitatea cetenilor i de abia in sens secundar, teritoriul statal pe care a fost construit oraul. In regatul arhaic, cetatea se afla in centrul oraului, in jurul cruia erau grupate tot restul cldirilor. In polis in schimb, agora, piaa unde se intilneau cetenii se afla in centru. Deciziile politice nu erau luate de un rege, ci de adunarea poporului; ele erau luate in mod public; ele trebuiau justificate in faa cetenilor i trebuiau s primeasc aprobarea acestora. In Grecia, nobilimea a reuit foarte repede s se impun in faa Regelui. Din rindurile acestora erau alei arhonii, guvernanii, care, la sfiritul mandatului deveneau membri pe via ai sfatului. Aceast conducere aristocratic a ajuns ins in curind intr-o situaie de criz. Presiunea constituit de suprapopulare a dus in secolul al VIII-lea la o micare de colonizare;relaiile comerciale s-au intensificat. Acesta a fost i epoca primului mare legiuitor al Atenei, Solon (cca. 640-560 i.Chr.). Solon provenea dintr-o familie de nobili, ii citigase ins averea practicind negoul. In 594/3 i.Chr. Solon a devenit arhonte, guvernant la Atena, fiind inzestrat cu puteri deosebite pentru a reface ordinea comunitar. El a fost numit in acest scop arbitru, persoan care nu lua partea nici unui grup de interese. Solon a desfiinat sclavia prin indatorare, refuzind ins s redistribuie pminturile. El a introdus noi msuri i greuti, instrumente absolut necesare pentru circulaia mrfurilor, reorganizind sistemul monetar, trecind dreptul debatere a monezilor in monopolul autoritilor publice. El a inscris legile in vigoare pe coloane expuse in spaii publice i a reimprit populaia in clase sociale. Criteriul de baz nu mai era originea ci dimensiunea averii, a recoltei sau a veniturilor. Reforma constitutional a lui Solon a prevzut dou noi organe: Sfatul celor Patru Sute (bule),contragreutate la areopagul aristocratic i tribunalul poporului, heliaia. Solon crease un spaiu politic, public, care se sprijinea pe participarea cetenilor. El nu a putut rezolva ins pe durat problemele sociale. La doar treizeci de ani dup reformele sale, nobilul Peisistratos (cca. 600-528 i.Chr.), a devenit in 560 tiranul Atenei, avind susinerea segmentului mai srac al populaiei atice. Fundamentul politic al polisului atic a fost creat de Clisthene. Nu se cunoate exact cind a trit acesta. Reforma sa constituional a aprut la scurt vreme dup 510 .Chr. Reforma introdus de Clisthene s-a datorat probabil problemelor pe care le avea cu o alt dinastie aristocratic. El este considerat adevratul intemeietor al unei democraii care se baza pe drepturi egale pentru toi cetenii statului.Prin reforma sa, Clisthene a reuit s ia puterea din miinile nobilimii. El a reimprit teritoriul atic in trei zone (ora, ar i coast) i populaia in zece phyle. Clisthene a fost cel care a intemeiat i ostracismul, o instan care putea exila cetenii dac acetia preau s constituie o ameninare la adresa ordinii democratice prin cumularea unei puteri. Astfel, constituia polisului, sursa de inspiraie a tuturor constituiilor democratice, a fost desvirit. Cred ca, ea a servit drept model i filosofiei politice greceti, mai ales lui Platon i Aristotel, intemeietorii filosofiei politice europene. Aceti doi ginditori au trit i activat in secolul al patrulea inainte de Hristos, o perioad in care ordinea clasic a lui Pericle se afla deja in decdere. In aceast perioad de criz a democraiei s-a impus reflexia filosofic. Ceea ce in perioada de inflorire a democraiei prea s fi fost de la sine ineles, fcea acum obiectul analizei filosofice. Criza comunitii a fcut ca muli oameni s incerce pin in zilele noastre ca prin discurs raional i cutarea unor argumente mai potrivite s justifice existena acestei comuniti i s ii dezvolte posibilitile.

Relatia de cauzalitate

Demonstreaza relatia de interdependenta dintre dezvoltarea orasului si evolutiasocio-economica a societatii medievale Dezvoltarea economic a societii medievale a dus la dezvoltarea i formarea oraului medieval. ncepnd cu secolele X-XI, progresele din lumea rural precum: creterea populaiei, activizarea comerului i dezvoltarea meteugurilor au determinat la renaterea unor aezri urbane i ntemeierea altora. Creterea produciei agricole permiteau ntreinerea unor categorii de oameni care nu se ocupau ele nsele cu agricultura (sau se ocupau doar ntr-o mica msur), precum metesugarii i negustorii. Creterea populaiei, bazat pe aceast sporire a posibilitilor de a obine mai multa hran, a condus la ntemeierea de noi aezri i crearea unor cereri de produse meteugreti. O dat cu creterea cantitativ i calitativ a schimburilor comerciale s-a constatat o revigorare a oraelor n zonele unde acestea existau deja i crearea unora noi orae acolo unde lipseau sau erau n numar insuficient. Acestea erau fondate la adpostul vechilor ceti sau n preajma mnstirilor, acestea constituind loc de refugiu al oreniilor n caz de primejdie, pe cile de comunicaie fluviale, maritime ori la ntretierea marilor artere comerciale , n apropierea locurilor unde se extrgeau metale sau sare. Astfel apar noi orae pe tot cuprinsul Europei. Primele aezri urbane n Moldova, s-au constituit n sec. al XIV-lea , acestea constituind trguri care nsemnau iniial locul unde se cumpara i se vindea , iar mai trziu oraul propriu-zis unde avea loc negoul. Astfel sunt atestate oraele Sire, Chilia, Hotin, Suceava, Orheiul Vechi, Iai ,Cernui etc. Totui la rndul su i formarea unor noi asezri urbane a dus la dezvoltarea economic a societii medievale. Meteugurile i comerul erau cele mai importante ocupaii ale orenilor i datorit acesteia a i avut loc dezvoltarea economiei medievale. Astfel n sec.XII-XIII se formeaz bresle, care constituia asociaii a meteugarilor i ghilde a negustorilor. Acestea aveau ca obiectiv protejarea intereselor celor care practicau aceeai meserie sau meserii nrudite. Acestea reglementau organizarea produciei, aprovizionarea cu materie prim, cantitatea i calitatea produselor, desfacerea lor. Totodat la est i sud de Carpai primele asociaii profesionale ale meteugarilor erau numite fratii, astfel s-a atestat friile zugravilor, blnarilor i cojocarilor. Comerul la rndul su a avut un aport mare pentru dezvoltarea economiei medievale, astfel ntre numeroase orae ale Europei i Occident s-au instituit relaii comerciale . De exemplu: oraele italiene (Genova,Veneia) cu Imperiul Bizantin, cu oraele din bazinul Mrii Negre (Chilia,Cetatea-Alb,Giurgiu); uniunea oraelor germane Hansa cu rile scandinave, Anglia , Novgorod. n spaiul romnesc exista schimbul de mrfuri dintre Moldova, Muntenia i Transilvania , iar reeaua de drumuri fcea legtur cu centrele economice ale Europei Apusene i Centrale, cu Marea Neagr i Orientul. Deasemenea dup instaurarea suzeranitii otomane n Moldova i Muntenia, acestea servesc drept cmara de provizii a mpriei. i ca urmare a dominaiei otomane are loc dezvoltarea mai lent a economiei n spaiul romnesc f de celelalte ri europene. Dupa parerea mea este ca progresele meteugreti, nflorirea comerului i a circulaiei monetare au determinat nflorirea economiei urbane i au transformat oraele n veritabile centre meteugreti i comerciale.

7. scopurile ale politicii externe a Imperiului Rus a. eliminarea restriciile privind accesul Rusiei la Marea Azov b. Cedarea teritoriul regiuniiYedisan dintre rurile Nipru i Bugul de Sud din partea otomanilor , care includea portul Herson i oferea Rusiei pentru prima oar ieire la Marea Neagr.

6. Suveranitatea si libertatea constituie o aspiratie fireasca a persoanei umane care este ocrotita de Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului semntat la Franta in 1789 Spre deosebire de lumea antica in care nu erau popularizat nici un fel de drept uman in lumea moderna drepturile omului sunt considerate ca fiind universale i egalitare care exista ca drepturi naturale sau ca drepturi legale, att n legislaia naional i internaional. 5. Rolul istoric a lui Constantin Mavrocordat 1. n anul 1735 elibereaz ranii dndu-le dreptul s se mute de pe o moie pe alta, libertatea ranii i-o puteau cumpra cu 10 lei care trebuiau pltii boierului. 2. Elibereaz ranii din erbie n ara Romneasc n 1746 i ara Moldovei n 1749. 3. A sprijinit cteva coli i a cerut preoilor s tie romna. A obligat s fie tiprite cri bisericeti n limba romn. 2. a. 1774- semnarea tratatului de la Kuciuk- Kainargi b. 1768-1974- desfasurarea razboiului de la Kuciug- Kainargi c.

Potrebbero piacerti anche