Publius Vergilius Maro

Publius Vergilius Maro(15 octombrie 70 .Hr.,Andes 19 .Hr., Brundisium /aziBrindisi), cunoscut nlimba romn ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii nversuri Aeneis ("Eneida"), considerat epopeea naional a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaii dateaz din perioada antic trzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu.Virgiliu s-a nscut n anul 70 .Hr. la Andes (probabil Pietole de astzi), lng Mantova (Gallia Cisalpin) ntr-o familie de agricultori. Primete ns o educaie aleas la Cremona, Mediolanum (azi Milano) i n sfrit la Roma, unde studiaz retorica, medicina i astronomia, fiind elev al retorului Marcus Epidius. Frecventeaz cenaclul lui Asinius Pollio, de factur neoteric. La Neapolis (azi Neapole), studiaz greaca cu poetul i gramaticul Parthenius i mai ales filosofia cu epicureanul Siron. Din aceast perioad dateaz i primele ncercri literare, scrieri cuprinse n Appendix Vergiliana, poeme minore atribuite tnrului Virgiliu, dar n mare msur apocrife. Se altur cercului literar al "poeilor noi" (poetae novi). Opera De rerum natura a lui Lucreiu i servete ca model, fr a accepta c Lucreiu nega imortalitatea sufletului.Succesul primei culegeri n versuri, Bucolice, precum i bogata sa cultur, i nlesnesc accesul n cercul lui Maecena, la ndemnul cruia va scrie celelalte opere. Se bucur de preuirea mpratuluiAugustus.Ultimii 30 de ani ai vieii i petrece la ar, lng Neapolis, consacrndu-se exclusiv creaiei.Virgiliu moare laBrindisi, n timp ce se ntorcea dintr-o cltorie n Grecia. Virgiliu a murit nainte de a-i desvri opera. Augustus a dat ordin legatilor testamentari ai poetului, Varius i Tucca, s nu distrug manuscrisul - cum dorise Virgiliu - ci s-l publice ca atare, cu un minimum de prelucrri. Chiar neadus la perfeciune, Eneida a fost recunoscut de la nceput drept una din capodoperele literaturii, alturi de epopeele homerice, Iliada i Odiseea, care i-au servit ca model, influennd generaiile ulterioare de scriitori, pn n perioada umanismului.

ENEIDA
Eneida transpune in lumea mitului si in trecutul legendar realitatea istorica a Romei, care culmineaza cu idealul de perfectiune adus de veacul de aur, al principatului lui Augustus, elogiat in cateva secvente din Eneida. Cuprinde 12 carti si aproximativ 10.000 de versuri.Este considerata epopeea nationala a romanilor, bazata pe legenda conform careia, Aeneas, erou troian de origine divina (fiul zeitei Venus), dupa caderea Troiei si lungi peregrinari, ajunge in Latium pe tarmurile Italiei, fondeaza o colonie, din care va rezulta mai tarziu Roma. Conform legendei, fiul sau, Ascanius, va intemeia cetatea Alba Longa. Cele 12 cri ale epopeei sunt grupate n dou pri: Primele sase carti infatiseaza evenimentele care au avut loc in al saptelea an de rataciri pe mare. Dupa ce flota lui Aeneas este aruncata de furtuna pe tarmurile Africii, regina Cartaginei, Didona, ii gazduieste pe troieni. Didona se indragosteste de Aeneas, acesta insa, in urma indemnului lui Jupiter , o paraseste pentru a-si indeplini menirea intemeierii unui stat infloritor in Italia. Dezamagita, Didona se sinucide, injunghiindu-se cu sabia lui Aeneas. In ultimele sase carti se povesteste debarcarea lui Aeneas in Italia. Aici se casatoreste cu Lavinia, fiica regelui din Latium. Turnus, conducatorul rutulilor si logodnicul Laviniei, pregateste razboiul impotriva lui Aeneas. La insistentele zeitei Venus, cu ajutorul lui Jupiter, Aeneas iese victorios, apropiindu-se de indeplinirea misiunii sale istorice. Poetul isi concentreaza actiunea pe eroismul moral al lui Aeneas, care se diferentiaza de eroii de epopee printr-o virtute numita pietas, notiune cu semnificatii profunde : respectul fata de zei si de familie, prin cultul si religiozitatea mortilor, compasiunea pentru suferinta umana, grija pentru soarta alor sai. Datorita acestei virtuti, Aeneas beneficiaza de revelatiile divine, decunoasterea providentiala a viitorului Romei precum si a tainelor cosmosului,dezvaluite de Anchises in cartea 6.

REZUMAT
Opera incepe cu asa-zisa retragere a grecilor de pe pamanul troian si aparitia calului de lemn in fata cetatii, din care, la lasarea noptii iese o intreaga armata de soldati greci care incendiaza Troia. Enea, conducatorul troienilor, este indemnat de catre mama lui, VenusAfrodita sa plece din cetatea Troiana. Acesta primeste un semn ca fiul lui va fi aparat de zei si isi pierde sotia. Troienii naufragiaza in insula lui Licurg, de unde, sfatuit de polidor, pleaca (fiul lui Priam). Ajunsi pe insula Delos, oracolul zeului Apollon ii trimite in Creta, unde ciuma se napusteste asupra lor. In urma unui vis, parasesc Creta si ajung pe insulele Strofoade, loc in care harpiile ii blesteama. Troienii poposesc apoi in portul Chaonia unde au fost promiti bine de catre Helenus. Printre sfaturile date, acesta ii spune lui Enea sa ocoleasca Sicilia si sa inalte jertfe Junonei, deoarece aceasta ii uraste pe troieni. Troienii ocolesc Caribda si Scila,dar furtuna de pe mare ii duce in fata vulcanului Etna. Acolo, un grec le zice sa se salveze, deoarece acolo locuiesc ciclopi. Urmatoarea destinatie este Dreapana, unde Enea isi pierde tatal, pe Anchise. Plecand spre urmatoarea destinatie, Junona ii indeparteaza pe troieni de tarm, (cu ajutorul lui Eolus), dar Neptun ii duce la mal. Enea, sfatuit de Afrodita, merge la regina Didona, dar Junona actioneaza din nou, facandu-i sa se indragosteasca unul de celalalt, mai tarziu cununandu-i. Lui Enea I se aminteste insa ca trebuie sa cladesca o noua cetate, deci trebuie sa o paraseasca pe Didona, care se sinucide. Enea se intoarce la regele Acesta unde ii face parastasul de 1 an tatalui sau. Junona o trimite pe Iris in chip uman printre femeile din Troia si incep sa dea foc corabiilor. Deoarece nu aveau cu ce sa mearga mai departe, o parte dintre troieni este nevoita sa isi cladeasca un imperiu acolo.Ajuns in Italia, Enea merge in infern pt a-I cere tatalui sau sfaturi. Acolo o intalneste si pe sotia lui care nu a vrut sa ii vobeasca. Dandu-i Proserpinei crenguta de aur, aceasta il trimise in rai unde tatal sau ii prevesteste viitorul (Julus-Romulus-Cezar-August Octavian). Troienii pleaca in tara regelui Latinus. Acesta avea o fiica, pe Lavinia care era promisa regelui Turnus. Junona o trimite pe Alecto sa puna ura intre regi. Astfel incepe razboiul. Junona ii tine partea lui Turnus, aparandu-l. Amazoanele i se alatura, dar troienii omorand-o pe regina lor, ii sperie armata lui Turnus. Enea este ranit crunt de o sageata, dar mama lui il vindeca. Junona nu renunta pana nu o trimite pe Juturna, sora lui Turnus sa il apere. Cea din urma incercare fu in zadar. Pentru o clipa, Enea, se gandeste sa nu il omoare pe Turnus, dar amintindu-si de moartea prietenului sau, Palas, il injunghie.

CITATE CELEBRE
Am cunoscut ntristarea i am nvat s-i ajut pe cei srmani.
Sunt lacrimi pentru nenorocirile noastre. Fiecruia i-e hrzit ziua lui. Fiecare dintre noi are propriul Iad. n adncul inimii rana e vie. Norocul i ajut pe cei ndrznei. S nu cedezi n faa rului, ci s-l ataci cu mai mult ndrzneal. Din oase se ridic rzbuntorul. Norocul e de partea celor curajoi. ncrede-te n cel care a trit experiena. Singura salvare a nvinilor este de a nu mai spera n salvare. Orice ar fi, mi-e team de greci chiar i atunci cnd ofer cadouri. Dup unul i poi judeca pe toi!

MOTIVE SPECIFICE
In cartea a VI-a sunt scrise cateva versuri care au rolul de a sublinia indemnul catre constiinta nationala si catre patriotism: Tu nu uita sa conduci semintii cu puterea, romane,/ Asta ti-e arta, a da tuturor legiuirile pacii,/ A ocroti pe supusi si-a infrange pe mandri cu arma. Autorul considera faptul acesta o arta de care sa se bucure cei supusi, punand pretul pe loialitate, fiind convinsi ca cei care nu au aceasta calitate merita ucisi. Asa cum scrie in profata si cum puncteaza Edgar Papu, versurile sunt pozitionate la finalul cartii a VI-a, exact la mijlocul epopeii poetul studiaza, deci, apoteoza Romei tocmai pe locul central si cel mai inalt al operei sale. Un alt motiv preluat de la Homer este present in cartea a VIII-a, si anume scutul lui Enea, care are o semnificatie fundamental. Aurul reprezinta de asemenea un motiv semnificativ in epopeea lui Vergiliu, ce face trimiteri la lacomia si la coruptia din timpul sau, dar si care a facut clbre cuvintele sale din cartea a III-a auri sacra fames (blestemata foame de aur). Pe de alta parte, in Eneida, aurul mai are rolul de a da impresia de rafinament, bogatie si de stralucire a Romei, acesta fiind folosit in descrierea obiectelor vestimentare, de mobilier sau a altor detalii interioare cat si exterioare: Tolba-I de aur si parul, o funda de aur i-l tine,/ Haina de purpura prinsa-i si ea in agrafa de aur Motivele luptelor si al razboaielor capata o cruzime nemai intalnita la inaintasii lui Vergiliu. Iata cateva exemple: Din rana cea neagra nete/ Sangele -n spuma, iar fierul e cald cand strapunge plamanii (IX, 700); () vartoasa-i/ Lance i-o vara sub barba naprasnic gatul rupanduI (X, 346-347); () lovind pe Toas cu o piatra in fata/ El i-o sfarama: cu oase-n amestec sunt creier si sange (X, 414). Descrierea acestor scene i-au dus pe cercetatori la ipoteza ca Vergiliu ar avea porniri sadice in ceea ce priveste umanismul. In aceeasi atmosfera de suferinta se impun si accentele indurate, proiectate intr-o imagine sugestiva din cartea a XI-a: Mame, sarmane sotii si surori intrastate-n adancul/ Inimii, bieti copilasi ce-s de acuma orfani de-al lor tata/ Blestema cruntul razboi , razboiul fiind ceva la care oamenii merg siliti, obligati; un lucru impus, dar nedorit: Ce dusmanoasa ursita, latinii, incercate -va n lupta/ Nestavilita de ce n-ati voit sa ramanem prieteni? / Liniste mortilor, celor rapiti de-a razboiului soarta/ Voi mi-ati cerut: dar as da-o cu drag si celor in viata. Aceste versuri exprima dorinta de liniste, de pace, despre care se vorbeste si in cartea a XII-a, cat si despre tragediile razboiuluicare provoaca durere, asprimea consecintelor fiind data de termenul dusmanoasa. Conducatorul este i ndividualizat prin dorinta de pace, care pentru autor reprezinta un ideal, spre deosebire de alti conducatori care doreau finalizarea razboiului, dar nu din dorinta de pace, ci pentru setea de victorie si de a castiga teritorii. Cu aceeasi putere de sugestie sunt prezentate in antiteza strigatul in noapte Am indraznit chiar sa strig in umbrele noptii si tacerea, ca un paravan al primejdiilor intr -un mediu obscure Groaza-i si spaima-mi strecoara in minte chiar insasi tacerea. Din aceasta antiteza rezullta motivul noptii si al intunericului, care indica si, in acelasi timp favorizeaza starea de tristete, neliniste, apasare si melancolie. In aceeasi atmosfera depresiva a Eneidei apare si imaginea nelipsita a fumului, care pe o parte are rolul de a simboliza sfarsitul, distrugerea (neputnica Troie-I ruinei fumegande), iar pe de alta parte este vazut ca element sufocant, asociat culorii negru, devenind un motiv folosit atat in descrierea mediului dezolant Imprejur
5

catu-s zarile, fumega-n aburi pucioasa (II, 698) cat si in descrierea naturii agresive (eruptia vulcanului Etna) Cerul se ascunde sub valul de fumuri. Un alt motiv, care insa nu se bucura de utilizare frecventa, dar care se bucura de o deosebita atentie asupra efectului cu care actioneaza, este bufnita. Aceasta are rolul de a intensifica o atmosfera stranie si de a anticipa sfarsitul, tragedia, fiind vazuta ca o amenintare, in cazul cartii aceasta face trimitere la moartea Didonei: Pe casa o bufnita singura -si plange statornic/ Cobea-I de moarte si-si tragana-n geamat prelung al ei tipat (IV, 462-463). Autorul reuseste sa surprinda , prin aceste versuri, toate elementele legate de aceasta atmosfera apasatoare: plange, cobe, moarte, geamat, tipat, pe un fundal marcat de intuneric , care intensifica sensul de nevazut si de ascuns al bufnitei. Un motiv simbolic este somnul, pe care Vergiliu il asociaza cu noaptea, reprezentand un refugiu sau un mod de a uita fiind evidentiata viziunea intunecata si trista despre viata. De exemplu, in cartea a IV-a , pana si vietuitoarele isi alinau al lor pas si de munci uitatoarele inimi, idee reluata si in cartea a IX-a Tot ce e-n viata, pe-ntinsul pamant, potolindu-si-a-n tihna/ Somnului grija si inima cea uitatoare de chinuri. Ideea sugerata este ca somnul reprezinta un remediu, o alinare asupra incercarilor, grijilor si chinurilor vietii. Luna reprezinta, de asemenea, un motiv fascinant pentru autor, pe care acesta o descrie in mai multe ipostaze ()In plina bataie-a luminii ce-o luna rotunda/ O revarsa()(III,151152); () Si luna senina cu voie/Li-i calauza intinsul sclipeste sub tremur de raze(VIII,8 -9); Astfel cum vezi ori iti pare ca vezi prin podeaua de nouri/ Luna -crai nou rasarit, cand incet se ridica pe crugu-I (VI,453) , O noapte ce luna in umbre ne-o tine(III,587), aceasta favorizeaza conditia visarii romantice. Toate aceste motive au intre ele o stransa legatura, acestea fiind component ale construirii unui cadru marcat de sentimental de apasare, de tristete, teama de un deznodamant tragic si de razboi, anexietatea provocata de lupte si senzatie sufocanta de distrugere; in care este proiectata viziunea autorului cat sentimentele acestuia cu privire la viata incarcata de griji si nevoi.

APRECIERI CRITICE
Nu-i de mirare ca Eneida a facut o puternica impresie asupra romanilor ,fiindca ea este prima epopee care a dezvoltat o idee intr-o mare creatie artistica.(Martin Schanz) Totul este intr-insa (adica in Eneida): tot trecutul evocat cu iscusinta unui artist desavarsit, tot prezentul cantat cu energia unui patriot inflacarat, tot viitorul prezentat cu emotia intima si profunda a unui suflet nespus de duios si de bland .( Rene Pichon) Un singur poet,unul singur,acela al Hermionei si al Fedrei (adica Racine) va sti sa dea celor mai violente sentimente ale sufletului,o forma a carei frumusete nu este decat reflexul adancimii lor in constiinta unui mare artist. La Didona se intalnesc accente care merg poate si mai departe decat acelea ale lui Racine sau care imprima iubirii sale un caracter de si mai inversunata intimitate. (Andre Bellesort) Eruditiei cele mai extinse el i-a adaugat o stiinta filozofica de prim ordin si o cultura literara uriasa. Inspiratia poetica la Vergiliu joaca pe un fond solid de cunostinte de t ot felul. (L.A. Constans) Homer acorda cea mai mare atentie faptelor exterioare,luminandu -le totusi cu un inalt sens patetic de umanitate; Virgiliu,in schimb,isi indreapta interesul asupra miscarilor psihologice,asupra framantarilor spirituale si asupra legilor eterne care guverneaza actele si devenirea istoriei. (Augusto Rostagni) Dupa parerea mea un singur poet a stiut sa teasa o urzeala in care prezentul se contopeste cu trecutul, asa cum a facut Virgiuliu,si acesta este Dante. Dar procesul folositde cei doi poeti a fost opus: Dante dezvolta o actiune prezenta,dar departata de cititori prin infinitul spatiu de dincolo de viata,reevocand acolo faptele trecutului; Virgiliu dezvolta o actiune trecuta cufundata in negurele legendei, proiectand de acolo faptele prezentului. (Paolo Fabbri) Poetul si-a insusit cu grija tehnica literara a lui Homer,a studiat bine trecutul si a observat cu atentie natura patriei sale,a patruns adanac in cunoasterea sufletului omenesc si a inteles nevoile societatii contemporane. Epopeea sa reprezenta o vasta sinteza a culturii insusite din carti si a observatiei lumii exterioare cu luptele si aspiratiile ei. Vigoarea conceptiei si armonia formei au impus-o repede ca pe cea mai de seama creatie artistica a literaturii latin e. (H. Mihaescu) Dar, in fond, el e un sentimental, cel dintai sentimental, parintele tuturor romanticilor care vor veni. Prin el, sufletul omenesc cuteaza nu numai a simti, dar a spune ca simte, a se mandri, de aceea, ca poate simti. Si nu e adevarat poet mare decat acela care creste puterea de a simti a neamului sau si, prin el a omenirii. (Nicolae Iorga)
7

Elemente de stil
Marele model al lui Vergiliu a fost desigur Homer. nc din antichitate, s -a remarcat c primele ase cri ale Eneidei echivaleaz cu o Odisee concentrat, nvreme ce a doua parte a epopeii reprezint o Iliad condensat. Numeroase elemente mitologice sunt mprumutate marelui poet epic grec. ndeosebi se datoreaz lui Homer diferite motive epice, devenite tipare obligatorii ale genului epic, ca furtuna pe mare, jocurile funerare, trecerea n revist a ostailor , scutul eroilor, ca i unele procedee stilistice precum comparaiile, epitetele compuse etc. Dar lumea lui Vergiliu nu este homeric dect foarte parial. De fapt Vergiliu nu i-a propus s-l imite pe Homer, ci s se ntreac, s concureze cu el pe terenul vechilor mituri i al cadrului epic. De aceea toate elementele mprumutate lui Homer primesc la el o nou semnificaie i chiar un coninut original. Astfel, n episodul furtunii pe mare, nu este primejduit numai o corabie, ci ntreaga flot a eneazilor, n opoziie cu ceea ce se ntmplase ithacizilor. Neptun salveaz, nu nimicete pe corbieri, pe cnd supravieuitorii, sensibil avantajai fa de Ulise sau Odiseu homeric, scpat din naufragiu absolut singur, parvin ntr-un port i nu pe un trm oarecare.Asemenea modificri, care implic elemente concrete sau materiale noi abund n Eneida.Dei, cum vom vedea, distanarea vergilian de modelul homeric implic recentrri de semnificaii mult mai profunde.Vergiliu nu numai c nu ascunde tributul pltit lui Homer, ci chiar l subliniaz, l evideniaz, cu scopul de a reliefa modificrile aduse materiei homerice i aportul original. In nici un episod al Eneidei motivul homeric nu este exploatat n mod servil. Pe de alt parte, Vergiliu s-a inspirat de asemenea din tragedia greac. Anumite scene tragice din operele marilor autori tragici greci au intrat ntr-o evident intertextualitate cu eposul vergilian. In structura personajului Didona au fost recunoscute trsturi ale unor celebre personaje ale lui Euripide, ca Fedra i Medeea. In deosebi Vergiliu a utilizatexperiena poetului epic grec Apollonios din Rodos. Nu numai anumite scene de magie din Eneida par inspirate parial de Argonauticele lui Apollonios din Rodos, dar, nliniile ei mari i chiar n unele detalii, dragostea arztoare a Didonei pentru Enea este nrurit de secvene epice, n care poetul grec figurase pasiunea Medeei pentru lason.Chiar n antichitate, se considera, cu vdit exagerare, c a patra carte a Eneidei imit foarte fidel Argonauticele lui Apollonios din Rodos. In concluzie, Eneida este una dintre cele mai valoroase opere din istoria literaturii, aceasta surprinzand prin continutul sau istoric complex, prin motive strans legate intre ele, cu ajutorul carora autorul realizeaza in mod subiectiv, o atmosfera specifica, dominata de intrigi, intamplari care trezesc suspansul, in care Vergiliu isi exprima sentimentele si trairile interioare, acesta lasand si o urma a constiintei nationale.Epopeea este construita pe o baza formata din viziunea artistic, grija, cunostintele istorice a societatii contemporane ale lui Vergiliu, precum si observatiile asupra lumii si aspupra luptelor si aspiratiilor oamenilor si inclusive ale autorului. Vergiliu, prin Eneida glorifica trecutul Romei, incercand, dupa cum nota Eugen Cizek, sa invaluie Roma actuala lui si teoriile vechi ale Italiei intr-o aura mitico-fantastica, pentru a demonstra inaintasilor ca neamul roman se trage din acesti eroi: Eneida si fiul sau.

Caracterizarea personajelor din epopeea Eneida

Caracterizarea protagonistului epopeei, Enea Pe ct de variat este opera artistic a lui Publius Vergilius Maro, intitulat Eneida , pe att de complex este i personajul principal al epopeei, pe nume Enea, care ne est e nfiat de-a lungul celor doisprezece cri, n lupta sa cu propriul destin. n capodopera lui Vergilius, Enea este prezentat ca fiind fiul zeiei Venus i a prinului troian Anchises, el lund natere pe muntele Ida, unde afost crescut de ctre nimfe. Devine soul Creusei, fiic a lui Priam, i mpreun dau natere fiului lor pe nume Ascanius. Enea se individualizeaz prin trsturile sale de mare rzboinic, fiind viteaz i loial. El a participat la rzboiul troian, luptndu-se cu brbie. Ocrotit n lupt de Afrodita i Poseidon, el se numr printre supravieuitorii cderii Troiei. Dup nimicirea iubitei ceti, Enea are parte de cele mai tumultoase aventuri ale vieii lui, rtcind pe mri, zbovind o vreme n Catargina, chiar devenind mai apoi printele poporului roman, odat ajuns pe pmntul Italiei. Dei curajos, loial, Enea apare iniial i ca o fire oscilant, confuz, care ns are parte de o mare transformare pe parcursul crii. Dei nvluit de sentimentul iubirii, nvins de dragoste, el i respect destinul, ceea ce l ntrete, iar cltoria sa prin Infern, unde i afl adevrat soart, l desvrete ca personaj. n urma peripeiilor, Enea dobndete numeroase caliti cum ar fi rbdarea sau fermitatea, de care d dovad. Cu gnduri panice, el ajunge n Latium i dei i sunt conturate trsturile unui adevrat conductor, care lupt cu bravur i hotrre, el nu nfieaz ur sau plcerea luptei. Aciunile sale sunt unele energice, decise, pline de prudena, Enea fiind capabil de o umanitate profund, de aici rezultnd i onoarea sa p entru rzboi. Odat nclcat nvoiala cu latinii, Enea d dovad din nou de curaj, el pind pe cmpul de lupt nenarmat, intenia lui fiind aceea de a opri rzboiul. Valorile umane fundamentale care l caracterizeaz sunt i loialitatea sau generiozitatea, chiar fa i de cei nvini. Deloc trufa, el poate fi la nevoie i aspru, cptnd n urma tuturor aciunilor sale nelepciunea necesar unei cpetenii romane vestite. Enea respect cu strictee ritualurile, cernd sfaturi augurilor i nalnd ze ilor rugi, chiar aducndu-le sacrificii. Apare n ipostaza de pios deoarece i urmeaz evlavios destinul, purtnd o iubire nemrginit fa de zei, familie i patrie, svrind cele necesare salvrii lor. El chiar renun la iubirea sa pentru Didona datorit dorinei de a se consacra misiunii sacre. Eroul este prudent, cugetnd asupra fiecrui pas din dorina de a evita nemplinirea soartei sale. n concluzie, protagonistul epopeei, Enea este structurat drept un personaj complex, ntocmai ca un erou modern.

Caracterizarea Didonei Didona reprezint de aseamea un personaj deosebit de important care evolueaz de -a lungul paginilor a trei cri din Eneida. Personaj complex, ea cunoate mai multe stri, trecnd de la pribegie la stadiul de regin a Catargiei, ns personajul are parte i de o decdere, trecnd de la sentimente frumoase ale vieii la cele mai dizgraioase sentimente umane, acelea fiind ura i cruzimea. Didona este cea care i ofer gzduire eroului Enea, odat ajuns la porile Catarginei. Didona este fiica regelui Tyrului, o bogat cetate fenician. Cu toate c Didona era credincioas fostului su so mort, ucis de Pygmalion, ea se ndrgostete de Enea, marutisindu -i sentimentele Annei, sora acesteia. nc de la prima ntlnire Didona a fost atras cua devarat de fizicul eroului rtcitor. Pentru Didona are loc o lupt interioar, ea oscilnd ntre fidelitatea promis soului i pasiunea pe care o simte pentru Enea. Femeia d dovad de buntate, oferind adpost lui Enea, devenind ocrotitoare. Evoluia Didonei dezvluie o fiin cruia nu i se poate reproa nimic, drama pasiunii nfrante n lupta inegal dintre om i destin, cnd omul, se afla in dificultatea de a hotr i a delimita clar propriile condiii i totui se nal ntr-un sfietor protest mpotriva unei fore deinut de soarta lui care-l depete, ducndu-l fatal ctre un sfrit tragic. (sursa : http://www.scribd.com) Deoarece Enea alege s i mplineasc soarta, el renunnd la iubirea pe care o poart regine i i prsind Catargina, Didona rmne singur, cuprins de disperare i dezndejde. Ea alege s se sinucid, njunghiindu-se chiar cu sabia lui Enea.

10

TRASEUL LUI AENEAS

Cartea 3 alctuiete mpreun cu cea de-a doua, o unitate, n sensul c cea de a doua povestete nenorocirile Troienilor, iar cea de-a treia, rtcirile lor pe mare, dup care, odat cu cartea 4 se revine n mijlocul aciunii, n palatal reginei Didona, n Cartagina. n prima parte a Eneidei exist 6 popasuri i 5 prevestiri. Eroii pleac de la poalele muntelui Ida, ntr -o primvar timpurie. Primul popas este n Tracia unde se construiete oraul. Prima prevestire: Polydoros, fratele Creusei i vorbete lui Aeneas i l ndeamn s fug ,,de pe trmul sta al lacomiei. Al doilea popas i a doua prevestire: insula Delos din Marea Egee, n care Latona gsise adpost s-i nasc pe Apollo i Diana. Troienii sunt primii de regele Anius, preot al lui Apollo i prieten al lui Anchises. Apollo invocat, le rspunde : ,,Cercai -v vrstnica mama. Ambiguitatea acestei prevestiri creeaz confuzii, ns Aeneas presupune c este vorba despre Creta. Cel de-al treilea popas: Creta. Aici nal cetatea Pergamos, ns toamna aduce aer stricat. Cea de-a treia prevestire: molima. Aeneas este dezorientat, dar penaii (zeii protectori ai casei) l ndrum spre Hesperia. Al patrulea popas: Insulele Strofade-insule mici, risipite pe mare, unde triete apriga Caeleno mpreun cu harpiile. A patra prevestire: foamete cumplit. Troienii ajung n Italia, dar nu vor ntemeia oraul pn cnd, mori de foame nu vor mnca i mesele. Cel de-al cincilea popas: Epir-rmul Actiumului. Oprirea lui Aeneas aici nu are nici o motivare intern, singur raiune fiind aceea de a aduce un omagiu victoriei lui Adrian. Sunt instituite jocurile italice i aici nu exist nicio prevestire. Al aselea popas care este cel mai lung: n oraul Buthrotum, cel mai bine realizat din punct de vedere artistic. Aici au loc ntlnirile cu Helenus i Andromaca. Aeneas este condus la altarul zeului Apollo i apare cea mai important prevestire, aceea a scroafei albe cu 30 de purcei.

Vergilius gradeaz etapele cltoriei prin destinuirea treptat a drumuluisi intercaleaz episoade de variaie (interpretare greit a oracolului).inuturile pe care le prsete sunt inuturi orientale, pngrite de ciume i blesteme, pentru c dup fiecare pngrire, poposirea s se fac ntr-un tinut purificat, mereu sub ndrumarea lui Apollo.

11