RECUPERAREA MEDICALA IN PATOLOGIA NEUROLOGICA

Dr. FLORINA OJOGA

FIZIOPATOLOGIE
1. FENOMENE DUREROASE Apar frecvent in afectarea perif(durerea de tip nevralgic/nevritic)fata de afectarea centrala(durere talamica) 2. TULB DE SENSIB SUPERFICIALA(tactila,termica cu hipo/anestezie, rar hiperestezie) 3.TULBURARI MOTORII cu deficit PARTIAL de F musc (pareza) sau TOTAL (paralizie) 4.TULB VEGETATIVE 5.TULB DE ROT de tip hipo/areflexie in afectari PERIFERICE sau areflexie/hiperreflexie in sd de neuron motor CENTRAL

FIZIOPAT
Programele de recuperare trebuie instituite PRECOCE pentru: -prevenirea dezvoltarii sechelelor fct neurologice -combaterea modif somatice sec de tip -deformari, deviatii -redoare articulara -degenerescenta si fibroza musc -escare de decubit

STRUCT MUSC STRIATE

Sufera modificari progresive -hipotonie-hipotrofie-atrofie de inactivitate-3% pe zi pierderea F musc prin repaus la pat -ruperea echilibrului musc in balanta AGONISTI-ANTAGONISTI prin solicitarea preferent a unor grupe musc, pozitii vicioase, comanda motorie insuficienta sau imperfecta -retractii capsulo-ligamentare si tendinoase-modificarea propriet elastice si adoptarea progresiva a unor POZITII VICIOASE

OBIECTIVE RECUP NEUROLOGICA

1. mentinerea aliniamentului fiziologic la col vert, membre sup si inf 2.combaterea pozitiilor vicioase de tipul contracturi, retracturi sau flexum 3.intretinerea mobilit artic la nivelul unghiurilor FUNCTIONALE pentru ADL 4. intretinerea tonusului, fortei si rezistentei musc 5. corectarea tulb de coordonare, ameliorarea controlului motor voluntar

MIJLOACE DE TRAT
1. programe de TERAPIE FIZICALA cu efect analgetic, vasculotrop, miorelaxant/excito-motor, simpaticolitic 2.ORTEZARE de tip STATIC pentru prevenirea DEFORMARILOR sau DINAMIC care permit utilizarea sectorului functional afectat 3. program de KINETOTERAPIE SPECIFIC 4.TERAPIE OCUPATIONALA 5.PSIHOTERAPIE 6.LOGOPEDIE

SD DE NEURON MOT PERIFERIC

Miscarea voluntara poate fi posibila, dar insuficienta se realizeaza miscari active asistate prin suspensia mb cu scripeti Cand bilantul musc permite (Fm cel putin 3) se trece la etapa de exercitii active si activ-rezistive SD DE NEURON MOT CENTRAL Pacientul este imobilizat la pat Se urmareste combaterea fact care favorizeaza staza,tulb trofice, escare de decubit,infectie,tromboflebita Se vor controla pct de max presiune:calcaneu,cap peroneu,sacru,omoplati,occiput Pacient mobilizat pasiv din 3 in 3 ore Se asoc-posturare, masaj analgetic,vasculotrop si de drenaj

SPASTICITATEA
Stare complexa neurologica caract prin: -hiperreflectivitate osteo-tendinoasa -reflexe spinale anormale -hipertonie musc -spasm muscular in flexie sau extensie DEF- rezistenta la intindere pasiva musculara Este frecv in sd de neuron MOTOR CENTRAL Cauze frecv-boli cerebro-vasc, TCC, traumatisme spinale,boli demielinizante, SLA,encefalopatii cr infantile Asociaza-clonus, hipertonia OT, sincinezii

TRAT SPASTICITATE
1. CONTROLUL PRIVIND STIMULII NOCICEPTIVI Factori: infectia urinara, tulb trofice cutan si escare, tulb de tranzit intestinal, tromboflebita 2. CRIOTERAPIA Aplicatia locala de gheata,masaj cu gheata-reduc spasticitatea 3-4 ore 3. POSTURAREA Flexia cervicala reduce spasmul extensor in mb infer Extensia si abductia umarului asoc cu extensia cot-pumn reduce spasmul flexor la hemiplegic Tapotajul, vibratia stimuleaza contractia musc

TRAT SPASTICITATE
4.EXERCITII DE INTINDERE Ex de intindere PASIVA, ACTIV-ASISTATE,ACTIVE modularea spasticitatii, ameliorare a troficitatii locale 5. TRAT MEDICAMENTOS -diazepam, baclofen, dantrolene sodium -blocaj chimic de nervi perif-fenol -injectare de toxina botulinica-reduce spastic timp de aprox 6 luni-este f scumpa 6. ALTE METODE-KT in apa, tehnici de FNMProprioceptiva, tehnici de relaxare

RECUP IN AFECT NEUROL PERIF.

EVALUAREA AFECTARII NERVILOR PERIFERICI Bilant clinico-functional -tulb de sensib-sensib tactila,termica,durer,de presiune,vibratie -deficit motor-bilant muscular -afectarea mobilit artic-bilant articular -modif de ROT -tulb vegetat -tulb trofice -EMG-denervarea musc si localizeaza leziunea

PARALIZIA DE N. RADIAL
Compresie nerv -nivel axilar -sant de torsiune humerus -zona mm.scurt supinator Frecv abuz alcool, teren metabolic modif (diabet, deficit de vit B) Clinic-afectata Fm TRICEPS -extensia pumn,degete,police abs -hipo/anestezie fata dorsala antebrat si mana

PARALIZIA DE N. RADIAL
TRATAMENT -intretinerea mobilit artic-mobilizari libere de F/E si P/S -Exercitii de intindere musc -electrostimulare cu curenti exponentiali -orteza statica si dinamica-combate tendinta la retractie a flexorilor vitaminoterapie

PARALIZIA DE N.MEDIAN
SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Cauze de compresie nerv median -idiopatic -posttraumatic-fractura pumn cu imobilizare prelungita -tulb metabolice -afect tesut conj-PR CLINIC-parestezii nocturne mana -durere -deficit motflexie pumn,degete,opozitie police,pronatie antebrat -semn PHALEN, TINEL prezente -EMG modificat

PARALIZIA DE NERV MEDIAN

TRATAMENT -ortezare -terapie M:analgetica, AINS,infiltratie cu prep cortizonice in tunel carpian -chir-decompresie nerv -obiective recuperare 1.ameliorare,control durere-TENS, US, masaj 2.corectarea tulb de sensib- Tocupationala 3.refacerea Fm-electrostimulare de tip exponential 4.ameliorarea tulb trofice si combaterea hiper Simpaticotoniei-masaj,bai contrastante, KT-prevenire AND

PARALIZIA DE NERV SPE-PERONEU

Frecvent apare dupa poz prelung de incrucisare a picioarelor, prin compresia nervului la nivelul capului peroneului, la pacientii dependenti de pat cu soldul in ROE prelungita sau post-traumatic CLINIC -durere pe traiectul nervului-fata ant-lat a gambei si dorsala a piciorului -deficit motor-tibial ant, extensor comun degete,propriu haluce si peronieri-imposib realizarii DORSIFLEXIEI PLANTARE si EVERSIEI (nu poate sta pe CALCAIE)

PARALIZIA DE SPE
TRATAMENT -posturare pacient,suporturi protective -interv chir de degajare a nervului sau de refacere a traseului(neurorafie) -orteza de glezna-picior-faciliteaza mersul -electrostimulare cu curenti exponentiali -KT-exercitii de intretinere ROM si de intindere pentru mm TRICEPS SURAL si TENDON ACHILEEAN, exercitii de solicitare musc in APA (HIDROKT)

PARALIZIA DE NERV TIBIAL-SPI

SINDROM DE TUNEL TARSIAN-in traumatisme de GLEZNAfracturi si entorse CLINIC -durere pe traiectul nervului -deficit motor de flexie PLANTARA-nu poate sta pe VARFURI -risc dezvoltare AND-fibre vegetat simpatice -hipo/areflexie tendon achileean TRATAMENT-chir-decompresie -orteza de mers -TENS, masaj, crioterapie, US -electrostimulare, KT de mobiliz artic,mers

RECUPERAREA IN AFECT NEUROL CENTRALE

AVC ( stroke syndrome ) necesita un program de recuperare precoce CAUZE AVC: 1. TROMBOZA CELEBRALA apare in mai multe ore/zile, frecvent dupa perioada de inactivitate (dimineata) tulburari mototi intinse + tulburari de orientare temporospatiala

RECUPERARE AVC
2. HEMOROGIA CEREBRALA/SUBARAHNOIDIANA - se instaleaza brutal - legata de effort fizic/stres - asociaza valori crescute ale TA - clinic cefalee intensa/greata/varsaturi 3. TROMBOEMBOLISMUL - se instaleaza de obicei brutal AVC ISCHEMIC

RECUPERARE AVC
- AVC hemoragic are cel mai mare risc de mortalitate in prima luna - factorul de risc cel mai frecvent care contribuie nefavorabil la evolutia AVC => HTA - alti factori asociati frecvent cu AVC -> HIPERCOLESTEROLEMIA, FUMATUL, DZ, OBEZITATEA factori care pot fi controlati si corectati

RECUPERARE AVC
- AVC STANG hemiplegie dreapta, afectarea vorbirii si limbajului ( afazie ) scaderea capacitatii de a interpreta si formula limbajul - AVC DREPT hemiplegie stanga si probleme vizuale si de integrare spatiala - deficit vizual/spatial => MARE handicap pt recuperarea independentei in gestica personala

RECUPERARE AVC
- in bilantul clinico-functional se tine cont de urmatorii PARAMETRII: toleranta la exercitii adaptarea cardiorespiratorie motivatia corelata cu starea emotionala, comunicarea, memoria deficitul motor spasticitate, contractura, sincinezii

RECUPERARE AVC
deficitul senzitiv modificari in sfera proprioceptiva, tulburari de auz si vaz controlul postural in sezand, ortostatism si mers control echilibru si capacitate de coordonare reactii emotionale influenteaza controlul motor depresie, teama, furie, ostilitate modifica gradul de cooperare si invatare

COMPLICATII DUPA AVC

1. PRECOCE staza de decubit escare retentie/incontinenta urinara/materii fecale infectia de tract-urinar tromboza venoasa profunda atelectazia pulmonara/pneumonie tulburari de vorbire, depresie

COMPLICATII DUPA AVC

2. TARDIVE - spasticitate/contractura musculara - sindromul umar-mana = AND - durerea de tip central ( talamica ) - tulburari de focar ( epilepsie vasculara )

RECUPERARE AVC IN FAZA PRECOCE

pacient frecvent inconstient, necooperant, dependent OBIECTIVE: ingrijire tegument mentinerea troficitatii combaterea stazei de decubit intretinerea mobilitatii articulare combaterea pozitiilor vicioase, contracturi, retracturi

RECUPERARE AVC IN FAZA PRECOCE

mobilizari in pat se schimba pozitia corpului la 3 h terapia posturala combaterea stazei, ameliorarea circulatiei de intoarcere, prevenire pozitii vicioase ( flexum cot, degete, sold, genunchi, retractie tendon achileean ) mobilizari articulare segmentare stimulare neuromusculara, refac schemele de miscare

RECUPERARE AVC IN FAZA PRECOCE

retracturi ortetia de repaus pt mana scaderea tonusului flexorilor plamari exercitii de mobilizare pasiva, autopasiva prevenirea redorii articulare membru superior articulatia gleno-humerala subluxatia capului femural ; atela antidecliva + mobilizari pasive

RECUPERARE AVC IN FAZA PRECOCE

tulburari de tranzit digestiv si urinar - incontinenta urinara = sfincter vezical flasc = cateter extern uretral - retentie de urina ( glob vezical ) = cateterizare intermitenta de 4 ori pe zi si urocultura sapt. - aport scazut lichidian = favorizeaza infectia urinara - constipatie dieta cu fibre vegetale si terapie fizicala ( termoterapie locala, masaj pe colon )

RECUPERARE AVC IN FAZA PRECOCE

tromboflebita profunda risc crescut de coagulare risc embolic cardiovascular sau cerebral trat. anticoagulant posturi antideclive mobilizari pasive ciorap elastic

RECUPERARE AVC IN FAZA PRECOCE

tulburarile respiratorii - modificarea mecanicii ventilatorii acumularea de secretii in alveole riscul dezvoltarii proceselor bronho-pulmonare si a atelectazie - combaterea drenaj postural respirator, masaj, tapotaj toracal, KT respiratorie

RECUPERAREA AVC IN FAZA TARDIVA

pacientul participa activ la programul de recuperare ( fizical-kinetic, TO, logopedie, psihoterapie ) program de solicitare in pat exercitii de intoarcere, rostogolire, ridicare in sezut, balansare si echilibrare;mobilizari repetate la marginea patului, verticalizare si mers solicitare de tip activ si posturi de corectie

RECUPERAREA AVC IN FAZA TARDIVA

posturare in pozitii care scad sau inhiba spasticitatea din decubit lateral intoarcerea capului catre partea afectata inhiba spasticitatea muschilor flexori pe MS si extensori pe MI exercitii pasive apoi active la nivelul trunchiului, continua cu umarul si soldul , se efectueaza gradat ca solicitare, directie proximo-distala tehnici de FNP control motor voluntar

RECUPERAREA MS LA HEMIPLEGIC
FAZA PRECOCE ( perioada flasca ) a. posturarea MS brat in abductie la 45 de grade, cot in usoara flexie, pumn in extensie, police in abductie, degete II-V in usoara flexie b.mobilizari pasive MS c. stimulari tactile si proprioceptive tapotaj, compresiuni, vibratie

RECUPERAREA MS LA HEMIPLEGIC
a. b. c. FAZA POST-ACUTA ( spastica ) exercitii de redresare si echilibru exercitii de antrenare a simetriei corpului ameliorarea si controlul spasticitatii tehnici de FNP (KABAT) d. exercitii de intretinere a mobilitatii articulare e. exercitii de prehensiune, realizarea a penselor, a controlului motor si coordonarii

RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
OBIECTIVE: - corectarea sincineziilor pt ameliorarea mersului - echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist antagoniste

RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
FAZA ACUTA ( flasca ) terapie posturala ortezare mobilizari pasive combatere redori art. (flexum de sold si genunchi si var equin plantar)

RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
FAZA POSTACUTA - instalarea spasticitatii verticalizat tehnica KABAT ( ameliorarea deficitului motor si controlul spasticitatii ) - STADII REC. MERS : I. ORTOSTATISM intre bare paralele II.MERS intre bare paralele III.MERS fara bare paralele IV.URCAT COBORAT - scari