BIOETICA, FAMILIA SI MORALA CRESTINA Lumea creata a fost dintotdeauna o realitate care, pe de o parte a fascinat omul, pe de alta parte

l-a pro ocat sa o cercete!e, sa o e"plore!e# $e masura ce fra%mente ale ei erau cunoscute si e"plicate, natura de enea &o carte' desc(isa pentru om# Ea a fost definita si redefinita pe masura ce era cunoscuta# Stiinta, dupa cum cunoastem, a facut salturi uluitoare in ultima suta de ani# )escoperirile si in entiile stiintifice au creat conceptii noi, puncte de edere noi si a*ordari noi a ceea ce numim &lume', &natura' sau &fire a lucrurilor'# )aca pana nu demult natura incon+uratoare era a!uta ca o realitate data, mai mult sau mai putin fa ora*ila omului, dar acceptata ca atare, in urma saltului urias fa ori!at de de! oltarea stiintei si a te(nolo%iei natura insasi a fost supusa unor interpretari si reinterpretari care au sc(im*at conceptul de &natura', de &fire'# Natura incon+uratoare, firea lucrurilor dar c(iar si firea sa, nu mai sunt pentru omul de stiinta o carte desc(isa in care poate sa descifre!e o serie de taine, ci una in interiorul careia poate inter eni, una care poate fi rescrisa# Natura, in *una parte, si in mod pro%resi , a a+uns su* puterea omului# Conceptele de & iata' si de &natura', de multe ori, sunt definite in la*oratoare de cercetari de oameni (iperspeciali!ati intr-un anumit domeniu de cercetare, si nu de cei care au sansa intele%erii ansam*lului, sansa intele%erii (olistice a lucrurilor, intele%ere care nu poate accepta performante, &impliniri' si a anta+e unilaterale, care reali!ea!a ca pro%resele te(nico-stiintifice nu sunt sinonime cu fericirea omului ca om, fiinta relationala# )efinirea lumii de oameni unilateral formati aduce si o anumita atitudine specifica fata de ceea ce s-a definit unilateral# $ro%resul, de orice natura ar fi el, nu-si %aseste +ustificarea decat daca este in slu+*a omului, nu a unui anumit om sau %rup de oameni# Nimeni nu poate ne%a ceea ce au insemnat pentru iata concreta a omului o*isnuit pro%resele stiintifice si te(nice# )ar, tot atat de ade arate sunt si riscurile pe care le poate aduce un anumit pro%res# Este suficient sa amintim de pro%resele in materie de ener%ie atomica spre a lamuri, atat consecintele *enefice, cat si de cele malefice ale acestei ener%ii# O asemenea situatie ne face sa intele%em foarte *ine ca stiinta fara constiinta poate fi catastrofala# Ca si in fi!ica, in *iolo%ie si medicina s-au facut pro%rese uluitoare in secolul nostru, mai ales dupa ce %enetica a oferit posi*ilitati si sanse noi celor responsa*ili de studiul ietii# )e la demonstratia lui O# T# A er, si a cola*oratorilor sai -./001, prin care s-a constatat ca acidul de!o"iri*onucleic de la un tip de pneumococi este capa*il sa produca modificari ereditare la un alt tip de pneumococi si din momentul adoptarii transfectiei . ca metoda de *a!a in %enetica, s-a desc(is lar% drumul unor performante ne*anuite in pri inta formelor de iata, dar totodata a aparut si riscul ca iata sa poata fi distrusa nu numai din afara -cum s-a facut cu ener%ia atomica1, ci si din interiorul ei, incepand cu &primele carami!i' care constituie edificiul sau#

Nu pot fi in inuite stiintele medicale si *iolo%ice pentru faptul ca, alaturi de marile lor reali!ari, anumite descoperiri -ale lor1 pun in pericol iata insasi, ci faptul ca aceste descoperiri nu sunt puse in discutie in conte"te mai lar%i, interdisciplinar, e aluate si din perspecti a ietii umane, inteleasa in intrea%a ei comple"itate nu numai su* aspect *iolo%ic# Spunem toate acestea pentru ca, un punct de eder te(nic pot fi reali!ate foarte multe, dar nu toate reali!arile posi*ile din punct de edere te(nic, in%ineresc, sunt si utile pentru ceea ce repre!inta iata umana# Nu toate descoperirile si in entiile te(nice pot fi, cu ade arat, *une# Sfantul Apostol $a el spunea in acest sens2 &Toate-mi sunt in%aduite, dar nu toate imi sunt de folos, toate imi sunt in%aduite, dar nu tre*uie sa ma las *iruit de nimic' -I Cor# 3, .41# 5iata este *unul cel mai de pret, sanatatea fi!ica este un *ine elementar, fundamental, dar ea poate a ea un sens pentru om, il poate face fericit, numai daca este insotita de anumite alori, de anumite impliniri -pe plan sufeltesc sau social1, de anumite armonii, relatii si intele%eri cu cei din +ur, care inseamna mai mult decat simpla supra ietuire si e%etarea lipsita de durerea fi!ica# &Atunci cand or*im de om si de e"istenta umana, iata, sanatatea, fericirea, nu se pot reduce numai la coordonatele *iolo%ice' 4# Ea presupune stari de constiinta si perspecti e pe care nu le poate satisface si implini o e"istenta pur si simplu *iolo%ica# $rin urmare, e"perimentele, descoperirile, reali!arile, performantele *iomedicale care i!ea!a iata *iolo%ica a omului, tre*uie pri ite in si din perspecti a alorilor specific umane, in si din perspecti a ocatiei omului in lume# Or, a pri i lucrurile in felul acesta inseamna a e alua si dintr-o perspecti a etica toate performantele stiintifice care pri esc iata umana# In anii 637 presa a pre!entat opiniei pu*lice o serie de ca!uri scandaloase cum ar fi2 in+ectarea de celule canceri%ene persoanelor in arsta, inocularea de (epatita irala copiilor nascuti cu (andicapuri %ra e, refu!ul tratarii ne%rilor *olna i de sifilis, cercetari pe fiinte umane fara ca acestea sa-si dea consimtamantul, sterili!area femeilor si *ar*atilor din lumea a treia sau a (andicapatilor, inter entia pe em*rion etc# Toate acestea au creat curente de opinie care au dus la (otarari pri ind e"istenta unui control serios asupra acti itatilor sa antilor si a oamenilor de stiinta# In felul acesta a aparut *ioetica# Este o disciplina care nu se limitea!a doar la teoreti!area pe mar%inea fundamentelor ietii, ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precisa pri ind comportamentul lor fata de ceea ce numim iata# &Bioetica', cu ant de ori%ine %receasca, nu este alt termen pe care lumea moderna l-ar da deontol%iei si eticii medicale, ci denumeste disciplina care preia o serie de elemente si de principii din *iolo%ie si medicina, din deontolo%ia medicala, dar si din alte discipline si domenii de acti itate -cum ar fi2 filosofia, sociolo%ia, psi(olo%ia, dreptul1# Elementele preluate sunt normati e, si pe *a!a lor, se clarifica deci!iile si ale%erile, posi*ile din punct de edere te(nic, in *iolo%ie, %enetica si medicina, in %eneral, ale%eri apreciate in practica medicala pentru performantele lor concrete# In masura in care in *ioetica au loc si elemente reli%ioase, responsa*ilitatea sa antului si a te(nicianului este cu atat

mai mare, cu cat el reali!ea!a ca printr-un anumit act, el ar putea afecta c(emarea profetica si sensul omului creat dupa c(ipul lui )umne!eu si c(emat la asemanarea cu El# )e retinut ca, *ioetica nu a aparut insa din necesitati reli%ioase, c(iar dimpotri a# Bioetica a*ordea!a realitatea ietii nereli%ios, in sensul ca nu porneste mai intai de la date reli%ioase, nu-si ar%umentea!a afirmatiile pornind de la credinta -dar nici nu o e"clude1, ci de la discursul rational %eneral uman si uneori -din nefericire1 de la interesele unei anumite societati concrete# Societatea moderna seculari!ata a receptat-o la scara lar%a tocmai pentru ca se arata a fi separata de morala reli%ioasa# Intr-o societate dominata de o etica utilitarista, sau in alta care a adoptat ca politica de stat etica procedurala, *ioetica a fi la randul ei profund influentata 8, de unde riscul ca normele impuse de *ioetica sa fie mai de%ra*a conte"tuale, afectand insa omul a carui structura specifica nu este con+uncturala, ci %enrealala*ila -el ramane om in orice conte"t socio-cultural ar fi pus1# Fundamentanduse pe acest ade ar, morala crestina poate introduce in cadrul normelor *ioeticii elemente care sa e"tinda aria ala*ilitatii acestei etici si sa-i dea autoritate# Bioetica este o a*ordare interdisciplinara# Necesitatea ei s-a pus in ca!urile in care dia%nosticarea anumitor maladii si (otararile pri ind tratamentul acestora nu mai puteau fi luate de medic sau pacient, ci in ec(ipa -in care medici, psi(olo%i, *iolo%i, asistenti sociali isi au contri*uita lor1# Bioetica nu tine cont de ceea ce a fost asimilat in trecut decat daca raspunsuri e"istente de+a pentru anumite pro*leme sunt adec ate orientarii prin e"celenta prospecti e actiunilor pre!ente# Ba, mai mult, ea tine seama de dialo%ul interpersonal dintre medic si pacient, dar si de structurile sociale, de normele +uridice si alorice ala*ile intr-o anumita societate# In conclu!iile ei, *ioetica este, pe de o parte, o anali!a ri%uroasa care se desfasoara dupa un plan *ine pus la punct, pe de alta parte, ea cauta coerenta intre ca!urile concrete, aspiratiile iitoare -ale omului de stiinta sau ale pacientului1 si principiile fundamentale uni ersal- ala*ile in orice societate, anume2 - respectul pentru iata, si - respectul pentru li*ertatea autodeterminarii fiecarei persoane umane# $rincipiile acestea nu e"clud principiile care stau la *a!a constituirii si dainuirii di erselor societati, nici normele si poruncile concrete, cum ar fi2 porunca de a nu ucide, porunca iu*irii aproapelui, fapta cu du*lu efect, principiul totalitatii, nici anumite re%uli care in pe linia traditiei (ipocratice, cum ar fi *inefacerea celui in suferinta, *una ointa fata de cel in suferinta si confidentialitatea pri ind maladia acestuia si nici unele principii specifice anumitor societati, cum ar fi2 principiul utilitarist, principiul uni ersalitatii -formulat de 9ant prin imperati ul cate%oric1, principiul dreptatii si al e%alitatii -potri it caruia *olna ii tre*uie tratati in mod e%al, indiferent de arsta, se", conditie sociala, reli%ie, nationalitate etc#1 precum si le%islatia specifica fiecarei tari# $rincipiile si normele acestea, fiind influentate de du(ul crestin, *ioetica insasi a *eneficia in calitatea propriilor deci!ii#

O*iectul *ioeticii il constituie iata cu toate actiunile menite sa o promo e!e, sa o modifice si c(iar sa o distru%a# In mod mai concret, putem spune ca *ioetica se ocupa cu urmatoarele teme2 eutanasia si insistenta terapeutica, reanimarea, ade arul spus *olna ilor si dreptul la moarte: a ortul, eutanasia foetala, dia%nosticul prenatal, consilierea %enetica: sterili!area (andicapatilor si eu%enia: e"perientele pe em*rionul uman si pe om: inseminarea artificala, fecundarea artificiala, *ancile de sperma, fecundarea in itro: manipularea %enetica: sinuciderea: transplantul de or%ane: transse"ualismul: cresterea demo%rafica si controlul ei: armele *iolo%ice si c(imice, precum si cele pri ind distru%erea in masa: tortura, pedeapsa cu moartea, poluarea etc 0# Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea re%ulilor deontolo%ice dupa care se aduc la reali!are corect o*iecti ele de mai sus, ci *a!andu-se pe principiile puse la dispo!itie de alte discipline, de traditia culturala si de conte"tul socio-cultural, ea a de enit o disciplina normati a, in sensul ca se pronunta asupra calitatii o*iecti elor ei, a eficientei si perspecti elor lor pentru iata si promo area acesteia# )in nefericire, ea nu apelea!a in mod direct la concursul pe care morala crestina i l-ar putea da in fundamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a principiilor de care tre*uie sa tina cont performantele acestuia in materie de iata# Or, omul de stiinta nu scapa preocuparilor lui )umne!eu, deci nici moralei crestine care, la randul ei, se interesea!a de toate temele care constituie o*iectul *ioeticii, pronuntandu-se asupra lor, pe *a!a dreptei +udecati, a re elatiei di ine si a in ataturii Bisericii# Temele de *ioetica ce pri esc iata cuplului familial i!ea!a trei aspecte2 planin%ul familial -controlul nasterilor, e entual reducerea acestora1: fertili!area cuplurilor sterile si sanatatea fatului# )atorita noilor descoperiri stiintifice, noilor performante ale in%ineriei %enetice, datorita unei noi a*ordari a nasterii, din punct de edere intelectual si moral aspectele *ioetice care se refera la iata, in plin proces de creatie in interiorul familiei, se pun intr-o noua perspecti a# )ar, aceasta noua perspecti a o*li%a morala crestina sa se pronunte intr-un lim*a+ adec at asupra unor situatii de+a cunoscute -cum ar fi cea %enerata de a ort1 sau asupra altora create de de! oltarea %eneticii si a in%ineriei %enetice contemporane -cum ar fi2 inseminarea artificala, transse"ualitatea, clonarea etc#1# 5om pre!enta punctul nostru de edere pri ind cele trei teme din preocuparea *ioeticii, care pri esc cuplul uman# .# Controlul si limitarea nasterilor Nimeni nu poate ne%a faptul ca in lumea contemporana, cel putin in cea care se considera &ci ili!ata', se pune foarte serios pro*lema planin%ului familial# Cuplurile care declara ca nu si-au pus aceasta pro*lema sunt ori iresponsa*ile, ori ipocrite# A %andi la numarul copiilor pe care poti sa-i nasti, sa-i educi si sa-i faci oameni este o realitate a cupluluifamilial# Si este de+a un control, un planin%# Ca din acest moment cuplurile iau sau nu masuri pentru limitarea nasterilor, este

altce a# A*soluti!e!i *iolo%icul si lasi in %ri+a lui )umne!eu ceea ce urmea!a este un aspect al lucrurilor, limite!i forta *iolo%icului -constient ca se"ualitatea omului este a unei fiinte personale care se manifesta si altfel decat *iolo%ic1, fara sa e"clu!i lucrarea lui )umne!eu este un alt aspect al ietii cuplului# Si aceasta, cu atat mai mult, cu cat, pentru un asemenea cuplu sunt si alte alori, cel putin tot atat de importante ca si nasterea si cresterea copiilor, care tre*uie culti ate si carora poti sau tre*uie sa-ti dedici iata, lucru ce nu poate fi facut daca toate celelalte acti itati umane or fi su*ordonate *iolo%icului, sentimentului, pasionalului# Nasterea, cresterea si educarea copiilor nu repre!inta un simplu proces mecanic sau *iolo%ic, ci si un act ontolo%ic2 este actul unei ointe procreatoare, care cel putin in mod implicit a fi implinit de mama, de parinti, dar si de comunitatea umana ;# Aceasta are responsa*ilitatea ei nu numai in ce pri este %ri+a fata de copiii e"istenti, ci si fata de deci!ia parintilor de a a ea sau nu copii# )eterminanta ramane, desi%ur, (otararea sotilor# Cuplul familial, in care domneste iu*irea autentica, nu poate ramane neroditor# Roadele sunt insa di erse, nu neaparat *iolo%ice# Finalitatea casatoriei se %aseste in implinirea celor doi soti printr-o iu*ire +ertfelnica, ce-i poate conduce la cunoasterea lui )umne!eu si la desa arsire# )aca intre roadele ietii de familie se a numara si nasterea de prunci, aceasta tre*uie primita ca un dar si ca o *inecu antarea a lui )umne!eu 3# Controlul nasterilor, se opune acestui dar< Este o pro*lema delicata la care Biserica nu a dat un raspuns clar# A*stinenta -care fara indoiala, este una din formele de control al nasterilor1 este recomandata de Biserica, *a mai mult, este socotita c(iar irtute, si pe drept cu ant# Opunandu-se altor forme de control al nasterilor, crestinismul a adoptat porunca &Sa nu uci!i=' a )ecalo%ului# $oruncile au o aloare normati a pentru iata umana, in ca! contrar prin nerespectarea lor se a+un%e la disoluita societatii# Conformarea ietii potri it acestora adica poruncilor, este reali!ata in numar restrans, mai ales in eacul nostru, acestia fiind numiti pe drept cu ant eroi# Crestinismul culti a, de altfel, eroismul moral2 el recomanda calea cea stramta -Matei >, .81 si luarea imparatiei lui )umne!eu cu staruinta -sau cu asalt1 -Matei .., .41, dar nu toti oamenii sunt eroi, mai ales in fata *iolo%icului# Morala crestina nu tre*uie inteleasa ca o cule%ere de in ataturi a*stracte aplicate unor realitati anonime sau neutre# Ea are un caracter istoric# Ea se adresea!a persoanelor si relatiilor interpersonale, care definesc si fundamentea!a rolul omului in lume si fata de lume# In faptul creatiei, )umne!eu a poruncit omului2 &Cresteti, umpleti pamantul si-l stapaniti=' -?en# ., 4@1# $orunca or%ani!arii si stapanirii lumii nu se potri este cu o morala care a*soluti!ea!a capriciile propriei *iolo%ii# Sfantul 5asile cel Mare intele%ea de+a in secolul al I5-lea ca porunca stapanirii pamantului se referea si la stapanirea pamantului propriului nostru trup prin fapte *une >, de unde putem

e"tinde ideea, la stapanirea propriei noastre *iolo%ii# Si este posi*il acesta, cu si%uranta, cand &dominam' propria *iolo%ie, nu suprimand-o, ci modeland-o, inaltand-o la dimensiunea persaonei care cauta iu*irea curata in care termenul de comparatie si modelul de urmat este )umne!eu insusi# Aceasta este iu*irea care nu pro oaca nici un fel de iolenta, nici macar propriei *iolo%ii# )impotri a, *iolo%icul din om isi %aseste implinirea si c(iar moti atia de a e"ista omeneste# a1 Cea mai cunoscuta metoda in ederea limitarii nasterilor este a ortul# Cunoscut inca de pe remea sumerinilor, cu e"ceptia %reco-romanilor, a ortul a fost, peste tot, inter!is# Continuand traditia e*raica, la randul lui, crestinismul, prin operele Sfintilor $arinti si disciplina canonica, a inter!is si sanctionat a ortul pro ocat# In secolul al II-lea, )ida(ia celor .4 Apostoli spunea2 &sa nu faci otra uri, sa nu uci!i copil in pantece, nici pe cel nascut sa nu-l uci!i' -II, .81# Canonul /. al Sinodului Trulan considera a ortul pro ocat omucidere -&$e cele care din doctorii lepadatoare de fat si pe cele care primesc otra uri omoratoare de prunci, le supunem pedepsei uci%asului'1# $arintii Sinodului Trulan -3/41 mer%eau pe linia traditionala a Bisericii, sesi!and %ra itatea actului prin care se pro oca, in mod oit, a ortul# Ca a ortul sa fie omucidere, tre*uie ca cel a ortat sa fie persoana# $ersoana poate fi definita din punct de edere cultural, filosofic si psi(olo%ic# )in punct de edere cultural este %reu sa se defineasca ce este persoana, stiut fiind ca in conte"tul pluricultural in care traim sunt culturi in care femeia nu este considerata persoana -ceea ce nu inseamna ca ea ar fi mai putin om1# $e de alta parte, in tarile an%lo-sa"one, unde s-a impus o etica utilitarista si procedurala, autoritatea pu*lica, prin ointa ma+oritatii este cea care sta*ileste statutul fiecarei persoane, cu atat mai mult em*rionului# )eci, in functie de (otararile ma+oritatii, fiinta umana indi iduala poate sa-si faca sau nu procese de constiinta# Nu se poate a+un%e nici pe linie de metafi!ica la o conceptie unitara pri ind definirea persoanei, datorita di ersitatii de credinte si opinii# )e aceea, se prefera definitia psi(olo%ica# In %eneral, din punct de edere psi(olo%ic, persoana este fiinta indi iduala constienta de sine si capa*ila da autodeterminare# $ersoana este identica cu fiinta umana, adica structura somatica in!estrata cu suflet rational si li*er# Cand se poate or*i, insa, de insufletirea fatului spre a de eni2 fiinta indi iduala, li*era, rationala si li*era< Crestinismul si-a pus de la inceputurile sale aceasta pro*lema, renuntand la teoria traducianista si oprindu-se la cea creationista, potri it careia )umne!eu creea!a in mod special sufletul si-l uneste cu trupul in momentul !amislirii, si al indi iduatiei tardi e, dupa care )umne!eu pune suflet in fatul constituit prin !amislire, atunci cand structura material-*iolo%ica este capa*ila sa primeasca elementul spiritual# Aceste teroii isi au ar%umentele lor, ala*ile si a!i# Biserica nu s-a pronuntat prin do%ma in pri inta reuneia dintre ele# 5iata si aparitia ei

constituie o taina pe care Biserica o primeste si o respecta ca atare# )aca credinta nu are elemente suficiente ca sa se pronunte cate%oric in aceasta pri inta, de altfel nu este o*iectul ei, *iolo%ia ofera o serie de elemente care ar putea clarifica si fundamenta o atitudine morala fata de ceea ce noi numim fat# $rin urmare, fecundarea se produce in trompe# Oul format prin unirea o ului cu spermato!oidul se di ide in 4-0-@ etc# celule si incep mi%rarea spre uter# Mi%rarea durea!a 3 !ile# In perioada de pana la a 4>-a !i a ciclului, oul se %aseste in starea de *lastula, constituita din cca# .77-477 de celule# Este starea de totipotenta -acum orice celula recoltata din *lastula se poate inmulti formand o *lastula identica cu materialul %enetic din care a fost recoltata sau doua *lastule pot fu!iona formand una sin%ura1# In +urul celei de a 44-a !i oul este %ata pentru nidare -fi"area de peretele din spatele uterului1# In acelasi timp are loc impartirea celulelor in doua parti care or da, pe de o parte trofo*lastul, placenta si ane"ele ei, iar pe de alta parte em*rionul propriu-!is# Cu nidarea, incetea!a totipotenta *lastulei si incepe diferentierea (istolo%ica -speciali!are functiilor celulare1# Acest mod de e olutie %enetica, l-a facut pe A# L# Mal(er*e -directorul Institutului de studii de *ioetica al Bni ersitatii din Lou ain1 sa spuna urmatoarele2 .1 &)e la fecundare la indi iduali!are, em*rionul a fi iata or%anica, apartinand speciei umane, dar nu o persoana indi iduala: 41 pornind de la primul inceput al indi iduali!arii, em*rionul ca atare a fi o persoana potentiala' @# C(iar daca, in comparatie cu mama care-l poarta in trupul ei, copilul nu este o fiinta rationala, el face insa do ada ca el detine un anumit pro%ram care-i da specificitatea si identitatea cu sine insusi, in ciuda faptului ca, din punct de edere c(imic, elementele care constituie pruncul nou-nascut pot fi cu totul altele fata de cele care, cu noua luni mai de reme, constituisera em*rionul /# C(iar daca, din punct de edere al definirii persoanei, em*rionul nu poate intruni toate notele caracteristice, pentru a-si sustine punctul sau de edere, morala crestina e aluea!a em*rionul nu numai din punct de edere filosofic, psi(olo%ic si functional -unde nici filosofia, nici psi(olo%ia nu se pot pronunta in mod e"(austi 1, ci fundamentandu-se inainte de toate pe conceptul de natura umana# Nu stim cand pune )umne!eu sufletul in em*rion# Stim cand acesta primeste specificitate si ca este detinatorul unui pro%ram in functie de care se de! olta# $ro%ramul si momentul nidarii ar putea fi indicii in sensul momentului insufletirii fatului< S-ar putea# Nu ne putem pronunta insa noi in acest sens# )e remarcat este insa faptul ca atat inainte, cat si dupa nidare, em*rionul este de natura umana# &Em*rionul, ca atare, are parte de aceasta natura# El nu se face em*rion uman, el apare ca em*rion uman, in acelasi fel in care %(inda nu este ste+ar, ci de ine ste+ar -in conditii adec ate n#n#1# Transcendenta sa -fundamentul ultim al drepturilor sale1, nu este primita de em*rion din partea cui a: el o poseda totala, sau in potenta, prin sine, prin e"istenta sa personala, din momentul aparitiei sale' .7# Acesta este moti ul pentru care nu se poate dispune de em*rion dupa *unul plac al fiecarei persoane sau c(iar al unei anumite comunitati mai mari sau mai mici, fie ea c(iar a oamenilor de stiinta# Em*rionul nu tre*uie sa fie nici andut,

nici cedat, nici o*iect de e"perienta, de manipulare sau suprima*il fara ca persoanele capa*ile de acesta sa nu-si asume cu serio!itate responsa*ilitatea morala, si nu numai# Cu toate acestea, e"ista a orturi# Nimeni nu le poate ne%a e"istenta# Ele ridica serioase pro*leme celui care este sensi*il din punct de edere moral, dar si preotului du(o nic# A oturile sunt o suferinta care lo este iata mamei si care creea!a suficiente pro*leme de ordin pastoral# Biserica a instituit c(iar ru%aciun pentru femeia &care a lepadat'# E"ista insa a orturile medicale pentru care omul este responsa*il in parte, sau, deloc, si a orturile spontane, pentru care omul nu are nici o responsa*ilitate# $entru a ortul spontan, preci!am ca, in mod natural, in cadrul procesului de reproducere, in primele luni ale ietii foetale, au loc a ortari spontane ale multor o ule fertili!ate# ?eneticienii considera ca acestea sunt c(iar *enefice pentru sanatatea femeii# Trupul ei elimina spontan em*rionii care nu sunt ala*ili# &$rin urmare, mecanismele pur naturale ale reproducerii sunt or%ani!ate in asa maniera, incat eliminarea em*rioanalelor ne ia*ile este una din functiile lor si nu putem considera ca in asemenea ca!uri ar fi or*a de fiinte umane' .., c(iar daca este or*a de o materie produsa in trupul omenesc# In mod spontan sunt a ortati uneori em*rionii care au murit in pantecele mamei, alteori este ne oie de inter entia medicului# )octorul $aul C(uc(ard, profesor la Ecole des Cautes Etudes din $aris, spunea urmatoarele despre em*rionii care comportau malformatii con%enitale %ra e2 &Bn ou, spunea el, nu este omenesc decat daca, in aptitudinile sale %enetice el ar putea sa conduca la de! oltarea creierului# Bn em*rion nu este omenesc decat daca el are un creier, c(iar daca acesta pre!inta anumite insuficienteD )aca, din punct de edere %enetic, em*rionii s-ar pre!enta cu anormalitati foarte mari din momentul !amislirii, putem spune ca ei nu au fost niciodata fiinte umane# )aca este or*a de o afectiune tar!ie care a impiedicat cresterea creierului, putem spune ca din acel moment, ca persoana umana, em*rionul este mort' .4# Asemenea em*rioni or fi eliminati prin a orturile olunare, nu spre a face cui a placere, ci pentru ca ei or fi incompati*ili sa mai sta*ileasca relatii personale cu lumea oamenilor# Aceasta ne face sa intele%em ca, pe parcursul celor noua luni de iata intrauterina em*rionul poate suferi accidente care or putea sa-l desfi%ure!e in asa masura, incat sa nu mai fie din nefericire em*rion uman -deci o persoana in potenta1, ci o masa de carne cu forma umana uneori care se a inscrie pe linia altor forme de &risipire' a structurilor somatice de pro enienta omeneasca, risipire care are insa drept scop iata insasi .8# 5iata este o minune reali!ata cu pretul unui mare consum de ener%ie si cu sacrificii, pe care le face si ea insasi, datorita principiilor care o %u ernea!a# Cau!ele care pot afecta atat de profund iata fatului, incat sa fie scos din trupul mamei pentru ca a murit sau pentru ca a fost desfi%urat incat nu a mai putea fi reodata om, sunt multiple# Intre acestea, unele nu sunt imputa*ile parintilor - iro!ele din primele luni de sarcina, *olile transmise %enetic sau produse prin accedente %enetice, prin reparti!area ine%ala a cromo!omilor etc#1, altele insa

-cum ar fi consumul dro%urilor, alcoolismul, ta*acismul, contractarea *olilor enerice, contractarea irusului CI5 etc#1 sunt imputa*ile am*ilor parinti sau, cel putin mamei# Ca mi+loc de re%lare oluntara si premeditata a nasterilor, a ortul poate fi socotit infanticid si a ramane, din punct de edere al moralei crestine, un pacat %reu# Alte metode in ederea controlului nasterii ar mai putea fi urmatoarele2 *1 Metoda intero%arii E consta in &intero%area' trupului femeii cu pri ire la statutul ei fi!iolo%ic# )intre procedee, cel mai frec ent este procedeul simto-termic care com*ina o*ser area temperaturii muco!itatii a%inale# Eficacitatea acestei metode este foarte mare cand relatiile intime au loc in perioadele a%ene!ice# c1 Metoda intreruperii E consta in intreruperea unui o*iect intre %ameti pentru a e ita intalnirea lor# O*stacolele pot fi mecanice -pre!er ati ul1 si c(imice -spumele spermicide1# d1 Metoda interferentei -pilula1 E consta in modificarea procesului fi!iolo%ic al or%anismului de producere a %ametilor# Administrarea unei medicatii speciale in(i*a producerea o ulelor sau a spermato!oi!ilor -in ca!ul in care fac tratamentul si *ar*atii1# e1 Metoda intreruperii actionea!a cu a+utorul unui o*iect sau a unui medicament intreruperea de! oltarii oului# Metoda aceasta intrerupe procesul de mi%rare a oului endometru, impiedicand nidarea# Se reali!ea!a mecanic, prin punerea steriletului intrauterin sau medicamentos -pilula de a doua !i1# Controlul nasterilor este o realitate, atat din punct de edere social, cat si *iolo%ic -autore%larea nasterilor este un sistem inscris c(iar in mecanismele *iolo%ice1# Teolo%ul romano-catolic AacFues-Marie $o(ier spunea cu multi ani in urma ca2 &a pune pro*lema contraceptiei si a a ortului uitand ca auto-re%larea reproducerii este o functie tot atat de necesara, tot atat de omeneasca si tot atat de &sacra' ca si reproducerea si ca iata insasi, si ca un respect pentru iata care nu ar respecta aceasta functie ar fi un respect or* pentru iata# Oricat de esentiale ar fi alorile indi idului si ale specieiD nu am putea concepe ca ele conduc la ne%li+area altor alori si a altor functii care sunt tot atat de a*soluteD A %andi ca tre*uie lasata specia umana sa se reproduca cat mai mult posi*il si ca datoria parintilor si a societatii consta in incercarea de a face tot posi*ilul pentru produsele unei reproduceri lasata la oia intamplarii, nu poate fi, deci, maniera cea mai crestina de a respecta iata, reproducerea, fiintele umane si inmultirea lor' .0# Este un punct de edere responsa*il care arata ca, in fata fenomenului controlului nasterilor morala crestina nu pate tacea, mai les ca el e"ista ca fenomen *iolo%ic si social -societatea producandu-l si a*ia, dupa aceea,

recur%and la principiile moralei crestine1# Ca fenomen *iolo%ic si ca pro*lema pusa teoretic, controlul nasterilor nu este pacat# Cat pri este metodele de reali!are a controlului nasterilor -cu e"ceptia controlului natural si a ca!urilor e"ceptionale E de a ort medical1 apar serioase pro*leme, atat de ordin *iolo%ic, cat si de ordin social si, mai ales, de constiinta# Morala crestina nu poate sa taca in aceasta pri inta# La prima edere, metodele de pre enire si control al nasterilor par e%ale, si aceasta, pentru ca finalitatea lor este aceeasi prin intreruperea procesului de nastere a unei fiinte umane sau prin impiedicarea !amislirii# Toate insa isi au nea+unsurile lor, pentru ca c(iar din fa!a de intentie ele pun in discutie o realitate E iata E care se inscrie in numele celor despre care )umne!eu a spus ca sunt *une foarte# C(iar daca esti cola*orator al lui )umne!eu in lume, nu ai dreptul sa distru%i ceea ce se de! olta in mod normal, sanatos si oit de )umne!eu# A ortul ramane un pacat foarte %reu de reme ce el este o inter entie *rutala de suprimare a unei fiinte fara aparare, care in potenta este un semn al tau# A ortul este +ustificat numai cand, prin testele specialistilor, se constata ca em*rionul este mort sau ca e olutia lui or%anica a luat o turnura incura*ila care a e"clude orice posi*ilitate ca el sa fie cu ade arat om2 fiinta rationala, li*era si capa*ila de relatie constienta cu altii# Metoda interpunerii mecanice ramane o simpla de!%ustatoare mastur*are, in care femeia, de fapt, nu primeste ceea ce tre*uie sa primeasca2 structura c(imica spermatica ce ii a asi%ura ec(ili*rul (ormonal, care este mult mai mult si mult mai important decat &+uisarea' erotica# Folosirea spumelor spermicide au nea+unsul ca -fiind in %eneral *a!ice sau acide1, pot crea le!iuni pe peretii uterului femeii cu consecinte nepre a!ute mai tar!iu# $ilulele anticonceptionale, toate, au consecinte secundare, pre i!i*ile mai curand sau mai tar!iu datorita faptului ca, in mod sistematic, ele modifica, falisficand, de fapt, meta*olismul femeii# Multe dintre ele -daca nu toate1 sunt canceri%ene# Stiut fiind ca celulele canceroase nu sunt produsul reunui irus sau reunui micro*, ci al unor modificari produse la ni el de celula, pro*a*ilitatea cancerului creste atunci cand meta*olsimul femeii este intr-un continuu proces de modificare fortata# $e de alta parte, utili!rea contracepti ului oral, suspendand procesul procreator, eli*erea!a femeia de anumite %ri+i referitoare la se"ualitatea ei, fa ori!and aspectul de &*un etoric', in detrimentul c(emarii ei mama# Contracepti ele orale, nu de putine ori, pro oaca pentru totdeauna sterilitatea femeii sau in ca!ul sarcinii, un or%anism profund afectat din punct de edere meta*olic, poate fa ori!a afectiuni %enetice ale fatului# Steriletul -ca si a ortul1 afectea!a deopotri a demnitatea si taina femeii# )incolo de toate tainele trupului omenesc, femeia are parte de una metafi!ica, dar nu c(iar reli%ioasa, aceea care o aseamana cu &apele primordiale' peste care se misca )u(ul lui )umne!eu dandu-le capacitatea de a da din ele iata# Biserica Ortodo"a nu s-a pronuntat oficial asupra metodelor de contraceptie si planin% familial# A lasat sa fie re!ol ata pe plan pastoral, in relatia dintre

credincios si preotul du(o nic# Normati ramane sfatul Sfantului $a el2 a*stinenta de comun acord pentru o reme -I Cor# >, ;1 si ceea ce spunea Sfantul 5asile cel mare2 stapanirea pamantului timpului nostru, adica, disciplinarea afecti itatii si corporeitatii noastre# A*stinenta temporara de la relatiile trupesti nu inseamna renuntare la alte do e!i de dra%oste si de pretuire a to arasului de iata, care, de foarte multe ori, pot fi mai tandre, mai profunde, mai delicate si mai dura*ile, c(iar su*lime, in comparatie cu cele procurate prin relatiile trupesti# In a*stinenta periodica, sotii afirma autonomia persoanei fata de automatismele firii# Aceasta metoda de planin% familial este acceptata de cea mai mare parte a moralistilor crestini, stiut fiind ca uciderea -orice moti e s-ar in oca pentru +ustificarea ei1 ramane ucidere, si ca )umne!eu insusi a pus in natura o ordine in care e"ista perioade de fertilitate si perioade de nefertilitate# &$ro*lema controlului nasterilor si a formelor sale accepta*ile nu poate fi re!ol ata decat de fiecare cuplu crestin in parte# Sotii nu pot lua o deci!ie dreapta decat daca accepta an%a+area lor crestina cu ce mai mare serio!itate, daca cred in putrarea de %ri+a a lui )umne!eu, daca e ita sa fie foarte nelinistiti cu pri ire la si%uranta lor materiala, daca iau in considerare faptul ca pruncii sunt o mare *ucurie si un dar al lui )umne!eu, daca iu*irea lor nu este e%oista si interesata, daca-si aduc aminte ca iu*irea redusa la placerea se"uala nu este iu*ire ade arata' .;# In acest sens este ne oie de o *una consiliere du(o niceasca si o receptare pe masura# 4# Bioetica si sanatatea fatului Stiintele medicale au a+uns de asemenea performante, incat, nu numai ca urmaresc e olutia fatului de la conceperea sa, dar, prin proceduri speciale -de e"# amniocente!a1, pot fi depistate anumite malformatii ale fatului, *a mai mult, si predispo!itiile pentru anumite maladii ale iitorului om# In%ineria %enetica produce insulina, di erse accinuri, interferon si (ormoni de crestere, detectea!a di erse *oli -cum ar fi sindromul )oGn6s, sindromul Las(-N,an etc#1 si corectea!a efectele %enetice in uter inainte ca de*ilitatea sa atin%a creierul# Acest %en de inter entii, a and o finalitate *una, este *ine enit# Ele se inscriu pe lina tuturor formelor de tratament la care omul este supus de-a lun%ul ietii spre a-si intretine sanatatea, c(iar daca sunt inter entii din afara# Ele nu profanea!a fatul, asa cum cred unii# &Cautarea masurilor terapeutice in ederea corectarii defectelor %enetice in celulele somatice este lauda*ila si a tre*ui continuata# Acolo unde demnitatea si inte%ritatea su*ectului uman sau animal este deplin respectata, o asemenea cercetare a tre*ui incura+ata', spune profesorul Aon BrecH la NeG IorH .3# E"ista posi*ilitatea inter entiei pe celulele %erminale# Lucrul acesta s-a facut la plante si animale# S-au creat e"emplare cu performante comerciale si curio!itati estetice# In lumea occidentala, in anii 6@7 a fost un enorm scandal din cau!a consumarii carnii de animale a caror crestere a fost stimulata cu (ormoni# O*e!itatea si alte maladii si-au facut aparitia datorita alimentelor consumate#

Inter entia %enetica la animale nu ramane fara consecinte, cel putin in parte, si pentru oameni# $entru ca posi*ilitatea e"ista, e"ista si riscul inter entiei pe celulele %erminati e umane# $entru a se crea oameni mai potri iti pentru anumite conditii de iata sau care sa corespunda unor e"i%ente con+uncturale, s-ar putea intern eni in %enomul uman, desc(i!andu-se drumul unor urmari ne*anuite# Nu e"ista o anumita instanta care sa (otarasca unde si cand sa inter ina# Bioetica su%erea!a instantelor politice sa se pronunte# In societatile in care nu domina morala crestina, ci etica utilitarista sau procedurala, riscurile folosirii in%ineriei %enetice nu numai in scopuri terapeutice, ci si eu%enice, sunt mari# Intr-o lume marcata de curio!itate si de mira+ul noului, al insolitului si al di ertismentului, morala crestina tre*uie sa sensi*ili!e!e autoritatile competente ca utili!area fara responsa*ilitate a te(nicilor de manipulare %enetica se a do edi catastrofala pentru ca re!ultatele inter entiilor pe celulele %erminale sunt impre i!i*ile, intrucat apar de-a lun%ul a mai multor %eneratii# In multe ca!uri performantele in%ineriei %enetice nu pro*ea!a neaparat succesul medicinii, ci nea%a ade arata intentie a ei, aceea de a nu atama, ci de a indeca# Nu a em dreptul sa transmitem %eneratiilor iitoare consecintele neasteptate ale unor taine de!astruoase# 5iata este un dar la lui )umne!eu, afectat de pacat, supus im*unatatirii dar fara a fi e"pus unor prime+dii ne*anuite# In minea sa antului nu e"ista reo linie de demarcatie intre terapeutic si eu%enic atunci cand o*iecti ul este performanta stiintifica# Aceasta linie o poate sta*ili numai o constiinta iluminata de (ar# Or, aici re ine responsa*ilitatea Bisericilor# 8# Te(nici de inmultire cu orice pret La polul opus al limitarilor nasterilor sta ointa e"presa a unor cupluri de a a ea copii cu orice pret# )esa arsirea sotilor in iu*ire &presupune procreerea' .># Imposi*ilitatea procreerii nu tre*uie inteleasa drept pedeapsa a lui )umne!eu sau *oala# Sterilitatea in urma metodelor anticonceptionale, uneori nu poate fi socotita neaparat pedeapsa -ca imputatie e"terna1, ci consecinta fireasca a pacatului# )e cele mai multe ori, sterilitatea tre*uie inteleasa ca un semn din partea lui )umne!eu ca respecti ului cuplu, din ratiuni neintelese de noi, nu-i era necesara nasterea de prunci# Bn mare rol are aici du(o nicul -la care, din nefericire, se apelea!a din ce in ce mai rar1# Medicina a pus la dispo!itie insa si mi+loacele e"ceptionale de fertili!are a cuplurilor si este %ata sa puna in practica inmultirea &in serie' prin clonare# a1 Multe din formele de sterilitate sunt tratate medicamentos# )e peste 47 de ani in lume -de curand si in Romania1 se practica cu succes fecundarea in itro# Aceasta metoda de fertili!are se foloseste in ca!ul in care femeia sufera de o*turatie tu*ulara -atunci cand trompele, care tre*uie sa asi%ure mi%rarea !i%otului spre a se fi"a pe peretele din spatele uterului, sunt sectionate sau

astupate1# O ulul este prele at la iesirea din o ar, este fecundat intr-o epru*eta si minusculul em*rion este implantat in uterul femeii care a furni!at o ulul# )aca implantarea reuseste, sarcina se a desfasura normal# Operatia nu este insa simpla: uneori este ne oie de mai multe inter entii c(irur%icale pentru prele area o ulelor: spre a nu se repeta aneste!ierile %enerale, se pre alea!a mai multe o ule, se fecundea!a, iar !i%otii or fi con%elati: !i%otii cei mai *ine formati, or fi plantati mai intai, actiunea se a repeta pana la reusita# In acest ca! apar o serie de pro*leme de ordin moral, si anume2 !i%otii sunt de+a fiinte ii, ce se a intampla cu cei ramasi< In situatia in care recolta masculina este de la alt *ar*at decat de la sot, copilul care se a naste risca sa nu-si cunoasca niciodata tatal, desi este un drept al sau# O alta cale prin care cuplurile fara copii re!ol a dorinta lor ar!atoare de a a ea copii este folosirea &mamei de imprumut'# Rolul acesteia consta in donarea sau inderea o ulelor unei femei sterile, purtarea in pantece a o ulelor fertili!ate ale altor femei spre a da nastere copiilor, purtarea in pantece a em*rioanelor ale caror o ul si sperma au fost date de persoane anonime# Si in aceasta situatie apar pro*leme de ordin moral pentru ca &c(iar daca donatorul ramane sau nu un anonim, o a treia persoana intra in interiorul cuplului familial care, prin natura lui, este unirea dintre un *ar*at si o femeie' .@# In situatia utili!arii unei asemenea metode pentru a a ea copii, multe pro*leme apar dupa nasterea copilului# O femeie care nu a fost dispusa sa faca sacrificiul de a naste un copil, e posi*il sa nu-l faca nici pe acela de a-l educa# In America, spre e"emplu, sunt femei *o%ate care platesc &mame' care se ofera sa le poarte in pantece copiii# Bneori, mamele de imprumut se lea%a atat de mult de &copiii' celorlalte, incat refu!a sa le restituie copilul incredintat in primele luni de iata# In aceste situatii copilul apare ca o fiinta de care se ser esc cei maturi ca de orice *un si nu ca o persoana care n-a enit pe lume de dra%ul unora sau al altora# Copilul nu stie care este ade arata lui mama# Fiinta umana este *iorelationala# )in momentul in care s-a intrerupt relatia creata intre prunc si mama care l-a purtat in pantece, apar serioase pro*leme pentru el, dar si pentru mama de imprumut -daca e o femeie cu mintea intrea%a1# Cuplurile sterile tre*uie sa intelea%a faptul ca nasterea de prunci este un dar, nu ce a care lui i se cu ine in mod o*li%atoriu# *1 O prime+die pentru specia umana cu care se confrunta *ioetica este intentia unor sa anti de a trece la clonarea unor fiinte umane pentru reproducerea de copii indentice dupa un anumit tip de om# Cu antul clonare ine de la %recescul clon E ramura# Metoda consta in prele area unui o ul din care se scoate nucleul, in locul caruia se introduce nucleul unei celule em*rionare din fa!a de *lastocit# Apoi, o ulul in care s-a facut transferul de nucleu se a introduce intr-o &mama purtatoare'# Se a reali!a in felul acesta o copie fidela a pruncului nascut pe cale naturala# Clonarea se anunta ca una din cele mai prime+dioase &performante' ale %eneticii# Bioeticienii au reactionat# Americanii au inter!is incercarea de clonare a fiintelor umane# In .4 ianuarie .//@ s-a semnat la $aris de catre ./ state un document prin care se inter!ice clonarea fiintelor umane# Este o prime+die care

afectea!a profund morala familiei si morala crestina in %eneral, cu urmari ne*anuite pentru societate# Transse"ualitatea este o alta performanta a medicinei# La dorinta parintilor, %eneticienii au a!i posi*ilitati sa inter ina pe fat si sa-i sc(im*e se"ul# Este, desi%ur, o performanta, dar ea ridica serioase pro*leme de ordin moral din cel putin doua moti e2 dorintele copiilor nu coincid totdeauna cu cele ale parintilor, prin urmare, nimeni nu a putea sa pre ada reactia unui copil a+uns la maturitate, cand a afla ca, din punct de edere se"ual, el tre*uia sa fie altce a decat este: pe de alta parte, reusita operatiei presupune mai multe e"periente -care, desi%ur, se or face pe fiinta ie, nu teoretic1# $rin urmare, mama a fi supusa mai multor operatii, mai multi em*rioni sanatosi or fi distrusi, iar cei pe care s-a reusit transse"uarea, risca sa ramana cu malformatii sau deficiente di erse tocmai datorita inter entiei pe ei# c1 Transee"ualitatea poate fi reali!ata prin operatii, la cerere, si persoanelor mature# )e o*icei sunt supusi unor asemenea operatii, la cerere, si persoanelor mature# )e o*icei sunt supusi unor asemenea operatii (ermafroditii -care sunt foarte rari1, unii *olna i psi(ic -dupa ce medicii psi(iatri dau %arantii ca pe cale medicala pacientul nu a scapa de o*sesia ca el tre*uia altfel se"uat decat este1 si prostituatii--le1# Operatia aceasta este, desi%ur, o performanta c(irur%icala -cum s-a do edit si la noi in urma cu doi ani1, dar din punct de edere moral, ea nu este alida# Si aceasta, din mai multe moti e, intre care am putea enumera2 *olna ul psi(ic, de fapt, nu este indecat prin &sc(im*area se"ului': daca ar fi or*a de o reala sc(im*are de se", *ar*atul de enit femeie, ar putea naste, ceea ce este imposi*il, pentru ca din punct de edere cromo!omial, se"ul nu a fost sc(im*at# Au fost sc(im*ate numai confi%uratiile anatomice ale or%anelor %enitale spre a semana cu ale celuilalt se", in realitate persoana care s-a supus opereatiei este o femeie falsa si un *ar*at fals# In fapt, sc(im*area de se" nu face altce a decat sa fa*rice material erotic celor interesati# )in punct de edere moral ea nu-si are nici o moti atie, este, mai de%ra*a un a*u! al stiintei fara contiinta# J In cele de mai sus am le%at pro*lemele ridicate de performantele medicale de familie pentru ca in familie, in interiorul cuplurilor umane se plamadeste iata, material de cercetare pentru omul de stiinta# $arintii, %enitorii -in orice situatie sar %asi1 au cel putin aceleasi o*li%atii morale fata de rodul trupurilor lor ca si oamenii de stiinta# Responsa*ilitatea fiecarui om in parte fata de rodul trupului sau creste, cu atat mai mult, cu cat intre inter entiile %enetice terapeutice, eu%enice, manipulatorii si de ino atii nu e"ista %ranite din punct de edere stiintific# E"ista, insa, posi*ilitati pentru producerea lor# )aca nu are con in%eri morale sau reli%ioase, omul de stiinta are, deci, posi*ilitati, curio!itati si ima%inatie#

$ericolul posi*ilitatilor si ima%inatiilor acestuia este real# Fara o e aluare etica a posi*ilitatiii performantelor %enetice, specia umana a putea sa fie afectata ne%ati , cu urmari nepre a!ute, pentru totdeauna# Si aceasta, in numele unei li*ertati rau intelese# In faptul creatiei, omul a primit puterea de a stapani peste lume, puterea autocreatiei -&Cresteti si a inmultiti='1, a li*ertatii si a autoreali!arii# Omul a primit puterea peste lumea creata, insa spre a o apara, nu spre a o distru%e# Cele trei puteri primite in calitate de c(ip al lui )umne!eu tre*uie e"ercitate in limitele sale de fiinta creata, impreuna-creata, cu celelalte fiinte, de )umne!eu# Cele trei puteri i-au fost date omului spre desa arsire, nu spre pier!are# Omul are posi*ilitatea creatiei -in limitele date1, nu are dreptul sa se considere un fel de )umne!eu pentru aproapele, dispunand de iata sau moartea acestuia# 5iata ramane un dar si un drept al lui )umne!eu# O familie educata din punct de edere crestin a fi atenta cu fructul iu*irii care o constituie familie si nu altce a# Aici morala crestina are cu ant %reu de spus %eneticianului si *ioeticii# 5iata este o realitate care tre*uie e aluata cu aspect, nu numai cu curio!itate# Nu putem socoti omul un numar sau o realitate materiala, intre celelalte, la indemana si dispo!itia sa antului apartinand unei lumi seculari!ate# $rin urmare, inainte ca sa antul sa-si e"ercite posi*ilitatea si responsa*ilitatea fata de rodul trupurilor omenesti, aceasta re ine inainte de toate familiei, cu atat mai mult cand ea se defineste drept familie crestina# )e aceea morala crestina se opune oricarei forme de a ort pro ocat# $entru crestinism, omul este om din momentul !amislirii sale# Tocmai pentru acest moti , in calendarul *isericesc !ilele !amislirii unor mari personalitati din istoria sfanta sunt !ile de sar*atoare# Ca in mod spontan, natura elimina o ulele, spermato!oi!ii si !i%otii ne ia*ili este o realitate *enefica pentru iata ca atare# )e ce n-ar fi unul din simptomele naturii facuta neperformanta prin pacat< Nu a em dreptul sa-i marim numarul suferintelor ei# Cat pri este inmultirea cu orice pret, folosindu-se inseminarile artificiale, nu se +ustifica moral# )orinta ar!atoare de a a ea si a creste copii tre*uie educata si e an%(eli!ata spre a de eni act %eneros prin dra%ostea care ar putea fi atrasa fata de copiii de+a e"istenti# Inseminarea artificiala se face cu costuri mari# Acestea ar putea fi puse in slu+*a iu*irii crestine, decat in interesul unor dorinte e%oiste de a fi cu orice pret mama in sensul strict *iolo%ic al cu antului# )reptul de a procrea nu este nelimitat# Copilul tre*uie sa fie !amislit in cele mai firesti conditii si sa se nasca in cele mai *une conditii, incat sa se poata inte%ra in societate# Este de dorit ca &parintii' si c(iar medicul sa-si ordone!e atitudinea si comportamentul moral mai mult spre copilul care s-ar putea naste decat spre dorinta si cererea parintilor# Inter entiile pe fat pot fi le%itimate moral, daca nu comporta nici un risc pentru fat# Cele mai mici riscuri care ar putea fi in%aduite pot duce la urmari ne*anuite# Inter entiile pe fat nemoti ate terapeutic sunt iolari nepermise ale unei ordini constituie de+a# In%ineria %enetica are tot dreptul sa normali!e!e esecurile unei

naturi in suferinta, nu are insa dreptul sa modifice ceea ce in natura este de+a o realitate normala, performanta# $r# )r# 5asile Raduca, Studii teolo%ice, seria a II-a, anul LI, nr# 8-0, iulie-decem*rie .///, pa%# .78-..># NOTE BIBLIO?RAFICE .# Transfectia este metoda prin care A# )# N# e"o%en este introdus in celulereceptor, producandu-se seria de modificari in interiorul celulelor respecti e# A#)# Cers(e, si C(ase au fost primii care, utili!and transfectia, au demonstrat -in ./;41 ca aci!ii nucleici ri ali sunt capa*ili sa reali!e!e infectia *acteriilor si producerea particulelor ri ale mature# -Cf# $etru Raicu, ?enetica %enerala si umana, Cumanitas, .//>, p# .; si urm1# 4# E# Bone, Bni ersite cat(oliFue et preocupation *ioetiFue, in KRe ue T(eolo%iFue de Lou ainK, 8, p# 4/># 8# Etica procedurala este una din formele de e"primare a simtului moral in societatile seculari!ate# Etica procedurala a fost propusa de filosoful C#T# En%el(ardt# )upa aceasta, pentru ca nu este a*solut nimic, oamenii ar tre*uie sa se puna de acord asupra unui cod de norme, totdeauna pro i!oriu, re i!ui*il# Aler%ica la orice ar%ument cu autoritate, etica procedurala face din toleranta irtutea prin e"celenta# Codul de norme care a %aranta pentru un anumit timp o anumita societate, a fi (otarat prin ot# 0# Cf# ?u, )urand, La *ioet(iFue, Cerf# ./@/, pp# 80-8;# ;# Cf# Bernard LuelFue+eu, La olonte de procreer, in KLumiere et ieK, tome MMI, nr# .7/, au%-oct# ./>4, p# 3># 3# Ao(n BrecH, Bio-medical tec(nolo%,2 of t(e Hin%dom or of t(e cosmos<, in KSaintNs 5ladimir Te(olo%ical Luarterl,K, ol# 84, nr# ., ./@@, p# .8# ># Sf# 5asile cel Mare, )espre crearea omului, Omilia a II-a, $#?# 00, col# 4@.)4@0A, S#C# nr# .37, pp# 48>-48/# @# A# Fr# Mal(er*e, LNem*r,on est-il une personne<, in KLumiere et ieN, .>4, nr# ., ./@;, p#4/# /# Bn trup adult contine cam sai!eci de milioane de celule si pierde din ele, la fiecare 40 de ore suficient de multe ca sa umple o farfurie de supa# La,all Oaston, Moartea ca linie a ietii, Cumanitas, .//0, p# 07# Tre*uie preci!at ca ritmul transformarilor la care este supus em*rionul - deci, si al eliminarii unor element c(imice - este mult mai rapid decat la omul matur# .7# Aean Louis Bro%ues, O#$#, Les trais c(ocs de la *iote(iFue, in KNou elle re ue t(eolo%iFueK, tome ..4, nr# 3, .//7, pp# @@3-@@># $(# Casper, *a!andu-se pe datele %eneticii contemporane si pe opera Sf# ?ri%ore de N,ssa -)e (on# Op# cp# Cap# 4@1 a spune2 KE necesar ca em*rionul sa fie insufletit din momentul !amislirii saleK, in La pro*lematiFue de lNanimation de lNem*r,on, in KNou elle re ue t(eolo%iFueK, nr# ., .//., p# .4#iar Aean Fr#

Mal(er*e considera ca intrueruperea sarcinii dupa nidare este omucidere, op# cit#, p# 87# ..# AacFues-Marie $o(ier, Refle"ions t(eolo%iFues sur la position de lNE%lise cat(oliFue, in KLumiere et ieK, nr# .7/, ./>4, pp# >@->/# .4# $aul C(auc(ard, LNa ortement naturel<, in KLa Croi"K, Auin ./>4, la A#M# $o(ier, op# cit#, p# >@# .8# Am putea spune ca formele actuale de iata normala presupun o mare KrisipaK de materie *iotica# Spre e"emplu, o femeie produce aproape 077777 de foliculi primordiali, dintre care doar 8077 or atin%e stadiul de o ul fertili!a*il, dar nu poate naste mai mult de 4; de copii# Tot ceea ce era disponi*ili!at in acest sens se a pierde# $e de alta parte, fiecare e+aculare masculina eli*erea!a intre .77 si ;77 de milioane de spermato!oi!i, dar numai unul dintre ei a intalni pro*a*il un o ul# $e de alta parte, e"ista mai multe a orturi produse in mod natural decat pro ocate# Toate acestea se inscriu intr-un proces de auto-re%lare a reproducerii umane# Este, oarecum, un sacrificiu al firii umane in interesul calitatii ietii# )e altfel, sacrificii asemanatoare intalnim la toate formele de iata -Cf# A# M# $o(ier, op# cit#, pp# @8-@0# .0# AacFues-Marie $o(ier, op# cit#, p# /0 .;# Aean Me,endorff, Le maria%e dans la perspecti e ort(odo"e, IMCA$RESSPO#E#L#, $aris, ./@3, p#/7# .3# Fr# Ao(n BrecH, op# cit#, p# 4.# .># $r# $rof# )r# Ilie Moldo an, Ade arul si frumusetea casatoriei - Teolo%ia iu*irii, ol# II, Al*a Iulia, .//3, p# 4./# .@# AndreG C# 5ar%a, T(e main issues in *ioet(ics, $aulist $ress, NeG IorH, ./@0, p# ..7#