Acesta este coninutul din memoria cache de la Google pentru http://www.scribd.com/doc/2469947/Alte-boli-psihice-doc. ste un instantaneu al paginii!

a"a cum ar#ta ea $n % &an 2'(' '7:47:'% G)*. ste posibil ca pagina curent# s# se +i modi+icat $ntre timp. A+lai mai multe

,ersiune numai te-t.unt e/ideniai urm#torii termeni de c#utare: tip Ace"ti termeni apar doar $n leg#turile ce trimit spre aceast# pagin#: reactii disul+iran /accinuri 0og &n or .ign 1p 0og &n &+ 2ou alread2 ha/e an account! log in.

1sername or mail

3assword *rouble logging in4 5ther 0ogin 5ptions

0ogin with 6aceboo7 8onnect9 0og &n with 5pen&: 0og &n with 5pen&:

.ign up +or a 6ree Account &t;s <uic7 and eas2.

=h2 .ign up4 3ublish documents <uic7l2 and easil2

.hare 2our documents with others

)anage and update 2our documents

mail Address >?e<uired@

8reate 1sername

8reate 3assword >?e<uired@

=e respect 2our pri/ac2 and wonAt send an2 unnecessar2 emails. ?ead our pri/ac2 polic2. 0ogin .uccess+ul Bow bringing 2ou bac7...

.ignup .uccess+ul Bow bringing 2ou bac7...

C Dac7 to 0ogin ?eset 2our password

3lease enter 2our email address below to reset 2our password. =e will send 2ou an email with instructions on how to continue.

mail address:

Eou need to pro/ide a login +or this account as well.

0ogin:

.ign up +or a 6ree Account &t;s <uic7 and eas2.

=h2 .ign up4 3ublish documents <uic7l2 and easil2

.hare 2our documents with others

)anage and update 2our documents

mail Address >?e<uired@

8reate 1sername

8reate 3assword >?e<uired@

5ther 0ogin 5ptions

0ogin with 6aceboo7 8onnect9 =e respect 2our pri/ac2 and wonAt send an2 unnecessar2 emails. ?ead our pri/ac2 polic2. -plore 8ommunit2 0og &n

1sername or mail

3assword *rouble logging in4 F .ign 1p Alte boli psihice doc

b2 argatu

?elated :ocuments www.torser.in+o - A8*&1B& B ?G5-&B65?)A*&5BA0 2''% - 1B&, ?.&*A* A BAG&5BA0H : A3H?A? I8A?50 &J K%24 reads A8*&1B& B ?G5-&B65?)A*&5BA0 2''% (6777 reads carte - 6lorin *udose - 3sihopatologie ('( reads carte - 6lorin *udose - 3sihopatologie 94 reads Actiuni-energoin+ormationale-2''7 ((2 reads ('-(' 776 reads 3sihologia creati/itatii -.inteLa (9'M reads Actiuni energo-in+ormationale 2''7 2M9M reads

A8*&1B& B ?G5 &B65?)A*&5BA0 2''7 ((K% reads .ocio-3siho >.inteLa Anul 4-K@ (246 reads 469 276( reads &nteligenta materiei K4%K reads intmat(M ((K( reads 8orneliu Dorundel - )anual de )edicina 3entru 8adre )edii 2'K( reads :umitru 8onstantin :ulcan - &nteligenta )ateriei 44 reads &nteligenta materiei (-M 27% reads :icionar de psihologie - 0arousse 49K reads :ictionar 3sihologie 0arousseN(O %47 reads 5 *erapie +icienta 3t *ratarea 8ancerului 2(M9 reads :ictionar 3sihologie 0arousse %K7 reads *here is 3lent2 o+ )one2 in the =orld ' reads

.upplemental 0etter b2 3rop. % 3roponents 5pposing 1se o+ 8ameras in 3err2 *rial! 6iled (2-29-'9 ' reads *2pes o+ ?eal state &n/estments ' reads Dusiness and Pome :uct 8leaning .er/ices o+ Dellingham. .er/ing Dellingham! 02nden! Dlaine! Dirch Da2! 3oint ?oberts! 0ummi &sland! 6erndale! .edro =oolle2! Durlignton! )t.,ernon! Durlington! Anacortes! 5a7 Parbor! whidbe2 &sland! .nohomish! and surrounding areas. ' reads )icrowa/es and Deha/ior ' reads 82ber 8a+e .o+tware )a7ing the 82ber 8a+e Dusiness )ore 3ro+itable and .a+e ' reads .udden Q&ndigestionQ ' reads george angell - sniper trading wor7boo7 ' reads Ran (-t+ot ' reads *he *2ger: .hmoop 3oetr2 Guide ' reads ?elated :ocuments .tats ?eads ,alue *his :oc .cribd A/erage

3ages: 2MM 4M =ords: (22726 (M64' 8haracters: 9K2'(6 %(67% 0ines: 999 62M

0etters per word: 7.76 K.99 =ords per line: (22.%K 2(.%9 =ords per page: K26.72 M(7.2(

Add to 2our reading list

6lag this document

6lag *his :ocument 3lease select the reason>s@ +or reporting this document

.pam or Run7 3orn adult content Pate+ul or o++ensi/e

8ancel

&+ 2ou are the cop2right owner o+ this document and want to report it! please +ollow these directions to submit a cop2right in+ringement notice.

:ocument &n+ormation

(M!92( ?eads F 2 8omments

:escription Bo description. As7 the publisher to add a description

2MM 3ages

--------------------------------------------------------------------------------

:ate Added '4/'%/2''%

8ategor2 1ncategoriLed.

*ags .cience-3h2sics! 1ncategoriLable-1ncategoriLable

Groups G?1310 .58&A0 : :&.81*&&! &sarescu si prietenii sai! ?omania! ?omanian communit2! ?omanian communit2! ?omanian communit2

8op2right Attribution Bon-commercial

)ore in+o S

0ogin or .ignup to .cribble a 8omment or use 6aceboo7 8onnect argatu

0ucrarea poate +i gasita in: &.8ucu!3sihiatria sociala!/ol.2!ed-0!Ducuresti

'M / (( / 2''9 ?epl2

argatu

,a intereseaLa pentru a o trece in bibliogra+ia unei lucrari a d/.iata: &.8ucu!3sihiatria.ociala!/ol.&&!ed.0!Ducuresti

'M / '9 / 2''9 ?epl2

.e pare c# e corectat ortogra+ic!nu sunt gre"eli

8apitolul 3sihogeniile

&deea c# anumite st#ri psihopatologice nu ar a/ea drept cauL# +actori +iLico-chimici sau biologici ci o cauLalitate psihologic#!a bul/ersat gTndirea medical# de la s+Tr"itul secolului al U&U "i $nceputul secolului UU!perioad# de dominare absolut# a modelului de boal# organicist!$n care leLiunea Ruca rolul principal. Vntregul grup de st#ri psihopatologice sau psihosomatice care /or recunoa"te drept cauLalitate principal#!o cauLalitate psihologic#!au +ost desemnate cu denumirea de psihogenii!iar mecanismul prin care e/enimentele din /iaa relaional# a indi/idului!disturb#rile psihologice interne sau e/enimentele sociale se trans+ormau $n ultim# instan# $n psihopatologie!tulburare +iLiologic#!+uncional# sau chiar organic# a primit numele de psihogeneL#. 8adrul psihogeniilor este +oarte larg!cuprinLTnd mani+est#ri de cauLalitate psihogenetic#.*otu"i din grupul

pri/ilegiat al psihogeniilor ar +ace parte trei categorii!"i anumea:reaciile psihice la situaii tranLiente!ne/roLele "i simptomele sau sindroamele psihosomatioce.

)ecanismul psihogeneLei!aspecte generale 3sihogeneLa apare ca +iind principala e-plicaie psihodinamic# $n mecanismul psihopatologic al psihogeniilor.Aceast# psihodinamic# const#!$n esen#!$n e/idenierea importanei stresului psihic "i a reaciei determinate de acesta. 3sihogeneLa poate!s# e-plice!ast+el!toate tulbur#rile psihice "i mani+est#rile +uncionale de la ni/elul corpului!$n cadrul maladiilor care recunosc acest mecanism. 3rima problem# care se pune este aceea c# psihogeneLa nu $nseamn# lipsa tulbur#rilor +iLiologice!lipsa unei anumite corespondee cerebrale.&n psihogeneL# $ns#!modi+icarea +iLiologic# nu este indus# de natura +iLico-chimic# a mediului!ci de situaia e-istenial# tr#it#!de relaiile interpersonale $n care indi/idul este plasat!de gradul de normalitate sau de maturitatea personalit#ii "i a mecanismelor ei de ap#rare.3sihogeneLa nu implic# deci absena +iLiologicului "i nici a unui anumit tip de tr#ire >con"tient# sau incon"tient#@.Vn procesul de elaborare psihogenetic# particip# mai muli +actori!atTt interiori personalit#ii!cTt "i din a+ar#. An-ietatea!emoia repreLint# cheia de bolt# $n cadrul e-plcaiilor psihogenetice.An-ietatea poate a/ea origine biologic#!dar poate a/ea "i origine psihologic# sau social#.0egea lui 0eibnitL ne demonstreaL# c# $n natur# totul se mani+est# cu cheltuiala cea mai mic# de energie!ceea ce se traduce!de e-emplu!$n domeniul comportamentului!prin trans+ormarea acti/it#ii libere! neorganiLate!$n acti/itate organiLat#!automat#.Aceast# lege ar aciona $n toate domeniile temporale "i spaiale asupra indi/idului. An-ietatea biologic# ne apare ca un anumit tip de in+ormaie adaptati/#. 3sihologia animal# ne arat# c# tensiunea emoional# Roac# un rol maRor $n procesele de codi+icare "i decodi+icare ale in+ormaie.Animalul este o +iin# puternic emoional# "i!sub aspect cantitati/!el este superior omului.3sihologia animal# ne do/ede"te c# ori ce semnal nou este controlat "i conectat la un e+ector prin intermediul emoiei.Vn acest conte-t!emoia apare!deci!ca o in+ormaie biologic#! adaptati/#.)aniera $n care animalul se +olose"te de lume!de mediul e-terior! depinde de cantitatea de emoie pe care aceasta o determin#!ca tr#ire subiecti/#. 8onte-tul in+ormaional al emoiei biologice este $ns# primiti/ "i!redus la un sistem binar de da sau nu!pe linia trebuinelor de ap#rare!conser/are! reproducere etc. &n studiul emoiei!a an-iet#ii "i la om trebuie pornit de la aceste aspecte biologice.:eRa $n (%9' =illiam Wames a+irma c# Qast#Li cauLele generale ale emoiilor sunt indi/idual-

+iLiologiceQ!emoia a/Tnd atTt caracter +iLiologic!cTt "i cogniti/ >dac# unul dintre aspecte lipse"te!emoia nu se poate localiLa@. 0a om conceptul de emoie se l#rge"te "i se $mbog#e"te!dep#"ind limitele ei strict adaptati/e!biologice "i!$n

conte-tul societ#ii!an-ietatea de/ine problema central# a +iloLo+iei e-istenei umane. moia "i an-ietatea apar ca o stare subiecti/#!ca o reacie la o situaie!$n lumea animal# acest lucru preg#tind indi/idul pentru lupt# sau +ug# >determinTnd ast+el $n mod corespunL#tor o tulburare a echilibrului intern@.Aceast# preg#tire se descarc# $n mod normal printr-o acti/itate e-terioar# >lupta sau +uga@!numai c# $n conte-tul societ#ii!aceste tipuri de comportament nu mai sunt agreate!moti/ pentru care energia emoiei se /a repercuta $ntr-o manier# autodistructi/# >prin reaciile +iLiologice!inadec/ate pe care le pro/oac#@. Vn elucidarea an-iet#ii biologice o importan# mare este repreLentat# de c#tre concepia lui .el2e >(9M6@ pri/ind stresul "i reacia general# de adaptare "i descoperirea prin aceasta a substratului modi+ic#rilor biologice "i mai ales al lanului reaciilor neurohormonale.:up# .el2e reacia organismului la stres ar trece prin urm#toarele +aLe: (.?eacia de alarm# care corespunde psihologic +aLei de ameninare!de tr#ire psihologic# a stresului!$n lipsa lui!ceea ce determin# o stare de maleL# sau angoas#.Vn aceast# +aL# hipotalamusul acti/eaL# hipo+iLa care prin A8*P acti/eaL# glandele suprarenale.Apare /asoconstricia generaliLat#.:ac# indi/idul domin# situaia!reacia se opre"te aici!$n caL contrar trecTndu-se $n +aLa a doua. 2.6aLa de impact sau a reaciei de ap#rare propriuLise.Vn aceast# etap# indi/idul /ine $n contact direct cu pericolul.6aLa este dominat# de cre"terea acti/it#ii adrenosimpatice!liberarea catecolaminelor simpatice "i medulosuprarenalei.Apare /asodilataia $n organele /itale "i $n cele acti/e >inim#!mu"chi!creier etc@.&n aceast# +aL# apare!adesea!un comportament automat..e consider# c# doar (6-2'X dintre indi/iLi $"i pot p#stra sTngele rece!$n aceast# +aL#!restul reacionTnd desorganiLat >le"inuri!sincope etc@. M.6aLa de decompensare apare atunci cTnd organismul nu mai poate compensa perturb#rile produse de stres.:ac# este posibil# compensarea apare o +aL# posttraumatic#!de restabilire a echilibrului. 8ontribuia esenial# a lui .el2e este aceea c# el a do/edit c# +aLele sindromului general de adaptare sunt identice atTt $n caLul stresului +iLic >e-emplu sindromul de stri/ire@!cTt "i a celui psihic >ap#rTnd acelea"i modi+ic#ri +iLiologice! hormonale!organice etc@.Graie acestor descoperiri!an-ietatea /a putea de acum $nainte s# +ie inclus# $n maRoritatea e-plicaiilor psihopatologice "i psihosomatice! ea de/enind un mediator $ntre +actorii de mediu "i organism.:e acuma se /a putea discuta despre in+luena +actorilor sociali sau psihologici asupra organismului $n termeni de +iLiologie "i +iLiopatologie. An-ietatea psihologic# este determinat# de dinamica intern# a proceselor psihologice!la ni/el con"tient sau incon"tient. Vn $nelegerea rolului emoiei asupra organismului!un rol hot#rTtor l-a a/ut /iLiunea psihologiLant# a lui 6reud pri/ind importana an-iet#ii "i rolul ei $n apariia mani+est#rilor psihopatologice. laborarea precis# a teroiei pri/ind importana angoasei a ap#rut destul de tTrLiu $n opera lui 6reud >abia $n (926@ "i ea apare iniial sub +orma unor e-plicaii simpliste:libidoul se descarc# $n angoas# atunci cTnd pulsiunile nu pot atinge satis+acie.:up# (' ani >(9M6@!6reud $"i /a re/iLui complet aceast# concepie!a+irmTnd c# angoasa este declan"at# de c#tre un pericol e-tern "i se poate ast+el asocia cu re+le-ul de autoconser/are.Vn acest +el an-ietatea apare acum ca o /eritabil# +uncie a eului!un semnal care permite mobiliLarea tutror

+orelor disponibile.Angoasa reproduce ast+el!sub +orm# de stare emoional#!o urm# mneLic# "i poate rede"tepta una pree-istent#.3entru 6reud an-ietatea mani+estat# $n ego este o relaie $ntre organiLarea lumii!pe de o parte "i eu >polul responsabil de organiLarea lumii $n interesul indi/idului@. Vn conceptul l#rgit asupra stresului!ori ce e+ort care presupune o punere $n tensiune!este resimit $n +uncie de maniera de prelucrare a personalit#ii repecti/e!+ie $ntr-un sens poLiti/

>eustres@!+ie negati/ >distres@.?eaciile la stres apar acuma ca reacii emoionale sau somatice la stimulii de orice +el >c#ldur#! Lgomot!relaii interpersonale!chiar "i de ideile care "i le +ace despre /iitor@. An-ietatea social# se re+er# la an-ietatea care are drept surs# +actorii sociali!structurile sau relaiile $n cadrul societ#ii.&mportana societ#ii umane este determinant# c#ci!ca Qanimal socialQ omul trebuie s# se integreLe $n societate "i s# i se subordoneLe!dar $n po+ida acestor constrTngeri!arat# llwangh!+iecare om are ne/oie de un spaiu de libertate pentru a-"i menine starea de s#n#tate! tensiunea polar# dintre indi/id "i societate a/Tnd de asemenea e+ecte creatoare sau disturbatoare. .e poate /orbi ast+el despre e-istena unui prag psihosocial!un denomitor comun pentru toate societ#ile!care poate +i denumit cu termenul de prag al stresului psiho-social. 5 contribuie important# pri/ind natura "i importana an-iet#ii sociale au adus-o di+erite teorii socio-genetice "i $n primul rTnd teoriile $n/##rii sociale a an-iet#ii.*eoriile $n/##rii consider# personalitatea ca pe o colecie de comportamente $n/#ate.?eluTnd e-perienele lui 3a/lo/ s-a subliniat c# an-ietatea se poate $n/#a!ca ori care alt comportament..imptomul ne/rotic apare ast+el!ca o obi"nuin# $n/#at#!$n cadrul unui conte-t an-iogen >repetarea ambianei determinTnd simptomul@.:e"i +actorii organici nu-"i pierd din importan#!multe simptome +uncionale se /or putea e-plica prin teoriile $n/##rii.:up# Deech!an-ietatea apare ca un impuls care duce la acti/itate!iar sc#derea ei poate apare ca o recompens#!ceea ce ar sta la baLa multor simptome psihosomatice sau psihopatologice..-a /orbit ast+el de $n/#area Q/isceral#Q a +ricii!de importana +eed-bac7-ului. An-ietatea se poate condiiona $ns# "i prin intermediul condiion#rii sistemului adrenosimpatic "i hipo+iLosuprarenal. -ist#!spune 8loareg o reacie linear# $ntre agresiunile!chiar moderate ale /ieii!cantitatea de noradrenalin# plasmatic# "i aciLii gra"i liberi..ursele sociale de stres sunt nenum#rate "i cu greu pot +i introduse $ntr-o clasi+icare.0e/i 0ennard /orbe"te de cTte/a din aceste surse: -di+erena dintre e-igenele mediului "i capacitatea +iinei umaneY -di+erena dintre ocaLiile o+erite de mediu "i ne/oile umane realeY -perceperea ade/#rului!a di+erenei dintre dorina "i sperana +iinei umaneY -suprastimularea "i substimulareaY 8on+lictul psihologic este o alt# noiune necesar# $nelegerii mecanismului psihogeneLei.3rin con+lict psihologic se $nelege o ciocnire $ntre +ore sau elemente care stau la baLa acti/it#ii umane.0a baLa con+lictului psihologic st# conceptul de +rustrare.,iaa omului este pres#rat# de situaii $n care dorinele "i tendinele indi/idului trebuie s# a"tepte!s# ocoleasc# sau s# renune.:e cele mai multe ori moti/ele +rustr#rii nu sunt con"tiente!moti/ pentru

care consecinele apar sub +orma sentimentelor de ur#!an-ietate!angoas#!agresi/itate!sentimente sau simptome care la prima /edere nu au o moti/aie. .i/adon >(97M@ introduce $n acest domeniu o concepie original# pri/ind +enomenele de sensibilitate "i obi"nuin#.Ast+el stresul!+rustrarea acionTnd asupra organismului pot determina la unii subieci posibilitatea organiL#rii unei ap#r#ri!a unei obi"nuine!care se realiLeaL# $n timp.:in contra!la ali indi/iLi!acela"i +enomen duce la des/oltarea unei sensibilit#i!a unei sensibiliL#ri de a"a natur#!$ncTt ulterior!chiar e-citani slabi s# poat# determina reacii importante >analogia cu +enomenele alergice este e/ident#@. 5bstacolul care se opune procesului de adaptare a organismului la stres poate +i acti/ sau pasi/ "i este u"or de dep#"it de c#tre o persoan# cu mecanisme adaptati/e normale "i mature!$n timp ce imaturitatea duce la reacii dup# principiul pl#cerii!reacia +iind!+ie de agresiune!+ie de regresiune.Bumai un con+lict acti/-intern poate +i un ade/#rat con+lict psihologic >care pune $n tensiune atitudini emoionale incompatibile "i care se traduce printr-o tensiune intern# dureroas#@.?eLol/area acestor tensiuni!arat# .i/adon!antreneaL# un nou mod de a considera situaia!lumea $nconRur#toare!iar pe indi/id $l $mbog#e"te cu o nou# creaie!angoasa

e-istenial#.:e alt+el!e-ternaliLarea con+lictului "i desensibiliLarea stau la baLa celor mai multe +orme de psihoterapie.8on+lictul nu de/ine patogen dac# nu sur/ine procesul sensibiliL#rii interne!datorat adesea unui eu slab >cu o insu+icien# a +unciei integrati/e@.8on+lictul psihologic /a solicita potenialit#ile adaptati/e ale subiectului!in+luena +rustr#rii +iind legat# de /Trsta "i gradul de maturitate a personalit#ii.5mul este !$n de+initi/!un sistem biologic!iar comportamentul s#u este produsul sistemelor sociale>.pladin "i 3orter+ield!(9%'@. 8omportamentul uman este deci de+init ca o +uncie a tuturor proceselor dinamice biosociale.:ar de"i stresul acioneaL# identic!comportamentele indi/iLilor di+er#. Aceast# manier# particular#!de prelucrare a stresului!realiLeaL#!a"a cum /om /edea!ceea ce se nume"te Qstilul de /ia#Q!lucru care +ace pe +iecare indi/id un unicat "i $n acela"i timp +oarte di+erit.Vn momentul $n care indi/iLii sunt +orai a lua parte direct la schimb#ri bru"te!apar concomitent modi+ic#ri $n propriul sel+sistem "i legat de acesta!+enomene de criL# >mai ales cTnd este ne/oie de o schimbare $n statutul social@. :e la primele studii ale lui 6reud!pri/ind psihogeneLa!obser/#m c#!$n epoca contemporan#!studiile $n acest domeniu au e/oluat +oarte mult "i noi studii "i descoperiri se /or +ace cu siguran# $n /iitor.:atele e-puse repreLint# doar cTte/a principii "i noiuni generale pri/ind psihogeneLa!urmTnd ca apoi!$n cadrul +iec#rei entit#i s# +ie discutate manierele speci+ice ale patogeneLei psihice.

&.?eaciile psihice la situaii tranLiente

&n cadrul reaciilor psihogene la situaii tranLiente!con+lictul psiholoic nu se internaliLeaL#!indi/idul a/Tnd de +#cut +a# unui obstacol pasi/ sau acti/ e-tern >indi/idul nu poate dep#"i un obstacol e-tern pasi/ sau acti/!$i lipsesc miRloacele pentru atingerea scopului propus!sau are o incapacitate indi/idual#!cum ar +i o personalitate imatur#!cu miRloace de ap#rare nematuriLate@.Vn cadrul acestor reacii!e/enimentul psihotraumatiLant este inteligibil!cunoscut "i actual!iar simptomatologia se a+l# inteligibil "i chiar proporional legat# de e/enimnent sau de intensitatea lui stresant#. .tresul care determin# reaciile psihice se poate mani+esta sub una din urm#toarele +orme: -stres benign!care determin# reacii de scurt# durat# >secunde!minute@!+oarte +rec/ent la adolesceni "i care se poate mani+esta prin plTns!lament#ri!dar +iind benign nu este ne/oie de inter/enia mediculuiY -stres moderat care determin# reacii cu durat# de cTte/a ore sau Lile "i unde de asemenea nu este ne/oie de inter/enia mediculuiY -stres se/er!care determin# reacii intense "i de durat# "i $n care se impune o asisten# psihologic# sau medical#Y :up# cum se poate obser/a maRoritatea reaciilor psihice la situaiile tranLiente nu pot +i considerate patologice!din contra ele pot contribui la QoelireaQ caracterului.&n +uncie de conte-tul $n care sunt tr#ite situaiile!putem asista +ie la o sensibiliLare!cu apariia unor reacii e-agerate!patologice!+ie la +enomenul de obi"nuin#!care duce la cre"tera puterii mecanismelor psihologice adaptati/e. 2 >(97M@ subliniaL# principalele +orme de mani+estare ale reaciilor psihice la situaii tranLiente: -reaciile sunt $n raport direct proporional cu e/enimentele de /ia# incriminateY -pragul emoti/it#ii sau a angoasei este anormal de sc#LutY -simptomele se mani+est# prin reacii a+ecti/e /iolenteY -reaciile pun $n mi"care tendine mai mult sau mai puin incon"tiente!terenul hiperreacti/ ducTnd la o reacti/itate psihic# mai important#Y GinTnd cont de maturiLarea insu+icient# a mecanismelor de ap#rare!cel puin la adolesceni "i tineri socotim c# poate ar +i mai bine ca reaciile psihice la situaii tranLiente!de la aceast#

/Trst# s# +ie mai degrab# numite Qreacii de adaptareQ! deoarece a /orbi $n acest cadru de boli!$n sensul medical al cu/Tntului este un nonsens. a. tiopatogenia Am ar#tat mai sus!/orbind despre psihogeneL#!$n general!principalele caracteristici ale acestui proces!rolul an-iet#ii!stresului!a con+lictului psihologic $n etiopatogenia psihogeniilor.?eaciile psihogene recunosc $n mod e/ident importana traumatismului psihic drept cauLa principal# a reaciei psihopatologice! dar un rol important re/ine personalit#ii indi/idului >aceia"i situaie e-istenial# nu determin# la doi indi/iLi reacii identice@. -presia neadapt#rii!a incapacit#ii prelucr#rii "i QmetaboliL#riiQ stresului "i restabilirii QhomeostaLiei psihiceQ apare sub +orma an-iet#ii sau a st#rilor depresi/e.&n situaii de stres lumea de/ine!deodat# un loc nesigur!chiar teri+iant.&n +aa acestei situaii apare an-ietatea intens#!apar mecanisme de+ensi/e!uneori mult e-agerate..tarea puternic# de sugestibilitate determin# instabilitatea temporar# a indi/idului de a se ocupa de propria situaie!cu apariia regresiunii pasi/-dependente >pentru a +i proteRat de alii@. Adolescernii!de

e-emplu! sunt personalit#i $n +ormare "i deci practic $n plin# trans+ormare.3entru o deL/oltare emoional# normal# "i o reacti/itate psihic# corespunL#toare au ne/oie de $nelegere!securitate!a+eciune.3e de alt# parte!$n /ederea stabilirii +ormelor de comportament ei au ne/oie s# +ie acceptai $n societate!iar acti/itatea lor s# +ie stimulat# prin recompens# social#.&n acest conte-t!pe primul plan se a+l# relaiile cu p#rinii!$n mediul +amilial ei trebuind s# aib# con/ingerea c# sunt iubii!c# li se respect# indi/idualitatea.:e asemenea ei trebuie s# aib# $ncredere $n puterea lor "i con"tiina capacit#ii drepturilor lor. &n acest sens!maRoritatea autorilor sunt de acord c# depri/area a+ecti/# poate crea la aceast# /Trst# o stare de hipere-citabilitate!cu sc#derea gradului de a suporta +rustraiile! cu declan"area u"oar# de reacii de protest agresi/!prin negare sau pasi/itate!prin clownerii sau reacii psihosomatice. 5 serie de +actori +iLiologici "i organici!legai de cre"terea rapid#!greut#ile de integrare ale propriului corp!aspectele inTnd de identi+icarea se-ual#!duc la sl#birea reListenei $n +aa +actorilor stresani.Gradul de maturiLare st# la baLa e-plic#rii tuturor reaciilor psihice la situaiile tranLiente.8riLa personalit#ii /ine "i ea s# se adauge procesului de +ragiliLare a reacti/it#ii psihice. -presia neadapt#rii!a incapacit#ii prelucr#rii "i QmetaboliL#riiQ stresului "i a restabilirii homeostaLiei psihice apare la adolesceni sub +orma an-iet#ii sau a st#rilor depresi/e >care se pot mani+eta "i prin comportamente delictuale!consum de droguri! /iolen#!/estimentaie +rapant# etc@.3resiunile pentru adaptarea la societate!acti/itatea adolescentului $n grup!cererile absurde "i abstracte! respingerea de c#tre +amilie sau prieteni contribuie "i mai mult la procesul +ragiliL#rii. )aniera $n care adolescentul $"i st#pTne"te tensiunile agresi/e "i se-uale au o mare importan#.*ipul de ap#rare a eului "i deL/oltarea unei ap#r#ri adec/ate contribuie!dup# Anna 6reud >(96%@!la maniera reacti/it#ii adolescentului.*otu"i o anumit# regresiune a eului este pri/it# la adolesceni ca normal#!un +el de preg#tire pentru relaiile cu adulii. ?eaciile de adaptare la adolesceni se $ncadreaL# "i $n procesul de identi+icare "i de di+uLiune a identit#ii. ric7son consider# c# aceast# perioad# a /ieii este dominat# de sentimentul identit#ii eului "i de unitatea de contrariiQidentitate +a# de con+uLia rolurilorQ. 8on+lictele puternice pot determina o stare de iLolare e-tern# "i de /acuum interior. .tabilirea unei identit#i negati/e ne /a pune $n +aa unui adolescent re/oltat!ostil!care respinge $n bloc /alorile contemporane!ceea ce $l /a e-pune ast+el unui sistem cronic psihotraumatiLant. .tudiind personal un lot de 9' de adolesceni tratai pentru reacii psihice la situaii tranLiente am remarcat importana terenului "i a etapei de maturiLare a personalit#ii. &ntensitatea e/enimentelor stresante ni s-a p#rut mai mic# $n intensitate decTt la adulii cu acelea"i probleme psihopatologice:certuri $n +amilie sau $ntre p#rini!st#ri de ner/oLitate e-cesi/# a unor membri de +amilie!boli somatice a unor membri de +amilie sau ale adolescentului >de e-emplu a+eciuni stomatologice@.&n alte situaii adolescenii acuLau +aptul c# nu li se d#dea su+icient# libertate $n

comparaie cu alii!+aptul c# nu erau $nele"i de +amilie!certuri /iolente!interdicia de a-"i mai /edea un prieten sau prieten#!considerai de +amilie ca necorespunL#tori!deLiluLii sentimentale!deLacord cu prietenul sau prietena! obscurantismul +amiliei!a+aceri dubioase ale acesteia!probleme ridicate de mici de+iciene +iLice!con+licte cu dirigintele!decesul unui bunic!alegerea unei "coli care nu-i place etc.&n maRoritatea caLurilor am remarcat $ns# cumulul mai multor +actori din cei pe care i-am amintit.Am remarcat de asemenea gradul crescut de imaturitate!tendina la reacii a+ecti/e intempesti/e!/ariaii nemoti/ate ale dispoLiiei!instabilitate. b.:escriere clinic# &n :.) &, se speci+ic# c# tulbur#rile psihice legate de situaiile tranLiente apar $n condiiile unui stres sur/enit din mediul e-terior..e mai speci+ic#!de asemenea necesitatea ca pacientul care a +#cut aceast# stare s# nu +i a/ut anterior antecedente psihiatrice. 8aracterul de tranLient arat# caracterul trec#tor al acestor st#ri. ?eaciile psihice la situaii tranLiente sunt $nc# destul de imprecise "i nesistematiLate!e-istTnd!$n acest domeniu +oarte multe contro/erse pri/ind tipurile patologice de comportament.)aRoritatea reaciilor psihice din cadrul acestui capitol sunt incluse $n capitole ca:psihoLele de r#Lboi!sau reacii la catastro+e ci/ile!reacii catastro+ice!reacii adaptati/e etc. -ist# "i +orme acute "i subacute. -ist# numeroase contro/erse pri/ind tipurile de comportament care trebuiesc introduse $n acest capitol >ori cum utiliLarea termenului de boal# $n acest conte-t este +oarte discutabil@. 6reedman "i colab.>(976@ dau o serie de date pri/ind +rec/ena acestor reacii psihice.Ast+el la populaia alb# american#!rata ar +i de (Xo!$n timp ce la +emeile nealbe aceasta ar +i de 2KM4Xo.6rec/ena ar +i mai mare la +emei..e remarc# de asemenea c# $n %'X din caLuri este /orba de reacii depresi/e >din care 22!KX ar +i a/ut "i tentati/e de sinucidere@.Vn MKX din caLuri ar +i /orba doar de reacii de ner/oLitate!ostilitate!comportament distructi/!/iolen#!$n 22!4X din caLuri se remarc# st#ri de an-ietate puternice!$n timp ce $n 2'X preLint# concomitent reacii psiho+iLiologice.&nsomniile ar a/ea!de asemenea o +rec/en# de 2KX iar $n 22!KX uLeaL# $n mod e-agerat de alcool >('X +iind consumatori de alte droguri@.8ele mai +rec/ente di+icult#i ale acestor pacieni constau $n di+icult#ile maritale sau +amiliale >$n 7KX din caLuri@.Ast+el $n 2'X din caLuri ar +ace reacii dup# decese +amiliale!MK!KX dup# alte tipuri de pierderi $n +amilie cum ar +i di/orul. .ituaia de criL# acut# necesit# o inter/enie urgent#.1n capitol aparte $l constituie reaciile psihice legate de mediul militar "i mai ales de situaiile ap#rute $n caL de r#Lboi.Am preLentat aceste tipuri de reacii $n capitolele reLer/are psihiatriei militare "i nu /om mai re/eni. Bumeroase criLe ale /ieii >pierderi!di/or!perturb#ri ale /ieii pro+esionale etc@ sunt adesea reLol/ate de c#tre persoana $ns#"i!sau cu aRutorul altora >mai gra/e sunt tentati/ele de sinucidere@.Adeseori se pre+er# un diagnostic simptomatic care s# acompanieLe diagnosticul situaiei disturbatoare >depresia de doliu!de e-emplu@. 3rima problem# discutat# $n literatura de specialitate este aceea a criLei. Zaplan >(996@ descrie patru sec/ene ale acestei criLe: (.6aLa impactului!care dureaL# de la cTte/a minute la cTte/a ore.&n aceast# perioad# indi/idul pare $ntr-o stare de "oc!adesea cu desorientare sau cu o mare distractibilitate a ateniei. 2.Vn a doua parte!cre"te ambiguitatea "i incertitudinea!cu o emoti/itate crescut# cu sentimente ca cele de ur#!/ino/#ie!an-ietate "i

depresie.?#spunsurile pacienilor sunt ine+iciente. M.Vn aceast# +aL# sunt mobiliLate toate resursele interne "i e-terne.)ediul e-terior este e-plorat "i apare procesul de reconstrucie a unei lumi noi!a unor noi relaii. 4.1ltima +aL# presupune o lung# perioad# de reconstrucie "i reechilibrare. :irecia reconstruciei poate +i poLiti/# dar se pot obine "i st#ri croniciLate de deLadaptare. 8oleman "i Droen >(972@ descriu "i ei tot $n acest cadru 4 +aLe ale reaciei acute:

(.6aLa de "oc!$n care /ictima este agitat# sau apatic#.8on"tiina lipse"te de cele mai multe ori "i adeseori alii sunt acuLai.3ot pare st#ri stuporoase cu desorientare "i amneLie pri/ind e/enimentul traumatiLant. 2..tadiul sugestibilit#ii!$n care indi/idul de/ine pasi/!sugestibil "i cTnd se repede s# sal/eLe pe alii!chiar mai puin a+ectai ca el.8u toate acestea comportamentul s#u este +oarte ine+icient. M..tadiul de re/enire $n care indi/idul $n mod gradat $"i recap#t# echilibrul psihologic!adeseori cu suportul celor din Rur!inclusi/ cu aRutorul unei psihoterapii suporti/e >+#cute de medic sau de alte persoane din anturaR@.Vn Rum#tate din caLuri apar $n aceast# +aL# co"maruri care reamintesc de trauma iniial#. Vn caLurile cu pierderi masi/e!starea acut# este urmat# de o lung# perioad# de depresie!cu idei de /ino/#ie pri/ind deLastrul sau chiar supr/euirea sa. 5 importan# deosebit# o repreLint# reaciile psihice la situaii tranLiente la copii "i adolesceni.6einstein >(974@ descrie $n cadrul acestor reacii psihice urm#toarele +orme simptomatice: -simptome a+ecti/e:an-ietate!st#ri depresi/e!hipomaniacale! ipohondrice! tulbur#ri psihosomatice!+obie an-ioas#!impulsi/itateY -modi+ic#ri caracteriale:tr#s#turi schiLoide >accentuate de stres!pe +ondul imaturit#ii@! agresi/itate!comportament depresi/-compulsi/!reacii de ap#rare >intelectualiLare! ascetism!deta"are!per+ecionism!hipersensibilitate etc@Y -simptome cogniti/e:e"ecul "colar!pierderea perspecti/ei timpuluiY -mani+est#ri psihosociale:con+licte acute cu +amilia "i comunitatea!identi+icarea social# negati/#Y *rebuie subliniat $ns# c# aspectul clinic al acestor reacii depinde "i de etapa de /Trst# din care adolescentul +ace parte.0a preadolesceni reaciile psihogene se mani+est# mai ales la b#iei prin cre"tere agresi/it#ii >lupte!con+licte cu +etele@.6etele de/in "i ele agresi/e!se ciocnesc cu p#rinii!+raii mai mici.&n multe situaii aceast# agresi/itate se mani+est# $n cadrul grupului. &n adolescena precoce >(2-(K ani@ reacti/itatea psihic# se mani+est# prin cre"terea sensibilit#ii!retragere!egoism sau altruism e-agerat!pesimism sau idealism.:e acuma starea depresi/# de/ine o modalitate +rec/ent# de mani+estare.3ot apare acum reacii a+ecti/e intense!depresii acute cu idei sau tentati/e de sinucidere!acte impulsi/e "i delictuale!+uga!/agabondaRul.*oolan >(97(@ arat# c# adeseori la adolesceni starea depresi/# nu se mani+est# direct ci mai degrab# printr-o serie de echi/alene ca: plictiseala!moroLitatea!dorina de singur#tate!sentimentul rat#rii "i al iLol#rii.&ns#"i promiscuitatea se-ual# $n care se complac unele adolescente este o manier# deghiLat# de a e/ita reaciile depresi/e!la +el cum $n acela"i mod s-ar putea e-plica st#rile de oboseal# sau unele +orme de delinc/en# la unii adolesceni. 0a

adolescenii de /Trst# miRlocie se $ntTlnesc!de asemenea reacii psihogene de aspect particular.Zaplan "i colab >(996@ /orbesc de preLena unor reacii de depersonaliLare.0a aceast# /Trst# chiar e/enimentele "colare minime >e"ecurile! necesitatea de a /orbi $n public!per+ormanele sporti/e@ pot constitui moti/e care s# determine un grad crescut de an-ietate!cu necesitatea apariiei reaciilor de adaptare.:e asemenea ne/oia de a se $ncadra $ntr-o disciplin# rigid#!ne/oia de a adera la aspectele sociale sau politice pot pune $n cauL# la adolesceni reacii adaptati/e.&n acest conte-t!pot ap#rea >la prima /edere nemoti/at@ acte ca:plec#ri de acas#!acte de agresiune!re/olt# contra p#rinilor!pro+esorilor!a di+eritelor +orme de autoritate. &n adolescena tTrLie >(9-2M ani@ reaciile psihice pot +i $n mare parte similare cu acele ale adulilor >depresie reacti/#!paranoid reacti/ etc@.)ulte reacii pot apare la aceast# /Trst# sub in+luena procesului separ#rii sau indi/idualiL#rii!cerute $n mod imperios de schimbarea statutului social >c#s#torie@ "i pe care adolescentul +ie c# nu "i-o dore"te!+ie c# nu este preg#tit pentru aceasta.

.tudiul $ntreprins de noi a /iLat un grup de adolesceni>9o cu reacii psihogene@ pe baLa c#ruia am alc#tuit urm#toarea clasi+icare:reacii ne/rotice>46X@!depresii reacti/e >2KX@!+uga patologic#>2X@!stare de a+ect patologic#>(6X@!paranoid reacti/ subacut >MX@!reacii isterice>KX@!stupor reacti/>(X@!alte +orme minore. ?eaciile ne/rotice au ocupat maRoritatea +ormelor de reacie psihogen#. 3acienii din acest cadru preLentau un bogat cadru de simptome ne/rotice >ce+alee! insomnie! labilitate a+ecti/#!tulbur#ri de concentrare!enureLis etc@.Aceste +orme au ap#rut mai ales dup# di+erite +orme de di+icult#i "colare. ?eaciile depresi/e preLenta tabloul clinic al unor depresii de di+erite intensit#i. 6ondul depresi/ se e-prima adese prin:inacti/itate! oboseal#! emoti/itate!sc#derea apetitului!pierderi $n greutate.:epresiile ap#reau imediat dup# un e"ec!cTnd pacienii de/eneau inacti/i!emoti/i!anore-i-i.:ac# starea se prelungea depresia era mai e/ident#! pacienii se $nchideau $n sine!erau irascibili "i suspicio"i.&n cursul nopii putea s# apar# criLe de panic#!an-ietate di+uL#!st#ri de re/erie posibilit#ile intelectuale sc#deau dramatic pentru aceast# perioad#. ?eaciile de +ug# au a/ut o +orm# acut#!uneori cu obnubilarea moderat# a con"tiinei! cu desorientare sau chiar sub +orma unor st#ri crepusculare.&n urma unor con+licte /iolente! sur/enite adesea $ntre p#rini!a unor mari pierderi $n +amilie!pacienii +ugeau pe strad# la $ntTmplare!de/eneau agresi/i atunci cTnd erau oprii!nu mai ineau cont de pericolele str#Lii.Alteori +uga se mani+esta sub +orma unei hoin#reli +#r# el!dup# care pacienii se $ntorceau acas#.&n aceste caLuri +ondul depresi/ era e/ident. .t#rile de a+ect patologic s-au mani+estat imediat dup# psihotraum#!sub +orma unor st#ri de agitaie "i nelini"te psihomotorie!a impulsi/it#ii!tendinelor de autodistrugere >pTn# la automutilare@!reacii /aLomotorii!plTns!ipete etc.Agitaia marcat# "i reaciile /egetati/e erau intense.Adeseori!adu"i la spital!pacienii preLentau o stare de obnubilare!uneori cu stare de amneLie asupra episodului. ?eaciilele isterice s-au preLentat sub +orma unei game polimor+e de tulbur#ri

psihice!inclusi/ de disociere a con"tiinei!agitaie!desorientare!st#ri de panic# an-ioas#!di+erite +orme de con/ersiune. 0a aceste +orme constatate $n cadrul lotului nostru trebuiesc ad#ugate "i alte +orme pe care le-am g#sit $n literatura de specialitate.Zolb de e-emplu descrie la adolesceni "i alte +orme!cum ar +i: ?eacia de retragere apare dup# stres sub +orma accentu#rii tr#s#turilor de timiditate!inhibiie!apatie!supunere docil# etc.Aceste reacii apar mai ales $n +amiliile rigide!puniti/e!la adolescenii cu di+erite de+iciene +iLice "i la care /iaa a+ecti/# este dominat# de ru"ine "i de presupusul e"ec +a# de ni/elul de aspiraie impus de +amilie. Ace"ti adolesceni sunt $n mod constant tri"ti!puin sociabili! $nclinai spre +anteLie!iLolare social#!sc#derea posibilit#ilor de e/aluare a realit#ii.:ac# situaia persist# putem asista la o deL/oltate patologic# a personalit#ii!cu imprimarea de+initi/# a acestor tr#s#turi caracteriale. ?eacia hiperan-ioas# se caracteriLeaL# printr-o reacie puternic# la stres.Acest lucru se datore"te unor paternuri comportamentale des/oltate $nc# din copil#rie "i a unei sensibiliL#ri $n conte-tul psihotraumatiLant $n care s-a des/oltat $nc# din copil#rie.Ace"ti adolesceni se caracteriLeaL# prin an-ietate "i +ric# e-cesi/#!simptome psihosomatice! depresie!timiditate.3acienii $"i resimt in+erioritatea!se plTng "i se supun altora!meninerea securit#ii lor +iind legat# de +enomenul de a pl#cea. ste /orba!mai ales de adolesceni din clasele de+a/oriLate sau a di+eritelor minorit#i!cu un standard sc#Lut al aspiraiei. ?eacii agresi/e "i antisociale apar la unii adolesceni care dup# stres de/in cruLi!agresi/i!autoritari!dar +#r# a resimi sentimentul de /ino/#ie. 2>(97M@ descrie "i el o serie de reacii psihice:

?eacii con+uLo-an-ioase realiLTnd tabloul clinic al st#rii stuporoase cu agitaie "i con+uLie >apare $n stresuri +oarte puternice@..ubiectul este paraliLat de +ric#!urineaL# pe el!alteori de/ine incoerent cu raptusuri an-ioase >agresi/e sau suicidale@. 8riLele istero-an-ioase cu o perturbare mai mic# a con"tiinei!criLa an-ioas# +iind paro-istic# "i legat# de situaia psihotraumatiLant#.3ot apare intense reacii psihosomatice >diaree!lipotimii!dispnee etc@.Alteori apare acea Qdesc#rcare de urgen#Q cu mi"c#ri in/oluntare!e-presii teatrale!ticuri!plTns!ipat!alte +enomene de pantomim# etc. 8riLe an-ioase psihosomatice sunt reacii psihice dominate de +enomele somatice >constricie toracic#!spasme glotice!colic# hepatic# sau intestinal#@. An-ietatea "i depresia sunt preLente. ?eacii psihogene psihotice apar mai ales sub +orma unor st#ri con+uLionale cu an-ietate "i depresie. ?eacii ne/rotice se $nsoesc adesea de reacii /egetati/e..imptomatologia este blTnd#!ne/rotic#.8oleman "i Droen /orbesc atTt $n /iaa ci/il# cTt "i $n r#Lboi de e-istena unei ne/roLe traumatice care poate dura s#pt#mTni!luni "i chiar ani.Vn acest cadru s-ar include urm#toarele simptome:an-ietate de la +orme u"oare!la intensitate de criL# acut#!asociate adesea cu tr#iri care reamintesc situaia psihotraumatiLant# iniial#!contracii musculare!cu oboseal#! +atigabilitate! insomnie!iritabilitate "i mai ales imposibilitatea de a suporta sgomotele!sc#derea

puterii de concentrare "i memorie!co"maruri nocturne care reproduc psihotrauma! retragerea social#!e/itarea oric#rei situaii care ar a/ea un caracter e-citator! e/itarea relaiilor interpersonale!sc#derea interesului se-ual.:up# )odlin aceasta ar +i cel mai caracteristic sindrom $n reaciile psihice +a# de un stres e-tern. Autorul apreciaL# c# $ntre ('-2KX din aceia care $"i $ncep munca $n industrie su+er# de aceste tipuri de reacii posttraumatice. ?eacii psihogene la su+erina +iLic# pot apare $n situaii cTnd pacienii trec prin situaii somatice di+icile >de e-emplu criLe astmatice@.?eaciile se caracteriLeaL# prin an-ietate!panic#!a/Tnd uneori caracter acut. c. /oluie "i prognostic /oluia "i prognosticul reaciilor psihogene este +oarte /ariabil# "i depinde de mai muli +actori.,Trsta "i gradul de maturiLare determin# gradul "i maniera reaciei psihice.6amilia are de asemenea un rol important!de multe ori prognosticul depinLTnd de maniera $n care +amilia +ace +a# situaiilor care au luat na"tere $n procesul cre"terii "i deL/olt#rii!a relaiior interpersonale. :ac# $n unele situaii reaciile adaptati/e pot a/ea chiar un e+ect poLiti/!prin $nt#rirea eului!$n alte situaii se poate /orbi de deL/olt#ri patologice reacti/e ale personalit#ii care uneori se pot des/olta $n cadrul unor personalit#i deL/oltate diLarmonic. 5 alt# problem# pri/ind prognosticul "i e/oluia reaciilor psihogene la adolesceni o constituie posibilitatea unor reacii bru"te "i nea"teptate din partea unor personalit#i imature.Aceste reacii se pot mani+esta prin tentati/e spectaculoase de sinucidere!prin acte delictuale!+ug#!/agabondaR!$ncercare de a e/ada din mediul ne+a/orabil. 3rognosticul de/ine +oarte gra/ atunci cTnd lipse"te suportul cultural "i $n special cTnd +amilia este deLorganiLat# sau incapabil# de a asigura condiii de securitate.Alternati/a /ieii de band# se pune $n aceste situaii.:e cele mai multe ori $ns# reaciile psihogene la adolesceni!dac# nu pun problema unor stresuri persistente sunt dep#"ite cu destul# u"urin# de c#tre ace"tia.*ratamentul +ace ca e/oluia st#rii reacti/e s# +ie rapid# "i mult mai +a/orabil#. d.*ratamentul *ratamentul reaciilor psihogene la situaiile tranLiente este o problem# de r#spundere!deoarece nu este /orba doar de a ameliora o situaie trec#toare!ci "i de a proteRa "i de a pre/eni apariia unor modi+ic#ri morbide ale personalit#ii pentru /iaa de mai tTrLiu. Ast+el!$n perioda acut# se pune problema unei psihoterapii de susinere! deosebit de e+icient#!pacientuLl +iind doritor de a +i aRutat.)edicul dar "i +amilia /or participa la reLol/area problemelor care au creat starea de stres dTnd bolna/ului o perspecti/# "i o situaie securiLant#

('

pentru /iitor.&n caLuri acute se pune problema scoaterii din mediul stresant!uneori pentru aceasta +iind ne/oie de a se cere internarea bolna/ului $n cadrul spitalului. :ac# perioda acut# a trecut!o deosebit# importan# o cap#t# miRloacele psihopedagogice "i metodele de psihoterapie +amilial# urm#rindu-se corectarea +actorilor care au dus la declan"area reaciilor. 3roblema pro+ila-iei "i $nl#tur#rii

+actorilor de +ragiliLare sunt probleme comple-e! care trebuiec s# preocupe $ntregul sistem educaional "i de ocrotire a s#n#t#ii copilului "i tineretului. &n ceea ce pri/e"te tratamentul medicamentos!acesta se re+er# la perioda acut# cTnd se /or utiliLa intens medicaia sedati/#!an-iolitic# "i antidepresi/#! doLele indi/idualiLTndu-se $n +uncie de /Trst# "i stare clinic#: tioridaLin! clordelaLin!amital!antideprin etc. &mediat ce situaia acut# a trecut inter/enia psihoterapeutic# se impune cu necesitate!deoarece numai $n acest conte-t se poate asigura /indecarea bolna/ului "i pre/enirea unor noi recidi/e!iar pacientul poate +i $n/#at de +ace +a# $n /iitor unor situaii similare pe care le /a mai putea $ntTlni. ?ecomand#m!ast+el!psihoterapia indi/idual# "i o psihoterapie de grup +amilial >$n special bi+ocal#@.&nter/enia de asisten# social# este bine/enit#.

&&.Be/roLele ntit#ile cuprinse $n capitolul ne/roLelor s-au impus lumii medicale relati/ tTrLiu!descrierea lor +iind legat# de programul de des/oltare a societ#ii industrialiLate "i urbaniLate!de acclerarea schimb#rilor sociale.A"a cum ar#tam cu alte ocaLii >(9%&@!/echile epidemii care lo/eau lumea $n e/ul mediu >ciuma!holera etc@ au +ost $nlocuite $n poreLent de o des/oltare tot atTt de implacabil# "i de malign# a ne/roLelor "i a altor maladii legate de stres >boili psihosomatice!reacii psihogene etc@.8hiar dac# $n mod sporadic!caLuri de ne/roL# au e-istat cu mult $nainte ca entitatea s# +ie descris#!ne/roLele au de/enit o problem# a societ#ii "i a medicinii abia $n ultimele etape ale des/olt#rii sociale. &n lucrarea sa Q.2stem o+ Bosolog2Q!=illiam 8ullen >(769@!utiliLeaL# pentru prima dat# termenul de ne/roL#!prin care se $nelegeau toate bolile a c#ror cauL# consta $ntr-o interesare leLional# a sistemului ner/os central. :e +apt actualul $neles al termenului de ne/roL# a ap#rut tTrLiu!$n cadrul descrierilor clinice!abia la s+Tr"itul secolului al U&Ulea!ne/roLele +iind e/aluate ca ade/#rate boli +uncionale "i desp#rindu-se ast+el de a+eciuni ale creierului ca epilepsia!boala lui 3ar7inson etc.:in aceste moti/e "i din cauLa con+uLiei terminologice!$n domeniul ne/roLelor s-au alc#tuit numeroase modele mecaniciste sau raionaliste.&n secolul al U,&&&-lea!de e-emplu!Drown socotea iritabilitatea sistemului ner/os ca +iind elementul principal care ar sta la baLa ne/roLelor!$n timp ce +enomenologia neurastenic# era pri/it# ca o etap# premorbid# pentru di+erite a+eciuni cum ar +i isteria!3G3!epilepsia. :up# mai bine de ('' de ani!de la a+irmaiile lui 8ullen!termenul de ne/roL# /a c#p#ta o nou# semni+icaie!implicTnd $n primul rTnd lipsa leLiunilor organice la ni/elul sistemului ner/os!moti/ pentru care /a +i tot mai greu s# se /orbeasc# de o ade/#rat# Qboal# ne/rotic#Q.Be/roLele s-au des/oltat $n cadrul descrierelor din literatur# $n mod preponderent!ca +iind concepte descripti/e!cu o baL# $n primul rTnd +enomenologic#!adeseori diagnosticul +#cTndu-se mai sigur prin eliminarea a+eciunilor organice de ori ce +el.3rin e-tinderea termenului de ne/roL# la comportamente +oarte /ariate >reacii to-icomane!psihosomatice!agresi/itate "i /iolen# social#!$n problema mora/urilor sau chiar a accidentelor@. *ermenul de

ne/roL# a de/enit tot mai di+icil delimitat "i de $neles.Vnc# din (%92!*u7e considera ca principal atribut al ne/roLelor +uncionalitatea lor!lipsa oric#rei organicit#i.Acest lucru a de/enit notoriu odat# cu succesele obinute $n domeniul hipnoLei

((

>)esmmer!Dernheim@!odat# cu studiile lui 8harcot! 3. Wanet! 3a/lo/ "i!mai ales odat# cu des/oltarea concepiei +reudiene pri/ind ne/roLele. *oate aceste cercet#ri au acreditat!$n maniere di+erite concepia psihogenetic#! ca baL# e-plicati/# a ne/roLelor!respingTnd ideia organicit#ii "i a unor modele mecaniciste pri/ind ne/roLele >inclusi/ a e-ceselor organiciste ale dogmatismului comunist!care s-a amestecat "i $n acest domeniu@. *otu"i e"ecul a numeroase psihoterapii $n ne/roLe "i e-istena a numeroase /indec#ri spontane au calmat mult optimismul e-agerat!constituind $n acela"i timp un a/ertisment se/er $n acceptarea oric#rei concepii unilaterale!sau impuse din moti/ele unor dogme politice. &n a+ara lucr#rilor clasice!$n secolul nostru!o serie de lucr#ri au in+luenat enorm concepiile psihiatrilor $n domeniul ne/roLelor.8it#m dintre acestea lucr#rile monogra+ice ale lui *.A.?oss >(92M@!Q*he common BeurosesQ!lucrare care atr#gea atenia asupra pericolului de a adera la o anumit# dogm#!lucrarea lui 0anglin >(9K6@!Q*he Beuroses in 8linical 3racticeQ "i $n ara noastr#!lucrarea +undamental# a lui A.Zreindler >(96(@!QBe/roLa astenic#Q!precum "i lucr#rile 8onstanei [te+#nescu-3arhon!care $n ciuda perioadei totalitarismului comunist! care nimicea acti/itatea "tiini+ic# $n domeniul psihiatriei au reu"it s# dea o /iLiune "tiini+ic# asupra capitolului ne/roLelor. A"a cum subliniaL# 8urran "i colab.>(9%'@ indi/idul ne/rotic tinde!mai degrab# s# e/ite decTt s#-"i asume responsabilitatea +a# de problemele lui >de"i este con"tient c# este iraional "i maladaptati/@.:e"i maladaptati/!comportamentul ne/rotic nu presupune mari abateri de la realitate sau tulbur#ri mari ale personalit#ii.Be/roLele sunt mai degrab#!apanaRul /Trstelor adulte!numai la aceaste /Trste putTndu-se /orbi de un real proces de internaliLare a con+lictelor psihice.8on+lictul ne/rotic apare ca un con+lict $ntre tendine "i sentimente opuse!adeseori ireLol/abile!ceea ce presupune o psihodinamic# special# "i o +orare pTn# la e"ec a mecanismelor posihologice de ap#rare a QhomeostaLiei psihiceQ. a.:e+iniie!cadru nosologic Be/roLele sunt a+eciuni +uncionale $n care mecanismul etiopatogenetic principal!const# $n procesul internaliL#rii unor con+licte psihologice "i comportamentul de e/itare care reLult#.6enomenul ne/rotiL#rii trebuie s# in# seama "i de stadiul de maturiLare a personalit#ii!de maniera $n care indi/idul a dep#"it etapele anterioare!dac# a mo"tenit o ne/roL# in+antil# sau o baL# psihoa+ecti/# desechilibrat#.Aceste sl#biciuni /or duce la construirea unui sistem de autopropulsie "i de rituri pentru a $n+runta realitatea. Be/roLele se $ntTlnesc practic la toate /Trstele!la ambele se-e!$n toate mediile sociale "i ele se caracteriLeaL# prin multiple +orme comportamente!$n care indi/idul apare ca un neadaptat!reacionTnd la e/enimentele /ieii prin

an-ietate! depresie!stare de tensiune "i alte plTngeri!pe care le /a preLenta $ntr-o lumin# Qcatastro+ic#Q "i pe care nu le /a putea manipula singur!$n ciuda con"tiinei clare cu care $"i tr#ie"te situaia e-istenial#.&n acest +el comportamentul ne/roticului apare ca prost adaptat!indi/idul de/enind an-ios!$n situaii $n care cei din Rur nu /#d nici un pericol.Adaptarea lui se /a +ace prin intermediul unor comportamente de e/itare "i nu de angaRare "i responsabilitate!indi/idul dorind s# +ie dependent "i altcine/a s#-i reLol/e problemele >inclusi/ su+erinele subiecti/e@.Acest comportament de e/itare!moti/at prin starea de an-ietate "i incertitudine se des+#"oar# $n ciuda con"tiinei pri/ind iraionalitatea "i caracterul s#u deLadaptati/. Glosarul 5). >(976@ de+ine"te ne/roLele ca +iind tulbur#ri mintale!+#r# leLiuni organice!ap#rute pe +ondul lucidit#ii con"tiinei "i a nealter#rii realit#ii. :e"i maladaptati/!comportamentul ne/roticului nu presupune totu"i abateri masi/e de la realitate "i nici tulbur#ri mari ale structurii baLale a personalit#ii!a"a $ncTt!prin acest comportament ne/roticul se deosebe"te net de comportamentul deLadaptati/ psihotic.3ersonalitatea indi/idului Roac# un rol important $n declan"area ne/roLei.

(2

Vn de+initi/area conceptului de ne/roL#!$n decursul timpului!s-au emis numeroase concepii "i puncte de /edere distincte.Aceste concepte e-prim# $n +apt anumite ade/#ruri relati/e ale etapelor respecti/e!toate +iind!de +apt etape pentru elucidarea unor concepii pluraliste pri/ind acest concept!care nu poate +i pri/it unilateral sau numai dintr-un anumit punct de /edere. Ast+el $n concepia psihodinamic#!concepia care are la baL# lucr#rile lui 6reud "i )e2er!ne/roLele apar ca modalit#i comportamentale!$n +aa unei an-iet#i destructi/e.3sihanaliLa a pus la dispoLiia cercet#torilor din acest domeniu o serie de concepte "i teorii!prin conceptul de internaliLare a con+lictelor psihologice! capacitatea acestor con+licte!re+ulate!de a epuiLa energia psihic# prin aceast# lung# "i epuiLant# lupt# a unor tendine psihologice opuse!a ar#tat rolul maturiL#rii personalit#ii $n cadrul acestei psihodinamici. Ast+el!copilul mic nu are o capacitate su+icient# pentru a internaliLa con+lictele psihice!moti/ pentru care capacitatea lui de a reaciona deLadaptati/ printr-o ne/roL# este mai mic# >dar +ace mai +rec/ent reacii psihogene la situaii tranLiente@. :in contra adolescentul mai /Trstnic "i!mai ales maturul au capacitatea de internaliLare a con+lictelor "i deci "i o posibilitate mai mare de a des/olta di+erite +orme de ne/roL#.8on+lictul intern apare $ntre tendine contrarii!practic insol/abile $n cadrul unui anumit sistem etic.:ac# panse-ualismul apare ast#Li ca +iind dep#"it!nu trebuie s# uit#m c# el era per+ect ade/#rat pentru societatea /ieneL# a secolului al U&U-lea $n care a +ost descris >$n acel mediu mic burgheL!impregnat de bigotism@.6#r# a nega importana con+lictelor se-uale "i ast#Li!trebuie s# spunem c# ponderea lor $n comparaie cu noile tipuri de stres este +oarte mic#. 5 alt# tendin#

de de+inire a ne/roLelor s-a +#cut $n sensul de a pri/i ne/roLele ca boli de adaptare >$n sensul mecanismelor sindromului general de adaptare al lui .el2e@@.Ast+el ne/roLele au +ost pri/ite ca Qmecanisme limit#Q de adaptare anormal# psihologic#!$mpotri/a unei angoase care amenin# economia intern# a organismului.Vn acest sens Zreindler >(96(@ /orbe"te de e-istena unei psihodinamici speciale "i de o Q+orareQ pTn# la e"ec a mecanismelor psihologice de ap#rare.Be/roLele apar $n acest conte-t ca +iind decompens#ri +uncionale!cu perturbarea psihodinamicii "i a +unciilor cerebrale!prin +orarea mecanismelor bio+iLiologice!pTn# la grania posibilit#ilor +uncionale a acti/it#ii ner/oase superioare. lementul etiologic determinant al acestei epuiL#ri ar putea +i mecanismul de internaliLare a unor con+licte psihologice!$n timp ce comportamentele de e/itare >+ormele clinice de ne/roL#!de +apt@ ar depinde de psihoplasticitatea +actorilor culturali. Be/roLa ar apare!ast+el!ca ce/a analog altor Qinsu+icieneQ ale altor sisteme "i organe!o insu+icien# a sistemului ner/os al /ieii de relaie.ARuns la limita adaptabilit#ii!sistemul +iLiologic pe care se spriRin# acti/itatea /ieii psihice!supus suprasolicit#rii!duce la o ade/#rat# Qboal# de adaptareQ.Acest punct de /edere se poate spriRini!mai ales!pe cre"terea enorm# a ne/roLelor!ca pondere statistic#!$n toate #rile sau regiunile puternic industrialiLate!apariia ne/roLelor la indi/iLii mai de+a/oriLai biologic sau socioeconomic!precum "i din cauLa altor considerente >cre"terea ne/roLelor $n +uncie de cre"terea gradului de aculturaie!+rec/ena mai mare a ne/roLelor la +emei!la indi/iLi de+a/oriLai social etc@. 5 alt# de+inire a ne/roLelor ine cont de ceea ce poate +i de+init ca o ade/#rat# Qsupap# de siguran#Q social#!pe baLa unor comportamente Q$n/#ateQ!$n cadrul mediului cultural din care +ace parte indi/idul.8omportamentul ne/rotic apare acuma ca un comportament Q$n/#atQ!un ade/#rat re+le- condiionat "i +i-at apoi pe baLa mecanismului recompensei "i pedepsei. 5 mare importan# o are!ceea ce Dalint numea Qtradiia ne/rotic#Q a unei comunit#i!deoarece comportamentele aberante!de aspect ne/rotic se transmit generaiei tinere ca Qmodele supap#Q!$n situaii stresante. -ist# $n societate un +enomen de Qne/rotism socialQ >8ucu-(9%M@ datorat b#ii de stresuri la care personalitatea uman# este supus# $n mod permanent.:e"i ca entitate acest +enomen este submorbid el constituie anticamera a numeroase ne/roLe clinice.3e de alt# parte importana con+lictului ne/rotic $n copil#rie este una dintre marile descoperiri!mai ales $n cadrul studiilor +reudiene.:in acest punct de /edere ne/roLa adolescentului apare ca o reacti/are re+le-# a mecanismelor comportamentale ne/rotice!$n/#ate de timpuriu "i

(M

rede"teptate de +actorii stresani ocaLionali sau de surmenaR >care de +apt sunt tot o situaie stresant#@. Be/roLele pot +i de+inite "i prin prisma mecanismelor de

identi+icare-pierdere a identit#ii!+enomen speci+ic $n e/oluia societ#ilor moderne!caracteriLate prin des/oltarea unor aspecte negati/e ca:anomia!alienarea social#!aspecte negati/e legate de procesul tehnic!aspecte ecologice etc. Bu este ne/oie!pentru a +i original!de a ne declara adeptul uneia sau a alteia dintre concepiile de mai sus!+enomenul ne/roLelor +iind su+icient de comple- pentru a le putea asimila pe toate >$n unele situaii o teorie +iind mai /erosimil# sau mai puin /erosimil# decTt alta@. :in p#cate!timpul nu su+icient de lung trecut de la dispariia dogmatismului comunist!ne oblig# a ne ocupa $n cTte/a cu/inte de imistiunea unei ideologii $n cadrul "tiinei.Vn domeniul de+inirii ne/roLelor!dogmatismul mar-ist "i-a g#sit un teren predilect.8oncepiile dogmatice se caracteriLeaL# $ns# printr-un discurs eclectic "i /ag!printr-o con+uLie total# "i chiar printr-o atitudine anti"tiini+ic# net#.:up# 3redescu >(976@ ne/roLele s-ar $ncadra doar ca Qreacii sau des/olt#riQ!moti/ pentru care aici nu s-ar putea aplica Qcriteriul intensit#iiQ "i doar unele aspecte QpatogeneticeQ.Bu ar e-ista criterii care s# deosebeasc# ne/roLele de Qcortegiul elementelor de oboseal#!surmenaR sau epuiLareQ!ceea ce este de +apt un ecletism total care poate duce >cum a "i dus@ la +alsi+icarea statisticilor >pentru a ade/eri a+irmaia ideologilor c# $n socialism ne/roLele sunt pe cale de dispariie@.3e baLele /iLiunii sale QmaterialisteQ ne/roLa se $nscrie $n concepia cliniconosologic#!adic# ar corespunde Qmodelului medicaQ!organic de boal#! deoarece spune autorul!Qnu pot e-ista boli sine materiaQ >adic# tradus!+#r# a +i organice@. tiologia este /#Lut# ca +iind Qprobabil psihogen#Q.:ecenii $n "ir dogmaticii mar-i"ti din psihiatrie au negat psihogeneLa "i mai ales +reudismul!ca +iind concepii ale capitalismului Q$n descompunereQ.Q*oate tr#irile ne/roticului sunt con"tienteQ a+irm# 3redescu!iar ne/roLa apare odat# cu des/oltarea capitalismului $n .1A "i ine de e/oluia acestui tip de societate!Qcu concuren# aprig#!goan# dup# pro+it!e-ploatare etcQ.Be/roLele ar +i deci boli speci+ice ale capitalismului! misiunea ideologilor din psihiatrie +iind doar aceea de a +alsi+ica statisticile pri/ind ne/roLele $n ara noastr# >/estitul studiu de la policlinica *itan din anii (97K-%'@. &n ciuda acestor a+irmaii!de care dac# nu ar +i dominat psihiatria romTneasc# K' de ani!nici nu ar +i trebuit s# amintim!maRoritatea autorilor a+irm# c# elementul central $n de+inirea ne/roLelor r#mTne mecanismul psihoigeneLei!a"a cum a +ost el de+init de o pleiad# de cercet#tori!timp de mai bine de un secol. An-ietate! angoasa!+ormeaL# a"a cum am mai subliniat!cheia de bolt# $n mecanismul apariiei ne/roLelor!al#turi de particularit#ile personalit#ii indi/idului.&ntensitatea comportamentului ne/rotic depinde $n mare parte de +ora dinamic# dat# de $nc#rc#tura emoti/# >Zreindler!(96(@. ?eLumTnd di+eritele $ncerc#ri de a de+ini ne/roLele!Zubic subliniaL# c# procesul ne/rotic are cTte/a componente maRore!dintre care enumer#: (.5 constituie a+ecti/#!+#cTnd parte din baLa temperamental#!moti/ pentru care apare precoce $n e/iden#Y 2.)odele de inducie socio-culturaleY M.:istorsiuni /ariate ale +unciilor simboliceY 4.?igiditatea $n +aa +enomenelor de schimbareY *otu"i aceste +enomene!chiar combinate nu duc $n mod implicit la ne/roL# ci la o serie de +enomene di/erse ca!tulbur#ri ale personalit#ii!comportamente antisociale!comportamente autodistructi/e!numeroase distorsiuni simbolice! tulbur#ri ale imaginii corporale!abuL de alcool!droguri!impulsiuni spre acti/itate

+iLic#!hiperemoti/itate sau apatie!obsesii!+obii etc.0a rTndul lor!aceste tulbur#ri pot produce distorsiuni noi de aspect teriar cu distorsionarea $ntregii /iei psihice.:in aceste moti/e!arat# autorul!orice simptom ne/rotic poate +i o treapt# dintr-un lan cu re/erberaii spre o patologie gra/#. &mportana proceselor simbolice este +oarte mare!cu cTt copilul de/ine mai capabil>de a utiliLa procesele simbolice!mai ales limbaRul /erbal sau ling/istic@.

(4

8u cTt aceste +enomene se petrec mai precoce!cu atTt /ulnerabilitatea ne/rotic# este "i ea mai precoce "i cu atTt mai mari sunt consecinele distructi/e pentru des/oltarea ulterioar#.)ani+est#rile precoce ale +enomenelor ne/rotice sunt adesea +a/oriLate "i de sistemul educaional >acest lucru +iind mai e/ident la copiii cei mai $nLestrai@. /ident!procesul ne/rotic este +oarte comple-!iar maRoritatea descrierilor lui $n psihiatria clasic# sau psihanalitic# au +ost suprasimpli+icate $n mod +lagrant!ceea ce a dus adeseori la con+uLii regretabile. c.6rec/ena 6rec/ena ne/roLelor!mai ales atunci cTnd se iau $n calcul "i +ormele u"oare! este +oarte greu de pus $n e/iden#!ne/roticii adresTndu-se relati/ rar psihiatrului "i mult mai +rec/ent medicilor somaticieni >neurologi!endocrinologi etc@!$n ultima /reme psihologilor dar "i numero"ilor /indec#tori empirici.&ncidena ne/roLelor la copii "i adolesceni se a+l# sub in+luena a numero"i +actori ca:ni/elul "colii pe care o urmeaL#!sitauia $n cadru pro+esiei!problemele de +amilie!mediul social "i cultural al p#rinilor "i decalaRul acestuia +a# de ni/elul general!problemele sentimentale sau se-uale!in+luenele /enite din e-terior etc. Be/roLele dein $n cadrul morbidit#ii psihice pre/alena cea mai mare! patologia ne/rotic# +iind aLi prima problem# a psihiatriei contemporane "i +iind de asemenea pe primul plan al aciunilor de igien# mintal# $n cadrul colecti/it#ilor umane. Be/roLele ar repreLenta peste 4'X din caLuistica psihiatric#!proporie care se menine $n acelea"i limite "i $n practica altor specialit#i >mai ales a neurologului sau a generalistului@.5 piedic# +oarte important# $n cadrul studiilor de epidemiologie a ne/roLelor este constituit# mai ales de maniera de a stabili diagnosticul de ne/roL#!de di+erenele dintre di+erite "coli de psihiatrie "i chiar dintre psihiatrii de generaii di+erite.:in acest moti/!putem spune cu certitudine c#!statisticile pri/ind ne/roLele nu pot +i credibile "i c# ele nu e-prim# decTt o anumit# situaie "i o anumit# /iLiune asupra ne/roLelor.&mpotana Qpolitic#Q a ne/roLelor este de asemenea +oarte mare!ne/roLele putTnd constitui un indicator al gradului de desorganiLare a unei societ#i!a gradului mai mare sau mai mic de griR# +a# de calitatea /ieii.:in aceste moti/e statisticele actuale sunt greu de creLut "i +oarte /ariabile!mergTnd de la proporii de M'-4'X >$n Bew Eor7!un om din trei este ne/rotic recunoscut@!pTn# la /alori $n Rurul a (X sau chiar mai puin.8u toat# incredibilitatea "i relati/itatea acestor statistici!studiile de epidemiologie $n domeniul ne/roLelor merit# totu"i!o

atenie deosebit#. Grunberg "i *urns constat# $n spitalele de stat din .1A!c# ne/roLele repreLint# 7!6X din num#rul intern#rilor!$n timp ce $n spitalele particulare!proporia atinge M4!%X.Anghelu# "i colab.>(9%M@ pe baLa statisticii dintr-un mare spital de psihiatrie!$n (977!constat# c# proporia intern#rilor de ne/roL# a +ost de 2(!((X.Aceia"i autori!re+erindu-se la literatura de specialitate!dau urm#toarele date pri/ind aceste proporii:3ongher >(9KK@-M6!2X!.hepherd >(966@peste K'X!Drantigam >(972@-4MX. :eosebit de importante sunt studiile +#cute pe marile colecti/it#i!dar care preLint# di+erene +oarte mari >de la '!2X $n ancheta lui 8ohen din (9MM!la 44-4KX $n studiul lui )idtown din (9K7@.Vn ara noastr#!o serie de date sunt redate de asemenea $n lucrarea lui Anghelu#.Ast+el!pe un studiu +#cut $n cartierul *itan din Ducure"ti >(972-7M@!ne/roLele au a/ut o pondere de 2!7X prin metoda psi/# "i de 6!7%X prin metoda acti/#!cu tendina unei cre"teri progresi/e.:in grupa ne/roLelor!neurastenia a repreLentat 76!7X!ne/roLa isteric# %!4X!ne/roLa obsesi/o-+obic# M!7X!ne/roLele mi-te '!(X.Be/roLele ar +i a+ectat %'!4X +emei "i doar (9!6X b#rbai >$n timp ce $n secolul trecut Possling considera pre/alena la b#rbai de trei ori mai mare!decTt la +emei@.0a +emei ne/roLele obsesi/o-+obice au +ost de trei ori mai +rec/ente ca la b#rbai!$n timp ce ne/roLele isterice au +ost de 2% de ori mai mare la +emei ca la b#rbai. Grupa de /Trst# cea mai a+ectat# a +ost aceea $ntre 4K-K' de ani >('!%X@! urmat# de grupa M6-4o ani >('!2X@!apoi 4(-4K ani >9!9X@!K(-KK ani >9!2X@!KK-6' de ani >7!7X@!M(-MK ani >6!9X@!sub 2' de ani >'!%X@!dup# 6o de ani >2!9X@.

(K

Be/roLele sunt mai +rec/ente $n mediul urban!decTt $n cel rural:0in >(9KM@-'!(%X $n urban +a# de '!'7X $n rural!3iotrows7i "i colab.>(966@-7!(MX $n urban "i K!29X $n rural!0eightan "i colab.>(96M@-7!7 $n urban +a# de 7!( $n rural.:up# .ims pre/alena ne/roLelor s-ar estima la 0ondra la (/K din num#rul locuitorilor!"i c# de"i nu este boal# mortal#!la ne/roLe se citeaL# o mortalitate de (-KX.0auner studiaL# leg#tura dintre cauLele mortalit#ii "i ne/roLe!urm#rind timp de K-2' de ani!un e"antion de 2(67 pacieni ne/rotici >prin chestionare "i certi+icate de deces.:in grupul studiat M!(X au murit.:atele obinute de la cei decedai au +ost urm#toarele: -un num#r mare au murit mai tTrLiu decTt li se preLiceaY -cei cu boli psihosomatice au murit de boala de baL#Y -bolna/ii cu ne/roLe mor $n acelea"i condiii ca "i ali bolna/iY -simptomatologia psihic# poate pune $n umbr# semni+icaia unor simptome +iLiceY -moartea prin accidente este mai +rec/ent#Y .ims urm#re"te (66 pacieni ne/rotici timp de (2 ani >$n lot predominTnd tinerii "i cei de /Trst# mediue@.:in 2' de decese!(2 au +ost de cauLe naturale!M datorit# bolii psihice >sinucidere@ "i K atribuite posibil unor boli psihice >echi/alente sinuciderii@. Zrupins7i >(976@apreciaL# simptomele ne/rotice la adolesceni la procentaRe de M7!7-K6!9X b#ieii "i 2'!2M4!%X +etele!$n timp ce ne/roLele propriuLise ar +i de (4!%-(6!%X.6a# de celelalte

maladii ale adolescenilor!personal!pe un lot de Koo de adolesceni bolna/i psihic am apreciat c# ne/roLele a/eau o pondere de doar 9X $n timp ce la studeni +rec/ena se ridica la MKX >8ucu!l9%2@.=einer "i :el Grando >(977@ pe (MM4 adolesceni $ntre (2-(% ani obser/# c# ne/roLele repreLentau un procentaR de (M!(X. d. tiologie general# "i psihodinamica &storicul des/olt#rii conceptului de ne/roL# ne e/ideniaL# mai multe etape $n pri/ina elucid#rii etiopatogeniei acestor reacii psihice.Aceste di+erite etape au condus la concepii di+erite!concepii care ar putea +i reLumate ast+el: (. tapa de dominare absolut# a modelului medical!$n care ne/roLa era considerat# o boal# pur somatic#!organic#!lucru reluat la noi de c#tre dogmaticii comuni"ti!$nainte de (9%9. 2. poca de indi/idualiLare a ne/roLei!ca o entitate proprie.:ac# Zraepelin /a cita ne/roLele abia $n (9'6!$n a doua sa clasi+icare!6reud este primul autor care d# ne/roLelor o descriere e-hausti/#. l clasi+ic# ne/roLele $n psihone/roLe sau ne/roLe ade/#rate >isteria!ne/roLa obsesi/# "i ne/roLa an-ioas# etc@!pentru ca studiile ulterioare s# duc# la descoperirea unui nou grup de ne/roLe-ne/roLele de caracter.0a baLa ne/roLelor se /a pune $n aceast# perioad# mecanismul psihodinamic al psihogeneLei!importana con+lictului psihic intern!importana e/enimentelor din copil#ria timpurie etc. M.6aLa contemporan# care debuteaL# printr-o aparent# apropiere de etapa organicist# >prin uitiliLarea electro"ocurilor "i a neurolepticelor@ dar care ulterior se /a des/olta pe baLa cercet#rilor comple-e pri/ind psihogeneLa!a teoriilor $n/##rii!a mecanismelor de identi+icarepierderea identit#ii etc. ,iaa indi/idului!$n toate etapele sale este supus# con+lictului "i legilor contradiciei. 8hiar din primele clipe de dup# na"tere!indi/idul este supus primului con+lict!con+lictului dintre necesit#ile copilului "i condiiile mediului e-terior.:ac# $n primele +aLe cerinele au o mani+estare e-terioar#!$n e/oluia lor!aceste cerine sunt treptat QinternaliLateQ!ordinul e-tern +iind satis+#cut prin noi repreLent#ri interne.Becesitatea "i posibilitatea reLol/#rii con+lictului poate +i la un moment dat $ntr-o stare de echilibru instabil!desechilibrul ducTnd la tulbur#ri >care pot lua di+erite +orme@. .intetiLTnd etiologia general# a ne/roLelor!putem spune c# aceasta se datoresc +actorilor biologici!psihologici "i sociali. 6actorii biologici. 5mul este un sistem biologic "i prin aceasta se "tie c# toate comportamentele sale tind a a/ea o baL# biologic#.:ar $n acela"i timp se "tie c# omul este "i un produs al mediului socio-cultural.A pune problema care latur# este mai important# este o inutilitate >ca "i cum ai $ntreba!$n cadrul P25 dac# este mai important P sau 5\.Aceast# strTns#

(6

interdependen# dintre +actorii biologici "i sociali!$n cadrul comportamentului uman a +ost bine demonstrat# $n cadrul unor concepii dinamice ale psihiatriei sociale actuale!care pri/esc comportamentul uman ca o $mbinare a +actorilor bio-psihosociali.*otu"i!aceasta nu $nseamn#!c# didactic /orbind!nu ne putem re+eri la +iecare

+actor $n parte. Vn cadrul importanei +actorilor biologici $n ne/roLe s-a pus mai $ntTi problema imnportanei +actorilor genetici "i constituionali..-a obser/at!de e-emplu c# ne/roLele sunt mai +rec/ente $n +amilii $n care e-ist# "i ali indi/iLi cu ne/roL#.0a gemenii uni/itelini concordana a +ost odat# "i Rum#tate mai mare decTt la aceia bi/itelini >3ollin!(97K@.:e +apt rolul precis al +actorilor genetici "i constituionali $n ne/roLe nu a +ost bine delimitat pTn# $n preLent.8hiar $n +amiliile cu muli ne/rotici nu s-a putut aprecia matematec rolul eredit#ii.8# e-ist# o predispoLiie genetic#! are indiscutabil!moti/ pentru care la muli indi/iLi ne/roLa poate apare din cauLe minore. ste /orba $n aceste caLuri de indi/iLi predispu"i a +ace leRer cre"teri tensionale!st#ri de an-ietate sau de depresie >la +emei riscul este mai mare ca la b#rbai@..-a /orbit "i de Qdesa/antaRul biologicQ al unor indi/iLi!a c#ror structur# este mai slab# $n +aa epuiL#rii sau a unor con+licte psihologice.3entru 6reud! ereditatea era o +or# care st#tea la originea /ieii!+or# care cel mult se poate dilua $n cursul /ieii.Vn (927 el distinge la originea ne/roLelor cauLele constituionale de cele ereditare. 3sihiatria clasic# credea!$n general!$n ereditatea ne/roLelor.)orel!de e-emplu! denumea ne/roLele Q+olie hereditaireQ!legate de o simpl# e-agerare a temperamentului ner/os al p#rinilor!iar )agnan le denumea simple sindroame episodice ale unei Q+olie hereditaireQ.Doll "i ?egis >(%%4@ /a publica prima statistic# $n acest domeniu >$n K' de +amilii de isterici ei g#sesc 9K de bolna/i mintali@.3.Wanet /orbe"te de psihastenia constituional# >pe (%' de caLuri obser/# la 6%!%X o ereditate morbid#@.ZWra+t- bing de"i socoate psihone/roLele ca +iind acumulate accidental!consider# ne/roLa obsesi/# ca a/Tnd o baL# constituional# >g#se"te tare ereditare $n 6M!7X din caLuri@.Zraepelin /orbea de rolul leLiunilor embrionare "i de importana mediului $n perioda precoce a /ieii!pentru ca ulterior Doenho++er s# g#seasc# relaii $ntre ne/roLa obsesi/# "i psihoLa periodic#. 0u-emburger +ace $n (9M' prima statistic# modern#. Ber/roLele se preteaL# greu la un studiu +amilial!a/Tnd $n /edere c# puinii ne/rotici >/orbind proporional@ care se interneaL# $n spitale repreLint# o parte in+im# a cantit#ii totale.8onstatarea +rec/ent#!$n +amiliile ne/roticilor este aceea c# aproape toi au a/ut p#rini ner/o"i.?eLultate mai semni+icati/e s-au obinut $n ne/roLele obsesi/e "i +obice. 2 "i Penric >(9K9@ g#sesc $n asemenea caLuri +enomene similare la (9X dintre colaterali!M'!KX la p#rini!2'!KX la +rai "i surori.3ar7ing socote"te riscul ne/roLelor obsesi/e de 76X!Wanet de 6%!%X! Drown de K'X!$n timp ce ?osenberg >(967@ de doar 9!MX.3entru 8ampailla >(966@ riscul morbidit#ii $n +amiliile ne/roticilor obsesi/i ar +i de M9X.*rebuie spus c# $n cadrul acestui risc!e/aluat de autorii mai sus citai!se incrimineaL# a+eciuni psihice +oarte /ariate >oligo+renii!epilepsii!pTn# la A.8 sau demene senile@.Vn ceea ce pri/e"te riscul pentru acela"i tip de ne/roL# el este estimat de Drown la 6!9X la p#rini "i de Penric la (KX la colaterali.?udin g#se"te "i el riscul morbidit#ii de KX la p#rini $n timp ce 0u-emburger $l e/aluiaL# la (KX pentru tai "i de 6X pentru mame!$ntimp ce +raii "i surorile ar a/ea un risc de (4X..e remarc# deci!+aptul c# riscul morbidit#ii este mult mai important la +amiliile ne/roticilor obsesi/i!decTt $n cadrul populaiei generale..e remarc#!subliniaL# :ebra2 >(972@ preLena $n proporie mare a melancoliei la colaterali >M'X@! an-ietate!temperamente an-ioase!depresi/e!desechilibraii +iind

de asemenea mai +rec/eni $n aceste +amilii.*ot $n ne/roLele obsesi/e s-a notat preLena de colaterali schiLo+reni. .tudiul gemenilor a +ost de asemenea important.)ar7s >(969@ remarc# +aptul c# ne/roLa obsesi/# are o pondere de '!'KX!$n populaia general# "i de '!KX la gemeni!de"i s-a obser/at c# gemenii +ac mult mai rar acest tip de ne/roL#..later >(96(@ g#se"te pentru ne/roLe $n general 6 concordane la (4 perechi de gemeni!*ienari >(96(@ g#se"te (2 din 2(. 5 importan# deosebit# o au studiile psihologice $n cadrul acestor +amilii.8oppen!.later "i colab.>(96K@ au testat 224 ne/rotici "i 7MK dintre colateralii lor..-au g#sit la subiecii ne/rotici

(7

cre"terea tr#s#turilor ne/rotice "i o sc#dere a e-tro/ersiunii!$n timp ce colateralii sau situat $n limite normale. .intetiLTnd datele de literatur#!:ebra2 >(972@ subliniaL# c# $n ne/roLe e-ist# indiscutabil un teren proprice ereditar care poate precipita boala..e poate spune c# anormalitatea central# a personalit#ii ne/roticului poate +i multi+actorial# din punct de /edere genetic!lucru e/ideniat de preLena a numeroase tulbur#ri ne/rotice la membrii de +amilie a pacientului. 5 a 2-a teorie poate considera e-istena unor ne/roLe legate de +actorii ereditari "i altele legate numai de +actorii de mediu.&n +ine ar putea e-ista "i o teorie intermediar#!$n care +actorii ereditari ar +i $n general preLeni $n ne/roLe!dar apariia bolii ar +i declan"at# de condiii psihologice implicate $n etiologia acestora. 6actorii psihologici.Am subliniat de la $nceput c# baLele etiologice ale ne/roLelor sunt multiple!+iind /orba de o etiologie pluralist#. 1na dintre concepiile de baL# pri/ind etiopatogeneLa ne/roLei o constituie! a"a cum am ar#tat mai sus studiul con+lictului psihologic.Bu /om re/eni asupra datelor deRa e-puse!ci ne /om re+eri $n special asupra acestui +enomen!$n cadrul particular al ne/roLelor. 3ri/it# $n mod dialectic!/iaa indi/idului!$n toate etapele sale este supus# con+lictului "i legilor contradiciei.6reud considera societatea ca a/Tnd caracter represi/ +a# de cerinele biologice.Ar e-ista!ast+el!un permanent con+lict $ntre cerinele instinctuale >speci+ic indi/idualiste@ "i cererea de con+ormism >speci+ic# legilor grupului@.Vnc# din primele secunde dup# na"tere!indi/idul trebuie s# +ac# +a# primului con+lict!con+lict $ntre cerinele +iLiologice "i condiiile /itrege ale mediului e-terior.0a $nceput!aceste cerine se mani+est# e-terior "i inteligibil!$ns# treptat aceste +enomene se internaliLeaL#!ordinul sau impulsul e-tern satis+#cTndu-se prin /ariate repreLent#ri interne.Becesit#ile "i posibilit#ile reLol/#rii con+lictului pot lua la un moment dat aspectul unui echilibru instabil iar dac# acesta e/oluiaL# spre desechilibru se poate aRunge la numeroase tulbur#ri.6enomenele se pot preLenta sub +orma unor reacii psihice directe +a# de o situaie!ca o reacie psihogen# simpl# >+#r# internaliLare@!sau din contra con+lictul nereLol/at su+er# o prelucrare interioar# >internaliLarea@!cu aparia de reacii psihopatologice de ap#rare >comportamentul

ne/rotic@!a/Tnd un mare polimor+ism >+ormele clinice de ne/roL#@. 3rimii ani de /ia# au o importan# hot#rTtoare pentru des/oltarea psihic# a indi/idului. 3utem a/ea din acest punct de /edere de/ieri cantitati/e >r#mTneri $n urm#@!+ie modi+ic#ri calitati/e!$n special $n ceea ce pri/e"te +ormarea baLei anatomo+iLiologice a di+eritelor tipuri de reacie!$n +aa situaiilor de +rustrare. Aceste mecanisme au o mare importan# $n psihodinamica psihogeniilor "i ele se iniiaL# $n copil#ria timpurie!continuTnd "i $n etapele ulterioare!$n conte-tul relaiilor cu mediul +amilial. 0a $nceput reaciile copilului se e-prim# direct "i inteligibil!dar $n perioda adolescenei "i mai ales ulterior aceste modalit#i de reLol/are a con+lictelor de/in discrete "i mai greu inteligibile!procesul de QinternaliLareQ +iind total.:e+iciena acestor structuri dinamice este +oarte important# la adolesceni "i acest lucru este do/edit prin aceea!c# $n +iecare caL!se g#sesc st#ri semni+icati/e $nc# din copil#rie >tulbur#ri de /orbire!enureLis!con/ulsii!u"urina de a delira dup# +ebr# etc@..e remarc#!de asemenea la ace"ti adolesceni o u"urin# deosebit# de a transpune an-ietatea $n +enomene ne/rotice.:e alt+el este +oarte important ca la un ne/rotic s# nu consider#m +actorii imediai ca +undamentali $n etiologia bolii ci mai degrab# o cauL# precipitant#!care poate +ace posibil ca ne/roLa s# de/in# mani+est#!deodat#!$n adolescen# sau la o /Trst# mai tardi/#.:in punct de /edere psihodinamic!cauLele stresante!imediate $n ne/roLe pot +i g#site +rec/ent! ele constTnd $n necesitatea e/ad#rii "i satis+acerii directe a unor sentimente de ostilitate!ur#!pulsiuni se-uale!necesitatea de dependen#!care /in $n contradicie cu tendina de echilibru care caracteriLeaL# starea de normalitate >Zaplan!(996@. An-ietatea se poate mani+esta sub +orm# direct#!inde+init# sau poate +i e-primat# prin reacii psiho+iLiologice sau s# se implice prin obiecte care au ser/it la +ormarea primelor comportamente prin mecanisme re+le--condiionate.5 serie de obiecte princeps pot s# +ie repreLentate $n mod simbolic de alte obiecte sau situaii.&n acest +el an-ietatea poate s# se e-prime prin reacii de

(%

con/ersiune!prin reacii disociati/e!reacii psihosomatice iar uneori prin mecanisme de regresiune. An-ietatea nu pare $n momentul e-amin#rii s# aib# cone-iune cu realitatea imediat#!+#cTnd ast+el ca la prima /edere comportamentul ne/rotic s# de/in# incomprehensibil pentru pacient sau anturaR. 3entru Bahorniac>(972@ ne/roLele la adolescent sunt generate de pri/aiunile impuse copilului!lipsa de dragoste!dominarea e-agerat# care creiaL# o stare de angoas# "i determin# +i-area $ntr-un stadiu intermediar de maturaie!+#cTndu-l pe adolescent s# adopte mani+est#ri comportamentale primiti/e >cum ar +i de e-emplu riposta agresi/#@. 3ersonalitatea ne/roticului.Bucleul ne/roLei $l constituie $ns# e"ecul indi/idului $n realiLarea unui ni/el de maturiLare a personalit#ii >la tineri acest lucru se poate datora lipsei unor modele credibile de identi+icare!identi+icarea cu +alse /alori!lipsa

de el sau de aspiraie@. .tresul nu repreLint# totul $n etiologia ne/roLelor!e+ectul lui /ariind de la un indi/id la altul.8el mai +rec/ent stresurile apar $n cadrul +amiliei!acest lucru datorTndu-se unui Qstil de /ia# ne/roticQ instaurat $n aceste +amilii "i a e-istenei $n acela"i timp $n pro-imitatea pacientului a unor personalit#i $nclinate spre ne/roL#. :e +apt nu se poate de+ini tabloul clinic concret al unui indi/id +#r# a +ace re+eriri clare "i precise pri/ind organiLarea economic# pro+und# a pacientului pe plan psihic "i a de+ini reperele structurale create "i recunoscute pentru stabilitatea lor.&n QBou/elles 8on+erences sur la 3s2chanaliseQ!6reud >(9M2@ atr#gea atenia asupra importanei structurii psihice a indi/idului.:ac# l#s#m s# cad# un bloc mineral sub +orm# cristalin#!spunea 6reud!acesta nu se /a s+#rTna $ntTmpl#tor!ci urmTnd ni"te linii de cli/aR!cu limite "i direcii greu de obser/at din e-terior dar determinate $n manier# original# "i imuabil#!prin structura prealabil# a acestui cristal.Acest lucru poate ser/i ca analogie cu structura psihic# a indi/idului "i aceasta $ncepTnd de la na"tere!unii +actor inTnd de ereditate!alii de relaiile timpurii cu p#rinii!de +rustr#rile "i con+lictele speci+ice!de maniera de organiLare a mecanismelor de ap#rare a eului.*oate aceste +enomene duc la QcristaliLareaQ structurii personalit#ii!ca "i un corp chimic comple-!ca acel cristal mineral!cu linii de cli/aR originale..e obine ast+el o /eritabil# structur# mai mult sau mai puin stabil# "i care repreLiunt# organiLarea economic# a +iec#rei personalit#i umane $n parte.:ac# acest QcristalQ /a +i +orat s# se Qrup#Q el o /a +ace dup# anumite Qlinii prestabiliteQ!a"a cum s-au stabilit ele $n etapele primare ale des/olt#rii indi/idului. :in aceast# cauL#!un indi/id cu structur# ne/rotic# nu /a putea des/olta decTt o singur# structur# ne/rotic#.*otu"i aceste constat#ri didacticiste nu trebuie s# ne conduc# la pesimism!aceasta +iind doar o simpl# luare la cuno"tin# asupra realit#ilor psihologice uni/ersale "i Lilnice >Derger!(979@..-a conturat ast+el!tot mai mult!ideia descrierii unor pro+ile de personalitate speci+ice bolna/ilor ne/rotici!a/Tnd $n /edere importana terenului $n ne/roLe. *erenul psihologic in+lueneaL# $n mare m#sur# des/oltarea unei ne/roLe.Ast+el unii pacieni de/in mai ne/rotici mai u"or decTt alii.5 structur# +ragil# poate predispune la ne/roL# dar $n acela"i timp "i la un con+lict ne/rotic timpuriu care poate ast+el la rTndul lui duce la perturb#ri ale deL/olt#rii personalit#ii>creindu-se un ade/#rat cerc /icios@. Zolb>(979@ descrie o serie de caracteristici ale caracterului ne/rotic:atitudini speci+ice "i manieriste!tip paranoiac de relaii cu el "i cu alii!a+ecte $nr#d#cinate "i persistente $nc# din copil#rie.Aceste tr#s#turi se e/ideniaL# prin contacte interpersonale di+icile!comportamente rigide sau s#race!aspecte pe care autorul suscitat le denume"te Q+aada ne/rotic# a caracteruluiQ. 8urran "i colab.>(9%'@ subliniaL# c# persoanele hipercon"tiincioase!cu tendin# la hipertensionare!pot des/olta mult mai u"or o ne/roL#.Aceste personalit#i sunt $n permanen# tensionate!sunt tensionate "i per+ecioniste "i care +ac din acti/itatea lor $ns#"i /iaa lor.:in aceste moti/e!adeseori!ei $"i asum# "i sarcinile altora!se a+l# $n permanent# stare de e+ort!moti/ pentru care aRung +oarte u"or "i la epuiLare.Acesta este moti/ul pentru care des/olt# st#ri de an-ietate!prin e+ectul cumulati/ al stresului.3rocesul poate +i lent!pTn# la contactul indi/idului cu un stres semni+icati/!care /a +i

momentul des/olt#rii bru"te a simptomelor.Vn acest +el con+lictele!+rustraiile "i alte situaii care menin tensiunea >graie e+ortului cumulati/@ acioneaL#

(9

$n +uncie de personalitatea pacientului mai degrab# decTt $n +uncie de circumstanele propriuLise.:e"i pentru un obser/ator e-tern!+actorii stresani pot +i destul de semni+icati/i!pacientul!el $ns#"i nu poate realiLa clar sursa di+icult#ilor sale "i $n schimb se /a concentra asupra simptomatologiei >negliRTnd cauLele@. &n +uncie de personalitate e-ist# di+erite stiluri de a reaciona la stres.Ast+el stilul isteric se caracteriLeaL# prin tr#s#turi emoionale!impulsi/itate! impresionabilitate "i represiune >stilul isteric de cunoa"tere@.?elaiile interpersonale $n cadrul acestui stil isteric se caracteriLeaL# adesea prin diada /ictim#-agresor!cu tr#irea /ieii ca +anteList# "i ireal#..tilul obsesi/ de r#spuns la stres const# dintr-o gTndire ambi/alent# "i magic#! personalitatea acestor adolesceni caracteriLTndu-se prin atenia crescut# pentru detalii! e/itarea deciLiilor!dubitaie!tensiune!rigiditate!$nclinaie spre supunere sau dominare. :atorit# tr#s#turilor de caracter de+icitare!stabilitatea acestor acestor personalit#i depinde de stabilitatea lumii e-terioare.:ac# ea dispare!atunci cTnd $ntre propriile lui aspiraii "i lumea e-terioar# apare un con+lict!sentimentul e-istenei este ameninat >]alo7ar!(97M@. :eterminarea clinic# a personalit#ii ne/rotice se +ace $ns# pe baLa anamneLei "i pe datele culese de la anturaR!a"a c# este +oarte greu s# spunem c# aceste date sunt obiecti/e.:e"i insu+iciente pentru a determina structura unei personalit#i ne/rotice!aceste date pot l#muri $n mare parte structura indi/idului! tr#s#turile sale caracteristice!date care ne pot aRuta $n elucidarea mecanismului declan"#rii ne/roLei $ntr-un caL concret.Aceste date de anamneL#!arat# ]alo7ar ne indic# +aptul c# ace"ti indi/iLi +oarte +rec/ent supraestimeaL# in+luena +actorilor de mediu "i a relaiilor interpersonale.Vn concepia lor despre /ia#!ace"ti indi/iLi pun!$n primul rTnd accentul pe pl#cere!pe dorina elementar#!Rusti+icarea constTnd $n succesul pe care indi/idul $l obine $n anturaRul s#u imediat.6ora lor /ital#!arat# autorul!este aproape e-clusi/ ancorat# $n mediu!depinde de in+luena +a/orabil# sau de+a/orabil# a mediului..upraestimarea mediului duce la subestimarea propriei personalit#i!important pentru el +iind mani+est#rile "i nu esena lor.Aceste personalit#i au o mic# stabilitate! $n acordurile cu lumea e-tern#!stabilitate care dispare atunci cTnd apare un con+lict $ntre lume "i propriile lui aspiraii.:e +apt!/iitorii ne/rotici nu au stabilitate $n adTncul lor!ci $n Rurul lor!moti/ pentru care aceste personalit#i de/in gaLda a numeroase desechilibre emoionale!cu apariia an-iet#ii la praguri sc#Lute!cu senLaia e-istenei permanente a unei amenin#ri.&n acest conte-t relaiile se-uale "i libidinale ar Ruca un rol particular..-a /orbit mult de relaia dintre an-ietate "i rolul unor perturb#ri se-uale.*otu"i enunTnd Qnatura se-ual#Q a ne/roLelor!$ns#"i 6reud

a trebuit s# re/in# asupra acestor maniere de a /edea problema traumatismului se-ual!acest lucru situTndu-se mai ales la ni/elul +antasmelor decTt a realit#ii.3sihanali"tii au /orbit!$n acest sens!de +rica simbolic# de castrare!de ambi/alena statutului social $n prioada copil#riei.Be/roLele ar realiLa!ast+el!de/iaii ale con"tiinei emoti/-dinamice "i atitudini inadec/ate >Bahorniac!(972@. &n cadrul lotului studiat de noi am remarcat ca principale tr#s#turi de caracter timiditatea "i inadec/ena a+ecti/#.Aceste +enomene a/eau direct# leg#tur# cu condiiile inadec/ate de educaie din primii ani de /ia#!cTnd predominau comunic#rile de tip energetic >b#t#i!amenin#ri!e-ces de pedepse etc@.Alte tr#s#turi ca rigiditatea!lipsa de nuanare $n comportament!idei nerealiste! propunerea unor scopuri idealiste!tendine masochiste au +ost de asemenea +rec/ent $ntTlnite. &n elucidarea mecanismului psihodinamic al ne/roLelor!$n ultimii ('-(K ani a $nceput s# se /orbeasc#!a"a cum am mai subliniat!de importana unui anumit Qstil de /ia#Q ne/rotic.)ieLul ne/roLelor ar +i constituit!deci!de un anumit comportament maladaptati/!care ar +i Qstilul de /ia#Q al unui indi/id ne/rotic.Acest Qstil de /ia#Q sar caracteriLa prin an-ietate "i prin r#spunsuri de e/itare $n +aa acestei situaii. .tilul de /ia# in+lueneaL# calea prin care indi/idul realiLeaL# di+erite roluri incluse $n modul de comportare a eu-lui s#u.deoarece +iecare indi/id di+er# de altul prin propriul s#u sistem al eului >sel+sistemul@.

2'

Q.tilul de /ia#Q a unui indi/id este constituit din paternuri comportamentale! utiliLate de indi/id $n des/oltarea "i meninerea de roluri $n cadrul propriului sistem al eului.Aceast# /arietate de particularit#i a eu-lui +ace din +iecare indi/id ce/a unic "i di+erit!chiar $n situaia cTnd sunt adoptate roluri sociale stereotipe >.padllin "i 3orter+ield@.:ac# indi/idul este ne/oit a +ace schimb#ri $n propriul s#u sel+concept!acest lucru poate duce la o criL# >cum este de e-emplu criLa adolescenei!mariaRul!schimb#ri $n procesul educati/ ect@..tilul de /ia# se mani+est#!$n special!$n maniera $n care un indi/id /ine $n relaie cu alii >maniera de a manipula pe ceilali@.Acest lucru se +ace inTnd cont de tendina indi/idului de a menine integritatea propriului eu!de meninerea stilului de /ia# proprie.Vn caL c# acest lucru nu este posibil apare stringent# necesitatera schimb#rii.:e +apt! maRoritatea indi/iLilor caut# s# e/ite schimb#rile maRore $n structura eu-lui lor.Vn acest scop!indi/idul utiliLeaL# ideia de posesie sau proprietate pentru a obine securitatea eului.&ndi/idul poate de+ini obiectul "i relaiile!ca propriet#i >soul meu!ideia mea etc@!situaie care d# iluLia c# indi/idul controleaL# situaia!$n timp ce $n situaii de an-ietate "i insecuritate apar criLele >uL de alcool!de drog! p#r#sirea domiciliului etc@. :up# 8oleman "i Droen >(97M@!Qstilul de /ia#Q ne/rotic s-ar caracteriLa prin preLena a dou# elemente principale: (. /aluarea gre"it# a realit#ii "i tendina de a e/ita mai degrab# decTt de a aborda problemele >+enomen care

constituie $n /iLiunea autorilor Qnucleul ne/roticQY 2.*endina de a menine acest Qstil de /ia#Q $n ciuda naturii acestor ap#r#ri >numit de ace"ti autori!Qparado-ul ne/roticQ@Y 3e aceste baLe comportamentul ne/rotic s-ar caracteriLa prin urm#toarele: -.entimentul baLal de inadec/en# "i in+erioritate!ceea ce $l conduce la e/aluarea c# problemele obi"nuite ar +i amenin#toare!din care cauL# ar apare an-ietatea "i o permanent# stare de insecuritate. -*inde a e/ita situaiile de stres prin manopere de+ensi/e mai degrab# decTt $ncercTnd a se ocupa de ele direct. -)ani+est# o lips# de cunoa"tere >insight@ pri/ind comportamentul de autoap#rare!$mpreun# cu rigiditatea!$n sensul sl#birii perceperii sau aciunii. -3reLena egocentricit#ii "i prin urmare a tulbur#rilor $n stabilirea "i meninerea relaiilor interpersonale. -.entimentul de /in# datorat sl#biciunii de a se ocupa direct de problemele sale. &n reLumat!ne/roticul ne apare!din acest punct de /edere ca un indi/id cu un sentiment de inadec/en#!moti/ pentru care se /a simi mereu $n stare de insecuritate "i care nu /a putea reLol/a problemele ci doar le /a e/ita.*r#indu-"i con"tient sl#biciunea!ne/roticul /a a/ea permanent sentimentul de /ino/#ie!de insatis+acie "i ne+ericire.Be/roticul apare!ast+el!ca un indi/id rigid!lipsit de perspicacitate!percepTnd lumea ca pe o ameninare permanent# "i construindu"i miRloace de+ensi/e.6iind dominat de an-ietate!chiar dac# $"i $nelege problemele sale!ne/roticul /a +i incapabil de a schimba ce/a.Vn aceast# situaie ne/roticul se /a retrage!/a de/eni egocentric!/a +ace cereri nerealiste +a# de anturaR. "ecurile repetate /or duce la sac#derea autostimei.Aceast# stare de con+uLie Qintern#Q /a duce la risipirea oportunit#ilor "i /a a/ea mereu sentimentul c# ce/a $i scap# mereu!c# nu este o persoan# complet# "i nu $nelege ade/#ratul sens al /ieii >care pentru el $nseamn# an-ietate "i /in#@. Be/roticul este probabil puin con"tient de con+uLia lui intern#!de risipirea oportunit#ilor!mereu /a a/ea senLaia c# $i scap# ce/a!c# nu este o persoan# complet#!ne$nelegTnd ade/#ratul aspect al /ieii!moti/ pentru care /iaa sa se trans+orm# $ntr-o /ia# dominat# de an-ietate "i de /in# e-istenial#. 3arado-ul ne/rotic se caracteriLeaL# prin tendina de a menine acest stil de /ia#!din care el nu obine nici o recompens# $n mod /iLibil!stil caracteriLat prin Q/ulnerabilitate la ameninareQ!ne/oia de spriRin!teama de situaii competiti/e.6a# de senLaia de an-ietate "i de persistena Qamenin#riiQ poteniale!ne/roticul /a r#spunde prin e/itare!terminTnd prin a realiLa

2(

c# Q+rica este de +apt realist#Q. 3arado-ul ne/rotic!subliniaL# 8oleman "i Droen!poate +i $neles $n termenii a dou# concepte de baL#: (..c#derea an-iet#ii!graie paternurilor ne/rotice de e/itare a situaiei stresanteY 2.3ersistena necorespunL#toare a amenin#rii poteniale $n care pacientul credeY -ist# "i alte mecanisme psihologice care pot +i incriminate $n psihodinamica ne/roLelor.1nul dintre aceste mecanisme este constituit de $n/#area gre"it#. Acest lucru

presupune!dup# 8oleman "i Droen!e"ecul ne/roticului de a $n/#a competenele de care are ne/oie "i di+eritele metode comportamentale adec/ate!precum ar +i $n/#area unor modele maladaptati/e.Bucleul ne/rotic! subliniaL# autorii!se baLeaL# pe e"ecul indi/iLilor de a realiLa un ni/el de maturitate personal# "i adec/at#!pentru a se ocupa de problemele Lilnice!cu surplusul de condiionare datorit# +ricii "i an-iet#ii. Vn timp ce maturiLarea personalit#ii se des/olt# $n ritm mai lent!ne/oia de dependen# este tot mai mare!pe aceia"i m#sur# condiiile sociale solicit# personalit#i tot mai maturiLate "i indi/iLi cu un eu tot mai puternic >care din ne+ericire sunt tot mai rari $n societatea modern#@. 6actorii socioculturali au o deosebit# importan# $n etiopatogenia ne/roLelor.Vn relaiile lor sociale ne/roticii apar ca rigiLi $n stabilirea unor relaii interpersonale satis+#c#toare Be/roLele sunt mai +rec/ente $n societ#ile industrialiLate!precum "i la anumite grupe sociale >8onstana [te+#nescu-3arhon@!apar la toate /Trstele!"i $n plus e-ist# di+erite +orme cu anumit# speci+icitate cultural#.8u e-cepia isteriei de con/ersiune!$n societ#ile mai primiti/e nu s-au descris /arietatea de +orme clinice din societ#ile industrialiLate >mai ales +orme an-ioase sau obsesi/e@. 8arathers >(9KM!(9K9@ g#se"te la indigenii din Zenia puine mani+est#ri an-ioase!atribuind acest +enomen organiL#rii tribale "i absenei sentimentului de ru"ine +a# de se- >an-ietatea +iind mai speci+ic# /ieii indi/idualiste decTt a aceleia comunitare@. 0a arborigenii australieni Zidson "i Wones >(96%@ nu au putut constata preLena +ormelor clasice de ne/roL#.Vn schimb au g#sit numeroase mani+est#ri psihosomatice.Vn societ#ile industrialiLate ne/roLele apar la toate categoriile sociale. 1n rol important $l constituie schimb#rile $n /iaa indi/idului.?obel >(967@ subliniaL# c# atTt schimb#rile /ieii cTt "i di+erite elemente ne/roLante se adun# $n decursul a mai muli ani.Be/roLa ar apare ca urmare a unor ani de schimb#ri $n /iaa indi/idului!moti/ pentru care autorul alc#tuie"te o scal# pentru e/idenierea e/enimentelor semni+icati/e ale /ieii.Acela"i lucru a realiLat "i Polmes >(97M@!pe care am preLentat-o $n lucrarea noastr# pri/ind psihiatria social# >(9%2@. .ocialiLarea de+icitar# "i insu+iciena simului eticii este un element important. 8oleman "i Droen >(97M@ subliniaL# c# ne/roticii apar ca persoane rigide $n stabilirea unor relaii interpersonale.?egulile de cinste!regulile etice sunt /iolate $n relaiile cu ace"ti pacieni de c#tre partenerii cu care ace"tia /in $n contact!ceea ce desorienteaL# personalitatea!mai ales a unuLi tTn#r $n +ormare..tilul educati/ al +amiliei are $n acest sens o mare importan#.1nii autori >Anthon2!(97K! :oingier!(976@ remarc# la personalit#ile ne/rotice ne/oia de a domina!de a acumula poLiii sociale!de a-"i suprae/alua ideile "i +aptele!+enomene e-plicabile prin necesitatea diminu#rii sau suprim#rii sentimentelor de an-ietate "i insecuritate.,angham >(969@ subliniaL# +aptul deosebit de important c# $n numeroase caLuri comportamentul ne/rotic este secundar perturb#rilor structurii personalit#ii >tulbur#ri ale procesului de maturaie@.Be/roLa!subliniaL# autorul!s-ar des+#"ura la adolesceni sub presiunea urm#torilor +actori: (.dorina realiL#rii actului se-ualY 2.dorina concomitent# de a $n/#a s# accepte morala adultului "i standardele socialeY M.descoper# c# p#rinii nu pot $n mod permanent s#-i o+ere protecieY 4.de obicei se a+l# $n plin proces de alegere a unei cariereY .tarea de

minoritar!asociat# adesea cu starea socio-economic# precar# duc la senLaia lipsei de putere "i senLaia permanent# de in+erioritate $n raport cu ceilali.Aceast# situaie!subliniaL# Zubic se de+ine"te mai ales pe baLa accesului sau a distanei de sursele economice "i de

22

puterea social#.Acest lucru poate a/ea la baL# criterii de clas#!de se-!criterii culturale sau politice!statut socio-economic sc#Lut etc. Grupul minoritar este mai /ulnerabil la desorganiLarea comportamental#.0a acest lucru contribuie e-cluderea de la participarea la cultura maRorit#ii!lipsa puterii economice!"anse sc#Lute spre structurile sociale superioare!+enomene care contribuie la o autodepreciere "i mTnie $mpotri/a dein#torului puterii! ne$ncrederii $n aceia care aparin altui grup social!sentimentul alien#rii "i lipsei de putere. )igraia +urniLeaL# de asemenea numeroase date pri/ind studiul adapt#rii "i reaciilor de ap#rare.Bu /om re/eni asupra datelor deRa e-puse $n psihiatria social# >(9%M@.*rebuie subliniat c# schimbarea domiciliului presupune +enomene de adaptare "i acomodare la o nou# cultur#.&ndi/idul migrant /a a/ea o sensibilitate crescut# pentru tot a ceea ce se $ntTmpl# $n Rur >hiper/igilen# an-ioas#@!+enomen care este capabil a determina o important# stare de discon+ort.Adeseori migrantul $"i raionaliLeaL# e"ecul!moti/ pentru care adaptarea de/ine tot mai di+icil#.1n indicator al acestei st#ri de decompensare $l constituie imaginea despre sine a migrantului "i statutul s#u social.Acest lucru depinde "i de impulsul!moti/aia care l-a +#cut pe indi/id s# emigreLe!de reListenele $ntTlnite "i de sistemul de g#Lduire!de talentele "i realiL#rile sale personale "i de statutul economic!de di+erenele dintre noua "i /echea cultur#.Vn cadrul unui mediu nou!modi+ic#rile personalit#ii pot su+eri o ade/#rat# acceleraie!acceleraie care a +ost inacti/# pTn# atunci!mult# /reme!"i care acuma poate duce la dobTndirea unei noi identit#i >asociat "i cu modi+ic#ri de statut social@. /oluia $n noul mediu poate +i tot atTt de perturbat# ca "i $n caLul altor criLe a personalit#ii >cum este de e-emplu criLa adolescenei@.Aceast# criL# poate crea discon+ort pentru cei din Rur >copii!soie!p#rini etc@!a"a cum de e-emplu se $ntTmpl# $n adolescen# $n cadrul mediului +amilial.1nii dintre migrani de/in Qpro/ocatori de riscQ pentru a putea trece ast+el dincolo de obi"nuit!$n timp ce de +apt migrantul $"i poart# amarul cu el!peste tot. Bu ne /om opri asupra altor +actor sociali!cu rol $n etiopatogenia ne/roLelor! acest lucru +#cTndu-l $n alt# parte a lucr#rii noastre "i $n alt# lucrare >(9%M@.Be /om opri doar asupra importanei +actorului +amilial $n etiopatogenia ne/roLelor. 6amilia are rol deosebit $n etiologia ne/roLelor. -ist# termenul de Qne/roL# +amilial#Q>Gretter!(976@!"i prin care $nelege +aptul c# simptomatologia actual# a pacientului!e-prim#!de +apt!simptomele p#rinilor.3e Ko de copii ne/rotici!Dennet >(96K@ remarc# un num#r +oarte crescut de +amilii desorganiLate!un num#r mare de p#rini cu comportamente

antisociale.6riciunile $n c#snicie!bolile +iLice! ne/roLele!separ#rile periodice sau de+initi/e!decesele!se $ntTlnesc +rec/ent $n +amiliile adolescenilor ne/rotici..-au e/ideniat numeraose mecanisme +amiliale ca:supraprotecia sau reRecia din cauLa a numeroase probleme i/ite $n copil#rie! pri/irea copilului ca ri/al $n obinerea dragostei partenerului de c#snicie!atracia erotic# incon"tient# +a# de adolescent!a p#rintelui de se- opus care poate duce la m#rirea num#rului de restricii!persecuii!+olosirea copilului ca r#sbunare $n caLul unor desp#riri!persecutarea copilului pentru c# seam#n# cu soul sau soia de care este desp#rit etc. Alanen >(966@ subliniaL# asem#narea dintre tulbur#rile psihice ale di+eriilor membri de +amilie!ai ne/roticului!+raii de acela"i se- cu pacientul preLentTnd tulbur#ri psihice identice sau asen#n#toare!mult mai +rec/ent decTt cu +raii de alt se-.&n +amiliile se/ere se remarc#!mai ales apariia de ne/roLe obsesi/e "i compulsi/e!pe cTnd $n acelea $n care predomin# supraprotecia apar mai +rec/ent isteriile!+obiile sau neurastenia.3asi/itatea este mai noci/# cTnd este /orba de tat# iar r#ceala a+ecti/# atunci cTnd este implicat# mama.*endina de a +ace ne/roL# este mai mare la copilul mai tTn#r.3itres "i ?egis >citai de :osios!(967@ subliniaL# c# 46X dintre bolna/ii aduli cu ne/roL# obsesi/# "i +obic#!+enomenele au debutat $ntre K-(K ani. &mportana patoplastic# a spitaliL#rii.Am preLentat $n capitolul legat de mediul spitalicesc importana patogenetic# "i patoplastic# a acestui mediu "i!mai ales inad/ertena lui $n tratamentul ne/roLelor..pitalul de psihiatrie poate o+eri o gam# enorm# de simptome pe care ne/roticul le poate $n/#a!dat +iind starea sa de alert# general# pri/ind +uncionarea de+ectuoas#

2M

a organismului. moiile! aciunile pacientului ne/rotic spitaliLat nu in numai de de trecutul s#u personal ci!subliniaL# Zubie!aceste +enomene re+lect# "i o situaie social#.Adaptarea ne/roticului la mediu de spital presupune un e+ort enorm!o mare cheltuial# de energie..pitalele au +ost realiLate ca medii sociale $n care di+erite roluri "i statute sociale se in+lueneaL# reciproc.:e pe poLiii antropologice spitalul de psihiatrie este o subcultur# social#!cu propriile lui /alori!sisteme de opinii!rituri!mituri!norme elementare transmise de la o generaie la alta de pacieni "i personal. -ist#!a"a cum am mai ar#tat!un permanent con+lict!obscur!$ntre pacieni "i personalul de care sunt dependeni.&mportant este sistemul de comunicare "i participare $n raport cu procesul social.0ipsa spriRinului emoional din partea personalului >pe care de +apt acesta $l datoreaL# bolna/ului@ este un element esenial. &nstituionaliLarea pacienilor scade rolul medicului "i a personalului!dar $n aceia"i poroporie scad "i "ansele /indec#rii. Vn actuala organiLare spitaliceas/c# pacientul ne/rotic i se cere s# +ie pasi/!a"teptTnd $n acest +el descoperirea c#ilor de /indecare.Acest +enomen! subliniaL# Zubie!al#turi de ideea c# Lilnic se distrug celule corticale a dus la crearea Qlegendei croniciL#riiQ!legend#!a"a cum ar#tam la

$nceput!a +ost culti/at# la noi de repreLentanii dogmatismului materialist dinainte de (9%9.Atitudinea "i comportamentul pacienilor sunt accentuate de anumite aspecte din comportamentul personalului +a# de ace"tia.Vn epoca tratamentului moral!arat# autorul!pacienii erau obligai s# se comporte ca oameni integri!s#n#to"i.:e la des/oltarea modelului medical!pacienii!inclusi/ ne/roticii!au +ost obligai a se comporta ca "i cum ar +i +ost ni"te bolna/i somatici!ei aparinTnd ast+el spitalului "i cerTndu-li-se s# se comporte ca "i cTnd ar +i bolna/i somatic.:e +apt pacienii sunt $ncuraRai!chiar obligai!a se topi $ntr-o mas# Qanomic#Q!mai ales atunci cTnd pacientul aparine unei categorii socio-economice de+a/oriLate.1n mare pricol este acela c# aici pacienii $"i Q$mprumut#Q reciproc simptomele!creindu-se a"a numita Qboal# a boliiQ sau QhospitalismulQ.:ac# spitaliLarea se prelunge"te!indi/iLii cap#t# aspecte speci+ice instituionaliL#rii >pasi/itate!supunere docil#!adaptarea la mediul de dependen# $n spital etc@. e.:escriere clinic#Y8aracteristici generale Be/roLele sunt repreLentate de un grup de comportamente maladaptati/e. :up# ,angham >(969@ perturb#rile se-uale "i an-ietatea ar Ruca la ace"tia rolul principal.&n acest sens s-a /orbit de +rica simbolic# de castrare dar ambi/alena statutului social pare mult mai important# $n e-plicarea +enomenelor ne/rotice. Be/roLele!$n /iLiunea autorului sus citat!realiLeaL# de/iaii ale con"tiinei emoti/-dinamice "i atitudini inadec/ate. -terioriLarea /erbal# dep#"e"te intensitatea simptomelor.0a adolesceni apar "i +orme insidioase de ne/roL# cu instabilitate! super+icialitate!re+uLul de a-"i organiLa acti/itatea!+orme de iLolare sau ad/ersitate la ideile noi!originale.Alteori debutul ar puta +i brusc!cu aberaii se/ere de comportament intelectual "i "colar!cu iritabilitate!e-ploLi/itate "i impulsi/itate. )ieLul ne/roLelor este constituit din comportamente maladaptati/e!un Qstil de /ia#Q caracteriLat prin an-ietate "i r#spuns de e/itare.Be/roLele nu alc#tuies o entitate clinic#monolit!moti/ pentru care descrierea lor clinic# trebuie s# in# cont de o serie de +orme clinice bine conturate. &n cele ce urmeaL# /om preLenta principalele +orme clinice de ne/roL# pe care le putem g#si. (.Be/roLa an-ioas# Glosarul 5). consider# ne/roLa an-ioas# ca o stare caracteriLat# prin sensaii permanente sau accese paro-istice de an-ietate "i totodat# cu asocierea unor mani+est#ri somatice /ariate. 8aracteristica principal# a ne/roLei an-ioase const# din e-primarea deschis# "i direct# a an-iet#ii "i a unor mani+est#ri psiho+iLiologice legate de aceasta. Be/roLa an-ioas# repreLint# un Qstil de /ia#Q o manier# de deLadaptare a indi/iLilor din societ#ile industrialiLate "i urbaniLate!+iind legat# de o dinamic# crescut# a schimb#rilor sociale..e estimeaL# c# KX din populaia unei #ri industrialiLate su+er# de ne/roL# an-ioas#

24

>?ussel "i colab.!(9%'@.Vn cadrul celorlalte +orme de ne/roLe!ne/roLa an-ioas# ar a/ea o pondere de M'-4'X. An-ietatea ca Qstil de /ia#Q este mai +rec/ent# $n

societ#ile baLate pe concuren# "i liber# iniiati/# decTt $n societ#ile colecti/iste.:e"i ca simptom simplu an-ietatea este preLent#!practic!$n toate +ormele de ne/roL#!$n ne/roLa an-ioas# ea este predominant# "i +ormeaL# cheia de bolt# a $nelegerii mani+est#rilor clinmice. An-ietatea constituie cheia de bolt# $n $nelegerea psihodinamicii ne/roLelor!iar ca simptom ea este preLent#!$n aproape toate +ormele de ne/roL#.Acest lucru +ace ca diagnosticul de ne/roL# an-ioas# s# +ie +oarte greu de stabilit.Be/roLa an-ioas# se preLint#!$n principiu ca o stare di+uL# de insecuritate "i din criLe paro-istice de panic#! uneori cu mani+est#ri psihosomatice. tiologieAn-ietatea "i timiditatea sunt caracteristici ale copilului "i adolescentului.0a copil "i adolescent e-ist# dup# Anthon2 "i Bemiah trei surse principale de an-ietate: (.an-ietatea contagioas# de la adulii din RurY 2.an-ietatea traumatic# de origine e-tern#Y M.an-ietatea ca reLultat al unui con+lict $n s+era intrapsihic#!principala surs# de an-ietate ne/rotic#Y A"a cum am mai ar#tat >(9%(@ e-ist# o leg#tur# strTns# $ntre an-ietate "i di+erite boli psihosomatice >P*A!ulcer etc@. .-a mai /orbit la adolesceni de an-ietatea pulsional#!an-ietatea de separare! an-ietatea de castrare >cu simbolism se-ual@!an-ietatea legat# de tr#irea e-agerat# "i catastro+ic# a regulilor "i interdiciilor sociale. 6actorii constituionali Roac# rol $n predispunerea spre an-ietate>+etele sunt mai an-ioase decTt b#ieii@.Accidentele anterioare!st#rile puternice de stres pot de asemenea m#ri capacitatea de reacie an-ioas# a adolescentului. *r#s#turile an-ioase se pot datora parial +actorilor genetici "i parial e-perienei traumatiLante a /ieii timpurii a indi/idului..tarea de an-ietate se poate datora "i unor structuri sau con+licte care pot +i mai mult sau mai puin prelungite iar uneori poate apare $n a+ara oric#rui stres >a/Tnd cauLe endogene@..tarea de an-ietate poate reLulta "i din anumite procese +iLiologice sau biologice >tensiunea premenstrual#@!boli ale sistemului limbic!tireoto-icoL#!tumori ale sistemului adrenergic.An-ietatea mai poate reLulta "i datorit# ingestiei unor cantit#i mai mari de co+ein#!ceai!am+etamine etc..e remarc# deci c# termenul de an-ietate este mult mai +rec/ent decTt acela din ne/roLa an-ioas# >de +apt an-ietatea este o e-perien# Lilnic#!intensitatea sa mic# a/Tnd caracter adaptati/ $n timp ce o intensitate mare are un caracter distructi/@.6emeile sunt mai an-ioase decTt b#rbaii. &n pri/ina importanei stresurilor!+amilia este principala surs# de tensiune.&ndi/idul poate cumula e+ectele stresante "i s# des/olte ulterior starea de an-ietate >$ntre cauL# "i e+ect e-istTnd un inter/al /ariabil@.:e asemenea an-ietatea se des+#"oar# mai repede dup# un pericol decTt $n timpul con+runt#rii cu acesta. +ectul con+lictelor!al +rustraiilor depind "i de particularit#ile personalit#ii pacientului! chiar mai mult decTt circumstanele e/enimentului $ns#"i. ?eacia an-ioas#!subliniaL# 8oleman "i Droen >(972@ re+lect# sentimentul acut al indi/idului de inadec/en#!$n +aa unor stresuri interne "i e-terne!pe care indi/idul le realiLeaL# ca amenin#toare.Autorii implic# $n dinamica ne/roLei an-ioase urm#toarele mecanisme: (.)odelele parentale gre"ite $n care sunt implicai di+erii +actor ca:mam# an-ioas# ce poate transmite an-ietatea copilului!e-periene an-iogene $n perioda primei copil#rii!a"tept#ri e-agerate de la copii "i continua presiune +a# de ace"tia pentru a se realiLa la un "tandard nerealist!criticismul e-agerat.Aceasta determin# la copii sentimentul de inadec/en# "i insecuritate!cu tendina de a

reaciona an-ios!$n mod disproporional. 2. "ecul de a $n/#a posibilitatea +rTn#rii ne/oilor.Acest lucru se datore"te +ie supraproteciei parentale!+ie reRetului sau negliR#rii!ceea ce $i +ace inadec/ai $n +aa competiiei din /ia#.&ndi/iLii se des/olt# ast+el incompeteni pentru lupt# iar pentru concurena /ieii sunt slab preg#tii.:in aceste moti/e ei realiLeaL# situaiile ca di+icil de manipulat "i $n acela"i timp amenin#toare!moti/

2K

pentru care inadec/ena lor de/ine important# iar ca reLultat se des/olt# an-ietatea.8hiar $n caL de succes la ace"ti indi/iLi an-ietatea poate cre"te de asemenea!iar $n caL de e"ec!situaia de/ine e-trem de traumatiLant#. M.&mposibilitatea de a mTnui impulsurile QpericuloaseQ.Be/roticul de/ine an-ios $n situaii cTnd /rea s# e/ite sentimentele periculoase!deoarece $n aceste caLuri se des/#luie in+erioritatea lor sau +enomenul ar duce la periclitarea relaiilor cu alii.)Tnuirea ostilit#ii!de e-emplu!tinde a +i o sarcin# di+icil# pentru ne/rotic!acest lucru +#cTndu-se cu preul pierderii dragostei!securit#ii "i accept#rii de c#tre alii. 4.:i+icult#ile an-iosului de a lua deciLii $ntr-o situaie dubitati/#. K.?eacti/area unor traumatisme care au acionat anterior. :escrierea clinic#.Be/roLa an-ioas# se caracteriLeaL# printr-o stare de an-ietate cronic#!$ntrerupt# de episoade acute de an-ietate.Be/roticul!subliniaL# .naith >(9%(@ $ncearc# s# e/ite an-ietatea!ca un handicap se/er!drept reLultat al stilului s#u de /ia#.An-ietatea este resimit# sub +orma discon+ortului psihic "i se poate e-prima prin simptome cum ar +i panica sau +rica nemoti/at#!iar $n alte situaii prin somatiLarea parial# cu apariia unor dureri musculare!ce+alee! tremor! palpitaii!transpiraii!tulbur#ri respiratorii!greuri etc. &n +orme u"oare an-ietatea se mani+est# doar ca o stare de discon+ort. Be/roticul an-ios tr#ie"te $ntr-o stare de tensiune continu#!sup#rare "i neputin# cronic#!este hipersensibil "i iritabil $n relaie cu alii!depresi/.6oarte +rec/ent!dac# nu constant!pacienii se plTng de preLena unei st#ri de tensiune muscular#!mai ales $n regiunea ce+ei!diaree u"oar# cronic#!tulbur#ri +rec/ente ale somnului! transpiraii +rec/ente!mai ales palmare!tahicardie!cre"teri ale tensiunii arteriale. Be/roticul acuL# o stare de insecuritate "i an-ietate!+enomene resimite atTt cu caracter permanent cTt "i $n pusee paro-istice.Alte simptome sunt $n raport cu se/eritatea an-iet#ii..e mai pot mani+esta ast+el +enomene de ner/oLitate! iritabilitate!accentuarea timidit#ii "i nehot#rTrii.3e acest +ond!uneori pacienii pot de/eni hipercon"tiincio"i!ambiio"i.3ot preLenta astenie +iLic# "i psihic#! insomnie! depresie!labilitate a+ecti/#!agresi/itate!inapeten# cu sc#derea $n greutate. .imptomele +iLice corespund acelora legate de cre"terea secreiei de adrenalin#: tahicardie!palpitaii!cre"terea tensiunii musculare!transpiraii palmare!dilatarea pupilelor! uscarea mucoaselor!senLaie de constricie toracic#! su+ocare etc. Vn caLuri mai gra/e apare inapetena!sc#derea $n greutate!impotena sau

+rigiditatea.8e+aleea se poate mani+esta sub di+erite +orme. Atacul acut de an-ietate apare mai ales nocturn!dar uneori poate +i "i diurn. 8riLele diurne sau nocturne de an-ietate se mani+est# prin senLaia acut# de +ric#! transpiraii!teroare!panic#.1neori la declan"area acceselor acute contribuie con+lictele din +amilie!traume psihice "colare sau sentimentale.3reLena unei mame an-iogene!a unui tat# brutal poate!de asemenea s# declan"eLe criLe de an-ietate acut#.:up# criL# poate s# persiste o stare de oboseal#!de sc#dere a controlului emoional!insomnia s# de/in# "i mai persistent#.1neori aceste criLe pot determina simptome psiho+iLiologce sau sindroame psihosomatice pentru care pacientul /a trece prin numeroase cabinete medicale. .imptomele criLei /ariaL# de la persoan# la persoan#!tipic +iind incluse palpitaiile!respiraia super+icial#!transpiraiile!senLaia de +rig!paloarea +eei "i e-tremit#ilor!pola7iuria!senLaiade catastro+# "i moarte.An-ietatea!$n criL# este +#r# obiect "i se asociaL# cu numeroase reacii /egetati/e cum ar +i tulbur#ri respiratorii "i de /entilaie >hiper/entilaia@ "i care prin ele $ns#"i >datorit# alcaloLei@ pot agra/a an-ietatea care le-a determinat >uneori aceast# stare poate duce pTn# la le"in@.1neori criLele acute de an-ietate pot lua aspectul unor criLe pitiatice tipice.8riLele pot +i Lilnice!de cTte/a ori pe Li!s#pt#mTnale sau lunare. Aspectul de catastro+# "i de moarte iminent# dau atacului de an-ietate acut# aspectul unei e-periene teri+iante. :up# criL# indi/idul acuL# o stare de astenie!depresie!sc#dere a controlului emoional!sc#derea $n greutate +iind de asemenea constant#.Vntre criLe insomnia!astenia de/in tot mai persistente "i

26

acest lucru se accentuiaL#!cu cTt criLele sunt mai +rec/ente.8entrarea an-iet#ii "i a simptomelor de acompaniament pe anumite organe!poate determina apariia unor +enomene speci+ice care au +ost denumite cTnd/a cu termenul de Qne/roL# de organQ.Acest +enomen repreLint# o cauL# serioas# de eroare $n diagnosticul ne/roLei an-ioase!pacientul perindTndu-se prin cabinetele a numero"i medici de di+erite specialit#i. 8oleman "i Droen >(972@ sintetiLeaL# ast+el simptomele predominente din ne/roLa an-ioas#: -inabilitatea de concentrareY -di+icult#i $n luarea de deciLiiY -sensiti/itatea e-trem#Y -descuraRareaY -tulbur#ri de somnY -transpiraii e-cesi/eY -tensiune muscular# continu#Y Be/roticul an-ios este deci o personalitate cu an-ietate cronic#!cu o team# "i o sensibilitate permanent# "i e-agerat#!cu senLaia de descuraRare.0ipsa de $ncredere $n deciLiile "i posibilit#ile lor de e-ecuie $i conduc la e"ecuri deLastruoase >ei anticipeaL# $n /iitor numai e"ecuri "i di+icult#i@.,isele bolna/ilor sunt populate de co"maruri >c#deri de la $n#lime!accidente!crime etc@.1tiliLarea e-cesi/# de tranchiliLante!somni+ere!alcool complic# "i mai mult tabloul clinic al ne/roLei an-ioase. /oluia ne/roLei an-ioase poate +i mai acut# sau de o manier# mai lent#!$n timp ce o serie de mani+est#ri

psihosomatice se pot sistematiLa >dureri precordiale $n situaii de stres!tulbur#ri cronice de tranLit!greuri!ce+alee cronic#@. Aceste tulbur#ri pot merge spre croniciLare!$n caL de e/oluie ne+a/orabil#! +enomenele psihosomatice de/in tot mai pregnante!apare o stare de an-ietate "i iritabilitate >dureri precordiale!mai ales $n situaii stresante!tulbur#ri cronice de tranLit intestinal!greuri!ce+alee cronic#@. Vn caL de e/oluie ne+a/orabil# +enomenele psihosomatice de/in tot mai pregnante!apare o stare depresi/# cronic# "i o mare iritabilitate a personalit#ii.0a tineri capacitatea de $n/#are scade progresi/ iar /iitorul lor este periclitat. ?ussel "i colab.>(9%'@ subliniaL# c# dup# 6 ani 6%X dintre pacienii cu ne/roL# an-ioas# studiai erau deRa /indecai!$n timp ce Green >(969@ g#sesc doar (2X /indec#ri "i $n 6%X reLultate +a/orabile. 2.Be/roLa depresi/# Be/roLa depresi/# se caracteriLeaL# prin preLena pregnant# $n cadrul simptomatologiei a depresiei!depresie $n disproporie cu situaia incriminat#. Be/roLa depresi/# ar a/ea cam 2'-M'X pondere!$n cadrul celorlalte ne/roLe. Glosarul 5). >(976@ de+ine"te ne/roLa depresi/# ca pe o depresie disproporional#!urmare a unei e-periene depresante!reacia +iind legat# de traume psihice care preced boala >mai ales o pierdere@.:epresia ne/rotic# se deosebe"te de cea psihotic# nu numai prin intensitatea ei mai mic# dar "i prin preLena sau absena altor caracteristici psihotice sau ne/rotice.8a "i $n caLul altor +orme de ne/roL# obser/#m c# glosarul 5). d# o de+inire +oarte larg# >probabil pentru a satis+ace punctele de /edere +oarte di+erite din acest domeniu@.Ziloh "i colab.>(972@ subliniaL# c# termenul de ne/roL# depresi/# este un diagnostic prin e-cludere "i $n primul rTnd de e-cludere a tr#s#turilor depresiei endogene. tiologie.*eoretic $n ne/roLa depresi/#!pacientul /a reaciona $n +aa angoasei e-isteniale prin depresie "i sc#derea autostimei.:eclan"area bolii a a/ut o moti/are ne$nsemnat#:contradicii cu pro+esorii!p#rinii!educaie mai se/er#! e"ecuri etc.&mpunerea unei cariere!particularit#i +iLice >p#rul ro"u!de e-emplu@ sau ling/istice >/orbirea $ntr-un anumit dialect@ au +ost adesea incriminate. &n toate caLurile indi/iLii realiLau sitauaia unei pierderi>materiale sau a stimei!a posibilit#ilor de /iitor@.

27

8on+lictul legat de procesul identi+ic#rii "i separ#rii este $n mare parte nereLol/at! pacienii realiLeaL# ca pe o pierdere!situaia lor de dependen# >realiLeaL# o lips# de /aloare cu sc#derea autostimei@. Vn cadrul acestui +enomen!rolul principal l-ar a/ea +amilia!care prin supraprotecie sau ne$ncredere!mai ales +a# de un tTn#r!$i +rTneaL# acestuia drumul spre maturiLare. 3sihanali"tii /orbesc de con+licte intrapsihice $n timp ce medicii practicieni sunt $nclinai mai ales spre implicarea eredit#ii sau a structurii microsociale $n care indi/idul tr#ie"te. 1n rol esenial $n dinamica ne/roLei depresi/e $l are o pierdere sau o modi+icare a /echiului model de e-isten#.3ierderea!arat# .naith >(9%(@ Roac# rol important $n cadrul naturii unei

depresii!$n general.6reud deL/olta teoria ostilit#ii interioriLate ca proces central $n geneLa depresiei >ego-ul este sadic tratat de c#tre superego@.6reud implic# aici nu numai pierderea unei +iine dragi dar "i senLaia c# a +ost r#nit!negliRat!e-clus de la unele recompense!cu +ormarea unor st#ri de ambi/alen# +a# de alte persoane.6oarte muli autori au subliniat rolul unor pierderi prin moarte sau separare. &n determinarea unei ne/roLe depresi/e Bemiah "i Anthon2>(976@ descriu 4 +actori importani: (.schimbarea brusc# a dispoLiiei!ca r#spuns speci+ic +a# de depri/are "i pierdereY 2.sc#derea autostimeiY M.con+licte cu instinctul agresi/it#iiY 4.e-istena unei structuri a personalit#ii caracteriLat# prin narcisism! dependen#! ambi/alen#Y A"a cum se poate remarca!conceptul de depresie!ca reLultat direct sau indirect al e-perienei traumatice a unei pierderi!este o ipoteL# atracti/#!moti/ pentru care ea a +ost abordat# de numero"i autori.:e +apt!arat# 8oleman "i Droen!ne/roticul depresi/ are o predispoLiie special# de a reaciona la aceste tipuri de stres!pacienii a/Tnd o sc#dere a toleranei la stres "i o rigid# des/oltare a con"tiinei!ceea ce $i +ace u"or $nclinai spre +ormarea unor sentimente de /ino/#ie..e "tie c# situaia stresant# este mereu $n c#utarea unui Qc#lcTi a lui AhileQ!uneori pentru a reacti/a /echi con+licte "i traume >de e-emplu anumite pierderi semni+icati/e din copil#rie@.Alteori!subliniaL# autorii!indi/idul este ne/oit a"i reprima sentimentele ostile +a# de +iinele iubite.:ac# pacienii se separ# de aceste persoane!sau aceste persoane mor!+enomenul poate duce la intense reacii de /ino/#ie "i la apariia depresiei. 0a adolesceni pierderea unui obiect iubit este o cauL# deosebit de +rec/ent#. *ot la aceast# /Trst# criLa de identi+icare!re+ugiul $n +anteLie!impresia c# nu este iubit sau c# este respins duc la pierderea suportului emoional "i la apariia unei depresii. 6actorii +amiliali au +ost g#sii $n cadrul lotului nostru ca +oarte importani. Ast+el p#rinii erau ner/o"i!a/eau numeroase con+llicte "i comple-e!$ntre ei "i copil nu se putea stabili o comunicaie autentic#!sincer#!discuiile +iind $n permanen# lecii de moral#. 8erturile dintre p#rini!brutalitatea!alcoolismul!/iciile p#rinilor au creat bolna/ilor!sentimente de ur# "i /ino/#ie!dorina de a se desp#ri de cas# cTt mai precoce. 8a personalitate!pacienii erau personalit#i slabe!cu resurse adaptati/e salbe! labile a+ecti/!plTng#ree!retrase sau puin sociabile. 8a "i $n caLul altor ne/roLe "i ne/roticul depresi/ poate uLa de simptomele sale!$n sensul unui Qbene+iciu secundarQ..-a /orbit mult de importana relaiilor dintre p#rini "i copii.)elanie Zlein >(94%@ propune termenul de poLiie depresi/#! ca stadiul pe care ar trebui s#-l str#bat# copil#ria.:ac# relaiile cu mama se reLol/# poLiti/!poLiia depresi/# ar +i reLol/at# "i in/ers >cTnd /iaa ulterioar# s-ar des/olta ca un depresi/@. [i .naith >(9%(@ arat# importana unor pierderi la /Trste precoce >('-(K ani@!de"i numero"i indi/iLi pot trece u"or peste aceste pierderi dac# e-ist# un suport psihologic "i social.0eg#tura dintre moartea p#rinilor "i depresie poate a/ea o e-plicaie "i prin intermediul unor +actor ereditari.

2%

.tudiind e/enimentele recente >sub 6 luni@ la un lot de pacieni!3a27el "i colab. >(969@ g#se"te urm#toarele situaii: -cre"terea certurilor cu soulY -separarea $ntre soiY -$nceperea unui alt tip de munc#Y .-au mai incriminat "i ali +actor:plecarea unui membru de +amilie!boli!decese $n +amilie.*otu"i!trebuie /#Lut $n ce m#sur# aceste moti/e sunt cauLa sau e+ectul tulbur#rilor din cadrul unei ne/roLe depresi/e. Vn ne/roLa depresi/# s-au implicat de asemenea numeroase cauLe sociale.Am /#Lut mai sus importana dinamicii +amiliale.5 serie de e/enimente ca sc#derea statutului social!pro+esional sau economic!disparitatea $ntre a"teptare "i realiLare au de asemenea un rol important.1n argument important pri/ind importana cauLelor sociale este actuala cre"tere a depresiei la +emei >graie statutului social mai sc#Lut!sc#derii autostimei "i aspiraiilor@. )ariaRul ar proteRa mai mult pe b#rbai decTt pe +emei.:up# Drown >(97%@ urm#torii +actor ar +a/oriLa apariia mai +rec/ent# a ne/roLei depresi/e la +emei: -preLena a peste M copii peste (4 aniY -lipsa mamei $nainte de (( aniY -lipsa de relaii de intimitate cu soul sau prietenulY -statutul de neangaRat $ntr-o pro+esieY 5 mare importan# $n psihodinamica ne/roLei depresi/e $l au o serie de modele cogniti/e "i comportamentale.:up# Dec7 >(967@ mani+est#rile dispoLiiei sunt determinate de structura indi/idual# a e-perienei indi/idului!mediate printr-o schem# particular# >un set de atitudini!credine!prin care indi/idul interpreteaL# mediul s#u!pe ceilali indi/iLi din Rurul s#u "i pe el $ns#"i@.Aceasta presupune o schem# care de obicei este adoptat# $nc# din /iaa timpurie "i se caracteriLeaL# prin concepii negati/e pri/ind s#n#tatea sa.5dat# +ormat acest tip de schem# tinde a +i apoi re$nt#rit.:up# 3..naith >(9%(@ apariia tardi/# a depresiei este reLultatul acti/it#ii a trei paternuri cogniti/e >principala triad# a tulbur#rilor@: -o pri/ire negati/# asupra lumiiY -o pri/ire negati/# asupra luiY -o pri/ire negati/# asupra /iitoruluiY :epresia apare "i ca o sc#dere a re$nt#ririi sociale $n scopul realiL#rii unui comportament adaptati/ >0iberman "i ?as7in!(97(@.3oLiia teoriei $n/##rii $n aceast# pri/in# este c# depresia nu este consecina primar# dar este totu"i consecina +alsei gTndiri..chema +orm#rii depresiei repreLint# un set de atitudini "i credine prin care indi/idul interpreteaL# lumea "i propria sa preLen# $n lume. :escriere clinic#.&ndi/idul cu ne/roL# depresi/# apare ca un indi/id descuraRat "i trist!cu un ni/el apreciabil de an-ietate!cu diminuarea acti/it#ii "i sc#derea autostimei "i auto$ncrederii.:in aceste moti/e asist#m la o sc#dere marcat# a iniiati/ei!indi/iLii se plTng de tulbur#ri de concentrare!de greut#i $n memorare "i reproducere!insomnie!tulbur#ri somatice.Vn unele situaii!diagnosticul di+erenial cu neurastenia este practic imposibil >gradul de depresie este aici mult mai mare@. A7is7al "i colab. >(97%@ +ac o list# a principalelor elemente care intr# $n conceptul de depresie ne/rotic#: -contrastul cu psihoLa >persistena simului realit#ii!lipsa unor simptome ca halucinaiile sau ideile delirante@Y -boal# u"oar# >tulburarea de dispoLiie este mai puin se/er# "i disturbatoare +a# de unele +uncii +iLiologice ca apetit!somn!libidou@Y -coe-istena unor simptome ne/rotice >de"i depresia domin# tabloul clinic!se

adaug# "i alte simptome ne/rotice ca:an-ietatea! depersonaliLarea! astenia! insomnia etc@Y -preLena reacti/it#ii "i a psihogeneLeiY

29

-depresia se caracteriLeaL# printr-o tendin# de lung# durat# de a reaciona disproporionat la stres!prin dispoLiie depresi/#Y Vn acela"i sens Zlerman "i colab. >(979@ propun o list# de alte cinci dimensiuni: -gradul $n care tulbur#rile sunt precipitate de stresY -se/eritatea depresieiY -/ulnerabilitatea indi/idual# constituional# la depresieY -dimensiunea depresieiY -in+luena /TrsteiY 0a tineri "i mai ales la adolesceni simptomele depresi/e pot +i e/idente sau mascate >de di+erite simptome somatice!+ug#!insomnii@.Adolescentul cu ne/roL# depresi/# apare ca o persoan# trist#!ne+ericit#!retras social!necomunicati/!are impresia c# este pe cale de a +i abandonat.)uli $l consider# stupid!el $ns#"i se consider# penibil!nerealiLat!situaie $n care poate de/eni agresi/!cert#re! b#t#u". 6amilia a +ost mereu incriminat# "i $n acest tip de ne/roL#.:in aceste moti/e au +rec/ent tendina de a +ugi de acas#!de a sc#pa de tensiunile din +amilie!mai ales cTnd p#rinii se ceart#.8riticismul e-agerat!pierderea unei +iine dragi au +ost +actori precipitabi. &n lotul nostru pacienii erau tri"ti!plTngeau u"or!erau astenici "i lipsii de elan sau +o# /ital#!nu puteau $n/#a!a/eau tulbur#ri de atenie "i de memorie..e mai ad#uga hiperesteLia!irascibilitatea!senLaia c# nu-"i g#se"te drumul $n /ia#! oscilaii $n pri/ina carierei.Au e-istat "i idei de sinucidere. &n alte situaii!pe +ondul depresi/ ap#rea tendina de dominare "i de a dicta p#rinilor "i mai ales +railor mai mici!re+uLul de a participa la treburile gospod#re"ti!uneori teroriLarea sau chiar lo/irea p#rinilor.Aceste st#ri pot +i urmate de perioade de apatie "i indi+eren#! instabilitate a+ecti/#!re+uLul de a mai /orbi.0a toi pacienii randamentul $n munc# era sc#Lut!la +ete au mai ap#rut +enomene legate de /iaa sentimental#:in/ersiune a+ecti/# +a# de b#iei!opoLiie de a se c#s#tori. :intre simptomele de mascare a depresiei am notat de asemenea: impulsiunile dromomanice!lipotimiile ortostatice!sc#derea $n greutate!tulbur#ri /egetati/e! preocup#ri ipohondrice!palpitaii tahicardie etc. Be/roticul depresi/ este serios disturbat $n acti/itatea sa!$n caLuri serioase +iind inabili pentru munc#!$nsingurai!$nclinai de a /edea numai aspectele negati/e ale /ieii.Vn unele situaii o asemenea stare necesit# chiar spitaliLarea. /oluia bolii poate +i mai rapid# sau mai lent#!$n +ormele croniciLate apar mai ales +enomenele de somatiLare!modi+ic#rile caracteriale se pot imprima apoi ca tr#s#turi de personalitate >pesimism!/iLiune catastro+ic#!ne$ncredere $n sine "i alii pasi/itate@. /oluia $ndelungat# accentuiaL# un caracter apatic!cu sentimentul /ino/#iei!poate apare abuLul de alcool sau de droguri!poate +ace acte impulsi/e sau antisociale.:egradarea poLiiei sociale se poate datora acestor sentimente de ur# "i ranchiun# social# pe care le deL/olt#. M.Be/roLa ipohondric# Be/roLa ipohondric# se caracteriLeaL# printr-o griR#

e-agerat# +a# de propria sa stare de s#n#tate "i impresia c# su+er# de anumite boli +#r# a a/ea pentru aceats# susinere o argumentaie temeinic#.Bu este prea +rec/ent# la adolesceni! dar poate apare $n caLul criLei personalit#ii.:e"i +enomenele ipohondrice sunt +rec/ent $ntTlnite $n numeroase situaii psihopatologice!ne/roLa ipohondric#!ca atare!repreLint# doar KX din num#rul total al ne/roLelor "i pare a +i mai +rec/ent# pentru perioadele mai tardi/e de /Trst#!+iind mai +rec/ent# la +emei decTt la b#rbai. *ermenul de ipohondrie pro/ine din limba greac# >8hondron\cartilagiu@ iar ipohondru este aria abdominal# sub care se proiecteaL# stomahul! +icatul! splina! organe a c#ror tulburare se credea c# poate determina o serie de tulbur#ri mintale >ipohondria@.

M'

tiologie:6reud e-plica ipohondria prin +enomenul narciLic!comportamentul ipohondric +iind o reacie de ap#rare.3reLena unor persoane iubite su+erinde poate +i un +actor +a/oriLant!dar e-ist# "i o $nclinaie Qereditar#Q de a somatiLa stresurile.?e+ugiul $n boal#!cu bene+iciul secundar!leg#tura simbiotic# a unor mame supraprotectoare care simt ne/oia de a $ngriRi copilul e-agerat!pot +i +actori etiologici +a/oriLani.*ot 6reud postuleaL# c# ipohondria repreLint# o retragere a interesului sau a libidoului din obiectele lumii e-terioare!$n locul acestui +enomen intensi+icTndu-se toate +antasmele pri/ind propriul corp. 6reud a lansat ipoteLa c# ipohondria repreLint# baLa somatic# a paranoei!la +el cum ne/roLa an-ioas# ar +i baLa reaciilor somatice din isterie. 3entru .ulli/an ipohondria ar +i un tip paticular de operaie securiLant#! preocuparea pentru corp ser/ind ca QlimbaRQ +a# de o situaie interpersonal# >$n acest +el an-ietatea putTnd +i minimaliLat# sau e/itat#@. &pohondria!arat# 8hrLonos7i!este caracteriLat# printr-un simbolism implicit! centrat asupra corpului!re+lectTnd ast+el o regresiune a cunoa"terii.Doala de/ine!de +apt!aici!aspectul e-terior al personalit#ii.?ado subliniaL# c# ipohondria ser/e"te la ascunderea sentimentelor de +urie reprimat#..entimentele simbolice de nedorit!respins!iLolat se pot e-prima prin ipohondrie.1nele simptome ipohondrice se pot $nelege mai bine $n cadrul rolului pacientului $n +amilie sau $n +uncie de +actorii socio-culturali. Anumite preocup#ri somatice sunt larg acceptat $n cultura noastr# >interesul pentru greutatea corporal#!controlul sTnilor!picioarelor!taliei sunt chiar $ncuraRate@. 0a +emei e-ist# un comple- de preocup#ri ipohondrice acceptate social.:ar modul de /ia# este un +enomen $n continu# schimbare "i probabil $n /iitor noi schimb#ri se /or petrece..e "tie c# e-ist# $n e-primarea +enomenelor psihopatologice un tip de e-primare Qe-istenial#Q "i un alt tip de e-primare Q/isceral#Q sau somatic#. 1ltimul mod de e-primare este speci+ic mai ales grupelor de populaie suburban#! cu grad de intelectualiLare mai redus!a unor grupe subculturale sau a Lonelor subdes/oltate.:up# Anna 6reud ipohondria ar +i rar# la copii!cu e-cepia acelora or+ani de mam# sau instituionaliLai!de"i o serie de

QprecursoriQ ipohondrici pot apare "i la ace"tia >oboseal#!tulbur#ri de somn!di+erite obsesii etc@.3reLena unor persoane iubite!su+erinde!$n Rurul copilului!pot de asemenea +a/oriLa apariia ipohondriei.Zolb >(979@!,angham >(969@ /orbesc de o $nclinaie ereditar# de a QsomatiLaQ stresurile..e "tie c# $n societ#ile ci/iliLate se acord# o mare importan# "i $ng#duin# pentru e"ecuri!supraprotecie "i $ncuraRarea dependenei pentru indi/iLii bolna/i.Acest +enomen poate duce la regresiune "i la re+ugiul $n boal#. :up# 3ilows7i >(969@ trei +actor ar a/ea rol principal $n ne/roLa ipohondric#: -preocuparea deosebit# pentru corpY -+rica e-agerat# de boal#Y -con/ingerea c# este bolna/!moti/ pentru care r#spunsul la tratament este adesea nulY )aniera de percepere a QboliiQ poate +i $n/#at# $n conte-tul social "i al propriului grup etnic!$n copil#rie!pe baLa +elului de mani+estare a altora >mai ales a p#rinilor@..tilul de a +i bolna/ se poate brusc schimba!$n caLul unor circumstane ad/erse indi/iduale sau de grup. )a2on >(976@ studiaL# +actorii care contribuie la e-primarea discon+ortului corporal "i a +enomenelor simptomatice.Ar +i /orba de +actori predispoLani "i precipitani.:in grupa +actorilor poredispoLani ar +ace parte:structura personalit#ii!e-periena anterioar# pri/ind boala lui sau a altora!cuno"tinele sanitare ale indi/idului!paternurile comportamentale pri/ind Q+elul de a +i bolna/Q $n grupul cultural din care +ace parte!situaia social# preLent# a indi/idului.:intre cauLele precipitante +ac parte di+erite situaii stresante!publicitatea despre boal#!tolerana la boal# a grupului din care indi/idul +ace parte. :escriere clinic#.&pohondria denot# preocupare!nelini"te subiecti/# re+eritoare la o su+erin# +iLic# gra/#!+#r# a a/ea pentru aceasta un substrat obiecti/ >organic sau +iLiologic@. ste /orba de o preocupare e-agerat# de s#n#tate!cu e-agerarea simptomelor u"oare "i a+irmarea unora ine-istente.8on/ingerea $n e-istena bolii este atTt de intens#!$ncTt indi/iLii pre+er# orice +orm# de tratament!oricTt ar +i de laborios sau de periculos.

M(

:up# .naith >(9%(@ termenul de ne/roL# ipohondric# este $neles de clinician $n trei maniere distincte: (.o preocupare morbid# pri/ind s#n#tateaY 2.con/ingerea an-ioas# c# su+ere $n preLent de o anumit# boal#Y M..tarea pacientului corespunde e-presiei Qa se bucura de o s#n#tate reaQY lementul central al mani+est#rii clinice $n ne/roLa ipohondric# $l constituie!$n primul rTnd tulbur#rile de dispoLiie.Acest lucru se poate e-prima prin preLena unei depresii mani+este sau a unor mani+est#ri de mascare a depresiei..tarea depresi/# duce la cre"terea tensiunii musculare "i la tulbur#ri +uncionale ale sistemului ner/os /egetati/.8a "i $n cadrul an-iet#ii aceste +enomene duc la tensiuni musculare dureroase!palpitaii!dureri localiLate!tulbur#ri respiratorii "i digesti/e.:urerea poate +i !dup# .engel!"i o e-presie simbolic# a unui sentiment se/er de /ino/#ie.A"a cum am mai ar#tat!e-primarea somatic# a depresiei este "i un produs social "i cultural >depinLTnd de /Trst#!de statut

social@.1n rol important $l are "i +aptul c# $n acordarea statutului de bolna/!medicii dau mai mult# importan# +enomenelor +iLice decTt psihice.6oarte importante!de asemenea!sunt anumite condiii sociale $n care +enomenele ipohondrice apar!rolul lor de QcT"tig secundarQ >de atenie!simpatie etc@. 3acientul ipohondric ne o+er# o descriere precis# "i detailat# a simptomatologiei >+olosind adesea notaii +#cute anterior!dosare etc@. i descriu!mai ales tulbur#ri $n regiunea abdominal# "i a aparatului e-cretor!+#r# a e-clude "i alte organe "i sisteme.Adeseori sunt abonai la presa medical#!citesc mult# literatur# medical#! moti/ pentru care apoi singuri realiLeaL# di+erite diagnostice de care ar su+eri >cancer .&:A!boli gra/e de inim# etc@.Vn ciuda ignoranei lor ei au o mare $nclinaie de a-"i studia corpul!"i se con/ing c# su+er# de ce/a gra/ "i incurabil.Vn ciuda acestor preocup#ti!"i a diagnosticelor gra/e pe care cred c# le au ei nu e-prim# o an-ietate comparabil# cu aceea a ade/#railor pacieni "i acest lucru s-ar datora e-celentei lor condiii +iLice.Graie bog#iei de in+ormaii medicale pe care le posed#!ei pot urma adesea tratamente complicate!prescrise de ei $ns#"i. 3acienii studiai de noi preLentau pe primul plan o emoti/itate crescut#!mai ales $n cadrul "colariL#rii >+ric# de a nu gre"i!de a nu sup#ra pro+esorii etc@.Bi/elul intelectual nu era prea mare la pacienii no"tri iar ameninarea cu e"ecul "colar era mereu preLent#.:in aceste moti/e pacienii erau $ntr-o stare de stres permanent#.3rimul e-amen medical a ap#rut ca ce/a sal/ator pentru pacient!dar uneori "i pentru +amilie!centrul de greutate +iind diriRat de acun $nainte spre Qstarea de s#n#tateQ a copilului. 3acienii preLint# acuLe ipohondrice!uneori di+uLe !alteori centrate pe anumite organe.&ntreaga +amilie este $n alert#!p#rinii de/in $nsoitorii permaneniu ai ele/ilor la di+eritele cabinete medicale.6amilia $ns#"i preLint# plTngeri detailate "i are con/ingerea unor su+erine +oarte importante!chiar incurabile. 3utem a/ea de a +ace ca "i la aduli cu indi/iLi cu dosare medicale inute la Li! reete! analiLe etc.3lTngerile pacienilor sunt de cele mai multe ori di+uLe!+#r# nici o proiecie anatomic#!se remarc# cu u"urin# marile e-ager#ri!limbaRul din c#ri sau re/iste! medicamentul de/ine o obi"nuin# "i obi"nuit apare automedicaie sau recurgerea la di+erii /indec#tori empirici. &n a+ara +enomenelor ipohondrice descrise mai sus e-ist# o serie de sindroame asociate +enomenului ipohondric ne/rotic.:intre acestea cit#m $n special depersonaliLarea "i derealiLarea ne/rotic#. :epersonaliLarea ne/rotic#.:epersonaliLarea ne/rotic# se caracteriLeaL# prin sentimentul c# obiectele din Rur sau p#ri ale corpului sunt modi+icate! ireale! stranii "i pri/ate de semni+icaia lor normal#!c# personalitatea lor s-a schimbat!este ireal#!/ag# sau automatiLat#.&n ciuda acestor +enomene pacientul este con/ins de caracterul subiecti/ al acestor acuLe. tiologie. -perienele cu 0.: "i mescalin# au putut reproduce e-perimental +enomenul de depersonaliLare.Aceste +enomene s-au obinut "i $n caLul +enomenelor de depri/are sensorial# "i de e-citare a lobilor temporali.Anthoni subliniaL# importana mecanismului psihogenetic $n depersonaliLarea ne/rotic#! unde ar +i /orba de +enomene de tulbur#ri ale identi+ic#rii eu-

M2

lui!depersonaliLarea +iind un tip de ap#rare patologic# "i primiti/#. ste /orba aici de un +enomen de tulburare a perceperii lumii $nconRur#toare "i a propriului corp "i se $nsoe"te de sentimentul alter#rii!alien#rii. ste /orba de o disociere $ntre cuno"tinele anterioare "i noile sensaii cu iluLii sau halucinaii de percepie!+alse recunoa"teri. :escriere clinic#.:epersonaliLarea ne/rotic# se des+#"oar# pe un +ond de con"tiin# "i de comportament normal!de contact permanent cu mediul..ensaia subiecti/# a depersonaliL#rii este tr#it# cu critic# "i poate +i pe o durat# mai lung# sau mai scurt# de timp..ensaia depersonaliL#rii este o tr#ire stranie "i const# $n perceperea modi+ic#rii +ie a $ntregului corp!+ie a unor p#ri din el.1neori poate apare chiar sensaia dedubl#rii personalit#ii!sensaia c# nu mai poate s#-"i e-prime sentimentele "i c# ele nu-i mai aparin.AtTt derealiLarea cTt "i depersonaliLarea sunt acompaniate de tulbur#ri emoionale! an-ietate!perple-itate "i mai rar senLaie de +ericire "i +ascinare.6enomenul derealiL#rii ar +i mai +rec/ent la +etele de (4 ani "i care ar preLenta un grad mai mare de imaturitate a+ecti/#! sau ar apare pe +ondul unor st#ri reacti/e>Zor7ina@. :up# )a2er-Gross depersonaliLarea ar +i un r#spuns pre+ormat al creierului >ar depinde de interesarea sistemului limbic $n care se realiLeaL# integrarea e-perienei!memoriei "i dispoLiiei@.?oth >(9K9@ raporteaL# aparia depersonaliL#rii pe +ondul ne/roLei +obice. Vn cadrul depersonaliL#rii "i derealiL#rii ne/rotice!indi/idul are impresia c# obiectele din Rurul s#u!p#ri ale corpului s#u sunt modi+icate!ireale!stranii!pri/ate de semni+icaia lor normal#.Aceste +enomene sunt mult mai +rec/ente la tineri!ei tr#ind!adesea pentru scurt timp impresia unor schimb#ri /agi sau automatiLate.Vn ciuda dramatismului unui asemenea +enomen!indi/idul are con"tiina caracterului lor subiecti/.6enomenul depersonaliL#rii este +oarte +rec/ent la tineri.:up# Bemiah $n colegiile americane +enomenele s-ar $ntTlni $n aproape K'X din caLuri.Aceast# mare +rec/en# s-ar datora +enomenelor des/olt#rii corporale "i a integr#rii noii imagini.:erealiLarea de asemenea ar +i important# "i ea nu ar apare decTt dup# (2-(M ani!numai dup# aceast# /Trst# e-istTnd condiii ca un asemenea +enomen s# se petreac#.*odd >(97K@ nume"te acest +enomen Qsindromul lui Alice $n Gara )inunilorQ$n care s-ar reuni +enomenul de derealiLare cu acela de depersonaliLare. Vn dismor+o+obia ne/rotic# este interesat# $n mod deosebit e-tremitatea ce+alic# >nas!gur#!pomei etc@.1neori poate apare chiar senLaia de dedublare a personalit#ii!senLaia c# nu"i mai poate e-prima sentimentele "i c# acestea nu-i mai aparin. 1n alt sindrom asociat conceptului ipohondric $l constituie ne/roLa de accident sau ne/roLa de rent#.Vn cadru acestei st#ri!e-ist# o disproporie $ntre interesarea anatomopatologic# "i simptomatologie >Qne/roL# de compensareQsau Qne/roL# de litigiuQ@.:up# )iller aceast# stare apare $n situaia $ndeplinirii a dou# condiii: -cTnd accidentul s-a produs din /ina altuia!cel puin dup# p#rerea pacientului@Y -$n situaia cTnd i s-ar cu/eni desp#gubiri +inanciareY *ulbur#rile nu sunt!$ns#!moti/ate con"tient!nu este /orba de o simulaie simpl#!$n schimb simptomele sunt se/ere "i

prelungite.:e"i dup# traumatism e-ist# un important sindrom psihoorganic!e-istena unor +enomene ne/rotice este real#!iar e-istena unei depresii reacti/e este normal# dup# accident. .indromul )unchausen sau Qdependena de spitalQ a +ost introdus de c#tre Asher >(9K(@. ste /orba de pacieni ridicoli!care pretind c# su+er# de boli gra/e "i $ndelungate.3acienii pot imita boli gra/e!ade/#rate urgene medicale >implicTnd chiar inter/enii chirurgicale@.Dar7er studiaL# un caL care a a/ut 7M de intern#ri $n decurs de (2 ani "i altul cu (24 de intern#ri $n 2M de ani.:up# Asher sindromul ar +i generat de urm#torii +actor: -dorina de a +i $n centrul atenieiY -pl#cerea de a pune pe medici "i spitalul $n $ncurc#tur#Y -dorina de a uLa de medicamenteY -dorina de a sc#pa de responsabilit#i ci/ile sau chiar penaleY

MM

-dorina de a sta gratuit $n spitalY *otu"i nici aceste moti/e nu ar putea e-plica totul. 4.Beurastenia Beurastenia este o +orm# clinic# de ne/roL# caracteriLat# prin apariia pe primul plan a asteniei!+atigabilit#ii cronice "i ahedoniei.3onderea neurasteniei printre celelalte +orme de ne/roL# ar +i de ('X din caLuri.Vn +orme u"oare neurastenia ar +i +oarte +rec/ent# $n anumite medii sociale sau la anumite categorii de indi/iLi >+emei casnice!tineri etc@.1nii autori >.ulli/an!.naith@ nu consider# neurastenia ca a/Tnd o e-isten# real#!ca un concept unidimensional!postulTnd $ns# e-istena simptomelor neurastenice ca +iind de origine +iLiologic# >$n st#ri de e+icien#! malnutriie!into-icaii cronice etc@.6enomenele interpersonale ar putea duce "i ele la declan"area unor simptome cum ar +i oboseala!apatia!tulbur#rile de somn!dar care sunt concepute de autori ca operaii protectoare $n +aa sc#derii autostimei! prin c#utarea re+ugiului $n aceste simptome QprotectoareQ!$n +aa unor st#ri tensi/e!pentru a sc#pa de sentimentul de/aloriL#rii sau de ostilitate. tiologie.Dleuler respinge ideia lui Deard pri/ind epuiLarea s.n.c. drept cauL# a neurasteniei!considerTnd!din contra!munca bene+ic#!persoanele care lucreaL# c#LTnd rar /ictim# neurasteniei. *ermenul de neurastenie!$n sensul epuiL#rii ner/oase! a +ost introdus $n psihiatrie de c#tre George )iller Deard >(%69@!care susinea c# Qner/ii pot cedaQ ca urmare a suprasolicit#rii.Deard $"i imagina celula ner/oas# ca o baterie!care se poate epuiLa >cTnd reLer/a de hran# stocat# se termin#!pierLTndu-"i ast+el Qsarcina natural#Q.Graie acestei concepii!)etchell /a elabora tipul de tratament prin Qodihn# complet#Q!care putea duce la ast+el de /indecare a Qanemiei creieruluiQ. &n+luena modelului lui Deard /a apare "i $n +ormul#rile timpurii ale lui 6reud! pri/ind etiologia ne/roLei.8a "i Deard el atribuia +orelor +iLico-chimice o importan# mult mai mare decTt +actorilor patologici.Vn prima teorie +reudian# pri/ind an-ietatea el +ace o distincie $ntre +actorii etiologici care duc la an-ietate $n psihone/roLe >de origine psihogen#@ "i ne/roLele actuale >care ar a/ea baLe +iLice@.:esc#rc#rile

tensiunilor se-uale ar a/ea la baL# substane chimice "i humorale.Bumai $n psihone/roLe!an-ietatea s-ar datora +actorilor psihici >$n mod speci+ic re+ul#rii@. 6reud preciLa c# +atigabilitatea "i astenia sunt reLultatul unei epuiL#ri e-cesi/e a energiei libidinale!moti/ pentru care energia /ital# necesar# unor +uncii psihice sau de ap#rare >pentru a controla impulsurile@ diminuiaL# energia necesar# altor +uncii psihice.:ar aceia"i aciune epuiLant# poate s# o aib# "i alte stresuri psihice!precum "i di+erii +actori +a/oriLani!cum ar +i surmenaRul.1lterior 6reud a remarcat natura psihologic# a an-iet#ii $n ne/roLe!$ns# toat# /iaa el a /#Lut o relaie strTns# $ntre +iLic "i psihic >primele precedTnd pe celelalte@.5 tulburare +iLiologic# actual# ar putea precipita simptomatologia psihone/rotic#!de/enind surs# de iritare.3entru 3.Wanet neurastenia ar +i o stare prelungit# de oboseal# +#r# cauL# somatic#. l consider# c# neurastenia se datore"te unei depri/#ri psihice $n care e-ist# o epuiLare a energiei mintale "i o sc#dere a +unciilor psihice.Ast#Li neurastenia este pri/it#!$n primul rTnd ca un proces psihologic determinat de +rustraii prelungite!descuraRare!lips# de speran#!plictiseal#.Vn neurastenie toate acestea sunt realiLate $n cadrul unei reacii de oboseal#! +enomen comun multor situaii de adaptare..imptomatologia neurasteniei >an-ietate!tulbur#ri de somn!astenie!ce+alee etc@ sunt "i reLultatul unei sc#deri a reLer/elor biologice.Acela"i rol patogenetic poate s#-l aib# $n societatea modern# "i QcT"tigul secundarQ dar utiliLarea $n acest scop a simptomatologiei!ca "i $n caLul altor ne/roLe nu este con"tient#.*rebuie de asemenea subliniat c# $n societatea noastr# oboseala "i sentimentul de demisie sunt +oarte comune!$ns# un indi/id normal aRunge la o adaptare corespunL#toare.0a neurastenic!din contra!acest lucru duce la cre"terea sentimentului de neputin#!de inadec/are "i dependen# de alii..imptomatologia neurastenic# este reListent# la tratament!$n timp ce bolna/ii nu pot accepta natura psihologic# a bolii >+iind mai $nclinai spre e-plicaii somatice@.

M4

&n cadrul lotului nostru am e/ideniat e-istena unor boli somatice ale p#rinilor!certuri $n +amilie!apariia p#rintelui /itreg!certuri cu persoane semni+icati/e din +amilie>cu bunicii de e-emplu@.:e asemenea a mai +ost /orba de concepii retrograde ale p#rinilor pri/ind educaia copiilor sau /iitorul lor!atitudine brutal# a tat#lui +a# de copil sau +a# de mam#! r#s+# e-agerat sau orgoliu e-agerat pri/ind situaia la $n/##tur# a copilului etc.5 serie de cauLe +#ceau trimitere la aspectul +iLic al pacientului >talie mic# sau prea mare!ni/elul intelectual etc@. 3acienii erau de obicei instabili emoional!neperse/ereni!u"or +atigabili!se descuraRau imediat!chiar dup# primele e"ecuri!sau din contra erau prea /anito"i!rigiLi!a/eau con/ingerea superiorit#ii lor!de"i aceasta nu le era recunoscut#. :escriere clinic#.Aspectul clinic $n neurastenie este centrat pe sl#biciunea iritati/#!dureri di/erse "i sensaii psihice stranii.&nsomnia "i iritabilitatea

apar asociate cu sentimentul mai mult sau mai puin croniciLat!de proast# +uncionare a organismului >de la senLaia de discon+ort!pTn# la tulbur#ri importante localiLate $n di+erite organe sau siateme@.6reud considera ce+aleea!iritabilitatea spinal#! dispepsia cu +latulen#!constipaia!drept principalele caracteristici ale neurasteniei.)e2er consider# c# termenul de neurastenie trebuie reLer/at caLurilor $n care epuiLarea se asociaL# iritabilit#ii!nelini"tii!di+eritelor tulbur#ri organice >inclusi/ o-aluria "i +os+aturia@.6oarte +rec/nete la b#rbai sunt tulbur#rile de dinamic# se-ual#.Vn acest +el!arat# 8hrons7i!neurastenia semni+ic# literalmente debilitatea sau sl#biciunea ner/oas#.8oleman "i Droen >(972@ caracteriLeaL# neurastenia prin astenie!tulbur#ri de concentrare!+atigabiulitate ner/oas#! distractibilitate!lips# de /igoare pentru a duce o acti/itate pTn# la cap#t.:e"i petrec mult timp dormind ei se scoal# obosii.8hiar dac# reu"esc s# se sustrag# st#rii de astenie iritati/# ei sunt +oarte u"or d#rTmabili iar starea iniial# se reinstaleaL# repede. 5 alt# caracteristic# a oboselii iritati/e o repreLint# selecti/itatea ei.:ac# pentru unele acti/it#i pacientul este disponibil >Rocuri!distracii@!pentru altele nu este >mai ales $n +aa +amiliei sau $n pro+esie@. 0eg#tura dintre di+eriii +actori stresani "i +a/oriLani "i apariia tulbur#rilor psihice este mai e/ident# la indi/iLii mai tineri.6rec/ent con+lictul actual nu +ace decTt s# rede"tepte o situaie psihotraumatiLant# precoce.0a adolesceni cititul noaptea!nerespectarea orelor de odihn#!abuLurile se-uale!onania!abuLul de alimente sunt +oarte +rec/ente. Doala debuteaL#!de obicei lent!la $nceput simptomele mani+estTndu-se doar $n anumite perioade.:ebutul acut este e-cepional. -ista o leg#tur# aproape inteligibil# $ntre +actorii stresani "i apariia sindromului astenic!de"i e-ist# totdeauna "i drama unui con+lict intrapsihic. .urmenaRul!lipsa oric#rei igiene mintale >che+uri prelungite!consum de alcool!muLic# Lgomotoas# "i an-iogen# pentru ore $n "ir etc@!toate $n de+a/oarea somnului!a unei odihne acti/e!au +ost cauLele cele mai +rec/ente la ne/roticii tineri sau adolesceni..tarea pacienilor ap#rea lent cu senLaia de epuiLare! iritabilitate! astenie! ce+alee! insomnie!an-ietatea "i depresia +iind pe al doilea plan.Aceste +enomene au +ost preLente la lotul studiat de noi.3acienii preLentau astenie!tremur#turi ale e-tremit#ilor!contracturi musculare sau sc#pau u"or obiectele din mTn#.Astenia era tr#it# psihic ca o mare dereglare "i in/aliditate!randamentul $n munc# era aproape pierdut!erau ner/o"i!irascibili.3e acest +ond ap#reau criLe de plTns! lament#ri! insomnie! co"maruri. )icile e"ecuri "colare creiau ade/#rate drame pe care le realiLau catastro+ic >plTns!reacii pitiatice!an-ietate@. 1n element important l-a constituit sc#derea gradului de sociabilitate!nu mai suporta colegii!gupul de prieteni!nu mai suportau /iaa de colecti/!c#min!nu se mai $nelegeau cu colegii de clas#.8ei din Rur erau comentai du"m#nos >tTmpii! lichele!nu $i meritau prietenia@.Aceste +enomene ap#reau mai ales la aceia care au tr#it $ntr-o atmos+er# de supraprotecie "i de aser/ire a+ecti/# a celor din Rur. K.Be/roLa +obic# Be/roLa +obic# se caracteriLeaL# prin apariia pe primul plan al simptomatologiei a +obiilor "i a unei st#ri de an-ietate intens#.

MK

*ermenul de +obie /ine de la grecescul phobos\+ric#!teroare.Vn (%72! =estphal!$n lucrarea sa Q:ie AgoraphobieQ introduce acest termen $n limbaRul mdical.6reud >(%9K@!$n lucrarea sa Q5bsesiile "i +obiileQ!di/ide +obiile $n 2 clase : +obii comune "i contingente >primele +iind +rici e-agerate de lucruri!a doua categorie apare $n condiii speciale care nu inspir# +ric# la omul normal!cum ar +i agora+obia@. An-ietatea care st# la baLa acestor +enomene s-ar datora!dup# 6reud! acumul#rii de tensiuni se-uale produse de abstinen# sau acte se-uale neconsumate.*imp de (K ani!a"a cum subliniaL# biogra+ul s#u rnest Wones >(964@!6reud nu /a /orbi de +obii!datorit# probabil "i propriilor sale +obii de moarte "i care ap#reau pe +ondul dispoLiiei sale alternante.*otu"i $n (9'9 el /a publica caLul micului Pans!situaie pe care o /a apropia de isterie. :up# 8oleman "i Droen ne/roLa +obic# se re+er# nu numai la +rici $n/#ate de anumite obiecte "i situaii dar de asemenea "i la anumite paternuri an-ioase "i comportamente de e/itare.:up# iduson >(96%@!ne/roLa +obic# ar repreLenta %-(2X ca pondere $n rTndul celorlalte ne/roLe. a este mai +rec/ent# la tineri "i mai +rec/ent# la +emei. tiologie..ursa primar# de con+lict determin# an-ietatea!care la rTndul ei determin# +enomenul +obic >6reud@.3sihanaliLa d# di/erse interpret#ri simbolice +obiilor..naith enumer# urm#torii +actori psihogenetici $n agora+obie: (.an-ietatea $n strad# repreLint# o tentaie incon"tient# >ideia str#Lii deschise este con/enabil# pentru a/enturi se-uale@Y 2..trada este un loc $n care poate +i pri/itY M.6rica de strad# este o ap#rare contra e-hibiionismului "i scato+ilieiY 4..trada are /ariate $nelesuri simbolice!care se schimb# $n +uncie de +aL# "i analiL# >strada!podul ar putea simboliLa penisul!tra+icul relaiile se-uale p#rinte"ti@. :up# 0ewis >(97M@ +obia ar +i determinat# de o similitudine $ntre coninutul /iselor "i lanul asociati/ al obiectului interesat $n +obie.Asocierea obiectului cu situaia stresant# poate +i $n cadrul concepiei re+le-ologice elementul declan"ator al +obiei care dup# un num#r de repet#ri poate apare +#r# o alt# $nt#rire. Vn concepia pri/ind +obia ca simptom $n/#at ar e-ista dou# metode de eliminare a +ricii:condiionarea direct# "i imitarea social#.=olpe >(9K%@ $n lucrarea sa Q3sihoterapia prin inhibiie reciproc#Q!introduce conceptul "tergerii treptate a an-iet#ii "i +obiei prin desensibiliLare sistematic#. l de+ine"te ne/roLa +obic# drept o obi"nuin# persistent# a unui comportament maladaptati/ achiLiionat prin $n/#are $n organismul +iLiologic normal.:ar aceast# interpretare!$n termenii re+le- condiionai tinde a de/eni un ade/#rat pat procustian >de"i admite "i an-ietate necondiionat#@.6rica din ne/roLa +obic# depinde "i de atitudinea indi/idului "i de reacia altora la +ric# >reacia mamei este adesea esenial#@. *radiional +obiile sunt considerate $ncerc#ri de a se ocupa de pericole interne "i e-terne!prin e/itarea situaiei >ca o reacie de+ensi/#@.:up# 8oleman "i Droen trei +actori trebuie luai $n consideraie $n des/oltarea +obiilor:deplasarea an-iet#ii!ap#rarea contra unor impulsuri amenin#toare "i $n/#area e/it#rii sau condiionarea. (.:eplasarea an-iet#ii const# $n aceea c#

+obia repreLint# o deplasare a +ricii de la situaia stresant# la alte obiecte "i situaii >+enomen pus $n e/iden# mai ales de c#tre psihanaliL#@.Acest lucru este asociat de c#tre 6reud cu comple-ul lui 5edip >+rica de tat# s-ar deplasa asupra unor obiecte e-terne@.:up# 6reud +obia la aduli s-ar des/olta numai la persoane cu relaii se-uale perturbate >ulterior s-a /#Lut c# "i alte situaii stresante ar putea duce la +obie@.)ulte +obii!arat# Arieti >(96(@ pot indica o stare de an-ietate generaliLat#. 2.Ap#rarea contra unor impulsuri amenin#toare!dup# care +obia ar +i o reacie de+ensi/#!protecti/#!$n care indi/idul este ap#rat de impulsurile sale agresi/e sau se-uale care ar de/eni periculoase. M.8ondiionarea "i $n/#area e/it#rii. -ist# pe baLa $n/##rii numeroase +obii u"oare >dac# ai +ost mu"cat de un cTine!o perioad# preLini o u"oar# +obie de cTini@.

M6

.tructura personalit#ii are un rol important $n des/oltarea unei ne/roLe +obice.1nele tr#s#turi anormale de personalitate pot +a/oriLa des/oltarea unei ne/roLe +obice.*otu"i e-ist# mari di+icult#i de a de+ini tr#s#turile anormale de personalitate!lucru similar "i $n alte +orme de ne/roL#..-a /orbit de tr#s#turi de dependen#!ostilitate!sensibilitate etc.*erhum >(949@ consider# pe agora+obici ca +iind $n primul rTnd ni"te constituionali"ti!cu sugestibilitate!imaginati/i "i sensiti/i!cu un standard mare de e-igen#!cu inteligen# acti/# "i ambiii!dependen#..e remarc# c# ace"ti indi/iLi su+er# $nc# din copil#rie de unele +obii..e pare c# dependena ar +i caracteristica de baL# a personalit#ii sau aceasta ar reLulta din e-periena precoce a simptomelor ne/rotice.?oth >(9K9@ consider# "i el dependena printre tr#s#turile +undamentale ale +obicului.:e asemenea se noteaL# imaturitatea!$nclinaia spre an-ietate!u"urina +orm#rii unor +obii u"oare.?elaiile +etelor cu mamele lor sunt descrise ca intense!numeroase dintre ele preLentTnd o mare +ragilitate cu mult $naintea debutului ne/roLei. *ulbur#rile temporare ale dispoLiiei pot constitui terenul pe care poate germina ne/roLa +obic#.)ulte dintre ne/roLele +obice debuteaL# dup# situaii de ne+ericire!insecuritate!con+licte cu indicarea unor tulbur#ri de dispoLiie..-a implicat adesea rolul unei dispoLiii triste sau an-ioase!ca suport a+ecti/ al +obiilor. 1n alt element este constituit de intensitatea "i semni+icaia traumei psihice! potenialul s#u de ameninare.Ameninarea poate +i real# sau poate +igura doar $n imaginaia pacientului. &n istoricul acestor ne/roLe e-ist# adesea o perioad# de an-ietate +#r# obiect!pentru ca la un anumit moment s# apar# un incident cu o structurare a +orelor interne care /a conduce la apariia +obiei.:ar relaia con+lict intern-+obie r#mTne $nc# obscur# "i comple-#.Ap#rarea contra an-iet#ii ar apare din mecanismul de displasare "i simboliLare!an-ietatea +iind deta"at# de sursa real# >tendine interLise@ "i deplasat# spre o serie de situaii "i obiecte. :escriere clinic#.Be/roLa +obic# se caracteriLeaL# prin preLena pe un +ond an-ios a unui

num#r /ariabil de idei +obice.8it#m dintre acestea: -agora+obia!+rica de spaii deschiseY -claustro+obia!+rica de spaii $nchiseY -Loo+obia!+rica de animaleY -algo+obia!+rica de durereY -acro+obia!+rica de $n#limeY -hemato+obia!+rica de sTngeY -microbo+obia!+rica de microbiY -mono+obia!+rica de singur#tateY -nicto+obia!+rica de $ntunericY -noso+obia!+rica de boli: -ist# +obii care pri/esc stimuli e-terni >agora+obia!+obiile sociale etc@ "i +obii de stimuli interiori >noso+obii!algo+obii etc@. -punerea obiectului +obiei $n +aa bolna/ului determin# uneori apariia unor st#ri acute de panic#.Be/roticul admite lipsa de moti/aie "i de obiect a +ricii sale!de"i nu poate s#-"i manipuleLe aceast# +ric#.3ersistena ideilor +obice duce la cre"terea an-iet#ii!intensitate care poate /aria. :ebutul bolii este cel mai +rec/ent lent!la $nceput sub +orma unei an-iet#i di+uLe!la care $n mod treptat apare +obia >+rica cu obiect@. Apariia +obiilor $n perioda de stare $ncepe s# limiteLe acti/itatea pacientului! apare iLolarea iar personalitatea lui este cople"it# de deprimare "i pesimism. &n perioada de stare +obiile apar bine conturate.Apar alte simptome asociate +obiilor cum ar +i dureri di+erite >lombare!stomacale@!ce+alee!an-ietate.Vn st#ri acute cu panic# pot apare +enomene de derealiLare "i de depersonaliLare!iar uneori starea +obic# se poate combina cu starea obsesi/#.*ipul de +obie este legat $n mare parte de mediul cultural.)ar7 >(969@ de+ine"te +obia prin 4 criterii: -+rica disproporionat# +a# de cerinele sitauieiY -+rica nu poate +i e-plicabil# sau $nl#turat#Y

M7

-+rica dep#"e"te posibilit#ile controlului /oluntarY -+rica duce la e/itarea situaiei ce o pro/oac#Y &n cadrul caLuisticii proprii!pacienii au +ost spitaliLai pentru an-ietate!idei obsesi/e! apatie!tulbur#ri de concentrare!+enomene de ruminaie.&n momentul cTnd trebuie s# dea r#spunsuri la "coal#!ap#reau perioade de blocaR.6enomenele de emoti/itate produceau o epuiLare rapid#!senLaia de lucru $n gol "i +#r# randament.:e"i gTndeau mult nu puteau da r#spunsuri $n preLena altor persoane.Ap#rea teama de oameni!teama c# nu se /a putea realiLa!plTns nemoti/at.6a# de reacia celor din Rur pacienii se iLolau!tr#iau st#ri an-ioase!de nelini"te.)ici Rigniri din partea colegilor determinau reacii disproporionate de ner/oLitate.6enomenele patologice ap#reau mai +rec/ent $n Rurul clasei a 7-a de obicei cu tulbur#ri de atenie!apariia unor mici probleme care preocupau pe pacieni! dramatiLarea unor mici e"ecuri.0a un moment dat aceste contradicii QintrapsihiceQ de/in intolerabile "i $n acest moment apare ideia de Q$mpr#"tiereQ! ideia c# nu mai poate s#-"i manipuleLe singur situaia.Apar oscilaii timice "i $n special tristee "i desam#gire.3e acest +ond apar di+erite comportamente psihopatologice:de/in re+ractari!apatici!preLint# desgust +a# de /ia#!apar idei obsesi/e "i mai ales ideia c# a +#cut ce/a gre"it sau apariia unor dismor+o+obii >mai ales +obia nasului@. *eroriLai de +rica de a nu gre"i pacienii $"i controleaL#

ideile!gesturile!iar /iaa $n aceste condiii de/ine un ade/#rat cal/ar!apar idei de inutilitate. *ot la adolescent sunt descrise "i alte tipuri de +obii!cum ar +i +obia de "coal#! de spaii deschise!/ehicole!animale!ereuto+obia!+rica de moarte. 6obia "colar# se aseam#n# mult cu re+uLul "colar.Apare la ele/ii mai mici dar poate apare "i la adolesceni.6obia "colar# poate apare $n momentul schimb#rii "colii sau $n situaia unor gra/e con+licte $n +amilia de origine!a ne/oiii de a se desp#ri de +amilie.5 serie de materii grele!pro+esori intolerani >mai ales la obiectele care presupun Rudecat# abstract#@ pot m#ri di+icult#ile intelectuale "i conduc!ast+el la +obia "colar#.3oate s# apar# +obie numai pentru anumite materii!poate s# aib# la baL# anumite pedepse pe care le consider# inRuste. .t#ri de iLolare legate de un caracter timid!an-ios sau legate de situaii stresante din +amilie pot apare de asemenea.*ot psihoreacti/ poate apare $nc#p#Tnarea!atitudinea de opoLiie!care poate merge pTn# la re+uLul de a merge la "coal#!+uga!e-presii puerile! hiperemoti/itate "i alte probleme.1neori la baL# pot sta probleme legate de /iitorul lor!de pro+esia /iitoare..e pot remarca di+erite situaii>:anton-Doileau!(97(@: -o atitudine Qadult#Q care nu las# loc entuLiasmului "i +anteLiei!e-primTnd de +apt o situaie +oarte /ulnerabil#Y -imposibilitatea accept#rii s+aturilor pedagogiceY -+i-area obstinant# a unui obiect $n a+ara preocup#rilor sale6rica de "coal# apare mai ales la adolescenii tineri >imediat dup# pubertate@ sau poate continua un +enomen similar ap#rut $nc# din copil#rie >atribuit an-iet#ii de separare dar "i unor insuccese "colare@.6obia "colar# se mai poate datora "i unor incidente ru"inoase>sc#parea urinei sau +ecalelor $n timpul orelor de clas#@!unor accidente sau boli $n +amilie etc.*ot $n cadrul tabloului clinic al ne/roLei +obice apar adesea +enomene psihosomatice >/om#! ce+alee! constipaie! tahicardie etc@. /oluia bolii duce la muli subieci la croniciLare. reuto+obia sau +rica e a nu ro"i $n public!limiteaL# contactele sociale ale indi/idului. *anato+obia sau +rica de moarte!pentru propria persoan# sau pentru alii!pare ca o permanent# preocupare an-ioas#. Vn ne/roLa +obic# sunt +oarte +rec/ente asocierile cu +enomenele psihosomatice >/om#!constipaie!tahicardie etc@. /oluia spre croniciLare a ne/roLei +obice este destul de +rec/ent#.:e +apt e-ist# o anumit# speci+icitate pentru di+erite tipuri de +obii.Ast+el +rica de $n#lime!$ntuneric apare mai ales $n Rurul /Trstei de 2M de ani!+obiile sociale $n Rur de (9 ani!agora+obia $n Rur de 24 ani. Agora+obia este +rica de spaii deschise!largi.Vn acest conte-t pacientul are +ric# de a p#r#si domiciliul!+ric# de piee!de tra/ersarea str#Lilor.Vn ast+el de situaii pacienii de/in an-io"i!pTn# la

M%

declan"area unor st#ri de panic#!apariia unor +enomene psiho+iLiologice!uneori +enomene de depersonaliLare.Alte +obii se pot asocia agora+obiei.Alii se tem de spaii deschise din cauLa aglomeraiei!de imposibilitatea de a a/ea un loc s#

micioneLe.Gradul de acompaniament an-ios este /ariabil!uneori +enomenele des+#"urTndu-se permanent pe +ondul unor importante st#ri an-ioase. -ist#!de asemenea o serie de +obii speciale cum ar +i +rica de animale!de spital!de inRecii!de a sta pe $ntuneric!mai ales singur.Bum#rul +obiilor speci+ice este practic +#r# limit# >o gr#din# de pre+i-e latine "i grece"ti@.5 serie de +obii sociale apar $n conte-tul relaiilor interpersonale "i se datoresc cre"terii gradului de an-ietate $n conte-tul relaiilor cu ali indi/iLi..omatiLarea +ricii $n aceste sitauaii este +rec/ent#>tremur#turi!paloare!/om# etc@.3ersonalitatea acestor indi/iLi este +oarte sensibil#!au o permanent# senLaie de insecuritate social#! reacii an-ioase la criticism >real sau imaginar@..tresuri mici precipit# +obiile 6.Be/roLa obsesi/# 1nii autori o mai denumesc "i ne/roLa obsesi/o-compulsi/#!de"i termenul poate ap#rea ca un pleonasm. Be/roLa obsesi/# se caracteriLeaL# prin apariia ideilor "i aciunilor obsesi/e pe care bolna/ul nu le poate st#pTni.8a "i $n caLul ne/roLei +obice an-ietatea este resimit# puternic de c#tre pacient care /a a/ea senLaia incapacit#ii controlului ideilor "i aciunilor obsesi/e.:up# Anthon2 >(976@!2'X dintre ne/roLele obsesi/e debuteaL# $nainte de (K ani!K'-6'X $nainte de 2' de ani!iar 7KX $nainte de 2K de ani. Vn ne/roLa obsesi/# indi/idul este +oat s# gTndeasc# sau s# acioneLe $mpotri/a dorinei lui!s# +ac# lucruri pe care el nu le dore"te >de"i este con"tient de aceasta!el nu se poate opune@.:up# .naith >(9%(@ trei +eluri de +enomene sunt introduse $n cadrul conceptului: -o perioad# lung# de meditaie care poate +i con+runtat# cu r#spunsuri de nereLol/atY -impulsul la act!spre agresi/itate sau manieta de+ensi/# social# >cum ar +i de e-emplu blas+emia pentru credincio"i@Y -angaRarea $n comportamente prelungite >ca sp#lat!controlat!cur#enie etc@Y :e+inirea +enomenelor obsesi/e este centrat# $n Rurul temei sensului subiecti/ al compulsiunii >0ewis!(9M6@.*otu"i nu trebuie considerate obsesi/e toate comportamentele repetiti/e. tiologie.Vn e-plicarea ne/roLei obsesi/e se con+runt# numeroase puncte de /edere. 3unctul de /edere psihanalitic s-a impus odat# cu apariia lucr#rilor lui 6reud. Vnc# de la primele sale lucr#ri!6reud >(%96@ includea ne/roLe obsesi/# $n cadrul e-plicaiilor sale psihodinamice..imptomatologia ar apare ast+el!prin mecanismul psihic incon"tient "i!ar +i un mecanism de ap#rare!o $ncercare de represiune a unor idei incompatibile!$n opoLiie puternic# cu eul pacientului.Aceast# e-perien# represi/# ar a/ea!de asemenea!o natur# se-ual#.Vn opoLiie cu isteria!de natur# pasi/#!$n ne/roLa obsesi/# trauma a a/ut o natur# agresi/#!moti/ pentru care este mai +rec/ent# la b#rbai >repro"uri pentru unele per+ormane se-uale $n copil#rie@.Aceste acte ar constitui germenele ne/roLei de mai tTrLiu!acionTnd ca agresiune se-ual# contra se-ului opus "i +iind reprimate!/or +i $nlocuite de mani+est#ri primare de de+ens# >cum ar +i con"tiincioLitatea! ru"inea! autorepro"urile etc@.Doala apare ca un e"ec al ap#r#rii!re$ntoarcerea memoriei reprimate ce ar apare $n con"tiin# $n +orme alterate.:e"i coninutul simptomului este $n preLent nese-ual!se poate presupune c# este determinat de actul se-ual!printr-o logic# a gTndirii.Ar +i /orba de un +el de simptome secundare de ap#rare!cum ar +i actele rituale care $ncearc# a da $napoi!actele memorate "i nebine/enite.3acientul $n ruminaie!de e-emplu!$ncearc# a-"i st#pTni memoria recurgTnd la lucruri dubitati/e.:es/oltarea maRor# $n gTndirea

psihanalitic# pri/e"te natura ne/roLelor obsesi/e ca +iind regresi/e >regresiunea la stadiul anal@. Bumeroase contribuii au +ost aduse de teoriile $n/##rii.:e"i este /orba de e-plicaii simpliste!pri/ind simptomatologia ne/rotic# ele sunt importante!mai ales c# "i-au g#sit corespondent "i $n anumite tratamente comportamentale. 2sen7 "i ?achman >(96K@!pe "oareci obligai a +ace discrimin#ri insol/abile!a putut determina apariia unor ritualuri stereotipe "i

M9

rigide!situaii care au putut persista "i ulterior.Autorii /orbesc de o +i-aie Qcompulsi/#Q!spunTnd c# unele simptome obsesi/e la om s-ar putea e-plica $n acela"i mod.=olpe >(9K%@ consider# c# ar e-ista dou# tipuri de +enomene!denumite de el Qreductaore de an-ietateQ!obsesii "i Qobsesii care cresc an-ietateaQ.Vn primul caL!an-ietatea este redus# chiar dac# este /orba de o perioad# scurt#!dar $n a doua categorie!dup# o reducere temporar#!apare cre"terea an-iet#ii.:up# *easdale >(974@ un ritual ar +i o +orm# de a e/ita r#spunsul la un sistem noci/. 5 alt# problem# important# $n etiopatogenie o constituie /aloarea tulbur#rilor dispoLiiei!$n geneLa obsesiilor.Penr2 )andsle2 arat# c# tulbur#rile obsesi/e sunt o /arietate a tulbur#rilor a+ecti/e.Drown >(942@ remarc# +aptul c# %X din p#rini "i 2X din +raii bolna/ilor au su+erit de 3):!ci+r# superioar# +a# de acela"i +enomen $n ne/roLa an-ioas# sau isteric#.Dlac7 >(974@ sumariLeaL# studiile genetice $n ne/roLa obsesi/#!susinTnd e-istena unui element ereditar!aceasta operTnd cu unii +actori ai structurii personalit#ii "i /ulnerabilit#ii altor +orme a tulbur#rilor psihice.)illan >(9%'@ subliniaL# c# bolna/ul obsesi/ este negati/ist!iLolat!a/Tnd o /iLiune e-trem# asupra lui $ns#"i.Acest lucru denot# e-istena unei st#ri depresi/e! moti/ pentru care autorul subliniaL# c# simptomatologia obsesi/# este un mod de QabordareQ a depresiei care este a"teptat# s# apar#. .-au acordat!de asemenea!un rol important personalit#ii.5 serie de tr#s#turi a personalit#ii ar +i preLente "i necesare pentru apariia ne/roLei obsesi/e.Be/roLa obsesi/# nu ar +i decTt o e-agerare a acestor tr#s#turi >de"i lipse"te un consens pri/ind tr#s#turiler speci+ice ale personalit#ii@.6reud >(9'%@ descrie Qerotismul analQ!caracteriLat prin $nc#p#Tnare!spirit de ordine!con"tiincioLitate. 8u/Tntul anan7astic >de la grecescul anan7asmos\compulsiune@ a +ost aplicat la o serie de simptome "i tipuri de personalitate!re+erindu-se la tr#s#turi ca: rigiditatea!con"tiincioLitatea!punctualitatea!scrupuloLitatea moral#.*otu"i 3ollitt >(96'@ arat# c# (/M dintre bolna/ii cu ne/roL# obsesi/# nu preLint# personalitate compulsi/# pre/alent#.0ewis >(9M6@ se $ndoie"te "i el de speci+icitatea personalit#ii obsesi/e dar descrie totu"i dou# tipuri de personalitate.3rima este caracteriLat# prin $nc#p#Tnare!moroLitate!iritabilitate iar a doua prin oscilaii a+ecti/e!+#r# auto$ncredere!supunere.*otu"i este greu de preciLat $n ce m#sur# aceste tr#s#turi ale personalit#ii sau chiar simptome de boal#..later "i ?oth >(969@ descriu "i ei

tr#s#turi speci+ice personalit#ii obsesi/e ca:rigiditate! in+le-ibilitate!lipsa adaptabilit#ii!con"tiincioLitate!iubirea ordinei "i a disciplinei! inerie mintal# cu di+icultatea schimb#rii!inerie.Aceast# structur# a personalit#ii ar +orma baLa ne/roLei obsesi/e.*otu"i aprecierea di+eritelor tr#s#turi ale personalit#ii ne/roticului obsesi/ di+er# de la autor la autor!absena lor /ariind $ntre (6-M6X >.naith!(9%(@.6iind luate retroacti/!adeseori pacientul minte pentru a e-plica simptomatologia preLent#.Vn dinamica ne/roLei obsesi/e!8oleman "i Droen >(972@ descriu urm#toarele paternuri dinamice: (.Acti/it#ile "i gTndurile substituti/e.An-ietatea este e/itat# prin impunerea unor gTnduri "i acti/it#i.Aceste idei "i acti/it#i obsesi/e se substituie celor progresi/e.3reocuparea ne/rotic# const# $n aceea c# prin aceasta bolna/ul /rea s# scape de problemele se-uale!maritale sau interpersonale. ste /orba deci de mecanisme de+ensi/e. 2.,ina "i +rica de pedeaps#.Adeseori comportamentul obsesi/o-compulsi/! $nseamn# sentimentul de /in# sau autocondamnare >$n literatur#!de e-emplu! sp#latul mTinilor dup# acte criminale@. M.Asigurarea ordinii "i capacitatea de preLicere a /iitorului.3entru a e-ista $ntr-o lume plin# de pericole!ne/roticul $ncearc# meninerea ordinii prin aceia c# de/ine +oarte meticulos "i metodic.3rin rigiditatea comportamentului el caut# s#-"i asigure securitatea "i s# pre/in# orice ar +i r#u.8omportamentul ritual!adeseori semi-magic din ne/roLa obsesi/# este parte a ordon#rii unei lumi periculoase!reamintind ritualurile repetiti/e "i rigide ale popoarelor primiti/e care alung# spiritele rele "i asigur# colaborarea celor bune.:ac# de/in e+iciente ritualurile se /or +i-a de manier# rigid#.

4'

8on+orm acestei dinamici terapia ne/roLei obsesi/e!trebuie s# urmeLe trei strategii de baL# >8oleman "i Droen@: -ARut# indi/idul s# discrimineLe $ntre gTnduri "i aciuni "i s# accepte dorinele pe care le consider# QinterLiseQ "i s# le integreLe $n sel+structur#Y -.# aRut#m indi/idul s# +ac# discriminare $ntre pericolul obiecti/ "i imaginar "i s#-l $ncuraR#m s# r#spund# selecti/ la di+erite categorii de stimuliY -Dlocarea ritualurilor obsesi/-compulsi/e prin re$nt#rirea poLiti/# sau administrTnd stimuli ad/er"i >ca .[.@!cTnd ritualurile se repet#.*oate aceste strategii intesc eliminarea ap#r#rii ne/rotice "i aRut# indi/idul s# realiLeLe c# nu trebuie continuat comportamentul morbid. 6actorul +amilial "i constituional a +ost incriminat adestea $n etiologia ne/roLei obsesi/e.Vn cadrul lotului nostru!am obser/at $n +amiliile acestor copii o stare de con+ormism e-agerat.Zolb>(979@ subliniaL# c# lumea acestor bolna/i de/ine rigid#!prea ordonat#!cu +oarte multe interdicii!cu reacii e-agerate de ap#rare >idei "i aciuni obsesi/e@.8on+lictul dintre trebuine "i necesit#ile con+orm#rii la rigiditatea educati/# a +amiliei se e-plic# prin ne/oia obinerii dragostei.&n acest conte-t ideile de ur# sunt reprimate!ceea ce determin# con+lictul ne/rotic. :escrierea clinic#.Doala se mani+est# prin idei "i comportamente

obsesi/e >idei obsesi/e!compulsiuni@!pot apare di+erite idei absurde!+enomene de ruminaie mintal#! aciuni compulsi/e >ritualuri!compulsiunea atingerii unor obiecte!sp#larea mTinilor etc@. =al7er "i Deech >(969@ +ac urm#toarele obser/aii pri/ind ne/roLa obsesi/#: -preLena iritabilit#ii!depresiei "i an-iet#ii drept componente importante ale dispoLiiei a+ecti/e!asociate cu comportamentul ritualisticY -aceste componente sunt /ariabile $n preLen# "i intensitateY -ritualurile lungi sunt asociate cu dispoLiia proast# iar dispoLiia continu# a se $nr#ut#i pe m#sur# ce ritualurile continu#Y -e+ectuarea ritualurilor are e+ect bene+ic asupra dispoLiieiY Adeseori ideile obsesi/e se pot con+unda cu +obiile.:up# )ar7 >(969@ +rica obsesi/# nu este legat# direct de obiect sau situaie ci mai degrab# de consecinele care apar.1n indi/id cu +obie de cTine este an-ios cTnd acesta apare!pe cTnd obsesi/ul se /a gTndi mereu la consecinele contamin#rii prin intermediul unui cTine.A7htar >(97K@ +ace deosebire $ntre coninutul "i +orma obsesiilor.3rin +orm#!el $nelege dubiul!gTndirea!+rica!imaginile!impulsiunile "i aciunile.8oninutul ar +i legat de tematica agresi/#!a contamin#rii!securit#ii sau speculaiilor meta+iLice.6orma "i coninutul se combin# di+erit $n timp!$n cadrul caLului respecti/.:up# .naith de+iniia +enomenelor obsesi/e se centraL# $n Rurul temei sensului subiecti/ al compulsiunii!a reListenei la eliminarea ei!a recunoa"terii lipsei ei de sens. 3acientul!de"i la /Trsta adolescenei!se preLint# ca o personalitate rigid#!care $"i controleaL# strict gesturile "i inuta!recurge la tot +elul de detalii dTnd aspectul unor persoane mature!intelectualiLate.&ncadrarea $n prescripiile educatiu/e este rigid# "i +rec/ent apare re+ugiul $n re/erie sau $ntr-o /ia# +antastic#.:ongier>(976@ $mparte ne/roLele obsesi/e $n urm#toarele +orme: -+orma +obic# cu angoas# "i emoti/itateY -+orma +obic# +#r# angoas#Y -+ormele cu predominena inhibiieiY -+ormele psihastenice de tip WanetY -caracterul obsesionalY Acti/itatea compulsi/# "i ideile obsesi/e sunt tr#ite cu critic# de c#tre pacienii cu ne/roL# obsesi/#!dar $ntr-o +aL# mai a/ansat# pot apare ritualurile "i se poate aRunge chiar la importante modi+ic#ri caracteriale.Aceste modi+ic#ri au +#cut pe muli autori s# /orbeasc# de o personalitate anancast# sau de un caracter obsesional. &n aceste situaii este /orba de personalit#i intelectualiLate!pedante!raionale care $n acti/itatea lor pun accentul pe lipsa de subiecti/ism!pe logic# "i dreptate. 5rdinea!cur#enia "i

4(

punctualitatea domne"te $n Rurul acestor indi/iLi.&deile obsesi/e abordeaL# o /arietate +oarte mare!$ncepTnd cu idei care abordeaL# +uncionalitatea corporal#!cu acele pri/ind scrupulele morale!pTn# la ruminaii abstracte pri/ind unele aspecte insol/abile.8el mai +rec/ent apar idei re+eritoare la acte morale.6enomenele obsesi/e se des+#"oar# pe un +ond an-ios!situaie accentuat# atunci cTnd este /orba de acte imorale.8hiar dac# ideia nu trece $n aciune!+enomenul duce la st#ri

importante de discon+ort. Vn compulsiuni!indi/idul e-ecut# acte absurde "i stranii.Acest lucru apare sub +orma unor mi"c#ri simple sau comple-e >ritualuri@ uneori +oarte comple-e.Aceste ritualuri perturb# pro+und /iaa indi/idului. +ectuarea ritualului aduce temporar o u"urare!$n timp ce $ntreruperea lui duce la cre"terea an-iet#ii. 7.Be/roLele isterice 8a "i ipohondria!termenul de isterie $"i are originea $n antichitate. 8onsiderat# uneori ca nebunie!alteori ca mani+estare a puterii dia/ole"ti!isteria a c#p#tat treptat eticheta unei boli respectabile..2denham >(624-(6%9@ g#sea isteria ca a/Tnd o +rec/en# de ( din 6 pacieni!ai s#i!din 0ondra.8onceptul de isterie a su+erit +oarte multe schimb#ri "i a +ost utiliLat $ntr-o mare /arietate de sensuri >termenul pro/ine din grecescul P2stera!ceea ce $nseamn# uter@. &storia conceptului de isterie este strTns legat# de +eminitate "i de atitudinea +a# de acest se- a b#rbailor medici.8onceptul a +ost legat de asemenea de conceptul de emoti/itate tulburat#!+ecunditate!desorganiLarea /ieii se-uale! simptome dramatice. GTndirea ecleLiastic# a presupus e-istena unei leg#turi $ntre dia/ol "i e-presia se-ualit#ii!moti/ pentru care s-a in/ocat natura se-ual# a tulbur#rilor isterice!simptomele +iind legate de +ore spirituale male+ice sau de ideia de posesiune dia/oleasc#.8u toate acestea!chiar $n plin e/ mediu!3aracelsius considera isteria ca pe o boal# mintal#.Wordan >(K7%-(6M2@ respingea originea demonologic# a simptomelor!sursa tulbur#rilor +iind considerat creierul.?.=h2tt >(7(4-(766@ descrie o serie de mani+est#ri isterice ca:senLaia de c#ldur#! tremur#turi!senLaia de opresiune precardiac#!dureri schimb#toare!ce+alee! spasme musculare!tuse ner/oas#!tulbur#ri de somn. Vn secolele (% "i (9 isteria a de/enit o boal# la mod#..pre s+Tr"itul secolului al U&U-lea!studiul isteriei de c#tre 8harcot a subliniat preLena ei la ambele se-e! opera sa +iind continuat# de 3.Wanet!care /a nega pre/alena originii se-uale a isteriei!e/ideniind $n schimb importana ideilor subcon"tiente!a importanei simbolice a simptomelor isterice.3.Wanet /a aduce contribuii importante prin studiul mecanismelor disociati/e >termen utiliLat de el pentru prima oar#@...6reud!pe baLa celebrului caL Anna ..!obser/# c# simptomatologia isteric# este legat# de traume semni+icati/e din /iaa ei >boala "i moartea tat#lui@. Vmpreun# cu Dreurer public# Q.tudien 1ber P2sterieQ $n care se re$ntorc la /echea tem# a se-ualit#ii "i a importanei emoiilor reprimate $n geneLa isteriei!aducTnd de asemenea conceptul importanei simbolice a simptomelor. Glosarul 5.)... >(976@ subliniaL# c# isteria este caracteriLat# prin desordini mintale de care pacientul nu este con"tient!cu restrTngerea cTmpului con"tiinei sau cu tulbur#ri ale +unciilor motorii sau sensoriale care par a aduce a/antaRe psihologice sau au o /aloare simbolic#.&steria se asociaL# cu +enomene de con/ersiune sau disociere.Vn isteria de con/ersiune apar tulbur#ri somatice pe baLa aspectului speci+ic al psihologiei bolna/ului!$n timp ce $n isteria de disociere se mani+est# o $ngustare a cTmpului con"tiinei!ce pare a ser/i unui scop incon"tient!+iind acomapniat# sau u"urat# de amneLia selecti/#.8omportamentul isteric poate s# mimeLe o psihoL# sau mai bine Lis ideia pacientului despre psihoL#. 3e baLa unei re/iste a literaturii de specialitate din .1A!8hodo++ "i 02ons >(9K%@ reLum# ast+el conceptele despre isterie utiliLate $n mod curent: (.8omportamentul unor indi/iLi cu

personalitate isteric# accentuat#Y 2.5 simptomatologie psihosomatic# particular#!numit# de con/ersiune isteric#Y M.*ulbur#ri psiho-ne/rotice caracteriLate prin +obii!mani+est#ri an-ioaseY

42

4.3aternuri psihopatologice particulareY K.*ermenul de oprobiu sau conte-tul peRorati/Y Vn preLent putem spune c# asist#m la un declin al conceptului de isterie.Acest lucru se datore"te sc#derii $n #rile industrialiLate a +ormelor clasice de simptomatologie isteric# "i a +aptului c# "i medicii se +eresc a pune acest diagnostic!care are adesea un caracter peRorati/.3oate c# ar +i bine!spune .naith!s# nu se mai pun# diagnosticul de isterie!dar adRecti/ul isteric s# se +oloseasc# pentru simptomele respecti/e.Vn :.) &, isteria este di/iLat# $n tulbur#ri disociati/e "i tulbur#ri somato+orme >tulbur#ri de con/ersiune@. )ers7e2 >(979@ pledeaL# contra unit#ii clinice a isteriei "i mai degrab# pentru o mulime de aspecte >isterie monosimptomatic#!plTngeri isterice organice!boli de autoinducie cum ar +i anore-ia mental#!tulbur#ri pseudopsihopatice ca sindromul Gansser!epidemiile de isterie etc@..e pare c# pentru stadiul actual de des/oltare a cercet#rilor!diagnosticul de isterie nu /a mai +i mult timp Rusti+icat!$n timp ce termenul de isterie /a mai +i $nc# surs# de ne$nelegeri..ub in+luena lui 6reud!isteria s-a considerat de origine psihogen# >stres emoional@!pe baLa c#ruia apar o serie de tulbur#ri organice "i psihologice.QDelle indi++erenceQ nu mai este aLi a"a de constant#!mecanismele disociati/e +iind mult mai +rec/ente.Adeseori diagnosticul de isterie semni+ic# e-asperarea "i reRetul clinicianului!ap#rTnd mai degrab# ca un diagnostic de oprobiu!$n timp ce simptomatologia clasic# a de/enit rar#. Be/roLele isterice sunt ne/roLele care se caracteriLeaL# prin tulbur#ri somatice determinate psihogen "i care pentru bolna/i poate $nsemna un cT"tig secundar >a/antaRe sau simpatie din partea celor din Rur@.)ani+est#rile isterice apar ca +iind Q+iLiologiceQ $n perioada copil#rie!la /Trsta adolescenei /orbindu-se de o ade/#rat# e-ploLie a +enomenelor isterice >6'X la +ete!4'X la b#iei@. Adolescena r#mTne "i o /Trst# la care pot apare +enomene de isterie colecti/#.[i $n mediul studenesc mani+est#rile isterice sunt +rec/ente >(K-(6X dup# 6an!(967@. &steria!$n general!ar a/ea o +rec/en# de (2X $n cadrul populaiei generale +eminine "i ar a/ea o baL# +amilial# >cu o incideni de pTn# la 2'X la rudele de sTnge@. Vnaintea descrierii +iec#rei +orme clinice $n parte!trebuiesc stabilite o serie de caracteristici generale ale ne/roLelor isterice..unt enumerate pe baLa datelor din literatura de specialitate numeroase caracteristici. 3rima problem# care se pune este aceea a importanei personalit#ii.:up# .naith ar +i incriminate $n acest cadru urm#toarele caracteristici: -egoismul!/anitatea!egocentrismul!sel+indulgenaY -e-hibiionismul!dramatiLarea!minciunaY -tulbur#ri nea"teptate de aspect e-citabil!precum "i preLena inconstaneiY -labilitatea emoional#Y -se-ualitatea

lasci/# a tuturor +unciilor nese-ualeY -+rigiditatea!imaturitatea se-ual#Y :e +apt!arat# autorul!este /orba $n acest tablou al literaturii de un Qtablou al +emeiiQ!o caricaturiLare a +eminit#ii realiLate de c#tre b#rbai >de"i unii autori au creat din acestea ade/#rate pro+iluri de personalitate pentru ne/roLele isterice@. .-a /orbit de personalitatea histrionic# >de la grecescul h2strio\actor@. *.0emperiere subliniaL# c# trebuie +#cut# di+erena $ntre personalitatea isteric# "i personalitatea istericilor.A e-istat un anumit acord pri/ind e-istena unor tr#s#turi de personalitate cum ar +i:egocentrismul!histrionismul!labilitatea emoional#! erotiLarea raporturilor sociale!+ragilitatea!dependena a+ecti/#.Pistrionismul este!dup# autorul sus citat!punctul central al personalit#ii isterice.*otul este pus $n scen#!pentru a atrage atenia!a place!a seduce.3entru aceasta pacienii utiliLeaL# procedee "i atitudini teatrale:preLentare teatral#! supramachiaR! hipere-presi/itate mimic#!plasticitatea e-prim#rii corporale >dramatiLarea /ocii!intonaiei!recurgerea la +ormule!pentru a +rapa auditoriul!o incarnaie e-emplar# a stereotipului +eminin al epocii!pTn# la imitarea unei artiste $n /og#@.

4M

-ist# medii "i culturi care /aloriLeaL# histrionismul!altele care $l reprim#.A a+i"a un personaR!a Ruca un rol!este pentru isteric o necesitate imperioas#.Pistrionismul implic# o mare plasticitate a personalit#ii!cu o mare mobilitate de roluri $n +uncie de anturaR >simte situaia chiar dac# nu o $nelege!a/Tnd o manier# empatic# de $nelegere@.*eatralitatea e-istenei isterice cere un corolar care este reacti/itatea e-cesi/# pe plan emoional!care permite indi/idului o gam# mare de aspecte!cu o e-presie spectaculoas#!graie caracterului mai mult instincti/ decTt raional >0emperiere@.&stericul utiliLeaL# aceste particularit#i eminamente demonstrati/! urtiliLTnd organiLarea proprie instincti/o-a+ecti/# pentru a-"i manipula anturaRul. 5 alt# caracteristic# a isteriei este dependena persoanei!ceea ce demonstreaL# organiLarea arhaic# a personalit#ii.&stericii sunt dependeni!nu pot tr#i decTt $n mediul care $i tolereaL# >+amilie!comunitate!$n caL contrar singurul lor mediu r#mTnTnd spitalul@. i consider# logic a +i tratai ca ni"te copii!pentru c# se simt Qslabi "i bolna/iQ.5 alt# caracteristic# const# $n comportamentul permanent de seducere!care le d# o /aloare narciLic# permanent#. :up# 3.Wanet personalitatea isteric# este dominat# de sugestibilitate "i distractibilitate!+iind un tip psihoin+antil!cu ne/oie de dependen# "i cu energie psihic# redus#.:up# 2sen7 >(96'@ istericii sunt mai e-tro/ertii "i mai puin ne/rotici ca pacieni al c#ror tablou clinic este dominat de an-ietate "i depresie. -ist# pacieni la care e-ist# mai multe tulbur#ri de personalitate "i alii la care predomin# bog#ia simptomatologiei isterice.A doua caracteristic# ar consta $n preLena unei simptomatologii multiple "i polimor+e!de+inirea isteriei $n termenii unei simptomatologii multiple!a de/enit o regul#. Vn (%K9 Dri<uet descrie o entitate care a/ea caracteristic o simptomatologie

multipl#!cu mani+est#ri $n di+erite sisteme "i organe "i care ar +i de natur# isteric#.:in acest moti/!maRoritatea autorilor descriu aLi isteria $n sensul sindromului lui Dri<uet.:up# .naith sindromul s-ar baLa pe trei criterii: -pacientul trebuie s# aib# o istorie medical# dramatic# sau complicat#!cu debut $nainte de MK de aniY -trebuiesc 2K de simptome $n 9-(' domeniiY -s# nu e-iste cauLe care s# e-plice simptomeleY 5 $ncercare de a rede+ini isteria!$n acest sens a +#cut grupul de la .t.0uis din .1A >6arle2!=oodru++!GuLe!(96%!3erle2!(962 etc@.*otu"i descrierea isteriei $n termenii sindromului lui Dri<uet nu s-a putut substitui descrierii clasice a isteriei. 5 alt# problem# cheie a ne/roLelor isterice o repreLint# gradul crescut de sugestibilitate a pacienilor.:in acest moti/ orice simptom ap#rut pe aceast# cale apare de natur# isteric# >cum ar +i Q+olie a deu-Q!simptomele biLare ap#rute dup# emoii puternice!maniile de dans din e/ul mediu!mania muLicii pop!lupta dintre grupele de tineri etc@.6oarte important# este apariia epidemic# a unor mani+est#ri isterice descrise recent $n multiple Lone geogra+ice.0a +ete apar simptome +iLice ca durerile abdominale!tulbur#rile emoionale necontrolate. pidemia poate $ncepe dramatic sau dup# instigarea unor /ecini!dup# boli.Vn di+erite grupe!aceste comportamente pot +i tolerate!aprobate sau din contra considerate ca de/iante sau chiar ca boal#. 5 alt# caracteristic# general# a isteriei este repreLentat# de aspectul s#u ca miRloc de comunicare sau ca +actor de cT"tig.&deea central# pri/ind isteria ast#Li este legat# de procesul de a obine a/antaRe din boal#. -ist# 2 +eluri de a/antaRe:a/antaRul primar >obinerea unei reduceri a an-iet#ii!prin mecanismul de con/ersiune sau de disociere!$n simptomatologie somatic#@ "i a/antaRul secundar >obinerea de a/antaRe din statutul de om bolna/!pe care societatea noastr# $l acord# celor $ntr-o stare de boal# real#@. 1n alt aspect pri/ind /aloarea simptomatologiei isterice este acela pri/ind rolul ei de comunicare a unei situaii intolerabile.3rin simptomele sale indi/idul ine s# atrag# atenia "i s# obin# aRutor pentru reducerea tulbur#rilor a+ecti/e!pe care le resimte ca intolerabile.:up# Dalint >(9K7@ isteria de con/ersiune ar repreLenta conceptualiLarea modelului non/erbal de comunicare.

44

&n descrierea ne/roLelor isterice /om preLenta cele dou# +orme:isteria de disociere "i isteria de con/ersiune. a.&steria de disociere &n cadru isteriei de disociere an-ietatea determinat# de traumele psihice cople"e"te "i deLorganiLeaL# personalitatera!determinTnd tulbur#ri $n cTmpul con"tiinei sau a $ntregii personalit#i.*ranLitoriu aspectul clinic poate +i chiar psihotic.&steria disociati/# ar repreLenta cam KX din cadrul tuturor ne/roLelor. tiologie.&n concepia psihiatriei dinamice disocierea ar repreLenta un mecanisnm de ap#rare al personalit#ii $n +aa unor stresuri deosebit de puternice!sau $n +aa unor situaii e-isteniale di+icile.Wanet >(929@ implic# $n reaciile de disociere tulbur#rile sinteLei personalit#ii care

reacioneaL# prin disociere "i $ngustarea cTmpului con"tiinei.:up# Anthon2 apare $n mod deosebit pierderea identit#ii persoanei "i care $n mod normal este acompaniat# de amneLie.&n a+ara acestor mecanisme trebuie speci+icat c# la pacieni reaciile disociati/e apar dup# o serie de traume psihice e/idente:relaii con+lictuale $n +amilie!insuccese "colare etc. :escriere clinic#. -ist# mai multe +orme de reacii disociati/e care se pot $ntTlni: AmneLia isteric# apare ca un proces acti/ de scoatere din cTmpul con"tiinei a +enomenelor nepl#cute.Apariia "i dispariia +enomenului este brusc#.)aterialul uitat r#mTne de +apt $n subcon"tient "i poate +i pus $n e/iden# prin narcoanaliL# sau hipnoL#.AmneLia psihogen# apare!deobicei ca reacie de ap#rare +a# de e-periene traumatiLante.Vn +orma tipic# indi/idul nu-"i aminte"te lucruri elementare >numele!nu-"i recunoa"te rudele!prietenii!nu poate citi sau scrie etc@.:e +apt amneLia selecti/# se re+er# doar la materialul intolerabil sau amenin#tor pentru eu.Vn timpul reaciei disociati/e!indi/idul r#mTne $ns# capabil pentru acti/itate. ste /orba de personalit#i +oarte sugestibiule!egocentrice!induse!care caut# s# e/ite situaiile psihotraumatiLante. .omnambulismul isteric apare ca o alterare +uncional# a con"tiinei care apare $n timpul somnului "i se caracteriLeaL# prin scularea din pat "i deplasare pe distane mai scurte.3acientul $n timpul deplas#rii are o e/ident# participare a+ecti/#.3ot apare de asemenea tr#iri emoionale cu perceperea halucinatorie a acestor e/enimente.0a treLire pacintul este amneLic. 6uga isteric#. se caracteriLeaL# prin deplas#ri la distane mari!a/Tnd $n aceast# perioad# un comportament normal.&n timpul +ugii pacienii $"i uit# /iaa trecut# iar cTnd se treLesc au amneLie pentru perioda de +ug#.6uga isteric# este o reacie de ap#rare prin e/adare >ei pot parcurge distane mari!Lile sau s#pt#mTni!iar dup# treLire susin c# sunt complet amneLici pentru perioada respecti/#@.Acti/itatea $n timpul +ugii este +oarte comple-#!se angaReaL# $n comportamente multiple. 3ersonalit#ile multiple apar $n situaia cTnd o persoan# se dedubleaL# sau chiar se multiplic# $n mai multe personalit#i.3oate trece de la una la alta!la +iecare trecere a/Tnd amneLie pentru perioda anterioar#.*otu"i aceast# +orm# de disociere este destul de rar#. ste /orba de o reacie disociati/# la stres!prin modi+icarea total# a personalit#ii.Vn +iecare sistem el apare ca o personalitate stabil# "i cu o di+eren# dramatic#.1neori un tip de personalitate poate coe-ista cu altele plasate $ns# pe plan secundar. .indromul Ganser a +ost descris de Ganser $n (%97 la persoane care se a+lau $n detenie!"i se caracteriLau printr-un comportament prostesc!r#spunsuri gre"te la $ntreb#ri simple!tendina de a ap#rea iresponsabil..imptomul cel mai important $l constituie r#spunsurile absurde date la $ntreb#ri pe care el $n mod sigur le "tie >M^2\('@.1n e-amen atent al pacientului realiLeaL# o stare de re/erie sau de stupoare!$ntrerupt# de agitaie!mi"c#ri absurde!uneori halucinaii /iLuale sau auditi/e!Lone de anesteLie "i analgeLie.*ulbur#rile dispar dup# cTte/a Lile de amneLie. .indromul este mai rar la adolesceni "i se caracteriLeaL# printr-un comportament prostesc!cu r#spunsuri gre"ite la $ntreb#ri simple!tendina de a p#rea iresponsabil.&n a+ara acestor mani+est#ri se mai pot descrie la st#ri secunde! st#ri cataleptice!tentati/e de sinucidere.

4K

b.&steria de con/ersiune &n cadrul isteriei de con/ersiune pe primul plan se situiaL# mani+est#rile +uncionale somatice!determinate psihogen.8eea ce este caracteristic isteriilor de con/ersiune este c# $n ciuda pierderii unor +uncii sau a deterior#rii +uncionale a unor organe importante! pacienii mani+est# o Qbelle indi++erenceQ "i $n toate caLurile apare problema cT"tigului secundar. 6enomenul de con/ersiune isteric# a +ost utiliLat de c#tre 6reud pentru a demonstra c# simptomul repreLint# o e-presie a represiunii unei energii se-uale de/iate >e-emplu paraliLia mTinii!ap#rut# $n urma unei masturb#ri@.:e"i ast#Li con+lictualitatea se-ual# nu mai st# pe primul plan al e-plicaiilor patogenetice! termenul de con/ersiune este $nc# larg utiliLat.6oarte +rec/ent reaciile de con/ersiune apar $n urma unor stresuri puternice >+orte +rec/ente $n cele dou# r#sboaie mondiale@.&steria de con/ersiune a sc#Lut $n ultimul timp mult ca +rec/en#!+iind mai +rec/ent# $n Lonele geogra+ice de subdes/oltare!sau la populaii cu un statut socioeconomic mai sc#Lut..e pare c# +actorii educaionali "i mediul cultural ar a/ea un rol +oarte mare $n acest domeniu. &steria de con/ersiune ar repreLenta "i ea KX din cadrul tuturor ne/roLelor. tiologie.*ermenul de con/ersiune a +ost introdus de c#tre 6reud "i el $nelegea prin aceasta!posibilitatea de a trans+orma un simptom psihic cum este an-ietatea $ntr-un simptom somatic.Acesta este denumit cT"tig primar "i se mani+est# prin sc#derea tensiunii an-ioase odat# cu apariia simptomului somatic!+uncional.&n schimb cT"tigul secundar se re+er# la ceea ce cT"tig# pacientul!ca urmare a statutului s#u de bolna/.An-ietatea care genereaL# con/ersiunea ar +i determinat# de reprimarea satis+acerii unor impulsuri cu mare +or# pulsional# >6reud! Wanet! 8harcot@.*ulburarea somatic# ar QscoateQpacientul dintr-o stare penibil# social#! o+erindu-i scuLe "i scutindu-l de r#spundere.8auLa imediat# a con/ersiunii este o psihotraum# "i terenul de imaturitate a+ecti/# >din acest punct de /edere pubertatea "i adolescena +iind perioade de /Trst# +oarte proprice@.Aceste personalit#i imature nu sunt preg#tite s# accepte $n /iaa obi"nuit# "i e"ecul!moti/ pentru care se produce o situaie asem#n#toare cu o reacie alergic#.Aceste personalit#i suport#!deci greu +rustraiile.&n domeniul se-ualit#ii ace"ti pacieni tr#iesc ade/#rate +anteLii.)ama este perceput# adesea ca ambi/alent# iar tat#l pasi/ "i derogat de c#tre mam#.:up# Zolb adolescentele acestea ar accepta cu mare greutate +eminitatea!ar +i ostile b#rbailor iar la b#iei ar apare ata"amentul morbid +a# de mam#!in/idie +ratern#!elemente care predispun la apariia acestui tip de ne/roL#. :in punct de /edere a comunic#rii con/ersiunea isteric# apare ca un tip de comunicare primiti/#!energetic# "i ne/erbal#! menit# s# atrag# atenia "i s# cear# aRutor. :up# 8oleman "i Droen con/ersiunea urm#re"te urm#toarele: -dorina de a sc#pa de o situaie nepl#cut#Y -dorina incon"tient# de a +i bolna/Y -simptomatologia este de a"a natur# $ncTt parc# ar +i /orba de o boal# +iLic# real#Y &ndi/idul nu +ace nici o relaie $ntre situaia stresant# "i simptome.Aceia"i autori

subliniaL# importana a numero"i +actori $n dinamica isteriei de con/ersiune. 3ersonalitatea ar a/ea un rol important. ste /orba de o u"urin# deosebit# de a Ruca Qrolul de bolna/Q $n situaii grele de e-isten#..imindu-se inadec/ai pentru a aborda direct "i independent problemele /ieii!istericul caut# aRutor "i simpatie. A"a cum am /#Lut personalitatea histrionic# se caracteriLeaL# printr-o mare sugestibilitate!capacitate de denegare!ignorare "i represiune a ceea ce nu dore"te s# perceap#.Q?olul de bolna/Q este utiliLat de isteric $n +uncie de maniera $n care a +i bolna/ determin#!$ntr-o anumit# cultur# simpatie "i suport.Acest rol este mulat $n +uncie de cuno"tinele medicale ale indi/idului!a manierii personale de a cunoa"te boala pe care o imit#.Vn +ine!rolul odat# preluat!tinde a +i autoperpetuat "i se re$nt#re"te prin an-ietate sau alte cT"tiguri.&ndi/idul nu este con"tient de +enomenul con/ersiunii. Vn al doilea rTnd con/ersiunea apare ca o e/itare sau ca o ap#rare contra pericolului.8on/ersiunea apare "i ca o ap#rare contra unor dorine "i impulsiuni

46

periculoase.8T"tigul secundar de la boala actual# poate incita pe pacient de a continua s# +ie bolna/!chiar dup# ce +enomenele obiecti/e au disp#rut "i chiar dup# boli sau accidente reale se pot des/olta simptome care!subcon"tient sunt +ondate pe ideia de recompens# sau rent#.8u aRutorul unor a/ocai abili!ei pot stoarce ast+el compensaii materiale!deoarece este +oarte greu uneori a deosebi simptomele reale de cele prin mecanismul incon"tient al con/ersiunii >care totu"i se poate /indeca prin hipnoL#!placebo sau desinhibiie cu amital sodic@ :escriere clinic#..e pare c# reaciile de con/ersiune clasic# >le"inuri! paraliLii@ tind s# scad#!$n +a/oarea unei simptomatologii mai puin spectaculoase. Doala este adesea $n strTns# leg#tur# cu +actorii stresani. .imptomele actuale au leg#tur# cu o serie de mani+est#ri isteri+orme din copil#rie >$"i taie hainele!se t#/#lesc pe Ros!ip# noaptea!le este +ric# de $ntuneric etc@.[colariLarea a +ost iniial bun# dar atunci cTnd au trebuit s# cedeLe poLiia de lider au $nceput criLele de con/ersiune. 8riLele sistematice!$n lotul nostru!au ap#rut mai ales dup# (6 ani "i se mani+estau sub +orma unor st#ri de r#u!c#dere!criLe de plTns!acuLe somatice acute.&ncidente banale >mici lo/ituri@ au +ost nucleul primelor mani+est#ri +uncionale.Apar de asemenea o serie de reacii a+ecti/e ca dispoLiie trist# nemoti/at#!mani+est#ri de nemulumire "i plictiseal#! pesimism $n preLena persoanelor apropiate!dar +#r# a "ti din ce cauL#!alertTnd doar +amilia. *reptat ni/elul la $n/##tur# scade!de/in iritabili!pre+er# singur#tatea se plTng tot timpul. ?eaciile de con/ersiune apar sub +orma unor criLe tonicoclonice! le"inuri! paraliLii! tulbur#ri de sensibilitate sau a +unciei unor organe de sim. 1neori simptomele se grupeaL# "i pot imita di+erite entit#i nosologice!acest lucru ap#rTnd mai ales cTnd adolescentul a +ost impresionat de boli similare ale unor persoane din preaRma sa. -istena real# a unor mici a+eciuni somatice poate

determina o e-agerare a simptomatologiei!uneori de o manier# dramatic#.0a unii adolesceni pot apare retenii urinare +uncionale!ticuri!crampe!acuLe dureroase! spectaculoase cu dureri insistente "i mobile care sperie anturaRul "i pot aRunge "i pe masa chirurgului. /oluia bolii depinde $n mare m#sur# "i de reLol/area di+eritelor con+licte declan"atoare $n numeroase caLuri boala putTnd continua "i $n perioda /ieii adulte. .imptomele de con/ersiune isteric# au o serie de caracteristici!pe care W.)..utter "i colab.>(96%@ le clasi+ic# ast+el: (.8aracteristici proprii simptomelor constau $n topogra+ia speci+ic# care probeaL# anorganicul >nu r#spund proieciei anatomice "i ideii pe care "i-a +ormat-o subiectul pri/ind +uncionalitatea unui organ@ "i lipsesc caracteristicile clinice obiecti/e care s# ateste leLiunea anatomic#.:up# 8harcot ar e-ista o serie de semne de autenticitate indiscutabil# a isteriei:retragerea concentric# a cTmpului /iLual!analgeLie la presiune etc. 2..imptomele psihice constante sunt repreLentate de o serie de simptome! cum ar +i de e-emplu sugestibilitatea..imptomele /ariaL# dup# moment "i circumstane dar "i $n +uncie de e-aminator.Aceste simptome pot +i accentuate sau abolite de sugestie..ugestibilitatea se asociaL# la isteric cu teatralismul "i e-altarea imaginati/#.*otu"i este +oarte greu a stabili o scal# de simptome psihice $n isterie.0.Wungberg >(96K@ d# urm#toarele date pri/ind +rec/ena di+eritelor simptome psihice $n isterie:astaLia-abaLia $ntre K'-67X!paraliLii MKX!tulbur#ri /iLuale '!%XKX.3olimor+ismul criLelor de con/ersiune isteric# este +oarte mare! a"a $ncTt se impune o clasi+icare a lor. a.8riLele e-cito-motorii isterice constituiau cTnd/a maRoritatea acestor tulbur#ri.8harcot descrie marea criL# isteric# pe care el o $mparte $n mai multe etape: -etapa caracteriLat# prin modi+ic#ri ale dispoLiiei >iritabilitate!moroLitate@. Aura isteric# ar +i constituit# din dureri $n regiunea o/arian#!senLaia de Qbul# eso+agian#Q!palpitaii!Lgomote $n urechiY -3erioada epileptoid# caracteriLat# prin aspecte de contractur# "i mi"c#ri desordonate >clownerie@!+enomene care se deruleaL# $n criLe.Aceste mani+est#ri au un polimor+ism +oarte accentuat "i de asemenea +oarte biLar.8ontursiunile sunt urmate de mi"c#ri ample de

47

contractur#!care cuprind $ntregul corp.Aceast# perioad# este urmat# apoi de perioada atitudinilor pasionale!cTnd poate mima scene de /iolen# sau erotice.Vn aceast# perioad# pacientul plTnge!rTde!are atitudini pasionale. -ist# o serie de +orme minore de mani+estare!cum ar +i criLa con/ulsi/# simpl# de isterie >cu secuse!contracii!spasme!torsion#ri!+#r# o /eritabil# pierdere a cuno"tinei@!criLe de agitaie psiho-motorie >pacientul d# impresia tr#irii unor scene dramatice cu o desc#rcare emoional# /iolent#@.8riLele Qde ner/iQ isterice sunt +oarte +rec/ente mai ales la coopii "i adolesceni. -ist#!de asemenea!o serie de +orme atipice cum ar +i criLele de plTns sau de rTs incoercibile!tremur#rturi!secuse musculare!ticuri!mi"c#ri

mari de alur# coreic#. :intre criLele de inhibiie!autorii enumer# urm#toarele: -letargia isteric# care realiLeaL# o inhibiie total# a acti/it#ii motorii!pTn# la asem#narea cu coma >$n +apt pare un somn pro+und care d# impresia unei st#ri /igile subRacente@Y -Accesul cataleptic cu rigiditate $n hipere-tensie pTn# la accesul carpo-pedalY -8riLele sincopale!mai +rec/ente $n preLent!situTndu-se la +rontiera dintre isterie "i desechilibrul neuro-/egetati/Y 2..imptomele senLoriale!mai comune +iind hipoesteLia "i anesteLia! hiperesteLia!analgeLia. AnalgeLiile pot interesa toate tipurile de sensibilitate!putTnd +i total# "i parial#.Bu au o corect# distribuie anatomo-+iLiologic#!+iind mai ales segmentare >$n ciorap!$n m#nu"#!$n cordon etc@. PiperesteLiile sunt localiLate mai ales la a"a Lisele Lone QisterogeneQ >Lona mamar#!o/arian#@.]ona respecti/# de/ine hiperesteLic#!atunci cTnd pacientul urm#re"te e-aminatorul >dac# e distrat sau $nchide ochii!+enomenele nu mai au aceia"i intensitate@.Adeseori acest +enomen este $nsoit de emoti/itate general# sau angoas#!care poate determina spasme "i chiar un atac isteric generaliLat. :intre tulbur#rile senLoriale cele mai importante se noteaL# $n primul rTnd cele /iLuale. le se caracteriLeaL# prin restrTngerea concentric# >tubular#@ a cTmpului /iLual!episoade amblioptice!astenopie!diplopie!scotoame tranLitorii "i permanente. 1neori apare micropsia sau macropsia!/ederea dubl#!orbirea nocturn#!de+icitul stereoscopic!cecitatea unilateral#!orbirea colorat#!imposibilitatea de a citi etc. 0a ni/el auditi/ pot apare +enomene de surditate!Lgomote $n urechi.8elelalte organe de sim sunt mai rar interesate. M..imptomele /iscerale se baLeaL# mai ales pe simptome interesTnd s.n. /egetati/ >interesTnd mai ales musculatura neted# a organelor@..unt +rec/ente ce+aleea!di+icult#ile respiratorii!r#cirea e-tremit#ilor!greuri!/#rs#turi!/ome!str#nut etc.&steria de con/ersiune poate simula di+erite simptome organice.3utem a/ea! ast+el!atacuri de pseudoapendicit#!chiar de malarie sau de tuberculoL# psihogen#!pseudogra/iditate >cu oprirea menstrelor!greuri dimineaa!l#rgirea abdomenului@. *oate aceste simptome organice se des+#"oar# a/Tnd o serie de caracteristici pe care 8oleman "i Droen le enumer# ast+el: -5 anumit# Qbelle indi+erenceQ!pacientul tr#ind pierderea unor +uncii organice +#r# o an-ietate +oarte mareY -.indromului principal nu i se adaug# altele obligatorii $n cadrul sindromologiei organice >nu +ace!de e-emplu!atro+ie dup# paraliLie@Y -Batura selecti/# a dis+unciei.3araliLia d# importan# pentru unele acti/it#i "i nu pentru altele iar contractura dispare noapteaY -.imptomele dramatice cedeaL# spectaculos la hipnoL# sau alte metode de sugestieY Adeseori se impune a +ace deosebire $ntre un sindrom +uncional isteric "i o stare moti/at# organic.&stericul apare $n mod obi"nuit dramatic "i aparent nai/!$n timp ce bolna/ul este $nclinat spre de+ensi/#!suspiciune "i e/aLiune. .utter "i colab.>(96%@ descriu "i ei di+erite tulbur#ri isterice baLate pe interesarea sistemului ner/os /egetati/ >spasme +aringiene ce $mpiedec# alimentarea!spasme

4%

eso+agiene!greuri!/ome!constipaie spasmodic#@!+enomene respiratorii!urogenitale ca spasme urinare "i /eLicale!/aginism. 4..imptome motorii realiLeaL# paraliLii!contracturi!spasme etc.3araliLiile apar adesea localiLate la un membru!iar lipsa +unciei este adesea selecti/# >nu poate scrie de e-emplu!$ns# poate cTnta la pian@.:up# 3.Wanet putem distinge: -paraliLii sistematice cu tulburare selecti/# a unor +unciiY -paraliLii localiLate care a+ecteaL# un un mu"chi iLolat ci un membru sau o parte a corpuluiY -paraliLii generaliLate realiLTnd hemiplegii sau paraplegii cu o simptomatologie grosier# >+#r# tulbur#ri ale re+le-elor sau alte semne obiecti/e@. -contracturile sunt +oarte +rec/ente putTnd +i permanente sau episodice. le pot +i localiLate sau generaliLate.8ele sistematiLate corespund de obicei unei atitudini e-presi/e.8ontracturile localiLate apar la anumite grupe de mu"chi >anumite torticocolisuri!contracturi toracice etc@. 8ontracturile generaliLate se re+er# la un menmbru $n $ntregime!la trunchi etc.6oarte +rec/enmt este tremorul muscular.*ulbur#rile de +onaie apar sub +orma a+oniei sau dis+oniei "i chiar mutismului >$n timp ce tusea este normal sonoriLat#@. A+onia apare adesea dup# "ocuri puternice.&ndi/idul nu mai poate /orbi decTt $n "oapt#.A+onia este mai +rec/ent# la +emei.Vn mutism indi/idul se e-prim# mai ales prin mimic#. e. /oluie "i prognostic /oluia "i prognosticul ne/roLelor!depinde de mai muli +actori dintre care cei mai importani ar +i:personalitatea ne/roticului "i mai ales gradul de imaturitate a+ecti/#!+orma clinic# de boal#!condiiile +amiliale "i "colare!precocitatea adres#rii la medic!competena "i adresabilitatea ser/iciului la care pacienrtul apeleaL#! >adesea bolna/ii se adreseaL# la psihiatru dup# un lung periplu prin cabinete de di+erite specialit#i@. 3rognosticul este mai prost pentru ne/roLa obsesi/# sau +obic# dar poate +i se/er "i $n +orme ipohondrice!depresi/e sau an-ioase.6actorii +amiliali sunt +oarte importani "i de ace"tia depinde $n mare parte prognosticul. +.*ratamentul Be/roticii se perind# prin numeroase cabinete medicale.6elul tratamentului depinde de +oarte muli +actori.*ranchiliLantele nu mai au mare utilitate!pacienii $n marea lor maRoritate e-periment$ndu-le pe toate $nainte de a /eni la medic. ste ne/oie de a se e/ita preLentarea medicaiei drept Qpilula magic#Q "i de asemenea se /a e/ita orice tratament de "oc. 6iecare pacint necesit# un tratament deosebit.5 abordare medical# direct# este uneori util# dar este mai di+icil atunci cTnd a/em de a +ace cu tulbur#ri importante ale personalit#ii.:e asemenea!trebuie subliniat c# nu toi pacienii au o moti/aie de a se schimba "i nu toi au posibilitatea de a-"i schimba /iaa. -ist# indi/iLi a c#ror personalitate trebuie complet restructurat# iar modul lor de relaie cu alii ar trebui s# se modi+ice pro+und dac# nu ar +i ne/rotici. Vn unele caLuri spitaliLarea se impune >idei de suicid!somatiLare intens# !criLe de an-ietate@.3roblemele e-isteniale presante pot acoperi simptomele ne/rotice pentru o perioad#!pentru ca mai apoi simptomatologia s# e-ploadeLe!ap#rTnd la supra+a# starea de insecuritate de lung# durat#.3reLena unei st#ri de autostim# sc#Lut#!/ulnerabilitatea deosebit# a personalit#ii!sensibilitatea +ac pe indi/id greu adaptabil la condiiile /ieii actuale!situaie greu abordabil# prin orice +orm# de tratament.:e asemenea trebuie subliniat c# unele situaii e-isteniale preLente dep#"esc puterea de adaptare chiar a unor personalit#i bine dotate..e "tie ast#Li c# situaiile stresante cumuleaL# $n

timp!e+ectul lor desorganiLator!$ns# e+ectul lor trebuie /#Lut "i $n +uncie de terenul indi/idului..chimbarea mediului!di+erite tensiuni ale medului pro+esional!lipsa de odihn# ar a/ea un rol important. -ist# situaii!$n cultura noastr#!cTnd unele persoane $"i consider# /iaa plicticoas# "i se QdistreaL#Q cu simptome +iLice interesante.Vn acest caL medicul pur "i simplu nu are ce o+eri!iar e/oluia acestor caLuri nu poate merge spre ameliorare.Adeseori mani+est#rile ne/rotice sunt doar o masc# pentru problemele +undamentale ale personalit#ii!iar elucidarea unor probleme personale este minuioas# "i cere

49

timp $ndelungat.Adeseori cli"eele standard a limbaRului nostru sunt canale sterile!barTnd o $nelegere reciproc#.3acientul care se plTnge de oboseal# "i medicul care diagnosticheaL# un sindrom neurastenic nu /orbesc!e/ident!acela"i limbaR. Vncercarea de a schimba cu/Tntul oboseal# cu acela de ne/roL# sau in/ers nu este util pentru a schimba situaia.8Tt timp nu e-ist# $ntre medic "i pacient un teren comun de $nelegere!este puin important dac# pacientul aprob# sau deLaprob# interpret#rile medicului. *ratamentul ne/roLelor presupune $n primul rTnd capacitatea medicului de a utiliLa di+eritele +orme de psihoterapie!aceasta ocupTnd un loc important $n terapeutica oric#rei +orme de ne/roL#!ea trebuind s# aib# un caracter permanent! de la primul contact cu bolna/ul pTn# la utiliLarea unor metode speci+ice de psihoterapie.:e +apt pentru a aplica psihoterapia nu este ne/oie de un manual!ci de anumite procedee tehnice!+iecare trebuind a +i abordat $n mod speci+ic!+#r# a crea modele tipiLate.Accentul nu cade pe e/enimentul psihotraumatiLant ci pe e-perienele repetate ale indi/idului de deLam#gire "i ne+ericire..e $ncearc# apoi o scurt# pri/ire $n trecut!pacientul +iind interesat de a /orbi despre sine!de a-"i preLenta di+icult#ile e-isteniale.Bu totdeauna dispariia simptomului este semn de /indecare!unii putTnd aRunge la un stil de /ia# acceptabil care include $nc# o serie de paternuri ne/rotice. 5 prim# problem# care se pune este aceea a corect#rii de+icienelor sistemului s#u social sau educati/ "i a programului de lucru!de petrecere a timpului liber etc. Vn acest sens este important contactul cu persoane semni+icati/e din anturaRul pacientului!$n cadrul ele/ilor sau studenilor cu educatiorii!mai ales c# procesul educati/ pri/e"te $ntregul grup de colegi. ARustarea unui program corect de munc#!odihn#!acti/it#i $n aer liber sunt deosebit de importante. Adeseori este ne/oie de a aRusta "i metodele de $n/#are!orarul!$n/#atul noaptea "i munca $n asalt trebuind s# +ie eliminate.&n +amilie se /or corecta relaiile +amiliale!atitudinea celorlali membrii ai +amiliei +a# de pacient. :intre metodele psihoterapeutice dou# ni se par mai e+iciente :psihoterapia indi/idual# persuasi/# "i e-plicati/# "i psihoterapia de grup +amilial.&n cadrul acestor +orme noi urm#rim obiecti/e ca:corectarea relaiilor $n cadrul grupului +amilial "i $nelegerea de c#tre +amilie a problemelor

pacientului!$nelegerea de c#tre bolna/ a posibilit#ilor sale!a poLiiei sale $n cadrul grupului +amilial!e-plicarea dinamicii psihopatologice!incitarea indi/idului pentru autocontrol "i stabilirea unei /iei ordonate. .e mai pot utiliLa "i alte metde psihoterapeutice ca :trainingul autogen! psihoterapia a-at# pe simptom!psihoterapia de decondiionare!psihoterapia cu grupul de pacieni. 8oleman "i Droen di/id psihoterapiile utiliLate $n ne/roLe $n trei categorii: terapii cogiti/e!terapii comportamentale "i alte grupe. (.&n cadrul terapiilor cogniti/e este /orba de terapii centrate pe pacient!tehnici psihanalitice!terapii e-isteniale care urm#resc aRutorarea pacientului pentru a $nelege "i acumula cuno"tine pentru a se putea ocupa de situaia sa. le intesc ne/oia de a $nelege "i a acumula cuno"tine pentru a se ocupa de situaia lui. le intesc ne/oia de $nelegere a eului!satis+acerea necesit#ii de /aloare!maniera de adaptare corespunL#toare.Vn toate procedeele principiul const# $n crearea unor situaii psihoterapeutice $n care pacientul s# se simt# $n siguran# "i s# preLinte un ni/el sc#Lut al ap#r#rilor.Vn al doilea rTnd pacientul trebuie s# $n/ee noi c#i pentru a se autopercepe "i a percepe lumea!noi c#i de responsabilitate "i de raportare la alii. ste /orba deci de un proces de e-plorare "i reeducare cu scopul g#sirii unor alternati/e pentru realiLarea "i stis+acia personal#. A treia problem# ar consta $n obinerea trans+erului nu numai $n situaia terapeutic# ci "i $n situaia real# a /ieii.Aceasta presupune de a se putea ocupa de situaia personal# care tinde a perpetua stilul ne/rotic de /ia#.:e +apt psihoterapia este o e-perien# dureroas# pentru ne/rotic!c#ruia $i lipse"te curaRul pentru a +ace +a# /ieii mereu $n schimbare.Adeseori el dore"te ca problemele s# i le reLol/e medicul. 2.terapia comportamental# se ghideaL# adesea pe anumite simptome "i comportamente ne/rotice!iar pe de alt# parte poate des/olta competene "i comportamente adaptati/e..e

K'

utiliLeaL# numeroase procedee!$ncepTnd cu desensibiliLarea pTn# la procedee so+isticate >condiionarea a/ersi/#!e/itarea re$nt#ririi sau QpedepsireaQ unor simptome psihopatologice@.*ehnica const# $n alegerea unui simptom int#. M.Alte metode psihoterapeutice preLint# pe primul plan socioterapia.Vn acest sens se urm#re"te modi+ic#ri $n situaia social# personal# a indi/idului care tinde a perpetua ne/roLa.Adeseori $n acest proces este interesat# +amilia. Vn cadrul e-perienei noastre am utiliLat di+rite +orme de psihoterapie >indi/idual# "i de grup!$n special de grup +amilial@. Ast+el!$n ne/roLa an-ioas# se /a e/ita pericolul iatrogen!dTnd asigur#ri pri/ind caracterul +uncional al st#rii bolna/ului.1neori $n +orma de mani+estare acut# se poate $ncepe $ntTi o cur# cu tranchiliLante dup# care poate debuta psihoterapia. &n ne/roLa ipohondric# tratamentul medicamentos trebuie utiliLat cu pruden# dar nu renunat complet la el datorit# pericolului iatrogen. &n ne/roLa pitiatic# psihoterapia de sugestie "i narcoanaliLa sunt +oarte

importante.*otu"i hipnoLa se consider# a a/ea o aciune iatrogen# la adolesceni. Zanner>(94%@ insist# la isteriile de con/ersiune asupra posibilit#ilor de manipulare a anturaRului!$n scopul obinerii dispariiei simptomelor.&n isteria disociati/# narcoanaliLa are un rol +oarte important.&n general $n ne/roLele isterice spitaliLarea nu trebuie s# +ie lung#.&n celelalte +orme "i $n special $n ne/roLa depresi/# psihoterapia indi/idual# este +oarte important#. *ratamentul medicamentos /iLeaL# obinerea unor reLultate rapide "i $n special sedarea "i an-ioliLa >benLodiaLepinele@ dar se /a da importan# "i altor simptome. *ratamentul simptomatic cu medicamente poate $ncepe de la $nceput!dar el trebuie s# de/in# treptat un adRu/ant al psihoterapiei >sedare!an-ioliL#! antidepresi/@..e poate utiliLa toat# gama de sedati/e barbiturice "i nebarbiturice! neurolepticele sedati/e!dac# este posibil +ormele retard de administrare. *ranchiliLantele >mai ales benLodiaLepinele@ au o mare importan# $n ciuda pericolului de dependen#.0a +el antidepresi/ele tri "i tetraciclice ca "i noile clase atipice.,itaminele!toni+iantele Roac# "i ele un rol important "i +iecare medic le /a +olosi $n +uncie de e-periena sa..edarea nu trebuie s# +ie puternic#!la +el e+ectele secundare trebuiesc bine doLate pentru a nu disturba e+ectul psihoterapeutic. 3roblema repaosului!e/entual a spitaliL#rii!a concediului prelungit trebuiesc +olosite cu pruden# "i numai $n e-tremis. 6orma de tratament cea mai indicat# este aceia a tratamentului "i a urm#ririi ambulatorii!e/entual prin intermediul staionarului de Li..coaterea din producie sau din procesul de $n/##mTnt trebuie s# se +ac# cu mult# pruden#!reluarea putTnd +i un aspect +oarte di+icil.&n schimb se pot organiLa /acanele sau concediile legale! prin organiLarea unor +orme de odihn# acti/#. Aspecte speci+ice $n di+erite +orme de ne/roL#. -ist# o serie de aspecte speci+ice pentru di+eritele +orme de ne/roL#.Vn acest sens ne /om opri la principalele +orme. Be/roLa an-ioas# are ca element principal an-ietatea di+uL# generaliLat# "i criLele acute de an-ietate.3entru a $ncepe un bun tratament este necesar mai $ntTi o bun# anamneL#!o cunoa"tere adec/at# a personalit#ii!a tipurilor sale de reacie!+elului de mani+estare a bolii!calitatea "i intensitarea stresurilor su+erite.Vn al doilea rTnd pacientul trebuie s# bene+icieLe de o e-aminare +iLic#!care are mai ales o mare /aloare psihoterapeutic#. -ist# dup# 8urran "i colab.pacieni la care boala apare dup# stresuri e-terioare!boli "i pacieni care s-au $mboln#/it din cauLa structurii personalit#ii lor. ste o gre"eal# de a considera orice +orm# de an-ietate ca +iind patogenetic#.Admiterea $n spital este indicat# normal $n +ormele acute! cTnd este necear# "i o sedare puternic#.Darbituricele au sc#Lut ca importan# din cauLa st#rilor de dependen#!clorpromaLina +iind mult mai important#.&nternarea $ntr-un staionar de Li este mai util# decTt $ntr-un spital-staionar!din cauLa creierii +enomenului de dependen#.*ratamentul ambulator se poate +ace cu sau +#r# scoatere din producie.:ac# +enomenele somatice sunt importante se /a scoate din producie!dar nu se /a e-agera cu repaosul..e /or utiliLa $n schimb

K(

mult mai bine Lilele libere >e-er-iii!e-cursii@.:ac# plTngerile sunt polimor+e dar an-ietatea este mai redus# se indic# tratamentul $n condiiile continu#rii muncii.:ac# pacientul insist# s# lucreLe trebuie l#sat s#-"i asume aceast# responsabilitate!dar i se /a spune clar c# acest lucru nu are la baL# moti/e medicale. Abordarea psihoterapeutic# este necesar#..e /a e/ita $n primul rTnd pericolul iatrogen!dTnd asigur#ri cu pri/ire la caracterul neorganic al bolii.Vn +ormele acute psihoterapia se /a institui dup# o cur# cu tratament an-iolitic..e /a e-plica natura emoional# a simptomelor.6orma de psihoterapie aleas# depinde de personalitatea pacientului.:ac# este /orba de o personbalitate e+icient# este de aRuns o reaRustare a mediului s#u!iar dac# din contra!este o personalitate ine+icient# psihoterapia se /a combina cu miRloace de reaRustare a mediului. 3acienii cu ne/roL# an-ioas# "i o personalitate slab# nu pot +i u"or con"tientiLai de problemele lor.3acientul /a +i $ncuraRat!"i se /or e-amina cu el circumstanele apariiei simptomelor!dar e-plicaiile nu /or +i impuse de c#tre medic. .e /a urm#ri $ncuraRarea pacientului de a aRunge el singur la concluLiile urm#rite. 3acientul trebuie s# caute cauLa iar psihoterapeutul trebuie s#-i arate doar direcia.3acientul trebuie s# $ncerce reaRustarea mediului s#u social.:ac# $n con+lict ete inclus "i soul!psihoterapia de cuplu este cea mai indicat#.3sihoterapia +amilial#!narcoanaliLa!treiningul autogen!di+erite metode de psihoterapie de grup se /or utiliLa $n +uncie de necesit#i. *ratamentul medicamentos se baLeaL# pe tranchiliLante minore >mai ales benLodiaLepinele@!care scad an-ietatea "i tensiunea +#r# a determina o important# sedare!se supradoLeaL# cu greutate iar obi"nuina se obine nu atTt de u"or.Vn +ormele cu personalitate tulburat# sau $n caLul unor con+licte lungi! aceste droguri sunt insu+iciente.*ranchiliLntele!de +apt!nu reLol/# problemele pacienilor!ele duc la cre"terea toleranei "i la apariia unor e+ecte secundare.:e asemenea ele au e+ect de potenare a alcoolului!duc la sc#derea sel+controlului!la cre"terea instabilit#ii dispoLiiei!iar $n ultima instan# pot duce la +enomene de dependen# >de"i nu duc la o ade/#rat# to-icomanie decTt la marii psihopai@. :ac# nu se pot schimba condiiile de /ia#!este mai bine totu"i s# se administreLe tranchiliLante.*otu"i este pregnant ast#Li c#!toi a"teapt# droguri $n situaii mai grele e-isteniale!iar medicii sunt tentai a scrie cu u"urin# droguri pentru a satis+ace cererile insistente ale pacienilor.Darbituricile nu pot +i administrate pentru perioade lungi din cauLa potenialului suicidal "i a +enomenelor de dependen#.:e alt+el aceste medicamente nici nu ar trebui s# +ie utiliLate $n psihiatrie.3rincipalul incon/enient al tranchiliLantelor este c# ele pot acoperi depresia sau di+erite tulbur#ri organice. Be/roLa depresi/# se caracteriLeaL# printro mai mare importan# a comunic#rii non/erbale!+enomen chiar mai important decTt un istoric detailat al bolii.*rebuie e/aluat!de asemenea!gradul de an-ietate pe care cabinetul medical $ns#"i $l poate pro/oca!di+icult#ile lui socioeconomice!originea sa etnic#. Vn ne/roLa depresi/# psihoterapia indi/idual# este mai important#.3acientul este $ncuraRat s# /orbeasc# despre el!despre ceea ce simte.Vn aceast# situaie psihoterapia $ncepe de la primul contact cu pacientul.Bu

e-ist# ce/a stereotip $n dialogul cu bolna/ul.Vn acest tip de ne/roL# trebuie s# se in# seama de ne/oia pacienilor pentru simpatie "i interes.:ac# medicul nu este disponibil!este mai bine ca $ntre/ederea s# nu aib# loc.:ac# prima $ntre/edere este corect#!la a doua $ntre/edere pacientul /a +i mai abil s# /orbeasc# despre problemele sale!despre situaia sa pro+esional#.3rescrierea de droguri de la $nceput!/a +ace a se crede c# $nbun#t#irea st#rii bolna/ului se datore"te acestora. Vn +ormele u"oare este ne/oie de suport moral!$ncuraR#ri!pentru a e-plora c#i de adaptare la mecanismele de schimbare a /ieii.:epresiile baLate pe un concept despre sine negati/!necesit# un aRutor psihoterapeutic intens.Vn acest caL este necesar# e-plorarea cu pacientul a conceptelor lui gre"ite despre el "i alii "i a concliLiilor gre"ite.1n indi/id!de e-emplu!poate $n/ino/#i pe cei din Rur pentru atitudinea lor negati/#!de"i +elul lui de a +i este cauLa acestor atitudini.3acientul /a +i $ncuraRat s# se schimbe >dup# e-presia:QrTLi "i lumea /a rTde cu tineQ@.Adeseori pacienii sunt sceptici cTnd aud c# trebuie s# se schimbe. ste /orba $n aceste

K2

caLuri de a"a Lisa metod# cogniti/#!metod# care se aplic# selecti/ $n +uncie de +ormele de ne/roL# depresi/#. *ratamentul medicamentos const# din droguri antidepresi/e..e /a e-plica "i $n acest caL!pacienilor de ce se utiliLeaL# drogurile..e /a ar#ta c# este /orba de un inter/al $ntre lumea drogului "i e+ect!se /a /orbi de e-istena e+ectelor secundare. 8ele mai importante ar +i triciclicele.Vn contrast cu imipramina!amitriptilina are a/antaRu c# este sedati/# "i an-iolitic#!$n acela"i timp cu e+ectul antidepresi/. ?eLultatele se obin prin combinaia dintre psihoterapie "i drog. Be/roLa +obic# preLint# de asemenea unele particularit#i de tratament.Vn acest sens .naith socoate mai important!urm#torii +actori: -Vn ce grad an-ietatea este condiionat# sau a ap#rut pe +ondul unei structuri a personalit#iiY -3reLena sau absena stresului!a con+lictului r#spunL#tor de an-ietateY -3reLentul "i trecutul pacientului!calitatea relaiilor cu alii!istoricul mai scurt sau mai lungY -:urata ne/roLei!gradul ei de +luctuaie!+elul remisiuniiY -:i+erite QstrategiiQ deRa puse $n practic# de c#tre pacient de a se ocupa de simptomele sale >de e-emplu un alcoolism simptomatic@Y -Atitudinea altora +a# de pacientul ne/rotic >atitudinea distructi/# a p#rinilor! soiei@Y -3robabilitatea QcT"tigului secundarQ $n ne/roLeY -3reLena sau absena altor elemenete psihopatologice cum ar +i depresiaY -6elul cum a r#spuns la tratament !$n trecutY ste +oarte important ca pacientul s# "tie ce trebuie +#cut "i de ce.Aceste lucru este necesar +ie $n +orme suporti/e de psihoterapie!+ie $n alte tehnici sau $n tratamentul medicamentos. -ist# numeroase metode de psihoterapie. 3sihoterapia suporti/# urm#re"te!mai ales!sc#derea an-iet#ii "i se +ace s#pt#mTnal sau bis#pt#mTnal!cTnd se /or discuta strategii de e/itare a an-iet#ii baLale!reaRustarea stilului de /ia# "i a relaiilor sociale!se /a l#muri pacientul cum unii +actori pot determina tulbur#ri emoionale.5 alt# direcie

este aceea a $ncuraR#rii pacienilor pentru a +ace +a# an-iet#ii "i depresiei sale.Acesta este un +actor esenial $n cadrul multor tehnici interpersonale. *erapia ocupaional# se baLeaL# pe teoriile moderne pri/ind $m/#area. 3rimii tehnicieni tindeau a ignora natura tulbur#rilor ne/rotice!ipoteLele lor +iind e-perimentate pe animale "i /oluntari..-a realiLat $ns# repede importana relaiei medicpacient!aRungTnduse!ast+el la o apropiere de alte metode psihoterapeutice. Vn preLent terapiile comportamentale tind a des/olta un stil terapeutic indi/idual baLat pe optimism "i a"teptarea $nbun#pt#irii. *ehnica desensibiliL#rii >=olpe@ se aplic# $n unele +obii speci+ice. :esensibiliLarea sistematic# const# $n antrenarea pacienilor $n rela-area muscular#!construirea de ierarhii $n e/itarea cel puin a an-iet#ii!instruirea pacientului de a repeta acest lucru!$n preLena sursei an-iogene.Alte tehnici $ncuraReaL# pacientul de a se e-perimenta an-ietatea!con+runtTndu-se brusc cu +ricile sale.*ehnica lui 6ran7l >(96'@ $ncuraReaL# pacienii s#-"i e-perimenteLe $n mod abuLti/ +obia sa..tamoh "i 0e/is >(96%@ s+#tuiesc pacientul de a-"i e-amina cTt mai /iu posibil primele e-periene traumatice >ca $n caLul ne/roLei de r#Lboi!$n care indi/idul este s+#tuit s# ree-perimenteLe situaia@.?eLultate bune s-au obinut $n caLul cTtor/a +obii speci+ice!dar mai greu $n agora+obie. ste +oarte di+icil de a spune care este tehnica cea mai bun#!$n cadrul ne/roLelor +obice. *ratamentul medicamentos +olose"te $n primul rTnd an-ioliticile!care cel puin!la $nceput!dau reLultate spectaculare!de"i ulterior e+ectul cedeaL#!e-istTnd pericolul de accentuare a depresiei.Darbituricele au +ost $nlocuite practic de meprobamat "i apoi de di+erite benLodiaLepine. Vn +ormele acute de an-ietate!sedati/ele sunt Rusti+icate pentru perioade scurte. le aRut# pacientul pentru a dep#"i o stare +obic#!de a dep#"i an-ietatea. :iaLepamul este de asemenea +oarte important.1nele simptome reclam# utiliLarea antidepresi/elor >triciclice!tetraciclice!atipice@.

KM

1n alt grup de medicamente $l constituie betablocantele.3ropanololul este utiliLat $n cadrul an-iet#ii!mai ales cTnd pe acest +ond apar simptomele somatice.3sihochirurgia se +olosea $n trecut pentru unele +orme gra/e!intens croniciLate. Be/roLa obsesi/#. ste important "i $n acest caL a se cunoa"te istoricul simptomelor "i atitudinea pacienilor +a# de simptome!situaia +amilial#!preLena altor simptome!alte paternuri sau aspecte ale simptomatologiei obsesi/e. 3sihoterapia indi/idual#!persuasi/# se a+l# pe primul plan. a trebuie s# +ie direcioant# spre lini"tirea bolna/ului!dar $n acela"i timp s# +ie "i autoritar#.Vn relaia psihoterapeutic# trebuie s# se in# cont de urm#toarele>3uRol "i .auling@: (.5bsesi/ul cere soluii magice.*erapeutul trebuie s# $n/ee pacientul s# pun# problema e-istenei "i su+erinei sale decTt s# dea un r#spuns direct solicit#rii saleY 2.5bsesi/ul este un +idel!moti/ pentru care este necesar a a/ea un singur terapeutY

M.Bu suport# e-presia liber# a emoiilorY 4..e /a e/ita susinerea "i grati+icarea simplist#!direcionarea spre acti/it#i anodine!interpret#ri globale ale situaiei saleY K..e /a a/ea o atitudine +a/orabil# "i se /or da asigur#ri lini"titoare! p#strTndu-se o atitudine de neutralitate bine/oitoare "i de a se p#stra $n acela"i timp anumit# atitudine de distan# +a# de pacientYmedicul trebuie s# +ie preg#tit s# suporte o lung# perioad# de e/oluie ne+a/orabil#. 3sihoterapia puniti/# "i pedagogic# trebuie s# +ie de lung# durat#.0#L#rescu recomand# o psihoergoterapie!cu necesitatea ocup#rii $ntregului timp al pacientului!cu angrenarea sa $n situaii temute!la $nceput $nsoit!apoi independent. .e mai utiliLeaL# trainingul autogen!psihodrama!hipnoLa.3sihoterapia $n ne/roLa obsesi/# poate urm#ri modi+ic#rile structurii personalit#ii dar "i tratarea unor simptome.Vn acest scop se utiliLueaL# psihoterapia de desensibiliLare "i de decondiionare.8a "i $n ne/roLele +obice!pacientul este $ncuraRat de terapeut s# se angaReLe $n conte-t an-iogen >$n mod pasi/ "i acti/@. 8ura psihanalitic# bun# $n unele +orme +obice este considerat# ine+icient# $n +ormele obsesi/e.?elaia medic-pacient este important#!uneori este ne/oie de cointeresarea rudelor. *ratamentul medicamentos const#!$n special $n utiliLarea antidepresi/elor!mai ales triciclice.:rogurile sedati/e au un rol mai mic iar barbituricele "i alte tranchiliLante pot duce la cre"terea iritabilit#ii.3rintr-o prescriere prea masi/# de droguri!simptomele se pot chiar agra/a.8lorpromaLina se poate asocia cu antidepresi/ele >ana+ranilul ar a/ea un e+ecte mai deosebit!+iind mai utiliLat@. .e mai utiliLeaL# clordiapeLo-idul >napotonul@!diaLepamul! o-aLepamul!tioridaLinul. *ratamentul cu electro"ocuri este indicat doar cTnd e-ist# o asociere depresi/# +oarte important#. Be/roLa isteric#.1na dintre di+icult#ile de care se lo/e"te tratamentul isteriei este acela c# acesta pro/oac# la medici iritaie "i c# ace"tia consider# aceast# stare drept o simulaie.Acest lucru este mai ales important la medicii-b#rbai!care agreeaL# un comportament mai pragmatic "i materialist!dispreuind sensibilitatea "i acest punct de /edere $l trans+er# $n atitudinea lor pro+esional# >8urran "i colab.!(9%'@. 0a isterici /alorile /ieii reLid# $n primul rTnd $n e-periena subiecti/#!cu mai puine $nclinaii pragmatice!/alori speci+ice mai ales arti"tilor!dar care pe pacieni $i conduce mai degrab# la un comportament egoist.:e +apt!pentru un cT"tig de scurt# durat# ei pierd pe lung# durat#!comportamentul isteric ducTnd la alienarea simpatiei "i a+eciunii.*otu"i nu $n toate simptomele de con/ersiune este preLent# "i o personalitate isteric# iar pe de alt# parte "i o personalitate normal# poate a/ea un comportament isteric. Vn e/aluarea terapeutic# a ne/roLei isterice este important a se /edea cTt de gra/e sunt simptomele pentru a decide dac# bolna/ul trebuie sau nu spitaliLat! dac# r#mTne sau nu $n cTmpul muncii..imptomele +iLice trebuiesc bine in/estigate!nein/estigarea incitTnd la persistena simptomelor isterice.[i in/estigarea e-cesi/# duce la apariia unui nou +ocar de e-citaie.1nele anturaRe pot $ncuraRa comportamentul isteriei.

K4

Vn ne/roLa isteric# psihoterapia de sugestie >hipnoLa!narcoanaliLa@ este +oarte important# >la adolesceni hipnoLa ar a/ea un rol iatrogen!totu"i@.1neori!pentru a dispare simptomele este ne/oie de manipularea anturaRului..pitaliLarea este d#un#toare.Vn +ormele disociati/e!narcoanaliLa ar a/ea un rol mai important. *ratamentul simptomelor speci+ice este +oarte important.0a pacienii $n criL# se utiliLeaL# stimuli puternici >amoniac!de e-emplu@.:up# treLire!pacientul este incitat s# treac# imediat la o acti/itate >pentru surLenia isteric# este pus s# asculte cu un stetoscop@.A+onia se poate trata prin ap#s#ri bru"te asupra pieptului pacientului! pTn# apar sunete nearticulate care apoi se /or ampli+ica pTn# la apariia cu/intelor..e /or $ncepe apoi a se pune $ntreb#ri. 3acienii cu amneLie sunt abordai prin persuasiune "i $ncuraR#ri.:ac# amneLia este total# i se demonstreaL# c# nu a uitat totul.& se /or pune $ntreb#ri simple!la care poate r#spunde!iar apoi gama de di+icultate /a cre"te.:ac# simptomele nu cedeaL# prin aceste metode simple se pot utiliLa anumite +orme de psihoterapie armat# >gal/aniL#ri!+aradiL#ri etc@. ste necesar# cooperarea pacientului "i acest lucru se obine prin e-plicaia metodologiei!chiar dac# aceast# e-plicaie nu este "tiini+ic# "i ea ine cont doar de a mulumi pacientul.*otu"i nu se /a admite $n terapeutica isteriei situaii umilitoare pentru pacieni. ste necesar# o cunoa"tere a situaiei sociale a bolna/ului.Gama de succese depinde de personalitatea pacienilor "i de capacitatea unei Qonestit#i psihiceQ a acestora.&stericul este capabil doar de promisiuni /erbale "i acest lucru este o mare di+icultate pentru psihoterapie.:in p#cate rudele sunt ne$neleg#toare!egoiste sau incapabile de disciplin#..e /a e/ita totu"i suprasolicitarea pacienilor. *ratamentul medicamentos ocup# o poLiie cu totul secundar#!utiliLTndu-se mai ales ca metod# de QarmareQ a psihoterapiei!pentru ca e+ectele acesteia s# +ie credibile.Acest lucru se datore"te +aptului c# pacienii >ca "i muli medici@ $neleg +oarte greu e-plicaiile date $n +orma e-plicaiilor psihogenetice "i de patologie +uncional#!$n timp ce o abordare mecanicist# este mult mai u"or de $neles.*otu"i nu trebuie e-agerat nici din acest punct de /edere "i lipsa de organicitate trebuie mereu scoas# $n e/iden#.:intre drogurile utiliLate $n ne/roLa isteric# cit#m pe acelea care datorit# unui e+ect imediat subiecti/!reu"esc s# QarmeLeQ psihoterapiile:calciu bromat sau sub alte +orme inRectabile!care +#cut mai repede d# o stare de c#ldur#!inRecii intradermice cu substane iritante>apa distilat#@. *ranchiliLantele!sedati/ele "i antidepresi/ele se pot utiliLa dar mult mai moderat decTt $n alte +orme de ne/roL# "i se /a renuna imediat ce e/oluia psihoterapeutic# este +a/orabil#.

8apitol .chiLo+renia .chiLo+renia este considerat# a +i cea mai gra/# boal# din cadrul psihiatriei.Acest lucru se datore"te brutalit#ii apariiei ei!caracterului s#u de/astator "i +aptul c# a+ecteaL# persoane tinere!adeseori deosebit de inteligente!$n plin e+ort de +ormare

pro+esional#.:e"i a e-istat din cele mai /echi timpuri!schiLo+renia a +ost una dintre cele mai misterioase mani+est#ri psihopatologice umane!+iind mereu acoperit# de umbra superstiiilor!a e-pliciilor mistice!de tratamentul ei propriuLis putTndu-se /orbi doar $n ultimele dou# secole. .chiLo+renia este un termen protei+orm atTt $n $neles cTt "i $n semni+icaie.:e"i numero"i pro+esioni"ti utiliLeaL# termenul!+iecare o +ace $n sensul s#u propriu de $nelegere. -ist#

KK

/ariaii culturale!geogra+ice!de la timp la timp "i chiar de la indi/id la indi/id!$n ceea ce pri/e"te $nelesul termenului de schiLo+renie. &n epoca modern# schiLo+renia a de/enit un amplu teren de dispute teoretice!ea +iind punctul nodal nu numai a oric#rei clasi+ic#ri dar chai a $ns#"i e-istenei psihiatriei ca "tiin#..chiLo+renia a +ost!de asemenea!domeniul $n care aproape +#r# discern#mTnt sau +#cut cele mai teribile e-periene!unele dintre ele departe de normele deontologice! $ncepTnd cu eutanasia!neurochirurgia "i pTn# la e-perienele psiho+armacologice. 6rec/ena mare!+aptul c# prin mani+est#rile sale era boala care corespondea cel mai tipic ideii empirice de nebunie!a +#cut ca aceast# mani+estare s# +ie misterioas#!temut# "i respins# $n acela"i timp!reprimat# de c#tre societate sau subiect de caritate social#!tratat# cu metode brutale de "oc sau din contra prin tratament moral..e poate spune c# su+letul uman s-a re+lectat pe sine $ns#"i cel mai bine $n atitudinea +a# de schiLo+renie!$n $ntreaga sa comple-itate "i ambiguitate. lementul comun al tuturor /iLiunilor pri/ind schiLo+renia const# din perturbarea relaiilor sociale a indi/idului!a relaiilor interpersonale!sc#derea autostimei!a sentimentului de securitate "i de intimitate a relaiilor umane +#r# o periclitare serioas# a potenialului personal de $n/#are "i chiar de creati/itate >Allen!=ill@. :in punct de /edere medical schiLo+renia apare ca una dintre cele mai gra/e boli mintale!o psihoL# maRor# de mare semni+icaie social# >(9X dintre primii admi"i $n spitalele psihiatrice din .1A ar +i schiLo+renii!iar Rum#tate din paturile de psihiatrie ar +i ocupate de ace"tia@.:up# )osher "i 6einsiher!6X din populaia .1A ar +i e-perimentat cel puin tranLitoriu episoade schiLo+renice.Acest lucru $nseamn# c# nu orice schiLo+renie de/ine automat "i caL psihiatric!numeroase caLuri r#mTnTnd doar personalit#i marginale!cu o adaptare social# acceptabil#!uneori ap#rTnd ca ni"te iLolai sau primind diagnostice di+erite.:ac# am +ace o e/aluare atent#!subliniaL# Do2er "i Gio/ecchio!apoi ('X din populaia culturii occidentale ar putea +i diagnosticat# ca schiLo+renie >chiar $n cadrul celui mai conser/ator "i tradiional model medical@. &storic &storicul schiLo+reniei se pierde $n negura /eacurilor cu toate e-plicaiile sale +anteListe sau mecaniciste!de la ideile de posesiune pTn# la e-plicaii pe baLe mecanice sau +iLico-chimice.&n secolul U,&&& !George .thal introduce $n e-plicarea schiLo+reniei!ideia unei deregl#ri a _+orelor /italeJ!pentru ca s<uirol s# o denumeasc# _ideoie dobTndit#J sau _ideoie

accidental#J.*ermentul de schiLo+renie este de +apt o creaie a secolului UU!pTn# $n secolul U&U ace"ti bolna/i +iind pur "i simplu denumii!prin termenul de _nebuniJ. :escrierea unor st#ri care se aseam#n# cu actualul sens al schiLo+reniei!g#sim $nc# din antichitate.8u (4oo de ani!$naintea erei noastre!hindu"ii descriau o stare asem#n#toare cu a schiLo+reniei!iar grecii /orbeau $n secolul & de e-istena unor indi/iLi QabseniJ! Jstuporo"iJ.*ot $n secolul &!.oranus descria pacieni cu delir de m#rire!Jcare credeau c# sunt dumneLeu "i nu /oiau s# urineLe pentru a nu pro/oca un potopJ..ecole $ntregi s-a /orbit de di+erite aspecte ale schiLo+reniei!ca +iind entit#i separate.&n (764 ,ogel introduce termenul de paranoia!iar $n (7%' *homas Arnold /orbea de preLena unui _ideal and irational insanit2J. :e +apt primele $ncerc#ri de a +ace din schiLo+renie o entitate!au debutat "i s-au materialiLat $n secolul al U&U-lea..ecolul al U&U-lea debuteaL# printr-o con+runtare dur# $ntre aceia care considerau bolile psihice de origine organic# >$ncepTnd cu Grissinger@ "i aceia care /edeau cauLa bolilor psihice $ntr-o dinamic# psihologic# dintre libertate "i obstacole!p#cat "i /in#!precum "i sub in+luena altor +ore psihologice.&ncriminarea eredit#ii a tran"at pentru moment situaia etiologic# a schiLo+reniei!$ncTt din acest moment /om asista la epoca aLilurilor psihiatrice!despre a c#ror insanitate ne-am

K6

pronunat cu /ehemen# >(9%M@ "i $n care schiLo+renii abandonai mureau de *D8!metodele de tratament constTnd din manopere brutale>du"uri reci!scaunul rotati/!tratament cu cam+or! eter! sTngerare etc@. *erapia Qmoral#Q $nceput# de o serie de medici umani"ti ai acestui secol /a continua apoi pTn# $n Lilele noastre!sub +orma terapiei ocupaionale "i apoi a socioterapiei.Apariia unor spitale mamut!organiLarea $n cadrul lor a unei ade/#rate Qiob#gii administrati/eQ au dus la crearea unor instituii impersonale!$n ciuda bunelor intenii cu care s-a pornit la construirea acestor instituii. Wean s<uirol la $nceputul secolului al U&U-lea distinge ideoia!pe care o consider# congenital#!de demena considerat# ca o boal# ce apare ulterior!pentru ca puin timp dup# aceea Denedict )orel s# emit# o concepie constituionalist# asupra bolilor mentale "i ideia c# aceste tare se /or accentua $n generaiile care urmeaL# >teoria degenerescenei@.&n (%49!Wohn 8onoll2 descrie o a+eciune care se aseam#n# cu melancolia!pentru ca Denedict )orel!$n (%6'!s# sublinieLe +enomene similare de retragere "i depresie la adolesceni. s<uirol intuia deRa aceast# boal#!introducTnd termenul de halucinaie!precum "i acela de monomanie.&n (%K2 )orel /orbe"te de Qdemena precoceQ!ca de un tip de degenerescen#! aici el $ncadrTnd o serie de adolesceni retra"i!taciturni!+enomene pe care le punea pe seama cauLelor ereditare.=ilhelm .ander $n (%6%!descrie st#rile paranoide iar $n (%7(! 0ase<ue descrie delirul de persecuie.&n acest cadru Beuman >(%6'@ cere renunarea la ori ce $ncercare de clasi+icare "i!acceptarea unei QpsihoLe uniceQ.*otu"i Zahlbaum scoTnd 3G3 din cadrul QpsihoLei uniceQ /a stimula

descrierea di+eritelor st#ri!situaie $n care schiLo+renia a a/ut $n mod deosebit de pro+itat.*ot el >(%74@ /a descrie la adolesceni catatonia.&n (%7( Pec7er /a descrie hebe+renia!boal# speci+ic# pubert#ii "i $n care autorul /ede melancolia alternTnd cu mania.5bser/aii similare +ace $n (%%2 "i Zabdins7i!care descrie Qideo+reniaQ!+enomen +oarte apropiat de ideia ulterioar# de schiLo+renie.&n cadrul acestor descrieri "i $ncerc#ri de sistematiLare!apariia lui Zraepelin /a a/ea o importan# hot#rTtoare.&ntre (%9' "i (9'7!Zraepelin /a +ace o /eritabil# sinteL# a demenei precoce! termen pe care deRa $l utiliLa )orel "i care considera boala!o demen# degenerati/# >opunTnd-o 3):!boal# ciclic# "i nedegenerati/#@.Zraepelin!sub denumirea de demen# precoce!/a +ace marea sinteL# $ntre hebe+renie!catatonie "i st#rile paranoide!dispunTnd de curaRul unui om de "tiin#!de o mare cali+icare "i de o munc# minuioas#!rar $ntTlnit# $n domeniul psihiatriei.:ac# pTn# $n (%%7!el credea c# demena precoce este repreLentat# numai de hebe+renie!socotind catatonia "i Qdemenele paranoideQ ca entit#i separate!$n (%9%!el /a re/eni!reunind de+initi/ aceste st#ri sub termenul de demena precoce "i deosebind aceste st#ri de 3):!graie conceptului de deteriorare-nedeteriorare >$n ciuda +aptului c# el $ns#"i considera c# (MX dintre demenele precoce ar +i /indecabile@.8a "i )orel!Zraepelin /a considera demena precoce ca pe o degenerescen# "i $n consecin# ca pe o boal# ereditar#. .ecolul UU /a repreLenta o ade/#rat# re/oluie $n maniera de diagnostic "i e-plicare etiopatogenetic#!precum "i a tratamentului schiLo+reniei.Aceast# re/oluie debuteaL# odat# cu ugen Dleuler!care $n (9((!$n lucrarea sa Q:emena precoce sau grupul schiLi+reniilorQ! /a introduce pentru prima dat# termenul de schiLo+renie!renunTnd la principiul incurabilit#ii "i a deterior#rii terminale..chiLo+renia!$n /iLiunea sa nu ar +i nici demen# "i nici proces!pentru el schiLo+renia +iind o entitate "i o reacie psihopatologic#!un sindrom. l /a $mp#ri $n mod ierarhic simptomele schiLo+reniei $n simptome primare "i secundare..imptomele primare ar consta din tulbur#ri ale a+ecti/it#ii "i asociaiei!$n tulbur#ri de /oin#!halucinaii!delir!negati/ism!st#ri stuporoase!$n timp ce $n cadrul celor secundare sunt incluse autismul!ambi/alena!+enomenele catatonice etc.8ontrar organicismului $ngust la care aderase Zraepelin!Dleuler al#turi de 6reud sunt considerai ca aceia care au introdus

K7

principiile psihodinamice $n cadrul schiLo+reniei >mai ales simptomele secundare +iind e-plicate prin teoria +reudian#!de"i iniial Dleuler +usese considerat priLionerul concepiilor localiLaioniste. 0a cele trei +orme ale lui Zraepelin!Dleuler /a introduce "i +orma simpl#!autorul /orbind!nu de o boal# >la singular@!ci de e-istena unui grup de boli!$n acest cadru >schiLo+reniile@.*oate acestea $l /a determina pe $ns#"i Zraepelin!$n (9(M!s# renune la criteriul demenei!pentru a identi+ica aceast# boal#.

8onceptele lui Zraepelin "i Dleuler au cunoscut o rapid# recunoa"tere uni/ersal#!de"i au e-istat "i o serie de opoLiii >8aslin!(92K!care $ngusteaL# domeniul /orbind de o QpsihoL# discordant#Q@. Dleuler a +ost $n strTns contact cu ..6reud "i!atTt el cTt "i colaboratorii s#i au studiat pacienii "i dup# metode psihanalitice. i au obser/at numeroase similarit#i cu pacienii ne/rotici ai lui 6reud!preLentTnd "i ei numeroase con+licte incon"tiente!Dleuler /#LTnd acti/itatea pacientului cu schiLo+renie ca +iind dinamic# "i disociat#. ?e/oluia $nceput# $n secolul UU /a continua prin introducerea concepiilor psihologice "i $n primul rTnd a psihanaliLei $n cadrul schiLo+reniei.:e alt+el Abraham "i Wung >(9'7@!$n lucrarea lor QAsupra psihologiei demenei precoceQ+ac de +apt primul studiu psihologic asupra schiLo+reniilor.&ns#"i Dleuler!$n celebra sa monogra+ie!amintit# mai sus!este in+luenat de psihanaliL#.:ar spre deosebire de aceste prime $ncerc#ri!6reud /a +i acela care ulterior /a des/olta o teorie integral# asupra schiLo+reniei!pri/ind aceast# a+eciune ca pe o regresiune narciLic# >o apropiere libidinal# de ego@!o sl#biciune a ego-ului datorat unor +actori patogeni "i somatici.&ndi/idul $n stadiul narciLic!sacri+ic# ast+el organiLarea ego-ului >dominat de principiul realit#ii@ "i adopt# punctul de /edere al idului!cu eliminarea unui superego lipsit de putere >G.B.8onstantinescu@.1n rol important se /a acorda situaiei indi/idului $n cadrul primilor ani petrecui $n +amilie!personalitatea p#rinilor >mai ales a mamei@.8arl Wung /a introduce "i el punctul de /edere psihanalitic >din cadrul isteriei@ $n e-plicarea simptomatologiei schiLo+reniei.AcceptTnd $mpreun# cu Dleuler!punctul de /edere psihanalitic $n schiLo+renie!pentru prima dat# $n psihiatrie /a apare credina $ntr-o anumit# intenionalitate!un anumit sens al simptomatologiei psihotice.Adol+ )e2er $n 1.A!+ondator al "colii psihobiologice $n psihiatrie apare ca a patra +igur# important# $n des/oltarea conceptului de schiLo+renie!/#LTnd +enomenul nu atTt ca pe o boal# ci mai ales ca pe un tip de reacie $n +aa unor situaii tranLiente ale /ieii.&n acest +el el respinge atTt sistematica lui Zraepelin "i Dleuler dar "i e-plicaiile generale ale lui 6reud!pentru el +iecare caL!+iind un subiect de cercetare.:a/id .ha7ow /orbe"te de di+icult#ile schiLo+renicului pri/ind originea simptomelor $n relaiile precoce ale copilului!$n timp ce *heodor 0idL o descrie ca o retragere din cadrul interaciunilor sociale "i un e+ort de a sc#pa de con+lict "i de sensaia de neaRutorare.:up# Parr2 Guntrip!schiLo+renia amenin# indi/idul cu pierderea ne/oilor de relaie cu cei din Rur!consecina +iind pierderea sensului identit#ii!un colaps al organiL#rii personalit#ii sale.3entru 2!Ammar!0erRri schiLo+renia este o +orm# de organiLare delirnt#!cronic# a personalit#ii!cu e/oluie progresi/#!spre un de+icit caracteriLat prin regresiunea /ieii psihice!cu retragerea $n sine "i construirea unei lumi imaginare!$n locul $ncadr#rii $n lumea e-tern# cu care are greut#i de comunicare!pTn# la iLolarea complect#.5bser/#m cTt de comple- a +ost istoricul des/olt#rii conceptului de schiLo+renie "i drumul sinuos!pTn# la actualele +ormul#ri moderne!+#cute $n sensul concepiei psihiatriei sociale. &mpotri/a +ormul#rilor noLologiste!$n ultimele decenii s-au des/oltat "i o serie de concepii antinoLologiste..Las >(96(@ consider# c# toate psihoLele neorganice nu ar +i decTt un mit. le ar repreLenta de +apt nu atTt o patologie $n sens medical ci de/ieri

sociale "i comportamentale >sociale sau legale@.&n aceast# e/entualitate schiLo+renia ar +i doar

K%

ipotetic o entitate "i mai degrab# o etichet# pentru anumite comportamente care /in $n con+lict cu norma social#.&n acela"i sens!)enninger consider# diagnosticul de schiLo+renie drept o /ersiune modern# a secolului al UU-lea!a Q/Tn#torii de /r#RitoareQ. 8adrul conceptual al schiLo+reniei &mportana construirii unui cadru nosologic pentru conceptul de schiLo+renie este deosebit de important!ne$nelegerile din acest domeniu +#cTnd imposibile!de e-emplu! studiile epidemiologice!$n timp ce tratamentul /a +i "i el strTns legat de conceptul de boal# la care ader# terapeutul.8aracteristicile schiLo+reniei au +os mereu de+inite "i rede+inite aproape $n +iecare decad#!ast#Li e-istTnd o sumedenie de sisteme utiliLate $n toat# lumea. &storicul re/iLuirii conceptului de schiLo+renie!subliniaL# Daru7 >(974@ este legat de dou# mari metode indispensabile pentru abordarea psihiatric#!de"i ambele sunt susceptible de erori: (.1manismul psihiatric inspirat de 3inel!*u7e!8hiaruggiY 2.)etoda obiecti/# care caracteriLeaL# "tiina modern#Y 1manismul psihiatric!utiliLat necritic poate duce la interpret#ri subiecti/e "i chiar arbitrare!atingTnd nu numai interesele psihiatrice propriuLise dar "i sociale "i chiar politice.:in contra metodele obiecti/e pot duce "i ele!la rTndul lor!la abuLuri "i la un sistem susceptibil de a +alsi+ica spiritul "tiini+ic!putTnd ast+el!lesne!s# se aRung# la inumanitate.:in cauLa acestor abuLuri!arat# acela"i autor!se impune ast#Li re/iLuirea conceptului de schiLo+renie!$ntr-o alt# lumin#. &n .1A!de e-emplu >:.) &!&&!&&&!&,@ schiLo+renia este /#Lut# ca o boal# de adaptare "i numai $n al doilea rTnd ca o boal# psihologic#. -ist#!de asemenea!o serie de concepte "i chiar mode Qgeogra+iceQ $n stabilirea mai u"oar# sau mai di+icil# a diagnosticului de schiLo+renie.Am /#Lut din istoric!chiar "i aLi!$n cTte maniere poate +i pri/it# schiLo+renie:boal#!reacie!stil particular de /ia# etc.3e lTng# aceste greut#i mai apar o serie de con+uLii pri/ind personalitatea schiLoid# "i schiLo+reni+orm#!iar di+erenele $n stabilirea diagnosticului sunt +oarte puin di+ereniate.Ast+el!spune 0aing >(977@ dac# un indi/id spune c# omul este ca o ma"in#!el poate +i un mare sa/ant!dar dac# spune c# el este o ma"in# apare ca +iind QdepersonaliLatQ!$n Rargonul psihiatric. Da2le "i Zraepelin au conceput bolile psihice ca pe ni"te demene!cu o sl#bire psihic# de+initi/# "i incurabil#!de origine organic#!a/Tnd leLiuni organice ire/ersibile.Acest lucru $l +ace pe Zahlbaum $n (%74 s# considere catatonia ca pe o boal# asem#n#toare 3G3. *ermenul de schiLo+renie este repreLentat de un grup de psihoLe a/Tnd $n cadrul unui nucleu semiologic polimor+!o serie de caracteristici ca:disocierea!o dislocare a /ieii psihice $n di+erite sectoare!cu tulbur#ri de gTndire!a+ecti/itate!a dinamismului /ital!a aprehensiunii la real >0empiere "i colab.!(97%@.3entru 8oleman "i Droen >(97M@ schiLo+renia apare ca

un termen descripti/ pentru un grup de desordini psihotice! caracteriLate prin distorsiuni ale realit#ii percepute de bolna/!tulbur#ri ale percepiei!gTndirii!a+ecti/it#ii!retragere social# etc. A/Tnd $n /edere multitudinea de concepii pri/ind schiLo+renie!consider#m c# o discutare didactic# a lor nu se poate +ace decTt $n spiritul concepiei model#rii.&n elaborarea unui concept asupra schiLo+reniei ata"amentul la un model sau la mai multe ste cheia de bolt# a $nelegerilor problemei.&n acest sens /om +ace o scurt# e-punere asupra principalelor modele pri/ind conceptul de schiLo+renie. )odelul medical!denumit "i model +iLic!darwinist sau biologic +ace parte dintre curentele poLiti/iste care au stat la baLa +orm#rii conceptelor primiti/e pri/ind boala somatic# "i care apoi!$n mod +orat a +ost introdus $n psihiatrie >8ucu (9%'!%2!%M@.&n cadrul acestui model!cauLa bolii este de origine +iLic# sau chimic#.Acest luru apare e/ident $ncepTnd cu primele teorii mecaniciste >ar +i ca urmare a presiunii unor /apori asupra creierului@!pTn# la conceptele mai so+isticate ale unor cauLalit#i genetice!a autoin+eciei

K9

"i autointo-icaiei!*D8-ului!iar mai recent prin iLolarea unor ipotetici +actori to-ici speci+ici $n sTngele bolna/ilor!a unor +actori $n globulinile plasmatice!anomalii enLimatice!degradarea aminelor biogene!teorii imunologice etc.&ns#"i modelul genetic a oscilat $ntre acela a unei gene dominante "i unice "i modelul poligenic!/aliditatea "i utilitatea aspectului conceptual al schiLo+reniei "i speci+icitatea genotipului schiLo+ren. &deia in+eriorit#ii constituionale s-a +ormat din cauLa +rec/enei tulbur#rilor mintale $n +amiliile schiLo+renicilor.:up# Dender acest de+ect constituional ar e-ista $n (/M din caLuri!sub +orma unor personalit#i schiLoide!de+ecte +iLice!motilitate a inteligenei! percepiei!emoionalit#ii!$n alte 2/M din caLuri ap#rTnd "i tulbur#ri $n +ormarea personalit#ii $n period copil#riei timpurii >datorit# unor p#rini anormali!a unor relaii anormale p#rini-copii!a perturb#rii procesului de identi+icare!+amiliilor incomplete!depri/#rii de mam# etc@. :e"i modelul genetic p#rea la un moment dat dominant!datele de cercetare nu s-au putut ridica la ni/elul preLumiei.*otu"i susceptibilitatea genetic# r#mTne o prim# metod# de selecionare a unor categorii de persoane /ulnerabile >mergTnd dup# ?osenthal!(97'!la MK-4KX din caLuri@.:ar dac# modelul genetic a +ost luat $n serios e-ist# alte modele care nu l-i s-a mai dat importana cu/enit# >sarcina!na"terea!de+ectele nutriionale@ toate acestea chiar $n /iLiunea modelului medical asupra schiLo+reniei!constituind a 4-a mare surs# a potenialei /ulnerabilit#i. &n 6rana paralelismul psiho-organic a inspirat numero"i adepi ai lui Zraepelin!ca :enis!.e;reu-!moti/ pentru care descrierea demenei precoce s-a +#cut dup# modelul 3G3.Ast+el Zlippel "i 0hermitte descriu demena precoce ca +iind determinat# de leLiuni neuroepiteliale pe care le opuneau leLiunilor conRucti/o/asculare din 3G3 >Daru7!(974@. :e alt+el!$ns#"i termenul de demen# precoce

utiliLat de c#tre Zraepelin era $n mare parte inspirat de c#tre )orel!a c#rui teorie pri/ind degenerescena era cunoscut#.Zraepelin dorea s# $mpart# bolile psihice $n dou# categorii:curabile >3):@ "i incurabile >demena precoce@!ceea ce do/ede"te /iLiunea lui Zraepelin asupra schiLo+reniei!o /iLiune care se baLa $n special pe prognostic. l considera c# demena precoce!ca "i 3G3 se caracteriLeaL# prin e-istena unor leLiuni gra/e ale scoarei "i $n ediiile succesi/e >(%9'-(9'7@ a lucr#rilor sale +ace ca aceste concepii s# se r#spTndeasc# peste tot.*ot $n modelul imaginat de c#tre Zraepelin!di+eritele mani+est#ri psihotice ar putea +i adunate $n cadrul unei psihoLe unice-dementia preco--termen care!a"a cum am mai /#Lut!a a/ut o e-tindere limitat#.Doala!tot $n /iLiunea lui Zraepelin ar debuta la adolescen# "i ar e/olua progresi/ spre demen#. tiologic!Zraepelin /edea boala ca a/Tnd o etiologie degenerati/# a creierului!sau putTnduse datora unor tulbur#ri metabolice!capabile a pro/oca o autointo-icaie.:up# Zraepelin $n tabloul clinic ar predomina sc#derea reaciilor emoionale "i /oliti/e!lipsa unor cone-iuni armonioase. 1nul dintre argumentele acelora care consider# schiLo+renia drept o boal# organic# $l constituie "i acela al e-istenei catatoniei!un sindrom psihomotor!maracat prin catalepsie!negati/ism!hiper7ineLie!tulbur#ri organo/egetati/e!+enomene care dau impresia unei boli cerebrale distructi/e "i de+initi/e.:ar subliniaL# Daru7!aceast# teL# nu poate reLista cercet#rilor moderne!iar $n studiul personal al autorului!+#cut timp de 4K de ani!a aRuns la concluLia c#!acesta nu se poate asem#na $n nici un +el cu sindromul par7insonian sau cu alte sindroame e-trapiramidale.0eLiunile anatomice din catatonie sunt discutabiule. :e +apt!dup# descoperirea etiolodiei "i anatomiei-patologice ale 3G3 de c#tre Da2le >(%22@!marea maRoritate a bolilor psihice au +ost considerate demene!boli incurabile!cu leLiuni anatomice ire/ersibile.Acest curent organicist a $ncercat generaliLarea acestei /iLiuni etiopatogenetice la toate bolile psihice!inclusi/ a unora descoperite ulterior cum a +ost caLul demenei precoce.Gruhle "i )a2erGross /orbind despre con+runtarea ideilor

6'

teoretice pri/ind schiLo+renia!dintre anii (%''-(%K' cu cele din anii (9''(9K'!remarc# +aptul c# Qargumentele de lupt# ale ad/ersarilor nu au de/enit mai bune dar nici ei mai $nelepiQ.Waspers a+irma $n (922 c# QschiLo+renia este o noiune imprecis conturat# dar bogat# $n aspecte discutabileQ. 5 mare importan# $n ameliorarea /iLiunii $nguste!organiciste au adus-o apariia unor re+eriri la st#rile schiLo+reni+orme >Zahn@!reacii schiLo+renice >3opper@!psihoLe schiLoide >DerLe@!schiLoidii >Zretschmer@.*reptat!st#rile schiLo+reni+orme au +ost scoase din cadrul schiLo+reniei >care ar r#mTne tot $n cadrul modelului genetic@.&n (9M6 0eonhard /a +i primul care introduce noiunea de schiLo+renie atipic#!iar $n (9M2 .chultL susine c# unicitatea schiLo+reniei din punct de /edere a concepii

nosologice a lui Zraepelin nu poate +i demonstrat#!dar $n acela"i timp nu se poate demonstra nici ine-istena ei. &ncerc#rile de a demonstra unicitatea schiLo+reniei sau +#cut $n special pe bLa modelului genetic!+enomen care a dus la apariia noiunii de somatoL# schiLo+renic#!de"i +iLiopatologia nu a reu"it s# satis+ac# speranele somatogeneticienilor.Acest lucru a +#cut chiar pe un genetician!ca 0u-emburger!s# a+irme c# Qereditata nu este un destin orb ci doar amenin#torQ.Ast+el!chiar $n cadrul modelului medical a $nceput s# se /orbeasc# de o schiLo+renie de nucleu "i o grup# peri+eric# de schiLo+renii. :ac# /iLiunea medical#!mecanicist#!a /echilor psihiatri poate +i $neleas# cu bun#/oin#!inTnd cont de ni/elul cuno"tinelor "i situaia psihiatriei de la acea dat# >s+Tr"itul secolului al U&U-lea "i $nceputul secolului al UUlea@!aceste scuLe nu mai corespund pentru susin#torii s#i dogmatici actuali "i!care de/in retrograLi $n lumina noilor descoperiri "tiini+ice "i apariia unor noi "tiine pe care le resping sau nu "i le-au asimilat.Ast+el p#rintele dogmatismului psihiatric so/ieti/ "i al dogmaticilor romTni! c#rora le-a +ost pro+esor!a+irma $n (962 c# QschiLo+renia este o boal# care corespunde e-act criteriilor de entitate nosologic#!c# tulbur#rile ei psihice se +ondeaL# pe tulbur#ri materiale>$n sensul leLiunilor anatomice@!iar principalele c#i "i metode de studiu al acestor tulbur#ri materiale au +ost indicate de c#tre $n/##tura lui 3a/lo/ asupra acti/it#ii ner/oase superioareQ.Acest dicteu comunist-materialist $l g#sim de +apt reluat de ,.3redescu!acela care "colit $n 1?..!a a/ut misiunea de a so/ietiLa psihiatria romTneasc#.3entru asemenea dogmatici!problema $n schiLo+renie se punea doar dac# schiLo+renia este o somatoL# general# sau se datore"te unei cerebrogeneLe.1tiliLarea abuLi/# a numelui lui Zraepelin!care a tr#it cu aproape un secol $nainte!nu $nobileaL# cu nimic materialismul comunist din psihiatrie!ci din contra.8hiar "i abuLul de genetic# este aLi $n regres "i de +apt $ns#"i studiile de genetic# au deschis calea studiului psihogeneLei schiLo+reniei!atunci cTnd cercet#torii au constatat c# /iaa $n cadrul unei atmos+ere psihosociale >cum este de e-emplu aceea din +amiliile schiLo+renicilor@ este mai important# de cTt studiul genealogic >calul de b#taie a geneticii clasice@!sau a unor cariograme.8eea ce s-a constatat $n schiLo+renie!de e-emplu $n domeniul studiilor metabolice!arat# Denedetti!s-a /#Lut c# se datoresc modi+ic#rilor a+ecti/e din aceast# boal# "i c# datele obinute ar putea +i mai degrab# considerate $n lumina +iLiopatologiei a+ecti/it#ii!asemenea modi+ic#ri +iind +rec/ente "i $n alte psihoLe sau st#ri cu modi+ic#ri a+ecti/e importante.Genetica a e"uat!subliniaL# Denedetti "i $n studiile +iLiopatologice care se caracteriLeaL# $n primul rTnd printr-o lips# de sim critic "i un optimism nemoti/at.Bici neuroanatomia!teoriile pri/ind autointo-icaia sau tulbur#rile metabolice $n#scute!la +el ca "i teoriile hormonale nu au putut aduce reLultate palpabile.Am /#Lut $n acest sens cum concepiile organiciste +ac apel la ni/elul anatomo-patologic!la noiunea de degenerescen# neuroepitelial# "i la ni/elele +iLiologiei e-perimentale!cum ar +i catatonia e-perimental#.Alte concepii se re+er# la ni/elul histo-chimic >:enber!Pos7ius@!biochimic >descoperirea tara-inei@.)ergTnd pe aceast# linie .neRne/s7i emite ideia unei schiLo+renii de nucleu!care debuteaL# la /Trst# tTn#r#!are e/oluie malign#!simptome negati/e "i care ar corespunde /echii demene precoce a lui

6(

Zraepelin.:in ne+ericire!ca ideolog comunist "i mergTnd pe aceia"i linie el Q/a descoperiQ "i schiLo+renia inaparent#!diagnosticul cadru pentru diLidenii politici din 1?..!aceia care au umplut gulagurile psihiatrice!entitate nerecunoscut# niciodat# $n occident >"i numit# meta+oric de c#tre ace"tia drept so/ieto+renie@.:in p#cate ace"ti ideologi "i modelele lor au inspirat pe romTnii "colii la )osco/a>3redescu!)ilea@ "i pe cei a+iliai lor!s# oblige administrati/ pe psihiatri s# adopte modele QmaterialisteQ!s# impun# administrati/ modele organiciste "i din p#cate s# pun# asemenea diagnostice pentru diLidenii politici!care "i la noi au umplut gulagurile psihiatrice.A +ost un s+Tr"it urTt pentru modelele organiciste!care au putut +i manipulate de ideologii totalitare de tip +ascist sau comunist. A"a cum /om /edea ulterior!$n opoLiie cu modele eminamente organiciste s-au des/oltat o serie de /iLiuni sau modele psihogenetice dintre care cit#m doar concepia +enomenologic# a lui )in7o/s7i!sociologic# >:e/ereu-@!psihologic# "i interpersonal# >.ulli/an@ care /or insista asupra rolului pre/alent al tulbur#rilor de personalitate!a e/enimentelor psihotraumatiLante tr#ite etc. 2.)odelele psihodinamice )odelele psihogenetice au ap#rut deoarece multe schiLo+renii nu puteau +i e-plicate $n cadrul modelelor genetice sau somatice.:up# ?odni7 "i Goldstein adolescenii /ulnerabili apar $n +amiliile cu con+licte acti/e!la personalit#i dependente de +amilie! retra"i! pasi/i! iLolai!+#r# relaii cu alii!$n timp ce un al doilea grup de risc ar +i constituit din indi/iLi tineri!cu comportamente precoce antisociale $n comunitate.8oncepii ca Qdouble blindQ! pseudomutualitate!Qmarital schism sau marital s7ewQ!simbioLa +amilial# >termeni asupra c#rora /om re/eni@!+ac parte din e-plicaiile pe care se baLeaL# modelele psihodinamice "i sociologice. &ns#"i Dleuler considera schiLo+renia ca pe un sindrom cu autonomie dinamic# "i e/oluie proprie!la baLa c#reia pot sta +actorii biologici ereditari sau achiLiionai!iar pe de alt# parte +actori psihogenetici!tulbur#ri ale deL/olt#rii!perturb#ri ale mediului +amilial!social!etnic "i cultural.Dolna/ul psihic nu mai poate +i pri/it ca un indi/id iLolat!a+ectat doar de perturb#ri intrapsihice sur/enite doar pe baL# constituionale sau ereditare!biochimice sau somatice!tulbur#rile lui ap#rTnd a +i legate de un conte-t!de +actorii de mediu!care $n mod l#rgit $nseamn# ambian# +amilial#!pTn# la dimensiunile marii societ#i!situaia economic#!cultural# sau chiar regiune geogra+ic#. :up# 0ehmann >(976@ modelele psihodinamice se baLeaL# pe $nelegerea empatic# "i e-plorarea teoretic# a psihopatologiei obser/ate.5bser/aiile!subliniaL# autorul!nu se baLeaL# pe e-perien# ci pe concepte "i construcii pri/ind dinamica "i relaiile interpersonale. 6reud descrie schiLo+renia ca pe o tulburare pro+und# a relaiilor cu obiectul!o psihoL# narciLic#!+#r# posibilit#i psihoterapeutice >pacientul nea/Tnd posibilitatea trans+erului "i relaiilor cu psihoterapeutul@.&n acest +el schiLo+reniile ar +i di+erite moduri de ap#rare contra an-iet#ii!an-ietatea ap#rut# $n condiiile psihotraumelor

precoce!dup# un mecanism similar ne/roLelor.*ot $n cadrul acestui model!schiLo+renia ar apare ca o regresie patologic# la un stadiu anterior deL/olt#rii. 5 importan# deosebit# o au aLi modelele +reudiene diLidente!cum ar +i modelul e-plic#rii schiLo+reniei prin tulbur#rile pro+unde ale relaiilor interpersonale!tulbur#ri ale comunic#rii cu +amilia >.ulli/an@ etc. 8hiar dup# acreditarea !la timpul respecti/ a ideii organicit#ii schiLo+reniei!$n numeroase p#ri s-a mani+estat reticene.Ast+el .e;glas "i 8haslin introduceau atunci termenul de QpsihoL# discordant#Q pe care $l descriau ca pe o lips# de echilibru "i coeLiune a personalit#ii!situaie care /a pre+igura opera lui Dleuler.Acesta impresionat de opera lui 6reud!/a introduce o descriere seac#!inhibat# de spiritul anatomoclinic!o tendin# psihologic#!interpretTnd +inalitatea simptomelor >Daru7!(974@.&n pre+aa la ediia

62

american# a Q*ratatului de psihiatrieQ a lui Dleuler >(92M@ A.Drill e-plica ce su+lu nou ap#ruse atunci $n spitalul DurghoelLli din ]urich >unde lucra Dleuler@!+a# de etapa anterioar# 7raepelinian#.&n 6rana opera lui Dleuler /a +i introdus# de c#tre )in7ows7i. &n +ormularea modelului de schiLo+renic a lui Dleuler!acesta se ridica $mpotri/a conceptului 7raepelinian al deterior#rii!a atro+iei se/ere a creierului..pre deosebire de Zraepelin!Dleuler /edea reaciile psihopatologice ale bolna/ilor cu schiLo+renie!total di+erite de aceea ale bolna/ilor cu boli organice ale creierului.3entru Dleuler!schiLo+renia nu este o demen# ci o stare diLarmonic# a psihicului!cu tendine contradictorii!tulbur#ri $n armonia personalit#ii.Dleuler crede c# simptomele schiLo+reniei pot +i $nelese prin teoriile +reudiene ale simboliL#rii >ca $n ne/roLe@.M22KK%2 uniplus )e2er critic# concepia bleulerian#!pentru /iLiunea sa dualist#.3entru )e2er tabloul clinic al schiLo+reniei nu repreLint# o entitate ci o maladaptare $n e-periena "i istoria /ieii bolna/ilor. l accentuiaL# asupra entit#ilor de deteriorare a unor obi"nuine "i ca reLultat al unei progresi/e maladapt#ri a tipurilor de reacie.?eLultatul ar +i o desorganiLare a personalit#ii "i $n +inal o retragere din realitate.)e2er nu subscrie la ideia prognosticului ne+a/orabil sau a deterior#rii intelectuale din schiLo+renie.3sihiatria american# /a urma direcia lui )e2er!considerTnd schiLo+renia ca o reacie adaptati/#!$n timp ce o serie de concepte psihanalitice /or /edea schiLo+renia ca pe o ne/roL#. 3entru Arieti!$n $nelegerea schiLo+reniei!trebuie pornit de la istoria /ieii bolna/ului $ncepTnd cu perioadele timpurii!$n timp ce .ulli/an include schiLo+renia ca un tip speci+ic de QparticipareQ la procesul social "i nu ca pe o entitate reLultat# din interiorul personalit#ii >8onstana [te+#nescu-3arhon@.8hiar Daru7 >(9K9@ sublinia c# schiLo+renia nu este o boal# sau sindrom ci!o de+ormare particular# a gTndirii "i prsonalit#ii umane.:e"i teoriile psihogenetice de nuan# psihanalitic# nu au putut reLol/a problema!cel puin adepii acestor teorii au +ost mai mode"ti!ei nea/Tnd

pretenia decTt de a e-plica anumite simptome sau caLuri "i nu a schiLo+reniei $n general.3sihanaliLa a contribuit totu"i!$n cadrul schiLo+reniei!la elucidarea unor probleme ca:simbolismul simptomului! importana regresiunii!importana stresului $n period adolescenei!importana ambitendinelor se-uale.:e"i Dleuler "i )e2er introduc principiul psihodinamic $n schiLo+renie!de"i corsetul organicit#ii $nc# mai creaL# con+uLii!ceea ce l-a +#cut pe Denedetti s# a+irme c# $n acest domeniu psihiatrii se a+l# $n ridicola situaie!ca atunci cTnd /orbesc despre schiLo+renie!+iecare s# /orbeasc# despre altce/a. &n ciuda aportului enorm adus prin crearea conceptului clasic de schiLo+renie >Zraepelin!Dleuler!6reud!)e2er etc@!aport care trebuie raportat "i la condiiile $n care se a+la psihiatria la acel moment!ast#Li se poate a+irma cu certitudine!$n lumina noilor condiii >mai ales prin des/oltarea "tiinelor psihologice "i sociale@ c# aceste concepii au +ost dep#"ite!ultimii ani caracteriLTndu-se prin apariia de idei "i concepte re/oluionare "i care au dus la trans+ormarea radical# a punctului de /edere clasic!pri/ind modelul de schiLo+renie. M.)odelele +enomenologice "i e-isteniale &n cadrul modelelor comportamentale "i e-isteniale accentul este pus imediat "i direct pe e-periena de /ia# a pacientului!pe analiLa +enomenologic#!+#r# po/ara tradiiilor sau a unor concepii preconcepute. )odelul e-istenial este un model mai puin clar de+init!accentul +iind pus pe $ntreaga e-isten# uman#!pe modul de a +i $n lume.3entru .ulli/an >(962@ +actorii maRori $n deL/oltarea schiLo+reniei constau $n di+icult#ile relaiilor interpersonale >ca durat#! satis+acie!+rec/ena comunic#rii cu alii etc@.Arieti sublinia c# schiLo+renia este o reacie speci+ic# a nelini"tii dus# p#n# la limita ap#rut# $n copil#rie!reacti/at# ulterior de +actorii psihologici.:up# Waspers noiunea de schiLo+renie nu se limiteaL# asupra unui proces patologic!ea e-primTnd $nainte de toate un mod de e-terioriLare a tr#irilor emoionale pe

6M

plan psiho+enomenologic a $ntregii sale preLene stranii.Ast+el!a"a cum +ace Dinswanger >creatorul analiLei e-isteniale@!caLul /a +i studiat "i descris $n cele mai mici am#nunte pentru a +ace inteligibil# Qo psihoL# graie studierii biogra+iei "i tr#irilor prepsihotice ale bolna/uluiQ.:up# 0aing >(977@ schiLo+renicul e-perimenteaL# dou# c#i principale:ruptura cu lumea lui "i o disrupere $n relaiile cu el $ns#"i. l e-perimenteaL# sinele lui $n singur#tate "i iLolare.&n acest sens schiLo+renia este /#Lut# ca un e"ec social sau biologic!o neadaptare sau o proast# adaptare prin pierderea contactului cu realitatea!lipsa a"a numitului QinsightQ.&n acest sens Derg spune c# aici ar +i /orba de un ade/#rat /ocabular de denigrare!care nu este numai moral#!$n sensul secolului al U&Ulea!ci "i un +apt!+iind un limbaR care reLult# din e+orturile de a e/ita gTndirea $n termeni ca libertatea! alegerea! responsabilitatea.:ar $n ciuda tuturor acestor modi+ic#ri ale condiiilor istorice!atitudinea clasic# clinico-psihiatric# nu s-a schimbat $n principiu de la

Zraepelin.BeputTnd r#mTne indi+erent $n +aa schiLo+reniei!psihiatrul se a+l# $n +aa unor ade/#rate hierogli+e psihiatrice!alimentate din ceea ce spune "i acioneaL# bolna/ul.3sihiatria clinic#! subliniaL# 0aing +ace o analiL# +ormal# a /alorilor "i +aptelor pacientului >un +ormalism istoric "i clinic@ c#ci cTnd a+irm# e-istena unui simptom de boal#!noi impunem de +apt sistemul nostru de gTndire asupra pacientului.:ar acesta nu este un proces pur intelectual ci $n acela"i timp de dragoste.Bumeroase simptome /ariaL# de la spital la spital!dup# di+erite maniere de $ngriRire.1nii psihiatri sunt $nclinai a /edea mai u"or anumite simptome!alii altele!doarece +iecare are sensul s#u propriu al identit#ii "i de+inirea sa proprie pri/ind cine "i ce este.&n acest cadru!arat 0aing!schiLo+renia este o boal# a disper#rii!a lipsei de sperane!c#ci a"a cum arat# Zi7egaard schiLo+renia nu poate +i $neleas# dac# nu este $neleas# "i disperarea.&n acest sens tot 0aing introduce termenii de securitate "i insecuritate ontologic primar#.&n a+ara securit#ii de baL#!/iaa nu mai poate continua $n parametrii s#i normali.3roblema care se pune este acuma!ce relaii /a stabili indi/idul cu el $ns#"i "i cu lumea din Rur. ste posibil a tr#i $n aceast# lume $n mod QnaturalQ sau este necesar a QtranscedeQ.:ar o asemenea an-ietate poate +i o linie de pornire a unei noi des/olt#ri care se poate termina cu schiLo+renia.:ar!spune tot 0aing!$n ce m#sur#!$ntr-o asemenea boal#!putem /orbi de un eu $ncorporat sau ne$ncorporat.&n mod normal corpul este resimit ca ce/a real "i substanial. -ist# posibilitatea.$ns#!ca $n caLul unui stres puternic anumii indi/iLi s# se simt# parial disociai $n corpul lor.Aceasta este una dintre cele mai penibile situaii ale e-istenei schiLo+reniei!deoarece $n asemenea situaii se pune $n mod acut problema poLiiei sinelui $n /ia#.0a schiLo+reni Qeul ne$ntrupatQ $i +ace!pe ace"tia s# se simt# mai mult sau mai puin deta"ai de corpul lor.8orpul $n asemenea situaii este simit mai mult ca un obiect! printre altele decTt ca mieLul sau inima +iinei sale >0aing@.Apare aici un +als eu!deta"at!de $ncorporat! pri/it! spune autorul!adesea cu tandree!amuLament sau ur#.:i/orul eu-corp pri/eaL# eul ne$ncorporat de la participarea direct# de la ori ce aspect al /ieii >aceasta $n condiiile unui mare stres@. &n caLul schiLo+reniei se remarc# o persistent# sciLiune $ntre eu "i corp!aciunile indi/idului +iind simite ca +iind un +als sitem al eului.:ar o disociere eu-corp se $ntTmpl# "i la normali cTnd indi/idul se a+l# $n cadrul unei e-periene care $i amenin# /iaa "i de la care nu e-ist# sc#pare >e-emple +urniLate de e-istena $n lag#rele de concentrare@.&n asemenea situaie!singura cale este retragerea +iLic# $ntr-un eu propriu "i $n a+ara corpului >0aing@.Acela"i lucru se petrece "i $n /is. 3e de alt# parte eul QinteriorQ poate +i interesat $n +enomene +anteListe "i ireale speci+ice schiLo+reniei..istemul eului +als!arat# autorul!/a +i descris ca e-istTnd $n mod complementar eului interior!ocupat cu meninerea identit#ii sale "i a libert#ii!+iind transcendentne$ncorporat!scopul s#u +iind de a +i simplu subiect!+#r# o e-isten# obiecti/#.5m +#r# masc#!subliniaL# 0aing!nu e-ist#.)asca schiLo+renului di+er# de aceea a omului normal "i este mai aproape de una +als# care este mai speci+ic# isteriei.

64

2 consider# schiLo+renia drept o +orm# de e-isten# delirant#.5dat# constituit! domeniul schiLo+reniei!acesta se modi+ic# "i ia o e-tindere nelimitat#.:iagnosticul se pune pe sl#birea sinteLei "i unit#ii mentale!automatismul "i indi+erena a+ecti/#!disocierea mintal# cu incoerena ideilor.8riteriul disocierii "i automatismului!arat# Daru7!nu au /aloarea ce li se atribuie "i este dureros a pune un diagnostic +als de schiLo+renie!al c#rui prognostic demoleaL# /iitorul subiectului >a"a Lisele diagnostice distructi/e@. -tinderea necontrolat# a diagnosticului de schiLo+renie a adus numeroase preRudicii!$ncTt .e;glas spunea c# Qproporia acestui diagnostic este in/ers proporional cu competena psihiatruluiQ "i adesea poate a/ea consecine monstruoase. -tinderea +#r# control a diagnosticului de schiLo+renie!+#r# probe!diagnostic susceptibil de a distruge /iitorul +iinei umane "i a +amiliei este unul dintre marile pericole de care se +ace /ino/at curentul QcliniconosologistQ.Daru7 publica $n (9M% $n QArchi/es de neurologieQ din Ducure"ti!lucrarea sa Q0a de;mence de la schiLophre;nie constituent-elles une maladie4Q! problem# pe care a des/oltat-o apoi pe larg $n tratatul din (9K9.=ernes >(97K@ subliniaL# c# diagnosticul de schiLo+renie +ace un prost ser/iciu pacientului!moti/ pentru care $n di+erite #ri se +ac liste cu simptomele obligatorii pentru un diagnostic atTt de gra/ ca schiLo+renia.:ar aceste liste pot +i +oarte largi "i adesea pot duce la con+uLii cu alte maladii.)ulte dubii s-ar dep#"i dac# s-ar studia /iaa indi/idului!deoarece $n nici un caL diagnosticul de schiLo+renie nu se poate pune numai pe starea actual# a subiectului.:rumul spre schiLoidie "i schiLo+rene este de +apt drumul spre asocial!adolescentul schiLo+ren ne+iind capabil a se con+runta cu lumea!s# se deta"eLe "i s# se emancipeLe ca personalitate uman# independent#.8alea spre asocial este!$n +apt!un e"ec combinat al +actorilor biologici!+amiliali "i culturali >8ucu!(9%(@.&n acest sens criLa personalit#ii adolescentului este un punct de r#scruce $n socialiLare "i asocialiLare!$n +ond spre normalitatea sau anormalitate >reacie schiLoid#@.&n acest +el schiLoidismul adolescenilor ar apare ca un +enomen speci+ic acestei perioade!care apoi se reLol/# graie procesului de socialiLare. M.)odelele beha/iorist-re+le-ologice )odelele beha/ioriste pri/ind schiLo+renie se baLeaL# pe teoriile $n/##rii.:e+ectele de $n/#are $n copil#rie! contribuie la di+icult#ile de $n/#are de mai tTrLiu "i mai ales!din perioda adolescenei.:in aceste moti/e dispare $ncrederea $n sine "i $n alii!care dac# apare din copil#rie /a +i greu de corectat mai tTrLiu.:e asemenea lipa de relaii intime!$n copil#rie!/a +ace ca ulterior s# creasc# dependena!situaie ce se obine $n cadrul unui mediu $nconRur#tor inoportun. ste +oarte greu a "ti cTi dintre schiLo+reni in de ereditate "i!$n ce grad!"i cTi in de mediu!de"i +actorii de mediu +ac personalitatea mai /ulnerabil# la anumite tipuri de stresuri!e/ideniind ast+el de+ectele $n/##rii unor miRloace de ap#rare.:ac# un copil este supraproteRat "i nu /ine $n contact cu /iaa real# care creiaL# oportunit#i pentru $n/#are!el nu-"i /a +orma /alorile!credinele!c#ile de /ia# necesare!$n /iaa sa timpurie!spaiul s#u

+iLic!spaiul social +iind $ngust >redus aproape e-clusi/ la +amilie@.8on+runtat ulterior cu situaii ne+a/orabile el nu /a putea ocoli sau $ndep#rta sursa!neputTnd $n mod on"tient "i deliberat s#-"i modi+ice situaia.8Tnd $ns#"i mama este o persoan# an-ioas# sau amenin#toare!subliniaL# )a2 >(976@!copilul nu poate recurge decTt la la +orma retragerii >ca $n somn sau alte +orme de deta"are!inclusi/ prin metode disociati/e@.*reptat pe acest +ond "i $n conte-tul compar#rii cu alii din perioda ulterioar# de e/olui apare sc#derea autostimei!insecuritate!lipsa de $ncredere!perceperea de+ectelor!inclusi/ corporale!ceea ce duce la +enomene disturbatoare $n plan a+ecti/ >angoasa@ "i la perceperea neclar# a sistemului social.Acest lucru apare $n schiLo+renie $ns# $naintea stabilirii unui autoconcept clar "i la $ndemTn#rii de a tr#i!$n cadrul relaiilor sociale!ceea ce /a duce la re+ugiul $n autism.*otu"i asemenea di+icult#i +amiliale dac# nu sunt prea gra/e pot +i e/itate ulterior!"i odat# cu aceasta psihiatriLarea caLului.:e"i indi/idul nu /a +i un real

6K

alienat!personalitatea lui /a +i marcat# "i $n acest caL de lipsa de $ncredere an-ioas#!dubitaie "i un anumit grad de retragere social# >personalitatea schiLoid#@.:ac# $n/#area a +ost de+icitar# $n copil#rie /om asista acum la psudoper+ormane!cu posibilit#i de a +i mereu deLaprobat sau respins.1neori se poate menine iluLia unei /iei sociale de"i personalitatea este prost echipat# pentru relaiile sale cu grupul!cu liderul.:ac# proasta echipare >$n/#are@ s-a produs $n copil#rie!puin se /a mai putea +ace ulterior. 8omportamentul de/iant al schiLo+renului s-ar datora tulbur#rilor ap#rute ca r#spuns $n primul sistem de semnaliLare!care $n mod normal ar in/alidiLa organismul $n procesul adapt#rii sale la schimb#rile sur/enite $n mediul $nconRur#tor >0ehmann!(976@.Acest +enomen se +ace printr-un proces de $n/#are neuro+iLiologic "i psiho+iLiologic.3entru 3a/lo/ >(94(@ schiLo+renia s-ar datora unei inhibiii generaliLate!o stare hipnoid# cronic# datorat# oboselii anormale a s.n.c.!care a +ost supus anterior unei stimul#ri +oarte mari. *eoriile $n/##rii pot e-plica comportamentul schiLo+ren prin procese re+le-e! r#spunsurile nonadaptati/e +iind datorate unor tulbur#ri!re$nt#ririi e-perienelor timpurii.Aceste e-periene sunt r#spunsuri maladaptati/e care conduc la o generaliLare +als# a r#spunsurilor!manier# $n care se inter+ereaL# cu discriminarea perceptual# "i cogniti/#. 3e baLa beha/iorterapiei s-a de+init $n schiLo+renie anumite reLultate terapeutice. *otu"i!subliniaL# Deniuc!e-perienele lui 3a/lo/!baLate pe primul "i al doilea sistem de semnaliLare sunt /alabile dac# r#mTn $n domeniul strict al +iLiologiei!$ns# pentru psihologie acest lucru nu este su+icient "i!arat# autorul!cercetarea comportamentului trebuie s# porneasc# de la biologic!lucru dep#"it la om!doarece el este o +iin# social#.:i+erenele de simptomatologie de la cultur# la cultur# const# $n aceea c# patologia schiLo+renic# transcede organicul "i de/ine o realitate istoric# "i cultural#!omul +iind supus interrelaiilor

sociale!in+luenei mediului cultural "i nu un simplu obiect material a"a cum simpli+icaser# +enomenul dogmatiusmul mar-ist.&n acest conte-t!teoriile $n/##rii!de"i nu pot crea un model coerent de schiLo+renie!pot $ns# e-plica o serie de +enomene "i simptome!iar pe aceast# baL# s-a putut iniia chiar "i o serie de metode terapeutice. 4.)odelele sociologice )etodele sociologice au +ost intuite atunci cTnd s-a obser/at c# indi/iLii predispu"i la schiLo+renie tind s# e/ite relaiile sociale!relaiile de intimitate!ducTnd la o lips# de ap#rare a eu-lui!cu apariia an-iet#ii.1n timp acest comportament poate +i controlat prin mecanismele psihologice cunoscute >denegare!raionaliLare!disociere etc@ dar acest stil de/ine complicat "i consumator de energie.&n acest +el stabilitatea relaiilor sociale de/ine precar# "i s+Tr"e"te prin a +i abandonat# pentru a obine e/itarea an-iet#ii.&n acest +el $ntr-un anumit subsistem social ei de/in greu de $neles!inadec/ai!nu "tiu ce trebuie +#cut!au impresia unei e-puneri distructi/e a personalit#ii >cu apariia sentimentului de disoluie "i de moarte@.3ersonalitatea pacientului se /a angaRa mai mult $n desintegrarea "i desorganiLarea relaiilor umane!/a tr#i co"maruri nu numai $n somn dar "i $n stare con"tient# )a2!(976@.0umea!societatea /a +i pentru aceste personalit#i prea $ngust#!amenin#toare!moti/ pentru care personalitatea lui se scindeaL#!se desorganiLeaL# >delir!halucinaii!lipsa unei granie dintre real "i imaginar!$ntre el "i alii!sc#derea capacit#ii de comunicare "i a limbaRului@.*oate aceste modi+ic#ri au sensul urgenei!iar problemele apar pentru el ca misterioase!miRloacele necesare par magice!ceea ce /a duce rapid la alterare >cu reLultate ca suicidul!retragerea!mutismul!reducerea mi"c#rilor! simpli+icarea /ieii etc@.8roniciLarea acestui comportament se +ace prin stabilirea unei dependene +a# de instituie!$n care se poate menine $n cadrul unei adapt#ri marginale! simpli+icTnd ast+el sistemul social $n care!alt+el!el ar tr#i "i ar p#rea ca un deteriorat "i un iremediabil pierdut. )odelul sociologic este unul dintre modelele maRore etiologice pentru schiLo+renie!/ulnerabilitatea indi/idului datorTndu-se unor aspecte reLidTnd $n marea

66

societate.1n ast+el de aspect $l constituie relaia dintre schiLo+renie "i poLiia persoanei respecti/e $n sistemul de clase sociale..-ar presupune!deci c# toate clasele sociale de+a/oriLate ar constitui un mediu +a/orabil pentru schiLo+renie..tresul social ar a/ea aici e-plicaii plauLibile >/iaa $n slumsuri!desorganiLarea social# "i +amilial#@..e pun $ns# "i o serie de $ntreb#ri critice. ste oare statutul social o consecin# a in+eriorit#ii genetice sau este un stres puternic "i capabil de a determina singur deLadaptarea43oate oare s#r#cia singur# s# $ndeplineasc# toate condiiile pentru a duce la apariia unei schiLo+enii4 3entru a e-plica rolul clasei sociale $n geneLa schiLo+reniei trebuiesc /#Lute condiiile "i ad/ersit#ile din aceast# clas# ne+a/oriLat# "i care ar a+ecta abilitatea

persoanei de a se putea ocupa e+icient cu stresul!cu schimb#rile sociale..chiLo+renia este o desordine $n orientare!un de+ect $n abilitatea de a $nelege lumnea.8Tnd ea se mani+est# clinic!indi/idul de/ine o caricatur# a orient#rii con+ormiste!a unei concepii simpliste "i rigide despre realitate!ne$ncredere "i +ric#!lipsa de empatie "i ne$nelegerea sentimentelor "i moti/elor altor persoane. Bumeroase obser/aii statistice au acreditat ideia c# schiLo+renia este mai +rec/ent# $n unele clase sociale "i $n anumite arii culturale!la clasele nepri/ilegiate..-a pus ast+lel problema!$n ce m#sur# aceste Lone "i situaii socio-econmomice ar duce la atragerea schiLo+reniei "i $n ce m#sur# schiLo+renia poate apare $n aceste medii patologice.&n acest sens o mare importan# a c#p#tat ipoteLele sociale "i ecologice!problematicile +iind e-aminate mai ales $n trei mari direcii:e+ectul culturii!rolul clasei sociale!rolul +amiliei. A+lTndu-se ast#Li $n plin# epoc# a psihiatriei sociale!putem spune c# aceasta nu a +#cut decTt s# aduc# o /iLiune complet#.0aing e-agereaL# atunci cTnd spune c# schiLo+renia este o Qstrategie pentru a sc#pa de o /ia# insuportabil# "i de con+licte indi/iduale!prin alterarea propriilor repreLent#riQ.:e +apt schiLo+renia repreLint# o unitate $ntre +actorii biologici!psihologici "i sociali.)odelul sociologic "i progresele realiLate graie psihiatriei sociale au schimbat $n mod radical /iLiunea asupra bolii.8ooleman "i Droen>(972@ subliniaL# $n acest sens c# ast#Li modelul sociologic al schiLo+reniei a +#cut ca aceasta s# +ie pri/it# $n lumina urmp#toarelor consideraii: (.&mportana psihotraumelor timpurii!mai ales a +enomenelor de depri/are a+ecti/#Y 2.3roblematica +amiliilor patogenetice "i $n principal a mamei "i a tat#lui schiLo+renogenetici!importana aspectelor schismatice!a +enomenelor de pseudomutualism!+als# comunicare "i a autenticit#ii personale nedeterminateY M.&n/#area gre"it# datorit# traumelor psihice "i a unei +amilii patogenetice!cu crearea unei /ulnerabilit#i speci+ice "i a $n/##rii gre"ite.3acientul $n/a# ast+el gTndirea psihotic# "i ireaional# iar identi+icarea de/ine di+icil#Y 4..resul e-cesi/ "i decompens#rile legate de el.:ebutul schiLo+reniei $n perioda adolescenei pledeaL# pentru importana stresului social.BeputTndu-se adapta!ace"ti adolesceni se /or retrage $n asocial!/or e"ua $n procesul comunic#rii!deoarece a"a cum arat# 0indL Qnu au +ost preg#tii pentru o /ia# independent#Q.*ransmiterea de+ectuoas# a tehnicilor culturale!a simbolismului cu/intelor "i a tehnicilor de a gTndi "i de a se asocia cu alii este de asemenea +oarte important# >Zolb!(979@Y K.&mportana rolului de bolna/ $n schiLo+renie!deoarece masca insanit#ii apare doar ca o baricad# $n spatele c#reia e-ist# $ns# un eu integru.:e +apt bolna/ul Q$n/a#Q rolul de schiLo+ren!$n caLul schiLo+reniei +iind /orba doar de o personalitate Q$n/#luit#Q >B.:amian@Y K.3oLiiile antipsihiatriei Am discutat $n alte lucr#ri ale noastre +eti"iLarea numelui de antipsihiatrie de c#tre dogmaticii comuni"ti din psihiatrie!mai ales $nainte de (9%9 >(9%2!%M@.*otu"i trebuie recunoscut c# e-ist# o antipsihiatrie +ormat# din e-tremi"ti!$n mare parte nu psihiatri "i care pri/esc!de e-emplu schiLo+renia ca a/Tnd cauLe pur sociale:up# 0aing schiLo+renia ar +i Qo +orm# s#n#toas# "i raional# a adolescenilor de a se ocupa de tensiunile emoionale intolerabile!ridicate de +amilie "i societateQdeoarece!spune autorul! e-agerTnd! Qci/iliLaia noastr# reprim# nu numai instinctele dar "i ori ce +orm# de

transcendentQ.&n acest conte-t schiLo+renia apare ca un e"ec social "i biologic!o pierdere a contactului cu realitatea.Bu am /#Lut!spune

67

autorul!QschiLo+renici iubii nici de dumneLeu "i nici de oameniQ!moti/ pentru care schiLo+renicul apare ca un disperat!lipsit de orice sperane. 6.3olimor+ismul transcultural "i istoric al modelului de schiLo+renie 6undamentarea unui concept pri/ind schiLo+renia!trebuie s# in# seama "i de importana e/oluiei transculturale a procesului.Ast+el chiar $n uropa +ormele catatonice de e-emplu sunt mai +rec/ente $n anumite regiuni!$n timp ce $n .1A ar +i mai +rec/ente +ormele paranoide!$n A+rica sau DraLilia +ormele hebe+renice >0ehmann!(976@!delirul religios mai +rec/ent la cre"tini "i mai rar la budi"ti. Bumeroase studii leag# apariia schiLo+reniei de e/oluia ci/iliLaiilor "i mai ales de aculturaia de tip european.3ierderea contactului a+ecti/!simptomul +undamental al schiLo+reniei lipse"te la unele popoare iar mani+estarea ei este +a/oriLat# de aculturaia de tip european sau american.&Lolarea social#!modi+ic#rile societ#ii moderne >urbaniLare! migraie!modi+ic#ri rapide de statut social "i mediu cultural@ duc la cre"terea incidenei schiLo+renie. 3e de alt# parte trebuie subliniat c# schiLo+renia nu este o entitate singular#! unicauLal#!ci este /orba de o /arietate de tipuri!determinate de o /arietate de cauLe >bio-psiho-sociale@!de a c#ror interaciune "i de teren depinde tabloul clinic.Acest lucru presupune o spiral# /icioas# $n care stresul!de e-emplu determin# sau se des/olt# concomitent cu tulbur#rile metabolice!care tulbur# +uncia creierului "i duce la apariia an-iet#ii!a panicei!iar spirala /icioas# continu# pTn# se stabile"te un patern de+ensi/ permanent >8oleman "i Droen!(972@. .chiLo+renia s-a schimbat de asemenea ca +orm# de mani+estare "i $n decursul istoriei.Ast+el!arat# 0ehman >(976@!schimb#rile $n +iloLo+ie!religie!tehnic#!moral#!/alori politice au determinat modi+icarea simptomatologiei schiLo+reniei.A"a s-a remarcat sc#derea incidenei schiLo+reniilor catatonice.0anL >(964@ pe 4M' de pacieni spitaliLai $n Australia $ntre (%K6-(9KK obser/# o descre"tere a ideilor "i sentimentelor de /ino/#ie religioas#!$n timp ce alte +orme nu s-au mai schimbat >de e-emplu +enomenele ipohondrice@. Ast#Li schiLo+renul este mai puin agresi/ decTt $n urm# cu K' de ani!are mai multe halucinaii /iLuale!$ntre cele 2 r#Lboaie mondiale a crescut incidena delirului de m#rire!pentru ca apoi s# scad# >0ehman!(976@.&deile de /r#Ritorie au sc#Lut!crescTnd $n schimb ideile de telepatie "i hipnoL#.Vn e/ul mediu ideile de persecuie se baLau pe /r#Ritorie!$n secolul U&U pe magnetism!apoi pe hipnoL#!telepatie!raLe U!radar!satelii etc.3ersonal pe o perioad# de 4K ani >(9MM(97%@ la bolna/ii internai $n cel mai mare spital din ar# >peste (K.''' de bolna/i delirani@ am constatat meninerea constant# a unor tematici delirante>autoacuLare!ipohondric!erotoman!de geloLie@!altele au +ost $n sc#dere

>m#rire!mistic!politic!de +iliaie@ iar altele au crescut>persecuie!in+luen# etc@. 5 alt# problem# este $n ce m#sur# schiLo+renie este ast#Li o boal# cu o real# cre"tere numeric#.0ehman arat# c# $n .1A!$n ultima sut# de ani!procentaRul schiLo+reniilor a r#mas neschimbat!$n ciuda modi+ic#rilor sociale "i a mi"c#rii populaiei.6ertilitatea schiLo+renilor este mult mai sc#Lut# $n comparaie cu aceea a populaiei generale. *ratamentele socioterapice au dus $ns# la cre"terea mariaRelor la schiLo+reni. -ist# mari di+icult#i pentru e+ectuarea unui studiu epidemiologic real la schiLo+reni!dar p#rerea noastr# este totu"i c# num#rul real al schiLo+renilor este $n cre"tere. :ate epidemiologice :in cauLa aspectului s#u in/alidant!schiLo+renia a +ost considerat# ca un ade/#rat Qcancer psihicQ.0ehman aprecia $n (969!$n .1A!c# ar +i e-istat (%'.''' de schiLo+reni spitaliLai "i care $mpreun# cu cei din ambulatoriu sau netratai ar +i atins ci+ra de Rum#tate de milion.8ostul anual al tratamentului "i celelalte pierderi economice ar +i anual de (4 miliarde de dolari >)osher "i 6einsil/er!(97(@..e aprecia c# la acea dat# $n lume e-istau (' milioane de schiLo+reni!anual ad#ugTndu-se cTte 2 milioane >0ehman!(976@. &ntr-ade/#r riscul schiLo+reniei este +oarte mare!principala pondere a/Tnd-o adolescenii.8urran "i colab.>(9%'@ apreciaL# la populaia de (K-4K de ani c#!riscul schiLo+reniei ar +i de '!%X >din care 7KX din $mboln#/iri s-ar situa $ntre (7 "i 2K de ani@.

6%

.chiLo+renia intereseaL# toate ci/iliLaiile "i toate rasele!ea apare la toate gradele de inteligen#!+rec/ena bolii +iind apreciat# de 0empi;ere "i colab.>(97%@ $ntre '!6'!9X. A"a cum am mai ar#tat!epidemiologia schiLo+reniei este $mpiedecat# a +i e/aluat# de c#tre di+erenele doctrinale pri/ind schiLo+renia!de manierele!de multe ori opuse de a stabili diagnosticul.:in acest moti/ ci+rele pre/aleniale sunt +oarte di+erite.Dabigian >(976@ apreciaL# pre/alena pentru uropa $ntre (!9Xo "i 9!9!KXo!pentru Asia de 2!(-M!%Xo "i de (-(!9Xo pentru .1A.?iscul de deces ar +i la schiLo+reni de 2!K-M ori mai mare decTt la populaia general#. -ist# numeroase metode de studiu epidemiologic!$n ciuda relati/ismului despre care am /orbit..e poate +olosi dispensariLarea >$nregistrarea tutror caLurilor@!cu a/antaRul urm#ririi caLului pe o lung# durat#.:e+ectul acstei metode este c# este o metod# pasi/# de depistare "i c# numeroase caLuri r#mTn pe dina+ar#!iar $n al doilea rTnd mobilitatea populaiei +iind +oarte mare!muli pacieni dispar +#r# moti/ din +i"ele de dispensariLare. 5 alt# metod# o constituie depistarea acti/#!prin urm#rirea direct# a unui teritoriu. )etoda ar +i ideal# dac# problema diagnosticului ar +i clari+icat# "i pe de alt# parte costul punerii $n practic# a unei asemenea metode este +oarte mare.3este 7'X din $mboln#/iri ar a+ecta /Trstele de (K-MK ani!iar dac# am restr$nge rata la (K-24 ani am constata c# $n acest inter/al debuteaL# 4KX din schiLo+renii.Acest lucru presupune!ca la o ar# de proporia .1A!anual s# $nregistreLe un milionn de noi caLuri >din care peste 6oX s# necesite spitaliLarea@.&n

Anglia!8urran "i colab.>(9%'@ apreciaL# rata de $mboln#/ire la populaia de (K-4K ani la %X!e-istTnd $n Rur de (K'.''' de bolna/i $n tratament.Bumeroase studii indic# o rat# mai mare a bolii printre indi/iLii cu statut socio-economic mai de+a/oriLat >s#r#cie!educaie sc#Lut#!alte handicapuri@.*orre2 "i colab. >(977@!Agopian "i colab. >(966@ aduc obser/aia interesant# c# schiLo+renia ar +i mai +rec/ent# la cei n#scui iarna sau prim#/ara!$n prima parte. 3ersonal pe (K.(M9 caLuri de bolna/i psihici studiai pentru a /edea pre/alena seLonier#!am constat pentru schiLo+renie dou# cre"teri de +rec/en#:$n luna martie "i mai cTnd incidena intern#rilor a +ost cu M4X mai mare decTt $n ianuarie:eming!$n Bew Eor7 subliniaL# c# pentru +iecare caL tratat ar e-ista M caLuri necunoscute!care tr#iesc $n comunitate.:e asemenea un b#rbat din 6% "i o +emeie din 62 ar +i +ost admi"i $n spital ca schiLo+reni.:ar subliniaL# Zolb $n statul Bew ar +i +ost admi"i $n spital ca schiLo+reni aproape ( din M oameni.*otu"i!subliniaL# Zolb!$n statul Bew Eor7 diagnosticul de schiLo+renie se pune cu mare u"urin#.&n alte p#ri pre/alenele sunt +oarte mari >$n .candina/ia ar e-ista o pre/alen# de '!9-MX@. 5 mare importan# se pune pe grupele de populaie cu risc crescut.Goldstein >(97(@ /orbind $n acest sens despre adolesceni!$mparte pe cei predispu"i $n $n urm#toarele grupe: -grupul celor cu comportament agresi/ "i antisocialY -grupul celor cu con+licte $n +amilieY -grupul caracteriLat prin pasi/itate "i negati/ismY -grupul persoanelor retrase!iLolate socialY :intre aceste grupe!grupele 2 "i 4 sunt cele mai /ulnerabile!de"i este greu de a +i siguri c# ace"tia /or +ace schiLo+renie.=att >(972@ alc#tuie"te urm#torul tabel al +actorilor de risc care $mpieteaL# asupra +rec/enei: . . /enimente .chiLo+renie grup control . )oartea p#rinilor (9 % . Pandicap organic se/er (7 4 . 8on+licte mari $n +amilie (7 7 . &nstabilitate a+ecti/# mare K2 26 . &ntro/ersiune e-trem# >numai la +ete@ 44 27 . *endina de a +i deLagreabil >numai 44 (% . la b#iei@ .

69

5 problem# deosebit# r#mTne aceea a /alorii psihoLelor prepubertare "i $n ce m#sur# acestea se re+er# la schiLo+renia adolescentului.Dender >(97%@ pe (2' de schiLo+renii prepubertare urm#re"te e/oluia lor pe timp de 2o de ani!notTnd c# 7KX dintre ele au +ost "i ulterior diagnosticate ca schiLo+renii.*otu"i!numero"i autori > aton! )olorarcino! (9%2! ?utter!(976!Dirch!l9%(!*homas!(976@ se $ndoiesc de +aptul c# o schiLo+renie prepubertar# este cu ade/#rat o schiLo+renie.8opiii psihotici!arat# autorii sus citai!nu /or mai sem#na la adolescen# cu un schiLo+ren autentic. 0a noi $n ar# .t.Bica >(9%2@ g#se"te incidena schiLo+reniei la studeni de '!9MXo.?iscul de $mboln#/ire!dup# Anghelu# >(9%M@! re+lec# pe de o parte potenialul genetic iar pe de alt# parte importana +actorilor de mediu!apreciind riscul pentru populaia general# de la noi de (X atunci cTnd un membru de +amilie a mai a/ut schiuLo+renie.8onstana [te+#nescu-3arhon subliniind c# +ormele catatonice sunt mai +rec/ente la +emei "i apreciaL# pre/alena la /alori similare cu

acelea din #rile europene. 5 importan# mare o au +actorii socio-economici!ni/elul de urbaniLare.8ontrar ideii c# pre/alena $n mediul urban ar +i mai mare!se pare c# $n realitate ratele sunt aproape egale >la ora" +iind o depistare mai bun# iar grupele sociale din mdiul rural sunt mai tolerante cu +ormele mai oligosimptomatice de schiLo+renie@. &n acest scop red#m mai Ros un tabel edi+icator care con+irm# aceste a+irmaii: . . . Autorul mediul :i+erena . urban rural urban/rural . 0in.(9KM '!2( '!(% ^'!'M . *suwaga!(942 '!M9 o.2( ^'!(% . Zaila!(942 '!64 '!M% ^'!26 . Pelgason '!M6 (!M4 -'!9% . Bumeroase studii au inut cont de importana unor arii speci+ice din interiorul unui mare ora".1nii localiLeaL# aceste arii $n centru!alii din contra la peri+erie!$n Lonele s#race.)igraia are mare importan#!schiLo+renia diind mai +rec/ent# la emigrani!decTt la grupul etnic corespunL#tor din ara de origine.6actorul ecologic de iLolare ar a/ea o mare importan#!e-plicTnd mai ales cre"terea indicelui schiLo+reniei $n mediul urban!indicele crescut de schiLo+renie la celibatari!/#du/i!di/orai etc. tiopatogenie :es/oltarea normal# sau patologic# a oric#rei personalit#i are la baL# +actorii genetici "i constituionali indi/iduali!la care se adaug# apoi in+luenele +amiliei $n perioda precoce a des/olt#rii "i cele ulterioare >cu rol deosebit $n +ormare eului "i supraeului@. 5dat# +ormat# aceast# personalitate!ea su+er# in+luene $n timp din partea societ#ii!a stresurilor!+actori care pot precipita di+erite maladii printre care "i schiLo+renia. Bumeroase ipoteLe sunt pur speculati/e "i numeroase teorii dispar pentru a +ace loc unei a/alan"e noi de teorii.=einer >(976@ obser/# $n acest sens M mari de+iciene ale acestor concepii: (.)aRoritatea teoriilor etiologice urmeaL# calea gre"it# a unicauLalit#ii!e/entualitate greu de reLut $n situaia unei maladii atTt de comple-e!cum este schiLo+reniaY 2.)aRoritatea teoriilor tind a repeta tradiionala gre"eal#!pentru a e-plica psihicul "i deci tulbur#rile psihice >inclusi/ schiLo+enia@ prin creier!de"i ast#Li o cunoa"tere $n pro+unLime a +unciilor sale este di+icil#.:e"i schiLo+renicul are tulbur#ri interpersonale! tulbur#ri emoionale "i perceptuale!noi nu cunoa"tem $nc# baLa +iLiologic# a acestor +unciiY M.Bu se cunmoa"te $n ce m#sur# schiLo+renia este o psihoL# +uncional#!o tulburare de metabolism sau o reacie patologic# de adaptareY

7'

:in aceste moti/e e-ist# o multitudine de concepii "i teorii!multe din ele a/Tnd $n preLent /aloare pur istoric# >de e-emplu concepia c# schiLo+renia ar +i de origine *D8 sau luetic#@. ?olul +actorilor biologici &mportana +actorilor biologici const#!$n primul rTnd $n problema priorit#ii "i proli+icit#ii cercet#rilor din acest domeniu..chiLo+renia a +ost atribuit# rTnd pe rTnd di+eriilor +actori biologici!$ncepTnd cu ereditatea "i cu /ariai +actori biochimici sau neuro+iLiologici.DrTnLei >(9%2@ consider# schiLo+renia drept o ence+alopatie predominant endogen#!caracteriLat# prin inhibiia supraliminal# stagnant# de tip

parabiotic cu circuit $nchis cortico-subcortical.Acest lucru s-ar datora di+eritelor dismetabolisme care $nsoesc aceast# boal#!cTt "i leLiunile histologice care ar +i +ost puse $n e/iden# de numero"i autori >pustiiri celulare $n neocorte-!leLiuni circumscrise $n substana alb# "i abiotro+ii $n nucleii subcorticali@. &mportana eredit#ii Am ar#tat mai sus c#!$nc# de la $nceputul descrierii schiLo+reniei atTt )orel cTt "i Zraepelin au e-plicat aceasta prin inter/enia +actorilor ereditari!de"i ei nu au adus nici o prob# statistic# $n acest sens.8hiar dac# ulterior aceast# con+uLie a mai sc#Lut!subliniaL# 8onstana [te+#nescu-3arhon Q$nc#rc#tura ereditar#Q >$n care se include adesea "i alte boli psihice@ /a continua s# Roace un rol important.3entru muli autori!+actorii genetici au $nc# un rol important!dar modalitatea de transmitere >mono sau poligenic#@ este $nc# discutabil#!$n timp ce rolul +actorilor de mediu r#mTne imprecis.:ar e-ist# $n domeniul geneticii schiLo+reniei multe necunoscute.:esigur!bolile genetice nu se transmit $ntotdeauna dup# legile genetice mendeliene!o boal# ereditar# nu trebuie s# se mani+este chiar de la na"tere "i ea nu se limiteaL# doar la a+eciuni congenitale >:ebra2!(972@.8ondiionarea mediului poate Ruca un rol important $n cadrul noiunilor de penetrn# "i e-presi/itate! moti/ pentru care suntem obligai a utiliLa adesea di+erii coe+icieni pentru a /edea importana +actorilor genetici >+actorul P@!care se calculeaL# $n +uncie de +rec/ena bolii printre colateralii unui bolna/ "i $n +uncie de +rec/ena bolii $n populaia general#. 3utem spune c# pTn# $n (9(6 a+irmaia c# schiLo+renia este de origine ereditar# era pur genetic#. rnst ?udin >(9(6@ /a +ace prima statistic# pe 7'' de caLuri!socotind deRa c# boala se datore"te la 2 gene recesi/e "i c# o condiionare Roac# un rol $n determirea bolii.&ncepTnd din (92% 0u-emgurger!.chultL!Zallman au deschis era modern# de cercet#ri genetice. 8ercet#rile $n problema importanei +actorilor genetici $n schiLo+renie au progresat ast+el de la studiile de genetic# pur#!tip ?udin!aRungTndu-se ulterior la studii enLimologice "i de biochimie celular#.:e"i s-a des/oltat enorm "i studiile pri/ind rolul +actorilor nongenetici $n schiLo+renie!nu s-a putut nega complet rolul +actorilor ereditari. 3rima problem#!$n studiile genetice o constituie arborele genealogic.1n asemenea studiu alc#tuie"te!de e-emplu Zarlsson.`uentin :ebra2 d# cTte/a e-emple de +amilii celebre studiate $n acest cadru!cum ar +i +amilia lui ,ictor Pugo!a c#rui +rate era schiLo+ren "i a c#rui +iic# a/ea aceia"i boal#.0a +el Weane-.ebastian Dach!tat# a numero"i copii!muli dintre ei mari muLicieni "i din care muli apar ca personalit#i desechilibrate..tudiul arborelui genealogic $n schiLo+renie d# reLultate $n +uncie de penetrana genei. &ncidena la +rai "i surori!gemeni mono sau diLigoi .tudii mai /echi sugerau rata concordanei la gemeni de 9'X dac# locuiesc $mpreun# "i de 7%X dac# au +ost separai cel puin K ani.Aceast# $nalt# rat# de concordan# era de +apt +als#!deoarece ea se baLa doar pe statisticile de spital!iar atunci cTnd acest lucru s-a schimbat!rata a sc#Lut +oarte mult >4KX pentru monoLigoi!('X pentru diLigoi sau +rai@.*otu"i rata schiLo+reniei este mai mare la rude.:ac# $n populaia general# aceast# rat# oscileaL# $n Rur de '!9'X!$n maRoritatea studiilor ea apare de 6-(4X la +rai!K'-7KX

7(

la gemenii monoLigoi!7-(6X pentru copiii cu un p#rinte schiLo+ren "i 4'-6%X cTnd ambii p#rini sunt schiLo+reni!K-('X pentru p#rinii unui copil schiLo+ren >0emper;ere "i colab.!(97%@.Zleist "i 0echard!prin cercet#rile lor!au sdruncinat teoria con+orm c#reia schiLo+renia este o boal# eminamente ereditar#!e/ideniind $n acest sens mai ales rolul +ormelor marginale de schiLo+renie.8hiar "i ipoteLa dogmatic# a QschiLo+reniei de nucleuQ >.neRne/s7i@ a +ost respins# graie studiilor lui 0eonhard care se ridicase deRa $mpotri/a unei asemenea noiuni. -ist# o sumedenie de studii mai /echi "i mai noi pri/ind incidena schiLo+reniei la rudele pacienilor cu schiLo+renie.?osenthRal >(97(@ stabile"te riscul la populaia general# la '!M-2!%X!$n timp ce la p#rinii schiLo+renicului de %-(%X iar cTnd sunt ambii la (K-KKX.3entru rudele de gradul && procentaRul s-ar ridica la 2!KX.&n studiile lui Zallman procentaRele ar +i de (4X pentru +rai "i surori!care pentru .later ar +i de K!4X "i de K!2X pentru Zninglen.0a gemenii diLigoi >asimilai genetic +railor@ indicele ar +i mai mare:(KX pentru Zallman!(4X pentru .later.3entru monoLigoi indicele de concordan# apare ast+el:9(X pentru Zallman!69X pentru ssen-)olles etc.?ed#m mai Ros un tabel pri/ind incidena concordanei dat# de di+erii cercet#tori. . Autorul Anul Br perechi :]/X )]/X 0u-emburger (92% 22 6K 0u-emburger (9M4 27 6%!K 0u-emburger (94' %( 66!6 Posano++ (9M4 (42 (' 67 Zallman (94( (K6 (4 76 Zallman (946 69( (' 69 .later (9KM (K6 (4!4 76!M &nou2e (96( 72 (2 6' Gohesman "i .hitd (966 K7 9 42 Zringlen (967 227 (' MK . . 3entru Zringlen 7X dintre gemeni sunt borderline iar 29X sunt ne/rotici!o alt# parte psihopai "i doar (MX normali.Ar e-ista de asemenea "i o concordan# simptomatologic#.&n ceea ce pri/esc nepoii indicii s-au situat $ntre 4!M-2X >:ebra2!(972@. :e +apt!subliniaL# 8oleman "i Droen >(97M@ mo"tenirea predispoLiiei $n schiLo+renie nu se pune $n termenii Qtotul sau nimicQ ci mai degrab# cTt de mare este aceast# predispoLiie.1n grad mic de predispoLiie poate duce la personalit#i schiLoide.Zringler >(967@ studiaL# na"terile gemelare $n Bor/egia $ntre (9'(-(9M' >2K.''' de perechi@!toate caLurile preLentTnd di+erite tulbur#ri psihice.3e baLa acestui larg e"antion repreLentati/ de gemeni!el aRunge la concluLia unei concordane de M'-4oX pentru gemenii monoLigoi "i de ('X pentru cei diLigoi!/alori pe care "i noi le consider#m mult mai apropiate de realitate!dat +iind num#rul mare al persoanelor din e"antion.:ac# +actorii de mediu sunt ne+a/orabili!predispoLiia este mai u"or pus# $n e/iden# "i in/ers.:ac# gemenii sunt separai de timpuriu /or des/olta schiLo+renie numai aceia care se a+l# $ntr-un mediu schiLo+renogen.:ac# mediul este ne+a/orabil concordana /a +i +oarte mare.&n acet sens Gottesman "i .hields >(966@ obser/# o concordan# mai mare la schiLo+reniile cu tablou clinic mai se/er "i in/ers.Peston >(97'@ remarc#!+#cTnd o re/ist# a literaturii c#!4KX dintre copiii cu un p#rinte schiLo+ren /or des/olta ulterior +orme schiLoide borderline sau schiLo+renii >procent care cre"te la 66X cTnd ambii p#rini sunt schiLo+reni@.:ac# ace"ti copii sunt separai precoce de p#rintele

schiLo+ren!concordana apare de 9X!iar dac# se include "i +ormele borderline ea aRunge la M'X >Peston!(966!?osenthal "i colab.!(96%@.

72

8u toat# puterea de con/ingere a acestor date s-au +#cut auLite "i $n aceste domeniu numeroase critici.Aceste critici atribuie concordana ridicat#!relaiilor perturbate +amiliale!$n/##rii maladi/e "i mai puin +actorilor genetici.:e alt+el!a"a cum arat# maRoritatea autorilor!rata mariaRului!a +ertilit#ii!a relaiilor heterose-uale sunt +oarte sc#Lute la schiLo+reni!$ncTt a implica ca ade/#rate!procentaRele de mai sus $nseamn#!$n +apt!de a /orbi de un lucru +#r# suport!$n timp ce dealungul anilor rata schiLo+reniei a r#mas constant# $n Rur de (X!$n cadrul populaiei generale.Acest lucru ne do/ede"te c# de +apt lucrurile trebuiesc pri/ite "i alt+el!renunTnd $n mare parte la +atalismul genetic!"i chiar din punct de /edere genetic ar trebui acordat# mai mult# atenie mutaiilor "i c# de +apt numeroase tipuri "i +orme de schiLo+renie nici nu presupun o predispoLiie genetic#!$n timp ce altele presupun o ast+el de predispoLiie.:up# decenii de eu+orie!$n ultima /reme apar tot mai multe critici +a# de aceste ci+re care are ar#ta un grad +oarte mare de concordan#.:up# ?osental ar e-ista schiLo+renii $n care +actorul ereditar ar a/ea un rol "i altele $n care nu ar a/ea.8oncordana mare la monoLigoi nu ar a/ea neap#rat o e-plicaie genetic# ci ar putea a/ea "i una psihodinamic#!unul dintre argumente +iind slaba concordan# la aceia"i monoLigoi!cTnd ace"tia au +ost separai de timpuriu >:on Wac7son >(96'@.Acest lucru do/ede"te!c# mai mult decTt genetica!atmos+era +amilial# aduce gemenii $ntr-o situaie patologic# >cu preLena $n acste +amilii a atmos+erei de ostilitate "i dependen# mutual#!care +ace pe gemen s# e"uieLe $n tentati/a cuceririi unei identit#i personale corespunL#toare@.Greutatea mai mic# la na"tere a gemenilor ar +i de asemenea o cauL#!determinTnd o potenialitate +iLiologic# mai sc#Lut#!ceea ce /a determina ulterior o greutate $n controlul corporal "i manipularea mediului +iLic.&n acest +el!Ammar "i 0edRiri subliniaL# c# ast+el de indi/iLi /or a/ea sentimentul subiecti/ de diminuare a e+icienei sale!ceea ce /a determina o atitudine particular# a p#rinilor!$n sensul de a-i pri/i pe ace"ti indi/iLi ca /ulnerabili!inabili etc.&maginea de sine a acestor indi/iLi /a +i una depreciat#!lumea $i /a ap#rea amenin#toare!dependena sa +iind tot mai marcat# iar ni/elul an-iet#ii sale tot mai crescut!cu posibilit#i de adaptare tot mai reduse.8ercet#rile genetice empirice iniiale au +ost /ictima a numeroase surse de eroare!ceea ce a dus la supraestimarea +actorului genetic >incidene mari la gemeni!de"i $ns#"i condiia de gemelaritate este o e-perien# patologic#@.Aceste situaii contradictorii au adus critici se/ere la adresa geneticienilor..-a subliniat c# studiile pe gemeni subliniaL# nu atTt ereditatea simptomelor schiLo+reniei cTt mai ale potenialitatea acestor tulbur#ri!+enomen $nc# prost stududiat >s-ar mo"teni mai ales o /ulnerabilitate special#@.:ac# nu de mult!numero"i autori credeau $ntr-o

ereditate dominant# $n schiLo+renie!ast#Li maRoritatea sunt $n +a/oarea unei eredit#i poligenice.?iscul la copii schiLo+renicilor nu este atTta boala $n sine ci alte +enomene ca:tulbur#ri de caracter!st#ri neurasteni+orme!dar "i a unor persoane cu talente sau preocup#ri artistice. .tudiul genetic al p#rinilor schiLo+renicilor .tudiul anomaliilor genetice ale p#rinilor bolna/ilor cu schiLo+renie Roac# un rol important.Alanen >(9K%@ pe baLa testului ?orschach aplicat la ('' de mame de schiLo+reni!obine urm#toarele reLultate:(2 erau schiLo+renice!(( su+ereau de alte +orme psihotice schiLo+reni+orme!4' erau schiLoide sau preLentau alte st#ri de desechilibru!2( a/eau tulbur#ri ne/rotice importante!(6 preLentau tulbur#ri reacti/e sau a/eau un comportament normal.&n ceea ce $l pri/e"te pe tat# s-au notat $n cadrul unui lot de M' de schiLo+reni urm#toarele:7 psihotici!(4 tulbur#ri intermediare $ntre psihoLe "i ne/roLe! K ne/rotici. 8Tnd un p#rinte este schiLo+ren arat# 8urran "i colab."ansa de a des/olta o schiLo+renie la copil este de ('-(4X "i cre"te la 4'X dac# ambii p#rini sunt bolna/i. 8opiii p#rintelui schiLo+ren instituionaliLat /a des/olta schiLo+renia $n ('X din caLuri!$n tim ce $n alte caLuri ea este Lero.

7M

8opiii schiLo+renicilor Zallman subliniaL# c# dac# un p#rinte este schiLo+renic!(6!4X dintre copii au "ansa de a des/olta o schiLo+renie!ci+r# care poate urca la 6%X cTnd ambii p#rini sunt schiLo+reni. .-a acordat o mare importan# studiului copiilor adopti/i.Peston "i :enne2 au comparat 2 grupe de K' de copii adoptai!separai de mamele lor +ie normale +ie schiLo+renice. ?eLultatele au +ost urm#toarele:K schiLo+renii $n grupul cercetat "i nici unul $n cel normal!4 debili mentali $n lotul cercetat "i nici unul $n al doilea!(M ne/roLe $n lotul cercetat "i 7 $n cel normal!de K ori mai muli delinc/eni $n primul grup.Vn +ine tot $n primul grup s-au adunat cei mai muli re+ormai de la armat#!mai multe di/oruri!delinc/eni!mai muli cu "colariLare mic#.&n +amiliile schiLio+renicilor e-ist# mai multe ne/roLe! psihopatii! debilit#i mentale.[i $n aceste domenii e-ist# multe date statistice!asupra c#rora $ns# nu /om mai insista. *eoriile genetice A"a cum am mai subliniat!optimismul e-agerat al primelor cercet#ri din domeniul geneticii din schiLo+renie a trebuit s# p#leasc# $n urma descoperirilor "i e/idenierii a numero"i +actori de eroare care creiau impresia unei concordane +oarte mari >di+icult#i statistice!$n alegerea lotului@.6actorul P >ereditabilitatea@ are totu"i o anumit# /aloare!mai ales $n cadrul e/idenierii raportului dintre +actorii endogeni "i e-ogeni.6actorul P /ariaL# $n +uncie de numero"i ali +actori >+rec/ena bolii $n populaia general# !legerea e"antionului@ ci+ra /ariind $ntre ' "i (.Ast+el!arat# Gottesman!la schiLo+renie!pentru unii +actorul P /ariaL# $ntre '!79 "i ( $n timp ce pentru alii el ar a/ea /alori mult mai sc#Lute!apropiindu-se de indicele pentru alte boli psihosomatice >ulcer!P*A!dup#3ollin@. A/Tnd $n /edere multitudinea de p#reri $n domeniul

transmiterii ereditare a schiLo+reniei!noi ne /om opri doar asupra cTtor/a ipoteLe mai importante. a.&poteLa monogenic#.8on+orm acestei teorii schiLo+renia s-ar datora unei singure gene!care poate +i recesi/#!dominant# sau intermediar#.Peston susine aceast# teorie a+irmTnd c# $n +amiliile schiLo+renicilor!K'X ar +i schiLo+reni sau schiLoiLi.Acest lucru nu s-ar putea e-plica decTt prin e-istena unei gene dominante responsabile $n starea de heteroLigot de schiLo+enie sau schiLoidie.?aportul dintre schiLo+renie/schiLoidie ar +i de (/(!acest lucru datorTnduse unei gene dominante!responsabile atTt pentru schiLo+renie cTt "i pentru schiLoidie.:i+erena clinic# s-ar datora doar circumstanelor e-terioare sau unor +actori genetici suplimentari.&n e-plicaia monogenetic# in+lurena mediului e-terior nu este +oarte important#.&storia bolii!remisiunile etc s-ar datora doar erorilor metabolice >=einer!(976@.5 ast+el de concepie nu pote a/ea decTt a/antaRul c# este +oarte simpl#. 8ontrar concepiei lui Peston!.later >(9K%@ susine c# schiLo+renia s-ar datora unei gene care se mani+est# mai ales recesi/!la starea homoLigot# "i dominant la starea heteroLigot#! acest lucru $n +uncie de +rec/ena genei $n populaie.Zahn arat# c# este posibil ca schiLoidia s# se transmit# $n mod dominant!$n timp ce schiLo+renia ar depinde de alt +actor destructi/!de tip speci+ic recesi/!$n timp ce 0enL /orbe"te de o dominant# neregulat# care poate da cTnd schiLo+renie!cTnd schiLoidie.,on ]iehen /orbe"te "i el de o dominan# simpl# sub reLer/a unui al 2-lea +actor recesi/.?udin este $ns# partiLanul recesi/it#ii. 3entru 0u-emburger predispoLiia recesi/# corespunde unei somatoLe ereditare! caracteriLat# printr-o anumit# sl#biciune a s.n.Zallman a/anseaL# "i el ipoteLa unei recesi/it#i autosomale!care ar putea +i inhibat# de anumii +actori de origine meLodermic#. b.&poteLa celor dou# sau mai multe gene.8onstantinidis /orbe"te de e-istena a 2 tipuri de lin7aR!care e/oc# e-istena a 2 gene la originea schiLo+reniei.*eoria celor 2 gene a +ost propus# de Zarlsson >(966!(96%@!gena . "i 3 mo"tenite independent!+iecare cu dou# alele >.!s "i 3!p!primele cu +rec/en# de '!'MX!celelalte dou# cu +rec/ena de 4X@.Aceste dou# gene s-ar transmite independent "i ar da urm#toarele genotipuri:

74

..33 "i ..3p\subieci normali >79X@Y ..pp\subieci ner/o"iY .spp "i .s3p\subieci cu inteligen# superioar# >peste KX@Y .spp\subieci arierai >'!'(X@Y 3ersonalitatea schiLoid# ar a/ea un risc de transmitere tot a"a de mare ca "i schiLo+renia declarat# >dup# Peston ar +i /orba de o +rec/en# $ns# de 4X@. c.&poteLa poligenic# e-plic# apariia schiLo+reniei prin inter/enia mai multor gene >moti/ pentru care nu s-ar putea e-plica prin metoda arboreluli genealogic@.&n pri/ina +actorilor genetici $n schiLo+renie e-ist# +oarte multe presupuneri.8ristodorescu +ormuleaL# urm#toarele ipoteLe teoretice $n acest domeniu: (.Doala ar +i coninut# $n genotipul bolna/ului "i ar e-ista ast+el o gen# speci+ic# pentru schiLo+renie!gen# care ar putea +i recesi/#

sau dominant#Y 2.Genetic ar +i determinat numai caracterul preschiLo+renic speci+ic care este susceptibil ca urmare a unor e/enimente ulterioare >e-ogene sau endogene@ s# generaliLeLe boal#.Aceste +enomene pot +i mai mult sau mai puin speci+ice!iar ipoteLa implic# ca "i prima!un mecanism genetic speci+ic. M.Ar putea +i posibil# inter/enia pe lTng# gena maRor# a unor alte gene cu e+ect modi+icator!care s# dea sensul deL/olt#rii boliiY 4.Ar e-ista un +enotip preschiLo+renic!care este reLultatul unui mecanism poligenic.Acest +enotip nu este speci+ic!repreLentTnd o /ariaie-de/iaie mai mult cantitati/# decTt calitati/# de la normal >con+orm legii genetice cu caracter general care arat# c# tr#s#turile care /ariaL# cantitati/ >gausian@!la indi/iLii din interiorul unei specii date!au un substrat poligenic.6actorul speci+ic $n aceast# ipoteL# l-ar constitui QpaternulQ e/enimentelor ulterioare care pornind de la o predispoLiie ereditar# nespeci+ic# conduce la apariia schiLo+reniei.&n cadrul acestei ipoteLe sunt accentuate cauLele e-ogene "i $n special psihogeneLa /#Lut# mai ales $n interaciunea dinamic# +amilial#. -ist# "i o serie de teorii cromoLomiale $n schiLo+renie..-a $ncercat g#sirea unor /ariate modi+ic#ri a num#rului de cromoLomi >translocaii!deleii!lin7age@.1nii autori >Panr2!,arider7amp!?oberta dal2@ a+irm# preLena $n sTngele schiLo+renului a unui lim+ocit cu o mor+ologie anormal#!denumit lin+ocitul 3.Vn plasma mamelor de schiLo+ren ar e-ista un +actor plasmatic care perturb# sau distruge cromoLomul E!$n timp ce are e+ect mic sau nul asupra cromoLomului U.Acest lucru a +ost a+irmat de c#tre *a2lor >(969@ care obser/# rata sc#Lut# de b#iei n#scui /ii $n prima lun# de mamele schiLo+rene.:ac# boala apare $n lunile ulterioare pot apare des/olt#ri anormale sau $ncetenite ale +#tului. 1n rol deosebit a c#p#tat $n era tratamentului cu neuroleptice termenul de +armacogeneL#!introdus $n literatura medical# de c#tre ,ogel >(9K9@ "i constTnd din /ariaiile determinate $n structura genetic# de c#tre un medicament..e "tie c# enLimele cu aRutorul c#rora aceste medicamente acioneaL# se a+l# sub control genetic.:e+icienele enLimatice pot trece $n mod obi"nuit neobser/ate "i de/in +oarte importante cTnd $n organism au p#truns substane str#ine >cum ar +i substanele medicamentoase@. -ist# numeroase studii atestTnd importana +actorilor genetici $n r#spunsul organismului la medicamente.Beurolepticele incisi/e pot a/ea o in+luen# ne+ast# asupra matrialului ereditar!pro/ocTnd $n unele caLuri mutaii sau chiar desordini cromoLomiale. 0ambert "i alii subliniaL# importana particularit#ilor genetice $n apariia tulbur#rilor e-trapiramidale $n tratamentul schiLo+reniei. 3ornind de la ipoteLa posibilit#ii e-istenei unor modi+ic#ri ale cariotipului $n schiLo+renie "i a posibilit#ii apariiei unor modi+ic#ri a cariotipului sub in+luena neurolepticelor incisi/e $n schiLo+renie!$mpreun# cu )u"atescu am e+ectuat un studiu asupra unui lot de KK de bolna/i cu schiLo+renie..tudiul +#cut pentru a depista modi+ic#ri cromoLomiale la

7K

pacienii tratai cu neuroleptice incisi/e nu a e/ideniat nici o moidi+icare a acestora!"i nici preLen"a unui /irus speci+ic. .tudiile genetice +#cute $n cadrul schiLo+reniei ne indic# ast#Li deplasarea tot mai mare a interesului $n domeniul biochimiei.6rec/ena mare a schiLo+reniei la unii indi/iLi cu cariotip anormal "i preLena unui e-ces de cromoLom U >:ebra2@ au dus la intuirea posibilit#ii e-istenei $n e-ces a unui anumit metabolit..indromul Zline+elter este mai +rec/ent la schiLo+reni >de 4 ori mai mare ca la populaia general#@.8lar7 a descris 7 caLuri cu cariotip UEE $ntr-o instituie penal#!din care 4 erau schiLo+renii..-au mai citat caLuri cu sindrom *urner mai ales sub +orma de moLaic asociat liniilor U5!UU!UUU. A"a cum am mai subliniat sigurana "i credibilitatea teoriilor genetice a $nceput s# +ie tot mai mult sdruncinate!pledTndu-se tot mai mult pentru multi+actorialitate $n etiologia schiLio+reniei..chiLo+renul apare tot mai mult ca o persoan# a c#rei deL/oltare a +ost oprit# la un stadiu precoce!din cauLa traumelor psihologice sau a unor de/ieri pri/ind maturaia +unciilor psihologice.:in aceste moti/e ei sunt inabili de a se adpta di+eritelor sitauii stresante din /ia#. d.3roblema constituiei este str$ns legat# de aceea a eredit#ii.Bumeroase cercet#ri au c#utat preLena unui anumit tip de stigmat biologic!caracteristic "i care ar predispune la schiLo+renie.3utem spune $ns# c# pTn# $n preLent reLultatele nu au +ost con+irmate!"i $n orice caL sunt contradictorii..e poate /orbi mai degrab# de o interaciune permanent# genetico-biochimic#-+iLiologic# "i psihodinamic#.:iscuiile pri/ind importana constituiei au $nceput dup# publicarea de c#tre Zretschmer >(92%@ a lucr#rii sale Q6orma corpului "i caracterulQ!descriind pe baLe intuiti/empirice o serie de tipuri somatice constituionale.3entru Zretschmer!subliniaL# 8onstana [te+#nescu-3arhon "i G.B.8onstantinescu!$ntre caracterul normal!psihotic "i psihopatic nu e-ist# decTt o di+ereniere cantitati/#!+iecare +iind un tip de mani+estare a unei eredit#i similare. Zretschmer subliniaL# c# $ntre schiLo+renie "i un anumit tip constituional ar e-ista o leg#tur# cauLal#.Acest tip mor+ologic a +ost denumit de el leptosom >>longilin!cu des/oltare slab# a musculaturii!reacii /egetatio/e lente "i prelungite@.Acest tip ar corespunde psihologiei tipului QschiLotimQ!caracteriLat prin tendin# la intro/ersiune!cu hipersensibilitate reinut#!o r#ceal# e-cesi/# "i o tendin# de a se iLola de lumea e-terioar#.3arnell!$n cadrul unui studiu modern!reluTnd mor+opatologia lui Zretschmer subliniaL# c# aceasta ar a/ea o baL# statistic# satis+#c#toare.Bumero"i autori au insistat $n cercet#rile lor asupra a numeroase aspecte constituionale.Ast+el!subliniaL# Zolb >(972@ la mamele schiLo+renice e-ist# o mare mortalitate perinatal# "i mal+ormaii ale noilor n#scui..-a notat de asemenea c# numero"i schiLo+reni preLint# $n copil#ria lor sc#deri sau aspecte inadec/ate motorii!posturale!senLoriale "i perceptuale..-a e/ideniat de asemenea de c#tre /echii clinicieni instabilitatea +uncional# a sistemului ner/os /egetati/!la schiLo+reni!+enomene de dilatare pupilar#!tulbur#ri /asomotorii ale e-tremit#ilor! cianoL#. )aric< descrie preLena unui ple- capilar sub pupilar anormal!/iLibil la schiLo+reni! )ai important decTt tipul constituional ne apar datele care se re+er# la personalitatea premorbid#.Aceast# personalitate a +ost descris# ca +iind caracteriLat# prin intro/ersiune!nesociabilitate!contacte sociale limitate.:up# ?obins >(97(@!74X

dintre schiLo+renii adolesceni au a/ut un comportament antisocial!ca principal# caracteristic# $n prima copil#rie.3entru =att >(972@ principala caracteristic# a peersonalit#ii schiLo+renice este constituit# de agresi/itate "i nesociabilitate.Allen =ill Wr. >(976@ arat# c# $n comportamentul premorbid al schiLo+renicilor ar e-ista o ade/#rat# miniaturiLare "i distorsionare a liniei de baL# a sistemului social $n care pacientul se des/olt# "i e-ist#. Acest lucru apare prin e"ecul de acumulare de $ndemTnare social# "i interpersonal#!graie de+ectului de $n/#are.

76

:e +apt primul care /orbe"te de personalitatea premorbid# este Zraepelin. l /ede starea premorbid# din Qdemena precoceQ caracteriLat# prin retragere!+#r# prieteni!tr#ind numai pentru el.Poch caracteriLeaL# aceast# personalitate prin +aptul c# sunt $nchi"i $n sine!iar Dleuler $i descrie ca +iind din perioda precoce $nchi"i "i lipsii de interes. 8onceptul c# inadec/ena social# ar +i cea mai constatnt# caracterisic# a schiLo+enului cT"tig# tot mi mult teren >s-a /orbit de constituia schiLoid#!personalitatea schiLoid#!schiLo+renia constituional#!personalitate intro/ertit# etc@.:up# 8urran "i colab.copiii care /or de/eni sc/hiLo+reni tind a +i ner/o"i!con+ormi"ti!limitai!care lucreaL# din greu la "coal# dar asimileaL# puin. i tind a +i neprieteno"i! retra"i. 3ersonalit#ile schiLoide ar des/olta K'X schiLo+renii iar prognosticul ar +i mai prost.&n alte situaii!indi/iLii nu se preLint# ca intro/ertii dar apar ca impulsi/i! ne$ndemTnateci! u"or an-io"i!e-agerai $n reacii!/ulnerabili.3ersonalit#ile paranoiace ar des/olta mai ales schiLo+renia paranoid# >ar +i hipersensibili "i ar blama u"or pe alii!percepTnd lumea ca ostil#@.*otu"i se pune $ntrebarea $n ce m#sur# aceste +enomene nu sunt simple coincidene.:up# /echii autori personalitatea schiLoid# ar repreLenta ea $ns#"i o boal# miniatural#!$n timp ce )a2er spune c# nu este /orba de o boal#!ci de +actori dinamici!care predispun la schiLo+renie.:e +apt problema a +ost $n /og# $n Rurul anului (9''!$n preLent constituia "i personalitatea schiLoid# +iind /#Lute mai degrab# ca ni"te elemente de prognostic prost.Zlein arat# c# retragerea timpurie!comportamentul social "i lipsa de empatie!hipoa+ecti/itate sunt direct proporionale cu sc#derea "ansei de /indecare a schiLo+reniilor declarate. &n a+ara iLol#rii sociale s-a mai obser/at premorbid "i o lips# de mani+estare a se-ualit#ii.&ntro/ersiunea este considerat# principala caracteristic# a personalit#ii schiLoide!dar a"a cum subliniaL# =att e-tro/ersiunile sociale ar +i "i ele destul de tipice.=einer >(97K@ descrie o serie de comportamente speci+ice perioadei premorbide:dormitul $n pat cu mama pTn# $n perioda adolescenei!enureLisul!+rica "i panica de a se $ndep#rta de acas#!tendina de a citi mult!con"tiincioLitatea e-agerat#! tendina la singur#tate!lipsa dorinei de a a/ea prieteni!desinteres!retragerea $n sine.Della7 >(97(@ subliniaL# c# personalit#ile schiLoide s-ar mani+esta $n 4 mari arii:capacitate integrati/#!realitatea

orient#rii!socialiLarea!gTndirea adaptati/# >ca reLultat al test#rii realit#ii!obiectul relaiilor etc@.)emoria schiLo+renicului ar +i /ulnerabil# iar de+icitul de atenie poate chiar precede des/oltarea psihoLei deschise. 6actorii neuro+iLiologici "i anatomopatologici 5 mare parte a studiilor etiopatogenetice s-au diriRat asupra rolului Rucat de o serie de +actori neuro+iLiologici.8oleman "i Droen >(97M@ include aici 2 aspecte mai importante: desorganiLarea procesului de e-citaie "i inhibiie "i maniera necorespunL#toare de a reaciona la stres.:in cauLa de+icienelor baLale psiho+iLiologice!schiLo+renicul este incapabil a reLol/a con+lictele de baL# ale personalit#ii "i de a putea manipula $n mod corespunL#tor mediul s#u $nconRur#tor.:in aceste moti/e ei se simt $n maRoritatea timpului $n stare de alert#!se simt ameninai.3a/lo/ /orbea la schiLo+reni de o e-citabilitate anormal# a s.n.c.&n cadrul unei e-citaii puternice!o stare de inhibiie masi/# duce la sc#derea ni/elului e-citabilit#ii "i reacti/it#ii.Apare ast+el +enomenul de reacie parado-al# >e-citanii mici determin# reacii mari "i in/ers@.*ulnurarea echilibrului dintre e-citaie "i inhibiie desorganiLeaL# comportamentul indi/iLilor $n situaiile de stres. &n ceea ce pri/e"te /ulnerabilitatea special# la stres a schiLo+reniilor!8oleman "i Droen /orbesc de iregularit#i ale +unciei sistemului ner/os /egetati/!care predispune la reacii inadec/ate $n +aa situaiilor de stres.]ahn >(97%@ e/ideniaL# la schiLo+reni un de+icit de r#spuns la stimuli "i +actori de stres.*impul de reacie la schiLo+eni este mai sc#Lut..hagass >(974@ pe baLa e-amenelor eeg arat# c# reglarea echilibrului e-citaie/inhibiie $n sistemul ner/os este di+erit la schiLo+reni +a# de normali!$n

77

schiLo+renie e-istTnd o mai mic# cantitate de unde determinate de un r#spuns cerebral mai restrTns!iar r#spunsurile e/ocate au un /oltaR mai mic dup# stimulii auditi/i.Puber >(9K%@ urm#re"te stabilirea unei corelaii $ntre 3 G "i tabloul clinic. l constat# dilatarea cornului /entricular +rontal "i al /entricolului M "i mai puin a spaiilor subarahnoidiene >mai accentuat $n schiLo+reniile gra/e@.:up# Dorens7in "i )etLger cele mai +rec/ente anomalii ar consta $n:atro+ia cortical# localiLat# la ni/elul lobilor +rontali "i parietali!dilatarea /entricolului M "i a coarnelor temporale.&n ceea ce pri/e"te eeg nu e-ist# $nc# un consens.Pill>(9K7@ reine urm#toarele: (.3reLena unor unde al+a mici "i a undelor lente de /oltaR sc#LutY 2.:esc#rc#ri de unde lente de 4 c/secY M.?eListena ritmului al+a la blocarea prin lumin# "i la desorganiLarea prin hiperpneeY .i ali autori con+irm# aplatiLarea traseelor "i nereacti/itatea la lumin#. &n cadrul unui studiu $ntreprins de noi am aRuns la concluLia prin e-amenele eeg "i 3 G c# nu se pot pune $n e/iden# leLiuni semni+icati/e nici $n perioda de debut "i nici $n aceia de croniciLare.Bumeroase aspecte cu nuan# patologic#>atro+ii@ au +ost constatate "i la lotul de martori normali pe care l-am urm#rit $n paralel.*otu"i cu aRutorul unor tehnici computeriLate s-au

g#sit di+erite leLiuni $n cadruLl schiLo+reniilor!dar nu s-a putut demonstra caracterul speci+ic al acestora.:up# 8urran "i colab.e-ist# probe c# $n schiLo+renie ar e-ista un ni/el sc#Lut de acti/itate $n s.n.c. "i s.n./. mai ales $n sistemul acti/ator reticular!cu o cre"tere mare a st#rii de /igilen#..-au pus $n e/iden# modi+ic#ri neuro+iLiologice $n schiLo+renie similare cu acele g#site prin depri/area /oluntar# de somn >puse pe seama acelora"i modi+ic#ri metabolice@..e remarc# >dup# 6einerg@ $n K'X din caLuri o sc#dere!$n schiLo+renie a stadiului 4 de somn >esenial pentru buna +uncionare psihologic# "i pentru odihn#@. .-au +#cut o serie de consideraii pri/ind anatomia patologic# a schiLo+reniei! presupunTndu-se o serie de leLiuni organice >de"i nu s-au g#sit nici un +el de leLiuni speci+ice@.:e"i la un moment dat studiile de anatomie patologic# erau +oarte populare!ele au $ncetat complet $n ultimele decenii din cauLa inconsistenei "i greut#ii implic#rii di+eritelor leLiuni!$n etiologia bolii..-a obser/at totu"i!subliniaL# 8urran "i colab.c# tumorile cerebrale $n sistemul limbic produc st#ri psihopatologice asem#n#toare schiLo+reniei.:up# 0hermite leLiunile $n schiLo+renie ar +i prealabile bolii!secundare "i terminale!legate de procesul care a determinat direct moartea.)acroscopic nu s-a e/ideniat decTt $n caLurile cu e/oluie $ndelungat#!atro+ii cu subierea circom/oluiunilor! adTncirea "i l#rgirea "anurilor!dilatarea /entricolilor.)icroscopic neuronii ar +i interesai prin dispariia corpusculilor lui Bisl!apariia $n citoplasm# de incluLiuni lipidice..-a mai descris desintegrarea nucleului!neurono+agie!sc#derea protidelor celulare!reducerea citocromului >G.B.8onstantinescu@.8ele mai a+ectate ar +i stratul M!K "i apoi 6!2!4 iar ca regiune ar +i mai interesat# regiunea pre+rontal#!circom/oluiunea M.?eeaua /ascular# "i meningele nu ar +i interesate.Gesutul glial ar proli+era "i ar umple spaiile r#mase prin dispariia celulelor..-ar mai +i constatat leLiuni $n nucleii centrali "i postero-laterali!corpii striai!m#du/#.&n catatonia acut# s-au e/ideniat hiperemie sau hemoragii $n substana cerebral# "i meningele moi!in+iltraii /asculare!proli+erarea ne/rogliei..-au constata leLiuni nespeci+ice "i $n alte organe ca:gastrit#!necroLa centro-lobar# hepatic#!sc#derea lipidelor din scoara suprarenalelor!scleroLa testicular#!sc#derea spermogeneLei. *ranspiraia schiLo+renilor ar preLenta un miros particular!graie unor anumite substane >acid trans M-metil 2-hebenoic@.&n (9M6 ?oggenbaun /orbe"te de dereglarea echilibrului neuro-/egetati/!$nsoit de tulbur#ri metabolice!secretorii gastrice "i biochimice >aciLii gra"i din sTnge!colesterol!corpi cetonici!iod!brom etc@ dar +#r# a le acorda un rol $n diagnostic.Giessing socoate stupoarea catatonic# drept consecina unei to-icomii periodice a dience+alului.0igRarde crede $n insu+iciena +uncional# hepatic# prin preLena

7%

urobilinuriei!hiperbilirubinemiei!de"i aceste +enomene au mai mult leg#tur# cu negati/ismul alimentar!sc#derea $n greutate..cheid descrie o eritroliL# crescut# cu

cre"terea hematopoeLei.3rin ).Dleuler cercet#rile de endocrinologie iau o mare amploare.?ees acord# o mare atenie +unciilor tiroidiene..-a constatat la constituia acromegalic# corelaii cu schiLo+renia >8onstana [te+#nescu-3arhon@..-a /orbit "i de rolul unor in+ecii /irotice sau cu streptococ.*ubul digesti/ a +ost "i el incriminat..-a /orbit de preLena unor substane to-ice intestinale >indolice@..tudii ample a +#cut $n aceast# direcie Daru7!mai ales asupra catatoniei biliare e-perimentale.[coala lui Duscaino subliniaL# importana unei etiologii strict somatice!in+ecioase!cu punct de plecare digesti/ >o enterit# cronic# care genereaL# o substan# to-ic# >amin#@ care se e/ideniaL# "i $n urina schiLo+renicilor.Duscaino ar +i g#sit Lone atro+iate $n scoara cerebral# "i nucleii baLali. l /a aplica $n tratament!pe aceast# baL# un /accin poli/alent i./. pTn# la obinerea unei reacii +ebrile mari!la care mai adaug# o diet# hepatic# "i raportTnd reLultate bune.6iind considerat# o boal# de adaptare!$n schiLo+renie s-au incriminat de asemenea rolul glandelor suprarenale..-a constatat cu sc#derea greut#ii corticosuprarenalelor.:up# 6ernandeL $n +aLa acut# ar +i /orba de un hipercorticism "i $n +aLa cronic# de hipocorticism.8aracterele se-uale ar +i puin des/oltate!un anumit grad de insu+icien# o/arian#!amenoree >8onstana [te+#nescu3arhon@.8atatonia ar +i +a/oriLat# de insu+iciene paratiroidina#.:e asemenea hiper+uncia timusului dup# pubertate ar +a/oriLa schiLo+renia. &mportana +actorilor in+ecio"i a +ost discutat# $nc# din (9'M de Druce "i :.3ubles care g#sesc $n serul catatonicilor o aglutiunin# pentru o anumit# tulpin# de streptococ..-au mai incriminat leLiunile cerebrale din reumatism!e-acerbarea +lorei intestinale etc.Daru7 incrimineaL# rolul colibacilului..a incriminat "i *D8 dar s-a /#Lut c# aceasta era mai degrab# determinat de condiiile de Q$ngriRireQ a acestor bolna/i $n aLile insalubre..-a +#cut $ncer/#ri pentru g#sirea unui /irus ipotetic!cu aciune neuroto-ic#..-au mai incriminat traumatismele craniene dar +#r# nici un suport statistic $ns#. .tudiul +iLiologic al schiLo+reniei s-a caracteriLat ani $n "ir printr-un optimism nemoti/at "i lips# de sim critic. *oate cercet#rile care au creLut a g#si cauLa schiLo+reniei!subliniaL# Denedetti >(96'@ s-au do/edit ulterior gre"ite din punct de /edere tehnic!sau studiile s-au e+ectuat pe un num#r prea mic de caLuri.:ac# s-a +#cut atTta pentru a a+la cauLa somatic# a schiLo+reniei!spune autorul!a trebuit pTn# la urm# s# ne mulumum cu constatarea consecinelor somatice ale schiLo+reniei!modi+ic#rile constatate +iind de +apt +enomene secundare determinate de modi+ic#rile a+ecti/e!parado-ale din aceast# boal#.*oate modi+ic#rile >hidraii de carbon!proteine!lipide.electolii etc@ constatate $n schiLo+renie sunt acompaniamente ale /ieii emoionale din aceast# boal# >chiar "i +enomenele hepatice@.&nsu+iciena renal#!de e-emplu!este g#sit# $n toate psihoLele..e poate conchide deci c# nu e-ist# pTn# ast#Li date speci+ice care s# pledeLe pentru o somatoL# a schiLo+reniei. &mportana studiilor biochimice AtTt studiile de anatomie!+iLiologie!cTt "i cele de biochimie s-au +#cut!deoarece mult timp modelul care a dominat "i schiLo+renie a +ost un model medical.6actorii biochimici au +ost +rec/ent incriminai.5 oarecare notorietate a a/ut!de e-emplu!teoria indolului $n schiLo+renie.Ast+el adenocromul >produs prin degradarea natural# a adrenalinei@ poate s# dea $n mod e-perimental +enomene

schiLo+renice.Adrenalina!0.:!mescalina "i alte substane cu e+ect e-perimental schiLo+renogen s-a constatat c# au drept element comun inelul indolic >$n schiLo+renie ar e-ista deci un consum de substane de degradare a adrenalinei@. -perienele cu 0.: au ar#tat c# este posibil s# se produc# rapid o destructurare a personalit#ii de aspect schiLo+ren.Acest lucru a dus la ideea e-istenei unei substane endogene cu aciune similar#..-a pus ast+el problema unor

79

tulbur#ri de metabolism a serotoninei >mai ales dup# ce s-a constatat c# reserpina scade serotonina din creier "i sTnge@.Peath "i *ulane >(96'@ inRectTnd tara-ein# a obinut la /oluntari mani+est#ri similare schiLo+reniei >substana s-a obinut din sTngele unor bolna/i cu schiLo+renie@.*ot Peath >(967@ /orbe"te de rolul anticorpilor anticreier!care acioneaL# $n regiunea septal# cu distrugerea sinapselor.)eltLer >(96K@ g#se"te $n 2/M din caLuri!$n +ormele acute!cre"terea creatin+os+o7inaLei.*eoria transmetil#rii sugereaL# c# schiLo+renia este cauLat# de produsul endogen al aminelor metilate care acioneaL# ca substane halucinatorii.:in cauLa similitudinii $n structura biochimic# cu mescalina!unele catecolamine ar inter/eni prin metilare!trans+ormTnd aceasta $n mescalin# >:ebra2!(969@. 5 alt# teorie >6riedho++!(96M@ este aceea a inabilit#ii $n demetilarea aminelor metilate halucinogene iar din dopamin# s-ar sintetiLa corpuri care structural "i +armacologic ar +i similare dimeto-i-haleginelor. ?olul histaminei a +ost de asemenea studiat!cunoscTndu-se sensibilitatea sc#Lut# a schiLo+reniei la aceast# substab#.3hei++er >(96%@ constat# la schiLo+reni histamina sc#Lut#!acest lucru +iind direct proporional cu componentele paranoide "i halucinatorii.Acela"i autor g#se"te la ((X dintre pacieni!cantitatea de Linc sc#Lut#..-a /orbit de inabilitatea metabolismului cerebral al glucoLei >cu o producie anormal# de piru/at@.6riedho++ >(96M@ /orbe"te de e-creia unor metabolii anormali >dimeto-2-phenileth2lamine@ "i care ar duce la a"a numita Qpat# roLQ!.-a emis "i ipoteLa unei alter#ri a sistemului dopaminergic cerebral care ar pro/oca +ormarea 6-hidro-idopamin# to-ic#!susceptibil# de a perturba sistemul catecolaminergic >.tein "i =ise!(97(! (97M@. .tudiind sistemul dopaminergic s-au obinut "i alte a/antaRe..e "tie c# neurolepticele utiliLate $n tratamentul schiLo+reniei blocheaL# acest sistem "i au ast+el e+ect antipsihotic..-a subliniat c# trasul dopaminergic meLo-limbic ar +i important pentru schiLo+renie >8urran@.*otu"i dup# le/odopa lipsesc simptome schiLo+renice iar boala lui 3ar7inson cu un ni/el sc#Lut de dopamin# poate coe-ista cu schiLo+renia. &n ceea ce pri/e"te metabolismul aLotat!Giessir2 >(9M2@ g#se"te dou# tipuri de bolna/i:tipul A cu bilan aLotat negati/!cre"terea )D "i de tip D cu bilan aLotat poLiti/ $n +aLa de boal# "i negati/ $n remisiune.Dernstein g#de"te o sc#dere a urogeneLei!cre"terea amoniacului insu+icient neutraliLat $n +icat. 6enolii

sunt de asemenea crescui.&n l.c.r. cresc al+a "i gama globulinele.8hapman g#se"te $n l.c.r. o enLim# proteolitic# identic# cu aceea din bolle in+lamatorii "i degenerati/e ale s.n.c.3rocesele o-idati/e ar +i $ntr-un e/ident de+icit $n schiLo+renie.:up# 6orear simptomele catatonice ar +i date de consumul de+icitar de o-igen.:aust constat# prin o-imetrie la schiLo+reni!un grad accentuat de ano-ie cronic# iar concentraia ma-im# a +enolilor inhib# respiraia celular# a creierului. )etabolismul mineral apare "i el perturbat >cre"te calciul!cuprul $n timp ce sodiumul scade@.8re"te eliminarea apei prin urin#..-au descris "i o serie de perturb#ri enLimatice.Ashli g#se"te anhidraLa carbonic# sc#Lut#!de asemenea o inhibiie a enLimei proteolitice!o sc#dere a acti/it#ii triptice a leucocitelor $n schiLo+renia acut#.:up# :up# 3olisciuc $n schiLo+renie ar e-ista o insu+icien# enLimatic# ereditar# sau cT"tigat# care ar conduce la tulburarea metabolismului +enilalaninei ca "i $n caLul oligo+reniei +enilpiru/ice.:up# Paimo/ici acti/itatea glicolitic# ar +i mai sc#Lut#!acti/itatea adenoLintri+os+aLic# crescut#!acti/itatea +os+orilaLic# normal#.,itaminele D(!D2 scad $n sTnge.:up# :ela2 $n schiLoi+renie ar e-ista o serie de tulbur#ri termice. 8u toate e+orturile +#cute "i $n acest domeniu!nu s-a oputut do/edi e-istena nici unei anomalii biochimice speci+ice!modi+ic#rile inTnd mai ales de intensitatea tulbur#rilor a+ecti/e.A"a cum s-a /#Lut!aproape c# nu e-ist# organ care s# nu +ie incriminat $n etiologia schiLo+reniei.:in +ericire!arat# Porwitt >(9K6@!multe din aceste constat#ri sunt uitate dar nu su+icient pentru ca o nou# generaie s# le reia cu aceia"i ardoare!+#r# a

%'

mai ine seama de e-periena predecesorilor. -ist#!arat# autorul!numeroase surse de eroare.)ulte date biochimice "i neurochimice nu au inut cont de anumite surse de eroare >tehnice sau statistice@!rapotTndu-se aspecte nespeci+ice!neinTnd de e-emplu cont de alimentele sau de alte substane ingerate anterior.Ast+el preLena substanelor +enolice $n urin# se datorau ingestiei de ca+ea.*ulbur#rile hepatice se datorau adesea dietei hipoproteice din spitale. .-au emis de asemenea numeroase teorii $n acest domeniu cum ar +i teoria erorii $n#scute de metabolism!teorie +oarte atracti/# dar necon+irmat#.:e+ectul genetic crucial s-ar mani+esta prin preLena unei anumite preoteine-tara-eina!responsabil# de aberaia metabolismului aminei biogene. 5 alt# concepie incriminat#!din contra susine importana stresului cu sc#derea epine+rinei.)etaboliLarea ei anormal# ar duce la deri/atele halucinogene de epine+rin#!adrenocrom "i adrenalin#. &mportana +actorilor de mediu >+actorii psihologici "i socioculturali@ -ceptTnd teoriile antipsihiatrice pentru care schiLo+renia este o reacie s#n#toas# a unui tTn#r $n +aa presiunilor sociale!inclusi/ prin medierea +amiliei!putem spune c# pentru cunoa"terea etiopatogenetic# a schiLo+reniei noile concepii psihologice "i sociale au constituit o ade/#rat# re/oluie $n elucidarea etiopatogeniei schiLo+reniei.:ac# pentru antipsihiatri schiLo+renul este

o /ictim# a contradiciilor "i con+lictelor sociale!societatea creind ea $ns#"i aceast# entitate!pentru ca ea $ns#"i s#-"i p#streLe eticheta de normalitate! maRoritatea teoriilor psihologice "i sociologice au reu"it s# l#mureasc# o serie de probleme deosebit de importante pentru e-plicarea shiLo+reniei.8ontribuia important# a psihamaliLei!de e-emplu!$n etiopatogenia schiLo+renie se reLum# la urm#toarele: (.simboliLarea tabloului clinic >simptomul are importan# $n +uncie de ceea ce simboliLeaL#@Y 2.regresiunea este cel mai important aspect din schiLo+renieY M.incertitudinea se-ului!ambi/alena se-ual# +iind tot a"a de important# ca "i studiul homose-ualit#ii latente la schiLo+reniY 4.la ne/roLe este important con+lictul in+antil!$n timp ce la schiLo+renii este mai important acela din perioda pubert#ii sau a adolescenei >dup# )e2er chiar cel actual@Y AnaliLa e-istenial# >Dinswanger@ merge mai departe de psihanaliL#!c#utTnd sens +iec#rui simptom. :ar pentru a $nelege mai bine situaia trebuie s# "tim ce +el de +uncii sunt tulburate $n schiLo+renie.3enru )eehl >(962@ ar +i /orba de 4 grupe maRore de +uncii tulburate: gTndirea!ahedonia!a/ersiunea +a# de relaiile interpersonle "i ambi/alena.*otu"i +oarte muli autori accentuiaL# asupra unei multitudini de tulbur#ri ale +unciei eului $n schiLo+renie!datorit# unor de/ieri de maturaie "i a unor aspecte care apar $n copil#rie. 3redispoLiia constituional# s-ar e-plica mai ales printr-o sl#biciune a eului >cu o agresi/itate "i ostilitate intern#@!ce produce distorsiune $n relaia mam#/copil!cu organiLarea unei personalit#i /ulnerabile $n +aa stresurilor obi"nuite.3sihanali"tii arat# c# schiLo+renia este o e-tindere a comportamentului din prima copil#rie:lipsa de separaie! tulbur#ri de +ormare a identit#ii "i comunic#rii. 8u tot declinul a numeroase concepte psihanalitice primiti/e!importana traumelor psihice sau a depri/#rilor timpurii de p#rini este +oarte mare.:up# =ahl >(9K6@!4(X dintr-un lot de K6% de soldai schiLo+reni $"i pierduser# un p#rinte $nainte de (K ani >moarte!di/or!abandon@.:intre psihotraumele timpurii putem nota ca mai semni+icati/e +enomeneul de respingre >reRerul@!b#taia de Roc!maltratarea +iLic#!traumele se-uale!di+erite inRurii!boli!spitaliL#ri $ndelungate cu separaea de +amilie!lipsa unei alimentaii corespunL#toare.Adeseori copilul +iind /ictima total# a abuLului p#rinilor

%(

tr#ie"te $ntr-o stare permanent# de insecuritate.Bumero"i schiLo+reni raporteaL# relaii /iolente $n copil#rie!e-periene se-uale traumatice.Vn +aa unor atari situaii!subliniaL# )enninger! indi/idul $"i /a construi mecanisme de ap#rare!moti/ pentru care lumea din Rur /a p#rea pentru el periculoas#!un loc ostil "i neprimitor.?etragerea din +aa unei atare lumi poate +i unul dintre paternurile comportamentale +a# de psihotraumele timpurii.Adeseori!spun 8oleman "i Droen!/iaa acestor indi/iLi const# dintr-o serie de criLe ap#rute adesea din lucruri minore care se ampli+ic# apoi!dep#"ind ori ce proporie.&n alte situaii!indi/iLii

construiesc paternuri comportamentale de rebeliune sau desorganiLare paranoid# a ideaiei!cu lene patologic#!incorigibil#!agresi/itate!+ug#!di+erite tipuri de comportament delictual.Autorii remarc# 2 aspecte:pe de o parte necesitatea unui anumit tip de schimbare $n perioade critice!pentru realiLarea normal# intelectual#!emoional# "i des/oltare social#! ceea ce este o perioad# critic# de autodi+ereniere "i integrare!pentru +ormarea autostimei! $n al 2-lea rTnd!muli copii care trec prn asemenea e-periene /or preLenta e+ecte reLiduale $n /iaa ulterioar#.*otu"i!nu toi aceia care au trecut prin asemenea situaii +ac schiLo+renie "i nu toi schiLo+renii trec obligatoriu prin aceste sitauii. a.?olul +amiliei 6amilia a +ost cel mai +rec/ent incriminat# $n etiopatogenia schiLo+reniei. a s-a +#cut "i $n cadrul studiilor ereditare!dar numai din punctul de /edere genetic.8hiar "i pentru /echii alieni"ti schiLo+renia ap#rea adesea ca o boal# +amilial#!grupul +amilial +iind adesea mai greu de suportat decTt pacientul $ns#"i.)ediul s#u +amilial era considerat ca un mediu $nchis!cu puine leg#turi cu lumea e-terioar#!cu un tat# absent sau drogat $n timp ce mama era resimit# ca periculoas#!cuceritoare!anihilTndu-l pe tat# din rolul s#u parental.6amiliile schiLo+renilor intereseaL# pe clinicieni din mai multe punctede /edere>6lec7!(96%@: (.anomaliile lor structurale "i dinamice probabile $n pri/ina sarcinilor "i +unciilor lor eseniale!+enomen care are strTnse corelaii cu personalitatea pacienilor "i cu psihologia lorY 2.implicaia lor simultan# $n a+eciunea pacientului are loc atTt din spre descendeni cTt "i din spre ascendeniY M.greut#ile ridicate de +amilie la internare "i e-ternareY 4.preg#tirea +amiliei pentru a nu respinge sau antipatiLa pacientul $ntors acas#Y Bumero"i autori consider# schiLo+renia drept reLultatul unei educaii de+ectuale. Anomaliile +amiliilor schiLo+renicilor ating toate domeniile /ieii!$ncepTnd cu perturb#ri ale personalit#ii p#rinilor!/icierea structurilor +amiliale!sdruncinarea +rontierelor dintre generaii >e-emplu leg#tura simbiotic# dintre mam# "i +iu@!des/oltarea de+ectuoas# a copilului etc.:in acest punct de /edere comportamentul bolna/ului este $n oarecare m#sur# preul pl#tit pentru a putea r#mTne $n interiorul +amiliei!aceste +amilii +ormTnd un sistem $nchis!$n sensul c# problemele "i con+lictele +amiliale absorb toat# energia lor!ne mai +iind disponibilit#i pentru /iaa social#.:e"i membrii acestor +amilii $ndeplinesc anumite sarcini!acest gen de +amilie tr#ie"te iLolat.&n acest sens schiLo+renia nu ar +i o boal# ci! ar +i /orba doar de persoane schiLo+renice!care au +ost modelate ast+el prin e-perien#.&n acest +el schiLo+renia s-ar putea e-plica prin procesul de $n/#are social# e"uat#!din cauLa mediului patologic $n care ace"ti indi/iLi se des/olt#.6actorii genetici predispun la psihopatiLare!dar nu la schiLo+renie!menirea genelor +iind aceea de potenare!dar direcionarea spre o +orm# psihotic# sau alta o d# /iaa social# >genotip ^+actori de mediu\schiLo+renia ca +enotip@..ubiectul /a QmetaboliLaQ pe plan psihologic +actorii somatici "i educaionali pentru a duce la cristaliLarea schiLo+reniei.&n acest cadru +amilia inter/ine peste tot!la toate ni/elurile.3ornind de la obser/aiile clinice!trecTnd apoi la lunga e-perien# analitic# "i de studiu +enomenologic "i de psihodinamic#!s-a a+irmat tot mai mult c# schiLo+renia este o boal# a +amiliei "i nu a persoanei.6amilia

%2

schiLo+renicului! arat# Ammar "i 0edRri >(972@ apare ca o unitate!ca un nod procesual!$n care psihopatologia unui membru denumit pacient >identi+icat sau presupus@ nu este decTt o mani+estare printre atTtea altele.*reptat!studiile s-au e-tins asupra di+eritelor relaii!$n cadrul +amiliei.&n acest +el $n psihiatria clasic# au ap#rut noiuni ca aceea de metamesaR!relaie obiectual#!leg#turi interumane neautentice! pseudomutualitate! homeostaLie etc. &mportana schiLo+renogen# a p#rinilor.8oleman "i Droen >(972@ subliniaL# din acest punct de /edere urm#toarele aspecte $n +amiliile schiLo+renicilor: (.importana mamei sau al tat#lui schiLo+renogeniY 2.schisma marital# sau r#Lboiul intern conRugal perpetuumY M.pseudomutualitatea "i distorsiunea rolurilorY 4.tulbur#ri $n determinarea identit#ii personaleY Vn cele ce urmeaL# /om urm#ri $n mare parte aceast# schem#. Vn pri/ina rolului schiLo+renogen al p#rinilor e-ist# o bogat# literatur#.Ast+el!ErRo Alanen >(966@ descrie mai multe tipuri de mame "i tai ai bolna/ilor cu schiLo+renie.?e+erindu-se la mame el indi/idualiLeaL# urm#toarele tipuri: (.mam# +#r# autodelimitare!care nu reu"e"te s# se separe de copil!a/Tnd o atitudine posesi/# "i d dominare +a# de pacientY 2.mame posesi/e "i dominante!cu o atitudine simbiotic#!proiectTndu-"i propriile dorine "i a"tept#ri $n persoana copilului s#u bolna/Y M.mame du"m#noase!cu o atitudine rece "i negati/ist# +a# de pacient >care $ncearc# s# subRuge copilul $n mod agresi/@Y 4.mame se/ere!cu atitudine dominatoare!nesimbiotic#Y K.mame an-ioase!supraprotectoare!adeseori cu elemente posesi/eY 6.mame emoional slabe!cu sentimente slabe "i simpatie limitat#Y &n pri/ina tipului de tat#!autorul descrie urm#toarele: (.tat# posesi/!pus $n umbra mamei >supu"i!"ter"i!slab masculini!uneori alcoolici! +rec/ent +iguri de decor $n +amilie@Y 2.tat# pasi/ dar se/er +a# de pacient!$n realitate pasi/i "i dependeni de soii!se/eri "i cu tendine ostile +a# de copiiY M.tat# se/er!dominant +a# de soie "i copil +#r# a preLenta tr#s#turi simbiotice clare cu pacientulY 4.tat# pasi/ care caut# ca "i copilul s#u s# obin# satis+acii pe care el $ns#"i le dore"te!creind o relaie simbiotic# cu pacientul!pe care caut# s#-l atrag#Y K.tat# Qalint#torQ care nu este $n stare s# pun# cap#t cererilor sau aciunilor isterice ale copilului!cu tendine posesi/eY 6.tat# ostil!paranoid!cu atitudini paranoide "i ostile +a# de soie "i du"m#noas# +a# de pacientY 7.tat# indi+erent +a# de pacient!$n rest a/Tnd o personalitate normal#Y :up# acela"i autor ar e-ista di+erite combinaii parentale schiLo+renogene: (.tat# lips# ssau pasi/!slab!combinat cu o mam# dominatoare!posesi/#!cu atitudine simbiotic#Y 2.tat# dominant "i mam# supus#!an-ioas#!supraprotectoare sau slab emoional#Y M.tat# paranoid!ostil!"i mam# posesi/#Y A"a cum arat# )ar2 =aring "i colab.tulbur#rile ap#rute la copil sunt nu numai rodul identit#ii genetice +amiliale dar "i a stilului de relaii cu persoanele semni+icati/e ale +amiliei.Bumeroase studii!tind a implica $n mod deosebit importana schiLo+renogen# a mamei.*ipic!arat# 8oleman "i Droen aceste

mame sunt caracteriLate ca reRetante! dominatoare!reci!supraprotecti/e!ne$neleg#toare pentru sentimentele "i ne/oile altora. :e"i /erbal ele par acceptabile!$n +ond ele resping copilul!$n acel timp ele depinLTnd mai mult de el decTt de tat# pentru satis+acerea ne/oilor lor emoionale "i pentru a se simi

%M

ade/#rate +emei.3robabil!din aceste moti/e ele tind a de/eni dominatoare!pasi/e "i consider# copill dependent de ele!acest lucru +iind adesea combinat cu un comportament rigid!moralistic +a# de se-!ceea ce o +ace s# reacioneLe cu oroare $n +aa ori c#rei impulsiun se-uale a copilului >uneori mama este seduc#toare "i $n sens +iLic cu +iul ei@. ?elaia mam#-+iu apare $nc#rcat# cu imaturitate!an-ietate!ceea ce duce la disturbarea sensului identit#ii.8onstat#ri similare s-au +#cut pri/ind relaia tat#lui cu +iica schiLo+ren# >tat# inadec/at!indi+erent!pasi/!deta"at!care ri/aliLeaL# mama $n ne/oile sale a+ecti/e "i trebuine!adeseori seduc#tor $n relaiile cu +iica sa@.Vn acela"i timp el este derogator +a# de mam#!ar#tTnd c# +iica este mult mai $nclinat# pentru el >determinTnd pe +at# s# urasc# ori ce asem#nare cu mama@. )aRoritatea autorilor acord# o mare importan# personalit#ii mamei!care $n mod peLumti/ ar +i responsabil# pentru tulbur#rile copilului >tat#l +iind pentru mult timp QucisQ $n cadrul literaturii psihiatrice.3rincipala acuLaie care i se aduce mamei este supraprotecie.&n /iLiunea lui 5sterreth acest +enomen ar +i responsabil de urm#toarele: (.egocentrismul bolna/ului "i imposibilitatea de a se deta"a de el $ns#"iY 2.e/itarea contactului cu realitatea "i tendina de a se re+ugia $n re/erie "i imaginarY M.di+icult#i $n pri/ina contactului socialY 4.pasi/itatea!lipsa iniiati/ei!incapacitatea de ap#rareY K.sentimentul in+eriorit#ii "i a non/aloriiY 6.dependena "i tendina de a r#mTne QmicQY 7.lipsa interesului pentru /iitorY :up# 0en2 supraprotecia este un mod de contact cu cre"terea raportului a+ecti/!ceea ce duce la sc#derea e-perienei copilului!$n timp ce mediul e-terior /a +i realiLat ca ostil!periculos!noci/.Vn acest +el se poate postula sl#biciunea eului subiectului supraproteRat!cu +rTnarea maturaiei "i identi+ic#rii.)ama este implicat# $n primul rTnd $n acest proces!deoarece ea $n mod +iLiologic $ndepline"te acest rol pentru o anumit# perioad#.1neori!arat# Ammar "i 0edRri!unele e/enimente >boli!anumite di+icult#i@ o+er# prete-tul pentru supraprotecie "i atrage $n acest sens "i pe tat#!$n timp ce acesta poate realiLa o preocuparea maternal# e-cesi/#!ca un e"ec al s#u $n domeniul se-ualit#ii..e creiaL#!ast+el un nod a+ecti/ puternic!care $n/ele"te personalitatea copilului de c#tre mam#.8opilul "i mama /or constitui ast+el un bloc anti-tat#!care ast+el /a +i considerat ca un intrus.:ispariia sa /a +ace relaia mam#copil "i mai puternic#!/a +ace ca adolescena copilului s# se prelungeasc# chiar "i dup# ce el "i-a $nceput pro+esia sau are propriul s#u menaR.)ai pot e-ista!de asemenea "i alte situaii ca:supraprotecia patern# >mai rar@! depersonaliLarea

copilului printr-un autoritarism crescut!oscilaia $ntre supraprotecie "i respingere.1nele mame $"i asum# rolul de martir!restrTngTnd liberatate copilului "i e-primarea direct# a ostilit#ii.:up# Alanen mama schiLo+renicului tinde a nu $nelege ne/oile copilului lor!sunt supraprotecti/e!adesea ostile copilului!legTnd copilul de ea.. le trateaL# copii lor $n maniera $n care ele au +ost tratate de c#tre mamele lor >actuala mam# +iind imatur#!dar /a adopta atitudinea de mam# dominatoare@.3e de alt# parte copilul schiLo+ren mani+est# o sensibilitate deosebit# +a# de ne/oile "i con+lictele mamei!lucru care pentru el are o semni+icaie deosebit#.0ewis Pill nu este de acord cu termenul de mam#QschiLo+renogen#Q de"i subliniaL# comportamentul particular al acestor +emei $n contact cu medicul >cTnd de/in agoasante!ca "i cum cu/intele nu ar a/ea un rol de transmitere a in+ormaiilor@. le analiLeaL# +oarte mult pe medic!contratrans+erul mani+estTndu-se la ele prin mTnie neputincioas# "i ostilitate +#r# nici o materialiLare $ns#. Vn acest +el ele $"i mani+est# sentimentul de ostilitate "i incompletitudine +a# de spitaliLarea copilului >an-ietate "i culpabilitate +a# de o situaie pe care nu o pot domina@.6iind ambi/alente ele nu pot o+eri decTt o dragoste condiionat# pentru care

%4

copilul trebuie s#-"i sacri+ice des/oltarea propriei personalit#i.Ambi/alena poate $ns# s# +ac# loc ostilit#ii deschise >cu $ncredinarea copilului bunicilor@. Vn ciuda acestor imper+eciuni!mama $ncearc# s# o+ere o impresie ideal# relaiilor ei cu copilul.3entru Alanen mama ar putea +i $ncadrat# $n grupa schiLoidiei lui Zretschmer >o schiLoidie $ns# stenic#@!cu perturb#ri pro+unde a personalit#ii.3ro-imitatea realiLat# cu copilul /a transmite acestuia dorinele "i blocaRul lor a+ecti/!se /a e-prima cu atTt mai mult!cu cTt copilul la acesat# /Trst# este +oarte plastic!$nsu"indu-"i modelele culturale prin imitaie!$n mod necritic >tipul primiti/ de memorie +iind imprintul@..unt de asemenea implicate menierele de comunicare anormale:absena contactului direct!lipsa de leg#nare!tulbur#ri ale conduitei alimentare!di+icult#i $n educarea cur#eniei.6iind $n perioda identi+ic#rii primare trebuie s# se in# cont de +ormarea $n acest conte-t a comple-ului narciLic >unul dintre principalele aspecte ale schiLo+reniei@..chweich subliniaL# "i el!$n acest cadru importana depri/#rii a+ecti/e!a lipsurilor alimentare! abandonul >chiar din partea tat#lui@!toate ducTd la iLolare "i +uga de contact..upraprotecia abuLi/# /a duce totdeauna la mani+est#ri schiLo+reni+orme.*otu"i rolul mamei a +ost mult e-agerat $n literatur#!lucru care l-a +#cut pe ri7son s# spun# c# rolul acti/ al mamei $n geneLa schiLo+reniei este $nc# contestabil..e poate pune "i $ntrebarea dac# tr#s#turile copilului nu determin# ele $ns#"i aceste comportamente ale mamei >copilul +iind incapabil de a r#spunde la a+ecti/itate@ "i!prin crearea ast+el!a unui cerc /icios.?an7 presupune o leg#tur# puternic# "i ambi/alent# copil-mam# de unde reLult# o dependen# odioas#! pri/ind copilul de o surs# emoional#..e poate /orbi "i de un

Qtrans+erQ de an-ietate de la mam# la copil. .e pare c# e-plicaia +rustraional# este $n ultima /reme tot mai $n declin!$n cadrul schiLo+reniei.)ama hiperprotectoare nu poate +i $n mod sigur schiLo+renogen# "i situaia nu trebuie $n nici un caL luat# $n consideraie $n a+ara relaiilor generale ale cuplului parental!"i nu numai prin diada mam#/copil >$n dimensiunile +amiliei intrTnd "i +raii!rudele!amicii!/ecinii etc@. ste /orba deci de o reea social# l#rgit# "i care nu se poate limita doar numai la relaiile mam#/copii.3ornind de la celebra +ormul# a lui :umas-tat#l QchercheL la +emmeQ am /#Lut cum s-a des/oltat o bogat# literatur# pri/ind rolul mamei $n etiologia schiLo+reniei. 5 serie de studii pri/ind tat#l au +ost +#cute "i!Ammar "i 0edRri consider# c# pe baLa datelor de literatur# ar e-ista K tipuri de tai implicate $n geneLa boilii: (.tat#l cu +at# schiLo+renic#:se/er!ne$ncreL#tor!paranoid!de/aloriLTnd soia $n ochii +iicei cu care poate a/ea conduite de seducie cu aspect erotic >moti/ pentru care este +oarte critic "i crud cu +iica schiLo+ren#@Y 2.tat# cu +iu schiLo+renic:egocentric!a/id de prestigiu!ri/al cu +iul s#u "i gelos $n leg#tur# cu dragostea soiei!de/aloriLTndu-se continuu "i +a/oriLTnd apariia unei intense culpabilit#i oedipiene!mai ales c# adesea este "i alcoolicY M.tat# satis+#cut de sine!la limita delirului de grandoare!copilul imitTnd caracterele cele mai rele ale tat#luiY 4.tat# complet de/aloriLat!cu rol doar de +igur# de dacor!cole"it de personalitatea soiei saleY K.tat# pasi/ "i ales pentru acest lucru de c#tre soia sa!a/Tnd rolul celui mai puin important dintre copiii s#iY *otu"i autorii consider# c# nici aceste caracteristici nu ar +i speci+ice.:e .il/a pe baLe statistice "i $n conte-tul psihoterapiei ne o+er# urm#toarele date : (.absena tat#lui >+iLic# sau +uncional#@Y 2.$n lipsa tat#lui este ne/oie de alt# persoan# >un substitut de tat#@ s# taie Qcordonul ombilicalQ dintre mam# "i +iuY M.$ntre copil "i mam#!tat# "i terapeut ar e-ista o competiie reciproc#Y ?e+erindu-se la taii copiilor auti"ti!0eon isenberg sublinia c# ace"tia sunt +iri obsesionale!+#r# umor!preocupai +oarte mult de detalii "i mai puin de ansamblu!

%K

des+#"urTndu-"i acti/itatea pro+esional# $n miRlocul unei mari agitaii!care le ocup# practic tot timpul. i cer copilului s# se supun#!nu s# pun# $ntreb#ri.Gerard "i .iegel descriu pe tat#l copilului schiLo+ren ca +iind slab!imatur!demisionar!$n timp ce ?eichard "i *illman!din contra!de+inesc pe tat#l schiLo+renului ca autoritar!sadic!reRetant +a# de copil.Bumero"i autori descriu taii schiLo+renicilor ca oscilTnd $ntre 2 poli:sl#biciune sau despotism.Acest despotism ar reLulta din cauLa e"ecurilor lor $n multe domenii >soiile lor ar +i pasi/e!dulci!supuse@. 3roblema principal# ar +i deci rolul peri+eric al tat#lui >nu atTt ata"amentul mamei cTt mai ales deta"area tat#lui sau a preLenei sale pur +ormale ar +i patologice. .chiLo+renicul! arat# Green!are urm#toarele imagini paternale: (.imginea dominant#!$ndep#rtat#!stranieY 2.imaginea secundar# $n care +unciile paternit#ii

sunt trans+erate asupra mamei.*at#l de/ine un epi+enomenY M.absena imaginii sau ta#l imaginar!$n timp ce rolul real este Rucat de mam#Y 1nii autori descriu un tip particular pe care $l denumescQtat#-mam#Q. ste clar c# nici $n acest domeniu nu se poate identi+ica nici pe linie patern# un portret robot.Bu se poate preciLa nici dac# aceste tr#s#turi sunt premorbide sau se datoresc bolii copilului. &mportana cuplului parental.&n cadrul acestor cupluri Alanen a descris o stare Qhaotic#Q !cu atmos+er# rigid#!r#Lboi cald "i rece!cu +ormarea adesea a unui a- patologic $ntre p#rintele dominator "i +iul sau +iica bolna/iAceste distorsiuni ale cuplului pot +i anterioare bolii!dar $n mod sigur aceste +enomene apar dup# $mboln#/ire!ele +iind $n ambele situaii periculoase!deoarece contribuie la iLolarea copilului "i la tulbur#ri de identi+icare.Atmos+era $n aceste +amilii este rigid# atTt $n morala ci/ic# cTt "i religioas#! pri/Tnd copilul de modele parentale /alabile!+urniLTnd elementele unui mod distorsionat "i de+ormat.&nmcompatibilitatea dintre soi sau neadaptarea marital# are e+ect asupra comportamentului copilului.&n aceste +amilii apare adesea schisma $ntre membrii ei.Aceast# atmos+er# este numit# schism# marital#.&n acest conte-t soii nu se mai respect# $ntre ei!nu-"i mai e/ideniaL# /alorile.6iecare p#rinte $i este +ric# de +aptul c# bolna/ul-copil /a sem#na celuilalt p#rinte!ceea ce /a +i pentru acesta o surs# de respingere. 1n al doilea tip de +amilie!de"i nu este $n scindare este $n continu# tensiune!cu relaii +oarte distorsionate.:e +apt aceste 2 tipuri de relaie $ntre soi >schism "i s7ew@ ar +i caracteristice pentru schiLo+renie!relaiile +iind $n maRoritatea caLurilor de dominare sau ele repreLentTnd relaia haotic# a 2 personalit#i care se apropie de aspectul psihotic!cu iraionalitate "i distorsiune de la realitate. :up# 0idLet >(96M@ b#rbaii schiLo+reni ar pro/eni mai ales din +amiliileQs7ewQ cu un tat# pasi/!intelectual!care nu este model pentru +iu!pe care $l las# indeterminat se-ual "i dependent de mam# $n timp ce +etele schiLo+rene ar pro/eni din +amilii QschismQ cu mam# distant#!neempatic# "i cu un tat# narciLic!adesea paranoid >adesea cu comportament seduc#tor +a# de +at# "i repulsie +a# de soie "i +emei $n general@.[i $n acest caL +etei $i lipse"te un model /alabil de identi+icare.Vn ambele caLuri copiii din aceste +amilii /or e"ua $n period adolescenei "i tinereei!cu e"ecul +orm#rii identit#ii "i de obinere a unui rol social.Ast+el de +amilii duc la o /iLiune distorsionat# asupra lumii "i la iraionalitate! situaie denumit# de Anthon2 cu termenul de Qprecursori ai des/olt#rii schiLo+reniei la aduliQ. 1n alt aspect al relaiilor de +amilie $l constituie +alsa comunicare..chiLo+renia ar +i un de+ect de comunicare dintre mam# "i copil!cu apariia unei situaii de Qdouble a/eugleQ>Dateson!(9K6@ $n care copilul prime"te mesaRe contradictorii!mama neacceptTnd o relaie intim# cu copilul.Vn asemenea +amilii e-ist# o atmos+er# Qhaotic#Q! cu stare de r#Lboi cald "i rece.Vn aceste +amilii copilul $n/a# comportamentul tulburat al p#rintelui dominator!la care se adaug# relaiile emoionale patologice din +amilie.&n

%6

aceste +amilii copilul $n/a# gTndirea psihotic# "i iraional#!$n timp ce $n +amiliile cu copii rigiLi "i dominatori ace"tia $ncearc# s# lege copilul simbiotic!reacionTnd ostil $n caLul $ncerc#rii deta"#rii.Pollingshead >(972@ subliniaL# importana stresului $n primul an de /ia# pe care el $l denume"te Qanul problem#Q.Vn acest sens autorul citeaL# importana $n acel an al di+icult#ilor economice!depri/#rilor +iLice!con+lictelor dintre soi!di+icult#ile cu rudele!certuri!boli +iLice.:up# 0indL >(967@ schiLo+renia s-ar putea datora "i de+icienei $n cantitatea de alimente pe care p#rinii o dau copilului!de+iciene $n ceea ce pri/e"te transmiterea baLei tehnice "i $n particular a problemelor legate de limbaR "i simbolismul limbaRului!a aptitudinilor sale de adaptare atunci cTnd p#r#se"te +amilia..chiLo+renia s-ar putea e-plica prin ceea ce se $ntTmpl# $n +amilie $n primele decade de /ia#.8ea mai grea perioad# /a +i aceea a adolescenei!cTnd persoana /a +i inabil# pentru integrare!se /a retrage $n asocial "i /a e"ua $n procesul comunic#rii >deoarece nu a +ost preg#tit pentru /iaa independent#@.6amiliile ar +i $n special de+icitare $n urm#toarele domenii:alimentare normal# cu dragoste "i griR#!ine-istena unui model se-ual!transmiterea tehnicilor emoionale $n adoptarea culturii!a +elului de a gTndi!de a se asocia constructi/ cu alii! simbolismul cu/intelor etc.3#rinii sunt incapabili a propune o relaie a+ecti/# stabil# "i coerent# cu copilul lor >sunt hipercon+ormi"ti cu contacte sociale reduse@. Vn schiLo+renie grupul +amilial +uncioneaL# sub +orma unui mod de+ensi/ particular! descris sub denumirea de QpseudomutualismQ "i QpseudoostilitateQ!situaie $n care membrii +amiliei sunt diriRai unul contra altuia $n intenia de a se neutraliLa!sub aparena armoniei ap#rTnd pulsiuni $nc#rcate de ur# "i dorin# de distrugere!acest tip de relaii ducTnd la iLolarea copilului!pTn# la ruptura sa cu lumea e-terioar#.Vn aparen# relaiile $n +amilia schiLo+renului par a +i mutuale!$neleg#toare!deschise!de"i $n +apt ele nu sunt >pseudomutualitatea@.Vn realitatea este /orba de o rigiditate $n structura +amiliei ce poate tinde la depersonaliLarea copilului!la inhibarea maturiL#rii "i identi+ic#rii sale.Darierea emoional# +a# de copil produce un ade/#rat Qdi/or emoionalQ $n ciuda +aadei de dragoste.3seudomutualitatea pune $n discuie o larg# /arietate de distorsiuni $n +amiliile schiLo+renilor!cu roluri in+le-ibile "i simpli+icate pentru +iecare membru!rolul atribuit copiilor +iind destructi/ pentru maturiLarea personalit#ii lor.Dateson >(96'@ subliniaL# natura con+uL# a comunic#rii $n +amiliile schiLo+renilor.Vn acest sens se utiliLeaL# termenul de Qdouble blindQ!p#rinii +#cTnd copilului cerine care sunt mutual incopatibile >o mam# /rea s# +ie iubit#!de"i respinge copilul cTnd acesta se apropie a+ecti/ de ea@.Vn acest caL copilul este inut $ntr-o situaie continu# de e"ec $n comunicare..inger "i =2nne >(96K@ g#sesc $n +amilia schiLo+renului dou# stiluri de a gTndi "i a comunica:stilul amor+ "i stilul +ragmentar.&n cel amor+ e-ist# un e"ec $n di+ereniere!atenia spre obiecte!di+erenierea persoanelor este slab#!/ag#.&n ceea ce pri/e"te stilul +ragmentar acesta presupune o mai bun# di+ereniere dar o mai slab# integrare cu aspecte disrupti/e $n comunicare.Vn +amiliile schiLo+renilor p#rinii nu sunt capabili a o+eri copilului abilit#i ling/istice eseniale pentru a-"i descrie e-periena..tilul cogniti/ al schiLo+reniei este de+icitar. &mportana +ratriei..tudiul relaiilor dintre +rai nu au +ost su+icient studiate. .chiLo+renia e-ist# atTt $n +amiliile cu muli copii cTt "i $n cele cu puini.Vn ciuda disturb#rilor din

+amilie!rar apar schiLo+renie la toi copii unei +amilii.?angul na"terii are o anumit# importan#. A"a cum am mai subliniat importana +amiliei $n etiologia schiLo+reniei "i $n /oluia ei este demn# de a +i luat# $n consideraie.Bumeroasele aspecte subliniate pot +i "i aseriuni ipotetice dar ansamblul datelor de literatur# atest# marea importan# a +amiliei de origine a schiLo+renicilor. b.&mportana altor +actori socioculturali

%7

5 re/ist# epidemiologic# a +actorilor socioculturali $n schiLo+renie distinge mecanisme directe "i indirecte prin care +enomenele sociale pot acti/a.)ecanismele directe se re+er# la tipuri de situaii +urniLate de cultur# "i care pot +i mai mult sau mai puin schiLo+renogene.*otu"i o relaie direct# $ntre schiLo+renie "i cultur# nu a +ost bine studiat#!e-istTnd +oarte multe e-plicaii!inclusi/ p#rerea c# nu ar e-ista nici o leg#tur#.:e +apt relaia este +oarte comple-# "i di+icil#. 1nul dintre aspectele cele mai interesante $n schiLo+renie $l constituie mecanismul $n/##rii patologice!psihotraumele in+antile pot duce la $n/#area timpurie gre"it#! reLultatele +iind dup# 8oleman "i Droen urm#toarele: (.sentimentul unui control rigid de c#tre p#rini!a unei dependene de ei!a respingerii de c#tre eiY 2.re+erine distorsionate pri/ind realitatea posibilit#ilor "i /alorilorY M.competene inadec/ate cogniti/e!interpersonale "i comunicati/e necesare /ieii de Li cu LiY 4.probleme serioase $n re$noirea dorinelor se-uale!a ostilit#ii "i a relaiilor interpersonale ca /ulnerabilitatea asociat# psihotraumelor timpuriiY K.di+erenierea unui sel+-concept con+uL "i s#rac!cu tendina de a plasa o mare /aloare $n a +i +at# sau b#iat QbunQY :in cauLa imaturit#ii se-uale!+anteLiile se-uale ale bolna/ilor pot a/ea o larg# gam# de obiecte!inclusi/ de persoane de acela"i se- cu el.Asemenea +anteLii conduc la con+licte se/ere "i autode/aluare..chiLo+renicul $nelege sau a $n/#at gre"it rolul ostilit#ii "i agresi/it#ii $n /iaa de Li cu Li!+rustraiile obi"nuite ap#rTndu-i ca insuportabile. *ipic! arat# 8oleman "i Droen!preschiLo+renul are un concept s#rac di+ereiat "i con+uL!+iind $nclinat spre distorsionare!ascunderea dup# cortina +anteLiei.:ependena sa de dictatul parental $l pri/eaL# de e-perien# pri/ind sel+ controlul "i controlul propriul destin!el ap#rTnd ca un element reacti/ $n propriul s#u comportament. :e"i se retrage social!acest lucru nu scade presiunea propriilor dorine "i instincti/e pentru dragoste!statut social sau aprobare social# ci doar prime"te sanciunea incompetenei sale.:in acest moti/ chiar $n +aLa preschiLo+renic# el are serioase di+icult#i de adaptare pro+esional#!"colar#!graie unei memorii!percepii!limbaR sau capacitate de comunicare mai de+icitar.6ragmentarea e-perienei!di+uLiunea idealului!moduri desturbate de percepie "i comunicare sunt reLultatul internaliL#rii aspectelor particulare a organiL#rii +amiliale. /idenierea importanei +actorilor socioculturali $n cadrul schiLo+reniei apare ca o caren# a ultimei re/oluii sociologice $n psihiatrie.:up#

concepia clasic#!etiologia "i e/oluia bolii era independent# de cultur#!care ar +i a/ut cel mult un rol patoplastic >de a colora!de e-emplu o halucinaie sau un delir@.:ep#"irea acestui punct de /edere s-a +#cut prin concepia relati/ismului cultural >).)ead!?uth Denedict etc@. -ist# $n aceast# pri/in# dou# concepii:pe de o parte concepia pri/ind relati/ismul cultural!pe de alt# parte concepia c# schiLo+renia are pretutindeni tr#s#turi +undamentale!indi+erent de structura sociocultural# studiat#@. &n+luenele culturale trebuesc $nelese la dou# ni/eluri:rolul Rucat de cultur# $n determinismul schiLo+reniei "i in+le-iunile semiologice $n +uncie de datele culturale. &mportana +actorilor socioculturali s-a do/edit +oarte mare $n etiopatogenia schiLo+reniei.:e"i unii autori neag# total e-istena schiLo+reniei $n unele societ#i primiti/e!se "tie totu"i c# $n unele societ#i asiatice sau a+ricane incidena schiLoi+reniei este +oarte mic#.1n ciment +amilial solid!atitudinea tolerant# "i caritabil# $n unele culturi +ac num#rul de schiLo+renii s# +ie +oarte mic!iar e/oluia procesului s# +ie +a/orabil#. *rans+orm#rile socioculturale duc $ns# "i $n societ#ile mai primiti/e la cre"terea incidenei schiLo+reniei "i la +orme de mani+estare tot mai QeuropeneQ. -ist# di+icult#i mari $n cercetarea transcultural#!di+icult#i statistice!a criteriilor de diagnostic "i a conceptelor pri/ind diagnosticul.3roblema cea mai important# este cum s# recuno"ti schiLo+renia dealungul barierelor culturale!psihologice!ling/istice "i structurale multiple

%%

>chiar la ni/el de simptom@. -ist# credine!mituri!/r#Ri!repreLent#ri colecti/e pe care un psihiatru dintr-un anumit mediu cultural le poate pri/i denaturat.3e de alt# parte se pune $ntrebarea dac# unele culturi sunt mai schiLo+renogene ca altele..-a do/edit c# trans+orm#rile socioculturale cresc incidena schiLo+reniei "i $i QeuropeniLeaL#Q simptomele. ?e+erindu-se la emis+era occidental#!:e/ereau>(97'@ subliniaL# c# ci/iliLaia modern# nu su+er# atTt de di+eritele ei racile!cTt mai ales de o +orm# de schiLo+renie sopcio-politicoeconomic#!+orm# care /a +i tulburarea +uncional# cea mai important# "i +rec/ent# $n aceast# societate..chiLo+renia ar reLulta dintr-o constrTngere e-cesi/# a mediului!independent de natura sa..auna >(97'@ e-plic# schiLo+renia!sociologic!pe baLa urm#torilor parametri: (.&mposibilitatea indi/iLilor de a +ace +a# e-igenelor unor roluri socialeY 2.Apartenena la o clas# social# dependent# >minoritate@Y M.&Lolarea indi/idului!alteori mobilitatea social# e-agerat#Y 4.:eLorganiLarea sistemului social sau a unui trans+er subit $ntr-un sistem social di+eritY .chiLo+renia ar +i mai +rec/ent# la clasele s#race iar din punct de /edere ecologic incidena cea mai mare ar +i $n condiii de s#r#cie "i desorganiLare >=einer!(976@.&Lolarea social# ar +i unul dintre +actorii deosebit de importani.Acest lucru este mai e/ident la indi/iLii care emigreaL# din generaie $n generaie.1rbaniLarea!migraia!modi+ic#rile rapide de statut social "i de mediu cultural duc la cre"terea incidenei schiLo+reniei.6aptul c#

maRoritatea schiLo+reniilor apar la adolesceni arat# cTt de important este statutul social!adolescentul +iind o persoan# supus# unui e++ort deosebit de adaptare >pro+esie!$n/##mTnt!c#snicie etc@8lasa social# a +ost studiat# din punctul de /edere a incidenei schiLo+reniei. Ast+el! dup# =einer >(976@!schiLo+renia ar +i mai +rec/ent# la +emeile claselor sociale mai de+a/oriLate "i mai puin +rec/ent# $n clasa managerilor. &Lolarea social# precipit# boala la predispu"i!la +el ca "i di+icult#ile economice!nutriie proast#!educaie inadec/at#!perturb#rile sociale sau ale grupului.:ar!spune autorul! persoanele care /or +ace schiLo+renia migreaL# adesea singure $n aceste categorii pentru c# boala!chiar $n +aLa sa iniial# +ace pe indi/id inadec/at pentru cT"tig sau competiie social#..chimb#rile culturale au un mare rol..chiLo+renia a +ost legat# de procesul de urbaniLare!industrialiLare!de migraie!de procesul aculturaiei!schimb#rilor economice! criLelor sociale.Ace"ti +actori ar putea declan"a schiLo+renia +ie direct +ie ar biciui apariia ei la predispu"i.5degard >(9M2@ constata c# schiLo+renia este mai +rec/ent# la nor/egienii din )inesota decTt la aceia din Bor/egia!mai +rec/ent# la emigranii din Bew Eor7 decTt la cei n#scui acolo. -ist# o leg#tur# $ntre organiLarea etnic# "i coninutul simptomelor.Ast+el irlandeLii americani +ac mai +rec/ent +orme paranoide cu an-ietate "i ostilitate $n timp ce italienii americani +ac $n cadrul schiLo+reniei mai +rec/ent st#ri depresi/e!+orme catatonice. 5 problm# sociocultural# deosebit# este ceea a in+luenei spitaliL#rii $ndelungate asupra psihodinamicii schiLo+reniei..pitaliLarea $ndelungat# duce la o mai mare iLolare a pacienilor!la ruperea lui o+icial# de lumea e-terioar#. i de/in ast+el +oarte dependeni "i ca "i $n societate caut# s# ne con/ing# c# ei nu mai sunt capabili s# se adapteLe la ne/oile comunit#ii..aloanele mari!care aRut# la supra/egherea mai e+icient#!nu sunt utile pentru o mai bun# comunicare!iar p#r#sirea salonului este un pri/ilegiu pe care schiLo+renii nu prea $l obin.&n acest conte-t putem a+irma!c# $n organiLarea sa clasic# spitalul de psihiatrie are mai degrab# un rol patogenetic!$n+undTnd pacientul mai mult $ntr-o stare de alienare! iLolTndu-l mai mult de societate!deculturaliLTndu-l "i desadaptTndu-l pentru o ade/#rat# /ia# social#.&mpreRur#rile sumbre ale spitalului!saloanele $nchise!lipsa oric#rei sperane! a unei comunic#ri autentice duc la agra/area procesului psihotic.P. 2 subliniaL#!$n acest sens tendina rapid# la croniciLare a schiLo+reniecului $n mediul aLilar. :escrierea clinic# .chiLo+reniile constituie un grup de a+eciuni +oarte polimor+e cu posibilit#i de trecere dintr-o +orm# $n alta.Bu e-ist# criterii de diagnostic pentru schiLo+renie!moti/ pentru care unii autori au numit pur "i simplu schiLoi+reniile!tipuri de ap#rare!un tip de comportament

%9

social sau o adaptare patologic# care nu are nimic comun cu termenul de boal#!cel puin a"a cum apare el $n psihiatria clasic#.&n schiLo+renie nu s-au putut pune $n

e/iden# leLiuni anatomice speci+ice!semne de laborator!o stare premorbid# caracteristic#! o e/oluie tipic#!schiLo+reniile +iind multicauLale "i multie/oluti/e!ceea ce pune serios $n cauL# unitatea acestui grup.Bu se poate /orbi nici de e-istena unui grup de simptome caracteristice schiLo+reniei!deoarece /orbind $n mod global!aproape c# nu e-ist# simptom psihiatric care s# nu apar# sub o +orm# sau alta $ntr-o +orm# de schiLo+renie.Dleuler >(9M'@ descrie M grupe de simptome primare:tulbur#rile de asociere!tulbur#rile a+ecti/e "i tulbur#rile de acti/itate!sindromul bleulerian baLTndu-se pe cei 4 QAQ >tulbur#ri de asociaie!de a+ecti/itate!de acti/itate "i pe ambi/alen#@. 5 problem# mult mai important# o constituie preLena a dou# maniere de abordare a cadrului nosologic al schiLo+reniei.Ast+el $n prima manier# e-ist# tendina de a l#rgi enorm cadrul nosologic al bolii pentru a cuprinde aici o palet# +oarte mare de mani+et#ri psihopatologice!$ntr-o /iLiune abuLi/# putTnd include aici tot ceea ce /ine $n con+lict cu normele unui subsistem sociocultural!inclusi/ prin includerea persoanelor mai originale!noncon+ormiste!boeme etc.A 2-a manier# const# din limitatea la ma-imum a cadrului nosologic al schiLo+reniei numai la simptomele "i sindroamele net patologice! e-cluLTnd +ormele marginale sau originale de comportament "i baLTndu-se pe seturi QsigureQ de simptome.[i $n acest caL abuLurile au dus pTn# la des+iinarea cadrului nosologic al schioLo+reniei.&n a+ara schiLo+reniilor atipice!deobicei gra/e ca e/oluie "i prognostic!e-ist# o serie de st#ri schLo+reni+orme.8riteriul 7raepelinian al semnelor "i simptomelor poate duce la iLolarea +ormelor clasice de boal#.8riteriul istoricului /a e/idenia schiLo+renii cu mare $nc#rc#tur# ereditar# "i personalit#i premorbide +oarte $nc#rcate.&n +ine etiopatogenia /a e/idenia schiLo+renii legate mai mult de o serie de +actori psihologici!genetici sau biochimici.)osher "i Gundirson >(97M@ propun modelul numite de ei Qli+e crisisQ!pacienii +iind di/iLai $n +uncie de natura criLei pe care au suportat-o "i modul lor caracteristic de a memora. :e +apt caracteristicile schiLo+reniei au +ost mereu de+inite "i rede+inite!aproape de la decad# la decad#. -ist#!arat# )endel QmodeQ geogra+ice $n pri/ina a ceea ce se include sub diagnosticul de schiLo+renie.&n numeroase #ri >.1A cu :.) (!2!M!4@ s-au alc#tuit liste de simptome pentru diagnosticul de schiLo+renie!list# care poate +i ori prea larg# ori prea restrTns#..e poate spune c# nici una din aceste e-treme nu este bun# >listele prea lungi creind haos "i incluLTnd toate +ormele de psihoL#!$n timp ce listele restrTnse in cont mai ales de stadiul terminal "i +iind mai puin utile@.&n nici un caL diagnosticul de schiLo+renie nu se poate pune pe situaia actual#!ci ea trebuie s# in# seama de aspectul longitudinal al /ieii indi/idului. 5 asemenea list# a c#utat s# alc#tuiasc# chiar Dleuler!prin di/iLarea simptomelor schiLo+reniei $n simptome primare "i secundare.0ista simptomelor primare ar conine: (.tulbur#rile de asociaieY 2.st#ri de obtuLie "i aspecte de r#t#cireY M.accese maniacale sau depresi/e!reLultate direct al procesului organicY 4.tendine la stereotipii "i halucinaiiY K.tulbur#ri +iLice:pupilare!secretorii!/asomotoriiY Vn cadrul simptomelor secundare ar intra mai ales autismul.0a congresul de la Gene/a >(926@ el descrie ca tulburare patognomonic# a schiLo+reniei sc#derea a+ecti/it#ii!graie atingerii unor nuclei centrali.Vn (9M' Dleuler +ace aceia"i a+irmaie pri/ind sc#derea elementar# a

sinergiei!+uncie care integreaL# $ntr-o totalitate di/ersele tendine instincti/e. *otu"i $n (9M4 Dleuler sublinia c# Qnu putem $nc# "ti care este unitatea psihopatologic# a schiLo+renieiQ. 3entru )in7ows7i tulburarea caracteristic# a schiLo+reniei nu este nici discordana! nici disocierea!ci pierderea contactului /ital cu realitatea.:ar acest lucru nu semni+ic# +aptul c# schiLo+renul este tot timpul indi+erent "i inacti/!ci c# acti/itatea sa este oarb# "i inadaptat# pentru /ia#..ub +orma de Qatitudini schiLo+reneQ )in7ows7i descrie +enomenele de re/erie morbid#

9'

regrete morbide etc!+enomene care repreLint# tentati/e de a cerceta un nou echilibru!pentru a atenua pierderea contactului cu realitatea. .-au c#utat de asemenea o serie de caracteristici generale ale simptomatologiei schiLo+rene.:up# 0ehmann >(976@ aceste caracteristici ar +i urm#toarele: (..imbolismul ar caracteriLa $n primul rTnd simptomul schiLo+renic.8omportamentul biLar!ideaia!/orbirea ar ascunde $n ele un grad /ariabil de simbolism.Acest simbolism nu ar +i $ns# u"or de $neles!acest lucru cerTnd mult timp pentru e-aminator!bolna/ul ne des/#luind cheia acestui +enomen. 2..ensiti/itatea ar +i o alt# caracteristic# important# a simptomului schiLo+ren! schiLo+renicul +iind mult mai sensiti/ decTt indi/idul normal. 8re"terea sensiti/it#ii se re+er# atTt la senLorialitate cTt "i la emoti/itate!acest lucru ap#rTnd $nc# din perioda premorbid# a bolii!chiar de la /Trste mici.:in acest moti/ se /orbe"te de o hipersensibilitte genetic# care +ace pe indi/id mult mai /ulnerabil la stimulii interni "i e-terni.:in acest moti/ bona/ul /a +i bombardat cu un num#r mai mare de stimuli pe unitatea de timp $n comparaie cu omul normal. l percepe mai muli stimuli /iLuali pe unitatea de timp!lucru care se petrece "i $n domeniul altor sensibilit#i.Vn acest conte-t retragerea din schiLo+renie apare ca un act de+ensi/ pentru a reduce imputul stimulilor e-cesi/i!$n timp ce e+ectul neurolepticelor s-ar datora capacit#ii lor inhibitoare.6iind +oarte sensiti/i!schiLo+renii sunt u"or de leLat de comportamente care pentru alii nu ating pragul necesar determin#rii unei su+erine!iar reLultatul ar +i retragerea social#.:in aceste moti/e schiLo+renii ar +i persoane inabile pentru stabilirea unor relaii sociale autentice! /or +i inadec/ai!retra"i!imaturi $n situaia de a ap#rea ca perteneri $n relaiile sociale! a/Tnd din acest moti/ o $nelegere "i un comportament in+antil $n acest domeniu. M.,ariabilitatea este a treia caracteristic# a simptomatologiei schiLo+reniei. .imptomatologia schiLo+reniei este /ariabil# "i inconstant#.Acest lucru a +#cut s# se renune la termenul de demen# precoce!pacienii $n ciuda aspectului lor n#tTng +iind capabili ulterior de comportamente care cer mult# inteligen#. 4.0ipsa delimit#rii precise a eului este o caracteristic# mult discutat#.6aptul c# nu e-ist# granie precise ale eului $i /a +ace pe pacieni s# accepte cu u"urin# aspectele halucinatorii "i delirante.8a "i $n caLul stimul#rii cu 0.: unde de asemenea dispar graniele eului!pacienii cu schiLo+renie de/in /ulnerabili la ori ce

stimulare e-tern#.0ipsa delimit#rii eului duce de asemenea la +enomenele de depersonaliLare "i derealiLare iar lipsa identi+ic#rii se-uale duce la perturbarea identi+ic#rii $n cadrul unui anumit rol social.:in aceste moti/e schiLo+renia a +ost adesea pri/it# ca o regresiune $n stadiul in+antil!$nainte ca di+erenierea s# +ie stabilit# psihologic >0ehman@. A"a cum sublinia G.B.8onstantinescu!$nc# de la $nceputul delimit#rii schiLo+reniei a e-istat o preocupare pentru a descrie tulbur#ri caracteristice din care s# deri/e celelalte simptome.&deia demenei progresi/e a +ost criticat# de Dleuler iar 8haslin introduce ca element +undamental discordana!$n timp ce 2 considera delirul ca +iind elementul +undamental $n schiLo+renie. .chiLo+renia apare deci ca un grup de boli care indiscutabil preLint# cTte/a caracteristici comune!de"i nici acestea nu apar constante. -ist#!de asemenea moduri di+erite de debut sau e/oluie. 8oleman "u Droen consider# c# diagnosticul de schiLo+renie s-a putea stabili pe K categorii de simptome: (.3r#bu"irea sistemului de +iltrare a percepiilor!pacientul +iind incapabil de o +iltrare selecti/#!o discriminare $ntre percepii importante "i neimportante.3ercepiile apar $n acest caL +oarte intense. 2.:esorganiLarea proceselor de gTndire!incluLTnd di+icult#ile de concentrare! instabilitatea ordon#rii asociaiilor ideilor sau senLaiilor de a nu putea ie"i dintr-un anumit sistem de gTndire!cu sc#derea posibilit#ilor de deciLie "i abilitate intelectual#. M. moii inadec/ate "i sentimentul de panic#..chiLo+renii preLint# emoii inadec/ate situaiilor "i stimul#rilor la care sunt e-pu"i.:esorganiLarea gTndirii este ast+el asociat# cu distorsiunea r#spunsurilor a+ecti/e.&n acest conte-t apare adesea senLaia de panic#.0ipsa de

9(

control a ideilor "i sentimentelor se resimte teri+iant de c#tre pacient.&n acest conte-t bolna/ii /or +olosi adesea mecanisme de de+ensi/#. 4.&deile delirante "i halucinaiile re+lect# desorganiLarea gTndirii "i a+ecti/it#ii. K.?etragerea din +aa realit#ii!indi/idul plasTndu-se ast+el $ntr-o lume +antastic# a e-perienei personale.:esorganiLarea emoiilor "i gTndirii se e-prim# nu numai $n pri/ina perceperii mediului $nconRur#tor dar "i a propriului eu care /a +i +ragmentat!di+uL "i $n e-tremis pierdut.Acest lucru poate conduce la derealiLare "i depersonaliLare!indi/idul simindu-se mai mult ca o ma"in# decTt ca o +iin# uman#. .chiLo+renul apare $n mod obi"nuit preocupat de propriile +anteLii!cu modul s#u particular de a /orbi.Vncercarea de a-l readuce la realitate este primit# cu ostilitate "i negati/ism.&ncerc#rile personale de a ie"i din aceast# lume se soldeaL# cel mai +rec/ent cu un comportament biLar!$n di+eritegrade.*ot 8oleman "i Droen mai accentuiaL# $n cadrul schiLo+reniei "i asupra urm#toarelor aspecte deosebit de importante: (.nu toate simptomele apar $n orice caL particularY 2.acela"i simptom di+er# de la un caL la altulY M.simptomul mai este in+luenat "i de maniera personal# $n care pacientul percepe Qrolul de bolna/QY 4.tabloul clinic al unui bolna/ se

modi+ic# $n timp >uneori episodic!alteori dup# un timp $ndelungat@Y [i Z..chneider >(9K7!(97(@ descrie $n schiLo+renie simptome de rangul & >care nu sunt identice cu simptomele primare ale lui Dleuler@.:e"i nu sunt patognomonice ele ar a/ea o mare /aloare pragmatic#.&n cadrul acestor simptome ar intra:sonoriLarea gTndirii! halucinaiile auditi/e!halucinaiile somatice!senLaia c# gTndurile $i sunt controlate!idei delirante!automatismul mental.5 a 2-a categorie este denumit# ca +iind +ormat# din simptome de rangul &&!ser/ind de asemenea la stabilirea diagnosticului >perple-itate! tulbur#ri depresi/e "i eu+orice!alte tulbur#ri emoionale etc@. Aspecte semiologice A"a cum am mai ar#tat!$n schiLo+renie se poate $ntTlni practic $ntreaga semiologie psihiatric#.&n cele ce urmeaL# /om amini pe scurt doar aspecte mai speci+ice sau particulare care pot apare $n clinica schiLo+reniilor. *ulbur#rile de percepie.3oate apare hipoesteLia "i hiperesteLia >s-a descris mai ales hipersensibilitatea la lumin#!tulbur#ri $n perceperea +eei sau a +igurii altor persoane!a mi"c#rilor!greut#i $n +ormarea Gestalt-ului percepiei@.Pipersensibilitatea poate cuprinde "i alte organe de sim:miros!gust etc.*ulbur#rile de percepere a schemei corporale "i mai ales dismor+o+obia par mai +rec/ente la adolesceni.Palucinaiile auditi/e ocup# primul rang de +rec/en#!urmate de cele tactile!ol+acti/e!gustati/e!7inesteLice!/iLuale.)ai +rec/ente sunt pseudohalucinaiile care $nsoite de idei de in+luen# alc#tuiesc sindromul de automatism mental!un semn aproape patognomonic pentru schiLo+renie.,isele bolna/ilor sunt mai puin coerente "i mai puin comple-e!uneori mult mai biLare decTt la indi/iLii normali.,isele colorate sunt rare. *ulbur#rile de gTndire ocup# un loc important!pe primul plan situTndu-se +enomenele disociati/e!moti/ pentru care gTndirea apare adesea ca incoerent#! $ntrerupt#! delirant#. ,iteLa gTndirii poate /aria de la o e-trem# la alta.3acientul poate a/ea o gTndire centrat# spre generalit#i sau abstraciuni!o serie de idei a/Tnd doar /aloare simbolic#.6uncia de comunicare a gTndirii "i a limbaRului apar ca serios perturbate graie unui tip dereistic de /erbigeraie..e utiliLeaL# meta+ore!e-presii e-centrice!necomune!pTn# la utiliLarea unui ade/#rat Rargoin de neologisme.&n anumite perioade pacienii de/in total nelogici! neinteligibili!cu o gTndire di+uL# "i desorganiLat#!r#spunsul lor la $ntreb#ri +iind irele/ant! $n ciuda unui aspect clar al con"tiinei.8onceptualiLarea gTndirii schiLo+renicului este +oarte de+icitar#!deoarece el gTnde"te $n proprii s#i termeni auti"ti!$n concordan# cu un alt sistem logic!deosebit de sistemul logic al oamenilor normali.GTndirea pacienilor nu conduce la concluLii baLate pe realitate sau pe logica

92

+ormal# >de e-emplu dou# obiecte sunt identice pentru c# au doar o caracteristic# comun#@. i!subliniaL# Arieti!utiliLeaL# segmente iLolate sau p#ri "i nu conceptul $n $ntregime.Adeseori ei utiliLeaL# o gTndire simbolic# >dac# &on este +rate cu 3etre

$nseamn# c# "i 3etre este +rate cu &on de unde deduc c# dac# ,asile este tat#l lui :umitru!:umitru este "i el tat#l lui ,asile@.:up# .torch >(922@ schiLo+renul utiliLeaL# maniera mitico-religioas# de gTndire >cu mecanisme cum ar +i condensarea!substituia!deplasarea etc@.8oncretiLarea "i lipsa atitudinilor abstracte ar +i speci+ice schiLo+reniei!pacientul pierLTnd abilitatea generaliL#rii corecte >0ehman@..eturi de +raL# sunt utiliLate adesea stereotip!din care putem deduce doar caracterul /ag "i simbolic!cu un mare grad de condensare. Aceasta poate duce $n planul /orbirii la Qsalata de cu/inteQ.Alteori pacientul se poate ascunde $n cadrul unei /orbiri QintelectualiLateQ pTn# la o ade/#rat# ruminaie..#r#cirea puterii de asociaie "i a ideilor se poate e-plica prin preocup#rile de prim rang pri/ind materialul incon"tient "i a $ngust#rii deosebite a ateniei.Acest material incon"tient poate pro/oca scurtcircuite!lapsusuri "i neologisme >Zolb@.DlocaRul ideaiei poate +i legat de asemenea de aspectele respecti/e ale materialului incon"tient.Asociaiile "i simbolurile apar datorit# constelaiilor a+ecti/e "i instincti/e.8Tnd aceste +enomene apar $n con"tient!subliniaL# Zolb!ele apar ca ni"te /ise $n care de asemenea acioneaL# procesul simboliL#rii!displas#rii "i condens#rii.Aceast# gTndire dereistic# +alsi+ic# realitatea $n sens nelogic "i ne"tiini+ic. -periena "i logica nu pot corecta acest tip de gTndire.:in cauLa perturb#rii asociaiilor!gTndirea apare sub di+erite +orme de incoeren#.=2nne "i .inger postuleaL# la schiLo+renie o serie de +uncii pe care le-a numit: amor+ism! +ragmentare!+orme amestecate..chiLo+renul amor+ are un tip de comunicare $n sec/ene desorganiLate prin scurtime!caracter /ag!nede+init!cu aspecte prost di+ereniate. .chiLo+renii cu gTndire amestecat# au puin# claritate perceptual# "i cogniti/#!putTnd +unciona normal $n anumite perioade.3acienii cu gTndire +ragmentat# apar ca +orme borderline sau pseudone/rotice!cu di+icult#i de integrare "i articulare a e-perienei!dar care la stres sunt /ulnerabili!$n con+lict cu impulsurile "i ideile lor.:e"i apropiai de normal ei nu sunt destul de coereni adeseori recurgTnd la miRloace de ap#rare paranoid# sau ne/rotic#.8alitatea amor+# sau +ragmentar# a gTndirii este $n strTns# leg#tur# cu stilul educati/ din cadrul +amiliei.&deile delirante constituie +enomenul cel mai important din cadrul tulbur#rilor de gTndire. &deile delirante apar +rec/ent $n schiLo+renie!nu se pot corecta!cele mai comune +orme +iind ideile delirante de in+luen# >sentimentul c# sunt manipulai de la distan# de +ore str#ine@.*ematicile delirante apar adesea ca +iind greu de $neles!grote"ti.:e"i nu corespund realit#ii ele pot corespunde unor pulsiuni "i cerine intense >centrate pe teme de persecuie!grandoare etc@.:up# 8onrad des/oltarea delirului $n schiLo+renie s-ar +ace $n mai multe +aLe: (.3rima +aL# este numit# QtremaQ "i este perioda cTnd pacienii sunt con"tieni c# ce/a se $ntTmpl# cu ei!c# lumea din Rur se schimb#!iar ei de/in slabi $n contact cu aceast# lume.Vn +aLa QtremaQpcientul este an-ios >trema \+ric#!lips# de control@.3acientul de/ine iritabil!adesea depresi/.6aLa dureaL# de la cTte/a Lile la cTte/a s#pt#mTni sau luni..pre s+Tr"itul +aLei organiLarea halucinatordelirant# determin# pacientul a /edea mediul $nconRur#tor ca straniu!cu aparenele schimbate. 2.6aLa Qapophanic#Q >de re/elaie!$n limba greac#@ $n care pacientul Qse l#mure"teQ asupra sa. M.6aLa Qapocaliptic#Q $n care lumea pacientului de/ine tot mai +ragmentat#. 4.6aLa terminal# $n care pacientul parc# /egetetaL#. &n +aLa de

re/elaie pacientul de/ine deodat# sigur asupra anumitor +actori de care pTn# atunci se $ndoia.Graie delirului schiLio+renii $"i /or reorganiLa de acuma $ntreaga e-isten#!ocupTndu-se de Qnoile lor problematiciQ >care presupun instincte! idealuri! +rustrare!inadec/en# biologic#!sentimente de insecuritate!/ino/#ie!aspecte a+ecti/e sau de alt# natur# coninute $n incon"tient@.Graie autismului!retragerii sociale!numero"i schiLo+reni las# impresia c# nu au nici o preocupare delirant#!$n timp ce ea e-ist#.

9M

*ulbur#rile de /orbire urm#resc $ndeaproape tulbur#rile de gTndire.3utem g#si aspecte de /erbigeraie!cu repetarea monoton# de cu/inte!+ragmente de propoLiie!/orbire incoerent#!care nu ser/e"te comunic#rii!/orbire pueril# sau la persoana a treia!+olosirea in+initi/elor. *onalitatea /orbirii poate preLenta numeroase biLarerii>poate +i Roas#!$nalt#@!alteori are aspectul de ca "i cum limba matern# ar +i o limb# str#in#!$n/#at# recent.Glosolalia printr-un limbaR arti+icial!cu semni+icaie doar pentru pacient "i care este incomprehensibil# pentru cei din Rur.3oate apare de asemenea mutismul!ecolalia! /erbigeraia. *oate aceste anomalii pot apare "i $n limbaRul scris care "i el se poate caracteriLa prin biLarerii >inclusi/ $n alegerea hTrtiei "i cernelii@!+orma gra+ic# a scrisului!stereotipiile etc. *ulbur#ri de atenie apar $n schiLo+renie graie marii intro/ersiuni "i autismului!a desinteresului pentru mediul e-terior.:in aceste moti/e ei apar uneori ca desorientai!par a a/ea mari tulbur#ri de memorie "i Rudecat#!pTn# la o ade/#rat# psudodemen#. *ulbur#rile de memorie nu sunt prea pronunate "i in mai ales de tulbur#rile de atenie>pentru memoria de +i-are@.3ot apare!totu"i uneori amneLii!pentru perioadele de agitaie sau acele asociate cu tulbur#ri de con"tiin#.)ai rar pot apare o serie de paramneLii. *ulbur#rile a+ecti/e constituie un capitol proli-.8lasic schiLo+renia se caracteriLeaL# prin a+edonism!hipoa+ecti/itate!lips# de empatie!pTn# la indi+eren# sau in/ersiune a+ecti/#.3ustiirea a+ecti/# constituie marea dram# a bolna/ilor..e mai noteaL# labilitatea sau +luctuaia a+ectelor.3acientul!subliniaL# G.B.8onstatntinescu!+ace glume dar nu le $nelege pe ale altora!este ironic!ceea ce $ngreuneaL# contactul cu el .&n/ersiunea a+ecti/#!ambi/alena!paratimiile cu discordan# $ntre idei "i sentimente caracteriLeaL# schiLo+renia.*otu"i la /echii schiLo+reni poate apare un grad de ata"ament +a# de spital. *ulbur#ri de /oin# "i acti/itate..chiLo+renia se caracteriLeaL# prin abulie!pacientul +iind lene"!negliRent!inacti/!negati/ist!ambi/alent $n /oin#.8omportamentul schiLo+renului este lipsit de armonie!de tendina de integrare!adeseori a+ectele "i dorinele +iind incompatibile "i $"i schimb# +rec/ent obiecti/ul.:up# Zolb comportamentul pacienilor este capricios!impulsi/!ca reLultat al unei /oine ambi/alente!a unor contradicii!a tendinelor conati/e >+enomene pe care Dleuler lea considerat +undamentale pentru schiLo+renie@.&n schiLo+renie impulsul este $n

contradicie direct# cu mani+estarea e-pres#.:ac# pentru normal!arat# Zolb!comportamentul este un compromis $ntre di+eritele tendine!urmTnd $n ultim# instan# principiul realit#ii!la schiLo+renie atTt impulsurile con"tiente cTt "i incon"tiente controleaL# un comportament care de/ine eratic!cu contradicii interne $n lupt# simultan# "i direct#.:in acest moti/ multiple comportamente sunt ambi/alente >de iubire "i ur#!a+eciune "i ostilitate@.1neori pacientul poate controla aceste impulsuri dar alteori simte c# acest comportament $i este impus. 1n alt element caracteristic al acti/it#ii schiLo+renului este constituit de anergie!ceea ce se produce prin e/itarea unei acti/it#i concrete sau spontane!lipsa de iniiati/# "i a unui scop!pTn# la inacti/itate ca anergic >Zolb!(97M@..chiLo+renul renun# ast+el complet de a+ +i coparticipant la o lume pe care nu o mai $nelege!moti/ pentru care comportamentul lui tinde a +i regresi/ "i autistic. l nu-"i mai e-perimenteaL# comportamentul $n relaie cu lumea e-terioar#. Begati/ismul "i sugestibilitatea sunt 2 aspecte care caracteriLeaL# comportamentul schiLo+renului.3rin negati/ism!pacienii se opun realiL#rii /oinei celor din Rur.Acest lucru apare sub +orma mentismului!re+uLului alimentar!re+uLului de a urina!de a +ace orice mi"care.5pus negati/ismului apare sugestibilitatea patologic#!pacientul acceptTnd pasi/ orice i se sugereaL# din mediul e-terior.1neori supunerea este automat# +#r# a mai cerceta consecinele >$n acest sens apar ecolalia!ecopra-ia!ecomimia@. .tereotipiile de poLiie pot lua aspect de +le-ibilitate ceroas#..tereotipiile de mi"care sunt +oarte /ariate!manierismele sunt +rec/ente "i se pot mani+esta sub +orm# de grimase! ticuri!uneori pTn# la constituirea unor ade/#rate ritualuri >botul schiLo+renic@.8a "i limbaRul sau gTndirea schiLo+renic# multe asemenea mani+est#ri apar ca neinteligibile! biLare. *ulbur#ri de con"tiin# "i de integrare..e presupune c# tabloul schiLo+reniei nu presupune tulbur#ri mari de con"tiin#!cu e-cepia unor +orme de schiLo+renie hebe+renic#!unde

94

se poate deta"a cu u"urin# o serie de aspecte onirice.:up# Zolb percepia timpului ar +i mai lent#!schiLo+renii +iind inabili de a aprecia unitatea de timp.*ulbur#rile de orientare ar a/ea la baL# tulbur#rile de atenie! negati/ismul! r#rspunsurile biLare "i alte +alsi+ic#ri cu r#d#cina $n ideile delirante sau halucinaii. 6unciile integrati/e ale personalit#ii +iind puternic tulburate!apar numeroase aspecte de+icitare care pot a/ea aspect demenial!$n ciuda lipsei de a+ectare propriLis# a inteligenei.3ersonalitatea este pro+und modi+icat#!pacienii nea/Tnd capacitatea de integrare proporional# a +unciilor sale psihic.:epersonaliLarea apare ast+el ca o tulburare pro+und# care d# impresia unei de/italiL#ri!cu sentimentul c# a de/enit un mecanism!adeseori diriRat din a+ar#.[tergerea granielor eului /a +ace posibil ca pacientul s# se identi+ice u"or cu alte persoane sau obiecte:tranLiti/ism! perple-itate! depersonaliLare@. 3roducia artistic# preLint# la schiLo+reni o serie de

caracteristici.?ennert distinge urm#toarele criterii: -re$ntoarcerea la un grad primiti/ de e-presieY -preponderena tendinei ludiceY -lipsa de perspecti/#Y -tendine simboliceY Apar +orme baroce!supra$nc#rcate!repreLent#ri comice sau grote"ti!salate de imagini!$nc#rcarea supra+eei de lucru!imi-tiunea $n desen de ci+re "i litere!combinaii $ntre obiecte "i +iine!stereotipii ornamentale!nerespectarea relaiilor spaiale!descompunerea corpului uman sau animal >G.B.8onstantinescu@.8oninutul este compus adesea din desene geometrice!compoLiii ornamentale!temele pre+erate +iind desene mecanice sau aparate! repreLent#ri magice sau alegorice.Aparast+el imagini de ochi iLolai!capete!pe"ti!organe genitale..clupturile sunt rare. 3oeLii au coninut ermetic "i sunt incomprehensibile!pline de biLarerii!adeseori trtiste au dureroase. .imptomatologia somatic#.).Dleuler $mparte tulbur#rile somatice din schiLo+renie ast+el: (.8onsecine somatice secundare compoprtamentului maladi/ >agitaie psihomotorie! inhibiie!tulbur#ri metabolice@Y 2.6enomene /egetati/e ce $nsoesc tensiunea emoional#Y 3rocopiu "i 8ociasu >(97K@ $n cadrul unei dispensariL#ri acti/e $ntr-un sector din Ducure"ti constat# c# M2!KX dintre schiLo+reni su+ereau de di+erite a+eciuni somatice! pree-istente sau ap#rute dup# debutul bolii.Ast+el (MX erau boli endocrine!4!KX hepatite cronice!(X gastrite etc. .-a obser/at de mult c# $n schiLo+renie e-ist# numeroase a+eciuni somatice.Ast+el greutatea corporal# scade la $nceput "i cre"te $n perioda croniciL#rii.Vn +ormele acute!catatonice apar uneori hipertermia..e mai remarc# uneori sc#derea apetitului!secreia sali/ar# crescut#!diaree sau constipaie!uneori retenie urinar#.3ulsul este oscilant iar la catatonici apare cianoLa e-tremit#ilor!pielea este prea umed# sau prea uscat#..egal descrie o rigiditate /ascular#!sc#derea indicelui oscilometric.Amenoreea este +rec/ent# la +emei $n st#rile acute iar la b#rbai impotena..-a mai e/ideniat leucocitoLa! euLinopenia.3upilele sunt midriatice $n st#rile acute!uneori inegalitatea pupilar#!iar analgeLia parial# sau total# poate predispune la automutil#ri..chiLo+renia ar +i mai +rec/ent# la grupa sanghin# AD "i mai rar# la grupa D.0a radioscopie apare cord $n Qpic#tur#Q!$ncetenirea circulaiei peri+erice cu /asoconstricie >tulbur#ri /egetati/e "i /aLomotorii!ducTnd uneori la edeme@. 0em7e >(9KK@ semnaliLeaL# o serie de microsimptome neurologice ca:tremur#turi ale degetelor!anomalii la reListena electric# a pielii!abolirea re+le-elor cutanate abdominale!a re+le-ului cremaseterin.:ac# la $nceput apar numeroase aspecte somatice "i ipohondrice! ulterior $n schiLo+renie se consider# rare sindroamele sau bolile psihosomatice >alergiile ar +i +oarte rare@.&nsomnia cu reducerea stadiului 4 este de asemenea +rec/ent#. :ebutul bolii ?e+erindu-se la +ormele de debut din schiLo+renie [elaru >(97K@ pe baLa unui larg lot de schiLo+reni g#se"te urm#toarele maniere de debut:

9K

-debut ne/roticY -debut heboidi+ormY -debut prin accenturea tr#s#turilor premorbide de personalitateY -debut schiLoidY -debut acutY -debut dup# accident puerperalY -debut dup# traumatism cranianY -debut psudomaniacalY -debut depresi/Y -debut paranoidY -debut catatonicY -debut hebe+renicY -debut hebe+reno-catatonicY -debut sub +orma schiLo+reniei simpleY :ebutul schiLo+reniei este precedat!adesea!de mani+est#ri semni+icati/e.Ast+el!cu cTi/a ani $nainte pot apare o retragere social#!o stare de neatenie "i o inhibiie progresi/# a sentimentelor care de/in >mai ales la +ete@ tot mai s#rac controlate. &ntrat $n adolescen# apar numeroase di+cult#i $n relaie cu colegii!nu accept# o prietenie intim#! pre+er# singur#tatea. -ist# debuturi lente!progresi/e "i debuturi acute.&n debutul acut caracterul este e-ploLi/!cu mani+est#ri delirante "i halucinaii acute!st#ri oneiroide!grade di+erite de depersonaliLare!angoasa distrugerii.Alteori debutul poate +i maniacal sau depresi/!+ie printr-o stare con+uLi/#.1sha7o/ >(97K@ consider# c# schiLo+renia acut# apare mai ales $n Rur de (( ani!$n timp ce acele lente ar apare $nc# din +rageda copil#rie.8onrad >(96K@ arat# c# la adolescenTi debutul este legat de sc#derea potenialului energetic!apariia e"ecului "colar!pierderea interesului!+enomene tr#ite la $nceput con"tient.1neeori poate apare iniial +obia "colar#!pTn# la aspectul ei psihotic. Vn debutul lent e-ist# greut#i enorme de recunoa"tere a bolii $n +aLa iniial#.3ot apare +aLe an-ioase!tulbur#ri a+ecti/e!retragerea $n sine!tulbur#ri ale acti/it#ii "i intereselor! tulbur#ri de /orbire!manierisme care se pot lesne con+unda cu +enomenele criLei personalit#ii normale a adolescentului. -ist# $n debutul bolii o +aL# de Q$n/#lm#"eal#Q emoional# "i de instabilitate!adeseori cu e-acerbarea unor comportamente marginale >Zolb@.6aptul c# schiLo+renia apare de regul# la adolesceni a +#cut pe numero"i autori s# considere drept indicator al debutului bolii tot +elul de mani+est#ri care +ac parte din patologia Qnormal#Q de la aceast# /Trst# >8ucu!(979@.8u e-cepia catatoniei!care de obicei debuteaL# brusc!toate celelalte +orme de schiLo+renie pot a/ea o perioad# de (-M ani de trans+orm#ri preschiLo+renice!cre"terea gradului de an-ietate +iind regula.8hiar de la debut e-ist# o serie de semne greu de interpretat.Ast+el pacienii au o serie de greut#i $n a-"i e-prima an-ietatea!preLint# o isto/ire general# de energie!relaiile interpersonale de/in stTngace "i e"ueaL# iar reLultatele apar deLastruoase!cu respingerea pacientului!sc#derea autostimei!cre"terea di+icult#ilor de /ia#.&n +ine!subliniaL# )endel >(97K@ se poate /orbi de un a"a numit Qe"ec al istoricit#iiQ!e"ecul unei istorii personale corespunL#toare pentru a putea Rudeca "i a-i diriRa comportamentul!de a a/ea $ncredere $n ceea ce se /a $ntTmpla $n /iitor.8Tnd boala debuteaL# propriuLis!apare pe acest +ond o puternic# sc#dere a randamentului "colar!cu deteriorarea +unciilor intelectuale >sc#derea atniei! desinteres! hipobulie@.*reptat asist#m la disocierea complet# a reaciilor personalit#ii >grimase! pierderea graiei@!$n timp ce alte simptome /in s# completeLe tabloul clinic >obsesii! instabilitatea dispoLiiei!atitudini ambi/alente!senLaii cenesteLice@.3olatin >(97(@ /orbe"te de e-istena unei perioade QmicrocatatoniceQ care s-ar caracteriLa printr-o stare de QdistractibilitateQ cu neatenie!r#spunsuri distrate!impresia unei QneguriQ care se a"eaL# pe gTndire!o impresie de Qtrans#Q.3acienii preLint#!de asemenea di+icult#i $n meninerea

percepiei constante a mediului intern "i e-tern!meninerea totu"i a contactului prin construirea unui tablou +antastic.*reptat apar

96

preocup#ri care nu sunt $n leg#tur# cu munca sau situaia sa!deobicei preocup#ri abstracte sau +iloLo+ice.?etragerea $n sine este tot mai e/ident#!de/in psihic apatici!tocii a+ecti/!apoi poate apare in/ersiunea a+ecti/#. 3reocup#rile se-uale sau erotice apar numai pe plan ideati/!+#r# nici o tendin# de materialiLare.&n +amilie apar relaii de agresi/itate!apare automatismul mental!derealiLarea "i depersonaliLarea.,Trsta debutului poate +i /ariabil#!$n copil#rie!mai +rec/ent $n adolescen# "i uneori tardi/ >"i dup# 4' de ani@. &n +ormele lente asist#m la o mutaie QschiLo+renic#Q treptat#!tulbur#rile de comportament instalTndu-se $ncet.:in acest moti/!adeseori $n aceste +orme de debut pacienii sunt /#Lui anterior de ali pro+esioni"ti >pedagogi!psihologi!medici generali"ti sau somaticieni di+erii@.:up# 0empi;ere "i colab.>(97%@ urm#toarele simptome se instaleaL# insidios: -sc#derea randamentului intelectual!adesea la un tTn#r +oarte dotat pTn# la acea dat#Y -modi+ic#ri de caracter:moroLitate!ostilitate $n mediul +amilie!tendin# de iLolare etcY -renunarea la acti/it#ile distrati/e +#r# o Rusti+icare plauLibil#Y -inclinarea spre ocultism!magie!acte religioaseY -unele tulbur#ri de alur# ne/rotic# cum ar +i :simptomatologie an-ioas# >+rici raionale! c# /a muri $n somn!obsesii!pseudo+obii!impresia c# ambiana $i este ostil#@! simptomatologie isteric# >dureri eratice!tulbur#ri alimentare@!simptomatologie ipohondric# >cu preocupare pentru propriul corp!impresia c# se into-ic# cu produse alimantare@!preocup#ri dismor+o+obice!depersonaliLare. &n e-periena clinic# se mai enumer# urm#toarele +orme de debut a schiLo+reniei: (.:ebut lent!prin modi+ic#ri caracteriale "i comportament >de tipul adolescentului lene"@Y 2.:ebutul prin acte medico-legaleY M.:ebut neurasteni+ormY 4.:ebut obsesi/o-+obicY K.:ebut istericY 6.:ebut delirant halucinatorY 7.:ebut de tip maniacal sau depresi/Y %.:ebut acutY 9.:ebut prin tulbur#ri de con"tiin#Y 3erioada de stare A"a cum am /#Lut schiLo+renia se mani+est# printr-un polimor+ism simptomatologic ! care este greu de sistematiLat.:ac# nu e-ist# simptome caracteristice!totu"i din e-periena noastr# a reie"it o serie de caracteristici!aproape obligatorii a comportamentului semiologic al schiLo+reniilor. (.Alienarea de realitate!pe m#sura e/oluiei bolii pacientul se $ndep#rteaL# de realitate>ca un a/ion care decoleaL# "i se $ndep#rteaL# treptat de p#mTnt pTn# lucrurile de Ros de/in con+uLe sau trecTnd bariera de nori nici nu se mai /#d@.0a schiLo+reni senLaia de alienare apare $nc# de la debut!cTnd de"i contactul cu realitatea nu este total pierdut#! comportamentul pacienilor este punctat tot mai des de biLarerii!de comportamente care uimesc pe aceia care lau cunoscut pe bolna/ pTn# atunci.&n perioda de stare alienarea este total#!indi/idul tr#ie"te $ntro lume +antastic#!autist#!condus# dup# o logic# pe care nu o mai

$nelegem.3acientul!prin starea sa realiLeaL# prototipul e-act!a ceea ce popular este cunoscut cu termenul de nebunie..e pare c# pacientul plonReaL#!pur "i simplu!$ntr-un alt sistem logic!ne$nelegerea dintre el "i noi +iind total# >pentru el omul normal este tot atTt de biLar c#t pare "i el pentru acesta@. 2.A doua caracteristic# este legat# de patologia a+ecti/it#ii!o patologie $n mare parte caracteristic#.Apar modi+ic#ri care doar $n schiLo+renie sunt a"a de bine e-primate cum ar +i:hipotimia!ambi/alena a+ecti/#!in/ersiunea a+ecti/#.)ai mult gradul de e-presi/itate a patologiei a+ecti/e de tip schiLoid este direct proporional cu prognosticul mai u"or sau mai se/er al bolii.3atologia a+ecti/# a schiLo+rnicului se decal"eaL# cu mult $nainte de apariia clinic# a bolii.&n unele situaii o asemenea stare apare sub +orma cunoscut# a personalit#ii schiLoide.&ndi/idul treptat se $nstr#ineaL# de lume!nu mai are capacitatea de empatie >ca un +oar+ece in/iLibil se taie leg#turile a+ecti/e cu cei din Rur!indi/idul nu mai are capacitatea de a

97

reLona a+ecti/ pentru cei din Rur@.:ac# la $nceput aceste modi+ic#ri se mani+est# +a# de persoane din anturaRul s#u!treptat starea de ahedonie se mani+est# asupra celor care $i sunt apropiai!+a# de rudele apropiate..chimburile empatice scad! schiLo+renul o+erind "i primind $n relaiile sale puin# dragoste!pTn# la renumita +ormul#! Qnu-i mai iube"te nici dumneLeu nici oameniiQ.A+ectarea leLiunilor a+ecti/e cu +amilia este gra/#!apare in/ersiunea a+ecti/# >pTn# la crim#@!apare ambi/alena a+ecti/#.&n aceast# +aL# pacientul este amor+ din punct de /edere a+ecti/!nu iube"te "i nu este iubit!$i dispare maleabilitatea "i spontaneitatea comportamentelor!participarea emoional#! ambiiile! spiritul competiti/!pTn# la starea de ahedonie>cea mai ucig#toare $ntrebare pentru schiLo+ren /a +i acum:ce planuri ai pentru /iitor!cTnd /om g#si o persoan# +#r# /iitor sau cu planuri +anteListe@. M.A treia caracteristic# este constituit# de +enomenul de disociere intrapsihic# >schLein\a t#ia@. ste deci /orba de un proces de Qrupere interioar#Q!cu pierderea proporiilor di+eritelor +uncii psihice.:isocierea "i desagregarea a+ecteaL# $ntreaga /ia# mintal# a indi/idului.:in acest moti/ procesul comunic#rii de/ine neautentic!indi/idul se $ndep#rteaL# de lumea real#!de/enind discordant!biLar.3rintre cele mai pregnante stigmate ale disocierii +ac parte depersonaliLarea "i derealiLarea.:erealiLarea "i depersonaliLarea pot apare ca stadiu tranLitor $n +ormarea ideilor delirante.8aracteristicile derealiL#rii $n schiLo+renie ar consta din e+emeritatea "i discreie sa din primul stadiu al bolii!lipsa de continuitate.3acientul cu depersonaliLare tr#ie"te senLaia de /ag!nereal!de deta"are!el este spectator "i nu particip# la /iaa sa.:in aceste moti/e se simte schimbat!nu se mai consider# o personalitate!aciunile lui ap#rTnd ca mecanice "i automate.3acientul nu-"i mai poate delimita propriul s#u eu!moti/ pentru care identitatea sa de/ine con+uL# iar $ncerc#rile sale de raionaliLare $l duc la concluLii

delirante >cu idei nihiliste!ideia c# lumea sau el nu mai e-ist#@.)ediul din Rurul s#u apare nenatural!nereal!ducTnd bolna/ul $ntr-o stare de stupiditate!de re/erie "i $n ultim# instan#!la retragerea treptat#. .indromul disociati/!pierderea simului proporiilor /a determina o simptomatologie +oarte proli-#.&n planul percepiei apar iluLii!halucinaii pseudohalucinaii!mani+est#ri cenestopate.&luLiile corporale sunt +rec/ente!la adolesceni mai ales sub +orma dismor+o+obiei!pacientul pri/indu-se la nes+Tr"it $n oglind#!sp#lTnd sau +recTnd timp $ndelungat anumite p#ri ale corpului!uneori este incert se-ual.Atenia se concentreaL# spre interior unde este dominat de o stare de an-ietate "i stranietate.,oina pacientului scade!de/ine negliRent $n inut# "i igien# personal#.&n domeniul psihomotricit#ii apar +enomene catatonice ca:indeciLia gesturilor!mi"c#rile automate! manierisme! paratimii! stereotipii.Apar de asemenea tulbur#ri /egetati/e "i metabolice >tulbur#ri /aLomotorii! edeme!tulbur#ri secretorii@.1neori sindromul catatonic se mani+est# mai pregnant >streotipii de mi"care sau poLiie!negati/ism sau sugestibilitate etc@. .indromul delirant apare printr-o deLorganiLare polimor+# a gTndirii.Autismul $n gTndire se mani+est# printr-o retragere $n Qturnul s#u de +ilde"Q "i o pierdere a contactului s#u /ital cu realitatea.Autismul este!de +apt !o ruptur# total# cu realitatea!o reamenaRare total# a raporturilor dintre indi/id "i mediul e-terior.AlienTndu-se de realitate!schiLo+renul /a tr#i $ntr-o lume +antastic#!atemporal# "i inabordabil# din a+ar# >o moarte psihic# aparent#@.)ani+est#rile delirante constau din alterarea gTndirii!apariia unori de idei incoerente.Apar idei delirante!planuri +antastice de /iitor!irealiLabile!idei interpretati/e. 6a# de anturaR de/ine indi+erent!ostil!ostilitatea diriRTndu-se mai ales asupra celor din +amilia sa. *ulbur#rile de conduit# se caracteriLeaL# printr-o hipobulie "i abulie! apragmatism! gesturi suicidale!raptusuri impre/iLibile!acte heteroagresi/e. 5 mare importan# o au comportamentele delictuale!actele medicolegale.)oraru "i `uai >(964@ subliniaL# c# 26X dintre e-pertiLele medico-legale din (964 au +ost e+ectuate la bolna/ii cu schiLo+renie.?e+eritor la +rec/ena delictelor!schiLo+renia a ocupat rangul doi printre celelalte boli psihice.8ele mai +rec/ente delicte le-au +#cut schiLo+reniile paranoide!urmate de cele de+ectuale. &n descrierea perioadei de stare a schiLo+reniei trebuie inut cont c# aceasta nu este o boal# unitar#!moti/ pentru care s-au descris o serie de +orme clinice.&n realitate di+eritele tipuri sau

9%

+orme clinice nu pot +i desp#rite $n +orme aparte de schiLo+renie!ele a/Tnd o serie de caraceristici comune >de e-emplu de tipul caracteristicilor pe care le-am amintit noi mai sus@.8aracterul pregnant al unui tip este dat de pregnana "i de apariia pe primul plan al unui anumit simptom sau sindrom!de maniera deosebit# de mani+estare a procesului clinic. 6ormele clinice &n (926 8laude di/iLa Qboala lui

DleulerQ $n demena precoce "i grupa QschiLoLelorQ. :ac# demena precoce era considerat# o ade/#rat# demen# Ru/enil# >cu cauLe e-o "i endogene@!schiLoLele ap#reau mai ales datorit# e-ager#rii constituiei schiLoide.[coala lui Zleist /a intercala $ntre schiLo+renie "i 3): o serie de entit#i!adesea ereditare pe care le-a denumit +aLo+renii.3entru Zleist schiLo+reniile erau procese distructi/e e/oluti/e di/iLTndu-se $n :hebe+renie!schiLo+renie incoerent# >schiLo+aLia@!schiLo+renia paranoid#! autopsihoLa progresi/#!catatonia.[coala lui Zleist este o "coal# organicist# care pri/e"te schiLo+reniile ca un sistem de degenerescen# ereditar#!+iecare simptom coresponLTnd unei anumite arii de degenerescen# cortical#. l alc#tuie"te o simptomatic# complicat#!aproape incomprehensibil#!cu +orme tipice "i atipice "i o puLderie de subgrupe . 0eonhard >(9K'@ di/ide schiLo+renia $n dou# categorii: (..chiLo+renia de nucleu!boal# heredodegenerati/# sistemic#!$n care se cuprind +ormele catatonice!hebe+renice!paranoide!incoerenteY 2.Grupul schiLo+reniilor atipice!nesistemice!care nu preLint# un cadru clinic rigid.&n acest cadru ar intra:catatonia periodic#!para+renia a+ecti/#!schiLo+aLia. 0a congresul de la 3aris >(9K'@ 0ang+eldt distinge $n schiLo+renie!de asemenea dou# grupe: (.1n grup de schiLo+renii indiscutabile >+orma hebe+renic#!catatonic#! paranoid#! di+erite +orme mi-te@Y 2.1n grup de psihoLe schiLo+reni+orme >schiLo+renii limitro+e sau $ndoielnice!cu prognostic mai bun@Y *otu"i!trebuie subliniat c# nici o clasi+icare nu poate +i luat# $n considerare dac# ea nu este mai bun#!dac# nu aduce elemente $n plus +a# de calasi+icarea lui Zraepelin "i Dleuler!Zraepelin descriind M subtipuri ale demenei precoce:+orma catatonic#!hebe+renic# "i paranoid# la care Dleuler adaug# +orma simpl#. ?e+erindu-se la schiLo+reniile croniciLate!)endel subliniaL# c# acestea se subdi/id $n trei categorii maRore: (..chiLo+renia cronic# intermitent# cu istorie lung# >cel puin 6 luni@!cu episoade intermitente acute "i remisiuni prelungite!pacientul a/Tnd di+icult#i $n manipularea an-iet#ii!relaiilor interpersonale "i +amiliale.1neori acest tip de schiLo+renie cronic# poate p#rea hebe+renic#!paranoid# sau simpl#. 2..chiLo+renia cronic# latent# care include pacieni care $n trecut au +ost schiLo+renii borderline!+orme pseudone/rotice etc. /oluia poate diminua sau s# se accentuieLe +#r# $ns# a aRunge la +orme tipice >nu au de regul# halucinaii!delir!depersonaliLare@. M..chiLo+renia cronic# paranoid#!de"i nu are simptome psihotice clare. &n ciuda descrierii a numeroase +orme de schiLo+renie!putem spune c# maRoritatea autorilor au r#mas la +ormele clinice clasice!la care s-au mai ad#ugat "i altele >+orme acute!schiLoa+ecti/e!tardi/e!latente!reLiduale etc@. &n cele ce urmeaL# /om descrie principalele +orme clinice. (.6orma acut#.:elimitarea unei +orme acute de schiLo+renie este arbitrar#!deoarece acest +el de mani+estare este e/oluti/# "i practic se poate mani+esta $n toate +ormele clasice de schiLo+renie.6orma acut# se mani+est# prin $nceput acut "i o e/oluie sgomotoas#. *abloul clinic este dominat de sensaia de panic# "i an-ietate!de o stare de perple-itate! indi/idul a/Tnd sensaia c# nu "tie ce se $ntTmpl# cu el. /oluia poate merge spre remisiune >cTnd pot apare "i noi reacutiL#ri@ sau spre una dintre +ormele clasice de schiLo+renie. 2.6orma simpl# se caracteriLeaL# mai ales prin sc#derea a+ecti/it#ii!tensiunilor

instinctuale!ambiiilor!/oinei!iniiati/ei.:elirul "i halucinaiile sunt absente.:isocierea se

99

realiLeaL# lent.6orma simpl# apare mai +rec/ent la personalit#i schiLoide! reLer/ate! timide!care pre+er# iLolarea!demisia $n +aa greut#ilor.8omportamentul bolna/ilor este plin de biLarerii!sunt aparagmatici!cu indi+eren# a+ecti/#.3acienii sunt retra"i!e/it# a intra $n con+lict cu cine/a.Acti/itatea pro+esional# sau "colar# $nceteaL#.3acienii se mai plTng de numeroase tulbur#ri somatice!de astenie!ner/oLitate!+enomene pentru care se trateaL# timp $ndelungat.6a# de mediu!pacienii sunt indi+ereni sau reacioneaL# cu ur#. Aspectul simptomatic este s#rac!lipsind mai ales simptomele poLiti/e >delir! halucinaii!agitaie@!pustiirea "i s#r#cirea /ieii psihice +iind cele mai importante.Aici intr# "i a"a numitul tip al Qadolescentului lene"Q!tTn#r eminent "i care deodat# de/ine indolent! nu-l mai intereseaL# "coala!$ncepe s#-"i propun# scopuri irealiLabile.)uli din ace"ti tineri apar ca boemi!/agabonLi!lene"i!iresponsabili!prostituate sau delinc/eni.Ace"ti tineri nu sunt impresionai de ceea ce este $n Rurul lor!de responsabilit#i!r#spund greu sau deloc la comenLile sociale.3entru 8urran "i colab.>(9%'@ termenul de schiLo+renie simpl# se re+er# la +orme cu debut lent!e-centrici!mergTnd spre deteriorare!lipsii de a+ect sau instinct. :intre toate +ormele de schiLo+renie!+orma simpl# este cea mai s#rac# $n simptome. 3rognosticul este prost.Doala apare $n adolescen# cu reducerea intereselor "i ata"amentelor!moti/ pentru care indi/idul e"uiaL# $n "coal#!$n relaiile sociale "i apoi intr# $n con+lict cu +amilia "i prietenii.*reptat ace"ti tineri de/in tri/iali!igiena personal# las# de dorit!nu mai sunt interesai $n relaiile heterose-uale!re/eriile "i tr#irile lor $n +antastiuc de/in constante.Dolna/ii nu +ac nici un e+ort pentru a munci!pentru a-"i asuma r#spundere! moti/ pentru care adesea duc o /ia# paraLitar# >uneori cu accese de agresiune deschis#@. 8omportamentul lor de/ine negati/ist!e/aLi/ "i obstinant..uhare/a caracteriLeaL# pe ace"ti adolesceni ca apatici!abulici!cu sc#derea energiei dar "i cu acte impulsi/e! agresi/itate! ostilitate +a# de cei care $i iubesc.8a simptome producti/e autoarea!descrie +rica "i obsesiile!+anteLiile!depersonaliLarea.Bum#rul de intern#ri este adesea $n aceast# +orm# +oarte mare. M.6orma hebe+renic#.&n +orma hebe+renic# procesul disociati/ atinge ma-imum de intensitate!la care se adaug# un grad accentuat de discordan# a gTndirii! inteligenei! limbaRului "i a+ecti/it#ii. Zahlbaum "i Pae7er considerau hebe+renia ca o demen# precoce $nsoit# de tulbur#ri a+ecti/e de tip maniacal!care ap#reau la /Trsta pubert#ii "i se caracteriLa prin comportamente ca:a+ectare!e-presii mimice patetice!precocitate pentru unele probleme abstracte!disociere.:eteriorarea ar +i elementul constant $n hebe+renie. :e+icitul se instaleaL# repede dTnd impresia de incurabilitate la prima /edere "i de

de/italiLare.1neori deteriorarea poate lua aspecte demeniale!de"i putem asista "i la /indec#ri spectaculoase.Pebe+renia se caracteriLeaL# printr-o regresiune marcat# pTn# la primiti/!desinhibiie!comportament neorganiLat.:e"i sunt +oarte acti/i!uneori preLentTnd o stare maniacal# atipic#!ei sunt +#r# randament >din cauLa procesului disociati/@.?eaciile a+ecti/e sunt necorespunL#toare!rTd nemoti/at!se comport# pueril!clowneriile caracteriLTnd $n mare parte comportamentul lor. .chiLo+renia hebe+renic# este considerat# ca cea mai distructi/# boal# pshic# "i cea mai caracteristic# pentru adolescen#.:ebutul poate +i mai ales lent!mai rar subacut sau depresi/. -ist# "i debuturi Lgomotoase!cu st#ri con+uLionale!biLarerii!halucinaii auditi/e! tulbur#ri mari de comportament "i caracter >caLuistica noastr#@.3acienii plTngeau sau rTdeau neRusti+icat!erau biLari!puerili.8omportamentul a+ecti/ era biLar!cu rTs prostesc! grimase!clownerii!halucinaii "i idei delirante.GTndirea era incoerent#!propriul corp era perceput $n mod straniu!erau ostili sau agresi/i +a# de +amilie 6up# 8haLaud >(974@ $n hebe+renie trebuie remarcat# atingerea eului cu regresie +aLic#!criLele de depersonaliLare!iar la ni/elul con"tientului apar in+iltraii masi/e de material regresi/ cu tonalitate Ldrobitoare "i deLintegrare. 6oarte +rec/ent apar +enomene de re/erie!raionaliL#ri morbide!comportament antisocial. :up# Zolb!debutul hebe+reniei este lent iar cTnd este depresi/ poate sugera o reacie a+ecti/#.[i el remarc# reaciile a+ecti/e necorespunL#toare!halucinaiile!care adesea repreLint#

(''

instincte reprimate.&deaia se $ndreapt# spre +antastic sau idei delirante +antastice pTn# la elaborarea unui sistem delirant. 3rocesele asociati/e sunt perturbate!/orbirea este incorect# cu neologisme.?etragerea "i autismul cap#t# +orme pronunate!moti/ pentru care pacienii par retra"i!intro/ertii.:eci integrarea personalit#ii ar a/ea +ormele cele mai gra/e. &n unele caLuri se poate /orbi de +orme hebe+reno-catatonice!prin ad#ugarea simptomelor catatonice >manierisme!negati/ism!stereotipii gestuale!uneori re+ugiul $ntr-o stare cataleptic# global# >pTn# la simularea poLiiei +etale@..tarea catatonic# nu este deobicei permanent#!ea sur/enind periodic cu remisiuni "i reapariii. 4.6orma catatonic# apare mai +rec/ent $ntre (K-2K ani "i se caracteriLeaL# prin tulbur#ri ale psihomotricit#ii!+enomene care se des+#"oar# pe un +ond clar al con"tiinei. :ebutul bolii este deobicei brusc!cu +enomene de agitaie!stupoare! imobilitate! mutism! +le-ibilitate ceroas#!stereotipii de poLiie >perna psihic#@.:ebutul este mai tardi/ decTt $n hebe+renie "i mult mai acut >stupoare!e-citaie!acte impulsi/e@.*ulbur#rile catatonice motorii sunt adesea asociate cu +ric# mare "i teroare!halucinaii teri+iante.:e"i debutul este acut!adeseori!premorbid se pot e/idenia tr#s#turi schiLoide. Vn perioda de stare!schiLo+renia catatonic# poate oscila $ntre perioade de e-citaie e-trem# "i perioade de iLolare "i retragere e-trem#. -ist#!deci!dou# +orme

de schiLo+renie catatonic#:o +orm# stuporoas# "i una agitat#.Vn +orma stuporoas# pacientul poate preLenta o stare complet# de stupor cu dispariia aproape total# a mi"c#rilor "i a oric#rei acti/it#i. :in acest moti/ pacienii au tendina de a r#mTne $n poLiii sau posturi stereotipe!pe care le pot menine timp $ndelungat >ore!Lile@.3acientul este necomunicati/!mut!stuporos!cu +aciesul imobil >masc# +acial#@.3ielea picioarelor poate de/eni turgid#!cu transpiraii "i un miros caracteristic.3#strTnd Lile $ntregi aceea"i poLiie ei re+uL# s# ia contactul cu lumea! iar la ori ce stimulare de/in negati/i"ti >re+uL# s# se $mbrace!s# m#nTnce!uneori imit# a7ineLia "i rigiditatea par7insonian#@!pot preLenta ecolalie!ecomimie!ecopra-ie.&n starea lor de imobilitate "i negati/ism pot +ace glob /eLical din cauLa resuLului de a urina..ali/a li se scurge din gur# +#r# nici un control.Alteori pot preLenta +le-ibilitate ceroas#!pacientul dTnd impresia uni p#pu"i de cear#!c#reia i se poate imprima ori ce poLiie.3acienii nu se $ngriResc!nu se $mbrac#!trebuie s# +ie asistai pentru toate procesele +iLiologice.:e"i par deta"ai uneori!ulterior pot relata ceea ce s-a $ntTmplat $n Rurul lor..tarea stuporoas# poate +i periodic $ntrerupt# de st#ri de agitaie "i e-citaie e-trem#!pacientul a+lTndu-se parc# sub o Q+or# urgent#Q pentru acti/itate!dup# care pot rede/eni stuporo"i. &n +orma catatonic# agitat#!tabloul clinic este dominat de o mare agitaie psihomotorie! o agitaie e-trem# "i continu#.3roducia /erbal# este incoerent#!pacientul /orbind "i agitTndu-se $n permanen#.3roducia /erbal# nu are leg#tur# cu ceea ce se petrece $n Rurul lor!ci mai degrab# ine de stimularea intern#..tander >(9M4@ descrie Qcatatonia +atal#Q care nu mai poate +i controlat# prin nici un sedati/ >moartea sur/enind $n (-2 ore@.&n stare de agitaie catatonic# pacientul este e-citat "i incoerent!se masturbeaL# +#r# Ren#!se poate automutila!pote ataca sau s# se sinucid#.:in acest moti/!$n aceast# stare!pacienii sunt periculo"i atTt pentru ei cTt "i pentru cei din Rur.Acti/itatea motorie neorganiLat# "i uneori agresi/# nu poate +i in+luenat# de stimulii din e-terior "i ea apare +#r# un scop sau moti/! des+#"urTndu-se $ntr-un spaiu limitat!cu raptusuri agresi/e "i autoagresi/e.[i $n aceast# +orm# pacienii pot re+uLa hrana!apa!scad mult $n greutate.1neori agitaia e-trem# poate duce la colaps sau moarte. 3rognosticul schiLo+reniei catatonice este cel mai +a/orabil!dar uneori dup# unul sau mai multe episoade e-ist# tendina de a trece $n +orme hebe+renice sau paranoide cu des/oltarea corespunL#toare a personalit#ii. K.6orma paranoid#.Aproape Rum#tate din toate noile intern#ri $n spital cu diagnosticul de schiLo+renie sunt +orme paranoide.:ebutul lor este relati/ tardi/!$n a 4-a sau a K-a decad# a /ieii.Doala poate +i precedat# de o lung# perioad# pseudone/rotic#.

('(

3erioda de debut poate dura cTi/a ani "i este o perioad# caracteriLat# prin cre"terea suspicioLit#ii!di+icult#ilor $n relaiile interpersonale.:ebutul lent poate +i

depresi/ sau isterodepresi/!cu sc#derea randamentului intelectual!desinteres +a# de /ia# "i +a# de /iaa social# $n special. &n acest mod se instaleaL# treptat ideile delirante "i halucinaiile! care $n perioda de stare domin# tabloul clinic.&deile delirante nu sunt sistematiLate! numeroase idei coe-istTnd sau combinTndu-se $ntre ele.:iscrepana $ntre halucinaiile teri+iante!ideile adeseori grote"ti "i slabul r#spuns emoional sunt +rapante "i patognomonice.:up# 0empibre "i colab.>(97%@ schiLo+renie paranoid# este o modalitate e/oluti/# relati/ bogat#!comportTnd o disoluie pro+und# a personalit#ii "i o acti/itate delirant# permanent#.Aceasta poate succede uneori perioade delirante acute>momente +ecunde@ care pun eul $n situaia de e"ec cu lumea. Vn schiLio+renia paranoid# procesul de disociere "i halucinaiile creiaL# un /eritabil sindrom paranoid!cu unele aspecte speci+icie.&deile delirante care apar $n schiLo+renie nu se pot corecta!cele mai +rec/ente tematici +iind cele de in+luen#.*ematicile delirante apar adesea greu de $neles!grote"ti.:e"i nu corespund realit#ii ele pot corespunde unor pulsiuni "i cerine intense >centrate pe teme de persecuie@.:up# 8onrad des/oltarea delirului paranoid $n schiLo+renie s-ar +ace $n mai mute etape: (.6aLa _tremaJ $n perioada cTnd pacientul este $nc# copn"tient de ceea ce se $ntTmpl# cu el!/ede c# lumea din Rur se schimb# iar el este tot mai slab $n contact cu aceast# lume.Vn +aLa trema pacientul este an-ios!se controleaL# mereu!de/ine irascibil!adesea depresi/.6aLa dureaL# de la cTte/a Lile la s#pt#mTni sau luni..pre s+Tr"itul +aLei apar halucinaii!iar ideile delirante +ac pe pacient a /edea lumea $ntr-o lumin# stranie!$n care aparenele sunt schimbate. 2.6aLa _apophanic#J >de rele/aie@!$n care pacientul se _l#mure"teJ asupra sa. M.6aLa _apocaliptic#J $n care lumea pacientului de/ine tot mai pragmatic#. 4.6aLa terminal# $n care pacientul /egeteaL# $n delirul s#u. Graie autismului!retragerii sociale!numero"i schiLo+reni dau impresia c# nu au nici o preocupare delirant#!$n timp ce ea e-ist#. :elirul paranoid $n schiLo+renie apare +lu!nesistematiLat!+#r# o tematic# pri/ilegiat#!cu contamin#ri "i dispersiuni multiple!lipsind o structur# "i o organiLare caracteristic#. *emele cele mai +rec/ente:persecuia!posesiunea!geloLia.*emele sunt dominate de absurditate logic# "i mobilitate. 3e primul plan stau ideile de persecuie!suspiciune +a# de anturaR!ideile de in+luen#!idei parapsihologice.:ar aceste idei de persecuie pot duce la ideia c# este o persoan# +oarte important#!des/oltTnd pe acest +ond un delir de grandoare!atribuindu-"i titluri "i calit#i deosebite. &deile delirante sunt adesea susinute de halucina"ii /ii!bogate!auditi/e "i /iLuale.Vntregul comportament al bolna/ului se centreaL# pe aceste +enomene delirante "i halucinatorii!critica sc#LTnd +oarte mult.1neori caracterul imperati/ al halucinaiilor poate $mpinge pacientul spre aciuni periculoase. i pot de/eni persecutai-persecutori cTnd $"i atac# direct pe presupu"ii du"mani.:isocierea "i organiLarea personalit#ii /a +ace ca ideile delirante s# de/in# tot mai puin logice!progresi/ delirul pierLTndu-"i e-presi/itatea!sistemul de credine apare tot mai impregnat!Rudecata in+le-ibil#!iar $ndep#rtarea de realitate tot mai mare. -plicaiile magice +ac e-primarea delirant# tot mai /ag# "i iraional#.)uli schiLo+reni paranoiLi de/in iritabili!suspicio"i!cu resentimente!suspiciune +a# de cei care $i chestioneaL#!mergTnd pTn# la agresare.3acientul se poate a+la $ntr-o continu# stare de tensiune!pTn# la

agresi/itate necontrolat#. 5 +orm# mai aparte a sindromului paranoid o constituie sindromul de automatism mental Zandins7i-8lerambault!descris $n (%%(..emnele acestui sindrom sunt numeroase "i din ele reinem: -Automatismul ideo-/erbal "i asociati/ care cuprinde enunarea!comentarea actelor sau gesturilor $nsoite de pseudohalucinaii.*oate actele pacientului sunt repetate >ecoul

('2

gTndirii!/orbirii!+urtul "i ghicitul gTndului!uit#ri pro/ocate!dep#narea automat# de amintiri nepl#cute!ideaie impus# etc@. -Automatism sensorial "i sensiti/ constTnd din +alse percepii >un ade/#rat paraLitism al percepiilor normale@!mirosuri urTte!sensaii tactile!prurit!algii!sensaii /oluptoase sau dureri $n regiunea anogenital#. -Automatismul psiho-motor sau 7inesteLic const# din sensaia de mi"care +orat# perceput# $n musculatura +eei!gTtului!membrelor. Automatismul mental se $nsoe"te de delirul de in+luen#!bolna/ul se simte controlat de la distan# de ageni!organiLaii!institute de cercetare.Asupra lui se acioneaL# cu hipnoL#!raLe!sunt tele/iLai!li se $nregistreaL# gTndurile.Vn alte caLuri apare tranLiti/ismul!con/ingerea c# nu numai ei preLint# asemenea +enomene dar "i cei din Rurul s#u "i c# nu el este cel bolna/ ci rudele sale!medicul. Zla+ "i :anis >(96'@ au subliniat +rec/ena +oarte mare >de 7 ori mai mare ca la populaia general#@ a preocup#rilor homose-uale.D#rbaii se percep $n %KX persecutai de c#tre b#rbai iar +emeile implic# b#rbaii $n 6KX din caLuri $n delirul lor. [i $n schiLo+renia paranoid# apar tulbur#ri de asociaie!a+ecti/itatea +iind mai ales orientat# spre agresi/itate!ideile ipohondrice "i depresi/e +iind destul de +rec/ente. :isocierea "i desorganiLarea personalit#ii /a +ace ca ideile delirante s# de/in# tot mi puin logice!progresi/ delirul pierLTndu-"i e-presi/itatea!sistemul de credine apare tot mai impregnat!Rudecata in+el-ibil# iar $ndep#rtarea de realitate mai mare. -plicaiile magice +ac e-primarea delirant# tot mai /ag# "i iraional#.)uli schiLo+reni paranoiLi sunt iritabili!cu resentimente!suspicio"i!cu a/ersiune deosebit# +a# de cei care $i chestioneaL#! mergTnd pTn# la agresi/itate.3acientul poate +i $ntr-o continu# stare de tensiune!pTn# la agresi/itate necontrolat#. 6.6orma schiLo-a+ecti/# se caracteriLeaL# prin asocierea la +enomenele de baL# ale schiLo+reniei a unor mani+est#ri eu+orice sau depresi/e >putTnd +i chiar suicidari@.6orma schiLoa+ecti/# se caracteriLeaL# printr-o mi-tur# de simptome schiLo+reni+orme "i a+ecti/e. i pot a/ea o Qlogic#Q schiLo+renic# "i o dispoLiie pronunat eu+oric# sau depresi/#.:e"i maniacal sau depresi/!comportamentul poate +i biLar ca $ntr-o schiLo+renie. /oluia poate de asemenea +i intermitent# sau periodic#. *ermenul de schiLo+renie a+cti/# a +ost propus de c#tre Zasanin.:in lucr#rile lui 8ohen "i colab.!8la2ton "i colab. reLult# posibilitatea unor relaii $ntre 3): "i schiLo+renie!baLate pe ereditatea +amilial# a bolna/ilor cu schiLo+renie a+ecti/#! prognosticul +iind mai bun decTt al +ormelor clasice.0itiu are $n +ormele schiLo-a+ecti/e o in+luen# bun#.Vn +ormele

periodice apar episoade disociati/e!intricate cu +enomene tip 3): iar e/oluia poate +i remitent#!ciclic#!$ntre accese personalitatea r#mTnTnd disociat#!alterat#..-au descris "i +orme schiLo+reni+orme cicloide >8oleman "i Droen@..e pare c# din punct de /edere genetic +ormele schiLo-a+ecti/e s-ar putea di+erenia net de +ormele clasice de schiLo+renie. 6ormele schiLo-a+ecti/e pot apare "i la adolesceni cTnd pe +ondul unei dispoLiii triste pot apare +enomene de automatism!gTndire paralogic#!autist#.&n di+erite perioade ale bolii! pacienii se pot preLenta $ntr-o +orm# sau alta ducTnd la alternane de diagnostic. &n caLuistica noastr# cel mai + rec/ent a +ost schiLo+renia cu coloratur# depresi/#. 3acienii erau inacti/i!cu tulbur#ri de atenie sau memorie!tocire a+ecti/#!biLarerii!tedine dromomane.6enomenele depresi/e se intricau cu cele disociati/e >depresie!hipobulie!idei de suicid!idei de persecuie@.*oate acestea puneau probleme serioase de diagnostic di+erenial. 1n alt grup $n caLuistica noastr# l-a constituit acela cu simptomatologie obsesi/#.0a ace"ti bolna/i predomina mai ales starea de an-ietate "i insecuritate!pe +ondul c#rora ap#reau idei obsesi/e!care e/oluau de manier# psihotic#.3acienii se iLolau!a/eau preocup#ri obsesi/e biLare >colectau de e-emplu cranii de plastic pe care le s#rutau $ntr-o ordine determinat# de ei@.?igiditatea obsesi/# era dus# la e-trem#!iar $n ultim# instan# disp#rea critica +a# de aceste obsesii!comportamentul +iind deRa ca a unui delirant.

('M

7.6orma ipohondric# este una dintre +ormele cele mai prost delimitat#!mai ales la tineri!la care preocup#rile ipohondrice sunt $n mod normal +oarte +rec/ente.&ntensitatea +enomenelor ipohondrice nu este prea mare cel puin cTt pacientul mai p#stresL# contactul cu realitatea.?ottstein >(96(@ neag# autonomia +ormelor ipohondrice!dar descrie totu"i M +orme:schiLo+renie ipohondroparanoid#!ipohondro-cenestopat# "i depresi/ ipohondric#. 1neori pot apare decompens#ri ipohondrice acute. &ndi/idualiLarea schiLo+reniei ipohondrice este contestat# "i de +aptul c# e-ist# tendina ca tot ce apare patologie psihic# la adolesceni s# +ie legat de schiLo+renie. btinger "i .ichel subliniaL# c# simptomtologia delirant-ipohondric# se poate asocia cu pierderea simului realit#ii!ruperea contactului social "i +amilial!asocierea cu +enomene de autism!stranietate!simbolism.Vn asemenea situaii se poate pune problema unor +orme de schiLo+renie ipohondric#.Vn aceste caLuri apar +enomene ipohondrice /ariate care se des+#"oar# pe un +ond de an-ietate cu senLaia morii iminente! inaccesibilitate! inoportunitate. 5 alt# problem# legat# de simptomatologia ipohondric# o constituie "i aceea a +enomenelor ipohondrice care apar $n cadrul tabloului clinic al di+eritelor +orme de schiLo+renie.Aceste +enomene e/oluiaL# lent ad#ugTndu-se simptomatologiei clasice!care se a+l# pe primul plan.Aceast# intricare agra/eaL# prognosticul!mai ales c# "i $n acest caL +enomenele ipohondrice sunt

+oarte rebele la tratament. %.6ormele borderline sau pseudone/rotice..Am /#Lut c# debutul neurastenic al multor +orme de schiLo+renie este +oarte +rec/ent. 5 +orm# pseudone/rotic# a schiLo+reniei a +ost descris# $n (949 de c#tre Poch "i 3alatin!+orme care se interneaL# rar "i apar mai +rec/ent $n practica ambulatorie.:e"i au o +rec/en# mai mic#!+ormele pseudone/rotice sunt importante din cauLa greut#ilor de diagnostic care apar!datorit# lipsei de r#spuns la tratament timp de ani de Lile!pentru preponderena an-iet#ii "i a problemelor se-uale >0ehman!(976@.Vn asemenea caLuri este /orba de persoane tinere!catalogate drept incorigibile!care accept# u"or un ni/el pro+esional "i "colar minim.Adeseori +etele sunt /ictima pro-eneilor care le atrag datorit# docilit#ii lor!lipsei lor de /oin#!lipsei unor sentimente acti/e. *abloul clinic apare ne/rotic!uneori cu +enomene an-ioase!+obice sau depresi/e!dar ele apar $n absena oric#rei situaii stresante. -plicaiile etiologice sunt /agi..e remarc# de asemenea o sc#dere a ateniei!hipobulie!retragere din +aa /ieii!lipsa de ambiii. Vn unele situaii!dup# o lung# e/oluie ne/rotic#!poate ap#are un puseu acut de schiLo+renie.Zolb >(979@ subliniaL# c# schiLo+renia pseudone/rotic# are o dinamic# psihotic#!$n timp ce tabloul clinic!cel puin $n +aLa iniial#!apare ca ne/rotic. a apare ca o mi-tur# de simptome an-ioase!+obice!obsesi/e!depresi/e "i ipohondrice creind prin aceasta!pentru schiLo+renie!o +aad# ne/rotic#.An-ietatea este puternic# iar pacienii preLint# un grad accentuat de ahedonie.Vn contrast cu alerta ne/rotic#!schiLo+renul schiLone/rotic d# e-plicaii /agi!indistincte!adeseori contradictorii!repetate adesea $n manier# detailat#!streotip#.3ot apare mici episoade psihotice pe acest +ond >de alt+el (/M /or +ace +orme psihotice ade/#rate@.Grin7er /orbind de sindroamele borderline cunclude c# ar e-ista aici 4 grupe separate!di+erind de cele descrise mai sus: (.Grupul cu +unciile eului cel mai puin des/oltat "i cel mai apropiat de psihotic! e-primTndu"i anormalit#ile prin a+ecte necorespunL#toare "i anormale +a# de alii!cu di+erite aspecte de imaturitate.Dolna/ii sunt puin spontani atTt $n comunicarea /erbal# cTt "i non/erbal#!negati/i"ti "i ocaLional impulsi/i. 2.Grupul borderline Qade/#ratQ se caracteriLeaL# prin a+ecte negati/e!cu trecerea la act $n di+erite maniere.:e"i "i-au stabilit o identitate personal# reLonabil#!nu pot aciona totu"i consistent.&n a+ara perioadei de aciune ei sunt depresi/i.Poch "i 3olatin au numit acest grup ca QpsihopaticQ. M.Grupul cu comportament adaptati/!lipsindu-i capacitatea de dragoste "i a+eciune pentru alii!$n timp ce identitatea lor este incert#.

('4

4.Grupul cel mai restrTns!cu comportament a+ecti/ poLiti/ +a# de alii!$n timp ce an-ietatea "i depresia este predominant#!asociat# cu lipsa de $ncredere "i de autostim#. *oate +ormele borderline subliniaL# Zolb sunt caracteriLate printr-o identitate a eului neclar#!lipsa sau nepercepera QroluluiQ ce le re/ine.&n +inal

depresia re+lect# sensul singur#t#ii "i inabilit#ii de a a/ea relaii cu alii. 9..chiLo+renie tardi/# este o entitate $ndoelnic#!deoarece /Trsta mai $naintat# $"i are propriile ei sindroame "i entit#i!$ncTt stabilirea unui diagnostic atTt de imprecis ca cel de schiLo+renie este +oarte di+icil.6oarte +rec/ent se declan"eaL# dup# +actori e-ogeni "i $n special dup# psihotraume!clinic +iind /orba!mai ales de sindroame paranoide!catatono-paranoide sau catatonice.1nele +orme schiLo-a+ecti/e >cu depresia sau mania@ se $ntTlnesc de asemenea. ('..chiLo+renia gre+at# este o +orm# "i mai nesigur# "i ap#rut# graie unui elan clasi+icator al psihiatrilor nosologi"ti.:up# unii autori schiLo+renia nici nu ar putea ap#rea la indi/iLi cu ni/el intelectual prea sc#Lut! $nc#t gre+area ei pe o oligo+renie pare $ndoielnic#.1neori la oligo+reni pot apare o serie de aspecte discordante! totu"i!$ns# stabilirea unui diagnostic de schiLo+renie gre+at# pare a +i o problem# nereLol/at#. 3erioada tardi/# sau terminal# a schiLo+reniei &n schiLo+renie!ca $n maRoritatea bolilor!e-ist# posibilitea unor /indec#ri spontane!a unor opriri $n e/oluie >dup# unii ar +i /orba de procente semni+icati/e de 2K-M'X@.*otu"i $n maRoritatea caLurilor e/oluia este trenant#!apar pe acest parcurs deterior#ri sau remisiuni de+ectuale!de+ecte care se pot mani+esta $n di+erite +eluri. ?iscul deterior#rii cre"te la schiLo+ren!cu +iecare nou# rec#dere sau acutiLare a bolii.8onstantinescu /orbe"te $n aceast# perioad# de+icitar# de o impreciLie "i neconturare!precum "i de o $ndep#rtare de concret.:e"i schiLo+renia nu duce $n mod necesar la deteriorare intelectual#!dup# lungi perioade de e/oluie pacientul d# impresia unei pustiiri intelectuale!$n contrast uneori cu bunele reLultate "i per+ormane pro+esionale. *otu"i capacitatea de e+ort este sc#Lut# iar r#ceala "i indi+erene +ac deteriorarea mai e/ident#..chiLo+renia croniciLat# chiar $n perioda de remisie se mani+est# prin lips# de tact!incapacitate de empatie!egoism!cu o politee +ormal#!o s#r#cire e-presi/#. 6ragmentele delirante sau halucinatorii pot +i negliRate sau ascunse de bolna/i!dar le accentuiaL# mai mult iLolarea.)a2er-Gross semnaleaL# $n aceast# perioad# st#ri ipohondrice!depresi/e!st#ri psihopatoide de aspect paranoiac!anomalii se-uale >situaii numite de autor Q/indecare cu de+ectQ.Wari7o/ >(96'@ distinge: (.remisiuni cu tablou psihopatologic atipic pentru schiLo+renieY 2.remisiuni cu mani+est#ri psihopatologice proprii schiLo+renieiY M.st#ri psihopatoideY Ast#Li e/oluia +a/orabil# este de 4-K ori mai +rec/ent#.Vn (9(M Zraepelin /orbea de (MX remisiuni dup# primul acces!de"i numero"i bolna/i rec#deau ulterior.Ast#Li doar ('-(KX din caLuri mai au rec#deri comparabile cu M'-7'X din perioda $n care socioterapia nu intrase $n arsenalul terapeutic al schiLo+reniei.&n schiLo+renie!subliniaL# 0ehman >(976@ e-ist# K posibilit#i: -/indecarea permanent# "i complet#Y -remisie complet# cu una sau mai multe rec#deriY -remisiune social# cu de+ecte de personalitate!cu capacitate de autonomie sau cu necesitate de protecie "i dependen#Y -croniciLare stabil#Y -deteriorare marcat#Y :eteriorarea este aLi rar# dar cu tot tratamentul modern unele caLuri se croniciLeaL# "i necesit# asisten# social#. /oluia ne+a/orabil# duce la degradarea psihic#.Zraepelin considera demenierea drept starea pemanent# terminal#!demenierea asem#nTndu-se cu aceea din 3G3 >lucru cu care Dleuler nu a +ost de acord@..-a /orbit de demena apatic# sau apato-abulic# >G.B.8onstantinescu@ caracteriLat# prin incoerena gTndirii!tocirea a+ecti/# "i apatia

dar cu lipsa tulbur#rilor de memorie!conser/area +ondului de cuno"tine. Zraepelin consider# % +orme de

('K

stare terminal# >demena simpl#! halucinatorie! paranoid#! apatic#!manierist#!negati/ist#!neroad#@ la care Dleuler /a introduce "i schiLo+renia +aLic#. &n aceast# etap# tabloul clinic al schiLo+reniei ar mai cuprinde o serie de mani+est#ri catatonice. 2 consider# c# ar e-ista M tipuri de st#ri terminale: -tipul dominat de inerieY -tipul dominat de incoeren# ideo-/erbal# >sau schiLo+aLia@ -tipul predominat de delirY 0eonhard descrie "i el $n acest domeniu (4 tipuri.Vn preLent $n maRoritatea caLurilor apar remisiuni sociale cu de+ecte ale personalit#ii sau cu rec#deri. &n ceea ce pri/esc de+ectele personalit#ii!acestea constau din reducerea ateniei! iniiati/ei!energiei!a r#spunsului emoional.3acienii apar retra"i!timiLi!nu se $ngriResc!le scade iniiati/a "i ni/elul pro+esional.Vn aceast# situaie!arat# 0ehman!schiLo+renul de+ectual nu-"i poate asuma nici o r#spundere!nu poate +i competiti/!nu pot tolera presiunea timpului. i sunt pentru lini"te!rutin#!pre+er# adesea munci monotone!munci de noapte!nu-"i pot conduce propria gospod#rie!a/Tnd ne/oie de super/iLare.Vn alte caLuri!de+ectul este mai mic:diminuarea capacit#ii de entuLiasm!lipsa spontaneit#ii! descre"terea iniiati/ei!declinul imaginaiei!+enomene care pot crea impresia c# totu"i indi/idul poate +unciona la ni/el normal.8u Ko de ani $n urm# doar $n 2-4X din caLuri se putea /orbi de o /indecare complet# "i permanent#!$n timp ce ast#Li se /orbe"te de procente de 6M-7KX >Parris!0ehman!(976@.0ehman /orbe"te aLi de 6'X remisiuni sociale!M'X handicapai "i doar ('X care necesit# spitaliLare. [i $n domeniul aprecierii st#rilor terminale "i a remisiunilor schiLo+renie!studiul epidemiologiei este gre/at de maniera larg# "i inconstant# de a pune diagnosticul. 3rognosticul 3rognosticul schiLo+reniei depinde de +oarte muli +actori.Ast+el!+ormele de debut $n copil#rie!+ormele gre+ate pe o personalitate schiLoid# sau cu o mare $nc#rc#tur# ereditar#!+ormele cu instalare "i e/oluie lent# au un prognostic prost.:in contra +ormele cu debut acut au un prognostic mai bun.8u toate acestea .piel >(96(@ consider# c# Rum#tate dintre bolna/i trebuiesc spitaliLai iar $n ceea ce pri/e"te cealalt# Rum#tate!ace"tia s-ar $mp#ri $n M categorii: (.o categorie cu a+ectarea s+erei intelectuale "i a+ecti/eY 2.o categorie cu tr#s#turi sporadice de e-centricitate!pseudopsihopaticeY M.o categorie care are e/oluie spre /indecareY *otu"i!noi considr#m c# acest tablou este ast#Li mult mai +a/orabil!e-periena noastr# ducTndu-ne la concluLia c# $n caLul unui tratament corect aplicat "i $n timp util!amelior#rile compatibile cu acti/itatea social# normal# pot mege pTn# la 6'X "i numai o mic# parte dintre pacieni /or r#mTne pesionarii spitalelor de psihiatrie. Vn (962 .ommer "i 5mond lanseaL# +ormula QschiLo+renic surocid4Q pentru a se re+eri la pacienii spitaliLai cronic. Apariia neurolepticelor a +#cut ca K'X din caLuri s#

poat# +i tratai ambulatoriu dar 4KX din caLuri pacienii trebuie mereu reinternai chiar $n primul an.8u actualele metode terapeutice bolna/ii se amelioreaL# aLi $n 2'-6' de Lile.&n ceea ce pri/esc +ormele clinice!+ormele hebe+renice "i simple au prognosticul mai prost $n timp ce +ormele catatonice au un prognostic mai bun.6amilia are de asemenea o mare impoortan# $n prognosticul schiLo+reniei.:ac# este /orba de o +amilie schiLo+renogen#!prognosticul este mai prost.Ast+el $ntr-un conte-t de dominare!supraprotecie!mam# rigid#!tat# inacti/! e/oluia pacientului /a +i mai proast#.*ot de +amilie depinde maniera $n care pacientul ia tratamentul de $ntreinere!disciplina acestui tratament!a controalelor periodice.3sihoterapia +amilial#!tipul de clas# social# din care +ace parte are un rol important asupra tipului "i gradului remisiunii.[ansele unor remisiuni spontane sunt mai mari $n primii doi ani "i practic negliRabil dup# K ani..-a spus!subliniaL# 8urran "i colab.c# dac# pacientul s-a remis pentru M ani!el /a +i $n siguran# pentru ali 7 ani!dar remisiuna pentru al treilea atac /a +i improbabil#.Beurolepticele "i alte $mbun#t#iri terapeutice au schimbat $ns# "i

('6

tabloul clinic.3entru un bun prognostic este necesar un tratament precoce. -ist# di+icult#i $n stabilirea gradelor de remisiune.Beurolepticele pot +ace ca multe simptome s# n u mai +ie perceptibile!$n timp ce procesul de baL# poate e/olua.5 recuperare social# complet# este destul de di+icil#!lucru depinLTnd "i de atitudinea comunit#ii de a accepta pe pacientul de+ectual!de cerinele de brae de munc#!unele aspecte legistati/e pri/ind boala psihic#. *otu"i graie socioterapiei +oarte muli schiLo+reni cronici au p#r#sit spitalul de psihiatrie $n ultimii ('-(K ani.*otu"i "i aLi legea prognosticului pri/ind e/oluia +a/orabil# a +ormelor acute "i prognosticul mai bun al schiLo+reniilor asociate cu tulbur#ri a+ecti/e r#mTn /alabile "i ast#Li. *ratamentul ,orbind schematic ar e-ista M +orme de tratament pentru schiLo+renie: -Asigurarea unui Qmediu terapeuticQ!metod# nespeci+ic# constTnd din metode de manipulare a mediului!schimb#ri $n politica de reabilitate "i socialiLareY -)etode psihoterapeutice "i socioterapice care au schimbat $n mare parte prognostricul actual al boliiY -*erapiile somatice "i $n pimul rTnd utiliLarea neurolepticilorY &nternarea $n spital numai este ast#Li obligatorie!chiar dac# este /orba de stadiul de debut al bolii.Vn acest sens o mare importan# o are schimbarea $n maniera administrati/#! $n ceea ce pri/e"te abordarea schiLo+reniei "i mai ales a metodelor sociale "i psihologice >mai ales $n ceea ce pri/e"te mediul terapeutic@. +ectul spitaliL#rii pe termen lung $n spitalele clasice nu au adus reLultate decTt $n credina celor care au practicat ast+el de terapie!nee-istTnd probe "tiini+ice care s# ateste amelior#ri notabile $n acest conte-t >)osher "i Gunderson!(97M@.3erioda de QincubaieQ!uneori de ani de Lile ar pune problema !$n ce m#sur# ar putea s# e-iste metode de pre/enie $n acest domeniu..3roblema

desp#ririi de o +amilie schiLo+renogen# este atracti/# teoretic dar aproape imposibil de luat $n consideraie $n practic#.3osibilitatea socialiL#rii unor personalit#i schiLoide! predispuse!ar pleda de asemenea $n sensul pre/eniei >prin cre"terea num#rului de contacte sociale!psihoterapie de grup@..epararea!instituionaliLarea persoanelor predispuse poate duce la regresiune "i desorganiLare schiLoid# a personalit#ii.&n acest cadru patogenetic intr# spitaliLarea $n spitalele clasice sau aLile unde se creaL# iLolarea de societate! sc#derea comunic#rii!a posibilit#ilor de $n/#are "i de des/oltarea aptitudinilor!pentru $ncadrarea $n societate. &deal tratamentul schiLo+renie trebuie s# $nceap# cTt mai precoce!dar $n practic# acest lucru estegreu de realiLat >e-periena noastr# ne demonstreaL# c# maRoritatea caLurilor /in la medic $ntre 6 luni "i 2-M ani!chiar cTnd este /orba de +amilii de intelectuali@.3acienii urmeaL# tratamente empirice!sunt du"i la di+erii speciali"ti din alte domenii >endocrinologie!se-ologie!neurologie@.Alteori +ormalit#ile birocratice!aplicate unor indi/iLi +#r# con"tiina bolii!$i +ace s# $ntTrLie +oarte mult preLentarea la psihiatru. (.*ratamentul somatic Vn (9(M Zraepelin a+irma c# Qa"a cum problemele eseniale legate de cauLele demenei precoce nu ne sunt cunoscute!nu ne putem gTndi $n momentul de +a# nici la remedii $mpotri/a acestor maladiiQ.Aceast# poLiie a r#mas timp de dou# decenii neschimbat#.&ntr-ade/#r $n schiLo+renie s-au +olosit cele mai /ariate "i brutale metode de tratament!de la ma"ina rotatorie a secolului trecut!pTn# la electro"oc sau c#ma"a de +or# chimic# a neurolepticelor.*oate progresele obinute $n somatoterapie au r#mas de domeniul empiricului sau al tratamentului simptomatic!legate de di+erite ipotetice mecanisme +iLiopatologice.*erapia schiLo+eniei a stagnat pTn# $n (9M' deoarece!a"a cum sublinia "i Zraepelin se considera $n mod gre"it c# o boal# poate +i tratat# numai dac# i se cunoa"te cauLa!lucru in+irmat de e/oluia terapeuticii schiLo+reniei din ultimile decenii "i apoi e-tins# "i $n domeniul altor maladii.*erapia ocupaional# sau chiar psihoterapia din /echile stabilimente tratau mai degrab# aceste instituii decTt pe bolna/i.6aptul c# un anumit procentaR de schiLo+renii se /indeca spontan >dup# ).Dleuler chiar M'X@ a dus ca statisticele pri/ind di+eritele +orme de terapie "i reLultatele obinute s# +ie mult $nc#rcate!la care ar mai trebui s# ad#ug#m!ce $nelegea un autor sau altul prin /indecarea

('7

schiLo+reniei sau prin remisiunea ei.:in acest moti/ se impune o atitudine critic# real# +a# de tratamentul somatic care s# contracareLe optimismul ne+ondat care luase un mare a/Tnt!mai ales dup# apariia neurolepticelor. *oate terapiile din schiLo+renie!atunci cTnd au a/ut succes au +#cut pe autorii lor s#-"i construiasc# "i o proprie teorie asupra schiLo+reniei!pentru a a/ea o ideie asupra situaiei bolna/ilor schiLo+reni!anterior erei neurolepticelor!/om reda mai Ros soarta acestor bolna/i de la spitalul .ocola din &a"i >Darmac!(9M6@: (.:in num#rul de (2.K%( de bolna/i tratai

timp de M' de ani >(9'6-(9M6@!(.42' au +ost demene precoce. 2.:urata medie de spitaliLare era de 926 de Lile pentru un bolna/Y M.Vn 6%X din caLuri!bolna/ii au intrat o singur# dat# $n spital "i au r#mas pTn# la moarte.Vn M2X au ie"it din spital odat#!pTn# la cinci oriY 4.Vn K2X din caLuri de la $nceputul bolii "i pTn# la moartea pacientului ace"tia au stat acas# $ntre (-6 luni!$n (6X $ntre 2'-4' de luni!$n ('X $ntre 4-(' aniY K.)ortalitatea a +ost de 49!M2X dup# M ani de boal#.Vntre (-7 ani de boal# a +ost de %(!M%X. 6.:in 27' de decese $n anul (9M4!au +ost 2K de decese cu demen# precoce iar $n condiiile r#Lboiului din (9(6-(% a +ost decimai M/4 dintre bolna/i. A/Tnd $n /edere aceast# /iLiune putem spune c# $n ultimele 2-M decenii!$n domeniul tratamentului schiLo+reniei s-au +#cut $ntr-ade/#r progrese enorme!care au schimbat pur "i simplu +aa psihiatriei.8ongresul de la ]urich din (9K7 a +#cut un prim pas spre o sinteL# somato-psihoterapeutic# a schiLo+reniei!deoarece a trata schiLo+renia unilateral era o mare gre"eal#!la care $n ultimele decenii s-a mai ad#ugat "i re/oluia sociologic# din domeniul terapiei schiLo+reniei.8oncepiile moderne pri/ind schiLo+renia p#r#sesc tot mai mult ideile pri/ind cauLele somatice ale schiLo+reniei $n +a/oarea unor concepii multicauLale.&nsulina! [!neurolepticele nu sunt tratamente speci+ice schiLo+reniei!pe baLa c#rora s# se creieLe o teorie etiologic# a bolii. *ratamentul medicamentos.3rescrierea unui tratament medicamentos trebuie s# in# seama de numeroase indicaii "i contraindicaii.6ormula lui Pollister >(97K@ Qdrogul potri/it la bolna/ul potri/itQ este important# dar din ne+ericire empiricul este +oarte r#spTndit.1n pas $nainte s-a +#cut prin metodele de doLare sanghin# a substanelor +enotiaLinice!/aloarea sanghin# +iind $ns# "i $n +uncie de ali +actori!$n a+ara calit#ii medicamentului..tabilirea doLelor este o problem# +oarte important#. -ist# partiLani ai doLelor mici sau moderate!precum "i a doLelor mari.:up# 8lar7 >(972@!Moo mgr. +enotiaLin# d# acela"i e+ect ca 6'' de mgr.dar cu e+ecte secundare mai mici.8opiii >sub (' ani@ ar r#spunde numai la doLe mari $n timp ce persoanele mai /Trstnice r#spund la doLe mai mici >sub 2K' mgr./Li@!e+ectul lui Gallant ar +i dat de inhibiia substanei reticulare meLence+alice!la sc#derea potenialului e/ocat local.3roblema alegerii drogului "i a doLei necesit# dup# )osher "i Gunderson >(97M@ s# se r#spund# la urm#toarele probleme:cum /a reaciona pacientul la drog!cum se poate preLice acest r#spuns!+rec/ena e+ectelor negati/e!cum se trateaL# aceste e+ecte negati/e!care este a/antaRul "i desa/antaRul tratamentului. :rogurile moderne au adus bene+icii importante $n tratamentul schiLo+reniei.Vn mod obi"nuit $n acest domeniu se utiliLeaL# urm#toarele grupe de droguri: (.Grupul antagoni"tilor receptorilor dopaminei >+enotiaLine! butiro+enone! rispolept! +lu+enaLin#@!cu rol important!pentru controlul e-citaiei!agitaiei "i tulbur#rilor de gTndireY 2.8loLapina M.Grupul benLodiaLepinelorY 4.8arbamaLepineleY K.Antidepresi/ele pentru ridicarea dispoLiiei!a st#rii de alert# "i interesY 6.0itiu

('%

Aceste grupuri de droguri se +olosesc deobicei $n combinaii!uneori la acestea ad#ugTndu-se "i electro"ocurile.Grupul anatagoni"tilor receptorilor dopaminici se utiliLeaL# pentru perioade $ndelungate!$n timp ce celelalte grupuri se utiliLeaL# pentru perioade mai scurte. 3rin chimioterapie se modi+ic# simptomele "i prin aceasta personalitatea!trans+ormTndu-se ast+el relaia psihologic#!inclusi/ relaia schiLo+renului cu cei din Rur!cu mediul s#u! mic"orTndu-se autismul "i angoasa pro+und#. 3roiectul terapeutic!arat# 0empi;ere "i colaboratorii >(97%@!trebuie de+init "i e-plicat pacientului "i anturaRului acestuia!luTnd $n consideraie urm#toarele:condiiile $n care se /a organiLa relaiile cu pacientul!inter/enia e/entual# a psihoterapiei!e+ectul terapeutic sperat!locul de $ngriRire!oportunitatea orient#rii "i momentul orient#rii spre socioterapie sau alte structuri instituionale.)odalit#ile terapeutice /or di+eri $n +uncie de schiLo+renie >producti/#!acut#!cu +enomene timice sau an-ioase sau din contra cu simptome de+ectuale! aparagmatism!disociere etc@. 3rima problem# care se pune este aceea a alegerii neurolepticului!$n acest sens cea mai mare importan# o are e-periena personal# a medicului.8ura de neuroleptice este elementul central al tratamentului chimioterapic. a este sistematiLat# de :a 8osta "i * *oma >(9%2@ ca trecTnd prin cTte/a +aLe: (.6aLa de cre"tere treptat# a doLelor sau +aLa de atac!cu cre"terea progresi/# a doLei!pentru a obine controlul asupra simptomelor..edarea rapid# se +ace cu neuroleptice sedati/e >clorpromaLin!le/omepromaLin!tioridaLin etc@!la care se adaug# neuroleptice incisi/e >haloperidol!maReptil etc@.Autorii subliniaL# c# toi agenii neuroleptici au e+icien# terapeutic# egal# cu a clorpromaLinei!ceea ce atrage atenia asupra unui mecanism comun de aciune>di+erenele e-istTnd $n ceea ce pri/esc e+ectele ad/erse@.3roblema esenial# const# mai mult $n doLa optim# decTt $n aceea a unui neuroleptic selecti/.6aLa de atac dureaL# $ntre M-% Lile. 2.6aLa de meninere $n platou a doLei neuroleptice sau +aLa terapiei propriuLise!$n care se urm#re"te e+ectul terapeutic "i tratamentul e+ectelor ad/erse.Vn aceast# +aL# se pot utiliLa atTt calea parenteral# cTt "i cea oral#.:urata tratamentului este /ariabil# "i ea depinde de obinerea e+ectului terapeutic dorit. M.6aLa tratamentului de $ntreinere care poate dura "i ani de Lile "i $n care se recurge!mai ales la +orme retard sau depot!tratamentul +#cTndu-se $n spital sau $n ambulatoriu. .tabilirea doLei este problema esenial# "i!din e-periena noastr# ni sa do/edit c# aceasta nu se poate +ace decTt prin tatonaR!prin m#rirea progresi/# a doLelor pTn# la limita de suportabilitate "i e+ecte secundare suportabile. &n clinic#!arat# 8urran "i colab.!drogurile utiliLate pot +i considerate din trei puncte de /edere:mai sedati/e!mai puin sedati/e "i medicamente depot.:rogurile mai sedati/e se utiliLeaL# cTnd pacientul este $n stare de an-ietate!cTnd are halucinaii sau potenial agresi/.6enotiaLinele sunt cele mai utiliLate dintre neuroleptice >pentru agitaie!tensiune psihic#!impulsi/itate!agresi/itate!reacii paranoide@ 1n rol important $l are tratamentul ambulator sau $n perioda de postcur#.:oLele stabilite ambulator trebui s# +ie cTt mai mici!pentru ca indi/idul s# poat# des+#"ura "i o anumit# acti/itate.5rele de administrare sunt importante >sedati/ele se /or administra mai ales seara@. 1n aport important >dup# unii a doua re/oluie $n terapia schiLo+reniei@ l-a constituit utiliLarea medicamentelor depot.:e"i calitati/ nu

este /orba de grupe noi de droguri!aceste medicamente graie reLorbiei lente >care ine de substana $n care este diLol/at drogul@ asigur# pacientului o doL# constant# de neuroleptic pe perioade de cTte/a s#pt#mTni!"i aceasta doar printr-o singur# administrare.Aceste +enomen asigur# un tratament ambulatoriu corect "i pe lung# durat#!cu e+ecte secundare minime.*ratamentele depot dureaL# M-K ani de la ultima rec#dere a bolii.Bot#m dintre cele mai utiliLate: +luan-olul! l2ogenuldepot!modecatul "i $n ultima /reme haldolul depot.3rin organiLarea unor ser/icii de postcur#!a gratuit#ii tratamentului se

('9

poate asigura un tratament somatic corespunL#tor schiLo+reniilor "i $n combinaie cu celelalte metode de tratament!o cre"tere +oarte mare a recuper#rilor bolna/ilor. &n cele ce urmeaL# /om preLenta mai pe larg principalele grupe de medicamente utiliLate $n schiLo+renie. 3rincipalele grupe de droguri utiliLate (.Antagoni"tii receptorilor dopaminei-8uprinde M antipsihotice cap de serie:tioridaLinul sau melerilul!haldolul!clorpromaLina.!la care se adaug# tri+luoperaLinul sau stelaLinul!tiopthi-ene>na/ane@!+lu+enaLine>proli-in@. 6enotiaLinele au +ost descoperite de Dernthsen!(%%M!ca o alternati/# la prepararea albastrului de metilen!au +ost utiliLate "i ca antihelmintic. ?eserpina de"i nu este un antagonist a receptorilor dopaminici se discut# aici pentru c# a +ost primul antipsihotic. Antagoni"tii receptorilor dopaminei cuprind mai multe grupe dintre care cele mai importante sunt:+enotiaLine!piperiLine!tio-antene!butiro+enone etc. &poteLa dopaminic#!a bloc#rii receptorilor!este o teorie original#!doLele de haloperidol sau clorpromaLin# cresc ni/elul de metabolii M-metho-2tr2amine "i norepine+rine $n tot creierul.Aceast# relaie dintre blocarea receptorilor dopaminici "i potena antipsihotic# $n schiLo+renie este totu"i incert#.*otu"i modi+ic#rile $n dinamica dopaminei r#mTn mecanismul maRor propus $n aciunea antipsihotic#. &ndicaii terapeutice:episoade psihotice acute!tulbur#ri ale dispoLiiei>mania!depresia de intensitate psihotic#@!tulbur#ri schiLo+reni+orme!delirul "i halucinaiile!personalit#ile borderline!tulbur#rile mintale din oligo+renii!tulbur#rile impulsurilor>/iolen#!agitaie@. +ectesecundare:agranulocitoL#!+enomenele e-trapiramidale!distonia acut#!rigiditate! tremor!bradi7ineLie!a7atiLie!sindromul neuroleptic malign!dis7ineLia tardi/#!e+ecte cardiace!moarte prin oprirea brusc# a inimii!hipotensiune ortostatic#!tulbur#ri hepatice! tulbur#ri ale pielii!tulbur#ri se-uale!impoten#!anorgasmia!descre"terea libidoului! priapism!tulbur#ri ale eRacul#rii!tulbur#ri ale regl#rii termice. 8lordelaLin>aminaLin! chloraLin! largactil! megaphen! phlegomaLin! thoraLin!propaphenil@!draReuri de 2K mgr.!cu aciune antipsihotic-sedati/#!anti/omiti/#! .impaticolitic#!al+a blocant# "i inhibitorsimpatic# central# anticolinergic#!poteneaL# anesteLicele. &ndicaii:schiLo+renie!manie!psihoLe in/oluti/e!/om# de di+erite

cauLe!sughi!dermatoLe pruriginoase! :oLa-7K-Koo mgr!$n psihoLe!2K-Ko mgr ca /omiti/. ?eacii ad/erse:sedare!diminuarea per+ormanelor psihomotorii!!somnolen#!poteneaL# e+ectul alcoolului!tulbur#ri de /edere!usc#ciunea gurii!constipaie!greutate $n miciune! tahicardie!hipotensiune ortostatic#!impoten#!+rigiditate!cre"tere $n greutate! par7insonism! dermatite!+otosensibiliLare!agranulocitoL#!icter!rar sindrom neuroleptic maRor. 8ontraindicaii:$n st#ri comatoase!into-icaii acute barbiturice!cu alcool!opiacee!hepatit#! leucopenie!glaucom cu unghi $ngust!pruden# la hipotensi/i!A.8!cardiaci!se /a e/ita alcoolul!nu se asociaL# cu le/odopa!bromocriptin#! 0e/omepromaLina-comprimate a 2K mgr. sau 2 mgr.!inRecii a 2K mgr.AcioneaL# ca un neuroleptic +enotiaLinic!antipsihotic!cu aciune sedati/#!simpaticolitic#!al+a blocant# "i inhibitoare simpatic# central#!anticolinergic#. &ndicaii:$n schiLo+renie!st#ri depresi/e!manie!agitaie!st#ri con+uLi/e!delirium tremens! tulbur#ri de comportament din epilepsie sau oligo+renie!ne/roLe!sindrom psiho-/egetati/! .e administreaL# $n doLe de 2oo-Moo mgr pe Li!doLa de $ntreinere +iind de 2K-('' mgr pe Li!22K mgr ptentru sindroamele psiho-/egetati/e. ?eaciile ad/erse "i contraindicaii ca la clordelaLin>oboseala "i somnolena sunt +rec/ente!hipotensiune ortostatic#!uneori pTn# la colaps!usc#ciune a gurii!tahicardie!poate duce "i la agranulocitoL#@.

(('

*isercin-este tot le/omepromaLin#. ste indicat $n st#rile de agitaie! con+uLie! schiLo+renie!delir. 3osologie:2K-2K' mgr $n psihoLe!(2!K-('' mgr. $n ne/roLe. Beuleptil>aolept!perciaLine!properciaLine@-.oluie l mgr pe pic#tur#!capsule de (' mgr.Beuroleptic +enotiaLinic!cu propriet#i sedati/e!antipsihotice!analgeLice ! antiemetice!simpatolitice!antiserotoninice!slab antihistaminic. &ndicaii:tulbur#ri de comportament!$n epilepsie!traumatisme craniene! tulbur#ri de in/oluie!ne/roLe!schiLo+renie!psihoLe acute. :oLele pentru tulbur#rile de comportament sunt de K-(' mgr pe Li!cu cre"tere progresi/# la 4'6' mgr pe Li!la b#trTni la $nceput 2mgr apoi se cre"te la (K mgr.pe Li!$n psihoLe K'-6o mgr pr Li. 5?A3>pimoLide!antalon!opiran@!comprimate a ( mgr sau 4 mgr. ste neuroleptic deri/at din di+enilbutilpiperidin#!antipsihotic acti/!cu propriet#i an-iolitice!durata e+ectului permite luarea unui singur comprimat pe Li. &ndicaii:schiLo+renia acut# "i cronic#!psihoLe paranoide!hipocondrice!manie!hipomanie. :oLele se administreaL# oral!$n +ormele acute!2' mgr pe Li!se pot cre"te la 6' mgr pe Li!pentru pre/enirea rec#derilor!cTte % mgr pe Li!se aRusteaL# $ntre 2-2o mgr pe Li. ?eacii ad/erse:oboseal#!somnolen#!insomnie!tulbur#ri digesti/e!rar tulbur#ri e-trapiramidale. 8ontraindicaii:into-icaii acute cu alcool!alte deprimante centrale! st#ri depresi/e! sarcin#!al#ptare!pruden# la epileptici!sau $n situaii $n care sunt +a/oriLate con/ulsiile! traumatismele craniene!abstinea +a# de alcool. *ioridaLin-

draReuri de K "i K' de mgr. ste un neuroleptic sedati/! +enotiaLinic! antipsihotic!cu aciune sedati/# intens#!anticolinergic "i simpaticolitic. &ndicaii:schiLo+renia!manie!alte psihoLe!mai ales cTnd e-ist# agitaie "i an-ietate!$n ne/roLe!sau unde e-ist# an-ietate!insomnie !agitaie!tulb.comportament la copii :oLele se situiaL# $ntre(''-6'' mgr/Li!+racionat!la mese. ?eacii ad/erse "i contraindicaii ca "i la clordelaLin!+rec/ent hipotensiunea ortostatic#! inhibarea eRacul#rii!tulbur#ri de /edere!usc#ciunea gurii!aritmii!doLe mari timp $ndelungat pot opaci+ia corneea!pot apare leucopenia sau agranulocitoLa. Paloperidol decanoat+iole- ste un neuroleptic de lung# durt#!cu utiliLare e-clusi/# i.m. +ectul terapeutic al doLei utiliLate se e-tinde pe durata a 4 s#pt#mTni.Bi/elul plasmatic stabiliLat se obine $n 2-M luni. 8ompoLiia:o +iol# de l ml conine Ko mgr haloperidol. &ndicaii:tratamentul de $ntreinere a schiLo+reniei cronice! dac# se do/ede"te c# tratamentul cu haloperidolul obi"nuit este e+icient..e $ncepe cu cel obi"nuit "i se continu# cu depot. 8ontraindicaii:tulbur#rile e-trapiramidale!depresii!into-icaiile acute cu alcool!cu medicamente hipno-analgeLice sau psihotrope!come!sarcin#!al#ptare!alergie. Administrare:i.m. $n Lona gluteial#!calculul doLei se /a +ace pe baLa doLei administrate iniial oral cu haloperidol obi"nuit.0a $nceput! la 4 s#pt#m$ni! de lo-lK ori doLa oral# Lilnic#!dar doLa de $nceput nu /a +i peste loo mgr.1neori se poate +ace mai des.&n +uncie de reLultLat doLa se poate cre"te treptat cu Ko mgr pTn# la atingerea e+ectului dorit.8a doL# de meninere de 2o de ori doLa Lilnic# se recomand# inRecii odat# pe lun#.:oLa se indi/idualiLeaL# "i $n +uncie de starea bolna/ului.0a cei $n /$rst#! (2!K2K mgr pe lun# "i se cre"te $n +uncie de r#spunsul pacientului. +ectele secundare:pot apare e+ecte e-trapiramidale!dis7ineLie tardi/#!sindromul neuroleptic malign>se $ntrupe tratamentul "i se d# un antagonist de dopa@! oboseal#! sedare! depresie!somnolen#!con+uLie!criLe epileptice!dureri gastro-intestinale!tulbur#ri circulatorii "i de ritm agaranulocitoL#!trombocitopenie. &nteraciuni medicamentoase:cre"te e+ectul depresanilor .B8 ca alcoolul! hipnoticele! sedati/ele!analgeLicele maRore!reduce e+ectul antipar7insonienelor.&nhib# metabolismul antidepresi/elor triciclice!cresc$ndu-le e+ectul plasmatic "i to-icitatea.8u litiul poate da e+ecte neuroto-ice "i dac# apar! tratamentul trebuie $ntrerupt.

(((

3recauii: poate cre"te e+ectul depresanilor .B8 cauL$nd depresia respiratorie!se iau $n considerare mai ales pacienii $n /$rst#-:ac# pacientul a +ost tratat cu un sedati/ neuroleptic $nainte!acesta /a +i $ntrerupt gradat.Atenie la epileptici!la cei cu tulbur#ri hepatice!th2ro-ina cre"te to-icitatea haloperidolului decanoat.:ac# este psihoL# "i depresie se /a asocia cu un antidepresi/.*ratamentul antipar7insonian se /a continua c$te/a s#pt#m$ni dup# ultima inRecie cu haloperidol-decanoat. &n prima

+aL# a tratamentului pacienii sunt pre/enii s# nu +ac# acti/it#i ce solicit# atenie deosebit#-"o+erie-!nu se consum# alcool. .upradoLarea duce la reacii e-trapiramidale se/ere!hipotensiune!sedare!uneori P*A!hipotensiune!aritmie!stare de "oc.Bu e-ist# antidot speci+ic la supradoL#ri!se trateaL# simptomele ap#rute. ?ispolept- ste un antipsihotic modern!aparin$nd unei clase de ageni antipsihotici! deri/ai de benLiso-aLol..e g#se"te ca tablete de l!2!M "i 4 mgr. 3ropriet#i:?isperidona este un antagonist monoaminergic pre/#Lut cu propriet#i unice. Are o mare a+initate pentru receptorii serotoninergici "i dopaminergici..e leag# "i de receptorii al+a ( adrenergici "i al+a 2 adrenergici..Bu are a+init#i pentru receptorii colinergici. &dicaii: ste indicat $n tratamentul schiLo+reniei acute "i cronice!inclusi/ $n primul episod!precum "i $n alte st#ri psihotice!cu simptome poLiti/e!halucinaii ! delir! ostilitate! suspiciune.AtenuiaL# "i simptomele negati/e!aplatiLarea a+ecti/#!$nstr#inarea social#! retragerea emoional#!/ocabularul redus.AtenuiaL# "i +enomenele a+ecti/e! depresia! /ino/#ia!an-ietatea!asociate schiLo+reniei. ste indicat "i $n terapia pe termen lung la schiLo+renia cronic#. 3recauii: +iind al+a blocant poate da hipotensiune !se administreaL# cu pruden# la bolna/ii cardio/asculari.6iind antidopaminic poate da o dis7ineLie tardi/#.?ispoleptul d# puine tulbur#ri e-trapiramidale comparati/ cu alte neuroleptice!dar poate apare sindromul neuroleptic malign.&n ast+el de situaii se diminuiaL# doLa la Rum#tate.3ruden# la par7insonieni!la pacieni epileptici. Bu se "tie mult despre inter+erene dar e bine s# nu s# se asocieLe cu alte substane cu aciune central#.8arbamaLepina $i diminua ni/elul plasmatic.6enotiaLinele! antidepresi/ele triciclice "i c$te/a beta blocante cresc doLa plassmatica de rispolept.Bu se utiliLeaL# in sarcin#!la "o+eri!la cei care trebuie s# aib# o atenie mare. 3osologia::ac# este posibil s# se +ac# o trecere gradat# de la alt neuroleptic sau s# se treac# gradat la un neuroleptic depot!e/entual +olosind data urm#toarei administr#ri. 0a aduli se administreaL# o dat# sau de dou# ori pe Li!trebuie s# aRung# gradat la 6 mgr pe Li $n timp de M Lile!dup# M Lile se poate ine la 6 mgr sau se poate da doLa potri/it#-p$n# la 4-% mgr pe Li.:oLele de peste (' mgr nu s-au do/edit superioare +a# de cele mici.:ac# e ne/oie de sedare se poate da $mpreun# cu rispoleptul o benLodiaLepin#. 0a /$rstnici-se $ncepe cu Rum#ttate de mgr.! de 2 ori pe Li "i se aRusteaL# la l-2 mgr pe Li 0ipse"te e-periena la copii sub lK ani. 6luan-olul-decanoat-este +lupenti-ol decanoat!l ml conine 2o sau ('' mgr. -6luan-ol depot este un deri/at de tio-antene cu e+ect antipsihotic "i an-ioliticantipsihotic prin blocarea receptorilor dopaminici. special pentru tratamentul psihoticilor cronici!mai ales pentru halucinaii!delir.3$n# la loo mgr la 2 s#pt#mTni nu este sedati/!dar la doLe mari este. ste "i antiautistic "i acti/ator!cre"te dispoLiia!combate apatia!depresia!retragerea-pacientul de/ine mai comunicati/ "i mai sociabil.3re/ine rec#derile psihotice. &ndicaii:schiLo+renia "i psihoLele $nrudite la care apar halucinaii!delir!apatie! retragere. 8ontraindicaii:alcoolismul acut!into-.barbituric#. +ecte ad/erse:.indroame e-trapiramidale care se combat cu antipar7insoniene!insomnie trec#toare!se administreaL# cu griR# la cei cu con/ulsii!cu boli hepatice a/ansate!boli de inim#!pe termen lung se monitoriLeaL#.Bu se d# $n sarcin# .Bu se asociaL# cu alcool!barbiturice.

((2

:oLaRul:inRecii i.m.!inter/alul dintre inRecii +iind hot#r$t de terapeut>2o-4o mgr la2-4 s#pt#m$ni!dac# e ne/oie de mai mult!se +ac +iole de ('' mgr la 2-4 s#pt#mTni@. .upradoLaRul duce la:somnolen#!com#!sindroame e-trapiramidale! con/ulsii! hipotensiune!"oc!hipo sau hipertermie..e +ace tratament simptomatic sau suporti/. .indromul neuroleptic malign e rar dar +atal..e sisteaL# imediat tratamentul "i tratament suporti/>are hipertermie!rigiditate muscular#!tulb.con"tiin#!labilitatea *A!tahicardie@Vn cursul tratamentului nu /a conduce automobilul. )oditen retardste +luphenaLin# oenanthate!are aciune prelungit# se inRecteaL# i.m. pro+und la l4 Lile. &ndicaia este sinonim# cu aceea a neurolepticelor maRore 8ontraindicaii:Doala lui 3ar7inson!hemiplegie!glaucom!por+irie.Bu se +acela b#tr$nii tarai sau la organici gra/i. +ecte secundare-par7insonism!somnolen#. 3osologie:indi/idualiLattratamentul iniial trebuie s# $nceap# $n spital cu supra/eghere strict#. 2.805]A3&B :0epone-!lepote-!cloraLil!cloLaril ceste primul agent antipsihotic cu e+ect e-trapiramidal minim.&n (97K s-a /#Lut tendina lui de a da agranulocitoL# mai mult ca alte neuroleptice. ste mai e+icient ca alte neuroleptice!la pacienii cu simptome reListente!sau care nu pot tolera ale neuroleptice..e administreaL# numai oral!$n 2 ore se atinge ma-imum de ni/el plasmatic. ste un drog antipsihotic atipic din cauLa pro+ilului clinic "i biologic!nu d# tulbur#ri e-trapiramidale.DlocheaL# receptorii :2 legat de teoria c# schiLo+renia este dat# de cre"terea acti/it#ii dopaminei. +icacitatea tratamentului:e mult mai e+icient# dec#t drogurile con/enionale -ist# M categorii de schiLo+renie care candideaL# pentru cloLapin#:(.cu simptome se/ere "i cu r#spuns slab la neurolepticele con/enionale.2.3acieni cu dis7ineLie tardi/# se/er#.M.8ei cu +enomene mari e-trapiramidale! la doLe obi"nuite ale altor neuroleptice. 1n numn#r de indicaii pri/esc schiLo+reniile schiLoa+ecti/e!unde ar +i e+icient#. 3recauii:agranulocitoLa>nu se administreaL# sub MK''/mm cub!dar (-2X din pacieni des/olt# agranulocitoL# mare@.*otu"i agranulocitoLa mare este o situaie +atal# ce necesit# imediat atenie.)ai apar:sialoree!tahicardie>propriet#ile /agolitice!hipotensiune!dar doLa sub 2K mgr.reduce riscul@!e+ecte anticolinergice peri+erice!tulb.ale temperaturii >hipertermia mai ales $n primele M s#pt#mTni@!cre"tere $n greutate!tulbur#ri gastrointesinale>constipaie!retenie!eLitare la urinare!enureLis@. .indromul neuroleptic malign +oarte rar!modi+ic# G "i pot apare criLe epileptice >mai ales doLe peste Koo mgr@..edarea este un +rec/ent e+ect secundar!dar marea doL# o /om da seara.Bu sunt date de risc la sarcin# "i lactaie. :oLaRul se $ncepe cu (2!K-2K mgr!cre"tem cu 2K mgr. dup# (-M Lile!limita +iind dat# de sedare "i hipotensiune!iar o doL# de 2K'4K' mgr poate +i adec/at#>peste 6'' mgr rar indicat#@.:urata tratamentului este de 6 s#pt#mTni sau mai puin. 1nii consider# medicamentul +oarte e+icient $n simptomele negati/e ale schiLo+reniei ! presupunTnd c# este serotonergic!noradrenergic.3roLacul "i ac./alpronic cresc metabolismul cloLapinei.

8ompoLiie: cloLapina tablete de loo mgr!+iole Ko mgr. M.DenLodiaLepinele..unt dintre cele mai e+ecti/e "i de siguran# tratamente din psihiatrie!ele au $nlocuit!practic!barbituricele!cloral hidratul!meprobamatul etc. 8himic structura const# din inele de benLen "i diaLepin#..Absorbia la toate +ormele este rapid# "i aproape total#!se distribuie $n tot corpul!inclusi/ $n snc >sistemul limbic! talamus!l.c.r.@.Aciunea de durat# se mai datoreaL# "i solubilit#ii lor $n lipide!creierul +iind cu multe lipoproteine.8u e-cepii minore se elimin# prin +icat. 3ot apare e+ecte secundare cum ar +i:ata-ia!disartria!desorientarea >mai ales b#trTnii sunt

((M

sensibili la ata-ie@.Apare uneori ce+alee!/ertiR!tulbur#ri de /edere!co"maruri!la co impulsi/i poate cre"te desinhibiia comportamentului.1neori poate apare o amneLie anterograd#. +ectele secundare nu sunt semni+icati/e!uneori poate chiar ameleora o serie de tulbur#ri psihosomatice >pulsul la tahicardici!gastrointestinal amelioreaL# o serie de tulbur#ri +uncionale@.0a ni/elul aparatului urinar poate da uneori incontenen# sau s# agra/eLe una pree-istent#.6unciile se-uale pot sc#dea!nu poate susine erecia!pacientul poate de/eni anorgasmic.)ai rar oboseal# muscular#!transpiraii!tulb.sanghine.&nRectat i./. poate da +lebite. &ndicaii terapeutice:an-iolitic important!mai ales inRectabil i.m. sau i./. iar $n ceea ce pri/esc insomniile a dislocat barbituricele.0a obeLi!cirotici se /a utiliLa cu atenie!la +el la b#trTni!mai ales la aceia care primesc depresani ai s.n.c..-au raportat "i unele mori subite!uneori poatr agra/a o depresie.)area problem# este abuLul!mai ales la an-io"i >4KX dintre dependenii chimici sunt cu benLodiaLepine@.&nsomnia primar# se trateaL# cu benLodiaLepine!dar nu mai mult de 2-M s#pt. 5prirea benLodiaLepinelor pot determina:(.cre"terea intensit#ii +enomenelor an-ioase.2.A-ietatea m#rit# poate cere doLe mai mari.M.:ependena creiaL# noi simptome!pe care nu le-a mai a/ut. .emnele de dependen# pot +i:halucinaii /iLuale!auditi/e!lacrimare!congestie nasal#!rinite!+oto+obii!hiperacusie!psihoLe!mioclonii!crampe!diaree!criLe epileptice.Aceste simptome pot dura mult >luni@.:e"i este o complicaie serioas#!dependena este rar#. )edicamentele depresante scad e+ectul benLodiaLepinelor. 3oate potena e+ectul unor droguri ca:alcoolul!barbituricile!antidepresi/ele!antiepilepticelor. DenLodiaLepinele se utiliLeaL# $n tratamentul an-iet#ii!depresiei an-ioase!a criLelor de epilepsie!agitaiei.3oate accentua criLele con/ulsi/ante $n epilepsie dac# nu sunt $nsoite de medicamente anticon/ulsi/ante >pe care $n schimb le poteneaL#@. 8uno"tinele actuale implic# receptori speci+ici benLodiaLepinici legai de GADAreceptori!benLodiaLepinele m#resc aciunea GADA!inhibitorul maRor neurotransmi#tor $n creier. :oLele oscileaL# $n +uncie de di+eritele medicamente

benLodiaLepinice!a"a cum /om /edea mai Ros. AlpraLolanul sau -ana-!tablete de ( "i 2 mgr. ste utiliLat $n atacuri de panic#.:oLa medie '!K-(' mgr/Li 8lordiaLepo-id sau librium!tabl.K-(' mgr "i de 2K mgr.!+iole de ('' mgr. :oLa este de('-(K' mgr/Li $n M-4 repriLe.3entru dependena de alcool se d# ('' mgr. "i se poate cre"te la M'' mgr $n 24 ore..e poate administra i./.$n acelea"i doLe. ste mai puin +olosit $n an-ietate "i mai mult $n dependena de alcool. 8lonaLepamul sau 7lonopin!tabl de '!K!(!2 mgr!doLaRul uLual +iind de (-6 mgr pe Li. ste +olosit $n criLe de panic# "i +obie social#. PalaLepam >pa-ipam@!tbl.2' "i 4' mgr.:oLaRul uLual 6'-(6' mgr/Li depinLTnd de se/eritatea an-iet#ii. 5-aLepamul sau sera--serestra-8apsule de('!(K!M5 mgr.!tbl.de (K mgr.!pentru uL geriatric ('!(K!M' mgr tabl."i capsule. :oLaRul uLual Mo-(2o mgr dat $n M repriLe.0a b#trTni se $ncepe cu (o-2o mgr "i secre"te 3rogresi/.3entru dependena de alcool!(2o mgr. 8omparat cu diaLepamul e mai puin solubil $n lipide!deci cu un debut de aciune mai lent dar mai lung ca termen de aciune..e d# $n an-ietate!an-ietatea din depresii!$n reacia acut# de dependen# la alcool.8a "i loraLepamul este benLodiaLepina de selecie $n geriatrie: an-ietate!agitaie!iritabilitatea an-ioas#. .erestra-Ko mgr are Ko mgr o-aLepam!+iind tot o benLodiaLepin#. Ati/an-loraLepam- *abl.'!K!(!2 mgr.!inR.i.m. sau i./.-2 sau 4 mgr./ml. :oLaRul uLual 6 mgr. $n M ture.--*rateaL# insomnia asociat# cu an-ietatea.

((4

ste utiliLat $n an-ietatea generaliLat#!dependena de alcool!!criLe panic#!adRu/ant $n manie.8a "i la alte benLodiaLepine la b#trTni doLa se reduce la Rum#tate. 8entra--praLepam-8apsule K!('!2' mgr-doLa medie Mo mgr >$ntre 2o-6o mgr@. ste similar cu o-aLepamul..e d# $n an-ietate!depresie asociat# cu an-ietate!dependen# de alcool! "i ca "i o-aLepamul $n geriatrie pentru an-ietate!agitaie!iritabilitate an-ioas#. mai puin utuiliLat ca hipnotic $n insomnie 8loraLepate>*ran-ene@!tbl.M!7K-7!K-(K mgr.:oLaRul uLual (K-6' mgr!$n +uncie de se/eritate an-iet#ii.:oLe mai mici la b#trTni.3entru alcoolici doLe mari de 9' mgr :iaLepam >/alium@-cpr.2!K!(' mgr!+iole de (' mgr-*ranchiliLant miorela-ant "i anticon/ulsi/ant!antispastic uterin. &ndicaii-st#ri de tensiune!nelini"te!agitaie!labilitatea emoional#!tulbur#ri neuro/egetati/e!boli psihosomatice!tulbur#ri de comportament la alcoolicii cronici! psihopatiLai!sindromul acut de abstinen# la alcool!tulbur#ri de comportament la epileptici!accese epileptice!contracii ale musculaturii striate de natur# re+le-#. Administrare-2!K!(' mgr. de 2-4 ori pe Li!inRectabil 2o mgr.! se poate repeta la M-4 ore. ?eacii ad/erse constau +rec/ent $n somnolen#!ameeal#!rar ce+alee sau con/ulsii! con+uLie!diLartrie! tulbur#ri de /edere! hipotensiune! grea#! constipaie! greut#i $n miciune!modi+ic#ri ale libidoului erupii cutanate!rar leucopenie!prin administrare $ndelungat#!dependen#!inRecii i./.! mai ales la b#tr$ni unde poate

apare apnee sau sincop# cardiac#. 8ontraindicaii:alergie!miastenie gra/#!"oc!com#!into-icaii acute cu alcool!alte deprimante centrale!glaucom!sarcina $n primul trimestru !pruden# "i doLe mici la b#tr$ni!la cei cu stare general# alterat#!insu+icien# renal#!hepatic#.Bu se administreaL# la "o+eri. 3oteneaL# alcoolul!analgeLicele!opoidele "i alte deprimante centrale!nu se adm cu &)A5 sau alte antidepresi/e.6orma inRectabil# nu se asociaL# cu alte medicamente "i nu se pune $n soluii per+uLabile hipotensiune!nu trebuie combinat cu alcoolului 4.8arbamaLepina:neurotrop-retard-8arbamaLepina>tegretolul@ este o iminostilbestene!drog cu o structur# similar# cu antidepresi/ele triciclice >imipramina sau to+ranilul@. ste absorbit $ncet $n stomah "i metaboliLat $n +icat. +ectul anticon/ulsi/ant este imediat. &n supradoLe poate da +enomene ca:stupoare!com#!tahicardie!hipo sau hipertensiune!hipotermie etc.Are in+luen# mic# asupra elementelor sanghine!are o serie in+luene dermatologice!rar hepatite. &ndicaii terapeutice:epilepsia "i ne/ralgia de trigemen!dar se utiliLeaL# "i $n manie acut#!se utiliLeaL# adesea ca un substitut al litiului sau ca un adRunct al lui..e poate utiliLa "i $n st#ri depresi/e.>reL.poLiti/e K'-7'X $n manie "i depresie@.)ai este e+icace $n reaciile impulsi/e la personalit#ile bordeline!cu tulbur#ri de dispoLiie sau schiLo+renie. .e poate de asemenea +olosi $n dependena de benLodiaLepine.8arbamaLepina combinat# cu benLodiaLepinele pot +i +olosite $n dependena de alcool. ste un anticon/ulsi/ant!dar are "i e+ecte anticolinergice!sedati/e "i antidepresi/e!ca "i diuretice prin e+ect central.Aciunea anticon/ulsi/ant# e $nsoit# "i de cre"terea dispoLiiei a+ecti/e!e medicamentul de prim# alegere $n ne/ralgia de trigemen..:e asemenea are e+ect poLiti/ $n simptomele de abstinen# la alcool. &ndicaii:criLe de grand mal!criLe de +ocar!epilepsia temporal# !modi+ic#ri ale dispoLiiei a+ecti/e>ele/aie@!ne/ralgie trigemen!abstinen# +a# de alcool..e administreaL# oral $n timpul sau dup# pr$nL. :oLaRul: se a+l# $n tabl.2''!('' mgr!('' mgr $n K ml $n suspensie.:oLa de start iniial# 2'' mge de 4 ori pe Li $n mania acut#!o doL# mai mic# $n depresie.&n mania acut# se poate da ('''-(2'' mgr.cu /ariaie $ntre 6''-2''' mgr.pe Li.:oLe mai mici se +olosesc pentru depresie.

((K

8ontraindicaii:alergie!insu+iciene organice!sarcin#!lactaie. +ecte secundare: ce+aleea! astenia!nistagmus!pareLe!tulbur#ri de /orbire/orbire!reacii renale!hipocalcemie!tulbur#ri cardio/asculare. K.Antidepresi/ele tri "i tetraciclice &mipramina sau antideprinul >to+ranil! melipramin@!este prima subst.antidepresi/#. ste un produs an-iogen!acti/ator!poate produce reacti/area +enomenelor psihotice la schiLo+reni! de e-emplu!poate da agra/#ri an-ios-delirante sau con+uLi/e!din care moti/ se asociaL# cu neuroleptice "i tranchiliLantele.:# reLultate bune $n depresii inhibate!$n doLe mici "i $n neurastenia cenestiopat#!mai

ales cu ce+alee!$n cerebrastenie!amelioreaL# ticurile!tulbur#rile +uncionale!$n enureLis.&n geriatrie doLele mici scad depresia >de"i mianserina este tratamentul de elecie la b#trTni@. *ratamentul $ncepe cu ('' mgr inRecii i.m.!crescTnd doLa la (K'2'' mgr!dup# 6-% Lile se trece peros la M''-4'' mgr/Li. +ectele secundare pot consta $n /iraR maniacal! la epileptici se combin# cu anticon/ulsi/antele.Are e+ecte anticolinergice +rec/ent!rar d# +enomene e-trapiramidale. Ana+ranilul >clomipramine!h2diphen@-6iole 2K mgr!tabl.2K mgr.8aracteristici mai particulare:laten# mai sc#Lut#! primele reLultate apar $n primele M-K Lile!are "i e+ect an-iolitic.:eci!r#mTne un antidepresi/ acti/ator!in+lueneaL# +enomenele ipohondrice! acti/ator $n sindromul apatoabulic din schiLo+renie!are o to-icitate redus#!e+ecte secundare ca imipramina. ste un antidepresi/ triciclic cu aciune sedati/#!dar are "i propriet#i anticolinergice. ste indicat $n depresii!st#ri obsesi/e!+obice. Administrare se +ace $n doLe de Ko-Moo mgr/Li!iar dup# ameliorare se scade doLa "i se trece la administarea oral#. ?eaciile ad/erse sunt +rec/ente!mai ales +enomene atropinice >uscarea gurii! tulbur#ri de acomodare!tahicardie!constipaie!miciune di+icil#!hipotensiune!tremor!etc@.Bu se administreaL# $n in+arcte recente!insu+icien# cardiac#!glaucom!adenom de prostat#!nu se combin# cu alcoolul. *rimipramina>herphonal!surmontil!sapilent@.apilentul-:raReuri "i +iole!a 2K mgr. Au o acti/itate antihistaminic# important#!propriet#i sedati/e "i ortotimiLante!e+ecte neuroleptice reduse!e+ecte "i toleran# bune. +ectul antidepresi/ ce/a mai redus ca antideprinul.&ndicaiile sunt repreLentate de +ormele u"oare "i moderate de depresii endogene!endoreacti/e!somatogene!in/oluie!distimie!psihastenie. 8ontraindicaii:alergie!leLiuni hepatice!renale!gra/iditate!al#ptare!cardiopatie!retenie urinar#. 3osologie-$n spital 7K-loo mgr p$n# la Moo-Koo mgr!apoi se reduce la Ko-lKo mgr. ! parenteral Koloo mgr..e pot asocia tranchiliLante! [. +ectele secundare constau $n somnolen#!hipotensiune!tahicardie!ce+alee!constipaie agitaie!tremor.Bu se combin# cu &)A5!pruden# $n asociere cu +enitoin#! simpaticomimetice!benLodiaLepam!tiroid#. 5piramolul >insidon@- ste indicat $n tulb.neuro/egetati/e cu substrat an-ios! tratamentul depresiei cenestopate ne/rotice!a depresiilor la /Trstnici!autismului din schiLo+renie.:oLele sunt de (''4'' mgr/Li. 8oa-il>*ianepina@-1n comprimat conine l2!K mgr tianepin#!sare de sodiu. 3ropriet#i:este indicat $n tratamentul st#rilor depresi/e!st#rilor an-iosdepresi/e!$n special cu tulbur#ri digesti/e!st#ri an-ios depresi/e dup# alcoolism!$n period se/raRului. 8ontraindicaii sunt pentru sarcin#!al#ptare!nu se combin# cu &)A5!nu se ia de c#tre conduc#torii auto. +ecte secundare:dureri abdominale!/#rs#turi!constipaie!anore-ie ce+alee. 3osologie:M cpr pe Li!la b#tr$ni 2 cpr. :o-epinul>Aponal!.ine<uan@-:raReuri cu '!'2% clorhidrat de do-epin.

((6

Antidepresi/ triciclic !an-iolitic!sedati/!cu aciune moderat de energic#. &ndicaii:depresie endogen#!ne/rotic#!de in/oluie!depresie somatogen#. 8ontraindicaii:glaucom!nu se utiliLeaL# de c#tre conduc#torii auto!de cei cu retenie de urin#. ?eacii ad/erse:*ulb./egetati/e de tip anticolinergic-cu uscarea gurii! tulbur#ri de acomodare!transpiraii!constipaie!uneori hipotensiune!tahicardie!deprimarea hematopoeLei. )od de administrare:(-2 +iole a 2K mgr! cu repetare!+#r# a dep#"i Moo mgr pe Li! inRectabil se poate da lo-lK Lile.5ral 2-M priLe pe Li!lK-6o Lile.:oLa Lilnic# ar +i de Ko-Moo mgr.Bu se combin# cu &)A5.&n depresii ne/rotice7K-('' mgr/Li!la b#trTni nu se /a dep#"i 2'' mgr/Li. Amitriptilina>ela/il!endep!laro-2l!saroten!teperin!tr2ptiLol@ este al#turi de imipramin# unul din cele mai r#spTndite antidepresi/e.Are propriet#i antidepresi/e tipice care permit doL# /esperal# unic#!sc#LTnd e+ectele nedorite sedati/e de Liua!+iind "i un inductor hipnotic.&ndicaii +oarte largi!$n doLe de (K'-2K' mgr/Li i.m. sau peros!$n ne/roLe K'-('' mgr/Li.3roduce +rec/ent hipotensiune ortostatic#. Bortriptilina>A/ent2l!Bortrilen@-+ace parte din acela"i grup nu amitriptilina. ste un deri/at demetilat de amitriptilin#. ste antidepresi/ acti/ator!acionTnd asupra inhibiiei psihomotorii din depresii!cu e+ect calmant central slab!dar cu e+ect cert de stimulare central#. +ectele anticolinergice sunt slabe!mai slabe ca ale amitriptilinei iar e+ectul antihistaminic de 4 ori mai mare. +ecte bune "i $n ne/roLe obsesi/ocompulsi/e ! +obice! depersonaliLare!$n doLe de (K'2'' mgr/Li oral sau i.m. &ndicaii:depresii endogene!in/oluti/e!organice!simptomatice!ne/rotice!st#ri apatice sau de inhibiie. 3osologie:oral:iniial ('-2K mgr de 2-M ori pe Li!pTn# la ma-imum (Ko mgr!parenteral (' mgr. de M ori pe Li.*ratamentul dureaL# M-6 luni.3ruden# la cardiaci!glaucom!poate /ira $n manie. 3rotiptilina>8oncordin!,i/actil@-:in cauLa bunei tolerane se d# mai ales la b#trTni!ne/roLe!tratament de $ntreinere!('-M' mgr/Li!$n depresii psihotice!4'-7' mgr/Li. +ect dup# (4 Lile. ste un medicament rapid!e+ecti/ nu are propriet#i sedati/e "i tranchiliLante. ste indicat $n toate gradele de depresie.8oncordinul se d# mai ales $n dispoLiia trist#!sc#derea reaciilor emoionale "i +iLice!lipsa de interes! oboseal#! /ino/#ie. ste contraindicat $n mani+est#ri somatice cum ar +i simptomele gastrointestinale :oLa (K-6o mgr $n M repriLe. +ecte secundare:anticolinergice!insomnie!nelini"te!nu se d# la bolna/ii cardio-/asculari!alergici. 0eri/on>)ianserina!Athiil!Bor/al!*olo/on@- un tetraciclic >piperaLinoaLepin# tetraciclic#@!cu e+icien# cel puin egal# cu imipramina!dar cu toleran# net superioar#. :i+er# de triciclice producTnd eliberare crescut# de noradrenalin# $n +anta sinaptic#!dar +#r# a bloca recaptarea ei eliberat#.Bu are aciune anticolinergic# peri+eric# sau central# "i nu are contraindicaiile obi"nuite ale antidepresi/elor din glaucom!adenom prostat#!nu are e+ecte asupra inimii..unt "i sedati/e!cu e+ect $n 7-(' Lile .e preLint# ca tablete de (o!Mo!6o mgr clorhidrat de mianserin#. ste un antidepresi/ cu o substan# acti/# aparinTnd grupei piperaLinoaLepin!ne +iind $nrudii cu antidepresi/ele triciclice.3osed# aciune an-iolitic#. bine tolerat mai ales la b#tr$ni!la bolna/i cardiaci n nu are e+ect asupra sistemului c/. &ndicaii-depresiile :oLa-$ncepe cu Mo-4o mgr Lilnic!doLa e+icace +iind $ntre Mo-9o mgr.0a /$rstnici se $ncepe cu Mo mgr."i se /a cre"te cu pruden#...e poate lua +racionat dar "i $ntr-o singur# doL# seara "i pentru e+ectul s#u sedati/.*abletele se

$nghit $ntregi. 8ointraindicaii:sarcin#!conducerea auto!con/ulsii!nu se /a consuma alcool!nu se /a combina cu &)A5!se /a e/ita $n glaucom cu unghi $ngust sau $n hipertro+ie de prostrat#..e poate administra numai seara.&ndicaia de elecie este la b#trTni "i la cei cu boli somatice! datorit# contraindicaiilor mici!chiar $n ceea ce pri/be"te doLaRul. ?eacii ad/erse-con/ulsii!hipomanie!hipotensiune

((7

)iansan>mianserin!nor/al!tol/in!athLmil@draR.(' "i M' mgr-este un antidepresi/ tetraciclic!cu e+ect intens "i relati/ rapid!care se poate instala $n cTte/a Lile. ste indicat $n depresii.Administrarea se +ace oral!M'-4' mgr/Li!cTte/a Lile!apoi se cre"te la M'-6' mgr/Li $n depresii u"oare!6'-9' mgr pe Li la cele se/ere. ?eacii ad/erse:somnolen#!agranulocitoL#!hipotensiune!poliartropatii!tremor!erupii cutanate. mai bine suportat ca triciclicele. 8ontraindicaii:boli hepatice gra/e!epi!sarcin#!cardiaci!hepatici!glaucom!adenom prostat#! 8onducerea auto!alcool. 0udiomil>maprotiline@- ste primul prepareat tetraciclic!cu aciune predominant noradrenergic#!cu e+ect rapid "i toleran# bun#..e preLint# sub +orm# de cpr.2K mgr. "i 7K mgr.!+iole 2K mgr. 8ompus tetraciclic antidepresi/ "i an-iolitic "i sedati/.Anticolinergic slab!e+ect antidepresi/ dup# (-M s#pt#mTni.&ndicat $n st#rile depresi/e!distimii!tulb.comportament de la copii "i adolesceni. Administrare: $n depresii gra/e (K' mgr apoi se scade treptat la Ko-7K mgr.!la /Trstnici K' mgr..e poate "i $n per+uLie 2K-(Ko mgr/Li diluat $n 2K'-Koo mgr/Li. ?eacii ad/erse:unori sedare!/ertiR!usc#ciunea gurii! constipaie!miciuni di+icile!rar hipotensiune!con/ulsii!c#derea p#rului!rar tulbur#ri e-trapiramidale!in/ersarea rapid# a dispoLiiei!+a/oriLarea delirului la psihotici 8ontraindicaii:glaucom!adenom prostat#!insu+iciene organice!in+arct recent! hipotensiune! sarcin#!al#ptare!poteneaL# alcoolul!barbituricile +iind contraindicate aceste asocieri. &ndicat la b#trTni $n doLe de 7K mgr.!care se pot da "i odat# pe Li. )aprolu>8lorhidrat de maprotilin>ludiomil@-8ompoLiie-l cpr are Ko mgr.maprotilin clorhidrat!cu indicaie $n depresii. 8ontraindicaii:alergie!alcool!psihoLe!glaucom!&)A5!P*A. +ecte ad/erse:la $nceput oboseal#!usc#ciune a gurii!constipaie!retenie urinar#!nelini"te! alergii!rar sc#derea *A!tahicardie!aritmie.0a b#trTni se /a urm#ri +uncia cardiac#. Bomin+ensina>Ali/al@+ect $n depresiile moderate!ne/rotice!reacti/e!inclusi/ la b#trTni.:oLele se stabilesc la 7K-2'' mgr/Li!la b#trTni ma-im ('' mgr/Li.!cu e+ecte secundare reduse "i o bun# toleran#.3oate da insomniie "i o cre"tere a gradului de an-ietate. )ecanism de aciune const# din blocarea prelu#rii dopaminei!in+luenTnd sistemul limbic!prin care se deosebe"te de alte antidepresi/e. 8arpipramina>praLinil!:e+e7ton@!are e+ecte "i de imipramin# "i de haloperidol >aciune antiautist# "i acti/atoare@.Are aciune an-iogen# ce contraindic# administrarea seara!dar nu d# e+ecte e-trapiramidale. &ndicaii:depresii

ne/rotice!hipocondrice!obsesii!+obii!de+ect autist!apato-abulic!$n s+era conati/# a schiLo+reniei. :oLe:M''-4'' mgr $n sch.!$n rest K'-2'' mgr/Li. 7.&)A5-Bici un alt agent psiho+armacologic nu a su+erit atTtea /icisitudini ca &)A5.3rimul a +ost marsilidul>l9K2@!cu o structur# hidraLidic# dar cu considerabil# to-icitate.A urmat parnate.&n 1.A au +ost abandonate din cauLa hepatoto-icit#ii dar din (96o au $nceput a +i reconsiderate. Aciune +aramacologic# "i enLimologic#:iproniaLidul s-a constatat c# blocheaL# o-idarea aminelor neurotransmi#torilor.&nhibarea )A5 ar +i prima aciune care determin# e+ectul antidepresi/!dar )A5 s-a do/edit a +i o mare enLim# cu multe e+ecte de aciune. :oLaRul:la tineri sau la cei de /Trst# miRlocie se poate da phenelLine!M'-9' mgr/Li!2'-6o mgr/ pentru tran2lc2promine!(Ko-6'' mgr pentru moclobemide!K'-(K' mgr/Li pentru bro+aromine Biamidul- ste o potent# inhibitoare de monamin-o-idaL#!este bine tolerat# i./. la pacienii spitaliLai cu depresii se/ere sau moderate!depresiile reacti/e! endogene! in/oluti/e!din schiLo+renie!mai ales la aceia la care alte droguri nu au a/ut succes. :oLaRul const# din administrarea parenteral# a medicamentului!cu e+ect imediat.0a

((%

pacieni +oarte gra/i!se recomand# K''-(''' mgr.! care se admRministreaL# $n 6'9' minute!$n soluie '!(X!>soluie salin# sau glucoLat#@.3acientul prime"te tra tamentul culcat $n pat!dup# care mai st# Mo minute >sub nici o +orm# nu se /a per+uLa cantitatea prescris# sub Mo de minute@..e m#soar# *A la $nceput "i la s+Tr"itul per+uLiei..e administreaL# Lilnic $n K-(' repriLe iar $n caLuri se/ere chiar $n (2-(K repriLe. .e poate administra "i i.m. 2K'-K'' mgr de 2 ori pe Li!cel puin K-6 administr#ri!pTn# la (2 "i chiar mai multe.5 ameliorare dup# (-2 Lile se poate a"tepta. 3recauii:dac# e agitat se pot da barbiturice!meprobamat!uneori apar /ome!ameeli .e g#se"te $n +lacoane cu sare cristalin# de Koo mgr. de nilamid#!care se distileaL# cu ser +iLiologic sau soluie glucoLat# 6.0itiu-&mportana s#rurilor de litiu a +ost descoperit# de c#tre 8ade $n (949!prima substan# cu e+ecte pro+ilactice $n psihiatrie.3ropriet#ile sale normotimiLante sunt legate de mai multe propriet#i:stabiliLarea receptorilor celulari!in+luenarea pompei celulare de natriu!modi+icarea ritmurilor circardiene!ipoteLe psihologice.&n manie ar a/ea rol e+ectele sale GADA energetice $n timp ce $n depresie s-ar mani+esta e+ecte indirecte noradrenergice "i serotoninice care sunt mai slabe ca cele GADA ergice. &n tratamentul +ormelor acute se +olose"te $n manie!$n abstinena to-icomaniilor maRore!$n decompens#rile schiLo+renice acute!$n combinaie cu neurolepticele.6aLele depresi/e acute ar putea +i indicate numai $n caL de reListen# la tratamentul antidepresi/!dar la delirani $nr#ut#e"te e+ectele. 3e termen lung are e+ect $n pro+ila-ia 3): mai ale $n +ormele bipolare sau unipolare depresi/e. Alte indicaii:$n alcoolismul cronic!mai ales $n cel cu depresii primare!dipsomanii!$n dependenele medicamentoase.&n cursul tratamentului nu se /a dep#"i litemia de (

m </l! crescTnd riscul neuroto-icit#ii "i a into-ic#rii renale.Bu este /orba de o lips# de litiu $n corp ci de e+ectul poLiti/ al unei litemii mai mari. 8ontraindicaii:lipsa de control a litemiei!primele M luni de sarcin#!!boli renale sau cardiace gra/e. :oLa:$ncepe de la (''' mgr/Li!litemia se recolteaL# a 7-a Li!s#pt#mTnal prima lun# apoi lunar.:up# ori ce modi+icare a doLaRului se a"teapt# 4-K Lile "i apoi se ia litemia.&n tratamentul de lung# durat# mai apoi se poate lua litemia "i la 2 luni..:ac# se asociaL# cu neuroleptice litemia se ia mai des>de M-4 ori pe lun# "i se +ace anual controlul +unciilor renale@. *abletele cu litiu se iau la mese!de M-4 ori pe Li.Asocierile cu antidepresi/e "i neuroleptice cre"te incidena accidentelor renale!dar se consider# tot mai mult aceasta ca +iind tot mai relati/#. Asocierea cu haloperidolul preLint# riscul unor accidente gra/e!din +ericire rare!se ia litiu (''' mgr/Li "i haloperidolul!ma-im K mgr. +ectele secundare nu sunt +oarte mari..unt e+ecte neuromusculare!tremor ce cedeaL# la betablocante!diaree !/#rs#turi!dermatite alergice!dis+uncie tiroidian#!cataract# progresi/# de tip senil. +ecte psihice:e/idenierea unor tulbur#ri ne/rotice sau caracter mascat de boal# a+ecti/#!sc#derea u"oar# a libidoului!carii!cre"teri de greutate corporal#!edeme tranLitorii. Alte tratamente somatice. :e"i dup# apariia neurolepticelor alte metode somatice de tratament au trecut pe al doilea plan!totu"i o serie din aceste metode mai sunt utiliLate!cel puin de psihiatrii mai /Trstnici. lectro"ocul se mai utiliLeaL# $n +ormele stuporoase sau catatonice sau $n st#rile cu tensiune psihic# +oarte mare. 8omele cu insulin# practic nu se mai utiliLeaL#!$n preLent ele a/Tnd mai mult o /aloare istoric#. 3sihochirurgia sub +orma leucotomiei pre+rontale este tot o metod# a trecutului!a erei dinaintea neurolepticelor.)etoda pune serioase probleme etice!trans+ormarea personalit#ii!+iind de+initi/# "i $n sens apato-abulic.1neori metoda presupune mutil#ri mari pe creier "i apariia unor serioase complicaii cum ar +i epilepsia.

((9

*ratamentul psihologic )ult timp s-a creLut c# psihoterapia este o metod# inadec/at# pentru tratamentul schiLo+reniei!schiLo+renia +iind $neleas# adesea ca o ade/#rat# Qmoarte /ieQ>=ill@.)iRloacele psihoterapeutice au +ost mult timp pri/ate de aparentul succes al somatoterapiei "i mai ales al neurolepticelor!acreditTndu-se ideia c# schiLo+renia este doar o boal# somatic#!endogen#!psihoterapia de grup a/Tnd doar rolul unei igiene mintale rudimentare "i cel mult de umaniLare a aLilelor.Acest lucru a +ost $ns# o regretabil# gre"eal# iar introducerea mediului terapeutic de c#tre .imons a a/ut e+ect e-traordinar $n tratamentul schiLo+reniei!prin trans+ormarea spitalului $n altce/a decTt o $nchisoare.=ill >(976@ enumer# argumentele pro "i contra psihoterapiei. Argumente contra psihoterapiei: -imposibilitatea +orm#rii rapide de relaii interumaneY -cauLele schiLo+reniei sunt neclare!cu numero"i +actori endogeni sau organici incriminaiY -pacientul este retras

"i an-iosY -costul psihoterapiei este +oarte mareY -clasele sociale de+a/oriLate sunt maRoritare dar pre+er# tratamentul medicamentosY -schiLo+renicul are o slab# moti/aie pentru psihoterapieY -discon+ortul psihoterapeutului care "tie c# i se cer lucruri e-cesi/e "i intolerabileY -descuraRarea rapid# a mediculuiY -durata de luni sau aniY -psihoterapia $n schiLo+renie necesit# mult personal >medici!psihologi!sociologi!cadre medii@Y -nu e-ist# nici o garanie de succesY -terapeutul nu are nici o satis+acie!nici cel puin gratitudinea pacientuluiY -necesitatea de a a/ea pacieni puiniY -plictisealaY Argumente pentru psihoterapie: -se remarc# o e+icien# crescut# a terapieiY -deteriorarea secundar# se mic"oreaL#Y -nu este absolut necesar# cunoa"terea cauLei!putTnd +ace psihoterapie ca "i $n alte a+eciuni psihiceY -schiLo+renia poate +i considerat# ca o paradigm# a /ieii umaneY -$ncercarea psihoterapeutic# se +ace pentru a modi+ica sau eradica comportamentul de/iant!semnele sau simptomele +iind tratate ca $n caLul somatoterapiei!+#r# $nelegerea cauLelor!scopului "i a posibilit#ilor utiliLateY -dac# un comportament nu se schimb# se poate $ncerca cel puin meninerea sub controlY -dac# tulbur#rile nu sunt prea mari se indic# a nu se insista mult $n sensul schimb#rii lorY -tratamentul psihologic include o /arietate de per+ormane:indi/iduale!+amiliale!de mediu. 6reud a introdus abordarea psihoterapeutic# a schiLo+reniilor!creLTnd c# aceasta este o mani+estare esenial narciLic#!moti/ pentru care pacientul nu poate des/olta un trans+er ne/rotic!pacienii +iind pentru mult timp inaccesibili psihoterapiei.Ast#Li acest punct de /ed+ere este modi+icat..tabilirea relaiei psihoterapeutice cu schiLo+renul este di+icil# deoarece acesta este un $nsingurat!o personalitate ostil# "i an-ioas#.)etodele psihanalitice >asociaiile libere!de e-emplu@ sunt rar e+iciente "i mai important ar +i materialul pro/enit din studiul halucinaiilor sau a /iselor.Dleuler /ede ie"irea din aceast# situaie prin aceea c# bolna/ul trebuie acceptat ca pe un +rate "i nu ca pe o persoan# neinteligibil#.3rima condiie este ca medicul s# se $ntTlneasc# cu pacientul >mediul acesta +iind adesea cabinetul@.VntTlnirea cu pacientul trebuie s# e/ite tensiunea!ner/ii!cu/intele trebuiesc controlate!e/itTnd actele distructi/e.3sihoterapia se poate +ace "i la domiciliul pacienilor!se poate +ace stTnd sau $n timpul plimb#rii.1neori este necesar# QpermeabiliLareaQ pacientului printr-un tratament anterior cu droguri.6rec/ena "i durata $ntTlnirilor nu pot +i precis speci+icate >4-K pe s#pt#mTn#@!dar trebuie s# +ie su+icient de lungi pentru a permite sc#derea an-iet#ii "i a permite o bun# comunicare.1neori monologul

(2'

terapistului pare a nu a/ea nici un rol pentru pacient.&n acest caL este bine a se aborda subiecte generale >sensul iLol#rii!despre alte caLuri tratate@.*reptat pacientul "i terapeutul se /or lega "i se /a des/olta un ata"ament +#r# cu/inte!ceea ce este esenial pentru pacient.:e obicei pacienii opun o mare reListen# $n +aa oric#rei metode psihoterapeutice!pro/ocTnd psihoterapeutului numeroase +rustr#ri.

3sihoterapia schiLo+renicului!arat# )a2 >(976@ este de cele mai multe ori o e-perien# traumatiLant#!moti/ pentru care terapistul r#spunde de+ensi/ "i adeseori apar +enomene de baraR!graie contratrans+erului. &n ceea ce pri/e"te inter/enia propriuLis# Dleuler de+ine"te M principii eseniale: (.1n apel pentru responsabilitatea "i demnitatea pacientuluiY 2.6olosirea unor metode surpriL# "i "oc pentru a-l scoate din autismY M. /itarea suprastimul#rii pentru a calma e-citaiaY &n numeroase caLuri psihoterapeutul /a +i perceput ca un $ngriRitor!ca un p#rinte menit a $ngriRi iar pacientul /a accepta dependena "i ne/oia de tratament.3entru +iecare indi/id se prescrie o atitudine special#!accentul +iind pus pe: prietenie!indulgen#! asigurare! toleran#!+ermitate "i insisten#.Ast+el pacientul este $ncuraRat s#-"i e-prime controlul! ostilitatea!este $ncraRat de a cT"tiga dragostea "i grati+icarea social#!este $ncuraRat# sublimarea.VngriRirea!arat# )a2!trebuie s# se +ac# cu c#ldur# "i aprobare!pentru ca pacientul s# progreseLe treptat spre autonomie.Ginta inteniei psihoterapeutice trebuie s# +ie des/oltarea unei persoane stabile "i adaptabile.Acest lucru este posibil $n m#sura $n care pacientul este con"tient de sl#biciunea eului s#u!a de+ectelor sale!a lipsei sale de socialiLare.*rebuiesc studiate con+lictele care au dus la depri/area de socialiLare. *rebuiesc studiate con+lictele care au dus la depri/area sa de e-perien# social# "i consecinele acesteia >iLolarea "i retragerea social#@.&n acest sens un rol hot#rTtor are mediul de Li cu Li $n care se +ace tratamentul schiLo+reniei!necesitatea de a manipula de a"a manier# anturaRul!$ncTt s# /in# $n contact pentru a-"i putea des/olta $ncrederea! securitatea! sperana!autonomia personal#..e /a a/ea $n /edere!mai ales la tineri!$n acest conte-t! posibilitatea identi+ic#rii!inclusi/ a identi+ic#rii se-uale.Vn acest conte-t o mare importan# o are crearea Qmediului terapeuticQ!mediu care s# +ie stimulator +iLic!"i s# o+ere o cre"tere a con"tiinei "i perceperii propriului corp "i a +unciilor sale!pentru a stabili o manier# realist# "i satis+#c#toare $n acest domeniu. &nstituionaliLarea!spitaliLarea $n aLile sau spitale de psihiatrie duce la iLolare "i dependen#.3acienii su+er# o disculturaliLare!+iind tot mai con/in"i de incapcitatea lor de a p#r#si spitalul "i de a se adapta la comunitate.,iaa de spital duce la o ade/#rat# Qiob#gie administrati/#Q!pacienii buni +iind aceia supu"i!care nu deranReaL# personalul!socialiLarea +iind total emis# sau +#cTndu-se cu totul $ntTmpl#tor.Vn saloane de 2'-M' de paturi pacienii sunt $nregimentai $ntr-o structur# social# totalitar#!iar terapia ocupaional# nu se utiliLaL# pentru ne/oi indi/iduale ci ca program instituionaliLat. ste clar!cel puin pentru ara noastr# c# spitalul psihiatric trebuie s# su+ere re+orme semni+icati/e pentru a corespunde scopului s#u terapeutic.&n acest scop $n numeroase spitale sa introdus terapia ocupaional#!ceea ce este $nc# +oarte puin din punctde /edere psihoterapeutic >"i $n lag#rele de concentrare se lucra@.)ediul terapeutic este descris ca o serie de a"tept#ri "i atitudini ale personalului centrate pe reabilitarea social# a pacienilor. Vn acest sens mediul spitalicesc trebuie structurat pe stimularea social#!pentru a e/ita consecinele sociale ale iLol#rii!care duce la sc#derea stimul#rii din interior "i e-terior! care duce la regresie "i g#sirea satis+acerilor $n procesele halucinatorii "i delirante.3entru +iecare pacient se /a stabili!subliniaL# Artiss un scop $n e+ortul terapeutic!pacientul +iind educat $n sensul succesului social!prin participarea sa la

grup!pentru ca $n +inal s# +ie plasat $ntr-o situaie similar# cu un grup s#n#tos.Bumeroase aspecte terapeutice sunt centrate pe grup:con+runtarea real#!democraia relaiilor!permisi/itate!spirit de echip#! participare la luarea deciLiilor!comunicarea liber# "i responsabilitatea.Acest lucru presupune reuniuni ale bolna/ilor cu personalul!separat sau $n grup!+ocaliLarea mai ales pe +uncia social# decTt pe aspecte psihopatologice.)ediul terapeutic

(2(

stimuleaL# cre"terea rolului eului!recompensa pentru e+ort "i pentru adaptarea social#.3acientul este a"teptat a participa la plani+icarea propriului tratament "i este $ncuraRat de a-"i asuma responsabilit#ile $n lumea e-tern#..pitalul!psihiatrul "i grupul de ambele se-e /a o+eri oportunitatea e-periment#rii $n raporturi sociale reale ale sc#derii an-iet#ii!a reducerii con+uLiei $n identi+icarea personal# "i se-ual# atTt de caracteristic# bolna/ilor schiLo+reni. Vn acest +el se creiaL# premiLele restabilirii eului pacienilor pentru ca ace"tia s# se di+erenieLe pe ei de mediu "i s#"i +i-eLe conceptele de timp "i spaiu.&ntr-un spital acti/!organiLat ca mediu terapeutic!organiLarea des/olt#rii eului se realiLeaL# prin interaciuni sociale!prin intermediul gruplui sau a psihoterapiei +amiliale!utiliLarea recreaiilor!a +iLioterapiei!toate +iind metode dinamice de stimulare corporal# "i a acti/it#ii pentru realiLarea unei imagini satis+#c#toare a eului corporal >Zolb@. 3entru a stimula pacientul!acesta trebuie s#-"i dep#"easc# indi/idualismul $ngust "i s# pri/easc# $n a+ara lui!s#-"i adapteLe emoiile!s# le deta"eLe de materialul subiecti/!pentru ca ast+el s# ias# din iLolare.&n acest sens un mare rol are terapia ocupaional#!organiLarea recreaiilor!Rocurilor!audiiilor muLicle!stimularea pentru ca $mpreun# cu companionii s#i s# stabileasc# relaii interpersonale. *erapia ocupaional# de/ine moti/ pentru suport emoional "i pentru stabilirea unei game largi de relaii emoionale cu des/oltarea capacit#ii de empatie!$nelegere! +le-ibilitate "i obiecti/itate.3ersonalul trebuie s# asiste permanent acest# terapie ocupaional#!pentru a g#si metode e+iciente de reLol/are a di+icult#ilor sociale care apar. .pitalul!subliniaL# Zolb!trebuie s# o+ere mediul $n care pacientul s# poat# s#-"i e-prime de+icitul s#u "i s# testeLe noi metode de adaptare prin $ncredere "i colaborare +#r# criticism.Vn acest +el pacienii /or da tot mai mult r#spunsuri adaptati/e la stresurile emoionale ridicate de relaiile din spital!pentru ca ulterior s# se poat# ocupa cu realitatea.Vn ciuda tratamentului medicamentos!iLolarea "i autismul cresc $n intensitate dac# nu se acord# su+icient# atenie tratamentului social "i psihoterapeutic..e poate spune c# tabloul schiLo+reniei din spitalul psihiatric ine numai (/M de boal# "i 2/M repreLint# reacia la mediul ne+a/orabil "i arti+icial $n care tr#iesc.Bumero"i autori introduc deteriorarea schiLo+renicilor $n cadrul deterior#rii paternurilor psihosociale adaptati/e. Ast+el subliniaL# .tanton "i .chwartL!a"a Li"ii QschiLo+reni inconteneniQ $"i elimin# urina "i +ecalele $n cea mai

controlat# manier#!acest lucru +iind datorat mediului $n care tr#iesc >pentru a $ndep#rta pe ceilali din Rurul s#u sau pentru a obine un aRutor matern din partea in+irmierei@. &mportana mediului terapeutic este tot atTt de mare "i $n cadrul trtamentului ambulator.Adeseori psihiatrul trebuie s# aRute pacientul de a lua o deciLie pri/ind continuarea sau reluarea muncii "i a "colii. 3sihoterapeutul trebuie s# +ie con"tient de distorsiunile trans+ereniale cTnd au de a +ace cu schiLo+reni.Aceste distorsiuni sunt cu atTt mai +rec/ente cu cTt +amilia pacientului a +ost mai schiLo+renogen#.Ast+el pacientul /a opune numeroase reListene:retragere! necomunicati/itate!contrareacii /iolente.1neori spitalul este totu"i necesar pentru a proteRa pacientul de o +amilie amenin#toare!un mediu social negati/ "i pentru a +i pus $n situaia de a relua procesul $n/##rii sociale sau pro+esionale care iniial a +ost slab sau de+ectuos. .e utiliLeaL# o /arietate de +orme psihoterapeutice pentru a aRuta pacientul s#-"i corecteLe aciunile biLare!pentru a des/olta noi competene sociale "i pentru a atinge un grad $nalt de identitate personal#.3sihanaliLa sau alte +orme de psihoterapie indi/idual# au un rol mai mic $n schiLo+renie..-au $ncercat tehnici baLate pe beha/iorterapie dar reLultatele au +ost $ndoielnice..a tras concluLia c# $n schiLo+renie cele mai e+iciente tehnici sunt cele de grup sau acele prin crearea unui conte-t social. 3sihoterapia de grup ocup# un loc important!putTnd +i asociat# cu tehnici indi/iduale. &n acela"i sens se pot utiliLa "i psihoterapia grupului +amilial. -ist# autori care +ocaliLeaL# tratamentul adolescentului schiLo+enic asupra +amiliei sale >se trateaL# $ntreaga +amilie@.&n orice

(22

caL corectarea de+icienelor +amiliei este necesar#!uneori mergTnd chiar pTn# la scoaterea bolna/ului din +amilie. -ist# $n cadrul psihoterapiei de grup dou# tendine: -psihiatrul s# +ie acti/Y -psihiatrul s# +ie pasi/Y 8hiar $n psihoterapia indi/idual# e-ist# o serie de tendine.Ast+el dac# boala este considerat# incurabil#!metodele se /or orienta spre scopuri pur umanitare. -ist# psihoterapeui care de"i cred $n organicitate "i incurabilitea schiLo+reniei cred c# comportamentul acestora poate +i in+luenat..chiLo+renia ar +i ast+el un mod de+ectuos de adaptare >un +el particular de a $n/inge haosul pe care bolna/ul $l percepe "i care de"i determinat organic poate +i restructurat psihic@.5 alt# categorie de psihiatri mult mai reali"ti consider# c# problema etiologiei schiLo+reniei $n preLent poate +i pus# $n paranteL# dar trebuie subliniat c# ea nu este o boal# ire/ersibil#!demenial#!c# poate a/ea o e/oluie dinamic# iar prin psihoterapie se pot obine e/oluii +a/orabile.Anali"tii e-isteniali sunt de acord $n a constata c# schiLo+renia $ncepe cu mult $naintea debutului ei clinic!acesta +iind doar momentul cTnd relaia bolna//medic de/ine insuportabil# sau lipsit# de sens.Acest lucru se $ntTmpl# cTnd/a $n pubertate sau adolescen#.Bumeroase studii s-au centrat $n acest sens asupra +amiliei "i $n primul rTnd asupra mamei.3entru a aRunge la relaii

trans+ereniale este ne/oie la schiLo+ren de mult# r#bdare "i timp "i odat# aRuns la desc#rc#rile de iubire "i ur# psihoterapeutul /a trece prin mari $ncerc#ri.3entru schiLo+ren psihoterapeutul este realitatea asupra c#reia el are o pornire ambigu#.3entru aceasta psihoterapeutul trebuie s# $neleag# relaiile dinamice!s# poat# stabili contactul cu bolna/ul "i s# conduc# corect relaiile cu acesta.1nii adopt# o atitudine pasi/# sau intermediar# $n relaie cu schiLo+renul pTn# la QimpetuoLitatea dramatic#Q>Denedetti@ de care trebuie s# dai do/ad# $n tratamentul schiLo+reniei.)edicul trebuie totu"i s# respecte Qlegea unei /indec#ri lenteQ $n schiLo+renie dac# nu /rea s# pro/oace reacii ad/erse sau insuccese r#sun#toare. .ocioterapia trebuie s# se ocupe de reLol/area criLelor +amiliale!ameliorarea condiiilor psihologice din aceste +amilii!pentru a aRuta pacientul s# se adapteLe /ieii comunitare. *erapia ocupaional# depre care am mai /orbit >(9%M@ este o concepie terapeutic# modern# "i ea a +ost mult re/iLuit# $n ultima /reme.8u un tratament medicamentos corespunL#tor "i cu o socioterapie adec/at#!un schiLo+ren debutant se poate /inde/a $n cTte/a luni. ste +oarte greu de a g#si prototipuri de bolna/i pentru anumite +orme de psihoterapie sau socioterapie.1nii pacieni nu preLint# +orme de desorganiLare +oarte mare. i sunt timiLi!dubitati/i!t#cui!au ne/oie de securitate "i aRutor a/Tnd su+icient# $ncredere $n alii pentru a accepta tratamentul.Vn alte situaii >schiLo+reniile catatonice@ contactul cu pacienii este di+icil.*ipul paranoid preLint# di+icult#i!considerTnd relaiile interpersonale periculoase!moti/ pentru care de/in +oarte sensiti/i!chiar psihoterapeutul putTnd +i inclus $n delir..chiLo+renia hebe+renic# abadnoneaL# ori ce $ncercare de a stabili relaii umane!pentru ei +iind mai importante medicamentele. Vn ceea ce pri/e"te relaiile cu pacienii )a2 subliniaL# urm#toarele: -toi schiLo+renii au di+icult#i $n +ormarea ata"amentului +a# de alte persoaneY -persoanele utiliLate ca suport pot a/ea in+luen# "i putere "i pot +i percepute de bolna/i ca amenin#toare.:in acest moti/ schiLo+renul accept# greu dependena >acceptTnd mai u"or protecia@: -pacienii g#sesc $n regresiune ade/#ratul miRloc de ap#rare!o +orm# de sc#pare de responsabilitatea /ieiiY -separarea este necesar# $n caLul psihoterapiei schiLo+reniei!deoarece numai $n acest conte-t se poate /orbi de /indecare. *ratamentul comunitar "i de $ntreinere 8a urmare a metodelor de tratament "i $n schiLo+renie greutatea principal# a c#Lut asupra tratamentului comunitar!$n a+ara spitalului.1n pas important $n acest sens s-a +#cut prin

(2M

organiLarea spitalelor de Li!care sunt instituii mult mai acceptat de bolna/i "i +amilii!"i unde se pot aplica toate +ormele de terapie. *ratamentul comunitar poate cuprinde aLi "i numeroase caLuri de schiLo+renie croniciLat#.&n acest sens atenia medicilor este atras# de aspecte de crearea unor +acilit#i comunitare pentru pacieni.Ast+el!spune 8a++e2 "i colab.>(97(@!un tratament intensi/ $n spital de 2( de

Lile urmat de un program de tratament ambulatoriu este mult mai e+icient decTt o spitaliLare lung#.&n acest sens pe lTng# psihoterapiea +amilial# este necesar# "i un program de asisten# +inanciar# "i pro+esional#!procurarea gratuit# a neurolepticelor. *otu"i meninerea psihoterapiei uneori pe o perioad# de cTi/a ani este necesar# iar tratamentul medicamentos se poate +ace acest timp graie medicamentelor depot. .chiLo+renii cronici!subliniaL# )edcom >(97(@!su+er# cel puin de M incon/eniente: -schiLo+reniaY -instituionaliLarea datorit# "ederii $ntr-un mediu steril!desumaniLant!care $ncuraReaL# pasi/itatea!incompetena social#Y -reListena la drog dac# nu chiar la ori ce tratamentY :rogurile singure!+#r# terapii sociale "i program comunitar nu sunt e+iciente $n schiLo+renie.

8apitolul

Alcoolismul "i dependena de drog 1na dintre marile probleme ale umanit#ii din toate timpurile!cu un mare ecou $n rTndurile tineretului a +ost "i este dependena de anumite substane.&n lupta sa pentru +ericire omul a +ost atras adesea de c#tre surogate.*oate substanele care prin aciunea lor pot a/ea aciune eu+oriLant#!an-iolitic#!care puteau calma durerile +iLice sau morale au +ost utiliLate din cele mai /echi timpuri!$n mod abuLi/..unt cunoscute ra/agiile pe care le-a +#cut alcoolismul $nc# din antichitate. Vn hina!de e-emplu /inul era cunoscut cu peste M''' de ani $naintea erei noastre iar Pipocrate +olosea deRa opiumul pentru a combate su+erinele +iLice "i morale.&n 5diseea!Pomer descria de asemenea utiliLarea unor droguri pentru a combate su+erinele +iLice "i morale ale eroului.:e multe ori!$n societ#ile primiti/e alcoolul sau drogurile di+erite erau asociate unor practici religioase >datorit# st#rii de e-taL care se obinea cu aRurorul lor!de"i tot din antichitate s-au emis regulli morale "i Ruridice pentru limitarea consumului de drog. Vn decursul timpurilor s-au propus numero"i termeni pentru de+inirea alcoolismului sau a abuLului de drog! denumiri care re+lec# di+erite atitudini apriorice ale celor care le utiliLeaL# >to-icomanii!to-ico+ilii etc@!moti/ pentru care "i ast#Li e-ist# o mare con+uLie terminologic# $n acest domeniu. Ast+el termenul de to-icomanie este impropriu!sensul de manie $n psihiatrie +iind cu totul altul.*ermenul a de/enit di+icil de de+init "i 5).!$nc# din (96K a renunat la el.&n acela"i se ns se $nscrie "i utiliLarea temenului de alcoolomanie!a/Tnd $n /edere c# alcoolismul se deosebe"te $n mare parte de celelalte to-icomanii.Ast+el $n alcoolism!spre deosebire de abuLul de drog!lipse"te tendina de a m#ri doLele >la alcoolicii cronici doLa chiar se mic"oreaL#@!tulbur#rile somatice sunt cu mult mai mici decTt $n situaia altor droguri!iar +enomenele de se/raR sunt mai mici "i timpul pTn# la instalarea sa este mult mai mare. AbuLul de drog este de+init de 5.)... ca uLul sporadic sau persistent!$n timp ce dependena de drog este o stare psihic# "i +iLic# reLultat# din interaciunea dintre organism "i drog >altul decTt

alcoolul!tutunul!doLele obi"nuite de ca+ea@ "i care determin# ne/oia continu# sau periodic# de drog pentru a-i resimi e+ectul psihic sau a e/ita starea proast# pro/ocat# de absena sa.1"urina cu care alcoolul "i drogurile sunt procurate!mitul creat $n Rurul acestor probleme >la care particip# adesea "i

(24

publicitatea@!cauLele sociale "i psihologice au +#cut din alcoolism "i dependena de drog o problem# social#. (.Alcoolismul *ermenul de alcoolism a +ost introdus de c#tre )agnus Puss>(%K2@ prin aceasta $nelegTnd totalitatea tulbur#rilor psihice "i somatice determinate de consunul de b#uturi alcoolice.A"a cum am /#Lut $ns# e+ectele consumului de b#uturi alcoolice a +ost cunoscut din cele mai /echi timpuri.:in secolul U&& $ncepe s# +ie cunoscut# "i metoda distil#rii!graie c#reia ra/agiile alcoolismului s-au r#s#Tndit "i mai mult.8onsecinele alcoolismului sunt mult mai mari la tineret!la adolesceni!datorit# imaturit#ii personalit#ilor acestor indi/iLi. Atitudinea opiniei publice +a# de alcool este ambigu#!/iLiunea social# +iind mai mult spre asimilarea sa ca un comportament culpabil "i deliberat.Bum#rul probabil al b#utorilor nu /a +i cunoscut niciodat#!deoarece este +oarte greu de a separa pe un b#utor obi"nuit de un b#utor patologicAtitudinea de dispre "i moraliLatoare $n caLul alcoolicilor a $mpiedecat mult timp o $nelegere a problemelor ridicate de alcoolism.*reptat s-a acreditat ideia unei _maladii alcooliceJ iar atitudinea de respingere "i dispre a +#cut loc unei atitudini mai umanitare. a. 6rec/ena. 5 cercetare epidemiologic#!$n domeniul alcoolismului ne arat# date +oarte gra/e..tatisticile 5). arat# c# (/4 din populaia globului este dependent# de alcool sau droguri.&n .1A din (''.'''.''' de consumatori!(2 milioane sunt alcoolici!la care s-au raportat 2K de mii de accidente mortale de circulaie!(K mii de omucideri sau sinucuderi!2' de mii de mori prin complicaii somatice!asociate alcoolului.0egai de ace"ti wlcoolici sint a+ectate 4' de milioane de soii "i copii!K milioane de arest#ri pe an.5 statistic# realiLat# $n l/eia apreciaL# c# pentru anul (97K pagube de (M4K milioane +ranci "i MM de mii ani de /ia# pierdui "i (9 mii de ani de boal#.&n Germania ar e-ista un milion de alcoolici dintre care ('X tineri.&ntr-o cercetare a Bational &nstitut o+ Alcohol Abuse and Alcoholism se rele/# c# 97X dintre b#iei "i %7X dintre +etele unui liceu au a/ut e-periene pri/ind consumul de alcool!dar M-6X dintre adolesceni sunt deRa b#utori in/eterai.:up# 8ha+eL>(97'@ (!M milioane de adolesceni>(2-(7 ani@ din .1A au probleme cu b#utura!iar 7K'.''' dup# 8ohen sunt mari b#utori.Vn *unisia subliniaL# ..Ammar "i .)bare7!ar# musulman# $n curs de des/oltare!num#rul psihoLelor alcoolice a crescut de K ori dup# independen#!iar din (9K6 alcoolismul este de 4 ori mai important decTt toate to-icomaniile reunite >consumul de /in a crescut de 6!K(X la ((!(X $n (96'.Autorii remarc# e+ectele liberaliL#rii intempesti/e!sub +orma scandalurilor "i tulbur#rilor ordinei publice.Glatt>(96%@ consider# c# 6X dintre tinerii de (K-(% ani consum#

alcool $nc# $nainte de (' ani!iar 9'X dintre tineri $nainte de (K ani.0a (% ani 4'X dintre b#iei "i (%X dintre +ete ar +i deRa b#utori regulai.Alcoolismul ar +i de K-7 ori mai +rec/ent la b#rbai de"i num#rul +etelor sau al +emeilor b#utoare este greu de determinat >alcoolismul ascuns@!alcoolismul +iind mult maio stigmatiLat la +emei.8ha+eL consider# c# (/M din bolna/ii unui spital de psihiatrie sunt alcoolici sau consumatori de alcool. &n general tinerii beau mai mult pentru +enomenele into-icaiei acute!pentru a-"i +ace curaR!ca semn de /irilitate sau pentru acceptare social#. b. tiologie. tiologia alcoolismului este destul de comple-#!incriminTndu-se mai muli +actori.Duc7>(976@ crede c# la adolesceni ar inter/eni urm#torii +actori mai importani: -o caren# a+ecti/# $nc# din period primei copil#riiY -un r#spuns +iLico-chimic particular al organismului la alcoolY -o identi+icare social# cu alte peroane care $"i reLol/# problemele prin consum de alcoolY -un mediu sociocultural de natur# a pro/oca ambi/alena con+lict-culpabilitate $n leg#tur# cu consumul de alcoolY &mportana +actorilor +amiliali.6amilia Roac# un rol important.6a# de adolescentul alcoolic +amilia poate adopta una din urm#toarele atitudini: -+amilia se acomodeaL#Y

(2K

-+amilia nu poate da o soluie realist# pentru alcoolic dar $l accept# totu"i pe acestaY -+amilia are numeroase con+licte din cauLa bolna/ului iar relaiile interpersonale sunt perturbateY -situaia de e"ec sau ruptur# +amilial#Y .tudiind +amiliile unor alcoolici GonLales 8ampa >(979@ descoper# la ace"tia!+amilii bolna/e!+amilii pro+und ne/roLate!membrul de +amilie ne/rotic contribuind "i mai mult la ne/roLarea ei.&n multe +amilii alcoolicul intr# $ntr-un mare proces de desintegrare psihologic#!alcoolicul alienTndu-se nu numai de +amilia sa dar "i de di+erite grupe sociale! de/enind /ictima singur#t#ii!/inei!impotent de a se reabilita $n cadrul unui grup uman. Alcoolicii adolesceni au $nceput de regul# consumul $n propriile lor +amilii!uneori de la 7-% ani!datorit# e-empluli dat de p#rini sau de +raii mai mari "i datorit# u"urinei cu care se putea procura alcoolul $n +amilie.&n +amiliile produc#toare de alcool incidena alcoolismului la copii este mai mare.:up# adolescen# ace"ti tineri /or continua s# bea.0ipsa tat#lui!tat#l alcoolic sau cu alte de+iciene!conduc pe tTn#r la alcoolism!iar la ace"tia s-au constatat serioase probleme emoionale "i comportamentale.0a copiii cu p#rinii alcoolici riscul alcoolismului este mai mare!acelea"i persoane preLentTnd "i numeroase "i pro+unde tulbur#ri emoionale "i comportamentale agresi/e "i antisociale.Glatt "i Pills arat# c# personalitatea tinerilot pro/enii din +amiliile alcoolicilor este mai perturbat# datorit# unei predispoLiii sociopate.Part /orbe"tede educaia gre"ir# dat# de ni"te p#rini anormali!mai ales ne/rotici!copilul unic +iind cel mai e-pus.&n acela"i sens =all /orbe"te de importana educaiei gre"ite dat# de p#rinii anormali "i ar consta mai ales din sc#derea simului r#spunderii.[i :espoto/ic!.imono/ic "i

]iLac subliniaL# $n +amiliile pacienilor care au de/enit alcoolici importana certurilor "i iresponsabilit#ii din partea p#rinilor!$ndemnarea copilului de a bea de la o /Trst# precoce!condiii economice precare.3#rinii acestor copii preLint# de+ecte de maturaie a+ecti/# >.immel@!ceea ce +ace ca adolescentul s# retr#iasc# ambiana tragic# a+ecti/# tr#it# $n copil#rie. &n +amiliile tinerilor alcoolici sunt +rec/ente certurile "i iresponsabilitatea din partea +amiliilor! $ndemnul copilului de a consuma alcool $nc# din copil#rie!condiii economice precare >p#rinii au di+erite grade de+ectuale ale maturaiei a+ecti/e@. 3ersonalitatea tinerilor pro/enii din +amilii alcoolice este mult mai alterat# datorit# unor predispoLiii sociopatologice.Part /orbe"te de educaia gre"it# dat# de p#rini anormali!mai ales la ne/rotici!copilul unic +iind cel mai e-pus>unde apare slaba des/oltare a simului asum#rii r#spunderii sociale@. :up# 6ou<uet>(96(@ +rustrarea "i dependena sunt cauLe ale alcoolismului precoce. *ulburarea relaiilor +amiliale la alcoolici sunt constatate "i de 8onstana [te+#nescu-3arhon care remarc# num#rul mare de disocieri +amiliale "i de psihotraume la aceste persoane.3acienii se inter+ereaL# "i particip# la con+lictele +amiliale!reLultTnd o situaie de alienare a relaiilor p#rinicopii!consolarea $ntr-o atmos+er# tensi/# din cauLa imposibilit#ii de schimbare a p#rinilor!$n unele caLuri adolescentul alcoolic +iind alungat de acas#.Dlamarea e-cesi/#! criticismul! pedepsele brutale "i +#r# tact la adolesceni lipsa de comunicare sincer# pentru reLol/area situaiilor ap#rute $n cadrul +amiliilor agra/eaL# "i mai mult alcoolismul!aceste e/enimente ser/ind ca moti/aie "i scuL#.:up# Duc7 soiile alcoolicilor se $mpart $n 2 grupe: -personalit#i +oarte stenice!dominatoare!care trateaL# alcoolicul ca pe un copil!de manier# matern#Y -personalit#i slabe!dominate de soul etilic! pasi/e! posesi/e! indi+erente! an-ioase! inhibateY Apetena pentru alcool este un element important!ea +iind aproape constant# datorit# e+ectului eu+oriLant!an-iolitic "i tonic.Alcoolul este nelipsit de la toate ceremoniile publice sau +amiliale.*ot alcoolului i se atribuie calit#i dinamogene!de cre"tere a /irilit#ii. Apetena "i tolerana depind $ns# de +actori ca: /Trst#! se-! caracteristiuci indi/iduale. 6actorii psihologici "i socioculturali au o importan# deosebit#.Vn condiiile /ieii actuale actul de a _bea $mpreun#J creaL# o solidaritate $ntre oameni!moti/ pentru care aproape c# nu e-ist e/eniment la care s# nu se bea.

(26

Am /#Lut ce propriet#i $i sunt atribuite alcoolului>dinamogene!de /irilitate! eu+oriLante!ar duce la $nc#lLire!la mai mult curaR@.0a aceasta contribuie din plin reclamele! num#rul mare de restaurante altor +orme de des+acere!interesele economice legate de aceasta. 3entru adolescent!a nu bea $nseamn# a te e-clude din grup.:in cauLa imaturit#ii lor!consumul de alcool apare la adolesceni ca un act de bra/ur# prin care tinde a-"i ar#ta curaRul "i emanciparea.&mitarea incon"tient# "i identi+icarea +acil# cu e-emplele negati/e! personalit#ile pasi/e sunt +actori care

determin# adolescentul s# urmeLe !$n primul rTnd e-emplele negati/e din Rurul s#u.&n acest sens sugestia "i proLelitismul au o mare importan#.:e alt+el maRoritatea adolescenilor b#utori raporteaL# c# primele e-periene ale b#utului leau a/ut $n preLena p#rinilor!adolescenii mari b#utori a/Tnd "i p#rini alcoolici. 3ersonalitatea alcoolicului repreLint# una din problemele care au +r#mTntat pe cercet#torii din acest domeniu.Zretschmer>(92(@ emite ipoteLa geneticoconstituional#..-a discutat $n acest cadru "i despre rolul unor glande endocrine>$n special corticosuprarenala@. 6reud a insistat asupra regresiunii la alcoolici>$n +aLa oral#@!a rolului e-perienii $n primii ani de /ia#.?igiditatea "i autoritarismul patern!determin# la copil o agresi/itate incon"tient# "i culpabiliLant# $mpotri/a tat#lui>Duc7@. -periena in+antil# reclam# deci crearea unei personalit#i cu indulgen# "i cu e-cese +rustrante din partea adulilor.&n acela"i sens are rol "i o mam# supraprotectoare!care realiLeaL# la copil o intoleran# la +rustrare "i o situaie de dependen#.Aceasta /a determina ulterior instabilitatea a+ecti/#!sentimentul de respingere!idei de in+erioritate "i culpabilitate>alcoolismul ap#rTnd $n acest conte-t ca o tendin# autodistructi/#@.&n acest caL ne/oia de alcool denot# ideia de dependen# "i un prag sc#Lut la +rustraii. =illiams>(967@ subliniaL# printre principalele tr#s#turi de personalitate ale personalit#ii adolescenilor b#utori: an-ietatea!depresia! impulsi/itatea! agresi/itatea..e noteaL# de asemenea preLena apetenei la alcool!a lipsei de autostim#!a unei ner/oLit#i deosebite!a unei st#ri depresi/e structurale cu lipsa speranei "i chiar cu dorina de suicid. 8onsumul de alcool se mai asociaL# la adolescent "i cu alte probleme >se-uale! morale! etice@.Alcoolicul ar tr#i $n permnen# un sentiment de in+erioritate!dar este +oarte greu a stabili principalele tra#s#turi de personalitate ale alcoolicului>dependen# crescut#! intoleran# la +rustrare!tendin# la autopedepsire!agresi/itate re+ulat#!di+icult#i ale relaiilor sociale!conduite de e/itare etc@.:eterminant $n bola alcoolic# este deci un proces dinamic la care particip# mai muli +actori!dintre care cei mai importani ar +i:curioLitatea!dorina de a apare mai matur!in+luene grupului de prieteni!identi+icarea cu +raii mai mari sau cu p#rinii!dorina de a ap#rea independent "i emancipat.&n alte situaii alcoolul apare ca o soluie $n reLol/area unor probleme personale sau a unor situaii con+lictuale >ne/oia de securitate!de con+ort@. &mportana +actorilor socioculturali-rolul $n/##rii introduce teoria $n/##rii $n e-plicaia alcoolismului.:iminuarea an-iet#ii "i a depresiei care apare odat# cu ingestia de alcool!poate duce prin repetare la +ormarea unui re+le- condiionat!ceea ce dup# :ollard "i )iller>(9K'@ constituie _ciclul to-icomanJ.Atitudinea societ#ii +a# de b#utor este un element etiologic important!mediul $n care alcoolicul este acceptat!+iind importante acele microgrupuri +amiliale cum ar +i:+amilia!grupul de prieteni!clubul "i $n ultim# instan# _grupul de pahar..ocietatea b#utorilor poate de/eni pentru alcoolicul adolescent o comunitate securiLant#!cu un anumit orar!cu persoane +amiliale!cu care se poate discuta liber "i +#r# repro"uri. -ist#!de asemenea numeroase pro+esii care predispun la consumul de alcool.Dalea>(97M@ arat# c# e-ist# o corelaie $ntre alcoolismul din cadrul unui grup social "i urm#toarele elemente socioculturale: -m#sura $n care societatea pro/oac# temeri "i pune $n Roc miRloacele de adaptare indi/idualeY -atitudinea societ#ii +a# de b#utoriY

(27

-m#sura $n care societatea procur# membrilor s#i miRloacele de satis+acie adec/ateY Borton /ede o leg#tur# $ntere consumul de alcool!insecuritate "i disponibilitatea la alcool. Zolb subliniaL# numeroase condiii psihologice "i sociale care +a/oriLeaL# alcoolismul!ac-easta inTnd de poLiia +iec#rui indi/id!$n parte.Ast+el psihotraumele din copil#rie pot determina +i-area personalit#ii $ntr-un stadiu imatur de des/oltare!lipsa unei +iguri corescpunL#toare de identi+icare!care poate determina un supraego instabil!cu lipsa responsabilit#ii "i cu tendine ne/rotice!iar $n unele situaii alcoolismul apare purr "i simplu ca o ap#eare patologic# contra unei realit#i pe care un indi/id cu +orele sale psihologice nu o mai poate suporta.&n acest conte-t Q$n/#areaQ social# cap#t# un rol de direcionare-societatea celor care consum# alcool-le arat# calea care este de urmat. &n a+ara acestor +actori etiologici s-au mai discutat "i alii cum ar +i:carenele nutriti/e >mai ales /itaminele D@!unele de+iciene enLimatice genetice ce in+lueneaL# metabolismul hidrailor de carbon!+actori alergici!endocrini etc>Duc7@. *ot $n etiologia alcoolismului s-au mai incriminat +actori alergici!Duc7 a mai /orbit de aciunea to-icomanogen# direct#!asupra corte-ului a unor metaboliide alcool. +ectele +iLiologice ale alcoolului .Zolb subliniaL# c# la o concentraie de (K' mgr. de alcool la ('' ml.de sTnge indi/idul este complet into-icat!$n ciuda toleranei care depinde de la un indi/id la altul.Alcoolul este metaboliLat $n +icat >$n proporir de 92-99X@ "i numai +oarte puin prin intermediul altor organe.)etaboliLarea alcooluluise +ace trcTnd prin +aLa de acetaldehid#!acid acetic!aRungTndu-se $n +inal la dio-idul de carbon "i ap#.8reierul este cel mai sensibil organ la alcool.8ha+eL d# urm#toarele date pri/ind concentraia sanghin# de alcool "i e+ectele ei asupra sistemul7ui ner/os: -'!'KX\gTndirea "i Rudecata se schimb#Y -'!('X \ acti/itatea motorie de/ine stTngaceY -'!2'X \ +uncia ariei motorii cerebrale este deprimat#!controlul emoional este a+ectatY -'!M'X \ persoana este con+uL# sau stuporoas#Y -'!4'X \ apare comaY *otu"i trebuie subliniat c# aceste concentraii pot da e+ecte deosebite la di+erite persoane. c.:escrierea clinic# Alcoolul are o acti/itate depresoare asupra s.n.c.!$ns# e-ist# mari di+erene $n ceea ce pri/esc r#spunsurile indi/iduale.Ast+el subliniaL# Wersild "i colab.unii consumatori pot de/eni letargici!alii +oarte animai.0a o anumit# doL# unii pot +i stimulai!alii sedai. A"a cum am /#Lut adolescentul consum# alcool mai ales pentru a resimi starea eu+oric#!cre"terea sociabilit#ii iar uneori $n scop an-iolitic.:ar e+ectul alcoolului nu este la toi la +el >uneori pot de/eni agresi/i!/ioleni@.3entru 8ha+eL bolna/ul alcoolic se caracteriLeaL# printr-o tulburare de comportament cronic# a/Tnd urm#toarele caracteristici: -3reocup#ri e-cesi/e pentru consumul de alcool $n detrimentul s#n#t#ii +iLice "i mintaleY -3ierderea controlului asupra cantit#ii consumateY -5 atitudine autodistructi/# $n relaiile cu alii "i +a# de situaiile /italeY .-au $ncercat numeroase di+erenieri ale +ormelor de alcoolism.Ast+el Do2d /orbe"te de b#utorii neregulai sau simptomatici!b#utori

e-cesi/i simptomatici "i alcoolismul propriuLis!cTnd indi/idul nu se mai poate dispensa de alcool. Duc7 distinge mai multe grupe de alcoolici: (.D#utori e-cesi/i!simptomatici!neregulai!mai ales la $nceputul consumului "i care ine de o stare patologic# +iLic# sau psihic# sau de o stare social# deosebit#Y 2.D#utori e-cesi/ regulai!la care b#utura a de/enit obi"nuin# "i care urmeaL# de obicei primei +aLeY M.Alcoolismul propriuLis cTnd indi/idul nu se mai poate dispensa de alcoolY Acela"i autor!$n +uncie de personalitatea alcoolicului!$i clasi+ic# peace"tia $n trei categorii:

(2%

(.Alcoolicii cu peronalitate ne/rotic#!care a preLentat anterior ast+el de tendine ne/rotice.3acienii nu au pl#cere de alcool!beau pe ascuns "i mani+est# o stare de culpabilitate crescut# "i o lupt# contra consumuluiY 2.Alcoolicii cu personalit#i paranormale!+#r# tulbur#ri mari ale personalit#ii!$ns# cu o e/ident# imaturitate a+ecti/# >beau pentru a de/eni mai sociabili!mai distin"i dar treptat prind gustul de alcool@Y M.Alcoolicii cu personalitate psihopat#!cu absena an-iet#ii!absena senLaiei de culpabilitate!cu compotamente antisociale!absena simului eticY &n cadrul studiului alcoolismului o e-tindere +oarte mare o are aplicarea unei tipologii capabile a depista atTt di+eritele tipuri de alcoolism!cTt "i di+eritele grade de intensitate.5 asemenea tipologie este cea a lui Welline7!care deosebe"te urm#toarele +aLe!cu caracter progresi/!ale bolii alcoolice: a.Alcoolismul al+a sau +aLa prealcoolic#!simptomatic#!caracteriLat# prin +aptul unui consum baLat doar pe e-plicaii psihologice >e+ectele eu+oriLante@!$n care nu este /orba de dependen# "i $n general biune acceptat de societate >alcoolismul social@.:e"i este minimaliLat ca importan#!el atrage atenia asupra unei su+erine a subiectului.6aLa poate dura $ntre 6 luni "i 2 ani. b.Alcoolismul beta sau +aLa prodromic#!este $nsoit# de apariia +enomenelor somatice >gastrit#!hepatit# cronic# to-ic#@!+#r# dependen# +iLic# sauL psihic#.&ndi/idul $ncepe s# consume cantit#i tot mai mari de alcool "i!mai ales!cTnd trebuie s# +ac# +a# unor situaii grele din punct de /edere e-istenial.Aceast# perioad# poate dura $ntre ( "i K ani. c.Alcoolismul gama este +aLa crucial# "i care se caracteriLeaL# prin dependen# +iLic# "i psihic#!perturbarea relaiilor sociale!+enomene de caren#!$n caLul cTnd alcoolul este $ntrerupt.Vn aceast# +aL# controlul este sc#Lut!dac# inger# o mic# cantitate!aceasta atrage dup# sine un ade/#rat abuL!ulterior!nu se mai poate abine..ubiectul apare tot mai mult $ntr-o stare de dec#dere!$ncerc#rile de abstinen# nu mai pot dura mai mult de 2-M Lile. -ist#!de asemenea!o puternic# dependen# somatic#!$ntreruperea b#uturii ducTnd la starea de se/raR!caracteriLat# prin ner/oLitate!irascibilitate!stare de an-ietate!agitaie!reacii somatice /egetati/e >transpiraii!tahicardie!stare de r#u!grea#!/#rs#turi etc@.Aceast# stare $nceteaL# dup# ce consum# o anumit# cantitate de alcool. d.Alcoolismul delta sau +aLa cronic# care o continu# pe

precedenta!dar dependena este +oarte mare.Deiile sunt prelungite!iar simul moral ca "i +acult#ile intelectuale scad.*olerana la alcool este mare. ste /orba de o c#dere ma-im# nu numai psihologic# dar "i din punct de /edere a statutului sociopro+esional!intern#rile sunt +rec/ente!pacientul $"i pierde identitatea!de/ine dependent social.6enomenul se termin# cu starea de demeniere "i ca"e-ie alcoolic#. e.Alcoolismul epsilon!$n care se $ncadreaL# +ormele de alcoolism periodic >beia dipsoman#@. Welline7 subliniaL#!totu"i c#!durata etapelor nu se poate preciLa $n mod absolut!iar trecerea dintr-o etap# $n alta nu este absolut obligatorie. :escrierea clinic# trebuie +#cut# inTndu-se cont de e-istena di+eritelor +orme clinice. Alcoolismul acut sau beia obi"nuit# este scopul principal al consumului de alcool la adolesceni!a/Tnd o moti/aie psihologic# "i social# >/rea s# se elibereLe de timiditate! an-ietate!nu /rea s# piard# simpatia grupului etc@.0a unii adolesceni mai apar "i alte cauLe cum ar +i:starea de moroLitate!plictiseala!di+eritele e"ecuri!singur#tatea!depresia probleme legate de /iaa sentimental#.&n ceea ce pri/e"te des+#"urarea alcoolismului acut!acesta s-ar des+#"ura $n patru +aLe: (.6aLa de debut!+#r# semne decelabile!e/ideniabil# numai psihometric>tulbur#ri de coordonare "i percepie@Y 2.6aLa e-citaiei psihomotorii asociat# cu eu+orie!logoree!accente dis+orice!uneori agresi/itateY M.Apariia tulbur#rilor de Rudecat# "i comportamentY

(29

4.6aLa $n care apar tulbur#ri respiratorii!/om# >datorit# e-citaiei sistemului ner/os /egetati/@ "i care poate e/olua spre com#: &n apogeul beiei acute indi/idul este proli-!/esel!Jnu are problemeJ!se simte puternic!Jb#rbatJ!are necesit#i se-uale crescute!lucru care se asociaL# cu lipsa de Ren# >limbaR pornogra+ic "i chiar $ncerc#ri de /iol@.&n aceast# situaie tTn#rul /a $ncerca s# bra/eLe!/a de/eni agresi/!/a +ace chiar o serie de acte antisociale.*ulbur#rile de echilibru "i incoerena /erbal# >aspectul ebrios@ sunt caracteristice.*reLirea din beie se poate +ace printr-o stare de deprimare!/#rs#turi!stare de r#u!ce+alee rebel#!ceea ce poate duce pe indi/id la un nou consum de alcool. Deia patologic# apare $n condiiile unui consum obi"nuit sau chiar mai redus de alcool!caracteriLTndu-se prin apariia tulbur#rilor de con"tiin#!ceea ce +ace ca beia patologic# s# +ie o mare urgen#. Deia patologic# apare atunci cTnd $n antecedentele indi/idului e-ist# leLiuni anatomice ale creierului>epilepsie!ence+alopatie!traumatisme craniene@!chiar "i $n caLul unor leLiuni minore>ence+alopatii inaparente@.:eci nu cantitatea de alcool este important# ci sensibilitatea ence+alic#!datorit# leLiunilor anatomice. 3rincipala caracteristic# a beiei patologice const# $n bruscheea "i intensitatea cu care se instaleaL# +enomenele de con+uLie mental#!con+uLie care poate lua aspect delirant! agitat!uneori chiar amenti/..-au descris "i +orme melancoli+orme!con/ulsii!+orme paralitice sau comatoase!automatism psihomotor.3acienii dup# un consum

minim>Ko-('' gr de alcool@ de/in agitai!nelini"tii!luciditatea con"tiinei dispare!apar halucinaii teri+iante!idei delirante.&n aceast# stare bolna/ii pot +ace di+erite acte medico-legale >crime!sinucidere etc@!responsabilitatea lor $n aceast# stare +iind absent#. -ist# +orme e-cito-motorii cu acese de +urie paro-istice care pot dura 24 de ore "i se termin# prin com#.0a treLire bolna/ii au amneLie lacunar#. .e pot descrie trei tipuri de beie patologic#: (.beia e-cito-motorie sub +orma de raptusuri impulsi/e!uneori cu +enomene con/ulsi/eY 2.beie halucinatorieY M.beia delirant# cu +enomene de geloLie!persecuie etcY Alcoolismul periodic este situat de c#tre di+erii autori $ntre alcoolismul acut "i cel cronic. ste /orba !$n aceste situaii de un consum de alcool!numai $n anumite perioade!$n rest pacientul +iind abstinent sau chiar a/Tnd a/ersiune +a# de alcool.Acest tip de alcoolism a +ost denumit de c#tre Zraepelin cu termenul de dipsomanie.Ast+el pacientul pentru o perioad# de timp simpte ne/oia ireListibil# de a consuma alcool.Anterior acstei perioade poate preLenta o stare de ner/oLitate!plictiseal# sau chiardepresie mani+est#!moti/ pentru care unii autori introduc dipsomania $n ciclul de mani+estare a psihoLei maniacodepresi/e. 5dat# $nceput# b#utura!pacientul o /a +ace tot mai impetuos!aRungTnd uneori la cantit#i enorme. :up# aceast# +aL# >uneori dup# un somn prelungit@!pacienii se treLesc!+#r# a-"i mai aminti de cele $ntTmplate >moti/ pentru care unii /#d dipsomania ca o mani+estare epileptic#@. :up# treLire starea economic# "i +iLic# a bolna/ilor este deplorabil#!preLint# uneori +enomene neuro/egetati/e >greuri!stare de r#u@.&n scurt timp toate aceste +enomene dispar "i pacientul rede/ine s#n#tos!pTn# ce un nou acces /a reap#rea.8a simptom!dipsomania ar putea apare "i $n cadrul alcoolismului cronic. Alcoolismul cronic.)aRoritatea autorilor reunesc sub termenul de alcoolism cronic mani+est#rile determinate de ingerarea repetat# "i timp $ndelungat a alcoolului.Alcoolismul cronic!apare dup# o perioad# mai l7ung# de consum de alcool!a"a $ncTt el este mai rar la adolesceni!de e-emplu!dar apariia sa nu este totu"i e-clus# "i la aceast# /Trst#. 3entru determinarea moimentului cTnd consumatorul de alcool de/ine un alcoolic s-au propus numeroase criterii!dintre care cit#m:apariia +enomenelor de dependen# "i de caren#!apariia unor +enomene de organicitate la ni/elul s.n.c. sau a altor /iscere.3reLena disarmoniei de personalitate complic# "i mai mult problema!alcoolul de/enind $n aceste situaii o ade/#rat# QproteL#Q!o QcTrR# e-istenial#Q necesar# continu#rii /ieii. ste mai ales /orba de

(M'

personalit#i timide sau impulsi/e!cu greut#i +oarte mari $n stabilirea relaiilor interpersonale!cu un sentiment de insecuritate "i $nclinaie spre depresie. ,orbind schematic!alcoolismul cronic ar putea urma schema lui Welline7!cu toate c# multe din etapele descrise nu se succed ci se interp#trund. Ast+el!la $mceput!asist#m doar la e-acerbarea unor tulbur#ri ne/rotice anterioare apariiei alcoolismului!sau puse

doar mei pregnant $n e/iden#.3acienii se pot plTnge de astenie!insomnie!an-ietate!toate aceste +enomene incitTnd la o cre"tere a consumului de alcool!"i crind ast+el!un ade/#rat cerc /icios.5dat# cu apariia +enomenelor de caren# putem asista la o ade/#rat# Qde/elopareQ a personalit#ii premorbide!cu mani+est#ri speci+ice mai mult sau mai puin gra/e.:in acest moment apar "i perturb#ri ale relaiilor soiale!QdegradaeaQ sa pe linia sc#rii de /alori!con+licte "i tot +elul de situaii penibile determinate de ne/oia de a consuma alcool!aproape tot timpul. *ot $n aceast# perioad# apar pregnant +enomene psihosomatice >reacii /egetati/e dar care pot merge pTn# la organiciLarea unor a+eciuni!pTn# atunci +uncionale@!apar e+ectele into-ic#rii altor organe>creier!+icat!rinichi@.:up# un asemenea proces pacientul apare uLat!in/oluat!$mb#trTnit!$ncep s# apar# pe primul plan +enomene de degradare psihic#!tulbur#ri neurologice >tremur#turi!+enomene de poline/rit# etc@.?andamentul $n munc# scade!scade rede/ena pro+esional# iar $n +inal!dac# nu inter/in +enomene intercurente +atale!e/oluia poate merge pTn# la +enomene de demen# alcoolic#.&n acast# +aL# pacientul decade total!consumul de alcool poate chiar s# scad#!e/oluia este $ns# implacabil# spre demen# "i ca"e-ie!di/erse a+ectiuni organice datorate into-icaiei cu alcool. &n caLurile studiate de noi internarea adolescenilor dependeni de alcool s-a +#cut $n circumstane dramatice!uneori legat de acte medico-legale>+urturi!deLertare!/iolene!+als $n acte publice etc@.8onsumul de alcool a +ost +oarte precoce "i se baLa mai ales pe alcoolismul tat#lui.?eListena la acool era mic#!ceea ce adesea $i aducea $n stare con+uLional# la spital!stare $n care e+ectase di+erite acte delictuale. :up# treLire pacienii erau depresi/i!an-io"i!irascibili sau ner/o"i.*r#irea con"tient# a in/alidit#ii lor!pe +ondul imaturit#ii a+ecti/e $i ducea la auto$n/ino/#ire!+uga de r#spundere!ceea ce iar $i conducea la ingestie de alcool. *endina la croniciLare a alcoolismului la adolesceni apare mai ales la pacienii cu tr#s#turi diLarmonice!un +el de _cTrR# e-istenial#J.Adolescentul cu tendina la alcoolism cronic ne apare la $nceput ca o personalitate iritabil#!impulsi/!hiperemoti/!iar tendinele depresi/e sunt accentuate.?andamentul "colar sau pro+esional nu este la $n#lime!pot apare tulbur#ri de atenie care pot predispune indi/idul la accidente de munc# sau de strad#. 8on+lictele din +amilie pot merge pTn# la respingerea tTn#rului de c#tre grupul +amilial! p#r#sirea domiciliului "i toate consecinele legate de aceasta!+iind /orba de un tTn#r nematuriLat.3rostul e-emplu!grupul cu $nclinaii negati/e poate +ace ca adolescentul $n aceast# stare de deri/#!s# comit# acte antisociale!delicte se-uale. Adolescentul dependent de alcool poate s# aib# decompens#ri depresi/e sau an-ioase!poate preLenta o stare ne/rotic# persistent# "i rebel# la tratament!poate preLenta desinhib#ri ale personalit#ii sale diLarmonice.

3sihoLele alcoolice 3sihoLele alcoolice sunt legate de e/oluia alcoolismului cronic!+iind considerate de numero"i autori ca +iind complicaii sau incidene acute ale alcoolismului cronic.&n

cele ce urmeaL# ne /om opri asupra celor mai importante. :elirium tremens este un delir alcoolic speci+ic!o mani+estare +oarte gra/#! cu aspect acut.Apare atTt dup# abuLuri alcoolice!dar "i dup# perioade de abstinen# la bolna/ii cu alcoolism cronic.:i+erite a+eciuni intercurente!mai ales cele +ebrile!inter/eniile chirurgicale!"ocuri emoionale!oboseal#!toi ace"ti +actori pot +a/oriLa apariia deliriumului tremens.

(M(

-ist# numeroase e-olicaii etiopatogenetice dar se pare c# cel mai apropiat de ade/#r ar +i teoria autointo-ic#rii de origine hepatic#!+icatul a/Tnd un rol important $n desinto-icarea organismului. Apariia criLei de delirium tremens poate +i precedat# de o +aL# prodromal# caracteriLat# prin insomnii!halucinaii iLolate.Vn acest cadru!$n clinici se mai /oirbe"te de predelirium tremens!de multe ori criLe acute de se/raR dar uneori +enomene care pre/estesc declan"area unui real delirium tremens.:i+erena dintre aceste dou# st#ri nu este dat# decTt de intensitatea simptomelor "i mai ales de e/oluia mai benign# "i mai rapid# $n predelirium. :ebutul bolii este acut "i se caracteriLeaL# printr-o simptomatologie psihic# "i una somnatic#!ambele cu instalare "i e/oluie acut#..imptomatologia psihic# se caracteriLeaL# prin instalarea unei st#ri con+uLional-delirante!cu obnubilarea con"tiinei!stare de mare an-ietate!halucinaii auditi/e dar mai ales /iLuale teri+iante "i mai ales Looptice.3acientul particip# la aceast# stare deliranthalucinatorie!ia m#suri de ap#rare!atac#!se agit#!de/ine periculos pentru el "i pentru aceia din Rur.*ematicile delirante!de"i nesistematiLate se $ndreapt# asupra unor scene de cTrcium#!halucinaii pro+esioanle!de geloLie etc.Dolna/ul este incoerent!disartric!insomnic. 3e plan somatic este /orba de o stare de "oc!cu interesarea pro+und# a st#rii generale.Aceast#p stare este alterat# datorit# hipotensiunii!tahicardiei!transpiraiiilor!deshidrat#rii masi/e!oliguriei.3oatre +ace +ebr# de origine ner/oas# >M9-4' de grade@!polipnee!desechilibru hidro-electrolitic >hipo7alemie!hipo7aliurie!cre"terea Z intracelular!3h sc#Lut!pentru ca apoi s# asist#m la o deshidratate celular# cu cre"terea catabolismului aLotat@.1n simptom important $n cadrul deliriumului tremens $l constituie tremur#turile!pacientl tremurTnd nu numai la ni/elul e-tremit#ilor ci a $ntregului corp. 3rognosticul deliriumului tremens este +oarte gra!el +iind o mare urgen# medical# "i psihiatric# "i numai m#surile moderne de reanimare au reu"it s# scad# mortalitatea!care $n acest domeniu era +oarte mare >ast#Li sub 2X@. /oluia sub tratament este poLiti/#!durTnd $n medie K-7 Lile!dup# care +enomenele se atenuiaL#!pacientul rede/enind doar un alcoolic cronic "i e-istTnd oricTnd riscul unei noi recidi/e!dac# consumul de alcool este reluat. A"a cum am mai ar#tat predelirium sau delirul alcoolic subacut este o /ariant# mai u"oar#!cu o simptomatologie somatic# mai u"oar#.3e plan psihic starea con+uLional# este mai moderat# dar apar halucinaii

/iLual"e teri+iante!dar cu o mai mic# paticipare. /oluia este de obicei +a/orabil#. :elirurile alcoolice.8hiar $n situaia unei e/oluii lente a alcoolismului cronic pacientul de/ine treptat o personalitate b#nuitoare!sup#r#cioas#!adesea considerTndu-se $nconRurat de r#u/oitori.Aceste idei se pot $ns# accentua progresi/.3utem g#si urm#toarele +orme: (.:elirul de interporetare alcoolic cu coninut mai ales de geloLie!cu caracter absurd!dar care poate determina reacii /iolente.8hiar dup# desinto-icare "i dup# ce pacientul nu mai bea!ideile se pot menine. 2.:elirul halucinator cronic apare dup# un episod oniric sau se instaleaL# lent!pacienii preLentTnd halucinaii /iLuale "iauditi/e.[i $n acest caL temele de geloLie sunt pe primul plan dar participarea pacientului este mai miderat#. M.PalucinoLa alcoolic# >=erni7e@ este considerat# de unii ca o stare delirant#.*otu"i con"tiina bolna/ilor este clar#!+ond pe care se des/olt# o acti/itate halucinatorie >$n special auditi/#@!an-ietate.3e acest +ond se des/olt# idei delirante de persecuie!urm#rire!cu modi+ic#ri adec/ate de comportament. nce+alopatiile alcoolice mai ales sub +orma psihoLei poline/ritice Zorsa7o/ descris# $n (%%7 "i caractereiLat# prin triada simptomatic#:amneLie!con+abulaii!desorientare mnestic# la care se poate ad#uga poline/rita alcoolic#.Apare ast+el!amneLia de +i-are >anterograd#@!con+abulaii datorate tulbur#rilor de +i-are >interpret#ri de amintiri!elemente onirice@!pacientul +#cTnd impro/iLaii pe care le schimb# mereu.3oline/rita atinge mai ales

(M2

membrele in+erioare!apar cu dureri musculare!mai ales la ap#sare!paresteLii!tulbur#ri de sensibilitate!atro+ii musculare!diminuarea re+leselor osteotendinoase.:ebutul bolii poate +i brusc >dup# un accident acut@.0a $nceput apare o stare general# proast#!tulbur#ri digesti/e!desorientare!an-ietate!depresie.1lterior apar tulbur#ri gra/e de memorie!con+abulaii!un grad mare de desorientare!mai ales $n timnp. pilepsia alcoolic#.8riLele epileptice la alcoolici sunt destul de +rec/ente >('-(6X@ +iind e-plicate prin coborTrea pragului con/ulsi/ant!+ie prin punerea $n e/iden# a unei epilepsii nemani+estate anterior.6rec/ent criLele comiiale pot apare "i cu ocaLia unor incidente acute de tipul deliriumului tremens!uneori $n ast+el de situaii putTnd lua chiar un aspect subintrant. pilepsia alcoolic# debuteaL# tardi/ >dup# 4' de ani@ "i const# $n criLe comiiale +oarte /arioate. :emena alcoolic#.A"a cum am mai ar#tat demena alcoolic# poate +i ultimul stadiu al alcoolismului cronic.Adeseori tabloul demenial din alcoolism se aseam#n# cu acela din 3G3 >dar cu idei de m#rire mai /agi "i mai multe tulbur#ri somatice@.Vn alte caLuri demena alcoolic# se instaleaL# lent cu tulbur#ri de memorie!de atenie!de sc#dere a capacit$ii de Rudecat# "i ra"ionament.&n toate caLurile sc#derea simului moral "i etic este marcat#.Actele medicoRudiciare sunt +rec/ente. :iagnostic :iagnosticul se

stabile"te pe baLa anamneLei "i simptomatologiei.&n etilismul acut doLarea alcoolemiei sau depistarea alcoolului $n respiraie este +oarte util# mai ales $n situaii medicolegale!$n accidentele de circulaie.0a alcoolicii cronici e-amenele eeg!radiogra+iile computeriLate pot pune $n e/iden# preLena unor leLiuni degenerati/e ale ence+alului. Anatomia patologic# &n into-icaia acut# se constat# o concentrare alcoolic# $n sTnge.Apare o hiperemie a meningelui "i a s.n.c. datorit# /asodilataiei arteriolare "i capilare.&n into-icaii +oarte gra/e apar +enomene de edem cerebral. &n alcoolismul cronic apar leLiuni ale s.n.c.&n alcoolismul cronic celula ner/oas# su+er# o stare de hipo-ie lent#!determinat# de carena timic#.)ecanismul intim al alcoolului asupra celulei ner/oase nu se cunoa"te!dar se "tie c# principala aciune a alcoolului se mani+est# la ni/elul tecilor de mielin#!pe care le destructureaL# datorit# compoLiiei lor lipoproteice.&n +ormele incidentele acute ale alcoolismului cointeresarea cerebral# poate merge pTn# la ade/#rate ence+alopatii acute >hiperemie!edem cerebral!/asodilataii!leLiuni neuronale@. Vn demena alcoolic# leLiunile cerebrale sunt di+uLe!cu mdi+ic#ri cerebrale "i meningeale!leLiuni neuronale degenerati/e >mai ales $n straturile M "i K@.)acroscopic poate apare pregnant atro+ia cerebral# di+uL# sau cu predominen# $n regiunea +rontal#!cu dilatarea sistemului /entricular!atro+ia corpului calos.0eLiunile degenerati/e se $ntTlnesc de asemenea $n +icat!rinichi sau tubul digesti/.

Alcoolismul la +emei &n ultima /reme $n literatura de specialitate se discut# tot mai mult despre e-tinderea alcoolismului la +emei "i despre particularit#ile pe care acest +enomen le poate a/ea.3roblema a +ost minpor# $n trecut dar ea s-a accentuat $n preLent!+iind legat# de modi+icarea statutului social al +emeiei din ultimul secol.Bum#riul +emneilor alcoolice $n .1A ar repreLenta 2'X din num#rul total al alcoolicilor!+iind /orba de 9'' de mii de caLuri >0inda Dec7man@.Aceast# cre"tere a de/enit mai mare dup# al doilea r#Lboi!cTnd accepiunea pentru +emeile b#utoare a de/enit mai mare.8u cTte/a decenii $n urm# Zarpman spunea despre +emeile alcoolice c# sunt Qmai anormale decTt b#rbaii alcooliciQ.*otu"i +emeile $ncep s# consume alcool $n mod abuLi/ mult mai tTrLiu >2K-M9 de ani@ dar necesitatea de spitaliLare apare cam la aceia"i /Trsta# cu a b#rbailor >4' de ani@. 8auLele alcoolismului la +emei. -ist# la alcoolismul +emenin o serie de aspecte particulare.Ast+el stresul la +emei este mai +rec/ent incriminat.6emeia b#utoare!sub 2' de

(MM

ani!arat# )orrisse2 "i .chuc7it raporteaL# numeroase e/enimente psihotraumatiLante >dismenoree!a/orturi!p#r#sirea de c#tre iubit@!cele de /Trst# miRlocie se plTng de mariaR ne+ericit!con+licte!geloLie.3unctul central $n etiologia alcoolismului la +emeie este inadec/ena ei de a-"i $ndeplini rolul de +emeie!sc#derea autostimei.0a +emeile alcoolice apare o ne/oie acut# de dependen#!ea bea pentru a se simi +emeie!$ndoindu-se incon"tient de +emintatea ei>0inda Dec7man@.6emeile alcoolice sunt adesea +rigide!inadec/ate se-ual!uneori tr#iesc $n promiscuitate.Dlane /orbe"te de inhibiia se-ualit#ii la +emeile alcoolice!ele g#sesc se-ualitatea an-iogen#p!au un slab interes pentru relaiile heterose-uale >7% din ele au +ost ginecopate@. 5 teorie important#!pri/ind alcoolismul la +emei este aceia a lui Dec7man pri/ind rolurile se-uale "i con+uLia rolurilor.6emeile alcoolice au probleme pri/ind identi+icarea lor +eminin#!lucru e-plicat prin termenul de Qrol con+uLQ!Qidenti+icare +eminin# inadec/at#Q!Qidenti+icare masculin#Q.Aceste probleme sunt legate de problema identi+oic#rii $n +amilie!a tarelor +amiliale.Alteori!de"i accept# rolul de +emeie sunt $ngriRorate de inadaptabilitatea lor ca mame sau soii!de insuccesul $n c#snicie.A +i mai mult sau mai puin +emeie!arat# =ilsnac7!este principala problem# a +emeilor alcoolice. )ediul +amilial are o importan# mult mai mare pentru +emeie.6oarte +rec/ent p#rinii sau +raii lor au +ost alcoolici.Dec7man subliniaL# c# mamele alcoolicelor au +ost descrise ca reci!se/ere!dominatoare!$n timp ce tat#l ca o persoan# slab#!gentil#.6emeia alcoolic#!arat# autoarea!tinde a-"i respinge mama!tind $n a-"i alege un so rece!dominator!"i care el $ns#"i s# +ie b#utor.:e asemenea $n +amiliile acestor +emei!moralitatea este precar#!e-ist# comportamente disrupti/e !depri/#ri!traume psihice din copil#rie.6oarte +rec/ent!"oul +emeiei alcoolice este stiugmatiLat de c#tre societate pentru c# r#mTne lTng# ea "i este pri/it cu simpatie pentru sacri+iciul s#u!$n timp ce soia alcoolicului este considerat# ca rea!ne/rotic#!responsabil# de beiile soului ei "i este pri/it#!$n general!cu mai mult# simpatie. 3ersonalitatea +emeiei alcoolice a +ost considerat# ca a/Tnd tr#s#turi pesimiste!este retras#!sensiti/#!/ulnerabil#. ste /orba $n general de o +emeie din mediul urban!de /Trst# miRlocie "i +#cTnd parte din clasa miRlocie. :i+erenele clinice $ntre alcoolismul +eminin "i masculin. -ist# autori care raporteaL# di+erene mari.6emeia ar a/ea mai multe tulbur#ri a+ecti/e!$n timp ce b#rbatul ar +i mai sociopat. reditatea +emeilor alcoolice este mai $nc#rcat#!traumele psihice ar +i mai +rec/ente la +emei.D#rbaii alcoolici consum# alcool Lilnic!pierd mai u"or locul de munc#!intr# mai +rec/ent $n con+lict cu legea.6emeile de/in alcoolice la o /Trst# mai tardi/# iar +enomenele psihopatice sunt mai intense.3roblemele maritale sunt mai dese dar intern#rile sunt mai rare la +emeile alcoolice.:e asemenea sunt mai +rec/ente tentati/ele de suicid!au mai multe boli somatice asociate "i +ac mai u"or deliriumul tremens.3rognosticul alcoolismului la +emeie este mai gra/ iar respingerea social# este mai mare. /oluie "i prognostic /oluia consumului de alcool "i a alcoolismului la adolesceni nu este o problem# pe deplin clari+icat#.1neori consumul de alcool stopeaL# odat# cu maturiLarea indi/idului "i cu crearea unor moti/aii mature ale e-istenei indi/idului.1n mare rol $l au procesele educati/e!in+luena +amiliei "i a "colii.&n caLul $n care consumul de alcool de/ine

dependen#!prognosticul este reLer/at.Acest lucru este cu atTt mai gra/!cu cTt indi/idul dependent este o personalitate diLarmonic# iar alcoolismul are la el un rol $n reLol/area unor probleme ale e-istenei lui ca persoan#. *ratamentul &n atitudinea +a# de +orma de tratament a alcoolicului e-ist# multe puncte de /edere!merTndu-se de la re+uLul unui tratament!pe moti/ul c# ei $ns#"i sunt responsabili de into-icaia lor!pTn# la atitudini umanitare "i medicale!$n care alcoolicul este asimilat oric#rui bolna/!cu o boal# somatic# obi"nuit#. 8are este moti/aia "i ce cT"tig# alcoolicul prin abstinena pe care i-o impune tratamentul4 Vn acest sens GonLales 8ampa enumer# urm#torii +atori:

(M4

(.6actorii poLiti/i:reabilitarea personal#!moral#!spiritual#!+amilial# "i a probelor de laboratorY 2.6actori negati/i:spitaliLarea!re+ugiul $ntr-o boal# +iLic# >poline/rita!hepatopatia@!re+ugiul $ntr-o ne/roL# >ipohondrie!isterie@!re+ugiul $n alte substane >de obicei tranchiliLante@. &ncepTnd cu lucr#rilelui 3inel pri/ind tratamentul moral!mediul social al tratamentului psihiatric a +ost considerat ca +actor crucial!$n obinerea unor reLultate terapeutice.&denti+icTnd +actorii sociali care duc la reLultate +a/orabile sau nu!m#surarea climatului social poate ser/i /a QmonitorQ sau Qcontrol de calitateQ.Ast+el tratamentul prin condiionare-a/ersiune este mai puin +ocaliLat pe componentele sociale "i psihologice!$n timp ce mediul social $n care are loc tratamentul modi+ic# +unciile psihologice "i sociale!a/Tnd $n /edere c# alcoolismul atrage $n s+era sa tr#s#turi de personalitate +oarte /ariate.&n acest spitaliLarea sau nespitaliLarea trebuiesc +#cute di+ereniat >prima +iind utiliLat# mai ales la persoanele cu ni/el economic sc#Lut!+#r# loc de munc# sau care locuiesc singuri@.3e de alt# parte!$n tratamentul alcoolismului!o serie de concepii sau schimbat radical $n ultima /reme.Ast+el!dac# /echii psihiatrii nu acceptau reabilitarea alcoolismului decTt $n condiii de abstinen# >abstinena +iind singurul "i cel mai important criteriu@!$n ultima /reme!literatura de specialitate consider# acest criteriu tot mai inadec/at.Abstinena!arat# )ausell 3attison nu este singurul scop al reabilit#rii alcoolicului!$n acest cadru ap#rTnd "i alte scopuri!ca:controlul emoional mai puternic!relaiile interpersonale "i pro+esionale mai bune!s#n#tatea +iLic#. &n al doilea rTnd abstinena nu este proporional corelat# cu $nbun#t#irea $n alte arii de s#n#tate.&n+ine unii alcoolici de"i nu de/in abstineni!demonstreaL# $mbun#t#iri maRore $n toate ariile +uniilor /ieii.Vn acest sens ).3attison subliniaL# urm#toarele: (.Alcoolicii care nu obin abstinena pot totu"i a/ea succes $n cadrul reabilit#riiY 2.Alcoolicii care de/in abstineni de/in apoi b#utori moderaiY M.1nii alcoolici care au de/enit abstineni nu $"i amelioreaL# alte sectoare ale /ieiiY *ot Dromet "i colab.ne atrag atenia c# luarea $n sarcin# a unui alcoolic!trebuie s# ne determine s# ne punem urm#toarele $ntreb#ri: (.8orespunde climatul social al mediului terapeutic di+eritelor orient#ri terapeutice 4 2. -ist# di+erene ale tipurilor de pacieni admi"i

care s# se re+lecte prin caracteristicile mediului lor social 4 M.)odi+ic#rile $n programul terapeutic aduc modi+ic#ri corespunL#toare $n climatul social 4 Bumero"i autori +olosec termenul de Qb#utori normaliQ>controlai sau stabiliLai!atenuai!moderai sau sociali@.8u sau +#r# tratament!o proporie important# de alcoolici $"i modi+ic# paternurile comportamentale speci+ice patologiei alcoolismului!$n acela al di+eritor tipuri de b#utori nepatologici.Acest lucru poate pune chiar problema unei re+ormul#ri asupra alcoolismului.:ar se pune $ntrebarea care tipuri de paternuri alcoolice predispun a +i b#utor controlat4 Abstinena!arat# 3attison!este +oarte greu de atins "i chiar poate +i un scop necorespunL#tor pentru pacienii cu grad moderat sau minim de alcoolism >adeseori putTnd duce la re+uL!e"ec sau neparticipare la tratament@. &nsistena pentru abstinen# poate duce la pedepsirea sau reRetul alcoolicului de c#tre grupul social"!dac# acesta nu /a putea de/eni abstinent.&n acest +el!adeseori alcoolicul abstinent este mai /ulnerabil la alcool.:in acest moti/!ace"ti indi/iLi pot a/ea +enomene an-ioase sau depresi/e puternice >scurtcircuitTnd reabilitarea@ "i $mpiedecTnd alte +orme de tratament. *ratamentul alcoolicului cronic este +oarte di+icil "i acest lucru se datore"te +aptului c# personalitatea diLarmonic# a pacientul"ui /a +olosi alcoolul ca o ade/#rat# proteL# e-istenial#!pentru compensarea anumitor in/aliditpi psihice!care $n absena inger#rii de alcool de/ine intolerabil#.Adeseori este /orba de personalit#i imature.8auLele sociale trebuiesc c#utate $n condiiile /ieii de +amilie sau agrupului social din care alcoolicul +ace parte.

(MK

3rimul contact cu alcoolicul este +oarte important!deoarece planul terapeutic trebuie indi/idualiLt.Acest lucru presupune o in/estigare psihologic# a pcientului!a ne/oilor sale!semni+icaia consumului de alcool pentru indi/id!atitudinea mediului ambiant.&nternarea $ntr-un spital clasic!aLilar nu este indicat#!mai indicat ar +i un staionar de Li..tabilirea unei relaii poLiti/e medic-pacient este important#!iar tratamentul +iind +oarte l7ung!este important# stabilirea unei relaii poLiti/e psihoterapeutice cu $ntreaga echip# de $ngriRire.:e +apt nu abstinena trebuie s# +ie scopul +inal ci o mai bun# adaptare a pacientului la condiiile sale sociale "i +amiliale.Acest lucru nu se poate +ace decTt $n cadrul unei atmos+ere psihoterapeutice.:e aceea $nc# de la $nceput pacientul este introdus $ntr-un grup psihoterapeutic deschis.ceea ce m#re"te permiabilitatea psihoterapeutic#.1neori este ne/oie de participarea $ntregii +amilii la grupul psihoterapeutic. 3roblema curei de desinto-icare-desobi"nuin# nu se pune de la $nceput!mai $nainte trebuie $ncercate "ansele psihoterapeutice ale pacientului.Alcoolismul apare adesea ca o reacie de ap#rare "i a +ace pe alcoolic s# renune brusc la alcool poate duce la ade/#rate reacii de protest.:e aceea!subliniaL# Duc7!psihoterapia alcoolicului

cuprinde $n sine o oarecare speci+icitate >psihoterapia s# +ie supl#!s# in# cont de contactul socio+amilial@..tarea de depresie!lipsa de autostim# determin# pe pacient s# se a"tepte din partea sociaet#ii >inclusi/ a mediului s#u@ la respingere a+ecti/#.5ri ce pasi/itate din partea medicului /a +i interpretat# prin aceast# situaie.Dolna/ul arat# Duc7 /a +i +oarte atent la atitudinea medicului +a# de alcool!o atitudine prea negati/# /a +i pri/it# ca ostil#.Vn psihoterapia alcoolismului de +apt totul are importan#:contactul cu +amilia!acti/itatea de asisten# social#!tratamentul medical!discuiilepsihoterapeutice!psihoterapia de grup etc. *ratamentul medicamentos. Vn beia acut# nu se +olose"te de obicei nici un tratament!ci se a"teapt# dispariia e+ectelor into-icaiei.&n caLuri mai gra/e se poate pro/oca /oma!se pot +ace inRecii cu co+ein#. Vn beia patologic# pacientul trebuie supra/eghiat $n permanen#..e /or +ace inRecii cu strocnin# >la Rum#tate de or#@!pTn# la o doL# de (K-2' mgr.dac# nu apar mai repede e+ectele stricniniL#rii >trismusul@!analeptice cardiace!co+ein#!iar $n caL de deshidratare se /a +ace reechilibrarea hidro-electrolitic#.1tiliLarea neurolepticelor $n combinaie cu +enobarbitalul se /or +olosi $n +uncie de situaie. Vn alcoolismul cronic tratamentul const# din psihoterapie >$n sensul celor discutate anterior@ "i cura de decondiionare la alcool.Vnainte de aceasta se /or combate +enomenele de se/raR utiliLTnd atTt echilibrarea hidro-electrolitic#!cTt "i benLodiaLipine!neuroleptice!e/entual antidepresi/e *ratamentul alcoolismului (.Antagoni"tii receptorilor beta adrenergici 2.DenLodiaLepinele M8arbamaLepinele 4.:isul+iramul K.0itiu \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\ \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\. (. Antagoni"tii receptorilor beta adrenergici ?eceptorii beta adrenergici se g#sesc peste tot $n sistemul /ascular!inclusi/ $n /asele inimii!pl#mTnului!creierului.>s-au utiliLat!cunoscui ca beta-blocani $n tratamentul P*A!anginei!unele tahiaritmii!glaucom!migrene!"i o /arietate de aspecte psihiatrice@ -3atru se utiliLeaL# $n 1.A:-3ropanolol>&nderal@ -)etoprolol >0opresor@ -Badolol >8orgard@ -Atenolol >*enormin@

(M6

1] 3.&P&A*?&8 -e+ect $n:An-ietate!tremor post litium!!a7ati2ia neuroleptic#. -3robabil $n aRut# benLodiaLepinele $n dependena de alcool -3osibil e+icient-,iolena impulsi/# de la pacienii cu sindrom psihoorganic!alternati/# la benLodiaLepin# $n an-ietatea generaliLat# D *AD058ABG&& Deta blocanii sunt antagoni"ti ai norepine+rienei "i epine+rinei "i beta-adrenergic receptor-3eri+eric sunt simpaticolitici 6uncional sistemul nor adrenergic din creier se impune $n starea de /igilitate!reglare hormonal#!!perceperea durerii "i regleaL# sistemul simpatic central!regleaL# circulaia sTngelui. Borepine+rina "i epine+rina sunt secretai $n st.de stres de medulosuprarenal# "i are 2 tipuri de receptori al+a "i beta-cu subdi/iLiuni.3ropanololul "i naldolul au a+iunitate pt.D( "i D2-receptori-dar e-ist#

mari deosebiri indi/iduale .e utiliLeaL# $n-a-!atac panic#!dependen# de alcool!agresi/itate!a7atisia neuroleptic# -Bu produce hipotensiune la cei cu *A normal#!dar scade la cei cu P*A!nu d# e+ecte pulmonare la normali dar la astmatici sau cu sindr.obstructi/ poate da-brobhoconstricie-! se utiliLeaL# cu griR# $n diabet. 6 8* * ?A3 1*&8-Ar +i cel mai e+icient $n a7atisia neuroleptic# dup# unii!superior benLodiaLepinelor "i anticolinergicelor>propanolol ('-Mo mgr@ de M ori pe Li. *remorul dup# litium-se poate da 2o-l6' mgr peLi. -:ependena de alcool!aRut# dar nu $nlocuie"te benLodiaLepinele-Ko mgr la puls mic!loo mgr peste %' pe minut. -&n /iolen#!agitaie-!mai ales la psihoorganici.propanolol $ntre 4'-K2' mgr pe Li!$n 2-4 rate. -An-ietate-atac de panic#-!+obia social#->nu poate /orbi $n public!cTnta!are usc#ciune a gurii!palpitaii!/oce /oalat#!tramur#turi!lips# de aer!ameeli@!$n an-ietatea de anticipare:au e+ecte secundare mai mici ca benLodiaLepinele..e poate da o singur# doL# de ('-4' mgr!doLa se pooate lua cu 2'-M' minute $nainte de e/enimentul an-iogen!dar e bine a +ace $nainte un test. 3? 8A1G&& [& ? A8G&& A:, ?. -nu se d# dac# *A este sub 9/6 mm Pg sau pulsu sub KK pe minut poate da hipotensiune! bradicardie! insu+. congesti/#! respiratorie! nu $n astm! "i alte tulb/eLi pag.l9l%. :5]AW10- propanololul e bun $ntre ('-9' mgr D *AD058ABG&& Deta blocanii sunt antagoni"ti ai norepine+rienei "i epine+rinei "i beta-adrenergic receptor-3eri+eric sunt simpaticolitici 6uncional sistemul nor adrenergic din creier se impune $n starea de /igilitate!reglare hormonal#!!perceperea durerii "i regleaL# sistemul simpatic central!regleaL# circulaia sTngelui. Borepine+rina "i epine+rina sunt secretai $n st.de stres de medulosuprarenal# "i are 2 tipuri de receptori al+a "i beta-cu subdi/iLiuni.3ropanololul "i naldolul au a+iunitate pt.D( "i D2-receptori-dar e-ist# mari deosebiri indi/iduale .e utiliLeaL# $n-a-!atac panic#!dependen# de alcool!agresi/itate!a7atisia neuroleptic# -Bu produce hipotensiune la cei cu *A normal#!dar scade la cei cu P*A!nu d# e+ecte pulmonare la normali dar la astmatici sau cu sindr.obstructi/ poate da-brobhoconstricie-! se utiliLeaL# cu griR# $n diabet. 6 8* * ?A3 1*&8-Ar +i cel mai e+icient $n a7atisia neuroleptic# dup# unii!superior benLodiaLepinelor "i anticolinergicelor>propanolol ('-Mo mgr@ de M ori pe Li. *remorul dup# litium-se poate da 2o-l6' mgr peLi.

(M7

-:ependena de alcool!aRut# dar nu $nlocuie"te benLodiaLepinele-Ko mgr la puls mic!loo mgr peste %' pe minut. -&n /iolen#!agitaie-!mai ales la psihoorganici.propanolol $ntre 4'-K2' mgr pe Li!$n 2-4 rate. -An-ietate-atac de panic#-!+obia social#->nu poate /orbi $n public!cTnta!are usc#ciune a gurii!palpitaii!/oce /oalat#!tramur#turi!lips# de aer!ameeli@!$n an-ietatea de anticipare:au e+ecte secundare mai mici ca benLodiaLepinele..e poate da o singur# doL# de ('-4' mgr!doLa se pooate lua cu 2'-M' minute $nainte de e/enimentul an-iogen!dar e bine a +ace $nainte un test. 3? 8A1G&& [& ? A8G&& A:, ?. -nu se d#

dac# *A este sub 9/6 mm Pg sau pulsu sub KK pe minut poate da hipotensiune! bradicardie! insu+. congesti/#! respiratorie! nu $n astm! "i alte tulb-/eLi pag.l9l%. :5]AW10- propanololul e bun $ntre ('-9' mg 2.D B]5:&A] 3&B ste unul dintre cele mai e+ecti/e "i de siguran# tratamente din psihiatrie!ele au $nlocuit!practic!barbituricele!cloral hidratul!meprobamatul etc. 8himic structura const# din inele de benLen "i diaLepin#..Absorbia la toate este rapid# "i aproape total#!se distribuie $n tot corpul!inclusi/ $n snc>sistemul limbic!talamus!lcr@.Aciunea de durat# se mai datoreaL# "i solubilit#ii lor $n lipide!creierul +iind cu multe lipoproteine.8u e-cepii minore se elimin# prin +icat 6armacodinamica:8uno"tinele actual"e implic# receptori speci+ici benLodiaLepinici legai de GADA receptori!benLodiaLepinele m#resc aciunea GADA!inhibitorul maRor neurotransmi#tor $n creier DenLodiaLepinele se utiliLeaL# $n tratamentul an-iet#ii!deprresiei!criLelor epi!depresiei!agitaiei.3oate da ata-ie!disartrie!desorientare!mai ales b#trTnii sunt sensibili la ata-ie.Apar ce+aleii!/ertiR!tulb /edere!co"maruri.!la co impulsi/i pot cre"te desinhibiia comportamentului..3oate da amneLie anterograd#. 8, nu d# +en.semni+icati/e!le poate chiar reduce pulsul la tahicardici!gastrointestinal amelioreaL# o serie de tulb.+uncionale!renalpoate da incontenen# sau s# agra/eLe una pree-istent#.6unciile se-uale pot sc#dea!nu poate susine erecia!anorgasmic.)ai rar oboseal# muscular#!transpiraii!tulb.sanghine.&, poate da +lebite &ndicaii terapeutice:an-iolitice!pt insomnie dislocTnd barbituricele..0a obeLi!cirotici cu atenie!la +el la b#trTn!mai ales l aceia care primesc depresani snc...-au raportat "i unele mori subite!uneori $nr#ut#pesc o depresie.)area problem# este abuLul!mai ales la an-io"i!4KX din dependeniichimici erau cu benLodiaLepine.&nsomnia primar# se trateaL# cu benLodiaLepine dar nu mai mult de 2-M s#pt. 5prirea benLodiaLepinelor pot da:(.cre"terea simptomelor an-ioase!chiar mai mare.2.Amai mare cere doLe mai mari.M.:ependena creiaL# noi simptome!pe care nu le-a mai a/ut .emnele de dependen# pot +i:halucinaii /iLuale!auditi/e!lacrimare!congestie nasal#!rinite!+oto+obii!hiperacusie!psihoLe!mioclonii!crampe!diaree!criLe epi..Ac.simptome pot dura mult-luni.:e"i e complicaie serioas#!dependena e rar#. )edicamentele depresante scad e+ectul benLodiaLepinelor:alcool!barbiturice!antidepresi/e!anticon/ulsi/ante. :oLaR: A03?A]50AB sau UanaU!oral'!tablete de 2K-'!K mgrAlpraLolan!( "i 2 mgr-este bun $n atacuri de panic# :oLa medie '!K-(' mgr/Li 805?:&A] 35U&:-librium! tabl.K-(' mgr "i de 2K mgr.!+iole de ('' mgr.

(M%

:oL# de ('-(K' mgr/Li $n M-4 repriLe.3entru dependena de alcool\('' "i se cre"te la M'' mgr $n 24 ore!se poate "i &!/.acelea"i doLe. ste mai puin +olosit $n an-ietate

"i mai mult $n dependena de alcool. 805BA] 3A)10 sau 7lonopin!tabl de '!K!(!2 mgr!doLaR uLual (-6 mgr pe Li!e bun $n criLe de panic# "i +obie social#. 805?A] 3A* >*ran-ene@ tbl.M!7K-7!K-(K mgr.:oLaRul uLual (K-6' mgr!$n +uncie de se/eritate an-iet#ii.:oLe mai mici la b#trTni.3t alcoolici doLe mari de 9' mgr PA0A] 3A)>pa-ipam@ tbl.2' "i 4' mgr.:oLaRul uLual 6'-(6' mgr/Li depinLTnd de se/eritatea an-iet#ii 05?A] 3A)>ati/al@ tbl.'!K!(!2 mgr!inRectabil 2-4 mgr/ml.:oLa (-6 mgr/Li 5UA] 3A) .A1 . ?AU 3?A] 3A)>8entra-@ K!('!2' mgr pe tbl.:oLa 2'6' mgr/Li...e d# $n a-!a-^:!dependen# alcool A)D& B-]503&: ) B1 D B]5:&A] 3&BH :&B 80A.A &)&:A]53E?&:&B tbl.K "i(' mgr...e $ncepe cu (' mgr la culcare.!nu s-a aprobat doLe peste (' mgr. ste un hipnotic de durat# scurt#!s-au raportat caLuri de amneLie anterograd# dup# el!d# "i dependen#..e +olose"te doar pentru durate scurte. A*&,AB-05?A] 3A) *AD0.'!K!(!2 )G?!&BW.&)!&,-2 .A1 4 )G? 3 )0 :oLaRul uLual 6 mgr. $n M ture.--*rateaL# insomnia asociat# cu an-ietatea!e "i medicament preoperator. bun $n a-.generaliLat#!dependena de alcool!!criLe panic#!adRu/ant $n manie..pt alcool inRectabil..8a "i la alte benLodiaLepine la b#trTni doL se reduce la Rum#tate 8 B*?AU-3?A] 3A) 8apsule K!('!2' mgr-d+oLa medie Mo mgr>$ntre 2o-6o mgr@-e similar cu o-aLepamul..e d+# $n a-.!depresie asociat# cu a-!dependen# de alcool! "i ca "i o-aLepamul $n geriatrie a-!agitaie!iritabilitate an-ioas#. mai puin utuiliLat ca hipnotic $n insomnie

805?AE 3A* ----*?ABU B pt adm.oral# M!7KY7!KY(K mgr-doLa uLual# (K-6' mgr.!$n +uncie de se/eritatea an-iet#ii.:oLa medie Mo mgr..pt dependena de alcool doLe mari!e-.9o mgr.

(M9

:&A] 3A)-,A0&1) 8pr.2!K!(' mgr!+iole de (' mgr-*ranchiliLant miorela-ant "i anticon/ulsi/ant!antispastic uterin -&B:&8AG&&-st#ri de tensiune!nelini"te!agitaie!labilitatea emoional#!tulbur#ri neuro/egetati/e!boli psihosomatice!tulb.comportament la alcoolici cronici psihopatiLai!sindr. acut de abstinen# la alcool!tulb.comport.la epileptici!accese epileptice!contracii ale musculaturii striate de natur# re+le-#. A:)&B&.*?A? -2!K!(5 mgr. de 2-4 ori pe Li!inRectabil 2o mgr.! se poate repeta la M-4 ore. ?.A:, ?. -+rec/ent somnolen#!ameeal#!rar ce+alee sau con/ulsii!con+uLie!diLartrie! tulb./edere!hipotensiune!grea#!constipaie!greut.miciune!modi+ic#ri ale libidoului erupii cutanate!rar leucopenie!prin administrare $ndelungat# dependen#!inR.i./. mai ales la b#tr$ni dau apnee sau sincop# cardiac# 85B*?A&B:&8AG&&alergie!miastenie gra/#!"ocul!coma!into-.acute cu alcool!alte deprimante centrale!glaucom!sarcina $n primul trimestru !pruden# "i doLe mici la b#tr$ni!la cei

cu stare general# alterat#!insu+.renal#!hepatic#!nu la "o+eri. 3oteneaL# alcoolul!analgeLicele!opoidele "i alte deprimante centrale-nu se adm cu &)A5 sau alte antidepresi/e.6orma inRectabil# nu se asociaL# cu alte medicamente "i nu se pune $n soluii per+uLabile M. 8A?DA)A] 3&BA B 1?5*?53/? *A?:/6oo mgr tablete --8onine carbamaLepin#8arbamaLepina>tegretolul@ este o iminostilbestene!drog cu o structur# similar# cu antidepresi/ele triciclice imipramine>to+ranil@. ste absorbit $ncet $n stomah "i metaboliLat $n +icat. +ectul anticon/ulsi/ant este imediat. &n supradoLe poate da stupoare!com#!tahicardie!hipo sau hipertensiune!hipotermie etc.Are in+l.mic# asupra elementelor sanghine!o serie de a+ec.dermatologice!rar hepatite &ndicaii terapeutice:epi "i ne/ralgia de trigemen dar se utiliLeaL# "i $n manie acut#!se utiliLeaL# adesea ca un substitut al litiului sau ca un adRunct al lui..e poate utiliLa "i $n st#ri depresi/e.>reL.poLiti/e K'7'X $n manie "i depresie@.)ai este e+icace $n impulsi/it#i la persoane bordeline!cu tulb.de dispoLiie sau sch...e poate de asemenea +olosi $n dependena de benLodiaLepine.8arbamaLepina ^benLodiaLepinele pot +i +olosite $n dependena de alcool 8aracteristici- ste anticon/ulsi/ant!dar are "i e+ecteanticolinergice!sedati/e "i antidepresi/e!ca "i diuretice prin e+ect central.Aciunea anticon/ulsi/ant# e $nsoit# "i de cre"terea dispoLiiei a+ecti/e!e medicamentul de prim# alegere $n ne/ralgia de trigemen..:e asemenea are e+ect poLiti/ $n simptomele de abstinen# la alcool. &B:&8AG&&-G)!criLe de +ocar!epi temporal#!!modi+.dispoL.a+ecti/e-ele/aie-ne/ralgie trigemen!+.abstinen# alcool..e administreaL# oral $n timpul sau dup# pr$nL :oLaRulse a+l# $n tabl.2''!('' mgr!('' mgr $n K ml $n suspensie.:oLa de start iniial# 2'' mge de 4 ori pe Li $n mania acut#!o doL# mai mic# $n depresie.&n mania acut# se poate da ('''-(2'' mgr cu /ariaie $ntre 6''-2''' mgr pe Li.:oLe mai mici pentru depresie. 8ontraindicaii-alergie!insu+.organice!sarcin#!lactaie +ecte secundare8!as!nistagmus!pareLe!tulb./orbire!reacii renale!hipocalcemie!tulb.c/.! &nterdiciianticoagulante!antibiotice!&)A5!se /a testa sTngele "i +icatul!boli c/ 4.:isul+iran A +ost descoperit $ntTmpl#tor de c#tre daneLi ca antihelmintic.&n contact cu alcoolul d# grea# "i alte e+ecte secundare...e inter+ereaL# $n metabolismul alcoolului pe care $l blocheaL# la +aLa de paraldehid#. 3rincipala indicaie este $n crearea a/ersiunii +a# de alcool.

(4'

:oLaRul-este $n tablete de 2Ko mgr "i Koo mgr..e d# iniial Koo mgr pe gur# (-2 s#pt#mTni.!apoi se menine 2Ko mgr.Bu trebuie s# dep#"im Koo mgr pe Li..!Bu se administreaL# dac# nu a +oist cel puin (2 ore abstinent.&n rest se +ace proba cu alcool dup# cum se "tie.

K0itiu &mportana s#rurilor de litiu a +ost descoperit# de c#tre 8ade $n (949!prima substan# cu e+ecte pro+ilactice $n psihiatrie.3ropriet#ile sale normotimiLante sunt legate de mai multe c#i:stabiliLarea receptorilor celulari!in+luenarea pompei celulare de natriu!modi+icarea ritmurilor circardiene!ipoteLe psihologice.&n manie ar a/ea rol e+ectele sale GADA energetice $n timp ce $n depresie s-ar mani+esta e+ecte indirecte noradrenergice "i serotoninice care sunt mai slabe ca cele GADA ergice. &n trat.acut $n principal se +olose"te $n manie!la abstinena to-icomaniilor maRore!$n decomp.schiLo acute combinate cu neurolepticele.6aLele depresi/e acute ar putea +i indicate numai $n caL de reListen# la trat.antidepresi/!dar la delirani $nr#ut#e"te e+ectele. 3e termen lung au e+ect $n pro+ila-ia 3): mai ale $n +ormele bipolare sau unipolare depresi/e. Alte indicaii:$n alcoolismul cronic!!mai ales $n cel cu depresii primare!dipsomanii!$n dependenele medicamentoase.&n cursul trat.nu se /a dep#"i litemia de ( m </l!cre"te riscul neuroto-icit#ii "i a into-ic#rii renale..Bu este /orba de o lips# de litiu $n corp ci de e+ectul poLiti/ al unei litemii mai mari. 8ontraindicaiid:lipsa de control a litLemiei!primele M luni de sarcin#!!boli renale sau cardiace gra/e. :oLa:$ncepe de la (''' mgr/Li!litemia se recolteaL# a 7-a Li!s#pt#mTnal prima lun# apoi lunar.:up# ori ce modi+icare a doLaRului se a"teapt# 4-K Lile "i apoi se ia litemia.&n trat.de lung# durat# mai apoi se poate lua litemia "i la 2 luni..:ac# se asociaL# cu neuroleptice litemia se ia mai des-de M-4 ori pe lun# "i se +ace anual controlul +unciilor renale. *abletele cu litiu se iau la mese de M-4 ori pe Li.Asocierile cu antidepresi/e "i neuroleptice cre"te incidena accidentelor renale!dar se consider# tot mai mult aceasta ca +iind tot mai relati/#. Asocierea cu haloperidolul preLint# riscul unor accidente gra/e!din +ericire rare!se ia litiu (''' mgr/Li "i halo ma-im K mgr. +ectele secundare nu sunt +oarte mari.sunt:e+ecte neuromusculare-tremor ce cedeaL# la betablocante!diaree !/#rs#turi!dermatite alergice!dis+uncie tiroidian#!cataract# progresi/# de tip senil. +ecte psihice:e/idenierea unor tulb.ne/rotice sau caractere mascate de boal# a+ecti/#!sc.libidoului u"oar#!carii!cre"teri de greutate corporal#!edeme tranLitorii. 8ura de desalcooliLare se +ace prin $ntreruperea brusc# sau treptat# a alcoolului.Vn prima +aL# se corecteaL# de+icienele organice ale pacientului >insu+.renal#!hepatic# etc@..e +ace o cur# de stricniniLare progresi/# >crescTnd cu (mgr .pe Li pTn# la doLe de ('-(2 mgr./Li!pentru a pre/eni tendina de colaps a acestor bolna/i.,itaminiLarea masi/# cu /itaminele din grupul D este necesar# pentru carena tiaminic# din aceast# boal#. 8ura de desobi"nuin# se +ace dup# o discue psihoterapeutic# cu pacientul!$n care el /a accepta planul terapeutic!inclusi/ cu aspectele nepl#cute ale sale.8reearea re+le-ului de desgust se +ace impregnTnd pacientul cu disul+iran >antalcol!antabus!esperal@ timp de 7-% Lile!dup# cre se /or +ace un num#r de probe cu alcool su+icient pentru a a/ea un re+le- de desgust +a# de alcool.3robele se +ac dimineaa!pe nemTncate >pentru a e/ita /#rs#turile abundente!e/entual cuaspiraii sau alte complicaii@.3acientul ia 2-M tablete disul+iran "i dup# Rum#tte de or# /a ingera o cantitate de alcool >din cel pre+erat@ $n limita ma-im# de (K' gr.alcool tare.Vn continuare /om asista la reacia de a/ersiune !cu o +urtun# neuro-/egetati/# puternic# >greuri!stare de

r#u!ro"ea#!tahicardie!hipotensiune@.3entru a pre/eni accidente proba se +ace numai dup# ce a

(4(

+ost a/iLat# de internist "i n umai $n spital cu posibilit#i certe de reanimare..e repet# (-K probe!chiar (2 pTn# re+le-ul de desgust este asigurat!pacientul a/Tnd reacii /cegetati/e chiar la primul contact cu alcoolul.0a e-ternare pacientul /a continua s# ia o tablet# de antalcool Lilnic timp +e ( an >ultimele 6 lni e poate "i o tablet# la 2 Lile@. +ectul este poLiti/ dac# timp de in an pacientul a +ost abstinent..e consider# c# al a +ost adus $n starea sa!dinaintea $nceperii abuLuli alcoolic.6ire"te!$n acelea"i condiii sociale "i cu acelea"i tare ale personalit#ii pacienii pot re$ncepe consumul de alcool "i pot de/eni din nou dependeni.Aceste condiii depo#"esc $ns# limitele puterii medicale 3robleme deosebite sunt puse de tratamentul incidenelor acute "i mai ales a deliriumului tremens.&n deliriumul tremens accentul se punne pe reechilibrarea electrolitic#!/itaminoterapie!s-tracte hepatice!tonicardiace!/itamine $n doLe mari.DenLodiaLepinele!e/entual dac# agitaia este mare cu alte neuroleptice se impune!din cauLa st#rii psihice +oarte gra/e.1neori totul trebuie suplinit cu miRloace de contenie +iLic#.)eprobamatul!diaLepamul sunt considerate utile. &B celelalte psihoLe tratamentul se +ace simptomatic cu neuroleptice! tranchiliLante!antidepresi/e. &n scopul elucid#rii manierii actuale de tratament $n alcoolism /om reproduce dup# Dromet "i colab.!patru programe di+ereniate de terapie a alcoolismului cronic: (.3rogramul &!abordabil $n cadrul unui spital general!$n ora"!cu 4K paturi!cu posibilitatea unui tratament de grup "i un program de 4 s#pt#mTni.)edicaie an-iolitic# "i sedare Lilnic#..e +ormeaL# mici grupuri de s+#tuire >(' persoane ^ doi membri ai personalului@..e pot utiliLa lecturi!+ilme educati/e!acti/it#i recreati/e!programe pro+esionale.5 serie de alcoolici /indecai pot participa $n cadruLl programului.Autorii apreciaL# $ns# programul prea $ncurcat!cu +oarte multe "edine "i mult personal!+#r# orar precis.?elaiile personalului colegiale. 2.3rogramul &&!abordabil $ntr-un spital de 6K de paturi!$n ora"!cu program de "edere de 6 luni!de"i de +apt ma-im s-a stat 6M de Lile.8entrul terapiei include mediul terapeutic "i terapia de grup s#pt#mTnal#!adun#rile comunit#ii!lecturi educati/e!adun#ri cu +o"tii alcoolici!acti/it#i recreati/e"i o "edin# de psihoterapie indi/idual# pe lun#!cu e/aluarea reLultatelor.)ai +uncioneaL# un atelier de pictur#!electrotehnic#!Lugr#/it!"i care pot plasa ulterior bolna/ii $n di+erite munci.?elaiile personalului colegiale. M.3rogramul &&&!abordabil $ntr-un spital de 24 paturi $n ora"!cu program de 2 s#pt#mTn# de decondiionare!prin a/ersiune!re$nt#rit#!timp de ( an..e administreaL# "i sedati/e!an-iolitice!/itamine..#pt#mTnal se +ace un grup psihoterapeutic.3acienii sunt $ncuraRai s# schimbe $ntre ei e-perien#!s# +ie unul pentru altul suport moral.?elaiile personalului sunt colegiale. 4.3rogramul &,!abordabil $ntr-un spital

rural "i program mediu de 4 s#pt#mTni..e +ace tratament de grup "i pa/ilionar.Atmos+era Qde +amilieQ!pacienii "i personalul +ormTnd o comunitate.3acienii se autoconduc!asigur# anumite munci casnice!asist# pe noii /enii.*ratament cu /itamine!an-iolitice!sedati/e.?elaiile personalului sunt colegiale. 3e baLa cre"terii importanei psihoterapiei $n tratamentul alcoolismului!se renun# treptat la principiul abstinenei!care $n practic# are puin succes!pentru principiul b#utorului controlat.Acest lucru este util!deoarece alcoolul are un QrolQ pentru indi/idul care $l consum# "i renunarea de+initi/# la el bul/erseaL# personalitatea.)etoda porne"te de la princi#piul c# numai abuLul alcoolic este d#un#tor!$n timp ce consumul reLonabil este beni+ic.3entru a aRunge !$ns# la aceast# situLaie este necesar# mult# psihoterapie "i includerea pacienilor $n proghrame bine controlate. 2.:ependena de drog Glosarul 5). subliniaL# c# dependena de drog _este o stare psihic# "i uneori psihic# ce reLult# din ingerarea drogului "i care determin# reacii comportamentale /ariate "i $n special ne/oia compulsi/# de a continua consumul de drog continuu sau periodicJ.Acest +enomen este

(42

Rusti+icat prin aciunea pl#cut# diun punct de/edere psihic cTt "i prin e/itarea st#rii psihice sau +iLice nepl#cute pe care o determin# lipsa drogului.1tiliLarea drogului nu este decTt un simptom pentru _echilibrareaJ unor desordini caracteriale +ie ca miRloc de ap#rare contra unei depresii intolerabile +ie a unei desordini caracteriale. .e/raRul este problema principal# $n cadrul dependenei de drog..e/raRul apare $n caLul $ntreruperii bru"te a drogului "i se caracteriLeaL# prin semne +iLice precoce ca: deshidratarea!tremur#turile!anore-ia!greaa.:ependena psihic# poate apare la $nceput ca obi"nuin#!o stare care reLult# din consumul repetat de drog "i se caracteriLeaL# prin dorina de a repeta "i de a m#ri doLa.&n situaie gra/# dependena psihic# se caracteriLeaL# prin simptome gra/e ca:tulbur#ri a+ecti/e!agitaie psihomotorie!an-ietate marcat#.:orina de a consuma drogul este atTt de mare $ncTt nici un obstacol moral sau de alt# natur# nu poate $mpiedeca pacientul pentru a-"i procura drogul.:ac# aceste +enomene ale se/raRului sunt dep#"ite>cu sau +#r# tratament@ simptomele se diminuiaL#.:ependena +iLic# este reLultatul modi+ic#rilor +iLiologice la ni/elul sistemului ner/os dup# un consum prelungit de drog "i se mani+est# prin simptome somatice gra/e>care pot merge pTn# la starea de "oc@"i care oblig# pacientul s# continuie s# ia drogul. :ependena de drog o putem de+ini ca o dorin# compulsi/# de a obine prin orice miRloace drogul!cu tendina cre"terii ne$ncetate a doLei!cu dependen# psihic# "i +iLic# +a# de drog.AbuLul de drog are implicaii etice!sociale "i Ruridice serioase.Apetitul pentru drog depinte "i de desechilibrul instincti/o-a+ecti/!dependenii +iind aproape $n totalitate personalit#i diLarmonice >la care to-icimania este secundar# satis+acerii unor anormalit#i instinctuale@. a. 6rec/ena. :ependena de drog este

una dintre cele mai acute probleme ale lumii contemporane. 3robabil!subliniaL# 5li/enstein>(9%'@!dependena de drog /a de/eni boala principal# a secolului al UU&.0adwig>(9%'@ sublinmiaL# c# $n studiul epidemiologic al dependenei de drog se pot distinge mai multe modele: (.)odelul etico-Ruridic care d# drogului primul rol>drogul pare ca +or# atracti/#! indi/idul stresat +iind ne/ino/at@Y 2.)odelul medico-psiho-social care consider# _to-icomaniaJ $n maniera unei boli molipsitoareY M.)odelul socio-cultural care consider# societatea ca +iind /ino/at#!structurile sale determinTnd reacii de comportament de/iant corespunL#toareY ?eLultatul acestor metode ar conduce la M categorii de strategii: (J0iberal approchJ care preconiLeaL# decriminaliLarea "i legaliLarea consumului de drog.&n acest conte-t nu dependena de drog ci _etichetaJlipit# de societate +ace ca acest comportament s# +ie considerat criminal>crim# _+#r# /ictim#J!a"a cum ar +i "i suicidul@Y 2J.ocial approchJ se ocup# de di+icult#ile psihosociale ale indi/idului.3entru aceasta indi/idul trebuie luat $n sarcin# social#!terapeutic# "i pedagogic#Y M.J0egal approchJ care pre/ede urm#rirea de/ianilor "i lupta contra consumului de drogY &n practic# strategia este o $mbinare _liberal-socio-legal approchJ. Anchetele epidemiologice sunt +oarte di+icile!dependenii de drog adesea nea/Tnd un domiciliu stabil!au o "colariLare incomplet#!au renunat adesea la un loc de munc# "i uneori se a+l# +ie $n spital!+ie $n detenie.Derg>(969@ constat# c# $n colegiile americane mariRuana este consumat# de c#tre K!6-M4!9X!am+etaminele de 9!K-2(!KX.barbituricele "i 0.: de (!7(K!7X!opiaceele de (-4X din $ntreaga populaie "colar#.6rec/ene similare apar "i $n uropa 5ccidental# "i o serie de #ri din 5rientul -trem.&n Germania! 0andewing >(9%2@ consumatorii de drog adolesceni sunt e/aluai la 4-%!9X din totalul consumatorilor.8el puin (o-2oX din "colarii occidentali au a/ut deRa e-perien# cu drogurile>mai ales mariRuana sau ha"i"@.

(4M

Wersild "i colab.>(97%@ constat# la Bew Eor7 c# (/M dintre adolesceni uLeaL# de drog!procentele consumului de mariRuana +iind $n cre"tere pTn# la 2K ani!dup# care consumul ei ar scade.&n colegiile americane uLul mariRuanei a crescut de la KX $n (967 la K(X $n (97(>Gallup 5pinion &nde-!(972@.&ndice mare la studeni ar a/ea "i am+etaminele >9-24X@.&n (97( s-au produs $n .1A % miliarde de pilule de am+etamine.Bational 8omission o+ )ariRuana and :rug Abuse >(97M@ estimeaL# consumul de heroin# la tineri de 6X>$ntre (2-(7 ani@ "i de (!MX la cei peste (% ani.?e+erindu-se la soldaii americani din ,ietnam!?obins sublinia c# 24X dintre ei utiliLau di+erite droguri>mai ales opiacee@. 8urran "i colab.>(9%'@!re+erindu-se la Anglia!ar#tau c# $ntre anii (9M'-(96' media de noi consumatori s-a ridicat annual la MM6 de caLuri!pentru ca dup# (96' s# $nceap# un ade/#rat /al care $n (96% aRunsese la 2624 caLuri noi!iar dup# (97' /alorile au de/enit +oarte mari. b. tiologie. &n etiologia dependenei de drog s-au incriminat o multitudine de

+actori!din care desprindem mai ales importana +actorilor psihologici "i a celor sociali. &mportana +actorilor psihologici.:e"i consumatorii de drog sunt considerai ca personalit#i diLarmonice!nu s-a putut alc#tui un pro+il psihologic al personalit#ii consumatorilor de drog.Do2d>(97(@ subliniaL# capacitatea aproape paranoiac# a acestor indi/iLi de a se ridica $mpotri/a autorit#ii adulilor!uneori $mpotri/a grupului s#u. :orina!J+oamea de drogJ Roac# un rol important $n cadrul oric#rei teorii psihologice pri/ind dependena de drog!aceast# dorin# in+luenTnd +oarte mult conduita persoanei! $ncTt $ntreaga sa e-isten# este dominat# de aceasta.:e aceia este +oarte greu a se +ace o distincie $ntre +actorii +iLiologici "i psihoilogici!$n ciuda concepiei didacticiste a unei dependene psihologice "i a unei dependene +iLiologice. 5 alt# caracteristic# psihologic# a tinerilor dependeni de drog este aceea c# ei sunt ni"te personalit#i depresi/e cronice "i aceast# depresie nu este totdeauna e-primat# deschis.Asemenea tineri ar a/ea greut#i $n ceea ce pri/e"te procesul identi+ic#rii se-uale "i ar a/ea un supraeu slab.*inerii din aceast# categorie ar a/ea di+icult#i $n ceea ce pri/e"te procesul identi+ic#rii se-uale.&maturitatea a+ecti/# ar +i de asemenea o caracteristic# psihologic# care ar determina la adolescenii dependeni de drog o slab# toleran# la +rustraie!an-ietate "i dureri +iLice!moti/ pentru care ei recurg imediat la drog.8urioLitatea speci+ic# adolescenilor ar +i "i ea de asemenea incriminat#. .ubliniind importana structurii persomanil7t#ii Zaplan>(996@ arat# c# abuLul de to-ic ar +i un model de adaptare a personalit#ii diLarmonice "i imature!un comportament care re+lect# imposibilitatea meninerii echilibrului intrapsihic $n condiii de stres!moti/ pentru care an-ietatea "i depresia ar +i reacii speci+ice.Duc7>(976@ subliniaL# c# de +apt numeroase tipuri de personalitate pot a/ea comportamente to-ico+ile $n +uncie de conte-tul sociocultural!mergTnd de la tipuri destul de echilibrate "i unde dependena se instaleaL# doar incidental!pTn# la personalit#i ne/rotice sau psihotice. Bumeroasele tulbur#ri de personalitate a dependenilor au +#cut pe unii s# /orbeasc# de _ne/roLa to-icoman#J care poate +i de tip impulsi/ sau compusi/.8hiar $ncerc#rile moti/ate de in+luena anturaRului!a curioLit#ii au dup# :eni7er>(97(@ tot un caracter morbid!denotTnd aleteraii pro+unde a personal"it#ii.*otu"i!acela"i autor spune c# un consum!nu prea e-cesi/ "i limitat $n timp!poate +i pri/it "i prin criLa de originalitate Ru/enil# prin care trec tinerii adolesceni!+enomenul imaturit#ii e-acerbTnd posibilit#ile de imitare patologic#!a unor teribilisme sau senLaia _e-citant#J a unui act interLis. -ist# totu"i "i o moti/aie incon"tient# a dependenei de drog!deoarece nici imitaia pur#!nici moti/aia con"tient# sau e-perienele ocaLionale nu pot duce la ade/#rate dependene de drog.:e alt+el!5ughourlian>(974@ denume"te to-icomanii ade/#rate!numai pe acele $n care e-ist# o personalitate +oarte alterat#!la care drogul este scop "i la care di+icult#ile de integrare sunt +oarte di+icile.:ependena de drog ar +i "i o tendin#

(44

incon"tient# autodistructi/# similar# cu suicidul!$n tilmp ce 0oo consider# din contra aceastst# stare ca un miRloc de a suporta /iaa. &mportana +actorilor sociali.&n lumea contemporan# dependena de drog!mai ales la adolesceni a luat proporii +oarte mari!ceea ce a determinat pe numero"i sociologi s# se gTndeasc# dac# $n acest caL este /orba de o boal# a unui indi/id sau de o boal# a societ#ii..e pare c# actuala dependen# de drog a $nceput s# ia +orme noi +a# de trecut>cu un determinism socio-cultural mult mai e/ident!la persoane mult mai tinere "i prin utiliLarea mai ales a 0.:@..e incrimineaL# mai ales schimb#rile rapide din societate! imposibilitatea de a pre/edea chiar /iitorul imediat.Bedreptatea social#!sdruncinarea structurilor sociale!mutaiile din cadrul societ#ii!e/oluia tehnologiei!lipsa de ideal a tineretului!/iolena!se $nscriu pe aceia"i linie cu abuLurile de droguri la tineri. 8onsumul de drog la tineri poate +i considerat "i ca o opoLiie radical# a unui tineret desorientat ideologic!$mpotri/a normelor de /i# eistente!c#ci a"a cum subliniaL# 0oo !$n societatea actual# e-ist# o dubl# tendin#.Ast+el!pe de o parte e-ist# un _liberalism intelectualJ care /ine!pe de alt# parte!$n con+lict cu con+ormismul "i rigiditatea tradiiilor. &n acest sens .i/adon>(97M@ arat# c# atunci cTnd anumite structuri sociale ating un mare grad de rigiditate "i se opun unei e/oluii echilibrate!/iolena!drogul!/iaa gregar#! promiscuitatea se-ual# sau simple _criLe de ci/iliLaieJpot apare +rec/ent.:ependena social# implic# de cele mai multe ori tendine spre /iaa de grup..tudenii!cei mai +er/eni consumatori de drog au puine schimburi cu adulii "i b#trTnii!moti/ pentru care sunt ne/oii a-"i crea propria lor lume!propria lor moral#!propriile lor /alori!adeseori /alorile grupului comportTnd rebeliune contra adulilor!iar consumul de drog +iind doar instrumentul >Duc7@.:e alt+el actuala cre"tere a consumului de drog nu este nici unic# "i nici nou# $n istorie!ea indicTnd ca "i alt#dat# trecerea societ#ii prin perioade de instabilitate sau an-ietate!+rustraii!incertitudine.&n acest caL!Jpilula magic#J apare ca o e/adare de la realitatea dur# "i ca o metod# de reLol/are a con+lictelor /itale. 3roblema dependenei de drog!arat# ?oom>(972@ poate +i localiLat# la K ni/eluri generale analitice:+iLiologic!psihologic!ni/elul relaiilor interpersonale de grup!ni/elul subculturilor!a _lumii socialeJ "i ni/elul cultural.Aceste ni/eluri se intercondiioneaL#. .ocietatea de consum!prin abundena e-traordinar#!determin# la tineret o lips# de moti/aie de a lupta pentru o situaie social#!moti/ pentru care ace"ti tineri nu sunt preocupai de reu"ita pro+esional# "i $"i doresc ast+el prelungirea la nes+Tr"it a adolescenei.&n acest +el la ace"ti tineri drogul de/ine un scop al e-istenei. :ependena de drog poate +i pri/it# "i prin natura sa sociocultural#!un miRloc de contestaie "i de retragere datorit# insatis+aciei "i nelini"tii pri/ind structurile sociale!pe care ei le realiLeaL# ca coerciti/e.*ot $n acest sens trebuiesc pri/ite "i desorganiLarea /alorilor morale "i +amiliale!+ragiliLarea psihologic# personal# "i greut#ile de adaptare. :eosebit de important este grupul prietenilor!preLena unor consumatori ilicii! +enomene care creiaL# oportunitatea $n/##rii.)ai recent s-au stabilit di+erite corelaii $ntre consumul de drog "i di+erite structuri "i condiiile +amiliale. Adolescenii a c#ror +amilii +olosesc droguri /or +olosi "i ei!problema +amiliei +iind deosebit de important#..-au descris di+erite +eluri de

anomalii $n cadrul acestor +amilii:rol parental schimb#tor!mam# supraprotectaore "i indulgent#!tat# pasi/ "i indi+erent. "ecul p#rinilor pare e/ient datorit# inconsistenei $n atitudine "i comportament ceea ce poate duce la +enomenul de ne$ncredere $n adult!$n general.Zempler "i )acZenna>(97K@ /ede $n +amiliile adolescenilor dependeni de drog con+licte puternice!adeseori soiile domin#! soii +iind pasi/i iar $n antecedentele p#rinilor alcoolul Roac# rol important..e constat# adesea o alian# rigid# dintre un p#rinte>mai ales mama@ "i pacient!alteori o inpenetrabil# coaliie $ntre p#rini $n /ederea respingerii tTn#rului to-icoman!comunicarea redus# $ntre p#rini "i pacient!criticismul e-agerat la adresa bolna/ului.&n +amilie apare adesea prin contrast imaginea _+ratelui bunJ ceea ce duce la ri/alitatea +ratern# "i la o alienare a relaiilor dintre p#rini "i pacient care are ca reLultat e-cluderea pacientului din +amilie.

(4K

,orbind de importana +actorilor +amiliali "i sociali $n cadrul dependenei de drog 5ughourlian>(976@ descrie _to-icomaniiJ de grup!de mase "i populare. ste clar acuma c# doar +actorul genetic!sau ali +actori indi/iduali nu mai pot e-plica actualul +enomen al dependenei de drog "i c# aceasta apare tot mai mult ast#Li ca o ade/#rat# mi"care socio-cultural# de/iant#.*o-icomanul actual nu se mai aseam#n# cu cel clasic. l nu se mai p#Le"te!se $mbrac# $n mod intenionat deosebit!are un limbaR "i un mod de /ia# aparte!uneori chiar pro/ocator.&n #rile cu mare consum de drog!to-icomanii se cunosc $ntre ei!au propria reea de apro/iLionare!au cluburile lor "i pro+it# de liberalismul societ#ii pentru a-"i mani+esta $n mod deschis _culturaJ. c.Aspecte clinice 8urran "i colab.>(9%'@ di/id $n dou# categorii +enomenul dependenei de drog.&n primul grup sunt inclu"i dependenii de droguri $n al c#ror tablou clinic nu apare dec$t dependena emoional#>mariRuana!am+etaminele@!$n timp ce $n al 2-lea grup intr# acele tablouri clinice caracteriLate $n primul rTnd prin +enomenele dramatice ale dependenei +iLice. ,om descrie tabloul clinic $n +uncie de principalele droguri utliLate. ste +oarte greu de a utiliLa o clasi+icare a unor substane atTt de di+erite cum sunt aceste droguri!care pot duce la +enomenul de dependen#.,om reda mai Ros clasi+icarea lui Do2d>(97(@ de"i a"a cum /om /edea nici aceasta nu poate acoperi $ntreaga arie. . . . . . +ectul to-ic principalele grup#ri de droguri >intensitate@ .. :epresoare stimuleni snc halucinogene (.sol/eni org. (.-antine )iristica +raga>nucu"oar#@ *oluen 8o+eina 1"or Acetona DenLina 2.amestecuri 2.8anabis ter +edrina 2.Alcoolurile . . (.Darbituricile (.Am+etaminele (.)escalina Amital DenLedrina 23s2loc2bin 6enobarbital M.:)* )oderat 2.Amestecuri 2.Amestecuri :oriden 3reludin 0ibrium ?italin . ,alium . (.5piacee (.8ocaina (.0.:: . 5pium 2..*3 )or+ina Gra/ Peroina 2..intetice )ethadone . 3ethidine . .ubstane depresoare ale s.n.c..ol/enii organici sunt consumai de o serie de adolesceni!+iind

procurai sub +orma unor soluii de lipit!aurolac etc.6iind /orba de substane /olatile ele sunt de obice inhalate. +ectul este eu+oriLant dar apoi este urmat de e+ecte negati/e:reacii neuro/egetati/e.Aceste e+ecte +ac pe tTn#r s# se $ndep#rteLe treptat de aceste droguri "i prin urmare acest tip de dependen# nu pune probleme prea serioase. ste +oarte

(46

+rec/ent la adolescenii mici!copiii str#Lii "i poate +i un $nceput pentru utiliLarea de droguri mai tTrLiu. .ubstane hipnotice!sedati/e!tranchiliLante. ste /orba de medicamente +oarte utiliLate $n societatea actual#.0a barbiturice este pl#cut $n special e+ectul de dup# treLire.Darbituromania apare la persoane prost adaptate emoional!pasi/-agresi/e sau pasi/-dependente.Acelea"i considerente se pot aplica "i $n cadrul consumatorilor de tranchiliLante. Apare dependen# dup# meprobamat!amital sodic!diaLepam.3acienii m#resc treptat doLele iar starea de obi"nuin# apare repede. 3aralel cu aceasta apar tremur#turi!lentoare psihic#!necesitatea tot mai mare de drog!+enomenele putTnd e/olua pTn# la starea de con+uLie.)ai ales $n stare de se/raR pacienii preLint# tulbur#ri de /orbire de tip diLartric! necoordonare motorie!tulbur#ri de echilibru.&nelegerea "i Rudecata diminu#!apare o stare de desinhibiie..e/raRul poate introduce pacientul $ntr-un ade/#rat delirium tremens!cu tremur#turi!+ebr#!tahicardie!deshidratare!con/ulsii!sindrom delirant.6oarte periculoas# este combinarea cu alcoolul a c#rui aciune este ast+el potenat#.&n doLe mici e+ectul psihologic apare similar cu acela din alcoolism!cu stare de bine!sc#derea an-iet#ii! ateniei!Ro/ialitate.:ependena de barbiturice apare adesea la persoane cu insomnii rebele sau care nu-"i pot st#pTni tensiunea diurn#.:oLele cresc progresi/ aRungTnd la (-2 gr.de +enobarbital. Darbiturismul cronic este greu de deosebit de alcoolismul cronic>aspectul este de om beat dar +#r# a mirosi a alcool@ iar se/raRul poate +i con+undat cu criLele de delirium tremens.&n +orme gra/e pot apare simptome paranoice!mani+est#ri agresi/e!la adolescent ap#rTnd modi+ic#ri de personalitate cu tendine de a e/ada din /iaa real#. :intre tranchiliLante cel mai incriminat a +ost meoprobamatul!acum mai mult diaLepamul.3acienii m#resc treptat doLele iar starea de obi"nuin# apare repede.3aralel apar tremur#turi!lentoare psihic#!necesitate de doLe mari pTn# la st#ri con+uLionale.&n se/raR preLint# st#ri diLartrice!incoordonare motorie!tulbur#ri de echilibru.&nelegerea "i Rudecata diminu#!apare o stare de desinhibiie. 5piaceele. ste /orba de opium "i de deri/aii s#i.5piaceele sunt drogurile cu utiliLarea cea mai /eche.:eri/aii de opium se inger# +ie pe cale bucal# >ig#ri! pilule! soluie@!+ie pe cale inRectabil# >mor+in#!heroin#@.:oLele cresc treptat!aRungTndu-se $n caL de dependen# la doLe care dep#"esc doLa mortal# la un om normal.:up# ingestia unui opiaceu!$n prima +aL# indi/idul resimte o stare de

eu+orie!de +ericire!cu senLaia de plutire!de cre"tere a +orei +iLice "i intelectuale!/iaa este pri/it# $n roL.:up# aceasta apare o stare de somnolen# cu /ise pl#cute. +ectul dispare dup# cTte/a ore "i este urmat de o stare de an-ietate!greuri.irascibilitate!/#rs#turi!pupilele sunt dilatate!apar transpiraii. &nstalarea obi"nuinei se +ace repede.&n +aLele de croniciLare se remarc# o sc#dere a ateniei "i memoriei!labilitate a+ecti/#!tulbur#ri de comportament!pierderea simului moral!abulie.3entru a-"i procura to-icul dependentul des/olt#!$ns# o /oin# e-traordinar# >minte!+ur#!atac#!pTn# la crim#@..omatic apetitul scade!apare o marcant# sc#dere $n greutate!+enomene de poline/rit#!tulbur#ri cardiace!hepatice "i $n +inal se instaleaL# ca"e-ia "i degradarea +iLic# "i psihic# global#. )or+inomania este mai +rec/ent# la tinerii care lucreaL# $n mediul sanitar>+ii de medici etc@.Apare dup# tratarea unor boli dureroase!dar la o personalitate diLarmonic# acest lucru poate duce la dependen#.Adresabilitatea la medic apare atunci cTnd doLa a de/enit +oarte mare sau cTnd are deRa probleme medico-legale de reLol/at. 6iLiologic mor+ina in+lueneaL# s.n.c. prin m#rirea inhibiiei!cu diminuarea reaciilor emoionale "i dureroase.*ote senLaiile cu e-cepia pruritului dispar.)or+ina +iind /agoton# pro/oac# mioL#!bradicardie!sali/aie!constipaie!tendine la /#rs#turi.8onsumul de mor+in# se +ace pentru e+ectele sale pl#cute:an-ioliL#!dispariia durerii!senLaie de _lun# de miere +#r# partenerJ.8onsumul cronic duce la sc#derea $n greutate!+acesul de/ine palid!aspectul pacientului se seniliLeaL#!apare hipotermia!urini concentrate!prurit!insomnii obositoare.8a semne neurologice apar tremur#turile!paresteLiile!pareLe!diminuarea ?5*.Anore-ia "i constipaia sunt

(47

+rec/ente.3sihic apar bradipsihia! hipoprose-ia! tulbur#rile de memorie!lipsa simului moral!+rigiditatea sau impotena. .tarea de caren# se mani+est# printr-o stare de su+erin# penibil# cu e-citaie! obnubilare!halucinaii!idei de persecuie!aspecte epilepti+orme sau maniacale.6iLic apare accelerarea respiraiei!paresteLii!lipotimii!colaps!sincope..tarea +inal# se caracteriLeaL# prin instalarea ca"e-iei!diareei!/#rs#turilor!edemelor!hipotermiei!colapsului.&n +inal apare starea demenial#!apoi complicaii in+ecioase.Anatomia patologic# arat# alter#ri $n structura esutului ner/os!hemoragii puncti+orme $n cornul lui Amon "i lobii +rontali. Peroina este de M-K ori mai puternic# decTt mor+ina!dTnd un sindrom de abstinen# deosebit de penibil.:up# 8ohen>(97K@ ea a+ecteaL# mai ales populaia s#rac#!minorit#ile de+a/oriLate dar "i adolescenii claselor superioare "i miRlocii >care adeseori $n acest scop emigreaL# $n ghetourile to-icomanilor@.*ra+icul cu heroin# este controlat de _sindicateJ ale crimei.8ohen /orbe"te de gra/itatea _to-icomanieiJ de strad#!care pune problema deLorganiL#rii sociale a unei colecti/it#i!degradarea tradiiilor "i /alorilor! sentimentul disper#rii!sc#derea

autorit#ii +amiliale "i sociale.Danii "i sursa de drog se obin pe c#i ilicite!e-istTnd o corelaie $ntre heroinomanie "i crim#.)ai bine de Rum#tate dintre heroinomani au /Trsta pTn# $n M' de ani!maRoritatea $ncepTnd cu droguri _moiJ dup# care aRung apoi la heroin#.Bici +acilitarea "i nici restriciile se/ere nu au reu"it s# scad# heroinomania.:e +apt consumul de heroin# nu se +ace pentru e+rectul s#u eu+oriLant!cTt mai ales pentru a sc#pa de situaia penibil# pe care o creiaL# lipsa de drog!sindromul de abstinen# caracteriLat prin dureri generaliLate!grea#!simptome penibile!ceea ce +ace pe heroinoman s# +ac# orice pentru a sc#pa de aceast# stare.*olerana cre"te mereu "i doLele trebuiesc mereu m#rite iar dorina de a +ace proLelii este aici cea mai mare >dup# +ormula _miLeria iube"te companiaJ@.8re"terea doLei poate duce la decese prin supradoLaR! inReciile +#cute $n grab# "i negliRent pot duce la complicaii in+ecioase.Aceste +enomene apar mai ales $n cadrul consumului stradal. &n perioada cTt este drogat!heroinomanul se comport# aproape normal >respiraia este mai rar#@!comportamentul anormal ap#rTnd doar $n perioadele de abstinen#..indromul de abstinen# apare la (2 ore dup# ultima doL# "i const# din sl#biciune!somnolen#!dureri /iolente!transpiraii!nelini"te!tres#riri musculare!+risoane!midriaL#!e-agerarea e-creiilor "i secreiilor.:up# 24 de ore heroinomanul cade $ntr-un somn particular!pentru ca apoi s# se treLeasc# cu +ebr#!tahicardie!cre"terea *A!midriaL#.8Tte/a Lile este inapetent! /omit#! are diaree!scade $n greutate!se deshidrateaL#.:up# M Lile simptomele regreseaL#.&n perioda de se/raR heroinomanul poate de/eni agresi/!periculos!comportamentul s#u +iind centrat pe c#utarea drogului.*estul cu nalorphine>nalline@ const# din inRectarea a M mgr din aceast# substan# dup# care pupilele se dilat# moderat "i apar simptomele de abstinen#. 8romatogra+ia urinar# este poLiti/# dac# drogul este luat de mai puin de 72 de ore. .ubstane stimulante ale sistemului ner/os central.AbuLul de aceste substane este +rec/ent $n rTndurile adolescenilor.8o+eina este de e-emplu utiliLat# $n perioade de e+orturi intelectuale..omnul "i senLaia de oboseal# dispar!dar ulterior pentru acela"i e+ect doLele trebuie s# creasc# mai mult.Apar concomitent $nc# "i tulbur#ri /egetati/e! ner/oLitate!iritabilitate. 8onsumul de ceai are o mare popularitate de"i are renumele c# este ino+ensi/.*otu"i theismul cronic determin# numeroase tulbur#ri psihosomatice!psihic putTnd apare o stare de torpoare "i obnubilare!astenie!abulie!disoluia /oinei "i sentimentul de incapacitate. Apar de asemenea /ertiRe!crampe!paresteLii!ne/ralgii!tulbur#ri dispeptice care determin# di+icult#i de adaptare "i de e+icien# social#.8a"e-ia theic# este rar# "i apare atunci cTnd consumul de ceai natural se suprapune cu +enomenele de subalimentaie cronic#!cu tulbur#ri careniale "i metabolice comple-e>ceaiul +iind consumat ast+el $n situaii de a calma +oamea@. Anore-icele sunt utiliLate mai ales de c#tre +emei pentru cura de sl#bire.:intre anore-ice cele mai utiliLate sunt am+etaminele>luate "i pentru starea de _highJ pe care o dau ulterior.Am+etaminele>benLedrina!methredine!de-edrine@ sunt amine sintetice care acti/eaL# s.n.c.!stimuleaL# emoti/itatea "i cre"te r#spunsurile sistemunul ner/os /egetati/. .e mai

(4%

+olosesc "i pentru dopaRul atleilor!a altor sporti/i.&n Waponia!$n period reconstruciei s-a distribuit de c#tre gu/ern am+etamine din stocurile armatei!ceea ce a dus ca KX din populaia localit#ii Zurume>$ntre (K-2K ani@ s# +ac# dependen# +a# de methaphetamine>8ohen@.&n .uedia de asemenea consumul preludinului a a/ut o mare e-tindere $n rTndurile adolescenilor. 3entru dependena cu am+epamine!arat# Duc7>(976@ este /orba de persoane slabe!adesea cu imaturitate a+ecti/#. +ectul depinde de doLe!mod de administrare "i conte-t social.:up# consumarea unei anumite cantit#i!apare o stimulare a snc "i a sistemului simpatic>tahicardie!dispariia oboselii@.0uate $n cantit#i tot mai mari am+etaminele pot determina reacii psihotice>delir!halucinaii!agresiuni@.:ependena este destul de rapid# iar starea depresi/# "i astenic# care se instaleaL# dup# ce doLa "i-a terminat e+ectul +ace pe indi/id s# recurg# la alt# doL#.8Tnd nu mai poate suporta pacientul ia barbiturice ca somni+er!poate dormi 2-4 Lile!m#nTnc# mult dar este continuu sl#bit! deprimat!stare care nu dispare decTt dac# nu ia alt# doL#.:e"i sindroamele de abstinen# nu sunt atTt de penibile!depresia "i maleLa +iLic# sunt pronunate ceea ce /a determina pTn# la urm# consumarea unei noi doLe. 8omplicaiile sunt importante..ub in+luena doLelor mari comportamentul pacienilor se schimb#!sunt ne$ncreL#tori!pot preLenta chiar un delir de persecuie sau de urm#riere! pot +ugi $n stare de panic#!pot de/eni periculo"i. 3sihoLa am+etaminic# se caracteriLeaL# prin halucinaii /iLuale "i auditi/e teri+iante! idei de persecuie.0a consumatorii /echi poate apare un comportament ostil! impulsi/! agrsi/itate nemoti/at#!+urori homicidale sau chiar con/ulsii.3oate apare de asemenea depresia sau chiar st#ri con+uLionale!iar uneori pot apare raptsuri an-ioase! ne$ncredere! geloLie!hiperesteLie>Do2d@.1neori st#rile paranoide pot simula chiar o schiLo+renie sau o paranoia.:ac# dependena se prelunge"te apare o important# pierdere $n greutate!scade griRa pentru igiena corporal#>apar numeroase boli intercurente@.0a animale into-icaia cu am+etamine arat# 8ohen determin# leLiuni la ni/elul celulelor cerebrale.&n acest +el unele reacii psihotice la ace"ti dependeni de drog pot +i legate "i de o origine organic# >con+uLia mental#!de e-emplu@. 8ocaina este cea mai puternic# "i mai to-ic# din acest grup..alutat# ca un _ade/#rat dar cerescJ de c#tre medicii secolului al (9-lea cTnd i s-au constatat e+ectele eu+oriLante e+icace $n depresii!ulterior a +ost ne/oie de mult# temperan# $n aprecierea e+ectelor sale. 8ocaina determin# o stare de bine!de dispariie a oboselii!eu+orie!accelerarea gTndirii.:oLele cresc enorm>pTn# la (6 gr.pe Li@.:up# )e2er>(9K(@ beia cocainic# ar a/ea trei +aLe: (.+aLa eu+oric# care dureaL# 4K-6o de minuteY 2.6aLa de con+uLie halucinatorie cu halucinaii colorate /iLuale!halucinaii tactile! senLaia c# pe piele circul# insecte>semnul lui )organ@Y M.6aLa de somnolen#Y &n into-icaiile gra/e apar dureri abdominale!/om#!ce+alee!st#ri con+uLionale! e-citaie!criLe de /iolen#.3ot de asemenea apare psihoLe to-ice

delirante!st#ri con+uLionale!coma. Palucinogenele.Grupa halucinogenelor se caracteriLeaL# prin +aptul c# prin e+ectul lor determin# apariia de halucinaii "i o alterare general# a procesului percepti/.Apar mai ales halucinaii /iLuale!distorsiunea percepiei spaiului "i timpului!coeLiunea personalit#ii este total sau parial rupt#!imaginea de sine este modi+icat# pTn# la depersonaliLare "i derealiLare complet#.0abilitatea a+ecti/# merge de la e-taL la oroare >8ohen@!ideaia poate de/eni eidetic#!iraional#!+antastic#!tabloul de ansamblu /ariind de la un _drum bunJ>good trip@ cu eu+orie!intensi+icarea sensorial#!la un _drunm r#uJ>bad trip@!caracteriLat prin +ric#!desorganiLare!idei paranoide teri+iante >8ohen@. &n cadrul acestui grup ar e-ista mai multe subgrupe ca:grupul cTnepei "i a produ"ilor s#i!grupa simpaticomimeticelor "i grupa parasimpaticomimeticelor.:up# *eicher>(97K@ cele mai populare $n rTndurile tineretului ar +i 0.:2K!mescalina!ps2cloc2bin. 8Tnepa>canabis sati/a@ este materia prim# pentru dou# substane importante>mariRuana "i ha"i"ul@!a/Tnd ca produs acti/ tetrahidrocanabiolul.Aceste produse sunt halucinogenele cele mai

(49

r#spTndite "i cele mai slabe..unt bine acceptate $n unele societ#i>cel puin $n trecut $n unele #ri a+ro-asiatice@..ubstana acti/# se scoate din +lori "i +runLe.3lanta +enmel# este odat# "i Rum#tate mai acti/# ca cea b#rb#teasc#.8alitatea mariRuanei obinute depinde de originea geogra+ic#>cele din Lonele temperate sunt mai slabe@.8Tnepa $"i pierde e+ectul dac# este e-pus# mult timp la temperatura ordinar#.3rin distilare se e-trage un ulei ro"u. )ariRuana "i ha"i"ul deri/# din canabis sati/a>mariRuana +iind un amestec de +runLe!+lori "i mici ramuri@.&ncidena consumului de mariRuana este mare>29X din studenii din Bew Eorc consumau mariRuan#-Zandel!(97K@.)artino "i *russ>(97M@ consider# c# e din studenii americamni ar consuma mariRuana.*otu"i consumul e-perimental este +oarte mare $n timp ce consumul regulat ar +i doar de 6X. ste un drog +oarte utiliLat din cauLa e+ectelor sale slabe!complicaiile +iLice constTnd doar dintr-o conRucti/it# sau bron"it# benign#>8ohen@.:e obicei se +umeaL#>(-2 ig#ri au e+ect cTte/a ore@.:up# +umat!indi/idul de/ine lini"tit!introspecti/!/orb#re!ilariant!preLint# o +anteLie agreabil#!apare abstragere de la o realitate penibil#!pierderea sentimentului de alienare "i inadaptare.*otu"i tinerii adolesceni nu consum# doLe prea mari "i nu atiung +aLe deosebit de a/ansate. i obin doar o accelerarea ideaiei!o hiperesteLie urmat# de distorsiunea timpului "i spaiului>Do2d@. +ectul +iLic "i psihomotor al mariRuanei>la doLe uLuale de 2-(% mgr tetrah2drocannabiol@ const# dintr-o sc#dere a tonusului muscular!a *A!cre"terea pulsului.:intre e+ectele tardi/e s-a raportat +enomene ca alterarea di/iLiunii celulare>$n culturile de esuturi@!sc#derea proceselor cogniti/e "i a abilit#ii psihomotorii!sc#derea abilit#ii la testele de inteligen# >=eil "i colab!(9%'@. +ectele psihologice sunt /ariabile de la de+icitul

motor la de+icitul de memorie la an-ietate sau pl#cere.,iteLa proceselor psihice cre"te!gTndirea este rapid#.:oLele mici dau modi+ic#ri ale dispoLiiei starea de _highJ!rela-are.:oLele moderate duc la tulbur#ri de percepie!perceperea /ie a culorilor!a sunetelor!modi+ic#ri ale perceperii timpului. :oLele mari pro/oac# iluLii!halucinaii!delir!modi+ic#ri ale schemei corporale.:e"i nu d# +enomene de dependen# +iLic# totu"i o important# dependen# psihologic# se instaleaL#! caracteriLat# prin an-ietate! insomnie! oboseal#!inapeten#! transpiraii! hiperacti/itate. Aceste simptome apar la 6-% ore dup# ultima doL# iar +enomenele acute apar dup# 4% de ore>Wersild "i colab.!(97%@.*otu"i doar MX dintre drogai consum# drog su+icient de mult pentru a a/ea asemenea simptome. Pa"i"ul este un alt drog utiliLat de tineri.0a +um#torii de ha"i" apare o deta"are de realitate!pTn# la _/isul halucinatoirJ eu+oric dar uneori "i cu angoas# "i agresi/itate pTn# la o ade/#rat# stare paranoid#.:ependena +iLic# este mic# moti/ pentru care aceste to-icomanii nu sunt considerate periculoase. :up# 8ohen>(97K@ ar e-ista M +eluri de a utiliLa cTnepa: (.8urio"ii care e-perimenteaL# o dat# sau de dou# oriY 2.8onsumatorii ocaLionali care +umeaL# ocaLionalY M.8onsumatiorii $n/eterai>pot head@ care uLeaL# de drog ca de alcoolY :ac# cTnepa este de bun# calitate reLult# o stare de _highJ ca un +el de letargie oniric#!subiectul de/ine pasi/!deta"at!eu+oric.&n inteo-icaiile acute apar st#ri con+uLionale!+ond pe care apar tulbur#rile halucinatorii!derealiLarea "i depersonaliLarea! tendina de a comite acte antisociale.:e"i simptomele de se/raR sunt puine iar dependena nu este prea mare!totu"i $n caL de +olosire $ndelungat# apare o deteriorare intelectual# iar riscul cel mai mare este recurgerea ulterioar# la alte droguri. 0...:. >dietilamida acidului l2sergic@ are o /echime de peste KK ani "i este un produs semisintetic.&n (94M Po++man decoper# 0.: care /a de/eni cel mai utiliLat drog din grupa ps2chedelic#.Po++man descrie ast+el e-periena sa dup# o mic# doL# de 0.::J:up# 4o de minute noteL urm#toarele simptome $n Rurnalul de laborator:u"oar# ameeal#!neastTmp#r! di+icult#i de concentrare!tulbur#ri de /edere.rTs "i apoi am pierdut simul timpului.)ediul din Rur se schimb# progresi/!cTmpul meu /iLual oscileaL# "i totul apare ca de+ormat!$ntr-o oglind# strTmb#..paiul "i timpul apar tot mai desorganiLate!sunt cuprinse de +ric# "i $mi ies din mini.8eea ce este r#u este c# nu sunt con"tient de starea mea!puterea mea de obser/aie

(K'

r#mTne $ns# normal# . . . . uneori simt c# sunt $n a+ara corpiului meu.8red c# am murit. ul meu este suspendat $n spaiu!$mi /#d corpul mort pe pat . . .am adormit "i m-am treLit a doua Li puin obosit dar simindu-m# per+ect bineJ.! 0.: este un deri/at al acidului l2sergic!doLa de '!( mgr putTnd pro/oca +enomene de disociere a personalit#ii..e poate consuma sub +orm# de pra+!sugati/#!pilule etc.Bu se cunoa"te sindromul de abstinen#.:ependena psihologic# const# din dorina de a

recrea starea de into-icaie!se constat# starea de _highJ!introspecie pro+und# "i e-periene mistice >de"i acestea sunt +#r# /aloare@. Do2d citeaL# urm#toarele e+ecte determinate de ingerarea drogului:stare de derealiLare "i depersonaliLare!deta"area de sine!halucinaii /iLuale colorate.Apare adesea an-ietatea! /eselia!depresia!ura!pasi/itatea.3acientulJ/edeJ de+ilTnd prin +aa lui o imagine halucinatorie caleidoscopic#!+enomen care se petrece $ntr-un climat de eu+orie sau e-taL :ar pot apare "i +enomene teri+iante sau delir paranoid. 5 alt# tehnic# de +olosire este administrarea unei doLe mari >( )gr@ care antreneaL# o destructurare complet# a con"tiinei! a"a cum spune 8ohen o e-perien# psihologic# a morii "i $n/ierii care poate determina la unii indi/iLi modi+ic#ri hot#rTtoare de caractere sau +a# de anturaR.0.: subliniaL# acela"i autor!suspend# +unciile Rudec#ii!antreneaL# la subiect o mare sugestibilitate care permite!de e-emplu $n caLul psihoterapiei posibilitatea inducerii de impresii!idei!dispoLiii!+enomene care adesea se +olose"te $n aciunile de _sp#lare a creieruluiJ. &n cursul into-icaiei!arat# autorul indi/idul poate a/ea impresia atotputerniciei>poate crede c# este $not#tor subac/atic!c# poate opri o ma"in# prin simpla concentrare minat# etc@. +ectul into-ic#rii poate dura chiar luni dup# $ncetarea administr#rii drogului.0a consumatorii obi"nuii pot apare e-periene deJ+lash bac7J agreabile!alteori reacii depresi/e "i an-ioase. -ist# "i alte complicaii pe care le d# consumul de drog "i care ar consta din tulbur#ri psihice:reacii schiLo+renice!paranoide acute!depresie!st#ri de panic#!criLe epileptice!comportamente antisociale.:ecompens#rile psihotice sunt apropiate ca mani+estare de schiLo+renie!manie sau depresie.8ohen subliniaL# c# la drogai s-au constatat modi+ic#ri ale celulelor ner/oase din ence+al. .-a mai descris!de asemenea sindromul de _abandonJ $n care subiectul consumator $"i schimb# complet +elul de /ia#!poate p#r#si "coala!domiciliul!munca ad#postindu-se $ntr-o colecti/itate de to-icomani>dispare iniiati/a "i ambiia!cu modi+icarea total# a comportamentului@.1neori pot apare modi+ic#ri cromoLomiale care pot duce la modi+ic#ri congenitale la descendeni!sub +orma unor mal+ormasii>Duc7!(974@ d.:iagnostic "i e/oluie :iagnosticul dependenei de drog este +oarte important datorit# consecinelor gra/e care pot urma "i mai ales atunci cTnd este /orba de tineri!de e+ectele in/alidiLante care le /a a+ecta /iitorul.3acienii nu recunosc la $nceput starea de dependen# +a# de drog "i de cele mai multe ori ascund cu griR# orice prob#.6amilia poate descrie!atunci cTnd este /orba de un adolescent o schimbare lent# a comportamentului!modi+ic#ri nemoti/ate ale dispoLiiei!pierderea apetitului!sc#derea $m greutate!sc#derea reLultatelor "colare "i pro+esionale!plec#ri nemoti/ate de acas#!$ntoarceri tardi/e.1neori pri/ii cu atenie pacienii pot preLenta tremur#turi discrete sau e/idente!dilatarea pupilei!paloare! transpitaii.6amilia poate descrie +enomene de caren# caracteriLate prin stare de r#u!agitaie!an-ietate!st#ri de obnubilare a con"tiinei "i chiar comportament halucinator. 3entru unele substane e-ist# posibilitatea doL#rii lor $n urin#..e mai pot obser/a o serie de $nep#turi!$n Lonele accesibile!pot +i g#site la pacieni +iole!+lacoane tec.:ac# ei cap#t# $ncredere pot relata "i singuri. :e cele mai multe ori pacienii /in $ns# la medic $n stare de se/raR!ceea ce de multe ori repreLint# o

urgen# medical#.&n asemenea situaii se remarc# o stare de mare an-ietate "i nelini"te!tulbur#ri /egetati/e importante!dar chiar $n aceast# situaie!pacienii pot reLista "i s# nu recunoasc# situaia lor real#.&n st#ri de caren# accentuat# pacientul poate /eni $n stare con+uLional# "i agitaie e-trem#!comunicarea cu el +iind imposibil#.Vn stare de caren# pacientul

(K(

are su+erine +iLice "i pshice penibile>an-ietatea!angoasa pot a/ea intensit#i +oarte mari@3ot apare criLe melacoli+orme!maniacale!criLe de epilepsie..omatic pulsul este accelerat!este deshidratat!tahicardic!hipotensi/!cu spasme intestinale! sincope! lipotimii. /oluia st#rilor de dependen# depinde de drogul utiliLat!timpul de utiliLare! precocitatea tratamentului!de condiiile sociale "i +amiliale.3oate s# +ie o e/oluie +a/orabil# dar "i posibilitatea croniciL#rii.*entati/ele de sinucidere!accidentele de munc# sau de circulaie sunt +oarte +rec/ente la dependenii de drog. e.*ratamentul &nternarea pacientului dependent de drog este obligatorie!deoarece a +ace apel la /oina unor asemenea pacieni este o iluLie!mai ales cTnd se a+l# $ntr-un stadiu a/ansat de boal#.&nsuccesele nu trebuie s# descuraReLe pe medic deoarece aici din principiu reLultatele sunt inconstante "i modeste.:ac# este psihotic sau re+uL# internarea i se pot aplica pre/ederile legale pentru tratament obligatoriu. &nceputul tratamentului trebuie +#cut prin stabilirea tipului de drog utiliLat!doLele e-acte!dac# se a+l# $n se/raR "i ce +el de se/raR are!starea general# a pacientului. :up#Duc7>(976@ tratamentul ar comporta dou# +aLe: -6aLa de desinto-icare care este legat# de tipul de drog.3entru halucinogene "i am+etamine nu sunt probleme deosebite!se/raRul preLentTnd o simptomatologie minor#.&n acest caL accentul se /a pune pe psihoterapie "i spitaliLare!cu un tratament u"or simptomatic.:in contra $n caLul heroinei!mor+inei!barbituricelor problema sae/raRului este mult mai important#. -+aLa de readaptare care se des+#"oar# deobice $n mediul social. &n cadrul intern#rii!renunarea la drog se /a +ace +ie brusc!+ie progresi/ $n +uncie de aspectele +iLice "i psihice ale pacientului.3entru combaterea +enomenelor /iolente se /or administra neuroleptice "i tranchiliLante.1neori se pot utiliLa medicamente de substituie mai puin periculoase>methadona pentru heroin#@. 5 atenie deosebit# se /a acorda st#rii generale!se /or asdministra /itamine din grupul D!anaboliLante!$n caL de stare de "oc se /or +olsi metodele moderne de reechilibrare hidroelectrolitic#. .tarea psihic# se /a trata prin medicamente simptomatice >sedati/e! antidepresi/e@. 1nii recomand# $n period acut# de se/raR chiar e+ectuarea a c#tor/a electro"ocuri. :up# ie"irea din se/raR pacienii trebuie s# r#mTn# minimum 2-M luni $n spital dup# care urmeaL# period de readaptare. 3sihoterapia ocup# un loc important $n tratamentul dependenei de drog.3acienii se introduc de la $nceput $n grupe psihoterapeutice speciale!la care se pot a+ilia +o"ti bolna/i!membri de +amilie!prieteni!colegi.0a

$nceput pacientul are o atitudine pasi/#! a"teapt# totul de la medic sau de la asistenta social#!sau din contra de/ine re/endicati/! socotind c# societatea este aceea care trebuie s# se schimbe "i nu el. 3rimul scop al psihoterapiei este acela de a implica pe pacient $n tratamentul s#u!pentru ca acesta s# abordeLe /iaa cu mai mult realism!s#-"i $neleag# de+icienele personale!s# +ie con"tient de necesitatea unei maturiL#ri emoionale.3sihoterapia este adesea $mpiedecat# de lipsa de moti/aie a pacientului!moti/ pentru care uneori!cel puin la adolesceni ea trebuie preLentat# ca ce/a obligatoriu>Duc7@3sihoterapia este de lung# durat#!$n cadrul dependenei de drog!ea cere din partea pacientului un anumit grad de inteligen#. 3sihoterapia de grup este mai bine suportat# !de"i a"a cum arat# unii autori!e-ist# aici pericolul perpetu#rii subculturii to-ico+ile>pacienii +#cTnd de +apt un schimb de e-perien# $ntre ei@. ste +oate greu a controla abstinena total# $n grup mai ales cTnd pacienii /in pentru psihoterapie de acas#. &n unele caLuri se poate pune problema schimb#rii domiciliului!a unei ocupaii.3roblema reabilit#rii "i a reinseriei sociale are de asemenea o mare importan#.

(K2

//fffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffff

*ulbur#rile psihice de origine in+ecioas# >psihoLele in+ecioase@ *ulbur#rile psihice ap#rute $n cursul bolilor in+ecioase sunt cunoscute sub denumirea de psihoLe in+ecioase. Acest capitol comun atTt pentru psihiatroe cTt "i pentru alte specialit#i medicale $nglobeaL# o serie de psihosindroame care $nsoesc di+erite etape ale procesului in+ecios sau care pot urma acestuia..indroamele de intensitate mare $nsoite de obicei de tulbur#ri ale lucidit#ii con"tiinei apar $n perioada de ma-im# e+er/escen# a procesului in+ecios!$n timp ce alte sindroame psihice!+#r# modi+ic#ri ale lucidit#ii con"tiinei >st#ri depresi/e!mai rar maniacale!paranoide!+rec/ente st#ri ne/roti+orme@ se instaleaL# $n timpul con/alescenei!sau $n orice caL atunci cTnd boala este $n regresiune. :e"i apariia acstor tablouri psihice pare indestructibil legat# de e-istena bolii in+ecioase!uneori este di+icil s# se stabileasc# un raport direct $ntre agentul agresi/ in+ecios "i tabloul psihopatologic!deoarece apariia acestuia depinde nu numai de aciunea agentului in+ecios respecti/ ci "i de particularit#ile constituionale ale bolna/ului!de starea sa biologic# "i psihic#. Vn aceast# pri/in# au +ost elaborate dou# tendine contradictorii:con+orm curentului nosologist-descripti/ s-a $ncercat conturarea unui tablou psihic caracteristic pentru +iecare tip de in+ecie!punTndu-se accentul pe speci+icitatea agentului patogenYali autori >Donhge++er@ susin p#rerea c# psihicul reacioneaL# $n mod uni/oc la toate agresiunile e-terne!iar agentul patogen nu ar +ace altce/a decTt s# _de/elopeLeJ "i

s# des/olte predispoLiiile legate de +actorii constituionali. Vn preLent s-a aRuns la concluLia c# de"i psihoLele in+ecioase au o anumit# unitate simptomatic#!cauLa determinant# re/ine in+eciei!$n +uncie de intensitate!repetare!persistena ei $n timp!iar aspectul e/oluti/ este modelat de particularit#ile constituionale "i ereditare pri/ite $n dinamic# "i $n +uncie de /Trst#!condiiile de /ia#!de di+erite traume +iLice "i psihice. 5dat# cu apariia antibioticilor!corticoterapiei!neurolepticelor se constat# c# acest tip de tulbur#ri psihice apare mai rar "i au un aspect mai puin dramatic!precum "i un prognostic mai bun.?#mTne totu"i deschis# problema sechelellor l#sate de agresiunea in+ecioas# asupra sistemului ner/os. tiopatogenie Bumero"i germeni >microbi!/iru"i!ric7eii!protoLoare etc@ pot determina apariia de tulbur#ri psihice.)odul lor de acti/itate este /ariat.3ot aciona de la poarta de intrare prin iuntermediul to-inelor direct asupra ence+alului sau indirect prin tulbur#ri metabolice generale.Agentul patogen se poate $ns# +i-a "i direct pe sistemul ner/os >/irusurile intracelular!microbii e-tracelular!/ascular sau peri/ascular!pe meninge!ric7eiile $n pereii /aselor@.Vn alte caLuri inter/ine mecanismul alergic incriminat $n etiologia ence+alomielitelor panin+ecioase!a ence+alitelor post/irale!sau $n unele paraLitoLe.patogenia unor tulbur#ri psihice care sur/in $n cursul in+eciilor este mult mai complicat!$ntrucTt inter/ine dinamic "i speci+ic reaciile de ap#rare ale organismului.Vn unele boli cu tulbur#ri mai constante s-au descris leLiuni localiLate $n trunchiul cerebral!$n sistemul limbic sau $n Lonele acti/atoare ale creierului!$n timp ce $n altele $n care e/oluia este mai trenant# datele anatomopatologice sunt s#race!necaracteristice.

(KM

,eriga patogenetic# comun# este hipo-ia prin care este incriminat rolul indirect al to-inelor care blocheaL# ciclul o-idati/ cu hipo-ia celular#!la care se adaug# "i e+ectul +ebrei. :up# ,oiculescu mecanismele patogenice in +ie de leLiunile primiti/e cerebrale!+ie de perturbarea gra/# a metabolismului energetic cerebral!mecanisme care pot aciona separat sau $mpreun#.&nter/in +actori +a/oriLani legai de particularit#ile constituionale $n dinamica e-istenial#!agresiunile anterioare >traumatismele@!+actori ereditari. 8lasi+icare :atorit# polimor+ismului "i $n general!nespeci+icit#ii!clasi+icarea tulbur#rilor psihice din bolile in+ecioase este deosebit de di+icil#. :in punct de /edere simptomatologic au +ost de+inite o serie de tablouri psihice!ca +actori comuni $n maRoritatea in+eciilor >delirul +ebril!delirul in+ecios!delirul acut@. ste /orba de psihoLe +uncionale!re/ersibile!ale c#ror substrat nu este su+icient de elucidat.Alte tulbur#ri psihice apar pe +ondul unui proces organic in+lamator cerebral >ence+alit#!meningit#!trombo+lebite!supuraii cerebrale@ "i care las# sechele serioase dup# /indecare. .imptomatologie Vn +aLa prodromal# apar o serie de simptome comune:astenia!ce+aleea

!hipoprose-ia!adinamia!hiperesteLia!irascibilitatea!an-ietatea!tulbur#ri hipnice!co"maruri!uneori st#ri de tip maniacal sau depresi/.*ulbur#rile pot r#mTne $n acest stadiu!$n in+eciile subacute >amigdalite!sinuLite!in+ecii genitale etc@sau $n alte caLuri pot trece $n etape prepsihotice sau $n cea psihotic# $n care tulbur#rile de con"tiin# de/in sindromul central. VntTlnim ast+el delirul +ebril care apare $n perioada +ebril# "i se caracteriLeaL#!de obicei printr-o tulburare de con"tiin# de tip delirant sau delirant-oneiroid. /oluia este scurt#!urmTnd $n mod progresi/ sau regresi/ curba +ebril#.Apar iliLii!halucinaii cu coninut teri+iant!care cresc $n intensitate!mai ales seara..tarea de agitaie psihomotorie poate alterna cu st#ri oneiroide "i a7ineLie. :elirul in+ecios apare $n timpul bolii dar nu este raportat la +ebr#!a/Tnd un tablou clinic /ariabil!predomenent delirant sau oneiroid.:ispoLiia este /ariabil# $n +uncie de coninutul halucinaiilor.3ot apare ast+el stare de nelini"te psiho-motorie!an-ietate sau st#ri de aspect maniacal sau schiLoid cu ecolalie!ecomimie!ecopra-ie!mutism!a7ineLie!+le-ibilitate ceroas#.6rec/ent!$n e/oluie!pot apare st#ri de stupor sau st#ri amenti/e!cu disociere a con"tiinei propriei persoane "i cu agitaie psihomotorie $n limetele patului. /oluia este /ariabil# de la cTte/a Lile!la cTte/a s#pt#mTni!cu amelior#ri "i agra/#ri transitorii!urmate de un delir reLidual.0a copii aceste +orme de delir se $ntTlnesc mai +rec/ent. :elirul acut descris de c#tre 8almeil!repreLint# sindromul de con+uLie mental# gra/# sau malign#.)archand $l consider# ca o ence+alit# psihotic# aLotemic# "i $l e-plic# ca pe o reacie uni/oc# a sistemului ner/os +a# de aciunea unor +actori to-ici!in+ecio"i sau traumatici..e caracteriLeaL# printr-o stare de con+uLie mental#!agitaie psihomotorie intens# "i desordonat# care impune deseori imobiliLarea.Vn aceast# situaie pacientul se epuiLeaL# "i $n condiiile re+uLului de alimente "i lichide apar semne de deshidratare!ureea dep#"ind ( g Xo!oligurie!hipertermie.:ecesul poate sur/eni $n cTte/a Lile prin hiperaLotemie. :elirul acut poate s# apar# "i $n st#ri patologice de etiologie necunoscut# sau $n di+erite st#ri +ebrile.8onsiderat $n trecut ca a/Tnd un prognostic mortal!$n condiiile tratamentelor actuale de reanimare >hidratare!alimentare parenteral#! antibiotice!corticoterapie!neuroleptice@ el a de/enit curabil.)archand consider# c# $n delirul acut ar +i /orba de un tip special de reacie asimilabil# alergiei!o _intoleran# ner/oas#J +a# de di/erse no-e >to-ice!in+ecioase etc@. Ali autori au inclus delirul acut printre complicaiile sindromului general de adaptare a lui .el2e!sau dup# alii ar +i pro/ocat de o e-citabilitate crescut# a regiunii talamohipotalamice!o _stigmatiLare dience+alic#J prin in+ecii!agresiuni to-ice sau traumatice. PalucinoLa in+ecioas# este o +orm# particular# de psihoL# in+ecioas# caracteriLat# prin tulbur#ri mai puin marcate de con"tiin#!cu p#strarea criticii +a# de mani+est#rile morbide "i $n special +a# de halucinaii "i prin absena st#rii de e-citaie psihoimotorie.

(K4

*ulbur#rile psihice $n meningite!ence+alite "i supuraii cerebrale (.*ulbur#rile psihice $n cadrul meningitelor Agentul patogen cel mai +rec/ent este microbian >meningococul!pneumococul! bacilul proteus! bacilul tuberculos etc@!/irusurile! leptospiroLele propagate pe cale hematogen# sau lim+atic#!de la un proces septic din /ecin#tate. .e caracteriLeaL# clinic printr-un sindrom in+ecios general la care se asociaL# semne de iritaie meningeal#.*ulbur#rile psihice pot oscil"a de la o stare de iritabilitate la st#ri con+uLionale pro+unde.6rec/ent $ntTlnim somnolena!hiperesteLia!+oto+obia!ce+aleea.6enomenele sunt gra/e $n in+eciile microbiene.&mportana meningitelor const# din punct de /edere psihic $n procentaRul ridicat de sechele gra/e!cu atTt mai mult cu cTt in+ecia se declan"eaL# la /Trste mai mici. 2.*ulbur#ri psihice $n ence+alite nce+alitele sunt determinate de ageni in+ecio"i "i de to-inele lor..e pot $nscrie ast+el ence+alite primiti/e cu /irus identi+icat >rabia@ sau neidenti+icat >ence+alita epidemic# letargic#@ "i /iroLe generale >poliomelita!herpesul@!ence+alite secundare >post/acinale@!$n bolile microbiene >+ebra ti+oid#!tuse con/ulsi/#@!$n spirochetoLe >3G3@!$n in+ecii cu protoLoare >malarie@!ence+alit# prin metaLoare >tenie!cisticercoL#@. *ulbur#rile psihice constituie a"a numitul _sindrom ence+aliticJ $n care $ntTlnim tulbur#rile ritmului somn-/eghe!stare de agitaie!tulbur#ri de con"tiin# de aspect delirant!oneiroid!amenti/. nce+alitele primiti/e!ence+alita /on conomu cu +orma sa letargic# "i algo-mioclonic# au ca semne psihice de debut tulbur#rile hipnice.Dolna/ii adorm $n orice poLiie.Pipersomnia poate dura de la cTte/a Lile la cTte/a s#pt#mTni. Vn perioada de stare apar aspecte catatonice!delirante!oneiroide sau maniacale.:up# remitere apar sechele:bradipsihie!impulsi/itate!st#ri psihopatoide!dromomanie!mitomanie!per/ersiuni se-uale etc. :intre ence+alitele secundare este de reinut cea rubeolic# care las# sechele "i $n plus dac# sur/ine $n /iaa intrauterin# produce embriopatii rubeolice care pot duce ulterior la oligo+renii!la mal+ormaii oculare "i cardiace. M.*ulbur#rile psihice $n cadrul supuraiilor cerebrale Vn aceste caLuri pe lTng# tulbur#rile neurologice apar:apatie!indi+eren#!somnolen#!torpoare!coma urmate de sechele ence+alitice >hidroce+alie "i de+icit mental@. *ulbur#rile psihice $n bolile in+ecioase generale Vn scarlatin# $nainte de apariia e-antemului apare un delir pre+ebril iar $n con/alescen# un delir reLidual.Acelea" mani+est#ri pot apare "i $n tusea con/ulsi/#!pneumonie!gripe mai gra/e la copii "i la persoane /Trstnice. Vn hepatita epidemic# se descriu sindroame ne/rotice!aspecte schiLo+orme!tulbur#ri de con"tiin# pTn# la com#. *ulbur#rile psihice din tuberculoL# pot s# +ie determinate de procesul in+ecios!de accidentele terapeutice legate de tuberculostatice sau s# se constituie reacti/ +a# de situaia particular# de bolna/ cronic.Ast+el $n meningitele "i meningo-ence+alitele *D8 apare ce+aleea!/ertigii!st#ri con+uLi/e cu halucinaii!st#ri schiLo+orme.Vntr-un procentaR mic >('X@ r#mTn cu sechele de aspect psihopatoid.Vn procesele *D8 latente s-au descris st#ri neurastenice sau depresi/an-ioase!idei delirante de persecuie!idei mistice!erotomanie!idei de m#rire sau acte medicolegale >sinucideri sau omucideri@. *ulbur#rile psihice secundare tratamentului cu tuberculostatice apar $n +uncie de teren "i de metoda +olosit#..treptomicina produce uneori somnolen# sau bradipsihie!iLoniaLidele sau

cicloserina determin# uneori st#ri de eu+orie sau st#ri schiLoide!de depresie sau con+uLionale. *ulbur#rile psihice reacti/e /ariaL# $n raport cu stadiul a+eciunii.0a apariia bolii pacientul adopt# o atitudine plin# de resentimente sau de negare a bolii!uneori de re/olt# sau disperare sau disperare cu an-ietate!reacie ipohondric# isteric# sau paranoiac#.?e$ntoarcerea la acti/itate "i $n +amilie poate genera tulbur#ri de adaptare!sentimentul de in+erioritate. *ulbur#ri psihice de origine luetic#

(KK

tiologie.&n+ecia si+ilitic# este produs# de treponema pallidum descoperit# de .chaudin din (9'K "i pus# $n e/iden# $n creierul bolna/ilor cu paraliLie general# priogresi/# >3G3@ de c#tre )arinescu "i . . . . . .$n (9(M. .i+ilisul este o in+ecie cronic# care apare $n general la aduli "i e/oluiaL# stadial.0a copii se descrie si+ilisul congenital realiLat prin in+ecie transplacentar# dup# luna a K-a intrauterin#. A+ectarea sistemului ner/os se produce la un num#r de M-6X din caLuri!$n patogenie +iind incluse mai multe teorii.:up# 0e/aditi "i 0epine ar e-ista dou# tulpini de spirochete!dermatotrop# "i neurotrop#..-a remarcat $ns# c# e-ist# posibilitatea mutaiei dintre ele prin schimbarea tropismului.1n rol important $l are terenul!sc#derea reListenei prin alcoolism!traumatisme!surmenaR!boli asteniLante!cTt "i o hipersensibilitate tisular# cu aspect alergic. 3atogenia..pirochetele p#trund $n organism prin inoculare!realiLTnd apoi o in/adare de tip septicemic >+aLa secundar#@ dup# care se +i-eaL# la ni/elul di+eritelor organe.3#trunderea $n sistemul ner/os se +ace pe cale hematogen# "i perineuronbal# lim+atic#.3e cale hematogen# se +i-eaL# $ntr-o prim# etap# la ni/elul /enelor cerebrale "i meningeale unde pot stagna ani de Lile pTn# /or in/ada parenchimul cerebral prin bariera hemato-meningeal#..pirochetele pot aRunge $n l.c.r. prin migraia centripet#!de-a-lungul tecilor r#d#cinilor ner/ilor peri+erici "i al lim+aticilor perineuronale. &niial la ni/elul creierului procesul in+ecios a+ecteaL# /asele cerebrale!spaiile peri/asculare "i meningele >si+ilisul cerbro-meningo/ascular@.:up# ('-2' de ani spirochetele in/adeaL# parenchimul ner/os!ad#ugTnd alter#ri degenerati/e!realiLTndu-se +aLa de si+ilis cerebral parenchimatos.Arterita si+ilitic# $ncepe cu proli+erarea intimei >endarterit#@ "i realiLeaL# apoi o panarterit# "i in+iltraii celulare in+lamatorii peri/asculare!lumenul arteriorelor se mic"oreaL#!se pot obstrua ducTnd la +enomene de ramolisment $n esutul ner/os.Gomele sunt leLiuni in+lamatorii proli+erati/e $n esutul conRucti/ ad/entiial!mani+estTndu-se macroscopic sub +orma unor noduli cenu"ii-ro"cai de /olum mic!localiLai $n meninge sau $n esutul ner/os. 0eptomeningita luetic# se mani+est# printr-un proces de arterit# speci+ic# /aselor meningeale "i o in+iltraie a lim+ocitelor!a meningelui baLal $nsoit de reacie hiperplastic# secundar# cu proli+erarea esutului conRucti/ meningeal. )acroscopic meningele apare $ngro"at!albicios!opac.A+ectarea di+uL# a

aparatului /ascular +a/oriLeaL# uneori tulbur#ri hemodinamice $nsoite de un edem cerebral care pot e-plica apariia leLiunilor re/ersibileh.4 Vn etapa de si+ilis teriar >3G3@ leLiunile progreseaL# producTndu-se leLiuni degenerati/e ale neuronilor!pierderile neuronale obser/Tndu-se cu predilecie $n nucleii baLali "i cerebel!dar mai ales $n corte-ul cerebral +ronto-parietal $n stratul K.)acroscopi creierul este redus de /olum!cu leptomeningit# cronic# "i atro+ie important# a circom/oluiunilor +rontale..istemul /entricular este m#rit!dar mai ales la ni/elul coarnelor +rontale!prin regresiune degenerati/# a esutului ner/os "i acumulare de lichid..unt a+ectate concomitent di+erite organe interne. 8lasi+icare Vn perioada primar# a si+ilisului se descriu reacii psihogene determinate de con"tientiLarea gra/it#ii bolii!sub +orma unui sindrom obsesional!estenic etc. Vn perioada secundar# meningita di+uL# precoce se mani+est# prin sindroame ne/rotice!melancolice!maniacale sau to-ico-in+ecioase.Vn si+ilisul meningo-/ascular pot apare criLe apoplecti+orme "i epileptoide cu +enomene clinice de +ocar. Vn tabes >meningo-radiculo-ne/rit# speci+ic#@ tulbur#rile neurologice sunt maRore dar se pot asocia cu st#ri con+uLi/e!delirant oneiroide. 3araliLia general# progresi/# >3G3@ 3G3 este o meningo-ence+alit# cronic# di+uL# speci+ic# luetic# >stadiul de si+ilis teriar@ caracteriLat clinic prin tulbur#ri psihice globale "i progresi/e "i prin tulbur#ri motorii cu caracter progresi/. 8linica paraliLiei generale progresi/e

(K6

&ncubaia este $ndelungat#p!$n general $ntre 7-(K ani de la "ancrul primar.Vn e/oluia bolii se disting M stadii:perioada de debut!de stare "i terminal# de reducere sau marasm. 6orme de debut.:ebut prin sc#derea progresi/# a acti/it#ii intelecLuale!concomitent cu sc#derea rede/enei pro+esionale prin hipoprose-ie!dismneLii!sc#derea iniiati/ei!sugestibilitate. :ebutul prin tulbur#ri de comportament!pacientul de/enind iritabil!neatent!agresi/!cu desinhibiie erotic#!absenteism sau demisie pro+esional#!abuL de alcool. :ebut prin tulbur#ri de etic# sau prin acte medico-legale!caracteristic +iind +urtul cu martori >+ur# "i cere aRutorul paLnicului pentru a $nc#rca mar+a +urat#@. 3ot apare mani+est#ri de e-hibiionism!/iol!sinucideri absurde prin modalitatea de $n+#ptuire >$nec $n ap# mic#!gaLe deschise cu +ereastra deschis# etc@. Alteori debutul poate $mbr#ca aspectul unei st#ri maniacale!depresi/e sau paranoice +#r# $ns# a a/ea tensiunea a+ecti/# sau ideaia cTt de cTt sistematiLat#!delirul +iind absurd.)ai rar!debutul poate +i e/ideniat prin tulbur#ri neurologice:ticul sugerii >5bregia@ sau eso+agian . . .4 3erioada de stare..istematic se remarc# prin:tulbur#ri psihice!neurologice "i modi+ic#ri humorale. *ulbur#rile psihice:pe lTng# tulbur#rile prodromale >sugestibilitate!sc#derea acti/it#ii pro+esionale "i +enomene de desorientare temporo-spaial#!hipoprose-ie!amneLie $n deosebi anterograd# iar $n planul gTndirii apar idei delirante predominant megalomanice "i

absurde!incoerente!polimor+e! contradictorii!labilitate "i altruism.Dolna/ul a+irm# c# posed# muni de bani!a/ioane sau tractoare sub p#mTnt!sunt conduc#tori ai omenirii sau Lei.:elirul se modi+ic# de la o Li la alta!este absurd!megaloman!$n e/ident contrast cu accepiunea +a# de mici cadouri care li se +ace.Aceste tulbur#ri de gTndire conduc la o acti/itate deLordonat#!haotic#!+#r# scop. .indromul neurologic.*ulbur#rile oculare:aniLocorie cu semnul Arg2ll-?obetson4 3reLent.?.5.*. sunt e-agerate dar sc#Lute cTnd e-ist# o asociere cu tabesul.Apar tulbur#ri de sensibilitate cu analgeLie.8oncomitent apar tulbur#ri de motilitate cu tremor!dispre-ia >lipsa de coordonare a mi"c#rilor@ "i $n special disartria pus# $n e/iden# cu paradigmele clasice>nu poate spune copil# comp#timitoare "i treiLeci "i trei de regimente de artilerie etc!e/ideniindu-se diLartria@.Apar apoi tulbur#ri tro+ice!de metabolism!sc#dere ponderal#!pierderea control"ului s+incterelor!escare. .indromul humoral.Vn sTnge reacia Dordet-=aserman!)eini7e!8itochol sunt poLiti/e >cTnd tratamentul a +ost incomplet ele pot +i "i negati/e@.*.&.*.este poLiti/.0.c.r.este limpede!clorul!+os+orul!proteinorahia este '!%-(!2 gXo.?eaciile Bonne Appelt "i 3and2 sunt poLiti/e!benLoe coloidal poLiti/# $n primele tuburi. lementele celulare aRung la 7K-(K' pe mmc.*&* este poLiti/. 3erioada terminal# a 3G3 se caracteriLeaL# prin e-agerarea "i agra/area simptomatologiei din perioada de stare!netratat# boala aRunge la complicaii cardio-pulmonare!renale etc sau in+ecii intercurente!decesul +iind regula. 6ormele clinice au o mare /ariabilitate.?einem pe acele legate de /Trst#.6orma Ru/enil# apare $ntre (M2' de ani "i in+dantil# $ntre %-(2 ani!mani+estate cu tulbur#ri somatice accentuate "i e-itus $n 4-K ani. *ratamentul si+ilisului ner/os 1n aspect important $l constituie pro+il"a-ia luesului:e-amenul periodic al angaRailor!$naintea c#s#toriei!educaia populaiei etc.!metode practicate la noi cu bune reLultate dar care $n preLent nu se mai aplic# cu aceia"i asiduitate. Vn istoricul tratamentului curati/ cit#m:cianura de mercur!arsenicul!sul+atul de bismut!piretoterapia sau malarioterapia. Vn etapa actual# se utiliLeaL# penicilina $n cure de M' de milioane u.i.!$n doLe de un milion pe Li!cu urm#rirea lim+ocitoLei "i albuminorahiei.*ratamentul este completat cu cel igieno-dietetic "i ergopsiho-terapic ?emisiunile incomplete impun adesea pensionarea.

(K7

3.&P5]A )AB&A85-: 3? .&,H

3atogenia 3): 3): este considerat# ca +iind cea mai tipic# boal# endogen# psihiatric#>boal# determinat# de +actori intrinseci!interni@!rolul +actorilor e-terni +iind doar marginal!$n

declan"area sau agra/area acceselor. Vn cadrul studiului +actorilor endogeni se studiaL# $n mod preponderent importana +actorilor constituionali "i genetici "i importana aspectelor biochimice. &mportana +actorilor constituionali "i genetici ,Trsta medie la care apare primul acces ar +i $ntre MK-4o de ani!dar o proporie important# de $mboln#/iri apare "i $nainte de 2' de ani "i dup# K' de ani. .e-ul.Doala este mai +rec/ent# la +emei!dar $n lucr#ri mai recente di+erena nu mai este a"a de pregnant# >Dleurer 7'X la +emei!Bo2es 2 +emei la un b#rbat!dar muli consider# c# proporia +emei/b#rbai ar repreLenta proporia celor dou# se-e $n populaia general#. ?olul constituiei!a biotipului!$n care se $ncadreaL# dispoLiia a+ecti/#!temperamentul!aspectul mor+ologic!particularit#i humorale "i psihice. 8reatorul teoriei constituionaliste $n psihiatrie este considerat a +i Zretschmer "i care considera tipul picnic ca +a/oriLTnd 3):. *ipul picnic const# $n indi/iLi cu statur# mic#!cu aspect $ndesat!bondoc!sinton din punct de /edere psihic.Aceast# constituie ar +i $n 64X din caLurile clinice.Alii descriu la pacienii depresi/i o constituie astenic#!$n timp ce tipul picnic ar apare mai +rec/ent la +ormele bipolare. ?olul +actorulor genetici.&deea s-a acreditat u"or pe baLa obser/aiilor incidenei mai +rec/ente a bolii $n +amiliile bolna/ilor.3): ar +i de 2K de ori mai +rec/ent la +raii bolna/ilor decTt $n cadrul populaiei generale. 3rimele lucr#ri apar $n (9('!cTnd ,oght!pe baLe statistice a+irm# o transmitere recesi/#. Acreditarea de+initi/# a originii ereditare a 3): /ine odat# cu lucr#rile lui Zallmann asupra +amiliilor bolna/ilor de 3): "i studiul asupra gemenilor. .e urm#resc $n do/edirea +actorului genetic cTte/a proibleme: a..tudiul incidenei $mboln#/irilor la colaterali. -ist# mari /ariaii.Zallman /orbe"te de un risc de 2MX!.later de (KX..e respinge ideia unei asocieri genetice a 3): cu schiLo+renia "i oligo+renia. :epresia endogen# s-ar mani+esta la colaterali cu o +rec/en# de (KX!mai atinse +iind +etele a c#ror mam# este bolna/#>2KX@. b..tudiul unor arbori genealogici!studii mai rare ast#Li "i care tind a +ace leg#tura dintre 3): "i alte boili a c#ror gene se a+l# pe cromoLomul U >daltonismul!unele anomalii sanghine@ de unde se trage concluLia c# gena ipotetic# din 3): ar putea +i pe cromoLomul U. c..tudiul gemenilor monoLigoi "i diLigoi!a +ost al doilea mare argument al geneticienilor.:ac# $n populaia general# +rec/ene bolii apare $ntre '!4-(!6X!pe gemeni concordana apare de 2KX pentru heteroLigoi "i de (''X pe monoLigoi!ci+r# ameliorat# ulterior la /alori de 97X "i chiar de 7KX!dar oricum semni+icati/#.

(K%

6#cTnd o re/ist# a datelor de literatur# Zringlen arat# c# la monoLigoi concordana ar oscila $ntre M-9X!iar la diLigoi $ntre ' "i M%X >ci+rele medii ar +i de 62X pentru monoLigoi "i de (6X pentru diLigoi@ ceea ce este semni+icati/. d.3rincipalele teorii genetice :i+eritele studii mai /echi "i mai noi au condus la elaborarea unor modele genetice care s# poat# e-plica 3):. Bu e-ist# probe certe nici pentru transmiterea

dominant# "i nici pentru cea recesi/#!iar transmiterea legat# de se- este "i mai greu de do/edit. 8oncordana mai mare la gemenii monoLigoi ar do/edi o penetran# mai mare a genei. ste totu"i probabil ca una din gene s# se a+le pe cromoLomul U. .e pune $ntrebarea!cTte gene particip# "i ce repreLint# ele..later arat# ca r#spuns la prima problem# !c# atTt $n +ormele ciclice cTt "i $n cele depresi/e unipolare originea parental# bilateral# este de 2 ori mai +rec/ent# decTt originea parental# unilateral#!ceea ce presupune e-istena a dou# gene dominante "i eliminTndu-se teoria unigenetic# dominant#.Vn acest +el transmiterea sar +ace unilateral!recesi/ sau comportTnd un num#r mare de gene. 5 alt# teorie consider# modelul genetic ca o gen# situat# pe cromoLomul U "i alta dominant# autosomal# >cele 2 gene +iind neap#rat necesare@. .-a emis "i alte ipoteLe: -&poteLa unei gene autosomale unice!dominante!cu e-presi/itate slab#. -*eorii multigenetice!psihoLa +iind o /ariabil# ne+a/orabil# e-trem# $n care se acumuleaL# numeroase gene patologice. -5 alt# teorie arat# c# gena speci+ic# ipotetic# duce la apariia bolii numai dac# s-ar combina cu genele multi+actoriale care determin# caracterul cicloid. -)aRoritatea ipoteLelor g#sesc transmiterea dominant# ca +iind cel mai +rec/ent preLent#!purt#torii de gen# de/enind psihotici $n proporie redus#!graie in+luenei +actorilor de mediu. -)aRoritatea autorilor consider# modul de transmitere poligenic "i comple-!ceea ce se mo"tene"te +iind doar o tendin# crescut# la depresie!dar boala nu ar apare +#r# inter/enia +actorilor de mediu. Vn concluLie!modelul genetic de transmitere $n 3): r#mTne contro/ersat cu e-plicaii nedo/edite pri/ind o gen# dominant# cu penetraie incomplet#!2 gene dominante autosomale sau una pe cromoLomul U "i $n +ine ereditatea multigenic#..e remarc# chiar $n cadrul e-plicaiilor genetice implicarea +actorilor de mediu. ?olul +actorilor de mediu Vns#"i Zraepelin obser/ase c# $n unele caLuri accesul maniacal ap#rea prim#/ara iar cel depresi/ toamna. 6actorii psihotraumatiLani pot in+luena coninutul depresi/.Bumeroase debuturi ale bolii apar dup# di+erite boli somatice. Wung apreciaL# pro/ocarea e-ogen# la K-('X din caLuri!$n timp ce pro/ocarea psihogen# ar apare la 7!MX la b#rbai "i 9!KX la +emei.Vn rec#deri rolul +actorilor e-ogeni ar ocupa o pondere de 2MX. Dog#ia cauLelor e-ogene este mai mare $n depresii.*otu"i s-a descris "i o _manie a doliuluiJ!acces maniacal sur/enit dup# decese $n +amilie. Bumero"i autori consider# +actorii e-ogeni ca a/Tnd doar un rol declan"ator. Aspecte biochimice Vn discutarea aspectelor biochimice!o schematiLare didactic# a problemei impune necesitatea de a ne ocipa de trei categorii de modi+ic#ri: (..tudiul implic#rii modi+ic#rilor endocrineY 2..tudiul implic#rii di+eritelor anormalit#i $n distribuirea electroliilorY M.&mportana aminelor biogeneY

(K9 &mportana modi+ic#rilor endocrine 3rincipalul +actor endocrin pus $n e/iden# $n mod constant $n psihoLele a+ecti/e $l constituie cre"terea acti/it#ii adrenocorticale!de"i o leg#tur# etiologic# direct# este discutabil#..e "tie c# depresia este constant# $n sindromul 8ushing!se cunosc modi+ic#rile a+ecti/e

premenstruale!cele legate de metodele contracepti/e.0a depresi/i producerea corticosteroiLilor este crescut#!mai ales $n +ormele agitate dar nu "i $n +ormele apatice >ar +i legate de hiperacti/itate@.:e asemenea!subliniaL# 0empibre $n (9%' $n depresie nu e-ist# inhibiia nocturn# a secreiei suprarenale.*otu"i aceste tulbur#ri ar ine mai mult de an-ietate decTt de depresie. .-a incriminat o tulburare +uncional# a centrului secreiei A8*P datorat# unei hiperacti/it#i hipotalamice..-ar reduce ast+el sensibilitatea receptorilor la cre"terea secreiei suprarenale!modi+icTndu-se ast+el autoreglarea. Vn corticoterapie s-a obser/at la $nceput o stare de bun# dispoLiie!sociabilitate crescut#!logoree!pentru ca mai apoi s# apar# o stare hipomaniacal# >ulterior chiar manii sau melancolii@.0a depresi/ii unipolari s-a obser/at de asemenea o cre"tere anormal# a secreiei hormonului somatotrop!ca r#spuns la hipoglicemia produs# de insulin#.Acest r#spuns ar +i mediat de catecolamine.:e+icienele $n +uncionarea tiroidei pot duce!de asemenea la depresii.)i-edemul este $nsoit constant de depresie.Vn +ine 3arhon a emis ipoteLa c# 3): ar +i de origine tiroidian#!practicTnd la bolna/ii cu 3): tiroidectomia. 2Anomalii pri/ind repartiia electroliilor 5 serie de date etiologice se pot deduce din studiul metabolismului electroliilor..-a atribuit un rol important +ugii de 8a^^ din membrana celular# care ar +a/oriLa micropolariLarea.:a/idson g#se"te o dis+uncie a sistemelor subcorticale $n caLul depresiei cu cre"terea cantit#ii de 8a!glucoL#!lipide.&mportana iodului a +ost de asemenea cercetat# de c#tre 8onstana [te+#nescu-3arhon.Po++ ara# leg#tura dintre accesele depresi/e "i acidoL# "i cele eu+orice "i alcaloL#. Bumeroase cercet#ri se re+er# la cre"terea $n depresie a Ba intracelular "i modi+ic#ri determinate de permiabilitatea membranei..-a do/edit c# Ba cre"te #$n depresii cu K'X >probabil Ba intracelular@ "i de 2'X $n manie..e constat# concomitent o sc#dere a Z intracelular.6aptul c# litiu este +olosit $n tratamentul "i pre/enirea psihoLelor a+ecti/e este pentru c# se preLum# c# litiu este chimic apropiat de Ba "i Z "i!$n consecin#!se poate inter+era cu +unciile sale.*ulbur#rile principale ar consta $n repartiia Ba e-tracelular "i intracelular!cu o cre"tere a Ba reLidual $n accesul depresi/ "i o cre"teree "i mai mare $n +aLa maniacal#.0itiul!$n a+ara inter+erenei cu metabolismul monoaminelor!antreneaL# "i o sc#dere a sodiului reLidual "i o cre"tere a Ba intracelular!cu cre"terea lichidul7ui e-tracelular.0itiu cre"te posibilitatea de re+acere a aminelor "i scade cantitatea corespunL#tor la ni/elul sinapsei. .ituaia altor electroloi nu este clar#. M.?olul aminelor biogene Zraepelin considera 3): ca pe o boal# de origine to-ic#!moti/ pentru care!ulterior! multe cercet#ri s-au orientat spre a pune $n e/iden# di+eritele alter#ri metabolice "i!legat de ele o anumit# patologie cerebral#..-au incriminat into-icaiile de origine hepatic#!renal#!importana a numeroase substane >alcool!acid nicotinic@. Vn (9K9 /erett "i *oman emit o ipoteL#!ne/eri+icat#!pri/ind importana catecolaminelor "i serotoninei $n depresie!dup# care timp de peste 2 decenii se /or +ace cercet#ri asidui pri/ind biochimia creierului $n psihoLele a+ecti/e! Vn (96K se +ormuleaL# mai clar teoria pri/ind rolul aminelor $n metabolismul anumitor amine cerebrale!acestea de/enind de+icitare $n anumite Lone ale creierului "i cucTnd la alterarea procesului de transmitere chiar $n regiunile legate de +iLiologia a+ecti/it#ii >sistemul limbic "i mai

ales hipotalamusul@. Ar +i /orba!deci de o lips# relati/# a unor amine transmi#toare sau de o descre"tere a sensibilit#ii receptorilor la ni/elul unor sinapse din s.n.c.Vn manie!din contra!ar e-ista un e-ces de neurotransmi#tori sau de o cre"tere a sensibilit#ii receptorilor. Vn acest cadru s-au incriminat mai $ntTi noradrenalina "i serotonina..-a spus c# acetil-colina ar Ruca "i ea o parte de rol!/orbindu-se de lipsa proporionalit#ii $ntre sistemul colinergic "i catecolaminergic. *eoria a +#cut posibil# apariia a numeroase droguri antidepresi/e!care ar putea prin di+erite mecanisme s# determine cre"terea aminelor cerebrale "i restabilirea neurotransmiterii!ducTnd prin aceasta la dispariia depresiei. Aminele biogene mai mult studiate sunt $n num#r de trei "i preLena lor a +ost do/edit#!$n mod cert!$n creier. ste /orba de noradrenalin#!dopamin# "i serotonin#.primele dou# sunt catecolamine iar serotonina este o indolamin#.*oate deri/# din precursori aminoaciLi >catecolaminele din tiroLin# iar serotonina din tripto+an@. &poteLa aminelor are deci o +ormulare destul de simpl#.8a neurotransmi#tori!dac# concentraia dintr-.un anumit loc a s.n.c. scade!reLultatul este depresia!dac# cre"te depresia dispare.Alteori este /orba de o descre"tere a receptorilor postsinaptici.Vn st#rile maniacale s-a g#sit o cre"tere a concentraiei de monoamine.

(6' *otu"i trebuie inut cont c# sistemul ner/os uman este inaccesibil la o analiL# chimic# direct#!moti/ pentru care este greu a se in/estiga "i a se obine probe pentru o e/aluare corect# a ipoteLei aminelor. .# /edem mai $ntTi cTte/a date cunoscute pri/ind aceste amine.Aminele sunt sintetiLate din precursori!$n neuronul presinaptic "i sunt stocate sub +orm# inacti/# $n /eLicole sau $n a+ara lor $n neuron.Vn timpul trecerii in+lu-ului ner/os ele sunt eliberate $n +anta sinaptic#!mergTnd $n Lona receptorilor neuronali postsinaptici. a poate $ns# +i inhibat# de c#tre monoamino-idaL# >)A5@ care se a+l# $n mitocondrii. :intre substanele cu rol transmi#tor doar acetil-colina a +ost sigur!pe baLe indubitabile implicat# ca transmi#tor $n s.n.c.!situaia celorlalte amine +iind ipotetic#.*otu"i se cunosc o serie de date e-perimentale "i despre acestea "i pe care le /om preLenta sumar $n continuare: ?olul serotoninei &poteLa de+icitului de serotonin# se baLeaL# poe: (.8onstatarea c# era sc#Lut# la indi/iLii depresi/i!care s-au sinucisY 2.8onstatarea c# $n l.c.r. la depresi/i!metaboliii serotoninei scad "i cresc apoi!dup# ce depresia se amelioreaL#Y M.8onstatarea acti/it#ii antidepresi/e a precursorilor serotoninei >tripto+anului@Y ?olul catecolaminelor )etabolismul aminelor catecolice se intensi+ic# $n manie "i se reduce $n depresie!de"i este greu de spus dac# aceste modi+ic#ri sunt de origine central# sau peri+eric#. -creia metaboliilor noradrenergici este diminuat# $n depresii "i crescut# intens $n manii.0e/odopa!precursorul catecolaminelor poate la bolna/ii bipolari s# in/erseLe depresia $n manie.0a depresi/i ea este +#r# e+ect iar depresia agitat# este agra/at#.Dutiro+enonele!+enotiaLinele blocTnd receptorii catecolaminici au dup# cum se "tie aciune antimaniacal#. A"a cum am ar#tat concepia pri/ind aminele a gr#bit introducerea antidepresi/elor "i a s#rurilor de litiu $n tratamentul psihoLelor

a+ecti/e. ste +oarte di+icil de reLumat multitudinea de cercet#ri din acest domeniu!mai ales c# rolul aminelor $n transmiterea neuronal# din moti/ele in/ocate mai sus este $nc# prost preciLat#. Aciunea drogurilor antidepresi/e poate aciona la di+eritele ni/ele ale metabolismului monoaminelor!dup# cum urmeaL#: (.0a ni/elul sinteLei:se "tie c# precursorii chimici amintii sunt luai din alimente!trans+ormai intracelular "i apoi transportai spre a-on "i sinaps#Y 2.0a ni/elul stocaRului:transmi#torii sunt stocai a"a cum am mai ar#tat $n anumite /eLicole "i $n a+ara lor!de asemenea la ni/elul sinapseiY M.0a ni/elul mobiliL#rii lor:cTnd ner/ul este e-citat /eLicolele se sparg $n spaiul subsinapticY 4.0a ni/elul interaciunii cu receptorul!sc#LTnd sau crescTnd sensibilitatea la neurotransmi#torY K.0a ni/elul inacti/#rii:$n unele sinapse!neurotransmi#torul este inacti/at $n spaiun sinaptic!$n altele este retransmis $n sinaps#Y 6.0a ni/elul procesului de degradare metabolic# a neurotransmi#toruluiY )edicamentele /or putea aciona la unul sau la mai multe din aceste ni/ele!reLultatul +iind cre"terea aminelor. ?e+erindu-se la cercet#rile din acest domeniu!8oleman "i Droen >(972@ subliniaL# principiile modelului de cercetare biochimic# pri/ind modul de aciune a drogurilor!care trebuie s# se baLeLe pe urm#toarele: (.Agenii terapeutici > [!litiu!antidepresi/e@ in+lueneaL# di+erite amineY 2.6aptul c# aminele biogene >noradrenalina!dopamina!serotonina@ ser/esc ca neurotransmi#toriY M.6aptul c# agenii terapeutici altereaL# metabolismul aminelor biogene "i dinamica lor!$ntr-o direcie corecti/#!o patologie biochimic# e-istTnd $n +iecare psihoL# a+ecti/#Y DaLat pe aceste lucruri s-a $ncercat elucidarea aciunii a numeroase substane medicamentoase..e "tie c# obser/area a+ectului deprimogen al reserpinei a stimulat $n mare parte cercetarea pri/ind aminele cerebrale.Ast+el reserpina duce la sc#derea aminelor creierului!determinTnd!prin aceasta!$n unele caLuri o depresie se/er#.?eserpina induce depresia deci!prin pierderea aminelor cerebrale "i golirea /eLicolelor de stocaR "i accelerTnd totodat# distrugerea aminelor prin )A5. )edicamentele antidepresi/e &)A5 inhib# distrugerea intracelular# a aminelor libere!cu cre"terea aminelor intracelulare.:ac# tripto+anul >precursor al serotoninei@ este administrat $mpreun# cu &)A5 se poate potena e+ectul antidepresi/ al drogului.

(6( Antidepresi/ele &)A5 inhib# catabolismul monoaminelor din creier "i le cre"te ast+el doLa!sc#LTnd proporia de metabolii de deLaminare.8re"terea aminbelor libere se +ace "i la ni/elu e-tracelular!la ni/elul +antei sinaptice >0empibre!(97%@. Antidepresi/ele triciclice "i tetraciclice blocheaL# reutiliLarea aminelor. le cresc deci concentrarea monoaminelor prin inhibarea utiliL#rii lor peri+erice.Acest lucru se datore"te diminu#rii permiabilit#ii celulei "i +rTnei $n ceea ce pri/e"te recaptarea monoaminelor de c#tre neuronul presinaptic.Vn acest +el triciclicele cresc ni/elul aminelor la ni/elul receptor. Acumularea altor droguri antidepresi/e a dus la ideia c# este posibil s# se schimbe prin medicament metabolismul catecolaminelor $n depresie. 3e baLa acestor date!reLultatele terapeutice s-au putut a+irma prin anormalitatea metabolismului aminelor!care $n caLul psihoLelor a+ecti/e au o

importan# primar#. 8u toate acestea!/orbind din punct de /edere +iLiologic!sindromul maniacal sau depresi/ sunt $nc# departe de a putea +i e-plicate prin dinamica biochimic#!de"i a"a cum s-a /TLut!numeroase argumente pledeaL# $n +a/oarea unor balane perturbate $ntre sistemul serotoninergic "i catecolaminergic. 1nii subliniaL# c# de+icitul acti/it#ii serotoninergice centrale ar permite apariia tulbur#rilor timice!dar este totu"i insu+icient pentru a produce o +orm# mani+est# de boal#. 3erturbarea acti/it#ii catecolaminelor centrale acioneaL# ca o cauL# imediat# a tulbur#rilor a+ecti/e!determinTnd calitatea lor >acti/itatea catecolaminergic# cre"te $n manie "i scade $n depresie@. ?eacti/itatea la medicamentele antidepresi/e depinde $n mare parte "i de +actorii genetici.:e asemenea depresia inhibat# pune $n Roc mecanisme di+erite de cea agitat# care s-ar asem#na mai degrab# cu mania. 8u toate acestea!ipoteLa aminelor $n etiopatogenia psihoLelor a+ecti/e r#mTne prea simplist#..-au implicat "i alte amine biogene "i probabil c# $n /iitor altele /or +i im plicate. )andel >(969!(97'@ inRecteaL# de e-emplu di+erite substane e-trase din creier "i constat# M categorii de e+ecte: (.:opamina este legat# de +actorul energie "i iuniiati/#Y 2.)etil-indolamina ar +i legat# de eu+orie!calm!optimismY M.Borepine+rina este depresant#!aparenta sa aciuni eu+oriLant# baLTndu-se pe blocarea accesului s#u $n receptorul postsinaptic neuronalY /////////////////ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff

8orectat ortogra+ic aLi 2' mai (99% 8apitolul ,iolena "i agresi/itatea $n societatea uman# 1na dintre marile probleme ale umanit#ii a constituit-o problema /iolenei "i agresi/it#ii umane!a acelor tipuri de personalit#i pentru care agresi/itatea "i /iolena le apar ca cele mai corespunL#toare pentru e-istena "i supra/euirea social#.

Vn epoca mar-imului din ?omTnia!ideologii partidului din psihiatrie negau e-istena sociopatiilor "i mai ales $n societatea socialist# >care nu putea s# aib# decTt un rol sanogen!$n ciuda tarelor "i a totalitarismului care agresa personalitatea uman#@. *otu"i implicarea psihiatriei $n +enomenele de /iolen# "i agresi/itate nu se putea e/ita!$n condiiile problematicilor ridicate de actuala societate.Vn acest +el s-a constatat c# +enomenele /iolenei "i agresi/it#ii "i chiar a criminalogiei pot s# coincid# parial "i cu domeniul psihiatriei sociale.*otu"i psihiatria nu poate e-plica singur# aceste comple-e probleme sociale!de"i s-a subliniat c# $n acest domeniu e-ist# un punct de /edere limitat dar "i o /iLiune mai larg#.Vn acest cadru psihiatria a +ost chemat#!"i ea!ca al#turi de celelalte "tiine s#-"i aduc# un anumit aport!$n /astul "i actualul domeniu care e-ploreaL# antisociabilitatea.

6uria "i agresi/itatea.

(62

Vn ultimii M' de ani!aproape c# nu a trecut un an +#r# a se consacra acestui subiect!cel puin un congres!la care au participat pro+esioni"ti +oarte di+erii >psihologi!sociologi!psihiatri!geneticieni!neurochimi"ti etc@. :ac# la animal comportamentul agresi/ apare ca moti/at >se-ual!legat de instinctul de ap#rare sau alimentar@!la om apare adesea +#r# asemenea moti/aii >bande de tineri care agreseaL# trec#torii!luarea de ostatici etc@.Bumero"i autori /orbesc!$n sens social de agresi/itate!$n sensul unor ambiii comportamentale competiti/e.,on Dertalan++2 >(9K%@ descrie omul ca pe o +iin# cu instincte s#rac des/oltate!consecina +iind apariia unei +iine periculoase pentru el $ns#"i "i mediu.Acest lucru!subliniaL# Dastians >(972@!se baLeaL# pe +aptul c# omul nu are totdeauna capacitatea de a conduce "i controla uni/ersul simbiolic care +ace comunicarea posibil#.Vntrebarea dac# natura uman# este bun# sau rea a +ost pus# de mult# /reme.Pobbes spunea c# Qhome homini lupusQ!$n timp ce 0oc7e arat# c# $n natur# oamenii tr#iesc $mpreun#!+#r# lideri!$n raport cu dreptatea "i legile naturale!ca o comunitate a /irtuo"ilor anarhi"ti!aceast# lege natural# +iind!spune 0oc7e Qde origine di/in#Q.:ar subliniaL# Piwert >(969@ criminalul!ca "i bolna/ul mintal particip# la aceia"i mitologie a omului alienat.8ontrar numeroaselor p#reri!$n acest domeniu!:ur7heim >(%%K@ nu /ede caracterul patologic al crimei!pentru el crima +iind un +apt social normal!deoarece +enomenul nu apare doar $n unele societ#i sau la unele specii!ci $n toate societ#ile!din toate timpurile.:in acest moti/!delictul!crima apar legate de condiiile /ieii colecti/e!de toate /Trstele!ceea ce +ace din /iolen# o ade/#rat# maladie social#.)ai mult!chiar!:ur7heim subliniaL# c# aceasta este un Q+apt social normalQ!deoarece ar +i util "i necesar!legat de condiiile +undamentale ale /ieii sociale "i util# c#ci aceste condiii care o genereaL# sunt ele $ns#"i indispensabile e/oluiei normale a moralei "i a dreptului.:in acest moti/!r#u+#c#torul nu mai apare ca un antisocial radical!ca o specie paraLit!un corp str#in!inasimilabil $n sTnul societ#ii!ci ca un agent regulator al /ieii sociale.*rans+ormTnd crima $ntr-un +apt oarecare!nu $nseamn# s# nu o urTm!deoarece nici durerea nu este deLirabil# >:ur7heim@.:e"i indi/idul "i societatea ur#sc /iolena "i crima-acesta +iind aspectul normal al problemei-ea ar Ruca totu"i un rol util $n societate. *otu"i trebuie subliniat c# :ur7heim scria acestea $n (%9K!$n anumite condiii speci+ice "i c#!a denatura aceast# /iLiune!$n sensul c# el ar +ace apologia crimei nu este real!deoarece autorul a/ea ne/oie de aceast# e-agerare pentru a se opune!la acea epoc#!unor concepii statice sau religioase ale timpului s#u "i pentru a implica +enomenul /iolenei $n cadrul unui comple- studiu sociologic!$n care $ns#"i autorul a +ost printre pioneri.?ealitatea ste c# +iina uman# se a+l# angaRat# continuu $n g#sirea de soluii $n ceea ce pri/e"te agresi/itatea "i crima!aceasta +iind poate mult mai actual decTt

$n secolul trecut. &maturitatea a+ecti/# a tinerilor /a +ace ca la ace"tia +uria "i agresi/itatea s# apar# $n condiii mult mai u"oare!+iind implicai mai ales +actorii +amiliali >p#rini cruLi!criticism e-agerat!+a/oriLarea unui +rate etc@. -ist#!subliniaL# Wersild "i colab. >(97%@ o serie de condiii care cresc susceptibilitatea adolescenilor "i m#resc +rec/ena "i intensitatea comportamentelor agresi/e!a +uriei "i a urei.Aceste +enomene ar +i:+oamea "i oboseala +iLic# "i psihic#!ironiLarea permanent#!leLarea constant# a mTndriei "i autostimei. "ecul este o ade/#rat# traum# psihic#!el produce adesea sentimentul de ru"ine din care mai ales tinerii caut# s# ias# prin /iolen#. 6ormele agresiunii "i a /iolenei.,orbind din punct de /edere al psihologiei animale!0orenL deosebe"te 6 tipuri de agresiune $n#scut#: -agresiunea pr#d#toareY -atacul $n gloat#Y -reacia disperat# >lupta disperat# pentru a sc#pa de un pericol@: -agresiunea teritorial#Y -lupta de ri/alitate pentru se-Y -ap#rarea puilorY

(6M

,orbind!de aceast# dat# despre om!)usaph "i )ettrop >(972@ indi/idualiLeaL# "i ei urm#toarele +orme de /iolen# "i agresi/itate: (.Agresiunea prin +rustraie >agresiunea prin +urie datorate unei +rustr#ri@Y 2.Agresiunea instrumental#!numeroase agresiuni neintind lo/irea /ictimei!actul agresi/ +iind doar necesar >+ugarii lo/esc o persoan# pentru c# aceasta ar +i o barier# pentru scopul lor@Y M.Agresiunea ocaLional#!concept introdus de 6ris!+iind /orba de o agresiune comis# +#r# moti/e clare ci pur "i simplu pentru c# a"a a +ost oportunitatea $n acel momentY 4.Agresiunea $n a+ara supraeului >supunerea duce la re$nt#rirea e-tern#@Y 8ecco "i ?ichards >(974@ re+erindu-se la agresi/itatea dolescenilor!arat# c# la ace"tia ea se e-prim# mai mult /erbal "i mai puin +iLic.Ast+el (9X dintre ele/ii "colilor superioare ar +olosi /iolena pentru reLol/area con+lictelor..unt notate o serie de comportamente agresi/e!speci+ice adolescenilor: -ipetele!apar ca metode directe de a-"i ar#ta +uria >+enomen care descre"te odat# cu cre"terea cronologic#!la +ete persistTnd $nc# mult# /reme@Y -agresiunea /erbal# e-primat# $n maniere di+erite >porecl#!schimbarea /oit# a numelui!atragerea ateniei asupra calit#ilor negati/e ale ad/ersarului!bTr+a@Y -ironia ca +orm# de e-primare a ostilit#iiY -$nRur#turile!di+erite e-presii pro+anatoare sau inRurioase sunt mai +rec/ente la b#ieiY Wersild "i colab.>(97%@ /orbesc de adolesceni "i de alte +enomene legate de comportamentul agresi/.Vn acest sens autorii /orbesc de urm#toarele mecanisme: -ascunderea!amTnarea sau abaterea agresi/it#ii "i a +uriei!lucru care se mani+est# $n +uncie de educaie >adeseori necesitTnd un mare consum de energie@Y -acumularea +uriei!unii indi/iLi nu r#spund imediat!pentru ca ulterior s# se mani+este sub +orma ner/oLit#ii!lipsei apetituluiY -sublimarea +uriei "i agresi/it#ii $n +anteLie sau re/erii.Adolescentul $"i poate ast+el imagina r#sbunarea!scene de trium+ personal!/iolen# sau chiar dorina de moarte a

persoanei urTte!$n +anteLie.Acest mecanism ser/e"te!totu"i!ca supap#!ca un /eritabil mecanism de re+ulare!ca un /entil de siguran#Y -deplasarea +uriei "i agresi/it#ii spre altce/a sau altcine/a >sparg!distrug obiecte!chinuiesc animale!bat alt# persoan#!iar uneori se pot al#tura unor grupuri cu mani+est#pri antisociale etc@Y -proiectarea ostilit#ii este o metod# de e-ternaliLare!considerTnd c# alii sunt ner/o"i!c# starea lor se datore"te altora care au gre"it.Vn acest caL apare adesea sentimentul c# a +ost nedrept#it!apare re/endicati/itatea e-agerat#!plTngeri cronice contra "colii!+amiliei!comunit#ii!uneori asupra unor grupe sociale sau etnice pe care le consider# /ino/ate de starea sa.Vn acest caL nu numai perceperea +enomenelor din Rur /a +i de+ormat#!iar memoria /a reine numai pedepsele!nedrept#ile!$n timp ce multiplele ocaLii de a +i tratat +a/orabil /or +i uitate. -1ra direcional# asupra propriei persoane poate lua /ariate +orme:autocriticism e-agerat!autoblamarea >care este $nsoit# de riscuri mai mici@!apariia mani+est#rilor psihosomatice.:up# ron "i colab.>(96M@ agresi/itatea $n "coli depinde de gradul agresi/it#ii "i /iolenei $n +amilie!+orma actului agresi/ +iind mediat# de +actoirii culturali.Puani-3alacios "i .cheuer >(972@ consider# c# 4X dintre adolesceni indic# +rustraia drept cauL# a +uriei "i agresi/it#ii.

,iolena $n cadrul +amiliei.1n capitol aparte pri/ind /iolena social# $l repreLint# /iolena din cadrul +amiliei.,iolena este incompatibil# cu +unciile +amiliei!de"i $n practic# este +oarte +rec/ent#.6olosirea +orei +iLice $ntre membrii +amiliei este una dintre cele mai dramatice realit#i ale Lilelor noastre >poate /aria de la insulte minore pTn# la homicid@..-au cercetat $n mod deosebit moti/ele acestui tip de /iolen#.Goode consider# c# /iolena se datore"te coabit#rii $ndelungate!care ar putea declan"a reacii de +urie.&ndi+erena p#rinilor!senLaia de reRet pot declan"a /iolena dintre +rai.).Panemann 02stad >(97K@ /orbe"te de relaiile interpersonale speciale $ntre /ictim# "i agresor!$n care /iolena este reLultatul antagonismelor care au +ost tolerate timp $ndelungat!$n care /ictima "i-a ridiculiLat "i presat agresorul!pTn# s-a atins punctul ma-im de reListen#.=ol+gang /orbe"te de natura suicidar# sau masochist# a unor /ictime!care

(64

pro/oac# atacul agresi/!$n timp ce .argent arat# c# unii copii homicidali!acioneaL# ca agent letal al unui p#rinte adult care $mpinge copilul incon"tient s# ucid#. D#taia copiilor este mai +rec/ent administrat# de c#tre p#rinii cu probleme! p#rinii schiLoiLi!alteori prin depolasarea +uriei din cadrul problemelor maritale asupra copiilor!care apar ast+el ca inta abuLurilor!graie procesului de deplasare a

agresiunii.Gill >(9%2@ subliniaL# c# b#taia copiilor nu are $n maRoritatea caLurilor e-plicaii psihologice "i adeseori e-ist# probleme sociale "i conte-tuale >"omaR! desgustul de s#r#cie etc@. ,iolena $n +amlie ine "i de socialiLarea agresiunii.8opiii agresai /or de/eni la rTndul lor p#rini /ioleni >deoarece b#t#u"ul +rustreaL# dar creiaL# "i modelul@.*ot Gilles obse/# c# /iolena este mai mare $n +amiliile s#race!cu educaie precar#!cu +amilii disociate!$n +amilii cu peste 4 copii..ocialiLarea copiilor prin b#taie apare la p#rinii care au mai puine aspiraii pentru copiii lor.3edepsele /ariaL# "i $n +uncie de se-ul "i tr#s#turile p#rinilor "i a copiilor!$n +uncie de rolul preg#tit copiilor $n /iaa adult#.)ar2 Panemann 02stad >(972@ subliniaL# c# dou# aspecte sociale s-au e-ploarat $n +amiliile /iolente: -structura de putere $n +amilieY -structura de putere a marii societ#iY 6amilia ca orice grup social consist# $ntr-o ierarhie!cu subordon#ri!ri/alit#i!uLul de +or#.:in acest punct de /edere!.trauss >(97M@ include aceasta $n structura social#!subliniind importana /alorilor!credinelor!caracteristicile indi/iduale! +actorilor precipitani!/alorilor sociale!puterea!actul /iolent "i consecinele pentru copil!+amilie "i societate.Vn oarecare m#sur# con+lictul nu trebuie /#Lut numai $n sens negati/!ci "i ca +or# poLiti/#!pentru un echitabil schimb de recompense "i pedepse. *eoriile culturaliste /#d $ns# cauLa /iolenei $n a+ara +amiliei.Gill subliniaL# importana structurii puterii $n societate!lucru ce a+ecteaL# /iolena $n +amilie! abuLul masi/ social +a# de copii +iind mult mai periculos decTt cel indi/idual.Acest abuL social const# $n statisticile +oamei "i malnutriiei la copii!morbiditatea! s#r#cia!educaia de+icitar#!o+icialiLarea b#t#ii $n "coal#!instituii de corecie.*ot Gil discut# /alorile culturale care sancioneaL# prin b#taie.1nii medici!educatori $ncuraReaL#!chiar dac# nu direct!b#taia copiilor de c#tre aduli. :ac# $ns# /iolena este utiliLat# de copii "i $n societate /a e-ista mult# /iolen#. 8eea ce $i +ace pe p#rini s# maltrateLe copiii sunt $n primul rTnd problemele emoionale. -ist#!de e-emplu!o relaie $ntre in+anticid "i potenial suicidal trecut "i preLent al p#rinilor. -ist# de asemenea probleme pri/ind personalitatea p#rinilor!$n timp ce alte probleme socio-economice se re+er# la alcoolism sau la consumul de droguri!de relaiile precare $ntre mam# "i tat# cu deplasarea ostilit#ii spre copii.Vn alte situaii este incriminat stersul $ngriRirii materne.Ast+el lmer /orbe"te de acumularea de stres $n cadrul +amiliei!mai ales la clasele de+a/oriLate economic.Ali +actori constau $n probleme +iLice "i emoionale!copiii n#scui unul dup# altul!prematuritatea!cre"terea copiilor de c#tre un singur p#rinte!ignorana p#rinilor!lipsa e-perienei educati/e. D#taia mai apare "i ca e"ecul copiilor de a $ndeplini anumite a"tept#ri ale p#rinilor.3aternurile educaionale trec din generaie $n generaie!r#mTnTnd neschimbate!ceea ce psihologic este o identi+icare cu p#rinii agresi/i.:in acest caL!mama care bate!a +ost copil b#tut!iar copilul b#tut /a bate "i el pe cei mici.,iolena e-trem# a copiilor este rar# "i adesea re+lect# relaiile +oarte s#race dintre copil "i p#rini.:ac# sunt homicidali!ei $"i aleg p#rintele ca /ictim#.1nii dintre copii sunt $ncuraRai de un p#rinte contra celuilalt.8opiii pot /iolenta de asemenea ali copii "i $n primul rTnd pe aceia care le amenin# poLiia lor $n +amilie sau $n mediul imediat.8opiii /ioleni sunt receptori ai unor modele s#race de comportament social sau a unei sutuaii sociale stresante. )aRoritatea lucr#rilor care pri/esc /iolena $n +amilie iau $n considerare

di+erite /ariabile pri/ind structurile sociale..unt incluse!ast+el!/ariabile demogra+ice!de se-!ras#!clas#!dar "i relaiile din interiorul "i e-teriorul +amiliei.6emeia este mai agresi/# /erbal!b#rbatul +iLic iar unele comportamente sunt legate de locul ocupat de modelul de /iolen# $n societate.D#ieii sunt mai agresi/i ca +etele!dar sunt "i mai +rec/ent "i mai intens pedepsii.)amele din clasele mai

(6K

de+a/oriLate economic sunt mai puin permisi/e.3#rinii delinc/enilor sunt mai puniti/i.Gordon subliniaL# c# +ata este mai agresi/# dac# mama +olose"te pedepse +iLice!iar b#iatul este mai puin agresi/ dac# nu este pedepsit prea +rec/ent. Anumite atitudini agresi/e ale adolescenilor pot +i corelate cu anumite atitudini p#rinte"ti.5 mare importan# are $n aceast# problem# maniera de separareidenti+icare a adolescenilor $n cadrul +amiliei.)ic"orarea schimburilor dintre p#rini "i adolesceni poate duce la con+licte /iolente > dwards@!cu cre"terea dorinei de independen# a copiilor. &ncidena /iolenelor +amiliale este +oarte mare "i +oarte greu de apreciat $n acela"i timp >cu e-cepia homicidului sau a b#t#ilor +oarte gra/e@.)c 8lintoc7 arat# c# M'X dintre homicidali se datoresc disputelor domestice.Zempe estimeaL# tortura la copii ca a/Tnd o +rec/en# de 6Xo iar ]allea estimeaL# c# 2''-2K'.''' de copii au ne/oie de ser/iciile de protecie $n +iecare an $n .1A!iar M''' au +ost gra/ r#nii.:ac# acestea au +ost doar caLurile raportate!Gill "i Boblela apreciaL# la 2!K-4!( milioane de copii care se a+l# $n aceast# situaie.6erguson arat# c# 4(X dintre /iolenele +a# de copii se petrec sub /Trsta de K ani "i +oarte multe chiar sub /Trsta de un an. *otu"i trebuie subliniat c# brutaliLarea copiilor nu este un produs al Lilelor noastre!problema +iind preluat# din trecut.Vn (%7( se creia de e-emplu .ocietatea pentru pre/enirea cruLimii +a# de copii. 8re"terea +rec/enei /iolenei +a# de copii "i a /iolenei $n cadrul +amiliei a determinat ca $n numeroase #ri s# se ia m#suri de pre/enire.Vn acest +el s-au creat instituii sociale menite de a pre/eni /iolena de acest tip "i $n special de a proteRa copiii. tiologia comportamentului agresi/ "i /iolent.A/Tnd $n /edere importana agesiunii "i /iolenei $n societatea uman#!implicarea lor $n multiple +enomene sociale este necesar# o pri/ire sumar# asupra cauLelor care pro/oac# aceste +enomene. Agresiunea este un comportament e-plosi/!/iolent!$n timp ce agresi/itatea este o predispoLiie constituional# sau potenial# spre lupt# sau posibilitatea de a aciona agresi/ sau de a comite atacuri neprop/ocate.Agresiunea este mai mult sau mai puin un comportament /iolent +iLic sau /erbal!contra unei persoane sau a unor obiecte. :ollard >(9K'@ d# o de+iniie simplist# agresiunii!care ar +i o modi+icare ce ar a/ea ca scop leLarea organismului /iu!$n timp ce Duss subliniaL# c# agresiunea este un r#spuns care trimite stimulii noci/i spre alt organism.Zau+namm include $n de+inirea agresiunii "i e-periena subiectului.Vn

e-picarea comportamentului agresi/!unii pun accentul mai ales pe +actorii biologici!$n timp ce alii incrimineaL# mai ales +actorii de mediu.6reud!de e-emplu!/ede comportamentul agresi/ ca un instinct $n#scut!lucru a+irmat "i de 0orenL>(966@. 3sihanali"tii subliniaL# c# libidoul "i agresi/itatea "i-ar a/ea sursa la ni/el hormonal.8re"terea androgenilor!de e-emplu!ar determina un comportament agresi/ "i ar duce la sc#derea timidit#ii >+eed-bac7ul negati/ dat de androgeni "i estrogeni ar Ruca un rol important@. Vn cercetarea comportamentului agresi/!,isser >(972@ subliniaL# c# e-ist# M poLiii e-treme!pri/ind rolul e-perienei con"tiente: -concepia c# e-periena con"tient# nu ar a/ea rol cauLalY -concepia c# e-periena con"tient# are sigur e+ect cauLalY Groen >(972@ subliniaL# c# dup# introducerea armelor de +oc!agresi/itatea uman# a de/enit mai priculoas# "i mai letal#!+a# de toate +ormele de agresi/itate animal#Y Vn discutarea etiologiei comportamentului agresi/ e-ist#!a"a cum am mai subliniat!numeroase poLiii "i puncte de /edere.Vn acest sens ne /om opri asupra cTtor/a mai importabte. (. -plicaiile biologice.Vn Qoriginea speciilorQ >(%K9@ "i Q:escendena omuluiQ!:arwin proclama ideia Qluptei pentru e-isten#Q!con+irmTnd punctul de /edere a lu Pobbes!asupra naturii umane.&deia luptei pentu e-isten# "i a supra/euirii a a/ut un mare r#sunet social "i politic!ceea ce l-a +#cut pe :arwin $ns#"i s# regrete!deoarece +iloLo+ii sociali au interpretat descoperirile lui :rawin $n mod gre"it!ca pe o ri/alitate intraspeci+ic# "i ca e-istena unei competiii permanente $n natur# "i societate.Acest lucru s-a e-primat prin concepiile social darwiniste!ceea ce sublinia

(66

?oss Duc7 >(976@!a Rusti+icat!de e-emplu $n .1A sistemul economic QlaisseL +aireQ!e-ploatarea indienilor sau e-ploatarea colonial#.:e"i :arwin susine c# Qomul poart# $n corpul s#u stampila originii sale in+erioareQ!totu"i $ncercarea de a g#si e-plicarea Qr#ut#iiQ sale numai $n instincte este prea mult. -plicaiile biogenetice au dominat epoca lui 0ombroso >(%9K@!dar de"i aceste e-plicaii au trebuit s# cedeLe pasul curentelor socio-psihogenetice!studii recente reactualiLeaL# tot mai mult importana noiunilor de teren "i predispoLiie la delinc/en#.Ast+el!arat# .i/adon >(%7M@ ereditar!prin procese morbide la ni/elul s.n.!prin accidente!anomalii ale des/olt#rii +iLice!tulbur#ri ale echilibrului hormonal.sau pur "i simplu printr-o tulburare a structurii dience+alice!toate acestea plaseaL# subiectul $ntr-o stare de Q+ragilitate biologic# relati/#Q.Vn acest +el!solicitarea e-tern# asupra personalit#ii cu ast+el de tare biologice /a determina r#spunsuri de/iante!inclusi/ $n sens antisocial. :i *ullio >(9K'@ subliniaL# c# terenul delinc/ent este Qo e-presie a ansamblului de condiii organice!psihice!ereditare!congenitale sau achiLiionate!care diminuiaL# reListena indi/idului la instigaiile mediului!permiTnd indi/idului s# de/in# delinc/entQ.Aceste Qe-citaii criminogeneQ!r#mTn la omul obi"nuit sub pragul operant!$n timp ce la ace"tia!ele declan"eaL# reacia antisocial#.0ombroso >(%9K@ a

/orbit de criminalul $n#scut!$n sensul unei ade/#rate psihopatii constituionale. -ist#!spune autorul!indi/iLi ereditar incapabili de socialiLare "i predispu"i prin acestea la delinc/en#.1n punct similar de /edere era culti/at "i de 3richard >(%MK@ prin descrierea lui Q)oral &nsanit2Q!sau de c#tre )agnan!prin descrierea Qdesechilibratului mintalQ.8hiar descrierile lui Z..chneider >(92M@!a"a cum am /#Lut!merg $n mare parte $n acela"i sens.Au +ost incriminai o serie de +actori care in de constituia biologic# a indi/idului!ca: -,Trsta!care are o mare importan#.)aRoritatea delinc/enilor se situiaL# $n Rurul /Trstei de 2K de ani la b#rbai "i M' de ani pentru +eme!de"i subliniaL# .i/adon >(97M@ aceste limite s-au redus $n preLent >(7 respecti/ 2% de ani@.8riLa adolescenei!ca "i alte criLe biologice duc la cre"terea comportamentului /iolent.*utt >(974@ subliniaL# mai ales la adolesceni cre"terea +oarte mare a consumului de alcool "i de alte droguri "i!paralel cu acesta cre"terea a numeroase tipuri de /iolen"i. -.e-ul are de asemenea importan#.*oate statisticile /orbesc de pre/alena comportamentului agresi/ la b#rbai.:ragomirescu >(976@ subliniaL# c# 94X dintre delinc/enii adolesceni sunt b#iei!iar statisticile 5). arat# c# 4'X ditre ace"tia consum# alcool.:i+erenele se-uale nu sunt numai biologice!ci le sunt $n acela"i timp "i de statut social!/echile obi"nuine $n schimbare!trans+ormarea radical# a /ieii +emeiei ducTnd la modi+ic#ri importante $n ceea ce pri/e"te pre/alena se-ului.D#rbatul ar +i totu"i mai predispus biologic la /iolen#!datorit# pierderii controlului asupra pulsiunilor se-uale!pe cTnd +emeile ar lega delinc/ena mai ales de unele situaii +iLiologice >sarcin#!menstre@. ?olul glandelor endocrine este de asemenea +oarte mare..-a incriminat glanda tiroid#!glandele se-uale!hipoglicemia.:e +apt!arat# Wersild "i colab.>(97%@ aproape toi b#ieii "i o mare parte din +ete au comis cTnd/a acte ilegale >$n interpretarea strict# a legii@!de"i +oarte puine din aceste caLuri au aRuns a +i cercetate de organele de ordine. -1nele boli somatice pot predispune la cre"terea agresi/it#ii..t#rile postence+alitice determin# $nclinaii spre per/esiuni se-uale!alcoolismul are de asemenea o mare in+luen#..e cunosc de asemenea leg#turi dintre agresi/itate "i anumite in+irmit#i >statur# mic# sau prea mare@. -.ubalimentaia cre"te incidena r#spunsurilor agresi/e..#r#cia!in+ometarea cronic#!duc la trans+orm#ri importante ale personalit#ii!determinTnd o mai mare $nclinaie spre concret!spre tendine egoiste "i re/endicati/e. llemberger >(9K%@!pe /oluntari $n+ometai timp de 6 luni!a demonstrat c# $n aceast# situaie se modi+ic# caraterul!treptat indi/iLii de/in ostili!gelo"i!curio"i iar modi+ic#rile au persistat mult timp dup# terminarea e-perimentului. -&mportana creierului a +ost pe larg studiat#.0eLiunile cerebrale de di+erite tipuri!determin# modi+ic#ri de comportament $n sens antisocial.Pill "i 3aud >(972@ arat# c# la 47-K'X dintre

(67

uciga"i!se constat# anomalii eeg>e-ces de acti/itate lent#@.?ecidi/i"tii preLint# ast+el de modi+ic#ri de 2 ori mai +rec/ente.,orbind de importana sistemului ner/os!0aborit subliniaL# aceasta!chiar $n +orma sa cea mai simpl# este ast+el organiLat!$ncTt un stimul >intern sau e-tern@ poate determina un r#spuns simplu!stereotip >ansamblu stimul-r#spuns care permite supra/euirea imediat#@!punTnd $n Roc +ora cea mai primiti/# a snc.0a om $ns# pulsiunea hipotalamic# >sinele +reudian@ se lo/e"te de bariera social#.8hiar $n lumea animal#!arat# 0aborit!apare problema ierarhiei "i a stabilirii dominanei.0a om graie limbii!regulile dominanei se instituionaliLeaL# "i se transmit ca legi dealungul generaiilor!constituind esena unei culturi.&nterdiciile sociale apar cu atTt mai mari cu cTt poLiia sa social# este mai in+erioar#.Acest# ciocnire $ntre pulsiunile instinctuale "i interdiciile sociale!constituie prima surs# de angoas# >de"i omul este incon"tient de determinismul sociocultural@.0a baLa moti/aional# a comportamentului ar sta deci cauLe pulsionale "i emoionale.6aptul c# un semnal anun# o pedeaps# sau recompens# se +ace prin intermediul sistemului neuroendocrin. :up# Gra2 ar e-ista M tipuri de comportament!ca r#spuns la stimuli: (. 8omportamentul de apropiere!cu $n/#area recompensei "i e/itarea pedepseiY 2.8omportamentul de +ug# sau lupt#!cu declan"area necondiionat# >comportament de e/itare!agresi/!de ap#rare!cu baLa $n hipotalamus!substana cenu"ie central# meLence+alic#!amigdale@Y M.1n comportament inhibat care se traduce prin e/itarea pasi/# sau stingerea unui comportament achiLiionat anterior: &nterrelaia acestor M sisteme s-ar organiLa la ni/elul hipotalamusului. 3e de alt# parte angoasa!care adesea st# la baLa comportamentului agresi/!poate +i $n raport cu punerea $n Roc a sistemului adreno-simpatic "i hipo+iLo-suprarenal "i se reLol/# prin +ug#!lupt# sau agresiune de+ensi/#.1n alt mecanism pro/ocator de angoas# reLult# din ceea ce 0aborit nume"te Qde+icit in+ormaionalQ pri/ind situaia unui e/eniment e-terior.0a om se mai adaug# e-istena imaginarului!a c#rui material este $n ansamblu memoriLat con"tient "i incon"tient.Agresi/itatea!arat# 0aborit!apare ca o manier# simplist# de reLol/are a con+lictului dintre pulsiunile hipotalamice "i interaciunea socio-cultural#.:ac# este imposibil a te sustrage agresiunii psiho-sociale!reLultatul este apariia unei st#ri depresi/e iar uneori a to-icomaniei.,iaa "i agresi/itatea!arat# 0aborit!sunt sinonime din punct de /edere biologic.Vnc# de la primele mami+ere apare sistemul limbic!cu posibilitatea memorieiu de lung# durat#.Graie memoriei!moti/aia se $mbog#e"te cu e-periena trecutului.Apariia corte-ului!duce la posibilitatea anticip#rii!la stabilirea unei strategii capabile a satis+ace sau a e/ita. Vn cadrul concepiilor biologice o mare importan# o au cercet#rile pri/ind localiLarea $n s.n.c. a baLei materiale care determin# comportamentul agresi/.8omportamentul uman se modi+ic# dup# unele tumori ale lobului temporal >leLiuni constatate postmortem la agresori@..istemul limbic!meLence+alul! hipocampul a"a cum am mai ar#tat!au +ost de asemenea incriminate. Agresi/itatea!arat# ,isser!este o unitate care se baLeaL# pe di+erite structuri +iLiologice.:e o deosebit# importan# $n comportamentul agresi/ este hipotalamusul.8annon ar#ta $n (92' c# pisica decorticat# +ace u"or Q+alsa agresi/itateQ >cu cre"terea *A!pulsului!transpiraiei!sburlirea p#rului@.Aceast#

reacie r#mTne atTta timp preLent# cTt hipotalamusul posterior r#mTne intact.:ac# a +ost distrus!apar doar elemente iLolate ale Q+alsei +uriiQ.Dard arat# c# hipotalamusul posterior este centrul de integrare acomportamentului agresi/.8u electro"ocuri pe hipotalamus!Pess determin# r#spunsuri de +urie iar .telar arat# c# hipotalamusul este o cale comun# de e-primare a emoiilor "i moti/aiei!ambii centri!inhibitori "i e-citatori a+lTndu-se $n hipotalamus.?olul sistemului limbic a +ost studiat de c#tre )ac 0ean!care subliniaL# c# acesta are M circuite:amigdala >legat# de autoconser/are@!circuitul septal >legat de sociabilitate!se-@ "i al treilea circuit legat de a+ecti/. 8ercet#rile pri/ind biotipul s-au bucurat de o mare /og# $n trecut >0ombroso! Zretschmer@.0eptosomul cu temperament schiLoid!rece!intro/ertit!nesociabil ar +i cel mai +rec/ent

(6%

incriminat $n comportamentele antisociale >gra/e "i precoce@. Atletul cu temperament +legmatic!e-ploLi/ este de asemenea incriminat $n cadrul /iolenei.Diotipul displasLic ar +i predispus la crime!delicte se-uale >adeseori are tulbur#ri de cre"tere de origine endocrin#@. Genetica a adus numeroase date!atTt sub +orma sa clasic# >legat# de studiile genealogice@!cTt "i de +orma sa modern# >baLat# pe studiul modi+ic#rioor biochimice!a anomaliilor cromoLomiale@.?itter pe baLa arhi/elor germane din secolul al U,&&&-lea!studiaL# descendena unei bande de /agabonLi "i hoi >2''' de indi/iLi@.Ace"ti indi/iLi s-au c#s#torit $ntre ei "i s-au asociat $n di+erite maniere >timp de % generaii@.3rocentaRul de criminali sau de persoane cu comportamente antisociale a +ost +oarte mare.*otu"i rolul eredit#ii nu trebuie e-agerat..-au pus $n e/iden# "i aberaii cromoLomiale!anomalii >mai ale sde tip UUE "i UEE@. Agresi/itatea ca +enomen $n#scut >teoria lui 0orenLo@.5 mare importan# $n e-plicarea agresi/it#ii o au studiile ethnologi"tilor!a cercet#torilor din cadrul psihiologiei animale.1nul dintre ace"ti cercet#tori >0orenLo@ arat# c# agresiunea este +olositoare animalului!moti/ pentru care comportamentul agresi/ trebuie considerat din punct de /edere biologic ca normal "i +olositor $n lupta pentru supra/euirea speciei >analogia cu concepia lui :ur7heim@.6reud /edea is/orul energiei /itale $n cadrul instiunctului se-ual!de"i a"a cum ar#ta Duc7 >(976@!sub in+luena groL#/iilor primului r#Lboi mondial!el /a sublinia c# instinctul morii este opus celui social.0orenLo se opune /iLiunii lui 6reud!care dup# el nu ar corespunde punctului de /edere e/oluionist!"i care deRa ar +i acreditat urm#toarele: -cu cTt un indi/id este mai agresi/!cu atTta supra/euirea se +ace mai u"orY -$n cadrul aceleia"i specii agresi/ii sunt selecionai ca reproduc#toriY -QteritoriulQ este ap#rat $n mod agresi/ dar indi/idul este mai puin agresi/!cTnd p#trunde $n alt teritoriuY -/iaa la /ertebrate preLint# un ordin de dominare!+iecare indi/id trebuind s# "tie cine este mai tare "i cine este mai slab decTt el >la om acest lucru se stabile"te din adolescen#@Y ,orbind tot de comportamentul animal!0orenLo spune c# e-ist# o

balan# $ntre puterea de a ucide "i inhibiia de a ucide >care la om nu ar e-ista@.?ar $n lumea animal#!lupta intraspeci+ic# este mortal#!e-istTnd o inhibiie a agresi/it#ii!$nainte ca agresiunea s# de/in# periculoas# >gestul de supunere!opre"te de e-emplu agresiunea@.0a om situaia se poate preLenta chiar in/ers!mai ales la grupele cu reguli se/ere.0orenLo a+irm#!pe bun# dreptate!c# omul actual se bucur# de o desc#rcare insu+icient# a instinctului agresi/.Bi/elul crescut de agresi/itate "i lipsa inhibiiei naturale!+ace pe om o specie periculoas# "i autodistructi/# >mai ales la ni/elul competiiei dintre naiuni@.3ri/itor la acumularea pulsiunilor agresi/e!W.3..cott >(976@ arat# c# nu se cunosc modi+ic#ri +iLiologice sau chimice $n agresiune care s# corespund# cu sc#derea glicemiei.0upta!spune autorul este o reacie de urgen# "i!este greu de imaginat un mecanism de acumulare a energiei!care ar pune ast+el animalul $n primeRdie.Vn ceea ce pri/e"te sublimarea $n e-terior a pulsiunilor agresi/e prin sport!0orenLo subliniaL# c#!$ntr-ade/#r aceasta ar putea a/ea un rol catarhic!de"i totu"i autorul se $ntreab#!cum ar putea s# se dreneLe agresiunea!pri/ind la agresiunea altora.:in contra!uneori sportul poate duce la cre"terea agresi/it#ii. M.8oncepii psihogenetice.3entru 6reud criminalul era un indi/id care nu-"i putea st#pTni pulsiunile!el a/Tnd un eu slab des/oltat!care nu poate manipula tensiunile sinelui "i e-igenele supraeului.3ersonalitatea delinc/enilor!arat# :ela2 "i 3ichot >(976@ di+er# de nedelinc/eni.:elinc/entul are o serie de tr#s#turi ca:mult# energie!impulsi/itate!e-tri/ersiune!agresi/itate!adesea sadism. i au de asemenea atitudine ostil#!sunt ne$ncreL#tori!$nc#p#Tnai!/or s# se a+irme social cu orice pre!nu pot suporta autoritatea. -plicarea comportamentului agresi/ a bene+iciat de noiunile de stres "i de Qreacie de alarm#Q>.el2e!(9M6@!aceste reacii +iind nespeci+ice.8eea ce distinge agresiunea +iLic# de aceia psiho-social# este doar absena la ultima a leLiunilor directe.Vn agresiunea psihosocial#!leLiunea este secundar#!$n ciuda reaciei aspeci+ice "i a unei bogate +enomenologii psihosomatice.

(69

4.&mportana componentei sociale.Bum#rul mare de tipuri de agresiune determin# ca optica asupra etiologiei s# +ie pluralist#.Agresiunea!subliniaL# ?opartL na"te agresiune!a"a $ncTt s-a propus pentru acest comple-!termenul de comportament agonistic >care $nglobeL# comportamentul de ameninare!atac! leLare!ca "i atitudinile "i postura de r#spuns!retragere "i +uga $n/insului@.8arth2 "i bling /orbesc de caracterul social al comportamentului agresi/ >rar un animal este agresi/ $n absena unui ad/ersar real sau imaginar!autoagresiunea $n lumea animal# +iind rar# "i patologic#@.3reLena unui alt indi/id!indi+erent de specie!este deci absolut necesar# pentru declan"area comportamentului agresi/!moti/ pentru care comportamentul agresi/ se re+er# la di+erite aspecte ale societ#ii >ca densitatea populaiei!structura social# etc@.:ensitatea ar cre"te agresi/itatea $n

lumea animal#!de unde s-a tras concluLia c# +enomenul ar +i /alabil "i pentru specia uman#.:e"i teoretic iLolarea ar reduce agresi/itatea!s-a constatat $ns# "i +enomenul in/ers.:e +apt!spune autorul!relaia densitate-ni/elul agresi/it#ii ar urma o curb# $n 1!ni/elul agresi/it#ii ma-ime coresponLTnd unei anumite densit#i.5 structur# bun# a sistemului social scade +rec/ena "i gradul actelor agresi/e >ceea ce implic# organiLarea ierarhic# a grupului@..coTnd din grup maimua dominatoare!Zummer /a constata imediat dup# aceasta $nceperea b#t#ilor!care $nceteaL# imediat ce maimua dominatoare este reintrodus#. 1n alt mod de control al agresi/it#ii ar +i ritualiLarea comportamentului agresi/.Vnainte de agresiune!animalul a+i"eaL# o anumit# Qmimic# amenin#toareQ

//////////ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ffffffffffffffffffffffff

8orectat caligra+ic

pilepsia pilepsia este o boal# care intereseaL# $n egal# m#sur# psihiatria "i neurologia!boala caracteriLTndu-se nu numai prin e-istena criLelor con/ulsi/e!ci "i printr-un set compe- de comportamente anormale!de tulbur#ri $n s+era cogniti/# sau a+ecti/#!de tulbur#ri ale personalit#ii!+enomene care pot lua aspecte di+erite!pTn# la +orme psihotice.Vn epilepsie +actorii organici se intric# adesea cu +actorii psihosociali. -ist# serioase contradicii terminologice!clasi+icarea din acest domeniu necesitTnd un pro+und sim al compromisului!$n timp ce +oarte multe probleme din acest domeniu r#mTn $nc# de domeniul necunoscutului. 3entru maRoritatea celor care $ncearc# s# de+ineasc# epilepsia!aceasta apare ca o stare care a+ecteaL# +unciile cerebrale "i care se caracteriLeaL# prin tulbur#ri paro-istice "i recurente ale +unciilor mintale!cu alterarea proceselor comportamentale "i de gTndire.8riLa de epilepsie apare ca o disturbare a +unciilor neuronale!humorale "i metabolice a creierului. ste /orba deci!de o tulburare a sistemului ner/os!determinat#!$n principal!de cauLe leLionale!dar "i de alt# natur#!"i care prin aceasta conduc la tulburarea ritmului de desc#rcare electric# a creierului. :in punct de /edere etiologic!epilepsia apare mai mult ca un simptom sau sindrom!decTt ca o boal#!cu o in+initate de cauLe!$n timp ce $n multe caLuri nu se poate depista nici una!chiar dup# un am#nunit e-amen histologic postmortem. :e"i e-ist# numeroase +orme de epilepsie!caracteristica comun# a tuturor este caracterul paro-istic "i intermitent al tulbur#rilor.5 singur# criL# sau criLe care apar $n anumite situaii determinante >+ebr# mare!eclampsie!consum de droguri etc@ nu sunt argumente pentru a a+irma e-istena unei ade/#rate epilepsii.

(7'

6rec/ena 0isham subliniaL# c# $n Anglia KX din populaie a a/ut $n timpul /ieii o criL# de epilepsie!incidena bolii pe plan mondial +iind cuprins# $ntre 4-6Xo!+emeile "i b#rbaii +iind $n proporii egale.&ncidena real# a criLelor de epilepsie nu este cunoscut#!dar subliniaL# 8oleman "i Droen!$n .1A ar e-ista $n preLent 2-M milioane de epileptici. :e"i boala pri/e"te toate grupele de /Trst#!ea este mult mai +rec/ent# la copii decTt la aduli.Ast+el i din caLuri ar apare $nainte de K ani!(/4 $ntre K-(4 ani!(/(' $n adolescen# "i 4'X dup# 2' de ani. pilepsia ar repreLenta (/(' dintre de+icienele mentale "i j din num#rul schiLo+reniilor. tiopatogenie )ecanismele prin care +actorii iritati/i >tumorali!ischemici!traumatici etc@ determin# desc#rc#ri neuronale hipersincrone r#mTne $nc# obscur "i nici chiar e-amenul anatomopatologic nu a putut aduce o clari+icare $n acest domeniu!$n timp ce eeg are doar /aloarea de a stabili localiLarea.8onstat#rile statistice pun pe primul plan cauLele traumatice "i in+ecioase atTt de +rec/ente $n societatea industrialiLat#.3e locul al doilea s-ar situa proasta $ngriRire pre "i perinatal#! traumatismele obstetricale >creierul +#tului +iind deosebit de sensibil la ace"ti +actori@. pilepsia este +oarte +rec/ent# $n mediul social al claselor de+a/oriLate!cu malnutriie!s#r#cie!negliRarea copiilor "i cu o proast# asisten# sanitar# pediatric#!$n medii $n care /iolena $n +amilie >mai ales +a# de copii@ este +oarte +rec/ent#.5.)... subliniaL# +rec/ena +oarte deosebit# a epilepsiilor $n regiuni $n care e-ist# un ni/el crescut al in+eciilor sistemului ner/os!cu mare inciden# a traumatismelor >$n special hematoamele subdurale din prima copil#rie@. :in punct de /edere al etiologiei!putem a/ea epilepsii ideopatice "i epilepsii simptomatice. pilepsiile ideopatice sunt acele caLuri $n care istoricul!e-amenul eeg!alte e-plor#ri nu pot decela o cauL#.*ermenii de epilepsie _ideopatic#J!Jcriptogenetic#J nu se mai utiliLeaL# +rec/ent!cel puin din cauLa impresiei c# ar constitui entit#i distincte.Bici mecanismele anormalit#ilor electrice nu se cunosc!putTndu-se incrimina doar modi+ic#rile biochimice neuronale. reditatea ar putea Ruca "i ea un rol important..e consider# c# 2/M dintre caLuri ar recunoa"te acest tip de etiologie. pilepsia simptomatic# sau de cauLe cunoscute recunoa"te o cauLalitate e/ident#!printre care cele mai importante ar +i: -epilepsii datorate traumatismelor obstetricale sau mal+ormaiilor congenitale..e subliniaL#!$n acest cadru importana ano-iei "i hemoragiilor cerebrale in+antile!a in+eciilor!tulbur#rilor metaboliceY -epilepsii posttraumatice "i $n special prin traumatisme din prima copil#rieY -epilepsii postin+ecioase >menigite!ence+alite etc@Y -epilepsii determinate de tulbur#rile /asculare cerebrale >A.8!P*A@Y -epilepsii consecuti/e tumorilor cerebraleY -epilepsii determinate de abuLul de droguri "i to-ice >mai ales barbiturice! am+etamine!steroiLi!antidepresi/e!tranchiliLante etc@Y ?olul +actorilor ereditari a +ost studiat +oarte mult dar au lipsit adesea probele incontestabile.Bu s-a conturat pTn# $n preLent nici o ipoteL# genetic# satis+#c#toare..-a /orbit mai plauLibil de

transmiterea unui anumit prag epileptogen sc#Lut >orice indi/id putTnd +ace criLe con/ulsi/e dac# se e-citantul dep#"e"te acest prag@. &ncidena criLelor comiiale mani+estate numai prin modi+ic#ri speci+ice eeg este +oarte mare "i r#mTne practic necunoscut#.Genetica ar putea doar s# e-plice o $nclinaie de a +ace con/ulsii!datorit# mo"tenirii unui prag con/ulsi/ant sc#Lut >la e-citani interni "i e-terni@. 6actori agra/ani "i precipitani. -ist# +actori care pot precipita apariia criLelor comiiale sau care pot agra/a aceste criLe.Ast+el depri/area de somn!oboseala de di+erite origini!perioada premenstrual# la +emei pot!de asemenea +a/oriLa apariia criLelor.1nele criLe apar $n mod

(7(

pre+erenial dup# anumii +actori >epilepsia re+le-# apare dup# anumii +actori de stimulare:epilepsia muLicogen#! cea declan"at# de /iLionarea emisiunilor *, etc@. 8lasi+icare Vn e-punerea noastr# /om urm#ri $n primul rTnd o /iLiune psihiatric#!cadru $n care problematicile inTnd de epilepsie /or +i sistematiLate $ntr-o manier# didactic#!ast+el: A.)ani+est#ri paro-istice ale epilepsieiY D.)ani+est#ri $n perioada interparo-istic#!a/Tnd un caracter tranLitoriuY 8.)odi+ic#ri psihice cu caracter permanentY A.)ani+est#rile paro-istice A"a cum am mai ar#tat!orice $ncercare de clasi+icare din cadrul epilepsiei trebuie s# +ie pri/it# $ntr-un spirit de compromis!deoarece o clasi+icare adec/at# nu se poate alc#tui.Vn acest sens /om utiliLa clasi+icarea propus# de c#tre 0iga &nternaional# Vmpotri/a pilepsiei >(97'@ "i care ne-au propus o clasi+icare didactic# "i +oarte inteligibil#.Vn acest sens!mani+est#rile paro-istice din epilepsie se $mpart ast+el:epilepsia generaliLat#!epilepsia de +ocar!+orme mi-te sau inclasabile.*rebuie subliniat c# nici criteriile clinice "i nici cele eeg nu sunt su+iciente pentru a alc#tui o clasi+icare "i c# doar $mbinarea lor poate aduce +oloase $n acest domeniu. &. pilepsia generaliLat# pilepsia generaliLat# apare ca urmare a tulbur#rii structurilor subcorticale >cu interesarea substanei reticulate "i nucleii talamici@!de unde desc#rc#rile se r#spTndesc rapid "i pe toate ariile corte-ului.8riLa apare bilateral "i simetric iar con"tiina este pierdut#.:e"i criLa este $n maRoritate centrence+alic# "i alte origini au +ost implicate >corte-ul +rontal!de e-emplu@. Vn cadrul epilepsiei generaliLate se descriu 2 categorii importante de criLe: criLele de petit mal "i criLele de grand mal. (.3etit mal este tipul de epilepsie generaliLat# cel mai +rec/ent $ntTlnit# la copii!criLe care pot $nceta la adolescen#!precum pot "i persista toat# /iaa sau s# se trans+orme ulterior $n criLe de grand mal.8riLele de petit mal au totdeauna origine suncortical#. Vn cadrul acestei categorii de criLe /om descrie triada clasic# "i care const# din urm#toarele tipuri de criL#: a.Absenele constau din mici pierderi de contact cu mediul >4-K secunde!mai rar M' de secunde@.3entru cei din Rur absena apare ca un stop!ca o oprire de acti/itate.&ndi/idul $n criL# preLint# o pri/ire +i-#!+aciesul de/ine palid!pupila +i-# "i dilatat#.3ostura este p#strat# dar rela-area

muscular# +ace ca uneori capul s# +ie basculat $nainte.Absenele se pot $nsoi de +enomene /egetati/e >sali/aie! paloare!tulbur#ri ale ritmului respiraiei "i a inimii@..e descriu trei categorii de +enomene motorii discrete:de/iaie conRugat# a globilor oculari!secuse ritmice "i u"oare ale e-tremit#ii ce+alice!miotonii ritmice cu c#derea capului pe corp. Atacul +iind scurt el trece neobser/at pentru pacient sau pentru persoanele nea/iLate din Rur.8u toat# scurtimea atacului!pierderea de cuno"tin# este total# "i apare ca un lapsus tranLitor $n timpul con/ersaiei.3acientul poate de/eni ulterior con"tient de criLe prin stopul perceput $n continuitatea e/enimentelor.1neori atacurile de absen# pot apare $n sal/e >K-(' pe Li!uneori pTn# la cTte/a sute@. G ne arat# desc#rc#ri generaliLate bilaterale "i sincrone!simetrice de unde lente negati/e >M c/sec@!urmate de unde ascuite >sharp wa/es@!realiLTnd $mpreun# _comple-ul de /Tr+-und#Qde M c/sec. b.8riLele a7inetice sau atonice intereseaL# sistemul musculaturii care gu/erneaL# postura "i const# dintr-o rela-are pro+und# "i generaliLat# a musculaturii care +ace pe pacient s# alunece pe scaun sau s# cad#.Alteori pacientul tinde a se pr#bu"i dar re/ine repede.3oate apare cu sau +#r# pierderea de cuno"tin#.Atacul dureaL# de la cTte/a secunde!la minute. G ne arat# desc#rc#ri de /Tr+uri-und# de M c/sec. c.8riLele mioclonice sau miocloniile petit mal se caracteriLeaL# prin +oarte scurte mi"c#ri de tres#rire a capului!bru"te +le-iuni ale mu"chilor trunchiului!cu s#ltarea braelor >criLe de tip _salaamJ@ la b#trTni!cu o brusc# e-tenLie!mai ales a umerilor!braelor!mTinilor.:ac# con"tiina

(72

este pierdut# sau $ngustat# $n cadrul acestor criLe este un lucru incert.5caLional!criLe mioclonice pot apare "i la indi/iLi normali!$n perioada trecerii de la /eghe la somn. G din cadrul miocloniilor se e-prim# prin unde recurente negati/e!realiLTnd poli/Tr+uri!poli/Tr+-und# >M c/sec. pTn# la (' c/sec@. 2.Grand mal este tipul de criL# generaliLat#!ocupTnd dup# unii 6'X din caLuri!dup# alii ci+re mai modeste >$ntre ('-2KX@.8riLele pot apare brusc sau pot +i precedate cu cTte/a ore sau chiar Lile $nainte o stare prodromal# caracteriLat# prin modi+ic#ri ale dispoLiiei >de/in iritabili!irascibili@!prin sc#derea apetitului! palpitaii!tremur#turi etc. Accesul maRor poate +i precedat de aur# care apare cu cTte/a secunde $nainte de criL#!ceea ce prin e-periena c#p#tat# poate ser/i pacientului pentru a lua unele m#suri de a pre/eni lo/irea din timpul perioadei tonico-clonice.:up# unii autori aura ar apare $n K'X din caLuri la aduli!lucru care din e-periena noastr# pare $ndoielnic.0a baLa aurei stau tulbur#rile +uncionale legate de sediul din care criLa se declan"eaL# iniial!din acest punct!e-citaia generaliLTndu-se.Aura poate a/ea di+erite aspecte: -aura sensiti/#!cu perceperea unor paresteLii!sensaii de c#ldur#!+rig!sensaia unei adieri de /Tnt etc. -aura ol+acti/# cu perceperea de mirosuri nepl#cuteY -aura gustati/#Y -aura /iLual# cu $ngustarea cTmpului /oLual!halucinaii /iLualeY -aura

auditi/#Y -aura motorie cu contracia unor grupe musculareY -aura /isceral# cu perceperea de sensaii /iscerale nepl#cuteY -aura psihic# cu perceperea unor st#ri de an-ietate sau a unor sensaii de e-taL "i serenitateY Vn a+ara aurei!criLa de grand mal mai este alc#tuit# din urm#toarele +aLe: a.6aLa tonic# care poate $ncepe printrun ip#t puternic >datorit# +or#rii e-piraiei@ simultan cu pierderea cuno"tinei "i c#derea brutal# >pacientul putTnd su+eri contuLii!arsuri etc@.Vntregul corp intr# $ntr-o stare de contracie tonic# generaliLat# >e-tensorii dominTnd +le-orii@!cu apnee total#.6aLa poate dura ('-2' secunde. b.6aLa contraciilor clonice $n care +le-ia "i e-tensia musculaturii alterneaL#.Vn aceast# +aL# pot apare "i accidente ca:mu"care limbii!lo/irea capului etc. ?espiraia este sgomotoas#!apare cianoLa!uneori transpiraii sau hipersali/aie. *ulburarea de con"tiin# este puternic# >stare comatoas#@ "i se $nsoe"te de semnul lui Dabins7i!abolirea re+le-ului corneean!pupile miotice apoi midriatice!slab reacti/e la lumin#.6aLa dureaL# un minut!un minut "i Rum#tate. c..tarea comatoas# apare dup# ultimele clonii.[i $n aceast# +aL# poate apare o tonicitate a mu"chilor +aciali!masticatori "i a-oriLomelici.:urata +aLei este $ntre 2' secunde "i K minute.Drusca rela-are a s+incterelor poate duce la urinare sau de+ecare.?espiraia este stertoroas#!cu eliminarea de sali/# spumoas# sau sanghinolent# >datorit# mu"c#rii limbii@. ?e/enirea din criL# se +ace repede "i pacientul +ie se treLe"te!+ie poate trece printro +aL# de somn pro+und care poate dura chiar (-2 ore.0a treLire pacientul are o lacun# mneLic# a criLei >pe care de +apt nici nu a putut s# o perceap#!datorit# st#rii comatoase@!preLint# dureri musculare!ce+alee!stare de s+Tr"eal#.Alteori ie"irea din criL# se +ace printr-un act agresi/!aciuni automate de tip crepuscular!poate e+ectua acte medico-legale periculoase.1neori la treLire poate a/ea o stare de bulimie accentuat#.Vn +uncie de conte-tul social poate apare o depresie reacti/#!accese de disperare. G este dominat de /oltaRul mare "i acti/itatea electric# rapid#!conducTnd repede la o perioad# iLoelectric# cu acti/itate mic# sau absent#.0a $nceput asist#m la desc#rc#ri de tip generaliLat!bilateral!sincron "i simetric cu cTte/a poli/Tr+uri!iniial de (-M c/sec.!urmate de unde negati/e de (' c/sec. 8u amplitudinea $n cre"tere.Vn +aLa clonic# se realiLeaL# aspectul de poli /Tr+und# >combinaii de unde ascuite "i lente@ iar dup# ultima clonie traseul G de/ine plat!iLoelectric!timp de cTte/a Leci de secunde >+aLa comatoas#@.Apoi reapar undele lente delta "i treptat traseul re/ine la normal.

(7M

.tatusul epileptic apare prin aspectul subintrant al criLelor..tatusul petit mal repreLint# o succesiune de criLe la inter/ale scurte putTnd dura de la cTte/a ore la cTte/a Lile.:epistarea G a st#rii este +oarte important# deoarece clinic starea preteaL# la numeroase con+iLii. .tatusul epileptic grand mal sau r#ul epileptic se caracteriLeaL# prin criLe subintrante de grand mal!criLe care repetTndu-se la

inter/ale scurte dau impresia unei continuit#i..tatusul de grand mal este o mare urgen# medical#! caracteriLTndu-se atTt printr-o alterare marcat# a con"tiinei!cTt "i prin apariia de +enomene cum ar +i insu+iciena cardio-respiratorie acut#!a unor intense reacii /egetati/e!a unor intense reacii /egetati/e. &&. pilepsia de +ocar Vn epilepsiile de +ocar criLele de desc#rcare $ncep $ntr-o anumit# parte a corte-ului!implicTnd e-istena unei leLiuni localiLate.*oate /ariet#ile de epilepsie +ocal# pot conduce "i la criLe generaliLate!dar pot r#mTne "i numai la +aLa criLelor +ocale.1neori pot +i scurte constTnd doar din aur#.8auLele sunt /ariate "i uneori greu de identi+icat >leLiuni /asculare!ale sistemului ner/os!atro+ii etc@. 8riLele Rac7soniene le /om descrie ca un prototip $n acest cadru..unt determinate de un proces leLional $n scoara motorie prerolandic# >circom/oluiunea +rontal# ascendent#@.8riLele apar sub +orma unor criLe +ocale motorii contralaterale sau a +enomenelor senLoriale >criLa $ncepe $n mod caracteristic cu degetul mare sau cu colul gurii@.:ac# criLa este primar motorie apar secuse musculare!dac# este primar senLiti/# apar paresteLii!iuituri.8Tt timp criLa r#mTne unilateral#!pacientul nu-"i pierde cuno"tina. 6ocarul anterior temporal caracteriLat G prin /Tr+uri sau grupe de /Tr+uri "i unde lente ce apar $n aceast# regiune.8linic apar criLe psihomotorii dar "i de grand mal.Apar lapsusuri ale con"tiinei ce par a a/ea aspect de petit mal!la care se adaug# criLe de rotire a capului!mi"c#ri de orientare a ochilor!plesc#itul din buLe!sali/are!$nghiire etc. Alte criLe pot apare $n +ocare leLionale +rontale!mediotemporale!occipitale sub +orma unor epilepsii /iLuale!auditi/e!ol+acti/e!gustati/e etc. G se caracteriLeaL# prin /Tr+uri $n +ocarele respecti/e!dar care se pot e-tinde "i $n alte Lone ale creierului.8riLele apar adesea cu mi"c#ri oculare! mi"c#ri ale capului!adeseori +enomenul de _gTndire +orat#J. &&&.6ormele mi-te sau inclasabile Vn numeroase caLuri in/estigaiile nu pot clari+ica sursa "i originea criLelor! putTnd e-ista leLiuni di+uLe!+ocare multiple atTt $n corte- cTt "i $n a+ara lui.8linic mani+est#rile include atTt criLele +ocale cTt "i criLele de grand mal!mioclonii "i atacuri psihomotorii. G este mult mai anormal decTt $n alte +orme!cu e-istena de +ocare multiple de unde lente "i /Tr+uri-und#. 8riLe tonice constTnd din spasme susinute!ale $ntregului corp!adesea asimetrice. pilepsia dience+alic# cu mani+est#ri /egetati/e intense care de/in acute $n timpul atacului >cu senLaia intens# de de+ecare!de urinare!senLaia de cald!rece!di+icult#i respiratorii!senLaii anormale gastrice etc@. pilepsia psihomotorie este o +orm# de epilepsie de mare importan# pentru psihiatrie. ste o +orm# caracteriLat# prin criLe psihice cu aspect paro-istic >apare la ('X la copii "i M'X la aduli@.Atacul poate dura de la cTte/a secunde la cTte/a minute!rar mai mult.3rincipala caracteristic# a criLei o constituie bog#ia tulbur#rilor psihice care /ariaL# de la un indi/id la altul.Vn ciuda /oal#rii con"tiinei!acti/itatea indi/idului continu# "i aceasta pare a +i con"tient.Ast+el!de"i $n criL#!indi/idul $"i poate continua acti/itatea!poate +ace acte antisociale.:up# 3opo/iciu criLele psihomotorii sunt constituite dintr-un trepied simptomatic: (.criLele mentale constTnd din tulburarea con"tiinei de di+erite grade >obnubilare!con+uLie!amneLie retrograd#@Y 2.Automatismul caracteriLat prin mi"c#ri de di+erite tipuri e-ecutate automat! +#r# con"tiin#Y M.8riLele organo-/egetati/e ce constau din mani+est#ri /egetati/e >paloare! tulbur#ri de ritm cardiac etc@Y Acela"

autor descrie urm#toarele tipuri de automatism: -automatismele gestuale >sc#rpinat!+recarea mTinilor!masticaie etc@Y

(74

-automatisme /erbale >repetarea stereotip# a unor cu/inte@Y -automatisme ale mimiciiY -automatismul ambulatoriu cu posibilitatea pacientului de a se deplasa pe distane "i durate /ariate!$n stare de con"tiin# $ngustat# "i cu amneLie retrograd# total#Y -ist# automatisme scurte >minute@ "i lungi >Lile@.3ot +i de asemenea diurne "i nocturne. -amenul G e/ideniaL# de regul# +ocarer temporale.Apar unde de 46 c/sec.!$n +ocare!ritmuri mai rapide "i /Tr+uri. D.)ani+est#ri tranLitorii interparo-istice 3utem urm#ri o serie de mani+est#ri psihice $n perioada paro-istic# a epilepsiei!cum ar +i:+enomenele legate de perioada prodromal#!tulbur#ri de con"tiin# care $nsoesc criLele con/ulsi/e "i cele post accesuale.Vn a+ara acestor accese!$n epilepsie apar o serie de mani+est#ri psihiatrice cu caracter tranLitoriu "i care se situiaL# $ntre accesele paro-istice propriuLise.,echiul termen de _echi/alene psihiceJeste abandonat ast#Li!dar tulbur#rile psihice ap#rute au totu"i!adesea!un caracter paro-istic analog acceselor!un caracter episodic!cu un $nceput "i s+Tr"it brusc. (.)odi+ic#rile con"tiinei "i!$n special a con"tiinei de sine!cu apariia +enomenelor de depersonaliLare "i derealiLare pot apare sub +orma unor accese care pot dura de la cTte/a secunde la cTte/a minute.*ot $n acest cadru pot +i introduse "i +enomenele de daRa /u "i Ramais /u!modi+ic#rile imaginii corporale! sensaiile de mic"orare a unor poriuni ale corpului. .t#rile crepusculare apar sub +orma unor modi+ic#ri de con"tiin# pro+unde cu p#strarea automatismului motor.*ulburarea de con"tiin# are aspect particular!aceasta +iind $ngustat#!$n timp ce automatismele comportamentale sunt p#strate!de"i comportamentul este lipsit de critic#.8ontactul cu mediul este redus.3acientul preLint# un grad de obtuLie "i perple-itate!o lentoare perceptual# "i ideati/#!r#spunsurile sunt lente!s#race "i incoerente.3e acest +ond pot apare tulbur#ri perceptuale!idei delirante care pot determina comportament agresi/ periculos.AmneLia perioadei crepusculare este total#. .t#rile crepusculare ictale $ncep cu tulbur#ri de con"tiin#!desorientare parial#!mi"c#ri ale capului "i ochilor.3acientul e-ecut# o serie o serie de acte automate:deschide sau $nchide nasturii!r#spunde necorespunL#tor la stimulii e-terni!spune +raLe neinteligibile.3oate intra $n stare de agitaie!cu an-ietate! incoeren# /erbal#!este agresi/.AmneLia este total# la treLire.3oate dura K-(' minute. .tarea crepuscular# postictal# urmeaL# unei criLe con/ulsi/e sau unui grup de criLe.:e"i pacientul!aparent!este treaL!el se a+l# $n stare con+uLional#!poate +i $n stare de e-citaie psihomotorie!poate preLenta o ideaie paranoid# cu halucinaii "i delir!agresi/itate.3erioada este urmat# de amneLie. G $n aceast# perioad# depisteaL# o acti/itate lent#!di+uL#!simetric#!dar nu apare o acti/itate paro-istic# ca $n st#rile de criL#. Automatismul ambulatoriu epileptic const# din e-ecutarea

unor acte motorii uLuale $n stare de con"tiin# obnubilat#.:ac# +enomenul se petrece prin sculare din somn poart# numele de somnambulism epileptic.Vn aceast# stare se poate aRunge la +uga epileptic#!pacientul $n aceast# stare putTnd parcurge distane mari "i a/Tnd un comportament aparent normal!$n ciuda $ngust#rii con"tiinei.[i $n acest caL amneLia retrograd# este total#. :elirul epileptic apare tot ca o /arietate a st#rilor crepusculare.3e +ondul con"tiinei obnubilate!pacientul preLint# halucinaii >mai ales /iLuale@!apar idei delirante de tip persecutor sau mistic!comportamentul este e-trem de agresi/. 3acientul /ede +l#c#ri!scene apocaliptice!scene de tortur#!moti/ pentru care se comport# e-trem de periculos.[i $n acest caL amneLia este total#!de"i s-a putut obser/a "i +enomenul unei amintiri pariale. 2.)odi+ic#ri paro-istice ale dispoLiiei "i a a+ectelor apar sub +orma atacurilor de +ric# pTn# la teroare.3ot e-ista atacuri de an-ietate acut# dar "i o +orm# persistent# de an-ietate di+uL#.1neori poate apare sentimentul acut al disper#rii!impresia c# suicidul este singura lor sal/are.)ai rar poate apare accesul paro-istic de pl#cere "i serenitate.

(7K

:is+oriile apar sub +orma unor modi+ic#ri nemoti/ate "i bru"te ale dispoLiiei!$n conte-t complet nemoti/at pentru aceasta.8on"tiina nu este a+ectat#.:urata se poate $ntinde de la cTte/a Lile la cTte/a s#pt#mTni.3acientul!+#r# moti/!de/ine irascibil!an-ios!depresi/.Vn aceast# stare pacientul poate inrtra nemoti/at $n con+lict "i poate de/eni agresi/. M.)odi+ic#ri perceptuale "i de gTndire cu caracter paro-istic "i tranLitor pot apare sub +orma unor iluLii pri/ind +orma obiectelor!modi+ic#ri ale distanelor! impresia c# podeaua se mi"c# sau c# pla+onul "i podeaua se unesc.3ot apare "i ade/#rate halucinaii /iLuale!tactile!auditi/e.3e plan ideati/ pot apare sub +orm# paro-istic# +enomenul de _gTndire +orat#J!sensaia de a nu-"i mai putea pune ideile $n ordine etc.Aceste st#ri au +ost descrise de unii autori sub denumirea de _st#ri deosebiteJ "i caracteriLate prin lipsa pierderii con"tiinei "i lipsa amneLiei retrograde!deosebindu-se prin aceasta de st#rile crepusculare.:e"i orientai! pacienii pot a/ea sensaia se $nstr#inare.Ar +i /orba de o tulburare a sinteLei psihosenLoriale.3acientul $n aceast# stare poate de/eni periculos. 8.)odi+ic#ri psihice permanente Vn a+ara mani+est#rilor paro-istice de di+erite tipuri!$n epilepsie personalitatea pacienilor poate su+eri modi+ic#ri cu caracter permanent. ste +oarte greu a se aprecia care este incidena acestor modi+ic#ri psihice $n cadrul epilepsiei..e consider# c# (7X dintre bolna/i ar a/ea probleme psihosociale dar 3ond "i Didwell >(96'@ consider# c# 2'X dintre pacieni au probleme psihiatrice!$n timp ce $n epilepsia temporar# acest indice ar aRunge la K'X >epilepsia temoral# repreLentTnd 2/M din totalul epilepsiilor internate $n $n spitalul psihiatric@.:e"i se poate /orbi de un ansamblu de modi+ic#ri psihice!maRoritatea studiilor se re+er# $n special la +unciile cogniti/e $n epilepsie "i la modi+ic#rile de personalitate.

a.6unciile cogniti/e $n epilepsie -ist# o preRudecat# $n acest sens!care a +ost $n ultimul timp mult corectat# "i care consider# c# inteligena epilepticilor este +oarte sc#Lut#.Acest lucru s-a baLat pe studiul pacienilor instituionaliLai >spitaliLare de tip aLilar@ "i mai puin pe studiul lor $n cadrul societ#ii reale..-a mai incriminat $n acest sens "i rolul anticon/ulsi/antelor care sunt luate cronic de c#ptre pacieni.*ulbur#rile cogniti/e!inteligena pacienilor este in+luenat# de mai muli +actori: - +ectul psihosocial prin $ndep#rtarea pacienilor $nc# din copil#rie de "colariLarea normal#!numeroase gre"eli educati/e ale p#rinilor >$n special supraprotecia@!preRudec#ile sociale +a# de copilul epileptic au o grea pondere $n sc#derea culturaliL#rii pacientului. - +ectul leLiunilor organice cerebrale au de asemenea o in+luen# asupra gradului de inteligen#.0ocaliLarea leLiunii este +oarte important#.3acienii cu criLe mari sunt mai puin inteligeni decTt cei cu criLe mici!epilepsia temporal# duce la un ni/el mai sc#Lut de inteligen# prin apariia tulbur#rilor de memorie "i $n/#are. - +ectul criLelor are mare importan# asupra procesului educati/!uneori ducTnd la $ntreruperea "colii.8riLele de grand mal pot m#ri a+ectarea organic# a creierului prin ano-ia ce o pro/oac# la acest ni/el mai ales $n caLurile de status epileptic. - +ectul anticon/ulsi/antelor se produce prin aceia c# doLele mari in+lueneaL# procesele intelectuale!de+icitul de acid +olic determinat de anticon/ulsi/ante ar e-plica sc#derea +unciilor mentale.0entoarea psihomotorie "i deteriorarea intelectual# sunt +rec/ente la cei cu ni/elul seric mare la droguri!chiar dac# acest ni/el nu a atins ni/elul to-ic. :emena epileptic# apare $ntr-o mic# proporie "i const# $n declinul abilit#ii intelectuale!sc#derea memoriei!concentr#rii "i a Rudec#ii.Vn mod uLual!aceast# modi+icare se $nsoe"te de deteriorarea personalit#ii "i de tulbur#ri de comportament sub +orma impulsi/it#ii!mTniei.3neumoence+alograma sau mai ales tomogra+ia computeriLat# demonstreaL# $n mod net o atro+ie cerebral# di+uL#! leLiuni cerebrale importante.*otu"i!uneori!demena este doar aparent#! repreLentTnd doar o reacie de retragere social# la un pacient care a pierdut orice speran# "i care trebuie s# se complac# $ntr-un mediu aLilar. b.3ersonalitatea epilepticului

(76

[i $n acest cadru trebuiesc rupte preRudec#ile!c# orice epilepsie preLint# modi+ic#ri +undamentale de personalitate pe care $n mod constant le-ar determina boala.8hiar la $nceputul acestui secol se mai /orbea $nc# de _stigma degeneresceneiJ!$n care epilepsia ar +i +ost doar o /erig#.*reptat ideia unei personalit#i speci+ice a epilepticului a +ost respins#!maRoritatea epilepticilor +iind considerai ast#Li ca +iind normali din acest punct de /edere.:ac# e-ist# tulbur#ri de personalitate!acestea sunt puse $n leg#tur# cu gradul de leLare a creierului!cu lipsa de control a criLelor sau cu in+luenele noci/e psihosociale.,echile studii sistematice pri/ind personalitatea epilepticului ne apar aLi ca un arte+act!deoarece ele au +ost +#cute

numai pe pacieni instituionaliLai. ?eLumTnd principalele caracteristici de personalitate g#site la epileptici!)ilea "i ?oman >(976@ le preLint# ast+el: (.&nsatbilitate dispoLiional# cu oscilaii "i st#ri dis+orice nemoti/ateY 2.&ritabilitate "i e-ploLi/itateY M.&nstabilitate psihomotorieY 4.,TscoLitate psiho-a+ecti/#Y K.Aderena neobi"nuit# +a# de obiect!comun "i rutin#Y pilepticul a +ost descris ca o personalitate +#r# $ncredere!lent "i disrupti/ $n comunitate.?eaciile lui a+ecti/e sunt e-ploLi/e!uneori cu aspecte agresi/e. ?eligioLitatea este plin# de +anatism..unt descri"i!de asemenea ca +iind personallit#i lente!perse/erente!cu o gTndire concretist# "i stereotip#. *ulbur#rile de personalitate sunt mai +rec/cente $n epilepsia ideopatic#!mai rar la cei cu petit mal "i mai +rec/ent la cei cu epilepsie temporarl# >mai ales e-ploLi/itatea@. [i $n cadrul acestor modi+ic#ri concureaL# o serie de +actori: - +ectul psihosocial!modi+ic#rile de personalitate +iind reacii ad/erse la +actorii stresan& +amiliali "i de mediu!a +ricii din Rurul lor!a supraproteciei.0a aceasta se adaug# sentimentul iLol#rii!a dependenei!a inadec/#rii etc. - +ectul leLiunilor organice!multe aspecte ale personalit#ii epilepticului +iind similare cu aspectele care apar $n traumatismele craniene >lentoare intelectual#! perse/erare!/TscoLitate!iritabilitate!impulsi/itate etc@..e poate spune!$n cadrul epilepsiei!c# ceea ce nu este de cauL# psihosocial# este de cauL# organic#. - +ectul criLelor se +ace prin desorganiLarea +unciilor cerebrale.*ratarea "i r#rirea criLelor mic"oreaL# incidena "i proporia tulbur#rilor de personalitate. - +ectul medicamentelor nu este $nc# pe deplin cunoscut#.6enobarbitalul ar da la copii nelini"te "i iritabilitate iar diaLepanul ar aduce bene+icii. 8rima "i epilepsia.0ombroso considera c# $ntre epilepsie "i criminalitate e-ist# o strTns# corelaie.Bumero"i criminali erau considerai ca a/Tnd o constituie epileptoid#. Vn general!atunci cTnd se produc!crimele epilepticilor se caracteriLeaL# printr-o /iolen# e-trem#!sadism "i cruLime nem#surat#.1ciderea!+urtul!/iolurile +ac parte din crimele $n care sunt implicai epilepticii.Vn toate se remarc# acea _+urie oarb#J care le este speci+ic#.8u toate acestea!incidena criminalit#ii la epileptici nu dep#"e"te criminalitatea din cadrul populaiei generale!dintr-un anumit grup social.Vn penitenciare doar 7-% deinui dintr-o mie au +ost g#sii ca su+erind de epilepsie.8omportamentul criminal este mai +rec/ent $n st#rile crepusculare sau de automatism. M.3sihoLele epileptice ste +oarte greu a +ace o clasi+icare a psihoLelor epileptice.*abloul clinic este in+luenat de aspectele organicit#ii "i $n mare parte tabloul clinic poate lua +orme a+ecti/e sau schiLoparanoide. 5 $ncercare de clasi+icare le $mparte $n psihoLe cu sc#derea clarit#ii con"tiinei sau chiar cu con+uLie "i $n care lipsesc elementele schiLoide sau a+ecti/e "i $n +orme a+ecti/e sau schiLoide dar cu con"tiina clar#.Vn orice caL!indi+erent de +orma clinic#!aceste psihoLe repreLint# o mi-tur#

(77

de mani+est#ri organice "i +uncionale.)ai +rec/ent apar tablouri paranoidhalucinatorii apropiate de schiLo+renie.)ai rar apar "i +orme a+ecti/e depresi/e "i mai rar eu+orice. /oluie "i prognostic /oluia "i prognosticul epilepsiei depinde de cauLele care au produs-o!de conte-tul social $n care se a+l# pacientul!de +elul $n care se instituie "i este urmat tratamentul. /oluia bolii este cronic# "i!a"a cum am /#Lut!pe lTng# criLele paro-istice apar "i alte numeroase tulbur#ri psihice!inclusi/ modi+ic#ri permanente de personalitate. :ac# tratamentul de $ntreinere este corect administrat!indi/idul poate duce o /ia# normal#. 5 mare importan# o are statusul epileptic!care pune probleme /itale de mare urgen#. Vn ('-2'X din caLuri ar putea e-ista $n epilepsie "i /indec#ri spontane. /oluia epilepsiei "i prognosticul ei depind $n mare m#sur# "i de numero"i +actori e-terni >ambian# periculoas#!consum de alcool etc@. *ratamentul *ratamentul pro+ilactic are mare /aloare "i const# din m#surile de pre/enire a cauLelor care duc la $mboln#/ire:asisten# obstetrical# corespunL#toare!e/itarea traumatismelor craniene!a /iolenelor +a# de copii!a in+eciilor din prima copil#rie!alcoolismul sau into-icaiile. *ratamentul anticon/ulsi/ant precoce pre/ine numeroase aspecte psihosociale inTnd de educaie!iLolare!supraprotecie etc. *ot $n cadrul m#surilor pro+ilactice intr# m#surile care trebuiesc luate pentru a +eri pacientul cu criLe comiiale de a +i pus $n situaii periculoase:s# nu lucreLe lTng# ap#!+oc sau la $n#lime!s# nu lucreLe lTng# mecanisme $n mi"care sau s# conduc# auto/ehicole. ?egimul alimentar ar +i de pre+erin# lacto-/egetarian!s#rac $n lichide "i sare dar se /a e/ita +oamea din cauLa hipoglicemiei care poate +a/oriLa criLele. *ratamentul curati/ poate +i etiologic sau simptomatic. *ratamentul etiologic de/ine radical acolo unde este posibil >e-tirparea unor mal+ormaii!cicatrici cerebrale!paraLitoLe etc@.Acest tip de tratament este $ns# +oarte limitat $n stadiul actual "i rolul principal $l are tratamentul simptomatic! repreLentat prin m#suri igienodietetic "i prin tratamentul medicamentos. *ratamentul igieno-dietetic trebuie s# asigure indi/idului o /ia# cTt mai apropiat# de normal.0a regimul alimentar descris mai sus mai trebuie ad#ugat# e/itarea alcoolului..e /or e/ita "i stresurile iar /iLionarea de +ilme sau de emisiuni *, se /a limita..porturile permise /or ine cont de posibilit#ile de accidentare $n perioada unei e/entuale criLe nepre/#Lute!la +el ca "i $ncadrarea pacientului $ntr-o pro+esie!unde trebuiesc e/itate locurile periculoase >ap#!+oc!$n#lime!mecanisme $n mi"care@. 6amilia trebuie con"tientiLat# de toate problematicile epilepticului "i ea trebuie s# colaboreLe atTt $n administrarea tratamentului!$n e/itarea supraproteciei dar "i a proteR#rii pacientului. 5 importan# mare o au preRudec#ile sociale pri/ind criLa epileptic#!adeseori medicul trebuie s# se lupte cu autorit#ile "colare pentru meninerea pacientului $n sistemul normal de "colariLare.Vn acest sens educaia sanitar# $n "coli "i chiar $n societate este +oarte important#. *ratamentul medicamentos este esenial "i el /iLeaL# sc#derea sau e/itarea desc#rc#rilor patologice la ni/elul +ocarului epileptogen!blocarea circuitelor neuronale. Au e-istat +oarte multe droguri propuse dar +oarte puine au trecut proba timpului.*ratamentul anticon/ulsi/ant se d# $n +uncie de tipul criLei!se pot administra singure sau $n combinaii!elul +inal al tratamentului +iind sistarea complet# a criLelor. -ist# anticon/ulsi/ante de ordinul & >+enobarbital!+enitoin! trepal!LaroLin@ care au o mare

e+icien# "i o bun# toleran#!$n timp ce restul se /or utiliLa $n +uncie de toleran# "i e+ect. Vn cele ce urmeaL# /om e-pune sumar maniera de tratament!a"a cum se +ace el $n acti/itatea clinic#. Vn petit mal succinimidele >LaroLin@ sunt pre+erate $n criLele mici >2K' mgr de M-6 ori pe Li la adult@..e pot combina cu +enobarbitalul.

(7%

*ridionele >trepalul@ s-au uitiliLat mult $n petit mal!dar aLi se utiliLeaL# mai puin >(Ko mgr-M'' mgr de 2 ori pe Li@!"i uneori pot agra/a criLele. Vn criLele mioclonice diaLepamul "i nitraLepamul sunt deosebit de e+iciente.*ot $n acest cadru se pot utiliLa "i deri/ai primidindionici >m2solin@. Vn criLele de grand mal "i epilepsiile +ocale primul medicament utiliLat este +enobarbitalul >+enobarbital!luminal!lauronil@ doLele /ariind $ntre M'-6o mgr de 2 ori pe Li pTn# la 2'' mgr $n 24 de ore.)edicamentul reduce "i controleaL# criLele dar este puin e+icace $n epilepsia temporal# >uneori chiar o agra/eaL#@. .upradoLarea duce la hipersedare!bradi7ineLie!impoten#!ce+alee!depresie. 6enitoinele sunt de ales dac# +enobarbitalul e"uiaL# >unii le pre+er# barbituricilor@..e utiliLeaL# $n toate +ormele de epilepsie cu e-cepia criLelor de petit mal.:oLele sunt de ('' mgr de dou# ori pe Li!pTn# la ma-im 4'' mgr la adult..e pot combina cu +enobarbitalul. 3rimidonele >m2solinul@ este al M-lea drog de ales. ste util $n epilepsia temporarl# >doLe de 2Ko mgr de 2 ori pe Li!pTn# la (K'' mgr@. 8arbamaLepina >tegretolul@ este +oarte util# $n grand mal "i $n epilepsia temporal# >doLe de 2'' mgr de M ori pe Li!pTn# la (2'' mgr@. :iaLepamul este un anticon/ulsi/ant potenator!puin to-ic!+oarte bun $n statusul epileptic dar "i $n tratamentul cronic al epilepsiei..e utiliLeaL# totu"i ca adRu/ant pe lTng# alte anticon/ulsi/ante. ,alproatul de sodiu este un anticon/ulsi/ant recent cu e+ect atTt $n grand mal!epilepsie +ocal# sau p#etit mal.:oLele sunt de 2oo mgr de M ori pe Li!pTn# la (4oo de mgr. .tatusul epileptic se trateaL# cu diaLepam intra/enos >cu inRectare lent# de K mgr/minut@ urmat imediat de 2Ko mgr +enobarbital >tot intra/enos!cu /iteL# de Ko mgr/minut@ "i (' ml de paraldehid# intramuscular.:ac# nu se poate +olosi calea intra/enoas# se pot +ace 2''-M'' mgr +enobarbital intramuscular.3er+uLiile cu manitol >sol.4'X@!sul+at de mg >sol 2KX@!ser glucoLat hiperton care prin e+ectele deshidratante aRut# la ameliorarea criLelor.1neori puncia lombar# sau insu+laia de aer poate a/ea e+ect de sistare a criLelor de status epileptic. *ratamentul chirurgical $n epilepsie are un rol restrTns!dar el r#mTne totu"i /alabil..e procedeaL# la e-ciLia corte-ului leLat sau $ntreruperea c#ilor responsabile de criL#.Bum#rul pacienilor care bene+iciaL# de aceste tratamente este $ns# +oarte mic. *ratamentul complicaiilor psihiatrice necesit# atTt un tratament corect al criLelor comiiale!care /a duce la sc#derea gradului de deteriorare intelectual# "i a tulbur#rilor de personalitate!cTt "i dintr-un tratament simptomatic speci+ic pentru di+erite simptome psihiatrice.Vn acest +el se /or utiliLa medicaie psihotrop# sau psihoterapie.Ast+el +enotiaLinele

>clordelaLin!neuleptil!tioridaLin etc@ sunt +oarte utile $n combaterea agresi/it#ii!ostilit#ii!+enomenelor paranoide >aici este util mai ales haloperidolul@.Vn cadrul tulbur#rilor a+ecti/e se /a utiliLa un antidepresi/. 3sihoterapia trebuie s# +ie o preocupare permanent# $n toate etapele "i $n toate +ormele de epilepsie.

8apitolul 3sihiatria $n mediul militar

(79

3roblema psihiatriei militare a $nceput s# Roace un rol deosebit mai ales ca urmare a +rec/entelor con+lictelor con+licte militare >dup# al doilea r#Lboi mondial ar +i a/ut loc cTte/a sute de r#Lboaie locale@!ca urmare a tensiunilor "i a amenin#rilor cu r#Lboiul. &ncidena tulbur#rilor psihiatrice $n mediul militar este apreciat# ca +iind +oarte mare.Vn perioada (942-4K arat# )eninger!$n armata .1A!la ((.M67.''' b#rbai "i % milioane de combatani au e-istat %K'.''' spitaliL#ri pentru tulbur#ri psihice iar Deebe subliniaL# c# necesitatea de asisten# psihiatric# s-a dublat $n timpul celui de al 2-lea r#Lboi mondial!+a# de primul.Bumero"i tineri au +ost respin"i de la ser/iciul medical pentru de+iciene psihice iar medicii militari au descris $n timpul r#Lboiului st#ri psihopatologice neobi"nuite pentru timp de pace >oboseala de lupt#!psihoLe tranLiente +uncionale!st#ri disociati/e!reacii acute de stres etc@. :ac# rata psihoLelor!arat# =eissmen "i Zlerman!a r#mas $n armat# stabil#!cea a ne/roLelor "i deLadapt#rilor personalit#ii a crescut!legat# $n special de stresul /ieii militare sau de situaiile deprimante din lag#rele de priLioneri.Autorii subliniaL# c# $n condiiile r#Lboiului!stresul precipitat mai ales de /ulnerabilitatea sau predispoLiia personalit#ii a constituit +actorul maRor!etiologic al $mboln#/irilor psihice..-a mai obser/at!pe de alt# parte!c# populaia ci/il#!neangaRat# $n lupt# preLint# de asemenea tulbur#ri psihice speci+ice!Qstresul ci/ilQ >s#r#cie!anomie!re+ugiu!lipsuri etc@.+iind echi/alent cu stresul luptei "i ameninarea cu moartea la care erau supu"i combatanii.3.Wuillet "i colab.arat# c# M7X din num#rul total de inapi sunt dai de bolile psihice >(2X din totalul recruilor e-aminai@!ade/#rate Qdi/iLii pierduteQ!cum le numesc autorii. Aceast# inciden# mare a problemelor de psihiatrie $n mediul militar a determinat ca $n aprilie (94M!$n plin# campanie!$ntreaga organiLare psihiatric# a armatei .1A s# +ie re/iLuit#!acest lucru +#cTndu-se sub presiunea necesit#ilor. 3roblemele psihiatriei militare r#mTn acute "i $n timp de pace.Ast+el!arat# 8ondrea!tTn#rul intrat $n caLarm# trebuie s# se acomodeLe $ntr-un timp scurt la e-igene crescute.8aLarma este o societate e+icient# "i centraliLat#!/iaa grupului este temeinic organiLat# >totul este condus "i se des+#"oar# dup# un program "i regulament@.6iecare acti/itate!arat# autorul! de"teptarea! $n/iorarea! masa! instrucia!stingerea >se +ac la ordin!+iind minuios plani+icate "i controlate@.5rdinea "i disciplina sunt speci+ice mediului militar!ceasta

decurgTnd din caracterul "i misiunea armatei.:ar spune 8ondrea tTn#rul este setos de /ia#!de distracii!de a iubi!de a /isa "i tocmai aceste preocup#ri trebuie s# r#mTn# pe plan secundar! deoarece!soldatul are /iaa lui!modul s#u ordonat de comportament!plani+icare riguroas# condus# de comandant!nici o perioad# a Lilei nu poate s# +ie $n a+ara controlului.Acest mod de /ia# este indiscutabil stresant "i el cere!din aceste moti/e!un timp su+icient de adaptare!iar uneori greut#ile acestei /iei pot determina reacii psihice di+erite.Vn 6rana!arat# Wuillet "i colab.din (''' de angaRai $n +orele terestre!(!K2 au +ost eliminai din moti/e psihiatrice $n (9KK!pentru ca $n (964 s# se aRung# a %!24.)orbiditatea s-a ridicat la 6!66Xo $n (9K( "li de (K!4Xo $n (974..pitaliL#rile pentru moti/e psihiatrice $n 6rana "i $n alte armate str#ine a aRuns s# repreLinte K'X din totalul celorlalte intern#ri. *otu"i!ca "i $n comunitate!$n mediul militar este di+icil a se e/alua +rec/ena real# a tulbur#rilor psihice "i a ine o e/iden# corect#. Vn $ntTlnirea tinerilor cu mediul militar apare o nou# surs# de con+licte pe o traiectorie e-istenial#!ceea ce ridic#!mai ales la +o"tii desechilibrai riscul decompens#rilor psihiatrice $n armat#.:ar mediul militar!prin /alorile sale tradiionale tolereaL# mai bine anumite categorii de de/iani!"i este "i posibil ca acest con+lict s# s+Tr"easc# adesea $ntr-un circuit medicodisciplinar!dac# nu chiar medico-Rudiciar. 0imitele problemelor psihiatrice $n mediul militar )ediul militar este o grupare social# aparte!cu toate caracteristicile unui ade/#rat gup social!cu tradiii proprii!norme culturale!un anumit statut socio-economic "i cu particularit#i speci+ice anumitor arme.

(%'

3e de alt# parte!maRoritatea membrilor acestei societ#i sunt doar ni"te adolesceni!$n plin# perioad# de identi+icare "i de +ormare a personalit#ii!armata +iind pentru ace"ti tineri prima +rustrare serioas#!prima ocaLie $n care li se limiteaL# $n mod drastic libertatea.:e asemenea trebuie $neles c# ace"ti tineri sunt pu"i pentru prima oar# $n +aa unor r#spunderi importante "i a unei discipline se/ere.3sihologia unui asemenea tTn#r preLint# o mare originalitate!de unde /a reLulta pentru comandani di+icult#i deosebite. 5poLiia +a# de p#rini "i +a# de modelele stabilite!arat# 8lement!c#utarea unui stil propriu!se /or prelungi "i $n aceast# comunitate autoritar#.Autorul subliniaL# c# $n condiiile actuale tTn#rul este mult mai desam#git decTt $n generaiile anterioare!$n ceea ce pri/e"te mediul militar >o ade/#rat# desacraliLare@!mediul militar +iind adesea tr#it ca o constrTngere sau ca o $ntrerupeere inoportun# sau chiar inutil#.Aceste comportamente au la baL# carene educati/e!simul responsabilt#ii colecti/e ap#rTnd adesea tocit la muli dintre ei. Vn +ara acestor categorii!armata mai cuprinde cadre permanente!+amiliile acetora!ele/ii militari!personalul ci/il de deser/ire. Vn ultimul timp armata mai cuprinde tot mai multe +emei!care de asemenea pun probleme deosebite.3entru marile puteri!armata poate num#ra "i $n

timp de pace milioane de persoane!unit#ile sunt dispersate pe arii geogra+ice mari!$n a+ara hotarelor.:in aceste moti/e 6ribong-Dlanc a+irm# c# situaia militar# este Qo schimbare brusc# "i enorm# $n e-igenele realit#iiQ!+iecare strat militar resimind mai mult sau mai puin oscilaiile impuse de concepiile sociale date de bul/ers#rile logistice.3sihiatria $n mediul militar trebuie s# in# seama atTt de starea de pace cTt "i de aceea de r#Lboi!situaii cu e-igene total di+erite. Vn timp de pace!tTn#rul a"a cum am mai ar#tat!are de a +ace cu o societate disciplinat#!cu interdicii "i +rustraii!ierarhie rigid# "i autoritar#!ceea ce poate treLi uneori tendine agresi/e sau de insubordonare!a/Tnd $n /edere c# tTn#rul este $nc# $n perioada de +ormare a personalit#ii.Adeseori tTn#rul militar a trebuit s# renune la studii!dac# este c#s#torit s# renune la /iaa de +amilie.Aceste +enomene atTrn# greu $n balan#.:in aceste moti/e relaia cu mediul social militar a tTn#rului este comple-# "i capabil# a pro/oca con+licte cu disciplina militar#. Vn timp de r#Lboi situaia se schimb# $n mod radical.Vnc# din primul r#Lboi mondial s-a e/ideniat marele rol al stresului "i +rec/ena reaciilor psihice pe acest +ond.8ondiiile de r#Lboi pro/oac# o bul/ersare total# a indi/idului!care trebuie $n mod brusc s#-"i p#r#seasc# pe timp nelimitat mediul s#u!pro+esia!+amilia!pentru a se e-pune unor pericole care pun $n discuie integritatea sa corporal# "i /iaa.?#Lboiul este o surs# de pericole imediate!de miLerie care antreneaL# o repunere $n caL# a /alorilor culturale "i umane >Wuillet "i colab@.&ndi/idul este supus $n perioada de r#sboi la numeroase su+erine ca:+rica permanent# de moarte "i r#nire!epuiLarea prin oboseal#!+oame!sete!lips# de somn!/ariaii de temperatur#. puiLarea!arat# )eninger este mai ales emoional# "i psihologic# decTt +iLic#!iar supunerea prelungit# la pericole poate duce la crearea unor st#ri de epuiLare >8ombat -haustion@ caracteriLat# prin an-ietate!tulbur#ri de somn! simptome psihosomatice.Vn a+ara acestor su+erine Wuillet "i colab.mai enumer# "i altele: (.8on+lictele ne/rotice legate de sentimentul de ur#!tristee!/in#!+enomene care $n +uncie de sensibilitatea indi/idului pot duce la st#ri ne/rotice importanteY 2. +ectul armelor nucleare!bacteriologice!chimice creiaL# pe lTng# celelalte e+ecte de scrise "i o stare de teroare absolut# >este /orba de o teroare colecti/#!panic#!reacii isterice!tulbur#ri de comportament! insubordonare! deLertare $n mas#@Y M.?eacii psihosomatice caracteriLate!dup# aceia"i autori prin redoare muscular#!ce+alee!transpiraii cu /aluri de c#ldur#!diaree!pola7iurie cu pierderi de urin#!tahicardie!palpitaii!/ertiRe!sincopeY 4..imptome speci+ice unor perioade de lupt# prelungit# ca :di+icult#i de somn!reacii an-ioase!diminuarea iniati/ei motorii "i /erbale!iritabilitate cu agresi/itate.Aceste simptome ar +i pri/ite ca patologice $n /iaa obi"nuit#!dar nu $n aceste condiii.:e +apt!$n acest cadru!este greu a trasa o limit#!diagnosticul +#cTndu-se numai pe cale cantitati/#.)ilitarii trebuie s# se $n/ee a tr#i cu aceste +enomene!s# le dedramatiLeLe!deoarece e/acuarea duce la +i-area "i cristaliLarea

(%(

acestor tulbur#ri.8u toate acestea dup# r#Lboi!pe aceast# baL# pot apare numeroase probleme psihiatrice. Becesit#ile r#Lboiului modern pun probleme deosebite!necunoscute pTn# $n preLent:lupte $n cadrul unor unit#i mici!mobilitate +oarte mare!autonomie "i posibilitatea unei nimiciri totale $n caL de e"ec.Aceste situaii cer o +ormare psihologic# deosebit#!mare putere de concentrare "i reListen#!o mare posibilitate de adaptare "i plasticitate psihic#.Ast+el!din indi/iLii participani la b#t#lie %'-9'X se preLint# $n stare de an-ietate puternic# sau cu reacii psihosomatice puternice.:in aceste moti/e aceasta poate duce la o ade/#rat# paraliLare a /oinei!moti/aia lupt#torilor +iind $n general slab#...0.A.)arshal >citat de )a2er@ a stabilit c# $n armata .1A doar (K-2'X dintre militari utiliLau armele!$n caL de atac "i ace"tia erau mereu aceia"i.

Aspecte clinice 3sihiatria militar# are de +#cut +a# la numeroase probleme cum ar +i acelea a $ncerc#rilor de simulare "i suprasimulare!a bene+iciului secundar!a/Tnd $n /edere c# asemenea acte do/edite /in $n con+lict cu o disciplin# +oarte se/er#.Al 2-lea aspect este acela c# datorit# disciplinei e-cesi/e!apelul la psihiatru se +ace +oarte +rec/ent ca urmare a unui act disperat de comportament >atac armat!sinucidere! insubordonare@.Vn +ine baLa patologiei psihiatrice $n mediul militar o constituie reaciile la e/enimentele stresante!la stresul imediat.

*ulbur#rile psihice $n timp de pace 3rimele 4-K luni de la $ncorporare sunt considerate a +i cele mai di+icile!situaie care se /a repeta dac# /a sur/eni o prelungire a ser/iciului militar pe durat# nedeterminat#. Vn timp de pace s-au descris numeroase tulbur#ri psihice.Vn armata +ranceL# $n (964 Wuillet descrie la (''' de militari urm#toarele entit#i "i proporii:tulbur#ri de caracter!intelect subnormal 4!K!psihone/roLe 2!79!psihoLe '!%7!imaturitate a+ecti/# '!2K.:in 62( de decese MM au +ost caLuri de sinucidere. 5bser/#m deci! $n timp de pace!mai ales preLena tulbur#rilor ne/rotice!st#rilor depresi/e!bu+eelor delirante. 3rincipala problem# pus# $n timp de pace este aceea a seleciei "i a caLurilor de inadaptare la mediul militar. &ntr-ade/#r!tulbur#rile psihice maRore!$n mediul militar!$n timp de pace sunt rare!"i acest lucru este cu atTt mai bine cu cTt selecia iniial# s-a +#cut mai riguros.Bu acela"i lucru se poate spune "i despre tulbur#rile de comportament "i de caracter care pot trece +oarte u"or +iltrul seleciei iniiale!de unde apoi nu pot +i eliminai!decTt $n caLul unor tulbur#ri mari de personalitate!oligo+renie "i mult mai di+icil pentru cei care au a/ut di+icult#i de adaptare social#.Acest grup sc#pat de la selecie /a constitui ulterior grupul Qsoldailor problem#Q!mediul militar +iind adesea $n asemenea situaii un ade/#rat

Qre/elatorQ pentru tulbur#rile psihice latente!un +el de Qbanc de prob#Q. Acest grup de indi/iLi!spune 8lement!care de +apt nu-"i g#sesc locul nic#ieri >nici $n societate!nici $n mediul carceral sau psihiatric@ o+er# un aspect disciplinar!un aspect chiar penal tot timpul ser/iciului militar!pro/ocTnd adesea reacii $n lan >circuite gre"eal#-pedeaps# "i in/ers@.8alsi+icarea american#!arat# Darrois!$n cadrul psihiatriei militare!distinge 2 grupe de personalit#i cu probleme psihologice: (.3ersonalit#i cu reacii imature!cu instabilitate emoional#!dependen# de alii!pasi/itate!agresi/itate!adesea cu simptome iLolate >enureLis!an-ietate nocturn# etc@Y 2.3ersonalit#i diLarmonice >schiLoide!antisociale "i asociale!to-icomani!intelect de limit#@Y *ulbur#rile de caracter "i comportament repreLint#!dup# acela"i autor!6(X dintre moti/ele intern#rii $n ser/iciile psihiatrice ale armatei!iar $n interiorul grupului 72X sunt personalit#i imature "i 2%X personalit#i patologice. =idlocher "i Des<uin clasi+ic# aceste tulbur#ri de comportament ast+el: -caractere ne/rotice >obsesi/e!isterice etc@Y -caractere cu aspect psihotic >ciclice!schiLoide etc@Y -st#ri psihopatoideY

(%2

-ne/roLe de caracter >psihopatii!to-icomanii@Y 3ersonalit#ile patologice se pot mani+esta ca atare $n timpul ser/iciului militar sau pot su+eri decompens#ri >ne/rotice sau psihotice@.1tiliLTnd schema lui 8roc<!aceste tulbur#ri de comportament pot alc#tui urm#toarea gam#: -criLe e-cito-motoriiY -conduite de +ug#Y -comportamente heteroagresi/eY -comportament asutoagresi/Y -comportamente hipostenice "i hipocondriaceY 0a acestea Darrois mai adaug#:conduitele to-icomane!beiile patologice! delictele "i crimele de drept comun!unele in+raciuni de la codul rutier. 8riLele e-citomotorii se e-prim# prin agresi/itate primiti/# "i ambigu#. .ubiectul!de"i con"tient!se mani+est# printr-o mimic# "i o gestic# aprte!un /ocabular redus la +unciile sale emoionale.8riLele pot sur/eni la orice +rustraie "i uneori au o elaborare pur interioar#.:ac# criLa e-citomotorie este puternic# ea duce la desordine "i panic# $n anturaR!ceea ce poate determina cererea de aRutor posihiatric. 8onduita de +ug# este o aciune puin gTndit# "i semni+ic# o ruptur# a contactului cu mediul.Vn mediul militar!$ns#!aceast# +ug# se nume"te QdeLertareQ "i care dac# dep#"e"te o anumit# perioad# /a +i tratat# ca o aciune penal#. 8omportamente heteroagresi/e se mani+est# prin /iolen# /erbal# sau +iLic#!cu absena inhib#rii agresi/it#ii!acest lucru /iLTnd colegi!superiori!bunuri materiale.Alteori agresi/itatea se poate mani+esta ca opoLiie "i ostilitate! +enomene nepermise $n mediul militar >re+uL de subordonare@. 8omportamente autoagresi/e se mani+est# prin automutil#ri!tentati/e de sinucidere sau suicid realiLat.Adeseori asemenea acte sunt +#cute cu scopul de a culpabiliLa anumite persoane.Vn general gesturile suicidare nu di+er# de ceea ce se $ntTmpl# la ali adolesceni.3e o statistic#!$n aramata +ranceL#!8lement subliniaL# un progres

continuu din (974 >('2M sinucideri@!+iind cu 2%X mai mult decTt $n (97K!cu (MX decTt $n (976 "i cu 27X ca $n (977 >raportul tentati/#/sinucidere realiLat# +iind $n ultimii 2 ani de 24/(@. 8omportamentele hipostenice!ipocondrice sau de simulare sunt +rec/ente!mai ales c# ele nu constituie in+raciuni disciplinare..imularea este mai rar#. -ist# totu"i personalit#i patologice care se adapteaL# +oarte bine la mediul militar!$n unele situaii chiar psihiatrii indicTnd unor asemenea personalit#i s# se $nroleLe!pentru a se QmaturiLaQ.:e asemenea!numeroase personalit#i anormale trec prin ser/iciul militar +#r# di+icult#i!deoarece caracteristicile mediului militar ar corespunde propriilor lor ne/oi pulsionale "i de+ensi/e.*rebuie!totu"i +#cut# o di+eren# net# $ntre ade/#ratele personalit#i anormale "i multiplele probleme pe care le ridic# personalitatea unui adolescent!la aceast# /Trst# "i $n aceste condiii.3ro+ila-ia ar consta din urm#toarele m#suri: -in+ormare asupra consecinelor penale!chiar din primele Lile de dup# $ncorporareY -lupta contra timpilor moriY -/aloarea pedagogic# "i psihologic# a cadrelor >mai ales a micilor gradai@ cu atragerea ateniei asupra di+icult#ilor tinerilor soldai $n perioada de adaptareY -soluionarea problemelor socialeY -depistarea problemelor psihiatrice Qdin +a"#Q!Rugularea epidemiilor de tulbur#ri de comportament!a sinuciderilorY Bum#rul de cereri la raport!/iLite medicale!pedepse sunt indicatorii sc#derii moralului unei grupe de militari.

*ulbur#ri psihice $n timp de r#Lboi A"a cum am mai ar#tat!starea de r#Lboi este o situaie stresant# deosebit#. *ulbur#rile psihice pot apare $n aceast# situaie!+ie imediat!+ie dup# o perioad# de Qlaten#Q sau QmeditaieQ.Au ap#rut ast+el!numeroase lucr#ri despre e+ectele "i +ormele +ricii de r#Lboi!hipnoLa b#t#liilor

(%M

etc.:ac# isteria este elementul esenial care planeaL# asupra descrierilor legate de primul r#Lboi mondial!ulterior ponderea a +ost schimbat#!locul ei +iind luat de reaciile de tip an-ios.Ast+el!arat# Doberl2!deLadapt#rile a+ecti/e de pe cTmpul de lupt# pot +i +a/oriLate de +actori ca:desp#rirea de +amilie!lipsa de in+ormaii pri/ind situaia militar# general#! s/onurile alarmiste!inacti/itatea!plictiseala >$n a+ar# de traumatismele psihice clasice ale cTmpurilor de b#t#lie@. -presia Qepidemie de traumatismeQ +olosit# pentru a de+ini r#sboiul!cuprinde atTt leLiunile +iLice cTt "i pe cele psihice!atTt pentru combatani cTt "i pentru populaia ci/il#.?#Lboiul este un +enomen social "i psihologic comple-!caracteriLat prin acumulare ma-im# de stresuri!condiii de /ia# radical modi+icate.Bu este /orba numai de stresul luptei!ci de $ntregul ansamblu de stresuri "i suprasolicit#ri.:e +apt dou# elemente sunt mai

importante:stresul luptei >agentul noci/@ "i terenul psihologic al lupt#torului. 3rima problem# este deci aceia a r#sboiului ca stres psihologic!atTt pentru lupt#torii angaRai $n lupt#!cTt "i pentru $ntreaga populaie >solicit#ri!lipsuri materiale!caracterul QtotalQ al distrugerilor@.?#Lboiul modern pune de asemenea $n +aa noastr# "i numeroase situaii impre/iLibile "i poate $nc# necunoscute pTn# $n preLent.8u toate acestea este necesar# demitiLarea p#rerii c# $n +aa tehnicii r#sboiului modern!nu este nimic de +#cut. Aspectele psihiatrice legate de stresul r#sboiului sunt +oarte /ariate "i adeseori impre/iLibile.Wuillet "i colab.consider# c# tulbur#rile psihice ap#rute $n timp de r#sboi pot +i clasi+icate ast+el: (..tuporul reacti/!cu imobilitate!rigiditate!pTn# la aspecte catatonice. ste /orba de tulbur#ri ale con"tiinei de aspect crepuscular!cu perceperea halucinatorie a ambianei!agitaie!agresi/itate!uneori agitaie psihomotorie!ipete etcY 2.6uga patologic#!care poate urma stuporului reacti/.Dolna/ul iese din ad#post!+uge $n orice direcie!pTn# la epuiLare!c#utTnd un ad#post iluLoriu "i +olosind $n acest scop!adesea!armamentul cu care este dotatY M.?eacia de panic# cu teatralism!acti/it#i desordonate "i impulsi/e >asem#n#toare +urorii epileptice@Y 4..t#ri an-ioase acute!ap#rute $n +orm# de criL# dar "i cu caracter permanentY K.6orme con+uLionale "i deliranteY 6.6orme depresi/eY 7.6orme isterice!de la reacii primiti/e $n sensul lui Zretschmer!pTn# la isteria de con/ersiuneY %.*ulbur#ri psihosomatice >mai ales gastro-intestinale "i cardio/asculare@Y 9.?eacii de alarm# cu tulbur#ri psihice ca insomnii!oboseal#!tulbur#ri de con"tiin#!pierderi $n greutate!tulbur#ri a+ecti/e "i de comportamentY .resul /ieii de campanie!cauLa principal# a acestor tulbur#ri are aspecte di+erite ca:stresul luptei!a perioadelor de acalmie!de a"teptare!de preg#tire a luptelor!stresul combatantului rupt de +amilie "i de mediul s#u speci+ic de /ia#..tresul luptei este totu"i cea mai important# suprasolicitare a combatantului >pericolul /ital!tema de moarte!de r#nire!in/aliditate@.Adeseori aceste +enomene sunt mai noci/e la necombatani decTt la combatani!la care e-ist# o oarecare dsc#rcare prin riposta agresi/#.8ombatantul se mai teme de a nu +i QparaliLat de team#Q!de a nu e-terioriLa senLaia de +ric# "i a sc#dea ast+el $n ochii celorlali. -ist# "i ali +actori noci/i ca:nesigurana!sentimentul de insecuritate!s/onurile "i situaiile de moment >retragere! $ncercuire! capti/itate@. )ar"urile!nesomnul!c#ldura!+rigul duc la epuiLare psiho+iLic# care poate duce la sc#derea moralului >lipsa de in+ormaii!s/onuri!a"teptarea de atacuri aeriene!sau cu arme de nimicire $n mas# etc@.0a acste +enomene se mai pot ad#uga prioadele prelungite de inacti/itate!plictiseala!rela-area e-cesi/# a disciplinei!sc#derea antrenamentului pentru /iitoarele lupte.1n element de ordin con+lictual este "i tensiunea interioar# dintre con+runtarea +ricii cu sentimentul datoriei.:ac# $n +aa oric#rei catastro+e!+rica este un comportament admis!$n cadrul luptei!+uga din +aa inamicului este pedepsit#!securitatea personal# trecTnd $n acest caL pe planul al doilea.Acest lucru se reLol/# pe baLa +orelor moti/aionale superioare pe de o parte "i pe aceea a Qspiritului de grupQ pe de alt# parte.

(%4

5boseala este un +actor psiho+iLiologic deosebit de important $n apariia tulbur#rilor psihice $n timp de r#Lboi.5boseala somatic#!lipsa de somn duc la +enomenul de epuiLare emoional# >care este mai noci/ decTt epuiLarea +iLic#! +oamea sau insu+iciene somnului@.:intre +actorii de epuiLare ner/oas#!stimulii sonori sunt cei mai noci/i >Lgomotul e-ploLiilor!a a/ioanelor $n picaR@..e adaug# de asemenea sentimentele de oroare!mil#!culpabilitate generate de preLena +rec/ent# a morilor "i a r#niilor!pierderea unor prieteni sau camaraLi dragi. 1n important rol $l are terenul indi/idual !deoarece combatantul trebuie s#-"i mobiliLeLe toate +orele biologice!psihologice!etice pentru a +ace +a# stresului psihoemoional!epuiL#rii +iLice "i altor condiii ne+a/orabile.Vn acest sens o mare importan# o au di+eritele tipuri de personalitate "i mai ales gradul de maturitate psihoa+ecti/# "i social#!capacitatea de echilibru emoional.3ersonalit#ile imature! cu di+erite comple-e!sunt mai +ragile "i prin aceasta mai u"or d#rTmabile.8u toate acestea!rolul constituiei nu este $nc# preciLat.Bumero"i desechilibrai emoionali sau ne/rotici au un comportament +oarte bun $n perioada de r#Lboi!de"i decompens#rile sunt mai +rec/ente la acest grup de combatani. Bi/elul de moti/aie este condiionat de +actorii de personalitate "i educaionali. *emperamentul energic "i curaRos determin# un lupt#tor de mai mare /aloare!$n timp ce la +rico"i!+ragilii apar mai +rec/ent conduite Qla"eQ. -periena celor dou# r#Lboaie mondiale a dus la numeroase clasi+ic#ri "i sistematiL#ri..-a l#rgit $n ultima /reme mai ales aria a"a Lisei Qreacii normale de lupt#Q $n care s-a inclus mani+est#ri care $n $mpreRur#ri normale ar putea +i considerate drept patologice..-a $nlocuit de asemenea di+erii termeni psihiatrici legai de di+erite aspecte psihopatologice legate de lupt# prin termenul de Qpsihone/roL# de r#LboiQ >cum ar +i:epuiLarea de lupt#!oboseala operaional# etc@.Acest lucru re+lect# +aptul c# reacia omului $n ast+el de situaii nu poate +i asimilat# cu ceea ce se $ntTmpl# $n condiii normale!ne/oia de a +a/oriLa /indecarea prin dedramatiLarea limbaRului medical.Ast+el pe +i"# nu trebuie s# apar# un diagnostic misterios!ci ce/a care lini"te"te "i deculpabiliLeaL# >in/ocTnd oboseala "i epuiLarea!dTnd /ina pe e-cesul solicit#rii "i nu pe sl#biciunea sau anormalitatea psihic#@.Vn a+ara acestor deLadapt#ri QnormaleQ apar "i deLadapt#ri de scurt# durat# acute!tulbur#ri de comportament rapid re/ersibile.3ot apare "i tendine de deLadaptare se/ere care necesit# asisten# psihiatric#. Am ar#tat mai sus cTte/a din aceste reacii.Ast+el!emoia luptei poate duce la Qteroarea paraliLant#Q re+lectat# $ntr-o stare de inhibiie!cu in+luena pericolului /ital!ducTnd la paraliLie!+ug#!e/itarea luptei.Adeseori odat# cu inhibiia /ieii psihice apare "i inhibiia /ieii /egetati/e >pTn# la sincop# sau moarte re+le-#@.?eacia inhibitorie masi/# este prima +aL# a reaciei Qemoie-"ocQ.Vn a doua +aL#! capacitatea reaciei psihomotorii se restabile"te dar sub o +orm# deLadaptati/#! stupoarea iniial# trans+ormTndu-se $n +ug# desordonat#!hetro sau autoagresi/#. 1rmeaL# apoi o re/enire lent# la

normal!dup# o +aL# de apatie "i depresiune de durat# mai lung# sau mai scurt#.:up# acest puseu poate persista o stare de an-ietate latent#!o sensibilitate mare la stimuli >alergie emoional#@..tarea de an-ietate permanent# se poate mani+esta prin co"maruri!criLe crepusculare!retr#irea unor scene de groaL# >$n plin# stare de /eghe@.?etr#irea traumatiLant# este un +enomen de condiionare "i ine +oarte mult "i de o ambian# minim# sau simbolic# care aminte"te "ocul iniial. ?eacii an-ioase acute pot apare sub +orma unei an-iet#i mari pTn# la aspecte de groaL# >adesea cu e-presie psihosomatic#@!cu senLaia de moarte iminent#. An-ietatea cronic# are o intensitate mai mic# "i poate trece neobser/at# de anturaR sau poate +i u"or disimulat#.3e acest +ond pot apare $ns# +rec/ente raptusuri an-ioase >pot duce de e-emplu la deLertare@.An-ietatea cronic# poate apare $n perioadele dintre lupte!poate a+ecta mai ales pe lupt#torul $ncep#tor dar "i pe unul $ncercat >care "tie ce $l a"teapt# "i la care se des/olt# ast+el de +enomene cu anticipaie!Qsindromul b#trTnului sergentQ@.:ecompens#rilor brutale apar sub +orma unor st#ri de alarm# care constau din distracti/itate! hipersensibilitate!reacii biLare!pierderea $ndemTn#rii!iritabilitate! insomnie! co"maruri!inapeten#!bulimie. ste /orba de

(%K

un tablou care arat# destructurarea personalit#ii $n principalele sale aspecte >con"tiin#!s+era instincti/#!somn-/eghe@. .t#rile con+uLionale pot +i e-plicate prin grdul $nalt de stres!surmenaR!epuiLare emoional# cronic#.8linic apar di+erite grade de destructurare intrapsihic#!de la simpla sc#dere a ateniei "i memoriei pTn# la starea de apatie "i puerilism pseudodemenial cu di+erite grade de obnubilare a con"tiinei. )ani+est#ri isterice cunoscute "i sub denumirea de Qisterie de r#LboiQ se mani+est# $n preLent!mai ales sub +orma unor isterii cu mani+et#ri an-ioase "i cu multiple +enomene psihosomatice >somatiLarea emoiei inTnd "i de un ni/el cultural sc#Lut@.:e obicei +enomenele isterice nu apar $n timpul luptei!ci dup# un timp!$n perioada de acalmie..t#rile crepusculare isterice pot apare sub +orma QhipnoLei b#t#lieiQ!stare con+uLional# cu mani+est#ri oneiroide!tulbur#ri ale psihomotricit#ii!agitaie!agresi/itate!amneLie!+enomene ap#rute $n cadrul epuiL#rii +iLice "i emoionale cu lipsa elementului teatral. .t#rile delirante acute apar ca mani+est#ri psihotice $n timpul luptelor!sub +orma de episoade delirante!denumite adeseori sugesti/ "i cu termenul de QschiLo+renie de trei LileQ. lementul con+uLional apare pe primul plan!delirul +iind alimentat de tulbur#rile de con"tiin#..-au descris +orme halucinatorii "i paranoide! episoade delirante dup# e/enimentul traumatiLant. )ani+est#ri depresi/e datorate stresurilor emoionale!sentimentului de culpabilitate!tensiunii emoionale cronice.&ntensitatea st#rilor depresi/e poate +i mai mic# dar "i +oarte mare pTn# la idei de sinucidere..e mani+est# adesea chiar pe cTmpul de b#t#lie. *ulbur#ri psihopatoide pot apare sub +orma retragerii $n

sine!iritabilit#ii! agresi/it#ii!re/endicati/it#ii.:up# lupte grele apar +enomene de criminalitate!de brutalitate e-trem#!delicte se-uale iar uneori conduite antisociale mari. *ulbur#ri psihice legate de traumatismele craniene sau de situaia de r#nit. .tarea se mani+est# prin st#ri de depresie!+enomene isterice.Alteori r#nirea poate polariLa $ntreaga acti/itate psihic# cu satis+acia c# a sc#pat u"or. Be/roLa traumatic# apare dup# un "oc emoti/!mai ales dup# ce /iaa i-a +ost pus# $n pericol.)omentul "ocului repreLint# o reacie psihogen# acut#.1rmeaL# apoi o stare de lini"te aparent# dup# care apar apoi +enomenele ne/rotice. Adeseori pe acest +ond apar +enomene de regresiune psihic# >cu dorina de dependen#!replierea $n sine!egocentrism@.1neori poate apare +enomenul de retr#ire a +enomenelor emoionale din perioada psihotraumatiLant# >/ise! co"maruri!uneori tr#iri chiar $n starea de /eghe a +enomenului psihotraumatiLant@. 0a aceste +enomene se mai adaug# +enomene de hipersensibilitate! an-ietate! astenie!ipohondrie!reacii isterie "i +obice..imptomele cele mai caracteristice sunt acele prin care psihicul caut# s# se debaraseLe prin desc#rc#ri emoionale de +rica acumulat# >+enomenul de QabreacieQ +ragmentat@. 1rmeaL# apoi +aLa de /indecare sau de croniciLare cu posibilitatea unei structuri patologice a caracterului. .indroame "i boli psihosomatice de r#Lboi apar uneori sub +orma unor ade/#rate epidemii >mai als la ni/elul aparatului cardio/ascular!gastrointestinal etc@.

3anica colecti/# 3anica colecti/# este un +enomen psihopatologic deosebit de periculos! deoarece are ca e+ecte sc#derea capacit#ii armatei de a-"i $ndeplini misiunea. 1neori e+ectele panicii sunt deLarmante "i deLastruoase!putTnd lua un caracter epidemic >mai ales la trupe prost antrenate!demoraliLate!$n retragere etc@.Vn condiiile r#Lboiului modern!arat# Wuillet "i colab.!panica poate lua aspectul unei ade/#rate Q+rici desorganiLatoareQ..e remarc# adesea "i alte +orme cum ar +i:+alsele percepii /iLuale colecti/e >sur/enite mai ales noaptea sau $n condiiile r#Lboiului $n p#dure@.3anica este!de +apt o reacie emoional# care apare $n sTnul unei colecti/it#i sub +orma credinei $ntr-un pericol /ital real sau imaginar!rolul cel mai important a/Tndu-l contagiunea psihic#.Bu este bine elucidat# condiia psiho+iLiologic# indi/idual# care

(%6

duce la cre"terea sugestibilit#ii "i pierderii controlului raional al conduitei.*erenul Roac# un rol incontestabil!diLarmonicii psihici +iind mai +rec/ent a+ectai. 3anica poate antrena mari mase de oameni normali "i poate genera conduite total deLadaptate la indi/iLi indemni psihic.8a "i "ocul emoional!panica poate $mbr#ca

aspecte indi/iduale >mai ales la aceia cu imaturitate a+ecti/#!depresi/ii constituionali!paranoiLii constituionali@.3anica urmeaL#!$n linii generale trei +aLe: -6aLa de "oc!cu stare de agitaie deLordonat# care pare brusc "i poate dura 2-M ore.*abloul clinic se caracteriLeaL# prin +ric# intens#!$ngustarea con"tiinei!+uga oarb# >aspectul cel mai dramatic "i mai priculos@!indi/idul de/enind o +iin# deLadaptat# >+uge spre pericol!de e-emplu@. -6aLa a doua!numit# "i Q+aLa re+ractar#Q sau Q+aLa de reacieQ!caracteriLat# prin inhibiie psihic#!hiporeacti/itate de cTte/a Lile..e e-prim# +iLiologic ca o epuiLare energetic# iar pe plan psihologic ca un Qre+uL de con"tiin#Q! abandon! perple-itate!depresie /ital#!pulsiuni suicidare.Aceast# stare de stupoare $npieteaL# deosebit de negati/ asupra capacit#ii de lupt# "i unit#ii trupei. -6aLa Qde re/enireQ sau de QinteraciuneQ care este +aLa restabilirii interaciunii poLiti/e.5amenii $ncep a schimba $ntre ei in+ormaii!$ncep a participa $n /iaa comun#!accept# a +i condu"i!caut# Qapi isp#"itoriQ. senial este c# $n timpul panicii o unitate organiLat# se poate trans+orma $ntr-o gloat# desorganiLat#!+#r# nici o coeLiune interioar#.3anicarLii!lipsa de deciLie a comandanilor!s/onurile!ideile c# nu mai e-ist# nici o sal/are!duc la pr#bu"irea structurii psihologice a indi/idului "i a grupului.3roblema combaterii panicii este mai ales una de pre/enire!deoarece odat# declan"at# ea se propag# cu iueala +ulgerului "i practic nu mai poate +i oprit#. ,orbind de r#sboiul de eliberare algerian!6anon descrie 4 +eluri de tulbur#ri determinate de r#sboi: -tulbur#ri psihice reacti/e la e/enimente bine preciLateY -tulbur#ri determinate de atmos+era r#sboiului totalY -mani+est#ri a+ecti/e "i intelectuale!tulbur#ri psihice datorate torturiiY -tulbur#ri psihosomatice!printre care "i o +orm# particular# de rigiditate muscular# generaliLat# "i $n e-tensieY -ist# "i o serie de particularit#i legate de di+erite +orme de lupt#.Ast+el in+anteria duce lupta $n condiiile cele mai rele "i mai epuiLante!cu pierderile cele mai mari.:ac# pierderile dintr-o unitate sunt peste 6KX!se a"teapt# cu certitudine reacii psihopatologice dup# cTte/a Lile >Wuillet "i colab.@.A/iaia este de asemenea o +orm# de lupt# stresant#!a/iatorii putTnd preLenta +rec/ent st#ri depresi/e.*ulbur#rile psihice sunt mai puin +rec/ente $n marin#.

*ulbur#ri psihice legate de priLionerat .ituaia de priLionerat determin# la indi/iLi condiii de insecuritate "i ad/ersitate!adeseori priLionerii +iind supu"i unei aciuni de propagand# >brainwashing@.3rin aceast# metod# inamicul dore"te s# manipuleLe sentimentele lor!$mpotri/a dorinei "i educaiei lor.Aciunea de Qsp#lare a creieruluiQ este mai mult decTt o simpl# propagand#!deoarece sunt +olosite metode de constrTngere atTt psihic# cTt "i psihice!pentru a determina indi/idul s# gTndeasc# "i s# se comporte alt+el decTt $i este speci+ic!$n con+ormitate cu propriile con/ingeri >metoda a +ost utiliLat# de c#tre naLi"ti "i comuni"ti!+a# de priLionerii de r#Lboi@. Vn priLionerat!subliniaL# =ol+!indi/idul nu bene+iciaL# de suportul e+icace al grupului s#u!nu are miRloace de ap#rare sau re/olt#.Vn acest cadru pot apare tulbur#ri

psihice ca: -psihoLe QnostalgiceQ dominate de an-ietateY -st#ri reacti/e de tip depresi/Y -st#ri astenice de capti/itate!dominate de o astenie rebel# acompaniat# de tulbur#ri psihosomatice!de de+iciene se-ualeY /oluia acestor st#ri este lent# >/indecarea inter/enind chiar dup# (-2 ani@Y

(%7

Vn a+ara entit#ilor descrise mai sus s-a mai /orbit "i de alte reacii ca :e/oluie psihotic# cronic# >o ade/#rat# QschiLo+renie de r#LboiQ@. :up# eliberarea din priLionerat poate apare instalarea unui mod de e-isten# marginal sau organiLarea ne/rotic# care apare e/ident# dup# 2-M ani de la r#Lboi!conduite delictuale.

Aspecte terapeutice .tabilirea unor ade/#rate relaii terapeutice $ntre psihiatru "i bolna/i este di+icil din moti/e de timp!de imposibilitatea bolna/ului de a-"i alege medicul. *ratamentul $n timp de pace nu se deosebe"te mult de siLuaiile din mediul ci/il.Vn perioada de r#Lboi situaia este mult mai di+icil# din cauLa hemoragiei de oameni!pe care tulbur#rile psihice o pro/oac#.Vn timpul r#Lboiului caLurile se reLol/# pe cTmpul de lupt# $n maRoritatea caLurilor!cu sau +#r# inter/enia unui medic specialis. 3rimul aRutor const# dintr-un suport psihologic!prin miRloace de sedare!punere $n repaos!$nb#rb#tare >un ceai "i o /orb# bun# este +ormula cea mai simpl#@.:up# 2-M Lile de sedare maRoritatea "ocailor $"i re/in.Atitudinea medical# are la baL# urm#toarele principii:bun#/oin#!calm!dedramatiLarea situaiei!+ermitate >pacientul nu trebuie nici dispreuit!nici somat!pentru a nu-i m#ri culpabilitatea@. 3acienii nu trebuie pri/ii nici cu team#!nici cu mil# pentru a nu m#ri problemele legate de Qbene+iciu secundarQ.Vn +ormele isterice!psihoterapia armat# este de pre+erat.Vn caL de an-ietate!agitaie psihomotorie se pot administra doLe mari de neuroleptice >acest lucru +iind totu"i apanaRul st#rilor mari de agresi/itate "i agitaie@.3acienii cu mare agitaie se e/acuiaL# deoarece prin aceasta se reduce contagiunea "i demoraliLarea altora. Atitudinea recepti/# "i $neleg#toare +a# de indi/iLii cu tulbur#ri psihice nu este agreat#!moti/ pentru care numeroase tulbur#ri psihice /or +i etichetate $n timp de r#Lboi ca Qreacie normal# +a# de stresul lupteiQ!tratamentul urmTnd a se +ace imediat "i cTt mai aprope de locul luptei.*ratamentul!arat# Wuillet "i colab. const# din sedarea "i e-pectati/# "i se insist# asupra e+ectului iatrogen al e/acu#rii!care ar +i-a tulbur#rile "i ar constitui matricea croniciL#rii.Ast+el!ni/elul de prim aRutor dispune de posibilitatea unei sed#ri chimice su+iciente pentru a asigura un somn de re$nprosp#tare.:e asemenea se poate utiliLa psihoterapia de asigurare! dedramatiLarea.Vn acest +el K'X din pacieni re/in $napoi!ceea ce proteReaL# moralul trupei. "alonul di/iLionar trateaL# o mare parte dintre pacieni cu metode

/ariate >narcoanaliL#!psihoterapie scurt# indi/idual# sau de grup@..e /a e/ita con+ortul spitalicesc pentru a menine statutul de combatant al militarului. Vn aciunea de pre/enire a tulbur#rilor psihice o mare importan# o are moralul trupei!importana in+orm#rii.)edicul trebuie s# +ie consilierul cel mai ascultat al comandantului!+#r# a $mpiedeca rolul instituional al lui. /////////////////////ffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff ff

8orectat ortogra+ic 4 iunie 9% 8apitolul 3ersonalit#ile diLarmonice Grupul de anormalit#i psihice "i comportamentale incluse $n acest capitol este repreLentat de un comple- de +enomene imprecise ca e-presie!neclar ca de+iniie "i care repreLint#!un subiect permanent de discuii teoretice "i de contro/erse $n practica clinic#.0imitele acestor entit#i sunt neclare atTt cTnd se re+er# la limitele dintre di+eritele lor +orme cTt "i la limitele dintre ele "i principalele entit#i psihiatrice >nr/roLe!psihoLe etc@

(%%

&ncerpTnd cu Zoch >(%6%@!care a introdus termenul de Qin+erioritate psihopatic#Q!psihiatria clasic# a $ncercat o de+inire "i o sistematiLare a acestui capitol polimor+! care a aRuns la o recuno"tere uni/ersal# graie sistematicii lui Zraepelin.6ormarea conceptului de Qpersonalitate psihopatic#Q este $ns# legat# de numele lui Zurt .chneider >(92M@.8oncepie sa de/enit# clasic# s-a $nr#d#cinat atTt de mult $n psihiatrie!$ncTt ea constituie punctul de plecare a oric#rui alt punct de /edere $n acest domeniu. 3roblema normalit#ii psihice.3roblema normalit#ii psihice este esenial# $n de+inirea limitelor normale ale unui comportament!"i deci este esenial#!pentru a putea delimita o personalitate diLarmonic#.Bu atTt normalitatea este greu de de+inut cTt mai ales posibilit#ile practice de a stabili un normati/ >de urmat@ "i de a stabili care sunt criteriile unei normalit#i ideale.8riteriul /aloric trebuie respins de la $nceput!deoarece el introduce ideia Qin+eriorit#ii psihopatuluiQ!lucru susinut la noi de c#tre unii psihiatri dogmatici>0#L#rescu>(969@ "i care consider#!+#r# o documentare corespunL#toare c#! Qdespre psihopat nu se poate /orbi decTt $n a+ara marilor /alori!la ni/elul de mediocr# sau minus /aloareQ.5ri criteriul a-iologic /ariaL# $n +uncie de momentul istoric!de psihiatru ca persoan# subiecti/#.1n asemenea criteriu este ast#Li respins de c#tre maRoritatea psihiatrilor!iar din punct de /edere +iloLo+ic "i chiar uman este nu numai arbitrar "i imposibil de probat "tiini+ic!ci chiar periculos $n sensul e/alu#rii e-istenei umane. 6reedman consider# 4 perspecti/e ale normalit#ii psihice "i anumea: (.Bormalitatea ca s#n#tate!considerat# ca un teren uni/ersal!anormalitatea r#mTnTnd apanaRul unei minorit#iY 2.Bormalitatea ca utopie!ca armonie "i optim al

di/erselor elemente ale aparatului mental "i al optimei sale +uncion#riY M.Bormalitatea ca medie statistic#Y 4.Bormalitatea ca sistem tranLacionalY [i dup# :ela2 "i 3ichot!conceptul de normalitate psihic# ar a/ea trei sensuri: (.Bormalitatea statistic#!care identi+ic# norma cu +rec/enaY 2.Bormalitatea +uncional#!care ia $n consideraie caracteristicile "i scopul propusY M.Bormalitatea ideal#!care are la baL# criteriile ideale de normalitate din cadrul societ#ii!normalitatea /ariind $n +uncie de normele socialeY -ist# critici +oarte serioase pri/ind conceptul de normalitate!din cauLa e-trapol#rilor care se +ac >streotipii legate de se-!/Trst#!mediu geogra+ic sau social@.Bormalitatea "i s#n#tatea mintal# mu pot totu"i +i studiate abstract ci $n corelaie cu normele culturale!cu a"tept#rile "i /alorile societ#ii!$nclinaiile pro+esionale!di+erenele indi/iduale!climatul politic al /remii care permite Qtolerana la de/iereQ >?eedman!(976@.:e/ierea de la norm# nu $nseamn# $ns# neap#rat boala sau e-istena a ce/a patologic.Bici chiar criteriul su+erinei nu este uni/ersal >timopaii e-pansi/i sunt!de e-emplu +ericii@. [i criteriul adapt#rii sociale este discutabil.Ast+el!arat# )#rgineanu >(94(@! adaptarea social# nu depinde numai de indi/id!ci "i de alii!de Qcodul moral "i socialQ.Beadaptarea se poate datora "i grupului!chiar dac# pentru aceasta trebuie s# ne re+erim la un $ntreg grup social!/aloarea unui indi/id +iind un permanent moti/ de umilire pentru ceilali!moti/ pentru care ar +i absurd ca solitudinea omului de geniu!$n /iLiunea unei lumi mai bune!s# +ie luat# drept un semn de boal#. 1neori!persoane animate de cele mai $nalte sentimente sociale pot +i QpsihiatriLateQ numai pentru c# /in $n con+lict cu o anumit# stare sau iau o anumit# atitudine $ntr-un con+lict social. *oate aceste lucruri ne arat# c# diagnosticul de QpsihopatieQ este adesea pus incorect!pe criterii +oarte subiecti/e.Aceast# QpsihiatriLareQ a unor persoane se poate +ace atTt din necunoa"terea limitelor normalit#ii "i anormalit#ii!dar pot e-ista "i situaii $n care manipularea diagnosticului poate ser/i unor scopuri nemedicale sau inumane >pentru a sc#pa pe cine/a de r#spundere!sau pentru a se descotorosi de cine/a!de a eluda s# i se dea r#spunsul cu/enit etc@. *oate datele e-puse mai sus!ne atest# cTt de di+icil este de a stabili un diagnostic de personalitate diLarmonic#.3ersonalitatea diLarmonic# nu este psihoL# >decTt $n caLul unei decompens#ri masi/e@ "i!nu este nici o ne/roL# structural# >un sistem organiLat de ap#rare

(%9

contra angoasei@. a nu este!de asemenea!nici o dispoLiie caracterial# ci!a"a cum sublinia :eni7er >(9%2@ o inadec/are pro+und# a instanelor instincti/e "i represi/e!cu riscul crescut al trecerii la aciune.&nadaptarea!arat# autorul!apare $n mod obi"nuit $n copil#rie!isbucne"te $n adolescen# "i se complic#!odat# cu intrarea $n /iaa adult# >datorit# constrTngerilor sociale "i +amiliale@.?eaciile acestor persoane sunt desordonate "i disproporionate!cu impulsuri /iolente "i impre/iLibile!cu iLbucniri bru"te de depresie >coup de ca+ard@ "i cu comportament

auto "i heteroagresi/..e e/ideniaL#!de asemenea!"i preLena unei maleLe psihice pro+unde!ine-primate! puin con"tiente!acea dis+orie ineluctabil# "i indecisibil# >cu plTngeri "i preocup#ri somatice!tendine spre surogate!$n special to-icomanii!tulbur#ri se-uale "i comportament antisocial@.?olul societ#ii $n Qdes/elirea anormalit#iiQ ni se pare esenial#!c#ci graie marei /ariabilit#i umane!societatea Qdescoper#Q adesea $n indi/id ceea ce $i este necesar la un moment dat!elogiind "i recompensTnd comportamentele deLirabile.&storia ne $n/a# c# +iecare societate "i-a creiat "i culti/at propriul ei ideal de om >ca/alerul medie/al!gentlman-ul engleL!pTn# "i semiLeul +ascist sau omul nou comunist@!tipuri care $n alte conte-turi sociale ar +i +ost pri/ite ca personalit#i inadaptabile sau pur "i simplu ca personalit#i diLarmonice >$n literatur# g#sim un asemenea personaR!cunoscutul erou :on `uRote@. :e+iniie!cadru nosologic.Vn contrast cu a+irmaiile psihiatriei clasice!noi nu putem considera personalit#ile disarmonice ca ade/#rate boli!$n sensul medical al termenului!aici +iind /orba de o constelaie polimor+# de personalit#i caracteriLate!$n principiu prin neadaptarea comportamentului la e-igenele condiiilor socioculturale.Ap#rute pe +undalul unei enorme /ariet#i de tipuri omene"ti!de personalitate baLal# produse de di+erite mediii socio-culturale!a /ariaiilor $n +uncie de se-!/Trst#!clas# social#!personalit#ile disarmonice nu au altce/a caracteristic decTt deLadaptarea sau imposibilitatea de a se con+orma normei socio-culturale. Bu se poate presupune c# ce/a QpatologicQse petrece $n economia intern# a indi/idului!ci pur "i simplu pentru c# indi/idul se comport# de a"a natur# $ncTt grupul nu-l mai suport# Qaici "i acumaQ.Acest reLultat +inal nu ine numai de +actorii organici!dar "i de conte-tul societ#ii moderne!+iind cel mai adesea produsul relaiilor interpersonale /icioase!a in+luenelor noci/e a +actorilor de mediu "i $n special a celor sociali. ste /orba de o personalitate care se deLadapteaL# permanent "i $n intensit#i di+erite! mani+est#ri care se accentuiaL# "i mai mult $n +aa unor di+icult#i de /ia#!putTnd lua aspectul unor decompens#ri ne/rotice sau psihotice. 3acientul cu diLarmonii de personalitate este capabil de succes social "i comportamentul lui este adeseori recompensat de cultura grupului din care +ace parte!e-cluderea lui ap#rTnd mai tardi/!mai ales c# preLena disarmoniei caracteriale nu presupune "i o anormalitate intelectual#.*otu"i in+le-ibilitatea comportamental# "i inadaptabilitatea $l /a $mpinge mereu pe indi/id spre marginalitate!respingerea acestor persoane +#cTndu-se adesea doar $n +uncie de Qnorma social#Q. ?espins sau contestat drumul acestor persoane se /a diriRa +ie c#tre spital +ie spre con+lictul cu organele de ordine!adic# spre acele instituii create cu scopul declarat de aQ proteRa societatea "i indi/idulQ.:in acest punct de /edere stautul de Qbolna/Q este tot atTt de meritat ca "i acela de Qpu"c#ria"Q. 0a /Trsta in+anto-Ru/enil#!maRoritatea autorilor eLit# s# stabileasc# o etichet# cu consecine atTt de importante cum este aceea de personalitate diLarmonic#!un diagnostic tran"ant trebuind s# a"tepte /Trsta adult#.Acest lucru se +ace "i din considerente ale e-perienei clinice!muli copii "i adolesceni cu tulbur#ri de comportament nu de/in la maturitate $n mod obligatoriu personalit#i disarmonice >educaia "i plasticitatea personalit#ii imature putTnd corecta de/iaii temperamentale!chiar $n#scute@. VncercTnd o de+inire larg#!Zolb >(97M@ subliniaL# c# personalit#ile

disarmonice se caracteriLeaL# prin mani+est#ri comportamentale care includ o mare /arietate de caLuri $n care comportamentul este in+el-ibil "i limitat. &ntelectul acestor indi/iLi poate a/ea oare care rol de +rTnare!mai ales dac# maturiLarea psihic# este mai mare dar totu"i nu schimb# mult destinul indi/idului.

(9'

:e"i aceste personalit#i nu sunt incompatibile cu succesul social "i!adeseori cultura "i subculturile unui anumit sistem social recompenseaL# aceste comportamente Qde/ianteQ!+rec/ent!din cauLa in+le-ibilit#ii comportamentale! adaptabilitatea social# a lor este de+icitar#!$n contrast cu intelectul lor normal. 3etrilo/witsch >(966@ ne atrage atenia c# o etichetare cerut# de necesitatea unei codi+ic#ri >cum este caLul cu cererile Rustiiei!de e-emplu@ nu trebuie s# +ie regula "i nici nu poate +i considerat# ca "tiini+ic#!deoarece preLena acestor persoane printre delinc/eni nu este nici +rec/ent# "i cu atTt mai puin nu constituie o regul#. Grupul personalit#ilor disarmonice!subliniaL# B.:amian >(9%(@ a a/ut puin de cT"tigat din admitera +aptului c# aici este /orba de o alterare a personalit#ii! deoarece aici nu s-a realiLat o Qunitate $n omogenitatea de criterii $n ceea ce pri/e"te /ersantul a+ecti/ al personalit#iiQ.3sihopatia repreLint#!$n +ond o corelaie $ntre structur#-+uncietr#ire.Bu putem deduce structura etic# a omului!dup# actele sale morale >:amian@.:isocierea intelecta+ecti/itate!con+er# acesteia din urm# o autonomie cu consecine nedorite.Bimeni $ns#!arat# 5li/enstein "i 3ado/ani nu poate +i considerat desechilibrat sau psihopat!decTt cu condiia de a +i ca atare desemnat de consensul medico-social.6iecare om are!$n de+initi/ propriul s#u Qc#lcTi al lui AhileQ!care poate +i leLat!+#r# a se putea /orbi neap#rat de o personalitate psihopat# >3etrilowitsch@.3rognosticul unui caL depinde de $ncadrarea lui social#!de pro+esia sa!de starea sa ci/il#!e/oluia QpsihopatieiQ +iind spre binele sau r#ul destinului indi/idului. *otu"i!dat +iind schimbarea permanent# a normelor de comportament!de e-emplu la tineri!nimeni nu poate +i etichetat ca anormal decTt $n consens cu normele medico-sociale!de maniera $ncadr#rii $n societate.:in acest moti/ la tineri!persoane cu di+erite comple-e!boemii!cei care se $ncadreaL# greu $n societate din di+erite moti/e sunt etichetai cu mare u"urin# ca QpsihopaiQ!ceea ce pentru marele public este echi/alentul unei insulte. :in acest moti/!chiar Zurt .chneider /a cere p#r#sirea /echiului concept de psihopatie! atitudine $nsu"it# apoi de maRoritatea autorilor!moti/ pentru care!principalele clasi+ic#ri!inclusi/ pe limie de 5). au renunat la ea!/orbindu mai ales de personalit#i diLarmonice. :e alt+el!cadrul nosologic al personalit#ilor disarmonice s-a modi+icat $n permanen#.W.?ogues de 6ursac >(92M@ descria Qst#rile psihopate constituionaleQ $n care includea "i ideoia!imbecilitatea "i debilitatea mintal#!al#turi de Qdesechilibraii psihiciQ >hiperemoti/ii!ipohondricii!!melancolicii constituionali etc@. 8riteriul /aloric trebuie respins de la $nceput >3etrilowitsch@!deoarece el introduce ideia

Qin+eriorit#iiQpsihopatului.5ri criteriul a-iologc este /ariabil $n +uncie de momentul istoric!de psihiatru ca persoan# subiecti/#!deci un criteriu u"or de respins!iar din punct de /edere +iloLo+ic "i uman este nu numai arbitrar dar "i periculos.&mpreciLia $n acest domeniu este +oarte mare.8asson >(96%@ g#se"te 2'2 termeni care e-prim# noiunea de personalitate diLarmonic# iar 8ostiner >(972@ descrie "i el 44 de denumiri care se re+er# la acela"i cadru!moti/ pentru care maRoritatea autorilor subliniaL# c# personalit#ile disarmonice sunt entit#i care pot +i pri/ite nu numai din unghi medical!problema +iind la o r#scruce $ntre antropologie!psihologie!pedagogie!drept!sociologie "i chiar +iloLo+ie.&mplicaiile acestui grup dep#"esc deci s+era indi/idului!e-tinLTndu-se asupra societ#ii >de la +amilie!la marea societate@.A/Tnd $n /edere toate aceste +enomene!pe bun# dreptate :eni7er >(97%@ se $ntreab# dac# desechilibrul psihopatic este o realitate clinic# sau doar o Qstare de spiritQ:e asemenea acest cadru nosologic este schimb#tor!protei+orm!diagnosticul depinLTnd mult de practic# "i e-perien#. 8hiar 3etrilowitsch sublinia c# adeseori $n practic#!persoane cu di+erite comple-e!chiar cu di+erite boli cronice!sunt $n mod nedi+ereniet considerate ca personalit#i disarmonice. /idenierea personalit#ilor disarmonice!cu tulbur#ri caracteriale este di+icil# deoarece a"a cum sublinia )ichau- >(979@ caracterul este un compleconstituit din instincte!sentimente!pasiuni impulsi/e sau inhibate!e-terioriLate sau nu!din acte poLiti/e sau nu

(9(

"i care preLint# doar un anumit grad de stabilitate.8aracterul apare deci ca un dialog $ntre dispoLiiile $n#scute "i e-periena /ieii. :eni7er >(97(@ arat# c# grupul personalit#ilor disarmonice este constituit din entit#i mobile!schimb#toare!protei+orme!a c#ror diagnostic de/ine posibil doar prin practica Lilnic# "i prin e-periena clinicianului. ntit#ile nu au $n sine nimic speci+ic din punct de /edere +enomenologic!nu sunt nici ne/roLe!nici psihoLe!dar pot e/olua sub ambele +orme.Asocierile simptomatice sunt contradictorii >arlechin psihiatric@ iar trans+orm#rile simptomelor rapide "i radicale >cameleon psihiatric@! constante +iind doar instabilitatea "i incapacitatea de a respecta regulile monotone ale /ieii. 8um este deci posibil# o de+inire a personalit#ilor diLarmonice45 de+inire unitar#!e/i+dent!este practic imposibil#!iar o serie de subdi/iLiuni nu par bine +undamentate.Am putea $ncerca totu"i o clasi+icare relati/#!cum ar +i urm#toarea: (.3ersonalit#i disarmonice de limit#!care se mai numesc $n limbaRul uLual "i Qpersonalit#i accentuateQ!anormalitatea comportamental#!$n sensul s#u patologic!a+lTndu-se la limita de toleran# a grupului social!din care indi/idul +ace parte. 2.Grupul personalit#ilor disarmonice de/iante!al c#ror comportament este tolerat di+icil sau nu este tolerat de c#tre grupul social.)aRoritatea acestor anomalii >numite "i biopatii!din cauLa anormalit#ii lor temperamentale!deci a tipului de

sistem ner/os@ se baLeaL# $n special pe procesul de QpsihopatiLareQ $ntr-un conte-t sociogenetic de+icitar!care nu reu"e"te s# Q/alori+iceQ con/enabil anormalitatea temperamental# >care nu este educabil# ci doar poate +i socialiLat# $n maniera de a +i acceptat# social@. M.6enomenele reLultate din reacia la situaiile tranLiente!la stres a acestor personalit#i "i care iau +ie masca ne/roLei +ie a psihoLei. 4.3ersonalit#i sociopate "i antisociale!caracteriLate printr-un con+lict permanent cu grupul social "i chiar cu societatea!$n general!>e/oluTnd +ie spre QmedicaliLareQ dar mai ales spre penitenciar. K.3ersonalit#ile diLarmonice care $"i g#sesc QcompensareQ $n comportamentul to-icoman!aspectul lor clinic inTnd de partea cea mai gra/#!dependena "i sindromul de se/raR "i care sunt discutate la capitolul dependenei de drog "i a alcoolismului. 0a aceste de+iniri calitati/e trebuiesc ad#ugate /ariate teorii etiologice!a/Tnd $n /edere c# unele aspecte sunt legate "i de +enomene de organogeneL#!constituie! dar mai ales de combinarea acestor +actori cu elementele ne+a/orabile ale sociogeneLei. A/Tnd aceast# /iLiune l#rgit# asupra conceptului de personalitate dioLarmonic#!putem consider c# numeroasele contro/erse $n acest cadru au pornit din moti/ul unei pri/iri unilaterale "i adeseori e-clusi/iste >constituionali"tii! e-agerarea dogmaticilor comuni"ti a +actorilor biologici!cu re+uLul recunoa"terii sociopatiilor etc@. lementul estenial!const# de +apt nu $n cTnt#rirea Q+actorilor de biogeneL# "i sociogeneL#!ci $n de+inirea limitei de normalitate comportamental# >cTt# de/ian# poate suporta un anumit grup social!deoarece ceea ce pentru un grup este normal pentru altul poate +i o de/iere comportamental# insuportabil#@. 3sihopatie "i ne/roL#.Bumero"i autori $"i pun $ntrebarea $ndrept#it#!pTn# la un anumi ni/el!dac# $ntre ne/roL# >la care terenul are un rol indubitabil@ "i psihopatie >la care psihogeneLa are de asemenea un rol important@ e-ist# su+iciente criterii de di+ereniere pentru a le putea considera entit#i separate. 3sihanali"tii "i-au a+irmat deRa punctul de /edere!ar#tTnd c# diagnosticul de personalitate diLarmonic# este inutil!e-plicaiile dinamice +#cTnd din acestea simple reacii ne/rotice.:in contra Z..chneider >(92M@ nume"te ne/roLele Qreacii anormale la tr#iri e-terne "i la con+licte interneQ.Bici concepia dogmaticilor care se declarau mar-i"ti!dup# care psihopatia ar +i o Qboal#Q cT"tigat# nu ar +i producti/#!deoarece $n practica psihiatric# este +oarte greu a +ace asemenea di+erenieri. Be/roLa!arat# 3etrilowitsch >(966@ nu se poate studia $n a+ara terenului

(92

pe care se baLeaL#!a caracteriopatiei care $i st# la baL#!$n timp ce clasi+ic#rile actuale merg prea mult pe ideia de con+lict "i mai puin pe ideia c# $ns#"i un anumit tip de caracter este responsabil de QatragereaQ con+lictelor.0uate iLolat!simptom cu simptom!cele dou# tipuri de anormalitate nu di+er# prea mult!$n timp ce o analiL# structural# nu ne /a ar#ta di+erene eseniale. 3otri/it lui ?um7e >(927@!la un psihopat!ne/roLa poate a/ea chiar un rol reglator!aducTnd $n economia

intern#!psihologic#!un +el de compensare. 8aracterul ne/rotic!o anumit# atitudine +a# de lumea $n care indi/idul este ne/oit a lua o anumit# atitudine moral#.Vn acest conte-t poate apare sentimentul de culp# sau chiar de pro+it!+enomene care lipsesc la psihopat.8on"tiina bolii ar +i deci e-agerat# la ne/rotic!$n timp ce psihopatul nu poate +ace o di+eren# $ntre starea lui actual# "i aceia din trecutul s#u >+iind doar capabil de a se di+erenia de alii@. /oluia conceptului de personalitate diLarmonic#.8unoscut#!a"a cum am /#Lut sub mai multe denumiri!entitatea de personalitate diLarmonic# preLint# totu"i particularit#i speci+ice!su+iciente "i o des/oltare proprie $n cadrul istoriei sbuciumate a psihiatriei. 0a $nceputurile psihiatriei "tiini+ice!3inel >(%'9@ denumea aceste st#ri drept Qmanie +#r# delirQ!pentru ca Grohman >(%(9@ s# /orbeasc# de ideoia moral#Q.3richard >(%MK@ introduce termenul de Qmoral insanit2Q!iar )orel>(%6'@ /orbea de Qmania instincti/#Q.)agnan "i )orel!re+erindu-se la intelect!opunea psihopatul care era un Qdese<uilibra superieurQ!redusului intelectual!care era un Qdese<uilibra in+erieurQ.Vn (%%% )audsle2 spunea c# Qe-ist# tulbur#ri ale spiritului +#r# delir!iluLii sau halucinaii!a c#ror simptome consist# $n per/ertirea +acult#ilor mentale!a +acult#ilor acti/e "i morale!sentimentelor!$nclinaiilor! caracterului! obi"nuinelor "i comportamentului.,iaa a+ecti/# este pro+und alterat# "i indi/idul pierde instinctul de organiLare a +iinei.Alienarea acestor tendine duce la alienarea naturii sale.:ac# obser/#m aceste +enomene!/om remarca c#!cel puin pTn# la s+Tr"itul secolului al U&U-lea!$n cadrul personalit#ilor diLarmonice se e/ideniau mai mult +enomenele morale. 8u )agnan!lucrurile progreseaL#!$n sensul c#!personalit#ile diLarmonice /or +i $ncadrate $n grupele de degenerai "i desechilibrai!accentuTndu-se de aceast# dat# asupra naturii ereditare.Zoch >(%6%@ /orbe"te de personalit#i psihopate ca despre o clas# special# de tulbur#ri mintale!pe care o denume"te Qin+erioritate psihopatic#Q.:e +apt pentru /echii alieni"ti!studiul personait#ilor psihopate era deosebit de di+icil#!deoarece aceste persoane nu se prea internau $n spital iar!la rTndul lor!alieni"tii nu prea ie"eau din spital. Zraepelin a inut cont de Qstudiile psihopaticeQ ale lui Zoch "i $n tratatul din (%96 a/ea deRa un capitol cu acest titlu.Vn ediia a 7-a >(9o4@!capitolul intitulat Qpersonalit#i psihopateQ cuprindea criminalii $n#scui!agitaii!mincino"ii!c/erulenii! pentru ca $n ultima ediie >(9(K@ s# dea o descriere mult mai complet# "i $n care s# apar# "i alte tipuri de psihopatie. +orturile "colii germane culmineaL#!a"a cum am mai ar#tat!cu Zurt .chneider! care este considerat creatorul conceptului modern pri/ind Qpersonalit#ile psihopateQ.3rin Z..chneider >(92M@ putem spune c# intr#m $n perioada Qmodern#Q a psihiatriei clasice!autorul realiLTnd o sinteL# a /echilor obser/aii "i!+iind $n acela"i timp "i continuatorul lui Zoch.Vn (92M el /a publica lucrarea Q3ersonalit#ile psihopateQ!lucrare care /a sta la baLa tuturor discuiilor ulterioare pri/ind personalit#ile diLarmonice. 8oncepia clinico-nosologic#.3rima imputaie care se aduce acestei concepii este aceea a denumirii $ns#"i!de psihopatie.Vntr-ade/#r!acest termen nu numai c# pro/oac# con+uLie dar este $n esena sa "i ne"tiini+ic. /oluia psihiatriei noastre $n perioada dogmatismului materialistcomunist!+#cea abstracie chiar de de+iniia clasic# de Qpersonalitate psihopat#Q!utiliLTnd!pur "i simplu termenul de psihopatie >3redescu!(964!(976@.5ri

printr-un asemenea termen este lesne de obser/at!c# de +apt se $nelegea ce/a +oarte nedi+ereniat!un ansamblu global al tuturor a+eciunilor psihice!$n timp ce termenul de personalitate psihopat# a/ea cel puin calitatea s# atrag# atenia asupra psihopatologiei personalit#ii. :ac# de e-emplu DrTnLei >(979@ e/ideniaL# aspectul diLarmonic al personalit#ii "i prin cauLe Qeredo-constituionalisteQ sau Qence+alo-abiotro+iLanteQ! o serie de autori >Zerbi7o/!.uhare/a!3redescu!Delciug#eanu@ consider# psihopatia pur "i simplu $n mod

(9M

global!ca pe o stare morbid# sau boal# >ca oricare alt# boal# somatic#@.3redescu >(976@!de e-emplu! denume"te QpsihopatiilorQ!drept QdeL/olt#ri patologioce ale personalit#iiQ!care ar a/ea ca reLultat Qinsu+icienta capacitate sau incapacitate de integrare armonic# $n societateQ.8on+uLia unei asemenea de+iniii nu poate +i comparat# decTt cu con+uLia "i nebuloLitatea a $ns#"i termenului de QpsihopatieQ pe care $l utiliLeaL#.Vn +ond!toate bolile psihice repreLint# ceea ce autorul sus citat spune c# sunt psihopatiile!Qgrupe polimor+e de des/olt#ri patologice ale personalit#ii umaneQ "i absolut toate duc la Qinsu+icienta capacitate sau incapacitate episodic# sau permanen# de integrare supl# "i armonic# la condiiile /ieii socialeQ.5 asemenea de+iniie ar +i chiar mai adec/at# pentru de+inirea schiLo+reniei!personalit#ilor epileptice "i de ce nu "i a sindromului Zline+elter.5 de+inire!atTt de general# "i imprecis# nu +ace decTt s# e/idenieLe neputina /iLiunii QmedicaleQ sau QbiologiLanteQ!concepii mecaniciste!introduse $n psihiatrie la s+Tr"itul secolului al U&U-lea.Aderena autorului la /iLiunea constituionalist# asupra QpsihopatieiQ >cu acceptarea principiilor totalit#ii!intensit#ii "i continuit#ii@ +ace conceptul de QpsihopatieQs# de/in# $ngust "i limitat doar la unele caLuri de Qcriminali $n#scuiQ!$n sensul lui 0ombroso.A+irmaia c# aceasta ar +i Qrealitatea clinic#Q este doar demagogie "i pri/ire unilateral#!$n sensul propriu ideologii mar-iste!cTnd se "tie c# doar un procent in+im de QpsihopaiQ >$n Rur de KX@ aRung!$n +apt $n spitalul de psihiatrie. -ist# "i ali autori!pentru care QpsihopatiaQ este o boal# pur organic#!$n ciuda ambiguit#ii lor cTnd se re+er# la Qgreut#ile adapt#rii socialeQ!$n +ond aici +iind /orba de aceeia"i re+erin# la modelul organicist-medical de boal#.Ast+el!pentru ,i"ne/s7i "i Dehtere/ baLa psihopatiilor ar +i constituit# de leLiuni ale sistemului ner/os!de tulbur#rile structurii normale a creierului.Ali autori!din categoria dogmaticilor epocii comuniste romTni sau so/ietici >Gure/ici!3redescu! ?omila! Ghiliaro/s7i!3opo/!Zerbi7o/@ /orbesc de importana microorganicit#ii sau a hipoorganicit#ii $n psihopatii.Gure/ici introduce!pur "i simplu termenul de Qpsihopatie organic#Q iar .uhare/a de Qdes/olt#ri leLionaleQ!baLa psihopatiei +iind constituit# de anumite tipuri de des/oltare anormal# a sistemului ner/os.)ai mult chiar!+iec#rui tip de psihopatie i-ar

corespune!de +apt!cauLe speci+ice. 3entru Zerbi7o/ "i Ghiliaro/s7i >citai de 3redescu.(976@!inter/enia +actorilor de mediu >educati/ "i social@ s-ar reLuma la Qaccentuarea tr#s#turilor psihopatice primare >$n#scute@!sau prin apariia particularit#ilor secundare!capabile a completa doar tabloul clinicQ >care r#mTne indiscutabil de origine biologic#@. ?olul +actorilor de mediu este /#Lut de 3redescu doar $n Qlumina concepiei dinamice!pa/lo/iste asupra constituieiQ!$n sensul c# "i condiiile e-terne ar putea doar e/idenia!$nt#ri sau completa tr#s#turile patologice mo"tenite.Zerbi7o/!$n mod plauLibil!/orbe"te totu"i despre Qpersonalit#i anormale determinate psihogenQ!deoarece!a"a cum subliniaL# 3redescu!autorul nu /a +i de acord cu Q/irusul +uncionalismuluiQ.3Tn# la urm#!Zerbi7o/ /a mai QelaboraQ o nou# entitate!Qpsihopatia c#p#tat#Q >acceptat# "i de 3redescu@!entitate $n care constituia Roac# totu"i un rol important.*rebuind s# +ac# noi "i noi compromisuri $n +aa unei realit#i care mereu $i contraLicea!adepii conceptelor /echi!mecanicist-organiciste /or merge pe linia cunoscut# a psihiatriei dogmatice mar-iste!de a crea mereu!cTnd ce/a nu se potri/e"te!de noi "i noi +orme clinice!+oarte greu de delimitat "i $neles >Zerbi7o/ mai /orbea "i de patologia dobTndit# a caracterului@. Ar#tTndu-"i adeLiunea +a# de principiile enunate mai sus!3redescu >(964!(976@!&onescu >(997@!?omil# >(997@ introduc!QLone de trecere!$ntre psihopatii!ne/roLe "i psihoLe!penru a e/ita aderena lor la conceptele secolului al U&U-lea "i la tipul /echi de gTndire clinico-nosologic!pe care l-au e-acerbat "i chiat impus $n psihiatria noastr# dinainte de (9%9.A+irmTnd c# ar accepta "i o Qconcepie dinamic#Qa constituiei!este /#Lut# doar $n Qsens pa/lo/istQ!$nc# o concepie ideologiLat# politic de c#tre comunismul so/ietic "i preluat# necritic de dogmaticii mar-i"ti romTni.Vn acest sens!3redescu "i cei din "coala lui!introduc o nou# entitate Qpsihopatia marginal#Q!subliniimd $ns# c# Qpsihopatia /eraQ ar depinde numai de +actorii

(94

constituionali!$n#scui.*ot el /orbe"te "i de un stadiu QprepsihopaticQ al psihopatiei!de"i de mult se declarase partiLanul con/ins al principiilor lui Ganu"7in >constana "i continuitatea@. *ot 3redescu introduce "i termenul generic de Qstare psihopatoid#Q sau Qpsihopatie secundar# organic#Q!concepte $ncurcate $n greoaia Rudecat# organicist#!+#cut# din considerente ideologice materialiste!pentru el doar materialitatea biologic# +iind mar-ist#.Vn acest cadru con+uL!3redescu!ca "i ceilali din "coala sa materialist-comunist#>?omil#!&onescu!)ilea@ introduce toate descrierile /echilor autori pri/ind tulbur#rile psihice din cadrul di+eritelor a+eciuni organice >mai ales ale creierului@ "i care apoi s-au topit $n a"a numitul Qsindrom psihoorganicQ.ARuns $n acest stadiu cadrul psihopatiei de/ine o ade/#rat# Rungl#!$n care cu u"urin# poi introduce orice "i pe oricine de aici utiliLarea diagnosticului de psihopatie $n epoca comunist# pentru toi aceea care nu se $ncadrau $n Qsocietatea socialist# multilateral des/oltat#Q. :e asemenea aceste tipuri de diagnostic se mai

pot +olosi $n scopuri lucrati/e >e-pertiLe medicolegale sau ale capacit#ii de munc#@!$n care preLumia de organicitate poate duce la concluLia iresponsabilit#ii sau a incapacit#ii de munc#!adic# de +apt!/echiul creL al organici"tilor de toate nuanele!a incurabilit#ii bolilor psihice. 3redescu "i a"a Lisa lui "coal# mar-ist# se ridic# direct $mpotri/a /ieii sociale $n dinamica psihopatiilor!a+irmTnd!de e-emplu!c# termenul de sociopatie Qar +i $n disonan# cu etiopatogenia "i clinica psihopatiilorQ.1n asemenea punct de /edere $l /om g#si "i la 8ert7o/>(97(@!de unde probabil a "i +ost $mprumutat. :esigur!c# asemenea concepii!tran"ant mecaniciste "i organiciste apar ast#Li destul de rar $n psihiatria modern#!autorii conceptului clasic asupra personalit#ii a/Tnd!a"a cum /om /edea mai Ros o concepie mult mai $naintat#.*otu"i nu trebuie s# omitem c# cei din "coala mar-ist# >&onescu!?omil#@ chiar $n (997!mai $ncearc# s# promo/eLe aceste concepii cu $nc#rc#tur# ideologic# "i care in de trecutul tragic al psihiatriei noastre dinainte de (9%9 >unii cu em+aLa /remilor bune pe care le-au tr#it /orbind public de Qdesp#rirea de Z..chneider@. 8oncepia clasic# a lui Zurt .chneider.Z..chneider este $ntemeietorul conceptului clasic de personalitate psihopat# sau personalitate disarmonic#. 3entru a de+ini personalitatea diLarmonic#!Z..cheneider considr# c# psihicul uman are trei elemente +undamentale la baL#:inteligena!personalitatea "i organicul.3e de alt# parte el +ace a+irmaia +undamental#!c# $ntre personalitatea psihopat#!anormal# "i cea normal# nu e-ist#!de +apt o +rontier# rigid#!enumTnd celebra +ormul#:Qsunt psihopai aceia care su+er# din cauLa anormalit#ii lor "i $i +ac "i pe alii s# su+ereQ.:ac# ne gTndim la epoca $n care a ap#rut conceia sa!putem spune c# de+iniia sa este un ade/#rat salt calitati/!+a# de concepiile anterioare "i dac# ne re+erim la dogmatismul mar-ist!chiar de +a# de aceste Qconcepii recenteQ>&onescu!?omil#!(997@.3utem spune!din acest punct de /edere c#!doctrina lui Z..chneider cuprinde dou# progrese +undamentale: (.:ep#"e"te /echile concepii care puneau la baLa personalit#ii principiul antisociabilit#ii totale "i permanente >moral insanit2 a lui 3richard sau Qla constitution per/erseQ a lui :upre@.*r#s#turile antisociale pot +i preLente sau nu spune Z..chneider!dar acestea nu caracteriLeaL# personalitatea psihopat#.8eea ce este caracteristic este repreLentat de un ansamblu de tr#s#turi psihologice a personalit#ii "i de anumite +orme de alterare a comportamentului. 2.Z..chneider re+uL# orice sistematic# rigid# $n domeniul psihopatiei "i $ns#"i tipurile de personalitate psihopat# sunt numite de el!drept clasi+ic#ri descripti/e! nesistematice!de /aloare general#!relati/# "i inTnduse cont de toate $mbin#rile posibile. 8ele dou# laturi ale de+iniiei >psihopatul su+ere "i +ace "i pe alii s# su+ere@! presupun laturi distincte!+iecare baLat# pe criterii di+erite.Ast+el!prima parte a de+iniiei arat# c# personalitatea diLarmonic# este o Qpersonalitate anormal#Q! de"i!spune Z..chneider!$ntre normal "i anormal nu e-ist# o di+eren# calitati/#. 8eea ce este normal este ceea ce este mai comun "i mai +rec/ent!$ntr-o anumit# epoc#!iar anormalul este Q$n a+ara normeiQ >mai puin +rec/ent!e-cepional@.Vn acest +el!conceptul de personalitate anormal# este baLat!pur "i simplu pe

(9K

criterii statistice!adic# personalitatea care se $ncadreaL# cantitati/ $n ace"ti termeni >adic# $n tipurile de personalitate mai +rec/ente@.Aceasta nu nu presupune!$ns#!o Rudecat# aprioric# asupra patologicului!poLiti/ului sau negati/ului.3entru Z. .chneider deci!personalitatea diLarmonic# este anormal# dar nu este /orba de o boal# mintal#. A doua parte a de+iniiei iLoleaL# din ansamblul personalit#ilor anormale!pe cele QpsihopateQ!luTnd ca punct de re+erin# Qsu+erinaQ indi/idului "i a societ#ii! pro/ocat# de tr#s#turile anormale ale personalit#ii sale. /ident!subliniaL# 8ert7o/!de+iniia lui Z..chneider preLint# marele risc al subiecti/ismului "i mai ales e-ist# riscul unei Qde+iniii politiceQ a personalit#ii psihopate "i!$n acela"i timp riscul Qmut#rii psihopatologiei $n domeniul sociologieiQ. ste greu de a nu c#dea $ntr-o simpl# poLiie politic#!dac# criteriul unei su+erine sociale este luat $n seam#!deoarece societatea nu este omogen# "i adesea interesele de grup sunt contradictorii!de"i e-ist# "i indi/iLi inadaptabili oric#ror condiii sociale. [i 3etrilowitsch >(966@ subliniaL# c# trebuie s# ne +erim de a pri/i psihopatia printr-o simpl# tr#s#tur# de comportament!s# nu con+und#m persoana cu randamentul ei!s# distingem clar $ntre des+#"urare "i +enomen pe de o parte "i structur# pe de alt# parte. 5 mare importan# o are "i climatul istoric "i conte-tul social.:in ne+ericire! $ns#!pledoria lui 8ert7o/ nu este +#cut# $n sens constructi/!concluLia autorului +iind aceea c# psihopatia este o boal# $n sensul clinic!iar tendina de a implica societatea $n dinamica psihopatiei ar +i o gre"eal# regretabil# care ar +i $nceput odat# cu de+inirea personalit#ii diLarmonice de c#tre Z..chneider. 3sihopatul!spune 8er7o/!mani+est# conduite "i tr#s#turi ale personalit#ii care sunt independente de situaia concret# $n care tr#ie"te!a/Tnd caracter de continuitate $n $ntreaga sa biogra+ie.Bu putem cataloga pe ?oberspiere sau )usolini ca psihopai!baLTndu-ne numai pe conduita lor social#!rupTndu-i de conte-tul social sau al biogra+iei lor.:ar se "tie din practica Lilnic# +aptul c# numeroase personalit#i disarmonice preLint# o Qinteligen# social#Q deosebit# "i adesea aceste persoane "tiu s# +oloseasc# /remurile "i $mpreRur#rile!$ncTt putem spune c# criteriul indi/idual "i cel social mai degrab# se $nterp#trund!iar momentul istoric nu +ace decTt s# dea pregnan# unei personalit#i disarmonice!care alt+el s-ar pierde $n anonimat.:ac# ad#ug#m aici "i +actorul QselecieQ sau de Qlupt# pentru supremaieQ >competiti/itatea social#@!putem spune c# istoria poate QselecionaQ adesea personalit#ile disarmonice!plasTndu-le $n roluri "i statute deosebite! con+orm condiiilor concrete ale unei epoci!"i ea de asemenea diLarmonic#!$n raport cu cea anterioar#.:eci nu putem a+irma +aptul c# )usolini!.talin sau 8eau"escu au +ost sau nu psihopai QrealiQ!ci putem spune c# din num#rul enorm de personalit#i!condiiile speci+ice!ideologia dominant# a societ#ii!i-a selecionat pe cei mai Q/iabili "i mai puetrniciQ care ar +i putut ser/i asemenea ideologii baLate pe ur#.Acest lucru ne do/ede"te!totu"i c#!istoria nu este +#cut# de psihopai!dar adesea ca personalit#i care corespund epocii lor ei pot a/ea un rol important $n

istorie >poLiti/ dar mai ales negati/@.Ar +i neraional!a"a cum +ace 8ert7o/!s# ne limit#mn $n cadrul personalit#ilor disarmonice doar la Qentit#i cliniceQ sau la acele Qtr#s#turi indi/idualeQ "i s# scoatem ast+el personalit#ile disarmonice de sub +ora dinamic# a condiiilor sociale.Acest tip de personalitate diLarmonic# nu poate e-ista decTt!probabil $n unele accidente ale naturii sau $n imaginaia oamenilor! deoarece $n realitate omul nu poate tr#i $n a+ara societ#ii!"i nu poate s# nu +ie in+luenat de ea.Anumite epoci +a/oriLeaL# e-terioriLarea unor anumite tipuri de persoalitate. Waspers >(96K@ ar#ta!de e-emplu!c# odinioar# isteria era $n centrul ateniei sociale!pe cTnd ast#Li acest rol $l $ndepline"te schiLo+renia.:e asemenea!epoca anterioar# era "i epoca ana7a"tilor!deoarece $n acea epoc# era culti/at omul hipersensibil!emoional!cu sensibilitate sentimental# "i reacti/itate lu-uriant#.*otu"i termenul de personalitate diLarmonic# trebuie aplicat unor abateri grosolane de la normal!persoanelor con+lictuale sau generatoare mereu de con+licte sociale.

(96

:ac# societatea QgenereaL#Q $n parte psihicul uman "i +ormeaL# caracterul!"i personalitatea diLarmonic# /a a/ea atTt o geneL# biologic# cTt "i una social#.3entru medic!$ns#!orice e-agerare $n acest sens este periculoas# >atTt moral insanit2 cTt "i heritage anormale@. Bu putem +i de acord!"i psihiatria social# a demonstrat-o!cu enunul c# personalitatea diLarmonic# este o /eritabil# boal# mintal# cronic# >8ert7o/! 3redescu!?omila@!deoarece ar trebui s# negliR#m in+luena +actorilor sociali!$n +a/oare unui organicism $ngust "i deprimant >$n sensul bolii ne/indecabile@. Zraepelin /edea psihopatia mai degrab# ca o oprire $n des/oltarea psihic#!sau ca pe o +orm# +rust# de psihoL#!uneori ca o prepsihoL#!de"i tot el a+irma c# psihopatia trebuie c#utat# $n tulbur#rile dispoLiiei "i ale /oinei!cadru $n care sunt interesate instinctele!temperamentul "i caracterul.3entru ZranL psihopatia $nseamn# lipsa simului proporiilor!imposibilitatea atingerii m#surii Ruste >+ie prin in+erioritate!+ie prin dep#"ire@!la +el cum putem /orbi de prost sau hiperinteligent!+#r# a implica neap#rat oligo+renie. 3entru Z..chneider!personalitatea psihopat# nu este o boal#!ci e-presia unei /ariaii caracteriologice.8alitati/ personalitatea pihopat# nu este o boal#!ci e-presia unei de/iaii>Zahn@.:i+erena +a# de normal ar +i pur "i simplu cantitati/#.3ersonalit#ile diLarmonice nu au ce/a speci+ic!patognomonic ci!entitatea $n sensul $n care ne-o putem imagina ast+el!este aspectul unui e+ect de ansamblu.:in aceste moti/e!arat# Zahn!psihopatul este o persoan# discordant#! care preLint# Qciud#eniiQ cantitati/e ale instinctelor!temperamentului "i caracterului.Bu e-ist# o constituie psihopat# dar e-ist# cu certitudine psihopatii constituionale. 3sihopatia este deci un concept $n su+erin# "i aduce adesea o not# peRorati/#! iar populariLarea conceptului aduce nepl#ceri "tiini+ice >mai ales dup# ce Z..chneider l-a trans+ormat din concept clinic!$n concept de non/aloare comunitar#@.Vn descrirea psihopatiilor!$n aceast# /iLiune!trebuie s# +im con"tieni c#

nu descriem decTt Qdi+erite Rocuri "i combinaii ale +elului de a +i al omuluiQ!"i s# nu +acem Rudec#i de /aloare >e ridicol s# spunem c# cine are (!K9 m. sau (!%( este anormal!numai pentru c# (!6' m."i (!%' m. au +ost stabilite ca /alori normale@. &n+antilismul!de e-emplu!este un de+ect de maturaie a persoanei!$n comparaie cu /Trsta cronologic# "i mediu social >3etrilowitsch!(966@.&n+antilismul se /a reechilibra prin maturiLare!de"i uneori poate apare "i ca o tr#s#tur# permanent# de personalitate.Ast+el!persoanele Qin+antileQ nu au niciodat# un drum propriu!oscileaL# de la o ocupaie la alta!structura lor in+antil# nepermiTndu-le o constan# temperamental#. A"a cum se poate /edea!cadrul nosologic al personalit#ilor diLarmonice este +oarte disputat "i numeroase tendine s-au conturat deRa.Aceste tendine!a"a cum se poate /edea!au $n ele o anumit# intenionalitate "i ele corespund $n mare m#sur# unor concepii care predomin# societatea >+iloLo+ice!religioase!ideologice etc@.*recTnd peste acest aspect!care de +apt caut# s# pro+ite de cadrul personalit#ilor diLarmonice!trebuie s# accentu#m asupra realit#ii e-istenei lor!realitate de care medicul se lo/e"te $n practica Lilnic#.Bu este pentru prima oar# $n medicin#!cTnd medicul poate continua s# practice!$n timp ce edi+icarea teoretic# /a sur/eni mult mai tTrLiu >medicina +iind o disciplin# pragmatic#!prin e-celen#@. 6rec/ena..tabilirea unei incidene statistice a personalit#ilor diLarmonice este di+icil# din cauLa relati/it#ii criteriilor pri/ind normalitatea!a e-igenelor deosebite +a# de comportamentul uman din partea societ#ii!a e/oluiei comportamentului $n +uncie de /Trsta indi/idului!a oscilaiei comportamentului uman "i a normelor sociale pri/ind di+erite comportamente!a toleranei sociale.Acest lucru +ace +oarte di+icil e+ectuarea unor studii epidemiologice "i ca "i $n psihiatria adultului!poate nu /om "ti niciodat# num#rul personalit#ilor diLarmonice. :imitrie/ >(966@ constat# pe perioda (929-6K pe plan mondial c# indicele acestui diagnostic oscila $ntre '!7-M'X!ceea ce trebuie s# recunoa"tem c# este o limit# de /ariabilitate prea mare pentru a putea da credibilitate unor asemene studii epidemiologice..umarea diLarmoinicilor din e/idena medical# sau aceea a organelor de ordine nu ne pot da o imagiune a +enomenului chiar dac# aici ad#ug#m "i per/er"ii se-uali!dependenii de drog etc.8hiar $n +osta 1...ar# cu cele

(97

mai bune condiii pentru dispensariLare >control polienesc se/er asupra reLidenei@!s-a recunoscut c# doar KX din num#rul psihopailor a putut +i luai $n e/iden#. Zohler >(97'@ consider# c# KX din copiii de /Trst# "colar# >singurul grup de /Trst# propice unui studiu epidemiologic@ preLint# +enomene de inadaptare caracterial#!$n timp ce =eber >(96%@ estimeaL# personalit#ile diLarmonice la populaia "colar# la 2!KX. 0a+on >(966@ consider# c# ('X din populaia in+antil# ar preLenta tulbur#ri de comportament iar la noi .tr#chinaru >(969@ apreciaL# aceia"i

+rec/en# la KX!$n timp ce [elaru la adolesceni g#se"te proporii de (%X la b#iei "i ('!6X la +ete.&n clinic# +rec/ena intern#rilor personalit#ilor disarmonice este /ariabil#! personal apreciind acest lucru la 2(-27X din num#rul intern#rilor >aceasta $n timpul economiei socialiste!cTnd internarea o+erea numeroase a/antaRe@. 5 serie de date sunt adunate din studiul delinc/enei. Penderson>(97(@ constat# c# tulbur#rile de comportament ar +i ma-ime la (K ani pentru ca la (9 ani s# scad# la Lero!dar incidena personalit#ilor diLarmonice poate aRunge la (%X la b#iei "i ('X la +ete..tubble+ield>(97K@ consider# incidena personalit#ilor antisociale la minori de 2-7X..ac7s "i .ac7s >(9%'@ dau di+eritele acte antisociale la studenii din .1A:('X absenteaL# nemoti/at!(X sunt chiulangii!KX au +ost eliminai pentru acte de indisciplin#. :in 6''' de ele/i de pe strad# 6'' ar +i din cei eliminai..e apreciaL# c# M!MX dintre ele/ii din .1A /agabondeaL# sau au +ugit de acas# cel puin odat#.Bu se poate stabili!$n cadrul atTtor +orme de tulbur#ri de comportament care dintre ace"tia /or de/eni ulterior personalit#ile diLarmonice..tatisticile 5B1 sunt $ngriRor#toare pri/ind delinc/ena Ru/enil#.&n Anglia (!2X din populaia de %-(% ani a comp#rut cel puin odat# $n +aa tribunalului de minori.&n 1.A dup# 8ohen "i colab.2X dintre copii de ('-(7 ani sunt delinc/eni!situaie similar# aproape cu aceea din 6rana.0a noi :uculescu! GrosL >(969@ apreciaL# tulbur#rile de comportamnet la copiii de pTn# la (6 ani la KX $n timp ce .tr#chinaru >(96%@ la K!7X.8ostiner arat# c# ponderea copiilor internai cu tulbur#ri de comportament a crescut de la (%X $n (9K9 la M4X $n (969.,angham >(966@ subliniaL# "i el cre"terea $n ultimele decenii la adolesceni a crimelor cu /iolen# "i a delictelor se-uale >9X dintre delictele se-uale ar +i +#cute de tinerii sub (7 ani@.*rebuie subliniat c# statisticile delinc/enelor sunt +oarte greu de +#cut!depinLTnd "i de capacitatea organelor de ordine de a-i prinde pe in+ractori. tiopatogenie. tiopatogenia $n acest domeniu este comple-# "i $n mare parte neelucidat#!discuiile din acest domeniu ducTndu-se $nc# $n termeni generali "i impreci"i.Z..chneider /orbea de importana "i +ora con+lictelor interne "i e-terne $n comportamentele psihopatice. &storia psihiatriei ne arat# tendine de e-agerare +ie a importanei +actorilor ereditari!$n sensul unei /ulnerabilit#i constituionale!sau a unui de+icit pulsional de baL#!+ie a +actorilor de mediu >tulbur#ri de socialiLare!tendine per/erse@..-au luat $n e/iden# studiul +actorilor ereditari "i de mediu!importana deL/olt#rii inegale sau de+icitare a di+eritor aspecte calitati/e a personalit#ii!nematuriLarea unor aspecte psihice!maniera de a suporta stresul "i de a controla satis+acerea instinctelor. Dalansul dintre $n#scut/cT"tigat se stabile"te cel mai bine $n cadrul relaiei eu/supraeu.:is+uncia constituional# a snc se re+lect# $n gradul de maturiLare a eului "i prin sl#biciunea puterii supraeului care scap# de sub control baLa instinctual#.&n acest +el chiar 6reud /orbe"te de Q/ulnerabilitatea constituional#Q a psihopailor $n timp ce caracterul patognomonic ar consta din Qabsena tr#irii a+ecti/eQ.Zraepelin cu marele s#u prestigiu s-a al#turat conte-tului constituional! susinTnd c# psihopatia este ereditar#.Aceast# concepie!dat +iind autoritatea autorului!/a +ace ca problema s# r#mTn# actual# pTn# $n Lilele noastre. &mportana +actorilor ereditari "i constituionali.Vnc# din (K%% Pobbes a+irma c# Qgenele r#ului inspir# copilul de la na"terea sa!malignitatea +iind o tendin# primiti/# "i

dominant#!st#/ilit# numai de educaie "i legeQ.Aceia"i concepie o /om g#si "i la Zoch >(%%%@ care $nscria Qpersonalitate psihopat#Q $n conte-tul Qconstituiei anormaleQ!idee care /a +i apoi continuat# de c#tre Zraepelin.3inel /orbea de Qper/ersiunile instinctuale!iar $n (%MK!3richard /orbea de Q)oral

(9%

&nsanit2Q!urmat de )orel cu a sa Q+olie de deganarasQ "i de )agnan cu conceptul s#u pri/ind degenerescena.&ntroducTnd termenul de Qper/ersiune instinctual#Q!:upra sublinia c# perturb#rile la ni/el instinctual "i la ni/elul Qsentimentului socialQ sunt in+luenate de QconstituieQ. 3rimul care a ridicat la rang de lege problema eredit#ii la personalit#ile diLarmonice a +ost 0ombroso!care ar#ta c# la copiii delinc/eni se pot remarca o serie de Qinstincte per/erseQ de natur# ereditar#!"i care nu ar +i in+luenate de +actori de mediu sau educaionali..au +#cut studii cu reLultate poLiti/e pe gemenii monoLigoi!s-a /orbit de o Qselecie natural#Q a partenerilor cu tare ereditare "i care $n decursul generaiilor aRung la culti/area unor tipuri de anormalit#i.8u toate acestea constituionali"tii au trebuit s# s# admit# "i rolul +actorilor organici >traumatisme craniene!in+ecii din copil#rie!sechele dup# heredosi+ilis!ence+alite etc@. ,orbind de importana +actorilor eredo-constituionali "i psihotraumatiLani $n psihopatii Zra++t bing >(%7K@ pre+er# noiunile de psihopatie constituional# "i reacional# care este de +apt prima bre"# $n edi+iciul monolitic al constituionali"tilor. Dlanc "i colab.>(972@ subliniaL# $n etiopatogenia personalit#ilor diLarmonice trei direcii de cercetare: -cercetarea e-amenului eeg cu punerea $n e/iden# a anomaliilor +rec/ente >unde lente theta!traseu imatur@ ceea ce a dus la a+irmarea unei leg#turi $ntre personalit#ile diLarmonice "i epilepsieY -alteraii de cariotip!$n special la psihopaii antisociali>UEE "i UUUE@Y -lucr#ri enLimologice care au pus $n e/iden# modi+ic#ri enLimatice metabolice ale celulelor sanghine>+os+ataLe alcaline@Y 0a psihopai s-a mai pus $n e/iden# o sc#dere a reacti/it#ii psihologice cantitati/e "i calitati/e "i o serie de anomalii ale reacti/it#ii /egetati/e!indi+erent de +orma de/ianei.6actorul temperamental are ast+el o pondere mult mai mare $n unele +orme de psihopatie decTt $n altele $n ceea ce pri/e"te reglarea comportamentului. &mportana microsechelelor cerebrale..-au incriminat $n etiologia personalit#ilor diLarmonice numeroase microsechele cerebrale..-a a+irmat c# aceste st#ri ar +i consecina unor ence+alopatii aborti/e:personalit#ile e-ploLi/e ar +i +orme minime de epilepsie chiar $n absena criLelor >s-au depistat numeroase modi+ic#ri eeg@.Bo-ele cerebrale dac# acioneaL# din copil#rie au ca reLultat schimbarea reacti/it#ii cerebrale!ap#rTnd $n cadrul personalit#ii!+enomene ca agresi/itatea!e-ploLi/itatea!iritabilitatea "i!subliniaL# 0empp >(964@ intolerana la +rustraii "i reaciile parado-ale care apar la sechelari.8ostiner denume"te aceasta cu numele de Qpsihosindromul e-ogen al primei copil#riiQ la baLa c#ruia ar sta tulbur#rile raporturilor de comunicare!reacii

diminuate la +ric#!de+icit al sentimentelor sociale.3roducerea microsechelelor a +ost atribuit# di+eritelor modalit#i traumatice legate de actul na"terii!a in+eciilor din prima copil#rie. &mportana +actorilor de mediu a +ost "i ea e/ideniat# subliniinduse importana duratei "i pregnanei +actorilor de mediu!precum "i a recepti/it#ii deosebite a terenului.0a baLa comportamentului de/iant!*arde >(%9'@ arat# c# ar sta imitaia!$n timp ce :ouglas >(96M@!de pe acelea"i poLiii!arat# c# $n condiii similare instinctele se mani+est# la +el la toi indi/iLii.6actorii educaionali!$n acest conte-t ar a/ea rolul principal $n geneLa personalit#ilor diLarmonice!$n timp ce numeroase alte opinii /orbesc de o interp#trundere a in+luenelor ereditare cu cele de mediu. &n primele +aLe ale ontogeneLei mediul Roac# un rol important $n structurarea comportamentelor baLale ale personalit#ii!mediul social sudTnd $ntrun tot unitar in+luene +actorilor de mediu "i ereditari.&mportana +actorilor de mediu nu trebuie /#Lut# doar ca importana unui +actor ci mai ales a ambianei sociale "i a atmos+erei $n care se des/olt# personalitatea.Acest lucru apare de a"a manier#!$ncTt toate reaciile psihopatice par a ine de destin "i las# impresia c# sunt determinate ereditar >3etrilowitsch@. Vn ceea ce pri/e"te in+luena +actorilor de mediu!se subliniaL# importana duratei "i intensit#ii +actorului de mediu respecti/!a recepti/it#ii terenului asupra c#ruia se acioneaL#.A"a cum am subliniat de repetate ori >(9%'!%(!%2!%M@ personalitatea se structureaL# sub in+luena +actorilor de

(99

mediu "i a acelor biologici!$n cadrul unui lung proces dinamic care se $ntinde de la na"tere "i pTn# la maturiLare.&n+luena +actorilor de mediu nu trebuie /#Lut# $ngust!sub +orma in+luenei unui anumit +actor!ci trebuie mai ales subliniat# importana ambianei sociale!ambianei $n care indi/idul s-a des/oltat..-a subliniat importana primelor etape ale /ieii.:e asemenea e-periena ultimelor r#sboaie "i catastro+e naturale sau sociale ne-au ar#tat cTt de reListent# este personalitatea uman# la con+licte "i stresuri de intensitate deosebit#.?eaciile anormale sunt de obicei speci+ice personalit#ilor anormale!indi/idul a/Tnd o anumit# autonomie intern#!moti/ pentru care el nu este doar un simplu pion!la dispoLiia +actorilor de mediu.Vn +ond!de la Z.0ewin!se "tie c# +actorii de mediu sunt totdeauna prelucrai $n mod speci+ic de personalitatea uman# >teoria cTmpurilor@. &mportana +actorilor +amiliali.&mportana +actorilor +amiliali a +ost e/ideniat# de numeroase studii.*ulbur#rile de caracter pot +i datorate unor +actori care au acionat $n mica copil#rie!caracterul baLal putTndu-se deteriora sub in+luena psihotraumelor din aceast# epoc# timpurie.*eicher /orbe"te de incapacitatea mamei de a satis+ace trebuinele baLale ale copilului "i $n special $n sensul securit#ii "i modului speci+ic de grati+icare care are un rol deosebit $n modelarea tr#s#turilor precoce ale personalit#ii. 0a baLa comportamentului de/iant ar sta "i tipul de $n/#are speci+ic

copil#riei timpurii >imprintul!imitaia@.6actorii educati/i ar a/ea $n acest conte-t rolul principal $n geneLa personalit#ii. Dloch "i colab.>(9%(@ subliniaL# e-istena a mai multe tipuri de educaie ne+a/orabil#: educaie brutal#!"o/#elnic#!pendular#.&n caLul hiperproteciei se reduc posibilit#ile de deL/oltare a personalit#ii copilului..e incrimineaL# condiii ca:educaia prin bunici! certuri +amiliale!copilul unic!di/orurile!copii crescui $n a+ara mediului +amilial!copii nelegitimi!ri/alitate dintre +rai etc.8opiii cu condiii negati/e de mediu preLint# o des/oltare di+icil# a /ieii a+ecti/e.8opilul lipsit de mam# $"i construe"te la $nceput o Qreacie de protestQ pentru ca mai apoi s# treac# la +aLa dis+oric# "i $n s+Tr"it s# aRung# la negarea necesit#ii de a a/ea mam#. De7er "i 3eterson >(969@ subliniaL# importana unor de+ecte psihologice ale mamei "i tat#lui cum ar +i: agresi/itatea! pis#logeala! despotismul! care ar crea copii incapabili de adaptare!iritabili..e remarc# $n preLent tendina tot mai crescut# a +amiliilor de a demisiona de la educaia copiilor!tendina de desangaRare a+ecti/# "i angaRarea de suplinitori ai +unciei +amiliei. 8onstana .te+#nescu-3arhon >(969@ subliniaL# la adolescenii diLarmonici numeroase tare +amiliale ca:p#rini desechilibrai "i alcoolici!certuri "i con+licte. Adolescentul se poate deL/olta patologic $n perioda de criL# dac# preLint# din etapele anterioare structuri psihice modi+icate.&n acest +el s-a /orbit de +enomenul Q$ncorpor#riiQ $n propria personalitate a tr#s#turilor speci+ice personalit#ii simpatiLate de copil lucru care $n conte-tul +amiliei tarate /a duce la o deL/oltare patologic# "i identi+icare negati/# >)an+ield!(96K@. A"a cum am constatat "i noi $n"ine!$n +amiliile personalit#ilor diLarmonice apare dominarea din partea unui p#rinte!uneori un permanent r#Lboi pentru putere!la care se adaug# perturb#ri ale /ieii se-uale!tare economice etc.,orbind de importana psihotraumei in+antile!,idal "i colab.>(97%@ noteaL# trei tipuri de aciune: -traumatisme a+ecti/e unice dar $nc#rcate a+ecti/ care dep#"esc posibilit#ile de adaptare "i ap#rare emoional# a copiluluiY -traumatisme a+ecti/e repetateY -atmos+era trist# >mame depresi/e cronic!stare de moroLitate $n +amilie@Y *ot $n acest cadru autorii mai introduc "i alte situaii ca:atitudinea captati/# "i hiperprotecti/#!abandon!reRet a+ecti/!atitudine per+ecionist#!carene ale autorit#ii parentale!erori educati/e.8onstana [te+#nescu-3arhon /orbe"te de importana +orm#rii $n +amilie a unei atmos+ere de Qcon+esareQ $n care copiii s#-"i poat# g#si echilibrul..e pare!a"a cum am mai ar#tat!c# +amilia $"i p#r#se"te tot mai mult ast#Li atribuiile ei +undamentale!pricind educaia copiilor!$ncredinTmd tot mai mult aceste sarcini unei QorganiLaii anonimeQ>6isher@.

2''

5 pondere mare o au de asemenea e-plicaiile psihogenetice $n geneLa personalit#ilor diLarmonice!de"i aici s-a Rudecat psihologia in+antil# cu aRutorul categoriilor adulte!copilul ne+iind capabil de +enomene +ine de abstractiLare. :irecia pe care o ia indi/idul depinde $n mare m#sur# de atmos+era primelor

contacte sociale!indi+erent dac# ereditatea este $nc#rcat# sau nu..unt e/ideniate mai ales relaiile di+icile cu mama!+rustraiile!copilul a+lTndu-se $ntr-o permanent# stare de insecuritate "i de caren# a+ecti/#.6elul $n care se prelucreaL# constant +actorii de mediu constituie nucleul caracterial al omului.:ar tr#irile "i e/enimentele e-cepionale pot $mbog#i structura personalit#ii adulte!dar nu o pot schimba! plasticitatea personalit#ii +iind speci+ic# numai perioadei copil#riei "i adolescenei. ?eLumTnd numeroasele situaii incriminate $n etiopatogenia personalit#ilor diLarmonice de/iante!8ostiner>(972@ enumer# pe cele mai importante: imitaia! $n/#area!identi+icarea negati/#!lipsa identi+ic#rii!+i-area unor reacii de demisie "i de protest acti/!stagnarea unor puncte patologice de e-citaie "i inhibiie!reacii la $ndep#rtarea idealului de imaginea de sine!sindromul de caren# a+ecti/# "i autoritate!comple-ul oedipian sau de castrare nereLol/ate!+actori $n#scui sau achiLiionai care produc an-ietatea!culpabilitatea!lipsa de st#pTnire!r#sbunare etc.8ondiiile ne+a/orabile de mediu sunt $n maRoritatea caLurilor e-presia disarmoniei personalit#ilor p#rinilor!iar ereditatea patologic# este un alt +actor important.0a adolesceni!de e-emplu!+oarte importante sunt problemele identi+ic#rii se-uale!a stabilirii /ieii heterose-uale.:e"teptarea instinctului se-ual la aceast# /Trst#!poate lua de multe ori aspecte Lgomotoase!punTnd multe probleme!chiar atunci cTnd este /orba de o personalitate normal#. Aceste +enomene!arat# *eicher >(976@!pot determina o retragere e-agerat#! iar narcisismul poate lua aspectul aroganei!rebeliunii!s+id#rii regulilor de autoritate. Vn ciuda tutror discuiilor "i contro/erselor acumulate!$n acest domeniu este +oarte greu a se postula o schem# etiologic#!di+eritele teorii /eri+icTndu-se mai mult sau mai puin $n di+erite +orme de personalitate diLarmonic#.8eea ce este pro+und negati/ $n acest domeniu!const# doar $n +aptul c# se e-agereaL# cu o anumit# teorie sau constatare!punTndu-se $n umbr# /aloarea altora. 3reLentarea unor cercet#ri personale.Vn cadrul unor colecti/e de cercetare!am urm#rit modalit#ile etiopatogenetice la un grup de personalit#i disarmonice.Vn aceste sens am urm#rit trei aspecte principale!"i anumea: (.8ointeresarea ereditar# "i aspectele organicit#ii "i microorganicit#iiY 2.?eacti/itatea speci+ic#!legat# de structura a+ecti/#!a sistemului ner/os /egetati/Y M.&mpactul social asupra comportamentuluiY Vn cadrul primului punct!pe un lot de M'' de personalit#i diLarmonice am constatat c# $n 26X din caLuri!pacienii preLentau antecedente heredo-colaterale $nc#rcate!$n 2MX preLentaser# traumatisme obstetricale sau traumatisme $n perioada precoce a /ieii >na"tere ane/oioas#!as+i-ie albastr# etc@..e remarca un procent crescut de posibilit#i de in+luenere organic# sau de modi+ic#ri speci+ice a terenului $n copil#rie.3ubertatea "i menopauLa au ap#rut de asemenea ca poerioade de criL#!cu acutiLarea tulbur#rilor de comportament.3e alt lot de ('' de caLuri am notat de asemenea o $nc#rc#tur# ereditar# de 42X "i (4X! microorganicitate cerebral#. Vn ceea ce pri/e"te al doilea punct al cercet#rii!s-a pus $n discuie relaiile dintre structur#!situaie "i tr#ire.&poteLa c# la baLa anomaliilor comportamentale ar sta anumite perturb#ri ale reacti/it#ii neuro/egetati/e "i psihologice!ne-a ap#rut ca o ipoteL# de lucru promi#toare.Vn acest sens!pe un lot de 4% de personalit#i disarmonice s-a utiliLat atTt in/estigarea clinic#!probe psihologice!cTt "i in/estigaii de laborator pri/ind

sistemul ner/os /egetati/.8ercetTnd!de e-emplu!curba glicemiei "i modi+ic#rile leucogramei $nainte "i dup# inRectarea unui miligram de adrenalin# am putut constata urm#toarele: (. -ietena unei curbe cu ascensiune brusc#!peste /alorile normale!cu re/enire rapid#!mai ales $n +ormele psihastenice de de/ian# a personalit#iiY

2'(

2.8urba cu cre"tere brusc# peste normal "i re/enire lent#!mai ales $n +ormele isterice de de/ian#Y M.8urb# cu aspect normal!preLent# de asemenea $n +ormele isterice de de/ian#Y 4.8urb# subnormal#!plat#!mai e/ident# $n +ormele e-ploLi/eY Vn ceea ce pri/esc /ariaiile leucogramei!semni+icaia a +ost mai limitat# "i a +ost repreLentat# de /ariaii numerice >con/ergente sau di/ergente@ a tipurilor de leucocite "i $n deosebi a granulocitelor "i lim+ocitelor.Vn ceea ce pri/esc tipurile de leucocite am pus $n e/iden# urm#toarele: (.Granulocitele neutro+ile au preLentat mai multe +eluri de reacii:reacie slab# >$n +ormele depresi/e@!reacie medie >$n +ormele psihastenice "i depresi/e@!reacie puternic# >$n +ormele isterice@!lipsa de reacie >$n +ormele e-ploLi/e@Y 2.0im+ocitele au preLentat urm#toarele de/iaii:sc#deri!rare cre"teri!iar $n maRoritate lips# de reacieY M. uLino+ilele au preLentat urm#toarele reacii:reacii normale!sc#deri +oarte puternice >$n +ormele isterice "i e-ploLi/e@Y 4.)onocitele au preLentat mai rar sc#deri "i mai ales lips# de reacieY &n/estigarea reacti/it#ii psihologice s-a +#cut cu o baterie de probe!urm#rindu-se:reacia baLal# psihomotorie!mobilitatea ateniei!rapiditatea motorie!rapiditatea reaciei /erbale.?eLultatele atest# c# per+ormanele tuturor grupelor se plaseaL# sub /aloarea per+ormanelor la martori!cu /alori mai mari la isterici "i paranoiaci "i mai mici la depresi/i.)obilitatea ateniei "i rapiditatea /erbal# preLint# /alorile cele mai sc#Lute la toate grupele!urmate de per+ormanele de la proba asociati/-/erbal# "i de rapiditate motorie..e poate spune c# la psihopai ar e-ista di+erite aspecte particulare..ubiecii $ntTmpin# $n mod deosebit di+icult#i $n ceea ce pri/e"te organiLarea comportamentului "i utiliLarea adec/at# a +ondului dinamic legat de temperament.Becesitatea de a se $ncadra $ntr-un comportament organiLat!scade per+ormanele!$n timp ce apariia unui +actor perturbator care mobiliLeaL# arti+icial atenia!cre"te spectaculos dar pentru o perioad# scurt#. Vn ori ce caL!cercetarea sugereaL# posibilitatea unei ponderi mari a +actorului temperamental $n unele +orme de psihopatie!sub aspectul de reglare a a comportamentului. 1n alt studiu $ntreprins de noi!pe membrii de +amilie a pacienilor cu psihoL# maniacodepresi/#!ne-a indicat preLena $n aceste +amilii!la membrii s#n#to"i!a unor perturb#ri a+ecti/e di+erite "i polimor+e!situaie pe care noi am denumit-o Qpsihopatie a+ecti/#Q.Aceste mani+st#ri dep#"esc!ceea ce unii autori >0eonhard de e-emplu@ $neleg prin termenul de Qtemperament a+ecti/Q!asem#nTndu-se mai ales cu di+erite +orme de ciclotimie.Vn esen# aceste

tulbur#ri se caracteriLau printr-o mare labilitate a+ecti/#!orientarea dispoLiiei spre un pol sau altul "i printr-un comportament adec/at acestei st#ri.0a baLa acestui +enomen ar sta!dup# p#rerea noastr#!+aptul do/edit al transmiterii multigenice din psihoLa maniaco-depresi/#. .ub conducerea pro+esoarei 8onstana [te+#nescu3arhon >(966!(969@ am in/estigat!de asemenea unele aspecte pri/ind condiiile sociale "i ponderea lor $n etiopatogenia personalit#ilor disarmonice..-au in/estigat loturi de 2'' "i (K' de pacieni!constatTndu-se ponderea ma-im# de intern#ri la grupa de /Trst# de (7-2' de ani!al doilea /Tr+ +iind la M'-4' de ani.)ediul pro+esional a +ost cel mai incriminat ca +actor de decompensare.Ast+el $n 6(X din caLuri au +ost schimbate dou# sau mai multe locuri de munc#.)oti/ele in/ocate au +ost di+erite:certuri! nedrept#i!absene!dorina de a a/ea o munc# u"oar# dar bine pl#tit#.Vn 2'X din caLuri s-au notat tendine spre c/erulen#!procese!reclamaii!con+licte de munc#. 0a ser/iciu pacienii se considerau nedrept#ii!c# a/eau munc# prea grea! atmos+er# ap#s#toare!munc# monoton#!tur# de noapte.Vn +amilia de origine! atmos+era a +ost puin +a/orabil# unei des/olt#ri echilibrate.Vn 4(X din caLuri pacienii au crescut $n preaRma unor persoane desechilibrate!a unor alcoolici!cu multe con+licte.Vn +amilia proprie e-istau +rec/ente certuri cu partenerul sau concubinul!cu p#rinii soului.)aRoritatea $"i considerau c#s#toria ca +iind nereu"it#!acuLau partenerul de brutalitate sau de /icii!a/eau numeroase probleme

2'2

locati/e!certuri cu /ecinii.Vn toate caLurile tulbur#rile de comportament sau problemele relaionale le-au a/ut din copil#rie!au a/ut numeroase tulbur#ri de comportament la aceast# /Trst# >+ug#!/agabondaR!abandon "colar!inconduit# se-ual#!/iolene etc@..-au raportat +rec/ent tulbur#ri ale /ieii se-uale!atmos+era cu partenerul era descris# ca un ade/#rat Qr#Lboi receQ.Aproape toi a/eau dorina de a a/ea intern#ri sau concedii lungi "i +oarte +rec/ent doreau s# se pensioneLe!/iaa de +amilie "i pro+esional# +iind pentru ei un ade/#rat cal/ar.*oat# e-istena acestor pacieni era un istoric de /iolene!de relaii neprincipiale!de $nc#lc#ri de demnitate atTt de c#tre ei a altora cTt "i a altora c#tre ei. :escrierea clinic#. 8apitolul personalit#ilor diLarmonice a personalit#ii nu este un grup unitar de st#ri psihopatologice.0a $nceputul capitolului am ar#tat o clasi+icare a acestor personalit#i disarmonice.*otu"i din toate acele categorii!socotim c# doar dou# pot constitui subiecte de care trebuie s# se ocupe psihiatria.Aceste grupe de care ne /om ocupa sunt urm#toarele: (.Grupul personalit#ilor diLarmonice de/iante legate de aspectul temperamental al indi/udului!repreLentate de o des/oltare de/iant#!$n condiiile e"ecului in+luenei +actorilorsociali >sau a"a numitele biopatii@Y 2.Grupul personalit#olor diLarmonice sociopate "i antisociale!repreLentate de deL/oltarea sociopat# "i antisocial# a personalit#ii. (.3ersonalit#ile diLarmonice de/iante

3ersonalit#ile diLarmonice de/iante repreLint# un grup de deL/olt#ri comportamentale!care au la baL# e-istena unei constituii biologice traduse prin modi+ic#ri temperamentale de/iante "i care $n condiiile unei sociogeneLe inadec/ate >educaie gre"it#@!determin# des/oltarea unor paternuri comportamentale de/iante!care /or sta la baLa structur#rii de+icitare a personalit#ii $n perioada adult#. .pre deosebire de personalit#ile sociopate!de care ne /om ocupa ulterior!personalit#ie diLarmonice de/iante nu /in neap#rat "i $n mod permanent $n con+lict cu societatea!$ns# constituia lor patologic# "i des/olarea de/iant# a personalit#ii lor!/or +ace s# aib# mereu o poLiie social# marginl# iar uneori s# /in# $n con+lict cu grupul lor social.3rin acast# /iLiune!personalit#ile de/iante diLarmonice sunt $n mare parte QdeculpabiliLateQ "i scoase de sub incidena peRorati/# a termenului de QpsihopatieQ!termen mai degrab# apropiat personalit#ilor sociopate. 3ersonalit#ile diLarmonice de/iante repreLint# un grup polimor+ de des/olt#ri diLarmonice ale personalit#ii!care se baLeaL# pe o plurietiologie!reLultatul +iind o disarmonie caracterial# important#.:ac# o personalitate Qarmonic#Q! temperamental /orbind!preLint# toat# gama de tr#s#turi >isterice!paranoiace! per/erse!astenice etc@ dar $ntr-o $mbinare proporional# "i producti/# >din punct de /edere al succesului social@!personalitatea diLarmonic# de/iant# repreLint# o des/oltare disproporional# a uneia sau a alteia din tr#s#turile temperamentale. Aceast# diLarmonie!aceast# disproporionalitate /a colora e-istena indi/idului! a+ectTnd stabilitatea intern# a proceselor psihice >mai ales s+era instincti/-a+ecti/o-/oliti/#@ "i /a duce la e"ec $n cadrul adapt#rii indi/idului!a e"ecului $n cadrul relaiilor sale interpersonale.0a aceste personalit#i!di+eritele tr#s#turi se mani+est# $n mod caricatural!colorTnd total personalitatea>$n manier# isteric#! paranoid#!obsesi/# etc@.8u toate acestea!+actorii e-terni nu pot +i negliRai! deoarece $n lungul proces de maturiLare a personalit#ii!un mediu social adec/at!o educaie corespunL#toare poate diminua sau chiar anihila de/iaia temperamental#..e "tie c# temperamentul nu este educabil "i ori ce $ncercare de al modi+ica $n mod +orat nu numai c# e"uiaL# dar produce mult# su+erin#.Vn schimb temperamentul!chiar disproporional des/oltat poate +i /aloriLat social "i o societate democratic#!de e-emplu!poate a"a se e-prim# cel mai bine!/aloriLTnd "i creind condiii sociale pentru mani+est#rile temperamentale ale indi/iLilor.

2'M

3ersonalit#ile diLarmonice de/iante sunt deci de/iaii care au la baL# tulbur#ri comportamentale determinate de anomalii temperamentale!constituionale care $n procesul socialiL#rii nu au putut +i QumaniLateQ la ni/elul unui comportament $n concordan# cu norma social# acceptat# $n grupul cultural din care +ace parte indi/idul.:iLarmonia dintre di+eritele tr#s#turi de personalitate >isteric!psihastenic! per/ers etc@ /a QcoloraQ e-istena indi/idului!a+ectTndu-i stabilitatea intern# "i

succesul integr#rii $n relaiile interpersonale.?eLultanta /a +i o personalitate cu di+erite aspecte disarmonice "i $n con+lict cu norma social#..c#derea capacit#ii de adaptare apare corelat# cu lipsa de critic# +a# de comportamentul s#u anormal!de unde caracterul in+le-ibil "i limitat al acestuia. 0a adolesceni imaturtatea de des/oltare caricaturiLeaL# "i mai mult comportamentul anormal!agra/Tnd prognosticul prin lipsaQ+rTneiJcon"tiente.&n aceast# situaie!manipularea an-iet#ii /a +i mai di+icil# "i /or apare!de e-emplu! mai multe mani+est#ri psihosomatice.BerecunoscTndu-"i de+ectele structurale el nu-"i /a putea corecta comportamentul iar aciunea social# puniti/# "i ne$neleg#toare /a aciona $n sens negati/!adolescentul de/iant adoptTnd atitudini re/endicati/e!iar uneori /a +i gata de a QpedepsiQ societatea >pTn# la delinc/en# "i crim#@. Dorel >(969@ subliniaL# $n acest sens c# personalit#ile diLarmonice de/iante sunt asocieri comple-e a di+eritelor constituii! care merg spre un tablou caracteriLat prin instabilitate a+ecti/#!egoism!orgoliu! impulsi/itate!desechilibru instictelor!apeten# to-icoman# "i o inteligen# prost utiliLat#. Atitudinea social# puniti/# "i ne$neleg#toare +a# de stilul lor de /ia# $i /a +ace pe diLarmonici s# +ie permanent nemulumii!s# adopte o atitudine re/endicati/#! uneori $ncercTnd chiar s# Qpedepseasc#Q societatea >absenteism!con+lict cu legea!con+licte $n cadrul grupului s#u social@. B.:amian >(9%(@ consider# c# dintre procesele psihice care mediaL# $ntre raiune "i a+ecti/itate!cuprinLTnd o mai mic# sau mai puin# intelectualiLare sau emoionaliLare a conduitei umane!imaginaia are un rol pri/ilegiat.&maginaia +iind incompatibil# cu raiunea!spune autorul!/a $mpiedeca o reu"it# mulare a personalit#ii pe datele realit#ii imediate.1neori imaginaia este a"a de bogat# c# poate substitui intelectul $n cadrul procesului emiterii Rudec#ilor de /aloare!ceea ce implic# o re/erberaie a+ecti/o-conati/# disproporionat# "i neadec/at# realit#ii.8u alte cu/inte!spune :amian!de/iantul nu-"i poate utiliLa $n practica curent# intelectul s#u din cauLa unei imaginaii hipertro+iate care de+ormeaL# realitatea. ste ceea ce se nume"te Qstilul psihopatic de tr#ireQ. :esechilibrul const# mai ales $n tulbur#ri a+ecti/e!de /oin# "i instinctuale. :elmar "i Doll >citai de 3.&onescu!(9%(@ pornind de la K dispoLiii a+ecti/e ale personalit#ii!descriu K QconstituiiQ psihopatice susceptibile a da na"tere la decompens#ri psihotice: -emoti/itatea d# na"tere la constituia emoti/# "i e/oluiaL# spre hiperemoti/itatea morbid#Y -a/iditatea duce la constituia paranoic# e/oluTnd spre paranoiaY -acti/itatea duce la constituia ciclotim# "i poate e/olua spre 3):Y -bun#tatea duce spre constituia per/ers# putTnd e/olua spre Q+olie moraleQY -sociabilitatea duce la constituia mitoman# care conduce la mitomanieY 8omportamentul anormal al personalit#ilor diLarmonice de/iante este polimor+! cuprinLTnd atTt aspecte comportamentale care /in $n con+lict cu societatea >incapacitatea de a +ace +a# responsabilit#ilor!sentimente super+iciale "i e"ec raional!inadaptare!abandon@ cTt "i simptome Qnegati/eQ legate de constituia lor anormal#.:in aceste moti/e de/ianii tr#iesc e"ecuri repetate "i $n ciuda inteligenei lor normale nu pot $n/#a din e-prien#!mergTnd de la imposibilitatea st#pTnirii dinamicii proceselor moti/aionale interne!la incapacitatea de a +ace +a# responsabilit#ii!la sentimente super+iciale!e"ec QraionalQ! inadaptare!abandon! tendin# de re+ugiu sau /ia# paraLitar# "i $n ultim# instan# la

instalarea comportamentului antisocial. .imptomele poLiti/e sau primare ar consta $n aspecte caracteriale >tulbur#ri ale dinamicii a+ecti/e!impulsi/itate@!$n timp ce acele negati/e sau secundare sunt acelea care deri/# din

2'4

acestea >egocentrism!imposibilitatea de a pro+ita din e-perien#!absena moti/elor care condiioneaL# inadaptarea comportamentului@. :e asemenea tot ca simptome negati/e!8ra+t enumer# "i absena psihoLei!a de+icienei intelectuale!a moti/aiilor con"tiente "i incon"tiente.:eni7er "i .emple >(9%2@ subliniaL# la personalit#ile de/iante o serie de tr#s#turi comune ca:tulbur#ri de identi+icare "i instabilitate!acte necontrolate!re/endicare a+ecti/# masi/#!tendine isterice!depresia care se mani+est# prin isterie!de+ectul de culpabilitate e-terioar#!+rec/ente acte suicidare!atitudini de supracompensare "i caracterul particular al raporturilor dintre imagiunar!real "i actul care $l +ace pe diLarmonic s# tr#iasc# ca real!lumea sa imaginar#. 3ersonalitatea diLarmonic# de/iant# nu are simptome caracteristice! simptomele implicTnd atTt +enomene calitati/e cTt "i cantitati/e.3reLena la un moment dat a unei simptomatologii depresi/e!isterice sau de alt tip!nu poate duce la stabilirea unui diagnostic!diagnosticul ne+iind un de+icient intelectual!un delirant. :iagnosticul anormalului caracterial nu se stabile"te decTt $n cadrul conduitei "i comportamentului social..imptomatologia se preLint# ca a/Tnd un caracter cronic!uneori cu acutiL#ri paro-istice!alteori cu o e/oluie ciclic#!dar aceste +enomene se /or $nscrie $n $ntreaga biogra+ie a indi/idului. Drutalii!agresi/ii tr#iesc Lilnic e"ecuri repetate iar e-periena nu le +olose"te!$n ciuda inteligenei lor normale >:eni7er!(97(@.Acela"i autor descrie la ace"ti de/iani o serie de tr#s#turi comune:tulbur#ri de identi+icare!instabilitate!acte necontrolate!re/endicare a+ecti/# masi/#!depresia care se mani+est# prin astenie!de+ect de culpabilitate e-terioriLat#!+rec/ente acte suicidale!atitudini de supracompensare "i caracterul particular al raporturilor dintre imaginar!real "i actul care $l +ace pe diLarmonic s# tr#iasc# lumea sa imaginar# ca pe ce/a real.3reLena la un moment dat a unei simptomatologii depresi/e! isterice sau de alt aspect nu poate duce la stabilirea unui diagnostic!ca la adult. :iagnosticul anormalului caracterial se /a stabili numai $n cadrul conduitei "i comportamentului social. /oluia poate +i acut# sau cronic#!alteori ciclic# dar oricum aceste +enomene /or ocupa $ntreaga biogra+ie a indi/idului.&n acest sens ! :eni7er arat# c# semiologia personalit#ilor de/iante trebuie abordat# din trei c#i complementare: (.descrierea caracteristicelor biogra+ice +undamentaleY 2.o cunoa"tere a comportamentuluiY M.di+erite simptome psihiatrice nespeci+iceY )itomania!absena con"tiinei asupra desechilibrului +ace di+icil# abordarea adolescentului!moti/ pentru care discuia cu +amilia de/ine obligatorie.,om depista ast+el $nc# din perioda copil#riei instabilitatea emoti/# "i motorie!instabilitatea caracterial#.)unca la "coal# este nesatis+#c#toare!deoarece

el nu poate suporta disciplina "colar# "i e+ortul prelungit!moti/ pentru care +ac +rec/ent criLe de ner/oLitate!insomnii!criLe de a+ect "i de asemenea numeroase mai+est#ri psihosomatice >enureLis!ticuri etc@. BesuportTnd disciplina "colar#!inter/ine +rec/ent +uga!chiulul!minciuna! instabilitatea psihomotorie marcat#.:up# pubertate incidena con+lictelor cu autoritatea "i a comportamentelor delictuale cre"te>$ncepe /iaa de band#! pierderea contactului cu colegii!+uga! +urtul@. 1lterior nu se /a putea adapta /ieii militare!la aceast# /Trst# /a ap#rea alcoolismul! to-icomania! homose-ualitatea! schimarea locurilor de munc#!c#s#toria "i di/orul cu u"urin#.3acienii sunt impulsi/i!cenLura obi"nuit# nu le poate opri pulsiunile instincti/e. 5rice +rustraie determin# trecerea la act!moti/ pentru care adolescentul diLarmonic tr#ie"te la marginea regulilor sociale pe care nu le poate suporta!intr# u"or $n cadrul grupurilor marginale. -ist#!totu"i!de/iani care $"i duc /iaa $n mod QechilibratQ!+iind tolerai $n cadrul di+eritelor grupe sociale "i de/iani care $"i duc /iaa mai mult $n spital!$nchisoare sau "coli de corecie. :eoarece un studiu global al personalit#ii diLarmonice de/iante este imposibil de preLentat!$n cele ce urmeaL# /om preLenta principalele +orme de de/ian# care se mani+est# $n perioda adolescenei. a.3ersonalit#i de/iante emoti/e "i e-ploLi/e

2'K

3ersonalit#ile care preLint# acest tip de de/ian# se preLint# cu o dominant# temperamental# caracteriLat# prin pierderea echilibrului a+ecti/ "i apariia unei instabilit#i emoionale pTn# la paro-ism >e-ploLi/itate@. lementul esenial al desechilibrul psihic!arat# W.?.de 6ursac >(92M@!este e-altarea a+ecti/# mani+estat# prin traiada: intensitate!/ariaie anormal# a sentimentelor!lipsa m#surii $n e-terioriLarea lor! la care se mai adaug# uneori o anumit# insu+icien# de Rudecat#!e-plicat# de B.:amian >(9%(@!prin e-altarea morbid# a imaginaiei. -altarea a+ecti/# "i $ngustarea capacit#ii de Rudecat# d# reaciilor subiectului un caracter inadaptati/ "i diLarmonic care $n unele caLuri poate atinge intensit#i psihotice sau pot pro/oca indi/idul spre un con+lict cu legea "i ordinea public#. -ist#!arat# petrilowitsch o /ariant# intro/ertit# "i una e-tro/ertit# a direcion#rii emoti/it#ii patologice.:e"i desc#rcarea emoti/# urmeaL# $n mare reacti/itatea uman# la un mediu iritant!intensitatea r#spunsurilor este discordant# >irascibilitate! +urie!/iolen#!atitudini pro/ocatoare@. &ntensitatea r#spunsului este discordant# cu cauLa e-tern#!pacientul de/enind irascibil!/iolent!+urios!a/Tnd atitudine pro/ocatoare "i deoarece nu se poate st#pTni!trecerea la act este +oate rapid# >insulte! lo/iri etc@.*otu"i trebuie s# subliniem c# hiperemoti/itatea este +actorul comun tuturor +ormelor de personalitate diLarmonic# de/iant# "i chiar sociopat#. 3rincipala caracteristic# a acestor pacieni este e-ploLi/itatea!agresi/itatea "i chiar cruLimea >+a# de animale sau +a# de ali copii@.&ncadrarea $n disciplina "colar#! militar#!pro+esional# "i chiar $n cadrul ordinii ci/ice este greu de suportat.?#spunsul

la orice +el de +rustraie se /a traduce prin e-citaie "i agresi/itate.Aceste comportamente apar uneori ca a unor personalit#i epileptoide!moti/ pentru care acest tip de personalitate este denumit# adesea ca personalitate epileptoid#.:e +apt!a"a cum arat# de 6ursac!hiperemoti/itatea este +actorul comun al tuturor +ormelor de personalitate diLarmonic# de/iant#.0a copiii de gr#dini# tulbur#rile a+ecti/e ating ci+re incredibile de 4'-6'X dar care pe parcurs se corecteaL#!de"i num#rul de desechilibrai a+ecti/ r#mTne +oarte mare "i pentru etapele de /Trst# ulterioare 8aracteristica e-ploLi/ilor este deci reacia a+ecti/# disproporionat# "i comportamentul inegal.Acest comportament apare sub +orma unui scurt-circuit!cu trecerea imediat# la act!cu mani+estare necalculat# "i abrupt#!cu lips# total# de control emoional. :up# e-ploLie ei pot s# regrete!s# plTng#!s#-"i pri/easc# autocritic comportamentul! scuLele lor +iind de obicei sincere.1neori criLa a+ecti/# poate a/ea spectul unui paro-ism >ca "i un paro-ism epileptic@!cu debut brusc "i cu e/oluie spre mani+est#ri dramatice.&n ast+el de criLe bolna/ul poate preLenta o incoordonare total# a +unciilor psihice!pTn# la incoeren#!poate preLenta tremur#turi!$ncordare sau inhibiie motorie!senLaie de su+ocare! /orbire e-ploLi/#!scandat# sau bTlbTial#!a+onie!secuse musculare peribucale.Apar "i +enomene circulatorii >tahicardie!paloare!sincope etc@!digesti/e >diaree!uscarea mucoaselor etc@.3aro-ismul se poate termina printr-o perioad# de lini"tire pTn# la somn!emisiunbea unor urini clare "i abundente >urin# ner/oas#@.1neori criLa ner/oas# poate s# ia aspectul unei ade/#rate con/ulsii!cu mari tulbur#ri psihomotorii!o ade/#rat# criL# Qde ner/iQ!cu mi"c#ri /iolente!strig#te "i chiar c#dere!ceea ce poate +i etichetat ca o ade/#rat# criL# de isterie Ru/enil#.&n perioadele dintre criLe pacientul este o personalitate $nc#p#Tnat# dar "i susceptibil#!credul!accesibil in+luenelor negati/e!rebel la s+aturi!se/er cu alii >ipete!uneori chiar cruLime@.Alteori simte ne/oia s# se a+irme susinTnd chiar opinii parado-ale!crede c# are mereu dreptate!nu suport# critica!$n timp ce $"i arog# dreptul de a critica pe alii.:ac# este nemulumit reacioneaL# brusc!e-trem!+#r# reticene!+#r# a se teme de consecine.:e"i $n anturaR asemenea personalit#i sunt /#Lute ca a+ecti/e "i sentimentale!lipsa de control "i con+lictualitatea lor duc la $n/eninarea +rec/ent# a atmos+erei din +amilie sau anturaRul lor.Alteori!din aceste moti/e!$n colecti/ul din care +ace parte este numit chiarQnebunQ!lucru pe care el nu-l realiLeaL# neap#rat ca un de+ect. Be a/Tnd critic# asupra comportamentului s#u el se /a mira adesea de antipatia pe care o treLe"te!$ns# +iind o persoan# a+ecti/# nu /a pune la su+let aceste lucruri.&n cadrul pro+esiei este

2'6

nesigur!schimb# mai multe locuri de munc#!se adapteaL# cu greu!deoarece este incapabil de a suporta reguli!obser/aii!mereu +iind $nclinai s# acuLe pe alii.8onsumul de droguri sau alcool inter/in adesea!ceea ce duce la agra/area

/iolenelor.Vncadrarea $n disciplina "colar#!militar#!pro+esional# "i chiar ci/ic# este de+icitar#!r#spunsul la ori ce +el de +rustrare traducTndu-se prin e-citaie "i agresi/itate.8a o caracteristic# se poate indica reacia a+ecti/# disproporionat# "i un comportament inegal.Acest comportament!a"a cum am mai ar#tat!apare adesea ca un ade/#rat Qscurt circuitQ!cu trecerea imediat# la act!cu mani+est#ri necalculate "i abrupte!cu lips# total# de control emoional.:up# e-ploLie!ei regret# sincer. 0a omul normal emoia este proporional# ca intensitate "i durat#!are un prag declan"ator con/enabil.0a hiperemoti/ toate acestea sunt dep#"ite.Aceast# stare psiho+iLiologic#!cu caracteristica reaciei disproporionate la e-citaie!a +ost numit# de :upra Qconstituie hiperemoti/#Q >persoane cu echilibru a+ecti/ perturbabil@.3e acest +ond de hiperesteLie a+ecti/#!o psihotraum# poate determina o criL# emoti/# care adesea poate aRunge la paro-ism. :up# 6ursac e+ectele hiperemoti/it#ii ar +i urm#toarele: -psihice:paraliLia ateniei!incoordonarea ideilor pTn# la incoeren#Y -motorii:tremur#turi!incoordonarea sau inhibiia motorie!cu incapacitatea de a merge!sl#bire!su+ocare!/orbire e-ploLi/#!scandal sau bTlbTial# >sau din contra inhibiie!a+onie@!secuse musculare peribucale!dilatarea pupilei!a +antei palpebraleY -circulatorii:tahicardie!paloarea +eei!sc#derea tensiunii arteriale etcY 3aro-ismele se termin# uneori printr-o perioad# de somn!o emisiune de urin# clar# "i abundent# >urina ner/oas#@!uneori chiar un icter care poate persista cTte/a Lile.Vn perioadele dintre criLe!indi/idul este o personalitate $nc#p#Tnat# "i susceptibil#!credul#!accesibil# in+luenelor negati/e!rebel la s+aturi!se/er cu alii >reacionTnd prin ipete sau /iolene@.Alteori simte ne/oia s# se a+irme!susinTnd chiar idei parado-ale!crede c# are mereu dreptate!nu suport# critica!+ie ea oricTt de moderat#!$n timp ce el poate s# critice pe alii.:ac# este nemulumit reacioneaL# brusc!e-trem!+#r# reticene!+#r# griR# de consecine.Adeseori $n colecti/ul $n care tr#ie"te este cunoscut ca atare "i numit QnebunQ!dar el nea/Tnd critic# supra comportamentului s#u se /a mira de antipatia pe care o treLe"te!dar +iind o persoan# a+ecti/# nu /a +i prea a+ectat.Vn cadrul pro+esiei!schimb# +rec/ent locurile de munc#!se adapteaL# greu!+iind incapabil de a suporta reguli!obser/aii! mereu +iind $nclinat a acuLa pe alii.8onsumul de drog sau alcool agra/eaL# "i mai mult situaia!agra/Tnd impulsi/itatea "i /iolenele.:up# Zraepelin (/M dintre personalit#ile diLarmonice ar +i de tip e-ploLi/. &n cadrul unui lot studiat de noi am obser/at!$n mare acelea"i probleme. &nternarea s-a datorat de regul# con+lictelor permanente la locul de munc# "i $n +amilie!datorit# agresi/it#ii "i impulsi/it#ii.8Tnd erau desa/antaRai +iLic de/eneau deseori /ictime!impulsi/itatea lor ducTnd la corecii din partea celor din Rur. Ber/oLitatea era caractristica lor principal# "i care $i marca $n toate s+erele acti/it#ilor lor.0a incitaii mici reaciile erau disproporionate>un me"ter este lo/it cu o menghine $n cap pentru o mic# obser/aie +#cut# ucenicului@. 1neori dup# perioada de iner/are urma o perioad# de inhibiie >pacienii puteau adormi la "coal# sau la ser/iciu@!alteori $"i rodeau unghiile!+r#mTntau ce/a $n mTn#!+umau $n mod compulsi/.,enirea $n clinic# se datora!deobicei unui act spectacular >o tentati/# de sinucidere!beii!/iolene hgra/e@.:e"i $n aparen# c#utau s# domine mediul!$n realitate erau dependeni "i in+luenabili!uneori remarcTndu-se un ade/#rat Qsindrom de lian#Q!+iind ne/oii de a

e-ista $n +uncie de dependena +a# de o persoan# din +amilie sau un prieten. b.3ersonalit#i de/iante astenice Bumero"i autori!printre care "i Zurt .chneider au /orbit de Qner/oLitatea constituional#Q!ar#tTnd aici c# este /orba de indi/iLi care aRung repede $n impas "i au $n permanen# sensaia de insu+icien#.8urran "i colab. >(9%'@ mai denumesc acest tip de de/iaie a personalit#ii cu termenul de Qpersonalitate /ulnerabil#Q.

2'7

ste /orba de un grup de personalit#i instabile "i cu mari riscuri psihiatrice. Aceast# constituie se remarc# $nc# din copil#rie "i cu atTt mai mult $n perioda adolescenei. ste /orba de personalit#i u"or d#rTmabile!$ns# $n di+erite +eluri "i tipuri. 3acientul astenic ne apare ca un indi/id +#r# +or#!cu o oboseal# cronic# constituional#!insu+icien# /oliti/#!persoan# care renun# repede la ceea ce $ntreprinde!+#r# curaRul de a-"i asuma r#spunderea "i a/Tnd $n /edere /Trsta!+#r# o perspecti/# clar# de /iitor. puiLarea nu este numai subiecti/#!ea se e/ideniaL# clar "i se traduce prin sc#derea randamentului "colar "i pro+esional pTn# la impasul total.Acest lucru creiaL# cu timpul sentimentul de autoapreciere care /a m#ri "i mai mult impasul!nu au capacitatea de autodep#"ire >se obose"te!prin permanene simptomului@. ,italitatea este slab# "i epuiLabil# iar dac# sunt +orai intr# $n stare an-ioas# de"i $n situaii cheie pot +ace +a#@.6iind adesea handicapai constituional ei au o marR# mic# de reLer/#!"i /or +ace cu u"urin# reacii ne/rotice sau de Qscurt circuitQ necontrolat sau e-plosi/. &n mod obi"nuit astenicul se preLint# ca o persoan# taciturn#!pentru care orice e+ort este greu!dispoLiia a+ecti/# este $n mod constant depresi/#!uneori cu aspect de indi+eren# "i inhibiie. ste /orba!a"a cum subliniaL# 8urron "i colab.de reacii de /oltaR psihic "i +iLic sc#Lut! +ric# de orice este Qprea multQ!"i din acest moti/ se mulumesc cu puin.&n cadrul grupului social au sentimentul in+eriorit#ii!moti/ pentru care se deL/olt# un important egocentrism! $n dorina de a e/ita orice con+runtare cu e-teriorul.:ac# sur/ine decompensarea!apare de cele mai multe opri an-ietate!depresie!instabilitate!s#r#cirea controlului emoional! e-ploLi/itatea.:e +apt cel mai important lucru la aceste personalit#i este de a se e/ita decompensarea "i acest lucru depinde atTt de gradul de /ulnerabilitate a personalit#ii!cTt "i maniera indi/idului de a se pune la ad#post de lo/iturile /ieii.Q puiLarea ner/oas#Q arat# 3etrilowitsch >(966@ este doar deruta unei persoane slabe!gTndirea "i e+ectele +iind cople"ite de sentimentul in+eriorit#ii!care ierupe "i se poate u"or con+unda cu depresia >criLa +iind cu atTt mai gra/# cu cTt bolna/ii sunt mai inteligeni. &n cadrul lotului studiat de noi am remarcat lipsa e/ident# a reListenei +iLice !la ace"ti pacieni!scuLele +iind repreLentate de +enomene ne/rotice +olosite ca _bene+iciu secubdarJ.Astenia!comple-ele de in+erioritate!apatia au +ost principalele caracteristici ale bolna/ilor. +orturi

"colare!bolile intercurente!stresurile accentuau mai mult +enomenele caracteriale.&n +aa e"ecurilor "colare pacienii intrau $n panic#!de/eneau depresi/i sau se iLolau.:in anamneL# a reie"it c# timiditatea $i caracteriLa $nc# din perioda pre"colarit#ii!treptat ne mai a/Tnd $ncredere $n propriile +ore.6oarte +rec/ente au +ost +enomenele ipohondrice.:ac# +amilia nu a/ea ni/eluri de aspiraie prea mari!situaia adolescentului nu era a"a de rea!el +iind acceptat cu u"urin#.:in contra totul de/enea o dram#!dac# +amilia a/ea un ni/el de aspiraie mare pentru copil. Vn cadrul unui mediu social compensat!maRoritatea personalit#ilor de/iante $n sens astenic nu pun mari probleme.1neori pe acest +ond poate apare chiar accese de entuLiasm +als!cTnd pacientul $"i +ace planuri de /iitor!pentru ca apoi s# renune la ele cu u"urin#. 6enomenele ipohondrice sunt un $nsoitor +idel al acestor pacieni!uneori luTnd aspectul de Qbene+iciu secundarQ.:up# Z..chneider introspecia ar +i unul dintre simptomele de baL# a personalit#ilor astenice. c.3ersonalit#i de/iante obsesi/o-compulsi/e 3ersonalit#ile de/iante obsesi/ocompulsi/e sau anancaste au tendina e-cesi/# spre meticuloLitate!supracon"tiincioLitate.Acest lucru apare sub +orma unei dubitaii permanente pro "i contra!ceea ce poate e-prima sentimentul permanent de culp#! nesiguran#!ca principale caracteristici ale acestui tip de de/iere a personalit#ii. 8a "i $n caLul precedent personalitatea obsesi/o-compulsi/# se caracteriLeaL# printr-o capacitate sc#Lut# de e+orte!st#ri de an-ietate! rigiditate! con+ormism! con"tiincioLitate crescut#.Autoobser/area e-agerat# nu se +ace din egocentrism ci din cauLa an-iet#ii.:in acest moti/ mereru +ac adausuri!se corecteaL# mereu pentru a +i siguri.:in cauLa acestor tensiuni procesele psihice "i $n special cele intelectuale de/in mai lente! scade atenia!se instaleaL# o

2'%

stare de astenie +iLic#!ceea ce /a +ace ca randamentul "colar s# scad# +oarte mult.Acest de+icit intelectual /a +i $ns# perceput $n manier# dureroas#! adolescentul resimind o stare de de+icit!RudecTndu-"i situaia numai pesimist "i e-gerTnd gra/itatea.:in acest moti/!bolna/ii sunt depresi/i!descuraRai!nelini"tii!renun# la e+ort deoarece el pre/ede e"ecul $nainte de a se produce.Adesea se consider# bolna/i!deseori +#r# sperane de /indecare. 5bsesi/o-compulsi/ii sunt du"manii desordinei!rigiLi!plictisitori!se adapteaL# cu greu la schimb#ri!mereu sunt $n c#utarea atingerii Qordinei "i per+eciuniiQ. 3entru a atinge Qordinea "i per+eciuneaQ ei sunt mereu nesatis+#cui.Aceia"i atitudine o au "i +a# de starea lor de s#n#tate!sunt preocupai de +iecare simptom.*otu"i ei /in rar la psihiatru..usinTnd c# /iaa este grea!ei se cu+und# adesea $n lumea c#rilor "i ideilor. ste /orba aici mai ales de personalit#i ele/ate spiritual!$ns# neproducti/i din cauLa permanentei dubitaii "i oscilaii!a pendul#rii $n +aa oric#rei hot#rTri.&maginaia lor e-agerat# este diriRat# numai spre r#u!spre deLastru!uneori +#cTnd ade/#rate criLe de

an-ietate..tarea de +ric#!de an-ietate poate +i sistematiLat# "i di+uL#!uneori +iind /orba de ade/#rate +obii.3acienii resimt o stare de insecuritate permanent#!de an-ietate +a# de tot ce se $ntTmpl# $n Rurul lor.Vn alte situaii +rica lor este general# >pan+obia@!$i este +ric# de orice dar "i de anumite lucruri!$n special.6rica poate +i sistematiLat# "i di+uL# dar uneori poate de/eni +obie.3acientul nu are energia de a dori ce/a "i din acest moti/ se $ndep#rteaL# de e+ort.*risteea lui este $n sine o cauL# de su+erin# >de 6ursac@. l este un auto+il $n ultim# instan#!propria lui persoan# +iind obiectul nelini"tii sale.3e acest +ond apar perioade de iritabilitate!repro"uri contra medicului.Astenia!pe de alt# parte!este $nsoitoarea natural# a obsesi/ului. &n +amiliile acestor pacieni e-ist# personalit#i asem#n#toare!iar atmos+era este de asemenea rigid# "i con+ormist#..uspiciunea permanent# se datore"te nesiguranei "i scrupuloLit#ii lor!pacienii tr#ind sub imperiul obligaiilor "i datoriilor e-agerate! teroriLai de un supraeu e-agerat >o con"tiin# moral# hipertro+iat#@. :in acest moti/!dac# sunt tineri! ei par mai maturi decTt /Trsta lor real#!au o con"tiin# moral# rigid#!cu pierderea oric#rei nai/it#i primare!cu sisteme de +rTnare care sunt $n contrast cu cei de /Trsta lor!ceea ce apare $n ciuda aspectului de supra+a#!cu totul inuman.&nstinctele sunt slabe iar tr#irile a+ecti/e +oarte puin ample. &n cadrul lotului nostru pacienii au apelat la medic pentru sc#derea randamentului "colar!senLaia c# _nu-i mai aRut# memoriaJ!inerie $n gTndire "i s#r#cire ideati/#.:ispoLiia a+ecti/# era /ariabil#!dar maRoritatea erau $nc#p#Tnai!acuLau "coala "i +amilia pentru c# _nu lea ar#tat ade/#ratul sens al /ieiiJ!iar "coala _le-a +urat copil#riaJ.&n acela"i timp pacienii nu a/eau +or#!erau u"or epuiLabili!iar reaciile depresi/e ap#reau la cele mai mici insuccese sociale.:e"i prin e-teriorul lor p#reau maturi>mai ales graie rigidit#ii morale@!le lipsea o ade/#rat# maturitate de gTndire!le era +ric# de a se angaRa $ntr-o acti/itate.A/eau!de asemenea!perioade de retragere!aproape autiste! hipobulie! iLolare!se demoraliLau +oarte repede!iar uneori!$ncerc#rile de a ie"i din aceast# situaie erau caricaturale.6rec/ente erau!de asemenea! modi+ic#rile de schem# corporal#!impresiile dismor+o+obice. Vn ceea ce pri/esc ideile obsesi/e "i +obiile!ele!de"i constante!preLena lor clinc# era doar schiat#!ca intensitate.3acienii agreau numai prieteniile pro+unde!+iind adeseori pretenio"i $n relaiile lor de prietenie.:in acest moti/ ei a/eau +oarte puini prieteni!pe care $ns# $i teroriLau prin cerine e-cesi/e de loialitate. d.3ersonalit#i de/iante isterice 3ersonalit#ile diLarmonice cu de/ian# isteric# e-acerbeaL# tipul isteric de de/ian#!pe primul plan ap#rTnd comportamentele isterice. :e/iantul isteric apare dominat de dorina de a +i $n centrul ateniei!de a ap#rea mai mult decTt este!de a ie"i $n e/iden# cu orice pre "i cu orice ocaLie >+olosindu-se de o $mbr#c#minte +rapant#!pTn# la dorina acut# de a +i mereu $n +runtea colegilor s#i@. Adeseori pentru a atinge acest scop dau +rTu liber +abulaiei!doresc a se impune social! lupt# pentru prestigiu. moiile lor sunt /ii dar super+iciale.)ani+est#rile lor de/in teatrale!emoti/itatea lor este in+antil#! imaturitatea

2'9

a+ecti/# "i dependena sTnt e/idente.:in acest moti/ ei de/in adesea mitomani!lipsii de scrupule!la"i!duplicitare!cu o imaginaie prodigioas#.Q3sihopatia isteric#Q!arat# B.:amian >(9%(@!este poate cea mai autentic# psihopatie!histrionul tr#ind e-istena altora!situaie care le +urniLeaL# iluLia unei realit#i. )itomanul!spune autorul!se $n"eal#!$n aceia"i m#sur# $n care $n"eal#.:e/enit# monstruoas#!+anteLia st# la baLa pseudologiei lor!pentru ei o lectur#!un +ilm!o pies# de teatru sunt mai importante decTt realitatea. 3ersonalit#ile cu de/ian# isteric# sunt +oarte in+luenabile de c#tre cei din Rur sau de ideile altora!a/Tnd o mare capacitate de identi+icare "i imitare au adesea posibilitatea de a adopta idei tranLiente. ntuLiasmul lor se epuiLeaL# $ns# rapid. 8on+runtai cu di+icult#i ei tind a le ocoli!c#LTnd $n emoti/itate mai degrab# decTt s# adopte o aciune. i sunt tipul de personalitate imatur# $n gTndire! emoionali $n reacie!+rigide se-ual!incapabili de a+ecti/itate de lung# durat#!care nu pot accepta e"ecul.0ipsa unor calit#i reale $i +ac nereali"ti!neloiali. &n lotul nostru am remarcat maniera anormal# de sociabilitate!cre"terea erotismului! tendina spre inconduit# se-ual#!mitomania!ri/alitatea +ratern#! sc#derea posibilit#ilor de e+ort "i competiie!iar $n unele caLuri pierderea contactului cu colegii de generaie.8ei studiai de noi a/eau o mic# capacitate de e+ort!$ncadrarea lor $n orice +el de munc# +iind di+icil#.&n conte-t de +rustraie sau competiie pacienii nu puteau ine pasul!de/eneau ner/o"i!cert#rei!nu puteau $ntreine un e+ort de durat#.3ersonalit#ile isterice au ap#rut ca personalit#i dornice de a Ruca un rol important!de a +i mereu $n centrul ateniei. *otu"i!a"a cum arat# 3etrilowitsch >(966@!este un mare de+ect al psihopatologiei +aptul c# pe seama isteriei se pun toate tr#s#turile pe care societatea le consider# incomode sau +a# de care preLint# a/ersiune: inconstan#!re/erie e-agerat#! iritabilitate! pseudologie! in+luenabilitate! egoism! dorina de a +i bolna/!inconstan# $n acti/itate "i tulbur#ri ale comportamentului etic.1neori!$n caL de decompensare!pot apare +enomene paro-istice de con/ersiune sau de disociere. [i copilul sau adolescentul isteric pot preLenta $n caL de situaie stresant# reacii isterice disociati/e sau de con/ersiune.)ani+est#rile clinice s-au preLentat $n aceste caLuri destul de Lgomotos!cu o sensibilitate deosebit de marcat#. 5 +orm# oarecum speci+ic# adolescenilor este mitomania!care este repreLentat# de tendina la minciun#!pentru a ocoli di+icult#ile /ieii sociale. ste /orba de o e-altare imaginati/#!ap#rut# pe +ondul tra#s#turilor de personalitate isteric#.Adolescentul isteric!de e-emplu! $"i ponegre"te sau reclam# +als educatorii sau p#rinii cu care au con+licte!$n conduita lor tind a c#uta minima reListen#.Adeseori pentru a obine ceea ce /or plTng $n hohote!$"i smulg p#rul.:in acest punct de /edere s-a /orbit adesea de o ade/#rat# Qconstituie mitoman#Q. )itomanul +ace adesea /ictime >in/enii de +urt!/iol!spionaR@.3rin aceste a+irmaii se recunoa"te ne/oia de a atrage atenia asupra sa!lucru pe care poate s#-l +ac# sub in+luenta unor c#ri citite!a unui

+ilm!uneori cu o regie +ormidabil#.Alteori po/estindu-"i drama las# pe alii s# deduc# consecinele iar alteori $"i reLe/# +iliaii sau posibilit#i +anteListe pentru a-"i pune personalitatea $ntr-o lumin# +a/orabil# "i $n centrul ateniei. ste mai +rec/ent# la +emei. -altarea imaginaiei Roac# aici rol secundar!dar trans+ormarea $n +iciune ine de personalitate >de 6ursac@. 3anthomimia este simularea unei boli pentru a atrage atenia anturaRului sau pentru a de/eni interesai!uneori putTndu-"i pro/oca chiar automutil#ri!sau suportTnd inter/enii chirurgicale. Beacceptarea e"ecului $l +ace adesea pe isteric s# se re+ugieLe $n boal#!cu scopul obinerii unui Qbene+iciu secundarQ. &stericul este o personalitate super+icial#!de"i d# impresia c# se intereseaL# de orice!actele sale de /oin# +iind Qun +oc de paie >3etrilowitsch@.:e/iantul isteric pune accentul mai mult pe ton "i nu pe coninutul a ceea ce ascult#!ade/#rul pentru el ne RucTnd un rol esenial!$n schimb bra/ura este mult mai important#.

2('

e.3ersonalit#i de/iante depresi/e!hipertime "i ciclotime 3ersonalitatea diLarmonic# de/iant# depresi/# este caracteriLat# printr-o constituie depresi/#!$nchis#!cu o tendin# sc#Lut# la comunicare!$ntr-o +r#mTntare continu# "i adeseori preLentTnd un sentiment de culpabilitate!aproape permanent. ,iaa acestor indi/iLi de/ine o ade/#rat# po/ar#!o surs# de su+erin# continu#! adeseori!din aceste moti/e de/enind pentru anturaR cic#litori "i agasani.*oate e/enimentele tr#ite sunt $nsoite de o coloratur# a+ecti/# trist#!cu tonus a+ecti/ sc#Lut.Aceste personalit#i sunt aproape permanent obosite!adinamice!au un randamentul $n munc# sc#Lut!iar preocup#rile ipohondrice sunt regula. :ebutul acestor st#ri se aseam#n# cu acela al melancoliei din 3):!este precoce >din copil#rie@!cu e/oluie continu# dar "i cu remiten#!e-acerb#ri! diminu#ri >uneori cu tendine suicidare "i cu necesitatea intern#rii@.:esgustul de /ia# >tacdium /itae@ este o mani+estare +rec/ent# "i realiLeaL# ceea ce /echii autori denumeau cu termenul de QspleenQ sau moroLitate.Dolna/ul $n aceast# stare nu delireaL#!poate spune c# se simte bine!sau c# /iaa lui este ca a tuturora!dar se plictise"te u"or!are $nclinaia de a l#sa totul balt# >uneori doresc s# moar# sau s# se sinucid#@.Bu poate da e-plicaie +enomenului dar /a simi c# /iaa $i este Q/id#Q.Acest tip de pacient nu cunoa"te bucuria de a tr#i >stimulul principal al /ieii@ "i se poate spune c# $n aceste caLuri a/em de a +ace cu atro+ia instinctului de conser/are!$n maRoritatea caLurilor +iind /orba de o Qsu+erin# $n lini"teQ.Alteori $"i obosesc +amilia "i anturaRul cu plTngeri numeroase!ideea de boal#!iar $n alte situaii poate sur/eni +uga sau /agabondaRul.1neori st#rile de deprimare "i tristee nemoti/ate pot apare imediat dup# pubertate!pentru ca dup# cTi/a ani s# dispar# +#r# urm#.3e acest +ond! uneori!pot apare construcii ne/rotice sau mai ales ipohondrice! autoobser/area e-agerat#. ,iaa a+ecti/# a acestor pacieni este s#rac#!apare incapacitatea de a

munci cu randament!e"ecul "colar este +rec/ent!aceste +enomene putTndu-se urm#ri inclusi/ $n acti/itatea de Roc.&n alte caLuri adolescentul se Q$nchide $n su+erin#Q "i /a merge din e"ec $n e"ec. 3ersonalit#ile hipertime re+lect# "i ele +orme legate de constituia temperamental#!simptomul principal +iind dispoLiia crescut# "i $nclinaia permanent# spre acti/itate. *otu"i mani+est#rile eu+orice!la adolesceni sunt mai greu de identi+icat!dat +iind tr#s#turile optimiste "i eu+oria speci+ic# acestei perioade de /Trst#.Pipertimul este mereu $n aciune!mereu bine dispus!de"i $n +apt este /orba de o desc#rcare a+ecti/#. &nstabilitatea hipertimului este +oarte mare!el se apuc# $n acela"i timp de mai multe lucruri!dar nu reu"e"te s# termine nimic.:in acest moti/ apare o lips# de +rTn# $n comportamentul social!lipsa sa de critic# +#cTndu-l periculos atTt pentru el cTt "i pentru alii.8heltuiala de energie este enorm# "i adeseori ace"ti adolesceni sunt atra"i spre /agabondaR!spre /iaa gregar#!ceea ce $i +ace a-"i pierde "ansele $n /ia#!s# piard# leg#tura cu generaia sa. 0ersch >(97%@ caracteriLeaL# pe hipertimi ca personalit#i necugetate! impertinente! nestatornice!cu reacii $n scurt circuit!nerespectuoase cu /alorile sociale!adeseori altrui"ti! adeseori cu comportament tiranic. i pot +ace adesea reacii paranoiace sau de c/erulen# >declan"eaL# durerea altora din pl#cere@.3acientul hipertim este un e-tro/ertit!gata de aciune!insuccesele nu-l descuraReaL#!sunt super+iciali! Qbucluca"i temerariQ. 3ersonalit#ile ciclotime se caracteriLeaL# prin perioade de oscilaie timic#. ste /orba de obicei de persoane pro/enite din +amilii cu p#rini sau +rai cu psihoL# maniacodepresi/#.5scilaiile timice sunt adesea declan"ate de +actori ne+a/orabili!/enii din e-terior. ste /orba de personalit#i e-tro/ertite!bonomi!cu c#ldur# emoional#!sociabili!adaptabili!energici "i pre+erTnd acti/itatea contemplaiei. -ist# o corelaie $ntre personalitatea ciclotim# "i constituia picnic#.8omportamentul unor chirurgi iner/ai de di+icult#ile unei operaii ar +i de acest tip >8urran "i colab.!(9%'@. :e +apt!arat# de 6ursac!este /orba de +orme $n care elementele $ntTlnite sunt $mprumutate de la di+erite sindroame.Vn ciclotimie e-citaia este $n alternan# cu depresia!oscilaiile +iind adesea declan"ate de impresiile /enite din a+ar#.

2((

+.3ersonalit#i diLarmonice de/iante paranoiace :up# Z..chneider personalit#ile paranoiace se caracteriLeaL# prin lipsa simului proporiilor >culeg din lume ceea ce le con/ine@.:e/iantul paranoiac este o personalitate rigid#!$nc#p#Tnat#!du"man al compromisului. i au con/ingeri rigide!nel#sTnd loc Rocului moti/aiei care de+ine"te liberatatea de aciune a omului >3etrilowitsch@!moti/ pentru care duc o /ia# meschin# "i s#rac#.&deile paranoiace apar adesea ca o compensare a neputinei lor de a se adapta la situaiile noi. Bereu"ita pro+esional# $l poate conduce!de e-emplu!pe un ele/ sau student cu ast+el de tr#s#turi de personalitate la ideia unei

persecuii sau a unui complot! moti/ pentru care $i blameaL# pe alii!se adapteaL# +oarte greu!$n colecti/ul din care +ac parte. 1nele tr#s#turi ale personalit#ii $ncuraReaL# des/oltarea tr#s#turilor paranoiace>rigiditatea! agresi/itatea!arogan#!hiperemoti/itate@.8Tnd rigiditatea!agresi/itatea!arogana!hipersensibilitatea "i inteligena sc#Lut# sunt combinate!chiar $n di+erite proporii!la aceia"i personalitate!atunci apar tendinele paranoiace>8urran "i colab@.1nele circumstane pot $ncuraRa des/oltarea unei personalit#i paranoiace cum ar +i:+rustraiile permanente! restrTngerea libert#ii!e"ecuri repetate "i prelungite!de+ecte +iLice etc.Ad#ugarea alcoolului scade posibilitatea de inhibiie!de care depinde o Rudecat# echilibrat#.8u toate aceste de/iaii!paranoicii sunt persoane dinamice!cu imaginaie bogat# dar care este diriRat# spre interpretati/itate.:e"i inteligeni!pacienii se suprae/aluiaL# de/enind ast+el urTi de cei din Rur.8u toate acestea ade/#ratele personalit#i paranoiace sunt mai rare la adolesceni. 5 serie de personalit#i diLarmonice paranoiace se diriReaL# cu preponderen# spre anumite tematici. )isticii patologici!au concepii absurde "i $n desacord cu credinele epocii >e-emplu credina $n spiritism@.Alii doresc s#-"i impun# concepiile lor anturaRului!prin intermediul unui proLelitism intolerant "i agresi/ >de/enind ast+el +oarte periculo"i@.1nii anarhi"ti sau terori"ti +ac parte din aceast# categorie!au Qdoctrine propriiQ!cu e-altarea amorului propriu!care este element esenial al e-citailor constituionali.Adesea ei se consider# Q/ictime ale societ#iiQ!moti/ pentru care se consider# $ndrept#ii a se pune $n postura de r#Lbun#tori ai drept#ii sau aceia de campioni ai Rustiiei sociale.:e/enii ni"te +anatici ei $"i sacri+ic# orice $n scopul QcauLeiQ >+amilie!bun# stare!se e-pun $n mod Lgomotos represiunii@.:e +apt!totul este doar aparen#!$n realitate ei dorind doar satis+acerea amorului propriu "i a desechilibrului lor!+enomene pe care nu le pot obine $n cadrul unei /iei normale.Acest lucru apare ca un egoism dechiLat!un pseudoaltruism >de 6ursac@. -ist# "i un /eritabil altruism moral!cu sacri+iciul inutil!dar el este rar. g.3ersonalit#i diLarmonice de/iante schiLoide Bu este /orba de un tip uni+orm!ci mai degrab# de personalit#i care se aseam#n# cu tipul de personalit#i din +amiliile schiLo+renicilor >de unde "i originea termenului@.3ersoanele cu acest tip de de/ian# se caracteriLeaL# printr-o ne$ndemTnare marcat# $n cadrul relaiilor lor sociale!retragere patologic# >sunt cumini!+rico"i!e-cesi/ de retra"i!ascult#tori!iLolai@. :e/ianii schiLoiLi sunt personalit#ii intro/ertite!cu r#ceal# emoti/#!cu interes mai mult spre problemele abstracte "i intelectuale!cu $nclinaii spre contemplare decTt spre acti/itate "i cu o reLer/# de energie sc#Lut# >8urran "i colab.!(9%'@.Adeseori ei apar ca personalit#i pasi/e care se retrag din +aa competiiilor.Alteori sunt!din contra e-centrici sau cu tr#s#turi paranoiace!agresi/i sau pasi/i.:in aceste tipuri de personalitate se recolteaL# adesea +anaticii politici sau ai sectelor religioase.&n alte situaii ei plonReaL# $ntr-o lume imaginar#!$ncTt se poate /orbi chiar de Qautism psihopaticQ.0a aceste personalit#i!adesea apare mania de a sta lungit $n pat cea mai mare parte a Lilei!alteori adopt# o atitudine paraLitar#.&maginaia $n asemenea caLuri $ndep#rteaL# indi/idul din real "i $l +ace a aciona ca unul pri/at de simul realului.

2(2

&n lotul nostru pacienii erau inadec/ai "i necooperani $n mediul lor social!cu greut#i de a suporta ierarhia!se plTngeau de o stare de insecuritate care ap#rea ca o component# permanent# a /ieii lor.Atitudinea lor era rigid# "i chiar biLar#!pacienii tr#ind adesea $n re/erie "i +anteLie.&n +amilie a/eau numeroase di+icult#i ca:desmembrarea +amiliei!decese!di/or!atmos+er# tensi/# legat# de luarea unor note mai mici!se plTngeau c# +amilia nu-i iube"te. h.3ersonalit#i diLarmonice de/iante pasi/-dependente 0a adolesceni tipul de personalitate pasi/dependent# se caracteriLeaL# printr-o mare dependen# +a# de p#rini!lucru care +ace ca procesul identi+ic#rii s# +ie +oarte di+icil. 3acienii sunt lipsii de posibilitatea de e-primare a emoiei sau de desc#rcarea ei!moti/ pentru care ei apar ca persoane timide!modeste!inhibate "i comple-ate. :ecompens#rile apar mai ales cu ocaLia desp#ririlor >de +amilie!de un colecti/ "colar etc@ "i duce la reacii a+ecti/e +oarte puternice..upraprotecia este +oarte puternic#. &n caLurile studiate de noi am remarcat mai ales u"urina decompens#rilor depresi/e! chiar la psihotraume minore.:in cauLa acestor particularit#i ace"ti indi/iLi nu se pot adapta la ritmul normal de /isa# cu succesele "i insuccesele sale.0a +ete s+iiciunea sau accesele de pudoare sunt culti/ate $n mod constant "i ostentati/.&n alte situaii $"i +ac idei de /ino/#ie!/oci+ereaL# g#l#gios iar uneori pot isbucni $n scandal "i agitaie psihomotorie.&n alte caLuri pot lua +orma unor personalit#i abulice >pasi/desinteresate!+#r# che+ de orice acti/itate!cu aspect e-terior de lene "i impertinen#@.Ace"ti pacieni sunt incapabili de orice pro+esie "i adeseori pot +i $nclinai spre delinc/en# >la +ete mai ales prostituia@.*o-icomania sau alcoolismului se asociaL# de asemenea acestui tip de de/ian#. 3asi/itatea acestor pacieni $i +ace adesea s# +ie la cheremul altora!+#r# a mani+esta nici un +el de opoLiie!moti/ pentru care adesea se las# e-ploatai sau particip# $n cadrul unor grupe marginale. i.3ersonalit#i diLarmonice de/iante pasi/-agresi/e &n cadrul acestui tip de de/ian# *eicher >(976@ descrie des/oltarea pasi/it#ii ca pe o reacie $mpotri/a e-igenelor crescute ale p#rinilor.Ast+el!acest pacient /a mTnca $ncet!$n ciuda insistenelor +amiliei!leciile!$mbr#catul "i orice ser/iciu care li se cere $l e-ecut# lent!uneori +ind $n stare s# stea ore $n "ir cu cartea $n mTn# +#r# s# rein# nimic. 5stilitatea "i resemnarea domin# caracterul pasi/-agresi/. ?i/alitatea +ratern#! criticismul! pedepsele e-cesi/e pot contribui la e-acerbarea unor atare comportamente la personalit#ile predispuse. R.3ersonalit#i diLarmonice de/iante inadec/ate &n acest# categorie intr# un grup de adolesceni care reacioneaL# inadec/at!uneori total necorespunL#tor sau biLar.3acienii se adapteaL# di+icil la situaiile de /ia#.*eicher >(976@ subliniaL# c# de"i $n unele situaii pacienii par a a/ea tr#s#turi schiLoide!acestea nu se mani+est# decTt $n anumite situaii!$n timp ce personalitatea lor nu pare a+ectat# $n sens schiLoid. :ecompens#rile personalit#ilor diLarmonice de/iante la situaii stresante Am ar#tat c# $n cadrul grupului de

personalit#i diLarmonice de/iante e-ist# o scal# +oarte mare $n ceea ce pri/e"te intensitatea de/ianei.Acest lucru poate merge de la a"a numitele personalit#i accentuate!pTn# la diLarmoniile de personalitate descrise mai sus. A"a cum am mai ar#tat!norma social# este aceea care decide $n ultima instan# $n ceea ce pri/e"te acceptarea sau respingerea de/ianei!deoarece ea este aceea care tolereaL# sau nu comportamentul indi/idului. Vn +aa situaiilor e-isteniale!indi/idul uman reacioneaL#!iar aceast# reacie /a depinde $n mare m#sur# de QterenulQ indi/idual!de maturiLarea "i normalitatea mecanismelor psihologice de adaptare a personalit#ii.:ac# o personalitate de/iant# se poate pierde $n muline!$n condiiile unei e-istene QnormaleQ "i a unei organiL#ri sociale corespunL#toare!apariia unor situaii +rustrante /a duce la tensionarea mecanismelor de ap#rare psihologic#!determinTnd la de/iani reacii caricaturale de adaptare!pTn# la o inadaptare total# "i la situaia de e"ec.Aceste

2(M

+enomene duc cel mai +rec/ent la QmedicaliLareaQ acestor caLuri "i internarea lor $n spital!+iind cunoscut +enomenul de decompensare a personalit#ilor diLarmonice de/iante. &n +aa unor situaii stresante personalit#ile diLarmonice reacioneaL# prin caricaturiLarea tr#s#turilor de/iante speci+ice.&n principiu aceste decompens#ri pot a/ea intensitate ne/rotic# sau psihotic#. :ecompens#rile ne/rotice de"i mici ca intensitate au o +rec/en# +oarte mare.&n +aa unor situaii tranLiente decompensarea de/iantului poate a/ea aspect ne/rotic!alegTnd din paleta mare a +ormelor ne/rotice pe cele mai con/enabile >isteric#!an-ioas# etc@.&n acest +el de/ianii $mprumut# o palet# enorm# de simptome ne/rotice>decompens#ri neurastenice!an-ioase!depresi/e!psihastenice etc.Aceste +enomene m#resc con+uLia di+erenierilor de ne/roLele reale dar sunt mult mai reListente la psihoterapie "i chiar la tratament medicamentos.Amelior#rile sunt de mic# amploare iar reapariiile +oarte +rec/ente!$n multe situaii!prin aceasta!de/iana su+erind o ade/#rat# QmedicaliLareQ. ?e+ugiul $n boal# este e/ident "i acest lucru este cu atTt mai pregnant cu cTt este /orba de personalit#i diLarmonice.:iagnosticul nu se poate stabili decTt pe baLa unei lungi e-periene "i a unui studiu sociologic al subiectului >comportamentul anterior $n "coal#! pro+esie!+amilie!strad#@. :i+eritele +orme de ne/roL# o+er# pacienilor diLarmonici o mare palet# de mani+est#ri clinice >aproape c# nu e-ist# +orm# de ne/roL# sub care s# nu putem g#si o /arietate corespunL#toare a decompens#rilor diLarmonice@.,iLiunea medical#!somatic# asupra ne/roLelor!a"a cum se mai practic# la noi!+ace pe pacient s# se considere bolna/ somatic!alc#tuindu-"i un istoric "i o simptomatologie comple-#!adesea acest lucru inTnd cont "i de Qcomunitatea cultural#Q a grupului!$n care boala poate s# reLol/e numeroase aspecte e-isteniale.3sihotraumele in/ocate sunt adesea de importan# minor#

"i!ori cum ele nu ar putea e-plica apariia unei ne/roLe. 1na dintre caracteristicile acestor decompens#ri o constituie!deci!slaba susinere psihogenetic#!uneori simptomatologia ap#rTnd!pur "i simplu +#r# cauL#.Vn al doilea rTnd iese $n e/iden# persistena simptomelor "i reacia slab# la tratament!inclusi/ $n ceea ce pri/e"te psihoterapia.Amelior#rile sunt de scurt# durat# "i +#cute parc# mai degrab# Qs# $ncuraReLe pe medicQ!penru ca la primul contact cu mediul s#u social toate simptomele s# reapar#.1neori!numai ideia e-tern#rii /a +ace ca pacientul s# se simt# brusc prost.?e+ugiul $n bola# este puin disimulat!pacientul cerTnd mereu s# +ie +#cut s#n#tos!de"i $n realitate nu dore"te acest lucru. 3ersonalit#ile diLarmonice de/iante sunt personalit#i cu un eu slab!personalit#i care caut# depepndena "i protecia.Vn acest cadru!de multe ori spitalul apare ca un ade/#rat Qcolac de sal/areQ.Vn spitalul clasic de psihiatrie se /orbe"te adesea de +enomenul QpsihopatiL#rii ne/roLelorQ!ceea ce nu este decTt un alt +el de a e-prima acceia"i problem#. 8u toat# Qmasca ne/roLeiQ!de/iantul decompensat mai preLint# su+iciente aspecte caracteriale pentru a putea +ace un corect diagnostic di+erenial.:iagnosticul nu se poate +ace decTt pe baLa unei anamneLe longitudinale "i a unui studiu sociologic!cerecetTndu-se comportamentul bolna/ului $n di+eritele sale etape de /ia# "i $n cadrul di+eritelor roluri sociale a/ute. *otu"i!nu trebuie s# iuit#m c# indi/idul +olose"te acest# cale de QadaptareQ social# $n urma unor presiuni insuportabile!atunci calea medical# ap#rTnd pentru subcon"tientul s#u ca singura cale posibil#. :ecompens#ri psihotice repreLint# a doua treapt# de intensitate a decompens#rilor personalit#ilor de/iante.&n acest cadru Roac# rol de/iana mai puternic# a personalit#ii "i importana mai mare a stresului. /oluia psihotic# este tranLitorie "i practic poate +i imitat# oricare tip de psihoL#. :i+erenierea de psihoLele ade/#rate nu este posibil# decTt pe baLa studiului longitudinal!a istoricului pacientului!iar $n caLuri gra/e starea se poate croniciLa "i deosebirea de psihoLa pe care o imit# /a de/eni +oarte greu de di+ereniat.:intre +ormele psihotice mai +rec/ente sub care apar decompens#rile not#m pe urm#toarele:

2(4

-decompens#ri depresi/e sau depresi/ an-ioase de intensitate psihotic# cu aspecte reacti/e deosebite.&ndi/iLii apar tri"ti!melancolici!renun# la orice plan de /iitor.&n aceste situaii poate inter/eni +uga!actele delictuale!tentati/ele de sinucidere etc. -decompens#ri paranoide chiar cu idei delirante "i halucinaiiY -reacii schiLo+reni+orme sau discordante!pTn# la mimarea unei ade/#rate schiLo+reniiY8on+uLia este +oarte +rec/ent# "i numai e/oluia poate s# stabileasc# un diagnostic precis. -decompens#ri maniacale caracteriLate mai ales prin c/erulen#! hiperacti/itateY -st#ri con+uLionale sau alte tipuri disociati/eY -reacii psihotice pe +ondul unor abuLuri to-icomaneY 8a "i $n caLul decompens#rilor ne/rotice "i $n acest caL!e/oluia sindroamelor psihotice poate s# clari+ice diagnosticul di+erenial.

:ecompens#ri prin caricaturiLare psihopatic# sunt maniere +rec/ente de decompensare "i const# din accentuarea caricatural# a unor perturb#ri psihologice care stau la baLa diLarmoniei personalit#ii.8aracteristica de baL# a acestor decompens#ri const# $n con+lictul cu anturaRul social "i chiar cu ordinea "i legea!pTn# la aspecte sociopate de care ne /om ocupa ulterior.&n acest +el personalit#ile diLarmonice de/iante din caracteropatii pot de/eni ade/#rate sociopatii.Aceast# caricaturiLare!prin accentuarea brusc# a tr#s#turilor psihopate este o manier# +rec/ent# de decompensare $n +aa unor situaii stresante ale /ieii sociale. *ratamentul Vn cadrul tratamentului personalit#ilor disarmonice!cel mai important lucru este pro+ila-ia "i mai ales +aptul c# aceasta trebuie s# $nceap# din prima copil#rie.,orbind din punct de /edere principial!personalitatea uman# este o creaie bio-social#.3e de alt# parte!psihologii au stabilit c# dup# /Trsta de 2'-2K de ani!personalitatea uman# este practic de+initi/ des#/Tr"it# >+ie $n sens normal!+ie patologic@ "i c# dup# aceast# dat# puin se mai poate +ace pentru modi+ic#ri importante ale personalit#ii. :in acest moti/ psihoterapia!manipularea educaiei poate a/ea rol important numai $n perioada de +ormare a personalit#ii!ulterior in+luenele sociale a/Tnd un caracter mult mai limitat..ocioterapia!de"i util#!nu trebuiesc uitate limitele puterii medicaler!iar dup# perioada adult# psihopatul nu mai are alt# cale decTt s# suporte legea Qrecompensei "i pedepseiQ. 3roblema pro+ila-iei se pune deci mai ales pentru perioada /Trstei in+anto-Ru/enile.&n aceast# perioad#!reu"ita este dat# de strTnsa colaborare cu cei implicai $n educaie!care poate merge "i $n sensul unei depist#ri mai precoce dar "i a in+luen#rii compensatorii.*otu"i trebuie subliniat c# nu toate tulbur#rile de comportament din perioada copil#riei "i chiar adolescenei nu se traduc $n mod automat $n /iaa adult# prin personalit#i diLarmonice. 3roblema pro+ila-iei este deci comple-# "i ea dispune de miRloace medicale dar "i de alte condiii cum ar +i:structura relaiilor din cadrul +amiliei!probleme educaionale "i pedagogice >inclusi/ de organiLarea sistemului educaional@! probleme pri/ind perspecti/a tTn#rului $ntr-o societate care $l stimeaL# "i $l aRut#. :in punct de /edere medical este implicat# $ntreaga structur# de ocrotire a mamei "i a copilului!a cuplului >calitatea sanogen# a actului obstetrical generatorul celor mai multe microsechele cerebrale "i suportul a numeroase tulbur#ri de personalitate@!organiLarea sistemului psihiatric de tratament comunitar >o iluLie pentru psihiatria romTneasc# actual#@.Duna des/oltare +iLic# "i psihic# a copilului trebuie urm#rit#!de la $nceput!luTndu-se toate m#surile posibile.3robleme di+icile le pun $ns# +amiliile!ele $ns#"i tarate!care sustrag copilul de la control!sau preLint# tare implicate diredct $n alterarea personalit#ii copilului>p#rini debili mintali! alcoolici!/ioleni!$n permanent r#sboi conRugal!personalit#i cu mari disarmonii@.Vn asemenea situaii!dac# nu se poate scoate copilul din acest mediu!e-ist# puine sperane pentru /iitor. 5 m#sur# deosebit# este aceea a unor ser/icii de s+#tuire genetic# a persoanelor predispuse sau cu mediul +amilial +oarte de+icitar!pentru a nu a/ea copii!ceea ce $n practic# r#mTne doar un

2(K

ideal.5 cale mai abordabil# este colaborarea dintre medic "i personalul didactic din "coli!dar "i aici necesit#ile de personal!bugetul +ac aciunile greu de demarat. )#surile de ordin general social depind de organiLatorii sociali!politicieni "i ele depind de la ar# la ar#!de la gu/ern la gu/ern. -ist# ast#Li o tendin# aproape general# >inclusi/ $n cadrul 5B1@ de a se preocupa mult mai mult de problemele tineretului.Asist#m $n unele #ri la m#suri organiLatorice!de creare a unor instituii!care s# se preocupe de problemele tineretului. Vn ceea ce pri/e"te pro+ila-ia la /Trsta adult#!ea are puine "anse de reu"it#!personalitatea +iind deRa +ormat#..e poate $ncerca con"tientiLarea indi/idului pri/ind carenele sale psihologice!de"i se "tie c# chiar o inteligen# superioar# nu poate schimba destinul psihopatului 3sihoterapia poate lua aspecte educati/e "i pedagogice "i este o metod# de mare utilitate $n perioada copil#riei!dac# este sistematic "i bine organiLat#!la toate ni/elurile.:urata psihoterapiei este +oarte mare!iar medicul "i persoanele care particip# >p#rini!educatori!psihologi!sociologi@ trebuie s# aib# mult# r#bdare "i s# nu se descuraReLe atunci cTnd reLultatele nu sunt concludente sau sunt chiar negati/e. 3entru ca o psihoterapie s# opereLe modi+ic#ri eseniale $n structura personalit#ii tTn#rului!ea trebuie s# +ie +oarte lung# "i s# permit# imi-tiunea $n problemele personale ale indi/idului!$ntr-un climat de $nelegere din partea +amiliei.0a /Trsta adult#!psihoterapia trebuie s# +ie e-plicati/# sau de tipul trainingului autogen. a trebuie s# menin# $n permanen# u"a medicului deschis#!$n cadrul unei aciuni psihoterapeutice permanente de s+#tuire "i con+esiune. *ratamentul medicamentos se prescrie $n +uncie de di+erii +actori >/Trst#!+orm# clinic#!prognostic etc@.5 serie de neuroleptice au c#p#tat o oarecare +aim# $n acest domeniu. ste /orba de leptr2l!neuleptil!aolept! medicamente care $n doLe corespunL#toare "i la ore potri/ite duc la cre"terea gradului de sociabilitate!scad $nclinaia spre impulsi/itate "i /iolen#.Ast+el pacienii de/in mai docili!$n mediu lor social!mai docili la miRloacele psihoterapeutice "i educati/e..e mai utiliLeaL# de asemenea butiro+enonele >mai ales haloperidolul@.Aplicarea tratamentului medicamentos /a e/ita trans+ormarea pacientului $ntr-o Qp#pu"# psihiatric#Q prin doLe +oarte mari!sau $n scopul creierii unei Qc#m#"i de +or# chimic#Q necesar# pentru ca pacientul s# nu mai +ie agresi/ sau s# i se schimbe!pe cale chimic# reacti/itatea.8a tratament adRu/ant al psihoterapiei!tratamentul medicamentos trebuie aplicat pe perioade limitate!cel puin $n doLele semni+icati/e. &nternarea $n spital trebuie s# +ie e-cepia >$n decompens#rile psihotice din cauLa +enomenelor de Qbene+iciu secundarQ sau a unei Qne/roLe de rent#Q.8ea mai bun# metod# este tratamentul comunitar!ambulatoriu sau cel mult $n cadrul unui staionar de Li..coaterea din cTmpul muncii trebuie +#cut# cu pruden#!deoarece se pot $ntTlni gra/e probleme $n momentul cTnd pacientul trebuie s# re/in# la /echea lui pro+esie. Acreditarea ideii de su+erin# sau boal# se /a +ace numai $n m#sura $n care acest lucru este util lucr#rii psihoterapeutice!$n +uncie de strategiile stabilite "i de

personalitatea paciebntului.:e"i reLultLatele sunt relati/e >cel puin la adult@ nu se poate pleca de la ideia intuiti/# a Qinsuccesului garantatQ. 2.3ersonalit#ile diLarmonice sociopate "i antisociale *ermenul de sociopatie sau de personalitate sociopat# sau antisocial# este un termen +oarte contro/ersat!+#r# o delimitare precis#!+iind /orba de indi/iLi greu adaptabili sau chiar incapabili de adaptare la mediul social.8aracteristica acestor indi/iLi este comportamentul antisocial >delinc/ent sau criminal@!care $ncepe $n copil#rie sau adolescena precoce!mani+estTndu-se $n /ariate arii de mani+estare social#>relaii +amiliale!"coal#!pro+esie!ser/iciul militar!c#s#torie etc@. 3ersonalit#ile sociopate apar deci ca un grup de personalit#i caracteriLate prin comportament antisocial!care acioneaL# +#r# a ine cont de consecine!a/Tnd ca principal stimul dorina imediat#!care la rTndul ei se datore"te unei tolerane sc#Lute la +rustrare >$n timp ce dorinele lor sunt $n continu# schimbare@.

2(6

*ermenul de QantisocialQ nu este singurul care se utiliLeaL# $n acest domeniu!e-istTnd!de asemenea "i alte denumiri >inadaptare Ru/enil# pentru 0a+on!adolescent delinc/ent pentru Zgning etc@. .tubble+ield >(97K@ consider# c# ar e-ista dou# tipuri de personalitate care intr# $n con+lict cu societatea: -personalit#ile antisociale!caracteriLate prin aceea c# se a+l# $n permanent con+lict cu regulile sociale "i care nu pro+it# sub nici o +orm# de educaie "i pedeaps#!preLentTnd $n acela"i timp "i un egocentrism e-ageratY -personalit#ile antisociale caracteriLate prin aceea c# au +ost educai $n +amilii anormale!amorale sau imorale sau $n alte situaii educati/e precare.:in aceste moti/e ei se identi+i/# cu personalit#ile diLarmonice "i antisociale care le-au ser/it ca model.Aceste persoane ar +i incapabile de loialitate +a# de alii sau de /alorile sociale. i ar +i impulsi/i!egoi"ti!inadaptabili!incapabili de a-"i recunoa"te /ina "i de a $n/#a din e-perien#!tinLTnd mai degrab# de a acuLa pe alii pentru +aptele lor antisociale. .curt istoric.3rima re+erire la personalit#ile sociopate o +ace 3richard.Vn lucrarea sa!din (%MK! QA *reatise on &nsanit2 and other :isorders A++ecting the )indQ!autorul d# prima descriere a ceea ce ulterior se /a cunoa"te sub termenul de sociopatie.:escriind!ceea ce el denumea Q)oral &nsanit2Q!autorul spunea : Q+acult#ile intelectuale par nealterate $n timp ce tulbur#rile sunt cantonate $n principal pe a+ecti/itate!temperament sau obi"nuine.3rincipiile morale sunt puternic per/ertite "i depra/ate!puterea de autoconducere este perdut# sau sc#Lut# $n acest domeniu!iar indi/idul este incapabil de a se conduce cu decen# "i corect!su+erind o modi+icare morbid#Q. ?e+eriri la acela" subiect a mai +#cut DenRamin ?ush >(%(2@ care descrie o serie de Qtulbur#ri ale +acult#ilor moraleQ.A"a cum am mai /#Lut!$n (%%9!Zoch introduce termenul de Qin+erioritate psihopatic#Q!$n care pe primul plan ap#rea importana predispoLiiilor constituionale. ?e+eriri la

acela"i subiect au +#cut apoi!a"a cum am mai ar#tat Zraepelin! Zahn!.chneider!care au cuprins sociopatiile $n cadrul a di+erite scheme de clasi+icare a personalit#ii diLarmonice.*ermenul de personalitate psihopatic# a +ost +olosit adesea inconsistent!uneori pentru $ntreaga arie a personalit#ilor diLarmonice!alteori pentru subgrupul personalit#ilor antisociale sau agresi/e >Goodwin "i GuLe!(979@.1lterior pentru a e/ita con+uLiile!a $nceput a se +olosi termenul de Qpersonalit#i sociopateQ "i a +ost adoptat apoi de c#tre psihiatrri!inclusi/ de c#tre QAmerican 3s2chiatric AssociationQ $n ediia din (9K2 a :.)-(. -ist# autori care +olosesc termenii de psihopat sau sociopat $n mod independent "i autori care consider# sociopatia drept o subgrup# a psihopatiei. 3entru a se reduce con+uLia!$n ultima /reme se adopt# tot mai mult termenul de Qpersonalitate antisocial# sau sociopat#Q>lucru preLent "i $n cadrul :.) &&& "i &,@. *abloul clinic.:in cauLa lipsei unui consens general pri/ind de+inirea "i cadrul nosologic!posibilitatea de a a/ea date epidemiologice $n ceea ce pri/esc personalit#ile sociopate este +oarte mic#. ste!de asemenea!+oarte greu a "ti cTte dintre sociopatii se a+l# $n $ngriRiri psihiatrice .8u toate acestea!sociopatiile sunt considerate a +i +oarte +rec/ente!dar +oarte +rec/ent asociate cu alcoolismul "i dependena de drog.=oodru++ "i colab.>(972@ consider# c# (KX dintre b#rbai "i MX dintre +emeiile tratate de c#tre psihiatru ar +i sociopai.8re"terea num#rului delinc/enilor ne sugereaL#!de asemenea c# num#rul sociopatiilor este $n cre"tere.6rec/ena ar +i mai mare la b#rbai "i mai crescut# $n mediul urban.:e asemenea!+rec/ena ar +i mai mare la clasele de+a/oriLate socio-economic. Bum#rul de personalit#i sociopate este mai mare $n +amiliile disociate!cu ali membri sociopai!alcoolici etc. .ociopatiile!a"a cum am mai ar#tat!debuteaL# din copil#rie sau din adolescena timpurie!primele mani+est#ri constTnd!$n ceea ce $n psihiatria in+antil# se nume"te Qsindromul copilului hipracti/Q>Goodwin "i GuLe!(979@.Belini"tea permanent#! tulbur#rile de atenie!ne$ncadrarea $n disciplin# sunt cele mai precoce comportamente.&ndisciplina "colar#!con+lictele cu /ecinii!pro+esorii sau colegii sunt precoce.8a "colari ei nu pot suporta disciplina "colar#!nu pot +i

2(7

ateni la procesul de $n/##mTnt!disputele "i /iolenele cu colegii sunt +oarte +rec/ente.*otu"i un num#r mic de sociopai pot parcurge programul de "colariLare.*ulbur#rile pot +i recurente "i /ariate ca intensitte.1nii sociopai >de obicei cei cu o intensitate mai mic# a procesului@ pot s# se remit# spontan $n Rurul /Trstei de 2K de ani.Vn maRoritatea caLurilor $ns# e/oluia este continu#.8hiar $n situaie de remisiune! situaia sociopailor r#mTne marginal#. ?e+erindu-se la sociopaii adolesceni!8lec7le2 alc#tuie"te urm#torul pro+il de personalitate: -antipatici "i inteligeniY -absena delirului "i a altor tulbur#ri de gTndireY -minciun# "i insecuritateY -absena tulbur#rilor ner/oase sau ne/roticeY -imposibilitatea de a

a/ea $ncredere $n eiY -lipsa remu"c#rilor "i a ru"iniiY -imposibilitatea moti/#rii actelor antisocialeY -s#r
Acesta este coninutul din memoria cache de la Google pentru http://www.scribd.com/doc/2469947/Alteboli-psihice-doc. ste un instantaneu al paginii! a"a cum ar#ta ea $n % &an 2'(' '7:47:'% G)*. ste posibil ca pagina curent# s# se +i modi+icat $ntre timp. A+lai mai multe ,ersiune numai te-t .unt e/ideniai urm#torii termeni de c#utare: tip Ace"ti termeni apar doar $n leg#turile ce trimit spre aceast# pagin#: reactii disulfiran vaccinuri

Log In or Sign Up
Log In
If you already have an account, log in.
*op o+ 0orm

Username or Email
1og &n

Password

Trouble logging in?

2ottom o+ 0orm

Other Login O tions Login with !aceboo" #onnect$ Log In with O enI% Log In with O enI%
*op o+ 0orm

nter 3pen .ign &n

2ottom o+ 0orm

Sign up for a Free Account

It&s 'uic" and easy.

Why Sign up?

Publish documents 'uic"ly and easily (hare your documents with others )anage and u date your documents
*op o+ 0orm

de+ault

Email *ddress +,e'uired-

#reate Username #reate Password +,e'uired.ign 4p

.e res ect your rivacy and won/t send any unnecessary emails. ,ead our rivacy olicy.
2ottom o+ 0orm

Login Successful
Now bringing you back...

Signup Successful
Now bringing you back...

0 1ac" to Login

Reset your passwor

Please enter your email address below to reset your assword. .e will send you an email with instructions on how to continue.
*op o+ 0orm

!"ail a

ress#

2ou need to rovide a login for this account as well. Login#

.ubmit
2ottom o+ 0orm

Sign up for a Free Account

It&s 'uic" and easy.

Why Sign up?

Publish documents 'uic"ly and easily (hare your documents with others )anage and u date your documents
*op o+ 0orm

de+ault

Email *ddress +,e'uired#reate Username #reate Password +,e'uired.ign 4p

Other Login O tions Login with !aceboo" #onnect$ .e res ect your rivacy and won/t send any unnecessary emails. ,ead our rivacy olicy.
2ottom o+ 0orm

E3 lore #ommunity
*op o+ 0orm

2ottom o+ 0orm

Log In
*op o+ 0orm

Username or Email
1og &n

Password

Trouble logging in?

2ottom o+ 0orm

4 (ign U

Alte boli psihice oc

5 .ubscribe

by argatu

Relate $ocu"ents

www.torser.info 5 *#TIU6I E6E,7O5I6!O,)*TIO6*LE 899: 5 U6I;E,(IT*TE* 6*<IO6*L= %E *P=,*,E >#*,OL I? @:8A reads *#TIU6I E6E,7O5I6!O,)*TIO6*LE 899: BCDDD reads carte 5 !lorin Tudose 5 Psiho atologie B9B reads carte 5 !lorin Tudose 5 Psiho atologie EA reads *ctiuni5energoinformationale5899D BB8 reads B95B9 DDC reads Psihologia creativitatii 5(inteFa BE9G reads *ctiuni energo5informationale 899D 8GEG reads *#TIU6I E6E,7O I6!O,)*TIO6*LE 899D BB@: reads (ocio5Psiho +(inteFa *nul A5@B8AC reads ACE 8DCB reads Inteligenta materiei @A:@ reads intmatBG BB@B reads #orneliu 1orundel 5 )anual de )edicina Pentru #adre )edii 89@B reads %umitru #onstantin %ulcan 5 Inteligenta )ateriei AA reads Inteligenta materiei B5G 8D: reads

%icHionar de sihologie 5 Larousse AE@ reads %ictionar Psihologie LarousseIBJ :AD reads O Tera ie Eficienta Pt Tratarea #ancerului 8BGE reads %ictionar Psihologie Larousse :@D reads There is Plenty of )oney in the .orld 9 reads (u lemental Letter by Pro . : Pro onents O !iled B858E59E 9 reads Ty es of ,eal Estate Investments 9 reads 1usiness and Kome %uct #leaning (ervices of 1ellingham. (erving 1ellingham, Lynden, 1laine, 1irch 1ay, Point ,oberts, Lummi Island, !erndale, (edro .oolley, 1urlignton, )t.;ernon, 1urlington, *nacortes, Oa" Karbor, whidbey Island, (nohomish, and surrounding areas. 9 reads )icrowaves and 1ehavior 9 reads #yber #afe (oftware )a"ing the #yber #afe 1usiness )ore Profitable and (afe 9 reads (udden LIndigestionL 9 reads george angell 5 sni er trading wor"boo" 9 reads Man B5tfot 9 reads The TygerN (hmoo Poetry 7uide 9 reads osing Use of #ameras in Perry Trial,

Relate $ocu"ents

(tats ,eads This %oc (cribd *verage

;alue PagesN .ordsN

8GG AG B88D8C BGCA9

#haractersN LinesN

E@89BC :BCD: EEE C8G

Letters er wordN .ords er lineN .ords er ageN *dd to your reading list !lag this document

D.DC @.EE B88.:@ 8B.:E @8C.D8 GBD.8B

Flag %his $ocu"ent

Please select the reason+s- for re orting this document
*op o+ 0orm

( am or Mun" Porn adult content Kateful or offensive

6eport

#ancel
2ottom o+ 0orm

If you are the co yright owner of this document and want to re ort it, lease follow these directions to submit a co yright infringement notice.

$ocu"ent Infor"ation
BG,E8B ,eads 4 8 #omments
$escription

6o descri tion. *s" the ublisher to add a descri tion 8GG Pages
$ate A &ategory %ags e

9AO9:O899: Uncategorized. (cience5Physics, UncategoriFable5UncategoriFable 7,UPUL (O#I*L %E %I(#UTII, Isarescu si rietenii sai, ,omania, ,omanian

'roups

community, ,omanian community, ,omanian community

&opyright

*ttribution 6on5commercial

(ore info )

Login or Signup to Scribble a &o""ent

or use argatu Lucrarea oate fi gasita inN I.#ucu,Psihiatria sociala,vol.8,ed5L,1ucuresti 9G O BB O 899E ,e ly argatu ;a intereseaFa entru a o trece in bibliografia unei lucrari a dv.iataN I.#ucu,Psihiatria(ociala,vol.II,ed.L,1ucuresti 9G O 9E O 899E ,e ly !aceboo" #onnect

*
Se pare c+ e corectat ortografic,nu sunt gre-eli &apitolul .sihogeniile Ideea cP anumite stPri siho atologice nu ar avea dre t cauFP factori fiFico5chimici sau biologici ci o cauFalitate sihologicP,a bulversat gQndirea medicalP de la sfQrRitul secolului al SIS Ri Tnce utul secolului SS, erioadP de dominare absolutP a modelului de boalP organicist,Tn care leFiunea Muca rolul rinci al. Untregul gru de stPri siho atologice sau sihosomatice care vor recunoaRte dre t cauFalitate rinci alP,o cauFalitate sihologicP,au fost desemnate cu denumirea de sihogenii,iar mecanismul rin care evenimentele din viaHa relaHionalP a individului,disturbPrile sihologice interne sau evenimentele sociale se transformau Tn ultimP instanHP Tn siho atologie,tulburare fiFiologicP,funcHionalP sau chiar organicP a rimit numele de sihogeneFP. #adrul sihogeniilor este foarte larg,cu rinFQnd manifestPri de cauFalitate sihogeneticP.TotuRi din gru ul rivilegiat al sihogeniilor ar face arte trei categorii,Ri anumeaNreacHiile sihice la situaHii tranFiente,nevroFele Ri sim tomele sau sindroamele sihosomatioce. (ecanis"ul psihogene/ei,aspecte generale PsihogeneFa a are ca fiind rinci ala e3 licaHie sihodinamicP Tn mecanismul siho atologic al sihogeniilor.*ceastP sihodinamicP constP,Tn esenHP,Tn evidenHierea im ortanHei stresului sihic Ri a reacHiei determinate de acesta. PsihogeneFa oate,sP e3 lice,astfel,toate tulburPrile sihice Ri manifestPrile funcHionale de la nivelul cor ului,Tn cadrul maladiilor care recunosc acest mecanism. Prima roblemP care se une este aceea cP sihogeneFa nu TnseamnP li sa tulburPrilor fiFiologice,li sa unei anumite cores ondeHe cerebrale.In sihogeneFP TnsP,modificarea fiFiologicP nu este indusP de natura fiFico5chimicP a mediului,ci de situaHia e3istenHialP trPitP,de relaHiile inter ersonale Tn care individul este lasat,de gradul de normalitate sau de maturitatea ersonalitPHii Ri a mecanismelor ei de a Prare.PsihogeneFa nu im licP deci absenHa fiFiologicului Ri nici a unui anumit tip de trPire +conRtientP sau inconRtientP-.Un rocesul de elaborare sihogeneticP artici P mai mulHi factori,atQt interiori ersonalitPHii,cQt Ri din afarP.

*n3ietatea,emoHia re reFintP cheia de boltP Tn cadrul e3 lcaHiilor sihogenetice.*n3ietatea oate avea origine biologicP,dar oate avea Ri origine sihologicP sau socialP.Legea lui LeibnitF ne demonstreaFP cP Tn naturP totul se manifestP cu cheltuiala cea mai micP de energie,ceea ce se traduce,de e3em lu,Tn domeniul com ortamentului, rin transformarea activitPHii libere, neorganiFate,Tn activitate organiFatP,automatP.*ceastP lege ar acHiona Tn toate domeniile tem orale Ri s aHiale asu ra individului. *n3ietatea biologicP ne a are ca un anumit tip de informaHie ada tativP. Psihologia animalP ne aratP cP tensiunea emoHionalP MoacP un rol maMor Tn rocesele de codificare Ri decodificare ale informaHie.*nimalul este o fiinHP uternic emoHionalP Ri,sub as ect cantitativ,el este su erior omului.Psihologia animalP ne dovedeRte cP ori ce semnal nou este controlat Ri conectat la un efector rin intermediul emoHiei.Un acest conte3t,emoHia a are,deci,ca o informaHie biologicP, ada tativP.)aniera Tn care animalul se foloseRte de lume,de mediul e3terior, de inde de cantitatea de emoHie e care aceasta o determinP,ca trPire subiectivP. #onte3tul informaHional al emoHiei biologice este TnsP rimitiv Ri,redus la un sistem binar de da sau nu, e linia trebuinHelor de a Prare,conservare, re roducere etc. In studiul emoHiei,a an3ietPHii Ri la om trebuie ornit de la aceste as ecte biologice.%eMa Tn B:E9 .illiam Vames afirma cP LastPFi cauFele generale ale emoHiilor sunt individual5 fiFiologiceL,emoHia avQnd atQt caracter fiFiologic,cQt Ri cognitiv +dacP unul dintre as ecte li seRte,emoHia nu se oate localiFa-. La om conce tul de emoHie se lPrgeRte Ri se TmbogPHeRte,de PRind limitele ei strict ada tative,biologice Ri,Tn conte3tul societPHii,an3ietatea devine roblema centralP a filoFofiei e3istenHei umane.EmoHia Ri an3ietatea a ar ca o stare subiectivP,ca o reacHie la o situaHie,Tn lumea animalP acest lucru regPtind individul entru lu tP sau fugP +determinQnd astfel Tn mod cores unFPtor o tulburare a echilibrului intern-.*ceastP regPtire se descarcP Tn mod normal rintr5o activitate e3terioarP +lu ta sau fuga-,numai cP Tn conte3tul societPHii,aceste ti uri de com ortament nu mai sunt agreate,motiv entru care energia emoHiei se va re ercuta Tntr5o manierP autodistructivP + rin reacHiile fiFiologice,inadecvate e care le rovoacP-. Un elucidarea an3ietPHii biologice o im ortanHP mare este re reFentatP de cPtre conce Hia lui (elye +BEGC- rivind stresul Ri reacHia generalP de ada tare Ri desco erirea rin aceasta a substratului modificPrilor biologice Ri mai ales al lanHului reacHiilor neuro5 hormonale.%u P (elye reacHia organismului la stres ar trece rin urmPtoarele faFeN B.,eacHia de alarmP care cores unde sihologic faFei de ameninHare,de trPire sihologicP a stresului,Tn li sa lui,ceea ce determinP o stare de maleFP sau angoasP.Un aceastP faFP hi otalamusul activeaFP hi ofiFa care rin *#TK activeaFP glandele su rarenale.* are vasoconstricHia generaliFatP.%acP individul dominP situaHia,reacHia se o reRte aici,Tn caF contrar trecQndu5se Tn faFa a doua. 8.!aFa de im act sau a reacHiei de a Prare ro riuFise.Un aceastP eta P individul vine Tn contact direct cu ericolul.!aFa este dominatP de creRterea activitPHii adreno5sim atice,liberarea catecolaminelor sim atice Ri medulosu rarenalei.* are vasodilataHia Tn organele vitale Ri Tn cele active +inimP,muRchi,creier etc-.In aceastP faFP a are,adesea,un com ortament automat.(e considerP cP doar BC589W dintre indiviFi TRi ot Pstra sQngele rece,Tn aceastP faFP,restul reacHionQnd desorganiFat +leRinuri,sinco e etc-. G.!aFa de decom ensare a are atunci cQnd organismul nu mai oate com ensa erturbPrile roduse de stres.%acP este osibilP com ensarea a are o faFP osttraumaticP,de restabilire a echilibrului. #ontribuHia esenHialP a lui (elye este aceea cP el a dovedit cP faFele sindromului general de ada tare sunt identice atQt Tn caFul stresului fiFic +e3em lu sindromul de strivire-,cQt Ri a celui sihic +a PrQnd aceleaRi modificPri fiFiologice, hormonale,organice etc-.7raHie acestor desco eriri,an3ietatea va utea de acum Tnainte sP fie inclusP Tn maMoritatea e3 licaHiilor siho atologice Ri sihosomatice, ea devenind un mediator Tntre factorii de mediu Ri organism.%e acuma se va utea discuta des re influenHa factorilor sociali sau sihologici asu ra organismului Tn termeni de fiFiologie Ri fiFio atologie. *n3ietatea sihologicP este determinatP de dinamica internP a roceselor sihologice,la nivel conRtient sau

inconRtient. Un TnHelegerea rolului emoHiei asu ra organismului,un rol hotPrQtor l5a avut viFiunea sihologiFantP a lui !reud rivind im ortanHa an3ietPHii Ri rolul ei Tn a ariHia manifestPrilor siho atologice.Elaborarea recisP a teroiei rivind im ortanHa angoasei a a Prut destul de tQrFiu Tn o era lui !reud +abia Tn BE8C- Ri ea a are iniHial sub forma unor e3 licaHii sim listeNlibidoul se descarcP Tn angoasP atunci cQnd ulsiunile nu ot atinge satisfacHie.%u P B9 ani +BEGC-,!reud TRi va reviFui com let aceastP conce Hie,afirmQnd cP angoasa este declanRatP de cPtre un ericol e3tern Ri se oate astfel asocia cu refle3ul de autoconservare.Un acest fel an3ietatea a are acum ca o veritabilP funcHie a eului,un semnal care ermite mobiliFarea tutror forHelor dis onibile.*ngoasa re roduce astfel,sub formP de stare emoHionalP,o urmP mneFicP Ri oate redeRte ta una ree3istentP.Pentru !reud an3ietatea manifestatP Tn ego este o relaHie Tntre organiFarea lumii, e de o arte Ri eu + olul res onsabil de organiFarea lumii Tn interesul individului-. Un conce tul lPrgit asu ra stresului,ori ce efort care resu une o unere Tn tensiune,este resimHit Tn funcHie de maniera de relucrare a ersonalitPHii re ective,fie Tntr5un sens oFitiv +eustres-,fie negativ +distres-.,eacHiile la stres a ar acuma ca reacHii emoHionale sau somatice la stimulii de orice fel +cPldurP, Fgomot,relaHii inter ersonale,chiar Ri de ideile care Ri le face des re viitor-. *n3ietatea socialP se referP la an3ietatea care are dre t sursP factorii sociali,structurile sau relaHiile Tn cadrul societPHii.Im ortanHa societPHii umane este determinantP cPci,ca Lanimal socialL omul trebuie sP se integreFe Tn societate Ri sP i se subordoneFe,dar Tn ofida acestor constrQngeri,aratP Ellwangh,fiecare om are nevoie de un s aHiu de libertate entru a5Ri menHine starea de sPnPtate, tensiunea olarP dintre individ Ri societate avQnd de asemenea efecte creatoare sau disturbatoare. (e oate vorbi astfel des re e3istenHa unui rag siho5social,un denomitor comun entru toate societPHile,care oate fi denumit cu termenul de rag al stresului siho5social. O contribuHie im ortantP rivind natura Ri im ortanHa an3ietPHii sociale au adus5o diferite teorii socio5genetice Ri Tn rimul rQnd teoriile TnvPHPrii sociale a an3ietPHii.Teoriile TnvPHPrii considerP ersonalitatea ca e o colecHie de com ortamente TnvPHate.,eluQnd e3 erienHele lui Pavlov s5a subliniat cP an3ietatea se oate TnvPHa,ca ori care alt com ortament.(im tomul nevrotic a are astfel,ca o obiRnuinHP TnvPHatP,Tn cadrul unui conte3t an3iogen +re etarea ambianHei determinQnd sim tomul-.%eRi factorii organici nu5Ri ierd din im ortanHP,multe sim tome funcHionale se vor utea e3 lica rin teoriile TnvPHPrii.%u P 1eech,an3ietatea a are ca un im uls care duce la activitate,iar scPderea ei oate a are ca o recom ensP,ceea ce ar sta la baFa multor sim tome sihosomatice sau siho atologice.(5a vorbit astfel de TnvPHarea LvisceralPL a fricii,de im ortanHa feed5bac"5ului. *n3ietatea se oate condiHiona TnsP Ri rin intermediul condiHionPrii sistemului adrenosim atic Ri hi ofiFo5su rarenal.E3istP,s une #loareg o reacHie linearP Tntre agresiunile,chiar moderate ale vieHii,cantitatea de noradrenalinP lasmaticP Ri aciFii graRi liberi.(ursele sociale de stres sunt nenumPrate Ri cu greu ot fi introduse Tntr5o clasificare.Levi Lennard vorbeRte de cQteva din aceste surseN 5diferenHa dintre e3igenHele mediului Ri ca acitatea fiinHei umaneX 5diferenHa dintre ocaFiile oferite de mediu Ri nevoile umane realeX 5 erce erea adevPrului,a diferenHei dintre dorinHa Ri s eranHa fiinHei umaneX 5su rastimularea Ri substimulareaX #onflictul sihologic este o altP noHiune necesarP TnHelegerii mecanismului sihogeneFei.Prin conflict sihologic se TnHelege o ciocnire Tntre forHe sau elemente care stau la baFa activitPHii umane.La baFa conflictului sihologic stP conce tul de frustrare.;iaHa omului este resPratP de situaHii Tn care dorinHele Ri tendinHele individului trebuie sP aRte te,sP ocoleascP sau sP renunHe.%e cele mai multe ori motivele frustrPrii nu sunt conRtiente,motiv entru care consecinHele a ar sub forma sentimentelor de urP,an3ietate,angoasP,agresivitate,sentimente sau sim tome care la rima vedere nu au o motivaHie. (ivadon +BEDG- introduce Tn acest domeniu o conce Hie originalP rivind fenomenele de sensibilitate Ri obiRnuinHP.*stfel stresul,frustrarea acHionQnd asu ra organismului ot determina la unii subiecHi osibilitatea organiFPrii unei a PrPri,a unei

obiRnuinHe,care se realiFeaFP Tn tim .%in contra,la alHi indiviFi,acelaRi fenomen duce la desvoltarea unei sensibilitPHi,a unei sensibiliFPri de aRa naturP,TncQt ulterior,chiar e3citanHi slabi sP oatP determina reacHii im ortante +analogia cu fenomenele alergice este evidentP-. Obstacolul care se o une rocesului de ada tare a organismului la stres oate fi activ sau asiv Ri este uRor de de PRit de cPtre o ersoanP cu mecanisme ada tative normale Ri mature,Tn tim ce imaturitatea duce la reacHii du P rinci iul lPcerii,reacHia fiind,fie de agresiune,fie de regresiune.6umai un conflict activ5intern oate fi un adevPrat conflict sihologic +care une Tn tensiune atitudini emoHionale incom atibile Ri care se traduce rintr5o tensiune internP dureroasP-.,eFolvarea acestor tensiuni,aratP (ivadon,antreneaFP un nou mod de a considera situaHia,lumea TnconMurPtoare,iar e individ Tl TmbogPHeRte cu o nouP creaHie,angoasa e3istenHialP.%e altfel,e3ternaliFarea conflictului Ri desensibiliFarea stau la baFa celor mai multe forme de sihotera ie.#onflictul nu devine atogen dacP nu survine rocesul sensibiliFPrii interne,datorat adesea unui eu slab +cu o insuficienHP a funcHiei integrative-.#onflictul sihologic va solicita otenHialitPHile ada tative ale subiectului,influenHa frustrPrii fiind legatP de vQrsta Ri gradul de maturitate a ersonalitPHii.Omul este ,Tn definitiv,un sistem biologic,iar com ortamentul sPu este rodusul sistemelor sociale+( ladin Ri Porterfield,BE:9-. #om ortamentul uman este deci definit ca o funcHie a tuturor roceselor dinamice biosociale.%ar deRi stresul acHioneaFP identic,com ortamentele indiviFilor diferP. *ceastP manierP articularP,de relucrare a stresului,realiFeaFP,aRa cum vom vedea,ceea ce se numeRte Lstilul de viaHPL,lucru care face e fiecare individ un unicat Ri Tn acelaRi tim foarte diferit.Un momentul Tn care indiviFii sunt forHaHi a lua arte direct la schimbPri bruRte,a ar concomitent modificPri Tn ro riul selfsistem Ri legat de acesta,fenomene de criFP +mai ales cQnd este nevoie de o schimbare Tn statutul social-. %e la rimele studii ale lui !reud, rivind sihogeneFa,observPm cP,Tn e oca contem oranP,studiile Tn acest domeniu au evoluat foarte mult Ri noi studii Ri desco eriri se vor face cu siguranHP Tn viitor.%atele e3 use re reFintP doar cQteva rinci ii Ri noHiuni generale rivind sihogeneFa,urmQnd ca a oi,Tn cadrul fiecPrei entitPHi sP fie discutate manierele s ecifice ale atogeneFei sihice. I.Reac0iile psihice la situa0ii tran/iente In cadrul reacHiilor sihogene la situaHii tranFiente,conflictul siholoic nu se internaliFeaFP,individul avQnd de fPcut faHP unui obstacol asiv sau activ e3tern +individul nu oate de PRi un obstacol e3tern asiv sau activ,Ti li sesc miMloacele entru atingerea sco ului ro us,sau are o inca acitate individualP,cum ar fi o ersonalitate imaturP,cu miMloace de a Prare nematuriFate-.Un cadrul acestor reacHii,evenimentul sihotraumatiFant este inteligibil,cunoscut Ri actual,iar sim tomatologia se aflP inteligibil Ri chiar ro orHional legatP de evenimnent sau de intensitatea lui stresantP. (tresul care determinP reacHiile sihice se oate manifesta sub una din urmPtoarele formeN 5stres benign,care determinP reacHii de scurtP duratP +secunde,minute-,foarte frecvent la adolescenHi Ri care se oate manifesta rin lQns,lamentPri,dar fiind benign nu este nevoie de intervenHia mediculuiX 5stres moderat care determinP reacHii cu duratP de cQteva ore sau File Ri unde de asemenea nu este nevoie de intervenHia mediculuiX 5stres sever,care determinP reacHii intense Ri de duratP Ri Tn care se im une o asistenHP sihologicP sau medicalPX %u P cum se oate observa maMoritatea reacHiilor sihice la situaHiile tranFiente nu ot fi considerate atologice,din contra ele ot contribui la LoHelireaL caracterului.In funcHie de conte3tul Tn care sunt trPite situaHiile, utem asista fie la o sensibiliFare,cu a ariHia unor reacHii e3agerate, atologice,fie la fenomenul de obiRnuinHP,care duce la creRtera uterii mecanismelor sihologice ada tative. Ey +BEDG- subliniaFP rinci alele forme de manifestare ale reacHiilor sihice la situaHii tranFienteN 5reacHiile sunt Tn ra ort direct ro orHional cu evenimentele de viaHP incriminateX 5 ragul emotivitPHii sau a angoasei este anormal de scPFutX 5sim tomele se manifestP

rin reacHii afective violenteX 5reacHiile un Tn miRcare tendinHe mai mult sau mai uHin inconRtiente,terenul hi erreactiv ducQnd la o reactivitate sihicP mai im ortantPX <inQnd cont de maturiFarea insuficientP a mecanismelor de a Prare,cel uHin la adolescenHi Ri tineri socotim cP oate ar fi mai bine ca reacHiile sihice la situaHii tranFiente,de la aceastP vQrstP sP fie mai degrabP numite LreacHii de ada tareL, deoarece a vorbi Tn acest cadru de boli,Tn sensul medical al cuvQntului este un nonsens. a.Etio atogenia *m arPtat mai sus,vorbind des re sihogeneFP,Tn general, rinci alele caracteristici ale acestui roces,rolul an3ietPHii,stresului,a conflictului sihologic Tn etio atogenia sihogeniilor.,eacHiile sihogene recunosc Tn mod evident im ortanHa traumatismului sihic dre t cauFa rinci alP a reacHiei siho atologice, dar un rol im ortant revine ersonalitPHii individului +aceiaRi situaHie e3istenHialP nu determinP la doi indiviFi reacHii identice-. E3 resia neada tPrii,a inca acitPHii relucrPrii Ri LmetaboliFPriiL stresului Ri restabilirii LhomeostaFiei sihiceL a are sub forma an3ietPHii sau a stPrilor de resive.In situaHii de stres lumea devine,deodatP un loc nesigur,chiar terifiant.In faHa acestei situaHii a are an3ietatea intensP,a ar mecanisme defensive,uneori mult e3agerate.(tarea uternicP de sugestibilitate determinP instabilitatea tem orarP a individului de a se ocu a de ro ria situaHie,cu a ariHia regresiunii asiv5de endente + entru a fi roteMat de alHii-. *dolescernHii,de e3em lu, sunt ersonalitPHi Tn formare Ri deci ractic Tn linP transformare.Pentru o deFvoltare emoHionalP normalP Ri o reactivitate sihicP cores unFPtoare au nevoie de TnHelegere,securitate,afecHiune.Pe de altP arte,Tn vederea stabilirii formelor de com ortament ei au nevoie sP fie acce taHi Tn societate,iar activitatea lor sP fie stimulatP rin recom ensP socialP.In acest conte3t, e rimul lan se aflP relaHiile cu PrinHii,Tn mediul familial ei trebuind sP aibP convingerea cP sunt iubiHi,cP li se res ectP individualitatea.%e asemenea ei trebuie sP aibP Tncredere Tn uterea lor Ri conRtiinHa ca acitPHii dre turilor lor. In acest sens,maMoritatea autorilor sunt de acord cP de rivarea afectivP oate crea la aceastP vQrstP o stare de hi ere3citabilitate,cu scPderea gradului de a su orta frustraHiile, cu declanRarea uRoarP de reacHii de rotest agresiv, rin negare sau asivitate, rin clownerii sau reacHii sihosomatice. O serie de factori fiFiologici Ri organici,legaHi de creRterea ra idP,greutPHile de integrare ale ro riului cor ,as ectele HinQnd de identificarea se3ualP,duc la slPbirea reFistenHei Tn faHa factorilor stresanHi.7radul de maturiFare stP la baFa e3 licPrii tuturor reacHiilor sihice la situaHiile tranFiente.#riFa ersonalitPHii vine Ri ea sP se adauge rocesului de fragiliFare a reactivitPHii sihice. E3 resia neada tPrii,a inca acitPHii relucrPrii Ri LmetaboliFPriiL stresului Ri a restabilirii homeostaFiei sihice a are la adolescenHi sub forma an3ietPHii sau a stPrilor de resive +care se ot manifeta Ri rin com ortamente delictuale,consum de droguri, violenHP,vestimentaHie fra antP etc-.Presiunile entru ada tarea la societate,activitatea adolescentului Tn gru ,cererile absurde Ri abstracte, res ingerea de cPtre familie sau rieteni contribuie Ri mai mult la rocesul fragiliFPrii. )aniera Tn care adolescentul TRi stP QneRte tensiunile agresive Ri se3uale au o mare im ortanHP.Ti ul de a Prare a eului Ri deFvoltarea unei a PrPri adecvate contribuie,du P *nna !reud +BEC:-,la maniera reactivitPHii adolescentului.TotuRi o anumitP regresiune a eului este rivitP la adolescenHi ca normalP,un fel de regPtire entru relaHiile cu adulHii. ,eacHiile de ada tare la adolescenHi se TncadreaFP Ri Tn rocesul de identificare Ri de difuFiune a identitPHii.Eric"son considerP cP aceastP erioadP a vieHii este dominatP de sentimentul identitPHii eului Ri de unitatea de contrariiLidentitate faHP de confuFia rolurilorL. #onflictele uternice ot determina o stare de iFolare e3ternP Ri de vacuum interior. (tabilirea unei identitPHi negative ne va une Tn faHa unui adolescent revoltat,ostil,care res inge Tn bloc valorile contem orane,ceea ce Tl va e3 une astfel unui sistem cronic sihotraumatiFant. (tudiind ersonal un lot de E9 de adolescenHi trataHi entru reacHii sihice la situaHii tranFiente am remarcat im ortanHa terenului Ri a eta ei de maturiFare a ersonalitPHii. Intensitatea evenimentelor stresante ni s5a Prut mai micP Tn intensitate decQt la adulHii cu

aceleaRi robleme siho atologiceNcerturi Tn familie sau Tntre PrinHi,stPri de nervoFitate e3cesivP a unor membri de familie,boli somatice a unor membri de familie sau ale adolescentului +de e3em lu afecHiuni stomatologice-.In alte situaHii adolescenHii acuFau fa tul cP nu li se dPdea suficientP libertate Tn com araHie cu alHii,fa tul cP nu erau TnHeleRi de familie,certuri violente,interdicHia de a5Ri mai vedea un rieten sau rietenP,consideraHi de familie ca necores unFPtori,deFiluFii sentimentale,deFacord cu rietenul sau rietena, obscurantismul familiei,afaceri dubioase ale acesteia, robleme ridicate de mici deficienHe fiFice,conflicte cu dirigintele,decesul unui bunic,alegerea unei Rcoli care nu5i lace etc.In maMoritatea caFurilor am remarcat TnsP cumulul mai multor factori din cei e care i5am amintit.*m remarcat de asemenea gradul crescut de imaturitate,tendinHa la reacHii afective intem estive,variaHii nemotivate ale dis oFiHiei,instabilitate. b.%escriere clinicP In %() I; se s ecificP cP tulburPrile sihice legate de situaHiile tranFiente a ar Tn condiHiile unui stres survenit din mediul e3terior.(e mai s ecificP,de asemenea necesitatea ca acientul care a fPcut aceastP stare sP nu fi avut anterior antecedente sihiatrice. #aracterul de tranFient aratP caracterul trecPtor al acestor stPri. ,eacHiile sihice la situaHii tranFiente sunt TncP destul de im recise Ri nesistematiFate,e3istQnd,Tn acest domeniu foarte multe controverse rivind ti urile atologice de com ortament.)aMoritatea reacHiilor sihice din cadrul acestui ca itol sunt incluse Tn ca itole caN sihoFele de rPFboi,sau reacHii la catastrofe civile,reacHii catastrofice,reacHii ada tative etc.E3istP Ri forme acute Ri subacute.E3istP numeroase controverse rivind ti urile de com ortament care trebuiesc introduse Tn acest ca itol +ori cum utiliFarea termenului de boalP Tn acest conte3t este foarte discutabil-. !reedman Ri colab.+BEDC- dau o serie de date rivind frecvenHa acestor reacHii sihice.*stfel la o ulaHia albP americanP,rata ar fi de BWo,Tn tim ce la femeile nealbe aceasta ar fi de 8@GAWo.!recvenHa ar fi mai mare la femei.(e remarcP de asemenea cP Tn :9W din caFuri este vorba de reacHii de resive +din care 88,@W ar fi avut Ri tentative de sinucidere-.Un G@W din caFuri ar fi vorba doar de reacHii de nervoFitate,ostilitate,com ortament distructiv,violenHP,Tn 88,AW din caFuri se remarcP stPri de an3ietate uternice,Tn tim ce Tn 89W reFintP concomitent reacHii sihofiFiologice.Insomniile ar avea,de asemenea o frecvenHP de 8@W iar Tn 88,@W uFeaFP Tn mod e3agerat de alcool +B9W fiind consumatori de alte droguri-.#ele mai frecvente dificultPHi ale acestor acienHi constau Tn dificultPHile maritale sau familiale +Tn D@W din caFuri-.*stfel Tn 89W din caFuri ar face reacHii du P decese familiale,G@,@W du P alte ti uri de ierderi Tn familie cum ar fi divorHul. (ituaHia de criFP acutP necesitP o intervenHie urgentP.Un ca itol a arte Tl constituie reacHiile sihice legate de mediul militar Ri mai ales de situaHiile a Prute Tn caF de rPFboi.*m reFentat aceste ti uri de reacHii Tn ca itolele reFervare sihiatriei militare Ri nu vom mai reveni. 6umeroase criFe ale vieHii + ierderi,divorH, erturbPri ale vieHii rofesionale etc- sunt adesea reFolvate de cPtre ersoana TnsPRi,sau cu aMutorul altora +mai grave sunt tentativele de sinucidere-.*deseori se referP un diagnostic sim tomatic care sP acom anieFe diagnosticul situaHiei disturbatoare +de resia de doliu,de e3em lu-. Prima roblemP discutatP Tn literatura de s ecialitate este aceea a criFei. Ya lan +BEEC- descrie atru secvenHe ale acestei criFeN B.!aFa im actului,care dureaFP de la cQteva minute la cQteva ore.In aceastP erioadP individul are Tntr5 o stare de Roc,adesea cu desorientare sau cu o mare distractibilitate a atenHiei. 8.Un a doua arte,creRte ambiguitatea Ri incertitudinea,cu o emotivitate crescutP cu sentimente ca cele de urP,vinovPHie,an3ietate Ri de resie.,Ps unsurile acienHilor sunt ineficiente. G.Un aceastP faFP sunt mobiliFate toate resursele interne Ri e3terne.)ediul e3terior este e3 lorat Ri a are rocesul de reconstrucHie a unei lumi noi,a unor noi relaHii. A.Ultima faFP resu une o lungP erioadP de reconstrucHie Ri reechilibrare. %irecHia reconstrucHiei oate fi oFitivP dar se ot obHine Ri stPri croniciFate de deFada tare. #oleman Ri 1roen +BED8- descriu Ri ei tot Tn acest cadru A faFe ale reacHiei acuteN

B.!aFa de Roc,Tn care victima este agitatP sau a aticP.#onRtiinHa li seRte de cele mai multe ori Ri adeseori alHii sunt acuFaHi.Pot are stPri stu oroase cu desorientare Ri amneFie rivind evenimentul traumatiFant. 8.(tadiul sugestibilitPHii,Tn care individul devine asiv,sugestibil Ri cQnd se re ede sP salveFe e alHii,chiar mai uHin afectaHi ca el.#u toate acestea com ortamentul sPu este foarte ineficient. G.(tadiul de revenire Tn care individul Tn mod gradat TRi reca PtP echilibrul sihologic,adeseori cu su ortul celor din Mur,inclusiv cu aMutorul unei sihotera ii su ortive +fPcute de medic sau de alte ersoane din anturaM-.Un MumPtate din caFuri a ar Tn aceastP faFP coRmaruri care reamintesc de trauma iniHialP. Un caFurile cu ierderi masive,starea acutP este urmatP de o lungP erioadP de de resie,cu idei de vinovPHie rivind deFastrul sau chiar su rveHuirea sa. O im ortanHP deosebitP o re reFintP reacHiile sihice la situaHii tranFiente la co ii Ri adolescenHi.!einstein +BEDA- descrie Tn cadrul acestor reacHii sihice urmPtoarele forme sim tomaticeN 5sim tome afectiveNan3ietate,stPri de resive,hi omaniacale, i ohondrice, tulburPri sihosomatice,fobie an3ioasP,im ulsivitateX 5modificPri caracterialeNtrPsPturi schiFoide +accentuate de stres, e fondul imaturitPHii-, agresivitate,com ortament de resiv5com ulsiv,reacHii de a Prare +intelectualiFare, ascetism,detaRare, erfecHionism,hi ersensibilitate etc-X 5sim tome cognitiveNeRecul Rcolar, ierderea ers ectivei tim uluiX 5manifestPri sihosocialeNconflicte acute cu familia Ri comunitatea,identificarea socialP negativPX Trebuie subliniat TnsP cP as ectul clinic al acestor reacHii de inde Ri de eta a de vQrstP din care adolescentul face arte.La readolescenHi reacHiile sihogene se manifestP mai ales la bPieHi rin creRtere agresivitPHii +lu te,conflicte cu fetele-.!etele devin Ri ele agresive,se ciocnesc cu PrinHii,fraHii mai mici.In multe situaHii aceastP agresivitate se manifestP Tn cadrul gru ului. In adolescenHa recoce +B85B@ ani- reactivitatea sihicP se manifestP rin creRterea sensibilitPHii,retragere,egoism sau altruism e3agerat, esimism sau idealism.%e acuma starea de resivP devine o modalitate frecventP de manifestare.Pot a are acum reacHii afective intense,de resii acute cu idei sau tentative de sinucidere,acte im ulsive Ri delictuale,fuga,vagabondaMul.Toolan +BEDB- aratP cP adeseori la adolescenHi starea de resivP nu se manifestP direct ci mai degrabP rintr5o serie de echivalenHe caN lictiseala,moroFitatea,dorinHa de singurPtate,sentimentul ratPrii Ri al iFolPrii.InsPRi romiscuitatea se3ualP Tn care se com lac unele adolescente este o manierP deghiFatP de a evita reacHiile de resive,la fel cum Tn acelaRi mod s5ar utea e3 lica stPrile de obosealP sau unele forme de delincvenHP la unii adolescenHi. La adolescenHii de vQrstP miMlocie se TntQlnesc,de asemenea reacHii sihogene de as ect articular.Ya lan Ri colab +BEEC- vorbesc de reFenHa unor reacHii de de ersonaliFare.La aceastP vQrstP chiar evenimentele Rcolare minime +eRecurile, necesitatea de a vorbi Tn ublic, erformanHele s ortive- ot constitui motive care sP determine un grad crescut de an3ietate,cu necesitatea a ariHiei reacHiilor de ada tare.%e asemenea nevoia de a se Tncadra Tntr5o disci linP rigidP,nevoia de a adera la as ectele sociale sau olitice ot une Tn cauFP la adolescenHi reacHii ada tative.In acest conte3t, ot a Prea +la rima vedere nemotivat- acte caN lecPri de acasP,acte de agresiune,revoltP contra PrinHilor, rofesorilor,a diferitelor forme de autoritate. In adolescenHa tQrFie +BE58G ani- reacHiile sihice ot fi Tn mare arte similare cu acele ale adulHilor +de resie reactivP, aranoid reactiv etc-.)ulte reacHii ot a are la aceastP vQrstP sub influenHa rocesului se arPrii sau individualiFPrii,cerute Tn mod im erios de schimbarea statutului social +cPsPtorie- Ri e care adolescentul fie cP nu Ri5o doreRte,fie cP nu este regPtit entru aceasta. (tudiul Tntre rins de noi a viFat un gru de adolescenHi+Eo cu reacHii sihogene- e baFa cPruia am alcPtuit urmPtoarea clasificareNreacHii nevrotice+ACW-,de resii reactive +8@W-,fuga atologicP+8W-,stare de afect atologicP+BCW-, aranoid reactiv subacut +GW-,reacHii isterice+@W-,stu or reactiv+BW-,alte forme minore. ,eacHiile nevrotice au ocu at maMoritatea formelor de reacHie sihogenP. PacienHii din acest cadru reFentau un bogat cadru de sim tome nevrotice +cefalee, insomnie, labilitate afectivP,tulburPri de concentrare,enureFis etc-.*ceste

forme au a Prut mai ales du P diferite forme de dificultPHi Rcolare. ,eacHiile de resive reFenta tabloul clinic al unor de resii de diferite intensitPHi. !ondul de resiv se e3 rima adese rinNinactivitate, obosealP, emotivitate,scPderea a etitului, ierderi Tn greutate.%e resiile a Preau imediat du P un eRec,cQnd acienHii deveneau inactivi,emotivi,anore3i3i.%acP starea se relungea de resia era mai evidentP, acienHii se Tnchideau Tn sine,erau irascibili Ri sus icioRi.In cursul no Hii utea sP a arP criFe de anicP,an3ietate difuFP,stPri de reverie osibilitPHile intelectuale scPdeau dramatic entru aceastP erioadP. ,eacHiile de fugP au avut o formP acutP,uneori cu obnubilarea moderatP a conRtiinHei, cu desorientare sau chiar sub forma unor stPri cre usculare.In urma unor conflicte violente, survenite adesea Tntre PrinHi,a unor mari ierderi Tn familie, acienHii fugeau e stradP la TntQm lare,deveneau agresivi atunci cQnd erau o riHi,nu mai Hineau cont de ericolele strPFii.*lteori fuga se manifesta sub forma unei hoinPreli fPrP Hel,du P care acienHii se Tntorceau acasP.In aceste caFuri fondul de resiv era evident. (tPrile de afect atologic s5au manifestat imediat du P sihotraumP,sub forma unor stPri de agitaHie Ri neliniRte sihomotorie,a im ulsivitPHii,tendinHelor de autodistrugere + QnP la automutilare-,reacHii vaFomotorii, lQns,Hi ete etc.*gitaHia marcatP Ri reacHiile vegetative erau intense.*deseori,aduRi la s ital, acienHii reFentau o stare de obnubilare,uneori cu stare de amneFie asu ra e isodului. ,eacHiilele isterice s5au reFentat sub forma unei game olimorfe de tulburPri sihice,inclusiv de disociere a conRtiinHei,agitaHie,desorientare,stPri de anicP an3ioasP,diferite forme de conversiune. La aceste forme constatate Tn cadrul lotului nostru trebuiesc adPugate Ri alte forme e care le5am gPsit Tn literatura de s ecialitate.Yolb de e3em lu descrie la adolescenHi Ri alte forme,cum ar fiN ,eacHia de retragere a are du P stres sub forma accentuPrii trPsPturilor de timiditate,inhibiHie,a atie,su unere docilP etc.*ceste reacHii a ar mai ales Tn familiile rigide, unitive,la adolescenHii cu diferite deficienHe fiFice Ri la care viaHa afectivP este dominatP de ruRine Ri de resu usul eRec faHP de nivelul de as iraHie im us de familie. *ceRti adolescenHi sunt Tn mod constant triRti, uHin sociabili, TnclinaHi s re fanteFie,iFolare socialP,scPderea osibilitPHilor de evaluare a realitPHii.%acP situaHia ersistP utem asista la o deFvoltate atologicP a ersonalitPHii,cu im rimarea definitivP a acestor trPsPturi caracteriale. ,eacHia hi eran3ioasP se caracteriFeaFP rintr5o reacHie uternicP la stres.*cest lucru se datoreRte unor aternuri com ortamentale desvoltate TncP din co ilPrie Ri a unei sensibiliFPri Tn conte3tul sihotraumatiFant Tn care s5a desvoltat TncP din co ilPrie.*ceRti adolescenHi se caracteriFeaFP rin an3ietate Ri fricP e3cesivP,sim tome sihosomatice, de resie,timiditate.PacienHii TRi resimt inferioritatea,se lQng Ri se su un altora,menHinerea securitPHii lor fiind legatP de fenomenul de a lPcea.Este vorba,mai ales de adolescenHi din clasele defavoriFate sau a diferitelor minoritPHi,cu un standard scPFut al as iraHiei. ,eacHii agresive Ri antisociale a ar la unii adolescenHi care du P stres devin cruFi,agresivi,autoritari,dar fPrP a resimHi sentimentul de vinovPHie. Ey+BEDG- descrie Ri el o serie de reacHii sihiceN ,eacHii confuFo5an3ioase realiFQnd tabloul clinic al stPrii stu oroase cu agitaHie Ri confuFie +a are Tn stresuri foarte uternice-.(ubiectul este araliFat de fricP,urineaFP e el,alteori devine incoerent cu ra tusuri an3ioase +agresive sau suicidale-. #riFele istero5an3ioase cu o erturbare mai micP a conRtiinHei,criFa an3ioasP fiind aro3isticP Ri legatP de situaHia sihotraumatiFantP.Pot a are intense reacHii sihosomatice +diaree,li otimii,dis nee etc-.*lteori a are acea LdescPrcare de urgenHPL cu miRcPri involuntare,e3 resii teatrale,ticuri, lQns,Hi at,alte fenomene de antomimP etc. #riFe an3ioase sihosomatice sunt reacHii sihice dominate de fenomele somatice +constricHie toracicP,s asme glotice,colicP he aticP sau intestinalP-. *n3ietatea Ri de resia sunt reFente. ,eacHii sihogene sihotice a ar mai ales sub forma unor stPri confuFionale cu an3ietate Ri de resie. ,eacHii nevrotice se TnsoHesc adesea de reacHii vegetative.(im tomatologia este blQndP,nevroticP.#oleman Ri 1roen vorbesc atQt Tn viaHa civilP cQt Ri Tn rPFboi de e3istenHa unei nevroFe traumatice care oate dura sP tPmQni,luni Ri chiar ani.Un acest cadru s5ar include

urmPtoarele sim tomeNan3ietate de la forme uRoare,la intensitate de criFP acutP,asociate adesea cu trPiri care reamintesc situaHia sihotraumatiFantP iniHialP,contracHii musculare,cu obosealP, fatigabilitate, insomnie,iritabilitate Ri mai ales im osibilitatea de a su orta sgomotele,scPderea uterii de concentrare Ri memorie,coRmaruri nocturne care re roduc sihotrauma, retragerea socialP,evitarea oricPrei situaHii care ar avea un caracter e3citator, evitarea relaHiilor inter ersonale,scPderea interesului se3ual.%u P )odlin aceasta ar fi cel mai caracteristic sindrom Tn reacHiile sihice faHP de un stres e3tern. *utorul a reciaFP cP Tntre B958@W din aceia care TRi Tnce munca Tn industrie suferP de aceste ti uri de reacHii osttraumatice. ,eacHii sihogene la suferinHa fiFicP ot a are Tn situaHii cQnd acienHii trec rin situaHii somatice dificile +de e3em lu criFe astmatice-.,eacHiile se caracteriFeaFP rin an3ietate, anicP,avQnd uneori caracter acut. c.EvoluHie Ri rognostic EvoluHia Ri rognosticul reacHiilor sihogene este foarte variabilP Ri de inde de mai mulHi factori.;Qrsta Ri gradul de maturiFare determinP gradul Ri maniera reacHiei sihice.!amilia are de asemenea un rol im ortant,de multe ori rognosticul de inFQnd de maniera Tn care familia face faHP situaHiilor care au luat naRtere Tn rocesul creRterii Ri deFvoltPrii,a relaHiior inter ersonale. %acP Tn unele situaHii reacHiile ada tative ot avea chiar un efect oFitiv, rin TntPrirea eu5lui,Tn alte situaHii se oate vorbi de deFvoltPri atologice reactive ale ersonalitPHii care uneori se ot desvolta Tn cadrul unor ersonalitPHi deFvoltate diFarmonic. O altP roblemP rivind rognosticul Ri evoluHia reacHiilor sihogene la adolescenHi o constituie osibilitatea unor reacHii bruRte Ri neaRte tate din artea unor ersonalitPHi imature.*ceste reacHii se ot manifesta rin tentative s ectaculoase de sinucidere, rin acte delictuale,fugP,vagabondaM,Tncercare de a evada din mediul nefavorabil. Prognosticul devine foarte grav atunci cQnd li seRte su ortul cultural Ri Tn s ecial cQnd familia este deForganiFatP sau inca abilP de a asigura condiHii de securitate.*lternativa vieHii de bandP se une Tn aceste situaHii.%e cele mai multe ori TnsP reacHiile sihogene la adolescenHi,dacP nu un roblema unor stresuri ersistente sunt de PRite cu destulP uRurinHP de cPtre aceRtia.Tratamentul face ca evoluHia stPrii reactive sP fie ra idP Ri mult mai favorabilP. d.Tratamentul Tratamentul reacHiilor sihogene la situaHiile tranFiente este o roblemP de rPs undere,deoarece nu este vorba doar de a ameliora o situaHie trecPtoare,ci Ri de a roteMa Ri de a reveni a ariHia unor modificPri morbide ale ersonalitPHii entru viaHa de mai tQrFiu. *stfel,Tn erioda acutP se une roblema unei sihotera ii de susHinere, deosebit de eficientP, acientuFl fiind doritor de a fi aMutat.)edicul dar Ri familia vor artici a la reFolvarea roblemelor care au creat starea de stres dQnd bolnavului o ers ectivP Ri o situaHie securiFantP *1 entru viitor.In caFuri acute se une roblema scoaterii din mediul stresant,uneori entru aceasta fiind nevoie de a se cere internarea bolnavului Tn cadrul s italului. %acP erioda acutP a trecut,o deosebitP im ortanHP o ca PtP miMloacele siho edagogice Ri metodele de sihotera ie familialP urmPrindu5se corectarea factorilor care au dus la declanRarea reacHiilor. Problema rofila3iei Ri TnlPturPrii factorilor de fragiliFare sunt robleme com le3e, care trebuiec sP reocu e Tntregul sistem educaHional Ri de ocrotire a sPnPtPHii co ilului Ri tineretului. In ceea ce riveRte tratamentul medicamentos,acesta se referP la erioda acutP cQnd se vor utiliFa intens medicaHia sedativP,an3ioliticP Ri antide resivP, doFele individualiFQndu5se Tn funcHie de vQrstP Ri stare clinicPN tioridaFin, clordelaFin,amital,antide rin etc. Imediat ce situaHia acutP a trecut intervenHia sihotera euticP se im une cu necesitate,deoarece numai Tn acest conte3t se oate asigura vindecarea bolnavului Ri revenirea unor noi recidive,iar acientul oate fi TnvPHat de face faHP Tn viitor unor situaHii similare e care le va mai utea TntQlni. ,ecomandPm,astfel, sihotera ia individualP Ri o sihotera ie de gru familial +Tn s ecial bifocalP-.IntervenHia de asistenHP socialP este binevenitP.

II.Ne2ro/ele EntitPHile cu rinse Tn ca itolul nevroFelor s5au im us lumii medicale relativ tQrFiu,descrierea lor fiind legatP de rogramul de desvoltare a societPHii industrialiFate Ri urbaniFate,de acclerarea schimbPrilor sociale.*Ra cum arPtam cu alte ocaFii +BE:I-,vechile e idemii care loveau lumea Tn evul mediu +ciuma,holera etc- au fost Tnlocuite Tn oreFent de o desvoltare tot atQt de im lacabilP Ri de malignP a nevroFelor Ri a altor maladii legate de stres +boili sihosomatice,reacHii sihogene etc-.#hiar dacP Tn mod s oradic,caFuri de nevroFP au e3istat cu mult Tnainte ca entitatea sP fie descrisP,nevroFele au devenit o roblemP a societPHii Ri a medicinii abia Tn ultimele eta e ale desvoltPrii sociale. In lucrarea sa L(ystem of 6osologyL,.illiam #ullen +BDCE-,utiliFeaFP entru rima datP termenul de nevroFP, rin care se TnHelegeau toate bolile a cPror cauFP consta Tntr5o interesare leFionalP a sistemului nervos central. %e fa t actualul TnHeles al termenului de nevroFP a a Prut tQrFiu,Tn cadrul descrierilor clinice,abia la sfQrRitul secolului al SIS5lea,nevroFele fiind evaluate ca adevPrate boli funcHionale Ri des PrHindu5se astfel de afecHiuni ale creierului ca e ile sia,boala lui Par"inson etc.%in aceste motive Ri din cauFa confuFiei terminologice,Tn domeniul nevroFelor s5au alcPtuit numeroase modele mecaniciste sau raHionaliste.In secolul al S;III5lea,de e3em lu,1rown socotea iritabilitatea sistemului nervos ca fiind elementul rinci al care ar sta la baFa nevroFelor,Tn tim ce fenomenologia neurastenicP era rivitP ca o eta P remorbidP entru diferite afecHiuni cum ar fi isteria,P7P,e ile sia. %u P mai bine de B99 de ani,de la afirmaHiile lui #ullen,termenul de nevroFP va cP Pta o nouP semnificaHie,im licQnd Tn rimul rQnd li sa leFiunilor organice la nivelul sistemului nervos,motiv entru care va fi tot mai greu sP se vorbeascP de o adevPratP LboalP nevroticPL.6evroFele s5au desvoltat Tn cadrul descrierelor din literaturP Tn mod re onderent,ca fiind conce te descri tive,cu o baFP Tn rimul rQnd fenomenologicP,adeseori diagnosticul fPcQndu5se mai sigur rin eliminarea afecHiunilor organice de ori ce fel.Prin e3tinderea termenului de nevroFP la com ortamente foarte variate +reacHii to3icomane, sihosomatice,agresivitate Ri violenHP socialP,Tn roblema moravurilor sau chiar a accidentelor-. Termenul de nevroFP a devenit tot mai dificil delimitat Ri de TnHeles.UncP din B:E8,Tu"e considera ca rinci al atribut al nevroFelor funcHionalitatea lor,li sa oricPrei organicitPHi.*cest lucru a devenit notoriu odatP cu succesele obHinute Tn domeniul hi noFei ** +)esmmer,1ernheim-,odatP cu studiile lui #harcot, P. Vanet, Pavlov Ri,mai ales odatP cu desvoltarea conce Hiei freudiene rivind nevroFele. Toate aceste cercetPri au acreditat,Tn maniere diferite conce Hia sihogeneticP, ca baFP e3 licativP a nevroFelor,res ingQnd ideia organicitPHii Ri a unor modele mecaniciste rivind nevroFele +inclusiv a e3ceselor organiciste ale dogmatismului comunist,care s5a amestecat Ri Tn acest domeniu-. TotuRi eRecul a numeroase sihotera ii Tn nevroFe Ri e3istenHa a numeroase vindecPri s ontane au calmat mult o timismul e3agerat,constituind Tn acelaRi tim un avertisment sever Tn acce tarea oricPrei conce Hii unilaterale,sau im use din motivele unor dogme olitice. In afara lucrPrilor clasice,Tn secolul nostru,o serie de lucrPri au influenHat enorm conce Hiile sihiatrilor Tn domeniul nevroFelor.#itPm dintre acestea lucrPrile monografice ale lui T.*.,oss +BE8G-,LThe common 6eurosesL,lucrare care atrPgea atenHia asu ra ericolului de a adera la o anumitP dogmP,lucrarea lui Langlin +BE@C-,LThe 6euroses in #linical PracticeL Ri Tn Hara noastrP,lucrarea fundamentalP a lui *.Yreindler +BECB-,L6evroFa astenicPL, recum Ri lucrPrile #onstanHei ZtefPnescu5Parhon,care Tn ciuda erioadei totalitarismului comunist, care nimicea activitatea RtiinHificP Tn domeniul sihiatriei au reuRit sP dea o viFiune RtiinHificP asu ra ca itolului nevroFelor. *Ra cum subliniaFP #urran Ri colab.+BE:9- individul nevrotic tinde,mai degrabP sP evite decQt sP5Ri asume res onsabilitatea faHP de roblemele lui +deRi este conRtient cP este iraHional Ri malada tativ-.%eRi malada tativ,com ortamentul nevrotic nu resu une mari abateri de la realitate sau tulburPri

mari ale ersonalitPHii.6evroFele sunt mai degrabP,a anaMul vQrstelor adulte,numai la aceaste vQrste utQndu5se vorbi de un real roces de internaliFare a conflictelor sihice.#onflictul nevrotic a are ca un conflict Tntre tendinHe Ri sentimente o use,adeseori ireFolvabile,ceea ce resu une o sihodinamicP s ecialP Ri o forHare QnP la eRec a mecanismelor osihologice de a Prare a LhomeostaFiei sihiceL. a.%efiniHie,cadru nosologic 6evroFele sunt afecHiuni funcHionale Tn care mecanismul etio atogenetic rinci al,constP Tn rocesul internaliFPrii unor conflicte sihologice Ri com ortamentul de evitare care reFultP.!enomenul nevrotiFPrii trebuie sP HinP seama Ri de stadiul de maturiFare a ersonalitPHii,de maniera Tn care individul a de PRit eta ele anterioare,dacP a moRtenit o nevroFP infantilP sau o baFP sihoafectivP desechilibratP.*ceste slPbiciuni vor duce la construirea unui sistem de auto ro ulsie Ri de rituri entru a Tnfrunta realitatea. 6evroFele se TntQlnesc ractic la toate vQrstele,la ambele se3e,Tn toate mediile sociale Ri ele se caracteriFeaFP rin multi le forme com ortamente,Tn care individul a are ca un neada tat,reacHionQnd la evenimentele vieHii rin an3ietate, de resie,stare de tensiune Ri alte lQngeri, e care le va reFenta Tntr5o luminP LcatastroficPL Ri e care nu le va utea mani ula singur,Tn ciuda conRtiinHei clare cu care TRi trPieRte situaHia e3istenHialP.In acest fel com ortamentul nevroticului a are ca rost ada tat,individul devenind an3ios,Tn situaHii Tn care cei din Mur nu vPd nici un ericol.*da tarea lui se va face rin intermediul unor com ortamente de evitare Ri nu de angaMare Ri res onsabilitate,individul dorind sP fie de endent Ri altcineva sP5i reFolve roblemele +inclusiv suferinHele subiective-.*cest com ortament de evitare,motivat rin starea de an3ietate Ri incertitudine se desfPRoarP Tn ciuda conRtiinHei rivind iraHionalitatea Ri caracterul sPu deFada tativ. 7losarul O)( +BEDC- defineRte nevroFele ca fiind tulburPri mintale,fPrP leFiuni organice,a Prute e fondul luciditPHii conRtiinHei Ri a nealterPrii realitPHii. %eRi malada tativ,com ortamentul nevroticului nu resu une totuRi abateri masive de la realitate Ri nici tulburPri mari ale structurii baFale a ersonalitPHii,aRa TncQt, rin acest com ortament nevroticul se deosebeRte net de com ortamentul deFada tativ sihotic.Personalitatea individului MoacP un rol im ortant Tn declanRarea nevroFei. *3 Un definitivarea conce tului de nevroFP,Tn decursul tim ului,s5au emis numeroase conce Hii Ri uncte de vedere distincte.*ceste conce te e3 rimP Tn fa t anumite adevPruri relative ale eta elor res ective,toate fiind,de fa t eta e entru elucidarea unor conce Hii luraliste rivind acest conce t,care nu oate fi rivit unilateral sau numai dintr5un anumit unct de vedere. *stfel Tn conce Hia sihodinamicP,conce Hia care are la baFP lucrPrile lui !reud Ri )eyer,nevroFele a ar ca modalitPHi com ortamentale,Tn faHa unei an3ietPHi destructive.PsihanaliFa a us la dis oFiHia cercetPtorilor din acest domeniu o serie de conce te Ri teorii, rin conce tul de internaliFare a conflictelor sihologice, ca acitatea acestor conflicte,refulate,de a e uiFa energia sihicP rin aceastP lungP Ri e uiFantP lu tP a unor tendinHe sihologice o use,a arPtat rolul maturiFPrii ersonalitPHii Tn cadrul acestei sihodinamici. *stfel,co ilul mic nu are o ca acitate suficientP entru a internaliFa conflictele sihice,motiv entru care ca acitatea lui de a reacHiona deFada tativ rintr5o nevroFP este mai micP +dar face mai frecvent reacHii sihogene la situaHii tranFiente-. %in contra adolescentul mai vQrstnic Ri,mai ales maturul au ca acitatea de internaliFare a conflictelor Ri deci Ri o osibilitate mai mare de a desvolta diferite forme de nevroFP.#onflictul intern a are Tntre tendinHe contrarii, ractic insolvabile Tn cadrul unui anumit sistem etic.%acP anse3ualismul a are astPFi ca fiind de PRit,nu trebuie sP uitPm cP el era erfect adevPrat entru societatea vieneFP a secolului al SIS5lea Tn care a fost descris +Tn acel mediu mic burgheF,im regnat de bigotism-.!PrP a nega im ortanHa conflictelor se3uale Ri astPFi,trebuie sP s unem cP onderea lor Tn com araHie cu noile ti uri de stres este foarte micP. O altP tendinHP de definire a nevroFelor s5a fPcut Tn sensul de a rivi nevroFele ca boli de ada tare +Tn sensul

mecanismelor sindromului general de ada tare al lui (elye--.*stfel nevroFele au fost rivite ca Lmecanisme limitPL de ada tare anormalP sihologicP,Tm otriva unei angoase care ameninHP economia internP a organismului.Un acest sens Yreindler +BECB- vorbeRte de e3istenHa unei sihodinamici s eciale Ri de o LforHareL QnP la eRec a mecanismelor sihologice de a Prare.6evroFele a ar Tn acest conte3t ca fiind decom ensPri funcHionale,cu erturbarea sihodinamicii Ri a funcHiilor cerebrale, rin forHarea mecanismelor bio5fiFiologice, QnP la graniHa osibilitPHilor funcHionale a activitPHii nervoase su erioare.Elementul etiologic determinant al acestei e uiFPri ar utea fi mecanismul de internaliFare a unor conflicte sihologice,Tn tim ce com ortamentele de evitare +formele clinice de nevroFP,de fa t- ar de inde de siho lasticitatea factorilor culturali. 6evroFa ar a are,astfel,ca ceva analog altor LinsuficienHeL ale altor sisteme Ri organe,o insuficienHP a sistemului nervos al vieHii de relaHie.*Muns la limita ada tabilitPHii,sistemul fiFiologic e care se s riMinP activitatea vieHii sihice,su us su rasolicitPrii,duce la o adevPratP LboalP de ada tareL.*cest unct de vedere se oate s riMini,mai ales, e creRterea enormP a nevroFelor,ca ondere statisticP,Tn toate HPrile sau regiunile uternic industrialiFate,a ariHia nevroFelor la indiviFii mai defavoriFaHi biologic sau socio5economic, recum Ri din cauFa altor considerente +creRterea nevroFelor Tn funcHie de creRterea gradului de aculturaHie,frecvenHa mai mare a nevroFelor la femei,la indiviFi defavoriFaHi social etc-. O altP definire a nevroFelor Hine cont de ceea ce oate fi definit ca o adevPratP Lsu a P de siguranHPL socialP, e baFa unor com ortamente LTnvPHateL,Tn cadrul mediului cultural din care face arte individul.#om ortamentul nevrotic a are acuma ca un com ortament LTnvPHatL,un adevPrat refle3 condiHionat Ri fi3at a oi e baFa mecanismului recom ensei Ri ede sei. O mare im ortanHP o are,ceea ce 1alint numea LtradiHia nevroticPL a unei comunitPHi,deoarece com ortamentele aberante,de as ect nevrotic se transmit generaHiei tinere ca Lmodele su a PL,Tn situaHii stresante.E3istP Tn societate un fenomen de Lnevrotism socialL +#ucu5 BE:G- datorat bPii de stresuri la care ersonalitatea umanP este su usP Tn mod ermanent.%eRi ca entitate acest fenomen este submorbid el constituie anticamera a numeroase nevroFe clinice.Pe de altP arte im ortanHa conflictului nevrotic Tn co ilPrie este una dintre marile desco eriri,mai ales Tn cadrul studiilor freudiene.%in acest unct de vedere nevroFa adolescentului a are ca o reactivare refle3P a mecanismelor com ortamentale nevrotice,TnvPHate de tim uriu Ri *4 redeRte tate de factorii stresanHi ocaFionali sau de surmenaM +care de fa t sunt tot o situaHie stresantP-. 6evroFele ot fi definite Ri rin risma mecanismelor de identificare5 ierdere a identitPHii,fenomen s ecific Tn evoluHia societPHilor moderne,caracteriFate rin desvoltarea unor as ecte negative caNanomia,alienarea socialP,as ecte negative legate de rocesul tehnic,as ecte ecologice etc. 6u este nevoie, entru a fi original,de a ne declara ade tul uneia sau a alteia dintre conce Hiile de mai sus,fenomenul nevroFelor fiind suficient de com le3 entru a le utea asimila e toate +Tn unele situaHii o teorie fiind mai verosimilP sau mai uHin verosimilP decQt alta-. %in Pcate,tim ul nu suficient de lung trecut de la dis ariHia dogmatismului comunist,ne obligP a ne ocu a Tn cQteva cuvinte de imistiunea unei ideologii Tn cadrul RtiinHei.Un domeniul definirii nevroFelor,dogmatismul mar3ist Ri5a gPsit un teren redilect.#once Hiile dogmatice se caracteriFeaFP TnsP rintr5un discurs eclectic Ri vag, rintr5o confuFie totalP Ri chiar rintr5o atitudine antiRtiinHificP netP.%u P Predescu +BEDC- nevroFele s5ar Tncadra doar ca LreacHii sau desvoltPriL,motiv entru care aici nu s5ar utea a lica Lcriteriul intensitPHiiL Ri doar unele as ecte L atogeneticeL.6u ar e3ista criterii care sP deosebeascP nevroFele de Lcortegiul elementelor de obosealP,surmenaM sau e uiFareL,ceea ce este de fa t un ecletism total care oate duce +cum a Ri dus- la falsificarea statisticilor + entru a adeveri afirmaHia ideologilor cP Tn socialism nevroFele sunt e cale de dis ariHie-.Pe baFele viFiunii sale LmaterialisteL nevroFa se Tnscrie Tn conce Hia

clinico5nosologicP,adicP ar cores unde Lmodelului medicaL,organic de boalP, deoarece s une autorul,Lnu ot e3ista boli sine materiaL +adicP tradus,fPrP a fi organice-.Etiologia este vPFutP ca fiind L robabil sihogenPL.%ecenii Tn Rir dogmaticii mar3iRti din sihiatrie au negat sihogeneFa Ri mai ales freudismul,ca fiind conce Hii ale ca italismului LTn descom unereL.LToate trPirile nevroticului sunt conRtienteL afirmP Predescu,iar nevroFa a are odatP cu desvoltarea ca italismului Tn (U* Ri Hine de evoluHia acestui tip de societate,Lcu concurenHP a rigP,goanP du P rofit,e3 loatare etcL.6evroFele ar fi deci boli s ecifice ale ca italismului, misiunea ideologilor din sihiatrie fiind doar aceea de a falsifica statisticile rivind nevroFele Tn Hara noastrP +vestitul studiu de la oliclinica Titan din anii BED@5:9-. In ciuda acestor afirmaHii,de care dacP nu ar fi dominat sihiatria romQneascP @9 de ani,nici nu ar fi trebuit sP amintim,maMoritatea autorilor afirmP cP elementul central Tn definirea nevroFelor rPmQne mecanismul sihoigeneFei,aRa cum a fost el definit de o leiadP de cercetPtori,tim de mai bine de un secol. *n3ietate, angoasa,formeaFP aRa cum am mai subliniat,cheia de boltP Tn mecanismul a ariHiei nevroFelor,alPturi de articularitPHile ersonalitPHii individului.Intensitatea com ortamentului nevrotic de inde Tn mare arte de forHa dinamicP datP de TncPrcPtura emotivP +Yreindler,BECB-. ,eFumQnd diferitele TncercPri de a defini nevroFele,Yubic subliniaFP cP rocesul nevrotic are cQteva com onente maMore,dintre care enumerPN B.O constituHie afectivP,fPcQnd arte din baFa tem eramentalP,motiv entru care a are recoce Tn evidenHPX 8.)odele de inducHie socio5 culturaleX G.%istorsiuni variate ale funcHiilor simboliceX A.,igiditatea Tn faHa fenomenelor de schimbareX TotuRi aceste fenomene,chiar combinate nu duc Tn mod im licit la nevroFP ci la o serie de fenomene diverse ca,tulburPri ale ersonalitPHii,com ortamente antisociale,com ortamente autodistructive,numeroase distorsiuni simbolice, tulburPri ale imaginii cor orale,abuF de alcool,droguri,im ulsiuni s re activitate fiFicP,hi eremotivitate sau a atie,obsesii,fobii etc.La rQndul lor,aceste tulburPri ot roduce distorsiuni noi de as ect terHiar cu distorsionarea Tntregii vieHi sihice.%in aceste motive,aratP autorul,orice sim tom nevrotic oate fi o trea tP dintr5un lanH cu reverberaHii s re o atologie gravP. Im ortanHa roceselor simbolice este foarte mare,cu cQt co ilul devine mai ca abil+de a utiliFa rocesele simbolice,mai ales limbaMul verbal sau lingvistic-. *5 #u cQt aceste fenomene se etrec mai recoce,cu atQt vulnerabilitatea nevroticP este Ri ea mai recoce Ri cu atQt mai mari sunt consecinHele distructive entru desvoltarea ulterioarP.)anifestPrile recoce ale fenomenelor nevrotice sunt adesea favoriFate Ri de sistemul educaHional +acest lucru fiind mai evident la co iii cei mai TnFestraHi-. Evident, rocesul nevrotic este foarte com le3,iar maMoritatea descrierilor lui Tn sihiatria clasicP sau sihanaliticP au fost su rasim lificate Tn mod flagrant,ceea ce a dus adeseori la confuFii regretabile. c.!recvenHa !recvenHa nevroFelor,mai ales atunci cQnd se iau Tn calcul Ri formele uRoare, este foarte greu de us Tn evidenHP,nevroticii adresQndu5se relativ rar sihiatrului Ri mult mai frecvent medicilor somaticieni +neurologi,endocrinologi etc-,Tn ultima vreme sihologilor dar Ri numeroRilor vindecPtori em irici.IncidenHa nevroFelor la co ii Ri adolescenHi se aflP sub influenHa a numeroRi factori caNnivelul Rcolii e care o urmeaFP,sitauHia Tn cadru rofesiei, roblemele de familie,mediul social Ri cultural al PrinHilor Ri decalaMul acestuia faHP de nivelul general, roblemele sentimentale sau se3uale,influenHele venite din e3terior etc. 6evroFele deHin Tn cadrul morbiditPHii sihice revalenHa cea mai mare, atologia nevroticP fiind aFi rima roblemP a sihiatriei contem orane Ri fiind de asemenea e rimul lan al acHiunilor de igienP mintalP Tn cadrul colectivitPHilor umane. 6evroFele ar re reFenta este A9W din caFuistica sihiatricP, ro orHie care se menHine Tn aceleaRi limite Ri Tn ractica altor s ecialitPHi +mai ales a neurologului sau a generalistului-.O iedicP foarte im ortantP Tn cadrul studiilor de

e idemiologie a nevroFelor este constituitP mai ales de maniera de a stabili diagnosticul de nevroFP,de diferenHele dintre diferite Rcoli de sihiatrie Ri chiar dintre sihiatrii de generaHii diferite.%in acest motiv, utem s une cu certitudine cP,statisticile rivind nevroFele nu ot fi credibile Ri cP ele nu e3 rimP decQt o anumitP situaHie Ri o anumitP viFiune asu ra nevroFelor.Im otanHa L oliticPL a nevroFelor este de asemenea foarte mare,nevroFele utQnd constitui un indicator al gradului de desorganiFare a unei societPHi,a gradului mai mare sau mai mic de griMP faHP de calitatea vieHii.%in aceste motive statisticele actuale sunt greu de creFut Ri foarte variabile,mergQnd de la ro orHii de G95A9W +Tn 6ew 2or",un om din trei este nevrotic recunoscut-, QnP la valori Tn Murul a BW sau chiar mai uHin.#u toatP incredibilitatea Ri relativitatea acestor statistici,studiile de e idemiologie Tn domeniul nevroFelor meritP totuRi,o atenHie deosebitP. 7runberg Ri Turns constatP Tn s italele de stat din (U*,cP nevroFele re reFintP D,CW din numPrul internPrilor,Tn tim ce Tn s italele articulare, ro orHia atinge GA,:W.*ngheluHP Ri colab.+BE:G- e baFa statisticii dintr5un mare s ital de sihiatrie,Tn BEDD,constatP cP ro orHia internPrilor de nevroFP a fost de 8B,BBW.*ceiaRi autori,referindu5se la literatura de s ecialitate,dau urmPtoarele date rivind aceste ro orHiiNPongher +BE@@-5 GC,8W,(he herd +BECC-5 este @9W,1rantigam +BED8-5AGW. %eosebit de im ortante sunt studiile fPcute e marile colectivitPHi,dar care reFintP diferenHe foarte mari +de la 9,8W Tn ancheta lui #ohen din BEGG,la AA5A@W Tn studiul lui )idtown din BE@D-.Un Hara noastrP,o serie de date sunt redate de asemenea Tn lucrarea lui *ngheluHP.*stfel, e un studiu fPcut Tn cartierul Titan din 1ucureRti +BED85DG-,nevroFele au avut o ondere de 8,DW rin metoda sivP Ri de C,D:W rin metoda activP,cu tendinHa unei creRteri rogresive.%in gru a nevroFelor,neurastenia a re reFentat DC,DW,nevroFa istericP :,AW,nevroFa obsesivo5fobicP G,DW,nevroFele mi3te 9,BW.6evroFele ar fi afectat :9,AW femei Ri doar BE,CW bPrbaHi +Tn tim ce Tn secolul trecut Kossling considera revalenHa la bPrbaHi de trei ori mai mare,decQt la femei-.La femei nevroFele obsesivo5fobice au fost de trei ori mai frecvente ca la bPrbaHi,Tn tim ce nevroFele isterice au fost de 8: de ori mai mare la femei ca la bPrbaHi. 7ru a de vQrstP cea mai afectatP a fost aceea Tntre A@5@9 de ani +B9,:W-, urmatP de gru a GC5Ao ani +B9,8W-,a oi AB5A@ ani +E,EW-,@B5@@ ani +E,8W-,@@5C9 de ani +D,DW-,GB5G@ ani +C,EW-,sub 89 de ani +9,:W-,du P Co de ani +8,EW-. *6 6evroFele sunt mai frecvente Tn mediul urban,decQt Tn cel ruralNLin +BE@G-59,B:W Tn urban faHP de 9,9DW Tn rural,Piotrows"i Ri colab.+BECC-5D,BGW Tn urban Ri @,8EW Tn rural,Leightan Ri colab. +BECG-5D,D Tn urban faHP de D,B Tn rural.%u P (ims revalenHa nevroFelor s5ar estima la Londra la BO@ din numPrul locuitorilor,Ri cP deRi nu este boalP mortalP,la nevroFe se citeaFP o mortalitate de B5@W.Launer studiaFP legPtura dintre cauFele mortalitPHii Ri nevroFe,urmPrind tim de @589 de ani,un eRantion de 8BCD acienHi nevrotici + rin chestionare Ri certificate de deces.%in gru ul studiat G,BW au murit.%atele obHinute de la cei decedaHi au fost urmPtoareleN 5un numPr mare au murit mai tQrFiu decQt li se reFiceaX 5cei cu boli sihosomatice au murit de boala de baFPX 5bolnavii cu nevroFe mor Tn aceleaRi condiHii ca Ri alHi bolnaviX 5sim tomatologia sihicP oate une Tn umbrP semnificaHia unor sim tome fiFiceX 5moartea rin accidente este mai frecventPX (ims urmPreRte BCC acienHi nevrotici tim de B8 ani +Tn lot redominQnd tinerii Ri cei de vQrstP mediue-.%in 89 de decese,B8 au fost de cauFe naturale,G datoritP bolii sihice +sinucidere- Ri @ atribuite osibil unor boli sihice +echivalente sinuciderii-. Yru ins"i +BEDC-a reciaFP sim tomele nevrotice la adolescenHi la rocentaMe de GD,D5@C,EW bPieHii Ri 89,85GA,:W fetele,Tn tim ce nevroFele ro riuFise ar fi de BA,:5BC,:W.!aHP de celelalte maladii ale adolescenHilor, ersonal, e un lot de @oo de adolescenHi bolnavi sihic am a reciat cP nevroFele aveau o ondere de doar EW Tn tim ce la studenHi frecvenHa se ridica la G@W +#ucu,lE:8-..einer Ri %el 7rando +BEDD- e BGGA adolescenHi Tntre B85B: ani observP cP nevroFele re reFentau un

rocentaM de BG,BW. d.Etiologie generalP Ri sihodinamica Istoricul desvoltPrii conce tului de nevroFP ne evidenHiaFP mai multe eta e Tn rivinHa elucidPrii etio atogeniei acestor reacHii sihice.*ceste diferite eta e au condus la conce Hii diferite,conce Hii care ar utea fi reFumate astfelN B.Eta a de dominare absolutP a modelului medical,Tn care nevroFa era consideratP o boalP ur somaticP,organicP,lucru reluat la noi de cPtre dogmaticii comuniRti,Tnainte de BE:E. 8.E oca de individualiFare a nevroFei,ca o entitate ro rie.%acP Yrae elin va cita nevroFele abia Tn BE9C,Tn a doua sa clasificare,!reud este rimul autor care dP nevroFelor o descriere e3haustivP.El clasificP nevroFele Tn sihonevroFe sau nevroFe adevPrate +isteria,nevroFa obsesivP Ri nevroFa an3ioasP etc-, entru ca studiile ulterioare sP ducP la desco erirea unui nou gru de nevroFe5 nevroFele de caracter.La baFa nevroFelor se va une Tn aceastP erioadP mecanismul sihodinamic al sihogeneFei,im ortanHa conflictului sihic intern,im ortanHa evenimentelor din co ilPria tim urie etc. G.!aFa contem oranP care debuteaFP rintr5o a arentP a ro iere de eta a organicistP + rin uitiliFarea electroRocurilor Ri a neurole ticelor- dar care ulterior se va desvolta e baFa cercetPrilor com le3e rivind sihogeneFa,a teoriilor TnvPHPrii,a mecanismelor de identificare ierderea identitPHii etc. ;iaHa individului,Tn toate eta ele sale este su usP conflictului Ri legilor contradicHiei. #hiar din rimele cli e de du P naRtere,individul este su us rimului conflict,conflictului dintre necesitPHile co ilului Ri condiHiile mediului e3terior.%acP Tn rimele faFe cerinHele au o manifestare e3terioarP,Tn evoluHia lor,aceste cerinHe sunt tre tat LinternaliFateL,ordinul e3tern fiind satisfPcut rin noi re reFentPri interne.6ecesitatea Ri osibilitatea reFolvPrii conflictului oate fi la un moment dat Tntr5o stare de echilibru instabil,desechilibrul ducQnd la tulburPri +care ot lua diferite forme-. (intetiFQnd etiologia generalP a nevroFelor, utem s une cP aceasta se datoresc factorilor biologici, sihologici Ri sociali. !actorii biologici. Omul este un sistem biologic Ri rin aceasta se Rtie cP toate com ortamentele sale tind a avea o baFP biologicP.%ar Tn acelaRi tim se Rtie cP omul este Ri un rodus al mediului socio5cultural.* une roblema care laturP este mai im ortantP este o inutilitate +ca Ri cum ai Tntreba,Tn cadrul K8O dacP este mai im ortant K sau O[.*ceastP strQnsP *7 interde endenHP dintre factorii biologici Ri sociali,Tn cadrul com ortamentului uman a fost bine demonstratP Tn cadrul unor conce Hii dinamice ale sihiatriei sociale actuale,care rivesc com ortamentul uman ca o Tmbinare a factorilor bio5 siho5sociali.TotuRi,aceasta nu TnseamnP,cP didactic vorbind,nu ne utem referi la fiecare factor Tn arte. Un cadrul im ortanHei factorilor biologici Tn nevroFe s5a us mai TntQi roblema imn ortanHei factorilor genetici Ri constituHionali.(5a observat,de e3em lu cP nevroFele sunt mai frecvente Tn familii Tn care e3istP Ri alHi indiviFi cu nevroFP.La gemenii univitelini concordanHa a fost odatP Ri MumPtate mai mare decQt la aceia bivitelini +Pollin,BED@-.%e fa t rolul recis al factorilor genetici Ri constituHionali Tn nevroFe nu a fost bine delimitat QnP Tn reFent.#hiar Tn familiile cu mulHi nevrotici nu s5a utut a recia matematec rolul ereditPHii.#P e3istP o redis oFiHie geneticP, are indiscutabil,motiv entru care la mulHi indiviFi nevroFa oate a are din cauFe minore.Este vorba Tn aceste caFuri de indiviFi redis uRi a face leMer creRteri tensionale,stPri de an3ietate sau de de resie +la femei riscul este mai mare ca la bPrbaHi-.(5a vorbit Ri de LdesavantaMul biologicL al unor indiviFi,a cPror structurP este mai slabP Tn faHa e uiFPrii sau a unor conflicte sihologice.Pentru !reud, ereditatea era o forHP care stPtea la originea vieHii,forHP care cel mult se oate dilua Tn cursul vieHii.Un BE8D el distinge la originea nevroFelor cauFele constituHionale de cele ereditare. Psihiatria clasicP credea,Tn general,Tn ereditatea nevroFelor.)orel,de e3em lu, denumea nevroFele Lfolie hereditaireL,legate de o sim lP e3agerare a tem eramentului nervos al PrinHilor,iar )agnan le denumea sim le sindroame e isodice ale unei Lfolie hereditaireL.1oll Ri ,egis +B::A- va ublica rima statisticP Tn acest domeniu +Tn @9 de familii de isterici ei gPsesc E@ de bolnavi

mintali-.P.Vanet vorbeRte de sihastenia constituHionalP + e B:9 de caFuri observP la C:,:W o ereditate morbidP-.YVraft5Ebing deRi socoate sihonevroFele ca fiind acumulate accidental,considerP nevroFa obsesivP ca avQnd o baFP constituHionalP +gPseRte tare ereditare Tn CG,DW din caFuri-.Yrae elin vorbea de rolul leFiunilor embrionare Ri de im ortanHa mediului Tn erioda recoce a vieHii, entru ca ulterior 1oenhoffer sP gPseascP relaHii Tntre nevroFa obsesivP Ri sihoFa eriodicP. Lu3emburger face Tn BEG9 rima statisticP modernP. 6ervroFele se reteaFP greu la un studiu familial,avQnd Tn vedere cP uHinii nevrotici +vorbind ro orHional- care se interneaFP Tn s itale re reFintP o arte infimP a cantitPHii totale.#onstatarea frecventP,Tn familiile nevroticilor este aceea cP a roa e toHi au avut PrinHi nervoRi.,eFultate mai semnificative s5au obHinut Tn nevroFele obsesive Ri fobice.Ey Ri Kenric +BE@E- gPsesc Tn asemenea caFuri fenomene similare la BEW dintre colaterali,G9,@W la PrinHi,89,@W la fraHi Ri surori.Par"ing socoteRte riscul nevroFelor obsesive de DCW,Vanet de C:,:W, 1rown de @9W,Tn tim ce ,osenberg +BECD- de doar E,GW.Pentru #am ailla +BECC- riscul morbiditPHii Tn familiile nevroticilor obsesivi ar fi de GEW.Trebuie s us cP Tn cadrul acestui risc,evaluat de autorii mai sus citaHi,se incrimineaFP afecHiuni sihice foarte variate +oligofrenii,e ile sii, QnP la *(# sau demenHe senile-.Un ceea ce riveRte riscul entru acelaRi ti de nevroFP el este estimat de 1rown la C,EW la PrinHi Ri de Kenric la B@W la colaterali.,udin gPseRte Ri el riscul morbiditPHii de @W la PrinHi Tn tim ce Lu3emburger Tl evaluiaFP la B@W entru taHi Ri de CW entru mame,Tntim ce fraHii Ri surorile ar avea un risc de BAW.(e remarcP deci,fa tul cP riscul morbiditPHii este mult mai im ortant la familiile nevroticilor obsesivi,decQt Tn cadrul o ulaHiei generale.(e remarcP,subliniaFP %ebray +BED8- reFenHa Tn ro orHie mare a melancoliei la colaterali +G9W-, an3ietate,tem eramente an3ioase,de resive,desechilibraHii fiind de asemenea mai frecvenHi Tn aceste familii.Tot Tn nevroFele obsesive s5a notat reFenHa de colaterali schiFofreni. (tudiul gemenilor a fost de asemenea im ortant.)ar"s +BECE- remarcP fa tul cP nevroFa obsesivP are o ondere de 9,9@W,Tn o ulaHia generalP Ri de 9,@W la gemeni,deRi s5a observat cP gemenii fac mult mai rar acest ti de nevroFP.(later +BECB- gPseRte entru nevroFe Tn general C concordanHe la BA erechi de gemeni,Tienari +BECB- gPseRte B8 din 8B. O im ortanHP deosebitP o au studiile sihologice Tn cadrul acestor familii.#o en,(later Ri colab.+BEC@- au testat 88A nevrotici Ri DG@ dintre colateralii lor.(5au gPsit la subiecHii nevrotici *8 creRterea trPsPturilor nevrotice Ri o scPdere a e3troversiunii,Tn tim ce colateralii s5au situat Tn limite normale. (intetiFQnd datele de literaturP,%ebray +BED8- subliniaFP cP Tn nevroFe e3istP indiscutabil un teren ro rice ereditar care oate reci ita boala.(e oate s une cP anormalitatea centralP a ersonalitPHii nevroticului oate fi multifactorialP din unct de vedere genetic,lucru evidenHiat de reFenHa a numeroase tulburPri nevrotice la membrii de familie a acientului. O a 85 a teorie oate considera e3istenHa unor nevroFe legate de factorii ereditari Ri altele legate numai de factorii de mediu.In fine ar utea e3ista Ri o teorie intermediarP,Tn care factorii ereditari ar fi Tn general reFenHi Tn nevroFe,dar a ariHia bolii ar fi declanRatP de condiHii sihologice im licate Tn etiologia acestora. !actorii sihologici.*m subliniat de la Tnce ut cP baFele etiologice ale nevroFelor sunt multi le,fiind vorba de o etiologie luralistP. Una dintre conce Hiile de baFP rivind etio atogeneFa nevroFei o constituie, aRa cum am arPtat mai sus studiul conflictului sihologic.6u vom reveni asu ra datelor deMa e3 use,ci ne vom referi Tn s ecial asu ra acestui fenomen,Tn cadrul articular al nevroFelor. PrivitP Tn mod dialectic,viaHa individului,Tn toate eta ele sale este su usP conflictului Ri legilor contradicHiei.!reud considera societatea ca avQnd caracter re resiv faHP de cerinHele biologice.*r e3ista,astfel,un ermanent conflict Tntre cerinHele instinctuale +s ecific individualiste- Ri cererea de conformism +s ecificP legilor gru ului-.UncP din rimele secunde du P naRtere,individul trebuie sP facP faHP rimului conflict,conflict Tntre

cerinHele fiFiologice Ri condiHiile vitrege ale mediului e3terior.La Tnce ut,aceste cerinHe se manifestP e3terior Ri inteligibil,TnsP tre tat aceste fenomene se internaliFeaFP,ordinul sau im ulsul e3tern satisfPcQndu5se rin variate re reFentPri interne.6ecesitPHile Ri osibilitPHile reFolvPrii conflictului ot lua la un moment dat as ectul unui echilibru instabil iar dacP acesta evoluiaFP s re desechilibru se oate aMunge la numeroase tulburPri.!enomenele se ot reFenta sub forma unor reacHii sihice directe faHP de o situaHie,ca o reacHie sihogenP sim lP +fPrP internaliFare-,sau din contra conflictul nereFolvat suferP o relucrare interioarP +internaliFarea-,cu a arHia de reacHii siho atologice de a Prare +com ortamentul nevrotic-,avQnd un mare olimorfism +formele clinice de nevroFP-. Primii ani de viaHP au o im ortanHP hotPrQtoare entru desvoltarea sihicP a individului. Putem avea din acest unct de vedere devieri cantitative +rPmQneri Tn urmP-,fie modificPri calitative,Tn s ecial Tn ceea ce riveRte formarea baFei anatomofiFiologice a diferitelor ti uri de reacHie,Tn faHa situaHiilor de frustrare. *ceste mecanisme au o mare im ortanHP Tn sihodinamica sihogeniilor Ri ele se iniHiaFP Tn co ilPria tim urie,continuQnd Ri Tn eta ele ulterioare,Tn conte3tul relaHiilor cu mediul familial. La Tnce ut reacHiile co ilului se e3 rimP direct Ri inteligibil,dar Tn erioda adolescenHei Ri mai ales ulterior aceste modalitPHi de reFolvare a conflictelor devin discrete Ri mai greu inteligibile, rocesul de LinternaliFareL fiind total.%eficienHa acestor structuri dinamice este foarte im ortantP la adolescenHi Ri acest lucru este dovedit rin aceea,cP Tn fiecare caF,se gPsesc stPri semnificative TncP din co ilPrie +tulburPri de vorbire,enureFis,convulsii,uRurinHa de a delira du P febrP etc-.(e remarcP,de asemenea la aceRti adolescenHi o uRurinHP deosebitP de a trans une an3ietatea Tn fenomene nevrotice.%e altfel este foarte im ortant ca la un nevrotic sP nu considerPm factorii imediaHi ca fundamentali Tn etiologia bolii ci mai degrabP o cauFP reci itantP,care oate face osibil ca nevroFa sP devinP manifestP,deodatP,Tn adolescenHP sau la o vQrstP mai tardivP.%in unct de vedere sihodinamic,cauFele stresante,imediate Tn nevroFe ot fi gPsite frecvent, ele constQnd Tn necesitatea evadPrii Ri satisfacerii directe a unor sentimente de ostilitate,urP, ulsiuni se3uale,necesitatea de de endenHP,care vin Tn contradicHie cu tendinHa de echilibru care caracteriFeaFP starea de normalitate +Ya lan,BEEC-. *n3ietatea se oate manifesta sub formP directP,indefinitP sau oate fi e3 rimatP rin reacHii sihofiFiologice sau sP se im lice rin obiecte care au servit la formarea rimelor com ortamente rin mecanisme refle35 condiHionate.O serie de obiecte rince s ot sP fie re reFentate Tn mod simbolic de alte obiecte sau situaHii.In acest fel an3ietatea oate sP se e3 rime rin reacHii de *9 conversiune, rin reacHii disociative,reacHii sihosomatice iar uneori rin mecanisme de regresiune. *n3ietatea nu are Tn momentul e3aminPrii sP aibP cone3iune cu realitatea imediatP,fPcQnd astfel ca la rima vedere com ortamentul nevrotic sP devinP incom rehensibil entru acient sau anturaM. Pentru 6ahorniac+BED8- nevroFele la adolescent sunt generate de rivaHiunile im use co ilului,li sa de dragoste,dominarea e3ageratP care creiaFP o stare de angoasP Ri determinP fi3area Tntr5un stadiu intermediar de maturaHie,fPcQndu5l e adolescent sP ado te manifestPri com ortamentale rimitive +cum ar fi de e3em lu ri osta agresivP-. Personalitatea nevroticului.6ucleul nevroFei Tl constituie TnsP eRecul individului Tn realiFarea unui nivel de maturiFare a ersonalitPHii +la tineri acest lucru se oate datora li sei unor modele credibile de identificare,identificarea cu false valori,li sa de Hel sau de as iraHie-. (tresul nu re reFintP totul Tn etiologia nevroFelor,efectul lui variind de la un individ la altul.#el mai frecvent stresurile a ar Tn cadrul familiei,acest lucru datorQndu5se unui Lstil de viaHP nevroticL instaurat Tn aceste familii Ri a e3istenHei Tn acelaRi tim Tn ro3imitatea acientului a unor ersonalitPHi Tnclinate s re nevroFP. %e fa t nu se oate defini tabloul clinic concret al unui individ fPrP a face referiri clare Ri recise rivind organiFarea economicP rofundP a acientului

e lan sihic Ri a defini re erele structurale create Ri recunoscute entru stabilitatea lor.In L6ouvelles #onferences sur la PsychanaliseL,!reud +BEG8- atrPgea atenHia asu ra im ortanHei structurii sihice a individului.%acP lPsPm sP cadP un bloc mineral sub formP cristalinP,s unea !reud,acesta nu se va sfPrQna TntQm lPtor,ci urmQnd niRte linii de clivaM,cu limite Ri direcHii greu de observat din e3terior dar determinate Tn manierP originalP Ri imuabilP, rin structura realabilP a acestui cristal.*cest lucru oate servi ca analogie cu structura sihicP a individului Ri aceasta Tnce Qnd de la naRtere,unii factor HinQnd de ereditate,alHii de relaHiile tim urii cu PrinHii,de frustrPrile Ri conflictele s ecifice,de maniera de organiFare a mecanismelor de a Prare a eului.Toate aceste fenomene duc la LcristaliFareaL structurii ersonalitPHii,ca Ri un cor chimic com le3,ca acel cristal mineral,cu linii de clivaM originale.(e obHine astfel o veritabilP structurP mai mult sau mai uHin stabilP Ri care re reFiuntP organiFarea economicP a fiecPrei ersonalitPHi umane Tn arte.%acP acest LcristalL va fi forHat sP se Lru PL el o va face du P anumite Llinii restabiliteL,aRa cum s5au stabilit ele Tn eta ele rimare ale desvoltPrii individului. %in aceastP cauFP,un individ cu structurP nevroticP nu va utea desvolta decQt o singurP structurP nevroticP.TotuRi aceste constatPri didacticiste nu trebuie sP ne conducP la esimism,aceasta fiind doar o sim lP luare la cunoRtinHP asu ra realitPHilor sihologice universale Ri Filnice +1erger,BEDE-.(5a conturat astfel,tot mai mult,ideia descrierii unor rofile de ersonalitate s ecifice bolnavilor nevrotici,avQnd Tn vedere im ortanHa terenului Tn nevroFe. Terenul sihologic influenHeaFP Tn mare mPsurP desvoltarea unei nevroFe.*stfel unii acienHi devin mai nevrotici mai uRor decQt alHii.O structurP fragilP oate redis une la nevroFP dar Tn acelaRi tim Ri la un conflict nevrotic tim uriu care oate astfel la rQndul lui duce la erturbPri ale deFvoltPrii ersonalitPHii+creindu5se un adevPrat cerc vicios-. Yolb+BEDE- descrie o serie de caracteristici ale caracterului nevroticNatitudini s ecifice Ri manieriste,ti aranoiac de relaHii cu el Ri cu alHii,afecte TnrPdPcinate Ri ersistente TncP din co ilPrie.*ceste trPsPturi se evidenHiaFP rin contacte inter ersonale dificile,com ortamente rigide sau sPrace,as ecte e care autorul suscitat le denumeRte LfaHada nevroticP a caracteruluiL. #urran Ri colab.+BE:9- subliniaFP cP ersoanele hi erconRtiincioase,cu tendinHP la hi ertensionare, ot desvolta mult mai uRor o nevroFP.*ceste ersonalitPHi sunt Tn ermanenHP tensionate,sunt tensionate Ri erfecHioniste Ri care fac din activitatea lor TnsPRi viaHa lor.%in aceste motive,adeseori,ei TRi asumP Ri sarcinile altora,se aflP Tn ermanentP stare de efort,motiv entru care aMung foarte uRor Ri la e uiFare.*cesta este motivul entru care desvoltP stPri de an3ietate, rin efectul cumulativ al stresului.Procesul oate fi lent, QnP la contactul individului cu un stres semnificativ,care va fi momentul desvoltPrii bruRte a sim tomelor.Un acest fel conflictele,frustraHiile Ri alte situaHii care menHin tensiunea +graHie efortului cumulativ- acHioneaFP *: Tn funcHie de ersonalitatea acientului mai degrabP decQt Tn funcHie de circumstanHele ro riuFise.%eRi entru un observator e3tern,factorii stresanHi ot fi destul de semnificativi, acientul,el TnsPRi nu oate realiFa clar sursa dificultPHilor sale Ri Tn schimb se va concentra asu ra sim tomatologiei +negliMQnd cauFele-. In funcHie de ersonalitate e3istP diferite stiluri de a reacHiona la stres.*stfel stilul isteric se caracteriFeaFP rin trPsPturi emoHionale,im ulsivitate, im resionabilitate Ri re resiune +stilul isteric de cunoaRtere-.,elaHiile inter ersonale Tn cadrul acestui stil isteric se caracteriFeaFP adesea rin diada victimP5agresor,cu trPirea vieHii ca fanteFistP Ri irealP.(tilul obsesiv de rPs uns la stres constP dintr5o gQndire ambivalentP Ri magicP, ersonalitatea acestor adolescenHi caracteriFQndu5se rin atenHia crescutP entru detalii, evitarea deciFiilor,dubitaHie,tensiune,rigiditate,TnclinaHie s re su unere sau dominare. %atoritP trPsPturilor de caracter deficitare,stabilitatea acestor acestor ersonalitPHi de inde de stabilitatea lumii e3terioare.%acP ea dis are,atunci cQnd Tntre ro riile lui as iraHii Ri

lumea e3terioarP a are un conflict,sentimentul e3istenHei este ameninHat +\alo"ar,BEDG-. %eterminarea clinicP a ersonalitPHii nevrotice se face TnsP e baFa anamneFei Ri e datele culese de la anturaM,aRa cP este foarte greu sP s unem cP aceste date sunt obiective.%eRi insuficiente entru a determina structura unei ersonalitPHi nevrotice,aceste date ot lPmuri Tn mare arte structura individului, trPsPturile sale caracteristice,date care ne ot aMuta Tn elucidarea mecanismului declanRPrii nevroFei Tntr5un caF concret.*ceste date de anamneFP,aratP \alo"ar ne indicP fa tul cP aceRti indiviFi foarte frecvent su raestimeaFP influenHa factorilor de mediu Ri a relaHiilor inter ersonale.Un conce Hia lor des re viaHP,aceRti indiviFi un,Tn rimul rQnd accentul e lPcere, e dorinHa elementarP,Mustificarea constQnd Tn succesul e care individul Tl obHine Tn anturaMul sPu imediat.!orHa lor vitalP,aratP autorul,este a roa e e3clusiv ancoratP Tn mediu,de inde de influenHa favorabilP sau defavorabilP a mediului.(u raestimarea mediului duce la subestimarea ro riei ersonalitPHi,im ortant entru el fiind manifestPrile Ri nu esenHa lor.*ceste ersonalitPHi au o micP stabilitate, Tn acordurile cu lumea e3ternP,stabilitate care dis are atunci cQnd a are un conflict Tntre lume Ri ro riile lui as iraHii.%e fa t,viitorii nevrotici nu au stabilitate Tn adQncul lor,ci Tn Murul lor,motiv entru care aceste ersonalitPHi devin gaFda a numeroase desechilibre emoHionale,cu a ariHia an3ietPHii la raguri scPFute,cu senFaHia e3istenHei ermanente a unei ameninHPri.In acest conte3t relaHiile se3uale Ri libidinale ar Muca un rol articular.(5a vorbit mult de relaHia dintre an3ietate Ri rolul unor erturbPri se3uale.TotuRi enunHQnd Lnatura se3ualPL a nevroFelor,TnsPRi !reud a trebuit sP revinP asu ra acestor maniere de a vedea roblema traumatismului se3ual,acest lucru situQndu5se mai ales la nivelul fantasmelor decQt a realitPHii.PsihanaliRtii au vorbit,Tn acest sens,de frica simbolicP de castrare,de ambivalenHa statutului social Tn rioada co ilPriei.6evroFele ar realiFa,astfel,deviaHii ale conRtiinHei emotiv5 dinamice Ri atitudini inadecvate +6ahorniac,BED8-. In cadrul lotului studiat de noi am remarcat ca rinci ale trPsPturi de caracter timiditatea Ri inadecvenHa afectivP.*ceste fenomene aveau directP legPturP cu condiHiile inadecvate de educaHie din rimii ani de viaHP,cQnd redominau comunicPrile de ti energetic +bPtPi,ameninHPri,e3ces de ede se etc-.*lte trPsPturi ca rigiditatea,li sa de nuanHare Tn com ortament,idei nerealiste, ro unerea unor sco uri idealiste,tendinHe masochiste au fost de asemenea frecvent TntQlnite. In elucidarea mecanismului sihodinamic al nevroFelor,Tn ultimii B95B@ ani a Tnce ut sP se vorbeascP,aRa cum am mai subliniat,de im ortanHa unui anumit Lstil de viaHPL nevrotic.)ieFul nevroFelor ar fi constituit,deci,de un anumit com ortament malada tativ,care ar fi Lstilul de viaHPL al unui individ nevrotic.*cest Lstil de viaHPL s5ar caracteriFa rin an3ietate Ri rin rPs unsuri de evitare Tn faHa acestei situaHii. (tilul de viaHP influenHeaFP calea rin care individul realiFeaFP diferite roluri incluse Tn modul de com ortare a eu5lui sPu.deoarece fiecare individ diferP de altul rin ro riul sPu sistem al eului +selfsistemul-. 31 L(tilul de viaHPL a unui individ este constituit din aternuri com ortamentale, utiliFate de individ Tn desvoltarea Ri menHinerea de roluri Tn cadrul ro riului sistem al eului.*ceastP varietate de articularitPHi a eu5lui face din fiecare individ ceva unic Ri diferit,chiar Tn situaHia cQnd sunt ado tate roluri sociale stereoti e +( adllin Ri Porterfield-.%acP individul este nevoit a face schimbPri Tn ro riul sPu selfconce t,acest lucru oate duce la o criFP +cum este de e3em lu criFa adolescenHei,mariaMul,schimbPri Tn rocesul educativ ect-.(tilul de viaHP se manifestP,Tn s ecial,Tn maniera Tn care un individ vine Tn relaHie cu alHii +maniera de a mani ula e ceilalHi-.*cest lucru se face HinQnd cont de tendinHa individului de a menHine integritatea ro riului eu,de menHinerea stilului de viaHP ro rie.Un caF cP acest lucru nu este osibil a are stringentP necesitatera schimbPrii.%e fa t, maMoritatea indiviFilor cautP sP evite schimbPrile maMore Tn structura eu5lui lor.Un acest sco ,individul utiliFeaFP ideia de osesie sau ro rietate

entru a obHine securitatea eului.Individul oate defini obiectul Ri relaHiile,ca ro rietPHi +soHul meu,ideia mea etc-,situaHie care dP iluFia cP individul controleaFP situaHia,Tn tim ce Tn situaHii de an3ietate Ri insecuritate a ar criFele +uF de alcool,de drog, PrPsirea domiciliului etc-. %u P #oleman Ri 1roen +BEDG-,Lstilul de viaHPL nevrotic s5ar caracteriFa rin reFenHa a douP elemente rinci aleN B.Evaluarea greRitP a realitPHii Ri tendinHa de a evita mai degrabP decQt de a aborda roblemele +fenomen care constituie Tn viFiunea autorilor Lnucleul nevroticLX 8.TendinHa de a menHine acest Lstil de viaHPL Tn ciuda naturii acestor a PrPri +numit de aceRti autori,L arado3ul nevroticL-X Pe aceste baFe com ortamentul nevrotic s5ar caracteriFa rin urmPtoareleN 5(entimentul baFal de inadecvenHP Ri inferioritate,ceea ce Tl conduce la evaluarea cP roblemele obiRnuite ar fi ameninHPtoare,din care cauFP ar a are an3ietatea Ri o ermanentP stare de insecuritate. 5Tinde a evita situaHiile de stres rin mano ere defensive mai degrabP decQt TncercQnd a se ocu a de ele direct. 5)anifestP o li sP de cunoaRtere +insight- rivind com ortamentul de autoa Prare,Tm reunP cu rigiditatea,Tn sensul slPbirii erce erii sau acHiunii. 5PreFenHa egocentricitPHii Ri rin urmare a tulburPrilor Tn stabilirea Ri menHinerea relaHiilor inter ersonale. 5(entimentul de vinP datorat slPbiciunii de a se ocu a direct de roblemele sale. In reFumat,nevroticul ne a are,din acest unct de vedere ca un individ cu un sentiment de inadecvenHP,motiv entru care se va simHi mereu Tn stare de insecuritate Ri care nu va utea reFolva roblemele ci doar le va evita.TrPindu5Ri conRtient slPbiciunea,nevroticul va avea ermanent sentimentul de vinovPHie,de insatisfacHie Ri nefericire.6evroticul a are,astfel,ca un individ rigid,li sit de ers icacitate, erce Qnd lumea ca e o ameninHare ermanentP Ri construindu5Ri miMloace defensive.!iind dominat de an3ietate,chiar dacP TRi TnHelege roblemele sale,nevroticul va fi inca abil de a schimba ceva.Un aceastP situaHie nevroticul se va retrage,va deveni egocentric,va face cereri nerealiste faHP de anturaM.ERecurile re etate vor duce la sacPderea autostimei.*ceastP stare de confuFie LinternPL va duce la risi irea o ortunitPHilor Ri va avea mereu sentimentul cP ceva Ti sca P mereu,cP nu este o ersoanP com letP Ri nu TnHelege adevPratul sens al vieHii +care entru el TnseamnP an3ietate Ri vinP-. 6evroticul este robabil uHin conRtient de confuFia lui internP,de risi irea o ortunitPHilor,mereu va avea senFaHia cP Ti sca P ceva,cP nu este o ersoanP com letP,neTnHelegQnd adevPratul as ect al vieHii,motiv entru care viaHa sa se transformP Tntr5o viaHP dominatP de an3ietate Ri de vinP e3istenHialP. Parado3ul nevrotic se caracteriFeaFP rin tendinHa de a menHine acest stil de viaHP,din care el nu obHine nici o recom ensP Tn mod viFibil,stil caracteriFat rin Lvulnerabilitate la ameninHareL,nevoia de s riMin,teama de situaHii com etitive.!aHP de senFaHia de an3ietate Ri de ersistenHa LameninHPriiL otenHiale,nevroticul va rPs unde rin evitare,terminQnd rin a realiFa 3* cP Lfrica este de fa t realistPL. Parado3ul nevrotic,subliniaFP #oleman Ri 1roen, oate fi TnHeles Tn termenii a douP conce te de baFPN B.(cPderea an3ietPHii,graHie aternurilor nevrotice de evitare a situaHiei stresanteX 8.PersistenHa necores unFPtoare a ameninHPrii otenHiale Tn care acientul credeX E3istP Ri alte mecanisme sihologice care ot fi incriminate Tn sihodinamica nevroFelor.Unul dintre aceste mecanisme este constituit de TnvPHarea greRitP. *cest lucru resu une,du P #oleman Ri 1roen,eRecul nevroticului de a TnvPHa com etenHele de care are nevoie Ri diferitele metode com ortamentale adecvate, recum ar fi TnvPHarea unor modele malada tative.6ucleul nevrotic, subliniaFP autorii,se baFeaFP e eRecul indiviFilor de a realiFa un nivel de maturitate ersonalP Ri adecvatP, entru a se ocu a de roblemele Filnice,cu sur lusul de condiHionare datoritP fricii Ri an3ietPHii. Un tim ce maturiFarea ersonalitPHii se desvoltP Tn ritm mai lent,nevoia de de endenHP este tot mai mare, e aceiaRi mPsurP condiHiile sociale solicitP ersonalitPHi tot mai maturiFate Ri indiviFi cu un eu tot mai uternic +care din nefericire sunt tot mai rari Tn societatea modernP-. !actorii socioculturali au o deosebitP im ortanHP Tn etio atogenia

nevroFelor.Un relaHiile lor sociale nevroticii a ar ca rigiFi Tn stabilirea unor relaHii inter ersonale satisfPcPtoare 6evroFele sunt mai frecvente Tn societPHile industrialiFate, recum Ri la anumite gru e sociale +#onstanHa ZtefPnescu5Parhon-,a ar la toate vQrstele,Ri Tn lus e3istP diferite forme cu anumitP s ecificitate culturalP.#u e3ce Hia isteriei de conversiune,Tn societPHile mai rimitive nu s5au descris varietatea de forme clinice din societPHile industrialiFate +mai ales forme an3ioase sau obsesive-. #arathers +BE@G,BE@E- gPseRte la indigenii din Yenia uHine manifestPri an3ioase,atribuind acest fenomen organiFPrii tribale Ri absenHei sentimentului de ruRine faHP de se3 +an3ietatea fiind mai s ecificP vieHii individualiste decQt a aceleia comunitare-. La arborigenii australieni Yidson Ri Vones +BEC:- nu au utut constata reFenHa formelor clasice de nevroFP.Un schimb au gPsit numeroase manifestPri sihosomatice.Un societPHile industrialiFate nevroFele a ar la toate categoriile sociale. Un rol im ortant Tl constituie schimbPrile Tn viaHa individului.,obel +BECD- subliniaFP cP atQt schimbPrile vieHii cQt Ri diferite elemente nevroFante se adunP Tn decursul a mai mulHi ani.6evroFa ar a are ca urmare a unor ani de schimbPri Tn viaHa individului,motiv entru care autorul alcPtuieRte o scalP entru evidenHierea evenimentelor semnificative ale vieHii.*celaRi lucru a realiFat Ri Kolmes +BEDG-, e care am reFentat5o Tn lucrarea noastrP rivind sihiatria socialP +BE:8-. (ocialiFarea deficitarP Ri insuficienHa simHului eticii este un element im ortant. #oleman Ri 1roen +BEDG- subliniaFP cP nevroticii a ar ca ersoane rigide Tn stabilirea unor relaHii inter ersonale.,egulile de cinste,regulile etice sunt violate Tn relaHiile cu aceRti acienHi de cPtre artenerii cu care aceRtia vin Tn contact,ceea ce desorienteaFP ersonalitatea,mai ales a unuFi tQnPr Tn formare.(tilul educativ al familiei are Tn acest sens o mare im ortanHP.Unii autori +*nthony,BED@, %oingier,BEDC- remarcP la ersonalitPHile nevrotice nevoia de a domina,de a acumula oFiHii sociale,de a5Ri su raevalua ideile Ri fa tele,fenomene e3 licabile rin necesitatea diminuPrii sau su rimPrii sentimentelor de an3ietate Ri insecuritate.;angham +BECE- subliniaFP fa tul deosebit de im ortant cP Tn numeroase caFuri com ortamentul nevrotic este secundar erturbPrilor structurii ersonalitPHii +tulburPri ale rocesului de maturaHie-.6evroFa,subliniaFP autorul,s5ar desfPRura la adolescenHi sub resiunea urmPtorilor factoriN B.dorinHa realiFPrii actului se3ualX 8.dorinHa concomitentP de a TnvPHa sP acce te morala adultului Ri standardele socialeX G.desco erP cP PrinHii nu ot Tn mod ermanent sP5i ofere rotecHieX A.de obicei se aflP Tn lin roces de alegere a unei cariereX (tarea de minoritar,asociatP adesea cu starea socio5economicP recarP duc la senFaHia li sei de utere Ri senFaHia ermanentP de inferioritate Tn ra ort cu ceilalHi.*ceastP situaHie,subliniaFP Yubic se defineRte mai ales e baFa accesului sau a distanHei de sursele economice Ri de 33 uterea socialP.*cest lucru oate avea la baFP criterii de clasP,de se3,criterii culturale sau olitice,statut socio5economic scPFut etc. 7ru ul minoritar este mai vulnerabil la desorganiFarea com ortamentalP.La acest lucru contribuie e3cluderea de la artici area la cultura maMoritPHii,li sa uterii economice,Ranse scPFute s re structurile sociale su erioare,fenomene care contribuie la o autode reciere Ri mQnie Tm otriva deHinPtorului uterii, neTncrederii Tn aceia care a arHin altui gru social,sentimentul alienPrii Ri li sei de utere. )igraHia furniFeaFP de asemenea numeroase date rivind studiul ada tPrii Ri reacHiilor de a Prare.6u vom reveni asu ra datelor deMa e3 use Tn sihiatria socialP +BE:G-.Trebuie subliniat cP schimbarea domiciliului resu une fenomene de ada tare Ri acomodare la o nouP culturP.Individul migrant va avea o sensibilitate crescutP entru tot a ceea ce se TntQm lP Tn Mur +hi ervigilenHP an3ioasP-,fenomen care este ca abil a determina o im ortantP stare de disconfort.*deseori migrantul TRi raHionaliFeaFP eRecul,motiv entru care ada tarea devine tot mai dificilP.Un indicator al acestei stPri de decom ensare Tl constituie imaginea des re sine a migrantului Ri statutul sPu social.*cest lucru de inde Ri de im ulsul,motivaHia care l5a fPcut e individ sP emigreFe,de reFistenHele

TntQlnite Ri de sistemul de gPFduire,de talentele Ri realiFPrile sale ersonale Ri de statutul economic,de diferenHele dintre noua Ri vechea culturP.Un cadrul unui mediu nou,modificPrile ersonalitPHii ot suferi o adevPratP acceleraHie,acceleraHie care a fost inactivP QnP atunci,multP vreme,Ri care acuma oate duce la dobQndirea unei noi identitPHi +asociat Ri cu modificPri de statut social-. EvoluHia Tn noul mediu oate fi tot atQt de erturbatP ca Ri Tn caFul altor criFe a ersonalitPHii +cum este de e3em lu criFa adolescenHei-.*ceastP criFP oate crea disconfort entru cei din Mur +co ii,soHie, PrinHi etc-,aRa cum de e3em lu se TntQm lP Tn adolescenHP Tn cadrul mediului familial.Unii dintre migranHi devin L rovocatori de riscL entru a utea trece astfel dincolo de obiRnuit,Tn tim ce de fa t migrantul TRi oartP amarul cu el, este tot. 6u ne vom o ri asu ra altor factor sociali,cu rol Tn etio atogenia nevroFelor, acest lucru fPcQndu5l Tn altP arte a lucrPrii noastre Ri Tn altP lucrare +BE:G-.6e vom o ri doar asu ra im ortanHei factorului familial Tn etio atogenia nevroFelor. !amilia are rol deosebit Tn etiologia nevroFelor.E3istP termenul de LnevroFP familialPL+7retter,BEDC-,Ri rin care TnHelege fa tul cP sim tomatologia actualP a acientului,e3 rimP,de fa t,sim tomele PrinHilor.Pe @o de co ii nevrotici,1ennet +BEC@remarcP un numPr foarte crescut de familii desorganiFate,un numPr mare de PrinHi cu com ortamente antisociale.!ricHiunile Tn cPsnicie,bolile fiFice, nevroFele,se arPrile eriodice sau definitive,decesele,se TntQlnesc frecvent Tn familiile adolescenHilor nevrotici.(5au evidenHiat numeraose mecanisme familiale caNsu ra rotecHia sau reMecHia din cauFa a numeroase robleme ivite Tn co ilPrie, rivirea co ilului ca rival Tn obHinerea dragostei artenerului de cPsnicie,atracHia eroticP inconRtientP faHP de adolescent,a Printelui de se3 o us care oate duce la mPrirea numPrului de restricHii, ersecuHii,folosirea co ilului ca rPsbunare Tn caFul unor des PrHiri, ersecutarea co ilului entru cP seamPnP cu soHul sau soHia de care este des PrHit etc. *lanen +BECC- subliniaFP asemPnarea dintre tulburPrile sihice ale diferiHilor membri de familie,ai nevroticului,fraHii de acelaRi se3 cu acientul reFentQnd tulburPri sihice identice sau asenPnPtoare,mult mai frecvent decQt cu fraHii de alt se3.In familiile severe se remarcP,mai ales a ariHia de nevroFe obsesive Ri com ulsive, e cQnd Tn acelea Tn care redominP su ra rotecHia a ar mai frecvent isteriile,fobiile sau neurastenia.Pasivitatea este mai nocivP cQnd este vorba de tatP iar rPceala afectivP atunci cQnd este im licatP mama.TendinHa de a face nevroFP este mai mare la co ilul mai tQnPr.Pitres Ri ,egis +citaHi de %osios,BECD- subliniaFP cP ACW dintre bolnavii adulHi cu nevroFP obsesivP Ri fobicP,fenomenele au debutat Tntre @5B@ ani. Im ortanHa ato lasticP a s italiFPrii.*m reFentat Tn ca itolul legat de mediul s italicesc im ortanHa atogeneticP Ri ato lasticP a acestui mediu Ri,mai ales inadvertenHa lui Tn tratamentul nevroFelor.( italul de sihiatrie oate oferi o gamP enormP de sim tome e care nevroticul le oate TnvPHa,dat fiind starea sa de alertP generalP rivind funcHionarea defectuoasP 34 a organismului. EmoHiile, acHiunile acientului nevrotic s italiFat nu Hin numai de de trecutul sPu ersonal ci,subliniaFP Yubie,aceste fenomene reflectP Ri o situaHie socialP.*da tarea nevroticului la mediu de s ital resu une un efort enorm,o mare cheltuialP de energie.( italele au fost realiFate ca medii sociale Tn care diferite roluri Ri statute sociale se influenHeaFP reci roc.%e e oFiHii antro ologice s italul de sihiatrie este o subculturP socialP,cu ro riile lui valori,sisteme de o inii,rituri,mituri,norme elementare transmise de la o generaHie la alta de acienHi Ri ersonal.E3istP,aRa cum am mai arPtat,un ermanent conflict,obscur,Tntre acienHi Ri ersonalul de care sunt de endenHi.Im ortant este sistemul de comunicare Ri artici are Tn ra ort cu rocesul social.Li sa s riMinului emoHional din artea ersonalului + e care de fa t acesta Tl datoreaFP bolnavului- este un element esenHial. InstituHionaliFarea acienHilor scade rolul medicului Ri a ersonalului,dar Tn aceiaRi oro orHie scad Ri Ransele vindecPrii. Un actuala organiFare s italiceasvcP acientul nevrotic i se cere sP fie asiv,aRte tQnd Tn acest fel

desco erirea cPilor de vindecare.*cest fenomen, subliniaFP Yubie,alPturi de ideea cP Filnic se distrug celule corticale a dus la crearea Llegendei croniciFPriiL,legendP,aRa cum arPtam la Tnce ut,a fost cultivatP la noi de re reFentanHii dogmatismului materialist dinainte de BE:E.*titudinea Ri com ortamentul acienHilor sunt accentuate de anumite as ecte din com ortamentul ersonalului faHP de aceRtia.Un e oca tratamentului moral,aratP autorul, acienHii erau obligaHi sP se com orte ca oameni integri,sPnPtoRi.%e la desvoltarea modelului medical, acienHii,inclusiv nevroticii,au fost obligaHi a se com orta ca Ri cum ar fi fost niRte bolnavi somatici,ei a arHinQnd astfel s italului Ri cerQndu5li5se sP se com orte ca Ri cQnd ar fi bolnavi somatic.%e fa t acienHii sunt TncuraMaHi,chiar obligaHi,a se to i Tntr5o masP LanomicPL,mai ales atunci cQnd acientul a arHine unei categorii socio5economice defavoriFate.Un mare ricol este acela cP aici acienHii TRi LTm rumutPL reci roc sim tomele,creindu5se aRa numita LboalP a boliiL sau Lhos italismulL.%acP s italiFarea se relungeRte,indiviFii ca PtP as ecte s ecifice instituHionaliFPrii + asivitate,su unere docilP,ada tarea la mediul de de endenHP Tn s ital etc-. e.%escriere clinicPX#aracteristici generale 6evroFele sunt re reFentate de un gru de com ortamente malada tative. %u P ;angham +BECEerturbPrile se3uale Ri an3ietatea ar Muca la aceRtia rolul rinci al.In acest sens s5a vorbit de frica simbolicP de castrare dar ambivalenHa statutului social are mult mai im ortantP Tn e3 licarea fenomenelor nevrotice. 6evroFele,Tn viFiunea autorului sus citat,realiFeaFP deviaHii ale conRtiinHei emotiv5dinamice Ri atitudini inadecvate.E3terioriFarea verbalP de PReRte intensitatea sim tomelor.La adolescenHi a ar Ri forme insidioase de nevroFP cu instabilitate, su erficialitate,refuFul de a5Ri organiFa activitatea,forme de iFolare sau adversitate la ideile noi,originale.*lteori debutul ar uta fi brusc,cu aberaHii severe de com ortament intelectual Ri Rcolar,cu iritabilitate,e3 loFivitate Ri im ulsivitate. )ieFul nevroFelor este constituit din com ortamente malada tative,un Lstil de viaHPL caracteriFat rin an3ietate Ri rPs uns de evitare.6evroFele nu alcPtuies o entitate clinicPmonolit,motiv entru care descrierea lor clinicP trebuie sP HinP cont de o serie de forme clinice bine conturate. In cele ce urmeaFP vom reFenta rinci alele forme clinice de nevroFP e care le utem gPsi. B.6evroFa an3ioasP 7losarul O)( considerP nevroFa an3ioasP ca o stare caracteriFatP rin sensaHii ermanente sau accese aro3istice de an3ietate Ri totodatP cu asocierea unor manifestPri somatice variate. #aracteristica rinci alP a nevroFei an3ioase constP din e3 rimarea deschisP Ri directP a an3ietPHii Ri a unor manifestPri sihofiFiologice legate de aceasta. 6evroFa an3ioasP re reFintP un Lstil de viaHPL o manierP de deFada tare a indiviFilor din societPHile industrialiFate Ri urbaniFate,fiind legatP de o dinamicP crescutP a schimbPrilor sociale.(e estimeaFP cP @W din o ulaHia unei HPri industrialiFate suferP de nevroFP an3ioasP 35 +,ussel Ri colab.,BE:9-.Un cadrul celorlalte forme de nevroFe,nevroFa an3ioasP ar avea o ondere de G95A9W. *n3ietatea ca Lstil de viaHPL este mai frecventP Tn societPHile baFate e concurenHP Ri liberP iniHiativP decQt Tn societPHile colectiviste.%eRi ca sim tom sim lu an3ietatea este reFentP, ractic,Tn toate formele de nevroFP,Tn nevroFa an3ioasP ea este redominantP Ri formeaFP cheia de boltP a TnHelegerii manifestPrilor clinmice. *n3ietatea constituie cheia de boltP Tn TnHelegerea sihodinamicii nevroFelor,iar ca sim tom ea este reFentP,Tn a roa e toate formele de nevroFP.*cest lucru face ca diagnosticul de nevroFP an3ioasP sP fie foarte greu de stabilit.6evroFa an3ioasP se reFintP,Tn rinci iu ca o stare difuFP de insecuritate Ri din criFe aro3istice de anicP, uneori cu manifestPri sihosomatice. Etiologie*n3ietatea Ri timiditatea sunt caracteristici ale co ilului Ri adolescentului.La co il Ri adolescent e3istP du P *nthony Ri 6emiah trei surse rinci ale de an3ietateN B.an3ietatea contagioasP de la adulHii din MurX 8.an3ietatea traumaticP de origine e3ternPX G.an3ietatea ca reFultat al unui conflict Tn sfera

intra sihicP, rinci ala sursP de an3ietate nevroticPX *Ra cum am mai arPtat +BE:B- e3istP o legPturP strQnsP Tntre an3ietate Ri diferite boli sihosomatice +KT*,ulcer etc-. (5a mai vorbit la adolescenHi de an3ietatea ulsionalP,an3ietatea de se arare, an3ietatea de castrare +cu simbolism se3ual-,an3ietatea legatP de trPirea e3ageratP Ri catastroficP a regulilor Ri interdicHiilor sociale. !actorii constituHionali MoacP rol Tn redis unerea s re an3ietate+fetele sunt mai an3ioase decQt bPieHii-.*ccidentele anterioare,stPrile uternice de stres ot de asemenea mPri ca acitatea de reacHie an3ioasP a adolescentului. TrPsPturile an3ioase se ot datora arHial factorilor genetici Ri arHial e3 erienHei traumatiFante a vieHii tim urii a individului.(tarea de an3ietate se oate datora Ri unor structuri sau conflicte care ot fi mai mult sau mai uHin relungite iar uneori oate a are Tn afara oricPrui stres +avQnd cauFe endogene-.(tarea de an3ietate oate reFulta Ri din anumite rocese fiFiologice sau biologice +tensiunea remenstrualP-,boli ale sistemului limbic,tireoto3icoFP,tumori ale sistemului adrenergic.*n3ietatea mai oate reFulta Ri datoritP ingestiei unor cantitPHi mai mari de cofeinP,ceai,amfetamine etc.(e remarcP deci cP termenul de an3ietate este mult mai frecvent decQt acela din nevroFa an3ioasP +de fa t an3ietatea este o e3 erienHP FilnicP,intensitatea sa micP avQnd caracter ada tativ Tn tim ce o intensitate mare are un caracter distructiv-.!emeile sunt mai an3ioase decQt bPrbaHii. In rivinHa im ortanHei stresurilor,familia este rinci ala sursP de tensiune.Individul oate cumula efectele stresante Ri sP desvolte ulterior starea de an3ietate +Tntre cauFP Ri efect e3istQnd un interval variabil-.%e asemenea an3ietatea se desfPRoarP mai re ede du P un ericol decQt Tn tim ul confruntPrii cu acesta.Efectul conflictelor,al frustraHiilor de ind Ri de articularitPHile ersonalitPHii acientului, chiar mai mult decQt circumstanHele evenimentului TnsPRi. ,eacHia an3ioasP,subliniaFP #oleman Ri 1roen +BED8- reflectP sentimentul acut al individului de inadecvenHP,Tn faHa unor stresuri interne Ri e3terne, e care individul le realiFeaFP ca ameninHPtoare.*utorii im licP Tn dinamica nevroFei an3ioase urmPtoarele mecanismeN B.)odelele arentale greRite Tn care sunt im licaHi diferiHi factor caNmamP an3ioasP ce oate transmite an3ietatea co ilului,e3 erienHe an3iogene Tn erioda rimei co ilPrii,aRte tPri e3agerate de la co ii Ri continua resiune faHP de aceRtia entru a se realiFa la un Rtandard nerealist,criticismul e3agerat.*ceasta determinP la co ii sentimentul de inadecvenHP Ri insecuritate,cu tendinHa de a reacHiona an3ios,Tn mod dis ro orHional. 8.ERecul de a TnvPHa osibilitatea frQnPrii nevoilor.*cest lucru se datoreRte fie su ra rotecHiei arentale,fie reMetului sau negliMPrii,ceea ce Ti face inadecvaHi Tn faHa com etiHiei din viaHP.IndiviFii se desvoltP astfel incom etenHi entru lu tP iar entru concurenHa vieHii sunt slab regPtiHi.%in aceste motive ei realiFeaFP situaHiile ca dificil de mani ulat Ri Tn acelaRi tim ameninHPtoare,motiv 36 entru care inadecvenHa lor devine im ortantP iar ca reFultat se desvoltP an3ietatea.#hiar Tn caF de succes la aceRti indiviFi an3ietatea oate creRte de asemenea,iar Tn caF de eRec,situaHia devine e3trem de traumatiFantP. G.Im osibilitatea de a mQnui im ulsurile L ericuloaseL.6evroticul devine an3ios Tn situaHii cQnd vrea sP evite sentimentele ericuloase,deoarece Tn aceste caFuri se desvPluie inferioritatea lor sau fenomenul ar duce la ericlitarea relaHiilor cu alHii.)Qnuirea ostilitPHii,de e3em lu,tinde a fi o sarcinP dificilP entru nevrotic,acest lucru fPcQndu5se cu reHul ierderii dragostei,securitPHii Ri acce tPrii de cPtre alHii. A.%ificultPHile an3iosului de a lua deciFii Tntr5o situaHie dubitativP. @.,eactivarea unor traumatisme care au acHionat anterior. %escrierea clinicP.6evroFa an3ioasP se caracteriFeaFP rintr5o stare de an3ietate cronicP,Tntreru tP de e isoade acute de an3ietate.6evroticul,subliniaFP (naith +BE:B- TncearcP sP evite an3ietatea,ca un handica sever,dre t reFultat al stilului sPu de viaHP.*n3ietatea este resimHitP sub forma disconfortului sihic Ri se oate e3 rima rin sim tome cum ar fi anica sau frica nemotivatP,iar Tn alte situaHii rin somatiFarea arHialP cu a ariHia unor dureri musculare,cefalee, tremor, al itaHii,trans iraHii,tulburPri res iratorii,greHuri etc. In forme uRoare an3ietatea se manifestP

doar ca o stare de disconfort. 6evroticul an3ios trPieRte Tntr5o stare de tensiune continuP,su Prare Ri ne utinHP cronicP,este hi ersensibil Ri iritabil Tn relaHie cu alHii,de resiv.!oarte frecvent,dacP nu constant, acienHii se lQng de reFenHa unei stPri de tensiune muscularP,mai ales Tn regiunea cefei,diaree uRoarP cronicP,tulburPri frecvente ale somnului, trans iraHii frecvente,mai ales almare,tahicardie,creRteri ale tensiunii arteriale. 6evroticul acuFP o stare de insecuritate Ri an3ietate,fenomene resimHite atQt cu caracter ermanent cQt Ri Tn usee aro3istice.*lte sim tome sunt Tn ra ort cu severitatea an3ietPHii.(e mai ot manifesta astfel fenomene de nervoFitate, iritabilitate,accentuarea timiditPHii Ri nehotPrQrii.Pe acest fond,uneori acienHii ot deveni hi erconRtiincioRi,ambiHioRi.Pot reFenta astenie fiFicP Ri sihicP, insomnie, de resie,labilitate afectivP,agresivitate,ina etenHP cu scPderea Tn greutate. (im tomele fiFice cores und acelora legate de creRterea secreHiei de adrenalinPN tahicardie, al itaHii,creRterea tensiunii musculare,trans iraHii almare,dilatarea u ilelor, uscarea mucoaselor,senFaHie de constricHie toracicP, sufocare etc. Un caFuri mai grave a are ina etenHa,scPderea Tn greutate,im otenHa sau frigiditatea.#efaleea se oate manifesta sub diferite forme. *tacul acut de an3ietate a are mai ales nocturn,dar uneori oate fi Ri diurn. #riFele diurne sau nocturne de an3ietate se manifestP rin senFaHia acutP de fricP, trans iraHii,teroare, anicP.Uneori la declanRarea acceselor acute contribuie conflictele din familie,traume sihice Rcolare sau sentimentale.PreFenHa unei mame an3iogene,a unui tatP brutal oate,de asemenea sP declanReFe criFe de an3ietate acutP.%u P criFP oate sP ersiste o stare de obosealP,de scPdere a controlului emoHional,insomnia sP devinP Ri mai ersistentP.Uneori aceste criFe ot determina sim tome sihofiFiologce sau sindroame sihosomatice entru care acientul va trece rin numeroase cabinete medicale. (im tomele criFei variaFP de la ersoanP la ersoanP,ti ic fiind incluse al itaHiile,res iraHia su erficialP,trans iraHiile,senFaHia de frig, aloarea feHei Ri e3tremitPHilor, ola"iuria,senFaHiade catastrofP Ri moarte.*n3ietatea,Tn criFP este fPrP obiect Ri se asociaFP cu numeroase reacHii vegetative cum ar fi tulburPri res iratorii Ri de ventilaHie +hi erventilaHia- Ri care rin ele TnsPRi +datoritP alcaloFei- ot agrava an3ietatea care le5a determinat +uneori aceastP stare oate duce QnP la leRin-.Uneori criFele acute de an3ietate ot lua as ectul unor criFe itiatice ti ice.#riFele ot fi Filnice,de cQteva ori e Fi,sP tPmQnale sau lunare. *s ectul de catastrofP Ri de moarte iminentP dau atacului de an3ietate acutP as ectul unei e3 erienHe terifiante. %u P criFP individul acuFP o stare de astenie,de resie,scPdere a controlului emoHional,scPderea Tn greutate fiind de asemenea constantP.Untre criFe insomnia,astenia devin tot mai ersistente Ri 37 acest lucru se accentuiaFP,cu cQt criFele sunt mai frecvente.#entrarea an3ietPHii Ri a sim tomelor de acom aniament e anumite organe, oate determina a ariHia unor fenomene s ecifice care au fost denumite cQndva cu termenul de LnevroFP de organL.*cest fenomen re reFintP o cauFP serioasP de eroare Tn diagnosticul nevroFei an3ioase, acientul erindQndu5se rin cabinetele a numeroRi medici de diferite s ecialitPHi. #oleman Ri 1roen +BED8- sintetiFeaFP astfel sim tomele redominente din nevroFa an3ioasPN 5inabilitatea de concentrareX 5dificultPHi Tn luarea de deciFiiX 5sensitivitatea e3tremPX 5descuraMareaX 5tulburPri de somnX 5trans iraHii e3cesiveX 5tensiune muscularP continuPX 6evroticul an3ios este deci o ersonalitate cu an3ietate cronicP,cu o teamP Ri o sensibilitate ermanentP Ri e3ageratP,cu senFaHia de descuraMare.Li sa de Tncredere Tn deciFiile Ri osibilitPHile lor de e3ecuHie Ti conduc la eRecuri deFastruoase +ei antici eaFP Tn viitor numai eRecuri Ri dificultPHi-.;isele bolnavilor sunt o ulate de coRmaruri +cPderi de la TnPlHime,accidente,crime etc-.UtiliFarea e3cesivP de tranchiliFante,somnifere,alcool com licP Ri mai mult tabloul clinic al nevroFei an3ioase. EvoluHia nevroFei an3ioase oate fi mai acutP sau de o manierP mai lentP,Tn tim ce o serie de manifestPri sihosomatice se ot sistematiFa +dureri

recordiale Tn situaHii de stres,tulburPri cronice de tranFit,greHuri,cefalee cronicP-. *ceste tulburPri ot merge s re croniciFare,Tn caF de evoluHie nefavorabilP, fenomenele sihosomatice devin tot mai regnante,a are o stare de an3ietate Ri iritabilitate +dureri recordiale,mai ales Tn situaHii stresante,tulburPri cronice de tranFit intestinal,greHuri,cefalee cronicP-. Un caF de evoluHie nefavorabilP fenomenele sihosomatice devin tot mai regnante,a are o stare de resivP cronicP Ri o mare iritabilitate a ersonalitPHii.La tineri ca acitatea de TnvPHare scade rogresiv iar viitorul lor este ericlitat. ,ussel Ri colab.+BE:9- subliniaFP cP du P C ani C:W dintre acienHii cu nevroFP an3ioasP studiaHi erau deMa vindecaHi,Tn tim ce 7reen +BECE- gPsesc doar B8W vindecPri Ri Tn C:W reFultate favorabile. 8.6evroFa de resivP 6evroFa de resivP se caracteriFeaFP rin reFenHa regnantP Tn cadrul sim tomatologiei a de resiei,de resie Tn dis ro orHie cu situaHia incriminatP. 6evroFa de resivP ar avea cam 895G9W ondere,Tn cadrul celorlalte nevroFe. 7losarul O)( +BEDC- defineRte nevroFa de resivP ca e o de resie dis ro orHionalP,urmare a unei e3 erienHe de resante,reacHia fiind legatP de traume sihice care reced boala +mai ales o ierdere-.%e resia nevroticP se deosebeRte de cea sihoticP nu numai rin intensitatea ei mai micP dar Ri rin reFenHa sau absenHa altor caracteristici sihotice sau nevrotice.#a Ri Tn caFul altor forme de nevroFP observPm cP glosarul O)( dP o definire foarte largP + robabil entru a satisface unctele de vedere foarte diferite din acest domeniu-.Yiloh Ri colab.+BED8- subliniaFP cP termenul de nevroFP de resivP este un diagnostic rin e3cludere Ri Tn rimul rQnd de e3cludere a trPsPturilor de resiei endogene. Etiologie.Teoretic Tn nevroFa de resivP, acientul va reacHiona Tn faHa angoasei e3istenHiale rin de resie Ri scPderea autostimei.%eclanRarea bolii a avut o motivare neTnsemnatPNcontradicHii cu rofesorii, PrinHii,educaHie mai severP, eRecuri etc.Im unerea unei cariere, articularitPHi fiFice + Prul roRu,de e3em lu- sau lingvistice +vorbirea Tntr5un anumit dialect- au fost adesea incriminate. In toate caFurile indiviFii realiFau sitauaHia unei ierderi+materiale sau a stimei,a osibilitPHilor de viitor-. 38 #onflictul legat de rocesul identificPrii Ri se arPrii este Tn mare arte nereFolvat, acienHii realiFeaFP ca e o ierdere,situaHia lor de de endenHP +realiFeaFP o li sP de valoare cu scPderea autostimei-. Un cadrul acestui fenomen,rolul rinci al l5ar avea familia,care rin su ra rotecHie sau neTncredere,mai ales faHP de un tQnPr,Ti frQneaFP acestuia drumul s re maturiFare. PsihanaliRtii vorbesc de conflicte intra sihice Tn tim ce medicii racticieni sunt TnclinaHi mai ales s re im licarea ereditPHii sau a structurii microsociale Tn care individul trPieRte. Un rol esenHial Tn dinamica nevroFei de resive Tl are o ierdere sau o modificare a vechiului model de e3istenHP.Pierderea,aratP (naith +BE:B- MoacP rol im ortant Tn cadrul naturii unei de resii,Tn general.!reud deFvolta teoria ostilitPHii interioriFate ca roces central Tn geneFa de resiei +ego5ul este sadic tratat de cPtre su erego-.!reud im licP aici nu numai ierderea unei fiinHe dragi dar Ri senFaHia cP a fost rPnit,negliMat,e3clus de la unele recom ense,cu formarea unor stPri de ambivalenHP faHP de alte ersoane.!oarte mulHi autori au subliniat rolul unor ierderi rin moarte sau se arare. In determinarea unei nevroFe de resive 6emiah Ri *nthony+BEDC- descriu A factori im ortanHiN B.schimbarea bruscP a dis oFiHiei,ca rPs uns s ecific faHP de de rivare Ri ierdereX 8.scPderea autostimeiX G.conflicte cu instinctul agresivitPHiiX A.e3istenHa unei structuri a ersonalitPHii caracteriFatP rin narcisism, de endenHP, ambivalenHPX *Ra cum se oate remarca,conce tul de de resie,ca reFultat direct sau indirect al e3 erienHei traumatice a unei ierderi,este o i oteFP atractivP,motiv entru care ea a fost abordatP de numeroRi autori.%e fa t,aratP #oleman Ri 1roen,nevroticul de resiv are o redis oFiHie s ecialP de a reacHiona la aceste ti uri de stres, acienHii avQnd o scPdere a toleranHei la stres Ri o rigidP desvoltare a conRtiinHei,ceea ce Ti face uRor TnclinaHi s re formarea unor sentimente de vinovPHie.(e Rtie cP situaHia stresantP este mereu Tn cPutarea unui LcPlcQi a lui *hileL,uneori entru a reactiva vechi

conflicte Ri traume +de e3em lu anumite ierderi semnificative din co ilPrie-.*lteori,subliniaFP autorii,individul este nevoit a5Ri re rima sentimentele ostile faHP de fiinHele iubite.%acP acienHii se se arP de aceste ersoane,sau aceste ersoane mor,fenomenul oate duce la intense reacHii de vinovPHie Ri la a ariHia de resiei. La adolescenHi ierderea unui obiect iubit este o cauFP deosebit de frecventP. Tot la aceastP vQrstP criFa de identificare,refugiul Tn fanteFie,im resia cP nu este iubit sau cP este res ins duc la ierderea su ortului emoHional Ri la a ariHia unei de resii. !actorii familiali au fost gPsiHi Tn cadrul lotului nostru ca foarte im ortanHi. *stfel PrinHii erau nervoRi,aveau numeroase confllicte Ri com le3e,Tntre ei Ri co il nu se utea stabili o comunicaHie autenticP,sincerP,discuHiile fiind Tn ermanenHP lecHii de moralP. #erturile dintre PrinHi,brutalitatea,alcoolismul,viciile PrinHilor au creat bolnavilor,sentimente de urP Ri vinovPHie,dorinHa de a se des PrHi de casP cQt mai recoce. #a ersonalitate, acienHii erau ersonalitPHi slabe,cu resurse ada tative salbe, labile afectiv, lQngPreHe,retrase sau uHin sociabile. #a Ri Tn caFul altor nevroFe Ri nevroticul de resiv oate uFa de sim tomele sale,Tn sensul unui Lbeneficiu secundarL.(5a vorbit mult de im ortanHa relaHiilor dintre PrinHi Ri co ii.)elanie Ylein +BEA:- ro une termenul de oFiHie de resivP, ca stadiul e care ar trebui sP5 l strPbatP co ilPria.%acP relaHiile cu mama se reFolvP oFitiv, oFiHia de resivP ar fi reFolvatP Ri invers +cQnd viaHa ulterioarP s5ar desvolta ca un de resiv-. Zi (naith +BE:B- aratP im ortanHa unor ierderi la vQrste recoce +B95B@ ani-,deRi numeroRi indiviFi ot trece uRor este aceste ierderi dacP e3istP un su ort sihologic Ri social.LegPtura dintre moartea PrinHilor Ri de resie oate avea o e3 licaHie Ri rin intermediul unor factor ereditari. 39 (tudiind evenimentele recente +sub C luni- la un lot de acienHi,Pay"el Ri colab.+BECE- gPseRte urmPtoarele situaHiiN 5creRterea certurilor cu soHulX 5se ararea Tntre soHiX 5Tnce erea unui alt ti de muncPX (5au mai incriminat Ri alHi factorN lecarea unui membru de familie,boli,decese Tn familie.TotuRi,trebuie vPFut Tn ce mPsurP aceste motive sunt cauFa sau efectul tulburPrilor din cadrul unei nevroFe de resive. Un nevroFa de resivP s5au im licat de asemenea numeroase cauFe sociale.*m vPFut mai sus im ortanHa dinamicii familiale.O serie de evenimente ca scPderea statutului social, rofesional sau economic,dis aritatea Tntre aRte tare Ri realiFare au de asemenea un rol im ortant.Un argument im ortant rivind im ortanHa cauFelor sociale este actuala creRtere a de resiei la femei +graHie statutului social mai scPFut,scPderii autostimei Ri as iraHiilor-. )ariaMul ar roteMa mai mult e bPrbaHi decQt e femei.%u P 1rown +BED:- urmPtorii factor ar favoriFa a ariHia mai frecventP a nevroFei de resive la femeiN 5 reFenHa a este G co ii este BA aniX 5li sa mamei Tnainte de BB aniX 5li sa de relaHii de intimitate cu soHul sau rietenulX 5statutul de neangaMat Tntr5o rofesieX O mare im ortanHP Tn sihodinamica nevroFei de resive Tl au o serie de modele cognitive Ri com ortamentale.%u P 1ec" +BECD- manifestPrile dis oFiHiei sunt determinate de structura individualP a e3 erienHei individului,mediate rintr5o schemP articularP +un set de atitudini,credinHe, rin care individul inter reteaFP mediul sPu, e ceilalHi indiviFi din Murul sPu Ri e el TnsPRi-.*ceasta resu une o schemP care de obicei este ado tatP TncP din viaHa tim urie Ri se caracteriFeaFP rin conce Hii negative rivind sPnPtatea sa.OdatP format acest ti de schemP tinde a fi a oi reTntPrit.%u P P.(naith +BE:B- a ariHia tardivP a de resiei este reFultatul activitPHii a trei aternuri cognitive + rinci ala triadP a tulburPrilor-N 5o rivire negativP asu ra lumiiX 5o rivire negativP asu ra luiX 5o rivire negativP asu ra viitoruluiX %e resia a are Ri ca o scPdere a reTntPririi sociale Tn sco ul realiFPrii unui com ortament ada tativ +Liberman Ri ,as"in,BEDB-.PoFiHia teoriei TnvPHPrii Tn aceastP rivinHP este cP de resia nu este consecinHa rimarP dar este totuRi consecinHa falsei gQndiri.(chema formPrii de resiei re reFintP un set de atitudini Ri credinHe rin care individul inter reteaFP lumea Ri ro ria sa reFenHP Tn lume. %escriere clinicP.Individul cu nevroFP de resivP a are ca un individ descuraMat Ri trist,cu un nivel

a reciabil de an3ietate,cu diminuarea activitPHii Ri scPderea autostimei Ri autoTncrederii.%in aceste motive asistPm la o scPdere marcatP a iniHiativei,indiviFii se lQng de tulburPri de concentrare,de greutPHi Tn memorare Ri re roducere,insomnie,tulburPri somatice.Un unele situaHii,diagnosticul diferenHial cu neurastenia este ractic im osibil +gradul de de resie este aici mult mai mare-. *"is"al Ri colab. +BED:- fac o listP a rinci alelor elemente care intrP Tn conce tul de de resie nevroticPN 5contrastul cu sihoFa + ersistenHa simHului realitPHii,li sa unor sim tome ca halucinaHiile sau ideile delirante-X 5boalP uRoarP +tulburarea de dis oFiHie este mai uHin severP Ri disturbatoare faHP de unele funcHii fiFiologice ca a etit,somn,libidou-X 5coe3istenHa unor sim tome nevrotice +deRi de resia dominP tabloul clinic,se adaugP Ri alte sim tome nevrotice caNan3ietatea, de ersonaliFarea, astenia, insomnia etc-X 5 reFenHa reactivitPHii Ri a sihogeneFeiX 3: 5de resia se caracteriFeaFP rintr5o tendinHP de lungP duratP de a reacHiona dis ro orHionat la stres, rin dis oFiHie de resivPX Un acelaRi sens Ylerman Ri colab.+BEDE- ro un o listP de alte cinci dimensiuniN 5gradul Tn care tulburPrile sunt reci itate de stresX 5severitatea de resieiX 5vulnerabilitatea individualP constituHionalP la de resieX 5dimensiunea de resieiX 5influenHa vQrsteiX La tineri Ri mai ales la adolescenHi sim tomele de resive ot fi evidente sau mascate +de diferite sim tome somatice,fugP,insomnii-.*dolescentul cu nevroFP de resivP a are ca o ersoanP tristP,nefericitP,retras social,necomunicativ,are im resia cP este e cale de a fi abandonat.)ulHi Tl considerP stu id,el TnsPRi se considerP enibil,nerealiFat,situaHie Tn care oate deveni agresiv,certPreH, bPtPuR. !amilia a fost mereu incriminatP Ri Tn acest ti de nevroFP.%in aceste motive au frecvent tendinHa de a fugi de acasP,de a scP a de tensiunile din familie,mai ales cQnd PrinHii se ceartP.#riticismul e3agerat, ierderea unei fiinHe dragi au fost factori reci itabHi. In lotul nostru acienHii erau triRti, lQngeau uRor,erau astenici Ri li siHi de elan sau foHP vitalP,nu uteau TnvPHa,aveau tulburPri de atenHie Ri de memorie.(e mai adPuga hi eresteFia,irascibilitatea,senFaHia cP nu5Ri gPseRte drumul Tn viaHP, oscilaHii Tn rivinHa carierei.*u e3istat Ri idei de sinucidere. In alte situaHii, e fondul de resiv a Prea tendinHa de dominare Ri de a dicta PrinHilor Ri mai ales fraHilor mai mici,refuFul de a artici a la treburile gos odPreRti,uneori teroriFarea sau chiar lovirea PrinHilor.*ceste stPri ot fi urmate de erioade de a atie Ri indiferenHP, instabilitate afectivP,refuFul de a mai vorbi.La toHi acienHii randamentul Tn muncP era scPFut,la fete au mai a Prut fenomene legate de viaHa sentimentalPNinversiune afectivP faHP de bPieHi,o oFiHie de a se cPsPtori. %intre sim tomele de mascare a de resiei am notat de asemeneaN im ulsiunile dromomanice,li otimiile ortostatice,scPderea Tn greutate,tulburPri vegetative, reocu Pri i ohondrice, al itaHii tahicardie etc. 6evroticul de resiv este serios disturbat Tn activitatea sa,Tn caFuri serioase fiind inabili entru muncP,TnsinguraHi,TnclinaHi de a vedea numai as ectele negative ale vieHii.Un unele situaHii o asemenea stare necesitP chiar s italiFarea. EvoluHia bolii oate fi mai ra idP sau mai lentP,Tn formele croniciFate a ar mai ales fenomenele de somatiFare,modificPrile caracteriale se ot im rima a oi ca trPsPturi de ersonalitate + esimism,viFiune catastroficP,neTncredere Tn sine Ri alHii asivitate-.EvoluHia TndelungatP accentuiaFP un caracter a atic,cu sentimentul vinovPHiei, oate a are abuFul de alcool sau de droguri, oate face acte im ulsive sau antisociale.%egradarea oFiHiei sociale se oate datora acestor sentimente de urP Ri ranchiunP socialP e care le deFvoltP. G.6evroFa i ohondricP 6evroFa i ohondricP se caracteriFeaFP rintr5 o griMP e3ageratP faHP de ro ria sa stare de sPnPtate Ri im resia cP suferP de anumite boli fPrP a avea entru aceatsP susHinere o argumentaHie temeinicP.6u este rea frecventP la adolescenHi, dar oate a are Tn caFul criFei ersonalitPHii.%eRi fenomenele i ohondrice sunt frecvent TntQlnite Tn numeroase situaHii siho atologice,nevroFa i ohondricP,ca atare,re reFintP doar @W din numPrul

total al nevroFelor Ri are a fi mai frecventP entru erioadele mai tardive de vQrstP,fiind mai frecventP la femei decQt la bPrbaHi. Termenul de i ohondrie rovine din limba greacP +#hondron[cartilagiu- iar i ohondru este aria abdominalP sub care se roiecteaFP stomahul, ficatul, s lina, organe a cPror tulburare se credea cP oate determina o serie de tulburPri mintale +i ohondria-. 41 EtiologieN!reud e3 lica i ohondria rin fenomenul narciFic,com ortamentul i ohondric fiind o reacHie de a Prare.PreFenHa unor ersoane iubite suferinde oate fi un factor favoriFant,dar e3istP Ri o TnclinaHie LereditarPL de a somatiFa stresurile.,efugiul Tn boalP,cu beneficiul secundar,legPtura simbioticP a unor mame su ra rotectoare care simt nevoia de a TngriMi co ilul e3agerat, ot fi factori etiologici favoriFanHi.Tot !reud ostuleaFP cP i ohondria re reFintP o retragere a interesului sau a libidoului din obiectele lumii e3terioare,Tn locul acestui fenomen intensificQndu5se toate fantasmele rivind ro riul cor . !reud a lansat i oteFa cP i ohondria re reFintP baFa somaticP a aranoei,la fel cum nevroFa an3ioasP ar fi baFa reacHiilor somatice din isterie. Pentru (ullivan i ohondria ar fi un ti aticular de o eraHie securiFantP, reocu area entru cor servind ca LlimbaML faHP de o situaHie inter ersonalP +Tn acest fel an3ietatea utQnd fi minimaliFatP sau evitatP-. I ohondria,aratP #hrFonos"i,este caracteriFatP rintr5un simbolism im licit, centrat asu ra cor ului,reflectQnd astfel o regresiune a cunoaRterii.1oala devine,de fa t,aici,as ectul e3terior al ersonalitPHii.,ado subliniaFP cP i ohondria serveRte la ascunderea sentimentelor de furie re rimatP.(entimentele simbolice de nedorit,res ins,iFolat se ot e3 rima rin i ohondrie.Unele sim tome i ohondrice se ot TnHelege mai bine Tn cadrul rolului acientului Tn familie sau Tn funcHie de factorii socio5culturali. *numite reocu Pri somatice sunt larg acce tat Tn cultura noastrP +interesul entru greutatea cor oralP,controlul sQnilor, icioarelor,taliei sunt chiar TncuraMate-. La femei e3istP un com le3 de reocu Pri i ohondrice acce tate social.%ar modul de viaHP este un fenomen Tn continuP schimbare Ri robabil Tn viitor noi schimbPri se vor etrece.(e Rtie cP e3istP Tn e3 rimarea fenomenelor siho atologice un ti de e3 rimare Le3istenHialPL Ri un alt ti de e3 rimare LvisceralPL sau somaticP. Ultimul mod de e3 rimare este s ecific mai ales gru elor de o ulaHie suburbanP, cu grad de intelectualiFare mai redus,a unor gru e subculturale sau a Fonelor subdesvoltate.%u P *nna !reud i ohondria ar fi rarP la co ii,cu e3ce Hia acelora orfani de mamP sau instituHionaliFaHi,deRi o serie de L recursoriL i ohondrici ot a are Ri la aceRtia +obosealP,tulburPri de somn,diferite obsesii etc-.PreFenHa unor ersoane iubite,suferinde,Tn Murul co ilului, ot de asemenea favoriFa a ariHia i ohondriei.Yolb +BEDE-,;angham +BECE- vorbesc de o TnclinaHie ereditarP de a LsomatiFaL stresurile.(e Rtie cP Tn societPHile civiliFate se acordP o mare im ortanHP Ri TngPduinHP entru eRecuri,su ra rotecHie Ri TncuraMarea de endenHei entru indiviFii bolnavi.*cest fenomen oate duce la regresiune Ri la refugiul Tn boalP. %u P Pilows"i +BECE- trei factor ar avea rol rinci al Tn nevroFa i ohondricPN 5 reocu area deosebitP entru cor X 5frica e3ageratP de boalPX 5convingerea cP este bolnav,motiv entru care rPs unsul la tratament este adesea nulX )aniera de erce ere a LboliiL oate fi TnvPHatP Tn conte3tul social Ri al ro riului gru etnic,Tn co ilPrie, e baFa felului de manifestare a altora +mai ales a PrinHilor-.(tilul de a fi bolnav se oate brusc schimba,Tn caFul unor circumstanHe adverse individuale sau de gru . )ayon +BEDC- studiaFP factorii care contribuie la e3 rimarea disconfortului cor oral Ri a fenomenelor sim tomatice.*r fi vorba de factori redis oFanHi Ri reci itanHi.%in gru a factorilor oredis oFanHi ar face arteNstructura ersonalitPHii,e3 erienHa anterioarP rivind boala lui sau a altora,cunoRtinHele sanitare ale individului, aternurile com ortamentale rivind Lfelul de a fi bolnavL Tn gru ul cultural din care face arte,situaHia socialP reFentP a individului.%intre cauFele reci itante fac arte diferite situaHii stresante, ublicitatea des re boalP,toleranHa la boalP

a gru ului din care individul face arte. %escriere clinicP.I ohondria denotP reocu are,neliniRte subiectivP referitoare la o suferinHP fiFicP gravP,fPrP a avea entru aceasta un substrat obiectiv +organic sau fiFiologic-.Este vorba de o reocu are e3ageratP de sPnPtate,cu e3agerarea sim tomelor uRoare Ri afirmarea unora ine3istente.#onvingerea Tn e3istenHa bolii este atQt de intensP,TncQt indiviFii referP orice formP de tratament,oricQt ar fi de laborios sau de ericulos. 4* %u P (naith +BE:B- termenul de nevroFP i ohondricP este TnHeles de clinician Tn trei maniere distincteN B.o reocu are morbidP rivind sPnPtateaX 8.convingerea an3ioasP cP sufere Tn reFent de o anumitP boalPX G.(tarea acientului cores unde e3 resiei La se bucura de o sPnPtate reaLX Elementul central al manifestPrii clinice Tn nevroFa i ohondricP Tl constituie,Tn rimul rQnd tulburPrile de dis oFiHie.*cest lucru se oate e3 rima rin reFenHa unei de resii manifeste sau a unor manifestPri de mascare a de resiei.(tarea de resivP duce la creRterea tensiunii musculare Ri la tulburPri funcHionale ale sistemului nervos vegetativ.#a Ri Tn cadrul an3ietPHii aceste fenomene duc la tensiuni musculare dureroase, al itaHii,dureri localiFate,tulburPri res iratorii Ri digestive.%urerea oate fi ,du P (engel,Ri o e3 resie simbolicP a unui sentiment sever de vinovPHie.*Ra cum am mai arPtat,e3 rimarea somaticP a de resiei este Ri un rodus social Ri cultural +de inFQnd de vQrstP,de statut social-.Un rol im ortant Tl are Ri fa tul cP Tn acordarea statutului de bolnav,medicii dau mai multP im ortanHP fenomenelor fiFice decQt sihice.!oarte im ortante,de asemenea,sunt anumite condiHii sociale Tn care fenomenele i ohondrice a ar,rolul lor de LcQRtig secundarL +de atenHie,sim atie etc-. Pacientul i ohondric ne oferP o descriere recisP Ri detailatP a sim tomatologiei +folosind adesea notaHii fPcute anterior,dosare etc-.Ei descriu,mai ales tulburPri Tn regiunea abdominalP Ri a a aratului e3cretor,fPrP a e3clude Ri alte organe Ri sisteme.*deseori sunt abonaHi la resa medicalP,citesc multP literaturP medicalP, motiv entru care a oi singuri realiFeaFP diferite diagnostice de care ar suferi +cancer (I%*,boli grave de inimP etc-.Un ciuda ignoranHei lor ei au o mare TnclinaHie de a5Ri studia cor ul,Ri se conving cP suferP de ceva grav Ri incurabil.Un ciuda acestor reocu Pti,Ri a diagnosticelor grave e care cred cP le au ei nu e3 rimP o an3ietate com arabilP cu aceea a adevPraHilor acienHi Ri acest lucru s5ar datora e3celentei lor condiHii fiFice.7raHie bogPHiei de informaHii medicale e care le osedP,ei ot urma adesea tratamente com licate, rescrise de ei TnsPRi. PacienHii studiaHi de noi reFentau e rimul lan o emotivitate crescutP,mai ales Tn cadrul RcolariFPrii +fricP de a nu greRi,de a nu su Pra rofesorii etc-.6ivelul intelectual nu era rea mare la acienHii noRtri iar ameninHarea cu eRecul Rcolar era mereu reFentP.%in aceste motive acienHii erau Tntr5o stare de stres ermanentP.Primul e3amen medical a a Prut ca ceva salvator entru acient,dar uneori Ri entru familie,centrul de greutate fiind diriMat de acun Tnainte s re Lstarea de sPnPtateL a co ilului. PacienHii reFintP acuFe i ohondrice,uneori difuFe ,alteori centrate e anumite organe.Intreaga familie este Tn alertP, PrinHii devin TnsoHitorii ermanenHiu ai elevilor la diferitele cabinete medicale.!amilia TnsPRi reFintP lQngeri detailate Ri are convingerea unor suferinHe foarte im ortante,chiar incurabile. Putem avea de a face ca Ri la adulHi cu indiviFi cu dosare medicale Hinute la Fi, reHete, analiFe etc.PlQngerile acienHilor sunt de cele mai multe ori difuFe,fPrP nici o roiecHie anatomicP,se remarcP cu uRurinHP marile e3agerPri,limbaMul din cPrHi sau reviste, medicamentul devine o obiRnuinHP Ri obiRnuit a are automedicaHie sau recurgerea la diferiHi vindecPtori em irici. In afara fenomenelor i ohondrice descrise mai sus e3istP o serie de sindroame asociate fenomenului i ohondric nevrotic.%intre acestea citPm Tn s ecial de ersonaliFarea Ri derealiFarea nevroticP. %e ersonaliFarea nevroticP.%e ersonaliFarea nevroticP se caracteriFeaFP rin sentimentul cP obiectele din Mur sau PrHi ale cor ului sunt modificate, ireale, stranii Ri rivate de semnificaHia lor normalP,cP ersonalitatea lor s5a schimbat,este irealP,vagP sau automatiFatP.In ciuda acestor fenomene acientul este convins de

caracterul subiectiv al acestor acuFe. Etiologie.E3 erienHele cu L(% Ri mescalinP au utut re roduce e3 erimental fenomenul de de ersonaliFare.*ceste fenomene s5au obHinut Ri Tn caFul fenomenelor de de rivare sensorialP Ri de e3citare a lobilor tem orali.*nthoni subliniaFP im ortanHa mecanismului sihogenetic Tn de ersonaliFarea nevroticP, unde ar fi vorba de fenomene de tulburPri ale identificPrii eu5 43 lui,de ersonaliFarea fiind un ti de a Prare atologicP Ri rimitivP.Este vorba aici de un fenomen de tulburare a erce erii lumii TnconMurPtoare Ri a ro riului cor Ri se TnsoHeRte de sentimentul alterPrii,alienPrii.Este vorba de o disociere Tntre cunoRtinHele anterioare Ri noile sensaHii cu iluFii sau halucinaHii de erce Hie,false recunoaRteri. %escriere clinicP.%e ersonaliFarea nevroticP se desfPRoarP e un fond de conRtiinHP Ri de com ortament normal,de contact ermanent cu mediul.(ensaHia subiectivP a de ersonaliFPrii este trPitP cu criticP Ri oate fi e o duratP mai lungP sau mai scurtP de tim .(ensaHia de ersonaliFPrii este o trPire stranie Ri constP Tn erce erea modificPrii fie a Tntregului cor ,fie a unor PrHi din el.Uneori oate a are chiar sensaHia dedublPrii ersonalitPHii,sensaHia cP nu mai oate sP5Ri e3 rime sentimentele Ri cP ele nu5i mai a arHin.*tQt derealiFarea cQt Ri de ersonaliFarea sunt acom aniate de tulburPri emoHionale, an3ietate, er le3itate Ri mai rar senFaHie de fericire Ri fascinare.!enomenul derealiFPrii ar fi mai frecvent la fetele de BA ani Ri care ar reFenta un grad mai mare de imaturitate afectivP, sau ar a are e fondul unor stPri reactive+Yor"ina-. %u P )ayer57ross de ersonaliFarea ar fi un rPs uns reformat al creierului +ar de inde de interesarea sistemului limbic Tn care se realiFeaFP integrarea e3 erienHei,memoriei Ri dis oFiHiei-.,oth +BE@E- ra orteaFP a arHia de ersonaliFPrii e fondul nevroFei fobice. Un cadrul de ersonaliFPrii Ri derealiFPrii nevrotice,individul are im resia cP obiectele din Murul sPu, PrHi ale cor ului sPu sunt modificate,ireale,stranii, rivate de semnificaHia lor normalP.*ceste fenomene sunt mult mai frecvente la tineri,ei trPind,adesea entru scurt tim im resia unor schimbPri vagi sau automatiFate.Un ciuda dramatismului unui asemenea fenomen,individul are conRtiinHa caracterului lor subiectiv.!enomenul de ersonaliFPrii este foarte frecvent la tineri.%u P 6emiah Tn colegiile americane fenomenele s5ar TntQlni Tn a roa e @9W din caFuri.*ceastP mare frecvenHP s5ar datora fenomenelor desvoltPrii cor orale Ri a integrPrii noii imagini.%erealiFarea de asemenea ar fi im ortantP Ri ea nu ar a are decQt du P B85BG ani,numai du P aceastP vQrstP e3istQnd condiHii ca un asemenea fenomen sP se etreacP.Todd +BED@- numeRte acest fenomen Lsindromul lui *lice Tn <ara )inunilorLTn care s5ar reuni fenomenul de derealiFare cu acela de de ersonaliFare. Un dismorfofobia nevroticP este interesatP Tn mod deosebit e3tremitatea cefalicP +nas,gurP, omeHi etc-.Uneori oate a are chiar senFaHia de dedublare a ersonalitPHii,senFaHia cP nu5Ri mai oate e3 rima sentimentele Ri cP acestea nu5i mai a arHin. Un alt sindrom asociat conce tului i ohondric Tl constituie nevroFa de accident sau nevroFa de rentP.Un cadru acestei stPri,e3istP o dis ro orHie Tntre interesarea anatomo atologicP Ri sim tomatologie +LnevroFP de com ensareLsau LnevroFP de litigiuL-.%u P )iller aceastP stare a are Tn situaHia Tnde linirii a douP condiHiiN 5cQnd accidentul s5a rodus din vina altuia,cel uHin du P Prerea acientului-X 5Tn situaHia cQnd i s5ar cuveni des Pgubiri financiareX TulburPrile nu sunt,TnsP,motivate conRtient,nu este vorba de o simulaHie sim lP,Tn schimb sim tomele sunt severe Ri relungite.%eRi du P traumatism e3istP un im ortant sindrom sihoorganic,e3istenHa unor fenomene nevrotice este realP,iar e3istenHa unei de resii reactive este normalP du P accident. (indromul )unchausen sau Lde endenHa de s italL a fost introdus de cPtre *sher +BE@B-.Este vorba de acienHi ridicoli,care retind cP suferP de boli grave Ri Tndelungate.PacienHii ot imita boli grave,adevPrate urgenHe medicale +im licQnd chiar intervenHii chirurgicale-.1ar"er studiaFP un caF care a avut DG de internPri Tn decurs de B8 ani Ri altul cu B8A de internPri Tn 8G de ani.%u P *sher sindromul ar fi generat de urmPtorii factorN 5dorinHa de a fi

Tn centrul atenHieiX 5 lPcerea de a une e medici Ri s italul Tn TncurcPturPX 5dorinHa de a uFa de medicamenteX 5dorinHa de a scP a de res onsabilitPHi civile sau chiar enaleX 44 5dorinHa de a sta gratuit Tn s italX TotuRi nici aceste motive nu ar utea e3 lica totul. A.6eurastenia 6eurastenia este o formP clinicP de nevroFP caracteriFatP rin a ariHia e rimul lan a asteniei,fatigabilitPHii cronice Ri ahedoniei.Ponderea neurasteniei rintre celelalte forme de nevroFP ar fi de B9W din caFuri.Un forme uRoare neurastenia ar fi foarte frecventP Tn anumite medii sociale sau la anumite categorii de indiviFi +femei casnice,tineri etc-.Unii autori +(ullivan,(naith- nu considerP neurastenia ca avQnd o e3istenHP realP,ca un conce t unidimensional, ostulQnd TnsP e3istenHa sim tomelor neurastenice ca fiind de origine fiFiologicP +Tn stPri de eficienHP, malnutriHie,into3icaHii cronice etc-.!enomenele inter ersonale ar utea duce Ri ele la declanRarea unor sim tome cum ar fi oboseala,a atia,tulburPrile de somn,dar care sunt conce ute de autori ca o eraHii rotectoare Tn faHa scPderii autostimei, rin cPutarea refugiului Tn aceste sim tome L rotectoareL,Tn faHa unor stPri tensive, entru a scP a de sentimentul devaloriFPrii sau de ostilitate. Etiologie.1leuler res inge ideia lui 1eard rivind e uiFarea s.n.c. dre t cauFP a neurasteniei,considerQnd,din contra,munca beneficP, ersoanele care lucreaFP cPFQnd rar victimP neurasteniei. Termenul de neurastenie,Tn sensul e uiFPrii nervoase, a fost introdus Tn sihiatrie de cPtre 7eorge )iller 1eard +B:CE-,care susHinea cP Lnervii ot cedaL ca urmare a su rasolicitPrii.1eard TRi imagina celula nervoasP ca o baterie,care se oate e uiFa +cQnd reFerva de hranP stocatP se terminP, ierFQndu5Ri astfel Lsarcina naturalPL.7raHie acestei conce Hii,)etchell va elabora ti ul de tratament rin LodihnP com letPL,care utea duce la astfel de vindecare a Lanemiei creieruluiL. InfluenHa modelului lui 1eard va a are Ri Tn formulPrile tim urii ale lui !reud, rivind etiologia nevroFei.#a Ri 1eard el atribuia forHelor fiFico5chimice o im ortanHP mult mai mare decQt factorilor atologici.Un rima teorie freudianP rivind an3ietatea el face o distincHie Tntre factorii etiologici care duc la an3ietate Tn sihonevroFe +de origine sihogenP- Ri nevroFele actuale +care ar avea baFe fiFice-.%escPrcPrile tensiunilor se3uale ar avea la baFP substanHe chimice Ri humorale.6umai Tn sihonevroFe,an3ietatea s5ar datora factorilor sihici +Tn mod s ecific refulPrii-. !reud reciFa cP fatigabilitatea Ri astenia sunt reFultatul unei e uiFPri e3cesive a energiei libidinale,motiv entru care energia vitalP necesarP unor funcHii sihice sau de a Prare + entru a controla im ulsurile- diminuiaFP energia necesarP altor funcHii sihice.%ar aceiaRi acHiune e uiFantP oate sP o aibP Ri alte stresuri sihice, recum Ri diferiHi factori favoriFanHi,cum ar fi surmenaMul.Ulterior !reud a remarcat natura sihologicP a an3ietPHii Tn nevroFe,TnsP toatP viaHa el a vPFut o relaHie strQnsP Tntre fiFic Ri sihic + rimele recedQnd e celelalte-.O tulburare fiFiologicP actualP ar utea reci ita sim tomatologia sihonevroticP,devenind sursP de iritare.Pentru P.Vanet neurastenia ar fi o stare relungitP de obosealP fPrP cauFP somaticP.El considerP cP neurastenia se datoreRte unei de rivPri sihice Tn care e3istP o e uiFare a energiei mintale Ri o scPdere a funcHiilor sihice.*stPFi neurastenia este rivitP,Tn rimul rQnd ca un roces sihologic determinat de frustraHii relungite,descuraMare,li sP de s eranHP, lictisealP.Un neurastenie toate acestea sunt realiFate Tn cadrul unei reacHii de obosealP, fenomen comun multor situaHii de ada tare.(im tomatologia neurasteniei +an3ietate,tulburPri de somn,astenie,cefalee etc- sunt Ri reFultatul unei scPderi a reFervelor biologice.*celaRi rol atogenetic oate sP5l aibP Tn societatea modernP Ri LcQRtigul secundarL dar utiliFarea Tn acest sco a sim tomatologiei,ca Ri Tn caFul altor nevroFe nu este conRtientP.Trebuie de asemenea subliniat cP Tn societatea noastrP oboseala Ri sentimentul de demisie sunt foarte comune,TnsP un individ normal aMunge la o ada tare cores unFPtoare.La neurastenic,din contra,acest lucru duce la creRterea sentimentului de ne utinHP,de inadecvare Ri de endenHP de

alHii.(im tomatologia neurastenicP este reFistentP la tratament,Tn tim ce bolnavii nu ot acce ta natura sihologicP a bolii +fiind mai TnclinaHi s re e3 licaHii somatice-. 45 In cadrul lotului nostru am evidenHiat e3istenHa unor boli somatice ale PrinHilor,certuri Tn familie,a ariHia Printelui vitreg,certuri cu ersoane semnificative din familie+cu bunicii de e3em lu-.%e asemenea a mai fost vorba de conce Hii retrograde ale PrinHilor rivind educaHia co iilor sau viitorul lor,atitudine brutalP a tatPlui faHP de co il sau faHP de mamP, rPsfPH e3agerat sau orgoliu e3agerat rivind situaHia la TnvPHPturP a co ilului etc.O serie de cauFe fPceau trimitere la as ectul fiFic al acientului +talie micP sau rea mare,nivelul intelectual etc-. PacienHii erau de obicei instabili emoHional,ne erseverenHi,uRor fatigabili,se descuraMau imediat,chiar du P rimele eRecuri,sau din contra erau rea vanitoRi,rigiFi,aveau convingerea su erioritPHii lor,deRi aceasta nu le era recunoscutP. %escriere clinicP.*s ectul clinic Tn neurastenie este centrat e slPbiciunea iritativP,dureri diverse Ri sensaHii sihice stranii.Insomnia Ri iritabilitatea a ar asociate cu sentimentul mai mult sau mai uHin croniciFat,de roastP funcHionare a organismului +de la senFaHia de disconfort, QnP la tulburPri im ortante localiFate Tn diferite organe sau siateme-.!reud considera cefaleea,iritabilitatea s inalP, dis e sia cu flatulenHP,consti aHia,dre t rinci alele caracteristici ale neurasteniei.)eyer considerP cP termenul de neurastenie trebuie reFervat caFurilor Tn care e uiFarea se asociaFP iritabilitPHii,neliniRtii,diferitelor tulburPri organice +inclusiv o3aluria Ri fosfaturia-.!oarte frecvnete la bPrbaHi sunt tulburPrile de dinamicP se3ualP.Un acest fel,aratP #hrons"i,neurastenia semnificP literalmente debilitatea sau slPbiciunea nervoasP.#oleman Ri 1roen +BED8- caracteriFeaFP neurastenia rin astenie,tulburPri de concentrare,fatigabiulitate nervoasP, distractibilitate,li sP de vigoare entru a duce o activitate QnP la ca Pt.%eRi etrec mult tim dormind ei se scoalP obosiHi.#hiar dacP reuResc sP se sustragP stPrii de astenie iritativP ei sunt foarte uRor dPrQmabili iar starea iniHialP se reinstaleaFP re ede. O altP caracteristicP a oboselii iritative o re reFintP selectivitatea ei.%acP entru unele activitPHi acientul este dis onibil +Mocuri,distracHii-, entru altele nu este +mai ales Tn faHa familiei sau Tn rofesie-. LegPtura dintre diferiHii factori stresanHi Ri favoriFanHi Ri a ariHia tulburPrilor sihice este mai evidentP la indiviFii mai tineri.!recvent conflictul actual nu face decQt sP redeRte te o situaHie sihotraumatiFantP recoce.La adolescenHi cititul noa tea,neres ectarea orelor de odihnP,abuFurile se3uale,onania,abuFul de alimente sunt foarte frecvente. 1oala debuteaFP,de obicei lent,la Tnce ut sim tomele manifestQndu5se doar Tn anumite erioade.%ebutul acut este e3ce Hional. E3ista o legPturP a roa e inteligibilP Tntre factorii stresanHi Ri a ariHia sindromului astenic,deRi e3istP totdeauna Ri drama unui conflict intra sihic. (urmenaMul,li sa oricPrei igiene mintale +chefuri relungite,consum de alcool,muFicP FgomotoasP Ri an3iogenP entru ore Tn Rir etc-,toate Tn defavoarea somnului,a unei odihne active,au fost cauFele cele mai frecvente la nevroticii tineri sau adolescenHi.(tarea acienHilor a Prea lent cu senFaHia de e uiFare, iritabilitate, astenie, cefalee, insomnie,an3ietatea Ri de resia fiind e al doilea lan.*ceste fenomene au fost reFente la lotul studiat de noi.PacienHii reFentau astenie,tremurPturi ale e3tremitPHilor,contracturi musculare sau scP au uRor obiectele din mQnP.*stenia era trPitP sihic ca o mare dereglare Ri invaliditate,randamentul Tn muncP era a roa e ierdut,erau nervoRi,irascibili.Pe acest fond a Preau criFe de lQns, lamentPri, insomnie, coRmaruri. )icile eRecuri Rcolare creiau adevPrate drame e care le realiFau catastrofic + lQns,reacHii itiatice,an3ietate-. Un element im ortant l5a constituit scPderea gradului de sociabilitate,nu mai su orta colegii,gu ul de rieteni,nu mai su ortau viaHa de colectiv,cPmin,nu se mai TnHelegeau cu colegii de clasP.#ei din Mur erau comentaHi duRmPnos +tQm iHi, lichele,nu Ti meritau rietenia-.*ceste fenomene a Preau mai ales la aceia care au trPit Tntr5o atmosferP de su ra rotecHie Ri de aservire afectivP a celor din Mur. @.6evroFa fobicP 6evroFa fobicP se

caracteriFeaFP rin a ariHia e rimul lan al sim tomatologiei a fobiilor Ri a unei stPri de an3ietate intensP. 46 Termenul de fobie vine de la grecescul hobos[fricP,teroare.Un B:D8, .est hal,Tn lucrarea sa L%ie *gora hobieL introduce acest termen Tn limbaMul mdical.!reud +B:E@-,Tn lucrarea sa LObsesiile Ri fobiileL,divide fobiile Tn 8 clase N fobii comune Ri contingente + rimele fiind frici e3agerate de lucruri,a doua categorie a are Tn condiHii s eciale care nu ins irP fricP la omul normal,cum ar fi agorafobia-. *n3ietatea care stP la baFa acestor fenomene s5ar datora,du P !reud, acumulPrii de tensiuni se3uale roduse de abstinenHP sau acte se3uale neconsumate.Tim de B@ ani,aRa cum subliniaFP biograful sPu Ernest Vones +BECA-,!reud nu va vorbi de fobii,datoritP robabil Ri ro riilor sale fobii de moarte Ri care a Preau e fondul dis oFiHiei sale alternante.TotuRi Tn BE9E el va ublica caFul micului Kans,situaHie e care o va a ro ia de isterie. %u P #oleman Ri 1roen nevroFa fobicP se referP nu numai la frici TnvPHate de anumite obiecte Ri situaHii dar de asemenea Ri la anumite aternuri an3ioase Ri com ortamente de evitare.%u P Eiduson +BEC:-,nevroFa fobicP ar re reFenta :5B8W ca ondere Tn rQndul celorlalte nevroFe.Ea este mai frecventP la tineri Ri mai frecventP la femei. Etiologie.(ursa rimarP de conflict determinP an3ietatea,care la rQndul ei determinP fenomenul fobic +!reud-.PsihanaliFa dP diverse inter retPri simbolice fobiilor.(naith enumerP urmPtorii factori sihogenetici Tn agorafobieN B.an3ietatea Tn stradP re reFintP o tentaHie inconRtientP +ideia strPFii deschise este convenabilP entru aventuri se3uale-X 8.(trada este un loc Tn care oate fi rivitX G.!rica de stradP este o a Prare contra e3hibiHionismului Ri scatofilieiX A.(trada are variate TnHelesuri simbolice,care se schimbP Tn funcHie de faFP Ri analiFP +strada, odul ar utea simboliFa enisul,traficul relaHiile se3uale PrinteRti-. %u P Lewis +BEDG- fobia ar fi determinatP de o similitudine Tntre conHinutul viselor Ri lanHul asociativ al obiectului interesat Tn fobie.*socierea obiectului cu situaHia stresantP oate fi Tn cadrul conce Hiei refle3ologice elementul declanRator al fobiei care du P un numPr de re etPri oate a are fPrP o altP TntPrire. Un conce Hia rivind fobia ca sim tom TnvPHat ar e3ista douP metode de eliminare a friciiNcondiHionarea directP Ri imitarea socialP..ol e +BE@:- Tn lucrarea sa LPsihotera ia rin inhibiHie reci rocPL,introduce conce tul Rtergerii tre tate a an3ietPHii Ri fobiei rin desensibiliFare sistematicP.El defineRte nevroFa fobicP dre t o obiRnuinHP ersistentP a unui com ortament malada tativ achiFiHionat rin TnvPHare Tn organismul fiFiologic normal.%ar aceastP inter retare,Tn termenii refle3 condiHionaHi tinde a deveni un adevPrat at rocustian +deRi admite Ri an3ietate necondiHionatP-.!rica din nevroFa fobicP de inde Ri de atitudinea individului Ri de reacHia altora la fricP +reacHia mamei este adesea esenHialP-. TradiHional fobiile sunt considerate TncercPri de a se ocu a de ericole interne Ri e3terne, rin evitarea situaHiei +ca o reacHie defensivP-.%u P #oleman Ri 1roen trei factori trebuie luaHi Tn consideraHie Tn desvoltarea fobiilorNde lasarea an3ietPHii,a Prarea contra unor im ulsuri ameninHPtoare Ri TnvPHarea evitPrii sau condiHionarea. B.%e lasarea an3ietPHii constP Tn aceea cP fobia re reFintP o de lasare a fricii de la situaHia stresantP la alte obiecte Ri situaHii +fenomen us Tn evidenHP mai ales de cPtre sihanaliFP-.*cest lucru este asociat de cPtre !reud cu com le3ul lui Oedi +frica de tatP s5ar de lasa asu ra unor obiecte e3terne-.%u P !reud fobia la adulHi s5ar desvolta numai la ersoane cu relaHii se3uale erturbate +ulterior s5a vPFut cP Ri alte situaHii stresante ar utea duce la fobie-.)ulte fobii,aratP *rieti +BECB- ot indica o stare de an3ietate generaliFatP. 8.* Prarea contra unor im ulsuri ameninHPtoare,du P care fobia ar fi o reacHie defensivP, rotectivP,Tn care individul este a Prat de im ulsurile sale agresive sau se3uale care ar deveni ericuloase. G.#ondiHionarea Ri TnvPHarea evitPrii.E3istP e baFa TnvPHPrii numeroase fobii uRoare +dacP ai fost muRcat de un cQine,o erioadP reFinHi o uRoarP fobie de cQini-. 47

(tructura ersonalitPHii are un rol im ortant Tn desvoltarea unei nevroFe fobice.Unele trPsPturi anormale de ersonalitate ot favoriFa desvoltarea unei nevroFe fobice.TotuRi e3istP mari dificultPHi de a defini trPsPturile anormale de ersonalitate,lucru similar Ri Tn alte forme de nevroFP.(5a vorbit de trPsPturi de de endenHP,ostilitate,sensibilitate etc.Terhum +BEAE- considerP e agorafobici ca fiind Tn rimul rQnd niRte constituHionaliRti,cu sugestibilitate,imaginativi Ri sensitivi,cu un standard mare de e3igenHP,cu inteligenHP activP Ri ambiHii,de endenHP.(e remarcP cP aceRti indiviFi suferP TncP din co ilPrie de unele fobii.(e are cP de endenHa ar fi caracteristica de baFP a ersonalitPHii sau aceasta ar reFulta din e3 erienHa recoce a sim tomelor nevrotice.,oth +BE@E- considerP Ri el de endenHa rintre trPsPturile fundamentale ale fobicului.%e asemenea se noteaFP imaturitatea,TnclinaHia s re an3ietate,uRurinHa formPrii unor fobii uRoare.,elaHiile fetelor cu mamele lor sunt descrise ca intense,numeroase dintre ele reFentQnd o mare fragilitate cu mult Tnaintea debutului nevroFei. TulburPrile tem orare ale dis oFiHiei ot constitui terenul e care oate germina nevroFa fobicP.)ulte dintre nevroFele fobice debuteaFP du P situaHii de nefericire,insecuritate,conflicte cu indicarea unor tulburPri de dis oFiHie.(5a im licat adesea rolul unei dis oFiHii triste sau an3ioase,ca su ort afectiv al fobiilor. Un alt element este constituit de intensitatea Ri semnificaHia traumei sihice, otenHialul sPu de ameninHare.*meninHarea oate fi realP sau oate figura doar Tn imaginaHia acientului. In istoricul acestor nevroFe e3istP adesea o erioadP de an3ietate fPrP obiect, entru ca la un anumit moment sP a arP un incident cu o structurare a forHelor interne care va conduce la a ariHia fobiei.%ar relaHia conflict intern5fobie rPmQne TncP obscurP Ri com le3P.* Prarea contra an3ietPHii ar a are din mecanismul de dis lasare Ri simboliFare,an3ietatea fiind detaRatP de sursa realP +tendinHe interFise- Ri de lasatP s re o serie de situaHii Ri obiecte. %escriere clinicP.6evroFa fobicP se caracteriFeaFP rin reFenHa e un fond an3ios a unui numPr variabil de idei fobice.#itPm dintre acesteaN 5agorafobia,frica de s aHii deschiseX 5claustrofobia,frica de s aHii TnchiseX 5Foofobia,frica de animaleX 5algofobia,frica de durereX 5acrofobia,frica de TnPlHimeX 5hematofobia,frica de sQngeX 5microbofobia,frica de microbiX 5monofobia,frica de singurPtateX 5nictofobia,frica de TntunericX 5nosofobia,frica de boliN E3istP fobii care rivesc stimuli e3terni +agorafobia,fobiile sociale etc- Ri fobii de stimuli interiori +nosofobii,algofobii etc-.E3 unerea obiectului fobiei Tn faHa bolnavului determinP uneori a ariHia unor stPri acute de anicP.6evroticul admite li sa de motivaHie Ri de obiect a fricii sale,deRi nu oate sP5Ri mani uleFe aceastP fricP.PersistenHa ideilor fobice duce la creRterea an3ietPHii,intensitate care oate varia. %ebutul bolii este cel mai frecvent lent,la Tnce ut sub forma unei an3ietPHi difuFe,la care Tn mod tre tat a are fobia +frica cu obiect-. * ariHia fobiilor Tn erioda de stare Tnce e sP limiteFe activitatea acientului, a are iFolarea iar ersonalitatea lui este co leRitP de de rimare Ri esimism. In erioada de stare fobiile a ar bine conturate.* ar alte sim tome asociate fobiilor cum ar fi dureri diferite +lombare,stomacale-,cefalee,an3ietate.Un stPri acute cu anicP ot a are fenomene de derealiFare Ri de de ersonaliFare,iar uneori starea fobicP se oate combina cu starea obsesivP.Ti ul de fobie este legat Tn mare arte de mediul cultural.)ar" +BECE- defineRte fobia rin A criteriiN 5frica dis ro orHionatP faHP de cerinHele sitauHieiX 5frica nu oate fi e3 licabilP sau TnlPturatPX 48 5frica de PReRte osibilitPHile controlului voluntarX 5frica duce la evitarea situaHiei ce o rovoacPX In cadrul caFuisticii ro rii, acienHii au fost s italiFaHi entru an3ietate,idei obsesive, a atie,tulburPri de concentrare,fenomene de ruminaHie.In momentul cQnd trebuie sP dea rPs unsuri la RcoalP,a Preau erioade de blocaM.!enomenele de emotivitate roduceau o e uiFare ra idP,senFaHia de lucru Tn gol Ri fPrP randament.%eRi gQndeau mult nu uteau da rPs unsuri Tn reFenHa altor ersoane.* Prea teama de oameni,teama cP nu se va utea realiFa, lQns

nemotivat.!aHP de reacHia celor din Mur acienHii se iFolau,trPiau stPri an3ioase,de neliniRte.)ici Migniri din artea colegilor determinau reacHii dis ro orHionate de nervoFitate.!enomenele atologice a Preau mai frecvent Tn Murul clasei a D5a de obicei cu tulburPri de atenHie,a ariHia unor mici robleme care reocu au e acienHi, dramatiFarea unor mici eRecuri.La un moment dat aceste contradicHii Lintra sihiceL devin intolerabile Ri Tn acest moment a are ideia de LTm rPRtiereL, ideia cP nu mai oate sP5Ri mani uleFe singur situaHia.* ar oscilaHii timice Ri Tn s ecial tristeHe Ri desamPgire.Pe acest fond a ar diferite com ortamente siho atologiceNdevin refractari,a atici, reFintP desgust faHP de viaHP,a ar idei obsesive Ri mai ales ideia cP a fPcut ceva greRit sau a ariHia unor dismorfofobii +mai ales fobia nasului-. TeroriFaHi de frica de a nu greRi acienHii TRi controleaFP ideile,gesturile,iar viaHa Tn aceste condiHii devine un adevPrat calvar,a ar idei de inutilitate. Tot la adolescent sunt descrise Ri alte ti uri de fobii,cum ar fi fobia de RcoalP, de s aHii deschise,vehicole,animale,ereutofobia,frica de moarte. !obia RcolarP se aseamPnP mult cu refuFul Rcolar.* are la elevii mai mici dar oate a are Ri la adolescenHi.!obia RcolarP oate a are Tn momentul schimbPrii Rcolii sau Tn situaHia unor grave conflicte Tn familia de origine,a nevoiii de a se des PrHi de familie.O serie de materii grele, rofesori intoleranHi +mai ales la obiectele care resu un MudecatP abstractP- ot mPri dificultPHile intelectuale Ri conduc,astfel la fobia RcolarP.Poate sP a arP fobie numai entru anumite materii, oate sP aibP la baFP anumite ede se e care le considerP inMuste. (tPri de iFolare legate de un caracter timid,an3ios sau legate de situaHii stresante din familie ot a are de asemenea.Tot sihoreactiv oate a are TncP PHQnarea,atitudinea de o oFiHie,care oate merge QnP la refuFul de a merge la RcoalP,fuga,e3 resii uerile, hi eremotivitate Ri alte robleme.Uneori la baFP ot sta robleme legate de viitorul lor,de rofesia viitoare.(e ot remarca diferite situaHii+%anton51oileau,BEDB-N 5o atitudine LadultPL care nu lasP loc entuFiasmului Ri fanteFiei,e3 rimQnd de fa t o situaHie foarte vulnerabilPX 5im osibilitatea acce tPrii sfaturilor edagogiceX 5fi3area obstinantP a unui obiect Tn afara reocu Prilor sale!rica de RcoalP a are mai ales la adolescenHii tineri +imediat du P ubertate- sau oate continua un fenomen similar a Prut TncP din co ilPrie +atribuit an3ietPHii de se arare dar Ri unor insuccese Rcolare-.!obia RcolarP se mai oate datora Ri unor incidente ruRinoase+scP area urinei sau fecalelor Tn tim ul orelor de clasP-,unor accidente sau boli Tn familie etc.Tot Tn cadrul tabloului clinic al nevroFei fobice a ar adesea fenomene sihosomatice +vomP, cefalee, consti aHie, tahicardie etc-.EvoluHia bolii duce la mulHi subiecHi la croniciFare. Ereutofobia sau frica e a nu roRi Tn ublic,limiteaFP contactele sociale ale individului. Tanatofobia sau frica de moarte, entru ro ria ersoanP sau entru alHii, are ca o ermanentP reocu are an3ioasP. Un nevroFa fobicP sunt foarte frecvente asocierile cu fenomenele sihosomatice +vomP,consti aHie,tahicardie etc-.EvoluHia s re croniciFare a nevroFei fobice este destul de frecventP.%e fa t e3istP o anumitP s ecificitate entru diferite ti uri de fobii.*stfel frica de TnPlHime,Tntuneric a are mai ales Tn Murul vQrstei de 8G de ani,fobiile sociale Tn Mur de BE ani,agorafobia Tn Mur de 8A ani. *gorafobia este frica de s aHii deschise,largi.Un acest conte3t acientul are fricP de a PrPsi domiciliul,fricP de ieHe,de traversarea strPFilor.Un astfel de situaHii acienHii devin an3ioRi, QnP la 49 declanRarea unor stPri de anicP,a ariHia unor fenomene sihofiFiologice,uneori fenomene de de ersonaliFare.*lte fobii se ot asocia agorafobiei.*lHii se tem de s aHii deschise din cauFa aglomeraHiei,de im osibilitatea de a avea un loc sP micHioneFe.7radul de acom aniament an3ios este variabil,uneori fenomenele desfPRurQndu5se ermanent e fondul unor im ortante stPri an3ioase. E3istP,de asemenea o serie de fobii s eciale cum ar fi frica de animale,de s ital,de inMecHii,de a sta e Tntuneric,mai ales singur.6umPrul fobiilor s ecifice este ractic fPrP limitP +o grPdinP de refi3e latine Ri greceRti-.O serie de fobii sociale a ar Tn conte3tul relaHiilor

inter ersonale Ri se datoresc creRterii gradului de an3ietate Tn conte3tul relaHiilor cu alHi indiviFi.(omatiFarea fricii Tn aceste sitauaHii este frecventP+tremurPturi, aloare,vomP etc-.Personalitatea acestor indiviFi este foarte sensibilP,au o ermanentP senFaHie de insecuritate socialP, reacHii an3ioase la criticism +real sau imaginar-.(tresuri mici reci itP fobiile C.6evroFa obsesivP Unii autori o mai denumesc Ri nevroFa obsesivo5com ulsivP,deRi termenul oate a Prea ca un leonasm. 6evroFa obsesivP se caracteriFeaFP rin a ariHia ideilor Ri acHiunilor obsesive e care bolnavul nu le oate stP Qni.#a Ri Tn caFul nevroFei fobice an3ietatea este resimHitP uternic de cPtre acient care va avea senFaHia inca acitPHii controlului ideilor Ri acHiunilor obsesive.%u P *nthony +BEDC-,89W dintre nevroFele obsesive debuteaFP Tnainte de B@ ani,@95C9W Tnainte de 89 de ani,iar D@W Tnainte de 8@ de ani. Un nevroFa obsesivP individul este foHat sP gQndeascP sau sP acHioneFe Tm otriva dorinHei lui,sP facP lucruri e care el nu le doreRte +deRi este conRtient de aceasta,el nu se oate o une-.%u P (naith +BE:B- trei feluri de fenomene sunt introduse Tn cadrul conce tuluiN 5o erioadP lungP de meditaHie care oate fi confruntatP cu rPs unsuri de nereFolvatX 5im ulsul la act,s re agresivitate sau manieta defensivP socialP +cum ar fi de e3em lu blasfemia entru credincioRi-X 5angaMarea Tn com ortamente relungite +ca s Plat,controlat,curPHenie etc-X %efinirea fenomenelor obsesive este centratP Tn Murul temei sensului subiectiv al com ulsiunii +Lewis,BEGC-.TotuRi nu trebuie considerate obsesive toate com ortamentele re etitive. Etiologie.Un e3 licarea nevroFei obsesive se confruntP numeroase uncte de vedere. Punctul de vedere sihanalitic s5a im us odatP cu a ariHia lucrPrilor lui !reud. UncP de la rimele sale lucrPri,!reud +B:EC- includea nevroFe obsesivP Tn cadrul e3 licaHiilor sale sihodinamice.(im tomatologia ar a are astfel, rin mecanismul sihic inconRtient Ri,ar fi un mecanism de a Prare,o Tncercare de re resiune a unor idei incom atibile,Tn o oFiHie uternicP cu eul acientului.*ceastP e3 erienHP re resivP ar avea,de asemenea,o naturP se3ualP.Un o oFiHie cu isteria,de naturP asivP,Tn nevroFa obsesivP trauma a avut o naturP agresivP,motiv entru care este mai frecventP la bPrbaHi +re roRuri entru unele erformanHe se3uale Tn co ilPrie-.*ceste acte ar constitui germenele nevroFei de mai tQrFiu,acHionQnd ca agresiune se3ualP contra se3ului o us Ri fiind re rimate,vor fi Tnlocuite de manifestPri rimare de defensP +cum ar fi conRtiincioFitatea, ruRinea, autore roRurile etc-.1oala a are ca un eRec al a PrPrii,reTntoarcerea memoriei re rimate ce ar a are Tn conRtiinHP Tn forme alterate.%eRi conHinutul sim tomului este Tn reFent nese3ual,se oate resu une cP este determinat de actul se3ual, rintr5o logicP a gQndirii.*r fi vorba de un fel de sim tome secundare de a Prare,cum ar fi actele rituale care TncearcP a da Tna oi,actele memorate Ri nebinevenite.Pacientul Tn ruminaHie,de e3em lu,TncearcP a5Ri stP Qni memoria recurgQnd la lucruri dubitative.%esvoltarea maMorP Tn gQndirea sihanaliticP riveRte natura nevroFelor obsesive ca fiind regresive +regresiunea la stadiul anal-. 6umeroase contribuHii au fost aduse de teoriile TnvPHPrii.%eRi este vorba de e3 licaHii sim liste, rivind sim tomatologia nevroticP ele sunt im ortante,mai ales cP Ri5au gPsit cores ondent Ri Tn anumite tratamente com ortamentale.Eysen" Ri ,achman +BEC@-, e Roareci obligaHi a face discriminPri insolvabile,a utut determina a ariHia unor ritualuri stereoti e Ri 4: rigide,situaHii care au utut ersista Ri ulterior.*utorii vorbesc de o fi3aHie Lcom ulsivPL,s unQnd cP unele sim tome obsesive la om s5ar utea e3 lica Tn acelaRi mod..ol e +BE@:- considerP cP ar e3ista douP ti uri de fenomene,denumite de el Lreductaore de an3ietateL,obsesii Ri Lobsesii care cresc an3ietateaL.Un rimul caF,an3ietatea este redusP chiar dacP este vorba de o erioadP scurtP,dar Tn a doua categorie,du P o reducere tem orarP,a are creRterea an3ietPHii.%u P Teasdale +BEDA- un ritual ar fi o formP de a evita rPs unsul la un sistem nociv. O altP roblemP im ortantP Tn etio atogenie o constituie valoarea tulburPrilor dis oFiHiei,Tn geneFa obsesiilor.Kenry )andsley aratP cP tulburPrile obsesive sunt o varietate a tulburPrilor

afective.1rown +BEA8- remarcP fa tul cP :W din PrinHi Ri 8W din fraHii bolnavilor au suferit de P)%,cifrP su erioarP faHP de acelaRi fenomen Tn nevroFa an3ioasP sau istericP.1lac" +BEDAsumariFeaFP studiile genetice Tn nevroFa obsesivP,susHinQnd e3istenHa unui element ereditar,aceasta o erQnd cu unii factori ai structurii ersonalitPHii Ri vulnerabilitPHii altor forme a tulburPrilor sihice.)illan +BE:9- subliniaFP cP bolnavul obsesiv este negativist,iFolat,avQnd o viFiune e3tremP asu ra lui TnsPRi.*cest lucru denotP e3istenHa unei stPri de resive, motiv entru care autorul subliniaFP cP sim tomatologia obsesivP este un mod de LabordareL a de resiei care este aRte tatP sP a arP. (5au acordat,de asemenea,un rol im ortant ersonalitPHii.O serie de trPsPturi a ersonalitPHii ar fi reFente Ri necesare entru a ariHia nevroFei obsesive.6evroFa obsesivP nu ar fi decQt o e3agerare a acestor trPsPturi +deRi li seRte un consens rivind trPsPturiler s ecifice ale ersonalitPHii-.!reud +BE9:- descrie Lerotismul analL,caracteriFat rin TncP PHQnare,s irit de ordine,conRtiincioFitate. #uvQntul anan"astic +de la grecescul anan"asmos[com ulsiune- a fost a licat la o serie de sim tome Ri ti uri de ersonalitate,referindu5se la trPsPturi caN rigiditatea,conRtiincioFitatea, unctualitatea,scru uloFitatea moralP.TotuRi Pollitt +BEC9- aratP cP BOG dintre bolnavii cu nevroFP obsesivP nu reFintP ersonalitate com ulsivP revalentP.Lewis +BEGC- se TndoieRte Ri el de s ecificitatea ersonalitPHii obsesive dar descrie totuRi douP ti uri de ersonalitate.Prima este caracteriFatP rin TncP PHQnare,moroFitate,iritabilitate iar a doua rin oscilaHii afective,fPrP autoTncredere,su unere.TotuRi este greu de reciFat Tn ce mPsurP aceste trPsPturi ale ersonalitPHii sau chiar sim tome de boalP.(later Ri ,oth +BECE- descriu Ri ei trPsPturi s ecifice ersonalitPHii obsesive caNrigiditate, infle3ibilitate,li sa ada tabilitPHii,conRtiincioFitate,iubirea ordinei Ri a disci linei, inerHie mintalP cu dificultatea schimbPrii,inerHie.*ceastP structurP a ersonalitPHii ar forma baFa nevroFei obsesive.TotuRi a recierea diferitelor trPsPturi ale ersonalitPHii nevroticului obsesiv diferP de la autor la autor,absenHa lor variind Tntre BC5GCW +(naith,BE:B-.!iind luate retroactiv,adeseori acientul minte entru a e3 lica sim tomatologia reFentP.Un dinamica nevroFei obsesive,#oleman Ri 1roen +BED8- descriu urmPtoarele aternuri dinamiceN B.*ctivitPHile Ri gQndurile substitutive.*n3ietatea este evitatP rin im unerea unor gQnduri Ri activitPHi.*ceste idei Ri activitPHi obsesive se substituie celor rogresive.Preocu area nevroticP constP Tn aceea cP rin aceasta bolnavul vrea sP sca e de roblemele se3uale,maritale sau inter ersonale.Este vorba deci de mecanisme defensive. 8.;ina Ri frica de edea sP.*deseori com ortamentul obsesivo5 com ulsiv, TnseamnP sentimentul de vinP sau autocondamnare +Tn literaturP,de e3em lu, s Platul mQinilor du P acte criminale-. G.*sigurarea ordinii Ri ca acitatea de reFicere a viitorului.Pentru a e3ista Tntr5o lume linP de ericole,nevroticul TncearcP menHinerea ordinii rin aceia cP devine foarte meticulos Ri metodic.Prin rigiditatea com ortamentului el cautP sP5Ri asigure securitatea Ri sP revinP orice ar fi rPu.#om ortamentul ritual,adeseori semi5magic din nevroFa obsesivP este arte a ordonPrii unei lumi ericuloase,reamintind ritualurile re etitive Ri rigide ale o oarelor rimitive care alungP s iritele rele Ri asigurP colaborarea celor bune.%acP devin eficiente ritualurile se vor fi3a de manierP rigidP. 51 #onform acestei dinamici tera ia nevroFei obsesive,trebuie sP urmeFe trei strategii de baFP +#oleman Ri 1roen-N 5*MutP individul sP discrimineFe Tntre gQnduri Ri acHiuni Ri sP acce te dorinHele e care le considerP LinterFiseL Ri sP le integreFe Tn selfstructurPX 5(P aMutPm individul sP facP discriminare Tntre ericolul obiectiv Ri imaginar Ri sP5l TncuraMPm sP rPs undP selectiv la diferite categorii de stimuliX 51locarea ritualurilor obsesiv5com ulsive rin reTntPrirea oFitivP sau administrQnd stimuli adverRi +ca E.Z.-,cQnd ritualurile se re etP.Toate aceste strategii Hintesc eliminarea a PrPrii nevrotice Ri aMutP individul sP realiFeFe cP nu trebuie continuat

com ortamentul morbid. !actorul familial Ri constituHional a fost incriminat adestea Tn etiologia nevroFei obsesive.Un cadrul lotului nostru,am observat Tn familiile acestor co ii o stare de conformism e3agerat.Yolb+BEDE- subliniaFP cP lumea acestor bolnavi devine rigidP, rea ordonatP,cu foarte multe interdicHii,cu reacHii e3agerate de a Prare +idei Ri acHiuni obsesive-.#onflictul dintre trebuinHe Ri necesitPHile conformPrii la rigiditatea educativP a familiei se e3 licP rin nevoia obHinerii dragostei.In acest conte3t ideile de urP sunt re rimate,ceea ce determinP conflictul nevrotic. %escrierea clinicP.1oala se manifestP rin idei Ri com ortamente obsesive +idei obsesive,com ulsiuni-, ot a are diferite idei absurde,fenomene de ruminaHie mintalP, acHiuni com ulsive +ritualuri,com ulsiunea atingerii unor obiecte,s Plarea mQinilor etc-. .al"er Ri 1eech +BECE- fac urmPtoarele observaHii rivind nevroFa obsesivPN 5 reFenHa iritabilitPHii,de resiei Ri an3ietPHii dre t com onente im ortante ale dis oFiHiei afective,asociate cu com ortamentul ritualisticX 5aceste com onente sunt variabile Tn reFenHP Ri intensitateX 5ritualurile lungi sunt asociate cu dis oFiHia roastP iar dis oFiHia continuP a se TnrPutPHi e mPsurP ce ritualurile continuPX 5efectuarea ritualurilor are efect benefic asu ra dis oFiHieiX *deseori ideile obsesive se ot confunda cu fobiile.%u P )ar" +BECE- frica obsesivP nu este legatP direct de obiect sau situaHie ci mai degrabP de consecinHele care a ar.Un individ cu fobie de cQine este an3ios cQnd acesta a are, e cQnd obsesivul se va gQndi mereu la consecinHele contaminPrii rin intermediul unui cQine.*"htar +BED@- face deosebire Tntre conHinutul Ri forma obsesiilor.Prin formP,el TnHelege dubiul,gQndirea,frica,imaginile,im ulsiunile Ri acHiunile.#onHinutul ar fi legat de tematica agresivP,a contaminPrii,securitPHii sau s eculaHiilor metafiFice.!orma Ri conHinutul se combinP diferit Tn tim ,Tn cadrul caFului res ectiv.%u P (naith definiHia fenomenelor obsesive se centraFP Tn Murul temei sensului subiectiv al com ulsiunii,a reFistenHei la eliminarea ei,a recunoaRterii li sei ei de sens. Pacientul,deRi la vQrsta adolescenHei,se reFintP ca o ersonalitate rigidP,care TRi controleaFP strict gesturile Ri Hinuta,recurge la tot felul de detalii dQnd as ectul unor ersoane mature,intelectualiFate.Incadrarea Tn rescri Hiile educatiuve este rigidP Ri frecvent a are refugiul Tn reverie sau Tntr5o viaHP fantasticP.%ongier+BEDC- Tm arte nevroFele obsesive Tn urmPtoarele formeN 5forma fobicP cu angoasP Ri emotivitateX 5forma fobicP fPrP angoasPX 5formele cu redominenHa inhibiHieiX 5formele sihastenice de ti VanetX 5caracterul obsesionalX *ctivitatea com ulsivP Ri ideile obsesive sunt trPite cu criticP de cPtre acienHii cu nevroFP obsesivP,dar Tntr5 o faFP mai avansatP ot a are ritualurile Ri se oate aMunge chiar la im ortante modificPri caracteriale.*ceste modificPri au fPcut e mulHi autori sP vorbeascP de o ersonalitate anancastP sau de un caracter obsesional. In aceste situaHii este vorba de ersonalitPHi intelectualiFate, edante,raHionale care Tn activitatea lor un accentul e li sa de subiectivism, e logicP Ri dre tate. Ordinea,curPHenia Ri 5* unctualitatea domneRte Tn Murul acestor indiviFi.Ideile obsesive abordeaFP o varietate foarte mare,Tnce Qnd cu idei care abordeaFP funcHionalitatea cor oralP,cu acele rivind scru ulele morale, QnP la ruminaHii abstracte rivind unele as ecte insolvabile.#el mai frecvent a ar idei referitoare la acte morale.!enomenele obsesive se desfPRoarP e un fond an3ios,situaHie accentuatP atunci cQnd este vorba de acte imorale.#hiar dacP ideia nu trece Tn acHiune,fenomenul duce la stPri im ortante de disconfort. Un com ulsiuni,individul e3ecutP acte absurde Ri stranii.*cest lucru a are sub forma unor miRcPri sim le sau com le3e +ritualuri- uneori foarte com le3e.*ceste ritualuri erturbP rofund viaHa individului.Efectuarea ritualului aduce tem orar o uRurare,Tn tim ce Tntreru erea lui duce la creRterea an3ietPHii. D.6evroFele isterice #a Ri i ohondria,termenul de isterie TRi are originea Tn antichitate. #onsideratP uneori ca nebunie,alteori ca manifestare a uterii diavoleRti,isteria a cP Ptat tre tat eticheta unei boli

res ectabile.(ydenham +BC8A5BC:E- gPsea isteria ca avQnd o frecvenHP de B din C acienHi,ai sPi,din Londra.#once tul de isterie a suferit foarte multe schimbPri Ri a fost utiliFat Tntr5o mare varietate de sensuri +termenul rovine din grecescul Kystera,ceea ce TnseamnP uter-. Istoria conce tului de isterie este strQns legatP de feminitate Ri de atitudinea faHP de acest se3 a bPrbaHilor medici.#once tul a fost legat de asemenea de conce tul de emotivitate tulburatP,fecunditate,desorganiFarea vieHii se3uale, sim tome dramatice. 7Qndirea ecleFiasticP a resu us e3istenHa unei legPturi Tntre diavol Ri e3 resia se3ualitPHii,motiv entru care s5a invocat natura se3ualP a tulburPrilor isterice,sim tomele fiind legate de forHe s irituale malefice sau de ideia de osesiune diavoleascP.#u toate acestea,chiar Tn lin ev mediu,Paracelsius considera isteria ca e o boalP mintalP.Vordan +B@D:5BCG8- res ingea originea demonologicP a sim tomelor,sursa tulburPrilor fiind considerat creierul.,..hytt +BDBA5BDCC- descrie o serie de manifestPri isterice caNsenFaHia de cPldurP, tremurPturi,senFaHia de o resiune recardiacP,dureri schimbPtoare,cefalee, s asme musculare,tuse nervoasP,tulburPri de somn. Un secolele B: Ri BE isteria a devenit o boalP la modP.( re sfQrRitul secolului al SIS5lea,studiul isteriei de cPtre #harcot a subliniat reFenHa ei la ambele se3e, o era sa fiind continuatP de P.Vanet,care va nega revalenHa originii se3uale a isteriei,evidenHiind Tn schimb im ortanHa ideilor subconRtiente,a im ortanHei simbolice a sim tomelor isterice.P.Vanet va aduce contribuHii im ortante rin studiul mecanismelor disociative +termen utiliFat de el entru rima oarP-.(.!reud, e baFa celebrului caF *nna (.,observP cP sim tomatologia istericP este legatP de traume semnificative din viaHa ei +boala Ri moartea tatPlui-. Um reunP cu 1reurer ublicP L(tudien Uber KysterieL Tn care se reTntorc la vechea temP a se3ualitPHii Ri a im ortanHei emoHiilor re rimate Tn geneFa isteriei,aducQnd de asemenea conce tul im ortanHei simbolice a sim tomelor. 7losarul O.).(. +BEDC- subliniaFP cP isteria este caracteriFatP rin desordini mintale de care acientul nu este conRtient,cu restrQngerea cQm ului conRtiinHei sau cu tulburPri ale funcHiilor motorii sau sensoriale care ar a aduce avantaMe sihologice sau au o valoare simbolicP.Isteria se asociaFP cu fenomene de conversiune sau disociere.Un isteria de conversiune a ar tulburPri somatice e baFa as ectului s ecific al sihologiei bolnavului,Tn tim ce Tn isteria de disociere se manifestP o Tngustare a cQm ului conRtiinHei,ce are a servi unui sco inconRtient,fiind acoma niatP sau uRuratP de amneFia selectivP.#om ortamentul isteric oate sP mimeFe o sihoFP sau mai bine Fis ideia acientului des re sihoFP. Pe baFa unei reviste a literaturii de s ecialitate din (U*,#hodoff Ri Lyons +BE@:- reFumP astfel conce tele des re isterie utiliFate Tn mod curentN B.#om ortamentul unor indiviFi cu ersonalitate istericP accentuatPX 8.O sim tomatologie sihosomaticP articularP,numitP de conversiune istericPX G.TulburPri siho5nevrotice caracteriFate rin fobii,manifestPri an3ioaseX 53 A.Paternuri siho atologice articulareX @.Termenul de o robiu sau conte3tul eMorativX Un reFent utem s une cP asistPm la un declin al conce tului de isterie.*cest lucru se datoreRte scPderii Tn HPrile industrialiFate a formelor clasice de sim tomatologie istericP Ri a fa tului cP Ri medicii se feresc a une acest diagnostic,care are adesea un caracter eMorativ.Poate cP ar fi bine,s une (naith,sP nu se mai unP diagnosticul de isterie,dar adMectivul isteric sP se foloseascP entru sim tomele res ective.Un %() I; isteria este diviFatP Tn tulburPri disociative Ri tulburPri somatoforme +tulburPri de conversiune-. )ers"ey +BEDE- ledeaFP contra unitPHii clinice a isteriei Ri mai degrabP entru o mulHime de as ecte +isterie monosim tomaticP, lQngeri isterice organice,boli de autoinducHie cum ar fi anore3ia mentalP,tulburPri seudo siho atice ca sindromul 7ansser,e idemiile de isterie etc-.(e are cP entru stadiul actual de desvoltare a cercetPrilor,diagnosticul de isterie nu va mai fi mult tim Mustificat,Tn tim ce termenul de isterie va mai fi TncP sursP de neTnHelegeri.(ub influenHa lui !reud,isteria s5a considerat de origine

sihogenP +stres emoHional-, e baFa cPruia a ar o serie de tulburPri organice Ri sihologice.L1elle indifferenceL nu mai este aFi aRa de constantP,mecanismele disociative fiind mult mai frecvente.*deseori diagnosticul de isterie semnificP e3as erarea Ri reMetul clinicianului,a PrQnd mai degrabP ca un diagnostic de o robiu,Tn tim ce sim tomatologia clasicP a devenit rarP. 6evroFele isterice sunt nevroFele care se caracteriFeaFP rin tulburPri somatice determinate sihogen Ri care entru bolnavi oate Tnsemna un cQRtig secundar +avantaMe sau sim atie din artea celor din Mur-.)anifestPrile isterice a ar ca fiind LfiFiologiceL Tn erioada co ilPrie,la vQrsta adolescenHei vorbindu5se de o adevPratP e3 loFie a fenomenelor isterice +C9W la fete,A9W la bPieHi-. *dolescenHa rPmQne Ri o vQrstP la care ot a are fenomene de isterie colectivP.Zi Tn mediul studenHesc manifestPrile isterice sunt frecvente +B@5BCW du P !an,BECD-. Isteria,Tn general,ar avea o frecvenHP de B58W Tn cadrul o ulaHiei generale feminine Ri ar avea o baFP familialP +cu o incidenHi de QnP la 89W la rudele de sQnge-. Unaintea descrierii fiecPrei forme clinice Tn arte,trebuiesc stabilite o serie de caracteristici generale ale nevroFelor isterice.(unt enumerate e baFa datelor din literatura de s ecialitate numeroase caracteristici. Prima roblemP care se une este aceea a im ortanHei ersonalitPHii.%u P (naith ar fi incriminate Tn acest cadru urmPtoarele caracteristiciN 5egoismul,vanitatea,egocentrismul,selfindulgenHaX 5e3hibiHionismul,dramatiFarea,minciunaX 5tulburPri neaRte tate de as ect e3citabil, recum Ri reFenHa inconstanHeiX 5labilitatea emoHionalPX 5se3ualitatea lascivP a tuturor funcHiilor nese3ualeX 5frigiditatea,imaturitatea se3ualPX %e fa t,aratP autorul,este vorba Tn acest tablou al literaturii de un Ltablou al femeiiL,o caricaturiFare a feminitPHii realiFate de cPtre bPrbaHi +deRi unii autori au creat din acestea adevPrate rofiluri de ersonalitate entru nevroFele isterice-. (5a vorbit de ersonalitatea histrionicP +de la grecescul hystrio[actor-. T.Lem eriere subliniaFP cP trebuie fPcutP diferenHa Tntre ersonalitatea istericP Ri ersonalitatea istericilor.* e3istat un anumit acord rivind e3istenHa unor trPsPturi de ersonalitate cum ar fiNegocentrismul,histrionismul,labilitatea emoHionalP, erotiFarea ra orturilor sociale,fragilitatea,de endenHa afectivP.Kistrionismul este,du P autorul sus citat, unctul central al ersonalitPHii isterice.Totul este us Tn scenP, entru a atrage atenHia,a lace,a seduce.Pentru aceasta acienHii utiliFeaFP rocedee Ri atitudini teatraleN reFentare teatralP, su ramachiaM, hi ere3 resivitate mimicP, lasticitatea e3 rimPrii cor orale +dramatiFarea vocii,intonaHiei,recurgerea la formule, entru a fra a auditoriul,o incarnaHie e3em larP a stereoti ului feminin al e ocii, QnP la imitarea unei artiste Tn vogP-. 54 E3istP medii Ri culturi care valoriFeaFP histrionismul,altele care Tl re rimP.* afiRa un ersonaM,a Muca un rol,este entru isteric o necesitate im erioasP.Kistrionismul im licP o mare lasticitate a ersonalitPHii,cu o mare mobilitate de roluri Tn funcHie de anturaM +simte situaHia chiar dacP nu o TnHelege,avQnd o manierP em aticP de TnHelegere-.Teatralitatea e3istenHei isterice cere un corolar care este reactivitatea e3cesivP e lan emoHional,care ermite individului o gamP mare de as ecte,cu o e3 resie s ectaculoasP,graHie caracterului mai mult instinctiv decQt raHional +Lem eriere-.Istericul utiliFeaFP aceste articularitPHi eminamente demonstrativ, urtiliFQnd organiFarea ro rie instinctivo5afectivP entru a5Ri mani ula anturaMul. O altP caracteristicP a isteriei este de endenHa ersoanei,ceea ce demonstreaFP organiFarea arhaicP a ersonalitPHii.Istericii sunt de endenHi,nu ot trPi decQt Tn mediul care Ti tolereaFP +familie,comunitate,Tn caF contrar singurul lor mediu rPmQnQnd s italul-.Ei considerP logic a fi trataHi ca niRte co ii, entru cP se simt Lslabi Ri bolnaviL.O altP caracteristicP constP Tn com ortamentul ermanent de seducere,care le dP o valoare narciFicP ermanentP. %u P P.Vanet ersonalitatea istericP este dominatP de sugestibilitate Ri distractibilitate,fiind un ti siho5 infantil,cu nevoie de de endenHP Ri cu energie sihicP redusP.%u P Eysen" +BEC9- istericii sunt mai e3trovertiHi Ri mai uHin nevrotici ca acienHi al cPror tablou clinic este dominat de an3ietate

Ri de resie. E3istP acienHi la care e3istP mai multe tulburPri de ersonalitate Ri alHii la care redominP bogPHia sim tomatologiei isterice.* doua caracteristicP ar consta Tn reFenHa unei sim tomatologii multi le Ri olimorfe,definirea isteriei Tn termenii unei sim tomatologii multi le,a devenit o regulP. Un B:@E 1ri'uet descrie o entitate care avea caracteristic o sim tomatologie multi lP,cu manifestPri Tn diferite sisteme Ri organe Ri care ar fi de naturP istericP.%in acest motiv,maMoritatea autorilor descriu aFi isteria Tn sensul sindromului lui 1ri'uet.%u P (naith sindromul s5ar baFa e trei criteriiN 5 acientul trebuie sP aibP o istorie medicalP dramaticP sau com licatP,cu debut Tnainte de G@ de aniX 5trebuiesc 8@ de sim tome Tn E5 B9 domeniiX 5sP nu e3iste cauFe care sP e3 lice sim tomeleX O Tncercare de a redefini isteria,Tn acest sens a fPcut gru ul de la (t.Luis din (U* +!arley,.oodruff,7uFe,BEC:,Perley,BEC8 etc-.TotuRi descrierea isteriei Tn termenii sindromului lui 1ri'uet nu s5a utut substitui descrierii clasice a isteriei. O altP roblemP cheie a nevroFelor isterice o re reFintP gradul crescut de sugestibilitate a acienHilor.%in acest motiv orice sim tom a Prut e aceastP cale a are de naturP istericP +cum ar fi Lfolie a deu3L,sim tomele biFare a Prute du P emoHii uternice,maniile de dans din evul mediu,mania muFicii o ,lu ta dintre gru ele de tineri etc-.!oarte im ortantP este a ariHia e idemicP a unor manifestPri isterice descrise recent Tn multi le Fone geografice.La fete a ar sim tome fiFice ca durerile abdominale,tulburPrile emoHionale necontrolate.E idemia oate Tnce e dramatic sau du P instigarea unor vecini,du P boli.Un diferite gru e,aceste com ortamente ot fi tolerate,a robate sau din contra considerate ca deviante sau chiar ca boalP. O altP caracteristicP generalP a isteriei este re reFentatP de as ectul sPu ca miMloc de comunicare sau ca factor de cQRtig.Ideea centralP rivind isteria astPFi este legatP de rocesul de a obHine avantaMe din boalP.E3istP 8 feluri de avantaMeNavantaMul rimar +obHinerea unei reduceri a an3ietPHii, rin mecanismul de conversiune sau de disociere,Tn sim tomatologie somaticP- Ri avantaMul secundar +obHinerea de avantaMe din statutul de om bolnav, e care societatea noastrP Tl acordP celor Tntr5o stare de boalP realP-. Un alt as ect rivind valoarea sim tomatologiei isterice este acela rivind rolul ei de comunicare a unei situaHii intolerabile.Prin sim tomele sale individul Hine sP atragP atenHia Ri sP obHinP aMutor entru reducerea tulburPrilor afective, e care le resimte ca intolerabile.%u P 1alint +BE@D- isteria de conversiune ar re reFenta conce tualiFarea modelului nonverbal de comunicare. 55 In descrierea nevroFelor isterice vom reFenta cele douP formeNisteria de disociere Ri isteria de conversiune. a.Isteria de disociere In cadru isteriei de disociere an3ietatea determinatP de traumele sihice co leReRte Ri deForganiFeaFP ersonalitatera,determinQnd tulburPri Tn cQm ul conRtiinHei sau a Tntregii ersonalitPHi.TranFitoriu as ectul clinic oate fi chiar sihotic.Isteria disociativP ar re reFenta cam @W din cadrul tuturor nevroFelor. Etiologie.In conce Hia sihiatriei dinamice disocierea ar re reFenta un mecanisnm de a Prare al ersonalitPHii Tn faHa unor stresuri deosebit de uternice,sau Tn faHa unor situaHii e3istenHiale dificile.Vanet +BE8E- im licP Tn reacHiile de disociere tulburPrile sinteFei ersonalitPHii care reacHioneaFP rin disociere Ri Tngustarea cQm ului conRtiinHei.%u P *nthony a are Tn mod deosebit ierderea identitPHii ersoanei Ri care Tn mod normal este acom aniatP de amneFie.In afara acestor mecanisme trebuie s ecificat cP la acienHi reacHiile disociative a ar du P o serie de traume sihice evidenteNrelaHii conflictuale Tn familie,insuccese Rcolare etc. %escriere clinicP.E3istP mai multe forme de reacHii disociative care se ot TntQlniN *mneFia istericP a are ca un roces activ de scoatere din cQm ul conRtiinHei a fenomenelor ne lPcute.* ariHia Ri dis ariHia fenomenului este bruscP.)aterialul uitat rPmQne de fa t Tn subconRtient Ri oate fi us Tn evidenHP rin narcoanaliFP sau hi noFP.*mneFia sihogenP a are,deobicei ca reacHie de a Prare faHP de e3 erienHe traumatiFante.Un forma ti icP individul nu5 Ri aminteRte lucruri elementare +numele,nu5Ri recunoaRte rudele, rietenii,nu oate citi sau scrie

etc-.%e fa t amneFia selectivP se referP doar la materialul intolerabil sau ameninHPtor entru eu.Un tim ul reacHiei disociative,individul rPmQne TnsP ca abil entru activitate.Este vorba de ersonalitPHi foarte sugestibiule,egocentrice,induse,care cautP sP evite situaHiile sihotraumatiFante. (omnambulismul isteric a are ca o alterare funcHionalP a conRtiinHei care a are Tn tim ul somnului Ri se caracteriFeaFP rin scularea din at Ri de lasare e distanHe mai scurte.Pacientul Tn tim ul de lasPrii are o evidentP artici are afectivP.Pot a are de asemenea trPiri emoHionale cu erce erea halucinatorie a acestor evenimente.La treFire acintul este amneFic. !uga istericP. se caracteriFeaFP rin de lasPri la distanHe mari,avQnd Tn aceastP erioadP un com ortament normal.In tim ul fugii acienHii TRi uitP viaHa trecutP iar cQnd se treFesc au amneFie entru erioda de fugP.!uga istericP este o reacHie de a Prare rin evadare +ei ot arcurge distanHe mari,File sau sP tPmQni,iar du P treFire susHin cP sunt com let amneFici entru erioada res ectivP-.*ctivitatea Tn tim ul fugii este foarte com le3P,se angaMeaFP Tn com ortamente multi le. PersonalitPHile multi le a ar Tn situaHia cQnd o ersoanP se dedubleaFP sau chiar se multi licP Tn mai multe ersonalitPHi.Poate trece de la una la alta,la fiecare trecere avQnd amneFie entru erioda anterioarP.TotuRi aceastP formP de disociere este destul de rarP.Este vorba de o reacHie disociativP la stres, rin modificarea totalP a ersonalitPHii.Un fiecare sistem el a are ca o ersonalitate stabilP Ri cu o diferenHP dramaticP.Uneori un ti de ersonalitate oate coe3ista cu altele lasate TnsP e lan secundar. (indromul 7anser a fost descris de 7anser Tn B:ED la ersoane care se aflau Tn detenHie,Ri se caracteriFau rintr5un com ortament rostesc,rPs unsuri greRte la TntrebPri sim le,tendinHa de a a Prea ires onsabil.(im tomul cel mai im ortant Tl constituie rPs unsurile absurde date la TntrebPri e care el Tn mod sigur le Rtie +G]8[B9-.Un e3amen atent al acientului realiFeaFP o stare de reverie sau de stu oare,Tntreru tP de agitaHie,miRcPri absurde,uneori halucinaHii viFuale sau auditive,Fone de anesteFie Ri analgeFie.TulburPrile dis ar du P cQteva File de amneFie. (indromul este mai rar la adolescenHi Ri se caracteriFeaFP rintr5un com ortament rostesc,cu rPs unsuri greRite la TntrebPri sim le,tendinHa de a Prea ires onsabil.In afara acestor manifestPri se mai ot descrie la stPri secunde, stPri catale tice,tentative de sinucidere. 56 b.Isteria de conversiune In cadrul isteriei de conversiune e rimul lan se situiaFP manifestPrile funcHionale somatice,determinate sihogen.#eea ce este caracteristic isteriilor de conversiune este cP Tn ciuda ierderii unor funcHii sau a deteriorPrii funcHionale a unor organe im ortante, acienHii manifestP o Lbelle indifferenceL Ri Tn toate caFurile a are roblema cQRtigului secundar. !enomenul de conversiune istericP a fost utiliFat de cPtre !reud entru a demonstra cP sim tomul re reFintP o e3 resie a re resiunii unei energii se3uale deviate +e3em lu araliFia mQinii,a PrutP Tn urma unei masturbPri-.%eRi astPFi conflictualitatea se3ualP nu mai stP e rimul lan al e3 licaHiilor atogenetice, termenul de conversiune este TncP larg utiliFat.!oarte frecvent reacHiile de conversiune a ar Tn urma unor stresuri uternice +forte frecvente Tn cele douP rPsboaie mondiale-.Isteria de conversiune a scPFut Tn ultimul tim mult ca frecvenHP,fiind mai frecventP Tn Fonele geografice de subdesvoltare,sau la o ulaHii cu un statut socioeconomic mai scPFut.(e are cP factorii educaHionali Ri mediul cultural ar avea un rol foarte mare Tn acest domeniu. Isteria de conversiune ar re reFenta Ri ea @W din cadrul tuturor nevroFelor. Etiologie.Termenul de conversiune a fost introdus de cPtre !reud Ri el TnHelegea rin aceasta, osibilitatea de a transforma un sim tom sihic cum este an3ietatea Tntr5un sim tom somatic.*cesta este denumit cQRtig rimar Ri se manifestP rin scPderea tensiunii an3ioase odatP cu a ariHia sim tomului somatic,funcHional.In schimb cQRtigul secundar se referP la ceea ce cQRtigP acientul,ca urmare a statutului sPu de bolnav.*n3ietatea care genereaFP conversiunea ar fi determinatP de re rimarea satisfacerii unor im ulsuri cu mare forHP ulsionalP +!reud, Vanet, #harcot-.Tulburarea somaticP

ar LscoateL acientul dintr5o stare enibilP socialP, oferindu5i scuFe Ri scutindu5l de rPs undere.#auFa imediatP a conversiunii este o sihotraumP Ri terenul de imaturitate afectivP +din acest unct de vedere ubertatea Ri adolescenHa fiind erioade de vQrstP foarte ro rice-.*ceste ersonalitPHi imature nu sunt regPtite sP acce te Tn viaHa obiRnuitP Ri eRecul,motiv entru care se roduce o situaHie asemPnPtoare cu o reacHie alergicP.*ceste ersonalitPHi su ortP,deci greu frustraHiile.In domeniul se3ualitPHii aceRti acienHi trPiesc adevPrate fanteFii.)ama este erce utP adesea ca ambivalentP iar tatPl asiv Ri derogat de cPtre mamP.%u P Yolb adolescentele acestea ar acce ta cu mare greutate feminitatea,ar fi ostile bPrbaHilor iar la bPieHi ar a are ataRamentul morbid faHP de mamP,invidie fraternP,elemente care redis un la a ariHia acestui ti de nevroFP. %in unct de vedere a comunicPrii conversiunea istericP a are ca un ti de comunicare rimitivP,energeticP Ri neverbalP, menitP sP atragP atenHia Ri sP cearP aMutor. %u P #oleman Ri 1roen conversiunea urmPreRte urmPtoareleN 5dorinHa de a scP a de o situaHie ne lPcutPX 5dorinHa inconRtientP de a fi bolnavX 5sim tomatologia este de aRa naturP TncQt arcP ar fi vorba de o boalP fiFicP realPX Individul nu face nici o relaHie Tntre situaHia stresantP Ri sim tome.*ceiaRi autori subliniaFP im ortanHa a numeroRi factori Tn dinamica isteriei de conversiune. Personalitatea ar avea un rol im ortant.Este vorba de o uRurinHP deosebitP de a Muca Lrolul de bolnavL Tn situaHii grele de e3istenHP.(imHindu5se inadecvaHi entru a aborda direct Ri inde endent roblemele vieHii,istericul cautP aMutor Ri sim atie. *Ra cum am vPFut ersonalitatea histrionicP se caracteriFeaFP rintr5o mare sugestibilitate,ca acitate de denegare,ignorare Ri re resiune a ceea ce nu doreRte sP ercea P.L,olul de bolnavL este utiliFat de isteric Tn funcHie de maniera Tn care a fi bolnav determinP,Tntr5o anumitP culturP sim atie Ri su ort.*cest rol este mulat Tn funcHie de cunoRtinHele medicale ale individului,a manierii ersonale de a cunoaRte boala e care o imitP.Un fine,rolul odatP reluat,tinde a fi auto er etuat Ri se reTntPreRte rin an3ietate sau alte cQRtiguri.Individul nu este conRtient de fenomenul conversiunii. Un al doilea rQnd conversiunea a are ca o evitare sau ca o a Prare contra ericolului.#onversiunea a are Ri ca o a Prare contra unor dorinHe Ri im ulsiuni 57 ericuloase.#QRtigul secundar de la boala actualP oate incita e acient de a continua sP fie bolnav,chiar du P ce fenomenele obiective au dis Prut Ri chiar du P boli sau accidente reale se ot desvolta sim tome care,subconRtient sunt fondate e ideia de recom ensP sau rentP.#u aMutorul unor avocaHi abili,ei ot stoarce astfel com ensaHii materiale,deoarece este foarte greu uneori a deosebi sim tomele reale de cele rin mecanismul inconRtient al conversiunii +care totuRi se oate vindeca rin hi noFP, lacebo sau desinhibiHie cu amital sodic- %escriere clinicP.(e are cP reacHiile de conversiune clasicP +leRinuri, araliFii- tind sP scadP,Tn favoarea unei sim tomatologii mai uHin s ectaculoase. 1oala este adesea Tn strQnsP legPturP cu factorii stresanHi. (im tomele actuale au legPturP cu o serie de manifestPri isteriforme din co ilPrie +TRi taie hainele,se tPvPlesc e Mos,Hi P noa tea,le este fricP de Tntuneric etc-.ZcolariFarea a fost iniHial bunP dar atunci cQnd au trebuit sP cedeFe oFiHia de lider au Tnce ut criFele de conversiune. #riFele sistematice,Tn lotul nostru,au a Prut mai ales du P BC ani Ri se manifestau sub forma unor stPri de rPu,cPdere,criFe de lQns,acuFe somatice acute.Incidente banale +mici lovituri- au fost nucleul rimelor manifestPri funcHionale.* ar de asemenea o serie de reacHii afective ca dis oFiHie tristP nemotivatP,manifestPri de nemulHumire Ri lictisealP, esimism Tn reFenHa ersoanelor a ro iate,dar fPrP a Rti din ce cauFP,alertQnd doar familia. Tre tat nivelul la TnvPHPturP scade,devin iritabili, referP singurPtatea se lQng tot tim ul. ,eacHiile de conversiune a ar sub forma unor criFe tonico5clonice, leRinuri, araliFii, tulburPri de sensibilitate sau a funcHiei unor organe de simH. Uneori sim tomele se gru eaFP Ri ot imita diferite entitPHi nosologice,acest lucru a PrQnd mai ales cQnd adolescentul a fost im resionat de boli similare ale

unor ersoane din reaMma sa.E3istenHa realP a unor mici afecHiuni somatice oate determina o e3agerare a sim tomatologiei,uneori de o manierP dramaticP.La unii adolescenHi ot a are retenHii urinare funcHionale,ticuri,cram e,acuFe dureroase, s ectaculoase cu dureri insistente Ri mobile care s erie anturaMul Ri ot aMunge Ri e masa chirurgului. EvoluHia bolii de inde Tn mare mPsurP Ri de reFolvarea diferitelor conflicte declanRatoare Tn numeroase caFuri boala utQnd continua Ri Tn erioda vieHii adulte. (im tomele de conversiune istericP au o serie de caracteristici, e care V.).(utter Ri colab.+BEC:- le clasificP astfelN B.#aracteristici ro rii sim tomelor constau Tn to ografia s ecificP care robeaFP anorganicul +nu rPs und roiecHiei anatomice Ri ideii e care Ri5a format5o subiectul rivind funcHionalitatea unui organ- Ri li sesc caracteristicile clinice obiective care sP ateste leFiunea anatomicP.%u P #harcot ar e3ista o serie de semne de autenticitate indiscutabilP a isterieiNretragerea concentricP a cQm ului viFual,analgeFie la resiune etc. 8.(im tomele sihice constante sunt re reFentate de o serie de sim tome, cum ar fi de e3em lu sugestibilitatea.(im tomele variaFP du P moment Ri circumstanHe dar Ri Tn funcHie de e3aminator.*ceste sim tome ot fi accentuate sau abolite de sugestie.(ugestibilitatea se asociaFP la isteric cu teatralismul Ri e3altarea imaginativP.TotuRi este foarte greu a stabili o scalP de sim tome sihice Tn isterie.L.Vungberg +BEC@- dP urmPtoarele date rivind frecvenHa diferitelor sim tome sihice Tn isterieNastaFia5abaFia Tntre @95CDW, araliFii G@W,tulburPri viFuale 9,:W@W.Polimorfismul criFelor de conversiune istericP este foarte mare, aRa TncQt se im une o clasificare a lor. a.#riFele e3cito5motorii isterice constituiau cQndva maMoritatea acestor tulburPri.#harcot descrie marea criFP istericP e care el o Tm arte Tn mai multe eta eN 5eta a caracteriFatP rin modificPri ale dis oFiHiei +iritabilitate,moroFitate-. *ura istericP ar fi constituitP din dureri Tn regiunea ovarianP,senFaHia de LbulP esofagianPL, al itaHii,Fgomote Tn urechiX 5Perioada e ile toidP caracteriFatP rin as ecte de contracturP Ri miRcPri desordonate +clownerie-,fenomene care se deruleaFP Tn criFe.*ceste manifestPri au un olimorfism foarte accentuat Ri de asemenea foarte biFar.#ontursiunile sunt urmate de miRcPri am le de 58 contracturP,care cu rind Tntregul cor .*ceastP erioadP este urmatP a oi de erioada atitudinilor asionale,cQnd oate mima scene de violenHP sau erotice.Un aceastP erioadP acientul lQnge,rQde,are atitudini asionale.E3istP o serie de forme minore de manifestare,cum ar fi criFa convulsivP sim lP de isterie +cu secuse,contracHii,s asme,torsionPri,fPrP o veritabilP ierdere a cunoRtinHei-,criFe de agitaHie siho5motorie + acientul dP im resia trPirii unor scene dramatice cu o descPrcare emoHionalP violentP-.#riFele Lde nerviL isterice sunt foarte frecvente mai ales la coo ii Ri adolescenHi.E3istP,de asemenea,o serie de forme ati ice cum ar fi criFele de lQns sau de rQs incoercibile,tremurPrturi,secuse musculare,ticuri,miRcPri mari de alurP coreicP. %intre criFele de inhibiHie,autorii enumerP urmPtoareleN 5letargia istericP care realiFeaFP o inhibiHie totalP a activitPHii motorii, QnP la asemPnarea cu coma +Tn fa t are un somn rofund care dP im resia unei stPri vigile subMacente-X 5*ccesul catale tic cu rigiditate Tn hi ere3tensie QnP la accesul car o5 edalX 5#riFele sinco ale,mai frecvente Tn reFent,situQndu5se la frontiera dintre isterie Ri desechilibrul neuro5vegetativX 8.(im tomele senForiale,mai comune fiind hi oesteFia Ri anesteFia, hi eresteFia,analgeFia. *nalgeFiile ot interesa toate ti urile de sensibilitate, utQnd fi totalP Ri arHialP.6u au o corectP distribuHie anatomo5fiFiologicP,fiind mai ales segmentare +Tn ciora ,Tn mPnuRP,Tn cordon etc-. Ki eresteFiile sunt localiFate mai ales la aRa Fisele Fone ListerogeneL +Fona mamarP,ovarianP-.\ona res ectivP devine hi eresteFicP,atunci cQnd acientul urmPreRte e3aminatorul +dacP e distrat sau Tnchide ochii,fenomenele nu mai au aceiaRi intensitate-.*deseori acest fenomen este TnsoHit de emotivitate generalP sau angoasP,care oate determina s asme Ri chiar un atac isteric generaliFat. %intre tulburPrile senForiale cele mai

im ortante se noteaFP Tn rimul rQnd cele viFuale.Ele se caracteriFeaFP rin restrQngerea concentricP +tubularP- a cQm ului viFual,e isoade amblio tice,asteno ie,di lo ie,scotoame tranFitorii Ri ermanente. Uneori a are micro sia sau macro sia,vederea dublP,orbirea nocturnP,deficitul stereosco ic,cecitatea unilateralP,orbirea coloratP,im osibilitatea de a citi etc. La nivel auditiv ot a are fenomene de surditate,Fgomote Tn urechi.#elelalte organe de simH sunt mai rar interesate. G.(im tomele viscerale se baFeaFP mai ales e sim tome interesQnd s.n. vegetativ +interesQnd mai ales musculatura netedP a organelor-.(unt frecvente cefaleea,dificultPHile res iratorii,rPcirea e3tremitPHilor,greHuri,vPrsPturi,vome,strPnut etc.Isteria de conversiune oate simula diferite sim tome organice.Putem avea, astfel,atacuri de seudoa endicitP,chiar de malarie sau de tuberculoFP sihogenP, seudograviditate +cu o rirea menstrelor,greHuri dimineaHa,lPrgirea abdomenului-. Toate aceste sim tome organice se desfPRoarP avQnd o serie de caracteristici e care #oleman Ri 1roen le enumerP astfelN 5O anumitP Lbelle indiferenceL, acientul trPind ierderea unor funcHii organice fPrP o an3ietate foarte mareX 5(indromului rinci al nu i se adaugP altele obligatorii Tn cadrul sindromologiei organice +nu face,de e3em lu,atrofie du P araliFie-X 56atura selectivP a disfuncHiei.ParaliFia dP im ortanHP entru unele activitPHi Ri nu entru altele iar contractura dis are noa teaX 5(im tomele dramatice cedeaFP s ectaculos la hi noFP sau alte metode de sugestieX *deseori se im une a face deosebire Tntre un sindrom funcHional isteric Ri o stare motivatP organic.Istericul a are Tn mod obiRnuit dramatic Ri a arent naiv,Tn tim ce bolnavul este Tnclinat s re defensivP,sus iciune Ri evaFiune. (utter Ri colab.+BEC:- descriu Ri ei diferite tulburPri isterice baFate e interesarea sistemului nervos vegetativ +s asme faringiene ce Tm iedecP alimentarea,s asme 59 esofagiene,greHuri,vome,consti aHie s asmodicP-,fenomene res iratorii,urogenitale ca s asme urinare Ri veFicale,vaginism. A.(im tome motorii realiFeaFP araliFii,contracturi,s asme etc.ParaliFiile a ar adesea localiFate la un membru,iar li sa funcHiei este adesea selectivP +nu oate scrie de e3em lu,TnsP oate cQnta la ian-.%u P P.Vanet utem distingeN 5 araliFii sistematice cu tulburare selectivP a unor funcHiiX 5 araliFii localiFate care afecteaFP un un muRchi iFolat ci un membru sau o arte a cor uluiX 5 araliFii generaliFate realiFQnd hemi legii sau ara legii cu o sim tomatologie grosierP +fPrP tulburPri ale refle3elor sau alte semne obiective-. 5contracturile sunt foarte frecvente utQnd fi ermanente sau e isodice.Ele ot fi localiFate sau generaliFate.#ele sistematiFate cores und de obicei unei atitudini e3 resive.#ontracturile localiFate a ar la anumite gru e de muRchi +anumite torticocolisuri,contracturi toracice etc-. #ontracturile generaliFate se referP la un menmbru Tn Tntregime,la trunchi etc.!oarte frecvenmt este tremorul muscular.TulburPrile de fonaHie a ar sub forma afoniei sau disfoniei Ri chiar mutismului +Tn tim ce tusea este normal sonoriFatP-. *fonia a are adesea du P Rocuri uternice.Individul nu mai oate vorbi decQt Tn Roa tP.*fonia este mai frecventP la femei.Un mutism individul se e3 rimP mai ales rin mimicP. e.EvoluHie Ri rognostic EvoluHia Ri rognosticul nevroFelor,de inde de mai mulHi factori dintre care cei mai im ortanHi ar fiN ersonalitatea nevroticului Ri mai ales gradul de imaturitate afectivP,forma clinicP de boalP,condiHiile familiale Ri Rcolare, recocitatea adresPrii la medic,com etenHa Ri adresabilitatea serviciului la care acienrtul a eleaFP, +adesea bolnavii se adreseaFP la sihiatru du P un lung eri lu rin cabinete de diferite s ecialitPHi-. Prognosticul este mai rost entru nevroFa obsesivP sau fobicP dar oate fi sever Ri Tn forme i ohondrice,de resive sau an3ioase.!actorii familiali sunt foarte im ortanHi Ri de aceRtia de inde Tn mare arte rognosticul. f.Tratamentul 6evroticii se erindP rin numeroase cabinete medicale.!elul tratamentului de inde de foarte mulHi factori.TranchiliFantele nu mai au mare utilitate, acienHii Tn marea lor maMoritate e3 erimentTndu5le e toate Tnainte de a veni la medic. Este nevoie de a se evita reFentarea

medicaHiei dre t L ilula magicPL Ri de asemenea se va evita orice tratament de Roc. !iecare acint necesitP un tratament deosebit.O abordare medicalP directP este uneori utilP dar este mai dificil atunci cQnd avem de a face cu tulburPri im ortante ale ersonalitPHii.%e asemenea,trebuie subliniat cP nu toHi acienHii au o motivaHie de a se schimba Ri nu toHi au osibilitatea de a5Ri schimba viaHa.E3istP indiviFi a cPror ersonalitate trebuie com let restructuratP iar modul lor de relaHie cu alHii ar trebui sP se modifice rofund dacP nu ar fi nevrotici. Un unele caFuri s italiFarea se im une +idei de suicid,somatiFare intensP ,criFe de an3ietate-.Problemele e3istenHiale resante ot aco eri sim tomele nevrotice entru o erioadP, entru ca mai a oi sim tomatologia sP e3 loadeFe,a PrQnd la su rafaHP starea de insecuritate de lungP duratP.PreFenHa unei stPri de autostimP scPFutP,vulnerabilitatea deosebitP a ersonalitPHii,sensibilitatea fac e individ greu ada tabil la condiHiile vieHii actuale,situaHie greu abordabilP rin orice formP de tratament.%e asemenea trebuie subliniat cP unele situaHii e3istenHiale reFente de PResc uterea de ada tare chiar a unor ersonalitPHi bine dotate.(e Rtie astPFi cP situaHiile stresante cumuleaFP Tn tim ,efectul lor desorganiFator,TnsP efectul lor trebuie vPFut Ri Tn funcHie de terenul individului.(chimbarea mediului,diferite tensiuni ale medului rofesional,li sa de odihnP ar avea un rol im ortant.E3istP situaHii,Tn cultura noastrP,cQnd unele ersoane TRi considerP viaHa licticoasP Ri se LdistreaFPL cu sim tome fiFice interesante.Un acest caF medicul ur Ri sim lu nu are ce oferi,iar evoluHia acestor caFuri nu oate merge s re ameliorare.*deseori manifestPrile nevrotice sunt doar o mascP entru roblemele fundamentale ale ersonalitPHii,iar elucidarea unor robleme ersonale este minuHioasP Ri cere 5: tim Tndelungat.*deseori cliReele standard a limbaMului nostru sunt canale sterile,barQnd o TnHelegere reci rocP.Pacientul care se lQnge de obosealP Ri medicul care diagnosticheaFP un sindrom neurastenic nu vorbesc,evident,acelaRi limbaM. Uncercarea de a schimba cuvQntul obosealP cu acela de nevroFP sau invers nu este util entru a schimba situaHia.#Qt tim nu e3istP Tntre medic Ri acient un teren comun de TnHelegere,este uHin im ortant dacP acientul a robP sau deFa robP inter retPrile medicului. Tratamentul nevroFelor resu une Tn rimul rQnd ca acitatea medicului de a utiliFa diferitele forme de sihotera ie,aceasta ocu Qnd un loc im ortant Tn tera eutica oricPrei forme de nevroFP,ea trebuind sP aibP un caracter ermanent, de la rimul contact cu bolnavul QnP la utiliFarea unor metode s ecifice de sihotera ie.%e fa t entru a a lica sihotera ia nu este nevoie de un manual,ci de anumite rocedee tehnice,fiecare trebuind a fi abordat Tn mod s ecific,fPrP a crea modele ti iFate.*ccentul nu cade e evenimentul sihotraumatiFant ci e e3 erienHele re etate ale individului de deFamPgire Ri nefericire.(e TncearcP a oi o scurtP rivire Tn trecut, acientul fiind interesat de a vorbi des re sine,de a5Ri reFenta dificultPHile e3istenHiale.6u totdeauna dis ariHia sim tomului este semn de vindecare,unii utQnd aMunge la un stil de viaHP acce tabil care include TncP o serie de aternuri nevrotice. O rimP roblemP care se une este aceea a corectPrii deficienHelor sistemului sPu social sau educativ Ri a rogramului de lucru,de etrecere a tim ului liber etc. Un acest sens este im ortant contactul cu ersoane semnificative din anturaMul acientului,Tn cadrul elevilor sau studenHilor cu educatiorii,mai ales cP rocesul educativ riveRte Tntregul gru de colegi. *Mustarea unui rogram corect de muncP,odihnP,activitPHi Tn aer liber sunt deosebit de im ortante. *deseori este nevoie de a aMusta Ri metodele de TnvPHare,orarul,TnvPHatul noa tea Ri munca Tn asalt trebuind sP fie eliminate.In familie se vor corecta relaHiile familiale,atitudinea celorlalHi membrii ai familiei faHP de acient. %intre metodele sihotera eutice douP ni se ar mai eficiente N sihotera ia individualP ersuasivP Ri e3 licativP Ri sihotera ia de gru familial.In cadrul acestor forme noi urmPrim obiective caNcorectarea relaHiilor Tn cadrul gru ului familial Ri TnHelegerea de cPtre familie a roblemelor acientului,TnHelegerea de cPtre bolnav a osibilitPHilor

sale,a oFiHiei sale Tn cadrul gru ului familial,e3 licarea dinamicii siho atologice,incitarea individului entru autocontrol Ri stabilirea unei vieHi ordonate. (e mai ot utiliFa Ri alte metde sihotera eutice ca Ntrainingul autogen, sihotera ia a3atP e sim tom, sihotera ia de decondiHionare, sihotera ia cu gru ul de acienHi. #oleman Ri 1roen divid sihotera iile utiliFate Tn nevroFe Tn trei categoriiN tera ii cogitive,tera ii com ortamentale Ri alte gru e. B.In cadrul tera iilor cognitive este vorba de tera ii centrate e acient,tehnici sihanalitice,tera ii e3istenHiale care urmPresc aMutorarea acientului entru a TnHelege Ri acumula cunoRtinHe entru a se utea ocu a de situaHia sa.Ele Hintesc nevoia de a TnHelege Ri a acumula cunoRtinHe entru a se ocu a de situaHia lui.Ele Hintesc nevoia de TnHelegere a eului,satisfacerea necesitPHii de valoare,maniera de ada tare cores unFPtoare.Un toate rocedeele rinci iul constP Tn crearea unor situaHii sihotera eutice Tn care acientul sP se simtP Tn siguranHP Ri sP reFinte un nivel scPFut al a PrPrilor.Un al doilea rQnd acientul trebuie sP TnveHe noi cPi entru a se auto erce e Ri a erce e lumea,noi cPi de res onsabilitate Ri de ra ortare la alHii.Este vorba deci de un roces de e3 lorare Ri reeducare cu sco ul gPsirii unor alternative entru realiFarea Ri stisfacHia ersonalP. * treia roblemP ar consta Tn obHinerea transferului nu numai Tn situaHia tera euticP ci Ri Tn situaHia realP a vieHii.*ceasta resu une de a se utea ocu a de situaHia ersonalP care tinde a er etua stilul nevrotic de viaHP.%e fa t sihotera ia este o e3 erienHP dureroasP entru nevrotic,cPruia Ti li seRte curaMul entru a face faHP vieHii mereu Tn schimbare.*deseori el doreRte ca roblemele sP i le reFolve medicul. 8.tera ia com ortamentalP se ghideaFP adesea e anumite sim tome Ri com ortamente nevrotice,iar e de altP arte oate desvolta com etenHe Ri com ortamente ada tative.(e 61 utiliFeaFP numeroase rocedee,Tnce Qnd cu desensibiliFarea QnP la rocedee sofisticate +condiHionarea aversivP,evitarea reTntPririi sau L ede sireaL unor sim tome siho atologice-.Tehnica constP Tn alegerea unui sim tom HintP. G.*lte metode sihotera eutice reFintP e rimul lan sociotera ia.Un acest sens se urmPreRte modificPri Tn situaHia socialP ersonalP a individului care tinde a er etua nevroFa.*deseori Tn acest roces este interesatP familia. Un cadrul e3 erienHei noastre am utiliFat difrite forme de sihotera ie +individualP Ri de gru ,Tn s ecial de gru familial-. *stfel,Tn nevroFa an3ioasP se va evita ericolul iatrogen,dQnd asigurPri rivind caracterul funcHional al stPrii bolnavului.Uneori Tn forma de manifestare acutP se oate Tnce e TntQi o curP cu tranchiliFante du P care oate debuta sihotera ia. In nevroFa i ohondricP tratamentul medicamentos trebuie utiliFat cu rudenHP dar nu renunHat com let la el datoritP ericolului iatrogen. In nevroFa itiaticP sihotera ia de sugestie Ri narcoanaliFa sunt foarte im ortante.TotuRi hi noFa se considerP a avea o acHiune iatrogenP la adolescenHi. Yanner+BEA:- insistP la isteriile de conversiune asu ra osibilitPHilor de mani ulare a anturaMului,Tn sco ul obHinerii dis ariHiei sim tomelor.In isteria disociativP narcoanaliFa are un rol foarte im ortant.In general Tn nevroFele isterice s italiFarea nu trebuie sP fie lungP.In celelalte forme Ri Tn s ecial Tn nevroFa de resivP sihotera ia individualP este foarte im ortantP. Tratamentul medicamentos viFeaFP obHinerea unor reFultate ra ide Ri Tn s ecial sedarea Ri an3ioliFa +benFodiaFe inele- dar se va da im ortanHP Ri altor sim tome. Tratamentul sim tomatic cu medicamente oate Tnce e de la Tnce ut,dar el trebuie sP devinP tre tat un adMuvant al sihotera iei +sedare,an3ioliFP, antide resiv-.(e oate utiliFa toatP gama de sedative barbiturice Ri nebarbiturice, neurole ticele sedative,dacP este osibil formele retard de administrare. TranchiliFantele +mai ales benFodiaFe inele- au o mare im ortanHP Tn ciuda ericolului de de endenHP.La fel antide resivele tri Ri tetraciclice ca Ri noile clase ati ice.;itaminele,tonifiantele MoacP Ri ele un rol im ortant Ri fiecare medic le va folosi Tn funcHie de e3 erienHa sa.(edarea nu trebuie sP fie uternicP,la fel efectele secundare trebuiesc bine

doFate entru a nu disturba efectul sihotera eutic. Problema re aosului,eventual a s italiFPrii,a concediului relungit trebuiesc folosite cu rudenHP Ri numai Tn e3tremis. !orma de tratament cea mai indicatP este aceia a tratamentului Ri a urmPririi ambulatorii,eventual rin intermediul staHionarului de Fi.(coaterea din roducHie sau din rocesul de TnvPHPmQnt trebuie sP se facP cu multP rudenHP,reluarea utQnd fi un as ect foarte dificil.In schimb se ot organiFa vacanHele sau concediile legale, rin organiFarea unor forme de odihnP activP. *s ecte s ecifice Tn diferite forme de nevroFP.E3istP o serie de as ecte s ecifice entru diferitele forme de nevroFP.Un acest sens ne vom o ri la rinci alele forme. 6evroFa an3ioasP are ca element rinci al an3ietatea difuFP generaliFatP Ri criFele acute de an3ietate.Pentru a Tnce e un bun tratament este necesar mai TntQi o bunP anamneFP,o cunoaRtere adecvatP a ersonalitPHii,a ti urilor sale de reacHie,felului de manifestare a bolii,calitatea Ri intensitarea stresurilor suferite.Un al doilea rQnd acientul trebuie sP beneficieFe de o e3aminare fiFicP,care are mai ales o mare valoare sihotera euticP.E3istP du P #urran Ri colab. acienHi la care boala a are du P stresuri e3terioare,boli Ri acienHi care s5au TmbolnPvit din cauFa structurii ersonalitPHii lor.Este o greRealP de a considera orice formP de an3ietate ca fiind atogeneticP.*dmiterea Tn s ital este indicatP normal Tn formele acute, cQnd este necearP Ri o sedare uternicP.1arbituricele au scPFut ca im ortanHP din cauFa stPrilor de de endenHP,clor romaFina fiind mult mai im ortantP.Internarea Tntr5un staHionar de Fi este mai utilP decQt Tntr5un s ital5staHionar,din cauFa creierii fenomenului de de endenHP.Tratamentul ambulator se oate face cu sau fPrP scoatere din roducHie.%acP fenomenele somatice sunt im ortante se va scoate din roducHie,dar nu se va e3agera cu re aosul.(e vor utiliFa Tn schimb 6* mult mai bine Filele libere +e3er3iHii,e3cursii-.%acP lQngerile sunt olimorfe dar an3ietatea este mai redusP se indicP tratamentul Tn condiHiile continuPrii muncii.%acP acientul insistP sP lucreFe trebuie lPsat sP5Ri asume aceastP res onsabilitate,dar i se va s une clar cP acest lucru nu are la baFP motive medicale. *bordarea sihotera euticP este necesarP.(e va evita Tn rimul rQnd ericolul iatrogen,dQnd asigurPri cu rivire la caracterul neorganic al bolii.Un formele acute sihotera ia se va institui du P o curP cu tratament an3iolitic.(e va e3 lica natura emoHionalP a sim tomelor.!orma de sihotera ie aleasP de inde de ersonalitatea acientului.%acP este vorba de o ersonbalitate eficientP este de aMuns o reaMustare a mediului sPu,iar dacP din contra,este o ersonalitate ineficientP sihotera ia se va combina cu miMloace de reaMustare a mediului. PacienHii cu nevroFP an3ioasP Ri o ersonalitate slabP nu ot fi uRor conRtientiFaHi de roblemele lor.Pacientul va fi TncuraMat,Ri se vor e3amina cu el circumstanHele a ariHiei sim tomelor,dar e3 licaHiile nu vor fi im use de cPtre medic. (e va urmPri TncuraMarea acientului de a aMunge el singur la concluFiile urmPrite. Pacientul trebuie sP caute cauFa iar sihotera eutul trebuie sP5i arate doar direcHia.Pacientul trebuie sP Tncerce reaMustarea mediului sPu social.%acP Tn conflict ete inclus Ri soHul, sihotera ia de cu lu este cea mai indicatP.Psihotera ia familialP,narcoanaliFa,treiningul autogen,diferite metode de sihotera ie de gru se vor utiliFa Tn funcHie de necesitPHi. Tratamentul medicamentos se baFeaFP e tranchiliFante minore +mai ales benFodiaFe inele-,care scad an3ietatea Ri tensiunea fPrP a determina o im ortantP sedare,se su radoFeaFP cu greutate iar obiRnuinHa se obHine nu atQt de uRor.Un formele cu ersonalitate tulburatP sau Tn caFul unor conflicte lungi, aceste droguri sunt insuficiente.TranchiliFntele,de fa t,nu reFolvP roblemele acienHilor,ele duc la creRterea toleranHei Ri la a ariHia unor efecte secundare.%e asemenea ele au efect de otenHare a alcoolului,duc la scPderea selfcontrolului,la creRterea instabilitPHii dis oFiHiei,iar Tn ultima instanHP ot duce la fenomene de de endenHP +deRi nu duc la o adevPratP to3icomanie decQt la marii siho aHi-. %acP nu se ot schimba condiHiile de viaHP,este mai bine totuRi sP se administreFe tranchiliFante.TotuRi este regnant astPFi cP,toHi

aRtea tP droguri Tn situaHii mai grele e3istenHiale,iar medicii sunt tentaHi a scrie cu uRurinHP droguri entru a satisface cererile insistente ale acienHilor.1arbituricile nu ot fi administrate entru erioade lungi din cauFa otenHialului suicidal Ri a fenomenelor de de endenHP.%e altfel aceste medicamente nici nu ar trebui sP fie utiliFate Tn sihiatrie.Princi alul inconvenient al tranchiliFantelor este cP ele ot aco eri de resia sau diferite tulburPri organice. 6evroFa de resivP se caracteriFeaFP rintr5o mai mare im ortanHP a comunicPrii nonverbale,fenomen chiar mai im ortant decQt un istoric detailat al bolii.Trebuie evaluat,de asemenea,gradul de an3ietate e care cabinetul medical TnsPRi Tl oate rovoca,dificultPHile lui socio5 economice,originea sa etnicP. Un nevroFa de resivP sihotera ia individualP este mai im ortantP.Pacientul este TncuraMat sP vorbeascP des re el,des re ceea ce simte.Un aceastP situaHie sihotera ia Tnce e de la rimul contact cu acientul.6u e3istP ceva stereoti Tn dialogul cu bolnavul.Un acest ti de nevroFP trebuie sP se HinP seama de nevoia acienHilor entru sim atie Ri interes.%acP medicul nu este dis onibil,este mai bine ca Tntrevederea sP nu aibP loc.%acP rima Tntrevedere este corectP,la a doua Tntrevedere acientul va fi mai abil sP vorbeascP des re roblemele sale,des re situaHia sa rofesionalP.Prescrierea de droguri de la Tnce ut,va face a se crede cP TnbunPtPHirea stPrii bolnavului se datoreRte acestora. Un formele uRoare este nevoie de su ort moral,TncuraMPri, entru a e3 lora cPi de ada tare la mecanismele de schimbare a vieHii.%e resiile baFate e un conce t des re sine negativ,necesitP un aMutor sihotera eutic intens.Un acest caF este necesarP e3 lorarea cu acientul a conce telor lui greRite des re el Ri alHii Ri a concliFiilor greRite.Un individ,de e3em lu, oate TnvinovPHi e cei din Mur entru atitudinea lor negativP,deRi felul lui de a fi este cauFa acestor atitudini.Pacientul va fi TncuraMat sP se schimbe +du P e3 resiaNLrQFi Ri lumea va rQde cu tineL-.*deseori acienHii sunt sce tici cQnd aud cP trebuie sP se schimbe.Este vorba Tn aceste 63 caFuri de aRa Fisa metodP cognitivP,metodP care se a licP selectiv Tn funcHie de formele de nevroFP de resivP. Tratamentul medicamentos constP din droguri antide resive.(e va e3 lica Ri Tn acest caF, acienHilor de ce se utiliFeaFP drogurile.(e va arPta cP este vorba de un interval Tntre lumea drogului Ri efect,se va vorbi de e3istenHa efectelor secundare. #ele mai im ortante ar fi triciclicele.Un contrast cu imi ramina,amitri tilina are avantaMu cP este sedativP Ri an3ioliticP,Tn acelaRi tim cu efectul antide resiv. ,eFultatele se obHin rin combinaHia dintre sihotera ie Ri drog. 6evroFa fobicP reFintP de asemenea unele articularitPHi de tratament.Un acest sens (naith socoate mai im ortant,urmPtorii factoriN 5Un ce grad an3ietatea este condiHionatP sau a a Prut e fondul unei structuri a ersonalitPHiiX 5PreFenHa sau absenHa stresului,a conflictului rPs unFPtor de an3ietateX 5PreFentul Ri trecutul acientului,calitatea relaHiilor cu alHii,istoricul mai scurt sau mai lungX 5%urata nevroFei,gradul ei de fluctuaHie,felul remisiuniiX 5%iferite LstrategiiL deMa use Tn racticP de cPtre acient de a se ocu a de sim tomele sale +de e3em lu un alcoolism sim tomatic-X 5*titudinea altora faHP de acientul nevrotic +atitudinea distructivP a PrinHilor, soHiei-X 5Probabilitatea LcQRtigului secundarL Tn nevroFeX 5PreFenHa sau absenHa altor elemenete siho atologice cum ar fi de resiaX 5!elul cum a rPs uns la tratament ,Tn trecutX Este foarte im ortant ca acientul sP Rtie ce trebuie fPcut Ri de ce.*ceste lucru este necesar fie Tn forme su ortive de sihotera ie,fie Tn alte tehnici sau Tn tratamentul medicamentos.E3istP numeroase metode de sihotera ie. Psihotera ia su ortivP urmPreRte,mai ales,scPderea an3ietPHii Ri se face sP tPmQnal sau bisP tPmQnal,cQnd se vor discuta strategii de evitare a an3ietPHii baFale,reaMustarea stilului de viaHP Ri a relaHiilor sociale,se va lPmuri acientul cum unii factori ot determina tulburPri emoHionale.O altP direcHie este aceea a TncuraMPrii acienHilor entru a face faHP an3ietPHii Ri de resiei sale.*cesta este un factor esenHial Tn cadrul multor tehnici inter ersonale. Tera ia ocu aHionalP se baFeaFP e teoriile moderne rivind TmvPHarea. Primii

tehnicieni tindeau a ignora natura tulburPrilor nevrotice,i oteFele lor fiind e3 erimentate e animale Ri voluntari.(5a realiFat TnsP re ede im ortanHa relaHiei medic5 acient,aMungQnduse,astfel la o a ro iere de alte metode sihotera eutice. Un reFent tera iile com ortamentale tind a desvolta un stil tera eutic individual baFat e o timism Ri aRte tarea TnbunP tPHirii. Tehnica desensibiliFPrii +.ol e- se a licP Tn unele fobii s ecifice. %esensibiliFarea sistematicP constP Tn antrenarea acienHilor Tn rela3area muscularP,construirea de ierarhii Tn evitarea cel uHin a an3ietPHii,instruirea acientului de a re eta acest lucru,Tn reFenHa sursei an3iogene.*lte tehnici TncuraMeaFP acientul de a se e3 erimenta an3ietatea,confruntQndu5se brusc cu fricile sale.Tehnica lui !ran"l +BEC9- TncuraMeaFP acienHii sP5Ri e3 erimenteFe Tn mod abuFtiv fobia sa.(tamoh Ri Levis +BEC:- sfPtuiesc acientul de a5Ri e3amina cQt mai viu osibil rimele e3 erienHe traumatice +ca Tn caFul nevroFei de rPFboi,Tn care individul este sfPtuit sP ree3 erimenteFe situaHia-.,eFultate bune s5au obHinut Tn caFul cQtorva fobii s ecifice,dar mai greu Tn agorafobie.Este foarte dificil de a s une care este tehnica cea mai bunP,Tn cadrul nevroFelor fobice. Tratamentul medicamentos foloseRte Tn rimul rQnd an3ioliticile,care cel uHin,la Tnce ut,dau reFultate s ectaculare,deRi ulterior efectul cedeaFP,e3istQnd ericolul de accentuare a de resiei.1arbituricele au fost Tnlocuite ractic de me robamat Ri a oi de diferite benFodiaFe ine. Un formele acute de an3ietate,sedativele sunt Mustificate entru erioade scurte. Ele aMutP acientul entru a de PRi o stare fobicP,de a de PRi an3ietatea. %iaFe amul este de asemenea foarte im ortant.Unele sim tome reclamP utiliFarea antide resivelor +triciclice,tetraciclice,ati ice-. 64 Un alt gru de medicamente Tl constituie betablocantele.Pro anololul este utiliFat Tn cadrul an3ietPHii,mai ales cQnd e acest fond a ar sim tomele somatice.Psihochirurgia se folosea Tn trecut entru unele forme grave,intens croniciFate. 6evroFa obsesivP.Este im ortant Ri Tn acest caF a se cunoaRte istoricul sim tomelor Ri atitudinea acienHilor faHP de sim tome,situaHia familialP, reFenHa altor sim tome,alte aternuri sau as ecte ale sim tomatologiei obsesive. Psihotera ia individualP, ersuasivP se aflP e rimul lan.Ea trebuie sP fie direcHioantP s re liniRtirea bolnavului,dar Tn acelaRi tim sP fie Ri autoritarP.Un relaHia sihotera euticP trebuie sP se HinP cont de urmPtoarele+PuMol Ri (auling-N B.Obsesivul cere soluHii magice.Tera eutul trebuie sP TnveHe acientul sP unP roblema e3istenHei Ri suferinHei sale decQt sP dea un rPs uns direct solicitPrii saleX 8.Obsesivul este un fidel,motiv entru care este necesar a avea un singur tera eutX G.6u su ortP e3 resia liberP a emoHiilorX A.(e va evita susHinerea Ri gratificarea sim listP,direcHionarea s re activitPHi anodine,inter retPri globale ale situaHiei saleX @.(e va avea o atitudine favorabilP Ri se vor da asigurPri liniRtitoare, PstrQndu5se o atitudine de neutralitate binevoitoare Ri de a se Pstra Tn acelaRi tim anumitP atitudine de distanHP faHP de acientXmedicul trebuie sP fie regPtit sP su orte o lungP erioadP de evoluHie nefavorabilP. Psihotera ia unitivP Ri edagogicP trebuie sP fie de lungP duratP.LPFPrescu recomandP o sihoergotera ie,cu necesitatea ocu Prii Tntregului tim al acientului,cu angrenarea sa Tn situaHii temute,la Tnce ut TnsoHit,a oi inde endent. (e mai utiliFeaFP trainingul autogen, sihodrama,hi noFa.Psihotera ia Tn nevroFa obsesivP oate urmPri modificPrile structurii ersonalitPHii dar Ri tratarea unor sim tome.Un acest sco se utiliFueaFP sihotera ia de desensibiliFare Ri de decondiHionare.#a Ri Tn nevroFele fobice, acientul este TncuraMat de tera eut sP se angaMeFe Tn conte3t an3iogen +Tn mod asiv Ri activ-. #ura sihanaliticP bunP Tn unele forme fobice este consideratP ineficientP Tn formele obsesive.,elaHia medic5 acient este im ortantP,uneori este nevoie de cointeresarea rudelor. Tratamentul medicamentos constP,Tn s ecial Tn utiliFarea antide resivelor,mai ales triciclice.%rogurile sedative au un rol mai mic iar barbituricele Ri alte tranchiliFante ot duce la creRterea iritabilitPHii.Printr5o rescriere rea masivP de droguri,sim tomele se ot chiar

agrava.#lor romaFina se oate asocia cu antide resivele +anafranilul ar avea un efecte mai deosebit,fiind mai utiliFat-. (e mai utiliFeaFP clordia eFo3idul +na otonul-,diaFe amul, o3aFe amul,tioridaFinul. Tratamentul cu electroRocuri este indicat doar cQnd e3istP o asociere de resivP foarte im ortantP. 6evroFa istericP.Una dintre dificultPHile de care se loveRte tratamentul isteriei este acela cP acesta rovoacP la medici iritaHie Ri cP aceRtia considerP aceastP stare dre t o simulaHie.*cest lucru este mai ales im ortant la medicii5bPrbaHi,care agreeaFP un com ortament mai ragmatic Ri materialist,dis reHuind sensibilitatea Ri acest unct de vedere Tl transferP Tn atitudinea lor rofesionalP +#urran Ri colab.,BE:9-. La isterici valorile vieHii reFidP Tn rimul rQnd Tn e3 erienHa subiectivP,cu mai uHine TnclinaHii ragmatice,valori s ecifice mai ales artiRtilor,dar care e acienHi Ti conduce mai degrabP la un com ortament egoist.%e fa t, entru un cQRtig de scurtP duratP ei ierd e lungP duratP,com ortamentul isteric ducQnd la alienarea sim atiei Ri afecHiunii.TotuRi nu Tn toate sim tomele de conversiune este reFentP Ri o ersonalitate istericP iar e de altP arte Ri o ersonalitate normalP oate avea un com ortament isteric. Un evaluarea tera euticP a nevroFei isterice este im ortant a se vedea cQt de grave sunt sim tomele entru a decide dacP bolnavul trebuie sau nu s italiFat, dacP rPmQne sau nu Tn cQm ul muncii.(im tomele fiFice trebuiesc bine investigate,neinvestigarea incitQnd la ersistenHa sim tomelor isterice.Zi investigarea e3cesivP duce la a ariHia unui nou focar de e3citaHie.Unele anturaMe ot TncuraMa com ortamentul isteriei. 65 Un nevroFa istericP sihotera ia de sugestie +hi noFa,narcoanaliFa- este foarte im ortantP +la adolescenHi hi noFa ar avea un rol iatrogen,totuRi-.Uneori, entru a dis are sim tomele este nevoie de mani ularea anturaMului.( italiFarea este dPunPtoare.Un formele disociative,narcoanaliFa ar avea un rol mai im ortant. Tratamentul sim tomelor s ecifice este foarte im ortant.La acienHii Tn criFP se utiliFeaFP stimuli uternici +amoniac,de e3em lu-.%u P treFire, acientul este incitat sP treacP imediat la o activitate + entru surFenia istericP este us sP asculte cu un stetosco -.*fonia se oate trata rin a PsPri bruRte asu ra ie tului acientului, QnP a ar sunete nearticulate care a oi se vor am lifica QnP la a ariHia cuvintelor.(e vor Tnce e a oi a se une TntrebPri. PacienHii cu amneFie sunt abordaHi rin ersuasiune Ri TncuraMPri.%acP amneFia este totalP i se demonstreaFP cP nu a uitat totul.I se vor une TntrebPri sim le,la care oate rPs unde,iar a oi gama de dificultate va creRte.%acP sim tomele nu cedeaFP rin aceste metode sim le se ot utiliFa anumite forme de sihotera ie armatP +galvaniFPri,faradiFPri etc-. Este necesarP coo erarea acientului Ri acest lucru se obHine rin e3 licaHia metodologiei,chiar dacP aceastP e3 licaHie nu este RtiinHificP Ri ea Hine cont doar de a mulHumi acientul.TotuRi nu se va admite Tn tera eutica isteriei situaHii umilitoare entru acienHi.Este necesarP o cunoaRtere a situaHiei sociale a bolnavului.7ama de succese de inde de ersonalitatea acienHilor Ri de ca acitatea unei LonestitPHi sihiceL a acestora.Istericul este ca abil doar de romisiuni verbale Ri acest lucru este o mare dificultate entru sihotera ie.%in Pcate rudele sunt neTnHelegPtoare,egoiste sau inca abile de disci linP.(e va evita totuRi su rasolicitarea acienHilor. Tratamentul medicamentos ocu P o oFiHie cu totul secundarP,utiliFQndu5se mai ales ca metodP de LarmareL a sihotera iei, entru ca efectele acesteia sP fie credibile.*cest lucru se datoreRte fa tului cP acienHii +ca Ri mulHi medici- TnHeleg foarte greu e3 licaHiile date Tn forma e3 licaHiilor sihogenetice Ri de atologie funcHionalP,Tn tim ce o abordare mecanicistP este mult mai uRor de TnHeles.TotuRi nu trebuie e3agerat nici din acest unct de vedere Ri li sa de organicitate trebuie mereu scoasP Tn evidenHP.%intre drogurile utiliFate Tn nevroFa istericP citPm e acelea care datoritP unui efect imediat subiectiv,reuResc sP LarmeFeL sihotera iileNcalciu bromat sau sub alte forme inMectabile,care fPcut mai re ede dP o stare de cPldurP,inMecHii intradermice cu substanHe iritante+a a distilatP-. TranchiliFantele,sedativele Ri antide resivele se ot utiliFa dar mult mai

moderat decQt Tn alte forme de nevroFP Ri se va renunHa imediat ce evoluHia sihotera euticP este favorabilP. &apitol Schi/ofrenia (chiFofrenia este consideratP a fi cea mai gravP boalP din cadrul sihiatriei.*cest lucru se datoreRte brutalitPHii a ariHiei ei,caracterului sPu devastator Ri fa tul cP afecteaFP ersoane tinere,adeseori deosebit de inteligente,Tn lin efort de formare rofesionalP.%eRi a e3istat din cele mai vechi tim uri,schiFofrenia a fost una dintre cele mai misterioase manifestPri siho atologice umane,fiind mereu aco eritP de umbra su erstiHiilor,a e3 licHiilor mistice,de tratamentul ei ro riuFis utQndu5se vorbi doar Tn ultimele douP secole. (chiFofrenia este un termen roteiform atQt Tn TnHeles cQt Ri Tn semnificaHie.%eRi numeroRi rofesioniRti utiliFeaFP termenul,fiecare o face Tn sensul sPu ro riu de TnHelegere.E3istP 66 variaHii culturale,geografice,de la tim la tim Ri chiar de la individ la individ,Tn ceea ce riveRte TnHelesul termenului de schiFofrenie. In e oca modernP schiFofrenia a devenit un am lu teren de dis ute teoretice,ea fiind unctul nodal nu numai a oricPrei clasificPri dar chai a TnsPRi e3istenHei sihiatriei ca RtiinHP.(chiFofrenia a fost,de asemenea,domeniul Tn care a roa e fPrP discernPmQnt sau fPcut cele mai teribile e3 erienHe,unele dintre ele de arte de normele deontologice, Tnce Qnd cu eutanasia,neurochirurgia Ri QnP la e3 erienHele sihofarmacologice. !recvenHa mare,fa tul cP rin manifestPrile sale era boala care cores ondea cel mai ti ic ideii em irice de nebunie,a fPcut ca aceastP manifestare sP fie misterioasP,temutP Ri res insP Tn acelaRi tim ,re rimatP de cPtre societate sau subiect de caritate socialP,tratatP cu metode brutale de Roc sau din contra rin tratament moral.(e oate s une cP sufletul uman s5a reflectat e sine TnsPRi cel mai bine Tn atitudinea faHP de schiFofrenie,Tn Tntreaga sa com le3itate Ri ambiguitate. Elementul comun al tuturor viFiunilor rivind schiFofrenia constP din erturbarea relaHiilor sociale a individului,a relaHiilor inter ersonale,scPderea autostimei,a sentimentului de securitate Ri de intimitate a relaHiilor umane fPrP o ericlitare serioasP a otenHialului ersonal de TnvPHare Ri chiar de creativitate +*llen,.ill-. %in unct de vedere medical schiFofrenia a are ca una dintre cele mai grave boli mintale,o sihoFP maMorP de mare semnificaHie socialP +BEW dintre rimii admiRi Tn s italele sihiatrice din (U* ar fi schiFofrenii,iar MumPtate din aturile de sihiatrie ar fi ocu ate de aceRtia-.%u P )osher Ri !einsiher,CW din o ulaHia (U* ar fi e3 erimentat cel uHin tranFitoriu e isoade schiFofrenice.*cest lucru TnseamnP cP nu orice schiFofrenie devine automat Ri caF sihiatric,numeroase caFuri rPmQnQnd doar ersonalitPHi marginale,cu o ada tare socialP acce tabilP,uneori a PrQnd ca niRte iFolaHi sau rimind diagnostice diferite.%acP am face o evaluare atentP,subliniaFP 1oyer Ri 7iovecchio,a oi B9W din o ulaHia culturii occidentale ar utea fi diagnosticatP ca schiFofrenie +chiar Tn cadrul celui mai conservator Ri tradiHional model medical-. Istoric Istoricul schiFofreniei se ierde Tn negura veacurilor cu toate e3 licaHiile sale fanteFiste sau mecaniciste,de la ideile de osesiune QnP la e3 licaHii e baFe mecanice sau fiFico5chimice.In secolul S;III ,7eorge (thal introduce Tn e3 licarea schiFofreniei,ideia unei dereglPri a ^forHelor vitale?, entru ca Es'uirol sP o denumeascP ^ideoHie dobQnditP? sau ^ideoHie accidentalP?.Termentul de schiFofrenie este de fa t o creaHie a secolului SS, QnP Tn secolul SIS aceRti bolnavi fiind ur Ri sim lu denumiHi, rin termenul de ^nebuni?. %escrierea unor stPri care se aseamPnP cu actualul sens al schiFofreniei,gPsim TncP din antichitate.#u BAoo de ani,Tnaintea erei noastre,hinduRii descriau o stare asemPnPtoare cu a schiFofreniei,iar grecii vorbeau Tn secolul I de e3istenHa unor indiviFi LabsenHi?, ?stu oroRi?.Tot Tn secolul I,(oranus descria acienHi cu delir de mPrire,?care credeau cP sunt dumneFeu Ri nu voiau sP urineFe entru a nu rovoca un oto ?.(ecole Tntregi s5a vorbit de diferite as ecte ale schiFofreniei,ca fiind entitPHi se arate.In BDCA ;ogel introduce termenul de aranoia,iar Tn BD:9 Thomas *rnold vorbea de reFenHa unui

^ideal and irational insanity?. %e fa t rimele TncercPri de a face din schiFofrenie o entitate,au debutat Ri s5au materialiFat Tn secolul al SIS5lea.(ecolul al SIS5lea debuteaFP rintr5o confruntare durP Tntre aceia care considerau bolile sihice de origine organicP +Tnce Qnd cu 7rissinger- Ri aceia care vedeau cauFa bolilor sihice Tntr5o dinamicP sihologicP dintre libertate Ri obstacole, Pcat Ri vinP, recum Ri sub influenHa altor forHe sihologice.Incriminarea ereditPHii a tranRat entru moment situaHia etiologicP a schiFofreniei,TncQt din acest moment vom asista la e oca aFilurilor sihiatrice,des re a cPror insanitate ne5am 67 ronunHat cu vehemenHP +BE:G- Ri Tn care schiFofrenii abandonaHi mureau de T1#,metodele de tratament constQnd din mano ere brutale+duRuri reci,scaunul rotativ,tratament cu camfor, eter, sQngerare etc-. Tera ia LmoralPL Tnce utP de o serie de medici umaniRti ai acestui secol va continua a oi QnP Tn Filele noastre,sub forma tera iei ocu aHionale Ri a oi a sociotera iei.* ariHia unor s itale mamut,organiFarea Tn cadrul lor a unei adevPrate LiobPgii administrativeL au dus la crearea unor instituHii im ersonale,Tn ciuda bunelor intenHii cu care s5a ornit la construirea acestor instituHii. Vean Es'uirol la Tnce utul secolului al SIS5lea distinge ideoHia, e care o considerP congenitalP,de demenHa consideratP ca o boalP ce a are ulterior, entru ca uHin tim du P aceea 1enedict )orel sP emitP o conce Hie constituHionalistP asu ra bolilor mentale Ri ideia cP aceste tare se vor accentua Tn generaHiile care urmeaFP +teoria degenerescenHei-.In B:AE,Vohn #onolly descrie o afecHiune care se aseamPnP cu melancolia, entru ca 1enedict )orel,Tn B:C9,sP sublinieFe fenomene similare de retragere Ri de resie la adolescenHi. Es'uirol intuia deMa aceastP boalP,introducQnd termenul de halucinaHie, recum Ri acela de monomanie.In B:@8 )orel vorbeRte de LdemenHa recoceL,ca de un ti de degenerescenHP, aici el TncadrQnd o serie de adolescenHi retraRi,taciturni,fenomene e care le unea e seama cauFelor ereditare..ilhelm (ander Tn B:C:,descrie stPrile aranoide iar Tn B:DB, Lase'ue descrie delirul de ersecuHie.In acest cadru 6euman +B:C9- cere renunHarea la ori ce Tncercare de clasificare Ri,acce tarea unei L sihoFe uniceL.TotuRi Yahlbaum scoHQnd P7P din cadrul L sihoFei uniceL va stimula descrierea diferitelor stPri,situaHie Tn care schiFofrenia a avut Tn mod deosebit de rofitat.Tot el +B:DA- va descrie la adolescenHi catatonia.In B:DB Kec"er va descrie hebefrenia,boalP s ecificP ubertPHii Ri Tn care autorul vede melancolia alternQnd cu mania.ObservaHii similare face Tn B::8 Ri Yabdins"i,care descrie LideofreniaL,fenomen foarte a ro iat de ideia ulterioarP de schiFofrenie.In cadrul acestor descrieri Ri TncercPri de sistematiFare,a ariHia lui Yrae elin va avea o im ortanHP hotPrQtoare.Intre B:E9 Ri BE9D,Yrae elin va face o veritabilP sinteFP a demenHei recoce, termen e care deMa Tl utiliFa )orel Ri care considera boala,o demenHP degenerativP +o unQnd5o P)%,boalP ciclicP Ri nedegenerativP-.Yrae elin,sub denumirea de demenHP recoce,va face marea sinteFP Tntre hebefrenie,catatonie Ri stPrile aranoide,dis unQnd de curaMul unui om de RtiinHP,de o mare calificare Ri de o muncP minuHioasP,rar TntQlnitP Tn domeniul sihiatriei.%acP QnP Tn B::D,el credea cP demenHa recoce este re reFentatP numai de hebefrenie,socotind catatonia Ri LdemenHele aranoideL ca entitPHi se arate,Tn B:E:,el va reveni,reunind definitiv aceste stPri sub termenul de demenHa recoce Ri deosebind aceste stPri de P)%,graHie conce tului de deteriorare5 nedeteriorare +Tn ciuda fa tului cP el TnsPRi considera cP BGW dintre demenHele recoce ar fi vindecabile-.#a Ri )orel,Yrae elin va considera demenHa recoce ca e o degenerescenHP Ri Tn consecinHP ca e o boalP ereditarP. (ecolul SS va re reFenta o adevPratP revoluHie Tn maniera de diagnostic Ri e3 licare etio atogeneticP, recum Ri a tratamentului schiFofreniei.*ceastP revoluHie debuteaFP odatP cu Eugen 1leuler,care Tn BEBB,Tn lucrarea sa L%emenHa recoce sau gru ul schiFifreniilorL, va introduce entru rima datP termenul de schiFofrenie,renunHQnd la rinci iul incurabilitPHii Ri a deteriorPrii terminale.(chiFofrenia,Tn viFiunea sa nu ar fi nici demenHP Ri nici

roces, entru el schiFofrenia fiind o entitate Ri o reacHie siho atologicP,un sindrom.El va Tm PrHi Tn mod ierarhic sim tomele schiFofreniei Tn sim tome rimare Ri secundare.(im tomele rimare ar consta din tulburPri ale afectivitPHii Ri asociaHiei,Tn tulburPri de voinHP,halucinaHii,delir,negativism,stPri stu oroase,Tn tim ce Tn cadrul celor secundare sunt incluse autismul,ambivalenHa,fenomenele catatonice etc.#ontrar organicismului Tngust la care aderase Yrae elin,1leuler alPturi de !reud sunt consideraHi ca aceia care au introdus 68 rinci iile sihodinamice Tn cadrul schiFofreniei +mai ales sim tomele secundare fiind e3 licate rin teoria freudianP,deRi iniHial 1leuler fusese considerat riFionerul conce Hiilor localiFaHioniste. La cele trei forme ale lui Yrae elin,1leuler va introduce Ri forma sim lP,autorul vorbind,nu de o boalP +la singular-,ci de e3istenHa unui gru de boli,Tn acest cadru +schiFofreniile-.Toate acestea Tl va determina e TnsPRi Yrae elin,Tn BEBG,sP renunHe la criteriul demenHei, entru a identifica aceastP boalP. #once tele lui Yrae elin Ri 1leuler au cunoscut o ra idP recunoaRtere universalP,deRi au e3istat Ri o serie de o oFiHii +#aslin,BE8@,care TngusteaFP domeniul vorbind de o L sihoFP discordantPL-. 1leuler a fost Tn strQns contact cu (.!reud Ri,atQt el cQt Ri colaboratorii sPi au studiat acienHii Ri du P metode sihanalitice.Ei au observat numeroase similaritPHi cu acienHii nevrotici ai lui !reud, reFentQnd Ri ei numeroase conflicte inconRtiente,1leuler vPFQnd activitatea acientului cu schiFofrenie ca fiind dinamicP Ri disociatP. ,evoluHia Tnce utP Tn secolul SS va continua rin introducerea conce Hiilor sihologice Ri Tn rimul rQnd a sihanaliFei Tn cadrul schiFofreniei.%e altfel *braham Ri Vung +BE9D-,Tn lucrarea lor L*su ra sihologiei demenHei recoceLfac de fa t rimul studiu sihologic asu ra schiFofreniilor.InsPRi 1leuler,Tn celebra sa monografie,amintitP mai sus,este influenHat de sihanaliFP.%ar s re deosebire de aceste rime TncercPri,!reud va fi acela care ulterior va desvolta o teorie integralP asu ra schiFofreniei, rivind aceastP afecHiune ca e o regresiune narciFicP +o a ro iere libidinalP de ego-,o slPbiciune a ego5ului datorat unor factori atogeni Ri somatici.Individul Tn stadiul narciFic,sacrificP astfel organiFarea ego5ului +dominat de rinci iul realitPHii- Ri ado tP unctul de vedere al idului,cu eliminarea unui su erego li sit de utere +7.6.#onstantinescu-.Un rol im ortant se va acorda situaHiei individului Tn cadrul rimilor ani etrecuHi Tn familie, ersonalitatea PrinHilor +mai ales a mamei-.#arl Vung va introduce Ri el unctul de vedere sihanalitic +din cadrul isteriei- Tn e3 licarea sim tomatologiei schiFofreniei.*cce tQnd Tm reunP cu 1leuler, unctul de vedere sihanalitic Tn schiFofrenie, entru rima datP Tn sihiatrie va a are credinHa Tntr5o anumitP intenHionalitate,un anumit sens al sim tomatologiei sihotice.*dolf )eyer Tn U(*,fondator al Rcolii sihobiologice Tn sihiatrie a are ca a atra figurP im ortantP Tn desvoltarea conce tului de schiFofrenie,vPFQnd fenomenul nu atQt ca e o boalP ci mai ales ca e un ti de reacHie Tn faHa unor situaHii tranFiente ale vieHii.In acest fel el res inge atQt sistematica lui Yrae elin Ri 1leuler dar Ri e3 licaHiile generale ale lui !reud, entru el fiecare caF,fiind un subiect de cercetare.%avid (ha"ow vorbeRte de dificultPHile schiFofrenicului rivind originea sim tomelor Tn relaHiile recoce ale co ilului,Tn tim ce Theodor LidF o descrie ca o retragere din cadrul interacHiunilor sociale Ri un efort de a scP a de conflict Ri de sensaHia de neaMutorare.%u P Karry 7untri ,schiFofrenia ameninHP individul cu ierderea nevoilor de relaHie cu cei din Mur,consecinHa fiind ierderea sensului identitPHii,un cola s al organiFPrii ersonalitPHii sale.Pentru Ey,*mmar,LerMri schiFofrenia este o formP de organiFare delirntP,cronicP a ersonalitPHii,cu evoluHie rogresivP,s re un deficit caracteriFat rin regresiunea vieHii sihice,cu retragerea Tn sine Ri construirea unei lumi imaginare,Tn locul TncadrPrii Tn lumea e3ternP cu care are greutPHi de comunicare, QnP la iFolarea com lectP.ObservPm cQt de com le3 a fost istoricul desvoltPrii conce tului de schiFofrenie Ri drumul sinuos, QnP la actualele formulPri moderne,fPcute Tn sensul conce Hiei sihiatriei sociale.

Im otriva formulPrilor noFologiste,Tn ultimele decenii s5au desvoltat Ri o serie de conce Hii antinoFologiste.(Fas +BECB- considerP cP toate sihoFele neorganice nu ar fi decQt un mit.Ele ar re reFenta de fa t nu atQt o atologie Tn sens medical ci devieri sociale Ri com ortamentale +sociale sau legale-.In aceastP eventualitate schiFofrenia ar fi doar 69 i otetic o entitate Ri mai degrabP o etichetP entru anumite com ortamente care vin Tn conflict cu norma socialP.In acelaRi sens,)enninger considerP diagnosticul de schiFofrenie dre t o versiune modernP a secolului al SS5lea,a LvQnPtorii de vrPMitoareL. #adrul conce tual al schiFofreniei Im ortanHa construirii unui cadru nosologic entru conce tul de schiFofrenie este deosebit de im ortant,neTnHelegerile din acest domeniu fPcQnd im osibile,de e3em lu, studiile e idemiologice,Tn tim ce tratamentul va fi Ri el strQns legat de conce tul de boalP la care aderP tera eutul.#aracteristicile schiFofreniei au fos mereu definite Ri redefinite a roa e Tn fiecare decadP,astPFi e3istQnd o sumedenie de sisteme utiliFate Tn toatP lumea. Istoricul reviFuirii conce tului de schiFofrenie,subliniaFP 1aru" +BEDA- este legat de douP mari metode indis ensabile entru abordarea sihiatricP,deRi ambele sunt susce tible de eroriN B.Umanismul sihiatric ins irat de Pinel,Tu"e,#hiaruggiX 8.)etoda obiectivP care caracteriFeaFP RtiinHa modernPX Umanismul sihiatric,utiliFat necritic oate duce la inter retPri subiective Ri chiar arbitrare,atingQnd nu numai interesele sihiatrice ro riuFise dar Ri sociale Ri chiar olitice.%in contra metodele obiective ot duce Ri ele,la rQndul lor,la abuFuri Ri la un sistem susce tibil de a falsifica s iritul RtiinHific, utQnd astfel,lesne,sP se aMungP la inumanitate.%in cauFa acestor abuFuri,aratP acelaRi autor,se im une astPFi reviFuirea conce tului de schiFofrenie,Tntr5o altP luminP. In (U*,de e3em lu +%() I,II,III,I;- schiFofrenia este vPFutP ca o boalP de ada tare Ri numai Tn al doilea rQnd ca o boalP sihologicP.E3istP,de asemenea,o serie de conce te Ri chiar mode LgeograficeL Tn stabilirea mai uRoarP sau mai dificilP a diagnosticului de schiFofrenie.*m vPFut din istoric,chiar Ri aFi,Tn cQte maniere oate fi rivitP schiFofrenieNboalP,reacHie,stil articular de viaHP etc.Pe lQngP aceste greutPHi mai a ar o serie de confuFii rivind ersonalitatea schiFoidP Ri schiFofreniformP,iar diferenHele Tn stabilirea diagnosticului sunt foarte uHin diferenHiate.*stfel,s une Laing +BEDD- dacP un individ s une cP omul este ca o maRinP,el oate fi un mare savant,dar dacP s une cP el este o maRinP a are ca fiind Lde ersonaliFatL,Tn Margonul sihiatric. 1ayle Ri Yrae elin au conce ut bolile sihice ca e niRte demenHe,cu o slPbire sihicP definitivP Ri incurabilP,de origine organicP,avQnd leFiuni organice ireversibile.*cest lucru Tl face e Yahlbaum Tn B:DA sP considere catatonia ca e o boalP asemPnPtoare P7P. Termenul de schiFofrenie este re reFentat de un gru de sihoFe avQnd Tn cadrul unui nucleu semiologic olimorf,o serie de caracteristici caNdisocierea,o dislocare a vieHii sihice Tn diferite sectoare,cu tulburPri de gQndire,afectivitate,a dinamismului vital,a a rehensiunii la real +Lem iere Ri colab.,BED:-.Pentru #oleman Ri 1roen +BEDG- schiFofrenia a are ca un termen descri tiv entru un gru de desordini sihotice, caracteriFate rin distorsiuni ale realitPHii erce ute de bolnav,tulburPri ale erce Hiei,gQndirii,afectivitPHii,retragere socialP etc. *vQnd Tn vedere multitudinea de conce Hii rivind schiFofrenie,considerPm cP o discutare didacticP a lor nu se oate face decQt Tn s iritul conce Hiei modelPrii.In elaborarea unui conce t asu ra schiFofreniei ataRamentul la un model sau la mai multe ste cheia de boltP a TnHelegerilor roblemei.In acest sens vom face o scurtP e3 unere asu ra rinci alelor modele rivind conce tul de schiFofrenie. )odelul medical,denumit Ri model fiFic,darwinist sau biologic face arte dintre curentele oFitiviste care au stat la baFa formPrii conce telor rimitive rivind boala somaticP Ri care a oi,Tn mod forHat a fost introdus Tn sihiatrie +#ucu BE:9,:8,:G-.In cadrul acestui model,cauFa bolii este de origine fiFicP sau chimicP.*cest luru a are evident Tnce Qnd cu rimele teorii

mecaniciste +ar fi ca urmare a resiunii unor va ori asu ra creierului-, QnP la conce tele mai sofisticate ale unor cauFalitPHi genetice,a autoinfecHiei 6: Ri autointo3icaHiei,T1#5ului,iar mai recent rin iFolarea unor i otetici factori to3ici s ecifici Tn sQngele bolnavilor,a unor factori Tn globulinile lasmatice,anomalii enFimatice,degradarea aminelor biogene,teorii imunologice etc.InsPRi modelul genetic a oscilat Tntre acela a unei gene dominante Ri unice Ri modelul oligenic,validitatea Ri utilitatea as ectului conce tual al schiFofreniei Ri s ecificitatea genoti ului schiFofren. Ideia inferioritPHii constituHionale s5a format din cauFa frecvenHei tulburPrilor mintale Tn familiile schiFofrenicilor.%u P 1ender acest defect constituHional ar e3ista Tn BOG din caFuri,sub forma unor ersonalitPHi schiFoide,defecte fiFice,motilitate a inteligenHei, erce Hiei,emoHionalitPHii,Tn alte 8OG din caFuri a PrQnd Ri tulburPri Tn formarea ersonalitPHii Tn eriod co ilPriei tim urii +datoritP unor PrinHi anormali,a unor relaHii anormale PrinHi5co ii,a erturbPrii rocesului de identificare,familiilor incom lete,de rivPrii de mamP etc-. %eRi modelul genetic Prea la un moment dat dominant,datele de cercetare nu s5au utut ridica la nivelul reFumHiei.TotuRi susce tibilitatea geneticP rPmQne o rimP metodP de selecHionare a unor categorii de ersoane vulnerabile +mergQnd du P ,osenthal,BED9,la G@5A@W din caFuri-.%ar dacP modelul genetic a fost luat Tn serios e3istP alte modele care nu l5i s5a mai dat im ortanHa cuvenitP +sarcina,naRterea,defectele nutriHionale- toate acestea chiar Tn viFiunea modelului medical asu ra schiFofreniei,constituind a A5a mare sursP a otenHialei vulnerabilitPHi. In !ranHa aralelismul siho5organic a ins irat numeroRi ade Hi ai lui Yrae elin,ca %enis,(e&reu3,motiv entru care descrierea demenHei recoce s5a fPcut du P modelul P7P.*stfel Yli el Ri Lhermitte descriu demenHa recoce ca fiind determinatP de leFiuni neuroe iteliale e care le o uneau leFiunilor conMuctivo5vasculare din P7P +1aru",BEDA-. %e altfel,TnsPRi termenul de demenHP recoce utiliFat de cPtre Yrae elin era Tn mare arte ins irat de cPtre )orel,a cPrui teorie rivind degenerescenHa era cunoscutP.Yrae elin dorea sP Tm artP bolile sihice Tn douP categoriiNcurabile +P)%- Ri incurabile +demenHa recoce-,ceea ce dovedeRte viFiunea lui Yrae elin asu ra schiFofreniei,o viFiune care se baFa Tn s ecial e rognostic.El considera cP demenHa recoce,ca Ri P7P se caracteriFeaFP rin e3istenHa unor leFiuni grave ale scoarHei Ri Tn ediHiile succesive +B:E95BE9D- a lucrPrilor sale face ca aceste conce Hii sP se rPs QndeascP este tot.Tot Tn modelul imaginat de cPtre Yrae elin,diferitele manifestPri sihotice ar utea fi adunate Tn cadrul unei sihoFe unice5 dementia reco35termen care,aRa cum am mai vPFut,a avut o e3tindere limitatP.1oala,tot Tn viFiunea lui Yrae elin ar debuta la adolescenHP Ri ar evolua rogresiv s re demenHP. Etiologic,Yrae elin vedea boala ca avQnd o etiologie degenerativP a creierului,sau utQnduse datora unor tulburPri metabolice,ca abile a rovoca o autointo3icaHie.%u P Yrae elin Tn tabloul clinic ar redomina scPderea reacHiilor emoHionale Ri volitive,li sa unor cone3iuni armonioase. Unul dintre argumentele acelora care considerP schiFofrenia dre t o boalP organicP Tl constituie Ri acela al e3istenHei catatoniei,un sindrom sihomotor,maracat rin catale sie,negativism,hi er"ineFie,tulburPri organo5vegetative,fenomene care dau im resia unei boli cerebrale distructive Ri definitive.%ar subliniaFP 1aru",aceastP teFP nu oate reFista cercetPrilor moderne,iar Tn studiul ersonal al autorului,fPcut tim de A@ de ani,a aMuns la concluFia cP,acesta nu se oate asemPna Tn nici un fel cu sindromul ar"insonian sau cu alte sindroame e3tra iramidale.LeFiunile anatomice din catatonie sunt discutabiule. %e fa t,du P desco erirea etiolodiei Ri anatomiei5 atologice ale P7P de cPtre 1ayle +B:88-,marea maMoritate a bolilor sihice au fost considerate demenHe,boli incurabile,cu leFiuni anatomice ireversibile.*cest curent organicist a Tncercat generaliFarea acestei viFiuni etio atogenetice la toate bolile

sihice,inclusiv a unora desco erite ulterior cum a fost caFul demenHei recoce.7ruhle Ri )ayer5 7ross vorbind des re confruntarea ideilor 71 teoretice rivind schiFofrenia,dintre anii B:995B:@9 cu cele din anii BE995BE@9,remarcP fa tul cP Largumentele de lu tP ale adversarilor nu au devenit mai bune dar nici ei mai TnHele HiL.Vas ers afirma Tn BE88 cP LschiFofrenia este o noHiune im recis conturatP dar bogatP Tn as ecte discutabileL. O mare im ortanHP Tn ameliorarea viFiunii Tnguste,organiciste au adus5o a ariHia unor referiri la stPrile schiFofreniforme +Yahn-,reacHii schiFofrenice +Po er-, sihoFe schiFoide +1erFe-,schiFoidii +Yretschmer-.Tre tat,stPrile schiFofreniforme au fost scoase din cadrul schiFofreniei +care ar rPmQne tot Tn cadrul modelului genetic-.In BEGC Leonhard va fi rimul care introduce noHiunea de schiFofrenie ati icP,iar Tn BEG8 (chultF susHine cP unicitatea schiFofreniei din unct de vedere a conce Hii nosologice a lui Yrae elin nu oate fi demonstratP,dar Tn acelaRi tim nu se oate demonstra nici ine3istenHa ei. IncercPrile de a demonstra unicitatea schiFofreniei s5au fPcut Tn s ecial e bFa modelului genetic,fenomen care a dus la a ariHia noHiunii de somatoFP schiFofrenicP,deRi fiFio atologia nu a reuRit sP satisfacP s eranHele somatogeneticienilor.*cest lucru a fPcut chiar e un genetician,ca Lu3emburger,sP afirme cP Lereditata nu este un destin orb ci doar ameninHPtorL.*stfel,chiar Tn cadrul modelului medical a Tnce ut sP se vorbeascP de o schiFofrenie de nucleu Ri o gru P erifericP de schiFofrenii. %acP viFiunea medicalP,mecanicistP,a vechilor sihiatri oate fi TnHeleasP cu bunPvoinHP,HinQnd cont de nivelul cunoRtinHelor Ri situaHia sihiatriei de la acea datP +sfQrRitul secolului al SIS5lea Ri Tnce utul secolului al SS5lea-,aceste scuFe nu mai cores und entru susHinPtorii sPi dogmatici actuali Ri,care devin retrograFi Tn lumina noilor desco eriri RtiinHifice Ri a ariHia unor noi RtiinHe e care le res ing sau nu Ri le5au asimilat.*stfel Printele dogmatismului sihiatric sovietiv Ri al dogmaticilor romQni, cProra le5a fost rofesor,afirma Tn BEC8 cP LschiFofrenia este o boalP care cores unde e3act criteriilor de entitate nosologicP,cP tulburPrile ei sihice se fondeaFP e tulburPri materiale+Tn sensul leFiunilor anatomice-,iar rinci alele cPi Ri metode de studiu al acestor tulburPri materiale au fost indicate de cPtre TnvPHPtura lui Pavlov asu ra activitPHii nervoase su erioareL.*cest dicteu comunist5materialist Tl gPsim de fa t reluat de ;.Predescu,acela care Rcolit Tn U,((,a avut misiunea de a sovietiFa sihiatria romQneascP.Pentru asemenea dogmatici, roblema Tn schiFofrenie se unea doar dacP schiFofrenia este o somatoFP generalP sau se datoreRte unei cerebrogeneFe.UtiliFarea abuFivP a numelui lui Yrae elin,care a trPit cu a roa e un secol Tnainte,nu TnobileaFP cu nimic materialismul comunist din sihiatrie,ci din contra.#hiar Ri abuFul de geneticP este aFi Tn regres Ri de fa t TnsPRi studiile de geneticP au deschis calea studiului sihogeneFei schiFofreniei,atunci cQnd cercetPtorii au constatat cP viaHa Tn cadrul unei atmosfere sihosociale +cum este de e3em lu aceea din familiile schiFofrenicilor- este mai im ortantP de cQt studiul genealogic +calul de bPtaie a geneticii clasice-,sau a unor cariograme.#eea ce s5a constatat Tn schiFofrenie,de e3em lu Tn domeniul studiilor metabolice,aratP 1enedetti,s5a vPFut cP se datoresc modificPrilor afective din aceastP boalP Ri cP datele obHinute ar utea fi mai degrabP considerate Tn lumina fiFio atologiei afectivitPHii,asemenea modificPri fiind frecvente Ri Tn alte sihoFe sau stPri cu modificPri afective im ortante.7enetica a eRuat,subliniaFP 1enedetti Ri Tn studiile fiFio atologice care se caracteriFeaFP Tn rimul rQnd rintr5o li sP de simH critic Ri un o timism nemotivat.6ici neuroanatomia,teoriile rivind autointo3icaHia sau tulburPrile metabolice TnPscute,la fel ca Ri teoriile hormonale nu au utut aduce reFultate al abile.*m vPFut Tn acest sens cum conce Hiile organiciste fac a el la nivelul anatomo5 atologic,la noHiunea de degenerescenHP neuroe itelialP Ri la nivelele fiFiologiei e3 erimentale,cum ar fi catatonia e3 erimentalP.*lte conce Hii se referP la nivelul histo5chimic +%enber,Kos"ius-,biochimic +desco erirea tara3inei-.)ergQnd e aceastP

linie (neMnevs"i emite ideia unei schiFofrenii de nucleu,care debuteaFP la vQrstP tQnPrP,are evoluHie malignP,sim tome negative Ri care ar cores unde vechii demenHe recoce a lui 7* Yrae elin.%in nefericire,ca ideolog comunist Ri mergQnd e aceiaRi linie el Lva desco eriL Ri schiFofrenia ina arentP,diagnosticul cadru entru diFidenHii olitici din U,((,aceia care au um lut gulagurile sihiatrice,entitate nerecunoscutP niciodatP Tn occident +Ri numitP metaforic de cPtre aceRtia dre t sovietofrenie-.%in Pcate aceRti ideologi Ri modelele lor au ins irat e romQnii RcoliHi la )oscova+Predescu,)ilea- Ri e cei afiliaHi lor,sP oblige administrativ e sihiatri sP ado te modele LmaterialisteL,sP im unP administrativ modele organiciste Ri din Pcate sP unP asemenea diagnostice entru diFidenHii olitici,care Ri la noi au um lut gulagurile sihiatrice.* fost un sfQrRit urQt entru modelele organiciste,care au utut fi mani ulate de ideologii totalitare de ti fascist sau comunist. *Ra cum vom vedea ulterior,Tn o oFiHie cu modele eminamente organiciste s5au desvoltat o serie de viFiuni sau modele sihogenetice dintre care citPm doar conce Hia fenomenologicP a lui )in"ovs"i,sociologicP +%evereu3-, sihologicP Ri inter ersonalP +(ullivan- care vor insista asu ra rolului revalent al tulburPrilor de ersonalitate,a evenimentelor sihotraumatiFante trPite etc. 8.)odelele sihodinamice )odelele sihogenetice au a Prut deoarece multe schiFofrenii nu uteau fi e3 licate Tn cadrul modelelor genetice sau somatice.%u P ,odni" Ri 7oldstein adolescenHii vulnerabili a ar Tn familiile cu conflicte active,la ersonalitPHi de endente de familie, retraRi, asivi, iFolaHi,fPrP relaHii cu alHii,Tn tim ce un al doilea gru de risc ar fi constituit din indiviFi tineri,cu com ortamente recoce antisociale Tn comunitate.#once Hii ca Ldouble blindL, seudomutualitate,Lmarital schism sau marital s"ewL,simbioFa familialP +termeni asu ra cProra vom reveni-,fac arte din e3 licaHiile e care se baFeaFP modelele sihodinamice Ri sociologice. InsPRi 1leuler considera schiFofrenia ca e un sindrom cu autonomie dinamicP Ri evoluHie ro rie,la baFa cPreia ot sta factorii biologici ereditari sau achiFiHionaHi,iar e de altP arte factori sihogenetici,tulburPri ale deFvoltPrii, erturbPri ale mediului familial,social,etnic Ri cultural.1olnavul sihic nu mai oate fi rivit ca un individ iFolat,afectat doar de erturbPri intra sihice survenite doar e baFP constituHionale sau ereditare,biochimice sau somatice,tulburPrile lui a PrQnd a fi legate de un conte3t,de factorii de mediu,care Tn mod lPrgit TnseamnP ambianHP familialP, QnP la dimensiunile marii societPHi,situaHia economicP,culturalP sau chiar regiune geograficP. %u P Lehmann +BEDCmodelele sihodinamice se baFeaFP e TnHelegerea em aticP Ri e3 lorarea teoreticP a siho atologiei observate.ObservaHiile,subliniaFP autorul,nu se baFeaFP e e3 erienHP ci e conce te Ri construcHii rivind dinamica Ri relaHiile inter ersonale. !reud descrie schiFofrenia ca e o tulburare rofundP a relaHiilor cu obiectul,o sihoFP narciFicP,fPrP osibilitPHi sihotera eutice + acientul neavQnd osibilitatea transferului Ri relaHiilor cu sihotera eutul-.In acest fel schiFofreniile ar fi diferite moduri de a Prare contra an3ietPHii,an3ietatea a PrutP Tn condiHiile sihotraumelor recoce,du P un mecanism similar nevroFelor.Tot Tn cadrul acestui model,schiFofrenia ar a are ca o regresie atologicP la un stadiu anterior deFvoltPrii. O im ortanHP deosebitP o au aFi modelele freudiene diFidente,cum ar fi modelul e3 licPrii schiFofreniei rin tulburPrile rofunde ale relaHiilor inter ersonale,tulburPri ale comunicPrii cu familia +(ullivan- etc. #hiar du P acreditarea ,la tim ul res ectiv a ideii organicitPHii schiFofreniei,Tn numeroase PrHi s5a manifestat reticenHe.*stfel (e&glas Ri #haslin introduceau atunci termenul de L sihoFP discordantPL e care Tl descriau ca e o li sP de echilibru Ri coeFiune a ersonalitPHii,situaHie care va refigura o era lui 1leuler.*cesta im resionat de o era lui !reud,va introduce o descriere seacP,inhibatP de s iritul anatomoclinic,o tendinHP sihologicP,inter retQnd finalitatea sim tomelor +1aru",BEDA-.In refaHa la ediHia 73

americanP a LTratatului de sihiatrieL a lui 1leuler +BE8G- *.1rill e3 lica ce suflu nou a Pruse atunci Tn s italul 1urghoelFli din \urich +unde lucra 1leuler-,faHP de eta a anterioarP "rae elinianP.In !ranHa o era lui 1leuler va fi introdusP de cPtre )in"ows"i. In formularea modelului de schiFofrenic a lui 1leuler,acesta se ridica Tm otriva conce tului "rae elinian al deteriorPrii,a atrofiei severe a creierului.( re deosebire de Yrae elin,1leuler vedea reacHiile siho atologice ale bolnavilor cu schiFofrenie,total diferite de aceea ale bolnavilor cu boli organice ale creierului.Pentru 1leuler,schiFofrenia nu este o demenHP ci o stare diFarmonicP a sihicului,cu tendinHe contradictorii,tulburPri Tn armonia ersonalitPHii.1leuler crede cP sim tomele schiFofreniei ot fi TnHelese rin teoriile freudiene ale simboliFPrii +ca Tn nevroFe-.G88@@:8 uni lus )eyer criticP conce Hia bleulerianP, entru viFiunea sa dualistP.Pentru )eyer tabloul clinic al schiFofreniei nu re reFintP o entitate ci o malada tare Tn e3 erienHa Ri istoria vieHii bolnavilor.El accentuiaFP asu ra entitPHilor de deteriorare a unor obiRnuinHe Ri ca reFultat al unei rogresive malada tPri a ti urilor de reacHie.,eFultatul ar fi o desorganiFare a ersonalitPHii Ri Tn final o retragere din realitate.)eyer nu subscrie la ideia rognosticului nefavorabil sau a deteriorPrii intelectuale din schiFofrenie.Psihiatria americanP va urma direcHia lui )eyer,considerQnd schiFofrenia ca o reacHie ada tativP,Tn tim ce o serie de conce te sihanalitice vor vedea schiFofrenia ca e o nevroFP. Pentru *rieti,Tn TnHelegerea schiFofreniei,trebuie ornit de la istoria vieHii bolnavului Tnce Qnd cu erioadele tim urii,Tn tim ce (ullivan include schiFofrenia ca un ti s ecific de L artici areL la rocesul social Ri nu ca e o entitate reFultatP din interiorul ersonalitPHii +#onstanHa ZtefPnescu5Parhon-.#hiar 1aru" +BE@Esublinia cP schiFofrenia nu este o boalP sau sindrom ci,o deformare articularP a gQndirii Ri rsonalitPHii umane.%eRi teoriile sihogenetice de nuanHP sihanaliticP nu au utut reFolva roblema,cel uHin ade Hii acestor teorii au fost mai modeRti,ei neavQnd retenHia decQt de a e3 lica anumite sim tome sau caFuri Ri nu a schiFofreniei Tn general.PsihanaliFa a contribuit totuRi,Tn cadrul schiFofreniei,la elucidarea unor robleme caNsimbolismul sim tomului, im ortanHa regresiunii,im ortanHa stresului Tn eriod adolescenHei,im ortanHa ambitendinHelor se3uale.%eRi 1leuler Ri )eyer introduc rinci iul sihodinamic Tn schiFofrenie,deRi corsetul organicitPHii TncP mai creaFP confuFii,ceea ce l5a fPcut e 1enedetti sP afirme cP Tn acest domeniu sihiatrii se aflP Tn ridicola situaHie,ca atunci cQnd vorbesc des re schiFofrenie,fiecare sP vorbeascP des re altceva. In ciuda a ortului enorm adus rin crearea conce tului clasic de schiFofrenie +Yrae elin,1leuler,!reud,)eyer etc-,a ort care trebuie ra ortat Ri la condiHiile Tn care se afla sihiatria la acel moment,astPFi se oate afirma cu certitudine,Tn lumina noilor condiHii +mai ales rin desvoltarea RtiinHelor sihologice Ri sociale- cP aceste conce Hii au fost de PRite,ultimii ani caracteriFQndu5se rin a ariHia de idei Ri conce te revoluHionare Ri care au dus la transformarea radicalP a unctului de vedere clasic, rivind modelul de schiFofrenie. G.)odelele fenomenologice Ri e3istenHiale In cadrul modelelor com ortamentale Ri e3istenHiale accentul este us imediat Ri direct e e3 erienHa de viaHP a acientului, e analiFa fenomenologicP,fPrP ovara tradiHiilor sau a unor conce Hii reconce ute. )odelul e3istenHial este un model mai uHin clar definit,accentul fiind us e Tntreaga e3istenHP umanP, e modul de a fi Tn lume.Pentru (ullivan +BEC8- factorii maMori Tn deFvoltarea schiFofreniei constau Tn dificultPHile relaHiilor inter ersonale +ca duratP, satisfacHie,frecvenHa comunicPrii cu alHii etc-.*rieti sublinia cP schiFofrenia este o reacHie s ecificP a neliniRtii dusP PnP la limita a PrutP Tn co ilPrie,reactivatP ulterior de factorii sihologici.%u P Vas ers noHiunea de schiFofrenie nu se limiteaFP asu ra unui roces atologic,ea e3 rimQnd Tnainte de toate un mod de e3terioriFare a trPirilor emoHionale e 74

lan sihofenomenologic a Tntregii sale reFenHe stranii.*stfel,aRa cum face 1inswanger +creatorul analiFei e3istenHiale-,caFul va fi studiat Ri descris Tn cele mai mici amPnunte entru a face inteligibilP Lo sihoFP graHie studierii biografiei Ri trPirilor re sihotice ale bolnavuluiL.%u P Laing +BEDD- schiFofrenicul e3 erimenteaFP douP cPi rinci aleNru tura cu lumea lui Ri o disru ere Tn relaHiile cu el TnsPRi.El e3 erimenteaFP sinele lui Tn singurPtate Ri iFolare.In acest sens schiFofrenia este vPFutP ca un eRec social sau biologic,o neada tare sau o roastP ada tare rin ierderea contactului cu realitatea,li sa aRa numitului LinsightL.In acest sens 1erg s une cP aici ar fi vorba de un adevPrat vocabular de denigrare,care nu este numai moralP,Tn sensul secolului al SISlea,ci Ri un fa t,fiind un limbaM care reFultP din eforturile de a evita gQndirea Tn termeni ca libertatea, alegerea, res onsabilitatea.%ar Tn ciuda tuturor acestor modificPri ale condiHiilor istorice,atitudinea clasicP clinico5 sihiatricP nu s5a schimbat Tn rinci iu de la Yrae elin.6e utQnd rPmQne indiferent Tn faHa schiFofreniei, sihiatrul se aflP Tn faHa unor adevPrate hieroglife sihiatrice,alimentate din ceea ce s une Ri acHioneaFP bolnavul.Psihiatria clinicP, subliniaFP Laing face o analiFP formalP a valorilor Ri fa telor acientului +un formalism istoric Ri clinic- cPci cQnd afirmP e3istenHa unui sim tom de boalP,noi im unem de fa t sistemul nostru de gQndire asu ra acientului.%ar acesta nu este un roces ur intelectual ci Tn acelaRi tim de dragoste.6umeroase sim tome variaFP de la s ital la s ital,du P diferite maniere de TngriMire.Unii sihiatri sunt TnclinaHi a vedea mai uRor anumite sim tome,alHii altele,doarece fiecare are sensul sPu ro riu al identitPHii Ri definirea sa ro rie rivind cine Ri ce este.In acest cadru,arat Laing,schiFofrenia este o boalP a dis erPrii,a li sei de s eranHe,cPci aRa cum aratP Yi"egaard schiFofrenia nu oate fi TnHeleasP dacP nu este TnHeleasP Ri dis erarea.In acest sens tot Laing introduce termenii de securitate Ri insecuritate ontologic rimarP.In afara securitPHii de baFP,viaHa nu mai oate continua Tn arametrii sPi normali.Problema care se une este acuma,ce relaHii va stabili individul cu el TnsPRi Ri cu lumea din Mur.Este osibil a trPi Tn aceastP lume Tn mod LnaturalL sau este necesar a LtranscedeL.%ar o asemenea an3ietate oate fi o linie de ornire a unei noi desvoltPri care se oate termina cu schiFofrenia.%ar,s une tot Laing,Tn ce mPsurP,Tntr5o asemenea boalP, utem vorbi de un eu Tncor orat sau neTncor orat.In mod normal cor ul este resimHit ca ceva real Ri substanHial.E3istP osibilitatea.TnsP,ca Tn caFul unui stres uternic anumiHi indiviFi sP se simtP arHial disociaHi Tn cor ul lor.*ceasta este una dintre cele mai enibile situaHii ale e3istenHei schiFofreniei,deoarece Tn asemenea situaHii se une Tn mod acut roblema oFiHiei sinelui Tn viaHP.La schiFofreni Leul neTntru atL Ti face, e aceRtia sP se simtP mai mult sau mai uHin detaRaHi de cor ul lor.#or ul Tn asemenea situaHii este simHit mai mult ca un obiect, rintre altele decQt ca mieFul sau inima fiinHei sale +Laing-.* are aici un fals eu,detaRat,de Tncor orat, rivit, s une autorul,adesea cu tandreHe,amuFament sau urP.%ivorHul eu5 cor riveaFP eul neTncor orat de la artici area directP de la ori ce as ect al vieHii +aceasta Tn condiHiile unui mare stres-. In caFul schiFofreniei se remarcP o ersistentP sciFiune Tntre eu Ri cor ,acHiunile individului fiind simHite ca fiind un fals sitem al eului.%ar o disociere eu5cor se TntQm lP Ri la normali cQnd individul se aflP Tn cadrul unei e3 erienHe care Ti ameninHP viaHa Ri de la care nu e3istP scP are +e3em le furniFate de e3istenHa Tn lagPrele de concentrare-.In asemenea situaHie,singura cale este retragerea fiFicP Tntr5un eu ro riu Ri Tn afara cor ului +Laing-.*celaRi lucru se etrece Ri Tn vis. Pe de altP arte eul LinteriorL oate fi interesat Tn fenomene fanteFiste Ri ireale s ecifice schiFofreniei.(istemul eului fals,aratP autorul,va fi descris ca e3istQnd Tn mod com lementar eului interior,ocu at cu menHinerea identitPHii sale Ri a libertPHii,fiind transcendent5 neTncor orat,sco ul sPu fiind de a fi sim lu subiect,fPrP o e3istenHP obiectivP.Om fPrP mascP,subliniaFP Laing,nu e3istP.)asca schiFofrenului diferP de aceea a omului normal Ri este mai a roa e de una falsP care este mai s ecificP isteriei. 75

Ey considerP schiFofrenia dre t o formP de e3istenHP delirantP.OdatP constituit, domeniul schiFofreniei,acesta se modificP Ri ia o e3tindere nelimitatP.%iagnosticul se une e slPbirea sinteFei Ri unitPHii mentale,automatismul Ri indiferenHa afectivP,disocierea mintalP cu incoerenHa ideilor.#riteriul disocierii Ri automatismului,aratP 1aru",nu au valoarea ce li se atribuie Ri este dureros a une un diagnostic fals de schiFofrenie,al cPrui rognostic demoleaFP viitorul subiectului +aRa Fisele diagnostice distructive-.E3tinderea necontrolatP a diagnosticului de schiFofrenie a adus numeroase reMudicii,TncQt (e&glas s unea cP L ro orHia acestui diagnostic este invers ro orHional cu com etenHa sihiatruluiL Ri adesea oate avea consecinHe monstruoase.E3tinderea fPrP control a diagnosticului de schiFofrenie,fPrP robe,diagnostic susce tibil de a distruge viitorul fiinHei umane Ri a familiei este unul dintre marile ericole de care se face vinovat curentul Lclinico5nosologistL.1aru" ublica Tn BEG: Tn L*rchives de neurologieL din 1ucureRti,lucrarea sa LLa de&mence de la schiFo hre&nie constituent5elles une maladie?L, roblemP e care a desvoltat5o a oi e larg Tn tratatul din BE@E..ernes +BED@subliniaFP cP diagnosticul de schiFofrenie face un rost serviciu acientului,motiv entru care Tn diferite HPri se fac liste cu sim tomele obligatorii entru un diagnostic atQt de grav ca schiFofrenia.%ar aceste liste ot fi foarte largi Ri adesea ot duce la confuFii cu alte maladii.)ulte dubii s5ar de PRi dacP s5ar studia viaHa individului,deoarece Tn nici un caF diagnosticul de schiFofrenie nu se oate une numai e starea actualP a subiectului.%rumul s re schiFoidie Ri schiFofrene este de fa t drumul s re asocial,adolescentul schiFofren nefiind ca abil a se confrunta cu lumea,sP se detaReFe Ri sP se emanci eFe ca ersonalitate umanP inde endentP.#alea s re asocial este,Tn fa t,un eRec combinat al factorilor biologici,familiali Ri culturali +#ucu,BE:B-.In acest sens criFa ersonalitPHii adolescentului este un unct de rPscruce Tn socialiFare Ri asocialiFare,Tn fond s re normalitatea sau anormalitate +reacHie schiFoidP-.In acest fel schiFoidismul adolescenHilor ar a are ca un fenomen s ecific acestei erioade,care a oi se reFolvP graHie rocesului de socialiFare. G.)odelele behaviorist5refle3ologice )odelele behavioriste rivind schiFofrenie se baFeaFP e teoriile TnvPHPrii.%efectele de TnvPHare Tn co ilPrie, contribuie la dificultPHile de TnvPHare de mai tQrFiu Ri mai ales,din erioda adolescenHei.%in aceste motive dis are Tncrederea Tn sine Ri Tn alHii,care dacP a are din co ilPrie va fi greu de corectat mai tQrFiu.%e asemenea li a de relaHii intime,Tn co ilPrie,va face ca ulterior sP creascP de endenHa,situaHie ce se obHine Tn cadrul unui mediu TnconMurPtor ino ortun.Este foarte greu a Rti cQHi dintre schiFofreni Hin de ereditate Ri,Tn ce grad,Ri cQHi Hin de mediu,deRi factorii de mediu fac ersonalitatea mai vulnerabilP la anumite ti uri de stresuri,evidenHiind astfel defectele TnvPHPrii unor miMloace de a Prare.%acP un co il este su ra roteMat Ri nu vine Tn contact cu viaHa realP care creiaFP o ortunitPHi entru TnvPHare,el nu5Ri va forma valorile,credinHele,cPile de viaHP necesare,Tn viaHa sa tim urie,s aHiul sPu fiFic,s aHiul social fiind Tngust +redus a roa e e3clusiv la familie-.#onfruntat ulterior cu situaHii nefavorabile el nu va utea ocoli sau Tnde Prta sursa,ne utQnd Tn mod onRtient Ri deliberat sP5Ri modifice situaHia.#Qnd TnsPRi mama este o ersoanP an3ioasP sau ameninHPtoare,subliniaFP )ay +BEDC-,co ilul nu oate recurge decQt la la forma retragerii +ca Tn somn sau alte forme de detaRare,inclusiv rin metode disociative-.Tre tat e acest fond Ri Tn conte3tul com arPrii cu alHii din erioda ulterioarP de evoluHi a are scPderea autostimei,insecuritate,li sa de Tncredere, erce erea defectelor,inclusiv cor orale,ceea ce duce la fenomene disturbatoare Tn lan afectiv +angoasa- Ri la erce erea neclarP a sistemului social.*cest lucru a are Tn schiFofrenie TnsP Tnaintea stabilirii unui autoconce t clar Ri la TndemQnPrii de a trPi,Tn cadrul relaHiilor sociale,ceea ce va duce la refugiul Tn autism.TotuRi asemenea dificultPHi familiale dacP nu sunt rea grave ot fi evitate ulterior,Ri odatP cu aceasta sihiatriFarea caFului.%eRi individul nu va fi un real 76

alienat, ersonalitatea lui va fi marcatP Ri Tn acest caF de li sa de Tncredere an3ioasP,dubitaHie Ri un anumit grad de retragere socialP + ersonalitatea schiFoidP-.%acP TnvPHarea a fost deficitarP Tn co ilPrie vom asista acum la sudo erformanHe,cu osibilitPHi de a fi mereu deFa robat sau res ins.Uneori se oate menHine iluFia unei vieHi sociale deRi ersonalitatea este rost echi atP entru relaHiile sale cu gru ul,cu liderul.%acP roasta echi are +TnvPHare- s5a rodus Tn co ilPrie, uHin se va mai utea face ulterior. #om ortamentul deviant al schiFofrenului s5ar datora tulburPrilor a Prute ca rPs uns Tn rimul sistem de semnaliFare,care Tn mod normal ar invalidiFa organismul Tn rocesul ada tPrii sale la schimbPrile survenite Tn mediul TnconMurPtor +Lehmann,BEDC-.*cest fenomen se face rintr5un roces de TnvPHare neurofiFiologic Ri sihofiFiologic.Pentru Pavlov +BEAB- schiFofrenia s5ar datora unei inhibiHii generaliFate,o stare hi noidP cronicP datoratP oboselii anormale a s.n.c.,care a fost su us anterior unei stimulPri foarte mari. Teoriile TnvPHPrii ot e3 lica com ortamentul schiFofren rin rocese refle3e, rPs unsurile nonada tative fiind datorate unor tulburPri,reTntPririi e3 erienHelor tim urii.*ceste e3 erienHe sunt rPs unsuri malada tative care conduc la o generaliFare falsP a rPs unsurilor,manierP Tn care se interfereaFP cu discriminarea erce tualP Ri cognitivP. Pe baFa behaviortera iei s5a definit Tn schiFofrenie anumite reFultate tera eutice. TotuRi,subliniaFP 1eniuc,e3 erienHele lui Pavlov,baFate e rimul Ri al doilea sistem de semnaliFare sunt valabile dacP rPmQn Tn domeniul strict al fiFiologiei,TnsP entru sihologie acest lucru nu este suficient Ri,aratP autorul,cercetarea com ortamentului trebuie sP orneascP de la biologic,lucru de PRit la om,doarece el este o fiinHP socialP.%iferenHele de sim tomatologie de la culturP la culturP constP Tn aceea cP atologia schiFofrenicP transcede organicul Ri devine o realitate istoricP Ri culturalP,omul fiind su us interrelaHiilor sociale,influenHei mediului cultural Ri nu un sim lu obiect material aRa cum sim lificaserP fenomenul dogmatiusmul mar3ist.In acest conte3t,teoriile TnvPHPrii,deRi nu ot crea un model coerent de schiFofrenie, ot TnsP e3 lica o serie de fenomene Ri sim tome,iar e aceastP baFP s5a utut iniHia chiar Ri o serie de metode tera eutice. A.)odelele sociologice )etodele sociologice au fost intuite atunci cQnd s5a observat cP indiviFii redis uRi la schiFofrenie tind sP evite relaHiile sociale,relaHiile de intimitate,ducQnd la o li sP de a Prare a eu5lui,cu a ariHia an3ietPHii.Un tim acest com ortament oate fi controlat rin mecanismele sihologice cunoscute +denegare,raHionaliFare,disociere etc- dar acest stil devine com licat Ri consumator de energie.In acest fel stabilitatea relaHiilor sociale devine recarP Ri sfQrReRte rin a fi abandonatP entru a obHine evitarea an3ietPHii.In acest fel Tntr5un anumit subsistem social ei devin greu de TnHeles,inadecvaHi,nu Rtiu ce trebuie fPcut,au im resia unei e3 uneri distructive a ersonalitPHii +cu a ariHia sentimentului de disoluHie Ri de moarte-.Personalitatea acientului se va angaMa mai mult Tn desintegrarea Ri desorganiFarea relaHiilor umane,va trPi coRmaruri nu numai Tn somn dar Ri Tn stare conRtientP )ay,BEDC-.Lumea,societatea va fi entru aceste ersonalitPHi rea TngustP,ameninHPtoare,motiv entru care ersonalitatea lui se scindeaFP,se desorganiFeaFP +delir,halucinaHii,li sa unei graniHe dintre real Ri imaginar,Tntre el Ri alHii,scPderea ca acitPHii de comunicare Ri a limbaMului-.Toate aceste modificPri au sensul urgenHei,iar roblemele a ar entru el ca misterioase,miMloacele necesare ar magice,ceea ce va duce ra id la alterare +cu reFultate ca suicidul,retragerea,mutismul,reducerea miRcPrilor, sim lificarea vieHii etc-.#roniciFarea acestui com ortament se face rin stabilirea unei de endenHe faHP de instituHie,Tn care se oate menHine Tn cadrul unei ada tPri marginale, sim lificQnd astfel sistemul social Tn care,altfel,el ar trPi Ri ar Prea ca un deteriorat Ri un iremediabil ierdut. )odelul sociologic este unul dintre modelele maMore etiologice entru schiFofrenie,vulnerabilitatea individului datorQndu5se unor as ecte reFidQnd Tn marea 77

societate.Un astfel de as ect Tl constituie relaHia dintre schiFofrenie Ri oFiHia ersoanei res ective Tn sistemul de clase sociale.(5ar resu une,deci cP toate clasele sociale defavoriFate ar constitui un mediu favorabil entru schiFofrenie.(tresul social ar avea aici e3 licaHii lauFibile +viaHa Tn slumsuri,desorganiFarea socialP Ri familialP-.(e un TnsP Ri o serie de TntrebPri critice.Este oare statutul social o consecinHP a inferioritPHii genetice sau este un stres uternic Ri ca abil de a determina singur deFada tarea?Poate oare sPrPcia singurP sP Tnde lineascP toate condiHiile entru a duce la a ariHia unei schiFofenii? Pentru a e3 lica rolul clasei sociale Tn geneFa schiFofreniei trebuiesc vPFute condiHiile Ri adversitPHile din aceastP clasP nefavoriFatP Ri care ar afecta abilitatea ersoanei de a se utea ocu a eficient cu stresul,cu schimbPrile sociale.(chiFofrenia este o desordine Tn orientare,un defect Tn abilitatea de a TnHelege lumnea.#Qnd ea se manifestP clinic,individul devine o caricaturP a orientPrii conformiste,a unei conce Hii sim liste Ri rigide des re realitate,neTncredere Ri fricP,li sa de em atie Ri neTnHelegerea sentimentelor Ri motivelor altor ersoane. 6umeroase observaHii statistice au acreditat ideia cP schiFofrenia este mai frecventP Tn unele clase sociale Ri Tn anumite arii culturale,la clasele ne rivilegiate.(5a us astflel roblema,Tn ce mPsurP aceste Fone Ri situaHii socio5econmomice ar duce la atragerea schiFofreniei Ri Tn ce mPsurP schiFofrenia oate a are Tn aceste medii atologice.In acest sens o mare im ortanHP a cP Ptat i oteFele sociale Ri ecologice, roblematicile fiind e3aminate mai ales Tn trei mari direcHiiNefectul culturii,rolul clasei sociale,rolul familiei. *flQndu5se astPFi Tn linP e ocP a sihiatriei sociale, utem s une cP aceasta nu a fPcut decQt sP aducP o viFiune com letP.Laing e3agereaFP atunci cQnd s une cP schiFofrenia este o Lstrategie entru a scP a de o viaHP insu ortabilP Ri de conflicte individuale, rin alterarea ro riilor re reFentPriL.%e fa t schiFofrenia re reFintP o unitate Tntre factorii biologici, sihologici Ri sociali.)odelul sociologic Ri rogresele realiFate graHie sihiatriei sociale au schimbat Tn mod radical viFiunea asu ra bolii.#ooleman Ri 1roen+BED8- subliniaFP Tn acest sens cP astPFi modelul sociologic al schiFofreniei a fPcut ca aceasta sP fie rivitP Tn lumina urm Ptoarelor consideraHiiN B.Im ortanHa sihotraumelor tim urii,mai ales a fenomenelor de de rivare afectivPX 8.Problematica familiilor atogenetice Ri Tn rinci al a mamei Ri a tatPlui schiFofrenogenetici,im ortanHa as ectelor schismatice,a fenomenelor de seudomutualism,falsP comunicare Ri a autenticitPHii ersonale nedeterminateX G.InvPHarea greRitP datoritP traumelor sihice Ri a unei familii atogenetice,cu crearea unei vulnerabilitPHi s ecifice Ri a TnvPHPrii greRite.Pacientul TnvaHP astfel gQndirea sihoticP Ri ireaHionalP iar identificarea devine dificilPX A.(resul e3cesiv Ri decom ensPrile legate de el.%ebutul schiFofreniei Tn erioda adolescenHei ledeaFP entru im ortanHa stresului social.6e utQndu5se ada ta,aceRti adolescenHi se vor retrage Tn asocial,vor eRua Tn rocesul comunicPrii,deoarece aRa cum aratP LindF Lnu au fost regPtiHi entru o viaHP inde endentPL.Transmiterea defectuoasP a tehnicilor culturale,a simbolismului cuvintelor Ri a tehnicilor de a gQndi Ri de a se asocia cu alHii este de asemenea foarte im ortantP +Yolb,BEDE-X @.Im ortanHa rolului de bolnav Tn schiFofrenie,deoarece masca insanitPHii a are doar ca o baricadP Tn s atele cPreia e3istP TnsP un eu integru.%e fa t bolnavul LTnvaHPL rolul de schiFofren,Tn caFul schiFofreniei fiind vorba doar de o ersonalitate LTnvPluitPL +6.%amian-X @.PoFiHiile anti sihiatriei *m discutat Tn alte lucrPri ale noastre fetiRiFarea numelui de anti sihiatrie de cPtre dogmaticii comuniRti din sihiatrie,mai ales Tnainte de BE:E +BE:8,:G-.TotuRi trebuie recunoscut cP e3istP o anti sihiatrie formatP din e3tremiRti,Tn mare arte nu sihiatri Ri care rivesc,de e3em lu schiFofrenia ca avQnd cauFe ur sociale%u P Laing schiFofrenia ar fi Lo formP sPnPtoasP Ri raHionalP a adolescenHilor de a se ocu a de tensiunile emoHionale intolerabile,ridicate de familie Ri societateLdeoarece,s une autorul, e3agerQnd, LciviliFaHia noastrP re rimP nu numai instinctele dar Ri ori ce formP de transcendentL.In acest conte3t schiFofrenia a are ca un eRec social Ri biologic,o ierdere a contactului cu realitatea.6u am vPFut,s une

78 autorul,LschiFofrenici iubiHi nici de dumneFeu Ri nici de oameniL,motiv entru care schiFofrenicul a are ca un dis erat,li sit de orice s eranHe. C.Polimorfismul transcultural Ri istoric al modelului de schiFofrenie !undamentarea unui conce t rivind schiFofrenia,trebuie sP HinP seama Ri de im ortanHa evoluHiei transculturale a rocesului.*stfel chiar Tn Euro a formele catatonice de e3em lu sunt mai frecvente Tn anumite regiuni,Tn tim ce Tn (U* ar fi mai frecvente formele aranoide,Tn *frica sau 1raFilia formele hebefrenice +Lehmann,BEDC-,delirul religios mai frecvent la creRtini Ri mai rar la budiRti. 6umeroase studii leagP a ariHia schiFofreniei de evoluHia civiliFaHiilor Ri mai ales de aculturaHia de ti euro ean.Pierderea contactului afectiv,sim tomul fundamental al schiFofreniei li seRte la unele o oare iar manifestarea ei este favoriFatP de aculturaHia de ti euro ean sau american.IFolarea socialP,modificPrile societPHii moderne +urbaniFare, migraHie,modificPri ra ide de statut social Ri mediu cultural- duc la creRterea incidenHei schiFofrenie. Pe de altP arte trebuie subliniat cP schiFofrenia nu este o entitate singularP, unicauFalP,ci este vorba de o varietate de ti uri,determinate de o varietate de cauFe +bio5 siho5sociale-,de a cPror interacHiune Ri de teren de inde tabloul clinic.*cest lucru resu une o s iralP vicioasP Tn care stresul,de e3em lu determinP sau se desvoltP concomitent cu tulburPrile metabolice,care tulburP funcHia creierului Ri duce la a ariHia an3ietPHii,a anicei,iar s irala vicioasP continuP QnP se stabileRte un atern defensiv ermanent +#oleman Ri 1roen,BED8-. (chiFofrenia s5a schimbat de asemenea ca formP de manifestare Ri Tn decursul istoriei.*stfel,aratP Lehman +BEDC-,schimbPrile Tn filoFofie,religie,tehnicP,moralP,valori olitice au determinat modificarea sim tomatologiei schiFofreniei.*Ra s5a remarcat scPderea incidenHei schiFofreniilor catatonice.LanF +BECA- e AG9 de acienHi s italiFaHi Tn *ustralia Tntre B:@C5BE@@ observP o descreRtere a ideilor Ri sentimentelor de vinovPHie religioasP,Tn tim ce alte forme nu s5 au mai schimbat +de e3em lu fenomenele i ohondrice-. *stPFi schiFofrenul este mai uHin agresiv decQt Tn urmP cu @9 de ani,are mai multe halucinaHii viFuale,Tntre cele 8 rPFboaie mondiale a crescut incidenHa delirului de mPrire, entru ca a oi sP scadP +Lehman,BEDC-.Ideile de vrPMitorie au scPFut,crescQnd Tn schimb ideile de tele atie Ri hi noFP.Un evul mediu ideile de ersecuHie se baFau e vrPMitorie,Tn secolul SIS e magnetism,a oi e hi noFP,tele atie,raFe S,radar,sateliHi etc.Personal e o erioadP de A@ ani +BEGG5BED:- la bolnavii internaHi Tn cel mai mare s ital din HarP + este B@.999 de bolnavi deliranHi- am constatat menHinerea constantP a unor tematici delirante+autoacuFare,i ohondric,erotoman,de geloFie-,altele au fost Tn scPdere +mPrire,mistic, olitic,de filiaHie- iar altele au crescut+ ersecuHie,influenHP etc-. O altP roblemP este Tn ce mPsurP schiFofrenie este astPFi o boalP cu o realP creRtere numericP.Lehman aratP cP Tn (U*,Tn ultima sutP de ani, rocentaMul schiFofreniilor a rPmas neschimbat,Tn ciuda modificPrilor sociale Ri a miRcPrii o ulaHiei.!ertilitatea schiFofrenilor este mult mai scPFutP Tn com araHie cu aceea a o ulaHiei generale. Tratamentele sociotera ice au dus TnsP la creRterea mariaMelor la schiFofreni.E3istP mari dificultPHi entru efectuarea unui studiu e idemiologic real la schiFofreni,dar Prerea noastrP este totuRi cP numPrul real al schiFofrenilor este Tn creRtere. %ate e idemiologice %in cauFa as ectului sPu invalidant,schiFofrenia a fost consideratP ca un adevPrat Lcancer sihicL.Lehman a recia Tn BECE,Tn (U*,cP ar fi e3istat B:9.999 de schiFofreni s italiFaHi Ri care Tm reunP cu cei din ambulatoriu sau netrataHi ar fi atins cifra de MumPtate de milion.#ostul anual al tratamentului Ri celelalte ierderi economice ar fi anual de BA miliarde de dolari +)osher Ri !einsilver,BEDB-.(e a recia cP la acea datP Tn lume e3istau B9 milioane de schiFofreni,anual adPugQndu5se cQte 8 milioane +Lehman,BEDC-. Intr5adevPr riscul schiFofreniei este foarte mare, rinci ala ondere avQnd5o adolescenHii.#urran Ri colab.+BE:9- a reciaFP la o ulaHia de B@5A@ de ani cP,riscul schiFofreniei ar fi de 9,:W +din care D@W din TmbolnPviri s5ar situa Tntre BD Ri 8@ de ani-.

79 (chiFofrenia intereseaFP toate civiliFaHiile Ri toate rasele,ea a are la toate gradele de inteligenHP,frecvenHa bolii fiind a reciatP de Lem i&ere Ri colab.+BED:- Tntre 9,C59,EW. *Ra cum am mai arPtat,e idemiologia schiFofreniei este Tm iedecatP a fi evaluatP de cPtre diferenHele doctrinale rivind schiFofrenia,de manierele,de multe ori o use de a stabili diagnosticul.%in acest motiv cifrele revalenHiale sunt foarte diferite.1abigian +BEDC- a reciaFP revalenHa entru Euro a Tntre B,EWo Ri E,E,@Wo, entru *sia de 8,B5G,:Wo Ri de B5B,EWo entru (U*.,iscul de deces ar fi la schiFofreni de 8,@5G ori mai mare decQt la o ulaHia generalP. E3istP numeroase metode de studiu e idemiologic,Tn ciuda relativismului des re care am vorbit.(e oate folosi dis ensariFarea +Tnregistrarea tutror caFurilor-,cu avantaMul urmPririi caFului e o lungP duratP.%efectul acstei metode este cP este o metodP asivP de de istare Ri cP numeroase caFuri rPmQn e dinafarP,iar Tn al doilea rQnd mobilitatea o ulaHiei fiind foarte mare,mulHi acienHi dis ar fPrP motiv din fiRele de dis ensariFare. O altP metodP o constituie de istarea activP, rin urmPrirea directP a unui teritoriu. )etoda ar fi idealP dacP roblema diagnosticului ar fi clarificatP Ri e de altP arte costul unerii Tn racticP a unei asemenea metode este foarte mare.Peste D9W din TmbolnPviri ar afecta vQrstele de B@5G@ ani,iar dacP am restrTnge rata la B@5 8A ani am constata cP Tn acest interval debuteaFP A@W din schiFofrenii.*cest lucru resu une,ca la o HarP de ro orHia (U*,anual sP TnregistreFe un milionn de noi caFuri +din care este CoW sP necesite s italiFarea-.In *nglia,#urran Ri colab.+BE:9- a reciaFP rata de TmbolnPvire la o ulaHia de B@5A@ ani la :W,e3istQnd Tn Mur de B@9.999 de bolnavi Tn tratament.6umeroase studii indicP o ratP mai mare a bolii rintre indiviFii cu statut socio5economic mai defavoriFat +sPrPcie,educaHie scPFutP,alte handica uri-.Torrey Ri colab.+BEDD-,*go ian Ri colab. +BECC- aduc observaHia interesantP cP schiFofrenia ar fi mai frecventP la cei nPscuHi iarna sau rimPvara,Tn rima arte. Personal e B@.BGE caFuri de bolnavi sihici studiaHi entru a vedea revalenHa seFonierP,am constat entru schiFofrenie douP creRteri de frecvenHPNTn luna martie Ri mai cQnd incidenHa internPrilor a fost cu GAW mai mare decQt Tn ianuarie%eming,Tn 6ew 2or" subliniaFP cP entru fiecare caF tratat ar e3ista G caFuri necunoscute,care trPiesc Tn comunitate.%e asemenea un bPrbat din C: Ri o femeie din C8 ar fi fost admiRi Tn s ital ca schiFofreni.%ar subliniaFP Yolb Tn statul 6ew ar fi fost admiRi Tn s ital ca schiFofreni a roa e B din G oameni.TotuRi,subliniaFP Yolb,Tn statul 6ew 2or" diagnosticul de schiFofrenie se une cu mare uRurinHP.In alte PrHi revalenHele sunt foarte mari +Tn (candinavia ar e3ista o revalenHP de 9,E5GW-. O mare im ortanHP se une e gru ele de o ulaHie cu risc crescut.7oldstein +BEDB- vorbind Tn acest sens des re adolescenHi,Tm arte e cei redis uRi Tn Tn urmPtoarele gru eN 5gru ul celor cu com ortament agresiv Ri antisocialX 5gru ul celor cu conflicte Tn familieX 5gru ul caracteriFat rin asivitate Ri negativismX 5gru ul ersoanelor retrase,iFolate socialX %intre aceste gru e,gru ele 8 Ri A sunt cele mai vulnerabile,deRi este greu de a fi siguri cP aceRtia vor face schiFofrenie..att +BED8alcPtuieRte urmPtorul tabel al factorilor de risc care Tm ieteaFP asu ra frecvenHeiN . . Evenimente (chiFofrenie gru control . )oartea PrinHilor BE : . Kandica organic sever BD A . #onflicte mari Tn familie BD D . Instabilitate afectivP mare @8 8C . Introversiune e3tremP +numai la fete- AA 8D . TendinHa de a fi deFagreabil +numai AA B: . la bPieHi- . 7: O roblemP deosebitP rPmQne aceea a valorii sihoFelor re ubertare Ri Tn ce mPsurP acestea se referP la schiFofrenia adolescentului.1ender +BED:- e B89 de schiFofrenii re ubertare urmPreRte evoluHia lor e tim de 8o de ani,notQnd cP D@W dintre ele au fost Ri ulterior diagnosticate ca schiFofrenii.TotuRi,numeroRi autori +Eaton, )olorarcino, BE:8, ,utter,BEDC,1irch,lE:B,Thomas,BEDC- se Tndoiesc de fa tul cP o schiFofrenie re ubertarP este cu adevPrat o schiFofrenie.#o iii sihotici,aratP autorii sus citaHi,nu vor mai semPna la

adolescenHP cu un schiFofren autentic. La noi Tn HarP (t.6ica +BE:8- gPseRte incidenHa schiFofreniei la studenHi de 9,EGWo.,iscul de TmbolnPvire,du P *ngheluHP +BE:G-, reflecP e de o arte otenHialul genetic iar e de altP arte im ortanHa factorilor de mediu,a reciind riscul entru o ulaHia generalP de la noi de BW atunci cQnd un membru de familie a mai avut schiuFofrenie.#onstanHa ZtefPnescu5Parhon subliniind cP formele catatonice sunt mai frecvente la femei Ri a reciaFP revalenHa la valori similare cu acelea din HPrile euro ene. O im ortanHP mare o au factorii socio5economici,nivelul de urbaniFare.#ontrar ideii cP revalenHa Tn mediul urban ar fi mai mare,se are cP Tn realitate ratele sunt a roa e egale +la oraR fiind o de istare mai bunP iar gru ele sociale din mdiul rural sunt mai tolerante cu formele mai oligosim tomatice de schiFofrenie-. In acest sco redPm mai Mos un tabel edificator care confirmP aceste afirmaHiiN . . . *utorul mediul %iferenHa . urban rural urbanOrural . Lin.BE@G 9,8B 9,B: ]9,9G . Tsuwaga,BEA8 9,GE o.8B ]9,B: . Yaila,BEA8 9,CA 9,G: ]9,8C . Kelgason 9,GC B,GA 59,E: . 6umeroase studii au Hinut cont de im ortanHa unor arii s ecifice din interiorul unui mare oraR.Unii localiFeaFP aceste arii Tn centru,alHii din contra la eriferie,Tn Fonele sPrace.)igraHia are mare im ortanHP,schiFofrenia diind mai frecventP la emigranHi,decQt la gru ul etnic cores unFPtor din Hara de origine.!actorul ecologic de iFolare ar avea o mare im ortanHP,e3 licQnd mai ales creRterea indicelui schiFofreniei Tn mediul urban,indicele crescut de schiFofrenie la celibatari,vPduvi,divorHaHi etc. Etio atogenie %esvoltarea normalP sau atologicP a oricPrei ersonalitPHi are la baFP factorii genetici Ri constituHionali individuali,la care se adaugP a oi influenHele familiei Tn erioda recoce a desvoltPrii Ri cele ulterioare +cu rol deosebit Tn formare eului Ri su raeului-. OdatP formatP aceastP ersonalitate,ea suferP influenHe Tn tim din artea societPHii,a stresurilor,factori care ot reci ita diferite maladii rintre care Ri schiFofrenia. 6umeroase i oteFe sunt ur s eculative Ri numeroase teorii dis ar entru a face loc unei avalanRe noi de teorii..einer +BEDC- observP Tn acest sens G mari deficienHe ale acestor conce HiiN B.)aMoritatea teoriilor etiologice urmeaFP calea greRitP a unicauFalitPHii,eventualitate greu de reFut Tn situaHia unei maladii atQt de com le3e,cum este schiFofreniaX 8.)aMoritatea teoriilor tind a re eta tradiHionala greRealP, entru a e3 lica sihicul Ri deci tulburPrile sihice +inclusiv schiFofenia- rin creier,deRi astPFi o cunoaRtere Tn rofunFime a funcHiilor sale este dificilP.%eRi schiFofrenicul are tulburPri inter ersonale, tulburPri emoHionale Ri erce tuale,noi nu cunoaRtem TncP baFa fiFiologicP a acestor funcHiiX G.6u se cunmoaRte Tn ce mPsurP schiFofrenia este o sihoFP funcHionalP,o tulburare de metabolism sau o reacHie atologicP de ada tareX 81 %in aceste motive e3istP o multitudine de conce Hii Ri teorii,multe din ele avQnd Tn reFent valoare ur istoricP +de e3em lu conce Hia cP schiFofrenia ar fi de origine T1# sau lueticP-. ,olul factorilor biologici Im ortanHa factorilor biologici constP,Tn rimul rQnd Tn roblema rioritPHii Ri rolificitPHii cercetPrilor din acest domeniu.(chiFofrenia a fost atribuitP rQnd e rQnd diferiHilor factori biologici,Tnce Qnd cu ereditatea Ri cu variaHi factori biochimici sau neurofiFiologici.1rQnFei +BE:8- considerP schiFofrenia dre t o encefalo atie redominant endogenP,caracteriFatP rin inhibiHia su raliminalP stagnantP de ti arabiotic cu circuit Tnchis cortico5subcortical.*cest lucru s5ar datora diferitelor dismetabolisme care TnsoHesc aceastP boalP,cQt Ri leFiunile histologice care ar fi fost use Tn evidenHP de numeroRi autori + ustiiri celulare Tn neocorte3,leFiuni circumscrise Tn substanHa albP Ri abiotrofii Tn nucleii subcorticali-. Im ortanHa ereditPHii *m arPtat mai sus cP,TncP de la Tnce utul descrierii schiFofreniei atQt )orel cQt Ri Yrae elin au e3 licat aceasta rin intervenHia factorilor ereditari,deRi ei nu au adus nici o robP statisticP Tn acest sens.#hiar dacP ulterior aceastP confuFie a mai scPFut,subliniaFP #onstanHa ZtefPnescu5Parhon LTncPrcPtura ereditarPL +Tn care se include adesea Ri alte boli sihice- va continua sP Moace un rol im ortant.Pentru mulHi autori,factorii genetici au TncP un rol

im ortant,dar modalitatea de transmitere +mono sau oligenicP- este TncP discutabilP,Tn tim ce rolul factorilor de mediu rPmQne im recis.%ar e3istP Tn domeniul geneticii schiFofreniei multe necunoscute.%esigur,bolile genetice nu se transmit Tntotdeauna du P legile genetice mendeliene,o boalP ereditarP nu trebuie sP se manifeste chiar de la naRtere Ri ea nu se limiteaFP doar la afecHiuni congenitale +%ebray,BED8-.#ondiHionarea mediului oate Muca un rol im ortant Tn cadrul noHiunilor de enetrnHP Ri e3 resivitate, motiv entru care suntem obligaHi a utiliFa adesea diferiHi coeficienHi entru a vedea im ortanHa factorilor genetici +factorul K-,care se calculeaFP Tn funcHie de frecvenHa bolii rintre colateralii unui bolnav Ri Tn funcHie de frecvenHa bolii Tn o ulaHia generalP. Putem s une cP QnP Tn BEBC afirmaHia cP schiFofrenia este de origine ereditarP era ur geneticP.Ernst ,udin +BEBC- va face rima statisticP e D99 de caFuri,socotind deMa cP boala se datoreRte la 8 gene recesive Ri cP o condiHionare MoacP un rol Tn determirea bolii.Ince Qnd din BE8: Lu3emgurger,(chultF,Yallman au deschis era modernP de cercetPri genetice. #ercetPrile Tn roblema im ortanHei factorilor genetici Tn schiFofrenie au rogresat astfel de la studiile de geneticP urP,ti ,udin,aMungQndu5se ulterior la studii enFimologice Ri de biochimie celularP.%eRi s5a desvoltat enorm Ri studiile rivind rolul factorilor nongenetici Tn schiFofrenie,nu s5a utut nega com let rolul factorilor ereditari. Prima roblemP,Tn studiile genetice o constituie arborele genealogic.Un asemenea studiu alcPtuieRte,de e3em lu Yarlsson._uentin %ebray dP cQteva e3em le de familii celebre studiate Tn acest cadru,cum ar fi familia lui ;ictor Kugo,a cPrui frate era schiFofren Ri a cPrui fiicP avea aceiaRi boalP.La fel Veane5(ebastian 1ach,tatP a numeroRi co ii,mulHi dintre ei mari muFicieni Ri din care mulHi a ar ca ersonalitPHi desechilibrate.(tudiul arborelui genealogic Tn schiFofrenie dP reFultate Tn funcHie de enetranHa genei. IncidenHa la fraHi Ri surori,gemeni mono sau diFigoHi (tudii mai vechi sugerau rata concordanHei la gemeni de E9W dacP locuiesc Tm reunP Ri de D:W dacP au fost se araHi cel uHin @ ani.*ceastP TnaltP ratP de concordanHP era de fa t falsP,deoarece ea se baFa doar e statisticile de s ital,iar atunci cQnd acest lucru s5a schimbat,rata a scPFut foarte mult +A@W entru monoFigoHi,B9W entru diFigoHi sau fraHi-.TotuRi rata schiFofreniei este mai mare la rude.%acP Tn o ulaHia generalP aceastP ratP oscileaFP Tn Mur de 9,E9W,Tn maMoritatea studiilor ea a are de C5BAW la fraHi,@95D@W 8* la gemenii monoFigoHi,D5BCW entru co iii cu un Printe schiFofren Ri A95C:W cQnd ambii PrinHi sunt schiFofreni,@5B9W entru PrinHii unui co il schiFofren +Lem er&ere Ri colab.,BED:-.Yleist Ri Lechard, rin cercetPrile lor,au sdruncinat teoria conform cPreia schiFofrenia este o boalP eminamente ereditarP,evidenHiind Tn acest sens mai ales rolul formelor marginale de schiFofrenie.#hiar Ri i oteFa dogmaticP a LschiFofreniei de nucleuL +(neMnevs"i- a fost res insP graHie studiilor lui Leonhard care se ridicase deMa Tm otriva unei asemenea noHiuni.E3istP o sumedenie de studii mai vechi Ri mai noi rivind incidenHa schiFofreniei la rudele acienHilor cu schiFofrenie.,osenthMal +BEDB- stabileRte riscul la o ulaHia generalP la 9,G58,:W,Tn tim ce la PrinHii schiFofrenicului de :5B:W iar cQnd sunt ambii la B@5@@W.Pentru rudele de gradul II rocentaMul s5ar ridica la 8,@W.In studiile lui Yallman rocentaMele ar fi de BAW entru fraHi Ri surori,care entru (later ar fi de @,AW Ri de @,8W entru Yninglen.La gemenii diFigoHi +asimilaHi genetic fraHilor- indicele ar fi mai mareNB@W entru Yallman,BAW entru (later.Pentru monoFigoHi indicele de concordanHP a are astfelNEBW entru Yallman,CEW entru Essen5)olles etc.,edPm mai Mos un tabel rivind incidenHa concordanHei datP de diferiHi cercetPtori. . *utorul *nul 6r erechi %\OW )\OW Lu3emburger BE8: 88 C@ Lu3emburger BEGA 8D C:,@ Lu3emburger BEA9 :B CC,C Kosanoff BEGA BA8 B9 CD Yallman BEAB B@C BA DC Yallman BEAC CEB B9 CE (later BE@G B@C BA,A DC,G Inouye BECB D8 B8 C9 7ohesman Ri (hitd BECC @D E A8 Yringlen BECD 88D B9 G@ . . Pentru Yringlen DW dintre gemeni sunt borderline iar 8EW sunt

nevrotici,o altP arte siho aHi Ri doar BGW normali.*r e3ista de asemenea Ri o concordanHP sim tomatologicP.In ceea ce rivesc ne oHii indicii s5au situat Tntre A,G58W +%ebray,BED8-. %e fa t,subliniaFP #oleman Ri 1roen +BEDG- moRtenirea redis oFiHiei Tn schiFofrenie nu se une Tn termenii Ltotul sau nimicL ci mai degrabP cQt de mare este aceastP redis oFiHie.Un grad mic de redis oFiHie oate duce la ersonalitPHi schiFoide.Yringler +BECD- studiaFP naRterile gemelare Tn 6orvegia Tntre BE9B5BEG9 +8@.999 de erechi-,toate caFurile reFentQnd diferite tulburPri sihice.Pe baFa acestui larg eRantion re reFentativ de gemeni,el aMunge la concluFia unei concordanHe de G95AoW entru gemenii monoFigoHi Ri de B9W entru cei diFigoHi,valori e care Ri noi le considerPm mult mai a ro iate de realitate,dat fiind numPrul mare al ersoanelor din eRantion.%acP factorii de mediu sunt nefavorabili, redis oFiHia este mai uRor usP Tn evidenHP Ri invers.%acP gemenii sunt se araHi de tim uriu vor desvolta schiFofrenie numai aceia care se aflP Tntr5un mediu schiFofrenogen.%acP mediul este nefavorabil concordanHa va fi foarte mare.In acet sens 7ottesman Ri (hields +BECC- observP o concordanHP mai mare la schiFofreniile cu tablou clinic mai sever Ri invers.Keston +BED9- remarcP,fPcQnd o revistP a literaturii cP,A@W dintre co iii cu un Printe schiFofren vor desvolta ulterior forme schiFoide borderline sau schiFofrenii + rocent care creRte la CCW cQnd ambii PrinHi sunt schiFofreni-.%acP aceRti co ii sunt se araHi recoce de Printele schiFofren,concordanHa a are de EW,iar dacP se include Ri formele borderline ea aMunge la G9W +Keston,BECC,,osenthal Ri colab.,BEC:-. 83 #u toatP uterea de convingere a acestor date s5au fPcut auFite Ri Tn aceste domeniu numeroase critici.*ceste critici atribuie concordanHa ridicatP,relaHiilor erturbate familiale,TnvPHPrii maladive Ri mai uHin factorilor genetici.%e altfel,aRa cum aratP maMoritatea autorilor,rata mariaMului,a fertilitPHii,a relaHiilor heterose3uale sunt foarte scPFute la schiFofreni,TncQt a im lica ca adevPrate, rocentaMele de mai sus TnseamnP,Tn fa t,de a vorbi de un lucru fPrP su ort,Tn tim ce dealungul anilor rata schiFofreniei a rPmas constantP Tn Mur de BW,Tn cadrul o ulaHiei generale.*cest lucru ne dovedeRte cP de fa t lucrurile trebuiesc rivite Ri altfel,renunHQnd Tn mare arte la fatalismul genetic,Ri chiar din unct de vedere genetic ar trebui acordatP mai multP atenHie mutaHiilor Ri cP de fa t numeroase ti uri Ri forme de schiFofrenie nici nu resu un o redis oFiHie geneticP,Tn tim ce altele resu un o astfel de redis oFiHie.%u P decenii de euforie,Tn ultima vreme a ar tot mai multe critici faHP de aceste cifre care are arPta un grad foarte mare de concordanHP.%u P ,osental ar e3ista schiFofrenii Tn care factorul ereditar ar avea un rol Ri altele Tn care nu ar avea.#oncordanHa mare la monoFigoHi nu ar avea nea Prat o e3 licaHie geneticP ci ar utea avea Ri una sihodinamicP,unul dintre argumente fiind slaba concordanHP la aceiaRi monoFigoHi,cQnd aceRtia au fost se araHi de tim uriu +%on Vac"son +BEC9-.*cest lucru dovedeRte,cP mai mult decQt genetica,atmosfera familialP aduce gemenii Tntr5o situaHie atologicP +cu reFenHa Tn acste familii a atmosferei de ostilitate Ri de endenHP mutualP,care face e gemen sP eRuieFe Tn tentativa cuceririi unei identitPHi ersonale cores unFPtoare-.7reutatea mai micP la naRtere a gemenilor ar fi de asemenea o cauFP,determinQnd o otenHialitate fiFiologicP mai scPFutP,ceea ce va determina ulterior o greutate Tn controlul cor oral Ri mani ularea mediului fiFic.In acest fel,*mmar Ri LedMiri subliniaFP cP astfel de indiviFi vor avea sentimentul subiectiv de diminuare a eficienHei sale,ceea ce va determina o atitudine articularP a PrinHilor,Tn sensul de a5i rivi e aceRti indiviFi ca vulnerabili,inabili etc.Imaginea de sine a acestor indiviFi va fi una de reciatP,lumea Ti va a Prea ameninHPtoare,de endenHa sa fiind tot mai marcatP iar nivelul an3ietPHii sale tot mai crescut,cu osibilitPHi de ada tare tot mai reduse.#ercetPrile genetice em irice iniHiale au fost victima a numeroase surse de eroare,ceea ce a dus la su raestimarea factorului genetic +incidenHe mari la gemeni,deRi TnsPRi condiHia de gemelaritate este o e3 erienHP atologicP-.*ceste situaHii contradictorii au adus critici severe la adresa geneticienilor.(5a

subliniat cP studiile e gemeni subliniaFP nu atQt ereditatea sim tomelor schiFofreniei cQt mai ale otenHialitatea acestor tulburPri,fenomen TncP rost stududiat +s5ar moRteni mai ales o vulnerabilitate s ecialP-.%acP nu de mult,numeroRi autori credeau Tntr5o ereditate dominantP Tn schiFofrenie,astPFi maMoritatea sunt Tn favoarea unei ereditPHi oligenice.,iscul la co ii schiFofrenicilor nu este atQta boala Tn sine ci alte fenomene caNtulburPri de caracter,stPri neurasteniforme,dar Ri a unor ersoane cu talente sau reocu Pri artistice. (tudiul genetic al PrinHilor schiFofrenicilor (tudiul anomaliilor genetice ale PrinHilor bolnavilor cu schiFofrenie MoacP un rol im ortant.*lanen +BE@:- e baFa testului ,orschach a licat la B99 de mame de schiFofreni,obHine urmPtoarele reFultateNB8 erau schiFofrenice,BB sufereau de alte forme sihotice schiFofreniforme,A9 erau schiFoide sau reFentau alte stPri de desechilibru,8B aveau tulburPri nevrotice im ortante,BC reFentau tulburPri reactive sau aveau un com ortament normal.In ceea ce Tl riveRte e tatP s5au notat Tn cadrul unui lot de G9 de schiFofreni urmPtoareleND sihotici,BA tulburPri intermediare Tntre sihoFe Ri nevroFe, @ nevrotici. #Qnd un Printe este schiFofren aratP #urran Ri colab.Ransa de a desvolta o schiFofrenie la co il este de B95BAW Ri creRte la A9W dacP ambii PrinHi sunt bolnavi. #o iii Printelui schiFofren instituHionaliFat va desvolta schiFofrenia Tn B9W din caFuri,Tn tim ce Tn alte caFuri ea este Fero. 84 #o iii schiFofrenicilor Yallman subliniaFP cP dacP un Printe este schiFofrenic,BC,AW dintre co ii au Ransa de a desvolta o schiFofrenie,cifrP care oate urca la C:W cQnd ambii PrinHi sunt schiFofreni. (5a acordat o mare im ortanHP studiului co iilor ado tivi.Keston Ri %enney au com arat 8 gru e de @9 de co ii ado taHi,se araHi de mamele lor fie normale fie schiFofrenice. ,eFultatele au fost urmPtoareleN@ schiFofrenii Tn gru ul cercetat Ri nici unul Tn cel normal,A debili mentali Tn lotul cercetat Ri nici unul Tn al doilea,BG nevroFe Tn lotul cercetat Ri D Tn cel normal,de @ ori mai mulHi delincvenHi Tn rimul gru .Un fine tot Tn rimul gru s5au adunat cei mai mulHi reformaHi de la armatP,mai multe divorHuri,delincvenHi,mai mulHi cu RcolariFare micP.In familiile schiFiofrenicilor e3istP mai multe nevroFe, siho atii, debilitPHi mentale.Zi Tn aceste domenii e3istP multe date statistice,asu ra cProra TnsP nu vom mai insista. Teoriile genetice *Ra cum am mai subliniat,o timismul e3agerat al rimelor cercetPri din domeniul geneticii din schiFofrenie a trebuit sP PleascP Tn urma desco eririlor Ri evidenHierii a numeroRi factori de eroare care creiau im resia unei concordanHe foarte mari +dificultPHi statistice,Tn alegerea lotului-.!actorul K +ereditabilitatea- are totuRi o anumitP valoare,mai ales Tn cadrul evidenHierii ra ortului dintre factorii endogeni Ri e3ogeni.!actorul K variaFP Tn funcHie de numeroRi alHi factori +frecvenHa bolii Tn o ulaHia generalP ,legerea eRantionului- cifra variind Tntre 9 Ri B.*stfel,aratP 7ottesman,la schiFofrenie, entru unii factorul K variaFP Tntre 9,DE Ri B Tn tim ce entru alHii el ar avea valori mult mai scPFute,a ro iindu5se de indicele entru alte boli sihosomatice +ulcer,KT*,du PPollin-. *vQnd Tn vedere multitudinea de Preri Tn domeniul transmiterii ereditare a schiFofreniei,noi ne vom o ri doar asu ra cQtorva i oteFe mai im ortante. a.I oteFa monogenicP.#onform acestei teorii schiFofrenia s5ar datora unei singure gene,care oate fi recesivP,dominantP sau intermediarP.Keston susHine aceastP teorie afirmQnd cP Tn familiile schiFofrenicilor,@9W ar fi schiFofreni sau schiFoiFi.*cest lucru nu s5ar utea e3 lica decQt rin e3istenHa unei gene dominante res onsabile Tn starea de heteroFigot de schiFofenie sau schiFoidie.,a ortul dintre schiFofrenieOschiFoidie ar fi de BOB,acest lucru datorQndu5se unei gene dominante,res onsabile atQt entru schiFofrenie cQt Ri entru schiFoidie.%iferenHa clinicP s5ar datora doar circumstanHelor e3terioare sau unor factori genetici su limentari.In e3 licaHia monogeneticP influrenHa mediului e3terior nu este foarte im ortantP.Istoria bolii,remisiunile etc s5ar datora doar erorilor metabolice +.einer,BEDC-.O astfel de conce Hie nu ote avea decQt avantaMul cP este foarte sim lP. #ontrar conce Hiei lui Keston,(later +BE@:- susHine cP

schiFofrenia s5ar datora unei gene care se manifestP mai ales recesiv,la starea homoFigotP Ri dominant la starea heteroFigotP, acest lucru Tn funcHie de frecvenHa genei Tn o ulaHie.Yahn aratP cP este osibil ca schiFoidia sP se transmitP Tn mod dominant,Tn tim ce schiFofrenia ar de inde de alt factor destructiv,de ti s ecific recesiv,Tn tim ce LenF vorbeRte de o dominantP neregulatP care oate da cQnd schiFofrenie,cQnd schiFoidie.;on \iehen vorbeRte Ri el de o dominanHP sim lP sub reFerva unui al 85lea factor recesiv.,udin este TnsP artiFanul recesivitPHii. Pentru Lu3emburger redis oFiHia recesivP cores unde unei somatoFe ereditare, caracteriFatP rintr5o anumitP slPbiciune a s.n.Yallman avanseaFP Ri el i oteFa unei recesivitPHi autosomale,care ar utea fi inhibatP de anumiHi factori de origine meFodermicP. b.I oteFa celor douP sau mai multe gene.#onstantinidis vorbeRte de e3istenHa a 8 ti uri de lin"aM,care evocP e3istenHa a 8 gene la originea schiFofreniei.Teoria celor 8 gene a fost ro usP de Yarlsson +BECC,BEC:-,gena ( Ri P moRtenite inde endent,fiecare cu douP alele +(,s Ri P, , rimele cu frecvenHP de 9,9GW,celelalte douP cu frecvenHa de AW-.*ceste douP gene s5ar transmite inde endent Ri ar da urmPtoarele genoti uriN 85 ((PP Ri ((P [subiecHi normali +DEW-X (( [subiecHi nervoRiX (s Ri (sP [subiecHi cu inteligenHP su erioarP + este @W-X (s [subiecHi arieraHi +9,9BW-X Personalitatea schiFoidP ar avea un risc de transmitere tot aRa de mare ca Ri schiFofrenia declaratP +du P Keston ar fi vorba de o frecvenHP TnsP de AW-. c.I oteFa oligenicP e3 licP a ariHia schiFofreniei rin intervenHia mai multor gene +motiv entru care nu s5ar utea e3 lica rin metoda arboreluli genealogic-.In rivinHa factorilor genetici Tn schiFofrenie e3istP foarte multe resu uneri.#ristodorescu formuleaFP urmPtoarele i oteFe teoretice Tn acest domeniuN B.1oala ar fi conHinutP Tn genoti ul bolnavului Ri ar e3ista astfel o genP s ecificP entru schiFofrenie,genP care ar utea fi recesivP sau dominantPX 8.7enetic ar fi determinat numai caracterul reschiFofrenic s ecific care este susce tibil ca urmare a unor evenimente ulterioare +e3ogene sau endogene- sP generaliFeFe boalP.*ceste fenomene ot fi mai mult sau mai uHin s ecifice,iar i oteFa im licP ca Ri rima,un mecanism genetic s ecific. G.*r utea fi osibilP intervenHia e lQngP gena maMorP a unor alte gene cu efect modificator,care sP dea sensul deFvoltPrii boliiX A.*r e3ista un fenoti reschiFofrenic,care este reFultatul unui mecanism oligenic.*cest fenoti nu este s ecific,re reFentQnd o variaHie5deviaHie mai mult cantitativP decQt calitativP de la normal +conform legii genetice cu caracter general care aratP cP trPsPturile care variaFP cantitativ +gausian-,la indiviFii din interiorul unei s ecii date,au un substrat oligenic.!actorul s ecific Tn aceastP i oteFP l5ar constitui L aternulL evenimentelor ulterioare care ornind de la o redis oFiHie ereditarP nes ecificP conduce la a ariHia schiFofreniei.In cadrul acestei i oteFe sunt accentuate cauFele e3ogene Ri Tn s ecial sihogeneFa vPFutP mai ales Tn interacHiunea dinamicP familialP. E3istP Ri o serie de teorii cromoFomiale Tn schiFofrenie.(5a Tncercat gPsirea unor variate modificPri a numPrului de cromoFomi +translocaHii,deleHii,lin"age-.Unii autori +Kanry,;arider"am ,,oberta daly- afirmP reFenHa Tn sQngele schiFofrenului a unui limfocit cu o morfologie anormalP,denumit linfocitul P.Un lasma mamelor de schiFofren ar e3ista un factor lasmatic care erturbP sau distruge cromoFomul 2,Tn tim ce are efect mic sau nul asu ra cromoFomului S.*cest lucru a fost afirmat de cPtre Taylor +BECE- care observP rata scPFutP de bPieHi nPscuHi vii Tn rima lunP de mamele schiFofrene.%acP boala a are Tn lunile ulterioare ot a are desvoltPri anormale sau Tncetenite ale fPtului. Un rol deosebit a cP Ptat Tn era tratamentului cu neurole tice termenul de farmacogeneFP,introdus Tn literatura medicalP de cPtre ;ogel +BE@ERi constQnd din variaHiile determinate Tn structura geneticP de cPtre un medicament.(e Rtie cP enFimele cu aMutorul cProra aceste medicamente acHioneaFP se aflP sub control genetic.%eficienHele enFimatice ot trece Tn mod obiRnuit neobservate Ri devin foarte im ortante

cQnd Tn organism au Ptruns substanHe strPine +cum ar fi substanHele medicamentoase-. E3istP numeroase studii atestQnd im ortanHa factorilor genetici Tn rPs unsul organismului la medicamente.6eurole ticele incisive ot avea o influenHP nefastP asu ra matrialului ereditar, rovocQnd Tn unele caFuri mutaHii sau chiar desordini cromoFomiale. Lambert Ri alHii subliniaFP im ortanHa articularitPHilor genetice Tn a ariHia tulburPrilor e3tra iramidale Tn tratamentul schiFofreniei. Pornind de la i oteFa osibilitPHii e3istenHei unor modificPri ale carioti ului Tn schiFofrenie Ri a osibilitPHii a ariHiei unor modificPri a carioti ului sub influenHa neurole ticelor incisive Tn schiFofrenie,Tm reunP cu )uRatescu am efectuat un studiu asu ra unui lot de @@ de bolnavi cu schiFofrenie.(tudiul fPcut entru a de ista modificPri cromoFomiale la 86 acienHii trataHi cu neurole tice incisive nu a evidenHiat nici o moidificare a acestora,Ri nici reFenHRa unui virus s ecific. (tudiile genetice fPcute Tn cadrul schiFofreniei ne indicP astPFi de lasarea tot mai mare a interesului Tn domeniul biochimiei.!recvenHa mare a schiFofreniei la unii indiviFi cu carioti anormal Ri reFenHa unui e3ces de cromoFom S +%ebray- au dus la intuirea osibilitPHii e3istenHei Tn e3ces a unui anumit metabolit.(indromul Ylinefelter este mai frecvent la schiFofreni +de A ori mai mare ca la o ulaHia generalP-.#lar" a descris D caFuri cu carioti S22 Tntr5o instituHie enalP,din care A erau schiFofrenii.(5au mai citat caFuri cu sindrom Turner mai ales sub forma de moFaic asociat liniilor SO,SS,SSS. *Ra cum am mai subliniat siguranHa Ri credibilitatea teoriilor genetice a Tnce ut sP fie tot mai mult sdruncinate, ledQndu5se tot mai mult entru multifactorialitate Tn etiologia schiFiofreniei.(chiFofrenul a are tot mai mult ca o ersoanP a cPrei deFvoltare a fost o ritP la un stadiu recoce,din cauFa traumelor sihologice sau a unor devieri rivind maturaHia funcHiilor sihologice.%in aceste motive ei sunt inabili de a se ad ta diferitelor sitauHii stresante din viaHP. d.Problema constituHiei este strTns legatP de aceea a ereditPHii.6umeroase cercetPri au cPutat reFenHa unui anumit ti de stigmat biologic,caracteristic Ri care ar redis une la schiFofrenie.Putem s une TnsP cP QnP Tn reFent reFultatele nu au fost confirmate,Ri Tn orice caF sunt contradictorii.(e oate vorbi mai degrabP de o interacHiune ermanentP genetico5biochimicP5fiFiologicP Ri sihodinamicP.%iscuHiile rivind im ortanHa constituHiei au Tnce ut du P ublicarea de cPtre Yretschmer +BE8:- a lucrPrii sale L!orma cor ului Ri caracterulL,descriind e baFe intuitiv5em irice o serie de ti uri somatice constituHionale.Pentru Yretschmer,subliniaFP #onstanHa ZtefPnescu5Parhon Ri 7.6.#onstantinescu,Tntre caracterul normal, sihotic Ri siho atic nu e3istP decQt o diferenHiere cantitativP,fiecare fiind un ti de manifestare a unei ereditPHi similare. Yretschmer subliniaFP cP Tntre schiFofrenie Ri un anumit ti constituHional ar e3ista o legPturP cauFalP.*cest ti morfologic a fost denumit de el le tosom ++longilin,cu desvoltare slabP a musculaturii,reacHii vegetatiove lente Ri relungite-.*cest ti ar cores unde sihologiei ti ului LschiFotimL,caracteriFat rin tendinHP la introversiune,cu hi ersensibilitate reHinutP,o rPcealP e3cesivP Ri o tendinHP de a se iFola de lumea e3terioarP.Parnell,Tn cadrul unui studiu modern,reluQnd morfo atologia lui Yretschmer subliniaFP cP aceasta ar avea o baFP statisticP satisfPcPtoare.6umeroRi autori au insistat Tn cercetPrile lor asu ra a numeroase as ecte constituHionale.*stfel,subliniaFP Yolb +BED8- la mamele schiFofrenice e3istP o mare mortalitate erinatalP Ri malformaHii ale noilor nPscuHi.(5a notat de asemenea cP numeroRi schiFofreni reFintP Tn co ilPria lor scPderi sau as ecte inadecvate motorii, osturale,senForiale Ri erce tuale.(5a evidenHiat de asemenea de cPtre vechii clinicieni instabilitatea funcHionalP a sistemului nervos vegetativ,la schiFofreni,fenomene de dilatare u ilarP,tulburPri vasomotorii ale e3tremitPHilor, cianoFP. )aric' descrie reFenHa unui le3 ca ilar sub u ilar anormal,viFibil la schiFofreni, )ai im ortant decQt ti ul constituHional ne a ar datele care se referP la ersonalitatea

remorbidP.*ceastP ersonalitate a fost descrisP ca fiind caracteriFatP rin introversiune,nesociabilitate,contacte sociale limitate.%u P ,obins +BEDB-,DAW dintre schiFofrenii adolescenHi au avut un com ortament antisocial,ca rinci alP caracteristicP Tn rima co ilPrie.Pentru .att +BED8- rinci ala caracteristicP a eersonalitPHii schiFofrenice este constituitP de agresivitate Ri nesociabilitate.*llen .ill Vr. +BEDC- aratP cP Tn com ortamentul remorbid al schiFofrenicilor ar e3ista o adevPratP miniaturiFare Ri distorsionare a liniei de baFP a sistemului social Tn care acientul se desvoltP Ri e3istP. *cest lucru a are rin eRecul de acumulare de TndemQnare socialP Ri inter ersonalP,graHie defectului de TnvPHare. 87 %e fa t rimul care vorbeRte de ersonalitatea remorbidP este Yrae elin.El vede starea remorbidP din LdemenHa recoceL caracteriFatP rin retragere,fPrP rieteni,trPind numai entru el.Koch caracteriFeaFP aceastP ersonalitate rin fa tul cP sunt TnchiRi Tn sine,iar 1leuler Ti descrie ca fiind din erioda recoce TnchiRi Ri li siHi de interes. #once tul cP inadecvenHa socialP ar fi cea mai constatntP caracterisicP a schiFofenului cQRtigP tot mi mult teren +s5a vorbit de constituHia schiFoidP, ersonalitatea schiFoidP,schiFofrenia constituHionalP, ersonalitate introvertitP etc-.%u P #urran Ri colab.co iii care vor deveni scvhiFofreni tind a fi nervoRi,conformiRti,limitaHi,care lucreaFP din greu la RcoalP dar asimileaFP uHin.Ei tind a fi ne rietenoRi, retraRi. PersonalitPHile schiFoide ar desvolta @9W schiFofrenii iar rognosticul ar fi mai rost.In alte situaHii,indiviFii nu se reFintP ca introvertiHi dar a ar ca im ulsivi, neTndemQnateci, uRor an3ioRi,e3ageraHi Tn reacHii,vulnerabili.PersonalitPHile aranoiace ar desvolta mai ales schiFofrenia aranoidP +ar fi hi ersensibili Ri ar blama uRor e alHii, erce Qnd lumea ca ostilP-.TotuRi se une Tntrebarea Tn ce mPsurP aceste fenomene nu sunt sim le coincidenHe.%u P vechii autori ersonalitatea schiFoidP ar re reFenta ea TnsPRi o boalP miniaturalP,Tn tim ce )ayer s une cP nu este vorba de o boalP,ci de factori dinamici,care redis un la schiFofrenie.%e fa t roblema a fost Tn vogP Tn Murul anului BE99,Tn reFent constituHia Ri ersonalitatea schiFoidP fiind vPFute mai degrabP ca niRte elemente de rognostic rost.Ylein aratP cP retragerea tim urie,com ortamentul social Ri li sa de em atie,hi oafectivitate sunt direct ro orHionale cu scPderea Ransei de vindecare a schiFofreniilor declarate. In afara iFolPrii sociale s5a mai observat remorbid Ri o li sP de manifestare a se3ualitPHii.Introversiunea este consideratP rinci ala caracteristicP a ersonalitPHii schiFoide,dar aRa cum subliniaFP .att e3troversiunile sociale ar fi Ri ele destul de ti ice..einer +BED@- descrie o serie de com ortamente s ecifice erioadei remorbideNdormitul Tn at cu mama QnP Tn erioda adolescenHei,enureFisul,frica Ri anica de a se Tnde Prta de acasP,tendinHa de a citi mult,conRtiincioFitatea e3ageratP, tendinHa la singurPtate,li sa dorinHei de a avea rieteni,desinteres,retragerea Tn sine.1ella" +BEDB- subliniaFP cP ersonalitPHile schiFoide s5ar manifesta Tn A mari ariiNca acitate integrativP,realitatea orientPrii,socialiFarea,gQndirea ada tativP +ca reFultat al testPrii realitPHii,obiectul relaHiilor etc-.)emoria schiFofrenicului ar fi vulnerabilP iar deficitul de atenHie oate chiar recede desvoltarea sihoFei deschise. !actorii neurofiFiologici Ri anatomo atologici O mare arte a studiilor etio atogenetice s5au diriMat asu ra rolului Mucat de o serie de factori neurofiFiologici.#oleman Ri 1roen +BEDG- include aici 8 as ecte mai im ortanteN desorganiFarea rocesului de e3citaHie Ri inhibiHie Ri maniera necores unFPtoare de a reacHiona la stres.%in cauFa deficienHelor baFale sihofiFiologice,schiFofrenicul este inca abil a reFolva conflictele de baFP ale ersonalitPHii Ri de a utea mani ula Tn mod cores unFPtor mediul sPu TnconMurPtor.%in aceste motive ei se simt Tn maMoritatea tim ului Tn stare de alertP,se simt ameninHaHi.Pavlov vorbea la schiFofreni de o e3citabilitate anormalP a s.n.c.In cadrul unei e3citaHii uternice,o stare de inhibiHie masivP duce la scPderea nivelului e3citabilitPHii Ri reactivitPHii.* are astfel fenomenul de reacHie arado3alP +e3citanHii mici

determinP reacHii mari Ri invers-.Tulnurarea echilibrului dintre e3citaHie Ri inhibiHie desorganiFeaFP com ortamentul indiviFilor Tn situaHiile de stres. In ceea ce riveRte vulnerabilitatea s ecialP la stres a schiFofreniilor,#oleman Ri 1roen vorbesc de iregularitPHi ale funcHiei sistemului nervos vegetativ,care redis une la reacHii inadecvate Tn faHa situaHiilor de stres.\ahn +BED:- evidenHiaFP la schiFofreni un deficit de rPs uns la stimuli Ri factori de stres.Tim ul de reacHie la schiFofeni este mai scPFut.(hagass +BEDA- e baFa e3amenelor eeg aratP cP reglarea echilibrului e3citaHieOinhibiHie Tn sistemul nervos este diferit la schiFofreni faHP de normali,Tn 88 schiFofrenie e3istQnd o mai micP cantitate de unde determinate de un rPs uns cerebral mai restrQns,iar rPs unsurile evocate au un voltaM mai mic du P stimulii auditivi.Kuber +BE@:urmPreRte stabilirea unei corelaHii Tntre PE7 Ri tabloul clinic.El constatP dilatarea cornului ventricular frontal Ri al ventricolului G Ri mai uHin a s aHiilor subarahnoidiene +mai accentuat Tn schiFofreniile grave-.%u P 1orens"in Ri )etFger cele mai frecvente anomalii ar consta TnNatrofia corticalP localiFatP la nivelul lobilor frontali Ri arietali,dilatarea ventricolului G Ri a coarnelor tem orale.In ceea ce riveRte eeg nu e3istP TncP un consens.Kill+BE@D- reHine urmPtoareleN B.PreFenHa unor unde alfa mici Ri a undelor lente de voltaM scPFutX 8.%escPrcPri de unde lente de A cOsecX G.,eFistenHa ritmului alfa la blocarea rin luminP Ri la desorganiFarea rin hi er neeX (i alHi autori confirmP a latiFarea traseelor Ri nereactivitatea la luminP. In cadrul unui studiu Tntre rins de noi am aMuns la concluFia rin e3amenele eeg Ri PE7 cP nu se ot une Tn evidenHP leFiuni semnificative nici Tn erioda de debut Ri nici Tn aceia de croniciFare.6umeroase as ecte cu nuanHP atologicP+atrofii- au fost constatate Ri la lotul de martori normali e care l5am urmPrit Tn aralel.TotuRi cu aMutorul unor tehnici com uteriFate s5au gPsit diferite leFiuni Tn cadruFl schiFofreniilor,dar nu s5a utut demonstra caracterul s ecific al acestora.%u P #urran Ri colab.e3istP robe cP Tn schiFofrenie ar e3ista un nivel scPFut de activitate Tn s.n.c. Ri s.n.v. mai ales Tn sistemul activator reticular,cu o creRtere mare a stPrii de vigilenHP.(5au us Tn evidenHP modificPri neurofiFiologice Tn schiFofrenie similare cu acele gPsite rin de rivarea voluntarP de somn + use e seama aceloraRi modificPri metabolice-.(e remarcP +du P !einerg- Tn @9W din caFuri o scPdere,Tn schiFofrenie a stadiului A de somn +esenHial entru buna funcHionare sihologicP Ri entru odihnP-. (5au fPcut o serie de consideraHii rivind anatomia atologicP a schiFofreniei, resu unQndu5se o serie de leFiuni organice +deRi nu s5au gPsit nici un fel de leFiuni s ecifice-.%eRi la un moment dat studiile de anatomie atologicP erau foarte o ulare,ele au Tncetat com let Tn ultimele decenii din cauFa inconsistenHei Ri greutPHii im licPrii diferitelor leFiuni,Tn etiologia bolii.(5a observat totuRi,subliniaFP #urran Ri colab.cP tumorile cerebrale Tn sistemul limbic roduc stPri siho atologice asemPnPtoare schiFofreniei.%u P Lhermite leFiunile Tn schiFofrenie ar fi realabile bolii,secundare Ri terminale,legate de rocesul care a determinat direct moartea.)acrosco ic nu s5a evidenHiat decQt Tn caFurile cu evoluHie TndelungatP,atrofii cu subHierea circomvoluHiunilor, adQncirea Ri lPrgirea RanHurilor,dilatarea ventricolilor.)icrosco ic neuronii ar fi interesaHi rin dis ariHia cor usculilor lui 6isl,a ariHia Tn cito lasmP de incluFiuni li idice.(5a mai descris desintegrarea nucleului,neuronofagie,scPderea rotidelor celulare,reducerea citocromului +7.6.#onstantinescu-.#ele mai afectate ar fi stratul G,@ Ri a oi C,8,A iar ca regiune ar fi mai interesatP regiunea refrontalP,circomvoluHiunea G.,eHeaua vascularP Ri meningele nu ar fi interesate.<esutul glial ar rolifera Ri ar um le s aHiile rPmase rin dis ariHia celulelor.(5ar mai fi constatat leFiuni Tn nucleii centrali Ri ostero5laterali,cor ii striaHi,mPduvP.In catatonia acutP s5au evidenHiat hi eremie sau hemoragii Tn substanHa cerebralP Ri meningele moi,infiltraHii vasculare, roliferarea nevrogliei.(5au constata leFiuni nes ecifice Ri Tn alte organe caNgastritP,necroFa centro5lobarP he aticP,scPderea li idelor din scoarHa

su rarenalelor,scleroFa testicularP,scPderea s ermogeneFei. Trans iraHia schiFofrenilor ar reFenta un miros articular,graHie unor anumite substanHe +acid trans G5metil 85hebenoic-.In BEGC ,oggenbaun vorbeRte de dereglarea echilibrului neuro5vegetativ,TnsoHit de tulburPri metabolice,secretorii gastrice Ri biochimice +aciFii graRi din sQnge,colesterol,cor i cetonici,iod,brom etc- dar fPrP a le acorda un rol Tn diagnostic.7iessing socoate stu oarea catatonicP dre t consecinHa unei to3icomii eriodice a diencefalului.LigMarde crede Tn insuficienHa funcHionalP he aticP rin reFenHa 89 urobilinuriei,hi erbilirubinemiei,deRi aceste fenomene au mai mult legPturP cu negativismul alimentar,scPderea Tn greutate.(cheid descrie o eritroliFP crescutP cu creRterea hemato oeFei.Prin ).1leuler cercetPrile de endocrinologie iau o mare am loare.,ees acordP o mare atenHie funcHiilor tiroidiene.(5a constatat la constituHia acromegalicP corelaHii cu schiFofrenia +#onstanHa ZtefPnescu5Parhon-.(5a vorbit Ri de rolul unor infecHii virotice sau cu stre tococ.Tubul digestiv a fost Ri el incriminat.(5a vorbit de reFenHa unor substanHe to3ice intestinale +indolice-.(tudii am le a fPcut Tn aceastP direcHie 1aru",mai ales asu ra catatoniei biliare e3 erimentale.Zcoala lui 1uscaino subliniaFP im ortanHa unei etiologii strict somatice,infecHioase,cu unct de lecare digestiv +o enteritP cronicP care genereaFP o substanHP to3icP +aminP- care se evidenHiaFP Ri Tn urina schiFofrenicilor.1uscaino ar fi gPsit Fone atrofiate Tn scoarHa cerebralP Ri nucleii baFali.El va a lica Tn tratament, e aceastP baFP un vaccin olivalent i.v. QnP la obHinerea unei reacHii febrile mari,la care mai adaugP o dietP he aticP Ri ra ortQnd reFultate bune.!iind consideratP o boalP de ada tare,Tn schiFofrenie s5au incriminat de asemenea rolul glandelor su rarenale.(5a constatat cu scPderea greutPHii cortico5su rarenalelor.%u P !ernandeF Tn faFa acutP ar fi vorba de un hi ercorticism Ri Tn faFa cronicP de hi ocorticism.#aracterele se3uale ar fi uHin desvoltate,un anumit grad de insuficienHP ovarianP,amenoree +#onstanHa ZtefPnescuParhon-.#atatonia ar fi favoriFatP de insuficienHe aratiroidinaP.%e asemenea hi erfuncHia timusului du P ubertate ar favoriFa schiFofrenia. Im ortanHa factorilor infecHioRi a fost discutatP TncP din BE9G de 1ruce Ri %.Publes care gPsesc Tn serul catatonicilor o aglutiuninP entru o anumitP tul inP de stre tococ.(5au mai incriminat leFiunile cerebrale din reumatism,e3acerbarea florei intestinale etc.1aru" incrimineaFP rolul colibacilului.(5a incriminat Ri T1# dar s5a vPFut cP aceasta era mai degrabP determinat de condiHiile de LTngriMireL a acestor bolnavi Tn aFile insalubre.(5a fPcut TncervPri entru gPsirea unui virus i otetic,cu acHiune neuroto3icP.(5au mai incriminat traumatismele craniene dar fPrP nici un su ort statistic TnsP. (tudiul fiFiologic al schiFofreniei s5a caracteriFat ani Tn Rir rintr5un o timism nemotivat Ri li sP de simH critic. Toate cercetPrile care au creFut a gPsi cauFa schiFofreniei,subliniaFP 1enedetti +BEC9- s5au dovedit ulterior greRite din unct de vedere tehnic,sau studiile s5au efectuat e un numPr rea mic de caFuri.%acP s5a fPcut atQta entru a afla cauFa somaticP a schiFofreniei,s une autorul,a trebuit QnP la urmP sP ne mulHumum cu constatarea consecinHelor somatice ale schiFofreniei,modificPrile constatate fiind de fa t fenomene secundare determinate de modificPrile afective, arado3ale din aceastP boalP.Toate modificPrile +hidraHii de carbon, roteine,li ide.electoliHi etc- constatate Tn schiFofrenie sunt acom aniamente ale vieHii emoHionale din aceastP boalP +chiar Ri fenomenele he atice-.InsuficienHa renalP,de e3em lu,este gPsitP Tn toate sihoFele.(e oate conchide deci cP nu e3istP QnP astPFi date s ecifice care sP ledeFe entru o somatoFP a schiFofreniei. Im ortanHa studiilor biochimice *tQt studiile de anatomie,fiFiologie,cQt Ri cele de biochimie s5au fPcut,deoarece mult tim modelul care a dominat Ri schiFofrenie a fost un model medical.!actorii biochimici au fost frecvent incriminaHi.O oarecare notorietate a avut,de e3em lu,teoria indolului Tn schiFofrenie.*stfel adenocromul + rodus rin degradarea naturalP a adrenalinei- oate sP dea Tn mod e3 erimental fenomene schiFofrenice.*drenalina,L(%,mescalina Ri alte substanHe cu

efect e3 erimental schiFofrenogen s5a constatat cP au dre t element comun inelul indolic +Tn schiFofrenie ar e3ista deci un consum de substanHe de degradare a adrenalinei-.E3 erienHele cu L(% au arPtat cP este osibil sP se roducP ra id o destructurare a ersonalitPHii de as ect schiFofren.*cest lucru a dus la ideea e3istenHei unei substanHe endogene cu acHiune similarP.(5a us astfel roblema unor 8: tulburPri de metabolism a serotoninei +mai ales du P ce s5a constatat cP reser ina scade serotonina din creier Ri sQnge-.Keath Ri Tulane +BEC9- inMectQnd tara3einP a obHinut la voluntari manifestPri similare schiFofreniei +substanHa s5a obHinut din sQngele unor bolnavi cu schiFofrenie-.Tot Keath +BECD- vorbeRte de rolul anticor ilor anticreier,care acHioneaFP Tn regiunea se talP cu distrugerea sina selor.)eltFer +BEC@- gPseRte Tn 8OG din caFuri,Tn formele acute,creRterea creatin5fosfo"inaFei.Teoria transmetilPrii sugereaFP cP schiFofrenia este cauFatP de rodusul endogen al aminelor metilate care acHioneaFP ca substanHe halucinatorii.%in cauFa similitudinii Tn structura biochimicP cu mescalina,unele catecolamine ar interveni rin metilare,transformQnd aceasta Tn mescalinP +%ebray,BECE-. O altP teorie +!riedhoff,BECG- este aceea a inabilitPHii Tn demetilarea aminelor metilate halucinogene iar din do aminP s5ar sintetiFa cor uri care structural Ri farmacologic ar fi similare dimeto3i5haleginelor. ,olul histaminei a fost de asemenea studiat,cunoscQndu5se sensibilitatea scPFutP a schiFofreniei la aceastP substabHP.Pheiffer +BEC:- constatP la schiFofreni histamina scPFutP,acest lucru fiind direct ro orHional cu com onentele aranoide Ri halucinatorii.*celaRi autor gPseRte la BBW dintre acienHi,cantitatea de Finc scPFutP.(5a vorbit de inabilitatea metabolismului cerebral al glucoFei +cu o roducHie anormalP de iruvat-.!riedhoff +BECG- vorbeRte de e3creHia unor metaboliHi anormali +dimeto3y5 henilethylamine- Ri care ar duce la aRa numita L atP roFL,(5a emis Ri i oteFa unei alterPri a sistemului do aminergic cerebral care ar rovoca formarea C5 hidro3ido aminP to3icP,susce tibilP de a erturba sistemul catecolaminergic +(tein Ri .ise,BEDB, BEDG-. (tudiind sistemul do aminergic s5au obHinut Ri alte avantaMe.(e Rtie cP neurole ticele utiliFate Tn tratamentul schiFofreniei blocheaFP acest sistem Ri au astfel efect anti sihotic.(5a subliniat cP trasul do aminergic meFo5limbic ar fi im ortant entru schiFofrenie +#urran-.TotuRi du P levodo a li sesc sim tome schiFofrenice iar boala lui Par"inson cu un nivel scPFut de do aminP oate coe3ista cu schiFofrenia. In ceea ce riveRte metabolismul aFotat,7iessiry +BEG8gPseRte douP ti uri de bolnaviNti ul * cu bilanH aFotat negativ,creRterea )1 Ri de ti 1 cu bilanH aFotat oFitiv Tn faFa de boalP Ri negativ Tn remisiune.1ernstein gPdeRte o scPdere a urogeneFei,creRterea amoniacului insuficient neutraliFat Tn ficat. !enolii sunt de asemenea crescuHi.In l.c.r. cresc alfa Ri gama globulinele.#ha man gPseRte Tn l.c.r. o enFimP roteoliticP identicP cu aceea din bolle inflamatorii Ri degenerative ale s.n.c.Procesele o3idative ar fi Tntr5un evident deficit Tn schiFofrenie.%u P !orear sim tomele catatonice ar fi date de consumul deficitar de o3igen.%aust constatP rin o3imetrie la schiFofreni,un grad accentuat de ano3ie cronicP iar concentraHia ma3imP a fenolilor inhibP res iraHia celularP a creierului. )etabolismul mineral a are Ri el erturbat +creRte calciul,cu rul Tn tim ce sodiumul scade-.#reRte eliminarea a ei rin urinP.(5au descris Ri o serie de erturbPri enFimatice.*shli gPseRte anhidraFa carbonicP scPFutP,de asemenea o inhibiHie a enFimei roteolitice,o scPdere a activitPHii tri tice a leucocitelor Tn schiFofrenia acutP.%u P %u P Polisciuc Tn schiFofrenie ar e3ista o insuficienHP enFimaticP ereditarP sau cQRtigatP care ar conduce la tulburarea metabolismului fenilalaninei ca Ri Tn caFul oligofreniei fenil iruvice.%u P Kaimovici activitatea glicoliticP ar fi mai scPFutP,activitatea adenoFintrifosfaFicP crescutP,activitatea fosforilaFicP normalP.;itaminele 1B,18 scad Tn sQnge.%u P %elay Tn schiFoifrenie ar e3ista o serie de tulburPri termice. #u toate eforturile fPcute Ri Tn acest domeniu,nu s5a o utut dovedi e3istenHa nici unei anomalii biochimice

s ecifice,modificPrile HinQnd mai ales de intensitatea tulburPrilor afective.*Ra cum s5a vPFut,a roa e cP nu e3istP organ care sP nu fie incriminat Tn etiologia schiFofreniei.%in fericire,aratP Korwitt +BE@C-,multe din aceste constatPri sunt uitate dar nu suficient entru ca o nouP generaHie sP le reia cu aceiaRi ardoare,fPrP a 91 mai Hine seama de e3 erienHa redecesorilor.E3istP,aratP autorul,numeroase surse de eroare.)ulte date biochimice Ri neurochimice nu au Hinut cont de anumite surse de eroare +tehnice sau statistice-,ra otQndu5se as ecte nes ecifice,neHinQnd de e3em lu cont de alimentele sau de alte substanHe ingerate anterior.*stfel reFenHa substanHelor fenolice Tn urinP se datorau ingestiei de cafea.TulburPrile he atice se datorau adesea dietei hi o roteice din s itale. (5au emis de asemenea numeroase teorii Tn acest domeniu cum ar fi teoria erorii TnPscute de metabolism,teorie foarte atractivP dar neconfirmatP.%efectul genetic crucial s5ar manifesta rin reFenHa unei anumite reoteine5tara3eina,res onsabilP de aberaHia metabolismului aminei biogene. O altP conce Hie incriminatP,din contra susHine im ortanHa stresului cu scPderea e inefrinei.)etaboliFarea ei anormalP ar duce la derivatele halucinogene de e inefrinP,adrenocrom Ri adrenalinP. Im ortanHa factorilor de mediu +factorii sihologici Ri socioculturali- E3ce tQnd teoriile anti sihiatrice entru care schiFofrenia este o reacHie sPnPtoasP a unui tQnPr Tn faHa resiunilor sociale,inclusiv rin medierea familiei, utem s une cP entru cunoaRterea etio atogeneticP a schiFofreniei noile conce Hii sihologice Ri sociale au constituit o adevPratP revoluHie Tn elucidarea etio atogeniei schiFofreniei.%acP entru anti sihiatri schiFofrenul este o victimP a contradicHiilor Ri conflictelor sociale,societatea creind ea TnsPRi aceastP entitate, entru ca ea TnsPRi sP5Ri PstreFe eticheta de normalitate, maMoritatea teoriilor sihologice Ri sociologice au reuRit sP lPmureascP o serie de robleme deosebit de im ortante entru e3 licarea shiFofreniei.#ontribuHia im ortantP a sihamaliFei,de e3em lu,Tn etio atogenia schiFofrenie se reFumP la urmPtoareleN B.simboliFarea tabloului clinic +sim tomul are im ortanHP Tn funcHie de ceea ce simboliFeaFP-X 8.regresiunea este cel mai im ortant as ect din schiFofrenieX G.incertitudinea se3ului,ambivalenHa se3ualP fiind tot aRa de im ortantP ca Ri studiul homose3ualitPHii latente la schiFofreniX A.la nevroFe este im ortant conflictul infantil,Tn tim ce la schiFofrenii este mai im ortant acela din erioda ubertPHii sau a adolescenHei +du P )eyer chiar cel actual-X *naliFa e3istenHialP +1inswanger- merge mai de arte de sihanaliFP,cPutQnd sens fiecPrui sim tom. %ar entru a TnHelege mai bine situaHia trebuie sP Rtim ce fel de funcHii sunt tulburate Tn schiFofrenie.Penru )eehl +BEC8- ar fi vorba de A gru e maMore de funcHii tulburateN gQndirea,ahedonia,aversiunea faHP de relaHiile inter ersonle Ri ambivalenHa.TotuRi foarte mulHi autori accentuiaFP asu ra unei multitudini de tulburPri ale funcHiei eului Tn schiFofrenie,datoritP unor devieri de maturaHie Ri a unor as ecte care a ar Tn co ilPrie. Predis oFiHia constituHionalP s5ar e3 lica mai ales rintr5o slPbiciune a eului +cu o agresivitate Ri ostilitate internP-,ce roduce distorsiune Tn relaHia mamPOco il,cu organiFarea unei ersonalitPHi vulnerabile Tn faHa stresurilor obiRnuite.PsihanaliRtii aratP cP schiFofrenia este o e3tindere a com ortamentului din rima co ilPrieNli sa de se araHie, tulburPri de formare a identitPHii Ri comunicPrii. #u tot declinul a numeroase conce te sihanalitice rimitive,im ortanHa traumelor sihice sau a de rivPrilor tim urii de PrinHi este foarte mare.%u P .ahl +BE@C-,ABW dintr5un lot de @C: de soldaHi schiFofreni TRi ierduserP un Printe Tnainte de B@ ani +moarte,divorH,abandon-.%intre sihotraumele tim urii utem nota ca mai semnificative fenomeneul de res ingre +reMerul-,bPtaia de Moc,maltratarea fiFicP,traumele se3uale,diferite inMurii,boli,s italiFPri Tndelungate cu se araea de familie,li sa unei alimentaHii cores unFPtoare.*deseori co ilul fiind victima totalP a abuFului PrinHilor 9*

trPieRte Tntr5o stare ermanentP de insecuritate.6umeroRi schiFofreni ra orteaFP relaHii violente Tn co ilPrie,e3 erienHe se3uale traumatice.Un faHa unor atari situaHii,subliniaFP )enninger, individul TRi va construi mecanisme de a Prare,motiv entru care lumea din Mur va Prea entru el ericuloasP,un loc ostil Ri ne rimitor.,etragerea din faHa unei atare lumi oate fi unul dintre aternurile com ortamentale faHP de sihotraumele tim urii.*deseori,s un #oleman Ri 1roen,viaHa acestor indiviFi constP dintr5o serie de criFe a Prute adesea din lucruri minore care se am lificP a oi,de PRind ori ce ro orHie.In alte situaHii,indiviFii construiesc aternuri com ortamentale de rebeliune sau desorganiFare aranoidP a ideaHiei,cu lene atologicP,incorigibilP,agresivitate,fugP,diferite ti uri de com ortament delictual.*utorii remarcP 8 as ecteN e de o arte necesitatea unui anumit ti de schimbare Tn erioade critice, entru realiFarea normalP intelectualP,emoHionalP Ri desvoltare socialP, ceea ce este o erioadP criticP de autodiferenHiere Ri integrare, entru formarea autostimei, Tn al 85lea rQnd,mulHi co ii care trec rn asemenea e3 erienHe vor reFenta efecte reFiduale Tn viaHa ulterioarP.TotuRi,nu toHi aceia care au trecut rin asemenea situaHii fac schiFofrenie Ri nu toHi schiFofrenii trec obligatoriu rin aceste sitauHii. a.,olul familiei !amilia a fost cel mai frecvent incriminatP Tn etio atogenia schiFofreniei.Ea s5a fPcut Ri Tn cadrul studiilor ereditare,dar numai din unctul de vedere genetic.#hiar Ri entru vechii alieniRti schiFofrenia a Prea adesea ca o boalP familialP,gru ul familial fiind adesea mai greu de su ortat decQt acientul TnsPRi.)ediul sPu familial era considerat ca un mediu Tnchis,cu uHine legPturi cu lumea e3terioarP,cu un tatP absent sau drogat Tn tim ce mama era resimHitP ca ericuloasP,cuceritoare,anihilQndu5l e tatP din rolul sPu arental.!amiliile schiFofrenilor intereseaFP e clinicieni din mai multe unctede vedere+!lec",BEC:-N B.anomaliile lor structurale Ri dinamice robabile Tn rivinHa sarcinilor Ri funcHiilor lor esenHiale,fenomen care are strQnse corelaHii cu ersonalitatea acienHilor Ri cu sihologia lorX 8.im licaHia lor simultanP Tn afecHiunea acientului are loc atQt din s re descendenHi cQt Ri din s re ascendenHiX G.greutPHile ridicate de familie la internare Ri e3ternareX A. regPtirea familiei entru a nu res inge sau anti atiFa acientul Tntors acasPX 6umeroRi autori considerP schiFofrenia dre t reFultatul unei educaHii defectuale. *nomaliile familiilor schiFofrenicilor ating toate domeniile vieHii,Tnce Qnd cu erturbPri ale ersonalitPHii PrinHilor,vicierea structurilor familiale,sdruncinarea frontierelor dintre generaHii +e3em lu legPtura simbioticP dintre mamP Ri fiu-,desvoltarea defectuoasP a co ilului etc.%in acest unct de vedere com ortamentul bolnavului este Tn oarecare mPsurP reHul lPtit entru a utea rPmQne Tn interiorul familiei,aceste familii formQnd un sistem Tnchis,Tn sensul cP roblemele Ri conflictele familiale absorb toatP energia lor,ne mai fiind dis onibilitPHi entru viaHa socialP.%eRi membrii acestor familii Tnde linesc anumite sarcini,acest gen de familie trPieRte iFolat.In acest sens schiFofrenia nu ar fi o boalP ci, ar fi vorba doar de ersoane schiFofrenice,care au fost modelate astfel rin e3 erienHP.In acest fel schiFofrenia s5ar utea e3 lica rin rocesul de TnvPHare socialP eRuatP,din cauFa mediului atologic Tn care aceRti indiviFi se desvoltP.!actorii genetici redis un la siho atiFare,dar nu la schiFofrenie,menirea genelor fiind aceea de otenHare,dar direcHionarea s re o formP sihoticP sau alta o dP viaHa socialP +genoti ]factori de mediu[schiFofrenia ca fenoti -.(ubiectul va LmetaboliFaL e lan sihologic factorii somatici Ri educaHionali entru a duce la cristaliFarea schiFofreniei.In acest cadru familia intervine este tot,la toate nivelurile.Pornind de la observaHiile clinice,trecQnd a oi la lunga e3 erienHP analiticP Ri de studiu fenomenologic Ri de sihodinamicP,s5a afirmat tot mai mult cP schiFofrenia este o boalP a familiei Ri nu a ersoanei.!amilia 93 schiFofrenicului, aratP *mmar Ri LedMri +BED8- a are ca o unitate,ca un nod rocesual,Tn care siho atologia unui membru denumit acient +identificat sau resu us- nu este decQt o

manifestare rintre atQtea altele.Tre tat,studiile s5au e3tins asu ra diferitelor relaHii,Tn cadrul familiei.In acest fel Tn sihiatria clasicP au a Prut noHiuni ca aceea de metamesaM,relaHie obiectualP,legPturi interumane neautentice, seudomutualitate, homeostaFie etc. Im ortanHa schiFofrenogenP a PrinHilor.#oleman Ri 1roen +BED8- subliniaFP din acest unct de vedere urmPtoarele as ecte Tn familiile schiFofrenicilorN B.im ortanHa mamei sau al tatPlui schiFofrenogeniX 8.schisma maritalP sau rPFboiul intern conMugal er etuumX G. seudomutualitatea Ri distorsiunea rolurilorX A.tulburPri Tn determinarea identitPHii ersonaleX Un cele ce urmeaFP vom urmPri Tn mare arte aceastP schemP. Un rivinHa rolului schiFofrenogen al PrinHilor e3istP o bogatP literaturP.*stfel,2rMo *lanen +BECC- descrie mai multe ti uri de mame Ri taHi ai bolnavilor cu schiFofrenie.,eferindu5se la mame el individualiFeaFP urmPtoarele ti uriN B.mamP fPrP autodelimitare,care nu reuReRte sP se se are de co il,avQnd o atitudine osesivP Ri d dominare faHP de acientX 8.mame osesive Ri dominante,cu o atitudine simbioticP, roiectQndu5Ri ro riile dorinHe Ri aRte tPri Tn ersoana co ilului sPu bolnavX G.mame duRmPnoase,cu o atitudine rece Ri negativistP faHP de acient +care TncearcP sP subMuge co ilul Tn mod agresiv-X A.mame severe,cu atitudine dominatoare,nesimbioticPX @.mame an3ioase,su ra rotectoare,adeseori cu elemente osesiveX C.mame emoHional slabe,cu sentimente slabe Ri sim atie limitatPX In rivinHa ti ului de tatP,autorul descrie urmPtoareleN B.tatP osesiv, us Tn umbra mamei +su uRi,RterRi,slab masculini,uneori alcoolici, frecvent figuri de decor Tn familie-X 8.tatP asiv dar sever faHP de acient,Tn realitate asivi Ri de endenHi de soHii,severi Ri cu tendinHe ostile faHP de co iiX G.tatP sever,dominant faHP de soHie Ri co il fPrP a reFenta trPsPturi simbiotice clare cu acientulX A.tatP asiv care cautP ca Ri co ilul sPu sP obHinP satisfacHii e care el TnsPRi le doreRte,creind o relaHie simbioticP cu acientul, e care cautP sP5l atragPX @.tatP LalintPtorL care nu este Tn stare sP unP ca Pt cererilor sau acHiunilor isterice ale co ilului,cu tendinHe osesiveX C.tatP ostil, aranoid,cu atitudini aranoide Ri ostile faHP de soHie Ri duRmPnoasP faHP de acientX D.tatP indiferent faHP de acient,Tn rest avQnd o ersonalitate normalPX %u P acelaRi autor ar e3ista diferite combinaHii arentale schiFofrenogeneN B.tatP li sP ssau asiv,slab,combinat cu o mamP dominatoare, osesivP,cu atitudine simbioticPX 8.tatP dominant Ri mamP su usP,an3ioasP,su ra rotectoare sau slab emoHionalPX G.tatP aranoid,ostil,Ri mamP osesivPX *Ra cum aratP )ary .aring Ri colab.tulburPrile a Prute la co il sunt nu numai rodul identitPHii genetice familiale dar Ri a stilului de relaHii cu ersoanele semnificative ale familiei.6umeroase studii,tind a im lica Tn mod deosebit im ortanHa schiFofrenogenP a mamei.Ti ic,aratP #oleman Ri 1roen aceste mame sunt caracteriFate ca reMetante, dominatoare,reci,su ra rotective,neTnHelegPtoare entru sentimentele Ri nevoile altora. %eRi verbal ele ar acce tabile,Tn fond ele res ing co ilul,Tn acel tim ele de inFQnd mai mult de el decQt de tatP entru satisfacerea nevoilor lor emoHionale Ri entru a se simHi 94 adevPrate femei.Probabil,din aceste motive ele tind a deveni dominatoare, asive Ri considerP co ill de endent de ele,acest lucru fiind adesea combinat cu un com ortament rigid,moralistic faHP de se3,ceea ce o face sP reacHioneFe cu oroare Tn faHa ori cPrei im ulsiun se3uale a co ilului +uneori mama este seducPtoare Ri Tn sens fiFic cu fiul ei-. ,elaHia mamP5fiu a are TncPrcatP cu imaturitate,an3ietate,ceea ce duce la disturbarea sensului identitPHii.#onstatPri similare s5au fPcut rivind relaHia tatPlui cu fiica schiFofrenP +tatP inadecvat,indiferent, asiv,detaRat,care rivaliFeaFP mama Tn nevoile sale afective Ri trebuinHe,adeseori seducPtor Tn relaHiile cu fiica sa-.Un acelaRi tim el este derogator faHP de mamP,arPtQnd cP fiica este mult mai TnclinatP entru el +determinQnd e fatP sP urascP ori ce asemPnare cu mama-. )aMoritatea autorilor acordP o mare im ortanHP ersonalitPHii mamei,care Tn mod eFumtiv ar fi res onsabilP entru tulburPrile co ilului +tatPl fiind entru mult tim LucisL Tn cadrul literaturii sihiatrice.Princi ala acuFaHie

care i se aduce mamei este su ra rotecHie.In viFiunea lui Osterreth acest fenomen ar fi res onsabil de urmPtoareleN B.egocentrismul bolnavului Ri im osibilitatea de a se detaRa de el TnsPRiX 8.evitarea contactului cu realitatea Ri tendinHa de a se refugia Tn reverie Ri imaginarX G.dificultPHi Tn rivinHa contactului socialX A. asivitatea,li sa iniHiativei,inca acitatea de a PrareX @.sentimentul inferioritPHii Ri a nonvaloriiX C.de endenHa Ri tendinHa de a rPmQne LmicLX D.li sa interesului entru viitorX %u P Leny su ra rotecHia este un mod de contact cu creRterea ra ortului afectiv,ceea ce duce la scPderea e3 erienHei co ilului,Tn tim ce mediul e3terior va fi realiFat ca ostil, ericulos,nociv.Un acest fel se oate ostula slPbiciunea eului subiectului su ra roteMat,cu frQnarea maturaHiei Ri identificPrii.)ama este im licatP Tn rimul rQnd Tn acest roces,deoarece ea Tn mod fiFiologic Tnde lineRte acest rol entru o anumitP erioadP.Uneori,aratP *mmar Ri LedMri,unele evenimente +boli,anumite dificultPHi- oferP rete3tul entru su ra rotecHie Ri atrage Tn acest sens Ri e tatP,Tn tim ce acesta oate realiFa o reocu area maternalP e3cesivP,ca un eRec al sPu Tn domeniul se3ualitPHii.(e creiaFP,astfel un nod afectiv uternic,care TnveleRte ersonalitatea co ilului de cPtre mamP.#o ilul Ri mama vor constitui astfel un bloc anti5tatP,care astfel va fi considerat ca un intrus.%is ariHia sa va face relaHia mamP5co il Ri mai uternicP,va face ca adolescenHa co ilului sP se relungeascP chiar Ri du P ce el Ri5a Tnce ut rofesia sau are ro riul sPu menaM.)ai ot e3ista,de asemenea Ri alte situaHii caNsu ra rotecHia aternP +mai rar-, de ersonaliFarea co ilului rintr5un autoritarism crescut,oscilaHia Tntre su ra rotecHie Ri res ingere.Unele mame TRi asumP rolul de martir,restrQngQnd liberatate co ilului Ri e3 rimarea directP a ostilitPHii.%u P *lanen mama schiFofrenicului tinde a nu TnHelege nevoile co ilului lor,sunt su ra rotective,adesea ostile co ilului,legQnd co ilul de ea.. Ele trateaFP co ii lor Tn maniera Tn care ele au fost tratate de cPtre mamele lor +actuala mamP fiind imaturP,dar va ado ta atitudinea de mamP dominatoare-.Pe de altP arte co ilul schiFofren manifestP o sensibilitate deosebitP faHP de nevoile Ri conflictele mamei,lucru care entru el are o semnificaHie deosebitP.Lewis Kill nu este de acord cu termenul de mamPLschiFofrenogenPL deRi subliniaFP com ortamentul articular al acestor femei Tn contact cu medicul +cQnd devin agoasante,ca Ri cum cuvintele nu ar avea un rol de transmitere a informaHiilor-.Ele analiFeaFP foarte mult e medic,contratransferul manifestQndu5se la ele rin mQnie ne utincioasP Ri ostilitate fPrP nici o materialiFare TnsP. Un acest fel ele TRi manifestP sentimentul de ostilitate Ri incom letitudine faHP de s italiFarea co ilului +an3ietate Ri cul abilitate faHP de o situaHie e care nu o ot domina-.!iind ambivalente ele nu ot oferi decQt o dragoste condiHionatP entru care 95 co ilul trebuie sP5Ri sacrifice desvoltarea ro riei ersonalitPHi.*mbivalenHa oate TnsP sP facP loc ostilitPHii deschise +cu TncredinHarea co ilului bunicilor-. Un ciuda acestor im erfecHiuni,mama TncearcP sP ofere o im resie idealP relaHiilor ei cu co ilul.Pentru *lanen mama ar utea fi TncadratP Tn gru a schiFoidiei lui Yretschmer +o schiFoidie TnsP stenicP-,cu erturbPri rofunde a ersonalitPHii.Pro3imitatea realiFatP cu co ilul va transmite acestuia dorinHele Ri blocaMul lor afectiv,se va e3 rima cu atQt mai mult,cu cQt co ilul la acesatP vQrstP este foarte lastic,TnsuRindu5Ri modelele culturale rin imitaHie,Tn mod necritic +ti ul rimitiv de memorie fiind im rintul-.(unt de asemenea im licate menierele de comunicare anormaleNabsenHa contactului direct,li sa de legPnare,tulburPri ale conduitei alimentare,dificultPHi Tn educarea curPHeniei.!iind Tn erioda identificPrii rimare trebuie sP se HinP cont de formarea Tn acest conte3t a com le3ului narciFic +unul dintre rinci alele as ecte ale schiFofreniei-.(chweich subliniaFP Ri el,Tn acest cadru im ortanHa de rivPrii afective,a li surilor alimentare, abandonul +chiar din artea tatPlui-,toate ducQd la iFolare Ri fuga de contact.(u ra rotecHia abuFivP va duce totdeauna la manifestPri schiFofreniforme.TotuRi rolul mamei a fost mult e3agerat Tn literaturP,lucru care l5a fPcut e Eri"son sP s unP cP rolul activ al mamei Tn geneFa schiFofreniei

este TncP contestabil.(e oate une Ri Tntrebarea dacP trPsPturile co ilului nu determinP ele TnsPRi aceste com ortamente ale mamei +co ilul fiind inca abil de a rPs unde la afectivitate- Ri, rin crearea astfel,a unui cerc vicios.,an" resu une o legPturP uternicP Ri ambivalentP co il5mamP de unde reFultP o de endenHP odioasP, rivind co ilul de o sursP emoHionalP.(e oate vorbi Ri de un LtransferL de an3ietate de la mamP la co il. (e are cP e3 licaHia frustraHionalP este Tn ultima vreme tot mai Tn declin,Tn cadrul schiFofreniei.)ama hi er rotectoare nu oate fi Tn mod sigur schiFofrenogenP Ri situaHia nu trebuie Tn nici un caF luatP Tn consideraHie Tn afara relaHiilor generale ale cu lului arental,Ri nu numai rin diada mamPOco il +Tn dimensiunile familiei intrQnd Ri fraHii,rudele,amicii,vecinii etc-.Este vorba deci de o reHea socialP lPrgitP Ri care nu se oate limita doar numai la relaHiile mamPOco ii.Pornind de la celebra formulP a lui %umas5tatPl LchercheF la femmeL am vPFut cum s5a desvoltat o bogatP literaturP rivind rolul mamei Tn etiologia schiFofreniei. O serie de studii rivind tatPl au fost fPcute Ri,*mmar Ri LedMri considerP cP e baFa datelor de literaturP ar e3ista @ ti uri de taHi im licate Tn geneFa boiliiN B.tatPl cu fatP schiFofrenicPNsever,neTncreFPtor, aranoid,devaloriFQnd soHia Tn ochii fiicei cu care oate avea conduite de seducHie cu as ect erotic +motiv entru care este foarte critic Ri crud cu fiica schiFofrenP-X 8.tatP cu fiu schiFofrenicNegocentric,avid de restigiu,rival cu fiul sPu Ri gelos Tn legPturP cu dragostea soHiei,devaloriFQndu5se continuu Ri favoriFQnd a ariHia unei intense cul abilitPHi oedi iene,mai ales cP adesea este Ri alcoolicX G.tatP satisfPcut de sine,la limita delirului de grandoare,co ilul imitQnd caracterele cele mai rele ale tatPluiX A.tatP com let devaloriFat,cu rol doar de figurP de d`cor,coleRit de ersonalitatea soHiei saleX @.tatP asiv Ri ales entru acest lucru de cPtre soHia sa,avQnd rolul celui mai uHin im ortant dintre co iii sPiX TotuRi autorii considerP cP nici aceste caracteristici nu ar fi s ecifice.%e (ilva e baFe statistice Ri Tn conte3tul sihotera iei ne oferP urmPtoarele date N B.absenHa tatPlui +fiFicP sau funcHionalP-X 8.Tn li sa tatPlui este nevoie de altP ersoanP +un substitut de tatP- sP taie Lcordonul ombilicalL dintre mamP Ri fiuX G.Tntre co il Ri mamP,tatP Ri tera eut ar e3ista o com etiHie reci rocPX ,eferindu5se la taHii co iilor autiRti,Leon Eisenberg sublinia cP aceRtia sunt firi obsesionale,fPrP umor, reocu aHi foarte mult de detalii Ri mai uHin de ansamblu, 96 desfPRurQndu5Ri activitatea rofesionalP Tn miMlocul unei mari agitaHii,care le ocu P ractic tot tim ul.Ei cer co ilului sP se su unP,nu sP unP TntrebPri.7erard Ri (iegel descriu e tatPl co ilului schiFofren ca fiind slab,imatur,demisionar,Tn tim ce ,eichard Ri Tillman,din contra,definesc e tatPl schiFofrenului ca autoritar,sadic,reMetant faHP de co il.6umeroRi autori descriu taHii schiFofrenicilor ca oscilQnd Tntre 8 oliNslPbiciune sau des otism.*cest des otism ar reFulta din cauFa eRecurilor lor Tn multe domenii +soHiile lor ar fi asive,dulci,su use-. Problema rinci alP ar fi deci rolul eriferic al tatPlui +nu atQt ataRamentul mamei cQt mai ales detaRarea tatPlui sau a reFenHei sale ur formale ar fi atologice. (chiFofrenicul, aratP 7reen,are urmPtoarele imagini aternaleN B.imginea dominantP,Tnde PrtatP,stranieX 8.imaginea secundarP Tn care funcHiile aternitPHii sunt transferate asu ra mamei.TatPl devine un e ifenomenX G.absenHa imaginii sau taPl imaginar,Tn tim ce rolul real este Mucat de mamPX Unii autori descriu un ti articular e care Tl denumescLtatP5mamPL.Este clar cP nici Tn acest domeniu nu se oate identifica nici e linie aternP un ortret robot.6u se oate reciFa nici dacP aceste trPsPturi sunt remorbide sau se datoresc bolii co ilului. Im ortanHa cu lului arental.In cadrul acestor cu luri *lanen a descris o stare LhaoticPL ,cu atmosferP rigidP,rPFboi cald Ri rece,cu formarea adesea a unui a3 atologic Tntre Printele dominator Ri fiul sau fiica bolnavi*ceste distorsiuni ale cu lului ot fi anterioare bolii,dar Tn mod sigur aceste fenomene a ar du P TmbolnPvire,ele fiind Tn ambele situaHii ericuloase,deoarece contribuie la iFolarea co ilului Ri la tulburPri de identificare.*tmosfera Tn aceste familii este rigidP atQt Tn morala civicP cQt Ri religioasP, rivQnd

co ilul de modele arentale valabile,furniFQnd elementele unui mod distorsionat Ri deformat.Inmcom atibilitatea dintre soHi sau neada tarea maritalP are efect asu ra com ortamentului co ilului.In aceste familii a are adesea schisma Tntre membrii ei.*ceastP atmosferP este numitP schismP maritalP.In acest conte3t soHii nu se mai res ectP Tntre ei,nu5Ri mai evidenHiaFP valorile.!iecare Printe Ti este fricP de fa tul cP bolnavul5co il va semPna celuilalt Printe,ceea ce va fi entru acesta o sursP de res ingere. Un al doilea ti de familie,deRi nu este Tn scindare este Tn continuP tensiune,cu relaHii foarte distorsionate.%e fa t aceste 8 ti uri de relaHie Tntre soHi +schism Ri s"ew- ar fi caracteristice entru schiFofrenie,relaHiile fiind Tn maMoritatea caFurilor de dominare sau ele re reFentQnd relaHia haoticP a 8 ersonalitPHi care se a ro ie de as ectul sihotic,cu iraHionalitate Ri distorsiune de la realitate. %u P LidFet +BECGbPrbaHii schiFofreni ar roveni mai ales din familiileLs"ewL cu un tatP asiv,intelectual,care nu este model entru fiu, e care Tl lasP indeterminat se3ual Ri de endent de mamP Tn tim ce fetele schiFofrene ar roveni din familii LschismL cu mamP distantP,neem aticP Ri cu un tatP narciFic,adesea aranoid +adesea cu com ortament seducPtor faHP de fatP Ri re ulsie faHP de soHie Ri femei Tn general-.Zi Tn acest caF fetei Ti li seRte un model valabil de identificare.Un ambele caFuri co iii din aceste familii vor eRua Tn eriod adolescenHei Ri tinereHei,cu eRecul formPrii identitPHii Ri de obHinere a unui rol social.*stfel de familii duc la o viFiune distorsionatP asu ra lumii Ri la iraHionalitate, situaHie denumitP de *nthony cu termenul de L recursori ai desvoltPrii schiFofreniei la adulHiL. Un alt as ect al relaHiilor de familie Tl constituie falsa comunicare.(chiFofrenia ar fi un defect de comunicare dintre mamP Ri co il,cu a ariHia unei situaHii de Ldouble aveugleL+1ateson,BE@C- Tn care co ilul rimeRte mesaMe contradictorii,mama neacce tQnd o relaHie intimP cu co ilul.Un asemenea familii e3istP o atmosferP LhaoticPL, cu stare de rPFboi cald Ri rece.Un aceste familii co ilul TnvaHP com ortamentul tulburat al Printelui dominator,la care se adaugP relaHiile emoHionale atologice din familie.In 97 aceste familii co ilul TnvaHP gQndirea sihoticP Ri iraHionalP,Tn tim ce Tn familiile cu co ii rigiFi Ri dominatori aceRtia TncearcP sP lege co ilul simbiotic,reacHionQnd ostil Tn caFul TncercPrii detaRPrii.Kollingshead +BED8- subliniaFP im ortanHa stresului Tn rimul an de viaHP e care el Tl denumeRte Lanul roblemPL.Un acest sens autorul citeaFP im ortanHa Tn acel an al dificultPHilor economice,de rivPrilor fiFice,conflictelor dintre soHi,dificultPHile cu rudele,certuri,boli fiFice.%u P LindF +BECD- schiFofrenia s5ar utea datora Ri deficienHei Tn cantitatea de alimente e care PrinHii o dau co ilului,deficienHe Tn ceea ce riveRte transmiterea baFei tehnice Ri Tn articular a roblemelor legate de limbaM Ri simbolismul limbaMului,a a titudinilor sale de ada tare atunci cQnd PrPseRte familia.(chiFofrenia s5ar utea e3 lica rin ceea ce se TntQm lP Tn familie Tn rimele decade de viaHP.#ea mai grea erioadP va fi aceea a adolescenHei,cQnd ersoana va fi inabilP entru integrare,se va retrage Tn asocial Ri va eRua Tn rocesul comunicPrii +deoarece nu a fost regPtit entru viaHa inde endentP-.!amiliile ar fi Tn s ecial deficitare Tn urmPtoarele domeniiNalimentare normalP cu dragoste Ri griMP,ine3istenHa unui model se3ual,transmiterea tehnicilor emoHionale Tn ado tarea culturii,a felului de a gQndi,de a se asocia constructiv cu alHii, simbolismul cuvintelor etc.PPrinHii sunt inca abili a ro une o relaHie afectivP stabilP Ri coerentP cu co ilul lor +sunt hi erconformiRti cu contacte sociale reduse-. Un schiFofrenie gru ul familial funcHioneaFP sub forma unui mod defensiv articular, descris sub denumirea de L seudomutualismL Ri L seudoostilitateL,situaHie Tn care membrii familiei sunt diriMaHi unul contra altuia Tn intenHia de a se neutraliFa,sub a arenHa armoniei a PrQnd ulsiuni TncPrcate de urP Ri dorinHP de distrugere,acest ti de relaHii ducQnd la iFolarea co ilului, QnP la ru tura sa cu lumea e3terioarP.Un a arenHP relaHiile Tn familia schiFofrenului ar a fi mutuale,TnHelegPtoare,deschise,deRi Tn fa t ele nu sunt + seudomutualitatea-.Un realitatea este

vorba de o rigiditate Tn structura familiei ce oate tinde la de ersonaliFarea co ilului,la inhibarea maturiFPrii Ri identificPrii sale.1arierea emoHionalP faHP de co il roduce un adevPrat LdivorH emoHionalL Tn ciuda faHadei de dragoste.Pseudomutualitatea une Tn discuHie o largP varietate de distorsiuni Tn familiile schiFofrenilor,cu roluri infle3ibile Ri sim lificate entru fiecare membru,rolul atribuit co iilor fiind destructiv entru maturiFarea ersonalitPHii lor.1ateson +BEC9- subliniaFP natura confuFP a comunicPrii Tn familiile schiFofrenilor.Un acest sens se utiliFeaFP termenul de Ldouble blindL, PrinHii fPcQnd co ilului cerinHe care sunt mutual inco atibile +o mamP vrea sP fie iubitP,deRi res inge co ilul cQnd acesta se a ro ie afectiv de ea-.Un acest caF co ilul este Hinut Tntr5o situaHie continuP de eRec Tn comunicare.(inger Ri .ynne +BEC@- gPsesc Tn familia schiFofrenului douP stiluri de a gQndi Ri a comunicaNstilul amorf Ri stilul fragmentar.In cel amorf e3istP un eRec Tn diferenHiere,atenHia s re obiecte,diferenHierea ersoanelor este slabP,vagP.In ceea ce riveRte stilul fragmentar acesta resu une o mai bunP diferenHiere dar o mai slabP integrare cu as ecte disru tive Tn comunicare.Un familiile schiFofrenilor PrinHii nu sunt ca abili a oferi co ilului abilitPHi lingvistice esenHiale entru a5Ri descrie e3 erienHa.(tilul cognitiv al schiFofreniei este deficitar. Im ortanHa fratriei.(tudiul relaHiilor dintre fraHi nu au fost suficient studiate. (chiFofrenia e3istP atQt Tn familiile cu mulHi co ii cQt Ri Tn cele cu uHini.Un ciuda disturbPrilor din familie,rar a ar schiFofrenie la toHi co ii unei familii.,angul naRterii are o anumitP im ortanHP. *Ra cum am mai subliniat im ortanHa familiei Tn etiologia schiFofreniei Ri Tn voluHia ei este demnP de a fi luatP Tn consideraHie.6umeroasele as ecte subliniate ot fi Ri aserHiuni i otetice dar ansamblul datelor de literaturP atestP marea im ortanHP a familiei de origine a schiFofrenicilor. b.Im ortanHa altor factori socioculturali 98 O revistP e idemiologicP a factorilor socioculturali Tn schiFofrenie distinge mecanisme directe Ri indirecte rin care fenomenele sociale ot activa.)ecanismele directe se referP la ti uri de situaHii furniFate de culturP Ri care ot fi mai mult sau mai uHin schiFofrenogene.TotuRi o relaHie directP Tntre schiFofrenie Ri culturP nu a fost bine studiatP,e3istQnd foarte multe e3 licaHii,inclusiv Prerea cP nu ar e3ista nici o legPturP.%e fa t relaHia este foarte com le3P Ri dificilP. Unul dintre as ectele cele mai interesante Tn schiFofrenie Tl constituie mecanismul TnvPHPrii atologice, sihotraumele infantile ot duce la TnvPHarea tim urie greRitP, reFultatele fiind du P #oleman Ri 1roen urmPtoareleN B.sentimentul unui control rigid de cPtre PrinHi,a unei de endenHe de ei,a res ingerii de cPtre eiX 8.referinHe distorsionate rivind realitatea osibilitPHilor Ri valorilorX G.com etenHe inadecvate cognitive,inter ersonale Ri comunicative necesare vieHii de Fi cu FiX A. robleme serioase Tn reTnoirea dorinHelor se3uale,a ostilitPHii Ri a relaHiilor inter ersonale ca vulnerabilitatea asociatP sihotraumelor tim uriiX @.diferenHierea unui self5conce t confuF Ri sPrac,cu tendinHa de a lasa o mare valoare Tn a fi fatP sau bPiat LbunLX %in cauFa imaturitPHii se3uale,fanteFiile se3uale ale bolnavilor ot avea o largP gamP de obiecte,inclusiv de ersoane de acelaRi se3 cu el.*semenea fanteFii conduc la conflicte severe Ri autodevaluare.(chiFofrenicul TnHelege sau a TnvPHat greRit rolul ostilitPHii Ri agresivitPHii Tn viaHa de Fi cu Fi,frustraHiile obiRnuite a PrQndu5i ca insu ortabile. Ti ic, aratP #oleman Ri 1roen, reschiFofrenul are un conce t sPrac difereHiat Ri confuF,fiind Tnclinat s re distorsionare,ascunderea du P cortina fanteFiei.%e endenHa sa de dictatul arental Tl riveaFP de e3 erienHP rivind self controlul Ri controlul ro riul destin,el a PrQnd ca un element reactiv Tn ro riul sPu com ortament. %eRi se retrage social,acest lucru nu scade resiunea ro riilor dorinHe Ri instinctive entru dragoste,statut social sau a robare socialP ci doar rimeRte sancHiunea incom etenHei sale.%in acest motiv chiar Tn faFa reschiFofrenicP el are serioase dificultPHi de ada tare rofesionalP,RcolarP,graHie unei memorii, erce Hii,limbaM sau ca acitate de

comunicare mai deficitar.!ragmentarea e3 erienHei,difuFiunea idealului,moduri desturbate de erce Hie Ri comunicare sunt reFultatul internaliFPrii as ectelor articulare a organiFPrii familiale. EvidenHierea im ortanHei factorilor socioculturali Tn cadrul schiFofreniei a are ca o carenHP a ultimei revoluHii sociologice Tn sihiatrie.%u P conce Hia clasicP,etiologia Ri evoluHia bolii era inde endentP de culturP,care ar fi avut cel mult un rol ato lastic +de a colora,de e3em lu o halucinaHie sau un delir-.%e PRirea acestui unct de vedere s5a fPcut rin conce Hia relativismului cultural +).)ead,,uth 1enedict etc-.E3istP Tn aceastP rivinHP douP conce HiiN e de o arte conce Hia rivind relativismul cultural, e de altP arte conce Hia cP schiFofrenia are retutindeni trPsPturi fundamentale,indiferent de structura socioculturalP studiatP-. InfluenHele culturale trebuesc TnHelese la douP niveluriNrolul Mucat de culturP Tn determinismul schiFofreniei Ri infle3iunile semiologice Tn funcHie de datele culturale. Im ortanHa factorilor socioculturali s5a dovedit foarte mare Tn etio atogenia schiFofreniei.%eRi unii autori neagP total e3istenHa schiFofreniei Tn unele societPHi rimitive,se Rtie totuRi cP Tn unele societPHi asiatice sau africane incidenHa schiFoifreniei este foarte micP.Un ciment familial solid,atitudinea tolerantP Ri caritabilP Tn unele culturi fac numPrul de schiFofrenii sP fie foarte mic,iar evoluHia rocesului sP fie favorabilP. TransformPrile socioculturale duc TnsP Ri Tn societPHile mai rimitive la creRterea incidenHei schiFofreniei Ri la forme de manifestare tot mai Leuro eneL.E3istP dificultPHi mari Tn cercetarea transculturalP,dificultPHi statistice,a criteriilor de diagnostic Ri a conce telor rivind diagnosticul.Problema cea mai im ortantP este cum sP recunoRti schiFofrenia dealungul barierelor culturale, sihologice,lingvistice Ri structurale multi le 99 +chiar la nivel de sim tom-.E3istP credinHe,mituri,vrPMi,re reFentPri colective e care un sihiatru dintr5un anumit mediu cultural le oate rivi denaturat.Pe de altP arte se une Tntrebarea dacP unele culturi sunt mai schiFofrenogene ca altele.(5a dovedit cP transformPrile socioculturale cresc incidenHa schiFofreniei Ri Ti Leuro eniFeaFPL sim tomele. ,eferindu5se la emisfera occidentalP,%evereau3 +BED9- subliniaFP cP civiliFaHia modernP nu suferP atQt de diferitele ei racile,cQt mai ales de o formP de schiFofrenie so cio5 oliticoeconomicP,formP care va fi tulburarea funcHionalP cea mai im ortantP Ri frecventP Tn aceastP societate.(chiFofrenia ar reFulta dintr5o constrQngere e3cesivP a mediului,inde endent de natura sa.(auna +BED9- e3 licP schiFofrenia,sociologic, e baFa urmPtorilor arametriN B.Im osibilitatea indiviFilor de a face faHP e3igenHelor unor roluri socialeX 8.* artenenHa la o clasP socialP de endentP +minoritate-X G.IFolarea individului,alteori mobilitatea socialP e3ageratPX A.%eForganiFarea sistemului social sau a unui transfer subit Tntr5un sistem social diferitX (chiFofrenia ar fi mai frecventP la clasele sPrace iar din unct de vedere ecologic incidenHa cea mai mare ar fi Tn condiHii de sPrPcie Ri desorganiFare +.einer,BEDC-.IFolarea socialP ar fi unul dintre factorii deosebit de im ortanHi.*cest lucru este mai evident la indiviFii care emigreaFP din generaHie Tn generaHie.UrbaniFarea,migraHia,modificPrile ra ide de statut social Ri de mediu cultural duc la creRterea incidenHei schiFofreniei.!a tul cP maMoritatea schiFofreniilor a ar la adolescenHi aratP cQt de im ortant este statutul social,adolescentul fiind o ersoanP su usP unui effort deosebit de ada tare + rofesie,TnvPHPmQnt,cPsnicie etc-#lasa socialP a fost studiatP din unctul de vedere a incidenHei schiFofreniei. *stfel, du P .einer +BEDC-,schiFofrenia ar fi mai frecventP la femeile claselor sociale mai defavoriFate Ri mai uHin frecventP Tn clasa managerilor. IFolarea socialP reci itP boala la redis uRi,la fel ca Ri dificultPHile economice,nutriHie roastP,educaHie inadecvatP, erturbPrile sociale sau ale gru ului.%ar,s une autorul, ersoanele care vor face schiFofrenia migreaFP adesea singure Tn aceste categorii entru cP boala,chiar Tn faFa sa iniHialP face e individ inadecvat entru cQRtig sau com etiHie socialP.(chimbPrile culturale au un mare rol.(chiFofrenia a fost legatP de rocesul de urbaniFare,industrialiFare,de migraHie,de rocesul

aculturaHiei,schimbPrilor economice, criFelor sociale.*ceRti factori ar utea declanRa schiFofrenia fie direct fie ar biciui a ariHia ei la redis uRi.Odegard +BEG8- constata cP schiFofrenia este mai frecventP la norvegienii din )inesota decQt la aceia din 6orvegia,mai frecventP la emigranHii din 6ew 2or" decQt la cei nPscuHi acolo.E3istP o legPturP Tntre organiFarea etnicP Ri conHinutul sim tomelor.*stfel irlandeFii americani fac mai frecvent forme aranoide cu an3ietate Ri ostilitate Tn tim ce italienii americani fac Tn cadrul schiFofreniei mai frecvent stPri de resive,forme catatonice. O roblmP socioculturalP deosebitP este ceea a influenHei s italiFPrii Tndelungate asu ra sihodinamicii schiFofreniei.( italiFarea TndelungatP duce la o mai mare iFolare a acienHilor,la ru erea lui oficialP de lumea e3terioarP.Ei devin astfel foarte de endenHi Ri ca Ri Tn societate cautP sP ne convingP cP ei nu mai sunt ca abili sP se ada teFe la nevoile comunitPHii.(aloanele mari,care aMutP la su ravegherea mai eficientP,nu sunt utile entru o mai bunP comunicare,iar PrPsirea salonului este un rivilegiu e care schiFofrenii nu rea Tl obHin.In acest conte3t utem afirma,cP Tn organiFarea sa clasicP s italul de sihiatrie are mai degrabP un rol atogenetic,TnfundQnd acientul mai mult Tntr5o stare de alienare, iFolQndu5l mai mult de societate,deculturaliFQndu5l Ri desada tQndu5l entru o adevPratP viaHP socialP.Im reMurPrile sumbre ale s italului,saloanele Tnchise,li sa oricPrei s eranHe, a unei comunicPri autentice duc la agravarea rocesului sihotic.K.Ey subliniaFP,Tn acest sens tendinHa ra idP la croniciFare a schiFofreniecului Tn mediul aFilar. %escrierea clinicP (chiFofreniile constituie un gru de afecHiuni foarte olimorfe cu osibilitPHi de trecere dintr5o formP Tn alta.6u e3istP criterii de diagnostic entru schiFofrenie,motiv entru care unii autori au numit ur Ri sim lu schiFoifreniile,ti uri de a Prare,un ti de com ortament 9: social sau o ada tare atologicP care nu are nimic comun cu termenul de boalP,cel uHin aRa cum a are el Tn sihiatria clasicP.In schiFofrenie nu s5au utut une Tn evidenHP leFiuni anatomice s ecifice,semne de laborator,o stare remorbidP caracteristicP, o evoluHie ti icP,schiFofreniile fiind multicauFale Ri multievolutive,ceea ce une serios Tn cauFP unitatea acestui gru .6u se oate vorbi nici de e3istenHa unui gru de sim tome caracteristice schiFofreniei,deoarece vorbind Tn mod global,a roa e cP nu e3istP sim tom sihiatric care sP nu a arP sub o formP sau alta Tntr5 o formP de schiFofrenie.1leuler +BEG9- descrie G gru e de sim tome rimareNtulburPrile de asociere,tulburPrile afective Ri tulburPrile de activitate,sindromul bleulerian baFQndu5se e cei A L*L +tulburPri de asociaHie,de afectivitate,de activitate Ri e ambivalenHP-. O roblemP mult mai im ortantP o constituie reFenHa a douP maniere de abordare a cadrului nosologic al schiFofreniei.*stfel Tn rima manierP e3istP tendinHa de a lPrgi enorm cadrul nosologic al bolii entru a cu rinde aici o aletP foarte mare de manifetPri siho atologice,Tntr5o viFiune abuFivP utQnd include aici tot ceea ce vine Tn conflict cu normele unui subsistem sociocultural,inclusiv rin includerea ersoanelor mai originale,nonconformiste,boeme etc.* 85a manierP constP din limitatea la ma3imum a cadrului nosologic al schiFofreniei numai la sim tomele Ri sindroamele net atologice, e3cluFQnd formele marginale sau originale de com ortament Ri baFQndu5se e seturi LsigureL de sim tome.Zi Tn acest caF abuFurile au dus QnP la desfiinHarea cadrului nosologic al schioFofreniei.In afara schiFofreniilor ati ice,deobicei grave ca evoluHie Ri rognostic,e3istP o serie de stPri schFofreniforme.#riteriul "rae elinian al semnelor Ri sim tomelor oate duce la iFolarea formelor clasice de boalP.#riteriul istoricului va evidenHia schiFofrenii cu mare TncPrcPturP ereditarP Ri ersonalitPHi remorbide foarte TncPrcate.In fine etio atogenia va evidenHia schiFofrenii legate mai mult de o serie de factori sihologici,genetici sau biochimici.)osher Ri 7undirson +BEDG- ro un modelul numite de ei Llife crisisL, acienHii fiind diviFaHi Tn funcHie de natura criFei e care au su ortat5o Ri modul lor caracteristic de a memora. %e fa t caracteristicile schiFofreniei au fost mereu definite Ri redefinite,a roa e de la

decadP la decadP.E3istP,aratP )endel LmodeL geografice Tn rivinHa a ceea ce se include sub diagnosticul de schiFofrenie.In numeroase HPri +(U* cu %() B,8,G,A- s5au alcPtuit liste de sim tome entru diagnosticul de schiFofrenie,listP care oate fi ori rea largP ori rea restrQnsP.(e oate s une cP nici una din aceste e3treme nu este bunP +listele rea lungi creind haos Ri incluFQnd toate formele de sihoFP,Tn tim ce listele restrQnse Hin cont mai ales de stadiul terminal Ri fiind mai uHin utile-.In nici un caF diagnosticul de schiFofrenie nu se oate une e situaHia actualP,ci ea trebuie sP HinP seama de as ectul longitudinal al vieHii individului. O asemenea listP a cPutat sP alcPtuiascP chiar 1leuler, rin diviFarea sim tomelor schiFofreniei Tn sim tome rimare Ri secundare.Lista sim tomelor rimare ar conHineN B.tulburPrile de asociaHieX 8.stPri de obtuFie Ri as ecte de rPtPcireX G.accese maniacale sau de resive,reFultate direct al rocesului organicX A.tendinHe la stereoti ii Ri halucinaHiiX @.tulburPri fiFiceN u ilare,secretorii,vasomotoriiX Un cadrul sim tomelor secundare ar intra mai ales autismul.La congresul de la 7eneva +BE8C- el descrie ca tulburare atognomonicP a schiFofreniei scPderea afectivitPHii,graHie atingerii unor nuclei centrali.Un BEG9 1leuler face aceiaRi afirmaHie rivind scPderea elementarP a sinergiei,funcHie care integreaFP Tntr5o totalitate diversele tendinHe instinctive. TotuRi Tn BEGA 1leuler sublinia cP Lnu utem TncP Rti care este unitatea siho atologicP a schiFofrenieiL. Pentru )in"ows"i tulburarea caracteristicP a schiFofreniei nu este nici discordanHa, nici disocierea,ci ierderea contactului vital cu realitatea.%ar acest lucru nu semnificP fa tul cP schiFofrenul este tot tim ul indiferent Ri inactiv,ci cP activitatea sa este oarbP Ri inada tatP entru viaHP.(ub forma de Latitudini schiFofreneL )in"ows"i descrie fenomenele de reverie morbidP :1 regrete morbide etc,fenomene care re reFintP tentative de a cerceta un nou echilibru, entru a atenua ierderea contactului cu realitatea. (5au cPutat de asemenea o serie de caracteristici generale ale sim tomatologiei schiFofrene.%u P Lehmann +BEDC- aceste caracteristici ar fi urmPtoareleN B.(imbolismul ar caracteriFa Tn rimul rQnd sim tomul schiFofrenic.#om ortamentul biFar,ideaHia,vorbirea ar ascunde Tn ele un grad variabil de simbolism.*cest simbolism nu ar fi TnsP uRor de TnHeles,acest lucru cerQnd mult tim entru e3aminator,bolnavul ne desvPluind cheia acestui fenomen. 8.(ensitivitatea ar fi o altP caracteristicP im ortantP a sim tomului schiFofren, schiFofrenicul fiind mult mai sensitiv decQt individul normal. #reRterea sensitivitPHii se referP atQt la senForialitate cQt Ri la emotivitate,acest lucru a PrQnd TncP din erioda remorbidP a bolii,chiar de la vQrste mici.%in acest motiv se vorbeRte de o hi ersensibilitte geneticP care face e individ mult mai vulnerabil la stimulii interni Ri e3terni.%in acest motiv bonavul va fi bombardat cu un numPr mai mare de stimuli e unitatea de tim Tn com araHie cu omul normal.El erce e mai mulHi stimuli viFuali e unitatea de tim ,lucru care se etrece Ri Tn domeniul altor sensibilitPHi.Un acest conte3t retragerea din schiFofrenie a are ca un act defensiv entru a reduce im utul stimulilor e3cesivi,Tn tim ce efectul neurole ticelor s5ar datora ca acitPHii lor inhibitoare.!iind foarte sensitivi,schiFofrenii sunt uRor de leFat de com ortamente care entru alHii nu ating ragul necesar determinPrii unei suferinHe,iar reFultatul ar fi retragerea socialP.%in aceste motive schiFofrenii ar fi ersoane inabile entru stabilirea unor relaHii sociale autentice, vor fi inadecvaHi,retraRi,imaturi Tn situaHia de a a Prea ca erteneri Tn relaHiile sociale, avQnd din acest motiv o TnHelegere Ri un com ortament infantil Tn acest domeniu. G.;ariabilitatea este a treia caracteristicP a sim tomatologiei schiFofreniei. (im tomatologia schiFofreniei este variabilP Ri inconstantP.*cest lucru a fPcut sP se renunHe la termenul de demenHP recoce, acienHii Tn ciuda as ectului lor nPtQng fiind ca abili ulterior de com ortamente care cer multP inteligenHP. A.Li sa delimitPrii recise a eului este o caracteristicP mult discutatP.!a tul cP nu e3istP graniHe recise

ale eului Ti va face e acienHi sP acce te cu uRurinHP as ectele halucinatorii Ri delirante.#a Ri Tn caFul stimulPrii cu L(% unde de asemenea dis ar graniHele eului, acienHii cu schiFofrenie devin vulnerabili la ori ce stimulare e3ternP.Li sa delimitPrii eului duce de asemenea la fenomenele de de ersonaliFare Ri derealiFare iar li sa identificPrii se3uale duce la erturbarea identificPrii Tn cadrul unui anumit rol social.%in aceste motive schiFofrenia a fost adesea rivitP ca o regresiune Tn stadiul infantil,Tnainte ca diferenHierea sP fie stabilitP sihologic +Lehman-. *Ra cum sublinia 7.6.#onstantinescu,TncP de la Tnce utul delimitPrii schiFofreniei a e3istat o reocu are entru a descrie tulburPri caracteristice din care sP derive celelalte sim tome.Ideia demenHei rogresive a fost criticatP de 1leuler iar #haslin introduce ca element fundamental discordanHa,Tn tim ce Ey considera delirul ca fiind elementul fundamental Tn schiFofrenie. (chiFofrenia a are deci ca un gru de boli care indiscutabil reFintP cQteva caracteristici comune,deRi nici acestea nu a ar constante.E3istP,de asemenea moduri diferite de debut sau evoluHie. #oleman Ru 1roen considerP cP diagnosticul de schiFofrenie s5a utea stabili e @ categorii de sim tomeN B.PrPbuRirea sistemului de filtrare a erce Hiilor, acientul fiind inca abil de o filtrare selectivP,o discriminare Tntre erce Hii im ortante Ri neim ortante.Perce Hiile a ar Tn acest caF foarte intense. 8.%esorganiFarea roceselor de gQndire,incluFQnd dificultPHile de concentrare, instabilitatea ordonPrii asociaHiilor ideilor sau senFaHiilor de a nu utea ieRi dintr5un anumit sistem de gQndire,cu scPderea osibilitPHilor de deciFie Ri abilitate intelectualP. G.EmoHii inadecvate Ri sentimentul de anicP.(chiFofrenii reFintP emoHii inadecvate situaHiilor Ri stimulPrilor la care sunt e3 uRi.%esorganiFarea gQndirii este astfel asociatP cu distorsiunea rPs unsurilor afective.In acest conte3t a are adesea senFaHia de anicP.Li sa de :* control a ideilor Ri sentimentelor se resimte terifiant de cPtre acient.In acest conte3t bolnavii vor folosi adesea mecanisme de defensivP. A.Ideile delirante Ri halucinaHiile reflectP desorganiFarea gQndirii Ri afectivitPHii. @.,etragerea din faHa realitPHii,individul lasQndu5se astfel Tntr5o lume fantasticP a e3 erienHei ersonale.%esorganiFarea emoHiilor Ri gQndirii se e3 rimP nu numai Tn rivinHa erce erii mediului TnconMurPtor dar Ri a ro riului eu care va fi fragmentat,difuF Ri Tn e3tremis ierdut.*cest lucru oate conduce la derealiFare Ri de ersonaliFare,individul simHindu5 se mai mult ca o maRinP decQt ca o fiinHP umanP. (chiFofrenul a are Tn mod obiRnuit reocu at de ro riile fanteFii,cu modul sPu articular de a vorbi.Uncercarea de a5l readuce la realitate este rimitP cu ostilitate Ri negativism.IncercPrile ersonale de a ieRi din aceastP lume se soldeaFP cel mai frecvent cu un com ortament biFar,Tn diferitegrade.Tot #oleman Ri 1roen mai accentuiaFP Tn cadrul schiFofreniei Ri asu ra urmPtoarelor as ecte deosebit de im ortanteN B.nu toate sim tomele a ar Tn orice caF articularX 8.acelaRi sim tom diferP de la un caF la altulX G.sim tomul mai este influenHat Ri de maniera ersonalP Tn care acientul erce e Lrolul de bolnavLX A.tabloul clinic al unui bolnav se modificP Tn tim +uneori e isodic,alteori du P un tim Tndelungat-X Zi Y.(chneider +BE@D,BEDB- descrie Tn schiFofrenie sim tome de rangul I +care nu sunt identice cu sim tomele rimare ale lui 1leuler-.%eRi nu sunt atognomonice ele ar avea o mare valoare ragmaticP.In cadrul acestor sim tome ar intraNsonoriFarea gQndirii, halucinaHiile auditive,halucinaHiile somatice,senFaHia cP gQndurile Ti sunt controlate,idei delirante,automatismul mental.O a 85a categorie este denumitP ca fiind formatP din sim tome de rangul II,servind de asemenea la stabilirea diagnosticului + er le3itate, tulburPri de resive Ri euforice,alte tulburPri emoHionale etc-. *s ecte semiologice *Ra cum am mai arPtat,Tn schiFofrenie se oate TntQlni ractic Tntreaga semiologie sihiatricP.In cele ce urmeaFP vom amini e scurt doar as ecte mai s ecifice sau articulare care ot a are Tn clinica schiFofreniilor. TulburPrile de erce Hie.Poate a are hi oesteFia Ri hi eresteFia +s5a descris mai ales hi ersensibilitatea la luminP,tulburPri Tn erce erea feHei sau a figurii altor ersoane,a

miRcPrilor,greutPHi Tn formarea 7estalt5ului erce Hiei-.Ki ersensibilitatea oate cu rinde Ri alte organe de simHNmiros,gust etc.TulburPrile de erce ere a schemei cor orale Ri mai ales dismorfofobia ar mai frecvente la adolescenHi.KalucinaHiile auditive ocu P rimul rang de frecvenHP,urmate de cele tactile,olfactive,gustative,"inesteFice,viFuale.)ai frecvente sunt seudohalucinaHiile care TnsoHite de idei de influenHP alcPtuiesc sindromul de automatism mental,un semn a roa e atognomonic entru schiFofrenie.;isele bolnavilor sunt mai uHin coerente Ri mai uHin com le3e,uneori mult mai biFare decQt la indiviFii normali.;isele colorate sunt rare. TulburPrile de gQndire ocu P un loc im ortant, e rimul lan situQndu5se fenomenele disociative,motiv entru care gQndirea a are adesea ca incoerentP, Tntreru tP, delirantP. ;iteFa gQndirii oate varia de la o e3tremP la alta.Pacientul oate avea o gQndire centratP s re generalitPHi sau abstracHiuni,o serie de idei avQnd doar valoare simbolicP.!uncHia de comunicare a gQndirii Ri a limbaMului a ar ca serios erturbate graHie unui ti dereistic de verbigeraHie.(e utiliFeaFP metafore,e3 resii e3centrice,necomune, QnP la utiliFarea unui adevPrat Margoin de neologisme.In anumite erioade acienHii devin total nelogici, neinteligibili,cu o gQndire difuFP Ri desorganiFatP,rPs unsul lor la TntrebPri fiind irelevant, Tn ciuda unui as ect clar al conRtiinHei.#once tualiFarea gQndirii schiFofrenicului este foarte deficitarP,deoarece el gQndeRte Tn ro rii sPi termeni autiRti,Tn concordanHP cu un alt sistem logic,deosebit de sistemul logic al oamenilor normali.7Qndirea acienHilor nu conduce la concluFii baFate e realitate sau e logica :3 formalP +de e3em lu douP obiecte sunt identice entru cP au doar o caracteristicP comunP-.Ei,subliniaFP *rieti,utiliFeaFP segmente iFolate sau PrHi Ri nu conce tul Tn Tntregime.*deseori ei utiliFeaFP o gQndire simbolicP +dacP Ion este frate cu Petre TnseamnP cP Ri Petre este frate cu Ion de unde deduc cP dacP ;asile este tatPl lui %umitru,%umitru este Ri el tatPl lui ;asile-.%u P (torch +BE88- schiFofrenul utiliFeaFP maniera mitico5religioasP de gQndire +cu mecanisme cum ar fi condensarea,substituHia,de lasarea etc-.#oncretiFarea Ri li sa atitudinilor abstracte ar fi s ecifice schiFofreniei, acientul ierFQnd abilitatea generaliFPrii corecte +Lehman-.(eturi de fraFP sunt utiliFate adesea stereoti ,din care utem deduce doar caracterul vag Ri simbolic,cu un mare grad de condensare. *ceasta oate duce Tn lanul vorbirii la Lsalata de cuvinteL.*lteori acientul se oate ascunde Tn cadrul unei vorbiri LintelectualiFateL QnP la o adevPratP ruminaHie.(PrPcirea uterii de asociaHie Ri a ideilor se oate e3 lica rin reocu Prile de rim rang rivind materialul inconRtient Ri a TngustPrii deosebite a atenHiei.*cest material inconRtient oate rovoca scurtcircuite,la susuri Ri neologisme +Yolb-.1locaMul ideaHiei oate fi legat de asemenea de as ectele res ective ale materialului inconRtient.*sociaHiile Ri simbolurile a ar datoritP constelaHiilor afective Ri instinctive.#Qnd aceste fenomene a ar Tn conRtient,subliniaFP Yolb,ele a ar ca niRte vise Tn care de asemenea acHioneaFP rocesul simboliFPrii,dis lasPrii Ri condensPrii.*ceastP gQndire dereisticP falsificP realitatea Tn sens nelogic Ri neRtiinHific.E3 erienHa Ri logica nu ot corecta acest ti de gQndire.%in cauFa erturbPrii asociaHiilor,gQndirea a are sub diferite forme de incoerenHP..ynne Ri (inger ostuleaFP la schiFofrenie o serie de funcHii e care le5a numitN amorfism, fragmentare,forme amestecate.(chiFofrenul amorf are un ti de comunicare Tn secvenHe desorganiFate rin scurtime,caracter vag,nedefinit,cu as ecte rost diferenHiate. (chiFofrenii cu gQndire amestecatP au uHinP claritate erce tualP Ri cognitivP, utQnd funcHiona normal Tn anumite erioade.PacienHii cu gQndire fragmentatP a ar ca forme borderline sau seudonevrotice,cu dificultPHi de integrare Ri articulare a e3 erienHei,dar care la stres sunt vulnerabili,Tn conflict cu im ulsurile Ri ideile lor.%eRi a ro iaHi de normal ei nu sunt destul de coerenHi adeseori recurgQnd la miMloace de a Prare aranoidP sau nevroticP.#alitatea amorfP sau fragmentarP a gQndirii este Tn strQnsP legPturP cu stilul educativ din cadrul familiei.Ideile delirante constituie fenomenul cel mai

im ortant din cadrul tulburPrilor de gQndire. Ideile delirante a ar frecvent Tn schiFofrenie,nu se ot corecta,cele mai comune forme fiind ideile delirante de influenHP +sentimentul cP sunt mani ulaHi de la distanHP de forHe strPine-.Tematicile delirante a ar adesea ca fiind greu de TnHeles,groteRti.%eRi nu cores und realitPHii ele ot cores unde unor ulsiuni Ri cerinHe intense +centrate e teme de ersecuHie,grandoare etc-.%u P #onrad desvoltarea delirului Tn schiFofrenie s5ar face Tn mai multe faFeN B.Prima faFP este numitP LtremaL Ri este erioda cQnd acienHii sunt conRtienHi cP ceva se TntQm lP cu ei,cP lumea din Mur se schimbP,iar ei devin slabi Tn contact cu aceastP lume.Un faFa LtremaL cientul este an3ios +trema [fricP,li sP de control-.Pacientul devine iritabil,adesea de resiv.!aFa dureaFP de la cQteva File la cQteva sP tPmQni sau luni.( re sfQrRitul faFei organiFarea halucinator5delirantP determinP acientul a vedea mediul TnconMurPtor ca straniu,cu a arenHele schimbate. 8.!aFa La o hanicPL +de revelaHie,Tn limba greacP- Tn care acientul Lse lPmureRteL asu ra sa. G.!aFa La ocali ticPL Tn care lumea acientului devine tot mai fragmentatP. A.!aFa terminalP Tn care acientul arcP vegetetaFP. In faFa de revelaHie acientul devine deodatP sigur asu ra anumitor factori de care QnP atunci se Tndoia.7raHie delirului schiFiofrenii TRi vor reorganiFa de acuma Tntreaga e3istenHP,ocu Qndu5se de Lnoile lor roblematiciL +care resu un instincte, idealuri, frustrare,inadecvenHP biologicP,sentimente de insecuritate,vinovPHie,as ecte afective sau de altP naturP conHinute Tn inconRtient-.7raHie autismului,retragerii sociale,numeroRi schiFofreni lasP im resia cP nu au nici o reocu are delirantP,Tn tim ce ea e3istP. :4 TulburPrile de vorbire urmPresc Tndea roa e tulburPrile de gQndire.Putem gPsi as ecte de verbigeraHie,cu re etarea monotonP de cuvinte,fragmente de ro oFiHie,vorbire incoerentP,care nu serveRte comunicPrii,vorbire uerilP sau la ersoana a treia,folosirea infinitivelor. Tonalitatea vorbirii oate reFenta numeroase biFarerii+ oate fi MoasP,TnaltP-,alteori are as ectul de ca Ri cum limba maternP ar fi o limbP strPinP,TnvPHatP recent.7losolalia rintr5un limbaM artificial,cu semnificaHie doar entru acient Ri care este incom rehensibilP entru cei din Mur.Poate a are de asemenea mutismul,ecolalia, verbigeraHia. Toate aceste anomalii ot a are Ri Tn limbaMul scris care Ri el se oate caracteriFa rin biFarerii +inclusiv Tn alegerea hQrtiei Ri cernelii-,forma graficP a scrisului,stereoti iile etc. TulburPri de atenHie a ar Tn schiFofrenie graHie marii introversiuni Ri autismului,a desinteresului entru mediul e3terior.%in aceste motive ei a ar uneori ca desorientaHi, ar a avea mari tulburPri de memorie Ri MudecatP, QnP la o adevPratP sudodemenHP. TulburPrile de memorie nu sunt rea ronunHate Ri Hin mai ales de tulburPrile de atenHie+ entru memoria de fi3are-.Pot a are,totuRi uneori amneFii, entru erioadele de agitaHie sau acele asociate cu tulburPri de conRtiinHP.)ai rar ot a are o serie de aramneFii. TulburPrile afective constituie un ca itol roli3.#lasic schiFofrenia se caracteriFeaFP rin afedonism,hi oafectivitate,li sP de em atie, QnP la indiferenHP sau inversiune afectivP.Pustiirea afectivP constituie marea dramP a bolnavilor.(e mai noteaFP labilitatea sau fluctuaHia afectelor.Pacientul,subliniaFP 7.6.#onstatntinescu,face glume dar nu le TnHelege e ale altora,este ironic,ceea ce TngreuneaFP contactul cu el .Inversiunea afectivP,ambivalenHa, aratimiile cu discordanHP Tntre idei Ri sentimente caracteriFeaFP schiFofrenia.TotuRi la vechii schiFofreni oate a are un grad de ataRament faHP de s ital. TulburPri de voinHP Ri activitate.(chiFofrenia se caracteriFeaFP rin abulie, acientul fiind leneR,negliMent,inactiv,negativist,ambivalent Tn voinHP.#om ortamentul schiFofrenului este li sit de armonie,de tendinHa de integrare,adeseori afectele Ri dorinHele fiind incom atibile Ri TRi schimbP frecvent obiectivul.%u P Yolb com ortamentul acienHilor este ca ricios,im ulsiv,ca reFultat al unei voinHe ambivalente,a unor contradicHii,a tendinHelor conative +fenomene e care 1leuler le5a considerat fundamentale entru schiFofrenie-.In schiFofrenie im ulsul este Tn

contradicHie directP cu manifestarea e3 resP.%acP entru normal,aratP Yolb,com ortamentul este un com romis Tntre diferitele tendinHe,urmQnd Tn ultimP instanHP rinci iul realitPHii,la schiFofrenie atQt im ulsurile conRtiente cQt Ri inconRtiente controleaFP un com ortament care devine eratic,cu contradicHii interne Tn lu tP simultanP Ri directP.%in acest motiv multi le com ortamente sunt ambivalente +de iubire Ri urP,afecHiune Ri ostilitate-.Uneori acientul oate controla aceste im ulsuri dar alteori simte cP acest com ortament Ti este im us. Un alt element caracteristic al activitPHii schiFofrenului este constituit de anergie,ceea ce se roduce rin evitarea unei activitPHi concrete sau s ontane,li sa de iniHiativP Ri a unui sco , QnP la inactivitate ca anergic +Yolb,BEDG-.(chiFofrenul renunHP astfel com let de af fi co artici ant la o lume e care nu o mai TnHelege,motiv entru care com ortamentul lui tinde a fi regresiv Ri autistic.El nu5Ri mai e3 erimenteaFP com ortamentul Tn relaHie cu lumea e3terioarP. 6egativismul Ri sugestibilitatea sunt 8 as ecte care caracteriFeaFP com ortamentul schiFofrenului.Prin negativism, acienHii se o un realiFPrii voinHei celor din Mur.*cest lucru a are sub forma mentismului,refuFului alimentar,refuFului de a urina,de a face orice miRcare.O us negativismului a are sugestibilitatea atologicP, acientul acce tQnd asiv orice i se sugereaFP din mediul e3terior.Uneori su unerea este automatP fPrP a mai cerceta consecinHele +Tn acest sens a ar ecolalia,eco ra3ia,ecomimia-. (tereoti iile de oFiHie ot lua as ect de fle3ibilitate ceroasP.(tereoti iile de miRcare sunt foarte variate,manierismele sunt frecvente Ri se ot manifesta sub formP de grimase, ticuri,uneori QnP la constituirea unor adevPrate ritualuri +botul schiFofrenic-.#a Ri limbaMul sau gQndirea schiFofrenicP multe asemenea manifestPri a ar ca neinteligibile, biFare. TulburPri de conRtiinHP Ri de integrare.(e resu une cP tabloul schiFofreniei nu resu une tulburPri mari de conRtiinHP,cu e3ce Hia unor forme de schiFofrenie hebefrenicP,unde :5 se oate detaRa cu uRurinHP o serie de as ecte onirice.%u P Yolb erce Hia tim ului ar fi mai lentP,schiFofrenii fiind inabili de a a recia unitatea de tim .TulburPrile de orientare ar avea la baFP tulburPrile de atenHie, negativismul, rPrs unsurile biFare Ri alte falsificPri cu rPdPcina Tn ideile delirante sau halucinaHii. !uncHiile integrative ale ersonalitPHii fiind uternic tulburate,a ar numeroase as ecte deficitare care ot avea as ect demenHial,Tn ciuda li sei de afectare ro riFisP a inteligenHei.Personalitatea este rofund modificatP, acienHii neavQnd ca acitatea de integrare ro orHionalP a funcHiilor sale sihic.%e ersonaliFarea a are astfel ca o tulburare rofundP care dP im resia unei devitaliFPri,cu sentimentul cP a devenit un mecanism,adeseori diriMat din afarP.Ztergerea graniHelor eului va face osibil ca acientul sP se identifice uRor cu alte ersoane sau obiecteNtranFitivism, er le3itate, de ersonaliFare-. ProducHia artisticP reFintP la schiFofreni o serie de caracteristici.,ennert distinge urmPtoarele criteriiN 5reTntoarcerea la un grad rimitiv de e3 resieX 5 re onderenHa tendinHei ludiceX 5li sa de ers ectivPX 5tendinHe simboliceX * ar forme baroce,su raTncPrcate,re reFentPri comice sau groteRti,salate de imagini,TncPrcarea su rafeHei de lucru,imi3tiunea Tn desen de cifre Ri litere,combinaHii Tntre obiecte Ri fiinHe,stereoti ii ornamentale,neres ectarea relaHiilor s aHiale,descom unerea cor ului uman sau animal +7.6.#onstantinescu-.#onHinutul este com us adesea din desene geometrice,com oFiHii ornamentale,temele referate fiind desene mecanice sau a arate, re reFentPri magice sau alegorice.* arastfel imagini de ochi iFolaHi,ca ete, eRti,organe genitale.(clu turile sunt rare. PoeFii au conHinut ermetic Ri sunt incom rehensibile, line de biFarerii,adeseori trtiste au dureroase. (im tomatologia somaticP.).1leuler Tm arte tulburPrile somatice din schiFofrenie astfelN B.#onsecinHe somatice secundare com o rtamentului maladiv +agitaHie sihomotorie, inhibiHie,tulburPri metabolice-X 8.!enomene vegetative ce TnsoHesc tensiunea emoHionalPX Proco iu Ri #ociasu +BED@- Tn cadrul unei dis ensariFPri active Tntr5un sector din 1ucureRti constatP cP G8,@W dintre schiFofreni sufereau de diferite afecHiuni somatice, ree3istente sau

a Prute du P debutul bolii.*stfel BGW erau boli endocrine,A,@W he atite cronice,BW gastrite etc. (5a observat de mult cP Tn schiFofrenie e3istP numeroase afecHiuni somatice.*stfel greutatea cor oralP scade la Tnce ut Ri creRte Tn erioda croniciFPrii.Un formele acute,catatonice a ar uneori hi ertermia.(e mai remarcP uneori scPderea a etitului,secreHia salivarP crescutP,diaree sau consti aHie,uneori retenHie urinarP.Pulsul este oscilant iar la catatonici a are cianoFa e3tremitPHilor, ielea este rea umedP sau rea uscatP.(egal descrie o rigiditate vascularP,scPderea indicelui oscilometric.*menoreea este frecventP la femei Tn stPrile acute iar la bPrbaHi im otenHa.(5a mai evidenHiat leucocitoFa, euFino enia.Pu ilele sunt midriatice Tn stPrile acute,uneori inegalitatea u ilarP,iar analgeFia arHialP sau totalP oate redis une la automutilPri.(chiFofrenia ar fi mai frecventP la gru a sanghinP *1 Ri mai rarP la gru a 1.La radiosco ie a are cord Tn L icPturPL,Tncetenirea circulaHiei eriferice cu vasoconstricHie +tulburPri vegetative Ri vaFomotorii,ducQnd uneori la edeme-. Lem"e +BE@@- semnaliFeaFP o serie de microsim tome neurologice caNtremurPturi ale degetelor,anomalii la reFistenHa electricP a ielii,abolirea refle3elor cutanate abdominale,a refle3ului cremaseterin.%acP la Tnce ut a ar numeroase as ecte somatice Ri i ohondrice, ulterior Tn schiFofrenie se considerP rare sindroamele sau bolile sihosomatice +alergiile ar fi foarte rare-.Insomnia cu reducerea stadiului A este de asemenea frecventP. %ebutul bolii ,eferindu5se la formele de debut din schiFofrenie Zelaru +BED@- e baFa unui larg lot de schiFofreni gPseRte urmPtoarele maniere de debutN :6 5debut nevroticX 5debut heboidiformX 5debut rin accenturea trPsPturilor remorbide de ersonalitateX 5debut schiFoidX 5debut acutX 5debut du P accident uer eralX 5debut du P traumatism cranianX 5debut sudomaniacalX 5debut de resivX 5debut aranoidX 5debut catatonicX 5debut hebefrenicX 5debut hebefreno5catatonicX 5debut sub forma schiFofreniei sim leX %ebutul schiFofreniei este recedat,adesea,de manifestPri semnificative.*stfel,cu cQHiva ani Tnainte ot a are o retragere socialP,o stare de neatenHie Ri o inhibiHie rogresivP a sentimentelor care devin +mai ales la fete- tot mai sPrac controlate. Intrat Tn adolescenHP a ar numeroase difcultPHi Tn relaHie cu colegii,nu acce tP o rietenie intimP, referP singurPtatea. E3istP debuturi lente, rogresive Ri debuturi acute.In debutul acut caracterul este e3 loFiv,cu manifestPri delirante Ri halucinaHii acute,stPri oneiroide,grade diferite de de ersonaliFare,angoasa distrugerii.*lteori debutul oate fi maniacal sau de resiv,fie rintr5o stare confuFivP.Usha"ov +BED@- considerP cP schiFofrenia acutP a are mai ales Tn Mur de BB ani,Tn tim ce acele lente ar a are TncP din frageda co ilPrie.#onrad +BEC@- aratP cP la adolescenHQi debutul este legat de scPderea otenHialului energetic,a ariHia eRecului Rcolar, ierderea interesului,fenomene trPite la Tnce ut conRtient.Uneeori oate a are iniHial fobia RcolarP, QnP la as ectul ei sihotic. Un debutul lent e3istP greutPHi enorme de recunoaRtere a bolii Tn faFa iniHialP.Pot a are faFe an3ioase,tulburPri afective,retragerea Tn sine,tulburPri ale activitPHii Ri intereselor, tulburPri de vorbire,manierisme care se ot lesne confunda cu fenomenele criFei ersonalitPHii normale a adolescentului.E3istP Tn debutul bolii o faFP de LTnvPlmPRealPL emoHionalP Ri de instabilitate,adeseori cu e3acerbarea unor com ortamente marginale +Yolb-.!a tul cP schiFofrenia a are de regulP la adolescenHi a fPcut e numeroRi autori sP considere dre t indicator al debutului bolii tot felul de manifestPri care fac arte din atologia LnormalPL de la aceastP vQrstP +#ucu,BEDE-.#u e3ce Hia catatoniei,care de obicei debuteaFP brusc,toate celelalte forme de schiFofrenie ot avea o erioadP de B5G ani de transformPri reschiFofrenice,creRterea gradului de an3ietate fiind regula.#hiar de la debut e3istP o serie de semne greu de inter retat.*stfel acienHii au o serie de greutPHi Tn a5Ri e3 rima an3ietatea, reFintP o istovire generalP de energie,relaHiile inter ersonale devin stQngace Ri eRueaFP iar reFultatele a ar deFastruoase,cu res ingerea acientului,scPderea autostimei,creRterea dificultPHilor de viaHP.In fine,subliniaFP )endel +BED@- se oate vorbi de un aRa numit LeRec al

istoricitPHiiL,eRecul unei istorii ersonale cores unFPtoare entru a utea Mudeca Ri a5i diriMa com ortamentul,de a avea Tncredere Tn ceea ce se va TntQm la Tn viitor.#Qnd boala debuteaFP ro riuFis,a are e acest fond o uternicP scPdere a randamentului Rcolar,cu deteriorarea funcHiilor intelectuale +scPderea atnHiei, desinteres, hi obulie-.Tre tat asistPm la disocierea com letP a reacHiilor ersonalitPHii +grimase, ierderea graHiei-,Tn tim ce alte sim tome vin sP com leteFe tabloul clinic +obsesii, instabilitatea dis oFiHiei,atitudini ambivalente,senFaHii cenesteFice-.Polatin +BEDB- vorbeRte de e3istenHa unei erioade LmicrocatatoniceL care s5ar caracteriFa rintr5o stare de LdistractibilitateL cu neatenHie,rPs unsuri distrate,im resia unei LneguriL care se aReaFP e gQndire,o im resie de LtransPL.PacienHii reFintP,de asemenea dificultPHi Tn menHinerea erce Hiei constante a mediului intern Ri e3tern,menHinerea totuRi a contactului rin construirea unui tablou fantastic.Tre tat a ar :7 reocu Pri care nu sunt Tn legPturP cu munca sau situaHia sa,deobicei reocu Pri abstracte sau filoFofice.,etragerea Tn sine este tot mai evidentP,devin sihic a atici,tociHi afectiv,a oi oate a are inversiunea afectivP. Preocu Prile se3uale sau erotice a ar numai e lan ideativ,fPrP nici o tendinHP de materialiFare.In familie a ar relaHii de agresivitate,a are automatismul mental,derealiFarea Ri de ersonaliFarea.;Qrsta debutului oate fi variabilP,Tn co ilPrie,mai frecvent Tn adolescenHP Ri uneori tardiv +Ri du P A9 de ani-. In formele lente asistPm la o mutaHie LschiFofrenicPL tre tatP,tulburPrile de com ortament instalQndu5se Tncet.%in acest motiv,adeseori Tn aceste forme de debut acienHii sunt vPFuHi anterior de alHi rofesioniRti + edagogi, sihologi,medici generaliRti sau somaticieni diferiHi-.%u P Lem i&ere Ri colab.+BED:urmPtoarele sim tome se instaleaFP insidiosN 5scPderea randamentului intelectual,adesea la un tQnPr foarte dotat QnP la acea datPX 5modificPri de caracterNmoroFitate,ostilitate Tn mediul familie,tendinHP de iFolare etcX 5renunHarea la activitPHile distrative fPrP o Mustificare lauFibilPX 5inclinarea s re ocultism,magie,acte religioaseX 5unele tulburPri de alurP nevroticP cum ar fi Nsim tomatologie an3ioasP +frici raHionale, cP va muri Tn somn,obsesii, seudofobii,im resia cP ambianHa Ti este ostilP-, sim tomatologie istericP +dureri eratice,tulburPri alimentare-,sim tomatologie i ohondricP +cu reocu are entru ro riul cor ,im resia cP se into3icP cu roduse alimantare-, reocu Pri dismorfofobice,de ersonaliFare. In e3 erienHa clinicP se mai enumerP urmPtoarele forme de debut a schiFofrenieiN B.%ebut lent, rin modificPri caracteriale Ri com ortament +de ti ul adolescentului leneR-X 8.%ebutul rin acte medico5legaleX G.%ebut neurasteniformX A.%ebut obsesivo5fobicX @.%ebut istericX C.%ebut delirant halucinatorX D.%ebut de ti maniacal sau de resivX :.%ebut acutX E.%ebut rin tulburPri de conRtiinHPX Perioada de stare *Ra cum am vPFut schiFofrenia se manifestP rintr5un olimorfism sim tomatologic , care este greu de sistematiFat.%acP nu e3istP sim tome caracteristice,totuRi din e3 erienHa noastrP a reieRit o serie de caracteristici,a roa e obligatorii a com ortamentului semiologic al schiFofreniilor. B.*lienarea de realitate, e mPsura evoluHiei bolii acientul se Tnde PrteaFP de realitate+ca un avion care decoleaFP Ri se Tnde PrteaFP tre tat de PmQnt QnP lucrurile de Mos devin confuFe sau trecQnd bariera de nori nici nu se mai vPd-.La schiFofreni senFaHia de alienare a are TncP de la debut,cQnd deRi contactul cu realitatea nu este total ierdutP, com ortamentul acienHilor este unctat tot mai des de biFarerii,de com ortamente care uimesc e aceia care lau cunoscut e bolnav QnP atunci.In erioda de stare alienarea este totalP,individul trPieRte Tntro lume fantasticP,autistP,condusP du P o logicP e care nu o mai TnHelegem.Pacientul, rin starea sa realiFeaFP rototi ul e3act,a ceea ce o ular este cunoscut cu termenul de nebunie.(e are cP acientul lonMeaFP, ur Ri sim lu,Tntr5un alt sistem logic,neTnHelegerea dintre el Ri noi fiind totalP + entru el omul normal este tot atQt de biFar cPt are Ri el entru acesta-. 8.* doua caracteristicP este legatP de atologia afectivitPHii,o atologie

Tn mare arte caracteristicP.* ar modificPri care doar Tn schiFofrenie sunt aRa de bine e3 rimate cum ar fiNhi otimia,ambivalenHa afectivP,inversiunea afectivP.)ai mult gradul de e3 resivitate a atologiei afective de ti schiFoid este direct ro orHional cu rognosticul mai uRor sau mai sever al bolii.Patologia afectivP a schiFofrnicului se decalReaFP cu mult Tnainte de a ariHia clinicP a bolii.In unele situaHii o asemenea stare a are sub forma cunoscutP a ersonalitPHii schiFoide.Individul tre tat se TnstrPineaFP de lume,nu mai are ca acitatea de em atie +ca un foarfece inviFibil se taie legPturile afective cu cei din Mur,individul nu mai are ca acitatea de a :8 reFona afectiv entru cei din Mur-.%acP la Tnce ut aceste modificPri se manifestP faHP de ersoane din anturaMul sPu,tre tat starea de ahedonie se manifestP asu ra celor care Ti sunt a ro iaHi,faHP de rudele a ro iate.(chimburile em atice scad, schiFofrenul oferind Ri rimind Tn relaHiile sale uHinP dragoste, QnP la renumita formulP, Lnu5i mai iubeRte nici dumneFeu nici oameniiL.*fectarea leFiunilor afective cu familia este gravP,a are inversiunea afectivP + QnP la crimP-,a are ambivalenHa afectivP.In aceastP faFP acientul este amorf din unct de vedere afectiv,nu iubeRte Ri nu este iubit,Ti dis are maleabilitatea Ri s ontaneitatea com ortamentelor, artici area emoHionalP, ambiHiile, s iritul com etitiv, QnP la starea de ahedonie+cea mai ucigPtoare Tntrebare entru schiFofren va fi acumNce lanuri ai entru viitor,cQnd vom gPsi o ersoanP fPrP viitor sau cu lanuri fanteFiste-. G.* treia caracteristicP este constituitP de fenomenul de disociere intra sihicP +schFein[a tPia-.Este deci vorba de un roces de Lru ere interioarPL,cu ierderea ro orHiilor diferitelor funcHii sihice.%isocierea Ri desagregarea afecteaFP Tntreaga viaHP mintalP a individului.%in acest motiv rocesul comunicPrii devine neautentic,individul se Tnde PrteaFP de lumea realP,devenind discordant,biFar.Printre cele mai regnante stigmate ale disocierii fac arte de ersonaliFarea Ri derealiFarea.%erealiFarea Ri de ersonaliFarea ot a are ca stadiu tranFitor Tn formarea ideilor delirante.#aracteristicile derealiFPrii Tn schiFofrenie ar consta din efemeritatea Ri discreHie sa din rimul stadiu al bolii,li sa de continuitate.Pacientul cu de ersonaliFare trPieRte senFaHia de vag,nereal,de detaRare,el este s ectator Ri nu artici P la viaHa sa.%in aceste motive se simte schimbat,nu se mai considerP o ersonalitate,acHiunile lui a PrQnd ca mecanice Ri automate.Pacientul nu5Ri mai oate delimita ro riul sPu eu,motiv entru care identitatea sa devine confuFP iar TncercPrile sale de raHionaliFare Tl duc la concluFii delirante +cu idei nihiliste,ideia cP lumea sau el nu mai e3istP-.)ediul din Murul sPu a are nenatural,nereal,ducQnd bolnavul Tntr5o stare de stu iditate,de reverie Ri Tn ultimP instanHP,la retragerea tre tatP. (indromul disociativ, ierderea simHului ro orHiilor va determina o sim tomatologie foarte roli3P.In lanul erce Hiei a ar iluFii,halucinaHii seudohalucinaHii,manifestPri cenesto ate.IluFiile cor orale sunt frecvente,la adolescenHi mai ales sub forma dismorfofobiei, acientul rivindu5se la nesfQrRit Tn oglindP,s PlQnd sau frecQnd tim Tndelungat anumite PrHi ale cor ului,uneori este incert se3ual.*tenHia se concentreaFP s re interior unde este dominat de o stare de an3ietate Ri stranietate.;oinHa acientului scade,devine negliMent Tn HinutP Ri igienP ersonalP.In domeniul sihomotricitPHii a ar fenomene catatonice caNindeciFia gesturilor,miRcPrile automate, manierisme, aratimii, stereoti ii.* ar de asemenea tulburPri vegetative Ri metabolice +tulburPri vaFomotorii, edeme,tulburPri secretorii-.Uneori sindromul catatonic se manifestP mai regnant +streoti ii de miRcare sau oFiHie,negativism sau sugestibilitate etc-. (indromul delirant a are rintr5o deForganiFare olimorfP a gQndirii.*utismul Tn gQndire se manifestP rintr5o retragere Tn Lturnul sPu de fildeRL Ri o ierdere a contactului sPu vital cu realitatea.*utismul este,de fa t ,o ru turP totalP cu realitatea,o reamenaMare totalP a ra orturilor dintre individ Ri mediul e3terior.*lienQndu5se de realitate,schiFofrenul va trPi Tntr5o lume fantasticP,atem oralP Ri inabordabilP din afarP +o moarte sihicP a arentP-.)anifestPrile delirante constau din alterarea

gQndirii,a ariHia unori de idei incoerente.* ar idei delirante, lanuri fantastice de viitor,irealiFabile,idei inter retative. !aHP de anturaM devine indiferent,ostil,ostilitatea diriMQndu5se mai ales asu ra celor din familia sa. TulburPrile de conduitP se caracteriFeaFP rintr5o hi obulie Ri abulie, a ragmatism, gesturi suicidale,ra tusuri im reviFibile,acte heteroagresive. O mare im ortanHP o au com ortamentele delictuale,actele medico5legale.)oraru Ri _uai +BECAsubliniaFP cP 8CW dintre e3 ertiFele medico5legale din BECA au fost efectuate la bolnavii cu schiFofrenie.,eferitor la frecvenHa delictelor,schiFofrenia a ocu at rangul doi rintre celelalte boli sihice.#ele mai frecvente delicte le5au fPcut schiFofreniile aranoide,urmate de cele defectuale. In descrierea erioadei de stare a schiFofreniei trebuie Hinut cont cP aceasta nu este o boalP unitarP,motiv entru care s5au descris o serie de forme clinice.In realitate diferitele ti uri sau :9 forme clinice nu ot fi des PrHite Tn forme a arte de schiFofrenie,ele avQnd o serie de caraceristici comune +de e3em lu de ti ul caracteristicilor e care le5am amintit noi mai sus-.#aracterul regnant al unui ti este dat de regnanHa Ri de a ariHia e rimul lan al unui anumit sim tom sau sindrom,de maniera deosebitP de manifestare a rocesului clinic. !ormele clinice In BE8C #laude diviFa Lboala lui 1leulerL Tn demenHa recoce Ri gru a LschiFoFelorL. %acP demenHa recoce era consideratP o adevPratP demenHP MuvenilP +cu cauFe e3o Ri endogene-,schiFoFele a Preau mai ales datoritP e3agerPrii constituHiei schiFoide.Zcoala lui Yleist va intercala Tntre schiFofrenie Ri P)% o serie de entitPHi,adesea ereditare e care le5a denumit faFofrenii.Pentru Yleist schiFofreniile erau rocese distructive evolutive diviFQndu5se Tn Nhebefrenie,schiFofrenie incoerentP +schiFofaFia-,schiFofrenia aranoidP, auto sihoFa rogresivP,catatonia.Zcoala lui Yleist este o RcoalP organicistP care riveRte schiFofreniile ca un sistem de degenerescenHP ereditarP,fiecare sim tom cores onFQnd unei anumite arii de degenerescenHP corticalP.El alcPtuieRte o sim tomaticP com licatP,a roa e incom rehensibilP,cu forme ti ice Ri ati ice Ri o uFderie de subgru e . Leonhard +BE@9- divide schiFofrenia Tn douP categoriiN B.(chiFofrenia de nucleu,boalP heredodegenerativP sistemicP,Tn care se cu rind formele catatonice,hebefrenice, aranoide,incoerenteX 8.7ru ul schiFofreniilor ati ice,nesistemice,care nu reFintP un cadru clinic rigid.In acest cadru ar intraNcatatonia eriodicP, arafrenia afectivP,schiFofaFia. La congresul de la Paris +BE@9- Langfeldt distinge Tn schiFofrenie,de asemenea douP gru eN B.Un gru de schiFofrenii indiscutabile +forma hebefrenicP,catatonicP, aranoidP, diferite forme mi3te-X 8.Un gru de sihoFe schiFofreniforme +schiFofrenii limitrofe sau Tndoielnice,cu rognostic mai bun-X TotuRi,trebuie subliniat cP nici o clasificare nu oate fi luatP Tn considerare dacP ea nu este mai bunP,dacP nu aduce elemente Tn lus faHP de calasificarea lui Yrae elin Ri 1leuler,Yrae elin descriind G subti uri ale demenHei recoceNforma catatonicP,hebefrenicP Ri aranoidP la care 1leuler adaugP forma sim lP. ,eferindu5se la schiFofreniile croniciFate,)endel subliniaFP cP acestea se subdivid Tn trei categorii maMoreN B.(chiFofrenia cronicP intermitentP cu istorie lungP +cel uHin C luni-,cu e isoade intermitente acute Ri remisiuni relungite, acientul avQnd dificultPHi Tn mani ularea an3ietPHii,relaHiilor inter ersonale Ri familiale.Uneori acest ti de schiFofrenie cronicP oate Prea hebefrenicP, aranoidP sau sim lP. 8.(chiFofrenia cronicP latentP care include acienHi care Tn trecut au fost schiFofrenii borderline,forme seudonevrotice etc.EvoluHia oate diminua sau sP se accentuieFe fPrP TnsP a aMunge la forme ti ice +nu au de regulP halucinaHii,delir,de ersonaliFare-. G.(chiFofrenia cronicP aranoidP,deRi nu are sim tome sihotice clare. In ciuda descrierii a numeroase forme de schiFofrenie, utem s une cP maMoritatea autorilor au rPmas la formele clinice clasice,la care s5au mai adPugat Ri altele +forme acute,schiFoafective,tardive,latente,reFiduale etc-. In cele ce urmeaFP vom descrie rinci alele

forme clinice. B.!orma acutP.%elimitarea unei forme acute de schiFofrenie este arbitrarP,deoarece acest fel de manifestare este evolutivP Ri ractic se oate manifesta Tn toate formele clasice de schiFofrenie.!orma acutP se manifestP rin Tnce ut acut Ri o evoluHie sgomotoasP. Tabloul clinic este dominat de sensaHia de anicP Ri an3ietate,de o stare de er le3itate, individul avQnd sensaHia cP nu Rtie ce se TntQm lP cu el.EvoluHia oate merge s re remisiune +cQnd ot a are Ri noi reacutiFPri- sau s re una dintre formele clasice de schiFofrenie. 8.!orma sim lP se caracteriFeaFP mai ales rin scPderea afectivitPHii,tensiunilor instinctuale,ambiHiilor,voinHei,iniHiativei.%elirul Ri halucinaHiile sunt absente.%isocierea se :: realiFeaFP lent.!orma sim lP a are mai frecvent la ersonalitPHi schiFoide, reFervate, timide,care referP iFolarea,demisia Tn faHa greutPHilor.#om ortamentul bolnavilor este lin de biFarerii,sunt a aragmatici,cu indiferenHP afectivP.PacienHii sunt retraRi,evitP a intra Tn conflict cu cineva.*ctivitatea rofesionalP sau RcolarP TnceteaFP.PacienHii se mai lQng de numeroase tulburPri somatice,de astenie,nervoFitate,fenomene entru care se trateaFP tim Tndelungat.!aHP de mediu, acienHii sunt indiferenHi sau reacHioneaFP cu urP. *s ectul sim tomatic este sPrac,li sind mai ales sim tomele oFitive +delir, halucinaHii,agitaHie-, ustiirea Ri sPrPcirea vieHii sihice fiind cele mai im ortante.*ici intrP Ri aRa numitul ti al Ladolescentului leneRL,tQnPr eminent Ri care deodatP devine indolent, nu5l mai intereseaFP Rcoala,Tnce e sP5Ri ro unP sco uri irealiFabile.)ulHi din aceRti tineri a ar ca boemi,vagabonFi,leneRi,ires onsabili, rostituate sau delincvenHi.*ceRti tineri nu sunt im resionaHi de ceea ce este Tn Murul lor,de res onsabilitPHi,rPs und greu sau deloc la comenFile sociale.Pentru #urran Ri colab.+BE:9termenul de schiFofrenie sim lP se referP la forme cu debut lent,e3centrici,mergQnd s re deteriorare,li siHi de afect sau instinct. %intre toate formele de schiFofrenie,forma sim lP este cea mai sPracP Tn sim tome. Prognosticul este rost.1oala a are Tn adolescenHP cu reducerea intereselor Ri ataRamentelor,motiv entru care individul eRuiaFP Tn RcoalP,Tn relaHiile sociale Ri a oi intrP Tn conflict cu familia Ri rietenii.Tre tat aceRti tineri devin triviali,igiena ersonalP lasP de dorit,nu mai sunt interesaHi Tn relaHiile heterose3uale,reveriile Ri trPirile lor Tn fantastiuc devin constante.1olnavii nu fac nici un efort entru a munci, entru a5Ri asuma rPs undere, motiv entru care adesea duc o viaHP araFitarP +uneori cu accese de agresiune deschisP-. #om ortamentul lor devine negativist,evaFiv Ri obstinant.(uhareva caracteriFeaFP e aceRti adolescenHi ca a atici,abulici,cu scPderea energiei dar Ri cu acte im ulsive, agresivitate, ostilitate faHP de cei care Ti iubesc.#a sim tome roductive autoarea,descrie frica Ri obsesiile,fanteFiile,de ersonaliFarea.6umPrul de internPri este adesea Tn aceastP formP foarte mare. G.!orma hebefrenicP.In forma hebefrenicP rocesul disociativ atinge ma3imum de intensitate,la care se adaugP un grad accentuat de discordanHP a gQndirii, inteligenHei, limbaMului Ri afectivitPHii. Yahlbaum Ri Kae"er considerau hebefrenia ca o demenHP recoce TnsoHitP de tulburPri afective de ti maniacal,care a Preau la vQrsta ubertPHii Ri se caracteriFa rin com ortamente caNafectare,e3 resii mimice atetice, recocitate entru unele robleme abstracte,disociere.%eteriorarea ar fi elementul constant Tn hebefrenie. %eficitul se instaleaFP re ede dQnd im resia de incurabilitate la rima vedere Ri de devitaliFare.Uneori deteriorarea oate lua as ecte demenHiale,deRi utem asista Ri la vindecPri s ectaculoase.Kebefrenia se caracteriFeaFP rintr5o regresiune marcatP QnP la rimitiv,desinhibiHie,com ortament neorganiFat.%eRi sunt foarte activi,uneori reFentQnd o stare maniacalP ati icP,ei sunt fPrP randament +din cauFa rocesului disociativ-.,eacHiile afective sunt necores unFPtoare,rQd nemotivat,se com ortP ueril,clowneriile caracteriFQnd Tn mare arte com ortamentul lor. (chiFofrenia hebefrenicP este consideratP ca cea mai distructivP boalP shicP Ri cea mai caracteristicP entru adolescenHP.%ebutul oate fi mai ales lent,mai rar subacut sau

de resiv.E3istP Ri debuturi Fgomotoase,cu stPri confuFionale,biFarerii,halucinaHii auditive, tulburPri mari de com ortament Ri caracter +caFuistica noastrP-.PacienHii lQngeau sau rQdeau neMustificat,erau biFari, uerili.#om ortamentul afectiv era biFar,cu rQs rostesc, grimase,clownerii,halucinaHii Ri idei delirante.7Qndirea era incoerentP, ro riul cor era erce ut Tn mod straniu,erau ostili sau agresivi faHP de familie !u P #haFaud +BEDA- Tn hebefrenie trebuie remarcatP atingerea eului cu regresie faFicP,criFele de de ersonaliFare,iar la nivelul conRtientului a ar infiltraHii masive de material regresiv cu tonalitate Fdrobitoare Ri deFintegrare. !oarte frecvent a ar fenomene de reverie,raHionaliFPri morbide,com ortament antisocial. %u P Yolb,debutul hebefreniei este lent iar cQnd este de resiv oate sugera o reacHie afectivP.Zi el remarcP reacHiile afective necores unFPtoare,halucinaHiile,care adesea re reFintP *11 instincte re rimate.IdeaHia se Tndrea tP s re fantastic sau idei delirante fantastice QnP la elaborarea unui sistem delirant. Procesele asociative sunt erturbate,vorbirea este incorectP cu neologisme.,etragerea Ri autismul ca PtP forme ronunHate,motiv entru care acienHii ar retraRi,introvertiHi.%eci integrarea ersonalitPHii ar avea formele cele mai grave. In unele caFuri se oate vorbi de forme hebefreno5catatonice, rin adPugarea sim tomelor catatonice +manierisme,negativism,stereoti ii gestuale,uneori refugiul Tntr5o stare catale ticP globalP + QnP la simularea oFiHiei fetale-.(tarea catatonicP nu este deobicei ermanentP,ea survenind eriodic cu remisiuni Ri rea ariHii. A.!orma catatonicP a are mai frecvent Tntre B@58@ ani Ri se caracteriFeaFP rin tulburPri ale sihomotricitPHii,fenomene care se desfPRoarP e un fond clar al conRtiinHei. %ebutul bolii este deobicei brusc,cu fenomene de agitaHie,stu oare, imobilitate, mutism, fle3ibilitate ceroasP,stereoti ii de oFiHie + erna sihicP-.%ebutul este mai tardiv decQt Tn hebefrenie Ri mult mai acut +stu oare,e3citaHie,acte im ulsive-.TulburPrile catatonice motorii sunt adesea asociate cu fricP mare Ri teroare,halucinaHii terifiante.%eRi debutul este acut,adeseori, remorbid se ot evidenHia trPsPturi schiFoide. Un erioda de stare,schiFofrenia catatonicP oate oscila Tntre erioade de e3citaHie e3tremP Ri erioade de iFolare Ri retragere e3tremP.E3istP,deci,douP forme de schiFofrenie catatonicPNo formP stu oroasP Ri una agitatP.Un forma stu oroasP acientul oate reFenta o stare com letP de stu or cu dis ariHia a roa e totalP a miRcPrilor Ri a oricPrei activitPHi. %in acest motiv acienHii au tendinHa de a rPmQne Tn oFiHii sau osturi stereoti e, e care le ot menHine tim Tndelungat +ore,File-.Pacientul este necomunicativ,mut,stu oros,cu faciesul imobil +mascP facialP-.Pielea icioarelor oate deveni turgidP,cu trans iraHii Ri un miros caracteristic.PPstrQnd File Tntregi aceeaRi oFiHie ei refuFP sP ia contactul cu lumea, iar la ori ce stimulare devin negativiRti +refuFP sP se Tmbrace,sP mPnQnce,uneori imitP a"ineFia Ri rigiditatea ar"insonianP-, ot reFenta ecolalie,ecomimie,eco ra3ie.In starea lor de imobilitate Ri negativism ot face glob veFical din cauFa resuFului de a urina.(aliva li se scurge din gurP fPrP nici un control.*lteori ot reFenta fle3ibilitate ceroasP, acientul dQnd im resia uni P uRi de cearP,cPreia i se oate im rima ori ce oFiHie.PacienHii nu se TngriMesc,nu se TmbracP,trebuie sP fie asistaHi entru toate rocesele fiFiologice.%eRi ar detaRaHi uneori,ulterior ot relata ceea ce s5a TntQm lat Tn Murul lor.(tarea stu oroasP oate fi eriodic Tntreru tP de stPri de agitaHie Ri e3citaHie e3tremP, acientul aflQndu5 se arcP sub o LforHP urgentPL entru activitate,du P care ot redeveni stu oroRi. In forma catatonicP agitatP,tabloul clinic este dominat de o mare agitaHie sihomotorie, o agitaHie e3tremP Ri continuP.ProducHia verbalP este incoerentP, acientul vorbind Ri agitQndu5se Tn ermanenHP.ProducHia verbalP nu are legPturP cu ceea ce se etrece Tn Murul lor,ci mai degrabP Hine de stimularea internP.(tander +BEGA- descrie Lcatatonia fatalPL care nu mai oate fi controlatP rin nici un sedativ +moartea survenind Tn B58 ore-.In stare de agitaHie catatonicP acientul este e3citat Ri incoerent,se masturbeaFP fPrP MenP,se oate automutila, ote ataca sau sP

se sinucidP.%in acest motiv,Tn aceastP stare, acienHii sunt ericuloRi atQt entru ei cQt Ri entru cei din Mur.*ctivitatea motorie neorganiFatP Ri uneori agresivP nu oate fi influenHatP de stimulii din e3terior Ri ea a are fPrP un sco sau motiv, desfPRurQndu5se Tntr5un s aHiu limitat,cu ra tusuri agresive Ri autoagresive.Zi Tn aceastP formP acienHii ot refuFa hrana,a a,scad mult Tn greutate.Uneori agitaHia e3tremP oate duce la cola s sau moarte. Prognosticul schiFofreniei catatonice este cel mai favorabil,dar uneori du P unul sau mai multe e isoade e3istP tendinHa de a trece Tn forme hebefrenice sau aranoide cu desvoltarea cores unFPtoare a ersonalitPHii. @.!orma aranoidP.* roa e MumPtate din toate noile internPri Tn s ital cu diagnosticul de schiFofrenie sunt forme aranoide.%ebutul lor este relativ tardiv,Tn a A5a sau a @5a decadP a vieHii.1oala oate fi recedatP de o lungP erioadP seudonevroticP. *1* Perioda de debut oate dura cQHiva ani Ri este o erioadP caracteriFatP rin creRterea sus icioFitPHii,dificultPHilor Tn relaHiile inter ersonale.%ebutul lent oate fi de resiv sau isterode resiv,cu scPderea randamentului intelectual,desinteres faHP de viaHP Ri faHP de viaHa socialP Tn s ecial. In acest mod se instaleaFP tre tat ideile delirante Ri halucinaHiile, care Tn erioda de stare dominP tabloul clinic.Ideile delirante nu sunt sistematiFate, numeroase idei coe3istQnd sau combinQndu5se Tntre ele.%iscre anHa Tntre halucinaHiile terifiante,ideile adeseori groteRti Ri slabul rPs uns emoHional sunt fra ante Ri atognomonice.%u P Lem iare Ri colab. +BED:- schiFofrenie aranoidP este o modalitate evolutivP relativ bogatP,com ortQnd o disoluHie rofundP a ersonalitPHii Ri o activitate delirantP ermanentP.*ceasta oate succede uneori erioade delirante acute+momente fecunde- care un eul Tn situaHia de eRec cu lumea. Un schiFiofrenia aranoidP rocesul de disociere Ri halucinaHiile creiaFP un veritabil sindrom aranoid,cu unele as ecte s ecificie.Ideile delirante care a ar Tn schiFofrenie nu se ot corecta,cele mai frecvente tematici fiind cele de influenHP.Tematicile delirante a ar adesea greu de TnHeles,groteRti.%eRi nu cores und realitPHii ele ot cores unde unor ulsiuni Ri cerinHe intense +centrate e teme de ersecuHie-.%u P #onrad desvoltarea delirului aranoid Tn schiFofrenie s5ar face Tn mai mute eta eN B.!aFa ^trema? Tn erioada cQnd acientul este TncP co nRtient de ceea ce se TntQm lP cu el,vede cP lumea din Mur se schimbP iar el este tot mai slab Tn contact cu aceastP lume.Un faFa trema acientul este an3ios,se controleaFP mereu,devine irascibil,adesea de resiv.!aFa dureaFP de la cQteva File la sP tPmQni sau luni.( re sfQrRitul faFei a ar halucinaHii,iar ideile delirante fac e acient a vedea lumea Tntr5o luminP stranie,Tn care a arenHele sunt schimbate. 8.!aFa ^a o hanicP? +de relevaHie-,Tn care acientul se ^lPmureRte? asu ra sa. G.!aFa ^a ocali ticP? Tn care lumea acientului devine tot mai ragmaticP. A.!aFa terminalP Tn care acientul vegeteaFP Tn delirul sPu. 7raHie autismului,retragerii sociale,numeroRi schiFofreni dau im resia cP nu au nici o reocu are delirantP,Tn tim ce ea e3istP. %elirul aranoid Tn schiFofrenie a are flu,nesistematiFat,fPrP o tematicP rivilegiatP,cu contaminPri Ri dis ersiuni multi le,li sind o structurP Ri o organiFare caracteristicP. Temele cele mai frecventeN ersecuHia, osesiunea,geloFia.Temele sunt dominate de absurditate logicP Ri mobilitate. Pe rimul lan stau ideile de ersecuHie,sus iciune faHP de anturaM,ideile de influenHP,idei ara sihologice.%ar aceste idei de ersecuHie ot duce la ideia cP este o ersoanP foarte im ortantP,desvoltQnd e acest fond un delir de grandoare,atribuindu5Ri titluri Ri calitPHi deosebite. Ideile delirante sunt adesea susHinute de halucinaHRii vii,bogate,auditive Ri viFuale.Untregul com ortament al bolnavului se centreaFP e aceste fenomene delirante Ri halucinatorii,critica scPFQnd foarte mult.Uneori caracterul im erativ al halucinaHiilor oate Tm inge acientul s re acHiuni ericuloase.Ei ot deveni ersecutaHi5 ersecutori cQnd TRi atacP direct e resu uRii duRmani.%isocierea Ri organiFarea ersonalitPHii va face ca ideile delirante sP devinP tot mai uHin logice, rogresiv delirul ierFQndu5Ri e3 resivitatea,sistemul de credinHe

a are tot mai im regnat,Mudecata infle3ibilP,iar Tnde Prtarea de realitate tot mai mare. E3 licaHiile magice fac e3 rimarea delirantP tot mai vagP Ri iraHionalP.)ulHi schiFofreni aranoiFi devin iritabili,sus icioRi,cu resentimente,sus iciune faHP de cei care Ti chestioneaFP,mergQnd QnP la agresare.Pacientul se oate afla Tntr5o continuP stare de tensiune, QnP la agresivitate necontrolatP. O formP mai a arte a sindromului aranoid o constituie sindromul de automatism mental Yandins"i5#lerambault,descris Tn B::B.(emnele acestui sindrom sunt numeroase Ri din ele reHinemN 5*utomatismul ideo5verbal Ri asociativ care cu rinde enunHarea,comentarea actelor sau gesturilor TnsoHite de seudohalucinaHii.Toate actele acientului sunt re etate +ecoul *13 gQndirii,vorbirii,furtul Ri ghicitul gQndului,uitPri rovocate,de Pnarea automatP de amintiri ne lPcute,ideaHie im usP etc-. 5*utomatism sensorial Ri sensitiv constQnd din false erce Hii +un adevPrat araFitism al erce Hiilor normale-,mirosuri urQte,sensaHii tactile, rurit,algii,sensaHii volu toase sau dureri Tn regiunea anogenitalP. 5*utomatismul siho5motor sau "inesteFic constP din sensaHia de miRcare forHatP erce utP Tn musculatura feHei,gQtului,membrelor. *utomatismul mental se TnsoHeRte de delirul de influenHP,bolnavul se simte controlat de la distanHP de agenHi,organiFaHii,institute de cercetare.*su ra lui se acHioneaFP cu hi noFP,raFe,sunt televiFaHi,li se TnregistreaFP gQndurile.Un alte caFuri a are tranFitivismul,convingerea cP nu numai ei reFintP asemenea fenomene dar Ri cei din Murul sPu Ri cP nu el este cel bolnav ci rudele sale,medicul. Ylaf Ri %anis +BEC9- au subliniat frecvenHa foarte mare +de D ori mai mare ca la o ulaHia generalP- a reocu Prilor homose3uale.1PrbaHii se erce Tn :@W ersecutaHi de cPtre bPrbaHi iar femeile im licP bPrbaHii Tn C@W din caFuri Tn delirul lor. Zi Tn schiFofrenia aranoidP a ar tulburPri de asociaHie,afectivitatea fiind mai ales orientatP s re agresivitate,ideile i ohondrice Ri de resive fiind destul de frecvente. %isocierea Ri desorganiFarea ersonalitPHii va face ca ideile delirante sP devinP tot mi uHin logice, rogresiv delirul ierFQndu5Ri e3 resivitatea,sistemul de credinHe a are tot mai im regnat,Mudecata infel3ibilP iar Tnde Prtarea de realitate mai mare.E3 licaHiile magice fac e3 rimarea delirantP tot mai vagP Ri iraHionalP.)ulHi schiFofreni aranoiFi sunt iritabili,cu resentimente,sus icioRi,cu aversiune deosebitP faHP de cei care Ti chestioneaFP, mergQnd QnP la agresivitate.Pacientul oate fi Tntr5o continuP stare de tensiune, QnP la agresivitate necontrolatP. C.!orma schiFo5afectivP se caracteriFeaFP rin asocierea la fenomenele de baFP ale schiFofreniei a unor manifestPri euforice sau de resive + utQnd fi chiar suicidari-.!orma schiFoafectivP se caracteriFeaFP rintr5o mi3turP de sim tome schiFofreniforme Ri afective.Ei ot avea o LlogicPL schiFofrenicP Ri o dis oFiHie ronunHat euforicP sau de resivP.%eRi maniacal sau de resiv,com ortamentul oate fi biFar ca Tntr5o schiFofrenie. EvoluHia oate de asemenea fi intermitentP sau eriodicP. Termenul de schiFofrenie afctivP a fost ro us de cPtre Yasanin.%in lucrPrile lui #ohen Ri colab.,#layton Ri colab. reFultP osibilitatea unor relaHii Tntre P)% Ri schiFofrenie,baFate e ereditatea familialP a bolnavilor cu schiFofrenie afectivP, rognosticul fiind mai bun decQt al formelor clasice.Litiu are Tn formele schiFo5afective o influenHP bunP.Un formele eriodice a ar e isoade disociative,intricate cu fenomene ti P)% iar evoluHia oate fi remitentP,ciclicP,Tntre accese ersonalitatea rPmQnQnd disociatP,alteratP.(5au descris Ri forme schiFofreniforme cicloide +#oleman Ri 1roen-.(e are cP din unct de vedere genetic formele schiFo5afective s5ar utea diferenHia net de formele clasice de schiFofrenie. !ormele schiFo5 afective ot a are Ri la adolescenHi cQnd e fondul unei dis oFiHii triste ot a are fenomene de automatism,gQndire aralogicP,autistP.In diferite erioade ale bolii, acienHii se ot reFenta Tntr5 o formP sau alta ducQnd la alternanHe de diagnostic. In caFuistica noastrP cel mai f recvent a fost schiFofrenia cu coloraturP de resivP. PacienHii erau inactivi,cu tulburPri de atenHie sau memorie,tocire afectivP,biFarerii,tedinHe dromomane.!enomenele de resive se intricau cu cele disociative +de resie,hi obulie,idei de suicid,idei de ersecuHie-.Toate acestea uneau robleme

serioase de diagnostic diferenHial. Un alt gru Tn caFuistica noastrP l5a constituit acela cu sim tomatologie obsesivP.La aceRti bolnavi redomina mai ales starea de an3ietate Ri insecuritate, e fondul cProra a Preau idei obsesive,care evoluau de manierP sihoticP.PacienHii se iFolau,aveau reocu Pri obsesive biFare +colectau de e3em lu cranii de lastic e care le sPrutau Tntr5o ordine determinatP de ei-.,igiditatea obsesivP era dusP la e3tremP,iar Tn ultimP instanHP dis Prea critica faHP de aceste obsesii,com ortamentul fiind deMa ca a unui delirant. *14 D.!orma i ohondricP este una dintre formele cele mai rost delimitatP,mai ales la tineri,la care reocu Prile i ohondrice sunt Tn mod normal foarte frecvente.Intensitatea fenomenelor i ohondrice nu este rea mare cel uHin cQt acientul mai PstresFP contactul cu realitatea.,ottstein +BECB- neagP autonomia formelor i ohondrice,dar descrie totuRi G formeNschiFofrenie i ohondro5 aranoidP,i ohondro5cenesto atP Ri de resiv i ohondricP. Uneori ot a are decom ensPri i ohondrice acute. IndividualiFarea schiFofreniei i ohondrice este contestatP Ri de fa tul cP e3istP tendinHa ca tot ce a are atologie sihicP la adolescenHi sP fie legat de schiFofrenie. Ebtinger Ri (ichel subliniaFP cP sim tomtologia delirant5i ohondricP se oate asocia cu ierderea simHului realitPHii,ru erea contactului social Ri familial,asocierea cu fenomene de autism,stranietate,simbolism.Un asemenea situaHii se oate une roblema unor forme de schiFofrenie i ohondricP.Un aceste caFuri a ar fenomene i ohondrice variate care se desfPRoarP e un fond de an3ietate cu senFaHia morHii iminente, inaccesibilitate, ino ortunitate. O altP roblemP legatP de sim tomatologia i ohondricP o constituie Ri aceea a fenomenelor i ohondrice care a ar Tn cadrul tabloului clinic al diferitelor forme de schiFofrenie.*ceste fenomene evoluiaFP lent adPugQndu5se sim tomatologiei clasice,care se aflP e rimul lan.*ceastP intricare agraveaFP rognosticul,mai ales cP Ri Tn acest caF fenomenele i ohondrice sunt foarte rebele la tratament. :.!ormele borderline sau seudonevrotice..*m vPFut cP debutul neurastenic al multor forme de schiFofrenie este foarte frecvent. O formP seudonevroticP a schiFofreniei a fost descrisP Tn BEAE de cPtre Koch Ri Palatin,forme care se interneaFP rar Ri a ar mai frecvent Tn ractica ambulatorie.%eRi au o frecvenHP mai micP,formele seudonevrotice sunt im ortante din cauFa greutPHilor de diagnostic care a ar,datoritP li sei de rPs uns la tratament tim de ani de File, entru re onderenHa an3ietPHii Ri a roblemelor se3uale +Lehman,BEDC-.Un asemenea caFuri este vorba de ersoane tinere,catalogate dre t incorigibile,care acce tP uRor un nivel rofesional Ri Rcolar minim.*deseori fetele sunt victima ro3eneHilor care le atrag datoritP docilitPHii lor,li sei lor de voinHP,li sei unor sentimente active. Tabloul clinic a are nevrotic,uneori cu fenomene an3ioase,fobice sau de resive,dar ele a ar Tn absenHa oricPrei situaHii stresante.E3 licaHiile etiologice sunt vagi.(e remarcP de asemenea o scPdere a atenHiei,hi obulie,retragere din faHa vieHii,li sa de ambiHii. Un unele situaHii,du P o lungP evoluHie nevroticP, oate a Pare un useu acut de schiFofrenie.Yolb +BEDE- subliniaFP cP schiFofrenia seudonevroticP are o dinamicP sihoticP,Tn tim ce tabloul clinic,cel uHin Tn faFa iniHialP,a are ca nevrotic.Ea a are ca o mi3turP de sim tome an3ioase,fobice,obsesive,de resive Ri i ohondrice creind rin aceasta, entru schiFofrenie,o faHadP nevroticP.*n3ietatea este uternicP iar acienHii reFintP un grad accentuat de ahedonie.Un contrast cu alerta nevroticP,schiFofrenul schiFonevrotic dP e3 licaHii vagi,indistincte,adeseori contradictorii,re etate adesea Tn manierP detailatP,streoti P.Pot a are mici e isoade sihotice e acest fond +de altfel BOG vor face forme sihotice adevPrate-.7rin"er vorbind de sindroamele borderline cunclude cP ar e3ista aici A gru e se arate,diferind de cele descrise mai susN B.7ru ul cu funcHiile eului cel mai uHin desvoltat Ri cel mai a ro iat de sihotic, e3 rimQnduRi anormalitPHile rin afecte necores unFPtoare Ri anormale faHP de alHii,cu diferite as ecte de imaturitate.1olnavii sunt uHin s ontani atQt Tn comunicarea verbalP cQt Ri nonverbalP,negativiRti Ri ocaFional im ulsivi.

8.7ru ul borderline LadevPratL se caracteriFeaFP rin afecte negative,cu trecerea la act Tn diferite maniere.%eRi Ri5au stabilit o identitate ersonalP reFonabilP,nu ot acHiona totuRi consistent.In afara erioadei de acHiune ei sunt de resivi.Koch Ri Polatin au numit acest gru ca L siho aticL. G.7ru ul cu com ortament ada tativ,li sindu5i ca acitatea de dragoste Ri afecHiune entru alHii,Tn tim ce identitatea lor este incertP. *15 A.7ru ul cel mai restrQns,cu com ortament afectiv oFitiv faHP de alHii,Tn tim ce an3ietatea Ri de resia este redominantP,asociatP cu li sa de Tncredere Ri de autostimP. Toate formele borderline subliniaFP Yolb sunt caracteriFate rintr5o identitate a eului neclarP,li sa sau ne erce era LroluluiL ce le revine.In final de resia reflectP sensul singurPtPHii Ri inabilitPHii de a avea relaHii cu alHii. E.(chiFofrenie tardivP este o entitate TndoelnicP,deoarece vQrsta mai TnaintatP TRi are ro riile ei sindroame Ri entitPHi,TncQt stabilirea unui diagnostic atQt de im recis ca cel de schiFofrenie este foarte dificil.!oarte frecvent se declanReaFP du P factori e3ogeni Ri Tn s ecial du P sihotraume,clinic fiind vorba,mai ales de sindroame aranoide,catatono5 aranoide sau catatonice.Unele forme schiFo5afective +cu de resia sau mania- se TntQlnesc de asemenea. B9.(chiFofrenia grefatP este o formP Ri mai nesigurP Ri a PrutP graHie unui elan clasificator al sihiatrilor nosologiRti.%u P unii autori schiFofrenia nici nu ar utea a Prea la indiviFi cu nivel intelectual rea scPFut, TncPt grefarea ei e o oligofrenie are TndoielnicP.Uneori la oligofreni ot a are o serie de as ecte discordante, totuRi,TnsP stabilirea unui diagnostic de schiFofrenie grefatP are a fi o roblemP nereFolvatP. Perioada tardivP sau terminalP a schiFofreniei In schiFofrenie,ca Tn maMoritatea bolilor,e3istP osibilitea unor vindecPri s ontane,a unor o riri Tn evoluHie +du P unii ar fi vorba de rocente semnificative de 8@5G9W-.TotuRi Tn maMoritatea caFurilor evoluHia este trenantP,a ar e acest arcurs deteriorPri sau remisiuni defectuale,defecte care se ot manifesta Tn diferite feluri. ,iscul deteriorPrii creRte la schiFofren,cu fiecare nouP recPdere sau acutiFare a bolii.#onstantinescu vorbeRte Tn aceastP erioadP deficitarP de o im reciFie Ri neconturare, recum Ri de o Tnde Prtare de concret.%eRi schiFofrenia nu duce Tn mod necesar la deteriorare intelectualP,du P lungi erioade de evoluHie acientul dP im resia unei ustiiri intelectuale,Tn contrast uneori cu bunele reFultate Ri erformanHe rofesionale. TotuRi ca acitatea de efort este scPFutP iar rPceala Ri indiferenHe fac deteriorarea mai evidentP.(chiFofrenia croniciFatP chiar Tn erioda de remisie se manifestP rin li sP de tact,inca acitate de em atie,egoism,cu o oliteHe formalP,o sPrPcire e3 resivP. !ragmentele delirante sau halucinatorii ot fi negliMate sau ascunse de bolnavi,dar le accentuiaFP mai mult iFolarea.)ayer57ross semnaleaFP Tn aceastP erioadP stPri i ohondrice,de resive,stPri siho atoide de as ect aranoiac,anomalii se3uale +situaHii numite de autor Lvindecare cu defectL.Vari"ov +BEC9- distingeN B.remisiuni cu tablou siho atologic ati ic entru schiFofrenieX 8.remisiuni cu manifestPri siho atologice ro rii schiFofrenieiX G.stPri siho atoideX *stPFi evoluHia favorabilP este de A5@ ori mai frecventP.Un BEBG Yrae elin vorbea de BGW remisiuni du P rimul acces,deRi numeroRi bolnavi recPdeau ulterior.*stPFi doar B95B@W din caFuri mai au recPderi com arabile cu G95D9W din erioda Tn care sociotera ia nu intrase Tn arsenalul tera eutic al schiFofreniei.In schiFofrenie,subliniaFP Lehman +BEDC- e3istP @ osibilitPHiN 5vindecarea ermanentP Ri com letPX 5remisie com letP cu una sau mai multe recPderiX 5remisiune socialP cu defecte de ersonalitate,cu ca acitate de autonomie sau cu necesitate de rotecHie Ri de endenHPX 5croniciFare stabilPX 5deteriorare marcatPX %eteriorarea este aFi rarP dar cu tot tratamentul modern unele caFuri se croniciFeaFP Ri necesitP asistenHP socialP.EvoluHia nefavorabilP duce la degradarea sihicP.Yrae elin considera demenHierea dre t starea emanentP terminalP,demenHierea asemPnQndu5se cu aceea din P7P +lucru cu care 1leuler nu a fost de acord-.(5a vorbit de demenHa a aticP sau a ato5abulicP +7.6.#onstantinescu- caracteriFatP rin

incoerenHa gQndirii,tocirea afectivP Ri a atia dar cu li sa tulburPrilor de memorie,conservarea fondului de cunoRtinHe. Yrae elin considerP : forme de *16 stare terminalP +demenHa sim lP, halucinatorie, aranoidP, a aticP,manieristP,negativistP,neroadP- la care 1leuler va introduce Ri schiFofrenia faFicP. In aceastP eta P tabloul clinic al schiFofreniei ar mai cu rinde o serie de manifestPri catatonice.Ey considerP cP ar e3ista G ti uri de stPri terminaleN 5ti ul dominat de inerHieX 5ti ul dominat de incoerenHP ideo5verbalP +sau schiFofaFia- 5ti ul redominat de delirX Leonhard descrie Ri el Tn acest domeniu BA ti uri.Un reFent Tn maMoritatea caFurilor a ar remisiuni sociale cu defecte ale ersonalitPHii sau cu recPderi. In ceea ce rivesc defectele ersonalitPHii,acestea constau din reducerea atenHiei, iniHiativei,energiei,a rPs unsului emoHional.PacienHii a ar retraRi,timiFi,nu se TngriMesc,le scade iniHiativa Ri nivelul rofesional.Un aceastP situaHie,aratP Lehman,schiFofrenul defectual nu5Ri oate asuma nici o rPs undere,nu oate fi com etitiv,nu ot tolera resiunea tim ului.Ei sunt entru liniRte,rutinP, referP adesea munci monotone,munci de noa te,nu5Ri ot conduce ro ria gos odPrie,avQnd nevoie de su erviFare.Un alte caFuri,defectul este mai micNdiminuarea ca acitPHii de entuFiasm,li sa s ontaneitPHii, descreRterea iniHiativei,declinul imaginaHiei,fenomene care ot crea im resia cP totuRi individul oate funcHiona la nivel normal.#u @o de ani Tn urmP doar Tn 85AW din caFuri se utea vorbi de o vindecare com letP Ri ermanentP,Tn tim ce astPFi se vorbeRte de rocente de CG5D@W +Karris,Lehman,BEDC-.Lehman vorbeRte aFi de C9W remisiuni sociale,G9W handica aHi Ri doar B9W care necesitP s italiFare. Zi Tn domeniul a recierii stPrilor terminale Ri a remisiunilor schiFofrenie,studiul e idemiologiei este grevat de maniera largP Ri inconstantP de a une diagnosticul. Prognosticul Prognosticul schiFofreniei de inde de foarte mulHi factori.*stfel,formele de debut Tn co ilPrie,formele grefate e o ersonalitate schiFoidP sau cu o mare TncPrcPturP ereditarP,formele cu instalare Ri evoluHie lentP au un rognostic rost.%in contra formele cu debut acut au un rognostic mai bun.#u toate acestea ( iel +BECB- considerP cP MumPtate dintre bolnavi trebuiesc s italiFaHi iar Tn ceea ce riveRte cealaltP MumPtate,aceRtia s5ar Tm PrHi Tn G categoriiN B.o categorie cu afectarea sferei intelectuale Ri afectiveX 8.o categorie cu trPsPturi s oradice de e3centricitate, seudo siho aticeX G.o categorie care are evoluHie s re vindecareX TotuRi,noi considrPm cP acest tablou este astPFi mult mai favorabil,e3 erienHa noastrP ducQndu5ne la concluFia cP Tn caFul unui tratament corect a licat Ri Tn tim util,ameliorPrile com atibile cu activitatea socialP normalP ot mege QnP la C9W Ri numai o micP arte dintre acienHi vor rPmQne esionarii s italelor de sihiatrie. Un BEC8 (ommer Ri Omond lanseaFP formula LschiFofrenic surocid?L entru a se referi la acienHii s italiFaHi cronic. * ariHia neurole ticelor a fPcut ca @9W din caFuri sP oatP fi trataHi ambulatoriu dar A@W din caFuri acienHii trebuie mereu reinternaHi chiar Tn rimul an.#u actualele metode tera eutice bolnavii se amelioreaFP aFi Tn 895C9 de File.In ceea ce rivesc formele clinice,formele hebefrenice Ri sim le au rognosticul mai rost Tn tim ce formele catatonice au un rognostic mai bun.!amilia are de asemenea o mare im oortanHP Tn rognosticul schiFofreniei.%acP este vorba de o familie schiFofrenogenP, rognosticul este mai rost.*stfel Tntr5un conte3t de dominare,su ra rotecHie,mamP rigidP,tatP inactiv, evoluHia acientului va fi mai roastP.Tot de familie de inde maniera Tn care acientul ia tratamentul de TntreHinere,disci lina acestui tratament,a controalelor eriodice.Psihotera ia familialP,ti ul de clasP socialP din care face arte are un rol im ortant asu ra ti ului Ri gradului remisiunii.Zansele unor remisiuni s ontane sunt mai mari Tn rimii doi ani Ri ractic negliMabil du P @ ani.(5a s us,subliniaFP #urran Ri colab.cP dacP acientul s5a remis entru G ani,el va fi Tn siguranHP entru alHi D ani,dar remisiuna entru al treilea atac va fi im robabilP.6eurole ticele Ri alte TmbunPtPHiri tera eutice au schimbat TnsP Ri

*17 tabloul clinic.Pentru un bun rognostic este necesar un tratament recoce.E3istP dificultPHi Tn stabilirea gradelor de remisiune.6eurole ticele ot face ca multe sim tome sP n u mai fie erce tibile,Tn tim ce rocesul de baFP oate evolua.O recu erare socialP com letP este destul de dificilP,lucru de inFQnd Ri de atitudinea comunitPHii de a acce ta e acientul defectual,de cerinHele de braHe de muncP,unele as ecte legistative rivind boala sihicP. TotuRi graHie sociotera iei foarte mulHi schiFofreni cronici au PrPsit s italul de sihiatrie Tn ultimii B95B@ ani.TotuRi Ri aFi legea rognosticului rivind evoluHia favorabilP a formelor acute Ri rognosticul mai bun al schiFofreniilor asociate cu tulburPri afective rPmQn valabile Ri astPFi. Tratamentul ;orbind schematic ar e3ista G forme de tratament entru schiFofrenieN 5*sigurarea unui Lmediu tera euticL,metodP nes ecificP constQnd din metode de mani ulare a mediului,schimbPri Tn olitica de reabilitate Ri socialiFareX 5)etode sihotera eutice Ri sociotera ice care au schimbat Tn mare arte rognostricul actual al boliiX 5Tera iile somatice Ri Tn imul rQnd utiliFarea neurole ticilorX Internarea Tn s ital numai este astPFi obligatorie,chiar dacP este vorba de stadiul de debut al bolii.Un acest sens o mare im ortanHP o are schimbarea Tn maniera administrativP, Tn ceea ce riveRte abordarea schiFofreniei Ri mai ales a metodelor sociale Ri sihologice +mai ales Tn ceea ce riveRte mediul tera eutic-.Efectul s italiFPrii e termen lung Tn s italele clasice nu au adus reFultate decQt Tn credinHa celor care au racticat astfel de tera ie,nee3istQnd robe RtiinHifice care sP ateste ameliorPri notabile Tn acest conte3t +)osher Ri 7underson,BEDG-.Perioda de LincubaHieL,uneori de ani de File ar une roblema ,Tn ce mPsurP ar utea sP e3iste metode de revenHie Tn acest domeniu..Problema des PrHirii de o familie schiFofrenogenP este atractivP teoretic dar a roa e im osibil de luat Tn consideraHie Tn racticP.Posibilitatea socialiFPrii unor ersonalitPHi schiFoide, redis use,ar leda de asemenea Tn sensul revenHiei + rin creRterea numPrului de contacte sociale, sihotera ie de gru -.(e ararea,instituHionaliFarea ersoanelor redis use oate duce la regresiune Ri desorganiFare schiFoidP a ersonalitPHii.In acest cadru atogenetic intrP s italiFarea Tn s italele clasice sau aFile unde se creaFP iFolarea de societate, scPderea comunicPrii,a osibilitPHilor de TnvPHare Ri de desvoltarea a titudinilor, entru Tncadrarea Tn societate. Ideal tratamentul schiFofrenie trebuie sP Tncea P cQt mai recoce,dar Tn racticP acest lucru estegreu de realiFat +e3 erienHa noastrP ne demonstreaFP cP maMoritatea caFurilor vin la medic Tntre C luni Ri 85G ani,chiar cQnd este vorba de familii de intelectuali-.PacienHii urmeaFP tratamente em irice,sunt duRi la diferiHi s ecialiRti din alte domenii +endocrinologie,se3ologie,neurologie-.*lteori formalitPHile birocratice,a licate unor indiviFi fPrP conRtiinHa bolii,Ti face sP TntQrFie foarte mult reFentarea la sihiatru. B.Tratamentul somatic Un BEBG Yrae elin afirma cP LaRa cum roblemele esenHiale legate de cauFele demenHei recoce nu ne sunt cunoscute,nu ne utem gQndi Tn momentul de faHP nici la remedii Tm otriva acestor maladiiL.*ceastP oFiHie a rPmas tim de douP decenii neschimbatP.Intr5adevPr Tn schiFofrenie s5 au folosit cele mai variate Ri brutale metode de tratament,de la maRina rotatorie a secolului trecut, QnP la electroRoc sau cPmaRa de forHP chimicP a neurole ticelor.Toate rogresele obHinute Tn somatotera ie au rPmas de domeniul em iricului sau al tratamentului sim tomatic,legate de diferite i otetice mecanisme fiFio atologice.Tera ia schiFofeniei a stagnat QnP Tn BEG9 deoarece,aRa cum sublinia Ri Yrae elin se considera Tn mod greRit cP o boalP oate fi tratatP numai dacP i se cunoaRte cauFa,lucru infirmat de evoluHia tera euticii schiFofreniei din ultimile decenii Ri a oi e3tinsP Ri Tn domeniul altor maladii.Tera ia ocu aHionalP sau chiar sihotera ia din vechile stabilimente tratau mai degrabP aceste instituHii decQt e bolnavi.!a tul cP un anumit rocentaM de schiFofrenii se vindeca s ontan +du P ).1leuler chiar G9W- a dus ca statisticele rivind diferitele forme de tera ie Ri reFultatele obHinute sP fie mult TncPrcate,la care ar mai trebui sP adPugPm,ce TnHelegea un autor sau altul rin vindecarea

*18 schiFofreniei sau rin remisiunea ei.%in acest motiv se im une o atitudine criticP realP faHP de tratamentul somatic care sP contracareFe o timismul nefondat care luase un mare avQnt,mai ales du P a ariHia neurole ticelor. Toate tera iile din schiFofrenie,atunci cQnd au avut succes au fPcut e autorii lor sP5Ri construiascP Ri o ro rie teorie asu ra schiFofreniei, entru a avea o ideie asu ra situaHiei bolnavilor schiFofreni,anterior erei neurole ticelor,vom reda mai Mos soarta acestor bolnavi de la s italul (ocola din IaRi +1armac,BEGC-N B.%in numPrul de B8.@:B de bolnavi trataHi tim de G9 de ani +BE9C5BEGC-,B.A89 au fost demenHe recoce. 8.%urata medie de s italiFare era de E8C de File entru un bolnavX G.Un C:W din caFuri,bolnavii au intrat o singurP datP Tn s ital Ri au rPmas QnP la moarte.Un G8W au ieRit din s ital odatP, QnP la cinci oriX A.Un @8W din caFuri de la Tnce utul bolii Ri QnP la moartea acientului aceRtia au stat acasP Tntre B5C luni,Tn BCW Tntre 895A9 de luni,Tn B9W Tntre A5B9 aniX @.)ortalitatea a fost de AE,G8W du P G ani de boalP.Untre B5D ani de boalP a fost de :B,G:W. C.%in 8D9 de decese Tn anul BEGA,au fost 8@ de decese cu demenHP recoce iar Tn condiHiile rPFboiului din BEBC5B: a fost decimaHi GOA dintre bolnavi. *vQnd Tn vedere aceastP viFiune utem s une cP Tn ultimele 85G decenii,Tn domeniul tratamentului schiFofreniei s5au fPcut Tntr5adevPr rogrese enorme,care au schimbat ur Ri sim lu faHa sihiatriei.#ongresul de la \urich din BE@D a fPcut un rim as s re o sinteFP somato5 sihotera euticP a schiFofreniei,deoarece a trata schiFofrenia unilateral era o mare greRealP,la care Tn ultimele decenii s5a mai adPugat Ri revoluHia sociologicP din domeniul tera iei schiFofreniei.#once Hiile moderne rivind schiFofrenia PrPsesc tot mai mult ideile rivind cauFele somatice ale schiFofreniei Tn favoarea unor conce Hii multicauFale.Insulina,EZ,neurole ticele nu sunt tratamente s ecifice schiFofreniei, e baFa cProra sP se creieFe o teorie etiologicP a bolii. Tratamentul medicamentos.Prescrierea unui tratament medicamentos trebuie sP HinP seama de numeroase indicaHii Ri contraindicaHii.!ormula lui Kollister +BED@- Ldrogul otrivit la bolnavul otrivitL este im ortantP dar din nefericire em iricul este foarte rPs Qndit.Un as Tnainte s5a fPcut rin metodele de doFare sanghinP a substanHelor fenotiaFinice,valoarea sanghinP fiind TnsP Ri Tn funcHie de alHi factori,Tn afara calitPHii medicamentului.(tabilirea doFelor este o roblemP foarte im ortantP.E3istP artiFani ai doFelor mici sau moderate, recum Ri a doFelor mari.%u P #lar" +BED8-,Goo mgr. fenotiaFinP dP acelaRi efect ca C99 de mgr.dar cu efecte secundare mai mici.#o iii +sub B9 ani- ar rPs unde numai la doFe mari Tn tim ce ersoanele mai vQrstnice rPs und la doFe mai mici +sub 8@9 mgr.OFi-,efectul lui 7allant ar fi dat de inhibiHia substanHei reticulare meFencefalice,la scPderea otenHialului evocat local.Problema alegerii drogului Ri a doFei necesitP du P )osher Ri 7underson +BEDG- sP se rPs undP la urmPtoarele roblemeNcum va reacHiona acientul la drog,cum se oate reFice acest rPs uns,frecvenHa efectelor negative,cum se trateaFP aceste efecte negative,care este avantaMul Ri desavantaMul tratamentului. %rogurile moderne au adus beneficii im ortante Tn tratamentul schiFofreniei.Un mod obiRnuit Tn acest domeniu se utiliFeaFP urmPtoarele gru e de droguriN B.7ru ul antagoniRtilor rece torilor do aminei +fenotiaFine, butirofenone, ris ole t, flufenaFinP-,cu rol im ortant, entru controlul e3citaHiei,agitaHiei Ri tulburPrilor de gQndireX 8.#loFa ina G.7ru ul benFodiaFe inelorX A.#arbamaFe ineleX @.*ntide resivele entru ridicarea dis oFiHiei,a stPrii de alertP Ri interesX C.Litiu *19 *ceste gru uri de droguri se folosesc deobicei Tn combinaHii,uneori la acestea adPugQndu5se Ri electroRocurile.7ru ul anatagoniRtilor rece torilor do aminici se utiliFeaFP entru erioade Tndelungate,Tn tim ce celelalte gru uri se utiliFeaFP entru erioade mai scurte. Prin chimiotera ie se modificP sim tomele Ri rin aceasta ersonalitatea,transformQndu5se astfel relaHia sihologicP,inclusiv relaHia schiFofrenului cu cei din Mur,cu mediul sPu, micRorQndu5se

autismul Ri angoasa rofundP. Proiectul tera eutic,aratP Lem i&ere Ri colaboratorii +BED:-,trebuie definit Ri e3 licat acientului Ri anturaMului acestuia,luQnd Tn consideraHie urmPtoareleNcondiHiile Tn care se va organiFa relaHiile cu acientul,intervenHia eventualP a sihotera iei,efectul tera eutic s erat,locul de TngriMire,o ortunitatea orientPrii Ri momentul orientPrii s re sociotera ie sau alte structuri instituHionale.)odalitPHile tera eutice vor diferi Tn funcHie de schiFofrenie + roductivP,acutP,cu fenomene timice sau an3ioase sau din contra cu sim tome defectuale, a aragmatism,disociere etc-. Prima roblemP care se une este aceea a alegerii neurole ticului,Tn acest sens cea mai mare im ortanHP o are e3 erienHa ersonalP a medicului.#ura de neurole tice este elementul central al tratamentului chimiotera ic.Ea este sistematiFatP de %a #osta Ri T Toma +BE:8- ca trecQnd rin cQteva faFeN B.!aFa de creRtere tre tatP a doFelor sau faFa de atac,cu creRterea rogresivP a doFei, entru a obHine controlul asu ra sim tomelor.(edarea ra idP se face cu neurole tice sedative +clor romaFin,levome romaFin,tioridaFin etc-,la care se adaugP neurole tice incisive +halo eridol,maMe til etc-.*utorii subliniaFP cP toHi agenHii neurole tici au eficienHP tera euticP egalP cu a clor romaFinei,ceea ce atrage atenHia asu ra unui mecanism comun de acHiune+diferenHele e3istQnd Tn ceea ce rivesc efectele adverse-.Problema esenHialP constP mai mult Tn doFa o timP decQt Tn aceea a unui neurole tic selectiv.!aFa de atac dureaFP Tntre G5: File. 8.!aFa de menHinere Tn latou a doFei neurole tice sau faFa tera iei ro riuFise,Tn care se urmPreRte efectul tera eutic Ri tratamentul efectelor adverse.Un aceastP faFP se ot utiliFa atQt calea arenteralP cQt Ri cea oralP.%urata tratamentului este variabilP Ri ea de inde de obHinerea efectului tera eutic dorit. G.!aFa tratamentului de TntreHinere care oate dura Ri ani de File Ri Tn care se recurge,mai ales la forme retard sau de ot,tratamentul fPcQndu5se Tn s ital sau Tn ambulatoriu. (tabilirea doFei este roblema esenHialP Ri,din e3 erienHa noastrP ni s5a dovedit cP aceasta nu se oate face decQt rin tatonaM, rin mPrirea rogresivP a doFelor QnP la limita de su ortabilitate Ri efecte secundare su ortabile. In clinicP,aratP #urran Ri colab.,drogurile utiliFate ot fi considerate din trei uncte de vedereNmai sedative,mai uHin sedative Ri medicamente de ot.%rogurile mai sedative se utiliFeaFP cQnd acientul este Tn stare de an3ietate,cQnd are halucinaHii sau otenHial agresiv.!enotiaFinele sunt cele mai utiliFate dintre neurole tice + entru agitaHie,tensiune sihicP,im ulsivitate,agresivitate,reacHii aranoide- Un rol im ortant Tl are tratamentul ambulator sau Tn erioda de ostcurP.%oFele stabilite ambulator trebui sP fie cQt mai mici, entru ca individul sP oatP desfPRura Ri o anumitP activitate.Orele de administrare sunt im ortante +sedativele se vor administra mai ales seara-. Un a ort im ortant +du P unii a doua revoluHie Tn tera ia schiFofreniei- l5a constituit utiliFarea medicamentelor de ot.%eRi calitativ nu este vorba de gru e noi de droguri,aceste medicamente graHie reForbHiei lente +care Hine de substanHa Tn care este diFolvat drogul- asigurP acientului o doFP constantP de neurole tic e erioade de cQteva sP tPmQni,Ri aceasta doar rintr5o singurP administrare.*ceste fenomen asigurP un tratament ambulatoriu corect Ri e lungP duratP,cu efecte secundare minime.Tratamentele de ot dureaFP G5@ ani de la ultima recPdere a bolii.6otPm dintre cele mai utiliFateN fluan3olul, lyogenul5de ot,modecatul Ri Tn ultima vreme haldolul de ot.Prin organiFarea unor servicii de ostcurP,a gratuitPHii tratamentului se *1: oate asigura un tratament somatic cores unFPtor schiFofreniilor Ri Tn combinaHie cu celelalte metode de tratament,o creRtere foarte mare a recu erPrilor bolnavilor. In cele ce urmeaFP vom reFenta mai e larg rinci alele gru e de medicamente utiliFate Tn schiFofrenie. Princi alele gru e de droguri utiliFate B.*ntagoniRtii rece torilor do aminei5#u rinde G anti sihotice ca de serieNtioridaFinul sau melerilul,haldolul,clor romaFina.,la care se adaugP trifluo eraFinul sau stelaFinul,tio thi3ene+navane-,flufenaFine+ roli3in-. !enotiaFinele au fost desco erite de 1ernthsen,B::G,ca o alternativP la re ararea albastrului de metilen,au fost utiliFate Ri ca

antihelmintic. ,eser ina deRi nu este un antagonist a rece torilor do aminici se discutP aici entru cP a fost rimul anti sihotic. *ntagoniRtii rece torilor do aminei cu rind mai multe gru e dintre care cele mai im ortante suntNfenotiaFine, i eriFine,tio3antene,butirofenone etc. I oteFa do aminicP,a blocPrii rece torilor,este o teorie originalP,doFele de halo eridol sau clor romaFinP cresc nivelul de metaboliHi G5metho3ytryamine Ri nore inefrine Tn tot creierul.*ceastP relaHie dintre blocarea rece torilor do aminici Ri otenHa anti sihoticP Tn schiFofrenie este totuRi incertP.TotuRi modificPrile Tn dinamica do aminei rPmQn mecanismul maMor ro us Tn acHiunea anti sihoticP. IndicaHii tera euticeNe isoade sihotice acute,tulburPri ale dis oFiHiei+mania,de resia de intensitate sihoticP-,tulburPri schiFofreniforme,delirul Ri halucinaHiile, ersonalitPHile borderline,tulburPrile mintale din oligofrenii,tulburPrile im ulsurilor+violenHP,agitaHie-. EfectesecundareNagranulocitoFP,fenomenele e3tra iramidale,distonia acutP,rigiditate, tremor,bradi"ineFie,a"atiFie,sindromul neurole tic malign,dis"ineFia tardivP,efecte cardiace,moarte rin o rirea bruscP a inimii,hi otensiune ortostaticP,tulburPri he atice, tulburPri ale ielii,tulburPri se3uale,im otenHP,anorgasmia,descreRterea libidoului, ria ism,tulburPri ale eMaculPrii,tulburPri ale reglPrii termice. #lordelaFin+aminaFin, chloraFin, largactil, mega hen, hlegomaFin, thoraFin, ro a henil-,draMeuri de 8@ mgr.,cu acHiune anti sihotic5sedativP,antivomitivP, (im aticoliticP,alfa blocantP Ri inhibitor5sim aticP centralP anticolinergicP, otenHeaFP anesteFicele. IndicaHiiNschiFofrenie,manie, sihoFe involutive,vomP de diferite cauFe,sughiH,dermatoFe ruriginoase, %oFa5D@5@oo mgr,Tn sihoFe,8@5@o mgr ca vomitiv. ,eacHii adverseNsedare,diminuarea erformanHelor sihomotorii,,somnolenHP, otenHeaFP efectul alcoolului,tulburPri de vedere,uscPciunea gurii,consti aHie,greutate Tn micHiune, tahicardie,hi otensiune ortostaticP,im otenHP,frigiditate,creRtere Tn greutate, ar"insonism, dermatite,fotosensibiliFare,agranulocitoFP,icter,rar sindrom neurole tic maMor. #ontraindicaHiiNTn stPri comatoase,into3icaHii acute barbiturice,cu alcool,o iacee,he atitP, leuco enie,glaucom cu unghi Tngust, rudenHP la hi otensivi,*(#,cardiaci,se va evita alcoolul,nu se asociaFP cu levodo a,bromocri tinP, Levome romaFina5com rimate a 8@ mgr. sau 8 mgr.,inMecHii a 8@ mgr.*cHioneaFP ca un neurole tic fenotiaFinic,anti sihotic,cu acHiune sedativP,sim aticoliticP,alfa blocantP Ri inhibitoare sim aticP centralP,anticolinergicP. IndicaHiiNTn schiFofrenie,stPri de resive,manie,agitaHie,stPri confuFive,delirium tremens, tulburPri de com ortament din e ile sie sau oligofrenie,nevroFe,sindrom siho5vegetativ, (e administreaFP Tn doFe de 8oo5Goo mgr e Fi,doFa de TntreHinere fiind de 8@5B99 mgr e Fi,88@ mgr tentru sindroamele siho5vegetative. ,eacHiile adverse Ri contraindicaHii ca la clordelaFin+oboseala Ri somnolenHa sunt frecvente,hi otensiune ortostaticP,uneori QnP la cola s,uscPciune a gurii,tahicardie, oate duce Ri la agranulocitoFP-. **1 Tisercin5este tot levome romaFinP.Este indicat Tn stPrile de agitaHie, confuFie, schiFofrenie,delir. PosologieN8@58@9 mgr Tn sihoFe,B8,@5B99 mgr. Tn nevroFe. 6eule til+aole t, erciaFine, ro erciaFine-5(oluHie l mgr e icPturP,ca sule de B9 mgr.6eurole tic fenotiaFinic,cu ro rietPHi sedative,anti sihotice,analgeFice , antiemetice,sim atolitice,antiserotoninice,slab antihistaminic. IndicaHiiNtulburPri de com ortament,Tn e ile sie,traumatisme craniene, tulburPri de involuHie,nevroFe,schiFofrenie, sihoFe acute. %oFele entru tulburPrile de com ortament sunt de @5B9 mgr e Fi,cu creRtere rogresivP la A9C9 mgr e Fi,la bPtrQni la Tnce ut 8mgr a oi se creRte la B@ mgr. e Fi,Tn sihoFe @95Co mgr r Fi. O,*P+ imoFide,antalon,o iran-,com rimate a B mgr sau A mgr.Este neurole tic derivat din difenilbutil i eridinP,anti sihotic activ,cu ro rietPHi an3iolitice,durata efectului ermite luarea unui singur com rimat e Fi. IndicaHiiNschiFofrenia

acutP Ri cronicP, sihoFe aranoide,hi ocondrice,manie,hi omanie. %oFele se administreaFP oral,Tn formele acute,89 mgr e Fi,se ot creRte la C9 mgr e Fi, entru revenirea recPderilor,cQte : mgr e Fi,se aMusteaFP Tntre 858o mgr e Fi. ,eacHii adverseNobosealP,somnolenHP,insomnie,tulburPri digestive,rar tulburPri e3tra iramidale. #ontraindicaHiiNinto3icaHii acute cu alcool,alte de rimante centrale, stPri de resive, sarcinP,alP tare, rudenHP la e ile tici,sau Tn situaHii Tn care sunt favoriFate convulsiile, traumatismele craniene,abstineHa faHP de alcool. TioridaFin5draMeuri de @ Ri @9 de mgr.Este un neurole tic sedativ, fenotiaFinic, anti sihotic,cu acHiune sedativP intensP,anticolinergic Ri sim aticolitic. IndicaHiiNschiFofrenia,manie,alte sihoFe,mai ales cQnd e3istP agitaHie Ri an3ietate,Tn nevroFe,sau unde e3istP an3ietate,insomnie ,agitaHie,tulb.com ortament la co ii %oFele se situiaFP TntreB995C99 mgrOFi,fracHionat,la mese. ,eacHii adverse Ri contraindicaHii ca Ri la clordelaFin,frecvent hi otensiunea ortostaticP, inhibarea eMaculPrii,tulburPri de vedere,uscPciunea gurii,aritmii,doFe mari tim Tndelungat ot o acifia corneea, ot a are leuco enia sau agranulocitoFa. Kalo eridol decanoat5fiole5Este un neurole tic de lungP durtP,cu utiliFare e3clusivP i.m.Efectul tera eutic al doFei utiliFate se e3tinde e durata a A sP tPmQni.6ivelul lasmatic stabiliFat se obHine Tn 85G luni. #om oFiHiaNo fiolP de l ml conHine @o mgr halo eridol. IndicaHiiNtratamentul de TntreHinere a schiFofreniei cronice, dacP se dovedeRte cP tratamentul cu halo eridolul obiRnuit este eficient.(e Tnce e cu cel obiRnuit Ri se continuP cu de ot. #ontraindicaHiiNtulburPrile e3tra iramidale,de resii,into3icaHiile acute cu alcool,cu medicamente hi no5analgeFice sau sihotro e,come,sarcinP,alP tare,alergie. *dministrareNi.m. Tn Fona gluteialP,calculul doFei se va face e baFa doFei administrate iniHial oral cu halo eridol obiRnuit.La Tnce ut, la A sP tPmTni, de lo5l@ ori doFa oralP FilnicP,dar doFa de Tnce ut nu va fi este loo mgr.Uneori se oate face mai des.In funcHie de reFultFat doFa se oate creRte tre tat cu @o mgr QnP la atingerea efectului dorit.#a doFP de menHinere de 8o de ori doFa FilnicP se recomandP inMecHii odatP e lunP.%oFa se individualiFeaFP Ri Tn funcHie de starea bolnavului.La cei Tn vTrstP, B8,@58@ mgr e lunP Ri se creRte Tn funcHie de rPs unsul acientului. Efectele secundareN ot a are efecte e3tra iramidale,dis"ineFie tardivP,sindromul neurole tic malign+se Tntru e tratamentul Ri se dP un antagonist de do a-, obosealP, sedare, de resie,somnolenHP,confuFie,criFe e ile tice,dureri gastro5intestinale,tulburPri circulatorii Ri de ritm agaranulocitoFP,trombocito enie. InteracHiuni medicamentoaseNcreRte efectul de resanHilor (6# ca alcoolul, hi noticele, sedativele,analgeFicele maMore,reduce efectul anti ar"insonienelor.InhibP metabolismul antide resivelor triciclice,crescTndu5le efectul lasmatic Ri to3icitatea.#u litiul oate da efecte neuroto3ice Ri dacP a ar, tratamentul trebuie Tntreru t. *** PrecauHiiN oate creRte efectul de resanHilor (6# cauFTnd de resia res iratorie,se iau Tn considerare mai ales acienHii Tn vTrstP5%acP acientul a fost tratat cu un sedativ neurole tic Tnainte,acesta va fi Tntreru t gradat.*tenHie la e ile tici,la cei cu tulburPri he atice,thyro3ina creRte to3icitatea halo eridolului decanoat.%acP este sihoFP Ri de resie se va asocia cu un antide resiv.Tratamentul anti ar"insonian se va continua cTteva sP tPmTni du P ultima inMecHie cu halo eridol5decanoat. In rima faFP a tratamentului acienHii sunt reveniHi sP nu facP activitPHi ce solicitP atenHie deosebitP5Roferie5,nu se consumP alcool. (u radoFarea duce la reacHii e3tra iramidale severe,hi otensiune,sedare,uneori KT*,hi otensiune,aritmie,stare de Roc.6u e3istP antidot s ecific la su radoFPri,se trateaFP sim tomele a Prute. ,is ole t5Este un anti sihotic modern,a arHinTnd unei clase de agenHi anti sihotici, derivaHi de benFiso3aFol.(e gPseRte ca tablete de l,8,G Ri A mgr. Pro rietPHiN,is eridona este un antagonist monoaminergic revPFut cu ro rietPHi unice. *re o mare afinitate entru rece torii serotoninergici Ri

do aminergici.(e leagP Ri de rece torii alfa B adrenergici Ri alfa 8 adrenergici..6u are afinitPHi entru rece torii colinergici. IdicaHiiNEste indicat Tn tratamentul schiFofreniei acute Ri cronice,inclusiv Tn rimul e isod, recum Ri Tn alte stPri sihotice,cu sim tome oFitive,halucinaHii , delir, ostilitate, sus iciune.*tenuiaFP Ri sim tomele negative,a latiFarea afectivP,TnstrPinarea socialP, retragerea emoHionalP,vocabularul redus.*tenuiaFP Ri fenomenele afective, de resia, vinovPHia,an3ietatea,asociate schiFofreniei.Este indicat Ri Tn tera ia e termen lung la schiFofrenia cronicP. PrecauHiiN fiind alfa blocant oate da hi otensiune ,se administreaFP cu rudenHP la bolnavii cardiovasculari.!iind antido aminic oate da o dis"ineFie tardivP.,is ole tul dP uHine tulburPri e3tra iramidale com arativ cu alte neurole tice,dar oate a are sindromul neurole tic malign.In astfel de situaHii se diminuiaFP doFa la MumPtate.PrudenHP la ar"insonieni,la acienHi e ile tici. 6u se Rtie mult des re interferenHe dar e bine sP nu sP se asocieFe cu alte substanHe cu acHiune centralP.#arbamaFe ina Ti diminua nivelul lasmatic.!enotiaFinele, antide resivele triciclice Ri cTteva beta blocante cresc doFa lassmatica de ris ole t.6u se utiliFeaFP in sarcinP,la Roferi,la cei care trebuie sP aibP o atenHie mare. PosologiaN%acP este osibil sP se facP o trecere gradatP de la alt neurole tic sau sP se treacP gradat la un neurole tic de ot,eventual folosind data urmPtoarei administrPri. La adulHi se administreaFP o datP sau de douP ori e Fi,trebuie sP aMungP gradat la C mgr e Fi Tn tim de G File,du P G File se oate Hine la C mgr sau se oate da doFa otrivitP5 TnP la A5: mgr e Fi.%oFele de este B9 mgr nu s5au dovedit su erioare faHP de cele mici.%acP e nevoie de sedare se oate da Tm reunP cu ris ole tul o benFodiaFe inP. La vTrstnici5se Tnce e cu MumPttate de mgr., de 8 ori e Fi Ri se aMusteaFP la l58 mgr e Fi Li seRte e3 erienHa la co ii sub l@ ani. !luan3olul5decanoat5 este flu enti3ol decanoat,l ml conHine 8o sau B99 mgr. 5!luan3ol de ot este un derivat de tio3antene cu efect anti sihotic Ri an3iolitic5anti sihotic rin blocarea rece torilor do aminici.E s ecial entru tratamentul sihoticilor cronici,mai ales entru halucinaHii,delir.PTnP la loo mgr la 8 sP tPmQni nu este sedativ,dar la doFe mari este.Este Ri antiautistic Ri activator,creRte dis oFiHia,combate a atia,de resia,retragerea5 acientul devine mai comunicativ Ri mai sociabil.Previne recPderile sihotice. IndicaHiiNschiFofrenia Ri sihoFele Tnrudite la care a ar halucinaHii,delir,a atie, retragere. #ontraindicaHiiNalcoolismul acut,into3.barbituricP. Efecte adverseN(indroame e3tra iramidale care se combat cu anti ar"insoniene,insomnie trecPtoare,se administreaFP cu griMP la cei cu convulsii,cu boli he atice avansate,boli de inimP, e termen lung se monitoriFeaFP.6u se dP Tn sarcinP .6u se asociaFP cu alcool,barbiturice. **3 %oFaMulNinMecHii i.m.,intervalul dintre inMecHii fiind hotPrTt de tera eut+8o5Ao mgr la85A sP tPmTni,dacP e nevoie de mai mult,se fac fiole de B99 mgr la 85A sP tPmQni-. (u radoFaMul duce laNsomnolenHP,comP,sindroame e3tra iramidale, convulsii, hi otensiune,Roc,hi o sau hi ertermie.(e face tratament sim tomatic sau su ortiv. (indromul neurole tic malign e rar dar fatal.(e sisteaFP imediat tratamentul Ri tratament su ortiv+are hi ertermie,rigiditate muscularP,tulb.conRtiinHP,labilitatea T*,tahicardie-Un cursul tratamentului nu va conduce automobilul. )oditen retard5Este flu henaFinP oenanthate,are acHiune relungitP se inMecteaFP i.m. rofund la lA File. IndicaHia este sinonimP cu aceea a neurole ticelor maMore #ontraindicaHiiN1oala lui Par"inson,hemi legie,glaucom, orfirie.6u se facela bPtrTnii taraHi sau la organici gravi. Efecte secundare5 ar"insonism,somnolenHP. PosologieNindividualiFat5tratamentul iniHial trebuie sP Tncea P Tn s ital cu su raveghere strictP. 8.#LO\*PI6ENLe one3,le ote3,cloraFil,cloFaril beste rimul agent anti sihotic cu efect e3tra iramidal minim.In BED@ s5a vPFut tendinHa lui de a da agranulocitoFP mai mult ca alte neurole tice. Este mai eficient ca alte neurole tice,la acienHii cu sim tome reFistente,sau care nu ot tolera ale neurole tice.(e administreaFP numai oral,Tn 8 ore se atinge ma3imum de nivel

lasmatic.Este un drog anti sihotic ati ic din cauFa rofilului clinic Ri biologic,nu dP tulburPri e3tra iramidale.1locheaFP rece torii %8 legat de teoria cP schiFofrenia este datP de creRterea activitPHii do aminei. Eficacitatea tratamentuluiNe mult mai eficientP decPt drogurile convenHionale E3istP G categorii de schiFofrenie care candideaFP entru cloFa inPNB.cu sim tome severe Ri cu rPs uns slab la neurole ticele convenHionale.8.PacienHi cu dis"ineFie tardivP severP.G.#ei cu fenomene mari e3tra iramidale, la doFe obiRnuite ale altor neurole tice. Un numnPr de indicaHii rivesc schiFofreniile schiFoafective,unde ar fi eficientP. PrecauHiiNagranulocitoFa+nu se administreaFP sub G@99Omm cub,dar B58W din acienHi desvoltP agranulocitoFP mare-.TotuRi agranulocitoFa mare este o situaHie fatalP ce necesitP imediat atenHie.)ai a arNsialoree,tahicardie+ ro rietPHile vagolitice,hi otensiune,dar doFa sub 8@ mgr.reduce riscul-,efecte anticolinergice eriferice,tulb.ale tem eraturii +hi ertermia mai ales Tn rimele G sP tPmQni-,creRtere Tn greutate,tulburPri gastro5intesinale+consti aHie,retenHie,eFitare la urinare,enureFis-. (indromul neurole tic malign foarte rar,modificP EE7 Ri ot a are criFe e ile tice +mai ales doFe este @oo mgr-.(edarea este un frecvent efect secundar,dar marea doFP o vom da seara.6u sunt date de risc la sarcinP Ri lactaHie. %oFaMul se Tnce e cu B8,@58@ mgr,creRtem cu 8@ mgr. du P B5G File,limita fiind datP de sedare Ri hi otensiune,iar o doFP de 8@95A@9 mgr oate fi adecvatP+ este C99 mgr rar indicatP-.%urata tratamentului este de C sP tPmQni sau mai uHin. Unii considerP medicamentul foarte eficient Tn sim tomele negative ale schiFofreniei , resu unQnd cP este serotonergic,noradrenergic.ProFacul Ri ac.val ronic cresc metabolismul cloFa inei. #om oFiHieN cloFa ina tablete de loo mgr,fiole @o mgr. G.1enFodiaFe inele.(unt dintre cele mai efective Ri de siguranHP tratamente din sihiatrie,ele au Tnlocuit, ractic,barbituricele,cloral hidratul,me robamatul etc. #himic structura constP din inele de benFen Ri diaFe inP..*bsorbHia la toate formele este ra idP Ri a roa e totalP,se distribuie Tn tot cor ul,inclusiv Tn snc +sistemul limbic, talamus,l.c.r.-.*cHiunea de duratP se mai datoreaFP Ri solubilitPHii lor Tn li ide,creierul fiind cu multe li o roteine.#u e3ce Hii minore se eliminP rin ficat. Pot a are efecte secundare cum ar fiNata3ia,disartria,desorientarea +mai ales bPtrQnii sunt **4 sensibili la ata3ie-.* are uneori cefalee,vertiM,tulburPri de vedere,coRmaruri,la co im ulsivi oate creRte desinhibiHia com ortamentului.Uneori oate a are o amneFie anterogradP. Efectele secundare nu sunt semnificative,uneori oate chiar ameleora o serie de tulburPri sihosomatice + ulsul la tahicardici,gastrointestinal amelioreaFP o serie de tulburPri funcHionale-.La nivelul a aratului urinar oate da uneori incontenenHP sau sP agraveFe una ree3istentP.!uncHiile se3uale ot scPdea,nu oate susHine erecHia, acientul oate deveni anorgasmic.)ai rar obosealP muscularP,trans iraHii,tulb.sanghine.InMectat i.v. oate da flebite. IndicaHii tera euticeNan3iolitic im ortant,mai ales inMectabil i.m. sau i.v. iar Tn ceea ce rivesc insomniile a dislocat barbituricele.La obeFi,cirotici se va utiliFa cu atenHie,la fel la bPtrQni,mai ales la aceia care rimesc de resanHi ai s.n.c.(5au ra ortat Ri unele morHi subite,uneori oatr agrava o de resie.)area roblemP este abuFul,mai ales la an3ioRi +A@W dintre de endenHii chimici sunt cu benFodiaFe ine-.Insomnia rimarP se trateaFP cu benFodiaFe ine,dar nu mai mult de 85G sP t. O rirea benFodiaFe inelor ot determinaNB.creRterea intensitPHii fenomenelor an3ioase.8.*3ietatea mPritP oate cere doFe mai mari.G.%e endenHa creiaFP noi sim tome, e care nu le5a mai avut. (emnele de de endenHP ot fiNhalucinaHii viFuale,auditive,lacrimare,congestie nasalP,rinite,fotofobii,hi eracusie, sihoFe,mioclonii,cram e,diaree,criFe e ile tice.*ceste sim tome ot dura mult +luni-.%eRi este o com licaHie serioasP,de endenHa este rarP. )edicamentele de resante scad efectul benFodiaFe inelor. Poate otenHa efectul unor droguri caNalcoolul,barbituricile,antide resivele,antie ile ticelor. 1enFodiaFe inele se utiliFeaFP Tn

tratamentul an3ietPHii,de resiei an3ioase,a criFelor de e ile sie,agitaHiei.Poate accentua criFele convulsivante Tn e ile sie dacP nu sunt TnsoHite de medicamente anticonvulsivante + e care Tn schimb le otenHeaFP-. #unoRtinHele actuale im licP rece tori s ecifici benFodiaFe inici legaHi de 7*1*rece tori,benFodiaFe inele mPresc acHiunea 7*1*,inhibitorul maMor neurotransmiHPtor Tn creier. %oFele oscileaFP Tn funcHie de diferitele medicamente benFodiaFe inice,aRa cum vom vedea mai Mos. *l raFolanul sau 3ana3,tablete de B Ri 8 mgr.Este utiliFat Tn atacuri de anicP.%oFa medie 9,@5B9 mgrOFi #lordiaFe o3id sau librium,tabl.@5B9 mgr Ri de 8@ mgr.,fiole de B99 mgr. %oFa este deB95B@9 mgrOFi Tn G5A re riFe.Pentru de endenHa de alcool se dP B99 mgr. Ri se oate creRte la G99 mgr Tn 8A ore.(e oate administra i.v.Tn aceleaRi doFe.Este mai uHin folosit Tn an3ietate Ri mai mult Tn de endenHa de alcool. #lonaFe amul sau "lono in,tabl de 9,@,B,8 mgr,doFaMul uFual fiind de B5C mgr e Fi.Este folosit Tn criFe de anicP Ri fobie socialP. KalaFe am + a3i am-,tbl.89 Ri A9 mgr.%oFaMul uFual C95BC9 mgrOFi de inFQnd de severitatea an3ietPHii. O3aFe amul sau sera35serestra5#a sule deB9,B@,GO mgr.,tbl.de B@ mgr., entru uF geriatric B9,B@,G9 mgr tabl.Ri ca sule. %oFaMul uFual Go5B8o mgr dat Tn G re riFe.La bPtrQni se Tnce e cu Bo58o mgr Ri secreRte Progresiv.Pentru de endenHa de alcool,B8o mgr. #om arat cu diaFe amul e mai uHin solubil Tn li ide,deci cu un debut de acHiune mai lent dar mai lung ca termen de acHiune.(e dP Tn an3ietate,an3ietatea din de resii,Tn reacHia acutP de de endenHP la alcool.#a Ri loraFe amul este benFodiaFe ina de selecHie Tn geriatrieN an3ietate,agitaHie,iritabilitatea an3ioasP. (erestra5@o mgr are @o mgr o3aFe am,fiind tot o benFodiaFe inP. *tivan5loraFe am5 Tabl.9,@,B,8 mgr.,inM.i.m. sau i.v.58 sau A mgr.Oml. %oFaMul uFual C mgr. Tn G ture.55TrateaFP insomnia asociatP cu an3ietatea. **5 Este utiliFat Tn an3ietatea generaliFatP,de endenHa de alcool,,criFe anicP,adMuvant Tn manie.#a Ri la alte benFodiaFe ine la bPtrQni doFa se reduce la MumPtate. #entra35 raFe am5#a sule @,B9,89 mgr5doFa medie Go mgr +Tntre 8o5Co mgr-.Este similar cu o3aFe amul.(e dP Tn an3ietate,de resie asociatP cu an3ietate,de endenHP de alcool, Ri ca Ri o3aFe amul Tn geriatrie entru an3ietate,agitaHie,iritabilitate an3ioasP.E mai uHin utuiliFat ca hi notic Tn insomnie #loraFe ate+Tran3ene-,tbl.G,D@5D,@5B@ mgr.%oFaMul uFual B@5C9 mgr,Tn funcHie de severitate an3ietPHii.%oFe mai mici la bPtrQni.Pentru alcoolici doFe mari de E9 mgr %iaFe am +valium-5 c r.8,@,B9 mgr,fiole de B9 mgr5TranchiliFant miorela3ant Ri anticonvulsivant,antis astic uterin. IndicaHii5stPri de tensiune,neliniRte,agitaHie,labilitatea emoHionalP,tulburPri neurovegetative,boli sihosomatice,tulburPri de com ortament la alcoolicii cronici, siho atiFaHi,sindromul acut de abstinenHP la alcool,tulburPri de com ortament la e ile tici,accese e ile tice,contracHii ale musculaturii striate de naturP refle3P. *dministrare58,@,B9 mgr. de 85A ori e Fi,inMectabil 8o mgr., se oate re eta la G5A ore. ,eacHii adverse constau frecvent Tn somnolenHP,ameHealP,rar cefalee sau convulsii, confuFie,diFartrie, tulburPri de vedere, hi otensiune, greaHP, consti aHie, greutPHi Tn micHiune,modificPri ale libidoului eru Hii cutanate,rar leuco enie, rin administrare TndelungatP,de endenHP,inMecHii i.v., mai ales la bPtrTni unde oate a are a nee sau sinco P cardiacP. #ontraindicaHiiNalergie,miastenie gravP,Roc,comP,into3icaHii acute cu alcool,alte de rimante centrale,glaucom,sarcina Tn rimul trimestru , rudenHP Ri doFe mici la bPtrTni,la cei cu stare generalP alteratP,insuficienHP renalP,he aticP.6u se administreaFP la Roferi. PotenHeaFP alcoolul,analgeFicele,o oidele Ri alte de rimante centrale,nu se adm cu I)*O sau alte antide resive.!orma inMectabilP nu se asociaFP cu alte medicamente Ri nu se une Tn soluHii erfuFabile hi otensiune,nu trebuie combinat cu alcoolului A.#arbamaFe inaNneurotro 5retard5 #arbamaFe ina+tegretolul- este o iminostilbestene,drog cu o structurP similarP cu antide resivele triciclice +imi ramina sau tofranilul-.Este absorbit Tncet Tn stomah Ri metaboliFat Tn ficat.Efectul anticonvulsivant este imediat. In su radoFe oate da fenomene caNstu oare,comP,tahicardie,hi o

sau hi ertensiune,hi otermie etc.*re influenHP micP asu ra elementelor sanghine,are o serie influenHe dermatologice,rar he atite. IndicaHii tera euticeNe ile sia Ri nevralgia de trigemen,dar se utiliFeaFP Ri Tn manie acutP,se utiliFeaFP adesea ca un substitut al litiului sau ca un adMunct al lui.(e oate utiliFa Ri Tn stPri de resive.+reF. oFitive @95D9W Tn manie Ri de resie-.)ai este eficace Tn reacHiile im ulsive la ersonalitPHile bordeline,cu tulburPri de dis oFiHie sau schiFofrenie. (e oate de asemenea folosi Tn de endenHa de benFodiaFe ine.#arbamaFe ina combinatP cu benFodiaFe inele ot fi folosite Tn de endenHa de alcool. Este un anticonvulsivant,dar are Ri efecte anticolinergice,sedative Ri antide resive,ca Ri diuretice rin efect central.*cHiunea anticonvulsivantP e TnsoHitP Ri de creRterea dis oFiHiei afective,e medicamentul de rimP alegere Tn nevralgia de trigemen..%e asemenea are efect oFitiv Tn sim tomele de abstinenHP la alcool. IndicaHiiNcriFe de grand mal,criFe de focar,e ile sia tem oralP ,modificPri ale dis oFiHiei afective+elevaHie-,nevralgie trigemen,abstinenHP faHP de alcool.(e administreaFP oral Tn tim ul sau du P rTnF. %oFaMulN se aflP Tn tabl.899,B99 mgr,B99 mgr Tn @ ml Tn sus ensie.%oFa de start iniHialP 899 mge de A ori e Fi Tn mania acutP,o doFP mai micP Tn de resie.In mania acutP se oate da B9995B899 mgr.cu variaHie Tntre C9958999 mgr. e Fi.%oFe mai mici se folosesc entru de resie. **6 #ontraindicaHiiNalergie,insuficienHe organice,sarcinP,lactaHie.Efecte secundareN cefaleea, astenia,nistagmus, areFe,tulburPri de vorbirevorbire,reacHii renale,hi ocalcemie,tulburPri cardiovasculare. @.*ntide resivele tri Ri tetraciclice 5 Imi ramina sau antide rinul +tofranil, meli ramin-,este rima subst.antide resivP.Este un rodus an3iogen,activator, oate roduce reactivarea fenomenelor sihotice la schiFofreni, de e3em lu, oate da agravPri an3ios5delirante sau confuFive,din care motiv se asociaFP cu neurole tice Ri tranchiliFantele.%P reFultate bune Tn de resii inhibate,Tn doFe mici Ri Tn neurastenia cenestio atP,mai ales cu cefalee,Tn cerebrastenie,amelioreaFP ticurile,tulburPrile funcHionale,Tn enureFis.In geriatrie doFele mici scad de resia +deRi mianserina este tratamentul de elecHie la bPtrQni-. Tratamentul Tnce e cu B99 mgr inMecHii i.m.,crescQnd doFa la B@95899 mgr,du P C5: File se trece eros la G995A99 mgrOFi. Efectele secundare ot consta Tn viraM maniacal, la e ile tici se combinP cu anticonvulsivantele.*re efecte anticolinergice frecvent,rar dP fenomene e3tra iramidale. *nafranilul +clomi ramine,hydi hen-5!iole 8@ mgr,tabl.8@ mgr.#aracteristici mai articulareNlatenHP mai scPFutP, rimele reFultate a ar Tn rimele G5@ File,are Ri efect an3iolitic.%eci,rPmQne un antide resiv activator,influenHeaFP fenomenele i ohondrice, activator Tn sindromul a atoabulic din schiFofrenie,are o to3icitate redusP,efecte secundare ca imi ramina.Este un antide resiv triciclic cu acHiune sedativP,dar are Ri ro rietPHi anticolinergice.Este indicat Tn de resii,stPri obsesive,fobice. *dministrare se face Tn doFe de @o5 Goo mgrOFi,iar du P ameliorare se scade doFa Ri se trece la administarea oralP. ,eacHiile adverse sunt frecvente,mai ales fenomene atro inice +uscarea gurii, tulburPri de acomodare,tahicardie,consti aHie,micHiune dificilP,hi otensiune,tremor,etc-.6u se administreaFP Tn infarcte recente,insuficienHP cardiacP,glaucom,adenom de rostatP,nu se combinP cu alcoolul. Trimi ramina+her honal,surmontil,sa ilent-5(a ilentul5%raMeuri Ri fiole,a 8@ mgr. *u o activitate antihistaminicP im ortantP, ro rietPHi sedative Ri ortotimiFante,efecte neurole tice reduse,efecte Ri toleranHP bune.Efectul antide resiv ceva mai redus ca antide rinul.IndicaHiile sunt re reFentate de formele uRoare Ri moderate de de resii endogene,endoreactive,somatogene,involuHie,distimie, sihastenie. #ontraindicaHiiNalergie,leFiuni he atice,renale,graviditate,alP tare,cardio atie,retenHie urinarP. Posologie5Tn s ital D@5loo mgr TnP la Goo5@oo mgr,a oi se reduce la @o5l@o mgr. , arenteral @oloo mgr.(e ot asocia tranchiliFante,EZ. Efectele secundare constau Tn

somnolenHP,hi otensiune,tahicardie,cefalee,consti aHie agitaHie,tremor.6u se combinP cu I)*O, rudenHP Tn asociere cu fenitoinP, sim aticomimetice,benFodiaFe am,tiroidP. O iramolul +insidon-5Este indicat Tn tulb.neurovegetative cu substrat an3ios, tratamentul de resiei cenesto ate nevrotice,a de resiilor la vQrstnici,autismului din schiFofrenie.%oFele sunt de B995 A99 mgrOFi. #oa3il+Tiane ina-5Un com rimat conHine l8,@ mgr tiane inP,sare de sodiu. Pro rietPHiNeste indicat Tn tratamentul stPrilor de resive,stPrilor an3ios5de resive,Tn s ecial cu tulburPri digestive,stPri an3ios de resive du P alcoolism,Tn eriod sevraMului. #ontraindicaHii sunt entru sarcinP,alP tare,nu se combinP cu I)*O,nu se ia de cPtre conducPtorii auto. Efecte secundareNdureri abdominale,vPrsPturi,consti aHie,anore3ie cefalee. PosologieNG c r e Fi,la bPtrTni 8 c r. %o3e inul+* onal,(ine'uan-5%raMeuri cu 9,98: clorhidrat de do3e in. **7 *ntide resiv triciclic ,an3iolitic,sedativ,cu acHiune moderat de energicP. IndicaHiiNde resie endogenP,nevroticP,de involuHie,de resie somatogenP. #ontraindicaHiiNglaucom,nu se utiliFeaFP de cPtre conducPtorii auto,de cei cu retenHie de urinP. ,eacHii adverseNTulb.vegetative de ti anticolinergic5cu uscarea gurii, tulburPri de acomodare,trans iraHii,consti aHie,uneori hi otensiune,tahicardie,de rimarea hemato oeFei. )od de administrareNB58 fiole a 8@ mgr, cu re etare,fPrP a de PRi Goo mgr e Fi, inMectabil se oate da lo5l@ File.Oral 85G riFe e Fi,l@5Co File.%oFa FilnicP ar fi de @o5Goo mgr.6u se combinP cu I)*O.In de resii nevroticeD@5B99 mgrOFi,la bPtrQni nu se va de PRi 899 mgrOFi. *mitri tilina+elavil,ende ,laro3yl,saroten,te erin,try tiFol- este alPturi de imi raminP unul din cele mai rPs Qndite antide resive.*re ro rietPHi antide resive ti ice care ermit doFP ves eralP unicP,scPFQnd efectele nedorite sedative de Fiua,fiind Ri un inductor hi notic.IndicaHii foarte largi,Tn doFe de B@958@9 mgrOFi i.m. sau eros,Tn nevroFe @95B99 mgrOFi.Produce frecvent hi otensiune ortostaticP. 6ortri tilina+*ventyl,6ortrilen-5face arte din acelaRi gru nu amitri tilina.Este un derivat demetilat de amitri tilinP.Este antide resiv activator,acHionQnd asu ra inhibiHiei sihomotorii din de resii,cu efect calmant central slab,dar cu efect cert de stimulare centralP.Efectele anticolinergice sunt slabe,mai slabe ca ale amitri tilinei iar efectul antihistaminic de A ori mai mare.Efecte bune Ri Tn nevroFe obsesivo5com ulsive , fobice, de ersonaliFare,Tn doFe de B@9899 mgrOFi oral sau i.m. IndicaHiiNde resii endogene,involutive,organice,sim tomatice,nevrotice,stPri a atice sau de inhibiHie. PosologieNoralNiniHial B958@ mgr de 85G ori e Fi, QnP la ma3imum B@o mgr, arenteral B9 mgr. de G ori e Fi.Tratamentul dureaFP G5C luni.PrudenHP la cardiaci,glaucom, oate vira Tn manie. Proti tilina+#oncordin,;ivactil-5%in cauFa bunei toleranHe se dP mai ales la bPtrQni,nevroFe,tratament de TntreHinere,B95G9 mgrOFi,Tn de resii sihotice,A95D9 mgrOFi.Efect du P BA File.Este un medicament ra id,efectiv nu are ro rietPHi sedative Ri tranchiliFante.Este indicat Tn toate gradele de de resie.#oncordinul se dP mai ales Tn dis oFiHia tristP,scPderea reacHiilor emoHionale Ri fiFice,li sa de interes, obosealP, vinovPHie.Este contraindicat Tn manifestPri somatice cum ar fi sim tomele gastrointestinale %oFa B@5Co mgr Tn G re riFe.Efecte secundareNanticolinergice,insomnie,neliniRte,nu se dP la bolnavii cardio5vasculari,alergici. Lerivon+)ianserina,*thiil,6orval,Tolovon-5E un tetraciclic + i eraFinoaFe inP tetraciclicP-,cu eficienHP cel uHin egalP cu imi ramina,dar cu toleranHP net su erioarP. %iferP de triciclice roducQnd eliberare crescutP de noradrenalinP Tn fanta sina ticP,dar fPrP a bloca reca tarea ei eliberatP.6u are acHiune anticolinergicP erifericP sau centralP Ri nu are contraindicaHiile obiRnuite ale antide resivelor din glaucom,adenom rostatP,nu are efecte asu ra inimii.(unt Ri sedative,cu efect Tn D5B9 File (e reFintP ca tablete de Bo,Go,Co mgr clorhidrat de mianserinP.Este un antide resiv cu o substanHP activP a arHinQnd gru ei i eraFino5aFe in,ne fiind TnrudiHi cu antide resivele triciclice.PosedP acHiune an3ioliticP.E bine tolerat mai ales la bPtrTni,la bolnavi

cardiaci n nu are efect asu ra sistemului cv. IndicaHii5de resiile %oFa5Tnce e cu Go5Ao mgr Filnic,doFa eficace fiind Tntre Go5Eo mgr.La vTrstnici se Tnce e cu Go mgr.Ri se va creRte cu rudenHP..(e oate lua fracHionat dar Ri Tntr5o singurP doFP seara Ri entru efectul sPu sedativ.Tabletele se Tnghit Tntregi. #ointraindicaHiiNsarcinP,conducerea auto,convulsii,nu se va consuma alcool,nu se va combina cu I)*O,se va evita Tn glaucom cu unghi Tngust sau Tn hi ertrofie de rostratP.(e oate administra numai seara.IndicaHia de elecHie este la bPtrQni Ri la cei cu boli somatice, datoritP contraindicaHiilor mici,chiar Tn ceea ce rivbeRte doFaMul. ,eacHii adverse5convulsii,hi omanie,hi otensiune **8 )iansan+mianserin,norval,tolvin,athFmil-draM.B9 Ri G9 mgr5este un antide resiv tetraciclic,cu efect intens Ri relativ ra id,care se oate instala Tn cQteva File.Este indicat Tn de resii.*dministrarea se face oral,G95A9 mgrOFi,cQteva File,a oi se creRte la G95C9 mgrOFi Tn de resii uRoare,C95E9 mgr e Fi la cele severe. ,eacHii adverseNsomnolenHP,agranulocitoFP,hi otensiune, oliartro atii,tremor,eru Hii cutanate.E mai bine su ortat ca triciclicele. #ontraindicaHiiNboli he atice grave,e i,sarcinP,cardiaci,he atici,glaucom,adenom rostatP, #onducerea auto,alcool. Ludiomil+ma rotiline-5Este rimul re areat tetraciclic,cu acHiune redominant noradrenergicP,cu efect ra id Ri toleranHP bunP.(e reFintP sub formP de c r.8@ mgr. Ri D@ mgr.,fiole 8@ mgr. #om us tetraciclic antide resiv Ri an3iolitic Ri sedativ.*nticolinergic slab,efect antide resiv du P B5G sP tPmQni.Indicat Tn stPrile de resive,distimii,tulb.com ortament de la co ii Ri adolescenHi. *dministrareN Tn de resii grave B@9 mgr a oi se scade tre tat la @o5D@ mgr.,la vQrstnici @9 mgr.(e oate Ri Tn erfuFie 8@5B@o mgrOFi diluat Tn 8@95@oo mgrOFi. ,eacHii adverseNunori sedare,vertiM,uscPciunea gurii, consti aHie,micHiuni dificile,rar hi otensiune,convulsii,cPderea Prului,rar tulburPri e3tra iramidale,inversarea ra idP a dis oFiHiei,favoriFarea delirului la sihotici #ontraindicaHiiNglaucom,adenom rostatP,insuficienHe organice,infarct recent, hi otensiune, sarcinP,alP tare, otenHeaFP alcoolul,barbituricile fiind contraindicate aceste asocieri. Indicat la bPtrQni Tn doFe de D@ mgr.,care se ot da Ri odatP e Fi. )a rolu+#lorhidrat de ma rotilin+ludiomil-5#om oFiHie5l c r are @o mgr.ma rotilin clorhidrat,cu indicaHie Tn de resii. #ontraindicaHiiNalergie,alcool, sihoFe,glaucom,I)*O,KT*. Efecte adverseNla Tnce ut obosealP,uscPciune a gurii,consti aHie,retenHie urinarP,neliniRte, alergii,rar scPderea T*,tahicardie,aritmie.La bPtrQni se va urmPri funcHia cardiacP. 6ominfensina+*lival-5Efect Tn de resiile moderate,nevrotice,reactive,inclusiv la bPtrQni.%oFele se stabilesc la D@5899 mgrOFi,la bPtrQni ma3im B99 mgrOFi.,cu efecte secundare reduse Ri o bunP toleranHP.Poate da insomniie Ri o creRtere a gradului de an3ietate. )ecanism de acHiune constP din blocarea reluPrii do aminei,influenHQnd sistemul limbic, rin care se deosebeRte de alte antide resive. #ar i ramina+ raFinil,%efe"ton-,are efecte Ri de imi raminP Ri de halo eridol +acHiune antiautistP Ri activatoare-.*re acHiune an3iogenP ce contraindicP administrarea seara,dar nu dP efecte e3tra iramidale. IndicaHiiNde resii nevrotice,hi ocondrice,obsesii,fobii,defect autist,a ato5abulic,Tn sfera conativP a schiFofreniei. %oFeNG995A99 mgr Tn sch.,Tn rest @95899 mgrOFi. D.I)*O56ici un alt agent sihofarmacologic nu a suferit atQtea vicisitudini ca I)*O.Primul a fost marsilidul+lE@8-,cu o structurP hidraFidicP dar cu considerabilP to3icitate.* urmat arnate.In U(* au fost abandonate din cauFa he atoto3icitPHii dar din BECo au Tnce ut a fi reconsiderate. *cHiune faramacologicP Ri enFimologicPNi roniaFidul s5a constatat cP blocheaFP o3idarea aminelor neurotransmiHPtorilor.Inhibarea )*O ar fi rima acHiune care determinP efectul antide resiv,dar )*O s5a dovedit a fi o mare enFimP cu multe efecte de acHiune. %oFaMulNla tineri sau la cei de vQrstP miMlocie se oate da henelFine,G95E9 mgrOFi,895Co mgrO entru tranylcy romine,B@o5C99 mgr entru moclobemide,@95B@9 mgrOFi entru brofaromine

6iamidul5Este o otentP inhibitoare de monamin5o3idaFP,este bine toleratP i.v. la acienHii s italiFaHi cu de resii severe sau moderate,de resiile reactive, endogene, involutive,din schiFofrenie,mai ales la aceia la care alte droguri nu au avut succes. %oFaMul constP din administrarea arenteralP a medicamentului,cu efect imediat.La **9 acienHi foarte gravi,se recomandP @995B999 mgr., care se admMministreaFP Tn C95E9 minute,Tn soluHie 9,BW,+soluHie salinP sau glucoFatP-.Pacientul rimeRte tra tamentul culcat Tn at,du P care mai stP Go minute +sub nici o formP nu se va erfuFa cantitatea rescrisP sub Go de minute-.(e mPsoarP T* la Tnce ut Ri la sfQrRitul erfuFiei.(e administreaFP Filnic Tn @5B9 re riFe iar Tn caFuri severe chiar Tn B85B@ re riFe. (e oate administra Ri i.m. 8@95@99 mgr de 8 ori e Fi,cel uHin @5C administrPri, QnP la B8 Ri chiar mai multe.O ameliorare du P B58 File se oate aRte ta. PrecauHiiNdacP e agitat se ot da barbiturice,me robamat,uneori a ar vome,ameHeli (e gPseRte Tn flacoane cu sare cristalinP de @oo mgr. de nilamidP,care se distileaFP cu ser fiFiologic sau soluHie glucoFatP C.Litiu5Im ortanHa sPrurilor de litiu a fost desco eritP de cPtre #ade Tn BEAE, rima substanHP cu efecte rofilactice Tn sihiatrie.Pro rietPHile sale normotimiFante sunt legate de mai multe ro rietPHiNstabiliFarea rece torilor celulari,influenHarea om ei celulare de natriu,modificarea ritmurilor circardiene,i oteFe sihologice.In manie ar avea rol efectele sale 7*1* energetice Tn tim ce Tn de resie s5ar manifesta efecte indirecte noradrenergice Ri serotoninice care sunt mai slabe ca cele 7*1* ergice. In tratamentul formelor acute se foloseRte Tn manie,Tn abstinenHa to3icomaniilor maMore,Tn decom ensPrile schiFofrenice acute,Tn combinaHie cu neurole ticele.!aFele de resive acute ar utea fi indicate numai Tn caF de reFistenHP la tratamentul antide resiv,dar la deliranHi TnrPutPHeRte efectele. Pe termen lung are efect Tn rofila3ia P)% mai ale Tn formele bi olare sau uni olare de resive. *lte indicaHiiNTn alcoolismul cronic,mai ales Tn cel cu de resii rimare,di somanii,Tn de endenHele medicamentoase.In cursul tratamentului nu se va de PRi litemia de B mE'Ol, crescQnd riscul neuroto3icitPHii Ri a into3icPrii renale.6u este vorba de o li sP de litiu Tn cor ci de efectul oFitiv al unei litemii mai mari. #ontraindicaHiiNli sa de control a litemiei, rimele G luni de sarcinP,,boli renale sau cardiace grave. %oFaNTnce e de la B999 mgrOFi,litemia se recolteaFP a D5a Fi,sP tPmQnal rima lunP a oi lunar.%u P ori ce modificare a doFaMului se aRtea tP A5@ File Ri a oi se ia litemia.In tratamentul de lungP duratP mai a oi se oate lua litemia Ri la 8 luni..%acP se asociaFP cu neurole tice litemia se ia mai des+de G5A ori e lunP Ri se face anual controlul funcHiilor renale-. Tabletele cu litiu se iau la mese,de G5A ori e Fi.*socierile cu antide resive Ri neurole tice creRte incidenHa accidentelor renale,dar se considerP tot mai mult aceasta ca fiind tot mai relativP. *socierea cu halo eridolul reFintP riscul unor accidente grave,din fericire rare,se ia litiu B999 mgrOFi Ri halo eridolul,ma3im @ mgr. Efectele secundare nu sunt foarte mari.(unt efecte neuromusculare,tremor ce cedeaFP la betablocante,diaree ,vPrsPturi,dermatite alergice,disfuncHie tiroidianP,cataractP rogresivP de ti senil.Efecte sihiceNevidenHierea unor tulburPri nevrotice sau caracter mascat de boalP afectivP,scPderea uRoarP a libidoului,carii,creRteri de greutate cor oralP,edeme tranFitorii. *lte tratamente somatice. %eRi du P a ariHia neurole ticelor alte metode somatice de tratament au trecut e al doilea lan,totuRi o serie din aceste metode mai sunt utiliFate,cel uHin de sihiatrii mai vQrstnici. ElectroRocul se mai utiliFeaFP Tn formele stu oroase sau catatonice sau Tn stPrile cu tensiune sihicP foarte mare. #omele cu insulinP ractic nu se mai utiliFeaFP,Tn reFent ele avQnd mai mult o valoare istoricP. Psihochirurgia sub forma leucotomiei refrontale este tot o metodP a trecutului,a erei dinaintea neurole ticelor.)etoda une serioase robleme etice,transformarea ersonalitPHii,fiind definitivP Ri Tn sens a ato5abulic.Uneori metoda resu une mutilPri mari e creier Ri a ariHia unor serioase com licaHii cum ar fi e ile sia.

**: Tratamentul sihologic )ult tim s5a creFut cP sihotera ia este o metodP inadecvatP entru tratamentul schiFofreniei,schiFofrenia fiind TnHeleasP adesea ca o adevPratP Lmoarte vieL+.ill-.)iMloacele sihotera eutice au fost mult tim rivate de a arentul succes al somatotera iei Ri mai ales al neurole ticelor,acreditQndu5se ideia cP schiFofrenia este doar o boalP somaticP,endogenP, sihotera ia de gru avQnd doar rolul unei igiene mintale rudimentare Ri cel mult de umaniFare a aFilelor.*cest lucru a fost TnsP o regretabilP greRealP iar introducerea mediului tera eutic de cPtre (imons a avut efect e3traordinar Tn tratamentul schiFofreniei, rin transformarea s italului Tn altceva decQt o Tnchisoare..ill +BEDC- enumerP argumentele ro Ri contra sihotera iei. *rgumente contra sihotera ieiN 5im osibilitatea formPrii ra ide de relaHii interumaneX 5cauFele schiFofreniei sunt neclare,cu numeroRi factori endogeni sau organici incriminaHiX 5 acientul este retras Ri an3iosX 5costul sihotera iei este foarte mareX 5clasele sociale defavoriFate sunt maMoritare dar referP tratamentul medicamentosX 5schiFofrenicul are o slabP motivaHie entru sihotera ieX 5disconfortul sihotera eutului care Rtie cP i se cer lucruri e3cesive Ri intolerabileX 5descuraMarea ra idP a mediculuiX 5durata de luni sau aniX 5 sihotera ia Tn schiFofrenie necesitP mult ersonal +medici, sihologi,sociologi,cadre medii-X 5nu e3istP nici o garanHie de succesX 5tera eutul nu are nici o satisfacHie,nici cel uHin gratitudinea acientuluiX 5necesitatea de a avea acienHi uHiniX 5 lictisealaX *rgumente entru sihotera ieN 5se remarcP o eficienHP crescutP a tera ieiX 5deteriorarea secundarP se micRoreaFPX 5nu este absolut necesarP cunoaRterea cauFei, utQnd face sihotera ie ca Ri Tn alte afecHiuni sihiceX 5schiFofrenia oate fi consideratP ca o aradigmP a vieHii umaneX 5Tncercarea sihotera euticP se face entru a modifica sau eradica com ortamentul deviant,semnele sau sim tomele fiind tratate ca Tn caFul somatotera iei,fPrP TnHelegerea cauFelor,sco ului Ri a osibilitPHilor utiliFateX 5dacP un com ortament nu se schimbP se oate Tncerca cel uHin menHinerea sub controlX 5dacP tulburPrile nu sunt rea mari se indicP a nu se insista mult Tn sensul schimbPrii lorX 5tratamentul sihologic include o varietate de erformanHeNindividuale,familiale,de mediu. !reud a introdus abordarea sihotera euticP a schiFofreniilor,creFQnd cP aceasta este o manifestare esenHial narciFicP,motiv entru care acientul nu oate desvolta un transfer nevrotic, acienHii fiind entru mult tim inaccesibili sihotera iei.*stPFi acest unct de vedfere este modificat.(tabilirea relaHiei sihotera eutice cu schiFofrenul este dificilP deoarece acesta este un Tnsingurat,o ersonalitate ostilP Ri an3ioasP.)etodele sihanalitice +asociaHiile libere,de e3em lu- sunt rar eficiente Ri mai im ortant ar fi materialul rovenit din studiul halucinaHiilor sau a viselor.1leuler vede ieRirea din aceastP situaHie rin aceea cP bolnavul trebuie acce tat ca e un frate Ri nu ca e o ersoanP neinteligibilP.Prima condiHie este ca medicul sP se TntQlneascP cu acientul +mediul acesta fiind adesea cabinetul-.UntQlnirea cu acientul trebuie sP evite tensiunea,nervii,cuvintele trebuiesc controlate,evitQnd actele distructive.Psihotera ia se oate face Ri la domiciliul acienHilor,se oate face stQnd sau Tn tim ul limbPrii.Uneori este necesarP L ermeabiliFareaL acientului rintr5un tratament anterior cu droguri.!recvenHa Ri durata TntQlnirilor nu ot fi recis s ecificate +A5@ e sP tPmQnP-,dar trebuie sP fie suficient de lungi entru a ermite scPderea an3ietPHii Ri a ermite o bunP comunicare.Uneori monologul *31 tera istului are a nu avea nici un rol entru acient.In acest caF este bine a se aborda subiecte generale +sensul iFolPrii,des re alte caFuri tratate-.Tre tat acientul Ri tera eutul se vor lega Ri se va desvolta un ataRament fPrP cuvinte,ceea ce este esenHial entru acient.%e obicei acienHii o un o mare reFistenHP Tn faHa oricPrei metode sihotera eutice, rovocQnd sihotera eutului numeroase frustrPri. Psihotera ia schiFofrenicului,aratP )ay +BEDC- este de cele mai multe ori o e3 erienHP traumatiFantP,motiv entru care tera istul rPs unde defensiv Ri adeseori a ar

fenomene de baraM,graHie contratransferului. In ceea ce riveRte intervenHia ro riuFisP 1leuler defineRte G rinci ii esenHialeN B.Un a el entru res onsabilitatea Ri demnitatea acientuluiX 8.!olosirea unor metode sur riFP Ri Roc entru a5l scoate din autismX G.Evitarea su rastimulPrii entru a calma e3citaHiaX In numeroase caFuri sihotera eutul va fi erce ut ca un TngriMitor,ca un Printe menit a TngriMi iar acientul va acce ta de endenHa Ri nevoia de tratament.Pentru fiecare individ se rescrie o atitudine s ecialP,accentul fiind us eN rietenie,indulgenHP, asigurare, toleranHP,fermitate Ri insistenHP.*stfel acientul este TncuraMat sP5Ri e3 rime controlul, ostilitatea,este TncraMat de a cQRtiga dragostea Ri gratificarea socialP,este TncuraMatP sublimarea.UngriMirea,aratP )ay,trebuie sP se facP cu cPldurP Ri a robare, entru ca acientul sP rogreseFe tre tat s re autonomie.<inta intenHiei sihotera eutice trebuie sP fie desvoltarea unei ersoane stabile Ri ada tabile.*cest lucru este osibil Tn mPsura Tn care acientul este conRtient de slPbiciunea eului sPu,a defectelor sale,a li sei sale de socialiFare.Trebuiesc studiate conflictele care au dus la de rivarea de socialiFare. Trebuiesc studiate conflictele care au dus la de rivarea sa de e3 erienHP socialP Ri consecinHele acesteia +iFolarea Ri retragerea socialP-.In acest sens un rol hotPrQtor are mediul de Fi cu Fi Tn care se face tratamentul schiFofreniei,necesitatea de a mani ula de aRa manierP anturaMul,TncQt sP vinP Tn contact entru a5Ri utea desvolta Tncrederea, securitatea, s eranHa,autonomia ersonalP.(e va avea Tn vedere,mai ales la tineri,Tn acest conte3t, osibilitatea identificPrii,inclusiv a identificPrii se3uale.Un acest conte3t o mare im ortanHP o are crearea Lmediului tera euticL,mediu care sP fie stimulator fiFic,Ri sP ofere o creRtere a conRtiinHei Ri erce erii ro riului cor Ri a funcHiilor sale, entru a stabili o manierP realistP Ri satisfPcPtoare Tn acest domeniu. InstituHionaliFarea,s italiFarea Tn aFile sau s itale de sihiatrie duce la iFolare Ri de endenHP.PacienHii suferP o disculturaliFare,fiind tot mai convinRi de inca citatea lor de a PrPsi s italul Ri de a se ada ta la comunitate.;iaHa de s ital duce la o adevPratP LiobPgie administrativPL, acienHii buni fiind aceia su uRi,care nu deranMeaFP ersonalul,socialiFarea fiind total emisP sau fPcQndu5se cu totul TntQm lPtor.Un saloane de 895G9 de aturi acienHii sunt TnregimentaHi Tntr5o structurP socialP totalitarP,iar tera ia ocu aHionalP nu se utiliFaFP entru nevoi individuale ci ca rogram instituHionaliFat. Este clar,cel uHin entru Hara noastrP cP s italul sihiatric trebuie sP sufere reforme semnificative entru a cores unde sco ului sPu tera eutic.In acest sco Tn numeroase s itale sa introdus tera ia ocu aHionalP,ceea ce este TncP foarte uHin din unctde vedere sihotera eutic +Ri Tn lagPrele de concentrare se lucra-.)ediul tera eutic este descris ca o serie de aRte tPri Ri atitudini ale ersonalului centrate e reabilitarea socialP a acienHilor. Un acest sens mediul s italicesc trebuie structurat e stimularea socialP, entru a evita consecinHele sociale ale iFolPrii,care duce la scPderea stimulPrii din interior Ri e3terior, care duce la regresie Ri gPsirea satisfacerilor Tn rocesele halucinatorii Ri delirante.Pentru fiecare acient se va stabili,subliniaFP *rtiss un sco Tn efortul tera eutic, acientul fiind educat Tn sensul succesului social, rin artici area sa la gru , entru ca Tn final sP fie lasat Tntr5o situaHie similarP cu un gru sPnPtos.6umeroase as ecte tera eutice sunt centrate e gru Nconfruntarea realP,democraHia relaHiilor, ermisivitate,s irit de echi P, artici are la luarea deciFiilor,comunicarea liberP Ri res onsabilitatea.*cest lucru resu une reuniuni ale bolnavilor cu ersonalul,se arat sau Tn gru ,focaliFarea mai ales e funcHia socialP decQt e as ecte siho atologice.)ediul tera eutic *3* stimuleaFP creRterea rolului eului,recom ensa entru efort Ri entru ada tarea socialP.Pacientul este aRte tat a artici a la lanificarea ro riului tratament Ri este TncuraMat de a5Ri asuma res onsabilitPHile Tn lumea e3ternP.( italul, sihiatrul Ri gru ul de ambele se3e va oferi o ortunitatea e3 erimentPrii Tn ra orturi sociale reale ale scPderii an3ietPHii,a reducerii confuFiei Tn identificarea ersonalP Ri se3ualP atQt de caracteristicP bolnavilor schiFofreni. Un acest fel se

creiaFP remiFele restabilirii eului acienHilor entru ca aceRtia sP se diferenHieFe e ei de mediu Ri sP5Ri fi3eFe conce tele de tim Ri s aHiu.Intr5un s ital activ,organiFat ca mediu tera eutic,organiFarea desvoltPrii eului se realiFeaFP rin interacHiuni sociale, rin intermediul gru lui sau a sihotera iei familiale,utiliFarea recreaHiilor,a fiFiotera iei,toate fiind metode dinamice de stimulare cor oralP Ri a activitPHii entru realiFarea unei imagini satisfPcPtoare a eului cor oral +Yolb-. Pentru a stimula acientul,acesta trebuie sP5Ri de PReascP individualismul Tngust Ri sP riveascP Tn afara lui,sP5Ri ada teFe emoHiile,sP le detaReFe de materialul subiectiv, entru ca astfel sP iasP din iFolare.In acest sens un mare rol are tera ia ocu aHionalP,organiFarea recreaHiilor,Mocurilor,audiHiilor muFicle,stimularea entru ca Tm reunP cu com anionii sPi sP stabileascP relaHii inter ersonale. Tera ia ocu aHionalP devine motiv entru su ort emoHional Ri entru stabilirea unei game largi de relaHii emoHionale cu desvoltarea ca acitPHii de em atie,TnHelegere, fle3ibilitate Ri obiectivitate.Personalul trebuie sP asiste ermanent acestP tera ie ocu aHionalP, entru a gPsi metode eficiente de reFolvare a dificultPHilor sociale care a ar. ( italul,subliniaFP Yolb,trebuie sP ofere mediul Tn care acientul sP oatP sP5Ri e3 rime deficitul sPu Ri sP testeFe noi metode de ada tare rin Tncredere Ri colaborare fPrP criticism.Un acest fel acienHii vor da tot mai mult rPs unsuri ada tative la stresurile emoHionale ridicate de relaHiile din s ital, entru ca ulterior sP se oatP ocu a cu realitatea.Un ciuda tratamentului medicamentos,iFolarea Ri autismul cresc Tn intensitate dacP nu se acordP suficientP atenHie tratamentului social Ri sihotera eutic.(e oate s une cP tabloul schiFofreniei din s italul sihiatric Hine numai BOG de boalP Ri 8OG re reFintP reacHia la mediul nefavorabil Ri artificial Tn care trPiesc.6umeroRi autori introduc deteriorarea schiFofrenicilor Tn cadrul deteriorPrii aternurilor sihosociale ada tative. *stfel subliniaFP (tanton Ri (chwartF,aRa FiRii LschiFofreni incontenenHiL TRi eliminP urina Ri fecalele Tn cea mai controlatP manierP,acest lucru fiind datorat mediului Tn care trPiesc + entru a Tnde Prta e ceilalHi din Murul sPu sau entru a obHine un aMutor matern din artea infirmierei-. Im ortanHa mediului tera eutic este tot atQt de mare Ri Tn cadrul trtamentului ambulator.*deseori sihiatrul trebuie sP aMute acientul de a lua o deciFie rivind continuarea sau reluarea muncii Ri a Rcolii. Psihotera eutul trebuie sP fie conRtient de distorsiunile transferenHiale cQnd au de a face cu schiFofreni.*ceste distorsiuni sunt cu atQt mai frecvente cu cQt familia acientului a fost mai schiFofrenogenP.*stfel acientul va o une numeroase reFistenHeNretragere, necomunicativitate,contrareacHii violente.Uneori s italul este totuRi necesar entru a roteMa acientul de o familie ameninHPtoare,un mediu social negativ Ri entru a fi us Tn situaHia de a relua rocesul TnvPHPrii sociale sau rofesionale care iniHial a fost slab sau defectuos. (e utiliFeaFP o varietate de forme sihotera eutice entru a aMuta acientul sP5 Ri corecteFe acHiunile biFare, entru a desvolta noi com etenHe sociale Ri entru a atinge un grad Tnalt de identitate ersonalP.PsihanaliFa sau alte forme de sihotera ie individualP au un rol mai mic Tn schiFofrenie.(5au Tncercat tehnici baFate e behaviortera ie dar reFultatele au fost Tndoielnice.(a tras concluFia cP Tn schiFofrenie cele mai eficiente tehnici sunt cele de gru sau acele rin crearea unui conte3t social. Psihotera ia de gru ocu P un loc im ortant, utQnd fi asociatP cu tehnici individuale. In acelaRi sens se ot utiliFa Ri sihotera ia gru ului familial.E3istP autori care focaliFeaFP tratamentul adolescentului schiFofenic asu ra familiei sale +se trateaFP Tntreaga familie-.In orice *33 caF corectarea deficienHelor familiei este necesarP,uneori mergQnd chiar QnP la scoaterea bolnavului din familie. E3istP Tn cadrul sihotera iei de gru douP tendinHeN 5 sihiatrul sP fie activX 5 sihiatrul sP fie asivX #hiar Tn sihotera ia individualP e3istP o serie de tendinHe.*stfel dacP boala este consideratP incurabilP,metodele se vor orienta s re sco uri ur umanitare.E3istP sihotera euHi care deRi cred Tn organicitate Ri incurabilitea schiFofreniei cred cP com ortamentul

acestora oate fi influenHat.(chiFofrenia ar fi astfel un mod defectuos de ada tare +un fel articular de a Tnvinge haosul e care bolnavul Tl erce e Ri care deRi determinat organic oate fi restructurat sihic-.O altP categorie de sihiatri mult mai realiRti considerP cP roblema etiologiei schiFofreniei Tn reFent oate fi usP Tn aranteFP dar trebuie subliniat cP ea nu este o boalP ireversibilP,demenHialP,cP oate avea o evoluHie dinamicP iar rin sihotera ie se ot obHine evoluHii favorabile.*naliRtii e3istenHiali sunt de acord Tn a constata cP schiFofrenia Tnce e cu mult Tnaintea debutului ei clinic,acesta fiind doar momentul cQnd relaHia bolnavOmedic devine insu ortabilP sau li sitP de sens.*cest lucru se TntQm lP cQndva Tn ubertate sau adolescenHP.6umeroase studii s5au centrat Tn acest sens asu ra familiei Ri Tn rimul rQnd asu ra mamei.Pentru a aMunge la relaHii transferenHiale este nevoie la schiFofren de multP rPbdare Ri tim Ri odatP aMuns la descPrcPrile de iubire Ri urP sihotera eutul va trece rin mari TncercPri.Pentru schiFofren sihotera eutul este realitatea asu ra cPreia el are o ornire ambiguP.Pentru aceasta sihotera eutul trebuie sP TnHeleagP relaHiile dinamice,sP oatP stabili contactul cu bolnavul Ri sP conducP corect relaHiile cu acesta.Unii ado tP o atitudine asivP sau intermediarP Tn relaHie cu schiFofrenul QnP la Lim etuoFitatea dramaticPL+1enedetti- de care trebuie sP dai dovadP Tn tratamentul schiFofreniei.)edicul trebuie totuRi sP res ecte Llegea unei vindecPri lenteL Tn schiFofrenie dacP nu vrea sP rovoace reacHii adverse sau insuccese rPsunPtoare. (ociotera ia trebuie sP se ocu e de reFolvarea criFelor familiale,ameliorarea condiHiilor sihologice din aceste familii, entru a aMuta acientul sP se ada teFe vieHii comunitare. Tera ia ocu aHionalP de re care am mai vorbit +BE:G- este o conce Hie tera euticP modernP Ri ea a fost mult reviFuitP Tn ultima vreme.#u un tratament medicamentos cores unFPtor Ri cu o sociotera ie adecvatP,un schiFofren debutant se oate vindeva Tn cQteva luni.Este foarte greu de a gPsi rototi uri de bolnavi entru anumite forme de sihotera ie sau sociotera ie.Unii acienHi nu reFintP forme de desorganiFare foarte mare.Ei sunt timiFi,dubitativi,tPcuHi,au nevoie de securitate Ri aMutor avQnd suficientP Tncredere Tn alHii entru a acce ta tratamentul.Un alte situaHii +schiFofreniile catatonice- contactul cu acienHii este dificil.Ti ul aranoid reFintP dificultPHi,considerQnd relaHiile inter ersonale ericuloase,motiv entru care devin foarte sensitivi,chiar sihotera eutul utQnd fi inclus Tn delir.(chiFofrenia hebefrenicP abadnoneaFP ori ce Tncercare de a stabili relaHii umane, entru ei fiind mai im ortante medicamentele. Un ceea ce riveRte relaHiile cu acienHii )ay subliniaFP urmPtoareleN 5toHi schiFofrenii au dificultPHi Tn formarea ataRamentului faHP de alte ersoaneX 5 ersoanele utiliFate ca su ort ot avea influenHP Ri utere Ri ot fi erce ute de bolnavi ca ameninHPtoare.%in acest motiv schiFofrenul acce tP greu de endenHa +acce tQnd mai uRor rotecHia-N 5 acienHii gPsesc Tn regresiune adevPratul miMloc de a Prare,o formP de scP are de res onsabilitatea vieHiiX 5se ararea este necesarP Tn caFul sihotera iei schiFofreniei,deoarece numai Tn acest conte3t se oate vorbi de vindecare. Tratamentul comunitar Ri de TntreHinere #a urmare a metodelor de tratament Ri Tn schiFofrenie greutatea rinci alP a cPFut asu ra tratamentului comunitar,Tn afara s italului.Un as im ortant Tn acest sens s5a fPcut rin *34 organiFarea s italelor de Fi,care sunt instituHii mult mai acce tat de bolnavi Ri familii,Ri unde se ot a lica toate formele de tera ie. Tratamentul comunitar oate cu rinde aFi Ri numeroase caFuri de schiFofrenie croniciFatP.In acest sens atenHia medicilor este atrasP de as ecte de crearea unor facilitPHi comunitare entru acienHi.*stfel,s une #affey Ri colab.+BEDB-,un tratament intensiv Tn s ital de 8B de File urmat de un rogram de tratament ambulatoriu este mult mai eficient decQt o s italiFare lungP.In acest sens e lQngP sihotera iea familialP este necesarP Ri un rogram de asistenHP financiarP Ri rofesionalP, rocurarea gratuitP a neurole ticelor. TotuRi menHinerea sihotera iei uneori e o erioadP de cQHiva ani este necesarP iar tratamentul medicamentos se oate face acest tim graHie medicamentelor de ot. (chiFofrenii

cronici,subliniaFP )edcom +BEDB-,suferP cel uHin de G inconvenienteN 5schiFofreniaX 5instituHionaliFarea datoritP Rederii Tntr5un mediu steril,desumaniFant,care TncuraMeaFP asivitatea,incom etenHa socialPX 5reFistenHa la drog dacP nu chiar la ori ce tratamentX %rogurile singure,fPrP tera ii sociale Ri rogram comunitar nu sunt eficiente Tn schiFofrenie. &apitolul Alcoolis"ul -i epen en0a e rog Una dintre marile robleme ale umanitPHii din toate tim urile,cu un mare ecou Tn rQndurile tineretului a fost Ri este de endenHa de anumite substanHe.In lu ta sa entru fericire omul a fost atras adesea de cPtre surogate.Toate substanHele care rin acHiunea lor ot avea acHiune euforiFantP,an3ioliticP,care uteau calma durerile fiFice sau morale au fost utiliFate din cele mai vechi tim uri,Tn mod abuFiv.(unt cunoscute ravagiile e care le5a fPcut alcoolismul TncP din antichitate. Un hina,de e3em lu vinul era cunoscut cu este G999 de ani Tnaintea erei noastre iar Ki ocrate folosea deMa o iumul entru a combate suferinHele fiFice Ri morale.In Odiseea,Komer descria de asemenea utiliFarea unor droguri entru a combate suferinHele fiFice Ri morale ale eroului.%e multe ori,Tn societPHile rimitive alcoolul sau drogurile diferite erau asociate unor ractici religioase +datoritP stPrii de e3taF care se obHinea cu aMurorul lor,deRi tot din antichitate s5 au emis regulli morale Ri Muridice entru limitarea consumului de drog. Un decursul tim urilor s5 au ro us numeroRi termeni entru definirea alcoolismului sau a abuFului de drog, denumiri care reflecP diferite atitudini a riorice ale celor care le utiliFeaFP +to3icomanii,to3icofilii etc-,motiv entru care Ri astPFi e3istP o mare confuFie terminologicP Tn acest domeniu. *stfel termenul de to3icomanie este im ro riu,sensul de manie Tn sihiatrie fiind cu totul altul.Termenul a devenit dificil de definit Ri O)(,TncP din BEC@ a renunHat la el.In acelaRi se ns se Tnscrie Ri utiliFarea temenului de alcoolomanie,avQnd Tn vedere cP alcoolismul se deosebeRte Tn mare arte de celelalte to3icomanii.*stfel Tn alcoolism,s re deosebire de abuFul de drog,li seRte tendinHa de a mPri doFele +la alcoolicii cronici doFa chiar se micRoreaFP-,tulburPrile somatice sunt cu mult mai mici decQt Tn situaHia altor droguri,iar fenomenele de sevraM sunt mai mici Ri tim ul QnP la instalarea sa este mult mai mare. *buFul de drog este definit de O.).(. ca uFul s oradic sau ersistent,Tn tim ce de endenHa de drog este o stare sihicP Ri fiFicP reFultatP din interacHiunea dintre organism Ri drog +altul decQt alcoolul,tutunul,doFele obiRnuite de cafea- Ri care determinP nevoia continuP sau eriodicP de drog entru a5i resimHi efectul sihic sau a evita starea roastP rovocatP de absenHa sa.URurinHa cu care alcoolul Ri drogurile sunt rocurate,mitul creat Tn Murul acestor robleme +la care artici P adesea Ri *35 ublicitatea-,cauFele sociale Ri sihologice au fPcut din alcoolism Ri de endenHa de drog o roblemP socialP. B.*lcoolismul Termenul de alcoolism a fost introdus de cPtre )agnus Kuss+B:@8- rin aceasta TnHelegQnd totalitatea tulburPrilor sihice Ri somatice determinate de consunul de bPuturi alcoolice.*Ra cum am vPFut TnsP efectele consumului de bPuturi alcoolice a fost cunoscut din cele mai vechi tim uri.%in secolul SII Tnce e sP fie cunoscutP Ri metoda distilPrii,graHie cPreia ravagiile alcoolismului s5au rPsPQndit Ri mai mult.#onsecinHele alcoolismului sunt mult mai mari la tineret,la adolescenHi,datoritP imaturitPHii ersonalitPHilor acestor indiviFi. *titudinea o iniei ublice faHP de alcool este ambiguP,viFiunea socialP fiind mai mult s re asimilarea sa ca un com ortament cul abil Ri deliberat.6umPrul robabil al bPutorilor nu va fi cunoscut niciodatP,deoarece este foarte greu de a se ara e un bPutor obiRnuit de un bPutor atologic*titudinea de dis reH Ri moraliFatoare Tn caFul alcoolicilor a Tm iedecat mult tim o TnHelegere a roblemelor ridicate de alcoolism.Tre tat s5a acreditat ideia unei ^maladii alcoolice? iar atitudinea de res ingere Ri dis reH a fPcut loc unei atitudini mai umanitare. a. !recvenHa. O cercetare e idemiologicP,Tn domeniul alcoolismului ne aratP date foarte

grave.(tatisticile O)( aratP cP BOA din o ulaHia globului este de endentP de alcool sau droguri.In (U* din B99.999.999 de consumatori,B8 milioane sunt alcoolici,la care s5au ra ortat 8@ de mii de accidente mortale de circulaHie,B@ mii de omucideri sau sinucuderi,89 de mii de morHi rin com licaHii somatice,asociate alcoolului.LegaHi de aceRti wlcoolici sint afectate A9 de milioane de soHii Ri co ii,@ milioane de arestPri e an.O statisticP realiFatP Tn ElveHia a reciaFP cP entru anul BED@ agube de BGA@ milioane franci Ri GG de mii ani de viaHP ierduHi Ri BE mii de ani de boalP.In 7ermania ar e3ista un milion de alcoolici dintre care B9W tineri.Intr5o cercetare a 6ational Institut of *lcohol *buse and *lcoholism se relevP cP EDW dintre bPieHi Ri :DW dintre fetele unui liceu au avut e3 erienHe rivind consumul de alcool,dar G5CW dintre adolescenHi sunt deMa bPutori inveteraHi.%u P #hafeF+BED9- B,G milioane de adolescenHi+B85BD ani- din (U* au robleme cu bPutura,iar D@9.999 du P #ohen sunt mari bPutori.Un Tunisia subliniaFP (.*mmar Ri E.)bare",HarP musulmanP Tn curs de desvoltare,numPrul sihoFelor alcoolice a crescut de @ ori du P inde endenHP,iar din BE@C alcoolismul este de A ori mai im ortant decQt toate to3icomaniile reunite +consumul de vin a crescut de C,@BW la BB,BW Tn BEC9.*utorii remarcP efectele liberaliFPrii intem estive,sub forma scandalurilor Ri tulburPrilor ordinei ublice.7latt+BEC:considerP cP CW dintre tinerii de B@5B: ani consumP alcool TncP Tnainte de B9 ani,iar E9W dintre tineri Tnainte de B@ ani.La B: ani A9W dintre bPieHi Ri B:W dintre fete ar fi deMa bPutori regulaHi.*lcoolismul ar fi de @5D ori mai frecvent la bPrbaHi deRi numPrul fetelor sau al femeilor bPutoare este greu de determinat +alcoolismul ascuns-,alcoolismul fiind mult maio stigmatiFat la femei.#hafeF considerP cP BOG din bolnavii unui s ital de sihiatrie sunt alcoolici sau consumatori de alcool. In general tinerii beau mai mult entru fenomenele into3icaHiei acute, entru a5Ri face curaM,ca semn de virilitate sau entru acce tare socialP. b.Etiologie. Etiologia alcoolismului este destul de com le3P,incriminQndu5se mai mulHi factori.1uc"+BEDCcrede cP la adolescenHi ar interveni urmPtorii factori mai im ortanHiN 5o carenHP afectivP TncP din eriod rimei co ilPriiX 5un rPs uns fiFico5chimic articular al organismului la alcoolX 5o identificare socialP cu alte eroane care TRi reFolvP roblemele rin consum de alcoolX 5un mediu sociocultural de naturP a rovoca ambivalenHa conflict5cul abilitate Tn legPturP cu consumul de alcoolX Im ortanHa factorilor familiali.!amilia MoacP un rol im ortant.!aHP de adolescentul alcoolic familia oate ado ta una din urmPtoarele atitudiniN 5familia se acomodeaFPX *36 5familia nu oate da o soluHie realistP entru alcoolic dar Tl acce tP totuRi e acestaX 5familia are numeroase conflicte din cauFa bolnavului iar relaHiile inter ersonale sunt erturbateX 5situaHia de eRec sau ru turP familialPX (tudiind familiile unor alcoolici 7onFales #am a +BEDE- desco erP la aceRtia,familii bolnave,familii rofund nevroFate,membrul de familie nevrotic contribuind Ri mai mult la nevroFarea ei.In multe familii alcoolicul intrP Tntr5un mare roces de desintegrare sihologicP,alcoolicul alienQndu5se nu numai de familia sa dar Ri de diferite gru e sociale, devenind victima singurPtPHii,vinei,im otent de a se reabilita Tn cadrul unui gru uman. *lcoolicii adolescenHi au Tnce ut de regulP consumul Tn ro riile lor familii,uneori de la D5: ani,datoritP e3em luli dat de PrinHi sau de fraHii mai mari Ri datoritP uRurinHei cu care se utea rocura alcoolul Tn familie.In familiile roducPtoare de alcool incidenHa alcoolismului la co ii este mai mare.%u P adolescenHP aceRti tineri vor continua sP bea.Li sa tatPlui,tatPl alcoolic sau cu alte deficienHe,conduc e tQnPr la alcoolism,iar la aceRtia s5au constatat serioase robleme emoHionale Ri com ortamentale.La co iii cu PrinHii alcoolici riscul alcoolismului este mai mare,aceleaRi ersoane reFentQnd Ri numeroase Ri rofunde tulburPri emoHionale Ri com ortamentale agresive Ri antisociale.7latt Ri Kills aratP cP ersonalitatea tinerilot roveniHi din familiile alcoolicilor este mai erturbatP datoritP unei redis oFiHii socio ate.Kart vorbeRtede educaHia greRirP datP de niRte PrinHi anormali,mai ales nevrotici,co ilul unic fiind cel mai

e3 us.In acelaRi sens .all vorbeRte de im ortanHa educaHiei greRite datP de PrinHii anormali Ri ar consta mai ales din scPderea simHului rPs underii.Zi %es otovic,(imonovic Ri \iFac subliniaFP Tn familiile acienHilor care au devenit alcoolici im ortanHa certurilor Ri ires onsabilitPHii din artea PrinHilor,Tndemnarea co ilului de a bea de la o vQrstP recoce,condiHii economice recare.PPrinHii acestor co ii reFintP defecte de maturaHie afectivP +(immel-,ceea ce face ca adolescentul sP retrPiascP ambianHa tragicP afectivP trPitP Tn co ilPrie. In familiile tinerilor alcoolici sunt frecvente certurile Ri ires onsabilitatea din artea familiilor, Tndemnul co ilului de a consuma alcool TncP din co ilPrie,condiHii economice recare + PrinHii au diferite grade defectuale ale maturaHiei afective-. Personalitatea tinerilor roveniHi din familii alcoolice este mult mai alteratP datoritP unor redis oFiHii socio atologice.Kart vorbeRte de educaHia greRitP datP de PrinHi anormali,mai ales la nevrotici,co ilul unic fiind cel mai e3 us+unde a are slaba desvoltare a simHului asumPrii rPs underii sociale-. %u P !ou'uet+BECB- frustrarea Ri de endenHa sunt cauFe ale alcoolismului recoce. Tulburarea relaHiilor familiale la alcoolici sunt constatate Ri de #onstanHa ZtefPnescu5Parhon care remarcP numPrul mare de disocieri familiale Ri de sihotraume la aceste ersoane.PacienHii se interfereaFP Ri artici P la conflictele familiale,reFultQnd o situaHie de alienare a relaHiilor PrinHico ii,consolarea Tntr5o atmosferP tensivP din cauFa im osibilitPHii de schimbare a PrinHilor,Tn unele caFuri adolescentul alcoolic fiind alungat de acasP.1lamarea e3cesivP, criticismul, ede sele brutale Ri fPrP tact la adolescenHi li sa de comunicare sincerP entru reFolvarea situaHiilor a Prute Tn cadrul familiilor agraveaFP Ri mai mult alcoolismul,aceste evenimente servind ca motivaHie Ri scuFP.%u P 1uc" soHiile alcoolicilor se Tm art Tn 8 gru eN 5 ersonalitPHi foarte stenice,dominatoare,care trateaFP alcoolicul ca e un co il,de manierP maternPX 5 ersonalitPHi slabe,dominate de soHul etilic, asive, osesive, indiferente, an3ioase, inhibateX * etenHa entru alcool este un element im ortant,ea fiind a roa e constantP datoritP efectului euforiFant,an3iolitic Ri tonic.*lcoolul este neli sit de la toate ceremoniile ublice sau familiale.Tot alcoolului i se atribuie calitPHi dinamogene,de creRtere a virilitPHii. * etenHa Ri toleranHa de ind TnsP de factori caN vQrstP, se3, caracteristiuci individuale. !actorii sihologici Ri socioculturali au o im ortanHP deosebitP.Un condiHiile vieHii actuale actul de a ^bea Tm reunP? creaFP o solidaritate Tntre oameni,motiv entru care a roa e cP nu e3ist eveniment la care sP nu se bea. *37 *m vPFut ce ro rietPHi Ti sunt atribuite alcoolului+dinamogene,de virilitate, euforiFante,ar duce la TncPlFire,la mai mult curaM-.La aceasta contribuie din lin reclamele, numPrul mare de restaurante altor forme de desfacere,interesele economice legate de aceasta. Pentru adolescent,a nu bea TnseamnP a te e3clude din gru .%in cauFa imaturitPHii lor,consumul de alcool a are la adolescenHi ca un act de bravurP rin care tinde a5Ri arPta curaMul Ri emanci area.Imitarea inconRtientP Ri identificarea facilP cu e3em lele negative, ersonalitPHile asive sunt factori care determinP adolescentul sP urmeFe ,Tn rimul rQnd e3em lele negative din Murul sPu.In acest sens sugestia Ri roFelitismul au o mare im ortanHP.%e altfel maMoritatea adolescenHilor bPutori ra orteaFP cP rimele e3 erienHe ale bPutului le5au avut Tn reFenHa PrinHilor,adolescenHii mari bPutori avQnd Ri PrinHi alcoolici. Personalitatea alcoolicului re reFintP una din roblemele care au frPmQntat e cercetPtorii din acest domeniu.Yretschmer+BE8B- emite i oteFa genetico5 constituHionalP.(5a discutat Tn acest cadru Ri des re rolul unor glande endocrine+Tn s ecial corticosu rarenala-. !reud a insistat asu ra regresiunii la alcoolici+Tn faFa oralP-,a rolului e3 erienHii Tn rimii ani de viaHP.,igiditatea Ri autoritarismul atern,determinP la co il o agresivitate inconRtientP Ri cul abiliFantP Tm otriva tatPlui+1uc"-.E3 erienHa infantilP reclamP deci crearea unei ersonalitPHi cu indulgenHP Ri cu e3cese frustrante din artea adulHilor.In acelaRi sens are rol Ri o mamP su ra rotectoare,care realiFeaFP la co il o intoleranHP la frustrare Ri o

situaHie de de endenHP.*ceasta va determina ulterior instabilitatea afectivP,sentimentul de res ingere,idei de inferioritate Ri cul abilitate+alcoolismul a PrQnd Tn acest conte3t ca o tendinHP autodistructivP-.In acest caF nevoia de alcool denotP ideia de de endenHP Ri un rag scPFut la frustraHii. .illiams+BECD- subliniaFP rintre rinci alele trPsPturi de ersonalitate ale ersonalitPHii adolescenHilor bPutoriN an3ietatea,de resia, im ulsivitatea, agresivitatea.(e noteaFP de asemenea reFenHa a etenHei la alcool,a li sei de autostimP,a unei nervoFitPHi deosebite,a unei stPri de resive structurale cu li sa s eranHei Ri chiar cu dorinHa de suicid. #onsumul de alcool se mai asociaFP la adolescent Ri cu alte robleme +se3uale, morale, etice-.*lcoolicul ar trPi Tn ermnenHP un sentiment de inferioritate,dar este foarte greu a stabili rinci alele traPsPturi de ersonalitate ale alcoolicului+de endenHP crescutP, intoleranHP la frustrare,tendinHP la auto ede sire,agresivitate refulatP,dificultPHi ale relaHiilor sociale,conduite de evitare etc-.%eterminant Tn bola alcoolicP este deci un roces dinamic la care artici P mai mulHi factori,dintre care cei mai im ortanHi ar fiNcurioFitatea,dorinHa de a a are mai matur,influenHe gru ului de rieteni,identificarea cu fraHii mai mari sau cu PrinHii,dorinHa de a a Prea inde endent Ri emanci at.In alte situaHii alcoolul a are ca o soluHie Tn reFolvarea unor robleme ersonale sau a unor situaHii conflictuale +nevoia de securitate,de confort-. Im ortanHa factorilor socioculturali5rolul TnvPHPrii introduce teoria TnvPHPrii Tn e3 licaHia alcoolismului.%iminuarea an3ietPHii Ri a de resiei care a are odatP cu ingestia de alcool, oate duce rin re etare la formarea unui refle3 condiHionat,ceea ce du P %ollard Ri )iller+BE@9- constituie ^ciclul to3icoman?.*titudinea societPHii faHP de bPutor este un element etiologic im ortant,mediul Tn care alcoolicul este acce tat,fiind im ortante acele microgru uri familiale cum ar fiNfamilia,gru ul de rieteni,clubul Ri Tn ultimP instanHP ^gru ul de ahar.(ocietatea bPutorilor oate deveni entru alcoolicul adolescent o comunitate securiFantP,cu un anumit orar,cu ersoane familiale,cu care se oate discuta liber Ri fPrP re roRuri.E3istP,de asemenea numeroase rofesii care redis un la consumul de alcool.1alea+BEDG- aratP cP e3istP o corelaHie Tntre alcoolismul din cadrul unui gru social Ri urmPtoarele elemente socioculturaleN 5mPsura Tn care societatea rovoacP temeri Ri une Tn Moc miMloacele de ada tare individualeX 5atitudinea societPHii faHP de bPutoriX *38 5mPsura Tn care societatea rocurP membrilor sPi miMloacele de satisfacHie adecvateX 6orton vede o legPturP Tntere consumul de alcool,insecuritate Ri dis onibilitatea la alcool. Yolb subliniaFP numeroase condiHii sihologice Ri sociale care favoriFeaFP alcoolismul,ac3easta HinQnd de oFiHia fiecPrui individ,Tn arte.*stfel sihotraumele din co ilPrie ot determina fi3area ersonalitPHii Tntr5un stadiu imatur de desvoltare,li sa unei figuri coresc unFPtoare de identificare,care oate determina un su raego instabil,cu li sa res onsabilitPHii Ri cu tendinHe nevrotice,iar Tn unele situaHii alcoolismul a are urr Ri sim lu ca o a Peare atologicP contra unei realitPHi e care un individ cu forHele sale sihologice nu o mai oate su orta.In acest conte3t LTnvPHareaL socialP ca PtP un rol de direcHionare5societatea celor care consumP alcool5le aratP calea care este de urmat. In afara acestor factori etiologici s5au mai discutat Ri alHii cum ar fiNcarenHele nutritive +mai ales vitaminele 1-,unele deficienHe enFimatice genetice ce influenHeaFP metabolismul hidraHilor de carbon,factori alergici,endocrini etc+1uc"-. Tot Tn etiologia alcoolismului s5au mai incriminat factori alergici,1uc" a mai vorbit de acHiunea to3icomanogenP directP,asu ra corte3ului a unor metaboliHide alcool. Efectele fiFiologice ale alcoolului .Yolb subliniaFP cP la o concentraHie de B@9 mgr. de alcool la B99 ml.de sQnge individul este com let into3icat,Tn ciuda toleranHei care de inde de la un individ la altul.*lcoolul este metaboliFat Tn ficat +Tn ro orHir de E85EEW- Ri numai foarte uHin rin intermediul altor organe.)etaboliFarea alcooluluise face trcQnd rin faFa de acetaldehidP,acid acetic,aMungQndu5se Tn final la dio3idul de carbon Ri

a P.#reierul este cel mai sensibil organ la alcool.#hafeF dP urmPtoarele date rivind concentraHia sanghinP de alcool Ri efectele ei asu ra sistemul"ui nervosN 59,9@W[gQndirea Ri Mudecata se schimbPX 59,B9W [ activitatea motorie devine stQngaceX 59,89W [ funcHia ariei motorii cerebrale este de rimatP,controlul emoHional este afectatX 59,G9W [ ersoana este confuFP sau stu oroasPX 59,A9W [ a are comaX TotuRi trebuie subliniat cP aceste concentraHii ot da efecte deosebite la diferite ersoane. c.%escrierea clinicP *lcoolul are o activitate de resoare asu ra s.n.c.,TnsP e3istP mari diferenHe Tn ceea ce rivesc rPs unsurile individuale.*stfel subliniaFP Versild Ri colab.unii consumatori ot deveni letargici,alHii foarte animaHi.La o anumitP doFP unii ot fi stimulaHi,alHii sedaHi. *Ra cum am vPFut adolescentul consumP alcool mai ales entru a resimHi starea euforicP,creRterea sociabilitPHii iar uneori Tn sco an3iolitic.%ar efectul alcoolului nu este la toHi la fel +uneori ot deveni agresivi,violenHi-.Pentru #hafeF bolnavul alcoolic se caracteriFeaFP rintr5o tulburare de com ortament cronicP avQnd urmPtoarele caracteristiciN 5Preocu Pri e3cesive entru consumul de alcool Tn detrimentul sPnPtPHii fiFice Ri mintaleX 5Pierderea controlului asu ra cantitPHii consumateX 5O atitudine autodistructivP Tn relaHiile cu alHii Ri faHP de situaHiile vitaleX (5au Tncercat numeroase diferenHieri ale formelor de alcoolism.*stfel 1oyd vorbeRte de bPutorii neregulaHi sau sim tomatici,bPutori e3cesivi sim tomatici Ri alcoolismul ro riuFis,cQnd individul nu se mai oate dis ensa de alcool. 1uc" distinge mai multe gru e de alcooliciN B.1Putori e3cesivi,sim tomatici,neregulaHi,mai ales la Tnce utul consumului Ri care Hine de o stare atologicP fiFicP sau sihicP sau de o stare socialP deosebitPX 8.1Putori e3cesiv regulaHi,la care bPutura a devenit obiRnuinHP Ri care urmeaFP de obicei rimei faFeX G.*lcoolismul ro riuFis cQnd individul nu se mai oate dis ensa de alcoolX *celaRi autor,Tn funcHie de ersonalitatea alcoolicului,Ti clasificP eaceRtia Tn trei categoriiN *39 B.*lcoolicii cu eronalitate nevroticP,care a reFentat anterior astfel de tendinHe nevrotice.PacienHii nu au lPcere de alcool,beau e ascuns Ri manifestP o stare de cul abilitate crescutP Ri o lu tP contra consumuluiX 8.*lcoolicii cu ersonalitPHi aranormale,fPrP tulburPri mari ale ersonalitPHii,TnsP cu o evidentP imaturitate afectivP +beau entru a deveni mai sociabili,mai distinRi dar tre tat rind gustul de alcool-X G.*lcoolicii cu ersonalitate siho atP,cu absenHa an3ietPHii,absenHa senFaHiei de cul abilitate,cu com otamente antisociale,absenHa simHului eticX In cadrul studiului alcoolismului o e3tindere foarte mare o are a licarea unei ti ologii ca abile a de ista atQt diferitele ti uri de alcoolism,cQt Ri diferitele grade de intensitate.O asemenea ti ologie este cea a lui Velline",care deosebeRte urmPtoarele faFe,cu caracter rogresiv,ale bolii alcooliceN a.*lcoolismul alfa sau faFa realcoolicP,sim tomaticP,caracteriFatP rin fa tul unui consum baFat doar e e3 licaHii sihologice +efectele euforiFante-,Tn care nu este vorba de de endenHP Ri Tn general biune acce tat de societate +alcoolismul social-.%eRi este minimaliFat ca im ortanHP,el atrage atenHia asu ra unei suferinHe a subiectului.!aFa oate dura Tntre C luni Ri 8 ani. b.*lcoolismul beta sau faFa rodromicP,este TnsoHitP de a ariHia fenomenelor somatice +gastritP,he atitP cronicP to3icP-,fPrP de endenHP fiFicP sauF sihicP.Individul Tnce e sP consume cantitPHi tot mai mari de alcool Ri,mai ales,cQnd trebuie sP facP faHP unor situaHii grele din unct de vedere e3istenHial.*ceastP erioadP oate dura Tntre B Ri @ ani. c.*lcoolismul gama este faFa crucialP Ri care se caracteriFeaFP rin de endenHP fiFicP Ri sihicP, erturbarea relaHiilor sociale,fenomene de carenHP,Tn caFul cQnd alcoolul este Tntreru t.Un aceastP faFP controlul este scPFut,dacP ingerP o micP cantitate,aceasta atrage du P sine un adevPrat abuF,ulterior,nu se mai oate abHine.(ubiectul a are tot mai mult Tntr5o stare de decPdere,TncercPrile de abstinenHP nu mai ot dura mai mult de 85G File.E3istP,de asemenea,o uternicP de endenHP somaticP,Tntreru erea bPuturii ducQnd la starea de sevraM,caracteriFatP rin nervoFitate,irascibilitate,stare de an3ietate,agitaHie,reacHii somatice vegetative

+trans iraHii,tahicardie,stare de rPu,greaHP,vPrsPturi etc-.*ceastP stare TnceteaFP du P ce consumP o anumitP cantitate de alcool. d.*lcoolismul delta sau faFa cronicP care o continuP e recedenta,dar de endenHa este foarte mare.1eHiile sunt relungite,iar simHul moral ca Ri facultPHile intelectuale scad.ToleranHa la alcool este mare.Este vorba de o cPdere ma3imP nu numai sihologicP dar Ri din unct de vedere a statutului socio rofesional,internPrile sunt frecvente, acientul TRi ierde identitatea,devine de endent social.!enomenul se terminP cu starea de demenHiere Ri caRe3ie alcoolicP. e.*lcoolismul e silon,Tn care se TncadreaFP formele de alcoolism eriodic +beHia di somanP-. Velline" subliniaFP,totuRi cP,durata eta elor nu se oate reciFa Tn mod absolut,iar trecerea dintr5o eta P Tn alta nu este absolut obligatorie. %escrierea clinicP trebuie fPcutP HinQndu5se cont de e3istenHa diferitelor forme clinice. *lcoolismul acut sau beHia obiRnuitP este sco ul rinci al al consumului de alcool la adolescenHi,avQnd o motivaHie sihologicP Ri socialP +vrea sP se elibereFe de timiditate, an3ietate,nu vrea sP iardP sim atia gru ului etc-.La unii adolescenHi mai a ar Ri alte cauFe cum ar fiNstarea de moroFitate, lictiseala,diferitele eRecuri,singurPtatea,de resia robleme legate de viaHa sentimentalP.In ceea ce riveRte desfPRurarea alcoolismului acut,acesta s5ar desfPRura Tn atru faFeN B.!aFa de debut,fPrP semne decelabile,evidenHiabilP numai sihometric+tulburPri de coordonare Ri erce Hie-X 8.!aFa e3citaHiei sihomotorii asociatP cu euforie,logoree,accente disforice,uneori agresivitateX G.* ariHia tulburPrilor de MudecatP Ri com ortamentX *3: A.!aFa Tn care a ar tulburPri res iratorii,vomP +datoritP e3citaHiei sistemului nervos vegetativ- Ri care oate evolua s re comPN In a ogeul beHiei acute individul este roli3,vesel,?nu are robleme?,se simte uternic,?bPrbat?,are necesitPHi se3uale crescute,lucru care se asociaFP cu li sa de MenP +limbaM ornografic Ri chiar TncercPri de viol-.In aceastP situaHie tQnPrul va Tncerca sP braveFe,va deveni agresiv,va face chiar o serie de acte antisociale.TulburPrile de echilibru Ri incoerenHa verbalP +as ectul ebrios- sunt caracteristice.TreFirea din beHie se oate face rintr5o stare de de rimare,vPrsPturi,stare de rPu,cefalee rebelP,ceea ce oate duce e individ la un nou consum de alcool. 1eHia atologicP a are Tn condiHiile unui consum obiRnuit sau chiar mai redus de alcool,caracteriFQndu5se rin a ariHia tulburPrilor de conRtiinHP,ceea ce face ca beHia atologicP sP fie o mare urgenHP. 1eHia atologicP a are atunci cQnd Tn antecedentele individului e3istP leFiuni anatomice ale creierului+e ile sie,encefalo atie,traumatisme craniene-,chiar Ri Tn caFul unor leFiuni minore+encefalo atii ina arente-.%eci nu cantitatea de alcool este im ortantP ci sensibilitatea encefalicP,datoritP leFiunilor anatomice. Princi ala caracteristicP a beHiei atologice constP Tn bruscheHea Ri intensitatea cu care se instaleaFP fenomenele de confuFie mentalP,confuFie care oate lua as ect delirant, agitat,uneori chiar amentiv.(5au descris Ri forme melancoliforme,convulsii,forme aralitice sau comatoase,automatism sihomotor.PacienHii du P un consum minim+@o5B99 gr de alcool- devin agitaHi,neliniRtiHi,luciditatea conRtiinHei dis are,a ar halucinaHii terifiante,idei delirante.In aceastP stare bolnavii ot face diferite acte medico5legale +crime,sinucidere etc-,res onsabilitatea lor Tn aceastP stare fiind absentP.E3istP forme e3cito5 motorii cu acese de furie aro3istice care ot dura 8A de ore Ri se terminP rin comP.La treFire bolnavii au amneFie lacunarP. (e ot descrie trei ti uri de beHie atologicPN B.beHia e3cito5motorie sub forma de ra tusuri im ulsive,uneori cu fenomene convulsiveX 8.beHie halucinatorieX G.beHia delirantP cu fenomene de geloFie, ersecuHie etcX *lcoolismul eriodic este situat de cPtre diferiHi autori Tntre alcoolismul acut Ri cel cronic.Este vorba ,Tn aceste situaHii de un consum de alcool,numai Tn anumite erioade,Tn rest acientul fiind abstinent sau chiar avQnd aversiune faHP de alcool.*cest ti de alcoolism a fost denumit de cPtre Yrae elin cu termenul de di somanie.*stfel acientul entru o erioadP de tim sim te nevoia ireFistibilP de a consuma alcool.*nterior acstei erioade oate reFenta o stare de nervoFitate, lictisealP sau chiarde resie

manifestP,motiv entru care unii autori introduc di somania Tn ciclul de manifestare a sihoFei maniaco5de resive. OdatP Tnce utP bPutura, acientul o va face tot mai im etuos,aMungQnd uneori la cantitPHi enorme. %u P aceastP faFP +uneori du P un somn relungit-, acienHii se treFesc,fPrP a5 Ri mai aminti de cele TntQm late +motiv entru care unii vPd di somania ca o manifestare e ile ticP-. %u P treFire starea economicP Ri fiFicP a bolnavilor este de lorabilP, reFintP uneori fenomene neuro5vegetative +greHuri,stare de rPu-.In scurt tim toate aceste fenomene dis ar Ri acientul redevine sPnPtos, QnP ce un nou acces va rea Prea.#a sim tom,di somania ar utea a are Ri Tn cadrul alcoolismului cronic. *lcoolismul cronic.)aMoritatea autorilor reunesc sub termenul de alcoolism cronic manifestPrile determinate de ingerarea re etatP Ri tim Tndelungat a alcoolului.*lcoolismul cronic,a are du P o erioadP mai l"ungP de consum de alcool,aRa TncQt el este mai rar la adolescenHi,de e3em lu,dar a ariHia sa nu este totuRi e3clusP Ri la aceastP vQrstP. Pentru determinarea moimentului cQnd consumatorul de alcool devine un alcoolic s5au ro us numeroase criterii,dintre care citPmNa ariHia fenomenelor de de endenHP Ri de carenHP,a ariHia unor fenomene de organicitate la nivelul s.n.c. sau a altor viscere.PreFenHa disarmoniei de ersonalitate com licP Ri mai mult roblema,alcoolul devenind Tn aceste situaHii o adevPratP L roteFPL,o LcQrMP e3istenHialPL necesarP continuPrii vieHii.Este mai ales vorba de *41 ersonalitPHi timide sau im ulsive,cu greutPHi foarte mari Tn stabilirea relaHiilor inter ersonale,cu un sentiment de insecuritate Ri TnclinaHie s re de resie. ;orbind schematic,alcoolismul cronic ar utea urma schema lui Velline",cu toate cP multe din eta ele descrise nu se succed ci se inter Ptrund. *stfel,la Tmce ut,asistPm doar la e3acerbarea unor tulburPri nevrotice anterioare a ariHiei alcoolismului,sau use doar mei regnant Tn evidenHP.PacienHii se ot lQnge de astenie,insomnie,an3ietate,toate aceste fenomene incitQnd la o creRtere a consumului de alcool,Ri crind astfel,un adevPrat cerc vicios.OdatP cu a ariHia fenomenelor de carenHP utem asista la o adevPratP Ldevelo areL a ersonalitPHii remorbide,cu manifestPri s ecifice mai mult sau mai uHin grave.%in acest moment a ar Ri erturbPri ale relaHiilor soiale,LdegradaeaL sa e linia scPrii de valori,conflicte Ri tot felul de situaHii enibile determinate de nevoia de a consuma alcool,a roa e tot tim ul. Tot Tn aceastP erioadP a ar regnant fenomene sihosomatice +reacHii vegetative dar care ot merge QnP la organiciFarea unor afecHiuni, QnP atunci funcHionale-,a ar efectele into3icPrii altor organe+creier,ficat,rinichi-.%u P un asemenea roces acientul a are uFat,involuat,TmbPtrQnit,Tnce sP a arP e rimul lan fenomene de degradare sihicP,tulburPri neurologice +tremurPturi,fenomene de olinevritP etc-.,andamentul Tn muncP scade,scade redevenHa rofesionalP iar Tn final,dacP nu intervin fenomene intercurente fatale,evoluHia oate merge QnP la fenomene de demenHP alcoolicP.In acastP faFP acientul decade total,consumul de alcool oate chiar sP scadP,evoluHia este TnsP im lacabilP s re demenHP Ri caRe3ie,diverse afectHiuni organice datorate into3icaHiei cu alcool. In caFurile studiate de noi internarea adolescenHilor de endenHi de alcool s5a fPcut Tn circumstanHe dramatice,uneori legat de acte medico5legale+furturi,deFertare,violenHe,fals Tn acte ublice etc-.#onsumul de alcool a fost foarte recoce Ri se baFa mai ales e alcoolismul tatPlui.,eFistenHa la acool era micP,ceea ce adesea Ti aducea Tn stare confuFionalP la s ital,stare Tn care efectase diferite acte delictuale. %u P treFire acienHii erau de resivi,an3ioRi,irascibili sau nervoRi.TrPirea conRtientP a invaliditPHii lor, e fondul imaturitPHii afective Ti ducea la autoTnvinovPHire,fuga de rPs undere,ceea ce iar Ti conducea la ingestie de alcool. TendinHa la croniciFare a alcoolismului la adolescenHi a are mai ales la acienHii cu trPsPturi diFarmonice,un fel de ^cQrMP e3istenHialP?.*dolescentul cu tendinHa la alcoolism cronic ne a are la Tnce ut ca o ersonalitate iritabilP,im ulsiv,hi eremotiv,iar tendinHele de resive sunt accentuate.,andamentul Rcolar sau rofesional nu este la TnPlHime, ot a are tulburPri de atenHie care ot redis une individul la accidente de muncP sau de stradP.

#onflictele din familie ot merge QnP la res ingerea tQnPrului de cPtre gru ul familial, PrPsirea domiciliului Ri toate consecinHele legate de aceasta,fiind vorba de un tQnPr nematuriFat.Prostul e3em lu,gru ul cu TnclinaHii negative oate face ca adolescentul Tn aceastP stare de derivP,sP comitP acte antisociale,delicte se3uale. *dolescentul de endent de alcool oate sP aibP decom ensPri de resive sau an3ioase, oate reFenta o stare nevroticP ersistentP Ri rebelP la tratament, oate reFenta desinhibPri ale ersonalitPHii sale diFarmonice. .siho/ele alcoolice PsihoFele alcoolice sunt legate de evoluHia alcoolismului cronic,fiind considerate de numeroRi autori ca fiind com licaHii sau incidenHe acute ale alcoolismului cronic.In cele ce urmeaFP ne vom o ri asu ra celor mai im ortante. %elirium tremens este un delir alcoolic s ecific,o manifestare foarte gravP, cu as ect acut.* are atQt du P abuFuri alcoolice,dar Ri du P erioade de abstinenHP la bolnavii cu alcoolism cronic.%iferite afecHiuni intercurente,mai ales cele febrile,intervenHiile chirurgicale,Rocuri emoHionale,obosealP,toHi aceRti factori ot favoriFa a ariHia deliriumului tremens. *4* E3istP numeroase e3olicaHii etio atogenetice dar se are cP cel mai a ro iat de adevPr ar fi teoria autointo3icPrii de origine he aticP,ficatul avQnd un rol im ortant Tn desinto3icarea organismului. * ariHia criFei de delirium tremens oate fi recedatP de o faFP rodromalP caracteriFatP rin insomnii,halucinaHii iFolate.Un acest cadru,Tn clinici se mai voirbeRte de redelirium tremens,de multe ori criFe acute de sevraM dar uneori fenomene care revestesc declanRarea unui real delirium tremens.%iferenHa dintre aceste douP stPri nu este datP decQt de intensitatea sim tomelor Ri mai ales de evoluHia mai benignP Ri mai ra idP Tn redelirium. %ebutul bolii este acut Ri se caracteriFeaFP rintr5o sim tomatologie sihicP Ri una somnaticP,ambele cu instalare Ri evoluHie acutP.(im tomatologia sihicP se caracteriFeaFP rin instalarea unei stPri confuFional5 delirante,cu obnubilarea conRtiinHei,stare de mare an3ietate,halucinaHii auditive dar mai ales viFuale terifiante Ri mai ales Foo tice.Pacientul artici P la aceastP stare delirant5halucinatorie,ia mPsuri de a Prare,atacP,se agitP,devine ericulos entru el Ri entru aceia din Mur.Tematicile delirante,deRi nesistematiFate se Tndrea tP asu ra unor scene de cQrciumP,halucinaHii rofesioanle,de geloFie etc.1olnavul este incoerent,disartric,insomnic. Pe lan somatic este vorba de o stare de Roc,cu interesarea rofundP a stPrii generale.*ceastP stare este alteratP datoritP hi otensiunii,tahicardiei,trans iraHiiilor,deshidratPrii masive,oliguriei.Poatre face febrP de origine nervoasP +GE5A9 de grade-, oli nee,desechilibru hidro5electrolitic +hi o"alemie,hi o"aliurie,creRterea Y intracelular,Ph scPFut, entru ca a oi sP asistPm la o deshidratate celularP cu creRterea catabolismului aFotat-.Un sim tom im ortant Tn cadrul deliriumului tremens Tl constituie tremurPturile, acientl tremurQnd nu numai la nivelul e3tremitPHilor ci a Tntregului cor . Prognosticul deliriumului tremens este foarte gra,el fiind o mare urgenHP medicalP Ri sihiatricP Ri numai mPsurile moderne de reanimare au reuRit sP scadP mortalitatea,care Tn acest domeniu era foarte mare +astPFi sub 8W-. EvoluHia sub tratament este oFitivP,durQnd Tn medie @5D File,du P care fenomenele se atenuiaFP, acientul redevenind doar un alcoolic cronic Ri e3istQnd oricQnd riscul unei noi recidive,dacP consumul de alcool este reluat. *Ra cum am mai arPtat redelirium sau delirul alcoolic subacut este o variantP mai uRoarP,cu o sim tomatologie somaticP mai uRoarP.Pe lan sihic starea confuFionalP este mai moderatP dar a ar halucinaHii viFualRe terifiante,dar cu o mai micP atici are.EvoluHia este de obicei favorabilP. %elirurile alcoolice.#hiar Tn situaHia unei evoluHii lente a alcoolismului cronic acientul devine tre tat o ersonalitate bPnuitoare,su PrPcioasP,adesea considerQndu5se TnconMurat de rPuvoitori.*ceste idei se ot TnsP accentua rogresiv.Putem gPsi urmPtoarele formeN B.%elirul de inter oretare alcoolic cu conHinut mai ales de geloFie,cu caracter absurd,dar

care oate determina reacHii violente.#hiar du P desinto3icare Ri du P ce acientul nu mai bea,ideile se ot menHine. 8.%elirul halucinator cronic a are du P un e isod oniric sau se instaleaFP lent, acienHii reFentQnd halucinaHii viFuale Riauditive.Zi Tn acest caF temele de geloFie sunt e rimul lan dar artici area acientului este mai mideratP. G.KalucinoFa alcoolicP +.erni"e- este consideratP de unii ca o stare delirantP.TotuRi conRtiinHa bolnavilor este clarP,fond e care se desvoltP o activitate halucinatorie +Tn s ecial auditivP-,an3ietate.Pe acest fond se desvoltP idei delirante de ersecuHie,urmPrire,cu modificPri adecvate de com ortament. Encefalo atiile alcoolice mai ales sub forma sihoFei olinevritice Yorsa"ov descrisP Tn B::D Ri caractereiFatP rin triada sim tomaticPNamneFie,confabulaHii,desorientare mnesticP la care se oate adPuga olinevrita alcoolicP.* are astfel,amneFia de fi3are +anterogradP-,confabulaHii datorate tulburPrilor de fi3are +inter retPri de amintiri,elemente onirice-, acientul fPcQnd im roviFaHii e care le schimbP mereu.Polinevrita atinge mai ales *43 membrele inferioare,a ar cu dureri musculare,mai ales la a Psare, aresteFii,tulburPri de sensibilitate,atrofii musculare,diminuarea refleselor osteotendinoase.%ebutul bolii oate fi brusc +du P un accident acut-.La Tnce ut a are o stare generalP roastP,tulburPri digestive,desorientare,an3ietate,de resie.Ulterior a ar tulburPri grave de memorie,confabulaHii,un grad mare de desorientare,mai ales Tn timn . E ile sia alcoolicP.#riFele e ile tice la alcoolici sunt destul de frecvente +B95BCW- fiind e3 licate rin coborQrea ragului convulsivant,fie rin unerea Tn evidenHP a unei e ile sii nemanifestate anterior.!recvent criFele comiHiale ot a are Ri cu ocaFia unor incidente acute de ti ul deliriumului tremens,uneori Tn astfel de situaHii utQnd lua chiar un as ect subintrant.E ile sia alcoolicP debuteaFP tardiv +du P A9 de ani- Ri constP Tn criFe comiHiale foarte varioate. %emenHa alcoolicP.*Ra cum am mai arPtat demenHa alcoolicP oate fi ultimul stadiu al alcoolismului cronic.*deseori tabloul demenHial din alcoolism se aseamPnP cu acela din P7P +dar cu idei de mPrire mai vagi Ri mai multe tulburPri somatice-.Un alte caFuri demenHa alcoolicP se instaleaFP lent cu tulburPri de memorie,de atenHie,de scPdere a ca acitTHii de MudecatP Ri raHRionament.In toate caFurile scPderea simHului moral Ri etic este marcatP.*ctele medicoMudiciare sunt frecvente. %iagnostic %iagnosticul se stabileRte e baFa anamneFei Ri sim tomatologiei.In etilismul acut doFarea alcoolemiei sau de istarea alcoolului Tn res iraHie este foarte utilP mai ales Tn situaHii medicolegale,Tn accidentele de circulaHie.La alcoolicii cronici e3amenele eeg,radiografiile com uteriFate ot une Tn evidenHP reFenHa unor leFiuni degenerative ale encefalului. *natomia atologicP In into3icaHia acutP se constatP o concentrare alcoolicP Tn sQnge.* are o hi eremie a meningelui Ri a s.n.c. datoritP vasodilataHiei arteriolare Ri ca ilare.In into3icaHii foarte grave a ar fenomene de edem cerebral. In alcoolismul cronic a ar leFiuni ale s.n.c.In alcoolismul cronic celula nervoasP suferP o stare de hi o3ie lentP,determinatP de carenHa timicP.)ecanismul intim al alcoolului asu ra celulei nervoase nu se cunoaRte,dar se Rtie cP rinci ala acHiune a alcoolului se manifestP la nivelul tecilor de mielinP, e care le destructureaFP datoritP com oFiHiei lor li o roteice.In formele incidentele acute ale alcoolismului cointeresarea cerebralP oate merge QnP la adevPrate encefalo atii acute +hi eremie,edem cerebral,vasodilataHii,leFiuni neuronale-. Un demenHa alcoolicP leFiunile cerebrale sunt difuFe,cu mdificPri cerebrale Ri meningeale,leFiuni neuronale degenerative +mai ales Tn straturile G Ri @-.)acrosco ic oate a are regnant atrofia cerebralP difuFP sau cu redominenHP Tn regiunea frontalP,cu dilatarea sistemului ventricular,atrofia cor ului calos.LeFiunile degenerative se TntQlnesc de asemenea Tn ficat,rinichi sau tubul digestiv. Alcoolis"ul la fe"ei In ultima vreme Tn literatura de s ecialitate se discutP tot mai mult des re e3tinderea alcoolismului la femei Ri des re articularitPHile e care acest fenomen le oate avea.Problema a

fost min orP Tn trecut dar ea s5a accentuat Tn reFent,fiind legatP de modificarea statutului social al femeiei din ultimul secol.6umPriul femneilor alcoolice Tn (U* ar re reFenta 89W din numPrul total al alcoolicilor,fiind vorba de E99 de mii de caFuri +Linda 1ec"man-.*ceastP creRtere a devenit mai mare du P al doilea rPFboi,cQnd acce Hiunea entru femeile bPutoare a devenit mai mare.#u cQteva decenii Tn urmP Yar man s unea des re femeile alcoolice cP sunt Lmai anormale decQt bPrbaHii alcooliciL.TotuRi femeile Tnce sP consume alcool Tn mod abuFiv mult mai tQrFiu +8@5GE de ani- dar necesitatea de s italiFare a are cam la aceiaRi vQrstaP cu a bPrbaHilor +A9 de ani-. #auFele alcoolismului la femei.E3istP la alcoolismul femenin o serie de as ecte articulare.*stfel stresul la femei este mai frecvent incriminat.!emeia bPutoare,sub 89 de *44 ani,aratP )orrissey Ri (chuc"it ra orteaFP numeroase evenimente sihotraumatiFante +dismenoree,avorturi, PrPsirea de cPtre iubit-,cele de vQrstP miMlocie se lQng de mariaM nefericit,conflicte,geloFie.Punctul central Tn etiologia alcoolismului la femeie este inadecvenHa ei de a5Ri Tnde lini rolul de femeie,scPderea autostimei.La femeile alcoolice a are o nevoie acutP de de endenHP,ea bea entru a se simHi femeie,Tndoindu5se inconRtient de femintatea ei+Linda 1ec"man-.!emeile alcoolice sunt adesea frigide,inadecvate se3ual,uneori trPiesc Tn romiscuitate.1lane vorbeRte de inhibiHia se3ualitPHii la femeile alcoolice,ele gPsesc se3ualitatea an3iogenP ,au un slab interes entru relaHiile heterose3uale +D: din ele au fost gineco ate-. O teorie im ortantP, rivind alcoolismul la femei este aceia a lui 1ec"man rivind rolurile se3uale Ri confuFia rolurilor.!emeile alcoolice au robleme rivind identificarea lor femininP,lucru e3 licat rin termenul de Lrol confuFL,Lidentificare femininP inadecvatPL,Lidentificare masculinPL.*ceste robleme sunt legate de roblema identifoicPrii Tn familie,a tarelor familiale.*lteori,deRi acce tP rolul de femeie sunt TngriMorate de inada tabilitatea lor ca mame sau soHii,de insuccesul Tn cPsnicie.* fi mai mult sau mai uHin femeie,aratP .ilsnac",este rinci ala roblemP a femeilor alcoolice. )ediul familial are o im ortanHP mult mai mare entru femeie.!oarte frecvent PrinHii sau fraHii lor au fost alcoolici.1ec"man subliniaFP cP mamele alcoolicelor au fost descrise ca reci,severe,dominatoare,Tn tim ce tatPl ca o ersoanP slabP,gentilP.!emeia alcoolicP,aratP autoarea,tinde a5Ri res inge mama,tind Tn a5Ri alege un soH rece,dominator,Ri care el TnsPRi sP fie bPutor.%e asemenea Tn familiile acestor femei,moralitatea este recarP,e3istP com ortamente disru tive ,de rivPri,traume sihice din co ilPrie.!oarte frecvent,RoHul femeiei alcoolice este stiugmatiFat de cPtre societate entru cP rPmQne lQngP ea Ri este rivit cu sim atie entru sacrificiul sPu,Tn tim ce soHia alcoolicului este consideratP ca rea,nevroticP,res onsabilP de beHiile soHului ei Ri este rivitP,Tn general,cu mai multP sim atie. Personalitatea femeiei alcoolice a fost consideratP ca avQnd trPsPturi esimiste,este retrasP,sensitivP,vulnerabilP.Este vorba Tn general de o femeie din mediul urban,de vQrstP miMlocie Ri fPcQnd arte din clasa miMlocie. %iferenHele clinice Tntre alcoolismul feminin Ri masculin.E3istP autori care ra orteaFP diferenHe mari.!emeia ar avea mai multe tulburPri afective,Tn tim ce bPrbatul ar fi mai socio at.Ereditatea femeilor alcoolice este mai TncPrcatP,traumele sihice ar fi mai frecvente la femei.1PrbaHii alcoolici consumP alcool Filnic, ierd mai uRor locul de muncP,intrP mai frecvent Tn conflict cu legea.!emeile devin alcoolice la o vQrstP mai tardivP iar fenomenele siho atice sunt mai intense.Problemele maritale sunt mai dese dar internPrile sunt mai rare la femeile alcoolice.%e asemenea sunt mai frecvente tentativele de suicid,au mai multe boli somatice asociate Ri fac mai uRor deliriumul tremens.Prognosticul alcoolismului la femeie este mai grav iar res ingerea socialP este mai mare. EvoluHie Ri rognostic EvoluHia consumului de alcool Ri a alcoolismului la adolescenHi nu este o roblemP e de lin clarificatP.Uneori consumul de alcool sto eaFP odatP cu maturiFarea individului Ri cu crearea unor motivaHii mature ale e3istenHei individului.Un mare rol Tl au

rocesele educative,influenHa familiei Ri a Rcolii.In caFul Tn care consumul de alcool devine de endenHP, rognosticul este reFervat.*cest lucru este cu atQt mai grav,cu cQt individul de endent este o ersonalitate diFarmonicP iar alcoolismul are la el un rol Tn reFolvarea unor robleme ale e3istenHei lui ca ersoanP. Tratamentul In atitudinea faHP de forma de tratament a alcoolicului e3istP multe uncte de vedere,merQndu5se de la refuFul unui tratament, e motivul cP ei TnsPRi sunt res onsabili de into3icaHia lor, QnP la atitudini umanitare Ri medicale,Tn care alcoolicul este asimilat oricPrui bolnav,cu o boalP somaticP obiRnuitP. #are este motivaHia Ri ce cQRtigP alcoolicul rin abstinenHa e care i5o im une tratamentul? Un acest sens 7onFales #am a enumerP urmPtorii fatoriN *45 B.!actorii oFitiviNreabilitarea ersonalP,moralP,s iritualP,familialP Ri a robelor de laboratorX 8.!actori negativiNs italiFarea,refugiul Tntr5o boalP fiFicP + olinevrita,he ato atia-,refugiul Tntr5o nevroFP +i ohondrie,isterie-,refugiul Tn alte substanHe +de obicei tranchiliFante-. Ince Qnd cu lucrPrilelui Pinel rivind tratamentul moral,mediul social al tratamentului sihiatric a fost considerat ca factor crucial,Tn obHinerea unor reFultate tera eutice.IdentificQnd factorii sociali care duc la reFultate favorabile sau nu,mPsurarea climatului social oate servi va LmonitorL sau Lcontrol de calitateL.*stfel tratamentul rin condiHionare5aversiune este mai uHin focaliFat e com onentele sociale Ri sihologice,Tn tim ce mediul social Tn care are loc tratamentul modificP funcHiile sihologice Ri sociale,avQnd Tn vedere cP alcoolismul atrage Tn sfera sa trPsPturi de ersonalitate foarte variate.In acest s italiFarea sau nes italiFarea trebuiesc fPcute diferenHiat + rima fiind utiliFatP mai ales la ersoanele cu nivel economic scPFut,fPrP loc de muncP sau care locuiesc singuri-.Pe de altP arte,Tn tratamentul alcoolismului,o serie de conce Hii s5au schimbat radical Tn ultima vreme.*stfel,dacP vechii sihiatrii nu acce tau reabilitarea alcoolismului decQt Tn condiHii de abstinenHP +abstinenHa fiind singurul Ri cel mai im ortant criteriu-,Tn ultima vreme,literatura de s ecialitate considerP acest criteriu tot mai inadecvat.*bstinenHa,aratP )ausell Pattison nu este singurul sco al reabilitPrii alcoolicului,Tn acest cadru a PrQnd Ri alte sco uri,caNcontrolul emoHional mai uternic,relaHiile inter ersonale Ri rofesionale mai bune,sPnPtatea fiFicP. In al doilea rQnd abstinenHa nu este ro orHional corelatP cu TnbunPtPHirea Tn alte arii de sPnPtate.Infine unii alcoolici deRi nu devin abstinenHi,demonstreaFP TmbunPtPHiri maMore Tn toate ariile funHiilor vieHii.Un acest sens ).Pattison subliniaFP urmPtoareleN B.*lcoolicii care nu obHin abstinenHa ot totuRi avea succes Tn cadrul reabilitPriiX 8.*lcoolicii care devin abstinenHi devin a oi bPutori moderaHiX G.Unii alcoolici care au devenit abstinenHi nu TRi amelioreaFP alte sectoare ale vieHiiX Tot 1romet Ri colab.ne atrag atenHia cP luarea Tn sarcinP a unui alcoolic,trebuie sP ne determine sP ne unem urmPtoarele TntrebPriN B.#ores unde climatul social al mediului tera eutic diferitelor orientPri tera eutice ? 8.E3istP diferenHe ale ti urilor de acienHi admiRi care sP se reflecte rin caracteristicile mediului lor social ? G.)odificPrile Tn rogramul tera eutic aduc modificPri cores unFPtoare Tn climatul social ? 6umeroRi autori folosec termenul de LbPutori normaliL+controlaHi sau stabiliFaHi,atenuaHi,moderaHi sau sociali-.#u sau fPrP tratament,o ro orHie im ortantP de alcoolici TRi modificP aternurile com ortamentale s ecifice atologiei alcoolismului,Tn acela al diferitor ti uri de bPutori ne atologici.*cest lucru oate une chiar roblema unei reformulPri asu ra alcoolismului.%ar se une Tntrebarea care ti uri de aternuri alcoolice redis un a fi bPutor controlat? *bstinenHa,aratP Pattison,este foarte greu de atins Ri chiar oate fi un sco necores unFPtor entru acienHii cu grad moderat sau minim de alcoolism +adeseori utQnd duce la refuF,eRec sau ne artici are la tratament-. InsistenHa entru abstinenHP oate duce la ede sirea sau reMetul alcoolicului de cPtre gru ul socialR,dacP acesta nu va utea deveni abstinent.In acest fel,adeseori alcoolicul abstinent este mai vulnerabil la alcool.%in acest motiv,aceRti indiviFi ot avea fenomene an3ioase sau de resive uternice

+scurtcircuitQnd reabilitarea- Ri Tm iedecQnd alte forme de tratament. Tratamentul alcoolicului cronic este foarte dificil Ri acest lucru se datoreRte fa tului cP ersonalitatea diFarmonicP a acientulRui va folosi alcoolul ca o adevPratP roteFP e3istenHialP, entru com ensarea anumitor invalidit Hi sihice,care Tn absenHa ingerPrii de alcool devine intolerabilP.*deseori este vorba de ersonalitPHi imature.#auFele sociale trebuiesc cPutate Tn condiHiile vieHii de familie sau agru ului social din care alcoolicul face arte. *46 Primul contact cu alcoolicul este foarte im ortant,deoarece lanul tera eutic trebuie individualiFt.*cest lucru resu une o investigare sihologicP a cientului,a nevoilor sale,semnificaHia consumului de alcool entru individ,atitudinea mediului ambiant.Internarea Tntr5un s ital clasic,aFilar nu este indicatP,mai indicat ar fi un staHionar de Fi.(tabilirea unei relaHii oFitive medic5 acient este im ortantP,iar tratamentul fiind foarte l"ung,este im ortantP stabilirea unei relaHii oFitive sihotera eutice cu Tntreaga echi P de TngriMire.%e fa t nu abstinenHa trebuie sP fie sco ul final ci o mai bunP ada tare a acientului la condiHiile sale sociale Ri familiale.*cest lucru nu se oate face decQt Tn cadrul unei atmosfere sihotera eutice.%e aceea TncP de la Tnce ut acientul este introdus Tntr5un gru sihotera eutic deschis.ceea ce mPreRte ermiabilitatea sihotera euticP.Uneori este nevoie de artici area Tntregii familii la gru ul sihotera eutic. Problema curei de desinto3icare5desobiRnuinHP nu se une de la Tnce ut,mai Tnainte trebuie Tncercate Ransele sihotera eutice ale acientului.*lcoolismul a are adesea ca o reacHie de a Prare Ri a face e alcoolic sP renunHe brusc la alcool oate duce la adevPrate reacHii de rotest.%e aceea,subliniaFP 1uc", sihotera ia alcoolicului cu rinde Tn sine o oarecare s ecificitate + sihotera ia sP fie su lP,sP HinP cont de contactul sociofamilial-.(tarea de de resie,li sa de autostimP determinP e acient sP se aRte te din artea sociaetPHii +inclusiv a mediului sPu- la res ingere afectivP.Ori ce asivitate din artea medicului va fi inter retatP rin aceastP situaHie.1olnavul aratP 1uc" va fi foarte atent la atitudinea medicului faHP de alcool,o atitudine rea negativP va fi rivitP ca ostilP.Un sihotera ia alcoolismului de fa t totul are im ortanHPNcontactul cu familia,activitatea de asistenHP socialP,tratamentul medical,discuHiile sihotera eutice, sihotera ia de gru etc. Tratamentul medicamentos. Un beHia acutP nu se foloseRte de obicei nici un tratament,ci se aRtea tP dis ariHia efectelor into3icaHiei.In caFuri mai grave se oate rovoca voma,se ot face inMecHii cu cofeinP. Un beHia atologicP acientul trebuie su raveghiat Tn ermanenHP.(e vor face inMecHii cu strocninP +la MumPtate de orP-, QnP la o doFP de B@589 mgr.dacP nu a ar mai re ede efectele stricniniFPrii +trismusul-,anale tice cardiace,cofeinP,iar Tn caF de deshidratare se va face reechilibrarea hidro5 electroliticP.UtiliFarea neurole ticelor Tn combinaHie cu fenobarbitalul se vor folosi Tn funcHie de situaHie. Un alcoolismul cronic tratamentul constP din sihotera ie +Tn sensul celor discutate anterior- Ri cura de decondiHionare la alcool.Unainte de aceasta se vor combate fenomenele de sevraM utiliFQnd atQt echilibrarea hidro5electroliticP,cQt Ri benFodiaFi ine,neurole tice,eventual antide resive Tratamentul alcoolismului B.*ntagoniRtii rece torilor beta adrenergici 8.1enFodiaFe inele G#arbamaFe inele A.%isulfiramul @.Litiu [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[ [[. B. *ntagoniRtii rece torilor beta adrenergici ,ece torii beta adrenergici se gPsesc este tot Tn sistemul vascular,inclusiv Tn vasele inimii, lPmQnului,creierului.+s5au utiliFat,cunoscuHi ca beta5 blocanHi Tn tratamentul KT*,anginei,unele tahiaritmii,glaucom,migrene,Ri o varietate de as ecte sihiatrice- 5Patru se utiliFeaFP Tn U(*N5Pro anolol+Inderal- 5)eto rolol +Lo resor- 56adolol +#orgard- 5*tenolol +Tenormin*47

U\ P(IKI*T,I# 5efect TnN*n3ietate,tremor ost litium,,a"atiyia neurole ticP. 5Probabil Tn aMutP benFodiaFe inele Tn de endenHa de alcool 5Posibil eficient5;iolenHa im ulsivP de la acienHii cu sindrom sihoorganic,alternativP la benFodiaFe inP Tn an3ietatea generaliFatP 1ET*1LO#*6<II 1eta blocanHii sunt antagoniRti ai nore inefrienei Ri e inefrinei Ri beta5 adrenergic rece tor5Periferic sunt sim aticolitici !uncHional sistemul nor adrenergic din creier se im une Tn starea de vigilitate,reglare hormonalP,, erce erea durerii Ri regleaFP sistemul sim atic central,regleaFP circulaHia sQngelui. 6ore inefrina Ri e inefrina sunt secretaHi Tn st.de stres de medulosu rarenalP Ri are 8 ti uri de rece tori alfa Ri beta5cu subdiviFiuni.Pro anololul Ri naldolul au afiunitate t.1B Ri 185rece tori5dar e3istP mari deosebiri individuale (e utiliFeaFP Tn5 a3,atac anicP,de endenHP de alcool,agresivitate,a"atisia neurole ticP 56u roduce hi otensiune la cei cu T* normalP,dar scade la cei cu KT*,nu dP efecte ulmonare la normali dar la astmatici sau cu sindr.obstructiv oate da5brobhoconstricHie5, se utiliFeaFP cu griMP Tn diabet. E!E#T TE,*PEUTI#5*r fi cel mai eficient Tn a"atisia neurole ticP du P unii,su erior benFodiaFe inelor Ri anticolinergicelor+ ro anolol B95Go mgr- de G ori e Fi. Tremorul du P litium5se oate da 8o5lC9 mgr eFi. 5%e endenHa de alcool,aMutP dar nu TnlocuieRte benFodiaFe inele5@o mgr la uls mic,loo mgr este :9 e minut. 5In violenHP,agitaHie5,mai ales la sihoorganici. ro anolol Tntre A95@89 mgr e Fi,Tn 85A rate. 5*n3ietate5atac de anicP5,fobia socialP5+nu oate vorbi Tn ublic,cQnta,are uscPciune a gurii, al itaHii,voce voalatP,tramurPturi,li sP de aer,ameHeli-,Tn an3ietatea de antici are%au efecte secundare mai mici ca benFodiaFe inele.(e oate da o singurP doFP de B95A9 mgr,doFa se ooate lua cu 895G9 minute Tnainte de evenimentul an3iogen,dar e bine a face Tnainte un test. P,E#*U<II ZI ,E*#<II *%;E,(E5nu se dP dacP T* este sub EOC mm Kg sau ulsu sub @@ e minut oate da hi otensiune, bradicardie, insuf. congestivP, res iratorie, nu Tn astm, Ri alte tulb5veFi ag.lEl:. %O\*VUL5 ro anololul e bun Tntre B95E9 mgr 1ET*1LO#*6<II 1eta blocanHii sunt antagoniRti ai nore inefrienei Ri e inefrinei Ri beta5adrenergic rece tor5Periferic sunt sim aticolitici !uncHional sistemul nor adrenergic din creier se im une Tn starea de vigilitate,reglare hormonalP,, erce erea durerii Ri regleaFP sistemul sim atic central,regleaFP circulaHia sQngelui. 6ore inefrina Ri e inefrina sunt secretaHi Tn st.de stres de medulosu rarenalP Ri are 8 ti uri de rece tori alfa Ri beta5cu subdiviFiuni.Pro anololul Ri naldolul au afiunitate t.1B Ri 185rece tori5dar e3istP mari deosebiri individuale (e utiliFeaFP Tn5a3,atac anicP,de endenHP de alcool,agresivitate,a"atisia neurole ticP 56u roduce hi otensiune la cei cu T* normalP,dar scade la cei cu KT*,nu dP efecte ulmonare la normali dar la astmatici sau cu sindr.obstructiv oate da5brobhoconstricHie5, se utiliFeaFP cu griMP Tn diabet. E!E#T TE,*PEUTI#5*r fi cel mai eficient Tn a"atisia neurole ticP du P unii,su erior benFodiaFe inelor Ri anticolinergicelor+ ro anolol B95Go mgr- de G ori e Fi. Tremorul du P litium5se oate da 8o5lC9 mgr eFi. *48 5%e endenHa de alcool,aMutP dar nu TnlocuieRte benFodiaFe inele5@o mgr la uls mic,loo mgr este :9 e minut. 5In violenHP,agitaHie5,mai ales la sihoorganici. ro anolol Tntre A95@89 mgr e Fi,Tn 85A rate. 5*n3ietate5atac de anicP5,fobia socialP5+nu oate vorbi Tn ublic,cQnta,are uscPciune a gurii, al itaHii,voce voalatP,tramurPturi,li sP de aer,ameHeli-,Tn an3ietatea de antici are%au efecte secundare mai mici ca benFodiaFe inele.(e oate da o singurP doFP de B95 A9 mgr,doFa se ooate lua cu 895G9 minute Tnainte de evenimentul an3iogen,dar e bine a face Tnainte un test. P,E#*U<II ZI ,E*#<II *%;E,(E5nu se dP dacP T* este sub EOC mm Kg sau ulsu sub @@ e minut oate da hi otensiune, bradicardie, insuf. congestivP, res iratorie, nu Tn astm, Ri alte tulb5veFi ag.lEl:. %O\*VUL5 ro anololul e bun Tntre B95E9 mg 8.1E6\O%I*\EPI6E Este unul dintre cele mai efective Ri de siguranHP tratamente din

sihiatrie,ele au Tnlocuit, ractic,barbituricele,cloral hidratul,me robamatul etc. #himic structura constP din inele de benFen Ri diaFe inP..*bsorbHia la toate este ra idP Ri a roa e totalP,se distribuie Tn tot cor ul,inclusiv Tn snc+sistemul limbic,talamus,lcr-.*cHiunea de duratP se mai datoreaFP Ri solubilitPHii lor Tn li ide,creierul fiind cu multe li o roteine.#u e3ce Hii minore se eliminP rin ficat !armacodinamicaN#unoRtinHele actualRe im licP rece tori s ecifici benFodiaFe inici legaHi de 7*1* rece tori,benFodiaFe inele mPresc acHiunea 7*1*,inhibitorul maMor neurotransmiHPtor Tn creier 1enFodiaFe inele se utiliFeaFP Tn tratamentul an3ietPHii,de rresiei,criFelor e i,de resiei,agitaHiei.Poate da ata3ie,disartrie,desorientare,mai ales bPtrQnii sunt sensibili la ata3ie.* ar cefaleii,vertiM,tulb vedere,coRmaruri.,la co im ulsivi ot creRte desinhibiHia com ortamentului..Poate da amneFie anterogradP. #; nu dP fen.semnificative,le oate chiar reduce ulsul la tahicardici,gastrointestinal amelioreaFP o serie de tulb.funcHionale,renal oate da incontenenHP sau sP agraveFe una ree3istentP.!uncHiile se3uale ot scPdea,nu oate susHine erecHia,anorgasmic.)ai rar obosealP muscularP,trans iraHii,tulb.sanghine.I; oate da flebite IndicaHii tera euticeNan3iolitice, t insomnie dislocQnd barbituricele..La obeFi,cirotici cu atenHie,la fel la bPtrQn,mai ales l aceia care rimesc de resanHi snc..(5au ra ortat Ri unele morHi subite,uneori TnrPutP Hesc o de resie.)area roblemP este abuFul,mai ales la an3ioRi,A@W din de endenHiichimici erau cu benFodiaFe ine.Insomnia rimarP se trateaFP cu benFodiaFe ine dar nu mai mult de 85G sP t. O rirea benFodiaFe inelor ot daNB.creRterea sim tomelor an3ioase,chiar mai mare.8.*3 mai mare cere doFe mai mari.G.%e endenHa creiaFP noi sim tome, e care nu le5a mai avut (emnele de de endenHP ot fiNhalucinaHii viFuale,auditive,lacrimare,congestie nasalP,rinite,fotofobii,hi eracusie, sihoFe,mioclonii,cram e,diaree,criFe e i..*c.sim tome ot dura mult5luni.%eRi e com licaHie serioasP,de endenHa e rarP. )edicamentele de resante scad efectul benFodiaFe inelorNalcool,barbiturice,antide resive,anticonvulsivante. %oFaMN *LP,*\OL*6 sau SanaS,oral9,tablete de 8@59,@ mgr*l raFolan,B Ri 8 mgr5este bun Tn atacuri de anicP %oFa medie 9,@5B9 mgrOFi #LO,%I*\EPOSI%5librium, tabl.@5B9 mgr Ri de 8@ mgr.,fiole de B99 mgr. *49 %oFP de B95B@9 mgrOFi Tn G5A re riFe.Pentru de endenHa de alcool[B99 Ri se creRte la G99 mgr Tn 8A ore,se oate Ri I,v.aceleaRi doFe.Este mai uHin folosit Tn an3ietate Ri mai mult Tn de endenHa de alcool. #LO6*\EP*)UL sau "lono in,tabl de 9,@,B,8 mgr,doFaM uFual B5C mgr e Fi,e bun Tn criFe de anicP Ri fobie socialP. #LO,*\EP*TE+Tran3ene- tbl.G,D@5D,@5B@ mgr.%oFaMul uFual B@5C9 mgr,Tn funcHie de severitate an3ietPHii.%oFe mai mici la bPtrQni.Pt alcoolici doFe mari de E9 mgr K*L*\EP*)+ a3i am- tbl.89 Ri A9 mgr.%oFaMul uFual C95BC9 mgrOFi de inFQnd de severitatea an3ietPHii LO,*\EP*)+atival- tbl.9,@,B,8 mgr,inMectabil 85A mgrOml.%oFa B5C mgrOFi OS*\EP*) (*U (E,*S P,*\EP*)+#entra3- @,B9,89 mgr e tbl.%oFa 895C9 mgrOFi..(e dP Tn a3,a3]%,de endenHP alcool *)1IE65\OLPI%E) 6U E 1E6\O%I*\EPI6= E %I6 #L*(* I)I%*\OP2,I%I6E tbl.@ RiB9 mgr..(e Tnce e cu B9 mgr la culcare.,nu s5a a robat doFe este B9 mgr. Este un hi notic de duratP scurtP,s5au ra ortat caFuri de amneFie anterogradP du P el,dP Ri de endenHP.(e foloseRte doar entru durate scurte. *TI;*65LO,*\EP*) T*1L.9,@,B,8 )7,,I6V.I),I;58 (*U A )7, PE )L %oFaMul uFual C mgr. Tn G ture.55TrateaFP insomnia asociatP cu an3ietatea,e Ri medicament reo erator. E bun Tn a3.generaliFatP,de endenHa de alcool,,criFe anicP,adMuvant Tn manie.. t alcool inMectabil..#a Ri la alte benFodiaFe ine la bPtrQni doF se reduce la MumPtate #E6T,*S5P,*\EP*) #a sule @,B9,89 mgr5dfoFa medie Go mgr+Tntre 8o5Co mgr-5e similar cu o3aFe amul.(e dfP Tn a3.,de resie asociatP cu a3,de endenHP de alcool, Ri ca Ri o3aFe amul Tn geriatrie a3,agitaHie,iritabilitate an3ioasP.E mai uHin utuiliFat ca hi notic Tn insomnie

#LO,*2EP*TE5555T,*6SE6E t adm.oralP G,D@XD,@XB@ mgr5doFa uFualP B@5C9 mgr.,Tn funcHie de severitatea an3ietPHii.%oFa medie Go mgr.. t de endenHa de alcool doFe mari,e3.Eo mgr. *4: %I*\EP*)5;*LIU) # r.8,@,B9 mgr,fiole de B9 mgr5TranchiliFant miorela3ant Ri anticonvulsivant,antis astic uterin 5I6%I#*<II5stPri de tensiune,neliniRte,agitaHie,labilitatea emoHionalP,tulburPri neurovegetative,boli sihosomatice,tulb.com ortament la alcoolici cronici siho atiFaHi,sindr. acut de abstinenHP la alcool,tulb.com ort.la e ile tici,accese e ile tice,contracHii ale musculaturii striate de naturP refle3P. *%)I6I(T,*,E58,@,BO mgr. de 85A ori e Fi,inMectabil 8o mgr., se oate re eta la G5A ore. ,.*%;E,(E5frecvent somnolenHP,ameHealP,rar cefalee sau convulsii,confuFie,diFartrie, tulb.vedere,hi otensiune,greaHP,consti aHie,greut.micHiune,modificPri ale libidoului eru Hii cutanate,rar leuco enie, rin administrare TndelungatP de endenHP,inM.i.v. mai ales la bPtrTni dau a nee sau sinco P cardiacP #O6T,*I6%I#*<II5alergie,miastenie gravP,Rocul,coma,into3.acute cu alcool,alte de rimante centrale,glaucom,sarcina Tn rimul trimestru , rudenHP Ri doFe mici la bPtrTni,la cei cu stare generalP alteratP,insuf.renalP,he aticP,nu la Roferi. PotenHeaFP alcoolul,analgeFicele,o oidele Ri alte de rimante centrale5nu se adm cu I)*O sau alte antide resive.!orma inMectabilP nu se asociaFP cu alte medicamente Ri nu se une Tn soluHii erfuFabile G. #*,1*)*\EPI6* 6EU,OT,OPO,ET*,%OCoo mgr tablete 55#onHine carbamaFe inP#arbamaFe ina+tegretolul- este o iminostilbestene,drog cu o structurP similarP cu antide resivele triciclice imi ramine+tofranil-.Este absorbit Tncet Tn stomah Ri metaboliFat Tn ficat.Efectul anticonvulsivant este imediat. In su radoFe oate da stu oare,comP,tahicardie,hi o sau hi ertensiune,hi otermie etc.*re infl.micP asu ra elementelor sanghine,o serie de afecH.dermatologice,rar he atite IndicaHii tera euticeNe i Ri nevralgia de trigemen dar se utiliFeaFP Ri Tn manie acutP,se utiliFeaFP adesea ca un substitut al litiului sau ca un adMunct al lui.(e oate utiliFa Ri Tn stPri de resive.+reF. oFitive @95D9W Tn manie Ri de resie-.)ai este eficace Tn im ulsivitPHi la ersoane bordeline,cu tulb.de dis oFiHie sau sch..(e oate de asemenea folosi Tn de endenHa de benFodiaFe ine.#arbamaFe ina ]benFodiaFe inele ot fi folosite Tn de endenHa de alcool #aracteristici5Este anticonvulsivant,dar are Ri efecteanticolinergice,sedative Ri antide resive,ca Ri diuretice rin efect central.*cHiunea anticonvulsivantP e TnsoHitP Ri de creRterea dis oFiHiei afective,e medicamentul de rimP alegere Tn nevralgia de trigemen..%e asemenea are efect oFitiv Tn sim tomele de abstinenHP la alcool. I6%I#*<II57),criFe de focar,e i tem oralP,,modif.dis oF.afective5elevaHie5nevralgie trigemen,f.abstinenHP alcool.(e administreaFP oral Tn tim ul sau du P rTnF %oFaMul5 se aflP Tn tabl.899,B99 mgr,B99 mgr Tn @ ml Tn sus ensie.%oFa de start iniHialP 899 mge de A ori e Fi Tn mania acutP,o doFP mai micP Tn de resie.In mania acutP se oate da B9995B899 mgr cu variaHie Tntre C9958999 mgr e Fi.%oFe mai mici entru de resie. #ontraindicaHii5alergie,insuf.organice,sarcinP,lactaHie Efecte secundare5#,as,nistagmus, areFe,tulb.vorbire,reacHii renale,hi ocalcemie,tulb.cv., InterdicHii5 anticoagulante,antibiotice,I)*O,se va testa sQngele Ri ficatul,boli cv A.%isulfiran * fost desco erit TntQm lPtor de cPtre daneFi ca antihelmintic.In contact cu alcoolul dP greaHP Ri alte efecte secundare..(e interfereaFP Tn metabolismul alcoolului e care Tl blocheaFP la faFa de araldehidP. Princi ala indicaHie este Tn crearea aversiunii faHP de alcool. *51 %oFaMul5este Tn tablete de 8@o mgr Ri @oo mgr.(e dP iniHial @oo mgr e gurP B58 sP tPmQni.,a oi se menHine 8@o mgr.6u trebuie sP de PRim @oo mgr e Fi..,6u se administreaFP dacP nu a foist cel uHin B8 ore abstinent.In rest se face roba cu alcool du P cum se Rtie.

@Litiu Im ortanHa sPrurilor de litiu a fost desco eritP de cPtre #ade Tn BEAE, rima substanHP cu efecte rofilactice Tn sihiatrie.Pro rietPHile sale normotimiFante sunt legate de mai multe cPiNstabiliFarea rece torilor celulari,influenHarea om ei celulare de natriu,modificarea ritmurilor circardiene,i oteFe sihologice.In manie ar avea rol efectele sale 7*1* energetice Tn tim ce Tn de resie s5ar manifesta efecte indirecte noradrenergice Ri serotoninice care sunt mai slabe ca cele 7*1* ergice. In trat.acut Tn rinci al se foloseRte Tn manie,la abstinenHa to3icomaniilor maMore,Tn decom .schiFo acute combinate cu neurole ticele.!aFele de resive acute ar utea fi indicate numai Tn caF de reFistenHP la trat.antide resiv,dar la deliranHi TnrPutPHeRte efectele. Pe termen lung au efect Tn rofila3ia P)% mai ale Tn formele bi olare sau uni olare de resive. *lte indicaHiiNTn alcoolismul cronic,,mai ales Tn cel cu de resii rimare,di somanii,Tn de endenHele medicamentoase.In cursul trat.nu se va de PRi litemia de B mE'Ol,creRte riscul neuroto3icitPHii Ri a into3icPrii renale..6u este vorba de o li sP de litiu Tn cor ci de efectul oFitiv al unei litemii mai mari. #ontraindicaHiicNli sa de control a litFemiei, rimele G luni de sarcinP,,boli renale sau cardiace grave. %oFaNTnce e de la B999 mgrOFi,litemia se recolteaFP a D5a Fi,sP tPmQnal rima lunP a oi lunar.%u P ori ce modificare a doFaMului se aRtea tP A5@ File Ri a oi se ia litemia.In trat.de lungP duratP mai a oi se oate lua litemia Ri la 8 luni..%acP se asociaFP cu neurole tice litemia se ia mai des5de G5A ori e lunP Ri se face anual controlul funcHiilor renale. Tabletele cu litiu se iau la mese de G5A ori e Fi.*socierile cu antide resive Ri neurole tice creRte incidenHa accidentelor renale,dar se considerP tot mai mult aceasta ca fiind tot mai relativP. *socierea cu halo eridolul reFintP riscul unor accidente grave,din fericire rare,se ia litiu B999 mgrOFi Ri halo ma3im @ mgr. Efectele secundare nu sunt foarte mari.suntNefecte neuromusculare5tremor ce cedeaFP la betablocante,diaree ,vPrsPturi,dermatite alergice,disfuncHie tiroidianP,cataractP rogresivP de ti senil.Efecte sihiceNevidenHierea unor tulb.nevrotice sau caractere mascate de boalP afectivP,sc.libidoului uRoarP,carii,creRteri de greutate cor oralP,edeme tranFitorii. #ura de desalcooliFare se face rin Tntreru erea bruscP sau tre tatP a alcoolului.Un rima faFP se corecteaFP deficienHele organice ale acientului +insuf.renalP,he aticP etc-.(e face o curP de stricniniFare rogresivP +crescQnd cu Bmgr . e Fi QnP la doFe de B95B8 mgr.OFi, entru a reveni tendinHa de cola s a acestor bolnavi.;itaminiFarea masivP cu vitaminele din gru ul 1 este necesarP entru carenHa tiaminicP din aceastP boalP. #ura de desobiRnuinHP se face du P o discuHe sihotera euticP cu acientul,Tn care el va acce ta lanul tera eutic,inclusiv cu as ectele ne lPcute ale sale.#reearea refle3ului de desgust se face im regnQnd acientul cu disulfiran +antalcol,antabus,es eral- tim de D5: File,du P cre se vor face un numPr de robe cu alcool suficient entru a avea un refle3 de desgust faHP de alcool.Probele se fac dimineaHa, e nemQncate + entru a evita vPrsPturile abundente,eventual cuas iraHii sau alte com licaHii-.Pacientul ia 85G tablete disulfiran Ri du P MumPtte de orP va ingera o cantitate de alcool +din cel referat- Tn limita ma3imP de B@9 gr.alcool tare.Un continuare vom asista la reacHia de aversiune ,cu o furtunP neuro5vegetativP uternicP +greHuri,stare de rPu,roReaHP,tahicardie,hi otensiune-.Pentru a reveni accidente roba se face numai du P ce a *5* fost aviFatP de internist Ri n umai Tn s ital cu osibilitPHi certe de reanimare.(e re etP B5@ robe,chiar B8 QnP refle3ul de desgust este asigurat, acientul avQnd reacHii vcegetative chiar la rimul contact cu alcoolul.La e3ternare acientul va continua sP ia o tabletP de antalcool Filnic tim fe B an +ultimele C lni e oate Ri o tabletP la 8 File-.Efectul este oFitiv dacP tim de in an acientul a fost abstinent.(e considerP cP al a fost adus Tn starea sa,dinaintea Tnce erii abuFuli alcoolic.!ireRte,Tn aceleaRi condiHii sociale Ri cu aceleaRi tare ale ersonalitPHii acienHii ot reTnce e consumul de alcool Ri ot deveni din nou de endenHi.*ceste condiHii de oPResc TnsP limitele uterii medicale Probleme deosebite sunt use de tratamentul incidenHelor acute Ri mai

ales a deliriumului tremens.In deliriumul tremens accentul se unne e reechilibrarea electroliticP,vitaminotera ie,s3tracte he atice,tonicardiace,vitamine Tn doFe mari.1enFodiaFe inele,eventual dacP agitaHia este mare cu alte neurole tice se im une,din cauFa stPrii sihice foarte grave.Uneori totul trebuie su linit cu miMloace de contenHie fiFicP.)e robamatul,diaFe amul sunt considerate utile. I6 celelalte sihoFe tratamentul se face sim tomatic cu neurole tice, tranchiliFante,antide resive. In sco ul elucidPrii manierii actuale de tratament Tn alcoolism vom re roduce du P 1romet Ri colab., atru rograme diferenHiate de tera ie a alcoolismului cronicN B.Programul I,abordabil Tn cadrul unui s ital general,Tn oraR,cu A@ aturi,cu osibilitatea unui tratament de gru Ri un rogram de A sP tPmQni.)edicaHie an3ioliticP Ri sedare FilnicP.(e formeaFP mici gru uri de sfPtuire +B9 ersoane ] doi membri ai ersonalului-.(e ot utiliFa lecturi,filme educative,activitPHi recreative, rograme rofesionale.O serie de alcoolici vindecaHi ot artici a Tn cadruFl rogramului.*utorii a reciaFP TnsP rogramul rea Tncurcat,cu foarte multe RedinHe Ri mult ersonal,fPrP orar recis.,elaHiile ersonalului colegiale. 8.Programul II,abordabil Tntr5un s ital de C@ de aturi,Tn oraR,cu rogram de Redere de C luni,deRi de fa t ma3im s5a stat CG de File.#entrul tera iei include mediul tera eutic Ri tera ia de gru sP tPmQnalP,adunPrile comunitPHii,lecturi educative,adunPri cu foRtii alcoolici,activitPHi recreativeRi o RedinHP de sihotera ie individualP e lunP,cu evaluarea reFultatelor.)ai funcHioneaFP un atelier de icturP,electrotehnicP,FugrPvit,Ri care ot lasa ulterior bolnavii Tn diferite munci.,elaHiile ersonalului colegiale. G.Programul III,abordabil Tntr5un s ital de 8A aturi Tn oraR,cu rogram de 8 sP tPmQnP de decondiHionare, rin aversiune,reTntPritP,tim de B an.(e administreaFP Ri sedative,an3iolitice,vitamine.(P tPmQnal se face un gru sihotera eutic.PacienHii sunt TncuraMaHi sP schimbe Tntre ei e3 erienHP,sP fie unul entru altul su ort moral.,elaHiile ersonalului sunt colegiale. A.Programul I;,abordabil Tntr5un s ital rural Ri rogram mediu de A sP tPmQni.(e face tratament de gru Ri avilionar.*tmosfera Lde familieL, acienHii Ri ersonalul formQnd o comunitate.PacienHii se autoconduc,asigurP anumite munci casnice,asistP e noii veniHi.Tratament cu vitamine,an3iolitice,sedative.,elaHiile ersonalului sunt colegiale. Pe baFa creRterii im ortanHei sihotera iei Tn tratamentul alcoolismului,se renunHP tre tat la rinci iul abstinenHei,care Tn racticP are uHin succes, entru rinci iul bPutorului controlat.*cest lucru este util,deoarece alcoolul are un LrolL entru individul care Tl consumP Ri renunHarea definitivP la el bulverseaFP ersonalitatea.)etoda orneRte de la rinciP iul cP numai abuFul alcoolic este dPunPtor,Tn tim ce consumul reFonabil este benific.Pentru a aMunge ,TnsP la aceastP situFaHie este necesarP multP sihotera ie Ri includerea acienHilor Tn roghrame bine controlate. 8.%e endenHa de drog 7losarul O)( subliniaFP cP de endenHa de drog ^este o stare sihicP Ri uneori sihicP ce reFultP din ingerarea drogului Ri care determinP reacHii com ortamentale variate Ri Tn s ecial nevoia com ulsivP de a continua consumul de drog continuu sau eriodic?.*cest fenomen este *53 Mustificat rin acHiunea lPcutP diun unct devedere sihic cQt Ri rin evitarea stPrii sihice sau fiFice ne lPcute e care o determinP li sa drogului.UtiliFarea drogului nu este decQt un sim tom entru ^echilibrarea? unor desordini caracteriale fie ca miMloc de a Prare contra unei de resii intolerabile fie a unei desordini caracteriale. (evraMul este roblema rinci alP Tn cadrul de endenHei de drog.(evraMul a are Tn caFul Tntreru erii bruRte a drogului Ri se caracteriFeaFP rin semne fiFice recoce caN deshidratarea,tremurPturile,anore3ia,greaHa.%e endenHa sihicP oate a are la Tnce ut ca obiRnuinHP,o stare care reFultP din consumul re etat de drog Ri se caracteriFeaFP rin dorinHa de a re eta Ri de a mPri doFa.In situaHie gravP de endenHa sihicP se caracteriFeaFP rin sim tome grave caNtulburPri afective,agitaHie sihomotorie,an3ietate marcatP.%orinHa de a consuma drogul este atQt de mare TncQt nici un obstacol moral sau de altP

naturP nu oate Tm iedeca acientul entru a5Ri rocura drogul.%acP aceste fenomene ale sevraMului sunt de PRite+cu sau fPrP tratament- sim tomele se diminuiaFP.%e endenHa fiFicP este reFultatul modificPrilor fiFiologice la nivelul sistemului nervos du P un consum relungit de drog Ri se manifestP rin sim tome somatice grave+care ot merge QnP la starea de Roc-Ri care obligP acientul sP continuie sP ia drogul. %e endenHa de drog o utem defini ca o dorinHP com ulsivP de a obHine rin orice miMloace drogul,cu tendinHa creRterii neTncetate a doFei,cu de endenHP sihicP Ri fiFicP faHP de drog.*buFul de drog are im licaHii etice,sociale Ri Muridice serioase.* etitul entru drog de inte Ri de desechilibrul instinctivo5afectiv,de endenHii fiind a roa e Tn totalitate ersonalitPHi diFarmonice +la care to3icimania este secundarP satisfacerii unor anormalitPHi instinctuale-. a. !recvenHa. %e endenHa de drog este una dintre cele mai acute robleme ale lumii contem orane. Probabil,subliniaFP Olivenstein+BE:9-,de endenHa de drog va deveni boala rinci alP a secolului al SSI.Ladwig+BE:9- sublinmiaFP cP Tn studiul e idemiologic al de endenHei de drog se ot distinge mai multe modeleN B.)odelul etico5Muridic care dP drogului rimul rol+drogul are ca forHP atractivP, individul stresat fiind nevinovat-X 8.)odelul medico5 siho5social care considerP ^to3icomania? Tn maniera unei boli moli sitoareX G.)odelul socio5cultural care considerP societatea ca fiind vinovatP,structurile sale determinQnd reacHii de com ortament deviant cores unFPtoareX ,eFultatul acestor metode ar conduce la G categorii de strategiiN B?Liberal a roch? care reconiFeaFP decriminaliFarea Ri legaliFarea consumului de drog.In acest conte3t nu de endenHa de drog ci ^eticheta?li itP de societate face ca acest com ortament sP fie considerat criminal+crimP ^fPrP victimP?,aRa cum ar fi Ri suicidul-X 8?(ocial a roch? se ocu P de dificultPHile sihosociale ale individului.Pentru aceasta individul trebuie luat Tn sarcinP socialP,tera euticP Ri edagogicPX G.?Legal a roch? care revede urmPrirea devianHilor Ri lu ta contra consumului de drogX In racticP strategia este o Tmbinare ^liberal5socio5legal a roch?. *nchetele e idemiologice sunt foarte dificile,de endenHii de drog adesea neavQnd un domiciliu stabil,au o RcolariFare incom letP,au renunHat adesea la un loc de muncP Ri uneori se aflP fie Tn s ital,fie Tn detenHie.1erg+BECE- constatP cP Tn colegiile americane mariMuana este consumatP de cPtre @,C5GA,EW,amfetaminele de E,@58B,@W.barbituricele Ri L(% de B,DB@,DW,o iaceele de B5AW din Tntreaga o ulaHie RcolarP.!recvenHe similare a ar Ri Tn Euro a OccidentalP Ri o serie de HPri din Orientul E3trem.In 7ermania, Landewing +BE:8- consumatorii de drog adolescenHi sunt evaluaHi la A5:,EW din totalul consumatorilor.#el uHin Bo58oW din Rcolarii occidentali au avut deMa e3 erienHP cu drogurile+mai ales mariMuana sau haRiR-. *54 Versild Ri colab.+BED:- constatP la 6ew 2or" cP BOG dintre adolescenHi uFeaFP de drog, rocentele consumului de mariMuana fiind Tn creRtere QnP la 8@ ani,du P care consumul ei ar scade.In colegiile americane uFul mariMuanei a crescut de la @W Tn BECD la @BW Tn BEDB+7allu O inion Inde3,BED8-.Indice mare la studenHi ar avea Ri amfetaminele +E58AW-.In BEDB s5au rodus Tn (U* : miliarde de ilule de amfetamine.6ational #omission of )ariMuana and %rug *buse +BEDG- estimeaFP consumul de heroinP la tineri de CW+Tntre B85BD ani- Ri de B,GW la cei este B: ani.,eferindu5se la soldaHii americani din ;ietnam,,obins sublinia cP 8AW dintre ei utiliFau diferite droguri+mai ales o iacee-. #urran Ri colab.+BE:9-,referindu5se la *nglia,arPtau cP Tntre anii BEG95BEC9 media de noi consumatori s5a ridicat annual la GGC de caFuri, entru ca du P BEC9 sP Tncea P un adevPrat val care Tn BEC: aMunsese la 8C8A caFuri noi,iar du P BED9 valorile au devenit foarte mari. b.Etiologie. In etiologia de endenHei de drog s5au incriminat o multitudine de factori,din care des rindem mai ales im ortanHa factorilor sihologici Ri a celor sociali. Im ortanHa factorilor sihologici.%eRi consumatorii de drog sunt consideraHi ca ersonalitPHi diFarmonice,nu s5a utut alcPtui un rofil sihologic al ersonalitPHii consumatorilor de drog.1oyd+BEDB- subliniaFP ca acitatea a roa e aranoiacP a acestor indiviFi de a se ridica

Tm otriva autoritPHii adulHilor,uneori Tm otriva gru ului sPu. %orinHa,?foamea de drog? MoacP un rol im ortant Tn cadrul oricPrei teorii sihologice rivind de endenHa de drog,aceastP dorinHP influenHQnd foarte mult conduita ersoanei, TncQt Tntreaga sa e3istenHP este dominatP de aceasta.%e aceia este foarte greu a se face o distincHie Tntre factorii fiFiologici Ri sihoilogici,Tn ciuda conce Hiei didacticiste a unei de endenHe sihologice Ri a unei de endenHe fiFiologice. O altP caracteristicP sihologicP a tinerilor de endenHi de drog este aceea cP ei sunt niRte ersonalitPHi de resive cronice Ri aceastP de resie nu este totdeauna e3 rimatP deschis.*semenea tineri ar avea greutPHi Tn ceea ce riveRte rocesul identificPrii se3uale Ri ar avea un su raeu slab.Tinerii din aceastP categorie ar avea dificultPHi Tn ceea ce riveRte rocesul identificPrii se3uale.Imaturitatea afectivP ar fi de asemenea o caracteristicP sihologicP care ar determina la adolescenHii de endenHi de drog o slabP toleranHP la frustraHie,an3ietate Ri dureri fiFice,motiv entru care ei recurg imediat la drog.#urioFitatea s ecificP adolescenHilor ar fi Ri ea de asemenea incriminatP. (ubliniind im ortanHa structurii ersomanil"tPHii Ya lan+BEEC- aratP cP abuFul de to3ic ar fi un model de ada tare a ersonalitPHii diFarmonice Ri imature,un com ortament care reflectP im osibilitatea menHinerii echilibrului intra sihic Tn condiHii de stres,motiv entru care an3ietatea Ri de resia ar fi reacHii s ecifice.1uc"+BEDC- subliniaFP cP de fa t numeroase ti uri de ersonalitate ot avea com ortamente to3icofile Tn funcHie de conte3tul socio5cultural,mergQnd de la ti uri destul de echilibrate Ri unde de endenHa se instaleaFP doar incidental, QnP la ersonalitPHi nevrotice sau sihotice. 6umeroasele tulburPri de ersonalitate a de endenHilor au fPcut e unii sP vorbeascP de ^nevroFa to3icomanP? care oate fi de ti im ulsiv sau com usiv.#hiar TncercPrile motivate de influenHa anturaMului,a curioFitPHii au du P %eni"er+BEDBtot un caracter morbid,denotQnd aleteraHii rofunde a ersonalRitPHii.TotuRi,acelaRi autor s une cP un consum,nu rea e3cesiv Ri limitat Tn tim , oate fi rivit Ri rin criFa de originalitate MuvenilP rin care trec tinerii adolescenHi,fenomenul imaturitPHii e3acerbQnd osibilitPHile de imitare atologicP,a unor teribilisme sau senFaHia ^e3citantP? a unui act interFis.E3istP totuRi Ri o motivaHie inconRtientP a de endenHei de drog,deoarece nici imitaHia urP,nici motivaHia conRtientP sau e3 erienHele ocaFionale nu ot duce la adevPrate de endenHe de drog.%e altfel,Oughourlian+BEDA- denumeRte to3icomanii adevPrate,numai e acele Tn care e3istP o ersonalitate foarte alteratP,la care drogul este sco Ri la care dificultPHile de integrare sunt foarte dificile.%e endenHa de drog ar fi Ri o tendinHP *55 inconRtientP autodistructivP similarP cu suicidul,Tn tilm ce Loo considerP din contra aceaststP stare ca un miMloc de a su orta viaHa. Im ortanHa factorilor sociali.In lumea contem oranP de endenHa de drog,mai ales la adolescenHi a luat ro orHii foarte mari,ceea ce a determinat e numeroRi sociologi sP se gQndeascP dacP Tn acest caF este vorba de o boalP a unui individ sau de o boalP a societPHii.(e are cP actuala de endenHP de drog a Tnce ut sP ia forme noi faHP de trecut+cu un determinism socio5cultural mult mai evident,la ersoane mult mai tinere Ri rin utiliFarea mai ales a L(%-.(e incrimineaFP mai ales schimbPrile ra ide din societate, im osibilitatea de a revedea chiar viitorul imediat.6edre tatea socialP,sdruncinarea structurilor sociale,mutaHiile din cadrul societPHii,evoluHia tehnologiei,li sa de ideal a tineretului,violenHa,se Tnscriu e aceiaRi linie cu abuFurile de droguri la tineri. #onsumul de drog la tineri oate fi considerat Ri ca o o oFiHie radicalP a unui tineret desorientat ideologic,Tm otriva normelor de viHP e3 istente,cPci aRa cum subliniaFP Loo ,Tn societatea actualP e3istP o dublP tendinHP.*stfel, e de o arte e3istP un ^liberalism intelectual? care vine, e de altP arte,Tn conflict cu conformismul Ri rigiditatea tradiHiilor. In acest sens (ivadon+BEDG- aratP cP atunci cQnd anumite structuri sociale ating un mare grad de rigiditate Ri se o un unei evoluHii echilibrate,violenHa,drogul,viaHa gregarP, romiscuitatea se3ualP sau sim le ^criFe de civiliFaHie? ot a are frecvent.%e endenHa socialP

im licP de cele mai multe ori tendinHe s re viaHa de gru .(tudenHii,cei mai fervenHi consumatori de drog au uHine schimburi cu adulHii Ri bPtrQnii,motiv entru care sunt nevoiHi a5Ri crea ro ria lor lume, ro ria lor moralP, ro riile lor valori,adeseori valorile gru ului com ortQnd rebeliune contra adulHilor,iar consumul de drog fiind doar instrumentul +1uc"-.%e altfel actuala creRtere a consumului de drog nu este nici unicP Ri nici nouP Tn istorie,ea indicQnd ca Ri altPdatP trecerea societPHii rin erioade de instabilitate sau an3ietate,frustraHii,incertitudine.In acest caF,? ilula magicP? a are ca o evadare de la realitatea durP Ri ca o metodP de reFolvare a conflictelor vitale. Problema de endenHei de drog,aratP ,oom+BED8- oate fi localiFatP la @ niveluri generale analiticeNfiFiologic, sihologic,nivelul relaHiilor inter ersonale de gru ,nivelul subculturilor,a ^lumii sociale? Ri nivelul cultural.*ceste niveluri se intercondiHioneaFP. (ocietatea de consum, rin abundenHa e3traordinarP,determinP la tineret o li sP de motivaHie de a lu ta entru o situaHie socialP,motiv entru care aceRti tineri nu sunt reocu aHi de reuRita rofesionalP Ri TRi doresc astfel relungirea la nesfQrRit a adolescenHei.In acest fel la aceRti tineri drogul devine un sco al e3istenHei. %e endenHa de drog oate fi rivitP Ri rin natura sa socio5culturalP,un miMloc de contestaHie Ri de retragere datoritP insatisfacHiei Ri neliniRtii rivind structurile sociale, e care ei le realiFeaFP ca coercitive.Tot Tn acest sens trebuiesc rivite Ri desorganiFarea valorilor morale Ri familiale,fragiliFarea sihologicP ersonalP Ri greutPHile de ada tare. %eosebit de im ortant este gru ul rietenilor, reFenHa unor consumatori iliciHi, fenomene care creiaFP o ortunitatea TnvPHPrii.)ai recent s5au stabilit diferite corelaHii Tntre consumul de drog Ri diferite structuri Ri condiHiile familiale. *dolescenHii a cPror familii folosesc droguri vor folosi Ri ei, roblema familiei fiind deosebit de im ortantP.(5au descris diferite feluri de anomalii Tn cadrul acestor familiiNrol arental schimbPtor,mamP su ra rotectaore Ri indulgentP,tatP asiv Ri indiferent.ERecul PrinHilor are evient datoritP inconsistenHei Tn atitudine Ri com ortament ceea ce oate duce la fenomenul de neTncredere Tn adult,Tn general.Yem ler Ri )acYenna+BED@- vede Tn familiile adolescenHilor de endenHi de drog conflicte uternice,adeseori soHiile dominP, soHii fiind asivi iar Tn antecedentele PrinHilor alcoolul MoacP rol im ortant.(e constatP adesea o alianHP rigidP dintre un Printe+mai ales mama- Ri acient,alteori o in enetrabilP coaliHie Tntre PrinHi Tn vederea res ingerii tQnPrului to3icoman,comunicarea redusP Tntre PrinHi Ri acient,criticismul e3agerat la adresa bolnavului.In familie a are adesea rin contrast imaginea ^fratelui bun? ceea ce duce la rivalitatea fraternP Ri la o alienare a relaHiilor dintre PrinHi Ri acient care are ca reFultat e3cluderea acientului din familie. *56 ;orbind de im ortanHa factorilor familiali Ri sociali Tn cadrul de endenHei de drog Oughourlian+BEDC- descrie ^to3icomanii? de gru ,de mase Ri o ulare.Este clar acuma cP doar factorul genetic,sau alHi factori individuali nu mai ot e3 lica actualul fenomen al de endenHei de drog Ri cP aceasta a are tot mai mult astPFi ca o adevPratP miRcare socio5culturalP deviantP.To3icomanul actual nu se mai aseamPnP cu cel clasic.El nu se mai PFeRte,se TmbracP Tn mod intenHionat deosebit,are un limbaM Ri un mod de viaHP a arte,uneori chiar rovocator.In HPrile cu mare consum de drog,to3icomanii se cunosc Tntre ei,au ro ria reHea de a roviFionare,au cluburile lor Ri rofitP de liberalismul societPHii entru a5Ri manifesta Tn mod deschis ^cultura?. c.*s ecte clinice #urran Ri colab.+BE:9- divid Tn douP categorii fenomenul de endenHei de drog.In rimul gru sunt incluRi de endenHii de droguri Tn al cPror tablou clinic nu a are decTt de endenHa emoHionalP+mariMuana,amfetaminele-,Tn tim ce Tn al 85lea gru intrP acele tablouri clinice caracteriFate Tn rimul rQnd rin fenomenele dramatice ale de endenHei fiFice. ;om descrie tabloul clinic Tn funcHie de rinci alele droguri utliFate.Este foarte greu de a utiliFa o clasificare a unor substanHe atQt de diferite cum sunt aceste droguri,care ot duce la fenomenul de de endenHP.;om reda mai Mos clasificarea lui 1oyd+BEDB- deRi aRa cum vom vedea nici aceasta

nu oate aco eri Tntreaga arie. . . . . . Efectul to3ic rinci alele gru Pri de droguri +intensitate- .. %e resoare stimulenHi snc halucinogene B.solvenHi org. B.3antine )iristica fraga+nucuRoarPToluen #ofeina URor *cetona 1enFina 8.amestecuri 8.#anabis Eter Efedrina 8.*lcoolurile . . B.1arbituricile B.*mfetaminele B.)escalina *mital 1enFedrina 8Psylocybin !enobarbital G.%)T )oderat 8.*mestecuri 8.*mestecuri %oriden Preludin Librium ,italin . ;alium . B.O iacee B.#ocaina B.L(%% . O ium 8.(TP )orfina 7rav Keroina 8.(intetice )ethadone . Pethidine . (ubstanHe de resoare ale s.n.c.(olvenHii organici sunt consumaHi de o serie de adolescenHi,fiind rocuraHi sub forma unor soluHii de li it,aurolac etc.!iind vorba de substanHe volatile ele sunt de obice inhalate.Efectul este euforiFant dar a oi este urmat de efecte negativeNreacHii neurovegetative.*ceste efecte fac e tQnPr sP se Tnde PrteFe tre tat de aceste droguri Ri rin urmare acest ti de de endenHP nu une robleme rea serioase. Este foarte *57 frecvent la adolescenHii mici,co iii strPFii Ri oate fi un Tnce ut entru utiliFarea de droguri mai tQrFiu. (ubstanHe hi notice,sedative,tranchiliFante.Este vorba de medicamente foarte utiliFate Tn societatea actualP.La barbiturice este lPcut Tn s ecial efectul de du P treFire.1arbituromania a are la ersoane rost ada tate emoHional, asiv5agresive sau asiv5de endente.*celeaRi considerente se ot a lica Ri Tn cadrul consumatorilor de tranchiliFante. * are de endenHP du P me robamat,amital sodic,diaFe am.PacienHii mPresc tre tat doFele iar starea de obiRnuinHP a are re ede. Paralel cu aceasta a ar tremurPturi,lentoare sihicP,necesitatea tot mai mare de drog,fenomenele utQnd evolua QnP la starea de confuFie.)ai ales Tn stare de sevraM acienHii reFintP tulburPri de vorbire de ti diFartric, necoordonare motorie,tulburPri de echilibru.InHelegerea Ri Mudecata diminuP,a are o stare de desinhibiHie.(evraMul oate introduce acientul Tntr5un adevPrat delirium tremens,cu tremurPturi,febrP,tahicardie,deshidratare,convulsii,sindrom delirant.!oarte ericuloasP este combinarea cu alcoolul a cPrui acHiune este astfel otenHatP.In doFe mici efectul sihologic a are similar cu acela din alcoolism,cu stare de bine,scPderea an3ietPHii, atenHiei,Movialitate.%e endenHa de barbiturice a are adesea la ersoane cu insomnii rebele sau care nu5Ri ot stP Qni tensiunea diurnP.%oFele cresc rogresiv aMungQnd la B58 gr.de fenobarbital. 1arbiturismul cronic este greu de deosebit de alcoolismul cronic+as ectul este de om beat dar fPrP a mirosi a alcool- iar sevraMul oate fi confundat cu criFele de delirium tremens.In forme grave ot a are sim tome aranoice,manifestPri agresive,la adolescent a PrQnd modificPri de ersonalitate cu tendinHe de a evada din viaHa realP. %intre tranchiliFante cel mai incriminat a fost meo robamatul,acum mai mult diaFe amul.PacienHii mPresc tre tat doFele iar starea de obiRnuinHP a are re ede.Paralel a ar tremurPturi,lentoare sihicP,necesitate de doFe mari QnP la stPri confuFionale.In sevraM reFintP stPri diFartrice,incoordonare motorie,tulburPri de echilibru.InHelegerea Ri Mudecata diminuP,a are o stare de desinhibiHie. O iaceele.Este vorba de o ium Ri de derivaHii sPi.O iaceele sunt drogurile cu utiliFarea cea mai veche.%erivaHii de o ium se ingerP fie e cale bucalP +HigPri, ilule, soluHie-,fie e cale inMectabilP +morfinP,heroinP-.%oFele cresc tre tat,aMungQndu5se Tn caF de de endenHP la doFe care de PResc doFa mortalP la un om normal.%u P ingestia unui o iaceu,Tn rima faFP individul resimte o stare de euforie,de fericire,cu senFaHia de lutire,de creRtere a forHei fiFice Ri intelectuale,viaHa este rivitP Tn roF.%u P aceasta a are o stare de somnolenHP cu vise lPcute.Efectul dis are du P cQteva ore Ri este urmat de o stare de an3ietate,greHuri.irascibilitate,vPrsPturi, u ilele sunt dilatate,a ar trans iraHii. Instalarea obiRnuinHei se face re ede.In faFele de croniciFare se remarcP o scPdere a atenHiei Ri memoriei,labilitate afectivP,tulburPri de com ortament, ierderea simHului moral,abulie.Pentru a5 Ri rocura to3icul de endentul desvoltP,TnsP o voinHP e3traordinarP +minte,furP,atacP, QnP la crimP-.(omatic a etitul scade,a are o marcantP scPdere Tn greutate,fenomene de

olinevritP,tulburPri cardiace,he atice Ri Tn final se instaleaFP caRe3ia Ri degradarea fiFicP Ri sihicP globalP. )orfinomania este mai frecventP la tinerii care lucreaFP Tn mediul sanitar+fii de medici etc-.* are du P tratarea unor boli dureroase,dar la o ersonalitate diFarmonicP acest lucru oate duce la de endenHP.*dresabilitatea la medic a are atunci cQnd doFa a devenit foarte mare sau cQnd are deMa robleme medico5legale de reFolvat. !iFiologic morfina influenHeaFP s.n.c. rin mPrirea inhibiHiei,cu diminuarea reacHiilor emoHionale Ri dureroase.Tote senFaHiile cu e3ce Hia ruritului dis ar.)orfina fiind vagotonP rovoacP mioFP,bradicardie,salivaHie,consti aHie,tendinHe la vPrsPturi.#onsumul de morfinP se face entru efectele sale lPcuteNan3ioliFP,dis ariHia durerii,senFaHie de ^lunP de miere fPrP artener?.#onsumul cronic duce la scPderea Tn greutate,facesul devine alid,as ectul acientului se seniliFeaFP,a are hi otermia,urini concentrate, rurit,insomnii obositoare.#a semne neurologice a ar tremurPturile, aresteFiile, areFe,diminuarea ,OT.*nore3ia Ri consti aHia sunt *58 frecvente.Psihic a ar bradi sihia, hi o rose3ia, tulburPrile de memorie,li sa simHului moral,frigiditatea sau im otenHa. (tarea de carenHP se manifestP rintr5o stare de suferinHP enibilP cu e3citaHie, obnubilare,halucinaHii,idei de ersecuHie,as ecte e ile tiforme sau maniacale.!iFic a are accelerarea res iraHiei, aresteFii,li otimii,cola s,sinco e.(tarea finalP se caracteriFeaFP rin instalarea caRe3iei,diareei,vPrsPturilor,edemelor,hi otermiei,cola sului.In final a are starea demenHialP,a oi com licaHii infecHioase.*natomia atologicP aratP alterPri Tn structura Hesutului nervos,hemoragii unctiforme Tn cornul lui *mon Ri lobii frontali. Keroina este de G5@ ori mai uternicP decQt morfina,dQnd un sindrom de abstinenHP deosebit de enibil.%u P #ohen+BED@- ea afecteaFP mai ales o ulaHia sPracP,minoritPHile defavoriFate dar Ri adolescenHii claselor su erioare Ri miMlocii +care adeseori Tn acest sco emigreaFP Tn ghetourile to3icomanilor-.Traficul cu heroinP este controlat de ^sindicate? ale crimei.#ohen vorbeRte de gravitatea ^to3icomaniei? de stradP,care une roblema deForganiFPrii sociale a unei colectivitPHi,degradarea tradiHiilor Ri valorilor, sentimentul dis erPrii,scPderea autoritPHii familiale Ri sociale.1anii Ri sursa de drog se obHin e cPi ilicite,e3istQnd o corelaHie Tntre heroinomanie Ri crimP.)ai bine de MumPtate dintre heroinomani au vQrsta QnP Tn G9 de ani,maMoritatea Tnce Qnd cu droguri ^moi? du P care aMung a oi la heroinP.6ici facilitarea Ri nici restricHiile severe nu au reuRit sP scadP heroinomania.%e fa t consumul de heroinP nu se face entru efrectul sPu euforiFant,cQt mai ales entru a scP a de situaHia enibilP e care o creiaFP li sa de drog,sindromul de abstinenHP caracteriFat rin dureri generaliFate,greaHP,sim tome enibile,ceea ce face e heroinoman sP facP orice entru a scP a de aceastP stare.ToleranHa creRte mereu Ri doFele trebuiesc mereu mPrite iar dorinHa de a face roFeliHi este aici cea mai mare +du P formula ^miFeria iubeRte com ania?-.#reRterea doFei oate duce la decese rin su radoFaM, inMecHiile fPcute Tn grabP Ri negliMent ot duce la com licaHii infecHioase.*ceste fenomene a ar mai ales Tn cadrul consumului stradal. In erioada cQt este drogat,heroinomanul se com ortP a roa e normal +res iraHia este mai rarP-,com ortamentul anormal a PrQnd doar Tn erioadele de abstinenHP.(indromul de abstinenHP a are la B8 ore du P ultima doFP Ri constP din slPbiciune,somnolenHP,dureri violente,trans iraHii,neliniRte,tresPriri musculare,frisoane,midriaFP,e3agerarea e3creHiilor Ri secreHiilor.%u P 8A de ore heroinomanul cade Tntr5un somn articular, entru ca a oi sP se treFeascP cu febrP,tahicardie,creRterea T*,midriaFP.#Qteva File este ina etent, vomitP, are diaree,scade Tn greutate,se deshidrateaFP.%u P G File sim tomele regreseaFP.In erioda de sevraM heroinomanul oate deveni agresiv, ericulos,com ortamentul sPu fiind centrat e cPutarea drogului.Testul cu nalor hine+nalline- constP din inMectarea a G mgr din aceastP substanHP du P care u ilele se dilatP moderat Ri a ar sim tomele de abstinenHP. #romatografia urinarP este oFitivP dacP drogul

este luat de mai uHin de D8 de ore. (ubstanHe stimulante ale sistemului nervos central.*buFul de aceste substanHe este frecvent Tn rQndurile adolescenHilor.#ofeina este de e3em lu utiliFatP Tn erioade de eforturi intelectuale.(omnul Ri senFaHia de obosealP dis ar,dar ulterior entru acelaRi efect doFele trebuie sP creascP mai mult.* ar concomitent TncP Ri tulburPri vegetative, nervoFitate,iritabilitate. #onsumul de ceai are o mare o ularitate deRi are renumele cP este inofensiv.TotuRi theismul cronic determinP numeroase tulburPri sihosomatice, sihic utQnd a are o stare de tor oare Ri obnubilare,astenie,abulie,disoluHia voinHei Ri sentimentul de inca acitate. * ar de asemenea vertiMe,cram e, aresteFii,nevralgii,tulburPri dis e tice care determinP dificultPHi de ada tare Ri de eficienHP socialP.#aRe3ia theicP este rarP Ri a are atunci cQnd consumul de ceai natural se su ra une cu fenomenele de subalimentaHie cronicP,cu tulburPri carenHiale Ri metabolice com le3e+ceaiul fiind consumat astfel Tn situaHii de a calma foamea-. *nore3icele sunt utiliFate mai ales de cPtre femei entru cura de slPbire.%intre anore3ice cele mai utiliFate sunt amfetaminele+luate Ri entru starea de ^high? e care o dau ulterior.*mfetaminele+benFedrina,methredine,de3edrine- sunt amine sintetice care activeaFP s.n.c.,stimuleaFP emotivitatea Ri creRte rPs unsurile sistemunul nervos vegetativ. (e mai *59 folosesc Ri entru do aMul atleHilor,a altor s ortivi.In Va onia,Tn eriod reconstrucHiei s5a distribuit de cPtre guvern amfetamine din stocurile armatei,ceea ce a dus ca @W din o ulaHia localitPHii Yurume+Tntre B@58@ ani- sP facP de endenHP faHP de metha hetamine+#ohen-.In (uedia de asemenea consumul reludinului a avut o mare e3tindere Tn rQndurile adolescenHilor. Pentru de endenHa cu amfe amine,aratP 1uc"+BEDC- este vorba de ersoane slabe,adesea cu imaturitate afectivP.Efectul de inde de doFe,mod de administrare Ri conte3t social.%u P consumarea unei anumite cantitPHi,a are o stimulare a snc Ri a sistemului sim atic+tahicardie,dis ariHia oboselii-.Luate Tn cantitPHi tot mai mari amfetaminele ot determina reacHii sihotice+delir,halucinaHii,agresiuni-.%e endenHa este destul de ra idP iar starea de resivP Ri astenicP care se instaleaFP du P ce doFa Ri5a terminat efectul face e individ sP recurgP la altP doFP.#Qnd nu mai oate su orta acientul ia barbiturice ca somnifer, oate dormi 85A File,mPnQncP mult dar este continuu slPbit, de rimat,stare care nu dis are decQt dacP nu ia altP doFP.%eRi sindroamele de abstinenHP nu sunt atQt de enibile,de resia Ri maleFa fiFicP sunt ronunHate ceea ce va determina QnP la urmP consumarea unei noi doFe. #om licaHiile sunt im ortante.(ub influenHa doFelor mari com ortamentul acienHilor se schimbP,sunt neTncreFPtori, ot reFenta chiar un delir de ersecuHie sau de urmPriere, ot fugi Tn stare de anicP, ot deveni ericuloRi. PsihoFa amfetaminicP se caracteriFeaFP rin halucinaHii viFuale Ri auditive terifiante, idei de ersecuHie.La consumatorii vechi oate a are un com ortament ostil, im ulsiv, agrsivitate nemotivatP,furori homicidale sau chiar convulsii.Poate a are de asemenea de resia sau chiar stPri confuFionale,iar uneori ot a are ra tsuri an3ioase, neTncredere, geloFie,hi eresteFie+1oyd-.Uneori stPrile aranoide ot simula chiar o schiFofrenie sau o aranoia.%acP de endenHa se relungeRte a are o im ortantP ierdere Tn greutate,scade griMa entru igiena cor oralP+a ar numeroase boli intercurente-.La animale into3icaHia cu amfetamine aratP #ohen determinP leFiuni la nivelul celulelor cerebrale.In acest fel unele reacHii sihotice la aceRti de endenHi de drog ot fi legate Ri de o origine organicP +confuFia mentalP,de e3em lu-. #ocaina este cea mai uternicP Ri mai to3icP din acest gru .(alutatP ca un ^adevPrat dar ceresc? de cPtre medicii secolului al BE5lea cQnd i s5au constatat efectele euforiFante eficace Tn de resii,ulterior a fost nevoie de multP tem eranHP Tn a recierea efectelor sale. #ocaina determinP o stare de bine,de dis ariHie a oboselii,euforie,accelerarea gQndirii.%oFele cresc enorm+ QnP la BC gr. e Fi-.%u P )eyer+BE@B- beHia cocainicP ar avea trei faFeN B.faFa euforicP care dureaFP A@5Co de minuteX 8.!aFa de confuFie halucinatorie cu halucinaHii colorate

viFuale,halucinaHii tactile, senFaHia cP e iele circulP insecte+semnul lui )organ-X G.!aFa de somnolenHPX In into3icaHiile grave a ar dureri abdominale,vomP,cefalee,stPri confuFionale, e3citaHie,criFe de violenHP.Pot de asemenea a are sihoFe to3ice delirante,stPri confuFionale,coma. Kalucinogenele.7ru a halucinogenelor se caracteriFeaFP rin fa tul cP rin efectul lor determinP a ariHia de halucinaHii Ri o alterare generalP a rocesului erce tiv.* ar mai ales halucinaHii viFuale,distorsiunea erce Hiei s aHiului Ri tim ului,coeFiunea ersonalitPHii este total sau arHial ru tP,imaginea de sine este modificatP QnP la de ersonaliFare Ri derealiFare com letP.Labilitatea afectivP merge de la e3taF la oroare +#ohen-,ideaHia oate deveni eideticP,iraHionalP,fantasticP,tabloul de ansamblu variind de la un ^drum bun?+good tri - cu euforie,intensificarea sensorialP,la un ^drunm rPu?+bad tri -,caracteriFat rin fricP,desorganiFare,idei aranoide terifiante +#ohen-. In cadrul acestui gru ar e3ista mai multe subgru e caNgru ul cQne ei Ri a roduRilor sPi,gru a sim aticomimeticelor Ri gru a arasim aticomimeticelor.%u P Teicher+BED@- cele mai o ulare Tn rQndurile tineretului ar fi L(%58@,mescalina, syclocybin. #Qne a+canabis sativa- este materia rimP entru douP substanHe im ortante+mariMuana Ri haRiRul-,avQnd ca rodus activ tetrahidrocanabiolul.*ceste roduse sunt halucinogenele cele mai *5: rPs Qndite Ri cele mai slabe.(unt bine acce tate Tn unele societPHi+cel uHin Tn trecut Tn unele HPri afro5asiatice-.(ubstanHa activP se scoate din flori Ri frunFe.Planta fenmelP este odatP Ri MumPtate mai activP ca cea bPrbPteascP.#alitatea mariMuanei obHinute de inde de originea geograficP+cele din Fonele tem erate sunt mai slabe-.#Qne a TRi ierde efectul dacP este e3 usP mult tim la tem eratura ordinarP.Prin distilare se e3trage un ulei roRu. )ariMuana Ri haRiRul derivP din canabis sativa+mariMuana fiind un amestec de frunFe,flori Ri mici ramuri-.IncidenHa consumului de mariMuana este mare+8EW din studenHii din 6ew 2orc consumau mariMuanP5 Yandel,BED@-.)artino Ri Truss+BEDG- considerP cP d din studenHii americamni ar consuma mariMuana.TotuRi consumul e3 erimental este foarte mare Tn tim ce consumul regulat ar fi doar de CW.Este un drog foarte utiliFat din cauFa efectelor sale slabe,com licaHiile fiFice constQnd doar dintr5o conMuctivitP sau bronRitP benignP+#ohen-.%e obicei se fumeaFP+B58 HigPri au efect cQteva ore-.%u P fumat,individul devine liniRtit,intros ectiv,vorbPreH,ilariant, reFintP o fanteFie agreabilP,a are abstragere de la o realitate enibilP, ierderea sentimentului de alienare Ri inada tare.TotuRi tinerii adolescenHi nu consumP doFe rea mari Ri nu atiung faFe deosebit de avansate.Ei obHin doar o accelerarea ideaHiei,o hi eresteFie urmatP de distorsiunea tim ului Ri s aHiului+1oyd-. Efectul fiFic Ri sihomotor al mariMuanei+la doFe uFuale de 85B: mgr tetrahydrocannabiol- constP dintr5o scPdere a tonusului muscular,a T*,creRterea ulsului.%intre efectele tardive s5a ra ortat fenomene ca alterarea diviFiunii celulare+Tn culturile de Hesuturi-,scPderea roceselor cognitive Ri a abilitPHii sihomotorii,scPderea abilitPHii la testele de inteligenHP +.eil Ri colab,BE:9-. Efectele sihologice sunt variabile de la deficitul motor la deficitul de memorie la an3ietate sau lPcere.;iteFa roceselor sihice creRte,gQndirea este ra idP.%oFele mici dau modificPri ale dis oFiHiei starea de ^high?,rela3are.%oFele moderate duc la tulburPri de erce Hie, erce erea vie a culorilor,a sunetelor,modificPri ale erce erii tim ului. %oFele mari rovoacP iluFii,halucinaHii,delir,modificPri ale schemei cor orale.%eRi nu dP fenomene de de endenHP fiFicP totuRi o im ortantP de endenHP sihologicP se instaleaFP, caracteriFatP rin an3ietate, insomnie, obosealP,ina etenHP, trans iraHii, hi eractivitate. *ceste sim tome a ar la C5: ore du P ultima doFP iar fenomenele acute a ar du P A: de ore+Versild Ri colab.,BED:-.TotuRi doar GW dintre drogaHi consumP drog suficient de mult entru a avea asemenea sim tome. KaRiRul este un alt drog utiliFat de tineri.La fumPtorii de haRiR a are o detaRare de realitate, QnP la ^visul halucinatoir? euforic dar uneori Ri cu angoasP Ri agresivitate

QnP la o adevPratP stare aranoidP.%e endenHa fiFicP este micP motiv entru care aceste to3icomanii nu sunt considerate ericuloase. %u P #ohen+BED@- ar e3ista G feluri de a utiliFa cQne aN B.#urioRii care e3 erimenteaFP o datP sau de douP oriX 8.#onsumatorii ocaFionali care fumeaFP ocaFionalX G.#onsumatiorii TnveteraHi+ ot head- care uFeaFP de drog ca de alcoolX %acP cQne a este de bunP calitate reFultP o stare de ^high? ca un fel de letargie oniricP,subiectul devine asiv,detaRat,euforic.In inteo3icaHiile acute a ar stPri confuFionale,fond e care a ar tulburPrile halucinatorii,derealiFarea Ri de ersonaliFarea, tendinHa de a comite acte antisociale.%eRi sim tomele de sevraM sunt uHine iar de endenHa nu este rea mare,totuRi Tn caF de folosire TndelungatP a are o deteriorare intelectualP iar riscul cel mai mare este recurgerea ulterioarP la alte droguri. L.(.%. +dietilamida acidului lysergic- are o vechime de este @@ ani Ri este un rodus semisintetic.In BEAG Koffman deco erP L(% care va deveni cel mai utiliFat drog din gru a sychedelicP.Koffman descrie astfel e3 erienHa sa du P o micP doFP de L(%N?%u P Ao de minute noteF urmPtoarele sim tome Tn Murnalul de laboratorNuRoarP ameHealP,neastQm Pr, dificultPHi de concentrare,tulburPri de vedere.rQs Ri a oi am ierdut simHul tim ului.)ediul din Mur se schimbP rogresiv,cQm ul meu viFual oscileaFP Ri totul a are ca deformat,Tntr5o oglindP strQmbP.( aHiul Ri tim ul a ar tot mai desorganiFate,sunt cu rinse de fricP Ri Tmi ies din minHi.#eea ce este rPu este cP nu sunt conRtient de starea mea, uterea mea de observaHie *61 rPmQne TnsP normalP . . . . uneori simt cP sunt Tn afara cor iului meu.#red cP am murit.Eul meu este sus endat Tn s aHiu,Tmi vPd cor ul mort e at . . .am adormit Ri m5am treFit a doua Fi uHin obosit dar simHindu5mP erfect bine?., L(% este un derivat al acidului lysergic,doFa de 9,B mgr utQnd rovoca fenomene de disociere a ersonalitPHii.(e oate consuma sub formP de raf,sugativP, ilule etc.6u se cunoaRte sindromul de abstinenHP.%e endenHa sihologicP constP din dorinHa de a recrea starea de into3icaHie,se constatP starea de ^high?,intros ecHie rofundP Ri e3 erienHe mistice +deRi acestea sunt fPrP valoare-. 1oyd citeaFP urmPtoarele efecte determinate de ingerarea droguluiNstare de derealiFare Ri de ersonaliFare,detaRarea de sine,halucinaHii viFuale colorate.* are adesea an3ietatea, veselia,de resia,ura, asivitatea.Pacientul?vede? defilQnd rin faHa lui o imagine halucinatorie caleidosco icP,fenomen care se etrece Tntr5un climat de euforie sau e3taF %ar ot a are Ri fenomene terifiante sau delir aranoid. O altP tehnicP de folosire este administrarea unei doFe mari +B )gr- care antreneaFP o destructurare com letP a conRtiinHei, aRa cum s une #ohen o e3 erienHP sihologicP a morHii Ri Tnvierii care oate determina la unii indiviFi modificPri hotPrQtoare de caractere sau faHP de anturaM.L(% subliniaFP acelaRi autor,sus endP funcHiile MudecPHii,antreneaFP la subiect o mare sugestibilitate care ermite,de e3em lu Tn caFul sihotera iei osibilitatea inducerii de im resii,idei,dis oFiHii,fenomene care adesea se foloseRte Tn acHiunile de ^s Plare a creierului?. In cursul into3icaHiei,aratP autorul individul oate avea im resia atot uterniciei+ oate crede cP este TnotPtor subacvatic,cP oate o ri o maRinP rin sim la concentrare minatP etc-.Efectul into3icPrii oate dura chiar luni du P Tncetarea administrPrii drogului.La consumatorii obiRnuiHi ot a are e3 erienHe de?flash bac"? agreabile,alteori reacHii de resive Ri an3ioase.E3istP Ri alte com licaHii e care le dP consumul de drog Ri care ar consta din tulburPri sihiceNreacHii schiFofrenice, aranoide acute,de resie,stPri de anicP,criFe e ile tice,com ortamente antisociale.%ecom ensPrile sihotice sunt a ro iate ca manifestare de schiFofrenie,manie sau de resie.#ohen subliniaFP cP la drogaHi s5au constatat modificPri ale celulelor nervoase din encefal. (5a mai descris,de asemenea sindromul de ^abandon? Tn care subiectul consumator TRi schimbP com let felul de viaHP, oate PrPsi Rcoala,domiciliul,munca adP ostindu5se Tntr5o colectivitate de to3icomani+dis are iniHiativa Ri ambiHia,cu modificarea totalP a com ortamentului-.Uneori ot a are modificPri cromoFomiale care ot duce la modificPri congenitale la descendenHi,sub forma unor malformasHii+1uc",BEDA-

d.%iagnostic Ri evoluHie %iagnosticul de endenHei de drog este foarte im ortant datoritP consecinHelor grave care ot urma Ri mai ales atunci cQnd este vorba de tineri,de efectele invalidiFante care le va afecta viitorul.PacienHii nu recunosc la Tnce ut starea de de endenHP faHP de drog Ri de cele mai multe ori ascund cu griMP orice robP.!amilia oate descrie,atunci cQnd este vorba de un adolescent o schimbare lentP a com ortamentului,modificPri nemotivate ale dis oFiHiei, ierderea a etitului,scPderea Tm greutate,scPderea reFultatelor Rcolare Ri rofesionale, lecPri nemotivate de acasP,Tntoarceri tardive.Uneori riviHi cu atenHie acienHii ot reFenta tremurPturi discrete sau evidente,dilatarea u ilei, aloare, trans itaHii.!amilia oate descrie fenomene de carenHP caracteriFate rin stare de rPu,agitaHie,an3ietate,stPri de obnubilare a conRtiinHei Ri chiar com ortament halucinator. Pentru unele substanHe e3istP osibilitatea doFPrii lor Tn urinP.(e mai ot observa o serie de TnHe Pturi,Tn Fonele accesibile, ot fi gPsite la acienHi fiole,flacoane tec.%acP ei ca PtP Tncredere ot relata Ri singuri. %e cele mai multe ori acienHii vin TnsP la medic Tn stare de sevraM,ceea ce de multe ori re reFintP o urgenHP medicalP.In asemenea situaHii se remarcP o stare de mare an3ietate Ri neliniRte,tulburPri vegetative im ortante,dar chiar Tn aceastP situaHie, acienHii ot reFista Ri sP nu recunoascP situaHia lor realP.In stPri de carenHP accentuatP acientul oate veni Tn stare confuFionalP Ri agitaHie e3tremP,comunicarea cu el fiind im osibilP.Un stare de carenHP acientul *6* are suferinHe fiFice Ri shice enibile+an3ietatea,angoasa ot avea intensitPHi foarte mari-Pot a are criFe melacoliforme,maniacale,criFe de e ile sie.(omatic ulsul este accelerat,este deshidratat,tahicardic,hi otensiv,cu s asme intestinale, sinco e, li otimii. EvoluHia stPrilor de de endenHP de inde de drogul utiliFat,tim ul de utiliFare, recocitatea tratamentului,de condiHiile sociale Ri familiale.Poate sP fie o evoluHie favorabilP dar Ri osibilitatea croniciFPrii.Tentativele de sinucidere,accidentele de muncP sau de circulaHie sunt foarte frecvente la de endenHii de drog. e.Tratamentul Internarea acientului de endent de drog este obligatorie,deoarece a face a el la voinHa unor asemenea acienHi este o iluFie,mai ales cQnd se aflP Tntr5un stadiu avansat de boalP.Insuccesele nu trebuie sP descuraMeFe e medic deoarece aici din rinci iu reFultatele sunt inconstante Ri modeste.%acP este sihotic sau refuFP internarea i se ot a lica revederile legale entru tratament obligatoriu. Ince utul tratamentului trebuie fPcut rin stabilirea ti ului de drog utiliFat,doFele e3acte,dacP se aflP Tn sevraM Ri ce fel de sevraM are,starea generalP a acientului. %u P1uc"+BEDC- tratamentul ar com orta douP faFeN 5!aFa de desinto3icare care este legatP de ti ul de drog.Pentru halucinogene Ri amfetamine nu sunt robleme deosebite,sevraMul reFentQnd o sim tomatologie minorP.In acest caF accentul se va une e sihotera ie Ri s italiFare,cu un tratament uRor sim tomatic.%in contra Tn caFul heroinei,morfinei,barbituricelor roblema saevraMului este mult mai im ortantP. 5faFa de reada tare care se desfPRoarP deobice Tn mediul social. In cadrul internPrii,renunHarea la drog se va face fie brusc,fie rogresiv Tn funcHie de as ectele fiFice Ri sihice ale acientului.Pentru combaterea fenomenelor violente se vor administra neurole tice Ri tranchiliFante.Uneori se ot utiliFa medicamente de substituHie mai uHin ericuloase+methadona entru heroinP-. O atenHie deosebitP se va acorda stPrii generale,se vor asdministra vitamine din gru ul 1,anaboliFante,Tn caF de stare de Roc se vor folsi metodele moderne de reechilibrare hidroelectroliticP. (tarea sihicP se va trata rin medicamente sim tomatice +sedative, antide resive-. Unii recomandP Tn eriod acutP de sevraM chiar efectuarea a cPtorva electroRocuri. %u P ieRirea din sevraM acienHii trebuie sP rPmQnP minimum 85G luni Tn s ital du P care urmeaFP eriod de reada tare. Psihotera ia ocu P un loc im ortant Tn tratamentul de endenHei de drog.PacienHii se introduc de la Tnce ut Tn gru e sihotera eutice s eciale,la care se ot afilia foRti bolnavi,membri de familie, rieteni,colegi.La Tnce ut acientul are o atitudine asivP, aRtea tP totul de la medic sau de la asistenta socialP,sau din contra devine

revendicativ, socotind cP societatea este aceea care trebuie sP se schimbe Ri nu el. Primul sco al sihotera iei este acela de a im lica e acient Tn tratamentul sPu, entru ca acesta sP abordeFe viaHa cu mai mult realism,sP5Ri TnHeleagP deficienHele ersonale,sP fie conRtient de necesitatea unei maturiFPri emoHionale.Psihotera ia este adesea Tm iedecatP de li sa de motivaHie a acientului,motiv entru care uneori,cel uHin la adolescenHi ea trebuie reFentatP ca ceva obligatoriu+1uc"-Psihotera ia este de lungP duratP,Tn cadrul de endenHei de drog,ea cere din artea acientului un anumit grad de inteligenHP. Psihotera ia de gru este mai bine su ortatP ,deRi aRa cum aratP unii autori,e3istP aici ericolul er etuPrii subculturii to3icofile+ acienHii fPcQnd de fa t un schimb de e3 erienHP Tntre ei-.Este foate greu a controla abstinenHa totalP Tn gru mai ales cQnd acienHii vin entru sihotera ie de acasP. In unele caFuri se oate une roblema schimbPrii domiciliului,a unei ocu aHii.Problema reabilitPrii Ri a reinserHiei sociale are de asemenea o mare im ortanHP. *63 ;;<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< TulburPrile sihice de origine infecHioasP + sihoFele infecHioase- TulburPrile sihice a Prute Tn cursul bolilor infecHioase sunt cunoscute sub denumirea de sihoFe infecHioase. *cest ca itol comun atQt entru sihiatroe cQt Ri entru alte s ecialitPHi medicale TnglobeaFP o serie de sihosindroame care TnsoHesc diferite eta e ale rocesului infecHios sau care ot urma acestuia.(indroamele de intensitate mare TnsoHite de obicei de tulburPri ale luciditPHii conRtiinHei a ar Tn erioada de ma3imP efervescenHP a rocesului infecHios,Tn tim ce alte sindroame sihice,fPrP modificPri ale luciditPHii conRtiinHei +stPri de resive,mai rar maniacale, aranoide,frecvente stPri nevrotiforme- se instaleaFP Tn tim ul convalescenHei,sau Tn orice caF atunci cQnd boala este Tn regresiune. %eRi a ariHia acstor tablouri sihice are indestructibil legatP de e3istenHa bolii infecHioase,uneori este dificil sP se stabileascP un ra ort direct Tntre agentul agresiv infecHios Ri tabloul siho atologic,deoarece a ariHia acestuia de inde nu numai de acHiunea agentului infecHios res ectiv ci Ri de articularitPHile constituHionale ale bolnavului,de starea sa biologicP Ri sihicP. Un aceastP rivinHP au fost elaborate douP tendinHe contradictoriiNconform curentului nosologist5descri tiv s5a Tncercat conturarea unui tablou sihic caracteristic entru fiecare ti de infecHie, unQndu5se accentul e s ecificitatea agentului atogenXalHi autori +1onheeffer- susHin Prerea cP sihicul reacHioneaFP Tn mod univoc la toate agresiunile e3terne,iar agentul atogen nu ar face altceva decQt sP ^develo eFe? Ri sP desvolte redis oFiHiile legate de factorii constituHionali. Un reFent s5a aMuns la concluFia cP deRi sihoFele infecHioase au o anumitP unitate sim tomaticP,cauFa determinantP revine infecHiei,Tn funcHie de intensitate,re etare, ersistenHa ei Tn tim ,iar as ectul evolutiv este modelat de articularitPHile constituHionale Ri ereditare rivite Tn dinamicP Ri Tn funcHie de vQrstP,condiHiile de viaHP,de diferite traume fiFice Ri sihice. OdatP cu a ariHia antibioticilor,corticotera iei,neurole ticelor se constatP cP acest ti de tulburPri sihice a are mai rar Ri au un as ect mai uHin dramatic, recum Ri un rognostic mai bun.,PmQne totuRi deschisP roblema sechelellor lPsate de agresiunea infecHioasP asu ra sistemului nervos. Etio atogenie 6umeroRi germeni +microbi,viruRi,ric"eHii, rotoFoare etc- ot determina a ariHia de tulburPri sihice.)odul lor de activitate este variat.Pot acHiona de la oarta de intrare rin iuntermediul to3inelor direct asu ra encefalului sau indirect rin tulburPri metabolice generale.*gentul atogen se oate TnsP fi3a Ri direct e sistemul nervos +virusurile intracelular,microbii e3tracelular,vascular sau erivascular, e meninge,ric"eHiile Tn ereHii vaselor-.Un alte caFuri intervine mecanismul alergic incriminat Tn etiologia encefalomielitelor aninfecHioase,a encefalitelor ostvirale,sau Tn unele araFitoFe. atogenia unor tulburPri sihice care survin Tn

cursul infecHiilor este mult mai com licat,TntrucQt intervine dinamic Ri s ecific reacHiile de a Prare ale organismului.Un unele boli cu tulburPri mai constante s5au descris leFiuni localiFate Tn trunchiul cerebral,Tn sistemul limbic sau Tn Fonele activatoare ale creierului,Tn tim ce Tn altele Tn care evoluHia este mai trenantP datele anatomo atologice sunt sPrace,necaracteristice. *64 ;eriga atogeneticP comunP este hi o3ia rin care este incriminat rolul indirect al to3inelor care blocheaFP ciclul o3idativ cu hi o3ia celularP,la care se adaugP Ri efectul febrei. %u P ;oiculescu mecanismele atogenice Hin fie de leFiunile rimitive cerebrale,fie de erturbarea gravP a metabolismului energetic cerebral,mecanisme care ot acHiona se arat sau Tm reunP.Intervin factori favoriFanHi legaHi de articularitPHile constituHionale Tn dinamica e3istenHialP,agresiunile anterioare +traumatismele-,factori ereditari. #lasificare %atoritP olimorfismului Ri Tn general,nes ecificitPHii,clasificarea tulburPrilor sihice din bolile infecHioase este deosebit de dificilP. %in unct de vedere sim tomatologic au fost definite o serie de tablouri sihice,ca factori comuni Tn maMoritatea infecHiilor +delirul febril,delirul infecHios,delirul acut-.Este vorba de sihoFe funcHionale,reversibile,ale cPror substrat nu este suficient de elucidat.*lte tulburPri sihice a ar e fondul unui roces organic inflamator cerebral +encefalitP,meningitP,tromboflebite,su uraHii cerebrale- Ri care lasP sechele serioase du P vindecare. (im tomatologie Un faFa rodromalP a ar o serie de sim tome comuneNastenia,cefaleea ,hi o rose3ia,adinamia,hi eresteFia,irascibilitatea,an3ietatea,tulburPri hi nice,coRmaruri,uneori stPri de ti maniacal sau de resiv.TulburPrile ot rPmQne Tn acest stadiu,Tn infecHiile subacute +amigdalite,sinuFite,infecHii genitale etc-sau Tn alte caFuri ot trece Tn eta e re sihotice sau Tn cea sihoticP Tn care tulburPrile de conRtiinHP devin sindromul central. UntQlnim astfel delirul febril care a are Tn erioada febrilP Ri se caracteriFeaFP,de obicei rintr5o tulburare de conRtiinHP de ti delirant sau delirant5oneiroid.EvoluHia este scurtP,urmQnd Tn mod rogresiv sau regresiv curba febrilP.* ar iliFii,halucinaHii cu conHinut terifiant,care cresc Tn intensitate,mai ales seara.(tarea de agitaHie sihomotorie oate alterna cu stPri oneiroide Ri a"ineFie. %elirul infecHios a are Tn tim ul bolii dar nu este ra ortat la febrP,avQnd un tablou clinic variabil, redomenent delirant sau oneiroid.%is oFiHia este variabilP Tn funcHie de conHinutul halucinaHiilor.Pot a are astfel stare de neliniRte siho5motorie,an3ietate sau stPri de as ect maniacal sau schiFoid cu ecolalie,ecomimie,eco ra3ie,mutism,a"ineFie,fle3ibilitate ceroasP.!recvent,Tn evoluHie, ot a are stPri de stu or sau stPri amentive,cu disociere a conRtiinHei ro riei ersoane Ri cu agitaHie sihomotorie Tn limetele atului. EvoluHia este variabilP de la cQteva File,la cQteva sP tPmQni,cu ameliorPri Ri agravPri transitorii,urmate de un delir reFidual.La co ii aceste forme de delir se TntQlnesc mai frecvent. %elirul acut descris de cPtre #almeil,re reFintP sindromul de confuFie mentalP gravP sau malignP.)archand Tl considerP ca o encefalitP sihoticP aFotemicP Ri Tl e3 licP ca e o reacHie univocP a sistemului nervos faHP de acHiunea unor factori to3ici,infecHioRi sau traumatici.(e caracteriFeaFP rintr5o stare de confuFie mentalP,agitaHie sihomotorie intensP Ri desordonatP care im une deseori imobiliFarea.Un aceastP situaHie acientul se e uiFeaFP Ri Tn condiHiile refuFului de alimente Ri lichide a ar semne de deshidratare,ureea de PRind B g Wo,oligurie,hi ertermie.%ecesul oate surveni Tn cQteva File rin hi eraFotemie. %elirul acut oate sP a arP Ri Tn stPri atologice de etiologie necunoscutP sau Tn diferite stPri febrile.#onsiderat Tn trecut ca avQnd un rognostic mortal,Tn condiHiile tratamentelor actuale de reanimare +hidratare,alimentare arenteralP, antibiotice,corticotera ie,neurole tice- el a devenit curabil.)archand considerP cP Tn delirul acut ar fi vorba de un ti s ecial de reacHie asimilabilP alergiei,o ^intoleranHP nervoasP? faHP de diverse no3e +to3ice,infecHioase etc-. *lHi autori au inclus delirul acut rintre com licaHiile sindromului general de ada tare a lui (elye,sau du P alHii ar fi rovocat de o e3citabilitate crescutP a regiunii talamo5hi otalamice,o

^stigmatiFare diencefalicP? rin infecHii,agresiuni to3ice sau traumatice. KalucinoFa infecHioasP este o formP articularP de sihoFP infecHioasP caracteriFatP rin tulburPri mai uHin marcate de conRtiinHP,cu Pstrarea criticii faHP de manifestPrile morbide Ri Tn s ecial faHP de halucinaHii Ri rin absenHa stPrii de e3citaHie sihoimotorie. *65 TulburPrile sihice Tn meningite,encefalite Ri su uraHii cerebrale B.TulburPrile sihice Tn cadrul meningitelor *gentul atogen cel mai frecvent este microbian +meningococul, neumococul, bacilul roteus, bacilul tuberculos etc-,virusurile, le tos iroFele ro agate e cale hematogenP sau limfaticP,de la un roces se tic din vecinPtate. (e caracteriFeaFP clinic rintr5un sindrom infecHios general la care se asociaFP semne de iritaHie meningealP.TulburPrile sihice ot oscilRa de la o stare de iritabilitate la stPri confuFionale rofunde.!recvent TntQlnim somnolenHa,hi eresteFia,fotofobia,cefaleea.!enomenele sunt grave Tn infecHiile microbiene.Im ortanHa meningitelor constP din unct de vedere sihic Tn rocentaMul ridicat de sechele grave,cu atQt mai mult cu cQt infecHia se declanReaFP la vQrste mai mici. 8.TulburPri sihice Tn encefalite Encefalitele sunt determinate de agenHi infecHioRi Ri de to3inele lor.(e ot Tnscrie astfel encefalite rimitive cu virus identificat +rabia- sau neidentificat +encefalita e idemicP letargicP- Ri viroFe generale + oliomelita,her esul-,encefalite secundare + ostvacinale-,Tn bolile microbiene +febra tifoidP,tuse convulsivP-,Tn s irochetoFe +P7P-,Tn infecHii cu rotoFoare +malarie-,encefalitP rin metaFoare +tenie,cisticercoFP-. TulburPrile sihice constituie aRa numitul ^sindrom encefalitic? Tn care TntQlnim tulburPrile ritmului somn5 veghe,stare de agitaHie,tulburPri de conRtiinHP de as ect delirant,oneiroid,amentiv.Encefalitele rimitive,encefalita von Economu cu forma sa letargicP Ri algo5mioclonicP au ca semne sihice de debut tulburPrile hi nice.1olnavii adorm Tn orice oFiHie.Ki ersomnia oate dura de la cQteva File la cQteva sP tPmQni. Un erioada de stare a ar as ecte catatonice,delirante,oneiroide sau maniacale.%u P remitere a ar secheleNbradi sihie,im ulsivitate,stPri siho atoide,dromomanie,mitomanie, erversiuni se3uale etc. %intre encefalitele secundare este de reHinut cea rubeolicP care lasP sechele Ri Tn lus dacP survine Tn viaHa intrauterinP roduce embrio atii rubeolice care ot duce ulterior la oligofrenii,la malformaHii oculare Ri cardiace. G.TulburPrile sihice Tn cadrul su uraHiilor cerebrale Un aceste caFuri e lQngP tulburPrile neurologice a arNa atie,indiferenHP,somnolenHP,tor oare,coma urmate de sechele encefalitice +hidrocefalie Ri deficit mental-. TulburPrile sihice Tn bolile infecHioase generale Un scarlatinP Tnainte de a ariHia e3antemului a are un delir refebril iar Tn convalescenHP un delir reFidual.*celeaR manifestPri ot a are Ri Tn tusea convulsivP, neumonie,gri e mai grave la co ii Ri la ersoane vQrstnice. Un he atita e idemicP se descriu sindroame nevrotice,as ecte schiFoforme,tulburPri de conRtiinHP QnP la comP. TulburPrile sihice din tuberculoFP ot sP fie determinate de rocesul infecHios,de accidentele tera eutice legate de tuberculostatice sau sP se constituie reactiv faHP de situaHia articularP de bolnav cronic.*stfel Tn meningitele Ri meningo5 encefalitele T1# a are cefaleea,vertigii,stPri confuFive cu halucinaHii,stPri schiFoforme.Untr5un rocentaM mic +B9W- rPmQn cu sechele de as ect siho atoid.Un rocesele T1# latente s5au descris stPri neurastenice sau de resivan3ioase,idei delirante de ersecuHie,idei mistice,erotomanie,idei de mPrire sau acte medicolegale +sinucideri sau omucideri-. TulburPrile sihice secundare tratamentului cu tuberculostatice a ar Tn funcHie de teren Ri de metoda folositP.(tre tomicina roduce uneori somnolenHP sau bradi sihie,iFoniaFidele sau cicloserina determinP uneori stPri de euforie sau stPri schiFoide,de de resie sau confuFionale. TulburPrile sihice reactive variaFP Tn ra ort cu stadiul afecHiunii.La a ariHia bolii acientul ado tP o atitudine linP de resentimente sau de negare a bolii,uneori de revoltP sau dis erare sau dis erare cu an3ietate,reacHie i ohondricP istericP sau aranoiacP.,eTntoarcerea la activitate Ri Tn familie

oate genera tulburPri de ada tare,sentimentul de inferioritate. TulburPri sihice de origine lueticP *66 Etiologie.InfecHia sifiliticP este rodusP de tre onema allidum desco eritP de (chaudin din BE9@ Ri usP Tn evidenHP Tn creierul bolnavilor cu araliFie generalP riogresivP +P7P- de cPtre )arinescu Ri . . . . . .Tn BEBG. (ifilisul este o infecHie cronicP care a are Tn general la adulHi Ri evoluiaFP stadial.La co ii se descrie sifilisul congenital realiFat rin infecHie trans lacentarP du P luna a @5a intrauterinP. *fectarea sistemului nervos se roduce la un numPr de G5CW din caFuri,Tn atogenie fiind incluse mai multe teorii.%u P Levaditi Ri Le ine ar e3ista douP tul ini de s irochete,dermatotro P Ri neurotro P.(5a remarcat TnsP cP e3istP osibilitatea mutaHiei dintre ele rin schimbarea tro ismului.Un rol im ortant Tl are terenul,scPderea reFistenHei rin alcoolism,traumatisme,surmenaM,boli asteniFante,cQt Ri o hi ersensibilitate tisularP cu as ect alergic. Patogenia.( irochetele Ptrund Tn organism rin inoculare,realiFQnd a oi o invadare de ti se ticemic +faFa secundarP- du P care se fi3eaFP la nivelul diferitelor organe.PPtrunderea Tn sistemul nervos se face e cale hematogenP Ri erineuronbalP limfaticP.Pe cale hematogenP se fi3eaFP Tntr5o rimP eta P la nivelul venelor cerebrale Ri meningeale unde ot stagna ani de File QnP vor invada arenchimul cerebral rin bariera hemato5meningealP.( irochetele ot aMunge Tn l.c.r. rin migraHia centri etP,de5a5lungul tecilor rPdPcinilor nervilor eriferici Ri al limfaticilor erineuronale. IniHial la nivelul creierului rocesul infecHios afecteaFP vasele cerebrale,s aHiile erivasculare Ri meningele +sifilisul cerbro5meningo5vascular-.%u P B9589 de ani s irochetele invadeaFP arenchimul nervos,adPugQnd alterPri degenerative,realiFQndu5se faFa de sifilis cerebral arenchimatos.*rterita sifiliticP Tnce e cu roliferarea intimei +endarteritP- Ri realiFeaFP a oi o anarteritP Ri infiltraHii celulare inflamatorii erivasculare,lumenul arteriorelor se micRoreaFP,se ot obstrua ducQnd la fenomene de ramolisment Tn Hesutul nervos.7omele sunt leFiuni inflamatorii roliferative Tn Hesutul conMuctiv adventiHial,manifestQndu5se macrosco ic sub forma unor noduli cenuRii5roRcaHi de volum mic,localiFaHi Tn meninge sau Tn Hesutul nervos. Le tomeningita lueticP se manifestP rintr5un roces de arteritP s ecificP vaselor meningeale Ri o infiltraHie a limfocitelor,a meningelui baFal TnsoHit de reacHie hi er lasticP secundarP cu roliferarea Hesutului conMuctiv meningeal. )acrosco ic meningele a are TngroRat,albicios,o ac.*fectarea difuFP a a aratului vascular favoriFeaFP uneori tulburPri hemodinamice TnsoHite de un edem cerebral care ot e3 lica a ariHia leFiunilor reversibilef.? Un eta a de sifilis terHiar +P7P- leFiunile rogreseaFP roducQndu5se leFiuni degenerative ale neuronilor, ierderile neuronale observQndu5se cu redilecHie Tn nucleii baFali Ri cerebel,dar mai ales Tn corte3ul cerebral fronto5 arietal Tn stratul @.)acrosco i creierul este redus de volum,cu le tomeningitP cronicP Ri atrofie im ortantP a circomvoluHiunilor frontale.(istemul ventricular este mPrit,dar mai ales la nivelul coarnelor frontale, rin regresiune degenerativP a Hesutului nervos Ri acumulare de lichid.(unt afectate concomitent diferite organe interne. #lasificare Un erioada rimarP a sifilisului se descriu reacHii sihogene determinate de conRtientiFarea gravitPHii bolii,sub forma unui sindrom obsesional,estenic etc. Un erioada secundarP meningita difuFP recoce se manifestP rin sindroame nevrotice,melancolice,maniacale sau to3ico5 infecHioase.Un sifilisul meningo5vascular ot a are criFe a o lectiforme Ri e ile toide cu fenomene clinice de focar. Un tabes +meningo5radiculo5nevritP s ecificP- tulburPrile neurologice sunt maMore dar se ot asocia cu stPri confuFive,delirant oneiroide. ParaliFia generalP rogresivP +P7P- P7P este o meningo5encefalitP cronicP difuFP s ecificP lueticP +stadiul de sifilis terHiarcaracteriFat clinic rin tulburPri sihice globale Ri rogresive Ri rin tulburPri motorii cu caracter rogresiv. #linica araliFiei generale rogresive *67

IncubaHia este TndelungatP ,Tn general Tntre D5B@ ani de la Rancrul rimar.Un evoluHia bolii se disting G stadiiN erioada de debut,de stare Ri terminalP de reducere sau marasm. !orme de debut.%ebut rin scPderea rogresivP a activitPHii intelecFuale,concomitent cu scPderea redevenHei rofesionale rin hi o rose3ie,dismneFii,scPderea iniHiativei,sugestibilitate. %ebutul rin tulburPri de com ortament, acientul devenind iritabil,neatent,agresiv,cu desinhibiHie eroticP,absenteism sau demisie rofesionalP,abuF de alcool. %ebut rin tulburPri de eticP sau rin acte medico5legale,caracteristic fiind furtul cu martori +furP Ri cere aMutorul aFnicului entru a TncPrca marfa furatP-. Pot a are manifestPri de e3hibiHionism,viol,sinucideri absurde rin modalitatea de TnfP tuire +Tnec Tn a P micP,gaFe deschise cu fereastra deschisP etc-. *lteori debutul oate TmbrPca as ectul unei stPri maniacale,de resive sau aranoice fPrP TnsP a avea tensiunea afectivP sau ideaHia cQt de cQt sistematiFatP,delirul fiind absurd.)ai rar,debutul oate fi evidenHiat rin tulburPri neurologiceNticul sugerii +Obregia- sau esofagian . . .? Perioada de stare.(istematic se remarcP rinNtulburPri sihice,neurologice Ri modificPri humorale. TulburPrile sihiceN e lQngP tulburPrile rodromale +sugestibilitate,scPderea activitPHii rofesionale Ri fenomene de desorientare tem oro5s aHialP,hi o rose3ie,amneFie Tn deosebi anterogradP iar Tn lanul gQndirii a ar idei delirante redominant megalomanice Ri absurde,incoerente, olimorfe, contradictorii,labilitate Ri altruism.1olnavul afirmP cP osedP munHi de bani,avioane sau tractoare sub PmQnt,sunt conducPtori ai omenirii sau Fei.%elirul se modificP de la o Fi la alta,este absurd,megaloman,Tn evident contrast cu acce Hiunea faHP de mici cadouri care li se face.*ceste tulburPri de gQndire conduc la o activitate deFordonatP,haoticP,fPrP sco . (indromul neurologic.TulburPrile oculareNaniFocorie cu semnul *rgyll5,obetson? PreFent.,.O.T. sunt e3agerate dar scPFute cQnd e3istP o asociere cu tabesul.* ar tulburPri de sensibilitate cu analgeFie.#oncomitent a ar tulburPri de motilitate cu tremor,dis re3ia +li sa de coordonare a miRcPrilor- Ri Tn s ecial disartria usP Tn evidenHP cu aradigmele clasice+nu oate s une co ilP com Ptimitoare Ri treiFeci Ri trei de regimente de artilerie etc,evidenHiindu5se diFartria-.* ar a oi tulburPri trofice,de metabolism,scPdere onderalP, ierderea controlRului sfincterelor,escare. (indromul humoral.Un sQnge reacHia 1ordet5.aserman,)eini"e,#itochol sunt oFitive +cQnd tratamentul a fost incom let ele ot fi Ri negative-.T.I.T.este oFitiv.L.c.r.este lim ede,clorul,fosforul, roteinorahia este 9,:5B,8 gWo.,eacHiile 6onne * elt Ri Pandy sunt oFitive,benFoe coloidal oFitivP Tn rimele tuburi.Elementele celulare aMung la D@5B@9 e mmc.TIT este oFitiv. Perioada terminalP a P7P se caracteriFeaFP rin e3agerarea Ri agravarea sim tomatologiei din erioada de stare,netratatP boala aMunge la com licaHii cardio5 ulmonare,renale etc sau infecHii intercurente,decesul fiind regula. !ormele clinice au o mare variabilitate.,eHinem e acele legate de vQrstP.!orma MuvenilP a are Tntre BG89 de ani Ri infdantilP Tntre :5B8 ani,manifestate cu tulburPri somatice accentuate Ri e3itus Tn A5@ ani. Tratamentul sifilisului nervos Un as ect im ortant Tl constituie rofilRa3ia luesuluiNe3amenul eriodic al angaMaHilor,Tnaintea cPsPtoriei,educaHia o ulaHiei etc.,metode racticate la noi cu bune reFultate dar care Tn reFent nu se mai a licP cu aceiaRi asiduitate. Un istoricul tratamentului curativ citPmNcianura de mercur,arsenicul,sulfatul de bismut, iretotera ia sau malariotera ia. Un eta a actualP se utiliFeaFP enicilina Tn cure de G9 de milioane u.i.,Tn doFe de un milion e Fi,cu urmPrirea limfocitoFei Ri albuminorahiei.Tratamentul este com letat cu cel igieno5dietetic Ri ergo siho5tera ic ,emisiunile incom lete im un adesea ensionarea. *68 .SI=>?A (ANIA&>@$!.R!SIAB .atogenia .($ P)% este consideratP ca fiind cea mai ti icP boalP endogenP sihiatricP+boalP determinatP de factori intrinseci,interni-,rolul factorilor e3terni fiind doar marginal,Tn declanRarea sau agravarea

acceselor. Un cadrul studiului factorilor endogeni se studiaFP Tn mod re onderent im ortanHa factorilor constituHionali Ri genetici Ri im ortanHa as ectelor biochimice. Im ortanHa factorilor constituHionali Ri genetici ;Qrsta medie la care a are rimul acces ar fi Tntre G@5Ao de ani,dar o ro orHie im ortantP de TmbolnPviri a are Ri Tnainte de 89 de ani Ri du P @9 de ani. (e3ul.1oala este mai frecventP la femei,dar Tn lucrPri mai recente diferenHa nu mai este aRa de regnantP +1leurer D9W la femei,6oyes 8 femei la un bPrbat,dar mulHi considerP cP ro orHia femeiObPrbaHi ar re reFenta ro orHia celor douP se3e Tn o ulaHia generalP. ,olul constituHiei,a bioti ului,Tn care se TncadreaFP dis oFiHia afectivP,tem eramentul,as ectul morfologic, articularitPHi humorale Ri sihice. #reatorul teoriei constituHionaliste Tn sihiatrie este considerat a fi Yretschmer Ri care considera ti ul icnic ca favoriFQnd P)%. Ti ul icnic constP Tn indiviFi cu staturP micP,cu as ect Tndesat,bondoc,sinton din unct de vedere sihic.*ceastP constituHie ar fi Tn CAW din caFurile clinice.*lHii descriu la acienHii de resivi o constituHie astenicP,Tn tim ce ti ul icnic ar a are mai frecvent la formele bi olare. ,olul factorulor genetici.Ideea s5a acreditat uRor e baFa observaHiilor incidenHei mai frecvente a bolii Tn familiile bolnavilor.P)% ar fi de 8@ de ori mai frecvent la fraHii bolnavilor decQt Tn cadrul o ulaHiei generale. Primele lucrPri a ar Tn BEB9,cQnd ;oght, e baFe statistice afirmP o transmitere recesivP. *creditarea definitivP a originii ereditare a P)% vine odatP cu lucrPrile lui Yallmann asu ra familiilor bolnavilor de P)% Ri studiul asu ra gemenilor. (e urmPresc Tn dovedirea factorului genetic cQteva roiblemeN a.(tudiul incidenHei TmbolnPvirilor la colaterali.E3istP mari variaHii.Yallman vorbeRte de un risc de 8GW,(later de B@W.(e res inge ideia unei asocieri genetice a P)% cu schiFofrenia Ri oligofrenia. %e resia endogenP s5ar manifesta la colaterali cu o frecvenHP de B@W,mai atinse fiind fetele a cPror mamP este bolnavP+8@W-. b.(tudiul unor arbori genealogici,studii mai rare astPFi Ri care tind a face legPtura dintre P)% Ri alte boili a cPror gene se aflP e cromoFomul S +daltonismul,unele anomalii sanghine- de unde se trage concluFia cP gena i oteticP din P)% ar utea fi e cromoFomul S. c.(tudiul gemenilor monoFigoHi Ri diFigoHi,a fost al doilea mare argument al geneticienilor.%acP Tn o ulaHia generalP frecvenHe bolii a are Tntre 9,A5B,CW, e gemeni concordanHa a are de 8@W entru heteroFigoHi Ri de B99W e monoFigoHi,cifrP amelioratP ulterior la valori de EDW Ri chiar de D@W,dar oricum semnificativP. *69 !PcQnd o revistP a datelor de literaturP Yringlen aratP cP la monoFigoHi concordanHa ar oscila Tntre G5EW,iar la diFigoHi Tntre 9 Ri G:W +cifrele medii ar fi de C8W entru monoFigoHi Ri de BCW entru diFigoHi- ceea ce este semnificativ. d.Princi alele teorii genetice %iferitele studii mai vechi Ri mai noi au condus la elaborarea unor modele genetice care sP oatP e3 lica P)%. 6u e3istP robe certe nici entru transmiterea dominantP Ri nici entru cea recesivP,iar transmiterea legatP de se3 este Ri mai greu de dovedit. #oncordanHa mai mare la gemenii monoFigoHi ar dovedi o enetranHP mai mare a genei.Este totuRi robabil ca una din gene sP se afle e cromoFomul S. (e une Tntrebarea,cQte gene artici P Ri ce re reFintP ele.(later aratP ca rPs uns la rima roblemP ,cP atQt Tn formele ciclice cQt Ri Tn cele de resive uni olare originea arentalP bilateralP este de 8 ori mai frecventP decQt originea arentalP unilateralP,ceea ce resu une e3istenHa a douP gene dominante Ri eliminQndu5se teoria unigeneticP dominantP.Un acest fel transmiterea sar face unilateral,recesiv sau com ortQnd un numPr mare de gene. O altP teorie considerP modelul genetic ca o genP situatP e cromoFomul S Ri alta dominantP autosomalP +cele 8 gene fiind nea Prat necesare-. (5a emis Ri alte i oteFeN 5I oteFa unei gene autosomale unice,dominante,cu e3 resivitate slabP. 5Teorii multigenetice, sihoFa fiind o variabilP nefavorabilP e3tremP Tn care se acumuleaFP numeroase gene atologice. 5O altP teorie aratP cP gena s ecificP i oteticP duce la a ariHia bolii numai dacP s5ar combina cu genele multifactoriale care determinP caracterul cicloid. 5)aMoritatea i oteFelor gPsesc transmiterea dominantP ca fiind cel mai frecvent

reFentP, urtPtorii de genP devenind sihotici Tn ro orHie redusP,graHie influenHei factorilor de mediu. 5)aMoritatea autorilor considerP modul de transmitere oligenic Ri com le3,ceea ce se moRteneRte fiind doar o tendinHP crescutP la de resie,dar boala nu ar a are fPrP intervenHia factorilor de mediu. Un concluFie,modelul genetic de transmitere Tn P)% rPmQne controversat cu e3 licaHii nedovedite rivind o genP dominantP cu enetraHie incom letP,8 gene dominante autosomale sau una e cromoFomul S Ri Tn fine ereditatea multigenicP.(e remarcP chiar Tn cadrul e3 licaHiilor genetice im licarea factorilor de mediu. ,olul factorilor de mediu UnsPRi Yrae elin observase cP Tn unele caFuri accesul maniacal a Prea rimPvara iar cel de resiv toamna. !actorii sihotraumatiFanHi ot influenHa conHinutul de resiv.6umeroase debuturi ale bolii a ar du P diferite boli somatice. Vung a reciaFP rovocarea e3ogenP la @5B9W din caFuri,Tn tim ce rovocarea sihogenP ar a are la D,GW la bPrbaHi Ri E,@W la femei.Un recPderi rolul factorilor e3ogeni ar ocu a o ondere de 8GW. 1ogPHia cauFelor e3ogene este mai mare Tn de resii.TotuRi s5a descris Ri o ^manie a doliului?,acces maniacal survenit du P decese Tn familie. 6umeroRi autori considerP factorii e3ogeni ca avQnd doar un rol declanRator. *s ecte biochimice Un discutarea as ectelor biochimice,o schematiFare didacticP a roblemei im une necesitatea de a ne oci a de trei categorii de modificPriN B.(tudiul im licPrii modificPrilor endocrineX 8.(tudiul im licPrii diferitelor anormalitPHi Tn distribuirea electroliHilorX G.Im ortanHa aminelor biogeneX B@E Im ortanHa modificPrilor endocrine Princi alul factor endocrin us Tn evidenHP Tn mod constant Tn sihoFele afective Tl constituie creRterea activitPHii adrenocorticale,deRi o legPturP etiologicP directP este discutabilP.(e Rtie cP de resia este constantP Tn sindromul #ushing,se cunosc modificPrile afective remenstruale,cele legate de metodele contrace tive.La de resivi roducerea corticosteroiFilor este crescutP,mai ales Tn formele agitate dar nu Ri Tn formele a atice +ar fi legate de hi eractivitate-.%e asemenea,subliniaFP Lem iare Tn BE:9 Tn de resie nu e3istP inhibiHia nocturnP a secreHiei su rarenale.TotuRi aceste tulburPri ar Hine mai mult de an3ietate decQt de de resie. (5a incriminat o tulburare funcHionalP a centrului secreHiei *#TK datoratP unei hi eractivitPHi hi otalamice.(5ar reduce astfel sensibilitatea rece torilor la creRterea secreHiei su rarenale,modificQndu5se astfel autoreglarea. Un corticotera ie s5a observat la Tnce ut o stare de bunP dis oFiHie,sociabilitate crescutP,logoree, entru ca mai a oi sP a arP o stare hi omaniacalP +ulterior chiar manii sau melancolii-.La de resivii uni olari s5a observat de asemenea o creRtere anormalP a secreHiei hormonului somatotro ,ca rPs uns la hi oglicemia rodusP de insulinP.*cest rPs uns ar fi mediat de catecolamine.%eficienHele Tn funcHionarea tiroidei ot duce,de asemenea la de resii.)i3edemul este TnsoHit constant de de resie.Un fine Parhon a emis i oteFa cP P)% ar fi de origine tiroidianP, racticQnd la bolnavii cu P)% tiroidectomia. 8*nomalii rivind re artiHia electroliHilor O serie de date etiologice se ot deduce din studiul metabolismului electroliHilor.(5a atribuit un rol im ortant fugii de #a]] din membrana celularP care ar favoriFa micro olariFarea.%avidson gPseRte o disfuncHie a sistemelor subcorticale Tn caFul de resiei cu creRterea cantitPHii de #a,glucoFP,li ide.Im ortanHa iodului a fost de asemenea cercetatP de cPtre #onstanHa ZtefPnescu5Parhon.Koff araP legPtura dintre accesele de resive Ri acidoFP Ri cele euforice Ri alcaloFP. 6umeroase cercetPri se referP la creRterea Tn de resie a 6a intracelular Ri modificPri determinate de ermiabilitatea membranei.(5 a dovedit cP 6a creRte PTn de resii cu @9W + robabil 6a intracelular- Ri de 89W Tn manie.(e constatP concomitent o scPdere a Y intracelular.!a tul cP litiu este folosit Tn tratamentul Ri revenirea sihoFelor afective este entru cP se reFumP cP litiu este chimic a ro iat de 6a Ri Y Ri,Tn consecinHP,se oate interfera cu funcHiile sale.TulburPrile rinci ale ar consta Tn re artiHia 6a e3tracelular Ri intracelular,cu o creRtere a 6a reFidual Tn accesul de resiv Ri o creRteree Ri mai mare Tn faFa maniacalP.Litiul,Tn afara interferenHei cu metabolismul monoaminelor,antreneaFP Ri o scPdere a sodiului reFidual Ri o creRtere a 6a intracelular,cu creRterea lichidul"ui e3tracelular.Litiu creRte osibilitatea de refacere a aminelor Ri scade cantitatea cores unFPtor la

nivelul sina sei. (ituaHia altor electroloHi nu este clarP. G.,olul aminelor biogene Yrae elin considera P)% ca e o boalP de origine to3icP,motiv entru care,ulterior, multe cercetPri s5au orientat s re a une Tn evidenHP diferitele alterPri metabolice Ri,legat de ele o anumitP atologie cerebralP.(5au incriminat into3icaHiile de origine he aticP,renalP,im ortanHa a numeroase substanHe +alcool,acid nicotinic-. Un BE@E Everett Ri Toman emit o i oteFP,neverificatP, rivind im ortanHa catecolaminelor Ri serotoninei Tn de resie,du P care tim de este 8 decenii se vor face cercetPri asidui rivind biochimia creierului Tn sihoFele afective, Un BEC@ se formuleaFP mai clar teoria rivind rolul aminelor Tn metabolismul anumitor amine cerebrale,acestea devenind deficitare Tn anumite Fone ale creierului Ri cucQnd la alterarea rocesului de transmitere chiar Tn regiunile legate de fiFiologia afectivitPHii +sistemul limbic Ri mai ales hi otalamusul-. *r fi vorba,deci de o li sP relativP a unor amine transmiHPtoare sau de o descreRtere a sensibilitPHii rece torilor la nivelul unor sina se din s.n.c.Un manie,din contra,ar e3ista un e3ces de neurotransmiHPtori sau de o creRtere a sensibilitPHii rece torilor. Un acest cadru s5au incriminat mai TntQi noradrenalina Ri serotonina.(5a s us cP acetil5colina ar Muca Ri ea o arte de rol,vorbindu5se de li sa ro orHionalitPHii Tntre sistemul colinergic Ri catecolaminergic. Teoria a fPcut osibilP a ariHia a numeroase droguri antide resive,care ar utea rin diferite mecanisme sP determine creRterea aminelor cerebrale Ri restabilirea neurotransmiterii,ducQnd rin aceasta la dis ariHia de resiei. *minele biogene mai mult studiate sunt Tn numPr de trei Ri reFenHa lor a fost doveditP,Tn mod cert,Tn creier.Este vorba de noradrenalinP,do aminP Ri serotoninP. rimele douP sunt catecolamine iar serotonina este o indolaminP.Toate derivP din recursori aminoaciFi +catecolaminele din tiroFinP iar serotonina din tri tofan-. I oteFa aminelor are deci o formulare destul de sim lP.#a neurotransmiHPtori,dacP concentraHia dintr5.un anumit loc a s.n.c. scade,reFultatul este de resia,dacP creRte de resia dis are.*lteori este vorba de o descreRtere a rece torilor ostsina tici.Un stPrile maniacale s5a gPsit o creRtere a concentraHiei de monoamine. BC9 TotuRi trebuie Hinut cont cP sistemul nervos uman este inaccesibil la o analiFP chimicP directP,motiv entru care este greu a se investiga Ri a se obHine robe entru o evaluare corectP a i oteFei aminelor. (P vedem mai TntQi cQteva date cunoscute rivind aceste amine.*minele sunt sintetiFate din recursori,Tn neuronul resina tic Ri sunt stocate sub formP inactivP Tn veFicole sau Tn afara lor Tn neuron.Un tim ul trecerii influ3ului nervos ele sunt eliberate Tn fanta sina ticP,mergQnd Tn Fona rece torilor neuronali ostsina tici.Ea oate TnsP fi inhibatP de cPtre monoamino3idaFP +)*O- care se aflP Tn mitocondrii. %intre substanHele cu rol transmiHPtor doar acetil5colina a fost sigur, e baFe indubitabile im licatP ca transmiHPtor Tn s.n.c.,situaHia celorlalte amine fiind i oteticP.TotuRi se cunosc o serie de date e3 erimentale Ri des re acestea Ri e care le vom reFenta sumar Tn continuareN ,olul serotoninei I oteFa deficitului de serotoninP se baFeaFP oeN B.#onstatarea cP era scPFutP la indiviFii de resivi,care s5au sinucisX 8.#onstatarea cP Tn l.c.r. la de resivi,metaboliHii serotoninei scad Ri cresc a oi,du P ce de resia se amelioreaFPX G.#onstatarea activitPHii antide resive a recursorilor serotoninei +tri tofanului-X ,olul catecolaminelor )etabolismul aminelor catecolice se intensificP Tn manie Ri se reduce Tn de resie,deRi este greu de s us dacP aceste modificPri sunt de origine centralP sau erifericP. E3creHia metaboliHilor noradrenergici este diminuatP Tn de resii Ri crescutP intens Tn manii.Levo5 do a, recursorul catecolaminelor oate la bolnavii bi olari sP inverseFe de resia Tn manie.La de resivi ea este fPrP efect iar de resia agitatP este agravatP.1utirofenonele,fenotiaFinele blocQnd rece torii catecolaminici au du P cum se Rtie acHiune antimaniacalP. *Ra cum am arPtat conce Hia rivind aminele a grPbit introducerea antide resivelor Ri a sPrurilor de litiu Tn tratamentul sihoFelor afective.Este foarte dificil de reFumat multitudinea de cercetPri din acest domeniu,mai ales cP rolul aminelor Tn transmiterea neuronalP din motivele invocate mai sus este TncP rost reciFatP. *cHiunea drogurilor antide resive oate acHiona la diferitele nivele ale metabolismului monoaminelor,du P cum urmeaFPN B.La nivelul sinteFeiNse Rtie cP recursorii chimici amintiHi

sunt luaHi din alimente,transformaHi intracelular Ri a oi trans ortaHi s re a3on Ri sina sPX 8.La nivelul stocaMuluiNtransmiHPtorii sunt stocaHi aRa cum am mai arPtat Tn anumite veFicole Ri Tn afara lor,de asemenea la nivelul sina seiX G.La nivelul mobiliFPrii lorNcQnd nervul este e3citat veFicolele se s arg Tn s aHiul subsina ticX A.La nivelul interacHiunii cu rece torul,scPFQnd sau crescQnd sensibilitatea la neurotransmiHPtorX @.La nivelul inactivPriiNTn unele sina se,neurotransmiHPtorul este inactivat Tn s aHiun sina tic,Tn altele este retransmis Tn sina sPX C.La nivelul rocesului de degradare metabolicP a neurotransmiHPtoruluiX )edicamentele vor utea acHiona la unul sau la mai multe din aceste nivele,reFultatul fiind creRterea aminelor. ,eferindu5se la cercetPrile din acest domeniu,#oleman Ri 1roen +BED8- subliniaFP rinci iile modelului de cercetare biochimicP rivind modul de acHiune a drogurilor,care trebuie sP se baFeFe e urmPtoareleN B.*genHii tera eutici +EZ,litiu,antide resive- influenHeaFP diferite amineX 8.!a tul cP aminele biogene +noradrenalina,do amina,serotonina- servesc ca neurotransmiHPtoriX G.!a tul cP agenHii tera eutici altereaFP metabolismul aminelor biogene Ri dinamica lor,Tntr5o direcHie corectivP,o atologie biochimicP e3istQnd Tn fiecare sihoFP afectivPX 1aFat e aceste lucruri s5a Tncercat elucidarea acHiunii a numeroase substanHe medicamentoase.(e Rtie cP observarea afectului de rimogen al reser inei a stimulat Tn mare arte cercetarea rivind aminele cerebrale.*stfel reser ina duce la scPderea aminelor creierului,determinQnd, rin aceasta,Tn unele caFuri o de resie severP.,eser ina induce de resia deci, rin ierderea aminelor cerebrale Ri golirea veFicolelor de stocaM Ri accelerQnd totodatP distrugerea aminelor rin )*O. )edicamentele antide resive I)*O inhibP distrugerea intracelularP a aminelor libere,cu creRterea aminelor intracelulare.%acP tri tofanul + recursor al serotoninei- este administrat Tm reunP cu I)*O se oate otenHa efectul antide resiv al drogului. BCB *ntide resivele I)*O inhibP catabolismul monoaminelor din creier Ri le creRte astfel doFa,scPFQnd ro orHia de metaboliHi de deFaminare.#reRterea aminbelor libere se face Ri la nivelu e3tracelular,la nivelul fantei sina tice +Lem iare,BED:-. *ntide resivele triciclice Ri tetraciclice blocheaFP reutiliFarea aminelor.Ele cresc deci concentrarea monoaminelor rin inhibarea utiliFPrii lor eriferice.*cest lucru se datoreRte diminuPrii ermiabilitPHii celulei Ri frQnei Tn ceea ce riveRte reca tarea monoaminelor de cPtre neuronul resina tic.Un acest fel triciclicele cresc nivelul aminelor la nivelul rece tor. *cumularea altor droguri antide resive a dus la ideia cP este osibil sP se schimbe rin medicament metabolismul catecolaminelor Tn de resie. Pe baFa acestor date,reFultatele tera eutice s5au utut afirma rin anormalitatea metabolismului aminelor,care Tn caFul sihoFelor afective au o im ortanHP rimarP. #u toate acestea,vorbind din unct de vedere fiFiologic,sindromul maniacal sau de resiv sunt TncP de arte de a utea fi e3 licate rin dinamica biochimicP,deRi aRa cum s5a vQFut,numeroase argumente ledeaFP Tn favoarea unor balanHe erturbate Tntre sistemul serotoninergic Ri catecolaminergic. Unii subliniaFP cP deficitul activitPHii serotoninergice centrale ar ermite a ariHia tulburPrilor timice,dar este totuRi insuficient entru a roduce o formP manifestP de boalP. Perturbarea activitPHii catecolaminelor centrale acHioneaFP ca o cauFP imediatP a tulburPrilor afective,determinQnd calitatea lor +activitatea catecolaminergicP creRte Tn manie Ri scade Tn de resie-. ,eactivitatea la medicamentele antide resive de inde Tn mare arte Ri de factorii genetici.%e asemenea de resia inhibatP une Tn Moc mecanisme diferite de cea agitatP care s5ar asemPna mai degrabP cu mania. #u toate acestea,i oteFa aminelor Tn etio atogenia sihoFelor afective rPmQne rea sim listP.(5au im licat Ri alte amine biogene Ri robabil cP Tn viitor altele vor fi im licate. )andel +BECE,BED9- inMecteaFP de e3em lu diferite substanHe e3trase din creier Ri constatP G categorii de efecteN B.%o amina este legatP de factorul energie Ri iuniHiativPX 8.)etil5indolamina ar fi legatP de euforie,calm,o timismX G.6ore inefrina este de resantP,a arenta sa acHiuni euforiFantP baFQndu5se e blocarea accesului sPu Tn rece torul ostsina tic neuronalX

OOOOOOOOOOOOOOOOOgggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggg gggg #orectat ortografic aFi 89 mai BEE: #a itolul ;iolenHa Ri agresivitatea Tn societatea umanP Una dintre marile robleme ale umanitPHii a constituit5o roblema violenHei Ri agresivitPHii umane,a acelor ti uri de ersonalitPHi entru care agresivitatea Ri violenHa le a ar ca cele mai cores unFPtoare entru e3istenHa Ri su raveHuirea socialP. Un e oca mar3imului din ,omQnia,ideologii artidului din sihiatrie negau e3istenHa socio atiilor Ri mai ales Tn societatea socialistP +care nu utea sP aibP decQt un rol sanogen,Tn ciuda tarelor Ri a totalitarismului care agresa ersonalitatea umanP-. TotuRi im licarea sihiatriei Tn fenomenele de violenHP Ri agresivitate nu se utea evita,Tn condiHiile roblematicilor ridicate de actuala societate.Un acest fel s5a constatat cP fenomenele violenHei Ri agresivitPHii Ri chiar a criminalogiei ot sP coincidP arHial Ri cu domeniul sihiatriei sociale.TotuRi sihiatria nu oate e3 lica singurP aceste com le3e robleme sociale,deRi s5a subliniat cP Tn acest domeniu e3istP un unct de vedere limitat dar Ri o viFiune mai largP.Un acest cadru sihiatria a fost chematP,Ri ea,ca alPturi de celelalte RtiinHe sP5Ri aducP un anumit a ort,Tn vastul Ri actualul domeniu care e3 loreaFP antisociabilitatea. Furia -i agresi2itatea. *73 Un ultimii G9 de ani,a roa e cP nu a trecut un an fPrP a se consacra acestui subiect,cel uHin un congres,la care au artici at rofesioniRti foarte diferiHi + sihologi,sociologi, sihiatri,geneticieni,neurochimiRti etc-. %acP la animal com ortamentul agresiv a are ca motivat +se3ual,legat de instinctul de a Prare sau alimentar-,la om a are adesea fPrP asemenea motivaHii +bande de tineri care agreseaFP trecPtorii,luarea de ostatici etc-.6umeroRi autori vorbesc,Tn sens social de agresivitate,Tn sensul unor ambiHii com ortamentale com etitive.;on 1ertalanffy +BE@:- descrie omul ca e o fiinHP cu instincte sPrac desvoltate,consecinHa fiind a ariHia unei fiinHe ericuloase entru el TnsPRi Ri mediu.*cest lucru,subliniaFP 1astians +BED8-,se baFeaFP e fa tul cP omul nu are totdeauna ca acitatea de a conduce Ri controla universul simbiolic care face comunicarea osibilP.Untrebarea dacP natura umanP este bunP sau rea a fost usP de multP vreme.Kobbes s unea cP Lhome homini lu usL,Tn tim ce Loc"e aratP cP Tn naturP oamenii trPiesc Tm reunP,fPrP lideri,Tn ra ort cu dre tatea Ri legile naturale,ca o comunitate a virtuoRilor anarhiRti,aceastP lege naturalP fiind,s une Loc"e Lde origine divinPL.%ar subliniaFP Kiwert +BECE- criminalul,ca Ri bolnavul mintal artici P la aceiaRi mitologie a omului alienat.#ontrar numeroaselor Preri,Tn acest domeniu,%ur"heim +B::@- nu vede caracterul atologic al crimei, entru el crima fiind un fa t social normal,deoarece fenomenul nu a are doar Tn unele societPHi sau la unele s ecii,ci Tn toate societPHile,din toate tim urile.%in acest motiv,delictul,crima a ar legate de condiHiile vieHii colective,de toate vQrstele,ceea ce face din violenHP o adevPratP maladie socialP.)ai mult,chiar,%ur"heim subliniaFP cP aceasta este un Lfa t social normalL,deoarece ar fi util Ri necesar,legat de condiHiile fundamentale ale vieHii sociale Ri utilP cPci aceste condiHii care o genereaFP sunt ele TnsPRi indis ensabile evoluHiei normale a moralei Ri a dre tului.%in acest motiv,rPufPcPtorul nu mai a are ca un antisocial radical,ca o s ecie araFit,un cor strPin,inasimilabil Tn sQnul societPHii,ci ca un agent regulator al vieHii sociale.TransformQnd crima Tntr5un fa t oarecare,nu TnseamnP sP nu o urQm,deoarece nici durerea nu este deFirabilP +%ur"heim-.%eRi individul Ri societatea urPsc violenHa Ri crima5acesta fiind as ectul normal al roblemei5ea ar Muca totuRi un rol util Tn societate. TotuRi trebuie subliniat cP %ur"heim scria acestea Tn B:E@,Tn anumite condiHii s ecifice Ri cP,a denatura aceastP viFiune,Tn sensul cP el ar face a ologia crimei nu este real,deoarece

autorul avea nevoie de aceastP e3agerare entru a se o une,la acea e ocP,unor conce Hii statice sau religioase ale tim ului sPu Ri entru a im lica fenomenul violenHei Tn cadrul unui com le3 studiu sociologic,Tn care TnsPRi autorul a fost rintre ioneri.,ealitatea ste cP fiinHa umanP se aflP angaMatP continuu Tn gPsirea de soluHii Tn ceea ce riveRte agresivitatea Ri crima,aceasta fiind oate mult mai actual decQt Tn secolul trecut. Imaturitatea afectivP a tinerilor va face ca la aceRtia furia Ri agresivitatea sP a arP Tn condiHii mult mai uRoare,fiind im licaHi mai ales factorii familiali + PrinHi cruFi,criticism e3agerat,favoriFarea unui frate etc-.E3istP,subliniaFP Versild Ri colab. +BED:- o serie de condiHii care cresc susce tibilitatea adolescenHilor Ri mPresc frecvenHa Ri intensitatea com ortamentelor agresive,a furiei Ri a urei.*ceste fenomene ar fiNfoamea Ri oboseala fiFicP Ri sihicP,ironiFarea ermanentP,leFarea constantP a mQndriei Ri autostimei.ERecul este o adevPratP traumP sihicP,el roduce adesea sentimentul de ruRine din care mai ales tinerii cautP sP iasP rin violenHP. !ormele agresiunii Ri a violenHei.;orbind din unct de vedere al sihologiei animale,LorenF deosebeRte C ti uri de agresiune TnPscutPN 5agresiunea rPdPtoareX 5atacul Tn gloatPX 5reacHia dis eratP +lu ta dis eratP entru a scP a de un ericol-N 5agresiunea teritorialPX 5lu ta de rivalitate entru se3X 5a Prarea uilorX *74 ;orbind,de aceastP datP des re om,)usa h Ri )ettro +BED8- individualiFeaFP Ri ei urmPtoarele forme de violenHP Ri agresivitateN B.*gresiunea rin frustraHie +agresiunea rin furie datorate unei frustrPri-X 8.*gresiunea instrumentalP,numeroase agresiuni neHintind lovirea victimei,actul agresiv fiind doar necesar +fugarii lovesc o ersoanP entru cP aceasta ar fi o barierP entru sco ul lor-X G.*gresiunea ocaFionalP,conce t introdus de !ris,fiind vorba de o agresiune comisP fPrP motive clare ci ur Ri sim lu entru cP aRa a fost o ortunitatea Tn acel momentX A.*gresiunea Tn afara su raeului +su unerea duce la reTntPrirea e3ternP-X #ecco Ri ,ichards +BEDA- referindu5se la agresivitatea dolescenHilor,aratP cP la aceRtia ea se e3 rimP mai mult verbal Ri mai uHin fiFic.*stfel BEW dintre elevii Rcolilor su erioare ar folosi violenHa entru reFolvarea conflictelor.(unt notate o serie de com ortamente agresive,s ecifice adolescenHilorN 5Hi etele,a ar ca metode directe de a5Ri arPta furia +fenomen care descreRte odatP cu creRterea cronologicP,la fete ersistQnd TncP multP vreme-X 5agresiunea verbalP e3 rimatP Tn maniere diferite + oreclP,schimbarea voitP a numelui,atragerea atenHiei asu ra calitPHilor negative ale adversarului,bQrfa-X 5ironia ca formP de e3 rimare a ostilitPHiiX 5TnMurPturile,diferite e3 resii rofanatoare sau inMurioase sunt mai frecvente la bPieHiX Versild Ri colab.+BED:- vorbesc de adolescenHi Ri de alte fenomene legate de com ortamentul agresiv.Un acest sens autorii vorbesc de urmPtoarele mecanismeN 5ascunderea,amQnarea sau abaterea agresivitPHii Ri a furiei,lucru care se manifestP Tn funcHie de educaHie +adeseori necesitQnd un mare consum de energie-X 5acumularea furiei,unii indiviFi nu rPs und imediat, entru ca ulterior sP se manifeste sub forma nervoFitPHii,li sei a etituluiX 5sublimarea furiei Ri agresivitPHii Tn fanteFie sau reverii.*dolescentul TRi oate astfel imagina rPsbunarea,scene de triumf ersonal,violenHP sau chiar dorinHa de moarte a ersoanei urQte,Tn fanteFie.*cest mecanism serveRte,totuRi,ca su a P,ca un veritabil mecanism de refulare,ca un ventil de siguranHPX 5de lasarea furiei Ri agresivitPHii s re altceva sau altcineva +s arg,distrug obiecte,chinuiesc animale,bat altP ersoanP,iar uneori se ot alPtura unor gru uri cu manifestP ri antisociale etc-X 5 roiectarea ostilitPHii este o metodP de e3ternaliFare,considerQnd cP alHii sunt nervoRi,cP starea lor se datoreRte altora care au greRit.Un acest caF a are adesea sentimentul cP a fost nedre tPHit,a are revendicativitatea e3ageratP, lQngeri cronice contra Rcolii,familiei,comunitPHii,uneori asu ra unor gru e sociale sau etnice e care le considerP vinovate de starea sa.Un acest caF nu numai erce erea fenomenelor din Mur va fi deformatP,iar memoria va reHine numai ede sele,nedre tPHile,Tn tim ce multi lele ocaFii de a fi tratat favorabil vor fi uitate.

5Ura direcHionalP asu ra ro riei ersoane oate lua variate formeNautocriticism e3agerat,autoblamarea +care este TnsoHitP de riscuri mai mici-,a ariHia manifestPrilor sihosomatice.%u P Eron Ri colab.+BECG- agresivitatea Tn Rcoli de inde de gradul agresivitPHii Ri violenHei Tn familie,forma actului agresiv fiind mediatP de factoirii culturali.Kuani5Palacios Ri (cheuer +BED8- considerP cP AW dintre adolescenHi indicP frustraHia dre t cauFP a furiei Ri agresivitPHii. ;iolenHa Tn cadrul familiei.Un ca itol a arte rivind violenHa socialP Tl re reFintP violenHa din cadrul familiei.;iolenHa este incom atibilP cu funcHiile familiei,deRi Tn racticP este foarte frecventP.!olosirea forHei fiFice Tntre membrii familiei este una dintre cele mai dramatice realitPHi ale Filelor noastre + oate varia de la insulte minore QnP la homicid-.(5au cercetat Tn mod deosebit motivele acestui ti de violenHP.7oode considerP cP violenHa se datoreRte coabitPrii Tndelungate,care ar utea declanRa reacHii de furie.IndiferenHa PrinHilor,senFaHia de reMet ot declanRa violenHa dintre fraHi.).Kanemann Lystad +BED@- vorbeRte de relaHiile inter ersonale s eciale Tntre victimP Ri agresor,Tn care violenHa este reFultatul antagonismelor care au fost tolerate tim Tndelungat,Tn care victima Ri5a ridiculiFat Ri resat agresorul, QnP s5a atins unctul ma3im de reFistenHP..olfgang vorbeRte de natura suicidarP sau masochistP a unor victime,care *75 rovoacP atacul agresiv,Tn tim ce (argent aratP cP unii co ii homicidali,acHioneaFP ca agent letal al unui Printe adult care Tm inge co ilul inconRtient sP ucidP. 1Ptaia co iilor este mai frecvent administratP de cPtre PrinHii cu robleme, PrinHii schiFoiFi,alteori rin de olasarea furiei din cadrul roblemelor maritale asu ra co iilor,care a ar astfel ca Hinta abuFurilor,graHie rocesului de de lasare a agresiunii.7ill +BE:8- subliniaFP cP bPtaia co iilor nu are Tn maMoritatea caFurilor e3 licaHii sihologice Ri adeseori e3istP robleme sociale Ri conte3tuale +RomaM, desgustul de sPrPcie etc-. ;iolenHa Tn famlie Hine Ri de socialiFarea agresiunii.#o iii agresaHi vor deveni la rQndul lor PrinHi violenHi +deoarece bPtPuRul frustreaFP dar creiaFP Ri modelul-.Tot 7illes obsevP cP violenHa este mai mare Tn familiile sPrace,cu educaHie recarP,cu familii disociate,Tn familii cu este A co ii.(ocialiFarea co iilor rin bPtaie a are la PrinHii care au mai uHine as iraHii entru co iii lor.Pede sele variaFP Ri Tn funcHie de se3ul Ri trPsPturile PrinHilor Ri a co iilor,Tn funcHie de rolul regPtit co iilor Tn viaHa adultP.)ary Kanemann Lystad +BED8- subliniaFP cP douP as ecte sociale s5au e3 loarat Tn familiile violenteN 5structura de utere Tn familieX 5structura de utere a marii societPHiX !amilia ca orice gru social consistP Tntr5o ierarhie,cu subordonPri,rivalitPHi,uFul de forHP.%in acest unct de vedere,(trauss +BEDG- include aceasta Tn structura socialP,subliniind im ortanHa valorilor,credinHelor,caracteristicile individuale, factorilor reci itanHi,valorilor sociale, uterea,actul violent Ri consecinHele entru co il,familie Ri societate.Un oarecare mPsurP conflictul nu trebuie vPFut numai Tn sens negativ,ci Ri ca forHP oFitivP, entru un echitabil schimb de recom ense Ri ede se. Teoriile culturaliste vPd TnsP cauFa violenHei Tn afara familiei.7ill subliniaFP im ortanHa structurii uterii Tn societate,lucru ce afecteaFP violenHa Tn familie, abuFul masiv social faHP de co ii fiind mult mai ericulos decQt cel individual.*cest abuF social constP Tn statisticile foamei Ri malnutriHiei la co ii,morbiditatea, sPrPcia,educaHia deficitarP,oficialiFarea bPtPii Tn RcoalP,instituHii de corecHie.Tot 7il discutP valorile culturale care sancHioneaFP rin bPtaie.Unii medici,educatori TncuraMeaFP,chiar dacP nu direct,bPtaia co iilor de cPtre adulHi. %acP TnsP violenHa este utiliFatP de co ii Ri Tn societate va e3ista multP violenHP. #eea ce Ti face e PrinHi sP maltrateFe co iii sunt Tn rimul rQnd roblemele emoHionale.E3istP,de e3em lu,o relaHie Tntre infanticid Ri otenHial suicidal trecut Ri reFent al PrinHilor.E3istP de asemenea robleme rivind ersonalitatea PrinHilor,Tn tim ce alte robleme socio5economice se referP la alcoolism sau la consumul de droguri,de relaHiile recare Tntre mamP Ri tatP cu de lasarea ostilitPHii s re co ii.Un alte situaHii este incriminat stersul TngriMirii materne.*stfel Elmer vorbeRte

de acumularea de stres Tn cadrul familiei,mai ales la clasele defavoriFate economic.*lHi factori constau Tn robleme fiFice Ri emoHionale,co iii nPscuHi unul du P altul, rematuritatea,creRterea co iilor de cPtre un singur Printe,ignoranHa PrinHilor,li sa e3 erienHei educative. 1Ptaia mai a are Ri ca eRecul co iilor de a Tnde lini anumite aRte tPri ale PrinHilor.Paternurile educaHionale trec din generaHie Tn generaHie,rPmQnQnd neschimbate,ceea ce sihologic este o identificare cu PrinHii agresivi.%in acest caF,mama care bate,a fost co il bPtut,iar co ilul bPtut va bate Ri el e cei mici.;iolenHa e3tremP a co iilor este rarP Ri adesea reflectP relaHiile foarte sPrace dintre co il Ri PrinHi.%acP sunt homicidali,ei TRi aleg Printele ca victimP.Unii dintre co ii sunt TncuraMaHi de un Printe contra celuilalt.#o iii ot violenta de asemenea alHi co ii Ri Tn rimul rQnd e aceia care le ameninHP oFiHia lor Tn familie sau Tn mediul imediat.#o iii violenHi sunt rece tori ai unor modele sPrace de com ortament social sau a unei sutuaHii sociale stresante. )aMoritatea lucrPrilor care rivesc violenHa Tn familie iau Tn considerare diferite variabile rivind structurile sociale.(unt incluse,astfel,variabile demografice,de se3,rasP,clasP,dar Ri relaHiile din interiorul Ri e3teriorul familiei.!emeia este mai agresivP verbal,bPrbatul fiFic iar unele com ortamente sunt legate de locul ocu at de modelul de violenHP Tn societate.1PieHii sunt mai agresivi ca fetele,dar sunt Ri mai frecvent Ri mai intens ede siHi.)amele din clasele mai *76 defavoriFate economic sunt mai uHin ermisive.PPrinHii delincvenHilor sunt mai unitivi.7ordon subliniaFP cP fata este mai agresivP dacP mama foloseRte ede se fiFice,iar bPiatul este mai uHin agresiv dacP nu este ede sit rea frecvent. *numite atitudini agresive ale adolescenHilor ot fi corelate cu anumite atitudini PrinteRti.O mare im ortanHP are Tn aceastP roblemP maniera de se arare5identificare a adolescenHilor Tn cadrul familiei.)icRorarea schimburilor dintre PrinHi Ri adolescenHi oate duce la conflicte violente +Edwards-,cu creRterea dorinHei de inde endenHP a co iilor. IncidenHa violenHelor familiale este foarte mare Ri foarte greu de a reciat Tn acelaRi tim +cu e3ce Hia homicidului sau a bPtPilor foarte grave-.)c #lintoc" aratP cP G9W dintre homicidali se datoresc dis utelor domestice.Yem e estimeaFP tortura la co ii ca avQnd o frecvenHP de CWo iar \allea estimeaFP cP 89958@9.999 de co ii au nevoie de serviciile de rotecHie Tn fiecare an Tn (U*,iar G999 au fost grav rPniHi.%acP acestea au fost doar caFurile ra ortate,7ill Ri 6oblela a reciaFP la 8,@5A,B milioane de co ii care se aflP Tn aceastP situaHie.!erguson aratP cP ABW dintre violenHele faHP de co ii se etrec sub vQrsta de @ ani Ri foarte multe chiar sub vQrsta de un an. TotuRi trebuie subliniat cP brutaliFarea co iilor nu este un rodus al Filelor noastre, roblema fiind reluatP din trecut.Un B:DB se creia de e3em lu (ocietatea entru revenirea cruFimii faHP de co ii. #reRterea frecvenHei violenHei faHP de co ii Ri a violenHei Tn cadrul familiei a determinat ca Tn numeroase HPri sP se ia mPsuri de revenire.Un acest fel s5au creat instituHii sociale menite de a reveni violenHa de acest ti Ri Tn s ecial de a roteMa co iii. Etiologia com ortamentului agresiv Ri violent.*vQnd Tn vedere im ortanHa agesiunii Ri violenHei Tn societatea umanP,im licarea lor Tn multi le fenomene sociale este necesarP o rivire sumarP asu ra cauFelor care rovoacP aceste fenomene. *gresiunea este un com ortament e3 losiv,violent,Tn tim ce agresivitatea este o redis oFiHie constituHionalP sau otenHialP s re lu tP sau osibilitatea de a acHiona agresiv sau de a comite atacuri ne ro vocate.*gresiunea este mai mult sau mai uHin un com ortament violent fiFic sau verbal,contra unei ersoane sau a unor obiecte. %ollard +BE@9- dP o definiHie sim listP agresiunii,care ar fi o modificare ce ar avea ca sco leFarea organismului viu,Tn tim ce 1uss subliniaFP cP agresiunea este un rPs uns care trimite stimulii nocivi s re alt organism.Yaufnamm include Tn definirea agresiunii Ri e3 erienHa subiectului.Un e3 icarea com ortamentului agresiv,unii un accentul mai ales e factorii biologici,Tn tim ce alHii incrimineaFP mai ales factorii de mediu.!reud,de e3em lu,vede com ortamentul agresiv ca un instinct TnPscut,lucru afirmat Ri de LorenF+BECC-. PsihanaliRtii

subliniaFP cP libidoul Ri agresivitatea Ri5ar avea sursa la nivel hormonal.#reRterea androgenilor,de e3em lu,ar determina un com ortament agresiv Ri ar duce la scPderea timiditPHii +feed5bac"ul negativ dat de androgeni Ri estrogeni ar Muca un rol im ortant-. Un cercetarea com ortamentului agresiv,;isser +BED8- subliniaFP cP e3istP G oFiHii e3treme, rivind rolul e3 erienHei conRtienteN 5conce Hia cP e3 erienHa conRtientP nu ar avea rol cauFalX 5conce Hia cP e3 erienHa conRtientP are sigur efect cauFalX 7roen +BED8- subliniaFP cP du P introducerea armelor de foc,agresivitatea umanP a devenit mai riculoasP Ri mai letalP,faHP de toate formele de agresivitate animalPX Un discutarea etiologiei com ortamentului agresiv e3istP,aRa cum am mai subliniat,numeroase oFiHii Ri uncte de vedere.Un acest sens ne vom o ri asu ra cQtorva mai im ortabte. B.E3 licaHiile biologice.Un Loriginea s eciilorL +B:@E- Ri L%escendenHa omuluiL,%arwin roclama ideia Llu tei entru e3istenHPL,confirmQnd unctul de vedere a lu Kobbes,asu ra naturii umane.Ideia lu tei entu e3istenHP Ri a su raveHuirii a avut un mare rPsunet social Ri olitic,ceea ce l5a fPcut e %arwin TnsPRi sP regrete,deoarece filoFofii sociali au inter retat desco eririle lui %rawin Tn mod greRit,ca e o rivalitate intras ecificP Ri ca e3istenHa unei com etiHii ermanente Tn naturP Ri societate.*cest lucru s5a e3 rimat rin conce Hiile social darwiniste,ceea ce sublinia *77 ,oss 1uc" +BEDC-,a Mustificat,de e3em lu Tn (U* sistemul economic LlaisseF faireL,e3 loatarea indienilor sau e3 loatarea colonialP.%eRi %arwin susHine cP Lomul oartP Tn cor ul sPu stam ila originii sale inferioareL,totuRi Tncercarea de a gPsi e3 licarea LrPutPHiiL sale numai Tn instincte este rea mult. E3 licaHiile biogenetice au dominat e oca lui Lombroso +B:E@-,dar deRi aceste e3 licaHii au trebuit sP cedeFe asul curentelor socio5 sihogenetice,studii recente reactualiFeaFP tot mai mult im ortanHa noHiunilor de teren Ri redis oFiHie la delincvenHP.*stfel,aratP (ivadon +B:DG- ereditar, rin rocese morbide la nivelul s.n., rin accidente,anomalii ale desvoltPrii fiFice,tulburPri ale echilibrului hormonal.sau ur Ri sim lu rintr5o tulburare a structurii diencefalice,toate acestea laseaFP subiectul Tntr5o stare de Lfragilitate biologicP relativPL.Un acest fel,solicitarea e3ternP asu ra ersonalitPHii cu astfel de tare biologice va determina rPs unsuri deviante,inclusiv Tn sens antisocial. %i Tullio +BE@9- subliniaFP cP terenul delincvent este Lo e3 resie a ansamblului de condiHii organice, sihice,ereditare,congenitale sau achiFiHionate,care diminuiaFP reFistenHa individului la instigaHiile mediului, ermiHQnd individului sP devinP delincventL.*ceste Le3citaHii criminogeneL,rPmQn la omul obiRnuit sub ragul o erant,Tn tim ce la aceRtia,ele declanReaFP reacHia antisocialP.Lombroso +B:E@- a vorbit de criminalul TnPscut,Tn sensul unei adevPrate siho atii constituHionale. E3istP,s une autorul,indiviFi ereditar inca abili de socialiFare Ri redis uRi rin acestea la delincvenHP.Un unct similar de vedere era cultivat Ri de Prichard +B:G@- rin descrierea lui L)oral InsanityL,sau de cPtre )agnan, rin descrierea Ldesechilibratului mintalL.#hiar descrierile lui Y.(chneider +BE8G-,aRa cum am vPFut,merg Tn mare arte Tn acelaRi sens.*u fost incriminaHi o serie de factori care Hin de constituHia biologicP a individului,caN 5;Qrsta,care are o mare im ortanHP.)aMoritatea delincvenHilor se situiaFP Tn Murul vQrstei de 8@ de ani la bPrbaHi Ri G9 de ani entru feme,deRi subliniaFP (ivadon +BEDG- aceste limite s5au redus Tn reFent +BD res ectiv 8: de ani-.#riFa adolescenHei,ca Ri alte criFe biologice duc la creRterea com ortamentului violent.Tutt +BEDA- subliniaFP mai ales la adolescenHi creRterea foarte mare a consumului de alcool Ri de alte droguri Ri, aralel cu acesta creRterea a numeroase ti uri de violenHRi. 5(e3ul are de asemenea im ortanHP.Toate statisticile vorbesc de revalenHa com ortamentului agresiv la bPrbaHi.%ragomirescu +BEDC- subliniaFP cP EAW dintre delincvenHii adolescenHi sunt bPieHi,iar statisticile O)( aratP cP A9W ditre aceRtia consumP alcool.%iferenHele se3uale nu sunt numai biologice,ci le sunt Tn acelaRi tim Ri de statut social,vechile obiRnuinHe Tn schimbare,transformarea radicalP a vieHii femeiei ducQnd la

modificPri im ortante Tn ceea ce riveRte revalenHa se3ului.1Prbatul ar fi totuRi mai redis us biologic la violenHP,datoritP ierderii controlului asu ra ulsiunilor se3uale, e cQnd femeile ar lega delincvenHa mai ales de unele situaHii fiFiologice +sarcinP,menstre-. ,olul glandelor endocrine este de asemenea foarte mare.(5a incriminat glanda tiroidP,glandele se3uale,hi oglicemia.%e fa t,aratP Versild Ri colab.+BED:- a roa e toHi bPieHii Ri o mare arte din fete au comis cQndva acte ilegale +Tn inter retarea strictP a legii-,deRi foarte uHine din aceste caFuri au aMuns a fi cercetate de organele de ordine. 5Unele boli somatice ot redis une la creRterea agresivitPHii.(tPrile ostencefalitice determinP TnclinaHii s re ervesiuni se3uale,alcoolismul are de asemenea o mare influenHP.(e cunosc de asemenea legPturi dintre agresivitate Ri anumite infirmitPHi +staturP micP sau rea mare-. 5(ubalimentaHia creRte incidenHa rPs unsurilor agresive.(PrPcia,infometarea cronicP,duc la transformPri im ortante ale ersonalitPHii,determinQnd o mai mare TnclinaHie s re concret,s re tendinHe egoiste Ri revendicative.Ellemberger +BE@:-, e voluntari TnfometaHi tim de C luni,a demonstrat cP Tn aceastP situaHie se modificP caraterul,tre tat indiviFii devin ostili,geloRi,curioRi iar modificPrile au ersistat mult tim du P terminarea e3 erimentului. 5Im ortanHa creierului a fost e larg studiatP.LeFiunile cerebrale de diferite ti uri,determinP modificPri de com ortament Tn sens antisocial.Kill Ri Paud +BED8- aratP cP la AD5@9W dintre *78 ucigaRi,se constatP anomalii eeg+e3ces de activitate lentP-.,ecidiviRtii reFintP astfel de modificPri de 8 ori mai frecvente.;orbind de im ortanHa sistemului nervos,Laborit subliniaFP aceasta,chiar Tn forma sa cea mai sim lP este astfel organiFat,TncQt un stimul +intern sau e3ternoate determina un rPs uns sim lu,stereoti +ansamblu stimul5rPs uns care ermite su raveHuirea imediatP-, unQnd Tn Moc forHa cea mai rimitivP a snc.La om TnsP ulsiunea hi otalamicP +sinele freudian- se loveRte de bariera socialP.#hiar Tn lumea animalP,aratP Laborit,a are roblema ierarhiei Ri a stabilirii dominanHei.La om graHie limbii,regulile dominanHei se instituHionaliFeaFP Ri se transmit ca legi dealungul generaHiilor,constituind esenHa unei culturi.InterdicHiile sociale a ar cu atQt mai mari cu cQt oFiHia sa socialP este mai inferioarP.*cestP ciocnire Tntre ulsiunile instinctuale Ri interdicHiile sociale,constituie rima sursP de angoasP +deRi omul este inconRtient de determinismul sociocultural-.La baFa motivaHionalP a com ortamentului ar sta deci cauFe ulsionale Ri emoHionale.!a tul cP un semnal anunHP o edea sP sau recom ensP se face rin intermediul sistemului neuro5endocrin. %u P 7ray ar e3ista G ti uri de com ortament,ca rPs uns la stimuliN B. #om ortamentul de a ro iere,cu TnvPHarea recom ensei Ri evitarea ede seiX 8.#om ortamentul de fugP sau lu tP,cu declanRarea necondiHionatP +com ortament de evitare,agresiv,de a Prare,cu baFa Tn hi otalamus,substanHa cenuRie centralP meFencefalicP,amigdale-X G.Un com ortament inhibat care se traduce rin evitarea asivP sau stingerea unui com ortament achiFiHionat anteriorN InterrelaHia acestor G sisteme s5ar organiFa la nivelul hi otalamusului. Pe de altP arte angoasa,care adesea stP la baFa com ortamentului agresiv, oate fi Tn ra ort cu unerea Tn Moc a sistemului adreno5sim atic Ri hi ofiFo5su rarenal Ri se reFolvP rin fugP,lu tP sau agresiune defensivP.Un alt mecanism rovocator de angoasP reFultP din ceea ce Laborit numeRte Ldeficit informaHionalL rivind situaHia unui eveniment e3terior.La om se mai adaugP e3istenHa imaginarului,a cPrui material este Tn ansamblu memoriFat conRtient Ri inconRtient.*gresivitatea,aratP Laborit,a are ca o manierP sim listP de reFolvare a conflictului dintre ulsiunile hi otalamice Ri interacHiunea socio5culturalP.%acP este im osibil a te sustrage agresiunii siho5sociale,reFultatul este a ariHia unei stPri de resive iar uneori a to3icomaniei.;iaHa Ri agresivitatea,aratP Laborit,sunt sinonime din unct de vedere biologic.UncP de la rimele mamifere a are sistemul limbic,cu osibilitatea memorieiu de lungP duratP.7raHie

memoriei,motivaHia se TmbogPHeRte cu e3 erienHa trecutului.* ariHia corte3ului,duce la osibilitatea antici Prii,la stabilirea unei strategii ca abile a satisface sau a evita. Un cadrul conce Hiilor biologice o mare im ortanHP o au cercetPrile rivind localiFarea Tn s.n.c. a baFei materiale care determinP com ortamentul agresiv.#om ortamentul uman se modificP du P unele tumori ale lobului tem oral +leFiuni constatate ostmortem la agresori-.(istemul limbic,meFencefalul, hi ocam ul aRa cum am mai arPtat,au fost de asemenea incriminate. *gresivitatea,aratP ;isser,este o unitate care se baFeaFP e diferite structuri fiFiologice.%e o deosebitP im ortanHP Tn com ortamentul agresiv este hi otalamusul.#annon arPta Tn BE89 cP isica decorticatP face uRor Lfalsa agresivitateL +cu creRterea T*, ulsului,trans iraHiei,sburlirea Prului-.*ceastP reacHie rPmQne atQta tim reFentP cQt hi otalamusul osterior rPmQne intact.%acP a fost distrus,a ar doar elemente iFolate ale Lfalsei furiiL.1ard aratP cP hi otalamusul osterior este centrul de integrare acom ortamentului agresiv.#u electroRocuri e hi otalamus,Kess determinP rPs unsuri de furie iar (telar aratP cP hi otalamusul este o cale comunP de e3 rimare a emoHiilor Ri motivaHiei,ambii centri,inhibitori Ri e3citatori aflQndu5se Tn hi otalamus.,olul sistemului limbic a fost studiat de cPtre )ac Lean,care subliniaFP cP acesta are G circuiteNamigdala +legatP de autoconservare-,circuitul se tal +legat de sociabilitate,se3- Ri al treilea circuit legat de afectiv. #ercetPrile rivind bioti ul s5au bucurat de o mare vogP Tn trecut +Lombroso, Yretschmer-.Le tosomul cu tem erament schiFoid,rece,introvertit,nesociabil ar fi cel mai frecvent *79 incriminat Tn com ortamentele antisociale +grave Ri recoce-. *tletul cu tem erament flegmatic,e3 loFiv este de asemenea incriminat Tn cadrul violenHei.1ioti ul dis lasFic ar fi redis us la crime,delicte se3uale +adeseori are tulburPri de creRtere de origine endocrinP-. 7enetica a adus numeroase date,atQt sub forma sa clasicP +legatP de studiile genealogice-,cQt Ri de forma sa modernP +baFatP e studiul modificPrioor biochimice,a anomaliilor cromoFomiale-.,itter e baFa arhivelor germane din secolul al S;III5lea,studiaFP descendenHa unei bande de vagabonFi Ri hoHi +8999 de indiviFi-.*ceRti indiviFi s5au cPsPtorit Tntre ei Ri s5au asociat Tn diferite maniere +tim de : generaHii-.ProcentaMul de criminali sau de ersoane cu com ortamente antisociale a fost foarte mare.TotuRi rolul ereditPHii nu trebuie e3agerat.(5au us Tn evidenHP Ri aberaHii cromoFomiale,anomalii +mai ale sde ti SS2 Ri S22-. *gresivitatea ca fenomen TnPscut +teoria lui LorenFo-.O mare im ortanHP Tn e3 licarea agresivitPHii o au studiile ethnologiRtilor,a cercetPtorilor din cadrul sihiologiei animale.Unul dintre aceRti cercetPtori +LorenFo- aratP cP agresiunea este folositoare animalului,motiv entru care com ortamentul agresiv trebuie considerat din unct de vedere biologic ca normal Ri folositor Tn lu ta entru su raveHuirea s eciei +analogia cu conce Hia lui %ur"heim-.!reud vedea isvorul energiei vitale Tn cadrul instiunctului se3ual,deRi aRa cum arPta 1uc" +BEDC-,sub influenHa groFPviilor rimului rPFboi mondial,el va sublinia cP instinctul morHii este o us celui social.LorenFo se o une viFiunii lui !reud,care du P el nu ar cores unde unctului de vedere evoluHionist,Ri care deMa ar fi acreditat urmPtoareleN 5cu cQt un individ este mai agresiv,cu atQta su raveHuirea se face mai uRorX 5Tn cadrul aceleiaRi s ecii agresivii sunt selecHionaHi ca re roducPtoriX 5LteritoriulL este a Prat Tn mod agresiv dar individul este mai uHin agresiv,cQnd Ptrunde Tn alt teritoriuX 5viaHa la vertebrate reFintP un ordin de dominare,fiecare individ trebuind sP Rtie cine este mai tare Ri cine este mai slab decQt el +la om acest lucru se stabileRte din adolescenHP-X ;orbind tot de com ortamentul animal,LorenFo s une cP e3istP o balanHP Tntre uterea de a ucide Ri inhibiHia de a ucide +care la om nu ar e3ista-.,ar Tn lumea animalP,lu ta intras ecificP este mortalP,e3istQnd o inhibiHie a agresivitPHii,Tnainte ca agresiunea sP devinP ericuloasP +gestul de su unere,o reRte de e3em lu agresiunea-.La om situaHia se oate reFenta chiar invers,mai ales la gru ele cu reguli

severe.LorenFo afirmP, e bunP dre tate,cP omul actual se bucurP de o descPrcare insuficientP a instinctului agresiv.6ivelul crescut de agresivitate Ri li sa inhibiHiei naturale,face e om o s ecie ericuloasP Ri autodistructivP +mai ales la nivelul com etiHiei dintre naHiuni-.Privitor la acumularea ulsiunilor agresive,V.P.(cott +BEDC- aratP cP nu se cunosc modificPri fiFiologice sau chimice Tn agresiune care sP cores undP cu scPderea glicemiei.Lu ta,s une autorul este o reacHie de urgenHP Ri,este greu de imaginat un mecanism de acumulare a energiei,care ar une astfel animalul Tn rimeMdie.Un ceea ce riveRte sublimarea Tn e3terior a ulsiunilor agresive rin s ort,LorenFo subliniaFP cP,Tntr5adevPr aceasta ar utea avea un rol catarhic,deRi totuRi autorul se TntreabP,cum ar utea sP se dreneFe agresiunea, rivind la agresiunea altora.%in contra,uneori s ortul oate duce la creRterea agresivitPHii. G.#once Hii sihogenetice.Pentru !reud criminalul era un individ care nu5Ri utea stP Qni ulsiunile,el avQnd un eu slab desvoltat,care nu oate mani ula tensiunile sinelui Ri e3igenHele su raeului.Personalitatea delincvenHilor,aratP %elay Ri Pichot +BEDC- diferP de nedelincvenHi.%elincventul are o serie de trPsPturi caNmultP energie,im ulsivitate,e3triversiune,agresivitate,adesea sadism.Ei au de asemenea atitudine ostilP,sunt neTncreFPtori,TncP PHQnaHi,vor sP se afirme social cu orice reH,nu ot su orta autoritatea. E3 licarea com ortamentului agresiv a beneficiat de noHiunile de stres Ri de LreacHie de alarmPL+(elye,BEGC-,aceste reacHii fiind nes ecifice.#eea ce distinge agresiunea fiFicP de aceia siho5socialP este doar absenHa la ultima a leFiunilor directe.Un agresiunea sihosocialP,leFiunea este secundarP,Tn ciuda reacHiei as ecifice Ri a unei bogate fenomenologii sihosomatice. *7: A.Im ortanHa com onentei sociale.6umPrul mare de ti uri de agresiune determinP ca o tica asu ra etiologiei sP fie luralistP.*gresiunea,subliniaFP ,o artF naRte agresiune,aRa TncQt s5a ro us entru acest com le3,termenul de com ortament agonistic +care TnglobeFP com ortamentul de ameninHare,atac, leFare,ca Ri atitudinile Ri ostura de rPs uns,retragere Ri fuga Tnvinsului-.#arthy Ri Ebling vorbesc de caracterul social al com ortamentului agresiv +rar un animal este agresiv Tn absenHa unui adversar real sau imaginar,autoagresiunea Tn lumea animalP fiind rarP Ri atologicP-.PreFenHa unui alt individ,indiferent de s ecie,este deci absolut necesarP entru declanRarea com ortamentului agresiv,motiv entru care com ortamentul agresiv se referP la diferite as ecte ale societPHii +ca densitatea o ulaHiei,structura socialP etc-.%ensitatea ar creRte agresivitatea Tn lumea animalP,de unde s5a tras concluFia cP fenomenul ar fi valabil Ri entru s ecia umanP.%eRi teoretic iFolarea ar reduce agresivitatea,s5a constatat TnsP Ri fenomenul invers.%e fa t,s une autorul,relaHia densitate5nivelul agresivitPHii ar urma o curbP Tn U,nivelul agresivitPHii ma3ime cores onFQnd unei anumite densitPHi.O structurP bunP a sistemului social scade frecvenHa Ri gradul actelor agresive +ceea ce im licP organiFarea ierarhicP a gru ului-.(coHQnd din gru maimuHa dominatoare,Yummer va constata imediat du P aceasta Tnce erea bPtPilor,care TnceteaFP imediat ce maimuHa dominatoare este reintrodusP. Un alt mod de control al agresivitPHii ar fi ritualiFarea com ortamentului agresiv.Unainte de agresiune,animalul afiReaFP o anumitP LmimicP ameninHPtoareL ;;;;;;;;;;<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< &orectat caligrafic !pilepsia E ile sia este o boalP care intereseaFP Tn egalP mPsurP sihiatria Ri neurologia,boala caracteriFQndu5se nu numai rin e3istenHa criFelor convulsive,ci Ri rintr5un set com e3 de com ortamente anormale,de tulburPri Tn sfera cognitivP sau afectivP,de tulburPri ale

ersonalitPHii,fenomene care ot lua as ecte diferite, QnP la forme sihotice.Un e ile sie factorii organici se intricP adesea cu factorii sihosociali. E3istP serioase contradicHii terminologice,clasificarea din acest domeniu necesitQnd un rofund simH al com romisului,Tn tim ce foarte multe robleme din acest domeniu rPmQn TncP de domeniul necunoscutului. Pentru maMoritatea celor care TncearcP sP defineascP e ile sia,aceasta a are ca o stare care afecteaFP funcHiile cerebrale Ri care se caracteriFeaFP rin tulburPri aro3istice Ri recurente ale funcHiilor mintale,cu alterarea roceselor com ortamentale Ri de gQndire.#riFa de e ile sie a are ca o disturbare a funcHiilor neuronale,humorale Ri metabolice a creierului. Este vorba deci,de o tulburare a sistemului nervos,determinatP,Tn rinci al,de cauFe leFionale,dar Ri de altP naturP,Ri care rin aceasta conduc la tulburarea ritmului de descPrcare electricP a creierului. %in unct de vedere etiologic,e ile sia a are mai mult ca un sim tom sau sindrom,decQt ca o boalP,cu o infinitate de cauFe,Tn tim ce Tn multe caFuri nu se oate de ista nici una,chiar du P un amPnunHit e3amen histologic ostmortem. %eRi e3istP numeroase forme de e ile sie,caracteristica comunP a tuturor este caracterul aro3istic Ri intermitent al tulburPrilor.O singurP criFP sau criFe care a ar Tn anumite situaHii determinante +febrP mare,eclam sie,consum de droguri etc- nu sunt argumente entru a afirma e3istenHa unei adevPrate e ile sii. *81 !recvenHa Lisham subliniaFP cP Tn *nglia @W din o ulaHie a avut Tn tim ul vieHii o criFP de e ile sie,incidenHa bolii e lan mondial fiind cu rinsP Tntre A5CWo,femeile Ri bPrbaHii fiind Tn ro orHii egale.IncidenHa realP a criFelor de e ile sie nu este cunoscutP,dar subliniaFP #oleman Ri 1roen,Tn (U* ar e3ista Tn reFent 85G milioane de e ile tici. %eRi boala riveRte toate gru ele de vQrstP,ea este mult mai frecventP la co ii decQt la adulHi.*stfel h din caFuri ar a are Tnainte de @ ani,BOA Tntre @5BA ani,BOB9 Tn adolescenHP Ri A9W du P 89 de ani.E ile sia ar re reFenta BOB9 dintre deficienHele mentale Ri i din numPrul schiFofreniilor. Etio atogenie )ecanismele rin care factorii iritativi +tumorali,ischemici,traumatici etc- determinP descPrcPri neuronale hi ersincrone rPmQne TncP obscur Ri nici chiar e3amenul anatomo atologic nu a utut aduce o clarificare Tn acest domeniu,Tn tim ce eeg are doar valoarea de a stabili localiFarea.#onstatPrile statistice un e rimul lan cauFele traumatice Ri infecHioase atQt de frecvente Tn societatea industrialiFatP.Pe locul al doilea s5ar situa roasta TngriMire re Ri erinatalP, traumatismele obstetricale +creierul fPtului fiind deosebit de sensibil la aceRti factori-. E ile sia este foarte frecventP Tn mediul social al claselor defavoriFate,cu malnutriHie,sPrPcie,negliMarea co iilor Ri cu o roastP asistenHP sanitarP ediatricP,Tn medii Tn care violenHa Tn familie +mai ales faHP de co iieste foarte frecventP.O.).(. subliniaFP frecvenHa foarte deosebitP a e ile siilor Tn regiuni Tn care e3istP un nivel crescut al infecHiilor sistemului nervos,cu mare incidenHP a traumatismelor +Tn s ecial hematoamele subdurale din rima co ilPrie-. %in unct de vedere al etiologiei, utem avea e ile sii ideo atice Ri e ile sii sim tomatice. E ile siile ideo atice sunt acele caFuri Tn care istoricul,e3amenul eeg,alte e3 lorPri nu ot decela o cauFP.Termenii de e ile sie ^ideo aticP?,?cri togeneticP? nu se mai utiliFeaFP frecvent,cel uHin din cauFa im resiei cP ar constitui entitPHi distincte.6ici mecanismele anormalitPHilor electrice nu se cunosc, utQndu5se incrimina doar modificPrile biochimice neuronale.Ereditatea ar utea Muca Ri ea un rol im ortant.(e considerP cP 8OG dintre caFuri ar recunoaRte acest ti de etiologie. E ile sia sim tomaticP sau de cauFe cunoscute recunoaRte o cauFalitate evidentP, rintre care cele mai im ortante ar fiN 5e ile sii datorate traumatismelor obstetricale sau malformaHiilor congenitale.(e subliniaFP,Tn acest cadru im ortanHa ano3iei Ri hemoragiilor cerebrale infantile,a infecHiilor,tulburPrilor metaboliceX 5e ile sii osttraumatice Ri Tn s ecial rin traumatisme din rima co ilPrieX 5e ile sii ostinfecHioase +menigite,encefalite etc-X 5e ile sii determinate de tulburPrile vasculare cerebrale +*(#,KT*-X 5e ile sii consecutive tumorilor cerebraleX 5e ile sii

determinate de abuFul de droguri Ri to3ice +mai ales barbiturice, amfetamine,steroiFi,antide resive,tranchiliFante etc-X ,olul factorilor ereditari a fost studiat foarte mult dar au li sit adesea robele incontestabile.6u s5a conturat QnP Tn reFent nici o i oteFP geneticP satisfPcPtoare.(5a vorbit mai lauFibil de transmiterea unui anumit rag e ile togen scPFut +orice individ utQnd face criFe convulsive dacP se e3citantul de PReRte acest rag-. IncidenHa criFelor comiHiale manifestate numai rin modificPri s ecifice eeg este foarte mare Ri rPmQne ractic necunoscutP.7enetica ar utea doar sP e3 lice o TnclinaHie de a face convulsii,datoritP moRtenirii unui rag convulsivant scPFut +la e3citanHi interni Ri e3terni-. !actori agravanHi Ri reci itanHi.E3istP factori care ot reci ita a ariHia criFelor comiHiale sau care ot agrava aceste criFe.*stfel de rivarea de somn,oboseala de diferite origini, erioada remenstrualP la femei ot,de asemenea favoriFa a ariHia criFelor.Unele criFe a ar Tn mod *8* referenHial du P anumiHi factori +e ile sia refle3P a are du P anumiHi factori de stimulareNe ile sia muFicogenP, cea declanRatP de viFionarea emisiunilor T; etc-. #lasificare Un e3 unerea noastrP vom urmPri Tn rimul rQnd o viFiune sihiatricP,cadru Tn care roblematicile HinQnd de e ile sie vor fi sistematiFate Tntr5o manierP didacticP,astfelN *.)anifestPri aro3istice ale e ile sieiX 1.)anifestPri Tn erioada inter aro3isticP,avQnd un caracter tranFitoriuX #.)odificPri sihice cu caracter ermanentX *.)anifestPrile aro3istice *Ra cum am mai arPtat,orice Tncercare de clasificare din cadrul e ile siei trebuie sP fie rivitP Tntr5un s irit de com romis,deoarece o clasificare adecvatP nu se oate alcPtui.Un acest sens vom utiliFa clasificarea ro usP de cPtre Liga InternaHionalP Um otriva E ile siei +BED9- Ri care ne5au ro us o clasificare didacticP Ri foarte inteligibilP.Un acest sens,manifestPrile aro3istice din e ile sie se Tm art astfelNe ile sia generaliFatP,e ile sia de focar,forme mi3te sau inclasabile.Trebuie subliniat cP nici criteriile clinice Ri nici cele eeg nu sunt suficiente entru a alcPtui o clasificare Ri cP doar Tmbinarea lor oate aduce foloase Tn acest domeniu. I.E ile sia generaliFatP E ile sia generaliFatP a are ca urmare a tulburPrii structurilor subcorticale +cu interesarea substanHei reticulate Ri nucleii talamici-,de unde descPrcPrile se rPs Qndesc ra id Ri e toate ariile corte3ului.#riFa a are bilateral Ri simetric iar conRtiinHa este ierdutP.%eRi criFa este Tn maMoritate centrencefalicP Ri alte origini au fost im licate +corte3ul frontal,de e3em lu-. Un cadrul e ile siei generaliFate se descriu 8 categorii im ortante de criFeN criFele de etit mal Ri criFele de grand mal. B.Petit mal este ti ul de e ile sie generaliFatP cel mai frecvent TntQlnitP la co ii,criFe care ot Tnceta la adolescenHP, recum ot Ri ersista toatP viaHa sau sP se transforme ulterior Tn criFe de grand mal.#riFele de etit mal au totdeauna origine suncorticalP. Un cadrul acestei categorii de criFe vom descrie triada clasicP Ri care constP din urmPtoarele ti uri de criFPN a.*bsenHele constau din mici ierderi de contact cu mediul +A5@ secunde,mai rar G9 de secunde-.Pentru cei din Mur absenHa a are ca un sto ,ca o o rire de activitate.Individul Tn criFP reFintP o rivire fi3P,faciesul devine alid, u ila fi3P Ri dilatatP.Postura este PstratP dar rela3area muscularP face ca uneori ca ul sP fie basculat Tnainte.*bsenHele se ot TnsoHi de fenomene vegetative +salivaHie, aloare,tulburPri ale ritmului res iraHiei Ri a inimii-.(e descriu trei categorii de fenomene motorii discreteNdeviaHie conMugatP a globilor oculari,secuse ritmice Ri uRoare ale e3tremitPHii cefalice,miotonii ritmice cu cPderea ca ului e cor . *tacul fiind scurt el trece neobservat entru acient sau entru ersoanele neaviFate din Mur.#u toatP scurtimea atacului, ierderea de cunoRtinHP este totalP Ri a are ca un la sus tranFitor Tn tim ul conversaHiei.Pacientul oate deveni ulterior conRtient de criFe rin sto ul erce ut Tn continuitatea evenimentelor.Uneori atacurile de absenHP ot a are Tn salve +@5B9 e Fi,uneori QnP la cQteva sute-. EE7 ne aratP descPrcPri generaliFate bilaterale Ri sincrone,simetrice de unde lente negative +G cOsec-,urmate de unde ascuHite +shar waves-,realiFQnd Tm reunP ^com le3ul de vQrf5undPLde G cOsec. b.#riFele

a"inetice sau atonice intereseaFP sistemul musculaturii care guverneaFP ostura Ri constP dintr5o rela3are rofundP Ri generaliFatP a musculaturii care face e acient sP alunece e scaun sau sP cadP.*lteori acientul tinde a se rPbuRi dar revine re ede.Poate a are cu sau fPrP ierderea de cunoRtinHP.*tacul dureaFP de la cQteva secunde,la minute.EE7 ne aratP descPrcPri de vQrfuri5 undP de G cOsec. c.#riFele mioclonice sau miocloniile etit mal se caracteriFeaFP rin foarte scurte miRcPri de tresPrire a ca ului,bruRte fle3iuni ale muRchilor trunchiului,cu sPltarea braHelor +criFe de ti ^salaam?- la bPtrQni,cu o bruscP e3tenFie,mai ales a umerilor,braHelor,mQinilor.%acP conRtiinHa *83 este ierdutP sau TngustatP Tn cadrul acestor criFe este un lucru incert.OcaFional,criFe mioclonice ot a are Ri la indiviFi normali,Tn erioada trecerii de la veghe la somn.EE7 din cadrul miocloniilor se e3 rimP rin unde recurente negative,realiFQnd olivQrfuri, olivQrf5undP +G cOsec. QnP la B9 cOsec-. 8.7rand mal este ti ul de criFP generaliFatP,ocu Qnd du P unii C9W din caFuri,du P alHii cifre mai modeste +Tntre B958@W-.#riFele ot a are brusc sau ot fi recedate cu cQteva ore sau chiar File Tnainte o stare rodromalP caracteriFatP rin modificPri ale dis oFiHiei +devin iritabili,irascibili-, rin scPderea a etitului, al itaHii,tremurPturi etc. *ccesul maMor oate fi recedat de aurP care a are cu cQteva secunde Tnainte de criFP,ceea ce rin e3 erienHa cP PtatP oate servi acientului entru a lua unele mPsuri de a reveni lovirea din tim ul erioadei tonico5clonice.%u P unii autori aura ar a are Tn @9W din caFuri la adulHi,lucru care din e3 erienHa noastrP are Tndoielnic.La baFa aurei stau tulburPrile funcHionale legate de sediul din care criFa se declanReaFP iniHial,din acest unct,e3citaHia generaliFQndu5se.*ura oate avea diferite as ecteN 5aura sensitivP,cu erce erea unor aresteFii,sensaHii de cPldurP,frig,sensaHia unei adieri de vQnt etc. 5aura olfactivP cu erce erea de mirosuri ne lPcuteX 5aura gustativPX 5aura viFualP cu Tngustarea cQm ului voFual,halucinaHii viFualeX 5aura auditivPX 5aura motorie cu contracHia unor gru e musculareX 5aura visceralP cu erce erea de sensaHii viscerale ne lPcuteX 5aura sihicP cu erce erea unor stPri de an3ietate sau a unor sensaHii de e3taF Ri serenitateX Un afara aurei,criFa de grand mal mai este alcPtuitP din urmPtoarele faFeN a.!aFa tonicP care oate Tnce e rintr5un Hi Pt uternic +datoritP forHPrii e3 iraHiei- simultan cu ierderea cunoRtinHei Ri cPderea brutalP + acientul utQnd suferi contuFii,arsuri etc-.Untregul cor intrP Tntr5o stare de contracHie tonicP generaliFatP +e3tensorii dominQnd fle3orii-,cu a nee totalP.!aFa oate dura B9589 secunde. b.!aFa contracHiilor clonice Tn care fle3ia Ri e3tensia musculaturii alterneaFP.Un aceastP faFP ot a are Ri accidente caNmuRcare limbii,lovirea ca ului etc. ,es iraHia este sgomotoasP,a are cianoFa,uneori trans iraHii sau hi ersalivaHie. Tulburarea de conRtiinHP este uternicP +stare comatoasP- Ri se TnsoHeRte de semnul lui 1abins"i,abolirea refle3ului corneean, u ile miotice a oi midriatice,slab reactive la luminP.!aFa dureaFP un minut,un minut Ri MumPtate. c.(tarea comatoasP a are du P ultimele clonii.Zi Tn aceastP faFP oate a are o tonicitate a muRchilor faciali,masticatori Ri a3oriFomelici.%urata faFei este Tntre 89 secunde Ri @ minute.1rusca rela3are a sfincterelor oate duce la urinare sau defecare.,es iraHia este stertoroasP,cu eliminarea de salivP s umoasP sau sanghinolentP +datoritP muRcPrii limbii-. ,evenirea din criFP se face re ede Ri acientul fie se treFeRte,fie oate trece rintr5o faFP de somn rofund care oate dura chiar B58 ore.La treFire acientul are o lacunP mneFicP a criFei + e care de fa t nici nu a utut sP o ercea P,datoritP stPrii comatoase-, reFintP dureri musculare,cefalee,stare de sfQrRealP.*lteori ieRirea din criFP se face rintr5un act agresiv,acHiuni automate de ti cre uscular, oate efectua acte medico5legale ericuloase.Uneori la treFire oate avea o stare de bulimie accentuatP.Un funcHie de conte3tul social oate a are o de resie reactivP,accese de dis erare. EE7 este dominat de voltaMul mare Ri activitatea electricP ra idP,conducQnd re ede la o erioadP iFoelectricP cu activitate micP sau absentP.La Tnce ut asistPm la descPrcPri de ti generaliFat,bilateral,sincron Ri

simetric cu cQteva olivQrfuri,iniHial de B5G cOsec.,urmate de unde negative de B9 cOsec. #u am litudinea Tn creRtere.Un faFa clonicP se realiFeaFP as ectul de oli vQrf5undP +combinaHii de unde ascuHite Ri lente- iar du P ultima clonie traseul EE7 devine lat,iFoelectric,tim de cQteva Feci de secunde +faFa comatoasP-.* oi rea ar undele lente delta Ri tre tat traseul revine la normal. *84 (tatusul e ile tic a are rin as ectul subintrant al criFelor.(tatusul etit mal re reFintP o succesiune de criFe la intervale scurte utQnd dura de la cQteva ore la cQteva File.%e istarea EE7 a stPrii este foarte im ortantP deoarece clinic starea reteaFP la numeroase confiFii. (tatusul e ile tic grand mal sau rPul e ile tic se caracteriFeaFP rin criFe subintrante de grand mal,criFe care re etQndu5se la intervale scurte dau im resia unei continuitPHi.(tatusul de grand mal este o mare urgenHP medicalP, caracteriFQndu5se atQt rintr5o alterare marcatP a conRtiinHei,cQt Ri rin a ariHia de fenomene cum ar fi insuficienHa cardio5res iratorie acutP,a unor intense reacHii vegetative,a unor intense reacHii vegetative. II.E ile sia de focar Un e ile siile de focar criFele de descPrcare Tnce Tntr5o anumitP arte a corte3ului,im licQnd e3istenHa unei leFiuni localiFate.Toate varietPHile de e ile sie focalP ot conduce Ri la criFe generaliFate,dar ot rPmQne Ri numai la faFa criFelor focale.Uneori ot fi scurte constQnd doar din aurP.#auFele sunt variate Ri uneori greu de identificat +leFiuni vasculare,ale sistemului nervos,atrofii etc-. #riFele Mac"soniene le vom descrie ca un rototi Tn acest cadru.(unt determinate de un roces leFional Tn scoarHa motorie rerolandicP +circomvoluHiunea frontalP ascendentP-.#riFele a ar sub forma unor criFe focale motorii contralaterale sau a fenomenelor senForiale +criFa Tnce e Tn mod caracteristic cu degetul mare sau cu colHul gurii-.%acP criFa este rimar motorie a ar secuse musculare,dacP este rimar senFitivP a ar aresteFii,Hiuituri.#Qt tim criFa rPmQne unilateralP, acientul nu5Ri ierde cunoRtinHa. !ocarul anterior tem oral caracteriFat EE7 rin vQrfuri sau gru e de vQrfuri Ri unde lente ce a ar Tn aceastP regiune.#linic a ar criFe sihomotorii dar Ri de grand mal.* ar la susuri ale conRtiinHei ce ar a avea as ect de etit mal,la care se adaugP criFe de rotire a ca ului,miRcPri de orientare a ochilor, lescPitul din buFe,salivare,TnghiHire etc. *lte criFe ot a are Tn focare leFionale frontale,medio5tem orale,occi itale sub forma unor e ile sii viFuale,auditive,olfactive,gustative etc.EE7 se caracteriFeaFP rin vQrfuri Tn focarele res ective,dar care se ot e3tinde Ri Tn alte Fone ale creierului.#riFele a ar adesea cu miRcPri oculare, miRcPri ale ca ului,adeseori fenomenul de ^gQndire forHatP?. III.!ormele mi3te sau inclasabile Un numeroase caFuri investigaHiile nu ot clarifica sursa Ri originea criFelor, utQnd e3ista leFiuni difuFe,focare multi le atQt Tn corte3 cQt Ri Tn afara lui.#linic manifestPrile include atQt criFele focale cQt Ri criFele de grand mal,mioclonii Ri atacuri sihomotorii.EE7 este mult mai anormal decQt Tn alte forme,cu e3istenHa de focare multi le de unde lente Ri vQrfuri5undP. #riFe tonice constQnd din s asme susHinute,ale Tntregului cor ,adesea asimetrice. E ile sia diencefalicP cu manifestPri vegetative intense care devin acute Tn tim ul atacului +cu senFaHia intensP de defecare,de urinare,senFaHia de cald,rece,dificultPHi res iratorii,senFaHii anormale gastrice etc-. E ile sia sihomotorie este o formP de e ile sie de mare im ortanHP entru sihiatrie.Este o formP caracteriFatP rin criFe sihice cu as ect aro3istic +a are la B9W la co ii Ri G9W la adulHi-.*tacul oate dura de la cQteva secunde la cQteva minute,rar mai mult.Princi ala caracteristicP a criFei o constituie bogPHia tulburPrilor sihice care variaFP de la un individ la altul.Un ciuda voalPrii conRtiinHei,activitatea individului continuP Ri aceasta are a fi conRtient.*stfel,deRi Tn criFP,individul TRi oate continua activitatea, oate face acte antisociale.%u P Po oviciu criFele sihomotorii sunt constituite dintr5un tre ied sim tomaticN B.criFele mentale constQnd din tulburarea conRtiinHei de diferite grade +obnubilare,confuFie,amneFie retrogradP-X 8.*utomatismul caracteriFat rin miRcPri de diferite

ti uri e3ecutate automat, fPrP conRtiinHPX G.#riFele organo5vegetative ce constau din manifestPri vegetative + aloare, tulburPri de ritm cardiac etc-X *celaR autor descrie urmPtoarele ti uri de automatismN 5automatismele gestuale +scPr inat,frecarea mQinilor,masticaHie etc-X *85 5automatisme verbale +re etarea stereoti P a unor cuvinte-X 5automatisme ale mimiciiX 5automatismul ambulatoriu cu osibilitatea acientului de a se de lasa e distanHe Ri durate variate,Tn stare de conRtiinHP TngustatP Ri cu amneFie retrogradP totalPX E3istP automatisme scurte +minute- Ri lungi +File-.Pot fi de asemenea diurne Ri nocturne.E3amenul EE7 evidenHiaFP de regulP focarer tem orale.* ar unde de A5C cOsec.,Tn focare,ritmuri mai ra ide Ri vQrfuri. 1.)anifestPri tranFitorii inter aro3istice Putem urmPri o serie de manifestPri sihice Tn erioada aro3isticP a e ile siei,cum ar fiNfenomenele legate de erioada rodromalP,tulburPri de conRtiinHP care TnsoHesc criFele convulsive Ri cele ost accesuale.Un afara acestor accese,Tn e ile sie a ar o serie de manifestPri sihiatrice cu caracter tranFitoriu Ri care se situiaFP Tntre accesele aro3istice ro riuFise.;echiul termen de ^echivalenHe sihice?este abandonat astPFi,dar tulburPrile sihice a Prute au totuRi,adesea,un caracter aro3istic analog acceselor,un caracter e isodic,cu un Tnce ut Ri sfQrRit brusc. B.)odificPrile conRtiinHei Ri,Tn s ecial a conRtiinHei de sine,cu a ariHia fenomenelor de de ersonaliFare Ri derealiFare ot a are sub forma unor accese care ot dura de la cQteva secunde la cQteva minute.Tot Tn acest cadru ot fi introduse Ri fenomenele de d`Ma vu Ri Mamais vu,modificPrile imaginii cor orale, sensaHiile de micRorare a unor orHiuni ale cor ului. (tPrile cre usculare a ar sub forma unor modificPri de conRtiinHP rofunde cu Pstrarea automatismului motor.Tulburarea de conRtiinHP are as ect articular,aceasta fiind TngustatP,Tn tim ce automatismele com ortamentale sunt Pstrate,deRi com ortamentul este li sit de criticP.#ontactul cu mediul este redus.Pacientul reFintP un grad de obtuFie Ri er le3itate,o lentoare erce tualP Ri ideativP,rPs unsurile sunt lente,sPrace Ri incoerente.Pe acest fond ot a are tulburPri erce tuale,idei delirante care ot determina com ortament agresiv ericulos.*mneFia erioadei cre usculare este totalP. (tPrile cre usculare ictale Tnce cu tulburPri de conRtiinHP,desorientare arHialP,miRcPri ale ca ului Ri ochilor.Pacientul e3ecutP o serie o serie de acte automateNdeschide sau Tnchide nasturii,rPs unde necores unFPtor la stimulii e3terni,s une fraFe neinteligibile.Poate intra Tn stare de agitaHie,cu an3ietate, incoerenHP verbalP,este agresiv.*mneFia este totalP la treFire.Poate dura @5B9 minute. (tarea cre uscularP ostictalP urmeaFP unei criFe convulsive sau unui gru de criFe.%eRi acientul,a arent,este treaF,el se aflP Tn stare confuFionalP, oate fi Tn stare de e3citaHie sihomotorie, oate reFenta o ideaHie aranoidP cu halucinaHii Ri delir,agresivitate.Perioada este urmatP de amneFie. EE7 Tn aceastP erioadP de isteaFP o activitate lentP,difuFP,simetricP,dar nu a are o activitate aro3isticP ca Tn stPrile de criFP. *utomatismul ambulatoriu e ile tic constP din e3ecutarea unor acte motorii uFuale Tn stare de conRtiinHP obnubilatP.%acP fenomenul se etrece rin sculare din somn oartP numele de somnambulism e ile tic.Un aceastP stare se oate aMunge la fuga e ile ticP, acientul Tn aceastP stare utQnd arcurge distanHe mari Ri avQnd un com ortament a arent normal,Tn ciuda TngustPrii conRtiinHei.Zi Tn acest caF amneFia retrogradP este totalP. %elirul e ile tic a are tot ca o varietate a stPrilor cre usculare.Pe fondul conRtiinHei obnubilate, acientul reFintP halucinaHii +mai ales viFuale-,a ar idei delirante de ti ersecutor sau mistic,com ortamentul este e3trem de agresiv. Pacientul vede flPcPri,scene a ocali tice,scene de torturP,motiv entru care se com ortP e3trem de ericulos.Zi Tn acest caF amneFia este totalP,deRi s5a utut observa Ri fenomenul unei amintiri arHiale. 8.)odificPri aro3istice ale dis oFiHiei Ri a afectelor a ar sub forma atacurilor de fricP QnP la teroare.Pot e3ista atacuri de an3ietate acutP dar Ri o formP ersistentP de an3ietate difuFP.Uneori oate a are

sentimentul acut al dis erPrii,im resia cP suicidul este singura lor salvare.)ai rar oate a are accesul aro3istic de lPcere Ri serenitate. *86 %isforiile a ar sub forma unor modificPri nemotivate Ri bruRte ale dis oFiHiei,Tn conte3t com let nemotivat entru aceasta.#onRtiinHa nu este afectatP.%urata se oate Tntinde de la cQteva File la cQteva sP tPmQni.Pacientul,fPrP motiv,devine irascibil,an3ios,de resiv.Un aceastP stare acientul oate inrtra nemotivat Tn conflict Ri oate deveni agresiv. G.)odificPri erce tuale Ri de gQndire cu caracter aro3istic Ri tranFitor ot a are sub forma unor iluFii rivind forma obiectelor,modificPri ale distanHelor, im resia cP odeaua se miRcP sau cP lafonul Ri odeaua se unesc.Pot a are Ri adevPrate halucinaHii viFuale,tactile,auditive.Pe lan ideativ ot a are sub formP aro3isticP fenomenul de ^gQndire forHatP?,sensaHia de a nu5Ri mai utea une ideile Tn ordine etc.*ceste stPri au fost descrise de unii autori sub denumirea de ^stPri deosebite? Ri caracteriFate rin li sa ierderii conRtiinHei Ri li sa amneFiei retrograde,deosebindu5se rin aceasta de stPrile cre usculare.%eRi orientaHi, acienHii ot avea sensaHia se TnstrPinare.*r fi vorba de o tulburare a sinteFei sihosenForiale.Pacientul Tn aceastP stare oate deveni ericulos. #.)odificPri sihice ermanente Un afara manifestPrilor aro3istice de diferite ti uri,Tn e ile sie ersonalitatea acienHilor oate suferi modificPri cu caracter ermanent.Este foarte greu a se a recia care este incidenHa acestor modificPri sihice Tn cadrul e ile siei.(e considerP cP BDW dintre bolnavi ar avea robleme sihosociale dar Pond Ri 1idwell +BEC9- considerP cP 89W dintre acienHi au robleme sihiatrice,Tn tim ce Tn e ile sia tem orarP acest indice ar aMunge la @9W +e ile sia temoralP re reFentQnd 8OG din totalul e ile siilor internate Tn Tn s italul sihiatric-.%eRi se oate vorbi de un ansamblu de modificPri sihice,maMoritatea studiilor se referP Tn s ecial la funcHiile cognitive Tn e ile sie Ri la modificPrile de ersonalitate. a.!uncHiile cognitive Tn e ile sie E3istP o reMudecatP Tn acest sens,care a fost Tn ultimul tim mult corectatP Ri care considerP cP inteligenHa e ile ticilor este foarte scPFutP.*cest lucru s5a baFat e studiul acienHilor instituHionaliFaHi +s italiFare de ti aFilar- Ri mai uHin e studiul lor Tn cadrul societPHii reale.(5a mai incriminat Tn acest sens Ri rolul anticonvulsivantelor care sunt luate cronic de cP tre acienHi.TulburPrile cognitive,inteligenHa acienHilor este influenHatP de mai mulHi factoriN 5Efectul sihosocial rin Tnde Prtarea acienHilor TncP din co ilPrie de RcolariFarea normalP,numeroase greReli educative ale PrinHilor +Tn s ecial su ra rotecHia-, reMudecPHile sociale faHP de co ilul e ile tic au o grea ondere Tn scPderea culturaliFPrii acientului. 5Efectul leFiunilor organice cerebrale au de asemenea o influenHP asu ra gradului de inteligenHP.LocaliFarea leFiunii este foarte im ortantP.PacienHii cu criFe mari sunt mai uHin inteligenHi decQt cei cu criFe mici,e ile sia tem oralP duce la un nivel mai scPFut de inteligenHP rin a ariHia tulburPrilor de memorie Ri TnvPHare. 5Efectul criFelor are mare im ortanHP asu ra rocesului educativ,uneori ducQnd la Tntreru erea Rcolii.#riFele de grand mal ot mPri afectarea organicP a creierului rin ano3ia ce o rovoacP la acest nivel mai ales Tn caFurile de status e ile tic. 5Efectul anticonvulsivantelor se roduce rin aceia cP doFele mari influenHeaFP rocesele intelectuale,deficitul de acid folic determinat de anticonvulsivante ar e3 lica scPderea funcHiilor mentale.Lentoarea sihomotorie Ri deteriorarea intelectualP sunt frecvente la cei cu nivelul seric mare la droguri,chiar dacP acest nivel nu a atins nivelul to3ic. %emenHa e ile ticP a are Tntr5o micP ro orHie Ri constP Tn declinul abilitPHii intelectuale,scPderea memoriei,concentrPrii Ri a MudecPHii.Un mod uFual,aceastP modificare se TnsoHeRte de deteriorarea ersonalitPHii Ri de tulburPri de com ortament sub forma im ulsivitPHii,mQniei.Pneumoencefalograma sau mai ales tomografia com uteriFatP demonstreaFP Tn mod net o atrofie cerebralP difuFP, leFiuni cerebrale im ortante.TotuRi,uneori,demenHa este doar a arentP, re reFentQnd doar o reacHie de retragere

socialP la un acient care a ierdut orice s eranHP Ri care trebuie sP se com lacP Tntr5un mediu aFilar. b.Personalitatea e ile ticului *87 Zi Tn acest cadru trebuiesc ru te reMudecPHile,cP orice e ile sie reFintP modificPri fundamentale de ersonalitate e care Tn mod constant le5ar determina boala.#hiar la Tnce utul acestui secol se mai vorbea TncP de ^stigma degenerescenHei?,Tn care e ile sia ar fi fost doar o verigP.Tre tat ideia unei ersonalitPHi s ecifice a e ile ticului a fost res insP,maMoritatea e ile ticilor fiind consideraHi astPFi ca fiind normali din acest unct de vedere.%acP e3istP tulburPri de ersonalitate,acestea sunt use Tn legPturP cu gradul de leFare a creierului,cu li sa de control a criFelor sau cu influenHele nocive sihosociale.;echile studii sistematice rivind ersonalitatea e ile ticului ne a ar aFi ca un artefact,deoarece ele au fost fPcute numai e acienHi instituHionaliFaHi. ,eFumQnd rinci alele caracteristici de ersonalitate gPsite la e ile tici,)ilea Ri ,oman +BEDC- le reFintP astfelN B.Insatbilitate dis oFiHionalP cu oscilaHii Ri stPri disforice nemotivateX 8.Iritabilitate Ri e3 loFivitateX G.Instabilitate sihomotorieX A.;QscoFitate siho5 afectivPX @.*derenHa neobiRnuitP faHP de obiect,comun Ri rutinPX E ile ticul a fost descris ca o ersonalitate fPrP Tncredere,lent Ri disru tiv Tn comunitate.,eacHiile lui afective sunt e3 loFive,uneori cu as ecte agresive. ,eligioFitatea este linP de fanatism.(unt descriRi,de asemenea ca fiind ersonallitPHi lente, erseverente,cu o gQndire concretistP Ri stereoti P. TulburPrile de ersonalitate sunt mai frecvcente Tn e ile sia ideo aticP,mai rar la cei cu etit mal Ri mai frecvent la cei cu e ile sie tem orarlP +mai ales e3 loFivitatea-. Zi Tn cadrul acestor modificPri concureaFP o serie de factoriN 5Efectul sihosocial,modificPrile de ersonalitate fiind reacHii adverse la factorii stresanHI familiali Ri de mediu,a fricii din Murul lor,a su ra rotecHiei.La aceasta se adaugP sentimentul iFolPrii,a de endenHei,a inadecvPrii etc. 5Efectul leFiunilor organice,multe as ecte ale ersonalitPHii e ile ticului fiind similare cu as ectele care a ar Tn traumatismele craniene +lentoare intelectualP, erseverare,vQscoFitate,iritabilitate,im ulsivitate etc-.(e oate s une,Tn cadrul e ile siei,cP ceea ce nu este de cauFP sihosocialP este de cauFP organicP. 5Efectul criFelor se face rin desorganiFarea funcHiilor cerebrale.Tratarea Ri rPrirea criFelor micRoreaFP incidenHa Ri ro orHia tulburPrilor de ersonalitate. 5Efectul medicamentelor nu este TncP e de lin cunoscutP.!enobarbitalul ar da la co ii neliniRte Ri iritabilitate iar diaFe anul ar aduce beneficii. #rima Ri e ile sia.Lombroso considera cP Tntre e ile sie Ri criminalitate e3istP o strQnsP corelaHie.6umeroRi criminali erau consideraHi ca avQnd o constituHie e ile toidP. Un general,atunci cQnd se roduc,crimele e ile ticilor se caracteriFeaFP rintr5o violenHP e3tremP,sadism Ri cruFime nemPsuratP.Uciderea,furtul,violurile fac arte din crimele Tn care sunt im licaHi e ile ticii.Un toate se remarcP acea ^furie oarbP? care le este s ecificP.#u toate acestea,incidenHa criminalitPHii la e ile tici nu de PReRte criminalitatea din cadrul o ulaHiei generale,dintr5un anumit gru social.Un enitenciare doar D5: deHinuHi dintr5o mie au fost gPsiHi ca suferind de e ile sie.#om ortamentul criminal este mai frecvent Tn stPrile cre usculare sau de automatism. G.PsihoFele e ile tice Este foarte greu a face o clasificare a sihoFelor e ile tice.Tabloul clinic este influenHat de as ectele organicitPHii Ri Tn mare arte tabloul clinic oate lua forme afective sau schiFo aranoide. O Tncercare de clasificare le Tm arte Tn sihoFe cu scPderea claritPHii conRtiinHei sau chiar cu confuFie Ri Tn care li sesc elementele schiFoide sau afective Ri Tn forme afective sau schiFoide dar cu conRtiinHa clarP.Un orice caF,indiferent de forma clinicP,aceste sihoFe re reFintP o mi3turP *88 de manifestPri organice Ri funcHionale.)ai frecvent a ar tablouri aranoid5halucinatorii a ro iate de schiFofrenie.)ai rar a ar Ri forme afective de resive Ri mai rar euforice. EvoluHie Ri rognostic EvoluHia Ri rognosticul e ile siei de inde de cauFele care au rodus5o,de conte3tul

social Tn care se aflP acientul,de felul Tn care se instituie Ri este urmat tratamentul. EvoluHia bolii este cronicP Ri,aRa cum am vPFut, e lQngP criFele aro3istice a ar Ri alte numeroase tulburPri sihice,inclusiv modificPri ermanente de ersonalitate. %acP tratamentul de TntreHinere este corect administrat,individul oate duce o viaHP normalP. O mare im ortanHP o are statusul e ile tic,care une robleme vitale de mare urgenHP. Un B9589W din caFuri ar utea e3ista Tn e ile sie Ri vindecPri s ontane. EvoluHia e ile siei Ri rognosticul ei de ind Tn mare mPsurP Ri de numeroRi factori e3terni +ambianHP ericuloasP,consum de alcool etc-. Tratamentul Tratamentul rofilactic are mare valoare Ri constP din mPsurile de revenire a cauFelor care duc la TmbolnPvireNasistenHP obstetricalP cores unFPtoare,evitarea traumatismelor craniene,a violenHelor faHP de co ii,a infecHiilor din rima co ilPrie,alcoolismul sau into3icaHiile. Tratamentul anticonvulsivant recoce revine numeroase as ecte sihosociale HinQnd de educaHie,iFolare,su ra rotecHie etc. Tot Tn cadrul mPsurilor rofilactice intrP mPsurile care trebuiesc luate entru a feri acientul cu criFe comiHiale de a fi us Tn situaHii ericuloaseNsP nu lucreFe lQngP a P,foc sau la TnPlHime,sP nu lucreFe lQngP mecanisme Tn miRcare sau sP conducP autovehicole. ,egimul alimentar ar fi de referinHP lacto5vegetarian,sPrac Tn lichide Ri sare dar se va evita foamea din cauFa hi oglicemiei care oate favoriFa criFele. Tratamentul curativ oate fi etiologic sau sim tomatic. Tratamentul etiologic devine radical acolo unde este osibil +e3tir area unor malformaHii,cicatrici cerebrale, araFitoFe etc-.*cest ti de tratament este TnsP foarte limitat Tn stadiul actual Ri rolul rinci al Tl are tratamentul sim tomatic, re reFentat rin mPsuri igienodietetic Ri rin tratamentul medicamentos. Tratamentul igieno5dietetic trebuie sP asigure individului o viaHP cQt mai a ro iatP de normal.La regimul alimentar descris mai sus mai trebuie adPugatP evitarea alcoolului.(e vor evita Ri stresurile iar viFionarea de filme sau de emisiuni T; se va limita.( orturile ermise vor Hine cont de osibilitPHile de accidentare Tn erioada unei eventuale criFe ne revPFute,la fel ca Ri Tncadrarea acientului Tntr5o rofesie,unde trebuiesc evitate locurile ericuloase +a P,foc,TnPlHime,mecanisme Tn miRcare-. !amilia trebuie conRtientiFatP de toate roblematicile e ile ticului Ri ea trebuie sP colaboreFe atQt Tn administrarea tratamentului,Tn evitarea su ra rotecHiei dar Ri a roteMPrii acientului. O im ortanHP mare o au reMudecPHile sociale rivind criFa e ile ticP,adeseori medicul trebuie sP se lu te cu autoritPHile Rcolare entru menHinerea acientului Tn sistemul normal de RcolariFare.Un acest sens educaHia sanitarP Tn Rcoli Ri chiar Tn societate este foarte im ortantP. Tratamentul medicamentos este esenHial Ri el viFeaFP scPderea sau evitarea descPrcPrilor atologice la nivelul focarului e ile togen,blocarea circuitelor neuronale. *u e3istat foarte multe droguri ro use dar foarte uHine au trecut roba tim ului.Tratamentul anticonvulsivant se dP Tn funcHie de ti ul criFei,se ot administra singure sau Tn combinaHii,Helul final al tratamentului fiind sistarea com letP a criFelor.E3istP anticonvulsivante de ordinul I +fenobarbital,fenitoin, tre al,FaroFincare au o mare eficienHP Ri o bunP toleranHP,Tn tim ce restul se vor utiliFa Tn funcHie de toleranHP Ri efect. Un cele ce urmeaFP vom e3 une sumar maniera de tratament,aRa cum se face el Tn activitatea clinicP. Un etit mal succinimidele +FaroFin- sunt referate Tn criFele mici +8@9 mgr de G5C ori e Fi la adult-.(e ot combina cu fenobarbitalul. *89 Tridionele +tre alul- s5au uitiliFat mult Tn etit mal,dar aFi se utiliFeaFP mai uHin +B@o mgr5G99 mgr de 8 ori e Fi-,Ri uneori ot agrava criFele. Un criFele mioclonice diaFe amul Ri nitraFe amul sunt deosebit de eficiente.Tot Tn acest cadru se ot utiliFa Ri derivaHi rimidindionici +mysolin-. Un criFele de grand mal Ri e ile siile focale rimul medicament utiliFat este fenobarbitalul +fenobarbital,luminal,lauronil- doFele variind Tntre G95Co mgr de 8 ori e Fi QnP la 899 mgr Tn 8A de ore.)edicamentul reduce Ri controleaFP criFele dar este uHin eficace Tn e ile sia tem oralP +uneori chiar o agraveaFP-. (u radoFarea duce la

hi ersedare,bradi"ineFie,im otenHP,cefalee,de resie. !enitoinele sunt de ales dacP fenobarbitalul eRuiaFP +unii le referP barbituricilor-.(e utiliFeaFP Tn toate formele de e ile sie cu e3ce Hia criFelor de etit mal.%oFele sunt de B99 mgr de douP ori e Fi, QnP la ma3im A99 mgr la adult.(e ot combina cu fenobarbitalul. Primidonele +mysolinul- este al G5lea drog de ales.Este util Tn e ile sia tem orarlP +doFe de 8@o mgr de 8 ori e Fi, QnP la B@99 mgr-. #arbamaFe ina +tegretolul- este foarte utilP Tn grand mal Ri Tn e ile sia tem oralP +doFe de 899 mgr de G ori e Fi, QnP la B899 mgr-. %iaFe amul este un anticonvulsivant otenHator, uHin to3ic,foarte bun Tn statusul e ile tic dar Ri Tn tratamentul cronic al e ile siei.(e utiliFeaFP totuRi ca adMuvant e lQngP alte anticonvulsivante. ;al roatul de sodiu este un anticonvulsivant recent cu efect atQt Tn grand mal,e ile sie focalP sau Petit mal.%oFele sunt de 8oo mgr de G ori e Fi, QnP la BAoo de mgr. (tatusul e ile tic se trateaFP cu diaFe am intravenos +cu inMectare lentP de @ mgrOminuturmat imediat de 8@o mgr fenobarbital +tot intravenos,cu viteFP de @o mgrOminut- Ri B9 ml de araldehidP intramuscular.%acP nu se oate folosi calea intravenoasP se ot face 8995G99 mgr fenobarbital intramuscular.PerfuFiile cu manitol +sol.A9W-,sulfat de mg +sol 8@W-,ser glucoFat hi erton care rin efectele deshidratante aMutP la ameliorarea criFelor.Uneori uncHia lombarP sau insuflaHia de aer oate avea efect de sistare a criFelor de status e ile tic. Tratamentul chirurgical Tn e ile sie are un rol restrQns,dar el rPmQne totuRi valabil.(e rocedeaFP la e3ciFia corte3ului leFat sau Tntreru erea cPilor res onsabile de criFP.6umPrul acienHilor care beneficiaFP de aceste tratamente este TnsP foarte mic. Tratamentul com licaHiilor sihiatrice necesitP atQt un tratament corect al criFelor comiHiale,care va duce la scPderea gradului de deteriorare intelectualP Ri a tulburPrilor de ersonalitate,cQt Ri dintr5un tratament sim tomatic s ecific entru diferite sim tome sihiatrice.Un acest fel se vor utiliFa medicaHie sihotro P sau sihotera ie.*stfel fenotiaFinele +clordelaFin,neule til,tioridaFin etc- sunt foarte utile Tn combaterea agresivitPHii,ostilitPHii,fenomenelor aranoide +aici este util mai ales halo eridolul-.Un cadrul tulburPrilor afective se va utiliFa un antide resiv. Psihotera ia trebuie sP fie o reocu are ermanentP Tn toate eta ele Ri Tn toate formele de e ile sie. &apitolul .sihiatria Cn "e iul "ilitar *8: Problema sihiatriei militare a Tnce ut sP Moace un rol deosebit mai ales ca urmare a frecventelor conflictelor conflicte militare +du P al doilea rPFboi mondial ar fi avut loc cQteva sute de rPFboaie locale-,ca urmare a tensiunilor Ri a ameninHPrilor cu rPFboiul. IncidenHa tulburPrilor sihiatrice Tn mediul militar este a reciatP ca fiind foarte mare.Un erioada BEA85A@ aratP )eninger,Tn armata (U*,la BB.GCD.999 bPrbaHi Ri : milioane de combatanHi au e3istat :@9.999 s italiFPri entru tulburPri sihice iar 1eebe subliniaFP cP necesitatea de asistenHP sihiatricP s5a dublat Tn tim ul celui de al 85lea rPFboi mondial,faHP de rimul.6umeroRi tineri au fost res inRi de la serviciul medical entru deficienHe sihice iar medicii militari au descris Tn tim ul rPFboiului stPri siho atologice neobiRnuite entru tim de ace +oboseala de lu tP, sihoFe tranFiente funcHionale,stPri disociative,reacHii acute de stres etc-. %acP rata sihoFelor,aratP .eissmen Ri Ylerman,a rPmas Tn armatP stabilP,cea a nevroFelor Ri deFada tPrilor ersonalitPHii a crescut,legatP Tn s ecial de stresul vieHii militare sau de situaHiile de rimante din lagPrele de riFioneri.*utorii subliniaFP cP Tn condiHiile rPFboiului,stresul reci itat mai ales de vulnerabilitatea sau redis oFiHia ersonalitPHii a constituit factorul maMor,etiologic al TmbolnPvirilor sihice.(5a mai observat, e de altP arte,cP o ulaHia civilP,neangaMatP Tn lu tP reFintP de asemenea tulburPri sihice s ecifice,Lstresul civilL +sPrPcie,anomie,refugiu,li suri etc-.fiind echivalent cu stresul lu tei Ri ameninHarea cu moartea la care erau su uRi combatanHii.P.Vuillet Ri colab.aratP cP GDW din numPrul total de ina Hi sunt daHi de bolile sihice +B8W din totalul recruHilor e3aminaHi-,adevPrate LdiviFii ierduteL,cum le numesc autorii. *ceastP

incidenHP mare a roblemelor de sihiatrie Tn mediul militar a determinat ca Tn a rilie BEAG,Tn linP cam anie,Tntreaga organiFare sihiatricP a armatei (U* sP fie reviFuitP,acest lucru fPcQndu5se sub resiunea necesitPHilor. Problemele sihiatriei militare rPmQn acute Ri Tn tim de ace.*stfel,aratP #ondrea,tQnPrul intrat Tn caFarmP trebuie sP se acomodeFe Tntr5un tim scurt la e3igenHe crescute.#aFarma este o societate eficientP Ri centraliFatP,viaHa gru ului este temeinic organiFatP +totul este condus Ri se desfPRoarP du P un rogram Ri regulament-.!iecare activitate,aratP autorul, deRte tarea, Tnviorarea, masa, instrucHia,stingerea +se fac la ordin,fiind minuHios lanificate Ri controlate-.Ordinea Ri disci lina sunt s ecifice mediului militar,ceasta decurgQnd din caracterul Ri misiunea armatei.%ar s une #ondrea tQnPrul este setos de viaHP,de distracHii,de a iubi,de a visa Ri tocmai aceste reocu Pri trebuie sP rPmQnP e lan secundar, deoarece,soldatul are viaHa lui,modul sPu ordonat de com ortament, lanificare riguroasP condusP de comandant,nici o erioadP a Filei nu oate sP fie Tn afara controlului.*cest mod de viaHP este indiscutabil stresant Ri el cere,din aceste motive,un tim suficient de ada tare,iar uneori greutPHile acestei vieHi ot determina reacHii sihice diferite.Un !ranHa,aratP Vuillet Ri colab.din B999 de angaMaHi Tn forHele terestre,B,@8 au fost eliminaHi din motive sihiatrice Tn BE@@, entru ca Tn BECA sP se aMungP a :,8A.)orbiditatea s5a ridicat la C,CCWo Tn BE@B Rli de B@,AWo Tn BEDA.( italiFPrile entru motive sihiatrice Tn !ranHa Ri Tn alte armate strPine a aMuns sP re reFinte @9W din totalul celorlalte internPri. TotuRi,ca Ri Tn comunitate,Tn mediul militar este dificil a se evalua frecvenHa realP a tulburPrilor sihice Ri a Hine o evidenHP corectP. Un TntQlnirea tinerilor cu mediul militar a are o nouP sursP de conflicte e o traiectorie e3istenHialP,ceea ce ridicP,mai ales la foRtii desechilibraHi riscul decom ensPrilor sihiatrice Tn armatP.%ar mediul militar, rin valorile sale tradiHionale tolereaFP mai bine anumite categorii de devianHi,Ri este Ri osibil ca acest conflict sP sfQrReascP adesea Tntr5un circuit medicodisci linar,dacP nu chiar medico5Mudiciar. Limitele roblemelor sihiatrice Tn mediul militar )ediul militar este o gru are socialP a arte,cu toate caracteristicile unui adevPrat gu social,cu tradiHii ro rii,norme culturale,un anumit statut socio5economic Ri cu articularitPHi s ecifice anumitor arme. *91 Pe de altP arte,maMoritatea membrilor acestei societPHi sunt doar niRte adolescenHi,Tn linP erioadP de identificare Ri de formare a ersonalitPHii,armata fiind entru aceRti tineri rima frustrare serioasP, rima ocaFie Tn care li se limiteaFP Tn mod drastic libertatea.%e asemenea trebuie TnHeles cP aceRti tineri sunt uRi entru rima oarP Tn faHa unor rPs underi im ortante Ri a unei disci line severe.Psihologia unui asemenea tQnPr reFintP o mare originalitate,de unde va reFulta entru comandanHi dificultPHi deosebite. O oFiHia faHP de PrinHi Ri faHP de modelele stabilite,aratP #lement,cPutarea unui stil ro riu,se vor relungi Ri Tn aceastP comunitate autoritarP.*utorul subliniaFP cP Tn condiHiile actuale tQnPrul este mult mai desamPgit decQt Tn generaHiile anterioare,Tn ceea ce riveRte mediul militar +o adevPratP desacraliFare-,mediul militar fiind adesea trPit ca o constrQngere sau ca o Tntreru eere ino ortunP sau chiar inutilP.*ceste com ortamente au la baFP carenHe educative,simHul res onsabiltPHii colective a PrQnd adesea tocit la mulHi dintre ei. Un fara acestor categorii,armata mai cu rinde cadre ermanente,familiile acetora,elevii militari, ersonalul civil de deservire. Un ultimul tim armata mai cu rinde tot mai multe femei,care de asemenea un robleme deosebite.Pentru marile uteri,armata oate numPra Ri Tn tim de ace milioane de ersoane,unitPHile sunt dis ersate e arii geografice mari,Tn afara hotarelor.%in aceste motive !ribong51lanc afirmP cP situaHia militarP este Lo schimbare bruscP Ri enormP Tn e3igenHele realitPHiiL,fiecare strat militar resimHind mai mult sau mai uHin oscilaHiile im use de conce Hiile sociale date de bulversPrile logistice.Psihiatria Tn mediul militar trebuie sP HinP seama atQt de starea de ace cQt Ri de aceea de rPFboi,situaHii cu e3igenHe total diferite. Un tim de ace,tQnPrul aRa cum am mai arPtat,are de a face cu o societate disci linatP,cu interdicHii

Ri frustraHii,ierarhie rigidP Ri autoritarP,ceea ce oate treFi uneori tendinHe agresive sau de insubordonare,avQnd Tn vedere cP tQnPrul este TncP Tn erioada de formare a ersonalitPHii.*deseori tQnPrul militar a trebuit sP renunHe la studii,dacP este cPsPtorit sP renunHe la viaHa de familie.*ceste fenomene atQrnP greu Tn balanHP.%in aceste motive relaHia cu mediul social militar a tQnPrului este com le3P Ri ca abilP a rovoca conflicte cu disci lina militarP. Un tim de rPFboi situaHia se schimbP Tn mod radical.UncP din rimul rPFboi mondial s5a evidenHiat marele rol al stresului Ri frecvenHa reacHiilor sihice e acest fond.#ondiHiile de rPFboi rovoacP o bulversare totalP a individului,care trebuie Tn mod brusc sP5Ri PrPseascP e tim nelimitat mediul sPu, rofesia,familia, entru a se e3 une unor ericole care un Tn discuHie integritatea sa cor oralP Ri viaHa.,PFboiul este o sursP de ericole imediate,de miFerie care antreneaFP o re unere Tn caFP a valorilor culturale Ri umane +Vuillet Ri colab-.Individul este su us Tn erioada de rPsboi la numeroase suferinHe caNfrica ermanentP de moarte Ri rPnire,e uiFarea rin obosealP,foame,sete,li sP de somn,variaHii de tem eraturP.E uiFarea,aratP )eninger este mai ales emoHionalP Ri sihologicP decQt fiFicP,iar su unerea relungitP la ericole oate duce la crearea unor stPri de e uiFare +#ombat E3haustion- caracteriFatP rin an3ietate,tulburPri de somn, sim tome sihosomatice.Un afara acestor suferinHe Vuillet Ri colab.mai enumerP Ri alteleN B.#onflictele nevrotice legate de sentimentul de urP,tristeHe,vinP,fenomene care Tn funcHie de sensibilitatea individului ot duce la stPri nevrotice im ortanteX 8.Efectul armelor nucleare,bacteriologice,chimice creiaFP e lQngP celelalte efecte de scrise Ri o stare de teroare absolutP +este vorba de o teroare colectivP, anicP,reacHii isterice,tulburPri de com ortament, insubordonare, deFertare Tn masP-X G.,eacHii sihosomatice caracteriFate,du P aceiaRi autori rin redoare muscularP,cefalee,trans iraHii cu valuri de cPldurP,diaree, ola"iurie cu ierderi de urinP,tahicardie, al itaHii,vertiMe,sinco eX A.(im tome s ecifice unor erioade de lu tP relungitP ca NdificultPHi de somn,reacHii an3ioase,diminuarea inHiativei motorii Ri verbale,iritabilitate cu agresivitate.*ceste sim tome ar fi rivite ca atologice Tn viaHa obiRnuitP,dar nu Tn aceste condiHii.%e fa t,Tn acest cadru,este greu a trasa o limitP,diagnosticul fPcQndu5se numai e cale cantitativP.)ilitarii trebuie sP se TnveHe a trPi cu aceste fenomene,sP le dedramatiFeFe,deoarece evacuarea duce la fi3area Ri cristaliFarea *9* acestor tulburPri.#u toate acestea du P rPFboi, e aceastP baFP ot a are numeroase robleme sihiatrice. 6ecesitPHile rPFboiului modern un robleme deosebite,necunoscute QnP Tn reFentNlu te Tn cadrul unor unitPHi mici,mobilitate foarte mare,autonomie Ri osibilitatea unei nimiciri totale Tn caF de eRec.*ceste situaHii cer o formare sihologicP deosebitP,mare utere de concentrare Ri reFistenHP,o mare osibilitate de ada tare Ri lasticitate sihicP.*stfel,din indiviFii artici anHi la bPtPlie :95E9W se reFintP Tn stare de an3ietate uternicP sau cu reacHii sihosomatice uternice.%in aceste motive aceasta oate duce la o adevPratP araliFare a voinHei,motivaHia lu tPtorilor fiind Tn general slabP.(.L.*.)arshal +citat de )ayer- a stabilit cP Tn armata (U* doar B@589W dintre militari utiliFau armele,Tn caF de atac Ri aceRtia erau mereu aceiaRi. Aspecte clinice Psihiatria militarP are de fPcut faHP la numeroase robleme cum ar fi acelea a TncercPrilor de simulare Ri su rasimulare,a beneficiului secundar,avQnd Tn vedere cP asemenea acte dovedite vin Tn conflict cu o disci linP foarte severP.*l 85lea as ect este acela cP datoritP disci linei e3cesive,a elul la sihiatru se face foarte frecvent ca urmare a unui act dis erat de com ortament +atac armat,sinucidere, insubordonare-.Un fine baFa atologiei sihiatrice Tn mediul militar o constituie reacHiile la evenimentele stresante,la stresul imediat.

%ulbur+rile psihice Cn ti"p e pace Primele A5@ luni de la Tncor orare sunt considerate a fi cele mai dificile,situaHie care se va re eta dacP va surveni o relungire a serviciului militar e duratP nedeterminatP. Un tim de ace s5au descris numeroase tulburPri sihice.Un armata franceFP Tn BECA Vuillet descrie la B999 de militari urmPtoarele entitPHi Ri ro orHiiNtulburPri de caracter,intelect subnormal A,@, sihonevroFe 8,DE, sihoFe 9,:D,imaturitate afectivP 9,8@.%in C8B de decese GG au fost caFuri de sinucidere. ObservPm deci, Tn tim de ace,mai ales reFenHa tulburPrilor nevrotice,stPrilor de resive,bufeelor delirante. Princi ala roblemP usP Tn tim de ace este aceea a selecHiei Ri a caFurilor de inada tare la mediul militar. Intr5adevPr,tulburPrile sihice maMore,Tn mediul militar,Tn tim de ace sunt rare,Ri acest lucru este cu atQt mai bine cu cQt selecHia iniHialP s5a fPcut mai riguros.6u acelaRi lucru se oate s une Ri des re tulburPrile de com ortament Ri de caracter care ot trece foarte uRor filtrul selecHiei iniHiale,de unde a oi nu ot fi eliminaHi,decQt Tn caFul unor tulburPri mari de ersonalitate,oligofrenie Ri mult mai dificil entru cei care au avut dificultPHi de ada tare socialP.*cest gru scP at de la selecHie va constitui ulterior gru ul LsoldaHilor roblemPL,mediul militar fiind adesea Tn asemenea situaHii un adevPrat LrevelatorL entru tulburPrile sihice latente,un fel de Lbanc de robPL. *cest gru de indiviFi,s une #lement,care de fa t nu5Ri gPsesc locul nicPieri +nici Tn societate,nici Tn mediul carceral sau sihiatric- oferP un as ect disci linar,un as ect chiar enal tot tim ul serviciului militar, rovocQnd adesea reacHii Tn lanH +circuite greRealP5 edea sP Ri invers-.#alsificarea americanP,aratP 1arrois,Tn cadrul sihiatriei militare,distinge 8 gru e de ersonalitPHi cu robleme sihologiceN B.PersonalitPHi cu reacHii imature,cu instabilitate emoHionalP,de endenHP de alHii, asivitate,agresivitate,adesea cu sim tome iFolate +enureFis,an3ietate nocturnP etc-X 8.PersonalitPHi diFarmonice +schiFoide,antisociale Ri asociale,to3icomani,intelect de limitP-X TulburPrile de caracter Ri com ortament re reFintP,du P acelaRi autor,CBW dintre motivele internPrii Tn serviciile sihiatrice ale armatei,iar Tn interiorul gru ului D8W sunt ersonalitPHi imature Ri 8:W ersonalitPHi atologice. .idlocher Ri 1es'uin clasificP aceste tulburPri de com ortament astfelN 5caractere nevrotice +obsesive,isterice etc-X 5caractere cu as ect sihotic +ciclice,schiFoide etc-X 5stPri siho atoideX *93 5nevroFe de caracter + siho atii,to3icomanii-X PersonalitPHile atologice se ot manifesta ca atare Tn tim ul serviciului militar sau ot suferi decom ensPri +nevrotice sau sihotice-.UtiliFQnd schema lui #roc',aceste tulburPri de com ortament ot alcPtui urmPtoarea gamPN 5criFe e3cito5 motoriiX 5conduite de fugPX 5com ortamente heteroagresiveX 5com ortament asutoagresivX 5com ortamente hi ostenice Ri hi ocondriaceX La acestea 1arrois mai adaugPNconduitele to3icomane,beHiile atologice, delictele Ri crimele de dre t comun,unele infracHiuni de la codul rutier. #riFele e3citomotorii se e3 rimP rin agresivitate rimitivP Ri ambiguP. (ubiectul,deRi conRtient,se manifestP rintr5o mimicP Ri o gesticP a rte,un vocabular redus la funcHiile sale emoHionale.#riFele ot surveni la orice frustraHie Ri uneori au o elaborare ur interioarP.%acP criFa e3cito5motorie este uternicP ea duce la desordine Ri anicP Tn anturaM,ceea ce oate determina cererea de aMutor osihiatric. #onduita de fugP este o acHiune uHin gQnditP Ri semnificP o ru turP a contactului cu mediul.Un mediul militar,TnsP,aceastP fugP se numeRte LdeFertareL Ri care dacP de PReRte o anumitP erioadP va fi tratatP ca o acHiune enalP. #om ortamente heteroagresive se manifestP rin violenHP verbalP sau fiFicP,cu absenHa inhibPrii agresivitPHii,acest lucru viFQnd colegi,su eriori,bunuri materiale.*lteori agresivitatea se oate manifesta ca o oFiHie Ri ostilitate, fenomene ne ermise Tn mediul militar +refuF de subordonare-. #om ortamente autoagresive se manifestP rin automutilPri,tentative de sinucidere sau suicid realiFat.*deseori asemenea acte sunt fPcute cu sco ul de a cul abiliFa anumite ersoane.Un

general gesturile suicidare nu diferP de ceea ce se TntQm lP la alHi adolescenHi.Pe o statisticP,Tn aramata franceFP,#lement subliniaFP un rogres continuu din BEDA +B98G sinucideri-,fiind cu 8:W mai mult decQt Tn BED@,cu BGW decQt Tn BEDC Ri cu 8DW ca Tn BEDD +ra ortul tentativPOsinucidere realiFatP fiind Tn ultimii 8 ani de 8AOB-. #om ortamentele hi ostenice,i ocondrice sau de simulare sunt frecvente,mai ales cP ele nu constituie infracHiuni disci linare.(imularea este mai rarP. E3istP totuRi ersonalitPHi atologice care se ada teaFP foarte bine la mediul militar,Tn unele situaHii chiar sihiatrii indicQnd unor asemenea ersonalitPHi sP se TnroleFe, entru a se LmaturiFaL.%e asemenea,numeroase ersonalitPHi anormale trec rin serviciul militar fPrP dificultPHi,deoarece caracteristicile mediului militar ar cores unde ro riilor lor nevoi ulsionale Ri defensive.Trebuie,totuRi fPcutP o diferenHP netP Tntre adevPratele ersonalitPHi anormale Ri multi lele robleme e care le ridicP ersonalitatea unui adolescent,la aceastP vQrstP Ri Tn aceste condiHii.Profila3ia ar consta din urmPtoarele mPsuriN 5informare asu ra consecinHelor enale,chiar din rimele File de du P Tncor orareX 5lu ta contra tim ilor morHiX 5valoarea edagogicP Ri sihologicP a cadrelor +mai ales a micilor gradaHi- cu atragerea atenHiei asu ra dificultPHilor tinerilor soldaHi Tn erioada de ada tareX 5soluHionarea roblemelor socialeX 5de istarea roblemelor sihiatrice Ldin faRPL,Mugularea e idemiilor de tulburPri de com ortament,a sinuciderilorX 6umPrul de cereri la ra ort,viFite medicale, ede se sunt indicatorii scPderii moralului unei gru e de militari. %ulbur+ri psihice Cn ti"p e r+/boi *Ra cum am mai arPtat,starea de rPFboi este o situaHie stresantP deosebitP. TulburPrile sihice ot a are Tn aceastP situaHie,fie imediat,fie du P o erioadP de LlatenHPL sau LmeditaHieL.*u a Prut astfel,numeroase lucrPri des re efectele Ri formele fricii de rPFboi,hi noFa bPtPliilor *94 etc.%acP isteria este elementul esenHial care laneaFP asu ra descrierilor legate de rimul rPFboi mondial,ulterior onderea a fost schimbatP,locul ei fiind luat de reacHiile de ti an3ios.*stfel,aratP 1oberly,deFada tPrile afective de e cQm ul de lu tP ot fi favoriFate de factori caNdes PrHirea de familie,li sa de informaHii rivind situaHia militarP generalP, svonurile alarmiste,inactivitatea, lictiseala +Tn afarP de traumatismele sihice clasice ale cQm urilor de bPtPlie-.E3 resia Le idemie de traumatismeL folositP entru a defini rPsboiul,cu rinde atQt leFiunile fiFice cQt Ri e cele sihice,atQt entru combatanHi cQt Ri entru o ulaHia civilP.,PFboiul este un fenomen social Ri sihologic com le3,caracteriFat rin acumulare ma3imP de stresuri,condiHii de viaHP radical modificate.6u este vorba numai de stresul lu tei,ci de Tntregul ansamblu de stresuri Ri su rasolicitPri.%e fa t douP elemente sunt mai im ortanteNstresul lu tei +agentul nociv- Ri terenul sihologic al lu tPtorului. Prima roblemP este deci aceia a rPsboiului ca stres sihologic,atQt entru lu tPtorii angaMaHi Tn lu tP,cQt Ri entru Tntreaga o ulaHie +solicitPri,li suri materiale,caracterul LtotalL al distrugerilor-.,PFboiul modern une de asemenea Tn faHa noastrP Ri numeroase situaHii im reviFibile Ri oate TncP necunoscute QnP Tn reFent.#u toate acestea este necesarP demitiFarea Prerii cP Tn faHa tehnicii rPsboiului modern,nu este nimic de fPcut. *s ectele sihiatrice legate de stresul rPsboiului sunt foarte variate Ri adeseori im reviFibile.Vuillet Ri colab.considerP cP tulburPrile sihice a Prute Tn tim de rPsboi ot fi clasificate astfelN B.(tu orul reactiv,cu imobilitate,rigiditate, QnP la as ecte catatonice.Este vorba de tulburPri ale conRtiinHei de as ect cre uscular,cu erce erea halucinatorie a ambianHei,agitaHie,agresivitate,uneori agitaHie sihomotorie,Hi ete etcX 8.!uga atologicP,care oate urma stu orului reactiv.1olnavul iese din adP ost,fuge Tn orice direcHie, QnP la e uiFare,cPutQnd un adP ost iluForiu Ri folosind Tn acest sco ,adesea,armamentul cu care este dotatX G.,eacHia de anicP cu teatralism,activitPHi desordonate Ri im ulsive +asemPnPtoare furorii e ile tice-X A.(tPri an3ioase acute,a Prute Tn formP de criFP dar Ri cu

caracter ermanentX @.!orme confuFionale Ri deliranteX C.!orme de resiveX D.!orme isterice,de la reacHii rimitive Tn sensul lui Yretschmer, QnP la isteria de conversiuneX :.TulburPri sihosomatice +mai ales gastro5intestinale Ri cardiovasculare-X E.,eacHii de alarmP cu tulburPri sihice ca insomnii,obosealP,tulburPri de conRtiinHP, ierderi Tn greutate,tulburPri afective Ri de com ortamentX (resul vieHii de cam anie,cauFa rinci alP a acestor tulburPri are as ecte diferite caNstresul lu tei,a erioadelor de acalmie,de aRte tare,de regPtire a lu telor,stresul combatantului ru t de familie Ri de mediul sPu s ecific de viaHP.(tresul lu tei este totuRi cea mai im ortantP su rasolicitare a combatantului + ericolul vital,tema de moarte,de rPnire,invaliditate-.*deseori aceste fenomene sunt mai nocive la necombatanHi decQt la combatanHi,la care e3istP o oarecare dscPrcare rin ri osta agresivP.#ombatantul se mai teme de a nu fi L araliFat de teamPL,de a nu e3terioriFa senFaHia de fricP Ri a scPdea astfel Tn ochii celorlalHi. E3istP Ri alHi factori nocivi caNnesiguranHa,sentimentul de insecuritate,svonurile Ri situaHiile de moment +retragere, Tncercuire, ca tivitate-. )arRurile,nesomnul,cPldura,frigul duc la e uiFare sihofiFicP care oate duce la scPderea moralului +li sa de informaHii,svonuri,aRte tarea de atacuri aeriene,sau cu arme de nimicire Tn masP etc-.La acste fenomene se mai ot adPuga rioadele relungite de inactivitate, lictiseala,rela3area e3cesivP a disci linei,scPderea antrenamentului entru viitoarele lu te.Un element de ordin conflictual este Ri tensiunea interioarP dintre confruntarea fricii cu sentimentul datoriei.%acP Tn faHa oricPrei catastrofe,frica este un com ortament admis,Tn cadrul lu tei,fuga din faHa inamicului este ede sitP,securitatea ersonalP trecQnd Tn acest caF e lanul al doilea.*cest lucru se reFolvP e baFa forHelor motivaHionale su erioare e de o arte Ri e aceea a Ls iritului de gru L e de altP arte. *95 Oboseala este un factor sihofiFiologic deosebit de im ortant Tn a ariHia tulburPrilor sihice Tn tim de rPFboi.Oboseala somaticP,li sa de somn duc la fenomenul de e uiFare emoHionalP +care este mai nociv decQt e uiFarea fiFicP, foamea sau insuficienHe somnului-.%intre factorii de e uiFare nervoasP,stimulii sonori sunt cei mai nocivi +Fgomotul e3 loFiilor,a avioanelor Tn icaM-.(e adaugP de asemenea sentimentele de oroare,milP,cul abilitate generate de reFenHa frecventP a morHilor Ri a rPniHilor, ierderea unor rieteni sau camaraFi dragi. Un im ortant rol Tl are terenul individual ,deoarece combatantul trebuie sP5Ri mobiliFeFe toate forHele biologice, sihologice,etice entru a face faHP stresului sihoemoHional,e uiFPrii fiFice Ri altor condiHii nefavorabile.Un acest sens o mare im ortanHP o au diferitele ti uri de ersonalitate Ri mai ales gradul de maturitate sihoafectivP Ri socialP,ca acitatea de echilibru emoHional.PersonalitPHile imature, cu diferite com le3e,sunt mai fragile Ri rin aceasta mai uRor dPrQmabile.#u toate acestea,rolul constituHiei nu este TncP reciFat.6umeroRi desechilibraHi emoHionali sau nevrotici au un com ortament foarte bun Tn erioada de rPFboi,deRi decom ensPrile sunt mai frecvente la acest gru de combatanHi. 6ivelul de motivaHie este condiHionat de factorii de ersonalitate Ri educaHionali. Tem eramentul energic Ri curaMos determinP un lu tPtor de mai mare valoare,Tn tim ce la fricoRi,fragilii a ar mai frecvent conduite LlaReL. E3 erienHa celor douP rPFboaie mondiale a dus la numeroase clasificPri Ri sistematiFPri.(5 a lPrgit Tn ultima vreme mai ales aria aRa Fisei LreacHii normale de lu tPL Tn care s5a inclus manifestPri care Tn Tm reMurPri normale ar utea fi considerate dre t atologice.(5a Tnlocuit de asemenea diferiHi termeni sihiatrici legaHi de diferite as ecte siho atologice legate de lu tP rin termenul de L sihonevroFP de rPFboiL +cum ar fiNe uiFarea de lu tP,oboseala o eraHionalP etc-.*cest lucru reflectP fa tul cP reacHia omului Tn astfel de situaHii nu oate fi asimilatP cu ceea ce se TntQm lP Tn condiHii normale,nevoia de a favoriFa vindecarea rin dedramatiFarea limbaMului medical.*stfel e fiRP nu trebuie sP a arP un diagnostic misterios,ci ceva care liniRteRte Ri decul abiliFeaFP +invocQnd oboseala Ri e uiFarea,dQnd vina e e3cesul solicitPrii Ri

nu e slPbiciunea sau anormalitatea sihicP-.Un afara acestor deFada tPri LnormaleL a ar Ri deFada tPri de scurtP duratP acute,tulburPri de com ortament ra id reversibile.Pot a are Ri tendinHe de deFada tare severe care necesitP asistenHP sihiatricP. *m arPtat mai sus cQteva din aceste reacHii.*stfel,emoHia lu tei oate duce la Lteroarea araliFantPL reflectatP Tntr5o stare de inhibiHie,cu influenHa ericolului vital,ducQnd la araliFie,fugP,evitarea lu tei.*deseori odatP cu inhibiHia vieHii sihice a are Ri inhibiHia vieHii vegetative + QnP la sinco P sau moarte refle3P-.,eacHia inhibitorie masivP este rima faFP a reacHiei LemoHie5RocL.Un a doua faFP, ca acitatea reacHiei sihomotorii se restabileRte dar sub o formP deFada tativP, stu oarea iniHialP transformQndu5se Tn fugP desordonatP,hetro sau autoagresivP. UrmeaFP a oi o revenire lentP la normal,du P o faFP de a atie Ri de resiune de duratP mai lungP sau mai scurtP.%u P acest useu oate ersista o stare de an3ietate latentP,o sensibilitate mare la stimuli +alergie emoHionalP-.(tarea de an3ietate ermanentP se oate manifesta rin coRmaruri,criFe cre usculare,retrPirea unor scene de groaFP +Tn linP stare de veghe-.,etrPirea traumatiFantP este un fenomen de condiHionare Ri Hine foarte mult Ri de o ambianHP minimP sau simbolicP care aminteRte Rocul iniHial. ,eacHii an3ioase acute ot a are sub forma unei an3ietPHi mari QnP la as ecte de groaFP +adesea cu e3 resie sihosomaticP-,cu senFaHia de moarte iminentP. *n3ietatea cronicP are o intensitate mai micP Ri oate trece neobservatP de anturaM sau oate fi uRor disimulatP.Pe acest fond ot a are TnsP frecvente ra tusuri an3ioase + ot duce de e3em lu la deFertare-.*n3ietatea cronicP oate a are Tn erioadele dintre lu te, oate afecta mai ales e lu tPtorul Tnce Ptor dar Ri e unul Tncercat +care Rtie ce Tl aRtea tP Ri la care se desvoltP astfel de fenomene cu antici aHie,Lsindromul bPtrQnului sergentL-.%ecom ensPrilor brutale a ar sub forma unor stPri de alarmP care constau din distractivitate, hi ersensibilitate,reacHii biFare, ierderea TndemQnPrii,iritabilitate, insomnie, coRmaruri,ina etenHP,bulimie.Este vorba de *96 un tablou care aratP destructurarea ersonalitPHii Tn rinci alele sale as ecte +conRtiinHP,sfera instinctivP,somn5veghe-. (tPrile confuFionale ot fi e3 licate rin grdul Tnalt de stres,surmenaM,e uiFare emoHionalP cronicP.#linic a ar diferite grade de destructurare intra sihicP,de la sim la scPdere a atenHiei Ri memoriei QnP la starea de a atie Ri uerilism seudodemenHial cu diferite grade de obnubilare a conRtiinHei. )anifestPri isterice cunoscute Ri sub denumirea de Listerie de rPFboiL se manifestP Tn reFent,mai ales sub forma unor isterii cu manifetPri an3ioase Ri cu multi le fenomene sihosomatice +somatiFarea emoHiei HinQnd Ri de un nivel cultural scPFut-.%e obicei fenomenele isterice nu a ar Tn tim ul lu tei,ci du P un tim ,Tn erioada de acalmie.(tPrile cre usculare isterice ot a are sub forma Lhi noFei bPtPlieiL,stare confuFionalP cu manifestPri oneiroide,tulburPri ale sihomotricitPHii,agitaHie,agresivitate,amneFie,fenomene a Prute Tn cadrul e uiFPrii fiFice Ri emoHionale cu li sa elementului teatral. (tPrile delirante acute a ar ca manifestPri sihotice Tn tim ul lu telor,sub forma de e isoade delirante,denumite adeseori sugestiv Ri cu termenul de LschiFofrenie de trei FileL.Elementul confuFional a are e rimul lan,delirul fiind alimentat de tulburPrile de conRtiinHP.(5au descris forme halucinatorii Ri aranoide, e isoade delirante du P evenimentul traumatiFant. )anifestPri de resive datorate stresurilor emoHionale,sentimentului de cul abilitate,tensiunii emoHionale cronice.Intensitatea stPrilor de resive oate fi mai micP dar Ri foarte mare QnP la idei de sinucidere.(e manifestP adesea chiar e cQm ul de bPtPlie. TulburPri siho atoide ot a are sub forma retragerii Tn sine,iritabilitPHii, agresivitPHii,revendicativitPHii.%u P lu te grele a ar fenomene de criminalitate,de brutalitate e3tremP,delicte se3uale iar uneori conduite antisociale mari. TulburPri sihice legate de traumatismele craniene sau de situaHia de rPnit. (tarea se manifestP rin stPri de de resie,fenomene isterice.*lteori rPnirea oate olariFa Tntreaga activitate sihicP cu satisfacHia

cP a scP at uRor. 6evroFa traumaticP a are du P un Roc emotiv,mai ales du P ce viaHa i5a fost usP Tn ericol.)omentul Rocului re reFintP o reacHie sihogenP acutP.UrmeaFP a oi o stare de liniRte a arentP du P care a ar a oi fenomenele nevrotice. *deseori e acest fond a ar fenomene de regresiune sihicP +cu dorinHa de de endenHP,re lierea Tn sine,egocentrism-.Uneori oate a are fenomenul de retrPire a fenomenelor emoHionale din erioada sihotraumatiFantP +vise, coRmaruri,uneori trPiri chiar Tn starea de veghe a fenomenului sihotraumatiFant-. La aceste fenomene se mai adaugP fenomene de hi ersensibilitate, an3ietate, astenie,i ohondrie,reacHii isterie Ri fobice.(im tomele cele mai caracteristice sunt acele rin care sihicul cautP sP se debaraseFe rin descPrcPri emoHionale de frica acumulatP +fenomenul de LabreacHieL fragmentat-. UrmeaFP a oi faFa de vindecare sau de croniciFare cu osibilitatea unei structuri atologice a caracterului. (indroame Ri boli sihosomatice de rPFboi a ar uneori sub forma unor adevPrate e idemii +mai als la nivelul a aratului cardiovascular,gastrointestinal etc-. .anica colecti2+ Panica colectivP este un fenomen siho atologic deosebit de ericulos, deoarece are ca efecte scPderea ca acitPHii armatei de a5Ri Tnde lini misiunea. Uneori efectele anicii sunt deFarmante Ri deFastruoase, utQnd lua un caracter e idemic +mai ales la tru e rost antrenate,demoraliFate,Tn retragere etc-.Un condiHiile rPFboiului modern,aratP Vuillet Ri colab., anica oate lua as ectul unei adevPrate Lfrici desorganiFatoareL.(e remarcP adesea Ri alte forme cum ar fiNfalsele erce Hii viFuale colective +survenite mai ales noa tea sau Tn condiHiile rPFboiului Tn Pdure-.Panica este,de fa t o reacHie emoHionalP care a are Tn sQnul unei colectivitPHi sub forma credinHei Tntr5un ericol vital real sau imaginar,rolul cel mai im ortant avQndu5l contagiunea sihicP.6u este bine elucidatP condiHia sihofiFiologicP individualP care *97 duce la creRterea sugestibilitPHii Ri ierderii controlului raHional al conduitei.Terenul MoacP un rol incontestabil,diFarmonicii sihici fiind mai frecvent afectaHi. Panica oate antrena mari mase de oameni normali Ri oate genera conduite total deFada tate la indiviFi indemni sihic.#a Ri Rocul emoHional, anica oate TmbrPca as ecte individuale +mai ales la aceia cu imaturitate afectivP,de resivii constituHionali, aranoiFii constituHionali-.Panica urmeaFP,Tn linii generale trei faFeN 5!aFa de Roc,cu stare de agitaHie deFordonatP care are brusc Ri oate dura 85G ore.Tabloul clinic se caracteriFeaFP rin fricP intensP,Tngustarea conRtiinHei,fuga oarbP +as ectul cel mai dramatic Ri mai riculos-,individul devenind o fiinHP deFada tatP +fuge s re ericol,de e3em lu-. 5!aFa a doua,numitP Ri LfaFa refractarPL sau LfaFa de reacHieL,caracteriFatP rin inhibiHie sihicP,hi oreactivitate de cQteva File.(e e3 rimP fiFiologic ca o e uiFare energeticP iar e lan sihologic ca un LrefuF de conRtiinHPL, abandon, er le3itate,de resie vitalP, ulsiuni suicidare.*ceastP stare de stu oare Tn ieteaFP deosebit de negativ asu ra ca acitPHii de lu tP Ri unitPHii tru ei. 5!aFa Lde revenireL sau de LinteracHiuneL care este faFa restabilirii interacHiunii oFitive.Oamenii Tnce a schimba Tntre ei informaHii,Tnce a artici a Tn viaHa comunP,acce tP a fi conduRi,cautP LHa i is PRitoriL. EsenHial este cP Tn tim ul anicii o unitate organiFatP se oate transforma Tntr5o gloatP desorganiFatP,fPrP nici o coeFiune interioarP.PanicarFii,li sa de deciFie a comandanHilor,svonurile,ideile cP nu mai e3istP nici o salvare,duc la rPbuRirea structurii sihologice a individului Ri a gru ului.Problema combaterii anicii este mai ales una de revenire,deoarece odatP declanRatP ea se ro agP cu iuHeala fulgerului Ri ractic nu mai oate fi o ritP. ;orbind de rPsboiul de eliberare algerian,!anon descrie A feluri de tulburPri determinate de rPsboiN 5tulburPri sihice reactive la evenimente bine reciFateX 5tulburPri determinate de atmosfera rPsboiului totalX 5manifestPri afective Ri intelectuale,tulburPri sihice datorate torturiiX 5tulburPri sihosomatice, rintre care Ri o formP articularP de rigiditate muscularP generaliFatP Ri Tn e3tensieX E3istP Ri o serie de articularitPHi legate de diferite forme de lu tP.*stfel infanteria

duce lu ta Tn condiHiile cele mai rele Ri mai e uiFante,cu ierderile cele mai mari.%acP ierderile dintr5o unitate sunt este C@W,se aRtea tP cu certitudine reacHii siho atologice du P cQteva File +Vuillet Ri colab.-.*viaHia este de asemenea o formP de lu tP stresantP,aviatorii utQnd reFenta frecvent stPri de resive.TulburPrile sihice sunt mai uHin frecvente Tn marinP. %ulbur+ri psihice legate e pri/ionerat (ituaHia de riFionerat determinP la indiviFi condiHii de insecuritate Ri adversitate,adeseori riFionerii fiind su uRi unei acHiuni de ro agandP +brainwashing-.Prin aceastP metodP inamicul doreRte sP mani uleFe sentimentele lor,Tm otriva dorinHei Ri educaHiei lor.*cHiunea de Ls Plare a creieruluiL este mai mult decQt o sim lP ro agandP,deoarece sunt folosite metode de constrQngere atQt sihicP cQt Ri sihice, entru a determina individul sP gQndeascP Ri sP se com orte altfel decQt Ti este s ecific,Tn conformitate cu ro riile convingeri +metoda a fost utiliFatP de cPtre naFiRti Ri comuniRti,faHP de riFionerii de rPFboi-. Un riFionerat,subliniaFP .olf,individul nu beneficiaFP de su ortul eficace al gru ului sPu,nu are miMloace de a Prare sau revoltP.Un acest cadru ot a are tulburPri sihice caN 5 sihoFe LnostalgiceL dominate de an3ietateX 5stPri reactive de ti de resivX 5stPri astenice de ca tivitate,dominate de o astenie rebelP acom aniatP de tulburPri sihosomatice,de deficienHe se3ualeX EvoluHia acestor stPri este lentP +vindecarea intervenind chiar du P B58 ani-X *98 Un afara entitPHilor descrise mai sus s5a mai vorbit Ri de alte reacHii ca NevoluHie sihoticP cronicP +o adevPratP LschiFofrenie de rPFboiL-. %u P eliberarea din riFionerat oate a are instalarea unui mod de e3istenP marginal sau organiFarea nevroticP care a are evidentP du P 85G ani de la rPFboi,conduite delictuale. Aspecte terapeutice (tabilirea unor adevPrate relaHii tera eutice Tntre sihiatru Ri bolnavi este dificil din motive de tim ,de im osibilitatea bolnavului de a5Ri alege medicul. Tratamentul Tn tim de ace nu se deosebeRte mult de siFuaHiile din mediul civil.Un erioada de rPFboi situaHia este mult mai dificilP din cauFa hemoragiei de oameni, e care tulburPrile sihice o rovoacP.Un tim ul rPFboiului caFurile se reFolvP e cQm ul de lu tP Tn maMoritatea caFurilor,cu sau fPrP intervenHia unui medic s ecialis. Primul aMutor constP dintr5un su ort sihologic, rin miMloace de sedare, unere Tn re aos,TnbPrbPtare +un ceai Ri o vorbP bunP este formula cea mai sim lP-.%u P 85G File de sedare maMoritatea RocaHilor TRi revin.*titudinea medicalP are la baFP urmPtoarele rinci iiNbunPvoinHP,calm,dedramatiFarea situaHiei,fermitate + acientul nu trebuie nici dis reHuit,nici somat, entru a nu5i mPri cul abilitatea-. PacienHii nu trebuie riviHi nici cu teamP,nici cu milP entru a nu mPri roblemele legate de Lbeneficiu secundarL.Un formele isterice, sihotera ia armatP este de referat.Un caF de an3ietate,agitaHie sihomotorie se ot administra doFe mari de neurole tice +acest lucru fiind totuRi a anaMul stPrilor mari de agresivitate Ri agitaHie-.PacienHii cu mare agitaHie se evacuiaFP deoarece rin aceasta se reduce contagiunea Ri demoraliFarea altora. *titudinea rece tivP Ri TnHelegPtoare faHP de indiviFii cu tulburPri sihice nu este agreatP,motiv entru care numeroase tulburPri sihice vor fi etichetate Tn tim de rPFboi ca LreacHie normalP faHP de stresul lu teiL,tratamentul urmQnd a se face imediat Ri cQt mai a ro e de locul lu tei.Tratamentul,aratP Vuillet Ri colab. constP din sedarea Ri e3 ectativP Ri se insistP asu ra efectului iatrogen al evacuPrii,care ar fi3a tulburPrile Ri ar constitui matricea croniciFPrii.*stfel,nivelul de rim aMutor dis une de osibilitatea unei sedPri chimice suficiente entru a asigura un somn de reTn ros Ptare.%e asemenea se oate utiliFa sihotera ia de asigurare, dedramatiFarea.Un acest fel @9W din acienHi revin Tna oi,ceea ce roteMeaFP moralul tru ei. ERalonul diviFionar trateaFP o mare arte dintre acienHi cu metode variate +narcoanaliFP, sihotera ie scurtP individualP sau de gru -.(e va evita confortul s italicesc entru

a menHine statutul de combatant al militarului. Un acHiunea de revenire a tulburPrilor sihice o mare im ortanHP o are moralul tru ei,im ortanHa informPrii.)edicul trebuie sP fie consilierul cel mai ascultat al comandantului,fPrP a Tm iedeca rolul instituHional al lui. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOgggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggg gggggg #orectat ortografic A iunie E: #a itolul PersonalitPHile diFarmonice 7ru ul de anormalitPHi sihice Ri com ortamentale incluse Tn acest ca itol este re reFentat de un com le3 de fenomene im recise ca e3 resie,neclar ca definiHie Ri care re reFintP,un subiect ermanent de discuHii teoretice Ri de controverse Tn ractica clinicP.Limitele acestor entitPHi sunt neclare atQt cQnd se referP la limitele dintre diferitele lor forme cQt Ri la limitele dintre ele Ri rinci alele entitPHi sihiatrice +nrvroFe, sihoFe etc*99 Incer Qnd cu Yoch +B:C:-,care a introdus termenul de Linferioritate siho aticPL, sihiatria clasicP a Tncercat o definire Ri o sistematiFare a acestui ca itol olimorf, care a aMuns la o recunoRtere universalP graHie sistematicii lui Yrae elin.!ormarea conce tului de L ersonalitate siho aticPL este TnsP legatP de numele lui Yurt (chneider +BE8G-.#once Hie sa devenitP clasicP s5a TnrPdPcinat atQt de mult Tn sihiatrie,TncQt ea constituie unctul de lecare a oricPrui alt unct de vedere Tn acest domeniu. Problema normalitPHii sihice.Problema normalitPHii sihice este esenHialP Tn definirea limitelor normale ale unui com ortament,Ri deci este esenHialP, entru a utea delimita o ersonalitate diFarmonicP.6u atQt normalitatea este greu de definut cQt mai ales osibilitPHile ractice de a stabili un normativ +de urmat- Ri de a stabili care sunt criteriile unei normalitPHi ideale.#riteriul valoric trebuie res ins de la Tnce ut,deoarece el introduce ideia LinferioritPHii siho atuluiL,lucru susHinut la noi de cPtre unii sihiatri dogmatici+LPFPrescu+BECE- Ri care considerP,fPrP o documentare cores unFPtoare cP, Ldes re siho at nu se oate vorbi decQt Tn afara marilor valori,la nivelul de mediocrP sau minus valoareL.Ori criteriul a3iologic variaFP Tn funcHie de momentul istoric,de sihiatru ca ersoanP subiectivP.Un asemenea criteriu este astPFi res ins de cPtre maMoritatea sihiatrilor,iar din unct de vedere filoFofic Ri chiar uman este nu numai arbitrar Ri im osibil de robat RtiinHific,ci chiar ericulos Tn sensul evaluPrii e3istenHei umane. !reedman considerP A ers ective ale normalitPHii sihice Ri anumeaN B.6ormalitatea ca sPnPtate,consideratP ca un teren universal,anormalitatea rPmQnQnd a anaMul unei minoritPHiX 8.6ormalitatea ca uto ie,ca armonie Ri o tim al diverselor elemente ale a aratului mental Ri al o timei sale funcHionPriX G.6ormalitatea ca medie statisticPX A.6ormalitatea ca sistem tranFacHionalX Zi du P %elay Ri Pichot,conce tul de normalitate sihicP ar avea trei sensuriN B.6ormalitatea statisticP,care identificP norma cu frecvenHaX 8.6ormalitatea funcHionalP,care ia Tn consideraHie caracteristicile Ri sco ul ro usX G.6ormalitatea idealP,care are la baFP criteriile ideale de normalitate din cadrul societPHii,normalitatea variind Tn funcHie de normele socialeX E3istP critici foarte serioase rivind conce tul de normalitate,din cauFa e3tra olPrilor care se fac +streoti ii legate de se3,vQrstP,mediu geografic sau social-.6ormalitatea Ri sPnPtatea mintalP mu ot totuRi fi studiate abstract ci Tn corelaHie cu normele culturale,cu aRte tPrile Ri valorile societPHii,TnclinaHiile rofesionale,diferenHele individuale,climatul olitic al vremii care ermite LtoleranHa la deviereL +,eedman,BEDC-.%evierea de la normP nu TnseamnP TnsP nea Prat boala sau e3istenHa a ceva atologic.6ici chiar criteriul suferinHei nu este universal +timo aHii e3 ansivi sunt,de e3em lu fericiHi-. Zi criteriul ada tPrii sociale este discutabil.*stfel,aratP )Prgineanu +BEAB-, ada tarea socialP nu de inde numai de individ,ci Ri de alHii,de Lcodul moral Ri socialL.6eada tarea se oate datora Ri gru ului,chiar dacP entru aceasta trebuie sP ne referim la un Tntreg gru social,valoarea unui individ fiind un ermanent motiv de umilire entru ceilalHi,motiv entru care ar fi absurd ca solitudinea omului de geniu,Tn viFiunea

unei lumi mai bune,sP fie luatP dre t un semn de boalP. Uneori, ersoane animate de cele mai Tnalte sentimente sociale ot fi L sihiatriFateL numai entru cP vin Tn conflict cu o anumitP stare sau iau o anumitP atitudine Tntr5un conflict social. Toate aceste lucruri ne aratP cP diagnosticul de L siho atieL este adesea us incorect, e criterii foarte subiective.*ceastP L sihiatriFareL a unor ersoane se oate face atQt din necunoaRterea limitelor normalitPHii Ri anormalitPHii,dar ot e3ista Ri situaHii Tn care mani ularea diagnosticului oate servi unor sco uri nemedicale sau inumane + entru a scP a e cineva de rPs undere,sau entru a se descotorosi de cineva,de a eluda sP i se dea rPs unsul cuvenit etc-. Toate datele e3 use mai sus,ne atestP cQt de dificil este de a stabili un diagnostic de ersonalitate diFarmonicP.Personalitatea diFarmonicP nu este sihoFP +decQt Tn caFul unei decom ensPri masive- Ri,nu este nici o nevroFP structuralP +un sistem organiFat de a Prare *9: contra angoasei-.Ea nu este,de asemenea,nici o dis oFiHie caracterialP ci,aRa cum sublinia %eni"er +BE:8- o inadecvare rofundP a instanHelor instinctive Ri re resive,cu riscul crescut al trecerii la acHiune.Inada tarea,aratP autorul,a are Tn mod obiRnuit Tn co ilPrie,isbucneRte Tn adolescenHP Ri se com licP,odatP cu intrarea Tn viaHa adultP +datoritP constrQngerilor sociale Ri familiale-.,eacHiile acestor ersoane sunt desordonate Ri dis ro orHionate,cu im ulsuri violente Ri im reviFibile,cu iFbucniri bruRte de de resie +cou de cafard- Ri cu com ortament auto Ri heteroagresiv.(e evidenHiaFP,de asemenea,Ri reFenHa unei maleFe sihice rofunde,ine3 rimate, uHin conRtiente,acea disforie ineluctabilP Ri indecisibilP +cu lQngeri Ri reocu Pri somatice,tendinHe s re surogate,Tn s ecial to3icomanii,tulburPri se3uale Ri com ortament antisocial-.,olul societPHii Tn Ldesvelirea anormalitPHiiL ni se are esenHialP,cPci graHie marei variabilitPHi umane,societatea Ldesco erPL adesea Tn individ ceea ce Ti este necesar la un moment dat,elogiind Ri recom ensQnd com ortamentele deFirabile.Istoria ne TnvaHP cP fiecare societate Ri5 a creiat Ri cultivat ro riul ei ideal de om +cavalerul medieval,gentlman5ul engleF, QnP Ri semiFeul fascist sau omul nou comunist-,ti uri care Tn alte conte3turi sociale ar fi fost rivite ca ersonalitPHi inada tabile sau ur Ri sim lu ca ersonalitPHi diFarmonice +Tn literaturP gPsim un asemenea ersonaM,cunoscutul erou %on _uMote-. %efiniHie,cadru nosologic.Un contrast cu afirmaHiile sihiatriei clasice,noi nu utem considera ersonalitPHile disarmonice ca adevPrate boli,Tn sensul medical al termenului,aici fiind vorba de o constelaHie olimorfP de ersonalitPHi caracteriFate,Tn rinci iu rin neada tarea com ortamentului la e3igenHele condiHiilor socioculturale.* Prute e fundalul unei enorme varietPHi de ti uri omeneRti,de ersonalitate baFalP roduse de diferite mediii socio5culturale,a variaHiilor Tn funcHie de se3,vQrstP,clasP socialP, ersonalitPHile disarmonice nu au altceva caracteristic decQt deFada tarea sau im osibilitatea de a se conforma normei socio5culturale. 6u se oate resu une cP ceva L atologicLse etrece Tn economia internP a individului,ci ur Ri sim lu entru cP individul se com ortP de aRa naturP TncQt gru ul nu5l mai su ortP Laici Ri acumaL.*cest reFultat final nu Hine numai de factorii organici,dar Ri de conte3tul societPHii moderne,fiind cel mai adesea rodusul relaHiilor inter ersonale vicioase,a influenHelor nocive a factorilor de mediu Ri Tn s ecial a celor sociali. Este vorba de o ersonalitate care se deFada teaFP ermanent Ri Tn intensitPHi diferite, manifestPri care se accentuiaFP Ri mai mult Tn faHa unor dificultPHi de viaHP, utQnd lua as ectul unor decom ensPri nevrotice sau sihotice. Pacientul cu diFarmonii de ersonalitate este ca abil de succes social Ri com ortamentul lui este adeseori recom ensat de cultura gru ului din care face arte,e3cluderea lui a PrQnd mai tardiv,mai ales cP reFenHa disarmoniei caracteriale nu resu une Ri o anormalitate intelectualP.TotuRi infle3ibilitatea com ortamentalP Ri inada tabilitatea Tl va Tm inge mereu e individ s re marginalitate,res ingerea acestor ersoane fPcQndu5se adesea doar Tn funcHie de Lnorma socialPL. ,es ins sau contestat drumul acestor

ersoane se va diriMa fie cPtre s ital fie s re conflictul cu organele de ordine,adicP s re acele instituHii create cu sco ul declarat de aL roteMa societatea Ri individulL.%in acest unct de vedere stautul de LbolnavL este tot atQt de meritat ca Ri acela de L uRcPriaRL. La vQrsta infanto5 MuvenilP,maMoritatea autorilor eFitP sP stabileascP o etichetP cu consecinHe atQt de im ortante cum este aceea de ersonalitate diFarmonicP,un diagnostic tranRant trebuind sP aRte te vQrsta adultP.*cest lucru se face Ri din considerente ale e3 erienHei clinice,mulHi co ii Ri adolescenHi cu tulburPri de com ortament nu devin la maturitate Tn mod obligatoriu ersonalitPHi disarmonice +educaHia Ri lasticitatea ersonalitPHii imature utQnd corecta deviaHii tem eramentale,chiar TnPscute-. UncercQnd o definire largP,Yolb +BEDG- subliniaFP cP ersonalitPHile disarmonice se caracteriFeaFP rin manifestPri com ortamentale care includ o mare varietate de caFuri Tn care com ortamentul este infel3ibil Ri limitat. Intelectul acestor indiviFi oate avea oare care rol de frQnare,mai ales dacP maturiFarea sihicP este mai mare dar totuRi nu schimbP mult destinul individului. *:1 %eRi aceste ersonalitPHi nu sunt incom atibile cu succesul social Ri,adeseori cultura Ri subculturile unui anumit sistem social recom enseaFP aceste com ortamente LdevianteL,frecvent,din cauFa infle3ibilitPHii com ortamentale, ada tabilitatea socialP a lor este deficitarP,Tn contrast cu intelectul lor normal. Petrilovwitsch +BECC- ne atrage atenHia cP o etichetare cerutP de necesitatea unei codificPri +cum este caFul cu cererile MustiHiei,de e3em lunu trebuie sP fie regula Ri nici nu oate fi consideratP ca RtiinHificP,deoarece reFenHa acestor ersoane rintre delincvenHi nu este nici frecventP Ri cu atQt mai uHin nu constituie o regulP. 7ru ul ersonalitPHilor disarmonice,subliniaFP 6.%amian +BE:B- a avut uHin de cQRtigat din admitera fa tului cP aici este vorba de o alterare a ersonalitPHii, deoarece aici nu s5a realiFat o Lunitate Tn omogenitatea de criterii Tn ceea ce riveRte versantul afectiv al ersonalitPHiiL.Psiho atia re reFintP,Tn fond o corelaHie Tntre structurP5funcHie5trPire.6u utem deduce structura eticP a omului,du P actele sale morale +%amian-.%isocierea intelectafectivitate,conferP acesteia din urmP o autonomie cu consecinHe nedorite.6imeni TnsP,aratP Olivenstein Ri Padovani nu oate fi considerat desechilibrat sau siho at,decQt cu condiHia de a fi ca atare desemnat de consensul medico5social.!iecare om are,Tn definitiv ro riul sPu LcPlcQi al lui *hileL,care oate fi leFat,fPrP a se utea vorbi nea Prat de o ersonalitate siho atP +Petrilowitsch-.Prognosticul unui caF de inde de Tncadrarea lui socialP,de rofesia sa,de starea sa civilP,evoluHia L siho atieiL fiind s re binele sau rPul destinului individului. TotuRi,dat fiind schimbarea ermanentP a normelor de com ortament,de e3em lu la tineri,nimeni nu oate fi etichetat ca anormal decQt Tn consens cu normele medico5sociale,de maniera TncadrPrii Tn societate.%in acest motiv la tineri, ersoane cu diferite com le3e,boemii,cei care se TncadreaFP greu Tn societate din diferite motive sunt etichetaHi cu mare uRurinHP ca L siho aHiL,ceea ce entru marele ublic este echivalentul unei insulte. %in acest motiv,chiar Yurt (chneider va cere PrPsirea vechiului conce t de siho atie, atitudine TnsuRitP a oi de maMoritatea autorilor,motiv entru care, rinci alele clasificPri,inclusiv e limie de O)( au renunHat la ea,vorbindu mai ales de ersonalitPHi diFarmonice. %e altfel,cadrul nosologic al ersonalitPHilor disarmonice s5a modificat Tn ermanenHP.V.,ogues de !ursac +BE8G- descria LstPrile siho ate constituHionaleL Tn care includea Ri ideoHia,imbecilitatea Ri debilitatea mintalP,alPturi de LdesechilibraHii sihiciL +hi eremotivii,i ohondricii,,melancolicii constituHionali etc-. #riteriul valoric trebuie res ins de la Tnce ut +Petrilowitsch-,deoarece el introduce ideia LinferioritPHiiL siho atului.Ori criteriul a3iologc este variabil Tn funcHie de momentul istoric,de sihiatru ca ersoanP subiectivP,deci un criteriu uRor de res ins,iar din unct de vedere filoFofic Ri uman este nu numai arbitrar dar Ri ericulos.Im reciFia Tn acest domeniu

este foarte mare.#asson +BEC:- gPseRte 898 termeni care e3 rimP noHiunea de ersonalitate diFarmonicP iar #ostiner +BED8- descrie Ri el AA de denumiri care se referP la acelaRi cadru,motiv entru care maMoritatea autorilor subliniaFP cP ersonalitPHile disarmonice sunt entitPHi care ot fi rivite nu numai din unghi medical, roblema fiind la o rPscruce Tntre antro ologie, sihologie, edagogie,dre t,sociologie Ri chiar filoFofie.Im licaHiile acestui gru de PResc deci sfera individului,e3tinFQndu5se asu ra societPHii +de la familie,la marea societate-.*vQnd Tn vedere toate aceste fenomene, e bunP dre tate %eni"er +BED:- se TntreabP dacP desechilibrul siho atic este o realitate clinicP sau doar o Lstare de s iritL%e asemenea acest cadru nosologic este schimbPtor, roteiform,diagnosticul de inFQnd mult de racticP Ri e3 erienHP. #hiar Petrilowitsch sublinia cP adeseori Tn racticP, ersoane cu diferite com le3e,chiar cu diferite boli cronice,sunt Tn mod nediferenHiet considerate ca ersonalitPHi disarmonice. EvidenHierea ersonalitPHilor disarmonice,cu tulburPri caracteriale este dificilP deoarece aRa cum sublinia )ichau3 +BEDE- caracterul este un com le3 constituit din instincte,sentimente, asiuni im ulsive sau inhibate,e3terioriFate sau nu,din acte oFitive sau nu *:* Ri care reFintP doar un anumit grad de stabilitate.#aracterul a are deci ca un dialog Tntre dis oFiHiile TnPscute Ri e3 erienHa vieHii. %eni"er +BEDB- aratP cP gru ul ersonalitPHilor disarmonice este constituit din entitPHi mobile,schimbPtoare, roteiforme,a cPror diagnostic devine osibil doar rin ractica FilnicP Ri rin e3 erienHa clinicianului.EntitPHile nu au Tn sine nimic s ecific din unct de vedere fenomenologic,nu sunt nici nevroFe,nici sihoFe,dar ot evolua sub ambele forme.*socierile sim tomatice sunt contradictorii +arlechin sihiatric- iar transformPrile sim tomelor ra ide Ri radicale +cameleon sihiatric-, constante fiind doar instabilitatea Ri inca acitatea de a res ecta regulile monotone ale vieHii. #um este deci osibilP o definire a ersonalitPHilor diFarmonice?O definire unitarP,evifdent,este ractic im osibilP,iar o serie de subdiviFiuni nu ar bine fundamentate.*m utea Tncerca totuRi o clasificare relativP,cum ar fi urmPtoareaN B.PersonalitPHi disarmonice de limitP,care se mai numesc Tn limbaMul uFual Ri L ersonalitPHi accentuateL,anormalitatea com ortamentalP,Tn sensul sPu atologic,aflQndu5se la limita de toleranHP a gru ului social,din care individul face arte. 8.7ru ul ersonalitPHilor disarmonice deviante,al cPror com ortament este tolerat dificil sau nu este tolerat de cPtre gru ul social.)aMoritatea acestor anomalii +numite Ri bio atii,din cauFa anormalitPHii lor tem eramentale,deci a ti ului de sistem nervos- se baFeaFP Tn s ecial e rocesul de L siho atiFareL Tntr5un conte3t sociogenetic deficitar,care nu reuReRte sP LvalorificeL convenabil anormalitatea tem eramentalP +care nu este educabilP ci doar oate fi socialiFatP Tn maniera de a fi acce tatP social-. G.!enomenele reFultate din reacHia la situaHiile tranFiente,la stres a acestor ersonalitPHi Ri care iau fie masca nevroFei fie a sihoFei. A.PersonalitPHi socio ate Ri antisociale,caracteriFate rintr5un conflict ermanent cu gru ul social Ri chiar cu societatea,Tn general,+evoluQnd fie s re LmedicaliFareL dar mai ales s re enitenciar. @.PersonalitPHile diFarmonice care TRi gPsesc Lcom ensareL Tn com ortamentul to3icoman,as ectul lor clinic HinQnd de artea cea mai gravP,de endenHa Ri sindromul de sevraM Ri care sunt discutate la ca itolul de endenHei de drog Ri a alcoolismului. La aceste definiri calitative trebuiesc adPugate variate teorii etiologice,avQnd Tn vedere cP unele as ecte sunt legate Ri de fenomene de organogeneFP,constituHie, dar mai ales de combinarea acestor factori cu elementele nefavorabile ale sociogeneFei. *vQnd aceastP viFiune lPrgitP asu ra conce tului de ersonalitate dioFarmonicP, utem consider cP numeroasele controverse Tn acest cadru au ornit din motivul unei riviri unilaterale Ri adeseori e3clusiviste +constituHionaliRtii, e3agerarea dogmaticilor comuniRti a factorilor biologici,cu refuFul recunoaRterii socio atiilor etc-.Elementul estenHial,constP de fa t nu Tn cQntPrirea Lfactorilor de biogeneFP Ri sociogeneFP,ci Tn definirea

limitei de normalitate com ortamentalP +cQtP devianHP oate su orta un anumit gru social,deoarece ceea ce entru un gru este normal entru altul oate fi o deviere com ortamentalP insu ortabilP-. Psiho atie Ri nevroFP.6umeroRi autori TRi un Tntrebarea Tndre tPHitP, QnP la un anumi nivel,dacP Tntre nevroFP +la care terenul are un rol indubitabil- Ri siho atie +la care sihogeneFa are de asemenea un rol im ortant- e3istP suficiente criterii de diferenHiere entru a le utea considera entitPHi se arate. PsihanaliRtii Ri5au afirmat deMa unctul de vedere,arPtQnd cP diagnosticul de ersonalitate diFarmonicP este inutil,e3 licaHiile dinamice fPcQnd din acestea sim le reacHii nevrotice.%in contra Y.(chneider +BE8G- numeRte nevroFele LreacHii anormale la trPiri e3terne Ri la conflicte interneL.6ici conce Hia dogmaticilor care se declarau mar3iRti,du P care siho atia ar fi o LboalPL cQRtigatP nu ar fi roductivP,deoarece Tn ractica sihiatricP este foarte greu a face asemenea diferenHieri. 6evroFa,aratP Petrilowitsch +BECC- nu se oate studia Tn afara terenului *:3 e care se baFeaFP,a caracterio atiei care Ti stP la baFP,Tn tim ce clasificPrile actuale merg rea mult e ideia de conflict Ri mai uHin e ideia cP TnsPRi un anumit ti de caracter este res onsabil de LatragereaL conflictelor.Luate iFolat,sim tom cu sim tom,cele douP ti uri de anormalitate nu diferP rea mult,Tn tim ce o analiFP structuralP nu ne va arPta diferenHe esenHiale. Potrivit lui ,um"e +BE8D-,la un siho at,nevroFa oate avea chiar un rol reglator,aducQnd Tn economia internP, sihologicP,un fel de com ensare. #aracterul nevrotic,o anumitP atitudine faHP de lumea Tn care individul este nevoit a lua o anumitP atitudine moralP.Un acest conte3t oate a are sentimentul de cul P sau chiar de rofit,fenomene care li sesc la siho at.#onRtiinHa bolii ar fi deci e3ageratP la nevrotic,Tn tim ce siho atul nu oate face o diferenHP Tntre starea lui actualP Ri aceia din trecutul sPu +fiind doar ca abil de a se diferenHia de alHii-. EvoluHia conce tului de ersonalitate diFarmonicP.#unoscutP,aRa cum am vPFut sub mai multe denumiri,entitatea de ersonalitate diFarmonicP reFintP totuRi articularitPHi s ecifice,suficiente Ri o desvoltare ro rie Tn cadrul istoriei sbuciumate a sihiatriei. La Tnce uturile sihiatriei RtiinHifice,Pinel +B:9Edenumea aceste stPri dre t Lmanie fPrP delirL, entru ca 7rohman +B:BE- sP vorbeascP de ideoHia moralPL.Prichard +B:G@- introduce termenul de Lmoral insanityL,iar )orel+B:C9- vorbea de Lmania instinctivPL.)agnan Ri )orel,referindu5se la intelect,o unea siho atul care era un Ldese'uilibr` su erieurL,redusului intelectual,care era un Ldese'uilibr` inferieurL.Un B::: )audsley s unea cP Le3istP tulburPri ale s iritului fPrP delir,iluFii sau halucinaHii,a cPror sim tome consistP Tn ervertirea facultPHilor mentale,a facultPHilor active Ri morale,sentimentelor,TnclinaHiilor, caracterului, obiRnuinHelor Ri com ortamentului.;iaHa afectivP este rofund alteratP Ri individul ierde instinctul de organiFare a fiinHei.*lienarea acestor tendinHe duce la alienarea naturii sale.%acP observPm aceste fenomene,vom remarca cP,cel uHin QnP la sfQrRitul secolului al SIS5lea,Tn cadrul ersonalitPHilor diFarmonice se evidenHiau mai mult fenomenele morale. #u )agnan,lucrurile rogreseaFP,Tn sensul cP, ersonalitPHile diFarmonice vor fi Tncadrate Tn gru ele de degeneraHi Ri desechilibraHi,accentuQndu5se de aceastP datP asu ra naturii ereditare.Yoch +B:C:- vorbeRte de ersonalitPHi siho ate ca des re o clasP s ecialP de tulburPri mintale, e care o denumeRte Linferioritate siho aticPL.%e fa t entru vechii alieniRti,studiul ersonaitPHilor siho ate era deosebit de dificilP,deoarece aceste ersoane nu se rea internau Tn s ital iar,la rQndul lor,alieniRtii nu rea ieReau din s ital. Yrae elin a Hinut cont de Lstudiile siho aticeL ale lui Yoch Ri Tn tratatul din B:EC avea deMa un ca itol cu acest titlu.Un ediHia a D5a +BEoA-,ca itolul intitulat L ersonalitPHi siho ateL cu rindea criminalii TnPscuHi,agitaHii,mincinoRii,cverulenHii, entru ca Tn ultima ediHie +BEB@- sP dea o descriere mult mai com letP Ri Tn care sP a arP Ri alte ti uri de siho atie. Eforturile Rcolii germane culmineaFP,aRa cum am mai arPtat,cu Yurt (chneider, care este considerat creatorul conce tului

modern rivind L ersonalitPHile siho ateL.Prin Y.(chneider +BE8G- utem s une cP intrPm Tn erioada LmodernPL a sihiatriei clasice,autorul realiFQnd o sinteFP a vechilor observaHii Ri,fiind Tn acelaRi tim Ri continuatorul lui Yoch.Un BE8G el va ublica lucrarea LPersonalitPHile siho ateL,lucrare care va sta la baFa tuturor discuHiilor ulterioare rivind ersonalitPHile diFarmonice. #once Hia clinico5nosologicP.Prima im utaHie care se aduce acestei conce Hii este aceea a denumirii TnsPRi,de siho atie.Untr5adevPr,acest termen nu numai cP rovoacP confuFie dar este Tn esenHa sa Ri neRtiinHific.EvoluHia sihiatriei noastre Tn erioada dogmatismului materialistcomunist,fPcea abstracHie chiar de definiHia clasicP de L ersonalitate siho atPL,utiliFQnd, ur Ri sim lu termenul de siho atie +Predescu,BECA,BEDC-.Ori rintr5un asemenea termen este lesne de observat,cP de fa t se TnHelegea ceva foarte nediferenHiat,un ansamblu global al tuturor afecHiunilor sihice,Tn tim ce termenul de ersonalitate siho atP avea cel uHin calitatea sP atragP atenHia asu ra siho atologiei ersonalitPHii. %acP de e3em lu 1rQnFei +BEDE- evidenHiaFP as ectul diFarmonic al ersonalitPHii Ri rin cauFe Leredo5 constituHionalisteL sau Lencefalo5abiotrofiFanteL, o serie de autori +Yerbi"ov,(uhareva,Predescu,1elciugPHeanu- considerP siho atia ur Ri sim lu Tn mod *:4 global,ca e o stare morbidP sau boalP +ca oricare altP boalP somaticP-.Predescu +BEDC-,de e3em lu, denumeRte L siho atiilorL,dre t LdeFvoltPri atologioce ale ersonalitPHiiL,care ar avea ca reFultat Linsuficienta ca acitate sau inca acitate de integrare armonicP Tn societateL.#onfuFia unei asemenea definiHii nu oate fi com aratP decQt cu confuFia Ri nebuloFitatea a TnsPRi termenului de L siho atieL e care Tl utiliFeaFP.Un fond,toate bolile sihice re reFintP ceea ce autorul sus citat s une cP sunt siho atiile,Lgru e olimorfe de desvoltPri atologice ale ersonalitPHii umaneL Ri absolut toate duc la Linsuficienta ca acitate sau inca acitate e isodicP sau ermanenP de integrare su lP Ri armonicP la condiHiile vieHii socialeL.O asemenea definiHie ar fi chiar mai adecvatP entru definirea schiFofreniei, ersonalitPHilor e ile tice Ri de ce nu Ri a sindromului Ylinefelter.O definire,atQt de generalP Ri im recisP nu face decQt sP evidenHieFe ne utinHa viFiunii LmedicaleL sau LbiologiFanteL,conce Hii mecaniciste,introduse Tn sihiatrie la sfQrRitul secolului al SIS5lea.*derenHa autorului la viFiunea constituHionalistP asu ra L siho atieiL +cu acce tarea rinci iilor totalitPHii,intensitPHii Ri continuitPHii- face conce tul de L siho atieLsP devinP Tngust Ri limitat doar la unele caFuri de Lcriminali TnPscuHiL,Tn sensul lui Lombroso.*firmaHia cP aceasta ar fi Lrealitatea clinicPL este doar demagogie Ri rivire unilateralP,Tn sensul ro riu ideologii mar3iste,cQnd se Rtie cP doar un rocent infim de L siho aHiL +Tn Mur de @W- aMung,Tn fa t Tn s italul de sihiatrie. E3istP Ri alHi autori, entru care L siho atiaL este o boalP ur organicP,Tn ciuda ambiguitPHii lor cQnd se referP la LgreutPHile ada tPrii socialeL,Tn fond aici fiind vorba de aceeiaRi referinHP la modelul organicist5medical de boalP.*stfel, entru ;iRnevs"i Ri 1ehterev baFa siho atiilor ar fi constituitP de leFiuni ale sistemului nervos,de tulburPrile structurii normale a creierului.*lHi autori,din categoria dogmaticilor e ocii comuniste romQni sau sovietici +7urevici,Predescu, ,omila, 7hiliarovs"i,Po ov,Yerbi"ov- vorbesc de im ortanHa microorganicitPHii sau a hi oorganicitPHii Tn siho atii.7urevici introduce, ur Ri sim lu termenul de L siho atie organicPL iar (uhareva de LdesvoltPri leFionaleL,baFa siho atiei fiind constituitP de anumite ti uri de desvoltare anormalP a sistemului nervos.)ai mult chiar,fiecPrui ti de siho atie i5ar cores une,de fa t,cauFe s ecifice. Pentru Yerbi"ov Ri 7hiliarovs"i +citaHi de Predescu.BEDC-,intervenHia factorilor de mediu +educativ Ri social- s5ar reFuma la Laccentuarea trPsPturilor siho atice rimare +TnPscute-,sau rin a ariHia articularitPHilor secundare,ca abile a com leta doar tabloul clinicL +care rPmQne indiscutabil de origine biologicP-. ,olul factorilor de mediu este vPFut de Predescu doar Tn Llumina conce Hiei dinamice, avloviste asu ra constituHieiL,Tn sensul cP Ri condiHiile

e3terne ar utea doar evidenHia,TntPri sau com leta trPsPturile atologice moRtenite.Yerbi"ov,Tn mod lauFibil,vorbeRte totuRi des re L ersonalitPHi anormale determinate sihogenL,deoarece,aRa cum subliniaFP Predescu,autorul nu va fi de acord cu Lvirusul funcHionalismuluiL.PQnP la urmP,Yerbi"ov va mai LelaboraL o nouP entitate,L siho atia cP PtatPL +acce tatP Ri de Predescu-,entitate Tn care constituHia MoacP totuRi un rol im ortant.Trebuind sP facP noi Ri noi com romisuri Tn faHa unei realitPHi care mereu Ti contraFicea,ade Hii conce telor vechi,mecanicist5organiciste vor merge e linia cunoscutP a sihiatriei dogmatice mar3iste,de a crea mereu,cQnd ceva nu se otriveRte,de noi Ri noi forme clinice,foarte greu de delimitat Ri TnHeles +Yerbi"ov mai vorbea Ri de atologia dobQnditP a caracterului-. *rPtQndu5Ri adeFiunea faHP de rinci iile enunHate mai sus,Predescu +BECA,BEDC-,Ionescu +BEED-,,omilP +BEEDintroduc,LFone de trecere,Tntre siho atii,nevroFe Ri sihoFe, enru a evita aderenHa lor la conce tele secolului al SIS5lea Ri la ti ul vechi de gQndire clinico5nosologic, e care l5au e3acerbat Ri chiat im us Tn sihiatria noastrP dinainte de BE:E.*firmQnd cP ar acce ta Ri o Lconce Hie dinamicPLa constituHiei,este vPFutP doar Tn Lsens avlovistL,TncP o conce Hie ideologiFatP olitic de cPtre comunismul sovietic Ri reluatP necritic de dogmaticii mar3iRti romQni.Un acest sens,Predescu Ri cei din Rcoala lui,introduc o nouP entitate L siho atia marginalPL,subliniimd TnsP cP L siho atia veraL ar de inde numai de factorii *:5 constituHionali,TnPscuHi.Tot el vorbeRte Ri de un stadiu L re siho aticL al siho atiei,deRi de mult se declarase artiFanul convins al rinci iilor lui 7anuR"in +constanHa Ri continuitatea-. Tot Predescu introduce Ri termenul generic de Lstare siho atoidPL sau L siho atie secundarP organicPL,conce te Tncurcate Tn greoaia MudecatP organicistP,fPcutP din considerente ideologice materialiste, entru el doar materialitatea biologicP fiind mar3istP.Un acest cadru confuF,Predescu,ca Ri ceilalHi din Rcoala sa materialist5comunistP+,omilP,Ionescu,)ileaintroduce toate descrierile vechilor autori rivind tulburPrile sihice din cadrul diferitelor afecHiuni organice +mai ales ale creierului- Ri care a oi s5au to it Tn aRa numitul Lsindrom sihoorganicL.*Muns Tn acest stadiu cadrul siho atiei devine o adevPratP MunglP,Tn care cu uRurinHP oHi introduce orice Ri e oricine de aici utiliFarea diagnosticului de siho atie Tn e oca comunistP entru toHi aceea care nu se Tncadrau Tn Lsocietatea socialistP multilateral desvoltatPL. %e asemenea aceste ti uri de diagnostic se mai ot folosi Tn sco uri lucrative +e3 ertiFe medicolegale sau ale ca acitPHii de muncP-,Tn care reFumHia de organicitate oate duce la concluFia ires onsabilitPHii sau a inca acitPHii de muncP,adicP de fa t,vechiul creF al organiciRtilor de toate nuanHele,a incurabilitPHii bolilor sihice. Predescu Ri aRa Fisa lui RcoalP mar3istP se ridicP direct Tm otriva vieHii sociale Tn dinamica siho atiilor,afirmQnd,de e3em lu,cP termenul de socio atie Lar fi Tn disonanHP cu etio atogenia Ri clinica siho atiilorL.Un asemenea unct de vedere Tl vom gPsi Ri la #ert"ov+BEDB-,de unde robabil a Ri fost Tm rumutat. %esigur,cP asemenea conce Hii,tranRant mecaniciste Ri organiciste a ar astPFi destul de rar Tn sihiatria modernP,autorii conce tului clasic asu ra ersonalitPHii avQnd,aRa cum vom vedea mai Mos o conce Hie mult mai TnaintatP.TotuRi nu trebuie sP omitem cP cei din Rcoala mar3istP +Ionescu,,omilP- chiar Tn BEED,mai TncearcP sP romoveFe aceste conce Hii cu TncPrcPturP ideologicP Ri care Hin de trecutul tragic al sihiatriei noastre dinainte de BE:E +unii cu emfaFa vremilor bune e care le5au trPit vorbind ublic de Ldes PrHirea de Y.(chneider-. #once Hia clasicP a lui Yurt (chneider.Y.(chneider este Tntemeietorul conce tului clasic de ersonalitate siho atP sau ersonalitate disarmonicP. Pentru a defini ersonalitatea diFarmonicP,Y.(cheneider considrP cP sihicul uman are trei elemente fundamentale la baFPNinteligenHa, ersonalitatea Ri organicul.Pe de altP arte el face afirmaHia fundamentalP,cP Tntre ersonalitatea siho atP,anormalP Ri cea normalP nu e3istP,de fa t o frontierP

rigidP,enumHQnd celebra formulPNLsunt siho aHi aceia care suferP din cauFa anormalitPHii lor Ri Ti fac Ri e alHii sP sufereL.%acP ne gQndim la e oca Tn care a a Prut conceHia sa, utem s une cP definiHia sa este un adevPrat salt calitativ,faHP de conce Hiile anterioare Ri dacP ne referim la dogmatismul mar3ist,chiar de faHP de aceste Lconce Hii recenteL+Ionescu,,omilP,BEED-.Putem s une,din acest unct de vedere cP,doctrina lui Y.(chneider cu rinde douP rogrese fundamentaleN B.%e PReRte vechile conce Hii care uneau la baFa ersonalitPHii rinci iul antisociabilitPHii totale Ri ermanente +moral insanity a lui Prichard sau Lla constitution erverseL a lui %u re-.TrPsPturile antisociale ot fi reFente sau nu s une Y.(chneider,dar acestea nu caracteriFeaFP ersonalitatea siho atP.#eea ce este caracteristic este re reFentat de un ansamblu de trPsPturi sihologice a ersonalitPHii Ri de anumite forme de alterare a com ortamentului. 8.Y.(chneider refuFP orice sistematicP rigidP Tn domeniul siho atiei Ri TnsPRi ti urile de ersonalitate siho atP sunt numite de el,dre t clasificPri descri tive, nesistematice,de valoare generalP,relativP Ri HinQndu5se cont de toate TmbinPrile osibile. #ele douP laturi ale definiHiei + siho atul sufere Ri face Ri e alHii sP sufere-, resu un laturi distincte,fiecare baFatP e criterii diferite.*stfel, rima arte a definiHiei aratP cP ersonalitatea diFarmonicP este o L ersonalitate anormalPL, deRi,s une Y.(chneider,Tntre normal Ri anormal nu e3istP o diferenHP calitativP. #eea ce este normal este ceea ce este mai comun Ri mai frecvent,Tntr5o anumitP e ocP,iar anormalul este LTn afara normeiL +mai uHin frecvent,e3ce Hional-.Un acest fel,conce tul de ersonalitate anormalP este baFat, ur Ri sim lu e *:6 criterii statistice,adicP ersonalitatea care se TncadreaFP cantitativ Tn aceRti termeni +adicP Tn ti urile de ersonalitate mai frecvente-.*ceasta nu nu resu une,TnsP,o MudecatP a rioricP asu ra atologicului, oFitivului sau negativului.Pentru Y. (chneider deci, ersonalitatea diFarmonicP este anormalP dar nu este vorba de o boalP mintalP. * doua arte a definiHiei iFoleaFP din ansamblul ersonalitPHilor anormale, e cele L siho ateL,luQnd ca unct de referinHP LsuferinHaL individului Ri a societPHii, rovocatP de trPsPturile anormale ale ersonalitPHii sale. Evident,subliniaFP #ert"ov,definiHia lui Y.(chneider reFintP marele risc al subiectivismului Ri mai ales e3istP riscul unei LdefiniHii oliticeL a ersonalitPHii siho ate Ri,Tn acelaRi tim riscul LmutPrii siho atologiei Tn domeniul sociologieiL. Este greu de a nu cPdea Tntr5o sim lP oFiHie oliticP,dacP criteriul unei suferinHe sociale este luat Tn seamP,deoarece societatea nu este omogenP Ri adesea interesele de gru sunt contradictorii,deRi e3istP Ri indiviFi inada tabili oricPror condiHii sociale. Zi Petrilowitsch +BECC- subliniaFP cP trebuie sP ne ferim de a rivi siho atia rintr5o sim lP trPsPturP de com ortament,sP nu confundPm ersoana cu randamentul ei,sP distingem clar Tntre desfPRurare Ri fenomen e de o arte Ri structurP e de altP arte. O mare im ortanHP o are Ri climatul istoric Ri conte3tul social.%in nefericire, TnsP, ledoria lui #ert"ov nu este fPcutP Tn sens constructiv,concluFia autorului fiind aceea cP siho atia este o boalP Tn sensul clinic,iar tendinHa de a im lica societatea Tn dinamica siho atiei ar fi o greRealP regretabilP care ar fi Tnce ut odatP cu definirea ersonalitPHii diFarmonice de cPtre Y.(chneider. Psiho atul,s une #er"ov,manifestP conduite Ri trPsPturi ale ersonalitPHii care sunt inde endente de situaHia concretP Tn care trPieRte,avQnd caracter de continuitate Tn Tntreaga sa biografie.6u utem cataloga e ,obers iere sau )usolini ca siho aHi,baFQndu5ne numai e conduita lor socialP,ru Qndu5i de conte3tul social sau al biografiei lor.%ar se Rtie din ractica FilnicP fa tul cP numeroase ersonalitPHi disarmonice reFintP o LinteligenHP socialPL deosebitP Ri adesea aceste ersoane Rtiu sP foloseascP vremurile Ri Tm reMurPrile,TncQt utem s une cP criteriul individual Ri cel social mai degrabP se Tnter Ptrund,iar momentul istoric nu face decQt sP dea regnanHP unei ersonalitPHi disarmonice,care altfel s5ar ierde Tn anonimat.%acP adPugPm aici Ri factorul LselecHieL sau de Llu tP entru su remaHieL +com etitivitatea socialP-, utem s une cP istoria

oate LselecHionaL adesea ersonalitPHile disarmonice, lasQndu5le Tn roluri Ri statute deosebite, conform condiHiilor concrete ale unei e oci,Ri ea de asemenea diFarmonicP,Tn ra ort cu cea anterioarP.%eci nu utem afirma fa tul cP )usolini,(talin sau #eauRescu au fost sau nu siho aHi LrealiL,ci utem s une cP din numPrul enorm de ersonalitPHi,condiHiile s ecifice,ideologia dominantP a societPHii,i5a selecHionat e cei mai Lviabili Ri mai uetrniciL care ar fi utut servi asemenea ideologii baFate e urP.*cest lucru ne dovedeRte,totuRi cP,istoria nu este fPcutP de siho aHi,dar adesea ca ersonalitPHi care cores und e ocii lor ei ot avea un rol im ortant Tn istorie + oFitiv dar mai ales negativ-.*r fi neraHional,aRa cum face #ert"ov,sP ne limitPmn Tn cadrul ersonalitPHilor disarmonice doar la LentitPHi cliniceL sau la acele LtrPsPturi individualeL Ri sP scoatem astfel ersonalitPHile disarmonice de sub forHa dinamicP a condiHiilor sociale.*cest ti de ersonalitate diFarmonicP nu oate e3ista decQt, robabil Tn unele accidente ale naturii sau Tn imaginaHia oamenilor, deoarece Tn realitate omul nu oate trPi Tn afara societPHii,Ri nu oate sP nu fie influenHat de ea.*numite e oci favoriFeaFP e3terioriFarea unor anumite ti uri de ersoalitate. Vas ers +BEC@- arPta,de e3em lu,cP odinioarP isteria era Tn centrul atenHiei sociale, e cQnd astPFi acest rol Tl Tnde lineRte schiFofrenia.%e asemenea,e oca anterioarP era Ri e oca ana"aRtilor,deoarece Tn acea e ocP era cultivat omul hi ersensibil,emoHional,cu sensibilitate sentimentalP Ri reactivitate lu3uriantP.TotuRi termenul de ersonalitate diFarmonicP trebuie a licat unor abateri grosolane de la normal, ersoanelor conflictuale sau generatoare mereu de conflicte sociale. *:7 %acP societatea LgenereaFPL Tn arte sihicul uman Ri formeaFP caracterul,Ri ersonalitatea diFarmonicP va avea atQt o geneFP biologicP cQt Ri una socialP.Pentru medic,TnsP,orice e3agerare Tn acest sens este ericuloasP +atQt moral insanity cQt Ri heritage anormale-. 6u utem fi de acord,Ri sihiatria socialP a demonstrat5o,cu enunHul cP ersonalitatea diFarmonicP este o veritabilP boalP mintalP cronicP +#ert"ov, Predescu,,omila-,deoarece ar trebui sP negliMPm influenHa factorilor sociali,Tn favoare unui organicism Tngust Ri de rimant +Tn sensul bolii nevindecabile-. Yrae elin vedea siho atia mai degrabP ca o o rire Tn desvoltarea sihicP,sau ca e o formP frustP de sihoFP,uneori ca o re sihoFP,deRi tot el afirma cP siho atia trebuie cPutatP Tn tulburPrile dis oFiHiei Ri ale voinHei,cadru Tn care sunt interesate instinctele,tem eramentul Ri caracterul.Pentru YranF siho atia TnseamnP li sa simHului ro orHiilor,im osibilitatea atingerii mPsurii Muste +fie rin inferioritate,fie rin de PRire-,la fel cum utem vorbi de rost sau hi erinteligent,fPrP a im lica nea Prat oligofrenie. Pentru Y.(chneider, ersonalitatea siho atP nu este o boalP,ci e3 resia unei variaHii caracteriologice.#alitativ ersonalitatea iho atP nu este o boalP,ci e3 resia unei deviaHii+Yahn-.%iferenHa faHP de normal ar fi ur Ri sim lu cantitativP.PersonalitPHile diFarmonice nu au ceva s ecific, atognomonic ci,entitatea Tn sensul Tn care ne5o utem imagina astfel,este as ectul unui efect de ansamblu.%in aceste motive,aratP Yahn, siho atul este o ersoanP discordantP, care reFintP LciudPHeniiL cantitative ale instinctelor,tem eramentului Ri caracterului.6u e3istP o constituHie siho atP dar e3istP cu certitudine siho atii constituHionale. Psiho atia este deci un conce t Tn suferinHP Ri aduce adesea o notP eMorativP, iar o ulariFarea conce tului aduce ne lPceri RtiinHifice +mai ales du P ce Y.(chneider l5a transformat din conce t clinic,Tn conce t de nonvaloare comunitarP-.Un descrirea siho atiilor,Tn aceastP viFiune,trebuie sP fim conRtienHi cP nu descriem decQt Ldiferite Mocuri Ri combinaHii ale felului de a fi al omuluiL,Ri sP nu facem MudecPHi de valoare +e ridicol sP s unem cP cine are B,@E m. sau B,:B este anormal,numai entru cP B,C9 m.Ri B,:9 m. au fost stabilite ca valori normale-. Infantilismul,de e3em lu,este un defect de maturaHie a ersoanei,Tn com araHie cu vQrsta cronologicP Ri mediu social +Petrilowitsch,BECC-.Infantilismul se va reechilibra rin maturiFare,deRi uneori oate a are

Ri ca o trPsPturP ermanentP de ersonalitate.*stfel, ersoanele LinfantileL nu au niciodatP un drum ro riu,oscileaFP de la o ocu aHie la alta,structura lor infantilP ne ermiHQndu5le o constanHP tem eramentalP. *Ra cum se oate vedea,cadrul nosologic al ersonalitPHilor diFarmonice este foarte dis utat Ri numeroase tendinHe s5au conturat deMa.*ceste tendinHe,aRa cum se oate vedea,au Tn ele o anumitP intenHionalitate Ri ele cores und Tn mare mPsurP unor conce Hii care redominP societatea +filoFofice,religioase,ideologice etc-.TrecQnd este acest as ect,care de fa t cautP sP rofite de cadrul ersonalitPHilor diFarmonice,trebuie sP accentuPm asu ra realitPHii e3istenHei lor,realitate de care medicul se loveRte Tn ractica FilnicP.6u este entru rima oarP Tn medicinP,cQnd medicul oate continua sP ractice,Tn tim ce edificarea teoreticP va surveni mult mai tQrFiu +medicina fiind o disci linP ragmaticP, rin e3celenHP-. !recvenHa.(tabilirea unei incidenHe statistice a ersonalitPHilor diFarmonice este dificilP din cauFa relativitPHii criteriilor rivind normalitatea,a e3igenHelor deosebite faHP de com ortamentul uman din artea societPHii,a evoluHiei com ortamentului Tn funcHie de vQrsta individului,a oscilaHiei com ortamentului uman Ri a normelor sociale rivind diferite com ortamente,a toleranHei sociale.*cest lucru face foarte dificil efectuarea unor studii e idemiologice Ri ca Ri Tn sihiatria adultului, oate nu vom Rti niciodatP numPrul ersonalitPHilor diFarmonice. %imitriev +BECC- constatP e erioda BE8E5C@ e lan mondial cP indicele acestui diagnostic oscila Tntre 9,D5G9W,ceea ce trebuie sP recunoaRtem cP este o limitP de variabilitate rea mare entru a utea da credibilitate unor asemene studii e idemiologice.(umarea diFarmoinicilor din evidenHa medicalP sau aceea a organelor de ordine nu ne ot da o imagiune a fenomenului chiar dacP aici adPugPm Ri erverRii se3uali,de endenHii de drog etc.#hiar Tn fosta U.(.HarP cu cele *:8 mai bune condiHii entru dis ensariFare +control oliHenesc sever asu ra reFidenHei-,s5a recunoscut cP doar @W din numPrul siho aHilor a utut fi luaHi Tn evidenHP. Yohler +BED9considerP cP @W din co iii de vQrstP RcolarP +singurul gru de vQrstP ro ice unui studiu e idemiologic- reFintP fenomene de inada tare caracterialP,Tn tim ce .eber +BEC:- estimeaFP ersonalitPHile diFarmonice la o ulaHia RcolarP la 8,@W. Lafon +BECC- considerP cP B9W din o ulaHia infantilP ar reFenta tulburPri de com ortament iar la noi (trPchinaru +BECE- a reciaFP aceiaRi frecvenHP la @W,Tn tim ce Zelaru la adolescenHi gPseRte ro orHii de B:W la bPieHi Ri B9,CW la fete.In clinicP frecvenHa internPrilor ersonalitPHilor disarmonice este variabilP, ersonal a reciind acest lucru la 8B58DW din numPrul internPrilor +aceasta Tn tim ul economiei socialiste,cQnd internarea oferea numeroase avantaMe-. O serie de date sunt adunate din studiul delincvenHei. Kenderson+BEDB- constatP cP tulburPrile de com ortament ar fi ma3ime la B@ ani entru ca la BE ani sP scadP la Fero,dar incidenHa ersonalitPHilor diFarmonice oate aMunge la B:W la bPieHi Ri B9W la fete.(tubblefield+BED@- considerP incidenHa ersonalitPHilor antisociale la minori de 85DW.(ac"s Ri (ac"s +BE:9- dau diferitele acte antisociale la studenHii din (U*NB9W absenteaFP nemotivat,BW sunt chiulangii,@W au fost eliminaHi entru acte de indisci linP. %in C999 de elevi de e stradP C99 ar fi din cei eliminaHi.(e a reciaFP cP G,GW dintre elevii din (U* vagabondeaFP sau au fugit de acasP cel uHin odatP.6u se oate stabili,Tn cadrul atQtor forme de tulburPri de com ortament care dintre aceRtia vor deveni ulterior ersonalitPHile diFarmonice.(tatisticile O6U sunt TngriMorPtoare rivind delincvenHa MuvenilP.In *nglia B,8W din o ulaHia de :5B: ani a com Prut cel uHin odatP Tn faHa tribunalului de minori.In U(* du P #ohen Ri colab.8W dintre co ii de B95BD ani sunt delincvenHi,situaHie similarP a roa e cu aceea din !ranHa.La noi %uculescu, 7rosF +BECE- a reciaFP tulburPrile de com ortamnet la co iii de QnP la BC ani la @W Tn tim ce (trPchinaru +BEC:- la @,DW.#ostiner aratP cP onderea co iilor internaHi cu tulburPri de com ortament a crescut de la B:W Tn BE@E la GAW Tn BECE.;angham +BECC- subliniaFP Ri el creRterea Tn ultimele decenii la adolescenHi a crimelor cu violenHP Ri a

delictelor se3uale +EW dintre delictele se3uale ar fi fPcute de tinerii sub BD ani-.Trebuie subliniat cP statisticile delincvenHelor sunt foarte greu de fPcut,de inFQnd Ri de ca acitatea organelor de ordine de a5i rinde e infractori. Etio atogenie.Etio atogenia Tn acest domeniu este com le3P Ri Tn mare arte neelucidatP,discuHiile din acest domeniu ducQndu5se TncP Tn termeni generali Ri im reciRi.Y.(chneider vorbea de im ortanHa Ri forHa conflictelor interne Ri e3terne Tn com ortamentele siho atice. Istoria sihiatriei ne aratP tendinHe de e3agerare fie a im ortanHei factorilor ereditari,Tn sensul unei vulnerabilitPHi constituHionale,sau a unui deficit ulsional de baFP,fie a factorilor de mediu +tulburPri de socialiFare,tendinHe erverse-.(5au luat Tn evidenHP studiul factorilor ereditari Ri de mediu,im ortanHa deFvoltPrii inegale sau deficitare a diferitor as ecte calitative a ersonalitPHii,nematuriFarea unor as ecte sihice,maniera de a su orta stresul Ri de a controla satisfacerea instinctelor. 1alansul dintre TnPscutOcQRtigat se stabileRte cel mai bine Tn cadrul relaHiei euOsu raeu.%isfuncHia constituHionalP a snc se reflectP Tn gradul de maturiFare a eului Ri rin slPbiciunea uterii su raeului care sca P de sub control baFa instinctualP.In acest fel chiar !reud vorbeRte de Lvulnerabilitatea constituHionalPL a siho aHilor Tn tim ce caracterul atognomonic ar consta din LabsenHa trPirii afectiveL.Yrae elin cu marele sPu restigiu s5a alPturat conte3tului constituHional, susHinQnd cP siho atia este ereditarP.*ceastP conce Hie,dat fiind autoritatea autorului,va face ca roblema sP rPmQnP actualP QnP Tn Filele noastre. Im ortanHa factorilor ereditari Ri constituHionali.UncP din B@:: Kobbes afirma cP Lgenele rPului ins irP co ilul de la naRterea sa,malignitatea fiind o tendinHP rimitivP Ri dominantP,stPvilitP numai de educaHie Ri legeL.*ceiaRi conce Hie o vom gPsi Ri la Yoch +B:::- care Tnscria L ersonalitate siho atPL Tn conte3tul LconstituHiei anormaleL,idee care va fi a oi continuatP de cPtre Yrae elin.Pinel vorbea de L erversiunile instinctuale,iar Tn B:G@,Prichard vorbea de L)oral *:9 InsanityL,urmat de )orel cu a sa Lfolie de deg`n`r`sL Ri de )agnan cu conce tul sPu rivind degenerescenHa.IntroducQnd termenul de L erversiune instinctualPL,%u r` sublinia cP erturbPrile la nivel instinctual Ri la nivelul Lsentimentului socialL sunt influenHate de LconstituHieL. Primul care a ridicat la rang de lege roblema ereditPHii la ersonalitPHile diFarmonice a fost Lombroso,care arPta cP la co iii delincvenHi se ot remarca o serie de Linstincte erverseL de naturP ereditarP,Ri care nu ar fi influenHate de factori de mediu sau educaHionali.(5au fPcut studii cu reFultate oFitive e gemenii monoFigoHi,s5a vorbit de o LselecHie naturalPL a artenerilor cu tare ereditare Ri care Tn decursul generaHiilor aMung la cultivarea unor ti uri de anormalitPHi.#u toate acestea constituHionaliRtii au trebuit sP sP admitP Ri rolul factorilor organici +traumatisme craniene,infecHii din co ilPrie,sechele du P heredosifilis,encefalite etc-. ;orbind de im ortanHa factorilor eredo5constituHionali Ri sihotraumatiFanHi Tn siho atii YrafftEbing +B:D@- referP noHiunile de siho atie constituHionalP Ri reacHionalP care este de fa t rima breRP Tn edificiul monolitic al constituHionaliRtilor. 1lanc Ri colab.+BED8- subliniaFP Tn etio atogenia ersonalitPHilor diFarmonice trei direcHii de cercetareN 5cercetarea e3amenului eeg cu unerea Tn evidenHP a anomaliilor frecvente +unde lente theta,traseu imatur- ceea ce a dus la afirmarea unei legPturi Tntre ersonalitPHile diFarmonice Ri e ile sieX 5alteraHii de carioti ,Tn s ecial la siho aHii antisociali+S22 Ri SSS2-X 5lucrPri enFimologice care au us Tn evidenHP modificPri enFimatice metabolice ale celulelor sanghine+fosfataFe alcaline-X La siho aHi s5a mai us Tn evidenHP o scPdere a reactivitPHii sihologice cantitative Ri calitative Ri o serie de anomalii ale reactivitPHii vegetative,indiferent de forma devianHei.!actorul tem eramental are astfel o ondere mult mai mare Tn unele forme de siho atie decQt Tn altele Tn ceea ce riveRte reglarea com ortamentului. Im ortanHa microsechelelor cerebrale.(5au incriminat Tn etiologia ersonalitPHilor diFarmonice numeroase microsechele cerebrale.(5a afirmat cP aceste stPri ar fi consecinHa unor encefalo atii abortiveN ersonalitPHile e3 loFive ar fi forme minime de e ile sie chiar Tn absenHa criFelor +s5au

de istat numeroase modificPri eeg-.6o3ele cerebrale dacP acHioneaFP din co ilPrie au ca reFultat schimbarea reactivitPHii cerebrale,a PrQnd Tn cadrul ersonalitPHii,fenomene ca agresivitatea,e3 loFivitatea,iritabilitatea Ri,subliniaFP Lem +BECA- intoleranHa la frustraHii Ri reacHiile arado3ale care a ar la sechelari.#ostiner denumeRte aceasta cu numele de L sihosindromul e3ogen al rimei co ilPriiL la baFa cPruia ar sta tulburPrile ra orturilor de comunicare,reacHii diminuate la fricP,deficit al sentimentelor sociale.Producerea microsechelelor a fost atribuitP diferitelor modalitPHi traumatice legate de actul naRterii,a infecHiilor din rima co ilPrie. Im ortanHa factorilor de mediu a fost Ri ea evidenHiatP subliniindu5se im ortanHa duratei Ri regnanHei factorilor de mediu, recum Ri a rece tivitPHii deosebite a terenului.La baFa com ortamentului deviant,Tarde +B:E9- aratP cP ar sta imitaHia,Tn tim ce %ouglas +BECG-,de e aceleaRi oFiHii,aratP cP Tn condiHii similare instinctele se manifestP la fel la toHi indiviFii.!actorii educaHionali,Tn acest conte3t ar avea rolul rinci al Tn geneFa ersonalitPHilor diFarmonice,Tn tim ce numeroase alte o inii vorbesc de o inter Ptrundere a influenHelor ereditare cu cele de mediu. In rimele faFe ale ontogeneFei mediul MoacP un rol im ortant Tn structurarea com ortamentelor baFale ale ersonalitPHii,mediul social sudQnd Tntr5un tot unitar influenHe factorilor de mediu Ri ereditari.Im ortanHa factorilor de mediu nu trebuie vPFutP doar ca im ortanHa unui factor ci mai ales a ambianHei sociale Ri a atmosferei Tn care se desvoltP ersonalitatea.*cest lucru a are de aRa manierP,TncQt toate reacHiile siho atice ar a Hine de destin Ri lasP im resia cP sunt determinate ereditar +Petrilowitsch-. Un ceea ce riveRte influenHa factorilor de mediu,se subliniaFP im ortanHa duratei Ri intensitPHii factorului de mediu res ectiv,a rece tivitPHii terenului asu ra cPruia se acHioneaFP.*Ra cum am subliniat de re etate ori +BE:9,:B,:8,:G- ersonalitatea se structureaFP sub influenHa factorilor de *:: mediu Ri a acelor biologici,Tn cadrul unui lung roces dinamic care se Tntinde de la naRtere Ri QnP la maturiFare.InfluenHa factorilor de mediu nu trebuie vPFutP Tngust,sub forma influenHei unui anumit factor,ci trebuie mai ales subliniatP im ortanHa ambianHei sociale,ambianHei Tn care individul s5a desvoltat.(5a subliniat im ortanHa rimelor eta e ale vieHii.%e asemenea e3 erienHa ultimelor rPsboaie Ri catastrofe naturale sau sociale ne5au arPtat cQt de reFistentP este ersonalitatea umanP la conflicte Ri stresuri de intensitate deosebitP.,eacHiile anormale sunt de obicei s ecifice ersonalitPHilor anormale,individul avQnd o anumitP autonomie internP,motiv entru care el nu este doar un sim lu ion,la dis oFiHia factorilor de mediu.Un fond,de la Y.Lewin,se Rtie cP factorii de mediu sunt totdeauna relucraHi Tn mod s ecific de ersonalitatea umanP +teoria cQm urilor-. Im ortanHa factorilor familiali.Im ortanHa factorilor familiali a fost evidenHiatP de numeroase studii.TulburPrile de caracter ot fi datorate unor factori care au acHionat Tn mica co ilPrie,caracterul baFal utQndu5se deteriora sub influenHa sihotraumelor din aceastP e ocP tim urie.Teicher vorbeRte de inca acitatea mamei de a satisface trebuinHele baFale ale co ilului Ri Tn s ecial Tn sensul securitPHii Ri modului s ecific de gratificare care are un rol deosebit Tn modelarea trPsPturilor recoce ale ersonalitPHii. La baFa com ortamentului deviant ar sta Ri ti ul de TnvPHare s ecific co ilPriei tim urii +im rintul,imitaHia-.!actorii educativi ar avea Tn acest conte3t rolul rinci al Tn geneFa ersonalitPHii. 1loch Ri colab.+BE:B- subliniaFP e3istenHa a mai multe ti uri de educaHie nefavorabilPN educaHie brutalP,RovPelnicP, endularP.In caFul hi er rotecHiei se reduc osibilitPHile de deFvoltare a ersonalitPHii co ilului.(e incrimineaFP condiHii caNeducaHia rin bunici, certuri familiale,co ilul unic,divorHurile,co ii crescuHi Tn afara mediului familial,co ii nelegitimi,rivalitate dintre fraHi etc.#o iii cu condiHii negative de mediu reFintP o desvoltare dificilP a vieHii afective.#o ilul li sit de mamP TRi construeRte la Tnce ut o LreacHie de rotestL entru ca mai a oi sP treacP la faFa disforicP Ri Tn sfQrRit sP aMungP la negarea necesitPHii de a avea mamP. 1e"er Ri Peterson +BECE- subliniaFP im ortanHa unor defecte

sihologice ale mamei Ri tatPlui cum ar fiN agresivitatea, isPlogeala, des otismul, care ar crea co ii inca abili de ada tare,iritabili.(e remarcP Tn reFent tendinHa tot mai crescutP a familiilor de a demisiona de la educaHia co iilor,tendinHa de desangaMare afectivP Ri angaMarea de su linitori ai funcHiei familiei. #onstanHa (tefPnescu5Parhon +BECE- subliniaFP la adolescenHii diFarmonici numeroase tare familiale caN PrinHi desechilibraHi Ri alcoolici,certuri Ri conflicte. *dolescentul se oate deFvolta atologic Tn erioda de criFP dacP reFintP din eta ele anterioare structuri sihice modificate.In acest fel s5a vorbit de fenomenul LTncor orPriiL Tn ro ria ersonalitate a trPsPturilor s ecifice ersonalitPHii sim atiFate de co il lucru care Tn conte3tul familiei tarate va duce la o deFvoltare atologicP Ri identificare negativP +)anfield,BEC@-. *Ra cum am constatat Ri noi TnRine,Tn familiile ersonalitPHilor diFarmonice a are dominarea din artea unui Printe,uneori un ermanent rPFboi entru utere,la care se adaugP erturbPri ale vieHii se3uale,tare economice etc.;orbind de im ortanHa sihotraumei infantile,;idal Ri colab.+BED:noteaFP trei ti uri de acHiuneN 5traumatisme afective unice dar TncPrcate afectiv care de PResc osibilitPHile de ada tare Ri a Prare emoHionalP a co iluluiX 5traumatisme afective re etateX 5atmosfera tristP +mame de resive cronic,stare de moroFitate Tn familie-X Tot Tn acest cadru autorii mai introduc Ri alte situaHii caNatitudinea ca tativP Ri hi er rotectivP,abandon,reMet afectiv,atitudine erfecHionistP,carenHe ale autoritPHii arentale,erori educative.#onstanHa ZtefPnescu5Parhon vorbeRte de im ortanHa formPrii Tn familie a unei atmosfere de LconfesareL Tn care co iii sP5Ri oatP gPsi echilibrul.(e are,aRa cum am mai arPtat,cP familia TRi PrPseRte tot mai mult astPFi atribuHiile ei fundamentale, ricind educaHia co iilor,TncredinHQmd tot mai mult aceste sarcini unei LorganiFaHii anonimeL+!isher-. 311 O ondere mare o au de asemenea e3 licaHiile sihogenetice Tn geneFa ersonalitPHilor diFarmonice,deRi aici s5a Mudecat sihologia infantilP cu aMutorul categoriilor adulte,co ilul nefiind ca abil de fenomene fine de abstractiFare. %irecHia e care o ia individul de inde Tn mare mPsurP de atmosfera rimelor contacte sociale,indiferent dacP ereditatea este TncPrcatP sau nu.(unt evidenHiate mai ales relaHiile dificile cu mama,frustraHiile,co ilul aflQndu5se Tntr5o ermanentP stare de insecuritate Ri de carenHP afectivP.!elul Tn care se relucreaFP constant factorii de mediu constituie nucleul caracterial al omului.%ar trPirile Ri evenimentele e3ce Hionale ot TmbogPHi structura ersonalitPHii adulte,dar nu o ot schimba, lasticitatea ersonalitPHii fiind s ecificP numai erioadei co ilPriei Ri adolescenHei. ,eFumQnd numeroasele situaHii incriminate Tn etio atogenia ersonalitPHilor diFarmonice deviante,#ostiner+BED8enumerP e cele mai im ortanteN imitaHia, TnvPHarea,identificarea negativP,li sa identificPrii,fi3area unor reacHii de demisie Ri de rotest activ,stagnarea unor uncte atologice de e3citaHie Ri inhibiHie,reacHii la Tnde Prtarea idealului de imaginea de sine,sindromul de carenHP afectivP Ri autoritate,com le3ul oedi ian sau de castrare nereFolvate,factori TnPscuHi sau achiFiHionaHi care roduc an3ietatea,cul abilitatea,li sa de stP Qnire,rPsbunare etc.#ondiHiile nefavorabile de mediu sunt Tn maMoritatea caFurilor e3 resia disarmoniei ersonalitPHilor PrinHilor,iar ereditatea atologicP este un alt factor im ortant.La adolescenHi,de e3em lu,foarte im ortante sunt roblemele identificPrii se3uale,a stabilirii vieHii heterose3uale.%eRte tarea instinctului se3ual la aceastP vQrstP, oate lua de multe ori as ecte Fgomotoase, unQnd multe robleme,chiar atunci cQnd este vorba de o ersonalitate normalP. *ceste fenomene,aratP Teicher +BEDC-, ot determina o retragere e3ageratP, iar narcisismul oate lua as ectul aroganHei,rebeliunii,sfidPrii regulilor de autoritate. Un ciuda tutror discuHiilor Ri controverselor acumulate,Tn acest domeniu este foarte greu a se ostula o schemP etiologicP,diferitele teorii verificQndu5se mai mult sau mai uHin Tn diferite forme de ersonalitate diFarmonicP.#eea ce este rofund negativ Tn acest domeniu,constP doar Tn fa tul cP se e3agereaFP cu o anumitP teorie sau

constatare, unQndu5se Tn umbrP valoarea altora. PreFentarea unor cercetPri ersonale.Un cadrul unor colective de cercetare,am urmPrit modalitPHile etio atogenetice la un gru de ersonalitPHi disarmonice.Un aceste sens am urmPrit trei as ecte rinci ale,Ri anumeaN B.#ointeresarea ereditarP Ri as ectele organicitPHii Ri microorganicitPHiiX 8.,eactivitatea s ecificP,legatP de structura afectivP,a sistemului nervos vegetativX G.Im actul social asu ra com ortamentuluiX Un cadrul rimului unct, e un lot de G99 de ersonalitPHi diFarmonice am constatat cP Tn 8CW din caFuri, acienHii reFentau antecedente heredo5colaterale TncPrcate,Tn 8GW reFentaserP traumatisme obstetricale sau traumatisme Tn erioada recoce a vieHii +naRtere anevoioasP,asfi3ie albastrP etc-.(e remarca un rocent crescut de osibilitPHi de influenHere organicP sau de modificPri s ecifice a terenului Tn co ilPrie.Pubertatea Ri meno auFa au a Prut de asemenea ca oerioade de criFP,cu acutiFarea tulburPrilor de com ortament.Pe alt lot de B99 de caFuri am notat de asemenea o TncPrcPturP ereditarP de A8W Ri BAW, microorganicitate cerebralP. Un ceea ce riveRte al doilea unct al cercetPrii,s5a us Tn discuHie relaHiile dintre structurP,situaHie Ri trPire.I oteFa cP la baFa anomaliilor com ortamentale ar sta anumite erturbPri ale reactivitPHii neurovegetative Ri sihologice,ne5a a Prut ca o i oteFP de lucru romiHPtoare.Un acest sens, e un lot de A: de ersonalitPHi disarmonice s5a utiliFat atQt investigarea clinicP, robe sihologice,cQt Ri investigaHii de laborator rivind sistemul nervos vegetativ.#ercetQnd,de e3em lu,curba glicemiei Ri modificPrile leucogramei Tnainte Ri du P inMectarea unui miligram de adrenalinP am utut constata urmPtoareleN B.E3ietenHa unei curbe cu ascensiune bruscP, este valorile normale,cu revenire ra idP,mai ales Tn formele sihastenice de devianHP a ersonalitPHiiX 31* 8.#urba cu creRtere bruscP este normal Ri revenire lentP,mai ales Tn formele isterice de devianHPX G.#urbP cu as ect normal, reFentP de asemenea Tn formele isterice de devianHPX A.#urbP subnormalP, latP,mai evidentP Tn formele e3 loFiveX Un ceea ce rivesc variaHiile leucogramei,semnificaHia a fost mai limitatP Ri a fost re reFentatP de variaHii numerice +convergente sau divergente- a ti urilor de leucocite Ri Tn deosebi a granulocitelor Ri limfocitelor.Un ceea ce rivesc ti urile de leucocite am us Tn evidenHP urmPtoareleN B.7ranulocitele neutrofile au reFentat mai multe feluri de reacHiiNreacHie slabP +Tn formele de resive-,reacHie medie +Tn formele sihastenice Ri de resive-,reacHie uternicP +Tn formele isterice-,li sa de reacHie +Tn formele e3 loFive-X 8.Limfocitele au reFentat urmPtoarele deviaHiiNscPderi,rare creRteri,iar Tn maMoritate li sP de reacHieX G.EuFinofilele au reFentat urmPtoarele reacHiiNreacHii normale,scPderi foarte uternice +Tn formele isterice Ri e3 loFive-X A.)onocitele au reFentat mai rar scPderi Ri mai ales li sP de reacHieX Investigarea reactivitPHii sihologice s5a fPcut cu o baterie de robe,urmPrindu5seNreacHia baFalP sihomotorie,mobilitatea atenHiei,ra iditatea motorie,ra iditatea reacHiei verbale.,eFultatele atestP cP erformanHele tuturor gru elor se laseaFP sub valoarea erformanHelor la martori,cu valori mai mari la isterici Ri aranoiaci Ri mai mici la de resivi.)obilitatea atenHiei Ri ra iditatea verbalP reFintP valorile cele mai scPFute la toate gru ele,urmate de erformanHele de la roba asociativ5verbalP Ri de ra iditate motorie.(e oate s une cP la siho aHi ar e3ista diferite as ecte articulare.(ubiecHii TntQm inP Tn mod deosebit dificultPHi Tn ceea ce riveRte organiFarea com ortamentului Ri utiliFarea adecvatP a fondului dinamic legat de tem erament.6ecesitatea de a se Tncadra Tntr5un com ortament organiFat,scade erformanHele,Tn tim ce a ariHia unui factor erturbator care mobiliFeaFP artificial atenHia,creRte s ectaculos dar entru o erioadP scurtP. Un ori ce caF,cercetarea sugereaFP osibilitatea unei onderi mari a factorului tem eramental Tn unele forme de siho atie,sub as ectul de reglare a a com ortamentului. Un alt studiu Tntre rins de noi, e membrii de familie a acienHilor cu sihoFP maniacode resivP,ne5a indicat reFenHa Tn aceste familii,la membrii sPnPtoRi,a unor erturbPri afective diferite Ri olimorfe,situaHie e care

noi am denumit5o L siho atie afectivPL.*ceste manifstPri de PResc,ceea ce unii autori +Leonhard de e3em lu- TnHeleg rin termenul de Ltem erament afectivL,asemPnQndu5se mai ales cu diferite forme de ciclotimie.Un esenHP aceste tulburPri se caracteriFau rintr5o mare labilitate afectivP,orientarea dis oFiHiei s re un ol sau altul Ri rintr5un com ortament adecvat acestei stPri.La baFa acestui fenomen ar sta,du P Prerea noastrP,fa tul dovedit al transmiterii multigenice din sihoFa maniaco5de resivP. (ub conducerea rofesoarei #onstanHa ZtefPnescu5 Parhon +BECC,BECE- am investigat,de asemenea unele as ecte rivind condiHiile sociale Ri onderea lor Tn etio atogenia ersonalitPHilor disarmonice.(5au investigat loturi de 899 Ri B@9 de acienHi,constatQndu5se onderea ma3imP de internPri la gru a de vQrstP de BD589 de ani,al doilea vQrf fiind la G95A9 de ani.)ediul rofesional a fost cel mai incriminat ca factor de decom ensare.*stfel Tn CBW din caFuri au fost schimbate douP sau mai multe locuri de muncP.)otivele invocate au fost diferiteNcerturi, nedre tPHi,absenHe,dorinHa de a avea o muncP uRoarP dar bine lPtitP.Un 89W din caFuri s5au notat tendinHe s re cverulenHP, rocese,reclamaHii,conflicte de muncP. La serviciu acienHii se considerau nedre tPHiHi,cP aveau muncP rea grea, atmosferP a PsPtoare,muncP monotonP,turP de noa te.Un familia de origine, atmosfera a fost uHin favorabilP unei desvoltPri echilibrate.Un ABW din caFuri acienHii au crescut Tn reaMma unor ersoane desechilibrate,a unor alcoolici,cu multe conflicte.Un familia ro rie e3istau frecvente certuri cu artenerul sau concubinul,cu PrinHii soHului.)aMoritatea TRi considerau cPsPtoria ca fiind nereuRitP,acuFau artenerul de brutalitate sau de vicii,aveau numeroase robleme 313 locative,certuri cu vecinii.Un toate caFurile tulburPrile de com ortament sau roblemele relaHionale le5au avut din co ilPrie,au avut numeroase tulburPri de com ortament la aceastP vQrstP +fugP,vagabondaM,abandon Rcolar,inconduitP se3ualP,violenHe etc-.(5au ra ortat frecvent tulburPri ale vieHii se3uale,atmosfera cu artenerul era descrisP ca un adevPrat LrPFboi receL.* roa e toHi aveau dorinHa de a avea internPri sau concedii lungi Ri foarte frecvent doreau sP se ensioneFe,viaHa de familie Ri rofesionalP fiind entru ei un adevPrat calvar.ToatP e3istenHa acestor acienHi era un istoric de violenHe,de relaHii ne rinci iale,de TncPlcPri de demnitate atQt de cPtre ei a altora cQt Ri a altora cPtre ei. %escrierea clinicP. #a itolul ersonalitPHilor diFarmonice a ersonalitPHii nu este un gru unitar de stPri siho atologice.La Tnce utul ca itolului am arPtat o clasificare a acestor ersonalitPHi disarmonice.TotuRi din toate acele categorii,socotim cP doar douP ot constitui subiecte de care trebuie sP se ocu e sihiatria.*ceste gru e de care ne vom ocu a sunt urmPtoareleN B.7ru ul ersonalitPHilor diFarmonice deviante legate de as ectul tem eramental al indivudului,re reFentate de o desvoltare deviantP,Tn condiHiile eRecului influenHei factorilorsociali +sau aRa numitele bio atii-X 8.7ru ul ersonalitPHolor diFarmonice socio ate Ri antisociale,re reFentate de deFvoltarea socio atP Ri antisocialP a ersonalitPHii. B.PersonalitPHile diFarmonice deviante PersonalitPHile diFarmonice deviante re reFintP un gru de deFvoltPri com ortamentale,care au la baFP e3istenHa unei constituHii biologice traduse rin modificPri tem eramentale deviante Ri care Tn condiHiile unei sociogeneFe inadecvate +educaHie greRitP-,determinP desvoltarea unor aternuri com ortamentale deviante,care vor sta la baFa structurPrii deficitare a ersonalitPHii Tn erioada adultP. ( re deosebire de ersonalitPHile socio ate,de care ne vom ocu a ulterior, ersonalitPHie diFarmonice deviante nu vin nea Prat Ri Tn mod ermanent Tn conflict cu societatea,TnsP constituHia lor atologicP Ri desvolarea deviantP a ersonalitPHii lor,vor face sP aibP mereu o oFiHie socialP marginlP iar uneori sP vinP Tn conflict cu gru ul lor social.Prin acastP viFiune, ersonalitPHile deviante diFarmonice sunt Tn mare arte Ldecul abiliFateL Ri scoase de sub incidenHa eMorativP a termenului de L siho atieL,termen mai degrabP a ro iat ersonalitPHilor

socio ate. PersonalitPHile diFarmonice deviante re reFintP un gru olimorf de desvoltPri diFarmonice ale ersonalitPHii,care se baFeaFP e o lurietiologie,reFultatul fiind o disarmonie caracterialP im ortantP.%acP o ersonalitate LarmonicPL, tem eramental vorbind, reFintP toatP gama de trPsPturi +isterice, aranoiace, erverse,astenice etc- dar Tntr5o Tmbinare ro orHionalP Ri roductivP +din unct de vedere al succesului social-, ersonalitatea diFarmonicP deviantP re reFintP o desvoltare dis ro orHionalP a uneia sau a alteia din trPsPturile tem eramentale. *ceastP diFarmonie,aceastP dis ro orHionalitate va colora e3istenHa individului, afectQnd stabilitatea internP a roceselor sihice +mai ales sfera instinctiv5afectivo5volitivP- Ri va duce la eRec Tn cadrul ada tPrii individului,a eRecului Tn cadrul relaHiilor sale inter ersonale.La aceste ersonalitPHi,diferitele trPsPturi se manifestP Tn mod caricatural,colorQnd total ersonalitatea+Tn manierP istericP, aranoidP,obsesivP etc-.#u toate acestea,factorii e3terni nu ot fi negliMaHi, deoarece Tn lungul roces de maturiFare a ersonalitPHii,un mediu social adecvat,o educaHie cores unFPtoare oate diminua sau chiar anihila deviaHia tem eramentalP.(e Rtie cP tem eramentul nu este educabil Ri ori ce Tncercare de a5l modifica Tn mod forHat nu numai cP eRuiaFP dar roduce multP suferinHP.Un schimb tem eramentul,chiar dis ro orHional desvoltat oate fi valoriFat social Ri o societate democraticP,de e3em lu, oate aRa se e3 rimP cel mai bine,valoriFQnd Ri creind condiHii sociale entru manifestPrile tem eramentale ale indiviFilor. 314 PersonalitPHile diFarmonice deviante sunt deci deviaHii care au la baFP tulburPri com ortamentale determinate de anomalii tem eramentale,constituHionale care Tn rocesul socialiFPrii nu au utut fi LumaniFateL la nivelul unui com ortament Tn concordanHP cu norma socialP acce tatP Tn gru ul cultural din care face arte individul.%iFarmonia dintre diferitele trPsPturi de ersonalitate +isteric, sihastenic, ervers etc- va LcoloraL e3istenHa individului,afectQndu5i stabilitatea internP Ri succesul integrPrii Tn relaHiile inter ersonale.,eFultanta va fi o ersonalitate cu diferite as ecte disarmonice Ri Tn conflict cu norma socialP.(cPderea ca acitPHii de ada tare a are corelatP cu li sa de criticP faHP de com ortamentul sPu anormal,de unde caracterul infle3ibil Ri limitat al acestuia. La adolescenHi imaturtatea de desvoltare caricaturiFeaFP Ri mai mult com ortamentul anormal,agravQnd rognosticul rin li saLfrQnei?conRtiente.In aceastP situaHie,mani ularea an3ietPHii va fi mai dificilP Ri vor a are,de e3em lu, mai multe manifestPri sihosomatice.6erecunoscQndu5Ri defectele structurale el nu5Ri va utea corecta com ortamentul iar acHiunea socialP unitivP Ri neTnHelegPtoare va acHiona Tn sens negativ,adolescentul deviant ado tQnd atitudini revendicative,iar uneori va fi gata de a L ede siL societatea + QnP la delincvenHP Ri crimP-. 1orel +BECE- subliniaFP Tn acest sens cP ersonalitPHile diFarmonice deviante sunt asocieri com le3e a diferitelor constituHii, care merg s re un tablou caracteriFat rin instabilitate afectivP,egoism,orgoliu, im ulsivitate,desechilibru instictelor,a etenHP to3icomanP Ri o inteligenHP rost utiliFatP. *titudinea socialP unitivP Ri neTnHelegPtoare faHP de stilul lor de viaHP Ti va face e diFarmonici sP fie ermanent nemulHumiHi,sP ado te o atitudine revendicativP, uneori TncercQnd chiar sP L ede seascPL societatea +absenteism,conflict cu legea,conflicte Tn cadrul gru ului sPu social-. 6.%amian +BE:B- considerP cP dintre rocesele sihice care mediaFP Tntre raHiune Ri afectivitate,cu rinFQnd o mai micP sau mai uHinP intelectualiFare sau emoHionaliFare a conduitei umane,imaginaHia are un rol rivilegiat.ImaginaHia fiind incom atibilP cu raHiunea,s une autorul,va Tm iedeca o reuRitP mulare a ersonalitPHii e datele realitPHii imediate.Uneori imaginaHia este aRa de bogatP cP oate substitui intelectul Tn cadrul rocesului emiterii MudecPHilor de valoare,ceea ce im licP o reverberaHie afectivo5conativP dis ro orHionatP Ri neadecvatP realitPHii.#u alte cuvinte,s une %amian,deviantul nu5Ri oate utiliFa Tn ractica curentP intelectul sPu din cauFa unei imaginaHii hi ertrofiate care deformeaFP realitatea.Este ceea ce se numeRte Lstilul siho atic de trPireL. %esechilibrul constP mai ales Tn

tulburPri afective,de voinHP Ri instinctuale. %elmar Ri 1oll +citaHi de P.Ionescu,BE:B- ornind de la @ dis oFiHii afective ale ersonalitPHii,descriu @ LconstituHiiL siho atice susce tibile a da naRtere la decom ensPri sihoticeN 5emotivitatea dP naRtere la constituHia emotivP Ri evoluiaFP s re hi eremotivitatea morbidPX 5aviditatea duce la constituHia aranoicP evoluQnd s re aranoiaX 5activitatea duce la constituHia ciclotimP Ri oate evolua s re P)%X 5bunPtatea duce s re constituHia erversP utQnd evolua s re Lfolie moraleLX 5sociabilitatea duce la constituHia mitomanP care conduce la mitomanieX #om ortamentul anormal al ersonalitPHilor diFarmonice deviante este olimorf, cu rinFQnd atQt as ecte com ortamentale care vin Tn conflict cu societatea +inca acitatea de a face faHP res onsabilitPHilor,sentimente su erficiale Ri eRec raHional,inada tare,abandon- cQt Ri sim tome LnegativeL legate de constituHia lor anormalP.%in aceste motive devianHii trPiesc eRecuri re etate Ri Tn ciuda inteligenHei lor normale nu ot TnvPHa din e3 rienHP,mergQnd de la im osibilitatea stP Qnirii dinamicii roceselor motivaHionale interne,la inca acitatea de a face faHP res onsabilitPHii,la sentimente su erficiale,eRec LraHionalL, inada tare,abandon, tendinHP de refugiu sau viaHP araFitarP Ri Tn ultimP instanHP la instalarea com ortamentului antisocial. (im tomele oFitive sau rimare ar consta Tn as ecte caracteriale +tulburPri ale dinamicii afective,im ulsivitate-,Tn tim ce acele negative sau secundare sunt acelea care derivP din 315 acestea +egocentrism,im osibilitatea de a rofita din e3 erienHP,absenHa motivelor care condiHioneaFP inada tarea com ortamentului-. %e asemenea tot ca sim tome negative,#raft enumerP Ri absenHa sihoFei,a deficienHei intelectuale,a motivaHiilor conRtiente Ri inconRtiente.%eni"er Ri (em le +BE:8- subliniaFP la ersonalitPHile deviante o serie de trPsPturi comune caNtulburPri de identificare Ri instabilitate,acte necontrolate,revendicare afectivP masivP,tendinHe isterice,de resia care se manifestP rin isterie,defectul de cul abilitate e3terioarP,frecvente acte suicidare,atitudini de su racom ensare Ri caracterul articular al ra orturilor dintre imagiunar,real Ri actul care Tl face e diFarmonic sP trPiascP ca real,lumea sa imaginarP. Personalitatea diFarmonicP deviantP nu are sim tome caracteristice, sim tomele im licQnd atQt fenomene calitative cQt Ri cantitative.PreFenHa la un moment dat a unei sim tomatologii de resive,isterice sau de alt ti ,nu oate duce la stabilirea unui diagnostic,diagnosticul nefiind un deficient intelectual,un delirant. %iagnosticul anormalului caracterial nu se stabileRte decQt Tn cadrul conduitei Ri com ortamentului social.(im tomatologia se reFintP ca avQnd un caracter cronic,uneori cu acutiFPri aro3istice,alteori cu o evoluHie ciclicP,dar aceste fenomene se vor Tnscrie Tn Tntreaga biografie a individului. 1rutalii,agresivii trPiesc Filnic eRecuri re etate iar e3 erienHa nu le foloseRte,Tn ciuda inteligenHei lor normale +%eni"er,BEDB-.*celaRi autor descrie la aceRti devianHi o serie de trPsPturi comuneNtulburPri de identificare,instabilitate,acte necontrolate,revendicare afectivP masivP,de resia care se manifestP rin astenie,defect de cul abilitate e3terioriFatP,frecvente acte suicidale,atitudini de su racom ensare Ri caracterul articular al ra orturilor dintre imaginar,real Ri actul care Tl face e diFarmonic sP trPiascP lumea sa imaginarP ca e ceva real.PreFenHa la un moment dat a unei sim tomatologii de resive, isterice sau de alt as ect nu oate duce la stabilirea unui diagnostic,ca la adult. %iagnosticul anormalului caracterial se va stabili numai Tn cadrul conduitei Ri com ortamentului social.EvoluHia oate fi acutP sau cronicP,alteori ciclicP dar oricum aceste fenomene vor ocu a Tntreaga biografie a individului.In acest sens , %eni"er aratP cP semiologia ersonalitPHilor deviante trebuie abordatP din trei cPi com lementareN B.descrierea caracteristicelor biografice fundamentaleX 8.o cunoaRtere a com ortamentuluiX G.diferite sim tome sihiatrice nes ecificeX )itomania,absenHa conRtiinHei asu ra desechilibrului face dificilP abordarea adolescentului,motiv entru care discuHia cu familia devine obligatorie.;om

de ista astfel TncP din erioda co ilPriei instabilitatea emotivP Ri motorie,instabilitatea caracterialP.)unca la RcoalP este nesatisfPcPtoare,deoarece el nu oate su orta disci lina RcolarP Ri efortul relungit,motiv entru care fac frecvent criFe de nervoFitate,insomnii,criFe de afect Ri de asemenea numeroase maifestPri sihosomatice +enureFis,ticuri etc-. 6esu ortQnd disci lina RcolarP,intervine frecvent fuga,chiulul,minciuna, instabilitatea sihomotorie marcatP.%u P ubertate incidenHa conflictelor cu autoritatea Ri a com ortamentelor delictuale creRte+Tnce e viaHa de bandP, ierderea contactului cu colegii,fuga, furtul-. Ulterior nu se va utea ada ta vieHii militare,la aceastP vQrstP va a Prea alcoolismul, to3icomania, homose3ualitatea, schimarea locurilor de muncP,cPsPtoria Ri divorHul cu uRurinHP.PacienHii sunt im ulsivi,cenFura obiRnuitP nu le oate o ri ulsiunile instinctive. Orice frustraHie determinP trecerea la act,motiv entru care adolescentul diFarmonic trPieRte la marginea regulilor sociale e care nu le oate su orta,intrP uRor Tn cadrul gru urilor marginale. E3istP,totuRi,devianHi care TRi duc viaHa Tn mod LechilibratL,fiind toleraHi Tn cadrul diferitelor gru e sociale Ri devianHi care TRi duc viaHa mai mult Tn s ital,Tnchisoare sau Rcoli de corecHie. %eoarece un studiu global al ersonalitPHii diFarmonice deviante este im osibil de reFentat,Tn cele ce urmeaFP vom reFenta rinci alele forme de devianHP care se manifestP Tn erioda adolescenHei. a.PersonalitPHi deviante emotive Ri e3 loFive 316 PersonalitPHile care reFintP acest ti de devianHP se reFintP cu o dominantP tem eramentalP caracteriFatP rin ierderea echilibrului afectiv Ri a ariHia unei instabilitPHi emoHionale QnP la aro3ism +e3 loFivitate-.Elementul esenHial al desechilibrul sihic,aratP V.,.de !ursac +BE8G-,este e3altarea afectivP manifestatP rin traiadaN intensitate,variaHie anormalP a sentimentelor,li sa mPsurii Tn e3terioriFarea lor, la care se mai adaugP uneori o anumitP insuficienHP de MudecatP,e3 licatP de 6.%amian +BE:B-, rin e3altarea morbidP a imaginaHiei. E3altarea afectivP Ri Tngustarea ca acitPHii de MudecatP dP reacHiilor subiectului un caracter inada tativ Ri diFarmonic care Tn unele caFuri oate atinge intensitPHi sihotice sau ot rovoca individul s re un conflict cu legea Ri ordinea ublicP. E3istP,aratP etrilowitsch o variantP introvertitP Ri una e3trovertitP a direcHionPrii emotivitPHii atologice.%eRi descPrcarea emotivP urmeaFP Tn mare reactivitatea umanP la un mediu iritant,intensitatea rPs unsurilor este discordantP +irascibilitate, furie,violenHP,atitudini rovocatoare-. Intensitatea rPs unsului este discordantP cu cauFa e3ternP, acientul devenind irascibil,violent,furios,avQnd atitudine rovocatoare Ri deoarece nu se oate stP Qni,trecerea la act este foate ra idP +insulte, loviri etc-.TotuRi trebuie sP subliniem cP hi eremotivitatea este factorul comun tuturor formelor de ersonalitate diFarmonicP deviantP Ri chiar socio atP. Princi ala caracteristicP a acestor acienHi este e3 loFivitatea,agresivitatea Ri chiar cruFimea +faHP de animale sau faHP de alHi co ii-.Incadrarea Tn disci lina RcolarP, militarP, rofesionalP Ri chiar Tn cadrul ordinii civice este greu de su ortat.,Ps unsul la orice fel de frustraHie se va traduce rin e3citaHie Ri agresivitate.*ceste com ortamente a ar uneori ca a unor ersonalitPHi e ile toide,motiv entru care acest ti de ersonalitate este denumitP adesea ca ersonalitate e ile toidP.%e fa t,aRa cum aratP de !ursac,hi eremotivitatea este factorul comun al tuturor formelor de ersonalitate diFarmonicP deviantP.La co iii de grPdiniHP tulburPrile afective ating cifre incredibile de A95C9W dar care e arcurs se corecteaFP,deRi numPrul de desechilibraHi afectiv rPmQne foarte mare Ri entru eta ele de vQrstP ulterioare #aracteristica e3 loFivilor este deci reacHia afectivP dis ro orHionatP Ri com ortamentul inegal.*cest com ortament a are sub forma unui scurt5 circuit,cu trecerea imediatP la act,cu manifestare necalculatP Ri abru tP,cu li sP totalP de control emoHional. %u P e3 loFie ei ot sP regrete,sP lQngP,sP5Ri riveascP autocritic com ortamentul, scuFele lor fiind de obicei sincere.Uneori criFa afectivP oate avea s ectul unui aro3ism +ca Ri un aro3ism e ile tic-,cu debut brusc Ri cu evoluHie s re manifestPri dramatice.In astfel de criFe

bolnavul oate reFenta o incoordonare totalP a funcHiilor sihice, QnP la incoerenHP, oate reFenta tremurPturi,Tncordare sau inhibiHie motorie,senFaHie de sufocare, vorbire e3 loFivP,scandatP sau bQlbQialP,afonie,secuse musculare eribucale.* ar Ri fenomene circulatorii +tahicardie, aloare,sinco e etc-,digestive +diaree,uscarea mucoaselor etc-.Paro3ismul se oate termina rintr5o erioadP de liniRtire QnP la somn,emisiunbea unor urini clare Ri abundente +urinP nervoasP-.Uneori criFa nervoasP oate sP ia as ectul unei adevPrate convulsii,cu mari tulburPri sihomotorii,o adevPratP criFP Lde nerviL,cu miRcPri violente,strigPte Ri chiar cPdere,ceea ce oate fi etichetat ca o adevPratP criFP de isterie MuvenilP.In erioadele dintre criFe acientul este o ersonalitate TncP PHQnatP dar Ri susce tibilP,credul,accesibil influenHelor negative,rebel la sfaturi,sever cu alHii +Hi ete,uneori chiar cruFime-.*lteori simte nevoia sP se afirme susHinQnd chiar o inii arado3ale,crede cP are mereu dre tate,nu su ortP critica,Tn tim ce TRi arogP dre tul de a critica e alHii.%acP este nemulHumit reacHioneaFP brusc,e3trem,fPrP reticenHe,fPrP a se teme de consecinHe.%eRi Tn anturaM asemenea ersonalitPHi sunt vPFute ca afective Ri sentimentale,li sa de control Ri conflictualitatea lor duc la Tnveninarea frecventP a atmosferei din familie sau anturaMul lor.*lteori,din aceste motive,Tn colectivul din care face arte este numit chiarLnebunL,lucru e care el nu5l realiFeaFP nea Prat ca un defect. 6e avQnd criticP asu ra com ortamentului sPu el se va mira adesea de anti atia e care o treFeRte,TnsP fiind o ersoanP afectivP nu va une la suflet aceste lucruri.In cadrul rofesiei este 317 nesigur,schimbP mai multe locuri de muncP,se ada teaFP cu greu,deoarece este inca abil de a su orta reguli,observaHii,mereu fiind TnclinaHi sP acuFe e alHii.#onsumul de droguri sau alcool intervin adesea,ceea ce duce la agravarea violenHelor.Uncadrarea Tn disci lina RcolarP,militarP, rofesionalP Ri chiar civicP este deficitarP,rPs unsul la ori ce fel de frustrare traducQndu5se rin e3citaHie Ri agresivitate.#a o caracteristicP se oate indica reacHia afectivP dis ro orHionatP Ri un com ortament inegal.*cest com ortament,aRa cum am mai arPtat,a are adesea ca un adevPrat Lscurt circuitL,cu trecerea imediatP la act,cu manifestPri necalculate Ri abru te,cu li sP totalP de control emoHional.%u P e3 loFie,ei regretP sincer. La omul normal emoHia este ro orHionalP ca intensitate Ri duratP,are un rag declanRator convenabil.La hi eremotiv toate acestea sunt de PRite.*ceastP stare sihofiFiologicP,cu caracteristica reacHiei dis ro orHionate la e3citaHie,a fost numitP de %u r` LconstituHie hi eremotivPL + ersoane cu echilibru afectiv erturbabil-.Pe acest fond de hi eresteFie afectivP,o sihotraumP oate determina o criFP emotivP care adesea oate aMunge la aro3ism. %u P !ursac efectele hi eremotivitPHii ar fi urmPtoareleN 5 sihiceN araliFia atenHiei,incoordonarea ideilor QnP la incoerenHPX 5motoriiNtremurPturi,incoordonarea sau inhibiHia motorie,cu inca acitatea de a merge,slPbire,sufocare,vorbire e3 loFivP,scandal sau bQlbQialP +sau din contra inhibiHie,afonie-,secuse musculare eribucale,dilatarea u ilei,a fantei al ebraleX 5circulatoriiNtahicardie, aloarea feHei,scPderea tensiunii arteriale etcX Paro3ismele se terminP uneori rintr5o erioadP de somn,o emisiune de urinP clarP Ri abundentP +urina nervoasP-,uneori chiar un icter care oate ersista cQteva File.Un erioadele dintre criFe,individul este o ersonalitate TncP PHQnatP Ri susce tibilP,credulP,accesibilP influenHelor negative,rebel la sfaturi,sever cu alHii +reacHionQnd rin Hi ete sau violenHe-.*lteori simte nevoia sP se afirme,susHinQnd chiar idei arado3ale,crede cP are mereu dre tate,nu su ortP critica,fie ea oricQt de moderatP,Tn tim ce el oate sP critice e alHii.%acP este nemulHumit reacHioneaFP brusc,e3trem,fPrP reticenHe,fPrP griMP de consecinHe.*deseori Tn colectivul Tn care trPieRte este cunoscut ca atare Ri numit LnebunL,dar el neavQnd criticP su ra com ortamentului sPu se va mira de anti atia e care o treFeRte,dar fiind o ersoanP afectivP nu va fi rea afectat.Un cadrul rofesiei,schimbP frecvent locurile de muncP,se ada teaFP greu,fiind inca abil de a su orta

reguli,observaHii, mereu fiind Tnclinat a acuFa e alHii.#onsumul de drog sau alcool agraveaFP Ri mai mult situaHia,agravQnd im ulsivitatea Ri violenHele.%u P Yrae elin BOG dintre ersonalitPHile diFarmonice ar fi de ti e3 loFiv. In cadrul unui lot studiat de noi am observat,Tn mare aceleaRi robleme. Internarea s5a datorat de regulP conflictelor ermanente la locul de muncP Ri Tn familie,datoritP agresivitPHii Ri im ulsivitPHii.#Qnd erau desavantaMaHi fiFic deveneau deseori victime,im ulsivitatea lor ducQnd la corecHii din artea celor din Mur. 6ervoFitatea era caractristica lor rinci alP Ri care Ti marca Tn toate sferele activitPHilor lor.La incitaHii mici reacHiile erau dis ro orHionate+un meRter este lovit cu o menghine Tn ca entru o micP observaHie fPcutP ucenicului-. Uneori du P erioada de inervare urma o erioadP de inhibiHie + acienHii uteau adormi la RcoalP sau la serviciu-,alteori TRi rodeau unghiile,frPmQntau ceva Tn mQnP,fumau Tn mod com ulsiv.;enirea Tn clinicP se datora,deobicei unui act s ectacular +o tentativP de sinucidere,beHii,violenHe hgrave-.%eRi Tn a arenHP cPutau sP domine mediul,Tn realitate erau de endenHi Ri influenHabili,uneori remarcQndu5se un adevPrat Lsindrom de lianPL,fiind nevoiHi de a e3ista Tn funcHie de de endenHa faHP de o ersoanP din familie sau un rieten. b.PersonalitPHi deviante astenice 6umeroRi autori, rintre care Ri Yurt (chneider au vorbit de LnervoFitatea constituHionalPL,arPtQnd aici cP este vorba de indiviFi care aMung re ede Tn im as Ri au Tn ermanenHP sensaHia de insuficienHP.#urran Ri colab.+BE:9- mai denumesc acest ti de deviaHie a ersonalitPHii cu termenul de L ersonalitate vulnerabilPL. 318 Este vorba de un gru de ersonalitPHi instabile Ri cu mari riscuri sihiatrice. *ceastP constituHie se remarcP TncP din co ilPrie Ri cu atQt mai mult Tn erioda adolescenHei.Este vorba de ersonalitPHi uRor dPrQmabile,TnsP Tn diferite feluri Ri ti uri. Pacientul astenic ne a are ca un individ fPrP forHP,cu o obosealP cronicP constituHionalP,insuficienHP volitivP, ersoanP care renunHP re ede la ceea ce Tntre rinde,fPrP curaMul de a5Ri asuma rPs underea Ri avQnd Tn vedere vQrsta,fPrP o ers ectivP clarP de viitor.E uiFarea nu este numai subiectivP,ea se evidenHiaFP clar Ri se traduce rin scPderea randamentului Rcolar Ri rofesional QnP la im asul total.*cest lucru creiaFP cu tim ul sentimentul de autoa reciere care va mPri Ri mai mult im asul,nu au ca acitatea de autode PRire +se oboseRte, rin ermanenHe sim tomului-. ;italitatea este slabP Ri e uiFabilP iar dacP sunt forHaHi intrP Tn stare an3ioasP deRi Tn situaHii cheie ot face faHP-.!iind adesea handica aHi constituHional ei au o marMP micP de reFervP,Ri vor face cu uRurinHP reacHii nevrotice sau de Lscurt circuitL necontrolat sau e3 losiv. In mod obiRnuit astenicul se reFintP ca o ersoanP taciturnP, entru care orice efort este greu,dis oFiHia afectivP este Tn mod constant de resivP,uneori cu as ect de indiferenHP Ri inhibiHie.Este vorba,aRa cum subliniaFP #urron Ri colab.de reacHii de voltaM sihic Ri fiFic scPFut, fricP de orice este L rea multL,Ri din acest motiv se mulHumesc cu uHin.In cadrul gru ului social au sentimentul inferioritPHii,motiv entru care se deFvoltP un im ortant egocentrism, Tn dorinHa de a evita orice confruntare cu e3teriorul.%acP survine decom ensarea,a are de cele mai multe o ri an3ietate,de resie,instabilitate,sPrPcirea controlului emoHional, e3 loFivitatea.%e fa t cel mai im ortant lucru la aceste ersonalitPHi este de a se evita decom ensarea Ri acest lucru de inde atQt de gradul de vulnerabilitate a ersonalitPHii,cQt Ri maniera individului de a se une la adP ost de loviturile vieHii.LE uiFarea nervoasPL aratP Petrilowitsch +BECC- este doar deruta unei ersoane slabe,gQndirea Ri efectele fiind co leRite de sentimentul inferioritPHii,care ieru e Ri se oate uRor confunda cu de resia +criFa fiind cu atQt mai gravP cu cQt bolnavii sunt mai inteligenHi. In cadrul lotului studiat de noi am remarcat li sa evidentP a reFistenHei fiFice ,la aceRti acienHi,scuFele fiind re reFentate de fenomene nevrotice folosite ca ^beneficiu secubdar?.*stenia,com le3ele de inferioritate,a atia au fost rinci alele caracteristici ale bolnavilor.Eforturi Rcolare,bolile intercurente,stresurile accentuau mai mult fenomenele caracteriale.In faHa eRecurilor Rcolare acienHii intrau Tn

anicP,deveneau de resivi sau se iFolau.%in anamneFP a reieRit cP timiditatea Ti caracteriFa TncP din erioda reRcolaritPHii,tre tat ne mai avQnd Tncredere Tn ro riile forHe.!oarte frecvente au fost fenomenele i ohondrice.%acP familia nu avea niveluri de as iraHie rea mari,situaHia adolescentului nu era aRa de rea,el fiind acce tat cu uRurinHP.%in contra totul devenea o dramP,dacP familia avea un nivel de as iraHie mare entru co il. Un cadrul unui mediu social com ensat,maMoritatea ersonalitPHilor deviante Tn sens astenic nu un mari robleme.Uneori e acest fond oate a are chiar accese de entuFiasm fals,cQnd acientul TRi face lanuri de viitor, entru ca a oi sP renunHe la ele cu uRurinHP. !enomenele i ohondrice sunt un TnsoHitor fidel al acestor acienHi,uneori luQnd as ectul de Lbeneficiu secundarL.%u P Y.(chneider intros ecHia ar fi unul dintre sim tomele de baFP a ersonalitPHilor astenice. c.PersonalitPHi deviante obsesivo5 com ulsive PersonalitPHile deviante obsesivo5com ulsive sau anancaste au tendinHa e3cesivP s re meticuloFitate,su raconRtiincioFitate.*cest lucru a are sub forma unei dubitaHii ermanente ro Ri contra,ceea ce oate e3 rima sentimentul ermanent de cul P, nesiguranHP,ca rinci ale caracteristici ale acestui ti de deviere a ersonalitPHii. #a Ri Tn caFul recedent ersonalitatea obsesivo5com ulsivP se caracteriFeaFP rintr5o ca acitate scPFutP de eforte,stPri de an3ietate, rigiditate, conformism, conRtiincioFitate crescutP.*utoobservarea e3ageratP nu se face din egocentrism ci din cauFa an3ietPHii.%in acest motiv mereru fac adausuri,se corecteaFP mereu entru a fi siguri.%in cauFa acestor tensiuni rocesele sihice Ri Tn s ecial cele intelectuale devin mai lente, scade atenHia,se instaleaFP o 319 stare de astenie fiFicP,ceea ce va face ca randamentul Rcolar sP scadP foarte mult.*cest deficit intelectual va fi TnsP erce ut Tn manierP dureroasP, adolescentul resimHind o stare de deficit,MudecQndu5Ri situaHia numai esimist Ri e3gerQnd gravitatea.%in acest motiv,bolnavii sunt de resivi,descuraMaHi,neliniRtiHi,renunHP la efort deoarece el revede eRecul Tnainte de a se roduce.*desea se considerP bolnavi,deseori fPrP s eranHe de vindecare. Obsesivo5com ulsivii sunt duRmanii desordinei,rigiFi, lictisitori,se ada teaFP cu greu la schimbPri,mereu sunt Tn cPutarea atingerii Lordinei Ri erfecHiuniiL. Pentru a atinge Lordinea Ri erfecHiuneaL ei sunt mereu nesatisfPcuHi.*ceiaRi atitudine o au Ri faHP de starea lor de sPnPtate,sunt reocu aHi de fiecare sim tom.TotuRi ei vin rar la sihiatru.(usHinQnd cP viaHa este grea,ei se cufundP adesea Tn lumea cPrHilor Ri ideilor.Este vorba aici mai ales de ersonalitPHi elevate s iritual,TnsP ne roductivi din cauFa ermanentei dubitaHii Ri oscilaHii,a endulPrii Tn faHa oricPrei hotPrQri.ImaginaHia lor e3ageratP este diriMatP numai s re rPu,s re deFastru,uneori fPcQnd adevPrate criFe de an3ietate.(tarea de fricP,de an3ietate oate fi sistematiFatP Ri difuFP,uneori fiind vorba de adevPrate fobii.PacienHii resimt o stare de insecuritate ermanentP,de an3ietate faHP de tot ce se TntQm lP Tn Murul lor.Un alte situaHii frica lor este generalP + anfobia-,Ti este fricP de orice dar Ri de anumite lucruri,Tn s ecial.!rica oate fi sistematiFatP Ri difuFP dar uneori oate deveni fobie.Pacientul nu are energia de a dori ceva Ri din acest motiv se Tnde PrteaFP de efort.TristeHea lui este Tn sine o cauFP de suferinHP +de !ursac-.El este un autofil Tn ultimP instanHP, ro ria lui ersoanP fiind obiectul neliniRtii sale.Pe acest fond a ar erioade de iritabilitate,re roRuri contra medicului.*stenia, e de altP arte,este TnsoHitoarea naturalP a obsesivului. In familiile acestor acienHi e3istP ersonalitPHi asemPnPtoare,iar atmosfera este de asemenea rigidP Ri conformistP.(us iciunea ermanentP se datoreRte nesiguranHei Ri scru uloFitPHii lor, acienHii trPind sub im eriul obligaHiilor Ri datoriilor e3agerate, teroriFaHi de un su raeu e3agerat +o conRtiinHP moralP hi ertrofiatP-. %in acest motiv,dacP sunt tineri, ei ar mai maturi decQt vQrsta lor realP,au o conRtiinHP moralP rigidP,cu ierderea oricPrei naivitPHi rimare,cu sisteme de frQnare care sunt Tn contrast cu cei de vQrsta lor,ceea ce a are Tn ciuda as ectului de su rafaHP,cu totul inuman.Instinctele sunt slabe iar trPirile afective foarte uHin am le. In cadrul lotului nostru

acienHii au a elat la medic entru scPderea randamentului Rcolar,senFaHia cP ^nu5i mai aMutP memoria?,inerHie Tn gQndire Ri sPrPcire ideativP.%is oFiHia afectivP era variabilP,dar maMoritatea erau TncP PHQnaHi,acuFau Rcoala Ri familia entru cP ^nu lea arPtat adevPratul sens al vieHii?,iar Rcoala ^le5a furat co ilPria?.In acelaRi tim acienHii nu aveau forHP,erau uRor e uiFabili,iar reacHiile de resive a Preau la cele mai mici insuccese sociale.%eRi rin e3teriorul lor Preau maturi+mai ales graHie rigiditPHii morale-,le li sea o adevPratP maturitate de gQndire,le era fricP de a se angaMa Tntr5o activitate.*veau,de asemenea, erioade de retragere,a roa e autiste, hi obulie, iFolare,se demoraliFau foarte re ede,iar uneori,TncercPrile de a ieRi din aceastP situaHie erau caricaturale.!recvente erau,de asemenea, modificPrile de schemP cor oralP,im resiile dismorfofobice. Un ceea ce rivesc ideile obsesive Ri fobiile,ele,deRi constante, reFenHa lor clincP era doar schiHatP,ca intensitate.PacienHii agreau numai rieteniile rofunde,fiind adeseori retenHioRi Tn relaHiile lor de rietenie.%in acest motiv ei aveau foarte uHini rieteni, e care TnsP Ti teroriFau rin cerinHe e3cesive de loialitate. d.PersonalitPHi deviante isterice PersonalitPHile diFarmonice cu devianHP istericP e3acerbeaFP ti ul isteric de devianHP, e rimul lan a PrQnd com ortamentele isterice. %eviantul isteric a are dominat de dorinHa de a fi Tn centrul atenHiei,de a a Prea mai mult decQt este,de a ieRi Tn evidenHP cu orice reH Ri cu orice ocaFie +folosindu5se de o TmbrPcPminte fra antP, QnP la dorinHa acutP de a fi mereu Tn fruntea colegilor sPi-. *deseori entru a atinge acest sco dau frQu liber fabulaHiei,doresc a se im une social, lu tP entru restigiu.EmoHiile lor sunt vii dar su erficiale.)anifestPrile lor devin teatrale,emotivitatea lor este infantilP, imaturitatea 31: afectivP Ri de endenHa sQnt evidente.%in acest motiv ei devin adesea mitomani,li siHi de scru ule,laRi,du licitare,cu o imaginaHie rodigioasP.LPsiho atia istericPL,aratP 6.%amian +BE:B-,este oate cea mai autenticP siho atie,histrionul trPind e3istenHa altora,situaHie care le furniFeaFP iluFia unei realitPHi. )itomanul,s une autorul,se TnRealP,Tn aceiaRi mPsurP Tn care TnRealP.%evenitP monstruoasP,fanteFia stP la baFa seudologiei lor, entru ei o lecturP,un film,o iesP de teatru sunt mai im ortante decQt realitatea. PersonalitPHile cu devianHP istericP sunt foarte influenHabile de cPtre cei din Mur sau de ideile altora,avQnd o mare ca acitate de identificare Ri imitare au adesea osibilitatea de a ado ta idei tranFiente.EntuFiasmul lor se e uiFeaFP TnsP ra id. #onfruntaHi cu dificultPHi ei tind a le ocoli,cPFQnd Tn emotivitate mai degrabP decQt sP ado te o acHiune.Ei sunt ti ul de ersonalitate imaturP Tn gQndire, emoHionali Tn reacHie,frigide se3ual,inca abili de afectivitate de lungP duratP,care nu ot acce ta eRecul.Li sa unor calitPHi reale Ti fac nerealiRti,neloiali. In lotul nostru am remarcat maniera anormalP de sociabilitate,creRterea erotismului, tendinHa s re inconduitP se3ualP,mitomania,rivalitatea fraternP, scPderea osibilitPHilor de efort Ri com etiHie,iar Tn unele caFuri ierderea contactului cu colegii de generaHie.#ei studiaHi de noi aveau o micP ca acitate de efort,Tncadrarea lor Tn orice fel de muncP fiind dificilP.In conte3t de frustraHie sau com etiHie acienHii nu uteau Hine asul,deveneau nervoRi,certPreHi,nu uteau TntreHine un efort de duratP.PersonalitPHile isterice au a Prut ca ersonalitPHi dornice de a Muca un rol im ortant,de a fi mereu Tn centrul atenHiei. TotuRi,aRa cum aratP Petrilowitsch +BECC-,este un mare defect al siho atologiei fa tul cP e seama isteriei se un toate trPsPturile e care societatea le considerP incomode sau faHP de care reFintP aversiuneN inconstanHP,reverie e3ageratP, iritabilitate, seudologie, influenHabilitate, egoism, dorinHa de a fi bolnav,inconstanHP Tn activitate Ri tulburPri ale com ortamentului etic.Uneori,Tn caF de decom ensare, ot a are fenomene aro3istice de conversiune sau de disociere. Zi co ilul sau adolescentul isteric ot reFenta Tn caF de situaHie stresantP reacHii isterice disociative sau de conversiune.)anifestPrile clinice s5au reFentat Tn aceste caFuri destul de Fgomotos,cu o sensibilitate deosebit de marcatP. O formP oarecum s ecificP adolescenHilor

este mitomania,care este re reFentatP de tendinHa la minciunP, entru a ocoli dificultPHile vieHii sociale.Este vorba de o e3altare imaginativP,a PrutP e fondul traPsPturilor de ersonalitate istericP.*dolescentul isteric,de e3em lu, TRi onegreRte sau reclamP fals educatorii sau PrinHii cu care au conflicte,Tn conduita lor tind a cPuta minima reFistenHP.*deseori entru a obHine ceea ce vor lQng Tn hohote,TRi smulg Prul.%in acest unct de vedere s5a vorbit adesea de o adevPratP LconstituHie mitomanPL. )itomanul face adesea victime +invenHii de furt,viol,s ionaM-.Prin aceste afirmaHii se recunoaRte nevoia de a atrage atenHia asu ra sa,lucru e care oate sP5l facP sub influenta unor cPrHi citite,a unui film,uneori cu o regie formidabilP.*lteori ovestindu5Ri drama lasP e alHii sP deducP consecinHele iar alteori TRi reFevP filiaHii sau osibilitPHi fanteFiste entru a5 Ri une ersonalitatea Tntr5o luminP favorabilP Ri Tn centrul atenHiei.Este mai frecventP la femei.E3altarea imaginaHiei MoacP aici rol secundar,dar transformarea Tn ficHiune Hine de ersonalitate +de !ursac-. Panthomimia este simularea unei boli entru a atrage atenHia anturaMului sau entru a deveni interesaHi,uneori utQndu5Ri rovoca chiar automutilPri,sau su ortQnd intervenHii chirurgicale. 6eacce tarea eRecului Tl face adesea e isteric sP se refugieFe Tn boalP,cu sco ul obHinerii unui Lbeneficiu secundarL. Istericul este o ersonalitate su erficialP,deRi dP im resia cP se intereseaFP de orice,actele sale de voinHP fiind Lun foc de aie +Petrilowitsch-.%eviantul isteric une accentul mai mult e ton Ri nu e conHinutul a ceea ce ascultP,adevPrul entru el ne MucQnd un rol esenHial,Tn schimb bravura este mult mai im ortantP. 3*1 e.PersonalitPHi deviante de resive,hi ertime Ri ciclotime Personalitatea diFarmonicP deviantP de resivP este caracteriFatP rintr5o constituHie de resivP,TnchisP,cu o tendinHP scPFutP la comunicare,Tntr5o frPmQntare continuP Ri adeseori reFentQnd un sentiment de cul abilitate,a roa e ermanent. ;iaHa acestor indiviFi devine o adevPratP ovarP,o sursP de suferinHP continuP, adeseori,din aceste motive devenind entru anturaM cicPlitori Ri agasanHi.Toate evenimentele trPite sunt TnsoHite de o coloraturP afectivP tristP,cu tonus afectiv scPFut.*ceste ersonalitPHi sunt a roa e ermanent obosite,adinamice,au un randamentul Tn muncP scPFut,iar reocu Prile i ohondrice sunt regula. %ebutul acestor stPri se aseamPnP cu acela al melancoliei din P)%,este recoce +din co ilPrie-,cu evoluHie continuP dar Ri cu remitenHP,e3acerbPri, diminuPri +uneori cu tendinHe suicidare Ri cu necesitatea internPrii-.%esgustul de viaHP +tacdium vitae- este o manifestare frecventP Ri realiFeaFP ceea ce vechii autori denumeau cu termenul de Ls leenL sau moroFitate.1olnavul Tn aceastP stare nu delireaFP, oate s une cP se simte bine,sau cP viaHa lui este ca a tuturora,dar se lictiseRte uRor,are TnclinaHia de a lPsa totul baltP +uneori doresc sP moarP sau sP se sinucidP-.6u oate da e3 licaHie fenomenului dar va simHi cP viaHa Ti este LvidPL.*cest ti de acient nu cunoaRte bucuria de a trPi +stimulul rinci al al vieHii- Ri se oate s une cP Tn aceste caFuri avem de a face cu atrofia instinctului de conservare,Tn maMoritatea caFurilor fiind vorba de o LsuferinHP Tn liniRteL.*lteori TRi obosesc familia Ri anturaMul cu lQngeri numeroase,ideea de boalP,iar Tn alte situaHii oate surveni fuga sau vagabondaMul.Uneori stPrile de de rimare Ri tristeHe nemotivate ot a are imediat du P ubertate, entru ca du P cQHiva ani sP dis arP fPrP urmP.Pe acest fond, uneori, ot a are construcHii nevrotice sau mai ales i ohondrice, autoobservarea e3ageratP. ;iaHa afectivP a acestor acienHi este sPracP,a are inca acitatea de a munci cu randament,eRecul Rcolar este frecvent,aceste fenomene utQndu5se urmPri inclusiv Tn activitatea de Moc.In alte caFuri adolescentul se LTnchide Tn suferinHPL Ri va merge din eRec Tn eRec. PersonalitPHile hi ertime reflectP Ri ele forme legate de constituHia tem eramentalP,sim tomul rinci al fiind dis oFiHia crescutP Ri TnclinaHia ermanentP s re activitate. TotuRi manifestPrile euforice,la adolescenHi sunt mai greu de identificat,dat fiind trPsPturile o timiste Ri euforia s ecificP acestei erioade de vQrstP.Ki ertimul este mereu Tn acHiune,mereu bine dis us,deRi Tn fa t este vorba de o descPrcare afectivP. Instabilitatea hi ertimului este foarte mare,el se a ucP Tn

acelaRi tim de mai multe lucruri,dar nu reuReRte sP termine nimic.%in acest motiv a are o li sP de frQnP Tn com ortamentul social,li sa sa de criticP fPcQndu5l ericulos atQt entru el cQt Ri entru alHii.#heltuiala de energie este enormP Ri adeseori aceRti adolescenHi sunt atraRi s re vagabondaM,s re viaHa gregarP,ceea ce Ti face a5Ri ierde Ransele Tn viaHP,sP iardP legPtura cu generaHia sa. Lersch +BED:- caracteriFeaFP e hi ertimi ca ersonalitPHi necugetate, im ertinente, nestatornice,cu reacHii Tn scurt circuit,neres ectuoase cu valorile sociale,adeseori altruiRti, adeseori cu com ortament tiranic.Ei ot face adesea reacHii aranoiace sau de cverulenHP +declanReaFP durerea altora din lPcere-.Pacientul hi ertim este un e3trovertit,gata de acHiune,insuccesele nu5l descuraMeaFP,sunt su erficiali, LbuclucaRi temerariL. PersonalitPHile ciclotime se caracteriFeaFP rin erioade de oscilaHie timicP.Este vorba de obicei de ersoane rovenite din familii cu PrinHi sau fraHi cu sihoFP maniacode resivP.OscilaHiile timice sunt adesea declanRate de factori nefavorabili,veniHi din e3terior.Este vorba de ersonalitPHi e3trovertite,bonomi,cu cPldurP emoHionalP,sociabili,ada tabili,energici Ri referQnd activitatea contem laHiei.E3istP o corelaHie Tntre ersonalitatea ciclotimP Ri constituHia icnicP.#om ortamentul unor chirurgi inervaHi de dificultPHile unei o eraHii ar fi de acest ti +#urran Ri colab.,BE:9-. %e fa t,aratP de !ursac,este vorba de forme Tn care elementele TntQlnite sunt Tm rumutate de la diferite sindroame.Un ciclotimie e3citaHia este Tn alternanHP cu de resia,oscilaHiile fiind adesea declanRate de im resiile venite din afarP. 3** f.PersonalitPHi diFarmonice deviante aranoiace %u P Y.(chneider ersonalitPHile aranoiace se caracteriFeaFP rin li sa simHului ro orHiilor +culeg din lume ceea ce le convine-.%eviantul aranoiac este o ersonalitate rigidP,TncP PHQnatP,duRman al com romisului.Ei au convingeri rigide,nelPsQnd loc Mocului motivaHiei care defineRte liberatatea de acHiune a omului +Petrilowitsch-,motiv entru care duc o viaHP meschinP Ri sPracP.Ideile aranoiace a ar adesea ca o com ensare a ne utinHei lor de a se ada ta la situaHiile noi. 6ereuRita rofesionalP Tl oate conduce,de e3em lu, e un elev sau student cu astfel de trPsPturi de ersonalitate la ideia unei ersecuHii sau a unui com lot, motiv entru care Ti blameaFP e alHii,se ada teaFP foarte greu,Tn colectivul din care fac arte. Unele trPsPturi ale ersonalitPHii TncuraMeaFP desvoltarea trPsPturilor aranoiace+rigiditatea, agresivitatea,aroganHP,hi eremotivitate-.#Qnd rigiditatea,agresivitatea,aroganHa,hi ersensibilitatea Ri inteligenHa scPFutP sunt combinate,chiar Tn diferite ro orHii,la aceiaRi ersonalitate,atunci a ar tendinHele aranoiace+#urran Ri colab-.Unele circumstanHe ot TncuraMa desvoltarea unei ersonalitPHi aranoiace cum ar fiNfrustraHiile ermanente, restrQngerea libertPHii,eRecuri re etate Ri relungite,defecte fiFice etc.*dPugarea alcoolului scade osibilitatea de inhibiHie,de care de inde o MudecatP echilibratP.#u toate aceste deviaHii, aranoicii sunt ersoane dinamice,cu imaginaHie bogatP dar care este diriMatP s re inter retativitate.%eRi inteligenHi, acienHii se su raevaluiaFP devenind astfel urQHi de cei din Mur.#u toate acestea adevPratele ersonalitPHi aranoiace sunt mai rare la adolescenHi. O serie de ersonalitPHi diFarmonice aranoiace se diriMeaFP cu re onderenHP s re anumite tematici. )isticii atologici,au conce Hii absurde Ri Tn desacord cu credinHele e ocii +e3em lu credinHa Tn s iritism-.*lHii doresc sP5Ri im unP conce Hiile lor anturaMului, rin intermediul unui roFelitism intolerant Ri agresiv +devenind astfel foarte ericuloRi-.Unii anarhiRti sau teroriRti fac arte din aceastP categorie,au Ldoctrine ro riiL,cu e3altarea amorului ro riu,care este element esenHial al e3citaHilor constituHionali.*desea ei se considerP Lvictime ale societPHiiL,motiv entru care se considerP Tndre tPHiHi a se une Tn ostura de rPFbunPtori ai dre tPHii sau aceia de cam ioni ai MustiHiei sociale.%eveniHi niRte fanatici ei TRi sacrificP orice Tn sco ul LcauFeiL +familie,bunP stare,se e3 un Tn mod Fgomotos re resiunii-.%e fa t,totul este doar a arenHP,Tn realitate ei dorind doar satisfacerea amorului ro riu Ri a desechilibrului lor,fenomene e care nu le ot obHine Tn

cadrul unei vieHi normale.*cest lucru a are ca un egoism dechiFat,un seudoaltruism +de !ursac-.E3istP Ri un veritabil altruism moral,cu sacrificiul inutil,dar el este rar. g.PersonalitPHi diFarmonice deviante schiFoide 6u este vorba de un ti uniform,ci mai degrabP de ersonalitPHi care se aseamPnP cu ti ul de ersonalitPHi din familiile schiFofrenicilor +de unde Ri originea termenului-.Persoanele cu acest ti de devianHP se caracteriFeaFP rintr5o neTndemQnare marcatP Tn cadrul relaHiilor lor sociale,retragere atologicP +sunt cuminHi,fricoRi,e3cesiv de retraRi,ascultPtori,iFolaHi-. %evianHii schiFoiFi sunt ersonalitPHii introvertite,cu rPcealP emotivP,cu interes mai mult s re roblemele abstracte Ri intelectuale,cu TnclinaHii s re contem lare decQt s re activitate Ri cu o reFervP de energie scPFutP +#urran Ri colab.,BE:9-.*deseori ei a ar ca ersonalitPHi asive care se retrag din faHa com etiHiilor.*lteori sunt,din contra e3centrici sau cu trPsPturi aranoiace,agresivi sau asivi.%in aceste ti uri de ersonalitate se recolteaFP adesea fanaticii olitici sau ai sectelor religioase.In alte situaHii ei lonMeaFP Tntr5o lume imaginarP,TncQt se oate vorbi chiar de Lautism siho aticL.La aceste ersonalitPHi,adesea a are mania de a sta lungit Tn at cea mai mare arte a Filei,alteori ado tP o atitudine araFitarP.ImaginaHia Tn asemenea caFuri Tnde PrteaFP individul din real Ri Tl face a acHiona ca unul rivat de simHul realului. 3*3 In lotul nostru acienHii erau inadecvaHi Ri necoo eranHi Tn mediul lor social,cu greutPHi de a su orta ierarhia,se lQngeau de o stare de insecuritate care a Prea ca o com onentP ermanentP a vieHii lor.*titudinea lor era rigidP Ri chiar biFarP, acienHii trPind adesea Tn reverie Ri fanteFie.In familie aveau numeroase dificultPHi caNdesmembrarea familiei,decese,divorH,atmosferP tensivP legatP de luarea unor note mai mici,se lQngeau cP familia nu5i iubeRte. h.PersonalitPHi diFarmonice deviante asiv5de endente La adolescenHi ti ul de ersonalitate asiv5de endentP se caracteriFeaFP rintr5o mare de endenHP faHP de PrinHi,lucru care face ca rocesul identificPrii sP fie foarte dificil. PacienHii sunt li siHi de osibilitatea de e3 rimare a emoHiei sau de descPrcarea ei,motiv entru care ei a ar ca ersoane timide,modeste,inhibate Ri com le3ate. %ecom ensPrile a ar mai ales cu ocaFia des PrHirilor +de familie,de un colectiv Rcolar etc- Ri duce la reacHii afective foarte uternice.(u ra rotecHia este foarte uternicP. In caFurile studiate de noi am remarcat mai ales uRurinHa decom ensPrilor de resive, chiar la sihotraume minore.%in cauFa acestor articularitPHi aceRti indiviFi nu se ot ada ta la ritmul normal de visaHP cu succesele Ri insuccesele sale.La fete sfiiciunea sau accesele de udoare sunt cultivate Tn mod constant Ri ostentativ.In alte situaHii TRi fac idei de vinovPHie,vocifereaFP gPlPgios iar uneori ot isbucni Tn scandal Ri agitaHie sihomotorie.In alte caFuri ot lua forma unor ersonalitPHi abulice + asiv5 desinteresate,fPrP chef de orice activitate,cu as ect e3terior de lene Ri im ertinenHP-.*ceRti acienHi sunt inca abili de orice rofesie Ri adeseori ot fi TnclinaHi s re delincvenHP +la fete mai ales rostituHia-.To3icomania sau alcoolismului se asociaFP de asemenea acestui ti de devianHP. Pasivitatea acestor acienHi Ti face adesea sP fie la cheremul altora,fPrP a manifesta nici un fel de o oFiHie,motiv entru care adesea se lasP e3 loataHi sau artici P Tn cadrul unor gru e marginale. i.PersonalitPHi diFarmonice deviante asiv5agresive In cadrul acestui ti de devianHP Teicher +BEDC- descrie desvoltarea asivitPHii ca e o reacHie Tm otriva e3igenHelor crescute ale PrinHilor.*stfel,acest acient va mQnca Tncet,Tn ciuda insistenHelor familiei,lecHiile,TmbrPcatul Ri orice serviciu care li se cere Tl e3ecutP lent,uneori find Tn stare sP stea ore Tn Rir cu cartea Tn mQnP fPrP sP reHinP nimic. Ostilitatea Ri resemnarea dominP caracterul asiv5agresiv. ,ivalitatea fraternP, criticismul, ede sele e3cesive ot contribui la e3acerbarea unor atare com ortamente la ersonalitPHile redis use. M.PersonalitPHi diFarmonice deviante inadecvate In acestP categorie intrP un gru de adolescenHi care reacHioneaFP inadecvat,uneori total necores unFPtor sau biFar.PacienHii se ada teaFP dificil la situaHiile de viaHP.Teicher +BEDC- subliniaFP cP deRi Tn unele

situaHii acienHii ar a avea trPsPturi schiFoide,acestea nu se manifestP decQt Tn anumite situaHii,Tn tim ce ersonalitatea lor nu are afectatP Tn sens schiFoid. %ecom ensPrile ersonalitPHilor diFarmonice deviante la situaHii stresante *m arPtat cP Tn cadrul gru ului de ersonalitPHi diFarmonice deviante e3istP o scalP foarte mare Tn ceea ce riveRte intensitatea devianHei.*cest lucru oate merge de la aRa numitele ersonalitPHi accentuate, QnP la diFarmoniile de ersonalitate descrise mai sus. *Ra cum am mai arPtat,norma socialP este aceea care decide Tn ultima instanHP Tn ceea ce riveRte acce tarea sau res ingerea devianHei,deoarece ea este aceea care tolereaFP sau nu com ortamentul individului. Un faHa situaHiilor e3istenHiale,individul uman reacHioneaFP,iar aceastP reacHie va de inde Tn mare mPsurP de LterenulL individual,de maturiFarea Ri normalitatea mecanismelor sihologice de ada tare a ersonalitPHii.%acP o ersonalitate deviantP se oate ierde Tn mulHine,Tn condiHiile unei e3istenHe LnormaleL Ri a unei organiFPri sociale cores unFPtoare,a ariHia unor situaHii frustrante va duce la tensionarea mecanismelor de a Prare sihologicP,determinQnd la devianHi reacHii caricaturale de ada tare, QnP la o inada tare totalP Ri la situaHia de eRec.*ceste 3*4 fenomene duc cel mai frecvent la LmedicaliFareaL acestor caFuri Ri internarea lor Tn s ital,fiind cunoscut fenomenul de decom ensare a ersonalitPHilor diFarmonice deviante. In faHa unor situaHii stresante ersonalitPHile diFarmonice reacHioneaFP rin caricaturiFarea trPsPturilor deviante s ecifice.In rinci iu aceste decom ensPri ot avea intensitate nevroticP sau sihoticP. %ecom ensPrile nevrotice deRi mici ca intensitate au o frecvenHP foarte mare.In faHa unor situaHii tranFiente decom ensarea deviantului oate avea as ect nevrotic,alegQnd din aleta mare a formelor nevrotice e cele mai convenabile +istericP,an3ioasP etc-.In acest fel devianHii Tm rumutP o aletP enormP de sim tome nevrotice+decom ensPri neurastenice,an3ioase,de resive, sihastenice etc.*ceste fenomene mPresc confuFia diferenHierilor de nevroFele reale dar sunt mult mai reFistente la sihotera ie Ri chiar la tratament medicamentos.*meliorPrile sunt de micP am loare iar rea ariHiile foarte frecvente,Tn multe situaHii, rin aceasta,devianHa suferind o adevPratP LmedicaliFareL. ,efugiul Tn boalP este evident Ri acest lucru este cu atQt mai regnant cu cQt este vorba de ersonalitPHi diFarmonice.%iagnosticul nu se oate stabili decQt e baFa unei lungi e3 erienHe Ri a unui studiu sociologic al subiectului +com ortamentul anterior Tn RcoalP, rofesie,familie,stradP-. %iferitele forme de nevroFP oferP acienHilor diFarmonici o mare aletP de manifestPri clinice +a roa e cP nu e3istP formP de nevroFP sub care sP nu utem gPsi o varietate cores unFPtoare a decom ensPrilor diFarmonice-.;iFiunea medicalP,somaticP asu ra nevroFelor,aRa cum se mai racticP la noi,face e acient sP se considere bolnav somatic,alcPtuindu5Ri un istoric Ri o sim tomatologie com le3P,adesea acest lucru HinQnd cont Ri de Lcomunitatea culturalPL a gru ului,Tn care boala oate sP reFolve numeroase as ecte e3istenHiale.Psihotraumele invocate sunt adesea de im ortanHP minorP Ri,ori cum ele nu ar utea e3 lica a ariHia unei nevroFe. Una dintre caracteristicile acestor decom ensPri o constituie,deci,slaba susHinere sihogeneticP,uneori sim tomatologia a PrQnd, ur Ri sim lu fPrP cauFP.Un al doilea rQnd iese Tn evidenHP ersistenHa sim tomelor Ri reacHia slabP la tratament,inclusiv Tn ceea ce riveRte sihotera ia.*meliorPrile sunt de scurtP duratP Ri fPcute arcP mai degrabP LsP TncuraMeFe e medicL, enru ca la rimul contact cu mediul sPu social toate sim tomele sP rea arP.Uneori,numai ideia e3ternPrii va face ca acientul sP se simtP brusc rost.,efugiul Tn bolaP este uHin disimulat, acientul cerQnd mereu sP fie fPcut sPnPtos,deRi Tn realitate nu doreRte acest lucru. PersonalitPHile diFarmonice deviante sunt ersonalitPHi cu un eu slab, ersonalitPHi care cautP de e ndenHa Ri rotecHia.Un acest cadru,de multe ori s italul a are ca un adevPrat Lcolac de salvareL.Un s italul clasic de sihiatrie se vorbeRte adesea de fenomenul L siho atiFPrii nevroFelorL,ceea ce nu este decQt un alt fel de a

e3 rima acceiaRi roblemP. #u toatP Lmasca nevroFeiL,deviantul decom ensat mai reFintP suficiente as ecte caracteriale entru a utea face un corect diagnostic diferenHial.%iagnosticul nu se oate face decQt e baFa unei anamneFe longitudinale Ri a unui studiu sociologic,cerecetQndu5se com ortamentul bolnavului Tn diferitele sale eta e de viaHP Ri Tn cadrul diferitelor roluri sociale avute. TotuRi,nu trebuie sP iuitPm cP individul foloseRte acestP cale de Lada tareL socialP Tn urma unor resiuni insu ortabile,atunci calea medicalP a PrQnd entru subconRtientul sPu ca singura cale osibilP. %ecom ensPri sihotice re reFintP a doua trea tP de intensitate a decom ensPrilor ersonalitPHilor deviante.In acest cadru MoacP rol devianHa mai uternicP a ersonalitPHii Ri im ortanHa mai mare a stresului.EvoluHia sihoticP este tranFitorie Ri ractic oate fi imitatP oricare ti de sihoFP. %iferenHierea de sihoFele adevPrate nu este osibilP decQt e baFa studiului longitudinal,a istoricului acientului,iar Tn caFuri grave starea se oate croniciFa Ri deosebirea de sihoFa e care o imitP va deveni foarte greu de diferenHiat.%intre formele sihotice mai frecvente sub care a ar decom ensPrile notPm e urmPtoareleN 3*5 5decom ensPri de resive sau de resiv an3ioase de intensitate sihoticP cu as ecte reactive deosebite.IndiviFii a ar triRti,melancolici,renunHP la orice lan de viitor.In aceste situaHii oate interveni fuga,actele delictuale,tentativele de sinucidere etc. 5decom ensPri aranoide chiar cu idei delirante Ri halucinaHiiX 5reacHii schiFofreniforme sau discordante, QnP la mimarea unei adevPrate schiFofreniiX#onfuFia este foarte frecventP Ri numai evoluHia oate sP stabileascP un diagnostic recis. 5decom ensPri maniacale caracteriFate mai ales rin cverulenHP, hi eractivitateX 5stPri confuFionale sau alte ti uri disociativeX 5reacHii sihotice e fondul unor abuFuri to3icomaneX #a Ri Tn caFul decom ensPrilor nevrotice Ri Tn acest caF,evoluHia sindroamelor sihotice oate sP clarifice diagnosticul diferenHial. %ecom ensPri rin caricaturiFare siho aticP sunt maniere frecvente de decom ensare Ri constP din accentuarea caricaturalP a unor erturbPri sihologice care stau la baFa diFarmoniei ersonalitPHii.#aracteristica de baFP a acestor decom ensPri constP Tn conflictul cu anturaMul social Ri chiar cu ordinea Ri legea, QnP la as ecte socio ate de care ne vom ocu a ulterior.In acest fel ersonalitPHile diFarmonice deviante din caractero atii ot deveni adevPrate socio atii.*ceastP caricaturiFare, rin accentuarea bruscP a trPsPturilor siho ate este o manierP frecventP de decom ensare Tn faHa unor situaHii stresante ale vieHii sociale. Tratamentul Un cadrul tratamentului ersonalitPHilor disarmonice,cel mai im ortant lucru este rofila3ia Ri mai ales fa tul cP aceasta trebuie sP Tncea P din rima co ilPrie.;orbind din unct de vedere rinci ial, ersonalitatea umanP este o creaHie bio5socialP.Pe de altP arte, sihologii au stabilit cP du P vQrsta de 8958@ de ani, ersonalitatea umanP este ractic definitiv desPvQrRitP +fie Tn sens normal,fie atologic- Ri cP du P aceastP datP uHin se mai oate face entru modificPri im ortante ale ersonalitPHii. %in acest motiv sihotera ia,mani ularea educaHiei oate avea rol im ortant numai Tn erioada de formare a ersonalitPHii,ulterior influenHele sociale avQnd un caracter mult mai limitat.(ociotera ia,deRi utilP,nu trebuiesc uitate limitele uterii medicaler,iar du P erioada adultP siho atul nu mai are altP cale decQt sP su orte legea Lrecom ensei Ri ede seiL. Problema rofila3iei se une deci mai ales entru erioada vQrstei infanto5Muvenile.In aceastP erioadP,reuRita este datP de strQnsa colaborare cu cei im licaHi Tn educaHie,care oate merge Ri Tn sensul unei de istPri mai recoce dar Ri a influenHPrii com ensatorii.TotuRi trebuie subliniat cP nu toate tulburPrile de com ortament din erioada co ilPriei Ri chiar adolescenHei nu se traduc Tn mod automat Tn viaHa adultP rin ersonalitPHi diFarmonice. Problema rofila3iei este deci com le3P Ri ea dis une de miMloace medicale dar Ri de alte condiHii cum ar fiNstructura relaHiilor din cadrul familiei, robleme educaHionale Ri edagogice +inclusiv de organiFarea

sistemului educaHional-, robleme rivind ers ectiva tQnPrului Tntr5o societate care Tl stimeaFP Ri Tl aMutP. %in unct de vedere medical este im licatP Tntreaga structurP de ocrotire a mamei Ri a co ilului,a cu lului +calitatea sanogenP a actului obstetrical generatorul celor mai multe microsechele cerebrale Ri su ortul a numeroase tulburPri de ersonalitate-,organiFarea sistemului sihiatric de tratament comunitar +o iluFie entru sihiatria romQneascP actualP-.1una desvoltare fiFicP Ri sihicP a co ilului trebuie urmPritP,de la Tnce ut,luQndu5se toate mPsurile osibile.Probleme dificile le un TnsP familiile,ele TnsPRi tarate,care sustrag co ilul de la control,sau reFintP tare im licate diredct Tn alterarea ersonalitPHii co ilului+ PrinHi debili mintali, alcoolici,violenHi,Tn ermanent rPsboi conMugal, ersonalitPHi cu mari disarmonii-.Un asemenea situaHii,dacP nu se oate scoate co ilul din acest mediu,e3istP uHine s eranHe entru viitor. O mPsurP deosebitP este aceea a unor servicii de sfPtuire geneticP a ersoanelor redis use sau cu mediul familial foarte deficitar, entru a nu avea co ii,ceea ce Tn racticP rPmQne doar un 3*6 ideal.O cale mai abordabilP este colaborarea dintre medic Ri ersonalul didactic din Rcoli,dar Ri aici necesitPHile de ersonal,bugetul fac acHiunile greu de demarat. )Psurile de ordin general social de ind de organiFatorii sociali, oliticieni Ri ele de ind de la HarP la HarP,de la guvern la guvern.E3istP astPFi o tendinHP a roa e generalP +inclusiv Tn cadrul O6U- de a se reocu a mult mai mult de roblemele tineretului.*sistPm Tn unele HPri la mPsuri organiFatorice,de creare a unor instituHii,care sP se reocu e de roblemele tineretului. Un ceea ce riveRte rofila3ia la vQrsta adultP,ea are uHine Ranse de reuRitP, ersonalitatea fiind deMa formatP.(e oate Tncerca conRtientiFarea individului rivind carenHele sale sihologice,deRi se Rtie cP chiar o inteligenHP su erioarP nu oate schimba destinul siho atului Psihotera ia oate lua as ecte educative Ri edagogice Ri este o metodP de mare utilitate Tn erioada co ilPriei,dacP este sistematic Ri bine organiFatP,la toate nivelurile.%urata sihotera iei este foarte mare,iar medicul Ri ersoanele care artici P + PrinHi,educatori, sihologi,sociologi- trebuie sP aibP multP rPbdare Ri sP nu se descuraMeFe atunci cQnd reFultatele nu sunt concludente sau sunt chiar negative. Pentru ca o sihotera ie sP o ereFe modificPri esenHiale Tn structura ersonalitPHii tQnPrului,ea trebuie sP fie foarte lungP Ri sP ermitP imi3tiunea Tn roblemele ersonale ale individului,Tntr5un climat de TnHelegere din artea familiei.La vQrsta adultP, sihotera ia trebuie sP fie e3 licativP sau de ti ul trainingului autogen.Ea trebuie sP menHinP Tn ermanenHP uRa medicului deschisP,Tn cadrul unei acHiuni sihotera eutice ermanente de sfPtuire Ri confesiune. Tratamentul medicamentos se rescrie Tn funcHie de diferiHi factori +vQrstP,formP clinicP, rognostic etc-.O serie de neurole tice au cP Ptat o oarecare faimP Tn acest domeniu.Este vorba de le tryl,neule til,aole t, medicamente care Tn doFe cores unFPtoare Ri la ore otrivite duc la creRterea gradului de sociabilitate,scad TnclinaHia s re im ulsivitate Ri violenHP.*stfel acienHii devin mai docili,Tn mediu lor social,mai docili la miMloacele sihotera eutice Ri educative.(e mai utiliFeaFP de asemenea butirofenonele +mai ales halo eridolul-.* licarea tratamentului medicamentos va evita transformarea acientului Tntr5o L P uRP sihiatricPL rin doFe foarte mari,sau Tn sco ul creierii unei LcPmPRi de forHP chimicPL necesarP entru ca acientul sP nu mai fie agresiv sau sP i se schimbe, e cale chimicP reactivitatea.#a tratament adMuvant al sihotera iei,tratamentul medicamentos trebuie a licat e erioade limitate,cel uHin Tn doFele semnificative. Internarea Tn s ital trebuie sP fie e3ce Hia +Tn decom ensPrile sihotice din cauFa fenomenelor de Lbeneficiu secundarL sau a unei LnevroFe de rentPL.#ea mai bunP metodP este tratamentul comunitar,ambulatoriu sau cel mult Tn cadrul unui staHionar de Fi.(coaterea din cQm ul muncii trebuie fPcutP cu rudenHP,deoarece se ot TntQlni grave robleme Tn momentul cQnd acientul trebuie sP revinP la vechea lui rofesie. *creditarea ideii de suferinHP sau boalP se va face numai Tn mPsura Tn care acest lucru este util lucrPrii sihotera eutice,Tn funcHie de strategiile stabilite Ri de ersonalitatea aciebntului.%eRi

reFultFatele sunt relative +cel uHin la adult- nu se oate leca de la ideia intuitivP a Linsuccesului garantatL. 8.PersonalitPHile diFarmonice socio ate Ri antisociale Termenul de socio atie sau de ersonalitate socio atP sau antisocialP este un termen foarte controversat,fPrP o delimitare recisP,fiind vorba de indiviFi greu ada tabili sau chiar inca abili de ada tare la mediul social.#aracteristica acestor indiviFi este com ortamentul antisocial +delincvent sau criminal-,care Tnce e Tn co ilPrie sau adolescenHa recoce,manifestQndu5se Tn variate arii de manifestare socialP+relaHii familiale,RcoalP, rofesie,serviciul militar,cPsPtorie etc-. PersonalitPHile socio ate a ar deci ca un gru de ersonalitPHi caracteriFate rin com ortament antisocial,care acHioneaFP fPrP a Hine cont de consecinHe,avQnd ca rinci al stimul dorinHa imediatP,care la rQndul ei se datoreRte unei toleranHe scPFute la frustrare +Tn tim ce dorinHele lor sunt Tn continuP schimbare-. 3*7 Termenul de LantisocialL nu este singurul care se utiliFeaFP Tn acest domeniu,e3istQnd,de asemenea Ri alte denumiri +inada tare MuvenilP entru Lafon,adolescent delincvent entru Yening etc-. (tubblefield +BED@- considerP cP ar e3ista douP ti uri de ersonalitate care intrP Tn conflict cu societateaN 5 ersonalitPHile antisociale,caracteriFate rin aceea cP se aflP Tn ermanent conflict cu regulile sociale Ri care nu rofitP sub nici o formP de educaHie Ri edea sP, reFentQnd Tn acelaRi tim Ri un egocentrism e3ageratX 5 ersonalitPHile antisociale caracteriFate rin aceea cP au fost educaHi Tn familii anormale,amorale sau imorale sau Tn alte situaHii educative recare.%in aceste motive ei se identifivP cu ersonalitPHile diFarmonice Ri antisociale care le5au servit ca model.*ceste ersoane ar fi inca abile de loialitate faHP de alHii sau de valorile sociale.Ei ar fi im ulsivi,egoiRti,inada tabili,inca abili de a5Ri recunoaRte vina Ri de a TnvPHa din e3 erienHP,tinFQnd mai degrabP de a acuFa e alHii entru fa tele lor antisociale. (curt istoric.Prima referire la ersonalitPHile socio ate o face Prichard.Un lucrarea sa,din B:G@, L* Treatise on Insanity and other %isorders *ffecting the )indL,autorul dP rima descriere a ceea ce ulterior se va cunoaRte sub termenul de socio atie.%escriind,ceea ce el denumea L)oral InsanityL,autorul s unea N LfacultPHile intelectuale ar nealterate Tn tim ce tulburPrile sunt cantonate Tn rinci al e afectivitate,tem erament sau obiRnuinHe.Princi iile morale sunt uternic ervertite Ri de ravate, uterea de autoconducere este erdutP sau scPFutP Tn acest domeniu,iar individul este inca abil de a se conduce cu decenHP Ri corect,suferind o modificare morbidPL. ,eferiri la acelaR subiect a mai fPcut 1enMamin ,ush +B:B8- care descrie o serie de LtulburPri ale facultPHilor moraleL.*Ra cum am mai vPFut,Tn B::E,Yoch introduce termenul de Linferioritate siho aticPL,Tn care e rimul lan a Prea im ortanHa redis oFiHiilor constituHionale. ,eferiri la acelaRi subiect au fPcut a oi,aRa cum am mai arPtat Yrae elin, Yahn,(chneider,care au cu rins socio atiile Tn cadrul a diferite scheme de clasificare a ersonalitPHii diFarmonice.Termenul de ersonalitate siho aticP a fost folosit adesea inconsistent,uneori entru Tntreaga arie a ersonalitPHilor diFarmonice,alteori entru subgru ul ersonalitPHilor antisociale sau agresive +7oodwin Ri 7uFe,BEDE-.Ulterior entru a evita confuFiile,a Tnce ut a se folosi termenul de L ersonalitPHi socio ateL Ri a fost ado tat a oi de cPtre sihiatrri,inclusiv de cPtre L*merican Psychiatric *ssociationL Tn ediHia din BE@8 a %()5B. E3istP autori care folosesc termenii de siho at sau socio at Tn mod inde endent Ri autori care considerP socio atia dre t o subgru P a siho atiei. Pentru a se reduce confuFia,Tn ultima vreme se ado tP tot mai mult termenul de L ersonalitate antisocialP sau socio atPL+lucru reFent Ri Tn cadrul %() III Ri I;-. Tabloul clinic.%in cauFa li sei unui consens general rivind definirea Ri cadrul nosologic, osibilitatea de a avea date e idemiologice Tn ceea ce rivesc ersonalitPHile socio ate este foarte micP.Este,de asemenea,foarte greu a Rti cQte dintre socio atii se aflP Tn TngriMiri sihiatrice .#u toate acestea,socio atiile sunt considerate a fi foarte frecvente,dar foarte frecvent asociate cu

alcoolismul Ri de endenHa de drog..oodruff Ri colab.+BED8- considerP cP B@W dintre bPrbaHi Ri GW dintre femeiile tratate de cPtre sihiatru ar fi socio aHi.#reRterea numPrului delincvenHilor ne sugereaFP,de asemenea cP numPrul socio atiilor este Tn creRtere.!recvenHa ar fi mai mare la bPrbaHi Ri mai crescutP Tn mediul urban.%e asemenea,frecvenHa ar fi mai mare la clasele defavoriFate socio5economic. 6umPrul de ersonalitPHi socio ate este mai mare Tn familiile disociate,cu alHi membri socio aHi,alcoolici etc. (ocio atiile,aRa cum am mai arPtat,debuteaFP din co ilPrie sau din adolescenHa tim urie, rimele manifestPri constQnd,Tn ceea ce Tn sihiatria infantilP se numeRte Lsindromul co ilului hi ractivL+7oodwin Ri 7uFe,BEDE-.6eliniRtea ermanentP, tulburPrile de atenHie,neTncadrarea Tn disci linP sunt cele mai recoce com ortamente.Indisci lina RcolarP,conflictele cu vecinii, rofesorii sau colegii sunt recoce.#a Rcolari ei nu ot su orta disci lina RcolarP,nu ot fi 3*8 atenHi la rocesul de TnvPHPmQnt,dis utele Ri violenHele cu colegii sunt foarte frecvente.TotuRi un numPr mic de socio aHi ot arcurge rogramul de RcolariFare.TulburPrile ot fi recurente Ri variate ca intensitte.Unii socio aHi +de obicei cei cu o intensitate mai micP a rocesului- ot sP se remitP s ontan Tn Murul vQrstei de 8@ de ani.Un maMoritatea caFurilor TnsP evoluHia este continuP.#hiar Tn situaHie de remisiune, situaHia socio aHilor rPmQne marginalP. ,eferindu5se la socio aHii adolescenHi,#lec"ley alcPtuieRte urmPtorul rofil de ersonalitateN 5anti atici Ri inteligenHiX 5absenHa delirului Ri a altor tulburPri de gQndireX 5minciunP Ri insecuritateX 5absenHa tulburPrilor nervoase sau nevroticeX 5im osibilitatea de a avea Tncredere Tn eiX 5li sa remuRcPrilor Ri a ruRiniiX 5im osibilitatea motivPrii actelor antisocialeX 5sPr
Acesta este coninutul din memoria cache de la Google pentru http://www.scribd.com/doc/2469947/Alteboli-psihice-doc. ste un instantaneu al paginii! a"a cum ar#ta ea $n % &an 2'(' '7:47:'% G)*. ste posibil ca pagina curent# s# se +i modi+icat $ntre timp. A+lai mai multe ,ersiune numai te-t .unt e/ideniai urm#torii termeni de c#utare: tip Ace"ti termeni apar doar $n leg#turile ce trimit spre aceast# pagin#: reactii disulfiran vaccinuri

Log In or Sign Up
Log In
If you already have an account, log in.
*op o+ 0orm

Username or Email
1og &n

Password

Trouble logging in?

2ottom o+ 0orm

Other Login O tions Login with !aceboo" #onnect$ Log In with O enI% Log In with O enI%
*op o+ 0orm

nter 3pen&7 4 .ign &n

2ottom o+ 0orm

Sign up for a Free Account

It&s 'uic" and easy.

Why Sign up?

Publish documents 'uic"ly and easily (hare your documents with others )anage and u date your documents
*op o+ 0orm

de+ault

Email *ddress +,e'uired#reate Username #reate Password +,e'uired.ign 4p

.e res ect your rivacy and won/t send any unnecessary emails. ,ead our rivacy olicy.
2ottom o+ 0orm

Login Successful
Now bringing you back...

Signup Successful
Now bringing you back...

0 1ac" to Login

Reset your passwor

Please enter your email address below to reset your assword. .e will send you an email with instructions on how to continue.
*op o+ 0orm

!"ail a

ress#

2ou need to rovide a login for this account as well. Login#

.ubmit
2ottom o+ 0orm

Sign up for a Free Account

It&s 'uic" and easy.

Why Sign up?

Publish documents 'uic"ly and easily (hare your documents with others )anage and u date your documents
*op o+ 0orm

de+ault

Email *ddress +,e'uired#reate Username #reate Password +,e'uired.ign 4p

Other Login O tions Login with !aceboo" #onnect$ .e res ect your rivacy and won/t send any unnecessary emails. ,ead our rivacy olicy.
2ottom o+ 0orm

E3 lore #ommunity

*op o+ 0orm

2ottom o+ 0orm

Log In
*op o+ 0orm

Username or Email
1og &n

Password

Trouble logging in?

2ottom o+ 0orm

4 (ign U

Alte boli psihice oc

5 .ubscribe

by argatu

Relate $ocu"ents

www.torser.info 5 *#TIU6I E6E,7O5I6!O,)*TIO6*LE 899: 5 U6I;E,(IT*TE* 6*<IO6*L= %E *P=,*,E >#*,OL I? @:8A reads *#TIU6I E6E,7O5I6!O,)*TIO6*LE 899: BCDDD reads carte 5 !lorin Tudose 5 Psiho atologie B9B reads carte 5 !lorin Tudose 5 Psiho atologie EA reads *ctiuni5energoinformationale5899D BB8 reads B95B9 DDC reads Psihologia creativitatii 5(inteFa BE9G reads *ctiuni energo5informationale 899D 8GEG reads

*#TIU6I E6E,7O I6!O,)*TIO6*LE 899D BB@: reads (ocio5Psiho +(inteFa *nul A5@B8AC reads ACE 8DCB reads Inteligenta materiei @A:@ reads intmatBG BB@B reads #orneliu 1orundel 5 )anual de )edicina Pentru #adre )edii 89@B reads %umitru #onstantin %ulcan 5 Inteligenta )ateriei AA reads Inteligenta materiei B5G 8D: reads %icHionar de sihologie 5 Larousse AE@ reads %ictionar Psihologie LarousseIBJ :AD reads O Tera ie Eficienta Pt Tratarea #ancerului 8BGE reads %ictionar Psihologie Larousse :@D reads There is Plenty of )oney in the .orld 9 reads (u lemental Letter by Pro . : Pro onents O !iled B858E59E 9 reads Ty es of ,eal Estate Investments 9 reads 1usiness and Kome %uct #leaning (ervices of 1ellingham. (erving 1ellingham, Lynden, 1laine, 1irch 1ay, Point ,oberts, Lummi Island, !erndale, (edro .oolley, 1urlignton, )t.;ernon, 1urlington, *nacortes, Oa" Karbor, whidbey Island, (nohomish, and surrounding areas. 9 reads )icrowaves and 1ehavior 9 reads #yber #afe (oftware )a"ing the #yber #afe 1usiness )ore Profitable and (afe 9 reads osing Use of #ameras in Perry Trial,

(udden LIndigestionL 9 reads george angell 5 sni er trading wor"boo" 9 reads Man B5tfot 9 reads The TygerN (hmoo Poetry 7uide 9 reads

Relate $ocu"ents

(tats ,eads This %oc (cribd *verage

;alue PagesN .ordsN #haractersN LinesN

8GG AG B88D8C BGCA9 E@89BC :BCD: EEE C8G

Letters er wordN .ords er lineN .ords er ageN *dd to your reading list !lag this document

D.DC @.EE B88.:@ 8B.:E @8C.D8 GBD.8B

Flag %his $ocu"ent

Please select the reason+s- for re orting this document
*op o+ 0orm

( am or Mun" Porn adult content Kateful or offensive

6eport

#ancel
2ottom o+ 0orm

If you are the co yright owner of this document and want to re ort it, lease follow these directions to submit a co yright infringement notice.

$ocu"ent Infor"ation
BG,E8B ,eads 4 8 #omments
$escription

6o descri tion. *s" the ublisher to add a descri tion 8GG Pages
$ate A &ategory %ags e

9AO9:O899: Uncategorized. (cience5Physics, UncategoriFable5UncategoriFable 7,UPUL (O#I*L %E %I(#UTII, Isarescu si rietenii sai, ,omania, ,omanian

'roups

community, ,omanian community, ,omanian community

&opyright (ore info )

*ttribution 6on5commercial

Login or Signup to Scribble a &o""ent

or use argatu Lucrarea oate fi gasita inN I.#ucu,Psihiatria sociala,vol.8,ed5L,1ucuresti 9G O BB O 899E ,e ly argatu ;a intereseaFa entru a o trece in bibliografia unei lucrari a dv.iataN I.#ucu,Psihiatria(ociala,vol.II,ed.L,1ucuresti 9G O 9E O 899E ,e ly !aceboo" #onnect

*
Se pare c+ e corectat ortografic,nu sunt gre-eli &apitolul .sihogeniile Ideea cP anumite stPri siho atologice nu ar avea dre t cauFP factori fiFico5chimici sau biologici ci o cauFalitate sihologicP,a bulversat gQndirea medicalP de la sfQrRitul secolului al SIS Ri Tnce utul secolului SS, erioadP de dominare absolutP a modelului de boalP organicist,Tn care leFiunea Muca rolul rinci al. Untregul gru de stPri siho atologice sau sihosomatice care vor recunoaRte dre t cauFalitate rinci alP,o cauFalitate sihologicP,au fost desemnate cu denumirea

de sihogenii,iar mecanismul rin care evenimentele din viaHa relaHionalP a individului,disturbPrile sihologice interne sau evenimentele sociale se transformau Tn ultimP instanHP Tn siho atologie,tulburare fiFiologicP,funcHionalP sau chiar organicP a rimit numele de sihogeneFP. #adrul sihogeniilor este foarte larg,cu rinFQnd manifestPri de cauFalitate sihogeneticP.TotuRi din gru ul rivilegiat al sihogeniilor ar face arte trei categorii,Ri anumeaNreacHiile sihice la situaHii tranFiente,nevroFele Ri sim tomele sau sindroamele sihosomatioce. (ecanis"ul psihogene/ei,aspecte generale PsihogeneFa a are ca fiind rinci ala e3 licaHie sihodinamicP Tn mecanismul siho atologic al sihogeniilor.*ceastP sihodinamicP constP,Tn esenHP,Tn evidenHierea im ortanHei stresului sihic Ri a reacHiei determinate de acesta. PsihogeneFa oate,sP e3 lice,astfel,toate tulburPrile sihice Ri manifestPrile funcHionale de la nivelul cor ului,Tn cadrul maladiilor care recunosc acest mecanism. Prima roblemP care se une este aceea cP sihogeneFa nu TnseamnP li sa tulburPrilor fiFiologice,li sa unei anumite cores ondeHe cerebrale.In sihogeneFP TnsP,modificarea fiFiologicP nu este indusP de natura fiFico5chimicP a mediului,ci de situaHia e3istenHialP trPitP,de relaHiile inter ersonale Tn care individul este lasat,de gradul de normalitate sau de maturitatea ersonalitPHii Ri a mecanismelor ei de a Prare.PsihogeneFa nu im licP deci absenHa fiFiologicului Ri nici a unui anumit tip de trPire +conRtientP sau inconRtientP-.Un rocesul de elaborare sihogeneticP artici P mai mulHi factori,atQt interiori ersonalitPHii,cQt Ri din afarP. *n3ietatea,emoHia re reFintP cheia de boltP Tn cadrul e3 lcaHiilor sihogenetice.*n3ietatea oate avea origine biologicP,dar oate avea Ri origine sihologicP sau socialP.Legea lui LeibnitF ne demonstreaFP cP Tn naturP totul se manifestP cu cheltuiala cea mai micP de energie,ceea ce se traduce,de e3em lu,Tn domeniul com ortamentului, rin transformarea activitPHii libere, neorganiFate,Tn activitate organiFatP,automatP.*ceastP lege ar acHiona Tn toate domeniile tem orale Ri s aHiale asu ra individului. *n3ietatea biologicP ne a are ca un anumit tip de informaHie ada tativP. Psihologia animalP ne aratP cP tensiunea emoHionalP MoacP un rol maMor Tn rocesele de codificare Ri decodificare ale informaHie.*nimalul este o fiinHP uternic emoHionalP Ri,sub as ect cantitativ,el este su erior omului.Psihologia animalP ne dovedeRte cP ori ce semnal nou este controlat Ri conectat la un efector rin intermediul emoHiei.Un acest conte3t,emoHia a are,deci,ca o informaHie biologicP, ada tativP.)aniera Tn care animalul se foloseRte de lume,de mediul e3terior, de inde de cantitatea de emoHie e care aceasta o determinP,ca trPire subiectivP. #onte3tul informaHional al emoHiei biologice este TnsP rimitiv Ri,redus la un sistem binar de da sau nu, e linia trebuinHelor de a Prare,conservare, re roducere etc. In studiul emoHiei,a an3ietPHii Ri la om trebuie ornit de la aceste as ecte biologice.%eMa Tn B:E9 .illiam Vames afirma cP LastPFi cauFele generale ale emoHiilor sunt individual5 fiFiologiceL,emoHia avQnd atQt caracter fiFiologic,cQt Ri cognitiv +dacP unul dintre as ecte li seRte,emoHia nu se oate localiFa-. La om conce tul de emoHie se lPrgeRte Ri se TmbogPHeRte,de PRind limitele ei strict ada tative,biologice Ri,Tn conte3tul societPHii,an3ietatea devine roblema centralP a filoFofiei e3istenHei umane.EmoHia Ri an3ietatea a ar ca o stare subiectivP,ca o reacHie la o situaHie,Tn lumea animalP acest lucru regPtind individul entru lu tP sau fugP +determinQnd astfel Tn mod cores unFPtor o tulburare a echilibrului intern-.*ceastP regPtire se descarcP Tn mod normal rintr5o activitate e3terioarP +lu ta sau fuga-,numai cP Tn conte3tul societPHii,aceste ti uri de com ortament nu mai sunt agreate,motiv entru care energia emoHiei se va re ercuta Tntr5o manierP autodistructivP + rin reacHiile fiFiologice,inadecvate e care le rovoacP-. Un elucidarea an3ietPHii biologice o im ortanHP mare este re reFentatP de cPtre conce Hia lui (elye +BEGC- rivind stresul Ri reacHia generalP de ada tare Ri desco erirea rin aceasta a substratului modificPrilor biologice Ri mai ales al lanHului reacHiilor neuro5

hormonale.%u P (elye reacHia organismului la stres ar trece rin urmPtoarele faFeN B.,eacHia de alarmP care cores unde sihologic faFei de ameninHare,de trPire sihologicP a stresului,Tn li sa lui,ceea ce determinP o stare de maleFP sau angoasP.Un aceastP faFP hi otalamusul activeaFP hi ofiFa care rin *#TK activeaFP glandele su rarenale.* are vasoconstricHia generaliFatP.%acP individul dominP situaHia,reacHia se o reRte aici,Tn caF contrar trecQndu5se Tn faFa a doua. 8.!aFa de im act sau a reacHiei de a Prare ro riuFise.Un aceastP eta P individul vine Tn contact direct cu ericolul.!aFa este dominatP de creRterea activitPHii adreno5sim atice,liberarea catecolaminelor sim atice Ri medulosu rarenalei.* are vasodilataHia Tn organele vitale Ri Tn cele active +inimP,muRchi,creier etc-.In aceastP faFP a are,adesea,un com ortament automat.(e considerP cP doar BC589W dintre indiviFi TRi ot Pstra sQngele rece,Tn aceastP faFP,restul reacHionQnd desorganiFat +leRinuri,sinco e etc-. G.!aFa de decom ensare a are atunci cQnd organismul nu mai oate com ensa erturbPrile roduse de stres.%acP este osibilP com ensarea a are o faFP osttraumaticP,de restabilire a echilibrului. #ontribuHia esenHialP a lui (elye este aceea cP el a dovedit cP faFele sindromului general de ada tare sunt identice atQt Tn caFul stresului fiFic +e3em lu sindromul de strivire-,cQt Ri a celui sihic +a PrQnd aceleaRi modificPri fiFiologice, hormonale,organice etc-.7raHie acestor desco eriri,an3ietatea va utea de acum Tnainte sP fie inclusP Tn maMoritatea e3 licaHiilor siho atologice Ri sihosomatice, ea devenind un mediator Tntre factorii de mediu Ri organism.%e acuma se va utea discuta des re influenHa factorilor sociali sau sihologici asu ra organismului Tn termeni de fiFiologie Ri fiFio atologie. *n3ietatea sihologicP este determinatP de dinamica internP a roceselor sihologice,la nivel conRtient sau inconRtient. Un TnHelegerea rolului emoHiei asu ra organismului,un rol hotPrQtor l5a avut viFiunea sihologiFantP a lui !reud rivind im ortanHa an3ietPHii Ri rolul ei Tn a ariHia manifestPrilor siho atologice.Elaborarea recisP a teroiei rivind im ortanHa angoasei a a Prut destul de tQrFiu Tn o era lui !reud +abia Tn BE8C- Ri ea a are iniHial sub forma unor e3 licaHii sim listeNlibidoul se descarcP Tn angoasP atunci cQnd ulsiunile nu ot atinge satisfacHie.%u P B9 ani +BEGC-,!reud TRi va reviFui com let aceastP conce Hie,afirmQnd cP angoasa este declanRatP de cPtre un ericol e3tern Ri se oate astfel asocia cu refle3ul de autoconservare.Un acest fel an3ietatea a are acum ca o veritabilP funcHie a eului,un semnal care ermite mobiliFarea tutror forHelor dis onibile.*ngoasa re roduce astfel,sub formP de stare emoHionalP,o urmP mneFicP Ri oate redeRte ta una ree3istentP.Pentru !reud an3ietatea manifestatP Tn ego este o relaHie Tntre organiFarea lumii, e de o arte Ri eu + olul res onsabil de organiFarea lumii Tn interesul individului-. Un conce tul lPrgit asu ra stresului,ori ce efort care resu une o unere Tn tensiune,este resimHit Tn funcHie de maniera de relucrare a ersonalitPHii re ective,fie Tntr5un sens oFitiv +eustres-,fie negativ +distres-.,eacHiile la stres a ar acuma ca reacHii emoHionale sau somatice la stimulii de orice fel +cPldurP, Fgomot,relaHii inter ersonale,chiar Ri de ideile care Ri le face des re viitor-. *n3ietatea socialP se referP la an3ietatea care are dre t sursP factorii sociali,structurile sau relaHiile Tn cadrul societPHii.Im ortanHa societPHii umane este determinantP cPci,ca Lanimal socialL omul trebuie sP se integreFe Tn societate Ri sP i se subordoneFe,dar Tn ofida acestor constrQngeri,aratP Ellwangh,fiecare om are nevoie de un s aHiu de libertate entru a5Ri menHine starea de sPnPtate, tensiunea olarP dintre individ Ri societate avQnd de asemenea efecte creatoare sau disturbatoare. (e oate vorbi astfel des re e3istenHa unui rag siho5social,un denomitor comun entru toate societPHile,care oate fi denumit cu termenul de rag al stresului siho5social. O contribuHie im ortantP rivind natura Ri im ortanHa an3ietPHii sociale au adus5o diferite teorii socio5genetice Ri Tn rimul rQnd teoriile TnvPHPrii sociale a an3ietPHii.Teoriile TnvPHPrii considerP ersonalitatea ca e o colecHie de com ortamente TnvPHate.,eluQnd e3 erienHele lui Pavlov s5a subliniat cP an3ietatea se oate TnvPHa,ca ori care alt com ortament.(im tomul nevrotic a are astfel,ca o obiRnuinHP TnvPHatP,Tn cadrul unui conte3t an3iogen +re etarea ambianHei determinQnd

sim tomul-.%eRi factorii organici nu5Ri ierd din im ortanHP,multe sim tome funcHionale se vor utea e3 lica rin teoriile TnvPHPrii.%u P 1eech,an3ietatea a are ca un im uls care duce la activitate,iar scPderea ei oate a are ca o recom ensP,ceea ce ar sta la baFa multor sim tome sihosomatice sau siho atologice.(5a vorbit astfel de TnvPHarea LvisceralPL a fricii,de im ortanHa feed5bac"5ului. *n3ietatea se oate condiHiona TnsP Ri rin intermediul condiHionPrii sistemului adrenosim atic Ri hi ofiFo5su rarenal.E3istP,s une #loareg o reacHie linearP Tntre agresiunile,chiar moderate ale vieHii,cantitatea de noradrenalinP lasmaticP Ri aciFii graRi liberi.(ursele sociale de stres sunt nenumPrate Ri cu greu ot fi introduse Tntr5o clasificare.Levi Lennard vorbeRte de cQteva din aceste surseN 5diferenHa dintre e3igenHele mediului Ri ca acitatea fiinHei umaneX 5diferenHa dintre ocaFiile oferite de mediu Ri nevoile umane realeX 5 erce erea adevPrului,a diferenHei dintre dorinHa Ri s eranHa fiinHei umaneX 5su rastimularea Ri substimulareaX #onflictul sihologic este o altP noHiune necesarP TnHelegerii mecanismului sihogeneFei.Prin conflict sihologic se TnHelege o ciocnire Tntre forHe sau elemente care stau la baFa activitPHii umane.La baFa conflictului sihologic stP conce tul de frustrare.;iaHa omului este resPratP de situaHii Tn care dorinHele Ri tendinHele individului trebuie sP aRte te,sP ocoleascP sau sP renunHe.%e cele mai multe ori motivele frustrPrii nu sunt conRtiente,motiv entru care consecinHele a ar sub forma sentimentelor de urP,an3ietate,angoasP,agresivitate,sentimente sau sim tome care la rima vedere nu au o motivaHie. (ivadon +BEDG- introduce Tn acest domeniu o conce Hie originalP rivind fenomenele de sensibilitate Ri obiRnuinHP.*stfel stresul,frustrarea acHionQnd asu ra organismului ot determina la unii subiecHi osibilitatea organiFPrii unei a PrPri,a unei obiRnuinHe,care se realiFeaFP Tn tim .%in contra,la alHi indiviFi,acelaRi fenomen duce la desvoltarea unei sensibilitPHi,a unei sensibiliFPri de aRa naturP,TncQt ulterior,chiar e3citanHi slabi sP oatP determina reacHii im ortante +analogia cu fenomenele alergice este evidentP-. Obstacolul care se o une rocesului de ada tare a organismului la stres oate fi activ sau asiv Ri este uRor de de PRit de cPtre o ersoanP cu mecanisme ada tative normale Ri mature,Tn tim ce imaturitatea duce la reacHii du P rinci iul lPcerii,reacHia fiind,fie de agresiune,fie de regresiune.6umai un conflict activ5intern oate fi un adevPrat conflict sihologic +care une Tn tensiune atitudini emoHionale incom atibile Ri care se traduce rintr5o tensiune internP dureroasP-.,eFolvarea acestor tensiuni,aratP (ivadon,antreneaFP un nou mod de a considera situaHia,lumea TnconMurPtoare,iar e individ Tl TmbogPHeRte cu o nouP creaHie,angoasa e3istenHialP.%e altfel,e3ternaliFarea conflictului Ri desensibiliFarea stau la baFa celor mai multe forme de sihotera ie.#onflictul nu devine atogen dacP nu survine rocesul sensibiliFPrii interne,datorat adesea unui eu slab +cu o insuficienHP a funcHiei integrative-.#onflictul sihologic va solicita otenHialitPHile ada tative ale subiectului,influenHa frustrPrii fiind legatP de vQrsta Ri gradul de maturitate a ersonalitPHii.Omul este ,Tn definitiv,un sistem biologic,iar com ortamentul sPu este rodusul sistemelor sociale+( ladin Ri Porterfield,BE:9-. #om ortamentul uman este deci definit ca o funcHie a tuturor roceselor dinamice biosociale.%ar deRi stresul acHioneaFP identic,com ortamentele indiviFilor diferP. *ceastP manierP articularP,de relucrare a stresului,realiFeaFP,aRa cum vom vedea,ceea ce se numeRte Lstilul de viaHPL,lucru care face e fiecare individ un unicat Ri Tn acelaRi tim foarte diferit.Un momentul Tn care indiviFii sunt forHaHi a lua arte direct la schimbPri bruRte,a ar concomitent modificPri Tn ro riul selfsistem Ri legat de acesta,fenomene de criFP +mai ales cQnd este nevoie de o schimbare Tn statutul social-. %e la rimele studii ale lui !reud, rivind sihogeneFa,observPm cP,Tn e oca contem oranP,studiile Tn acest domeniu au evoluat foarte mult Ri noi studii Ri desco eriri se vor face cu siguranHP Tn viitor.%atele e3 use re reFintP doar cQteva rinci ii Ri noHiuni generale rivind sihogeneFa,urmQnd ca a oi,Tn cadrul fiecPrei entitPHi sP fie discutate manierele s ecifice ale atogeneFei sihice.

I.Reac0iile psihice la situa0ii tran/iente In cadrul reacHiilor sihogene la situaHii tranFiente,conflictul siholoic nu se internaliFeaFP,individul avQnd de fPcut faHP unui obstacol asiv sau activ e3tern +individul nu oate de PRi un obstacol e3tern asiv sau activ,Ti li sesc miMloacele entru atingerea sco ului ro us,sau are o inca acitate individualP,cum ar fi o ersonalitate imaturP,cu miMloace de a Prare nematuriFate-.Un cadrul acestor reacHii,evenimentul sihotraumatiFant este inteligibil,cunoscut Ri actual,iar sim tomatologia se aflP inteligibil Ri chiar ro orHional legatP de evenimnent sau de intensitatea lui stresantP. (tresul care determinP reacHiile sihice se oate manifesta sub una din urmPtoarele formeN 5stres benign,care determinP reacHii de scurtP duratP +secunde,minute-,foarte frecvent la adolescenHi Ri care se oate manifesta rin lQns,lamentPri,dar fiind benign nu este nevoie de intervenHia mediculuiX 5stres moderat care determinP reacHii cu duratP de cQteva ore sau File Ri unde de asemenea nu este nevoie de intervenHia mediculuiX 5stres sever,care determinP reacHii intense Ri de duratP Ri Tn care se im une o asistenHP sihologicP sau medicalPX %u P cum se oate observa maMoritatea reacHiilor sihice la situaHiile tranFiente nu ot fi considerate atologice,din contra ele ot contribui la LoHelireaL caracterului.In funcHie de conte3tul Tn care sunt trPite situaHiile, utem asista fie la o sensibiliFare,cu a ariHia unor reacHii e3agerate, atologice,fie la fenomenul de obiRnuinHP,care duce la creRtera uterii mecanismelor sihologice ada tative. Ey +BEDG- subliniaFP rinci alele forme de manifestare ale reacHiilor sihice la situaHii tranFienteN 5reacHiile sunt Tn ra ort direct ro orHional cu evenimentele de viaHP incriminateX 5 ragul emotivitPHii sau a angoasei este anormal de scPFutX 5sim tomele se manifestP rin reacHii afective violenteX 5reacHiile un Tn miRcare tendinHe mai mult sau mai uHin inconRtiente,terenul hi erreactiv ducQnd la o reactivitate sihicP mai im ortantPX <inQnd cont de maturiFarea insuficientP a mecanismelor de a Prare,cel uHin la adolescenHi Ri tineri socotim cP oate ar fi mai bine ca reacHiile sihice la situaHii tranFiente,de la aceastP vQrstP sP fie mai degrabP numite LreacHii de ada tareL, deoarece a vorbi Tn acest cadru de boli,Tn sensul medical al cuvQntului este un nonsens. a.Etio atogenia *m arPtat mai sus,vorbind des re sihogeneFP,Tn general, rinci alele caracteristici ale acestui roces,rolul an3ietPHii,stresului,a conflictului sihologic Tn etio atogenia sihogeniilor.,eacHiile sihogene recunosc Tn mod evident im ortanHa traumatismului sihic dre t cauFa rinci alP a reacHiei siho atologice, dar un rol im ortant revine ersonalitPHii individului +aceiaRi situaHie e3istenHialP nu determinP la doi indiviFi reacHii identice-. E3 resia neada tPrii,a inca acitPHii relucrPrii Ri LmetaboliFPriiL stresului Ri restabilirii LhomeostaFiei sihiceL a are sub forma an3ietPHii sau a stPrilor de resive.In situaHii de stres lumea devine,deodatP un loc nesigur,chiar terifiant.In faHa acestei situaHii a are an3ietatea intensP,a ar mecanisme defensive,uneori mult e3agerate.(tarea uternicP de sugestibilitate determinP instabilitatea tem orarP a individului de a se ocu a de ro ria situaHie,cu a ariHia regresiunii asiv5de endente + entru a fi roteMat de alHii-. *dolescernHii,de e3em lu, sunt ersonalitPHi Tn formare Ri deci ractic Tn linP transformare.Pentru o deFvoltare emoHionalP normalP Ri o reactivitate sihicP cores unFPtoare au nevoie de TnHelegere,securitate,afecHiune.Pe de altP arte,Tn vederea stabilirii formelor de com ortament ei au nevoie sP fie acce taHi Tn societate,iar activitatea lor sP fie stimulatP rin recom ensP socialP.In acest conte3t, e rimul lan se aflP relaHiile cu PrinHii,Tn mediul familial ei trebuind sP aibP convingerea cP sunt iubiHi,cP li se res ectP individualitatea.%e asemenea ei trebuie sP aibP Tncredere Tn uterea lor Ri conRtiinHa ca acitPHii dre turilor lor. In acest sens,maMoritatea autorilor sunt de acord cP de rivarea afectivP oate crea la aceastP vQrstP o stare de hi ere3citabilitate,cu scPderea gradului de a su orta frustraHiile, cu declanRarea uRoarP de reacHii de rotest agresiv, rin negare sau asivitate, rin clownerii sau reacHii sihosomatice. O serie de factori fiFiologici Ri organici,legaHi de creRterea ra idP,greutPHile de integrare ale ro riului cor ,as ectele HinQnd de identificarea se3ualP,duc la slPbirea reFistenHei Tn faHa

factorilor stresanHi.7radul de maturiFare stP la baFa e3 licPrii tuturor reacHiilor sihice la situaHiile tranFiente.#riFa ersonalitPHii vine Ri ea sP se adauge rocesului de fragiliFare a reactivitPHii sihice. E3 resia neada tPrii,a inca acitPHii relucrPrii Ri LmetaboliFPriiL stresului Ri a restabilirii homeostaFiei sihice a are la adolescenHi sub forma an3ietPHii sau a stPrilor de resive +care se ot manifeta Ri rin com ortamente delictuale,consum de droguri, violenHP,vestimentaHie fra antP etc-.Presiunile entru ada tarea la societate,activitatea adolescentului Tn gru ,cererile absurde Ri abstracte, res ingerea de cPtre familie sau rieteni contribuie Ri mai mult la rocesul fragiliFPrii. )aniera Tn care adolescentul TRi stP QneRte tensiunile agresive Ri se3uale au o mare im ortanHP.Ti ul de a Prare a eului Ri deFvoltarea unei a PrPri adecvate contribuie,du P *nna !reud +BEC:-,la maniera reactivitPHii adolescentului.TotuRi o anumitP regresiune a eului este rivitP la adolescenHi ca normalP,un fel de regPtire entru relaHiile cu adulHii. ,eacHiile de ada tare la adolescenHi se TncadreaFP Ri Tn rocesul de identificare Ri de difuFiune a identitPHii.Eric"son considerP cP aceastP erioadP a vieHii este dominatP de sentimentul identitPHii eului Ri de unitatea de contrariiLidentitate faHP de confuFia rolurilorL. #onflictele uternice ot determina o stare de iFolare e3ternP Ri de vacuum interior. (tabilirea unei identitPHi negative ne va une Tn faHa unui adolescent revoltat,ostil,care res inge Tn bloc valorile contem orane,ceea ce Tl va e3 une astfel unui sistem cronic sihotraumatiFant. (tudiind ersonal un lot de E9 de adolescenHi trataHi entru reacHii sihice la situaHii tranFiente am remarcat im ortanHa terenului Ri a eta ei de maturiFare a ersonalitPHii. Intensitatea evenimentelor stresante ni s5a Prut mai micP Tn intensitate decQt la adulHii cu aceleaRi robleme siho atologiceNcerturi Tn familie sau Tntre PrinHi,stPri de nervoFitate e3cesivP a unor membri de familie,boli somatice a unor membri de familie sau ale adolescentului +de e3em lu afecHiuni stomatologice-.In alte situaHii adolescenHii acuFau fa tul cP nu li se dPdea suficientP libertate Tn com araHie cu alHii,fa tul cP nu erau TnHeleRi de familie,certuri violente,interdicHia de a5Ri mai vedea un rieten sau rietenP,consideraHi de familie ca necores unFPtori,deFiluFii sentimentale,deFacord cu rietenul sau rietena, obscurantismul familiei,afaceri dubioase ale acesteia, robleme ridicate de mici deficienHe fiFice,conflicte cu dirigintele,decesul unui bunic,alegerea unei Rcoli care nu5i lace etc.In maMoritatea caFurilor am remarcat TnsP cumulul mai multor factori din cei e care i5am amintit.*m remarcat de asemenea gradul crescut de imaturitate,tendinHa la reacHii afective intem estive,variaHii nemotivate ale dis oFiHiei,instabilitate. b.%escriere clinicP In %() I; se s ecificP cP tulburPrile sihice legate de situaHiile tranFiente a ar Tn condiHiile unui stres survenit din mediul e3terior.(e mai s ecificP,de asemenea necesitatea ca acientul care a fPcut aceastP stare sP nu fi avut anterior antecedente sihiatrice. #aracterul de tranFient aratP caracterul trecPtor al acestor stPri. ,eacHiile sihice la situaHii tranFiente sunt TncP destul de im recise Ri nesistematiFate,e3istQnd,Tn acest domeniu foarte multe controverse rivind ti urile atologice de com ortament.)aMoritatea reacHiilor sihice din cadrul acestui ca itol sunt incluse Tn ca itole caN sihoFele de rPFboi,sau reacHii la catastrofe civile,reacHii catastrofice,reacHii ada tative etc.E3istP Ri forme acute Ri subacute.E3istP numeroase controverse rivind ti urile de com ortament care trebuiesc introduse Tn acest ca itol +ori cum utiliFarea termenului de boalP Tn acest conte3t este foarte discutabil-. !reedman Ri colab.+BEDC- dau o serie de date rivind frecvenHa acestor reacHii sihice.*stfel la o ulaHia albP americanP,rata ar fi de BWo,Tn tim ce la femeile nealbe aceasta ar fi de 8@GAWo.!recvenHa ar fi mai mare la femei.(e remarcP de asemenea cP Tn :9W din caFuri este vorba de reacHii de resive +din care 88,@W ar fi avut Ri tentative de sinucidere-.Un G@W din caFuri ar fi vorba doar de reacHii de nervoFitate,ostilitate,com ortament distructiv,violenHP,Tn 88,AW din caFuri se remarcP stPri de an3ietate uternice,Tn tim ce Tn 89W reFintP concomitent reacHii sihofiFiologice.Insomniile ar avea,de asemenea o frecvenHP de 8@W iar Tn 88,@W uFeaFP Tn mod

e3agerat de alcool +B9W fiind consumatori de alte droguri-.#ele mai frecvente dificultPHi ale acestor acienHi constau Tn dificultPHile maritale sau familiale +Tn D@W din caFuri-.*stfel Tn 89W din caFuri ar face reacHii du P decese familiale,G@,@W du P alte ti uri de ierderi Tn familie cum ar fi divorHul. (ituaHia de criFP acutP necesitP o intervenHie urgentP.Un ca itol a arte Tl constituie reacHiile sihice legate de mediul militar Ri mai ales de situaHiile a Prute Tn caF de rPFboi.*m reFentat aceste ti uri de reacHii Tn ca itolele reFervare sihiatriei militare Ri nu vom mai reveni. 6umeroase criFe ale vieHii + ierderi,divorH, erturbPri ale vieHii rofesionale etc- sunt adesea reFolvate de cPtre ersoana TnsPRi,sau cu aMutorul altora +mai grave sunt tentativele de sinucidere-.*deseori se referP un diagnostic sim tomatic care sP acom anieFe diagnosticul situaHiei disturbatoare +de resia de doliu,de e3em lu-. Prima roblemP discutatP Tn literatura de s ecialitate este aceea a criFei. Ya lan +BEEC- descrie atru secvenHe ale acestei criFeN B.!aFa im actului,care dureaFP de la cQteva minute la cQteva ore.In aceastP erioadP individul are Tntr5 o stare de Roc,adesea cu desorientare sau cu o mare distractibilitate a atenHiei. 8.Un a doua arte,creRte ambiguitatea Ri incertitudinea,cu o emotivitate crescutP cu sentimente ca cele de urP,vinovPHie,an3ietate Ri de resie.,Ps unsurile acienHilor sunt ineficiente. G.Un aceastP faFP sunt mobiliFate toate resursele interne Ri e3terne.)ediul e3terior este e3 lorat Ri a are rocesul de reconstrucHie a unei lumi noi,a unor noi relaHii. A.Ultima faFP resu une o lungP erioadP de reconstrucHie Ri reechilibrare. %irecHia reconstrucHiei oate fi oFitivP dar se ot obHine Ri stPri croniciFate de deFada tare. #oleman Ri 1roen +BED8- descriu Ri ei tot Tn acest cadru A faFe ale reacHiei acuteN B.!aFa de Roc,Tn care victima este agitatP sau a aticP.#onRtiinHa li seRte de cele mai multe ori Ri adeseori alHii sunt acuFaHi.Pot are stPri stu oroase cu desorientare Ri amneFie rivind evenimentul traumatiFant. 8.(tadiul sugestibilitPHii,Tn care individul devine asiv,sugestibil Ri cQnd se re ede sP salveFe e alHii,chiar mai uHin afectaHi ca el.#u toate acestea com ortamentul sPu este foarte ineficient. G.(tadiul de revenire Tn care individul Tn mod gradat TRi reca PtP echilibrul sihologic,adeseori cu su ortul celor din Mur,inclusiv cu aMutorul unei sihotera ii su ortive +fPcute de medic sau de alte ersoane din anturaM-.Un MumPtate din caFuri a ar Tn aceastP faFP coRmaruri care reamintesc de trauma iniHialP. Un caFurile cu ierderi masive,starea acutP este urmatP de o lungP erioadP de de resie,cu idei de vinovPHie rivind deFastrul sau chiar su rveHuirea sa. O im ortanHP deosebitP o re reFintP reacHiile sihice la situaHii tranFiente la co ii Ri adolescenHi.!einstein +BEDA- descrie Tn cadrul acestor reacHii sihice urmPtoarele forme sim tomaticeN 5sim tome afectiveNan3ietate,stPri de resive,hi omaniacale, i ohondrice, tulburPri sihosomatice,fobie an3ioasP,im ulsivitateX 5modificPri caracterialeNtrPsPturi schiFoide +accentuate de stres, e fondul imaturitPHii-, agresivitate,com ortament de resiv5com ulsiv,reacHii de a Prare +intelectualiFare, ascetism,detaRare, erfecHionism,hi ersensibilitate etc-X 5sim tome cognitiveNeRecul Rcolar, ierderea ers ectivei tim uluiX 5manifestPri sihosocialeNconflicte acute cu familia Ri comunitatea,identificarea socialP negativPX Trebuie subliniat TnsP cP as ectul clinic al acestor reacHii de inde Ri de eta a de vQrstP din care adolescentul face arte.La readolescenHi reacHiile sihogene se manifestP mai ales la bPieHi rin creRtere agresivitPHii +lu te,conflicte cu fetele-.!etele devin Ri ele agresive,se ciocnesc cu PrinHii,fraHii mai mici.In multe situaHii aceastP agresivitate se manifestP Tn cadrul gru ului. In adolescenHa recoce +B85B@ ani- reactivitatea sihicP se manifestP rin creRterea sensibilitPHii,retragere,egoism sau altruism e3agerat, esimism sau idealism.%e acuma starea de resivP devine o modalitate frecventP de manifestare.Pot a are acum reacHii afective intense,de resii acute cu idei sau tentative de sinucidere,acte im ulsive Ri delictuale,fuga,vagabondaMul.Toolan +BEDB- aratP cP adeseori la adolescenHi starea de resivP nu se manifestP direct ci mai degrabP rintr5o serie de echivalenHe caN lictiseala,moroFitatea,dorinHa de singurPtate,sentimentul ratPrii Ri al iFolPrii.InsPRi romiscuitatea se3ualP Tn care se com lac unele adolescente este o manierP deghiFatP de a evita reacHiile de resive,la fel cum Tn acelaRi

mod s5ar utea e3 lica stPrile de obosealP sau unele forme de delincvenHP la unii adolescenHi. La adolescenHii de vQrstP miMlocie se TntQlnesc,de asemenea reacHii sihogene de as ect articular.Ya lan Ri colab +BEEC- vorbesc de reFenHa unor reacHii de de ersonaliFare.La aceastP vQrstP chiar evenimentele Rcolare minime +eRecurile, necesitatea de a vorbi Tn ublic, erformanHele s ortive- ot constitui motive care sP determine un grad crescut de an3ietate,cu necesitatea a ariHiei reacHiilor de ada tare.%e asemenea nevoia de a se Tncadra Tntr5o disci linP rigidP,nevoia de a adera la as ectele sociale sau olitice ot une Tn cauFP la adolescenHi reacHii ada tative.In acest conte3t, ot a Prea +la rima vedere nemotivat- acte caN lecPri de acasP,acte de agresiune,revoltP contra PrinHilor, rofesorilor,a diferitelor forme de autoritate. In adolescenHa tQrFie +BE58G ani- reacHiile sihice ot fi Tn mare arte similare cu acele ale adulHilor +de resie reactivP, aranoid reactiv etc-.)ulte reacHii ot a are la aceastP vQrstP sub influenHa rocesului se arPrii sau individualiFPrii,cerute Tn mod im erios de schimbarea statutului social +cPsPtorie- Ri e care adolescentul fie cP nu Ri5o doreRte,fie cP nu este regPtit entru aceasta. (tudiul Tntre rins de noi a viFat un gru de adolescenHi+Eo cu reacHii sihogene- e baFa cPruia am alcPtuit urmPtoarea clasificareNreacHii nevrotice+ACW-,de resii reactive +8@W-,fuga atologicP+8W-,stare de afect atologicP+BCW-, aranoid reactiv subacut +GW-,reacHii isterice+@W-,stu or reactiv+BW-,alte forme minore. ,eacHiile nevrotice au ocu at maMoritatea formelor de reacHie sihogenP. PacienHii din acest cadru reFentau un bogat cadru de sim tome nevrotice +cefalee, insomnie, labilitate afectivP,tulburPri de concentrare,enureFis etc-.*ceste forme au a Prut mai ales du P diferite forme de dificultPHi Rcolare. ,eacHiile de resive reFenta tabloul clinic al unor de resii de diferite intensitPHi. !ondul de resiv se e3 rima adese rinNinactivitate, obosealP, emotivitate,scPderea a etitului, ierderi Tn greutate.%e resiile a Preau imediat du P un eRec,cQnd acienHii deveneau inactivi,emotivi,anore3i3i.%acP starea se relungea de resia era mai evidentP, acienHii se Tnchideau Tn sine,erau irascibili Ri sus icioRi.In cursul no Hii utea sP a arP criFe de anicP,an3ietate difuFP,stPri de reverie osibilitPHile intelectuale scPdeau dramatic entru aceastP erioadP. ,eacHiile de fugP au avut o formP acutP,uneori cu obnubilarea moderatP a conRtiinHei, cu desorientare sau chiar sub forma unor stPri cre usculare.In urma unor conflicte violente, survenite adesea Tntre PrinHi,a unor mari ierderi Tn familie, acienHii fugeau e stradP la TntQm lare,deveneau agresivi atunci cQnd erau o riHi,nu mai Hineau cont de ericolele strPFii.*lteori fuga se manifesta sub forma unei hoinPreli fPrP Hel,du P care acienHii se Tntorceau acasP.In aceste caFuri fondul de resiv era evident. (tPrile de afect atologic s5au manifestat imediat du P sihotraumP,sub forma unor stPri de agitaHie Ri neliniRte sihomotorie,a im ulsivitPHii,tendinHelor de autodistrugere + QnP la automutilare-,reacHii vaFomotorii, lQns,Hi ete etc.*gitaHia marcatP Ri reacHiile vegetative erau intense.*deseori,aduRi la s ital, acienHii reFentau o stare de obnubilare,uneori cu stare de amneFie asu ra e isodului. ,eacHiilele isterice s5au reFentat sub forma unei game olimorfe de tulburPri sihice,inclusiv de disociere a conRtiinHei,agitaHie,desorientare,stPri de anicP an3ioasP,diferite forme de conversiune. La aceste forme constatate Tn cadrul lotului nostru trebuiesc adPugate Ri alte forme e care le5am gPsit Tn literatura de s ecialitate.Yolb de e3em lu descrie la adolescenHi Ri alte forme,cum ar fiN ,eacHia de retragere a are du P stres sub forma accentuPrii trPsPturilor de timiditate,inhibiHie,a atie,su unere docilP etc.*ceste reacHii a ar mai ales Tn familiile rigide, unitive,la adolescenHii cu diferite deficienHe fiFice Ri la care viaHa afectivP este dominatP de ruRine Ri de resu usul eRec faHP de nivelul de as iraHie im us de familie. *ceRti adolescenHi sunt Tn mod constant triRti, uHin sociabili, TnclinaHi s re fanteFie,iFolare socialP,scPderea osibilitPHilor de evaluare a realitPHii.%acP situaHia ersistP utem asista la o deFvoltate atologicP a ersonalitPHii,cu im rimarea definitivP a acestor trPsPturi caracteriale. ,eacHia hi eran3ioasP se caracteriFeaFP rintr5o reacHie uternicP la stres.*cest lucru se datoreRte unor aternuri

com ortamentale desvoltate TncP din co ilPrie Ri a unei sensibiliFPri Tn conte3tul sihotraumatiFant Tn care s5a desvoltat TncP din co ilPrie.*ceRti adolescenHi se caracteriFeaFP rin an3ietate Ri fricP e3cesivP,sim tome sihosomatice, de resie,timiditate.PacienHii TRi resimt inferioritatea,se lQng Ri se su un altora,menHinerea securitPHii lor fiind legatP de fenomenul de a lPcea.Este vorba,mai ales de adolescenHi din clasele defavoriFate sau a diferitelor minoritPHi,cu un standard scPFut al as iraHiei. ,eacHii agresive Ri antisociale a ar la unii adolescenHi care du P stres devin cruFi,agresivi,autoritari,dar fPrP a resimHi sentimentul de vinovPHie. Ey+BEDG- descrie Ri el o serie de reacHii sihiceN ,eacHii confuFo5an3ioase realiFQnd tabloul clinic al stPrii stu oroase cu agitaHie Ri confuFie +a are Tn stresuri foarte uternice-.(ubiectul este araliFat de fricP,urineaFP e el,alteori devine incoerent cu ra tusuri an3ioase +agresive sau suicidale-. #riFele istero5an3ioase cu o erturbare mai micP a conRtiinHei,criFa an3ioasP fiind aro3isticP Ri legatP de situaHia sihotraumatiFantP.Pot a are intense reacHii sihosomatice +diaree,li otimii,dis nee etc-.*lteori a are acea LdescPrcare de urgenHPL cu miRcPri involuntare,e3 resii teatrale,ticuri, lQns,Hi at,alte fenomene de antomimP etc. #riFe an3ioase sihosomatice sunt reacHii sihice dominate de fenomele somatice +constricHie toracicP,s asme glotice,colicP he aticP sau intestinalP-. *n3ietatea Ri de resia sunt reFente. ,eacHii sihogene sihotice a ar mai ales sub forma unor stPri confuFionale cu an3ietate Ri de resie. ,eacHii nevrotice se TnsoHesc adesea de reacHii vegetative.(im tomatologia este blQndP,nevroticP.#oleman Ri 1roen vorbesc atQt Tn viaHa civilP cQt Ri Tn rPFboi de e3istenHa unei nevroFe traumatice care oate dura sP tPmQni,luni Ri chiar ani.Un acest cadru s5ar include urmPtoarele sim tomeNan3ietate de la forme uRoare,la intensitate de criFP acutP,asociate adesea cu trPiri care reamintesc situaHia sihotraumatiFantP iniHialP,contracHii musculare,cu obosealP, fatigabilitate, insomnie,iritabilitate Ri mai ales im osibilitatea de a su orta sgomotele,scPderea uterii de concentrare Ri memorie,coRmaruri nocturne care re roduc sihotrauma, retragerea socialP,evitarea oricPrei situaHii care ar avea un caracter e3citator, evitarea relaHiilor inter ersonale,scPderea interesului se3ual.%u P )odlin aceasta ar fi cel mai caracteristic sindrom Tn reacHiile sihice faHP de un stres e3tern. *utorul a reciaFP cP Tntre B958@W din aceia care TRi Tnce munca Tn industrie suferP de aceste ti uri de reacHii osttraumatice. ,eacHii sihogene la suferinHa fiFicP ot a are Tn situaHii cQnd acienHii trec rin situaHii somatice dificile +de e3em lu criFe astmatice-.,eacHiile se caracteriFeaFP rin an3ietate, anicP,avQnd uneori caracter acut. c.EvoluHie Ri rognostic EvoluHia Ri rognosticul reacHiilor sihogene este foarte variabilP Ri de inde de mai mulHi factori.;Qrsta Ri gradul de maturiFare determinP gradul Ri maniera reacHiei sihice.!amilia are de asemenea un rol im ortant,de multe ori rognosticul de inFQnd de maniera Tn care familia face faHP situaHiilor care au luat naRtere Tn rocesul creRterii Ri deFvoltPrii,a relaHiior inter ersonale. %acP Tn unele situaHii reacHiile ada tative ot avea chiar un efect oFitiv, rin TntPrirea eu5lui,Tn alte situaHii se oate vorbi de deFvoltPri atologice reactive ale ersonalitPHii care uneori se ot desvolta Tn cadrul unor ersonalitPHi deFvoltate diFarmonic. O altP roblemP rivind rognosticul Ri evoluHia reacHiilor sihogene la adolescenHi o constituie osibilitatea unor reacHii bruRte Ri neaRte tate din artea unor ersonalitPHi imature.*ceste reacHii se ot manifesta rin tentative s ectaculoase de sinucidere, rin acte delictuale,fugP,vagabondaM,Tncercare de a evada din mediul nefavorabil. Prognosticul devine foarte grav atunci cQnd li seRte su ortul cultural Ri Tn s ecial cQnd familia este deForganiFatP sau inca abilP de a asigura condiHii de securitate.*lternativa vieHii de bandP se une Tn aceste situaHii.%e cele mai multe ori TnsP reacHiile sihogene la adolescenHi,dacP nu un roblema unor stresuri ersistente sunt de PRite cu destulP uRurinHP de cPtre aceRtia.Tratamentul face ca evoluHia stPrii reactive sP fie ra idP Ri mult mai favorabilP. d.Tratamentul Tratamentul reacHiilor sihogene la situaHiile tranFiente este o roblemP de rPs undere,deoarece nu este vorba doar de a ameliora o situaHie trecPtoare,ci Ri de a roteMa Ri de a reveni a ariHia unor modificPri morbide

ale ersonalitPHii entru viaHa de mai tQrFiu. *stfel,Tn erioda acutP se une roblema unei sihotera ii de susHinere, deosebit de eficientP, acientuFl fiind doritor de a fi aMutat.)edicul dar Ri familia vor artici a la reFolvarea roblemelor care au creat starea de stres dQnd bolnavului o ers ectivP Ri o situaHie securiFantP *1 entru viitor.In caFuri acute se une roblema scoaterii din mediul stresant,uneori entru aceasta fiind nevoie de a se cere internarea bolnavului Tn cadrul s italului. %acP erioda acutP a trecut,o deosebitP im ortanHP o ca PtP miMloacele siho edagogice Ri metodele de sihotera ie familialP urmPrindu5se corectarea factorilor care au dus la declanRarea reacHiilor. Problema rofila3iei Ri TnlPturPrii factorilor de fragiliFare sunt robleme com le3e, care trebuiec sP reocu e Tntregul sistem educaHional Ri de ocrotire a sPnPtPHii co ilului Ri tineretului. In ceea ce riveRte tratamentul medicamentos,acesta se referP la erioda acutP cQnd se vor utiliFa intens medicaHia sedativP,an3ioliticP Ri antide resivP, doFele individualiFQndu5se Tn funcHie de vQrstP Ri stare clinicPN tioridaFin, clordelaFin,amital,antide rin etc. Imediat ce situaHia acutP a trecut intervenHia sihotera euticP se im une cu necesitate,deoarece numai Tn acest conte3t se oate asigura vindecarea bolnavului Ri revenirea unor noi recidive,iar acientul oate fi TnvPHat de face faHP Tn viitor unor situaHii similare e care le va mai utea TntQlni. ,ecomandPm,astfel, sihotera ia individualP Ri o sihotera ie de gru familial +Tn s ecial bifocalP-.IntervenHia de asistenHP socialP este binevenitP. II.Ne2ro/ele EntitPHile cu rinse Tn ca itolul nevroFelor s5au im us lumii medicale relativ tQrFiu,descrierea lor fiind legatP de rogramul de desvoltare a societPHii industrialiFate Ri urbaniFate,de acclerarea schimbPrilor sociale.*Ra cum arPtam cu alte ocaFii +BE:I-,vechile e idemii care loveau lumea Tn evul mediu +ciuma,holera etc- au fost Tnlocuite Tn oreFent de o desvoltare tot atQt de im lacabilP Ri de malignP a nevroFelor Ri a altor maladii legate de stres +boili sihosomatice,reacHii sihogene etc-.#hiar dacP Tn mod s oradic,caFuri de nevroFP au e3istat cu mult Tnainte ca entitatea sP fie descrisP,nevroFele au devenit o roblemP a societPHii Ri a medicinii abia Tn ultimele eta e ale desvoltPrii sociale. In lucrarea sa L(ystem of 6osologyL,.illiam #ullen +BDCE-,utiliFeaFP entru rima datP termenul de nevroFP, rin care se TnHelegeau toate bolile a cPror cauFP consta Tntr5o interesare leFionalP a sistemului nervos central. %e fa t actualul TnHeles al termenului de nevroFP a a Prut tQrFiu,Tn cadrul descrierilor clinice,abia la sfQrRitul secolului al SIS5lea,nevroFele fiind evaluate ca adevPrate boli funcHionale Ri des PrHindu5se astfel de afecHiuni ale creierului ca e ile sia,boala lui Par"inson etc.%in aceste motive Ri din cauFa confuFiei terminologice,Tn domeniul nevroFelor s5au alcPtuit numeroase modele mecaniciste sau raHionaliste.In secolul al S;III5lea,de e3em lu,1rown socotea iritabilitatea sistemului nervos ca fiind elementul rinci al care ar sta la baFa nevroFelor,Tn tim ce fenomenologia neurastenicP era rivitP ca o eta P remorbidP entru diferite afecHiuni cum ar fi isteria,P7P,e ile sia. %u P mai bine de B99 de ani,de la afirmaHiile lui #ullen,termenul de nevroFP va cP Pta o nouP semnificaHie,im licQnd Tn rimul rQnd li sa leFiunilor organice la nivelul sistemului nervos,motiv entru care va fi tot mai greu sP se vorbeascP de o adevPratP LboalP nevroticPL.6evroFele s5au desvoltat Tn cadrul descrierelor din literaturP Tn mod re onderent,ca fiind conce te descri tive,cu o baFP Tn rimul rQnd fenomenologicP,adeseori diagnosticul fPcQndu5se mai sigur rin eliminarea afecHiunilor organice de ori ce fel.Prin e3tinderea termenului de nevroFP la com ortamente foarte variate +reacHii to3icomane, sihosomatice,agresivitate Ri violenHP socialP,Tn roblema moravurilor sau chiar a accidentelor-. Termenul de nevroFP a devenit tot mai dificil delimitat Ri de TnHeles.UncP din B:E8,Tu"e considera ca rinci al atribut al nevroFelor funcHionalitatea lor,li sa oricPrei organicitPHi.*cest lucru a devenit notoriu odatP cu succesele obHinute Tn domeniul hi noFei

** +)esmmer,1ernheim-,odatP cu studiile lui #harcot, P. Vanet, Pavlov Ri,mai ales odatP cu desvoltarea conce Hiei freudiene rivind nevroFele. Toate aceste cercetPri au acreditat,Tn maniere diferite conce Hia sihogeneticP, ca baFP e3 licativP a nevroFelor,res ingQnd ideia organicitPHii Ri a unor modele mecaniciste rivind nevroFele +inclusiv a e3ceselor organiciste ale dogmatismului comunist,care s5a amestecat Ri Tn acest domeniu-. TotuRi eRecul a numeroase sihotera ii Tn nevroFe Ri e3istenHa a numeroase vindecPri s ontane au calmat mult o timismul e3agerat,constituind Tn acelaRi tim un avertisment sever Tn acce tarea oricPrei conce Hii unilaterale,sau im use din motivele unor dogme olitice. In afara lucrPrilor clasice,Tn secolul nostru,o serie de lucrPri au influenHat enorm conce Hiile sihiatrilor Tn domeniul nevroFelor.#itPm dintre acestea lucrPrile monografice ale lui T.*.,oss +BE8G-,LThe common 6eurosesL,lucrare care atrPgea atenHia asu ra ericolului de a adera la o anumitP dogmP,lucrarea lui Langlin +BE@C-,LThe 6euroses in #linical PracticeL Ri Tn Hara noastrP,lucrarea fundamentalP a lui *.Yreindler +BECB-,L6evroFa astenicPL, recum Ri lucrPrile #onstanHei ZtefPnescu5Parhon,care Tn ciuda erioadei totalitarismului comunist, care nimicea activitatea RtiinHificP Tn domeniul sihiatriei au reuRit sP dea o viFiune RtiinHificP asu ra ca itolului nevroFelor. *Ra cum subliniaFP #urran Ri colab.+BE:9- individul nevrotic tinde,mai degrabP sP evite decQt sP5Ri asume res onsabilitatea faHP de roblemele lui +deRi este conRtient cP este iraHional Ri malada tativ-.%eRi malada tativ,com ortamentul nevrotic nu resu une mari abateri de la realitate sau tulburPri mari ale ersonalitPHii.6evroFele sunt mai degrabP,a anaMul vQrstelor adulte,numai la aceaste vQrste utQndu5se vorbi de un real roces de internaliFare a conflictelor sihice.#onflictul nevrotic a are ca un conflict Tntre tendinHe Ri sentimente o use,adeseori ireFolvabile,ceea ce resu une o sihodinamicP s ecialP Ri o forHare QnP la eRec a mecanismelor osihologice de a Prare a LhomeostaFiei sihiceL. a.%efiniHie,cadru nosologic 6evroFele sunt afecHiuni funcHionale Tn care mecanismul etio atogenetic rinci al,constP Tn rocesul internaliFPrii unor conflicte sihologice Ri com ortamentul de evitare care reFultP.!enomenul nevrotiFPrii trebuie sP HinP seama Ri de stadiul de maturiFare a ersonalitPHii,de maniera Tn care individul a de PRit eta ele anterioare,dacP a moRtenit o nevroFP infantilP sau o baFP sihoafectivP desechilibratP.*ceste slPbiciuni vor duce la construirea unui sistem de auto ro ulsie Ri de rituri entru a Tnfrunta realitatea. 6evroFele se TntQlnesc ractic la toate vQrstele,la ambele se3e,Tn toate mediile sociale Ri ele se caracteriFeaFP rin multi le forme com ortamente,Tn care individul a are ca un neada tat,reacHionQnd la evenimentele vieHii rin an3ietate, de resie,stare de tensiune Ri alte lQngeri, e care le va reFenta Tntr5o luminP LcatastroficPL Ri e care nu le va utea mani ula singur,Tn ciuda conRtiinHei clare cu care TRi trPieRte situaHia e3istenHialP.In acest fel com ortamentul nevroticului a are ca rost ada tat,individul devenind an3ios,Tn situaHii Tn care cei din Mur nu vPd nici un ericol.*da tarea lui se va face rin intermediul unor com ortamente de evitare Ri nu de angaMare Ri res onsabilitate,individul dorind sP fie de endent Ri altcineva sP5i reFolve roblemele +inclusiv suferinHele subiective-.*cest com ortament de evitare,motivat rin starea de an3ietate Ri incertitudine se desfPRoarP Tn ciuda conRtiinHei rivind iraHionalitatea Ri caracterul sPu deFada tativ. 7losarul O)( +BEDC- defineRte nevroFele ca fiind tulburPri mintale,fPrP leFiuni organice,a Prute e fondul luciditPHii conRtiinHei Ri a nealterPrii realitPHii. %eRi malada tativ,com ortamentul nevroticului nu resu une totuRi abateri masive de la realitate Ri nici tulburPri mari ale structurii baFale a ersonalitPHii,aRa TncQt, rin acest com ortament nevroticul se deosebeRte net de com ortamentul deFada tativ sihotic.Personalitatea individului MoacP un rol im ortant Tn declanRarea nevroFei. *3

Un definitivarea conce tului de nevroFP,Tn decursul tim ului,s5au emis numeroase conce Hii Ri uncte de vedere distincte.*ceste conce te e3 rimP Tn fa t anumite adevPruri relative ale eta elor res ective,toate fiind,de fa t eta e entru elucidarea unor conce Hii luraliste rivind acest conce t,care nu oate fi rivit unilateral sau numai dintr5un anumit unct de vedere. *stfel Tn conce Hia sihodinamicP,conce Hia care are la baFP lucrPrile lui !reud Ri )eyer,nevroFele a ar ca modalitPHi com ortamentale,Tn faHa unei an3ietPHi destructive.PsihanaliFa a us la dis oFiHia cercetPtorilor din acest domeniu o serie de conce te Ri teorii, rin conce tul de internaliFare a conflictelor sihologice, ca acitatea acestor conflicte,refulate,de a e uiFa energia sihicP rin aceastP lungP Ri e uiFantP lu tP a unor tendinHe sihologice o use,a arPtat rolul maturiFPrii ersonalitPHii Tn cadrul acestei sihodinamici. *stfel,co ilul mic nu are o ca acitate suficientP entru a internaliFa conflictele sihice,motiv entru care ca acitatea lui de a reacHiona deFada tativ rintr5o nevroFP este mai micP +dar face mai frecvent reacHii sihogene la situaHii tranFiente-. %in contra adolescentul mai vQrstnic Ri,mai ales maturul au ca acitatea de internaliFare a conflictelor Ri deci Ri o osibilitate mai mare de a desvolta diferite forme de nevroFP.#onflictul intern a are Tntre tendinHe contrarii, ractic insolvabile Tn cadrul unui anumit sistem etic.%acP anse3ualismul a are astPFi ca fiind de PRit,nu trebuie sP uitPm cP el era erfect adevPrat entru societatea vieneFP a secolului al SIS5lea Tn care a fost descris +Tn acel mediu mic burgheF,im regnat de bigotism-.!PrP a nega im ortanHa conflictelor se3uale Ri astPFi,trebuie sP s unem cP onderea lor Tn com araHie cu noile ti uri de stres este foarte micP. O altP tendinHP de definire a nevroFelor s5a fPcut Tn sensul de a rivi nevroFele ca boli de ada tare +Tn sensul mecanismelor sindromului general de ada tare al lui (elye--.*stfel nevroFele au fost rivite ca Lmecanisme limitPL de ada tare anormalP sihologicP,Tm otriva unei angoase care ameninHP economia internP a organismului.Un acest sens Yreindler +BECB- vorbeRte de e3istenHa unei sihodinamici s eciale Ri de o LforHareL QnP la eRec a mecanismelor sihologice de a Prare.6evroFele a ar Tn acest conte3t ca fiind decom ensPri funcHionale,cu erturbarea sihodinamicii Ri a funcHiilor cerebrale, rin forHarea mecanismelor bio5fiFiologice, QnP la graniHa osibilitPHilor funcHionale a activitPHii nervoase su erioare.Elementul etiologic determinant al acestei e uiFPri ar utea fi mecanismul de internaliFare a unor conflicte sihologice,Tn tim ce com ortamentele de evitare +formele clinice de nevroFP,de fa t- ar de inde de siho lasticitatea factorilor culturali. 6evroFa ar a are,astfel,ca ceva analog altor LinsuficienHeL ale altor sisteme Ri organe,o insuficienHP a sistemului nervos al vieHii de relaHie.*Muns la limita ada tabilitPHii,sistemul fiFiologic e care se s riMinP activitatea vieHii sihice,su us su rasolicitPrii,duce la o adevPratP LboalP de ada tareL.*cest unct de vedere se oate s riMini,mai ales, e creRterea enormP a nevroFelor,ca ondere statisticP,Tn toate HPrile sau regiunile uternic industrialiFate,a ariHia nevroFelor la indiviFii mai defavoriFaHi biologic sau socio5economic, recum Ri din cauFa altor considerente +creRterea nevroFelor Tn funcHie de creRterea gradului de aculturaHie,frecvenHa mai mare a nevroFelor la femei,la indiviFi defavoriFaHi social etc-. O altP definire a nevroFelor Hine cont de ceea ce oate fi definit ca o adevPratP Lsu a P de siguranHPL socialP, e baFa unor com ortamente LTnvPHateL,Tn cadrul mediului cultural din care face arte individul.#om ortamentul nevrotic a are acuma ca un com ortament LTnvPHatL,un adevPrat refle3 condiHionat Ri fi3at a oi e baFa mecanismului recom ensei Ri ede sei. O mare im ortanHP o are,ceea ce 1alint numea LtradiHia nevroticPL a unei comunitPHi,deoarece com ortamentele aberante,de as ect nevrotic se transmit generaHiei tinere ca Lmodele su a PL,Tn situaHii stresante.E3istP Tn societate un fenomen de Lnevrotism socialL +#ucu5 BE:G- datorat bPii de stresuri la care ersonalitatea umanP este su usP Tn mod ermanent.%eRi ca entitate acest fenomen este submorbid el constituie anticamera a numeroase nevroFe clinice.Pe de altP arte im ortanHa conflictului nevrotic Tn co ilPrie este una dintre marile desco eriri,mai

ales Tn cadrul studiilor freudiene.%in acest unct de vedere nevroFa adolescentului a are ca o reactivare refle3P a mecanismelor com ortamentale nevrotice,TnvPHate de tim uriu Ri *4 redeRte tate de factorii stresanHi ocaFionali sau de surmenaM +care de fa t sunt tot o situaHie stresantP-. 6evroFele ot fi definite Ri rin risma mecanismelor de identificare5 ierdere a identitPHii,fenomen s ecific Tn evoluHia societPHilor moderne,caracteriFate rin desvoltarea unor as ecte negative caNanomia,alienarea socialP,as ecte negative legate de rocesul tehnic,as ecte ecologice etc. 6u este nevoie, entru a fi original,de a ne declara ade tul uneia sau a alteia dintre conce Hiile de mai sus,fenomenul nevroFelor fiind suficient de com le3 entru a le utea asimila e toate +Tn unele situaHii o teorie fiind mai verosimilP sau mai uHin verosimilP decQt alta-. %in Pcate,tim ul nu suficient de lung trecut de la dis ariHia dogmatismului comunist,ne obligP a ne ocu a Tn cQteva cuvinte de imistiunea unei ideologii Tn cadrul RtiinHei.Un domeniul definirii nevroFelor,dogmatismul mar3ist Ri5a gPsit un teren redilect.#once Hiile dogmatice se caracteriFeaFP TnsP rintr5un discurs eclectic Ri vag, rintr5o confuFie totalP Ri chiar rintr5o atitudine antiRtiinHificP netP.%u P Predescu +BEDC- nevroFele s5ar Tncadra doar ca LreacHii sau desvoltPriL,motiv entru care aici nu s5ar utea a lica Lcriteriul intensitPHiiL Ri doar unele as ecte L atogeneticeL.6u ar e3ista criterii care sP deosebeascP nevroFele de Lcortegiul elementelor de obosealP,surmenaM sau e uiFareL,ceea ce este de fa t un ecletism total care oate duce +cum a Ri dus- la falsificarea statisticilor + entru a adeveri afirmaHia ideologilor cP Tn socialism nevroFele sunt e cale de dis ariHie-.Pe baFele viFiunii sale LmaterialisteL nevroFa se Tnscrie Tn conce Hia clinico5nosologicP,adicP ar cores unde Lmodelului medicaL,organic de boalP, deoarece s une autorul,Lnu ot e3ista boli sine materiaL +adicP tradus,fPrP a fi organice-.Etiologia este vPFutP ca fiind L robabil sihogenPL.%ecenii Tn Rir dogmaticii mar3iRti din sihiatrie au negat sihogeneFa Ri mai ales freudismul,ca fiind conce Hii ale ca italismului LTn descom unereL.LToate trPirile nevroticului sunt conRtienteL afirmP Predescu,iar nevroFa a are odatP cu desvoltarea ca italismului Tn (U* Ri Hine de evoluHia acestui tip de societate,Lcu concurenHP a rigP,goanP du P rofit,e3 loatare etcL.6evroFele ar fi deci boli s ecifice ale ca italismului, misiunea ideologilor din sihiatrie fiind doar aceea de a falsifica statisticile rivind nevroFele Tn Hara noastrP +vestitul studiu de la oliclinica Titan din anii BED@5:9-. In ciuda acestor afirmaHii,de care dacP nu ar fi dominat sihiatria romQneascP @9 de ani,nici nu ar fi trebuit sP amintim,maMoritatea autorilor afirmP cP elementul central Tn definirea nevroFelor rPmQne mecanismul sihoigeneFei,aRa cum a fost el definit de o leiadP de cercetPtori,tim de mai bine de un secol. *n3ietate, angoasa,formeaFP aRa cum am mai subliniat,cheia de boltP Tn mecanismul a ariHiei nevroFelor,alPturi de articularitPHile ersonalitPHii individului.Intensitatea com ortamentului nevrotic de inde Tn mare arte de forHa dinamicP datP de TncPrcPtura emotivP +Yreindler,BECB-. ,eFumQnd diferitele TncercPri de a defini nevroFele,Yubic subliniaFP cP rocesul nevrotic are cQteva com onente maMore,dintre care enumerPN B.O constituHie afectivP,fPcQnd arte din baFa tem eramentalP,motiv entru care a are recoce Tn evidenHPX 8.)odele de inducHie socio5 culturaleX G.%istorsiuni variate ale funcHiilor simboliceX A.,igiditatea Tn faHa fenomenelor de schimbareX TotuRi aceste fenomene,chiar combinate nu duc Tn mod im licit la nevroFP ci la o serie de fenomene diverse ca,tulburPri ale ersonalitPHii,com ortamente antisociale,com ortamente autodistructive,numeroase distorsiuni simbolice, tulburPri ale imaginii cor orale,abuF de alcool,droguri,im ulsiuni s re activitate fiFicP,hi eremotivitate sau a atie,obsesii,fobii etc.La rQndul lor,aceste tulburPri ot roduce distorsiuni noi de as ect terHiar cu distorsionarea Tntregii vieHi sihice.%in aceste motive,aratP autorul,orice sim tom nevrotic oate fi o trea tP dintr5un lanH cu reverberaHii s re o atologie gravP. Im ortanHa roceselor

simbolice este foarte mare,cu cQt co ilul devine mai ca abil+de a utiliFa rocesele simbolice,mai ales limbaMul verbal sau lingvistic-. *5 #u cQt aceste fenomene se etrec mai recoce,cu atQt vulnerabilitatea nevroticP este Ri ea mai recoce Ri cu atQt mai mari sunt consecinHele distructive entru desvoltarea ulterioarP.)anifestPrile recoce ale fenomenelor nevrotice sunt adesea favoriFate Ri de sistemul educaHional +acest lucru fiind mai evident la co iii cei mai TnFestraHi-. Evident, rocesul nevrotic este foarte com le3,iar maMoritatea descrierilor lui Tn sihiatria clasicP sau sihanaliticP au fost su rasim lificate Tn mod flagrant,ceea ce a dus adeseori la confuFii regretabile. c.!recvenHa !recvenHa nevroFelor,mai ales atunci cQnd se iau Tn calcul Ri formele uRoare, este foarte greu de us Tn evidenHP,nevroticii adresQndu5se relativ rar sihiatrului Ri mult mai frecvent medicilor somaticieni +neurologi,endocrinologi etc-,Tn ultima vreme sihologilor dar Ri numeroRilor vindecPtori em irici.IncidenHa nevroFelor la co ii Ri adolescenHi se aflP sub influenHa a numeroRi factori caNnivelul Rcolii e care o urmeaFP,sitauHia Tn cadru rofesiei, roblemele de familie,mediul social Ri cultural al PrinHilor Ri decalaMul acestuia faHP de nivelul general, roblemele sentimentale sau se3uale,influenHele venite din e3terior etc. 6evroFele deHin Tn cadrul morbiditPHii sihice revalenHa cea mai mare, atologia nevroticP fiind aFi rima roblemP a sihiatriei contem orane Ri fiind de asemenea e rimul lan al acHiunilor de igienP mintalP Tn cadrul colectivitPHilor umane. 6evroFele ar re reFenta este A9W din caFuistica sihiatricP, ro orHie care se menHine Tn aceleaRi limite Ri Tn ractica altor s ecialitPHi +mai ales a neurologului sau a generalistului-.O iedicP foarte im ortantP Tn cadrul studiilor de e idemiologie a nevroFelor este constituitP mai ales de maniera de a stabili diagnosticul de nevroFP,de diferenHele dintre diferite Rcoli de sihiatrie Ri chiar dintre sihiatrii de generaHii diferite.%in acest motiv, utem s une cu certitudine cP,statisticile rivind nevroFele nu ot fi credibile Ri cP ele nu e3 rimP decQt o anumitP situaHie Ri o anumitP viFiune asu ra nevroFelor.Im otanHa L oliticPL a nevroFelor este de asemenea foarte mare,nevroFele utQnd constitui un indicator al gradului de desorganiFare a unei societPHi,a gradului mai mare sau mai mic de griMP faHP de calitatea vieHii.%in aceste motive statisticele actuale sunt greu de creFut Ri foarte variabile,mergQnd de la ro orHii de G95A9W +Tn 6ew 2or",un om din trei este nevrotic recunoscut-, QnP la valori Tn Murul a BW sau chiar mai uHin.#u toatP incredibilitatea Ri relativitatea acestor statistici,studiile de e idemiologie Tn domeniul nevroFelor meritP totuRi,o atenHie deosebitP. 7runberg Ri Turns constatP Tn s italele de stat din (U*,cP nevroFele re reFintP D,CW din numPrul internPrilor,Tn tim ce Tn s italele articulare, ro orHia atinge GA,:W.*ngheluHP Ri colab.+BE:G- e baFa statisticii dintr5un mare s ital de sihiatrie,Tn BEDD,constatP cP ro orHia internPrilor de nevroFP a fost de 8B,BBW.*ceiaRi autori,referindu5se la literatura de s ecialitate,dau urmPtoarele date rivind aceste ro orHiiNPongher +BE@@-5 GC,8W,(he herd +BECC-5 este @9W,1rantigam +BED8-5AGW. %eosebit de im ortante sunt studiile fPcute e marile colectivitPHi,dar care reFintP diferenHe foarte mari +de la 9,8W Tn ancheta lui #ohen din BEGG,la AA5A@W Tn studiul lui )idtown din BE@D-.Un Hara noastrP,o serie de date sunt redate de asemenea Tn lucrarea lui *ngheluHP.*stfel, e un studiu fPcut Tn cartierul Titan din 1ucureRti +BED85DG-,nevroFele au avut o ondere de 8,DW rin metoda sivP Ri de C,D:W rin metoda activP,cu tendinHa unei creRteri rogresive.%in gru a nevroFelor,neurastenia a re reFentat DC,DW,nevroFa istericP :,AW,nevroFa obsesivo5fobicP G,DW,nevroFele mi3te 9,BW.6evroFele ar fi afectat :9,AW femei Ri doar BE,CW bPrbaHi +Tn tim ce Tn secolul trecut Kossling considera revalenHa la bPrbaHi de trei ori mai mare,decQt la femei-.La femei nevroFele obsesivo5fobice au fost de trei ori mai frecvente ca la bPrbaHi,Tn tim ce nevroFele isterice au fost de 8: de ori mai mare la femei ca la bPrbaHi. 7ru a de vQrstP cea mai afectatP a fost aceea Tntre A@5@9 de ani

+B9,:W-, urmatP de gru a GC5Ao ani +B9,8W-,a oi AB5A@ ani +E,EW-,@B5@@ ani +E,8W-,@@5C9 de ani +D,DW-,GB5G@ ani +C,EW-,sub 89 de ani +9,:W-,du P Co de ani +8,EW-. *6 6evroFele sunt mai frecvente Tn mediul urban,decQt Tn cel ruralNLin +BE@G-59,B:W Tn urban faHP de 9,9DW Tn rural,Piotrows"i Ri colab.+BECC-5D,BGW Tn urban Ri @,8EW Tn rural,Leightan Ri colab. +BECG-5D,D Tn urban faHP de D,B Tn rural.%u P (ims revalenHa nevroFelor s5ar estima la Londra la BO@ din numPrul locuitorilor,Ri cP deRi nu este boalP mortalP,la nevroFe se citeaFP o mortalitate de B5@W.Launer studiaFP legPtura dintre cauFele mortalitPHii Ri nevroFe,urmPrind tim de @589 de ani,un eRantion de 8BCD acienHi nevrotici + rin chestionare Ri certificate de deces.%in gru ul studiat G,BW au murit.%atele obHinute de la cei decedaHi au fost urmPtoareleN 5un numPr mare au murit mai tQrFiu decQt li se reFiceaX 5cei cu boli sihosomatice au murit de boala de baFPX 5bolnavii cu nevroFe mor Tn aceleaRi condiHii ca Ri alHi bolnaviX 5sim tomatologia sihicP oate une Tn umbrP semnificaHia unor sim tome fiFiceX 5moartea rin accidente este mai frecventPX (ims urmPreRte BCC acienHi nevrotici tim de B8 ani +Tn lot redominQnd tinerii Ri cei de vQrstP mediue-.%in 89 de decese,B8 au fost de cauFe naturale,G datoritP bolii sihice +sinucidere- Ri @ atribuite osibil unor boli sihice +echivalente sinuciderii-. Yru ins"i +BEDC-a reciaFP sim tomele nevrotice la adolescenHi la rocentaMe de GD,D5@C,EW bPieHii Ri 89,85GA,:W fetele,Tn tim ce nevroFele ro riuFise ar fi de BA,:5BC,:W.!aHP de celelalte maladii ale adolescenHilor, ersonal, e un lot de @oo de adolescenHi bolnavi sihic am a reciat cP nevroFele aveau o ondere de doar EW Tn tim ce la studenHi frecvenHa se ridica la G@W +#ucu,lE:8-..einer Ri %el 7rando +BEDD- e BGGA adolescenHi Tntre B85B: ani observP cP nevroFele re reFentau un rocentaM de BG,BW. d.Etiologie generalP Ri sihodinamica Istoricul desvoltPrii conce tului de nevroFP ne evidenHiaFP mai multe eta e Tn rivinHa elucidPrii etio atogeniei acestor reacHii sihice.*ceste diferite eta e au condus la conce Hii diferite,conce Hii care ar utea fi reFumate astfelN B.Eta a de dominare absolutP a modelului medical,Tn care nevroFa era consideratP o boalP ur somaticP,organicP,lucru reluat la noi de cPtre dogmaticii comuniRti,Tnainte de BE:E. 8.E oca de individualiFare a nevroFei,ca o entitate ro rie.%acP Yrae elin va cita nevroFele abia Tn BE9C,Tn a doua sa clasificare,!reud este rimul autor care dP nevroFelor o descriere e3haustivP.El clasificP nevroFele Tn sihonevroFe sau nevroFe adevPrate +isteria,nevroFa obsesivP Ri nevroFa an3ioasP etc-, entru ca studiile ulterioare sP ducP la desco erirea unui nou gru de nevroFe5 nevroFele de caracter.La baFa nevroFelor se va une Tn aceastP erioadP mecanismul sihodinamic al sihogeneFei,im ortanHa conflictului sihic intern,im ortanHa evenimentelor din co ilPria tim urie etc. G.!aFa contem oranP care debuteaFP rintr5o a arentP a ro iere de eta a organicistP + rin uitiliFarea electroRocurilor Ri a neurole ticelor- dar care ulterior se va desvolta e baFa cercetPrilor com le3e rivind sihogeneFa,a teoriilor TnvPHPrii,a mecanismelor de identificare ierderea identitPHii etc. ;iaHa individului,Tn toate eta ele sale este su usP conflictului Ri legilor contradicHiei. #hiar din rimele cli e de du P naRtere,individul este su us rimului conflict,conflictului dintre necesitPHile co ilului Ri condiHiile mediului e3terior.%acP Tn rimele faFe cerinHele au o manifestare e3terioarP,Tn evoluHia lor,aceste cerinHe sunt tre tat LinternaliFateL,ordinul e3tern fiind satisfPcut rin noi re reFentPri interne.6ecesitatea Ri osibilitatea reFolvPrii conflictului oate fi la un moment dat Tntr5o stare de echilibru instabil,desechilibrul ducQnd la tulburPri +care ot lua diferite forme-. (intetiFQnd etiologia generalP a nevroFelor, utem s une cP aceasta se datoresc factorilor biologici, sihologici Ri sociali. !actorii biologici. Omul este un sistem biologic Ri rin aceasta se Rtie cP toate com ortamentele sale tind a avea o baFP biologicP.%ar Tn acelaRi tim se Rtie cP omul este Ri un rodus al mediului socio5cultural.* une roblema care laturP este mai im ortantP este o inutilitate +ca Ri cum ai Tntreba,Tn cadrul K8O dacP este mai im ortant K sau O[.*ceastP strQnsP

*7 interde endenHP dintre factorii biologici Ri sociali,Tn cadrul com ortamentului uman a fost bine demonstratP Tn cadrul unor conce Hii dinamice ale sihiatriei sociale actuale,care rivesc com ortamentul uman ca o Tmbinare a factorilor bio5 siho5sociali.TotuRi,aceasta nu TnseamnP,cP didactic vorbind,nu ne utem referi la fiecare factor Tn arte. Un cadrul im ortanHei factorilor biologici Tn nevroFe s5a us mai TntQi roblema imn ortanHei factorilor genetici Ri constituHionali.(5a observat,de e3em lu cP nevroFele sunt mai frecvente Tn familii Tn care e3istP Ri alHi indiviFi cu nevroFP.La gemenii univitelini concordanHa a fost odatP Ri MumPtate mai mare decQt la aceia bivitelini +Pollin,BED@-.%e fa t rolul recis al factorilor genetici Ri constituHionali Tn nevroFe nu a fost bine delimitat QnP Tn reFent.#hiar Tn familiile cu mulHi nevrotici nu s5a utut a recia matematec rolul ereditPHii.#P e3istP o redis oFiHie geneticP, are indiscutabil,motiv entru care la mulHi indiviFi nevroFa oate a are din cauFe minore.Este vorba Tn aceste caFuri de indiviFi redis uRi a face leMer creRteri tensionale,stPri de an3ietate sau de de resie +la femei riscul este mai mare ca la bPrbaHi-.(5a vorbit Ri de LdesavantaMul biologicL al unor indiviFi,a cPror structurP este mai slabP Tn faHa e uiFPrii sau a unor conflicte sihologice.Pentru !reud, ereditatea era o forHP care stPtea la originea vieHii,forHP care cel mult se oate dilua Tn cursul vieHii.Un BE8D el distinge la originea nevroFelor cauFele constituHionale de cele ereditare. Psihiatria clasicP credea,Tn general,Tn ereditatea nevroFelor.)orel,de e3em lu, denumea nevroFele Lfolie hereditaireL,legate de o sim lP e3agerare a tem eramentului nervos al PrinHilor,iar )agnan le denumea sim le sindroame e isodice ale unei Lfolie hereditaireL.1oll Ri ,egis +B::A- va ublica rima statisticP Tn acest domeniu +Tn @9 de familii de isterici ei gPsesc E@ de bolnavi mintali-.P.Vanet vorbeRte de sihastenia constituHionalP + e B:9 de caFuri observP la C:,:W o ereditate morbidP-.YVraft5Ebing deRi socoate sihonevroFele ca fiind acumulate accidental,considerP nevroFa obsesivP ca avQnd o baFP constituHionalP +gPseRte tare ereditare Tn CG,DW din caFuri-.Yrae elin vorbea de rolul leFiunilor embrionare Ri de im ortanHa mediului Tn erioda recoce a vieHii, entru ca ulterior 1oenhoffer sP gPseascP relaHii Tntre nevroFa obsesivP Ri sihoFa eriodicP. Lu3emburger face Tn BEG9 rima statisticP modernP. 6ervroFele se reteaFP greu la un studiu familial,avQnd Tn vedere cP uHinii nevrotici +vorbind ro orHional- care se interneaFP Tn s itale re reFintP o arte infimP a cantitPHii totale.#onstatarea frecventP,Tn familiile nevroticilor este aceea cP a roa e toHi au avut PrinHi nervoRi.,eFultate mai semnificative s5au obHinut Tn nevroFele obsesive Ri fobice.Ey Ri Kenric +BE@E- gPsesc Tn asemenea caFuri fenomene similare la BEW dintre colaterali,G9,@W la PrinHi,89,@W la fraHi Ri surori.Par"ing socoteRte riscul nevroFelor obsesive de DCW,Vanet de C:,:W, 1rown de @9W,Tn tim ce ,osenberg +BECD- de doar E,GW.Pentru #am ailla +BECC- riscul morbiditPHii Tn familiile nevroticilor obsesivi ar fi de GEW.Trebuie s us cP Tn cadrul acestui risc,evaluat de autorii mai sus citaHi,se incrimineaFP afecHiuni sihice foarte variate +oligofrenii,e ile sii, QnP la *(# sau demenHe senile-.Un ceea ce riveRte riscul entru acelaRi ti de nevroFP el este estimat de 1rown la C,EW la PrinHi Ri de Kenric la B@W la colaterali.,udin gPseRte Ri el riscul morbiditPHii de @W la PrinHi Tn tim ce Lu3emburger Tl evaluiaFP la B@W entru taHi Ri de CW entru mame,Tntim ce fraHii Ri surorile ar avea un risc de BAW.(e remarcP deci,fa tul cP riscul morbiditPHii este mult mai im ortant la familiile nevroticilor obsesivi,decQt Tn cadrul o ulaHiei generale.(e remarcP,subliniaFP %ebray +BED8- reFenHa Tn ro orHie mare a melancoliei la colaterali +G9W-, an3ietate,tem eramente an3ioase,de resive,desechilibraHii fiind de asemenea mai frecvenHi Tn aceste familii.Tot Tn nevroFele obsesive s5a notat reFenHa de colaterali schiFofreni. (tudiul gemenilor a fost de asemenea im ortant.)ar"s +BECE- remarcP fa tul cP nevroFa obsesivP are o ondere de 9,9@W,Tn o ulaHia generalP Ri de 9,@W la gemeni,deRi s5a observat cP gemenii fac mult mai rar acest ti de nevroFP.(later +BECB- gPseRte entru nevroFe Tn general C concordanHe la BA erechi de gemeni,Tienari +BECB- gPseRte B8 din 8B. O im ortanHP deosebitP o au studiile sihologice Tn

cadrul acestor familii.#o en,(later Ri colab.+BEC@- au testat 88A nevrotici Ri DG@ dintre colateralii lor.(5au gPsit la subiecHii nevrotici *8 creRterea trPsPturilor nevrotice Ri o scPdere a e3troversiunii,Tn tim ce colateralii s5au situat Tn limite normale. (intetiFQnd datele de literaturP,%ebray +BED8- subliniaFP cP Tn nevroFe e3istP indiscutabil un teren ro rice ereditar care oate reci ita boala.(e oate s une cP anormalitatea centralP a ersonalitPHii nevroticului oate fi multifactorialP din unct de vedere genetic,lucru evidenHiat de reFenHa a numeroase tulburPri nevrotice la membrii de familie a acientului. O a 85 a teorie oate considera e3istenHa unor nevroFe legate de factorii ereditari Ri altele legate numai de factorii de mediu.In fine ar utea e3ista Ri o teorie intermediarP,Tn care factorii ereditari ar fi Tn general reFenHi Tn nevroFe,dar a ariHia bolii ar fi declanRatP de condiHii sihologice im licate Tn etiologia acestora. !actorii sihologici.*m subliniat de la Tnce ut cP baFele etiologice ale nevroFelor sunt multi le,fiind vorba de o etiologie luralistP. Una dintre conce Hiile de baFP rivind etio atogeneFa nevroFei o constituie, aRa cum am arPtat mai sus studiul conflictului sihologic.6u vom reveni asu ra datelor deMa e3 use,ci ne vom referi Tn s ecial asu ra acestui fenomen,Tn cadrul articular al nevroFelor. PrivitP Tn mod dialectic,viaHa individului,Tn toate eta ele sale este su usP conflictului Ri legilor contradicHiei.!reud considera societatea ca avQnd caracter re resiv faHP de cerinHele biologice.*r e3ista,astfel,un ermanent conflict Tntre cerinHele instinctuale +s ecific individualiste- Ri cererea de conformism +s ecificP legilor gru ului-.UncP din rimele secunde du P naRtere,individul trebuie sP facP faHP rimului conflict,conflict Tntre cerinHele fiFiologice Ri condiHiile vitrege ale mediului e3terior.La Tnce ut,aceste cerinHe se manifestP e3terior Ri inteligibil,TnsP tre tat aceste fenomene se internaliFeaFP,ordinul sau im ulsul e3tern satisfPcQndu5se rin variate re reFentPri interne.6ecesitPHile Ri osibilitPHile reFolvPrii conflictului ot lua la un moment dat as ectul unui echilibru instabil iar dacP acesta evoluiaFP s re desechilibru se oate aMunge la numeroase tulburPri.!enomenele se ot reFenta sub forma unor reacHii sihice directe faHP de o situaHie,ca o reacHie sihogenP sim lP +fPrP internaliFare-,sau din contra conflictul nereFolvat suferP o relucrare interioarP +internaliFarea-,cu a arHia de reacHii siho atologice de a Prare +com ortamentul nevrotic-,avQnd un mare olimorfism +formele clinice de nevroFP-. Primii ani de viaHP au o im ortanHP hotPrQtoare entru desvoltarea sihicP a individului. Putem avea din acest unct de vedere devieri cantitative +rPmQneri Tn urmP-,fie modificPri calitative,Tn s ecial Tn ceea ce riveRte formarea baFei anatomofiFiologice a diferitelor ti uri de reacHie,Tn faHa situaHiilor de frustrare. *ceste mecanisme au o mare im ortanHP Tn sihodinamica sihogeniilor Ri ele se iniHiaFP Tn co ilPria tim urie,continuQnd Ri Tn eta ele ulterioare,Tn conte3tul relaHiilor cu mediul familial. La Tnce ut reacHiile co ilului se e3 rimP direct Ri inteligibil,dar Tn erioda adolescenHei Ri mai ales ulterior aceste modalitPHi de reFolvare a conflictelor devin discrete Ri mai greu inteligibile, rocesul de LinternaliFareL fiind total.%eficienHa acestor structuri dinamice este foarte im ortantP la adolescenHi Ri acest lucru este dovedit rin aceea,cP Tn fiecare caF,se gPsesc stPri semnificative TncP din co ilPrie +tulburPri de vorbire,enureFis,convulsii,uRurinHa de a delira du P febrP etc-.(e remarcP,de asemenea la aceRti adolescenHi o uRurinHP deosebitP de a trans une an3ietatea Tn fenomene nevrotice.%e altfel este foarte im ortant ca la un nevrotic sP nu considerPm factorii imediaHi ca fundamentali Tn etiologia bolii ci mai degrabP o cauFP reci itantP,care oate face osibil ca nevroFa sP devinP manifestP,deodatP,Tn adolescenHP sau la o vQrstP mai tardivP.%in unct de vedere sihodinamic,cauFele stresante,imediate Tn nevroFe ot fi gPsite frecvent, ele constQnd Tn necesitatea evadPrii Ri satisfacerii directe a unor sentimente de ostilitate,urP, ulsiuni se3uale,necesitatea de de endenHP,care vin Tn contradicHie cu tendinHa de echilibru care caracteriFeaFP starea de normalitate +Ya lan,BEEC-. *n3ietatea se oate manifesta

sub formP directP,indefinitP sau oate fi e3 rimatP rin reacHii sihofiFiologice sau sP se im lice rin obiecte care au servit la formarea rimelor com ortamente rin mecanisme refle35 condiHionate.O serie de obiecte rince s ot sP fie re reFentate Tn mod simbolic de alte obiecte sau situaHii.In acest fel an3ietatea oate sP se e3 rime rin reacHii de *9 conversiune, rin reacHii disociative,reacHii sihosomatice iar uneori rin mecanisme de regresiune. *n3ietatea nu are Tn momentul e3aminPrii sP aibP cone3iune cu realitatea imediatP,fPcQnd astfel ca la rima vedere com ortamentul nevrotic sP devinP incom rehensibil entru acient sau anturaM. Pentru 6ahorniac+BED8- nevroFele la adolescent sunt generate de rivaHiunile im use co ilului,li sa de dragoste,dominarea e3ageratP care creiaFP o stare de angoasP Ri determinP fi3area Tntr5un stadiu intermediar de maturaHie,fPcQndu5l e adolescent sP ado te manifestPri com ortamentale rimitive +cum ar fi de e3em lu ri osta agresivP-. Personalitatea nevroticului.6ucleul nevroFei Tl constituie TnsP eRecul individului Tn realiFarea unui nivel de maturiFare a ersonalitPHii +la tineri acest lucru se oate datora li sei unor modele credibile de identificare,identificarea cu false valori,li sa de Hel sau de as iraHie-. (tresul nu re reFintP totul Tn etiologia nevroFelor,efectul lui variind de la un individ la altul.#el mai frecvent stresurile a ar Tn cadrul familiei,acest lucru datorQndu5se unui Lstil de viaHP nevroticL instaurat Tn aceste familii Ri a e3istenHei Tn acelaRi tim Tn ro3imitatea acientului a unor ersonalitPHi Tnclinate s re nevroFP. %e fa t nu se oate defini tabloul clinic concret al unui individ fPrP a face referiri clare Ri recise rivind organiFarea economicP rofundP a acientului e lan sihic Ri a defini re erele structurale create Ri recunoscute entru stabilitatea lor.In L6ouvelles #onferences sur la PsychanaliseL,!reud +BEG8- atrPgea atenHia asu ra im ortanHei structurii sihice a individului.%acP lPsPm sP cadP un bloc mineral sub formP cristalinP,s unea !reud,acesta nu se va sfPrQna TntQm lPtor,ci urmQnd niRte linii de clivaM,cu limite Ri direcHii greu de observat din e3terior dar determinate Tn manierP originalP Ri imuabilP, rin structura realabilP a acestui cristal.*cest lucru oate servi ca analogie cu structura sihicP a individului Ri aceasta Tnce Qnd de la naRtere,unii factor HinQnd de ereditate,alHii de relaHiile tim urii cu PrinHii,de frustrPrile Ri conflictele s ecifice,de maniera de organiFare a mecanismelor de a Prare a eului.Toate aceste fenomene duc la LcristaliFareaL structurii ersonalitPHii,ca Ri un cor chimic com le3,ca acel cristal mineral,cu linii de clivaM originale.(e obHine astfel o veritabilP structurP mai mult sau mai uHin stabilP Ri care re reFiuntP organiFarea economicP a fiecPrei ersonalitPHi umane Tn arte.%acP acest LcristalL va fi forHat sP se Lru PL el o va face du P anumite Llinii restabiliteL,aRa cum s5au stabilit ele Tn eta ele rimare ale desvoltPrii individului. %in aceastP cauFP,un individ cu structurP nevroticP nu va utea desvolta decQt o singurP structurP nevroticP.TotuRi aceste constatPri didacticiste nu trebuie sP ne conducP la esimism,aceasta fiind doar o sim lP luare la cunoRtinHP asu ra realitPHilor sihologice universale Ri Filnice +1erger,BEDE-.(5a conturat astfel,tot mai mult,ideia descrierii unor rofile de ersonalitate s ecifice bolnavilor nevrotici,avQnd Tn vedere im ortanHa terenului Tn nevroFe. Terenul sihologic influenHeaFP Tn mare mPsurP desvoltarea unei nevroFe.*stfel unii acienHi devin mai nevrotici mai uRor decQt alHii.O structurP fragilP oate redis une la nevroFP dar Tn acelaRi tim Ri la un conflict nevrotic tim uriu care oate astfel la rQndul lui duce la erturbPri ale deFvoltPrii ersonalitPHii+creindu5se un adevPrat cerc vicios-. Yolb+BEDE- descrie o serie de caracteristici ale caracterului nevroticNatitudini s ecifice Ri manieriste,ti aranoiac de relaHii cu el Ri cu alHii,afecte TnrPdPcinate Ri ersistente TncP din co ilPrie.*ceste trPsPturi se evidenHiaFP rin contacte inter ersonale dificile,com ortamente rigide sau sPrace,as ecte e care autorul suscitat le denumeRte LfaHada nevroticP a caracteruluiL. #urran Ri colab.+BE:9- subliniaFP cP ersoanele hi erconRtiincioase,cu tendinHP la hi ertensionare, ot desvolta mult mai uRor o nevroFP.*ceste

ersonalitPHi sunt Tn ermanenHP tensionate,sunt tensionate Ri erfecHioniste Ri care fac din activitatea lor TnsPRi viaHa lor.%in aceste motive,adeseori,ei TRi asumP Ri sarcinile altora,se aflP Tn ermanentP stare de efort,motiv entru care aMung foarte uRor Ri la e uiFare.*cesta este motivul entru care desvoltP stPri de an3ietate, rin efectul cumulativ al stresului.Procesul oate fi lent, QnP la contactul individului cu un stres semnificativ,care va fi momentul desvoltPrii bruRte a sim tomelor.Un acest fel conflictele,frustraHiile Ri alte situaHii care menHin tensiunea +graHie efortului cumulativ- acHioneaFP *: Tn funcHie de ersonalitatea acientului mai degrabP decQt Tn funcHie de circumstanHele ro riuFise.%eRi entru un observator e3tern,factorii stresanHi ot fi destul de semnificativi, acientul,el TnsPRi nu oate realiFa clar sursa dificultPHilor sale Ri Tn schimb se va concentra asu ra sim tomatologiei +negliMQnd cauFele-. In funcHie de ersonalitate e3istP diferite stiluri de a reacHiona la stres.*stfel stilul isteric se caracteriFeaFP rin trPsPturi emoHionale,im ulsivitate, im resionabilitate Ri re resiune +stilul isteric de cunoaRtere-.,elaHiile inter ersonale Tn cadrul acestui stil isteric se caracteriFeaFP adesea rin diada victimP5agresor,cu trPirea vieHii ca fanteFistP Ri irealP.(tilul obsesiv de rPs uns la stres constP dintr5o gQndire ambivalentP Ri magicP, ersonalitatea acestor adolescenHi caracteriFQndu5se rin atenHia crescutP entru detalii, evitarea deciFiilor,dubitaHie,tensiune,rigiditate,TnclinaHie s re su unere sau dominare. %atoritP trPsPturilor de caracter deficitare,stabilitatea acestor acestor ersonalitPHi de inde de stabilitatea lumii e3terioare.%acP ea dis are,atunci cQnd Tntre ro riile lui as iraHii Ri lumea e3terioarP a are un conflict,sentimentul e3istenHei este ameninHat +\alo"ar,BEDG-. %eterminarea clinicP a ersonalitPHii nevrotice se face TnsP e baFa anamneFei Ri e datele culese de la anturaM,aRa cP este foarte greu sP s unem cP aceste date sunt obiective.%eRi insuficiente entru a determina structura unei ersonalitPHi nevrotice,aceste date ot lPmuri Tn mare arte structura individului, trPsPturile sale caracteristice,date care ne ot aMuta Tn elucidarea mecanismului declanRPrii nevroFei Tntr5un caF concret.*ceste date de anamneFP,aratP \alo"ar ne indicP fa tul cP aceRti indiviFi foarte frecvent su raestimeaFP influenHa factorilor de mediu Ri a relaHiilor inter ersonale.Un conce Hia lor des re viaHP,aceRti indiviFi un,Tn rimul rQnd accentul e lPcere, e dorinHa elementarP,Mustificarea constQnd Tn succesul e care individul Tl obHine Tn anturaMul sPu imediat.!orHa lor vitalP,aratP autorul,este a roa e e3clusiv ancoratP Tn mediu,de inde de influenHa favorabilP sau defavorabilP a mediului.(u raestimarea mediului duce la subestimarea ro riei ersonalitPHi,im ortant entru el fiind manifestPrile Ri nu esenHa lor.*ceste ersonalitPHi au o micP stabilitate, Tn acordurile cu lumea e3ternP,stabilitate care dis are atunci cQnd a are un conflict Tntre lume Ri ro riile lui as iraHii.%e fa t,viitorii nevrotici nu au stabilitate Tn adQncul lor,ci Tn Murul lor,motiv entru care aceste ersonalitPHi devin gaFda a numeroase desechilibre emoHionale,cu a ariHia an3ietPHii la raguri scPFute,cu senFaHia e3istenHei ermanente a unei ameninHPri.In acest conte3t relaHiile se3uale Ri libidinale ar Muca un rol articular.(5a vorbit mult de relaHia dintre an3ietate Ri rolul unor erturbPri se3uale.TotuRi enunHQnd Lnatura se3ualPL a nevroFelor,TnsPRi !reud a trebuit sP revinP asu ra acestor maniere de a vedea roblema traumatismului se3ual,acest lucru situQndu5se mai ales la nivelul fantasmelor decQt a realitPHii.PsihanaliRtii au vorbit,Tn acest sens,de frica simbolicP de castrare,de ambivalenHa statutului social Tn rioada co ilPriei.6evroFele ar realiFa,astfel,deviaHii ale conRtiinHei emotiv5 dinamice Ri atitudini inadecvate +6ahorniac,BED8-. In cadrul lotului studiat de noi am remarcat ca rinci ale trPsPturi de caracter timiditatea Ri inadecvenHa afectivP.*ceste fenomene aveau directP legPturP cu condiHiile inadecvate de educaHie din rimii ani de viaHP,cQnd redominau comunicPrile de ti energetic +bPtPi,ameninHPri,e3ces de ede se etc-.*lte trPsPturi ca rigiditatea,li sa de nuanHare Tn com ortament,idei nerealiste, ro unerea unor sco uri

idealiste,tendinHe masochiste au fost de asemenea frecvent TntQlnite. In elucidarea mecanismului sihodinamic al nevroFelor,Tn ultimii B95B@ ani a Tnce ut sP se vorbeascP,aRa cum am mai subliniat,de im ortanHa unui anumit Lstil de viaHPL nevrotic.)ieFul nevroFelor ar fi constituit,deci,de un anumit com ortament malada tativ,care ar fi Lstilul de viaHPL al unui individ nevrotic.*cest Lstil de viaHPL s5ar caracteriFa rin an3ietate Ri rin rPs unsuri de evitare Tn faHa acestei situaHii. (tilul de viaHP influenHeaFP calea rin care individul realiFeaFP diferite roluri incluse Tn modul de com ortare a eu5lui sPu.deoarece fiecare individ diferP de altul rin ro riul sPu sistem al eului +selfsistemul-. 31 L(tilul de viaHPL a unui individ este constituit din aternuri com ortamentale, utiliFate de individ Tn desvoltarea Ri menHinerea de roluri Tn cadrul ro riului sistem al eului.*ceastP varietate de articularitPHi a eu5lui face din fiecare individ ceva unic Ri diferit,chiar Tn situaHia cQnd sunt ado tate roluri sociale stereoti e +( adllin Ri Porterfield-.%acP individul este nevoit a face schimbPri Tn ro riul sPu selfconce t,acest lucru oate duce la o criFP +cum este de e3em lu criFa adolescenHei,mariaMul,schimbPri Tn rocesul educativ ect-.(tilul de viaHP se manifestP,Tn s ecial,Tn maniera Tn care un individ vine Tn relaHie cu alHii +maniera de a mani ula e ceilalHi-.*cest lucru se face HinQnd cont de tendinHa individului de a menHine integritatea ro riului eu,de menHinerea stilului de viaHP ro rie.Un caF cP acest lucru nu este osibil a are stringentP necesitatera schimbPrii.%e fa t, maMoritatea indiviFilor cautP sP evite schimbPrile maMore Tn structura eu5lui lor.Un acest sco ,individul utiliFeaFP ideia de osesie sau ro rietate entru a obHine securitatea eului.Individul oate defini obiectul Ri relaHiile,ca ro rietPHi +soHul meu,ideia mea etc-,situaHie care dP iluFia cP individul controleaFP situaHia,Tn tim ce Tn situaHii de an3ietate Ri insecuritate a ar criFele +uF de alcool,de drog, PrPsirea domiciliului etc-. %u P #oleman Ri 1roen +BEDG-,Lstilul de viaHPL nevrotic s5ar caracteriFa rin reFenHa a douP elemente rinci aleN B.Evaluarea greRitP a realitPHii Ri tendinHa de a evita mai degrabP decQt de a aborda roblemele +fenomen care constituie Tn viFiunea autorilor Lnucleul nevroticLX 8.TendinHa de a menHine acest Lstil de viaHPL Tn ciuda naturii acestor a PrPri +numit de aceRti autori,L arado3ul nevroticL-X Pe aceste baFe com ortamentul nevrotic s5ar caracteriFa rin urmPtoareleN 5(entimentul baFal de inadecvenHP Ri inferioritate,ceea ce Tl conduce la evaluarea cP roblemele obiRnuite ar fi ameninHPtoare,din care cauFP ar a are an3ietatea Ri o ermanentP stare de insecuritate. 5Tinde a evita situaHiile de stres rin mano ere defensive mai degrabP decQt TncercQnd a se ocu a de ele direct. 5)anifestP o li sP de cunoaRtere +insight- rivind com ortamentul de autoa Prare,Tm reunP cu rigiditatea,Tn sensul slPbirii erce erii sau acHiunii. 5PreFenHa egocentricitPHii Ri rin urmare a tulburPrilor Tn stabilirea Ri menHinerea relaHiilor inter ersonale. 5(entimentul de vinP datorat slPbiciunii de a se ocu a direct de roblemele sale. In reFumat,nevroticul ne a are,din acest unct de vedere ca un individ cu un sentiment de inadecvenHP,motiv entru care se va simHi mereu Tn stare de insecuritate Ri care nu va utea reFolva roblemele ci doar le va evita.TrPindu5Ri conRtient slPbiciunea,nevroticul va avea ermanent sentimentul de vinovPHie,de insatisfacHie Ri nefericire.6evroticul a are,astfel,ca un individ rigid,li sit de ers icacitate, erce Qnd lumea ca e o ameninHare ermanentP Ri construindu5Ri miMloace defensive.!iind dominat de an3ietate,chiar dacP TRi TnHelege roblemele sale,nevroticul va fi inca abil de a schimba ceva.Un aceastP situaHie nevroticul se va retrage,va deveni egocentric,va face cereri nerealiste faHP de anturaM.ERecurile re etate vor duce la sacPderea autostimei.*ceastP stare de confuFie LinternPL va duce la risi irea o ortunitPHilor Ri va avea mereu sentimentul cP ceva Ti sca P mereu,cP nu este o ersoanP com letP Ri nu TnHelege adevPratul sens al vieHii +care entru el TnseamnP an3ietate Ri vinP-. 6evroticul este robabil uHin conRtient de confuFia lui internP,de risi irea o ortunitPHilor,mereu va avea senFaHia cP Ti

sca P ceva,cP nu este o ersoanP com letP,neTnHelegQnd adevPratul as ect al vieHii,motiv entru care viaHa sa se transformP Tntr5o viaHP dominatP de an3ietate Ri de vinP e3istenHialP. Parado3ul nevrotic se caracteriFeaFP rin tendinHa de a menHine acest stil de viaHP,din care el nu obHine nici o recom ensP Tn mod viFibil,stil caracteriFat rin Lvulnerabilitate la ameninHareL,nevoia de s riMin,teama de situaHii com etitive.!aHP de senFaHia de an3ietate Ri de ersistenHa LameninHPriiL otenHiale,nevroticul va rPs unde rin evitare,terminQnd rin a realiFa 3* cP Lfrica este de fa t realistPL. Parado3ul nevrotic,subliniaFP #oleman Ri 1roen, oate fi TnHeles Tn termenii a douP conce te de baFPN B.(cPderea an3ietPHii,graHie aternurilor nevrotice de evitare a situaHiei stresanteX 8.PersistenHa necores unFPtoare a ameninHPrii otenHiale Tn care acientul credeX E3istP Ri alte mecanisme sihologice care ot fi incriminate Tn sihodinamica nevroFelor.Unul dintre aceste mecanisme este constituit de TnvPHarea greRitP. *cest lucru resu une,du P #oleman Ri 1roen,eRecul nevroticului de a TnvPHa com etenHele de care are nevoie Ri diferitele metode com ortamentale adecvate, recum ar fi TnvPHarea unor modele malada tative.6ucleul nevrotic, subliniaFP autorii,se baFeaFP e eRecul indiviFilor de a realiFa un nivel de maturitate ersonalP Ri adecvatP, entru a se ocu a de roblemele Filnice,cu sur lusul de condiHionare datoritP fricii Ri an3ietPHii. Un tim ce maturiFarea ersonalitPHii se desvoltP Tn ritm mai lent,nevoia de de endenHP este tot mai mare, e aceiaRi mPsurP condiHiile sociale solicitP ersonalitPHi tot mai maturiFate Ri indiviFi cu un eu tot mai uternic +care din nefericire sunt tot mai rari Tn societatea modernP-. !actorii socioculturali au o deosebitP im ortanHP Tn etio atogenia nevroFelor.Un relaHiile lor sociale nevroticii a ar ca rigiFi Tn stabilirea unor relaHii inter ersonale satisfPcPtoare 6evroFele sunt mai frecvente Tn societPHile industrialiFate, recum Ri la anumite gru e sociale +#onstanHa ZtefPnescu5Parhon-,a ar la toate vQrstele,Ri Tn lus e3istP diferite forme cu anumitP s ecificitate culturalP.#u e3ce Hia isteriei de conversiune,Tn societPHile mai rimitive nu s5au descris varietatea de forme clinice din societPHile industrialiFate +mai ales forme an3ioase sau obsesive-. #arathers +BE@G,BE@E- gPseRte la indigenii din Yenia uHine manifestPri an3ioase,atribuind acest fenomen organiFPrii tribale Ri absenHei sentimentului de ruRine faHP de se3 +an3ietatea fiind mai s ecificP vieHii individualiste decQt a aceleia comunitare-. La arborigenii australieni Yidson Ri Vones +BEC:- nu au utut constata reFenHa formelor clasice de nevroFP.Un schimb au gPsit numeroase manifestPri sihosomatice.Un societPHile industrialiFate nevroFele a ar la toate categoriile sociale. Un rol im ortant Tl constituie schimbPrile Tn viaHa individului.,obel +BECD- subliniaFP cP atQt schimbPrile vieHii cQt Ri diferite elemente nevroFante se adunP Tn decursul a mai mulHi ani.6evroFa ar a are ca urmare a unor ani de schimbPri Tn viaHa individului,motiv entru care autorul alcPtuieRte o scalP entru evidenHierea evenimentelor semnificative ale vieHii.*celaRi lucru a realiFat Ri Kolmes +BEDG-, e care am reFentat5o Tn lucrarea noastrP rivind sihiatria socialP +BE:8-. (ocialiFarea deficitarP Ri insuficienHa simHului eticii este un element im ortant. #oleman Ri 1roen +BEDG- subliniaFP cP nevroticii a ar ca ersoane rigide Tn stabilirea unor relaHii inter ersonale.,egulile de cinste,regulile etice sunt violate Tn relaHiile cu aceRti acienHi de cPtre artenerii cu care aceRtia vin Tn contact,ceea ce desorienteaFP ersonalitatea,mai ales a unuFi tQnPr Tn formare.(tilul educativ al familiei are Tn acest sens o mare im ortanHP.Unii autori +*nthony,BED@, %oingier,BEDC- remarcP la ersonalitPHile nevrotice nevoia de a domina,de a acumula oFiHii sociale,de a5Ri su raevalua ideile Ri fa tele,fenomene e3 licabile rin necesitatea diminuPrii sau su rimPrii sentimentelor de an3ietate Ri insecuritate.;angham +BECE- subliniaFP fa tul deosebit de im ortant cP Tn numeroase caFuri com ortamentul nevrotic este secundar erturbPrilor structurii ersonalitPHii +tulburPri ale rocesului de maturaHie-.6evroFa,subliniaFP autorul,s5ar desfPRura la adolescenHi sub resiunea urmPtorilor factoriN B.dorinHa realiFPrii actului se3ualX 8.dorinHa concomitentP de a TnvPHa sP

acce te morala adultului Ri standardele socialeX G.desco erP cP PrinHii nu ot Tn mod ermanent sP5i ofere rotecHieX A.de obicei se aflP Tn lin roces de alegere a unei cariereX (tarea de minoritar,asociatP adesea cu starea socio5economicP recarP duc la senFaHia li sei de utere Ri senFaHia ermanentP de inferioritate Tn ra ort cu ceilalHi.*ceastP situaHie,subliniaFP Yubic se defineRte mai ales e baFa accesului sau a distanHei de sursele economice Ri de 33 uterea socialP.*cest lucru oate avea la baFP criterii de clasP,de se3,criterii culturale sau olitice,statut socio5economic scPFut etc. 7ru ul minoritar este mai vulnerabil la desorganiFarea com ortamentalP.La acest lucru contribuie e3cluderea de la artici area la cultura maMoritPHii,li sa uterii economice,Ranse scPFute s re structurile sociale su erioare,fenomene care contribuie la o autode reciere Ri mQnie Tm otriva deHinPtorului uterii, neTncrederii Tn aceia care a arHin altui gru social,sentimentul alienPrii Ri li sei de utere. )igraHia furniFeaFP de asemenea numeroase date rivind studiul ada tPrii Ri reacHiilor de a Prare.6u vom reveni asu ra datelor deMa e3 use Tn sihiatria socialP +BE:G-.Trebuie subliniat cP schimbarea domiciliului resu une fenomene de ada tare Ri acomodare la o nouP culturP.Individul migrant va avea o sensibilitate crescutP entru tot a ceea ce se TntQm lP Tn Mur +hi ervigilenHP an3ioasP-,fenomen care este ca abil a determina o im ortantP stare de disconfort.*deseori migrantul TRi raHionaliFeaFP eRecul,motiv entru care ada tarea devine tot mai dificilP.Un indicator al acestei stPri de decom ensare Tl constituie imaginea des re sine a migrantului Ri statutul sPu social.*cest lucru de inde Ri de im ulsul,motivaHia care l5a fPcut e individ sP emigreFe,de reFistenHele TntQlnite Ri de sistemul de gPFduire,de talentele Ri realiFPrile sale ersonale Ri de statutul economic,de diferenHele dintre noua Ri vechea culturP.Un cadrul unui mediu nou,modificPrile ersonalitPHii ot suferi o adevPratP acceleraHie,acceleraHie care a fost inactivP QnP atunci,multP vreme,Ri care acuma oate duce la dobQndirea unei noi identitPHi +asociat Ri cu modificPri de statut social-. EvoluHia Tn noul mediu oate fi tot atQt de erturbatP ca Ri Tn caFul altor criFe a ersonalitPHii +cum este de e3em lu criFa adolescenHei-.*ceastP criFP oate crea disconfort entru cei din Mur +co ii,soHie, PrinHi etc-,aRa cum de e3em lu se TntQm lP Tn adolescenHP Tn cadrul mediului familial.Unii dintre migranHi devin L rovocatori de riscL entru a utea trece astfel dincolo de obiRnuit,Tn tim ce de fa t migrantul TRi oartP amarul cu el, este tot. 6u ne vom o ri asu ra altor factor sociali,cu rol Tn etio atogenia nevroFelor, acest lucru fPcQndu5l Tn altP arte a lucrPrii noastre Ri Tn altP lucrare +BE:G-.6e vom o ri doar asu ra im ortanHei factorului familial Tn etio atogenia nevroFelor. !amilia are rol deosebit Tn etiologia nevroFelor.E3istP termenul de LnevroFP familialPL+7retter,BEDC-,Ri rin care TnHelege fa tul cP sim tomatologia actualP a acientului,e3 rimP,de fa t,sim tomele PrinHilor.Pe @o de co ii nevrotici,1ennet +BEC@remarcP un numPr foarte crescut de familii desorganiFate,un numPr mare de PrinHi cu com ortamente antisociale.!ricHiunile Tn cPsnicie,bolile fiFice, nevroFele,se arPrile eriodice sau definitive,decesele,se TntQlnesc frecvent Tn familiile adolescenHilor nevrotici.(5au evidenHiat numeraose mecanisme familiale caNsu ra rotecHia sau reMecHia din cauFa a numeroase robleme ivite Tn co ilPrie, rivirea co ilului ca rival Tn obHinerea dragostei artenerului de cPsnicie,atracHia eroticP inconRtientP faHP de adolescent,a Printelui de se3 o us care oate duce la mPrirea numPrului de restricHii, ersecuHii,folosirea co ilului ca rPsbunare Tn caFul unor des PrHiri, ersecutarea co ilului entru cP seamPnP cu soHul sau soHia de care este des PrHit etc. *lanen +BECC- subliniaFP asemPnarea dintre tulburPrile sihice ale diferiHilor membri de familie,ai nevroticului,fraHii de acelaRi se3 cu acientul reFentQnd tulburPri sihice identice sau asenPnPtoare,mult mai frecvent decQt cu fraHii de alt se3.In familiile severe se remarcP,mai ales a ariHia de nevroFe obsesive Ri com ulsive, e cQnd Tn acelea Tn care redominP su ra rotecHia a ar mai frecvent isteriile,fobiile sau neurastenia.Pasivitatea este mai nocivP cQnd este vorba de

tatP iar rPceala afectivP atunci cQnd este im licatP mama.TendinHa de a face nevroFP este mai mare la co ilul mai tQnPr.Pitres Ri ,egis +citaHi de %osios,BECD- subliniaFP cP ACW dintre bolnavii adulHi cu nevroFP obsesivP Ri fobicP,fenomenele au debutat Tntre @5B@ ani. Im ortanHa ato lasticP a s italiFPrii.*m reFentat Tn ca itolul legat de mediul s italicesc im ortanHa atogeneticP Ri ato lasticP a acestui mediu Ri,mai ales inadvertenHa lui Tn tratamentul nevroFelor.( italul de sihiatrie oate oferi o gamP enormP de sim tome e care nevroticul le oate TnvPHa,dat fiind starea sa de alertP generalP rivind funcHionarea defectuoasP 34 a organismului. EmoHiile, acHiunile acientului nevrotic s italiFat nu Hin numai de de trecutul sPu ersonal ci,subliniaFP Yubie,aceste fenomene reflectP Ri o situaHie socialP.*da tarea nevroticului la mediu de s ital resu une un efort enorm,o mare cheltuialP de energie.( italele au fost realiFate ca medii sociale Tn care diferite roluri Ri statute sociale se influenHeaFP reci roc.%e e oFiHii antro ologice s italul de sihiatrie este o subculturP socialP,cu ro riile lui valori,sisteme de o inii,rituri,mituri,norme elementare transmise de la o generaHie la alta de acienHi Ri ersonal.E3istP,aRa cum am mai arPtat,un ermanent conflict,obscur,Tntre acienHi Ri ersonalul de care sunt de endenHi.Im ortant este sistemul de comunicare Ri artici are Tn ra ort cu rocesul social.Li sa s riMinului emoHional din artea ersonalului + e care de fa t acesta Tl datoreaFP bolnavului- este un element esenHial. InstituHionaliFarea acienHilor scade rolul medicului Ri a ersonalului,dar Tn aceiaRi oro orHie scad Ri Ransele vindecPrii. Un actuala organiFare s italiceasvcP acientul nevrotic i se cere sP fie asiv,aRte tQnd Tn acest fel desco erirea cPilor de vindecare.*cest fenomen, subliniaFP Yubie,alPturi de ideea cP Filnic se distrug celule corticale a dus la crearea Llegendei croniciFPriiL,legendP,aRa cum arPtam la Tnce ut,a fost cultivatP la noi de re reFentanHii dogmatismului materialist dinainte de BE:E.*titudinea Ri com ortamentul acienHilor sunt accentuate de anumite as ecte din com ortamentul ersonalului faHP de aceRtia.Un e oca tratamentului moral,aratP autorul, acienHii erau obligaHi sP se com orte ca oameni integri,sPnPtoRi.%e la desvoltarea modelului medical, acienHii,inclusiv nevroticii,au fost obligaHi a se com orta ca Ri cum ar fi fost niRte bolnavi somatici,ei a arHinQnd astfel s italului Ri cerQndu5li5se sP se com orte ca Ri cQnd ar fi bolnavi somatic.%e fa t acienHii sunt TncuraMaHi,chiar obligaHi,a se to i Tntr5o masP LanomicPL,mai ales atunci cQnd acientul a arHine unei categorii socio5economice defavoriFate.Un mare ricol este acela cP aici acienHii TRi LTm rumutPL reci roc sim tomele,creindu5se aRa numita LboalP a boliiL sau Lhos italismulL.%acP s italiFarea se relungeRte,indiviFii ca PtP as ecte s ecifice instituHionaliFPrii + asivitate,su unere docilP,ada tarea la mediul de de endenHP Tn s ital etc-. e.%escriere clinicPX#aracteristici generale 6evroFele sunt re reFentate de un gru de com ortamente malada tative. %u P ;angham +BECEerturbPrile se3uale Ri an3ietatea ar Muca la aceRtia rolul rinci al.In acest sens s5a vorbit de frica simbolicP de castrare dar ambivalenHa statutului social are mult mai im ortantP Tn e3 licarea fenomenelor nevrotice. 6evroFele,Tn viFiunea autorului sus citat,realiFeaFP deviaHii ale conRtiinHei emotiv5dinamice Ri atitudini inadecvate.E3terioriFarea verbalP de PReRte intensitatea sim tomelor.La adolescenHi a ar Ri forme insidioase de nevroFP cu instabilitate, su erficialitate,refuFul de a5Ri organiFa activitatea,forme de iFolare sau adversitate la ideile noi,originale.*lteori debutul ar uta fi brusc,cu aberaHii severe de com ortament intelectual Ri Rcolar,cu iritabilitate,e3 loFivitate Ri im ulsivitate. )ieFul nevroFelor este constituit din com ortamente malada tative,un Lstil de viaHPL caracteriFat rin an3ietate Ri rPs uns de evitare.6evroFele nu alcPtuies o entitate clinicPmonolit,motiv entru care descrierea lor clinicP trebuie sP HinP cont de o serie de forme clinice bine conturate. In cele ce urmeaFP vom reFenta rinci alele forme clinice de nevroFP e care le utem gPsi. B.6evroFa an3ioasP 7losarul O)(

considerP nevroFa an3ioasP ca o stare caracteriFatP rin sensaHii ermanente sau accese aro3istice de an3ietate Ri totodatP cu asocierea unor manifestPri somatice variate. #aracteristica rinci alP a nevroFei an3ioase constP din e3 rimarea deschisP Ri directP a an3ietPHii Ri a unor manifestPri sihofiFiologice legate de aceasta. 6evroFa an3ioasP re reFintP un Lstil de viaHPL o manierP de deFada tare a indiviFilor din societPHile industrialiFate Ri urbaniFate,fiind legatP de o dinamicP crescutP a schimbPrilor sociale.(e estimeaFP cP @W din o ulaHia unei HPri industrialiFate suferP de nevroFP an3ioasP 35 +,ussel Ri colab.,BE:9-.Un cadrul celorlalte forme de nevroFe,nevroFa an3ioasP ar avea o ondere de G95A9W. *n3ietatea ca Lstil de viaHPL este mai frecventP Tn societPHile baFate e concurenHP Ri liberP iniHiativP decQt Tn societPHile colectiviste.%eRi ca sim tom sim lu an3ietatea este reFentP, ractic,Tn toate formele de nevroFP,Tn nevroFa an3ioasP ea este redominantP Ri formeaFP cheia de boltP a TnHelegerii manifestPrilor clinmice. *n3ietatea constituie cheia de boltP Tn TnHelegerea sihodinamicii nevroFelor,iar ca sim tom ea este reFentP,Tn a roa e toate formele de nevroFP.*cest lucru face ca diagnosticul de nevroFP an3ioasP sP fie foarte greu de stabilit.6evroFa an3ioasP se reFintP,Tn rinci iu ca o stare difuFP de insecuritate Ri din criFe aro3istice de anicP, uneori cu manifestPri sihosomatice. Etiologie*n3ietatea Ri timiditatea sunt caracteristici ale co ilului Ri adolescentului.La co il Ri adolescent e3istP du P *nthony Ri 6emiah trei surse rinci ale de an3ietateN B.an3ietatea contagioasP de la adulHii din MurX 8.an3ietatea traumaticP de origine e3ternPX G.an3ietatea ca reFultat al unui conflict Tn sfera intra sihicP, rinci ala sursP de an3ietate nevroticPX *Ra cum am mai arPtat +BE:B- e3istP o legPturP strQnsP Tntre an3ietate Ri diferite boli sihosomatice +KT*,ulcer etc-. (5a mai vorbit la adolescenHi de an3ietatea ulsionalP,an3ietatea de se arare, an3ietatea de castrare +cu simbolism se3ual-,an3ietatea legatP de trPirea e3ageratP Ri catastroficP a regulilor Ri interdicHiilor sociale. !actorii constituHionali MoacP rol Tn redis unerea s re an3ietate+fetele sunt mai an3ioase decQt bPieHii-.*ccidentele anterioare,stPrile uternice de stres ot de asemenea mPri ca acitatea de reacHie an3ioasP a adolescentului. TrPsPturile an3ioase se ot datora arHial factorilor genetici Ri arHial e3 erienHei traumatiFante a vieHii tim urii a individului.(tarea de an3ietate se oate datora Ri unor structuri sau conflicte care ot fi mai mult sau mai uHin relungite iar uneori oate a are Tn afara oricPrui stres +avQnd cauFe endogene-.(tarea de an3ietate oate reFulta Ri din anumite rocese fiFiologice sau biologice +tensiunea remenstrualP-,boli ale sistemului limbic,tireoto3icoFP,tumori ale sistemului adrenergic.*n3ietatea mai oate reFulta Ri datoritP ingestiei unor cantitPHi mai mari de cofeinP,ceai,amfetamine etc.(e remarcP deci cP termenul de an3ietate este mult mai frecvent decQt acela din nevroFa an3ioasP +de fa t an3ietatea este o e3 erienHP FilnicP,intensitatea sa micP avQnd caracter ada tativ Tn tim ce o intensitate mare are un caracter distructiv-.!emeile sunt mai an3ioase decQt bPrbaHii. In rivinHa im ortanHei stresurilor,familia este rinci ala sursP de tensiune.Individul oate cumula efectele stresante Ri sP desvolte ulterior starea de an3ietate +Tntre cauFP Ri efect e3istQnd un interval variabil-.%e asemenea an3ietatea se desfPRoarP mai re ede du P un ericol decQt Tn tim ul confruntPrii cu acesta.Efectul conflictelor,al frustraHiilor de ind Ri de articularitPHile ersonalitPHii acientului, chiar mai mult decQt circumstanHele evenimentului TnsPRi. ,eacHia an3ioasP,subliniaFP #oleman Ri 1roen +BED8- reflectP sentimentul acut al individului de inadecvenHP,Tn faHa unor stresuri interne Ri e3terne, e care individul le realiFeaFP ca ameninHPtoare.*utorii im licP Tn dinamica nevroFei an3ioase urmPtoarele mecanismeN B.)odelele arentale greRite Tn care sunt im licaHi diferiHi factor caNmamP an3ioasP ce oate transmite an3ietatea co ilului,e3 erienHe an3iogene Tn erioda rimei co ilPrii,aRte tPri e3agerate de la co ii Ri continua resiune faHP de aceRtia entru a se realiFa la un Rtandard nerealist,criticismul e3agerat.*ceasta determinP la co ii sentimentul

de inadecvenHP Ri insecuritate,cu tendinHa de a reacHiona an3ios,Tn mod dis ro orHional. 8.ERecul de a TnvPHa osibilitatea frQnPrii nevoilor.*cest lucru se datoreRte fie su ra rotecHiei arentale,fie reMetului sau negliMPrii,ceea ce Ti face inadecvaHi Tn faHa com etiHiei din viaHP.IndiviFii se desvoltP astfel incom etenHi entru lu tP iar entru concurenHa vieHii sunt slab regPtiHi.%in aceste motive ei realiFeaFP situaHiile ca dificil de mani ulat Ri Tn acelaRi tim ameninHPtoare,motiv 36 entru care inadecvenHa lor devine im ortantP iar ca reFultat se desvoltP an3ietatea.#hiar Tn caF de succes la aceRti indiviFi an3ietatea oate creRte de asemenea,iar Tn caF de eRec,situaHia devine e3trem de traumatiFantP. G.Im osibilitatea de a mQnui im ulsurile L ericuloaseL.6evroticul devine an3ios Tn situaHii cQnd vrea sP evite sentimentele ericuloase,deoarece Tn aceste caFuri se desvPluie inferioritatea lor sau fenomenul ar duce la ericlitarea relaHiilor cu alHii.)Qnuirea ostilitPHii,de e3em lu,tinde a fi o sarcinP dificilP entru nevrotic,acest lucru fPcQndu5se cu reHul ierderii dragostei,securitPHii Ri acce tPrii de cPtre alHii. A.%ificultPHile an3iosului de a lua deciFii Tntr5o situaHie dubitativP. @.,eactivarea unor traumatisme care au acHionat anterior. %escrierea clinicP.6evroFa an3ioasP se caracteriFeaFP rintr5o stare de an3ietate cronicP,Tntreru tP de e isoade acute de an3ietate.6evroticul,subliniaFP (naith +BE:B- TncearcP sP evite an3ietatea,ca un handica sever,dre t reFultat al stilului sPu de viaHP.*n3ietatea este resimHitP sub forma disconfortului sihic Ri se oate e3 rima rin sim tome cum ar fi anica sau frica nemotivatP,iar Tn alte situaHii rin somatiFarea arHialP cu a ariHia unor dureri musculare,cefalee, tremor, al itaHii,trans iraHii,tulburPri res iratorii,greHuri etc. In forme uRoare an3ietatea se manifestP doar ca o stare de disconfort. 6evroticul an3ios trPieRte Tntr5o stare de tensiune continuP,su Prare Ri ne utinHP cronicP,este hi ersensibil Ri iritabil Tn relaHie cu alHii,de resiv.!oarte frecvent,dacP nu constant, acienHii se lQng de reFenHa unei stPri de tensiune muscularP,mai ales Tn regiunea cefei,diaree uRoarP cronicP,tulburPri frecvente ale somnului, trans iraHii frecvente,mai ales almare,tahicardie,creRteri ale tensiunii arteriale. 6evroticul acuFP o stare de insecuritate Ri an3ietate,fenomene resimHite atQt cu caracter ermanent cQt Ri Tn usee aro3istice.*lte sim tome sunt Tn ra ort cu severitatea an3ietPHii.(e mai ot manifesta astfel fenomene de nervoFitate, iritabilitate,accentuarea timiditPHii Ri nehotPrQrii.Pe acest fond,uneori acienHii ot deveni hi erconRtiincioRi,ambiHioRi.Pot reFenta astenie fiFicP Ri sihicP, insomnie, de resie,labilitate afectivP,agresivitate,ina etenHP cu scPderea Tn greutate. (im tomele fiFice cores und acelora legate de creRterea secreHiei de adrenalinPN tahicardie, al itaHii,creRterea tensiunii musculare,trans iraHii almare,dilatarea u ilelor, uscarea mucoaselor,senFaHie de constricHie toracicP, sufocare etc. Un caFuri mai grave a are ina etenHa,scPderea Tn greutate,im otenHa sau frigiditatea.#efaleea se oate manifesta sub diferite forme. *tacul acut de an3ietate a are mai ales nocturn,dar uneori oate fi Ri diurn. #riFele diurne sau nocturne de an3ietate se manifestP rin senFaHia acutP de fricP, trans iraHii,teroare, anicP.Uneori la declanRarea acceselor acute contribuie conflictele din familie,traume sihice Rcolare sau sentimentale.PreFenHa unei mame an3iogene,a unui tatP brutal oate,de asemenea sP declanReFe criFe de an3ietate acutP.%u P criFP oate sP ersiste o stare de obosealP,de scPdere a controlului emoHional,insomnia sP devinP Ri mai ersistentP.Uneori aceste criFe ot determina sim tome sihofiFiologce sau sindroame sihosomatice entru care acientul va trece rin numeroase cabinete medicale. (im tomele criFei variaFP de la ersoanP la ersoanP,ti ic fiind incluse al itaHiile,res iraHia su erficialP,trans iraHiile,senFaHia de frig, aloarea feHei Ri e3tremitPHilor, ola"iuria,senFaHiade catastrofP Ri moarte.*n3ietatea,Tn criFP este fPrP obiect Ri se asociaFP cu numeroase reacHii vegetative cum ar fi tulburPri res iratorii Ri de ventilaHie +hi erventilaHia- Ri care rin ele TnsPRi +datoritP alcaloFei- ot agrava an3ietatea care le5a determinat +uneori aceastP stare oate duce QnP la leRin-.Uneori criFele acute de an3ietate ot

lua as ectul unor criFe itiatice ti ice.#riFele ot fi Filnice,de cQteva ori e Fi,sP tPmQnale sau lunare. *s ectul de catastrofP Ri de moarte iminentP dau atacului de an3ietate acutP as ectul unei e3 erienHe terifiante. %u P criFP individul acuFP o stare de astenie,de resie,scPdere a controlului emoHional,scPderea Tn greutate fiind de asemenea constantP.Untre criFe insomnia,astenia devin tot mai ersistente Ri 37 acest lucru se accentuiaFP,cu cQt criFele sunt mai frecvente.#entrarea an3ietPHii Ri a sim tomelor de acom aniament e anumite organe, oate determina a ariHia unor fenomene s ecifice care au fost denumite cQndva cu termenul de LnevroFP de organL.*cest fenomen re reFintP o cauFP serioasP de eroare Tn diagnosticul nevroFei an3ioase, acientul erindQndu5se rin cabinetele a numeroRi medici de diferite s ecialitPHi. #oleman Ri 1roen +BED8- sintetiFeaFP astfel sim tomele redominente din nevroFa an3ioasPN 5inabilitatea de concentrareX 5dificultPHi Tn luarea de deciFiiX 5sensitivitatea e3tremPX 5descuraMareaX 5tulburPri de somnX 5trans iraHii e3cesiveX 5tensiune muscularP continuPX 6evroticul an3ios este deci o ersonalitate cu an3ietate cronicP,cu o teamP Ri o sensibilitate ermanentP Ri e3ageratP,cu senFaHia de descuraMare.Li sa de Tncredere Tn deciFiile Ri osibilitPHile lor de e3ecuHie Ti conduc la eRecuri deFastruoase +ei antici eaFP Tn viitor numai eRecuri Ri dificultPHi-.;isele bolnavilor sunt o ulate de coRmaruri +cPderi de la TnPlHime,accidente,crime etc-.UtiliFarea e3cesivP de tranchiliFante,somnifere,alcool com licP Ri mai mult tabloul clinic al nevroFei an3ioase. EvoluHia nevroFei an3ioase oate fi mai acutP sau de o manierP mai lentP,Tn tim ce o serie de manifestPri sihosomatice se ot sistematiFa +dureri recordiale Tn situaHii de stres,tulburPri cronice de tranFit,greHuri,cefalee cronicP-. *ceste tulburPri ot merge s re croniciFare,Tn caF de evoluHie nefavorabilP, fenomenele sihosomatice devin tot mai regnante,a are o stare de an3ietate Ri iritabilitate +dureri recordiale,mai ales Tn situaHii stresante,tulburPri cronice de tranFit intestinal,greHuri,cefalee cronicP-. Un caF de evoluHie nefavorabilP fenomenele sihosomatice devin tot mai regnante,a are o stare de resivP cronicP Ri o mare iritabilitate a ersonalitPHii.La tineri ca acitatea de TnvPHare scade rogresiv iar viitorul lor este ericlitat. ,ussel Ri colab.+BE:9- subliniaFP cP du P C ani C:W dintre acienHii cu nevroFP an3ioasP studiaHi erau deMa vindecaHi,Tn tim ce 7reen +BECE- gPsesc doar B8W vindecPri Ri Tn C:W reFultate favorabile. 8.6evroFa de resivP 6evroFa de resivP se caracteriFeaFP rin reFenHa regnantP Tn cadrul sim tomatologiei a de resiei,de resie Tn dis ro orHie cu situaHia incriminatP. 6evroFa de resivP ar avea cam 895G9W ondere,Tn cadrul celorlalte nevroFe. 7losarul O)( +BEDC- defineRte nevroFa de resivP ca e o de resie dis ro orHionalP,urmare a unei e3 erienHe de resante,reacHia fiind legatP de traume sihice care reced boala +mai ales o ierdere-.%e resia nevroticP se deosebeRte de cea sihoticP nu numai rin intensitatea ei mai micP dar Ri rin reFenHa sau absenHa altor caracteristici sihotice sau nevrotice.#a Ri Tn caFul altor forme de nevroFP observPm cP glosarul O)( dP o definire foarte largP + robabil entru a satisface unctele de vedere foarte diferite din acest domeniu-.Yiloh Ri colab.+BED8- subliniaFP cP termenul de nevroFP de resivP este un diagnostic rin e3cludere Ri Tn rimul rQnd de e3cludere a trPsPturilor de resiei endogene. Etiologie.Teoretic Tn nevroFa de resivP, acientul va reacHiona Tn faHa angoasei e3istenHiale rin de resie Ri scPderea autostimei.%eclanRarea bolii a avut o motivare neTnsemnatPNcontradicHii cu rofesorii, PrinHii,educaHie mai severP, eRecuri etc.Im unerea unei cariere, articularitPHi fiFice + Prul roRu,de e3em lu- sau lingvistice +vorbirea Tntr5un anumit dialect- au fost adesea incriminate. In toate caFurile indiviFii realiFau sitauaHia unei ierderi+materiale sau a stimei,a osibilitPHilor de viitor-. 38 #onflictul legat de rocesul identificPrii Ri se arPrii este Tn mare arte nereFolvat, acienHii realiFeaFP ca e o ierdere,situaHia lor de de endenHP +realiFeaFP o li sP de valoare cu scPderea

autostimei-. Un cadrul acestui fenomen,rolul rinci al l5ar avea familia,care rin su ra rotecHie sau neTncredere,mai ales faHP de un tQnPr,Ti frQneaFP acestuia drumul s re maturiFare. PsihanaliRtii vorbesc de conflicte intra sihice Tn tim ce medicii racticieni sunt TnclinaHi mai ales s re im licarea ereditPHii sau a structurii microsociale Tn care individul trPieRte. Un rol esenHial Tn dinamica nevroFei de resive Tl are o ierdere sau o modificare a vechiului model de e3istenHP.Pierderea,aratP (naith +BE:B- MoacP rol im ortant Tn cadrul naturii unei de resii,Tn general.!reud deFvolta teoria ostilitPHii interioriFate ca roces central Tn geneFa de resiei +ego5ul este sadic tratat de cPtre su erego-.!reud im licP aici nu numai ierderea unei fiinHe dragi dar Ri senFaHia cP a fost rPnit,negliMat,e3clus de la unele recom ense,cu formarea unor stPri de ambivalenHP faHP de alte ersoane.!oarte mulHi autori au subliniat rolul unor ierderi rin moarte sau se arare. In determinarea unei nevroFe de resive 6emiah Ri *nthony+BEDC- descriu A factori im ortanHiN B.schimbarea bruscP a dis oFiHiei,ca rPs uns s ecific faHP de de rivare Ri ierdereX 8.scPderea autostimeiX G.conflicte cu instinctul agresivitPHiiX A.e3istenHa unei structuri a ersonalitPHii caracteriFatP rin narcisism, de endenHP, ambivalenHPX *Ra cum se oate remarca,conce tul de de resie,ca reFultat direct sau indirect al e3 erienHei traumatice a unei ierderi,este o i oteFP atractivP,motiv entru care ea a fost abordatP de numeroRi autori.%e fa t,aratP #oleman Ri 1roen,nevroticul de resiv are o redis oFiHie s ecialP de a reacHiona la aceste ti uri de stres, acienHii avQnd o scPdere a toleranHei la stres Ri o rigidP desvoltare a conRtiinHei,ceea ce Ti face uRor TnclinaHi s re formarea unor sentimente de vinovPHie.(e Rtie cP situaHia stresantP este mereu Tn cPutarea unui LcPlcQi a lui *hileL,uneori entru a reactiva vechi conflicte Ri traume +de e3em lu anumite ierderi semnificative din co ilPrie-.*lteori,subliniaFP autorii,individul este nevoit a5Ri re rima sentimentele ostile faHP de fiinHele iubite.%acP acienHii se se arP de aceste ersoane,sau aceste ersoane mor,fenomenul oate duce la intense reacHii de vinovPHie Ri la a ariHia de resiei. La adolescenHi ierderea unui obiect iubit este o cauFP deosebit de frecventP. Tot la aceastP vQrstP criFa de identificare,refugiul Tn fanteFie,im resia cP nu este iubit sau cP este res ins duc la ierderea su ortului emoHional Ri la a ariHia unei de resii. !actorii familiali au fost gPsiHi Tn cadrul lotului nostru ca foarte im ortanHi. *stfel PrinHii erau nervoRi,aveau numeroase confllicte Ri com le3e,Tntre ei Ri co il nu se utea stabili o comunicaHie autenticP,sincerP,discuHiile fiind Tn ermanenHP lecHii de moralP. #erturile dintre PrinHi,brutalitatea,alcoolismul,viciile PrinHilor au creat bolnavilor,sentimente de urP Ri vinovPHie,dorinHa de a se des PrHi de casP cQt mai recoce. #a ersonalitate, acienHii erau ersonalitPHi slabe,cu resurse ada tative salbe, labile afectiv, lQngPreHe,retrase sau uHin sociabile. #a Ri Tn caFul altor nevroFe Ri nevroticul de resiv oate uFa de sim tomele sale,Tn sensul unui Lbeneficiu secundarL.(5a vorbit mult de im ortanHa relaHiilor dintre PrinHi Ri co ii.)elanie Ylein +BEA:- ro une termenul de oFiHie de resivP, ca stadiul e care ar trebui sP5 l strPbatP co ilPria.%acP relaHiile cu mama se reFolvP oFitiv, oFiHia de resivP ar fi reFolvatP Ri invers +cQnd viaHa ulterioarP s5ar desvolta ca un de resiv-. Zi (naith +BE:B- aratP im ortanHa unor ierderi la vQrste recoce +B95B@ ani-,deRi numeroRi indiviFi ot trece uRor este aceste ierderi dacP e3istP un su ort sihologic Ri social.LegPtura dintre moartea PrinHilor Ri de resie oate avea o e3 licaHie Ri rin intermediul unor factor ereditari. 39 (tudiind evenimentele recente +sub C luni- la un lot de acienHi,Pay"el Ri colab.+BECE- gPseRte urmPtoarele situaHiiN 5creRterea certurilor cu soHulX 5se ararea Tntre soHiX 5Tnce erea unui alt ti de muncPX (5au mai incriminat Ri alHi factorN lecarea unui membru de familie,boli,decese Tn familie.TotuRi,trebuie vPFut Tn ce mPsurP aceste motive sunt cauFa sau efectul tulburPrilor din cadrul unei nevroFe de resive. Un nevroFa de resivP s5au im licat de asemenea numeroase cauFe sociale.*m vPFut mai sus im ortanHa dinamicii familiale.O serie de evenimente ca scPderea

statutului social, rofesional sau economic,dis aritatea Tntre aRte tare Ri realiFare au de asemenea un rol im ortant.Un argument im ortant rivind im ortanHa cauFelor sociale este actuala creRtere a de resiei la femei +graHie statutului social mai scPFut,scPderii autostimei Ri as iraHiilor-. )ariaMul ar roteMa mai mult e bPrbaHi decQt e femei.%u P 1rown +BED:- urmPtorii factor ar favoriFa a ariHia mai frecventP a nevroFei de resive la femeiN 5 reFenHa a este G co ii este BA aniX 5li sa mamei Tnainte de BB aniX 5li sa de relaHii de intimitate cu soHul sau rietenulX 5statutul de neangaMat Tntr5o rofesieX O mare im ortanHP Tn sihodinamica nevroFei de resive Tl au o serie de modele cognitive Ri com ortamentale.%u P 1ec" +BECD- manifestPrile dis oFiHiei sunt determinate de structura individualP a e3 erienHei individului,mediate rintr5o schemP articularP +un set de atitudini,credinHe, rin care individul inter reteaFP mediul sPu, e ceilalHi indiviFi din Murul sPu Ri e el TnsPRi-.*ceasta resu une o schemP care de obicei este ado tatP TncP din viaHa tim urie Ri se caracteriFeaFP rin conce Hii negative rivind sPnPtatea sa.OdatP format acest ti de schemP tinde a fi a oi reTntPrit.%u P P.(naith +BE:B- a ariHia tardivP a de resiei este reFultatul activitPHii a trei aternuri cognitive + rinci ala triadP a tulburPrilor-N 5o rivire negativP asu ra lumiiX 5o rivire negativP asu ra luiX 5o rivire negativP asu ra viitoruluiX %e resia a are Ri ca o scPdere a reTntPririi sociale Tn sco ul realiFPrii unui com ortament ada tativ +Liberman Ri ,as"in,BEDB-.PoFiHia teoriei TnvPHPrii Tn aceastP rivinHP este cP de resia nu este consecinHa rimarP dar este totuRi consecinHa falsei gQndiri.(chema formPrii de resiei re reFintP un set de atitudini Ri credinHe rin care individul inter reteaFP lumea Ri ro ria sa reFenHP Tn lume. %escriere clinicP.Individul cu nevroFP de resivP a are ca un individ descuraMat Ri trist,cu un nivel a reciabil de an3ietate,cu diminuarea activitPHii Ri scPderea autostimei Ri autoTncrederii.%in aceste motive asistPm la o scPdere marcatP a iniHiativei,indiviFii se lQng de tulburPri de concentrare,de greutPHi Tn memorare Ri re roducere,insomnie,tulburPri somatice.Un unele situaHii,diagnosticul diferenHial cu neurastenia este ractic im osibil +gradul de de resie este aici mult mai mare-. *"is"al Ri colab. +BED:- fac o listP a rinci alelor elemente care intrP Tn conce tul de de resie nevroticPN 5contrastul cu sihoFa + ersistenHa simHului realitPHii,li sa unor sim tome ca halucinaHiile sau ideile delirante-X 5boalP uRoarP +tulburarea de dis oFiHie este mai uHin severP Ri disturbatoare faHP de unele funcHii fiFiologice ca a etit,somn,libidou-X 5coe3istenHa unor sim tome nevrotice +deRi de resia dominP tabloul clinic,se adaugP Ri alte sim tome nevrotice caNan3ietatea, de ersonaliFarea, astenia, insomnia etc-X 5 reFenHa reactivitPHii Ri a sihogeneFeiX 3: 5de resia se caracteriFeaFP rintr5o tendinHP de lungP duratP de a reacHiona dis ro orHionat la stres, rin dis oFiHie de resivPX Un acelaRi sens Ylerman Ri colab.+BEDE- ro un o listP de alte cinci dimensiuniN 5gradul Tn care tulburPrile sunt reci itate de stresX 5severitatea de resieiX 5vulnerabilitatea individualP constituHionalP la de resieX 5dimensiunea de resieiX 5influenHa vQrsteiX La tineri Ri mai ales la adolescenHi sim tomele de resive ot fi evidente sau mascate +de diferite sim tome somatice,fugP,insomnii-.*dolescentul cu nevroFP de resivP a are ca o ersoanP tristP,nefericitP,retras social,necomunicativ,are im resia cP este e cale de a fi abandonat.)ulHi Tl considerP stu id,el TnsPRi se considerP enibil,nerealiFat,situaHie Tn care oate deveni agresiv,certPreH, bPtPuR. !amilia a fost mereu incriminatP Ri Tn acest ti de nevroFP.%in aceste motive au frecvent tendinHa de a fugi de acasP,de a scP a de tensiunile din familie,mai ales cQnd PrinHii se ceartP.#riticismul e3agerat, ierderea unei fiinHe dragi au fost factori reci itabHi. In lotul nostru acienHii erau triRti, lQngeau uRor,erau astenici Ri li siHi de elan sau foHP vitalP,nu uteau TnvPHa,aveau tulburPri de atenHie Ri de memorie.(e mai adPuga hi eresteFia,irascibilitatea,senFaHia cP nu5Ri gPseRte drumul Tn viaHP, oscilaHii Tn rivinHa carierei.*u e3istat Ri idei de sinucidere. In alte situaHii, e fondul de resiv a Prea tendinHa de

dominare Ri de a dicta PrinHilor Ri mai ales fraHilor mai mici,refuFul de a artici a la treburile gos odPreRti,uneori teroriFarea sau chiar lovirea PrinHilor.*ceste stPri ot fi urmate de erioade de a atie Ri indiferenHP, instabilitate afectivP,refuFul de a mai vorbi.La toHi acienHii randamentul Tn muncP era scPFut,la fete au mai a Prut fenomene legate de viaHa sentimentalPNinversiune afectivP faHP de bPieHi,o oFiHie de a se cPsPtori. %intre sim tomele de mascare a de resiei am notat de asemeneaN im ulsiunile dromomanice,li otimiile ortostatice,scPderea Tn greutate,tulburPri vegetative, reocu Pri i ohondrice, al itaHii tahicardie etc. 6evroticul de resiv este serios disturbat Tn activitatea sa,Tn caFuri serioase fiind inabili entru muncP,TnsinguraHi,TnclinaHi de a vedea numai as ectele negative ale vieHii.Un unele situaHii o asemenea stare necesitP chiar s italiFarea. EvoluHia bolii oate fi mai ra idP sau mai lentP,Tn formele croniciFate a ar mai ales fenomenele de somatiFare,modificPrile caracteriale se ot im rima a oi ca trPsPturi de ersonalitate + esimism,viFiune catastroficP,neTncredere Tn sine Ri alHii asivitate-.EvoluHia TndelungatP accentuiaFP un caracter a atic,cu sentimentul vinovPHiei, oate a are abuFul de alcool sau de droguri, oate face acte im ulsive sau antisociale.%egradarea oFiHiei sociale se oate datora acestor sentimente de urP Ri ranchiunP socialP e care le deFvoltP. G.6evroFa i ohondricP 6evroFa i ohondricP se caracteriFeaFP rintr5 o griMP e3ageratP faHP de ro ria sa stare de sPnPtate Ri im resia cP suferP de anumite boli fPrP a avea entru aceatsP susHinere o argumentaHie temeinicP.6u este rea frecventP la adolescenHi, dar oate a are Tn caFul criFei ersonalitPHii.%eRi fenomenele i ohondrice sunt frecvent TntQlnite Tn numeroase situaHii siho atologice,nevroFa i ohondricP,ca atare,re reFintP doar @W din numPrul total al nevroFelor Ri are a fi mai frecventP entru erioadele mai tardive de vQrstP,fiind mai frecventP la femei decQt la bPrbaHi. Termenul de i ohondrie rovine din limba greacP +#hondron[cartilagiu- iar i ohondru este aria abdominalP sub care se roiecteaFP stomahul, ficatul, s lina, organe a cPror tulburare se credea cP oate determina o serie de tulburPri mintale +i ohondria-. 41 EtiologieN!reud e3 lica i ohondria rin fenomenul narciFic,com ortamentul i ohondric fiind o reacHie de a Prare.PreFenHa unor ersoane iubite suferinde oate fi un factor favoriFant,dar e3istP Ri o TnclinaHie LereditarPL de a somatiFa stresurile.,efugiul Tn boalP,cu beneficiul secundar,legPtura simbioticP a unor mame su ra rotectoare care simt nevoia de a TngriMi co ilul e3agerat, ot fi factori etiologici favoriFanHi.Tot !reud ostuleaFP cP i ohondria re reFintP o retragere a interesului sau a libidoului din obiectele lumii e3terioare,Tn locul acestui fenomen intensificQndu5se toate fantasmele rivind ro riul cor . !reud a lansat i oteFa cP i ohondria re reFintP baFa somaticP a aranoei,la fel cum nevroFa an3ioasP ar fi baFa reacHiilor somatice din isterie. Pentru (ullivan i ohondria ar fi un ti aticular de o eraHie securiFantP, reocu area entru cor servind ca LlimbaML faHP de o situaHie inter ersonalP +Tn acest fel an3ietatea utQnd fi minimaliFatP sau evitatP-. I ohondria,aratP #hrFonos"i,este caracteriFatP rintr5un simbolism im licit, centrat asu ra cor ului,reflectQnd astfel o regresiune a cunoaRterii.1oala devine,de fa t,aici,as ectul e3terior al ersonalitPHii.,ado subliniaFP cP i ohondria serveRte la ascunderea sentimentelor de furie re rimatP.(entimentele simbolice de nedorit,res ins,iFolat se ot e3 rima rin i ohondrie.Unele sim tome i ohondrice se ot TnHelege mai bine Tn cadrul rolului acientului Tn familie sau Tn funcHie de factorii socio5culturali. *numite reocu Pri somatice sunt larg acce tat Tn cultura noastrP +interesul entru greutatea cor oralP,controlul sQnilor, icioarelor,taliei sunt chiar TncuraMate-. La femei e3istP un com le3 de reocu Pri i ohondrice acce tate social.%ar modul de viaHP este un fenomen Tn continuP schimbare Ri robabil Tn viitor noi schimbPri se vor etrece.(e Rtie cP e3istP Tn e3 rimarea fenomenelor siho atologice un ti de e3 rimare Le3istenHialPL Ri un alt ti de e3 rimare LvisceralPL sau

somaticP. Ultimul mod de e3 rimare este s ecific mai ales gru elor de o ulaHie suburbanP, cu grad de intelectualiFare mai redus,a unor gru e subculturale sau a Fonelor subdesvoltate.%u P *nna !reud i ohondria ar fi rarP la co ii,cu e3ce Hia acelora orfani de mamP sau instituHionaliFaHi,deRi o serie de L recursoriL i ohondrici ot a are Ri la aceRtia +obosealP,tulburPri de somn,diferite obsesii etc-.PreFenHa unor ersoane iubite,suferinde,Tn Murul co ilului, ot de asemenea favoriFa a ariHia i ohondriei.Yolb +BEDE-,;angham +BECE- vorbesc de o TnclinaHie ereditarP de a LsomatiFaL stresurile.(e Rtie cP Tn societPHile civiliFate se acordP o mare im ortanHP Ri TngPduinHP entru eRecuri,su ra rotecHie Ri TncuraMarea de endenHei entru indiviFii bolnavi.*cest fenomen oate duce la regresiune Ri la refugiul Tn boalP. %u P Pilows"i +BECE- trei factor ar avea rol rinci al Tn nevroFa i ohondricPN 5 reocu area deosebitP entru cor X 5frica e3ageratP de boalPX 5convingerea cP este bolnav,motiv entru care rPs unsul la tratament este adesea nulX )aniera de erce ere a LboliiL oate fi TnvPHatP Tn conte3tul social Ri al ro riului gru etnic,Tn co ilPrie, e baFa felului de manifestare a altora +mai ales a PrinHilor-.(tilul de a fi bolnav se oate brusc schimba,Tn caFul unor circumstanHe adverse individuale sau de gru . )ayon +BEDC- studiaFP factorii care contribuie la e3 rimarea disconfortului cor oral Ri a fenomenelor sim tomatice.*r fi vorba de factori redis oFanHi Ri reci itanHi.%in gru a factorilor oredis oFanHi ar face arteNstructura ersonalitPHii,e3 erienHa anterioarP rivind boala lui sau a altora,cunoRtinHele sanitare ale individului, aternurile com ortamentale rivind Lfelul de a fi bolnavL Tn gru ul cultural din care face arte,situaHia socialP reFentP a individului.%intre cauFele reci itante fac arte diferite situaHii stresante, ublicitatea des re boalP,toleranHa la boalP a gru ului din care individul face arte. %escriere clinicP.I ohondria denotP reocu are,neliniRte subiectivP referitoare la o suferinHP fiFicP gravP,fPrP a avea entru aceasta un substrat obiectiv +organic sau fiFiologic-.Este vorba de o reocu are e3ageratP de sPnPtate,cu e3agerarea sim tomelor uRoare Ri afirmarea unora ine3istente.#onvingerea Tn e3istenHa bolii este atQt de intensP,TncQt indiviFii referP orice formP de tratament,oricQt ar fi de laborios sau de ericulos. 4* %u P (naith +BE:B- termenul de nevroFP i ohondricP este TnHeles de clinician Tn trei maniere distincteN B.o reocu are morbidP rivind sPnPtateaX 8.convingerea an3ioasP cP sufere Tn reFent de o anumitP boalPX G.(tarea acientului cores unde e3 resiei La se bucura de o sPnPtate reaLX Elementul central al manifestPrii clinice Tn nevroFa i ohondricP Tl constituie,Tn rimul rQnd tulburPrile de dis oFiHie.*cest lucru se oate e3 rima rin reFenHa unei de resii manifeste sau a unor manifestPri de mascare a de resiei.(tarea de resivP duce la creRterea tensiunii musculare Ri la tulburPri funcHionale ale sistemului nervos vegetativ.#a Ri Tn cadrul an3ietPHii aceste fenomene duc la tensiuni musculare dureroase, al itaHii,dureri localiFate,tulburPri res iratorii Ri digestive.%urerea oate fi ,du P (engel,Ri o e3 resie simbolicP a unui sentiment sever de vinovPHie.*Ra cum am mai arPtat,e3 rimarea somaticP a de resiei este Ri un rodus social Ri cultural +de inFQnd de vQrstP,de statut social-.Un rol im ortant Tl are Ri fa tul cP Tn acordarea statutului de bolnav,medicii dau mai multP im ortanHP fenomenelor fiFice decQt sihice.!oarte im ortante,de asemenea,sunt anumite condiHii sociale Tn care fenomenele i ohondrice a ar,rolul lor de LcQRtig secundarL +de atenHie,sim atie etc-. Pacientul i ohondric ne oferP o descriere recisP Ri detailatP a sim tomatologiei +folosind adesea notaHii fPcute anterior,dosare etc-.Ei descriu,mai ales tulburPri Tn regiunea abdominalP Ri a a aratului e3cretor,fPrP a e3clude Ri alte organe Ri sisteme.*deseori sunt abonaHi la resa medicalP,citesc multP literaturP medicalP, motiv entru care a oi singuri realiFeaFP diferite diagnostice de care ar suferi +cancer (I%*,boli grave de inimP etc-.Un ciuda ignoranHei lor ei au o mare TnclinaHie de a5Ri studia cor ul,Ri se conving cP suferP de ceva grav Ri incurabil.Un ciuda acestor reocu Pti,Ri a diagnosticelor grave e care cred cP le au ei nu e3 rimP o an3ietate com arabilP cu aceea a adevPraHilor acienHi Ri acest lucru s5ar

datora e3celentei lor condiHii fiFice.7raHie bogPHiei de informaHii medicale e care le osedP,ei ot urma adesea tratamente com licate, rescrise de ei TnsPRi. PacienHii studiaHi de noi reFentau e rimul lan o emotivitate crescutP,mai ales Tn cadrul RcolariFPrii +fricP de a nu greRi,de a nu su Pra rofesorii etc-.6ivelul intelectual nu era rea mare la acienHii noRtri iar ameninHarea cu eRecul Rcolar era mereu reFentP.%in aceste motive acienHii erau Tntr5o stare de stres ermanentP.Primul e3amen medical a a Prut ca ceva salvator entru acient,dar uneori Ri entru familie,centrul de greutate fiind diriMat de acun Tnainte s re Lstarea de sPnPtateL a co ilului. PacienHii reFintP acuFe i ohondrice,uneori difuFe ,alteori centrate e anumite organe.Intreaga familie este Tn alertP, PrinHii devin TnsoHitorii ermanenHiu ai elevilor la diferitele cabinete medicale.!amilia TnsPRi reFintP lQngeri detailate Ri are convingerea unor suferinHe foarte im ortante,chiar incurabile. Putem avea de a face ca Ri la adulHi cu indiviFi cu dosare medicale Hinute la Fi, reHete, analiFe etc.PlQngerile acienHilor sunt de cele mai multe ori difuFe,fPrP nici o roiecHie anatomicP,se remarcP cu uRurinHP marile e3agerPri,limbaMul din cPrHi sau reviste, medicamentul devine o obiRnuinHP Ri obiRnuit a are automedicaHie sau recurgerea la diferiHi vindecPtori em irici. In afara fenomenelor i ohondrice descrise mai sus e3istP o serie de sindroame asociate fenomenului i ohondric nevrotic.%intre acestea citPm Tn s ecial de ersonaliFarea Ri derealiFarea nevroticP. %e ersonaliFarea nevroticP.%e ersonaliFarea nevroticP se caracteriFeaFP rin sentimentul cP obiectele din Mur sau PrHi ale cor ului sunt modificate, ireale, stranii Ri rivate de semnificaHia lor normalP,cP ersonalitatea lor s5a schimbat,este irealP,vagP sau automatiFatP.In ciuda acestor fenomene acientul este convins de caracterul subiectiv al acestor acuFe. Etiologie.E3 erienHele cu L(% Ri mescalinP au utut re roduce e3 erimental fenomenul de de ersonaliFare.*ceste fenomene s5au obHinut Ri Tn caFul fenomenelor de de rivare sensorialP Ri de e3citare a lobilor tem orali.*nthoni subliniaFP im ortanHa mecanismului sihogenetic Tn de ersonaliFarea nevroticP, unde ar fi vorba de fenomene de tulburPri ale identificPrii eu5 43 lui,de ersonaliFarea fiind un ti de a Prare atologicP Ri rimitivP.Este vorba aici de un fenomen de tulburare a erce erii lumii TnconMurPtoare Ri a ro riului cor Ri se TnsoHeRte de sentimentul alterPrii,alienPrii.Este vorba de o disociere Tntre cunoRtinHele anterioare Ri noile sensaHii cu iluFii sau halucinaHii de erce Hie,false recunoaRteri. %escriere clinicP.%e ersonaliFarea nevroticP se desfPRoarP e un fond de conRtiinHP Ri de com ortament normal,de contact ermanent cu mediul.(ensaHia subiectivP a de ersonaliFPrii este trPitP cu criticP Ri oate fi e o duratP mai lungP sau mai scurtP de tim .(ensaHia de ersonaliFPrii este o trPire stranie Ri constP Tn erce erea modificPrii fie a Tntregului cor ,fie a unor PrHi din el.Uneori oate a are chiar sensaHia dedublPrii ersonalitPHii,sensaHia cP nu mai oate sP5Ri e3 rime sentimentele Ri cP ele nu5i mai a arHin.*tQt derealiFarea cQt Ri de ersonaliFarea sunt acom aniate de tulburPri emoHionale, an3ietate, er le3itate Ri mai rar senFaHie de fericire Ri fascinare.!enomenul derealiFPrii ar fi mai frecvent la fetele de BA ani Ri care ar reFenta un grad mai mare de imaturitate afectivP, sau ar a are e fondul unor stPri reactive+Yor"ina-. %u P )ayer57ross de ersonaliFarea ar fi un rPs uns reformat al creierului +ar de inde de interesarea sistemului limbic Tn care se realiFeaFP integrarea e3 erienHei,memoriei Ri dis oFiHiei-.,oth +BE@E- ra orteaFP a arHia de ersonaliFPrii e fondul nevroFei fobice. Un cadrul de ersonaliFPrii Ri derealiFPrii nevrotice,individul are im resia cP obiectele din Murul sPu, PrHi ale cor ului sPu sunt modificate,ireale,stranii, rivate de semnificaHia lor normalP.*ceste fenomene sunt mult mai frecvente la tineri,ei trPind,adesea entru scurt tim im resia unor schimbPri vagi sau automatiFate.Un ciuda dramatismului unui asemenea fenomen,individul are conRtiinHa caracterului lor subiectiv.!enomenul de ersonaliFPrii este foarte frecvent la tineri.%u P 6emiah Tn colegiile americane fenomenele s5ar TntQlni Tn

a roa e @9W din caFuri.*ceastP mare frecvenHP s5ar datora fenomenelor desvoltPrii cor orale Ri a integrPrii noii imagini.%erealiFarea de asemenea ar fi im ortantP Ri ea nu ar a are decQt du P B85BG ani,numai du P aceastP vQrstP e3istQnd condiHii ca un asemenea fenomen sP se etreacP.Todd +BED@- numeRte acest fenomen Lsindromul lui *lice Tn <ara )inunilorLTn care s5ar reuni fenomenul de derealiFare cu acela de de ersonaliFare. Un dismorfofobia nevroticP este interesatP Tn mod deosebit e3tremitatea cefalicP +nas,gurP, omeHi etc-.Uneori oate a are chiar senFaHia de dedublare a ersonalitPHii,senFaHia cP nu5Ri mai oate e3 rima sentimentele Ri cP acestea nu5i mai a arHin. Un alt sindrom asociat conce tului i ohondric Tl constituie nevroFa de accident sau nevroFa de rentP.Un cadru acestei stPri,e3istP o dis ro orHie Tntre interesarea anatomo atologicP Ri sim tomatologie +LnevroFP de com ensareLsau LnevroFP de litigiuL-.%u P )iller aceastP stare a are Tn situaHia Tnde linirii a douP condiHiiN 5cQnd accidentul s5a rodus din vina altuia,cel uHin du P Prerea acientului-X 5Tn situaHia cQnd i s5ar cuveni des Pgubiri financiareX TulburPrile nu sunt,TnsP,motivate conRtient,nu este vorba de o simulaHie sim lP,Tn schimb sim tomele sunt severe Ri relungite.%eRi du P traumatism e3istP un im ortant sindrom sihoorganic,e3istenHa unor fenomene nevrotice este realP,iar e3istenHa unei de resii reactive este normalP du P accident. (indromul )unchausen sau Lde endenHa de s italL a fost introdus de cPtre *sher +BE@B-.Este vorba de acienHi ridicoli,care retind cP suferP de boli grave Ri Tndelungate.PacienHii ot imita boli grave,adevPrate urgenHe medicale +im licQnd chiar intervenHii chirurgicale-.1ar"er studiaFP un caF care a avut DG de internPri Tn decurs de B8 ani Ri altul cu B8A de internPri Tn 8G de ani.%u P *sher sindromul ar fi generat de urmPtorii factorN 5dorinHa de a fi Tn centrul atenHieiX 5 lPcerea de a une e medici Ri s italul Tn TncurcPturPX 5dorinHa de a uFa de medicamenteX 5dorinHa de a scP a de res onsabilitPHi civile sau chiar enaleX 44 5dorinHa de a sta gratuit Tn s italX TotuRi nici aceste motive nu ar utea e3 lica totul. A.6eurastenia 6eurastenia este o formP clinicP de nevroFP caracteriFatP rin a ariHia e rimul lan a asteniei,fatigabilitPHii cronice Ri ahedoniei.Ponderea neurasteniei rintre celelalte forme de nevroFP ar fi de B9W din caFuri.Un forme uRoare neurastenia ar fi foarte frecventP Tn anumite medii sociale sau la anumite categorii de indiviFi +femei casnice,tineri etc-.Unii autori +(ullivan,(naith- nu considerP neurastenia ca avQnd o e3istenHP realP,ca un conce t unidimensional, ostulQnd TnsP e3istenHa sim tomelor neurastenice ca fiind de origine fiFiologicP +Tn stPri de eficienHP, malnutriHie,into3icaHii cronice etc-.!enomenele inter ersonale ar utea duce Ri ele la declanRarea unor sim tome cum ar fi oboseala,a atia,tulburPrile de somn,dar care sunt conce ute de autori ca o eraHii rotectoare Tn faHa scPderii autostimei, rin cPutarea refugiului Tn aceste sim tome L rotectoareL,Tn faHa unor stPri tensive, entru a scP a de sentimentul devaloriFPrii sau de ostilitate. Etiologie.1leuler res inge ideia lui 1eard rivind e uiFarea s.n.c. dre t cauFP a neurasteniei,considerQnd,din contra,munca beneficP, ersoanele care lucreaFP cPFQnd rar victimP neurasteniei. Termenul de neurastenie,Tn sensul e uiFPrii nervoase, a fost introdus Tn sihiatrie de cPtre 7eorge )iller 1eard +B:CE-,care susHinea cP Lnervii ot cedaL ca urmare a su rasolicitPrii.1eard TRi imagina celula nervoasP ca o baterie,care se oate e uiFa +cQnd reFerva de hranP stocatP se terminP, ierFQndu5Ri astfel Lsarcina naturalPL.7raHie acestei conce Hii,)etchell va elabora ti ul de tratament rin LodihnP com letPL,care utea duce la astfel de vindecare a Lanemiei creieruluiL. InfluenHa modelului lui 1eard va a are Ri Tn formulPrile tim urii ale lui !reud, rivind etiologia nevroFei.#a Ri 1eard el atribuia forHelor fiFico5chimice o im ortanHP mult mai mare decQt factorilor atologici.Un rima teorie freudianP rivind an3ietatea el face o distincHie Tntre factorii etiologici care duc la an3ietate Tn sihonevroFe +de origine sihogenP- Ri nevroFele actuale +care ar avea baFe fiFice-.%escPrcPrile tensiunilor se3uale ar avea la baFP substanHe chimice Ri humorale.6umai Tn sihonevroFe,an3ietatea s5ar datora factorilor

sihici +Tn mod s ecific refulPrii-. !reud reciFa cP fatigabilitatea Ri astenia sunt reFultatul unei e uiFPri e3cesive a energiei libidinale,motiv entru care energia vitalP necesarP unor funcHii sihice sau de a Prare + entru a controla im ulsurile- diminuiaFP energia necesarP altor funcHii sihice.%ar aceiaRi acHiune e uiFantP oate sP o aibP Ri alte stresuri sihice, recum Ri diferiHi factori favoriFanHi,cum ar fi surmenaMul.Ulterior !reud a remarcat natura sihologicP a an3ietPHii Tn nevroFe,TnsP toatP viaHa el a vPFut o relaHie strQnsP Tntre fiFic Ri sihic + rimele recedQnd e celelalte-.O tulburare fiFiologicP actualP ar utea reci ita sim tomatologia sihonevroticP,devenind sursP de iritare.Pentru P.Vanet neurastenia ar fi o stare relungitP de obosealP fPrP cauFP somaticP.El considerP cP neurastenia se datoreRte unei de rivPri sihice Tn care e3istP o e uiFare a energiei mintale Ri o scPdere a funcHiilor sihice.*stPFi neurastenia este rivitP,Tn rimul rQnd ca un roces sihologic determinat de frustraHii relungite,descuraMare,li sP de s eranHP, lictisealP.Un neurastenie toate acestea sunt realiFate Tn cadrul unei reacHii de obosealP, fenomen comun multor situaHii de ada tare.(im tomatologia neurasteniei +an3ietate,tulburPri de somn,astenie,cefalee etc- sunt Ri reFultatul unei scPderi a reFervelor biologice.*celaRi rol atogenetic oate sP5l aibP Tn societatea modernP Ri LcQRtigul secundarL dar utiliFarea Tn acest sco a sim tomatologiei,ca Ri Tn caFul altor nevroFe nu este conRtientP.Trebuie de asemenea subliniat cP Tn societatea noastrP oboseala Ri sentimentul de demisie sunt foarte comune,TnsP un individ normal aMunge la o ada tare cores unFPtoare.La neurastenic,din contra,acest lucru duce la creRterea sentimentului de ne utinHP,de inadecvare Ri de endenHP de alHii.(im tomatologia neurastenicP este reFistentP la tratament,Tn tim ce bolnavii nu ot acce ta natura sihologicP a bolii +fiind mai TnclinaHi s re e3 licaHii somatice-. 45 In cadrul lotului nostru am evidenHiat e3istenHa unor boli somatice ale PrinHilor,certuri Tn familie,a ariHia Printelui vitreg,certuri cu ersoane semnificative din familie+cu bunicii de e3em lu-.%e asemenea a mai fost vorba de conce Hii retrograde ale PrinHilor rivind educaHia co iilor sau viitorul lor,atitudine brutalP a tatPlui faHP de co il sau faHP de mamP, rPsfPH e3agerat sau orgoliu e3agerat rivind situaHia la TnvPHPturP a co ilului etc.O serie de cauFe fPceau trimitere la as ectul fiFic al acientului +talie micP sau rea mare,nivelul intelectual etc-. PacienHii erau de obicei instabili emoHional,ne erseverenHi,uRor fatigabili,se descuraMau imediat,chiar du P rimele eRecuri,sau din contra erau rea vanitoRi,rigiFi,aveau convingerea su erioritPHii lor,deRi aceasta nu le era recunoscutP. %escriere clinicP.*s ectul clinic Tn neurastenie este centrat e slPbiciunea iritativP,dureri diverse Ri sensaHii sihice stranii.Insomnia Ri iritabilitatea a ar asociate cu sentimentul mai mult sau mai uHin croniciFat,de roastP funcHionare a organismului +de la senFaHia de disconfort, QnP la tulburPri im ortante localiFate Tn diferite organe sau siateme-.!reud considera cefaleea,iritabilitatea s inalP, dis e sia cu flatulenHP,consti aHia,dre t rinci alele caracteristici ale neurasteniei.)eyer considerP cP termenul de neurastenie trebuie reFervat caFurilor Tn care e uiFarea se asociaFP iritabilitPHii,neliniRtii,diferitelor tulburPri organice +inclusiv o3aluria Ri fosfaturia-.!oarte frecvnete la bPrbaHi sunt tulburPrile de dinamicP se3ualP.Un acest fel,aratP #hrons"i,neurastenia semnificP literalmente debilitatea sau slPbiciunea nervoasP.#oleman Ri 1roen +BED8- caracteriFeaFP neurastenia rin astenie,tulburPri de concentrare,fatigabiulitate nervoasP, distractibilitate,li sP de vigoare entru a duce o activitate QnP la ca Pt.%eRi etrec mult tim dormind ei se scoalP obosiHi.#hiar dacP reuResc sP se sustragP stPrii de astenie iritativP ei sunt foarte uRor dPrQmabili iar starea iniHialP se reinstaleaFP re ede. O altP caracteristicP a oboselii iritative o re reFintP selectivitatea ei.%acP entru unele activitPHi acientul este dis onibil +Mocuri,distracHii-, entru altele nu este +mai ales Tn faHa familiei sau Tn rofesie-. LegPtura dintre diferiHii factori stresanHi Ri favoriFanHi Ri a ariHia tulburPrilor sihice este mai evidentP la indiviFii mai tineri.!recvent conflictul actual nu face decQt sP

redeRte te o situaHie sihotraumatiFantP recoce.La adolescenHi cititul noa tea,neres ectarea orelor de odihnP,abuFurile se3uale,onania,abuFul de alimente sunt foarte frecvente. 1oala debuteaFP,de obicei lent,la Tnce ut sim tomele manifestQndu5se doar Tn anumite erioade.%ebutul acut este e3ce Hional. E3ista o legPturP a roa e inteligibilP Tntre factorii stresanHi Ri a ariHia sindromului astenic,deRi e3istP totdeauna Ri drama unui conflict intra sihic. (urmenaMul,li sa oricPrei igiene mintale +chefuri relungite,consum de alcool,muFicP FgomotoasP Ri an3iogenP entru ore Tn Rir etc-,toate Tn defavoarea somnului,a unei odihne active,au fost cauFele cele mai frecvente la nevroticii tineri sau adolescenHi.(tarea acienHilor a Prea lent cu senFaHia de e uiFare, iritabilitate, astenie, cefalee, insomnie,an3ietatea Ri de resia fiind e al doilea lan.*ceste fenomene au fost reFente la lotul studiat de noi.PacienHii reFentau astenie,tremurPturi ale e3tremitPHilor,contracturi musculare sau scP au uRor obiectele din mQnP.*stenia era trPitP sihic ca o mare dereglare Ri invaliditate,randamentul Tn muncP era a roa e ierdut,erau nervoRi,irascibili.Pe acest fond a Preau criFe de lQns, lamentPri, insomnie, coRmaruri. )icile eRecuri Rcolare creiau adevPrate drame e care le realiFau catastrofic + lQns,reacHii itiatice,an3ietate-. Un element im ortant l5a constituit scPderea gradului de sociabilitate,nu mai su orta colegii,gu ul de rieteni,nu mai su ortau viaHa de colectiv,cPmin,nu se mai TnHelegeau cu colegii de clasP.#ei din Mur erau comentaHi duRmPnos +tQm iHi, lichele,nu Ti meritau rietenia-.*ceste fenomene a Preau mai ales la aceia care au trPit Tntr5o atmosferP de su ra rotecHie Ri de aservire afectivP a celor din Mur. @.6evroFa fobicP 6evroFa fobicP se caracteriFeaFP rin a ariHia e rimul lan al sim tomatologiei a fobiilor Ri a unei stPri de an3ietate intensP. 46 Termenul de fobie vine de la grecescul hobos[fricP,teroare.Un B:D8, .est hal,Tn lucrarea sa L%ie *gora hobieL introduce acest termen Tn limbaMul mdical.!reud +B:E@-,Tn lucrarea sa LObsesiile Ri fobiileL,divide fobiile Tn 8 clase N fobii comune Ri contingente + rimele fiind frici e3agerate de lucruri,a doua categorie a are Tn condiHii s eciale care nu ins irP fricP la omul normal,cum ar fi agorafobia-. *n3ietatea care stP la baFa acestor fenomene s5ar datora,du P !reud, acumulPrii de tensiuni se3uale roduse de abstinenHP sau acte se3uale neconsumate.Tim de B@ ani,aRa cum subliniaFP biograful sPu Ernest Vones +BECA-,!reud nu va vorbi de fobii,datoritP robabil Ri ro riilor sale fobii de moarte Ri care a Preau e fondul dis oFiHiei sale alternante.TotuRi Tn BE9E el va ublica caFul micului Kans,situaHie e care o va a ro ia de isterie. %u P #oleman Ri 1roen nevroFa fobicP se referP nu numai la frici TnvPHate de anumite obiecte Ri situaHii dar de asemenea Ri la anumite aternuri an3ioase Ri com ortamente de evitare.%u P Eiduson +BEC:-,nevroFa fobicP ar re reFenta :5B8W ca ondere Tn rQndul celorlalte nevroFe.Ea este mai frecventP la tineri Ri mai frecventP la femei. Etiologie.(ursa rimarP de conflict determinP an3ietatea,care la rQndul ei determinP fenomenul fobic +!reud-.PsihanaliFa dP diverse inter retPri simbolice fobiilor.(naith enumerP urmPtorii factori sihogenetici Tn agorafobieN B.an3ietatea Tn stradP re reFintP o tentaHie inconRtientP +ideia strPFii deschise este convenabilP entru aventuri se3uale-X 8.(trada este un loc Tn care oate fi rivitX G.!rica de stradP este o a Prare contra e3hibiHionismului Ri scatofilieiX A.(trada are variate TnHelesuri simbolice,care se schimbP Tn funcHie de faFP Ri analiFP +strada, odul ar utea simboliFa enisul,traficul relaHiile se3uale PrinteRti-. %u P Lewis +BEDG- fobia ar fi determinatP de o similitudine Tntre conHinutul viselor Ri lanHul asociativ al obiectului interesat Tn fobie.*socierea obiectului cu situaHia stresantP oate fi Tn cadrul conce Hiei refle3ologice elementul declanRator al fobiei care du P un numPr de re etPri oate a are fPrP o altP TntPrire. Un conce Hia rivind fobia ca sim tom TnvPHat ar e3ista douP metode de eliminare a friciiNcondiHionarea directP Ri imitarea socialP..ol e +BE@:- Tn lucrarea sa LPsihotera ia rin inhibiHie reci rocPL,introduce conce tul Rtergerii tre tate a

an3ietPHii Ri fobiei rin desensibiliFare sistematicP.El defineRte nevroFa fobicP dre t o obiRnuinHP ersistentP a unui com ortament malada tativ achiFiHionat rin TnvPHare Tn organismul fiFiologic normal.%ar aceastP inter retare,Tn termenii refle3 condiHionaHi tinde a deveni un adevPrat at rocustian +deRi admite Ri an3ietate necondiHionatP-.!rica din nevroFa fobicP de inde Ri de atitudinea individului Ri de reacHia altora la fricP +reacHia mamei este adesea esenHialP-. TradiHional fobiile sunt considerate TncercPri de a se ocu a de ericole interne Ri e3terne, rin evitarea situaHiei +ca o reacHie defensivP-.%u P #oleman Ri 1roen trei factori trebuie luaHi Tn consideraHie Tn desvoltarea fobiilorNde lasarea an3ietPHii,a Prarea contra unor im ulsuri ameninHPtoare Ri TnvPHarea evitPrii sau condiHionarea. B.%e lasarea an3ietPHii constP Tn aceea cP fobia re reFintP o de lasare a fricii de la situaHia stresantP la alte obiecte Ri situaHii +fenomen us Tn evidenHP mai ales de cPtre sihanaliFP-.*cest lucru este asociat de cPtre !reud cu com le3ul lui Oedi +frica de tatP s5ar de lasa asu ra unor obiecte e3terne-.%u P !reud fobia la adulHi s5ar desvolta numai la ersoane cu relaHii se3uale erturbate +ulterior s5a vPFut cP Ri alte situaHii stresante ar utea duce la fobie-.)ulte fobii,aratP *rieti +BECB- ot indica o stare de an3ietate generaliFatP. 8.* Prarea contra unor im ulsuri ameninHPtoare,du P care fobia ar fi o reacHie defensivP, rotectivP,Tn care individul este a Prat de im ulsurile sale agresive sau se3uale care ar deveni ericuloase. G.#ondiHionarea Ri TnvPHarea evitPrii.E3istP e baFa TnvPHPrii numeroase fobii uRoare +dacP ai fost muRcat de un cQine,o erioadP reFinHi o uRoarP fobie de cQini-. 47 (tructura ersonalitPHii are un rol im ortant Tn desvoltarea unei nevroFe fobice.Unele trPsPturi anormale de ersonalitate ot favoriFa desvoltarea unei nevroFe fobice.TotuRi e3istP mari dificultPHi de a defini trPsPturile anormale de ersonalitate,lucru similar Ri Tn alte forme de nevroFP.(5a vorbit de trPsPturi de de endenHP,ostilitate,sensibilitate etc.Terhum +BEAE- considerP e agorafobici ca fiind Tn rimul rQnd niRte constituHionaliRti,cu sugestibilitate,imaginativi Ri sensitivi,cu un standard mare de e3igenHP,cu inteligenHP activP Ri ambiHii,de endenHP.(e remarcP cP aceRti indiviFi suferP TncP din co ilPrie de unele fobii.(e are cP de endenHa ar fi caracteristica de baFP a ersonalitPHii sau aceasta ar reFulta din e3 erienHa recoce a sim tomelor nevrotice.,oth +BE@E- considerP Ri el de endenHa rintre trPsPturile fundamentale ale fobicului.%e asemenea se noteaFP imaturitatea,TnclinaHia s re an3ietate,uRurinHa formPrii unor fobii uRoare.,elaHiile fetelor cu mamele lor sunt descrise ca intense,numeroase dintre ele reFentQnd o mare fragilitate cu mult Tnaintea debutului nevroFei. TulburPrile tem orare ale dis oFiHiei ot constitui terenul e care oate germina nevroFa fobicP.)ulte dintre nevroFele fobice debuteaFP du P situaHii de nefericire,insecuritate,conflicte cu indicarea unor tulburPri de dis oFiHie.(5a im licat adesea rolul unei dis oFiHii triste sau an3ioase,ca su ort afectiv al fobiilor. Un alt element este constituit de intensitatea Ri semnificaHia traumei sihice, otenHialul sPu de ameninHare.*meninHarea oate fi realP sau oate figura doar Tn imaginaHia acientului. In istoricul acestor nevroFe e3istP adesea o erioadP de an3ietate fPrP obiect, entru ca la un anumit moment sP a arP un incident cu o structurare a forHelor interne care va conduce la a ariHia fobiei.%ar relaHia conflict intern5fobie rPmQne TncP obscurP Ri com le3P.* Prarea contra an3ietPHii ar a are din mecanismul de dis lasare Ri simboliFare,an3ietatea fiind detaRatP de sursa realP +tendinHe interFise- Ri de lasatP s re o serie de situaHii Ri obiecte. %escriere clinicP.6evroFa fobicP se caracteriFeaFP rin reFenHa e un fond an3ios a unui numPr variabil de idei fobice.#itPm dintre acesteaN 5agorafobia,frica de s aHii deschiseX 5claustrofobia,frica de s aHii TnchiseX 5Foofobia,frica de animaleX 5algofobia,frica de durereX 5acrofobia,frica de TnPlHimeX 5hematofobia,frica de sQngeX 5microbofobia,frica de microbiX 5monofobia,frica de singurPtateX 5nictofobia,frica de TntunericX 5nosofobia,frica de boliN E3istP fobii care rivesc stimuli e3terni +agorafobia,fobiile sociale etc- Ri fobii de stimuli interiori +nosofobii,algofobii etc-.E3 unerea

obiectului fobiei Tn faHa bolnavului determinP uneori a ariHia unor stPri acute de anicP.6evroticul admite li sa de motivaHie Ri de obiect a fricii sale,deRi nu oate sP5Ri mani uleFe aceastP fricP.PersistenHa ideilor fobice duce la creRterea an3ietPHii,intensitate care oate varia. %ebutul bolii este cel mai frecvent lent,la Tnce ut sub forma unei an3ietPHi difuFe,la care Tn mod tre tat a are fobia +frica cu obiect-. * ariHia fobiilor Tn erioda de stare Tnce e sP limiteFe activitatea acientului, a are iFolarea iar ersonalitatea lui este co leRitP de de rimare Ri esimism. In erioada de stare fobiile a ar bine conturate.* ar alte sim tome asociate fobiilor cum ar fi dureri diferite +lombare,stomacale-,cefalee,an3ietate.Un stPri acute cu anicP ot a are fenomene de derealiFare Ri de de ersonaliFare,iar uneori starea fobicP se oate combina cu starea obsesivP.Ti ul de fobie este legat Tn mare arte de mediul cultural.)ar" +BECE- defineRte fobia rin A criteriiN 5frica dis ro orHionatP faHP de cerinHele sitauHieiX 5frica nu oate fi e3 licabilP sau TnlPturatPX 48 5frica de PReRte osibilitPHile controlului voluntarX 5frica duce la evitarea situaHiei ce o rovoacPX In cadrul caFuisticii ro rii, acienHii au fost s italiFaHi entru an3ietate,idei obsesive, a atie,tulburPri de concentrare,fenomene de ruminaHie.In momentul cQnd trebuie sP dea rPs unsuri la RcoalP,a Preau erioade de blocaM.!enomenele de emotivitate roduceau o e uiFare ra idP,senFaHia de lucru Tn gol Ri fPrP randament.%eRi gQndeau mult nu uteau da rPs unsuri Tn reFenHa altor ersoane.* Prea teama de oameni,teama cP nu se va utea realiFa, lQns nemotivat.!aHP de reacHia celor din Mur acienHii se iFolau,trPiau stPri an3ioase,de neliniRte.)ici Migniri din artea colegilor determinau reacHii dis ro orHionate de nervoFitate.!enomenele atologice a Preau mai frecvent Tn Murul clasei a D5a de obicei cu tulburPri de atenHie,a ariHia unor mici robleme care reocu au e acienHi, dramatiFarea unor mici eRecuri.La un moment dat aceste contradicHii Lintra sihiceL devin intolerabile Ri Tn acest moment a are ideia de LTm rPRtiereL, ideia cP nu mai oate sP5Ri mani uleFe singur situaHia.* ar oscilaHii timice Ri Tn s ecial tristeHe Ri desamPgire.Pe acest fond a ar diferite com ortamente siho atologiceNdevin refractari,a atici, reFintP desgust faHP de viaHP,a ar idei obsesive Ri mai ales ideia cP a fPcut ceva greRit sau a ariHia unor dismorfofobii +mai ales fobia nasului-. TeroriFaHi de frica de a nu greRi acienHii TRi controleaFP ideile,gesturile,iar viaHa Tn aceste condiHii devine un adevPrat calvar,a ar idei de inutilitate. Tot la adolescent sunt descrise Ri alte ti uri de fobii,cum ar fi fobia de RcoalP, de s aHii deschise,vehicole,animale,ereutofobia,frica de moarte. !obia RcolarP se aseamPnP mult cu refuFul Rcolar.* are la elevii mai mici dar oate a are Ri la adolescenHi.!obia RcolarP oate a are Tn momentul schimbPrii Rcolii sau Tn situaHia unor grave conflicte Tn familia de origine,a nevoiii de a se des PrHi de familie.O serie de materii grele, rofesori intoleranHi +mai ales la obiectele care resu un MudecatP abstractP- ot mPri dificultPHile intelectuale Ri conduc,astfel la fobia RcolarP.Poate sP a arP fobie numai entru anumite materii, oate sP aibP la baFP anumite ede se e care le considerP inMuste. (tPri de iFolare legate de un caracter timid,an3ios sau legate de situaHii stresante din familie ot a are de asemenea.Tot sihoreactiv oate a are TncP PHQnarea,atitudinea de o oFiHie,care oate merge QnP la refuFul de a merge la RcoalP,fuga,e3 resii uerile, hi eremotivitate Ri alte robleme.Uneori la baFP ot sta robleme legate de viitorul lor,de rofesia viitoare.(e ot remarca diferite situaHii+%anton51oileau,BEDB-N 5o atitudine LadultPL care nu lasP loc entuFiasmului Ri fanteFiei,e3 rimQnd de fa t o situaHie foarte vulnerabilPX 5im osibilitatea acce tPrii sfaturilor edagogiceX 5fi3area obstinantP a unui obiect Tn afara reocu Prilor sale!rica de RcoalP a are mai ales la adolescenHii tineri +imediat du P ubertate- sau oate continua un fenomen similar a Prut TncP din co ilPrie +atribuit an3ietPHii de se arare dar Ri unor insuccese Rcolare-.!obia RcolarP se mai oate datora Ri unor incidente ruRinoase+scP area urinei sau fecalelor Tn tim ul orelor de clasP-,unor accidente sau boli Tn

familie etc.Tot Tn cadrul tabloului clinic al nevroFei fobice a ar adesea fenomene sihosomatice +vomP, cefalee, consti aHie, tahicardie etc-.EvoluHia bolii duce la mulHi subiecHi la croniciFare. Ereutofobia sau frica e a nu roRi Tn ublic,limiteaFP contactele sociale ale individului. Tanatofobia sau frica de moarte, entru ro ria ersoanP sau entru alHii, are ca o ermanentP reocu are an3ioasP. Un nevroFa fobicP sunt foarte frecvente asocierile cu fenomenele sihosomatice +vomP,consti aHie,tahicardie etc-.EvoluHia s re croniciFare a nevroFei fobice este destul de frecventP.%e fa t e3istP o anumitP s ecificitate entru diferite ti uri de fobii.*stfel frica de TnPlHime,Tntuneric a are mai ales Tn Murul vQrstei de 8G de ani,fobiile sociale Tn Mur de BE ani,agorafobia Tn Mur de 8A ani. *gorafobia este frica de s aHii deschise,largi.Un acest conte3t acientul are fricP de a PrPsi domiciliul,fricP de ieHe,de traversarea strPFilor.Un astfel de situaHii acienHii devin an3ioRi, QnP la 49 declanRarea unor stPri de anicP,a ariHia unor fenomene sihofiFiologice,uneori fenomene de de ersonaliFare.*lte fobii se ot asocia agorafobiei.*lHii se tem de s aHii deschise din cauFa aglomeraHiei,de im osibilitatea de a avea un loc sP micHioneFe.7radul de acom aniament an3ios este variabil,uneori fenomenele desfPRurQndu5se ermanent e fondul unor im ortante stPri an3ioase. E3istP,de asemenea o serie de fobii s eciale cum ar fi frica de animale,de s ital,de inMecHii,de a sta e Tntuneric,mai ales singur.6umPrul fobiilor s ecifice este ractic fPrP limitP +o grPdinP de refi3e latine Ri greceRti-.O serie de fobii sociale a ar Tn conte3tul relaHiilor inter ersonale Ri se datoresc creRterii gradului de an3ietate Tn conte3tul relaHiilor cu alHi indiviFi.(omatiFarea fricii Tn aceste sitauaHii este frecventP+tremurPturi, aloare,vomP etc-.Personalitatea acestor indiviFi este foarte sensibilP,au o ermanentP senFaHie de insecuritate socialP, reacHii an3ioase la criticism +real sau imaginar-.(tresuri mici reci itP fobiile C.6evroFa obsesivP Unii autori o mai denumesc Ri nevroFa obsesivo5com ulsivP,deRi termenul oate a Prea ca un leonasm. 6evroFa obsesivP se caracteriFeaFP rin a ariHia ideilor Ri acHiunilor obsesive e care bolnavul nu le oate stP Qni.#a Ri Tn caFul nevroFei fobice an3ietatea este resimHitP uternic de cPtre acient care va avea senFaHia inca acitPHii controlului ideilor Ri acHiunilor obsesive.%u P *nthony +BEDC-,89W dintre nevroFele obsesive debuteaFP Tnainte de B@ ani,@95C9W Tnainte de 89 de ani,iar D@W Tnainte de 8@ de ani. Un nevroFa obsesivP individul este foHat sP gQndeascP sau sP acHioneFe Tm otriva dorinHei lui,sP facP lucruri e care el nu le doreRte +deRi este conRtient de aceasta,el nu se oate o une-.%u P (naith +BE:B- trei feluri de fenomene sunt introduse Tn cadrul conce tuluiN 5o erioadP lungP de meditaHie care oate fi confruntatP cu rPs unsuri de nereFolvatX 5im ulsul la act,s re agresivitate sau manieta defensivP socialP +cum ar fi de e3em lu blasfemia entru credincioRi-X 5angaMarea Tn com ortamente relungite +ca s Plat,controlat,curPHenie etc-X %efinirea fenomenelor obsesive este centratP Tn Murul temei sensului subiectiv al com ulsiunii +Lewis,BEGC-.TotuRi nu trebuie considerate obsesive toate com ortamentele re etitive. Etiologie.Un e3 licarea nevroFei obsesive se confruntP numeroase uncte de vedere. Punctul de vedere sihanalitic s5a im us odatP cu a ariHia lucrPrilor lui !reud. UncP de la rimele sale lucrPri,!reud +B:EC- includea nevroFe obsesivP Tn cadrul e3 licaHiilor sale sihodinamice.(im tomatologia ar a are astfel, rin mecanismul sihic inconRtient Ri,ar fi un mecanism de a Prare,o Tncercare de re resiune a unor idei incom atibile,Tn o oFiHie uternicP cu eul acientului.*ceastP e3 erienHP re resivP ar avea,de asemenea,o naturP se3ualP.Un o oFiHie cu isteria,de naturP asivP,Tn nevroFa obsesivP trauma a avut o naturP agresivP,motiv entru care este mai frecventP la bPrbaHi +re roRuri entru unele erformanHe se3uale Tn co ilPrie-.*ceste acte ar constitui germenele nevroFei de mai tQrFiu,acHionQnd ca agresiune se3ualP contra se3ului o us Ri fiind re rimate,vor fi Tnlocuite de manifestPri rimare de defensP +cum ar fi conRtiincioFitatea, ruRinea, autore roRurile etc-.1oala a are ca un eRec al a PrPrii,reTntoarcerea

memoriei re rimate ce ar a are Tn conRtiinHP Tn forme alterate.%eRi conHinutul sim tomului este Tn reFent nese3ual,se oate resu une cP este determinat de actul se3ual, rintr5o logicP a gQndirii.*r fi vorba de un fel de sim tome secundare de a Prare,cum ar fi actele rituale care TncearcP a da Tna oi,actele memorate Ri nebinevenite.Pacientul Tn ruminaHie,de e3em lu,TncearcP a5Ri stP Qni memoria recurgQnd la lucruri dubitative.%esvoltarea maMorP Tn gQndirea sihanaliticP riveRte natura nevroFelor obsesive ca fiind regresive +regresiunea la stadiul anal-. 6umeroase contribuHii au fost aduse de teoriile TnvPHPrii.%eRi este vorba de e3 licaHii sim liste, rivind sim tomatologia nevroticP ele sunt im ortante,mai ales cP Ri5au gPsit cores ondent Ri Tn anumite tratamente com ortamentale.Eysen" Ri ,achman +BEC@-, e Roareci obligaHi a face discriminPri insolvabile,a utut determina a ariHia unor ritualuri stereoti e Ri 4: rigide,situaHii care au utut ersista Ri ulterior.*utorii vorbesc de o fi3aHie Lcom ulsivPL,s unQnd cP unele sim tome obsesive la om s5ar utea e3 lica Tn acelaRi mod..ol e +BE@:- considerP cP ar e3ista douP ti uri de fenomene,denumite de el Lreductaore de an3ietateL,obsesii Ri Lobsesii care cresc an3ietateaL.Un rimul caF,an3ietatea este redusP chiar dacP este vorba de o erioadP scurtP,dar Tn a doua categorie,du P o reducere tem orarP,a are creRterea an3ietPHii.%u P Teasdale +BEDA- un ritual ar fi o formP de a evita rPs unsul la un sistem nociv. O altP roblemP im ortantP Tn etio atogenie o constituie valoarea tulburPrilor dis oFiHiei,Tn geneFa obsesiilor.Kenry )andsley aratP cP tulburPrile obsesive sunt o varietate a tulburPrilor afective.1rown +BEA8- remarcP fa tul cP :W din PrinHi Ri 8W din fraHii bolnavilor au suferit de P)%,cifrP su erioarP faHP de acelaRi fenomen Tn nevroFa an3ioasP sau istericP.1lac" +BEDAsumariFeaFP studiile genetice Tn nevroFa obsesivP,susHinQnd e3istenHa unui element ereditar,aceasta o erQnd cu unii factori ai structurii ersonalitPHii Ri vulnerabilitPHii altor forme a tulburPrilor sihice.)illan +BE:9- subliniaFP cP bolnavul obsesiv este negativist,iFolat,avQnd o viFiune e3tremP asu ra lui TnsPRi.*cest lucru denotP e3istenHa unei stPri de resive, motiv entru care autorul subliniaFP cP sim tomatologia obsesivP este un mod de LabordareL a de resiei care este aRte tatP sP a arP. (5au acordat,de asemenea,un rol im ortant ersonalitPHii.O serie de trPsPturi a ersonalitPHii ar fi reFente Ri necesare entru a ariHia nevroFei obsesive.6evroFa obsesivP nu ar fi decQt o e3agerare a acestor trPsPturi +deRi li seRte un consens rivind trPsPturiler s ecifice ale ersonalitPHii-.!reud +BE9:- descrie Lerotismul analL,caracteriFat rin TncP PHQnare,s irit de ordine,conRtiincioFitate. #uvQntul anan"astic +de la grecescul anan"asmos[com ulsiune- a fost a licat la o serie de sim tome Ri ti uri de ersonalitate,referindu5se la trPsPturi caN rigiditatea,conRtiincioFitatea, unctualitatea,scru uloFitatea moralP.TotuRi Pollitt +BEC9- aratP cP BOG dintre bolnavii cu nevroFP obsesivP nu reFintP ersonalitate com ulsivP revalentP.Lewis +BEGC- se TndoieRte Ri el de s ecificitatea ersonalitPHii obsesive dar descrie totuRi douP ti uri de ersonalitate.Prima este caracteriFatP rin TncP PHQnare,moroFitate,iritabilitate iar a doua rin oscilaHii afective,fPrP autoTncredere,su unere.TotuRi este greu de reciFat Tn ce mPsurP aceste trPsPturi ale ersonalitPHii sau chiar sim tome de boalP.(later Ri ,oth +BECE- descriu Ri ei trPsPturi s ecifice ersonalitPHii obsesive caNrigiditate, infle3ibilitate,li sa ada tabilitPHii,conRtiincioFitate,iubirea ordinei Ri a disci linei, inerHie mintalP cu dificultatea schimbPrii,inerHie.*ceastP structurP a ersonalitPHii ar forma baFa nevroFei obsesive.TotuRi a recierea diferitelor trPsPturi ale ersonalitPHii nevroticului obsesiv diferP de la autor la autor,absenHa lor variind Tntre BC5GCW +(naith,BE:B-.!iind luate retroactiv,adeseori acientul minte entru a e3 lica sim tomatologia reFentP.Un dinamica nevroFei obsesive,#oleman Ri 1roen +BED8- descriu urmPtoarele aternuri dinamiceN B.*ctivitPHile Ri gQndurile substitutive.*n3ietatea este evitatP rin im unerea unor gQnduri Ri activitPHi.*ceste idei Ri

activitPHi obsesive se substituie celor rogresive.Preocu area nevroticP constP Tn aceea cP rin aceasta bolnavul vrea sP sca e de roblemele se3uale,maritale sau inter ersonale.Este vorba deci de mecanisme defensive. 8.;ina Ri frica de edea sP.*deseori com ortamentul obsesivo5 com ulsiv, TnseamnP sentimentul de vinP sau autocondamnare +Tn literaturP,de e3em lu, s Platul mQinilor du P acte criminale-. G.*sigurarea ordinii Ri ca acitatea de reFicere a viitorului.Pentru a e3ista Tntr5o lume linP de ericole,nevroticul TncearcP menHinerea ordinii rin aceia cP devine foarte meticulos Ri metodic.Prin rigiditatea com ortamentului el cautP sP5Ri asigure securitatea Ri sP revinP orice ar fi rPu.#om ortamentul ritual,adeseori semi5magic din nevroFa obsesivP este arte a ordonPrii unei lumi ericuloase,reamintind ritualurile re etitive Ri rigide ale o oarelor rimitive care alungP s iritele rele Ri asigurP colaborarea celor bune.%acP devin eficiente ritualurile se vor fi3a de manierP rigidP. 51 #onform acestei dinamici tera ia nevroFei obsesive,trebuie sP urmeFe trei strategii de baFP +#oleman Ri 1roen-N 5*MutP individul sP discrimineFe Tntre gQnduri Ri acHiuni Ri sP acce te dorinHele e care le considerP LinterFiseL Ri sP le integreFe Tn selfstructurPX 5(P aMutPm individul sP facP discriminare Tntre ericolul obiectiv Ri imaginar Ri sP5l TncuraMPm sP rPs undP selectiv la diferite categorii de stimuliX 51locarea ritualurilor obsesiv5com ulsive rin reTntPrirea oFitivP sau administrQnd stimuli adverRi +ca E.Z.-,cQnd ritualurile se re etP.Toate aceste strategii Hintesc eliminarea a PrPrii nevrotice Ri aMutP individul sP realiFeFe cP nu trebuie continuat com ortamentul morbid. !actorul familial Ri constituHional a fost incriminat adestea Tn etiologia nevroFei obsesive.Un cadrul lotului nostru,am observat Tn familiile acestor co ii o stare de conformism e3agerat.Yolb+BEDE- subliniaFP cP lumea acestor bolnavi devine rigidP, rea ordonatP,cu foarte multe interdicHii,cu reacHii e3agerate de a Prare +idei Ri acHiuni obsesive-.#onflictul dintre trebuinHe Ri necesitPHile conformPrii la rigiditatea educativP a familiei se e3 licP rin nevoia obHinerii dragostei.In acest conte3t ideile de urP sunt re rimate,ceea ce determinP conflictul nevrotic. %escrierea clinicP.1oala se manifestP rin idei Ri com ortamente obsesive +idei obsesive,com ulsiuni-, ot a are diferite idei absurde,fenomene de ruminaHie mintalP, acHiuni com ulsive +ritualuri,com ulsiunea atingerii unor obiecte,s Plarea mQinilor etc-. .al"er Ri 1eech +BECE- fac urmPtoarele observaHii rivind nevroFa obsesivPN 5 reFenHa iritabilitPHii,de resiei Ri an3ietPHii dre t com onente im ortante ale dis oFiHiei afective,asociate cu com ortamentul ritualisticX 5aceste com onente sunt variabile Tn reFenHP Ri intensitateX 5ritualurile lungi sunt asociate cu dis oFiHia roastP iar dis oFiHia continuP a se TnrPutPHi e mPsurP ce ritualurile continuPX 5efectuarea ritualurilor are efect benefic asu ra dis oFiHieiX *deseori ideile obsesive se ot confunda cu fobiile.%u P )ar" +BECE- frica obsesivP nu este legatP direct de obiect sau situaHie ci mai degrabP de consecinHele care a ar.Un individ cu fobie de cQine este an3ios cQnd acesta a are, e cQnd obsesivul se va gQndi mereu la consecinHele contaminPrii rin intermediul unui cQine.*"htar +BED@- face deosebire Tntre conHinutul Ri forma obsesiilor.Prin formP,el TnHelege dubiul,gQndirea,frica,imaginile,im ulsiunile Ri acHiunile.#onHinutul ar fi legat de tematica agresivP,a contaminPrii,securitPHii sau s eculaHiilor metafiFice.!orma Ri conHinutul se combinP diferit Tn tim ,Tn cadrul caFului res ectiv.%u P (naith definiHia fenomenelor obsesive se centraFP Tn Murul temei sensului subiectiv al com ulsiunii,a reFistenHei la eliminarea ei,a recunoaRterii li sei ei de sens. Pacientul,deRi la vQrsta adolescenHei,se reFintP ca o ersonalitate rigidP,care TRi controleaFP strict gesturile Ri Hinuta,recurge la tot felul de detalii dQnd as ectul unor ersoane mature,intelectualiFate.Incadrarea Tn rescri Hiile educatiuve este rigidP Ri frecvent a are refugiul Tn reverie sau Tntr5o viaHP fantasticP.%ongier+BEDC- Tm arte nevroFele obsesive Tn urmPtoarele formeN 5forma fobicP cu angoasP Ri emotivitateX 5forma fobicP fPrP angoasPX 5formele cu

redominenHa inhibiHieiX 5formele sihastenice de ti VanetX 5caracterul obsesionalX *ctivitatea com ulsivP Ri ideile obsesive sunt trPite cu criticP de cPtre acienHii cu nevroFP obsesivP,dar Tntr5 o faFP mai avansatP ot a are ritualurile Ri se oate aMunge chiar la im ortante modificPri caracteriale.*ceste modificPri au fPcut e mulHi autori sP vorbeascP de o ersonalitate anancastP sau de un caracter obsesional. In aceste situaHii este vorba de ersonalitPHi intelectualiFate, edante,raHionale care Tn activitatea lor un accentul e li sa de subiectivism, e logicP Ri dre tate. Ordinea,curPHenia Ri 5* unctualitatea domneRte Tn Murul acestor indiviFi.Ideile obsesive abordeaFP o varietate foarte mare,Tnce Qnd cu idei care abordeaFP funcHionalitatea cor oralP,cu acele rivind scru ulele morale, QnP la ruminaHii abstracte rivind unele as ecte insolvabile.#el mai frecvent a ar idei referitoare la acte morale.!enomenele obsesive se desfPRoarP e un fond an3ios,situaHie accentuatP atunci cQnd este vorba de acte imorale.#hiar dacP ideia nu trece Tn acHiune,fenomenul duce la stPri im ortante de disconfort. Un com ulsiuni,individul e3ecutP acte absurde Ri stranii.*cest lucru a are sub forma unor miRcPri sim le sau com le3e +ritualuri- uneori foarte com le3e.*ceste ritualuri erturbP rofund viaHa individului.Efectuarea ritualului aduce tem orar o uRurare,Tn tim ce Tntreru erea lui duce la creRterea an3ietPHii. D.6evroFele isterice #a Ri i ohondria,termenul de isterie TRi are originea Tn antichitate. #onsideratP uneori ca nebunie,alteori ca manifestare a uterii diavoleRti,isteria a cP Ptat tre tat eticheta unei boli res ectabile.(ydenham +BC8A5BC:E- gPsea isteria ca avQnd o frecvenHP de B din C acienHi,ai sPi,din Londra.#once tul de isterie a suferit foarte multe schimbPri Ri a fost utiliFat Tntr5o mare varietate de sensuri +termenul rovine din grecescul Kystera,ceea ce TnseamnP uter-. Istoria conce tului de isterie este strQns legatP de feminitate Ri de atitudinea faHP de acest se3 a bPrbaHilor medici.#once tul a fost legat de asemenea de conce tul de emotivitate tulburatP,fecunditate,desorganiFarea vieHii se3uale, sim tome dramatice. 7Qndirea ecleFiasticP a resu us e3istenHa unei legPturi Tntre diavol Ri e3 resia se3ualitPHii,motiv entru care s5a invocat natura se3ualP a tulburPrilor isterice,sim tomele fiind legate de forHe s irituale malefice sau de ideia de osesiune diavoleascP.#u toate acestea,chiar Tn lin ev mediu,Paracelsius considera isteria ca e o boalP mintalP.Vordan +B@D:5BCG8- res ingea originea demonologicP a sim tomelor,sursa tulburPrilor fiind considerat creierul.,..hytt +BDBA5BDCC- descrie o serie de manifestPri isterice caNsenFaHia de cPldurP, tremurPturi,senFaHia de o resiune recardiacP,dureri schimbPtoare,cefalee, s asme musculare,tuse nervoasP,tulburPri de somn. Un secolele B: Ri BE isteria a devenit o boalP la modP.( re sfQrRitul secolului al SIS5lea,studiul isteriei de cPtre #harcot a subliniat reFenHa ei la ambele se3e, o era sa fiind continuatP de P.Vanet,care va nega revalenHa originii se3uale a isteriei,evidenHiind Tn schimb im ortanHa ideilor subconRtiente,a im ortanHei simbolice a sim tomelor isterice.P.Vanet va aduce contribuHii im ortante rin studiul mecanismelor disociative +termen utiliFat de el entru rima oarP-.(.!reud, e baFa celebrului caF *nna (.,observP cP sim tomatologia istericP este legatP de traume semnificative din viaHa ei +boala Ri moartea tatPlui-. Um reunP cu 1reurer ublicP L(tudien Uber KysterieL Tn care se reTntorc la vechea temP a se3ualitPHii Ri a im ortanHei emoHiilor re rimate Tn geneFa isteriei,aducQnd de asemenea conce tul im ortanHei simbolice a sim tomelor. 7losarul O.).(. +BEDC- subliniaFP cP isteria este caracteriFatP rin desordini mintale de care acientul nu este conRtient,cu restrQngerea cQm ului conRtiinHei sau cu tulburPri ale funcHiilor motorii sau sensoriale care ar a aduce avantaMe sihologice sau au o valoare simbolicP.Isteria se asociaFP cu fenomene de conversiune sau disociere.Un isteria de conversiune a ar tulburPri somatice e baFa as ectului s ecific al sihologiei bolnavului,Tn tim ce Tn isteria de disociere se manifestP o Tngustare a cQm ului conRtiinHei,ce are a servi unui sco inconRtient,fiind acoma niatP sau

uRuratP de amneFia selectivP.#om ortamentul isteric oate sP mimeFe o sihoFP sau mai bine Fis ideia acientului des re sihoFP. Pe baFa unei reviste a literaturii de s ecialitate din (U*,#hodoff Ri Lyons +BE@:- reFumP astfel conce tele des re isterie utiliFate Tn mod curentN B.#om ortamentul unor indiviFi cu ersonalitate istericP accentuatPX 8.O sim tomatologie sihosomaticP articularP,numitP de conversiune istericPX G.TulburPri siho5nevrotice caracteriFate rin fobii,manifestPri an3ioaseX 53 A.Paternuri siho atologice articulareX @.Termenul de o robiu sau conte3tul eMorativX Un reFent utem s une cP asistPm la un declin al conce tului de isterie.*cest lucru se datoreRte scPderii Tn HPrile industrialiFate a formelor clasice de sim tomatologie istericP Ri a fa tului cP Ri medicii se feresc a une acest diagnostic,care are adesea un caracter eMorativ.Poate cP ar fi bine,s une (naith,sP nu se mai unP diagnosticul de isterie,dar adMectivul isteric sP se foloseascP entru sim tomele res ective.Un %() I; isteria este diviFatP Tn tulburPri disociative Ri tulburPri somatoforme +tulburPri de conversiune-. )ers"ey +BEDE- ledeaFP contra unitPHii clinice a isteriei Ri mai degrabP entru o mulHime de as ecte +isterie monosim tomaticP, lQngeri isterice organice,boli de autoinducHie cum ar fi anore3ia mentalP,tulburPri seudo siho atice ca sindromul 7ansser,e idemiile de isterie etc-.(e are cP entru stadiul actual de desvoltare a cercetPrilor,diagnosticul de isterie nu va mai fi mult tim Mustificat,Tn tim ce termenul de isterie va mai fi TncP sursP de neTnHelegeri.(ub influenHa lui !reud,isteria s5a considerat de origine sihogenP +stres emoHional-, e baFa cPruia a ar o serie de tulburPri organice Ri sihologice.L1elle indifferenceL nu mai este aFi aRa de constantP,mecanismele disociative fiind mult mai frecvente.*deseori diagnosticul de isterie semnificP e3as erarea Ri reMetul clinicianului,a PrQnd mai degrabP ca un diagnostic de o robiu,Tn tim ce sim tomatologia clasicP a devenit rarP. 6evroFele isterice sunt nevroFele care se caracteriFeaFP rin tulburPri somatice determinate sihogen Ri care entru bolnavi oate Tnsemna un cQRtig secundar +avantaMe sau sim atie din artea celor din Mur-.)anifestPrile isterice a ar ca fiind LfiFiologiceL Tn erioada co ilPrie,la vQrsta adolescenHei vorbindu5se de o adevPratP e3 loFie a fenomenelor isterice +C9W la fete,A9W la bPieHi-. *dolescenHa rPmQne Ri o vQrstP la care ot a are fenomene de isterie colectivP.Zi Tn mediul studenHesc manifestPrile isterice sunt frecvente +B@5BCW du P !an,BECD-. Isteria,Tn general,ar avea o frecvenHP de B58W Tn cadrul o ulaHiei generale feminine Ri ar avea o baFP familialP +cu o incidenHi de QnP la 89W la rudele de sQnge-. Unaintea descrierii fiecPrei forme clinice Tn arte,trebuiesc stabilite o serie de caracteristici generale ale nevroFelor isterice.(unt enumerate e baFa datelor din literatura de s ecialitate numeroase caracteristici. Prima roblemP care se une este aceea a im ortanHei ersonalitPHii.%u P (naith ar fi incriminate Tn acest cadru urmPtoarele caracteristiciN 5egoismul,vanitatea,egocentrismul,selfindulgenHaX 5e3hibiHionismul,dramatiFarea,minciunaX 5tulburPri neaRte tate de as ect e3citabil, recum Ri reFenHa inconstanHeiX 5labilitatea emoHionalPX 5se3ualitatea lascivP a tuturor funcHiilor nese3ualeX 5frigiditatea,imaturitatea se3ualPX %e fa t,aratP autorul,este vorba Tn acest tablou al literaturii de un Ltablou al femeiiL,o caricaturiFare a feminitPHii realiFate de cPtre bPrbaHi +deRi unii autori au creat din acestea adevPrate rofiluri de ersonalitate entru nevroFele isterice-. (5a vorbit de ersonalitatea histrionicP +de la grecescul hystrio[actor-. T.Lem eriere subliniaFP cP trebuie fPcutP diferenHa Tntre ersonalitatea istericP Ri ersonalitatea istericilor.* e3istat un anumit acord rivind e3istenHa unor trPsPturi de ersonalitate cum ar fiNegocentrismul,histrionismul,labilitatea emoHionalP, erotiFarea ra orturilor sociale,fragilitatea,de endenHa afectivP.Kistrionismul este,du P autorul sus citat, unctul central al ersonalitPHii isterice.Totul este us Tn scenP, entru a atrage atenHia,a lace,a seduce.Pentru aceasta acienHii utiliFeaFP rocedee Ri atitudini teatraleN reFentare teatralP, su ramachiaM, hi ere3 resivitate mimicP, lasticitatea e3 rimPrii

cor orale +dramatiFarea vocii,intonaHiei,recurgerea la formule, entru a fra a auditoriul,o incarnaHie e3em larP a stereoti ului feminin al e ocii, QnP la imitarea unei artiste Tn vogP-. 54 E3istP medii Ri culturi care valoriFeaFP histrionismul,altele care Tl re rimP.* afiRa un ersonaM,a Muca un rol,este entru isteric o necesitate im erioasP.Kistrionismul im licP o mare lasticitate a ersonalitPHii,cu o mare mobilitate de roluri Tn funcHie de anturaM +simte situaHia chiar dacP nu o TnHelege,avQnd o manierP em aticP de TnHelegere-.Teatralitatea e3istenHei isterice cere un corolar care este reactivitatea e3cesivP e lan emoHional,care ermite individului o gamP mare de as ecte,cu o e3 resie s ectaculoasP,graHie caracterului mai mult instinctiv decQt raHional +Lem eriere-.Istericul utiliFeaFP aceste articularitPHi eminamente demonstrativ, urtiliFQnd organiFarea ro rie instinctivo5afectivP entru a5Ri mani ula anturaMul. O altP caracteristicP a isteriei este de endenHa ersoanei,ceea ce demonstreaFP organiFarea arhaicP a ersonalitPHii.Istericii sunt de endenHi,nu ot trPi decQt Tn mediul care Ti tolereaFP +familie,comunitate,Tn caF contrar singurul lor mediu rPmQnQnd s italul-.Ei considerP logic a fi trataHi ca niRte co ii, entru cP se simt Lslabi Ri bolnaviL.O altP caracteristicP constP Tn com ortamentul ermanent de seducere,care le dP o valoare narciFicP ermanentP. %u P P.Vanet ersonalitatea istericP este dominatP de sugestibilitate Ri distractibilitate,fiind un ti siho5 infantil,cu nevoie de de endenHP Ri cu energie sihicP redusP.%u P Eysen" +BEC9- istericii sunt mai e3trovertiHi Ri mai uHin nevrotici ca acienHi al cPror tablou clinic este dominat de an3ietate Ri de resie. E3istP acienHi la care e3istP mai multe tulburPri de ersonalitate Ri alHii la care redominP bogPHia sim tomatologiei isterice.* doua caracteristicP ar consta Tn reFenHa unei sim tomatologii multi le Ri olimorfe,definirea isteriei Tn termenii unei sim tomatologii multi le,a devenit o regulP. Un B:@E 1ri'uet descrie o entitate care avea caracteristic o sim tomatologie multi lP,cu manifestPri Tn diferite sisteme Ri organe Ri care ar fi de naturP istericP.%in acest motiv,maMoritatea autorilor descriu aFi isteria Tn sensul sindromului lui 1ri'uet.%u P (naith sindromul s5ar baFa e trei criteriiN 5 acientul trebuie sP aibP o istorie medicalP dramaticP sau com licatP,cu debut Tnainte de G@ de aniX 5trebuiesc 8@ de sim tome Tn E5 B9 domeniiX 5sP nu e3iste cauFe care sP e3 lice sim tomeleX O Tncercare de a redefini isteria,Tn acest sens a fPcut gru ul de la (t.Luis din (U* +!arley,.oodruff,7uFe,BEC:,Perley,BEC8 etc-.TotuRi descrierea isteriei Tn termenii sindromului lui 1ri'uet nu s5a utut substitui descrierii clasice a isteriei. O altP roblemP cheie a nevroFelor isterice o re reFintP gradul crescut de sugestibilitate a acienHilor.%in acest motiv orice sim tom a Prut e aceastP cale a are de naturP istericP +cum ar fi Lfolie a deu3L,sim tomele biFare a Prute du P emoHii uternice,maniile de dans din evul mediu,mania muFicii o ,lu ta dintre gru ele de tineri etc-.!oarte im ortantP este a ariHia e idemicP a unor manifestPri isterice descrise recent Tn multi le Fone geografice.La fete a ar sim tome fiFice ca durerile abdominale,tulburPrile emoHionale necontrolate.E idemia oate Tnce e dramatic sau du P instigarea unor vecini,du P boli.Un diferite gru e,aceste com ortamente ot fi tolerate,a robate sau din contra considerate ca deviante sau chiar ca boalP. O altP caracteristicP generalP a isteriei este re reFentatP de as ectul sPu ca miMloc de comunicare sau ca factor de cQRtig.Ideea centralP rivind isteria astPFi este legatP de rocesul de a obHine avantaMe din boalP.E3istP 8 feluri de avantaMeNavantaMul rimar +obHinerea unei reduceri a an3ietPHii, rin mecanismul de conversiune sau de disociere,Tn sim tomatologie somaticP- Ri avantaMul secundar +obHinerea de avantaMe din statutul de om bolnav, e care societatea noastrP Tl acordP celor Tntr5o stare de boalP realP-. Un alt as ect rivind valoarea sim tomatologiei isterice este acela rivind rolul ei de comunicare a unei situaHii intolerabile.Prin sim tomele sale individul Hine sP atragP atenHia Ri sP obHinP aMutor entru reducerea tulburPrilor afective, e care le resimte ca

intolerabile.%u P 1alint +BE@D- isteria de conversiune ar re reFenta conce tualiFarea modelului nonverbal de comunicare. 55 In descrierea nevroFelor isterice vom reFenta cele douP formeNisteria de disociere Ri isteria de conversiune. a.Isteria de disociere In cadru isteriei de disociere an3ietatea determinatP de traumele sihice co leReRte Ri deForganiFeaFP ersonalitatera,determinQnd tulburPri Tn cQm ul conRtiinHei sau a Tntregii ersonalitPHi.TranFitoriu as ectul clinic oate fi chiar sihotic.Isteria disociativP ar re reFenta cam @W din cadrul tuturor nevroFelor. Etiologie.In conce Hia sihiatriei dinamice disocierea ar re reFenta un mecanisnm de a Prare al ersonalitPHii Tn faHa unor stresuri deosebit de uternice,sau Tn faHa unor situaHii e3istenHiale dificile.Vanet +BE8E- im licP Tn reacHiile de disociere tulburPrile sinteFei ersonalitPHii care reacHioneaFP rin disociere Ri Tngustarea cQm ului conRtiinHei.%u P *nthony a are Tn mod deosebit ierderea identitPHii ersoanei Ri care Tn mod normal este acom aniatP de amneFie.In afara acestor mecanisme trebuie s ecificat cP la acienHi reacHiile disociative a ar du P o serie de traume sihice evidenteNrelaHii conflictuale Tn familie,insuccese Rcolare etc. %escriere clinicP.E3istP mai multe forme de reacHii disociative care se ot TntQlniN *mneFia istericP a are ca un roces activ de scoatere din cQm ul conRtiinHei a fenomenelor ne lPcute.* ariHia Ri dis ariHia fenomenului este bruscP.)aterialul uitat rPmQne de fa t Tn subconRtient Ri oate fi us Tn evidenHP rin narcoanaliFP sau hi noFP.*mneFia sihogenP a are,deobicei ca reacHie de a Prare faHP de e3 erienHe traumatiFante.Un forma ti icP individul nu5 Ri aminteRte lucruri elementare +numele,nu5Ri recunoaRte rudele, rietenii,nu oate citi sau scrie etc-.%e fa t amneFia selectivP se referP doar la materialul intolerabil sau ameninHPtor entru eu.Un tim ul reacHiei disociative,individul rPmQne TnsP ca abil entru activitate.Este vorba de ersonalitPHi foarte sugestibiule,egocentrice,induse,care cautP sP evite situaHiile sihotraumatiFante. (omnambulismul isteric a are ca o alterare funcHionalP a conRtiinHei care a are Tn tim ul somnului Ri se caracteriFeaFP rin scularea din at Ri de lasare e distanHe mai scurte.Pacientul Tn tim ul de lasPrii are o evidentP artici are afectivP.Pot a are de asemenea trPiri emoHionale cu erce erea halucinatorie a acestor evenimente.La treFire acintul este amneFic. !uga istericP. se caracteriFeaFP rin de lasPri la distanHe mari,avQnd Tn aceastP erioadP un com ortament normal.In tim ul fugii acienHii TRi uitP viaHa trecutP iar cQnd se treFesc au amneFie entru erioda de fugP.!uga istericP este o reacHie de a Prare rin evadare +ei ot arcurge distanHe mari,File sau sP tPmQni,iar du P treFire susHin cP sunt com let amneFici entru erioada res ectivP-.*ctivitatea Tn tim ul fugii este foarte com le3P,se angaMeaFP Tn com ortamente multi le. PersonalitPHile multi le a ar Tn situaHia cQnd o ersoanP se dedubleaFP sau chiar se multi licP Tn mai multe ersonalitPHi.Poate trece de la una la alta,la fiecare trecere avQnd amneFie entru erioda anterioarP.TotuRi aceastP formP de disociere este destul de rarP.Este vorba de o reacHie disociativP la stres, rin modificarea totalP a ersonalitPHii.Un fiecare sistem el a are ca o ersonalitate stabilP Ri cu o diferenHP dramaticP.Uneori un ti de ersonalitate oate coe3ista cu altele lasate TnsP e lan secundar. (indromul 7anser a fost descris de 7anser Tn B:ED la ersoane care se aflau Tn detenHie,Ri se caracteriFau rintr5un com ortament rostesc,rPs unsuri greRte la TntrebPri sim le,tendinHa de a a Prea ires onsabil.(im tomul cel mai im ortant Tl constituie rPs unsurile absurde date la TntrebPri e care el Tn mod sigur le Rtie +G]8[B9-.Un e3amen atent al acientului realiFeaFP o stare de reverie sau de stu oare,Tntreru tP de agitaHie,miRcPri absurde,uneori halucinaHii viFuale sau auditive,Fone de anesteFie Ri analgeFie.TulburPrile dis ar du P cQteva File de amneFie. (indromul este mai rar la adolescenHi Ri se caracteriFeaFP rintr5un com ortament rostesc,cu rPs unsuri greRite la TntrebPri sim le,tendinHa de a Prea ires onsabil.In afara acestor manifestPri se mai ot descrie la stPri secunde, stPri catale tice,tentative de sinucidere.

56 b.Isteria de conversiune In cadrul isteriei de conversiune e rimul lan se situiaFP manifestPrile funcHionale somatice,determinate sihogen.#eea ce este caracteristic isteriilor de conversiune este cP Tn ciuda ierderii unor funcHii sau a deteriorPrii funcHionale a unor organe im ortante, acienHii manifestP o Lbelle indifferenceL Ri Tn toate caFurile a are roblema cQRtigului secundar. !enomenul de conversiune istericP a fost utiliFat de cPtre !reud entru a demonstra cP sim tomul re reFintP o e3 resie a re resiunii unei energii se3uale deviate +e3em lu araliFia mQinii,a PrutP Tn urma unei masturbPri-.%eRi astPFi conflictualitatea se3ualP nu mai stP e rimul lan al e3 licaHiilor atogenetice, termenul de conversiune este TncP larg utiliFat.!oarte frecvent reacHiile de conversiune a ar Tn urma unor stresuri uternice +forte frecvente Tn cele douP rPsboaie mondiale-.Isteria de conversiune a scPFut Tn ultimul tim mult ca frecvenHP,fiind mai frecventP Tn Fonele geografice de subdesvoltare,sau la o ulaHii cu un statut socioeconomic mai scPFut.(e are cP factorii educaHionali Ri mediul cultural ar avea un rol foarte mare Tn acest domeniu. Isteria de conversiune ar re reFenta Ri ea @W din cadrul tuturor nevroFelor. Etiologie.Termenul de conversiune a fost introdus de cPtre !reud Ri el TnHelegea rin aceasta, osibilitatea de a transforma un sim tom sihic cum este an3ietatea Tntr5un sim tom somatic.*cesta este denumit cQRtig rimar Ri se manifestP rin scPderea tensiunii an3ioase odatP cu a ariHia sim tomului somatic,funcHional.In schimb cQRtigul secundar se referP la ceea ce cQRtigP acientul,ca urmare a statutului sPu de bolnav.*n3ietatea care genereaFP conversiunea ar fi determinatP de re rimarea satisfacerii unor im ulsuri cu mare forHP ulsionalP +!reud, Vanet, #harcot-.Tulburarea somaticP ar LscoateL acientul dintr5o stare enibilP socialP, oferindu5i scuFe Ri scutindu5l de rPs undere.#auFa imediatP a conversiunii este o sihotraumP Ri terenul de imaturitate afectivP +din acest unct de vedere ubertatea Ri adolescenHa fiind erioade de vQrstP foarte ro rice-.*ceste ersonalitPHi imature nu sunt regPtite sP acce te Tn viaHa obiRnuitP Ri eRecul,motiv entru care se roduce o situaHie asemPnPtoare cu o reacHie alergicP.*ceste ersonalitPHi su ortP,deci greu frustraHiile.In domeniul se3ualitPHii aceRti acienHi trPiesc adevPrate fanteFii.)ama este erce utP adesea ca ambivalentP iar tatPl asiv Ri derogat de cPtre mamP.%u P Yolb adolescentele acestea ar acce ta cu mare greutate feminitatea,ar fi ostile bPrbaHilor iar la bPieHi ar a are ataRamentul morbid faHP de mamP,invidie fraternP,elemente care redis un la a ariHia acestui ti de nevroFP. %in unct de vedere a comunicPrii conversiunea istericP a are ca un ti de comunicare rimitivP,energeticP Ri neverbalP, menitP sP atragP atenHia Ri sP cearP aMutor. %u P #oleman Ri 1roen conversiunea urmPreRte urmPtoareleN 5dorinHa de a scP a de o situaHie ne lPcutPX 5dorinHa inconRtientP de a fi bolnavX 5sim tomatologia este de aRa naturP TncQt arcP ar fi vorba de o boalP fiFicP realPX Individul nu face nici o relaHie Tntre situaHia stresantP Ri sim tome.*ceiaRi autori subliniaFP im ortanHa a numeroRi factori Tn dinamica isteriei de conversiune. Personalitatea ar avea un rol im ortant.Este vorba de o uRurinHP deosebitP de a Muca Lrolul de bolnavL Tn situaHii grele de e3istenHP.(imHindu5se inadecvaHi entru a aborda direct Ri inde endent roblemele vieHii,istericul cautP aMutor Ri sim atie. *Ra cum am vPFut ersonalitatea histrionicP se caracteriFeaFP rintr5o mare sugestibilitate,ca acitate de denegare,ignorare Ri re resiune a ceea ce nu doreRte sP ercea P.L,olul de bolnavL este utiliFat de isteric Tn funcHie de maniera Tn care a fi bolnav determinP,Tntr5o anumitP culturP sim atie Ri su ort.*cest rol este mulat Tn funcHie de cunoRtinHele medicale ale individului,a manierii ersonale de a cunoaRte boala e care o imitP.Un fine,rolul odatP reluat,tinde a fi auto er etuat Ri se reTntPreRte rin an3ietate sau alte cQRtiguri.Individul nu este conRtient de fenomenul conversiunii. Un al doilea rQnd conversiunea a are ca o evitare sau ca o a Prare contra ericolului.#onversiunea a are Ri ca o a Prare contra unor dorinHe Ri im ulsiuni 57

ericuloase.#QRtigul secundar de la boala actualP oate incita e acient de a continua sP fie bolnav,chiar du P ce fenomenele obiective au dis Prut Ri chiar du P boli sau accidente reale se ot desvolta sim tome care,subconRtient sunt fondate e ideia de recom ensP sau rentP.#u aMutorul unor avocaHi abili,ei ot stoarce astfel com ensaHii materiale,deoarece este foarte greu uneori a deosebi sim tomele reale de cele rin mecanismul inconRtient al conversiunii +care totuRi se oate vindeca rin hi noFP, lacebo sau desinhibiHie cu amital sodic- %escriere clinicP.(e are cP reacHiile de conversiune clasicP +leRinuri, araliFii- tind sP scadP,Tn favoarea unei sim tomatologii mai uHin s ectaculoase. 1oala este adesea Tn strQnsP legPturP cu factorii stresanHi. (im tomele actuale au legPturP cu o serie de manifestPri isteriforme din co ilPrie +TRi taie hainele,se tPvPlesc e Mos,Hi P noa tea,le este fricP de Tntuneric etc-.ZcolariFarea a fost iniHial bunP dar atunci cQnd au trebuit sP cedeFe oFiHia de lider au Tnce ut criFele de conversiune. #riFele sistematice,Tn lotul nostru,au a Prut mai ales du P BC ani Ri se manifestau sub forma unor stPri de rPu,cPdere,criFe de lQns,acuFe somatice acute.Incidente banale +mici lovituri- au fost nucleul rimelor manifestPri funcHionale.* ar de asemenea o serie de reacHii afective ca dis oFiHie tristP nemotivatP,manifestPri de nemulHumire Ri lictisealP, esimism Tn reFenHa ersoanelor a ro iate,dar fPrP a Rti din ce cauFP,alertQnd doar familia. Tre tat nivelul la TnvPHPturP scade,devin iritabili, referP singurPtatea se lQng tot tim ul. ,eacHiile de conversiune a ar sub forma unor criFe tonico5clonice, leRinuri, araliFii, tulburPri de sensibilitate sau a funcHiei unor organe de simH. Uneori sim tomele se gru eaFP Ri ot imita diferite entitPHi nosologice,acest lucru a PrQnd mai ales cQnd adolescentul a fost im resionat de boli similare ale unor ersoane din reaMma sa.E3istenHa realP a unor mici afecHiuni somatice oate determina o e3agerare a sim tomatologiei,uneori de o manierP dramaticP.La unii adolescenHi ot a are retenHii urinare funcHionale,ticuri,cram e,acuFe dureroase, s ectaculoase cu dureri insistente Ri mobile care s erie anturaMul Ri ot aMunge Ri e masa chirurgului. EvoluHia bolii de inde Tn mare mPsurP Ri de reFolvarea diferitelor conflicte declanRatoare Tn numeroase caFuri boala utQnd continua Ri Tn erioda vieHii adulte. (im tomele de conversiune istericP au o serie de caracteristici, e care V.).(utter Ri colab.+BEC:- le clasificP astfelN B.#aracteristici ro rii sim tomelor constau Tn to ografia s ecificP care robeaFP anorganicul +nu rPs und roiecHiei anatomice Ri ideii e care Ri5a format5o subiectul rivind funcHionalitatea unui organ- Ri li sesc caracteristicile clinice obiective care sP ateste leFiunea anatomicP.%u P #harcot ar e3ista o serie de semne de autenticitate indiscutabilP a isterieiNretragerea concentricP a cQm ului viFual,analgeFie la resiune etc. 8.(im tomele sihice constante sunt re reFentate de o serie de sim tome, cum ar fi de e3em lu sugestibilitatea.(im tomele variaFP du P moment Ri circumstanHe dar Ri Tn funcHie de e3aminator.*ceste sim tome ot fi accentuate sau abolite de sugestie.(ugestibilitatea se asociaFP la isteric cu teatralismul Ri e3altarea imaginativP.TotuRi este foarte greu a stabili o scalP de sim tome sihice Tn isterie.L.Vungberg +BEC@- dP urmPtoarele date rivind frecvenHa diferitelor sim tome sihice Tn isterieNastaFia5abaFia Tntre @95CDW, araliFii G@W,tulburPri viFuale 9,:W@W.Polimorfismul criFelor de conversiune istericP este foarte mare, aRa TncQt se im une o clasificare a lor. a.#riFele e3cito5motorii isterice constituiau cQndva maMoritatea acestor tulburPri.#harcot descrie marea criFP istericP e care el o Tm arte Tn mai multe eta eN 5eta a caracteriFatP rin modificPri ale dis oFiHiei +iritabilitate,moroFitate-. *ura istericP ar fi constituitP din dureri Tn regiunea ovarianP,senFaHia de LbulP esofagianPL, al itaHii,Fgomote Tn urechiX 5Perioada e ile toidP caracteriFatP rin as ecte de contracturP Ri miRcPri desordonate +clownerie-,fenomene care se deruleaFP Tn criFe.*ceste manifestPri au un olimorfism foarte accentuat Ri de asemenea foarte biFar.#ontursiunile sunt urmate de miRcPri am le de 58

contracturP,care cu rind Tntregul cor .*ceastP erioadP este urmatP a oi de erioada atitudinilor asionale,cQnd oate mima scene de violenHP sau erotice.Un aceastP erioadP acientul lQnge,rQde,are atitudini asionale.E3istP o serie de forme minore de manifestare,cum ar fi criFa convulsivP sim lP de isterie +cu secuse,contracHii,s asme,torsionPri,fPrP o veritabilP ierdere a cunoRtinHei-,criFe de agitaHie siho5motorie + acientul dP im resia trPirii unor scene dramatice cu o descPrcare emoHionalP violentP-.#riFele Lde nerviL isterice sunt foarte frecvente mai ales la coo ii Ri adolescenHi.E3istP,de asemenea,o serie de forme ati ice cum ar fi criFele de lQns sau de rQs incoercibile,tremurPrturi,secuse musculare,ticuri,miRcPri mari de alurP coreicP. %intre criFele de inhibiHie,autorii enumerP urmPtoareleN 5letargia istericP care realiFeaFP o inhibiHie totalP a activitPHii motorii, QnP la asemPnarea cu coma +Tn fa t are un somn rofund care dP im resia unei stPri vigile subMacente-X 5*ccesul catale tic cu rigiditate Tn hi ere3tensie QnP la accesul car o5 edalX 5#riFele sinco ale,mai frecvente Tn reFent,situQndu5se la frontiera dintre isterie Ri desechilibrul neuro5vegetativX 8.(im tomele senForiale,mai comune fiind hi oesteFia Ri anesteFia, hi eresteFia,analgeFia. *nalgeFiile ot interesa toate ti urile de sensibilitate, utQnd fi totalP Ri arHialP.6u au o corectP distribuHie anatomo5fiFiologicP,fiind mai ales segmentare +Tn ciora ,Tn mPnuRP,Tn cordon etc-. Ki eresteFiile sunt localiFate mai ales la aRa Fisele Fone ListerogeneL +Fona mamarP,ovarianP-.\ona res ectivP devine hi eresteFicP,atunci cQnd acientul urmPreRte e3aminatorul +dacP e distrat sau Tnchide ochii,fenomenele nu mai au aceiaRi intensitate-.*deseori acest fenomen este TnsoHit de emotivitate generalP sau angoasP,care oate determina s asme Ri chiar un atac isteric generaliFat. %intre tulburPrile senForiale cele mai im ortante se noteaFP Tn rimul rQnd cele viFuale.Ele se caracteriFeaFP rin restrQngerea concentricP +tubularP- a cQm ului viFual,e isoade amblio tice,asteno ie,di lo ie,scotoame tranFitorii Ri ermanente. Uneori a are micro sia sau macro sia,vederea dublP,orbirea nocturnP,deficitul stereosco ic,cecitatea unilateralP,orbirea coloratP,im osibilitatea de a citi etc. La nivel auditiv ot a are fenomene de surditate,Fgomote Tn urechi.#elelalte organe de simH sunt mai rar interesate. G.(im tomele viscerale se baFeaFP mai ales e sim tome interesQnd s.n. vegetativ +interesQnd mai ales musculatura netedP a organelor-.(unt frecvente cefaleea,dificultPHile res iratorii,rPcirea e3tremitPHilor,greHuri,vPrsPturi,vome,strPnut etc.Isteria de conversiune oate simula diferite sim tome organice.Putem avea, astfel,atacuri de seudoa endicitP,chiar de malarie sau de tuberculoFP sihogenP, seudograviditate +cu o rirea menstrelor,greHuri dimineaHa,lPrgirea abdomenului-. Toate aceste sim tome organice se desfPRoarP avQnd o serie de caracteristici e care #oleman Ri 1roen le enumerP astfelN 5O anumitP Lbelle indiferenceL, acientul trPind ierderea unor funcHii organice fPrP o an3ietate foarte mareX 5(indromului rinci al nu i se adaugP altele obligatorii Tn cadrul sindromologiei organice +nu face,de e3em lu,atrofie du P araliFie-X 56atura selectivP a disfuncHiei.ParaliFia dP im ortanHP entru unele activitPHi Ri nu entru altele iar contractura dis are noa teaX 5(im tomele dramatice cedeaFP s ectaculos la hi noFP sau alte metode de sugestieX *deseori se im une a face deosebire Tntre un sindrom funcHional isteric Ri o stare motivatP organic.Istericul a are Tn mod obiRnuit dramatic Ri a arent naiv,Tn tim ce bolnavul este Tnclinat s re defensivP,sus iciune Ri evaFiune. (utter Ri colab.+BEC:- descriu Ri ei diferite tulburPri isterice baFate e interesarea sistemului nervos vegetativ +s asme faringiene ce Tm iedecP alimentarea,s asme 59 esofagiene,greHuri,vome,consti aHie s asmodicP-,fenomene res iratorii,urogenitale ca s asme urinare Ri veFicale,vaginism. A.(im tome motorii realiFeaFP araliFii,contracturi,s asme etc.ParaliFiile a ar adesea localiFate la un membru,iar li sa funcHiei este adesea selectivP +nu oate scrie de e3em lu,TnsP oate cQnta la ian-.%u P P.Vanet utem distingeN 5 araliFii sistematice cu tulburare selectivP a unor funcHiiX 5 araliFii localiFate care afecteaFP un un muRchi

iFolat ci un membru sau o arte a cor uluiX 5 araliFii generaliFate realiFQnd hemi legii sau ara legii cu o sim tomatologie grosierP +fPrP tulburPri ale refle3elor sau alte semne obiective-. 5contracturile sunt foarte frecvente utQnd fi ermanente sau e isodice.Ele ot fi localiFate sau generaliFate.#ele sistematiFate cores und de obicei unei atitudini e3 resive.#ontracturile localiFate a ar la anumite gru e de muRchi +anumite torticocolisuri,contracturi toracice etc-. #ontracturile generaliFate se referP la un menmbru Tn Tntregime,la trunchi etc.!oarte frecvenmt este tremorul muscular.TulburPrile de fonaHie a ar sub forma afoniei sau disfoniei Ri chiar mutismului +Tn tim ce tusea este normal sonoriFatP-. *fonia a are adesea du P Rocuri uternice.Individul nu mai oate vorbi decQt Tn Roa tP.*fonia este mai frecventP la femei.Un mutism individul se e3 rimP mai ales rin mimicP. e.EvoluHie Ri rognostic EvoluHia Ri rognosticul nevroFelor,de inde de mai mulHi factori dintre care cei mai im ortanHi ar fiN ersonalitatea nevroticului Ri mai ales gradul de imaturitate afectivP,forma clinicP de boalP,condiHiile familiale Ri Rcolare, recocitatea adresPrii la medic,com etenHa Ri adresabilitatea serviciului la care acienrtul a eleaFP, +adesea bolnavii se adreseaFP la sihiatru du P un lung eri lu rin cabinete de diferite s ecialitPHi-. Prognosticul este mai rost entru nevroFa obsesivP sau fobicP dar oate fi sever Ri Tn forme i ohondrice,de resive sau an3ioase.!actorii familiali sunt foarte im ortanHi Ri de aceRtia de inde Tn mare arte rognosticul. f.Tratamentul 6evroticii se erindP rin numeroase cabinete medicale.!elul tratamentului de inde de foarte mulHi factori.TranchiliFantele nu mai au mare utilitate, acienHii Tn marea lor maMoritate e3 erimentTndu5le e toate Tnainte de a veni la medic. Este nevoie de a se evita reFentarea medicaHiei dre t L ilula magicPL Ri de asemenea se va evita orice tratament de Roc. !iecare acint necesitP un tratament deosebit.O abordare medicalP directP este uneori utilP dar este mai dificil atunci cQnd avem de a face cu tulburPri im ortante ale ersonalitPHii.%e asemenea,trebuie subliniat cP nu toHi acienHii au o motivaHie de a se schimba Ri nu toHi au osibilitatea de a5Ri schimba viaHa.E3istP indiviFi a cPror ersonalitate trebuie com let restructuratP iar modul lor de relaHie cu alHii ar trebui sP se modifice rofund dacP nu ar fi nevrotici. Un unele caFuri s italiFarea se im une +idei de suicid,somatiFare intensP ,criFe de an3ietate-.Problemele e3istenHiale resante ot aco eri sim tomele nevrotice entru o erioadP, entru ca mai a oi sim tomatologia sP e3 loadeFe,a PrQnd la su rafaHP starea de insecuritate de lungP duratP.PreFenHa unei stPri de autostimP scPFutP,vulnerabilitatea deosebitP a ersonalitPHii,sensibilitatea fac e individ greu ada tabil la condiHiile vieHii actuale,situaHie greu abordabilP rin orice formP de tratament.%e asemenea trebuie subliniat cP unele situaHii e3istenHiale reFente de PResc uterea de ada tare chiar a unor ersonalitPHi bine dotate.(e Rtie astPFi cP situaHiile stresante cumuleaFP Tn tim ,efectul lor desorganiFator,TnsP efectul lor trebuie vPFut Ri Tn funcHie de terenul individului.(chimbarea mediului,diferite tensiuni ale medului rofesional,li sa de odihnP ar avea un rol im ortant.E3istP situaHii,Tn cultura noastrP,cQnd unele ersoane TRi considerP viaHa licticoasP Ri se LdistreaFPL cu sim tome fiFice interesante.Un acest caF medicul ur Ri sim lu nu are ce oferi,iar evoluHia acestor caFuri nu oate merge s re ameliorare.*deseori manifestPrile nevrotice sunt doar o mascP entru roblemele fundamentale ale ersonalitPHii,iar elucidarea unor robleme ersonale este minuHioasP Ri cere 5: tim Tndelungat.*deseori cliReele standard a limbaMului nostru sunt canale sterile,barQnd o TnHelegere reci rocP.Pacientul care se lQnge de obosealP Ri medicul care diagnosticheaFP un sindrom neurastenic nu vorbesc,evident,acelaRi limbaM. Uncercarea de a schimba cuvQntul obosealP cu acela de nevroFP sau invers nu este util entru a schimba situaHia.#Qt tim nu e3istP Tntre medic Ri acient un teren comun de TnHelegere,este uHin im ortant dacP acientul a robP sau deFa robP inter retPrile medicului. Tratamentul nevroFelor resu une Tn rimul rQnd

ca acitatea medicului de a utiliFa diferitele forme de sihotera ie,aceasta ocu Qnd un loc im ortant Tn tera eutica oricPrei forme de nevroFP,ea trebuind sP aibP un caracter ermanent, de la rimul contact cu bolnavul QnP la utiliFarea unor metode s ecifice de sihotera ie.%e fa t entru a a lica sihotera ia nu este nevoie de un manual,ci de anumite rocedee tehnice,fiecare trebuind a fi abordat Tn mod s ecific,fPrP a crea modele ti iFate.*ccentul nu cade e evenimentul sihotraumatiFant ci e e3 erienHele re etate ale individului de deFamPgire Ri nefericire.(e TncearcP a oi o scurtP rivire Tn trecut, acientul fiind interesat de a vorbi des re sine,de a5Ri reFenta dificultPHile e3istenHiale.6u totdeauna dis ariHia sim tomului este semn de vindecare,unii utQnd aMunge la un stil de viaHP acce tabil care include TncP o serie de aternuri nevrotice. O rimP roblemP care se une este aceea a corectPrii deficienHelor sistemului sPu social sau educativ Ri a rogramului de lucru,de etrecere a tim ului liber etc. Un acest sens este im ortant contactul cu ersoane semnificative din anturaMul acientului,Tn cadrul elevilor sau studenHilor cu educatiorii,mai ales cP rocesul educativ riveRte Tntregul gru de colegi. *Mustarea unui rogram corect de muncP,odihnP,activitPHi Tn aer liber sunt deosebit de im ortante. *deseori este nevoie de a aMusta Ri metodele de TnvPHare,orarul,TnvPHatul noa tea Ri munca Tn asalt trebuind sP fie eliminate.In familie se vor corecta relaHiile familiale,atitudinea celorlalHi membrii ai familiei faHP de acient. %intre metodele sihotera eutice douP ni se ar mai eficiente N sihotera ia individualP ersuasivP Ri e3 licativP Ri sihotera ia de gru familial.In cadrul acestor forme noi urmPrim obiective caNcorectarea relaHiilor Tn cadrul gru ului familial Ri TnHelegerea de cPtre familie a roblemelor acientului,TnHelegerea de cPtre bolnav a osibilitPHilor sale,a oFiHiei sale Tn cadrul gru ului familial,e3 licarea dinamicii siho atologice,incitarea individului entru autocontrol Ri stabilirea unei vieHi ordonate. (e mai ot utiliFa Ri alte metde sihotera eutice ca Ntrainingul autogen, sihotera ia a3atP e sim tom, sihotera ia de decondiHionare, sihotera ia cu gru ul de acienHi. #oleman Ri 1roen divid sihotera iile utiliFate Tn nevroFe Tn trei categoriiN tera ii cogitive,tera ii com ortamentale Ri alte gru e. B.In cadrul tera iilor cognitive este vorba de tera ii centrate e acient,tehnici sihanalitice,tera ii e3istenHiale care urmPresc aMutorarea acientului entru a TnHelege Ri acumula cunoRtinHe entru a se utea ocu a de situaHia sa.Ele Hintesc nevoia de a TnHelege Ri a acumula cunoRtinHe entru a se ocu a de situaHia lui.Ele Hintesc nevoia de TnHelegere a eului,satisfacerea necesitPHii de valoare,maniera de ada tare cores unFPtoare.Un toate rocedeele rinci iul constP Tn crearea unor situaHii sihotera eutice Tn care acientul sP se simtP Tn siguranHP Ri sP reFinte un nivel scPFut al a PrPrilor.Un al doilea rQnd acientul trebuie sP TnveHe noi cPi entru a se auto erce e Ri a erce e lumea,noi cPi de res onsabilitate Ri de ra ortare la alHii.Este vorba deci de un roces de e3 lorare Ri reeducare cu sco ul gPsirii unor alternative entru realiFarea Ri stisfacHia ersonalP. * treia roblemP ar consta Tn obHinerea transferului nu numai Tn situaHia tera euticP ci Ri Tn situaHia realP a vieHii.*ceasta resu une de a se utea ocu a de situaHia ersonalP care tinde a er etua stilul nevrotic de viaHP.%e fa t sihotera ia este o e3 erienHP dureroasP entru nevrotic,cPruia Ti li seRte curaMul entru a face faHP vieHii mereu Tn schimbare.*deseori el doreRte ca roblemele sP i le reFolve medicul. 8.tera ia com ortamentalP se ghideaFP adesea e anumite sim tome Ri com ortamente nevrotice,iar e de altP arte oate desvolta com etenHe Ri com ortamente ada tative.(e 61 utiliFeaFP numeroase rocedee,Tnce Qnd cu desensibiliFarea QnP la rocedee sofisticate +condiHionarea aversivP,evitarea reTntPririi sau L ede sireaL unor sim tome siho atologice-.Tehnica constP Tn alegerea unui sim tom HintP. G.*lte metode sihotera eutice reFintP e rimul lan sociotera ia.Un acest sens se urmPreRte modificPri Tn situaHia socialP ersonalP a individului care tinde a er etua nevroFa.*deseori Tn acest roces este interesatP

familia. Un cadrul e3 erienHei noastre am utiliFat difrite forme de sihotera ie +individualP Ri de gru ,Tn s ecial de gru familial-. *stfel,Tn nevroFa an3ioasP se va evita ericolul iatrogen,dQnd asigurPri rivind caracterul funcHional al stPrii bolnavului.Uneori Tn forma de manifestare acutP se oate Tnce e TntQi o curP cu tranchiliFante du P care oate debuta sihotera ia. In nevroFa i ohondricP tratamentul medicamentos trebuie utiliFat cu rudenHP dar nu renunHat com let la el datoritP ericolului iatrogen. In nevroFa itiaticP sihotera ia de sugestie Ri narcoanaliFa sunt foarte im ortante.TotuRi hi noFa se considerP a avea o acHiune iatrogenP la adolescenHi. Yanner+BEA:- insistP la isteriile de conversiune asu ra osibilitPHilor de mani ulare a anturaMului,Tn sco ul obHinerii dis ariHiei sim tomelor.In isteria disociativP narcoanaliFa are un rol foarte im ortant.In general Tn nevroFele isterice s italiFarea nu trebuie sP fie lungP.In celelalte forme Ri Tn s ecial Tn nevroFa de resivP sihotera ia individualP este foarte im ortantP. Tratamentul medicamentos viFeaFP obHinerea unor reFultate ra ide Ri Tn s ecial sedarea Ri an3ioliFa +benFodiaFe inele- dar se va da im ortanHP Ri altor sim tome. Tratamentul sim tomatic cu medicamente oate Tnce e de la Tnce ut,dar el trebuie sP devinP tre tat un adMuvant al sihotera iei +sedare,an3ioliFP, antide resiv-.(e oate utiliFa toatP gama de sedative barbiturice Ri nebarbiturice, neurole ticele sedative,dacP este osibil formele retard de administrare. TranchiliFantele +mai ales benFodiaFe inele- au o mare im ortanHP Tn ciuda ericolului de de endenHP.La fel antide resivele tri Ri tetraciclice ca Ri noile clase ati ice.;itaminele,tonifiantele MoacP Ri ele un rol im ortant Ri fiecare medic le va folosi Tn funcHie de e3 erienHa sa.(edarea nu trebuie sP fie uternicP,la fel efectele secundare trebuiesc bine doFate entru a nu disturba efectul sihotera eutic. Problema re aosului,eventual a s italiFPrii,a concediului relungit trebuiesc folosite cu rudenHP Ri numai Tn e3tremis. !orma de tratament cea mai indicatP este aceia a tratamentului Ri a urmPririi ambulatorii,eventual rin intermediul staHionarului de Fi.(coaterea din roducHie sau din rocesul de TnvPHPmQnt trebuie sP se facP cu multP rudenHP,reluarea utQnd fi un as ect foarte dificil.In schimb se ot organiFa vacanHele sau concediile legale, rin organiFarea unor forme de odihnP activP. *s ecte s ecifice Tn diferite forme de nevroFP.E3istP o serie de as ecte s ecifice entru diferitele forme de nevroFP.Un acest sens ne vom o ri la rinci alele forme. 6evroFa an3ioasP are ca element rinci al an3ietatea difuFP generaliFatP Ri criFele acute de an3ietate.Pentru a Tnce e un bun tratament este necesar mai TntQi o bunP anamneFP,o cunoaRtere adecvatP a ersonalitPHii,a ti urilor sale de reacHie,felului de manifestare a bolii,calitatea Ri intensitarea stresurilor suferite.Un al doilea rQnd acientul trebuie sP beneficieFe de o e3aminare fiFicP,care are mai ales o mare valoare sihotera euticP.E3istP du P #urran Ri colab. acienHi la care boala a are du P stresuri e3terioare,boli Ri acienHi care s5au TmbolnPvit din cauFa structurii ersonalitPHii lor.Este o greRealP de a considera orice formP de an3ietate ca fiind atogeneticP.*dmiterea Tn s ital este indicatP normal Tn formele acute, cQnd este necearP Ri o sedare uternicP.1arbituricele au scPFut ca im ortanHP din cauFa stPrilor de de endenHP,clor romaFina fiind mult mai im ortantP.Internarea Tntr5un staHionar de Fi este mai utilP decQt Tntr5un s ital5staHionar,din cauFa creierii fenomenului de de endenHP.Tratamentul ambulator se oate face cu sau fPrP scoatere din roducHie.%acP fenomenele somatice sunt im ortante se va scoate din roducHie,dar nu se va e3agera cu re aosul.(e vor utiliFa Tn schimb 6* mult mai bine Filele libere +e3er3iHii,e3cursii-.%acP lQngerile sunt olimorfe dar an3ietatea este mai redusP se indicP tratamentul Tn condiHiile continuPrii muncii.%acP acientul insistP sP lucreFe trebuie lPsat sP5Ri asume aceastP res onsabilitate,dar i se va s une clar cP acest lucru nu are la baFP motive medicale. *bordarea sihotera euticP este necesarP.(e va evita Tn rimul rQnd ericolul iatrogen,dQnd asigurPri cu rivire la caracterul neorganic al bolii.Un formele acute

sihotera ia se va institui du P o curP cu tratament an3iolitic.(e va e3 lica natura emoHionalP a sim tomelor.!orma de sihotera ie aleasP de inde de ersonalitatea acientului.%acP este vorba de o ersonbalitate eficientP este de aMuns o reaMustare a mediului sPu,iar dacP din contra,este o ersonalitate ineficientP sihotera ia se va combina cu miMloace de reaMustare a mediului. PacienHii cu nevroFP an3ioasP Ri o ersonalitate slabP nu ot fi uRor conRtientiFaHi de roblemele lor.Pacientul va fi TncuraMat,Ri se vor e3amina cu el circumstanHele a ariHiei sim tomelor,dar e3 licaHiile nu vor fi im use de cPtre medic. (e va urmPri TncuraMarea acientului de a aMunge el singur la concluFiile urmPrite. Pacientul trebuie sP caute cauFa iar sihotera eutul trebuie sP5i arate doar direcHia.Pacientul trebuie sP Tncerce reaMustarea mediului sPu social.%acP Tn conflict ete inclus Ri soHul, sihotera ia de cu lu este cea mai indicatP.Psihotera ia familialP,narcoanaliFa,treiningul autogen,diferite metode de sihotera ie de gru se vor utiliFa Tn funcHie de necesitPHi. Tratamentul medicamentos se baFeaFP e tranchiliFante minore +mai ales benFodiaFe inele-,care scad an3ietatea Ri tensiunea fPrP a determina o im ortantP sedare,se su radoFeaFP cu greutate iar obiRnuinHa se obHine nu atQt de uRor.Un formele cu ersonalitate tulburatP sau Tn caFul unor conflicte lungi, aceste droguri sunt insuficiente.TranchiliFntele,de fa t,nu reFolvP roblemele acienHilor,ele duc la creRterea toleranHei Ri la a ariHia unor efecte secundare.%e asemenea ele au efect de otenHare a alcoolului,duc la scPderea selfcontrolului,la creRterea instabilitPHii dis oFiHiei,iar Tn ultima instanHP ot duce la fenomene de de endenHP +deRi nu duc la o adevPratP to3icomanie decQt la marii siho aHi-. %acP nu se ot schimba condiHiile de viaHP,este mai bine totuRi sP se administreFe tranchiliFante.TotuRi este regnant astPFi cP,toHi aRtea tP droguri Tn situaHii mai grele e3istenHiale,iar medicii sunt tentaHi a scrie cu uRurinHP droguri entru a satisface cererile insistente ale acienHilor.1arbituricile nu ot fi administrate entru erioade lungi din cauFa otenHialului suicidal Ri a fenomenelor de de endenHP.%e altfel aceste medicamente nici nu ar trebui sP fie utiliFate Tn sihiatrie.Princi alul inconvenient al tranchiliFantelor este cP ele ot aco eri de resia sau diferite tulburPri organice. 6evroFa de resivP se caracteriFeaFP rintr5o mai mare im ortanHP a comunicPrii nonverbale,fenomen chiar mai im ortant decQt un istoric detailat al bolii.Trebuie evaluat,de asemenea,gradul de an3ietate e care cabinetul medical TnsPRi Tl oate rovoca,dificultPHile lui socio5 economice,originea sa etnicP. Un nevroFa de resivP sihotera ia individualP este mai im ortantP.Pacientul este TncuraMat sP vorbeascP des re el,des re ceea ce simte.Un aceastP situaHie sihotera ia Tnce e de la rimul contact cu acientul.6u e3istP ceva stereoti Tn dialogul cu bolnavul.Un acest ti de nevroFP trebuie sP se HinP seama de nevoia acienHilor entru sim atie Ri interes.%acP medicul nu este dis onibil,este mai bine ca Tntrevederea sP nu aibP loc.%acP rima Tntrevedere este corectP,la a doua Tntrevedere acientul va fi mai abil sP vorbeascP des re roblemele sale,des re situaHia sa rofesionalP.Prescrierea de droguri de la Tnce ut,va face a se crede cP TnbunPtPHirea stPrii bolnavului se datoreRte acestora. Un formele uRoare este nevoie de su ort moral,TncuraMPri, entru a e3 lora cPi de ada tare la mecanismele de schimbare a vieHii.%e resiile baFate e un conce t des re sine negativ,necesitP un aMutor sihotera eutic intens.Un acest caF este necesarP e3 lorarea cu acientul a conce telor lui greRite des re el Ri alHii Ri a concliFiilor greRite.Un individ,de e3em lu, oate TnvinovPHi e cei din Mur entru atitudinea lor negativP,deRi felul lui de a fi este cauFa acestor atitudini.Pacientul va fi TncuraMat sP se schimbe +du P e3 resiaNLrQFi Ri lumea va rQde cu tineL-.*deseori acienHii sunt sce tici cQnd aud cP trebuie sP se schimbe.Este vorba Tn aceste 63 caFuri de aRa Fisa metodP cognitivP,metodP care se a licP selectiv Tn funcHie de formele de nevroFP de resivP. Tratamentul medicamentos constP din droguri antide resive.(e va e3 lica Ri Tn acest caF, acienHilor de ce se utiliFeaFP drogurile.(e va arPta cP este vorba de un interval Tntre

lumea drogului Ri efect,se va vorbi de e3istenHa efectelor secundare. #ele mai im ortante ar fi triciclicele.Un contrast cu imi ramina,amitri tilina are avantaMu cP este sedativP Ri an3ioliticP,Tn acelaRi tim cu efectul antide resiv. ,eFultatele se obHin rin combinaHia dintre sihotera ie Ri drog. 6evroFa fobicP reFintP de asemenea unele articularitPHi de tratament.Un acest sens (naith socoate mai im ortant,urmPtorii factoriN 5Un ce grad an3ietatea este condiHionatP sau a a Prut e fondul unei structuri a ersonalitPHiiX 5PreFenHa sau absenHa stresului,a conflictului rPs unFPtor de an3ietateX 5PreFentul Ri trecutul acientului,calitatea relaHiilor cu alHii,istoricul mai scurt sau mai lungX 5%urata nevroFei,gradul ei de fluctuaHie,felul remisiuniiX 5%iferite LstrategiiL deMa use Tn racticP de cPtre acient de a se ocu a de sim tomele sale +de e3em lu un alcoolism sim tomatic-X 5*titudinea altora faHP de acientul nevrotic +atitudinea distructivP a PrinHilor, soHiei-X 5Probabilitatea LcQRtigului secundarL Tn nevroFeX 5PreFenHa sau absenHa altor elemenete siho atologice cum ar fi de resiaX 5!elul cum a rPs uns la tratament ,Tn trecutX Este foarte im ortant ca acientul sP Rtie ce trebuie fPcut Ri de ce.*ceste lucru este necesar fie Tn forme su ortive de sihotera ie,fie Tn alte tehnici sau Tn tratamentul medicamentos.E3istP numeroase metode de sihotera ie. Psihotera ia su ortivP urmPreRte,mai ales,scPderea an3ietPHii Ri se face sP tPmQnal sau bisP tPmQnal,cQnd se vor discuta strategii de evitare a an3ietPHii baFale,reaMustarea stilului de viaHP Ri a relaHiilor sociale,se va lPmuri acientul cum unii factori ot determina tulburPri emoHionale.O altP direcHie este aceea a TncuraMPrii acienHilor entru a face faHP an3ietPHii Ri de resiei sale.*cesta este un factor esenHial Tn cadrul multor tehnici inter ersonale. Tera ia ocu aHionalP se baFeaFP e teoriile moderne rivind TmvPHarea. Primii tehnicieni tindeau a ignora natura tulburPrilor nevrotice,i oteFele lor fiind e3 erimentate e animale Ri voluntari.(5a realiFat TnsP re ede im ortanHa relaHiei medic5 acient,aMungQnduse,astfel la o a ro iere de alte metode sihotera eutice. Un reFent tera iile com ortamentale tind a desvolta un stil tera eutic individual baFat e o timism Ri aRte tarea TnbunP tPHirii. Tehnica desensibiliFPrii +.ol e- se a licP Tn unele fobii s ecifice. %esensibiliFarea sistematicP constP Tn antrenarea acienHilor Tn rela3area muscularP,construirea de ierarhii Tn evitarea cel uHin a an3ietPHii,instruirea acientului de a re eta acest lucru,Tn reFenHa sursei an3iogene.*lte tehnici TncuraMeaFP acientul de a se e3 erimenta an3ietatea,confruntQndu5se brusc cu fricile sale.Tehnica lui !ran"l +BEC9- TncuraMeaFP acienHii sP5Ri e3 erimenteFe Tn mod abuFtiv fobia sa.(tamoh Ri Levis +BEC:- sfPtuiesc acientul de a5Ri e3amina cQt mai viu osibil rimele e3 erienHe traumatice +ca Tn caFul nevroFei de rPFboi,Tn care individul este sfPtuit sP ree3 erimenteFe situaHia-.,eFultate bune s5au obHinut Tn caFul cQtorva fobii s ecifice,dar mai greu Tn agorafobie.Este foarte dificil de a s une care este tehnica cea mai bunP,Tn cadrul nevroFelor fobice. Tratamentul medicamentos foloseRte Tn rimul rQnd an3ioliticile,care cel uHin,la Tnce ut,dau reFultate s ectaculare,deRi ulterior efectul cedeaFP,e3istQnd ericolul de accentuare a de resiei.1arbituricele au fost Tnlocuite ractic de me robamat Ri a oi de diferite benFodiaFe ine. Un formele acute de an3ietate,sedativele sunt Mustificate entru erioade scurte. Ele aMutP acientul entru a de PRi o stare fobicP,de a de PRi an3ietatea. %iaFe amul este de asemenea foarte im ortant.Unele sim tome reclamP utiliFarea antide resivelor +triciclice,tetraciclice,ati ice-. 64 Un alt gru de medicamente Tl constituie betablocantele.Pro anololul este utiliFat Tn cadrul an3ietPHii,mai ales cQnd e acest fond a ar sim tomele somatice.Psihochirurgia se folosea Tn trecut entru unele forme grave,intens croniciFate. 6evroFa obsesivP.Este im ortant Ri Tn acest caF a se cunoaRte istoricul sim tomelor Ri atitudinea acienHilor faHP de sim tome,situaHia familialP, reFenHa altor sim tome,alte aternuri sau as ecte ale sim tomatologiei obsesive. Psihotera ia individualP, ersuasivP se aflP e rimul lan.Ea trebuie sP fie direcHioantP s re

liniRtirea bolnavului,dar Tn acelaRi tim sP fie Ri autoritarP.Un relaHia sihotera euticP trebuie sP se HinP cont de urmPtoarele+PuMol Ri (auling-N B.Obsesivul cere soluHii magice.Tera eutul trebuie sP TnveHe acientul sP unP roblema e3istenHei Ri suferinHei sale decQt sP dea un rPs uns direct solicitPrii saleX 8.Obsesivul este un fidel,motiv entru care este necesar a avea un singur tera eutX G.6u su ortP e3 resia liberP a emoHiilorX A.(e va evita susHinerea Ri gratificarea sim listP,direcHionarea s re activitPHi anodine,inter retPri globale ale situaHiei saleX @.(e va avea o atitudine favorabilP Ri se vor da asigurPri liniRtitoare, PstrQndu5se o atitudine de neutralitate binevoitoare Ri de a se Pstra Tn acelaRi tim anumitP atitudine de distanHP faHP de acientXmedicul trebuie sP fie regPtit sP su orte o lungP erioadP de evoluHie nefavorabilP. Psihotera ia unitivP Ri edagogicP trebuie sP fie de lungP duratP.LPFPrescu recomandP o sihoergotera ie,cu necesitatea ocu Prii Tntregului tim al acientului,cu angrenarea sa Tn situaHii temute,la Tnce ut TnsoHit,a oi inde endent. (e mai utiliFeaFP trainingul autogen, sihodrama,hi noFa.Psihotera ia Tn nevroFa obsesivP oate urmPri modificPrile structurii ersonalitPHii dar Ri tratarea unor sim tome.Un acest sco se utiliFueaFP sihotera ia de desensibiliFare Ri de decondiHionare.#a Ri Tn nevroFele fobice, acientul este TncuraMat de tera eut sP se angaMeFe Tn conte3t an3iogen +Tn mod asiv Ri activ-. #ura sihanaliticP bunP Tn unele forme fobice este consideratP ineficientP Tn formele obsesive.,elaHia medic5 acient este im ortantP,uneori este nevoie de cointeresarea rudelor. Tratamentul medicamentos constP,Tn s ecial Tn utiliFarea antide resivelor,mai ales triciclice.%rogurile sedative au un rol mai mic iar barbituricele Ri alte tranchiliFante ot duce la creRterea iritabilitPHii.Printr5o rescriere rea masivP de droguri,sim tomele se ot chiar agrava.#lor romaFina se oate asocia cu antide resivele +anafranilul ar avea un efecte mai deosebit,fiind mai utiliFat-. (e mai utiliFeaFP clordia eFo3idul +na otonul-,diaFe amul, o3aFe amul,tioridaFinul. Tratamentul cu electroRocuri este indicat doar cQnd e3istP o asociere de resivP foarte im ortantP. 6evroFa istericP.Una dintre dificultPHile de care se loveRte tratamentul isteriei este acela cP acesta rovoacP la medici iritaHie Ri cP aceRtia considerP aceastP stare dre t o simulaHie.*cest lucru este mai ales im ortant la medicii5bPrbaHi,care agreeaFP un com ortament mai ragmatic Ri materialist,dis reHuind sensibilitatea Ri acest unct de vedere Tl transferP Tn atitudinea lor rofesionalP +#urran Ri colab.,BE:9-. La isterici valorile vieHii reFidP Tn rimul rQnd Tn e3 erienHa subiectivP,cu mai uHine TnclinaHii ragmatice,valori s ecifice mai ales artiRtilor,dar care e acienHi Ti conduce mai degrabP la un com ortament egoist.%e fa t, entru un cQRtig de scurtP duratP ei ierd e lungP duratP,com ortamentul isteric ducQnd la alienarea sim atiei Ri afecHiunii.TotuRi nu Tn toate sim tomele de conversiune este reFentP Ri o ersonalitate istericP iar e de altP arte Ri o ersonalitate normalP oate avea un com ortament isteric. Un evaluarea tera euticP a nevroFei isterice este im ortant a se vedea cQt de grave sunt sim tomele entru a decide dacP bolnavul trebuie sau nu s italiFat, dacP rPmQne sau nu Tn cQm ul muncii.(im tomele fiFice trebuiesc bine investigate,neinvestigarea incitQnd la ersistenHa sim tomelor isterice.Zi investigarea e3cesivP duce la a ariHia unui nou focar de e3citaHie.Unele anturaMe ot TncuraMa com ortamentul isteriei. 65 Un nevroFa istericP sihotera ia de sugestie +hi noFa,narcoanaliFa- este foarte im ortantP +la adolescenHi hi noFa ar avea un rol iatrogen,totuRi-.Uneori, entru a dis are sim tomele este nevoie de mani ularea anturaMului.( italiFarea este dPunPtoare.Un formele disociative,narcoanaliFa ar avea un rol mai im ortant. Tratamentul sim tomelor s ecifice este foarte im ortant.La acienHii Tn criFP se utiliFeaFP stimuli uternici +amoniac,de e3em lu-.%u P treFire, acientul este incitat sP treacP imediat la o activitate + entru surFenia istericP este us sP asculte cu un stetosco -.*fonia se oate trata rin a PsPri bruRte asu ra ie tului acientului, QnP a ar sunete nearticulate care a oi se vor am lifica QnP la a ariHia cuvintelor.(e vor Tnce e

a oi a se une TntrebPri. PacienHii cu amneFie sunt abordaHi rin ersuasiune Ri TncuraMPri.%acP amneFia este totalP i se demonstreaFP cP nu a uitat totul.I se vor une TntrebPri sim le,la care oate rPs unde,iar a oi gama de dificultate va creRte.%acP sim tomele nu cedeaFP rin aceste metode sim le se ot utiliFa anumite forme de sihotera ie armatP +galvaniFPri,faradiFPri etc-. Este necesarP coo erarea acientului Ri acest lucru se obHine rin e3 licaHia metodologiei,chiar dacP aceastP e3 licaHie nu este RtiinHificP Ri ea Hine cont doar de a mulHumi acientul.TotuRi nu se va admite Tn tera eutica isteriei situaHii umilitoare entru acienHi.Este necesarP o cunoaRtere a situaHiei sociale a bolnavului.7ama de succese de inde de ersonalitatea acienHilor Ri de ca acitatea unei LonestitPHi sihiceL a acestora.Istericul este ca abil doar de romisiuni verbale Ri acest lucru este o mare dificultate entru sihotera ie.%in Pcate rudele sunt neTnHelegPtoare,egoiste sau inca abile de disci linP.(e va evita totuRi su rasolicitarea acienHilor. Tratamentul medicamentos ocu P o oFiHie cu totul secundarP,utiliFQndu5se mai ales ca metodP de LarmareL a sihotera iei, entru ca efectele acesteia sP fie credibile.*cest lucru se datoreRte fa tului cP acienHii +ca Ri mulHi medici- TnHeleg foarte greu e3 licaHiile date Tn forma e3 licaHiilor sihogenetice Ri de atologie funcHionalP,Tn tim ce o abordare mecanicistP este mult mai uRor de TnHeles.TotuRi nu trebuie e3agerat nici din acest unct de vedere Ri li sa de organicitate trebuie mereu scoasP Tn evidenHP.%intre drogurile utiliFate Tn nevroFa istericP citPm e acelea care datoritP unui efect imediat subiectiv,reuResc sP LarmeFeL sihotera iileNcalciu bromat sau sub alte forme inMectabile,care fPcut mai re ede dP o stare de cPldurP,inMecHii intradermice cu substanHe iritante+a a distilatP-. TranchiliFantele,sedativele Ri antide resivele se ot utiliFa dar mult mai moderat decQt Tn alte forme de nevroFP Ri se va renunHa imediat ce evoluHia sihotera euticP este favorabilP. &apitol Schi/ofrenia (chiFofrenia este consideratP a fi cea mai gravP boalP din cadrul sihiatriei.*cest lucru se datoreRte brutalitPHii a ariHiei ei,caracterului sPu devastator Ri fa tul cP afecteaFP ersoane tinere,adeseori deosebit de inteligente,Tn lin efort de formare rofesionalP.%eRi a e3istat din cele mai vechi tim uri,schiFofrenia a fost una dintre cele mai misterioase manifestPri siho atologice umane,fiind mereu aco eritP de umbra su erstiHiilor,a e3 licHiilor mistice,de tratamentul ei ro riuFis utQndu5se vorbi doar Tn ultimele douP secole. (chiFofrenia este un termen roteiform atQt Tn TnHeles cQt Ri Tn semnificaHie.%eRi numeroRi rofesioniRti utiliFeaFP termenul,fiecare o face Tn sensul sPu ro riu de TnHelegere.E3istP 66 variaHii culturale,geografice,de la tim la tim Ri chiar de la individ la individ,Tn ceea ce riveRte TnHelesul termenului de schiFofrenie. In e oca modernP schiFofrenia a devenit un am lu teren de dis ute teoretice,ea fiind unctul nodal nu numai a oricPrei clasificPri dar chai a TnsPRi e3istenHei sihiatriei ca RtiinHP.(chiFofrenia a fost,de asemenea,domeniul Tn care a roa e fPrP discernPmQnt sau fPcut cele mai teribile e3 erienHe,unele dintre ele de arte de normele deontologice, Tnce Qnd cu eutanasia,neurochirurgia Ri QnP la e3 erienHele sihofarmacologice. !recvenHa mare,fa tul cP rin manifestPrile sale era boala care cores ondea cel mai ti ic ideii em irice de nebunie,a fPcut ca aceastP manifestare sP fie misterioasP,temutP Ri res insP Tn acelaRi tim ,re rimatP de cPtre societate sau subiect de caritate socialP,tratatP cu metode brutale de Roc sau din contra rin tratament moral.(e oate s une cP sufletul uman s5a reflectat e sine TnsPRi cel mai bine Tn atitudinea faHP de schiFofrenie,Tn Tntreaga sa com le3itate Ri ambiguitate. Elementul comun al tuturor viFiunilor rivind schiFofrenia constP din erturbarea relaHiilor sociale a individului,a relaHiilor inter ersonale,scPderea autostimei,a sentimentului de securitate Ri de intimitate a relaHiilor umane fPrP o ericlitare serioasP a otenHialului ersonal de TnvPHare Ri chiar de creativitate +*llen,.ill-. %in unct de vedere medical schiFofrenia a are ca una dintre cele mai

grave boli mintale,o sihoFP maMorP de mare semnificaHie socialP +BEW dintre rimii admiRi Tn s italele sihiatrice din (U* ar fi schiFofrenii,iar MumPtate din aturile de sihiatrie ar fi ocu ate de aceRtia-.%u P )osher Ri !einsiher,CW din o ulaHia (U* ar fi e3 erimentat cel uHin tranFitoriu e isoade schiFofrenice.*cest lucru TnseamnP cP nu orice schiFofrenie devine automat Ri caF sihiatric,numeroase caFuri rPmQnQnd doar ersonalitPHi marginale,cu o ada tare socialP acce tabilP,uneori a PrQnd ca niRte iFolaHi sau rimind diagnostice diferite.%acP am face o evaluare atentP,subliniaFP 1oyer Ri 7iovecchio,a oi B9W din o ulaHia culturii occidentale ar utea fi diagnosticatP ca schiFofrenie +chiar Tn cadrul celui mai conservator Ri tradiHional model medical-. Istoric Istoricul schiFofreniei se ierde Tn negura veacurilor cu toate e3 licaHiile sale fanteFiste sau mecaniciste,de la ideile de osesiune QnP la e3 licaHii e baFe mecanice sau fiFico5chimice.In secolul S;III ,7eorge (thal introduce Tn e3 licarea schiFofreniei,ideia unei dereglPri a ^forHelor vitale?, entru ca Es'uirol sP o denumeascP ^ideoHie dobQnditP? sau ^ideoHie accidentalP?.Termentul de schiFofrenie este de fa t o creaHie a secolului SS, QnP Tn secolul SIS aceRti bolnavi fiind ur Ri sim lu denumiHi, rin termenul de ^nebuni?. %escrierea unor stPri care se aseamPnP cu actualul sens al schiFofreniei,gPsim TncP din antichitate.#u BAoo de ani,Tnaintea erei noastre,hinduRii descriau o stare asemPnPtoare cu a schiFofreniei,iar grecii vorbeau Tn secolul I de e3istenHa unor indiviFi LabsenHi?, ?stu oroRi?.Tot Tn secolul I,(oranus descria acienHi cu delir de mPrire,?care credeau cP sunt dumneFeu Ri nu voiau sP urineFe entru a nu rovoca un oto ?.(ecole Tntregi s5a vorbit de diferite as ecte ale schiFofreniei,ca fiind entitPHi se arate.In BDCA ;ogel introduce termenul de aranoia,iar Tn BD:9 Thomas *rnold vorbea de reFenHa unui ^ideal and irational insanity?. %e fa t rimele TncercPri de a face din schiFofrenie o entitate,au debutat Ri s5au materialiFat Tn secolul al SIS5lea.(ecolul al SIS5lea debuteaFP rintr5o confruntare durP Tntre aceia care considerau bolile sihice de origine organicP +Tnce Qnd cu 7rissinger- Ri aceia care vedeau cauFa bolilor sihice Tntr5o dinamicP sihologicP dintre libertate Ri obstacole, Pcat Ri vinP, recum Ri sub influenHa altor forHe sihologice.Incriminarea ereditPHii a tranRat entru moment situaHia etiologicP a schiFofreniei,TncQt din acest moment vom asista la e oca aFilurilor sihiatrice,des re a cPror insanitate ne5am 67 ronunHat cu vehemenHP +BE:G- Ri Tn care schiFofrenii abandonaHi mureau de T1#,metodele de tratament constQnd din mano ere brutale+duRuri reci,scaunul rotativ,tratament cu camfor, eter, sQngerare etc-. Tera ia LmoralPL Tnce utP de o serie de medici umaniRti ai acestui secol va continua a oi QnP Tn Filele noastre,sub forma tera iei ocu aHionale Ri a oi a sociotera iei.* ariHia unor s itale mamut,organiFarea Tn cadrul lor a unei adevPrate LiobPgii administrativeL au dus la crearea unor instituHii im ersonale,Tn ciuda bunelor intenHii cu care s5a ornit la construirea acestor instituHii. Vean Es'uirol la Tnce utul secolului al SIS5lea distinge ideoHia, e care o considerP congenitalP,de demenHa consideratP ca o boalP ce a are ulterior, entru ca uHin tim du P aceea 1enedict )orel sP emitP o conce Hie constituHionalistP asu ra bolilor mentale Ri ideia cP aceste tare se vor accentua Tn generaHiile care urmeaFP +teoria degenerescenHei-.In B:AE,Vohn #onolly descrie o afecHiune care se aseamPnP cu melancolia, entru ca 1enedict )orel,Tn B:C9,sP sublinieFe fenomene similare de retragere Ri de resie la adolescenHi. Es'uirol intuia deMa aceastP boalP,introducQnd termenul de halucinaHie, recum Ri acela de monomanie.In B:@8 )orel vorbeRte de LdemenHa recoceL,ca de un ti de degenerescenHP, aici el TncadrQnd o serie de adolescenHi retraRi,taciturni,fenomene e care le unea e seama cauFelor ereditare..ilhelm (ander Tn B:C:,descrie stPrile aranoide iar Tn B:DB, Lase'ue descrie delirul de ersecuHie.In acest cadru 6euman +B:C9- cere renunHarea la ori ce Tncercare de clasificare Ri,acce tarea unei L sihoFe uniceL.TotuRi Yahlbaum scoHQnd P7P din cadrul L sihoFei uniceL va stimula descrierea diferitelor stPri,situaHie Tn care schiFofrenia a avut

Tn mod deosebit de rofitat.Tot el +B:DA- va descrie la adolescenHi catatonia.In B:DB Kec"er va descrie hebefrenia,boalP s ecificP ubertPHii Ri Tn care autorul vede melancolia alternQnd cu mania.ObservaHii similare face Tn B::8 Ri Yabdins"i,care descrie LideofreniaL,fenomen foarte a ro iat de ideia ulterioarP de schiFofrenie.In cadrul acestor descrieri Ri TncercPri de sistematiFare,a ariHia lui Yrae elin va avea o im ortanHP hotPrQtoare.Intre B:E9 Ri BE9D,Yrae elin va face o veritabilP sinteFP a demenHei recoce, termen e care deMa Tl utiliFa )orel Ri care considera boala,o demenHP degenerativP +o unQnd5o P)%,boalP ciclicP Ri nedegenerativP-.Yrae elin,sub denumirea de demenHP recoce,va face marea sinteFP Tntre hebefrenie,catatonie Ri stPrile aranoide,dis unQnd de curaMul unui om de RtiinHP,de o mare calificare Ri de o muncP minuHioasP,rar TntQlnitP Tn domeniul sihiatriei.%acP QnP Tn B::D,el credea cP demenHa recoce este re reFentatP numai de hebefrenie,socotind catatonia Ri LdemenHele aranoideL ca entitPHi se arate,Tn B:E:,el va reveni,reunind definitiv aceste stPri sub termenul de demenHa recoce Ri deosebind aceste stPri de P)%,graHie conce tului de deteriorare5 nedeteriorare +Tn ciuda fa tului cP el TnsPRi considera cP BGW dintre demenHele recoce ar fi vindecabile-.#a Ri )orel,Yrae elin va considera demenHa recoce ca e o degenerescenHP Ri Tn consecinHP ca e o boalP ereditarP. (ecolul SS va re reFenta o adevPratP revoluHie Tn maniera de diagnostic Ri e3 licare etio atogeneticP, recum Ri a tratamentului schiFofreniei.*ceastP revoluHie debuteaFP odatP cu Eugen 1leuler,care Tn BEBB,Tn lucrarea sa L%emenHa recoce sau gru ul schiFifreniilorL, va introduce entru rima datP termenul de schiFofrenie,renunHQnd la rinci iul incurabilitPHii Ri a deteriorPrii terminale.(chiFofrenia,Tn viFiunea sa nu ar fi nici demenHP Ri nici roces, entru el schiFofrenia fiind o entitate Ri o reacHie siho atologicP,un sindrom.El va Tm PrHi Tn mod ierarhic sim tomele schiFofreniei Tn sim tome rimare Ri secundare.(im tomele rimare ar consta din tulburPri ale afectivitPHii Ri asociaHiei,Tn tulburPri de voinHP,halucinaHii,delir,negativism,stPri stu oroase,Tn tim ce Tn cadrul celor secundare sunt incluse autismul,ambivalenHa,fenomenele catatonice etc.#ontrar organicismului Tngust la care aderase Yrae elin,1leuler alPturi de !reud sunt consideraHi ca aceia care au introdus 68 rinci iile sihodinamice Tn cadrul schiFofreniei +mai ales sim tomele secundare fiind e3 licate rin teoria freudianP,deRi iniHial 1leuler fusese considerat riFionerul conce Hiilor localiFaHioniste. La cele trei forme ale lui Yrae elin,1leuler va introduce Ri forma sim lP,autorul vorbind,nu de o boalP +la singular-,ci de e3istenHa unui gru de boli,Tn acest cadru +schiFofreniile-.Toate acestea Tl va determina e TnsPRi Yrae elin,Tn BEBG,sP renunHe la criteriul demenHei, entru a identifica aceastP boalP. #once tele lui Yrae elin Ri 1leuler au cunoscut o ra idP recunoaRtere universalP,deRi au e3istat Ri o serie de o oFiHii +#aslin,BE8@,care TngusteaFP domeniul vorbind de o L sihoFP discordantPL-. 1leuler a fost Tn strQns contact cu (.!reud Ri,atQt el cQt Ri colaboratorii sPi au studiat acienHii Ri du P metode sihanalitice.Ei au observat numeroase similaritPHi cu acienHii nevrotici ai lui !reud, reFentQnd Ri ei numeroase conflicte inconRtiente,1leuler vPFQnd activitatea acientului cu schiFofrenie ca fiind dinamicP Ri disociatP. ,evoluHia Tnce utP Tn secolul SS va continua rin introducerea conce Hiilor sihologice Ri Tn rimul rQnd a sihanaliFei Tn cadrul schiFofreniei.%e altfel *braham Ri Vung +BE9D-,Tn lucrarea lor L*su ra sihologiei demenHei recoceLfac de fa t rimul studiu sihologic asu ra schiFofreniilor.InsPRi 1leuler,Tn celebra sa monografie,amintitP mai sus,este influenHat de sihanaliFP.%ar s re deosebire de aceste rime TncercPri,!reud va fi acela care ulterior va desvolta o teorie integralP asu ra schiFofreniei, rivind aceastP afecHiune ca e o regresiune narciFicP +o a ro iere libidinalP de ego-,o slPbiciune a ego5ului datorat unor factori atogeni Ri somatici.Individul Tn stadiul narciFic,sacrificP astfel organiFarea ego5ului +dominat de rinci iul realitPHii- Ri ado tP unctul de vedere al idului,cu eliminarea unui su erego li sit de utere

+7.6.#onstantinescu-.Un rol im ortant se va acorda situaHiei individului Tn cadrul rimilor ani etrecuHi Tn familie, ersonalitatea PrinHilor +mai ales a mamei-.#arl Vung va introduce Ri el unctul de vedere sihanalitic +din cadrul isteriei- Tn e3 licarea sim tomatologiei schiFofreniei.*cce tQnd Tm reunP cu 1leuler, unctul de vedere sihanalitic Tn schiFofrenie, entru rima datP Tn sihiatrie va a are credinHa Tntr5o anumitP intenHionalitate,un anumit sens al sim tomatologiei sihotice.*dolf )eyer Tn U(*,fondator al Rcolii sihobiologice Tn sihiatrie a are ca a atra figurP im ortantP Tn desvoltarea conce tului de schiFofrenie,vPFQnd fenomenul nu atQt ca e o boalP ci mai ales ca e un ti de reacHie Tn faHa unor situaHii tranFiente ale vieHii.In acest fel el res inge atQt sistematica lui Yrae elin Ri 1leuler dar Ri e3 licaHiile generale ale lui !reud, entru el fiecare caF,fiind un subiect de cercetare.%avid (ha"ow vorbeRte de dificultPHile schiFofrenicului rivind originea sim tomelor Tn relaHiile recoce ale co ilului,Tn tim ce Theodor LidF o descrie ca o retragere din cadrul interacHiunilor sociale Ri un efort de a scP a de conflict Ri de sensaHia de neaMutorare.%u P Karry 7untri ,schiFofrenia ameninHP individul cu ierderea nevoilor de relaHie cu cei din Mur,consecinHa fiind ierderea sensului identitPHii,un cola s al organiFPrii ersonalitPHii sale.Pentru Ey,*mmar,LerMri schiFofrenia este o formP de organiFare delirntP,cronicP a ersonalitPHii,cu evoluHie rogresivP,s re un deficit caracteriFat rin regresiunea vieHii sihice,cu retragerea Tn sine Ri construirea unei lumi imaginare,Tn locul TncadrPrii Tn lumea e3ternP cu care are greutPHi de comunicare, QnP la iFolarea com lectP.ObservPm cQt de com le3 a fost istoricul desvoltPrii conce tului de schiFofrenie Ri drumul sinuos, QnP la actualele formulPri moderne,fPcute Tn sensul conce Hiei sihiatriei sociale. Im otriva formulPrilor noFologiste,Tn ultimele decenii s5au desvoltat Ri o serie de conce Hii antinoFologiste.(Fas +BECB- considerP cP toate sihoFele neorganice nu ar fi decQt un mit.Ele ar re reFenta de fa t nu atQt o atologie Tn sens medical ci devieri sociale Ri com ortamentale +sociale sau legale-.In aceastP eventualitate schiFofrenia ar fi doar 69 i otetic o entitate Ri mai degrabP o etichetP entru anumite com ortamente care vin Tn conflict cu norma socialP.In acelaRi sens,)enninger considerP diagnosticul de schiFofrenie dre t o versiune modernP a secolului al SS5lea,a LvQnPtorii de vrPMitoareL. #adrul conce tual al schiFofreniei Im ortanHa construirii unui cadru nosologic entru conce tul de schiFofrenie este deosebit de im ortant,neTnHelegerile din acest domeniu fPcQnd im osibile,de e3em lu, studiile e idemiologice,Tn tim ce tratamentul va fi Ri el strQns legat de conce tul de boalP la care aderP tera eutul.#aracteristicile schiFofreniei au fos mereu definite Ri redefinite a roa e Tn fiecare decadP,astPFi e3istQnd o sumedenie de sisteme utiliFate Tn toatP lumea. Istoricul reviFuirii conce tului de schiFofrenie,subliniaFP 1aru" +BEDA- este legat de douP mari metode indis ensabile entru abordarea sihiatricP,deRi ambele sunt susce tible de eroriN B.Umanismul sihiatric ins irat de Pinel,Tu"e,#hiaruggiX 8.)etoda obiectivP care caracteriFeaFP RtiinHa modernPX Umanismul sihiatric,utiliFat necritic oate duce la inter retPri subiective Ri chiar arbitrare,atingQnd nu numai interesele sihiatrice ro riuFise dar Ri sociale Ri chiar olitice.%in contra metodele obiective ot duce Ri ele,la rQndul lor,la abuFuri Ri la un sistem susce tibil de a falsifica s iritul RtiinHific, utQnd astfel,lesne,sP se aMungP la inumanitate.%in cauFa acestor abuFuri,aratP acelaRi autor,se im une astPFi reviFuirea conce tului de schiFofrenie,Tntr5o altP luminP. In (U*,de e3em lu +%() I,II,III,I;- schiFofrenia este vPFutP ca o boalP de ada tare Ri numai Tn al doilea rQnd ca o boalP sihologicP.E3istP,de asemenea,o serie de conce te Ri chiar mode LgeograficeL Tn stabilirea mai uRoarP sau mai dificilP a diagnosticului de schiFofrenie.*m vPFut din istoric,chiar Ri aFi,Tn cQte maniere oate fi rivitP schiFofrenieNboalP,reacHie,stil articular de viaHP etc.Pe lQngP aceste greutPHi mai a ar o serie de confuFii rivind ersonalitatea schiFoidP Ri schiFofreniformP,iar diferenHele Tn stabilirea diagnosticului sunt foarte uHin

diferenHiate.*stfel,s une Laing +BEDD- dacP un individ s une cP omul este ca o maRinP,el oate fi un mare savant,dar dacP s une cP el este o maRinP a are ca fiind Lde ersonaliFatL,Tn Margonul sihiatric. 1ayle Ri Yrae elin au conce ut bolile sihice ca e niRte demenHe,cu o slPbire sihicP definitivP Ri incurabilP,de origine organicP,avQnd leFiuni organice ireversibile.*cest lucru Tl face e Yahlbaum Tn B:DA sP considere catatonia ca e o boalP asemPnPtoare P7P. Termenul de schiFofrenie este re reFentat de un gru de sihoFe avQnd Tn cadrul unui nucleu semiologic olimorf,o serie de caracteristici caNdisocierea,o dislocare a vieHii sihice Tn diferite sectoare,cu tulburPri de gQndire,afectivitate,a dinamismului vital,a a rehensiunii la real +Lem iere Ri colab.,BED:-.Pentru #oleman Ri 1roen +BEDG- schiFofrenia a are ca un termen descri tiv entru un gru de desordini sihotice, caracteriFate rin distorsiuni ale realitPHii erce ute de bolnav,tulburPri ale erce Hiei,gQndirii,afectivitPHii,retragere socialP etc. *vQnd Tn vedere multitudinea de conce Hii rivind schiFofrenie,considerPm cP o discutare didacticP a lor nu se oate face decQt Tn s iritul conce Hiei modelPrii.In elaborarea unui conce t asu ra schiFofreniei ataRamentul la un model sau la mai multe ste cheia de boltP a TnHelegerilor roblemei.In acest sens vom face o scurtP e3 unere asu ra rinci alelor modele rivind conce tul de schiFofrenie. )odelul medical,denumit Ri model fiFic,darwinist sau biologic face arte dintre curentele oFitiviste care au stat la baFa formPrii conce telor rimitive rivind boala somaticP Ri care a oi,Tn mod forHat a fost introdus Tn sihiatrie +#ucu BE:9,:8,:G-.In cadrul acestui model,cauFa bolii este de origine fiFicP sau chimicP.*cest luru a are evident Tnce Qnd cu rimele teorii mecaniciste +ar fi ca urmare a resiunii unor va ori asu ra creierului-, QnP la conce tele mai sofisticate ale unor cauFalitPHi genetice,a autoinfecHiei 6: Ri autointo3icaHiei,T1#5ului,iar mai recent rin iFolarea unor i otetici factori to3ici s ecifici Tn sQngele bolnavilor,a unor factori Tn globulinile lasmatice,anomalii enFimatice,degradarea aminelor biogene,teorii imunologice etc.InsPRi modelul genetic a oscilat Tntre acela a unei gene dominante Ri unice Ri modelul oligenic,validitatea Ri utilitatea as ectului conce tual al schiFofreniei Ri s ecificitatea genoti ului schiFofren. Ideia inferioritPHii constituHionale s5a format din cauFa frecvenHei tulburPrilor mintale Tn familiile schiFofrenicilor.%u P 1ender acest defect constituHional ar e3ista Tn BOG din caFuri,sub forma unor ersonalitPHi schiFoide,defecte fiFice,motilitate a inteligenHei, erce Hiei,emoHionalitPHii,Tn alte 8OG din caFuri a PrQnd Ri tulburPri Tn formarea ersonalitPHii Tn eriod co ilPriei tim urii +datoritP unor PrinHi anormali,a unor relaHii anormale PrinHi5co ii,a erturbPrii rocesului de identificare,familiilor incom lete,de rivPrii de mamP etc-. %eRi modelul genetic Prea la un moment dat dominant,datele de cercetare nu s5au utut ridica la nivelul reFumHiei.TotuRi susce tibilitatea geneticP rPmQne o rimP metodP de selecHionare a unor categorii de ersoane vulnerabile +mergQnd du P ,osenthal,BED9,la G@5A@W din caFuri-.%ar dacP modelul genetic a fost luat Tn serios e3istP alte modele care nu l5i s5a mai dat im ortanHa cuvenitP +sarcina,naRterea,defectele nutriHionale- toate acestea chiar Tn viFiunea modelului medical asu ra schiFofreniei,constituind a A5a mare sursP a otenHialei vulnerabilitPHi. In !ranHa aralelismul siho5organic a ins irat numeroRi ade Hi ai lui Yrae elin,ca %enis,(e&reu3,motiv entru care descrierea demenHei recoce s5a fPcut du P modelul P7P.*stfel Yli el Ri Lhermitte descriu demenHa recoce ca fiind determinatP de leFiuni neuroe iteliale e care le o uneau leFiunilor conMuctivo5vasculare din P7P +1aru",BEDA-. %e altfel,TnsPRi termenul de demenHP recoce utiliFat de cPtre Yrae elin era Tn mare arte ins irat de cPtre )orel,a cPrui teorie rivind degenerescenHa era cunoscutP.Yrae elin dorea sP Tm artP bolile sihice Tn douP categoriiNcurabile +P)%- Ri incurabile +demenHa recoce-,ceea ce dovedeRte viFiunea lui Yrae elin asu ra schiFofreniei,o viFiune care se baFa Tn s ecial e rognostic.El considera cP demenHa recoce,ca Ri P7P se

caracteriFeaFP rin e3istenHa unor leFiuni grave ale scoarHei Ri Tn ediHiile succesive +B:E95BE9D- a lucrPrilor sale face ca aceste conce Hii sP se rPs QndeascP este tot.Tot Tn modelul imaginat de cPtre Yrae elin,diferitele manifestPri sihotice ar utea fi adunate Tn cadrul unei sihoFe unice5 dementia reco35termen care,aRa cum am mai vPFut,a avut o e3tindere limitatP.1oala,tot Tn viFiunea lui Yrae elin ar debuta la adolescenHP Ri ar evolua rogresiv s re demenHP. Etiologic,Yrae elin vedea boala ca avQnd o etiologie degenerativP a creierului,sau utQnduse datora unor tulburPri metabolice,ca abile a rovoca o autointo3icaHie.%u P Yrae elin Tn tabloul clinic ar redomina scPderea reacHiilor emoHionale Ri volitive,li sa unor cone3iuni armonioase. Unul dintre argumentele acelora care considerP schiFofrenia dre t o boalP organicP Tl constituie Ri acela al e3istenHei catatoniei,un sindrom sihomotor,maracat rin catale sie,negativism,hi er"ineFie,tulburPri organo5vegetative,fenomene care dau im resia unei boli cerebrale distructive Ri definitive.%ar subliniaFP 1aru",aceastP teFP nu oate reFista cercetPrilor moderne,iar Tn studiul ersonal al autorului,fPcut tim de A@ de ani,a aMuns la concluFia cP,acesta nu se oate asemPna Tn nici un fel cu sindromul ar"insonian sau cu alte sindroame e3tra iramidale.LeFiunile anatomice din catatonie sunt discutabiule. %e fa t,du P desco erirea etiolodiei Ri anatomiei5 atologice ale P7P de cPtre 1ayle +B:88-,marea maMoritate a bolilor sihice au fost considerate demenHe,boli incurabile,cu leFiuni anatomice ireversibile.*cest curent organicist a Tncercat generaliFarea acestei viFiuni etio atogenetice la toate bolile sihice,inclusiv a unora desco erite ulterior cum a fost caFul demenHei recoce.7ruhle Ri )ayer5 7ross vorbind des re confruntarea ideilor 71 teoretice rivind schiFofrenia,dintre anii B:995B:@9 cu cele din anii BE995BE@9,remarcP fa tul cP Largumentele de lu tP ale adversarilor nu au devenit mai bune dar nici ei mai TnHele HiL.Vas ers afirma Tn BE88 cP LschiFofrenia este o noHiune im recis conturatP dar bogatP Tn as ecte discutabileL. O mare im ortanHP Tn ameliorarea viFiunii Tnguste,organiciste au adus5o a ariHia unor referiri la stPrile schiFofreniforme +Yahn-,reacHii schiFofrenice +Po er-, sihoFe schiFoide +1erFe-,schiFoidii +Yretschmer-.Tre tat,stPrile schiFofreniforme au fost scoase din cadrul schiFofreniei +care ar rPmQne tot Tn cadrul modelului genetic-.In BEGC Leonhard va fi rimul care introduce noHiunea de schiFofrenie ati icP,iar Tn BEG8 (chultF susHine cP unicitatea schiFofreniei din unct de vedere a conce Hii nosologice a lui Yrae elin nu oate fi demonstratP,dar Tn acelaRi tim nu se oate demonstra nici ine3istenHa ei. IncercPrile de a demonstra unicitatea schiFofreniei s5au fPcut Tn s ecial e bFa modelului genetic,fenomen care a dus la a ariHia noHiunii de somatoFP schiFofrenicP,deRi fiFio atologia nu a reuRit sP satisfacP s eranHele somatogeneticienilor.*cest lucru a fPcut chiar e un genetician,ca Lu3emburger,sP afirme cP Lereditata nu este un destin orb ci doar ameninHPtorL.*stfel,chiar Tn cadrul modelului medical a Tnce ut sP se vorbeascP de o schiFofrenie de nucleu Ri o gru P erifericP de schiFofrenii. %acP viFiunea medicalP,mecanicistP,a vechilor sihiatri oate fi TnHeleasP cu bunPvoinHP,HinQnd cont de nivelul cunoRtinHelor Ri situaHia sihiatriei de la acea datP +sfQrRitul secolului al SIS5lea Ri Tnce utul secolului al SS5lea-,aceste scuFe nu mai cores und entru susHinPtorii sPi dogmatici actuali Ri,care devin retrograFi Tn lumina noilor desco eriri RtiinHifice Ri a ariHia unor noi RtiinHe e care le res ing sau nu Ri le5au asimilat.*stfel Printele dogmatismului sihiatric sovietiv Ri al dogmaticilor romQni, cProra le5a fost rofesor,afirma Tn BEC8 cP LschiFofrenia este o boalP care cores unde e3act criteriilor de entitate nosologicP,cP tulburPrile ei sihice se fondeaFP e tulburPri materiale+Tn sensul leFiunilor anatomice-,iar rinci alele cPi Ri metode de studiu al acestor tulburPri materiale au fost indicate de cPtre TnvPHPtura lui Pavlov asu ra activitPHii nervoase su erioareL.*cest dicteu comunist5materialist Tl gPsim de fa t reluat de ;.Predescu,acela care Rcolit Tn U,((,a avut misiunea de a sovietiFa sihiatria

romQneascP.Pentru asemenea dogmatici, roblema Tn schiFofrenie se unea doar dacP schiFofrenia este o somatoFP generalP sau se datoreRte unei cerebrogeneFe.UtiliFarea abuFivP a numelui lui Yrae elin,care a trPit cu a roa e un secol Tnainte,nu TnobileaFP cu nimic materialismul comunist din sihiatrie,ci din contra.#hiar Ri abuFul de geneticP este aFi Tn regres Ri de fa t TnsPRi studiile de geneticP au deschis calea studiului sihogeneFei schiFofreniei,atunci cQnd cercetPtorii au constatat cP viaHa Tn cadrul unei atmosfere sihosociale +cum este de e3em lu aceea din familiile schiFofrenicilor- este mai im ortantP de cQt studiul genealogic +calul de bPtaie a geneticii clasice-,sau a unor cariograme.#eea ce s5a constatat Tn schiFofrenie,de e3em lu Tn domeniul studiilor metabolice,aratP 1enedetti,s5a vPFut cP se datoresc modificPrilor afective din aceastP boalP Ri cP datele obHinute ar utea fi mai degrabP considerate Tn lumina fiFio atologiei afectivitPHii,asemenea modificPri fiind frecvente Ri Tn alte sihoFe sau stPri cu modificPri afective im ortante.7enetica a eRuat,subliniaFP 1enedetti Ri Tn studiile fiFio atologice care se caracteriFeaFP Tn rimul rQnd rintr5o li sP de simH critic Ri un o timism nemotivat.6ici neuroanatomia,teoriile rivind autointo3icaHia sau tulburPrile metabolice TnPscute,la fel ca Ri teoriile hormonale nu au utut aduce reFultate al abile.*m vPFut Tn acest sens cum conce Hiile organiciste fac a el la nivelul anatomo5 atologic,la noHiunea de degenerescenHP neuroe itelialP Ri la nivelele fiFiologiei e3 erimentale,cum ar fi catatonia e3 erimentalP.*lte conce Hii se referP la nivelul histo5chimic +%enber,Kos"ius-,biochimic +desco erirea tara3inei-.)ergQnd e aceastP linie (neMnevs"i emite ideia unei schiFofrenii de nucleu,care debuteaFP la vQrstP tQnPrP,are evoluHie malignP,sim tome negative Ri care ar cores unde vechii demenHe recoce a lui 7* Yrae elin.%in nefericire,ca ideolog comunist Ri mergQnd e aceiaRi linie el Lva desco eriL Ri schiFofrenia ina arentP,diagnosticul cadru entru diFidenHii olitici din U,((,aceia care au um lut gulagurile sihiatrice,entitate nerecunoscutP niciodatP Tn occident +Ri numitP metaforic de cPtre aceRtia dre t sovietofrenie-.%in Pcate aceRti ideologi Ri modelele lor au ins irat e romQnii RcoliHi la )oscova+Predescu,)ilea- Ri e cei afiliaHi lor,sP oblige administrativ e sihiatri sP ado te modele LmaterialisteL,sP im unP administrativ modele organiciste Ri din Pcate sP unP asemenea diagnostice entru diFidenHii olitici,care Ri la noi au um lut gulagurile sihiatrice.* fost un sfQrRit urQt entru modelele organiciste,care au utut fi mani ulate de ideologii totalitare de ti fascist sau comunist. *Ra cum vom vedea ulterior,Tn o oFiHie cu modele eminamente organiciste s5au desvoltat o serie de viFiuni sau modele sihogenetice dintre care citPm doar conce Hia fenomenologicP a lui )in"ovs"i,sociologicP +%evereu3-, sihologicP Ri inter ersonalP +(ullivan- care vor insista asu ra rolului revalent al tulburPrilor de ersonalitate,a evenimentelor sihotraumatiFante trPite etc. 8.)odelele sihodinamice )odelele sihogenetice au a Prut deoarece multe schiFofrenii nu uteau fi e3 licate Tn cadrul modelelor genetice sau somatice.%u P ,odni" Ri 7oldstein adolescenHii vulnerabili a ar Tn familiile cu conflicte active,la ersonalitPHi de endente de familie, retraRi, asivi, iFolaHi,fPrP relaHii cu alHii,Tn tim ce un al doilea gru de risc ar fi constituit din indiviFi tineri,cu com ortamente recoce antisociale Tn comunitate.#once Hii ca Ldouble blindL, seudomutualitate,Lmarital schism sau marital s"ewL,simbioFa familialP +termeni asu ra cProra vom reveni-,fac arte din e3 licaHiile e care se baFeaFP modelele sihodinamice Ri sociologice. InsPRi 1leuler considera schiFofrenia ca e un sindrom cu autonomie dinamicP Ri evoluHie ro rie,la baFa cPreia ot sta factorii biologici ereditari sau achiFiHionaHi,iar e de altP arte factori sihogenetici,tulburPri ale deFvoltPrii, erturbPri ale mediului familial,social,etnic Ri cultural.1olnavul sihic nu mai oate fi rivit ca un individ iFolat,afectat doar de erturbPri intra sihice survenite doar e baFP constituHionale sau ereditare,biochimice sau somatice,tulburPrile lui a PrQnd a fi legate de un conte3t,de factorii de mediu,care Tn mod lPrgit TnseamnP ambianHP familialP, QnP la dimensiunile

marii societPHi,situaHia economicP,culturalP sau chiar regiune geograficP. %u P Lehmann +BEDCmodelele sihodinamice se baFeaFP e TnHelegerea em aticP Ri e3 lorarea teoreticP a siho atologiei observate.ObservaHiile,subliniaFP autorul,nu se baFeaFP e e3 erienHP ci e conce te Ri construcHii rivind dinamica Ri relaHiile inter ersonale. !reud descrie schiFofrenia ca e o tulburare rofundP a relaHiilor cu obiectul,o sihoFP narciFicP,fPrP osibilitPHi sihotera eutice + acientul neavQnd osibilitatea transferului Ri relaHiilor cu sihotera eutul-.In acest fel schiFofreniile ar fi diferite moduri de a Prare contra an3ietPHii,an3ietatea a PrutP Tn condiHiile sihotraumelor recoce,du P un mecanism similar nevroFelor.Tot Tn cadrul acestui model,schiFofrenia ar a are ca o regresie atologicP la un stadiu anterior deFvoltPrii. O im ortanHP deosebitP o au aFi modelele freudiene diFidente,cum ar fi modelul e3 licPrii schiFofreniei rin tulburPrile rofunde ale relaHiilor inter ersonale,tulburPri ale comunicPrii cu familia +(ullivan- etc. #hiar du P acreditarea ,la tim ul res ectiv a ideii organicitPHii schiFofreniei,Tn numeroase PrHi s5a manifestat reticenHe.*stfel (e&glas Ri #haslin introduceau atunci termenul de L sihoFP discordantPL e care Tl descriau ca e o li sP de echilibru Ri coeFiune a ersonalitPHii,situaHie care va refigura o era lui 1leuler.*cesta im resionat de o era lui !reud,va introduce o descriere seacP,inhibatP de s iritul anatomoclinic,o tendinHP sihologicP,inter retQnd finalitatea sim tomelor +1aru",BEDA-.In refaHa la ediHia 73 americanP a LTratatului de sihiatrieL a lui 1leuler +BE8G- *.1rill e3 lica ce suflu nou a Pruse atunci Tn s italul 1urghoelFli din \urich +unde lucra 1leuler-,faHP de eta a anterioarP "rae elinianP.In !ranHa o era lui 1leuler va fi introdusP de cPtre )in"ows"i. In formularea modelului de schiFofrenic a lui 1leuler,acesta se ridica Tm otriva conce tului "rae elinian al deteriorPrii,a atrofiei severe a creierului.( re deosebire de Yrae elin,1leuler vedea reacHiile siho atologice ale bolnavilor cu schiFofrenie,total diferite de aceea ale bolnavilor cu boli organice ale creierului.Pentru 1leuler,schiFofrenia nu este o demenHP ci o stare diFarmonicP a sihicului,cu tendinHe contradictorii,tulburPri Tn armonia ersonalitPHii.1leuler crede cP sim tomele schiFofreniei ot fi TnHelese rin teoriile freudiene ale simboliFPrii +ca Tn nevroFe-.G88@@:8 uni lus )eyer criticP conce Hia bleulerianP, entru viFiunea sa dualistP.Pentru )eyer tabloul clinic al schiFofreniei nu re reFintP o entitate ci o malada tare Tn e3 erienHa Ri istoria vieHii bolnavilor.El accentuiaFP asu ra entitPHilor de deteriorare a unor obiRnuinHe Ri ca reFultat al unei rogresive malada tPri a ti urilor de reacHie.,eFultatul ar fi o desorganiFare a ersonalitPHii Ri Tn final o retragere din realitate.)eyer nu subscrie la ideia rognosticului nefavorabil sau a deteriorPrii intelectuale din schiFofrenie.Psihiatria americanP va urma direcHia lui )eyer,considerQnd schiFofrenia ca o reacHie ada tativP,Tn tim ce o serie de conce te sihanalitice vor vedea schiFofrenia ca e o nevroFP. Pentru *rieti,Tn TnHelegerea schiFofreniei,trebuie ornit de la istoria vieHii bolnavului Tnce Qnd cu erioadele tim urii,Tn tim ce (ullivan include schiFofrenia ca un ti s ecific de L artici areL la rocesul social Ri nu ca e o entitate reFultatP din interiorul ersonalitPHii +#onstanHa ZtefPnescu5Parhon-.#hiar 1aru" +BE@Esublinia cP schiFofrenia nu este o boalP sau sindrom ci,o deformare articularP a gQndirii Ri rsonalitPHii umane.%eRi teoriile sihogenetice de nuanHP sihanaliticP nu au utut reFolva roblema,cel uHin ade Hii acestor teorii au fost mai modeRti,ei neavQnd retenHia decQt de a e3 lica anumite sim tome sau caFuri Ri nu a schiFofreniei Tn general.PsihanaliFa a contribuit totuRi,Tn cadrul schiFofreniei,la elucidarea unor robleme caNsimbolismul sim tomului, im ortanHa regresiunii,im ortanHa stresului Tn eriod adolescenHei,im ortanHa ambitendinHelor se3uale.%eRi 1leuler Ri )eyer introduc rinci iul sihodinamic Tn schiFofrenie,deRi corsetul organicitPHii TncP mai creaFP confuFii,ceea ce l5a fPcut e 1enedetti sP afirme cP Tn acest domeniu sihiatrii se aflP Tn ridicola situaHie,ca atunci cQnd vorbesc des re schiFofrenie,fiecare sP

vorbeascP des re altceva. In ciuda a ortului enorm adus rin crearea conce tului clasic de schiFofrenie +Yrae elin,1leuler,!reud,)eyer etc-,a ort care trebuie ra ortat Ri la condiHiile Tn care se afla sihiatria la acel moment,astPFi se oate afirma cu certitudine,Tn lumina noilor condiHii +mai ales rin desvoltarea RtiinHelor sihologice Ri sociale- cP aceste conce Hii au fost de PRite,ultimii ani caracteriFQndu5se rin a ariHia de idei Ri conce te revoluHionare Ri care au dus la transformarea radicalP a unctului de vedere clasic, rivind modelul de schiFofrenie. G.)odelele fenomenologice Ri e3istenHiale In cadrul modelelor com ortamentale Ri e3istenHiale accentul este us imediat Ri direct e e3 erienHa de viaHP a acientului, e analiFa fenomenologicP,fPrP ovara tradiHiilor sau a unor conce Hii reconce ute. )odelul e3istenHial este un model mai uHin clar definit,accentul fiind us e Tntreaga e3istenHP umanP, e modul de a fi Tn lume.Pentru (ullivan +BEC8- factorii maMori Tn deFvoltarea schiFofreniei constau Tn dificultPHile relaHiilor inter ersonale +ca duratP, satisfacHie,frecvenHa comunicPrii cu alHii etc-.*rieti sublinia cP schiFofrenia este o reacHie s ecificP a neliniRtii dusP PnP la limita a PrutP Tn co ilPrie,reactivatP ulterior de factorii sihologici.%u P Vas ers noHiunea de schiFofrenie nu se limiteaFP asu ra unui roces atologic,ea e3 rimQnd Tnainte de toate un mod de e3terioriFare a trPirilor emoHionale e 74 lan sihofenomenologic a Tntregii sale reFenHe stranii.*stfel,aRa cum face 1inswanger +creatorul analiFei e3istenHiale-,caFul va fi studiat Ri descris Tn cele mai mici amPnunte entru a face inteligibilP Lo sihoFP graHie studierii biografiei Ri trPirilor re sihotice ale bolnavuluiL.%u P Laing +BEDD- schiFofrenicul e3 erimenteaFP douP cPi rinci aleNru tura cu lumea lui Ri o disru ere Tn relaHiile cu el TnsPRi.El e3 erimenteaFP sinele lui Tn singurPtate Ri iFolare.In acest sens schiFofrenia este vPFutP ca un eRec social sau biologic,o neada tare sau o roastP ada tare rin ierderea contactului cu realitatea,li sa aRa numitului LinsightL.In acest sens 1erg s une cP aici ar fi vorba de un adevPrat vocabular de denigrare,care nu este numai moralP,Tn sensul secolului al SISlea,ci Ri un fa t,fiind un limbaM care reFultP din eforturile de a evita gQndirea Tn termeni ca libertatea, alegerea, res onsabilitatea.%ar Tn ciuda tuturor acestor modificPri ale condiHiilor istorice,atitudinea clasicP clinico5 sihiatricP nu s5a schimbat Tn rinci iu de la Yrae elin.6e utQnd rPmQne indiferent Tn faHa schiFofreniei, sihiatrul se aflP Tn faHa unor adevPrate hieroglife sihiatrice,alimentate din ceea ce s une Ri acHioneaFP bolnavul.Psihiatria clinicP, subliniaFP Laing face o analiFP formalP a valorilor Ri fa telor acientului +un formalism istoric Ri clinic- cPci cQnd afirmP e3istenHa unui sim tom de boalP,noi im unem de fa t sistemul nostru de gQndire asu ra acientului.%ar acesta nu este un roces ur intelectual ci Tn acelaRi tim de dragoste.6umeroase sim tome variaFP de la s ital la s ital,du P diferite maniere de TngriMire.Unii sihiatri sunt TnclinaHi a vedea mai uRor anumite sim tome,alHii altele,doarece fiecare are sensul sPu ro riu al identitPHii Ri definirea sa ro rie rivind cine Ri ce este.In acest cadru,arat Laing,schiFofrenia este o boalP a dis erPrii,a li sei de s eranHe,cPci aRa cum aratP Yi"egaard schiFofrenia nu oate fi TnHeleasP dacP nu este TnHeleasP Ri dis erarea.In acest sens tot Laing introduce termenii de securitate Ri insecuritate ontologic rimarP.In afara securitPHii de baFP,viaHa nu mai oate continua Tn arametrii sPi normali.Problema care se une este acuma,ce relaHii va stabili individul cu el TnsPRi Ri cu lumea din Mur.Este osibil a trPi Tn aceastP lume Tn mod LnaturalL sau este necesar a LtranscedeL.%ar o asemenea an3ietate oate fi o linie de ornire a unei noi desvoltPri care se oate termina cu schiFofrenia.%ar,s une tot Laing,Tn ce mPsurP,Tntr5o asemenea boalP, utem vorbi de un eu Tncor orat sau neTncor orat.In mod normal cor ul este resimHit ca ceva real Ri substanHial.E3istP osibilitatea.TnsP,ca Tn caFul unui stres uternic anumiHi indiviFi sP se simtP arHial disociaHi Tn cor ul lor.*ceasta este una dintre cele mai enibile situaHii ale e3istenHei schiFofreniei,deoarece Tn asemenea situaHii se une Tn mod

acut roblema oFiHiei sinelui Tn viaHP.La schiFofreni Leul neTntru atL Ti face, e aceRtia sP se simtP mai mult sau mai uHin detaRaHi de cor ul lor.#or ul Tn asemenea situaHii este simHit mai mult ca un obiect, rintre altele decQt ca mieFul sau inima fiinHei sale +Laing-.* are aici un fals eu,detaRat,de Tncor orat, rivit, s une autorul,adesea cu tandreHe,amuFament sau urP.%ivorHul eu5 cor riveaFP eul neTncor orat de la artici area directP de la ori ce as ect al vieHii +aceasta Tn condiHiile unui mare stres-. In caFul schiFofreniei se remarcP o ersistentP sciFiune Tntre eu Ri cor ,acHiunile individului fiind simHite ca fiind un fals sitem al eului.%ar o disociere eu5cor se TntQm lP Ri la normali cQnd individul se aflP Tn cadrul unei e3 erienHe care Ti ameninHP viaHa Ri de la care nu e3istP scP are +e3em le furniFate de e3istenHa Tn lagPrele de concentrare-.In asemenea situaHie,singura cale este retragerea fiFicP Tntr5un eu ro riu Ri Tn afara cor ului +Laing-.*celaRi lucru se etrece Ri Tn vis. Pe de altP arte eul LinteriorL oate fi interesat Tn fenomene fanteFiste Ri ireale s ecifice schiFofreniei.(istemul eului fals,aratP autorul,va fi descris ca e3istQnd Tn mod com lementar eului interior,ocu at cu menHinerea identitPHii sale Ri a libertPHii,fiind transcendent5 neTncor orat,sco ul sPu fiind de a fi sim lu subiect,fPrP o e3istenHP obiectivP.Om fPrP mascP,subliniaFP Laing,nu e3istP.)asca schiFofrenului diferP de aceea a omului normal Ri este mai a roa e de una falsP care este mai s ecificP isteriei. 75 Ey considerP schiFofrenia dre t o formP de e3istenHP delirantP.OdatP constituit, domeniul schiFofreniei,acesta se modificP Ri ia o e3tindere nelimitatP.%iagnosticul se une e slPbirea sinteFei Ri unitPHii mentale,automatismul Ri indiferenHa afectivP,disocierea mintalP cu incoerenHa ideilor.#riteriul disocierii Ri automatismului,aratP 1aru",nu au valoarea ce li se atribuie Ri este dureros a une un diagnostic fals de schiFofrenie,al cPrui rognostic demoleaFP viitorul subiectului +aRa Fisele diagnostice distructive-.E3tinderea necontrolatP a diagnosticului de schiFofrenie a adus numeroase reMudicii,TncQt (e&glas s unea cP L ro orHia acestui diagnostic este invers ro orHional cu com etenHa sihiatruluiL Ri adesea oate avea consecinHe monstruoase.E3tinderea fPrP control a diagnosticului de schiFofrenie,fPrP robe,diagnostic susce tibil de a distruge viitorul fiinHei umane Ri a familiei este unul dintre marile ericole de care se face vinovat curentul Lclinico5nosologistL.1aru" ublica Tn BEG: Tn L*rchives de neurologieL din 1ucureRti,lucrarea sa LLa de&mence de la schiFo hre&nie constituent5elles une maladie?L, roblemP e care a desvoltat5o a oi e larg Tn tratatul din BE@E..ernes +BED@subliniaFP cP diagnosticul de schiFofrenie face un rost serviciu acientului,motiv entru care Tn diferite HPri se fac liste cu sim tomele obligatorii entru un diagnostic atQt de grav ca schiFofrenia.%ar aceste liste ot fi foarte largi Ri adesea ot duce la confuFii cu alte maladii.)ulte dubii s5ar de PRi dacP s5ar studia viaHa individului,deoarece Tn nici un caF diagnosticul de schiFofrenie nu se oate une numai e starea actualP a subiectului.%rumul s re schiFoidie Ri schiFofrene este de fa t drumul s re asocial,adolescentul schiFofren nefiind ca abil a se confrunta cu lumea,sP se detaReFe Ri sP se emanci eFe ca ersonalitate umanP inde endentP.#alea s re asocial este,Tn fa t,un eRec combinat al factorilor biologici,familiali Ri culturali +#ucu,BE:B-.In acest sens criFa ersonalitPHii adolescentului este un unct de rPscruce Tn socialiFare Ri asocialiFare,Tn fond s re normalitatea sau anormalitate +reacHie schiFoidP-.In acest fel schiFoidismul adolescenHilor ar a are ca un fenomen s ecific acestei erioade,care a oi se reFolvP graHie rocesului de socialiFare. G.)odelele behaviorist5refle3ologice )odelele behavioriste rivind schiFofrenie se baFeaFP e teoriile TnvPHPrii.%efectele de TnvPHare Tn co ilPrie, contribuie la dificultPHile de TnvPHare de mai tQrFiu Ri mai ales,din erioda adolescenHei.%in aceste motive dis are Tncrederea Tn sine Ri Tn alHii,care dacP a are din co ilPrie va fi greu de corectat mai tQrFiu.%e asemenea li a de relaHii intime,Tn co ilPrie,va face ca ulterior sP creascP de endenHa,situaHie ce se obHine Tn cadrul unui mediu TnconMurPtor ino ortun.Este

foarte greu a Rti cQHi dintre schiFofreni Hin de ereditate Ri,Tn ce grad,Ri cQHi Hin de mediu,deRi factorii de mediu fac ersonalitatea mai vulnerabilP la anumite ti uri de stresuri,evidenHiind astfel defectele TnvPHPrii unor miMloace de a Prare.%acP un co il este su ra roteMat Ri nu vine Tn contact cu viaHa realP care creiaFP o ortunitPHi entru TnvPHare,el nu5Ri va forma valorile,credinHele,cPile de viaHP necesare,Tn viaHa sa tim urie,s aHiul sPu fiFic,s aHiul social fiind Tngust +redus a roa e e3clusiv la familie-.#onfruntat ulterior cu situaHii nefavorabile el nu va utea ocoli sau Tnde Prta sursa,ne utQnd Tn mod onRtient Ri deliberat sP5Ri modifice situaHia.#Qnd TnsPRi mama este o ersoanP an3ioasP sau ameninHPtoare,subliniaFP )ay +BEDC-,co ilul nu oate recurge decQt la la forma retragerii +ca Tn somn sau alte forme de detaRare,inclusiv rin metode disociative-.Tre tat e acest fond Ri Tn conte3tul com arPrii cu alHii din erioda ulterioarP de evoluHi a are scPderea autostimei,insecuritate,li sa de Tncredere, erce erea defectelor,inclusiv cor orale,ceea ce duce la fenomene disturbatoare Tn lan afectiv +angoasa- Ri la erce erea neclarP a sistemului social.*cest lucru a are Tn schiFofrenie TnsP Tnaintea stabilirii unui autoconce t clar Ri la TndemQnPrii de a trPi,Tn cadrul relaHiilor sociale,ceea ce va duce la refugiul Tn autism.TotuRi asemenea dificultPHi familiale dacP nu sunt rea grave ot fi evitate ulterior,Ri odatP cu aceasta sihiatriFarea caFului.%eRi individul nu va fi un real 76 alienat, ersonalitatea lui va fi marcatP Ri Tn acest caF de li sa de Tncredere an3ioasP,dubitaHie Ri un anumit grad de retragere socialP + ersonalitatea schiFoidP-.%acP TnvPHarea a fost deficitarP Tn co ilPrie vom asista acum la sudo erformanHe,cu osibilitPHi de a fi mereu deFa robat sau res ins.Uneori se oate menHine iluFia unei vieHi sociale deRi ersonalitatea este rost echi atP entru relaHiile sale cu gru ul,cu liderul.%acP roasta echi are +TnvPHare- s5a rodus Tn co ilPrie, uHin se va mai utea face ulterior. #om ortamentul deviant al schiFofrenului s5ar datora tulburPrilor a Prute ca rPs uns Tn rimul sistem de semnaliFare,care Tn mod normal ar invalidiFa organismul Tn rocesul ada tPrii sale la schimbPrile survenite Tn mediul TnconMurPtor +Lehmann,BEDC-.*cest fenomen se face rintr5un roces de TnvPHare neurofiFiologic Ri sihofiFiologic.Pentru Pavlov +BEAB- schiFofrenia s5ar datora unei inhibiHii generaliFate,o stare hi noidP cronicP datoratP oboselii anormale a s.n.c.,care a fost su us anterior unei stimulPri foarte mari. Teoriile TnvPHPrii ot e3 lica com ortamentul schiFofren rin rocese refle3e, rPs unsurile nonada tative fiind datorate unor tulburPri,reTntPririi e3 erienHelor tim urii.*ceste e3 erienHe sunt rPs unsuri malada tative care conduc la o generaliFare falsP a rPs unsurilor,manierP Tn care se interfereaFP cu discriminarea erce tualP Ri cognitivP. Pe baFa behaviortera iei s5a definit Tn schiFofrenie anumite reFultate tera eutice. TotuRi,subliniaFP 1eniuc,e3 erienHele lui Pavlov,baFate e rimul Ri al doilea sistem de semnaliFare sunt valabile dacP rPmQn Tn domeniul strict al fiFiologiei,TnsP entru sihologie acest lucru nu este suficient Ri,aratP autorul,cercetarea com ortamentului trebuie sP orneascP de la biologic,lucru de PRit la om,doarece el este o fiinHP socialP.%iferenHele de sim tomatologie de la culturP la culturP constP Tn aceea cP atologia schiFofrenicP transcede organicul Ri devine o realitate istoricP Ri culturalP,omul fiind su us interrelaHiilor sociale,influenHei mediului cultural Ri nu un sim lu obiect material aRa cum sim lificaserP fenomenul dogmatiusmul mar3ist.In acest conte3t,teoriile TnvPHPrii,deRi nu ot crea un model coerent de schiFofrenie, ot TnsP e3 lica o serie de fenomene Ri sim tome,iar e aceastP baFP s5a utut iniHia chiar Ri o serie de metode tera eutice. A.)odelele sociologice )etodele sociologice au fost intuite atunci cQnd s5a observat cP indiviFii redis uRi la schiFofrenie tind sP evite relaHiile sociale,relaHiile de intimitate,ducQnd la o li sP de a Prare a eu5lui,cu a ariHia an3ietPHii.Un tim acest com ortament oate fi controlat rin mecanismele sihologice cunoscute +denegare,raHionaliFare,disociere etc- dar acest stil devine com licat Ri consumator de energie.In acest fel stabilitatea relaHiilor sociale devine recarP Ri sfQrReRte rin a

fi abandonatP entru a obHine evitarea an3ietPHii.In acest fel Tntr5un anumit subsistem social ei devin greu de TnHeles,inadecvaHi,nu Rtiu ce trebuie fPcut,au im resia unei e3 uneri distructive a ersonalitPHii +cu a ariHia sentimentului de disoluHie Ri de moarte-.Personalitatea acientului se va angaMa mai mult Tn desintegrarea Ri desorganiFarea relaHiilor umane,va trPi coRmaruri nu numai Tn somn dar Ri Tn stare conRtientP )ay,BEDC-.Lumea,societatea va fi entru aceste ersonalitPHi rea TngustP,ameninHPtoare,motiv entru care ersonalitatea lui se scindeaFP,se desorganiFeaFP +delir,halucinaHii,li sa unei graniHe dintre real Ri imaginar,Tntre el Ri alHii,scPderea ca acitPHii de comunicare Ri a limbaMului-.Toate aceste modificPri au sensul urgenHei,iar roblemele a ar entru el ca misterioase,miMloacele necesare ar magice,ceea ce va duce ra id la alterare +cu reFultate ca suicidul,retragerea,mutismul,reducerea miRcPrilor, sim lificarea vieHii etc-.#roniciFarea acestui com ortament se face rin stabilirea unei de endenHe faHP de instituHie,Tn care se oate menHine Tn cadrul unei ada tPri marginale, sim lificQnd astfel sistemul social Tn care,altfel,el ar trPi Ri ar Prea ca un deteriorat Ri un iremediabil ierdut. )odelul sociologic este unul dintre modelele maMore etiologice entru schiFofrenie,vulnerabilitatea individului datorQndu5se unor as ecte reFidQnd Tn marea 77 societate.Un astfel de as ect Tl constituie relaHia dintre schiFofrenie Ri oFiHia ersoanei res ective Tn sistemul de clase sociale.(5ar resu une,deci cP toate clasele sociale defavoriFate ar constitui un mediu favorabil entru schiFofrenie.(tresul social ar avea aici e3 licaHii lauFibile +viaHa Tn slumsuri,desorganiFarea socialP Ri familialP-.(e un TnsP Ri o serie de TntrebPri critice.Este oare statutul social o consecinHP a inferioritPHii genetice sau este un stres uternic Ri ca abil de a determina singur deFada tarea?Poate oare sPrPcia singurP sP Tnde lineascP toate condiHiile entru a duce la a ariHia unei schiFofenii? Pentru a e3 lica rolul clasei sociale Tn geneFa schiFofreniei trebuiesc vPFute condiHiile Ri adversitPHile din aceastP clasP nefavoriFatP Ri care ar afecta abilitatea ersoanei de a se utea ocu a eficient cu stresul,cu schimbPrile sociale.(chiFofrenia este o desordine Tn orientare,un defect Tn abilitatea de a TnHelege lumnea.#Qnd ea se manifestP clinic,individul devine o caricaturP a orientPrii conformiste,a unei conce Hii sim liste Ri rigide des re realitate,neTncredere Ri fricP,li sa de em atie Ri neTnHelegerea sentimentelor Ri motivelor altor ersoane. 6umeroase observaHii statistice au acreditat ideia cP schiFofrenia este mai frecventP Tn unele clase sociale Ri Tn anumite arii culturale,la clasele ne rivilegiate.(5a us astflel roblema,Tn ce mPsurP aceste Fone Ri situaHii socio5econmomice ar duce la atragerea schiFofreniei Ri Tn ce mPsurP schiFofrenia oate a are Tn aceste medii atologice.In acest sens o mare im ortanHP a cP Ptat i oteFele sociale Ri ecologice, roblematicile fiind e3aminate mai ales Tn trei mari direcHiiNefectul culturii,rolul clasei sociale,rolul familiei. *flQndu5se astPFi Tn linP e ocP a sihiatriei sociale, utem s une cP aceasta nu a fPcut decQt sP aducP o viFiune com letP.Laing e3agereaFP atunci cQnd s une cP schiFofrenia este o Lstrategie entru a scP a de o viaHP insu ortabilP Ri de conflicte individuale, rin alterarea ro riilor re reFentPriL.%e fa t schiFofrenia re reFintP o unitate Tntre factorii biologici, sihologici Ri sociali.)odelul sociologic Ri rogresele realiFate graHie sihiatriei sociale au schimbat Tn mod radical viFiunea asu ra bolii.#ooleman Ri 1roen+BED8- subliniaFP Tn acest sens cP astPFi modelul sociologic al schiFofreniei a fPcut ca aceasta sP fie rivitP Tn lumina urm Ptoarelor consideraHiiN B.Im ortanHa sihotraumelor tim urii,mai ales a fenomenelor de de rivare afectivPX 8.Problematica familiilor atogenetice Ri Tn rinci al a mamei Ri a tatPlui schiFofrenogenetici,im ortanHa as ectelor schismatice,a fenomenelor de seudomutualism,falsP comunicare Ri a autenticitPHii ersonale nedeterminateX G.InvPHarea greRitP datoritP traumelor sihice Ri a unei familii atogenetice,cu crearea unei vulnerabilitPHi s ecifice Ri a TnvPHPrii greRite.Pacientul TnvaHP astfel gQndirea sihoticP Ri ireaHionalP iar identificarea devine dificilPX

A.(resul e3cesiv Ri decom ensPrile legate de el.%ebutul schiFofreniei Tn erioda adolescenHei ledeaFP entru im ortanHa stresului social.6e utQndu5se ada ta,aceRti adolescenHi se vor retrage Tn asocial,vor eRua Tn rocesul comunicPrii,deoarece aRa cum aratP LindF Lnu au fost regPtiHi entru o viaHP inde endentPL.Transmiterea defectuoasP a tehnicilor culturale,a simbolismului cuvintelor Ri a tehnicilor de a gQndi Ri de a se asocia cu alHii este de asemenea foarte im ortantP +Yolb,BEDE-X @.Im ortanHa rolului de bolnav Tn schiFofrenie,deoarece masca insanitPHii a are doar ca o baricadP Tn s atele cPreia e3istP TnsP un eu integru.%e fa t bolnavul LTnvaHPL rolul de schiFofren,Tn caFul schiFofreniei fiind vorba doar de o ersonalitate LTnvPluitPL +6.%amian-X @.PoFiHiile anti sihiatriei *m discutat Tn alte lucrPri ale noastre fetiRiFarea numelui de anti sihiatrie de cPtre dogmaticii comuniRti din sihiatrie,mai ales Tnainte de BE:E +BE:8,:G-.TotuRi trebuie recunoscut cP e3istP o anti sihiatrie formatP din e3tremiRti,Tn mare arte nu sihiatri Ri care rivesc,de e3em lu schiFofrenia ca avQnd cauFe ur sociale%u P Laing schiFofrenia ar fi Lo formP sPnPtoasP Ri raHionalP a adolescenHilor de a se ocu a de tensiunile emoHionale intolerabile,ridicate de familie Ri societateLdeoarece,s une autorul, e3agerQnd, LciviliFaHia noastrP re rimP nu numai instinctele dar Ri ori ce formP de transcendentL.In acest conte3t schiFofrenia a are ca un eRec social Ri biologic,o ierdere a contactului cu realitatea.6u am vPFut,s une 78 autorul,LschiFofrenici iubiHi nici de dumneFeu Ri nici de oameniL,motiv entru care schiFofrenicul a are ca un dis erat,li sit de orice s eranHe. C.Polimorfismul transcultural Ri istoric al modelului de schiFofrenie !undamentarea unui conce t rivind schiFofrenia,trebuie sP HinP seama Ri de im ortanHa evoluHiei transculturale a rocesului.*stfel chiar Tn Euro a formele catatonice de e3em lu sunt mai frecvente Tn anumite regiuni,Tn tim ce Tn (U* ar fi mai frecvente formele aranoide,Tn *frica sau 1raFilia formele hebefrenice +Lehmann,BEDC-,delirul religios mai frecvent la creRtini Ri mai rar la budiRti. 6umeroase studii leagP a ariHia schiFofreniei de evoluHia civiliFaHiilor Ri mai ales de aculturaHia de ti euro ean.Pierderea contactului afectiv,sim tomul fundamental al schiFofreniei li seRte la unele o oare iar manifestarea ei este favoriFatP de aculturaHia de ti euro ean sau american.IFolarea socialP,modificPrile societPHii moderne +urbaniFare, migraHie,modificPri ra ide de statut social Ri mediu cultural- duc la creRterea incidenHei schiFofrenie. Pe de altP arte trebuie subliniat cP schiFofrenia nu este o entitate singularP, unicauFalP,ci este vorba de o varietate de ti uri,determinate de o varietate de cauFe +bio5 siho5sociale-,de a cPror interacHiune Ri de teren de inde tabloul clinic.*cest lucru resu une o s iralP vicioasP Tn care stresul,de e3em lu determinP sau se desvoltP concomitent cu tulburPrile metabolice,care tulburP funcHia creierului Ri duce la a ariHia an3ietPHii,a anicei,iar s irala vicioasP continuP QnP se stabileRte un atern defensiv ermanent +#oleman Ri 1roen,BED8-. (chiFofrenia s5a schimbat de asemenea ca formP de manifestare Ri Tn decursul istoriei.*stfel,aratP Lehman +BEDC-,schimbPrile Tn filoFofie,religie,tehnicP,moralP,valori olitice au determinat modificarea sim tomatologiei schiFofreniei.*Ra s5a remarcat scPderea incidenHei schiFofreniilor catatonice.LanF +BECA- e AG9 de acienHi s italiFaHi Tn *ustralia Tntre B:@C5BE@@ observP o descreRtere a ideilor Ri sentimentelor de vinovPHie religioasP,Tn tim ce alte forme nu s5 au mai schimbat +de e3em lu fenomenele i ohondrice-. *stPFi schiFofrenul este mai uHin agresiv decQt Tn urmP cu @9 de ani,are mai multe halucinaHii viFuale,Tntre cele 8 rPFboaie mondiale a crescut incidenHa delirului de mPrire, entru ca a oi sP scadP +Lehman,BEDC-.Ideile de vrPMitorie au scPFut,crescQnd Tn schimb ideile de tele atie Ri hi noFP.Un evul mediu ideile de ersecuHie se baFau e vrPMitorie,Tn secolul SIS e magnetism,a oi e hi noFP,tele atie,raFe S,radar,sateliHi etc.Personal e o erioadP de A@ ani +BEGG5BED:- la bolnavii internaHi Tn cel mai mare s ital din HarP + este B@.999 de bolnavi deliranHi- am constatat menHinerea constantP a unor

tematici delirante+autoacuFare,i ohondric,erotoman,de geloFie-,altele au fost Tn scPdere +mPrire,mistic, olitic,de filiaHie- iar altele au crescut+ ersecuHie,influenHP etc-. O altP roblemP este Tn ce mPsurP schiFofrenie este astPFi o boalP cu o realP creRtere numericP.Lehman aratP cP Tn (U*,Tn ultima sutP de ani, rocentaMul schiFofreniilor a rPmas neschimbat,Tn ciuda modificPrilor sociale Ri a miRcPrii o ulaHiei.!ertilitatea schiFofrenilor este mult mai scPFutP Tn com araHie cu aceea a o ulaHiei generale. Tratamentele sociotera ice au dus TnsP la creRterea mariaMelor la schiFofreni.E3istP mari dificultPHi entru efectuarea unui studiu e idemiologic real la schiFofreni,dar Prerea noastrP este totuRi cP numPrul real al schiFofrenilor este Tn creRtere. %ate e idemiologice %in cauFa as ectului sPu invalidant,schiFofrenia a fost consideratP ca un adevPrat Lcancer sihicL.Lehman a recia Tn BECE,Tn (U*,cP ar fi e3istat B:9.999 de schiFofreni s italiFaHi Ri care Tm reunP cu cei din ambulatoriu sau netrataHi ar fi atins cifra de MumPtate de milion.#ostul anual al tratamentului Ri celelalte ierderi economice ar fi anual de BA miliarde de dolari +)osher Ri !einsilver,BEDB-.(e a recia cP la acea datP Tn lume e3istau B9 milioane de schiFofreni,anual adPugQndu5se cQte 8 milioane +Lehman,BEDC-. Intr5adevPr riscul schiFofreniei este foarte mare, rinci ala ondere avQnd5o adolescenHii.#urran Ri colab.+BE:9- a reciaFP la o ulaHia de B@5A@ de ani cP,riscul schiFofreniei ar fi de 9,:W +din care D@W din TmbolnPviri s5ar situa Tntre BD Ri 8@ de ani-. 79 (chiFofrenia intereseaFP toate civiliFaHiile Ri toate rasele,ea a are la toate gradele de inteligenHP,frecvenHa bolii fiind a reciatP de Lem i&ere Ri colab.+BED:- Tntre 9,C59,EW. *Ra cum am mai arPtat,e idemiologia schiFofreniei este Tm iedecatP a fi evaluatP de cPtre diferenHele doctrinale rivind schiFofrenia,de manierele,de multe ori o use de a stabili diagnosticul.%in acest motiv cifrele revalenHiale sunt foarte diferite.1abigian +BEDC- a reciaFP revalenHa entru Euro a Tntre B,EWo Ri E,E,@Wo, entru *sia de 8,B5G,:Wo Ri de B5B,EWo entru (U*.,iscul de deces ar fi la schiFofreni de 8,@5G ori mai mare decQt la o ulaHia generalP. E3istP numeroase metode de studiu e idemiologic,Tn ciuda relativismului des re care am vorbit.(e oate folosi dis ensariFarea +Tnregistrarea tutror caFurilor-,cu avantaMul urmPririi caFului e o lungP duratP.%efectul acstei metode este cP este o metodP asivP de de istare Ri cP numeroase caFuri rPmQn e dinafarP,iar Tn al doilea rQnd mobilitatea o ulaHiei fiind foarte mare,mulHi acienHi dis ar fPrP motiv din fiRele de dis ensariFare. O altP metodP o constituie de istarea activP, rin urmPrirea directP a unui teritoriu. )etoda ar fi idealP dacP roblema diagnosticului ar fi clarificatP Ri e de altP arte costul unerii Tn racticP a unei asemenea metode este foarte mare.Peste D9W din TmbolnPviri ar afecta vQrstele de B@5G@ ani,iar dacP am restrTnge rata la B@5 8A ani am constata cP Tn acest interval debuteaFP A@W din schiFofrenii.*cest lucru resu une,ca la o HarP de ro orHia (U*,anual sP TnregistreFe un milionn de noi caFuri +din care este CoW sP necesite s italiFarea-.In *nglia,#urran Ri colab.+BE:9- a reciaFP rata de TmbolnPvire la o ulaHia de B@5A@ ani la :W,e3istQnd Tn Mur de B@9.999 de bolnavi Tn tratament.6umeroase studii indicP o ratP mai mare a bolii rintre indiviFii cu statut socio5economic mai defavoriFat +sPrPcie,educaHie scPFutP,alte handica uri-.Torrey Ri colab.+BEDD-,*go ian Ri colab. +BECC- aduc observaHia interesantP cP schiFofrenia ar fi mai frecventP la cei nPscuHi iarna sau rimPvara,Tn rima arte. Personal e B@.BGE caFuri de bolnavi sihici studiaHi entru a vedea revalenHa seFonierP,am constat entru schiFofrenie douP creRteri de frecvenHPNTn luna martie Ri mai cQnd incidenHa internPrilor a fost cu GAW mai mare decQt Tn ianuarie%eming,Tn 6ew 2or" subliniaFP cP entru fiecare caF tratat ar e3ista G caFuri necunoscute,care trPiesc Tn comunitate.%e asemenea un bPrbat din C: Ri o femeie din C8 ar fi fost admiRi Tn s ital ca schiFofreni.%ar subliniaFP Yolb Tn statul 6ew ar fi fost admiRi Tn s ital ca schiFofreni a roa e B din G oameni.TotuRi,subliniaFP Yolb,Tn statul 6ew 2or" diagnosticul de schiFofrenie se une cu mare uRurinHP.In alte PrHi revalenHele

sunt foarte mari +Tn (candinavia ar e3ista o revalenHP de 9,E5GW-. O mare im ortanHP se une e gru ele de o ulaHie cu risc crescut.7oldstein +BEDB- vorbind Tn acest sens des re adolescenHi,Tm arte e cei redis uRi Tn Tn urmPtoarele gru eN 5gru ul celor cu com ortament agresiv Ri antisocialX 5gru ul celor cu conflicte Tn familieX 5gru ul caracteriFat rin asivitate Ri negativismX 5gru ul ersoanelor retrase,iFolate socialX %intre aceste gru e,gru ele 8 Ri A sunt cele mai vulnerabile,deRi este greu de a fi siguri cP aceRtia vor face schiFofrenie..att +BED8alcPtuieRte urmPtorul tabel al factorilor de risc care Tm ieteaFP asu ra frecvenHeiN . . Evenimente (chiFofrenie gru control . )oartea PrinHilor BE : . Kandica organic sever BD A . #onflicte mari Tn familie BD D . Instabilitate afectivP mare @8 8C . Introversiune e3tremP +numai la fete- AA 8D . TendinHa de a fi deFagreabil +numai AA B: . la bPieHi- . 7: O roblemP deosebitP rPmQne aceea a valorii sihoFelor re ubertare Ri Tn ce mPsurP acestea se referP la schiFofrenia adolescentului.1ender +BED:- e B89 de schiFofrenii re ubertare urmPreRte evoluHia lor e tim de 8o de ani,notQnd cP D@W dintre ele au fost Ri ulterior diagnosticate ca schiFofrenii.TotuRi,numeroRi autori +Eaton, )olorarcino, BE:8, ,utter,BEDC,1irch,lE:B,Thomas,BEDC- se Tndoiesc de fa tul cP o schiFofrenie re ubertarP este cu adevPrat o schiFofrenie.#o iii sihotici,aratP autorii sus citaHi,nu vor mai semPna la adolescenHP cu un schiFofren autentic. La noi Tn HarP (t.6ica +BE:8- gPseRte incidenHa schiFofreniei la studenHi de 9,EGWo.,iscul de TmbolnPvire,du P *ngheluHP +BE:G-, reflecP e de o arte otenHialul genetic iar e de altP arte im ortanHa factorilor de mediu,a reciind riscul entru o ulaHia generalP de la noi de BW atunci cQnd un membru de familie a mai avut schiuFofrenie.#onstanHa ZtefPnescu5Parhon subliniind cP formele catatonice sunt mai frecvente la femei Ri a reciaFP revalenHa la valori similare cu acelea din HPrile euro ene. O im ortanHP mare o au factorii socio5economici,nivelul de urbaniFare.#ontrar ideii cP revalenHa Tn mediul urban ar fi mai mare,se are cP Tn realitate ratele sunt a roa e egale +la oraR fiind o de istare mai bunP iar gru ele sociale din mdiul rural sunt mai tolerante cu formele mai oligosim tomatice de schiFofrenie-. In acest sco redPm mai Mos un tabel edificator care confirmP aceste afirmaHiiN . . . *utorul mediul %iferenHa . urban rural urbanOrural . Lin.BE@G 9,8B 9,B: ]9,9G . Tsuwaga,BEA8 9,GE o.8B ]9,B: . Yaila,BEA8 9,CA 9,G: ]9,8C . Kelgason 9,GC B,GA 59,E: . 6umeroase studii au Hinut cont de im ortanHa unor arii s ecifice din interiorul unui mare oraR.Unii localiFeaFP aceste arii Tn centru,alHii din contra la eriferie,Tn Fonele sPrace.)igraHia are mare im ortanHP,schiFofrenia diind mai frecventP la emigranHi,decQt la gru ul etnic cores unFPtor din Hara de origine.!actorul ecologic de iFolare ar avea o mare im ortanHP,e3 licQnd mai ales creRterea indicelui schiFofreniei Tn mediul urban,indicele crescut de schiFofrenie la celibatari,vPduvi,divorHaHi etc. Etio atogenie %esvoltarea normalP sau atologicP a oricPrei ersonalitPHi are la baFP factorii genetici Ri constituHionali individuali,la care se adaugP a oi influenHele familiei Tn erioda recoce a desvoltPrii Ri cele ulterioare +cu rol deosebit Tn formare eului Ri su raeului-. OdatP formatP aceastP ersonalitate,ea suferP influenHe Tn tim din artea societPHii,a stresurilor,factori care ot reci ita diferite maladii rintre care Ri schiFofrenia. 6umeroase i oteFe sunt ur s eculative Ri numeroase teorii dis ar entru a face loc unei avalanRe noi de teorii..einer +BEDC- observP Tn acest sens G mari deficienHe ale acestor conce HiiN B.)aMoritatea teoriilor etiologice urmeaFP calea greRitP a unicauFalitPHii,eventualitate greu de reFut Tn situaHia unei maladii atQt de com le3e,cum este schiFofreniaX 8.)aMoritatea teoriilor tind a re eta tradiHionala greRealP, entru a e3 lica sihicul Ri deci tulburPrile sihice +inclusiv schiFofenia- rin creier,deRi astPFi o cunoaRtere Tn rofunFime a funcHiilor sale este dificilP.%eRi schiFofrenicul are tulburPri inter ersonale, tulburPri emoHionale Ri erce tuale,noi nu cunoaRtem

TncP baFa fiFiologicP a acestor funcHiiX G.6u se cunmoaRte Tn ce mPsurP schiFofrenia este o sihoFP funcHionalP,o tulburare de metabolism sau o reacHie atologicP de ada tareX 81 %in aceste motive e3istP o multitudine de conce Hii Ri teorii,multe din ele avQnd Tn reFent valoare ur istoricP +de e3em lu conce Hia cP schiFofrenia ar fi de origine T1# sau lueticP-. ,olul factorilor biologici Im ortanHa factorilor biologici constP,Tn rimul rQnd Tn roblema rioritPHii Ri rolificitPHii cercetPrilor din acest domeniu.(chiFofrenia a fost atribuitP rQnd e rQnd diferiHilor factori biologici,Tnce Qnd cu ereditatea Ri cu variaHi factori biochimici sau neurofiFiologici.1rQnFei +BE:8- considerP schiFofrenia dre t o encefalo atie redominant endogenP,caracteriFatP rin inhibiHia su raliminalP stagnantP de ti arabiotic cu circuit Tnchis cortico5subcortical.*cest lucru s5ar datora diferitelor dismetabolisme care TnsoHesc aceastP boalP,cQt Ri leFiunile histologice care ar fi fost use Tn evidenHP de numeroRi autori + ustiiri celulare Tn neocorte3,leFiuni circumscrise Tn substanHa albP Ri abiotrofii Tn nucleii subcorticali-. Im ortanHa ereditPHii *m arPtat mai sus cP,TncP de la Tnce utul descrierii schiFofreniei atQt )orel cQt Ri Yrae elin au e3 licat aceasta rin intervenHia factorilor ereditari,deRi ei nu au adus nici o robP statisticP Tn acest sens.#hiar dacP ulterior aceastP confuFie a mai scPFut,subliniaFP #onstanHa ZtefPnescu5Parhon LTncPrcPtura ereditarPL +Tn care se include adesea Ri alte boli sihice- va continua sP Moace un rol im ortant.Pentru mulHi autori,factorii genetici au TncP un rol im ortant,dar modalitatea de transmitere +mono sau oligenicP- este TncP discutabilP,Tn tim ce rolul factorilor de mediu rPmQne im recis.%ar e3istP Tn domeniul geneticii schiFofreniei multe necunoscute.%esigur,bolile genetice nu se transmit Tntotdeauna du P legile genetice mendeliene,o boalP ereditarP nu trebuie sP se manifeste chiar de la naRtere Ri ea nu se limiteaFP doar la afecHiuni congenitale +%ebray,BED8-.#ondiHionarea mediului oate Muca un rol im ortant Tn cadrul noHiunilor de enetrnHP Ri e3 resivitate, motiv entru care suntem obligaHi a utiliFa adesea diferiHi coeficienHi entru a vedea im ortanHa factorilor genetici +factorul K-,care se calculeaFP Tn funcHie de frecvenHa bolii rintre colateralii unui bolnav Ri Tn funcHie de frecvenHa bolii Tn o ulaHia generalP. Putem s une cP QnP Tn BEBC afirmaHia cP schiFofrenia este de origine ereditarP era ur geneticP.Ernst ,udin +BEBC- va face rima statisticP e D99 de caFuri,socotind deMa cP boala se datoreRte la 8 gene recesive Ri cP o condiHionare MoacP un rol Tn determirea bolii.Ince Qnd din BE8: Lu3emgurger,(chultF,Yallman au deschis era modernP de cercetPri genetice. #ercetPrile Tn roblema im ortanHei factorilor genetici Tn schiFofrenie au rogresat astfel de la studiile de geneticP urP,ti ,udin,aMungQndu5se ulterior la studii enFimologice Ri de biochimie celularP.%eRi s5a desvoltat enorm Ri studiile rivind rolul factorilor nongenetici Tn schiFofrenie,nu s5a utut nega com let rolul factorilor ereditari. Prima roblemP,Tn studiile genetice o constituie arborele genealogic.Un asemenea studiu alcPtuieRte,de e3em lu Yarlsson._uentin %ebray dP cQteva e3em le de familii celebre studiate Tn acest cadru,cum ar fi familia lui ;ictor Kugo,a cPrui frate era schiFofren Ri a cPrui fiicP avea aceiaRi boalP.La fel Veane5(ebastian 1ach,tatP a numeroRi co ii,mulHi dintre ei mari muFicieni Ri din care mulHi a ar ca ersonalitPHi desechilibrate.(tudiul arborelui genealogic Tn schiFofrenie dP reFultate Tn funcHie de enetranHa genei. IncidenHa la fraHi Ri surori,gemeni mono sau diFigoHi (tudii mai vechi sugerau rata concordanHei la gemeni de E9W dacP locuiesc Tm reunP Ri de D:W dacP au fost se araHi cel uHin @ ani.*ceastP TnaltP ratP de concordanHP era de fa t falsP,deoarece ea se baFa doar e statisticile de s ital,iar atunci cQnd acest lucru s5a schimbat,rata a scPFut foarte mult +A@W entru monoFigoHi,B9W entru diFigoHi sau fraHi-.TotuRi rata schiFofreniei este mai mare la rude.%acP Tn o ulaHia generalP aceastP ratP oscileaFP Tn Mur de 9,E9W,Tn maMoritatea studiilor ea a are de C5BAW la fraHi,@95D@W 8*

la gemenii monoFigoHi,D5BCW entru co iii cu un Printe schiFofren Ri A95C:W cQnd ambii PrinHi sunt schiFofreni,@5B9W entru PrinHii unui co il schiFofren +Lem er&ere Ri colab.,BED:-.Yleist Ri Lechard, rin cercetPrile lor,au sdruncinat teoria conform cPreia schiFofrenia este o boalP eminamente ereditarP,evidenHiind Tn acest sens mai ales rolul formelor marginale de schiFofrenie.#hiar Ri i oteFa dogmaticP a LschiFofreniei de nucleuL +(neMnevs"i- a fost res insP graHie studiilor lui Leonhard care se ridicase deMa Tm otriva unei asemenea noHiuni.E3istP o sumedenie de studii mai vechi Ri mai noi rivind incidenHa schiFofreniei la rudele acienHilor cu schiFofrenie.,osenthMal +BEDB- stabileRte riscul la o ulaHia generalP la 9,G58,:W,Tn tim ce la PrinHii schiFofrenicului de :5B:W iar cQnd sunt ambii la B@5@@W.Pentru rudele de gradul II rocentaMul s5ar ridica la 8,@W.In studiile lui Yallman rocentaMele ar fi de BAW entru fraHi Ri surori,care entru (later ar fi de @,AW Ri de @,8W entru Yninglen.La gemenii diFigoHi +asimilaHi genetic fraHilor- indicele ar fi mai mareNB@W entru Yallman,BAW entru (later.Pentru monoFigoHi indicele de concordanHP a are astfelNEBW entru Yallman,CEW entru Essen5)olles etc.,edPm mai Mos un tabel rivind incidenHa concordanHei datP de diferiHi cercetPtori. . *utorul *nul 6r erechi %\OW )\OW Lu3emburger BE8: 88 C@ Lu3emburger BEGA 8D C:,@ Lu3emburger BEA9 :B CC,C Kosanoff BEGA BA8 B9 CD Yallman BEAB B@C BA DC Yallman BEAC CEB B9 CE (later BE@G B@C BA,A DC,G Inouye BECB D8 B8 C9 7ohesman Ri (hitd BECC @D E A8 Yringlen BECD 88D B9 G@ . . Pentru Yringlen DW dintre gemeni sunt borderline iar 8EW sunt nevrotici,o altP arte siho aHi Ri doar BGW normali.*r e3ista de asemenea Ri o concordanHP sim tomatologicP.In ceea ce rivesc ne oHii indicii s5au situat Tntre A,G58W +%ebray,BED8-. %e fa t,subliniaFP #oleman Ri 1roen +BEDG- moRtenirea redis oFiHiei Tn schiFofrenie nu se une Tn termenii Ltotul sau nimicL ci mai degrabP cQt de mare este aceastP redis oFiHie.Un grad mic de redis oFiHie oate duce la ersonalitPHi schiFoide.Yringler +BECD- studiaFP naRterile gemelare Tn 6orvegia Tntre BE9B5BEG9 +8@.999 de erechi-,toate caFurile reFentQnd diferite tulburPri sihice.Pe baFa acestui larg eRantion re reFentativ de gemeni,el aMunge la concluFia unei concordanHe de G95AoW entru gemenii monoFigoHi Ri de B9W entru cei diFigoHi,valori e care Ri noi le considerPm mult mai a ro iate de realitate,dat fiind numPrul mare al ersoanelor din eRantion.%acP factorii de mediu sunt nefavorabili, redis oFiHia este mai uRor usP Tn evidenHP Ri invers.%acP gemenii sunt se araHi de tim uriu vor desvolta schiFofrenie numai aceia care se aflP Tntr5un mediu schiFofrenogen.%acP mediul este nefavorabil concordanHa va fi foarte mare.In acet sens 7ottesman Ri (hields +BECC- observP o concordanHP mai mare la schiFofreniile cu tablou clinic mai sever Ri invers.Keston +BED9- remarcP,fPcQnd o revistP a literaturii cP,A@W dintre co iii cu un Printe schiFofren vor desvolta ulterior forme schiFoide borderline sau schiFofrenii + rocent care creRte la CCW cQnd ambii PrinHi sunt schiFofreni-.%acP aceRti co ii sunt se araHi recoce de Printele schiFofren,concordanHa a are de EW,iar dacP se include Ri formele borderline ea aMunge la G9W +Keston,BECC,,osenthal Ri colab.,BEC:-. 83 #u toatP uterea de convingere a acestor date s5au fPcut auFite Ri Tn aceste domeniu numeroase critici.*ceste critici atribuie concordanHa ridicatP,relaHiilor erturbate familiale,TnvPHPrii maladive Ri mai uHin factorilor genetici.%e altfel,aRa cum aratP maMoritatea autorilor,rata mariaMului,a fertilitPHii,a relaHiilor heterose3uale sunt foarte scPFute la schiFofreni,TncQt a im lica ca adevPrate, rocentaMele de mai sus TnseamnP,Tn fa t,de a vorbi de un lucru fPrP su ort,Tn tim ce dealungul anilor rata schiFofreniei a rPmas constantP Tn Mur de BW,Tn cadrul o ulaHiei generale.*cest lucru ne dovedeRte cP de fa t lucrurile trebuiesc rivite Ri altfel,renunHQnd Tn mare arte la fatalismul genetic,Ri chiar din unct de vedere genetic ar trebui acordatP mai multP atenHie mutaHiilor Ri cP de fa t numeroase ti uri Ri forme de schiFofrenie nici nu resu un o redis oFiHie geneticP,Tn tim ce altele resu un o astfel de redis oFiHie.%u P decenii de

euforie,Tn ultima vreme a ar tot mai multe critici faHP de aceste cifre care are arPta un grad foarte mare de concordanHP.%u P ,osental ar e3ista schiFofrenii Tn care factorul ereditar ar avea un rol Ri altele Tn care nu ar avea.#oncordanHa mare la monoFigoHi nu ar avea nea Prat o e3 licaHie geneticP ci ar utea avea Ri una sihodinamicP,unul dintre argumente fiind slaba concordanHP la aceiaRi monoFigoHi,cQnd aceRtia au fost se araHi de tim uriu +%on Vac"son +BEC9-.*cest lucru dovedeRte,cP mai mult decQt genetica,atmosfera familialP aduce gemenii Tntr5o situaHie atologicP +cu reFenHa Tn acste familii a atmosferei de ostilitate Ri de endenHP mutualP,care face e gemen sP eRuieFe Tn tentativa cuceririi unei identitPHi ersonale cores unFPtoare-.7reutatea mai micP la naRtere a gemenilor ar fi de asemenea o cauFP,determinQnd o otenHialitate fiFiologicP mai scPFutP,ceea ce va determina ulterior o greutate Tn controlul cor oral Ri mani ularea mediului fiFic.In acest fel,*mmar Ri LedMiri subliniaFP cP astfel de indiviFi vor avea sentimentul subiectiv de diminuare a eficienHei sale,ceea ce va determina o atitudine articularP a PrinHilor,Tn sensul de a5i rivi e aceRti indiviFi ca vulnerabili,inabili etc.Imaginea de sine a acestor indiviFi va fi una de reciatP,lumea Ti va a Prea ameninHPtoare,de endenHa sa fiind tot mai marcatP iar nivelul an3ietPHii sale tot mai crescut,cu osibilitPHi de ada tare tot mai reduse.#ercetPrile genetice em irice iniHiale au fost victima a numeroase surse de eroare,ceea ce a dus la su raestimarea factorului genetic +incidenHe mari la gemeni,deRi TnsPRi condiHia de gemelaritate este o e3 erienHP atologicP-.*ceste situaHii contradictorii au adus critici severe la adresa geneticienilor.(5a subliniat cP studiile e gemeni subliniaFP nu atQt ereditatea sim tomelor schiFofreniei cQt mai ale otenHialitatea acestor tulburPri,fenomen TncP rost stududiat +s5ar moRteni mai ales o vulnerabilitate s ecialP-.%acP nu de mult,numeroRi autori credeau Tntr5o ereditate dominantP Tn schiFofrenie,astPFi maMoritatea sunt Tn favoarea unei ereditPHi oligenice.,iscul la co ii schiFofrenicilor nu este atQta boala Tn sine ci alte fenomene caNtulburPri de caracter,stPri neurasteniforme,dar Ri a unor ersoane cu talente sau reocu Pri artistice. (tudiul genetic al PrinHilor schiFofrenicilor (tudiul anomaliilor genetice ale PrinHilor bolnavilor cu schiFofrenie MoacP un rol im ortant.*lanen +BE@:- e baFa testului ,orschach a licat la B99 de mame de schiFofreni,obHine urmPtoarele reFultateNB8 erau schiFofrenice,BB sufereau de alte forme sihotice schiFofreniforme,A9 erau schiFoide sau reFentau alte stPri de desechilibru,8B aveau tulburPri nevrotice im ortante,BC reFentau tulburPri reactive sau aveau un com ortament normal.In ceea ce Tl riveRte e tatP s5au notat Tn cadrul unui lot de G9 de schiFofreni urmPtoareleND sihotici,BA tulburPri intermediare Tntre sihoFe Ri nevroFe, @ nevrotici. #Qnd un Printe este schiFofren aratP #urran Ri colab.Ransa de a desvolta o schiFofrenie la co il este de B95BAW Ri creRte la A9W dacP ambii PrinHi sunt bolnavi. #o iii Printelui schiFofren instituHionaliFat va desvolta schiFofrenia Tn B9W din caFuri,Tn tim ce Tn alte caFuri ea este Fero. 84 #o iii schiFofrenicilor Yallman subliniaFP cP dacP un Printe este schiFofrenic,BC,AW dintre co ii au Ransa de a desvolta o schiFofrenie,cifrP care oate urca la C:W cQnd ambii PrinHi sunt schiFofreni. (5a acordat o mare im ortanHP studiului co iilor ado tivi.Keston Ri %enney au com arat 8 gru e de @9 de co ii ado taHi,se araHi de mamele lor fie normale fie schiFofrenice. ,eFultatele au fost urmPtoareleN@ schiFofrenii Tn gru ul cercetat Ri nici unul Tn cel normal,A debili mentali Tn lotul cercetat Ri nici unul Tn al doilea,BG nevroFe Tn lotul cercetat Ri D Tn cel normal,de @ ori mai mulHi delincvenHi Tn rimul gru .Un fine tot Tn rimul gru s5au adunat cei mai mulHi reformaHi de la armatP,mai multe divorHuri,delincvenHi,mai mulHi cu RcolariFare micP.In familiile schiFiofrenicilor e3istP mai multe nevroFe, siho atii, debilitPHi mentale.Zi Tn aceste domenii e3istP multe date statistice,asu ra cProra TnsP nu vom mai insista. Teoriile genetice *Ra cum am mai subliniat,o timismul e3agerat al rimelor cercetPri din domeniul geneticii din schiFofrenie a trebuit sP PleascP Tn urma desco eririlor Ri evidenHierii a numeroRi factori de eroare care creiau

im resia unei concordanHe foarte mari +dificultPHi statistice,Tn alegerea lotului-.!actorul K +ereditabilitatea- are totuRi o anumitP valoare,mai ales Tn cadrul evidenHierii ra ortului dintre factorii endogeni Ri e3ogeni.!actorul K variaFP Tn funcHie de numeroRi alHi factori +frecvenHa bolii Tn o ulaHia generalP ,legerea eRantionului- cifra variind Tntre 9 Ri B.*stfel,aratP 7ottesman,la schiFofrenie, entru unii factorul K variaFP Tntre 9,DE Ri B Tn tim ce entru alHii el ar avea valori mult mai scPFute,a ro iindu5se de indicele entru alte boli sihosomatice +ulcer,KT*,du PPollin-. *vQnd Tn vedere multitudinea de Preri Tn domeniul transmiterii ereditare a schiFofreniei,noi ne vom o ri doar asu ra cQtorva i oteFe mai im ortante. a.I oteFa monogenicP.#onform acestei teorii schiFofrenia s5ar datora unei singure gene,care oate fi recesivP,dominantP sau intermediarP.Keston susHine aceastP teorie afirmQnd cP Tn familiile schiFofrenicilor,@9W ar fi schiFofreni sau schiFoiFi.*cest lucru nu s5ar utea e3 lica decQt rin e3istenHa unei gene dominante res onsabile Tn starea de heteroFigot de schiFofenie sau schiFoidie.,a ortul dintre schiFofrenieOschiFoidie ar fi de BOB,acest lucru datorQndu5se unei gene dominante,res onsabile atQt entru schiFofrenie cQt Ri entru schiFoidie.%iferenHa clinicP s5ar datora doar circumstanHelor e3terioare sau unor factori genetici su limentari.In e3 licaHia monogeneticP influrenHa mediului e3terior nu este foarte im ortantP.Istoria bolii,remisiunile etc s5ar datora doar erorilor metabolice +.einer,BEDC-.O astfel de conce Hie nu ote avea decQt avantaMul cP este foarte sim lP. #ontrar conce Hiei lui Keston,(later +BE@:- susHine cP schiFofrenia s5ar datora unei gene care se manifestP mai ales recesiv,la starea homoFigotP Ri dominant la starea heteroFigotP, acest lucru Tn funcHie de frecvenHa genei Tn o ulaHie.Yahn aratP cP este osibil ca schiFoidia sP se transmitP Tn mod dominant,Tn tim ce schiFofrenia ar de inde de alt factor destructiv,de ti s ecific recesiv,Tn tim ce LenF vorbeRte de o dominantP neregulatP care oate da cQnd schiFofrenie,cQnd schiFoidie.;on \iehen vorbeRte Ri el de o dominanHP sim lP sub reFerva unui al 85lea factor recesiv.,udin este TnsP artiFanul recesivitPHii. Pentru Lu3emburger redis oFiHia recesivP cores unde unei somatoFe ereditare, caracteriFatP rintr5o anumitP slPbiciune a s.n.Yallman avanseaFP Ri el i oteFa unei recesivitPHi autosomale,care ar utea fi inhibatP de anumiHi factori de origine meFodermicP. b.I oteFa celor douP sau mai multe gene.#onstantinidis vorbeRte de e3istenHa a 8 ti uri de lin"aM,care evocP e3istenHa a 8 gene la originea schiFofreniei.Teoria celor 8 gene a fost ro usP de Yarlsson +BECC,BEC:-,gena ( Ri P moRtenite inde endent,fiecare cu douP alele +(,s Ri P, , rimele cu frecvenHP de 9,9GW,celelalte douP cu frecvenHa de AW-.*ceste douP gene s5ar transmite inde endent Ri ar da urmPtoarele genoti uriN 85 ((PP Ri ((P [subiecHi normali +DEW-X (( [subiecHi nervoRiX (s Ri (sP [subiecHi cu inteligenHP su erioarP + este @W-X (s [subiecHi arieraHi +9,9BW-X Personalitatea schiFoidP ar avea un risc de transmitere tot aRa de mare ca Ri schiFofrenia declaratP +du P Keston ar fi vorba de o frecvenHP TnsP de AW-. c.I oteFa oligenicP e3 licP a ariHia schiFofreniei rin intervenHia mai multor gene +motiv entru care nu s5ar utea e3 lica rin metoda arboreluli genealogic-.In rivinHa factorilor genetici Tn schiFofrenie e3istP foarte multe resu uneri.#ristodorescu formuleaFP urmPtoarele i oteFe teoretice Tn acest domeniuN B.1oala ar fi conHinutP Tn genoti ul bolnavului Ri ar e3ista astfel o genP s ecificP entru schiFofrenie,genP care ar utea fi recesivP sau dominantPX 8.7enetic ar fi determinat numai caracterul reschiFofrenic s ecific care este susce tibil ca urmare a unor evenimente ulterioare +e3ogene sau endogene- sP generaliFeFe boalP.*ceste fenomene ot fi mai mult sau mai uHin s ecifice,iar i oteFa im licP ca Ri rima,un mecanism genetic s ecific. G.*r utea fi osibilP intervenHia e lQngP gena maMorP a unor alte gene cu efect modificator,care sP dea sensul deFvoltPrii boliiX A.*r e3ista un fenoti reschiFofrenic,care este reFultatul unui mecanism oligenic.*cest fenoti nu este

s ecific,re reFentQnd o variaHie5deviaHie mai mult cantitativP decQt calitativP de la normal +conform legii genetice cu caracter general care aratP cP trPsPturile care variaFP cantitativ +gausian-,la indiviFii din interiorul unei s ecii date,au un substrat oligenic.!actorul s ecific Tn aceastP i oteFP l5ar constitui L aternulL evenimentelor ulterioare care ornind de la o redis oFiHie ereditarP nes ecificP conduce la a ariHia schiFofreniei.In cadrul acestei i oteFe sunt accentuate cauFele e3ogene Ri Tn s ecial sihogeneFa vPFutP mai ales Tn interacHiunea dinamicP familialP. E3istP Ri o serie de teorii cromoFomiale Tn schiFofrenie.(5a Tncercat gPsirea unor variate modificPri a numPrului de cromoFomi +translocaHii,deleHii,lin"age-.Unii autori +Kanry,;arider"am ,,oberta daly- afirmP reFenHa Tn sQngele schiFofrenului a unui limfocit cu o morfologie anormalP,denumit linfocitul P.Un lasma mamelor de schiFofren ar e3ista un factor lasmatic care erturbP sau distruge cromoFomul 2,Tn tim ce are efect mic sau nul asu ra cromoFomului S.*cest lucru a fost afirmat de cPtre Taylor +BECE- care observP rata scPFutP de bPieHi nPscuHi vii Tn rima lunP de mamele schiFofrene.%acP boala a are Tn lunile ulterioare ot a are desvoltPri anormale sau Tncetenite ale fPtului. Un rol deosebit a cP Ptat Tn era tratamentului cu neurole tice termenul de farmacogeneFP,introdus Tn literatura medicalP de cPtre ;ogel +BE@ERi constQnd din variaHiile determinate Tn structura geneticP de cPtre un medicament.(e Rtie cP enFimele cu aMutorul cProra aceste medicamente acHioneaFP se aflP sub control genetic.%eficienHele enFimatice ot trece Tn mod obiRnuit neobservate Ri devin foarte im ortante cQnd Tn organism au Ptruns substanHe strPine +cum ar fi substanHele medicamentoase-. E3istP numeroase studii atestQnd im ortanHa factorilor genetici Tn rPs unsul organismului la medicamente.6eurole ticele incisive ot avea o influenHP nefastP asu ra matrialului ereditar, rovocQnd Tn unele caFuri mutaHii sau chiar desordini cromoFomiale. Lambert Ri alHii subliniaFP im ortanHa articularitPHilor genetice Tn a ariHia tulburPrilor e3tra iramidale Tn tratamentul schiFofreniei. Pornind de la i oteFa osibilitPHii e3istenHei unor modificPri ale carioti ului Tn schiFofrenie Ri a osibilitPHii a ariHiei unor modificPri a carioti ului sub influenHa neurole ticelor incisive Tn schiFofrenie,Tm reunP cu )uRatescu am efectuat un studiu asu ra unui lot de @@ de bolnavi cu schiFofrenie.(tudiul fPcut entru a de ista modificPri cromoFomiale la 86 acienHii trataHi cu neurole tice incisive nu a evidenHiat nici o moidificare a acestora,Ri nici reFenHRa unui virus s ecific. (tudiile genetice fPcute Tn cadrul schiFofreniei ne indicP astPFi de lasarea tot mai mare a interesului Tn domeniul biochimiei.!recvenHa mare a schiFofreniei la unii indiviFi cu carioti anormal Ri reFenHa unui e3ces de cromoFom S +%ebray- au dus la intuirea osibilitPHii e3istenHei Tn e3ces a unui anumit metabolit.(indromul Ylinefelter este mai frecvent la schiFofreni +de A ori mai mare ca la o ulaHia generalP-.#lar" a descris D caFuri cu carioti S22 Tntr5o instituHie enalP,din care A erau schiFofrenii.(5au mai citat caFuri cu sindrom Turner mai ales sub forma de moFaic asociat liniilor SO,SS,SSS. *Ra cum am mai subliniat siguranHa Ri credibilitatea teoriilor genetice a Tnce ut sP fie tot mai mult sdruncinate, ledQndu5se tot mai mult entru multifactorialitate Tn etiologia schiFiofreniei.(chiFofrenul a are tot mai mult ca o ersoanP a cPrei deFvoltare a fost o ritP la un stadiu recoce,din cauFa traumelor sihologice sau a unor devieri rivind maturaHia funcHiilor sihologice.%in aceste motive ei sunt inabili de a se ad ta diferitelor sitauHii stresante din viaHP. d.Problema constituHiei este strTns legatP de aceea a ereditPHii.6umeroase cercetPri au cPutat reFenHa unui anumit ti de stigmat biologic,caracteristic Ri care ar redis une la schiFofrenie.Putem s une TnsP cP QnP Tn reFent reFultatele nu au fost confirmate,Ri Tn orice caF sunt contradictorii.(e oate vorbi mai degrabP de o interacHiune ermanentP genetico5biochimicP5fiFiologicP Ri sihodinamicP.%iscuHiile rivind im ortanHa constituHiei au Tnce ut du P ublicarea de cPtre Yretschmer +BE8:- a lucrPrii sale

L!orma cor ului Ri caracterulL,descriind e baFe intuitiv5em irice o serie de ti uri somatice constituHionale.Pentru Yretschmer,subliniaFP #onstanHa ZtefPnescu5Parhon Ri 7.6.#onstantinescu,Tntre caracterul normal, sihotic Ri siho atic nu e3istP decQt o diferenHiere cantitativP,fiecare fiind un ti de manifestare a unei ereditPHi similare. Yretschmer subliniaFP cP Tntre schiFofrenie Ri un anumit ti constituHional ar e3ista o legPturP cauFalP.*cest ti morfologic a fost denumit de el le tosom ++longilin,cu desvoltare slabP a musculaturii,reacHii vegetatiove lente Ri relungite-.*cest ti ar cores unde sihologiei ti ului LschiFotimL,caracteriFat rin tendinHP la introversiune,cu hi ersensibilitate reHinutP,o rPcealP e3cesivP Ri o tendinHP de a se iFola de lumea e3terioarP.Parnell,Tn cadrul unui studiu modern,reluQnd morfo atologia lui Yretschmer subliniaFP cP aceasta ar avea o baFP statisticP satisfPcPtoare.6umeroRi autori au insistat Tn cercetPrile lor asu ra a numeroase as ecte constituHionale.*stfel,subliniaFP Yolb +BED8- la mamele schiFofrenice e3istP o mare mortalitate erinatalP Ri malformaHii ale noilor nPscuHi.(5a notat de asemenea cP numeroRi schiFofreni reFintP Tn co ilPria lor scPderi sau as ecte inadecvate motorii, osturale,senForiale Ri erce tuale.(5a evidenHiat de asemenea de cPtre vechii clinicieni instabilitatea funcHionalP a sistemului nervos vegetativ,la schiFofreni,fenomene de dilatare u ilarP,tulburPri vasomotorii ale e3tremitPHilor, cianoFP. )aric' descrie reFenHa unui le3 ca ilar sub u ilar anormal,viFibil la schiFofreni, )ai im ortant decQt ti ul constituHional ne a ar datele care se referP la ersonalitatea remorbidP.*ceastP ersonalitate a fost descrisP ca fiind caracteriFatP rin introversiune,nesociabilitate,contacte sociale limitate.%u P ,obins +BEDB-,DAW dintre schiFofrenii adolescenHi au avut un com ortament antisocial,ca rinci alP caracteristicP Tn rima co ilPrie.Pentru .att +BED8- rinci ala caracteristicP a eersonalitPHii schiFofrenice este constituitP de agresivitate Ri nesociabilitate.*llen .ill Vr. +BEDC- aratP cP Tn com ortamentul remorbid al schiFofrenicilor ar e3ista o adevPratP miniaturiFare Ri distorsionare a liniei de baFP a sistemului social Tn care acientul se desvoltP Ri e3istP. *cest lucru a are rin eRecul de acumulare de TndemQnare socialP Ri inter ersonalP,graHie defectului de TnvPHare. 87 %e fa t rimul care vorbeRte de ersonalitatea remorbidP este Yrae elin.El vede starea remorbidP din LdemenHa recoceL caracteriFatP rin retragere,fPrP rieteni,trPind numai entru el.Koch caracteriFeaFP aceastP ersonalitate rin fa tul cP sunt TnchiRi Tn sine,iar 1leuler Ti descrie ca fiind din erioda recoce TnchiRi Ri li siHi de interes. #once tul cP inadecvenHa socialP ar fi cea mai constatntP caracterisicP a schiFofenului cQRtigP tot mi mult teren +s5a vorbit de constituHia schiFoidP, ersonalitatea schiFoidP,schiFofrenia constituHionalP, ersonalitate introvertitP etc-.%u P #urran Ri colab.co iii care vor deveni scvhiFofreni tind a fi nervoRi,conformiRti,limitaHi,care lucreaFP din greu la RcoalP dar asimileaFP uHin.Ei tind a fi ne rietenoRi, retraRi. PersonalitPHile schiFoide ar desvolta @9W schiFofrenii iar rognosticul ar fi mai rost.In alte situaHii,indiviFii nu se reFintP ca introvertiHi dar a ar ca im ulsivi, neTndemQnateci, uRor an3ioRi,e3ageraHi Tn reacHii,vulnerabili.PersonalitPHile aranoiace ar desvolta mai ales schiFofrenia aranoidP +ar fi hi ersensibili Ri ar blama uRor e alHii, erce Qnd lumea ca ostilP-.TotuRi se une Tntrebarea Tn ce mPsurP aceste fenomene nu sunt sim le coincidenHe.%u P vechii autori ersonalitatea schiFoidP ar re reFenta ea TnsPRi o boalP miniaturalP,Tn tim ce )ayer s une cP nu este vorba de o boalP,ci de factori dinamici,care redis un la schiFofrenie.%e fa t roblema a fost Tn vogP Tn Murul anului BE99,Tn reFent constituHia Ri ersonalitatea schiFoidP fiind vPFute mai degrabP ca niRte elemente de rognostic rost.Ylein aratP cP retragerea tim urie,com ortamentul social Ri li sa de em atie,hi oafectivitate sunt direct ro orHionale cu scPderea Ransei de vindecare a schiFofreniilor declarate. In afara iFolPrii sociale s5a mai observat remorbid Ri o li sP de

manifestare a se3ualitPHii.Introversiunea este consideratP rinci ala caracteristicP a ersonalitPHii schiFoide,dar aRa cum subliniaFP .att e3troversiunile sociale ar fi Ri ele destul de ti ice..einer +BED@- descrie o serie de com ortamente s ecifice erioadei remorbideNdormitul Tn at cu mama QnP Tn erioda adolescenHei,enureFisul,frica Ri anica de a se Tnde Prta de acasP,tendinHa de a citi mult,conRtiincioFitatea e3ageratP, tendinHa la singurPtate,li sa dorinHei de a avea rieteni,desinteres,retragerea Tn sine.1ella" +BEDB- subliniaFP cP ersonalitPHile schiFoide s5ar manifesta Tn A mari ariiNca acitate integrativP,realitatea orientPrii,socialiFarea,gQndirea ada tativP +ca reFultat al testPrii realitPHii,obiectul relaHiilor etc-.)emoria schiFofrenicului ar fi vulnerabilP iar deficitul de atenHie oate chiar recede desvoltarea sihoFei deschise. !actorii neurofiFiologici Ri anatomo atologici O mare arte a studiilor etio atogenetice s5au diriMat asu ra rolului Mucat de o serie de factori neurofiFiologici.#oleman Ri 1roen +BEDG- include aici 8 as ecte mai im ortanteN desorganiFarea rocesului de e3citaHie Ri inhibiHie Ri maniera necores unFPtoare de a reacHiona la stres.%in cauFa deficienHelor baFale sihofiFiologice,schiFofrenicul este inca abil a reFolva conflictele de baFP ale ersonalitPHii Ri de a utea mani ula Tn mod cores unFPtor mediul sPu TnconMurPtor.%in aceste motive ei se simt Tn maMoritatea tim ului Tn stare de alertP,se simt ameninHaHi.Pavlov vorbea la schiFofreni de o e3citabilitate anormalP a s.n.c.In cadrul unei e3citaHii uternice,o stare de inhibiHie masivP duce la scPderea nivelului e3citabilitPHii Ri reactivitPHii.* are astfel fenomenul de reacHie arado3alP +e3citanHii mici determinP reacHii mari Ri invers-.Tulnurarea echilibrului dintre e3citaHie Ri inhibiHie desorganiFeaFP com ortamentul indiviFilor Tn situaHiile de stres. In ceea ce riveRte vulnerabilitatea s ecialP la stres a schiFofreniilor,#oleman Ri 1roen vorbesc de iregularitPHi ale funcHiei sistemului nervos vegetativ,care redis une la reacHii inadecvate Tn faHa situaHiilor de stres.\ahn +BED:- evidenHiaFP la schiFofreni un deficit de rPs uns la stimuli Ri factori de stres.Tim ul de reacHie la schiFofeni este mai scPFut.(hagass +BEDA- e baFa e3amenelor eeg aratP cP reglarea echilibrului e3citaHieOinhibiHie Tn sistemul nervos este diferit la schiFofreni faHP de normali,Tn 88 schiFofrenie e3istQnd o mai micP cantitate de unde determinate de un rPs uns cerebral mai restrQns,iar rPs unsurile evocate au un voltaM mai mic du P stimulii auditivi.Kuber +BE@:urmPreRte stabilirea unei corelaHii Tntre PE7 Ri tabloul clinic.El constatP dilatarea cornului ventricular frontal Ri al ventricolului G Ri mai uHin a s aHiilor subarahnoidiene +mai accentuat Tn schiFofreniile grave-.%u P 1orens"in Ri )etFger cele mai frecvente anomalii ar consta TnNatrofia corticalP localiFatP la nivelul lobilor frontali Ri arietali,dilatarea ventricolului G Ri a coarnelor tem orale.In ceea ce riveRte eeg nu e3istP TncP un consens.Kill+BE@D- reHine urmPtoareleN B.PreFenHa unor unde alfa mici Ri a undelor lente de voltaM scPFutX 8.%escPrcPri de unde lente de A cOsecX G.,eFistenHa ritmului alfa la blocarea rin luminP Ri la desorganiFarea rin hi er neeX (i alHi autori confirmP a latiFarea traseelor Ri nereactivitatea la luminP. In cadrul unui studiu Tntre rins de noi am aMuns la concluFia rin e3amenele eeg Ri PE7 cP nu se ot une Tn evidenHP leFiuni semnificative nici Tn erioda de debut Ri nici Tn aceia de croniciFare.6umeroase as ecte cu nuanHP atologicP+atrofii- au fost constatate Ri la lotul de martori normali e care l5am urmPrit Tn aralel.TotuRi cu aMutorul unor tehnici com uteriFate s5au gPsit diferite leFiuni Tn cadruFl schiFofreniilor,dar nu s5a utut demonstra caracterul s ecific al acestora.%u P #urran Ri colab.e3istP robe cP Tn schiFofrenie ar e3ista un nivel scPFut de activitate Tn s.n.c. Ri s.n.v. mai ales Tn sistemul activator reticular,cu o creRtere mare a stPrii de vigilenHP.(5au us Tn evidenHP modificPri neurofiFiologice Tn schiFofrenie similare cu acele gPsite rin de rivarea voluntarP de somn + use e seama aceloraRi modificPri metabolice-.(e remarcP +du P !einerg- Tn @9W din caFuri o scPdere,Tn schiFofrenie a stadiului A de somn +esenHial entru buna funcHionare

sihologicP Ri entru odihnP-. (5au fPcut o serie de consideraHii rivind anatomia atologicP a schiFofreniei, resu unQndu5se o serie de leFiuni organice +deRi nu s5au gPsit nici un fel de leFiuni s ecifice-.%eRi la un moment dat studiile de anatomie atologicP erau foarte o ulare,ele au Tncetat com let Tn ultimele decenii din cauFa inconsistenHei Ri greutPHii im licPrii diferitelor leFiuni,Tn etiologia bolii.(5a observat totuRi,subliniaFP #urran Ri colab.cP tumorile cerebrale Tn sistemul limbic roduc stPri siho atologice asemPnPtoare schiFofreniei.%u P Lhermite leFiunile Tn schiFofrenie ar fi realabile bolii,secundare Ri terminale,legate de rocesul care a determinat direct moartea.)acrosco ic nu s5a evidenHiat decQt Tn caFurile cu evoluHie TndelungatP,atrofii cu subHierea circomvoluHiunilor, adQncirea Ri lPrgirea RanHurilor,dilatarea ventricolilor.)icrosco ic neuronii ar fi interesaHi rin dis ariHia cor usculilor lui 6isl,a ariHia Tn cito lasmP de incluFiuni li idice.(5a mai descris desintegrarea nucleului,neuronofagie,scPderea rotidelor celulare,reducerea citocromului +7.6.#onstantinescu-.#ele mai afectate ar fi stratul G,@ Ri a oi C,8,A iar ca regiune ar fi mai interesatP regiunea refrontalP,circomvoluHiunea G.,eHeaua vascularP Ri meningele nu ar fi interesate.<esutul glial ar rolifera Ri ar um le s aHiile rPmase rin dis ariHia celulelor.(5ar mai fi constatat leFiuni Tn nucleii centrali Ri ostero5laterali,cor ii striaHi,mPduvP.In catatonia acutP s5au evidenHiat hi eremie sau hemoragii Tn substanHa cerebralP Ri meningele moi,infiltraHii vasculare, roliferarea nevrogliei.(5au constata leFiuni nes ecifice Ri Tn alte organe caNgastritP,necroFa centro5lobarP he aticP,scPderea li idelor din scoarHa su rarenalelor,scleroFa testicularP,scPderea s ermogeneFei. Trans iraHia schiFofrenilor ar reFenta un miros articular,graHie unor anumite substanHe +acid trans G5metil 85hebenoic-.In BEGC ,oggenbaun vorbeRte de dereglarea echilibrului neuro5vegetativ,TnsoHit de tulburPri metabolice,secretorii gastrice Ri biochimice +aciFii graRi din sQnge,colesterol,cor i cetonici,iod,brom etc- dar fPrP a le acorda un rol Tn diagnostic.7iessing socoate stu oarea catatonicP dre t consecinHa unei to3icomii eriodice a diencefalului.LigMarde crede Tn insuficienHa funcHionalP he aticP rin reFenHa 89 urobilinuriei,hi erbilirubinemiei,deRi aceste fenomene au mai mult legPturP cu negativismul alimentar,scPderea Tn greutate.(cheid descrie o eritroliFP crescutP cu creRterea hemato oeFei.Prin ).1leuler cercetPrile de endocrinologie iau o mare am loare.,ees acordP o mare atenHie funcHiilor tiroidiene.(5a constatat la constituHia acromegalicP corelaHii cu schiFofrenia +#onstanHa ZtefPnescu5Parhon-.(5a vorbit Ri de rolul unor infecHii virotice sau cu stre tococ.Tubul digestiv a fost Ri el incriminat.(5a vorbit de reFenHa unor substanHe to3ice intestinale +indolice-.(tudii am le a fPcut Tn aceastP direcHie 1aru",mai ales asu ra catatoniei biliare e3 erimentale.Zcoala lui 1uscaino subliniaFP im ortanHa unei etiologii strict somatice,infecHioase,cu unct de lecare digestiv +o enteritP cronicP care genereaFP o substanHP to3icP +aminP- care se evidenHiaFP Ri Tn urina schiFofrenicilor.1uscaino ar fi gPsit Fone atrofiate Tn scoarHa cerebralP Ri nucleii baFali.El va a lica Tn tratament, e aceastP baFP un vaccin olivalent i.v. QnP la obHinerea unei reacHii febrile mari,la care mai adaugP o dietP he aticP Ri ra ortQnd reFultate bune.!iind consideratP o boalP de ada tare,Tn schiFofrenie s5au incriminat de asemenea rolul glandelor su rarenale.(5a constatat cu scPderea greutPHii cortico5su rarenalelor.%u P !ernandeF Tn faFa acutP ar fi vorba de un hi ercorticism Ri Tn faFa cronicP de hi ocorticism.#aracterele se3uale ar fi uHin desvoltate,un anumit grad de insuficienHP ovarianP,amenoree +#onstanHa ZtefPnescuParhon-.#atatonia ar fi favoriFatP de insuficienHe aratiroidinaP.%e asemenea hi erfuncHia timusului du P ubertate ar favoriFa schiFofrenia. Im ortanHa factorilor infecHioRi a fost discutatP TncP din BE9G de 1ruce Ri %.Publes care gPsesc Tn serul catatonicilor o aglutiuninP entru o anumitP tul inP de stre tococ.(5au mai incriminat leFiunile cerebrale din reumatism,e3acerbarea florei intestinale etc.1aru" incrimineaFP rolul colibacilului.(5a incriminat Ri T1# dar s5a vPFut cP aceasta era mai

degrabP determinat de condiHiile de LTngriMireL a acestor bolnavi Tn aFile insalubre.(5a fPcut TncervPri entru gPsirea unui virus i otetic,cu acHiune neuroto3icP.(5au mai incriminat traumatismele craniene dar fPrP nici un su ort statistic TnsP. (tudiul fiFiologic al schiFofreniei s5a caracteriFat ani Tn Rir rintr5un o timism nemotivat Ri li sP de simH critic. Toate cercetPrile care au creFut a gPsi cauFa schiFofreniei,subliniaFP 1enedetti +BEC9- s5au dovedit ulterior greRite din unct de vedere tehnic,sau studiile s5au efectuat e un numPr rea mic de caFuri.%acP s5a fPcut atQta entru a afla cauFa somaticP a schiFofreniei,s une autorul,a trebuit QnP la urmP sP ne mulHumum cu constatarea consecinHelor somatice ale schiFofreniei,modificPrile constatate fiind de fa t fenomene secundare determinate de modificPrile afective, arado3ale din aceastP boalP.Toate modificPrile +hidraHii de carbon, roteine,li ide.electoliHi etc- constatate Tn schiFofrenie sunt acom aniamente ale vieHii emoHionale din aceastP boalP +chiar Ri fenomenele he atice-.InsuficienHa renalP,de e3em lu,este gPsitP Tn toate sihoFele.(e oate conchide deci cP nu e3istP QnP astPFi date s ecifice care sP ledeFe entru o somatoFP a schiFofreniei. Im ortanHa studiilor biochimice *tQt studiile de anatomie,fiFiologie,cQt Ri cele de biochimie s5au fPcut,deoarece mult tim modelul care a dominat Ri schiFofrenie a fost un model medical.!actorii biochimici au fost frecvent incriminaHi.O oarecare notorietate a avut,de e3em lu,teoria indolului Tn schiFofrenie.*stfel adenocromul + rodus rin degradarea naturalP a adrenalinei- oate sP dea Tn mod e3 erimental fenomene schiFofrenice.*drenalina,L(%,mescalina Ri alte substanHe cu efect e3 erimental schiFofrenogen s5a constatat cP au dre t element comun inelul indolic +Tn schiFofrenie ar e3ista deci un consum de substanHe de degradare a adrenalinei-.E3 erienHele cu L(% au arPtat cP este osibil sP se roducP ra id o destructurare a ersonalitPHii de as ect schiFofren.*cest lucru a dus la ideea e3istenHei unei substanHe endogene cu acHiune similarP.(5a us astfel roblema unor 8: tulburPri de metabolism a serotoninei +mai ales du P ce s5a constatat cP reser ina scade serotonina din creier Ri sQnge-.Keath Ri Tulane +BEC9- inMectQnd tara3einP a obHinut la voluntari manifestPri similare schiFofreniei +substanHa s5a obHinut din sQngele unor bolnavi cu schiFofrenie-.Tot Keath +BECD- vorbeRte de rolul anticor ilor anticreier,care acHioneaFP Tn regiunea se talP cu distrugerea sina selor.)eltFer +BEC@- gPseRte Tn 8OG din caFuri,Tn formele acute,creRterea creatin5fosfo"inaFei.Teoria transmetilPrii sugereaFP cP schiFofrenia este cauFatP de rodusul endogen al aminelor metilate care acHioneaFP ca substanHe halucinatorii.%in cauFa similitudinii Tn structura biochimicP cu mescalina,unele catecolamine ar interveni rin metilare,transformQnd aceasta Tn mescalinP +%ebray,BECE-. O altP teorie +!riedhoff,BECG- este aceea a inabilitPHii Tn demetilarea aminelor metilate halucinogene iar din do aminP s5ar sintetiFa cor uri care structural Ri farmacologic ar fi similare dimeto3i5haleginelor. ,olul histaminei a fost de asemenea studiat,cunoscQndu5se sensibilitatea scPFutP a schiFofreniei la aceastP substabHP.Pheiffer +BEC:- constatP la schiFofreni histamina scPFutP,acest lucru fiind direct ro orHional cu com onentele aranoide Ri halucinatorii.*celaRi autor gPseRte la BBW dintre acienHi,cantitatea de Finc scPFutP.(5a vorbit de inabilitatea metabolismului cerebral al glucoFei +cu o roducHie anormalP de iruvat-.!riedhoff +BECG- vorbeRte de e3creHia unor metaboliHi anormali +dimeto3y5 henilethylamine- Ri care ar duce la aRa numita L atP roFL,(5a emis Ri i oteFa unei alterPri a sistemului do aminergic cerebral care ar rovoca formarea C5 hidro3ido aminP to3icP,susce tibilP de a erturba sistemul catecolaminergic +(tein Ri .ise,BEDB, BEDG-. (tudiind sistemul do aminergic s5au obHinut Ri alte avantaMe.(e Rtie cP neurole ticele utiliFate Tn tratamentul schiFofreniei blocheaFP acest sistem Ri au astfel efect anti sihotic.(5a subliniat cP trasul do aminergic meFo5limbic ar fi im ortant entru schiFofrenie +#urran-.TotuRi du P levodo a li sesc sim tome schiFofrenice iar boala lui Par"inson cu un nivel scPFut de

do aminP oate coe3ista cu schiFofrenia. In ceea ce riveRte metabolismul aFotat,7iessiry +BEG8gPseRte douP ti uri de bolnaviNti ul * cu bilanH aFotat negativ,creRterea )1 Ri de ti 1 cu bilanH aFotat oFitiv Tn faFa de boalP Ri negativ Tn remisiune.1ernstein gPdeRte o scPdere a urogeneFei,creRterea amoniacului insuficient neutraliFat Tn ficat. !enolii sunt de asemenea crescuHi.In l.c.r. cresc alfa Ri gama globulinele.#ha man gPseRte Tn l.c.r. o enFimP roteoliticP identicP cu aceea din bolle inflamatorii Ri degenerative ale s.n.c.Procesele o3idative ar fi Tntr5un evident deficit Tn schiFofrenie.%u P !orear sim tomele catatonice ar fi date de consumul deficitar de o3igen.%aust constatP rin o3imetrie la schiFofreni,un grad accentuat de ano3ie cronicP iar concentraHia ma3imP a fenolilor inhibP res iraHia celularP a creierului. )etabolismul mineral a are Ri el erturbat +creRte calciul,cu rul Tn tim ce sodiumul scade-.#reRte eliminarea a ei rin urinP.(5au descris Ri o serie de erturbPri enFimatice.*shli gPseRte anhidraFa carbonicP scPFutP,de asemenea o inhibiHie a enFimei roteolitice,o scPdere a activitPHii tri tice a leucocitelor Tn schiFofrenia acutP.%u P %u P Polisciuc Tn schiFofrenie ar e3ista o insuficienHP enFimaticP ereditarP sau cQRtigatP care ar conduce la tulburarea metabolismului fenilalaninei ca Ri Tn caFul oligofreniei fenil iruvice.%u P Kaimovici activitatea glicoliticP ar fi mai scPFutP,activitatea adenoFintrifosfaFicP crescutP,activitatea fosforilaFicP normalP.;itaminele 1B,18 scad Tn sQnge.%u P %elay Tn schiFoifrenie ar e3ista o serie de tulburPri termice. #u toate eforturile fPcute Ri Tn acest domeniu,nu s5a o utut dovedi e3istenHa nici unei anomalii biochimice s ecifice,modificPrile HinQnd mai ales de intensitatea tulburPrilor afective.*Ra cum s5a vPFut,a roa e cP nu e3istP organ care sP nu fie incriminat Tn etiologia schiFofreniei.%in fericire,aratP Korwitt +BE@C-,multe din aceste constatPri sunt uitate dar nu suficient entru ca o nouP generaHie sP le reia cu aceiaRi ardoare,fPrP a 91 mai Hine seama de e3 erienHa redecesorilor.E3istP,aratP autorul,numeroase surse de eroare.)ulte date biochimice Ri neurochimice nu au Hinut cont de anumite surse de eroare +tehnice sau statistice-,ra otQndu5se as ecte nes ecifice,neHinQnd de e3em lu cont de alimentele sau de alte substanHe ingerate anterior.*stfel reFenHa substanHelor fenolice Tn urinP se datorau ingestiei de cafea.TulburPrile he atice se datorau adesea dietei hi o roteice din s itale. (5au emis de asemenea numeroase teorii Tn acest domeniu cum ar fi teoria erorii TnPscute de metabolism,teorie foarte atractivP dar neconfirmatP.%efectul genetic crucial s5ar manifesta rin reFenHa unei anumite reoteine5tara3eina,res onsabilP de aberaHia metabolismului aminei biogene. O altP conce Hie incriminatP,din contra susHine im ortanHa stresului cu scPderea e inefrinei.)etaboliFarea ei anormalP ar duce la derivatele halucinogene de e inefrinP,adrenocrom Ri adrenalinP. Im ortanHa factorilor de mediu +factorii sihologici Ri socioculturali- E3ce tQnd teoriile anti sihiatrice entru care schiFofrenia este o reacHie sPnPtoasP a unui tQnPr Tn faHa resiunilor sociale,inclusiv rin medierea familiei, utem s une cP entru cunoaRterea etio atogeneticP a schiFofreniei noile conce Hii sihologice Ri sociale au constituit o adevPratP revoluHie Tn elucidarea etio atogeniei schiFofreniei.%acP entru anti sihiatri schiFofrenul este o victimP a contradicHiilor Ri conflictelor sociale,societatea creind ea TnsPRi aceastP entitate, entru ca ea TnsPRi sP5Ri PstreFe eticheta de normalitate, maMoritatea teoriilor sihologice Ri sociologice au reuRit sP lPmureascP o serie de robleme deosebit de im ortante entru e3 licarea shiFofreniei.#ontribuHia im ortantP a sihamaliFei,de e3em lu,Tn etio atogenia schiFofrenie se reFumP la urmPtoareleN B.simboliFarea tabloului clinic +sim tomul are im ortanHP Tn funcHie de ceea ce simboliFeaFP-X 8.regresiunea este cel mai im ortant as ect din schiFofrenieX G.incertitudinea se3ului,ambivalenHa se3ualP fiind tot aRa de im ortantP ca Ri studiul homose3ualitPHii latente la schiFofreniX A.la nevroFe este im ortant conflictul infantil,Tn tim ce la schiFofrenii este mai im ortant acela din erioda ubertPHii sau a adolescenHei +du P )eyer

chiar cel actual-X *naliFa e3istenHialP +1inswanger- merge mai de arte de sihanaliFP,cPutQnd sens fiecPrui sim tom. %ar entru a TnHelege mai bine situaHia trebuie sP Rtim ce fel de funcHii sunt tulburate Tn schiFofrenie.Penru )eehl +BEC8- ar fi vorba de A gru e maMore de funcHii tulburateN gQndirea,ahedonia,aversiunea faHP de relaHiile inter ersonle Ri ambivalenHa.TotuRi foarte mulHi autori accentuiaFP asu ra unei multitudini de tulburPri ale funcHiei eului Tn schiFofrenie,datoritP unor devieri de maturaHie Ri a unor as ecte care a ar Tn co ilPrie. Predis oFiHia constituHionalP s5ar e3 lica mai ales rintr5o slPbiciune a eului +cu o agresivitate Ri ostilitate internP-,ce roduce distorsiune Tn relaHia mamPOco il,cu organiFarea unei ersonalitPHi vulnerabile Tn faHa stresurilor obiRnuite.PsihanaliRtii aratP cP schiFofrenia este o e3tindere a com ortamentului din rima co ilPrieNli sa de se araHie, tulburPri de formare a identitPHii Ri comunicPrii. #u tot declinul a numeroase conce te sihanalitice rimitive,im ortanHa traumelor sihice sau a de rivPrilor tim urii de PrinHi este foarte mare.%u P .ahl +BE@C-,ABW dintr5un lot de @C: de soldaHi schiFofreni TRi ierduserP un Printe Tnainte de B@ ani +moarte,divorH,abandon-.%intre sihotraumele tim urii utem nota ca mai semnificative fenomeneul de res ingre +reMerul-,bPtaia de Moc,maltratarea fiFicP,traumele se3uale,diferite inMurii,boli,s italiFPri Tndelungate cu se araea de familie,li sa unei alimentaHii cores unFPtoare.*deseori co ilul fiind victima totalP a abuFului PrinHilor 9* trPieRte Tntr5o stare ermanentP de insecuritate.6umeroRi schiFofreni ra orteaFP relaHii violente Tn co ilPrie,e3 erienHe se3uale traumatice.Un faHa unor atari situaHii,subliniaFP )enninger, individul TRi va construi mecanisme de a Prare,motiv entru care lumea din Mur va Prea entru el ericuloasP,un loc ostil Ri ne rimitor.,etragerea din faHa unei atare lumi oate fi unul dintre aternurile com ortamentale faHP de sihotraumele tim urii.*deseori,s un #oleman Ri 1roen,viaHa acestor indiviFi constP dintr5o serie de criFe a Prute adesea din lucruri minore care se am lificP a oi,de PRind ori ce ro orHie.In alte situaHii,indiviFii construiesc aternuri com ortamentale de rebeliune sau desorganiFare aranoidP a ideaHiei,cu lene atologicP,incorigibilP,agresivitate,fugP,diferite ti uri de com ortament delictual.*utorii remarcP 8 as ecteN e de o arte necesitatea unui anumit ti de schimbare Tn erioade critice, entru realiFarea normalP intelectualP,emoHionalP Ri desvoltare socialP, ceea ce este o erioadP criticP de autodiferenHiere Ri integrare, entru formarea autostimei, Tn al 85lea rQnd,mulHi co ii care trec rn asemenea e3 erienHe vor reFenta efecte reFiduale Tn viaHa ulterioarP.TotuRi,nu toHi aceia care au trecut rin asemenea situaHii fac schiFofrenie Ri nu toHi schiFofrenii trec obligatoriu rin aceste sitauHii. a.,olul familiei !amilia a fost cel mai frecvent incriminatP Tn etio atogenia schiFofreniei.Ea s5a fPcut Ri Tn cadrul studiilor ereditare,dar numai din unctul de vedere genetic.#hiar Ri entru vechii alieniRti schiFofrenia a Prea adesea ca o boalP familialP,gru ul familial fiind adesea mai greu de su ortat decQt acientul TnsPRi.)ediul sPu familial era considerat ca un mediu Tnchis,cu uHine legPturi cu lumea e3terioarP,cu un tatP absent sau drogat Tn tim ce mama era resimHitP ca ericuloasP,cuceritoare,anihilQndu5l e tatP din rolul sPu arental.!amiliile schiFofrenilor intereseaFP e clinicieni din mai multe unctede vedere+!lec",BEC:-N B.anomaliile lor structurale Ri dinamice robabile Tn rivinHa sarcinilor Ri funcHiilor lor esenHiale,fenomen care are strQnse corelaHii cu ersonalitatea acienHilor Ri cu sihologia lorX 8.im licaHia lor simultanP Tn afecHiunea acientului are loc atQt din s re descendenHi cQt Ri din s re ascendenHiX G.greutPHile ridicate de familie la internare Ri e3ternareX A. regPtirea familiei entru a nu res inge sau anti atiFa acientul Tntors acasPX 6umeroRi autori considerP schiFofrenia dre t reFultatul unei educaHii defectuale. *nomaliile familiilor schiFofrenicilor ating toate domeniile vieHii,Tnce Qnd cu erturbPri ale ersonalitPHii PrinHilor,vicierea structurilor familiale,sdruncinarea frontierelor dintre generaHii +e3em lu

legPtura simbioticP dintre mamP Ri fiu-,desvoltarea defectuoasP a co ilului etc.%in acest unct de vedere com ortamentul bolnavului este Tn oarecare mPsurP reHul lPtit entru a utea rPmQne Tn interiorul familiei,aceste familii formQnd un sistem Tnchis,Tn sensul cP roblemele Ri conflictele familiale absorb toatP energia lor,ne mai fiind dis onibilitPHi entru viaHa socialP.%eRi membrii acestor familii Tnde linesc anumite sarcini,acest gen de familie trPieRte iFolat.In acest sens schiFofrenia nu ar fi o boalP ci, ar fi vorba doar de ersoane schiFofrenice,care au fost modelate astfel rin e3 erienHP.In acest fel schiFofrenia s5ar utea e3 lica rin rocesul de TnvPHare socialP eRuatP,din cauFa mediului atologic Tn care aceRti indiviFi se desvoltP.!actorii genetici redis un la siho atiFare,dar nu la schiFofrenie,menirea genelor fiind aceea de otenHare,dar direcHionarea s re o formP sihoticP sau alta o dP viaHa socialP +genoti ]factori de mediu[schiFofrenia ca fenoti -.(ubiectul va LmetaboliFaL e lan sihologic factorii somatici Ri educaHionali entru a duce la cristaliFarea schiFofreniei.In acest cadru familia intervine este tot,la toate nivelurile.Pornind de la observaHiile clinice,trecQnd a oi la lunga e3 erienHP analiticP Ri de studiu fenomenologic Ri de sihodinamicP,s5a afirmat tot mai mult cP schiFofrenia este o boalP a familiei Ri nu a ersoanei.!amilia 93 schiFofrenicului, aratP *mmar Ri LedMri +BED8- a are ca o unitate,ca un nod rocesual,Tn care siho atologia unui membru denumit acient +identificat sau resu us- nu este decQt o manifestare rintre atQtea altele.Tre tat,studiile s5au e3tins asu ra diferitelor relaHii,Tn cadrul familiei.In acest fel Tn sihiatria clasicP au a Prut noHiuni ca aceea de metamesaM,relaHie obiectualP,legPturi interumane neautentice, seudomutualitate, homeostaFie etc. Im ortanHa schiFofrenogenP a PrinHilor.#oleman Ri 1roen +BED8- subliniaFP din acest unct de vedere urmPtoarele as ecte Tn familiile schiFofrenicilorN B.im ortanHa mamei sau al tatPlui schiFofrenogeniX 8.schisma maritalP sau rPFboiul intern conMugal er etuumX G. seudomutualitatea Ri distorsiunea rolurilorX A.tulburPri Tn determinarea identitPHii ersonaleX Un cele ce urmeaFP vom urmPri Tn mare arte aceastP schemP. Un rivinHa rolului schiFofrenogen al PrinHilor e3istP o bogatP literaturP.*stfel,2rMo *lanen +BECC- descrie mai multe ti uri de mame Ri taHi ai bolnavilor cu schiFofrenie.,eferindu5se la mame el individualiFeaFP urmPtoarele ti uriN B.mamP fPrP autodelimitare,care nu reuReRte sP se se are de co il,avQnd o atitudine osesivP Ri d dominare faHP de acientX 8.mame osesive Ri dominante,cu o atitudine simbioticP, roiectQndu5Ri ro riile dorinHe Ri aRte tPri Tn ersoana co ilului sPu bolnavX G.mame duRmPnoase,cu o atitudine rece Ri negativistP faHP de acient +care TncearcP sP subMuge co ilul Tn mod agresiv-X A.mame severe,cu atitudine dominatoare,nesimbioticPX @.mame an3ioase,su ra rotectoare,adeseori cu elemente osesiveX C.mame emoHional slabe,cu sentimente slabe Ri sim atie limitatPX In rivinHa ti ului de tatP,autorul descrie urmPtoareleN B.tatP osesiv, us Tn umbra mamei +su uRi,RterRi,slab masculini,uneori alcoolici, frecvent figuri de decor Tn familie-X 8.tatP asiv dar sever faHP de acient,Tn realitate asivi Ri de endenHi de soHii,severi Ri cu tendinHe ostile faHP de co iiX G.tatP sever,dominant faHP de soHie Ri co il fPrP a reFenta trPsPturi simbiotice clare cu acientulX A.tatP asiv care cautP ca Ri co ilul sPu sP obHinP satisfacHii e care el TnsPRi le doreRte,creind o relaHie simbioticP cu acientul, e care cautP sP5l atragPX @.tatP LalintPtorL care nu este Tn stare sP unP ca Pt cererilor sau acHiunilor isterice ale co ilului,cu tendinHe osesiveX C.tatP ostil, aranoid,cu atitudini aranoide Ri ostile faHP de soHie Ri duRmPnoasP faHP de acientX D.tatP indiferent faHP de acient,Tn rest avQnd o ersonalitate normalPX %u P acelaRi autor ar e3ista diferite combinaHii arentale schiFofrenogeneN B.tatP li sP ssau asiv,slab,combinat cu o mamP dominatoare, osesivP,cu atitudine simbioticPX 8.tatP dominant Ri mamP su usP,an3ioasP,su ra rotectoare sau slab emoHionalPX G.tatP aranoid,ostil,Ri mamP osesivPX *Ra cum aratP )ary .aring Ri colab.tulburPrile a Prute la co il sunt nu numai rodul identitPHii

genetice familiale dar Ri a stilului de relaHii cu ersoanele semnificative ale familiei.6umeroase studii,tind a im lica Tn mod deosebit im ortanHa schiFofrenogenP a mamei.Ti ic,aratP #oleman Ri 1roen aceste mame sunt caracteriFate ca reMetante, dominatoare,reci,su ra rotective,neTnHelegPtoare entru sentimentele Ri nevoile altora. %eRi verbal ele ar acce tabile,Tn fond ele res ing co ilul,Tn acel tim ele de inFQnd mai mult de el decQt de tatP entru satisfacerea nevoilor lor emoHionale Ri entru a se simHi 94 adevPrate femei.Probabil,din aceste motive ele tind a deveni dominatoare, asive Ri considerP co ill de endent de ele,acest lucru fiind adesea combinat cu un com ortament rigid,moralistic faHP de se3,ceea ce o face sP reacHioneFe cu oroare Tn faHa ori cPrei im ulsiun se3uale a co ilului +uneori mama este seducPtoare Ri Tn sens fiFic cu fiul ei-. ,elaHia mamP5fiu a are TncPrcatP cu imaturitate,an3ietate,ceea ce duce la disturbarea sensului identitPHii.#onstatPri similare s5au fPcut rivind relaHia tatPlui cu fiica schiFofrenP +tatP inadecvat,indiferent, asiv,detaRat,care rivaliFeaFP mama Tn nevoile sale afective Ri trebuinHe,adeseori seducPtor Tn relaHiile cu fiica sa-.Un acelaRi tim el este derogator faHP de mamP,arPtQnd cP fiica este mult mai TnclinatP entru el +determinQnd e fatP sP urascP ori ce asemPnare cu mama-. )aMoritatea autorilor acordP o mare im ortanHP ersonalitPHii mamei,care Tn mod eFumtiv ar fi res onsabilP entru tulburPrile co ilului +tatPl fiind entru mult tim LucisL Tn cadrul literaturii sihiatrice.Princi ala acuFaHie care i se aduce mamei este su ra rotecHie.In viFiunea lui Osterreth acest fenomen ar fi res onsabil de urmPtoareleN B.egocentrismul bolnavului Ri im osibilitatea de a se detaRa de el TnsPRiX 8.evitarea contactului cu realitatea Ri tendinHa de a se refugia Tn reverie Ri imaginarX G.dificultPHi Tn rivinHa contactului socialX A. asivitatea,li sa iniHiativei,inca acitatea de a PrareX @.sentimentul inferioritPHii Ri a nonvaloriiX C.de endenHa Ri tendinHa de a rPmQne LmicLX D.li sa interesului entru viitorX %u P Leny su ra rotecHia este un mod de contact cu creRterea ra ortului afectiv,ceea ce duce la scPderea e3 erienHei co ilului,Tn tim ce mediul e3terior va fi realiFat ca ostil, ericulos,nociv.Un acest fel se oate ostula slPbiciunea eului subiectului su ra roteMat,cu frQnarea maturaHiei Ri identificPrii.)ama este im licatP Tn rimul rQnd Tn acest roces,deoarece ea Tn mod fiFiologic Tnde lineRte acest rol entru o anumitP erioadP.Uneori,aratP *mmar Ri LedMri,unele evenimente +boli,anumite dificultPHi- oferP rete3tul entru su ra rotecHie Ri atrage Tn acest sens Ri e tatP,Tn tim ce acesta oate realiFa o reocu area maternalP e3cesivP,ca un eRec al sPu Tn domeniul se3ualitPHii.(e creiaFP,astfel un nod afectiv uternic,care TnveleRte ersonalitatea co ilului de cPtre mamP.#o ilul Ri mama vor constitui astfel un bloc anti5tatP,care astfel va fi considerat ca un intrus.%is ariHia sa va face relaHia mamP5co il Ri mai uternicP,va face ca adolescenHa co ilului sP se relungeascP chiar Ri du P ce el Ri5a Tnce ut rofesia sau are ro riul sPu menaM.)ai ot e3ista,de asemenea Ri alte situaHii caNsu ra rotecHia aternP +mai rar-, de ersonaliFarea co ilului rintr5un autoritarism crescut,oscilaHia Tntre su ra rotecHie Ri res ingere.Unele mame TRi asumP rolul de martir,restrQngQnd liberatate co ilului Ri e3 rimarea directP a ostilitPHii.%u P *lanen mama schiFofrenicului tinde a nu TnHelege nevoile co ilului lor,sunt su ra rotective,adesea ostile co ilului,legQnd co ilul de ea.. Ele trateaFP co ii lor Tn maniera Tn care ele au fost tratate de cPtre mamele lor +actuala mamP fiind imaturP,dar va ado ta atitudinea de mamP dominatoare-.Pe de altP arte co ilul schiFofren manifestP o sensibilitate deosebitP faHP de nevoile Ri conflictele mamei,lucru care entru el are o semnificaHie deosebitP.Lewis Kill nu este de acord cu termenul de mamPLschiFofrenogenPL deRi subliniaFP com ortamentul articular al acestor femei Tn contact cu medicul +cQnd devin agoasante,ca Ri cum cuvintele nu ar avea un rol de transmitere a informaHiilor-.Ele analiFeaFP foarte mult e medic,contratransferul manifestQndu5se la ele rin mQnie ne utincioasP Ri ostilitate fPrP nici o materialiFare TnsP. Un acest fel ele TRi manifestP sentimentul de ostilitate Ri incom letitudine faHP

de s italiFarea co ilului +an3ietate Ri cul abilitate faHP de o situaHie e care nu o ot domina-.!iind ambivalente ele nu ot oferi decQt o dragoste condiHionatP entru care 95 co ilul trebuie sP5Ri sacrifice desvoltarea ro riei ersonalitPHi.*mbivalenHa oate TnsP sP facP loc ostilitPHii deschise +cu TncredinHarea co ilului bunicilor-. Un ciuda acestor im erfecHiuni,mama TncearcP sP ofere o im resie idealP relaHiilor ei cu co ilul.Pentru *lanen mama ar utea fi TncadratP Tn gru a schiFoidiei lui Yretschmer +o schiFoidie TnsP stenicP-,cu erturbPri rofunde a ersonalitPHii.Pro3imitatea realiFatP cu co ilul va transmite acestuia dorinHele Ri blocaMul lor afectiv,se va e3 rima cu atQt mai mult,cu cQt co ilul la acesatP vQrstP este foarte lastic,TnsuRindu5Ri modelele culturale rin imitaHie,Tn mod necritic +ti ul rimitiv de memorie fiind im rintul-.(unt de asemenea im licate menierele de comunicare anormaleNabsenHa contactului direct,li sa de legPnare,tulburPri ale conduitei alimentare,dificultPHi Tn educarea curPHeniei.!iind Tn erioda identificPrii rimare trebuie sP se HinP cont de formarea Tn acest conte3t a com le3ului narciFic +unul dintre rinci alele as ecte ale schiFofreniei-.(chweich subliniaFP Ri el,Tn acest cadru im ortanHa de rivPrii afective,a li surilor alimentare, abandonul +chiar din artea tatPlui-,toate ducQd la iFolare Ri fuga de contact.(u ra rotecHia abuFivP va duce totdeauna la manifestPri schiFofreniforme.TotuRi rolul mamei a fost mult e3agerat Tn literaturP,lucru care l5a fPcut e Eri"son sP s unP cP rolul activ al mamei Tn geneFa schiFofreniei este TncP contestabil.(e oate une Ri Tntrebarea dacP trPsPturile co ilului nu determinP ele TnsPRi aceste com ortamente ale mamei +co ilul fiind inca abil de a rPs unde la afectivitate- Ri, rin crearea astfel,a unui cerc vicios.,an" resu une o legPturP uternicP Ri ambivalentP co il5mamP de unde reFultP o de endenHP odioasP, rivind co ilul de o sursP emoHionalP.(e oate vorbi Ri de un LtransferL de an3ietate de la mamP la co il. (e are cP e3 licaHia frustraHionalP este Tn ultima vreme tot mai Tn declin,Tn cadrul schiFofreniei.)ama hi er rotectoare nu oate fi Tn mod sigur schiFofrenogenP Ri situaHia nu trebuie Tn nici un caF luatP Tn consideraHie Tn afara relaHiilor generale ale cu lului arental,Ri nu numai rin diada mamPOco il +Tn dimensiunile familiei intrQnd Ri fraHii,rudele,amicii,vecinii etc-.Este vorba deci de o reHea socialP lPrgitP Ri care nu se oate limita doar numai la relaHiile mamPOco ii.Pornind de la celebra formulP a lui %umas5tatPl LchercheF la femmeL am vPFut cum s5a desvoltat o bogatP literaturP rivind rolul mamei Tn etiologia schiFofreniei. O serie de studii rivind tatPl au fost fPcute Ri,*mmar Ri LedMri considerP cP e baFa datelor de literaturP ar e3ista @ ti uri de taHi im licate Tn geneFa boiliiN B.tatPl cu fatP schiFofrenicPNsever,neTncreFPtor, aranoid,devaloriFQnd soHia Tn ochii fiicei cu care oate avea conduite de seducHie cu as ect erotic +motiv entru care este foarte critic Ri crud cu fiica schiFofrenP-X 8.tatP cu fiu schiFofrenicNegocentric,avid de restigiu,rival cu fiul sPu Ri gelos Tn legPturP cu dragostea soHiei,devaloriFQndu5se continuu Ri favoriFQnd a ariHia unei intense cul abilitPHi oedi iene,mai ales cP adesea este Ri alcoolicX G.tatP satisfPcut de sine,la limita delirului de grandoare,co ilul imitQnd caracterele cele mai rele ale tatPluiX A.tatP com let devaloriFat,cu rol doar de figurP de d`cor,coleRit de ersonalitatea soHiei saleX @.tatP asiv Ri ales entru acest lucru de cPtre soHia sa,avQnd rolul celui mai uHin im ortant dintre co iii sPiX TotuRi autorii considerP cP nici aceste caracteristici nu ar fi s ecifice.%e (ilva e baFe statistice Ri Tn conte3tul sihotera iei ne oferP urmPtoarele date N B.absenHa tatPlui +fiFicP sau funcHionalP-X 8.Tn li sa tatPlui este nevoie de altP ersoanP +un substitut de tatP- sP taie Lcordonul ombilicalL dintre mamP Ri fiuX G.Tntre co il Ri mamP,tatP Ri tera eut ar e3ista o com etiHie reci rocPX ,eferindu5se la taHii co iilor autiRti,Leon Eisenberg sublinia cP aceRtia sunt firi obsesionale,fPrP umor, reocu aHi foarte mult de detalii Ri mai uHin de ansamblu, 96

desfPRurQndu5Ri activitatea rofesionalP Tn miMlocul unei mari agitaHii,care le ocu P ractic tot tim ul.Ei cer co ilului sP se su unP,nu sP unP TntrebPri.7erard Ri (iegel descriu e tatPl co ilului schiFofren ca fiind slab,imatur,demisionar,Tn tim ce ,eichard Ri Tillman,din contra,definesc e tatPl schiFofrenului ca autoritar,sadic,reMetant faHP de co il.6umeroRi autori descriu taHii schiFofrenicilor ca oscilQnd Tntre 8 oliNslPbiciune sau des otism.*cest des otism ar reFulta din cauFa eRecurilor lor Tn multe domenii +soHiile lor ar fi asive,dulci,su use-. Problema rinci alP ar fi deci rolul eriferic al tatPlui +nu atQt ataRamentul mamei cQt mai ales detaRarea tatPlui sau a reFenHei sale ur formale ar fi atologice. (chiFofrenicul, aratP 7reen,are urmPtoarele imagini aternaleN B.imginea dominantP,Tnde PrtatP,stranieX 8.imaginea secundarP Tn care funcHiile aternitPHii sunt transferate asu ra mamei.TatPl devine un e ifenomenX G.absenHa imaginii sau taPl imaginar,Tn tim ce rolul real este Mucat de mamPX Unii autori descriu un ti articular e care Tl denumescLtatP5mamPL.Este clar cP nici Tn acest domeniu nu se oate identifica nici e linie aternP un ortret robot.6u se oate reciFa nici dacP aceste trPsPturi sunt remorbide sau se datoresc bolii co ilului. Im ortanHa cu lului arental.In cadrul acestor cu luri *lanen a descris o stare LhaoticPL ,cu atmosferP rigidP,rPFboi cald Ri rece,cu formarea adesea a unui a3 atologic Tntre Printele dominator Ri fiul sau fiica bolnavi*ceste distorsiuni ale cu lului ot fi anterioare bolii,dar Tn mod sigur aceste fenomene a ar du P TmbolnPvire,ele fiind Tn ambele situaHii ericuloase,deoarece contribuie la iFolarea co ilului Ri la tulburPri de identificare.*tmosfera Tn aceste familii este rigidP atQt Tn morala civicP cQt Ri religioasP, rivQnd co ilul de modele arentale valabile,furniFQnd elementele unui mod distorsionat Ri deformat.Inmcom atibilitatea dintre soHi sau neada tarea maritalP are efect asu ra com ortamentului co ilului.In aceste familii a are adesea schisma Tntre membrii ei.*ceastP atmosferP este numitP schismP maritalP.In acest conte3t soHii nu se mai res ectP Tntre ei,nu5Ri mai evidenHiaFP valorile.!iecare Printe Ti este fricP de fa tul cP bolnavul5co il va semPna celuilalt Printe,ceea ce va fi entru acesta o sursP de res ingere. Un al doilea ti de familie,deRi nu este Tn scindare este Tn continuP tensiune,cu relaHii foarte distorsionate.%e fa t aceste 8 ti uri de relaHie Tntre soHi +schism Ri s"ew- ar fi caracteristice entru schiFofrenie,relaHiile fiind Tn maMoritatea caFurilor de dominare sau ele re reFentQnd relaHia haoticP a 8 ersonalitPHi care se a ro ie de as ectul sihotic,cu iraHionalitate Ri distorsiune de la realitate. %u P LidFet +BECGbPrbaHii schiFofreni ar roveni mai ales din familiileLs"ewL cu un tatP asiv,intelectual,care nu este model entru fiu, e care Tl lasP indeterminat se3ual Ri de endent de mamP Tn tim ce fetele schiFofrene ar roveni din familii LschismL cu mamP distantP,neem aticP Ri cu un tatP narciFic,adesea aranoid +adesea cu com ortament seducPtor faHP de fatP Ri re ulsie faHP de soHie Ri femei Tn general-.Zi Tn acest caF fetei Ti li seRte un model valabil de identificare.Un ambele caFuri co iii din aceste familii vor eRua Tn eriod adolescenHei Ri tinereHei,cu eRecul formPrii identitPHii Ri de obHinere a unui rol social.*stfel de familii duc la o viFiune distorsionatP asu ra lumii Ri la iraHionalitate, situaHie denumitP de *nthony cu termenul de L recursori ai desvoltPrii schiFofreniei la adulHiL. Un alt as ect al relaHiilor de familie Tl constituie falsa comunicare.(chiFofrenia ar fi un defect de comunicare dintre mamP Ri co il,cu a ariHia unei situaHii de Ldouble aveugleL+1ateson,BE@C- Tn care co ilul rimeRte mesaMe contradictorii,mama neacce tQnd o relaHie intimP cu co ilul.Un asemenea familii e3istP o atmosferP LhaoticPL, cu stare de rPFboi cald Ri rece.Un aceste familii co ilul TnvaHP com ortamentul tulburat al Printelui dominator,la care se adaugP relaHiile emoHionale atologice din familie.In 97 aceste familii co ilul TnvaHP gQndirea sihoticP Ri iraHionalP,Tn tim ce Tn familiile cu co ii rigiFi Ri dominatori aceRtia TncearcP sP lege co ilul simbiotic,reacHionQnd ostil Tn caFul TncercPrii detaRPrii.Kollingshead +BED8- subliniaFP im ortanHa stresului Tn rimul an de viaHP e care el Tl

denumeRte Lanul roblemPL.Un acest sens autorul citeaFP im ortanHa Tn acel an al dificultPHilor economice,de rivPrilor fiFice,conflictelor dintre soHi,dificultPHile cu rudele,certuri,boli fiFice.%u P LindF +BECD- schiFofrenia s5ar utea datora Ri deficienHei Tn cantitatea de alimente e care PrinHii o dau co ilului,deficienHe Tn ceea ce riveRte transmiterea baFei tehnice Ri Tn articular a roblemelor legate de limbaM Ri simbolismul limbaMului,a a titudinilor sale de ada tare atunci cQnd PrPseRte familia.(chiFofrenia s5ar utea e3 lica rin ceea ce se TntQm lP Tn familie Tn rimele decade de viaHP.#ea mai grea erioadP va fi aceea a adolescenHei,cQnd ersoana va fi inabilP entru integrare,se va retrage Tn asocial Ri va eRua Tn rocesul comunicPrii +deoarece nu a fost regPtit entru viaHa inde endentP-.!amiliile ar fi Tn s ecial deficitare Tn urmPtoarele domeniiNalimentare normalP cu dragoste Ri griMP,ine3istenHa unui model se3ual,transmiterea tehnicilor emoHionale Tn ado tarea culturii,a felului de a gQndi,de a se asocia constructiv cu alHii, simbolismul cuvintelor etc.PPrinHii sunt inca abili a ro une o relaHie afectivP stabilP Ri coerentP cu co ilul lor +sunt hi erconformiRti cu contacte sociale reduse-. Un schiFofrenie gru ul familial funcHioneaFP sub forma unui mod defensiv articular, descris sub denumirea de L seudomutualismL Ri L seudoostilitateL,situaHie Tn care membrii familiei sunt diriMaHi unul contra altuia Tn intenHia de a se neutraliFa,sub a arenHa armoniei a PrQnd ulsiuni TncPrcate de urP Ri dorinHP de distrugere,acest ti de relaHii ducQnd la iFolarea co ilului, QnP la ru tura sa cu lumea e3terioarP.Un a arenHP relaHiile Tn familia schiFofrenului ar a fi mutuale,TnHelegPtoare,deschise,deRi Tn fa t ele nu sunt + seudomutualitatea-.Un realitatea este vorba de o rigiditate Tn structura familiei ce oate tinde la de ersonaliFarea co ilului,la inhibarea maturiFPrii Ri identificPrii sale.1arierea emoHionalP faHP de co il roduce un adevPrat LdivorH emoHionalL Tn ciuda faHadei de dragoste.Pseudomutualitatea une Tn discuHie o largP varietate de distorsiuni Tn familiile schiFofrenilor,cu roluri infle3ibile Ri sim lificate entru fiecare membru,rolul atribuit co iilor fiind destructiv entru maturiFarea ersonalitPHii lor.1ateson +BEC9- subliniaFP natura confuFP a comunicPrii Tn familiile schiFofrenilor.Un acest sens se utiliFeaFP termenul de Ldouble blindL, PrinHii fPcQnd co ilului cerinHe care sunt mutual inco atibile +o mamP vrea sP fie iubitP,deRi res inge co ilul cQnd acesta se a ro ie afectiv de ea-.Un acest caF co ilul este Hinut Tntr5o situaHie continuP de eRec Tn comunicare.(inger Ri .ynne +BEC@- gPsesc Tn familia schiFofrenului douP stiluri de a gQndi Ri a comunicaNstilul amorf Ri stilul fragmentar.In cel amorf e3istP un eRec Tn diferenHiere,atenHia s re obiecte,diferenHierea ersoanelor este slabP,vagP.In ceea ce riveRte stilul fragmentar acesta resu une o mai bunP diferenHiere dar o mai slabP integrare cu as ecte disru tive Tn comunicare.Un familiile schiFofrenilor PrinHii nu sunt ca abili a oferi co ilului abilitPHi lingvistice esenHiale entru a5Ri descrie e3 erienHa.(tilul cognitiv al schiFofreniei este deficitar. Im ortanHa fratriei.(tudiul relaHiilor dintre fraHi nu au fost suficient studiate. (chiFofrenia e3istP atQt Tn familiile cu mulHi co ii cQt Ri Tn cele cu uHini.Un ciuda disturbPrilor din familie,rar a ar schiFofrenie la toHi co ii unei familii.,angul naRterii are o anumitP im ortanHP. *Ra cum am mai subliniat im ortanHa familiei Tn etiologia schiFofreniei Ri Tn voluHia ei este demnP de a fi luatP Tn consideraHie.6umeroasele as ecte subliniate ot fi Ri aserHiuni i otetice dar ansamblul datelor de literaturP atestP marea im ortanHP a familiei de origine a schiFofrenicilor. b.Im ortanHa altor factori socioculturali 98 O revistP e idemiologicP a factorilor socioculturali Tn schiFofrenie distinge mecanisme directe Ri indirecte rin care fenomenele sociale ot activa.)ecanismele directe se referP la ti uri de situaHii furniFate de culturP Ri care ot fi mai mult sau mai uHin schiFofrenogene.TotuRi o relaHie directP Tntre schiFofrenie Ri culturP nu a fost bine studiatP,e3istQnd foarte multe e3 licaHii,inclusiv Prerea cP nu ar e3ista nici o legPturP.%e fa t relaHia este foarte com le3P Ri dificilP. Unul dintre

as ectele cele mai interesante Tn schiFofrenie Tl constituie mecanismul TnvPHPrii atologice, sihotraumele infantile ot duce la TnvPHarea tim urie greRitP, reFultatele fiind du P #oleman Ri 1roen urmPtoareleN B.sentimentul unui control rigid de cPtre PrinHi,a unei de endenHe de ei,a res ingerii de cPtre eiX 8.referinHe distorsionate rivind realitatea osibilitPHilor Ri valorilorX G.com etenHe inadecvate cognitive,inter ersonale Ri comunicative necesare vieHii de Fi cu FiX A. robleme serioase Tn reTnoirea dorinHelor se3uale,a ostilitPHii Ri a relaHiilor inter ersonale ca vulnerabilitatea asociatP sihotraumelor tim uriiX @.diferenHierea unui self5conce t confuF Ri sPrac,cu tendinHa de a lasa o mare valoare Tn a fi fatP sau bPiat LbunLX %in cauFa imaturitPHii se3uale,fanteFiile se3uale ale bolnavilor ot avea o largP gamP de obiecte,inclusiv de ersoane de acelaRi se3 cu el.*semenea fanteFii conduc la conflicte severe Ri autodevaluare.(chiFofrenicul TnHelege sau a TnvPHat greRit rolul ostilitPHii Ri agresivitPHii Tn viaHa de Fi cu Fi,frustraHiile obiRnuite a PrQndu5i ca insu ortabile. Ti ic, aratP #oleman Ri 1roen, reschiFofrenul are un conce t sPrac difereHiat Ri confuF,fiind Tnclinat s re distorsionare,ascunderea du P cortina fanteFiei.%e endenHa sa de dictatul arental Tl riveaFP de e3 erienHP rivind self controlul Ri controlul ro riul destin,el a PrQnd ca un element reactiv Tn ro riul sPu com ortament. %eRi se retrage social,acest lucru nu scade resiunea ro riilor dorinHe Ri instinctive entru dragoste,statut social sau a robare socialP ci doar rimeRte sancHiunea incom etenHei sale.%in acest motiv chiar Tn faFa reschiFofrenicP el are serioase dificultPHi de ada tare rofesionalP,RcolarP,graHie unei memorii, erce Hii,limbaM sau ca acitate de comunicare mai deficitar.!ragmentarea e3 erienHei,difuFiunea idealului,moduri desturbate de erce Hie Ri comunicare sunt reFultatul internaliFPrii as ectelor articulare a organiFPrii familiale. EvidenHierea im ortanHei factorilor socioculturali Tn cadrul schiFofreniei a are ca o carenHP a ultimei revoluHii sociologice Tn sihiatrie.%u P conce Hia clasicP,etiologia Ri evoluHia bolii era inde endentP de culturP,care ar fi avut cel mult un rol ato lastic +de a colora,de e3em lu o halucinaHie sau un delir-.%e PRirea acestui unct de vedere s5a fPcut rin conce Hia relativismului cultural +).)ead,,uth 1enedict etc-.E3istP Tn aceastP rivinHP douP conce HiiN e de o arte conce Hia rivind relativismul cultural, e de altP arte conce Hia cP schiFofrenia are retutindeni trPsPturi fundamentale,indiferent de structura socioculturalP studiatP-. InfluenHele culturale trebuesc TnHelese la douP niveluriNrolul Mucat de culturP Tn determinismul schiFofreniei Ri infle3iunile semiologice Tn funcHie de datele culturale. Im ortanHa factorilor socioculturali s5a dovedit foarte mare Tn etio atogenia schiFofreniei.%eRi unii autori neagP total e3istenHa schiFofreniei Tn unele societPHi rimitive,se Rtie totuRi cP Tn unele societPHi asiatice sau africane incidenHa schiFoifreniei este foarte micP.Un ciment familial solid,atitudinea tolerantP Ri caritabilP Tn unele culturi fac numPrul de schiFofrenii sP fie foarte mic,iar evoluHia rocesului sP fie favorabilP. TransformPrile socioculturale duc TnsP Ri Tn societPHile mai rimitive la creRterea incidenHei schiFofreniei Ri la forme de manifestare tot mai Leuro eneL.E3istP dificultPHi mari Tn cercetarea transculturalP,dificultPHi statistice,a criteriilor de diagnostic Ri a conce telor rivind diagnosticul.Problema cea mai im ortantP este cum sP recunoRti schiFofrenia dealungul barierelor culturale, sihologice,lingvistice Ri structurale multi le 99 +chiar la nivel de sim tom-.E3istP credinHe,mituri,vrPMi,re reFentPri colective e care un sihiatru dintr5un anumit mediu cultural le oate rivi denaturat.Pe de altP arte se une Tntrebarea dacP unele culturi sunt mai schiFofrenogene ca altele.(5a dovedit cP transformPrile socioculturale cresc incidenHa schiFofreniei Ri Ti Leuro eniFeaFPL sim tomele. ,eferindu5se la emisfera occidentalP,%evereau3 +BED9- subliniaFP cP civiliFaHia modernP nu suferP atQt de diferitele ei racile,cQt mai ales de o formP de schiFofrenie so cio5 oliticoeconomicP,formP care va fi tulburarea funcHionalP cea mai im ortantP Ri frecventP Tn aceastP societate.(chiFofrenia ar reFulta

dintr5o constrQngere e3cesivP a mediului,inde endent de natura sa.(auna +BED9- e3 licP schiFofrenia,sociologic, e baFa urmPtorilor arametriN B.Im osibilitatea indiviFilor de a face faHP e3igenHelor unor roluri socialeX 8.* artenenHa la o clasP socialP de endentP +minoritate-X G.IFolarea individului,alteori mobilitatea socialP e3ageratPX A.%eForganiFarea sistemului social sau a unui transfer subit Tntr5un sistem social diferitX (chiFofrenia ar fi mai frecventP la clasele sPrace iar din unct de vedere ecologic incidenHa cea mai mare ar fi Tn condiHii de sPrPcie Ri desorganiFare +.einer,BEDC-.IFolarea socialP ar fi unul dintre factorii deosebit de im ortanHi.*cest lucru este mai evident la indiviFii care emigreaFP din generaHie Tn generaHie.UrbaniFarea,migraHia,modificPrile ra ide de statut social Ri de mediu cultural duc la creRterea incidenHei schiFofreniei.!a tul cP maMoritatea schiFofreniilor a ar la adolescenHi aratP cQt de im ortant este statutul social,adolescentul fiind o ersoanP su usP unui effort deosebit de ada tare + rofesie,TnvPHPmQnt,cPsnicie etc-#lasa socialP a fost studiatP din unctul de vedere a incidenHei schiFofreniei. *stfel, du P .einer +BEDC-,schiFofrenia ar fi mai frecventP la femeile claselor sociale mai defavoriFate Ri mai uHin frecventP Tn clasa managerilor. IFolarea socialP reci itP boala la redis uRi,la fel ca Ri dificultPHile economice,nutriHie roastP,educaHie inadecvatP, erturbPrile sociale sau ale gru ului.%ar,s une autorul, ersoanele care vor face schiFofrenia migreaFP adesea singure Tn aceste categorii entru cP boala,chiar Tn faFa sa iniHialP face e individ inadecvat entru cQRtig sau com etiHie socialP.(chimbPrile culturale au un mare rol.(chiFofrenia a fost legatP de rocesul de urbaniFare,industrialiFare,de migraHie,de rocesul aculturaHiei,schimbPrilor economice, criFelor sociale.*ceRti factori ar utea declanRa schiFofrenia fie direct fie ar biciui a ariHia ei la redis uRi.Odegard +BEG8- constata cP schiFofrenia este mai frecventP la norvegienii din )inesota decQt la aceia din 6orvegia,mai frecventP la emigranHii din 6ew 2or" decQt la cei nPscuHi acolo.E3istP o legPturP Tntre organiFarea etnicP Ri conHinutul sim tomelor.*stfel irlandeFii americani fac mai frecvent forme aranoide cu an3ietate Ri ostilitate Tn tim ce italienii americani fac Tn cadrul schiFofreniei mai frecvent stPri de resive,forme catatonice. O roblmP socioculturalP deosebitP este ceea a influenHei s italiFPrii Tndelungate asu ra sihodinamicii schiFofreniei.( italiFarea TndelungatP duce la o mai mare iFolare a acienHilor,la ru erea lui oficialP de lumea e3terioarP.Ei devin astfel foarte de endenHi Ri ca Ri Tn societate cautP sP ne convingP cP ei nu mai sunt ca abili sP se ada teFe la nevoile comunitPHii.(aloanele mari,care aMutP la su ravegherea mai eficientP,nu sunt utile entru o mai bunP comunicare,iar PrPsirea salonului este un rivilegiu e care schiFofrenii nu rea Tl obHin.In acest conte3t utem afirma,cP Tn organiFarea sa clasicP s italul de sihiatrie are mai degrabP un rol atogenetic,TnfundQnd acientul mai mult Tntr5o stare de alienare, iFolQndu5l mai mult de societate,deculturaliFQndu5l Ri desada tQndu5l entru o adevPratP viaHP socialP.Im reMurPrile sumbre ale s italului,saloanele Tnchise,li sa oricPrei s eranHe, a unei comunicPri autentice duc la agravarea rocesului sihotic.K.Ey subliniaFP,Tn acest sens tendinHa ra idP la croniciFare a schiFofreniecului Tn mediul aFilar. %escrierea clinicP (chiFofreniile constituie un gru de afecHiuni foarte olimorfe cu osibilitPHi de trecere dintr5o formP Tn alta.6u e3istP criterii de diagnostic entru schiFofrenie,motiv entru care unii autori au numit ur Ri sim lu schiFoifreniile,ti uri de a Prare,un ti de com ortament 9: social sau o ada tare atologicP care nu are nimic comun cu termenul de boalP,cel uHin aRa cum a are el Tn sihiatria clasicP.In schiFofrenie nu s5au utut une Tn evidenHP leFiuni anatomice s ecifice,semne de laborator,o stare remorbidP caracteristicP, o evoluHie ti icP,schiFofreniile fiind multicauFale Ri multievolutive,ceea ce une serios Tn cauFP unitatea acestui gru .6u se oate vorbi nici de e3istenHa unui gru de sim tome caracteristice schiFofreniei,deoarece vorbind Tn mod global,a roa e cP nu e3istP sim tom sihiatric care sP nu a arP sub o formP sau alta Tntr5

o formP de schiFofrenie.1leuler +BEG9- descrie G gru e de sim tome rimareNtulburPrile de asociere,tulburPrile afective Ri tulburPrile de activitate,sindromul bleulerian baFQndu5se e cei A L*L +tulburPri de asociaHie,de afectivitate,de activitate Ri e ambivalenHP-. O roblemP mult mai im ortantP o constituie reFenHa a douP maniere de abordare a cadrului nosologic al schiFofreniei.*stfel Tn rima manierP e3istP tendinHa de a lPrgi enorm cadrul nosologic al bolii entru a cu rinde aici o aletP foarte mare de manifetPri siho atologice,Tntr5o viFiune abuFivP utQnd include aici tot ceea ce vine Tn conflict cu normele unui subsistem sociocultural,inclusiv rin includerea ersoanelor mai originale,nonconformiste,boeme etc.* 85a manierP constP din limitatea la ma3imum a cadrului nosologic al schiFofreniei numai la sim tomele Ri sindroamele net atologice, e3cluFQnd formele marginale sau originale de com ortament Ri baFQndu5se e seturi LsigureL de sim tome.Zi Tn acest caF abuFurile au dus QnP la desfiinHarea cadrului nosologic al schioFofreniei.In afara schiFofreniilor ati ice,deobicei grave ca evoluHie Ri rognostic,e3istP o serie de stPri schFofreniforme.#riteriul "rae elinian al semnelor Ri sim tomelor oate duce la iFolarea formelor clasice de boalP.#riteriul istoricului va evidenHia schiFofrenii cu mare TncPrcPturP ereditarP Ri ersonalitPHi remorbide foarte TncPrcate.In fine etio atogenia va evidenHia schiFofrenii legate mai mult de o serie de factori sihologici,genetici sau biochimici.)osher Ri 7undirson +BEDG- ro un modelul numite de ei Llife crisisL, acienHii fiind diviFaHi Tn funcHie de natura criFei e care au su ortat5o Ri modul lor caracteristic de a memora. %e fa t caracteristicile schiFofreniei au fost mereu definite Ri redefinite,a roa e de la decadP la decadP.E3istP,aratP )endel LmodeL geografice Tn rivinHa a ceea ce se include sub diagnosticul de schiFofrenie.In numeroase HPri +(U* cu %() B,8,G,A- s5au alcPtuit liste de sim tome entru diagnosticul de schiFofrenie,listP care oate fi ori rea largP ori rea restrQnsP.(e oate s une cP nici una din aceste e3treme nu este bunP +listele rea lungi creind haos Ri incluFQnd toate formele de sihoFP,Tn tim ce listele restrQnse Hin cont mai ales de stadiul terminal Ri fiind mai uHin utile-.In nici un caF diagnosticul de schiFofrenie nu se oate une e situaHia actualP,ci ea trebuie sP HinP seama de as ectul longitudinal al vieHii individului. O asemenea listP a cPutat sP alcPtuiascP chiar 1leuler, rin diviFarea sim tomelor schiFofreniei Tn sim tome rimare Ri secundare.Lista sim tomelor rimare ar conHineN B.tulburPrile de asociaHieX 8.stPri de obtuFie Ri as ecte de rPtPcireX G.accese maniacale sau de resive,reFultate direct al rocesului organicX A.tendinHe la stereoti ii Ri halucinaHiiX @.tulburPri fiFiceN u ilare,secretorii,vasomotoriiX Un cadrul sim tomelor secundare ar intra mai ales autismul.La congresul de la 7eneva +BE8C- el descrie ca tulburare atognomonicP a schiFofreniei scPderea afectivitPHii,graHie atingerii unor nuclei centrali.Un BEG9 1leuler face aceiaRi afirmaHie rivind scPderea elementarP a sinergiei,funcHie care integreaFP Tntr5o totalitate diversele tendinHe instinctive. TotuRi Tn BEGA 1leuler sublinia cP Lnu utem TncP Rti care este unitatea siho atologicP a schiFofrenieiL. Pentru )in"ows"i tulburarea caracteristicP a schiFofreniei nu este nici discordanHa, nici disocierea,ci ierderea contactului vital cu realitatea.%ar acest lucru nu semnificP fa tul cP schiFofrenul este tot tim ul indiferent Ri inactiv,ci cP activitatea sa este oarbP Ri inada tatP entru viaHP.(ub forma de Latitudini schiFofreneL )in"ows"i descrie fenomenele de reverie morbidP :1 regrete morbide etc,fenomene care re reFintP tentative de a cerceta un nou echilibru, entru a atenua ierderea contactului cu realitatea. (5au cPutat de asemenea o serie de caracteristici generale ale sim tomatologiei schiFofrene.%u P Lehmann +BEDC- aceste caracteristici ar fi urmPtoareleN B.(imbolismul ar caracteriFa Tn rimul rQnd sim tomul schiFofrenic.#om ortamentul biFar,ideaHia,vorbirea ar ascunde Tn ele un grad variabil de simbolism.*cest simbolism nu ar fi TnsP uRor de TnHeles,acest lucru cerQnd mult tim entru

e3aminator,bolnavul ne desvPluind cheia acestui fenomen. 8.(ensitivitatea ar fi o altP caracteristicP im ortantP a sim tomului schiFofren, schiFofrenicul fiind mult mai sensitiv decQt individul normal. #reRterea sensitivitPHii se referP atQt la senForialitate cQt Ri la emotivitate,acest lucru a PrQnd TncP din erioda remorbidP a bolii,chiar de la vQrste mici.%in acest motiv se vorbeRte de o hi ersensibilitte geneticP care face e individ mult mai vulnerabil la stimulii interni Ri e3terni.%in acest motiv bonavul va fi bombardat cu un numPr mai mare de stimuli e unitatea de tim Tn com araHie cu omul normal.El erce e mai mulHi stimuli viFuali e unitatea de tim ,lucru care se etrece Ri Tn domeniul altor sensibilitPHi.Un acest conte3t retragerea din schiFofrenie a are ca un act defensiv entru a reduce im utul stimulilor e3cesivi,Tn tim ce efectul neurole ticelor s5ar datora ca acitPHii lor inhibitoare.!iind foarte sensitivi,schiFofrenii sunt uRor de leFat de com ortamente care entru alHii nu ating ragul necesar determinPrii unei suferinHe,iar reFultatul ar fi retragerea socialP.%in aceste motive schiFofrenii ar fi ersoane inabile entru stabilirea unor relaHii sociale autentice, vor fi inadecvaHi,retraRi,imaturi Tn situaHia de a a Prea ca erteneri Tn relaHiile sociale, avQnd din acest motiv o TnHelegere Ri un com ortament infantil Tn acest domeniu. G.;ariabilitatea este a treia caracteristicP a sim tomatologiei schiFofreniei. (im tomatologia schiFofreniei este variabilP Ri inconstantP.*cest lucru a fPcut sP se renunHe la termenul de demenHP recoce, acienHii Tn ciuda as ectului lor nPtQng fiind ca abili ulterior de com ortamente care cer multP inteligenHP. A.Li sa delimitPrii recise a eului este o caracteristicP mult discutatP.!a tul cP nu e3istP graniHe recise ale eului Ti va face e acienHi sP acce te cu uRurinHP as ectele halucinatorii Ri delirante.#a Ri Tn caFul stimulPrii cu L(% unde de asemenea dis ar graniHele eului, acienHii cu schiFofrenie devin vulnerabili la ori ce stimulare e3ternP.Li sa delimitPrii eului duce de asemenea la fenomenele de de ersonaliFare Ri derealiFare iar li sa identificPrii se3uale duce la erturbarea identificPrii Tn cadrul unui anumit rol social.%in aceste motive schiFofrenia a fost adesea rivitP ca o regresiune Tn stadiul infantil,Tnainte ca diferenHierea sP fie stabilitP sihologic +Lehman-. *Ra cum sublinia 7.6.#onstantinescu,TncP de la Tnce utul delimitPrii schiFofreniei a e3istat o reocu are entru a descrie tulburPri caracteristice din care sP derive celelalte sim tome.Ideia demenHei rogresive a fost criticatP de 1leuler iar #haslin introduce ca element fundamental discordanHa,Tn tim ce Ey considera delirul ca fiind elementul fundamental Tn schiFofrenie. (chiFofrenia a are deci ca un gru de boli care indiscutabil reFintP cQteva caracteristici comune,deRi nici acestea nu a ar constante.E3istP,de asemenea moduri diferite de debut sau evoluHie. #oleman Ru 1roen considerP cP diagnosticul de schiFofrenie s5a utea stabili e @ categorii de sim tomeN B.PrPbuRirea sistemului de filtrare a erce Hiilor, acientul fiind inca abil de o filtrare selectivP,o discriminare Tntre erce Hii im ortante Ri neim ortante.Perce Hiile a ar Tn acest caF foarte intense. 8.%esorganiFarea roceselor de gQndire,incluFQnd dificultPHile de concentrare, instabilitatea ordonPrii asociaHiilor ideilor sau senFaHiilor de a nu utea ieRi dintr5un anumit sistem de gQndire,cu scPderea osibilitPHilor de deciFie Ri abilitate intelectualP. G.EmoHii inadecvate Ri sentimentul de anicP.(chiFofrenii reFintP emoHii inadecvate situaHiilor Ri stimulPrilor la care sunt e3 uRi.%esorganiFarea gQndirii este astfel asociatP cu distorsiunea rPs unsurilor afective.In acest conte3t a are adesea senFaHia de anicP.Li sa de :* control a ideilor Ri sentimentelor se resimte terifiant de cPtre acient.In acest conte3t bolnavii vor folosi adesea mecanisme de defensivP. A.Ideile delirante Ri halucinaHiile reflectP desorganiFarea gQndirii Ri afectivitPHii. @.,etragerea din faHa realitPHii,individul lasQndu5se astfel Tntr5o lume fantasticP a e3 erienHei ersonale.%esorganiFarea emoHiilor Ri gQndirii se e3 rimP nu numai Tn rivinHa erce erii mediului TnconMurPtor dar Ri a ro riului eu care va fi fragmentat,difuF Ri Tn e3tremis ierdut.*cest lucru oate conduce la derealiFare Ri de ersonaliFare,individul simHindu5

se mai mult ca o maRinP decQt ca o fiinHP umanP. (chiFofrenul a are Tn mod obiRnuit reocu at de ro riile fanteFii,cu modul sPu articular de a vorbi.Uncercarea de a5l readuce la realitate este rimitP cu ostilitate Ri negativism.IncercPrile ersonale de a ieRi din aceastP lume se soldeaFP cel mai frecvent cu un com ortament biFar,Tn diferitegrade.Tot #oleman Ri 1roen mai accentuiaFP Tn cadrul schiFofreniei Ri asu ra urmPtoarelor as ecte deosebit de im ortanteN B.nu toate sim tomele a ar Tn orice caF articularX 8.acelaRi sim tom diferP de la un caF la altulX G.sim tomul mai este influenHat Ri de maniera ersonalP Tn care acientul erce e Lrolul de bolnavLX A.tabloul clinic al unui bolnav se modificP Tn tim +uneori e isodic,alteori du P un tim Tndelungat-X Zi Y.(chneider +BE@D,BEDB- descrie Tn schiFofrenie sim tome de rangul I +care nu sunt identice cu sim tomele rimare ale lui 1leuler-.%eRi nu sunt atognomonice ele ar avea o mare valoare ragmaticP.In cadrul acestor sim tome ar intraNsonoriFarea gQndirii, halucinaHiile auditive,halucinaHiile somatice,senFaHia cP gQndurile Ti sunt controlate,idei delirante,automatismul mental.O a 85a categorie este denumitP ca fiind formatP din sim tome de rangul II,servind de asemenea la stabilirea diagnosticului + er le3itate, tulburPri de resive Ri euforice,alte tulburPri emoHionale etc-. *s ecte semiologice *Ra cum am mai arPtat,Tn schiFofrenie se oate TntQlni ractic Tntreaga semiologie sihiatricP.In cele ce urmeaFP vom amini e scurt doar as ecte mai s ecifice sau articulare care ot a are Tn clinica schiFofreniilor. TulburPrile de erce Hie.Poate a are hi oesteFia Ri hi eresteFia +s5a descris mai ales hi ersensibilitatea la luminP,tulburPri Tn erce erea feHei sau a figurii altor ersoane,a miRcPrilor,greutPHi Tn formarea 7estalt5ului erce Hiei-.Ki ersensibilitatea oate cu rinde Ri alte organe de simHNmiros,gust etc.TulburPrile de erce ere a schemei cor orale Ri mai ales dismorfofobia ar mai frecvente la adolescenHi.KalucinaHiile auditive ocu P rimul rang de frecvenHP,urmate de cele tactile,olfactive,gustative,"inesteFice,viFuale.)ai frecvente sunt seudohalucinaHiile care TnsoHite de idei de influenHP alcPtuiesc sindromul de automatism mental,un semn a roa e atognomonic entru schiFofrenie.;isele bolnavilor sunt mai uHin coerente Ri mai uHin com le3e,uneori mult mai biFare decQt la indiviFii normali.;isele colorate sunt rare. TulburPrile de gQndire ocu P un loc im ortant, e rimul lan situQndu5se fenomenele disociative,motiv entru care gQndirea a are adesea ca incoerentP, Tntreru tP, delirantP. ;iteFa gQndirii oate varia de la o e3tremP la alta.Pacientul oate avea o gQndire centratP s re generalitPHi sau abstracHiuni,o serie de idei avQnd doar valoare simbolicP.!uncHia de comunicare a gQndirii Ri a limbaMului a ar ca serios erturbate graHie unui ti dereistic de verbigeraHie.(e utiliFeaFP metafore,e3 resii e3centrice,necomune, QnP la utiliFarea unui adevPrat Margoin de neologisme.In anumite erioade acienHii devin total nelogici, neinteligibili,cu o gQndire difuFP Ri desorganiFatP,rPs unsul lor la TntrebPri fiind irelevant, Tn ciuda unui as ect clar al conRtiinHei.#once tualiFarea gQndirii schiFofrenicului este foarte deficitarP,deoarece el gQndeRte Tn ro rii sPi termeni autiRti,Tn concordanHP cu un alt sistem logic,deosebit de sistemul logic al oamenilor normali.7Qndirea acienHilor nu conduce la concluFii baFate e realitate sau e logica :3 formalP +de e3em lu douP obiecte sunt identice entru cP au doar o caracteristicP comunP-.Ei,subliniaFP *rieti,utiliFeaFP segmente iFolate sau PrHi Ri nu conce tul Tn Tntregime.*deseori ei utiliFeaFP o gQndire simbolicP +dacP Ion este frate cu Petre TnseamnP cP Ri Petre este frate cu Ion de unde deduc cP dacP ;asile este tatPl lui %umitru,%umitru este Ri el tatPl lui ;asile-.%u P (torch +BE88- schiFofrenul utiliFeaFP maniera mitico5religioasP de gQndire +cu mecanisme cum ar fi condensarea,substituHia,de lasarea etc-.#oncretiFarea Ri li sa atitudinilor abstracte ar fi s ecifice schiFofreniei, acientul ierFQnd abilitatea generaliFPrii corecte +Lehman-.(eturi de fraFP sunt utiliFate adesea stereoti ,din care utem deduce doar caracterul vag Ri simbolic,cu un mare grad de condensare. *ceasta oate duce Tn lanul vorbirii la Lsalata

de cuvinteL.*lteori acientul se oate ascunde Tn cadrul unei vorbiri LintelectualiFateL QnP la o adevPratP ruminaHie.(PrPcirea uterii de asociaHie Ri a ideilor se oate e3 lica rin reocu Prile de rim rang rivind materialul inconRtient Ri a TngustPrii deosebite a atenHiei.*cest material inconRtient oate rovoca scurtcircuite,la susuri Ri neologisme +Yolb-.1locaMul ideaHiei oate fi legat de asemenea de as ectele res ective ale materialului inconRtient.*sociaHiile Ri simbolurile a ar datoritP constelaHiilor afective Ri instinctive.#Qnd aceste fenomene a ar Tn conRtient,subliniaFP Yolb,ele a ar ca niRte vise Tn care de asemenea acHioneaFP rocesul simboliFPrii,dis lasPrii Ri condensPrii.*ceastP gQndire dereisticP falsificP realitatea Tn sens nelogic Ri neRtiinHific.E3 erienHa Ri logica nu ot corecta acest ti de gQndire.%in cauFa erturbPrii asociaHiilor,gQndirea a are sub diferite forme de incoerenHP..ynne Ri (inger ostuleaFP la schiFofrenie o serie de funcHii e care le5a numitN amorfism, fragmentare,forme amestecate.(chiFofrenul amorf are un ti de comunicare Tn secvenHe desorganiFate rin scurtime,caracter vag,nedefinit,cu as ecte rost diferenHiate. (chiFofrenii cu gQndire amestecatP au uHinP claritate erce tualP Ri cognitivP, utQnd funcHiona normal Tn anumite erioade.PacienHii cu gQndire fragmentatP a ar ca forme borderline sau seudonevrotice,cu dificultPHi de integrare Ri articulare a e3 erienHei,dar care la stres sunt vulnerabili,Tn conflict cu im ulsurile Ri ideile lor.%eRi a ro iaHi de normal ei nu sunt destul de coerenHi adeseori recurgQnd la miMloace de a Prare aranoidP sau nevroticP.#alitatea amorfP sau fragmentarP a gQndirii este Tn strQnsP legPturP cu stilul educativ din cadrul familiei.Ideile delirante constituie fenomenul cel mai im ortant din cadrul tulburPrilor de gQndire. Ideile delirante a ar frecvent Tn schiFofrenie,nu se ot corecta,cele mai comune forme fiind ideile delirante de influenHP +sentimentul cP sunt mani ulaHi de la distanHP de forHe strPine-.Tematicile delirante a ar adesea ca fiind greu de TnHeles,groteRti.%eRi nu cores und realitPHii ele ot cores unde unor ulsiuni Ri cerinHe intense +centrate e teme de ersecuHie,grandoare etc-.%u P #onrad desvoltarea delirului Tn schiFofrenie s5ar face Tn mai multe faFeN B.Prima faFP este numitP LtremaL Ri este erioda cQnd acienHii sunt conRtienHi cP ceva se TntQm lP cu ei,cP lumea din Mur se schimbP,iar ei devin slabi Tn contact cu aceastP lume.Un faFa LtremaL cientul este an3ios +trema [fricP,li sP de control-.Pacientul devine iritabil,adesea de resiv.!aFa dureaFP de la cQteva File la cQteva sP tPmQni sau luni.( re sfQrRitul faFei organiFarea halucinator5delirantP determinP acientul a vedea mediul TnconMurPtor ca straniu,cu a arenHele schimbate. 8.!aFa La o hanicPL +de revelaHie,Tn limba greacP- Tn care acientul Lse lPmureRteL asu ra sa. G.!aFa La ocali ticPL Tn care lumea acientului devine tot mai fragmentatP. A.!aFa terminalP Tn care acientul arcP vegetetaFP. In faFa de revelaHie acientul devine deodatP sigur asu ra anumitor factori de care QnP atunci se Tndoia.7raHie delirului schiFiofrenii TRi vor reorganiFa de acuma Tntreaga e3istenHP,ocu Qndu5se de Lnoile lor roblematiciL +care resu un instincte, idealuri, frustrare,inadecvenHP biologicP,sentimente de insecuritate,vinovPHie,as ecte afective sau de altP naturP conHinute Tn inconRtient-.7raHie autismului,retragerii sociale,numeroRi schiFofreni lasP im resia cP nu au nici o reocu are delirantP,Tn tim ce ea e3istP. :4 TulburPrile de vorbire urmPresc Tndea roa e tulburPrile de gQndire.Putem gPsi as ecte de verbigeraHie,cu re etarea monotonP de cuvinte,fragmente de ro oFiHie,vorbire incoerentP,care nu serveRte comunicPrii,vorbire uerilP sau la ersoana a treia,folosirea infinitivelor. Tonalitatea vorbirii oate reFenta numeroase biFarerii+ oate fi MoasP,TnaltP-,alteori are as ectul de ca Ri cum limba maternP ar fi o limbP strPinP,TnvPHatP recent.7losolalia rintr5un limbaM artificial,cu semnificaHie doar entru acient Ri care este incom rehensibilP entru cei din Mur.Poate a are de asemenea mutismul,ecolalia, verbigeraHia. Toate aceste anomalii ot a are Ri Tn limbaMul scris care Ri el se oate caracteriFa rin biFarerii +inclusiv Tn alegerea hQrtiei Ri cernelii-,forma graficP

a scrisului,stereoti iile etc. TulburPri de atenHie a ar Tn schiFofrenie graHie marii introversiuni Ri autismului,a desinteresului entru mediul e3terior.%in aceste motive ei a ar uneori ca desorientaHi, ar a avea mari tulburPri de memorie Ri MudecatP, QnP la o adevPratP sudodemenHP. TulburPrile de memorie nu sunt rea ronunHate Ri Hin mai ales de tulburPrile de atenHie+ entru memoria de fi3are-.Pot a are,totuRi uneori amneFii, entru erioadele de agitaHie sau acele asociate cu tulburPri de conRtiinHP.)ai rar ot a are o serie de aramneFii. TulburPrile afective constituie un ca itol roli3.#lasic schiFofrenia se caracteriFeaFP rin afedonism,hi oafectivitate,li sP de em atie, QnP la indiferenHP sau inversiune afectivP.Pustiirea afectivP constituie marea dramP a bolnavilor.(e mai noteaFP labilitatea sau fluctuaHia afectelor.Pacientul,subliniaFP 7.6.#onstatntinescu,face glume dar nu le TnHelege e ale altora,este ironic,ceea ce TngreuneaFP contactul cu el .Inversiunea afectivP,ambivalenHa, aratimiile cu discordanHP Tntre idei Ri sentimente caracteriFeaFP schiFofrenia.TotuRi la vechii schiFofreni oate a are un grad de ataRament faHP de s ital. TulburPri de voinHP Ri activitate.(chiFofrenia se caracteriFeaFP rin abulie, acientul fiind leneR,negliMent,inactiv,negativist,ambivalent Tn voinHP.#om ortamentul schiFofrenului este li sit de armonie,de tendinHa de integrare,adeseori afectele Ri dorinHele fiind incom atibile Ri TRi schimbP frecvent obiectivul.%u P Yolb com ortamentul acienHilor este ca ricios,im ulsiv,ca reFultat al unei voinHe ambivalente,a unor contradicHii,a tendinHelor conative +fenomene e care 1leuler le5a considerat fundamentale entru schiFofrenie-.In schiFofrenie im ulsul este Tn contradicHie directP cu manifestarea e3 resP.%acP entru normal,aratP Yolb,com ortamentul este un com romis Tntre diferitele tendinHe,urmQnd Tn ultimP instanHP rinci iul realitPHii,la schiFofrenie atQt im ulsurile conRtiente cQt Ri inconRtiente controleaFP un com ortament care devine eratic,cu contradicHii interne Tn lu tP simultanP Ri directP.%in acest motiv multi le com ortamente sunt ambivalente +de iubire Ri urP,afecHiune Ri ostilitate-.Uneori acientul oate controla aceste im ulsuri dar alteori simte cP acest com ortament Ti este im us. Un alt element caracteristic al activitPHii schiFofrenului este constituit de anergie,ceea ce se roduce rin evitarea unei activitPHi concrete sau s ontane,li sa de iniHiativP Ri a unui sco , QnP la inactivitate ca anergic +Yolb,BEDG-.(chiFofrenul renunHP astfel com let de af fi co artici ant la o lume e care nu o mai TnHelege,motiv entru care com ortamentul lui tinde a fi regresiv Ri autistic.El nu5Ri mai e3 erimenteaFP com ortamentul Tn relaHie cu lumea e3terioarP. 6egativismul Ri sugestibilitatea sunt 8 as ecte care caracteriFeaFP com ortamentul schiFofrenului.Prin negativism, acienHii se o un realiFPrii voinHei celor din Mur.*cest lucru a are sub forma mentismului,refuFului alimentar,refuFului de a urina,de a face orice miRcare.O us negativismului a are sugestibilitatea atologicP, acientul acce tQnd asiv orice i se sugereaFP din mediul e3terior.Uneori su unerea este automatP fPrP a mai cerceta consecinHele +Tn acest sens a ar ecolalia,eco ra3ia,ecomimia-. (tereoti iile de oFiHie ot lua as ect de fle3ibilitate ceroasP.(tereoti iile de miRcare sunt foarte variate,manierismele sunt frecvente Ri se ot manifesta sub formP de grimase, ticuri,uneori QnP la constituirea unor adevPrate ritualuri +botul schiFofrenic-.#a Ri limbaMul sau gQndirea schiFofrenicP multe asemenea manifestPri a ar ca neinteligibile, biFare. TulburPri de conRtiinHP Ri de integrare.(e resu une cP tabloul schiFofreniei nu resu une tulburPri mari de conRtiinHP,cu e3ce Hia unor forme de schiFofrenie hebefrenicP,unde :5 se oate detaRa cu uRurinHP o serie de as ecte onirice.%u P Yolb erce Hia tim ului ar fi mai lentP,schiFofrenii fiind inabili de a a recia unitatea de tim .TulburPrile de orientare ar avea la baFP tulburPrile de atenHie, negativismul, rPrs unsurile biFare Ri alte falsificPri cu rPdPcina Tn ideile delirante sau halucinaHii. !uncHiile integrative ale ersonalitPHii fiind uternic tulburate,a ar numeroase as ecte deficitare care ot avea as ect demenHial,Tn ciuda li sei de afectare ro riFisP

a inteligenHei.Personalitatea este rofund modificatP, acienHii neavQnd ca acitatea de integrare ro orHionalP a funcHiilor sale sihic.%e ersonaliFarea a are astfel ca o tulburare rofundP care dP im resia unei devitaliFPri,cu sentimentul cP a devenit un mecanism,adeseori diriMat din afarP.Ztergerea graniHelor eului va face osibil ca acientul sP se identifice uRor cu alte ersoane sau obiecteNtranFitivism, er le3itate, de ersonaliFare-. ProducHia artisticP reFintP la schiFofreni o serie de caracteristici.,ennert distinge urmPtoarele criteriiN 5reTntoarcerea la un grad rimitiv de e3 resieX 5 re onderenHa tendinHei ludiceX 5li sa de ers ectivPX 5tendinHe simboliceX * ar forme baroce,su raTncPrcate,re reFentPri comice sau groteRti,salate de imagini,TncPrcarea su rafeHei de lucru,imi3tiunea Tn desen de cifre Ri litere,combinaHii Tntre obiecte Ri fiinHe,stereoti ii ornamentale,neres ectarea relaHiilor s aHiale,descom unerea cor ului uman sau animal +7.6.#onstantinescu-.#onHinutul este com us adesea din desene geometrice,com oFiHii ornamentale,temele referate fiind desene mecanice sau a arate, re reFentPri magice sau alegorice.* arastfel imagini de ochi iFolaHi,ca ete, eRti,organe genitale.(clu turile sunt rare. PoeFii au conHinut ermetic Ri sunt incom rehensibile, line de biFarerii,adeseori trtiste au dureroase. (im tomatologia somaticP.).1leuler Tm arte tulburPrile somatice din schiFofrenie astfelN B.#onsecinHe somatice secundare com o rtamentului maladiv +agitaHie sihomotorie, inhibiHie,tulburPri metabolice-X 8.!enomene vegetative ce TnsoHesc tensiunea emoHionalPX Proco iu Ri #ociasu +BED@- Tn cadrul unei dis ensariFPri active Tntr5un sector din 1ucureRti constatP cP G8,@W dintre schiFofreni sufereau de diferite afecHiuni somatice, ree3istente sau a Prute du P debutul bolii.*stfel BGW erau boli endocrine,A,@W he atite cronice,BW gastrite etc. (5a observat de mult cP Tn schiFofrenie e3istP numeroase afecHiuni somatice.*stfel greutatea cor oralP scade la Tnce ut Ri creRte Tn erioda croniciFPrii.Un formele acute,catatonice a ar uneori hi ertermia.(e mai remarcP uneori scPderea a etitului,secreHia salivarP crescutP,diaree sau consti aHie,uneori retenHie urinarP.Pulsul este oscilant iar la catatonici a are cianoFa e3tremitPHilor, ielea este rea umedP sau rea uscatP.(egal descrie o rigiditate vascularP,scPderea indicelui oscilometric.*menoreea este frecventP la femei Tn stPrile acute iar la bPrbaHi im otenHa.(5a mai evidenHiat leucocitoFa, euFino enia.Pu ilele sunt midriatice Tn stPrile acute,uneori inegalitatea u ilarP,iar analgeFia arHialP sau totalP oate redis une la automutilPri.(chiFofrenia ar fi mai frecventP la gru a sanghinP *1 Ri mai rarP la gru a 1.La radiosco ie a are cord Tn L icPturPL,Tncetenirea circulaHiei eriferice cu vasoconstricHie +tulburPri vegetative Ri vaFomotorii,ducQnd uneori la edeme-. Lem"e +BE@@- semnaliFeaFP o serie de microsim tome neurologice caNtremurPturi ale degetelor,anomalii la reFistenHa electricP a ielii,abolirea refle3elor cutanate abdominale,a refle3ului cremaseterin.%acP la Tnce ut a ar numeroase as ecte somatice Ri i ohondrice, ulterior Tn schiFofrenie se considerP rare sindroamele sau bolile sihosomatice +alergiile ar fi foarte rare-.Insomnia cu reducerea stadiului A este de asemenea frecventP. %ebutul bolii ,eferindu5se la formele de debut din schiFofrenie Zelaru +BED@- e baFa unui larg lot de schiFofreni gPseRte urmPtoarele maniere de debutN :6 5debut nevroticX 5debut heboidiformX 5debut rin accenturea trPsPturilor remorbide de ersonalitateX 5debut schiFoidX 5debut acutX 5debut du P accident uer eralX 5debut du P traumatism cranianX 5debut sudomaniacalX 5debut de resivX 5debut aranoidX 5debut catatonicX 5debut hebefrenicX 5debut hebefreno5catatonicX 5debut sub forma schiFofreniei sim leX %ebutul schiFofreniei este recedat,adesea,de manifestPri semnificative.*stfel,cu cQHiva ani Tnainte ot a are o retragere socialP,o stare de neatenHie Ri o inhibiHie rogresivP a sentimentelor care devin +mai ales la fete- tot mai sPrac controlate. Intrat Tn adolescenHP a ar numeroase difcultPHi Tn relaHie cu colegii,nu acce tP o rietenie intimP, referP singurPtatea. E3istP debuturi lente, rogresive Ri debuturi acute.In debutul acut caracterul este e3 loFiv,cu manifestPri delirante

Ri halucinaHii acute,stPri oneiroide,grade diferite de de ersonaliFare,angoasa distrugerii.*lteori debutul oate fi maniacal sau de resiv,fie rintr5o stare confuFivP.Usha"ov +BED@- considerP cP schiFofrenia acutP a are mai ales Tn Mur de BB ani,Tn tim ce acele lente ar a are TncP din frageda co ilPrie.#onrad +BEC@- aratP cP la adolescenHQi debutul este legat de scPderea otenHialului energetic,a ariHia eRecului Rcolar, ierderea interesului,fenomene trPite la Tnce ut conRtient.Uneeori oate a are iniHial fobia RcolarP, QnP la as ectul ei sihotic. Un debutul lent e3istP greutPHi enorme de recunoaRtere a bolii Tn faFa iniHialP.Pot a are faFe an3ioase,tulburPri afective,retragerea Tn sine,tulburPri ale activitPHii Ri intereselor, tulburPri de vorbire,manierisme care se ot lesne confunda cu fenomenele criFei ersonalitPHii normale a adolescentului.E3istP Tn debutul bolii o faFP de LTnvPlmPRealPL emoHionalP Ri de instabilitate,adeseori cu e3acerbarea unor com ortamente marginale +Yolb-.!a tul cP schiFofrenia a are de regulP la adolescenHi a fPcut e numeroRi autori sP considere dre t indicator al debutului bolii tot felul de manifestPri care fac arte din atologia LnormalPL de la aceastP vQrstP +#ucu,BEDE-.#u e3ce Hia catatoniei,care de obicei debuteaFP brusc,toate celelalte forme de schiFofrenie ot avea o erioadP de B5G ani de transformPri reschiFofrenice,creRterea gradului de an3ietate fiind regula.#hiar de la debut e3istP o serie de semne greu de inter retat.*stfel acienHii au o serie de greutPHi Tn a5Ri e3 rima an3ietatea, reFintP o istovire generalP de energie,relaHiile inter ersonale devin stQngace Ri eRueaFP iar reFultatele a ar deFastruoase,cu res ingerea acientului,scPderea autostimei,creRterea dificultPHilor de viaHP.In fine,subliniaFP )endel +BED@- se oate vorbi de un aRa numit LeRec al istoricitPHiiL,eRecul unei istorii ersonale cores unFPtoare entru a utea Mudeca Ri a5i diriMa com ortamentul,de a avea Tncredere Tn ceea ce se va TntQm la Tn viitor.#Qnd boala debuteaFP ro riuFis,a are e acest fond o uternicP scPdere a randamentului Rcolar,cu deteriorarea funcHiilor intelectuale +scPderea atnHiei, desinteres, hi obulie-.Tre tat asistPm la disocierea com letP a reacHiilor ersonalitPHii +grimase, ierderea graHiei-,Tn tim ce alte sim tome vin sP com leteFe tabloul clinic +obsesii, instabilitatea dis oFiHiei,atitudini ambivalente,senFaHii cenesteFice-.Polatin +BEDB- vorbeRte de e3istenHa unei erioade LmicrocatatoniceL care s5ar caracteriFa rintr5o stare de LdistractibilitateL cu neatenHie,rPs unsuri distrate,im resia unei LneguriL care se aReaFP e gQndire,o im resie de LtransPL.PacienHii reFintP,de asemenea dificultPHi Tn menHinerea erce Hiei constante a mediului intern Ri e3tern,menHinerea totuRi a contactului rin construirea unui tablou fantastic.Tre tat a ar :7 reocu Pri care nu sunt Tn legPturP cu munca sau situaHia sa,deobicei reocu Pri abstracte sau filoFofice.,etragerea Tn sine este tot mai evidentP,devin sihic a atici,tociHi afectiv,a oi oate a are inversiunea afectivP. Preocu Prile se3uale sau erotice a ar numai e lan ideativ,fPrP nici o tendinHP de materialiFare.In familie a ar relaHii de agresivitate,a are automatismul mental,derealiFarea Ri de ersonaliFarea.;Qrsta debutului oate fi variabilP,Tn co ilPrie,mai frecvent Tn adolescenHP Ri uneori tardiv +Ri du P A9 de ani-. In formele lente asistPm la o mutaHie LschiFofrenicPL tre tatP,tulburPrile de com ortament instalQndu5se Tncet.%in acest motiv,adeseori Tn aceste forme de debut acienHii sunt vPFuHi anterior de alHi rofesioniRti + edagogi, sihologi,medici generaliRti sau somaticieni diferiHi-.%u P Lem i&ere Ri colab.+BED:urmPtoarele sim tome se instaleaFP insidiosN 5scPderea randamentului intelectual,adesea la un tQnPr foarte dotat QnP la acea datPX 5modificPri de caracterNmoroFitate,ostilitate Tn mediul familie,tendinHP de iFolare etcX 5renunHarea la activitPHile distrative fPrP o Mustificare lauFibilPX 5inclinarea s re ocultism,magie,acte religioaseX 5unele tulburPri de alurP nevroticP cum ar fi Nsim tomatologie an3ioasP +frici raHionale, cP va muri Tn somn,obsesii, seudofobii,im resia cP ambianHa Ti este ostilP-, sim tomatologie istericP +dureri eratice,tulburPri alimentare-,sim tomatologie i ohondricP +cu reocu are entru ro riul cor ,im resia cP se

into3icP cu roduse alimantare-, reocu Pri dismorfofobice,de ersonaliFare. In e3 erienHa clinicP se mai enumerP urmPtoarele forme de debut a schiFofrenieiN B.%ebut lent, rin modificPri caracteriale Ri com ortament +de ti ul adolescentului leneR-X 8.%ebutul rin acte medico5legaleX G.%ebut neurasteniformX A.%ebut obsesivo5fobicX @.%ebut istericX C.%ebut delirant halucinatorX D.%ebut de ti maniacal sau de resivX :.%ebut acutX E.%ebut rin tulburPri de conRtiinHPX Perioada de stare *Ra cum am vPFut schiFofrenia se manifestP rintr5un olimorfism sim tomatologic , care este greu de sistematiFat.%acP nu e3istP sim tome caracteristice,totuRi din e3 erienHa noastrP a reieRit o serie de caracteristici,a roa e obligatorii a com ortamentului semiologic al schiFofreniilor. B.*lienarea de realitate, e mPsura evoluHiei bolii acientul se Tnde PrteaFP de realitate+ca un avion care decoleaFP Ri se Tnde PrteaFP tre tat de PmQnt QnP lucrurile de Mos devin confuFe sau trecQnd bariera de nori nici nu se mai vPd-.La schiFofreni senFaHia de alienare a are TncP de la debut,cQnd deRi contactul cu realitatea nu este total ierdutP, com ortamentul acienHilor este unctat tot mai des de biFarerii,de com ortamente care uimesc e aceia care lau cunoscut e bolnav QnP atunci.In erioda de stare alienarea este totalP,individul trPieRte Tntro lume fantasticP,autistP,condusP du P o logicP e care nu o mai TnHelegem.Pacientul, rin starea sa realiFeaFP rototi ul e3act,a ceea ce o ular este cunoscut cu termenul de nebunie.(e are cP acientul lonMeaFP, ur Ri sim lu,Tntr5un alt sistem logic,neTnHelegerea dintre el Ri noi fiind totalP + entru el omul normal este tot atQt de biFar cPt are Ri el entru acesta-. 8.* doua caracteristicP este legatP de atologia afectivitPHii,o atologie Tn mare arte caracteristicP.* ar modificPri care doar Tn schiFofrenie sunt aRa de bine e3 rimate cum ar fiNhi otimia,ambivalenHa afectivP,inversiunea afectivP.)ai mult gradul de e3 resivitate a atologiei afective de ti schiFoid este direct ro orHional cu rognosticul mai uRor sau mai sever al bolii.Patologia afectivP a schiFofrnicului se decalReaFP cu mult Tnainte de a ariHia clinicP a bolii.In unele situaHii o asemenea stare a are sub forma cunoscutP a ersonalitPHii schiFoide.Individul tre tat se TnstrPineaFP de lume,nu mai are ca acitatea de em atie +ca un foarfece inviFibil se taie legPturile afective cu cei din Mur,individul nu mai are ca acitatea de a :8 reFona afectiv entru cei din Mur-.%acP la Tnce ut aceste modificPri se manifestP faHP de ersoane din anturaMul sPu,tre tat starea de ahedonie se manifestP asu ra celor care Ti sunt a ro iaHi,faHP de rudele a ro iate.(chimburile em atice scad, schiFofrenul oferind Ri rimind Tn relaHiile sale uHinP dragoste, QnP la renumita formulP, Lnu5i mai iubeRte nici dumneFeu nici oameniiL.*fectarea leFiunilor afective cu familia este gravP,a are inversiunea afectivP + QnP la crimP-,a are ambivalenHa afectivP.In aceastP faFP acientul este amorf din unct de vedere afectiv,nu iubeRte Ri nu este iubit,Ti dis are maleabilitatea Ri s ontaneitatea com ortamentelor, artici area emoHionalP, ambiHiile, s iritul com etitiv, QnP la starea de ahedonie+cea mai ucigPtoare Tntrebare entru schiFofren va fi acumNce lanuri ai entru viitor,cQnd vom gPsi o ersoanP fPrP viitor sau cu lanuri fanteFiste-. G.* treia caracteristicP este constituitP de fenomenul de disociere intra sihicP +schFein[a tPia-.Este deci vorba de un roces de Lru ere interioarPL,cu ierderea ro orHiilor diferitelor funcHii sihice.%isocierea Ri desagregarea afecteaFP Tntreaga viaHP mintalP a individului.%in acest motiv rocesul comunicPrii devine neautentic,individul se Tnde PrteaFP de lumea realP,devenind discordant,biFar.Printre cele mai regnante stigmate ale disocierii fac arte de ersonaliFarea Ri derealiFarea.%erealiFarea Ri de ersonaliFarea ot a are ca stadiu tranFitor Tn formarea ideilor delirante.#aracteristicile derealiFPrii Tn schiFofrenie ar consta din efemeritatea Ri discreHie sa din rimul stadiu al bolii,li sa de continuitate.Pacientul cu de ersonaliFare trPieRte senFaHia de vag,nereal,de detaRare,el este s ectator Ri nu artici P la viaHa sa.%in aceste motive se simte schimbat,nu se mai considerP o ersonalitate,acHiunile lui a PrQnd ca mecanice Ri automate.Pacientul nu5Ri mai oate

delimita ro riul sPu eu,motiv entru care identitatea sa devine confuFP iar TncercPrile sale de raHionaliFare Tl duc la concluFii delirante +cu idei nihiliste,ideia cP lumea sau el nu mai e3istP-.)ediul din Murul sPu a are nenatural,nereal,ducQnd bolnavul Tntr5o stare de stu iditate,de reverie Ri Tn ultimP instanHP,la retragerea tre tatP. (indromul disociativ, ierderea simHului ro orHiilor va determina o sim tomatologie foarte roli3P.In lanul erce Hiei a ar iluFii,halucinaHii seudohalucinaHii,manifestPri cenesto ate.IluFiile cor orale sunt frecvente,la adolescenHi mai ales sub forma dismorfofobiei, acientul rivindu5se la nesfQrRit Tn oglindP,s PlQnd sau frecQnd tim Tndelungat anumite PrHi ale cor ului,uneori este incert se3ual.*tenHia se concentreaFP s re interior unde este dominat de o stare de an3ietate Ri stranietate.;oinHa acientului scade,devine negliMent Tn HinutP Ri igienP ersonalP.In domeniul sihomotricitPHii a ar fenomene catatonice caNindeciFia gesturilor,miRcPrile automate, manierisme, aratimii, stereoti ii.* ar de asemenea tulburPri vegetative Ri metabolice +tulburPri vaFomotorii, edeme,tulburPri secretorii-.Uneori sindromul catatonic se manifestP mai regnant +streoti ii de miRcare sau oFiHie,negativism sau sugestibilitate etc-. (indromul delirant a are rintr5o deForganiFare olimorfP a gQndirii.*utismul Tn gQndire se manifestP rintr5o retragere Tn Lturnul sPu de fildeRL Ri o ierdere a contactului sPu vital cu realitatea.*utismul este,de fa t ,o ru turP totalP cu realitatea,o reamenaMare totalP a ra orturilor dintre individ Ri mediul e3terior.*lienQndu5se de realitate,schiFofrenul va trPi Tntr5o lume fantasticP,atem oralP Ri inabordabilP din afarP +o moarte sihicP a arentP-.)anifestPrile delirante constau din alterarea gQndirii,a ariHia unori de idei incoerente.* ar idei delirante, lanuri fantastice de viitor,irealiFabile,idei inter retative. !aHP de anturaM devine indiferent,ostil,ostilitatea diriMQndu5se mai ales asu ra celor din familia sa. TulburPrile de conduitP se caracteriFeaFP rintr5o hi obulie Ri abulie, a ragmatism, gesturi suicidale,ra tusuri im reviFibile,acte heteroagresive. O mare im ortanHP o au com ortamentele delictuale,actele medico5legale.)oraru Ri _uai +BECAsubliniaFP cP 8CW dintre e3 ertiFele medico5legale din BECA au fost efectuate la bolnavii cu schiFofrenie.,eferitor la frecvenHa delictelor,schiFofrenia a ocu at rangul doi rintre celelalte boli sihice.#ele mai frecvente delicte le5au fPcut schiFofreniile aranoide,urmate de cele defectuale. In descrierea erioadei de stare a schiFofreniei trebuie Hinut cont cP aceasta nu este o boalP unitarP,motiv entru care s5au descris o serie de forme clinice.In realitate diferitele ti uri sau :9 forme clinice nu ot fi des PrHite Tn forme a arte de schiFofrenie,ele avQnd o serie de caraceristici comune +de e3em lu de ti ul caracteristicilor e care le5am amintit noi mai sus-.#aracterul regnant al unui ti este dat de regnanHa Ri de a ariHia e rimul lan al unui anumit sim tom sau sindrom,de maniera deosebitP de manifestare a rocesului clinic. !ormele clinice In BE8C #laude diviFa Lboala lui 1leulerL Tn demenHa recoce Ri gru a LschiFoFelorL. %acP demenHa recoce era consideratP o adevPratP demenHP MuvenilP +cu cauFe e3o Ri endogene-,schiFoFele a Preau mai ales datoritP e3agerPrii constituHiei schiFoide.Zcoala lui Yleist va intercala Tntre schiFofrenie Ri P)% o serie de entitPHi,adesea ereditare e care le5a denumit faFofrenii.Pentru Yleist schiFofreniile erau rocese distructive evolutive diviFQndu5se Tn Nhebefrenie,schiFofrenie incoerentP +schiFofaFia-,schiFofrenia aranoidP, auto sihoFa rogresivP,catatonia.Zcoala lui Yleist este o RcoalP organicistP care riveRte schiFofreniile ca un sistem de degenerescenHP ereditarP,fiecare sim tom cores onFQnd unei anumite arii de degenerescenHP corticalP.El alcPtuieRte o sim tomaticP com licatP,a roa e incom rehensibilP,cu forme ti ice Ri ati ice Ri o uFderie de subgru e . Leonhard +BE@9- divide schiFofrenia Tn douP categoriiN B.(chiFofrenia de nucleu,boalP heredodegenerativP sistemicP,Tn care se cu rind formele catatonice,hebefrenice, aranoide,incoerenteX 8.7ru ul schiFofreniilor ati ice,nesistemice,care nu

reFintP un cadru clinic rigid.In acest cadru ar intraNcatatonia eriodicP, arafrenia afectivP,schiFofaFia. La congresul de la Paris +BE@9- Langfeldt distinge Tn schiFofrenie,de asemenea douP gru eN B.Un gru de schiFofrenii indiscutabile +forma hebefrenicP,catatonicP, aranoidP, diferite forme mi3te-X 8.Un gru de sihoFe schiFofreniforme +schiFofrenii limitrofe sau Tndoielnice,cu rognostic mai bun-X TotuRi,trebuie subliniat cP nici o clasificare nu oate fi luatP Tn considerare dacP ea nu este mai bunP,dacP nu aduce elemente Tn lus faHP de calasificarea lui Yrae elin Ri 1leuler,Yrae elin descriind G subti uri ale demenHei recoceNforma catatonicP,hebefrenicP Ri aranoidP la care 1leuler adaugP forma sim lP. ,eferindu5se la schiFofreniile croniciFate,)endel subliniaFP cP acestea se subdivid Tn trei categorii maMoreN B.(chiFofrenia cronicP intermitentP cu istorie lungP +cel uHin C luni-,cu e isoade intermitente acute Ri remisiuni relungite, acientul avQnd dificultPHi Tn mani ularea an3ietPHii,relaHiilor inter ersonale Ri familiale.Uneori acest ti de schiFofrenie cronicP oate Prea hebefrenicP, aranoidP sau sim lP. 8.(chiFofrenia cronicP latentP care include acienHi care Tn trecut au fost schiFofrenii borderline,forme seudonevrotice etc.EvoluHia oate diminua sau sP se accentuieFe fPrP TnsP a aMunge la forme ti ice +nu au de regulP halucinaHii,delir,de ersonaliFare-. G.(chiFofrenia cronicP aranoidP,deRi nu are sim tome sihotice clare. In ciuda descrierii a numeroase forme de schiFofrenie, utem s une cP maMoritatea autorilor au rPmas la formele clinice clasice,la care s5au mai adPugat Ri altele +forme acute,schiFoafective,tardive,latente,reFiduale etc-. In cele ce urmeaFP vom descrie rinci alele forme clinice. B.!orma acutP.%elimitarea unei forme acute de schiFofrenie este arbitrarP,deoarece acest fel de manifestare este evolutivP Ri ractic se oate manifesta Tn toate formele clasice de schiFofrenie.!orma acutP se manifestP rin Tnce ut acut Ri o evoluHie sgomotoasP. Tabloul clinic este dominat de sensaHia de anicP Ri an3ietate,de o stare de er le3itate, individul avQnd sensaHia cP nu Rtie ce se TntQm lP cu el.EvoluHia oate merge s re remisiune +cQnd ot a are Ri noi reacutiFPri- sau s re una dintre formele clasice de schiFofrenie. 8.!orma sim lP se caracteriFeaFP mai ales rin scPderea afectivitPHii,tensiunilor instinctuale,ambiHiilor,voinHei,iniHiativei.%elirul Ri halucinaHiile sunt absente.%isocierea se :: realiFeaFP lent.!orma sim lP a are mai frecvent la ersonalitPHi schiFoide, reFervate, timide,care referP iFolarea,demisia Tn faHa greutPHilor.#om ortamentul bolnavilor este lin de biFarerii,sunt a aragmatici,cu indiferenHP afectivP.PacienHii sunt retraRi,evitP a intra Tn conflict cu cineva.*ctivitatea rofesionalP sau RcolarP TnceteaFP.PacienHii se mai lQng de numeroase tulburPri somatice,de astenie,nervoFitate,fenomene entru care se trateaFP tim Tndelungat.!aHP de mediu, acienHii sunt indiferenHi sau reacHioneaFP cu urP. *s ectul sim tomatic este sPrac,li sind mai ales sim tomele oFitive +delir, halucinaHii,agitaHie-, ustiirea Ri sPrPcirea vieHii sihice fiind cele mai im ortante.*ici intrP Ri aRa numitul ti al Ladolescentului leneRL,tQnPr eminent Ri care deodatP devine indolent, nu5l mai intereseaFP Rcoala,Tnce e sP5Ri ro unP sco uri irealiFabile.)ulHi din aceRti tineri a ar ca boemi,vagabonFi,leneRi,ires onsabili, rostituate sau delincvenHi.*ceRti tineri nu sunt im resionaHi de ceea ce este Tn Murul lor,de res onsabilitPHi,rPs und greu sau deloc la comenFile sociale.Pentru #urran Ri colab.+BE:9termenul de schiFofrenie sim lP se referP la forme cu debut lent,e3centrici,mergQnd s re deteriorare,li siHi de afect sau instinct. %intre toate formele de schiFofrenie,forma sim lP este cea mai sPracP Tn sim tome. Prognosticul este rost.1oala a are Tn adolescenHP cu reducerea intereselor Ri ataRamentelor,motiv entru care individul eRuiaFP Tn RcoalP,Tn relaHiile sociale Ri a oi intrP Tn conflict cu familia Ri rietenii.Tre tat aceRti tineri devin triviali,igiena ersonalP lasP de dorit,nu mai sunt interesaHi Tn relaHiile heterose3uale,reveriile Ri trPirile lor Tn fantastiuc devin constante.1olnavii nu fac nici un efort entru a munci, entru a5Ri asuma rPs undere, motiv

entru care adesea duc o viaHP araFitarP +uneori cu accese de agresiune deschisP-. #om ortamentul lor devine negativist,evaFiv Ri obstinant.(uhareva caracteriFeaFP e aceRti adolescenHi ca a atici,abulici,cu scPderea energiei dar Ri cu acte im ulsive, agresivitate, ostilitate faHP de cei care Ti iubesc.#a sim tome roductive autoarea,descrie frica Ri obsesiile,fanteFiile,de ersonaliFarea.6umPrul de internPri este adesea Tn aceastP formP foarte mare. G.!orma hebefrenicP.In forma hebefrenicP rocesul disociativ atinge ma3imum de intensitate,la care se adaugP un grad accentuat de discordanHP a gQndirii, inteligenHei, limbaMului Ri afectivitPHii. Yahlbaum Ri Kae"er considerau hebefrenia ca o demenHP recoce TnsoHitP de tulburPri afective de ti maniacal,care a Preau la vQrsta ubertPHii Ri se caracteriFa rin com ortamente caNafectare,e3 resii mimice atetice, recocitate entru unele robleme abstracte,disociere.%eteriorarea ar fi elementul constant Tn hebefrenie. %eficitul se instaleaFP re ede dQnd im resia de incurabilitate la rima vedere Ri de devitaliFare.Uneori deteriorarea oate lua as ecte demenHiale,deRi utem asista Ri la vindecPri s ectaculoase.Kebefrenia se caracteriFeaFP rintr5o regresiune marcatP QnP la rimitiv,desinhibiHie,com ortament neorganiFat.%eRi sunt foarte activi,uneori reFentQnd o stare maniacalP ati icP,ei sunt fPrP randament +din cauFa rocesului disociativ-.,eacHiile afective sunt necores unFPtoare,rQd nemotivat,se com ortP ueril,clowneriile caracteriFQnd Tn mare arte com ortamentul lor. (chiFofrenia hebefrenicP este consideratP ca cea mai distructivP boalP shicP Ri cea mai caracteristicP entru adolescenHP.%ebutul oate fi mai ales lent,mai rar subacut sau de resiv.E3istP Ri debuturi Fgomotoase,cu stPri confuFionale,biFarerii,halucinaHii auditive, tulburPri mari de com ortament Ri caracter +caFuistica noastrP-.PacienHii lQngeau sau rQdeau neMustificat,erau biFari, uerili.#om ortamentul afectiv era biFar,cu rQs rostesc, grimase,clownerii,halucinaHii Ri idei delirante.7Qndirea era incoerentP, ro riul cor era erce ut Tn mod straniu,erau ostili sau agresivi faHP de familie !u P #haFaud +BEDA- Tn hebefrenie trebuie remarcatP atingerea eului cu regresie faFicP,criFele de de ersonaliFare,iar la nivelul conRtientului a ar infiltraHii masive de material regresiv cu tonalitate Fdrobitoare Ri deFintegrare. !oarte frecvent a ar fenomene de reverie,raHionaliFPri morbide,com ortament antisocial. %u P Yolb,debutul hebefreniei este lent iar cQnd este de resiv oate sugera o reacHie afectivP.Zi el remarcP reacHiile afective necores unFPtoare,halucinaHiile,care adesea re reFintP *11 instincte re rimate.IdeaHia se Tndrea tP s re fantastic sau idei delirante fantastice QnP la elaborarea unui sistem delirant. Procesele asociative sunt erturbate,vorbirea este incorectP cu neologisme.,etragerea Ri autismul ca PtP forme ronunHate,motiv entru care acienHii ar retraRi,introvertiHi.%eci integrarea ersonalitPHii ar avea formele cele mai grave. In unele caFuri se oate vorbi de forme hebefreno5catatonice, rin adPugarea sim tomelor catatonice +manierisme,negativism,stereoti ii gestuale,uneori refugiul Tntr5o stare catale ticP globalP + QnP la simularea oFiHiei fetale-.(tarea catatonicP nu este deobicei ermanentP,ea survenind eriodic cu remisiuni Ri rea ariHii. A.!orma catatonicP a are mai frecvent Tntre B@58@ ani Ri se caracteriFeaFP rin tulburPri ale sihomotricitPHii,fenomene care se desfPRoarP e un fond clar al conRtiinHei. %ebutul bolii este deobicei brusc,cu fenomene de agitaHie,stu oare, imobilitate, mutism, fle3ibilitate ceroasP,stereoti ii de oFiHie + erna sihicP-.%ebutul este mai tardiv decQt Tn hebefrenie Ri mult mai acut +stu oare,e3citaHie,acte im ulsive-.TulburPrile catatonice motorii sunt adesea asociate cu fricP mare Ri teroare,halucinaHii terifiante.%eRi debutul este acut,adeseori, remorbid se ot evidenHia trPsPturi schiFoide. Un erioda de stare,schiFofrenia catatonicP oate oscila Tntre erioade de e3citaHie e3tremP Ri erioade de iFolare Ri retragere e3tremP.E3istP,deci,douP forme de schiFofrenie catatonicPNo formP stu oroasP Ri una agitatP.Un forma stu oroasP acientul oate reFenta o stare com letP de stu or cu dis ariHia a roa e totalP

a miRcPrilor Ri a oricPrei activitPHi. %in acest motiv acienHii au tendinHa de a rPmQne Tn oFiHii sau osturi stereoti e, e care le ot menHine tim Tndelungat +ore,File-.Pacientul este necomunicativ,mut,stu oros,cu faciesul imobil +mascP facialP-.Pielea icioarelor oate deveni turgidP,cu trans iraHii Ri un miros caracteristic.PPstrQnd File Tntregi aceeaRi oFiHie ei refuFP sP ia contactul cu lumea, iar la ori ce stimulare devin negativiRti +refuFP sP se Tmbrace,sP mPnQnce,uneori imitP a"ineFia Ri rigiditatea ar"insonianP-, ot reFenta ecolalie,ecomimie,eco ra3ie.In starea lor de imobilitate Ri negativism ot face glob veFical din cauFa resuFului de a urina.(aliva li se scurge din gurP fPrP nici un control.*lteori ot reFenta fle3ibilitate ceroasP, acientul dQnd im resia uni P uRi de cearP,cPreia i se oate im rima ori ce oFiHie.PacienHii nu se TngriMesc,nu se TmbracP,trebuie sP fie asistaHi entru toate rocesele fiFiologice.%eRi ar detaRaHi uneori,ulterior ot relata ceea ce s5a TntQm lat Tn Murul lor.(tarea stu oroasP oate fi eriodic Tntreru tP de stPri de agitaHie Ri e3citaHie e3tremP, acientul aflQndu5 se arcP sub o LforHP urgentPL entru activitate,du P care ot redeveni stu oroRi. In forma catatonicP agitatP,tabloul clinic este dominat de o mare agitaHie sihomotorie, o agitaHie e3tremP Ri continuP.ProducHia verbalP este incoerentP, acientul vorbind Ri agitQndu5se Tn ermanenHP.ProducHia verbalP nu are legPturP cu ceea ce se etrece Tn Murul lor,ci mai degrabP Hine de stimularea internP.(tander +BEGA- descrie Lcatatonia fatalPL care nu mai oate fi controlatP rin nici un sedativ +moartea survenind Tn B58 ore-.In stare de agitaHie catatonicP acientul este e3citat Ri incoerent,se masturbeaFP fPrP MenP,se oate automutila, ote ataca sau sP se sinucidP.%in acest motiv,Tn aceastP stare, acienHii sunt ericuloRi atQt entru ei cQt Ri entru cei din Mur.*ctivitatea motorie neorganiFatP Ri uneori agresivP nu oate fi influenHatP de stimulii din e3terior Ri ea a are fPrP un sco sau motiv, desfPRurQndu5se Tntr5un s aHiu limitat,cu ra tusuri agresive Ri autoagresive.Zi Tn aceastP formP acienHii ot refuFa hrana,a a,scad mult Tn greutate.Uneori agitaHia e3tremP oate duce la cola s sau moarte. Prognosticul schiFofreniei catatonice este cel mai favorabil,dar uneori du P unul sau mai multe e isoade e3istP tendinHa de a trece Tn forme hebefrenice sau aranoide cu desvoltarea cores unFPtoare a ersonalitPHii. @.!orma aranoidP.* roa e MumPtate din toate noile internPri Tn s ital cu diagnosticul de schiFofrenie sunt forme aranoide.%ebutul lor este relativ tardiv,Tn a A5a sau a @5a decadP a vieHii.1oala oate fi recedatP de o lungP erioadP seudonevroticP. *1* Perioda de debut oate dura cQHiva ani Ri este o erioadP caracteriFatP rin creRterea sus icioFitPHii,dificultPHilor Tn relaHiile inter ersonale.%ebutul lent oate fi de resiv sau isterode resiv,cu scPderea randamentului intelectual,desinteres faHP de viaHP Ri faHP de viaHa socialP Tn s ecial. In acest mod se instaleaFP tre tat ideile delirante Ri halucinaHiile, care Tn erioda de stare dominP tabloul clinic.Ideile delirante nu sunt sistematiFate, numeroase idei coe3istQnd sau combinQndu5se Tntre ele.%iscre anHa Tntre halucinaHiile terifiante,ideile adeseori groteRti Ri slabul rPs uns emoHional sunt fra ante Ri atognomonice.%u P Lem iare Ri colab. +BED:- schiFofrenie aranoidP este o modalitate evolutivP relativ bogatP,com ortQnd o disoluHie rofundP a ersonalitPHii Ri o activitate delirantP ermanentP.*ceasta oate succede uneori erioade delirante acute+momente fecunde- care un eul Tn situaHia de eRec cu lumea. Un schiFiofrenia aranoidP rocesul de disociere Ri halucinaHiile creiaFP un veritabil sindrom aranoid,cu unele as ecte s ecificie.Ideile delirante care a ar Tn schiFofrenie nu se ot corecta,cele mai frecvente tematici fiind cele de influenHP.Tematicile delirante a ar adesea greu de TnHeles,groteRti.%eRi nu cores und realitPHii ele ot cores unde unor ulsiuni Ri cerinHe intense +centrate e teme de ersecuHie-.%u P #onrad desvoltarea delirului aranoid Tn schiFofrenie s5ar face Tn mai mute eta eN B.!aFa ^trema? Tn erioada cQnd acientul este TncP co nRtient de ceea ce se TntQm lP cu el,vede cP lumea din Mur se schimbP iar el este tot mai slab Tn contact cu aceastP

lume.Un faFa trema acientul este an3ios,se controleaFP mereu,devine irascibil,adesea de resiv.!aFa dureaFP de la cQteva File la sP tPmQni sau luni.( re sfQrRitul faFei a ar halucinaHii,iar ideile delirante fac e acient a vedea lumea Tntr5o luminP stranie,Tn care a arenHele sunt schimbate. 8.!aFa ^a o hanicP? +de relevaHie-,Tn care acientul se ^lPmureRte? asu ra sa. G.!aFa ^a ocali ticP? Tn care lumea acientului devine tot mai ragmaticP. A.!aFa terminalP Tn care acientul vegeteaFP Tn delirul sPu. 7raHie autismului,retragerii sociale,numeroRi schiFofreni dau im resia cP nu au nici o reocu are delirantP,Tn tim ce ea e3istP. %elirul aranoid Tn schiFofrenie a are flu,nesistematiFat,fPrP o tematicP rivilegiatP,cu contaminPri Ri dis ersiuni multi le,li sind o structurP Ri o organiFare caracteristicP. Temele cele mai frecventeN ersecuHia, osesiunea,geloFia.Temele sunt dominate de absurditate logicP Ri mobilitate. Pe rimul lan stau ideile de ersecuHie,sus iciune faHP de anturaM,ideile de influenHP,idei ara sihologice.%ar aceste idei de ersecuHie ot duce la ideia cP este o ersoanP foarte im ortantP,desvoltQnd e acest fond un delir de grandoare,atribuindu5Ri titluri Ri calitPHi deosebite. Ideile delirante sunt adesea susHinute de halucinaHRii vii,bogate,auditive Ri viFuale.Untregul com ortament al bolnavului se centreaFP e aceste fenomene delirante Ri halucinatorii,critica scPFQnd foarte mult.Uneori caracterul im erativ al halucinaHiilor oate Tm inge acientul s re acHiuni ericuloase.Ei ot deveni ersecutaHi5 ersecutori cQnd TRi atacP direct e resu uRii duRmani.%isocierea Ri organiFarea ersonalitPHii va face ca ideile delirante sP devinP tot mai uHin logice, rogresiv delirul ierFQndu5Ri e3 resivitatea,sistemul de credinHe a are tot mai im regnat,Mudecata infle3ibilP,iar Tnde Prtarea de realitate tot mai mare. E3 licaHiile magice fac e3 rimarea delirantP tot mai vagP Ri iraHionalP.)ulHi schiFofreni aranoiFi devin iritabili,sus icioRi,cu resentimente,sus iciune faHP de cei care Ti chestioneaFP,mergQnd QnP la agresare.Pacientul se oate afla Tntr5o continuP stare de tensiune, QnP la agresivitate necontrolatP. O formP mai a arte a sindromului aranoid o constituie sindromul de automatism mental Yandins"i5#lerambault,descris Tn B::B.(emnele acestui sindrom sunt numeroase Ri din ele reHinemN 5*utomatismul ideo5verbal Ri asociativ care cu rinde enunHarea,comentarea actelor sau gesturilor TnsoHite de seudohalucinaHii.Toate actele acientului sunt re etate +ecoul *13 gQndirii,vorbirii,furtul Ri ghicitul gQndului,uitPri rovocate,de Pnarea automatP de amintiri ne lPcute,ideaHie im usP etc-. 5*utomatism sensorial Ri sensitiv constQnd din false erce Hii +un adevPrat araFitism al erce Hiilor normale-,mirosuri urQte,sensaHii tactile, rurit,algii,sensaHii volu toase sau dureri Tn regiunea anogenitalP. 5*utomatismul siho5motor sau "inesteFic constP din sensaHia de miRcare forHatP erce utP Tn musculatura feHei,gQtului,membrelor. *utomatismul mental se TnsoHeRte de delirul de influenHP,bolnavul se simte controlat de la distanHP de agenHi,organiFaHii,institute de cercetare.*su ra lui se acHioneaFP cu hi noFP,raFe,sunt televiFaHi,li se TnregistreaFP gQndurile.Un alte caFuri a are tranFitivismul,convingerea cP nu numai ei reFintP asemenea fenomene dar Ri cei din Murul sPu Ri cP nu el este cel bolnav ci rudele sale,medicul. Ylaf Ri %anis +BEC9- au subliniat frecvenHa foarte mare +de D ori mai mare ca la o ulaHia generalP- a reocu Prilor homose3uale.1PrbaHii se erce Tn :@W ersecutaHi de cPtre bPrbaHi iar femeile im licP bPrbaHii Tn C@W din caFuri Tn delirul lor. Zi Tn schiFofrenia aranoidP a ar tulburPri de asociaHie,afectivitatea fiind mai ales orientatP s re agresivitate,ideile i ohondrice Ri de resive fiind destul de frecvente. %isocierea Ri desorganiFarea ersonalitPHii va face ca ideile delirante sP devinP tot mi uHin logice, rogresiv delirul ierFQndu5Ri e3 resivitatea,sistemul de credinHe a are tot mai im regnat,Mudecata infel3ibilP iar Tnde Prtarea de realitate mai mare.E3 licaHiile magice fac e3 rimarea delirantP tot mai vagP Ri iraHionalP.)ulHi schiFofreni aranoiFi sunt iritabili,cu resentimente,sus icioRi,cu aversiune deosebitP faHP de cei care Ti chestioneaFP, mergQnd QnP la agresivitate.Pacientul oate fi Tntr5o continuP stare de tensiune, QnP la agresivitate necontrolatP.

C.!orma schiFo5afectivP se caracteriFeaFP rin asocierea la fenomenele de baFP ale schiFofreniei a unor manifestPri euforice sau de resive + utQnd fi chiar suicidari-.!orma schiFoafectivP se caracteriFeaFP rintr5o mi3turP de sim tome schiFofreniforme Ri afective.Ei ot avea o LlogicPL schiFofrenicP Ri o dis oFiHie ronunHat euforicP sau de resivP.%eRi maniacal sau de resiv,com ortamentul oate fi biFar ca Tntr5o schiFofrenie. EvoluHia oate de asemenea fi intermitentP sau eriodicP. Termenul de schiFofrenie afctivP a fost ro us de cPtre Yasanin.%in lucrPrile lui #ohen Ri colab.,#layton Ri colab. reFultP osibilitatea unor relaHii Tntre P)% Ri schiFofrenie,baFate e ereditatea familialP a bolnavilor cu schiFofrenie afectivP, rognosticul fiind mai bun decQt al formelor clasice.Litiu are Tn formele schiFo5afective o influenHP bunP.Un formele eriodice a ar e isoade disociative,intricate cu fenomene ti P)% iar evoluHia oate fi remitentP,ciclicP,Tntre accese ersonalitatea rPmQnQnd disociatP,alteratP.(5au descris Ri forme schiFofreniforme cicloide +#oleman Ri 1roen-.(e are cP din unct de vedere genetic formele schiFo5afective s5ar utea diferenHia net de formele clasice de schiFofrenie. !ormele schiFo5 afective ot a are Ri la adolescenHi cQnd e fondul unei dis oFiHii triste ot a are fenomene de automatism,gQndire aralogicP,autistP.In diferite erioade ale bolii, acienHii se ot reFenta Tntr5 o formP sau alta ducQnd la alternanHe de diagnostic. In caFuistica noastrP cel mai f recvent a fost schiFofrenia cu coloraturP de resivP. PacienHii erau inactivi,cu tulburPri de atenHie sau memorie,tocire afectivP,biFarerii,tedinHe dromomane.!enomenele de resive se intricau cu cele disociative +de resie,hi obulie,idei de suicid,idei de ersecuHie-.Toate acestea uneau robleme serioase de diagnostic diferenHial. Un alt gru Tn caFuistica noastrP l5a constituit acela cu sim tomatologie obsesivP.La aceRti bolnavi redomina mai ales starea de an3ietate Ri insecuritate, e fondul cProra a Preau idei obsesive,care evoluau de manierP sihoticP.PacienHii se iFolau,aveau reocu Pri obsesive biFare +colectau de e3em lu cranii de lastic e care le sPrutau Tntr5o ordine determinatP de ei-.,igiditatea obsesivP era dusP la e3tremP,iar Tn ultimP instanHP dis Prea critica faHP de aceste obsesii,com ortamentul fiind deMa ca a unui delirant. *14 D.!orma i ohondricP este una dintre formele cele mai rost delimitatP,mai ales la tineri,la care reocu Prile i ohondrice sunt Tn mod normal foarte frecvente.Intensitatea fenomenelor i ohondrice nu este rea mare cel uHin cQt acientul mai PstresFP contactul cu realitatea.,ottstein +BECB- neagP autonomia formelor i ohondrice,dar descrie totuRi G formeNschiFofrenie i ohondro5 aranoidP,i ohondro5cenesto atP Ri de resiv i ohondricP. Uneori ot a are decom ensPri i ohondrice acute. IndividualiFarea schiFofreniei i ohondrice este contestatP Ri de fa tul cP e3istP tendinHa ca tot ce a are atologie sihicP la adolescenHi sP fie legat de schiFofrenie. Ebtinger Ri (ichel subliniaFP cP sim tomtologia delirant5i ohondricP se oate asocia cu ierderea simHului realitPHii,ru erea contactului social Ri familial,asocierea cu fenomene de autism,stranietate,simbolism.Un asemenea situaHii se oate une roblema unor forme de schiFofrenie i ohondricP.Un aceste caFuri a ar fenomene i ohondrice variate care se desfPRoarP e un fond de an3ietate cu senFaHia morHii iminente, inaccesibilitate, ino ortunitate. O altP roblemP legatP de sim tomatologia i ohondricP o constituie Ri aceea a fenomenelor i ohondrice care a ar Tn cadrul tabloului clinic al diferitelor forme de schiFofrenie.*ceste fenomene evoluiaFP lent adPugQndu5se sim tomatologiei clasice,care se aflP e rimul lan.*ceastP intricare agraveaFP rognosticul,mai ales cP Ri Tn acest caF fenomenele i ohondrice sunt foarte rebele la tratament. :.!ormele borderline sau seudonevrotice..*m vPFut cP debutul neurastenic al multor forme de schiFofrenie este foarte frecvent. O formP seudonevroticP a schiFofreniei a fost descrisP Tn BEAE de cPtre Koch Ri Palatin,forme care se interneaFP rar Ri a ar mai frecvent Tn ractica ambulatorie.%eRi au o frecvenHP mai micP,formele seudonevrotice sunt im ortante din cauFa greutPHilor de diagnostic care a ar,datoritP li sei de rPs uns la tratament

tim de ani de File, entru re onderenHa an3ietPHii Ri a roblemelor se3uale +Lehman,BEDC-.Un asemenea caFuri este vorba de ersoane tinere,catalogate dre t incorigibile,care acce tP uRor un nivel rofesional Ri Rcolar minim.*deseori fetele sunt victima ro3eneHilor care le atrag datoritP docilitPHii lor,li sei lor de voinHP,li sei unor sentimente active. Tabloul clinic a are nevrotic,uneori cu fenomene an3ioase,fobice sau de resive,dar ele a ar Tn absenHa oricPrei situaHii stresante.E3 licaHiile etiologice sunt vagi.(e remarcP de asemenea o scPdere a atenHiei,hi obulie,retragere din faHa vieHii,li sa de ambiHii. Un unele situaHii,du P o lungP evoluHie nevroticP, oate a Pare un useu acut de schiFofrenie.Yolb +BEDE- subliniaFP cP schiFofrenia seudonevroticP are o dinamicP sihoticP,Tn tim ce tabloul clinic,cel uHin Tn faFa iniHialP,a are ca nevrotic.Ea a are ca o mi3turP de sim tome an3ioase,fobice,obsesive,de resive Ri i ohondrice creind rin aceasta, entru schiFofrenie,o faHadP nevroticP.*n3ietatea este uternicP iar acienHii reFintP un grad accentuat de ahedonie.Un contrast cu alerta nevroticP,schiFofrenul schiFonevrotic dP e3 licaHii vagi,indistincte,adeseori contradictorii,re etate adesea Tn manierP detailatP,streoti P.Pot a are mici e isoade sihotice e acest fond +de altfel BOG vor face forme sihotice adevPrate-.7rin"er vorbind de sindroamele borderline cunclude cP ar e3ista aici A gru e se arate,diferind de cele descrise mai susN B.7ru ul cu funcHiile eului cel mai uHin desvoltat Ri cel mai a ro iat de sihotic, e3 rimQnduRi anormalitPHile rin afecte necores unFPtoare Ri anormale faHP de alHii,cu diferite as ecte de imaturitate.1olnavii sunt uHin s ontani atQt Tn comunicarea verbalP cQt Ri nonverbalP,negativiRti Ri ocaFional im ulsivi. 8.7ru ul borderline LadevPratL se caracteriFeaFP rin afecte negative,cu trecerea la act Tn diferite maniere.%eRi Ri5au stabilit o identitate ersonalP reFonabilP,nu ot acHiona totuRi consistent.In afara erioadei de acHiune ei sunt de resivi.Koch Ri Polatin au numit acest gru ca L siho aticL. G.7ru ul cu com ortament ada tativ,li sindu5i ca acitatea de dragoste Ri afecHiune entru alHii,Tn tim ce identitatea lor este incertP. *15 A.7ru ul cel mai restrQns,cu com ortament afectiv oFitiv faHP de alHii,Tn tim ce an3ietatea Ri de resia este redominantP,asociatP cu li sa de Tncredere Ri de autostimP. Toate formele borderline subliniaFP Yolb sunt caracteriFate rintr5o identitate a eului neclarP,li sa sau ne erce era LroluluiL ce le revine.In final de resia reflectP sensul singurPtPHii Ri inabilitPHii de a avea relaHii cu alHii. E.(chiFofrenie tardivP este o entitate TndoelnicP,deoarece vQrsta mai TnaintatP TRi are ro riile ei sindroame Ri entitPHi,TncQt stabilirea unui diagnostic atQt de im recis ca cel de schiFofrenie este foarte dificil.!oarte frecvent se declanReaFP du P factori e3ogeni Ri Tn s ecial du P sihotraume,clinic fiind vorba,mai ales de sindroame aranoide,catatono5 aranoide sau catatonice.Unele forme schiFo5afective +cu de resia sau mania- se TntQlnesc de asemenea. B9.(chiFofrenia grefatP este o formP Ri mai nesigurP Ri a PrutP graHie unui elan clasificator al sihiatrilor nosologiRti.%u P unii autori schiFofrenia nici nu ar utea a Prea la indiviFi cu nivel intelectual rea scPFut, TncPt grefarea ei e o oligofrenie are TndoielnicP.Uneori la oligofreni ot a are o serie de as ecte discordante, totuRi,TnsP stabilirea unui diagnostic de schiFofrenie grefatP are a fi o roblemP nereFolvatP. Perioada tardivP sau terminalP a schiFofreniei In schiFofrenie,ca Tn maMoritatea bolilor,e3istP osibilitea unor vindecPri s ontane,a unor o riri Tn evoluHie +du P unii ar fi vorba de rocente semnificative de 8@5G9W-.TotuRi Tn maMoritatea caFurilor evoluHia este trenantP,a ar e acest arcurs deteriorPri sau remisiuni defectuale,defecte care se ot manifesta Tn diferite feluri. ,iscul deteriorPrii creRte la schiFofren,cu fiecare nouP recPdere sau acutiFare a bolii.#onstantinescu vorbeRte Tn aceastP erioadP deficitarP de o im reciFie Ri neconturare, recum Ri de o Tnde Prtare de concret.%eRi schiFofrenia nu duce Tn mod necesar la deteriorare intelectualP,du P lungi erioade de evoluHie acientul dP im resia unei ustiiri intelectuale,Tn contrast uneori cu bunele reFultate Ri erformanHe rofesionale.

TotuRi ca acitatea de efort este scPFutP iar rPceala Ri indiferenHe fac deteriorarea mai evidentP.(chiFofrenia croniciFatP chiar Tn erioda de remisie se manifestP rin li sP de tact,inca acitate de em atie,egoism,cu o oliteHe formalP,o sPrPcire e3 resivP. !ragmentele delirante sau halucinatorii ot fi negliMate sau ascunse de bolnavi,dar le accentuiaFP mai mult iFolarea.)ayer57ross semnaleaFP Tn aceastP erioadP stPri i ohondrice,de resive,stPri siho atoide de as ect aranoiac,anomalii se3uale +situaHii numite de autor Lvindecare cu defectL.Vari"ov +BEC9- distingeN B.remisiuni cu tablou siho atologic ati ic entru schiFofrenieX 8.remisiuni cu manifestPri siho atologice ro rii schiFofrenieiX G.stPri siho atoideX *stPFi evoluHia favorabilP este de A5@ ori mai frecventP.Un BEBG Yrae elin vorbea de BGW remisiuni du P rimul acces,deRi numeroRi bolnavi recPdeau ulterior.*stPFi doar B95B@W din caFuri mai au recPderi com arabile cu G95D9W din erioda Tn care sociotera ia nu intrase Tn arsenalul tera eutic al schiFofreniei.In schiFofrenie,subliniaFP Lehman +BEDC- e3istP @ osibilitPHiN 5vindecarea ermanentP Ri com letPX 5remisie com letP cu una sau mai multe recPderiX 5remisiune socialP cu defecte de ersonalitate,cu ca acitate de autonomie sau cu necesitate de rotecHie Ri de endenHPX 5croniciFare stabilPX 5deteriorare marcatPX %eteriorarea este aFi rarP dar cu tot tratamentul modern unele caFuri se croniciFeaFP Ri necesitP asistenHP socialP.EvoluHia nefavorabilP duce la degradarea sihicP.Yrae elin considera demenHierea dre t starea emanentP terminalP,demenHierea asemPnQndu5se cu aceea din P7P +lucru cu care 1leuler nu a fost de acord-.(5a vorbit de demenHa a aticP sau a ato5abulicP +7.6.#onstantinescu- caracteriFatP rin incoerenHa gQndirii,tocirea afectivP Ri a atia dar cu li sa tulburPrilor de memorie,conservarea fondului de cunoRtinHe. Yrae elin considerP : forme de *16 stare terminalP +demenHa sim lP, halucinatorie, aranoidP, a aticP,manieristP,negativistP,neroadP- la care 1leuler va introduce Ri schiFofrenia faFicP. In aceastP eta P tabloul clinic al schiFofreniei ar mai cu rinde o serie de manifestPri catatonice.Ey considerP cP ar e3ista G ti uri de stPri terminaleN 5ti ul dominat de inerHieX 5ti ul dominat de incoerenHP ideo5verbalP +sau schiFofaFia- 5ti ul redominat de delirX Leonhard descrie Ri el Tn acest domeniu BA ti uri.Un reFent Tn maMoritatea caFurilor a ar remisiuni sociale cu defecte ale ersonalitPHii sau cu recPderi. In ceea ce rivesc defectele ersonalitPHii,acestea constau din reducerea atenHiei, iniHiativei,energiei,a rPs unsului emoHional.PacienHii a ar retraRi,timiFi,nu se TngriMesc,le scade iniHiativa Ri nivelul rofesional.Un aceastP situaHie,aratP Lehman,schiFofrenul defectual nu5Ri oate asuma nici o rPs undere,nu oate fi com etitiv,nu ot tolera resiunea tim ului.Ei sunt entru liniRte,rutinP, referP adesea munci monotone,munci de noa te,nu5Ri ot conduce ro ria gos odPrie,avQnd nevoie de su erviFare.Un alte caFuri,defectul este mai micNdiminuarea ca acitPHii de entuFiasm,li sa s ontaneitPHii, descreRterea iniHiativei,declinul imaginaHiei,fenomene care ot crea im resia cP totuRi individul oate funcHiona la nivel normal.#u @o de ani Tn urmP doar Tn 85AW din caFuri se utea vorbi de o vindecare com letP Ri ermanentP,Tn tim ce astPFi se vorbeRte de rocente de CG5D@W +Karris,Lehman,BEDC-.Lehman vorbeRte aFi de C9W remisiuni sociale,G9W handica aHi Ri doar B9W care necesitP s italiFare. Zi Tn domeniul a recierii stPrilor terminale Ri a remisiunilor schiFofrenie,studiul e idemiologiei este grevat de maniera largP Ri inconstantP de a une diagnosticul. Prognosticul Prognosticul schiFofreniei de inde de foarte mulHi factori.*stfel,formele de debut Tn co ilPrie,formele grefate e o ersonalitate schiFoidP sau cu o mare TncPrcPturP ereditarP,formele cu instalare Ri evoluHie lentP au un rognostic rost.%in contra formele cu debut acut au un rognostic mai bun.#u toate acestea ( iel +BECB- considerP cP MumPtate dintre bolnavi trebuiesc s italiFaHi iar Tn ceea ce riveRte cealaltP MumPtate,aceRtia s5ar Tm PrHi Tn G categoriiN B.o categorie cu afectarea sferei intelectuale Ri afectiveX 8.o categorie cu trPsPturi s oradice de e3centricitate, seudo siho aticeX

G.o categorie care are evoluHie s re vindecareX TotuRi,noi considrPm cP acest tablou este astPFi mult mai favorabil,e3 erienHa noastrP ducQndu5ne la concluFia cP Tn caFul unui tratament corect a licat Ri Tn tim util,ameliorPrile com atibile cu activitatea socialP normalP ot mege QnP la C9W Ri numai o micP arte dintre acienHi vor rPmQne esionarii s italelor de sihiatrie. Un BEC8 (ommer Ri Omond lanseaFP formula LschiFofrenic surocid?L entru a se referi la acienHii s italiFaHi cronic. * ariHia neurole ticelor a fPcut ca @9W din caFuri sP oatP fi trataHi ambulatoriu dar A@W din caFuri acienHii trebuie mereu reinternaHi chiar Tn rimul an.#u actualele metode tera eutice bolnavii se amelioreaFP aFi Tn 895C9 de File.In ceea ce rivesc formele clinice,formele hebefrenice Ri sim le au rognosticul mai rost Tn tim ce formele catatonice au un rognostic mai bun.!amilia are de asemenea o mare im oortanHP Tn rognosticul schiFofreniei.%acP este vorba de o familie schiFofrenogenP, rognosticul este mai rost.*stfel Tntr5un conte3t de dominare,su ra rotecHie,mamP rigidP,tatP inactiv, evoluHia acientului va fi mai roastP.Tot de familie de inde maniera Tn care acientul ia tratamentul de TntreHinere,disci lina acestui tratament,a controalelor eriodice.Psihotera ia familialP,ti ul de clasP socialP din care face arte are un rol im ortant asu ra ti ului Ri gradului remisiunii.Zansele unor remisiuni s ontane sunt mai mari Tn rimii doi ani Ri ractic negliMabil du P @ ani.(5a s us,subliniaFP #urran Ri colab.cP dacP acientul s5a remis entru G ani,el va fi Tn siguranHP entru alHi D ani,dar remisiuna entru al treilea atac va fi im robabilP.6eurole ticele Ri alte TmbunPtPHiri tera eutice au schimbat TnsP Ri *17 tabloul clinic.Pentru un bun rognostic este necesar un tratament recoce.E3istP dificultPHi Tn stabilirea gradelor de remisiune.6eurole ticele ot face ca multe sim tome sP n u mai fie erce tibile,Tn tim ce rocesul de baFP oate evolua.O recu erare socialP com letP este destul de dificilP,lucru de inFQnd Ri de atitudinea comunitPHii de a acce ta e acientul defectual,de cerinHele de braHe de muncP,unele as ecte legistative rivind boala sihicP. TotuRi graHie sociotera iei foarte mulHi schiFofreni cronici au PrPsit s italul de sihiatrie Tn ultimii B95B@ ani.TotuRi Ri aFi legea rognosticului rivind evoluHia favorabilP a formelor acute Ri rognosticul mai bun al schiFofreniilor asociate cu tulburPri afective rPmQn valabile Ri astPFi. Tratamentul ;orbind schematic ar e3ista G forme de tratament entru schiFofrenieN 5*sigurarea unui Lmediu tera euticL,metodP nes ecificP constQnd din metode de mani ulare a mediului,schimbPri Tn olitica de reabilitate Ri socialiFareX 5)etode sihotera eutice Ri sociotera ice care au schimbat Tn mare arte rognostricul actual al boliiX 5Tera iile somatice Ri Tn imul rQnd utiliFarea neurole ticilorX Internarea Tn s ital numai este astPFi obligatorie,chiar dacP este vorba de stadiul de debut al bolii.Un acest sens o mare im ortanHP o are schimbarea Tn maniera administrativP, Tn ceea ce riveRte abordarea schiFofreniei Ri mai ales a metodelor sociale Ri sihologice +mai ales Tn ceea ce riveRte mediul tera eutic-.Efectul s italiFPrii e termen lung Tn s italele clasice nu au adus reFultate decQt Tn credinHa celor care au racticat astfel de tera ie,nee3istQnd robe RtiinHifice care sP ateste ameliorPri notabile Tn acest conte3t +)osher Ri 7underson,BEDG-.Perioda de LincubaHieL,uneori de ani de File ar une roblema ,Tn ce mPsurP ar utea sP e3iste metode de revenHie Tn acest domeniu..Problema des PrHirii de o familie schiFofrenogenP este atractivP teoretic dar a roa e im osibil de luat Tn consideraHie Tn racticP.Posibilitatea socialiFPrii unor ersonalitPHi schiFoide, redis use,ar leda de asemenea Tn sensul revenHiei + rin creRterea numPrului de contacte sociale, sihotera ie de gru -.(e ararea,instituHionaliFarea ersoanelor redis use oate duce la regresiune Ri desorganiFare schiFoidP a ersonalitPHii.In acest cadru atogenetic intrP s italiFarea Tn s italele clasice sau aFile unde se creaFP iFolarea de societate, scPderea comunicPrii,a osibilitPHilor de TnvPHare Ri de desvoltarea a titudinilor, entru Tncadrarea Tn societate. Ideal tratamentul schiFofrenie trebuie sP Tncea P cQt mai recoce,dar Tn racticP

acest lucru estegreu de realiFat +e3 erienHa noastrP ne demonstreaFP cP maMoritatea caFurilor vin la medic Tntre C luni Ri 85G ani,chiar cQnd este vorba de familii de intelectuali-.PacienHii urmeaFP tratamente em irice,sunt duRi la diferiHi s ecialiRti din alte domenii +endocrinologie,se3ologie,neurologie-.*lteori formalitPHile birocratice,a licate unor indiviFi fPrP conRtiinHa bolii,Ti face sP TntQrFie foarte mult reFentarea la sihiatru. B.Tratamentul somatic Un BEBG Yrae elin afirma cP LaRa cum roblemele esenHiale legate de cauFele demenHei recoce nu ne sunt cunoscute,nu ne utem gQndi Tn momentul de faHP nici la remedii Tm otriva acestor maladiiL.*ceastP oFiHie a rPmas tim de douP decenii neschimbatP.Intr5adevPr Tn schiFofrenie s5 au folosit cele mai variate Ri brutale metode de tratament,de la maRina rotatorie a secolului trecut, QnP la electroRoc sau cPmaRa de forHP chimicP a neurole ticelor.Toate rogresele obHinute Tn somatotera ie au rPmas de domeniul em iricului sau al tratamentului sim tomatic,legate de diferite i otetice mecanisme fiFio atologice.Tera ia schiFofeniei a stagnat QnP Tn BEG9 deoarece,aRa cum sublinia Ri Yrae elin se considera Tn mod greRit cP o boalP oate fi tratatP numai dacP i se cunoaRte cauFa,lucru infirmat de evoluHia tera euticii schiFofreniei din ultimile decenii Ri a oi e3tinsP Ri Tn domeniul altor maladii.Tera ia ocu aHionalP sau chiar sihotera ia din vechile stabilimente tratau mai degrabP aceste instituHii decQt e bolnavi.!a tul cP un anumit rocentaM de schiFofrenii se vindeca s ontan +du P ).1leuler chiar G9W- a dus ca statisticele rivind diferitele forme de tera ie Ri reFultatele obHinute sP fie mult TncPrcate,la care ar mai trebui sP adPugPm,ce TnHelegea un autor sau altul rin vindecarea *18 schiFofreniei sau rin remisiunea ei.%in acest motiv se im une o atitudine criticP realP faHP de tratamentul somatic care sP contracareFe o timismul nefondat care luase un mare avQnt,mai ales du P a ariHia neurole ticelor. Toate tera iile din schiFofrenie,atunci cQnd au avut succes au fPcut e autorii lor sP5Ri construiascP Ri o ro rie teorie asu ra schiFofreniei, entru a avea o ideie asu ra situaHiei bolnavilor schiFofreni,anterior erei neurole ticelor,vom reda mai Mos soarta acestor bolnavi de la s italul (ocola din IaRi +1armac,BEGC-N B.%in numPrul de B8.@:B de bolnavi trataHi tim de G9 de ani +BE9C5BEGC-,B.A89 au fost demenHe recoce. 8.%urata medie de s italiFare era de E8C de File entru un bolnavX G.Un C:W din caFuri,bolnavii au intrat o singurP datP Tn s ital Ri au rPmas QnP la moarte.Un G8W au ieRit din s ital odatP, QnP la cinci oriX A.Un @8W din caFuri de la Tnce utul bolii Ri QnP la moartea acientului aceRtia au stat acasP Tntre B5C luni,Tn BCW Tntre 895A9 de luni,Tn B9W Tntre A5B9 aniX @.)ortalitatea a fost de AE,G8W du P G ani de boalP.Untre B5D ani de boalP a fost de :B,G:W. C.%in 8D9 de decese Tn anul BEGA,au fost 8@ de decese cu demenHP recoce iar Tn condiHiile rPFboiului din BEBC5B: a fost decimaHi GOA dintre bolnavi. *vQnd Tn vedere aceastP viFiune utem s une cP Tn ultimele 85G decenii,Tn domeniul tratamentului schiFofreniei s5au fPcut Tntr5adevPr rogrese enorme,care au schimbat ur Ri sim lu faHa sihiatriei.#ongresul de la \urich din BE@D a fPcut un rim as s re o sinteFP somato5 sihotera euticP a schiFofreniei,deoarece a trata schiFofrenia unilateral era o mare greRealP,la care Tn ultimele decenii s5a mai adPugat Ri revoluHia sociologicP din domeniul tera iei schiFofreniei.#once Hiile moderne rivind schiFofrenia PrPsesc tot mai mult ideile rivind cauFele somatice ale schiFofreniei Tn favoarea unor conce Hii multicauFale.Insulina,EZ,neurole ticele nu sunt tratamente s ecifice schiFofreniei, e baFa cProra sP se creieFe o teorie etiologicP a bolii. Tratamentul medicamentos.Prescrierea unui tratament medicamentos trebuie sP HinP seama de numeroase indicaHii Ri contraindicaHii.!ormula lui Kollister +BED@- Ldrogul otrivit la bolnavul otrivitL este im ortantP dar din nefericire em iricul este foarte rPs Qndit.Un as Tnainte s5a fPcut rin metodele de doFare sanghinP a substanHelor fenotiaFinice,valoarea sanghinP fiind TnsP Ri Tn funcHie de alHi factori,Tn afara calitPHii medicamentului.(tabilirea doFelor este o roblemP foarte im ortantP.E3istP artiFani ai doFelor

mici sau moderate, recum Ri a doFelor mari.%u P #lar" +BED8-,Goo mgr. fenotiaFinP dP acelaRi efect ca C99 de mgr.dar cu efecte secundare mai mici.#o iii +sub B9 ani- ar rPs unde numai la doFe mari Tn tim ce ersoanele mai vQrstnice rPs und la doFe mai mici +sub 8@9 mgr.OFi-,efectul lui 7allant ar fi dat de inhibiHia substanHei reticulare meFencefalice,la scPderea otenHialului evocat local.Problema alegerii drogului Ri a doFei necesitP du P )osher Ri 7underson +BEDG- sP se rPs undP la urmPtoarele roblemeNcum va reacHiona acientul la drog,cum se oate reFice acest rPs uns,frecvenHa efectelor negative,cum se trateaFP aceste efecte negative,care este avantaMul Ri desavantaMul tratamentului. %rogurile moderne au adus beneficii im ortante Tn tratamentul schiFofreniei.Un mod obiRnuit Tn acest domeniu se utiliFeaFP urmPtoarele gru e de droguriN B.7ru ul antagoniRtilor rece torilor do aminei +fenotiaFine, butirofenone, ris ole t, flufenaFinP-,cu rol im ortant, entru controlul e3citaHiei,agitaHiei Ri tulburPrilor de gQndireX 8.#loFa ina G.7ru ul benFodiaFe inelorX A.#arbamaFe ineleX @.*ntide resivele entru ridicarea dis oFiHiei,a stPrii de alertP Ri interesX C.Litiu *19 *ceste gru uri de droguri se folosesc deobicei Tn combinaHii,uneori la acestea adPugQndu5se Ri electroRocurile.7ru ul anatagoniRtilor rece torilor do aminici se utiliFeaFP entru erioade Tndelungate,Tn tim ce celelalte gru uri se utiliFeaFP entru erioade mai scurte. Prin chimiotera ie se modificP sim tomele Ri rin aceasta ersonalitatea,transformQndu5se astfel relaHia sihologicP,inclusiv relaHia schiFofrenului cu cei din Mur,cu mediul sPu, micRorQndu5se autismul Ri angoasa rofundP. Proiectul tera eutic,aratP Lem i&ere Ri colaboratorii +BED:-,trebuie definit Ri e3 licat acientului Ri anturaMului acestuia,luQnd Tn consideraHie urmPtoareleNcondiHiile Tn care se va organiFa relaHiile cu acientul,intervenHia eventualP a sihotera iei,efectul tera eutic s erat,locul de TngriMire,o ortunitatea orientPrii Ri momentul orientPrii s re sociotera ie sau alte structuri instituHionale.)odalitPHile tera eutice vor diferi Tn funcHie de schiFofrenie + roductivP,acutP,cu fenomene timice sau an3ioase sau din contra cu sim tome defectuale, a aragmatism,disociere etc-. Prima roblemP care se une este aceea a alegerii neurole ticului,Tn acest sens cea mai mare im ortanHP o are e3 erienHa ersonalP a medicului.#ura de neurole tice este elementul central al tratamentului chimiotera ic.Ea este sistematiFatP de %a #osta Ri T Toma +BE:8- ca trecQnd rin cQteva faFeN B.!aFa de creRtere tre tatP a doFelor sau faFa de atac,cu creRterea rogresivP a doFei, entru a obHine controlul asu ra sim tomelor.(edarea ra idP se face cu neurole tice sedative +clor romaFin,levome romaFin,tioridaFin etc-,la care se adaugP neurole tice incisive +halo eridol,maMe til etc-.*utorii subliniaFP cP toHi agenHii neurole tici au eficienHP tera euticP egalP cu a clor romaFinei,ceea ce atrage atenHia asu ra unui mecanism comun de acHiune+diferenHele e3istQnd Tn ceea ce rivesc efectele adverse-.Problema esenHialP constP mai mult Tn doFa o timP decQt Tn aceea a unui neurole tic selectiv.!aFa de atac dureaFP Tntre G5: File. 8.!aFa de menHinere Tn latou a doFei neurole tice sau faFa tera iei ro riuFise,Tn care se urmPreRte efectul tera eutic Ri tratamentul efectelor adverse.Un aceastP faFP se ot utiliFa atQt calea arenteralP cQt Ri cea oralP.%urata tratamentului este variabilP Ri ea de inde de obHinerea efectului tera eutic dorit. G.!aFa tratamentului de TntreHinere care oate dura Ri ani de File Ri Tn care se recurge,mai ales la forme retard sau de ot,tratamentul fPcQndu5se Tn s ital sau Tn ambulatoriu. (tabilirea doFei este roblema esenHialP Ri,din e3 erienHa noastrP ni s5a dovedit cP aceasta nu se oate face decQt rin tatonaM, rin mPrirea rogresivP a doFelor QnP la limita de su ortabilitate Ri efecte secundare su ortabile. In clinicP,aratP #urran Ri colab.,drogurile utiliFate ot fi considerate din trei uncte de vedereNmai sedative,mai uHin sedative Ri medicamente de ot.%rogurile mai sedative se utiliFeaFP cQnd acientul este Tn stare de an3ietate,cQnd are halucinaHii sau otenHial agresiv.!enotiaFinele sunt cele mai utiliFate dintre neurole tice + entru agitaHie,tensiune sihicP,im ulsivitate,agresivitate,reacHii aranoide- Un rol im ortant Tl are

tratamentul ambulator sau Tn erioda de ostcurP.%oFele stabilite ambulator trebui sP fie cQt mai mici, entru ca individul sP oatP desfPRura Ri o anumitP activitate.Orele de administrare sunt im ortante +sedativele se vor administra mai ales seara-. Un a ort im ortant +du P unii a doua revoluHie Tn tera ia schiFofreniei- l5a constituit utiliFarea medicamentelor de ot.%eRi calitativ nu este vorba de gru e noi de droguri,aceste medicamente graHie reForbHiei lente +care Hine de substanHa Tn care este diFolvat drogul- asigurP acientului o doFP constantP de neurole tic e erioade de cQteva sP tPmQni,Ri aceasta doar rintr5o singurP administrare.*ceste fenomen asigurP un tratament ambulatoriu corect Ri e lungP duratP,cu efecte secundare minime.Tratamentele de ot dureaFP G5@ ani de la ultima recPdere a bolii.6otPm dintre cele mai utiliFateN fluan3olul, lyogenul5de ot,modecatul Ri Tn ultima vreme haldolul de ot.Prin organiFarea unor servicii de ostcurP,a gratuitPHii tratamentului se *1: oate asigura un tratament somatic cores unFPtor schiFofreniilor Ri Tn combinaHie cu celelalte metode de tratament,o creRtere foarte mare a recu erPrilor bolnavilor. In cele ce urmeaFP vom reFenta mai e larg rinci alele gru e de medicamente utiliFate Tn schiFofrenie. Princi alele gru e de droguri utiliFate B.*ntagoniRtii rece torilor do aminei5#u rinde G anti sihotice ca de serieNtioridaFinul sau melerilul,haldolul,clor romaFina.,la care se adaugP trifluo eraFinul sau stelaFinul,tio thi3ene+navane-,flufenaFine+ roli3in-. !enotiaFinele au fost desco erite de 1ernthsen,B::G,ca o alternativP la re ararea albastrului de metilen,au fost utiliFate Ri ca antihelmintic. ,eser ina deRi nu este un antagonist a rece torilor do aminici se discutP aici entru cP a fost rimul anti sihotic. *ntagoniRtii rece torilor do aminei cu rind mai multe gru e dintre care cele mai im ortante suntNfenotiaFine, i eriFine,tio3antene,butirofenone etc. I oteFa do aminicP,a blocPrii rece torilor,este o teorie originalP,doFele de halo eridol sau clor romaFinP cresc nivelul de metaboliHi G5metho3ytryamine Ri nore inefrine Tn tot creierul.*ceastP relaHie dintre blocarea rece torilor do aminici Ri otenHa anti sihoticP Tn schiFofrenie este totuRi incertP.TotuRi modificPrile Tn dinamica do aminei rPmQn mecanismul maMor ro us Tn acHiunea anti sihoticP. IndicaHii tera euticeNe isoade sihotice acute,tulburPri ale dis oFiHiei+mania,de resia de intensitate sihoticP-,tulburPri schiFofreniforme,delirul Ri halucinaHiile, ersonalitPHile borderline,tulburPrile mintale din oligofrenii,tulburPrile im ulsurilor+violenHP,agitaHie-. EfectesecundareNagranulocitoFP,fenomenele e3tra iramidale,distonia acutP,rigiditate, tremor,bradi"ineFie,a"atiFie,sindromul neurole tic malign,dis"ineFia tardivP,efecte cardiace,moarte rin o rirea bruscP a inimii,hi otensiune ortostaticP,tulburPri he atice, tulburPri ale ielii,tulburPri se3uale,im otenHP,anorgasmia,descreRterea libidoului, ria ism,tulburPri ale eMaculPrii,tulburPri ale reglPrii termice. #lordelaFin+aminaFin, chloraFin, largactil, mega hen, hlegomaFin, thoraFin, ro a henil-,draMeuri de 8@ mgr.,cu acHiune anti sihotic5sedativP,antivomitivP, (im aticoliticP,alfa blocantP Ri inhibitor5sim aticP centralP anticolinergicP, otenHeaFP anesteFicele. IndicaHiiNschiFofrenie,manie, sihoFe involutive,vomP de diferite cauFe,sughiH,dermatoFe ruriginoase, %oFa5D@5@oo mgr,Tn sihoFe,8@5@o mgr ca vomitiv. ,eacHii adverseNsedare,diminuarea erformanHelor sihomotorii,,somnolenHP, otenHeaFP efectul alcoolului,tulburPri de vedere,uscPciunea gurii,consti aHie,greutate Tn micHiune, tahicardie,hi otensiune ortostaticP,im otenHP,frigiditate,creRtere Tn greutate, ar"insonism, dermatite,fotosensibiliFare,agranulocitoFP,icter,rar sindrom neurole tic maMor. #ontraindicaHiiNTn stPri comatoase,into3icaHii acute barbiturice,cu alcool,o iacee,he atitP, leuco enie,glaucom cu unghi Tngust, rudenHP la hi otensivi,*(#,cardiaci,se va evita alcoolul,nu se asociaFP cu levodo a,bromocri tinP, Levome romaFina5com rimate a 8@ mgr. sau 8 mgr.,inMecHii a 8@ mgr.*cHioneaFP ca un neurole tic fenotiaFinic,anti sihotic,cu acHiune

sedativP,sim aticoliticP,alfa blocantP Ri inhibitoare sim aticP centralP,anticolinergicP. IndicaHiiNTn schiFofrenie,stPri de resive,manie,agitaHie,stPri confuFive,delirium tremens, tulburPri de com ortament din e ile sie sau oligofrenie,nevroFe,sindrom siho5vegetativ, (e administreaFP Tn doFe de 8oo5Goo mgr e Fi,doFa de TntreHinere fiind de 8@5B99 mgr e Fi,88@ mgr tentru sindroamele siho5vegetative. ,eacHiile adverse Ri contraindicaHii ca la clordelaFin+oboseala Ri somnolenHa sunt frecvente,hi otensiune ortostaticP,uneori QnP la cola s,uscPciune a gurii,tahicardie, oate duce Ri la agranulocitoFP-. **1 Tisercin5este tot levome romaFinP.Este indicat Tn stPrile de agitaHie, confuFie, schiFofrenie,delir. PosologieN8@58@9 mgr Tn sihoFe,B8,@5B99 mgr. Tn nevroFe. 6eule til+aole t, erciaFine, ro erciaFine-5(oluHie l mgr e icPturP,ca sule de B9 mgr.6eurole tic fenotiaFinic,cu ro rietPHi sedative,anti sihotice,analgeFice , antiemetice,sim atolitice,antiserotoninice,slab antihistaminic. IndicaHiiNtulburPri de com ortament,Tn e ile sie,traumatisme craniene, tulburPri de involuHie,nevroFe,schiFofrenie, sihoFe acute. %oFele entru tulburPrile de com ortament sunt de @5B9 mgr e Fi,cu creRtere rogresivP la A9C9 mgr e Fi,la bPtrQni la Tnce ut 8mgr a oi se creRte la B@ mgr. e Fi,Tn sihoFe @95Co mgr r Fi. O,*P+ imoFide,antalon,o iran-,com rimate a B mgr sau A mgr.Este neurole tic derivat din difenilbutil i eridinP,anti sihotic activ,cu ro rietPHi an3iolitice,durata efectului ermite luarea unui singur com rimat e Fi. IndicaHiiNschiFofrenia acutP Ri cronicP, sihoFe aranoide,hi ocondrice,manie,hi omanie. %oFele se administreaFP oral,Tn formele acute,89 mgr e Fi,se ot creRte la C9 mgr e Fi, entru revenirea recPderilor,cQte : mgr e Fi,se aMusteaFP Tntre 858o mgr e Fi. ,eacHii adverseNobosealP,somnolenHP,insomnie,tulburPri digestive,rar tulburPri e3tra iramidale. #ontraindicaHiiNinto3icaHii acute cu alcool,alte de rimante centrale, stPri de resive, sarcinP,alP tare, rudenHP la e ile tici,sau Tn situaHii Tn care sunt favoriFate convulsiile, traumatismele craniene,abstineHa faHP de alcool. TioridaFin5draMeuri de @ Ri @9 de mgr.Este un neurole tic sedativ, fenotiaFinic, anti sihotic,cu acHiune sedativP intensP,anticolinergic Ri sim aticolitic. IndicaHiiNschiFofrenia,manie,alte sihoFe,mai ales cQnd e3istP agitaHie Ri an3ietate,Tn nevroFe,sau unde e3istP an3ietate,insomnie ,agitaHie,tulb.com ortament la co ii %oFele se situiaFP TntreB995C99 mgrOFi,fracHionat,la mese. ,eacHii adverse Ri contraindicaHii ca Ri la clordelaFin,frecvent hi otensiunea ortostaticP, inhibarea eMaculPrii,tulburPri de vedere,uscPciunea gurii,aritmii,doFe mari tim Tndelungat ot o acifia corneea, ot a are leuco enia sau agranulocitoFa. Kalo eridol decanoat5fiole5Este un neurole tic de lungP durtP,cu utiliFare e3clusivP i.m.Efectul tera eutic al doFei utiliFate se e3tinde e durata a A sP tPmQni.6ivelul lasmatic stabiliFat se obHine Tn 85G luni. #om oFiHiaNo fiolP de l ml conHine @o mgr halo eridol. IndicaHiiNtratamentul de TntreHinere a schiFofreniei cronice, dacP se dovedeRte cP tratamentul cu halo eridolul obiRnuit este eficient.(e Tnce e cu cel obiRnuit Ri se continuP cu de ot. #ontraindicaHiiNtulburPrile e3tra iramidale,de resii,into3icaHiile acute cu alcool,cu medicamente hi no5analgeFice sau sihotro e,come,sarcinP,alP tare,alergie. *dministrareNi.m. Tn Fona gluteialP,calculul doFei se va face e baFa doFei administrate iniHial oral cu halo eridol obiRnuit.La Tnce ut, la A sP tPmTni, de lo5l@ ori doFa oralP FilnicP,dar doFa de Tnce ut nu va fi este loo mgr.Uneori se oate face mai des.In funcHie de reFultFat doFa se oate creRte tre tat cu @o mgr QnP la atingerea efectului dorit.#a doFP de menHinere de 8o de ori doFa FilnicP se recomandP inMecHii odatP e lunP.%oFa se individualiFeaFP Ri Tn funcHie de starea bolnavului.La cei Tn vTrstP, B8,@58@ mgr e lunP Ri se creRte Tn funcHie de rPs unsul acientului. Efectele secundareN ot a are efecte e3tra iramidale,dis"ineFie tardivP,sindromul neurole tic malign+se Tntru e tratamentul Ri se dP un antagonist de do a-, obosealP, sedare,

de resie,somnolenHP,confuFie,criFe e ile tice,dureri gastro5intestinale,tulburPri circulatorii Ri de ritm agaranulocitoFP,trombocito enie. InteracHiuni medicamentoaseNcreRte efectul de resanHilor (6# ca alcoolul, hi noticele, sedativele,analgeFicele maMore,reduce efectul anti ar"insonienelor.InhibP metabolismul antide resivelor triciclice,crescTndu5le efectul lasmatic Ri to3icitatea.#u litiul oate da efecte neuroto3ice Ri dacP a ar, tratamentul trebuie Tntreru t. *** PrecauHiiN oate creRte efectul de resanHilor (6# cauFTnd de resia res iratorie,se iau Tn considerare mai ales acienHii Tn vTrstP5%acP acientul a fost tratat cu un sedativ neurole tic Tnainte,acesta va fi Tntreru t gradat.*tenHie la e ile tici,la cei cu tulburPri he atice,thyro3ina creRte to3icitatea halo eridolului decanoat.%acP este sihoFP Ri de resie se va asocia cu un antide resiv.Tratamentul anti ar"insonian se va continua cTteva sP tPmTni du P ultima inMecHie cu halo eridol5decanoat. In rima faFP a tratamentului acienHii sunt reveniHi sP nu facP activitPHi ce solicitP atenHie deosebitP5Roferie5,nu se consumP alcool. (u radoFarea duce la reacHii e3tra iramidale severe,hi otensiune,sedare,uneori KT*,hi otensiune,aritmie,stare de Roc.6u e3istP antidot s ecific la su radoFPri,se trateaFP sim tomele a Prute. ,is ole t5Este un anti sihotic modern,a arHinTnd unei clase de agenHi anti sihotici, derivaHi de benFiso3aFol.(e gPseRte ca tablete de l,8,G Ri A mgr. Pro rietPHiN,is eridona este un antagonist monoaminergic revPFut cu ro rietPHi unice. *re o mare afinitate entru rece torii serotoninergici Ri do aminergici.(e leagP Ri de rece torii alfa B adrenergici Ri alfa 8 adrenergici..6u are afinitPHi entru rece torii colinergici. IdicaHiiNEste indicat Tn tratamentul schiFofreniei acute Ri cronice,inclusiv Tn rimul e isod, recum Ri Tn alte stPri sihotice,cu sim tome oFitive,halucinaHii , delir, ostilitate, sus iciune.*tenuiaFP Ri sim tomele negative,a latiFarea afectivP,TnstrPinarea socialP, retragerea emoHionalP,vocabularul redus.*tenuiaFP Ri fenomenele afective, de resia, vinovPHia,an3ietatea,asociate schiFofreniei.Este indicat Ri Tn tera ia e termen lung la schiFofrenia cronicP. PrecauHiiN fiind alfa blocant oate da hi otensiune ,se administreaFP cu rudenHP la bolnavii cardiovasculari.!iind antido aminic oate da o dis"ineFie tardivP.,is ole tul dP uHine tulburPri e3tra iramidale com arativ cu alte neurole tice,dar oate a are sindromul neurole tic malign.In astfel de situaHii se diminuiaFP doFa la MumPtate.PrudenHP la ar"insonieni,la acienHi e ile tici. 6u se Rtie mult des re interferenHe dar e bine sP nu sP se asocieFe cu alte substanHe cu acHiune centralP.#arbamaFe ina Ti diminua nivelul lasmatic.!enotiaFinele, antide resivele triciclice Ri cTteva beta blocante cresc doFa lassmatica de ris ole t.6u se utiliFeaFP in sarcinP,la Roferi,la cei care trebuie sP aibP o atenHie mare. PosologiaN%acP este osibil sP se facP o trecere gradatP de la alt neurole tic sau sP se treacP gradat la un neurole tic de ot,eventual folosind data urmPtoarei administrPri. La adulHi se administreaFP o datP sau de douP ori e Fi,trebuie sP aMungP gradat la C mgr e Fi Tn tim de G File,du P G File se oate Hine la C mgr sau se oate da doFa otrivitP5 TnP la A5: mgr e Fi.%oFele de este B9 mgr nu s5au dovedit su erioare faHP de cele mici.%acP e nevoie de sedare se oate da Tm reunP cu ris ole tul o benFodiaFe inP. La vTrstnici5se Tnce e cu MumPttate de mgr., de 8 ori e Fi Ri se aMusteaFP la l58 mgr e Fi Li seRte e3 erienHa la co ii sub l@ ani. !luan3olul5decanoat5 este flu enti3ol decanoat,l ml conHine 8o sau B99 mgr. 5!luan3ol de ot este un derivat de tio3antene cu efect anti sihotic Ri an3iolitic5anti sihotic rin blocarea rece torilor do aminici.E s ecial entru tratamentul sihoticilor cronici,mai ales entru halucinaHii,delir.PTnP la loo mgr la 8 sP tPmQni nu este sedativ,dar la doFe mari este.Este Ri antiautistic Ri activator,creRte dis oFiHia,combate a atia,de resia,retragerea5 acientul devine mai comunicativ Ri mai sociabil.Previne recPderile sihotice. IndicaHiiNschiFofrenia Ri sihoFele Tnrudite la care a ar halucinaHii,delir,a atie, retragere. #ontraindicaHiiNalcoolismul acut,into3.barbituricP. Efecte

adverseN(indroame e3tra iramidale care se combat cu anti ar"insoniene,insomnie trecPtoare,se administreaFP cu griMP la cei cu convulsii,cu boli he atice avansate,boli de inimP, e termen lung se monitoriFeaFP.6u se dP Tn sarcinP .6u se asociaFP cu alcool,barbiturice. **3 %oFaMulNinMecHii i.m.,intervalul dintre inMecHii fiind hotPrTt de tera eut+8o5Ao mgr la85A sP tPmTni,dacP e nevoie de mai mult,se fac fiole de B99 mgr la 85A sP tPmQni-. (u radoFaMul duce laNsomnolenHP,comP,sindroame e3tra iramidale, convulsii, hi otensiune,Roc,hi o sau hi ertermie.(e face tratament sim tomatic sau su ortiv. (indromul neurole tic malign e rar dar fatal.(e sisteaFP imediat tratamentul Ri tratament su ortiv+are hi ertermie,rigiditate muscularP,tulb.conRtiinHP,labilitatea T*,tahicardie-Un cursul tratamentului nu va conduce automobilul. )oditen retard5Este flu henaFinP oenanthate,are acHiune relungitP se inMecteaFP i.m. rofund la lA File. IndicaHia este sinonimP cu aceea a neurole ticelor maMore #ontraindicaHiiN1oala lui Par"inson,hemi legie,glaucom, orfirie.6u se facela bPtrTnii taraHi sau la organici gravi. Efecte secundare5 ar"insonism,somnolenHP. PosologieNindividualiFat5tratamentul iniHial trebuie sP Tncea P Tn s ital cu su raveghere strictP. 8.#LO\*PI6ENLe one3,le ote3,cloraFil,cloFaril beste rimul agent anti sihotic cu efect e3tra iramidal minim.In BED@ s5a vPFut tendinHa lui de a da agranulocitoFP mai mult ca alte neurole tice. Este mai eficient ca alte neurole tice,la acienHii cu sim tome reFistente,sau care nu ot tolera ale neurole tice.(e administreaFP numai oral,Tn 8 ore se atinge ma3imum de nivel lasmatic.Este un drog anti sihotic ati ic din cauFa rofilului clinic Ri biologic,nu dP tulburPri e3tra iramidale.1locheaFP rece torii %8 legat de teoria cP schiFofrenia este datP de creRterea activitPHii do aminei. Eficacitatea tratamentuluiNe mult mai eficientP decPt drogurile convenHionale E3istP G categorii de schiFofrenie care candideaFP entru cloFa inPNB.cu sim tome severe Ri cu rPs uns slab la neurole ticele convenHionale.8.PacienHi cu dis"ineFie tardivP severP.G.#ei cu fenomene mari e3tra iramidale, la doFe obiRnuite ale altor neurole tice. Un numnPr de indicaHii rivesc schiFofreniile schiFoafective,unde ar fi eficientP. PrecauHiiNagranulocitoFa+nu se administreaFP sub G@99Omm cub,dar B58W din acienHi desvoltP agranulocitoFP mare-.TotuRi agranulocitoFa mare este o situaHie fatalP ce necesitP imediat atenHie.)ai a arNsialoree,tahicardie+ ro rietPHile vagolitice,hi otensiune,dar doFa sub 8@ mgr.reduce riscul-,efecte anticolinergice eriferice,tulb.ale tem eraturii +hi ertermia mai ales Tn rimele G sP tPmQni-,creRtere Tn greutate,tulburPri gastro5intesinale+consti aHie,retenHie,eFitare la urinare,enureFis-. (indromul neurole tic malign foarte rar,modificP EE7 Ri ot a are criFe e ile tice +mai ales doFe este @oo mgr-.(edarea este un frecvent efect secundar,dar marea doFP o vom da seara.6u sunt date de risc la sarcinP Ri lactaHie. %oFaMul se Tnce e cu B8,@58@ mgr,creRtem cu 8@ mgr. du P B5G File,limita fiind datP de sedare Ri hi otensiune,iar o doFP de 8@95A@9 mgr oate fi adecvatP+ este C99 mgr rar indicatP-.%urata tratamentului este de C sP tPmQni sau mai uHin. Unii considerP medicamentul foarte eficient Tn sim tomele negative ale schiFofreniei , resu unQnd cP este serotonergic,noradrenergic.ProFacul Ri ac.val ronic cresc metabolismul cloFa inei. #om oFiHieN cloFa ina tablete de loo mgr,fiole @o mgr. G.1enFodiaFe inele.(unt dintre cele mai efective Ri de siguranHP tratamente din sihiatrie,ele au Tnlocuit, ractic,barbituricele,cloral hidratul,me robamatul etc. #himic structura constP din inele de benFen Ri diaFe inP..*bsorbHia la toate formele este ra idP Ri a roa e totalP,se distribuie Tn tot cor ul,inclusiv Tn snc +sistemul limbic, talamus,l.c.r.-.*cHiunea de duratP se mai datoreaFP Ri solubilitPHii lor Tn li ide,creierul fiind cu multe li o roteine.#u e3ce Hii minore se eliminP rin ficat. Pot a are efecte secundare cum ar fiNata3ia,disartria,desorientarea +mai ales bPtrQnii sunt **4

sensibili la ata3ie-.* are uneori cefalee,vertiM,tulburPri de vedere,coRmaruri,la co im ulsivi oate creRte desinhibiHia com ortamentului.Uneori oate a are o amneFie anterogradP. Efectele secundare nu sunt semnificative,uneori oate chiar ameleora o serie de tulburPri sihosomatice + ulsul la tahicardici,gastrointestinal amelioreaFP o serie de tulburPri funcHionale-.La nivelul a aratului urinar oate da uneori incontenenHP sau sP agraveFe una ree3istentP.!uncHiile se3uale ot scPdea,nu oate susHine erecHia, acientul oate deveni anorgasmic.)ai rar obosealP muscularP,trans iraHii,tulb.sanghine.InMectat i.v. oate da flebite. IndicaHii tera euticeNan3iolitic im ortant,mai ales inMectabil i.m. sau i.v. iar Tn ceea ce rivesc insomniile a dislocat barbituricele.La obeFi,cirotici se va utiliFa cu atenHie,la fel la bPtrQni,mai ales la aceia care rimesc de resanHi ai s.n.c.(5au ra ortat Ri unele morHi subite,uneori oatr agrava o de resie.)area roblemP este abuFul,mai ales la an3ioRi +A@W dintre de endenHii chimici sunt cu benFodiaFe ine-.Insomnia rimarP se trateaFP cu benFodiaFe ine,dar nu mai mult de 85G sP t. O rirea benFodiaFe inelor ot determinaNB.creRterea intensitPHii fenomenelor an3ioase.8.*3ietatea mPritP oate cere doFe mai mari.G.%e endenHa creiaFP noi sim tome, e care nu le5a mai avut. (emnele de de endenHP ot fiNhalucinaHii viFuale,auditive,lacrimare,congestie nasalP,rinite,fotofobii,hi eracusie, sihoFe,mioclonii,cram e,diaree,criFe e ile tice.*ceste sim tome ot dura mult +luni-.%eRi este o com licaHie serioasP,de endenHa este rarP. )edicamentele de resante scad efectul benFodiaFe inelor. Poate otenHa efectul unor droguri caNalcoolul,barbituricile,antide resivele,antie ile ticelor. 1enFodiaFe inele se utiliFeaFP Tn tratamentul an3ietPHii,de resiei an3ioase,a criFelor de e ile sie,agitaHiei.Poate accentua criFele convulsivante Tn e ile sie dacP nu sunt TnsoHite de medicamente anticonvulsivante + e care Tn schimb le otenHeaFP-. #unoRtinHele actuale im licP rece tori s ecifici benFodiaFe inici legaHi de 7*1*rece tori,benFodiaFe inele mPresc acHiunea 7*1*,inhibitorul maMor neurotransmiHPtor Tn creier. %oFele oscileaFP Tn funcHie de diferitele medicamente benFodiaFe inice,aRa cum vom vedea mai Mos. *l raFolanul sau 3ana3,tablete de B Ri 8 mgr.Este utiliFat Tn atacuri de anicP.%oFa medie 9,@5B9 mgrOFi #lordiaFe o3id sau librium,tabl.@5B9 mgr Ri de 8@ mgr.,fiole de B99 mgr. %oFa este deB95B@9 mgrOFi Tn G5A re riFe.Pentru de endenHa de alcool se dP B99 mgr. Ri se oate creRte la G99 mgr Tn 8A ore.(e oate administra i.v.Tn aceleaRi doFe.Este mai uHin folosit Tn an3ietate Ri mai mult Tn de endenHa de alcool. #lonaFe amul sau "lono in,tabl de 9,@,B,8 mgr,doFaMul uFual fiind de B5C mgr e Fi.Este folosit Tn criFe de anicP Ri fobie socialP. KalaFe am + a3i am-,tbl.89 Ri A9 mgr.%oFaMul uFual C95BC9 mgrOFi de inFQnd de severitatea an3ietPHii. O3aFe amul sau sera35serestra5#a sule deB9,B@,GO mgr.,tbl.de B@ mgr., entru uF geriatric B9,B@,G9 mgr tabl.Ri ca sule. %oFaMul uFual Go5B8o mgr dat Tn G re riFe.La bPtrQni se Tnce e cu Bo58o mgr Ri secreRte Progresiv.Pentru de endenHa de alcool,B8o mgr. #om arat cu diaFe amul e mai uHin solubil Tn li ide,deci cu un debut de acHiune mai lent dar mai lung ca termen de acHiune.(e dP Tn an3ietate,an3ietatea din de resii,Tn reacHia acutP de de endenHP la alcool.#a Ri loraFe amul este benFodiaFe ina de selecHie Tn geriatrieN an3ietate,agitaHie,iritabilitatea an3ioasP. (erestra5@o mgr are @o mgr o3aFe am,fiind tot o benFodiaFe inP. *tivan5loraFe am5 Tabl.9,@,B,8 mgr.,inM.i.m. sau i.v.58 sau A mgr.Oml. %oFaMul uFual C mgr. Tn G ture.55TrateaFP insomnia asociatP cu an3ietatea. **5 Este utiliFat Tn an3ietatea generaliFatP,de endenHa de alcool,,criFe anicP,adMuvant Tn manie.#a Ri la alte benFodiaFe ine la bPtrQni doFa se reduce la MumPtate. #entra35 raFe am5#a sule @,B9,89 mgr5doFa medie Go mgr +Tntre 8o5Co mgr-.Este similar cu o3aFe amul.(e dP Tn an3ietate,de resie asociatP cu an3ietate,de endenHP de alcool, Ri ca Ri o3aFe amul Tn geriatrie entru an3ietate,agitaHie,iritabilitate an3ioasP.E mai uHin utuiliFat ca hi notic Tn insomnie

#loraFe ate+Tran3ene-,tbl.G,D@5D,@5B@ mgr.%oFaMul uFual B@5C9 mgr,Tn funcHie de severitate an3ietPHii.%oFe mai mici la bPtrQni.Pentru alcoolici doFe mari de E9 mgr %iaFe am +valium-5 c r.8,@,B9 mgr,fiole de B9 mgr5TranchiliFant miorela3ant Ri anticonvulsivant,antis astic uterin. IndicaHii5stPri de tensiune,neliniRte,agitaHie,labilitatea emoHionalP,tulburPri neurovegetative,boli sihosomatice,tulburPri de com ortament la alcoolicii cronici, siho atiFaHi,sindromul acut de abstinenHP la alcool,tulburPri de com ortament la e ile tici,accese e ile tice,contracHii ale musculaturii striate de naturP refle3P. *dministrare58,@,B9 mgr. de 85A ori e Fi,inMectabil 8o mgr., se oate re eta la G5A ore. ,eacHii adverse constau frecvent Tn somnolenHP,ameHealP,rar cefalee sau convulsii, confuFie,diFartrie, tulburPri de vedere, hi otensiune, greaHP, consti aHie, greutPHi Tn micHiune,modificPri ale libidoului eru Hii cutanate,rar leuco enie, rin administrare TndelungatP,de endenHP,inMecHii i.v., mai ales la bPtrTni unde oate a are a nee sau sinco P cardiacP. #ontraindicaHiiNalergie,miastenie gravP,Roc,comP,into3icaHii acute cu alcool,alte de rimante centrale,glaucom,sarcina Tn rimul trimestru , rudenHP Ri doFe mici la bPtrTni,la cei cu stare generalP alteratP,insuficienHP renalP,he aticP.6u se administreaFP la Roferi. PotenHeaFP alcoolul,analgeFicele,o oidele Ri alte de rimante centrale,nu se adm cu I)*O sau alte antide resive.!orma inMectabilP nu se asociaFP cu alte medicamente Ri nu se une Tn soluHii erfuFabile hi otensiune,nu trebuie combinat cu alcoolului A.#arbamaFe inaNneurotro 5retard5 #arbamaFe ina+tegretolul- este o iminostilbestene,drog cu o structurP similarP cu antide resivele triciclice +imi ramina sau tofranilul-.Este absorbit Tncet Tn stomah Ri metaboliFat Tn ficat.Efectul anticonvulsivant este imediat. In su radoFe oate da fenomene caNstu oare,comP,tahicardie,hi o sau hi ertensiune,hi otermie etc.*re influenHP micP asu ra elementelor sanghine,are o serie influenHe dermatologice,rar he atite. IndicaHii tera euticeNe ile sia Ri nevralgia de trigemen,dar se utiliFeaFP Ri Tn manie acutP,se utiliFeaFP adesea ca un substitut al litiului sau ca un adMunct al lui.(e oate utiliFa Ri Tn stPri de resive.+reF. oFitive @95D9W Tn manie Ri de resie-.)ai este eficace Tn reacHiile im ulsive la ersonalitPHile bordeline,cu tulburPri de dis oFiHie sau schiFofrenie. (e oate de asemenea folosi Tn de endenHa de benFodiaFe ine.#arbamaFe ina combinatP cu benFodiaFe inele ot fi folosite Tn de endenHa de alcool. Este un anticonvulsivant,dar are Ri efecte anticolinergice,sedative Ri antide resive,ca Ri diuretice rin efect central.*cHiunea anticonvulsivantP e TnsoHitP Ri de creRterea dis oFiHiei afective,e medicamentul de rimP alegere Tn nevralgia de trigemen..%e asemenea are efect oFitiv Tn sim tomele de abstinenHP la alcool. IndicaHiiNcriFe de grand mal,criFe de focar,e ile sia tem oralP ,modificPri ale dis oFiHiei afective+elevaHie-,nevralgie trigemen,abstinenHP faHP de alcool.(e administreaFP oral Tn tim ul sau du P rTnF. %oFaMulN se aflP Tn tabl.899,B99 mgr,B99 mgr Tn @ ml Tn sus ensie.%oFa de start iniHialP 899 mge de A ori e Fi Tn mania acutP,o doFP mai micP Tn de resie.In mania acutP se oate da B9995B899 mgr.cu variaHie Tntre C9958999 mgr. e Fi.%oFe mai mici se folosesc entru de resie. **6 #ontraindicaHiiNalergie,insuficienHe organice,sarcinP,lactaHie.Efecte secundareN cefaleea, astenia,nistagmus, areFe,tulburPri de vorbirevorbire,reacHii renale,hi ocalcemie,tulburPri cardiovasculare. @.*ntide resivele tri Ri tetraciclice 5 Imi ramina sau antide rinul +tofranil, meli ramin-,este rima subst.antide resivP.Este un rodus an3iogen,activator, oate roduce reactivarea fenomenelor sihotice la schiFofreni, de e3em lu, oate da agravPri an3ios5delirante sau confuFive,din care motiv se asociaFP cu neurole tice Ri tranchiliFantele.%P reFultate bune Tn de resii inhibate,Tn doFe mici Ri Tn neurastenia cenestio atP,mai ales cu cefalee,Tn cerebrastenie,amelioreaFP ticurile,tulburPrile funcHionale,Tn enureFis.In geriatrie doFele mici scad de resia +deRi mianserina este tratamentul de elecHie la bPtrQni-. Tratamentul Tnce e cu B99 mgr inMecHii i.m.,crescQnd doFa la B@95899 mgr,du P C5: File se trece eros la G995A99 mgrOFi.

Efectele secundare ot consta Tn viraM maniacal, la e ile tici se combinP cu anticonvulsivantele.*re efecte anticolinergice frecvent,rar dP fenomene e3tra iramidale. *nafranilul +clomi ramine,hydi hen-5!iole 8@ mgr,tabl.8@ mgr.#aracteristici mai articulareNlatenHP mai scPFutP, rimele reFultate a ar Tn rimele G5@ File,are Ri efect an3iolitic.%eci,rPmQne un antide resiv activator,influenHeaFP fenomenele i ohondrice, activator Tn sindromul a atoabulic din schiFofrenie,are o to3icitate redusP,efecte secundare ca imi ramina.Este un antide resiv triciclic cu acHiune sedativP,dar are Ri ro rietPHi anticolinergice.Este indicat Tn de resii,stPri obsesive,fobice. *dministrare se face Tn doFe de @o5 Goo mgrOFi,iar du P ameliorare se scade doFa Ri se trece la administarea oralP. ,eacHiile adverse sunt frecvente,mai ales fenomene atro inice +uscarea gurii, tulburPri de acomodare,tahicardie,consti aHie,micHiune dificilP,hi otensiune,tremor,etc-.6u se administreaFP Tn infarcte recente,insuficienHP cardiacP,glaucom,adenom de rostatP,nu se combinP cu alcoolul. Trimi ramina+her honal,surmontil,sa ilent-5(a ilentul5%raMeuri Ri fiole,a 8@ mgr. *u o activitate antihistaminicP im ortantP, ro rietPHi sedative Ri ortotimiFante,efecte neurole tice reduse,efecte Ri toleranHP bune.Efectul antide resiv ceva mai redus ca antide rinul.IndicaHiile sunt re reFentate de formele uRoare Ri moderate de de resii endogene,endoreactive,somatogene,involuHie,distimie, sihastenie. #ontraindicaHiiNalergie,leFiuni he atice,renale,graviditate,alP tare,cardio atie,retenHie urinarP. Posologie5Tn s ital D@5loo mgr TnP la Goo5@oo mgr,a oi se reduce la @o5l@o mgr. , arenteral @oloo mgr.(e ot asocia tranchiliFante,EZ. Efectele secundare constau Tn somnolenHP,hi otensiune,tahicardie,cefalee,consti aHie agitaHie,tremor.6u se combinP cu I)*O, rudenHP Tn asociere cu fenitoinP, sim aticomimetice,benFodiaFe am,tiroidP. O iramolul +insidon-5Este indicat Tn tulb.neurovegetative cu substrat an3ios, tratamentul de resiei cenesto ate nevrotice,a de resiilor la vQrstnici,autismului din schiFofrenie.%oFele sunt de B995 A99 mgrOFi. #oa3il+Tiane ina-5Un com rimat conHine l8,@ mgr tiane inP,sare de sodiu. Pro rietPHiNeste indicat Tn tratamentul stPrilor de resive,stPrilor an3ios5de resive,Tn s ecial cu tulburPri digestive,stPri an3ios de resive du P alcoolism,Tn eriod sevraMului. #ontraindicaHii sunt entru sarcinP,alP tare,nu se combinP cu I)*O,nu se ia de cPtre conducPtorii auto. Efecte secundareNdureri abdominale,vPrsPturi,consti aHie,anore3ie cefalee. PosologieNG c r e Fi,la bPtrTni 8 c r. %o3e inul+* onal,(ine'uan-5%raMeuri cu 9,98: clorhidrat de do3e in. **7 *ntide resiv triciclic ,an3iolitic,sedativ,cu acHiune moderat de energicP. IndicaHiiNde resie endogenP,nevroticP,de involuHie,de resie somatogenP. #ontraindicaHiiNglaucom,nu se utiliFeaFP de cPtre conducPtorii auto,de cei cu retenHie de urinP. ,eacHii adverseNTulb.vegetative de ti anticolinergic5cu uscarea gurii, tulburPri de acomodare,trans iraHii,consti aHie,uneori hi otensiune,tahicardie,de rimarea hemato oeFei. )od de administrareNB58 fiole a 8@ mgr, cu re etare,fPrP a de PRi Goo mgr e Fi, inMectabil se oate da lo5l@ File.Oral 85G riFe e Fi,l@5Co File.%oFa FilnicP ar fi de @o5Goo mgr.6u se combinP cu I)*O.In de resii nevroticeD@5B99 mgrOFi,la bPtrQni nu se va de PRi 899 mgrOFi. *mitri tilina+elavil,ende ,laro3yl,saroten,te erin,try tiFol- este alPturi de imi raminP unul din cele mai rPs Qndite antide resive.*re ro rietPHi antide resive ti ice care ermit doFP ves eralP unicP,scPFQnd efectele nedorite sedative de Fiua,fiind Ri un inductor hi notic.IndicaHii foarte largi,Tn doFe de B@958@9 mgrOFi i.m. sau eros,Tn nevroFe @95B99 mgrOFi.Produce frecvent hi otensiune ortostaticP. 6ortri tilina+*ventyl,6ortrilen-5face arte din acelaRi gru nu amitri tilina.Este un derivat demetilat de amitri tilinP.Este antide resiv activator,acHionQnd asu ra inhibiHiei sihomotorii din de resii,cu efect calmant central slab,dar cu efect cert de stimulare centralP.Efectele anticolinergice sunt slabe,mai slabe ca ale amitri tilinei iar efectul

antihistaminic de A ori mai mare.Efecte bune Ri Tn nevroFe obsesivo5com ulsive , fobice, de ersonaliFare,Tn doFe de B@9899 mgrOFi oral sau i.m. IndicaHiiNde resii endogene,involutive,organice,sim tomatice,nevrotice,stPri a atice sau de inhibiHie. PosologieNoralNiniHial B958@ mgr de 85G ori e Fi, QnP la ma3imum B@o mgr, arenteral B9 mgr. de G ori e Fi.Tratamentul dureaFP G5C luni.PrudenHP la cardiaci,glaucom, oate vira Tn manie. Proti tilina+#oncordin,;ivactil-5%in cauFa bunei toleranHe se dP mai ales la bPtrQni,nevroFe,tratament de TntreHinere,B95G9 mgrOFi,Tn de resii sihotice,A95D9 mgrOFi.Efect du P BA File.Este un medicament ra id,efectiv nu are ro rietPHi sedative Ri tranchiliFante.Este indicat Tn toate gradele de de resie.#oncordinul se dP mai ales Tn dis oFiHia tristP,scPderea reacHiilor emoHionale Ri fiFice,li sa de interes, obosealP, vinovPHie.Este contraindicat Tn manifestPri somatice cum ar fi sim tomele gastrointestinale %oFa B@5Co mgr Tn G re riFe.Efecte secundareNanticolinergice,insomnie,neliniRte,nu se dP la bolnavii cardio5vasculari,alergici. Lerivon+)ianserina,*thiil,6orval,Tolovon-5E un tetraciclic + i eraFinoaFe inP tetraciclicP-,cu eficienHP cel uHin egalP cu imi ramina,dar cu toleranHP net su erioarP. %iferP de triciclice roducQnd eliberare crescutP de noradrenalinP Tn fanta sina ticP,dar fPrP a bloca reca tarea ei eliberatP.6u are acHiune anticolinergicP erifericP sau centralP Ri nu are contraindicaHiile obiRnuite ale antide resivelor din glaucom,adenom rostatP,nu are efecte asu ra inimii.(unt Ri sedative,cu efect Tn D5B9 File (e reFintP ca tablete de Bo,Go,Co mgr clorhidrat de mianserinP.Este un antide resiv cu o substanHP activP a arHinQnd gru ei i eraFino5aFe in,ne fiind TnrudiHi cu antide resivele triciclice.PosedP acHiune an3ioliticP.E bine tolerat mai ales la bPtrTni,la bolnavi cardiaci n nu are efect asu ra sistemului cv. IndicaHii5de resiile %oFa5Tnce e cu Go5Ao mgr Filnic,doFa eficace fiind Tntre Go5Eo mgr.La vTrstnici se Tnce e cu Go mgr.Ri se va creRte cu rudenHP..(e oate lua fracHionat dar Ri Tntr5o singurP doFP seara Ri entru efectul sPu sedativ.Tabletele se Tnghit Tntregi. #ointraindicaHiiNsarcinP,conducerea auto,convulsii,nu se va consuma alcool,nu se va combina cu I)*O,se va evita Tn glaucom cu unghi Tngust sau Tn hi ertrofie de rostratP.(e oate administra numai seara.IndicaHia de elecHie este la bPtrQni Ri la cei cu boli somatice, datoritP contraindicaHiilor mici,chiar Tn ceea ce rivbeRte doFaMul. ,eacHii adverse5convulsii,hi omanie,hi otensiune **8 )iansan+mianserin,norval,tolvin,athFmil-draM.B9 Ri G9 mgr5este un antide resiv tetraciclic,cu efect intens Ri relativ ra id,care se oate instala Tn cQteva File.Este indicat Tn de resii.*dministrarea se face oral,G95A9 mgrOFi,cQteva File,a oi se creRte la G95C9 mgrOFi Tn de resii uRoare,C95E9 mgr e Fi la cele severe. ,eacHii adverseNsomnolenHP,agranulocitoFP,hi otensiune, oliartro atii,tremor,eru Hii cutanate.E mai bine su ortat ca triciclicele. #ontraindicaHiiNboli he atice grave,e i,sarcinP,cardiaci,he atici,glaucom,adenom rostatP, #onducerea auto,alcool. Ludiomil+ma rotiline-5Este rimul re areat tetraciclic,cu acHiune redominant noradrenergicP,cu efect ra id Ri toleranHP bunP.(e reFintP sub formP de c r.8@ mgr. Ri D@ mgr.,fiole 8@ mgr. #om us tetraciclic antide resiv Ri an3iolitic Ri sedativ.*nticolinergic slab,efect antide resiv du P B5G sP tPmQni.Indicat Tn stPrile de resive,distimii,tulb.com ortament de la co ii Ri adolescenHi. *dministrareN Tn de resii grave B@9 mgr a oi se scade tre tat la @o5D@ mgr.,la vQrstnici @9 mgr.(e oate Ri Tn erfuFie 8@5B@o mgrOFi diluat Tn 8@95@oo mgrOFi. ,eacHii adverseNunori sedare,vertiM,uscPciunea gurii, consti aHie,micHiuni dificile,rar hi otensiune,convulsii,cPderea Prului,rar tulburPri e3tra iramidale,inversarea ra idP a dis oFiHiei,favoriFarea delirului la sihotici #ontraindicaHiiNglaucom,adenom rostatP,insuficienHe organice,infarct recent, hi otensiune, sarcinP,alP tare, otenHeaFP alcoolul,barbituricile fiind contraindicate aceste asocieri. Indicat la bPtrQni Tn doFe de D@ mgr.,care se ot da Ri odatP e Fi.

)a rolu+#lorhidrat de ma rotilin+ludiomil-5#om oFiHie5l c r are @o mgr.ma rotilin clorhidrat,cu indicaHie Tn de resii. #ontraindicaHiiNalergie,alcool, sihoFe,glaucom,I)*O,KT*. Efecte adverseNla Tnce ut obosealP,uscPciune a gurii,consti aHie,retenHie urinarP,neliniRte, alergii,rar scPderea T*,tahicardie,aritmie.La bPtrQni se va urmPri funcHia cardiacP. 6ominfensina+*lival-5Efect Tn de resiile moderate,nevrotice,reactive,inclusiv la bPtrQni.%oFele se stabilesc la D@5899 mgrOFi,la bPtrQni ma3im B99 mgrOFi.,cu efecte secundare reduse Ri o bunP toleranHP.Poate da insomniie Ri o creRtere a gradului de an3ietate. )ecanism de acHiune constP din blocarea reluPrii do aminei,influenHQnd sistemul limbic, rin care se deosebeRte de alte antide resive. #ar i ramina+ raFinil,%efe"ton-,are efecte Ri de imi raminP Ri de halo eridol +acHiune antiautistP Ri activatoare-.*re acHiune an3iogenP ce contraindicP administrarea seara,dar nu dP efecte e3tra iramidale. IndicaHiiNde resii nevrotice,hi ocondrice,obsesii,fobii,defect autist,a ato5abulic,Tn sfera conativP a schiFofreniei. %oFeNG995A99 mgr Tn sch.,Tn rest @95899 mgrOFi. D.I)*O56ici un alt agent sihofarmacologic nu a suferit atQtea vicisitudini ca I)*O.Primul a fost marsilidul+lE@8-,cu o structurP hidraFidicP dar cu considerabilP to3icitate.* urmat arnate.In U(* au fost abandonate din cauFa he atoto3icitPHii dar din BECo au Tnce ut a fi reconsiderate. *cHiune faramacologicP Ri enFimologicPNi roniaFidul s5a constatat cP blocheaFP o3idarea aminelor neurotransmiHPtorilor.Inhibarea )*O ar fi rima acHiune care determinP efectul antide resiv,dar )*O s5a dovedit a fi o mare enFimP cu multe efecte de acHiune. %oFaMulNla tineri sau la cei de vQrstP miMlocie se oate da henelFine,G95E9 mgrOFi,895Co mgrO entru tranylcy romine,B@o5C99 mgr entru moclobemide,@95B@9 mgrOFi entru brofaromine 6iamidul5Este o otentP inhibitoare de monamin5o3idaFP,este bine toleratP i.v. la acienHii s italiFaHi cu de resii severe sau moderate,de resiile reactive, endogene, involutive,din schiFofrenie,mai ales la aceia la care alte droguri nu au avut succes. %oFaMul constP din administrarea arenteralP a medicamentului,cu efect imediat.La **9 acienHi foarte gravi,se recomandP @995B999 mgr., care se admMministreaFP Tn C95E9 minute,Tn soluHie 9,BW,+soluHie salinP sau glucoFatP-.Pacientul rimeRte tra tamentul culcat Tn at,du P care mai stP Go minute +sub nici o formP nu se va erfuFa cantitatea rescrisP sub Go de minute-.(e mPsoarP T* la Tnce ut Ri la sfQrRitul erfuFiei.(e administreaFP Filnic Tn @5B9 re riFe iar Tn caFuri severe chiar Tn B85B@ re riFe. (e oate administra Ri i.m. 8@95@99 mgr de 8 ori e Fi,cel uHin @5C administrPri, QnP la B8 Ri chiar mai multe.O ameliorare du P B58 File se oate aRte ta. PrecauHiiNdacP e agitat se ot da barbiturice,me robamat,uneori a ar vome,ameHeli (e gPseRte Tn flacoane cu sare cristalinP de @oo mgr. de nilamidP,care se distileaFP cu ser fiFiologic sau soluHie glucoFatP C.Litiu5Im ortanHa sPrurilor de litiu a fost desco eritP de cPtre #ade Tn BEAE, rima substanHP cu efecte rofilactice Tn sihiatrie.Pro rietPHile sale normotimiFante sunt legate de mai multe ro rietPHiNstabiliFarea rece torilor celulari,influenHarea om ei celulare de natriu,modificarea ritmurilor circardiene,i oteFe sihologice.In manie ar avea rol efectele sale 7*1* energetice Tn tim ce Tn de resie s5ar manifesta efecte indirecte noradrenergice Ri serotoninice care sunt mai slabe ca cele 7*1* ergice. In tratamentul formelor acute se foloseRte Tn manie,Tn abstinenHa to3icomaniilor maMore,Tn decom ensPrile schiFofrenice acute,Tn combinaHie cu neurole ticele.!aFele de resive acute ar utea fi indicate numai Tn caF de reFistenHP la tratamentul antide resiv,dar la deliranHi TnrPutPHeRte efectele. Pe termen lung are efect Tn rofila3ia P)% mai ale Tn formele bi olare sau uni olare de resive. *lte indicaHiiNTn alcoolismul cronic,mai ales Tn cel cu de resii rimare,di somanii,Tn de endenHele medicamentoase.In cursul tratamentului nu se va de PRi litemia de B mE'Ol, crescQnd riscul neuroto3icitPHii Ri a into3icPrii renale.6u este vorba de o li sP de litiu Tn cor ci de efectul oFitiv al unei litemii mai mari. #ontraindicaHiiNli sa de control a litemiei, rimele G luni de sarcinP,,boli

renale sau cardiace grave. %oFaNTnce e de la B999 mgrOFi,litemia se recolteaFP a D5a Fi,sP tPmQnal rima lunP a oi lunar.%u P ori ce modificare a doFaMului se aRtea tP A5@ File Ri a oi se ia litemia.In tratamentul de lungP duratP mai a oi se oate lua litemia Ri la 8 luni..%acP se asociaFP cu neurole tice litemia se ia mai des+de G5A ori e lunP Ri se face anual controlul funcHiilor renale-. Tabletele cu litiu se iau la mese,de G5A ori e Fi.*socierile cu antide resive Ri neurole tice creRte incidenHa accidentelor renale,dar se considerP tot mai mult aceasta ca fiind tot mai relativP. *socierea cu halo eridolul reFintP riscul unor accidente grave,din fericire rare,se ia litiu B999 mgrOFi Ri halo eridolul,ma3im @ mgr. Efectele secundare nu sunt foarte mari.(unt efecte neuromusculare,tremor ce cedeaFP la betablocante,diaree ,vPrsPturi,dermatite alergice,disfuncHie tiroidianP,cataractP rogresivP de ti senil.Efecte sihiceNevidenHierea unor tulburPri nevrotice sau caracter mascat de boalP afectivP,scPderea uRoarP a libidoului,carii,creRteri de greutate cor oralP,edeme tranFitorii. *lte tratamente somatice. %eRi du P a ariHia neurole ticelor alte metode somatice de tratament au trecut e al doilea lan,totuRi o serie din aceste metode mai sunt utiliFate,cel uHin de sihiatrii mai vQrstnici. ElectroRocul se mai utiliFeaFP Tn formele stu oroase sau catatonice sau Tn stPrile cu tensiune sihicP foarte mare. #omele cu insulinP ractic nu se mai utiliFeaFP,Tn reFent ele avQnd mai mult o valoare istoricP. Psihochirurgia sub forma leucotomiei refrontale este tot o metodP a trecutului,a erei dinaintea neurole ticelor.)etoda une serioase robleme etice,transformarea ersonalitPHii,fiind definitivP Ri Tn sens a ato5abulic.Uneori metoda resu une mutilPri mari e creier Ri a ariHia unor serioase com licaHii cum ar fi e ile sia. **: Tratamentul sihologic )ult tim s5a creFut cP sihotera ia este o metodP inadecvatP entru tratamentul schiFofreniei,schiFofrenia fiind TnHeleasP adesea ca o adevPratP Lmoarte vieL+.ill-.)iMloacele sihotera eutice au fost mult tim rivate de a arentul succes al somatotera iei Ri mai ales al neurole ticelor,acreditQndu5se ideia cP schiFofrenia este doar o boalP somaticP,endogenP, sihotera ia de gru avQnd doar rolul unei igiene mintale rudimentare Ri cel mult de umaniFare a aFilelor.*cest lucru a fost TnsP o regretabilP greRealP iar introducerea mediului tera eutic de cPtre (imons a avut efect e3traordinar Tn tratamentul schiFofreniei, rin transformarea s italului Tn altceva decQt o Tnchisoare..ill +BEDC- enumerP argumentele ro Ri contra sihotera iei. *rgumente contra sihotera ieiN 5im osibilitatea formPrii ra ide de relaHii interumaneX 5cauFele schiFofreniei sunt neclare,cu numeroRi factori endogeni sau organici incriminaHiX 5 acientul este retras Ri an3iosX 5costul sihotera iei este foarte mareX 5clasele sociale defavoriFate sunt maMoritare dar referP tratamentul medicamentosX 5schiFofrenicul are o slabP motivaHie entru sihotera ieX 5disconfortul sihotera eutului care Rtie cP i se cer lucruri e3cesive Ri intolerabileX 5descuraMarea ra idP a mediculuiX 5durata de luni sau aniX 5 sihotera ia Tn schiFofrenie necesitP mult ersonal +medici, sihologi,sociologi,cadre medii-X 5nu e3istP nici o garanHie de succesX 5tera eutul nu are nici o satisfacHie,nici cel uHin gratitudinea acientuluiX 5necesitatea de a avea acienHi uHiniX 5 lictisealaX *rgumente entru sihotera ieN 5se remarcP o eficienHP crescutP a tera ieiX 5deteriorarea secundarP se micRoreaFPX 5nu este absolut necesarP cunoaRterea cauFei, utQnd face sihotera ie ca Ri Tn alte afecHiuni sihiceX 5schiFofrenia oate fi consideratP ca o aradigmP a vieHii umaneX 5Tncercarea sihotera euticP se face entru a modifica sau eradica com ortamentul deviant,semnele sau sim tomele fiind tratate ca Tn caFul somatotera iei,fPrP TnHelegerea cauFelor,sco ului Ri a osibilitPHilor utiliFateX 5dacP un com ortament nu se schimbP se oate Tncerca cel uHin menHinerea sub controlX 5dacP tulburPrile nu sunt rea mari se indicP a nu se insista mult Tn sensul schimbPrii lorX 5tratamentul sihologic include o varietate de erformanHeNindividuale,familiale,de mediu. !reud a introdus abordarea sihotera euticP a schiFofreniilor,creFQnd cP aceasta este o manifestare esenHial narciFicP,motiv

entru care acientul nu oate desvolta un transfer nevrotic, acienHii fiind entru mult tim inaccesibili sihotera iei.*stPFi acest unct de vedfere este modificat.(tabilirea relaHiei sihotera eutice cu schiFofrenul este dificilP deoarece acesta este un Tnsingurat,o ersonalitate ostilP Ri an3ioasP.)etodele sihanalitice +asociaHiile libere,de e3em lu- sunt rar eficiente Ri mai im ortant ar fi materialul rovenit din studiul halucinaHiilor sau a viselor.1leuler vede ieRirea din aceastP situaHie rin aceea cP bolnavul trebuie acce tat ca e un frate Ri nu ca e o ersoanP neinteligibilP.Prima condiHie este ca medicul sP se TntQlneascP cu acientul +mediul acesta fiind adesea cabinetul-.UntQlnirea cu acientul trebuie sP evite tensiunea,nervii,cuvintele trebuiesc controlate,evitQnd actele distructive.Psihotera ia se oate face Ri la domiciliul acienHilor,se oate face stQnd sau Tn tim ul limbPrii.Uneori este necesarP L ermeabiliFareaL acientului rintr5un tratament anterior cu droguri.!recvenHa Ri durata TntQlnirilor nu ot fi recis s ecificate +A5@ e sP tPmQnP-,dar trebuie sP fie suficient de lungi entru a ermite scPderea an3ietPHii Ri a ermite o bunP comunicare.Uneori monologul *31 tera istului are a nu avea nici un rol entru acient.In acest caF este bine a se aborda subiecte generale +sensul iFolPrii,des re alte caFuri tratate-.Tre tat acientul Ri tera eutul se vor lega Ri se va desvolta un ataRament fPrP cuvinte,ceea ce este esenHial entru acient.%e obicei acienHii o un o mare reFistenHP Tn faHa oricPrei metode sihotera eutice, rovocQnd sihotera eutului numeroase frustrPri. Psihotera ia schiFofrenicului,aratP )ay +BEDC- este de cele mai multe ori o e3 erienHP traumatiFantP,motiv entru care tera istul rPs unde defensiv Ri adeseori a ar fenomene de baraM,graHie contratransferului. In ceea ce riveRte intervenHia ro riuFisP 1leuler defineRte G rinci ii esenHialeN B.Un a el entru res onsabilitatea Ri demnitatea acientuluiX 8.!olosirea unor metode sur riFP Ri Roc entru a5l scoate din autismX G.Evitarea su rastimulPrii entru a calma e3citaHiaX In numeroase caFuri sihotera eutul va fi erce ut ca un TngriMitor,ca un Printe menit a TngriMi iar acientul va acce ta de endenHa Ri nevoia de tratament.Pentru fiecare individ se rescrie o atitudine s ecialP,accentul fiind us eN rietenie,indulgenHP, asigurare, toleranHP,fermitate Ri insistenHP.*stfel acientul este TncuraMat sP5Ri e3 rime controlul, ostilitatea,este TncraMat de a cQRtiga dragostea Ri gratificarea socialP,este TncuraMatP sublimarea.UngriMirea,aratP )ay,trebuie sP se facP cu cPldurP Ri a robare, entru ca acientul sP rogreseFe tre tat s re autonomie.<inta intenHiei sihotera eutice trebuie sP fie desvoltarea unei ersoane stabile Ri ada tabile.*cest lucru este osibil Tn mPsura Tn care acientul este conRtient de slPbiciunea eului sPu,a defectelor sale,a li sei sale de socialiFare.Trebuiesc studiate conflictele care au dus la de rivarea de socialiFare. Trebuiesc studiate conflictele care au dus la de rivarea sa de e3 erienHP socialP Ri consecinHele acesteia +iFolarea Ri retragerea socialP-.In acest sens un rol hotPrQtor are mediul de Fi cu Fi Tn care se face tratamentul schiFofreniei,necesitatea de a mani ula de aRa manierP anturaMul,TncQt sP vinP Tn contact entru a5Ri utea desvolta Tncrederea, securitatea, s eranHa,autonomia ersonalP.(e va avea Tn vedere,mai ales la tineri,Tn acest conte3t, osibilitatea identificPrii,inclusiv a identificPrii se3uale.Un acest conte3t o mare im ortanHP o are crearea Lmediului tera euticL,mediu care sP fie stimulator fiFic,Ri sP ofere o creRtere a conRtiinHei Ri erce erii ro riului cor Ri a funcHiilor sale, entru a stabili o manierP realistP Ri satisfPcPtoare Tn acest domeniu. InstituHionaliFarea,s italiFarea Tn aFile sau s itale de sihiatrie duce la iFolare Ri de endenHP.PacienHii suferP o disculturaliFare,fiind tot mai convinRi de inca citatea lor de a PrPsi s italul Ri de a se ada ta la comunitate.;iaHa de s ital duce la o adevPratP LiobPgie administrativPL, acienHii buni fiind aceia su uRi,care nu deranMeaFP ersonalul,socialiFarea fiind total emisP sau fPcQndu5se cu totul TntQm lPtor.Un saloane de 895G9 de aturi acienHii sunt TnregimentaHi Tntr5o structurP socialP totalitarP,iar tera ia ocu aHionalP nu se utiliFaFP entru nevoi individuale ci ca rogram instituHionaliFat. Este clar,cel uHin entru Hara noastrP cP s italul

sihiatric trebuie sP sufere reforme semnificative entru a cores unde sco ului sPu tera eutic.In acest sco Tn numeroase s itale sa introdus tera ia ocu aHionalP,ceea ce este TncP foarte uHin din unctde vedere sihotera eutic +Ri Tn lagPrele de concentrare se lucra-.)ediul tera eutic este descris ca o serie de aRte tPri Ri atitudini ale ersonalului centrate e reabilitarea socialP a acienHilor. Un acest sens mediul s italicesc trebuie structurat e stimularea socialP, entru a evita consecinHele sociale ale iFolPrii,care duce la scPderea stimulPrii din interior Ri e3terior, care duce la regresie Ri gPsirea satisfacerilor Tn rocesele halucinatorii Ri delirante.Pentru fiecare acient se va stabili,subliniaFP *rtiss un sco Tn efortul tera eutic, acientul fiind educat Tn sensul succesului social, rin artici area sa la gru , entru ca Tn final sP fie lasat Tntr5o situaHie similarP cu un gru sPnPtos.6umeroase as ecte tera eutice sunt centrate e gru Nconfruntarea realP,democraHia relaHiilor, ermisivitate,s irit de echi P, artici are la luarea deciFiilor,comunicarea liberP Ri res onsabilitatea.*cest lucru resu une reuniuni ale bolnavilor cu ersonalul,se arat sau Tn gru ,focaliFarea mai ales e funcHia socialP decQt e as ecte siho atologice.)ediul tera eutic *3* stimuleaFP creRterea rolului eului,recom ensa entru efort Ri entru ada tarea socialP.Pacientul este aRte tat a artici a la lanificarea ro riului tratament Ri este TncuraMat de a5Ri asuma res onsabilitPHile Tn lumea e3ternP.( italul, sihiatrul Ri gru ul de ambele se3e va oferi o ortunitatea e3 erimentPrii Tn ra orturi sociale reale ale scPderii an3ietPHii,a reducerii confuFiei Tn identificarea ersonalP Ri se3ualP atQt de caracteristicP bolnavilor schiFofreni. Un acest fel se creiaFP remiFele restabilirii eului acienHilor entru ca aceRtia sP se diferenHieFe e ei de mediu Ri sP5Ri fi3eFe conce tele de tim Ri s aHiu.Intr5un s ital activ,organiFat ca mediu tera eutic,organiFarea desvoltPrii eului se realiFeaFP rin interacHiuni sociale, rin intermediul gru lui sau a sihotera iei familiale,utiliFarea recreaHiilor,a fiFiotera iei,toate fiind metode dinamice de stimulare cor oralP Ri a activitPHii entru realiFarea unei imagini satisfPcPtoare a eului cor oral +Yolb-. Pentru a stimula acientul,acesta trebuie sP5Ri de PReascP individualismul Tngust Ri sP riveascP Tn afara lui,sP5Ri ada teFe emoHiile,sP le detaReFe de materialul subiectiv, entru ca astfel sP iasP din iFolare.In acest sens un mare rol are tera ia ocu aHionalP,organiFarea recreaHiilor,Mocurilor,audiHiilor muFicle,stimularea entru ca Tm reunP cu com anionii sPi sP stabileascP relaHii inter ersonale. Tera ia ocu aHionalP devine motiv entru su ort emoHional Ri entru stabilirea unei game largi de relaHii emoHionale cu desvoltarea ca acitPHii de em atie,TnHelegere, fle3ibilitate Ri obiectivitate.Personalul trebuie sP asiste ermanent acestP tera ie ocu aHionalP, entru a gPsi metode eficiente de reFolvare a dificultPHilor sociale care a ar. ( italul,subliniaFP Yolb,trebuie sP ofere mediul Tn care acientul sP oatP sP5Ri e3 rime deficitul sPu Ri sP testeFe noi metode de ada tare rin Tncredere Ri colaborare fPrP criticism.Un acest fel acienHii vor da tot mai mult rPs unsuri ada tative la stresurile emoHionale ridicate de relaHiile din s ital, entru ca ulterior sP se oatP ocu a cu realitatea.Un ciuda tratamentului medicamentos,iFolarea Ri autismul cresc Tn intensitate dacP nu se acordP suficientP atenHie tratamentului social Ri sihotera eutic.(e oate s une cP tabloul schiFofreniei din s italul sihiatric Hine numai BOG de boalP Ri 8OG re reFintP reacHia la mediul nefavorabil Ri artificial Tn care trPiesc.6umeroRi autori introduc deteriorarea schiFofrenicilor Tn cadrul deteriorPrii aternurilor sihosociale ada tative. *stfel subliniaFP (tanton Ri (chwartF,aRa FiRii LschiFofreni incontenenHiL TRi eliminP urina Ri fecalele Tn cea mai controlatP manierP,acest lucru fiind datorat mediului Tn care trPiesc + entru a Tnde Prta e ceilalHi din Murul sPu sau entru a obHine un aMutor matern din artea infirmierei-. Im ortanHa mediului tera eutic este tot atQt de mare Ri Tn cadrul trtamentului ambulator.*deseori sihiatrul trebuie sP aMute acientul de a lua o deciFie rivind continuarea sau reluarea muncii Ri a Rcolii. Psihotera eutul trebuie sP fie conRtient de

distorsiunile transferenHiale cQnd au de a face cu schiFofreni.*ceste distorsiuni sunt cu atQt mai frecvente cu cQt familia acientului a fost mai schiFofrenogenP.*stfel acientul va o une numeroase reFistenHeNretragere, necomunicativitate,contrareacHii violente.Uneori s italul este totuRi necesar entru a roteMa acientul de o familie ameninHPtoare,un mediu social negativ Ri entru a fi us Tn situaHia de a relua rocesul TnvPHPrii sociale sau rofesionale care iniHial a fost slab sau defectuos. (e utiliFeaFP o varietate de forme sihotera eutice entru a aMuta acientul sP5 Ri corecteFe acHiunile biFare, entru a desvolta noi com etenHe sociale Ri entru a atinge un grad Tnalt de identitate ersonalP.PsihanaliFa sau alte forme de sihotera ie individualP au un rol mai mic Tn schiFofrenie.(5au Tncercat tehnici baFate e behaviortera ie dar reFultatele au fost Tndoielnice.(a tras concluFia cP Tn schiFofrenie cele mai eficiente tehnici sunt cele de gru sau acele rin crearea unui conte3t social. Psihotera ia de gru ocu P un loc im ortant, utQnd fi asociatP cu tehnici individuale. In acelaRi sens se ot utiliFa Ri sihotera ia gru ului familial.E3istP autori care focaliFeaFP tratamentul adolescentului schiFofenic asu ra familiei sale +se trateaFP Tntreaga familie-.In orice *33 caF corectarea deficienHelor familiei este necesarP,uneori mergQnd chiar QnP la scoaterea bolnavului din familie. E3istP Tn cadrul sihotera iei de gru douP tendinHeN 5 sihiatrul sP fie activX 5 sihiatrul sP fie asivX #hiar Tn sihotera ia individualP e3istP o serie de tendinHe.*stfel dacP boala este consideratP incurabilP,metodele se vor orienta s re sco uri ur umanitare.E3istP sihotera euHi care deRi cred Tn organicitate Ri incurabilitea schiFofreniei cred cP com ortamentul acestora oate fi influenHat.(chiFofrenia ar fi astfel un mod defectuos de ada tare +un fel articular de a Tnvinge haosul e care bolnavul Tl erce e Ri care deRi determinat organic oate fi restructurat sihic-.O altP categorie de sihiatri mult mai realiRti considerP cP roblema etiologiei schiFofreniei Tn reFent oate fi usP Tn aranteFP dar trebuie subliniat cP ea nu este o boalP ireversibilP,demenHialP,cP oate avea o evoluHie dinamicP iar rin sihotera ie se ot obHine evoluHii favorabile.*naliRtii e3istenHiali sunt de acord Tn a constata cP schiFofrenia Tnce e cu mult Tnaintea debutului ei clinic,acesta fiind doar momentul cQnd relaHia bolnavOmedic devine insu ortabilP sau li sitP de sens.*cest lucru se TntQm lP cQndva Tn ubertate sau adolescenHP.6umeroase studii s5au centrat Tn acest sens asu ra familiei Ri Tn rimul rQnd asu ra mamei.Pentru a aMunge la relaHii transferenHiale este nevoie la schiFofren de multP rPbdare Ri tim Ri odatP aMuns la descPrcPrile de iubire Ri urP sihotera eutul va trece rin mari TncercPri.Pentru schiFofren sihotera eutul este realitatea asu ra cPreia el are o ornire ambiguP.Pentru aceasta sihotera eutul trebuie sP TnHeleagP relaHiile dinamice,sP oatP stabili contactul cu bolnavul Ri sP conducP corect relaHiile cu acesta.Unii ado tP o atitudine asivP sau intermediarP Tn relaHie cu schiFofrenul QnP la Lim etuoFitatea dramaticPL+1enedetti- de care trebuie sP dai dovadP Tn tratamentul schiFofreniei.)edicul trebuie totuRi sP res ecte Llegea unei vindecPri lenteL Tn schiFofrenie dacP nu vrea sP rovoace reacHii adverse sau insuccese rPsunPtoare. (ociotera ia trebuie sP se ocu e de reFolvarea criFelor familiale,ameliorarea condiHiilor sihologice din aceste familii, entru a aMuta acientul sP se ada teFe vieHii comunitare. Tera ia ocu aHionalP de re care am mai vorbit +BE:G- este o conce Hie tera euticP modernP Ri ea a fost mult reviFuitP Tn ultima vreme.#u un tratament medicamentos cores unFPtor Ri cu o sociotera ie adecvatP,un schiFofren debutant se oate vindeva Tn cQteva luni.Este foarte greu de a gPsi rototi uri de bolnavi entru anumite forme de sihotera ie sau sociotera ie.Unii acienHi nu reFintP forme de desorganiFare foarte mare.Ei sunt timiFi,dubitativi,tPcuHi,au nevoie de securitate Ri aMutor avQnd suficientP Tncredere Tn alHii entru a acce ta tratamentul.Un alte situaHii +schiFofreniile catatonice- contactul cu acienHii este dificil.Ti ul aranoid reFintP dificultPHi,considerQnd relaHiile inter ersonale ericuloase,motiv entru care devin foarte sensitivi,chiar sihotera eutul utQnd fi inclus Tn

delir.(chiFofrenia hebefrenicP abadnoneaFP ori ce Tncercare de a stabili relaHii umane, entru ei fiind mai im ortante medicamentele. Un ceea ce riveRte relaHiile cu acienHii )ay subliniaFP urmPtoareleN 5toHi schiFofrenii au dificultPHi Tn formarea ataRamentului faHP de alte ersoaneX 5 ersoanele utiliFate ca su ort ot avea influenHP Ri utere Ri ot fi erce ute de bolnavi ca ameninHPtoare.%in acest motiv schiFofrenul acce tP greu de endenHa +acce tQnd mai uRor rotecHia-N 5 acienHii gPsesc Tn regresiune adevPratul miMloc de a Prare,o formP de scP are de res onsabilitatea vieHiiX 5se ararea este necesarP Tn caFul sihotera iei schiFofreniei,deoarece numai Tn acest conte3t se oate vorbi de vindecare. Tratamentul comunitar Ri de TntreHinere #a urmare a metodelor de tratament Ri Tn schiFofrenie greutatea rinci alP a cPFut asu ra tratamentului comunitar,Tn afara s italului.Un as im ortant Tn acest sens s5a fPcut rin *34 organiFarea s italelor de Fi,care sunt instituHii mult mai acce tat de bolnavi Ri familii,Ri unde se ot a lica toate formele de tera ie. Tratamentul comunitar oate cu rinde aFi Ri numeroase caFuri de schiFofrenie croniciFatP.In acest sens atenHia medicilor este atrasP de as ecte de crearea unor facilitPHi comunitare entru acienHi.*stfel,s une #affey Ri colab.+BEDB-,un tratament intensiv Tn s ital de 8B de File urmat de un rogram de tratament ambulatoriu este mult mai eficient decQt o s italiFare lungP.In acest sens e lQngP sihotera iea familialP este necesarP Ri un rogram de asistenHP financiarP Ri rofesionalP, rocurarea gratuitP a neurole ticelor. TotuRi menHinerea sihotera iei uneori e o erioadP de cQHiva ani este necesarP iar tratamentul medicamentos se oate face acest tim graHie medicamentelor de ot. (chiFofrenii cronici,subliniaFP )edcom +BEDB-,suferP cel uHin de G inconvenienteN 5schiFofreniaX 5instituHionaliFarea datoritP Rederii Tntr5un mediu steril,desumaniFant,care TncuraMeaFP asivitatea,incom etenHa socialPX 5reFistenHa la drog dacP nu chiar la ori ce tratamentX %rogurile singure,fPrP tera ii sociale Ri rogram comunitar nu sunt eficiente Tn schiFofrenie. &apitolul Alcoolis"ul -i epen en0a e rog Una dintre marile robleme ale umanitPHii din toate tim urile,cu un mare ecou Tn rQndurile tineretului a fost Ri este de endenHa de anumite substanHe.In lu ta sa entru fericire omul a fost atras adesea de cPtre surogate.Toate substanHele care rin acHiunea lor ot avea acHiune euforiFantP,an3ioliticP,care uteau calma durerile fiFice sau morale au fost utiliFate din cele mai vechi tim uri,Tn mod abuFiv.(unt cunoscute ravagiile e care le5a fPcut alcoolismul TncP din antichitate. Un hina,de e3em lu vinul era cunoscut cu este G999 de ani Tnaintea erei noastre iar Ki ocrate folosea deMa o iumul entru a combate suferinHele fiFice Ri morale.In Odiseea,Komer descria de asemenea utiliFarea unor droguri entru a combate suferinHele fiFice Ri morale ale eroului.%e multe ori,Tn societPHile rimitive alcoolul sau drogurile diferite erau asociate unor ractici religioase +datoritP stPrii de e3taF care se obHinea cu aMurorul lor,deRi tot din antichitate s5 au emis regulli morale Ri Muridice entru limitarea consumului de drog. Un decursul tim urilor s5 au ro us numeroRi termeni entru definirea alcoolismului sau a abuFului de drog, denumiri care reflecP diferite atitudini a riorice ale celor care le utiliFeaFP +to3icomanii,to3icofilii etc-,motiv entru care Ri astPFi e3istP o mare confuFie terminologicP Tn acest domeniu. *stfel termenul de to3icomanie este im ro riu,sensul de manie Tn sihiatrie fiind cu totul altul.Termenul a devenit dificil de definit Ri O)(,TncP din BEC@ a renunHat la el.In acelaRi se ns se Tnscrie Ri utiliFarea temenului de alcoolomanie,avQnd Tn vedere cP alcoolismul se deosebeRte Tn mare arte de celelalte to3icomanii.*stfel Tn alcoolism,s re deosebire de abuFul de drog,li seRte tendinHa de a mPri doFele +la alcoolicii cronici doFa chiar se micRoreaFP-,tulburPrile somatice sunt cu mult mai mici decQt Tn situaHia altor droguri,iar fenomenele de sevraM sunt mai mici Ri tim ul QnP la instalarea sa este mult mai mare. *buFul de drog este definit de O.).(. ca uFul s oradic sau

ersistent,Tn tim ce de endenHa de drog este o stare sihicP Ri fiFicP reFultatP din interacHiunea dintre organism Ri drog +altul decQt alcoolul,tutunul,doFele obiRnuite de cafea- Ri care determinP nevoia continuP sau eriodicP de drog entru a5i resimHi efectul sihic sau a evita starea roastP rovocatP de absenHa sa.URurinHa cu care alcoolul Ri drogurile sunt rocurate,mitul creat Tn Murul acestor robleme +la care artici P adesea Ri *35 ublicitatea-,cauFele sociale Ri sihologice au fPcut din alcoolism Ri de endenHa de drog o roblemP socialP. B.*lcoolismul Termenul de alcoolism a fost introdus de cPtre )agnus Kuss+B:@8- rin aceasta TnHelegQnd totalitatea tulburPrilor sihice Ri somatice determinate de consunul de bPuturi alcoolice.*Ra cum am vPFut TnsP efectele consumului de bPuturi alcoolice a fost cunoscut din cele mai vechi tim uri.%in secolul SII Tnce e sP fie cunoscutP Ri metoda distilPrii,graHie cPreia ravagiile alcoolismului s5au rPsPQndit Ri mai mult.#onsecinHele alcoolismului sunt mult mai mari la tineret,la adolescenHi,datoritP imaturitPHii ersonalitPHilor acestor indiviFi. *titudinea o iniei ublice faHP de alcool este ambiguP,viFiunea socialP fiind mai mult s re asimilarea sa ca un com ortament cul abil Ri deliberat.6umPrul robabil al bPutorilor nu va fi cunoscut niciodatP,deoarece este foarte greu de a se ara e un bPutor obiRnuit de un bPutor atologic*titudinea de dis reH Ri moraliFatoare Tn caFul alcoolicilor a Tm iedecat mult tim o TnHelegere a roblemelor ridicate de alcoolism.Tre tat s5a acreditat ideia unei ^maladii alcoolice? iar atitudinea de res ingere Ri dis reH a fPcut loc unei atitudini mai umanitare. a. !recvenHa. O cercetare e idemiologicP,Tn domeniul alcoolismului ne aratP date foarte grave.(tatisticile O)( aratP cP BOA din o ulaHia globului este de endentP de alcool sau droguri.In (U* din B99.999.999 de consumatori,B8 milioane sunt alcoolici,la care s5au ra ortat 8@ de mii de accidente mortale de circulaHie,B@ mii de omucideri sau sinucuderi,89 de mii de morHi rin com licaHii somatice,asociate alcoolului.LegaHi de aceRti wlcoolici sint afectate A9 de milioane de soHii Ri co ii,@ milioane de arestPri e an.O statisticP realiFatP Tn ElveHia a reciaFP cP entru anul BED@ agube de BGA@ milioane franci Ri GG de mii ani de viaHP ierduHi Ri BE mii de ani de boalP.In 7ermania ar e3ista un milion de alcoolici dintre care B9W tineri.Intr5o cercetare a 6ational Institut of *lcohol *buse and *lcoholism se relevP cP EDW dintre bPieHi Ri :DW dintre fetele unui liceu au avut e3 erienHe rivind consumul de alcool,dar G5CW dintre adolescenHi sunt deMa bPutori inveteraHi.%u P #hafeF+BED9- B,G milioane de adolescenHi+B85BD ani- din (U* au robleme cu bPutura,iar D@9.999 du P #ohen sunt mari bPutori.Un Tunisia subliniaFP (.*mmar Ri E.)bare",HarP musulmanP Tn curs de desvoltare,numPrul sihoFelor alcoolice a crescut de @ ori du P inde endenHP,iar din BE@C alcoolismul este de A ori mai im ortant decQt toate to3icomaniile reunite +consumul de vin a crescut de C,@BW la BB,BW Tn BEC9.*utorii remarcP efectele liberaliFPrii intem estive,sub forma scandalurilor Ri tulburPrilor ordinei ublice.7latt+BEC:considerP cP CW dintre tinerii de B@5B: ani consumP alcool TncP Tnainte de B9 ani,iar E9W dintre tineri Tnainte de B@ ani.La B: ani A9W dintre bPieHi Ri B:W dintre fete ar fi deMa bPutori regulaHi.*lcoolismul ar fi de @5D ori mai frecvent la bPrbaHi deRi numPrul fetelor sau al femeilor bPutoare este greu de determinat +alcoolismul ascuns-,alcoolismul fiind mult maio stigmatiFat la femei.#hafeF considerP cP BOG din bolnavii unui s ital de sihiatrie sunt alcoolici sau consumatori de alcool. In general tinerii beau mai mult entru fenomenele into3icaHiei acute, entru a5Ri face curaM,ca semn de virilitate sau entru acce tare socialP. b.Etiologie. Etiologia alcoolismului este destul de com le3P,incriminQndu5se mai mulHi factori.1uc"+BEDCcrede cP la adolescenHi ar interveni urmPtorii factori mai im ortanHiN 5o carenHP afectivP TncP din eriod rimei co ilPriiX 5un rPs uns fiFico5chimic articular al organismului la alcoolX 5o identificare socialP cu alte eroane care TRi reFolvP roblemele rin consum de alcoolX 5un mediu sociocultural de naturP a rovoca ambivalenHa conflict5cul abilitate Tn legPturP cu consumul de

alcoolX Im ortanHa factorilor familiali.!amilia MoacP un rol im ortant.!aHP de adolescentul alcoolic familia oate ado ta una din urmPtoarele atitudiniN 5familia se acomodeaFPX *36 5familia nu oate da o soluHie realistP entru alcoolic dar Tl acce tP totuRi e acestaX 5familia are numeroase conflicte din cauFa bolnavului iar relaHiile inter ersonale sunt erturbateX 5situaHia de eRec sau ru turP familialPX (tudiind familiile unor alcoolici 7onFales #am a +BEDE- desco erP la aceRtia,familii bolnave,familii rofund nevroFate,membrul de familie nevrotic contribuind Ri mai mult la nevroFarea ei.In multe familii alcoolicul intrP Tntr5un mare roces de desintegrare sihologicP,alcoolicul alienQndu5se nu numai de familia sa dar Ri de diferite gru e sociale, devenind victima singurPtPHii,vinei,im otent de a se reabilita Tn cadrul unui gru uman. *lcoolicii adolescenHi au Tnce ut de regulP consumul Tn ro riile lor familii,uneori de la D5: ani,datoritP e3em luli dat de PrinHi sau de fraHii mai mari Ri datoritP uRurinHei cu care se utea rocura alcoolul Tn familie.In familiile roducPtoare de alcool incidenHa alcoolismului la co ii este mai mare.%u P adolescenHP aceRti tineri vor continua sP bea.Li sa tatPlui,tatPl alcoolic sau cu alte deficienHe,conduc e tQnPr la alcoolism,iar la aceRtia s5au constatat serioase robleme emoHionale Ri com ortamentale.La co iii cu PrinHii alcoolici riscul alcoolismului este mai mare,aceleaRi ersoane reFentQnd Ri numeroase Ri rofunde tulburPri emoHionale Ri com ortamentale agresive Ri antisociale.7latt Ri Kills aratP cP ersonalitatea tinerilot roveniHi din familiile alcoolicilor este mai erturbatP datoritP unei redis oFiHii socio ate.Kart vorbeRtede educaHia greRirP datP de niRte PrinHi anormali,mai ales nevrotici,co ilul unic fiind cel mai e3 us.In acelaRi sens .all vorbeRte de im ortanHa educaHiei greRite datP de PrinHii anormali Ri ar consta mai ales din scPderea simHului rPs underii.Zi %es otovic,(imonovic Ri \iFac subliniaFP Tn familiile acienHilor care au devenit alcoolici im ortanHa certurilor Ri ires onsabilitPHii din artea PrinHilor,Tndemnarea co ilului de a bea de la o vQrstP recoce,condiHii economice recare.PPrinHii acestor co ii reFintP defecte de maturaHie afectivP +(immel-,ceea ce face ca adolescentul sP retrPiascP ambianHa tragicP afectivP trPitP Tn co ilPrie. In familiile tinerilor alcoolici sunt frecvente certurile Ri ires onsabilitatea din artea familiilor, Tndemnul co ilului de a consuma alcool TncP din co ilPrie,condiHii economice recare + PrinHii au diferite grade defectuale ale maturaHiei afective-. Personalitatea tinerilor roveniHi din familii alcoolice este mult mai alteratP datoritP unor redis oFiHii socio atologice.Kart vorbeRte de educaHia greRitP datP de PrinHi anormali,mai ales la nevrotici,co ilul unic fiind cel mai e3 us+unde a are slaba desvoltare a simHului asumPrii rPs underii sociale-. %u P !ou'uet+BECB- frustrarea Ri de endenHa sunt cauFe ale alcoolismului recoce. Tulburarea relaHiilor familiale la alcoolici sunt constatate Ri de #onstanHa ZtefPnescu5Parhon care remarcP numPrul mare de disocieri familiale Ri de sihotraume la aceste ersoane.PacienHii se interfereaFP Ri artici P la conflictele familiale,reFultQnd o situaHie de alienare a relaHiilor PrinHico ii,consolarea Tntr5o atmosferP tensivP din cauFa im osibilitPHii de schimbare a PrinHilor,Tn unele caFuri adolescentul alcoolic fiind alungat de acasP.1lamarea e3cesivP, criticismul, ede sele brutale Ri fPrP tact la adolescenHi li sa de comunicare sincerP entru reFolvarea situaHiilor a Prute Tn cadrul familiilor agraveaFP Ri mai mult alcoolismul,aceste evenimente servind ca motivaHie Ri scuFP.%u P 1uc" soHiile alcoolicilor se Tm art Tn 8 gru eN 5 ersonalitPHi foarte stenice,dominatoare,care trateaFP alcoolicul ca e un co il,de manierP maternPX 5 ersonalitPHi slabe,dominate de soHul etilic, asive, osesive, indiferente, an3ioase, inhibateX * etenHa entru alcool este un element im ortant,ea fiind a roa e constantP datoritP efectului euforiFant,an3iolitic Ri tonic.*lcoolul este neli sit de la toate ceremoniile ublice sau familiale.Tot alcoolului i se atribuie calitPHi dinamogene,de creRtere a virilitPHii. * etenHa Ri toleranHa de ind TnsP de factori caN vQrstP, se3, caracteristiuci individuale. !actorii sihologici Ri socioculturali au o im ortanHP deosebitP.Un condiHiile vieHii actuale actul de

a ^bea Tm reunP? creaFP o solidaritate Tntre oameni,motiv entru care a roa e cP nu e3ist eveniment la care sP nu se bea. *37 *m vPFut ce ro rietPHi Ti sunt atribuite alcoolului+dinamogene,de virilitate, euforiFante,ar duce la TncPlFire,la mai mult curaM-.La aceasta contribuie din lin reclamele, numPrul mare de restaurante altor forme de desfacere,interesele economice legate de aceasta. Pentru adolescent,a nu bea TnseamnP a te e3clude din gru .%in cauFa imaturitPHii lor,consumul de alcool a are la adolescenHi ca un act de bravurP rin care tinde a5Ri arPta curaMul Ri emanci area.Imitarea inconRtientP Ri identificarea facilP cu e3em lele negative, ersonalitPHile asive sunt factori care determinP adolescentul sP urmeFe ,Tn rimul rQnd e3em lele negative din Murul sPu.In acest sens sugestia Ri roFelitismul au o mare im ortanHP.%e altfel maMoritatea adolescenHilor bPutori ra orteaFP cP rimele e3 erienHe ale bPutului le5au avut Tn reFenHa PrinHilor,adolescenHii mari bPutori avQnd Ri PrinHi alcoolici. Personalitatea alcoolicului re reFintP una din roblemele care au frPmQntat e cercetPtorii din acest domeniu.Yretschmer+BE8B- emite i oteFa genetico5 constituHionalP.(5a discutat Tn acest cadru Ri des re rolul unor glande endocrine+Tn s ecial corticosu rarenala-. !reud a insistat asu ra regresiunii la alcoolici+Tn faFa oralP-,a rolului e3 erienHii Tn rimii ani de viaHP.,igiditatea Ri autoritarismul atern,determinP la co il o agresivitate inconRtientP Ri cul abiliFantP Tm otriva tatPlui+1uc"-.E3 erienHa infantilP reclamP deci crearea unei ersonalitPHi cu indulgenHP Ri cu e3cese frustrante din artea adulHilor.In acelaRi sens are rol Ri o mamP su ra rotectoare,care realiFeaFP la co il o intoleranHP la frustrare Ri o situaHie de de endenHP.*ceasta va determina ulterior instabilitatea afectivP,sentimentul de res ingere,idei de inferioritate Ri cul abilitate+alcoolismul a PrQnd Tn acest conte3t ca o tendinHP autodistructivP-.In acest caF nevoia de alcool denotP ideia de de endenHP Ri un rag scPFut la frustraHii. .illiams+BECD- subliniaFP rintre rinci alele trPsPturi de ersonalitate ale ersonalitPHii adolescenHilor bPutoriN an3ietatea,de resia, im ulsivitatea, agresivitatea.(e noteaFP de asemenea reFenHa a etenHei la alcool,a li sei de autostimP,a unei nervoFitPHi deosebite,a unei stPri de resive structurale cu li sa s eranHei Ri chiar cu dorinHa de suicid. #onsumul de alcool se mai asociaFP la adolescent Ri cu alte robleme +se3uale, morale, etice-.*lcoolicul ar trPi Tn ermnenHP un sentiment de inferioritate,dar este foarte greu a stabili rinci alele traPsPturi de ersonalitate ale alcoolicului+de endenHP crescutP, intoleranHP la frustrare,tendinHP la auto ede sire,agresivitate refulatP,dificultPHi ale relaHiilor sociale,conduite de evitare etc-.%eterminant Tn bola alcoolicP este deci un roces dinamic la care artici P mai mulHi factori,dintre care cei mai im ortanHi ar fiNcurioFitatea,dorinHa de a a are mai matur,influenHe gru ului de rieteni,identificarea cu fraHii mai mari sau cu PrinHii,dorinHa de a a Prea inde endent Ri emanci at.In alte situaHii alcoolul a are ca o soluHie Tn reFolvarea unor robleme ersonale sau a unor situaHii conflictuale +nevoia de securitate,de confort-. Im ortanHa factorilor socioculturali5rolul TnvPHPrii introduce teoria TnvPHPrii Tn e3 licaHia alcoolismului.%iminuarea an3ietPHii Ri a de resiei care a are odatP cu ingestia de alcool, oate duce rin re etare la formarea unui refle3 condiHionat,ceea ce du P %ollard Ri )iller+BE@9- constituie ^ciclul to3icoman?.*titudinea societPHii faHP de bPutor este un element etiologic im ortant,mediul Tn care alcoolicul este acce tat,fiind im ortante acele microgru uri familiale cum ar fiNfamilia,gru ul de rieteni,clubul Ri Tn ultimP instanHP ^gru ul de ahar.(ocietatea bPutorilor oate deveni entru alcoolicul adolescent o comunitate securiFantP,cu un anumit orar,cu ersoane familiale,cu care se oate discuta liber Ri fPrP re roRuri.E3istP,de asemenea numeroase rofesii care redis un la consumul de alcool.1alea+BEDG- aratP cP e3istP o corelaHie Tntre alcoolismul din cadrul unui gru social Ri urmPtoarele elemente socioculturaleN 5mPsura Tn care

societatea rovoacP temeri Ri une Tn Moc miMloacele de ada tare individualeX 5atitudinea societPHii faHP de bPutoriX *38 5mPsura Tn care societatea rocurP membrilor sPi miMloacele de satisfacHie adecvateX 6orton vede o legPturP Tntere consumul de alcool,insecuritate Ri dis onibilitatea la alcool. Yolb subliniaFP numeroase condiHii sihologice Ri sociale care favoriFeaFP alcoolismul,ac3easta HinQnd de oFiHia fiecPrui individ,Tn arte.*stfel sihotraumele din co ilPrie ot determina fi3area ersonalitPHii Tntr5un stadiu imatur de desvoltare,li sa unei figuri coresc unFPtoare de identificare,care oate determina un su raego instabil,cu li sa res onsabilitPHii Ri cu tendinHe nevrotice,iar Tn unele situaHii alcoolismul a are urr Ri sim lu ca o a Peare atologicP contra unei realitPHi e care un individ cu forHele sale sihologice nu o mai oate su orta.In acest conte3t LTnvPHareaL socialP ca PtP un rol de direcHionare5societatea celor care consumP alcool5le aratP calea care este de urmat. In afara acestor factori etiologici s5au mai discutat Ri alHii cum ar fiNcarenHele nutritive +mai ales vitaminele 1-,unele deficienHe enFimatice genetice ce influenHeaFP metabolismul hidraHilor de carbon,factori alergici,endocrini etc+1uc"-. Tot Tn etiologia alcoolismului s5au mai incriminat factori alergici,1uc" a mai vorbit de acHiunea to3icomanogenP directP,asu ra corte3ului a unor metaboliHide alcool. Efectele fiFiologice ale alcoolului .Yolb subliniaFP cP la o concentraHie de B@9 mgr. de alcool la B99 ml.de sQnge individul este com let into3icat,Tn ciuda toleranHei care de inde de la un individ la altul.*lcoolul este metaboliFat Tn ficat +Tn ro orHir de E85EEW- Ri numai foarte uHin rin intermediul altor organe.)etaboliFarea alcooluluise face trcQnd rin faFa de acetaldehidP,acid acetic,aMungQndu5se Tn final la dio3idul de carbon Ri a P.#reierul este cel mai sensibil organ la alcool.#hafeF dP urmPtoarele date rivind concentraHia sanghinP de alcool Ri efectele ei asu ra sistemul"ui nervosN 59,9@W[gQndirea Ri Mudecata se schimbPX 59,B9W [ activitatea motorie devine stQngaceX 59,89W [ funcHia ariei motorii cerebrale este de rimatP,controlul emoHional este afectatX 59,G9W [ ersoana este confuFP sau stu oroasPX 59,A9W [ a are comaX TotuRi trebuie subliniat cP aceste concentraHii ot da efecte deosebite la diferite ersoane. c.%escrierea clinicP *lcoolul are o activitate de resoare asu ra s.n.c.,TnsP e3istP mari diferenHe Tn ceea ce rivesc rPs unsurile individuale.*stfel subliniaFP Versild Ri colab.unii consumatori ot deveni letargici,alHii foarte animaHi.La o anumitP doFP unii ot fi stimulaHi,alHii sedaHi. *Ra cum am vPFut adolescentul consumP alcool mai ales entru a resimHi starea euforicP,creRterea sociabilitPHii iar uneori Tn sco an3iolitic.%ar efectul alcoolului nu este la toHi la fel +uneori ot deveni agresivi,violenHi-.Pentru #hafeF bolnavul alcoolic se caracteriFeaFP rintr5o tulburare de com ortament cronicP avQnd urmPtoarele caracteristiciN 5Preocu Pri e3cesive entru consumul de alcool Tn detrimentul sPnPtPHii fiFice Ri mintaleX 5Pierderea controlului asu ra cantitPHii consumateX 5O atitudine autodistructivP Tn relaHiile cu alHii Ri faHP de situaHiile vitaleX (5au Tncercat numeroase diferenHieri ale formelor de alcoolism.*stfel 1oyd vorbeRte de bPutorii neregulaHi sau sim tomatici,bPutori e3cesivi sim tomatici Ri alcoolismul ro riuFis,cQnd individul nu se mai oate dis ensa de alcool. 1uc" distinge mai multe gru e de alcooliciN B.1Putori e3cesivi,sim tomatici,neregulaHi,mai ales la Tnce utul consumului Ri care Hine de o stare atologicP fiFicP sau sihicP sau de o stare socialP deosebitPX 8.1Putori e3cesiv regulaHi,la care bPutura a devenit obiRnuinHP Ri care urmeaFP de obicei rimei faFeX G.*lcoolismul ro riuFis cQnd individul nu se mai oate dis ensa de alcoolX *celaRi autor,Tn funcHie de ersonalitatea alcoolicului,Ti clasificP eaceRtia Tn trei categoriiN *39 B.*lcoolicii cu eronalitate nevroticP,care a reFentat anterior astfel de tendinHe nevrotice.PacienHii nu au lPcere de alcool,beau e ascuns Ri manifestP o stare de cul abilitate crescutP Ri o lu tP contra consumuluiX 8.*lcoolicii cu ersonalitPHi aranormale,fPrP tulburPri

mari ale ersonalitPHii,TnsP cu o evidentP imaturitate afectivP +beau entru a deveni mai sociabili,mai distinRi dar tre tat rind gustul de alcool-X G.*lcoolicii cu ersonalitate siho atP,cu absenHa an3ietPHii,absenHa senFaHiei de cul abilitate,cu com otamente antisociale,absenHa simHului eticX In cadrul studiului alcoolismului o e3tindere foarte mare o are a licarea unei ti ologii ca abile a de ista atQt diferitele ti uri de alcoolism,cQt Ri diferitele grade de intensitate.O asemenea ti ologie este cea a lui Velline",care deosebeRte urmPtoarele faFe,cu caracter rogresiv,ale bolii alcooliceN a.*lcoolismul alfa sau faFa realcoolicP,sim tomaticP,caracteriFatP rin fa tul unui consum baFat doar e e3 licaHii sihologice +efectele euforiFante-,Tn care nu este vorba de de endenHP Ri Tn general biune acce tat de societate +alcoolismul social-.%eRi este minimaliFat ca im ortanHP,el atrage atenHia asu ra unei suferinHe a subiectului.!aFa oate dura Tntre C luni Ri 8 ani. b.*lcoolismul beta sau faFa rodromicP,este TnsoHitP de a ariHia fenomenelor somatice +gastritP,he atitP cronicP to3icP-,fPrP de endenHP fiFicP sauF sihicP.Individul Tnce e sP consume cantitPHi tot mai mari de alcool Ri,mai ales,cQnd trebuie sP facP faHP unor situaHii grele din unct de vedere e3istenHial.*ceastP erioadP oate dura Tntre B Ri @ ani. c.*lcoolismul gama este faFa crucialP Ri care se caracteriFeaFP rin de endenHP fiFicP Ri sihicP, erturbarea relaHiilor sociale,fenomene de carenHP,Tn caFul cQnd alcoolul este Tntreru t.Un aceastP faFP controlul este scPFut,dacP ingerP o micP cantitate,aceasta atrage du P sine un adevPrat abuF,ulterior,nu se mai oate abHine.(ubiectul a are tot mai mult Tntr5o stare de decPdere,TncercPrile de abstinenHP nu mai ot dura mai mult de 85G File.E3istP,de asemenea,o uternicP de endenHP somaticP,Tntreru erea bPuturii ducQnd la starea de sevraM,caracteriFatP rin nervoFitate,irascibilitate,stare de an3ietate,agitaHie,reacHii somatice vegetative +trans iraHii,tahicardie,stare de rPu,greaHP,vPrsPturi etc-.*ceastP stare TnceteaFP du P ce consumP o anumitP cantitate de alcool. d.*lcoolismul delta sau faFa cronicP care o continuP e recedenta,dar de endenHa este foarte mare.1eHiile sunt relungite,iar simHul moral ca Ri facultPHile intelectuale scad.ToleranHa la alcool este mare.Este vorba de o cPdere ma3imP nu numai sihologicP dar Ri din unct de vedere a statutului socio rofesional,internPrile sunt frecvente, acientul TRi ierde identitatea,devine de endent social.!enomenul se terminP cu starea de demenHiere Ri caRe3ie alcoolicP. e.*lcoolismul e silon,Tn care se TncadreaFP formele de alcoolism eriodic +beHia di somanP-. Velline" subliniaFP,totuRi cP,durata eta elor nu se oate reciFa Tn mod absolut,iar trecerea dintr5o eta P Tn alta nu este absolut obligatorie. %escrierea clinicP trebuie fPcutP HinQndu5se cont de e3istenHa diferitelor forme clinice. *lcoolismul acut sau beHia obiRnuitP este sco ul rinci al al consumului de alcool la adolescenHi,avQnd o motivaHie sihologicP Ri socialP +vrea sP se elibereFe de timiditate, an3ietate,nu vrea sP iardP sim atia gru ului etc-.La unii adolescenHi mai a ar Ri alte cauFe cum ar fiNstarea de moroFitate, lictiseala,diferitele eRecuri,singurPtatea,de resia robleme legate de viaHa sentimentalP.In ceea ce riveRte desfPRurarea alcoolismului acut,acesta s5ar desfPRura Tn atru faFeN B.!aFa de debut,fPrP semne decelabile,evidenHiabilP numai sihometric+tulburPri de coordonare Ri erce Hie-X 8.!aFa e3citaHiei sihomotorii asociatP cu euforie,logoree,accente disforice,uneori agresivitateX G.* ariHia tulburPrilor de MudecatP Ri com ortamentX *3: A.!aFa Tn care a ar tulburPri res iratorii,vomP +datoritP e3citaHiei sistemului nervos vegetativ- Ri care oate evolua s re comPN In a ogeul beHiei acute individul este roli3,vesel,?nu are robleme?,se simte uternic,?bPrbat?,are necesitPHi se3uale crescute,lucru care se asociaFP cu li sa de MenP +limbaM ornografic Ri chiar TncercPri de viol-.In aceastP situaHie tQnPrul va Tncerca sP braveFe,va deveni agresiv,va face chiar o serie de acte antisociale.TulburPrile de echilibru Ri incoerenHa verbalP +as ectul ebrios- sunt caracteristice.TreFirea din beHie se oate face rintr5o stare de de rimare,vPrsPturi,stare de rPu,cefalee rebelP,ceea ce oate duce e individ la un nou

consum de alcool. 1eHia atologicP a are Tn condiHiile unui consum obiRnuit sau chiar mai redus de alcool,caracteriFQndu5se rin a ariHia tulburPrilor de conRtiinHP,ceea ce face ca beHia atologicP sP fie o mare urgenHP. 1eHia atologicP a are atunci cQnd Tn antecedentele individului e3istP leFiuni anatomice ale creierului+e ile sie,encefalo atie,traumatisme craniene-,chiar Ri Tn caFul unor leFiuni minore+encefalo atii ina arente-.%eci nu cantitatea de alcool este im ortantP ci sensibilitatea encefalicP,datoritP leFiunilor anatomice. Princi ala caracteristicP a beHiei atologice constP Tn bruscheHea Ri intensitatea cu care se instaleaFP fenomenele de confuFie mentalP,confuFie care oate lua as ect delirant, agitat,uneori chiar amentiv.(5au descris Ri forme melancoliforme,convulsii,forme aralitice sau comatoase,automatism sihomotor.PacienHii du P un consum minim+@o5B99 gr de alcool- devin agitaHi,neliniRtiHi,luciditatea conRtiinHei dis are,a ar halucinaHii terifiante,idei delirante.In aceastP stare bolnavii ot face diferite acte medico5legale +crime,sinucidere etc-,res onsabilitatea lor Tn aceastP stare fiind absentP.E3istP forme e3cito5 motorii cu acese de furie aro3istice care ot dura 8A de ore Ri se terminP rin comP.La treFire bolnavii au amneFie lacunarP. (e ot descrie trei ti uri de beHie atologicPN B.beHia e3cito5motorie sub forma de ra tusuri im ulsive,uneori cu fenomene convulsiveX 8.beHie halucinatorieX G.beHia delirantP cu fenomene de geloFie, ersecuHie etcX *lcoolismul eriodic este situat de cPtre diferiHi autori Tntre alcoolismul acut Ri cel cronic.Este vorba ,Tn aceste situaHii de un consum de alcool,numai Tn anumite erioade,Tn rest acientul fiind abstinent sau chiar avQnd aversiune faHP de alcool.*cest ti de alcoolism a fost denumit de cPtre Yrae elin cu termenul de di somanie.*stfel acientul entru o erioadP de tim sim te nevoia ireFistibilP de a consuma alcool.*nterior acstei erioade oate reFenta o stare de nervoFitate, lictisealP sau chiarde resie manifestP,motiv entru care unii autori introduc di somania Tn ciclul de manifestare a sihoFei maniaco5de resive. OdatP Tnce utP bPutura, acientul o va face tot mai im etuos,aMungQnd uneori la cantitPHi enorme. %u P aceastP faFP +uneori du P un somn relungit-, acienHii se treFesc,fPrP a5 Ri mai aminti de cele TntQm late +motiv entru care unii vPd di somania ca o manifestare e ile ticP-. %u P treFire starea economicP Ri fiFicP a bolnavilor este de lorabilP, reFintP uneori fenomene neuro5vegetative +greHuri,stare de rPu-.In scurt tim toate aceste fenomene dis ar Ri acientul redevine sPnPtos, QnP ce un nou acces va rea Prea.#a sim tom,di somania ar utea a are Ri Tn cadrul alcoolismului cronic. *lcoolismul cronic.)aMoritatea autorilor reunesc sub termenul de alcoolism cronic manifestPrile determinate de ingerarea re etatP Ri tim Tndelungat a alcoolului.*lcoolismul cronic,a are du P o erioadP mai l"ungP de consum de alcool,aRa TncQt el este mai rar la adolescenHi,de e3em lu,dar a ariHia sa nu este totuRi e3clusP Ri la aceastP vQrstP. Pentru determinarea moimentului cQnd consumatorul de alcool devine un alcoolic s5au ro us numeroase criterii,dintre care citPmNa ariHia fenomenelor de de endenHP Ri de carenHP,a ariHia unor fenomene de organicitate la nivelul s.n.c. sau a altor viscere.PreFenHa disarmoniei de ersonalitate com licP Ri mai mult roblema,alcoolul devenind Tn aceste situaHii o adevPratP L roteFPL,o LcQrMP e3istenHialPL necesarP continuPrii vieHii.Este mai ales vorba de *41 ersonalitPHi timide sau im ulsive,cu greutPHi foarte mari Tn stabilirea relaHiilor inter ersonale,cu un sentiment de insecuritate Ri TnclinaHie s re de resie. ;orbind schematic,alcoolismul cronic ar utea urma schema lui Velline",cu toate cP multe din eta ele descrise nu se succed ci se inter Ptrund. *stfel,la Tmce ut,asistPm doar la e3acerbarea unor tulburPri nevrotice anterioare a ariHiei alcoolismului,sau use doar mei regnant Tn evidenHP.PacienHii se ot lQnge de astenie,insomnie,an3ietate,toate aceste fenomene incitQnd la o creRtere a consumului de alcool,Ri crind astfel,un adevPrat cerc vicios.OdatP cu a ariHia fenomenelor de carenHP utem asista la o adevPratP Ldevelo areL a ersonalitPHii remorbide,cu manifestPri s ecifice mai mult sau mai uHin grave.%in acest moment a ar Ri erturbPri ale relaHiilor soiale,LdegradaeaL sa e linia scPrii

de valori,conflicte Ri tot felul de situaHii enibile determinate de nevoia de a consuma alcool,a roa e tot tim ul. Tot Tn aceastP erioadP a ar regnant fenomene sihosomatice +reacHii vegetative dar care ot merge QnP la organiciFarea unor afecHiuni, QnP atunci funcHionale-,a ar efectele into3icPrii altor organe+creier,ficat,rinichi-.%u P un asemenea roces acientul a are uFat,involuat,TmbPtrQnit,Tnce sP a arP e rimul lan fenomene de degradare sihicP,tulburPri neurologice +tremurPturi,fenomene de olinevritP etc-.,andamentul Tn muncP scade,scade redevenHa rofesionalP iar Tn final,dacP nu intervin fenomene intercurente fatale,evoluHia oate merge QnP la fenomene de demenHP alcoolicP.In acastP faFP acientul decade total,consumul de alcool oate chiar sP scadP,evoluHia este TnsP im lacabilP s re demenHP Ri caRe3ie,diverse afectHiuni organice datorate into3icaHiei cu alcool. In caFurile studiate de noi internarea adolescenHilor de endenHi de alcool s5a fPcut Tn circumstanHe dramatice,uneori legat de acte medico5legale+furturi,deFertare,violenHe,fals Tn acte ublice etc-.#onsumul de alcool a fost foarte recoce Ri se baFa mai ales e alcoolismul tatPlui.,eFistenHa la acool era micP,ceea ce adesea Ti aducea Tn stare confuFionalP la s ital,stare Tn care efectase diferite acte delictuale. %u P treFire acienHii erau de resivi,an3ioRi,irascibili sau nervoRi.TrPirea conRtientP a invaliditPHii lor, e fondul imaturitPHii afective Ti ducea la autoTnvinovPHire,fuga de rPs undere,ceea ce iar Ti conducea la ingestie de alcool. TendinHa la croniciFare a alcoolismului la adolescenHi a are mai ales la acienHii cu trPsPturi diFarmonice,un fel de ^cQrMP e3istenHialP?.*dolescentul cu tendinHa la alcoolism cronic ne a are la Tnce ut ca o ersonalitate iritabilP,im ulsiv,hi eremotiv,iar tendinHele de resive sunt accentuate.,andamentul Rcolar sau rofesional nu este la TnPlHime, ot a are tulburPri de atenHie care ot redis une individul la accidente de muncP sau de stradP. #onflictele din familie ot merge QnP la res ingerea tQnPrului de cPtre gru ul familial, PrPsirea domiciliului Ri toate consecinHele legate de aceasta,fiind vorba de un tQnPr nematuriFat.Prostul e3em lu,gru ul cu TnclinaHii negative oate face ca adolescentul Tn aceastP stare de derivP,sP comitP acte antisociale,delicte se3uale. *dolescentul de endent de alcool oate sP aibP decom ensPri de resive sau an3ioase, oate reFenta o stare nevroticP ersistentP Ri rebelP la tratament, oate reFenta desinhibPri ale ersonalitPHii sale diFarmonice. .siho/ele alcoolice PsihoFele alcoolice sunt legate de evoluHia alcoolismului cronic,fiind considerate de numeroRi autori ca fiind com licaHii sau incidenHe acute ale alcoolismului cronic.In cele ce urmeaFP ne vom o ri asu ra celor mai im ortante. %elirium tremens este un delir alcoolic s ecific,o manifestare foarte gravP, cu as ect acut.* are atQt du P abuFuri alcoolice,dar Ri du P erioade de abstinenHP la bolnavii cu alcoolism cronic.%iferite afecHiuni intercurente,mai ales cele febrile,intervenHiile chirurgicale,Rocuri emoHionale,obosealP,toHi aceRti factori ot favoriFa a ariHia deliriumului tremens. *4* E3istP numeroase e3olicaHii etio atogenetice dar se are cP cel mai a ro iat de adevPr ar fi teoria autointo3icPrii de origine he aticP,ficatul avQnd un rol im ortant Tn desinto3icarea organismului. * ariHia criFei de delirium tremens oate fi recedatP de o faFP rodromalP caracteriFatP rin insomnii,halucinaHii iFolate.Un acest cadru,Tn clinici se mai voirbeRte de redelirium tremens,de multe ori criFe acute de sevraM dar uneori fenomene care revestesc declanRarea unui real delirium tremens.%iferenHa dintre aceste douP stPri nu este datP decQt de intensitatea sim tomelor Ri mai ales de evoluHia mai benignP Ri mai ra idP Tn redelirium. %ebutul bolii este acut Ri se caracteriFeaFP rintr5o sim tomatologie sihicP Ri una somnaticP,ambele cu instalare Ri evoluHie acutP.(im tomatologia sihicP se caracteriFeaFP rin instalarea unei stPri confuFional5 delirante,cu obnubilarea conRtiinHei,stare de mare an3ietate,halucinaHii auditive dar mai ales viFuale terifiante Ri mai ales Foo tice.Pacientul artici P la aceastP stare delirant5halucinatorie,ia

mPsuri de a Prare,atacP,se agitP,devine ericulos entru el Ri entru aceia din Mur.Tematicile delirante,deRi nesistematiFate se Tndrea tP asu ra unor scene de cQrciumP,halucinaHii rofesioanle,de geloFie etc.1olnavul este incoerent,disartric,insomnic. Pe lan somatic este vorba de o stare de Roc,cu interesarea rofundP a stPrii generale.*ceastP stare este alteratP datoritP hi otensiunii,tahicardiei,trans iraHiiilor,deshidratPrii masive,oliguriei.Poatre face febrP de origine nervoasP +GE5A9 de grade-, oli nee,desechilibru hidro5electrolitic +hi o"alemie,hi o"aliurie,creRterea Y intracelular,Ph scPFut, entru ca a oi sP asistPm la o deshidratate celularP cu creRterea catabolismului aFotat-.Un sim tom im ortant Tn cadrul deliriumului tremens Tl constituie tremurPturile, acientl tremurQnd nu numai la nivelul e3tremitPHilor ci a Tntregului cor . Prognosticul deliriumului tremens este foarte gra,el fiind o mare urgenHP medicalP Ri sihiatricP Ri numai mPsurile moderne de reanimare au reuRit sP scadP mortalitatea,care Tn acest domeniu era foarte mare +astPFi sub 8W-. EvoluHia sub tratament este oFitivP,durQnd Tn medie @5D File,du P care fenomenele se atenuiaFP, acientul redevenind doar un alcoolic cronic Ri e3istQnd oricQnd riscul unei noi recidive,dacP consumul de alcool este reluat. *Ra cum am mai arPtat redelirium sau delirul alcoolic subacut este o variantP mai uRoarP,cu o sim tomatologie somaticP mai uRoarP.Pe lan sihic starea confuFionalP este mai moderatP dar a ar halucinaHii viFualRe terifiante,dar cu o mai micP atici are.EvoluHia este de obicei favorabilP. %elirurile alcoolice.#hiar Tn situaHia unei evoluHii lente a alcoolismului cronic acientul devine tre tat o ersonalitate bPnuitoare,su PrPcioasP,adesea considerQndu5se TnconMurat de rPuvoitori.*ceste idei se ot TnsP accentua rogresiv.Putem gPsi urmPtoarele formeN B.%elirul de inter oretare alcoolic cu conHinut mai ales de geloFie,cu caracter absurd,dar care oate determina reacHii violente.#hiar du P desinto3icare Ri du P ce acientul nu mai bea,ideile se ot menHine. 8.%elirul halucinator cronic a are du P un e isod oniric sau se instaleaFP lent, acienHii reFentQnd halucinaHii viFuale Riauditive.Zi Tn acest caF temele de geloFie sunt e rimul lan dar artici area acientului este mai mideratP. G.KalucinoFa alcoolicP +.erni"e- este consideratP de unii ca o stare delirantP.TotuRi conRtiinHa bolnavilor este clarP,fond e care se desvoltP o activitate halucinatorie +Tn s ecial auditivP-,an3ietate.Pe acest fond se desvoltP idei delirante de ersecuHie,urmPrire,cu modificPri adecvate de com ortament. Encefalo atiile alcoolice mai ales sub forma sihoFei olinevritice Yorsa"ov descrisP Tn B::D Ri caractereiFatP rin triada sim tomaticPNamneFie,confabulaHii,desorientare mnesticP la care se oate adPuga olinevrita alcoolicP.* are astfel,amneFia de fi3are +anterogradP-,confabulaHii datorate tulburPrilor de fi3are +inter retPri de amintiri,elemente onirice-, acientul fPcQnd im roviFaHii e care le schimbP mereu.Polinevrita atinge mai ales *43 membrele inferioare,a ar cu dureri musculare,mai ales la a Psare, aresteFii,tulburPri de sensibilitate,atrofii musculare,diminuarea refleselor osteotendinoase.%ebutul bolii oate fi brusc +du P un accident acut-.La Tnce ut a are o stare generalP roastP,tulburPri digestive,desorientare,an3ietate,de resie.Ulterior a ar tulburPri grave de memorie,confabulaHii,un grad mare de desorientare,mai ales Tn timn . E ile sia alcoolicP.#riFele e ile tice la alcoolici sunt destul de frecvente +B95BCW- fiind e3 licate rin coborQrea ragului convulsivant,fie rin unerea Tn evidenHP a unei e ile sii nemanifestate anterior.!recvent criFele comiHiale ot a are Ri cu ocaFia unor incidente acute de ti ul deliriumului tremens,uneori Tn astfel de situaHii utQnd lua chiar un as ect subintrant.E ile sia alcoolicP debuteaFP tardiv +du P A9 de ani- Ri constP Tn criFe comiHiale foarte varioate. %emenHa alcoolicP.*Ra cum am mai arPtat demenHa alcoolicP oate fi ultimul stadiu al alcoolismului cronic.*deseori tabloul demenHial din alcoolism se aseamPnP cu acela din P7P +dar cu idei de mPrire mai vagi Ri mai multe tulburPri somatice-.Un alte caFuri demenHa alcoolicP se instaleaFP lent cu tulburPri de memorie,de

atenHie,de scPdere a ca acitTHii de MudecatP Ri raHRionament.In toate caFurile scPderea simHului moral Ri etic este marcatP.*ctele medicoMudiciare sunt frecvente. %iagnostic %iagnosticul se stabileRte e baFa anamneFei Ri sim tomatologiei.In etilismul acut doFarea alcoolemiei sau de istarea alcoolului Tn res iraHie este foarte utilP mai ales Tn situaHii medicolegale,Tn accidentele de circulaHie.La alcoolicii cronici e3amenele eeg,radiografiile com uteriFate ot une Tn evidenHP reFenHa unor leFiuni degenerative ale encefalului. *natomia atologicP In into3icaHia acutP se constatP o concentrare alcoolicP Tn sQnge.* are o hi eremie a meningelui Ri a s.n.c. datoritP vasodilataHiei arteriolare Ri ca ilare.In into3icaHii foarte grave a ar fenomene de edem cerebral. In alcoolismul cronic a ar leFiuni ale s.n.c.In alcoolismul cronic celula nervoasP suferP o stare de hi o3ie lentP,determinatP de carenHa timicP.)ecanismul intim al alcoolului asu ra celulei nervoase nu se cunoaRte,dar se Rtie cP rinci ala acHiune a alcoolului se manifestP la nivelul tecilor de mielinP, e care le destructureaFP datoritP com oFiHiei lor li o roteice.In formele incidentele acute ale alcoolismului cointeresarea cerebralP oate merge QnP la adevPrate encefalo atii acute +hi eremie,edem cerebral,vasodilataHii,leFiuni neuronale-. Un demenHa alcoolicP leFiunile cerebrale sunt difuFe,cu mdificPri cerebrale Ri meningeale,leFiuni neuronale degenerative +mai ales Tn straturile G Ri @-.)acrosco ic oate a are regnant atrofia cerebralP difuFP sau cu redominenHP Tn regiunea frontalP,cu dilatarea sistemului ventricular,atrofia cor ului calos.LeFiunile degenerative se TntQlnesc de asemenea Tn ficat,rinichi sau tubul digestiv. Alcoolis"ul la fe"ei In ultima vreme Tn literatura de s ecialitate se discutP tot mai mult des re e3tinderea alcoolismului la femei Ri des re articularitPHile e care acest fenomen le oate avea.Problema a fost min orP Tn trecut dar ea s5a accentuat Tn reFent,fiind legatP de modificarea statutului social al femeiei din ultimul secol.6umPriul femneilor alcoolice Tn (U* ar re reFenta 89W din numPrul total al alcoolicilor,fiind vorba de E99 de mii de caFuri +Linda 1ec"man-.*ceastP creRtere a devenit mai mare du P al doilea rPFboi,cQnd acce Hiunea entru femeile bPutoare a devenit mai mare.#u cQteva decenii Tn urmP Yar man s unea des re femeile alcoolice cP sunt Lmai anormale decQt bPrbaHii alcooliciL.TotuRi femeile Tnce sP consume alcool Tn mod abuFiv mult mai tQrFiu +8@5GE de ani- dar necesitatea de s italiFare a are cam la aceiaRi vQrstaP cu a bPrbaHilor +A9 de ani-. #auFele alcoolismului la femei.E3istP la alcoolismul femenin o serie de as ecte articulare.*stfel stresul la femei este mai frecvent incriminat.!emeia bPutoare,sub 89 de *44 ani,aratP )orrissey Ri (chuc"it ra orteaFP numeroase evenimente sihotraumatiFante +dismenoree,avorturi, PrPsirea de cPtre iubit-,cele de vQrstP miMlocie se lQng de mariaM nefericit,conflicte,geloFie.Punctul central Tn etiologia alcoolismului la femeie este inadecvenHa ei de a5Ri Tnde lini rolul de femeie,scPderea autostimei.La femeile alcoolice a are o nevoie acutP de de endenHP,ea bea entru a se simHi femeie,Tndoindu5se inconRtient de femintatea ei+Linda 1ec"man-.!emeile alcoolice sunt adesea frigide,inadecvate se3ual,uneori trPiesc Tn romiscuitate.1lane vorbeRte de inhibiHia se3ualitPHii la femeile alcoolice,ele gPsesc se3ualitatea an3iogenP ,au un slab interes entru relaHiile heterose3uale +D: din ele au fost gineco ate-. O teorie im ortantP, rivind alcoolismul la femei este aceia a lui 1ec"man rivind rolurile se3uale Ri confuFia rolurilor.!emeile alcoolice au robleme rivind identificarea lor femininP,lucru e3 licat rin termenul de Lrol confuFL,Lidentificare femininP inadecvatPL,Lidentificare masculinPL.*ceste robleme sunt legate de roblema identifoicPrii Tn familie,a tarelor familiale.*lteori,deRi acce tP rolul de femeie sunt TngriMorate de inada tabilitatea lor ca mame sau soHii,de insuccesul Tn cPsnicie.* fi mai mult sau mai uHin femeie,aratP .ilsnac",este rinci ala roblemP a femeilor alcoolice. )ediul familial are o im ortanHP mult mai mare entru femeie.!oarte frecvent PrinHii sau fraHii lor au fost alcoolici.1ec"man subliniaFP cP mamele

alcoolicelor au fost descrise ca reci,severe,dominatoare,Tn tim ce tatPl ca o ersoanP slabP,gentilP.!emeia alcoolicP,aratP autoarea,tinde a5Ri res inge mama,tind Tn a5Ri alege un soH rece,dominator,Ri care el TnsPRi sP fie bPutor.%e asemenea Tn familiile acestor femei,moralitatea este recarP,e3istP com ortamente disru tive ,de rivPri,traume sihice din co ilPrie.!oarte frecvent,RoHul femeiei alcoolice este stiugmatiFat de cPtre societate entru cP rPmQne lQngP ea Ri este rivit cu sim atie entru sacrificiul sPu,Tn tim ce soHia alcoolicului este consideratP ca rea,nevroticP,res onsabilP de beHiile soHului ei Ri este rivitP,Tn general,cu mai multP sim atie. Personalitatea femeiei alcoolice a fost consideratP ca avQnd trPsPturi esimiste,este retrasP,sensitivP,vulnerabilP.Este vorba Tn general de o femeie din mediul urban,de vQrstP miMlocie Ri fPcQnd arte din clasa miMlocie. %iferenHele clinice Tntre alcoolismul feminin Ri masculin.E3istP autori care ra orteaFP diferenHe mari.!emeia ar avea mai multe tulburPri afective,Tn tim ce bPrbatul ar fi mai socio at.Ereditatea femeilor alcoolice este mai TncPrcatP,traumele sihice ar fi mai frecvente la femei.1PrbaHii alcoolici consumP alcool Filnic, ierd mai uRor locul de muncP,intrP mai frecvent Tn conflict cu legea.!emeile devin alcoolice la o vQrstP mai tardivP iar fenomenele siho atice sunt mai intense.Problemele maritale sunt mai dese dar internPrile sunt mai rare la femeile alcoolice.%e asemenea sunt mai frecvente tentativele de suicid,au mai multe boli somatice asociate Ri fac mai uRor deliriumul tremens.Prognosticul alcoolismului la femeie este mai grav iar res ingerea socialP este mai mare. EvoluHie Ri rognostic EvoluHia consumului de alcool Ri a alcoolismului la adolescenHi nu este o roblemP e de lin clarificatP.Uneori consumul de alcool sto eaFP odatP cu maturiFarea individului Ri cu crearea unor motivaHii mature ale e3istenHei individului.Un mare rol Tl au rocesele educative,influenHa familiei Ri a Rcolii.In caFul Tn care consumul de alcool devine de endenHP, rognosticul este reFervat.*cest lucru este cu atQt mai grav,cu cQt individul de endent este o ersonalitate diFarmonicP iar alcoolismul are la el un rol Tn reFolvarea unor robleme ale e3istenHei lui ca ersoanP. Tratamentul In atitudinea faHP de forma de tratament a alcoolicului e3istP multe uncte de vedere,merQndu5se de la refuFul unui tratament, e motivul cP ei TnsPRi sunt res onsabili de into3icaHia lor, QnP la atitudini umanitare Ri medicale,Tn care alcoolicul este asimilat oricPrui bolnav,cu o boalP somaticP obiRnuitP. #are este motivaHia Ri ce cQRtigP alcoolicul rin abstinenHa e care i5o im une tratamentul? Un acest sens 7onFales #am a enumerP urmPtorii fatoriN *45 B.!actorii oFitiviNreabilitarea ersonalP,moralP,s iritualP,familialP Ri a robelor de laboratorX 8.!actori negativiNs italiFarea,refugiul Tntr5o boalP fiFicP + olinevrita,he ato atia-,refugiul Tntr5o nevroFP +i ohondrie,isterie-,refugiul Tn alte substanHe +de obicei tranchiliFante-. Ince Qnd cu lucrPrilelui Pinel rivind tratamentul moral,mediul social al tratamentului sihiatric a fost considerat ca factor crucial,Tn obHinerea unor reFultate tera eutice.IdentificQnd factorii sociali care duc la reFultate favorabile sau nu,mPsurarea climatului social oate servi va LmonitorL sau Lcontrol de calitateL.*stfel tratamentul rin condiHionare5aversiune este mai uHin focaliFat e com onentele sociale Ri sihologice,Tn tim ce mediul social Tn care are loc tratamentul modificP funcHiile sihologice Ri sociale,avQnd Tn vedere cP alcoolismul atrage Tn sfera sa trPsPturi de ersonalitate foarte variate.In acest s italiFarea sau nes italiFarea trebuiesc fPcute diferenHiat + rima fiind utiliFatP mai ales la ersoanele cu nivel economic scPFut,fPrP loc de muncP sau care locuiesc singuri-.Pe de altP arte,Tn tratamentul alcoolismului,o serie de conce Hii s5au schimbat radical Tn ultima vreme.*stfel,dacP vechii sihiatrii nu acce tau reabilitarea alcoolismului decQt Tn condiHii de abstinenHP +abstinenHa fiind singurul Ri cel mai im ortant criteriu-,Tn ultima vreme,literatura de s ecialitate considerP acest criteriu tot mai inadecvat.*bstinenHa,aratP )ausell Pattison nu este singurul sco al reabilitPrii alcoolicului,Tn acest cadru a PrQnd Ri alte

sco uri,caNcontrolul emoHional mai uternic,relaHiile inter ersonale Ri rofesionale mai bune,sPnPtatea fiFicP. In al doilea rQnd abstinenHa nu este ro orHional corelatP cu TnbunPtPHirea Tn alte arii de sPnPtate.Infine unii alcoolici deRi nu devin abstinenHi,demonstreaFP TmbunPtPHiri maMore Tn toate ariile funHiilor vieHii.Un acest sens ).Pattison subliniaFP urmPtoareleN B.*lcoolicii care nu obHin abstinenHa ot totuRi avea succes Tn cadrul reabilitPriiX 8.*lcoolicii care devin abstinenHi devin a oi bPutori moderaHiX G.Unii alcoolici care au devenit abstinenHi nu TRi amelioreaFP alte sectoare ale vieHiiX Tot 1romet Ri colab.ne atrag atenHia cP luarea Tn sarcinP a unui alcoolic,trebuie sP ne determine sP ne unem urmPtoarele TntrebPriN B.#ores unde climatul social al mediului tera eutic diferitelor orientPri tera eutice ? 8.E3istP diferenHe ale ti urilor de acienHi admiRi care sP se reflecte rin caracteristicile mediului lor social ? G.)odificPrile Tn rogramul tera eutic aduc modificPri cores unFPtoare Tn climatul social ? 6umeroRi autori folosec termenul de LbPutori normaliL+controlaHi sau stabiliFaHi,atenuaHi,moderaHi sau sociali-.#u sau fPrP tratament,o ro orHie im ortantP de alcoolici TRi modificP aternurile com ortamentale s ecifice atologiei alcoolismului,Tn acela al diferitor ti uri de bPutori ne atologici.*cest lucru oate une chiar roblema unei reformulPri asu ra alcoolismului.%ar se une Tntrebarea care ti uri de aternuri alcoolice redis un a fi bPutor controlat? *bstinenHa,aratP Pattison,este foarte greu de atins Ri chiar oate fi un sco necores unFPtor entru acienHii cu grad moderat sau minim de alcoolism +adeseori utQnd duce la refuF,eRec sau ne artici are la tratament-. InsistenHa entru abstinenHP oate duce la ede sirea sau reMetul alcoolicului de cPtre gru ul socialR,dacP acesta nu va utea deveni abstinent.In acest fel,adeseori alcoolicul abstinent este mai vulnerabil la alcool.%in acest motiv,aceRti indiviFi ot avea fenomene an3ioase sau de resive uternice +scurtcircuitQnd reabilitarea- Ri Tm iedecQnd alte forme de tratament. Tratamentul alcoolicului cronic este foarte dificil Ri acest lucru se datoreRte fa tului cP ersonalitatea diFarmonicP a acientulRui va folosi alcoolul ca o adevPratP roteFP e3istenHialP, entru com ensarea anumitor invalidit Hi sihice,care Tn absenHa ingerPrii de alcool devine intolerabilP.*deseori este vorba de ersonalitPHi imature.#auFele sociale trebuiesc cPutate Tn condiHiile vieHii de familie sau agru ului social din care alcoolicul face arte. *46 Primul contact cu alcoolicul este foarte im ortant,deoarece lanul tera eutic trebuie individualiFt.*cest lucru resu une o investigare sihologicP a cientului,a nevoilor sale,semnificaHia consumului de alcool entru individ,atitudinea mediului ambiant.Internarea Tntr5un s ital clasic,aFilar nu este indicatP,mai indicat ar fi un staHionar de Fi.(tabilirea unei relaHii oFitive medic5 acient este im ortantP,iar tratamentul fiind foarte l"ung,este im ortantP stabilirea unei relaHii oFitive sihotera eutice cu Tntreaga echi P de TngriMire.%e fa t nu abstinenHa trebuie sP fie sco ul final ci o mai bunP ada tare a acientului la condiHiile sale sociale Ri familiale.*cest lucru nu se oate face decQt Tn cadrul unei atmosfere sihotera eutice.%e aceea TncP de la Tnce ut acientul este introdus Tntr5un gru sihotera eutic deschis.ceea ce mPreRte ermiabilitatea sihotera euticP.Uneori este nevoie de artici area Tntregii familii la gru ul sihotera eutic. Problema curei de desinto3icare5desobiRnuinHP nu se une de la Tnce ut,mai Tnainte trebuie Tncercate Ransele sihotera eutice ale acientului.*lcoolismul a are adesea ca o reacHie de a Prare Ri a face e alcoolic sP renunHe brusc la alcool oate duce la adevPrate reacHii de rotest.%e aceea,subliniaFP 1uc", sihotera ia alcoolicului cu rinde Tn sine o oarecare s ecificitate + sihotera ia sP fie su lP,sP HinP cont de contactul sociofamilial-.(tarea de de resie,li sa de autostimP determinP e acient sP se aRte te din artea sociaetPHii +inclusiv a mediului sPu- la res ingere afectivP.Ori ce asivitate din artea medicului va fi inter retatP rin aceastP situaHie.1olnavul aratP 1uc" va fi foarte atent la atitudinea medicului faHP de alcool,o atitudine rea negativP va fi rivitP ca ostilP.Un sihotera ia alcoolismului de fa t totul are

im ortanHPNcontactul cu familia,activitatea de asistenHP socialP,tratamentul medical,discuHiile sihotera eutice, sihotera ia de gru etc. Tratamentul medicamentos. Un beHia acutP nu se foloseRte de obicei nici un tratament,ci se aRtea tP dis ariHia efectelor into3icaHiei.In caFuri mai grave se oate rovoca voma,se ot face inMecHii cu cofeinP. Un beHia atologicP acientul trebuie su raveghiat Tn ermanenHP.(e vor face inMecHii cu strocninP +la MumPtate de orP-, QnP la o doFP de B@589 mgr.dacP nu a ar mai re ede efectele stricniniFPrii +trismusul-,anale tice cardiace,cofeinP,iar Tn caF de deshidratare se va face reechilibrarea hidro5 electroliticP.UtiliFarea neurole ticelor Tn combinaHie cu fenobarbitalul se vor folosi Tn funcHie de situaHie. Un alcoolismul cronic tratamentul constP din sihotera ie +Tn sensul celor discutate anterior- Ri cura de decondiHionare la alcool.Unainte de aceasta se vor combate fenomenele de sevraM utiliFQnd atQt echilibrarea hidro5electroliticP,cQt Ri benFodiaFi ine,neurole tice,eventual antide resive Tratamentul alcoolismului B.*ntagoniRtii rece torilor beta adrenergici 8.1enFodiaFe inele G#arbamaFe inele A.%isulfiramul @.Litiu [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[ [[. B. *ntagoniRtii rece torilor beta adrenergici ,ece torii beta adrenergici se gPsesc este tot Tn sistemul vascular,inclusiv Tn vasele inimii, lPmQnului,creierului.+s5au utiliFat,cunoscuHi ca beta5 blocanHi Tn tratamentul KT*,anginei,unele tahiaritmii,glaucom,migrene,Ri o varietate de as ecte sihiatrice- 5Patru se utiliFeaFP Tn U(*N5Pro anolol+Inderal- 5)eto rolol +Lo resor- 56adolol +#orgard- 5*tenolol +Tenormin*47 U\ P(IKI*T,I# 5efect TnN*n3ietate,tremor ost litium,,a"atiyia neurole ticP. 5Probabil Tn aMutP benFodiaFe inele Tn de endenHa de alcool 5Posibil eficient5;iolenHa im ulsivP de la acienHii cu sindrom sihoorganic,alternativP la benFodiaFe inP Tn an3ietatea generaliFatP 1ET*1LO#*6<II 1eta blocanHii sunt antagoniRti ai nore inefrienei Ri e inefrinei Ri beta5 adrenergic rece tor5Periferic sunt sim aticolitici !uncHional sistemul nor adrenergic din creier se im une Tn starea de vigilitate,reglare hormonalP,, erce erea durerii Ri regleaFP sistemul sim atic central,regleaFP circulaHia sQngelui. 6ore inefrina Ri e inefrina sunt secretaHi Tn st.de stres de medulosu rarenalP Ri are 8 ti uri de rece tori alfa Ri beta5cu subdiviFiuni.Pro anololul Ri naldolul au afiunitate t.1B Ri 185rece tori5dar e3istP mari deosebiri individuale (e utiliFeaFP Tn5 a3,atac anicP,de endenHP de alcool,agresivitate,a"atisia neurole ticP 56u roduce hi otensiune la cei cu T* normalP,dar scade la cei cu KT*,nu dP efecte ulmonare la normali dar la astmatici sau cu sindr.obstructiv oate da5brobhoconstricHie5, se utiliFeaFP cu griMP Tn diabet. E!E#T TE,*PEUTI#5*r fi cel mai eficient Tn a"atisia neurole ticP du P unii,su erior benFodiaFe inelor Ri anticolinergicelor+ ro anolol B95Go mgr- de G ori e Fi. Tremorul du P litium5se oate da 8o5lC9 mgr eFi. 5%e endenHa de alcool,aMutP dar nu TnlocuieRte benFodiaFe inele5@o mgr la uls mic,loo mgr este :9 e minut. 5In violenHP,agitaHie5,mai ales la sihoorganici. ro anolol Tntre A95@89 mgr e Fi,Tn 85A rate. 5*n3ietate5atac de anicP5,fobia socialP5+nu oate vorbi Tn ublic,cQnta,are uscPciune a gurii, al itaHii,voce voalatP,tramurPturi,li sP de aer,ameHeli-,Tn an3ietatea de antici are%au efecte secundare mai mici ca benFodiaFe inele.(e oate da o singurP doFP de B95A9 mgr,doFa se ooate lua cu 895G9 minute Tnainte de evenimentul an3iogen,dar e bine a face Tnainte un test. P,E#*U<II ZI ,E*#<II *%;E,(E5nu se dP dacP T* este sub EOC mm Kg sau ulsu sub @@ e minut oate da hi otensiune, bradicardie, insuf. congestivP, res iratorie, nu Tn astm, Ri alte tulb5veFi ag.lEl:. %O\*VUL5 ro anololul e bun Tntre B95E9 mgr 1ET*1LO#*6<II 1eta blocanHii sunt antagoniRti ai nore inefrienei Ri e inefrinei Ri beta5adrenergic rece tor5Periferic sunt sim aticolitici !uncHional sistemul nor adrenergic din creier se im une Tn starea de vigilitate,reglare hormonalP,, erce erea durerii Ri regleaFP sistemul sim atic central,regleaFP

circulaHia sQngelui. 6ore inefrina Ri e inefrina sunt secretaHi Tn st.de stres de medulosu rarenalP Ri are 8 ti uri de rece tori alfa Ri beta5cu subdiviFiuni.Pro anololul Ri naldolul au afiunitate t.1B Ri 185rece tori5dar e3istP mari deosebiri individuale (e utiliFeaFP Tn5a3,atac anicP,de endenHP de alcool,agresivitate,a"atisia neurole ticP 56u roduce hi otensiune la cei cu T* normalP,dar scade la cei cu KT*,nu dP efecte ulmonare la normali dar la astmatici sau cu sindr.obstructiv oate da5brobhoconstricHie5, se utiliFeaFP cu griMP Tn diabet. E!E#T TE,*PEUTI#5*r fi cel mai eficient Tn a"atisia neurole ticP du P unii,su erior benFodiaFe inelor Ri anticolinergicelor+ ro anolol B95Go mgr- de G ori e Fi. Tremorul du P litium5se oate da 8o5lC9 mgr eFi. *48 5%e endenHa de alcool,aMutP dar nu TnlocuieRte benFodiaFe inele5@o mgr la uls mic,loo mgr este :9 e minut. 5In violenHP,agitaHie5,mai ales la sihoorganici. ro anolol Tntre A95@89 mgr e Fi,Tn 85A rate. 5*n3ietate5atac de anicP5,fobia socialP5+nu oate vorbi Tn ublic,cQnta,are uscPciune a gurii, al itaHii,voce voalatP,tramurPturi,li sP de aer,ameHeli-,Tn an3ietatea de antici are%au efecte secundare mai mici ca benFodiaFe inele.(e oate da o singurP doFP de B95 A9 mgr,doFa se ooate lua cu 895G9 minute Tnainte de evenimentul an3iogen,dar e bine a face Tnainte un test. P,E#*U<II ZI ,E*#<II *%;E,(E5nu se dP dacP T* este sub EOC mm Kg sau ulsu sub @@ e minut oate da hi otensiune, bradicardie, insuf. congestivP, res iratorie, nu Tn astm, Ri alte tulb5veFi ag.lEl:. %O\*VUL5 ro anololul e bun Tntre B95E9 mg 8.1E6\O%I*\EPI6E Este unul dintre cele mai efective Ri de siguranHP tratamente din sihiatrie,ele au Tnlocuit, ractic,barbituricele,cloral hidratul,me robamatul etc. #himic structura constP din inele de benFen Ri diaFe inP..*bsorbHia la toate este ra idP Ri a roa e totalP,se distribuie Tn tot cor ul,inclusiv Tn snc+sistemul limbic,talamus,lcr-.*cHiunea de duratP se mai datoreaFP Ri solubilitPHii lor Tn li ide,creierul fiind cu multe li o roteine.#u e3ce Hii minore se eliminP rin ficat !armacodinamicaN#unoRtinHele actualRe im licP rece tori s ecifici benFodiaFe inici legaHi de 7*1* rece tori,benFodiaFe inele mPresc acHiunea 7*1*,inhibitorul maMor neurotransmiHPtor Tn creier 1enFodiaFe inele se utiliFeaFP Tn tratamentul an3ietPHii,de rresiei,criFelor e i,de resiei,agitaHiei.Poate da ata3ie,disartrie,desorientare,mai ales bPtrQnii sunt sensibili la ata3ie.* ar cefaleii,vertiM,tulb vedere,coRmaruri.,la co im ulsivi ot creRte desinhibiHia com ortamentului..Poate da amneFie anterogradP. #; nu dP fen.semnificative,le oate chiar reduce ulsul la tahicardici,gastrointestinal amelioreaFP o serie de tulb.funcHionale,renal oate da incontenenHP sau sP agraveFe una ree3istentP.!uncHiile se3uale ot scPdea,nu oate susHine erecHia,anorgasmic.)ai rar obosealP muscularP,trans iraHii,tulb.sanghine.I; oate da flebite IndicaHii tera euticeNan3iolitice, t insomnie dislocQnd barbituricele..La obeFi,cirotici cu atenHie,la fel la bPtrQn,mai ales l aceia care rimesc de resanHi snc..(5au ra ortat Ri unele morHi subite,uneori TnrPutP Hesc o de resie.)area roblemP este abuFul,mai ales la an3ioRi,A@W din de endenHiichimici erau cu benFodiaFe ine.Insomnia rimarP se trateaFP cu benFodiaFe ine dar nu mai mult de 85G sP t. O rirea benFodiaFe inelor ot daNB.creRterea sim tomelor an3ioase,chiar mai mare.8.*3 mai mare cere doFe mai mari.G.%e endenHa creiaFP noi sim tome, e care nu le5a mai avut (emnele de de endenHP ot fiNhalucinaHii viFuale,auditive,lacrimare,congestie nasalP,rinite,fotofobii,hi eracusie, sihoFe,mioclonii,cram e,diaree,criFe e i..*c.sim tome ot dura mult5luni.%eRi e com licaHie serioasP,de endenHa e rarP. )edicamentele de resante scad efectul benFodiaFe inelorNalcool,barbiturice,antide resive,anticonvulsivante. %oFaMN *LP,*\OL*6 sau SanaS,oral9,tablete de 8@59,@ mgr*l raFolan,B Ri 8 mgr5este bun Tn atacuri de anicP %oFa medie 9,@5B9 mgrOFi #LO,%I*\EPOSI%5librium, tabl.@5B9 mgr Ri de 8@ mgr.,fiole de B99 mgr.

*49 %oFP de B95B@9 mgrOFi Tn G5A re riFe.Pentru de endenHa de alcool[B99 Ri se creRte la G99 mgr Tn 8A ore,se oate Ri I,v.aceleaRi doFe.Este mai uHin folosit Tn an3ietate Ri mai mult Tn de endenHa de alcool. #LO6*\EP*)UL sau "lono in,tabl de 9,@,B,8 mgr,doFaM uFual B5C mgr e Fi,e bun Tn criFe de anicP Ri fobie socialP. #LO,*\EP*TE+Tran3ene- tbl.G,D@5D,@5B@ mgr.%oFaMul uFual B@5C9 mgr,Tn funcHie de severitate an3ietPHii.%oFe mai mici la bPtrQni.Pt alcoolici doFe mari de E9 mgr K*L*\EP*)+ a3i am- tbl.89 Ri A9 mgr.%oFaMul uFual C95BC9 mgrOFi de inFQnd de severitatea an3ietPHii LO,*\EP*)+atival- tbl.9,@,B,8 mgr,inMectabil 85A mgrOml.%oFa B5C mgrOFi OS*\EP*) (*U (E,*S P,*\EP*)+#entra3- @,B9,89 mgr e tbl.%oFa 895C9 mgrOFi..(e dP Tn a3,a3]%,de endenHP alcool *)1IE65\OLPI%E) 6U E 1E6\O%I*\EPI6= E %I6 #L*(* I)I%*\OP2,I%I6E tbl.@ RiB9 mgr..(e Tnce e cu B9 mgr la culcare.,nu s5a a robat doFe este B9 mgr. Este un hi notic de duratP scurtP,s5au ra ortat caFuri de amneFie anterogradP du P el,dP Ri de endenHP.(e foloseRte doar entru durate scurte. *TI;*65LO,*\EP*) T*1L.9,@,B,8 )7,,I6V.I),I;58 (*U A )7, PE )L %oFaMul uFual C mgr. Tn G ture.55TrateaFP insomnia asociatP cu an3ietatea,e Ri medicament reo erator. E bun Tn a3.generaliFatP,de endenHa de alcool,,criFe anicP,adMuvant Tn manie.. t alcool inMectabil..#a Ri la alte benFodiaFe ine la bPtrQni doF se reduce la MumPtate #E6T,*S5P,*\EP*) #a sule @,B9,89 mgr5dfoFa medie Go mgr+Tntre 8o5Co mgr-5e similar cu o3aFe amul.(e dfP Tn a3.,de resie asociatP cu a3,de endenHP de alcool, Ri ca Ri o3aFe amul Tn geriatrie a3,agitaHie,iritabilitate an3ioasP.E mai uHin utuiliFat ca hi notic Tn insomnie #LO,*2EP*TE5555T,*6SE6E t adm.oralP G,D@XD,@XB@ mgr5doFa uFualP B@5C9 mgr.,Tn funcHie de severitatea an3ietPHii.%oFa medie Go mgr.. t de endenHa de alcool doFe mari,e3.Eo mgr. *4: %I*\EP*)5;*LIU) # r.8,@,B9 mgr,fiole de B9 mgr5TranchiliFant miorela3ant Ri anticonvulsivant,antis astic uterin 5I6%I#*<II5stPri de tensiune,neliniRte,agitaHie,labilitatea emoHionalP,tulburPri neurovegetative,boli sihosomatice,tulb.com ortament la alcoolici cronici siho atiFaHi,sindr. acut de abstinenHP la alcool,tulb.com ort.la e ile tici,accese e ile tice,contracHii ale musculaturii striate de naturP refle3P. *%)I6I(T,*,E58,@,BO mgr. de 85A ori e Fi,inMectabil 8o mgr., se oate re eta la G5A ore. ,.*%;E,(E5frecvent somnolenHP,ameHealP,rar cefalee sau convulsii,confuFie,diFartrie, tulb.vedere,hi otensiune,greaHP,consti aHie,greut.micHiune,modificPri ale libidoului eru Hii cutanate,rar leuco enie, rin administrare TndelungatP de endenHP,inM.i.v. mai ales la bPtrTni dau a nee sau sinco P cardiacP #O6T,*I6%I#*<II5alergie,miastenie gravP,Rocul,coma,into3.acute cu alcool,alte de rimante centrale,glaucom,sarcina Tn rimul trimestru , rudenHP Ri doFe mici la bPtrTni,la cei cu stare generalP alteratP,insuf.renalP,he aticP,nu la Roferi. PotenHeaFP alcoolul,analgeFicele,o oidele Ri alte de rimante centrale5nu se adm cu I)*O sau alte antide resive.!orma inMectabilP nu se asociaFP cu alte medicamente Ri nu se une Tn soluHii erfuFabile G. #*,1*)*\EPI6* 6EU,OT,OPO,ET*,%OCoo mgr tablete 55#onHine carbamaFe inP#arbamaFe ina+tegretolul- este o iminostilbestene,drog cu o structurP similarP cu antide resivele triciclice imi ramine+tofranil-.Este absorbit Tncet Tn stomah Ri metaboliFat Tn ficat.Efectul anticonvulsivant este imediat. In su radoFe oate da stu oare,comP,tahicardie,hi o sau hi ertensiune,hi otermie etc.*re infl.micP asu ra elementelor sanghine,o serie de afecH.dermatologice,rar he atite IndicaHii tera euticeNe i Ri nevralgia de trigemen dar se utiliFeaFP Ri Tn manie acutP,se utiliFeaFP adesea ca un substitut al litiului sau ca un adMunct al lui.(e oate utiliFa Ri Tn stPri de resive.+reF. oFitive @95D9W Tn manie Ri de resie-.)ai este eficace Tn im ulsivitPHi la ersoane bordeline,cu tulb.de dis oFiHie sau sch..(e oate de asemenea folosi Tn

de endenHa de benFodiaFe ine.#arbamaFe ina ]benFodiaFe inele ot fi folosite Tn de endenHa de alcool #aracteristici5Este anticonvulsivant,dar are Ri efecteanticolinergice,sedative Ri antide resive,ca Ri diuretice rin efect central.*cHiunea anticonvulsivantP e TnsoHitP Ri de creRterea dis oFiHiei afective,e medicamentul de rimP alegere Tn nevralgia de trigemen..%e asemenea are efect oFitiv Tn sim tomele de abstinenHP la alcool. I6%I#*<II57),criFe de focar,e i tem oralP,,modif.dis oF.afective5elevaHie5nevralgie trigemen,f.abstinenHP alcool.(e administreaFP oral Tn tim ul sau du P rTnF %oFaMul5 se aflP Tn tabl.899,B99 mgr,B99 mgr Tn @ ml Tn sus ensie.%oFa de start iniHialP 899 mge de A ori e Fi Tn mania acutP,o doFP mai micP Tn de resie.In mania acutP se oate da B9995B899 mgr cu variaHie Tntre C9958999 mgr e Fi.%oFe mai mici entru de resie. #ontraindicaHii5alergie,insuf.organice,sarcinP,lactaHie Efecte secundare5#,as,nistagmus, areFe,tulb.vorbire,reacHii renale,hi ocalcemie,tulb.cv., InterdicHii5 anticoagulante,antibiotice,I)*O,se va testa sQngele Ri ficatul,boli cv A.%isulfiran * fost desco erit TntQm lPtor de cPtre daneFi ca antihelmintic.In contact cu alcoolul dP greaHP Ri alte efecte secundare..(e interfereaFP Tn metabolismul alcoolului e care Tl blocheaFP la faFa de araldehidP. Princi ala indicaHie este Tn crearea aversiunii faHP de alcool. *51 %oFaMul5este Tn tablete de 8@o mgr Ri @oo mgr.(e dP iniHial @oo mgr e gurP B58 sP tPmQni.,a oi se menHine 8@o mgr.6u trebuie sP de PRim @oo mgr e Fi..,6u se administreaFP dacP nu a foist cel uHin B8 ore abstinent.In rest se face roba cu alcool du P cum se Rtie. @Litiu Im ortanHa sPrurilor de litiu a fost desco eritP de cPtre #ade Tn BEAE, rima substanHP cu efecte rofilactice Tn sihiatrie.Pro rietPHile sale normotimiFante sunt legate de mai multe cPiNstabiliFarea rece torilor celulari,influenHarea om ei celulare de natriu,modificarea ritmurilor circardiene,i oteFe sihologice.In manie ar avea rol efectele sale 7*1* energetice Tn tim ce Tn de resie s5ar manifesta efecte indirecte noradrenergice Ri serotoninice care sunt mai slabe ca cele 7*1* ergice. In trat.acut Tn rinci al se foloseRte Tn manie,la abstinenHa to3icomaniilor maMore,Tn decom .schiFo acute combinate cu neurole ticele.!aFele de resive acute ar utea fi indicate numai Tn caF de reFistenHP la trat.antide resiv,dar la deliranHi TnrPutPHeRte efectele. Pe termen lung au efect Tn rofila3ia P)% mai ale Tn formele bi olare sau uni olare de resive. *lte indicaHiiNTn alcoolismul cronic,,mai ales Tn cel cu de resii rimare,di somanii,Tn de endenHele medicamentoase.In cursul trat.nu se va de PRi litemia de B mE'Ol,creRte riscul neuroto3icitPHii Ri a into3icPrii renale..6u este vorba de o li sP de litiu Tn cor ci de efectul oFitiv al unei litemii mai mari. #ontraindicaHiicNli sa de control a litFemiei, rimele G luni de sarcinP,,boli renale sau cardiace grave. %oFaNTnce e de la B999 mgrOFi,litemia se recolteaFP a D5a Fi,sP tPmQnal rima lunP a oi lunar.%u P ori ce modificare a doFaMului se aRtea tP A5@ File Ri a oi se ia litemia.In trat.de lungP duratP mai a oi se oate lua litemia Ri la 8 luni..%acP se asociaFP cu neurole tice litemia se ia mai des5de G5A ori e lunP Ri se face anual controlul funcHiilor renale. Tabletele cu litiu se iau la mese de G5A ori e Fi.*socierile cu antide resive Ri neurole tice creRte incidenHa accidentelor renale,dar se considerP tot mai mult aceasta ca fiind tot mai relativP. *socierea cu halo eridolul reFintP riscul unor accidente grave,din fericire rare,se ia litiu B999 mgrOFi Ri halo ma3im @ mgr. Efectele secundare nu sunt foarte mari.suntNefecte neuromusculare5tremor ce cedeaFP la betablocante,diaree ,vPrsPturi,dermatite alergice,disfuncHie tiroidianP,cataractP rogresivP de ti senil.Efecte sihiceNevidenHierea unor tulb.nevrotice sau caractere mascate de boalP afectivP,sc.libidoului uRoarP,carii,creRteri de greutate cor oralP,edeme tranFitorii. #ura de desalcooliFare se face rin Tntreru erea bruscP sau tre tatP a alcoolului.Un rima faFP se corecteaFP deficienHele organice ale acientului +insuf.renalP,he aticP etc-.(e face o curP de stricniniFare rogresivP +crescQnd cu Bmgr . e Fi QnP la doFe de B95B8 mgr.OFi, entru a reveni tendinHa de cola s a acestor bolnavi.;itaminiFarea masivP cu vitaminele din gru ul 1 este

necesarP entru carenHa tiaminicP din aceastP boalP. #ura de desobiRnuinHP se face du P o discuHe sihotera euticP cu acientul,Tn care el va acce ta lanul tera eutic,inclusiv cu as ectele ne lPcute ale sale.#reearea refle3ului de desgust se face im regnQnd acientul cu disulfiran +antalcol,antabus,es eral- tim de D5: File,du P cre se vor face un numPr de robe cu alcool suficient entru a avea un refle3 de desgust faHP de alcool.Probele se fac dimineaHa, e nemQncate + entru a evita vPrsPturile abundente,eventual cuas iraHii sau alte com licaHii-.Pacientul ia 85G tablete disulfiran Ri du P MumPtte de orP va ingera o cantitate de alcool +din cel referat- Tn limita ma3imP de B@9 gr.alcool tare.Un continuare vom asista la reacHia de aversiune ,cu o furtunP neuro5vegetativP uternicP +greHuri,stare de rPu,roReaHP,tahicardie,hi otensiune-.Pentru a reveni accidente roba se face numai du P ce a *5* fost aviFatP de internist Ri n umai Tn s ital cu osibilitPHi certe de reanimare.(e re etP B5@ robe,chiar B8 QnP refle3ul de desgust este asigurat, acientul avQnd reacHii vcegetative chiar la rimul contact cu alcoolul.La e3ternare acientul va continua sP ia o tabletP de antalcool Filnic tim fe B an +ultimele C lni e oate Ri o tabletP la 8 File-.Efectul este oFitiv dacP tim de in an acientul a fost abstinent.(e considerP cP al a fost adus Tn starea sa,dinaintea Tnce erii abuFuli alcoolic.!ireRte,Tn aceleaRi condiHii sociale Ri cu aceleaRi tare ale ersonalitPHii acienHii ot reTnce e consumul de alcool Ri ot deveni din nou de endenHi.*ceste condiHii de oPResc TnsP limitele uterii medicale Probleme deosebite sunt use de tratamentul incidenHelor acute Ri mai ales a deliriumului tremens.In deliriumul tremens accentul se unne e reechilibrarea electroliticP,vitaminotera ie,s3tracte he atice,tonicardiace,vitamine Tn doFe mari.1enFodiaFe inele,eventual dacP agitaHia este mare cu alte neurole tice se im une,din cauFa stPrii sihice foarte grave.Uneori totul trebuie su linit cu miMloace de contenHie fiFicP.)e robamatul,diaFe amul sunt considerate utile. I6 celelalte sihoFe tratamentul se face sim tomatic cu neurole tice, tranchiliFante,antide resive. In sco ul elucidPrii manierii actuale de tratament Tn alcoolism vom re roduce du P 1romet Ri colab., atru rograme diferenHiate de tera ie a alcoolismului cronicN B.Programul I,abordabil Tn cadrul unui s ital general,Tn oraR,cu A@ aturi,cu osibilitatea unui tratament de gru Ri un rogram de A sP tPmQni.)edicaHie an3ioliticP Ri sedare FilnicP.(e formeaFP mici gru uri de sfPtuire +B9 ersoane ] doi membri ai ersonalului-.(e ot utiliFa lecturi,filme educative,activitPHi recreative, rograme rofesionale.O serie de alcoolici vindecaHi ot artici a Tn cadruFl rogramului.*utorii a reciaFP TnsP rogramul rea Tncurcat,cu foarte multe RedinHe Ri mult ersonal,fPrP orar recis.,elaHiile ersonalului colegiale. 8.Programul II,abordabil Tntr5un s ital de C@ de aturi,Tn oraR,cu rogram de Redere de C luni,deRi de fa t ma3im s5a stat CG de File.#entrul tera iei include mediul tera eutic Ri tera ia de gru sP tPmQnalP,adunPrile comunitPHii,lecturi educative,adunPri cu foRtii alcoolici,activitPHi recreativeRi o RedinHP de sihotera ie individualP e lunP,cu evaluarea reFultatelor.)ai funcHioneaFP un atelier de icturP,electrotehnicP,FugrPvit,Ri care ot lasa ulterior bolnavii Tn diferite munci.,elaHiile ersonalului colegiale. G.Programul III,abordabil Tntr5un s ital de 8A aturi Tn oraR,cu rogram de 8 sP tPmQnP de decondiHionare, rin aversiune,reTntPritP,tim de B an.(e administreaFP Ri sedative,an3iolitice,vitamine.(P tPmQnal se face un gru sihotera eutic.PacienHii sunt TncuraMaHi sP schimbe Tntre ei e3 erienHP,sP fie unul entru altul su ort moral.,elaHiile ersonalului sunt colegiale. A.Programul I;,abordabil Tntr5un s ital rural Ri rogram mediu de A sP tPmQni.(e face tratament de gru Ri avilionar.*tmosfera Lde familieL, acienHii Ri ersonalul formQnd o comunitate.PacienHii se autoconduc,asigurP anumite munci casnice,asistP e noii veniHi.Tratament cu vitamine,an3iolitice,sedative.,elaHiile ersonalului sunt colegiale. Pe baFa creRterii im ortanHei sihotera iei Tn tratamentul alcoolismului,se renunHP tre tat la rinci iul abstinenHei,care Tn racticP are uHin succes, entru

rinci iul bPutorului controlat.*cest lucru este util,deoarece alcoolul are un LrolL entru individul care Tl consumP Ri renunHarea definitivP la el bulverseaFP ersonalitatea.)etoda orneRte de la rinciP iul cP numai abuFul alcoolic este dPunPtor,Tn tim ce consumul reFonabil este benific.Pentru a aMunge ,TnsP la aceastP situFaHie este necesarP multP sihotera ie Ri includerea acienHilor Tn roghrame bine controlate. 8.%e endenHa de drog 7losarul O)( subliniaFP cP de endenHa de drog ^este o stare sihicP Ri uneori sihicP ce reFultP din ingerarea drogului Ri care determinP reacHii com ortamentale variate Ri Tn s ecial nevoia com ulsivP de a continua consumul de drog continuu sau eriodic?.*cest fenomen este *53 Mustificat rin acHiunea lPcutP diun unct devedere sihic cQt Ri rin evitarea stPrii sihice sau fiFice ne lPcute e care o determinP li sa drogului.UtiliFarea drogului nu este decQt un sim tom entru ^echilibrarea? unor desordini caracteriale fie ca miMloc de a Prare contra unei de resii intolerabile fie a unei desordini caracteriale. (evraMul este roblema rinci alP Tn cadrul de endenHei de drog.(evraMul a are Tn caFul Tntreru erii bruRte a drogului Ri se caracteriFeaFP rin semne fiFice recoce caN deshidratarea,tremurPturile,anore3ia,greaHa.%e endenHa sihicP oate a are la Tnce ut ca obiRnuinHP,o stare care reFultP din consumul re etat de drog Ri se caracteriFeaFP rin dorinHa de a re eta Ri de a mPri doFa.In situaHie gravP de endenHa sihicP se caracteriFeaFP rin sim tome grave caNtulburPri afective,agitaHie sihomotorie,an3ietate marcatP.%orinHa de a consuma drogul este atQt de mare TncQt nici un obstacol moral sau de altP naturP nu oate Tm iedeca acientul entru a5Ri rocura drogul.%acP aceste fenomene ale sevraMului sunt de PRite+cu sau fPrP tratament- sim tomele se diminuiaFP.%e endenHa fiFicP este reFultatul modificPrilor fiFiologice la nivelul sistemului nervos du P un consum relungit de drog Ri se manifestP rin sim tome somatice grave+care ot merge QnP la starea de Roc-Ri care obligP acientul sP continuie sP ia drogul. %e endenHa de drog o utem defini ca o dorinHP com ulsivP de a obHine rin orice miMloace drogul,cu tendinHa creRterii neTncetate a doFei,cu de endenHP sihicP Ri fiFicP faHP de drog.*buFul de drog are im licaHii etice,sociale Ri Muridice serioase.* etitul entru drog de inte Ri de desechilibrul instinctivo5afectiv,de endenHii fiind a roa e Tn totalitate ersonalitPHi diFarmonice +la care to3icimania este secundarP satisfacerii unor anormalitPHi instinctuale-. a. !recvenHa. %e endenHa de drog este una dintre cele mai acute robleme ale lumii contem orane. Probabil,subliniaFP Olivenstein+BE:9-,de endenHa de drog va deveni boala rinci alP a secolului al SSI.Ladwig+BE:9- sublinmiaFP cP Tn studiul e idemiologic al de endenHei de drog se ot distinge mai multe modeleN B.)odelul etico5Muridic care dP drogului rimul rol+drogul are ca forHP atractivP, individul stresat fiind nevinovat-X 8.)odelul medico5 siho5social care considerP ^to3icomania? Tn maniera unei boli moli sitoareX G.)odelul socio5cultural care considerP societatea ca fiind vinovatP,structurile sale determinQnd reacHii de com ortament deviant cores unFPtoareX ,eFultatul acestor metode ar conduce la G categorii de strategiiN B?Liberal a roch? care reconiFeaFP decriminaliFarea Ri legaliFarea consumului de drog.In acest conte3t nu de endenHa de drog ci ^eticheta?li itP de societate face ca acest com ortament sP fie considerat criminal+crimP ^fPrP victimP?,aRa cum ar fi Ri suicidul-X 8?(ocial a roch? se ocu P de dificultPHile sihosociale ale individului.Pentru aceasta individul trebuie luat Tn sarcinP socialP,tera euticP Ri edagogicPX G.?Legal a roch? care revede urmPrirea devianHilor Ri lu ta contra consumului de drogX In racticP strategia este o Tmbinare ^liberal5socio5legal a roch?. *nchetele e idemiologice sunt foarte dificile,de endenHii de drog adesea neavQnd un domiciliu stabil,au o RcolariFare incom letP,au renunHat adesea la un loc de muncP Ri uneori se aflP fie Tn s ital,fie Tn detenHie.1erg+BECE- constatP cP Tn colegiile americane mariMuana este consumatP de cPtre @,C5GA,EW,amfetaminele de E,@58B,@W.barbituricele Ri L(% de B,DB@,DW,o iaceele de B5AW din Tntreaga o ulaHie RcolarP.!recvenHe similare a ar Ri Tn Euro a

OccidentalP Ri o serie de HPri din Orientul E3trem.In 7ermania, Landewing +BE:8- consumatorii de drog adolescenHi sunt evaluaHi la A5:,EW din totalul consumatorilor.#el uHin Bo58oW din Rcolarii occidentali au avut deMa e3 erienHP cu drogurile+mai ales mariMuana sau haRiR-. *54 Versild Ri colab.+BED:- constatP la 6ew 2or" cP BOG dintre adolescenHi uFeaFP de drog, rocentele consumului de mariMuana fiind Tn creRtere QnP la 8@ ani,du P care consumul ei ar scade.In colegiile americane uFul mariMuanei a crescut de la @W Tn BECD la @BW Tn BEDB+7allu O inion Inde3,BED8-.Indice mare la studenHi ar avea Ri amfetaminele +E58AW-.In BEDB s5au rodus Tn (U* : miliarde de ilule de amfetamine.6ational #omission of )ariMuana and %rug *buse +BEDG- estimeaFP consumul de heroinP la tineri de CW+Tntre B85BD ani- Ri de B,GW la cei este B: ani.,eferindu5se la soldaHii americani din ;ietnam,,obins sublinia cP 8AW dintre ei utiliFau diferite droguri+mai ales o iacee-. #urran Ri colab.+BE:9-,referindu5se la *nglia,arPtau cP Tntre anii BEG95BEC9 media de noi consumatori s5a ridicat annual la GGC de caFuri, entru ca du P BEC9 sP Tncea P un adevPrat val care Tn BEC: aMunsese la 8C8A caFuri noi,iar du P BED9 valorile au devenit foarte mari. b.Etiologie. In etiologia de endenHei de drog s5au incriminat o multitudine de factori,din care des rindem mai ales im ortanHa factorilor sihologici Ri a celor sociali. Im ortanHa factorilor sihologici.%eRi consumatorii de drog sunt consideraHi ca ersonalitPHi diFarmonice,nu s5a utut alcPtui un rofil sihologic al ersonalitPHii consumatorilor de drog.1oyd+BEDB- subliniaFP ca acitatea a roa e aranoiacP a acestor indiviFi de a se ridica Tm otriva autoritPHii adulHilor,uneori Tm otriva gru ului sPu. %orinHa,?foamea de drog? MoacP un rol im ortant Tn cadrul oricPrei teorii sihologice rivind de endenHa de drog,aceastP dorinHP influenHQnd foarte mult conduita ersoanei, TncQt Tntreaga sa e3istenHP este dominatP de aceasta.%e aceia este foarte greu a se face o distincHie Tntre factorii fiFiologici Ri sihoilogici,Tn ciuda conce Hiei didacticiste a unei de endenHe sihologice Ri a unei de endenHe fiFiologice. O altP caracteristicP sihologicP a tinerilor de endenHi de drog este aceea cP ei sunt niRte ersonalitPHi de resive cronice Ri aceastP de resie nu este totdeauna e3 rimatP deschis.*semenea tineri ar avea greutPHi Tn ceea ce riveRte rocesul identificPrii se3uale Ri ar avea un su raeu slab.Tinerii din aceastP categorie ar avea dificultPHi Tn ceea ce riveRte rocesul identificPrii se3uale.Imaturitatea afectivP ar fi de asemenea o caracteristicP sihologicP care ar determina la adolescenHii de endenHi de drog o slabP toleranHP la frustraHie,an3ietate Ri dureri fiFice,motiv entru care ei recurg imediat la drog.#urioFitatea s ecificP adolescenHilor ar fi Ri ea de asemenea incriminatP. (ubliniind im ortanHa structurii ersomanil"tPHii Ya lan+BEEC- aratP cP abuFul de to3ic ar fi un model de ada tare a ersonalitPHii diFarmonice Ri imature,un com ortament care reflectP im osibilitatea menHinerii echilibrului intra sihic Tn condiHii de stres,motiv entru care an3ietatea Ri de resia ar fi reacHii s ecifice.1uc"+BEDC- subliniaFP cP de fa t numeroase ti uri de ersonalitate ot avea com ortamente to3icofile Tn funcHie de conte3tul socio5cultural,mergQnd de la ti uri destul de echilibrate Ri unde de endenHa se instaleaFP doar incidental, QnP la ersonalitPHi nevrotice sau sihotice. 6umeroasele tulburPri de ersonalitate a de endenHilor au fPcut e unii sP vorbeascP de ^nevroFa to3icomanP? care oate fi de ti im ulsiv sau com usiv.#hiar TncercPrile motivate de influenHa anturaMului,a curioFitPHii au du P %eni"er+BEDBtot un caracter morbid,denotQnd aleteraHii rofunde a ersonalRitPHii.TotuRi,acelaRi autor s une cP un consum,nu rea e3cesiv Ri limitat Tn tim , oate fi rivit Ri rin criFa de originalitate MuvenilP rin care trec tinerii adolescenHi,fenomenul imaturitPHii e3acerbQnd osibilitPHile de imitare atologicP,a unor teribilisme sau senFaHia ^e3citantP? a unui act interFis.E3istP totuRi Ri o motivaHie inconRtientP a de endenHei de drog,deoarece nici imitaHia urP,nici motivaHia conRtientP sau e3 erienHele ocaFionale nu ot duce la adevPrate de endenHe de drog.%e altfel,Oughourlian+BEDA- denumeRte to3icomanii adevPrate,numai e acele Tn care e3istP o

ersonalitate foarte alteratP,la care drogul este sco Ri la care dificultPHile de integrare sunt foarte dificile.%e endenHa de drog ar fi Ri o tendinHP *55 inconRtientP autodistructivP similarP cu suicidul,Tn tilm ce Loo considerP din contra aceaststP stare ca un miMloc de a su orta viaHa. Im ortanHa factorilor sociali.In lumea contem oranP de endenHa de drog,mai ales la adolescenHi a luat ro orHii foarte mari,ceea ce a determinat e numeroRi sociologi sP se gQndeascP dacP Tn acest caF este vorba de o boalP a unui individ sau de o boalP a societPHii.(e are cP actuala de endenHP de drog a Tnce ut sP ia forme noi faHP de trecut+cu un determinism socio5cultural mult mai evident,la ersoane mult mai tinere Ri rin utiliFarea mai ales a L(%-.(e incrimineaFP mai ales schimbPrile ra ide din societate, im osibilitatea de a revedea chiar viitorul imediat.6edre tatea socialP,sdruncinarea structurilor sociale,mutaHiile din cadrul societPHii,evoluHia tehnologiei,li sa de ideal a tineretului,violenHa,se Tnscriu e aceiaRi linie cu abuFurile de droguri la tineri. #onsumul de drog la tineri oate fi considerat Ri ca o o oFiHie radicalP a unui tineret desorientat ideologic,Tm otriva normelor de viHP e3 istente,cPci aRa cum subliniaFP Loo ,Tn societatea actualP e3istP o dublP tendinHP.*stfel, e de o arte e3istP un ^liberalism intelectual? care vine, e de altP arte,Tn conflict cu conformismul Ri rigiditatea tradiHiilor. In acest sens (ivadon+BEDG- aratP cP atunci cQnd anumite structuri sociale ating un mare grad de rigiditate Ri se o un unei evoluHii echilibrate,violenHa,drogul,viaHa gregarP, romiscuitatea se3ualP sau sim le ^criFe de civiliFaHie? ot a are frecvent.%e endenHa socialP im licP de cele mai multe ori tendinHe s re viaHa de gru .(tudenHii,cei mai fervenHi consumatori de drog au uHine schimburi cu adulHii Ri bPtrQnii,motiv entru care sunt nevoiHi a5Ri crea ro ria lor lume, ro ria lor moralP, ro riile lor valori,adeseori valorile gru ului com ortQnd rebeliune contra adulHilor,iar consumul de drog fiind doar instrumentul +1uc"-.%e altfel actuala creRtere a consumului de drog nu este nici unicP Ri nici nouP Tn istorie,ea indicQnd ca Ri altPdatP trecerea societPHii rin erioade de instabilitate sau an3ietate,frustraHii,incertitudine.In acest caF,? ilula magicP? a are ca o evadare de la realitatea durP Ri ca o metodP de reFolvare a conflictelor vitale. Problema de endenHei de drog,aratP ,oom+BED8- oate fi localiFatP la @ niveluri generale analiticeNfiFiologic, sihologic,nivelul relaHiilor inter ersonale de gru ,nivelul subculturilor,a ^lumii sociale? Ri nivelul cultural.*ceste niveluri se intercondiHioneaFP. (ocietatea de consum, rin abundenHa e3traordinarP,determinP la tineret o li sP de motivaHie de a lu ta entru o situaHie socialP,motiv entru care aceRti tineri nu sunt reocu aHi de reuRita rofesionalP Ri TRi doresc astfel relungirea la nesfQrRit a adolescenHei.In acest fel la aceRti tineri drogul devine un sco al e3istenHei. %e endenHa de drog oate fi rivitP Ri rin natura sa socio5culturalP,un miMloc de contestaHie Ri de retragere datoritP insatisfacHiei Ri neliniRtii rivind structurile sociale, e care ei le realiFeaFP ca coercitive.Tot Tn acest sens trebuiesc rivite Ri desorganiFarea valorilor morale Ri familiale,fragiliFarea sihologicP ersonalP Ri greutPHile de ada tare. %eosebit de im ortant este gru ul rietenilor, reFenHa unor consumatori iliciHi, fenomene care creiaFP o ortunitatea TnvPHPrii.)ai recent s5au stabilit diferite corelaHii Tntre consumul de drog Ri diferite structuri Ri condiHiile familiale. *dolescenHii a cPror familii folosesc droguri vor folosi Ri ei, roblema familiei fiind deosebit de im ortantP.(5au descris diferite feluri de anomalii Tn cadrul acestor familiiNrol arental schimbPtor,mamP su ra rotectaore Ri indulgentP,tatP asiv Ri indiferent.ERecul PrinHilor are evient datoritP inconsistenHei Tn atitudine Ri com ortament ceea ce oate duce la fenomenul de neTncredere Tn adult,Tn general.Yem ler Ri )acYenna+BED@- vede Tn familiile adolescenHilor de endenHi de drog conflicte uternice,adeseori soHiile dominP, soHii fiind asivi iar Tn antecedentele PrinHilor alcoolul MoacP rol im ortant.(e constatP adesea o alianHP rigidP dintre un Printe+mai ales mama- Ri acient,alteori o in enetrabilP coaliHie Tntre PrinHi Tn vederea res ingerii tQnPrului to3icoman,comunicarea redusP Tntre PrinHi Ri

acient,criticismul e3agerat la adresa bolnavului.In familie a are adesea rin contrast imaginea ^fratelui bun? ceea ce duce la rivalitatea fraternP Ri la o alienare a relaHiilor dintre PrinHi Ri acient care are ca reFultat e3cluderea acientului din familie. *56 ;orbind de im ortanHa factorilor familiali Ri sociali Tn cadrul de endenHei de drog Oughourlian+BEDC- descrie ^to3icomanii? de gru ,de mase Ri o ulare.Este clar acuma cP doar factorul genetic,sau alHi factori individuali nu mai ot e3 lica actualul fenomen al de endenHei de drog Ri cP aceasta a are tot mai mult astPFi ca o adevPratP miRcare socio5culturalP deviantP.To3icomanul actual nu se mai aseamPnP cu cel clasic.El nu se mai PFeRte,se TmbracP Tn mod intenHionat deosebit,are un limbaM Ri un mod de viaHP a arte,uneori chiar rovocator.In HPrile cu mare consum de drog,to3icomanii se cunosc Tntre ei,au ro ria reHea de a roviFionare,au cluburile lor Ri rofitP de liberalismul societPHii entru a5Ri manifesta Tn mod deschis ^cultura?. c.*s ecte clinice #urran Ri colab.+BE:9- divid Tn douP categorii fenomenul de endenHei de drog.In rimul gru sunt incluRi de endenHii de droguri Tn al cPror tablou clinic nu a are decTt de endenHa emoHionalP+mariMuana,amfetaminele-,Tn tim ce Tn al 85lea gru intrP acele tablouri clinice caracteriFate Tn rimul rQnd rin fenomenele dramatice ale de endenHei fiFice. ;om descrie tabloul clinic Tn funcHie de rinci alele droguri utliFate.Este foarte greu de a utiliFa o clasificare a unor substanHe atQt de diferite cum sunt aceste droguri,care ot duce la fenomenul de de endenHP.;om reda mai Mos clasificarea lui 1oyd+BEDB- deRi aRa cum vom vedea nici aceasta nu oate aco eri Tntreaga arie. . . . . . Efectul to3ic rinci alele gru Pri de droguri +intensitate- .. %e resoare stimulenHi snc halucinogene B.solvenHi org. B.3antine )iristica fraga+nucuRoarPToluen #ofeina URor *cetona 1enFina 8.amestecuri 8.#anabis Eter Efedrina 8.*lcoolurile . . B.1arbituricile B.*mfetaminele B.)escalina *mital 1enFedrina 8Psylocybin !enobarbital G.%)T )oderat 8.*mestecuri 8.*mestecuri %oriden Preludin Librium ,italin . ;alium . B.O iacee B.#ocaina B.L(%% . O ium 8.(TP )orfina 7rav Keroina 8.(intetice )ethadone . Pethidine . (ubstanHe de resoare ale s.n.c.(olvenHii organici sunt consumaHi de o serie de adolescenHi,fiind rocuraHi sub forma unor soluHii de li it,aurolac etc.!iind vorba de substanHe volatile ele sunt de obice inhalate.Efectul este euforiFant dar a oi este urmat de efecte negativeNreacHii neurovegetative.*ceste efecte fac e tQnPr sP se Tnde PrteFe tre tat de aceste droguri Ri rin urmare acest ti de de endenHP nu une robleme rea serioase. Este foarte *57 frecvent la adolescenHii mici,co iii strPFii Ri oate fi un Tnce ut entru utiliFarea de droguri mai tQrFiu. (ubstanHe hi notice,sedative,tranchiliFante.Este vorba de medicamente foarte utiliFate Tn societatea actualP.La barbiturice este lPcut Tn s ecial efectul de du P treFire.1arbituromania a are la ersoane rost ada tate emoHional, asiv5agresive sau asiv5de endente.*celeaRi considerente se ot a lica Ri Tn cadrul consumatorilor de tranchiliFante. * are de endenHP du P me robamat,amital sodic,diaFe am.PacienHii mPresc tre tat doFele iar starea de obiRnuinHP a are re ede. Paralel cu aceasta a ar tremurPturi,lentoare sihicP,necesitatea tot mai mare de drog,fenomenele utQnd evolua QnP la starea de confuFie.)ai ales Tn stare de sevraM acienHii reFintP tulburPri de vorbire de ti diFartric, necoordonare motorie,tulburPri de echilibru.InHelegerea Ri Mudecata diminuP,a are o stare de desinhibiHie.(evraMul oate introduce acientul Tntr5un adevPrat delirium tremens,cu tremurPturi,febrP,tahicardie,deshidratare,convulsii,sindrom delirant.!oarte ericuloasP este combinarea cu alcoolul a cPrui acHiune este astfel otenHatP.In doFe mici efectul sihologic a are similar cu acela din alcoolism,cu stare de bine,scPderea an3ietPHii, atenHiei,Movialitate.%e endenHa de barbiturice a are adesea la ersoane cu insomnii rebele sau care nu5Ri ot stP Qni tensiunea diurnP.%oFele cresc rogresiv aMungQnd la B58 gr.de fenobarbital. 1arbiturismul cronic este greu

de deosebit de alcoolismul cronic+as ectul este de om beat dar fPrP a mirosi a alcool- iar sevraMul oate fi confundat cu criFele de delirium tremens.In forme grave ot a are sim tome aranoice,manifestPri agresive,la adolescent a PrQnd modificPri de ersonalitate cu tendinHe de a evada din viaHa realP. %intre tranchiliFante cel mai incriminat a fost meo robamatul,acum mai mult diaFe amul.PacienHii mPresc tre tat doFele iar starea de obiRnuinHP a are re ede.Paralel a ar tremurPturi,lentoare sihicP,necesitate de doFe mari QnP la stPri confuFionale.In sevraM reFintP stPri diFartrice,incoordonare motorie,tulburPri de echilibru.InHelegerea Ri Mudecata diminuP,a are o stare de desinhibiHie. O iaceele.Este vorba de o ium Ri de derivaHii sPi.O iaceele sunt drogurile cu utiliFarea cea mai veche.%erivaHii de o ium se ingerP fie e cale bucalP +HigPri, ilule, soluHie-,fie e cale inMectabilP +morfinP,heroinP-.%oFele cresc tre tat,aMungQndu5se Tn caF de de endenHP la doFe care de PResc doFa mortalP la un om normal.%u P ingestia unui o iaceu,Tn rima faFP individul resimte o stare de euforie,de fericire,cu senFaHia de lutire,de creRtere a forHei fiFice Ri intelectuale,viaHa este rivitP Tn roF.%u P aceasta a are o stare de somnolenHP cu vise lPcute.Efectul dis are du P cQteva ore Ri este urmat de o stare de an3ietate,greHuri.irascibilitate,vPrsPturi, u ilele sunt dilatate,a ar trans iraHii. Instalarea obiRnuinHei se face re ede.In faFele de croniciFare se remarcP o scPdere a atenHiei Ri memoriei,labilitate afectivP,tulburPri de com ortament, ierderea simHului moral,abulie.Pentru a5 Ri rocura to3icul de endentul desvoltP,TnsP o voinHP e3traordinarP +minte,furP,atacP, QnP la crimP-.(omatic a etitul scade,a are o marcantP scPdere Tn greutate,fenomene de olinevritP,tulburPri cardiace,he atice Ri Tn final se instaleaFP caRe3ia Ri degradarea fiFicP Ri sihicP globalP. )orfinomania este mai frecventP la tinerii care lucreaFP Tn mediul sanitar+fii de medici etc-.* are du P tratarea unor boli dureroase,dar la o ersonalitate diFarmonicP acest lucru oate duce la de endenHP.*dresabilitatea la medic a are atunci cQnd doFa a devenit foarte mare sau cQnd are deMa robleme medico5legale de reFolvat. !iFiologic morfina influenHeaFP s.n.c. rin mPrirea inhibiHiei,cu diminuarea reacHiilor emoHionale Ri dureroase.Tote senFaHiile cu e3ce Hia ruritului dis ar.)orfina fiind vagotonP rovoacP mioFP,bradicardie,salivaHie,consti aHie,tendinHe la vPrsPturi.#onsumul de morfinP se face entru efectele sale lPcuteNan3ioliFP,dis ariHia durerii,senFaHie de ^lunP de miere fPrP artener?.#onsumul cronic duce la scPderea Tn greutate,facesul devine alid,as ectul acientului se seniliFeaFP,a are hi otermia,urini concentrate, rurit,insomnii obositoare.#a semne neurologice a ar tremurPturile, aresteFiile, areFe,diminuarea ,OT.*nore3ia Ri consti aHia sunt *58 frecvente.Psihic a ar bradi sihia, hi o rose3ia, tulburPrile de memorie,li sa simHului moral,frigiditatea sau im otenHa. (tarea de carenHP se manifestP rintr5o stare de suferinHP enibilP cu e3citaHie, obnubilare,halucinaHii,idei de ersecuHie,as ecte e ile tiforme sau maniacale.!iFic a are accelerarea res iraHiei, aresteFii,li otimii,cola s,sinco e.(tarea finalP se caracteriFeaFP rin instalarea caRe3iei,diareei,vPrsPturilor,edemelor,hi otermiei,cola sului.In final a are starea demenHialP,a oi com licaHii infecHioase.*natomia atologicP aratP alterPri Tn structura Hesutului nervos,hemoragii unctiforme Tn cornul lui *mon Ri lobii frontali. Keroina este de G5@ ori mai uternicP decQt morfina,dQnd un sindrom de abstinenHP deosebit de enibil.%u P #ohen+BED@- ea afecteaFP mai ales o ulaHia sPracP,minoritPHile defavoriFate dar Ri adolescenHii claselor su erioare Ri miMlocii +care adeseori Tn acest sco emigreaFP Tn ghetourile to3icomanilor-.Traficul cu heroinP este controlat de ^sindicate? ale crimei.#ohen vorbeRte de gravitatea ^to3icomaniei? de stradP,care une roblema deForganiFPrii sociale a unei colectivitPHi,degradarea tradiHiilor Ri valorilor, sentimentul dis erPrii,scPderea autoritPHii familiale Ri sociale.1anii Ri sursa de drog se obHin e cPi ilicite,e3istQnd o corelaHie Tntre heroinomanie Ri crimP.)ai bine de MumPtate dintre heroinomani au vQrsta QnP Tn G9 de ani,maMoritatea Tnce Qnd

cu droguri ^moi? du P care aMung a oi la heroinP.6ici facilitarea Ri nici restricHiile severe nu au reuRit sP scadP heroinomania.%e fa t consumul de heroinP nu se face entru efrectul sPu euforiFant,cQt mai ales entru a scP a de situaHia enibilP e care o creiaFP li sa de drog,sindromul de abstinenHP caracteriFat rin dureri generaliFate,greaHP,sim tome enibile,ceea ce face e heroinoman sP facP orice entru a scP a de aceastP stare.ToleranHa creRte mereu Ri doFele trebuiesc mereu mPrite iar dorinHa de a face roFeliHi este aici cea mai mare +du P formula ^miFeria iubeRte com ania?-.#reRterea doFei oate duce la decese rin su radoFaM, inMecHiile fPcute Tn grabP Ri negliMent ot duce la com licaHii infecHioase.*ceste fenomene a ar mai ales Tn cadrul consumului stradal. In erioada cQt este drogat,heroinomanul se com ortP a roa e normal +res iraHia este mai rarP-,com ortamentul anormal a PrQnd doar Tn erioadele de abstinenHP.(indromul de abstinenHP a are la B8 ore du P ultima doFP Ri constP din slPbiciune,somnolenHP,dureri violente,trans iraHii,neliniRte,tresPriri musculare,frisoane,midriaFP,e3agerarea e3creHiilor Ri secreHiilor.%u P 8A de ore heroinomanul cade Tntr5un somn articular, entru ca a oi sP se treFeascP cu febrP,tahicardie,creRterea T*,midriaFP.#Qteva File este ina etent, vomitP, are diaree,scade Tn greutate,se deshidrateaFP.%u P G File sim tomele regreseaFP.In erioda de sevraM heroinomanul oate deveni agresiv, ericulos,com ortamentul sPu fiind centrat e cPutarea drogului.Testul cu nalor hine+nalline- constP din inMectarea a G mgr din aceastP substanHP du P care u ilele se dilatP moderat Ri a ar sim tomele de abstinenHP. #romatografia urinarP este oFitivP dacP drogul este luat de mai uHin de D8 de ore. (ubstanHe stimulante ale sistemului nervos central.*buFul de aceste substanHe este frecvent Tn rQndurile adolescenHilor.#ofeina este de e3em lu utiliFatP Tn erioade de eforturi intelectuale.(omnul Ri senFaHia de obosealP dis ar,dar ulterior entru acelaRi efect doFele trebuie sP creascP mai mult.* ar concomitent TncP Ri tulburPri vegetative, nervoFitate,iritabilitate. #onsumul de ceai are o mare o ularitate deRi are renumele cP este inofensiv.TotuRi theismul cronic determinP numeroase tulburPri sihosomatice, sihic utQnd a are o stare de tor oare Ri obnubilare,astenie,abulie,disoluHia voinHei Ri sentimentul de inca acitate. * ar de asemenea vertiMe,cram e, aresteFii,nevralgii,tulburPri dis e tice care determinP dificultPHi de ada tare Ri de eficienHP socialP.#aRe3ia theicP este rarP Ri a are atunci cQnd consumul de ceai natural se su ra une cu fenomenele de subalimentaHie cronicP,cu tulburPri carenHiale Ri metabolice com le3e+ceaiul fiind consumat astfel Tn situaHii de a calma foamea-. *nore3icele sunt utiliFate mai ales de cPtre femei entru cura de slPbire.%intre anore3ice cele mai utiliFate sunt amfetaminele+luate Ri entru starea de ^high? e care o dau ulterior.*mfetaminele+benFedrina,methredine,de3edrine- sunt amine sintetice care activeaFP s.n.c.,stimuleaFP emotivitatea Ri creRte rPs unsurile sistemunul nervos vegetativ. (e mai *59 folosesc Ri entru do aMul atleHilor,a altor s ortivi.In Va onia,Tn eriod reconstrucHiei s5a distribuit de cPtre guvern amfetamine din stocurile armatei,ceea ce a dus ca @W din o ulaHia localitPHii Yurume+Tntre B@58@ ani- sP facP de endenHP faHP de metha hetamine+#ohen-.In (uedia de asemenea consumul reludinului a avut o mare e3tindere Tn rQndurile adolescenHilor. Pentru de endenHa cu amfe amine,aratP 1uc"+BEDC- este vorba de ersoane slabe,adesea cu imaturitate afectivP.Efectul de inde de doFe,mod de administrare Ri conte3t social.%u P consumarea unei anumite cantitPHi,a are o stimulare a snc Ri a sistemului sim atic+tahicardie,dis ariHia oboselii-.Luate Tn cantitPHi tot mai mari amfetaminele ot determina reacHii sihotice+delir,halucinaHii,agresiuni-.%e endenHa este destul de ra idP iar starea de resivP Ri astenicP care se instaleaFP du P ce doFa Ri5a terminat efectul face e individ sP recurgP la altP doFP.#Qnd nu mai oate su orta acientul ia barbiturice ca somnifer, oate dormi 85A File,mPnQncP mult dar este continuu slPbit, de rimat,stare care nu dis are decQt dacP nu ia altP

doFP.%eRi sindroamele de abstinenHP nu sunt atQt de enibile,de resia Ri maleFa fiFicP sunt ronunHate ceea ce va determina QnP la urmP consumarea unei noi doFe. #om licaHiile sunt im ortante.(ub influenHa doFelor mari com ortamentul acienHilor se schimbP,sunt neTncreFPtori, ot reFenta chiar un delir de ersecuHie sau de urmPriere, ot fugi Tn stare de anicP, ot deveni ericuloRi. PsihoFa amfetaminicP se caracteriFeaFP rin halucinaHii viFuale Ri auditive terifiante, idei de ersecuHie.La consumatorii vechi oate a are un com ortament ostil, im ulsiv, agrsivitate nemotivatP,furori homicidale sau chiar convulsii.Poate a are de asemenea de resia sau chiar stPri confuFionale,iar uneori ot a are ra tsuri an3ioase, neTncredere, geloFie,hi eresteFie+1oyd-.Uneori stPrile aranoide ot simula chiar o schiFofrenie sau o aranoia.%acP de endenHa se relungeRte a are o im ortantP ierdere Tn greutate,scade griMa entru igiena cor oralP+a ar numeroase boli intercurente-.La animale into3icaHia cu amfetamine aratP #ohen determinP leFiuni la nivelul celulelor cerebrale.In acest fel unele reacHii sihotice la aceRti de endenHi de drog ot fi legate Ri de o origine organicP +confuFia mentalP,de e3em lu-. #ocaina este cea mai uternicP Ri mai to3icP din acest gru .(alutatP ca un ^adevPrat dar ceresc? de cPtre medicii secolului al BE5lea cQnd i s5au constatat efectele euforiFante eficace Tn de resii,ulterior a fost nevoie de multP tem eranHP Tn a recierea efectelor sale. #ocaina determinP o stare de bine,de dis ariHie a oboselii,euforie,accelerarea gQndirii.%oFele cresc enorm+ QnP la BC gr. e Fi-.%u P )eyer+BE@B- beHia cocainicP ar avea trei faFeN B.faFa euforicP care dureaFP A@5Co de minuteX 8.!aFa de confuFie halucinatorie cu halucinaHii colorate viFuale,halucinaHii tactile, senFaHia cP e iele circulP insecte+semnul lui )organ-X G.!aFa de somnolenHPX In into3icaHiile grave a ar dureri abdominale,vomP,cefalee,stPri confuFionale, e3citaHie,criFe de violenHP.Pot de asemenea a are sihoFe to3ice delirante,stPri confuFionale,coma. Kalucinogenele.7ru a halucinogenelor se caracteriFeaFP rin fa tul cP rin efectul lor determinP a ariHia de halucinaHii Ri o alterare generalP a rocesului erce tiv.* ar mai ales halucinaHii viFuale,distorsiunea erce Hiei s aHiului Ri tim ului,coeFiunea ersonalitPHii este total sau arHial ru tP,imaginea de sine este modificatP QnP la de ersonaliFare Ri derealiFare com letP.Labilitatea afectivP merge de la e3taF la oroare +#ohen-,ideaHia oate deveni eideticP,iraHionalP,fantasticP,tabloul de ansamblu variind de la un ^drum bun?+good tri - cu euforie,intensificarea sensorialP,la un ^drunm rPu?+bad tri -,caracteriFat rin fricP,desorganiFare,idei aranoide terifiante +#ohen-. In cadrul acestui gru ar e3ista mai multe subgru e caNgru ul cQne ei Ri a roduRilor sPi,gru a sim aticomimeticelor Ri gru a arasim aticomimeticelor.%u P Teicher+BED@- cele mai o ulare Tn rQndurile tineretului ar fi L(%58@,mescalina, syclocybin. #Qne a+canabis sativa- este materia rimP entru douP substanHe im ortante+mariMuana Ri haRiRul-,avQnd ca rodus activ tetrahidrocanabiolul.*ceste roduse sunt halucinogenele cele mai *5: rPs Qndite Ri cele mai slabe.(unt bine acce tate Tn unele societPHi+cel uHin Tn trecut Tn unele HPri afro5asiatice-.(ubstanHa activP se scoate din flori Ri frunFe.Planta fenmelP este odatP Ri MumPtate mai activP ca cea bPrbPteascP.#alitatea mariMuanei obHinute de inde de originea geograficP+cele din Fonele tem erate sunt mai slabe-.#Qne a TRi ierde efectul dacP este e3 usP mult tim la tem eratura ordinarP.Prin distilare se e3trage un ulei roRu. )ariMuana Ri haRiRul derivP din canabis sativa+mariMuana fiind un amestec de frunFe,flori Ri mici ramuri-.IncidenHa consumului de mariMuana este mare+8EW din studenHii din 6ew 2orc consumau mariMuanP5 Yandel,BED@-.)artino Ri Truss+BEDG- considerP cP d din studenHii americamni ar consuma mariMuana.TotuRi consumul e3 erimental este foarte mare Tn tim ce consumul regulat ar fi doar de CW.Este un drog foarte utiliFat din cauFa efectelor sale slabe,com licaHiile fiFice constQnd doar dintr5o conMuctivitP sau bronRitP benignP+#ohen-.%e obicei se fumeaFP+B58 HigPri au efect

cQteva ore-.%u P fumat,individul devine liniRtit,intros ectiv,vorbPreH,ilariant, reFintP o fanteFie agreabilP,a are abstragere de la o realitate enibilP, ierderea sentimentului de alienare Ri inada tare.TotuRi tinerii adolescenHi nu consumP doFe rea mari Ri nu atiung faFe deosebit de avansate.Ei obHin doar o accelerarea ideaHiei,o hi eresteFie urmatP de distorsiunea tim ului Ri s aHiului+1oyd-. Efectul fiFic Ri sihomotor al mariMuanei+la doFe uFuale de 85B: mgr tetrahydrocannabiol- constP dintr5o scPdere a tonusului muscular,a T*,creRterea ulsului.%intre efectele tardive s5a ra ortat fenomene ca alterarea diviFiunii celulare+Tn culturile de Hesuturi-,scPderea roceselor cognitive Ri a abilitPHii sihomotorii,scPderea abilitPHii la testele de inteligenHP +.eil Ri colab,BE:9-. Efectele sihologice sunt variabile de la deficitul motor la deficitul de memorie la an3ietate sau lPcere.;iteFa roceselor sihice creRte,gQndirea este ra idP.%oFele mici dau modificPri ale dis oFiHiei starea de ^high?,rela3are.%oFele moderate duc la tulburPri de erce Hie, erce erea vie a culorilor,a sunetelor,modificPri ale erce erii tim ului. %oFele mari rovoacP iluFii,halucinaHii,delir,modificPri ale schemei cor orale.%eRi nu dP fenomene de de endenHP fiFicP totuRi o im ortantP de endenHP sihologicP se instaleaFP, caracteriFatP rin an3ietate, insomnie, obosealP,ina etenHP, trans iraHii, hi eractivitate. *ceste sim tome a ar la C5: ore du P ultima doFP iar fenomenele acute a ar du P A: de ore+Versild Ri colab.,BED:-.TotuRi doar GW dintre drogaHi consumP drog suficient de mult entru a avea asemenea sim tome. KaRiRul este un alt drog utiliFat de tineri.La fumPtorii de haRiR a are o detaRare de realitate, QnP la ^visul halucinatoir? euforic dar uneori Ri cu angoasP Ri agresivitate QnP la o adevPratP stare aranoidP.%e endenHa fiFicP este micP motiv entru care aceste to3icomanii nu sunt considerate ericuloase. %u P #ohen+BED@- ar e3ista G feluri de a utiliFa cQne aN B.#urioRii care e3 erimenteaFP o datP sau de douP oriX 8.#onsumatorii ocaFionali care fumeaFP ocaFionalX G.#onsumatiorii TnveteraHi+ ot head- care uFeaFP de drog ca de alcoolX %acP cQne a este de bunP calitate reFultP o stare de ^high? ca un fel de letargie oniricP,subiectul devine asiv,detaRat,euforic.In inteo3icaHiile acute a ar stPri confuFionale,fond e care a ar tulburPrile halucinatorii,derealiFarea Ri de ersonaliFarea, tendinHa de a comite acte antisociale.%eRi sim tomele de sevraM sunt uHine iar de endenHa nu este rea mare,totuRi Tn caF de folosire TndelungatP a are o deteriorare intelectualP iar riscul cel mai mare este recurgerea ulterioarP la alte droguri. L.(.%. +dietilamida acidului lysergic- are o vechime de este @@ ani Ri este un rodus semisintetic.In BEAG Koffman deco erP L(% care va deveni cel mai utiliFat drog din gru a sychedelicP.Koffman descrie astfel e3 erienHa sa du P o micP doFP de L(%N?%u P Ao de minute noteF urmPtoarele sim tome Tn Murnalul de laboratorNuRoarP ameHealP,neastQm Pr, dificultPHi de concentrare,tulburPri de vedere.rQs Ri a oi am ierdut simHul tim ului.)ediul din Mur se schimbP rogresiv,cQm ul meu viFual oscileaFP Ri totul a are ca deformat,Tntr5o oglindP strQmbP.( aHiul Ri tim ul a ar tot mai desorganiFate,sunt cu rinse de fricP Ri Tmi ies din minHi.#eea ce este rPu este cP nu sunt conRtient de starea mea, uterea mea de observaHie *61 rPmQne TnsP normalP . . . . uneori simt cP sunt Tn afara cor iului meu.#red cP am murit.Eul meu este sus endat Tn s aHiu,Tmi vPd cor ul mort e at . . .am adormit Ri m5am treFit a doua Fi uHin obosit dar simHindu5mP erfect bine?., L(% este un derivat al acidului lysergic,doFa de 9,B mgr utQnd rovoca fenomene de disociere a ersonalitPHii.(e oate consuma sub formP de raf,sugativP, ilule etc.6u se cunoaRte sindromul de abstinenHP.%e endenHa sihologicP constP din dorinHa de a recrea starea de into3icaHie,se constatP starea de ^high?,intros ecHie rofundP Ri e3 erienHe mistice +deRi acestea sunt fPrP valoare-. 1oyd citeaFP urmPtoarele efecte determinate de ingerarea droguluiNstare de derealiFare Ri de ersonaliFare,detaRarea de sine,halucinaHii viFuale colorate.* are adesea an3ietatea, veselia,de resia,ura, asivitatea.Pacientul?vede? defilQnd rin faHa lui o imagine halucinatorie caleidosco icP,fenomen care se etrece Tntr5un climat de euforie

sau e3taF %ar ot a are Ri fenomene terifiante sau delir aranoid. O altP tehnicP de folosire este administrarea unei doFe mari +B )gr- care antreneaFP o destructurare com letP a conRtiinHei, aRa cum s une #ohen o e3 erienHP sihologicP a morHii Ri Tnvierii care oate determina la unii indiviFi modificPri hotPrQtoare de caractere sau faHP de anturaM.L(% subliniaFP acelaRi autor,sus endP funcHiile MudecPHii,antreneaFP la subiect o mare sugestibilitate care ermite,de e3em lu Tn caFul sihotera iei osibilitatea inducerii de im resii,idei,dis oFiHii,fenomene care adesea se foloseRte Tn acHiunile de ^s Plare a creierului?. In cursul into3icaHiei,aratP autorul individul oate avea im resia atot uterniciei+ oate crede cP este TnotPtor subacvatic,cP oate o ri o maRinP rin sim la concentrare minatP etc-.Efectul into3icPrii oate dura chiar luni du P Tncetarea administrPrii drogului.La consumatorii obiRnuiHi ot a are e3 erienHe de?flash bac"? agreabile,alteori reacHii de resive Ri an3ioase.E3istP Ri alte com licaHii e care le dP consumul de drog Ri care ar consta din tulburPri sihiceNreacHii schiFofrenice, aranoide acute,de resie,stPri de anicP,criFe e ile tice,com ortamente antisociale.%ecom ensPrile sihotice sunt a ro iate ca manifestare de schiFofrenie,manie sau de resie.#ohen subliniaFP cP la drogaHi s5au constatat modificPri ale celulelor nervoase din encefal. (5a mai descris,de asemenea sindromul de ^abandon? Tn care subiectul consumator TRi schimbP com let felul de viaHP, oate PrPsi Rcoala,domiciliul,munca adP ostindu5se Tntr5o colectivitate de to3icomani+dis are iniHiativa Ri ambiHia,cu modificarea totalP a com ortamentului-.Uneori ot a are modificPri cromoFomiale care ot duce la modificPri congenitale la descendenHi,sub forma unor malformasHii+1uc",BEDAd.%iagnostic Ri evoluHie %iagnosticul de endenHei de drog este foarte im ortant datoritP consecinHelor grave care ot urma Ri mai ales atunci cQnd este vorba de tineri,de efectele invalidiFante care le va afecta viitorul.PacienHii nu recunosc la Tnce ut starea de de endenHP faHP de drog Ri de cele mai multe ori ascund cu griMP orice robP.!amilia oate descrie,atunci cQnd este vorba de un adolescent o schimbare lentP a com ortamentului,modificPri nemotivate ale dis oFiHiei, ierderea a etitului,scPderea Tm greutate,scPderea reFultatelor Rcolare Ri rofesionale, lecPri nemotivate de acasP,Tntoarceri tardive.Uneori riviHi cu atenHie acienHii ot reFenta tremurPturi discrete sau evidente,dilatarea u ilei, aloare, trans itaHii.!amilia oate descrie fenomene de carenHP caracteriFate rin stare de rPu,agitaHie,an3ietate,stPri de obnubilare a conRtiinHei Ri chiar com ortament halucinator. Pentru unele substanHe e3istP osibilitatea doFPrii lor Tn urinP.(e mai ot observa o serie de TnHe Pturi,Tn Fonele accesibile, ot fi gPsite la acienHi fiole,flacoane tec.%acP ei ca PtP Tncredere ot relata Ri singuri. %e cele mai multe ori acienHii vin TnsP la medic Tn stare de sevraM,ceea ce de multe ori re reFintP o urgenHP medicalP.In asemenea situaHii se remarcP o stare de mare an3ietate Ri neliniRte,tulburPri vegetative im ortante,dar chiar Tn aceastP situaHie, acienHii ot reFista Ri sP nu recunoascP situaHia lor realP.In stPri de carenHP accentuatP acientul oate veni Tn stare confuFionalP Ri agitaHie e3tremP,comunicarea cu el fiind im osibilP.Un stare de carenHP acientul *6* are suferinHe fiFice Ri shice enibile+an3ietatea,angoasa ot avea intensitPHi foarte mari-Pot a are criFe melacoliforme,maniacale,criFe de e ile sie.(omatic ulsul este accelerat,este deshidratat,tahicardic,hi otensiv,cu s asme intestinale, sinco e, li otimii. EvoluHia stPrilor de de endenHP de inde de drogul utiliFat,tim ul de utiliFare, recocitatea tratamentului,de condiHiile sociale Ri familiale.Poate sP fie o evoluHie favorabilP dar Ri osibilitatea croniciFPrii.Tentativele de sinucidere,accidentele de muncP sau de circulaHie sunt foarte frecvente la de endenHii de drog. e.Tratamentul Internarea acientului de endent de drog este obligatorie,deoarece a face a el la voinHa unor asemenea acienHi este o iluFie,mai ales cQnd se aflP Tntr5un stadiu avansat de boalP.Insuccesele nu trebuie sP descuraMeFe e medic deoarece aici din rinci iu reFultatele sunt inconstante Ri modeste.%acP este sihotic sau refuFP internarea i se ot a lica revederile legale

entru tratament obligatoriu. Ince utul tratamentului trebuie fPcut rin stabilirea ti ului de drog utiliFat,doFele e3acte,dacP se aflP Tn sevraM Ri ce fel de sevraM are,starea generalP a acientului. %u P1uc"+BEDC- tratamentul ar com orta douP faFeN 5!aFa de desinto3icare care este legatP de ti ul de drog.Pentru halucinogene Ri amfetamine nu sunt robleme deosebite,sevraMul reFentQnd o sim tomatologie minorP.In acest caF accentul se va une e sihotera ie Ri s italiFare,cu un tratament uRor sim tomatic.%in contra Tn caFul heroinei,morfinei,barbituricelor roblema saevraMului este mult mai im ortantP. 5faFa de reada tare care se desfPRoarP deobice Tn mediul social. In cadrul internPrii,renunHarea la drog se va face fie brusc,fie rogresiv Tn funcHie de as ectele fiFice Ri sihice ale acientului.Pentru combaterea fenomenelor violente se vor administra neurole tice Ri tranchiliFante.Uneori se ot utiliFa medicamente de substituHie mai uHin ericuloase+methadona entru heroinP-. O atenHie deosebitP se va acorda stPrii generale,se vor asdministra vitamine din gru ul 1,anaboliFante,Tn caF de stare de Roc se vor folsi metodele moderne de reechilibrare hidroelectroliticP. (tarea sihicP se va trata rin medicamente sim tomatice +sedative, antide resive-. Unii recomandP Tn eriod acutP de sevraM chiar efectuarea a cPtorva electroRocuri. %u P ieRirea din sevraM acienHii trebuie sP rPmQnP minimum 85G luni Tn s ital du P care urmeaFP eriod de reada tare. Psihotera ia ocu P un loc im ortant Tn tratamentul de endenHei de drog.PacienHii se introduc de la Tnce ut Tn gru e sihotera eutice s eciale,la care se ot afilia foRti bolnavi,membri de familie, rieteni,colegi.La Tnce ut acientul are o atitudine asivP, aRtea tP totul de la medic sau de la asistenta socialP,sau din contra devine revendicativ, socotind cP societatea este aceea care trebuie sP se schimbe Ri nu el. Primul sco al sihotera iei este acela de a im lica e acient Tn tratamentul sPu, entru ca acesta sP abordeFe viaHa cu mai mult realism,sP5Ri TnHeleagP deficienHele ersonale,sP fie conRtient de necesitatea unei maturiFPri emoHionale.Psihotera ia este adesea Tm iedecatP de li sa de motivaHie a acientului,motiv entru care uneori,cel uHin la adolescenHi ea trebuie reFentatP ca ceva obligatoriu+1uc"-Psihotera ia este de lungP duratP,Tn cadrul de endenHei de drog,ea cere din artea acientului un anumit grad de inteligenHP. Psihotera ia de gru este mai bine su ortatP ,deRi aRa cum aratP unii autori,e3istP aici ericolul er etuPrii subculturii to3icofile+ acienHii fPcQnd de fa t un schimb de e3 erienHP Tntre ei-.Este foate greu a controla abstinenHa totalP Tn gru mai ales cQnd acienHii vin entru sihotera ie de acasP. In unele caFuri se oate une roblema schimbPrii domiciliului,a unei ocu aHii.Problema reabilitPrii Ri a reinserHiei sociale are de asemenea o mare im ortanHP. *63 ;;<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< TulburPrile sihice de origine infecHioasP + sihoFele infecHioase- TulburPrile sihice a Prute Tn cursul bolilor infecHioase sunt cunoscute sub denumirea de sihoFe infecHioase. *cest ca itol comun atQt entru sihiatroe cQt Ri entru alte s ecialitPHi medicale TnglobeaFP o serie de sihosindroame care TnsoHesc diferite eta e ale rocesului infecHios sau care ot urma acestuia.(indroamele de intensitate mare TnsoHite de obicei de tulburPri ale luciditPHii conRtiinHei a ar Tn erioada de ma3imP efervescenHP a rocesului infecHios,Tn tim ce alte sindroame sihice,fPrP modificPri ale luciditPHii conRtiinHei +stPri de resive,mai rar maniacale, aranoide,frecvente stPri nevrotiforme- se instaleaFP Tn tim ul convalescenHei,sau Tn orice caF atunci cQnd boala este Tn regresiune. %eRi a ariHia acstor tablouri sihice are indestructibil legatP de e3istenHa bolii infecHioase,uneori este dificil sP se stabileascP un ra ort direct Tntre agentul agresiv infecHios Ri tabloul siho atologic,deoarece a ariHia acestuia de inde nu numai de acHiunea agentului infecHios res ectiv ci Ri de articularitPHile constituHionale ale bolnavului,de starea sa biologicP Ri sihicP. Un aceastP rivinHP au fost elaborate douP tendinHe

contradictoriiNconform curentului nosologist5descri tiv s5a Tncercat conturarea unui tablou sihic caracteristic entru fiecare ti de infecHie, unQndu5se accentul e s ecificitatea agentului atogenXalHi autori +1onheeffer- susHin Prerea cP sihicul reacHioneaFP Tn mod univoc la toate agresiunile e3terne,iar agentul atogen nu ar face altceva decQt sP ^develo eFe? Ri sP desvolte redis oFiHiile legate de factorii constituHionali. Un reFent s5a aMuns la concluFia cP deRi sihoFele infecHioase au o anumitP unitate sim tomaticP,cauFa determinantP revine infecHiei,Tn funcHie de intensitate,re etare, ersistenHa ei Tn tim ,iar as ectul evolutiv este modelat de articularitPHile constituHionale Ri ereditare rivite Tn dinamicP Ri Tn funcHie de vQrstP,condiHiile de viaHP,de diferite traume fiFice Ri sihice. OdatP cu a ariHia antibioticilor,corticotera iei,neurole ticelor se constatP cP acest ti de tulburPri sihice a are mai rar Ri au un as ect mai uHin dramatic, recum Ri un rognostic mai bun.,PmQne totuRi deschisP roblema sechelellor lPsate de agresiunea infecHioasP asu ra sistemului nervos. Etio atogenie 6umeroRi germeni +microbi,viruRi,ric"eHii, rotoFoare etc- ot determina a ariHia de tulburPri sihice.)odul lor de activitate este variat.Pot acHiona de la oarta de intrare rin iuntermediul to3inelor direct asu ra encefalului sau indirect rin tulburPri metabolice generale.*gentul atogen se oate TnsP fi3a Ri direct e sistemul nervos +virusurile intracelular,microbii e3tracelular,vascular sau erivascular, e meninge,ric"eHiile Tn ereHii vaselor-.Un alte caFuri intervine mecanismul alergic incriminat Tn etiologia encefalomielitelor aninfecHioase,a encefalitelor ostvirale,sau Tn unele araFitoFe. atogenia unor tulburPri sihice care survin Tn cursul infecHiilor este mult mai com licat,TntrucQt intervine dinamic Ri s ecific reacHiile de a Prare ale organismului.Un unele boli cu tulburPri mai constante s5au descris leFiuni localiFate Tn trunchiul cerebral,Tn sistemul limbic sau Tn Fonele activatoare ale creierului,Tn tim ce Tn altele Tn care evoluHia este mai trenantP datele anatomo atologice sunt sPrace,necaracteristice. *64 ;eriga atogeneticP comunP este hi o3ia rin care este incriminat rolul indirect al to3inelor care blocheaFP ciclul o3idativ cu hi o3ia celularP,la care se adaugP Ri efectul febrei. %u P ;oiculescu mecanismele atogenice Hin fie de leFiunile rimitive cerebrale,fie de erturbarea gravP a metabolismului energetic cerebral,mecanisme care ot acHiona se arat sau Tm reunP.Intervin factori favoriFanHi legaHi de articularitPHile constituHionale Tn dinamica e3istenHialP,agresiunile anterioare +traumatismele-,factori ereditari. #lasificare %atoritP olimorfismului Ri Tn general,nes ecificitPHii,clasificarea tulburPrilor sihice din bolile infecHioase este deosebit de dificilP. %in unct de vedere sim tomatologic au fost definite o serie de tablouri sihice,ca factori comuni Tn maMoritatea infecHiilor +delirul febril,delirul infecHios,delirul acut-.Este vorba de sihoFe funcHionale,reversibile,ale cPror substrat nu este suficient de elucidat.*lte tulburPri sihice a ar e fondul unui roces organic inflamator cerebral +encefalitP,meningitP,tromboflebite,su uraHii cerebrale- Ri care lasP sechele serioase du P vindecare. (im tomatologie Un faFa rodromalP a ar o serie de sim tome comuneNastenia,cefaleea ,hi o rose3ia,adinamia,hi eresteFia,irascibilitatea,an3ietatea,tulburPri hi nice,coRmaruri,uneori stPri de ti maniacal sau de resiv.TulburPrile ot rPmQne Tn acest stadiu,Tn infecHiile subacute +amigdalite,sinuFite,infecHii genitale etc-sau Tn alte caFuri ot trece Tn eta e re sihotice sau Tn cea sihoticP Tn care tulburPrile de conRtiinHP devin sindromul central. UntQlnim astfel delirul febril care a are Tn erioada febrilP Ri se caracteriFeaFP,de obicei rintr5o tulburare de conRtiinHP de ti delirant sau delirant5oneiroid.EvoluHia este scurtP,urmQnd Tn mod rogresiv sau regresiv curba febrilP.* ar iliFii,halucinaHii cu conHinut terifiant,care cresc Tn intensitate,mai ales seara.(tarea de agitaHie sihomotorie oate alterna cu stPri oneiroide Ri a"ineFie. %elirul infecHios a are Tn tim ul bolii dar nu este ra ortat la febrP,avQnd un tablou clinic variabil, redomenent delirant sau oneiroid.%is oFiHia este variabilP Tn funcHie de conHinutul

halucinaHiilor.Pot a are astfel stare de neliniRte siho5motorie,an3ietate sau stPri de as ect maniacal sau schiFoid cu ecolalie,ecomimie,eco ra3ie,mutism,a"ineFie,fle3ibilitate ceroasP.!recvent,Tn evoluHie, ot a are stPri de stu or sau stPri amentive,cu disociere a conRtiinHei ro riei ersoane Ri cu agitaHie sihomotorie Tn limetele atului. EvoluHia este variabilP de la cQteva File,la cQteva sP tPmQni,cu ameliorPri Ri agravPri transitorii,urmate de un delir reFidual.La co ii aceste forme de delir se TntQlnesc mai frecvent. %elirul acut descris de cPtre #almeil,re reFintP sindromul de confuFie mentalP gravP sau malignP.)archand Tl considerP ca o encefalitP sihoticP aFotemicP Ri Tl e3 licP ca e o reacHie univocP a sistemului nervos faHP de acHiunea unor factori to3ici,infecHioRi sau traumatici.(e caracteriFeaFP rintr5o stare de confuFie mentalP,agitaHie sihomotorie intensP Ri desordonatP care im une deseori imobiliFarea.Un aceastP situaHie acientul se e uiFeaFP Ri Tn condiHiile refuFului de alimente Ri lichide a ar semne de deshidratare,ureea de PRind B g Wo,oligurie,hi ertermie.%ecesul oate surveni Tn cQteva File rin hi eraFotemie. %elirul acut oate sP a arP Ri Tn stPri atologice de etiologie necunoscutP sau Tn diferite stPri febrile.#onsiderat Tn trecut ca avQnd un rognostic mortal,Tn condiHiile tratamentelor actuale de reanimare +hidratare,alimentare arenteralP, antibiotice,corticotera ie,neurole tice- el a devenit curabil.)archand considerP cP Tn delirul acut ar fi vorba de un ti s ecial de reacHie asimilabilP alergiei,o ^intoleranHP nervoasP? faHP de diverse no3e +to3ice,infecHioase etc-. *lHi autori au inclus delirul acut rintre com licaHiile sindromului general de ada tare a lui (elye,sau du P alHii ar fi rovocat de o e3citabilitate crescutP a regiunii talamo5hi otalamice,o ^stigmatiFare diencefalicP? rin infecHii,agresiuni to3ice sau traumatice. KalucinoFa infecHioasP este o formP articularP de sihoFP infecHioasP caracteriFatP rin tulburPri mai uHin marcate de conRtiinHP,cu Pstrarea criticii faHP de manifestPrile morbide Ri Tn s ecial faHP de halucinaHii Ri rin absenHa stPrii de e3citaHie sihoimotorie. *65 TulburPrile sihice Tn meningite,encefalite Ri su uraHii cerebrale B.TulburPrile sihice Tn cadrul meningitelor *gentul atogen cel mai frecvent este microbian +meningococul, neumococul, bacilul roteus, bacilul tuberculos etc-,virusurile, le tos iroFele ro agate e cale hematogenP sau limfaticP,de la un roces se tic din vecinPtate. (e caracteriFeaFP clinic rintr5un sindrom infecHios general la care se asociaFP semne de iritaHie meningealP.TulburPrile sihice ot oscilRa de la o stare de iritabilitate la stPri confuFionale rofunde.!recvent TntQlnim somnolenHa,hi eresteFia,fotofobia,cefaleea.!enomenele sunt grave Tn infecHiile microbiene.Im ortanHa meningitelor constP din unct de vedere sihic Tn rocentaMul ridicat de sechele grave,cu atQt mai mult cu cQt infecHia se declanReaFP la vQrste mai mici. 8.TulburPri sihice Tn encefalite Encefalitele sunt determinate de agenHi infecHioRi Ri de to3inele lor.(e ot Tnscrie astfel encefalite rimitive cu virus identificat +rabia- sau neidentificat +encefalita e idemicP letargicP- Ri viroFe generale + oliomelita,her esul-,encefalite secundare + ostvacinale-,Tn bolile microbiene +febra tifoidP,tuse convulsivP-,Tn s irochetoFe +P7P-,Tn infecHii cu rotoFoare +malarie-,encefalitP rin metaFoare +tenie,cisticercoFP-. TulburPrile sihice constituie aRa numitul ^sindrom encefalitic? Tn care TntQlnim tulburPrile ritmului somn5 veghe,stare de agitaHie,tulburPri de conRtiinHP de as ect delirant,oneiroid,amentiv.Encefalitele rimitive,encefalita von Economu cu forma sa letargicP Ri algo5mioclonicP au ca semne sihice de debut tulburPrile hi nice.1olnavii adorm Tn orice oFiHie.Ki ersomnia oate dura de la cQteva File la cQteva sP tPmQni. Un erioada de stare a ar as ecte catatonice,delirante,oneiroide sau maniacale.%u P remitere a ar secheleNbradi sihie,im ulsivitate,stPri siho atoide,dromomanie,mitomanie, erversiuni se3uale etc. %intre encefalitele secundare este de reHinut cea rubeolicP care lasP sechele Ri Tn lus dacP survine Tn viaHa intrauterinP roduce embrio atii rubeolice care ot duce ulterior la oligofrenii,la malformaHii oculare Ri cardiace.

G.TulburPrile sihice Tn cadrul su uraHiilor cerebrale Un aceste caFuri e lQngP tulburPrile neurologice a arNa atie,indiferenHP,somnolenHP,tor oare,coma urmate de sechele encefalitice +hidrocefalie Ri deficit mental-. TulburPrile sihice Tn bolile infecHioase generale Un scarlatinP Tnainte de a ariHia e3antemului a are un delir refebril iar Tn convalescenHP un delir reFidual.*celeaR manifestPri ot a are Ri Tn tusea convulsivP, neumonie,gri e mai grave la co ii Ri la ersoane vQrstnice. Un he atita e idemicP se descriu sindroame nevrotice,as ecte schiFoforme,tulburPri de conRtiinHP QnP la comP. TulburPrile sihice din tuberculoFP ot sP fie determinate de rocesul infecHios,de accidentele tera eutice legate de tuberculostatice sau sP se constituie reactiv faHP de situaHia articularP de bolnav cronic.*stfel Tn meningitele Ri meningo5 encefalitele T1# a are cefaleea,vertigii,stPri confuFive cu halucinaHii,stPri schiFoforme.Untr5un rocentaM mic +B9W- rPmQn cu sechele de as ect siho atoid.Un rocesele T1# latente s5au descris stPri neurastenice sau de resivan3ioase,idei delirante de ersecuHie,idei mistice,erotomanie,idei de mPrire sau acte medicolegale +sinucideri sau omucideri-. TulburPrile sihice secundare tratamentului cu tuberculostatice a ar Tn funcHie de teren Ri de metoda folositP.(tre tomicina roduce uneori somnolenHP sau bradi sihie,iFoniaFidele sau cicloserina determinP uneori stPri de euforie sau stPri schiFoide,de de resie sau confuFionale. TulburPrile sihice reactive variaFP Tn ra ort cu stadiul afecHiunii.La a ariHia bolii acientul ado tP o atitudine linP de resentimente sau de negare a bolii,uneori de revoltP sau dis erare sau dis erare cu an3ietate,reacHie i ohondricP istericP sau aranoiacP.,eTntoarcerea la activitate Ri Tn familie oate genera tulburPri de ada tare,sentimentul de inferioritate. TulburPri sihice de origine lueticP *66 Etiologie.InfecHia sifiliticP este rodusP de tre onema allidum desco eritP de (chaudin din BE9@ Ri usP Tn evidenHP Tn creierul bolnavilor cu araliFie generalP riogresivP +P7P- de cPtre )arinescu Ri . . . . . .Tn BEBG. (ifilisul este o infecHie cronicP care a are Tn general la adulHi Ri evoluiaFP stadial.La co ii se descrie sifilisul congenital realiFat rin infecHie trans lacentarP du P luna a @5a intrauterinP. *fectarea sistemului nervos se roduce la un numPr de G5CW din caFuri,Tn atogenie fiind incluse mai multe teorii.%u P Levaditi Ri Le ine ar e3ista douP tul ini de s irochete,dermatotro P Ri neurotro P.(5a remarcat TnsP cP e3istP osibilitatea mutaHiei dintre ele rin schimbarea tro ismului.Un rol im ortant Tl are terenul,scPderea reFistenHei rin alcoolism,traumatisme,surmenaM,boli asteniFante,cQt Ri o hi ersensibilitate tisularP cu as ect alergic. Patogenia.( irochetele Ptrund Tn organism rin inoculare,realiFQnd a oi o invadare de ti se ticemic +faFa secundarP- du P care se fi3eaFP la nivelul diferitelor organe.PPtrunderea Tn sistemul nervos se face e cale hematogenP Ri erineuronbalP limfaticP.Pe cale hematogenP se fi3eaFP Tntr5o rimP eta P la nivelul venelor cerebrale Ri meningeale unde ot stagna ani de File QnP vor invada arenchimul cerebral rin bariera hemato5meningealP.( irochetele ot aMunge Tn l.c.r. rin migraHia centri etP,de5a5lungul tecilor rPdPcinilor nervilor eriferici Ri al limfaticilor erineuronale. IniHial la nivelul creierului rocesul infecHios afecteaFP vasele cerebrale,s aHiile erivasculare Ri meningele +sifilisul cerbro5meningo5vascular-.%u P B9589 de ani s irochetele invadeaFP arenchimul nervos,adPugQnd alterPri degenerative,realiFQndu5se faFa de sifilis cerebral arenchimatos.*rterita sifiliticP Tnce e cu roliferarea intimei +endarteritP- Ri realiFeaFP a oi o anarteritP Ri infiltraHii celulare inflamatorii erivasculare,lumenul arteriorelor se micRoreaFP,se ot obstrua ducQnd la fenomene de ramolisment Tn Hesutul nervos.7omele sunt leFiuni inflamatorii roliferative Tn Hesutul conMuctiv adventiHial,manifestQndu5se macrosco ic sub forma unor noduli cenuRii5roRcaHi de volum mic,localiFaHi Tn meninge sau Tn Hesutul nervos. Le tomeningita lueticP se manifestP rintr5un roces de arteritP s ecificP vaselor meningeale Ri o infiltraHie a limfocitelor,a meningelui baFal TnsoHit de reacHie hi er lasticP secundarP cu

roliferarea Hesutului conMuctiv meningeal. )acrosco ic meningele a are TngroRat,albicios,o ac.*fectarea difuFP a a aratului vascular favoriFeaFP uneori tulburPri hemodinamice TnsoHite de un edem cerebral care ot e3 lica a ariHia leFiunilor reversibilef.? Un eta a de sifilis terHiar +P7P- leFiunile rogreseaFP roducQndu5se leFiuni degenerative ale neuronilor, ierderile neuronale observQndu5se cu redilecHie Tn nucleii baFali Ri cerebel,dar mai ales Tn corte3ul cerebral fronto5 arietal Tn stratul @.)acrosco i creierul este redus de volum,cu le tomeningitP cronicP Ri atrofie im ortantP a circomvoluHiunilor frontale.(istemul ventricular este mPrit,dar mai ales la nivelul coarnelor frontale, rin regresiune degenerativP a Hesutului nervos Ri acumulare de lichid.(unt afectate concomitent diferite organe interne. #lasificare Un erioada rimarP a sifilisului se descriu reacHii sihogene determinate de conRtientiFarea gravitPHii bolii,sub forma unui sindrom obsesional,estenic etc. Un erioada secundarP meningita difuFP recoce se manifestP rin sindroame nevrotice,melancolice,maniacale sau to3ico5 infecHioase.Un sifilisul meningo5vascular ot a are criFe a o lectiforme Ri e ile toide cu fenomene clinice de focar. Un tabes +meningo5radiculo5nevritP s ecificP- tulburPrile neurologice sunt maMore dar se ot asocia cu stPri confuFive,delirant oneiroide. ParaliFia generalP rogresivP +P7P- P7P este o meningo5encefalitP cronicP difuFP s ecificP lueticP +stadiul de sifilis terHiarcaracteriFat clinic rin tulburPri sihice globale Ri rogresive Ri rin tulburPri motorii cu caracter rogresiv. #linica araliFiei generale rogresive *67 IncubaHia este TndelungatP ,Tn general Tntre D5B@ ani de la Rancrul rimar.Un evoluHia bolii se disting G stadiiN erioada de debut,de stare Ri terminalP de reducere sau marasm. !orme de debut.%ebut rin scPderea rogresivP a activitPHii intelecFuale,concomitent cu scPderea redevenHei rofesionale rin hi o rose3ie,dismneFii,scPderea iniHiativei,sugestibilitate. %ebutul rin tulburPri de com ortament, acientul devenind iritabil,neatent,agresiv,cu desinhibiHie eroticP,absenteism sau demisie rofesionalP,abuF de alcool. %ebut rin tulburPri de eticP sau rin acte medico5legale,caracteristic fiind furtul cu martori +furP Ri cere aMutorul aFnicului entru a TncPrca marfa furatP-. Pot a are manifestPri de e3hibiHionism,viol,sinucideri absurde rin modalitatea de TnfP tuire +Tnec Tn a P micP,gaFe deschise cu fereastra deschisP etc-. *lteori debutul oate TmbrPca as ectul unei stPri maniacale,de resive sau aranoice fPrP TnsP a avea tensiunea afectivP sau ideaHia cQt de cQt sistematiFatP,delirul fiind absurd.)ai rar,debutul oate fi evidenHiat rin tulburPri neurologiceNticul sugerii +Obregia- sau esofagian . . .? Perioada de stare.(istematic se remarcP rinNtulburPri sihice,neurologice Ri modificPri humorale. TulburPrile sihiceN e lQngP tulburPrile rodromale +sugestibilitate,scPderea activitPHii rofesionale Ri fenomene de desorientare tem oro5s aHialP,hi o rose3ie,amneFie Tn deosebi anterogradP iar Tn lanul gQndirii a ar idei delirante redominant megalomanice Ri absurde,incoerente, olimorfe, contradictorii,labilitate Ri altruism.1olnavul afirmP cP osedP munHi de bani,avioane sau tractoare sub PmQnt,sunt conducPtori ai omenirii sau Fei.%elirul se modificP de la o Fi la alta,este absurd,megaloman,Tn evident contrast cu acce Hiunea faHP de mici cadouri care li se face.*ceste tulburPri de gQndire conduc la o activitate deFordonatP,haoticP,fPrP sco . (indromul neurologic.TulburPrile oculareNaniFocorie cu semnul *rgyll5,obetson? PreFent.,.O.T. sunt e3agerate dar scPFute cQnd e3istP o asociere cu tabesul.* ar tulburPri de sensibilitate cu analgeFie.#oncomitent a ar tulburPri de motilitate cu tremor,dis re3ia +li sa de coordonare a miRcPrilor- Ri Tn s ecial disartria usP Tn evidenHP cu aradigmele clasice+nu oate s une co ilP com Ptimitoare Ri treiFeci Ri trei de regimente de artilerie etc,evidenHiindu5se diFartria-.* ar a oi tulburPri trofice,de metabolism,scPdere onderalP, ierderea controlRului sfincterelor,escare. (indromul humoral.Un sQnge reacHia 1ordet5.aserman,)eini"e,#itochol sunt oFitive +cQnd tratamentul a fost incom let ele ot fi Ri negative-.T.I.T.este oFitiv.L.c.r.este

lim ede,clorul,fosforul, roteinorahia este 9,:5B,8 gWo.,eacHiile 6onne * elt Ri Pandy sunt oFitive,benFoe coloidal oFitivP Tn rimele tuburi.Elementele celulare aMung la D@5B@9 e mmc.TIT este oFitiv. Perioada terminalP a P7P se caracteriFeaFP rin e3agerarea Ri agravarea sim tomatologiei din erioada de stare,netratatP boala aMunge la com licaHii cardio5 ulmonare,renale etc sau infecHii intercurente,decesul fiind regula. !ormele clinice au o mare variabilitate.,eHinem e acele legate de vQrstP.!orma MuvenilP a are Tntre BG89 de ani Ri infdantilP Tntre :5B8 ani,manifestate cu tulburPri somatice accentuate Ri e3itus Tn A5@ ani. Tratamentul sifilisului nervos Un as ect im ortant Tl constituie rofilRa3ia luesuluiNe3amenul eriodic al angaMaHilor,Tnaintea cPsPtoriei,educaHia o ulaHiei etc.,metode racticate la noi cu bune reFultate dar care Tn reFent nu se mai a licP cu aceiaRi asiduitate. Un istoricul tratamentului curativ citPmNcianura de mercur,arsenicul,sulfatul de bismut, iretotera ia sau malariotera ia. Un eta a actualP se utiliFeaFP enicilina Tn cure de G9 de milioane u.i.,Tn doFe de un milion e Fi,cu urmPrirea limfocitoFei Ri albuminorahiei.Tratamentul este com letat cu cel igieno5dietetic Ri ergo siho5tera ic ,emisiunile incom lete im un adesea ensionarea. *68 .SI=>?A (ANIA&>@$!.R!SIAB .atogenia .($ P)% este consideratP ca fiind cea mai ti icP boalP endogenP sihiatricP+boalP determinatP de factori intrinseci,interni-,rolul factorilor e3terni fiind doar marginal,Tn declanRarea sau agravarea acceselor. Un cadrul studiului factorilor endogeni se studiaFP Tn mod re onderent im ortanHa factorilor constituHionali Ri genetici Ri im ortanHa as ectelor biochimice. Im ortanHa factorilor constituHionali Ri genetici ;Qrsta medie la care a are rimul acces ar fi Tntre G@5Ao de ani,dar o ro orHie im ortantP de TmbolnPviri a are Ri Tnainte de 89 de ani Ri du P @9 de ani. (e3ul.1oala este mai frecventP la femei,dar Tn lucrPri mai recente diferenHa nu mai este aRa de regnantP +1leurer D9W la femei,6oyes 8 femei la un bPrbat,dar mulHi considerP cP ro orHia femeiObPrbaHi ar re reFenta ro orHia celor douP se3e Tn o ulaHia generalP. ,olul constituHiei,a bioti ului,Tn care se TncadreaFP dis oFiHia afectivP,tem eramentul,as ectul morfologic, articularitPHi humorale Ri sihice. #reatorul teoriei constituHionaliste Tn sihiatrie este considerat a fi Yretschmer Ri care considera ti ul icnic ca favoriFQnd P)%. Ti ul icnic constP Tn indiviFi cu staturP micP,cu as ect Tndesat,bondoc,sinton din unct de vedere sihic.*ceastP constituHie ar fi Tn CAW din caFurile clinice.*lHii descriu la acienHii de resivi o constituHie astenicP,Tn tim ce ti ul icnic ar a are mai frecvent la formele bi olare. ,olul factorulor genetici.Ideea s5a acreditat uRor e baFa observaHiilor incidenHei mai frecvente a bolii Tn familiile bolnavilor.P)% ar fi de 8@ de ori mai frecvent la fraHii bolnavilor decQt Tn cadrul o ulaHiei generale. Primele lucrPri a ar Tn BEB9,cQnd ;oght, e baFe statistice afirmP o transmitere recesivP. *creditarea definitivP a originii ereditare a P)% vine odatP cu lucrPrile lui Yallmann asu ra familiilor bolnavilor de P)% Ri studiul asu ra gemenilor. (e urmPresc Tn dovedirea factorului genetic cQteva roiblemeN a.(tudiul incidenHei TmbolnPvirilor la colaterali.E3istP mari variaHii.Yallman vorbeRte de un risc de 8GW,(later de B@W.(e res inge ideia unei asocieri genetice a P)% cu schiFofrenia Ri oligofrenia. %e resia endogenP s5ar manifesta la colaterali cu o frecvenHP de B@W,mai atinse fiind fetele a cPror mamP este bolnavP+8@W-. b.(tudiul unor arbori genealogici,studii mai rare astPFi Ri care tind a face legPtura dintre P)% Ri alte boili a cPror gene se aflP e cromoFomul S +daltonismul,unele anomalii sanghine- de unde se trage concluFia cP gena i oteticP din P)% ar utea fi e cromoFomul S. c.(tudiul gemenilor monoFigoHi Ri diFigoHi,a fost al doilea mare argument al geneticienilor.%acP Tn o ulaHia generalP frecvenHe bolii a are Tntre 9,A5B,CW, e gemeni concordanHa a are de 8@W entru heteroFigoHi Ri de B99W e monoFigoHi,cifrP amelioratP ulterior la valori de EDW Ri chiar de D@W,dar oricum semnificativP.

*69 !PcQnd o revistP a datelor de literaturP Yringlen aratP cP la monoFigoHi concordanHa ar oscila Tntre G5EW,iar la diFigoHi Tntre 9 Ri G:W +cifrele medii ar fi de C8W entru monoFigoHi Ri de BCW entru diFigoHi- ceea ce este semnificativ. d.Princi alele teorii genetice %iferitele studii mai vechi Ri mai noi au condus la elaborarea unor modele genetice care sP oatP e3 lica P)%. 6u e3istP robe certe nici entru transmiterea dominantP Ri nici entru cea recesivP,iar transmiterea legatP de se3 este Ri mai greu de dovedit. #oncordanHa mai mare la gemenii monoFigoHi ar dovedi o enetranHP mai mare a genei.Este totuRi robabil ca una din gene sP se afle e cromoFomul S. (e une Tntrebarea,cQte gene artici P Ri ce re reFintP ele.(later aratP ca rPs uns la rima roblemP ,cP atQt Tn formele ciclice cQt Ri Tn cele de resive uni olare originea arentalP bilateralP este de 8 ori mai frecventP decQt originea arentalP unilateralP,ceea ce resu une e3istenHa a douP gene dominante Ri eliminQndu5se teoria unigeneticP dominantP.Un acest fel transmiterea sar face unilateral,recesiv sau com ortQnd un numPr mare de gene. O altP teorie considerP modelul genetic ca o genP situatP e cromoFomul S Ri alta dominantP autosomalP +cele 8 gene fiind nea Prat necesare-. (5a emis Ri alte i oteFeN 5I oteFa unei gene autosomale unice,dominante,cu e3 resivitate slabP. 5Teorii multigenetice, sihoFa fiind o variabilP nefavorabilP e3tremP Tn care se acumuleaFP numeroase gene atologice. 5O altP teorie aratP cP gena s ecificP i oteticP duce la a ariHia bolii numai dacP s5ar combina cu genele multifactoriale care determinP caracterul cicloid. 5)aMoritatea i oteFelor gPsesc transmiterea dominantP ca fiind cel mai frecvent reFentP, urtPtorii de genP devenind sihotici Tn ro orHie redusP,graHie influenHei factorilor de mediu. 5)aMoritatea autorilor considerP modul de transmitere oligenic Ri com le3,ceea ce se moRteneRte fiind doar o tendinHP crescutP la de resie,dar boala nu ar a are fPrP intervenHia factorilor de mediu. Un concluFie,modelul genetic de transmitere Tn P)% rPmQne controversat cu e3 licaHii nedovedite rivind o genP dominantP cu enetraHie incom letP,8 gene dominante autosomale sau una e cromoFomul S Ri Tn fine ereditatea multigenicP.(e remarcP chiar Tn cadrul e3 licaHiilor genetice im licarea factorilor de mediu. ,olul factorilor de mediu UnsPRi Yrae elin observase cP Tn unele caFuri accesul maniacal a Prea rimPvara iar cel de resiv toamna. !actorii sihotraumatiFanHi ot influenHa conHinutul de resiv.6umeroase debuturi ale bolii a ar du P diferite boli somatice. Vung a reciaFP rovocarea e3ogenP la @5B9W din caFuri,Tn tim ce rovocarea sihogenP ar a are la D,GW la bPrbaHi Ri E,@W la femei.Un recPderi rolul factorilor e3ogeni ar ocu a o ondere de 8GW. 1ogPHia cauFelor e3ogene este mai mare Tn de resii.TotuRi s5a descris Ri o ^manie a doliului?,acces maniacal survenit du P decese Tn familie. 6umeroRi autori considerP factorii e3ogeni ca avQnd doar un rol declanRator. *s ecte biochimice Un discutarea as ectelor biochimice,o schematiFare didacticP a roblemei im une necesitatea de a ne oci a de trei categorii de modificPriN B.(tudiul im licPrii modificPrilor endocrineX 8.(tudiul im licPrii diferitelor anormalitPHi Tn distribuirea electroliHilorX G.Im ortanHa aminelor biogeneX B@E Im ortanHa modificPrilor endocrine Princi alul factor endocrin us Tn evidenHP Tn mod constant Tn sihoFele afective Tl constituie creRterea activitPHii adrenocorticale,deRi o legPturP etiologicP directP este discutabilP.(e Rtie cP de resia este constantP Tn sindromul #ushing,se cunosc modificPrile afective remenstruale,cele legate de metodele contrace tive.La de resivi roducerea corticosteroiFilor este crescutP,mai ales Tn formele agitate dar nu Ri Tn formele a atice +ar fi legate de hi eractivitate-.%e asemenea,subliniaFP Lem iare Tn BE:9 Tn de resie nu e3istP inhibiHia nocturnP a secreHiei su rarenale.TotuRi aceste tulburPri ar Hine mai mult de an3ietate decQt de de resie. (5a incriminat o tulburare funcHionalP a centrului secreHiei *#TK datoratP unei hi eractivitPHi hi otalamice.(5ar reduce astfel sensibilitatea rece torilor la creRterea secreHiei su rarenale,modificQndu5se astfel autoreglarea. Un corticotera ie s5a observat la Tnce ut o stare de bunP dis oFiHie,sociabilitate crescutP,logoree, entru ca mai a oi sP a arP o stare

hi omaniacalP +ulterior chiar manii sau melancolii-.La de resivii uni olari s5a observat de asemenea o creRtere anormalP a secreHiei hormonului somatotro ,ca rPs uns la hi oglicemia rodusP de insulinP.*cest rPs uns ar fi mediat de catecolamine.%eficienHele Tn funcHionarea tiroidei ot duce,de asemenea la de resii.)i3edemul este TnsoHit constant de de resie.Un fine Parhon a emis i oteFa cP P)% ar fi de origine tiroidianP, racticQnd la bolnavii cu P)% tiroidectomia. 8*nomalii rivind re artiHia electroliHilor O serie de date etiologice se ot deduce din studiul metabolismului electroliHilor.(5a atribuit un rol im ortant fugii de #a]] din membrana celularP care ar favoriFa micro olariFarea.%avidson gPseRte o disfuncHie a sistemelor subcorticale Tn caFul de resiei cu creRterea cantitPHii de #a,glucoFP,li ide.Im ortanHa iodului a fost de asemenea cercetatP de cPtre #onstanHa ZtefPnescu5Parhon.Koff araP legPtura dintre accesele de resive Ri acidoFP Ri cele euforice Ri alcaloFP. 6umeroase cercetPri se referP la creRterea Tn de resie a 6a intracelular Ri modificPri determinate de ermiabilitatea membranei.(5 a dovedit cP 6a creRte PTn de resii cu @9W + robabil 6a intracelular- Ri de 89W Tn manie.(e constatP concomitent o scPdere a Y intracelular.!a tul cP litiu este folosit Tn tratamentul Ri revenirea sihoFelor afective este entru cP se reFumP cP litiu este chimic a ro iat de 6a Ri Y Ri,Tn consecinHP,se oate interfera cu funcHiile sale.TulburPrile rinci ale ar consta Tn re artiHia 6a e3tracelular Ri intracelular,cu o creRtere a 6a reFidual Tn accesul de resiv Ri o creRteree Ri mai mare Tn faFa maniacalP.Litiul,Tn afara interferenHei cu metabolismul monoaminelor,antreneaFP Ri o scPdere a sodiului reFidual Ri o creRtere a 6a intracelular,cu creRterea lichidul"ui e3tracelular.Litiu creRte osibilitatea de refacere a aminelor Ri scade cantitatea cores unFPtor la nivelul sina sei. (ituaHia altor electroloHi nu este clarP. G.,olul aminelor biogene Yrae elin considera P)% ca e o boalP de origine to3icP,motiv entru care,ulterior, multe cercetPri s5au orientat s re a une Tn evidenHP diferitele alterPri metabolice Ri,legat de ele o anumitP atologie cerebralP.(5au incriminat into3icaHiile de origine he aticP,renalP,im ortanHa a numeroase substanHe +alcool,acid nicotinic-. Un BE@E Everett Ri Toman emit o i oteFP,neverificatP, rivind im ortanHa catecolaminelor Ri serotoninei Tn de resie,du P care tim de este 8 decenii se vor face cercetPri asidui rivind biochimia creierului Tn sihoFele afective, Un BEC@ se formuleaFP mai clar teoria rivind rolul aminelor Tn metabolismul anumitor amine cerebrale,acestea devenind deficitare Tn anumite Fone ale creierului Ri cucQnd la alterarea rocesului de transmitere chiar Tn regiunile legate de fiFiologia afectivitPHii +sistemul limbic Ri mai ales hi otalamusul-. *r fi vorba,deci de o li sP relativP a unor amine transmiHPtoare sau de o descreRtere a sensibilitPHii rece torilor la nivelul unor sina se din s.n.c.Un manie,din contra,ar e3ista un e3ces de neurotransmiHPtori sau de o creRtere a sensibilitPHii rece torilor. Un acest cadru s5au incriminat mai TntQi noradrenalina Ri serotonina.(5a s us cP acetil5colina ar Muca Ri ea o arte de rol,vorbindu5se de li sa ro orHionalitPHii Tntre sistemul colinergic Ri catecolaminergic. Teoria a fPcut osibilP a ariHia a numeroase droguri antide resive,care ar utea rin diferite mecanisme sP determine creRterea aminelor cerebrale Ri restabilirea neurotransmiterii,ducQnd rin aceasta la dis ariHia de resiei. *minele biogene mai mult studiate sunt Tn numPr de trei Ri reFenHa lor a fost doveditP,Tn mod cert,Tn creier.Este vorba de noradrenalinP,do aminP Ri serotoninP. rimele douP sunt catecolamine iar serotonina este o indolaminP.Toate derivP din recursori aminoaciFi +catecolaminele din tiroFinP iar serotonina din tri tofan-. I oteFa aminelor are deci o formulare destul de sim lP.#a neurotransmiHPtori,dacP concentraHia dintr5.un anumit loc a s.n.c. scade,reFultatul este de resia,dacP creRte de resia dis are.*lteori este vorba de o descreRtere a rece torilor ostsina tici.Un stPrile maniacale s5a gPsit o creRtere a concentraHiei de monoamine. BC9 TotuRi trebuie Hinut cont cP sistemul nervos uman este inaccesibil la o analiFP chimicP directP,motiv entru care este greu a se investiga Ri a se obHine robe entru o evaluare corectP a i oteFei aminelor. (P vedem mai TntQi cQteva date cunoscute rivind aceste amine.*minele sunt sintetiFate din recursori,Tn neuronul resina tic Ri sunt stocate sub formP inactivP Tn veFicole

sau Tn afara lor Tn neuron.Un tim ul trecerii influ3ului nervos ele sunt eliberate Tn fanta sina ticP,mergQnd Tn Fona rece torilor neuronali ostsina tici.Ea oate TnsP fi inhibatP de cPtre monoamino3idaFP +)*O- care se aflP Tn mitocondrii. %intre substanHele cu rol transmiHPtor doar acetil5colina a fost sigur, e baFe indubitabile im licatP ca transmiHPtor Tn s.n.c.,situaHia celorlalte amine fiind i oteticP.TotuRi se cunosc o serie de date e3 erimentale Ri des re acestea Ri e care le vom reFenta sumar Tn continuareN ,olul serotoninei I oteFa deficitului de serotoninP se baFeaFP oeN B.#onstatarea cP era scPFutP la indiviFii de resivi,care s5au sinucisX 8.#onstatarea cP Tn l.c.r. la de resivi,metaboliHii serotoninei scad Ri cresc a oi,du P ce de resia se amelioreaFPX G.#onstatarea activitPHii antide resive a recursorilor serotoninei +tri tofanului-X ,olul catecolaminelor )etabolismul aminelor catecolice se intensificP Tn manie Ri se reduce Tn de resie,deRi este greu de s us dacP aceste modificPri sunt de origine centralP sau erifericP. E3creHia metaboliHilor noradrenergici este diminuatP Tn de resii Ri crescutP intens Tn manii.Levo5 do a, recursorul catecolaminelor oate la bolnavii bi olari sP inverseFe de resia Tn manie.La de resivi ea este fPrP efect iar de resia agitatP este agravatP.1utirofenonele,fenotiaFinele blocQnd rece torii catecolaminici au du P cum se Rtie acHiune antimaniacalP. *Ra cum am arPtat conce Hia rivind aminele a grPbit introducerea antide resivelor Ri a sPrurilor de litiu Tn tratamentul sihoFelor afective.Este foarte dificil de reFumat multitudinea de cercetPri din acest domeniu,mai ales cP rolul aminelor Tn transmiterea neuronalP din motivele invocate mai sus este TncP rost reciFatP. *cHiunea drogurilor antide resive oate acHiona la diferitele nivele ale metabolismului monoaminelor,du P cum urmeaFPN B.La nivelul sinteFeiNse Rtie cP recursorii chimici amintiHi sunt luaHi din alimente,transformaHi intracelular Ri a oi trans ortaHi s re a3on Ri sina sPX 8.La nivelul stocaMuluiNtransmiHPtorii sunt stocaHi aRa cum am mai arPtat Tn anumite veFicole Ri Tn afara lor,de asemenea la nivelul sina seiX G.La nivelul mobiliFPrii lorNcQnd nervul este e3citat veFicolele se s arg Tn s aHiul subsina ticX A.La nivelul interacHiunii cu rece torul,scPFQnd sau crescQnd sensibilitatea la neurotransmiHPtorX @.La nivelul inactivPriiNTn unele sina se,neurotransmiHPtorul este inactivat Tn s aHiun sina tic,Tn altele este retransmis Tn sina sPX C.La nivelul rocesului de degradare metabolicP a neurotransmiHPtoruluiX )edicamentele vor utea acHiona la unul sau la mai multe din aceste nivele,reFultatul fiind creRterea aminelor. ,eferindu5se la cercetPrile din acest domeniu,#oleman Ri 1roen +BED8- subliniaFP rinci iile modelului de cercetare biochimicP rivind modul de acHiune a drogurilor,care trebuie sP se baFeFe e urmPtoareleN B.*genHii tera eutici +EZ,litiu,antide resive- influenHeaFP diferite amineX 8.!a tul cP aminele biogene +noradrenalina,do amina,serotonina- servesc ca neurotransmiHPtoriX G.!a tul cP agenHii tera eutici altereaFP metabolismul aminelor biogene Ri dinamica lor,Tntr5o direcHie corectivP,o atologie biochimicP e3istQnd Tn fiecare sihoFP afectivPX 1aFat e aceste lucruri s5a Tncercat elucidarea acHiunii a numeroase substanHe medicamentoase.(e Rtie cP observarea afectului de rimogen al reser inei a stimulat Tn mare arte cercetarea rivind aminele cerebrale.*stfel reser ina duce la scPderea aminelor creierului,determinQnd, rin aceasta,Tn unele caFuri o de resie severP.,eser ina induce de resia deci, rin ierderea aminelor cerebrale Ri golirea veFicolelor de stocaM Ri accelerQnd totodatP distrugerea aminelor rin )*O. )edicamentele antide resive I)*O inhibP distrugerea intracelularP a aminelor libere,cu creRterea aminelor intracelulare.%acP tri tofanul + recursor al serotoninei- este administrat Tm reunP cu I)*O se oate otenHa efectul antide resiv al drogului. BCB *ntide resivele I)*O inhibP catabolismul monoaminelor din creier Ri le creRte astfel doFa,scPFQnd ro orHia de metaboliHi de deFaminare.#reRterea aminbelor libere se face Ri la nivelu e3tracelular,la nivelul fantei sina tice +Lem iare,BED:-. *ntide resivele triciclice Ri tetraciclice blocheaFP reutiliFarea aminelor.Ele cresc deci concentrarea monoaminelor rin inhibarea utiliFPrii lor eriferice.*cest lucru se datoreRte diminuPrii ermiabilitPHii celulei Ri frQnei Tn ceea ce riveRte reca tarea monoaminelor de cPtre neuronul resina tic.Un acest fel

triciclicele cresc nivelul aminelor la nivelul rece tor. *cumularea altor droguri antide resive a dus la ideia cP este osibil sP se schimbe rin medicament metabolismul catecolaminelor Tn de resie. Pe baFa acestor date,reFultatele tera eutice s5au utut afirma rin anormalitatea metabolismului aminelor,care Tn caFul sihoFelor afective au o im ortanHP rimarP. #u toate acestea,vorbind din unct de vedere fiFiologic,sindromul maniacal sau de resiv sunt TncP de arte de a utea fi e3 licate rin dinamica biochimicP,deRi aRa cum s5a vQFut,numeroase argumente ledeaFP Tn favoarea unor balanHe erturbate Tntre sistemul serotoninergic Ri catecolaminergic. Unii subliniaFP cP deficitul activitPHii serotoninergice centrale ar ermite a ariHia tulburPrilor timice,dar este totuRi insuficient entru a roduce o formP manifestP de boalP. Perturbarea activitPHii catecolaminelor centrale acHioneaFP ca o cauFP imediatP a tulburPrilor afective,determinQnd calitatea lor +activitatea catecolaminergicP creRte Tn manie Ri scade Tn de resie-. ,eactivitatea la medicamentele antide resive de inde Tn mare arte Ri de factorii genetici.%e asemenea de resia inhibatP une Tn Moc mecanisme diferite de cea agitatP care s5ar asemPna mai degrabP cu mania. #u toate acestea,i oteFa aminelor Tn etio atogenia sihoFelor afective rPmQne rea sim listP.(5au im licat Ri alte amine biogene Ri robabil cP Tn viitor altele vor fi im licate. )andel +BECE,BED9- inMecteaFP de e3em lu diferite substanHe e3trase din creier Ri constatP G categorii de efecteN B.%o amina este legatP de factorul energie Ri iuniHiativPX 8.)etil5indolamina ar fi legatP de euforie,calm,o timismX G.6ore inefrina este de resantP,a arenta sa acHiuni euforiFantP baFQndu5se e blocarea accesului sPu Tn rece torul ostsina tic neuronalX OOOOOOOOOOOOOOOOOgggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggg gggg #orectat ortografic aFi 89 mai BEE: #a itolul ;iolenHa Ri agresivitatea Tn societatea umanP Una dintre marile robleme ale umanitPHii a constituit5o roblema violenHei Ri agresivitPHii umane,a acelor ti uri de ersonalitPHi entru care agresivitatea Ri violenHa le a ar ca cele mai cores unFPtoare entru e3istenHa Ri su raveHuirea socialP. Un e oca mar3imului din ,omQnia,ideologii artidului din sihiatrie negau e3istenHa socio atiilor Ri mai ales Tn societatea socialistP +care nu utea sP aibP decQt un rol sanogen,Tn ciuda tarelor Ri a totalitarismului care agresa ersonalitatea umanP-. TotuRi im licarea sihiatriei Tn fenomenele de violenHP Ri agresivitate nu se utea evita,Tn condiHiile roblematicilor ridicate de actuala societate.Un acest fel s5a constatat cP fenomenele violenHei Ri agresivitPHii Ri chiar a criminalogiei ot sP coincidP arHial Ri cu domeniul sihiatriei sociale.TotuRi sihiatria nu oate e3 lica singurP aceste com le3e robleme sociale,deRi s5a subliniat cP Tn acest domeniu e3istP un unct de vedere limitat dar Ri o viFiune mai largP.Un acest cadru sihiatria a fost chematP,Ri ea,ca alPturi de celelalte RtiinHe sP5Ri aducP un anumit a ort,Tn vastul Ri actualul domeniu care e3 loreaFP antisociabilitatea. Furia -i agresi2itatea. *73 Un ultimii G9 de ani,a roa e cP nu a trecut un an fPrP a se consacra acestui subiect,cel uHin un congres,la care au artici at rofesioniRti foarte diferiHi + sihologi,sociologi, sihiatri,geneticieni,neurochimiRti etc-. %acP la animal com ortamentul agresiv a are ca motivat +se3ual,legat de instinctul de a Prare sau alimentar-,la om a are adesea fPrP asemenea motivaHii +bande de tineri care agreseaFP trecPtorii,luarea de ostatici etc-.6umeroRi autori vorbesc,Tn sens social de agresivitate,Tn sensul unor ambiHii com ortamentale com etitive.;on 1ertalanffy +BE@:- descrie omul ca e o fiinHP cu instincte sPrac desvoltate,consecinHa fiind a ariHia unei fiinHe ericuloase entru el TnsPRi Ri mediu.*cest

lucru,subliniaFP 1astians +BED8-,se baFeaFP e fa tul cP omul nu are totdeauna ca acitatea de a conduce Ri controla universul simbiolic care face comunicarea osibilP.Untrebarea dacP natura umanP este bunP sau rea a fost usP de multP vreme.Kobbes s unea cP Lhome homini lu usL,Tn tim ce Loc"e aratP cP Tn naturP oamenii trPiesc Tm reunP,fPrP lideri,Tn ra ort cu dre tatea Ri legile naturale,ca o comunitate a virtuoRilor anarhiRti,aceastP lege naturalP fiind,s une Loc"e Lde origine divinPL.%ar subliniaFP Kiwert +BECE- criminalul,ca Ri bolnavul mintal artici P la aceiaRi mitologie a omului alienat.#ontrar numeroaselor Preri,Tn acest domeniu,%ur"heim +B::@- nu vede caracterul atologic al crimei, entru el crima fiind un fa t social normal,deoarece fenomenul nu a are doar Tn unele societPHi sau la unele s ecii,ci Tn toate societPHile,din toate tim urile.%in acest motiv,delictul,crima a ar legate de condiHiile vieHii colective,de toate vQrstele,ceea ce face din violenHP o adevPratP maladie socialP.)ai mult,chiar,%ur"heim subliniaFP cP aceasta este un Lfa t social normalL,deoarece ar fi util Ri necesar,legat de condiHiile fundamentale ale vieHii sociale Ri utilP cPci aceste condiHii care o genereaFP sunt ele TnsPRi indis ensabile evoluHiei normale a moralei Ri a dre tului.%in acest motiv,rPufPcPtorul nu mai a are ca un antisocial radical,ca o s ecie araFit,un cor strPin,inasimilabil Tn sQnul societPHii,ci ca un agent regulator al vieHii sociale.TransformQnd crima Tntr5un fa t oarecare,nu TnseamnP sP nu o urQm,deoarece nici durerea nu este deFirabilP +%ur"heim-.%eRi individul Ri societatea urPsc violenHa Ri crima5acesta fiind as ectul normal al roblemei5ea ar Muca totuRi un rol util Tn societate. TotuRi trebuie subliniat cP %ur"heim scria acestea Tn B:E@,Tn anumite condiHii s ecifice Ri cP,a denatura aceastP viFiune,Tn sensul cP el ar face a ologia crimei nu este real,deoarece autorul avea nevoie de aceastP e3agerare entru a se o une,la acea e ocP,unor conce Hii statice sau religioase ale tim ului sPu Ri entru a im lica fenomenul violenHei Tn cadrul unui com le3 studiu sociologic,Tn care TnsPRi autorul a fost rintre ioneri.,ealitatea ste cP fiinHa umanP se aflP angaMatP continuu Tn gPsirea de soluHii Tn ceea ce riveRte agresivitatea Ri crima,aceasta fiind oate mult mai actual decQt Tn secolul trecut. Imaturitatea afectivP a tinerilor va face ca la aceRtia furia Ri agresivitatea sP a arP Tn condiHii mult mai uRoare,fiind im licaHi mai ales factorii familiali + PrinHi cruFi,criticism e3agerat,favoriFarea unui frate etc-.E3istP,subliniaFP Versild Ri colab. +BED:- o serie de condiHii care cresc susce tibilitatea adolescenHilor Ri mPresc frecvenHa Ri intensitatea com ortamentelor agresive,a furiei Ri a urei.*ceste fenomene ar fiNfoamea Ri oboseala fiFicP Ri sihicP,ironiFarea ermanentP,leFarea constantP a mQndriei Ri autostimei.ERecul este o adevPratP traumP sihicP,el roduce adesea sentimentul de ruRine din care mai ales tinerii cautP sP iasP rin violenHP. !ormele agresiunii Ri a violenHei.;orbind din unct de vedere al sihologiei animale,LorenF deosebeRte C ti uri de agresiune TnPscutPN 5agresiunea rPdPtoareX 5atacul Tn gloatPX 5reacHia dis eratP +lu ta dis eratP entru a scP a de un ericol-N 5agresiunea teritorialPX 5lu ta de rivalitate entru se3X 5a Prarea uilorX *74 ;orbind,de aceastP datP des re om,)usa h Ri )ettro +BED8- individualiFeaFP Ri ei urmPtoarele forme de violenHP Ri agresivitateN B.*gresiunea rin frustraHie +agresiunea rin furie datorate unei frustrPri-X 8.*gresiunea instrumentalP,numeroase agresiuni neHintind lovirea victimei,actul agresiv fiind doar necesar +fugarii lovesc o ersoanP entru cP aceasta ar fi o barierP entru sco ul lor-X G.*gresiunea ocaFionalP,conce t introdus de !ris,fiind vorba de o agresiune comisP fPrP motive clare ci ur Ri sim lu entru cP aRa a fost o ortunitatea Tn acel momentX A.*gresiunea Tn afara su raeului +su unerea duce la reTntPrirea e3ternP-X #ecco Ri ,ichards +BEDA- referindu5se la agresivitatea dolescenHilor,aratP cP la aceRtia ea se e3 rimP mai mult verbal Ri mai uHin fiFic.*stfel BEW dintre elevii Rcolilor su erioare ar folosi violenHa entru reFolvarea conflictelor.(unt notate o serie de com ortamente agresive,s ecifice adolescenHilorN 5Hi etele,a ar ca metode directe de a5Ri arPta furia +fenomen care descreRte odatP cu creRterea cronologicP,la

fete ersistQnd TncP multP vreme-X 5agresiunea verbalP e3 rimatP Tn maniere diferite + oreclP,schimbarea voitP a numelui,atragerea atenHiei asu ra calitPHilor negative ale adversarului,bQrfa-X 5ironia ca formP de e3 rimare a ostilitPHiiX 5TnMurPturile,diferite e3 resii rofanatoare sau inMurioase sunt mai frecvente la bPieHiX Versild Ri colab.+BED:- vorbesc de adolescenHi Ri de alte fenomene legate de com ortamentul agresiv.Un acest sens autorii vorbesc de urmPtoarele mecanismeN 5ascunderea,amQnarea sau abaterea agresivitPHii Ri a furiei,lucru care se manifestP Tn funcHie de educaHie +adeseori necesitQnd un mare consum de energie-X 5acumularea furiei,unii indiviFi nu rPs und imediat, entru ca ulterior sP se manifeste sub forma nervoFitPHii,li sei a etituluiX 5sublimarea furiei Ri agresivitPHii Tn fanteFie sau reverii.*dolescentul TRi oate astfel imagina rPsbunarea,scene de triumf ersonal,violenHP sau chiar dorinHa de moarte a ersoanei urQte,Tn fanteFie.*cest mecanism serveRte,totuRi,ca su a P,ca un veritabil mecanism de refulare,ca un ventil de siguranHPX 5de lasarea furiei Ri agresivitPHii s re altceva sau altcineva +s arg,distrug obiecte,chinuiesc animale,bat altP ersoanP,iar uneori se ot alPtura unor gru uri cu manifestP ri antisociale etc-X 5 roiectarea ostilitPHii este o metodP de e3ternaliFare,considerQnd cP alHii sunt nervoRi,cP starea lor se datoreRte altora care au greRit.Un acest caF a are adesea sentimentul cP a fost nedre tPHit,a are revendicativitatea e3ageratP, lQngeri cronice contra Rcolii,familiei,comunitPHii,uneori asu ra unor gru e sociale sau etnice e care le considerP vinovate de starea sa.Un acest caF nu numai erce erea fenomenelor din Mur va fi deformatP,iar memoria va reHine numai ede sele,nedre tPHile,Tn tim ce multi lele ocaFii de a fi tratat favorabil vor fi uitate. 5Ura direcHionalP asu ra ro riei ersoane oate lua variate formeNautocriticism e3agerat,autoblamarea +care este TnsoHitP de riscuri mai mici-,a ariHia manifestPrilor sihosomatice.%u P Eron Ri colab.+BECG- agresivitatea Tn Rcoli de inde de gradul agresivitPHii Ri violenHei Tn familie,forma actului agresiv fiind mediatP de factoirii culturali.Kuani5Palacios Ri (cheuer +BED8- considerP cP AW dintre adolescenHi indicP frustraHia dre t cauFP a furiei Ri agresivitPHii. ;iolenHa Tn cadrul familiei.Un ca itol a arte rivind violenHa socialP Tl re reFintP violenHa din cadrul familiei.;iolenHa este incom atibilP cu funcHiile familiei,deRi Tn racticP este foarte frecventP.!olosirea forHei fiFice Tntre membrii familiei este una dintre cele mai dramatice realitPHi ale Filelor noastre + oate varia de la insulte minore QnP la homicid-.(5au cercetat Tn mod deosebit motivele acestui ti de violenHP.7oode considerP cP violenHa se datoreRte coabitPrii Tndelungate,care ar utea declanRa reacHii de furie.IndiferenHa PrinHilor,senFaHia de reMet ot declanRa violenHa dintre fraHi.).Kanemann Lystad +BED@- vorbeRte de relaHiile inter ersonale s eciale Tntre victimP Ri agresor,Tn care violenHa este reFultatul antagonismelor care au fost tolerate tim Tndelungat,Tn care victima Ri5a ridiculiFat Ri resat agresorul, QnP s5a atins unctul ma3im de reFistenHP..olfgang vorbeRte de natura suicidarP sau masochistP a unor victime,care *75 rovoacP atacul agresiv,Tn tim ce (argent aratP cP unii co ii homicidali,acHioneaFP ca agent letal al unui Printe adult care Tm inge co ilul inconRtient sP ucidP. 1Ptaia co iilor este mai frecvent administratP de cPtre PrinHii cu robleme, PrinHii schiFoiFi,alteori rin de olasarea furiei din cadrul roblemelor maritale asu ra co iilor,care a ar astfel ca Hinta abuFurilor,graHie rocesului de de lasare a agresiunii.7ill +BE:8- subliniaFP cP bPtaia co iilor nu are Tn maMoritatea caFurilor e3 licaHii sihologice Ri adeseori e3istP robleme sociale Ri conte3tuale +RomaM, desgustul de sPrPcie etc-. ;iolenHa Tn famlie Hine Ri de socialiFarea agresiunii.#o iii agresaHi vor deveni la rQndul lor PrinHi violenHi +deoarece bPtPuRul frustreaFP dar creiaFP Ri modelul-.Tot 7illes obsevP cP violenHa este mai mare Tn familiile sPrace,cu educaHie recarP,cu familii disociate,Tn familii cu este A co ii.(ocialiFarea co iilor rin bPtaie a are la PrinHii care au mai uHine as iraHii entru

co iii lor.Pede sele variaFP Ri Tn funcHie de se3ul Ri trPsPturile PrinHilor Ri a co iilor,Tn funcHie de rolul regPtit co iilor Tn viaHa adultP.)ary Kanemann Lystad +BED8- subliniaFP cP douP as ecte sociale s5au e3 loarat Tn familiile violenteN 5structura de utere Tn familieX 5structura de utere a marii societPHiX !amilia ca orice gru social consistP Tntr5o ierarhie,cu subordonPri,rivalitPHi,uFul de forHP.%in acest unct de vedere,(trauss +BEDG- include aceasta Tn structura socialP,subliniind im ortanHa valorilor,credinHelor,caracteristicile individuale, factorilor reci itanHi,valorilor sociale, uterea,actul violent Ri consecinHele entru co il,familie Ri societate.Un oarecare mPsurP conflictul nu trebuie vPFut numai Tn sens negativ,ci Ri ca forHP oFitivP, entru un echitabil schimb de recom ense Ri ede se. Teoriile culturaliste vPd TnsP cauFa violenHei Tn afara familiei.7ill subliniaFP im ortanHa structurii uterii Tn societate,lucru ce afecteaFP violenHa Tn familie, abuFul masiv social faHP de co ii fiind mult mai ericulos decQt cel individual.*cest abuF social constP Tn statisticile foamei Ri malnutriHiei la co ii,morbiditatea, sPrPcia,educaHia deficitarP,oficialiFarea bPtPii Tn RcoalP,instituHii de corecHie.Tot 7il discutP valorile culturale care sancHioneaFP rin bPtaie.Unii medici,educatori TncuraMeaFP,chiar dacP nu direct,bPtaia co iilor de cPtre adulHi. %acP TnsP violenHa este utiliFatP de co ii Ri Tn societate va e3ista multP violenHP. #eea ce Ti face e PrinHi sP maltrateFe co iii sunt Tn rimul rQnd roblemele emoHionale.E3istP,de e3em lu,o relaHie Tntre infanticid Ri otenHial suicidal trecut Ri reFent al PrinHilor.E3istP de asemenea robleme rivind ersonalitatea PrinHilor,Tn tim ce alte robleme socio5economice se referP la alcoolism sau la consumul de droguri,de relaHiile recare Tntre mamP Ri tatP cu de lasarea ostilitPHii s re co ii.Un alte situaHii este incriminat stersul TngriMirii materne.*stfel Elmer vorbeRte de acumularea de stres Tn cadrul familiei,mai ales la clasele defavoriFate economic.*lHi factori constau Tn robleme fiFice Ri emoHionale,co iii nPscuHi unul du P altul, rematuritatea,creRterea co iilor de cPtre un singur Printe,ignoranHa PrinHilor,li sa e3 erienHei educative. 1Ptaia mai a are Ri ca eRecul co iilor de a Tnde lini anumite aRte tPri ale PrinHilor.Paternurile educaHionale trec din generaHie Tn generaHie,rPmQnQnd neschimbate,ceea ce sihologic este o identificare cu PrinHii agresivi.%in acest caF,mama care bate,a fost co il bPtut,iar co ilul bPtut va bate Ri el e cei mici.;iolenHa e3tremP a co iilor este rarP Ri adesea reflectP relaHiile foarte sPrace dintre co il Ri PrinHi.%acP sunt homicidali,ei TRi aleg Printele ca victimP.Unii dintre co ii sunt TncuraMaHi de un Printe contra celuilalt.#o iii ot violenta de asemenea alHi co ii Ri Tn rimul rQnd e aceia care le ameninHP oFiHia lor Tn familie sau Tn mediul imediat.#o iii violenHi sunt rece tori ai unor modele sPrace de com ortament social sau a unei sutuaHii sociale stresante. )aMoritatea lucrPrilor care rivesc violenHa Tn familie iau Tn considerare diferite variabile rivind structurile sociale.(unt incluse,astfel,variabile demografice,de se3,rasP,clasP,dar Ri relaHiile din interiorul Ri e3teriorul familiei.!emeia este mai agresivP verbal,bPrbatul fiFic iar unele com ortamente sunt legate de locul ocu at de modelul de violenHP Tn societate.1PieHii sunt mai agresivi ca fetele,dar sunt Ri mai frecvent Ri mai intens ede siHi.)amele din clasele mai *76 defavoriFate economic sunt mai uHin ermisive.PPrinHii delincvenHilor sunt mai unitivi.7ordon subliniaFP cP fata este mai agresivP dacP mama foloseRte ede se fiFice,iar bPiatul este mai uHin agresiv dacP nu este ede sit rea frecvent. *numite atitudini agresive ale adolescenHilor ot fi corelate cu anumite atitudini PrinteRti.O mare im ortanHP are Tn aceastP roblemP maniera de se arare5identificare a adolescenHilor Tn cadrul familiei.)icRorarea schimburilor dintre PrinHi Ri adolescenHi oate duce la conflicte violente +Edwards-,cu creRterea dorinHei de inde endenHP a co iilor. IncidenHa violenHelor familiale este foarte mare Ri foarte greu de a reciat Tn acelaRi tim +cu e3ce Hia homicidului sau a bPtPilor foarte grave-.)c #lintoc" aratP cP G9W dintre homicidali se datoresc dis utelor domestice.Yem e estimeaFP tortura la co ii ca avQnd o frecvenHP de CWo iar \allea estimeaFP cP 89958@9.999 de co ii au nevoie de serviciile de rotecHie Tn fiecare an Tn

(U*,iar G999 au fost grav rPniHi.%acP acestea au fost doar caFurile ra ortate,7ill Ri 6oblela a reciaFP la 8,@5A,B milioane de co ii care se aflP Tn aceastP situaHie.!erguson aratP cP ABW dintre violenHele faHP de co ii se etrec sub vQrsta de @ ani Ri foarte multe chiar sub vQrsta de un an. TotuRi trebuie subliniat cP brutaliFarea co iilor nu este un rodus al Filelor noastre, roblema fiind reluatP din trecut.Un B:DB se creia de e3em lu (ocietatea entru revenirea cruFimii faHP de co ii. #reRterea frecvenHei violenHei faHP de co ii Ri a violenHei Tn cadrul familiei a determinat ca Tn numeroase HPri sP se ia mPsuri de revenire.Un acest fel s5au creat instituHii sociale menite de a reveni violenHa de acest ti Ri Tn s ecial de a roteMa co iii. Etiologia com ortamentului agresiv Ri violent.*vQnd Tn vedere im ortanHa agesiunii Ri violenHei Tn societatea umanP,im licarea lor Tn multi le fenomene sociale este necesarP o rivire sumarP asu ra cauFelor care rovoacP aceste fenomene. *gresiunea este un com ortament e3 losiv,violent,Tn tim ce agresivitatea este o redis oFiHie constituHionalP sau otenHialP s re lu tP sau osibilitatea de a acHiona agresiv sau de a comite atacuri ne ro vocate.*gresiunea este mai mult sau mai uHin un com ortament violent fiFic sau verbal,contra unei ersoane sau a unor obiecte. %ollard +BE@9- dP o definiHie sim listP agresiunii,care ar fi o modificare ce ar avea ca sco leFarea organismului viu,Tn tim ce 1uss subliniaFP cP agresiunea este un rPs uns care trimite stimulii nocivi s re alt organism.Yaufnamm include Tn definirea agresiunii Ri e3 erienHa subiectului.Un e3 icarea com ortamentului agresiv,unii un accentul mai ales e factorii biologici,Tn tim ce alHii incrimineaFP mai ales factorii de mediu.!reud,de e3em lu,vede com ortamentul agresiv ca un instinct TnPscut,lucru afirmat Ri de LorenF+BECC-. PsihanaliRtii subliniaFP cP libidoul Ri agresivitatea Ri5ar avea sursa la nivel hormonal.#reRterea androgenilor,de e3em lu,ar determina un com ortament agresiv Ri ar duce la scPderea timiditPHii +feed5bac"ul negativ dat de androgeni Ri estrogeni ar Muca un rol im ortant-. Un cercetarea com ortamentului agresiv,;isser +BED8- subliniaFP cP e3istP G oFiHii e3treme, rivind rolul e3 erienHei conRtienteN 5conce Hia cP e3 erienHa conRtientP nu ar avea rol cauFalX 5conce Hia cP e3 erienHa conRtientP are sigur efect cauFalX 7roen +BED8- subliniaFP cP du P introducerea armelor de foc,agresivitatea umanP a devenit mai riculoasP Ri mai letalP,faHP de toate formele de agresivitate animalPX Un discutarea etiologiei com ortamentului agresiv e3istP,aRa cum am mai subliniat,numeroase oFiHii Ri uncte de vedere.Un acest sens ne vom o ri asu ra cQtorva mai im ortabte. B.E3 licaHiile biologice.Un Loriginea s eciilorL +B:@E- Ri L%escendenHa omuluiL,%arwin roclama ideia Llu tei entru e3istenHPL,confirmQnd unctul de vedere a lu Kobbes,asu ra naturii umane.Ideia lu tei entu e3istenHP Ri a su raveHuirii a avut un mare rPsunet social Ri olitic,ceea ce l5a fPcut e %arwin TnsPRi sP regrete,deoarece filoFofii sociali au inter retat desco eririle lui %rawin Tn mod greRit,ca e o rivalitate intras ecificP Ri ca e3istenHa unei com etiHii ermanente Tn naturP Ri societate.*cest lucru s5a e3 rimat rin conce Hiile social darwiniste,ceea ce sublinia *77 ,oss 1uc" +BEDC-,a Mustificat,de e3em lu Tn (U* sistemul economic LlaisseF faireL,e3 loatarea indienilor sau e3 loatarea colonialP.%eRi %arwin susHine cP Lomul oartP Tn cor ul sPu stam ila originii sale inferioareL,totuRi Tncercarea de a gPsi e3 licarea LrPutPHiiL sale numai Tn instincte este rea mult. E3 licaHiile biogenetice au dominat e oca lui Lombroso +B:E@-,dar deRi aceste e3 licaHii au trebuit sP cedeFe asul curentelor socio5 sihogenetice,studii recente reactualiFeaFP tot mai mult im ortanHa noHiunilor de teren Ri redis oFiHie la delincvenHP.*stfel,aratP (ivadon +B:DG- ereditar, rin rocese morbide la nivelul s.n., rin accidente,anomalii ale desvoltPrii fiFice,tulburPri ale echilibrului hormonal.sau ur Ri sim lu rintr5o tulburare a structurii diencefalice,toate acestea laseaFP subiectul Tntr5o stare de Lfragilitate biologicP relativPL.Un acest fel,solicitarea e3ternP asu ra ersonalitPHii cu astfel de tare biologice va determina rPs unsuri

deviante,inclusiv Tn sens antisocial. %i Tullio +BE@9- subliniaFP cP terenul delincvent este Lo e3 resie a ansamblului de condiHii organice, sihice,ereditare,congenitale sau achiFiHionate,care diminuiaFP reFistenHa individului la instigaHiile mediului, ermiHQnd individului sP devinP delincventL.*ceste Le3citaHii criminogeneL,rPmQn la omul obiRnuit sub ragul o erant,Tn tim ce la aceRtia,ele declanReaFP reacHia antisocialP.Lombroso +B:E@- a vorbit de criminalul TnPscut,Tn sensul unei adevPrate siho atii constituHionale. E3istP,s une autorul,indiviFi ereditar inca abili de socialiFare Ri redis uRi rin acestea la delincvenHP.Un unct similar de vedere era cultivat Ri de Prichard +B:G@- rin descrierea lui L)oral InsanityL,sau de cPtre )agnan, rin descrierea Ldesechilibratului mintalL.#hiar descrierile lui Y.(chneider +BE8G-,aRa cum am vPFut,merg Tn mare arte Tn acelaRi sens.*u fost incriminaHi o serie de factori care Hin de constituHia biologicP a individului,caN 5;Qrsta,care are o mare im ortanHP.)aMoritatea delincvenHilor se situiaFP Tn Murul vQrstei de 8@ de ani la bPrbaHi Ri G9 de ani entru feme,deRi subliniaFP (ivadon +BEDG- aceste limite s5au redus Tn reFent +BD res ectiv 8: de ani-.#riFa adolescenHei,ca Ri alte criFe biologice duc la creRterea com ortamentului violent.Tutt +BEDA- subliniaFP mai ales la adolescenHi creRterea foarte mare a consumului de alcool Ri de alte droguri Ri, aralel cu acesta creRterea a numeroase ti uri de violenHRi. 5(e3ul are de asemenea im ortanHP.Toate statisticile vorbesc de revalenHa com ortamentului agresiv la bPrbaHi.%ragomirescu +BEDC- subliniaFP cP EAW dintre delincvenHii adolescenHi sunt bPieHi,iar statisticile O)( aratP cP A9W ditre aceRtia consumP alcool.%iferenHele se3uale nu sunt numai biologice,ci le sunt Tn acelaRi tim Ri de statut social,vechile obiRnuinHe Tn schimbare,transformarea radicalP a vieHii femeiei ducQnd la modificPri im ortante Tn ceea ce riveRte revalenHa se3ului.1Prbatul ar fi totuRi mai redis us biologic la violenHP,datoritP ierderii controlului asu ra ulsiunilor se3uale, e cQnd femeile ar lega delincvenHa mai ales de unele situaHii fiFiologice +sarcinP,menstre-. ,olul glandelor endocrine este de asemenea foarte mare.(5a incriminat glanda tiroidP,glandele se3uale,hi oglicemia.%e fa t,aratP Versild Ri colab.+BED:- a roa e toHi bPieHii Ri o mare arte din fete au comis cQndva acte ilegale +Tn inter retarea strictP a legii-,deRi foarte uHine din aceste caFuri au aMuns a fi cercetate de organele de ordine. 5Unele boli somatice ot redis une la creRterea agresivitPHii.(tPrile ostencefalitice determinP TnclinaHii s re ervesiuni se3uale,alcoolismul are de asemenea o mare influenHP.(e cunosc de asemenea legPturi dintre agresivitate Ri anumite infirmitPHi +staturP micP sau rea mare-. 5(ubalimentaHia creRte incidenHa rPs unsurilor agresive.(PrPcia,infometarea cronicP,duc la transformPri im ortante ale ersonalitPHii,determinQnd o mai mare TnclinaHie s re concret,s re tendinHe egoiste Ri revendicative.Ellemberger +BE@:-, e voluntari TnfometaHi tim de C luni,a demonstrat cP Tn aceastP situaHie se modificP caraterul,tre tat indiviFii devin ostili,geloRi,curioRi iar modificPrile au ersistat mult tim du P terminarea e3 erimentului. 5Im ortanHa creierului a fost e larg studiatP.LeFiunile cerebrale de diferite ti uri,determinP modificPri de com ortament Tn sens antisocial.Kill Ri Paud +BED8- aratP cP la AD5@9W dintre *78 ucigaRi,se constatP anomalii eeg+e3ces de activitate lentP-.,ecidiviRtii reFintP astfel de modificPri de 8 ori mai frecvente.;orbind de im ortanHa sistemului nervos,Laborit subliniaFP aceasta,chiar Tn forma sa cea mai sim lP este astfel organiFat,TncQt un stimul +intern sau e3ternoate determina un rPs uns sim lu,stereoti +ansamblu stimul5rPs uns care ermite su raveHuirea imediatP-, unQnd Tn Moc forHa cea mai rimitivP a snc.La om TnsP ulsiunea hi otalamicP +sinele freudian- se loveRte de bariera socialP.#hiar Tn lumea animalP,aratP Laborit,a are roblema ierarhiei Ri a stabilirii dominanHei.La om graHie limbii,regulile dominanHei se instituHionaliFeaFP Ri se transmit ca legi dealungul generaHiilor,constituind esenHa unei culturi.InterdicHiile sociale a ar cu atQt mai mari cu cQt oFiHia sa socialP este mai

inferioarP.*cestP ciocnire Tntre ulsiunile instinctuale Ri interdicHiile sociale,constituie rima sursP de angoasP +deRi omul este inconRtient de determinismul sociocultural-.La baFa motivaHionalP a com ortamentului ar sta deci cauFe ulsionale Ri emoHionale.!a tul cP un semnal anunHP o edea sP sau recom ensP se face rin intermediul sistemului neuro5endocrin. %u P 7ray ar e3ista G ti uri de com ortament,ca rPs uns la stimuliN B. #om ortamentul de a ro iere,cu TnvPHarea recom ensei Ri evitarea ede seiX 8.#om ortamentul de fugP sau lu tP,cu declanRarea necondiHionatP +com ortament de evitare,agresiv,de a Prare,cu baFa Tn hi otalamus,substanHa cenuRie centralP meFencefalicP,amigdale-X G.Un com ortament inhibat care se traduce rin evitarea asivP sau stingerea unui com ortament achiFiHionat anteriorN InterrelaHia acestor G sisteme s5ar organiFa la nivelul hi otalamusului. Pe de altP arte angoasa,care adesea stP la baFa com ortamentului agresiv, oate fi Tn ra ort cu unerea Tn Moc a sistemului adreno5sim atic Ri hi ofiFo5su rarenal Ri se reFolvP rin fugP,lu tP sau agresiune defensivP.Un alt mecanism rovocator de angoasP reFultP din ceea ce Laborit numeRte Ldeficit informaHionalL rivind situaHia unui eveniment e3terior.La om se mai adaugP e3istenHa imaginarului,a cPrui material este Tn ansamblu memoriFat conRtient Ri inconRtient.*gresivitatea,aratP Laborit,a are ca o manierP sim listP de reFolvare a conflictului dintre ulsiunile hi otalamice Ri interacHiunea socio5culturalP.%acP este im osibil a te sustrage agresiunii siho5sociale,reFultatul este a ariHia unei stPri de resive iar uneori a to3icomaniei.;iaHa Ri agresivitatea,aratP Laborit,sunt sinonime din unct de vedere biologic.UncP de la rimele mamifere a are sistemul limbic,cu osibilitatea memorieiu de lungP duratP.7raHie memoriei,motivaHia se TmbogPHeRte cu e3 erienHa trecutului.* ariHia corte3ului,duce la osibilitatea antici Prii,la stabilirea unei strategii ca abile a satisface sau a evita. Un cadrul conce Hiilor biologice o mare im ortanHP o au cercetPrile rivind localiFarea Tn s.n.c. a baFei materiale care determinP com ortamentul agresiv.#om ortamentul uman se modificP du P unele tumori ale lobului tem oral +leFiuni constatate ostmortem la agresori-.(istemul limbic,meFencefalul, hi ocam ul aRa cum am mai arPtat,au fost de asemenea incriminate. *gresivitatea,aratP ;isser,este o unitate care se baFeaFP e diferite structuri fiFiologice.%e o deosebitP im ortanHP Tn com ortamentul agresiv este hi otalamusul.#annon arPta Tn BE89 cP isica decorticatP face uRor Lfalsa agresivitateL +cu creRterea T*, ulsului,trans iraHiei,sburlirea Prului-.*ceastP reacHie rPmQne atQta tim reFentP cQt hi otalamusul osterior rPmQne intact.%acP a fost distrus,a ar doar elemente iFolate ale Lfalsei furiiL.1ard aratP cP hi otalamusul osterior este centrul de integrare acom ortamentului agresiv.#u electroRocuri e hi otalamus,Kess determinP rPs unsuri de furie iar (telar aratP cP hi otalamusul este o cale comunP de e3 rimare a emoHiilor Ri motivaHiei,ambii centri,inhibitori Ri e3citatori aflQndu5se Tn hi otalamus.,olul sistemului limbic a fost studiat de cPtre )ac Lean,care subliniaFP cP acesta are G circuiteNamigdala +legatP de autoconservare-,circuitul se tal +legat de sociabilitate,se3- Ri al treilea circuit legat de afectiv. #ercetPrile rivind bioti ul s5au bucurat de o mare vogP Tn trecut +Lombroso, Yretschmer-.Le tosomul cu tem erament schiFoid,rece,introvertit,nesociabil ar fi cel mai frecvent *79 incriminat Tn com ortamentele antisociale +grave Ri recoce-. *tletul cu tem erament flegmatic,e3 loFiv este de asemenea incriminat Tn cadrul violenHei.1ioti ul dis lasFic ar fi redis us la crime,delicte se3uale +adeseori are tulburPri de creRtere de origine endocrinP-. 7enetica a adus numeroase date,atQt sub forma sa clasicP +legatP de studiile genealogice-,cQt Ri de forma sa modernP +baFatP e studiul modificPrioor biochimice,a anomaliilor cromoFomiale-.,itter e baFa arhivelor germane din secolul al S;III5lea,studiaFP descendenHa unei bande de vagabonFi Ri hoHi +8999 de indiviFi-.*ceRti indiviFi s5au cPsPtorit Tntre ei Ri s5au

asociat Tn diferite maniere +tim de : generaHii-.ProcentaMul de criminali sau de ersoane cu com ortamente antisociale a fost foarte mare.TotuRi rolul ereditPHii nu trebuie e3agerat.(5au us Tn evidenHP Ri aberaHii cromoFomiale,anomalii +mai ale sde ti SS2 Ri S22-. *gresivitatea ca fenomen TnPscut +teoria lui LorenFo-.O mare im ortanHP Tn e3 licarea agresivitPHii o au studiile ethnologiRtilor,a cercetPtorilor din cadrul sihiologiei animale.Unul dintre aceRti cercetPtori +LorenFo- aratP cP agresiunea este folositoare animalului,motiv entru care com ortamentul agresiv trebuie considerat din unct de vedere biologic ca normal Ri folositor Tn lu ta entru su raveHuirea s eciei +analogia cu conce Hia lui %ur"heim-.!reud vedea isvorul energiei vitale Tn cadrul instiunctului se3ual,deRi aRa cum arPta 1uc" +BEDC-,sub influenHa groFPviilor rimului rPFboi mondial,el va sublinia cP instinctul morHii este o us celui social.LorenFo se o une viFiunii lui !reud,care du P el nu ar cores unde unctului de vedere evoluHionist,Ri care deMa ar fi acreditat urmPtoareleN 5cu cQt un individ este mai agresiv,cu atQta su raveHuirea se face mai uRorX 5Tn cadrul aceleiaRi s ecii agresivii sunt selecHionaHi ca re roducPtoriX 5LteritoriulL este a Prat Tn mod agresiv dar individul este mai uHin agresiv,cQnd Ptrunde Tn alt teritoriuX 5viaHa la vertebrate reFintP un ordin de dominare,fiecare individ trebuind sP Rtie cine este mai tare Ri cine este mai slab decQt el +la om acest lucru se stabileRte din adolescenHP-X ;orbind tot de com ortamentul animal,LorenFo s une cP e3istP o balanHP Tntre uterea de a ucide Ri inhibiHia de a ucide +care la om nu ar e3ista-.,ar Tn lumea animalP,lu ta intras ecificP este mortalP,e3istQnd o inhibiHie a agresivitPHii,Tnainte ca agresiunea sP devinP ericuloasP +gestul de su unere,o reRte de e3em lu agresiunea-.La om situaHia se oate reFenta chiar invers,mai ales la gru ele cu reguli severe.LorenFo afirmP, e bunP dre tate,cP omul actual se bucurP de o descPrcare insuficientP a instinctului agresiv.6ivelul crescut de agresivitate Ri li sa inhibiHiei naturale,face e om o s ecie ericuloasP Ri autodistructivP +mai ales la nivelul com etiHiei dintre naHiuni-.Privitor la acumularea ulsiunilor agresive,V.P.(cott +BEDC- aratP cP nu se cunosc modificPri fiFiologice sau chimice Tn agresiune care sP cores undP cu scPderea glicemiei.Lu ta,s une autorul este o reacHie de urgenHP Ri,este greu de imaginat un mecanism de acumulare a energiei,care ar une astfel animalul Tn rimeMdie.Un ceea ce riveRte sublimarea Tn e3terior a ulsiunilor agresive rin s ort,LorenFo subliniaFP cP,Tntr5adevPr aceasta ar utea avea un rol catarhic,deRi totuRi autorul se TntreabP,cum ar utea sP se dreneFe agresiunea, rivind la agresiunea altora.%in contra,uneori s ortul oate duce la creRterea agresivitPHii. G.#once Hii sihogenetice.Pentru !reud criminalul era un individ care nu5Ri utea stP Qni ulsiunile,el avQnd un eu slab desvoltat,care nu oate mani ula tensiunile sinelui Ri e3igenHele su raeului.Personalitatea delincvenHilor,aratP %elay Ri Pichot +BEDC- diferP de nedelincvenHi.%elincventul are o serie de trPsPturi caNmultP energie,im ulsivitate,e3triversiune,agresivitate,adesea sadism.Ei au de asemenea atitudine ostilP,sunt neTncreFPtori,TncP PHQnaHi,vor sP se afirme social cu orice reH,nu ot su orta autoritatea. E3 licarea com ortamentului agresiv a beneficiat de noHiunile de stres Ri de LreacHie de alarmPL+(elye,BEGC-,aceste reacHii fiind nes ecifice.#eea ce distinge agresiunea fiFicP de aceia siho5socialP este doar absenHa la ultima a leFiunilor directe.Un agresiunea sihosocialP,leFiunea este secundarP,Tn ciuda reacHiei as ecifice Ri a unei bogate fenomenologii sihosomatice. *7: A.Im ortanHa com onentei sociale.6umPrul mare de ti uri de agresiune determinP ca o tica asu ra etiologiei sP fie luralistP.*gresiunea,subliniaFP ,o artF naRte agresiune,aRa TncQt s5a ro us entru acest com le3,termenul de com ortament agonistic +care TnglobeFP com ortamentul de ameninHare,atac, leFare,ca Ri atitudinile Ri ostura de rPs uns,retragere Ri fuga Tnvinsului-.#arthy Ri Ebling vorbesc de caracterul social al com ortamentului agresiv +rar un animal este agresiv Tn absenHa unui adversar real sau imaginar,autoagresiunea Tn lumea animalP

fiind rarP Ri atologicP-.PreFenHa unui alt individ,indiferent de s ecie,este deci absolut necesarP entru declanRarea com ortamentului agresiv,motiv entru care com ortamentul agresiv se referP la diferite as ecte ale societPHii +ca densitatea o ulaHiei,structura socialP etc-.%ensitatea ar creRte agresivitatea Tn lumea animalP,de unde s5a tras concluFia cP fenomenul ar fi valabil Ri entru s ecia umanP.%eRi teoretic iFolarea ar reduce agresivitatea,s5a constatat TnsP Ri fenomenul invers.%e fa t,s une autorul,relaHia densitate5nivelul agresivitPHii ar urma o curbP Tn U,nivelul agresivitPHii ma3ime cores onFQnd unei anumite densitPHi.O structurP bunP a sistemului social scade frecvenHa Ri gradul actelor agresive +ceea ce im licP organiFarea ierarhicP a gru ului-.(coHQnd din gru maimuHa dominatoare,Yummer va constata imediat du P aceasta Tnce erea bPtPilor,care TnceteaFP imediat ce maimuHa dominatoare este reintrodusP. Un alt mod de control al agresivitPHii ar fi ritualiFarea com ortamentului agresiv.Unainte de agresiune,animalul afiReaFP o anumitP LmimicP ameninHPtoareL ;;;;;;;;;;<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< &orectat caligrafic !pilepsia E ile sia este o boalP care intereseaFP Tn egalP mPsurP sihiatria Ri neurologia,boala caracteriFQndu5se nu numai rin e3istenHa criFelor convulsive,ci Ri rintr5un set com e3 de com ortamente anormale,de tulburPri Tn sfera cognitivP sau afectivP,de tulburPri ale ersonalitPHii,fenomene care ot lua as ecte diferite, QnP la forme sihotice.Un e ile sie factorii organici se intricP adesea cu factorii sihosociali. E3istP serioase contradicHii terminologice,clasificarea din acest domeniu necesitQnd un rofund simH al com romisului,Tn tim ce foarte multe robleme din acest domeniu rPmQn TncP de domeniul necunoscutului. Pentru maMoritatea celor care TncearcP sP defineascP e ile sia,aceasta a are ca o stare care afecteaFP funcHiile cerebrale Ri care se caracteriFeaFP rin tulburPri aro3istice Ri recurente ale funcHiilor mintale,cu alterarea roceselor com ortamentale Ri de gQndire.#riFa de e ile sie a are ca o disturbare a funcHiilor neuronale,humorale Ri metabolice a creierului. Este vorba deci,de o tulburare a sistemului nervos,determinatP,Tn rinci al,de cauFe leFionale,dar Ri de altP naturP,Ri care rin aceasta conduc la tulburarea ritmului de descPrcare electricP a creierului. %in unct de vedere etiologic,e ile sia a are mai mult ca un sim tom sau sindrom,decQt ca o boalP,cu o infinitate de cauFe,Tn tim ce Tn multe caFuri nu se oate de ista nici una,chiar du P un amPnunHit e3amen histologic ostmortem. %eRi e3istP numeroase forme de e ile sie,caracteristica comunP a tuturor este caracterul aro3istic Ri intermitent al tulburPrilor.O singurP criFP sau criFe care a ar Tn anumite situaHii determinante +febrP mare,eclam sie,consum de droguri etc- nu sunt argumente entru a afirma e3istenHa unei adevPrate e ile sii. *81 !recvenHa Lisham subliniaFP cP Tn *nglia @W din o ulaHie a avut Tn tim ul vieHii o criFP de e ile sie,incidenHa bolii e lan mondial fiind cu rinsP Tntre A5CWo,femeile Ri bPrbaHii fiind Tn ro orHii egale.IncidenHa realP a criFelor de e ile sie nu este cunoscutP,dar subliniaFP #oleman Ri 1roen,Tn (U* ar e3ista Tn reFent 85G milioane de e ile tici. %eRi boala riveRte toate gru ele de vQrstP,ea este mult mai frecventP la co ii decQt la adulHi.*stfel h din caFuri ar a are Tnainte de @ ani,BOA Tntre @5BA ani,BOB9 Tn adolescenHP Ri A9W du P 89 de ani.E ile sia ar re reFenta BOB9 dintre deficienHele mentale Ri i din numPrul schiFofreniilor. Etio atogenie )ecanismele rin care factorii iritativi +tumorali,ischemici,traumatici etc- determinP descPrcPri neuronale hi ersincrone rPmQne TncP obscur Ri nici chiar e3amenul anatomo atologic nu a utut aduce o clarificare Tn acest domeniu,Tn tim ce eeg are doar valoarea de a stabili localiFarea.#onstatPrile

statistice un e rimul lan cauFele traumatice Ri infecHioase atQt de frecvente Tn societatea industrialiFatP.Pe locul al doilea s5ar situa roasta TngriMire re Ri erinatalP, traumatismele obstetricale +creierul fPtului fiind deosebit de sensibil la aceRti factori-. E ile sia este foarte frecventP Tn mediul social al claselor defavoriFate,cu malnutriHie,sPrPcie,negliMarea co iilor Ri cu o roastP asistenHP sanitarP ediatricP,Tn medii Tn care violenHa Tn familie +mai ales faHP de co iieste foarte frecventP.O.).(. subliniaFP frecvenHa foarte deosebitP a e ile siilor Tn regiuni Tn care e3istP un nivel crescut al infecHiilor sistemului nervos,cu mare incidenHP a traumatismelor +Tn s ecial hematoamele subdurale din rima co ilPrie-. %in unct de vedere al etiologiei, utem avea e ile sii ideo atice Ri e ile sii sim tomatice. E ile siile ideo atice sunt acele caFuri Tn care istoricul,e3amenul eeg,alte e3 lorPri nu ot decela o cauFP.Termenii de e ile sie ^ideo aticP?,?cri togeneticP? nu se mai utiliFeaFP frecvent,cel uHin din cauFa im resiei cP ar constitui entitPHi distincte.6ici mecanismele anormalitPHilor electrice nu se cunosc, utQndu5se incrimina doar modificPrile biochimice neuronale.Ereditatea ar utea Muca Ri ea un rol im ortant.(e considerP cP 8OG dintre caFuri ar recunoaRte acest ti de etiologie. E ile sia sim tomaticP sau de cauFe cunoscute recunoaRte o cauFalitate evidentP, rintre care cele mai im ortante ar fiN 5e ile sii datorate traumatismelor obstetricale sau malformaHiilor congenitale.(e subliniaFP,Tn acest cadru im ortanHa ano3iei Ri hemoragiilor cerebrale infantile,a infecHiilor,tulburPrilor metaboliceX 5e ile sii osttraumatice Ri Tn s ecial rin traumatisme din rima co ilPrieX 5e ile sii ostinfecHioase +menigite,encefalite etc-X 5e ile sii determinate de tulburPrile vasculare cerebrale +*(#,KT*-X 5e ile sii consecutive tumorilor cerebraleX 5e ile sii determinate de abuFul de droguri Ri to3ice +mai ales barbiturice, amfetamine,steroiFi,antide resive,tranchiliFante etc-X ,olul factorilor ereditari a fost studiat foarte mult dar au li sit adesea robele incontestabile.6u s5a conturat QnP Tn reFent nici o i oteFP geneticP satisfPcPtoare.(5a vorbit mai lauFibil de transmiterea unui anumit rag e ile togen scPFut +orice individ utQnd face criFe convulsive dacP se e3citantul de PReRte acest rag-. IncidenHa criFelor comiHiale manifestate numai rin modificPri s ecifice eeg este foarte mare Ri rPmQne ractic necunoscutP.7enetica ar utea doar sP e3 lice o TnclinaHie de a face convulsii,datoritP moRtenirii unui rag convulsivant scPFut +la e3citanHi interni Ri e3terni-. !actori agravanHi Ri reci itanHi.E3istP factori care ot reci ita a ariHia criFelor comiHiale sau care ot agrava aceste criFe.*stfel de rivarea de somn,oboseala de diferite origini, erioada remenstrualP la femei ot,de asemenea favoriFa a ariHia criFelor.Unele criFe a ar Tn mod *8* referenHial du P anumiHi factori +e ile sia refle3P a are du P anumiHi factori de stimulareNe ile sia muFicogenP, cea declanRatP de viFionarea emisiunilor T; etc-. #lasificare Un e3 unerea noastrP vom urmPri Tn rimul rQnd o viFiune sihiatricP,cadru Tn care roblematicile HinQnd de e ile sie vor fi sistematiFate Tntr5o manierP didacticP,astfelN *.)anifestPri aro3istice ale e ile sieiX 1.)anifestPri Tn erioada inter aro3isticP,avQnd un caracter tranFitoriuX #.)odificPri sihice cu caracter ermanentX *.)anifestPrile aro3istice *Ra cum am mai arPtat,orice Tncercare de clasificare din cadrul e ile siei trebuie sP fie rivitP Tntr5un s irit de com romis,deoarece o clasificare adecvatP nu se oate alcPtui.Un acest sens vom utiliFa clasificarea ro usP de cPtre Liga InternaHionalP Um otriva E ile siei +BED9- Ri care ne5au ro us o clasificare didacticP Ri foarte inteligibilP.Un acest sens,manifestPrile aro3istice din e ile sie se Tm art astfelNe ile sia generaliFatP,e ile sia de focar,forme mi3te sau inclasabile.Trebuie subliniat cP nici criteriile clinice Ri nici cele eeg nu sunt suficiente entru a alcPtui o clasificare Ri cP doar Tmbinarea lor oate aduce foloase Tn acest domeniu. I.E ile sia generaliFatP E ile sia generaliFatP a are ca urmare a tulburPrii structurilor subcorticale +cu interesarea substanHei reticulate Ri nucleii talamici-,de unde descPrcPrile se rPs Qndesc ra id Ri e toate ariile

corte3ului.#riFa a are bilateral Ri simetric iar conRtiinHa este ierdutP.%eRi criFa este Tn maMoritate centrencefalicP Ri alte origini au fost im licate +corte3ul frontal,de e3em lu-. Un cadrul e ile siei generaliFate se descriu 8 categorii im ortante de criFeN criFele de etit mal Ri criFele de grand mal. B.Petit mal este ti ul de e ile sie generaliFatP cel mai frecvent TntQlnitP la co ii,criFe care ot Tnceta la adolescenHP, recum ot Ri ersista toatP viaHa sau sP se transforme ulterior Tn criFe de grand mal.#riFele de etit mal au totdeauna origine suncorticalP. Un cadrul acestei categorii de criFe vom descrie triada clasicP Ri care constP din urmPtoarele ti uri de criFPN a.*bsenHele constau din mici ierderi de contact cu mediul +A5@ secunde,mai rar G9 de secunde-.Pentru cei din Mur absenHa a are ca un sto ,ca o o rire de activitate.Individul Tn criFP reFintP o rivire fi3P,faciesul devine alid, u ila fi3P Ri dilatatP.Postura este PstratP dar rela3area muscularP face ca uneori ca ul sP fie basculat Tnainte.*bsenHele se ot TnsoHi de fenomene vegetative +salivaHie, aloare,tulburPri ale ritmului res iraHiei Ri a inimii-.(e descriu trei categorii de fenomene motorii discreteNdeviaHie conMugatP a globilor oculari,secuse ritmice Ri uRoare ale e3tremitPHii cefalice,miotonii ritmice cu cPderea ca ului e cor . *tacul fiind scurt el trece neobservat entru acient sau entru ersoanele neaviFate din Mur.#u toatP scurtimea atacului, ierderea de cunoRtinHP este totalP Ri a are ca un la sus tranFitor Tn tim ul conversaHiei.Pacientul oate deveni ulterior conRtient de criFe rin sto ul erce ut Tn continuitatea evenimentelor.Uneori atacurile de absenHP ot a are Tn salve +@5B9 e Fi,uneori QnP la cQteva sute-. EE7 ne aratP descPrcPri generaliFate bilaterale Ri sincrone,simetrice de unde lente negative +G cOsec-,urmate de unde ascuHite +shar waves-,realiFQnd Tm reunP ^com le3ul de vQrf5undPLde G cOsec. b.#riFele a"inetice sau atonice intereseaFP sistemul musculaturii care guverneaFP ostura Ri constP dintr5o rela3are rofundP Ri generaliFatP a musculaturii care face e acient sP alunece e scaun sau sP cadP.*lteori acientul tinde a se rPbuRi dar revine re ede.Poate a are cu sau fPrP ierderea de cunoRtinHP.*tacul dureaFP de la cQteva secunde,la minute.EE7 ne aratP descPrcPri de vQrfuri5 undP de G cOsec. c.#riFele mioclonice sau miocloniile etit mal se caracteriFeaFP rin foarte scurte miRcPri de tresPrire a ca ului,bruRte fle3iuni ale muRchilor trunchiului,cu sPltarea braHelor +criFe de ti ^salaam?- la bPtrQni,cu o bruscP e3tenFie,mai ales a umerilor,braHelor,mQinilor.%acP conRtiinHa *83 este ierdutP sau TngustatP Tn cadrul acestor criFe este un lucru incert.OcaFional,criFe mioclonice ot a are Ri la indiviFi normali,Tn erioada trecerii de la veghe la somn.EE7 din cadrul miocloniilor se e3 rimP rin unde recurente negative,realiFQnd olivQrfuri, olivQrf5undP +G cOsec. QnP la B9 cOsec-. 8.7rand mal este ti ul de criFP generaliFatP,ocu Qnd du P unii C9W din caFuri,du P alHii cifre mai modeste +Tntre B958@W-.#riFele ot a are brusc sau ot fi recedate cu cQteva ore sau chiar File Tnainte o stare rodromalP caracteriFatP rin modificPri ale dis oFiHiei +devin iritabili,irascibili-, rin scPderea a etitului, al itaHii,tremurPturi etc. *ccesul maMor oate fi recedat de aurP care a are cu cQteva secunde Tnainte de criFP,ceea ce rin e3 erienHa cP PtatP oate servi acientului entru a lua unele mPsuri de a reveni lovirea din tim ul erioadei tonico5clonice.%u P unii autori aura ar a are Tn @9W din caFuri la adulHi,lucru care din e3 erienHa noastrP are Tndoielnic.La baFa aurei stau tulburPrile funcHionale legate de sediul din care criFa se declanReaFP iniHial,din acest unct,e3citaHia generaliFQndu5se.*ura oate avea diferite as ecteN 5aura sensitivP,cu erce erea unor aresteFii,sensaHii de cPldurP,frig,sensaHia unei adieri de vQnt etc. 5aura olfactivP cu erce erea de mirosuri ne lPcuteX 5aura gustativPX 5aura viFualP cu Tngustarea cQm ului voFual,halucinaHii viFualeX 5aura auditivPX 5aura motorie cu contracHia unor gru e musculareX 5aura visceralP cu erce erea de sensaHii viscerale ne lPcuteX 5aura sihicP cu erce erea unor stPri de an3ietate sau a unor sensaHii de e3taF Ri serenitateX Un afara aurei,criFa de grand mal mai este alcPtuitP din urmPtoarele faFeN a.!aFa tonicP care oate Tnce e rintr5un Hi Pt

uternic +datoritP forHPrii e3 iraHiei- simultan cu ierderea cunoRtinHei Ri cPderea brutalP + acientul utQnd suferi contuFii,arsuri etc-.Untregul cor intrP Tntr5o stare de contracHie tonicP generaliFatP +e3tensorii dominQnd fle3orii-,cu a nee totalP.!aFa oate dura B9589 secunde. b.!aFa contracHiilor clonice Tn care fle3ia Ri e3tensia musculaturii alterneaFP.Un aceastP faFP ot a are Ri accidente caNmuRcare limbii,lovirea ca ului etc. ,es iraHia este sgomotoasP,a are cianoFa,uneori trans iraHii sau hi ersalivaHie. Tulburarea de conRtiinHP este uternicP +stare comatoasP- Ri se TnsoHeRte de semnul lui 1abins"i,abolirea refle3ului corneean, u ile miotice a oi midriatice,slab reactive la luminP.!aFa dureaFP un minut,un minut Ri MumPtate. c.(tarea comatoasP a are du P ultimele clonii.Zi Tn aceastP faFP oate a are o tonicitate a muRchilor faciali,masticatori Ri a3oriFomelici.%urata faFei este Tntre 89 secunde Ri @ minute.1rusca rela3are a sfincterelor oate duce la urinare sau defecare.,es iraHia este stertoroasP,cu eliminarea de salivP s umoasP sau sanghinolentP +datoritP muRcPrii limbii-. ,evenirea din criFP se face re ede Ri acientul fie se treFeRte,fie oate trece rintr5o faFP de somn rofund care oate dura chiar B58 ore.La treFire acientul are o lacunP mneFicP a criFei + e care de fa t nici nu a utut sP o ercea P,datoritP stPrii comatoase-, reFintP dureri musculare,cefalee,stare de sfQrRealP.*lteori ieRirea din criFP se face rintr5un act agresiv,acHiuni automate de ti cre uscular, oate efectua acte medico5legale ericuloase.Uneori la treFire oate avea o stare de bulimie accentuatP.Un funcHie de conte3tul social oate a are o de resie reactivP,accese de dis erare. EE7 este dominat de voltaMul mare Ri activitatea electricP ra idP,conducQnd re ede la o erioadP iFoelectricP cu activitate micP sau absentP.La Tnce ut asistPm la descPrcPri de ti generaliFat,bilateral,sincron Ri simetric cu cQteva olivQrfuri,iniHial de B5G cOsec.,urmate de unde negative de B9 cOsec. #u am litudinea Tn creRtere.Un faFa clonicP se realiFeaFP as ectul de oli vQrf5undP +combinaHii de unde ascuHite Ri lente- iar du P ultima clonie traseul EE7 devine lat,iFoelectric,tim de cQteva Feci de secunde +faFa comatoasP-.* oi rea ar undele lente delta Ri tre tat traseul revine la normal. *84 (tatusul e ile tic a are rin as ectul subintrant al criFelor.(tatusul etit mal re reFintP o succesiune de criFe la intervale scurte utQnd dura de la cQteva ore la cQteva File.%e istarea EE7 a stPrii este foarte im ortantP deoarece clinic starea reteaFP la numeroase confiFii. (tatusul e ile tic grand mal sau rPul e ile tic se caracteriFeaFP rin criFe subintrante de grand mal,criFe care re etQndu5se la intervale scurte dau im resia unei continuitPHi.(tatusul de grand mal este o mare urgenHP medicalP, caracteriFQndu5se atQt rintr5o alterare marcatP a conRtiinHei,cQt Ri rin a ariHia de fenomene cum ar fi insuficienHa cardio5res iratorie acutP,a unor intense reacHii vegetative,a unor intense reacHii vegetative. II.E ile sia de focar Un e ile siile de focar criFele de descPrcare Tnce Tntr5o anumitP arte a corte3ului,im licQnd e3istenHa unei leFiuni localiFate.Toate varietPHile de e ile sie focalP ot conduce Ri la criFe generaliFate,dar ot rPmQne Ri numai la faFa criFelor focale.Uneori ot fi scurte constQnd doar din aurP.#auFele sunt variate Ri uneori greu de identificat +leFiuni vasculare,ale sistemului nervos,atrofii etc-. #riFele Mac"soniene le vom descrie ca un rototi Tn acest cadru.(unt determinate de un roces leFional Tn scoarHa motorie rerolandicP +circomvoluHiunea frontalP ascendentP-.#riFele a ar sub forma unor criFe focale motorii contralaterale sau a fenomenelor senForiale +criFa Tnce e Tn mod caracteristic cu degetul mare sau cu colHul gurii-.%acP criFa este rimar motorie a ar secuse musculare,dacP este rimar senFitivP a ar aresteFii,Hiuituri.#Qt tim criFa rPmQne unilateralP, acientul nu5Ri ierde cunoRtinHa. !ocarul anterior tem oral caracteriFat EE7 rin vQrfuri sau gru e de vQrfuri Ri unde lente ce a ar Tn aceastP regiune.#linic a ar criFe sihomotorii dar Ri de grand mal.* ar la susuri ale conRtiinHei ce ar a avea as ect de etit mal,la care se adaugP criFe de rotire a ca ului,miRcPri de orientare a ochilor, lescPitul din buFe,salivare,TnghiHire etc. *lte criFe ot a are Tn focare

leFionale frontale,medio5tem orale,occi itale sub forma unor e ile sii viFuale,auditive,olfactive,gustative etc.EE7 se caracteriFeaFP rin vQrfuri Tn focarele res ective,dar care se ot e3tinde Ri Tn alte Fone ale creierului.#riFele a ar adesea cu miRcPri oculare, miRcPri ale ca ului,adeseori fenomenul de ^gQndire forHatP?. III.!ormele mi3te sau inclasabile Un numeroase caFuri investigaHiile nu ot clarifica sursa Ri originea criFelor, utQnd e3ista leFiuni difuFe,focare multi le atQt Tn corte3 cQt Ri Tn afara lui.#linic manifestPrile include atQt criFele focale cQt Ri criFele de grand mal,mioclonii Ri atacuri sihomotorii.EE7 este mult mai anormal decQt Tn alte forme,cu e3istenHa de focare multi le de unde lente Ri vQrfuri5undP. #riFe tonice constQnd din s asme susHinute,ale Tntregului cor ,adesea asimetrice. E ile sia diencefalicP cu manifestPri vegetative intense care devin acute Tn tim ul atacului +cu senFaHia intensP de defecare,de urinare,senFaHia de cald,rece,dificultPHi res iratorii,senFaHii anormale gastrice etc-. E ile sia sihomotorie este o formP de e ile sie de mare im ortanHP entru sihiatrie.Este o formP caracteriFatP rin criFe sihice cu as ect aro3istic +a are la B9W la co ii Ri G9W la adulHi-.*tacul oate dura de la cQteva secunde la cQteva minute,rar mai mult.Princi ala caracteristicP a criFei o constituie bogPHia tulburPrilor sihice care variaFP de la un individ la altul.Un ciuda voalPrii conRtiinHei,activitatea individului continuP Ri aceasta are a fi conRtient.*stfel,deRi Tn criFP,individul TRi oate continua activitatea, oate face acte antisociale.%u P Po oviciu criFele sihomotorii sunt constituite dintr5un tre ied sim tomaticN B.criFele mentale constQnd din tulburarea conRtiinHei de diferite grade +obnubilare,confuFie,amneFie retrogradP-X 8.*utomatismul caracteriFat rin miRcPri de diferite ti uri e3ecutate automat, fPrP conRtiinHPX G.#riFele organo5vegetative ce constau din manifestPri vegetative + aloare, tulburPri de ritm cardiac etc-X *celaR autor descrie urmPtoarele ti uri de automatismN 5automatismele gestuale +scPr inat,frecarea mQinilor,masticaHie etc-X *85 5automatisme verbale +re etarea stereoti P a unor cuvinte-X 5automatisme ale mimiciiX 5automatismul ambulatoriu cu osibilitatea acientului de a se de lasa e distanHe Ri durate variate,Tn stare de conRtiinHP TngustatP Ri cu amneFie retrogradP totalPX E3istP automatisme scurte +minute- Ri lungi +File-.Pot fi de asemenea diurne Ri nocturne.E3amenul EE7 evidenHiaFP de regulP focarer tem orale.* ar unde de A5C cOsec.,Tn focare,ritmuri mai ra ide Ri vQrfuri. 1.)anifestPri tranFitorii inter aro3istice Putem urmPri o serie de manifestPri sihice Tn erioada aro3isticP a e ile siei,cum ar fiNfenomenele legate de erioada rodromalP,tulburPri de conRtiinHP care TnsoHesc criFele convulsive Ri cele ost accesuale.Un afara acestor accese,Tn e ile sie a ar o serie de manifestPri sihiatrice cu caracter tranFitoriu Ri care se situiaFP Tntre accesele aro3istice ro riuFise.;echiul termen de ^echivalenHe sihice?este abandonat astPFi,dar tulburPrile sihice a Prute au totuRi,adesea,un caracter aro3istic analog acceselor,un caracter e isodic,cu un Tnce ut Ri sfQrRit brusc. B.)odificPrile conRtiinHei Ri,Tn s ecial a conRtiinHei de sine,cu a ariHia fenomenelor de de ersonaliFare Ri derealiFare ot a are sub forma unor accese care ot dura de la cQteva secunde la cQteva minute.Tot Tn acest cadru ot fi introduse Ri fenomenele de d`Ma vu Ri Mamais vu,modificPrile imaginii cor orale, sensaHiile de micRorare a unor orHiuni ale cor ului. (tPrile cre usculare a ar sub forma unor modificPri de conRtiinHP rofunde cu Pstrarea automatismului motor.Tulburarea de conRtiinHP are as ect articular,aceasta fiind TngustatP,Tn tim ce automatismele com ortamentale sunt Pstrate,deRi com ortamentul este li sit de criticP.#ontactul cu mediul este redus.Pacientul reFintP un grad de obtuFie Ri er le3itate,o lentoare erce tualP Ri ideativP,rPs unsurile sunt lente,sPrace Ri incoerente.Pe acest fond ot a are tulburPri erce tuale,idei delirante care ot determina com ortament agresiv ericulos.*mneFia erioadei cre usculare este totalP. (tPrile cre usculare ictale Tnce cu tulburPri de conRtiinHP,desorientare arHialP,miRcPri ale ca ului Ri ochilor.Pacientul

e3ecutP o serie o serie de acte automateNdeschide sau Tnchide nasturii,rPs unde necores unFPtor la stimulii e3terni,s une fraFe neinteligibile.Poate intra Tn stare de agitaHie,cu an3ietate, incoerenHP verbalP,este agresiv.*mneFia este totalP la treFire.Poate dura @5B9 minute. (tarea cre uscularP ostictalP urmeaFP unei criFe convulsive sau unui gru de criFe.%eRi acientul,a arent,este treaF,el se aflP Tn stare confuFionalP, oate fi Tn stare de e3citaHie sihomotorie, oate reFenta o ideaHie aranoidP cu halucinaHii Ri delir,agresivitate.Perioada este urmatP de amneFie. EE7 Tn aceastP erioadP de isteaFP o activitate lentP,difuFP,simetricP,dar nu a are o activitate aro3isticP ca Tn stPrile de criFP. *utomatismul ambulatoriu e ile tic constP din e3ecutarea unor acte motorii uFuale Tn stare de conRtiinHP obnubilatP.%acP fenomenul se etrece rin sculare din somn oartP numele de somnambulism e ile tic.Un aceastP stare se oate aMunge la fuga e ile ticP, acientul Tn aceastP stare utQnd arcurge distanHe mari Ri avQnd un com ortament a arent normal,Tn ciuda TngustPrii conRtiinHei.Zi Tn acest caF amneFia retrogradP este totalP. %elirul e ile tic a are tot ca o varietate a stPrilor cre usculare.Pe fondul conRtiinHei obnubilate, acientul reFintP halucinaHii +mai ales viFuale-,a ar idei delirante de ti ersecutor sau mistic,com ortamentul este e3trem de agresiv. Pacientul vede flPcPri,scene a ocali tice,scene de torturP,motiv entru care se com ortP e3trem de ericulos.Zi Tn acest caF amneFia este totalP,deRi s5a utut observa Ri fenomenul unei amintiri arHiale. 8.)odificPri aro3istice ale dis oFiHiei Ri a afectelor a ar sub forma atacurilor de fricP QnP la teroare.Pot e3ista atacuri de an3ietate acutP dar Ri o formP ersistentP de an3ietate difuFP.Uneori oate a are sentimentul acut al dis erPrii,im resia cP suicidul este singura lor salvare.)ai rar oate a are accesul aro3istic de lPcere Ri serenitate. *86 %isforiile a ar sub forma unor modificPri nemotivate Ri bruRte ale dis oFiHiei,Tn conte3t com let nemotivat entru aceasta.#onRtiinHa nu este afectatP.%urata se oate Tntinde de la cQteva File la cQteva sP tPmQni.Pacientul,fPrP motiv,devine irascibil,an3ios,de resiv.Un aceastP stare acientul oate inrtra nemotivat Tn conflict Ri oate deveni agresiv. G.)odificPri erce tuale Ri de gQndire cu caracter aro3istic Ri tranFitor ot a are sub forma unor iluFii rivind forma obiectelor,modificPri ale distanHelor, im resia cP odeaua se miRcP sau cP lafonul Ri odeaua se unesc.Pot a are Ri adevPrate halucinaHii viFuale,tactile,auditive.Pe lan ideativ ot a are sub formP aro3isticP fenomenul de ^gQndire forHatP?,sensaHia de a nu5Ri mai utea une ideile Tn ordine etc.*ceste stPri au fost descrise de unii autori sub denumirea de ^stPri deosebite? Ri caracteriFate rin li sa ierderii conRtiinHei Ri li sa amneFiei retrograde,deosebindu5se rin aceasta de stPrile cre usculare.%eRi orientaHi, acienHii ot avea sensaHia se TnstrPinare.*r fi vorba de o tulburare a sinteFei sihosenForiale.Pacientul Tn aceastP stare oate deveni ericulos. #.)odificPri sihice ermanente Un afara manifestPrilor aro3istice de diferite ti uri,Tn e ile sie ersonalitatea acienHilor oate suferi modificPri cu caracter ermanent.Este foarte greu a se a recia care este incidenHa acestor modificPri sihice Tn cadrul e ile siei.(e considerP cP BDW dintre bolnavi ar avea robleme sihosociale dar Pond Ri 1idwell +BEC9- considerP cP 89W dintre acienHi au robleme sihiatrice,Tn tim ce Tn e ile sia tem orarP acest indice ar aMunge la @9W +e ile sia temoralP re reFentQnd 8OG din totalul e ile siilor internate Tn Tn s italul sihiatric-.%eRi se oate vorbi de un ansamblu de modificPri sihice,maMoritatea studiilor se referP Tn s ecial la funcHiile cognitive Tn e ile sie Ri la modificPrile de ersonalitate. a.!uncHiile cognitive Tn e ile sie E3istP o reMudecatP Tn acest sens,care a fost Tn ultimul tim mult corectatP Ri care considerP cP inteligenHa e ile ticilor este foarte scPFutP.*cest lucru s5a baFat e studiul acienHilor instituHionaliFaHi +s italiFare de ti aFilar- Ri mai uHin e studiul lor Tn cadrul societPHii reale.(5a mai incriminat Tn acest sens Ri rolul anticonvulsivantelor care sunt luate cronic de cP tre acienHi.TulburPrile cognitive,inteligenHa acienHilor este influenHatP de mai mulHi

factoriN 5Efectul sihosocial rin Tnde Prtarea acienHilor TncP din co ilPrie de RcolariFarea normalP,numeroase greReli educative ale PrinHilor +Tn s ecial su ra rotecHia-, reMudecPHile sociale faHP de co ilul e ile tic au o grea ondere Tn scPderea culturaliFPrii acientului. 5Efectul leFiunilor organice cerebrale au de asemenea o influenHP asu ra gradului de inteligenHP.LocaliFarea leFiunii este foarte im ortantP.PacienHii cu criFe mari sunt mai uHin inteligenHi decQt cei cu criFe mici,e ile sia tem oralP duce la un nivel mai scPFut de inteligenHP rin a ariHia tulburPrilor de memorie Ri TnvPHare. 5Efectul criFelor are mare im ortanHP asu ra rocesului educativ,uneori ducQnd la Tntreru erea Rcolii.#riFele de grand mal ot mPri afectarea organicP a creierului rin ano3ia ce o rovoacP la acest nivel mai ales Tn caFurile de status e ile tic. 5Efectul anticonvulsivantelor se roduce rin aceia cP doFele mari influenHeaFP rocesele intelectuale,deficitul de acid folic determinat de anticonvulsivante ar e3 lica scPderea funcHiilor mentale.Lentoarea sihomotorie Ri deteriorarea intelectualP sunt frecvente la cei cu nivelul seric mare la droguri,chiar dacP acest nivel nu a atins nivelul to3ic. %emenHa e ile ticP a are Tntr5o micP ro orHie Ri constP Tn declinul abilitPHii intelectuale,scPderea memoriei,concentrPrii Ri a MudecPHii.Un mod uFual,aceastP modificare se TnsoHeRte de deteriorarea ersonalitPHii Ri de tulburPri de com ortament sub forma im ulsivitPHii,mQniei.Pneumoencefalograma sau mai ales tomografia com uteriFatP demonstreaFP Tn mod net o atrofie cerebralP difuFP, leFiuni cerebrale im ortante.TotuRi,uneori,demenHa este doar a arentP, re reFentQnd doar o reacHie de retragere socialP la un acient care a ierdut orice s eranHP Ri care trebuie sP se com lacP Tntr5un mediu aFilar. b.Personalitatea e ile ticului *87 Zi Tn acest cadru trebuiesc ru te reMudecPHile,cP orice e ile sie reFintP modificPri fundamentale de ersonalitate e care Tn mod constant le5ar determina boala.#hiar la Tnce utul acestui secol se mai vorbea TncP de ^stigma degenerescenHei?,Tn care e ile sia ar fi fost doar o verigP.Tre tat ideia unei ersonalitPHi s ecifice a e ile ticului a fost res insP,maMoritatea e ile ticilor fiind consideraHi astPFi ca fiind normali din acest unct de vedere.%acP e3istP tulburPri de ersonalitate,acestea sunt use Tn legPturP cu gradul de leFare a creierului,cu li sa de control a criFelor sau cu influenHele nocive sihosociale.;echile studii sistematice rivind ersonalitatea e ile ticului ne a ar aFi ca un artefact,deoarece ele au fost fPcute numai e acienHi instituHionaliFaHi. ,eFumQnd rinci alele caracteristici de ersonalitate gPsite la e ile tici,)ilea Ri ,oman +BEDC- le reFintP astfelN B.Insatbilitate dis oFiHionalP cu oscilaHii Ri stPri disforice nemotivateX 8.Iritabilitate Ri e3 loFivitateX G.Instabilitate sihomotorieX A.;QscoFitate siho5 afectivPX @.*derenHa neobiRnuitP faHP de obiect,comun Ri rutinPX E ile ticul a fost descris ca o ersonalitate fPrP Tncredere,lent Ri disru tiv Tn comunitate.,eacHiile lui afective sunt e3 loFive,uneori cu as ecte agresive. ,eligioFitatea este linP de fanatism.(unt descriRi,de asemenea ca fiind ersonallitPHi lente, erseverente,cu o gQndire concretistP Ri stereoti P. TulburPrile de ersonalitate sunt mai frecvcente Tn e ile sia ideo aticP,mai rar la cei cu etit mal Ri mai frecvent la cei cu e ile sie tem orarlP +mai ales e3 loFivitatea-. Zi Tn cadrul acestor modificPri concureaFP o serie de factoriN 5Efectul sihosocial,modificPrile de ersonalitate fiind reacHii adverse la factorii stresanHI familiali Ri de mediu,a fricii din Murul lor,a su ra rotecHiei.La aceasta se adaugP sentimentul iFolPrii,a de endenHei,a inadecvPrii etc. 5Efectul leFiunilor organice,multe as ecte ale ersonalitPHii e ile ticului fiind similare cu as ectele care a ar Tn traumatismele craniene +lentoare intelectualP, erseverare,vQscoFitate,iritabilitate,im ulsivitate etc-.(e oate s une,Tn cadrul e ile siei,cP ceea ce nu este de cauFP sihosocialP este de cauFP organicP. 5Efectul criFelor se face rin desorganiFarea funcHiilor cerebrale.Tratarea Ri rPrirea criFelor micRoreaFP incidenHa Ri ro orHia tulburPrilor de ersonalitate. 5Efectul medicamentelor

nu este TncP e de lin cunoscutP.!enobarbitalul ar da la co ii neliniRte Ri iritabilitate iar diaFe anul ar aduce beneficii. #rima Ri e ile sia.Lombroso considera cP Tntre e ile sie Ri criminalitate e3istP o strQnsP corelaHie.6umeroRi criminali erau consideraHi ca avQnd o constituHie e ile toidP. Un general,atunci cQnd se roduc,crimele e ile ticilor se caracteriFeaFP rintr5o violenHP e3tremP,sadism Ri cruFime nemPsuratP.Uciderea,furtul,violurile fac arte din crimele Tn care sunt im licaHi e ile ticii.Un toate se remarcP acea ^furie oarbP? care le este s ecificP.#u toate acestea,incidenHa criminalitPHii la e ile tici nu de PReRte criminalitatea din cadrul o ulaHiei generale,dintr5un anumit gru social.Un enitenciare doar D5: deHinuHi dintr5o mie au fost gPsiHi ca suferind de e ile sie.#om ortamentul criminal este mai frecvent Tn stPrile cre usculare sau de automatism. G.PsihoFele e ile tice Este foarte greu a face o clasificare a sihoFelor e ile tice.Tabloul clinic este influenHat de as ectele organicitPHii Ri Tn mare arte tabloul clinic oate lua forme afective sau schiFo aranoide. O Tncercare de clasificare le Tm arte Tn sihoFe cu scPderea claritPHii conRtiinHei sau chiar cu confuFie Ri Tn care li sesc elementele schiFoide sau afective Ri Tn forme afective sau schiFoide dar cu conRtiinHa clarP.Un orice caF,indiferent de forma clinicP,aceste sihoFe re reFintP o mi3turP *88 de manifestPri organice Ri funcHionale.)ai frecvent a ar tablouri aranoid5halucinatorii a ro iate de schiFofrenie.)ai rar a ar Ri forme afective de resive Ri mai rar euforice. EvoluHie Ri rognostic EvoluHia Ri rognosticul e ile siei de inde de cauFele care au rodus5o,de conte3tul social Tn care se aflP acientul,de felul Tn care se instituie Ri este urmat tratamentul. EvoluHia bolii este cronicP Ri,aRa cum am vPFut, e lQngP criFele aro3istice a ar Ri alte numeroase tulburPri sihice,inclusiv modificPri ermanente de ersonalitate. %acP tratamentul de TntreHinere este corect administrat,individul oate duce o viaHP normalP. O mare im ortanHP o are statusul e ile tic,care une robleme vitale de mare urgenHP. Un B9589W din caFuri ar utea e3ista Tn e ile sie Ri vindecPri s ontane. EvoluHia e ile siei Ri rognosticul ei de ind Tn mare mPsurP Ri de numeroRi factori e3terni +ambianHP ericuloasP,consum de alcool etc-. Tratamentul Tratamentul rofilactic are mare valoare Ri constP din mPsurile de revenire a cauFelor care duc la TmbolnPvireNasistenHP obstetricalP cores unFPtoare,evitarea traumatismelor craniene,a violenHelor faHP de co ii,a infecHiilor din rima co ilPrie,alcoolismul sau into3icaHiile. Tratamentul anticonvulsivant recoce revine numeroase as ecte sihosociale HinQnd de educaHie,iFolare,su ra rotecHie etc. Tot Tn cadrul mPsurilor rofilactice intrP mPsurile care trebuiesc luate entru a feri acientul cu criFe comiHiale de a fi us Tn situaHii ericuloaseNsP nu lucreFe lQngP a P,foc sau la TnPlHime,sP nu lucreFe lQngP mecanisme Tn miRcare sau sP conducP autovehicole. ,egimul alimentar ar fi de referinHP lacto5vegetarian,sPrac Tn lichide Ri sare dar se va evita foamea din cauFa hi oglicemiei care oate favoriFa criFele. Tratamentul curativ oate fi etiologic sau sim tomatic. Tratamentul etiologic devine radical acolo unde este osibil +e3tir area unor malformaHii,cicatrici cerebrale, araFitoFe etc-.*cest ti de tratament este TnsP foarte limitat Tn stadiul actual Ri rolul rinci al Tl are tratamentul sim tomatic, re reFentat rin mPsuri igienodietetic Ri rin tratamentul medicamentos. Tratamentul igieno5dietetic trebuie sP asigure individului o viaHP cQt mai a ro iatP de normal.La regimul alimentar descris mai sus mai trebuie adPugatP evitarea alcoolului.(e vor evita Ri stresurile iar viFionarea de filme sau de emisiuni T; se va limita.( orturile ermise vor Hine cont de osibilitPHile de accidentare Tn erioada unei eventuale criFe ne revPFute,la fel ca Ri Tncadrarea acientului Tntr5o rofesie,unde trebuiesc evitate locurile ericuloase +a P,foc,TnPlHime,mecanisme Tn miRcare-. !amilia trebuie conRtientiFatP de toate roblematicile e ile ticului Ri ea trebuie sP colaboreFe atQt Tn administrarea tratamentului,Tn evitarea su ra rotecHiei dar Ri a roteMPrii acientului. O im ortanHP mare o au reMudecPHile sociale rivind criFa e ile ticP,adeseori medicul trebuie sP se

lu te cu autoritPHile Rcolare entru menHinerea acientului Tn sistemul normal de RcolariFare.Un acest sens educaHia sanitarP Tn Rcoli Ri chiar Tn societate este foarte im ortantP. Tratamentul medicamentos este esenHial Ri el viFeaFP scPderea sau evitarea descPrcPrilor atologice la nivelul focarului e ile togen,blocarea circuitelor neuronale. *u e3istat foarte multe droguri ro use dar foarte uHine au trecut roba tim ului.Tratamentul anticonvulsivant se dP Tn funcHie de ti ul criFei,se ot administra singure sau Tn combinaHii,Helul final al tratamentului fiind sistarea com letP a criFelor.E3istP anticonvulsivante de ordinul I +fenobarbital,fenitoin, tre al,FaroFincare au o mare eficienHP Ri o bunP toleranHP,Tn tim ce restul se vor utiliFa Tn funcHie de toleranHP Ri efect. Un cele ce urmeaFP vom e3 une sumar maniera de tratament,aRa cum se face el Tn activitatea clinicP. Un etit mal succinimidele +FaroFin- sunt referate Tn criFele mici +8@9 mgr de G5C ori e Fi la adult-.(e ot combina cu fenobarbitalul. *89 Tridionele +tre alul- s5au uitiliFat mult Tn etit mal,dar aFi se utiliFeaFP mai uHin +B@o mgr5G99 mgr de 8 ori e Fi-,Ri uneori ot agrava criFele. Un criFele mioclonice diaFe amul Ri nitraFe amul sunt deosebit de eficiente.Tot Tn acest cadru se ot utiliFa Ri derivaHi rimidindionici +mysolin-. Un criFele de grand mal Ri e ile siile focale rimul medicament utiliFat este fenobarbitalul +fenobarbital,luminal,lauronil- doFele variind Tntre G95Co mgr de 8 ori e Fi QnP la 899 mgr Tn 8A de ore.)edicamentul reduce Ri controleaFP criFele dar este uHin eficace Tn e ile sia tem oralP +uneori chiar o agraveaFP-. (u radoFarea duce la hi ersedare,bradi"ineFie,im otenHP,cefalee,de resie. !enitoinele sunt de ales dacP fenobarbitalul eRuiaFP +unii le referP barbituricilor-.(e utiliFeaFP Tn toate formele de e ile sie cu e3ce Hia criFelor de etit mal.%oFele sunt de B99 mgr de douP ori e Fi, QnP la ma3im A99 mgr la adult.(e ot combina cu fenobarbitalul. Primidonele +mysolinul- este al G5lea drog de ales.Este util Tn e ile sia tem orarlP +doFe de 8@o mgr de 8 ori e Fi, QnP la B@99 mgr-. #arbamaFe ina +tegretolul- este foarte utilP Tn grand mal Ri Tn e ile sia tem oralP +doFe de 899 mgr de G ori e Fi, QnP la B899 mgr-. %iaFe amul este un anticonvulsivant otenHator, uHin to3ic,foarte bun Tn statusul e ile tic dar Ri Tn tratamentul cronic al e ile siei.(e utiliFeaFP totuRi ca adMuvant e lQngP alte anticonvulsivante. ;al roatul de sodiu este un anticonvulsivant recent cu efect atQt Tn grand mal,e ile sie focalP sau Petit mal.%oFele sunt de 8oo mgr de G ori e Fi, QnP la BAoo de mgr. (tatusul e ile tic se trateaFP cu diaFe am intravenos +cu inMectare lentP de @ mgrOminuturmat imediat de 8@o mgr fenobarbital +tot intravenos,cu viteFP de @o mgrOminut- Ri B9 ml de araldehidP intramuscular.%acP nu se oate folosi calea intravenoasP se ot face 8995G99 mgr fenobarbital intramuscular.PerfuFiile cu manitol +sol.A9W-,sulfat de mg +sol 8@W-,ser glucoFat hi erton care rin efectele deshidratante aMutP la ameliorarea criFelor.Uneori uncHia lombarP sau insuflaHia de aer oate avea efect de sistare a criFelor de status e ile tic. Tratamentul chirurgical Tn e ile sie are un rol restrQns,dar el rPmQne totuRi valabil.(e rocedeaFP la e3ciFia corte3ului leFat sau Tntreru erea cPilor res onsabile de criFP.6umPrul acienHilor care beneficiaFP de aceste tratamente este TnsP foarte mic. Tratamentul com licaHiilor sihiatrice necesitP atQt un tratament corect al criFelor comiHiale,care va duce la scPderea gradului de deteriorare intelectualP Ri a tulburPrilor de ersonalitate,cQt Ri dintr5un tratament sim tomatic s ecific entru diferite sim tome sihiatrice.Un acest fel se vor utiliFa medicaHie sihotro P sau sihotera ie.*stfel fenotiaFinele +clordelaFin,neule til,tioridaFin etc- sunt foarte utile Tn combaterea agresivitPHii,ostilitPHii,fenomenelor aranoide +aici este util mai ales halo eridolul-.Un cadrul tulburPrilor afective se va utiliFa un antide resiv. Psihotera ia trebuie sP fie o reocu are ermanentP Tn toate eta ele Ri Tn toate formele de e ile sie. &apitolul .sihiatria Cn "e iul "ilitar *8:

Problema sihiatriei militare a Tnce ut sP Moace un rol deosebit mai ales ca urmare a frecventelor conflictelor conflicte militare +du P al doilea rPFboi mondial ar fi avut loc cQteva sute de rPFboaie locale-,ca urmare a tensiunilor Ri a ameninHPrilor cu rPFboiul. IncidenHa tulburPrilor sihiatrice Tn mediul militar este a reciatP ca fiind foarte mare.Un erioada BEA85A@ aratP )eninger,Tn armata (U*,la BB.GCD.999 bPrbaHi Ri : milioane de combatanHi au e3istat :@9.999 s italiFPri entru tulburPri sihice iar 1eebe subliniaFP cP necesitatea de asistenHP sihiatricP s5a dublat Tn tim ul celui de al 85lea rPFboi mondial,faHP de rimul.6umeroRi tineri au fost res inRi de la serviciul medical entru deficienHe sihice iar medicii militari au descris Tn tim ul rPFboiului stPri siho atologice neobiRnuite entru tim de ace +oboseala de lu tP, sihoFe tranFiente funcHionale,stPri disociative,reacHii acute de stres etc-. %acP rata sihoFelor,aratP .eissmen Ri Ylerman,a rPmas Tn armatP stabilP,cea a nevroFelor Ri deFada tPrilor ersonalitPHii a crescut,legatP Tn s ecial de stresul vieHii militare sau de situaHiile de rimante din lagPrele de riFioneri.*utorii subliniaFP cP Tn condiHiile rPFboiului,stresul reci itat mai ales de vulnerabilitatea sau redis oFiHia ersonalitPHii a constituit factorul maMor,etiologic al TmbolnPvirilor sihice.(5a mai observat, e de altP arte,cP o ulaHia civilP,neangaMatP Tn lu tP reFintP de asemenea tulburPri sihice s ecifice,Lstresul civilL +sPrPcie,anomie,refugiu,li suri etc-.fiind echivalent cu stresul lu tei Ri ameninHarea cu moartea la care erau su uRi combatanHii.P.Vuillet Ri colab.aratP cP GDW din numPrul total de ina Hi sunt daHi de bolile sihice +B8W din totalul recruHilor e3aminaHi-,adevPrate LdiviFii ierduteL,cum le numesc autorii. *ceastP incidenHP mare a roblemelor de sihiatrie Tn mediul militar a determinat ca Tn a rilie BEAG,Tn linP cam anie,Tntreaga organiFare sihiatricP a armatei (U* sP fie reviFuitP,acest lucru fPcQndu5se sub resiunea necesitPHilor. Problemele sihiatriei militare rPmQn acute Ri Tn tim de ace.*stfel,aratP #ondrea,tQnPrul intrat Tn caFarmP trebuie sP se acomodeFe Tntr5un tim scurt la e3igenHe crescute.#aFarma este o societate eficientP Ri centraliFatP,viaHa gru ului este temeinic organiFatP +totul este condus Ri se desfPRoarP du P un rogram Ri regulament-.!iecare activitate,aratP autorul, deRte tarea, Tnviorarea, masa, instrucHia,stingerea +se fac la ordin,fiind minuHios lanificate Ri controlate-.Ordinea Ri disci lina sunt s ecifice mediului militar,ceasta decurgQnd din caracterul Ri misiunea armatei.%ar s une #ondrea tQnPrul este setos de viaHP,de distracHii,de a iubi,de a visa Ri tocmai aceste reocu Pri trebuie sP rPmQnP e lan secundar, deoarece,soldatul are viaHa lui,modul sPu ordonat de com ortament, lanificare riguroasP condusP de comandant,nici o erioadP a Filei nu oate sP fie Tn afara controlului.*cest mod de viaHP este indiscutabil stresant Ri el cere,din aceste motive,un tim suficient de ada tare,iar uneori greutPHile acestei vieHi ot determina reacHii sihice diferite.Un !ranHa,aratP Vuillet Ri colab.din B999 de angaMaHi Tn forHele terestre,B,@8 au fost eliminaHi din motive sihiatrice Tn BE@@, entru ca Tn BECA sP se aMungP a :,8A.)orbiditatea s5a ridicat la C,CCWo Tn BE@B Rli de B@,AWo Tn BEDA.( italiFPrile entru motive sihiatrice Tn !ranHa Ri Tn alte armate strPine a aMuns sP re reFinte @9W din totalul celorlalte internPri. TotuRi,ca Ri Tn comunitate,Tn mediul militar este dificil a se evalua frecvenHa realP a tulburPrilor sihice Ri a Hine o evidenHP corectP. Un TntQlnirea tinerilor cu mediul militar a are o nouP sursP de conflicte e o traiectorie e3istenHialP,ceea ce ridicP,mai ales la foRtii desechilibraHi riscul decom ensPrilor sihiatrice Tn armatP.%ar mediul militar, rin valorile sale tradiHionale tolereaFP mai bine anumite categorii de devianHi,Ri este Ri osibil ca acest conflict sP sfQrReascP adesea Tntr5un circuit medicodisci linar,dacP nu chiar medico5Mudiciar. Limitele roblemelor sihiatrice Tn mediul militar )ediul militar este o gru are socialP a arte,cu toate caracteristicile unui adevPrat gu social,cu tradiHii ro rii,norme culturale,un anumit statut socio5economic Ri cu articularitPHi s ecifice anumitor arme. *91

Pe de altP arte,maMoritatea membrilor acestei societPHi sunt doar niRte adolescenHi,Tn linP erioadP de identificare Ri de formare a ersonalitPHii,armata fiind entru aceRti tineri rima frustrare serioasP, rima ocaFie Tn care li se limiteaFP Tn mod drastic libertatea.%e asemenea trebuie TnHeles cP aceRti tineri sunt uRi entru rima oarP Tn faHa unor rPs underi im ortante Ri a unei disci line severe.Psihologia unui asemenea tQnPr reFintP o mare originalitate,de unde va reFulta entru comandanHi dificultPHi deosebite. O oFiHia faHP de PrinHi Ri faHP de modelele stabilite,aratP #lement,cPutarea unui stil ro riu,se vor relungi Ri Tn aceastP comunitate autoritarP.*utorul subliniaFP cP Tn condiHiile actuale tQnPrul este mult mai desamPgit decQt Tn generaHiile anterioare,Tn ceea ce riveRte mediul militar +o adevPratP desacraliFare-,mediul militar fiind adesea trPit ca o constrQngere sau ca o Tntreru eere ino ortunP sau chiar inutilP.*ceste com ortamente au la baFP carenHe educative,simHul res onsabiltPHii colective a PrQnd adesea tocit la mulHi dintre ei. Un fara acestor categorii,armata mai cu rinde cadre ermanente,familiile acetora,elevii militari, ersonalul civil de deservire. Un ultimul tim armata mai cu rinde tot mai multe femei,care de asemenea un robleme deosebite.Pentru marile uteri,armata oate numPra Ri Tn tim de ace milioane de ersoane,unitPHile sunt dis ersate e arii geografice mari,Tn afara hotarelor.%in aceste motive !ribong51lanc afirmP cP situaHia militarP este Lo schimbare bruscP Ri enormP Tn e3igenHele realitPHiiL,fiecare strat militar resimHind mai mult sau mai uHin oscilaHiile im use de conce Hiile sociale date de bulversPrile logistice.Psihiatria Tn mediul militar trebuie sP HinP seama atQt de starea de ace cQt Ri de aceea de rPFboi,situaHii cu e3igenHe total diferite. Un tim de ace,tQnPrul aRa cum am mai arPtat,are de a face cu o societate disci linatP,cu interdicHii Ri frustraHii,ierarhie rigidP Ri autoritarP,ceea ce oate treFi uneori tendinHe agresive sau de insubordonare,avQnd Tn vedere cP tQnPrul este TncP Tn erioada de formare a ersonalitPHii.*deseori tQnPrul militar a trebuit sP renunHe la studii,dacP este cPsPtorit sP renunHe la viaHa de familie.*ceste fenomene atQrnP greu Tn balanHP.%in aceste motive relaHia cu mediul social militar a tQnPrului este com le3P Ri ca abilP a rovoca conflicte cu disci lina militarP. Un tim de rPFboi situaHia se schimbP Tn mod radical.UncP din rimul rPFboi mondial s5a evidenHiat marele rol al stresului Ri frecvenHa reacHiilor sihice e acest fond.#ondiHiile de rPFboi rovoacP o bulversare totalP a individului,care trebuie Tn mod brusc sP5Ri PrPseascP e tim nelimitat mediul sPu, rofesia,familia, entru a se e3 une unor ericole care un Tn discuHie integritatea sa cor oralP Ri viaHa.,PFboiul este o sursP de ericole imediate,de miFerie care antreneaFP o re unere Tn caFP a valorilor culturale Ri umane +Vuillet Ri colab-.Individul este su us Tn erioada de rPsboi la numeroase suferinHe caNfrica ermanentP de moarte Ri rPnire,e uiFarea rin obosealP,foame,sete,li sP de somn,variaHii de tem eraturP.E uiFarea,aratP )eninger este mai ales emoHionalP Ri sihologicP decQt fiFicP,iar su unerea relungitP la ericole oate duce la crearea unor stPri de e uiFare +#ombat E3haustion- caracteriFatP rin an3ietate,tulburPri de somn, sim tome sihosomatice.Un afara acestor suferinHe Vuillet Ri colab.mai enumerP Ri alteleN B.#onflictele nevrotice legate de sentimentul de urP,tristeHe,vinP,fenomene care Tn funcHie de sensibilitatea individului ot duce la stPri nevrotice im ortanteX 8.Efectul armelor nucleare,bacteriologice,chimice creiaFP e lQngP celelalte efecte de scrise Ri o stare de teroare absolutP +este vorba de o teroare colectivP, anicP,reacHii isterice,tulburPri de com ortament, insubordonare, deFertare Tn masP-X G.,eacHii sihosomatice caracteriFate,du P aceiaRi autori rin redoare muscularP,cefalee,trans iraHii cu valuri de cPldurP,diaree, ola"iurie cu ierderi de urinP,tahicardie, al itaHii,vertiMe,sinco eX A.(im tome s ecifice unor erioade de lu tP relungitP ca NdificultPHi de somn,reacHii an3ioase,diminuarea inHiativei motorii Ri verbale,iritabilitate cu agresivitate.*ceste sim tome ar fi rivite ca atologice Tn viaHa obiRnuitP,dar nu Tn aceste condiHii.%e fa t,Tn acest cadru,este greu a trasa o limitP,diagnosticul fPcQndu5se numai e cale cantitativP.)ilitarii trebuie sP se TnveHe a trPi cu aceste fenomene,sP le dedramatiFeFe,deoarece evacuarea duce la fi3area Ri cristaliFarea

*9* acestor tulburPri.#u toate acestea du P rPFboi, e aceastP baFP ot a are numeroase robleme sihiatrice. 6ecesitPHile rPFboiului modern un robleme deosebite,necunoscute QnP Tn reFentNlu te Tn cadrul unor unitPHi mici,mobilitate foarte mare,autonomie Ri osibilitatea unei nimiciri totale Tn caF de eRec.*ceste situaHii cer o formare sihologicP deosebitP,mare utere de concentrare Ri reFistenHP,o mare osibilitate de ada tare Ri lasticitate sihicP.*stfel,din indiviFii artici anHi la bPtPlie :95E9W se reFintP Tn stare de an3ietate uternicP sau cu reacHii sihosomatice uternice.%in aceste motive aceasta oate duce la o adevPratP araliFare a voinHei,motivaHia lu tPtorilor fiind Tn general slabP.(.L.*.)arshal +citat de )ayer- a stabilit cP Tn armata (U* doar B@589W dintre militari utiliFau armele,Tn caF de atac Ri aceRtia erau mereu aceiaRi. Aspecte clinice Psihiatria militarP are de fPcut faHP la numeroase robleme cum ar fi acelea a TncercPrilor de simulare Ri su rasimulare,a beneficiului secundar,avQnd Tn vedere cP asemenea acte dovedite vin Tn conflict cu o disci linP foarte severP.*l 85lea as ect este acela cP datoritP disci linei e3cesive,a elul la sihiatru se face foarte frecvent ca urmare a unui act dis erat de com ortament +atac armat,sinucidere, insubordonare-.Un fine baFa atologiei sihiatrice Tn mediul militar o constituie reacHiile la evenimentele stresante,la stresul imediat. %ulbur+rile psihice Cn ti"p e pace Primele A5@ luni de la Tncor orare sunt considerate a fi cele mai dificile,situaHie care se va re eta dacP va surveni o relungire a serviciului militar e duratP nedeterminatP. Un tim de ace s5au descris numeroase tulburPri sihice.Un armata franceFP Tn BECA Vuillet descrie la B999 de militari urmPtoarele entitPHi Ri ro orHiiNtulburPri de caracter,intelect subnormal A,@, sihonevroFe 8,DE, sihoFe 9,:D,imaturitate afectivP 9,8@.%in C8B de decese GG au fost caFuri de sinucidere. ObservPm deci, Tn tim de ace,mai ales reFenHa tulburPrilor nevrotice,stPrilor de resive,bufeelor delirante. Princi ala roblemP usP Tn tim de ace este aceea a selecHiei Ri a caFurilor de inada tare la mediul militar. Intr5adevPr,tulburPrile sihice maMore,Tn mediul militar,Tn tim de ace sunt rare,Ri acest lucru este cu atQt mai bine cu cQt selecHia iniHialP s5a fPcut mai riguros.6u acelaRi lucru se oate s une Ri des re tulburPrile de com ortament Ri de caracter care ot trece foarte uRor filtrul selecHiei iniHiale,de unde a oi nu ot fi eliminaHi,decQt Tn caFul unor tulburPri mari de ersonalitate,oligofrenie Ri mult mai dificil entru cei care au avut dificultPHi de ada tare socialP.*cest gru scP at de la selecHie va constitui ulterior gru ul LsoldaHilor roblemPL,mediul militar fiind adesea Tn asemenea situaHii un adevPrat LrevelatorL entru tulburPrile sihice latente,un fel de Lbanc de robPL. *cest gru de indiviFi,s une #lement,care de fa t nu5Ri gPsesc locul nicPieri +nici Tn societate,nici Tn mediul carceral sau sihiatric- oferP un as ect disci linar,un as ect chiar enal tot tim ul serviciului militar, rovocQnd adesea reacHii Tn lanH +circuite greRealP5 edea sP Ri invers-.#alsificarea americanP,aratP 1arrois,Tn cadrul sihiatriei militare,distinge 8 gru e de ersonalitPHi cu robleme sihologiceN B.PersonalitPHi cu reacHii imature,cu instabilitate emoHionalP,de endenHP de alHii, asivitate,agresivitate,adesea cu sim tome iFolate +enureFis,an3ietate nocturnP etc-X 8.PersonalitPHi diFarmonice +schiFoide,antisociale Ri asociale,to3icomani,intelect de limitP-X TulburPrile de caracter Ri com ortament re reFintP,du P acelaRi autor,CBW dintre motivele internPrii Tn serviciile sihiatrice ale armatei,iar Tn interiorul gru ului D8W sunt ersonalitPHi imature Ri 8:W ersonalitPHi atologice. .idlocher Ri 1es'uin clasificP aceste tulburPri de com ortament astfelN 5caractere nevrotice +obsesive,isterice etc-X 5caractere cu as ect sihotic +ciclice,schiFoide etc-X 5stPri siho atoideX *93

5nevroFe de caracter + siho atii,to3icomanii-X PersonalitPHile atologice se ot manifesta ca atare Tn tim ul serviciului militar sau ot suferi decom ensPri +nevrotice sau sihotice-.UtiliFQnd schema lui #roc',aceste tulburPri de com ortament ot alcPtui urmPtoarea gamPN 5criFe e3cito5 motoriiX 5conduite de fugPX 5com ortamente heteroagresiveX 5com ortament asutoagresivX 5com ortamente hi ostenice Ri hi ocondriaceX La acestea 1arrois mai adaugPNconduitele to3icomane,beHiile atologice, delictele Ri crimele de dre t comun,unele infracHiuni de la codul rutier. #riFele e3citomotorii se e3 rimP rin agresivitate rimitivP Ri ambiguP. (ubiectul,deRi conRtient,se manifestP rintr5o mimicP Ri o gesticP a rte,un vocabular redus la funcHiile sale emoHionale.#riFele ot surveni la orice frustraHie Ri uneori au o elaborare ur interioarP.%acP criFa e3cito5motorie este uternicP ea duce la desordine Ri anicP Tn anturaM,ceea ce oate determina cererea de aMutor osihiatric. #onduita de fugP este o acHiune uHin gQnditP Ri semnificP o ru turP a contactului cu mediul.Un mediul militar,TnsP,aceastP fugP se numeRte LdeFertareL Ri care dacP de PReRte o anumitP erioadP va fi tratatP ca o acHiune enalP. #om ortamente heteroagresive se manifestP rin violenHP verbalP sau fiFicP,cu absenHa inhibPrii agresivitPHii,acest lucru viFQnd colegi,su eriori,bunuri materiale.*lteori agresivitatea se oate manifesta ca o oFiHie Ri ostilitate, fenomene ne ermise Tn mediul militar +refuF de subordonare-. #om ortamente autoagresive se manifestP rin automutilPri,tentative de sinucidere sau suicid realiFat.*deseori asemenea acte sunt fPcute cu sco ul de a cul abiliFa anumite ersoane.Un general gesturile suicidare nu diferP de ceea ce se TntQm lP la alHi adolescenHi.Pe o statisticP,Tn aramata franceFP,#lement subliniaFP un rogres continuu din BEDA +B98G sinucideri-,fiind cu 8:W mai mult decQt Tn BED@,cu BGW decQt Tn BEDC Ri cu 8DW ca Tn BEDD +ra ortul tentativPOsinucidere realiFatP fiind Tn ultimii 8 ani de 8AOB-. #om ortamentele hi ostenice,i ocondrice sau de simulare sunt frecvente,mai ales cP ele nu constituie infracHiuni disci linare.(imularea este mai rarP. E3istP totuRi ersonalitPHi atologice care se ada teaFP foarte bine la mediul militar,Tn unele situaHii chiar sihiatrii indicQnd unor asemenea ersonalitPHi sP se TnroleFe, entru a se LmaturiFaL.%e asemenea,numeroase ersonalitPHi anormale trec rin serviciul militar fPrP dificultPHi,deoarece caracteristicile mediului militar ar cores unde ro riilor lor nevoi ulsionale Ri defensive.Trebuie,totuRi fPcutP o diferenHP netP Tntre adevPratele ersonalitPHi anormale Ri multi lele robleme e care le ridicP ersonalitatea unui adolescent,la aceastP vQrstP Ri Tn aceste condiHii.Profila3ia ar consta din urmPtoarele mPsuriN 5informare asu ra consecinHelor enale,chiar din rimele File de du P Tncor orareX 5lu ta contra tim ilor morHiX 5valoarea edagogicP Ri sihologicP a cadrelor +mai ales a micilor gradaHi- cu atragerea atenHiei asu ra dificultPHilor tinerilor soldaHi Tn erioada de ada tareX 5soluHionarea roblemelor socialeX 5de istarea roblemelor sihiatrice Ldin faRPL,Mugularea e idemiilor de tulburPri de com ortament,a sinuciderilorX 6umPrul de cereri la ra ort,viFite medicale, ede se sunt indicatorii scPderii moralului unei gru e de militari. %ulbur+ri psihice Cn ti"p e r+/boi *Ra cum am mai arPtat,starea de rPFboi este o situaHie stresantP deosebitP. TulburPrile sihice ot a are Tn aceastP situaHie,fie imediat,fie du P o erioadP de LlatenHPL sau LmeditaHieL.*u a Prut astfel,numeroase lucrPri des re efectele Ri formele fricii de rPFboi,hi noFa bPtPliilor *94 etc.%acP isteria este elementul esenHial care laneaFP asu ra descrierilor legate de rimul rPFboi mondial,ulterior onderea a fost schimbatP,locul ei fiind luat de reacHiile de ti an3ios.*stfel,aratP 1oberly,deFada tPrile afective de e cQm ul de lu tP ot fi favoriFate de factori caNdes PrHirea de familie,li sa de informaHii rivind situaHia militarP generalP, svonurile alarmiste,inactivitatea, lictiseala +Tn afarP de traumatismele sihice clasice ale cQm urilor de bPtPlie-.E3 resia Le idemie de traumatismeL folositP entru a defini rPsboiul,cu rinde atQt

leFiunile fiFice cQt Ri e cele sihice,atQt entru combatanHi cQt Ri entru o ulaHia civilP.,PFboiul este un fenomen social Ri sihologic com le3,caracteriFat rin acumulare ma3imP de stresuri,condiHii de viaHP radical modificate.6u este vorba numai de stresul lu tei,ci de Tntregul ansamblu de stresuri Ri su rasolicitPri.%e fa t douP elemente sunt mai im ortanteNstresul lu tei +agentul nociv- Ri terenul sihologic al lu tPtorului. Prima roblemP este deci aceia a rPsboiului ca stres sihologic,atQt entru lu tPtorii angaMaHi Tn lu tP,cQt Ri entru Tntreaga o ulaHie +solicitPri,li suri materiale,caracterul LtotalL al distrugerilor-.,PFboiul modern une de asemenea Tn faHa noastrP Ri numeroase situaHii im reviFibile Ri oate TncP necunoscute QnP Tn reFent.#u toate acestea este necesarP demitiFarea Prerii cP Tn faHa tehnicii rPsboiului modern,nu este nimic de fPcut. *s ectele sihiatrice legate de stresul rPsboiului sunt foarte variate Ri adeseori im reviFibile.Vuillet Ri colab.considerP cP tulburPrile sihice a Prute Tn tim de rPsboi ot fi clasificate astfelN B.(tu orul reactiv,cu imobilitate,rigiditate, QnP la as ecte catatonice.Este vorba de tulburPri ale conRtiinHei de as ect cre uscular,cu erce erea halucinatorie a ambianHei,agitaHie,agresivitate,uneori agitaHie sihomotorie,Hi ete etcX 8.!uga atologicP,care oate urma stu orului reactiv.1olnavul iese din adP ost,fuge Tn orice direcHie, QnP la e uiFare,cPutQnd un adP ost iluForiu Ri folosind Tn acest sco ,adesea,armamentul cu care este dotatX G.,eacHia de anicP cu teatralism,activitPHi desordonate Ri im ulsive +asemPnPtoare furorii e ile tice-X A.(tPri an3ioase acute,a Prute Tn formP de criFP dar Ri cu caracter ermanentX @.!orme confuFionale Ri deliranteX C.!orme de resiveX D.!orme isterice,de la reacHii rimitive Tn sensul lui Yretschmer, QnP la isteria de conversiuneX :.TulburPri sihosomatice +mai ales gastro5intestinale Ri cardiovasculare-X E.,eacHii de alarmP cu tulburPri sihice ca insomnii,obosealP,tulburPri de conRtiinHP, ierderi Tn greutate,tulburPri afective Ri de com ortamentX (resul vieHii de cam anie,cauFa rinci alP a acestor tulburPri are as ecte diferite caNstresul lu tei,a erioadelor de acalmie,de aRte tare,de regPtire a lu telor,stresul combatantului ru t de familie Ri de mediul sPu s ecific de viaHP.(tresul lu tei este totuRi cea mai im ortantP su rasolicitare a combatantului + ericolul vital,tema de moarte,de rPnire,invaliditate-.*deseori aceste fenomene sunt mai nocive la necombatanHi decQt la combatanHi,la care e3istP o oarecare dscPrcare rin ri osta agresivP.#ombatantul se mai teme de a nu fi L araliFat de teamPL,de a nu e3terioriFa senFaHia de fricP Ri a scPdea astfel Tn ochii celorlalHi. E3istP Ri alHi factori nocivi caNnesiguranHa,sentimentul de insecuritate,svonurile Ri situaHiile de moment +retragere, Tncercuire, ca tivitate-. )arRurile,nesomnul,cPldura,frigul duc la e uiFare sihofiFicP care oate duce la scPderea moralului +li sa de informaHii,svonuri,aRte tarea de atacuri aeriene,sau cu arme de nimicire Tn masP etc-.La acste fenomene se mai ot adPuga rioadele relungite de inactivitate, lictiseala,rela3area e3cesivP a disci linei,scPderea antrenamentului entru viitoarele lu te.Un element de ordin conflictual este Ri tensiunea interioarP dintre confruntarea fricii cu sentimentul datoriei.%acP Tn faHa oricPrei catastrofe,frica este un com ortament admis,Tn cadrul lu tei,fuga din faHa inamicului este ede sitP,securitatea ersonalP trecQnd Tn acest caF e lanul al doilea.*cest lucru se reFolvP e baFa forHelor motivaHionale su erioare e de o arte Ri e aceea a Ls iritului de gru L e de altP arte. *95 Oboseala este un factor sihofiFiologic deosebit de im ortant Tn a ariHia tulburPrilor sihice Tn tim de rPFboi.Oboseala somaticP,li sa de somn duc la fenomenul de e uiFare emoHionalP +care este mai nociv decQt e uiFarea fiFicP, foamea sau insuficienHe somnului-.%intre factorii de e uiFare nervoasP,stimulii sonori sunt cei mai nocivi +Fgomotul e3 loFiilor,a avioanelor Tn icaM-.(e adaugP de asemenea sentimentele de oroare,milP,cul abilitate generate de reFenHa frecventP a morHilor Ri a rPniHilor, ierderea unor rieteni sau camaraFi dragi. Un im ortant rol Tl are terenul individual ,deoarece combatantul trebuie sP5Ri mobiliFeFe toate forHele

biologice, sihologice,etice entru a face faHP stresului sihoemoHional,e uiFPrii fiFice Ri altor condiHii nefavorabile.Un acest sens o mare im ortanHP o au diferitele ti uri de ersonalitate Ri mai ales gradul de maturitate sihoafectivP Ri socialP,ca acitatea de echilibru emoHional.PersonalitPHile imature, cu diferite com le3e,sunt mai fragile Ri rin aceasta mai uRor dPrQmabile.#u toate acestea,rolul constituHiei nu este TncP reciFat.6umeroRi desechilibraHi emoHionali sau nevrotici au un com ortament foarte bun Tn erioada de rPFboi,deRi decom ensPrile sunt mai frecvente la acest gru de combatanHi. 6ivelul de motivaHie este condiHionat de factorii de ersonalitate Ri educaHionali. Tem eramentul energic Ri curaMos determinP un lu tPtor de mai mare valoare,Tn tim ce la fricoRi,fragilii a ar mai frecvent conduite LlaReL. E3 erienHa celor douP rPFboaie mondiale a dus la numeroase clasificPri Ri sistematiFPri.(5 a lPrgit Tn ultima vreme mai ales aria aRa Fisei LreacHii normale de lu tPL Tn care s5a inclus manifestPri care Tn Tm reMurPri normale ar utea fi considerate dre t atologice.(5a Tnlocuit de asemenea diferiHi termeni sihiatrici legaHi de diferite as ecte siho atologice legate de lu tP rin termenul de L sihonevroFP de rPFboiL +cum ar fiNe uiFarea de lu tP,oboseala o eraHionalP etc-.*cest lucru reflectP fa tul cP reacHia omului Tn astfel de situaHii nu oate fi asimilatP cu ceea ce se TntQm lP Tn condiHii normale,nevoia de a favoriFa vindecarea rin dedramatiFarea limbaMului medical.*stfel e fiRP nu trebuie sP a arP un diagnostic misterios,ci ceva care liniRteRte Ri decul abiliFeaFP +invocQnd oboseala Ri e uiFarea,dQnd vina e e3cesul solicitPrii Ri nu e slPbiciunea sau anormalitatea sihicP-.Un afara acestor deFada tPri LnormaleL a ar Ri deFada tPri de scurtP duratP acute,tulburPri de com ortament ra id reversibile.Pot a are Ri tendinHe de deFada tare severe care necesitP asistenHP sihiatricP. *m arPtat mai sus cQteva din aceste reacHii.*stfel,emoHia lu tei oate duce la Lteroarea araliFantPL reflectatP Tntr5o stare de inhibiHie,cu influenHa ericolului vital,ducQnd la araliFie,fugP,evitarea lu tei.*deseori odatP cu inhibiHia vieHii sihice a are Ri inhibiHia vieHii vegetative + QnP la sinco P sau moarte refle3P-.,eacHia inhibitorie masivP este rima faFP a reacHiei LemoHie5RocL.Un a doua faFP, ca acitatea reacHiei sihomotorii se restabileRte dar sub o formP deFada tativP, stu oarea iniHialP transformQndu5se Tn fugP desordonatP,hetro sau autoagresivP. UrmeaFP a oi o revenire lentP la normal,du P o faFP de a atie Ri de resiune de duratP mai lungP sau mai scurtP.%u P acest useu oate ersista o stare de an3ietate latentP,o sensibilitate mare la stimuli +alergie emoHionalP-.(tarea de an3ietate ermanentP se oate manifesta rin coRmaruri,criFe cre usculare,retrPirea unor scene de groaFP +Tn linP stare de veghe-.,etrPirea traumatiFantP este un fenomen de condiHionare Ri Hine foarte mult Ri de o ambianHP minimP sau simbolicP care aminteRte Rocul iniHial. ,eacHii an3ioase acute ot a are sub forma unei an3ietPHi mari QnP la as ecte de groaFP +adesea cu e3 resie sihosomaticP-,cu senFaHia de moarte iminentP. *n3ietatea cronicP are o intensitate mai micP Ri oate trece neobservatP de anturaM sau oate fi uRor disimulatP.Pe acest fond ot a are TnsP frecvente ra tusuri an3ioase + ot duce de e3em lu la deFertare-.*n3ietatea cronicP oate a are Tn erioadele dintre lu te, oate afecta mai ales e lu tPtorul Tnce Ptor dar Ri e unul Tncercat +care Rtie ce Tl aRtea tP Ri la care se desvoltP astfel de fenomene cu antici aHie,Lsindromul bPtrQnului sergentL-.%ecom ensPrilor brutale a ar sub forma unor stPri de alarmP care constau din distractivitate, hi ersensibilitate,reacHii biFare, ierderea TndemQnPrii,iritabilitate, insomnie, coRmaruri,ina etenHP,bulimie.Este vorba de *96 un tablou care aratP destructurarea ersonalitPHii Tn rinci alele sale as ecte +conRtiinHP,sfera instinctivP,somn5veghe-. (tPrile confuFionale ot fi e3 licate rin grdul Tnalt de stres,surmenaM,e uiFare emoHionalP cronicP.#linic a ar diferite grade de destructurare intra sihicP,de la sim la scPdere a atenHiei Ri memoriei QnP la starea de a atie Ri uerilism seudodemenHial cu diferite grade de obnubilare a conRtiinHei. )anifestPri isterice cunoscute Ri

sub denumirea de Listerie de rPFboiL se manifestP Tn reFent,mai ales sub forma unor isterii cu manifetPri an3ioase Ri cu multi le fenomene sihosomatice +somatiFarea emoHiei HinQnd Ri de un nivel cultural scPFut-.%e obicei fenomenele isterice nu a ar Tn tim ul lu tei,ci du P un tim ,Tn erioada de acalmie.(tPrile cre usculare isterice ot a are sub forma Lhi noFei bPtPlieiL,stare confuFionalP cu manifestPri oneiroide,tulburPri ale sihomotricitPHii,agitaHie,agresivitate,amneFie,fenomene a Prute Tn cadrul e uiFPrii fiFice Ri emoHionale cu li sa elementului teatral. (tPrile delirante acute a ar ca manifestPri sihotice Tn tim ul lu telor,sub forma de e isoade delirante,denumite adeseori sugestiv Ri cu termenul de LschiFofrenie de trei FileL.Elementul confuFional a are e rimul lan,delirul fiind alimentat de tulburPrile de conRtiinHP.(5au descris forme halucinatorii Ri aranoide, e isoade delirante du P evenimentul traumatiFant. )anifestPri de resive datorate stresurilor emoHionale,sentimentului de cul abilitate,tensiunii emoHionale cronice.Intensitatea stPrilor de resive oate fi mai micP dar Ri foarte mare QnP la idei de sinucidere.(e manifestP adesea chiar e cQm ul de bPtPlie. TulburPri siho atoide ot a are sub forma retragerii Tn sine,iritabilitPHii, agresivitPHii,revendicativitPHii.%u P lu te grele a ar fenomene de criminalitate,de brutalitate e3tremP,delicte se3uale iar uneori conduite antisociale mari. TulburPri sihice legate de traumatismele craniene sau de situaHia de rPnit. (tarea se manifestP rin stPri de de resie,fenomene isterice.*lteori rPnirea oate olariFa Tntreaga activitate sihicP cu satisfacHia cP a scP at uRor. 6evroFa traumaticP a are du P un Roc emotiv,mai ales du P ce viaHa i5a fost usP Tn ericol.)omentul Rocului re reFintP o reacHie sihogenP acutP.UrmeaFP a oi o stare de liniRte a arentP du P care a ar a oi fenomenele nevrotice. *deseori e acest fond a ar fenomene de regresiune sihicP +cu dorinHa de de endenHP,re lierea Tn sine,egocentrism-.Uneori oate a are fenomenul de retrPire a fenomenelor emoHionale din erioada sihotraumatiFantP +vise, coRmaruri,uneori trPiri chiar Tn starea de veghe a fenomenului sihotraumatiFant-. La aceste fenomene se mai adaugP fenomene de hi ersensibilitate, an3ietate, astenie,i ohondrie,reacHii isterie Ri fobice.(im tomele cele mai caracteristice sunt acele rin care sihicul cautP sP se debaraseFe rin descPrcPri emoHionale de frica acumulatP +fenomenul de LabreacHieL fragmentat-. UrmeaFP a oi faFa de vindecare sau de croniciFare cu osibilitatea unei structuri atologice a caracterului. (indroame Ri boli sihosomatice de rPFboi a ar uneori sub forma unor adevPrate e idemii +mai als la nivelul a aratului cardiovascular,gastrointestinal etc-. .anica colecti2+ Panica colectivP este un fenomen siho atologic deosebit de ericulos, deoarece are ca efecte scPderea ca acitPHii armatei de a5Ri Tnde lini misiunea. Uneori efectele anicii sunt deFarmante Ri deFastruoase, utQnd lua un caracter e idemic +mai ales la tru e rost antrenate,demoraliFate,Tn retragere etc-.Un condiHiile rPFboiului modern,aratP Vuillet Ri colab., anica oate lua as ectul unei adevPrate Lfrici desorganiFatoareL.(e remarcP adesea Ri alte forme cum ar fiNfalsele erce Hii viFuale colective +survenite mai ales noa tea sau Tn condiHiile rPFboiului Tn Pdure-.Panica este,de fa t o reacHie emoHionalP care a are Tn sQnul unei colectivitPHi sub forma credinHei Tntr5un ericol vital real sau imaginar,rolul cel mai im ortant avQndu5l contagiunea sihicP.6u este bine elucidatP condiHia sihofiFiologicP individualP care *97 duce la creRterea sugestibilitPHii Ri ierderii controlului raHional al conduitei.Terenul MoacP un rol incontestabil,diFarmonicii sihici fiind mai frecvent afectaHi. Panica oate antrena mari mase de oameni normali Ri oate genera conduite total deFada tate la indiviFi indemni sihic.#a Ri Rocul emoHional, anica oate TmbrPca as ecte individuale +mai ales la aceia cu imaturitate afectivP,de resivii constituHionali, aranoiFii constituHionali-.Panica urmeaFP,Tn linii generale trei faFeN 5!aFa de Roc,cu stare de agitaHie deFordonatP care are brusc Ri oate dura 85G ore.Tabloul

clinic se caracteriFeaFP rin fricP intensP,Tngustarea conRtiinHei,fuga oarbP +as ectul cel mai dramatic Ri mai riculos-,individul devenind o fiinHP deFada tatP +fuge s re ericol,de e3em lu-. 5!aFa a doua,numitP Ri LfaFa refractarPL sau LfaFa de reacHieL,caracteriFatP rin inhibiHie sihicP,hi oreactivitate de cQteva File.(e e3 rimP fiFiologic ca o e uiFare energeticP iar e lan sihologic ca un LrefuF de conRtiinHPL, abandon, er le3itate,de resie vitalP, ulsiuni suicidare.*ceastP stare de stu oare Tn ieteaFP deosebit de negativ asu ra ca acitPHii de lu tP Ri unitPHii tru ei. 5!aFa Lde revenireL sau de LinteracHiuneL care este faFa restabilirii interacHiunii oFitive.Oamenii Tnce a schimba Tntre ei informaHii,Tnce a artici a Tn viaHa comunP,acce tP a fi conduRi,cautP LHa i is PRitoriL. EsenHial este cP Tn tim ul anicii o unitate organiFatP se oate transforma Tntr5o gloatP desorganiFatP,fPrP nici o coeFiune interioarP.PanicarFii,li sa de deciFie a comandanHilor,svonurile,ideile cP nu mai e3istP nici o salvare,duc la rPbuRirea structurii sihologice a individului Ri a gru ului.Problema combaterii anicii este mai ales una de revenire,deoarece odatP declanRatP ea se ro agP cu iuHeala fulgerului Ri ractic nu mai oate fi o ritP. ;orbind de rPsboiul de eliberare algerian,!anon descrie A feluri de tulburPri determinate de rPsboiN 5tulburPri sihice reactive la evenimente bine reciFateX 5tulburPri determinate de atmosfera rPsboiului totalX 5manifestPri afective Ri intelectuale,tulburPri sihice datorate torturiiX 5tulburPri sihosomatice, rintre care Ri o formP articularP de rigiditate muscularP generaliFatP Ri Tn e3tensieX E3istP Ri o serie de articularitPHi legate de diferite forme de lu tP.*stfel infanteria duce lu ta Tn condiHiile cele mai rele Ri mai e uiFante,cu ierderile cele mai mari.%acP ierderile dintr5o unitate sunt este C@W,se aRtea tP cu certitudine reacHii siho atologice du P cQteva File +Vuillet Ri colab.-.*viaHia este de asemenea o formP de lu tP stresantP,aviatorii utQnd reFenta frecvent stPri de resive.TulburPrile sihice sunt mai uHin frecvente Tn marinP. %ulbur+ri psihice legate e pri/ionerat (ituaHia de riFionerat determinP la indiviFi condiHii de insecuritate Ri adversitate,adeseori riFionerii fiind su uRi unei acHiuni de ro agandP +brainwashing-.Prin aceastP metodP inamicul doreRte sP mani uleFe sentimentele lor,Tm otriva dorinHei Ri educaHiei lor.*cHiunea de Ls Plare a creieruluiL este mai mult decQt o sim lP ro agandP,deoarece sunt folosite metode de constrQngere atQt sihicP cQt Ri sihice, entru a determina individul sP gQndeascP Ri sP se com orte altfel decQt Ti este s ecific,Tn conformitate cu ro riile convingeri +metoda a fost utiliFatP de cPtre naFiRti Ri comuniRti,faHP de riFionerii de rPFboi-. Un riFionerat,subliniaFP .olf,individul nu beneficiaFP de su ortul eficace al gru ului sPu,nu are miMloace de a Prare sau revoltP.Un acest cadru ot a are tulburPri sihice caN 5 sihoFe LnostalgiceL dominate de an3ietateX 5stPri reactive de ti de resivX 5stPri astenice de ca tivitate,dominate de o astenie rebelP acom aniatP de tulburPri sihosomatice,de deficienHe se3ualeX EvoluHia acestor stPri este lentP +vindecarea intervenind chiar du P B58 ani-X *98 Un afara entitPHilor descrise mai sus s5a mai vorbit Ri de alte reacHii ca NevoluHie sihoticP cronicP +o adevPratP LschiFofrenie de rPFboiL-. %u P eliberarea din riFionerat oate a are instalarea unui mod de e3istenP marginal sau organiFarea nevroticP care a are evidentP du P 85G ani de la rPFboi,conduite delictuale. Aspecte terapeutice (tabilirea unor adevPrate relaHii tera eutice Tntre sihiatru Ri bolnavi este dificil din motive de tim ,de im osibilitatea bolnavului de a5Ri alege medicul. Tratamentul Tn tim de ace nu se deosebeRte mult de siFuaHiile din mediul civil.Un erioada de rPFboi situaHia este mult mai dificilP din cauFa hemoragiei de oameni, e care tulburPrile sihice o rovoacP.Un tim ul rPFboiului caFurile se reFolvP e cQm ul de lu tP Tn maMoritatea caFurilor,cu sau fPrP intervenHia unui medic s ecialis. Primul aMutor constP dintr5un su ort sihologic, rin miMloace de sedare, unere Tn

re aos,TnbPrbPtare +un ceai Ri o vorbP bunP este formula cea mai sim lP-.%u P 85G File de sedare maMoritatea RocaHilor TRi revin.*titudinea medicalP are la baFP urmPtoarele rinci iiNbunPvoinHP,calm,dedramatiFarea situaHiei,fermitate + acientul nu trebuie nici dis reHuit,nici somat, entru a nu5i mPri cul abilitatea-. PacienHii nu trebuie riviHi nici cu teamP,nici cu milP entru a nu mPri roblemele legate de Lbeneficiu secundarL.Un formele isterice, sihotera ia armatP este de referat.Un caF de an3ietate,agitaHie sihomotorie se ot administra doFe mari de neurole tice +acest lucru fiind totuRi a anaMul stPrilor mari de agresivitate Ri agitaHie-.PacienHii cu mare agitaHie se evacuiaFP deoarece rin aceasta se reduce contagiunea Ri demoraliFarea altora. *titudinea rece tivP Ri TnHelegPtoare faHP de indiviFii cu tulburPri sihice nu este agreatP,motiv entru care numeroase tulburPri sihice vor fi etichetate Tn tim de rPFboi ca LreacHie normalP faHP de stresul lu teiL,tratamentul urmQnd a se face imediat Ri cQt mai a ro e de locul lu tei.Tratamentul,aratP Vuillet Ri colab. constP din sedarea Ri e3 ectativP Ri se insistP asu ra efectului iatrogen al evacuPrii,care ar fi3a tulburPrile Ri ar constitui matricea croniciFPrii.*stfel,nivelul de rim aMutor dis une de osibilitatea unei sedPri chimice suficiente entru a asigura un somn de reTn ros Ptare.%e asemenea se oate utiliFa sihotera ia de asigurare, dedramatiFarea.Un acest fel @9W din acienHi revin Tna oi,ceea ce roteMeaFP moralul tru ei. ERalonul diviFionar trateaFP o mare arte dintre acienHi cu metode variate +narcoanaliFP, sihotera ie scurtP individualP sau de gru -.(e va evita confortul s italicesc entru a menHine statutul de combatant al militarului. Un acHiunea de revenire a tulburPrilor sihice o mare im ortanHP o are moralul tru ei,im ortanHa informPrii.)edicul trebuie sP fie consilierul cel mai ascultat al comandantului,fPrP a Tm iedeca rolul instituHional al lui. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOgggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggggg gggggg #orectat ortografic A iunie E: #a itolul PersonalitPHile diFarmonice 7ru ul de anormalitPHi sihice Ri com ortamentale incluse Tn acest ca itol este re reFentat de un com le3 de fenomene im recise ca e3 resie,neclar ca definiHie Ri care re reFintP,un subiect ermanent de discuHii teoretice Ri de controverse Tn ractica clinicP.Limitele acestor entitPHi sunt neclare atQt cQnd se referP la limitele dintre diferitele lor forme cQt Ri la limitele dintre ele Ri rinci alele entitPHi sihiatrice +nrvroFe, sihoFe etc*99 Incer Qnd cu Yoch +B:C:-,care a introdus termenul de Linferioritate siho aticPL, sihiatria clasicP a Tncercat o definire Ri o sistematiFare a acestui ca itol olimorf, care a aMuns la o recunoRtere universalP graHie sistematicii lui Yrae elin.!ormarea conce tului de L ersonalitate siho aticPL este TnsP legatP de numele lui Yurt (chneider +BE8G-.#once Hie sa devenitP clasicP s5a TnrPdPcinat atQt de mult Tn sihiatrie,TncQt ea constituie unctul de lecare a oricPrui alt unct de vedere Tn acest domeniu. Problema normalitPHii sihice.Problema normalitPHii sihice este esenHialP Tn definirea limitelor normale ale unui com ortament,Ri deci este esenHialP, entru a utea delimita o ersonalitate diFarmonicP.6u atQt normalitatea este greu de definut cQt mai ales osibilitPHile ractice de a stabili un normativ +de urmat- Ri de a stabili care sunt criteriile unei normalitPHi ideale.#riteriul valoric trebuie res ins de la Tnce ut,deoarece el introduce ideia LinferioritPHii siho atuluiL,lucru susHinut la noi de cPtre unii sihiatri dogmatici+LPFPrescu+BECE- Ri care considerP,fPrP o documentare cores unFPtoare cP, Ldes re siho at nu se oate vorbi decQt Tn afara marilor valori,la nivelul de mediocrP sau minus valoareL.Ori criteriul a3iologic variaFP Tn funcHie de momentul istoric,de sihiatru ca ersoanP subiectivP.Un asemenea criteriu este astPFi res ins de cPtre maMoritatea sihiatrilor,iar din unct de vedere filoFofic Ri chiar uman este nu numai arbitrar Ri im osibil de robat RtiinHific,ci chiar ericulos Tn sensul evaluPrii e3istenHei umane. !reedman considerP A ers ective ale normalitPHii

sihice Ri anumeaN B.6ormalitatea ca sPnPtate,consideratP ca un teren universal,anormalitatea rPmQnQnd a anaMul unei minoritPHiX 8.6ormalitatea ca uto ie,ca armonie Ri o tim al diverselor elemente ale a aratului mental Ri al o timei sale funcHionPriX G.6ormalitatea ca medie statisticPX A.6ormalitatea ca sistem tranFacHionalX Zi du P %elay Ri Pichot,conce tul de normalitate sihicP ar avea trei sensuriN B.6ormalitatea statisticP,care identificP norma cu frecvenHaX 8.6ormalitatea funcHionalP,care ia Tn consideraHie caracteristicile Ri sco ul ro usX G.6ormalitatea idealP,care are la baFP criteriile ideale de normalitate din cadrul societPHii,normalitatea variind Tn funcHie de normele socialeX E3istP critici foarte serioase rivind conce tul de normalitate,din cauFa e3tra olPrilor care se fac +streoti ii legate de se3,vQrstP,mediu geografic sau social-.6ormalitatea Ri sPnPtatea mintalP mu ot totuRi fi studiate abstract ci Tn corelaHie cu normele culturale,cu aRte tPrile Ri valorile societPHii,TnclinaHiile rofesionale,diferenHele individuale,climatul olitic al vremii care ermite LtoleranHa la deviereL +,eedman,BEDC-.%evierea de la normP nu TnseamnP TnsP nea Prat boala sau e3istenHa a ceva atologic.6ici chiar criteriul suferinHei nu este universal +timo aHii e3 ansivi sunt,de e3em lu fericiHi-. Zi criteriul ada tPrii sociale este discutabil.*stfel,aratP )Prgineanu +BEAB-, ada tarea socialP nu de inde numai de individ,ci Ri de alHii,de Lcodul moral Ri socialL.6eada tarea se oate datora Ri gru ului,chiar dacP entru aceasta trebuie sP ne referim la un Tntreg gru social,valoarea unui individ fiind un ermanent motiv de umilire entru ceilalHi,motiv entru care ar fi absurd ca solitudinea omului de geniu,Tn viFiunea unei lumi mai bune,sP fie luatP dre t un semn de boalP. Uneori, ersoane animate de cele mai Tnalte sentimente sociale ot fi L sihiatriFateL numai entru cP vin Tn conflict cu o anumitP stare sau iau o anumitP atitudine Tntr5un conflict social. Toate aceste lucruri ne aratP cP diagnosticul de L siho atieL este adesea us incorect, e criterii foarte subiective.*ceastP L sihiatriFareL a unor ersoane se oate face atQt din necunoaRterea limitelor normalitPHii Ri anormalitPHii,dar ot e3ista Ri situaHii Tn care mani ularea diagnosticului oate servi unor sco uri nemedicale sau inumane + entru a scP a e cineva de rPs undere,sau entru a se descotorosi de cineva,de a eluda sP i se dea rPs unsul cuvenit etc-. Toate datele e3 use mai sus,ne atestP cQt de dificil este de a stabili un diagnostic de ersonalitate diFarmonicP.Personalitatea diFarmonicP nu este sihoFP +decQt Tn caFul unei decom ensPri masive- Ri,nu este nici o nevroFP structuralP +un sistem organiFat de a Prare *9: contra angoasei-.Ea nu este,de asemenea,nici o dis oFiHie caracterialP ci,aRa cum sublinia %eni"er +BE:8- o inadecvare rofundP a instanHelor instinctive Ri re resive,cu riscul crescut al trecerii la acHiune.Inada tarea,aratP autorul,a are Tn mod obiRnuit Tn co ilPrie,isbucneRte Tn adolescenHP Ri se com licP,odatP cu intrarea Tn viaHa adultP +datoritP constrQngerilor sociale Ri familiale-.,eacHiile acestor ersoane sunt desordonate Ri dis ro orHionate,cu im ulsuri violente Ri im reviFibile,cu iFbucniri bruRte de de resie +cou de cafard- Ri cu com ortament auto Ri heteroagresiv.(e evidenHiaFP,de asemenea,Ri reFenHa unei maleFe sihice rofunde,ine3 rimate, uHin conRtiente,acea disforie ineluctabilP Ri indecisibilP +cu lQngeri Ri reocu Pri somatice,tendinHe s re surogate,Tn s ecial to3icomanii,tulburPri se3uale Ri com ortament antisocial-.,olul societPHii Tn Ldesvelirea anormalitPHiiL ni se are esenHialP,cPci graHie marei variabilitPHi umane,societatea Ldesco erPL adesea Tn individ ceea ce Ti este necesar la un moment dat,elogiind Ri recom ensQnd com ortamentele deFirabile.Istoria ne TnvaHP cP fiecare societate Ri5 a creiat Ri cultivat ro riul ei ideal de om +cavalerul medieval,gentlman5ul engleF, QnP Ri semiFeul fascist sau omul nou comunist-,ti uri care Tn alte conte3turi sociale ar fi fost rivite ca ersonalitPHi inada tabile sau ur Ri sim lu ca ersonalitPHi diFarmonice +Tn literaturP gPsim un asemenea ersonaM,cunoscutul erou %on _uMote-. %efiniHie,cadru nosologic.Un contrast cu afirmaHiile sihiatriei clasice,noi nu utem considera ersonalitPHile disarmonice ca adevPrate

boli,Tn sensul medical al termenului,aici fiind vorba de o constelaHie olimorfP de ersonalitPHi caracteriFate,Tn rinci iu rin neada tarea com ortamentului la e3igenHele condiHiilor socioculturale.* Prute e fundalul unei enorme varietPHi de ti uri omeneRti,de ersonalitate baFalP roduse de diferite mediii socio5culturale,a variaHiilor Tn funcHie de se3,vQrstP,clasP socialP, ersonalitPHile disarmonice nu au altceva caracteristic decQt deFada tarea sau im osibilitatea de a se conforma normei socio5culturale. 6u se oate resu une cP ceva L atologicLse etrece Tn economia internP a individului,ci ur Ri sim lu entru cP individul se com ortP de aRa naturP TncQt gru ul nu5l mai su ortP Laici Ri acumaL.*cest reFultat final nu Hine numai de factorii organici,dar Ri de conte3tul societPHii moderne,fiind cel mai adesea rodusul relaHiilor inter ersonale vicioase,a influenHelor nocive a factorilor de mediu Ri Tn s ecial a celor sociali. Este vorba de o ersonalitate care se deFada teaFP ermanent Ri Tn intensitPHi diferite, manifestPri care se accentuiaFP Ri mai mult Tn faHa unor dificultPHi de viaHP, utQnd lua as ectul unor decom ensPri nevrotice sau sihotice. Pacientul cu diFarmonii de ersonalitate este ca abil de succes social Ri com ortamentul lui este adeseori recom ensat de cultura gru ului din care face arte,e3cluderea lui a PrQnd mai tardiv,mai ales cP reFenHa disarmoniei caracteriale nu resu une Ri o anormalitate intelectualP.TotuRi infle3ibilitatea com ortamentalP Ri inada tabilitatea Tl va Tm inge mereu e individ s re marginalitate,res ingerea acestor ersoane fPcQndu5se adesea doar Tn funcHie de Lnorma socialPL. ,es ins sau contestat drumul acestor ersoane se va diriMa fie cPtre s ital fie s re conflictul cu organele de ordine,adicP s re acele instituHii create cu sco ul declarat de aL roteMa societatea Ri individulL.%in acest unct de vedere stautul de LbolnavL este tot atQt de meritat ca Ri acela de L uRcPriaRL. La vQrsta infanto5 MuvenilP,maMoritatea autorilor eFitP sP stabileascP o etichetP cu consecinHe atQt de im ortante cum este aceea de ersonalitate diFarmonicP,un diagnostic tranRant trebuind sP aRte te vQrsta adultP.*cest lucru se face Ri din considerente ale e3 erienHei clinice,mulHi co ii Ri adolescenHi cu tulburPri de com ortament nu devin la maturitate Tn mod obligatoriu ersonalitPHi disarmonice +educaHia Ri lasticitatea ersonalitPHii imature utQnd corecta deviaHii tem eramentale,chiar TnPscute-. UncercQnd o definire largP,Yolb +BEDG- subliniaFP cP ersonalitPHile disarmonice se caracteriFeaFP rin manifestPri com ortamentale care includ o mare varietate de caFuri Tn care com ortamentul este infel3ibil Ri limitat. Intelectul acestor indiviFi oate avea oare care rol de frQnare,mai ales dacP maturiFarea sihicP este mai mare dar totuRi nu schimbP mult destinul individului. *:1 %eRi aceste ersonalitPHi nu sunt incom atibile cu succesul social Ri,adeseori cultura Ri subculturile unui anumit sistem social recom enseaFP aceste com ortamente LdevianteL,frecvent,din cauFa infle3ibilitPHii com ortamentale, ada tabilitatea socialP a lor este deficitarP,Tn contrast cu intelectul lor normal. Petrilovwitsch +BECC- ne atrage atenHia cP o etichetare cerutP de necesitatea unei codificPri +cum este caFul cu cererile MustiHiei,de e3em lunu trebuie sP fie regula Ri nici nu oate fi consideratP ca RtiinHificP,deoarece reFenHa acestor ersoane rintre delincvenHi nu este nici frecventP Ri cu atQt mai uHin nu constituie o regulP. 7ru ul ersonalitPHilor disarmonice,subliniaFP 6.%amian +BE:B- a avut uHin de cQRtigat din admitera fa tului cP aici este vorba de o alterare a ersonalitPHii, deoarece aici nu s5a realiFat o Lunitate Tn omogenitatea de criterii Tn ceea ce riveRte versantul afectiv al ersonalitPHiiL.Psiho atia re reFintP,Tn fond o corelaHie Tntre structurP5funcHie5trPire.6u utem deduce structura eticP a omului,du P actele sale morale +%amian-.%isocierea intelectafectivitate,conferP acesteia din urmP o autonomie cu consecinHe nedorite.6imeni TnsP,aratP Olivenstein Ri Padovani nu oate fi considerat desechilibrat sau siho at,decQt cu condiHia de a fi ca atare desemnat de consensul medico5social.!iecare om are,Tn definitiv ro riul

sPu LcPlcQi al lui *hileL,care oate fi leFat,fPrP a se utea vorbi nea Prat de o ersonalitate siho atP +Petrilowitsch-.Prognosticul unui caF de inde de Tncadrarea lui socialP,de rofesia sa,de starea sa civilP,evoluHia L siho atieiL fiind s re binele sau rPul destinului individului. TotuRi,dat fiind schimbarea ermanentP a normelor de com ortament,de e3em lu la tineri,nimeni nu oate fi etichetat ca anormal decQt Tn consens cu normele medico5sociale,de maniera TncadrPrii Tn societate.%in acest motiv la tineri, ersoane cu diferite com le3e,boemii,cei care se TncadreaFP greu Tn societate din diferite motive sunt etichetaHi cu mare uRurinHP ca L siho aHiL,ceea ce entru marele ublic este echivalentul unei insulte. %in acest motiv,chiar Yurt (chneider va cere PrPsirea vechiului conce t de siho atie, atitudine TnsuRitP a oi de maMoritatea autorilor,motiv entru care, rinci alele clasificPri,inclusiv e limie de O)( au renunHat la ea,vorbindu mai ales de ersonalitPHi diFarmonice. %e altfel,cadrul nosologic al ersonalitPHilor disarmonice s5a modificat Tn ermanenHP.V.,ogues de !ursac +BE8G- descria LstPrile siho ate constituHionaleL Tn care includea Ri ideoHia,imbecilitatea Ri debilitatea mintalP,alPturi de LdesechilibraHii sihiciL +hi eremotivii,i ohondricii,,melancolicii constituHionali etc-. #riteriul valoric trebuie res ins de la Tnce ut +Petrilowitsch-,deoarece el introduce ideia LinferioritPHiiL siho atului.Ori criteriul a3iologc este variabil Tn funcHie de momentul istoric,de sihiatru ca ersoanP subiectivP,deci un criteriu uRor de res ins,iar din unct de vedere filoFofic Ri uman este nu numai arbitrar dar Ri ericulos.Im reciFia Tn acest domeniu este foarte mare.#asson +BEC:- gPseRte 898 termeni care e3 rimP noHiunea de ersonalitate diFarmonicP iar #ostiner +BED8- descrie Ri el AA de denumiri care se referP la acelaRi cadru,motiv entru care maMoritatea autorilor subliniaFP cP ersonalitPHile disarmonice sunt entitPHi care ot fi rivite nu numai din unghi medical, roblema fiind la o rPscruce Tntre antro ologie, sihologie, edagogie,dre t,sociologie Ri chiar filoFofie.Im licaHiile acestui gru de PResc deci sfera individului,e3tinFQndu5se asu ra societPHii +de la familie,la marea societate-.*vQnd Tn vedere toate aceste fenomene, e bunP dre tate %eni"er +BED:- se TntreabP dacP desechilibrul siho atic este o realitate clinicP sau doar o Lstare de s iritL%e asemenea acest cadru nosologic este schimbPtor, roteiform,diagnosticul de inFQnd mult de racticP Ri e3 erienHP. #hiar Petrilowitsch sublinia cP adeseori Tn racticP, ersoane cu diferite com le3e,chiar cu diferite boli cronice,sunt Tn mod nediferenHiet considerate ca ersonalitPHi disarmonice. EvidenHierea ersonalitPHilor disarmonice,cu tulburPri caracteriale este dificilP deoarece aRa cum sublinia )ichau3 +BEDE- caracterul este un com le3 constituit din instincte,sentimente, asiuni im ulsive sau inhibate,e3terioriFate sau nu,din acte oFitive sau nu *:* Ri care reFintP doar un anumit grad de stabilitate.#aracterul a are deci ca un dialog Tntre dis oFiHiile TnPscute Ri e3 erienHa vieHii. %eni"er +BEDB- aratP cP gru ul ersonalitPHilor disarmonice este constituit din entitPHi mobile,schimbPtoare, roteiforme,a cPror diagnostic devine osibil doar rin ractica FilnicP Ri rin e3 erienHa clinicianului.EntitPHile nu au Tn sine nimic s ecific din unct de vedere fenomenologic,nu sunt nici nevroFe,nici sihoFe,dar ot evolua sub ambele forme.*socierile sim tomatice sunt contradictorii +arlechin sihiatric- iar transformPrile sim tomelor ra ide Ri radicale +cameleon sihiatric-, constante fiind doar instabilitatea Ri inca acitatea de a res ecta regulile monotone ale vieHii. #um este deci osibilP o definire a ersonalitPHilor diFarmonice?O definire unitarP,evifdent,este ractic im osibilP,iar o serie de subdiviFiuni nu ar bine fundamentate.*m utea Tncerca totuRi o clasificare relativP,cum ar fi urmPtoareaN B.PersonalitPHi disarmonice de limitP,care se mai numesc Tn limbaMul uFual Ri L ersonalitPHi accentuateL,anormalitatea com ortamentalP,Tn sensul sPu atologic,aflQndu5se la limita de toleranHP a gru ului social,din care individul face arte. 8.7ru ul ersonalitPHilor disarmonice deviante,al cPror com ortament este tolerat dificil sau nu este tolerat de cPtre gru ul

social.)aMoritatea acestor anomalii +numite Ri bio atii,din cauFa anormalitPHii lor tem eramentale,deci a ti ului de sistem nervos- se baFeaFP Tn s ecial e rocesul de L siho atiFareL Tntr5un conte3t sociogenetic deficitar,care nu reuReRte sP LvalorificeL convenabil anormalitatea tem eramentalP +care nu este educabilP ci doar oate fi socialiFatP Tn maniera de a fi acce tatP social-. G.!enomenele reFultate din reacHia la situaHiile tranFiente,la stres a acestor ersonalitPHi Ri care iau fie masca nevroFei fie a sihoFei. A.PersonalitPHi socio ate Ri antisociale,caracteriFate rintr5un conflict ermanent cu gru ul social Ri chiar cu societatea,Tn general,+evoluQnd fie s re LmedicaliFareL dar mai ales s re enitenciar. @.PersonalitPHile diFarmonice care TRi gPsesc Lcom ensareL Tn com ortamentul to3icoman,as ectul lor clinic HinQnd de artea cea mai gravP,de endenHa Ri sindromul de sevraM Ri care sunt discutate la ca itolul de endenHei de drog Ri a alcoolismului. La aceste definiri calitative trebuiesc adPugate variate teorii etiologice,avQnd Tn vedere cP unele as ecte sunt legate Ri de fenomene de organogeneFP,constituHie, dar mai ales de combinarea acestor factori cu elementele nefavorabile ale sociogeneFei. *vQnd aceastP viFiune lPrgitP asu ra conce tului de ersonalitate dioFarmonicP, utem consider cP numeroasele controverse Tn acest cadru au ornit din motivul unei riviri unilaterale Ri adeseori e3clusiviste +constituHionaliRtii, e3agerarea dogmaticilor comuniRti a factorilor biologici,cu refuFul recunoaRterii socio atiilor etc-.Elementul estenHial,constP de fa t nu Tn cQntPrirea Lfactorilor de biogeneFP Ri sociogeneFP,ci Tn definirea limitei de normalitate com ortamentalP +cQtP devianHP oate su orta un anumit gru social,deoarece ceea ce entru un gru este normal entru altul oate fi o deviere com ortamentalP insu ortabilP-. Psiho atie Ri nevroFP.6umeroRi autori TRi un Tntrebarea Tndre tPHitP, QnP la un anumi nivel,dacP Tntre nevroFP +la care terenul are un rol indubitabil- Ri siho atie +la care sihogeneFa are de asemenea un rol im ortant- e3istP suficiente criterii de diferenHiere entru a le utea considera entitPHi se arate. PsihanaliRtii Ri5au afirmat deMa unctul de vedere,arPtQnd cP diagnosticul de ersonalitate diFarmonicP este inutil,e3 licaHiile dinamice fPcQnd din acestea sim le reacHii nevrotice.%in contra Y.(chneider +BE8G- numeRte nevroFele LreacHii anormale la trPiri e3terne Ri la conflicte interneL.6ici conce Hia dogmaticilor care se declarau mar3iRti,du P care siho atia ar fi o LboalPL cQRtigatP nu ar fi roductivP,deoarece Tn ractica sihiatricP este foarte greu a face asemenea diferenHieri. 6evroFa,aratP Petrilowitsch +BECC- nu se oate studia Tn afara terenului *:3 e care se baFeaFP,a caracterio atiei care Ti stP la baFP,Tn tim ce clasificPrile actuale merg rea mult e ideia de conflict Ri mai uHin e ideia cP TnsPRi un anumit ti de caracter este res onsabil de LatragereaL conflictelor.Luate iFolat,sim tom cu sim tom,cele douP ti uri de anormalitate nu diferP rea mult,Tn tim ce o analiFP structuralP nu ne va arPta diferenHe esenHiale. Potrivit lui ,um"e +BE8D-,la un siho at,nevroFa oate avea chiar un rol reglator,aducQnd Tn economia internP, sihologicP,un fel de com ensare. #aracterul nevrotic,o anumitP atitudine faHP de lumea Tn care individul este nevoit a lua o anumitP atitudine moralP.Un acest conte3t oate a are sentimentul de cul P sau chiar de rofit,fenomene care li sesc la siho at.#onRtiinHa bolii ar fi deci e3ageratP la nevrotic,Tn tim ce siho atul nu oate face o diferenHP Tntre starea lui actualP Ri aceia din trecutul sPu +fiind doar ca abil de a se diferenHia de alHii-. EvoluHia conce tului de ersonalitate diFarmonicP.#unoscutP,aRa cum am vPFut sub mai multe denumiri,entitatea de ersonalitate diFarmonicP reFintP totuRi articularitPHi s ecifice,suficiente Ri o desvoltare ro rie Tn cadrul istoriei sbuciumate a sihiatriei. La Tnce uturile sihiatriei RtiinHifice,Pinel +B:9Edenumea aceste stPri dre t Lmanie fPrP delirL, entru ca 7rohman +B:BE- sP vorbeascP de ideoHia moralPL.Prichard +B:G@- introduce termenul de Lmoral insanityL,iar )orel+B:C9- vorbea de Lmania instinctivPL.)agnan Ri )orel,referindu5se la intelect,o unea siho atul care era un

Ldese'uilibr` su erieurL,redusului intelectual,care era un Ldese'uilibr` inferieurL.Un B::: )audsley s unea cP Le3istP tulburPri ale s iritului fPrP delir,iluFii sau halucinaHii,a cPror sim tome consistP Tn ervertirea facultPHilor mentale,a facultPHilor active Ri morale,sentimentelor,TnclinaHiilor, caracterului, obiRnuinHelor Ri com ortamentului.;iaHa afectivP este rofund alteratP Ri individul ierde instinctul de organiFare a fiinHei.*lienarea acestor tendinHe duce la alienarea naturii sale.%acP observPm aceste fenomene,vom remarca cP,cel uHin QnP la sfQrRitul secolului al SIS5lea,Tn cadrul ersonalitPHilor diFarmonice se evidenHiau mai mult fenomenele morale. #u )agnan,lucrurile rogreseaFP,Tn sensul cP, ersonalitPHile diFarmonice vor fi Tncadrate Tn gru ele de degeneraHi Ri desechilibraHi,accentuQndu5se de aceastP datP asu ra naturii ereditare.Yoch +B:C:- vorbeRte de ersonalitPHi siho ate ca des re o clasP s ecialP de tulburPri mintale, e care o denumeRte Linferioritate siho aticPL.%e fa t entru vechii alieniRti,studiul ersonaitPHilor siho ate era deosebit de dificilP,deoarece aceste ersoane nu se rea internau Tn s ital iar,la rQndul lor,alieniRtii nu rea ieReau din s ital. Yrae elin a Hinut cont de Lstudiile siho aticeL ale lui Yoch Ri Tn tratatul din B:EC avea deMa un ca itol cu acest titlu.Un ediHia a D5a +BEoA-,ca itolul intitulat L ersonalitPHi siho ateL cu rindea criminalii TnPscuHi,agitaHii,mincinoRii,cverulenHii, entru ca Tn ultima ediHie +BEB@- sP dea o descriere mult mai com letP Ri Tn care sP a arP Ri alte ti uri de siho atie. Eforturile Rcolii germane culmineaFP,aRa cum am mai arPtat,cu Yurt (chneider, care este considerat creatorul conce tului modern rivind L ersonalitPHile siho ateL.Prin Y.(chneider +BE8G- utem s une cP intrPm Tn erioada LmodernPL a sihiatriei clasice,autorul realiFQnd o sinteFP a vechilor observaHii Ri,fiind Tn acelaRi tim Ri continuatorul lui Yoch.Un BE8G el va ublica lucrarea LPersonalitPHile siho ateL,lucrare care va sta la baFa tuturor discuHiilor ulterioare rivind ersonalitPHile diFarmonice. #once Hia clinico5nosologicP.Prima im utaHie care se aduce acestei conce Hii este aceea a denumirii TnsPRi,de siho atie.Untr5adevPr,acest termen nu numai cP rovoacP confuFie dar este Tn esenHa sa Ri neRtiinHific.EvoluHia sihiatriei noastre Tn erioada dogmatismului materialistcomunist,fPcea abstracHie chiar de definiHia clasicP de L ersonalitate siho atPL,utiliFQnd, ur Ri sim lu termenul de siho atie +Predescu,BECA,BEDC-.Ori rintr5un asemenea termen este lesne de observat,cP de fa t se TnHelegea ceva foarte nediferenHiat,un ansamblu global al tuturor afecHiunilor sihice,Tn tim ce termenul de ersonalitate siho atP avea cel uHin calitatea sP atragP atenHia asu ra siho atologiei ersonalitPHii. %acP de e3em lu 1rQnFei +BEDE- evidenHiaFP as ectul diFarmonic al ersonalitPHii Ri rin cauFe Leredo5 constituHionalisteL sau Lencefalo5abiotrofiFanteL, o serie de autori +Yerbi"ov,(uhareva,Predescu,1elciugPHeanu- considerP siho atia ur Ri sim lu Tn mod *:4 global,ca e o stare morbidP sau boalP +ca oricare altP boalP somaticP-.Predescu +BEDC-,de e3em lu, denumeRte L siho atiilorL,dre t LdeFvoltPri atologioce ale ersonalitPHiiL,care ar avea ca reFultat Linsuficienta ca acitate sau inca acitate de integrare armonicP Tn societateL.#onfuFia unei asemenea definiHii nu oate fi com aratP decQt cu confuFia Ri nebuloFitatea a TnsPRi termenului de L siho atieL e care Tl utiliFeaFP.Un fond,toate bolile sihice re reFintP ceea ce autorul sus citat s une cP sunt siho atiile,Lgru e olimorfe de desvoltPri atologice ale ersonalitPHii umaneL Ri absolut toate duc la Linsuficienta ca acitate sau inca acitate e isodicP sau ermanenP de integrare su lP Ri armonicP la condiHiile vieHii socialeL.O asemenea definiHie ar fi chiar mai adecvatP entru definirea schiFofreniei, ersonalitPHilor e ile tice Ri de ce nu Ri a sindromului Ylinefelter.O definire,atQt de generalP Ri im recisP nu face decQt sP evidenHieFe ne utinHa viFiunii LmedicaleL sau LbiologiFanteL,conce Hii mecaniciste,introduse Tn sihiatrie la sfQrRitul secolului al SIS5lea.*derenHa autorului la viFiunea constituHionalistP asu ra L siho atieiL +cu acce tarea rinci iilor totalitPHii,intensitPHii Ri continuitPHii- face conce tul de

L siho atieLsP devinP Tngust Ri limitat doar la unele caFuri de Lcriminali TnPscuHiL,Tn sensul lui Lombroso.*firmaHia cP aceasta ar fi Lrealitatea clinicPL este doar demagogie Ri rivire unilateralP,Tn sensul ro riu ideologii mar3iste,cQnd se Rtie cP doar un rocent infim de L siho aHiL +Tn Mur de @W- aMung,Tn fa t Tn s italul de sihiatrie. E3istP Ri alHi autori, entru care L siho atiaL este o boalP ur organicP,Tn ciuda ambiguitPHii lor cQnd se referP la LgreutPHile ada tPrii socialeL,Tn fond aici fiind vorba de aceeiaRi referinHP la modelul organicist5medical de boalP.*stfel, entru ;iRnevs"i Ri 1ehterev baFa siho atiilor ar fi constituitP de leFiuni ale sistemului nervos,de tulburPrile structurii normale a creierului.*lHi autori,din categoria dogmaticilor e ocii comuniste romQni sau sovietici +7urevici,Predescu, ,omila, 7hiliarovs"i,Po ov,Yerbi"ov- vorbesc de im ortanHa microorganicitPHii sau a hi oorganicitPHii Tn siho atii.7urevici introduce, ur Ri sim lu termenul de L siho atie organicPL iar (uhareva de LdesvoltPri leFionaleL,baFa siho atiei fiind constituitP de anumite ti uri de desvoltare anormalP a sistemului nervos.)ai mult chiar,fiecPrui ti de siho atie i5ar cores une,de fa t,cauFe s ecifice. Pentru Yerbi"ov Ri 7hiliarovs"i +citaHi de Predescu.BEDC-,intervenHia factorilor de mediu +educativ Ri social- s5ar reFuma la Laccentuarea trPsPturilor siho atice rimare +TnPscute-,sau rin a ariHia articularitPHilor secundare,ca abile a com leta doar tabloul clinicL +care rPmQne indiscutabil de origine biologicP-. ,olul factorilor de mediu este vPFut de Predescu doar Tn Llumina conce Hiei dinamice, avloviste asu ra constituHieiL,Tn sensul cP Ri condiHiile e3terne ar utea doar evidenHia,TntPri sau com leta trPsPturile atologice moRtenite.Yerbi"ov,Tn mod lauFibil,vorbeRte totuRi des re L ersonalitPHi anormale determinate sihogenL,deoarece,aRa cum subliniaFP Predescu,autorul nu va fi de acord cu Lvirusul funcHionalismuluiL.PQnP la urmP,Yerbi"ov va mai LelaboraL o nouP entitate,L siho atia cP PtatPL +acce tatP Ri de Predescu-,entitate Tn care constituHia MoacP totuRi un rol im ortant.Trebuind sP facP noi Ri noi com romisuri Tn faHa unei realitPHi care mereu Ti contraFicea,ade Hii conce telor vechi,mecanicist5organiciste vor merge e linia cunoscutP a sihiatriei dogmatice mar3iste,de a crea mereu,cQnd ceva nu se otriveRte,de noi Ri noi forme clinice,foarte greu de delimitat Ri TnHeles +Yerbi"ov mai vorbea Ri de atologia dobQnditP a caracterului-. *rPtQndu5Ri adeFiunea faHP de rinci iile enunHate mai sus,Predescu +BECA,BEDC-,Ionescu +BEED-,,omilP +BEEDintroduc,LFone de trecere,Tntre siho atii,nevroFe Ri sihoFe, enru a evita aderenHa lor la conce tele secolului al SIS5lea Ri la ti ul vechi de gQndire clinico5nosologic, e care l5au e3acerbat Ri chiat im us Tn sihiatria noastrP dinainte de BE:E.*firmQnd cP ar acce ta Ri o Lconce Hie dinamicPLa constituHiei,este vPFutP doar Tn Lsens avlovistL,TncP o conce Hie ideologiFatP olitic de cPtre comunismul sovietic Ri reluatP necritic de dogmaticii mar3iRti romQni.Un acest sens,Predescu Ri cei din Rcoala lui,introduc o nouP entitate L siho atia marginalPL,subliniimd TnsP cP L siho atia veraL ar de inde numai de factorii *:5 constituHionali,TnPscuHi.Tot el vorbeRte Ri de un stadiu L re siho aticL al siho atiei,deRi de mult se declarase artiFanul convins al rinci iilor lui 7anuR"in +constanHa Ri continuitatea-. Tot Predescu introduce Ri termenul generic de Lstare siho atoidPL sau L siho atie secundarP organicPL,conce te Tncurcate Tn greoaia MudecatP organicistP,fPcutP din considerente ideologice materialiste, entru el doar materialitatea biologicP fiind mar3istP.Un acest cadru confuF,Predescu,ca Ri ceilalHi din Rcoala sa materialist5comunistP+,omilP,Ionescu,)ileaintroduce toate descrierile vechilor autori rivind tulburPrile sihice din cadrul diferitelor afecHiuni organice +mai ales ale creierului- Ri care a oi s5au to it Tn aRa numitul Lsindrom sihoorganicL.*Muns Tn acest stadiu cadrul siho atiei devine o adevPratP MunglP,Tn care cu uRurinHP oHi introduce orice Ri e oricine de aici utiliFarea diagnosticului de siho atie Tn e oca comunistP entru toHi aceea care nu se Tncadrau Tn Lsocietatea socialistP multilateral desvoltatPL.

%e asemenea aceste ti uri de diagnostic se mai ot folosi Tn sco uri lucrative +e3 ertiFe medicolegale sau ale ca acitPHii de muncP-,Tn care reFumHia de organicitate oate duce la concluFia ires onsabilitPHii sau a inca acitPHii de muncP,adicP de fa t,vechiul creF al organiciRtilor de toate nuanHele,a incurabilitPHii bolilor sihice. Predescu Ri aRa Fisa lui RcoalP mar3istP se ridicP direct Tm otriva vieHii sociale Tn dinamica siho atiilor,afirmQnd,de e3em lu,cP termenul de socio atie Lar fi Tn disonanHP cu etio atogenia Ri clinica siho atiilorL.Un asemenea unct de vedere Tl vom gPsi Ri la #ert"ov+BEDB-,de unde robabil a Ri fost Tm rumutat. %esigur,cP asemenea conce Hii,tranRant mecaniciste Ri organiciste a ar astPFi destul de rar Tn sihiatria modernP,autorii conce tului clasic asu ra ersonalitPHii avQnd,aRa cum vom vedea mai Mos o conce Hie mult mai TnaintatP.TotuRi nu trebuie sP omitem cP cei din Rcoala mar3istP +Ionescu,,omilP- chiar Tn BEED,mai TncearcP sP romoveFe aceste conce Hii cu TncPrcPturP ideologicP Ri care Hin de trecutul tragic al sihiatriei noastre dinainte de BE:E +unii cu emfaFa vremilor bune e care le5au trPit vorbind ublic de Ldes PrHirea de Y.(chneider-. #once Hia clasicP a lui Yurt (chneider.Y.(chneider este Tntemeietorul conce tului clasic de ersonalitate siho atP sau ersonalitate disarmonicP. Pentru a defini ersonalitatea diFarmonicP,Y.(cheneider considrP cP sihicul uman are trei elemente fundamentale la baFPNinteligenHa, ersonalitatea Ri organicul.Pe de altP arte el face afirmaHia fundamentalP,cP Tntre ersonalitatea siho atP,anormalP Ri cea normalP nu e3istP,de fa t o frontierP rigidP,enumHQnd celebra formulPNLsunt siho aHi aceia care suferP din cauFa anormalitPHii lor Ri Ti fac Ri e alHii sP sufereL.%acP ne gQndim la e oca Tn care a a Prut conceHia sa, utem s une cP definiHia sa este un adevPrat salt calitativ,faHP de conce Hiile anterioare Ri dacP ne referim la dogmatismul mar3ist,chiar de faHP de aceste Lconce Hii recenteL+Ionescu,,omilP,BEED-.Putem s une,din acest unct de vedere cP,doctrina lui Y.(chneider cu rinde douP rogrese fundamentaleN B.%e PReRte vechile conce Hii care uneau la baFa ersonalitPHii rinci iul antisociabilitPHii totale Ri ermanente +moral insanity a lui Prichard sau Lla constitution erverseL a lui %u re-.TrPsPturile antisociale ot fi reFente sau nu s une Y.(chneider,dar acestea nu caracteriFeaFP ersonalitatea siho atP.#eea ce este caracteristic este re reFentat de un ansamblu de trPsPturi sihologice a ersonalitPHii Ri de anumite forme de alterare a com ortamentului. 8.Y.(chneider refuFP orice sistematicP rigidP Tn domeniul siho atiei Ri TnsPRi ti urile de ersonalitate siho atP sunt numite de el,dre t clasificPri descri tive, nesistematice,de valoare generalP,relativP Ri HinQndu5se cont de toate TmbinPrile osibile. #ele douP laturi ale definiHiei + siho atul sufere Ri face Ri e alHii sP sufere-, resu un laturi distincte,fiecare baFatP e criterii diferite.*stfel, rima arte a definiHiei aratP cP ersonalitatea diFarmonicP este o L ersonalitate anormalPL, deRi,s une Y.(chneider,Tntre normal Ri anormal nu e3istP o diferenHP calitativP. #eea ce este normal este ceea ce este mai comun Ri mai frecvent,Tntr5o anumitP e ocP,iar anormalul este LTn afara normeiL +mai uHin frecvent,e3ce Hional-.Un acest fel,conce tul de ersonalitate anormalP este baFat, ur Ri sim lu e *:6 criterii statistice,adicP ersonalitatea care se TncadreaFP cantitativ Tn aceRti termeni +adicP Tn ti urile de ersonalitate mai frecvente-.*ceasta nu nu resu une,TnsP,o MudecatP a rioricP asu ra atologicului, oFitivului sau negativului.Pentru Y. (chneider deci, ersonalitatea diFarmonicP este anormalP dar nu este vorba de o boalP mintalP. * doua arte a definiHiei iFoleaFP din ansamblul ersonalitPHilor anormale, e cele L siho ateL,luQnd ca unct de referinHP LsuferinHaL individului Ri a societPHii, rovocatP de trPsPturile anormale ale ersonalitPHii sale. Evident,subliniaFP #ert"ov,definiHia lui Y.(chneider reFintP marele risc al subiectivismului Ri mai ales e3istP riscul unei LdefiniHii oliticeL a ersonalitPHii siho ate Ri,Tn acelaRi tim riscul LmutPrii siho atologiei Tn domeniul sociologieiL. Este greu de a nu cPdea Tntr5o sim lP oFiHie

oliticP,dacP criteriul unei suferinHe sociale este luat Tn seamP,deoarece societatea nu este omogenP Ri adesea interesele de gru sunt contradictorii,deRi e3istP Ri indiviFi inada tabili oricPror condiHii sociale. Zi Petrilowitsch +BECC- subliniaFP cP trebuie sP ne ferim de a rivi siho atia rintr5o sim lP trPsPturP de com ortament,sP nu confundPm ersoana cu randamentul ei,sP distingem clar Tntre desfPRurare Ri fenomen e de o arte Ri structurP e de altP arte. O mare im ortanHP o are Ri climatul istoric Ri conte3tul social.%in nefericire, TnsP, ledoria lui #ert"ov nu este fPcutP Tn sens constructiv,concluFia autorului fiind aceea cP siho atia este o boalP Tn sensul clinic,iar tendinHa de a im lica societatea Tn dinamica siho atiei ar fi o greRealP regretabilP care ar fi Tnce ut odatP cu definirea ersonalitPHii diFarmonice de cPtre Y.(chneider. Psiho atul,s une #er"ov,manifestP conduite Ri trPsPturi ale ersonalitPHii care sunt inde endente de situaHia concretP Tn care trPieRte,avQnd caracter de continuitate Tn Tntreaga sa biografie.6u utem cataloga e ,obers iere sau )usolini ca siho aHi,baFQndu5ne numai e conduita lor socialP,ru Qndu5i de conte3tul social sau al biografiei lor.%ar se Rtie din ractica FilnicP fa tul cP numeroase ersonalitPHi disarmonice reFintP o LinteligenHP socialPL deosebitP Ri adesea aceste ersoane Rtiu sP foloseascP vremurile Ri Tm reMurPrile,TncQt utem s une cP criteriul individual Ri cel social mai degrabP se Tnter Ptrund,iar momentul istoric nu face decQt sP dea regnanHP unei ersonalitPHi disarmonice,care altfel s5ar ierde Tn anonimat.%acP adPugPm aici Ri factorul LselecHieL sau de Llu tP entru su remaHieL +com etitivitatea socialP-, utem s une cP istoria oate LselecHionaL adesea ersonalitPHile disarmonice, lasQndu5le Tn roluri Ri statute deosebite, conform condiHiilor concrete ale unei e oci,Ri ea de asemenea diFarmonicP,Tn ra ort cu cea anterioarP.%eci nu utem afirma fa tul cP )usolini,(talin sau #eauRescu au fost sau nu siho aHi LrealiL,ci utem s une cP din numPrul enorm de ersonalitPHi,condiHiile s ecifice,ideologia dominantP a societPHii,i5a selecHionat e cei mai Lviabili Ri mai uetrniciL care ar fi utut servi asemenea ideologii baFate e urP.*cest lucru ne dovedeRte,totuRi cP,istoria nu este fPcutP de siho aHi,dar adesea ca ersonalitPHi care cores und e ocii lor ei ot avea un rol im ortant Tn istorie + oFitiv dar mai ales negativ-.*r fi neraHional,aRa cum face #ert"ov,sP ne limitPmn Tn cadrul ersonalitPHilor disarmonice doar la LentitPHi cliniceL sau la acele LtrPsPturi individualeL Ri sP scoatem astfel ersonalitPHile disarmonice de sub forHa dinamicP a condiHiilor sociale.*cest ti de ersonalitate diFarmonicP nu oate e3ista decQt, robabil Tn unele accidente ale naturii sau Tn imaginaHia oamenilor, deoarece Tn realitate omul nu oate trPi Tn afara societPHii,Ri nu oate sP nu fie influenHat de ea.*numite e oci favoriFeaFP e3terioriFarea unor anumite ti uri de ersoalitate. Vas ers +BEC@- arPta,de e3em lu,cP odinioarP isteria era Tn centrul atenHiei sociale, e cQnd astPFi acest rol Tl Tnde lineRte schiFofrenia.%e asemenea,e oca anterioarP era Ri e oca ana"aRtilor,deoarece Tn acea e ocP era cultivat omul hi ersensibil,emoHional,cu sensibilitate sentimentalP Ri reactivitate lu3uriantP.TotuRi termenul de ersonalitate diFarmonicP trebuie a licat unor abateri grosolane de la normal, ersoanelor conflictuale sau generatoare mereu de conflicte sociale. *:7 %acP societatea LgenereaFPL Tn arte sihicul uman Ri formeaFP caracterul,Ri ersonalitatea diFarmonicP va avea atQt o geneFP biologicP cQt Ri una socialP.Pentru medic,TnsP,orice e3agerare Tn acest sens este ericuloasP +atQt moral insanity cQt Ri heritage anormale-. 6u utem fi de acord,Ri sihiatria socialP a demonstrat5o,cu enunHul cP ersonalitatea diFarmonicP este o veritabilP boalP mintalP cronicP +#ert"ov, Predescu,,omila-,deoarece ar trebui sP negliMPm influenHa factorilor sociali,Tn favoare unui organicism Tngust Ri de rimant +Tn sensul bolii nevindecabile-. Yrae elin vedea siho atia mai degrabP ca o o rire Tn desvoltarea sihicP,sau ca e o formP frustP de sihoFP,uneori ca o re sihoFP,deRi tot el afirma cP siho atia trebuie cPutatP Tn tulburPrile dis oFiHiei Ri ale voinHei,cadru Tn care sunt interesate

instinctele,tem eramentul Ri caracterul.Pentru YranF siho atia TnseamnP li sa simHului ro orHiilor,im osibilitatea atingerii mPsurii Muste +fie rin inferioritate,fie rin de PRire-,la fel cum utem vorbi de rost sau hi erinteligent,fPrP a im lica nea Prat oligofrenie. Pentru Y.(chneider, ersonalitatea siho atP nu este o boalP,ci e3 resia unei variaHii caracteriologice.#alitativ ersonalitatea iho atP nu este o boalP,ci e3 resia unei deviaHii+Yahn-.%iferenHa faHP de normal ar fi ur Ri sim lu cantitativP.PersonalitPHile diFarmonice nu au ceva s ecific, atognomonic ci,entitatea Tn sensul Tn care ne5o utem imagina astfel,este as ectul unui efect de ansamblu.%in aceste motive,aratP Yahn, siho atul este o ersoanP discordantP, care reFintP LciudPHeniiL cantitative ale instinctelor,tem eramentului Ri caracterului.6u e3istP o constituHie siho atP dar e3istP cu certitudine siho atii constituHionale. Psiho atia este deci un conce t Tn suferinHP Ri aduce adesea o notP eMorativP, iar o ulariFarea conce tului aduce ne lPceri RtiinHifice +mai ales du P ce Y.(chneider l5a transformat din conce t clinic,Tn conce t de nonvaloare comunitarP-.Un descrirea siho atiilor,Tn aceastP viFiune,trebuie sP fim conRtienHi cP nu descriem decQt Ldiferite Mocuri Ri combinaHii ale felului de a fi al omuluiL,Ri sP nu facem MudecPHi de valoare +e ridicol sP s unem cP cine are B,@E m. sau B,:B este anormal,numai entru cP B,C9 m.Ri B,:9 m. au fost stabilite ca valori normale-. Infantilismul,de e3em lu,este un defect de maturaHie a ersoanei,Tn com araHie cu vQrsta cronologicP Ri mediu social +Petrilowitsch,BECC-.Infantilismul se va reechilibra rin maturiFare,deRi uneori oate a are Ri ca o trPsPturP ermanentP de ersonalitate.*stfel, ersoanele LinfantileL nu au niciodatP un drum ro riu,oscileaFP de la o ocu aHie la alta,structura lor infantilP ne ermiHQndu5le o constanHP tem eramentalP. *Ra cum se oate vedea,cadrul nosologic al ersonalitPHilor diFarmonice este foarte dis utat Ri numeroase tendinHe s5au conturat deMa.*ceste tendinHe,aRa cum se oate vedea,au Tn ele o anumitP intenHionalitate Ri ele cores und Tn mare mPsurP unor conce Hii care redominP societatea +filoFofice,religioase,ideologice etc-.TrecQnd este acest as ect,care de fa t cautP sP rofite de cadrul ersonalitPHilor diFarmonice,trebuie sP accentuPm asu ra realitPHii e3istenHei lor,realitate de care medicul se loveRte Tn ractica FilnicP.6u este entru rima oarP Tn medicinP,cQnd medicul oate continua sP ractice,Tn tim ce edificarea teoreticP va surveni mult mai tQrFiu +medicina fiind o disci linP ragmaticP, rin e3celenHP-. !recvenHa.(tabilirea unei incidenHe statistice a ersonalitPHilor diFarmonice este dificilP din cauFa relativitPHii criteriilor rivind normalitatea,a e3igenHelor deosebite faHP de com ortamentul uman din artea societPHii,a evoluHiei com ortamentului Tn funcHie de vQrsta individului,a oscilaHiei com ortamentului uman Ri a normelor sociale rivind diferite com ortamente,a toleranHei sociale.*cest lucru face foarte dificil efectuarea unor studii e idemiologice Ri ca Ri Tn sihiatria adultului, oate nu vom Rti niciodatP numPrul ersonalitPHilor diFarmonice. %imitriev +BECC- constatP e erioda BE8E5C@ e lan mondial cP indicele acestui diagnostic oscila Tntre 9,D5G9W,ceea ce trebuie sP recunoaRtem cP este o limitP de variabilitate rea mare entru a utea da credibilitate unor asemene studii e idemiologice.(umarea diFarmoinicilor din evidenHa medicalP sau aceea a organelor de ordine nu ne ot da o imagiune a fenomenului chiar dacP aici adPugPm Ri erverRii se3uali,de endenHii de drog etc.#hiar Tn fosta U.(.HarP cu cele *:8 mai bune condiHii entru dis ensariFare +control oliHenesc sever asu ra reFidenHei-,s5a recunoscut cP doar @W din numPrul siho aHilor a utut fi luaHi Tn evidenHP. Yohler +BED9considerP cP @W din co iii de vQrstP RcolarP +singurul gru de vQrstP ro ice unui studiu e idemiologic- reFintP fenomene de inada tare caracterialP,Tn tim ce .eber +BEC:- estimeaFP ersonalitPHile diFarmonice la o ulaHia RcolarP la 8,@W. Lafon +BECC- considerP cP B9W din o ulaHia infantilP ar reFenta tulburPri de com ortament iar la noi (trPchinaru +BECE- a reciaFP aceiaRi frecvenHP la @W,Tn tim ce Zelaru la adolescenHi gPseRte ro orHii de B:W la bPieHi Ri

B9,CW la fete.In clinicP frecvenHa internPrilor ersonalitPHilor disarmonice este variabilP, ersonal a reciind acest lucru la 8B58DW din numPrul internPrilor +aceasta Tn tim ul economiei socialiste,cQnd internarea oferea numeroase avantaMe-. O serie de date sunt adunate din studiul delincvenHei. Kenderson+BEDB- constatP cP tulburPrile de com ortament ar fi ma3ime la B@ ani entru ca la BE ani sP scadP la Fero,dar incidenHa ersonalitPHilor diFarmonice oate aMunge la B:W la bPieHi Ri B9W la fete.(tubblefield+BED@- considerP incidenHa ersonalitPHilor antisociale la minori de 85DW.(ac"s Ri (ac"s +BE:9- dau diferitele acte antisociale la studenHii din (U*NB9W absenteaFP nemotivat,BW sunt chiulangii,@W au fost eliminaHi entru acte de indisci linP. %in C999 de elevi de e stradP C99 ar fi din cei eliminaHi.(e a reciaFP cP G,GW dintre elevii din (U* vagabondeaFP sau au fugit de acasP cel uHin odatP.6u se oate stabili,Tn cadrul atQtor forme de tulburPri de com ortament care dintre aceRtia vor deveni ulterior ersonalitPHile diFarmonice.(tatisticile O6U sunt TngriMorPtoare rivind delincvenHa MuvenilP.In *nglia B,8W din o ulaHia de :5B: ani a com Prut cel uHin odatP Tn faHa tribunalului de minori.In U(* du P #ohen Ri colab.8W dintre co ii de B95BD ani sunt delincvenHi,situaHie similarP a roa e cu aceea din !ranHa.La noi %uculescu, 7rosF +BECE- a reciaFP tulburPrile de com ortamnet la co iii de QnP la BC ani la @W Tn tim ce (trPchinaru +BEC:- la @,DW.#ostiner aratP cP onderea co iilor internaHi cu tulburPri de com ortament a crescut de la B:W Tn BE@E la GAW Tn BECE.;angham +BECC- subliniaFP Ri el creRterea Tn ultimele decenii la adolescenHi a crimelor cu violenHP Ri a delictelor se3uale +EW dintre delictele se3uale ar fi fPcute de tinerii sub BD ani-.Trebuie subliniat cP statisticile delincvenHelor sunt foarte greu de fPcut,de inFQnd Ri de ca acitatea organelor de ordine de a5i rinde e infractori. Etio atogenie.Etio atogenia Tn acest domeniu este com le3P Ri Tn mare arte neelucidatP,discuHiile din acest domeniu ducQndu5se TncP Tn termeni generali Ri im reciRi.Y.(chneider vorbea de im ortanHa Ri forHa conflictelor interne Ri e3terne Tn com ortamentele siho atice. Istoria sihiatriei ne aratP tendinHe de e3agerare fie a im ortanHei factorilor ereditari,Tn sensul unei vulnerabilitPHi constituHionale,sau a unui deficit ulsional de baFP,fie a factorilor de mediu +tulburPri de socialiFare,tendinHe erverse-.(5au luat Tn evidenHP studiul factorilor ereditari Ri de mediu,im ortanHa deFvoltPrii inegale sau deficitare a diferitor as ecte calitative a ersonalitPHii,nematuriFarea unor as ecte sihice,maniera de a su orta stresul Ri de a controla satisfacerea instinctelor. 1alansul dintre TnPscutOcQRtigat se stabileRte cel mai bine Tn cadrul relaHiei euOsu raeu.%isfuncHia constituHionalP a snc se reflectP Tn gradul de maturiFare a eului Ri rin slPbiciunea uterii su raeului care sca P de sub control baFa instinctualP.In acest fel chiar !reud vorbeRte de Lvulnerabilitatea constituHionalPL a siho aHilor Tn tim ce caracterul atognomonic ar consta din LabsenHa trPirii afectiveL.Yrae elin cu marele sPu restigiu s5a alPturat conte3tului constituHional, susHinQnd cP siho atia este ereditarP.*ceastP conce Hie,dat fiind autoritatea autorului,va face ca roblema sP rPmQnP actualP QnP Tn Filele noastre. Im ortanHa factorilor ereditari Ri constituHionali.UncP din B@:: Kobbes afirma cP Lgenele rPului ins irP co ilul de la naRterea sa,malignitatea fiind o tendinHP rimitivP Ri dominantP,stPvilitP numai de educaHie Ri legeL.*ceiaRi conce Hie o vom gPsi Ri la Yoch +B:::- care Tnscria L ersonalitate siho atPL Tn conte3tul LconstituHiei anormaleL,idee care va fi a oi continuatP de cPtre Yrae elin.Pinel vorbea de L erversiunile instinctuale,iar Tn B:G@,Prichard vorbea de L)oral *:9 InsanityL,urmat de )orel cu a sa Lfolie de deg`n`r`sL Ri de )agnan cu conce tul sPu rivind degenerescenHa.IntroducQnd termenul de L erversiune instinctualPL,%u r` sublinia cP erturbPrile la nivel instinctual Ri la nivelul Lsentimentului socialL sunt influenHate de LconstituHieL. Primul care a ridicat la rang de lege roblema ereditPHii la ersonalitPHile diFarmonice a fost Lombroso,care arPta cP la co iii delincvenHi se ot remarca o serie de Linstincte erverseL de naturP ereditarP,Ri care nu ar fi influenHate de factori de mediu sau educaHionali.(5au fPcut studii

cu reFultate oFitive e gemenii monoFigoHi,s5a vorbit de o LselecHie naturalPL a artenerilor cu tare ereditare Ri care Tn decursul generaHiilor aMung la cultivarea unor ti uri de anormalitPHi.#u toate acestea constituHionaliRtii au trebuit sP sP admitP Ri rolul factorilor organici +traumatisme craniene,infecHii din co ilPrie,sechele du P heredosifilis,encefalite etc-. ;orbind de im ortanHa factorilor eredo5constituHionali Ri sihotraumatiFanHi Tn siho atii YrafftEbing +B:D@- referP noHiunile de siho atie constituHionalP Ri reacHionalP care este de fa t rima breRP Tn edificiul monolitic al constituHionaliRtilor. 1lanc Ri colab.+BED8- subliniaFP Tn etio atogenia ersonalitPHilor diFarmonice trei direcHii de cercetareN 5cercetarea e3amenului eeg cu unerea Tn evidenHP a anomaliilor frecvente +unde lente theta,traseu imatur- ceea ce a dus la afirmarea unei legPturi Tntre ersonalitPHile diFarmonice Ri e ile sieX 5alteraHii de carioti ,Tn s ecial la siho aHii antisociali+S22 Ri SSS2-X 5lucrPri enFimologice care au us Tn evidenHP modificPri enFimatice metabolice ale celulelor sanghine+fosfataFe alcaline-X La siho aHi s5a mai us Tn evidenHP o scPdere a reactivitPHii sihologice cantitative Ri calitative Ri o serie de anomalii ale reactivitPHii vegetative,indiferent de forma devianHei.!actorul tem eramental are astfel o ondere mult mai mare Tn unele forme de siho atie decQt Tn altele Tn ceea ce riveRte reglarea com ortamentului. Im ortanHa microsechelelor cerebrale.(5au incriminat Tn etiologia ersonalitPHilor diFarmonice numeroase microsechele cerebrale.(5a afirmat cP aceste stPri ar fi consecinHa unor encefalo atii abortiveN ersonalitPHile e3 loFive ar fi forme minime de e ile sie chiar Tn absenHa criFelor +s5au de istat numeroase modificPri eeg-.6o3ele cerebrale dacP acHioneaFP din co ilPrie au ca reFultat schimbarea reactivitPHii cerebrale,a PrQnd Tn cadrul ersonalitPHii,fenomene ca agresivitatea,e3 loFivitatea,iritabilitatea Ri,subliniaFP Lem +BECA- intoleranHa la frustraHii Ri reacHiile arado3ale care a ar la sechelari.#ostiner denumeRte aceasta cu numele de L sihosindromul e3ogen al rimei co ilPriiL la baFa cPruia ar sta tulburPrile ra orturilor de comunicare,reacHii diminuate la fricP,deficit al sentimentelor sociale.Producerea microsechelelor a fost atribuitP diferitelor modalitPHi traumatice legate de actul naRterii,a infecHiilor din rima co ilPrie. Im ortanHa factorilor de mediu a fost Ri ea evidenHiatP subliniindu5se im ortanHa duratei Ri regnanHei factorilor de mediu, recum Ri a rece tivitPHii deosebite a terenului.La baFa com ortamentului deviant,Tarde +B:E9- aratP cP ar sta imitaHia,Tn tim ce %ouglas +BECG-,de e aceleaRi oFiHii,aratP cP Tn condiHii similare instinctele se manifestP la fel la toHi indiviFii.!actorii educaHionali,Tn acest conte3t ar avea rolul rinci al Tn geneFa ersonalitPHilor diFarmonice,Tn tim ce numeroase alte o inii vorbesc de o inter Ptrundere a influenHelor ereditare cu cele de mediu. In rimele faFe ale ontogeneFei mediul MoacP un rol im ortant Tn structurarea com ortamentelor baFale ale ersonalitPHii,mediul social sudQnd Tntr5un tot unitar influenHe factorilor de mediu Ri ereditari.Im ortanHa factorilor de mediu nu trebuie vPFutP doar ca im ortanHa unui factor ci mai ales a ambianHei sociale Ri a atmosferei Tn care se desvoltP ersonalitatea.*cest lucru a are de aRa manierP,TncQt toate reacHiile siho atice ar a Hine de destin Ri lasP im resia cP sunt determinate ereditar +Petrilowitsch-. Un ceea ce riveRte influenHa factorilor de mediu,se subliniaFP im ortanHa duratei Ri intensitPHii factorului de mediu res ectiv,a rece tivitPHii terenului asu ra cPruia se acHioneaFP.*Ra cum am subliniat de re etate ori +BE:9,:B,:8,:G- ersonalitatea se structureaFP sub influenHa factorilor de *:: mediu Ri a acelor biologici,Tn cadrul unui lung roces dinamic care se Tntinde de la naRtere Ri QnP la maturiFare.InfluenHa factorilor de mediu nu trebuie vPFutP Tngust,sub forma influenHei unui anumit factor,ci trebuie mai ales subliniatP im ortanHa ambianHei sociale,ambianHei Tn care individul s5a desvoltat.(5a subliniat im ortanHa rimelor eta e ale vieHii.%e asemenea e3 erienHa ultimelor rPsboaie Ri catastrofe naturale sau sociale ne5au arPtat cQt de reFistentP este ersonalitatea umanP la conflicte Ri stresuri de intensitate deosebitP.,eacHiile anormale sunt de

obicei s ecifice ersonalitPHilor anormale,individul avQnd o anumitP autonomie internP,motiv entru care el nu este doar un sim lu ion,la dis oFiHia factorilor de mediu.Un fond,de la Y.Lewin,se Rtie cP factorii de mediu sunt totdeauna relucraHi Tn mod s ecific de ersonalitatea umanP +teoria cQm urilor-. Im ortanHa factorilor familiali.Im ortanHa factorilor familiali a fost evidenHiatP de numeroase studii.TulburPrile de caracter ot fi datorate unor factori care au acHionat Tn mica co ilPrie,caracterul baFal utQndu5se deteriora sub influenHa sihotraumelor din aceastP e ocP tim urie.Teicher vorbeRte de inca acitatea mamei de a satisface trebuinHele baFale ale co ilului Ri Tn s ecial Tn sensul securitPHii Ri modului s ecific de gratificare care are un rol deosebit Tn modelarea trPsPturilor recoce ale ersonalitPHii. La baFa com ortamentului deviant ar sta Ri ti ul de TnvPHare s ecific co ilPriei tim urii +im rintul,imitaHia-.!actorii educativi ar avea Tn acest conte3t rolul rinci al Tn geneFa ersonalitPHii. 1loch Ri colab.+BE:B- subliniaFP e3istenHa a mai multe ti uri de educaHie nefavorabilPN educaHie brutalP,RovPelnicP, endularP.In caFul hi er rotecHiei se reduc osibilitPHile de deFvoltare a ersonalitPHii co ilului.(e incrimineaFP condiHii caNeducaHia rin bunici, certuri familiale,co ilul unic,divorHurile,co ii crescuHi Tn afara mediului familial,co ii nelegitimi,rivalitate dintre fraHi etc.#o iii cu condiHii negative de mediu reFintP o desvoltare dificilP a vieHii afective.#o ilul li sit de mamP TRi construeRte la Tnce ut o LreacHie de rotestL entru ca mai a oi sP treacP la faFa disforicP Ri Tn sfQrRit sP aMungP la negarea necesitPHii de a avea mamP. 1e"er Ri Peterson +BECE- subliniaFP im ortanHa unor defecte sihologice ale mamei Ri tatPlui cum ar fiN agresivitatea, isPlogeala, des otismul, care ar crea co ii inca abili de ada tare,iritabili.(e remarcP Tn reFent tendinHa tot mai crescutP a familiilor de a demisiona de la educaHia co iilor,tendinHa de desangaMare afectivP Ri angaMarea de su linitori ai funcHiei familiei. #onstanHa (tefPnescu5Parhon +BECE- subliniaFP la adolescenHii diFarmonici numeroase tare familiale caN PrinHi desechilibraHi Ri alcoolici,certuri Ri conflicte. *dolescentul se oate deFvolta atologic Tn erioda de criFP dacP reFintP din eta ele anterioare structuri sihice modificate.In acest fel s5a vorbit de fenomenul LTncor orPriiL Tn ro ria ersonalitate a trPsPturilor s ecifice ersonalitPHii sim atiFate de co il lucru care Tn conte3tul familiei tarate va duce la o deFvoltare atologicP Ri identificare negativP +)anfield,BEC@-. *Ra cum am constatat Ri noi TnRine,Tn familiile ersonalitPHilor diFarmonice a are dominarea din artea unui Printe,uneori un ermanent rPFboi entru utere,la care se adaugP erturbPri ale vieHii se3uale,tare economice etc.;orbind de im ortanHa sihotraumei infantile,;idal Ri colab.+BED:noteaFP trei ti uri de acHiuneN 5traumatisme afective unice dar TncPrcate afectiv care de PResc osibilitPHile de ada tare Ri a Prare emoHionalP a co iluluiX 5traumatisme afective re etateX 5atmosfera tristP +mame de resive cronic,stare de moroFitate Tn familie-X Tot Tn acest cadru autorii mai introduc Ri alte situaHii caNatitudinea ca tativP Ri hi er rotectivP,abandon,reMet afectiv,atitudine erfecHionistP,carenHe ale autoritPHii arentale,erori educative.#onstanHa ZtefPnescu5Parhon vorbeRte de im ortanHa formPrii Tn familie a unei atmosfere de LconfesareL Tn care co iii sP5Ri oatP gPsi echilibrul.(e are,aRa cum am mai arPtat,cP familia TRi PrPseRte tot mai mult astPFi atribuHiile ei fundamentale, ricind educaHia co iilor,TncredinHQmd tot mai mult aceste sarcini unei LorganiFaHii anonimeL+!isher-. 311 O ondere mare o au de asemenea e3 licaHiile sihogenetice Tn geneFa ersonalitPHilor diFarmonice,deRi aici s5a Mudecat sihologia infantilP cu aMutorul categoriilor adulte,co ilul nefiind ca abil de fenomene fine de abstractiFare. %irecHia e care o ia individul de inde Tn mare mPsurP de atmosfera rimelor contacte sociale,indiferent dacP ereditatea este TncPrcatP sau nu.(unt evidenHiate mai ales relaHiile dificile cu mama,frustraHiile,co ilul aflQndu5se Tntr5o ermanentP stare de insecuritate Ri de carenHP afectivP.!elul Tn care se relucreaFP constant factorii de mediu constituie nucleul caracterial al omului.%ar trPirile Ri evenimentele

e3ce Hionale ot TmbogPHi structura ersonalitPHii adulte,dar nu o ot schimba, lasticitatea ersonalitPHii fiind s ecificP numai erioadei co ilPriei Ri adolescenHei. ,eFumQnd numeroasele situaHii incriminate Tn etio atogenia ersonalitPHilor diFarmonice deviante,#ostiner+BED8enumerP e cele mai im ortanteN imitaHia, TnvPHarea,identificarea negativP,li sa identificPrii,fi3area unor reacHii de demisie Ri de rotest activ,stagnarea unor uncte atologice de e3citaHie Ri inhibiHie,reacHii la Tnde Prtarea idealului de imaginea de sine,sindromul de carenHP afectivP Ri autoritate,com le3ul oedi ian sau de castrare nereFolvate,factori TnPscuHi sau achiFiHionaHi care roduc an3ietatea,cul abilitatea,li sa de stP Qnire,rPsbunare etc.#ondiHiile nefavorabile de mediu sunt Tn maMoritatea caFurilor e3 resia disarmoniei ersonalitPHilor PrinHilor,iar ereditatea atologicP este un alt factor im ortant.La adolescenHi,de e3em lu,foarte im ortante sunt roblemele identificPrii se3uale,a stabilirii vieHii heterose3uale.%eRte tarea instinctului se3ual la aceastP vQrstP, oate lua de multe ori as ecte Fgomotoase, unQnd multe robleme,chiar atunci cQnd este vorba de o ersonalitate normalP. *ceste fenomene,aratP Teicher +BEDC-, ot determina o retragere e3ageratP, iar narcisismul oate lua as ectul aroganHei,rebeliunii,sfidPrii regulilor de autoritate. Un ciuda tutror discuHiilor Ri controverselor acumulate,Tn acest domeniu este foarte greu a se ostula o schemP etiologicP,diferitele teorii verificQndu5se mai mult sau mai uHin Tn diferite forme de ersonalitate diFarmonicP.#eea ce este rofund negativ Tn acest domeniu,constP doar Tn fa tul cP se e3agereaFP cu o anumitP teorie sau constatare, unQndu5se Tn umbrP valoarea altora. PreFentarea unor cercetPri ersonale.Un cadrul unor colective de cercetare,am urmPrit modalitPHile etio atogenetice la un gru de ersonalitPHi disarmonice.Un aceste sens am urmPrit trei as ecte rinci ale,Ri anumeaN B.#ointeresarea ereditarP Ri as ectele organicitPHii Ri microorganicitPHiiX 8.,eactivitatea s ecificP,legatP de structura afectivP,a sistemului nervos vegetativX G.Im actul social asu ra com ortamentuluiX Un cadrul rimului unct, e un lot de G99 de ersonalitPHi diFarmonice am constatat cP Tn 8CW din caFuri, acienHii reFentau antecedente heredo5colaterale TncPrcate,Tn 8GW reFentaserP traumatisme obstetricale sau traumatisme Tn erioada recoce a vieHii +naRtere anevoioasP,asfi3ie albastrP etc-.(e remarca un rocent crescut de osibilitPHi de influenHere organicP sau de modificPri s ecifice a terenului Tn co ilPrie.Pubertatea Ri meno auFa au a Prut de asemenea ca oerioade de criFP,cu acutiFarea tulburPrilor de com ortament.Pe alt lot de B99 de caFuri am notat de asemenea o TncPrcPturP ereditarP de A8W Ri BAW, microorganicitate cerebralP. Un ceea ce riveRte al doilea unct al cercetPrii,s5a us Tn discuHie relaHiile dintre structurP,situaHie Ri trPire.I oteFa cP la baFa anomaliilor com ortamentale ar sta anumite erturbPri ale reactivitPHii neurovegetative Ri sihologice,ne5a a Prut ca o i oteFP de lucru romiHPtoare.Un acest sens, e un lot de A: de ersonalitPHi disarmonice s5a utiliFat atQt investigarea clinicP, robe sihologice,cQt Ri investigaHii de laborator rivind sistemul nervos vegetativ.#ercetQnd,de e3em lu,curba glicemiei Ri modificPrile leucogramei Tnainte Ri du P inMectarea unui miligram de adrenalinP am utut constata urmPtoareleN B.E3ietenHa unei curbe cu ascensiune bruscP, este valorile normale,cu revenire ra idP,mai ales Tn formele sihastenice de devianHP a ersonalitPHiiX 31* 8.#urba cu creRtere bruscP este normal Ri revenire lentP,mai ales Tn formele isterice de devianHPX G.#urbP cu as ect normal, reFentP de asemenea Tn formele isterice de devianHPX A.#urbP subnormalP, latP,mai evidentP Tn formele e3 loFiveX Un ceea ce rivesc variaHiile leucogramei,semnificaHia a fost mai limitatP Ri a fost re reFentatP de variaHii numerice +convergente sau divergente- a ti urilor de leucocite Ri Tn deosebi a granulocitelor Ri limfocitelor.Un ceea ce rivesc ti urile de leucocite am us Tn evidenHP urmPtoareleN B.7ranulocitele neutrofile au reFentat mai multe feluri de reacHiiNreacHie slabP +Tn formele de resive-,reacHie medie +Tn formele sihastenice Ri de resive-,reacHie uternicP +Tn formele

isterice-,li sa de reacHie +Tn formele e3 loFive-X 8.Limfocitele au reFentat urmPtoarele deviaHiiNscPderi,rare creRteri,iar Tn maMoritate li sP de reacHieX G.EuFinofilele au reFentat urmPtoarele reacHiiNreacHii normale,scPderi foarte uternice +Tn formele isterice Ri e3 loFive-X A.)onocitele au reFentat mai rar scPderi Ri mai ales li sP de reacHieX Investigarea reactivitPHii sihologice s5a fPcut cu o baterie de robe,urmPrindu5seNreacHia baFalP sihomotorie,mobilitatea atenHiei,ra iditatea motorie,ra iditatea reacHiei verbale.,eFultatele atestP cP erformanHele tuturor gru elor se laseaFP sub valoarea erformanHelor la martori,cu valori mai mari la isterici Ri aranoiaci Ri mai mici la de resivi.)obilitatea atenHiei Ri ra iditatea verbalP reFintP valorile cele mai scPFute la toate gru ele,urmate de erformanHele de la roba asociativ5verbalP Ri de ra iditate motorie.(e oate s une cP la siho aHi ar e3ista diferite as ecte articulare.(ubiecHii TntQm inP Tn mod deosebit dificultPHi Tn ceea ce riveRte organiFarea com ortamentului Ri utiliFarea adecvatP a fondului dinamic legat de tem erament.6ecesitatea de a se Tncadra Tntr5un com ortament organiFat,scade erformanHele,Tn tim ce a ariHia unui factor erturbator care mobiliFeaFP artificial atenHia,creRte s ectaculos dar entru o erioadP scurtP. Un ori ce caF,cercetarea sugereaFP osibilitatea unei onderi mari a factorului tem eramental Tn unele forme de siho atie,sub as ectul de reglare a a com ortamentului. Un alt studiu Tntre rins de noi, e membrii de familie a acienHilor cu sihoFP maniacode resivP,ne5a indicat reFenHa Tn aceste familii,la membrii sPnPtoRi,a unor erturbPri afective diferite Ri olimorfe,situaHie e care noi am denumit5o L siho atie afectivPL.*ceste manifstPri de PResc,ceea ce unii autori +Leonhard de e3em lu- TnHeleg rin termenul de Ltem erament afectivL,asemPnQndu5se mai ales cu diferite forme de ciclotimie.Un esenHP aceste tulburPri se caracteriFau rintr5o mare labilitate afectivP,orientarea dis oFiHiei s re un ol sau altul Ri rintr5un com ortament adecvat acestei stPri.La baFa acestui fenomen ar sta,du P Prerea noastrP,fa tul dovedit al transmiterii multigenice din sihoFa maniaco5de resivP. (ub conducerea rofesoarei #onstanHa ZtefPnescu5 Parhon +BECC,BECE- am investigat,de asemenea unele as ecte rivind condiHiile sociale Ri onderea lor Tn etio atogenia ersonalitPHilor disarmonice.(5au investigat loturi de 899 Ri B@9 de acienHi,constatQndu5se onderea ma3imP de internPri la gru a de vQrstP de BD589 de ani,al doilea vQrf fiind la G95A9 de ani.)ediul rofesional a fost cel mai incriminat ca factor de decom ensare.*stfel Tn CBW din caFuri au fost schimbate douP sau mai multe locuri de muncP.)otivele invocate au fost diferiteNcerturi, nedre tPHi,absenHe,dorinHa de a avea o muncP uRoarP dar bine lPtitP.Un 89W din caFuri s5au notat tendinHe s re cverulenHP, rocese,reclamaHii,conflicte de muncP. La serviciu acienHii se considerau nedre tPHiHi,cP aveau muncP rea grea, atmosferP a PsPtoare,muncP monotonP,turP de noa te.Un familia de origine, atmosfera a fost uHin favorabilP unei desvoltPri echilibrate.Un ABW din caFuri acienHii au crescut Tn reaMma unor ersoane desechilibrate,a unor alcoolici,cu multe conflicte.Un familia ro rie e3istau frecvente certuri cu artenerul sau concubinul,cu PrinHii soHului.)aMoritatea TRi considerau cPsPtoria ca fiind nereuRitP,acuFau artenerul de brutalitate sau de vicii,aveau numeroase robleme 313 locative,certuri cu vecinii.Un toate caFurile tulburPrile de com ortament sau roblemele relaHionale le5au avut din co ilPrie,au avut numeroase tulburPri de com ortament la aceastP vQrstP +fugP,vagabondaM,abandon Rcolar,inconduitP se3ualP,violenHe etc-.(5au ra ortat frecvent tulburPri ale vieHii se3uale,atmosfera cu artenerul era descrisP ca un adevPrat LrPFboi receL.* roa e toHi aveau dorinHa de a avea internPri sau concedii lungi Ri foarte frecvent doreau sP se ensioneFe,viaHa de familie Ri rofesionalP fiind entru ei un adevPrat calvar.ToatP e3istenHa acestor acienHi era un istoric de violenHe,de relaHii ne rinci iale,de TncPlcPri de demnitate atQt de cPtre ei a altora cQt Ri a altora cPtre ei. %escrierea clinicP. #a itolul

ersonalitPHilor diFarmonice a ersonalitPHii nu este un gru unitar de stPri siho atologice.La Tnce utul ca itolului am arPtat o clasificare a acestor ersonalitPHi disarmonice.TotuRi din toate acele categorii,socotim cP doar douP ot constitui subiecte de care trebuie sP se ocu e sihiatria.*ceste gru e de care ne vom ocu a sunt urmPtoareleN B.7ru ul ersonalitPHilor diFarmonice deviante legate de as ectul tem eramental al indivudului,re reFentate de o desvoltare deviantP,Tn condiHiile eRecului influenHei factorilorsociali +sau aRa numitele bio atii-X 8.7ru ul ersonalitPHolor diFarmonice socio ate Ri antisociale,re reFentate de deFvoltarea socio atP Ri antisocialP a ersonalitPHii. B.PersonalitPHile diFarmonice deviante PersonalitPHile diFarmonice deviante re reFintP un gru de deFvoltPri com ortamentale,care au la baFP e3istenHa unei constituHii biologice traduse rin modificPri tem eramentale deviante Ri care Tn condiHiile unei sociogeneFe inadecvate +educaHie greRitP-,determinP desvoltarea unor aternuri com ortamentale deviante,care vor sta la baFa structurPrii deficitare a ersonalitPHii Tn erioada adultP. ( re deosebire de ersonalitPHile socio ate,de care ne vom ocu a ulterior, ersonalitPHie diFarmonice deviante nu vin nea Prat Ri Tn mod ermanent Tn conflict cu societatea,TnsP constituHia lor atologicP Ri desvolarea deviantP a ersonalitPHii lor,vor face sP aibP mereu o oFiHie socialP marginlP iar uneori sP vinP Tn conflict cu gru ul lor social.Prin acastP viFiune, ersonalitPHile deviante diFarmonice sunt Tn mare arte Ldecul abiliFateL Ri scoase de sub incidenHa eMorativP a termenului de L siho atieL,termen mai degrabP a ro iat ersonalitPHilor socio ate. PersonalitPHile diFarmonice deviante re reFintP un gru olimorf de desvoltPri diFarmonice ale ersonalitPHii,care se baFeaFP e o lurietiologie,reFultatul fiind o disarmonie caracterialP im ortantP.%acP o ersonalitate LarmonicPL, tem eramental vorbind, reFintP toatP gama de trPsPturi +isterice, aranoiace, erverse,astenice etc- dar Tntr5o Tmbinare ro orHionalP Ri roductivP +din unct de vedere al succesului social-, ersonalitatea diFarmonicP deviantP re reFintP o desvoltare dis ro orHionalP a uneia sau a alteia din trPsPturile tem eramentale. *ceastP diFarmonie,aceastP dis ro orHionalitate va colora e3istenHa individului, afectQnd stabilitatea internP a roceselor sihice +mai ales sfera instinctiv5afectivo5volitivP- Ri va duce la eRec Tn cadrul ada tPrii individului,a eRecului Tn cadrul relaHiilor sale inter ersonale.La aceste ersonalitPHi,diferitele trPsPturi se manifestP Tn mod caricatural,colorQnd total ersonalitatea+Tn manierP istericP, aranoidP,obsesivP etc-.#u toate acestea,factorii e3terni nu ot fi negliMaHi, deoarece Tn lungul roces de maturiFare a ersonalitPHii,un mediu social adecvat,o educaHie cores unFPtoare oate diminua sau chiar anihila deviaHia tem eramentalP.(e Rtie cP tem eramentul nu este educabil Ri ori ce Tncercare de a5l modifica Tn mod forHat nu numai cP eRuiaFP dar roduce multP suferinHP.Un schimb tem eramentul,chiar dis ro orHional desvoltat oate fi valoriFat social Ri o societate democraticP,de e3em lu, oate aRa se e3 rimP cel mai bine,valoriFQnd Ri creind condiHii sociale entru manifestPrile tem eramentale ale indiviFilor. 314 PersonalitPHile diFarmonice deviante sunt deci deviaHii care au la baFP tulburPri com ortamentale determinate de anomalii tem eramentale,constituHionale care Tn rocesul socialiFPrii nu au utut fi LumaniFateL la nivelul unui com ortament Tn concordanHP cu norma socialP acce tatP Tn gru ul cultural din care face arte individul.%iFarmonia dintre diferitele trPsPturi de ersonalitate +isteric, sihastenic, ervers etc- va LcoloraL e3istenHa individului,afectQndu5i stabilitatea internP Ri succesul integrPrii Tn relaHiile inter ersonale.,eFultanta va fi o ersonalitate cu diferite as ecte disarmonice Ri Tn conflict cu norma socialP.(cPderea ca acitPHii de ada tare a are corelatP cu li sa de criticP faHP de com ortamentul sPu anormal,de unde caracterul infle3ibil Ri limitat al acestuia. La adolescenHi imaturtatea de desvoltare caricaturiFeaFP Ri mai mult com ortamentul anormal,agravQnd rognosticul rin li saLfrQnei?conRtiente.In aceastP situaHie,mani ularea an3ietPHii va fi mai dificilP Ri vor a are,de e3em lu, mai multe manifestPri

sihosomatice.6erecunoscQndu5Ri defectele structurale el nu5Ri va utea corecta com ortamentul iar acHiunea socialP unitivP Ri neTnHelegPtoare va acHiona Tn sens negativ,adolescentul deviant ado tQnd atitudini revendicative,iar uneori va fi gata de a L ede siL societatea + QnP la delincvenHP Ri crimP-. 1orel +BECE- subliniaFP Tn acest sens cP ersonalitPHile diFarmonice deviante sunt asocieri com le3e a diferitelor constituHii, care merg s re un tablou caracteriFat rin instabilitate afectivP,egoism,orgoliu, im ulsivitate,desechilibru instictelor,a etenHP to3icomanP Ri o inteligenHP rost utiliFatP. *titudinea socialP unitivP Ri neTnHelegPtoare faHP de stilul lor de viaHP Ti va face e diFarmonici sP fie ermanent nemulHumiHi,sP ado te o atitudine revendicativP, uneori TncercQnd chiar sP L ede seascPL societatea +absenteism,conflict cu legea,conflicte Tn cadrul gru ului sPu social-. 6.%amian +BE:B- considerP cP dintre rocesele sihice care mediaFP Tntre raHiune Ri afectivitate,cu rinFQnd o mai micP sau mai uHinP intelectualiFare sau emoHionaliFare a conduitei umane,imaginaHia are un rol rivilegiat.ImaginaHia fiind incom atibilP cu raHiunea,s une autorul,va Tm iedeca o reuRitP mulare a ersonalitPHii e datele realitPHii imediate.Uneori imaginaHia este aRa de bogatP cP oate substitui intelectul Tn cadrul rocesului emiterii MudecPHilor de valoare,ceea ce im licP o reverberaHie afectivo5conativP dis ro orHionatP Ri neadecvatP realitPHii.#u alte cuvinte,s une %amian,deviantul nu5Ri oate utiliFa Tn ractica curentP intelectul sPu din cauFa unei imaginaHii hi ertrofiate care deformeaFP realitatea.Este ceea ce se numeRte Lstilul siho atic de trPireL. %esechilibrul constP mai ales Tn tulburPri afective,de voinHP Ri instinctuale. %elmar Ri 1oll +citaHi de P.Ionescu,BE:B- ornind de la @ dis oFiHii afective ale ersonalitPHii,descriu @ LconstituHiiL siho atice susce tibile a da naRtere la decom ensPri sihoticeN 5emotivitatea dP naRtere la constituHia emotivP Ri evoluiaFP s re hi eremotivitatea morbidPX 5aviditatea duce la constituHia aranoicP evoluQnd s re aranoiaX 5activitatea duce la constituHia ciclotimP Ri oate evolua s re P)%X 5bunPtatea duce s re constituHia erversP utQnd evolua s re Lfolie moraleLX 5sociabilitatea duce la constituHia mitomanP care conduce la mitomanieX #om ortamentul anormal al ersonalitPHilor diFarmonice deviante este olimorf, cu rinFQnd atQt as ecte com ortamentale care vin Tn conflict cu societatea +inca acitatea de a face faHP res onsabilitPHilor,sentimente su erficiale Ri eRec raHional,inada tare,abandon- cQt Ri sim tome LnegativeL legate de constituHia lor anormalP.%in aceste motive devianHii trPiesc eRecuri re etate Ri Tn ciuda inteligenHei lor normale nu ot TnvPHa din e3 rienHP,mergQnd de la im osibilitatea stP Qnirii dinamicii roceselor motivaHionale interne,la inca acitatea de a face faHP res onsabilitPHii,la sentimente su erficiale,eRec LraHionalL, inada tare,abandon, tendinHP de refugiu sau viaHP araFitarP Ri Tn ultimP instanHP la instalarea com ortamentului antisocial. (im tomele oFitive sau rimare ar consta Tn as ecte caracteriale +tulburPri ale dinamicii afective,im ulsivitate-,Tn tim ce acele negative sau secundare sunt acelea care derivP din 315 acestea +egocentrism,im osibilitatea de a rofita din e3 erienHP,absenHa motivelor care condiHioneaFP inada tarea com ortamentului-. %e asemenea tot ca sim tome negative,#raft enumerP Ri absenHa sihoFei,a deficienHei intelectuale,a motivaHiilor conRtiente Ri inconRtiente.%eni"er Ri (em le +BE:8- subliniaFP la ersonalitPHile deviante o serie de trPsPturi comune caNtulburPri de identificare Ri instabilitate,acte necontrolate,revendicare afectivP masivP,tendinHe isterice,de resia care se manifestP rin isterie,defectul de cul abilitate e3terioarP,frecvente acte suicidare,atitudini de su racom ensare Ri caracterul articular al ra orturilor dintre imagiunar,real Ri actul care Tl face e diFarmonic sP trPiascP ca real,lumea sa imaginarP. Personalitatea diFarmonicP deviantP nu are sim tome caracteristice, sim tomele im licQnd atQt fenomene calitative cQt Ri cantitative.PreFenHa la un moment dat a unei sim tomatologii de resive,isterice sau de alt ti ,nu oate duce la stabilirea unui

diagnostic,diagnosticul nefiind un deficient intelectual,un delirant. %iagnosticul anormalului caracterial nu se stabileRte decQt Tn cadrul conduitei Ri com ortamentului social.(im tomatologia se reFintP ca avQnd un caracter cronic,uneori cu acutiFPri aro3istice,alteori cu o evoluHie ciclicP,dar aceste fenomene se vor Tnscrie Tn Tntreaga biografie a individului. 1rutalii,agresivii trPiesc Filnic eRecuri re etate iar e3 erienHa nu le foloseRte,Tn ciuda inteligenHei lor normale +%eni"er,BEDB-.*celaRi autor descrie la aceRti devianHi o serie de trPsPturi comuneNtulburPri de identificare,instabilitate,acte necontrolate,revendicare afectivP masivP,de resia care se manifestP rin astenie,defect de cul abilitate e3terioriFatP,frecvente acte suicidale,atitudini de su racom ensare Ri caracterul articular al ra orturilor dintre imaginar,real Ri actul care Tl face e diFarmonic sP trPiascP lumea sa imaginarP ca e ceva real.PreFenHa la un moment dat a unei sim tomatologii de resive, isterice sau de alt as ect nu oate duce la stabilirea unui diagnostic,ca la adult. %iagnosticul anormalului caracterial se va stabili numai Tn cadrul conduitei Ri com ortamentului social.EvoluHia oate fi acutP sau cronicP,alteori ciclicP dar oricum aceste fenomene vor ocu a Tntreaga biografie a individului.In acest sens , %eni"er aratP cP semiologia ersonalitPHilor deviante trebuie abordatP din trei cPi com lementareN B.descrierea caracteristicelor biografice fundamentaleX 8.o cunoaRtere a com ortamentuluiX G.diferite sim tome sihiatrice nes ecificeX )itomania,absenHa conRtiinHei asu ra desechilibrului face dificilP abordarea adolescentului,motiv entru care discuHia cu familia devine obligatorie.;om de ista astfel TncP din erioda co ilPriei instabilitatea emotivP Ri motorie,instabilitatea caracterialP.)unca la RcoalP este nesatisfPcPtoare,deoarece el nu oate su orta disci lina RcolarP Ri efortul relungit,motiv entru care fac frecvent criFe de nervoFitate,insomnii,criFe de afect Ri de asemenea numeroase maifestPri sihosomatice +enureFis,ticuri etc-. 6esu ortQnd disci lina RcolarP,intervine frecvent fuga,chiulul,minciuna, instabilitatea sihomotorie marcatP.%u P ubertate incidenHa conflictelor cu autoritatea Ri a com ortamentelor delictuale creRte+Tnce e viaHa de bandP, ierderea contactului cu colegii,fuga, furtul-. Ulterior nu se va utea ada ta vieHii militare,la aceastP vQrstP va a Prea alcoolismul, to3icomania, homose3ualitatea, schimarea locurilor de muncP,cPsPtoria Ri divorHul cu uRurinHP.PacienHii sunt im ulsivi,cenFura obiRnuitP nu le oate o ri ulsiunile instinctive. Orice frustraHie determinP trecerea la act,motiv entru care adolescentul diFarmonic trPieRte la marginea regulilor sociale e care nu le oate su orta,intrP uRor Tn cadrul gru urilor marginale. E3istP,totuRi,devianHi care TRi duc viaHa Tn mod LechilibratL,fiind toleraHi Tn cadrul diferitelor gru e sociale Ri devianHi care TRi duc viaHa mai mult Tn s ital,Tnchisoare sau Rcoli de corecHie. %eoarece un studiu global al ersonalitPHii diFarmonice deviante este im osibil de reFentat,Tn cele ce urmeaFP vom reFenta rinci alele forme de devianHP care se manifestP Tn erioda adolescenHei. a.PersonalitPHi deviante emotive Ri e3 loFive 316 PersonalitPHile care reFintP acest ti de devianHP se reFintP cu o dominantP tem eramentalP caracteriFatP rin ierderea echilibrului afectiv Ri a ariHia unei instabilitPHi emoHionale QnP la aro3ism +e3 loFivitate-.Elementul esenHial al desechilibrul sihic,aratP V.,.de !ursac +BE8G-,este e3altarea afectivP manifestatP rin traiadaN intensitate,variaHie anormalP a sentimentelor,li sa mPsurii Tn e3terioriFarea lor, la care se mai adaugP uneori o anumitP insuficienHP de MudecatP,e3 licatP de 6.%amian +BE:B-, rin e3altarea morbidP a imaginaHiei. E3altarea afectivP Ri Tngustarea ca acitPHii de MudecatP dP reacHiilor subiectului un caracter inada tativ Ri diFarmonic care Tn unele caFuri oate atinge intensitPHi sihotice sau ot rovoca individul s re un conflict cu legea Ri ordinea ublicP. E3istP,aratP etrilowitsch o variantP introvertitP Ri una e3trovertitP a direcHionPrii emotivitPHii atologice.%eRi descPrcarea emotivP urmeaFP Tn mare reactivitatea umanP la un mediu iritant,intensitatea rPs unsurilor este discordantP +irascibilitate, furie,violenHP,atitudini rovocatoare-. Intensitatea rPs unsului este

discordantP cu cauFa e3ternP, acientul devenind irascibil,violent,furios,avQnd atitudine rovocatoare Ri deoarece nu se oate stP Qni,trecerea la act este foate ra idP +insulte, loviri etc-.TotuRi trebuie sP subliniem cP hi eremotivitatea este factorul comun tuturor formelor de ersonalitate diFarmonicP deviantP Ri chiar socio atP. Princi ala caracteristicP a acestor acienHi este e3 loFivitatea,agresivitatea Ri chiar cruFimea +faHP de animale sau faHP de alHi co ii-.Incadrarea Tn disci lina RcolarP, militarP, rofesionalP Ri chiar Tn cadrul ordinii civice este greu de su ortat.,Ps unsul la orice fel de frustraHie se va traduce rin e3citaHie Ri agresivitate.*ceste com ortamente a ar uneori ca a unor ersonalitPHi e ile toide,motiv entru care acest ti de ersonalitate este denumitP adesea ca ersonalitate e ile toidP.%e fa t,aRa cum aratP de !ursac,hi eremotivitatea este factorul comun al tuturor formelor de ersonalitate diFarmonicP deviantP.La co iii de grPdiniHP tulburPrile afective ating cifre incredibile de A95C9W dar care e arcurs se corecteaFP,deRi numPrul de desechilibraHi afectiv rPmQne foarte mare Ri entru eta ele de vQrstP ulterioare #aracteristica e3 loFivilor este deci reacHia afectivP dis ro orHionatP Ri com ortamentul inegal.*cest com ortament a are sub forma unui scurt5 circuit,cu trecerea imediatP la act,cu manifestare necalculatP Ri abru tP,cu li sP totalP de control emoHional. %u P e3 loFie ei ot sP regrete,sP lQngP,sP5Ri riveascP autocritic com ortamentul, scuFele lor fiind de obicei sincere.Uneori criFa afectivP oate avea s ectul unui aro3ism +ca Ri un aro3ism e ile tic-,cu debut brusc Ri cu evoluHie s re manifestPri dramatice.In astfel de criFe bolnavul oate reFenta o incoordonare totalP a funcHiilor sihice, QnP la incoerenHP, oate reFenta tremurPturi,Tncordare sau inhibiHie motorie,senFaHie de sufocare, vorbire e3 loFivP,scandatP sau bQlbQialP,afonie,secuse musculare eribucale.* ar Ri fenomene circulatorii +tahicardie, aloare,sinco e etc-,digestive +diaree,uscarea mucoaselor etc-.Paro3ismul se oate termina rintr5o erioadP de liniRtire QnP la somn,emisiunbea unor urini clare Ri abundente +urinP nervoasP-.Uneori criFa nervoasP oate sP ia as ectul unei adevPrate convulsii,cu mari tulburPri sihomotorii,o adevPratP criFP Lde nerviL,cu miRcPri violente,strigPte Ri chiar cPdere,ceea ce oate fi etichetat ca o adevPratP criFP de isterie MuvenilP.In erioadele dintre criFe acientul este o ersonalitate TncP PHQnatP dar Ri susce tibilP,credul,accesibil influenHelor negative,rebel la sfaturi,sever cu alHii +Hi ete,uneori chiar cruFime-.*lteori simte nevoia sP se afirme susHinQnd chiar o inii arado3ale,crede cP are mereu dre tate,nu su ortP critica,Tn tim ce TRi arogP dre tul de a critica e alHii.%acP este nemulHumit reacHioneaFP brusc,e3trem,fPrP reticenHe,fPrP a se teme de consecinHe.%eRi Tn anturaM asemenea ersonalitPHi sunt vPFute ca afective Ri sentimentale,li sa de control Ri conflictualitatea lor duc la Tnveninarea frecventP a atmosferei din familie sau anturaMul lor.*lteori,din aceste motive,Tn colectivul din care face arte este numit chiarLnebunL,lucru e care el nu5l realiFeaFP nea Prat ca un defect. 6e avQnd criticP asu ra com ortamentului sPu el se va mira adesea de anti atia e care o treFeRte,TnsP fiind o ersoanP afectivP nu va une la suflet aceste lucruri.In cadrul rofesiei este 317 nesigur,schimbP mai multe locuri de muncP,se ada teaFP cu greu,deoarece este inca abil de a su orta reguli,observaHii,mereu fiind TnclinaHi sP acuFe e alHii.#onsumul de droguri sau alcool intervin adesea,ceea ce duce la agravarea violenHelor.Uncadrarea Tn disci lina RcolarP,militarP, rofesionalP Ri chiar civicP este deficitarP,rPs unsul la ori ce fel de frustrare traducQndu5se rin e3citaHie Ri agresivitate.#a o caracteristicP se oate indica reacHia afectivP dis ro orHionatP Ri un com ortament inegal.*cest com ortament,aRa cum am mai arPtat,a are adesea ca un adevPrat Lscurt circuitL,cu trecerea imediatP la act,cu manifestPri necalculate Ri abru te,cu li sP totalP de control emoHional.%u P e3 loFie,ei regretP sincer. La omul normal emoHia este ro orHionalP ca intensitate Ri duratP,are un rag declanRator convenabil.La hi eremotiv toate acestea sunt de PRite.*ceastP stare sihofiFiologicP,cu caracteristica reacHiei

dis ro orHionate la e3citaHie,a fost numitP de %u r` LconstituHie hi eremotivPL + ersoane cu echilibru afectiv erturbabil-.Pe acest fond de hi eresteFie afectivP,o sihotraumP oate determina o criFP emotivP care adesea oate aMunge la aro3ism. %u P !ursac efectele hi eremotivitPHii ar fi urmPtoareleN 5 sihiceN araliFia atenHiei,incoordonarea ideilor QnP la incoerenHPX 5motoriiNtremurPturi,incoordonarea sau inhibiHia motorie,cu inca acitatea de a merge,slPbire,sufocare,vorbire e3 loFivP,scandal sau bQlbQialP +sau din contra inhibiHie,afonie-,secuse musculare eribucale,dilatarea u ilei,a fantei al ebraleX 5circulatoriiNtahicardie, aloarea feHei,scPderea tensiunii arteriale etcX Paro3ismele se terminP uneori rintr5o erioadP de somn,o emisiune de urinP clarP Ri abundentP +urina nervoasP-,uneori chiar un icter care oate ersista cQteva File.Un erioadele dintre criFe,individul este o ersonalitate TncP PHQnatP Ri susce tibilP,credulP,accesibilP influenHelor negative,rebel la sfaturi,sever cu alHii +reacHionQnd rin Hi ete sau violenHe-.*lteori simte nevoia sP se afirme,susHinQnd chiar idei arado3ale,crede cP are mereu dre tate,nu su ortP critica,fie ea oricQt de moderatP,Tn tim ce el oate sP critice e alHii.%acP este nemulHumit reacHioneaFP brusc,e3trem,fPrP reticenHe,fPrP griMP de consecinHe.*deseori Tn colectivul Tn care trPieRte este cunoscut ca atare Ri numit LnebunL,dar el neavQnd criticP su ra com ortamentului sPu se va mira de anti atia e care o treFeRte,dar fiind o ersoanP afectivP nu va fi rea afectat.Un cadrul rofesiei,schimbP frecvent locurile de muncP,se ada teaFP greu,fiind inca abil de a su orta reguli,observaHii, mereu fiind Tnclinat a acuFa e alHii.#onsumul de drog sau alcool agraveaFP Ri mai mult situaHia,agravQnd im ulsivitatea Ri violenHele.%u P Yrae elin BOG dintre ersonalitPHile diFarmonice ar fi de ti e3 loFiv. In cadrul unui lot studiat de noi am observat,Tn mare aceleaRi robleme. Internarea s5a datorat de regulP conflictelor ermanente la locul de muncP Ri Tn familie,datoritP agresivitPHii Ri im ulsivitPHii.#Qnd erau desavantaMaHi fiFic deveneau deseori victime,im ulsivitatea lor ducQnd la corecHii din artea celor din Mur. 6ervoFitatea era caractristica lor rinci alP Ri care Ti marca Tn toate sferele activitPHilor lor.La incitaHii mici reacHiile erau dis ro orHionate+un meRter este lovit cu o menghine Tn ca entru o micP observaHie fPcutP ucenicului-. Uneori du P erioada de inervare urma o erioadP de inhibiHie + acienHii uteau adormi la RcoalP sau la serviciu-,alteori TRi rodeau unghiile,frPmQntau ceva Tn mQnP,fumau Tn mod com ulsiv.;enirea Tn clinicP se datora,deobicei unui act s ectacular +o tentativP de sinucidere,beHii,violenHe hgrave-.%eRi Tn a arenHP cPutau sP domine mediul,Tn realitate erau de endenHi Ri influenHabili,uneori remarcQndu5se un adevPrat Lsindrom de lianPL,fiind nevoiHi de a e3ista Tn funcHie de de endenHa faHP de o ersoanP din familie sau un rieten. b.PersonalitPHi deviante astenice 6umeroRi autori, rintre care Ri Yurt (chneider au vorbit de LnervoFitatea constituHionalPL,arPtQnd aici cP este vorba de indiviFi care aMung re ede Tn im as Ri au Tn ermanenHP sensaHia de insuficienHP.#urran Ri colab.+BE:9- mai denumesc acest ti de deviaHie a ersonalitPHii cu termenul de L ersonalitate vulnerabilPL. 318 Este vorba de un gru de ersonalitPHi instabile Ri cu mari riscuri sihiatrice. *ceastP constituHie se remarcP TncP din co ilPrie Ri cu atQt mai mult Tn erioda adolescenHei.Este vorba de ersonalitPHi uRor dPrQmabile,TnsP Tn diferite feluri Ri ti uri. Pacientul astenic ne a are ca un individ fPrP forHP,cu o obosealP cronicP constituHionalP,insuficienHP volitivP, ersoanP care renunHP re ede la ceea ce Tntre rinde,fPrP curaMul de a5Ri asuma rPs underea Ri avQnd Tn vedere vQrsta,fPrP o ers ectivP clarP de viitor.E uiFarea nu este numai subiectivP,ea se evidenHiaFP clar Ri se traduce rin scPderea randamentului Rcolar Ri rofesional QnP la im asul total.*cest lucru creiaFP cu tim ul sentimentul de autoa reciere care va mPri Ri mai mult im asul,nu au ca acitatea de autode PRire +se oboseRte, rin ermanenHe sim tomului-. ;italitatea este slabP Ri e uiFabilP iar dacP sunt forHaHi intrP Tn stare an3ioasP deRi Tn situaHii cheie ot face faHP-.!iind

adesea handica aHi constituHional ei au o marMP micP de reFervP,Ri vor face cu uRurinHP reacHii nevrotice sau de Lscurt circuitL necontrolat sau e3 losiv. In mod obiRnuit astenicul se reFintP ca o ersoanP taciturnP, entru care orice efort este greu,dis oFiHia afectivP este Tn mod constant de resivP,uneori cu as ect de indiferenHP Ri inhibiHie.Este vorba,aRa cum subliniaFP #urron Ri colab.de reacHii de voltaM sihic Ri fiFic scPFut, fricP de orice este L rea multL,Ri din acest motiv se mulHumesc cu uHin.In cadrul gru ului social au sentimentul inferioritPHii,motiv entru care se deFvoltP un im ortant egocentrism, Tn dorinHa de a evita orice confruntare cu e3teriorul.%acP survine decom ensarea,a are de cele mai multe o ri an3ietate,de resie,instabilitate,sPrPcirea controlului emoHional, e3 loFivitatea.%e fa t cel mai im ortant lucru la aceste ersonalitPHi este de a se evita decom ensarea Ri acest lucru de inde atQt de gradul de vulnerabilitate a ersonalitPHii,cQt Ri maniera individului de a se une la adP ost de loviturile vieHii.LE uiFarea nervoasPL aratP Petrilowitsch +BECC- este doar deruta unei ersoane slabe,gQndirea Ri efectele fiind co leRite de sentimentul inferioritPHii,care ieru e Ri se oate uRor confunda cu de resia +criFa fiind cu atQt mai gravP cu cQt bolnavii sunt mai inteligenHi. In cadrul lotului studiat de noi am remarcat li sa evidentP a reFistenHei fiFice ,la aceRti acienHi,scuFele fiind re reFentate de fenomene nevrotice folosite ca ^beneficiu secubdar?.*stenia,com le3ele de inferioritate,a atia au fost rinci alele caracteristici ale bolnavilor.Eforturi Rcolare,bolile intercurente,stresurile accentuau mai mult fenomenele caracteriale.In faHa eRecurilor Rcolare acienHii intrau Tn anicP,deveneau de resivi sau se iFolau.%in anamneFP a reieRit cP timiditatea Ti caracteriFa TncP din erioda reRcolaritPHii,tre tat ne mai avQnd Tncredere Tn ro riile forHe.!oarte frecvente au fost fenomenele i ohondrice.%acP familia nu avea niveluri de as iraHie rea mari,situaHia adolescentului nu era aRa de rea,el fiind acce tat cu uRurinHP.%in contra totul devenea o dramP,dacP familia avea un nivel de as iraHie mare entru co il. Un cadrul unui mediu social com ensat,maMoritatea ersonalitPHilor deviante Tn sens astenic nu un mari robleme.Uneori e acest fond oate a are chiar accese de entuFiasm fals,cQnd acientul TRi face lanuri de viitor, entru ca a oi sP renunHe la ele cu uRurinHP. !enomenele i ohondrice sunt un TnsoHitor fidel al acestor acienHi,uneori luQnd as ectul de Lbeneficiu secundarL.%u P Y.(chneider intros ecHia ar fi unul dintre sim tomele de baFP a ersonalitPHilor astenice. c.PersonalitPHi deviante obsesivo5 com ulsive PersonalitPHile deviante obsesivo5com ulsive sau anancaste au tendinHa e3cesivP s re meticuloFitate,su raconRtiincioFitate.*cest lucru a are sub forma unei dubitaHii ermanente ro Ri contra,ceea ce oate e3 rima sentimentul ermanent de cul P, nesiguranHP,ca rinci ale caracteristici ale acestui ti de deviere a ersonalitPHii. #a Ri Tn caFul recedent ersonalitatea obsesivo5com ulsivP se caracteriFeaFP rintr5o ca acitate scPFutP de eforte,stPri de an3ietate, rigiditate, conformism, conRtiincioFitate crescutP.*utoobservarea e3ageratP nu se face din egocentrism ci din cauFa an3ietPHii.%in acest motiv mereru fac adausuri,se corecteaFP mereu entru a fi siguri.%in cauFa acestor tensiuni rocesele sihice Ri Tn s ecial cele intelectuale devin mai lente, scade atenHia,se instaleaFP o 319 stare de astenie fiFicP,ceea ce va face ca randamentul Rcolar sP scadP foarte mult.*cest deficit intelectual va fi TnsP erce ut Tn manierP dureroasP, adolescentul resimHind o stare de deficit,MudecQndu5Ri situaHia numai esimist Ri e3gerQnd gravitatea.%in acest motiv,bolnavii sunt de resivi,descuraMaHi,neliniRtiHi,renunHP la efort deoarece el revede eRecul Tnainte de a se roduce.*desea se considerP bolnavi,deseori fPrP s eranHe de vindecare. Obsesivo5com ulsivii sunt duRmanii desordinei,rigiFi, lictisitori,se ada teaFP cu greu la schimbPri,mereu sunt Tn cPutarea atingerii Lordinei Ri erfecHiuniiL. Pentru a atinge Lordinea Ri erfecHiuneaL ei sunt mereu nesatisfPcuHi.*ceiaRi atitudine o au Ri faHP de starea lor de sPnPtate,sunt reocu aHi de fiecare sim tom.TotuRi ei vin rar la sihiatru.(usHinQnd cP viaHa este grea,ei se cufundP adesea Tn lumea

cPrHilor Ri ideilor.Este vorba aici mai ales de ersonalitPHi elevate s iritual,TnsP ne roductivi din cauFa ermanentei dubitaHii Ri oscilaHii,a endulPrii Tn faHa oricPrei hotPrQri.ImaginaHia lor e3ageratP este diriMatP numai s re rPu,s re deFastru,uneori fPcQnd adevPrate criFe de an3ietate.(tarea de fricP,de an3ietate oate fi sistematiFatP Ri difuFP,uneori fiind vorba de adevPrate fobii.PacienHii resimt o stare de insecuritate ermanentP,de an3ietate faHP de tot ce se TntQm lP Tn Murul lor.Un alte situaHii frica lor este generalP + anfobia-,Ti este fricP de orice dar Ri de anumite lucruri,Tn s ecial.!rica oate fi sistematiFatP Ri difuFP dar uneori oate deveni fobie.Pacientul nu are energia de a dori ceva Ri din acest motiv se Tnde PrteaFP de efort.TristeHea lui este Tn sine o cauFP de suferinHP +de !ursac-.El este un autofil Tn ultimP instanHP, ro ria lui ersoanP fiind obiectul neliniRtii sale.Pe acest fond a ar erioade de iritabilitate,re roRuri contra medicului.*stenia, e de altP arte,este TnsoHitoarea naturalP a obsesivului. In familiile acestor acienHi e3istP ersonalitPHi asemPnPtoare,iar atmosfera este de asemenea rigidP Ri conformistP.(us iciunea ermanentP se datoreRte nesiguranHei Ri scru uloFitPHii lor, acienHii trPind sub im eriul obligaHiilor Ri datoriilor e3agerate, teroriFaHi de un su raeu e3agerat +o conRtiinHP moralP hi ertrofiatP-. %in acest motiv,dacP sunt tineri, ei ar mai maturi decQt vQrsta lor realP,au o conRtiinHP moralP rigidP,cu ierderea oricPrei naivitPHi rimare,cu sisteme de frQnare care sunt Tn contrast cu cei de vQrsta lor,ceea ce a are Tn ciuda as ectului de su rafaHP,cu totul inuman.Instinctele sunt slabe iar trPirile afective foarte uHin am le. In cadrul lotului nostru acienHii au a elat la medic entru scPderea randamentului Rcolar,senFaHia cP ^nu5i mai aMutP memoria?,inerHie Tn gQndire Ri sPrPcire ideativP.%is oFiHia afectivP era variabilP,dar maMoritatea erau TncP PHQnaHi,acuFau Rcoala Ri familia entru cP ^nu lea arPtat adevPratul sens al vieHii?,iar Rcoala ^le5a furat co ilPria?.In acelaRi tim acienHii nu aveau forHP,erau uRor e uiFabili,iar reacHiile de resive a Preau la cele mai mici insuccese sociale.%eRi rin e3teriorul lor Preau maturi+mai ales graHie rigiditPHii morale-,le li sea o adevPratP maturitate de gQndire,le era fricP de a se angaMa Tntr5o activitate.*veau,de asemenea, erioade de retragere,a roa e autiste, hi obulie, iFolare,se demoraliFau foarte re ede,iar uneori,TncercPrile de a ieRi din aceastP situaHie erau caricaturale.!recvente erau,de asemenea, modificPrile de schemP cor oralP,im resiile dismorfofobice. Un ceea ce rivesc ideile obsesive Ri fobiile,ele,deRi constante, reFenHa lor clincP era doar schiHatP,ca intensitate.PacienHii agreau numai rieteniile rofunde,fiind adeseori retenHioRi Tn relaHiile lor de rietenie.%in acest motiv ei aveau foarte uHini rieteni, e care TnsP Ti teroriFau rin cerinHe e3cesive de loialitate. d.PersonalitPHi deviante isterice PersonalitPHile diFarmonice cu devianHP istericP e3acerbeaFP ti ul isteric de devianHP, e rimul lan a PrQnd com ortamentele isterice. %eviantul isteric a are dominat de dorinHa de a fi Tn centrul atenHiei,de a a Prea mai mult decQt este,de a ieRi Tn evidenHP cu orice reH Ri cu orice ocaFie +folosindu5se de o TmbrPcPminte fra antP, QnP la dorinHa acutP de a fi mereu Tn fruntea colegilor sPi-. *deseori entru a atinge acest sco dau frQu liber fabulaHiei,doresc a se im une social, lu tP entru restigiu.EmoHiile lor sunt vii dar su erficiale.)anifestPrile lor devin teatrale,emotivitatea lor este infantilP, imaturitatea 31: afectivP Ri de endenHa sQnt evidente.%in acest motiv ei devin adesea mitomani,li siHi de scru ule,laRi,du licitare,cu o imaginaHie rodigioasP.LPsiho atia istericPL,aratP 6.%amian +BE:B-,este oate cea mai autenticP siho atie,histrionul trPind e3istenHa altora,situaHie care le furniFeaFP iluFia unei realitPHi. )itomanul,s une autorul,se TnRealP,Tn aceiaRi mPsurP Tn care TnRealP.%evenitP monstruoasP,fanteFia stP la baFa seudologiei lor, entru ei o lecturP,un film,o iesP de teatru sunt mai im ortante decQt realitatea. PersonalitPHile cu devianHP istericP sunt foarte influenHabile de cPtre cei din Mur sau de ideile altora,avQnd o mare ca acitate de identificare Ri imitare au adesea osibilitatea de a ado ta idei tranFiente.EntuFiasmul lor se e uiFeaFP TnsP

ra id. #onfruntaHi cu dificultPHi ei tind a le ocoli,cPFQnd Tn emotivitate mai degrabP decQt sP ado te o acHiune.Ei sunt ti ul de ersonalitate imaturP Tn gQndire, emoHionali Tn reacHie,frigide se3ual,inca abili de afectivitate de lungP duratP,care nu ot acce ta eRecul.Li sa unor calitPHi reale Ti fac nerealiRti,neloiali. In lotul nostru am remarcat maniera anormalP de sociabilitate,creRterea erotismului, tendinHa s re inconduitP se3ualP,mitomania,rivalitatea fraternP, scPderea osibilitPHilor de efort Ri com etiHie,iar Tn unele caFuri ierderea contactului cu colegii de generaHie.#ei studiaHi de noi aveau o micP ca acitate de efort,Tncadrarea lor Tn orice fel de muncP fiind dificilP.In conte3t de frustraHie sau com etiHie acienHii nu uteau Hine asul,deveneau nervoRi,certPreHi,nu uteau TntreHine un efort de duratP.PersonalitPHile isterice au a Prut ca ersonalitPHi dornice de a Muca un rol im ortant,de a fi mereu Tn centrul atenHiei. TotuRi,aRa cum aratP Petrilowitsch +BECC-,este un mare defect al siho atologiei fa tul cP e seama isteriei se un toate trPsPturile e care societatea le considerP incomode sau faHP de care reFintP aversiuneN inconstanHP,reverie e3ageratP, iritabilitate, seudologie, influenHabilitate, egoism, dorinHa de a fi bolnav,inconstanHP Tn activitate Ri tulburPri ale com ortamentului etic.Uneori,Tn caF de decom ensare, ot a are fenomene aro3istice de conversiune sau de disociere. Zi co ilul sau adolescentul isteric ot reFenta Tn caF de situaHie stresantP reacHii isterice disociative sau de conversiune.)anifestPrile clinice s5au reFentat Tn aceste caFuri destul de Fgomotos,cu o sensibilitate deosebit de marcatP. O formP oarecum s ecificP adolescenHilor este mitomania,care este re reFentatP de tendinHa la minciunP, entru a ocoli dificultPHile vieHii sociale.Este vorba de o e3altare imaginativP,a PrutP e fondul traPsPturilor de ersonalitate istericP.*dolescentul isteric,de e3em lu, TRi onegreRte sau reclamP fals educatorii sau PrinHii cu care au conflicte,Tn conduita lor tind a cPuta minima reFistenHP.*deseori entru a obHine ceea ce vor lQng Tn hohote,TRi smulg Prul.%in acest unct de vedere s5a vorbit adesea de o adevPratP LconstituHie mitomanPL. )itomanul face adesea victime +invenHii de furt,viol,s ionaM-.Prin aceste afirmaHii se recunoaRte nevoia de a atrage atenHia asu ra sa,lucru e care oate sP5l facP sub influenta unor cPrHi citite,a unui film,uneori cu o regie formidabilP.*lteori ovestindu5Ri drama lasP e alHii sP deducP consecinHele iar alteori TRi reFevP filiaHii sau osibilitPHi fanteFiste entru a5 Ri une ersonalitatea Tntr5o luminP favorabilP Ri Tn centrul atenHiei.Este mai frecventP la femei.E3altarea imaginaHiei MoacP aici rol secundar,dar transformarea Tn ficHiune Hine de ersonalitate +de !ursac-. Panthomimia este simularea unei boli entru a atrage atenHia anturaMului sau entru a deveni interesaHi,uneori utQndu5Ri rovoca chiar automutilPri,sau su ortQnd intervenHii chirurgicale. 6eacce tarea eRecului Tl face adesea e isteric sP se refugieFe Tn boalP,cu sco ul obHinerii unui Lbeneficiu secundarL. Istericul este o ersonalitate su erficialP,deRi dP im resia cP se intereseaFP de orice,actele sale de voinHP fiind Lun foc de aie +Petrilowitsch-.%eviantul isteric une accentul mai mult e ton Ri nu e conHinutul a ceea ce ascultP,adevPrul entru el ne MucQnd un rol esenHial,Tn schimb bravura este mult mai im ortantP. 3*1 e.PersonalitPHi deviante de resive,hi ertime Ri ciclotime Personalitatea diFarmonicP deviantP de resivP este caracteriFatP rintr5o constituHie de resivP,TnchisP,cu o tendinHP scPFutP la comunicare,Tntr5o frPmQntare continuP Ri adeseori reFentQnd un sentiment de cul abilitate,a roa e ermanent. ;iaHa acestor indiviFi devine o adevPratP ovarP,o sursP de suferinHP continuP, adeseori,din aceste motive devenind entru anturaM cicPlitori Ri agasanHi.Toate evenimentele trPite sunt TnsoHite de o coloraturP afectivP tristP,cu tonus afectiv scPFut.*ceste ersonalitPHi sunt a roa e ermanent obosite,adinamice,au un randamentul Tn muncP scPFut,iar reocu Prile i ohondrice sunt regula. %ebutul acestor stPri se aseamPnP cu acela al melancoliei din P)%,este recoce +din co ilPrie-,cu evoluHie continuP dar Ri cu remitenHP,e3acerbPri, diminuPri +uneori cu tendinHe suicidare Ri cu necesitatea internPrii-.%esgustul de viaHP +tacdium

vitae- este o manifestare frecventP Ri realiFeaFP ceea ce vechii autori denumeau cu termenul de Ls leenL sau moroFitate.1olnavul Tn aceastP stare nu delireaFP, oate s une cP se simte bine,sau cP viaHa lui este ca a tuturora,dar se lictiseRte uRor,are TnclinaHia de a lPsa totul baltP +uneori doresc sP moarP sau sP se sinucidP-.6u oate da e3 licaHie fenomenului dar va simHi cP viaHa Ti este LvidPL.*cest ti de acient nu cunoaRte bucuria de a trPi +stimulul rinci al al vieHii- Ri se oate s une cP Tn aceste caFuri avem de a face cu atrofia instinctului de conservare,Tn maMoritatea caFurilor fiind vorba de o LsuferinHP Tn liniRteL.*lteori TRi obosesc familia Ri anturaMul cu lQngeri numeroase,ideea de boalP,iar Tn alte situaHii oate surveni fuga sau vagabondaMul.Uneori stPrile de de rimare Ri tristeHe nemotivate ot a are imediat du P ubertate, entru ca du P cQHiva ani sP dis arP fPrP urmP.Pe acest fond, uneori, ot a are construcHii nevrotice sau mai ales i ohondrice, autoobservarea e3ageratP. ;iaHa afectivP a acestor acienHi este sPracP,a are inca acitatea de a munci cu randament,eRecul Rcolar este frecvent,aceste fenomene utQndu5se urmPri inclusiv Tn activitatea de Moc.In alte caFuri adolescentul se LTnchide Tn suferinHPL Ri va merge din eRec Tn eRec. PersonalitPHile hi ertime reflectP Ri ele forme legate de constituHia tem eramentalP,sim tomul rinci al fiind dis oFiHia crescutP Ri TnclinaHia ermanentP s re activitate. TotuRi manifestPrile euforice,la adolescenHi sunt mai greu de identificat,dat fiind trPsPturile o timiste Ri euforia s ecificP acestei erioade de vQrstP.Ki ertimul este mereu Tn acHiune,mereu bine dis us,deRi Tn fa t este vorba de o descPrcare afectivP. Instabilitatea hi ertimului este foarte mare,el se a ucP Tn acelaRi tim de mai multe lucruri,dar nu reuReRte sP termine nimic.%in acest motiv a are o li sP de frQnP Tn com ortamentul social,li sa sa de criticP fPcQndu5l ericulos atQt entru el cQt Ri entru alHii.#heltuiala de energie este enormP Ri adeseori aceRti adolescenHi sunt atraRi s re vagabondaM,s re viaHa gregarP,ceea ce Ti face a5Ri ierde Ransele Tn viaHP,sP iardP legPtura cu generaHia sa. Lersch +BED:- caracteriFeaFP e hi ertimi ca ersonalitPHi necugetate, im ertinente, nestatornice,cu reacHii Tn scurt circuit,neres ectuoase cu valorile sociale,adeseori altruiRti, adeseori cu com ortament tiranic.Ei ot face adesea reacHii aranoiace sau de cverulenHP +declanReaFP durerea altora din lPcere-.Pacientul hi ertim este un e3trovertit,gata de acHiune,insuccesele nu5l descuraMeaFP,sunt su erficiali, LbuclucaRi temerariL. PersonalitPHile ciclotime se caracteriFeaFP rin erioade de oscilaHie timicP.Este vorba de obicei de ersoane rovenite din familii cu PrinHi sau fraHi cu sihoFP maniacode resivP.OscilaHiile timice sunt adesea declanRate de factori nefavorabili,veniHi din e3terior.Este vorba de ersonalitPHi e3trovertite,bonomi,cu cPldurP emoHionalP,sociabili,ada tabili,energici Ri referQnd activitatea contem laHiei.E3istP o corelaHie Tntre ersonalitatea ciclotimP Ri constituHia icnicP.#om ortamentul unor chirurgi inervaHi de dificultPHile unei o eraHii ar fi de acest ti +#urran Ri colab.,BE:9-. %e fa t,aratP de !ursac,este vorba de forme Tn care elementele TntQlnite sunt Tm rumutate de la diferite sindroame.Un ciclotimie e3citaHia este Tn alternanHP cu de resia,oscilaHiile fiind adesea declanRate de im resiile venite din afarP. 3** f.PersonalitPHi diFarmonice deviante aranoiace %u P Y.(chneider ersonalitPHile aranoiace se caracteriFeaFP rin li sa simHului ro orHiilor +culeg din lume ceea ce le convine-.%eviantul aranoiac este o ersonalitate rigidP,TncP PHQnatP,duRman al com romisului.Ei au convingeri rigide,nelPsQnd loc Mocului motivaHiei care defineRte liberatatea de acHiune a omului +Petrilowitsch-,motiv entru care duc o viaHP meschinP Ri sPracP.Ideile aranoiace a ar adesea ca o com ensare a ne utinHei lor de a se ada ta la situaHiile noi. 6ereuRita rofesionalP Tl oate conduce,de e3em lu, e un elev sau student cu astfel de trPsPturi de ersonalitate la ideia unei ersecuHii sau a unui com lot, motiv entru care Ti blameaFP e alHii,se ada teaFP foarte greu,Tn colectivul din care fac arte. Unele trPsPturi ale ersonalitPHii TncuraMeaFP desvoltarea trPsPturilor aranoiace+rigiditatea, agresivitatea,aroganHP,hi eremotivitate-.#Qnd

rigiditatea,agresivitatea,aroganHa,hi ersensibilitatea Ri inteligenHa scPFutP sunt combinate,chiar Tn diferite ro orHii,la aceiaRi ersonalitate,atunci a ar tendinHele aranoiace+#urran Ri colab-.Unele circumstanHe ot TncuraMa desvoltarea unei ersonalitPHi aranoiace cum ar fiNfrustraHiile ermanente, restrQngerea libertPHii,eRecuri re etate Ri relungite,defecte fiFice etc.*dPugarea alcoolului scade osibilitatea de inhibiHie,de care de inde o MudecatP echilibratP.#u toate aceste deviaHii, aranoicii sunt ersoane dinamice,cu imaginaHie bogatP dar care este diriMatP s re inter retativitate.%eRi inteligenHi, acienHii se su raevaluiaFP devenind astfel urQHi de cei din Mur.#u toate acestea adevPratele ersonalitPHi aranoiace sunt mai rare la adolescenHi. O serie de ersonalitPHi diFarmonice aranoiace se diriMeaFP cu re onderenHP s re anumite tematici. )isticii atologici,au conce Hii absurde Ri Tn desacord cu credinHele e ocii +e3em lu credinHa Tn s iritism-.*lHii doresc sP5Ri im unP conce Hiile lor anturaMului, rin intermediul unui roFelitism intolerant Ri agresiv +devenind astfel foarte ericuloRi-.Unii anarhiRti sau teroriRti fac arte din aceastP categorie,au Ldoctrine ro riiL,cu e3altarea amorului ro riu,care este element esenHial al e3citaHilor constituHionali.*desea ei se considerP Lvictime ale societPHiiL,motiv entru care se considerP Tndre tPHiHi a se une Tn ostura de rPFbunPtori ai dre tPHii sau aceia de cam ioni ai MustiHiei sociale.%eveniHi niRte fanatici ei TRi sacrificP orice Tn sco ul LcauFeiL +familie,bunP stare,se e3 un Tn mod Fgomotos re resiunii-.%e fa t,totul este doar a arenHP,Tn realitate ei dorind doar satisfacerea amorului ro riu Ri a desechilibrului lor,fenomene e care nu le ot obHine Tn cadrul unei vieHi normale.*cest lucru a are ca un egoism dechiFat,un seudoaltruism +de !ursac-.E3istP Ri un veritabil altruism moral,cu sacrificiul inutil,dar el este rar. g.PersonalitPHi diFarmonice deviante schiFoide 6u este vorba de un ti uniform,ci mai degrabP de ersonalitPHi care se aseamPnP cu ti ul de ersonalitPHi din familiile schiFofrenicilor +de unde Ri originea termenului-.Persoanele cu acest ti de devianHP se caracteriFeaFP rintr5o neTndemQnare marcatP Tn cadrul relaHiilor lor sociale,retragere atologicP +sunt cuminHi,fricoRi,e3cesiv de retraRi,ascultPtori,iFolaHi-. %evianHii schiFoiFi sunt ersonalitPHii introvertite,cu rPcealP emotivP,cu interes mai mult s re roblemele abstracte Ri intelectuale,cu TnclinaHii s re contem lare decQt s re activitate Ri cu o reFervP de energie scPFutP +#urran Ri colab.,BE:9-.*deseori ei a ar ca ersonalitPHi asive care se retrag din faHa com etiHiilor.*lteori sunt,din contra e3centrici sau cu trPsPturi aranoiace,agresivi sau asivi.%in aceste ti uri de ersonalitate se recolteaFP adesea fanaticii olitici sau ai sectelor religioase.In alte situaHii ei lonMeaFP Tntr5o lume imaginarP,TncQt se oate vorbi chiar de Lautism siho aticL.La aceste ersonalitPHi,adesea a are mania de a sta lungit Tn at cea mai mare arte a Filei,alteori ado tP o atitudine araFitarP.ImaginaHia Tn asemenea caFuri Tnde PrteaFP individul din real Ri Tl face a acHiona ca unul rivat de simHul realului. 3*3 In lotul nostru acienHii erau inadecvaHi Ri necoo eranHi Tn mediul lor social,cu greutPHi de a su orta ierarhia,se lQngeau de o stare de insecuritate care a Prea ca o com onentP ermanentP a vieHii lor.*titudinea lor era rigidP Ri chiar biFarP, acienHii trPind adesea Tn reverie Ri fanteFie.In familie aveau numeroase dificultPHi caNdesmembrarea familiei,decese,divorH,atmosferP tensivP legatP de luarea unor note mai mici,se lQngeau cP familia nu5i iubeRte. h.PersonalitPHi diFarmonice deviante asiv5de endente La adolescenHi ti ul de ersonalitate asiv5de endentP se caracteriFeaFP rintr5o mare de endenHP faHP de PrinHi,lucru care face ca rocesul identificPrii sP fie foarte dificil. PacienHii sunt li siHi de osibilitatea de e3 rimare a emoHiei sau de descPrcarea ei,motiv entru care ei a ar ca ersoane timide,modeste,inhibate Ri com le3ate. %ecom ensPrile a ar mai ales cu ocaFia des PrHirilor +de familie,de un colectiv Rcolar etc- Ri duce la reacHii afective foarte uternice.(u ra rotecHia este foarte uternicP. In caFurile studiate de noi am remarcat mai ales uRurinHa decom ensPrilor de resive, chiar la sihotraume minore.%in cauFa

acestor articularitPHi aceRti indiviFi nu se ot ada ta la ritmul normal de visaHP cu succesele Ri insuccesele sale.La fete sfiiciunea sau accesele de udoare sunt cultivate Tn mod constant Ri ostentativ.In alte situaHii TRi fac idei de vinovPHie,vocifereaFP gPlPgios iar uneori ot isbucni Tn scandal Ri agitaHie sihomotorie.In alte caFuri ot lua forma unor ersonalitPHi abulice + asiv5 desinteresate,fPrP chef de orice activitate,cu as ect e3terior de lene Ri im ertinenHP-.*ceRti acienHi sunt inca abili de orice rofesie Ri adeseori ot fi TnclinaHi s re delincvenHP +la fete mai ales rostituHia-.To3icomania sau alcoolismului se asociaFP de asemenea acestui ti de devianHP. Pasivitatea acestor acienHi Ti face adesea sP fie la cheremul altora,fPrP a manifesta nici un fel de o oFiHie,motiv entru care adesea se lasP e3 loataHi sau artici P Tn cadrul unor gru e marginale. i.PersonalitPHi diFarmonice deviante asiv5agresive In cadrul acestui ti de devianHP Teicher +BEDC- descrie desvoltarea asivitPHii ca e o reacHie Tm otriva e3igenHelor crescute ale PrinHilor.*stfel,acest acient va mQnca Tncet,Tn ciuda insistenHelor familiei,lecHiile,TmbrPcatul Ri orice serviciu care li se cere Tl e3ecutP lent,uneori find Tn stare sP stea ore Tn Rir cu cartea Tn mQnP fPrP sP reHinP nimic. Ostilitatea Ri resemnarea dominP caracterul asiv5agresiv. ,ivalitatea fraternP, criticismul, ede sele e3cesive ot contribui la e3acerbarea unor atare com ortamente la ersonalitPHile redis use. M.PersonalitPHi diFarmonice deviante inadecvate In acestP categorie intrP un gru de adolescenHi care reacHioneaFP inadecvat,uneori total necores unFPtor sau biFar.PacienHii se ada teaFP dificil la situaHiile de viaHP.Teicher +BEDC- subliniaFP cP deRi Tn unele situaHii acienHii ar a avea trPsPturi schiFoide,acestea nu se manifestP decQt Tn anumite situaHii,Tn tim ce ersonalitatea lor nu are afectatP Tn sens schiFoid. %ecom ensPrile ersonalitPHilor diFarmonice deviante la situaHii stresante *m arPtat cP Tn cadrul gru ului de ersonalitPHi diFarmonice deviante e3istP o scalP foarte mare Tn ceea ce riveRte intensitatea devianHei.*cest lucru oate merge de la aRa numitele ersonalitPHi accentuate, QnP la diFarmoniile de ersonalitate descrise mai sus. *Ra cum am mai arPtat,norma socialP este aceea care decide Tn ultima instanHP Tn ceea ce riveRte acce tarea sau res ingerea devianHei,deoarece ea este aceea care tolereaFP sau nu com ortamentul individului. Un faHa situaHiilor e3istenHiale,individul uman reacHioneaFP,iar aceastP reacHie va de inde Tn mare mPsurP de LterenulL individual,de maturiFarea Ri normalitatea mecanismelor sihologice de ada tare a ersonalitPHii.%acP o ersonalitate deviantP se oate ierde Tn mulHine,Tn condiHiile unei e3istenHe LnormaleL Ri a unei organiFPri sociale cores unFPtoare,a ariHia unor situaHii frustrante va duce la tensionarea mecanismelor de a Prare sihologicP,determinQnd la devianHi reacHii caricaturale de ada tare, QnP la o inada tare totalP Ri la situaHia de eRec.*ceste 3*4 fenomene duc cel mai frecvent la LmedicaliFareaL acestor caFuri Ri internarea lor Tn s ital,fiind cunoscut fenomenul de decom ensare a ersonalitPHilor diFarmonice deviante. In faHa unor situaHii stresante ersonalitPHile diFarmonice reacHioneaFP rin caricaturiFarea trPsPturilor deviante s ecifice.In rinci iu aceste decom ensPri ot avea intensitate nevroticP sau sihoticP. %ecom ensPrile nevrotice deRi mici ca intensitate au o frecvenHP foarte mare.In faHa unor situaHii tranFiente decom ensarea deviantului oate avea as ect nevrotic,alegQnd din aleta mare a formelor nevrotice e cele mai convenabile +istericP,an3ioasP etc-.In acest fel devianHii Tm rumutP o aletP enormP de sim tome nevrotice+decom ensPri neurastenice,an3ioase,de resive, sihastenice etc.*ceste fenomene mPresc confuFia diferenHierilor de nevroFele reale dar sunt mult mai reFistente la sihotera ie Ri chiar la tratament medicamentos.*meliorPrile sunt de micP am loare iar rea ariHiile foarte frecvente,Tn multe situaHii, rin aceasta,devianHa suferind o adevPratP LmedicaliFareL. ,efugiul Tn boalP este evident Ri acest lucru este cu atQt mai regnant cu cQt este vorba de ersonalitPHi diFarmonice.%iagnosticul nu se oate stabili decQt e baFa unei lungi e3 erienHe Ri a unui studiu

sociologic al subiectului +com ortamentul anterior Tn RcoalP, rofesie,familie,stradP-. %iferitele forme de nevroFP oferP acienHilor diFarmonici o mare aletP de manifestPri clinice +a roa e cP nu e3istP formP de nevroFP sub care sP nu utem gPsi o varietate cores unFPtoare a decom ensPrilor diFarmonice-.;iFiunea medicalP,somaticP asu ra nevroFelor,aRa cum se mai racticP la noi,face e acient sP se considere bolnav somatic,alcPtuindu5Ri un istoric Ri o sim tomatologie com le3P,adesea acest lucru HinQnd cont Ri de Lcomunitatea culturalPL a gru ului,Tn care boala oate sP reFolve numeroase as ecte e3istenHiale.Psihotraumele invocate sunt adesea de im ortanHP minorP Ri,ori cum ele nu ar utea e3 lica a ariHia unei nevroFe. Una dintre caracteristicile acestor decom ensPri o constituie,deci,slaba susHinere sihogeneticP,uneori sim tomatologia a PrQnd, ur Ri sim lu fPrP cauFP.Un al doilea rQnd iese Tn evidenHP ersistenHa sim tomelor Ri reacHia slabP la tratament,inclusiv Tn ceea ce riveRte sihotera ia.*meliorPrile sunt de scurtP duratP Ri fPcute arcP mai degrabP LsP TncuraMeFe e medicL, enru ca la rimul contact cu mediul sPu social toate sim tomele sP rea arP.Uneori,numai ideia e3ternPrii va face ca acientul sP se simtP brusc rost.,efugiul Tn bolaP este uHin disimulat, acientul cerQnd mereu sP fie fPcut sPnPtos,deRi Tn realitate nu doreRte acest lucru. PersonalitPHile diFarmonice deviante sunt ersonalitPHi cu un eu slab, ersonalitPHi care cautP de e ndenHa Ri rotecHia.Un acest cadru,de multe ori s italul a are ca un adevPrat Lcolac de salvareL.Un s italul clasic de sihiatrie se vorbeRte adesea de fenomenul L siho atiFPrii nevroFelorL,ceea ce nu este decQt un alt fel de a e3 rima acceiaRi roblemP. #u toatP Lmasca nevroFeiL,deviantul decom ensat mai reFintP suficiente as ecte caracteriale entru a utea face un corect diagnostic diferenHial.%iagnosticul nu se oate face decQt e baFa unei anamneFe longitudinale Ri a unui studiu sociologic,cerecetQndu5se com ortamentul bolnavului Tn diferitele sale eta e de viaHP Ri Tn cadrul diferitelor roluri sociale avute. TotuRi,nu trebuie sP iuitPm cP individul foloseRte acestP cale de Lada tareL socialP Tn urma unor resiuni insu ortabile,atunci calea medicalP a PrQnd entru subconRtientul sPu ca singura cale osibilP. %ecom ensPri sihotice re reFintP a doua trea tP de intensitate a decom ensPrilor ersonalitPHilor deviante.In acest cadru MoacP rol devianHa mai uternicP a ersonalitPHii Ri im ortanHa mai mare a stresului.EvoluHia sihoticP este tranFitorie Ri ractic oate fi imitatP oricare ti de sihoFP. %iferenHierea de sihoFele adevPrate nu este osibilP decQt e baFa studiului longitudinal,a istoricului acientului,iar Tn caFuri grave starea se oate croniciFa Ri deosebirea de sihoFa e care o imitP va deveni foarte greu de diferenHiat.%intre formele sihotice mai frecvente sub care a ar decom ensPrile notPm e urmPtoareleN 3*5 5decom ensPri de resive sau de resiv an3ioase de intensitate sihoticP cu as ecte reactive deosebite.IndiviFii a ar triRti,melancolici,renunHP la orice lan de viitor.In aceste situaHii oate interveni fuga,actele delictuale,tentativele de sinucidere etc. 5decom ensPri aranoide chiar cu idei delirante Ri halucinaHiiX 5reacHii schiFofreniforme sau discordante, QnP la mimarea unei adevPrate schiFofreniiX#onfuFia este foarte frecventP Ri numai evoluHia oate sP stabileascP un diagnostic recis. 5decom ensPri maniacale caracteriFate mai ales rin cverulenHP, hi eractivitateX 5stPri confuFionale sau alte ti uri disociativeX 5reacHii sihotice e fondul unor abuFuri to3icomaneX #a Ri Tn caFul decom ensPrilor nevrotice Ri Tn acest caF,evoluHia sindroamelor sihotice oate sP clarifice diagnosticul diferenHial. %ecom ensPri rin caricaturiFare siho aticP sunt maniere frecvente de decom ensare Ri constP din accentuarea caricaturalP a unor erturbPri sihologice care stau la baFa diFarmoniei ersonalitPHii.#aracteristica de baFP a acestor decom ensPri constP Tn conflictul cu anturaMul social Ri chiar cu ordinea Ri legea, QnP la as ecte socio ate de care ne vom ocu a ulterior.In acest fel ersonalitPHile diFarmonice deviante din caractero atii ot deveni adevPrate

socio atii.*ceastP caricaturiFare, rin accentuarea bruscP a trPsPturilor siho ate este o manierP frecventP de decom ensare Tn faHa unor situaHii stresante ale vieHii sociale. Tratamentul Un cadrul tratamentului ersonalitPHilor disarmonice,cel mai im ortant lucru este rofila3ia Ri mai ales fa tul cP aceasta trebuie sP Tncea P din rima co ilPrie.;orbind din unct de vedere rinci ial, ersonalitatea umanP este o creaHie bio5socialP.Pe de altP arte, sihologii au stabilit cP du P vQrsta de 8958@ de ani, ersonalitatea umanP este ractic definitiv desPvQrRitP +fie Tn sens normal,fie atologic- Ri cP du P aceastP datP uHin se mai oate face entru modificPri im ortante ale ersonalitPHii. %in acest motiv sihotera ia,mani ularea educaHiei oate avea rol im ortant numai Tn erioada de formare a ersonalitPHii,ulterior influenHele sociale avQnd un caracter mult mai limitat.(ociotera ia,deRi utilP,nu trebuiesc uitate limitele uterii medicaler,iar du P erioada adultP siho atul nu mai are altP cale decQt sP su orte legea Lrecom ensei Ri ede seiL. Problema rofila3iei se une deci mai ales entru erioada vQrstei infanto5Muvenile.In aceastP erioadP,reuRita este datP de strQnsa colaborare cu cei im licaHi Tn educaHie,care oate merge Ri Tn sensul unei de istPri mai recoce dar Ri a influenHPrii com ensatorii.TotuRi trebuie subliniat cP nu toate tulburPrile de com ortament din erioada co ilPriei Ri chiar adolescenHei nu se traduc Tn mod automat Tn viaHa adultP rin ersonalitPHi diFarmonice. Problema rofila3iei este deci com le3P Ri ea dis une de miMloace medicale dar Ri de alte condiHii cum ar fiNstructura relaHiilor din cadrul familiei, robleme educaHionale Ri edagogice +inclusiv de organiFarea sistemului educaHional-, robleme rivind ers ectiva tQnPrului Tntr5o societate care Tl stimeaFP Ri Tl aMutP. %in unct de vedere medical este im licatP Tntreaga structurP de ocrotire a mamei Ri a co ilului,a cu lului +calitatea sanogenP a actului obstetrical generatorul celor mai multe microsechele cerebrale Ri su ortul a numeroase tulburPri de ersonalitate-,organiFarea sistemului sihiatric de tratament comunitar +o iluFie entru sihiatria romQneascP actualP-.1una desvoltare fiFicP Ri sihicP a co ilului trebuie urmPritP,de la Tnce ut,luQndu5se toate mPsurile osibile.Probleme dificile le un TnsP familiile,ele TnsPRi tarate,care sustrag co ilul de la control,sau reFintP tare im licate diredct Tn alterarea ersonalitPHii co ilului+ PrinHi debili mintali, alcoolici,violenHi,Tn ermanent rPsboi conMugal, ersonalitPHi cu mari disarmonii-.Un asemenea situaHii,dacP nu se oate scoate co ilul din acest mediu,e3istP uHine s eranHe entru viitor. O mPsurP deosebitP este aceea a unor servicii de sfPtuire geneticP a ersoanelor redis use sau cu mediul familial foarte deficitar, entru a nu avea co ii,ceea ce Tn racticP rPmQne doar un 3*6 ideal.O cale mai abordabilP este colaborarea dintre medic Ri ersonalul didactic din Rcoli,dar Ri aici necesitPHile de ersonal,bugetul fac acHiunile greu de demarat. )Psurile de ordin general social de ind de organiFatorii sociali, oliticieni Ri ele de ind de la HarP la HarP,de la guvern la guvern.E3istP astPFi o tendinHP a roa e generalP +inclusiv Tn cadrul O6U- de a se reocu a mult mai mult de roblemele tineretului.*sistPm Tn unele HPri la mPsuri organiFatorice,de creare a unor instituHii,care sP se reocu e de roblemele tineretului. Un ceea ce riveRte rofila3ia la vQrsta adultP,ea are uHine Ranse de reuRitP, ersonalitatea fiind deMa formatP.(e oate Tncerca conRtientiFarea individului rivind carenHele sale sihologice,deRi se Rtie cP chiar o inteligenHP su erioarP nu oate schimba destinul siho atului Psihotera ia oate lua as ecte educative Ri edagogice Ri este o metodP de mare utilitate Tn erioada co ilPriei,dacP este sistematic Ri bine organiFatP,la toate nivelurile.%urata sihotera iei este foarte mare,iar medicul Ri ersoanele care artici P + PrinHi,educatori, sihologi,sociologi- trebuie sP aibP multP rPbdare Ri sP nu se descuraMeFe atunci cQnd reFultatele nu sunt concludente sau sunt chiar negative. Pentru ca o sihotera ie sP o ereFe modificPri esenHiale Tn structura ersonalitPHii tQnPrului,ea trebuie sP fie foarte lungP Ri sP ermitP imi3tiunea Tn roblemele ersonale ale individului,Tntr5un climat de TnHelegere din artea familiei.La vQrsta adultP, sihotera ia trebuie sP fie e3 licativP sau de ti ul

trainingului autogen.Ea trebuie sP menHinP Tn ermanenHP uRa medicului deschisP,Tn cadrul unei acHiuni sihotera eutice ermanente de sfPtuire Ri confesiune. Tratamentul medicamentos se rescrie Tn funcHie de diferiHi factori +vQrstP,formP clinicP, rognostic etc-.O serie de neurole tice au cP Ptat o oarecare faimP Tn acest domeniu.Este vorba de le tryl,neule til,aole t, medicamente care Tn doFe cores unFPtoare Ri la ore otrivite duc la creRterea gradului de sociabilitate,scad TnclinaHia s re im ulsivitate Ri violenHP.*stfel acienHii devin mai docili,Tn mediu lor social,mai docili la miMloacele sihotera eutice Ri educative.(e mai utiliFeaFP de asemenea butirofenonele +mai ales halo eridolul-.* licarea tratamentului medicamentos va evita transformarea acientului Tntr5o L P uRP sihiatricPL rin doFe foarte mari,sau Tn sco ul creierii unei LcPmPRi de forHP chimicPL necesarP entru ca acientul sP nu mai fie agresiv sau sP i se schimbe, e cale chimicP reactivitatea.#a tratament adMuvant al sihotera iei,tratamentul medicamentos trebuie a licat e erioade limitate,cel uHin Tn doFele semnificative. Internarea Tn s ital trebuie sP fie e3ce Hia +Tn decom ensPrile sihotice din cauFa fenomenelor de Lbeneficiu secundarL sau a unei LnevroFe de rentPL.#ea mai bunP metodP este tratamentul comunitar,ambulatoriu sau cel mult Tn cadrul unui staHionar de Fi.(coaterea din cQm ul muncii trebuie fPcutP cu rudenHP,deoarece se ot TntQlni grave robleme Tn momentul cQnd acientul trebuie sP revinP la vechea lui rofesie. *creditarea ideii de suferinHP sau boalP se va face numai Tn mPsura Tn care acest lucru este util lucrPrii sihotera eutice,Tn funcHie de strategiile stabilite Ri de ersonalitatea aciebntului.%eRi reFultFatele sunt relative +cel uHin la adult- nu se oate leca de la ideia intuitivP a Linsuccesului garantatL. 8.PersonalitPHile diFarmonice socio ate Ri antisociale Termenul de socio atie sau de ersonalitate socio atP sau antisocialP este un termen foarte controversat,fPrP o delimitare recisP,fiind vorba de indiviFi greu ada tabili sau chiar inca abili de ada tare la mediul social.#aracteristica acestor indiviFi este com ortamentul antisocial +delincvent sau criminal-,care Tnce e Tn co ilPrie sau adolescenHa recoce,manifestQndu5se Tn variate arii de manifestare socialP+relaHii familiale,RcoalP, rofesie,serviciul militar,cPsPtorie etc-. PersonalitPHile socio ate a ar deci ca un gru de ersonalitPHi caracteriFate rin com ortament antisocial,care acHioneaFP fPrP a Hine cont de consecinHe,avQnd ca rinci al stimul dorinHa imediatP,care la rQndul ei se datoreRte unei toleranHe scPFute la frustrare +Tn tim ce dorinHele lor sunt Tn continuP schimbare-. 3*7 Termenul de LantisocialL nu este singurul care se utiliFeaFP Tn acest domeniu,e3istQnd,de asemenea Ri alte denumiri +inada tare MuvenilP entru Lafon,adolescent delincvent entru Yening etc-. (tubblefield +BED@- considerP cP ar e3ista douP ti uri de ersonalitate care intrP Tn conflict cu societateaN 5 ersonalitPHile antisociale,caracteriFate rin aceea cP se aflP Tn ermanent conflict cu regulile sociale Ri care nu rofitP sub nici o formP de educaHie Ri edea sP, reFentQnd Tn acelaRi tim Ri un egocentrism e3ageratX 5 ersonalitPHile antisociale caracteriFate rin aceea cP au fost educaHi Tn familii anormale,amorale sau imorale sau Tn alte situaHii educative recare.%in aceste motive ei se identifivP cu ersonalitPHile diFarmonice Ri antisociale care le5au servit ca model.*ceste ersoane ar fi inca abile de loialitate faHP de alHii sau de valorile sociale.Ei ar fi im ulsivi,egoiRti,inada tabili,inca abili de a5Ri recunoaRte vina Ri de a TnvPHa din e3 erienHP,tinFQnd mai degrabP de a acuFa e alHii entru fa tele lor antisociale. (curt istoric.Prima referire la ersonalitPHile socio ate o face Prichard.Un lucrarea sa,din B:G@, L* Treatise on Insanity and other %isorders *ffecting the )indL,autorul dP rima descriere a ceea ce ulterior se va cunoaRte sub termenul de socio atie.%escriind,ceea ce el denumea L)oral InsanityL,autorul s unea N LfacultPHile intelectuale ar nealterate Tn tim ce tulburPrile sunt cantonate Tn rinci al e afectivitate,tem erament sau obiRnuinHe.Princi iile morale sunt uternic ervertite Ri de ravate, uterea de autoconducere este erdutP sau scPFutP Tn acest domeniu,iar

individul este inca abil de a se conduce cu decenHP Ri corect,suferind o modificare morbidPL. ,eferiri la acelaR subiect a mai fPcut 1enMamin ,ush +B:B8- care descrie o serie de LtulburPri ale facultPHilor moraleL.*Ra cum am mai vPFut,Tn B::E,Yoch introduce termenul de Linferioritate siho aticPL,Tn care e rimul lan a Prea im ortanHa redis oFiHiilor constituHionale. ,eferiri la acelaRi subiect au fPcut a oi,aRa cum am mai arPtat Yrae elin, Yahn,(chneider,care au cu rins socio atiile Tn cadrul a diferite scheme de clasificare a ersonalitPHii diFarmonice.Termenul de ersonalitate siho aticP a fost folosit adesea inconsistent,uneori entru Tntreaga arie a ersonalitPHilor diFarmonice,alteori entru subgru ul ersonalitPHilor antisociale sau agresive +7oodwin Ri 7uFe,BEDE-.Ulterior entru a evita confuFiile,a Tnce ut a se folosi termenul de L ersonalitPHi socio ateL Ri a fost ado tat a oi de cPtre sihiatrri,inclusiv de cPtre L*merican Psychiatric *ssociationL Tn ediHia din BE@8 a %()5B. E3istP autori care folosesc termenii de siho at sau socio at Tn mod inde endent Ri autori care considerP socio atia dre t o subgru P a siho atiei. Pentru a se reduce confuFia,Tn ultima vreme se ado tP tot mai mult termenul de L ersonalitate antisocialP sau socio atPL+lucru reFent Ri Tn cadrul %() III Ri I;-. Tabloul clinic.%in cauFa li sei unui consens general rivind definirea Ri cadrul nosologic, osibilitatea de a avea date e idemiologice Tn ceea ce rivesc ersonalitPHile socio ate este foarte micP.Este,de asemenea,foarte greu a Rti cQte dintre socio atii se aflP Tn TngriMiri sihiatrice .#u toate acestea,socio atiile sunt considerate a fi foarte frecvente,dar foarte frecvent asociate cu alcoolismul Ri de endenHa de drog..oodruff Ri colab.+BED8- considerP cP B@W dintre bPrbaHi Ri GW dintre femeiile tratate de cPtre sihiatru ar fi socio aHi.#reRterea numPrului delincvenHilor ne sugereaFP,de asemenea cP numPrul socio atiilor este Tn creRtere.!recvenHa ar fi mai mare la bPrbaHi Ri mai crescutP Tn mediul urban.%e asemenea,frecvenHa ar fi mai mare la clasele defavoriFate socio5economic. 6umPrul de ersonalitPHi socio ate este mai mare Tn familiile disociate,cu alHi membri socio aHi,alcoolici etc. (ocio atiile,aRa cum am mai arPtat,debuteaFP din co ilPrie sau din adolescenHa tim urie, rimele manifestPri constQnd,Tn ceea ce Tn sihiatria infantilP se numeRte Lsindromul co ilului hi ractivL+7oodwin Ri 7uFe,BEDE-.6eliniRtea ermanentP, tulburPrile de atenHie,neTncadrarea Tn disci linP sunt cele mai recoce com ortamente.Indisci lina RcolarP,conflictele cu vecinii, rofesorii sau colegii sunt recoce.#a Rcolari ei nu ot su orta disci lina RcolarP,nu ot fi 3*8 atenHi la rocesul de TnvPHPmQnt,dis utele Ri violenHele cu colegii sunt foarte frecvente.TotuRi un numPr mic de socio aHi ot arcurge rogramul de RcolariFare.TulburPrile ot fi recurente Ri variate ca intensitte.Unii socio aHi +de obicei cei cu o intensitate mai micP a rocesului- ot sP se remitP s ontan Tn Murul vQrstei de 8@ de ani.Un maMoritatea caFurilor TnsP evoluHia este continuP.#hiar Tn situaHie de remisiune, situaHia socio aHilor rPmQne marginalP. ,eferindu5se la socio aHii adolescenHi,#lec"ley alcPtuieRte urmPtorul rofil de ersonalitateN 5anti atici Ri inteligenHiX 5absenHa delirului Ri a altor tulburPri de gQndireX 5minciunP Ri insecuritateX 5absenHa tulburPrilor nervoase sau nevroticeX 5im osibilitatea de a avea Tncredere Tn eiX 5li sa remuRcPrilor Ri a ruRiniiX 5im osibilitatea motivPrii actelor antisocialeX 5sPr