Sfaturi practice specifice situatiilor de munte A.

Previziunea timpului prin observarea culorii cerului In functie de culoarea cerului putem stabili gradul de umiditate atmosferica:l un cer roz indica un aer uscat, culoarea galben semnifica un aer umed, iar culoarea verde indica un aer foarte umed . Combinatii ale culorilor cerului si interpretarea lor: -Cerul roz inainte de rasarit si la apus inseamna timp frumos; daca se transforna in galben auriu, ziua ramane frumoasa iar daca se transforma in galben pal, timpul va deveni ploios. -Un cer rosu violet si murdar, atat la rasarit cat si la apus poate prevesti o schimbare a vremii, chiar furtuna. -Combinatia de cer alburiu, putin incetosat, vant slab si soare arzator este un indiciu de furtuna cu averse si descarcari electrice. -Tunetul prevesteste furtuna, in timp ce fulgerul fara nori indica timp frumos. B. Indiciile pe care ni le poate oferi directia si intensitatea vantului -Timpul frumos este indicat de un cer senin sau putin noros de dimineata, cu un vant care sufla slab. -Daca timpul este frumos si vantul incepe sa bata dinspre nord-vest, cu tendinta de a-si mari intensitatea, mai puternic pe creasta, inseamna ca in cateva zile vremea se strica. Daca este vara, va ploua, iar daca este iarna, va viscoli. -Cand timpul este frumos si vantul bate din partea de nord, moderat sau tare, in mod constant de cateva zile, putem deduce ca timpul ramane frumos. -Daca vremea este urata, ploua sau ninge si vantul incepe sa bata din sud, cu intensitate mare, inseamna ca timpul urat se va mentine si in perioada urmatoare. -Daca timpul este frumos si vantul bate din directia sud-est, timpul va ramane cateva zile placut. In concluzie, directia vantului ne poate oferi o imagine cat se poate de obiectiva cu privire la modul in care va evolua vremea: -vantul sufla din nord: - timp urat pentru o perioada scurta de timp, dupa care vremea este placuta pentru o perioada indelungata. -vantul sufla din nord-est: - timpul se va mentine, in general uscat, iar in cazul in care ploua va avea loc o imbunatatire a vremii pentru un interval de timp mai scurt. -vantul sufla din sud-est: - vremea se mentine uscata si calda, iar daca deja ploua, nu se va observa nici o imbunatatire a vremii in perioada urmatoare. -vantul bate din nord-vest: timpul se strica; daca este vara va ploua, iar

daca este iarna va viscoli. -vantul s-a starnit brusc: - vine furtuna -vantul bate la caderea serii: - indica o schimbare a timpului. C. Indiciile pe care le ofera animalele si plantele Timp insorit: -turmele de oi si vite pasc linistite -vulturii planeaza la mari inaltimi -soparlele sau pe stanci la soare -albinele, viespiile, furnicile sunt in plina activitate; -trifoiul isi pleaca tulpina si isi pliaza frunzele -ciubotica cucului isi desface frunzele si florile -macrisul isi deschide frunzele -iarba se umple de roua de seara Furtun: -animalele salbatice coboara in zone adapostite -taunii sunt foate activi si agresivi -soarecii si soparlele intra in ascunzisuri -vulturii coboara la cuiburi -ciorile si corbii se aduna in stoluri si zboara perpendicular pe directia furtunii care se asteapta -trifoiul isi ridica tulpina si se desface -iarba de umple de roua dimineata chiar daca cerul a fost acoperit . FE !"E E !PTI#E $PE#IFI#E %! E&!' (E ") TE a Umbra muntilor ! apare imediat dupa rasaritul soarelui sau inainte de apus; este formata din umbra muntelui proiectata pe ecranul de ceata si dinamizata de ridicare soarelui pe bolta b Cercul lui Ulloa ! apare dupa rasaritul soarelui; daca persoana priveste spre apus in ceata care se risipeste isi vede imaginea inconjurata de trei cercuri viu colorate si un al patrulea, mare si albicios. c "oarele dublu ! apare de obicei dupa ploaie, inainte de apusul soarelui; are forma unei pete stralucitoare pe norul inconjurat de curcubeu; de fapt se vede imaginea soarelui proiectata e ecranul intunecat al norului. d #lectrometeorii ! sunt produsi de electricitate atmosferica, fiind factorii cei mai agresivi si periculosi ai atmosferei; e $ocurile "fantului #lm ! descarcari luminoase pe varfurile arborilor, piscurilor care se produc in timpul vantului in rafale sau cand este viscol, iarna. $e mai pot enumera: $ulgerul %&rajul ! o descarcare brusca a electricitatii atmosferice in interiorul unui nor sau inre nori diferiti;

Tunetul ! zgomotul care insoteste fulgerul, fiind rezultatul unei dilatari bruste a aerului generata de caldura intensa a fulgerului si apoi contractarea lui; Traznetul ! o descarcare electrica ce se produce intre nori si scoarta pamantului sau obiectele de la sol. PE'I#!&E&E ") TI&!' Pericolele naturale ale muntilor provind din agresiunea climatica, structura reliefului, zapada si efectele ei, respectiv cornise, poduri de zapada, avalanse. Agresiunea climatica presupune: - Scaderea presiunii atmosferice si a cantitatii de oxigen din aer - Caldura si radiatiile solare - !antul - Ceata - "urtuna - #ra$ul - "rigul si valurile de frig. Structura reliefului poate afecta deplasarea in munti si poate cauza accidente prin caderile de piatra, iar pe de alta parte zapada, cornisele, podurile de zapada si mai ales avalansele pot influenta deplasarea turistilor in munti. Caderile de pietre se pot produce datorita actiunii mecanice a vantului, a dezghetului care elibereaza pietrele prinse in zapada si gheata, a gerului care face sa scape blocul de piatra, a traznetului sau a trecerii animalelor. Caderile de pietre pot fi provocate si din imprudenta de cataratorii care fac sa se disloce pietrele din corpul muntelui. Cornisele se formeaza prin sudarea zapezii viscolite deasupra crestelor mult prelungite deasupra golului de dincolo de creasta. %le sunt mai periculoase iarna decat primavara, putand provoca usor avalanse. Avalansele se produc datorita rupturii de echilibru intre masele de zapada, prezentei apei lichide in masa de zapada, unei supraincarcari exterioare sau unei noi caderi de zapada. &aca va aflati in zona declasarii avalansei, incercati sa va tineti de o stanca, trunchi, lasand zapada sa curga. &aca sunteti luat de avalansa 'inotati(, in sensul curgerii avalansei incercand sa atingeti marginile ei. &upa oprirea avalansei, strangeti-va covrig cu spatele in sus si se creaza un buzunar de aer, prin detenta energica a bratelor. Se inceteaza apoi orice miscare pentru a se economisi aerul.