Adolescentii si fumatul Asociatia Americana a specialistilor in pneumologie estimeaza ca in fiecare minut 4800 de adolescenti trag primul fum de tigara

din viata lor. Dintre acesti 4800 de adolescenti, circa 2000 vor deveni fumatori inraiti. Dar de ce mai fumeaza, in conditiile in care cu totii am vazut cum se cheltuiesc miliarde de euro pe campaniile antifumat? Adolescentii se cred mai duri cand fumeaza sau par sa aiba impresia ca sunt mai mari si mai intelepti. Insa vremurile se schimba ceea ce publicul si stiinta nu stiau acum douazeci de ani iese la iveala. Iata sfatul de la Desprecopii.

Atractia fumatului pentru adolescenti Diferentele dintre sentimentele subiective ale celor care fumeaza si ale celor care nu fumeaza se manifesta prin schimbarile de comportament care sunt mai evidente la adolescenti decat la adulti. Adolescentii se cred mai duri cand fumeaza sau par sa aiba impresia ca sunt mai mari si mai intelepti. Dar de ce mai fumeaza, in conditiile in care cu totii am vazut cum se cheltuiesc miliarde de euro pe campaniile antifumat? Asociatia Americana a specialistilor in pneumologie estimeaza ca in fiecare minut 4800 de adolescenti trag primul fum de tigara din viata lor. Dintre acesti 4800 de adolescenti, circa 2000 vor deveni fumatori inraiti. !aptul ca rata adolescentilor care fumeaza creste in mod constant este tulburator. "tudiile arata ca apro#imativ 80$ dintre fumatorii adulti au inceput sa fumeze pe cand erau adolescenti. Adolescentilor le place sa se comporte ca si cum sunt persoane speciale sau periculoase. !umand se pot conforma acestor sentimente. Deoarece este un lucru atat de nepermis, devine foarte tentant pentru adolescenti. %roblema este ca atunci cand trag primul fum, pot deveni dependenti. Ideea ca incalca legea sau regulile stabilite de parinti si regulile scolii este o adictie in sine. &opiilor le place sa li se dea atentie nu conteaza ca este atentie fata de faptele lor bune sau rele. 'i tan(esc dupa atentie, iar prin fumat obtin o mare doza de atentie. )nii adulti ii privesc altfel din cauza fumatului, iar altii se supara si nu stiu ce sa faca. !umatorii isi tin companie la locurile de fumat In prezent, vedem cum o multime de fumatori se recompenseaza reciproc din punct de vedere social prin conversatii, tinandu*si companie si prin alte moduri de contact social. &ercetarile au dovedit ca nicotina are capacitatea de a suprima sentimentele, de a taia pofta de mancare, este folosita ca stimulare dupa se# si este un bun mod de rela#are in cazul necazurilor si al sentimentelor de nesiguranta. +amenii care fumeaza merg in spatiile special amena(ate si se aduna in (urul celui care are un foc, chiar daca temperatura este sub zero grade. Acolo se inghesuie de*a valma unul in altul la un loc, tragand ultimul fum inainte ca pauza sa se termine, sau isi gasesc un fel de adapost pentru a*si fuma tigarile. 'fectele nocive ale nicotinei

,icotina este considerata a fi drogul de pe primul loc pe lista celor problemelor generate de abuzul de substante nocive. &ercetarile arata ca adolescentii intre -. si -/ ani care fumeaza zilnic risca mai mult sa foloseasca si alte droguri. !olosirea altor droguri face parte din presiunea antura(ului, careia trebuie sa*i faca fata copiii nostri. &u cat tinerii nostri incep mai devreme sa fumeze, cu atat este mai probabil sa continue sa fumeze ca adulti. De ce provoaca tutunul o adictie atat de mare? 0otivul este ca nicotina se comporta ca un stimulant pentru minte, trup si spirit. &and nivelurile de toleranta ale organismului cresc, organismul a(unge sa aiba nevoie de doze mai mari de nicotina pentru a mentine efectul fiziologic la un anumit nivel. &and organismul se obisnuieste cu prezenta nicotinei, a(unge sa ceara folosirea substantei chimice pentru a a(uta corpul sa functioneze normal. Acest nivel de dependenta este considerat adictie. Iata cateva e#periente frecvente traite de adolescentii care fumeaza. 1 Au incercat prima tigara in clasa a sasea sau a saptea 1 Adesea nu se descurca bine la scoala 1 ,u se simt integrati in mediul scolar 1 "e izoleaza de alti elevi 1 ,u pot avea performante sportive bune la intrecerile sportive 1 "imt ca au sanse mici de a intra la facultate 1 "imt ca au nevoie de un serviciu pentru a le sustine obiceiul fumatului 1 "unt cunoscuti in scoala pentru chiul 1 Incep sa foloseasca alte substante ilegale 1 Incep sa incerce alcoolul si alte droguri 1 "imt presiune din partea familiei si a scolii si folosescc tutunul ca forma de rela#are 1 Adolescentii fumatori se simt bine ascunzandu*se cand fumeaza !umatul si antura(ul adolescentilor Acestea au facut ca scoala sa fie mai distractiva pentru unii dintre adolescentii fumatori. Aceste tipuri de comportare atrag atentia, deoarece faptul ca se apuca de fumat este influentat de e#istenta unui prieten, mai ales prietenul cel mai bun, care fumeaza. !actorii de risc nu ii impresioneaza deoarece tinerii cred ca sunt infailibili. 'ste foarte probabil ca amicii lor care fumeaza sau au o atitudine favorabila fumatului sa foloseasca si substante ilegale. %e de alta parte, in cazul in care adolescentul dumneavoastra devine membru al unui grup pro*social, cum ar fi echipele sportive, de ma(orete, sau cluburile care sustin stilul de viata sanatos, probabilitatea ca adolescentul dumneavoastra sa se lase de fumat creste. ,umarul adolescentilor care fumeaza a scazut in ")A la circa 28$ din anul 200-. Iata cateva motive2 a3 %returile tigarilor au crescut cu /0$ b3 "colile au facut eforturi de a lupta impotriva fumatului adolescentilor. c3 A crescut e#punerea tinerilor la campaniile media locale si nationale. d3 Adevarul despre efectele nicotinei este scris pe pachetele de tigari. &and companiile producatoare de tigarete au pierdut procesele, lucru care a avut ca efect faptul ca au fost obligate sa plateasca reclamele anti*fumat, au ridicat pretul tigarilor. 4inerilor le este mai greu sa gaseasca metode de a fuma deoarece fumatorii platesc mai mult pe un pachet de tigari. De asemenea ei vad alti adolescenti vorbind in media si in antura(ele din care fac parte,

atragand celorlalti atentia 5 si schimbandu*le astfel atitudinea 5 asupra faptului ca fumatul nu este deloc cool si este foarte nesanatos. "fatul de la Desprecopii 6remurile se schimba ceea ce publicul si stiinta nu stiau acum douazeci de ani iese la iveala. 7ealitatea este ca tigarile pot provoca multe probleme de sanatate, ca emfizemul, tensiunea arteriala ridicata si diferite forme de cancer. 6edem ca oamenii care nu fumeaza traiesc mai mult si sunt mai sanatosi, iar vechea idee ca fumatul te face cool si interesant e pe cale de disparitie. Acesta este adevarul despre tigari sunt pline de substante chimice nocive, iar rezultatul final este ca sunt un drog periculos, ce poate dauna grav oamenilor. 'fectele fumatului la copii In prezent problema fumatului in randul copiillor este mai acuta ca niciodata, iar acest lucru il arata statisticile din pacate. Se spune ca peste 30% din cazuri, copii trag prima data in piept un fum de tigara la varste intre 6 si 9 ani. Alti 30% dintre copii ajunga ca la ! ani sa aiba o e"perienta de fumat de ! ani, iar !#% dintre adolescenti deja fumeaza regulat, ne informeaza bien$ealt$.com, sursa acestui subiect. &are sunt cauzele fumatului in randul copiilor? %opiii incep sa fumeze fiind influentati de factori inconjuratori, fie vad in familie acest obicei prost, fie in cercul social in care acesta isi desfasoara o parte din timp. Astfel, un copil poate incepe sa fumeze daca parinti lui fumeaza. &entru copil, parintii sunt un e"emplu de urmat si pentru a parea mai matur copilul poate incepe si el sa fumeze. ' alta cauza este adesea influenta negativa a prietenilor. (aca copilul se afla in cercul altor copii care sunt deja dependenti de nicotina, atunci mai devreme sau mai tarziu copilul va fi curios sa incerce sa fumeze o tigara. '!'&4'8' !)0A4)8)I !umatul poate declansa dezvoltarea diverselor maladii, cum ar fi astmul, insuficienta cardiaca, diverse tumori, precum si perturbarea sistemului nervos. In plus, nicotina afecteaza negativ cresterea si dezvoltarea organismului inca neformat la copii, fumul de tutun si componentele to#ice ale lui pot provoca ano#emie, ceea ce duce la moartea celulelor creierului. In consecinta, consumul regulat de nicotina la un copil in crestere, poate duce la atrofierea celulelor creierului si a celulelor nervoase, ceea ce pericliteaza capacitatile mentale ale copilului. 'fectul nicotinei asupra sistemului nervos al copilului este mult mai mare decat impactul asupra organismului unui adult. In general, fumatul la copii este mai periculos decat fumatul printre adulti din mai multe motive. De e#emplu, tesutul pulmonar al vaselor sangvine la copii este mai slab dezvoltat, iar acest lucru inseamna ca toate substantele nocive care intra in plamani impreuna cu fumul de tigara va fi in totalitate absorbit de acestia. Acum ca am dezbatut cauzele si efectele fumatului la copii ar fi bine sa aflam si cum sa prevenim fumatul la copii?

Daca doriti sa preveniti fumatul la copil, este necesar de la o varsta frageda sa luati masuri cuvenite. In primul rand sa purtati cu copilul discutii periodice privind pericolul fumatului. Daca fumati, incercati sa ascundeti acest lucru fata de copil sau cel putin, sa nu afisati dependenta dvs de acest viciu. %e masura cresterii copilului, verificati mediul lui si daca cineva dintre prietenii lui va trezeste neincredere, nu ezitati sa discutati deschis acest subiect si sa incercati sa va prote(ati copilul de influenta negativa a unui astfel de prieten.

&+%III "I D7+9)8 &opiii sunt e#pusi la droguri zilnic. 6ad adulti luand pastile pentru dureri de cap, colegi folosind inhalanti pentru astm bronsitic, reclame pentru medicamente la televizor si in reviste, si chiar oameni la stiri care sunt arestati pentru folosirea drogurilor. "ubiectul drogurilor poate fi foarte derutant * si periculos * pentru copii. &u cat e mai tanar un copil cand incepe sa foloseasca droguri, cu atat are sanse mai mari sa aiba probleme asociate cu folosirea lor, precum actele de violenta, se#ul neplanificat si neprote(at, esecurile la scoala sau accidente rutiere. 6arsta medie la care un copil e#perimenteaza pentru prima oara mari(uana este de -4 ani. "i multi copii devi curiosi mai devreme. &hiar si copiii de : ani a(ung sa se drogheze. Inhalantii in special sunt folositi din ce in ce mai des de copiii mai tineri, decat de cei mai mari. &onform institutului national pentru abuzul de droguri, apro#imativ ;$ din copiii "tatelor )nite au incercat droguri usoare pana au a(uns in clasa a patra. Daca sunteti ingri(orati pentru copilul sau colegul dvs. cititi in continuare pentru a afla cum puteti sa va dati seama si ce puteti face in aceasta privinta. !actorii de risc 4inerii pot utiliza droguri din mai multe motive, care sunt legate de factori precum mandria proprie, cum sa se inteleaga bine cu ceilalti si cu antura(ul lor. ,ici un motiv nu hotaraste cine sa foloseasca drogurile si cine sa nu o faca, dar e#ista cativa factori de risc mai des intalniti de care trebuie sa tineti cont 2 note mici sau rezultate scolare scazute comportament ostil de aparare tendinta de a fi influentat e#cesiv de cei de aceeasi seama lipsa unei sustineri sau a unei supravegheri adecvate un istoric cu probleme de comportamen un istoric cu folosirea drogurilor de catre prieteni

"emne de avertizare %oate fi greu sa aflati diferenta intre un comportament normal laun copil si unul cauzat de folosirea drogurilor. "chimbarile in culorile parului, in coafura sau vestimentatie ii pot alarma pe parinti dar pot fi comportamente normale. %e de alta parte, schimbarile e#treme sau bruste pot fi semne ale utilizarii drogurilor. 6a poate a(uta daca va puneti urmatoarele intrebari 2

' copilul meu mai retras, suparat sau obosit ? A devenit ostil si necooperant ? "*au schimbat relatiile dintre copilul meu si ceilalti membri ai familiei ? "i*a parasit prietenii mai vechi ?

"i*a pierdut interesul sau si*a schimbat radical infatisarea ? "i*a pierdut interesul in hobb<*uri, sporturi sau alte activitati preferate? "i*a schimbat modul de alimentatie sau ritmul de somn ? "ufera de dureri de cap, sangerari ale nasului sau alte probleme fizice pentru nici un motiv anume ? Am observat vreun miros de substante chimice su droguri in prea(ma copilului meu ? %rodusele inhalante se consuma cum mai repede ca altadata ?

7aspunsurile positive la astfel de intrebari pot indica folosirea drogurilor. 4otusi, aceste semne se pot aplica si unui copil care nu foloseste droguri dar care are alte probleme, precum depresia sau dereglari ale alimentatiei. Atentie la drogul comun paraphernalia. %osesia unor obiecte precum pipe, foite rulate, sticle mici de medicamente, cutii goale de crema sau alte produse inhalante, seringile, toate pot indica folosirea drogurilor. &e poate face un parinte? &hiar si atunci cand semnele sunt evidente, parintilor le este uneori dificil sa recunoasca faptul ca fiul sau fiica lor poate avea o problema. !uria, vina si senzatia esecului * iata reactiile firesti ale unui parinte. Daca copilul dv. foloseste droguri, este important sa evitati invinovatirea propriei persoane pentru problema aceasta si sa incercati sa dobanditi orice fel de a(utor de care aveti nevoie, cat mai curand posibil. Daca va suspectati copilul de folosirea drogurilor, intrebati*I pe ceilalti adulti din viata copilului daca au observat vreo schimbare in comportamentul lui. &el mai bun punct de pornire este scoala * vorbiti cu profesorii lui, cu dirigintele, cu asistenta scolii sau cu antrenorul. 0ulte scoli au astazi specialisti in consiliere care va pot a(uta. &omunicarea cu copilul dv. in aceste momente este foarte importanta. Daca refuza sa va vorbeasca, apelati la a(utorul doctorului, consilierului sau al unui centru de apreciere. De asemenea, aflati ce ar putea sa se intample cu copilul dv., cu viata lui emotionala sau sociala, orice indiciu care ar putea indica utilizarea drogurilor. '#ista vreun motiv anume acasa sau la scoala care sa determine schimbarea brusca de comportament ? 4rucuri pentru parinti

%etreceti mai mult timp cu copilul Implicati*va in viata copilului dv. chiar daca el creste si pare sa nu mai aiba nevoie de dv. &unoasteti*i prietenii si implicati*va in activitatile recreationale, in pregatirea pentru scoala si in viata lui sociala. &ercetarile arata ca parintii care au un interes activ pentru viata copilului lor pot e#ercita o influenta pozitiva si pot reduce sansele ca el sa se indrepte spre droguri. !iti un bun ascultator. "tatisticile asupra elevilor arata ca atunci cand parintii asculta gri(ile si sentimentele copiilor lor, acestia se simt mai liberi sa vorbeasca cu ei si au sanse mai mari sa caute a(utor la ei sau sa nu foloseasca droguri. Daca copilul dv. a inceput sa foloseasca droguri,el are nevoie de a(utorul dv. mai mult ca oricand pentru a incepe procesul de recuperare. +feriti informatia potrivita varstei Asigurati*va ca informatia pe care i*o oferiti este potrivita varstei lui. )n copil normal de ; ani poate intelege ca trebuie sa fie sanatos si ca e#ista unele lucruri pe care nu ar trebui sa le faca deoarece isi poate imbolnavi organismul, precum administrarea oricarui medicament cand nu e bolnav. )n copil de 8 ani poate intelege o lectie simpla despre drogurile specifice precum mari(uana sau cocaina. Daca va uitati la 46 si este mentionata mari(uana, profitati de ocazie pentru a spune ceva de genul =stii ce este

mari(uana ? 'ste un drog care iti poate face rau.= Daca tanarul are mai multe intrebari, raspundeti*i. %e copiii mai mari ii puteti invata acelasi lucru, adaugand si informatii specifice despre fiecare drog in parte si efectele lui asupra organismului. "tabiliti pozitie clara a familiei in fata drogurilor 'ste suficient sa spuneti =nu permitem folosirea drogurilor sub nici o forma, iar copiii din familia asta nu au voie sa ia medicamente. "ingurul moment in care puteti lua medicamente este atunci cand doctorul, mama sau tata va permite pentru ca sunteti bolnavi unele va pot chiar omori. Aveti vreo intrebare ?= "tabiliti un e#emplu bun. Daca copiii dv. beau sau iau droguri iresponsabil, va submineaza credibilitatea. !iti atenti la pastile * chiar si la medicamentele care se dau = pe sub te(ghea= &omportamentul dv. trebuie sa reflecte credinta ca medicamentele trebuie administrate rational. Insistati pe modul critic de gandire !ilmele, muzica si televizorul transmit copiilor mesa(e negative despre droguri, ii determina sa creada ca utilizarea lor ii face sa fie mai interesanti. %uteti actiona impotriva acestor mesa(e prin a va determina copiii sa se gandeasca in mod critic despre ceea ce aud sau vad. 7epetati mesa(ul =Invatati*va copilul lucruri reale despre droguri= * si repetati*I aceste informatii. Asigurati*i raspunsuri pentru intrebari,ori de cate ori le pune.

4rucuri pentru parinti

%etreceti mai mult timp cu copilul Implicati)va in viata copilului dv. c$iar daca el creste si pare sa nu mai aiba nevoie de dv. %unoasteti)i prietenii si implicati)va in activitatile recreationale, in pregatirea pentru scoala si in viata lui sociala. %ercetarile arata ca parintii care au un interes activ pentru viata copilului lor pot e"ercita o influenta pozitiva si pot reduce sansele ca el sa se indrepte spre droguri. !iti un bun ascultator. Statisticile asupra elevilor arata ca atunci cand parintii asculta grijile si sentimentele copiilor lor, acestia se simt mai liberi sa vorbeasca cu ei si au sanse mai mari sa caute ajutor la ei sau sa nu foloseasca droguri. (aca copilul dv. a inceput sa foloseasca droguri,el are nevoie de ajutorul dv. mai mult ca oricand pentru a incepe procesul de recuperare. +feriti informatia potrivita varstei Asigurati)va ca informatia pe care i)o oferiti este potrivita varstei lui. *n copil normal de 6 ani poate intelege ca trebuie sa fie sanatos si ca e"ista unele lucruri pe care nu ar trebui sa le faca deoarece isi poate imbolnavi organismul, precum administrarea oricarui medicament cand nu e bolnav. *n copil de + ani poate intelege o lectie simpla despre drogurile specifice precum marijuana sau cocaina. (aca va uitati la ,- si este mentionata marijuana, profitati de ocazie pentru a spune ceva de genul .stii ce este marijuana / 0ste un drog care iti poate face rau.. (aca tanarul are mai multe intrebari, raspundeti)i. &e copiii mai mari ii puteti invata acelasi lucru, adaugand si informatii specifice despre fiecare drog in parte si efectele lui asupra organismului. "tabiliti pozitie clara a familiei in fata drogurilor 0ste suficient sa spuneti .nu permitem folosirea drogurilor sub nici o forma, iar copiii din familia asta nu au voie sa ia medicamente. Singurul moment in care puteti lua medicamente este atunci cand doctorul, mama sau tata va permite pentru ca sunteti bolnavi 1 unele va pot c$iar omori. Aveti vreo intrebare /.

Stabiliti un e"emplu bun. (aca copiii dv. beau sau iau droguri iresponsabil, va submineaza credibilitatea. 2iti atenti la pastile ) c$iar si la medicamentele care se dau . pe sub tejg$ea. %omportamentul dv. trebuie sa reflecte credinta ca medicamentele trebuie administrate rational. Insistati pe modul critic de gandire 2ilmele, muzica si televizorul transmit copiilor mesaje negative despre droguri, ii determina sa creada ca utilizarea lor ii face sa fie mai interesanti. &uteti actiona impotriva acestor mesaje prin a va determina copiii sa se gandeasca in mod critic despre ceea ce aud sau vad. 7epetati mesa(ul .Invatati)va copilul lucruri reale despre droguri. ) si repetati)I aceste informatii. Asigurati)i raspunsuri pentru intrebari,ori de cate ori le pune.

SARCINA LA ADOLESCENTE O PROBLEMA LA NIVEL GLOBAL

*n nivel scazut al calitatii vietii, saracia, somajul, dar si lipsa unei educatii se#uale sunt principalele cauze care determina aparitia sarcinii la adolescente. 3a nivel european, 7omania ocupa primul loc in cazul femeilor insarcinate sub 20 de ani.

!actorii care influenteaza aparitia sarcinii la adolescente 3ipsa resurselor financiare, a posibilitatilor de dezvoltare profesionala, dar si lipsa unei stabilitati emotionale sunt principalii factori care influenteaza aparitia sarcinii la adolescente. 4,asterile la adolescente sunt mult mai frecvente in comunitatile cu o rata crescuta a divorturilor, cu un nivel scazut de incredere si coeziune sociala, somaj, saracie si criminalitate crescute5 6dr. "ever &ristian +ana, medic primar, 0edicina de !amilie3. Adolescentele care nu au incredere ca se pot dezvolta profesional si emotional si ca pot stabili o relatie stabila cu un viitor partener sunt printre cele mai predispuse sa aiba o sarcina la o varsta sub 20 de ani, conform sociologului >ristin 8u?er. Absenta tatalui din dezvoltarea copiilor este o alta cauza pentru care fetele se pot simti instabile emotional si isi pot incepe viata se#uala mult mai devreme.

8a ce riscuri este supus un copil nascut de o mama adolescenta In vederea protejarii de o sarcina in adolescenta, atat fetele, cat si parintii ar trebui sa stie riscurile majore care pot afecta buna dezvoltare a copilului.

In cazul sarcinilor adolescentelor, creste riscul de deces infantil si posibilitatea ca acesti copii nascuti de mame adolescente sa se confrunte cu o situatie scolara dificila si c$iar cu situatii grave de criminalitate (uvenila. 4&opii nascuti din mame adolescente au o probabilitate mult mai mare sa fie prematuri, cu greutate mica la nastere, cu risc mai mare de deces infantil, iar cand cresc risca sa aiba esec scolar, sa practice criminalitatea (uvenila si sa devina parinti adolescenti la randul lor.5 6dr. "ever &ristian +ana7.

"ituatia sarcinilor la adolescente la nivel european Apro"imamtiv -; milioane de fete sub -8 ani nasc in fiecare an. @0$ dintre fetele care au o sarcina la varsta adolescentei si sunt casatorite fac parte din tarile in curs de dezvoltare, conform unui comunicat al Institutului 'st 'uropean de "anatate a 7eproducerii. %onform 7aportului european de sAnAtate perinatalA din 20-08

7omania se afla pe primul loc in 0uropa cu cel mai mare numar de mame tinere sub 20 de ani.'lvetia se afla pe ultimul loc cu un procent de -,-$ 8etonia, 0alta, 0area Britanie, "lovacia si )ngaria ocupa un loc intermediar cu un procent de :$.

"arcina la adolescente*o problema a drepturilor omului ' educatie se#uala adresata tinerilor la nivel global, indiferent de gradul de dezvoltare economic al tarii, reprezinta o masura esentiala pentru a reduce numarul de sarcini la adolescente. ' a doua masura are in vedere servicii de sanatatea reproducerii performante care sa le ofere tinerilor informatiile necesare asupra riscurilor cauzate de o sarcina in adolescenta. 4Adolescentilor si tinerilor trebuie sa le fie furnizata o educatie se#uala compre$ensiva adecvata varstei lor pentru a putea dezvolta cunostinte si abilitati necesare pentru a)si putea prote(a sanatatea de)a lungul vietii. 697 3a nivel local, comunitatile trebuie sa asigure infrastructura pentru ca aceste servicii de sanatatea reproducerii sa fie furnizate intr)o maniera sensibila si prietenoasa tinerilor5 6dr. Babatunde +sotimehin, Director '#ecutiv, !ondul +,) pentru %opulatie3. "arcina la adolescente si implicatiile pe care le are asupra copilului dar si a mamei si a societatii este un punct dezbatut in 7aportul 0ondial pentru %opulatie al !ondului +,) pentru %opulatie, care va fi lansat pe 2. octombrie.

%roblemele adolescentelor CnsArcinate %ostat de 7eDd3acionarul la -2E0-E20-.F@-@ vieGs .

Foarte adesea ne bucurm cnd mamele i taii notri se uit la desene animate, joac volei sau pur i simplu se comport precum nite colari. Ne ntrebm adesea cum erau ei la vrsta noastr, cum se mbrcau, cum se comportau? Avem impresia c prinii au fost dintotdeauna aduli, au fcut numai lucruri bune i au nvat foarte bine la coal. Dar dac mama i tata nc nva? Dac noi nine suntem pe punctul de a deveni prini? n timpul liceului, fiecare fat se !ndete, nu o dat" #a fi ea oare o mam bun? $um o s%i c&eme pe copiii ei? 'are o s semene copiii cu ea? (ndurile acestea, ns, se risipesc precum ceaa de diminea i, n realitate, arareori cu!etm adnc ce e aceea maternitate i ce nseamn s fii printe. )rincipala noastr problem la vrsta colar este ale!erea viitoarei cariere i admiterea la facultate. )n acum ascundeam bomboane n sertar i i cerem lui *o $rciun s nu ne prind prinii niciodat sau ca acetia s ncete+e s ,nu ne nelea!,, cci ne credeam nenelei de ei. Dar mai devreme sau mai tr+iu sose te clipa cnd noi nine trebuie s devenim prini, fie c vrem sau c nu vrem. n asemenea situaie, ni se pare c lumea se rupe n dou i ne cuprinde panica)roblema sarcinii la adolescen este una dintre cele mai actuale probleme n +ilele noastre. Nu e numai una medical, ci i una social. .otui, din pcate, sunt puini aceia care se ocup cu serio+itate de re+olvarea ei. Noiunea de sarcin timpurie se refer la mame nsrcinate care au vrst ntre /0 i /1 ani. Adolescentele se arunc adesea n relaii intime din dorina de a fi ,mai tari, dect alte cole!e2 dar i publicitatea cotidian a se3ualitii joac un rol important n cutarea acestor relaii. De obicei, o mam tnr nu este n stare s se ntrein pe sine, nu mai vorbim i de un copil. Nu de puine ori, ea se lovete de criticile i ostilitatea celor din jur, printre care se numr c&iar i cei apropiai. 4rmea+ o reacie fireasc de oc, confu+ie, ruine, fric i panic. Fetele fac fa cu !reu emoiilor puternice. Adesea, acestea duc la depresii i afectea+ starea psi&ic a adolescentei. Deodat apare ntrebarea" ,$e s fac mai departe" s pstre+e sau s pun capt sarcinii?, $um s ias din aceast situaie? 5ste foarte important ca alturi de fata nsrcinat s fie un om n care ea are ncredere i care s o ajute s ia deci+ia corect. Despre problemele sarcinii la adolescente corespondentul +iarului ,coala, a vorbit cu *i&ail 6!orevici 7asmins8i, psi&olo! ortodo3 care a scris i o carte despre psi&olo!ia cri+ei.

&e o sfAtuiHi sA facA pe o adolescentA care este Cntr*o asemenea situaHie?

&el mai important este sA CnHeleagA cA acele emoHii atIt de puternice pe care le trAieJte nu o pot a(uta sA ia o hotArIre corectA. De aceea ea trebuie sA se liniJteascA Ji sA CnceapA sA gIndeascA limpede2 sA gIndeascA, iar nu sA simtA. AdunaHi*vA toate gIndurile, scrieHi*le pe o hIrtie pentru a fi clare, argumentate, cAutaHi toate plusurile Ji minusurile. KncercaHi sA reflectaHi logic Ji limpede.

Dar ineHi cont de faptul cA trebuie trecute numai gIndurile, niciun sentiment. 4oate e#presiile precum LCmi vine sAM, mi se pare cAM, simt cAML trebuie neapArat lAsate deoparte.

&e anume, Cn aceastA situaHie, influenHeazA luarea deciziei?

4e influenHeazA foarte mult acea teamA pe care o trAieJti. A rAmas pInA astAzi o spusA a filosofului Aristotel, care a afirmat cA L!rica este durerea care apare din anticiparea rAuluiL. De reHinut faptul cA aici cuvIntul cheie este anticipare2 L&e vor spune prietenul, pArinHii, profesorii? &um o sA trAiesc eu mai departe?L Dar toate aceste probleme nu fac parte din realitate. Kn cea mai mare parte, e vorba despre imaginaHia dumneavoastrA referitor la ceea ce se poate CntImpla. Acest Lse poateL este de obicei foarte departe de realitate Ji el este cel care, de fapt, vA alimenteazA teama. 6A amintiHi cum eram Cn vacan A Cn tabere Ji noaptea se povestea despre bau*bau Ji vampiri? Ni acum tremur de fricA cInd Cmi amintesc. Atunci tremuram nu pentru cA aceJtia ar fi e#istat cu adevArat, ci pentru cA eram obiJnuiHi sA ni*i imaginAm. 'ste foarte important pentru dumneavoastrA sA nu vA pAcAliHi, sA nu vA temeHi de propriile gInduri. 4ocmai acestea vA Cngrozesc Ji vA tulburA cumplit. 4rebuie pur Ji simplu sA vA limpezii. !rica e mai rea decIt toate. 4eama Ji emoHiile puternice cel mai adesea nasc panicA. AHi vAzut oameni panicaHi? "unteHi de acord cA nu sunt Cn stare sA trateze nici o problemA Cn mod rezonabil? 0ai curInd e invers, cInd suntem liniJtiHi putem sA luAm hotArIri. Deci Cntr*o astfel de stare de fricA nu puteHi sA lua i nici o hotArIre corectA. ,u CncercaHi sA faceHi vreo prostie sub influena panicii. &Ind o sA treacA panica, o sA regretaHi amarnic. ,u spun cA trebuie sA fugiHi de problemA, din contrA. ,u spun numai sA nu fugiHi de ea, ci spun chiar mai mult2 problema trebuie sA fie rezolvatAO

Ni cum se poate rezolva?

' necesar sA analizAm problema Cn mod logic Ji clar. 9IndiHi*vA la urmArile avortului. Kn afarA acestora, nu e nici un secret cA e#istA o mare posibilitate ca dupA avort sA deveniHi infertilA pe viaHA. 0ai tIrziu, aceasta poate fi o problemA cu mult mai mare decIt naJterea unui copil acum. Apoi, sA JtiHi dacA o fatA a ucis de(a o datA, a trAdat pe cineva, atunci percepHia fa A de ea va fi alta, negativA. Avortul este o crimA. 9IndiHi*vA cum v*aHi simHi dupA aceea, cum vA va fi afectatA viaHa Cn continuare. %oate cA ucideHi fiica care v*ar fi fost o bunA prietenA sau poate bAiatul care ar fi fost un spri(in de nAde(de Cn viitor. &um ar fi fost dacA Ji dumneavoastrA aHi fi fost avortatA? Acest pas Cl lipseJte pe micuHul dumneavoastrA copil de soare, de prima iubire, de rAsAritul soarelui, de prieteniM iar pe dumneavoastrA vA lipse te de posibilitatea de a iubi, de a comunica, de a primi un spri(in, de a trAi pentru acest copil.

!etele care sunt Cntr*o astfel de situaHie cui sA cearA a(utor?

De obicei, e dificil pentru o tInArA sA facA faHA singurA crizei de sarcinA Ji adesea trebuie sA apeleze la mama ei. &ompAtimind*o, CnHelegInd*o, mama trebuie sA*i acorde a(utor Ji spri(in, sA creeze condiHiile Cn care fata sA poatA sA se liniJteascA Ji sA gIndeascA corect, sA nu*i fie ruJine Ji teamA de nimic. Dar dacA nu are o mamA capabilA de aJa ceva, atunci neapArat trebuie sA apeleze la o persoanA CnHeleaptA, duhovniceascA, sAritoare, bunA, indiferent cine este ea 5 poate fi bunica, mama unei prietene, un preot, un profesor, un psiholog sau altcineva. Kn mod sigur veHi primi a(utor Ji spri(inO

Dar ca sA primeJti a(utor, trebuie mai CntIi sA*l ceri. &um trebuie fAcut acest lucru?

Kn primul rInd, trebuie sA se debaraseze de sentimentul acela mincinos de ruJine2 L&um sA merg eu sA cer a(utor?L 'ste absolut normal sA ceri a(utor cuiva. "unteHi firavA, vulnerabilA, aveHi nevoie de spri(in. ' firesc sA soliciHi a(utorulO Iar pentru aceasta trebuie sA faceHi un prim pas2 sA recunoateHi cA nu suntei perfectA, cA vA aflaHi Cntr*o situaHie dificilA. "A nu vA fie teamA sA

faceHi asta. BateHi la toate uJile, cereHi a(utor, nu deznAdA(duiHi. Dumnezeu e cu dumneavoastrA. Iar 'l lucreazA prin oameni. Dar pentru aceasta, trebuie Ji dumneavoastrA sA faceHi eforturi.

&e fel de eforturi?

"A nu vA gIndiHi prea mult la sine. 4rebuie sA depAJiHi acest egoism de a vA gIndi doar la dumneavoastrA Ji sA CncepeHi sA vA gIndiHi la viaHa care se dezvoltA CnAuntrul dumneavoastrA. 4rebuie sA CnelegeHi cA un copil nu este o (ucArie. ,umai dumneavoastrA puteHi sA*i prote(aHi viaa lui. ,imeni altcineva nu o poate prote(a. "au, invers, puteHi sA*l omorIHi. 7esponsabilitatea acestei hotArIri se aflA chiar Cn mIinile dumneavoastrA. &uvIntul LresponsabilitateL vine din cuvIntul LrAspunsL. Iar rAspunsul Cl veHi da dumneavoastrA Cn faHa vieHii, Cn fa a lui Dumnezeu, Cn faHa oamenilor. Kn pIntecele dumneavoastrA nu se aflA un obiect oarecare fArA suflet, ci o viaHA care nu poate fi curmatAO &redeHi*mA, nu degeaba Cn toate religiile Diar ele au acumulat toate e#perienele generaiilor anterioare3 e interzis sA pui capAt unei vieHiO Kntotdeauna a fost pus semnul egal Cntre avort Ji crimA.

Kn Cncheierea interviului nostru, vA rugAm sA daHi un sfat fetelor care nu sunt ma(ore.

PaideHi sA ne imaginAm urmAtoarea situaHie. %lecaHi undeva Ji pe drum gAsiHi pe neaJteptate o piatrA preHioasA mare Ji strAlucitoare. 6A spuneHi2 L&e noroc, o adevAratA bogAHieO ,ici nu pot sA Cmi dau seama cIt de scumpA esteOL Dar e foarte greu sA o purtaHi. Iar CnsoHitorii dumneavoastrA vA sfAtuiesc sA o abandona i, argumentInd2 LDar cum o sA o tIrIi? &um o sA mergi cu ea prin discotecA? &um sA trAieJti cu povara asta? 8a ce bun o asemenea greutate la vIrsta ta?L %oate cA e pe acolo Ji un bAiat care se teme sA ia asupra lui greutatea Ji sA vA a(ute, Ji de aceea o ia la fugA. Dar, spune i*mi, pot acestea sA fie un motiv sA aruncaHi piatra cea preHioasA? De fapt acolo e viitorul dumneavoastrA, acolo sunt toate bucuriile acestei vieHi2 primul strigAt, mInuHele moi, sArutArile mameiM 9IndiHi*vA cA acum purtaHi ceva greu, dar foarte scump. %uteHi oare sA*l aruncaHi Cn mizerie, la marginea unui drum? "au vA adunaHi puterile Ji purtaHi acest dar al vieHii, copilul? Alegerea vA aparHineO "ursA2 GGG.aborti.ru. Articol apArut Cn revista !amilia +rtodo#A 5 nr. 4/