- CURS -

MASTER INGINERIA GEOTEHNICA

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCII

MECANICA AVANSATA A PAMANTULUI
Prof.Dr.Ing. Augustin Popa
1.STRUCTURA PAMANTULUI
1.1.Pamanturi necoezive


1.1.1.Structura granulara (sedimentare)







Fig.1.1.Formarea structurii granulare Fig.1.2.Pamantul sistem trifazic
min max
max
e e
e e
I
D

=
p
s
V
e
V
=
- Pentru starea cea mai afanata
- Pentru starea cea mai indesata
max
e e =
min
e e =
Pamanturi cuartoase : forma alungita (bastoane) sau sferica
Pot fi indentificate urmatoarele tipuri de contacte intre particulele minerale.



L-L contacte intre particule cu suprafata mare
L-S-L contacte intre particule cu suprafata mica
L-S-V contacte passive



Fig.1.3 Tipuri de contacte intre particulele minerale
Fig.1.4 Forma particulei minerale
1.1.Pamanturi necoezive
1.2.Pamanturi coezive










Fig.1.5.Fortele de legatura intre particulele fine

Grosimea peliculei de apa (dipoli) fixata pe suprafata particulei argiloase
depinde de suprafata specifica a particulei: montmorillonit: 1000 mp/g ; illit
100 mp/g ; caolinit 10mp/g,
nisip fin (d=0.1mm): 0.03/g
Functie de predominarea fortelor de atractie si respingere, particulele
argiloase au tendinta de a se uni in conglomerate care sedimenteaza.
a). Ape dulci (concentratie de saruri redusa)- fortele predominante de
respingere (-), particulele sedimenteaza individual- contacte fata-fata











Fig.1.6 Structura de tip fagure
b).Ape sarate fortele predominante de atractie (+)







Fig.1.7. Structura de tip flocular
c).Structura mixta- P+H+PF (<0.05mm)







Fig.1.8.Structura pamanturilor fine
Pamanturile argiloase -forma disc (a) , batoane (bete) (b)




Fig.1.9 Forma particulei argiloase

2.COMPOZITIA GRANULOMETRICA




Cernere d mm
Sedimentare d mm

Fig.2.1.Analiza granulometrica


0.063 >
0.063 s
Continutul fractiunilor granulometrice
exprimate in [%] din greutatea totala
a materialului uscat reprezinta
compozitia granulometrica.
2.1.Clasificare Tabelul 1- Fractiuni granulometrice
Fractiuni ale
pamantului
Subdiviziuni Simboluri Marimea particulelor
( mm )
Pamant foarte grosier

Blocuri mari Lbo >630
Blocuri Bo >200 pana la 630
Bolovanis Co >63 pana la 200
Pamant grosier Pietris Gr >2.0 pana la 63
Pietris mare CGr >20 pana la 63
Pietris mijlociu MGr >6.3 pana la 20
Pietris mic FGr >2.0 pana la 6.3
Nisip Sa >0.063 pana la 2.0
Nisip mare CSa >0.63 pana la 0.2
Nisip mijlociu MSa >0. 2 pana la 0.63
Nisip fin FSa >0.063 pana la 0.2
Pamant fin Praf Si >0.002 pana la 0.063
Praf mare CSi >0.02 pana la 0.063
Praf mijlociu MSi >0.0063 pana la 0.02
Praf fin FSi >0.002 pana la
0.0063
Argila CI 0.002

2.2.Paramentri
Rezultatul analizei granulometrice se poate exprima grafic in mai multe
forme dintre care cea mai raspandita este curba granulometrica.
Curba granulometrica d10 diametru efectiv; d30, d50,d60.









Fig.2.2.Curba granulometrica


10
60
d
d
c
u
=
60 10
2
30
d d
d
c
c

=
Forma curbei granulometrice poate fi caracterizata prin:
- coeficient de neuniformitate
- coeficient de curbura

Daca a).Cu>6 si 1<Cc<3 pamantul are o buna gradatie (usor compactabil)
b).alte valori - pamantul are o gradatie pe domeniu mic
c).lipsa unor fractiuni granulometrice gradatie intermitenta







Fig.2.3.Curba granulometrica pentru tipuri de pamanturi





Important pentru lucrari de umplutura ---NU ---200mm>10%;
procentaj particule 0.063mm
>10-15%;
2.3. Clasificarea formei particule din minerale tari (cuart)
3.COMPRESIBILITATEA

Incarcarea transmisa de fundatie pamantului provoaca in zona de sub talpa
fundatiei o stare de tensiuni insotita de o stare de deformatii.




Deformabilitatea pamanturilor este produsa de: - reducerea porozitatii:
-eliminarea apei din pori
-eliminare gaze din pori








Fig.3.1.Compresibilitatea pamantului

Relatia dintre tensiuni si deformatii legea constitutiva a materialului
Legea lui Hooke:

E- modulul de elasticitate longitudinala (modulul lui Young)
-deformatia liniara specifica






Fig.3.8. Diagrama -
c o = E
c
o tg E =
) (
h
h A
Pe limita de proportionalitate
Es=

Micsorarea dimeniunii sectiunii transversale se apreciaza prin
-deformatia specifica transversala



Se constata experimental:

coeficient de deformatie transversala (coef.lui Poisson)
c
o
c
o
c
d
d
=
A
A
> A 0
lim
0
0
0
d
d d
d
d
t

=
A
= c
z t
c c =

0
h
h
z
A
= c
Curbe caracteristice schematizate
3.2.1.4.3. Legea lui Hooke generalizata
Stabilirea relatiilor de elasticitate (. )
3 2 1
, , o o o
;
1
'
1
E
o
c =
E
1
'
1
'
3
'
2
o
c c c = = =
;
2
'
2
E
o
c =
E
2
' '
3
' '
1
o
c c = =
E
3
' ' '
2
' ' '
1
o
c c = =
;
3
'
3
E
o
c =
Actiunea concomitenta







Rezolvand in raport cu tensiunile

) (
E
o
c =
| |; ) (
1
3 2 1 1
o o o c + =
E
| |; ) (
1
1 3 2 2
o o o c + =
E
| |; ) (
1
2 1 3 3
o o o c + =
E
| | ) (
1
x y z z
E
o o o c + =
| | ) (
1
x z y y
E
o o o c + =
| | ) (
1
z y x x
E
o o o c + =
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
3 2 1 1
c c c

o + +
+
=
E
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
3 1 2 2
c c c

o + +
+
=
E
| | ) ( ) 1 (
) 2 1 )( 1 (
1 2 3 3
c c c

o + +
+
=
E
Problema plana





Starea de eforturi unitare in pamant (STAREA DE EFORTURI SPATIALA)
) (
1
2 1 1
o o c =
E
) (
1
1 2 2
o o c =
E
) (
1
) (
2 1 2 1 3
c c

o o

c +

= + =
E
Legea lui Hooke generalizata (L H G)
(1)




(2)
| | ) (
1
z y x x
E
o o u o c A + A A =
| | ) (
1
z x y y
E
o o u o c A + A A =
| | ) (
1
y x z z
E
o o u o c A + A A =
) ( ) (
3 2 1
c c c c c c c + + = + + =
A
=
z y x
v
v
v
d
d
| | ) ( 2
1
z y x z y x v
E
o o o u o o o c A + A + A A + A + A =
) (
2 1
z y x v
E
o o o
u
c A + A + A

=


Introducand

- cresterea tensiunii octaedrice
3
0
z y x
o o o
o
A + A + A
= A
0
) 2 1 ( 3
o
u
c A

=
E
v
K
v
0
o
c
A
=
-unde
) 2 1 ( 2 u
=
E
K
modulul de deformatie volumica
3.2.Incercari de compresibilitate
3.2.1.Incercarea edometrica













Fig.3.3.Incercarea edometrica

Determinarea in laborator a compresibilitatii consta in masurarea deformatiei pe
verticala a probelor si a evaluarii in timp a acestora sub efectul incarcarilor verticale
aplicate in trepte.
3.2.1.1.Curba compresiune- tasare ( )

















Fig.3.4.Curba compresiune-tasare
%
z z
c o
3.2.1.2.Curba de consolidare








Fig.3.4.Curba de consolidare
3.2.1.3.Curba de compresiune-porozitate
















Fig.3.6.Curba compresiune-indicele porilor
n
n
e

=
1
s
p
V
V
e =
t
p
V
V
n =
i i i
e
e
A
A
h
h
V
V
+
+
= =
1
1
0 0
" "
1
0
LI
e
e
h
h
+
A
=
A
-indicele de compresiune
-indicele de descarcare


Skempton(1944)
-pamant nederanjat Cc=ae0-b

-pamant deranjat



c
c
s
c
(

A
+ =
) (
1 log
0
0
e
C e e
z
z
c
o
o
%) 10 ( 009 . 0 =
L c
w c
%) 10 ( 007 . 0 =
L c
w c
e
de
h
h d
d
+
=
A
=
1
) (
c
v
a
e
de
d
e E
+
= + =
1
) 1 (
'
o
0
1 e
e
h
h
+
A
=
A
z
z
d
d
E
c
o
'
=
av-coeficientul de compresibilitate (1/Ka)
o A
A
=
e
Legea indesarii
3.2.1.4.2 Curba de compresiune- tasare specifica
















Fig.3.9 Curba compresiune tasare

0
0
0
1
1 e
e e
h
h
i
+

=
A
= c
) 1 ( ) (
0 0
e
h
h
e e
pi
i
i
+
A
=
3.2.1.4.3. Curba de compresiunie-tasare a pamantului
Fig.3.12.Curba compresiune-tasare (sc.liniara)
-modulul de edeformatie edometric (M=Eoed)

M

- modulul de compresiune volumica ( )

O propunere interesanta pentru calculul lui Es este propunerea lui Ohde(1959)









- modul tangent ; w,v= f(Teren)

Fig.3.10 Evaluarea modului de deformatie (tangent)
{ }
2
2
2
1 3 2
/ 3 ; / 2 cm daN cm daN
z z
= = =

o o
M
m
v
1
=
v
m
c
W
at
z
atm e s
v E ) (
'
o
o
o =
z
z
i i
tg M
c
o
o
A
A
= =
Deformatia specifica a probei edometrice

-incercare edometrica (compresiune unidimensionala)
s
z
z
E h
h o
c =
A
=
0
-legea lui Hooke (LH)
-incercare triaxiala (TE)
| | ) (
1
y x z z
E
o o u o c + =
-legea lui Hooke generalizata (LHG)
:
y x
o o = ) 2 (
1
x z z
E
uo o c =
) 2 (
1
x z
s
z
E E
uo o
o
=
2
0
2
(1 2 ) 1
1
x
s OED OED
z
E E E E M
o u
u
o u
| |
= = =
|

\ .
=> =
IT z IE z
) ( ) ( c c
Rezulta
OED
E E <
CONFORM NP112/04 0
1 M >
Coeficientul presiunii laterale














Fig.3.11.Compresibilitatea cu deformatii laterale impiedicate
0
h
h
v
A
= c
Deformatia specifica a probei edometrice

-incercare edometrica (compresiune unidimensionala)
s
z
z
E h
h o
c =
A
=
0
-legea lui Hooke (LH)
-incercare triaxiala (TE)
| | ) (
1
y x z z
E
o o u o c + =
-legea lui Hooke generalizata (LHG)
:
y x
o o = ) 2 (
1
x z z
E
uo o c =
) 2 (
1
x z
s
z
E E
uo o
o
=
) 2 1 (
z
x
s
E E
o
o
u =
) 2 1 (
0
K E E
s
u = ) 1 10 ( s s K
(1)
=> =
IT z IE z
) ( ) ( c c
-incercarea edometrica :
0 = =
y x
c c
| | 0 ) (
1
= + =
z y x x
E
o o u o c
:
y x
o o =
0 ) ( = +
z x x
o o u o
z x
uo u o = ) 1 (
u
u
o
o

= =
1
0
K
z
x
(2)
u
u u
u
u u
u
u

+
=

=
1
) 2 1 )( 1 (
)
1
2 1
( )
1
2
1 (
2 2
OED OED OED S
E E E E
0
M E E
OED S
= rezulta
) (
OED S
E E <
In realitate >Mo1 (vezi NP112/04)
Valoarea coeficientului presiunii laterale (INCERCARI EXPERIMENTALE)
-nisip NC (Jacky,1954)
-
' sin 1
0
0

o o
~
=
K
K
z x

n
NC OC
OCR K K =
, 0 , 0
-supraconsolidat (Lunne,1985)
n=0.45

65 . 0 = n -(Mayne /Kulhauy 1983)
Din relatia (1)
1
0
< M
65 . 0
, 0 , 0
OCR K K
NC OC
= (Mayne,2006)
OCR K ) ' sin 1 (
0
| =
(SR EN 1997/2006)
3.4.Argile normal si supraconsolidate (influenta istoriei asupra starii de tensiuni)
-presiune de preconsolidare
C
P
Fig.3.13.Procedura grafica de evaluare a presiunii de preconsilidare(pc)dupa
Casagrande(1936)
z
o
C
P
Raport de supraconsolidare



<1 pamant subconsolidat
=1 pamant normal consolidat
1.1...2 pamant usor consolidat
2.1...4 pamant moderat consolidat
>4 pamant supraconsolidat
( )
c
z
p
RSC OCR

o
=
z
z

o =
, c z t
p z o = =
0 , z a
t o o = =
0
1
C
p z
OCR
t

o

= = >

NORMAL CONSOLIDAT SUPRACONSOLIDAT

Fig.3.14.Starea pamantului
o = = z p
t z c ,
0 , z a
t o o = =
0
1
C
P z
OCR
t

o

= = <

IN CURS DE CONSOLIDARE
'
c Z
p = o
'
0 c X
p K = o
'
0 c Y
p K = o
Z c Z
p o o A + = '
Y c X
p K o o A + = '
0
X c Y
p K o o A + = '
0
3.5 Comportare tasare timp in aparatul edometric
Coeficientul de consolidare
% 90
2 2
85 . 0
4 4 t
h
t
T h KE
c
v
w
s
v
= = =

2 1
/ log t t
e
c
A
=
o !!
3.6.Factori care influenteaza curba CT
Fig.3.16 Legatura Es de gradul de indesare D (pam.necoezive)
min max
max
n n
n n
D

=
s
m
c
e
E
K
o
u
) 1 (
) 2 1 (
0
+ =

=
s
m
c
e K
o
) 1 (
0
+ =
-modulul de deformatie volumic
Umflarea pamanturilor argiloase(PCUM)
Pamant normal consolidat
3.8.Incercarea monoaxiala
Fig.3.21 Curba compresiune tasare libera
2
1
c
c
= m
m
1
= u
h
h A
=
1
c
}

=
0
0
2
d
d d
i
c
Fig.3.22.Curba compresiune monoaxiala si determinarea coef.lui Poisson
) (u
) 0 (
3
= o
Fig.3.23.Calculul modulului de deformatie liniara
- modul tangent:
-modul secant:
0 0
o ctg E =
s s
ctg E o =
Fig.3.24.Dependenta coef.lui Poisson de deformatie
NOTA:Se foloseste in special pentru determinarea modulului E la roci tari.Viteza
de incercare 0.05%/minut
1
2
c
c
u =
u
INCERCAREA TRIAXIALA
Aparat triaxial
Etape:
1). Tensorul sferic (consolidare)
3 2 1
o o o = =
2). Aplicare deviator (rupere)
1
o A
Tipuri incercari:
Consolidare izotropa: -actiunea numai a tensorului sferic
) (
'
3
o
K-modul de deformatie volumica (izotropie elastica)
v
K
c
o
A
A
=
'
V
V
v
A
= c
cu
)
1
1
(
3 ) 2 1 ( 3 u
u
u
+
=

=
s
E E
K
3 2 1
c c c c + + =
v
3 1
2c c c + =
v
(deformatia sp.de volum)
3 2
c c =
Consolidare anizotropa (incercarea triaxiala)
1.Incercare neconsolidata-nedrenata (UU)
-creste
); (
3 1
o o .
3
const o
2.Incercarea consolidata-nedrenata (CU)
3.Incercarea consolidata-drenata (CD)
-drenare viteza mica de deformatie compresiune (k)
-v=0.001 mm/min -argile cu plasticitate mare
-v=0.01 mm/min -argile cu plasticitate redusa
-v=0.1 mm/min -nisip
modulul de deformatie initial (tangent)
modulul secant
modul tangent
modul secant final

i
E
) (
50 s
E E

ti
E

f
E
i i
tg E o =
% 50 % 50
o tg E =
ti ti
tg E o =
f f
tg E o =
Fig.3.25 Curba compresiune-tasare specifica
(
(

|
|
.
|

\
|

=
n
atm
i
atm ti
p
kp E
) (
3 1
o o
) (Ed tg E
u ul
o =


Pentru simularea comportarii pamantului, modelul cel mai folosit este
propus de Kondner (1963), Duncan si Chang (1970).Modelul pleaca de la
exprimarea relatiei efort-deformatie din incercarea triaxiala sub forma:
1 3
1 3
1
( )
i i
i
i
i
a b
E
c c
o o
c
c
o o
= =
+
+

1 ; ) ( ) (
3 1 3 1
< =
f u f r
R R o o o o
(

~ =
) (
) (
1
3 1
c
o o
o
d
d
tg E
t t
1 1
o tg E =
n
a
a
f
t
P
KP
R
E ) (
sin 2 cos 2
) )( sin 1 (
1
3
2
3
3 1
o
| o |
o o |

+

=
Pa- presiunea atmosferica (100KPa)
K-constanta modulului
n-exponent
Rf-parametru de corectie, care tine seama de faptul ca legea reala se
departeaza de hiperbola teoretica
Evaluarea coeficientilor K si n se determina din incercarea triaxiala, plecand
de la expresia:
n
a
a i
P
KP E ) (
3
o
=
Pe baza propunerilor date de D+C si K s-a propus modelul Hardening Soil
Model (HSM) in care se determina modulul de deformatie (folosit in
principal la calculul sprijinirilor)
ref
E
50
3
50 50
' cos ' ' sin '
( )
' cos ' sin '
m
ref f
ref
c
E E
c p
| o |
| |

=
+
Pentru pref=100 kPa
-
'
50
E E =
modulul MC (PIMC)

ur ur
E E =
modulul MC (REMNC)

ref
E
, 50
modul mobilizant la 50% din efortul de forfecare
(Brinkgrane,2006- Plaxis Manual)
g
f
q
q
E
E
|
|
.
|

\
|
=1
0
Modulul de deformatie la deformatii mici (HSs)
) 100 ( KPa p
ref
=
Stare de eforturi unitare. (FORFECARE)
(1)

= =
+ = =
o o o o o t
o o o o o
2 sin
2
1
cos sin
) 2 cos 1 (
2
1
cos
2
x x
x x
) max(o =>
; 0 = o
) 0 ( = t
; 0 = o
=>
t
t
t
stare monoaxiala
(2)
) max(t
=>
; 45 = o )
2
1
(
max x
o t =
Se ridica la patrat si se aduna, se elimina :
2 2 2
)
2
( )
2
(
x x
o
t
o
o = +
Cercul lui Mohr
(1)
(2)

=
=
o
o
t
o
o o
o
2 sin
2
2 cos
2 2
x
x x
t
t
Stare plana
Echilibru
) ( ) ( t o si
o o t o o o o o cos sin 2 sin cos
2 2
xy y x
+ + =
) cos (sin cos sin ) (
2 2
o o t o o o o t + =
xy y x
xy
t
xy
t
t
o t o
o o o o
o 2 sin 2 cos
2 2
xy
y x y x
+

+
+
=
=
2 1
,o o
2
1
o o = =>
0 = t
sin 2 cos 2 0
(2 ) 2
x y
xy
d
d
o o
o
o t o t
o

= + = =
y x
xy
tg
o o
t
o

= 2
2
2
2 , 1
4 ) (
2
1
2
xy y x
y x
t o o
o o
o +
+
=
Eforturi unitare principale
)
`

min
max
o
o
o
o o o o
o 2 cos
2 2
2 1 2 1

+
+
=
o
o o
t 2 sin
2
2 1

=
2
2 1 2
2
2 1
2 2
|
.
|

\
|

= +
|
.
|

\
|
+

o o
t
o o
o
cercul lui Mohr
0 = t
0 = t
t
a).Intindere sau compresiune simpla
0 =
y
o 0 =
xy
t
2 2
2 , 1
x x
o o
o =
=>
x
o o =
1
0
2
= o
x
o o o t
2
1
) (
2
1
2 1 2 , 1
=
xy
t
xy
t
4.REZISTENTA LA FORFECARE A PAMANTURILOR

4.1.Definitii

4.1.1.Pamanturi necoezive- afanat
max
e
A
P
= o
A
T
f
= t
Fenomenul de micsorare a volumului porilor pamanturilor afanate, prin
forfecare, poarta numele de CONTRACTANTA.
Rezistenta la forfecare este exprimata pe baza teoriei frecarii.

Parametri de baza sunt:

- unghiul frecarii interne
- coeficientul de frecare
c- coeziunea
{
}
Pamanturi coezive
Pamanturi necoezive
'
f
tg t o = => Legea lui Coulomb (1773)
'
f
tg t o =
4.1.2.Pamant necoeziv-indesat
min
e
Fenomenul de afanare a pamanturilor (nisipoase) indesate prin forfecare, poarta
numele de DILATANTA.
4.1.3.Pamanturi argiloase
PP- Legea lui Mohr (Mohr,1900)
(rez. la forfecare in miscare)
'
'
f e
tg t o =
unghi de frecare real (efectiv)
'
e

' '
f e
tg t o =
PLP-
f
t proportional cu
c
A si ' o
Aria de contact creste cu tensiunile
' o
si ramane constanta la descarcare
coeziune efectiva (creste odata cu preincarcarea si nu se mai
modifica decat odata cu modificarea umiditatii)
e e
K c o =
(rezistenta la forfecare statica)

e
o
presiunea echivalenta (ef.necesar unei probe NC pentru a avea aceeasi
umiditate cu proba analizata)
K constanta
) (
p
I f
Rezulta :
) ( '
'
c e e f
c c tg + + = | o t
-Efortul intre particulele de pamant
(efortul efectiv )

-Presiunea apei din pori u

' u o o = +
PRINCIPIUL PRESIUNILOR EFFECTIVE
P F uA = +
/ / P A F A u = +
' u o o = +
In termenii tensiunilor effective:

Deschis la t=0
4.2.Tipuri de incercari
INCERCAREA DE FORFECARE DIRECTA
Forfecare directa(DST)
Forfecare directa simpla(DSS)
4.2.2.Procesul de forfecare in raport cu natura si starea fizica a pamantului
t
I.Nisip afanat, argila normal consolidata sau slab consolidata (RSC<2)
IIa.Nisip indesat/argila supraconsolidata (RSC>2) cu structura floculara(fete-muchii)
IIb.Argila supraconsolidata cu structura dispersa
' '
p cv
=
- unghi de dilatanta/contractanta
RELATIA EFORT DEFORMATIE LA DILATARE
CONCEPTUL DE STARE LIMITA
Pamant necoeziv:
Tipuri de incercare de forfecare
A. Incercarea UU -Neconsolidata Nedrenata
,
u u
c
Incercarea CU -Consolidata Nedrenata
d d
c ,
B. Incercarea CD -Consolidata Drenata
' , ' c
Nota: Conform notatiilor adoptate de Societatea Internationala de Mecanica
Pamanturilor indicii U,C,D reprezinta prima litera a cuvintelor : undrained,
consolidated, drained.
Pamanturi coezive:
A.Parametri de forfecare pentru stare nedrenata :
' ' '
f
tg c t o = +
B.Parametri de forfecare (drenat):
Parametri de forfecare reziduali si de varf
'
r

r
c'
si
'

' c
si
Factori de influenta Efectul DILATANTEI / CONTRACTANTEI
Reprezentarea dreptei caracteristice (neliniara)
Porozitate (ecr)
'
cr
| | =
(0.8 )
Efectul dilatantei asupra rezistentei la forfecare
'
( )
f cr
tg t o =
5 4 3 2 1
36 ' | | | | | A + A + A + A + A + =
= corectie pentru forma particulei
1
| A
= A 6
1
|
+ = A 2
1
|
pentru sfericitate mare si forma rotunda a particulei
pentru sfericitate mica si forma nerotunda (cu unghiuri) a
particulei
=corectie pentru marimea particulei
2
| A
pentru d>2.0mm (pietris)
pentru 2.0>d>0.6mm (nisip mare)
pentru 0.6>d>0.2mm (nisip )
pentru 0.2>d>0.06mm (nisip fin)
= A 11
2
|
= A 9
2
|
= A 4
2
|
0
2
= A|
=corectie pentru neuniformitate ( coefficient de neuniformitate) 3
| A
pentru Cu>2.0 (neuniformitate mica)
= A 2
3
|
= A 1
3
|
0
3
= A|
pentru Cu=2.0 (neuniformitate medie)
pentru Cu<2.0 (neuniformitate mare)
Efectul starii :
=corectie pentru gradul de indesare (ID)
pentru 0< ID <0.5 (indesare mica)
pentru 0.5< ID <0.75 (indesare medie)
pentru 0.75< ID <1.00 (indesare mare)
0
4
= A|
= A 1
4
|
+ = A 4
4
|
4
| A
=corectie pentru tipul de mineral
5
| A
pentru cuart
pentru feldspat, calcit
pentru muscovite mica
0
5
= A|
+ = A 4
5
|
+ = A 6
5
|
FA ID<15%
A 15 50
M 50 70
I 70 85
FI 85 100
Valorile rezistentei la forfecare folosite in proiectare

a.Studiul stabilitatii versantilor

Tipul de argila si de
miscare
Tipul de
rupere
Deplasari la
rupere
Parametri rezultate
Argila moale scurta mari
c

Argila sensitive
-rupere initiala
-curgere a masei

scurta
f.Scurta

mari (5-15%)
f.Mari
0
0
Argila supraconsolidata
-alunecari primare
-intacta

-fisurata cu oglinzi de
frictiune

-alunecari secundare
-curgere lenta


scurta
lunga
scurt
lung


oricare
f.lung


mici
mari
mici
mari


oricare
f.mari

0

0
0

0
0

'
u
S
u
S
v
' |
vf v
S '
vf
' |
vf
' |
r
' |
r
' |