Teme de licen Proba scris Sesiunea iunie 2012-februarie 2013 Specializarea Jurnalism

TEMA 6. Necesi a ea ocro irii !ieii "ri!a e a) Dezvluirea de fapte jenante: victimele accidentelor i infraciunilor, imaginea persoanelor decedate, delincvenii minori b) Modaliti de nclcare a vieii private Bibliografie: !ristians "# lifford, $ac%ler, Mar%, &otzoll, 'im B#, Mc'ee, 'at!( B#, Etica mass-media. Studii de caz, )d# *olirom, +ai, ,--., pp# ../0.,1# Murean, &aluca, Etic i deontologie n comunicarea public, )d# 2niversitii 34ucian Blaga5 din 6ibiu, ,-.., pp# 78099# &uncan, Miruna, A patra putere legislaie i etic pentru jurnaliti , )d# Dacia, :apoca, ,--,, pp# .780.9;# luj0

a# $e%!luirea de fa" e &enan e' !ic imele acciden elor (i infraciunilor) ima*inea "ersoanelor deceda e) delinc!enii minori Derivand direct din intruziune si constituind adesea o consecinta a acesteia, dezvaluirea de fapte jenante, apartinand trecutului sau actualitatii, constituie a doua categoric larga de violari ale intimitatii fata de care cetateanul solicita sa fie protejat# +ntervin aici atat c!estiuni referitoare la fapte descoperite in mod direct de jurnalist <prin fotografiere, filmare sau relatare), cat si <mai ales), fapte dezvaluite prin intermediul unor documente de uz privat, sau din dosare instrumentate de institutii ale statului, i care nu apartin domeniului public# +n toate cazurile in care o persoana face plangere sau aduce in fata instantei un jurnalist pentru dezvaluirea de fapte jenante care consituie o violare a vietii private, modalitatea specified de aparare a jurnalistului este tocmai demonstrarea oportunitatii si interesului public al dezvaluirii# $irete, atunci cand informatiile au fost obtinute pe o cale ilegala, sau pur si simplu nelegitima, apararea prin ,,interesul public5 e insuficienta, din pricina ca sunt intersectate doua domenii diferite: cel al intruziunii si cel al difuzarii faptelor jenante# Daca .

inttuziunea atinge in special mijloacele prin care e obtinuta informaia, faptele jenante se leaga tocmai de coninutul publicitat al acesteia# a prima concluzie in aceasta privinta, trebuie sa accentuam aici enorma deosebire de substanta intre calomnie si dezvaluirea de fapte jenante# +n primul caz, acuzatia adusa de reclamant se refera la difuzarea unor informaii false, deci apararea peremptorie a jurnalistului e constituita de adevarul probat# +n al doilea caz faptele sunt recunoscute de reclamant ca adevarate, acuzafia adusa de el jumalistului fiind aceea ca ele nu sunt de interes public, ca atare apararea jurnalistului e constituita tocmai de acesta din urma# ) si locul in care se petrece disjuncia majora intre persoana publica si cetaeanul obisnuit# elei dintai ii va fi intotdeauna infinit mai greu sa se ascunda sub scutul vietii private, fiindca majoritatea faptelor sale pot constitui subiecte de interes public# +n anumite state, tratamentul legal al delincventului minor este unul preferential, plecandu0se de la premiza 0 lesne de ineles 0 ca minorii trebuie ajutati sa se indrepte# ) foarte adevarat insa ca, mai ales in ultirnele decenii, din pricina cresterii ratei criminalitatii infantile, aceste principii sunt adesea contrazise de insusi interesul public fata de un fenomen care se cere macar redus, daca nu stopat# odurile deontologice ale tarilor democratice indeamna ziaristul la discretie in difuzarea numelui si c!ipului delincventului minor, iar unele legislafii statale au prevederi specifice in acest sens, cu e=ceptia omorurilor deosebit de grave si a altor delicte de importanta majora# um insa este dificil de stabilit interesul presei in asemenea situatii, si cum, de la stat la stat, e greu de creat o omogenitate de comportament juridic <spre care insa tinde Declaraia drepturilor copilului si alte recomandari transnationale), ramane insa la latitudinea institutiilor abilitate <politic, procuratura, justice) sa !otarasca daca in documentele si comunicatele emise de ele numele si imaginea vor putea sau nu sa fie folosite in materialele de presa# Daca in foarte multe state comportamentul presei cu privire la numele si imaginea victimelor de viol este reglementat prin interdictii clare <mereu contestate de jurnalisti prin caracterul public al subiectului si prin caracterul public al proceselor si !otararilor definitive ale justitiei), nu acelasi lucru se intampla in ce priveste victimele catastrofelor# >desea, victimele insele sau apartinatorii lor s0au plans si se plang ca un dezastru, un incendiu, o sinucidere etc, sunt nenorociri personale suficient de dureroase ca sa mai fie accentuate si de difuzarea lor publica# *e de alta parte, presa protesteaza la randul ei, agitand si in aceste privinte stindardul 0 firesc 0 al interesului cu care opinia publica reactioneaza la situatii de acest fel#

+ntre cele doua e=treme se cere insa stabilit un ec!ilibru bazat pe bunul simt# $ireste, o catastrofa aviatica sau feroviara e de ma=im interes# > filma insa, sau a fotografia in detaliu, trupuri macelarite ori carbonizate, a intervieva raniti care au nevoie de primul ajutor, a !artui rudele disperate sunt tot atatea atentate la adresa bunului simt, dand apa la moara acelora care acuza presa de vampirism# Mult mai presus de cuvantul legii, in mod firesc ambiguu in situatii in care e greu de impacat libertatea presei cu libertatea de a0i trai durerea in intimitate, ar trebui sa prevaleze in acest domeniu constiinta fiecaruia dintre slujitorii presei# i aici ca si in alte privine, pentru a se constitui in agent moral, jurnalistul ar fi suficient sa so intrebe pe sine o clipa: ,,daca mie mi s-ar fi intdmplat aa ce a, cum m-a simti !zndu-mi durerea pe ecranul tele izorului, sau in pagina a treia a ziarului de dimineata"# *lecand de la principiul recunoasterii secretului medical, in mai toate tarile democratice c!estiunile referitoare la starea sanatatii persoanei sunt considerate de domeniu privat, cu e=ceptia persoanelor publice, mai ales ale acelora implicate in viata politica# )ste si acesta un domeniu in care presa e adesea incriminata, ori c!iar subiect de procese pentru# ,,dezvaluirea de fapte jenante5# 4a urma urmelor, ca si casa, ca si familia, propriul organism, sanatatea si maladia sunt ale fiecaruia din noi, nu ale comunitatii# :oi suntem cei care !otaram, in ultima instanta, daca si cati altii vor fi informati atunci cand suntem suferinzi, daca si cine are dreptul sa ne, vada astfel# 2n e=emplu celebru de proces de acest fel este eel intentat la sfarsitul anilor ?7- de marele cantaret @acAues Brel revistei *aris Matc!# Dupa cajiva ani de absenta completa din viata publica, Brel a fost fotografiat la iesirea din sanatoriu, *aris Matc! publicand atat imaginea cat si un articol0comentariu asupra faptului ca Brel sufera de un cancer avansat# *rocesul de violare a vietii private si publicitare a unor fapte jenante a fost castigat de Brel cu putina vreme inainte de a se stinge din viata# Mai importanta insa decat victoria minora de tribunal a fost insa, in cazul in speta, sensibilizarea opiniei publice prin scandalul creat: boala si moartea, c!iar atunci cand e vorba despre celebritafi, ar trebui sa fie tratate cu respectul si discretia cuvenite, dandu0i fiintei care le suporta macar dreptul de a !otara singura asupra felului in care doreste sa le suporte# b# Modali i de +nclcare a !ieii "ri!a e > pune pe cineva intr0o falsa lumin presupune a interpreta incorect fapte reale, a adauga unor fapte reale alte fapte care n conte=t par credibile dar nu sunt adevarate, a inlanui conte=tual cauze si consecine care par logice dar sunt imaginate, producand daune onoarei i respectabilitaii unei persoane# um se poate lesne observa, acest domeniu al legislatiei vieii /

private poate intrefera cu diverse alte delicte, ncepand de la calomnie, atunci cand demonstraia logica produsa de jurnalist nu poate fi probata pas cu pas, trecand prin ficionalizare, atunci cand reclamantul poate dovedi c o parte sau ntregul discursului jurnalistic e inventat, si sfarsind cu mai sus discutata dezvaluire de fapte jenante, atunci cind acestea pot fi demonstrate de reclamant ca nespacifice intregii sale personalitai# ele mai banale si mai frecvente procese depunere intr0o falsa lumin se nasc din pricina este unor "ill comentarii vs# inadecvate adaugate i fotografiilor# "ill vs# 4+r urtiC e=emplu Benri celebru Beart orporation

*ublis!ing <.9;/) cand, n urma unei fotografii facute de renumitul fotograf artier0Bresson, cei doi soi "ill, surprinsi imbratisai n faa casei de $otografia BarperDs Bazar, fiind proprietatea trustului facuta Bearst, a fost intr0un ac!itata marcat a unui magazin ambulant de ing!eata, au acuzat dou reviste care au reprodus fotografia# comentarii# loc public, fotograful nu a fost incriminat, in sc!imb publicaiile da, pentru din pricina ca judectorii nu au considerat ofensatoare fraza# Dac avem in vedere ca multe din materialele de presa provin din surse confidentiale, care implicit obligaia apararii privilegiului reporterului, deci imposibilitatea unei demonstraii ferme a autenticitatii faptelor relatate, vom inelege ca punerea intr0o lumina falsa poate constitui, in multe cazuri, o reala primejdie c!iar pentru cel mai onest dintre ziariti# Desigur, respectand principiul comentat la inceput, cu privire la ansele invers proportionate de a catiga un proces de viaa privata <cu cat persoana e plasata mai aproape de centrul interesului public cu atat viaa sa privata e mai redusa), si in aceasta situate comportamentul justiiei n farile democratice tinde sa0l protejeze pe jurnalist# Din aceasta pricina, spre a nu reduce dreptul la libera e=primare a presei, pentru a catiga un proces de punere intr0o falsa lumin persoana publica reclamanta este E aproape pretutindeni $ obligata sa demonstreze ea faptul ca eafodajul de fapte i opinii construit de ziarist este rau intenjionatC nu ziaristul este eel obligat sa0si probeze bunele intenii, in aceasta ordine de idei, un comentariu jurnalistic care pastreazain construcia dispursului sau marcile dubiului <Fe posibil5, ,,se pare5 etc), i are0ca suport fapte reale <fie ca sursele sunt desc!ise, fie ca ele sunt confidenfiale), va induce in destinatar un anumit grad de precaufie, si va fi considerat de justice in limitele comentariului onest# ele mai grave acuzajii de punere intr0o falsa lumina apar insa in situafia in care, prin distanfa dintre titlu i continut, sau prin substanja insi a relatarii se obine E cu voie sau fara G

voie 0 un neadevar# >ceasta specie derivata a luminii false, numita fictionalizare, acopera o intreaga pleiada de practici jurnalistice, plecand de la simpla accentuare prin titlu a concluziei <im)probabile a unui articol si sfarsind cu inventarea, din lipsa de subiecte calde, a unei povesti imaginare difuzate ca adevrata# Desigur, nu numai lipsa legislatiei i practicii juridice e vinovata de dezvoltarea si perpetuarea unor ascmenea metode <altminteri clasice) de stimulare artificiala a interesului public# H vina infinit mai mare o poarta climatul insui al vietii sociale i politice, e=cesiv de polarizat, ca i indiferena autoritatilor fata de cazurile de coruptie investigate si dezvaluite de presaC cu atat aceasta indiferenja este resimtita si de public si de ziaristi ca un perete de nezdruncinat cu atat, in disperare de cauza, tendinta acestora din urma de a e=agera, de a vedea pretutindeni coruptie i fals e mai mare# >sta nu inseamna, insa, ca jurnalistii romani nu au fost !artuiti i c!iar nedrept pedepsiti 0 in procese intentate lor, aa cum lesne pot dovedi monitorizarile unor organizatii preocupate de sanatatea raporturilor dintre presa si organismul social# De fapt, insa, conjugarea unei legislatii s#c!ioape cu un mediu politic si social confuz confuzionat, dar cu un comportament jurnalistic inca scolaresc, au produs mai degraba o slabire a increderii cetateanului in cuvantul ,,celei de0a patra puteri5, decat o intarire a credibilitatii acesteia# ) si motivul pentru care un scandal de presa de tipul celui de la %iua <.99;0.991), implicandu0i pe 6orin &osca 6tanescu si Iana >rdeleanu intr0un proces cu presedintele tarii <acuzat a fi fost agent '# "# B), scandal care s0a concluzionat cu ac!itarea celor doi in recurs, ar trebui privit cu atentie ma=ima# +n fond, nici presedintele +liescu nu a obfinut reparatia morala in fata acuzatiei de colaborarea cu '"B, dar nici ziaritii acuzati nu au avut cum sa o probeze# >m putea e=emplifica insa conjunctia lumina falsa 0 ficionalizare tot printr0un caz clasic, i anume &antrell s. 'orest &it! (u)l, <.97G)# +n urma prabuirii unui pod peste raul H!io, au pierit G/ de persoane# 2na din publicatiile locale a facut o serie de reportaje cu privire la familiile victimelor# 4a cateva luni dupa accident, un reporter si un fotograf care erau nsarcinai cu serialul au ajuns la locuinta vaduvei uneia dintre victime, dna antrell, unde, negasind0o pe stapana, i0au intervievat copiii, e=istand si un numar oarecare de imagini# &eportajul a aparut ulterior, e=agerand evident saracia lucie a familiei si continand o sumedenie de informatii neadevarate, puse pe seama doamnei antrell, ca si cum reporterul ar fi discutat direct cu ea# Dupa un intreg circuit de procese, urtea 6uprema a !otarat ca plangerea vaduvei este intemeiata in ce priveste falsa lumina si fictionalizarea, dar .0a scos din cauza pe fotograf, deoarece imaginile au fost considerate autentice# &eporterul si publicatia au fost obligate sa ;

plateasca familiei persoana publica#

antrell o despagubire de 1-# --- de dolari, suma pentru noi fabuloasa,

justificata insa atat de multimea proceselor in circuit, cat si de faptul ca reclamanta nu era o el mai vec!i element de drept al viefii private este cel referitor la publicitarea numelui si imaginii: marturii cu privire la acest drept apar in common lo*-ul englez inca de la jumatatea secolului al JK++0lea# Iotal diferit de celelalte trei categorii discutate anterior, dreptul de publicitate al numelui si imaginii are un caracter mai degraba comercial decat unul de protecfie propriu0zisa a vietii personale# )l interfereaza astfel intr0o anumita masura, cu teoria dreptului de autor, cu deosebirea ca aici nu avem de0a face cu produse ale unei activitati intelectuale, ci cu insasi fiinta umana, reprezentata vizual sau prin numele sau# 6imultan cu dezvoltarea presei si mai ales cu cresterea importantei reclamei in economia interna a oricarui organism de presa, a devenit, spre sfarsitul secolului trecut, evident ca persoana umana trebuie protejata legal de primejdia ca, fara acordul sau, c!ipul si numele sa0i fie utilizate in scopuri comerciale ori propagandistice de catre intreprinderi, institutii sau alti cetafeni# *rimele procese de acest gen au aparut, in 6tatele 2nite, in anii .9-,0.9-/# +n pofida faptului ca judecarea lor civila se admiiea in orice tip de tribunal, pe baza compararii cu cazuri precedente, legislatia specifica s0a dezvoltat lent, confuz, cu mari zone de contradictie si ambiguitate de la stat la stat# +n principiu insa, ca doctrina, toata lumea era de acord ca e=ploatarea c!ipului i numelui nu poate fi facuta fara acordul i fara beneficiile acceptate i primite de persoana in cauza, atat numele cat si imaginea reprezentand proprietati inviolabile ale acesteia# *entru o mai buna intelegere a fondului problemei cat si a evolutiei sale in justitie, sa amintim cateva cazuri celebre# Dilema publicitarii numelui si imaginii ca drept personal ori ca drept de proprietate a produs, decenii la rand, decizii contradictorii in procese mai mult sau mai pufin celebre# Daca in privinta numelui lucrurile sunt mai putin confuze, mai toate legislative europene si americane admitand faptul ca posesiunea asupra numelui se transmite prin mos# tenire, oricate generatii s0ar scurge, cu simpla conditie a documentelor doveditoare, cu imaginea c!estiunea nu e nici azi definitiv rezolvata# urtea 6uprema a aliforniei a stabilit in .979, in urma procesului intentat de sotia i fiul lui Bela 4ugosi <celebrul Dracula din perioada filmului mut i a primului deceniu al filmului sonor) impotriva lui 2niversal *icture, imaginea unei persoane publice nu poate fi ,,mostenita5 de urmasiC ca atare comercializarea ei dupa dispariia fizica nu poate fi e=clusiv administrata de familie, neintrand in aceeasi categoric ca dreptul de autor# 1

Li totusi, o serie intreaga de procese de acelasi tip au parte de decizii inverse in cazul ultracelebrului )lvis *riesle(, a carui sotie a infiintat o fundatie <$actors) al carei obiect este ,,memoria5, dar mai ales colectarea beneflciilor rezultate din drepturile de autor si publicitarea imaginii megastarului disparut# Iotusi in .98-, piramida acestor procese ia sfarsit in urma conflictului dintre $actors si o alta fundatie apartinand municipalitatii orasului Memp!is, leagan al marelui cantaret# urtea de >pel a 2# 6# ># !otaraste si aici ca, dupa moarte, proprietatea asupra imaginii inceteaza# +n ultimii cincizeci de ani, dreptul de publicitare s0a e=tins intr0un mod impresionant si asupra unor situatii mult mai comple=e# elebra cantareata si actrita de cinema !er a dat in .98, in judecata trustul $orum +nternational in urma unui interviu pe care i0l luase unjuraalist liber profesionist# !er acceptase interviul in speranta ca va fi publicat in revista 26, dar urtea 6uprema ziaristul l0a putut vinde doar altor reviste, respectiv 6tar i $orum# >mbele l0au publicat cu titlui provocator: )=clusiv: !er, viata mea, sotii mei i multii mei barbati# nu a cedat acuzelor actritei referitoare la caracterul ofensator al titlului, in sc!imb a penalizat revista $orum pentru publicitatea e=cesiva pe care a facut0o interviului, deoarece in campania promotionalC :eM Nor% Dail( :eMs publicase imaginea actritei, trimiterea la interviu si comentariul: ,,6unt lucruri pe care !er n0o sa le marturiseasca in *eople i niciodata in 26# Dar va marturisi in 'orum.# $ara a putea tine propriu0zis loc pentru ansamblul lacunelor referitoare la protectia imaginii din legislatia romineasca, 4egea dreptului de autor <8O.991) acorda <in mod oarecum parado=al) un capitol unor c!estiuni care nu se afla aparent deloc in relatie unele cu altele: (rotecia portretului, a destinatarului corespondentei i a secretului sursei de informare. >coperind doar intr0o masura foarte discutabila c!estiunea dreptului la propria imagine, legea prevede ca nici autorul unui te=t nici editorii nu au dreptul de a publica imaginea unei persoane fara a avea in prealabil acordul acesteia, ba c!iar ca dreptul persoanei reprezentate in portret este mostenit de succesorii sai legali pe un termen de ,- de ani <art# 88, al# .)# um vedem, spre deosebire de practica juridica americana despre care vorbeam, legea romaneasca recunoaste deci mostenirea in c!estiuni de imagine <de altfel nu e singurul caz in )uropa)# )=ista insa mai multe e=ceptari de la obligatia acordului persoanei reprezentate# 4ibertatea presei presupune, n fapt, e=istenta a trei libertati definite ca atare n documentele cu vocatie internationala, cPt si n cele nationale si regionale 0 libertatea informarii, a e=primarii si a comunicarii# Desi, cu mari e=ceptii, toate statele recunosc libertatea presei, consideram ca aceasta nu are materialitate decPt n cazul n care sunt reunite urmatoarele elemente: 7

.# +ndependenta fata de guvern O putere politicaC ,# +ndependenta fata de sursele de informatiiC /# +ndependenta fata de proprietari O detinatoriC G# +ndependenta fata de constrPngerile interneC ;# +ndependenta fata de sursele de finantareC 1# +ndependenta fata de anuntatoriC 7# +ndependenta fata de grupurile de presiune# Qn privinta independentei mass0media fata de guvern O putere, avem n vedere unul dintre cei mai importanti agenti de control capabili sa e=ercite constrPngeri politice 0 e=ecutivul 0 alaturi de legislativ, justitie, alte institutii politice# Daca n celelaltetari foste comuniste, raportul dintre stat si presa a fost, ntr0o prima etapa, unul de tolerare, n &omPnia acest proces s0a manifestat n mod e=ploziv, presa ignorPnd apartenenta sa la serviciul public odata cu prabusirea regimului comunist# 6tatul s0a aratat destul de conservator n materie de piata libera a M)D+> prin mentinerea monopolului asupra resurselor de materii prime <!Prtie) si a retelei de difuzare nationala# Daca n relatia presa0putere politica se manifesta n general trei tipuri de raporturi 0 cooperare, conflict si negociere 0 n &omPnia s0au nregistrat tensiuni mai ales datorita presiunilor financiare pe care redactiile le0au suportat# Qn conditiile absentei de pe piata a unor producatori privati de materii prime, ale refuzului autoritatilor de a liberaliza importurile, a reduce fiscalitatea si a privatiza reteaua nationala de difuzare, nu putem vorbi despre o independenta reala a presei fata de stat# ,# Qn ceea ce priveste independenta fata de sursele de informatii, facem precizarea ca desi, n general, presa se afla ntr0o dependenta relativa fata de sursele sale, starea de tranzitie a facut sa apara surse privilegiate de informatii# >utoritatile publice, institutiile de decizie, care desi au obligatia constitutionala de a fi transparente fata de opinia publica, deseori instituie monopol informational# Qntre jurnalisti si surse e=ista, n principiu, trei tipuri de raporturi: asimilare <regimuri totalitare), asimilare partiala si independenta# *resa romana a cunoscut starea de asimilare totala pPna n decembrie .989, moment n care, contrar celor afirmate de mai multi cercetatori, nu trece la starea de independenta brusc, ci progresiv#

6e nasc si se afirma, ca media independenta, cele nou aparute private# Deficientele de comunicare ale numeroaselor institutii publice, ce s0au nregistrat n ultimii ani, au urmatoarele e=plicatii: 0 desi s0au creat institutii specializate 0 birouri de presa 0 acestea nu au fost ncadrate cu competente, de unde frecventele nentelegeri cu comunitatea jumalisti.orC 0 nici unii, nici ceilalti nu au aderat, pe fondul carentelor de pregatire profesionala, la o etica a informariiC 0 situatiile de criza nu au fost gestionate n mod matur, prin negociere, ci prin instituirea de embargouri informationale reciproce sau unilaterale, pe perioade variabile# >mintim aici embargoul institutiei prezidentiale fata de cotidienele F)venimentul zilei5 si FRiua5 <.99;), al unor ministere, cum ar fi cel al agriculturii fata de presa, precum si cel al redactiilor membre ale lubului &oman5 de *resa fata de 6enat <martie .998) si de amera Deputatilor <martie 0 aprilie .998)# Desi s0au nregistrat progrese importante n vederea fluidizarii circulatiei informationale, pPna cPnd institutiile publice nu se vor maturiza si nu vor face proba unor relatii firesti cu mass0media, continua sa se manifeste o dependenta, reala fata de aceste surse de informatii# /# Desi cadrul juridic e=istent garanteaza libera initiativa, evolutia presei romPnesti, din perspectiva detinatorilor puterii economice, releva supunerea ntreprinderii de presa unor interese politice si economice conjucturale# De aici o serie de ingerinte n politica editoriala a redactiilor, n sensul sustinerii acelor grupuri politice ale caror interese erau n concordanta cu cel al patronilor de presa# Qn acest conte=t intra n joc relatia dintre editor si proprietar, n situatia n care este una si aceeasi persoana, a carui libertate de miscare este limitata de interese specifice, cu influenta directa asupra programului editorial# @urnalistii se vad nevoiti, sa se integreze strategiei indicate, mai ales ca sunt foarte vulnerabili n absenta unor raporturi contractuale bine definite# oncedierile colective <FKiitorul &omPnesc5 0 .99/) ca si demisiile colective <F&omPnia libera5 0 .99GC FDreptatea5 si FRig0Rag5 0 .99G etc#) ale jurnalistilor nu au avut ca fundament altceva decPt conflictele de interese, financiare si nonfinanciare# G# &esursele financiare din publicitate sunt vitale pentru o ntreprindere de presa, iar ntPrzierile nregistrate n domeniul reformelor economice si, implicit, absenta unei concurente reale au diminuat semnificativ sansele de a atrage fonduri# )ste evidenta preocuparea editorilor de a nu promova discursuri critice fata de marii furnizori de publicitate

si de a construi agenda jurnalisticatinPnd seama de posibilele reactii ale acestora, ceea ce se traduce ntr0o limitare a editoriale# ;# 4ibertatea jurnalistilor de a e=prima opinii care nu sunt ntotdeauna conforme cu cele ale proprietarului media, dar caretin de statutul lor profesional 0 constituie un indiciu al Fstarii de sanatate5 a presei# @urnalismul autentic prinde contur relativ greu ntara noastra datorita lipsei culturii profesionale 0 pe de o parte se manifesta tendinta detinatorilor media de a Fnivela5 opiniile jurnalistilor, iar pe de alta parte, jurnalistii nu au nteles ca a lucra la comanda intra n regulile profesiei, ca a respinge o relatare nseamna rigoare si nu neaparat cenzura# De aici si frecventele conflicte dintre diferitele trepte ale procesului de elaborare a produsului mediatic# 1# 4ibertatea este accesibila doar celor puternici din punct de vedere financiar, ori nca o parte din presa romPneasca este dependenta de sursa de finantare# >ceasta presupune vulnerabilitate sporita din cauza faptului ca ntreprinderea de presa nu se poate autoadministra <nu produce profituri), ceea ce creeaza un sentiment de Ftolerati5 pentru jurnalisti, paralizant din perspectiva profesionala# )ste evident ca n acest fel sporeste conformismul acestora, i face mai permisivi la indicatiile finantatorului si, n consecinta, mai putin liberi# Din cele prezentate rezulta faptul ca, desi presa romPneasca este libera prin garantiile acordate de onstitutie, aceasta nu este n acelasi timp si independenta, iar dacatinem seama de limitele regimului liberal al presei n plina afirmare, consideram ndreptatita afirmatia potrivit careia libertatea presei ramPne o metafora# 1. Morala si deon olo*ia :ecesara, distinctia dintre cele , notiuni se impune din perspectiva sferei lor de cuprindere si aplicare# Morala, etica intima a fiecarui individ . poate fi definita ca simtul datoriei bazat pe viziunea personala asupra lumii, pe e=perienta de viata, fiind considerata singura restrictie admisibila la adresa libertatii unui jurnalist# Deontologia, stiinta obligatiilor profesionale, datoreaza conceptul lui @erem( <.7G80 .8/,), reprezentant al curentului utilitarist prin lucrarea sa 3Deontologia sau stiinta moralei5# *rovenind etimologic din , cuvinte grecesti: deon <ceea ce e just, convenabil) si logos <stiinta), deontologia inseamna a cunoaste ceea ce e just, moral#

Bertrand, 0@, +eontologia mijloacelor de comunicare, )d#+nstitutului )uropean, ,---, p#G;

.-

Deontologia tinde spre a fi inteleasa ca un set de reguli pe care un profesionist trebuie sa le respecte, fie ca acestea isi au originea in morala, fie ca isi au izvorul in reglementari te!nice# *rin modalitatile concrete de reglementare, deontologia contemporana tinde sa devina judiciara, sa depinda de un proces de control si sanctiuni# Deontologia prin natura sa este o parte a moralei, in mod particular este morala care se aplica unei profesii, unei activitati umane, insa prin sfera de aplicare sfarseste adesea in domeniul dreptului, fiind liantul necesar intre dreptul profesional si morala profesionala, intr0 o tendinta tot mai accentuata de a reduce rolul moralei si de a0l transforma in drept# 2. Pia a) &us i ia si den olo*ia +n lucrarea sa, 3Dentologia mijloacelor de comunicare in masa5, laude @ean Bertrand subliniaza importanta liberei initiative pentru libertatea de informare si dezbatere, necesitati rezultate din e=perienta sovietica# 4a polul opus, 6tatele 2nite unde televiziunea este controlata de piata, absenta unei concurente veritabile conduce la mediocritate# )=emplele oferite pledeaza pentru ideea ca 3piata5 in sine nu este suficienta pentru garantarea unei bune comunicari sociale, in absenta unei reglementari etatice lumea afacerilor nu se preocupa de deotologie# &eglementarile etatice sunt reprezentate de legile edictate de stat pentru ca mijloacele de comunicare sa asigure un serviciu pentru toate tipurile de public, fiind de asemenea c!emate sa impiedice anumite practici# *e langa rolul sau coercitiv si restrictiv reglementarile statale ofera si garantiile libertatii de e=primare, garantii afirmate si aparate si la nivel international <de e=emplu: onventia europeana a drepturilor omului)# ele , domenii, dreptul si deontologia nu trebuie confundate, anumite acte fiind condamnate atat de drept cat si de deontologie# 34egile si reglementarile fi=eaza un cadru in interiorul caruia fiecare practician#poate alege comportamente diverse# Deontologia traseaza un altul mai injust lasand posibilitatea alegerii care este facuta de individ conform parerilor sale personale5,# Mijloacele de comunicare pot cauza prejudicii grave fara a incalca legea, unele acte autorizate de lege pot fi contrare deontologiei si totodata deontologia poate tolera acte ilegale:

Bertrand, 0@,op#cit, p#G/

..

uzurparea identitatii pentru a dovedi un scandal care aduce o atingere grava interesului general#

>plicarea legii in materie de presa atrage numeroase 3pericole5, 0 eficacitatea legii depinde de mediul social0politic, putand fi utilizata in mod diferit de cei aflati in acel moment la putereC toleranta poate alterna cu respectarea literei legii, astfel incat sa reduca la tacere opinia publicaC anumite domenii <viata privata) sunt prost definite astfel incat o lege prea vaga sau prea#precisa# nu poate servi scopului pentru care a fost edictataC anumite atitudini sociale <fata de se=ualitate) evolueaza astfel incat legea risca sa ing!ete o norma devenita desueta# 3. ,oduri' i"uri) in er"re are si a"licare 3.1. -biec i!e si is oric +ndiferent ca se numeste cod etic, al onoarei, de conduita sau c!arta a jurnalistilor, reguli de conduita sau declaratie de principii, adoptarea acestuia nu inlatura insuficienta si nici pericolele nerespectarii sale, intrucat codul etic isi va dovedi utilitatea in momentul in care jurnalistul, subiectului caruia i se adeseaza poseda un simt moral# laude @ean Bertrand sublinia importanta si obiectivele codului deontologic: codul informeaza publicul asupra profesiei, semnaleaza faptul ca acesta are reguli de conduita, ii sporeste credibilitatea, protejeaza clientul, creaza si solidaritatea in interiorul grupului, mentine prestigiul profesiei# *rin emiterea valorilor si principiilor unanim recunoscute odul ofera un sentiment de securitate, evitand totodata interventia statului# Din punct de vedere istoric, codurile s0au multiplicat la inceputul sec#JJ sub efectul miscarilor progresiste care denuntau abuzurile capitalismului salbatic in presa# +n .891 jurnalistii polonezi din "alitia si0au redactat o lista de obligatii si au constituit un tribunal al onoarei# +n .9.-, o asociatie a presei din 'ansas, 6#2#># a adoptat un cod privitor la editori si directori, urmand ca in .9,G, 1 cotidiene sa aiba propria carta# *rimul cod national a fost cel francez: cel al >sociatiei interamericane a presei# !arta indatoririlor apartinand sindicatului national al jurnalistilor francezi adoptata in .9.8, primul cod international fiind cel din .9,1,

.,

odul onoarei a fost adoptat in .9/9 de $ederatia internationala a jurnalistilor# 6farsitul celui de0al doilea razboi mondial, a determinat o aparitie peste tot in lume a codurilor deontologice# H#:#2# a incercat adoptarea unui cod, refuzat insa de organizatiile profesionale# 2rmatorul val de interes pentru normele deontologice s0a remarcat in cadrul 2nesco la inceputul anilor 7- si ulterior dupa razboiul din "olf <.99.)# 3.2. Ti"uri de clau%e

Desi codurile deontologice prin principiile enuntate vor varia in functie de cultura unei natiuni, regimul politic, ele neputand fi identice in tarile liberale si in tarile comuniste, musulmane sau budiste, cu toate acestea in continutul acestora se vor regasi cateva reguli fundamentale# ontinutul unui cod sintetic ar putea fi rezumat la: 0Kalori fundamentale Ssa respecti viataC Ssa promovezi solidaritatea intre oameniC 0&eguli morale generale Ssa nu mintiC Ssa nu0ti insusesti bunurile altuiaC Ssa nu provoci simtul suferintaC 0*rincipii jurnalistice Ssa fii competentC Ssa nu faci nimic care sa diminueze increderea publicului fata de mijloacele de comunicareC Ssa ai o viziune larga si profunda asupra informariiC Ssa oferi o imagine e=acta, completa si inteligibila despre actualitateC Ssa deservesti toate grupurileC Ssa stimulezi comunicarea, intelegerea intre oameniC Ssa acoperi si sa promovezi drepturile omului si democratiaC Ssa contribui la armonia societatii# lasificarea clauzelor normelor deontologice cunoaste mai multe criterii:

./

..

$u"a na ura re*ulilor' .# re*uli ideale: scopul spre care profesionistii trebuie sa tinda <sa nu accepte

misiuni contrare deontologiei, sa prezinte intotdeauna mai multe puncte de vedere, sa lupte pentru apararea drepturilor omului etc#)# ,# re*uli *enerale: reguli valabile pentru toti cetatenii <sa nu falsifice in mod voluntar o informatie, sa nu accepte avantaje financiare privind publicarea sau nepublicarea unui articol etc#)# /# re*uli "ri!i oare la e/ce" ii: reguli pe care un mijloc de comunicare le poate neglija cand serveste interesului public, cand dezvaluie comportamente antisociale etc#)# G# re*uli con ro!ersa e: mijloacele de comunicare trebuie sa puna in discutie tot ceea ce vine de la nivel guvernamental <6#2#>#)sau trebuie sa nu procedeze la atacuri nejustificate la adresa inaltilor functionari < oreea), redatorii0sefi sunt responsabili de actele jurnalistilor din subordine sau jurnalistul nu trebuie sa arunce responsabilitatea te=telor asupra superiorului# ... $u"a func iile mi&loacelor de comunicare .# sa obser!e ceea ce se "e rece in &ur: jurnalistul nu trebuie sa cedeze nici unei presiuni care urmareste sa influenteze selectia sau prezentarea stirilor# ,# sa ofere o ima*ine asu"ra lumii : jurnalistul trebuie sa ofere o imagine e=acta a acesteia, sa nu provoace =enofobie, rasism etc# /# sa ser!easca dre" forum: prin intermediul media sa realizeze comunicare sociala, astfel incat este necesara prezentarea punctelor de vedere diverse asupra problemelor de actualitate, diversele grupuri trebuind sa poata sa se e=prime sau sa raspunda atunci cand sunt implicate# G# sa ransmi a cul ura0sa dis re%e# ;# sa !anda: este interzisa eliminarea, destorsiunea, inventarea stirilor pentru a face pe placul ofertantilor de publicitate# .... .n func ie de aria de ac iune a re*ulilor .# re*uli "ro"rii anumi or mi&loace de comunicare: desi cele mai multe reguli vizeaza jurnalismul scris, acestea sunt recomandabile tuturor categoriilor de mijloace de comunicare in masa: radio0televiziune publica, radio0televiziune comerciale, presa de tip magazin, edituri etc# .G

,# re*uli "ri!ind un sec or de ac uali a e : anumitor categorii ce se impun un ansamblu de reguli specifice: jurnalistii financiari, reporteri sportivi, reporteri care realizeaza anc!ete# +n aceasta categorie, e=ista / sectoare care fac obiectul unei atentii deosebite: terorismul <sa fii discret, rece, prudent, in ceea ce priveste zvonurile , sa emita reportaje in direct), faptele diverse <sa nu precizeze trasaturile acuzatului, numele minorilor acuzati de infractiune, nu trebuie aduse prejudicii victimelor sau autorilor involuntari) si procesele <trebuie respectat dreptul la un proces ec!itabil , jurnalistul trebuie sa e=plice bine termenii juridici, sa nu publice nimic din ceea ce ar putea influenta un tribunal)# /# re*uli s"ecifice anumi or ari: ce decurg din mostenirea culturala, gradul de dezvoltare economica, structura mijloacelor de comunicare <e=#: in timpul &azboiului rece, codul austriac recomanda foarte multa prudenta in relatarile despre tarile cu regim politic totalitar pentru a proteja persoanele care traiau acolo, in tarile scandinave se pune accent pe respectarea drepturilor omului0 trebuie sa se evite mentionarea sinuciderilor, etc#)# .1. $u"a ca e*oria "rofesionis ilor .# re*uli doar "en ru "a roni: managerul unui mijloc de comunicare in masa trebuie sa separe strict interesele sale jurnalistice de cele comerciale, nu trebuie sa omita anumite informatii , nici sa dea altora o importanta indusa de un scop politic# ,# re*uli numai "en ru &urnalis i: sa ramana#neutri, sa fie onesti, sa evite conflictele de interese, sa nu se foloseasca de calitatea de jurnalist pentru a obtine un avantaj personal# *entru jurnalistul financiar sa nu utilizeze in profitul lor , informatii financiare primite in cursul activitatii inainte de a fi publicate, sa nu incerce in interes personal sa faca sa creasca sau sa scada cursul la bursa prin articolele lor# 1. .n func ie de res"onsabili a ea s"ecifica .# fa a de cole*ii sai: sa lupte pentru drepturile jurnalistilor, sa fraternizeze cu ceilalti jusrnalisti, sa nu0si insuseasca ideile, datele apartinand altora si sa0si ajute colegii in dificultate# ,# fa a de surse: sa veg!eze la e=actitatea fiecarui cuvant utilizat, sa nu publice o informatie care i0a fost data cu conditia ca ea sa nu fie facuta publica in atribuire, sa0si e=ercite spiritul critic fata de informatori, sa nu se lase manipulat# /# fa a de "ersoanele con ro!ersa e: nu trebuie sa se lanseze in acuzatii daca ele nu servesc binelui public, nu trebuie sa utilizeze dreptul de a informa in scopul de a prejudicia persoane, grupuri din punct de vedere fizic, moral, intelectual, etc#

.;

G# fa a de u ili%a ori: jurnalistul nu trebuie sa cauzeze prejudicii beneficiarului, sa nu soc!eze constiinta morala a grupului, sa nu satisfaca curiozitatea publicului in loc sa0i serveasca interesele, sa nu cultive imoralitatea, indecenta sau vulgaritatea# 1.. .n func ie de s adiul o"era iunilor .# ob inerea informa iei: sa nu inventeze informatia, sa nu utilizeze mijloace necinstite# pentru obtinerea informatiei, sa nu plateasca informatia martorilor oculari sau criminalilor, sa nu utilizeze mijloace coercitive# ,# selec ia: trebuie inlaturate zvonurile, informatiile neverificate, comunicatele atasatilor de presa, nu trebuie emisa informatie prin tergiversari, sub presiuni interne sau actiune, directe sau indirecteC selectia#trebuie facuta dupa importanta, utilitatea informatiei si nu de curiozitatea unei mase subeducate# /# "re%en area: sa nu0si amestece faptele si comentariile , sa prezinte mai multe puncte de vedere, sa se indice sursele, sa se semnaleze daca este vorba de informatii nesigure, de fotografii trucate, sa se puna titluri si sa se compuna rezumate care corespund continutului articolului, sa se evite descrierile inutil socante, ale e=ecutiilor, accidentelor etc# G# du"a "ublicare: acordarea dreptului la replica, uneori reglementat legalC in cazul e=istentei unei plangeri trebuie efectuata o anc!eta si in cazul esecului trebuie publicate erate si scuzele# 3.2. ,odurile mi&loacelor de comunicare des ina e di!er ismen ului Deontologia nu poate fi identica cu cele , sectoare: jurnalism si divertismentC dialoguri inventate, amestec de personaje, de evenimente reale si fictive toate acceptabile intr0o piesa, sunt de neconceput intr0o informare asupra realitatii# 6i in acest sector al divertismentului se regasesc prescriptii asemanatoare referitoare la rasism, ura, violenta# odul radio0televiziunii americane, :>B stipuleaza ca este interesul televiziunii sa inoveze, sa stimuleze creativitatea, sa trateze marile probleme morale si sociale# Divertismentul mediatic trebuie sa promoveze demnitatea si fraternitatea, valorile vietii umane, evita termenii care incita la dispret fata de rasa, religie, nationalitate, sa nu stimuleze instinctele primare, sa nu prezinte o fictiune ca si cum ar fi vorba de o realitate, sa nu ridiculizeze legea etc# 3.3. .n er"re area si a"licarea codurilor# &egasindu0se la cele , niveluri: fundamental si cotidian, deontologia nu poate prevedea toate cazurile <situatiile in care trebuie sa actioneze jurnalistul, adesea facandu0se apel la bunul simt sau la simtul moral al fiecaruia# .1

odurile deontologice cer un complement: formarea deontologica a jurnalistilor care trebuie antrenati in rezolvarea problemelor cotidiene si sa e=perimenteze pe teren pentru a adapta dispozitiile deontologiei la situatiile din teren# 2. 3e%olu ia 100301443 a Adunarii Parlamen are a ,onsiliului Euro"ei cu "ri!ire la e ica %iaris ica si 3e%olu ia 121501443 cu "ri!ire la e ica %iaris ica +n spatiul european, principiile eticii ziaristice au fost afirmate si enuntate prin rezolutiile .--/O.99/ si .,.;O.99/ ale >dunarii *arlamentare a onsiliului )uropei, adoptate pentru &omania prin B#"#,;O.99G, publicate in M#Hf#,1; din ,-#-9#.99G# "rupate in 1 puncte principale: +nformatie si opinii, dreptul la informatie ca un drept fundamental al omului0editori, patroni si ziaristi, functia ziaristului si activitatea sa etica, statutul redactiei ziaristice, situatii de conflict si cazuri de protectie speciala, etica si autocontrolul in ziaristica, cele /8 de articole ale rezolutiei .--/O.99/ afirma principii ale ziaristicii recomandate a fi aplicate de cei care practica aceasta meserie in )uropa# &edam in continuare te=tul integral al celor , rezolutii# 3e%olu ia 100301443 6.nforma ii si o"inii .# +n afara drepturilor si obligatiilor legale, stipulate in legislatia de specialitate, mijloacele de informare in masa au o raspundere morala fata de cetateni si de societate, raspundere care trebuie scoasa in evidenta mai ales in momentul actual, cand informatia si comunicarea joaca un rol de mare importanta in ceea ce priveste ata formarea atitudinii individuale a cetateanului, cat si evolutia societatii si a vietii democratice# ,# *rofesia de ziarist implica drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati# /# *rincipiul de baza al oricarei evaluari etice a ziaristicii este ca trebuie facuta o distinctie clara intre stiri si pareri, evitandu0se orice confuzie intre acestea# 6tirile sunt informatii, adica fapte si date, in timpce opiniile e=prima ganduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale mijloacelor de informare in masa, editorilor sau ziaristilor# G# 6tirile trebuie difuzate cu respectarea adevarului, dupa ce au fost efectuate verificarile de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind facute intr0un mod impartial# Rvonurile nu trebuie confurndate cu stirile# Iitlurile si rezumatele stirilor trebuie sa reflecte cat mai fidel continutul faptelor si al datelor prezentate# ;# )=primarea opiniilor poate consta in reflectii sau comentarii asupra unor idei generale sau in observatii privind informatii avand legatura cu evenimente concrete# Desi .7

opiniile sunt inevitabil subiective si, prin urmare, nu pot si nu trebuie supuse criteriului adevarului, ele trebuie totusi e=primate intr0o maniera onesta si scritica# 1# Hpiniile e=primate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau actiuni cu referinta la persoane sau institutii nu trebuie sa nege sau sa ascunda in mod intentionat fapte sau date reale# 6$re" ul la informa ie ca dre" fundamen al al omului-edi ori) "a roni si %iaris i 7# >ctivitatea mijloacelor de informare in masa este una de 3mediere5C ele presteaza servicii de informare si drepturile de care se bucura in ceea ce priveste libertatea informatiei sunt in functie de destinatari, adica de cetateni# 8# +nformatia este un drept fundamental, evidentiat in jurisprudenta )uropene si a urtii )uropene pentru Drepturile Hmului in legatura cu art#.- al omisiei onventiei

europenne a drepturilor omului si recunoscut ca atare in art#9 al onventiei europene privind canalele de televiziune transnationale, precum si in toate constitutiile democratice# )ste un drept al cetateanului, care are prin urmare, si dreptul de a cere ca informatia furnizata de ziaristi sa fie transmisa cu respectarea adevarului, in cazul stirilor, si in mod onest, in cazul opiniilor, fara nici o interventie e=terioara, fie din partea autoritatilor publice, fie din partea sectorului privat# 9# >utoritatile publice nu trebuie sa se considere proprietari ai informatiei# &eprezentativitatea acestor organe este baza legala a eforturilor vizand garantarea si dezvoltarea pluralismului in cadrul mijloacelor de informare in masa si crearea conditiilor necesare pentru e=ercitarea libertatii de e=presie si a dreptului la informare, cenzura fiind e=clusa# 6unt aspecte de care omitetul Ministrilor este constient, astfel cum dovedeste Declaratia sa privind libertatea e=presiei si informatiei, adoptata la ,9 aprilie .98,# .-# Irebuie avut in vedere faptul ca ziaristica se sprijina pe mijloacele de informare in masa, care, la randul lor, au la baza o structura de intreprindere in cadrul careia trebuie facuta distinctia intre editori, patroni si ziaristi# +n acest sens, pe langa libertatea mijloacelor de informare in masa, trebuie asigurata si protejata de presiuni interne libertatea in cadrul mijloacelor de informare in masa# ..# ompaniile care isi desfasoara activitatea in domeniul informatiei trebuie sa fie agenti socio0economici cu caracter special, ale caror obiective patronale trebuie sa tina seama de necesitatea de a asigura e=ercitarea unui drept fundamental#

.8

.,# Hrganizatiile respective trebuie sa asigure o totala transparenta in materie de proprietate si gestiune a mijloacelor de informare, astfel incat cetatenii sa cunoasca e=act cine sunt proprietarii si ce interese economice au in legatura cu mijloacele de informare in masa# ./# +n cadrul acestor organizatii, editorii si ziaristii trebuie sa coabiteze, tinand seama de faptul ca respectul legitim fata de orientarea ideologica a editorilor sau patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii, in cazul stirilor, si al onestitatii, in cazul opiniilor# )ste un element esential al respectarii dreptului fundamental al cetatenilor la informatie# .G# onsecinta acestor imperative este necesitatea dea intari garantiile libertatii de e=presie a ziaristilor, pentru ca ei sunt aceia care, in ultima instanta, transmit informatia# +n acest sens trebuie precizat si dezvoltat cadrul legal al clauzei de contiinta si al secretului profesional fata de sursele confidentiale si, in acelasi timp, puse de acord prevederile legislatiei nationale in acest domeniu, pentru ca acestea sa poata fi aplicate in cadrul mai larg al spatiului democratic eurpean# .;# :ici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie sa considere ca informatia este un bun personal# Hrganizatiile care se ocupa de difuzarea informatiei nu trebuie sa o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetateanului# +n consecinta, nici calitatea informatiilor sau opiniilor, nici substanta acestora nu trebuie e=ploatate in scopul de a spori numarul de cititori sau de a largi audienta si, prin urmare, veniturile publicitare# .1# Hrice informatie conforma imperativelor etice necesita o tratare a beneficiarilor ei ca persoane si nu ca masa# 67unc ia %iaris ului si ac i!i a ea sa e ica .7# +nformarea si comunicarea, sarcini de care se ac!ita ziaristul prin intermediul mijloacelor de informare in masa, beneficiind de sprijinul deosebit al noilor te!nologii, joaca un rol determinant in evolutia individului si a societatii# 6unt elemente indispensabile ale vietii democratice, deoarece garantarea participarii cetatenilor la viata publica este o conditie a dezvoltarii plenare a democratiei# >ceasta participare nu ar fi posibila daca cetatenii nu ar primi informatiile necesare despre viata publicape care mijloacele de informare in masa au datoria sa le difuzeze# .8# +mportanta informatiei, in special a stirilor transmise de radio si televiziune, in domeniul culturii si educatiei a fost subliniata in &ecomandarea nr#.-17 a >dunarii# +mpactul informatiei asupra opiniei publice tine de domeniul evidentei#

.9

.9# >r fi gresit sa se traga de aici concluzia ca mijloacele de informare in masa reprezinta opinia publica sau ca trebuie sa inlocuiasca functiile specifice ale autoritatilor publice sau ale institutiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar fi scolile# ,-# >cestea ar ec!ivala cu o transformare a mijloacelor de informare in masa si a ziaristicii in puteri sau contraputeri <3mediocratia5), fara insa ca acestea sa reprezinte sau sa fie supuse controlului democratic, asa cum sunt autoritatile publice, si fara ca sa dispuna de cunostintele de specialitate ale institutiilor culturale sau educationale de resort# ,.# *rin urmare, ziaristica nu trebuie sa denatureze informatia adevarata, impartiala si opiniile oneste, nici sa le e=ploateze in scopuri proprii, intr0o incercare de a crea sau modela opinia publica, deoarece legitimitatea sa se bazeaza pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetatenilor la informatie, ca parte a respectului pentru valorile democratice# +n acest sens, legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevarul si corectitudinea informatiei si a opiniilor e=primate si este incompatibila cu campaniile ziaristice organizate pornind de la pozitii prestabilite si interese particulare# ,,# +n redactarea informatiilor si a opiniilor, ziaristii trebuie sa respecte principiul prezumtiei de nevinovatie, in mod special in cazurile in care sunt in curs de judecata, si sa se abtina de la formularea de verdicte# ,/# Irebuie respectat drepturile cetatenilor la viata privata# *ersoanele care detin functii publice au dreptul la viata lor particulara sa fie aparata, cu e=ceptia acelor cazuri in care viata lor particulara are un efect asupra vietii publice# $aptul ca o persoana detine o functie publica nu inseamna ca poate fi privata de dreptul la viata particulara# ,G# +ncercarea de a realiza un ec!ilibru intre dreptul la respectarea vietii private, consacrat in art#8 al onventiei europene a drepturilor omului, si libertatea de e=presie, omisiei )uropene si a stipulata in art#.-, este amplu ilustrata de jurisprudenta recenta a urtii )uropene pentru Drepturile Hmului# ,;# +n ziaristica scopul nu scuza mijloaceleCinformatia trebuie obtinuta prin mijloace legale si etice# ,1# 4a cererea persoanelor interesate, mijloacele de informare in masa trebuie sa rectifice, prin mijloace informative adecvate, automat si urgent, furnizand toate informatiile si opiniile care s0au dovedit false sau eronate# 4egislatia nationala trebuie sa prevada sanctiuni adecvate si, acolo unde este cazul, despagubiri# ,7# *entru a armoniza aplicarea si e=ercitarea acestui drept in statele membre ale onsiliului )uropei, trebuie puse in aplicare &ezolutia nr#<7G),1 privind dreptul la replica0 *ozitia individului in raport cu presa0adoptata in omitetul Ministrilor la , iulie .97G, ,-

precum si prevederile pertinente ale transnationale#

onventiei europene privind canalele de televiziune

,8# *entru asigurarea calitatii muncii si independentei ziaristilor, acestia trebuie sa aiba un salariu corespunzator si sa beneficieze de conditii si instrumente de lucru adecvate# ,9# +n relatiile pe care ziaristii, in e=ercitarea profesiei, le intretin cu autoritatile publice sau cu diverse sectoare economice, acestia trebuie sa evite orice coniventa de natura sa afecteze independenta sau impartialitatea e=ercitarii profesiei lor# /-# Riaristii nu trebuie sa confunde subiectele controversate sau senzationale cu subiectele importante din punct de vedere informativ# +n e=ercitarea profesiei lor, acestia nu trebuie sa aiba ca scop principal dobandirea prestigiului si a influuentei personale# /.# >vand in vedere comple=itatea procesului de difuzare a informatiei, care se bazeaza din ce in ce mai mult pe folosirea noilor te!nologii, pe rapiditate si capacitate de sintetizare, ziaristii trebuie sa aiba o pregatire profesionala adecvata# 6S a u ul redac iei %iaris ice /,# +n cadrul organizatiilor care se ocupa de difuzarea informatiilor, editorii, patronii si ziaristii trebuie sa coabiteze# +n acest scop, trebuie elaborat statutul personalului ziaristic, care sa reglementeze relatiile profesionale intre ziaristi, editori si patroni in cadrul mijloacelor de informare, independent de normele obisnuite privind relatiile de serviciu# >cest statut poate prevedea crearea de comitete de redactie# 6Si ua ii de conflic si ca%uri de "ro ec ie s"eciala //# +n cadrul societatii apar uneori situatii tensionate si conflictuale ca efect al terorismului, discriminarii fata de minoritati, =enofobiei sau razboiului# +n astfel de situatii, mijloacele de informare in masa, au obligatia morala de a apara valorile democraticeC respectul pentru demnitatea umana, rezolvarea problemelor prin mijloace pasnice, in spiritul toleranteiC prin urmare, au obligatia sa se opuna violentei si incitarii la ura si confruntare, respingand orice discriminare bazata pe criterii de cultura, se= sau religie# /G# :imeni nu trebuie sa ramana neutru fata de apararea valorilor democratice# +n acest scop, mijloacele de informare in masa trebuie sa joace un rol major in prevenirea tensiunilor si sa incurajezeintegerea, toleranta si increderea reciproca intre diferitele comunitati in regiunile aflate in conflict, astfel cum a procedat secretarul general al onsiliului )uropei, incurajand adoptarea de masuri de incredere in fosta +ugoslavie# /;# 4uand in considerare influenta deosebita a mijloacelor de informare in masa si in special, a televiziunii, asupra sensibilitatii copiilor si tinerilor, trebuie sa se evite difuzarea de

,.

emisiuni, mesaje sau imagini care e=alta violenta, e=ploatarea se=ului sau depravarea, precum si folosirea deliberata a unui limbaj nepotrivit# 6E ica si au ocon rolul in %iaris ica /1# >vans in vedere conditiile si principiile de baza enumerate mai sus, mijloacele de informare in masa trebuie sa se angajeze sa respecte in mod riguros principiile etice care garanteaza libertatea e=presiei si dreptul fundamental al cetatenilor de a primi informatii adevarate si opinii oneste# /7# 6upraveg!erea aplicarii acestor principii necesita crearea de organisme sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziaristi, asociatii ale utilizatorilor mijloacelor de informare in masa, specialisti din mediile universitare si judecatorestiCacestia vor avea sarcina de a elabora rezolutii privind respectarea perceptelor etice de catre ziaristi, rezolutii pe care mijloacele de informare in masa se vor angaja sa le publice# >ceste masuri vor ajuta cetateanul, care are dreptul la informare, sa emita judecati critice asupra activitatii ziaristului si a credibilitatii sale# /8# Hrganismele sau mecanismele de autocontrol, asociatiile de utilizatori ai mijloacelor de informare in masa si departamentele universitare de resort vor publica anual rezultatele cercetarilor efectuate de posteriori in ceea ce priveste corectitudinea informatiilor difuzate de mijloace care va da cetatenilor masura valorii etice a fiecarui mijloc de informare in masa sau a fiecarei sectiuni a unui mijloc de informare, c!iar si a fiecarui ziarist# Masurile corective luate in considerare vor contribui, in acelasi timp, la ridicarea nivelului la care este practicata profesia de ziarist# 3e%olu ia 121501443 .# >dunarea reaminteste activitatile sale in domeniul mass0media si in special &ezolutia sa nr#G,8 <.97-) privind mijloacele de comunicare in masa si drepturile omului, ca si &ecomandarea sa nr# 91/ <.98/) privind mijloacele culturale si de educare in vederea reducerii violente# ,# a urmare a criticilor suferite de mass0media in timpul razboiului din "olf, omisia pentru cultura si educatie a organizat o audiere parlamentara privind etica ziaristicii, pe data de ,1 iunie .99-, la Belsin%i, in cursul careia au fost e=primate o serie de ingrijorari# /# +ncepand din anul .97-, >dunarea *arlamentara, dar si alte instante ca *arlamentul )uropean <&ezolutia din .1 septembrie .99, privind concentrarea mijloacelor de comunicare in masa si pluralismul opiniilor), au cerut elaborarea unor coduri deontologice ale ziaristicii#

,,

Iotusi, prevederile deja e=istente in acest domeniu nu au un ecou international indeajuns de e=tins, eficacitatea lor practica ramanand deci foarte limitata# G# &eprezentantii diferitelor state membre ale onsiliului )uropei beneficiaza din ce in ce mai mult de aceleasi surse de informare in cadrul unui spatiu informativ european comun# ;# +n consecinta, >dunarea recomanda omitetului Ministrilor: sa invite guvernele statelor membre sa veg!eze ca legile sa garanteze organizarea mijloacelor publice de informare, astfel incat sa asigure neutralitatea informatiilor, pluralismul opiniilor si egalitatea se=elor, ca si dreptul de raspuns al fiecarui cetatean care a facut obiectul unei alegatiiC sa studieze, in colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, ca de e=emplu $ederatia +nternationala a Riaristilor <$#+#@#),posibilitatea stabilirii, in cadrul onsiliului )uropei, a unui mecanism european de informare care sa beneficieze de reprezentativitatea internationala pe care acestea o implica, care sa rezulte, daca este posibil, din organele si mecanismele de autocontrol nationale corespunzatoare, avand un mod de functionare si un rol similareC sa promoveze crearea de asociatii ale beneficiarilor de mijloace de informare si sa incurajeze scolile sa creeze un sistem de invatare a utilizarii mijloacelor de informareC sa adopte o declaratie privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare ale &ezolutiei nr#.--/ <.99/),si sa promoveze aplicarea acestor principii pe baza in statele membre ale onsiliului )uropei# 5. ,odul deon olo*ic al riaris ilor ado" a de ,lubul 3oman de Presa lubul roman de presa, organizatie nonguvernamentala, cu personalitate juridica infiintat in .998 si reprezentand peste G- de case editoriale cuprinzand cele mai importante institutii mass0media nationale a propus introducerea unui cod etic al ziaristilor si instituirea unui onsiliu de onoare care sa urmareasca respectarea normelor deontologice# Dupa definirea profesiei de ziarist in persoana celui care are drept ocupatie principala si retribuita#presa, posesoare a unei carti de presa recunoscuta de una din organizatiile profesionale, respectiv reporter, redactor, fotoreporter, grafician de presa, secretar de redactie, sef sectie, redactor sef sau adjunct cu o vec!ime minima in presa de . an, odul deontologic

,/

al ziaristului enunta in cele .- articole ale sale drepturile si obligatiile ziaristului, sintetizandu0le in buna masura pe cele cuprinse in prevederile internationale mentionate# odul deontologic este insotit de o ane=a recomandare vizand neacordarea dreptului la replicain aplicarea dispozitiilor art#.- al codului# >rticolul . Riaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de consecintele ce le0 ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul constitutional al publicului de a fi corect informat# >rtcolul , Riaristul poate da publicitatii numai informatiile de a caror veridicitate este sigur, dupa ce in prealabil le0a verificat, de regula, din cel putin , surse credibile# >rticolul / Riaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte# 6tirea de presa trebuie sa fie e=acta, obiectiva si sa nu contina pareri personale# >rticolul G Riaristul este obligat sa respecte viata privata a cetatenilor si nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obtine informatii sau imagini despre acestea# >tunci cand comportamentul privat al uno personalitati publice poate avea urmari asupra societatii, principiul neintruziunii in viata privata ar putea fi eludat# Minorii si bolnavii aflati in situatii dificile si victimele unor infractiuni beneficiaza de pastrarea confidentialitatii identitatii# 6e va mentiona rasa, nationalitatea, apartenenta la o anumita minoritate <religioasa, ligvistica, se=uala) numai in cazurile in care informatia publica se refera la un fapt strict legat de respectiva problema# Riaristul va evita detalierea unor vicii sau a unor elemente morbide legate de crime# >rtcolul ; Riaristul va da publicitatii puntele de vedere ale tuturor partilor implicate in cazul unor pareri divergente# :u se vor aduce acuzatii fara sa se ofere posibilitatea celui invinuit sa0 si e=prime punctul de vedere# 6e va avea in vedere respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie, astfel incat nici un individ nu va fi catalogat drept infractor pana cand o instanta juridica nu se va pronunta# 6e va evita publicarea comentariilor si luarilor de pozitie asupra unor cauze aflate pe rol in justitie# >cestea nu e=clude relatarile obiective asupra faptelor in evolutia lor# Riaristul nu se substituie institutiilor si puterilor publice# ,G

>rticolul 1 Riaristul va pastra secretul profesional privind sursele informatiilor obtinute confidential# )ste la latitudinea propriei sale constiinte sa respecte confidentialitatea surselor, c!iar si in fata justitiei# >rticolul 7 Riaristul are responsabilitatea civica de a actiona pentru instaurarea justitiei si dreptatii sociale# +n cazurile in care are stiinta de abuzuri sau de incalcari ale legilor, potrivit clauzei de constiinta, ziaristul are dreptul de a refuza orice ingerinta care sa0i influenteze decizia# Riaristul are de asemenea dreptul de a refuza orice te=t de prezentare falsa a datelor si faptelor# Riaristul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a institutiei mass0media# >rticolul 8 +n e=ercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa# :u trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului# *entru a evita conflictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu fie membru al vreunui partid politic# >rticolul 9 Riaristul care ditorsioneaza intentionat informatia, face acuzatii nefondate, plagiaza, foloseste neutorizat folografii sau imagini tv si surse ori calomniaza savarseste abateri profesionale de ma=ima gravitate# >rticolul .Riaristul si redactia au datoria de a face corectiile necesare in cazul in care , din vina lor, vor fi date publicitatii informatii ine=acte# +n asemenea cazuri, institutia respectiva de presa are obligatia de a publicaOdifuza , in termen de ; zile , pentru publicatiile cotidiene, agentiile de stiri, posturile de televiziune si radio, si in pro=ima aparitie, pentru publicatiile periodice, dreptul la replica al reclamantului, ca forma esentiala de reparare a prejudiciului adus acestuia# +n cazul in care o publicatie refuza publicarea dreptului la replica, partea vatamata se poate adresa onsiliului de Hnoare al &*# +n baza acestei sesizari, onsiliul de Hnoare se onfidentialitatea surselor de informatii este garantata de reglementarile internationale la care &omania este parte#

,;

va adresa publicatiei, cotidianului, agentiei de stiri, postului de radio si televiziune in cauza si va cere inperativ respectarea odului deontologic, in cazul in care replica este intemeiata# +gnorarea acestui demers va atrage dupa sine o delimitare publica a publicatiei respective# 6. E!oluia e icii +n relaiile "ublice >pariia relaiilor publice a generat numeroase probleme etice n 6tatele 2nite, deoarece ageniile de pres <@# )# "runig T Bunt, .98G) obinuiau s nfieze realitatea ntr0 un mod e=agerat, plin de senzaie i, prin urmare, deformat# )duard Berna(s, considerat Fprintele relaiilor publice5, a numit perioada dintre .8;- i .9-; Fera publicului damnat5 < utlip et al#, ,--1)# >genii de pres ofereau publicitate aproape la orice pre, lucru care a generat o reputaie nefast relaiilor publice moderne# >bia n .9-1 s0a pus problema eticii n practica relaiilor publice, o dat cu principiile formulate de +v( 4ee# Declaraia sa pune accent pe necesitatea furnizrii de informaii corecte, ceea ce a dus la o nou etap a practicii relaiilor publice, i anume, a Fpublicului informat5# 2nul dintre primii specialiti n *& care au susinut c practicianul de relaii publice trebuie s acioneze aa cum o face consilierul etic n management a fost @o!n U# Bill <Beat! T BoMen, ,--,)# *reocuprile sale s0au centrat pe teme din zona responsabilitii sociale sau managementului problemelor i, atPt activitatea sa de consilier, cPt i crile sale din domeniul relaiilor publice au la baz principii etice <Bill, .9;8, .91/)# Qnelegerea relaiei dintre etic, managementul problemelor i efectele pe termen lung ale politicii de business <Bill, .9;8, p# .1), face din Bill nu doar unul dintre cei mai de succes practicieni ai secolului su, ci dovedete, n plus, o Fcontiin corporatist5# onflictele civile din anii .91- au impus atPt guvernului cPt i sectorului de business un grad mai mare de responsabilitate i, astfel, relaiile publice s0au ndreptat ctre forme mai desc!ise, mai etice i mai responsabile social# Dezvoltarea managementului problemelor < !ase, .971) i0a obligat pe oamenii de business la decizii etice i, n mod similar, relaiile publice <@# )# "runig T Bunt, .98G) s0au mulat pe nevoia de acuratee a publicului# Dei cercetrile <Bivins, .989C *ratt T &entner, .989) au artat c nainte te=tele de *& acordau o foarte mic pondere eticii, n ultima decad s0a constatat o cretere a interesului n acest sens# $r o pregtire care s le dea posibilitatea de a oferi consultan n probleme etice, practicienii de relaii publice aflai la nceputul carierei i0ar putea limita limita activitatea# Qn ciuda eforturilor relaiilor publice moderne de a se ndrepta ctre consilierea pe probleme de etic, totui acestea au o ,,istorie ptat5, dup unii critici <*arsons, ,--G, p# ;)# ,1 &* de pozitia

>a cum se petrece cu orice profesie aflat la nceput, drumul firesc este ctre modele etice de comunicare# u toate c nceputurile aceste profesii sunt umbrite de o reputaie negativ, se pot constata eforturile acesteia de a depi stadiul de simpl diseminare a informaiilor, i de a se implica n crearea unui climat etic pentru comunicare# 6ituaia actual a practicii eticii n *& este strict legat de codurile etice elaborate de cele mai importante asociaii de profesioniti# >partenena la astfel de grupuri nu este obligatorie pentru practicienii de relaii publice# Membrii asociaiei consimt srespecte un cod etic conceput pentru ntregul grup# 2nele coduri presupun interzicerea anumitor aciuni, altele prezint o serie de principii etice care ar trebui respectate# ele mai multe asociaii profesionale de *& au coduri etice, fie c sunt concepute n termeni negativi sau pozitivi )=emple de asociaii de relaii publice importante care au adoptat coduri etice: "lobal >lliance for *ublic &elations and ommunication Management, +nternational *ublic &elations >ssociation <+*&>) au adoptat odul de la >tena, )uropean *ublic &elations onfederation, a preluat odul de la >tena i i0a

formulat propiul cod codul de la 4isabona, *ublic &elations +nstitute of >ustralia *ublic &elations 6ociet( of >merica +nternational >ssociation of Business ommunicators !artered +nstitute of *ublic &elations

>ceste coduri etice oferite ca e=emplu nu difer atPt de mult n funcie de ar ci, mai degrab, n funcie de organizaia care le adopt: unele dintre acestea se a=eaz pe anumite sfaturi de natur profesional pentru practicienii de *& <precum *&6>), n timp ce altele <+*&> sau )&*) prefer s se supun unor principii etice generale, care pornesc de la valori precum demnitate, respect, sau drepturile omului# Majoritatea profesiilor adopt acum coduri etice# H dat implementate, codurile devin bune instrumente n dezvoltarea culturii organizaionale pe o baz etic# odurile etice destinate profesiunii de relaii publice pornesc, de regul, de la valori transculturale i principii universale precum onestitatea, cinstea i nevtmarea celorlali)# Dei codurile etice satisfac principii universale, totui ele nu au fost lipsite de critici care susin c acestea se ndeprteaz de idealurile pe care le presupun sau, mai mult, c ar suferi de contradicii interne# Deseori practicienii susin c aceste coduri sunt prea vagi ca s poat fi aplicabile n cariera lor sau c nu depesc un nivel rudimentar# >lii susin c aceste coduri sunt citite cel mult o dat, urmPnd s s se fac abstracie total de ele ulterior# ,7

ele mai multe coduri nu presupun metode de monitorizare sau de penalizare a nclcrii lor, n afar de simpla e=cludere a unui membru din asociaie, devenind astfel nefuncionale# >ceste probleme pe care codurile etice le ridic nu sunt nici noi, nici limitate strict la domeniul relaiilor publice# 2nii teoreticieni susin c dac practicienii de relaii publice se comport etic, atunci nu este nevoie de msuri restrictive# >lii merg c!iar mai departe, afirmPnd c este suficient formularea unor principii etice, bunele intenii fiind un g!id de comportament mai eficient decPt codurile# >ceast dezbatere ne trimite la argumentul lui *laton, aa cum l citeaz *arsons <,--G): FHamenii buni nu au nevoie de legi pentru a aciona responsabil, n timp ce oamenii ri vor gsi ntotdeauna o modalitate de a le ocoli5# Date fiind criticile aduse codurilor etice, teoreticienii relaiilor publice au ncercat s gseasc alte metode de a nelege, analiza i gestiona dilemele etice# Ioate aceste abordri au la baz diferite coli de gPndire filosofic i sociologic# Qn &omPnia s0a nfiinat Asociaia ,om-n a (rofesionitilor n ,elaii (ublice <A,,() care are ca principal obiectiv promovarea codului deontologic al specialistului n &elaii *ublice i principiile etice privitoare la activitatea de comunicare agreate prin codurile de la >tena i 4isabona# 6uccesul n relatiile publice este definit de cPtigarea i meninerea unei reputaii bune i este garantat de principiile eticii deontologice# ,ele (a" e "rinci"ii asumate de practicianul german de relaii publice, care reprezint un adevrat g!id al profesiei de specialist n &elaiile publice din "ermania sunt: .# *rin munca mea servesc interesului public# 6unt contient de faptul c nu pot s induc n eroare publicul sau s0i influentez n mod negativ comportamentul# Irebuie s fiu sincer i cinstit# ,# *rin munca mea servesc interesele celui care m0a angajat# 6unt dedicat muncii mele cu responsabilitate i urmresc interesul lui ca i cum ar fi propriul meu interes# /# *rin ceea ce fac sunt legat de o organizaie creia i sunt loial# unosc i mi nsuesc politica i cultura organizaional pe care o reprezint, atPt timp cPt acestea sunt n concordan cu demnitatea uman, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului i cu legislaia n vigoare# G# Dac organizaia pentru care lucrez ncalc demnitatea uman i drepturile fundamentale n comunicare, voi face tot ce mi st n putin pentru a ndrepta greelile i a corecta comportamentul comunicaional# ;# Qn mod contient i intenionat voi fi sincer, transparent i clar cu jurnalitii i cu alte medii de comunicare cu publicul# :u le voi oferi acestora nici un fel de recompens material sau financiar# ,8

1# Koi respecta libertatea i independena interlocutorilor mei# Qn acest sens nu voi apela la nici o form de constrPngere sau coerciie asupra lor# 7# red c relaiile publice reprezint o modalitate de a genera ncredere public, de a armoniza diferite interese i de a corecta anumite comportamente# >stfel, nu voi face nimic pentru a duna credibilitii i reputaiei profesiei mele >sociaia &omPn a *rofesionitilor n &elaii *ublice <>&&*) este o organizaie non0 profit, care funcioneaz din iunie .99;# Din momentul constituirii i pPn n prezent, >&&* a reprezentat principalul for de dezbatere a problemelor specifice profesiei de specialist n &elatii *ublice n &omania# >sociaia are ca principale obiective: promovarea principiilor deontologice prevzute n odul de la >tena, odul de la 4isabona, elaborarea unor standarde profesionale pentru desfurarea activitii de relaii publice n &omPnia i s asigure ncredereadiferitelor segmente de publicn activitatea de relaii publice i n specialitii care adesfoar# 8. ,odul in ernaional de e ic "en ru relaii "ublice 9 :,ode of A ;ens<# .a inscrierea lor, toi membrii Asociaiei /nternationale de ,elaii (ublice se angajeaz s respecte un cod international de etic ce se bazeaz partial pe &arta 0atiunilor 1nite2 .# 6 contribuie la realizarea climatului moral i cultural care s permit fiinelor umane s se realizeze pe deplin i s se bucure de drepturile imprescriptibile la care sunt indreptii conform FDeclaraiei 2niversale a Drepturilor Hmului5# ,# 6 stabileasc modele de comunicare i canale care, prin dezvoltarea liberei circulaii a informaiilor eseniale, vor face ca fiecare membru al grupului s simt c este informat i s0i dea totodata sentimentul implicrii i responsabilitii sale personale, precum si pe cel al solidaritii cu ceilali membriC /# 6 se poarte ntotdeauna i n toate mprejurrile n aa fel ncPt s merite i s asigure confidenialitatea celor cu care vine n contactC G# 6 ina minte c, datorit relaiei dintre profesia sa i public, comportamentul sau 0 c!iar i n particular va avea un impact asupra modului n care profesiunea sa n ansamblu este apreciat# Membrii >sociaiei +nternationale de &elaii *ublice vor aciona: ;# *entru a respecta n cadrul realizrii activitilor profesionale principiile morale i regulile cuprinse n FDeclaratia 2niversala a Drepturilor Hmului5C 1# *entru a respecta i a menine demnitatea umana, precum i pentru a recunoate dreptul fiecrui individ de a face propriile judeciC

,9

7# *entru a asigura condiii morale, psi!ologice i intelectuale pentru dialog ntr0un sens real, precum i pentru a recunoate dreptul parilor implicate de a0i prezenta cazul i a0 i e=prima punctele de vedereC 8# *entru a aciona, n toate cazurile, n aa fel ncPt s ia n calcul interesele parilor implicate: atPt interesele organizaiei pe care o servesc, cPt i interesele publicului intC 9# *entru a realiza aciunile i angajamentele folosind cuvintele astfel ncat s se evite orice nentelegere i s se manifeste loialitate i integritate n toate cazurile, astfel ncPt s se pstreze ncrederea clienilor sau angajailor, actuali sau din trecut, precum i a tuturor audienelor int care sunt afectate de aciunile sale# Membrii >sociatiei +nternationale de &elatii *ublice :2 vor: .-# 6ubordona adevarul altor cerineC ..# Iransmite informaii care nu sunt bazate pe fapte stabilite i verificabileC .,# 4ua parte n orice ntreprindere sau aciune care nu este etic sau onest sau care poate aduce atingere demnitaii i integritii umaneC ./# $olosi orice metode sau te!nici Fde manipulare5 concepute pentru a crea motivaii subcontiente pe care individul nu le poate controla prin propria sa liber voina, astfel ncat nu poate fi fcut rspunzator de aciunile ntreprinse pe baza lor# Acest &od a fost adoptat de Asociatia /nternationala de ,elatii (ublice 3/(,A4 la Adunarea 5enerala din mai 6789.

/-