Romantismul paoptist

Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european si parcurge un drum sinuos. Dupa literatura anilor 1825-1830, care abunda in traduceri si adaptri dup autori strini, in special francezi, e de remarcat concordana dintre manifestul romantismului francez (prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, in 1827) si articolul-program Introducie, publicat de Kogalniceanu in 1840. Scriitorii romni ai epocii asimileaza rapid manifestul romantismului francez si aplica principiile acestuia, cu particularitile curentului naional-popular de la revista Dacia literar. Tema literaturii de la 1848 cuprinde, in variate ipostaze, istoria (trecutul glorios, ruinele, mormintele), folclorul, descrierile de natura. Marile idealuri ale momentului erau: libertatea si unitatea naional i libertatea social in contextul revoluiei burgheze-democratice, antifeudale. Romantismul romnesc apare ca o micare unitar cu un program bine definit, care ridic literatura noastr de la incercrile minore ale Vacarestilor, la geniul universal al lui Eminescu. Romantismul este o reacie la imobilismul si schematismul clasicist, presupunnd o eliberare a minii de inchisoarea vieii, ce cuprinde destul de repede Europa. Multe din motivele frecvente ale romanticilor sunt preluate si de scriitorii romni: mitul strigoiului, evocarea trecutului istoric, trecerea ireversibil a timpului, natura. Romantismul se traduce prin ironie, satir, demonism, promovand meditaia, nuvela si romanul istoric. Ca prim generatie a literaturii noastre moderne, scriitorii paoptisti au intrat in contiina romneasc drept oamenii inceputului de drum. Reprezentanii romantismului de acum dau operei lor un pronuntat caracter militant, ei fiind deopotriv scriitori si revoluionari. Literatura paoptist a creat puine opere de epic obiectiv. Modalitatea ei predominant e lirica, potrivit unei epoci de infierbntare a cugetelor, de afirmare pasional a drepturilor

inclcate ale poporului romn. A cultivat de asemenea dramaturgia, mai ales in direcia criticii de moravuri. Romantismul ei e moderat in gesturi si cuvinte, nu se las ademenit nici de anarhia sensibilitatii, nici de vertigii metafizice, e echilibrat, ancorat in real, caut soluii practice si n unison cu istoria. Prin umor ndulceste alternativele prea grave ale existenei, iar prin exaltare patriotic i astmpar setea de sublim. Principalele caracteristici ale romantismului universal sunt: inlturarea si negarea normelor impuse de clasicism; romantismul afirm primatul subiectivitii, al sentimentului si fanteziei creatoare, al spontaneitii si sinceritii emoionale; izvoarele de inspiraie sunt mult largite, dndu-se o atenie deosebit tradiiei populare, istoriei si folclorului; natura, cu totul ignorat n literatura clasic devine obiect de admiraie si mijloc de exprimare a sentimentelor; in timp ce clasicismul condamn limbajul popular, socotind unele cuvinte inestetice sau vulgare, romancierul introduce n literatur un limbaj metaforic, un vocabular comun, ca i noi categorii estetice precum urtul, grotescul, n opoziie cu frumosul, feericul sau fantasticul, antiteza si contrastul fiind procedee caracteristice romantismului; personajele sunt luate din toate categoriile sociale, cu precdere din popor sau care reprezint interesele i lupta poporului; romanticii i manifest preferina pentru personaje excepionale care impun, fie prin nobleea sufleteasc sau sluenia fizic. Romanticii timpurii sunt Andrei Mureanu, Vasile Crlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rdulescu, poei ce oscileaz ntre romantism si clasicism. Ion Heliade Rdulescu este unul dintre aceti poeti romantici, care destul de timpuriu a demonstrat, prin propria sa creaie literar, c spiritul popular si miturile nationale constituie izvorul primordial al creaiei literare. Ion Heliade Rdulescu se nscrie in rndul spiritelor totale ale culturii romneti, activitatea sa manifestndu-se pe mai multe planuri: ntemeietor al presei in ara Romneasc, autor al primei Gramatici romneti n anul 1828, membru al mai multor societi culturale ale vremii. Cele mai multe dintre poeziile publicate de Ion Heliade Rdulescu au teme romantice precum: O noapte pe ruinele Trgovitei, trecutul ca izvor al mndriei naionale; Serafimul si herufimul, alctuirea duala a omului; Sburtorul, prelucrarea unor mituri.

Scriitorul transilvnean are talentul monologului, adic al acelui gen de scriere care presupune prezena efectiv a unui auditoriu, chemat s-i dea asentimentul i cucerit prin desfsurarea plina de verva a argumentelor. Dei autodidact, reprezentatul colii Ardelene i-a injghebat o sum de cunotine, prin care-i depete toi contemporanii la acea dat (Istoria literaturii romne moderne, Bucureti, Editura didactica si pedagogica, 1971). Poezia sa, Sburatorul, este cea dinti capodopera a baladei culte romneti. Imprejurrile care l-au determinat pe Heliade Rdulescu s scrie balada confirm convingerea lui deplin c limba romn are capacitatea modulrilor poetice i c literatura noastr scris este chemat s pun in valoare gndirea artistic popular, specificul naional implicat creaiei folclorice. In conceptia popular, sburtorul este o apariie oniric si malefic, provocnd suferin tinerelor fete. Literatura romantic i pastreaz semnificatia erotica, dar il valorizeaz pozitiv ca faptur miraculoas, superioar, venit din alt lume la tnra la care tanjete. Ca specie literar, Sburtorul este o balad cult care infiaeaz apariia primilor fiori ai dragostei: invaziunea misterioas a dragostei [...] in plin agresiune. Fata in criz de pubertate e doborata de o boala necunoscuta, explicabila mitologic si curabila magic. Dovad c scriitorii erau indrumai s i caute subiectele pentru opera lor in istoria rii si in obiceiurile naionale a facut-o Eliade cu un deceniu nainte de Mihail Koglniceanu ntr-un articol din Curierul romnesc. Eliade scria: Istoria noastr este plin de intmplri si de fapte mari si eroice i este un izvor de unde s se adape duhurile si cu tragedii originale, aproape in aceeai termini ca Mihail Koglniceanu din Introductie la Dacia literara: Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti si de poetice pentru ca s putem gsi si la noi sujeturi de scris. Grigore Alexandrescu, un alt scriitor paoptist, este unul dintre cei mai importani reprezentani ai ideologiei si ai literaturii paoptiste in Muntenia. Grigore Alexandrescu debuteaza la Curierul romnesc al lui I.H. Radulescu, traduce din literatura francez si public mai multe volume de poezii. Ultimul volum, Meditaii, elegii, epistole, satire si fabule (1863), are ca titlu enumerarea unor specii romantice si clasice, ceea ce sintetizeaz si atitudinea estetica

a scriitorului: un elegiac de tipul romantic si in acelasi timp un moralist la modul clasic (G. Calinescu). Motivul ruinelor si meditaia de tip romantic asupra istoriei neamului l apropie pe Alexandrescu de Vasile Crlova, de care totusi se detaeaza prin reflexivitatea sa autentica, profund. Poezia Umbra lui Mircea. La Cozia a fost inspirat de impresiile dintr-o calatorie facut cu prietenul su, Ion Ghica, la mnstirile din Oltenia. Poezia ilustreaza romantismul, avnd o serie de trsturi specific evolutiei acestui current in literatura romn: tema istoric, motivele preromantice (al umbrelor, al zidurilor, al mormintelor, nocturnul, fantoma), mbinarea diferitelor specii lirice (mediaia cu elemente de elegie, de od si de pastel), antiteza trecutprezent, particularitile stilului retoric (invocaia si exclamaia, gradarea, hiperbola). Dimitrie Bolintineanu, poet prozator, publicist, om politic, participant entuziast la Revoluia de la 1848 si diplomat, debuteaz in literatur cu elegia O fat tnr pe patul morii publicata de I.H. Rdulescu in Curierul de ambe sexe, in 1842. Lirica sa reprezint imaginea fidel a nceputurilor romantismului romnesc i a formelor lui in paoptism. Poemul Mihnea si baba este o balad cu accente romantice, pe baza unui motiv folcloric (pactul cu diavolul). Un rol important a avut D. Bolintineanu in dezvoltarea simului muzical n poezie, prin tehnica sa prozodic, prin elementele care confer sonoritate si ritmicitate. Scriitorii paoptisti formeaz prima generaie a literaturii noastre moderne, oamenii inceputului de drum, care manifest deplin acord intre a voi si a putea, intre idealism avntat si vizionarism profetic, caliti pentru care sunt admirai de Mihai Eminescu in poezia Epigonii: Voi credeai in scrisul vostru....