"Linite" de tefan Octavian Iosif. Fantastic joac rndunici zglobii n cerul plin de umbr i lumin !

i"i linite adnc #n grdin $ub piersicii cu flori trandafirii... %u bra&ele sub cap ce bine mi"i %um stau aa #n linitea divin' (mntu"i cald i c)eam la )odin ntocmai ca o mam pe copii... (mnt btrn gazd primitoare * tuturor trudi&ilor din lume %e bun eti tu #n zilele cu soare+ ,u"i )odineti i"adormi #i legeni lin La snul tu i nu"i #ntrebi de nume -ici unde merg i nici de unde vin... "n opinia mea poezia "Linite" de tefan Octavian Iosif este o creaie liric ce prezint armonia dintre cer i pmnt pentru ca spre final s capete accente de od #nc)inat pmntului. .esajul transmis de eul liric #n te/tul dat este de recuno tin fa de splendorile vieii dar i de #mpcare #n faa morii #neleas ca un fenomen firesc de reintegrare #n natur. (oezia este scris #n versuri cu rim #mbr iat #n primele dou strofe respectiv #ncruciat #n ultimele dou. 0itmul este iambic iar msura versurilor de 12"11 silabe. .odurile de e/punere utilizate sunt descrierea prin care se realizeaz imagini artistice vizuale'"$ub piersicii din flori trandafirii" dar i auditive' "i"i linite adnc #n grdin"3 sunt descrise cerul rndunelele pomii cldura pmntului. *lturi de descriere este prezent i monologul liric adresat prin forme pronominale i verbale de persoana I' "mi stau" sau de persoana a II"a'"tu )odineti adormi" prin care eul liric se adreseaz direct pmntului personificat' "(mnt btrn gazd primitoare". ,itlul poeziei este c)eia de descifrare a te/tului e/primnd att linitea concret a peisajului descris' ""i linite adnc #n grdin" ct i cea interioar a eului liric' "linitea divin". *adar opera literar "Linite" transmite #ncrederea eului liric #n frumuseea vieii i #mpcarea sufleteasc #n faa morii." EXPRIMAREA OPINIEI DESPRE MESAJUL UNEI OPERE LIRICE

Pentru a-i exprima i a-i motiva opinia despre semnificaiile sau despre mesajul unui text liric trebuie s urmreti, ntr-o compoziie argumentativ, a convinge lectorul c punctul tu de vedere este just. Redactarea textului argumentativ trebuie s ai n vedere urmtoarele obiective INTRODUCERE s precizezi tema textului liric. CUPRINS s identifici ipostaza!ipostazele eului liric i modul de expunere" s-i formulezi clar opinia, prin raportare la ideeile poetice #mesajul$" s-i motivezi prin exemplificri opinia exprimat, prin raportare la limbajul figurat" s-i organizezi ideile n scris apel%nd la un stil adecvat, la claritate i la coeren n exprimare" s urmreti ca ntre opinia exprimat i argumentare s existe un ec&ilibru" s veg&ezi asupra dispunerii paragrafelor" s utilizezi mijloacele lingvistice necesare motivrii #verbe de opinie, conectori textuali care desemneaz raporturi de asemnare, de adugare, de alternan, de opoziie, de cauzalitate, de comparaie, etc.$, adecvate contextului" s nu neglijezi corectitudinea exprimrii, ortografia i punctuaia. INCHEIERE s formulezi o concluzie despre mesajul operei literare .

Toamna de 't. (. )osif

Se-ntoarce toamna iar cu aiureli parc ostenit De vnt pe la fereti, Tu, suflet plin de griji i de-ndoieli,

Acuma stins i

Abia suspin, Ca plnsul violinei n

surdin Te-nfiore i de tristele poveti!!! veste tonul Apoi i sc"imb fr

#l povestete despre moarte foi %e care le gonete ca pe-un roi, Ca pe-un convoi vuie, De fluturi mor&i, i &i le-arunc-n geamuri, geme

$i-uimit l-au i cum suie Din nou diapa onul $i uier, i fluier, i

$i vjie, i "o"ot, i

#l stnge crini, i ro e, i

ambile amestec nfiortor

'ntr-un

#l frnge ramuri, de vaiet, i blesteme( $i plnge, i se tnguiete ile potolit vreme, 'ntregi, i nop&i ntregi, necontenit! ieri!

De bocet, i

A", ce frumos, ce

Ce vac senin fusese pn

*. +crie o compunere de ,--./ de r%nduri, n care s-i exprimi opinia despre semnificaiile sau despre mesajul poeziei Toamna, de 't. (. )osif #formularea clar!logic a opiniei i motivarea acesteia$.

INTRODUCERE (pera literar 01oamna2, de 't. (. )osif este un text liric care are ca tem moartea naturii n anotimpul autumnal cu implcaii asupra spiritului uman.

CUPRINS Poezia debuteaz cu o constatare sosirea toamnei 0cu aiureli de v%nt2. 3a nivel semantic, sintagma are sensul expresiei populare de 0v%nt ru2 care paralizeaz mediul nconjurtor i mbolnvete omul.

4oce liric i face prezena n ultimele dou versuri ale strofei ). Pronumele personal de persoana a ))-a singular 0tu2 i verbul la persoana a ))-a singular 0te-nfiorezi2 indic prezena monologului adresat i a unui personaj liric, sufletul 0plin de griji i de-ndoieli2. +pre acest 0personaj2 se ndreapt confesiunea liric subiectiv marcat de sentimentul de melancolie, de incertitudine i de nelinite 01e-nfiorezi de tristele poveti2. 5n strofele a ))-a 6 a 4-a i n primele dou versuri ale ultimei strofe, eul liric adopt o perspectiv aparent neutr, obiectiv, sub masca unei voci impersonale. 7flat n ipostaza de observator, poetul descrie, av%nd ca element central v%ntului, moartea n natur. Personificat, fenomenul natural 0gonete2 frunzele, 0st%nge2 florile, 0fr%nge2 ramurile, 0&o&ot2 i 0geme2. 8esajul poetic transpare n vizunea original i expresiv n care este zugrvit peisajul personificarea este nsoit de comparaie #07bia suspin!*a pl%nsul violinei n surdin2$ i enumeraie #0'i uier, i fluier, i vuie2$. 7ccentul cade pe imagini artistice adresate auditivului care impun un tablou de natur dezolant, perceput ntr-un moment al extinciei realitii exterioare #0moarte foi2$. 7mploarea fenomenului n timp afecteaz spiritul uman. 9ltimele dou versuri transmit, cu ajutorul exclamaiei retorice, un sentiment de nostalgie. )nterjecia exclamativ 0a&2, adjectivul-epitet 0potolit2, cu valoare de superlativ, evoc imaginea unei vremi calme, fr intemperii, plcute omului.

NCHEIERE 5n concluzie, semnificaia poeziei contureaz ideea c sosirea toamnei tulbur cugetul fiinei umane. 5n alt plan, lirismul obiectiv, pe care l presupune discursul liric, sugereaz trecerea nemiloas a timpului i apropierea de pragul morii.

Redacteaz o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rnduri), n care s-i prezini opinia despre mesajul ra!mentului din Cirearii de "onstantin "#iri$ %n compunerea ta, tre&uie' ( s ormulezi o opinie despre mesajul ra!mentului dat) ( s susii opinia ormulat prin dou ar!umente potrivite, valori icnd te*tul dat) ( s ai un coninut adecvat cerinei) ( s respeci limitele de spaiu indicate$

+,-./, "01+/.2R33 3$ 3ntroducere - despre ce este vor&a n te*t)

"01+/.2R2%n ra!mentul din 4"ire5arii6, de "onstantin "#iri este vor&a despre un &iat, pe nume 7an, cruia i plcea s citeasc$ 2l este att de captivat de lectur, nct trie5te, odat cu personajele crii, aventurile 5i emoiile lor$ -tunci cnd mama l roa! s stin! lumina ca s poat dormi, lui 7an i vine ideea de a scrie el nsu5i un jurnal de cltorie$

"um se vede, te*tul transmite mesajul c lectura este &ene ic pentru copii, dezvolt ima!inaia, m&o!e5te cultura 5i cultiv creativitatea$ - mesajul te*tului) 33$ "uprins - ormularea opiniei proprii despre %n opinia mea mesajul te*tului este mesajul te*tului) adevrat$ 2ste &ine ca noi, copiii, s citim ct mai - ar!umentul 1) mult literatur$ +rimul ar!ument pe care l aduc n sprijinul a irmaiei mele este c lectura ne m&o!e5te viaa interioar, ne dezvolt ima!inaia 5i ne produce plceri deose&ite$ "nd cite5ti, te cu unzi ntr-o lume ima!inar, n care poi s ii tu nsui erou, s treci prin aventuri e*traordinare, s trie5ti emoii puternice$ -5a i se ntmpl 5i lui 7an, care olose5te lectura ca leac mpotriva emoiilor din viaa real ' Dan alese cel mai sigur leac mpotriva propriei emoii: s triasc emoia altora. Adic s citeasc %n al doilea rnd este &ine s citim, pentru c, nvnd de la scriitori, vom scrie 5i noi din ce n ce mai &ine, iar unii dintre noi, poate, vom descoperi plcerea de a crea literatur, de a ne - ar!umentul 8$ e*prima ideile 5i emoiile prin scris$ 7an, din 9 "ire5arii :, #otr5te s scrie un jurnal de cltorie, inut n cel mai strict secret, un jurnal cu ntmplri nostime. 333$ %nc#eiere %n concluzie, cred c mesajul acestui te*t este - concluzie' rezumat al cuprinsului educativ, pentru c ne nva c este &ine s citim, pentru &ucuria 5i cultivarea minii 5i a su letului$
Exprima-ti opinia despre mesaju si pro!edee e sti isti!e a e poe"iei ##Ronde u ro"e or de au$ust##%de A & Ma!edons'i%intr-o !ompunere de ()-(* de randuri& Rondelul rozelor de august de A & Ma!edons'i ''Mai sunt inc roze, -- mai sunt, Si tot parfumate si ele Asa cum au fost si acele Cnd ceru-l credeam pe pmnt.

Pe-atunci eram falnic avnt... Priveam, dintre oameni, spre stele Mai sunt inc roze -- mai sunt, Si tot parfumate si ele. !adarnic al vietei cuvnt A stins "ucuriile mele, Mereu cnd zm"esc uit, si cnt, #n ciuda cercrilor grele, Mai sunt inc roze, -- mai sunt.'' #n opinia mea,in aceasta opera este prezentata tema trecerii timpului si nostaligia ce il cuprinde pe poet,cand isi aminteste de anii tineretii. #n primul rand,poetul foloseste imaginea rozelor,trandafirii care ii amintesc de vremurile apuse,ce l-au insotit prin parfumul lor in momentele frumoase ale vietii$''cand ceru-l credeam pe pamant'',im"atandu-l parca intr-o iluzie a eternitatii$''pe-atunci eram falnic avant''. %e asemenea,din discursul liric reies cateva idei poetice$tineretea,vremea idealurilor s-a dus,lasand loc grutatilor vietii.#n ciuda ''cercarilor grele'',poetul continua sa spere ca viata poate fi totusi frumoasa,ideea e&primata prin versul-refren$''Mai sunt inca roze-mai sunt'',trandafirii devenind astfel un sim"ol al sperantei. %e altfel,sunt prezente in te&t structuri care evidentiaza semnificatiile operei$personificarea''!adarnic al vietii cuvant'A stins "ucuriile mele''sugereaza necazurile si greutatile pe care viata le aduce omului,insa acesta tre"uie sa gaseasca in sine resursele de a depasi orice greutate si de a continua sa spere$'' Mereu cand zam"esc uit si cant''. #n concluzie,consider ca din aceasta opera putem invata ca indiferent de varsta si greutati,omul tre"uie sa fie un invingator si sa continue sa spere in mai "ine. Redacteaza o compunere de ()-*+) de cuvinte,*)-*+ randuri-,in care sa-ti prezinti opinia despre mesa.ul fragmentului din Ciresarii de Constantin C+irita.,Su"iectul I,Punctul , de la E-a uarea nationa a pentru e e-ii de ! asa a .III-a%anu s!o ar ()//-()/(0 #n cele ce vor urma,va voi prezenta un model de rezolvare la punctul /,su"iectul # al 0valuarii nationale de anul acesta,1)**-1)*1-. Ca prima etapa,pentru intelegerea cerintei respective,sa facem o scurta recapitulare,asadar sa ne amintim ce presupune e&primarea unei opinii in legatura cu mesa.ul te&tului,fragmentului respectiv-. #n acest sens,vom avea de parcurs cateva trepte$

,.

#dentificarea mesa.ului operei ,fragmentului-,adica IDEEA%CONCLU1IA%IN.A2A2URA !are se desprinde din textu dat& 1. 0&primarea unei opinii3 pareri0 in legatura cu mesa.ul identificat Prezentarea unor argumente pt. sustinerea opiniei formulate,nu uitati sa utilizati structuri specifice te&tului de tip argumentativ,ca de e&emplu$'' eu !red#4##!onsider##4##sunt de parere !a##4#am !on-in$erea !a##4in primu rand%pentru !a&&&##4in a doi ea rand%5iind!a&&&##4in !on! u"ie%&&&## -. Acum,urmeaza sa ela"oram compunerea propriu-zisa$ ,Introdu!ere0 -despre !e este -or6a in text7 #n fragmentul din ''Ciresarii ##%de Constantin C+irita%ni se prezinta un tanar,%an,pasionat de lectura./aiatul este atat de captivat de literatura,incat emotiile,aventurile persona.elor devin si ale lui,traind cu intensitate fe"rilitatea actiunilor eroilor sai. 2a insistenta mamei sale de a stinge lumina si a adormi,tanarului ii incolteste in minte ideea de a concepe el insusi un .urnal de calatorie.Asadar,mesa.ul fragmentului evidentiaza faptul ca lectura dezvolta imaginatia,cultiva creativitatea,im"ogateste cultura,dovedindu-se "enefica

tinerilor. 3CUPRINS0 -5ormu area opiniei persona e despre mesaju textu ui%!u ar$umente e potri-ite8 Sunt de parere ca mesa.ul fragmentului amintit este deose"it de sugestiv,intrucat este "ine ca noi,tinerii,ne putem im"ogati cunostintele,ne putem dezvolta creativitatea prin intermediul lecturii. #n primul rand,ca argument pe care il ofer afirmatiei mele,sunt de parere ca lectura ne poate oferi emotii deose"ite,pentru ca a citi inseamna a te cufunda intr-o lume imaginara,in care te poti considera parte,cu care te poti identifica,devenind tu insuti erou sau traversand aventuri deose"ite,care-ti pot genera trairi puternice.3anarul %an alege ca remediu pentru propriile sale emotii din viata reala c4iar lectura,care-l destinde. #n al doilea rand,a citi inseamna a do"andi noi informatii folositoare si-n viata reala,inseamna a do"andi a"ilitatea de a ne e&prima fluent,convingator,de a ne construi un "aga. solid de cunostinte si de ce nu ,c4iar de a ne stimula creativitatea ,de a deveni noi insine autori ,e&primandu-ne ideile si emotiile,scriind. 3INC9EIERE0 -!on! u"ie%re"umat a textu ui8 #n concluzie,consider ca mesa.ului fragmentului este deose"it de instructiv,deoarece ne sugereaza ca a citi inseamna a oferi "ucurie mintii si sufletului,inseamna a cultiva spiritul. Redacteaza o compunere de 15-25 de randuri, in care sa-ti exprimi opinia fata de semnificatia titlului poeziei ''Melancolie'',de Traian Demetrescu,prin raportare la continutul poeziei. '' Cind, primavara, vine-n cirduri Poporul "lind de rindunele, 0u parca-astept sa se rentoarca Si visurile mele. Cand viata pare mai frumoasa Si mai lipsita de suspine, 0u tot astept sa se re-ntoarca Si visele-mi senine... Se duce vara... si se duce Poporul "lind de randunele, #ar eu ma simt tot mai departe %e visurile mele...'' ,3raian %emetrescu,MelancolieMODEL DE RE1OL.ARE7 #n opinia mea, in aceasta creatie literara, Melancolie, scrisa de 3raian %emetrescu, autorul isi e&prima sentimentele de regret, generate de trecerea ireversi"ila a timpului %precum si sentimentele de tristete, cauzate de neimplinirea tuturor visurilor sale. #n primul rand, titlul poeziei se alcatuieste dintr-un su"stantiv comun simplu,nearticulat, care sugereaza sentimentele incercate de poet. Cuvantul ''melancolie'' este un neologism, care se distinge prin muzicalitatea sa,anticipand starea de tristete ce ne va fi transmisa in mod direct, prin intermediul confesiunii lirice. Aparitia primaverii produce in sufletul eului liric sentimente de tristete, intrucat visurile neimplinite reinvie odata cu ''intoarcerea poporului "land de randunele''.Marturisirea directa aduce in atentia cititorului starea de nostalgie, deoarece scurgerea nemiloasa a timpului nu numai ca nu aduce cu ea realizarea idealurilor sale, ci c4iar il indeparteaza de implinirile visate, fapt ce sugereaza starea de melancolie. Printr-o sugestiva repetitie a su"stantivului ''visuri'', care inc4eie fiecare strofa,lirismul caracterizat prin su"iectivism este accentuat de prezenta persoanei #, prin formele pronominale, ad.ectivale sau ver"ale$ 'ma, mi, mele , astept, ,ma- simt'', care centreaza mesa.ul pe starile eului

liric$ ''#ar eu ma simt tot mai departe '%e visurile mele...'', vers ce sugereaza sentimentul de nostalgie fata de trecerea implaca"ila a timpului, ce-i spul"era visurile, idee marcata si prin rotirea ciclica a anotimpurilor. #n al doilea rand, punctele de suspensie utilizate ca semne de puctuatie in fiecare strofa marc4eaza intreruperea discursului liric, insa la nivel stilistic, acestea releva starile de regret, de tristete covarsitoare, de vesnica asteptare ale eului liric, generate de pierderea visurilor,odata cu trecerea ireversi"ila a timpului. #n concluzie, sunt de parere ca titlul poeziei ''Melancolie'' de 3raian %emetrescu este deose"it de e&presiv, constituind o sinteza a continutului de idei si sentimente, care vor im"ia cititorul la reflectie.
Reda!tea": o !ompunere de /) ; /* r<nduri =n !are s: pre"in>i semni5i!a>ia tit u ui poe"iei Noapte de iarn% prin raportare a !on>inutu 5ra$mentu ui !itat& ?n !ompunerea ta% tre6uie7

- s ilustrezi rela5ia dintre titlu 6i con5inutul fragmentului de te&t liric 7 puncte - s eviden5iezi dou mi.loace artistice prin care este sus5inut ideea sugerat de titlu 7 puncte - s ai o structur adecvat tipului de te&t 6i cerin5ei formulate 1 puncte - s te 8nscrii 8n limitele de spa5iu indicate. 1 puncte P2A9:2 C;MP:90R## *. #ntroducere un enun5 general despre poezie 6i poet C;MP:90R0 < 9oapte de iarn = este una dintre cele mai frumoase poezii ale lui >eorge 3oprceanu.

1.Cuprins - un enun5 8n care artm despre ce este vor"a 8n poezie prezentarea con5inutului te&tului strof cu strof - imagini - figuri de stil - idei, sentimente transmise de autor

Poetul creeaz ta"loul unei nop5i de iarn, 8n care zpada se a6terne peste ora6ul tcut. Prima strof contureaz o imagine vizual care are 8n centru siluetele plopilor din ora6ul adormit su" ninsoare. Autorul surprinde frumuse5ea 6i strlucirea fulgilor de nea, prin folosirea metaforei ?mrgritare@. Se transmite totu6i o stare de melancolie, mai ales datorit epitetelor ?solitare@, ?neclintit@, 6i compara5iei ?plopii A vistori ca amorezii =. Putem presupune c eul liric sufer din dragoste. Strofa a doua con5ine acela6i amestec de frumuse5e feeric 6i triste5e melancolic. 3a"loul vizual este 8m"og5it cu imaginea pomilor, a caselor 6i a felinarelor acoperite cu zpad. Brumuse5ea feeric este sugerat de compara5ia ?lume ca din "asme@. 3riste5ea melancolic este transmis de epitetele < trist =, < somnoroase =, < neclintit =, < "izare =. :ltima strof accentueaz frumuse5ea 6i strlucirea ta"loului, sco5nd 8n eviden5 sentimentul de 8ncntare 8n detrimentul celui de melancolie. Bumurile care ies pe 4ornuri

8nc4ipuie o colonad, zpada se a6az 8n < capiteluri = pe trunc4iurile copacilor, iar prin crengile copacilor a6az "uc4ete de fulgi care se scutur u6or. Strofa a"und 8n figuri de stil. 0pitetele < al" =, < coc4ete =, metaforele < colonad =, < capiteluri =, < flori de marmur =, < g4irland de "uc4ete =, < petale =, < roi de fluturi = contri"uie toate la crearea unui sentiment de 8ncntare 6i ging6ie. *. Cnc4eiere Poezia se nume6te < 9oapte de iarn =. 3itlul se potrive6te con5inutului poeziei, 8n care este descris un ta"lou nocturn 6i 4i"ernal, care sugereaz discret, prin noapte 6i frig, singurtatea 6i triste5ea eului liric 8n ipostaz de 8ndrgostit fr speran5.

::1otu-i alb n jur c%t vezi ;oi podoabe pomii-ncarc 'i vibreaz sub zpezi +atele-adormite parc. <oamna )arna-n goan trece 5n caleti de vijelii 6 +e turtesc de gemul rece ;asuri c%rne i &azlii. Prin odi miroase-a p%ine, 7 fum cald i amrui =greapn la u-un c%ine +-i primeasc partea lui> 1ata iese s mai pun 7p i nutre la vac" 4ine nins c-un fel de brum 'i-n musti cu promoroac. )ar bunicul desfoar ?asme pline de urgie, ?asme care te-nfioar <espre vremuri de-odinioar, 4remi ce-n veci n-au s mai fie.::

+e cere sa-ti exprimi opinia in legatura cu semnificatia titlului poeziei de mai sus,intr-o compunere de .--@/ de randuri,respectand caracteristicile acestui tip de compunere"

#n opinia mea, poezia lui 9icolae 2a"is se intituleaza ''#arna'', intrucat in aceasta opera se prezinta natura in deplina ei splendoare, in anotimpul al", fapt sugerat inca din incipit$ '' 3otu-i al" in .ur cat vezi'''''noi podoa"e pomii-ncarca'', fata de care autorul isi e&prima in mod direct sentimentele de incantare, prin intermediul confesiunii lirice. #n primul rand, titlul poeziei se alcatuieste dintr-un su"stantiv comun simplu, care, dupa parerea mea, ca element parate&tual, se afla in deplina concordanta cu tema poeziei, motiv pentru care poetul foloseste imaginea pomilor incarcati de podoa"ele zapezii, precum si a satelor adormite su" plapuma al"a de nea, ce te im"ie la refugiu in odaitele calduroase, care ''miros a paine coapta-n vatra si-a fum cald si amarui''. Marturisirea directa aduce in atentia cititorului starea de incantare, ce se com"ina cu starea de regret, intrucat scurgerea nemiloasa a timpului, genereaza in sufletul eului liric sentimente de nostalgie. #n al doilea rand, consider ca autorul utilizeaza cu preponderenta personificarile$ ''%oamna #arna-n goana trece'',''pomii-ncarca'', '',satele- vi"reaza su" zapezi'' ,epitetul personificator ''adormite'', asociat su"stantivului ''satele'', im"inate armonios cu metafora ''calesti de vi.elii'', tocmai pentru a sugera vizual feeria ta"loului ''al"''descris, insistand asupra atotputerniciei gerului, atmosfera specifica anotimpului evidentiat in titlu, iarna, care pare ca ing4eata de la nasurile ''carne si 4azlii'' ale copiilor, pana la mustatile pline de promoroaca ale tatalui$ '' 4ine

nins c-un fel de brum! 'i-n musti cu promoroac::.

Sunt de parere ca tocmai de aceea "asmele "unicului sunt infioratoare, pentru ca ele se afla in concordanta cu atmosfera terifianta pe care-o genereaza ''doamna iarna'', ce soseste ''in calesti de vi.elii'', iar copiii, alaturi de "unic, depanand povestile tipice copilariei la gura focului, redau perfect imaginea unei familii fericite, asezate la adapost din calea ''doamnei'' vi.elioase. #n al treilea rand, titlul poeziei se afla in stransa legatura cu sentimentele de nostalgie ale eului liric, generate de trecerea ireversi"ila ''a vremilor de odinoara '', care '' in veci n-o sa mai fie'', sentimente relevate prin intermediul repetitiilor ''vremuri...vremi '',"asme..."asme'' din discursul liric, tocmai pentru ca iarna este anotimpul ce sfarseste un ciclu anual, deci provoaca sentimente de melancolie. #n concluzie, titlul poeziei este deose"it de sugestiv, constituind o sinteza a continutului de idei si sentimente ale poeziei, iar sentimentele eului liric, acelea de incantare, dar si de nostalgie, devin si ale cititorului.

@AMAR2ISORAA, %0 #. P#22A3 - PAS302 Pastelul este opera lirica in versuri in care poetul descrie un ta"lou din natura$ un anotimp, un peisa., un moment al zilei sau natura prezentata in timpul unui fenomen atmosferic care se petrece, poetul e&primandu-si in mod direct sentimentele traite fata de acesta. #on Pillat este unul dintre poetii reprezentativi ai perioadei inter"elice,fiind o voce lirica distincta. 3itlul poeziei,@Martisor@, reprezinta denumirea populara a lunii martie, cea dintai luna a primaverii in care toata natura revine la viata, lucru care ii trezeste poetului sentimente de "ucurie. #nca de la inceput, el invita cititorul sa ia parte la spectacol, utilizand ver"e la persoana a doua, singular$@ privesti@,@auzi@,@vezi@,A precum si forme pronominale personale sau refle&ive de persoana a doua singular.@ te@,@8ti@,@ti@,@in tine@,@tu@.

Pillat canta primavara cu elementele si fenomenele specifice ei. Astfel, "arza- prima pasare cu datoria de ?vestitor@- se intoarce din tarile calde ,?%in z"or, intaia "arza cum cade pe zavoi@-, pe camp poti o"serva ?omul care sapa si plugul care ara@, iar pomii infloresc ,?A nins cu nea de floare pe pomii din livezi@-. Cucul incepe ?sa dea glas padurii@, pretutindeni ?dau muguri din vestedele crengi@,@ceru-# limpezit@, lumina domneste peste campie ,?Cu apa ei lumina ti-a "otezat campia@- si ?pe drumurile viei@ se aud rasete si c4iote. Si in aceasta poezie este evidentiata legatura om-natura. Desnicia naturii apare foarte clar e&primata in versurile$ ?Aceste lucruri simple ce vesnice ce vesnice iti sunt@ si ?Pe unde-au fost parintii iti duci si tu copiii@./ucuria acesteia se reflecta si in sufletul poetului care isi e&prima in mod direct starea de calm si optimismul prin versul$ @Ce sfanta "ucurie descoperi pe pamant@. Cristian 2ivescu mai afirma$@0 preferata acum o EaliantaF mai simpla, imitand Gpacea omului ce sapa viaG, pierderea in ritmul linistit si imua"il al naturii.@$ ?%e fiecare data mai trainic te unesti Cu farmecul acestor privelisti campenesti@. ?; noua viata astazi de viata vec4e legi, '%au muguri pretutindeni din vestedele crengi.@ arata ca natura este permanenta, in ciuda trecerii generatiilor$ ?Ce rasete, ce c4iote pe drumurile viei' Pe unde-au fost paruintii iti duci si tu copiii@. Aceasta legatura dintre om si natura este intarita prin repetitia ?de fiecare data@. Poetul reuseste sa creeze o atmosfera calda, luminoasa, in care al"ul este elementul-c4eie$@ pomi ninsi@,@nea de floare@,@iarna lor@. 9atura este infatisata cu a.utorul imaginilor vizuale construite prin epitete-?pomi ninsi@,@viata vec4e@,@cer limpezit@,@lucruri simple@-, personificari-?pomiiA de pe dealuri ii flutura "atiste@,@cu apa ei lumina ti-a "otezat campia@,-metafora ?nea de floare@,inversiuni-?intaia "arza@,@noua viata@,@sfanta "ucurie@- dar si prin repetitia locutiunii ?de fiecare data@. 9u lipsesc nici imaginile auditive care contri"uie si ele la realizarea acestui ?ta"lou@$ @>algaietor, din iar"a un sipot s-a trezit@ ,?galgaietor@-epitet personificator-, ?Ce limpede te c4eama un cuc@,personificare-,@Auzi pe su" podgorii un caine care latra@. Poezia este formata din treisprezece disti4uri cu rima imperec4eata, masura de treisprezece sila"e si ritm tro4aic. %upa cum se o"serva, #on Pillat a realizat prin aceasta creatie o opera lirica in versuri in care a descris anotimpul primavara cu notele sale caracteristice. 0&primandu-si sentimentele de admiratie, de "ucurie si de satisfactie fata de aspectele din natura a realizat unul dintre cele mai "une pasteluri ale sale. %eoarece este o opera lirica in versuri, in care este descris un ta"lou din natura prin intermediul caruia autorul isi e&prima in mod direct sentimentele, poezia ?Martisor@ de #on Pillat este un pastel.